DANIEL GOLEMAN esteredactor laThe New Principalele teme pe carele abordeaYorkTimes. zd in articolele sale sint inspirate din gtiinlele comportamentale gi ale funclionirii creierului. A predat la Harvard (unde 9i-a luat 9i doctoratul) 9i la inceputul carierei sale de zianst a Today. fost redactor principal la Psychology

DAMEL GOLEMAN

Emte$sgwm$n
ermLol+ibrrali
Tiaducere de IRINA-MARGARETA NISTOR

,
BUCUREgTI,2ool

*

ts.

DescriereaCIP a Bibliotecii Nalionale GOLEMAN, DANIEL Inteligenla emolionalli / Daniel Goleman trad.: Irina-Margareta Nistor Bucuregti:Curtea {eche Publishing, 2001 424p.;20 cm (CXgi cheie;28) ISBN 973-8120-57-5 L Nistor, Irina-Margareta (trad.) r59.9M

Pentru Tara, izuor detnlelepciune emolionald

Coperta colecliei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCru

DANIELGOLEMAN EMOT IONAL INT ELLIGENCE Why it can matter more than IQ Copyright @ 1995by Daniel Goleman Published by arrangements with Bantam Books @Curtea VechePublishing,200L, pentru prezenta versiune in limbglromAnd ,
ol

ISBN 973-8120-67-5

Provocarealui Aristotel
poate Oricine deoeni furios- e simplu.Dar sdte inpentru cit trebuie, ctndtrebuie, furii pe cinetrebuie, gi cumtrebuie deloc ugor. ceea cetrebuie - nu este
ARISTOTEL, Etiu niconuhicd

Era o dupd-amiaz6. de august insuportabil de cXlduroasd la y York, o zi din acelea cind tofi oamenii transpiri,abundent, i'ce ii face sd se simttr extrem de inconfortabil 9i de ursuzi. firtorceam la hotel gi, urcindu-md intr-un autobuz de pe MaAvenue, am fost luat prin surprindere de gofeq,un bbrbat de virsttr mijlocie, care dvea tirn zimbet plin de entugi'Care m-a intimpinat cu un prietenos: ,,Bund ziua! Ce faceli?" Cu acest salut ii intimpina pe toli cei care urcau in strecuriddu-se apoi prin aglomeralia din mijlocul oraFiecare pasager era la fel de mirat ca gi mine, dar fiind indigpozilie mofoclnoasl datoritd vremii mult prea cdlduroa-

ini ii rlspundeau.
weme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu inceavu loc o transformare aproape magici. $oferul ne-a Prezenspl€ binele nostru, un monolog, un comentariu plin,de viaceea ce se intimpla in jurul nostr.u: era o virzare extrala un magazin, o superbX expozilie la un'muzeu sau ali'auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la ciI din col!? tncintarea sa referitoare la,nenumdratele ili pe care le oferea acest orag era contagioasd. PinI si din autobuz, fiecare se scuturase de acea carapaceursucare urcase, iar cfird goferul le striga: ,,Cu bine gi si aveli o ,zav6l", fiecare r5spirndea zimbind. Lirea acestei inflniri o pdstrez de aproape douXieci de Fe vremea cind am mers cu acel'autobuz din Madison Avetocmai imi terminasem doctoratul in psihologie - dar psi' de la aceavreme dddea foarte pulind atenlie felului cum

transformare. hryutea'produce o asemenea $tiinfa psihologiei aproape nimic despre mecanica foarte pu,ure sau fapt d" dh lthotiilor. pi totugi, imaginindu-mi rXspirdirea unui virus al

Opt tineri au fost rdnili in urma unei altercalii dintr-un club de rap din Manhattan.ei incearcX doar sd-gi disciplineze copiii". neglijali.atacularmat 9i strexi posttraumatic ari' zece al ultimilor zi de zi cu vocabularul itr au intrat ce tagme precum gi urarea care din vesela: . Raportul ardta cd asemeneaincidente ce pornesc de la lucruri aparent minore. una care portretizeazd creqterea dezastrului din viala noaitrX emoflonald 9i cealalt5 care oferd citeva remedii pline de speran!5. Fluxul de date neurobiologice ne face sI inlelegem mai clar felul in care centrii de emofie ai creierului duc la minie sau la lacrimi 9i cum alte pirfi ale creierului ne irndeamnd sd ne rdzboim sau sd iubim. care portretizeazh trbsdtttrile unei stupiditdfi emolionale. pdrinlii suslin cd . Ca psiholog 9i ca ziarist in ultimii zece ani la New YorkThnes. bea prea mult gi totul din vina striinilor. $tirile doar reflectd la scarX mai mare acel sentiment cutremurdtor cE emoliile au fost scdpate de sub control atit in propria noastri viafd. De la acest nivel am fost izbit de doud tendinte opuse. in aproape jumltate d. Aceasti claritate fdrd precedent in privinla felului cum funclioneazd emoliile 9i egecurile aduce ir prim plan noi remedii pentru crizele noastre emolionale colective' . fie ci e vorba de tdcuta singuritate a copiilor incuiali fur casl cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abandonati. am constatat cd soferul era un fel de impiciuitor urbary un soi de vr5jitor.Yd urez o zi bun5!" s-a translormat intr-una lipsiti de gust: . s-a tras in mullime cu pistoale automate de calibrul 38. plinge sau gia murddrit scutecele.in cazuri. au ajuns sd fie tot mai des irtilnite in ultimii ani in intreaga !arX. sirt sinMaltratareaanofionald. ce aclioneazd sub influen!a furiei ucigage. Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de iegiri necontrolate gi regrete.!" Aceastd carte este un ghid ce urmdregte si dea sensla ceeace nu are sens. in gtirile de fiecare zi apar o mullime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizaliei 9i a siguranfei. el pbtrunde in viala noastrd intr-un fel sau altul.. in ultimii zece ani. vandalizind totodatd gi o magini din parcarea gcolii. reprezintd irsX 9i un Ultimii zece ar:ri. el s-a justificat spunind cd nu-9i gdsea niciodatd o slujbd. calcuLtoarele gi imprimantele.care sfirgesccu schimburi de focuri. precum gi din amintirile valurilor de agresiune . in ultimii ani s-au cronicizat minia 9i disperarea. Cel mai important este faptul ci putem sd vedem cum lucreaze creierul. despre atacuri violente datorate unui impuls mirgav.neinfelegeri pe gosele. .. r Un tindr german este judecat pentru cI a omorit cinci turcoaice mai tinere sau mai pulin tinere intr-un incendiu pe care l-a provocat in timp ce acesteadormeau. dupd o serie de imbrirceli.. iar el a vrut s5-i impresioneze. fogti angajali nemullumili care i9i masacreazdfogtii colegi. DE CETOCMAI ACIIM ACEASTA EXPLORARE in ciuda lucrurilor rele. el a pledal .tmi pare cumplit de rdu pentru ceeace am ficut 9i mi-e ingrozitor de rusine. maltratafi sau de atmosfera violmlelor conjugale. O stare emolionali proastd ce se rispindegte continuu poate fi constatati in statisticile ce indicd o crizh in lumea intreagd. Aparlinind unei grup5ri neonaziste.bebelug". cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului.. ale disperdrii gi neglijenlei ir familii. o Conform unui raport. comunit5li sau ln viafa in comun. un pugti de noud ani a fost cuprins de furie gi a umplut cu vopsea toate bdncile gcolii. percepute ca o lipsd de respect.adolescenli inarmafi la gcoal6. s-a inregistrat o revfusare constantd de asemenea incidente. Printr-un contrast clar. incepind cu pasagerii acestui autobuz.Fd-md sd am o zibwld. gi ista datoritd unor rnetode inovatoare.8 Pronocarealui Aristotel Proaocarea lui Aristotel 9 unei stSri de bine ce trebuie sd fi flcut valuri prin orag. unde.am urmXrit progresele gtiinlifice legate de infelegerea iralionalului.infracfiuni" cum ar fi faptul cd acel copil e blbcat in fala televizorului.. Pentru prima datd in istoria omenirii a devenit vizibil ceea ce era un mister profund: felul in care opereazi masa de celule complicate atunci ctrd gindim 9i simtim. cit gi in a celor din jur. 57"/" dintre criminali sint pirinfii lor naturali sau pdrinlii vitregi. Motivul: ciliva colegi din clasa a treia il fdcuserd . Cu o voce care abia se attzea. ne imagin5m sau visdm.. progres firi egal in privinla studiilor gtiinlifice asupra emofiilor. canalieindu-ne spre bine sau spre r5u.. in cazul victimelor minore sub doisprezece ani. iatd citeva gtiri din ziarele siptdminii resPective: r La o gcoalSdin cartier. cdci ii stitea in putere sd transforrne acegti oameni posaci 9i iritabili in fiinle deschise la suflet si imblinzite. Bitaia fatald pornegte de la ..

Aceastd realizare a hdrlii este o mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinga inteligenlei. Aceastd inlelegere in sine poate ajuta-intr-o oarecare mdsurd. impulsurile sint emolii de nivel mediu. cu sfaturi bazate pe pdreri dovedite clinic. independent de potenlialul intelectual primit pe linie geneticd. Cdldtoria noastrd incepe in Partea intii cu noi descoperiri despre arhitectura emolionald a creierului. Capacitateade a controla impulsurile std la baza voinlei 9i a caracterului' In mod in empatie. capacitatea tard' .nt s" ale celuilalt. in capacitatimilar.dezvdluie multe despre felul in care dobindim obiceiurile emolionale ce pot submina cele mai bune intenfii. fur vreme ce o alta. Iati un argument pentru importanla inteligenfei emofionale. cii trebuie. cei lipsiti de autocontrol au mult de suferit din punct de vedere moral. zelul. Dincolo de aceastd posibilitate. Precum 9i ceea ce Putem face pentru a ne stdpini impulsurile emolionale cele mai distrugdtoare 9i mai demoializatoare. CALATORIA NOASTIU{ ln aceastdcarte eu sint cdlduza intr-o cdldtorie ce va scoate la lveali idei nebdnuite despre emolii . Partea a doua a acestei cir. Toate aceste aptitudini. gtiinfa este in sfirgit caplbild sh aibl o vo_ ce autoritartr in privinta acestor intrebdri insistente gi complica_ te despre pdrlile cele mai irafionale ale psihicului gi sd realizeze o hartd de o anumitX precizie a sufletului omenesc.10 Proaocarealui Aristotel Prooocarealui Aristotel 11 A trebuit si agtept pind acum pentru ca recolta gtiinlificd sd . susfi nind cd IQ-ul [de la IntelligenceQuotient . te pot fi insuflate copiilor.coeficient de inteiigenldl este un dat genetic ce nu poate fi schimbat ir funcfie de experienla de viald 9i cI destinul nostru estein mare misurd determinat de aceastd aptitudine.agadar.suficient fie de bogatd ca se scriu Jceastdcarte. acum cind egoismul. in parte pentru cI locul sentimentelor in viala mintali a fost surprinzdtor de neglijat de cdtre cercetdtori de-a lungul anilor. care oferi o explicalie pentru momentele cele mai nefavorabile *in viala noastrd. faptul cd sintem capabili sd ne inleligenldemofionald: stdpiirim un impuls emolional. Acest argument ignorl problema cea mai provocatoare: ce putem schimba pentru a-i ajuta pe copiii nogtri sX le fie mult mai bine in viafi? Ce factori sini in joc. pentru unii. ldsind emotiile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei gtiintifice. Acestea sint vremuri in care strucfura societilii pare a se descilci cu o vitezd mai mare ca niciodatd. sfirgitul cdlitoriei consti in inlelegerea a ceeace inseamni . constX in a vedea felul furcare datul neurologic joacX un rol esenlial in flerul fundamental de a trdi numit de exemplu." (Cititorii carehu sint atragi de detaliile neurologice s-ar putea sd doreascdsd treacddirect la acestcapitol') . element esenlial al legdturii dintre sentimente. lips6 o inseamnd $i celuilalt dini morale de care timpurile noastre ar avea nevoie.9i a felului cum . cunoaqtereaacestui tdrim al ientimentelor are un efect similar cumva cu acela al impactului pe care il are un observator la nivel cuantic in fizici. dar lipsite de orice bazd gtiinfificd.. ele sint cu riguran!5 autoinfrinarea gi compasiunea. perseverenta . violenla 9i slrlcia spiritului par sd i9i aibd rddicinile in bundtatea vielii noastre comune. de exemplu. si tratdm cu cel mai mare tact o relalie sau cum sPunea Aristotel. pentru ceea ce trebuie 9i cum trebuie. sd ghicim sentimentele cele mai as. Urmdtorul popas important din cSldtoria noastr5. s5minfa impulsurilor este o dorin!5 aizdtoare de exprimare prin acfiune. rddlcina altruismului se gXsegte nevoia sau disperarea nu simli a celorlalfi: emoliile a citi tca de existd doud atitudacX de afecliune. Cel mai important este ce datele neurologice sugereazd cd ar exista o adevdratd fereastrd de oportunitdli pentru formarea obiceiurilor emolionale ale copiilor. In prezent. caracter si instincte morale. aceiea cind sentimentele coplegescraliunea. Existd t6t mai multe dovezi ci aptitudinile fundamental etice din viatd igi au originea in capacitSlile emofionale pe care le au la bazX. bei care sint sclavii impulsurilor . ata cum vom vedea. care include auto_ controlul. fapt care le va acorda o ganstrmai mare. in acest spaliu gol s-au grlbit si apard o mulgime de c5rli pline de intenliibune. Acesie puncte de vedere vin atit de tirziu.Itrlelegerea interacliunii structurilor creierului care comandd momentele de furie 9i fric6 .un voiaj ce are ca scoP o mai bund inlelegere a momentelor celor mai compliclte d-i1 existenla noastr5 gi a lumii care ne inconjoard. modificind ceeace e de observat.i capacitatea de automotivare.sau de pasiune 9i bucurie . cu un IQ modest. atunci cind o persoand cu un Ie mare se zbate din greu.ti. se deslugegte o necesitate morald presantS.sd te infurii pe cine trebuie. se descurcd surprinzdtor de bine? A9 susfine cd diferenla constd cel mai adesea in capacitatea numitd aici inteligenld emofionald.sI ddm inteligenld emoliitor noastre. cind trebuie.

ce vizeazd str le ofere copiilor datele esenfiale referitoare la inteligenla emofional5. Aceasta inseamni cX adolescenfa gi copiltrria sint ferestre de oportunitate pentru a forrnA obiceiurile emolionale esenliale care ne vor domina intreaga existenfd. de exemplu fumatul tigard de la figard.la fundamentele inteligenlei emofionale. sau cum ne poate ajuta echilibrul emolional sI ne ap5r6m sdndtatea 9i binele personal. ele ne cdlSuzesc gindirea. ceea ce duce la rezultate 9i mai dezastruoase. Circuitul creierului presupune insd o maleabilitate extraordinard. acasd9i la gcoalS. punind la treabd in acelagi timp mintea 9i sufletul. Partea a cincea exploreazi hazardul care ii agteaptd pe cei ce au eguat in stdpinirea domeniului emoliilor ..12 Proaocarealui Aristotel Proaocarealui Aristotel 13 Acest model ldrgit a ceea ce inseamnd sd fii .sau inadaptabili . Aga cum se arate in Partea apatra. Partea a treia examineaze citeva diferenle-cheie pe care le genereazd aceaste capacitate: felul in care aceste calitlfi pot intreline cele mai de pre! relalii ale noastre sau cum inexistenla lor Ie poate coroda.inteligent" pune emoliile in centrul aptitudinilor necesarepentru viald. ci in felul in care adecadrn emoliile 9i exprimarea lor. pot irsi sd o ia razna cu ugurin!5. Pasiunile noastre. sint in!elepte. ficindu-ne mai ugor adaptabili .gi sX readucem civilizalia pe strXzi gi afecliunea in viata comund? . eu cred cd el consti in felul in care ii pregdtim pe tineri pentru via!5. Daci existd intr-adevir un remediu. caracter gi o viald mai bund. ceea ce se 9i intimpl5 deseori.sint prezentate date concrete in legiturd cu primele gcoli care ii invald pe copii ce inseamnd capacitd. Aga cum constata gi Aristotel. autocontrolul gi empatia. ceea ce duce la depresii sau violenld ori la tulburdri de alimentalie sau consum de droguri. mai emotivi gi mai inclinafi sd se ingrijoreze din orice. precum gi arta de a asculta. Intrebarea este cum putem sX ddm inteligenld emofiilor noastre . Din pdcate. CdlStoria noastr5 se sfirgegte prin vizitarea unor gcoli unde se lin cursuri inovatoare. mai impulsivi 9i mai agresivi. in prezent.felul in care deficienlele de inteligenli emolionald sporesc spectrul de risc. Mogtenirea geneticd il inzestreazd pe fiecare dintre noi cu o serie de emolii care determind temperamentul. 9i cit de otrdvitoare pot fi emoliile noastre atunci cind ne pun in pericol sdnitatea fizicil.tileemolionale gi sociale de care au nevoie pentru a rdmine pe calea cea bunl in via!5. l5sdm la intimplare educafia emolional5 a copiilor nogtri. atunci cind sint bine exercitate. valorile 9i supraviefuirea. Aristotel igi pune irtrebdri filozofice referitoare la virfute. mai furiogi gi mai nestdpinili. problema nu constd in existenla emofiilor. de a rezolva conflictele 9i de a coopera. pentru cd de ea depinde succesul la slujbd.lecliile emolionale pe care le invilim in copildrie. temperamentul nu este un destin.O solulie ar fi o noutr viziune in privinla a ceea ce pot face gcolile spre a forma complet elevii. provocarea sa constind in stipinirea prin inteligenli a vielii noastre emofionale.modeleazd circuitele emofionale. De asemenea. Poate cd lucrul cel mai tulburdtor din intreaga carte este sondajul efectuat asupra unui mare numdr de pdrinli 9i profesori gi care indicd tendinla mondialtr a generaliei actuale de copii de a avea mai multe probleme emolionale decit tr trecul sint mai singuri 9i mai deprimali. felul in care forlele pielei care remodeleazd stilul nostru de muncX pun un pre! fdri precedent pe inteligenla noastrd emofionald. Eu prevestesc c5 va veni o zi cird invdldmintul va include in programa sa obignuitd studierea acestor calitdli umane incalculabile cum ar fi congtiinla de sine. InEtica nicomahicd.

PARTEA lNriI Creierul emotional .

pasiunile sau lucrurile care tir{im sint cdlSuze esenlialegi ctrspecianoastrtrigi dair mare parte existenla capacitdlii umane de a iubi. un eneaact exemplar de eroism plrintesc std mtrrturie pentru altruist al iubirii . au pierit'. r esteo putere extraordinartr:doar o iubire puternicl * absolutdde a salvacopilul iubit: poate determinaun s5-gi anuleze instinctul de conservare. Povestea Andreei gi a ptrrinlilor ei. cind vagonul s-a dus la pieritr. Acest lucru sugereazi. Ancare era condamnatd la un scaun rulant. Gindindu-se mai intii la fiica lor. din perspectiva pdrintelui care ia o decizie disperatd intr-un de crizl nu estenimic altceva decit iubire.cei doi ftrcut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind au ntrvtrlit in trenul scufunda! ei au reugit sdo impingd pe astrtr cdtre salvatori. ANTOINEDE SAINT-EXUPrtRY.cd noastre cele mai profunde. Familia Chauncey se afla intr-un tren Amtrak ce s-a prdinh-un riu.o noud generafie. Ca privire aruncati asupra scopului gi puterii emofiilor. d. lial este . al cdror ultim act eroic a si igi salveze copilul. M\CUI PrtNT SAanalizdm ultimele clipe ale lui Gary gi Mary JaneChaun.gi pentru toate celelaltesentimmte pe le trdim . asemenea dovezi de sacrificiu ptrpentru copii s-au repetat de nenumtrrate ori in istoria nirii sau irnpreistorie 9i de nenumdrate ori de-a lungul evoi specieinoastre2.suclui feproducerii" in trecerea genelor la. Din punct de ve- . uh cuplu complet devotat fetilei lor de unsprezece ani. Privit dih perspectivabiologilor eVolufioun asemenea sacrificiu de sine ptrrintesc stil labaza . in urma unei pai.Pentru ce existi sentimentele? Binenu poli aedu ilecitcu sufletul. dupd ce un glep lovise gi sldbise un pod de cadin Louisiana.ceea ceeste eseninoizibilpentruochi. Ftrrtrindoialtr.intr-o viaftr de om3. dupd care.. surprinde un moment al unui curaj mitic.

ci gi de trecutul nostru irdepdrtat ancestral. acest lucru a dus la marea tragedie a familiei Crabtree. Bobby Crabtree gi solia sa gtiau cd Matilda a rdmas la nigte prieteni peste noapte.o tristd ironie. care altfel ar fi mult prea nesdbuite. clddirea unei familii. a supune 9i a domestici viala emolionald. ln ciuda acestor constrirgeri sociale.Bau" atunci cind pirinlii ei s-au intors la unu noaptea dintr-o vizit6.primejdia. ultimii 10 000 de ani. La bine sau la rXu. Frica este o adevdrati mogtenire emotionald in evolufia omului. sigur cd sacrificiul lor de sine a fost unul irafional. Am mers mult prea departe cu sublinierea importanlei ralionalitdlii pure . ca in cazul tristei intimpliri din casa fami- . cum ar fi: Codul Hammurabi. Crabtree a scos pistolul de calibru 35 9i s-a dus in dormitorul Matildei. Ei spun cd emoliile ne c5leuzesc in hfruntarea situaliilor dificile 9i a indatoririlor mult prea importante spre a fi ldsate doar in grija intelectului . Acea perspectivi asupra nafurii umane care ignori puterea emofiilor este una intristitor de ingust6. sentimentele conteazd in egald mdsurd . societateaa trebuit sd intdt€ascd anumite legi pentru a stlpini excesele emofionale. Dar in vreme ce emoliile noastre au fost ghidate inteligent in lunga perioadd a evoluliei. din punct de vedere sufletesc. Cind fetila a sdrit din debara. Sau. o fetild depaisprezece ani. Intr-adevdr. duce pe un figas gregit in aprecierea locului pe care il au emofiile in viala noastrS. CeIezece lor sau EdicteleimpfuatuluiAshoknpol fi descifrate ca incerciri de a sttrpini. Frica a primat atunci cind Crabtree a tras inainte s5-gi dea seama exact in ce trage. in termenii biologici carc stau la baza descrierii circuitului neuronal al emoliiloq. inainte de a recunoagte vocea fetilei sale. Evolufia deliberat lentd carc a modelat emoliile noastre gi-a fdcut datoria de-a lungul a milloane de ani.au ldsat puftre urme in tiparul biologic al vielii noastre emolionale. evaluarea fiecdrei intilniri personale gi reac|iile noastre fir raport cu aceastasint modelate nu doar de judeclti ralionale sau de propria noastrd istorie a vielii. chiar dac5 au fost martorii unei rapide forme de civilizalie umand gi ai unei explozii demografice de la cinci milioane la cinci miliarde . incit evolulia nu mai !ine pasul cu ceeace se intimplS in jur.9i categoric nu doar pentru ultimele cinci. innescute ale suflefului omenesc. Matilda Crabtree a murit doudsprezece ore mai tirzius. Sociobiologii subliniazd intiietatea sufletului fald de minte in asemenea momente cruciale.gi uneori chiar mai mult decit gindurile. valoarea supraviefuirii repertoriului nostru dmofional a fost atestatd de faptul ce s-au imprimat in structura noastri nervoasd ca nigte tendinfe automate. agacum descria Freud in Disconfort tn culturd.specia care gindegte. perseverarea in atingerea unui scop in ciuda frustrdrilor. Asemenea reaclii devenite automatisme sint deja gravate fir sistemul nostru neryos/ spun biologii specialigti in evolulia specii' lor. sd vadX despre ce e vorba. De bine. Aceasta ne face uneori sd rvem porniri tragice. Fiecare emolie tr parte oferd o dorinld distinctd de a acliona. acest impuls l-a indemnat pe Bobby Crabtree sd pund mina pe armi 9i se caute intrusul pe care il bdnuia cd bintuie pe acolo. primele legi gi porunci ale evreidate etice. Aceste date ale naturii umane apar din insigi arhitectura fundamentald a vielii mintale. Crabtree a impugcat-o in git. Dupi cum gtim cu tolii din experienfi. atunci cird trebuie si ne modeldm hotdririle gi acfiunile. agacum constate recent gtiinla. de-a lungul evolufiei. la nigte prieteni. Matilda Crabtree. legdtura cu un partener de via!5. Ea ne mobilizeazd sX ne apdrim familia de primejdii. Denumirea in sine de Hogo sapiens. inteligenfa poate sd nu mai aibd nici o importanld atunci cird sentimentele ii iau locul. Chiar mai important este faptul cd ele stau labaza principalei sarcini a evolufiei: a putea da nagtere unor urmagi ce vor putea duce mai departe aceste predispozilii genetice . fiecare ne aratd direclia cea bund in abordarea provoclrilor inerente ale vieliia. i-a fdcut o glumd tatilui ei: a sdrit dintr-o debara gi a lipat . emoliei i-a fost incredinlat un rol atit de important in psihicul uman. ne nagtem cu ceea ce a funclionat cel mai bine pentru ultimele 50 000 de generalii umane 9i nu pentru ultimele 500 .18 Creierul emolional Pentru ce existd sentimentele? 19 dere al intelectului. cfND pAsruNrrE copLEFEsc RArTUNEA A fost o adevdratd tragedie a erorilor. de rdu. a fost singura alegere pe care o puteau face. afunci cind se pune intrebarea de ce. Auzind zgomote prin cas5.. noile realitdli ale civilizaliei prezente au apdrut cu o asemenearepeziciune.adicd a ceea ce m5soard IQ-ul in viala omului. o pierdere dureroas5. pasiunile coplegescra|iunea iar gi iar. Cum aceste situalii s-au repetat mereu de-a lungul istoriei evoluliei noastre. deoarece pentru o lungd 9i cruciali perioadd din preistoria umani ele au asigurat supraviefuirea.

contrariul psihologic al acelei mobilizdri de tipul . cu un repertoriu emolional modelat de nevoile imediate ale Epocii pleistocene. linigtind ceeace ar putea genera ginduri de ingrijorare. I In lumea intreagd. Modelul parasimpatic. agieptind sd treaci ninsoarea. in repertoriul nostru emofional. bXt5ile inimii cresc 9i se degajd hormoni precum adrenalina.ri arati la fel. planuri pe care le avem inndscute. sd fiu mai atent 9i sd mi feresc de o posibil5 mare primejdie.sau ca un mamifer preistoric speriat de un dinozaur -. care mergea prea incet. pentru cd singele ipi opregte Sursul (creindu-li senzalia cX . Cu noile metode de a pdtrunde in trup gi in creier. r Ridicarea sprincenelor a surprinderepermite mdrirea razei vizuale gi totodatd pltrunderea luminii in retind in cantitate mai mare.rii imediate.. ne confruntSm mult prea des cu dileme postmoderne. Apdsind piciorul pe frin5. singele circuld mai repede ir:rmiini si ili este mai ugor sd ingfaci o arml sau si lovegti un dugman. Nu mai vedeam nimic in fa!d.. lucru ce poate fi cel mai ugor observat la animale gi copii.oprindu-md citeva sute de metri mai incolo. drn fost cuprins de o teamd interioari care m-a fdcut sX md opresc. r Printre schimbdrile biologice cele mai importante din starea de fericire se numdrd o activitate sporitd a centrului creierului. reprezint5 un set de reacfii ale corpului ce genereazi o stare de calm 9i mulfumire care faciliteazd cooperarea. In acelagi timp. Frica preventivd m-a obligat atunci si md opresc 9i poate cd mi-a salvat viafa. fulgii de zdpadd md fdceau ca orb. Acest fapt oferd informalii suplimentare despre un eveniment neagteptat.. AceastX configuralie ii oferd trupului un fel de odihnd general5. 9i ili este mai ugor sd fugi . Aceste emolii duc la fapte. asa cum relevd semndtura biologicd distinctivd (vezi Anexa A pentru detalii in legdturi cu emoliile .erltd7: r Cind te mtnii. Aceastd afirmalie std la baza subiectului pe care il tratez.. Rddicina cuvintului emolie este motere. cum ar fi cei din picioare. O jumdtate de ori mai tirziu ninsoarea s-a oprit. Pe scurt. Doar la adullii .. fdcindu-l gata sd aclioneze. Impulsurile care duc la fapte lntr-o zi de primdvard timpurie. fdcind sd fie mai ugor de firleles exact ceea ce cc intimplS 9i punerea la cale a celui mai bun plan de acfiune. t lubirea. trupul paralizeazd. Ca in cazul unui iepure ce impietregte de groazd atunci cind zdregteo vulpe trecftrd . Circuitele din centrele emolionale ale creierului aclioneazi un flux de hormoni ce pune trupul in stare de alertd. Nu existd insi o modificare fiziologicd radical6 care sI duci la pasivitate.civilizali" 96sim aceastl mare anomalie pentru regnul animal.a te da la o parte".e".rIddcina impulsurilor de a acfiona . Teama s-a transformat intr-o adeviratd fricd: am tras pe dreapta.!i-a inghelat singele in vene").. r Cind . cercetdtorii au descoperit mai multe detalii psihologice despre felul in care fiecare emofie pregdtegte corpul pentru o reacfie dif. adicd.fundamentale". ciocnirea blocase goseaua. planuri imediate de abordare a viefii.gi sI te albegti la fafd..20 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 21 liei Crabtree. probabil cd ag fi intrat 9i eu in ei. dublind . chiar dacd doar pentru o clip5. ceea ce genereazd un plus de energie suficient de puternic pentru o faptd in fortd..reaclia de relaxare". exprimarea dezgusttth.). sugerind cX tendinla de a acliona este implicitd in orice emolie. fiecare emolie joacd un rol unic.Dacd a9 fi continuat sX merg prin zdpada aceea orbitoare. pe cind mergeam cu magina pe o gosea/printr-o trecdtoare montand din Colorado.toate emoliile sint impulsuri ce te determind sd acfionezi.sentimentele de tandrele gi de satisfaclie sexualS determintr o trezire parasimpaticd . care inhibd sentimentele negative gi fircurajeazd cregterea energiei.ti-e fricd. precum gi dispozilia 9i entuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri gi de a se strXdui pentru o mare varietate de scopuri. transmifind acelagimesaj:e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau me- .desprinse de reacfia cea mai fireascS6. am simlit curh mi cuprinde teama 9i am inceput si aud cum imi bate inima. . emoliile . poate gi pentru a l6sa timp ca omul sd evalueze situafia 9i sd constate dacd nu cumva cea mai buni solulie este o ascunzdtoare. unde o ambulanld il ajuta pe un pasager dintr-o magind ce intrase in plin in automobilul din fafd.verbul latinesc care trseamnd .a misca" plus prefixul . dintr-odatd un val de fulgi de zdpadi mi-a acoperit magina. In esenfd. pentru a vedea mai bine ce reaclie trebuie adoptatS. ceea ce face ca trupul sd-gi revind mai rapid din aparilia emoliilor supdritoare. iar atenlia se fixeazd asupra ameninld. singele stribate mugchii cei mari.. vizibilitatea a revenit gi mi-am continuat drumul .luptd sau fugi" provenite din fricd sau minie.

Solul ei se indrigostise de o femeie mai tindri. pe misurd ce ele au pilit. Aceste irclinalii biologice de a acliona sint modelate ulterior de experienla noastrd de viald 9i de cultura ngastrd. se confur€aze noi inceputuri. capabil sd cintdreascd gi sd reflecteze. Aceasti pierdere de energie se poate sd-i fi tinut pe oameni trigti . a mdrturisit ea. Tristelea aduce o scddere a energiei gi a entuziasmului fafd de activitdlile viefii. Unul este un act al minlii emofionale. ameninldrile feroce care au linut populalia umand in gah au inceput sd fie stdpirite. vezi Anexa B. Aceste doui moduri fundamental diferite de cunoagtere interaclioneazX pentru a crea viata noastr6 mintali. Dar printr-o inlelegere empaticd. celdlalt esteun act al minlii ralionale. cu atit mintea devine mai dominant emolionald . pe care majoritatea oamenilor au indurat-o ca specie incd din zorii istoriei noastre consemnate.decit atunci cind gtii cd un lucru este bun din punct de vedere al minlii ralionale. fir care acestereaclii emolionale prindeau form5.9i lucrurile sint la fel de ugor de priceput ca atunci cind citegti cuvintele de pe o pagind tipdritS.. la citeva luni dupi evenimente. Acum. Aceasta este o ordine a lucrurilor care pare sd dureze din erele indepdrtate ale evolufiei .i de a congtientiza consecinlele acestora pentru viata cuiva..bani 9i copii.. chiar dacd uneori ilogic . cind varialiile intre secetd gi inundalii reprezentau diferenla dintre foamete 9i supraviefuire. in vreme ce se strimbd ugor din nas .cum sint etalate emoliile sau cum sint ele relinute pentru clipele de singurdtate . Cele doui minti ale noastre O prigtend imi povestea despre divorlul ei. una care gindegte 9i una care simte. a fost fdrd indoiald o realitate asprd. ae cina acesteprogrese s-au inregistrat in lumea intreagS. ochii i s-au umplut de lacrimi. accesul la armele automate pind 9i al copiilor de treisprezeceani a transformat acest fapt intr-o reaclie prea adesea dezastruoasSs. chiar gi in societdlile umane cele mai rudimentare gansele de supraviefuire au crescut enorrn.. Dar felul cum ne manifestdm mihnirea . iar pe mdsurd ce energia revine. operind cu ginduri. (Pentru o descriere mai detaliat5 a caracteristicilor minlii emofionale. De fapt. gi brusc a anunlat-o ce o va pdrdsi pentru a se muta cu cealalti. iar adincimea ei 9i intrarea in depresie duce la o scddere a metabolismului. ?!i dai seama imediat cd atunci cfird cineva ldcrimeazd inseamnd cd este trist.buza de sus curbatd intr-o parte. Acel moment al ochilor inldcrimafi ar putea trece usor neobservat. Era o perioadX cind pulini sugari supravieluiau 9i pulini adulli treceau de treizeci de ani. in ciuda a ceeace spune.) Dihotomia emolional/rafional aproximeazi distinclia populari intre . Perioada de inceput a evolufiei. Aceastd retragere introspectivi creeazd ocazia de a jeli o pierdere sdu o speranld goald .nu imi mai pasd". gi anume intuifii care cilduzesc reacfia instantanee in situatiile in care viala ne estein pericol gi in care a ne opri sX ne gindim Ia ce sd facem ne Poate costa viala este un avantaj. cind animalele de pradX puteau ataca in orice moment. Exist5 o varialie stabild a raportului rafiune-emofie in controlul asupra minlii.gi vulnerabili . Toate aceste ameninldri au creat gi reacliile noastre emofionale atit de prelioase pentru supraviefuire. cu cit un eentiment este mai intens.in apropierea casei. unul impulsiv gi foarte puternic. Mintea rafionald este modul de comprehensiune de care sintem cel mai congtienfi: mai proeminent in starea de trezie. r Principala funclie a tristelii este ajutorul dat pentru adaptare in cazul unei pierderi importante. a inceput sd dispari insi gi armonia pdrtilor repertoriului nostru sentimental. Dar pe lingi acesta mai existd gi un alt sistem de cunoagtere..22 Creierul emolional Pentru ce existd sentitnentele? 23 taforic. de o colegi de la birou.e structurat de culturd gi tot a9a anumite persoane din viala noastrd intrd in categoria . unde erau mai in siguran!5. in special fald de divertisment sau fa!5 de pldceri.9i deci mai ineficientd din punct de vedere rafional.mintea emofionald. . cum ar fi moartea cuiva apropiat sau o mare dezamdgire. Dar odatd cu progresele din agriculturd. in ultimii zece mii de ani. Au urmat luni amare de dispute nesfirgite pentru casd. Dacd in vremurile trecute declangareafuriei putea constitui un moment crucial pentru supraviefuire.a avea emofii.cumva un tip mai profund de convingere .minte". . De exemplu. fiind jelite. aga cum observase Darwin. o despdrlire dureroasi.in inima ta" cd un lucru este bun ai o altfel de convingere .sugereazd o incercare primordiald. ea tocmai imi declara cd a inceput sd-i placd aceistd ipdependenld gi cd se bucuri si fie iar pe propriile-i picioare.Pur gi simplu nu md mai gindesc la el . atunci cind stii . avem douA rninfi. de a inchide ndrile atunci cind apare un miros nepldcut sau de a scuipa o mincare nocivi. Expresia de dezgust a felei .inim5" si .foarte dragi". pierderea unei persoane dragi duce oriunde la tristele 9i mihnire. Dar cind tocmai spunea asta.

cea emolionald 9i cea rafionald. centrii superiori s-au dez_ voltat ca prelucrare a centrilor de jos. de la . mai precis. $i totqi minlile noastre.24 Creierul emolional Pentru ce existd sentintentele? 25 Aceste doud minfi.sirepetindu-piformule d! virtute. dezvoltindu-se suficient pentru a inveli in final partea de sus a creierului. mirosul era un sim! de o importanld capitalS pentru supraviefuire De la lobul olfactiv au irceput sb evolueze centrii strivechi ai emofiei. El a fdcut sd existedoi tirani furiogi ce s_e opun puterii solitare a Rafiunii: minia 9i dezmigul. impletindu-gi cdile atit de diferite pentru a ne cdlduzi prin lume. pXrli mult mai vechi ale creierului. ln acele vremuri primitive. cu kilogramul sdu gi jumdtate de celule gi de neuroni.. creierul a crescut de la baz6 spre virf. con- trolind totodati reacliile stereotipe 9i migcirile.izolindu-se ."uru "rroluliei. Fiecare strat de celule absorbea mirosul. trunchiul creierului aflindu-se in jurul virfului mlduvei spindrii. au apdrut centrii emolionali. dar conectati a circuitului creierului. sentimentele sint esentiale pentru gindire. si fugd sau sI urmtrreascdlo. centrul olfactiv era format din straturi foarte subliri de neuroni care impreuntr analizau mirosul. Pentru cd aceasti Parte a creierului se infigoard in cercuri 9i mlrginegte creierul se mai numegte gi sistem limbic. existi un echilibru intre mintea emo. Cea mai veche ridlcind a vielii noastre emolionale sti in simful olfactiv sau. este de trei ori mai mare decit al verilor nogtri de pe .ii care au un sistem nervos peste minim. il analiza. respectiv. au aplrut noi straturi cheie de creier emofional. sI se apropie. din acestezone emolionale s-au dezvoltat zonele de gindire sau .tionald rafineazi gi uneori se opune emofiilor. artrtind ca un fel de inele cu partea de la bazd lipsd. cea emofionald 9i cea rafionali. insi atunci citrd intervine pasiunea. sx luim in considerare felul in care a evoluat-creierul. sint facultdfi semi-independente. se creeazXun dezechilibru: min_ tea emolionali preia controlul. (Dezvoltarea creierului in embrionul uman reface traseul evolulionist. primatele non-umane. Din forma cea mai primitiv5. estedestulde limpede.limbus". renunld 9i capituleazi. funcliile debaz| ale viefii. el este programat dinainte si regleze funclionarea corpului ca atare 9i sI reacfioneze pentru a asigura supravieluirea. in lobul olfactiv. fiecare reflectind o operafiune distinctS. de un animal de pradd sau de o victimtr. acfionea_ zd de cele mai multe ori in strinsd armonie. Ragiunea face singurul lucru de careestein stare. care in latind inteamne . impXrfindu-l pe diverse pategorii relevante: comestibil eau otrtrvitor. In multe sau in majoritatea momentelo{.gi de ce sentimentele gi raliunea sint vegnic gata d^e .) Partea cea mai primitivi a creierului este comune tuturor ce_ lorlalte-spec. a9a cum vom vedea.neocortexul". creierul omului. Odat5 cu aparifia primelor mamifere. Orice entitate vie.inel". informind trupul ce are de ftrcut ca reacfie: sd mugte/ str scuipe. in vreme ce ceilalli doi o-trimit la naiba 9i sirt tot mai zgomotogigi mai agresivi.. Un al doilea strat de celule transmitea mesaje prin gistemul neryos. Acestea au inf5gurat trunchiul creierului. CUM S-A DEZVOUTAT CREIERUL a inlelege mai bine puterea emoliilor asupra gindirii fe1tru .tionilX 9i cea rafional5. fie cd este vorba de ceva nutritiv. ln ce mdsurd Rafiuneapoate preveni forlele acestoradoui in viafa de zi cu zi a omului. iar gindirea pentru sentimente. disponibil din punct de vedere sexual. mirosurile. Dupi milioane de ani de evolufie. Acest tip de creier a fost unicul in Epoca Reptilelor: imaginafi-vd un garpe care sisiie pentru a semnaliza ameninlarea unui atac. otrdvitor. bulbul cu circumvoluliuni care formeazi straturile superioare ale creierului. be obicei. totul are o anumitd semnXturd moleculartr distinctd ce poate fi purtati de vint.pind ce Conducdtorul lor obosegte. dugman aau hrand. Milioane de ani mai tirziu. Acest creier primitiv nu poate fi ficut sI gindeasci sau sd invefe. de un partener sexual. aceste doud minti distincte sint extrem de rafinat coordonate. trunchiul creierului. Aceastd rdddcind a creierului regleazd. Cind setea e puternicd sau intr-un moment de furie.. Acest nou teritoriu neural a adus emolii tipice pentru aceast5dezvoltare a repertoriului creieruluill. cind strtem indrdgos- .eiboi _. Uma_ nistul din secolul al XVI-lea Erasmus din Rotterdam scria satirizind tensiunea perenl dintre rafiune gi emoflee: Iupiter a impirlit mult mai multd pasiune decit raliune _ poli cal_ cula raportul ca fiind cam de 24 la i. in plan evolutiv. a existat un creier emolional cu mult inainte sd existe cel rafional. unde lgi ftrceacuib trunchiul creierului propriu-zis. in care emoliile alimenteazd gi informeazi operaliile minlii ralionale gi mintea ra. in celulele care preiau qi analizeazd. Faptul cd creierul care girdegte s-a dezvoltat pomind de la trdsltura emolionald spune multe despre relalia dintre gindire gi sentiment. In fazele sale rudimentare. cum ar fi respiralia gi metabolismul celorlalte organe ale corpului. inecind mintea rafionald.

imaginile. zonele emolionale sint intrepdtrunse de miriade de circuite legate intre ele gi care strdbat neocortexul. cind ies din oud. De exemplu. td specie. flrd a reacliona de fiecare datd invariabil gi automat la fel. putind astfel sd influenleze funcfionarea restului creierului . reugind sd le nuanfim. (Speciile care nu au neocortex. neocortexul a permis o fini ajustare judicioasd. intr-o traducere exactd: . sistemul limbic gi-a rafinat doud instrumente extrem de eficiente: invilatul 9i memoria.i sd i9i modeleze cu grijd reacfiile. iubirea.creierul nasului". cum ar fi capacitatea de a avea sentimentefald de sentimentele noastre.rinocefalon". el putea fi evitat data viitoare. creierul mamiferelor a evoluat spectaculos. disting?nd astfel intre bine 9i rdu.siplanificdri pe termen lung. triumful artelor. cu atit flexibilitatea este mai importantd .9i mai ales tr fd urgenlele emolionale . care fdrd indoialS ctr a creat enorme avantaje in capacitatea organismului de a supravielui in condilii potrivnice. neocortexul oferea o laturi extraordinard. In afard de asta. legitura protectoare pdrinte-copil permite o maturizare ce dureazd pe toatd perioada copildriei . mai mare ca dimensiune.se poate spune ci ele sint lXsate in grija sistemului limbic. Supravieluirea se datoreazi talentului neocortexului de a crea strategii . Pe mdsurd ce avansim pe scara filogenetici de la reptile la maimule 9i la oameni. cregtegi volumul neocortexului.. de altfel. Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat gi ce nu continuau sd depindd in mare mdsurd de miros. . cu atit sint posibile mai multe reacfii. coordonind migcdrile -.se formeazd o anumitd geometrie a conexiunilor circuitului creierului. Acegti centri superiori nu stdpinesc insi intreaga noastri viaemolionald.timp fir care.9i ne permite sd avem sentimente in legdfurX cu diverse idei sau cu arta.Dar addugarea neocortexului 9i a conexiunilor sale la sistemul periferic au permis gi dezvoltarea legiturii dintre mamd 9i copil..inclusiv a centrilor gindirii. creierul care gindegte. De-a lungul evoluliei.26 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 27 tili pind peste urechi sau morfi de fricd. In vreme ce un iepure sau o maimuld au doar citeva reaclii tipice restrinse la fricd. comparind un miros acfual cu unul din trecut. care sugereazi de ce sintem capabili sd ddm dovadd de o mult mai mare gamd de reacfii in raport cu emoliile noastre. pentru a se adapta cerinlelor mereu in schimbare. Neocortexul permite subtilitali 9i complexitili ale vielii emofionale. intelectuald. Acest lucru adaug5 unui anumit sentiment ceea ce gindim despre . conexiunile dintre bulbul olfactiv 9i sistemul limbic au preiluat sarcina de a face distinclie intre mirosuri 9i de a le recunoagte. Cuicit aceste legdturi sint mai numeroase la nivelul creierului. Fiind rlddcina de la care s-a dezvoltat noul creier.inclusiv sunatul la Polilie. neocortexul uman. sistemul limbic este cel care preia de fapt comanda. aici se afli centrii care pun cap la cap gi inleleg ceea ce percep simlurile.Acum 100 de milioane de ani.regiunile care planificd 9i i:rfeleg ceea ce este simlit.9i nu existi un sistem social mai complex decit cel al lumii in care trdimlz. Acest lucru dh o enormd putere centrilor emofionali. Neocortexul este locul in care sildgluiegte gindirea. . Cu cit sistemul social este mai complex. Pe mdsurd ce a evoluat. cum ar fi reptilele. Dacd un anumit aliment ducea la imbolnXvire. a dat trdsitura distinctiv umani. lucru ce stl. Situate deasupra celor doud straturi subliri de cortex . ir chestiunile sufletegti esenliale . alte citeva noi straturi de celule neryoase s-au ad5ugat spre a forma neocortexul. fdcind posibil ca urmagii sdi sd transmitd prin gene acelagi circuit neural. Spre deosebire de cortexul cel vechi in doui straturi.dar 9i mai semnificative sint legdturile de la oameni -. mult mai mare decit la orice alNeocortexul luiHomo sapiens.emolii care hrd- nesc pasiunea sexuald.) ln cazul oamenilor. Aceasti noud addugire la creier a permis nuanldri in viala emofionald. fapt ce a fricut posibild dezvoltarea umand. parte din circumvoluliunile limbice qibazd rudimentard pentru neocortex. permite 9i un repertoriu mai larg .labaza unitdlii familiei gi a implicdrii pe termen lung in ingrijirea copilului. puii trebuie sd se ascundd pentru a evita sd nu fie cumva mincati de membrii propriei specii. simbolurile. prinzindu-ne in strinsoarea sa. Acest lucru s-a fXcut prin . nu au instinct matern. creierul emolional are un rol crucial in arhitectura neurald. odatd cu aceasti cregtere. Avind in vedere cd partea cea mai mare a centrilor superiori ai creierului au inmugurit din zona perifericd sau s-au extins in funclie de ea. precum si alte tertipuri mintale. Acest progres revolulionar a permis unui animal sX fie mult mai degtept in alegerile sale de supravieluire . Structurile limbice genereazl sentimente de pldcere 9i de dorinll sexuald . creierul continud si se dezvolte. La primate existd o mai mare legdturd intre neocortex 9i sistemul limbic decit la orice alte specii . al civilizaliei gi al culturii sint la rindul lor rodul neocortexului.

dupi cum sugereazd dovezile. ]r. le-a injunghiat de nenumdrate ori 9i le-a hlcuit cu un culit de bucitirie. Voia sd renunle la viafa de delincvent. Mai mult ca sigur cd era tot o formd de blocaj. Amintindu-9i de acest moment. HORACEWALPOLE Era o dupi-amiazi fierbinte de august drnl963.migdald"). ^ In acesteclipe. aceastaeste tot o reaclie limbictr. dupd mai multe egecuri care l-au marcat profu1rd. un sptrrgltor inrdit care tocmai fusese eliberat condifionat dupd o pedeapsi de trei ani.amygdala".a intrat in panicd tr asemenea mdsurd. spunea el ch pentru ultima datd. incit r trebuit dusd de urgen!tr la cabinetul medical al patinoarului. a luat in rfirgit medalia de aur olimpicd la patinaj vitezd (ceeace jurase si frctr promilindu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moarte).. Atunci cind cineva este atit de impresionat de o glumd incit il cuprinde un ris aproape exploziv. Asemenea explozii emofionale sint o formX de blocaj neural. Ca s5 reugeascdsd fugd. 'lncit ulterior.Pur 9i simplu o luasem razna. Robles. Ani de zile mai tirziu Robles povestea cd atunci ci:rd o lega pe Hoffert.. ca in cazul omoririi fetelor cu studii. Apartamentul pe care l-a spart in aceazi aparlinea lui Janice Wylie. a venit Hoffert.v-a!i pierdut busola" pentru ultima dattr. care duc la crime violente. va susline el ulterior. invdfdtoare. gi-a linut discursul inceput cu . Nu toate blocajele limbice sint tulburtrtoare. dar gi de fricd. care promisese cI este ultima lui spargere. Wylie era acolo. sd aibl vreo gansi sI analizeze complet irtr-o fracliune de secundi ce se furtimpld 9i str hotirasci ce e de ficut. Cind sX plece. Tlrtrsdturaprincipal5 a acestui blocaj este cd odatd cu trecerea momentului respectiv cei astfel posedafi nu-gi mai dau seama ce li s-a intimplat.chiar ziua in care reverendul Martin Luther King. doudzeci gi cinci de ani mai tirziu. fiind alcdtuit din structuri conectate ce se . o preluare neurald a controlului/ care/ aga clun vom vedea. Degi Robles aleseseun apartament aritos din cartierul de est al New York-ului tocmai gindindu-se cd nu este nimeni acasi. declangind o reaclie dramaticd inainte ca neocortexul. a inLgficato sticld de suc gi le-a lovit in cap pe femei pind au leginat. dupl care. Robles a ameninlat-o cu un culit 9i a legat-o. Blocajul apare firtr-o clipX.Eu am un vis" in cadrul margului din Wbshington.. Robles a legat-o 9i pe ea. Ele sint incidente irgrozitoare. Aceste blocaje nu sirt izolate. ln aceastXformd catastrofald . un anumit centru din creierul limbic declarl cd este vorba de o urgen!5. vi s-a ptrrut nepotrivit. $i in prezent el este tot in inchisoare. Robles a avut tot timpul sd regrete aceste citeva minute de furie dezlXnfuit5. dupd un moment de reflecfie gi de gindire. Intr-un moment de nebtmie.se petrec multe. Janice Wylie l-a avertizat cX n-are scdpare: i9i va aminti cum aratl gi va ajuta polilia str-i dea de urmd. Richard Robles.pe partenerul de viali sau pe copil sau pe goferul altei magini . dupi treizeci de ani. L O CUL TUTUROR PA SITIAIIL OR La oameni. documentarist la revista Neu. incit 9i-a pierdut complet controlul.. Acest lucru re manifesttr gi in momentele de bucurie intensi: cind Dan fanren. lh acea zi.dar mai pufin intmsi . Robles se pliragea: .crimele impotriva fetelor cu studii". destul de frecvent in mintea noashe.sofia sa a fost atit'de coplegitl de emolie gi de fericire." Pini in ziua de azi. prins de o cumplitd furie. luatl in urma a peste o sutX de spargeri. nucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc .Anatomia unui blocaj emorional 29 Anatomiaunui blocai emotional Vidla esteo comedie pentru ceicare gjndesc Ai o tragedie pentr. creierul care gindegte..u ceicare au sentimente. in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din 1994. doutrzeci 9i trei de ani.intr-o asemeneamlsurd. in mod similar.. pentru ceea ce a ajuns sd fie cunoscut drept. gilui Emily Hoffert.tsweek. lncercagisd vd amintili cind . organizat ir favoarea drepturilor omului. i9i are originea in nucleul amigdalian. concenhind tot restul creierului asupra acestei realitdli care nu suferd amfirare. care inseanrnd . dar avea nevoie disperati de bani pentru iubita lui 9i pentru fetila lor de trei anigori. are forma unui mtrnunchi de migdale. a incercat si facX rost de nigte heroinX. descdrcindu-v5 pe cineva . un centru al creierului limbic. Am simlit ci-mi explodeazd creierul. o tindrd de doutrzeci gi unu de ani.

precum gi toate sentimentele fald de sentimentel. igi. Degi era perfect capabil sd converseze. nu a regretat cd a plecat. Aga cum vom vedea. viala fird nucleul amigdalian este o viald lipsitl de un sens personal. foseph LeDoux. avind in gind doar o singurd intrebare. sufletul inteligenlei emolionale consti in felul in care funclioneaz5 nucleul amigdalian gi cum interaclioneazd cu neocortexul. RETEAIIANEURALA Ceea ce intrigX in infelegerea puterii emoliilor la nivelul viemintale sint acele. nici mtrcar mama 9i rdminea perfect calm 9i senin atunci cind vedea tulburarea lor in fala indiferenlei lui. in spatele inelului limbic. ce infruntd toate situaliile. o tindrd a mers doud ore pind la Boston ca sd ia o gustare gi s6-9i petreacdziua cu iubitul ei. Existd doud amigdale. orice pasiune depinde de el. pe misurd ce au evoluat. dintre cele .ti ale creierului. sint declangatede nucleul amigdalian gi de o structurd apropiatd. rezultatul este incapacitatea de a mai distinge semnificalia emolionald a evenimentelor. nucleul amigdalian are un rol extrem de important in viala mintalS. lucru foarte important in sine. Animalele ctrrora le-a fost scos nucleul amigdalian sau le-a fost secfionat. aceste structuri periferice stau la baza invdldrii gi a memoriei: nucleul amigdalian este specializat in chestiuni emofionale. prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spunindu-i cd nu-9i va putea petrece ziua cu ea pentru cI are antrenament la fotbal. Dar incintarea ei a dispirut complet ctrd. LeDoux face parte dintr-o noud generalie de neurospecialigti. Acum. de indati ce lucrurile reintrd pe un fdga. Nucleul amigdalian uman este relativ mare tr comparalie cu cel al rudelor noaske mai apropiate de pe scara evoluliei.. aceastdstare se numegte uneori . Lacrimile.pierd dorinla de a se intrece sau de a fi cooperante.30 Creierul emolianal Anatomia unui blocaj emofional 31 afld in creiel. chiar in vreme ce creierul care gindegte. S-a descoperit recent cI in asemeneamomente . fiind refinute.momente pasionale pe care le regretlm ulfii terior. neocortexul. Cercetdrile lui LeDoux explicd felul in care nucleul amigdalian poate prelua controlul asupra a ceea ce facem. nu-gi mai gisesc locul in cadrul speciei lor. ci cd a rdmas flrd gravurS. girusul cingular.ctrd reacfia impulsivd o coplegegtepe cea logici . localizate ir interiorul capului.orbire afectiv5". toate percepfiile. este un fel de santineld psihologicS. dintr-un gest impulsig a aruncat gravura la gunoi. ea s-a ridicat in lacrimi. Luni de zile mai tirziu. normal. un neurospecialist de la Centrul de $tiin!5 Neurald al Universittrlii din New York. ce pdreau impenetrabile celorlalte generalii de oameni de gtiin!5. reanalizind incidentul. dind la lumind adev5'rate mistere ale minlii omenegti. intrebarea este cum de am devenit iralionali atit de u9or. este inci pe cale sd ia o hotdrire. lovite sau in vreun alt fel atinse ugo1 acestezone ale creierului pot determina oprirea plinsului. FXri nucleul amigdalian el pdrea sd-gi fi pierdut sentimentul recunoagterii. emoliile sint tocite sau absente. Dacd nucleul amigdalian este despdrlit de restul creierului.nu se mai tem gi nu se mai infurie. In timpul gustdrii.. primatele.creier al nasului" gi care. punind nucleul amigdalian fur centrul acliunii 9i plasind celelalte structuri periferice in roluri cu totul diferite3. Un tinSr al cdrui nucleu amigdalian au fost indeptrrtat chirurgical pentru a putea stdpini severe atacuri de apoplexie a devenit complet neinteresat de cei din jur. a iegit din regtaurant 9i. De exemplu. o caracteristici exclusivd a oamenilor. |ignitX gi neincrezdtoare. au dat nagtere cortexului 9i apoi neocortexului. distingind problemele. preferind si se izoleze fdrd nici o relalie umand. Hipocampul 9i nucleul amigdalian erau cele douS zone cheie ale primitivului . rudele. acesteaaducind o mare precizie in stabilirea organizdrii creierului in funcfiune. Ftrri nucleul amigdalian nu existd lacrimi de tristele care sa fie domolite. la sugestia ei ca dupd masd sd meargl impreund la un matineu la cinema pentru ctr-gi dorea si vadl in mod special un film. a fost primul care a descoperit rolul cheie jucat de nucleul amigdalian in creieful emolionalz.nucleul amigdalian are un rol crucial. o gravuri greu de g6sit gi cumpdratd tocmai din Spania. care au pus bazele irnor metode inovatoare Si unor teh- nologii pe mdsurd. cite una de ambele pdr. el nu-gi mai recunogtea prietenii apropiali. Nucleul amigdalian aclioneazd la nivelul memoriei afective. Descoperirile sale referitoare la circuitul creierului emofional aveau sd indepirteze o idee preconceputd in leglturd cu sistemul limbic. De nucleul amigdalian se leagd nu numai afecfiunea. el i-a oferit un cadou pe care ea 9i-l dorea de luni de zile. Semnalele ce sint receplionate de cXtre simfuri ii dau nucleului amigdalian posibilitatea sE scaneze fiecare experien!5 in parte. Lipsa trdsiturii emolionale duce la disparilia sentimentelor. Astfel.

SAMflNETA EMOryONALA Un prieten povestea despre faptul cX a fost in vacanftr in Anglia 9i ci a luat o gustare la o cafenea de pe malul unui canal.printr-o unicl sinapsX. in neurogtiinfd.32 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emofional 33 mai primitive: .dacd in momentul respectiv apare un da" -. str sporeasctrritmul cardiac.un fel de alee 15turalnicd neurald . $i toate acesteasint doar o parte a unui irtreg gir de schimbtrri atent coordonate. in urma semnalului nucleului amigdalian. care devine un fel de santineld emolionalS capabilX sXblocheze creieruls. polilie sau vecini cind sistemul de alarmd al unei case semnaleazl probleme. unde gemnalele sint reunite in obiectele asa cum le percepem noi..inclusiv mintea rafionald.luptd sau fugi. memoria corticaltr este determinatl sd gdseascd orice informalie util5 in acea stare de crizd.tie de ce? Rdspunsul este mai mult ca sigur nucleul amigdalian. Cercetdrile lui LeDoux sint revolulionare in ceea ce privegte lnlelegerea vielii emofionale.gi pe care astfel el l-a putut salva. Aceste increngdturi ii permit nucleului amigdalian sXinceapd sd reaclionezeinainteaneocortexului.. Simultan. punind practic creierul in alertd. astfel incit creierul recunoagte ce este fiecare obiect in parte gi ce inseamnd prezenla sa.. mugchii 9i organele internea. urechea 9i alte organe senzitive transmit semnalele la talamus gi de acolo la zonele de prelucrare senzoriald din neocortex. care inconjoarl neocortexul. de fricd. aceit circuit explicd puterea emoliei de a coplegi rafionalul. nucleul amigdalian este un fel de serviciu de urgenld: este mereu gata sX transmitl apeluri de urgenld cdtre pompieri. care sporegte reaclia zonelor cheie ale creierului.ii permite nucleultii amigdalian sd primeascd . permite ca . nucleul amigdalian reacfioneazi instantaneu asemeni unor cabluri de transmisie neurald ce telegrafiazd un mesaj de crizi cltre celelalte ptrrli ale creierului. Semnale suplimentare ale nucleului amigdalian determinl kunchiul cerebral sd transforme fa!a. pe care le orcheskeazd nucleul amigdalian prin zonele de comandd de la nivelul creierului (pentru o prezentare mai detaliat6. in timpul unei crize emofionale sicapteze gi sd direclioneze mare parte a restului creierului . ochiul.cu haina gi cravata pe el. semnalele sint trimise c5tre creierul limbic gi de acolo este radiati reaclia potrivitd cdtre creier gi restul trupului.. reaclionind in conformitate cu precedentele existente. cum ar fi secrefia unui hormon pentru stlrile de crizd.. Oare ce l-a fdcut sd sard furapi inainte si . cercetirile lui LeDoux au aritat c5.E oare ceva ce nu-mi place? Care mi jignegte? De care md tem?" DacI lucrurile stau aga . inclusiv a celor care determini ca simfurile sI fie mai treze.la nucleul amigdalian. Din neocortex. vezi Anexa C). arhitectura creierului oferd o pozilie privilegiatd nucleului amigdalian. sint activate gi alte circuite. se transmit urgent mesaje citre toate pdrlile importante ale creierului: acest lucru genereazd secrelii de hormoni de tipul .norepinefrina. Studiul sdu a aritat cd semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche merg mai itrtii in creier la talamus 9i apoi . mobilizind centrii migcdrii gi activind sistemul cardio-vascular. formatd din conexiunile neurale. sd inghele celelalte migctrri ale mugchilor. Reteaua extinsd a nucleului amigdalian. dintr-odati a vizut o fatd ce privea fix spre apd cu o expresie de groaz5 pe chip. Cam aga funclioneazd de cele mai multe ori . sd creasci tensiunea arterialtr gi str incetineasctr respiralia. in privinla emoliilo1. pentru cd sint primele care pun in eviden!6 cdile neurale ale sentimenteloq. Semnalelesint triate dupX semnificafie. s-a aruncat in apd . Cird se aude semnalul. Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii zece ani. ihainte de a-9i da seama ce face. un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex aceaparte a creierului care gindegte.dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni care duce de la talamus direct la nucleul amigdalian. Aceste sentimente care iau calea directd a nucleului amigdalian sint de obicei cele mai primitive 9i mai puternice. Conform teoriei convenfionale. Mergind apoi la plimbare gi coborind treptele ce dldeau spre ca- nal. inainte de a fi percepute pe de-a-ntregul gi de a inilia un rdspuns mult mai fin decupat.. Doar dupX ce a ajuns in aptr a realizat cd fata se uita gocatd la un comis voiajor care cXzuse fir canal . care aranjeaztr informaliile ce trec prin mai multe niveluri de circuite ale creierului. In arhitectura creierului. susline vechea teorie. Aceasti potecd mai ingust5 gi mai scurtd . dindu-i o expresie de teamd. adaugindu-se celor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor cdtre cortex. si spunem. Alte semnale indreapttr atenlia asupra sursei propriu-zise a fricii gi pregdtesc mugchii si reacfioneze ir conformitate cu aceasta.

. semnalulmergeIa nucletLl amigdalian. SPECIALISTLflN MTMONrc EMOTTONALA Opiniile incongtiente sint o formd de memorie emofionald. Aceasti descoperire detroneazd ideea ci nucleul amigdalian ... chiar dactr el nu putea fi inregistrat de neocortexul lor. el a dis1rus cortexul auditiv al so_ bolanilor.i si aibd o reaclie tnainte ca ele sd fie inregistrate complet de cdtre neocortex. depinde integral de semnalele de la neocortex pentru fo"rmula_ rea reacliilor emolionale. pentru cd scurtd_ tura de la talamus la nucleul amigdalian ocolegte complet neo_ Acest ocol pare si-i permiti nucleului amigdalian sX lo. . dupd care i-a expus la un sunet similar insolit de un goc electric. incit n-au ajuns si fie congtienti citugi de pugiri cd le-ar fivdzut6l Alte cercetdri au ardtat cd in primele miimi de secundd din momeltul in care percepem ceva nu numai cd inlelegem incong_ tient despre ce este vorba. Astfel.. undeesteanalizatgi naluat ca ?nleles rdspunseste Si rdspunspotioit. cresc. mai lent _ dar mai bine informat -. in vreme cl neocortexul. LeDoux avanseazr ideea. fur care oamenii au dobindit o anumitd preferinfd pentru forme geometrice ciudate ce le-au fost trecute atit de rapid prin fala ochilor. dar gi la opinia despre acel lucruT.pentru a actiaacentrii emolionali.. dacdacest emofional. chiar daci este trregistrat gi un circuit reverberativ paralel intre nucleul amigdalian gi neocortex. Un semnaloizunl ajungede la retind mai intti la talamus..Cercetdrile lui LeDoux 9i ale altor specialigti in neurologiepot sd sugereze acum . $obolanii au invilat repede sd se teamd de acest su_ net.Din acliona independent de neocortex". sdrind peste nivelurile superioare.incongtientul cognitiv" participd nu nurnai la congtientizarea identitdlii a cdea ce vedem.0nele reaclii emolionale 9i memoria emolionald pot fi formate fird nici o participare congtientd cognitivd. una care susline puncte de vedere independent de mintea noastrd rafional5. nucleul amigdalianpoatedeclanga o ruclie emolionnldinainte ca respectirsii centri corticalisdfi inlelesin totnlitateceseintimpld. punct de vedere anatomic.. dar gi hotdrim dac6 ne pluce suu r. desfdgoarEun plan mult mai aminun_ lit de reacfie. Nucleul amigdalian REACTIE: LUYTA SAU FUGI Rltmul cariliac si tensiuneaarteiald.. Pe scurt.tglll: devind depozitul unor impresii emolionale 9i amint'iri despre care n-am gtiut niciodatd totul in mod constient. in schimb.. in ca_ drul unui experiment crucial. un experiment uluitor. gobolanii au invilat si aibd o reacfie emolionali fdrtr vreo implicare corticald: nucleul amigdalian a perceput.ou-. cle sint inmagazinate in nucleul amigdalian. Nucleii corticali pot add_ posti amintirea 9i repertoriul de reaclii pe care le u. Emoliile noastre au o minte proprie. Mugchii ceimai sepregdtesc pen*u o acliuterupiild. de exemplu. relinut gi orchestrat independent frica lor.34 Creierul emolional Anatomia unui blocai etnotional Thlamus 35 informalii directe de la simluri . Nucleul amigdalian poate declanga o reacfie emolionald prin intermediul ciii de urgenfi. Dar o parte mai micda semnaluluiinilial mergede Ia talamusdirect la nucleulamigdalianintr-o transmisierapiild.unde estetradus in Iimbajul creierului.I se ne ddm prea bine seama de ce aqlionim astfel. LeDoux a rdsturnat vechea conceplie privind cdile strdbXtu_ te de emofii prin cercetdrile sale asupra fricii la animale.cd rolul subteran al nucleului amigdalian la nivelul memoriei este cel ce explicd. rrri-a spus LeDoux. sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus si apoi la nucleu-l amigdalian. Nucleul amigdaliin este cel care ne in_ deamnl s5 trecem la fapte. Mare parte a mesnjului mergeapoi Ia cortexul t:izual. sistemul emolional poate _. earepermiteo reacliernpidd (degi maipulin precisd). fe.

dind semnalul ctr este o stare limitl. abia reugind si evitiim_o ciocnire frontaltr. el le hansmite gi inapoi la creier. oamenii. unul pentru faptele oarecare gi unul cele cu incirc5turtr emolionald. respectiv bucurie). Citeva ln care copilul ei ascunsese te disparate ale aCelei'situafii au fost suficiente pentru a similitudini'cu o primejdie trecuti gi astfel nucleul amigsi proclame starea de urgenfi. cuprinsd dintr-odatd de un fel de groazd. tr momenhrl in care vom mai treee prinfr-o situalie similari. de fapt.. care circultr prin corp. . un nery carepomegte de la creier ajunge la glandele suprarenale. si zicem. a unui urs aflat la grtrdina zoologicd fafi de a unuia ce se gtrsegtein propria-fi curte. traumatizatd de ndratelertrni oribile pe carele ingrijise ii vreme de rdzboi. Problema este cd pe lingi emofionale care au puterea necesare de a genera asel crire.hipocampul este extrern de important ir recunoagterea unui chip ca fiiru:l al unei verigoare. cine era cu noi sau crrn arlta cealalti Nucleul amigdalian va fi insd cel care va da oricir{ mai apoi senzalia de"teamtr. ca. Acegti hormoni activeazi receptorii nervului vag. dar foarte abill de a inzes. atit amintirea este mai puternicS. ceeace este absolut vital pentru semnificafia emofionaltr. generind epinefrine gi norepinefrine. inainteaunei confirmXri complete. rl sirficient de apropiate pentru a alarma nucleul amigdalian.mai ales in raport cu socialtr fluidd in care trtrim noi. bandi ne aflam. utor. Creierul folosegte o rnetodX simpld. experienlele care ne sperie i ne ingrozesc cel mai mult in viagtr sint dintre cele mai d-enearnintiri.36 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emolional 37 cd hipocampul.. tra registrul emolional al amintirii cu o potenfd specialtr: acelagi sistem de alarmtr neurochimici care determini corpul str reacfioneze prin luptd sau fuge in si{pliile ameninfltoare inregistreazd in memorie qlipa respectivi c..Nucleul amigdalian estelocul principal din creier unde se duc acestesemnale. red. hipothmusul refine datele specifice ale iniidentului.it m poate de viu8. declangatX duptr zile pe neagteptateatunci cind a deschis uga de la o deba- un scutec urit mirositor. epinefrine gi norepinefrine. nucleul amigdalian scaneaze experienla deci o analiznazd comparird ceea ce se intimplX ir prezent cu ceea ce s-a intimplat in trecut." """'*pl. putem str nuAcestfapt explici de ce circuitul e acestlucru -potrivire".urd 9i panicd . de exemplu.Dar amintirile emofionalepot fi ctrlduzegregitetr ALAKMELE NEURALE DEM ODATE dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ce meurgent pe care il transmite nucleul amigdalian este uneori. este mai implicat in inregistrarea gi in crearea unei semnificafii pentru tiparul* perceptiv decit in reacliile emofionale. nu ne place persoana respectivtr.di aceea ne amintim * ln original: pattern (N . Ca sediu al i emolionale. Dar nucleul amigdalian este cel care va adiuga gi ideea c5. Sau cum spunea l. In vreme ce hipocantpul igi amintegte fapte seci. bisteme de memorie.. 'Astfel.r. Cu cit trezireanucleului amigdalian estemai intenstr.Seco[uz: reaclia apare rdtrin grabi o reacliela prezent in funclie de amintiri intipldehult.. lntr-oltare de stres (anxietate sau emolie intensX. impreuni cu gindurile.are a reacliilor ei de pe terenul de luptd. reaclia poate veni in egald mdsurtr de la felul cum abordatd o astfel de situatie in trecut. Aceastd trezire a nucleului amigdalian se pare cI impriml in memorie majoritatea momentelor de intensd activitate emofionald cu un grad suplimentar de forld . ernoliile 9i reacliile dobfirdite abordare a unor evenimente ce sint doar vag asemdnitoare. 'ur a9a fel ftrcit str sporeascl amintirea a ceea ce se itrtimpltr. nu chiar foarte des. Dactr incerctrm se trecem cu o magintr de pe o bandtr pe alta pe gosea. Principalul rol al hipocampului este si asigure o memorie cit mai ascufitd a contextului. iegit din uz .). de exemplu. bineinzestrind animalul cu amintirile vii a ceea ce-l amenin- ii place. care semnaliznazd altor regiuni ale creierului.eDoux: . hipocampul este cel care rec-unoagte semnificalia diferitf. care a fost considerat multi vreme structura cheie a sistemului limbic. prin unnare. nucleul amigdalian reline partea emolionaltr care inSofegte acele lucruri. Metodele atunci cind un elementcheie rcomparare sfurt de tip asociativ: pitualiei prezente seamdndcu ceva din trecqt. de p" . misind. in vreme ce nervul vag transmite mesaje de la creier pentru a regla inima. Aceasta inseamnd cI ir creier existi. o fostd infiimieri din cadrul armatei. Un sistem specialpentru emolionale are o logicl bine ginditd tn evolufe. aceste semnale achveazd neuronii din nuileul amigdalian. determinind o secrclie de hormoni.unde am mersla prima intilnire saucefiatunci cind am auzit la gtiri cX a explodat nava spalial5 .

care are un rol crucial in amintirile noastre narative.a de ele.ceeace Poate ctr m-ar fi salvat si nu fiu rinit dacd intr-adevlr ar fi cdzut tavanul . Drumul de la talamus la neocortex gi apoi la nucleul amigdalian dureaz5 cam dublu. tn primii ani de viald. Nucleul amigdalian al gobolanului poate genera o reaclie in raport cu o perceplie in douisprezece miimi de secundd. ciND EMoTULEsfNT RArTDE sr goNFUZE Era cam trei dimineala cind un obiect enorm a cd. ire_ buie sd se dezvolte in totalitate. imprdgtiind in incdpere ceea ce se afla in pod. nucleul amig_ dalian gi hipocampul lucreaz5 in colaborare. ca nu cumva si cadd intregul tavan' Apoi..este format de fapt in totalitate ince de la nagtereacopihirui.Nu e nevoie sd gtii exact ce este un anumit lucru pentru a-!i da seama cd poate fi periculos. dindu-mi seama cX sint in siguran!5. alte structuri ale creierului. care se maturizeazd. . ritmul este mai mult ca sigur acelagi' ln termeni evolugionigti.putem fiingelali de iegirile noastre emolionale este faptul ce ele dateazd adeseadinh-o perioadi timpurie a existenlei nbastre. si neocortexul. Aceste miimi de secundd ar fi putut tot a9a de bine sd salveze vielile rtrtrmogilor nogtri protomamifere gi probabil de aceea existi aceste tipare in creierele mamiferelor. pegtilor gi rep- . partea cea mai mare din el luind drumul principal cItTe neocortex. cum ar fi bdtdile sau indiferenla. inainte ca neocortexul sX aibi timp sX inregistreze in intregime ce s-a intimplat. din relalia copilului fbarte mic cu cei care ii poartX d-eeriid.dintre lectii emolionale sint atit de puternice totufi utit a" ai_ fcgsle 9i ficil de inleles din punctur de vedere al adultuiui. fi . nu mai exist5 o potrivire cu gindirea articulatd in ceea ce privegte reaclia care ne cuprinde.te dacd informafiile au 9i valenle emofionale."*pul tdrd.38 Creierul emotional Anatomia unui blocaj emolional 39 Imprecizia creierului emolional in asemeneamomente se adaugd faptului cd multe amintiri emofionale puternice provin din primii ani de viafd.rru recupereazi informafiile. inc'it. De fapt. in special hipo_ campul. LeDoux se intoarce la rolul nucleului amigdalian in copildrie pentru a susline o idee care a stat la baza gindirii pslhanilitice: gi anume cd interacliunile primilor ani de iiula for*"uzd un set de lectii emolionale bazaie pe deprinderi gi nemultumiri din contactele copilul foarte mic gi cei care u. putem avea un senti_ ment haotic.9i aveam aI descopdr cd lucrul ce mi s-a pdrut a fi fost tavanul ddrimat nu era altceva decit o grimadi de cutii pe care solia mea le inghetuise intr-un col! cu o zi inainte. ceea ce se inregistreazXin nucleul amigdalian aia drumul direct estein cel mai fericlt caz un semnal brut suficient doar pentru un avertisment. Tavanul era intact. Deci.ilustreazX puterea nucleului amigdalian de a declangao anumite acliune la care recurgem in situaliile de urgenfd. atunci cind acesteamintiri emolionale sfiri declangaie ulteiior in via!5. cind lucrurile erau neclare gi nu aveam-incd vocabulaiul necesar pentru a inlelege evenimentele petrecute. dar in mare.foarte rapid in creierul sugaru_ lui. crede LeDoux."lo Drumul direct prezintd un enorm avintaj la nivelul timpului creierului. inclusiv in al dvs. Acest lucru este adevdrat in special in cazul eve_ nimentelor traumatizante. care se mdsoard in miimi de secundi. ele sint inmagazinate in nucleul amigdalian sub o forme neprelucratd.zutprin ta_ vanul din colful {ormitorului meu. Sau cum sublinia LeDoux: . dupd ce le triase din debara. supravieluirea depinde de acest drum direct. taseul stdrii de urgen!5 care merge de la ochi sau de la ureche la talamus gi apoi la nucleul amitdahan este crucial: se economisegte timp intr-o situalie de urgenld.tionale. Unul dintre motivele pentru care. nucleul amigdalian ho_ :: lif*. mare parte din viala mintald a pdslrilor. 9i al meu. Nu cdzuse nimic din pod: pentru ci nu aveam pod. Ilebuie inci si se faci mdsuritori similare in cazul creierului uman. pentru a vedea ce a dus la acest dezastru . 9i care acum cdzuserl pe jos. ca 9i mine. Pentru cd aceste prime amintiri emolionale se fixeazd inarnte ca respectivii copii s6 aibd cuvinte pentru experienla lor.r. intr-o secundd.am sdrit din pat gi am iesit din cnmeri ingrozlt. mai ales cfird este necesard o reaclie instantanee' Dar acestcircuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite declt o micl parte din mesajul senzorial. permilind reaclii rapide 9i opliuni care economisesc citcva miimi de secundd cruciale in reacfia fald de pericol. am tras prudent cu ochiul in dormitor. La nivelul riemoriei. in vreme ce acbst circuit poate juca un rol relativ limitat in viala mintal5 a oamenilot redus doar la crizele emo|lonale.. fiind un fel de tipare ferd cuvi_ite ale vielii emolio_ nale.. dar nu 9i cuvinte plntru amintirile care l_au creat. de altfel' Faptul cd am sdrit din pat pe jumdtate adormit . dar nucleul 3migdalian. locul ln care.sirt addpostite gindurile ra. gil.u.fiecare inmaeazinei_ zd gi recupereazdinforrnafiile speciale de sine stdtitor. pentru ci astfel s-a ajuns ca ea si fie de mai lungl duratd. in momentele vitale.

..bgntr deoarece o determind str se ascundd. a1ea1!e imprecizie poate avea coasecinfe dezastruoase pentru relafiile noastre/ deoarece inseamni..i reaclia noastrXin raport cu ele sint coordonate de lobii preacfpontali. deci. o reactie bazatd pe informafii fragmentare senzoriale.Cenurntrr. de exemplu la o veverigd. Jessica. De obicei.spre neocortex. de mirare ctr de fapt nu putem pdtrunde suficient de bine in intunericul emoliilor noastre explozivg.mama gi-arevenit 9i. . oro reaclie.ralitici sau mai potrivitii ir raport cu impulsurile emolionale. la cela lobii prefronlllalt capit al circuitului major.care o ptrrisise fostul ei so!). Nucleul amigdalian poate reacfiona intr-o crizl de furie sau de frici inainte ca insugi cortexul s5-gi dea seama ce se intimpl5 g! de ce o asemenea emolie este declangatdindependent sau anterior gindirii..in timp CFo voce de femeie tocmai spunea: ." ln acelmoment. . . Cind sedegfangeazf.i a auzit telefonul sunfird. Aceastdprogresie care face loc discerntrmintului in cazul relcliei emolionaleesteun aranjament standard. dormea pentru prima dattr la o prietentr de joaci. ci la neocortexgi la numerogii centri de prelq+re Ci de analizare a ceeace a fost percepuf acesteinformalii .ln neocorinregistreazdgi analizeaz5intex. . o emolie. care nu au fost stocate cohplet gi nu ay fost integrate intr-un obiect recognoscibil. e. zonele prefrontale guverneazdreacfiile noastre pmolionale incd de la inceput. o altl parte a creierului emofional permite o rpactie mai potrivitd gi mai corecttr.Amortizorul creierului trece de-la nucleul amigdalian. linigfndu-se sau stlpinind sentimentul pentry a acfionamai eficient h situalia dati sau alunci cind o noui ingtiinlare cereun cu tolul alt rdspuns..gregeli Asemenea emofionale aflate i:l qtadiu inilial se bazeazd pe sentimente prioritare in raport cu gindirea.. politicoas5. a intrebah . declangind reaclii incd inainte de a-i confirma realitatea pe de-a-ntregul .cu o singurtrexoepliesemnificatiVi.. Atunci cind nucleul amigdalian funclioneazl pregednd o reacfie impulsivtr nelinigtitd.gi. mai ales atunci cind incd sintem sclavii lor.... Vpia'Unei ea estedictati de lobii prefrontali. careparcl a pinlit. pentru ci insigi supraviefuirea lor {epinde de o analizare perrnanentd a priddtoriior sau a pfi. .emo!ie precognitivi". Daci nucleul arnigdalian simte aperlnd ll ttpu. MANAGEREMOYONAL Fetila unei prietene. 9i nici mdcar lu era pria limpede care era mai emolionatd. podulind nucleul amigdaliangi alte zone limbice.. ceva de gehulCum seeheam meIo4ia. o serie de circuite in cascadtr tgrmaliile. mama sau fiica. LeDoux numegte acest luc-ru . Este insd un proces rapid gi dezordonat celulele sint rapide. Dar in cazul viefii. senzorial de import.in cazulurgenfeloremofionale.40 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emo[ional 4l tilelor graviteazd in jurul lui.parc cd funcfioneazi atunci cind cineva e speriat sauinfuriat.& cred cI am gregit num5- ruI. tall carese afl5 chiar in dreptul frunfii. apogeul a fost atins la miezul noplii.. O asemeneaimprecizie. -.emofionale a oamenilor. prin intermediul lobilor prefrontali. vorbind la figura! ie putem sd ne repezim la cineva sau si fugim de cineva de carsnu este cazul (de exemplq o chelnerifi a sctrpat din mine tava cu gasecomenzi atunci cind a ztrrit o femeie care avea o claie de ptrr rggu gi cref asemeni celei pentru.sau chiar deloc.zilor.. Nu e. cind se pregitea de culcale s.. le infeleg. ". Nu uitali ci ceamai mare proiecfie a informaliei senzorialeceprovine de la talamus nu mergela nUcleulamigdalian.Acest creier primitiv minor la mamifere este creierul-principal la nemamifere".]essica!" . in citeva clipe lobii prefrontali analizeazl. Aceastl zond neocorticalda creierului are o reactiemai gr.El oferd o cale foarie rapidd de declangarea emofiilor.cduta!?" . spune LeDoux". el trage o anumiti concluzle.in care. ca in cazul mamei ingrijorate care rtrspunde la ielefon..de gaseanigori. in vreme ce mama se strtrduia sd nu se bage in seaml faptul ci este ntilinigtitd. in loc str se factr o judecati rapidd a bucifii muzicale pe baza a doar citorva note.Dacdin timpul acestuiprocgsse simte neCfestreazd reactiremotionale. cu inima b[tindu-i si-i sarl din piepf imagi ni4du-gi-o pe Jessicain tot felul de ipostaze cit se poate de ingrozitoare. se ajunge la o perceplie integrald prin citeva incercdri. Este o folpd bruti de informalie senzoriald. pe un ton etlptrit. dar nu foarte precise..Mama a ingfdcat receptorul gi a strigal . lucreazein strinsd legtrturi cu nucleul amigdalian 9i cu alCere p circuitedin creierulemofional.caresirt locul in carese planificX9i se organizeazd frunile in raport cu un scopl inclusiv celeemofionale.Cortexul prefrontal. sau se se arunce pe orice I Preajma lucru comestibil. A aruncat perigla de dinli gi s-a rcpezit la telefon. fugind la cel mai mic semn cI ar putea fi vreun dugman.

tdierea legdturilor dintre lobii prefrontali gi restul creierului pentru .cintdrind reacliile inainte de a trece la fapte .. ir afard de emoliile negative prea puternice. reglind emofiile neplScute. spunindu-i sd se poarte cum trebuie (sau sd agtepte cu rdbdare) ca sd i se dea ceeace dorestel3. lobul prefrontal stirg pare a fi parte a circuitului neural care poate bloca sau incetini orice.a. Detumarea emolionali presupunea doud dinamici: declangareanucleului amigdalian 9i incapacitatea de a activa proceseIe neocorticale care de obicei echilibreazd reacfia emolionali sau restabilirea zonelor neocorticale in cazul unei urgenle emocoplegitl !ionale12.. aceastdmetodd avea s5-i coste pe pacienfii regpectivi viala emofionald. Solia le-a spus doctorilor cX dupd operalie soful a suferit o schimbare radicald de personalitate. cind si plingd.inchide" emofiile neplicute: nucleul amigdalian propune.este tocmai potolirea semnalelor de activare transmise de nucleul amigdalian 9i de alli centri periferici . ln grupul nostru de pacienli care suferiserd atacuri cerebrale/ de exemplu. in cazul animalelor.rezohare" chirurgicalS a bolilor mintale: lobotomia prefrontald care (adeseala intimplare) indepdrta o parte din lobii prefrontali sau. cind sd fiO dispreluitori . Acest circuit explicd de ce emolia este atit de importantd intr-o gindire . fird funclionarea lobilor prefrontali. mintea ralionalS est-e de cea emofionald. cei ale cdror leziuni se aflau in cortexul prefrontal sting erau inclinati sd vadd numai nenorociri gi sd se teamd permanenf cei cu leziuni in partea dreaptd erau .intreg repertoriul de posibilitdfi emofionale. cind sd fie ca un zid. dintre gind 9i sentiment. nu va mai exista nici o emofie. probabil inhibind lobul dreptla. cind sd atace gi cind sd fug5. dacd lipsegte inlelegerea faptului cd un anumit lucru meritd o reacfie emotionald. Cind suferim o pierdere gi ne intristdm sau sintem fericili dupd un triumf. legdtura dintre cortexul prefrontal 9i creierul inferior. De asemenea/poate sd fie mai judicioasd 9i mai atenti. lobii prefrontali dispun. de asemenea.exagerat de veseli". pentru cd presupune mai multe circuite. cind sX fugi 9i. ln cazul oamenilor. cind si creeze sentimente de vinovifie. lobotomia era incurajatd ca solufie a gravelor tulbur5ri emofionale respectiv.. Atunci cird incd nu exista nici un fel de medicalie eficienti pentru bolile mintale. cind sd atace. inseamnd cd neocortexul este la datorie.42 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emolional 43 proportia riscuri/avantaje tt. in schimb lasd lobii prefrontali sd fie parte a comutatorului creierului care poate .. cind sd convingd. avind in vedere ci sentimentul este precedat de o gindire mai profundi.inchide" emoliile tulbur5toare..g. Aceste legdturi prefrontal-limbice sint extrem de importante pentru viala mintald nu numai in reglarea fini a emoliilor. in sensul ci nu se mai supdra aga ugor gi. pentru cd aceastapur 9i simplu dispirea 9i ea. Felul in care acfioneazd cortexul prefrontal ca manager eficient al emoliei . FrAGrNDURIIOR Legdturile dintre nucleul amigdalian (gi structurile limbice aferente) 9i neocortex sint centrul luptelor sau al tratatelor de cooperare dintre minte 9i suflet. Dacd nucleul amigdalian aclioneazd adeseaca o supapd de urgenli.printr-o . o reugitd sau cuget5m la ceva ce a spus sau a ficut cineva.. ele sint esenliale pentru o navigare la nivelul deciziilor celor mai importante din viali.ln asemeneamomente.. glumeau 9i pdrea cX nu le pasd de nimic1s. Rolul lobilor prefrontali in emolii a fost bdnuit de cdtre neurologi incd din anii 1940. este aleasd cea mai bunXll. ea se bucura 9i pentru faptul ci era mai afectuosl6. Reaclia neocorticald este mai lentd in creier decit in mecanismul de deturnare. altfel spus. in vreme ce lobii stingi reusescsd stlpileasci acesteemolii primitive. in plus. cind si caute simpatie.indepdrtarea" disperdrii pacienfilor.Apoi a apdrut cazul solului fericit un bdrbat al cdrui lob prefrontal drept fusese parlial indepirtat in urma unei operalii la care s-a recurs datoritd unei malformalii a creierului. Lobii prefrontali drepfi sint locul in care se gdsesc sentimentele negative cum ar fi frica gi agresivitatea. ARMONIZAREAEMOTIILOR . iar apoi ne simfim jignili sau ne infuriem.gi din pdcate prost utilizat5 . in mare parte viala emolionald s-ar ndrui. Circuitul cheie fusese diskus. cind sd braveze. atunci cind se ajunsesela o vindecare disperatd . din miliarde de reaclii posibile. Neuropsihologii care studiazd dispoziliile pacienlilor care au suferit accidente la lobii frontali au ajuns la concluzia cX una dintre sarcinile lobului frontal sting este se aclioneze ca un termostat neural.d.c?nd sd fie impdciuitori. Pe scurt.asemd- nltor cu felul in care un pdrinte opregte un copil impulsiv si se agite. Din pdcate. in timpul examenelor neurologice. Se pare cd lobul prefrontal stirg este comutatorul cheie care poate ..m. Ca 9i in cazul nucleului amigdalian.

In ciuda potenlialului lor intelectual. Damasio susline cd hotlririle lor sirnt atit de nefericite rtru ci au pierdut accesul la invdldtura de Ep emofionnt. SI ludm in considerare puterea emoliilor de a intrerupe gindirea. dr. separat de zonele corticale inregistrate in testele IQ.. Creierul emofional. Aceasttr deficien!tr este mai subtiH gi nu poate fi intotdeauri5 inregistratl prin testele de inteligenti.i din punct de vedere emofional.M Creierul emolional Anatomia unui blocaj erholional 45 eficientd.ele ne indreapte pe drumul sabile va putea faceapoi cum e mai bine.rafionale". atit tr luarea hotdririlor infelepte.memorie funcfionald" pentru capacitatea de atenlie care reline in minte faptele esenliale pentru a rezolva o anumitd insdrcinare sau problemtr. Circuitele de la creierul limbic la lobii piefrontali mai dau beamX 9i de faptul ctr semnalele de emolie puternicd . acegtiasint copiii cu cele rnai mari riscuri. mi:nia 9i altele asemenea .amigdalle. adesea distrugdtori 9i cu probleme * ceed ce sugera o proasttrfunclionare a lobilor prefrontali in raport cu nevoile limbice. ei fac alegeri dezastruoasein cariertr sau i:r personaldsau chiar pot zlbovi obsedantde mult asupra hotdriri cit se poate de simple.. Damasio sd ia o poneintuitivd.gi stdpineascl viafa emofional5.Nu mai pot gindi limpede" . Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care rtrspunde tn mod direct de memoria funcflonaltrl7. totugi nu dddeau rezultate prea bune la gcoalX. atunci cind sintem suptrra.nelinigtea.gindirea. care degi aveau un coeficient de inteligenld peste medie. in sensul ci pot avea egecuri profesionale. cit gi in ingtrduirea unei gindiri limpezi. Odattrintrememoria emofionaldde la nivelul nucleului amigdalian. schilodindu-i posibilitllile de a inv5fa. eliminind unele posibiliHli 9i scolindu-le in evii pe altele.. ctrstrtorili?). Ei erau impulsivi 9i nelinigtili. Trebuie str ne gindim gi la rolul emoliilor in cazul hotdririlor celor mai . Antonio Damasio. lntr-un studiu. ci pentru cd nu reugesc si. Asemenea dovezi l-au determinat pe dr. de la Colegiul. capacitatea emolionald ne cdhotdririle de moment. (cum ar fi amintirea unei inv'estifii dezastruoase sau a unei [giri dureroase) ne trimit semnale care ne determind sX o hottrrire.Astfel. a fdcut i atente asupra felului furcarepacienlii au de suferit in caunor probleme de circuit prefrontal. Ir bun. Tot aga. flrm ar fi btabilirea unei inDr. Aceste circuite emolionale sint modehte de experienle1e din copildrie :9i acesteexperienle sint cele care stau labaza reacliilor noastre in momentele de pericol. controleazd in egalS mdsurd momentele de furie 9i de compasiune. ferentce glndegteneocortexul.uitat" aceste leclii pentru cd nu mai au acces la locul in care sirt irunain nucleul amigdalian.putea fi explicattr prin testele neuropsihologice care au indicat o proastE funcfionare a cortexului frontalls. iar logica seactr ce lumea ne confruntl adesea cu o mare posibilitate de i (Cum ar trebui si vi investili fondul de pensii? Cu cine lecliile emofionale pe careni le-a dat trebui sI vf. s-a dovedit ctr problema unor blieli de gcoaltrprimard. spunem: . pot aiunge alcoolici gi delincvenfi * nu pentru cd intelectul lor ar fi deficitar. In ciuda inteli- i lor intacte.sau dimpotrivd . creieglndirii joac5 un rol de conducltor la nivelul emoliilor . De aceea. Damasiosuslinectr acestcreieremomdsurdca 9i creI esteimplicat in ralionamentein aceeagi il gindirii. Tn de legtrturtrdintre gind gi emofie. lucrind in colaborare cu mintea ajutind . circuitul prefrontal-aI este o poart2i extrem de importanttr pentru ceeace ne sau ne displacede-a lungul unei intregi viefi. Hotirirea lor profund viciati * chiar dacd nu apare nici o deteriorare la lul IQ-ului sau al capacit5lii lor cognitive. chiar daci ele ne indictr prin unele mtrsurtrtori neuropsihologice precise agitalia gi impulsivitatea continud a unui copil. conform cdreia sentimentele sint practic indis- pen|ru deciziilerafionale. indiferent dactr este vorba de anumite trXsdturi ideale pe care le-ar ctruta cineva atunci cind viziteaztr mai multe locuinfe posibile ori despre elementele de ralionament in rezolvarea unui test. de Medicind. emoliile conteazdintr-un rafionament.nu mai sint declangatereacemofionale asociatetr trecut imprejurtrrii respective. Neurologii folosesc termenul de . de exemplu.in acestbalet lentimentelor 9i al gindurilor. un neurolog de Universitatea din lowa.todevenind de o neutralitate absolutd.. dr. Un stimul cum ar fi un favorit sau o cunogtinlX antipaticl nu mai genereaztr nici nici aversiune. acegti pacienli au .pot crea o stare neurali ce poate sabota capacitatea lobilor prefrontali de a menline actlvtr memoria.gi din acelagi motiv o stare permanentI de disconfort emofional poate crea deficienle in capacitatea intelectualX a copilului. Aeldar.in . In citeva lucrtrri cu implicalii multiple in vielii mintale.

9i totodatd gi capacitatea intelectuald. Felul cum reugim in via!5 este determinat de ambele .doar IQ-ul. ci sd des-coperimun echilibru inteligent intre cele doud.se cuvine la nivelul existenlei noastre. doui minfi .9i doud feluri diferite de inteligen!5:. dintre nucleul amigdalian 9i lobii prefrontali dd seamd de faptul cd fiecare este partener egal in viala mintald. avem doud creiere. complementaritatea dintre sistemul limbic gi neocortex. inteligenla emolionald iese la suprafald . Vechea paradigmd suslinea cd existd o raliune ideald care a sclpat de emolie. trebuie ca mai intii si inlelegem mai exact ce trseamnd str-fi folosegti ir mod inteligent emofiile. Intr-un fel.cea ralionald 9i cea emofionali.46 Creierul emolional afari de acele momente ir care emofiile scapl de sub control 9i creierul emolional o ia razna. intr-adevi1. Acest lucru ristoamd vechea teorie a existenlei unei tensiuni intre fafiune 9i simfire: noi nu vrem sd renun!trm la emolii gi sd ii dim raliunii locul care i se cuvine. intelectul nu poate funcliona la capacitate maximd fdr5 inteligenla emolional5. ci gi inteligenfa emofionald. PARTEAA DOUA Natura inteligenfei emotionale . ata cum a procedat drasmus.nu conteazd. Atunci cind acegti parteneri interaclioneazi bine. Noua paradigmd ne irdeamnd sI armonizlm mintea gi sufletul. Pentru a face asta aga cum. De obicei.

Cind a fi degtept e o prostie De ce anume David Pologruto. $i nu la orice facultate . agacum au fost ele prezentate pe larg. injunghiat cu un cufit de bucXtdriede unul dintre elevii lui rezultateexcelente la invdtiturd esteinc[ un lucru discutabil. Un judecdtorl-a gdsitpe ]asonnevinovat.pentru cI ar fi sujurdmint cI in timpul confrunttrrii biiatul fusesenebun. invlfa la liceul Coings.tA.iididuse lui doar 80 de puncte din 100 la un chestionar..l-a adus la gcoaltrgi in timpul confruntrdri cu Pologruto in laboratorul de fizictr gi-a infat profesorul in clavicultr.. Dar Pologruto. elev in anul doi.visa sd ajungl Harvard. pupd ce a fost transferatla o 9coal5 particulard. a luat un culit de bucdttuie. sint urmdtoalason H. Degi |ason a oblinut asemenea spectaculoase. Florida.i-ar putea pune in primejdie visul de o via. a susfinut cd el intenlionase sd se sinucid5 din pricina rezullui de la test 9i se dusesela Pologruto s5-i spund cd se omoa- . gi era ferm hottrrit sd meargd mai departe la nultatea de Medicintr.fostul lui profesor de fizicd David Polos-a plins cd |ason nu gi-a cerut niciodatd scuze 9i nici nu asumat rdspunderea pentru faptul cd l-a atacatl. Crezftrd ci noun biet 9 .Jasona terFatliceul doi ani mai drziu ca 9efde promofie.Pologruto a povestit altceva:. cu zecepe linie. faptele. fade o crizl de nebunie temporard in timpul acestui incident cornisie formattr din patru psihologi 9i psihiatri au declarat n pricina notei proaste. profesor de fizicd la un liceu.Luind numai a terminat cu medie maxim6. profesorul lui de hzicl. inainte de a se fi pornit o lupti cei doi.Eu cd a irncercat sXmd omoarecu cufitul" pentru ch era furios pricina notei proaste..

re au un IQ mare au tendinla si devinX persoane bine pl5tite Iucru care insd nu este valabil intotdeauna. mai tot timpul igi pierdea vremea.intra la facultate. inteligenla emolionald este un concept nou. mai ales cird a fost vorba de salariu. Cei mai degtepfi dintre noi pot cddea pradd unor patimi cumplite 9i unor impulsuri necontrolate. de producsau de statuhrl lor in domeniul respectiv.de obicei. care are o istorie de aproape 100 de ani de cercetlri aplicate pe sute de mii de oa- nreni. majoritatea copii de imigranli. I-au trebuit tproape zece ani ca sd-gi ia diploma. dar dacl vrea sd se ocupe de o afacere. : IQ-ul explicd furtr-o mic6 mdsuri destinele diferite ale celor promit in egald mdsuri.o persoand atit de inteligentd sd comiti un act iralional .. in Partea a Cincea voi ar5fa cd acele competenle emofionale de o importanti crucial5poJ. persoanele cu un IQ ridicat pot deveni piloli uluitori de progti atunci cind se afl6 la cirma propriei lor vieli.Cea mai mare parte a locurilor pe care gi le gdsegtecineva in societate este determinatd de factori care nu au legdturi cu IQ-ul.lrala f 9_e|. a cdror carte.'3 Eu sint preocupat de cheia acestor . iar cei ca. Cu siguran!5 cd existd o legXturd intre IQ 9i performanlele in viald. in cel mai fericit ciz.. de inteligenla emofionald: capacitatea de a fi in stare sd se motiveze 9i sX perseverezein fala frustrdrilor. a IQ-ului sau a altor evaludri in ciuda popularitdlii lor aproape mistice. pentru cI dormea pind la prinz. copil4riei. Dar din datele existente reiese cd poate fi . IQ. de a-9i stdpini impulsurile gi de a amina satisfacfiile. Existi foarte multe exceplii la regula conform cdreia IQ-ul determini succesul .Pe un elev in anul intii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAI de matematici poate sXnu-l impingi inima sd devinl matematician.rlaitepi iondilia se facemefortul sEii inv5ldm pe copii. Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a notelor.50 f:fatura inteligenfei emolionale Ctnd afi degtepte oprostie 51 Intrebarea este cum a fost cu putinld ca. nou. fapt care ii lasd pe ceilalfi 80% pradd altor forfe2..Cind 95% dintre fogtii studenli la Haward ai iilor anilor 1940: vremuri ir care cei care aveau un IQ mergeau la gcolile Ivy League mai mult decit fir prezent fost analizali la virsta matur6. The BeIICurae(Curba lui BeII) . IQ-ul contribuie cam cu 20"/. acordl o importanlX capitald IQ-ului.. ." Chiar gi Richard Herrnstein gi Charles Murray.bine gi in viafd. de la o persoand la alta de'a lungul unei viefi.. iar {n mdsura ir care existi mulli care suslin cd IQ-ul nu poate fi tctrimbat prin experienld sau studii. si devind senator american sau si cigtige un milion de dolari poate n-ar trebui sd-gi lase la o parte visurile. fiind mai multe exceplii decit cazuri care se potrivesc cu regula. de exempltr. Mulfi dintre cei cu un IQ scXzut sfirgesc prin a ocupa slujbe modeste. Aga cum nota un observator: . Un studiu similar pentru virsta adultl s-a fdcut gi asupraa de biiefi.. O treime dintre ei avea un IQ sub 90. de altfel. la factorii care determind reugita in via!5. In ciuda extraordinarelor sale capacitdli intefpctuale. T% cei cu IQ-ul sub 80 au fost gomeri zece ani sau chiar 9i mai 'dar asta s-a intimplat 9i cu7o/" dintre cei cu IQ-ul de peste . in cazul unor grupuri largi de persoane. . de a prevedea fdrd greg cine va reugi in viafd.alte caracteristici". se culca tirziu gi liplga de la cursuri. N-au avut nici mai mari satisfaclii fir vialX gi nici cele mai fericite relalii cu cu familia sau in dragostea. s-a constatat cd aceia care avucele mai bune rezultate la testele de la facultare nu?u reit cel mai. de a-gi regla stlrile de spirit 9i de a impiedica necazurile s5-i intunece gindirea.atit de prostesc? Rdspunsul: inteligenla academici are foarte pulin de-a face cu viala emofionali. Bineinleles ci a e$stat o legSturd (a9acum existd. de a fi stdruitor 9i de a spera. comparativ cu colegii lor cu rezultamai proaste. urmeazd cam aceleagistudii 9i au aceleagiganse. TNTELTGENTA EMOTT ONALA trDEsTrNur rl imi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst care fgase 800 de puncte la testul SAT gi la altele similare inainte de l. Nimeni nu poate spune exact in ce m5surd variazd. pornind de la clasele sociale 9i ajungind pini la noroc. doul treimi prcvedin familii care trtriau din aiutor social si care au crescut in Massachusetts.pe vremea cind .cumplita mahala" la doi pagi de Harvard. cei doi subliniazd: .la fel de puternicd 9i uneori chiar mai puternici decit IQ-ul. recunosc acest lucru. Legdtura dintre punctajele la tesfe gi acestereugite este diminuattr de totalitatea altor caracteristici pe care el le aduce la viatd.ul a avut o micd relevanlXpentru felul in cares-au cu slujba sau ir restul existenlei lor. Spre deosebire de IQ. respectiv.cu lmbr45t5!i!9pg$utd deJa'v.

. ln schimb.ta emofionaltr oferd o altl falet5 la locul munc6. asupia capacittrlilor de ftrvdfdturd.sau pentru ocaziile . 6ofisticarea ei nu a fost evidentd pird ce educatoarea lui fudy d-a adunat pe tofi copilagii. in schimb.fie de respectarea tbugita in politica organizatoricd. Dar ir vreme ce au continuat sd se descurce bine gi la facultate. prestigiu sau fericire tr viald.nesuferifi" inteligen. unul dintre cercetdtorii care au urmdrit destinul absolvenfilor.este de un test asupra percepliei sociale. in weme ce o altd persoand..sint in avantaj in domeniu al vielii.Pentru un observatorinfiimpldtor. precurn matematica sau cititul. luind note excelente. Cind educatoarea i-a cerut fudy sA ageze fiecare fetifd 9i fiecare blielel in acea parte a tperii in care le place lor cel mai mult si se joace . Desigur cd exist5 multe cdi spre reugita in viald gi multe domenii in care celelalte aptitudini sint rtrsplitite.Iudy a ftrcut-o cu o acuratele inari.. nu participd intens la joacd gi nu este rdat6in centrul atenFei. Mdsura in care cineva abordeaztr aceste competmte este de o importanld majord pentru infelegerea faptului cI o persoanA poate reugi fur viafi.. tn societatea noastrtr bazatd.eare conteazd imens in destinul nostru perscinal. cam pinl la treizeci de ani rul au ajuns sI atingi decit un nivel mediu de reugitd.ta ionali gi duc bdtdlii inteme hfungs5-9isaboteze capacitatea ls€concentraasulra muncii gi asupra unei gindiri clare. este un fin observator al sociale din grldinila ei gi poate este chiar cea mai sofisdintre copii atunci cind este vorba sd arializeze felul cum ceilal!i. Dar capacitatea dobinditd in copildrie de a gestiona frustririle. Atunci cffrd gtim despre o persoantr ctr a absolvit o facultate. si-gistiipineasci obiceiurile mintale care stau la propriei lor productivittrfi.Cum va fi strigat peste cincisprezece ani nesufe- tl de acum?" Rispunsul: u$efu"'.cu care te itrtilnegti la nivelul vicisitudinilor viefii. Sd ne aplecim insd gi asupra datelor unui studiu in burs. Karen Arnold.Cred cd am descoperit persoanele <ascultltoar€> cafe gtiu str reugeascdin acest sistem. Atunci cind i s-a cerut str agezefiecarebtrietel 9i Iui Judy dezvdluie faptul cI ea d'efine o harti soperfectd a grupei sale de la gridinild 9i un nivel de perceppentru o fetild de patru ani..m.de patru ani pentru a intra in Joale copiilor de grddinild 9i ale educatorilor .tot mai mult pe cunoastere. JgculClasei. efectuat asupra a 81 de absolvenfi ai promofiei 1981 ai liceelor din Illinois. pentru ctr gcolile noastre 9i cultura noastrtr se concentreazd. Ea std deoparte. Un IQ ridicat nu este o garanlie de prosperitate. Evident c5 ei au avut media cea rnai mare. capacitatea de a stdpini tehnica este categoric importantd. sfirgegte intr-o funddturtr: aptitudinile emofionale sint meta-abilitdfi. Dovezile aratd care se descurci din punct de vedere emolional igi cunosc ai igi stiptnesc bine sentimentele gi care deslugesc rdeazd eficient sentimentele celorlalfi ..52 Natura inteligqnlei emolionale Ctnd afi degtept e o prostie 53 intotdeauna) intre IQ gi nivelul socio-economic la virsta de pakuzeci gi gapte de ani.a. ignorind inteligenla emofionali. Cei careau capacitdliemole bine dezvoltate au gi mai multe ganse sd fie mutlumili in gi eficienli. nu gtim nimic despre felul in care reacfioneazAla vicisitudinile vie!ii. micula Judy de patru anipoate pdrea o fiinf5 izolatd prinke colegii ei de joactr mai soili. gtim doar cd a. cei carenu-gi pot controla Via.unii l-ar putea ntrmi caracter . cu o inteligenld egal5. doar unul din patru se afla la cel mai inalt nivel in profesia pe care gi-o alesesegi mulli nu se descurcasertrprea grozav. Acestea sint capacicare ulterior ir viald ii vor permite lui ]udy sX devind o ve- . de a-gi stdpini emoliile gi de a se furlelege cu ceilalfi a fost factorul de diferenliere cel mai important'. IIN ALT FELDE INTELIGENTA . profesor de pedagogie la Universitatea din Boston. Viala emolionali este o dominanti care poate fi. Dar chiar gi in ce-i privegte . Existd gi o gluml pe care o spun copiii: .reugit cu bine acolo unde tot ce a fdcut s-a mdsurat ir note.noi to!i. . dddea urrnStoarea explicafie: .coltul ar- Clasei. La zeceani dupd absolvirea liceului.un fel de casda pdpugilorcarecopiazd I de grddinild 9i unde aparfigurine caretr loc de cap aumici nre fetitd alituri de cei cu care le place cel mai mult sI se joafudy a dovedit cd ii poate gisi pe cei mai buni prieteni ai fie- cel cu cuburi g. gestionatd cu mai mult sau mai pulin talent 9i care presupune un set unic de competenle. un set de trdstrturi .:cedetermind cit de bine putem folosi talentele pe care le avem. Absolvenlii se zbat la fel ca. aga cum vom vedea ir Partea a treia. fie cd este vorba de relatiile sentimenta- regulilor nescrisecare guvemearyi"intime. inclusiv inteligenfa pur5.6 $i aceasta este problema: inteligmla la invi!trturd nu te pregtrtegte pentru viltoarea .d.

iar educalia trebuie sd le hrtrneasci in loc sd le ignore sau si le frustreze. . ca factor singular gi invariabil.. a fost un manifest impotrivfle-ului. de abilitatea fu:r proiect scoatein evidenli faphrl cd talente precum cel al lui ]udy . Acest talent strtrlucit al lui judy in domeniul social a fost remarcat atit de timpuriu gi datoriti faptului cd ea a invSlat la grddinila Eliot-Pearson din campusul Universitdlii Tufts.de la cele de fFcitate... de a fostimpirliti in patru capacit5fi distincte:spiritul de tcere. li evalulm pe toli conform unor standarde extrem de inguste ale succesului.inteligenfele perionale..si. iar testul nu spune altceva decit dafaci sau nu parte dintre cei degtepfi. nu existd un numdr magic referila multiplele talente umane. gi capacitdlile. Completind aceastdlist5. In schimb. careili deterd viitorul. gi talentul muzical lui Mozart sau YoYo Ma.tilor .Frames Mind (Cadreleminfii). psiholog la Harvard School of EducationT. Testul de admitere la fa- te Sebazeaztr pe un singur tip de aptitudine.intrapsihice". o programd de invd!5mint la nivel internalional pentru descoperirea diverselor tipuri de inteligen!5. care au fost etichetate de Gardner drept . Cartea lui Gardner din 1983. . in care sd fie mu$umit 9i competent. Cuv?ntul operativ irr privinla irfteligenlelor este multiplu: delul lui Gardner merge mult mai departe decit conceptul ndardde IQ. Gardner recunoagte cX cifra gapte este una arbitrard in prifa tipurilorde inteligenfX.: interpersonale." . care Stabilit ce colegiu vom putea urma . inteligenla ver{ 9i logica matematicd. respectiv cel al invfi5rii. Acest tradilional.54 Natura inteligenlei emoliorfrIe Ctnd a fi degtept e o prostie 55 detd in orice domeniu in care sfultnecesare. Spiritul vizionar gi cdlduzitor al Proiectului Spectrum_este Howard Gardner. unde a fost aplicat Proiectul Spectrum..care a avut un mare imp act. Proiectul Spectrum recunoagteci repertoriul capacitd. Nu putem prea mult situafia. mi-a spus Gardner. Aceastd modalitate de gindire a pus stdpirire pe etatea noastrd. inventat chiar iIr vremea aceea de Lewis Terman. pe o parte. capacitatea de a cultiva relaliile gi de a pdstra prieteaceea de a rezolva conflictele si de a face analize sociale. am suPus Pe loatd lumea unei educalii conform ctrreia nu pofi reugi altceva decit sd fii profesor universitar. Ar trebui si petrecem mult mai pulin timp pentru a-i inregimenta pe copii 9i mult mai mult ajutindu-i sX-giidentifice talentele date de Dumnezeu 9i sd 9i le cultive. Ir.felul de a gindi la nivelul IQ-ului": . Inteligenla interpersonald.acegti fie cd sint degtepfi sau nu. Lista lui includea gi cele doud tipuri inteligenfi standard. Existd sute gi sute de modalit5li de a reuqi 9i capacitili total diferite ce pot ajuta la asta. El subliniazi faptul ci epoca de glorie a IQ-ului a inceput itr perioada primului rdzboi mondial. El recunoagte cd care ne-au tira4izat cit arn fost la scoali . La un moment dat.o perceplie a socialului .de la vinzdri la management gi diplomalie.. aga s-au ndscut..care pot apdrea. .. ea opunea ideea cX nu existd un singur tip monolitic de inteligencare si stea la baza reugitei in viafd. tncurajindu-i pe copii sX-gidezvolte o intreagd gam5 a capacitdlilor de care va depinde reugita lor sau incurajindu-i doar sd le foloseascdpentru a se implini in indiferent ce ar face. ci un spectru larg de inteenle cu gapte posibilitdfi. care este desprinstr de adevdratele ca$tl!i 9i abilitXli ce conteazd in viali peste gi dincolo de Ie. in intuiliile lui Sigmund Freud sau.cahteli in abordarea oamenilor" . apar cele . cind doud milioane de americani au fost alegi prin intelmediul primului test in scris.predarea" capacitililor de a se descurca in viafd. Am pierdut complet din vedere acestlucru. de esenlialX ir cazul unui artist plastic sau al unui arhig geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizicb gi in graMarthei Graham sau a lui Magic Johnson. ne lirgim noliunea'de spectru al talentelor. dar includea gi capacitatea spafiald. Cea mai importanti contribulie 9i unica pe clre educalia o poate aduce la dezvoltarea copilului este sd fl ajute sd se indrepte spre un domeniu in care talentele sale si fie cit mai in favoarea lui. Cardner si lpa sa de cercetdtori au extins cele gapte posibilitdli la douAi de tipuri de inteligenli..utrfalete a ceeace Gardner numegte .urnane merge cu mult dincolo de cei trei & adicl dincolo de limitata impdrlire asupra cdreia gcolile se concentreazd in mod privinfa cuvintelor 9i a cifrelor. cum ar fi cele ale unui mareterapeut Carl Rogers sau ale unui lider mondial precum Mirtin King.. Acest lucru a durat decenii.coala devine un factor important gi ir . un psiholog de la Stanford.sebazeazdpe o nofiullmitati a inteligenlei. care ne-au implrlit intre cei care au fost indreptali k gcoli tehnice gi facultate gi pinl la cele preuniversitare.."sBiheinleles ci Gardner vede cel mai bine limitele vechii gindiri asupra inteligenlei.A sosit timpul". mai pulin eviir mulfumirea interioard ce se poate obline atunci cind cireugegte si fie in aconCcu adevdratele lui sentimente.sint extrem de importante.

56

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptepte o prostie

57

adici aceeain care fudy excela la doar patru ani. Acest punct de vedere care prezintd multele falete ale inteligenlei oferd o imagine mai ampl5 asupra capacitdfii copilului gi asupra potenfialului stru pentru reugit5 decit IQ-ul standard. Atunci cind elevii Programului Spectrum au fost evaluagi conform Scalei de Inteligenld Stanford-Binet - cirdva, standardul de aur al testelor IQ - gi, din nou, conform unui set de intrebXri ce urmdrea str mdsoare spectrul de inteligenle aga cum le definise Gardne{, nu au existat legituri semnificative intre rezultatele copiilor la cele doud testee.Cei cinci copii cu cel mai mare IQ (intre 125 9i 133) au dezviluit diverse profiluri ir raport cu cele zece trdslturi importante misurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre cei cinci copii ,,cei mai degtepli", conform testelor IQ, unul era foarte bun in trei domenii, trei in doud 9i cel de-al cincilea coresPundea doar uneia dintre tris5turile importante ale Spectrum. Aceste puncte tari erau impdrlite astfel patru dintre punctele tari ale acestor copii erau plasate irn domeniul muzical, doud in domeniul artelor vizuale gi unul in inlelegerea sociali, unul in logictr 9i doud in limbaj. Nici unul dintre ceipinci copii cu IQ-uri mari nu erau ,,tari" in ce privegte migcareaTizicd, cifrele sau tehnica; migcarea fizicd 9i cifrele erau chiar punctele slabe in cazul a doi dintre cei cinci. Concluzia lui Gardner a fost ci: ,,scala de inteligenld Stanford-Binet nu putea prezice reugita la nivelul activit5lilor Spectrum." Pe de alti parte, rezultatele la Spectrum le-au dat pirinlilor 9i profesorilor un indiciu clar referitor la domeniile fali de care copiii vor arlta un interes spontan gi in care se vor descurca indeajuns de bine, incit sd dezvolte o pasiune care intr-o buntr zi sI ajungd dincolo de pricepere, ctrtre mdiestrie. Gindirea lui Gardner referitoare la multiplicitatea inteligencontinui sd se desfdgoare.La zeceani dupi publicarea teoriei lei sale, Gardner a oferit aceste rezumdri pentru inteligenlele personale: de a-i inlelege pe ceilalfi: estecapacitatea Inteligenla interpersonald cum se poate cooperacu ei. ce anumeii motiveazi, cum lucreazd, Agenfii de vinziri, politicienii, profesorii, medicii de clinicd 9i liderii ieligiogi cu o influenli clari cel mai adeseasint indivizi cu un grad ridicat de inteligenli interpersonald.Inte[genta intrapersonacorelat{,orientatdspre interior. Esteaceaca1i... esteo capacitate pacitatede a iorma un model plin de acuratele9i de veridicitatea sinelui 9i de a fi in staresdfolosegtiacestmodel Pentru a ailiona eftcientin viatd.lo

Intr-o altAinterpretare, Gardnerobserva ci miezul inteligenpresupune,,capacit5file de a discernegi de a tei interpersonale rdspundein modul cel mai nimerit la st5rile, temperamentele, motivaliile gi dorinlele altora". La inteligenla intrapersonali, cheia cunoagteriide sine, el mai include ,,accesul la propriile Fentimente,capacitateade a discerne intre ele gi de a le stipini h cilduzirea comportamentului"ll. SPOCKVS.DATA: ATUNCI

cf^rDcrrNoAtrEREA Nu ESTE DE4 rNs
Exist5 o dimensiune a inteligenlei personaleindelung scoaedin evidenfd,dar pulin explorati in studiile lui Gardner:rolul Tmofiilor. Asta sedatoreaztrpoate gi faptului cd, agacum imi sugeraGardner,lucrdrilesalesint determinate profund de un model al minlii cognitiv-gtiinfific.Astfel, punctul stru de vedere Bsuprainteligenlelor pune accentul pe cognitiv -tnfelegerea de tine gi a altora in ce privegte motivafiile, obiceiurile de munci gi folosirea acestorinformafii in conducereapropriei vieli 9i pentru a te ftrlelegecu ceilalfi. Dar ca gi in cazui domeniului chineslpzic, unde excelenlafizicd se manifesti nonverbal, domeniul gmoJiilorseextinde la rindul s5u,dincolo de limbaj gi de cogpitiv. ; Degi se acordtrun spafiu amplu descrierilorintetigentelor personale din perspectiva rolului pe careacestea iljoaci la nivelul gi lmoliilor al sttrpiniriilor, Gardnergi cei careau lucrat cu el nu gu urmiritin detaliurolul sentimentuluiincazul acestor inteligenasupracunogtinlelordespre sentiment. AceasS, concentrindu-se poateneintenfionattr lasdneexplorat vastul ocean ftr concentrare d emofiilor, care fac ca viala interioar5 gi relafiile str fie atit de
de constringtrtodre gi adeseafircurcate. De asemenea,

hsd loc descoperirilor atit in sensul in care existtrinteligen!tr in fiFolii, dar gi tr sensulin careinteligenla poate fi datil enofiilor. Accentul pus de Gardner pe elementelecognitive la nivelul
lelor personale reflectd zeitgeist-ul psihologiei care i-a

t punctelede vedere.Accentulexagerat pe carepsihologia
p-une pe cunoattere chiar gi in domeniul emoliilor este in part datorat unor capricii din istoria acesteigtiinfe. Pe la iumitltea secol, psihologia la nivel universitar a fost dominati de viorigti, duBd modelul lui B. F. Skinner, care considera cd comportafirentul poate fi perceput obiectiv din exterior 9i, prin grmare, poate fi studiat cu acuratefe gtiinfificd. Behaviorig-

58

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptept e o prostie

59

tii au reglementat toatd viala interioard, inclusiv emofiile, care nu era la indemitra gtiinlei. Apoi la sfirgitul anilor L960,a apdrut ,,revolufia cognitivtr", accentul in psihologie indreptindu-se asuPra registrelor minta}e, al stocdrii de informafii gi al naturii inteligenlei. In continuare ins[ emoliile nu puteau fi abordate. Teoria tradilionalI accePtatl de savanfii cognitivigti considera inteligenfa ca fiind rezultanta unui proces la rece al faptelor. Totul este hiper-rafional, precum Mr Spock dtn Star Trek, arhetrpul octelilor informafionali lipsili de orice fel de sentimente 9i care trtrupeazi ideea ci emoliile nu au ce cduta la nivelul inteligenlei, ele doar stricind imaginea unei vieli mintale. Savanlii cognitivigti care au imbr6li9at acest punct de vedere au fost sedugi de calculator ca model operativ al minlii, uitind cd in realitate materia creierului este scXldatd intr-o budinci dezordonatd pulsind de produse neurochimice gi nu se apropie in nici un fel de siliciul ordonat gi aseptic din care a lignit metafora cdlduzitoare pentru minte. Modelele predominante care circuli printre savanlii cognitivigti referitor la felul in care mintea proceseaztrinformalia au fost lipsite de recunoagterea faptului ctr ralionalitatea este ghidatd - 9i poate fi biruitd - de sentimente. Modelul cognitiv este in acest sens'o privire sirlcittr a minfii, adicd una care nu reugegtesd explice Sturm und Drang'ul sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a rlmine la aceastl viziune, savanlii cognitivigti au fost hevoifi, ei in9i9i, sf, ignore relevanfa pentru modelele minlii create de ei a sPeranlelor personale gi a temerilor, a neinlelegerilor in cisnicie sau a invidiilor profesionale - ei au indeptrrtat sentimentele care dau savoare vielii dar 9i momentele de criztr gi care, in fiecare clipd, influenfeazd exact iir mdsura in care (cit de bine sau cit de slab) sint prelucrate informaliile. Versiunea gtiinlificl unilaterali conform cdreia ar exista o care a clliuzit ultimii via!6 mintali fdri influenle emolionale optzeci de ani de cercettrri asuPra inteligenlei - se schimbi treptat, pe misurd ce psihologia a inceput sX recunoascl rolul esenfial al sentimentelor in gindirg. Precurh personajul Data din Star Tiek:generaliaurmdtoare,psihologia incepe sd aprecieze puterea gi virtulile emoliilor la nivelul vielii mintale, dar 9i primejdiile pe care le reprezinti. La urma urmei, a9acum vede Data lucrurile (spre marea lui mirare, in mXsura in care poate simli a9a ceva), logica lui rece nu reugegtesI glseascd solulii umane'Urfla'

ul nostru este cel mai evident la nivelul sentimentelor. Datncearcd sd simt5, dindu-gi seama cd rateazd,ceva esenlial. El a p.rietenie 9i loialitate; precum Omul de Tinichea dnVrdjitodin Oz,lui ii lipsegte o inimd. Lipsindu-i simpl liric ce insosentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu o mare rzitate tehnicd, dar fird a trdi pasiunea. Lec,tia dupd care tinjegte sint tocmai valorile mai inalte, cele ale sufletului ic - credinfa, speranfa, devotamenful, iubirea -, care cu desdvirgire unui punct de vedere rece, strict cognitiv.

imbogdfesc;un model mintal care le ignortr este unul Atunci cind l-am trtrebat pe Gardner despre accentulpe catlpune pe gtrdurile asuprasmtirrrentelor siu pe metacunoagmai mult decit pe emolii insele, el a recunoscutctr a avut
sd abordeze inteligenla din perspectivi cognitivtr, dar r spus totodatd: ,,Cind am scris prima dat5.despre inteligenpersonale, de fapt aorbeamdespre emofii, in special potrivit mele de inteligenld intrapersonald - una dintre compofiind acordarea din punct de vedere emofional cu'sine. sentimentelor viscerale sint cele care devin esenliale inteligenta interpersonald. Dar atunci cind a fost dezvolin,practicd, teoria multitudinii inteligenlelor a evoluat, conmai mult pe metacunoagterel'7 adiia pe congtienprocesului mintal al cuiva - ,,gi mai pulin asupra irtregame a capacitdlilor emolionale." Chiar 9i aga,Gardner apreciazd importanla cruciald a acestor itdli emolionale gi relalionale aflate labaza vielii. El sublicd: ,,Mulfi dintre cei care au un IQ de L60 lucreazd pentru

cu un IQ de 10Oin cazul in care cei dintii au o slabtrintelitd intrapersonald,iar a celor din urmtr esteridicat5. ln lumea
.nu existd o inteligenld mai importantii decit cea interperDacf, n-o ai, nu vei gti cu cine sd te cdsdtoregti, ce slujbd iei g.a.rn.d.tebuie sd ne formdm copiii la nivelul inteligenpersonale ircd din 9coli."

EMOVILE POT Ft INTELIGENTE? . , Pe4tru o infelegeremai complettr a felului fir cares-ar putea
asemenea pregdtiri la nivelul copiilor, trebuie si ne oprim gi altor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner - cel mai

ru fiind psihologul de la Yale,Belefg4lgv_Cy carea reugit sd

60

Natura inteligenlei emolionale

Ctnd afi deptept e o prostie

6l

prezinte in detaliu felurile tr care putem da inteligen!tr emofiilor noastrel2. Acest efort nu este unul nou; de-a lungul anilor, chiar gi cei mai invergunafi teoreticieni ai IQ-ului au ircercat uneori sI aducX emofiile in zona inteligenfei, flrd a socoti cd intre ,,emofie" gi ,,inteligenld" existl o contradicfie inerentl in termeni. Astfel E.L. Thorndiken un eminent psiholog care a avut la rindul s5u un cuvftrt de spus in popularizarea noliunii de IQ in anii 1920 gi 1930,propunea intr-un articol dinHarper's Mngazine ideea cd un anumit aspect al inteligenlei emolionale, inteligenla ,,sociald" - car€ este capacitatea de a-i irlelege pe ieilalfi ,,9i de a acliona cu inlelepciune in relaliile interumane" - este ir sine un aspect al IQ-ului unei persoane. Alli psihologi ai vremii au acordat o conotalie mai cinicd inteligenlei sociale, considerind-o capacitatea de a-i manipula pe ceilalfl - de a-i determina sd factr ceeace vrem, indiferent dacl sint cu adevdrat dispugi sau nu. Dar nici una dintre acesteconceptualizdri ale inteligenlei sociale nu i-a influenlat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in 1960,a apdrut un manual de o mare importan!5, care cuprindea teste de inteligenlX ce declarau inteligenla socialtr drept un concept,,inutil". Dar inteligenfa personalS nu poate fi ignoratd tocmai pentru ctr are o laturd inttritivtr gi una de bun sim!. De exemplu, cind Robert Stemberg, alt psiholog d9 la Yale, le-a cerut oamenilor sd descrie o,,persoantr inteligentS", capacitSlile de a se descurca in practicd se numdrau printre prindipalele trdstrturi incluse pe listd. Studiul mai sistematic al lui Sternberg l-a fdcut sd revintr Ia o concluzie a lui Thorndike: anume cX inteligenla sociald eSte altceva decit inteligenla academictr gi cd este o parte extrem de importanttr in a-i face pe oameni si reacfioneze bine in situaliile practice cu care sint confruntali fur viaftr. Printre inteligenlele practice care sirt, de exemplu, foarte apreciate la locul de munctr, se numdrd gi acea sensibilitate care le permite managerilor eficienli sX intuiasci mesajele implicitel3. in ultimii ani, un ttumhr tot mai mare de psihologi au ajuns la concluzii similare, fiind de acord cu Gardneq,gi anume cX vechiul concept de IQ, care se concentreazd pe lingvisticd 9i matematici 9i care reprezenta un factor predictiv al succesului la gcoali sau ca profesor, fir cazul in care testul IQ era trecut cu bine, s-a dovedit cd este din ce in ce mai ineficieirt, pe mXsurd ce viala igi continud cursul dincolo de porlile instituliilor de invS: limint. Acegti psihologi - printre care se numdrl gi Sternberg

rlovey - au ircercat sd-gi formeze o imagine mai largd asuinteligenfei, reinventind-o la nivelul necesitSlilor pentru refurviald. Pe aceastdlinie se ajunge din nou la aprecierea la valoare a inteligenfei ,,personale" sau emofionale. Salovey include inteligenlele personale ale lui Gardner in defia de bazd pe care a dat-o inteligenlei emofionale, extinzind capacitdli la cinci domenii principalela:

personale. emoliilor C,@ oCtfrioagterea unui sentimentatuncictndel apare - estepiatra de hoagterea
. Aga cum vom emo in Capi[, capacitatea de a supraveghea sentimentele d_e la un Ino-

de o imp;rtmre !q e!tu!-egte

o'rntelesere de srne.

rva

noastrli-iEntimenta ne lasa
i ai existenlei personale, avind un sim! mai sigur asupra in care reaclioneazi tr privinfa deciziilor pelsonale de -

cu carese cdsetoresc pirl la slujbape caregi-oiau.

',scutura

incapacittrlii de a avea acestecalittrli emofionale mentale.C-e-tg1lg"nU*l91r9'.e--q9s-4..pS-l!4phSe-s-c

5 va examina capacitatea de a ne calma, de anxietate, de depresie gi.de irascibilitate - gi

fie !gsE9_fslj11q!!ee tientiza$i-sepesilelgl de,a-S9r!-sllglqgnf

tltg!"eers"Blgllqu.dSZag]1glri turvremeceace*i*dippsrari,
care exceleazdin aceastddireclie se pot reechilibra mult mai fir urma obstacolelor 9i a necazurilor din via!5..

il Motiaarmdesine. Aqacrun vom artrtain Capitolul 6, punerea in serviciul unui scop este absolut eseirlial pentru a-i
atenfia cuvenitd, pentru motivarea de sine, pentru stdpi,gi creativitate. Autocontrolul emolional - aminarea recom-

5lgqline_btg.$F$llilor'-3stalab.azarsugltelorde

elul. Capacitatea de a h ,,pe faz6" duce la performanle iegicomun in toate domeniile. Cei care au aceastd capacitate

tendingastrfie mult mai productivi 9i mai eficienli in tot ceea &ttreprind. ':Recrnwtereaemoliilortn ceilalfi.Empati4 o alti capacitate pe baza congtientizdrii de sine emofionale, este tl se clddegte
mentul ,,capacitdlii de inlelegere a celorlalli". Capitolul 7 investiga rXddcinile empatiei, costul social al surzeniei emogi motivele care duc de la empatie la altruism. Cei care

62

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi degtept e o prostie

69

sint empatici sint mai atenli la semnalele sociale subtile ce indicd de ce au nevoie sau ce vor ceilalfi. Aceasta ii face sd fie mult mai potrivili pentru profesiunile care presupun grijafalE de ceilalgi, cum ar fi profesorii, agenfii de vinztrri sau cei din domeniul managementului. 5, ,Maneatarea relafiilor. Arta de a stabili relafii inseamni in mare parte capagitatea de a gestiona emofiile celorlalli. Capitolul S se ocupd de competenla sociald, dar 9i de incompetenla la acest nivel gi de capacitXfile specifice imphcate. Acestea sfurtcapacitdfile care contribuie la o rnare popularitate, la spiritul de conducere gi la eficimld in relafiile interpersonale. Cei care exceleazd fir aceste abilitdli se deFcurcX bine in tot ceea ce irseamnd interacliunea pozitivi cu ceilalli; acegtia sitrt adevdrate vedete pe plan social. Evident cd oamenii au capacittrli diferite in fiecare dintre aceste direcfii; unii dintre noi, si zicern, igi pot stdpini mai bine propria nelinigte, dar sint relativ incapabili si calmeze pe altcineva la suptrrare. Baza nivelului capacitdlii noastre este fdrd indoiald determinatd neuronal, dar aga cum vom vedea, creierul este extrem de plastic, invtrfnd mereir. Lipsurile la nivelul capacittrlilor emolionale pot fi remediate: agadar, in mare mdsurtr, in toate aceste direcfii conteazd obiceiurile gi reacfiile, carb, atunci cirrd se face eforhrl cuvenit, pot fi imbunltdfite.

cuiva in funclie de expresia fefei, aga cum este ea inregistra'Bdzicem, pe o caseti video. Totugi,.folosind o anumitd misuceeace el numegte ,Blasticitatea eului", ceeace este siinteligenlei emolionale (incluzind principalele competenaociale 9i emofionale), ]ack Block, psiholog la Universitatea din Califomia, a fdcut o comparalie intre doutr tipuri

tic pure: cei cu un IQ mareversuscei cu aptitudini emoliomarirs.Diferenlelesint griitoare.
Tipul pur de IQ mare (asta inseamnd ltrsarea la o parte a in-

emofionale) este o caricaturtra ittebcfualului care se
adapta la nivel mintal, dar este incapabiFsdse adapteze la personaltr. Profilurile difertr ugor de la bXrbali la femei. I cu un IQ mare - nu e nici o surprizd - dovedegte o gami de interese intelectuale 9i de capacitili in aceastddi. El este o persoand ambilioasd 9i productiv6,, previzibild,,

toare 9i netulburatd de ingrijortrri in ceeace-l privegte.

tendinla de a fi critic ai condescendent, greu de mul;umit 9i cu probleme sexuale, inclusiv la nivelul experienfei seninexpresiv gi detagat, prevenitor 9i rece emofional. Prin cei care au o inteligen!5 emolionald ridicatd sint echilidin puntt de vedere social, simpatici gi veseli, nu cad pra,femerilor gi trgrijorlrilor care sd-i macine, Au o mafe eapaci-

rQ-uL;"*i,iff#[tR{"!IaNALA:
IQ-ul gi inteligenla emof,onali nu sint competenfe.contradicintelectul cu torii, ci mai degrabtrseparate.Cu tolii amestecXm acuitateaemofionald. Cei careau un IQ ridicat, dar o inteligen!X emolionaldscizutd (sauun IQ scdzutgi ointeligenld emofionald ridicatX) sint, ir ciuda stereotipurilor, relativ pufini. lntr-adevdr, existi o oarecarecorelareintre IQ gi anumite aspecteale inteligenlei emolionale - degi suficient de ingustd pentru a face clar faptul ci, in mare mdsurd, sint entittrli independente. Spredeosebirede testeleIQ familiare, nu existtrdeocamdatX inteligenlei emolionale" gi nici un test caresdstabileascd ,,6;corul s-ar putea sdnici nu existevreodatl. Degi existtrample studii referitoare la fiecarecomponentl in'parte, unele, cum ar fi empatia, sint mai bine testateprin mostrele abilitllii propriu-zise ale uriei persoane- de exemplu, punirad-ostrdetermine sentimen-

in relaliile lor. Viala lor emolionali este bogati 9i nor; ei se simt bine cu ei insigi gi cu ceilalli gi cu universul soln care trdiesc, Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de agteptat, ircredere insint fluente ilr exprimarea gindurilor, apreciazl chesintelectuale gi au o larga gamd de interese intelectuale gi De asemenea, au tendinla sd fie introspective, pradd negi lucrurilor care le macind, sentimentului de vinovilie sX-gi exprime minia deschis (chiar daci o fac indirect). Femeile inteligente din punct de vedere emolional, din con, au tendinla de a fi categorice, de a-gi exprima sentimentele d direct 9i de 4 alEeao pdr€re pozitivd despre ele insele; are un sens p-entru ele. Ca gi beiba.Ei, ele sint simpatice 9i igi exprimi sentimentele in mod potrivit (9i nu iegiri pe care si le regrete ulterior); se adapteizd bine stre. lnclinalia spre viala sociald le face sd stabileascd cu ustrnoi relafii; se simt destul de bine cu sine qi strt vesele,

de a sededicatryp ;i suflet oamenilor9i cauzelctlot, de a-gi na rtrspunderi;i de a aveaun profil etic; sint inlelegdtori9i

Spre deosebire de femeile doar cu un IQ ridicat. pe tine Cunoagte-te insuti O veche povestejaponeztrvorbegtedespre un rdzboinic saai care l-a provocat pe un maestru Zen sd ii explice ce in.a spuscdlugtrrul. samuraiul s-a linigtit. $i totugi. lndemnul Socrate: . Dar ele oferd o privire instructivd referitoare la fiecare din aceste dimensiuni. samuraiul s-a infuriat cumplit. Sigur ctr acesteportrete sint extremele -in fiecare dintre noi existtr un amestec de IQ gi inteligen!5 emolionald la anumite niveluri.a bdgat ij.. a rtrspuns . inteligenfa emofionald adaugf mult mai multe calitdli care ne determini str fim cu adevdrat oameni. in teacd. 9i metadispozifie. fur mod separat. inclusiv emoliile2. Pind la un anumit punct.n-are rost str-mi pierd vremea cu unul ca tine!" i Simlindu-se ofensat. acesteportrete se contopesc.Cunoagte-te pe tine insufi" face referire tocrrrai la ce este esenlial in inteligenla emofionalS: congtientizarea iilor sentimente fir momentul in care ele apar.64 N atur a in t eligenl ei emol ion aIe spontane 9i deschise la experienle senzuale. pentru a se referi la congtientizarea acestui proin sensul unei atenfii prefer termenul cangtientizare-de-sine." calm cdlugdrul. pentrucongtientizarea emoliilor. gi. orice om are o inteligenfd cognitivi 9i una emofional[. de gindire. ale calitifilor fiecdruia.Te-ag asta...i ia din teactrgi a zbieral . o gindire mai atentd ne amintegte insd cd am trecu vederea ceea ce am simfit cu adevirat in legdturl cu un lucru sau cI am reactionat tirziu fald de acestesentimenaflate in joc. iLa o primi privire.. esterairJl". manente acordate stdrilor interioarei.Acesta realitatea in spusele maestrului care igi indreptase atenlia miniei ce-l cuprinsese. prin urmare. ar putea pirea cd sentimentele noastre evidente.a fdcut o plecdciune9i i-a mulgumit ctrluglrului ci luminat. a scosi putea omori pentru obrtrzni. Psihologii folosesc un tertnen destul de ponderat. ln cadrul acestei congtientiziri autoreflexive. Ctrlugdrul instr i-a rdspunscu dispre!: ..Uluit strconsesteiadul".Egtiun i cofan . r . dintre cele doutr. rareori sint nelinistite ori se simt vinovate sau se frtrmfirtd pentru ceva.lar acesta Congtientizarea brusctr de cdtre samurai a stirii agitate in cage afla ilustreazd diferenla covirgitoare intre a fi cuprins de un ntiment 9i a deveni congtient ctr poli fi inghilit de el. mintea constapi investigheazi experienla in sine. .r nntrrai gi iad.

se manifestd doar printr-o ugoard distanlare fatl de experienla respectiv5.. o fua26. un canal paralel al congtientizdrii. Pe scurt.a unei insoliri de cdtre un al doilea sine . care permite o eva: .congtienfi atit de dispozilia in care sintem. Congtientizarea de sine nu este o forml de atenlie care sX se lase purtatd la voia intimpldrii de cdtre emolii.Ar trebui sd simt aga".Inceteaz1t" unui copil a cdrui superare determinat s5-9i loveascdprietenul de joac5.acele circuite neocorticale supravegfeazl activ emofia. ci gi pe aceeade a incerca sd-fi treacd.Autolongtientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor " ptrtimage sau de antipatie:inlelegerea faptului cX.meta": planind deasupra san dedesubtul fluxului principal. reaclionind exagerat 9i amplificind ceeace este perceput. al unor emolii turbulente.. Din punctul de vedere al mecanicii neurale a congtientizdrii. '' .un observator spectral care nu impdrtdgegte demenla dublului sdu gi deci este capabil de o curiozitate lipsiti de patimd in momentele in care camaradul s5u se zbate. O asemenea constientizare de sine pare sI necesite un neocortex activat.Existd oameni care adesease simt cupringi de r.. €moliile lor gi nu se simt in stare sd scape de ele.capacitatea congtientizdrii de sine care ii permite analistului s5-gi supravegheze propriile reaclii la spusele pacientului 9i la procesul de liberd asociere pe care-l lese pacientul3. congtient fatd de ceea ce se intimpld mai degrabE decit a fi preluat 9i pierdut ir acel flux.66 Natura inteligenlei emolionale Cttnoagte-te pe tine tnsuNi 67 Aceastd calitate a congtientizirii seamdnd cu ceea ce Freud descrie ca ...Unii psihanaligti ii mai spun gi . totugi. ln cel mai rf."+ in cel mai bun caz.ln care ele apar ii face pe oamenii care procedeazi astfel sd aibl o viziune sofisticatd asupra vielii lor emolionale.atenlie egal flotantd" gi pe care o recomanda psihanaligtilor. Dar Mayer ci aceastl sensibilitate poate la rindul sdu si fie mai calmd.Dar btl-a furat juciria!" . Claritatea referitoare la emolii poate da nagtere altor tr5sdturi de peri.Gindurile copilUlui sirt incS fixate pe ceea ce a declangat supdrarea . gindurile tipice prin care se exprimd aqtocongtienemolionald le includ pe acestea:.qOnalitate: sint persoane autonome gi sigure pe limitele lor. . de parcd dispozi$ile ar fi preluat controlul asupra lor. Aceast5 congtientizare a emofiilor este competenla emofionald fundamentald pe care se clddesc celelalte competenle. recunoagtereeste insd distinctd de eforturile fdcute pena ne impiedica si acliondm conform unui irnpuls emotional. Inchiiereatn sine. Mai degrabd este un mod neutru de a menline reflecfia de sine.Sentimentul pe care il triiesc este unul de minie" chiar in momentul in care el te cuprinde. inteligenla ii ajutd sd-9i stdpineascd emofiile. de exemplu. gindesc la ceva frumos ca se-mi ridic moralul".. William Styron pare str fi descris aceastdfacultate a minlii scriind despre depresiile lui profunde. Mayer considerd ci din mopractice cele doud merg de obicei min'rd in mind: a recunoago dispozilie incorectd inseamnd sd doregti sd o depdgegti. iar pentru autocongtientizare mai restrictivi.. mci cind ii spunem: . Ei sint schimbStori .nu doar opfiuh de a nu acfiona.Ceea ce simt Itte furie" oferdun mai maregrad de libertate. acordat spre a identifica gi a numi emofiile stirnite. in toiul. dupd cum spune ]ohn Mayer. mai ales in zona limbajului. a formulat teoria inteligenlei emofionales.. au sinitate psihologicd bund 9i tendinla de .ca reaclie la ceva foarte suDegi existd o distinclie logici intre a fi congtient de sentimengi a acliona pentru a le schimba.aavea o privire pozitivd asupra viefii.. cum ar fi cea a autocontrolului emofional.Nu te g?ndi la asta acum" . acesta fiind primul pas in cigtigarea unui anumit control. fiind capabili si iasd mai ugor din aceastdstare.u caz. vorbind despre ea ca fiind o simfire .eul observalsltt . care.gi minia continud sd-l stdpineascd. nu mediteazd la asta fur toate felurile. ca 9i cum ar fi vorba despre un martor interesat gi care totugi nu reaclioneazS. diferenla ftrtre a fi miniat de moarte pe cineva 9i a gindi totugi: .... O asemeneaatentie abordeazi tot ceea ce se intimpld in stare congtienti cu imparlialitate.. Congtientizarea dispoziliilor in momentul r. aceasti subtili deplasare la nivelul mintalului se presupune cd semnalizeazi cd. Cind sint prost dispugi. cit gi de gindurile pe care le avem despre aceastd dispozilie". care este . iar proasta dispozifie nu devine o obsesie. de sine poate fi vdzutd ca un fel de atenlie nonvd 9i lipsitd de judecili asupra stdrii interioare. Este. psiho- la Universitatea din New Hampshire. observarea de sine permite o congtientizare la rece a sentimentelor pasionale sau fulburdtoare. autocongtientizarea inseamnd sd fim . Pe scurt. aldturi de Peter de la Yale. putem opri lovidar minia lui va continua sd clocoteascd. Mayer descoperd cd oamenii au tendinla de a aborda stiluri dlferite de a participa sau de a-gi st5pini emo!ii1e6: atocongtientizarea.

68

Natura inteligenlei emolionale

Cunoagte-te pe tine tnsuli

69

gi nu foarte congtienfi de propriile sentimente, drept pentru care se pierd ugor in ele, firtr a le putea contempla in perspectivd. Ca urrnare, nu se strdduiesc prea tare sd scape de aceste stdri proaste, avind impresia cd nu delin controlul asupra vielii lor emofionale. Adesea simt cd sint coplegili gi cd au sc5pat emofiile de sub control. o Acceptarea. Degi aceste persoane gtiu adesea foarte exact ceea ce simt, au insd tendinla sI accepte cu ugurin!6 dispoziliile prin care kec, fdri a incerca si le schimbe. ExistX doui ramuri ale tipologiei celor care accepti: cei care de obicei sintbine dispugi, deci nu strt motivali sd-gi schimbe dispozilia ir care se afltr, 9i cei care, in ciuda limpezimii asupra stirilor lor, sitrt irclinali spre stf,ri proaste, pe care le accepttrintr-o atitudine pasivtr, neficind nimic sd le schimbe, in ciuda disconfortului acest model este intilnit mai ales la persoanele deprimate, care se resemneazdin fala disperirii.

asemenea momente nelinigtitoare, incearcd si-gi distragd ntia. Aceste doud reaclii intr-o situalie limiti au consecinle de diferite pentru felul in care oamenii igi experimentea-

propriile reaclii emofionale.Cei care igi creeaztr o stare de ar fi privali de libertateprin insdgifaptul cXtrateazdtotul de atentigi amplifictrfird strwea propriile reaclii* mai ales starea lor e lipsitd de o congtientizare calmtr. Rezultatul ctr emoliile lor par gi mai intense.Existd 9i dintre aceiacare rctr sd-gi distragd atenfia, nebdgindu-gi in seamdpropriile
gi minimalizindu-gi astfel experienta reacliei emofionale, nu chiar gi dimensiunea in sine a reacfiilor. de la aceste extreme, rezultd cd pentru unii congtien-

emofionald este coplegitoare,in vreme ce pentru algii dactr efstd. Si ne gindim la studentul care intr-o searl
ci in cimin a izbucnit un incendiu gi merge str ia un exgi stinge focul. Nimic neobignuit - in afard de faptul ci

P ATIMAFUL'I I]VDIFERENruL Strne imaginem pentruo cliptrci ne afldmintr-un avioncare zboard de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin, dar pe mtrsurtr ce vtr apropiali de Munlii Stincogi, se aude vocea pilotului: ,,Doamnelor gi domnilor, urmeazi nigte turbulenfe. Vd rugtrm sd vtr intoarceli la locurile dvs. 9i sd vtr puneli centurile de siguranli." Apoi avionul intre in zona de turbulenlg care sint mai rele decit tot ce ali intilnit pfurtr acum - avionul este aruncat in sus 9i in jos gi dintr-o parte in cealaltd precum o minge {e phiA purtattr de valuri. Inkebarea este: ce facefi? Sinteli genul de om canese refugiaztr intr-o carte sau intr-o revisttr sau care continui str se uite la un film, adaptindu-se turbulenfelor? Sau sinteli dintre cei care recitesc instrucliunile pentru cazurile disperate sau care le pindesc pe stewardese pentru a vedea dacd dau semne de panicl? Ori sinteli dintre cei care-gi ciulesc urechile spre a auzi dacd e ceva in nereguld cu motoarele? Oricare dintre aceste rdspunsuri vi s-ar pdrea mai firesc, el este un semn asupra felului in care reacfiondm la stres. Scenariul cu avionul face parte dintr-un test psihologic creat de Suzanne Miller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata dacd oamenii au tendinla de a fi vigilenli, preocupindu-se de fiecare detaliu intr-o asemeneasitualie disperatd, sau dacd din contri,

. spre extinctor 9i inapoi el merge normal gi nu aleargtr. ? N-a simlit ctrar fi vreo urgenfi. Itr intimplare mi-a fost povestittr de Edward Dieneq, la Universitateadin lllinois, care a studiat intensitatea oamenii igi trtriescemofiile7.Dintre studiile de cazpe capsiholog le fdcuse,studentul seremarcase prin faptul ci cel mai pufin intens emoliile, din cite persoaneintilnise . Era esenfialmenteo persoantrfdrtr nici un fel de patimi, trece prin via!tr ftrrtr sd simttr mare lucru, chiar gi ir cazul incendiu. Prin contrast,sd ludm gi exemplul unei femei de capdt al spectrului alctrtuit de Diener. Pierzindu-9i t[ pixul preferat a fost distrusl zile intregi. Alttr datd, a fost de impresionattrcitind cd se face o mare vinzare de pantofi redus intr-un magazin costisitor,incit a ltrsat orice altcearuncat in magind gi a condus trei ore pintr la magazinul icago. Diener constati ctrin generalfemeile trdiescatit emoliile pocit 9i pe cele negative mai puternic decit birbalii. Ltrsind
parte diferenlele de sex, viafa emofionali este mai bogatl

cei care observtrmai multe. Sporireasensibilittrfiiemoare drept consecinli pentru aceastd categoriefaptul cI la
micd provocare se dezlinftrie adevlrate furtuni emofioo ahnosfertr de rai sau de iad, in vreme ce ceilalgi, de la exopusd, abia de simt ceva chiar gi in cele mai cumplite im-

70

Natura

inteligenlei

etnolionale

Cunoagte-tepe tine tnsuli

77

OMULFARASENTIMEATIE Gary 9i-a furfuriat logodnica, pe Ellen, pentru cd, d.e9iera un tip ihteligent, atent gi un chirurg care reugise in carierd, nu avea nici un fel de emolii 9i nici un fel de reactie la orice manifestarc sentimentald. Gary putea vorbi strilucit despre gtiinle gi arte, dar cind era vorba de sentimente - chiar gi pentru Ellen amufea. Degi ea se strdduise s5-i stirneascd pasiun-ea,Gary rdmdseseimpasibil gi lipsit de cea mai mici reailie. ,,Eu nu-rni exprim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen l-a trimis cu insistenld. ,,Cind este vorba de viala emofionald',, a mai addugat el, ,,nu gtiu despre ce se vorbesc; n-am sentimentc puternice - nici pozitive, nici negative." Nu doar Ellen era frustratd de rdceala lui Gary: pe m5surd cc i se_ confesa terapeutului, el gi-a dat seama cX este incapabil sI vorbeasci deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai intii, cd nu gtia ce simlea de fapt. Dupd cite igi dddea el searna, nu se miniase, nu se intristase 9i nu se bucurase niciodatds. A9a cum a constatat terapeutul, acest vid emolional i-a fdcut pe_ceiasemeni lui Gary incolori 9i inodori: ,,Ei plictisesc pe toati lumea. De aceeaii gi trimit nevestele la tratament.,, pljtitudi nea emolionald a lui Gary exemplificd ceeace psihiatrii numesc alexitimie, de la grecescul a - care inseamnd ,,lips6',, Iexis, care inseamnd ,,cuvint" gi thymos,care inseamn d ,,emo!ie', . Acegti oameni nu-gi gisesc cuvintele pentru a-9i exprima sentimentele. Intr-adevdr, ei par lipsili de toate sentimentele, degi asta s-ar putea datora mai degrabd incapacitdlii de a-gi exprima emolia decit absenlei totale a emofiei. Aceastd categorie de oameni a fost observate mai ftrtii de psihanalistii care s-au mirat cd existi o categorie de pacienli care nu puteau fi tratali prin nici o metddd, pentru cd nu dddeau sefilne si aibi sentimente, fantezii sau vise colorate - pe scurt, nu dddeau dovadd de o viali emotional5 interioari despre care ar fi putut sXvorbeascie. Tr5siturile cli nice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a descrie sentimentele - ale lor sau ale altora - 9i un vocabular emolional extrem de limitatlO. Mai mult, discem cu greu emoliile intre ele sau de senzaliile trupegti, astfel incit pot povesti cd au nervi la stomac, palpitalii, transpiralii sau ameleli - dar nu-9i dau seama ci de fapt simt o stare de nelinigte. ,,Ei dau impresia cd sint altfel, nigte extrateregtri care au picat de pe o cu totul altd lume gi au fost paragutali in miiloiul

societdli dominate de sentimente", agaii descrie doctorul Sifneos, psihiatrul de la Harvard, care, in 1972, a inventat I de alexitimiell. Alexitimicii pling rareori, dar si cind o se mai opresc. Totugi, sirt foarte incurcali dac5 sint intrece pling. O pacienttr cu alexitimie era atit de supdratd dua vdzut un film cu o femeie ce avea opt copii 9i urma sd de cancer,incit a plins pind ce a adormit. Cind terapeutul lt[gerat cd probabil a intristat-o filmul, fiindci ii amintise de ei mamd care suferea de un cancer ir ultimul stadiu, fea inmdrmurit complet uluiti gi a rdmas fdrX grai. Cind tea intrebat-o apoi ce simte, ea i-a rdspuns ci se simte lrozitor", dar nu gi-a putut clarifica mai mult sentimentele. ad5ugat cI din cind in cind se trezegte plingind, dar nu gtie exact de ce plinge12. este esenla problemei. Alexitimicii nu cd nu ar simfi nimic, dar sint incapabili s5-9i dea seama - gi mai ales 1eexprime - sau sd explice exact ce sentimente au. Le lipsegh mod acut capacitatea fundamentald de a da dovadd de inemolionald, de congtientizare de sine - faptul de a gti ce emolii ne tulburd in interior. Alexitimicii dezmint conceplie a simfului comun potrivit cdreia este mai mult clar ceea ce simlim: ei habar nu au despre ce este vorba. ceva - sau mai precis cineva - ii impresioneazl. intr-atit sd simti ceva, experienfa in sine ii blocheazi gi ii coplegegSeci trebuie evitatd cu orice pre!. Sentimentele ajung la ei, cind ajung, ca o amefitoare nelinigte; sau aga cum spunea care a plirs dupd un film, e vorba despre ceva ,,ingrozi, dar pe care nu-l poate explica, precizind cefel deingrozitor. Aceastd confuzie fundamentalS in privinla sentimentelor pad ducd adesea la vagi probleme medicale, atunci cind realaceste senzalii de disperare emolionalX sint trXite; acest este cunoscut in psihiatrie sub numele de somatizarc re emolional6 poate fi confundatd cu una fizicl (9i este dide o boali psihosomatic5, in cazul cireia problemele emoduc la complicalii realmente de ordin medical).Intr-ade,mare parte din interesul psihiatrilor fald de alexitimici este de a-i deosebi de cei care vin la doctor pentru a cere ajutor deosebire de cei care cad pradd uflei obsesii sterpe de a g5diagnostic medical gi un tratament pentru ceea ce este de o problemd emolionalh.

72

Natura inteligenfei emolionale

Cunoapte-te pe tine insuli

73

In vreme ce nimeni nu poate spune ince precis ce anume produce alexitimia, dr. Sifneos propune ca explicafie o deconectare intre sistemul limbic Ai neocortex, in special de centrii vor. birii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce am aflat desprc creierul emolional. Pacienlii cu atacuri grave de apoplexie laiare aceasttr deconectare a fost realizattr printr-o operalie chirurgicald cu scopul de a-i elibera de aceste simptome, observa Sifneos, devin insensibili din punct de vedere emolional, asemeni celor cu alexitimie, care sint incapabili sd igi exprime sentimentele in cuvinte 9i sint lipsifi de o via!tr imaginartr. pe scurf degi circuitele creierului emolional pot reacfiona prin sentimente, neocortexul nu poate tria aceste sentimente gi nici nu le poate nuanpli" limbaj. Henry Roth observa in romanul s6u CalI It Sleep !1 (9il-i zicem somn) puterca limbajului: ,,Dactr poti exprima irn cuvinte ceea ce simfi, inseamntr ctr acel ceva ifi aparline." ln mod corolar evident, aceasta este gi dilema alexitimicilor: negtrsindu-gi cuvintele pentru sentimente, nu gi le pot insugi.

sale de dupl operafie. Altfel, concluzia nu putea fi decit

esteun bolnav inchipuit. neurologul la carea mersElliot, a fost 9oAntonio Damasio, !e un element carelipsea din repertoriul mintal al lui Elliot:
nu era nimic in nereguli cu logica sa, cu memoria, cu atenBau cu orice alttr capacitate cognitivh, Elliot pur gi simplu igi lse sentimentele referitoare la ceea ce se intimplase cu ell3. $i

izbitor era faptul ci Elliot putea povesti hagiceleintimpliri totali, ca gi cum ar fi privit de la disviala sa cu o detagare pierderile gi egecuriledin trecutul sdu - ftrri nici un dram regret sau de tristefe, de frustrare sau de minie fa!tr de nelui Elliot decit Elliot insugi. impresionatde povestea Damasio a ajuns la concluzia ci aceasttrnecongtientizare avea drept surstr indeptrrtarea odattr cu tumora de creier pi a unei plrti din lobii prefrontali. Ca urmare, interchirurgicaltr a ttriat legitura dintre centrii de jos ai creieemofional, tn special nucleul amigdalian 9i circuitele colarle,9i capacitatea de gindire la nivelul neocortexului. Gindilui Elliot devenise una ca de calculator, capabild deci str trealile viefii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio era

IfinNn

SEMrIMEA/TELE I/ISCERALE

Tumora care cregteain spatele frunfii lui Elliot avea dimensiune3 unei mici portocale; i s-a fdcut operalie 9i a fost indepdrtattr. Degi intervenfia chirurgicaltr a fost declarattr o reugitd, ulterior, cei care-l cunoscuseri bine au spus cd Elliot nu mai era Elliot - el suferise o schimbare severd de personalitate. Ctndva, fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era in stare sd-gi linl slujba. Solia l-a pdrdsit. El gi-a investit economiile in afaceri pdguboase 9i a sfirgit prin a locui in dormitorul pentru oaspe,tidin casa fratelui sdu. ln cazul lui Elliot, intervenise o problemd care ii uimea pe to!i. Din punct de vedere intelectual, era la fel de degtept ca mai furainte,dar nu mai gtia s5-gi drimuiasctr timpul, pierzindu-se in amdnunte minore; igi pierduse simlul prioritililor. Reprogurile care i se fdceau nu pireau sd-l afecteze;fusese concediat din mai multe slujbe de avocaturd. Degi testele de inteligenlX nu detectaserl nimic in nereguld cu facultdlile mintale ale lui Elliot, el s-a dus totugi la un neurolog, sperind sI descopere vreo problemi neurologicS; pebaza acesteiaar fi oblinut unele avantaje finan,. ciare, despre care credea cd i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

prin toatefazelecalculirii unei hottrriri, dar incapabili strdeoalori perrtru diversele posibilitdfi. Fiecareopfiune in era una neutrtr.Acestralionamenttotal lipsit de orice imemolionald era esenla problemei lui Elliot, sau cel pulin

t;

Acest handicap 9i-a ftrcut simliti prezen,tagi irn hotdririle de "il cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sd aleagd o zi gi o ord

a sentimenteiga btrnuiaDamasio:o prea pulurd congtientizare pe Elliot strproducdun ralor salein raport cu lucrurile il ftrcea lonament gregit. pentru urmitoarea programarea lui Elliot, rezultahrl a fost o nultitudine de nehotlriri: Elliot gisea argumentepro 9i contra h cazul fiecdreizile 9i ore propuse de Damasio,dar nu putea llege intre ele.La nivel ralional, aveamotive perfectlogicepena obiecta sau de a acgeptapractic orice moment pentru proNumai ci lui Elliot ii lipsea acel sim! a ceeace simleain cu oricare dintre acestemomente. Lipsindu-i congtienrea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de preferinle.

I

Di" nehotdrirealui Elliot putem invila o leclie esenfialX, 9i
me aceeaa rolului crucial al sentimentelor atunci cind navi-

din via!6. In ,gtrmpe acestnesfirgittorent al deciziilor personale
Vreme ce sentimentele puternice pot face prdpdd in rafionamen-

74

Natura inteligenlei emolionale

,

Cunoagte-te pe tine insuli

75 decit allii frica sau

te, Iipsa congtientiz5rii sentimentelor poate fi ea dezastruoasd, 9i mai ales atunci cind trebuie sd cintdrim hotdririle de care depinde in mare parte soarta noastrl: ce carierd sd urmdm, dac5 si rI_ minem intr-o slujbi sigurd sau si ne mutdm la una mai riscantd dar 9i mai interesantS, cu cine sX iegim in orag sau cu cine si ne cdsdtorim, unde sd trdim, ce apartament sX inchiriem sau ce ca_ sd sd cumpdrdm - 9i agamai departe. Asemenea hotdriri nu pot fi bune dacd sint luate doar ragional, ele presupun 9i un sentiment visceral 9i inlelepciunea emofionaH idunaH din experienfele trecute. Logica formalX nu poate funcliona de una singure cabazd. pentru a hottrri cu cine sX ne cdsltorim sau in cinle si avem incredere sau ce slujbd sd ne ludm: acesteasint zone in ca_ re raliunea f5rd sentiment este oarbi. Semnalele intuitive care ne cdlduzescin asemeneamomente apar sub forma unor valuri aclionate limbic din viscere, pe care Damasio le mai numegte 9i ,,marcatori somatici,,,,uu *ui birru zis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alarmi automat5 care de obicei atrage atenlia asupra unui pericol potenlial presupus de o anumitd acfiune in desfdgurare.iel mai adesea, acegti marcatori ne indepdrteazd de o alegere impotriva cdreia sintem avertizali de experienla anterioard. Totodati, ei ne pot avertiza 9i cind apare o ocazie excelenti. De obicei, pe mo_ ment, nu ne amintim exact ce anume a dus la formarei senti_ menfului negativ; nu avem nevoie decit de un semnal cd o po_ tenlial5 perseverare trtr-o anumiti direclie poate fi un dezastiu. De cite ori apare un asemenea sentiment visceral putem sd re_ nun!5m imediat sau sd continudm cu mai multd incredere, ast_ fel incit multitudinea de alegeri sd devinx o matrice decizionali mai ugor de manevrat. Cheia unor decizii personale sdnltoase este simplX: sI fim in acord cu sentimentele noastre. G O LIREA INCONSTIENTULUI Vidul emolional al lui Elliot sugereazl c6, existd un spectru de abilit5li de a simfi emoliile pe misurd ce ele apar. Conform logicii neurogtiinfei, daci absenfa unui circuit neural duce la o deficientd a unei anumite abilitdfi, ahrnci relativa putere sau sldbiciune a aceluiagi circuit din creierele intacte ar irebui sx ducd la niveluri cor.nparabilede competenl5 in ceea ce privegte acea capacitate. In termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale tn acordarea emofional5, ea sugereazd cI din motiv-e neurologice

pnii dintre noi sesizdm cu mai mare ugurinli

deci sintem mai congtienli de noi ingine din punct de emofional. S-ar putea ca 9i talentul pentru introspeclia psihologicd sd !iill de acelagi circuit. O parte dintre noi sirtem mai bine acordali ctr modurile simbolice specifice minlii emofionale: metafora 9i fuibetul, alXturi de poezie, ctrtece 9i fabule, toate sint in limbafUl inimii. La fel sint visele 9i miturile, ir care asocialia dezldnpitd de idei determind fluxul narativ, fiind intdritd de logica lhinlii emo,tionale. Cei care se afld intr-un acord firesc cu propriul glas al inimii - cu limbajul emoliei - sint cu siguranld mhi apli de a exprima mesaje,fie cd estevorba de romancieri, de hxtieri sau de psihoterapeufi. Acordarea interioar5 ii face sI fie ihai talentali in a da glas ,,inlelepciunii subcongtientului" - irtrdit al viselor noastre si al inchipuirilor noastre, simbo! care intrupeazi cele mai profunde dorinle ale noastre. Congtientizarea de sine este fundamental5 in pdtrunderea ic5; aceastaeste facultatea mintald pe care vrea sd o faputernicd psihoterapia. Intr-adevir, pentru Howard Gardner, ul de inteligenld intrapsihicd este Sigmund Freud, marele f al dinamicii tainice a sufletului. Aga cum o spunea foarclar Freud, mare parte din viala emolional5 este incongtienti; f€ntimentele care ne frdmintd interior nu trec intotdeauna pracongtientizdrii. Verificarea empiricd a acestei axiome psihoprovine din experienle asupra emoliilor incongtiente, Ctrmar fi remarcabila descoperire ci oamenii i9i formeazd prefefe pentru lucruri in legdturd cu care nici mdcar nu-9i dau seacd le-au mai vdzut. Orice emolie poate fi - gi adesea9i este inconstientd. lnceputul psihologic al unei emolii se declangeazl de obicei inte ca persoana respectivd sd fie congtientd de sentiment in De exemplu, atunci cind celor care se tem de gerpi li se arattr o imagine cu gerpi, senzorii din pielea lor vor detecta transpicare s-a pornit ca sefiln al nelinigtii, degi ei suslin ci nu simt o teami. La aceste persoane transpiralia apare chiar 9i cind imaginea unui garpe este prezentatd atit de fugitiv, nu congtientizeazd exact ce au vdzut, dar ei incep deja sd se inigteascX.Aceste emolii precongtiente continud sd se formein final devenind suficient de puternice pentru a se transforin congtientizare. Astfel, existd doud niveluri de emofie, cel

Momenhrl in care o emofie devine congtienttr marcheazd inregistrareaei caatarein cortexul frontalla. extremele. a-!i conduce gi de inteligenla . Emofiile care clocotesc sub pragul congtientiztrriipot avea un impact puternicasuprafelului in carepercepem gi in carereacliontrm. Cind emoliile sint prea titcute. al nelinigtii coplegitoare. devin patologice.ln felul aceita. Romanii gi primii cregtini aveau s-o numeascetunperantemperare.poate evalua din nou lucrurile gi hottrrdgtestrse scuture de sentimentele cu care rtrmdsese de la inceputul zilei. schimbindu-gi perspectivagi dispozifia. Dar aga cum observa chiar Aristotel. suferinla poate tem.o persoani enervatdde o intilnire nepltrcuttr ce i avut loc cevamai devremeesteirascibildoreintregi dupd aceea.pera sufletul' .-o repezindu-se la ceilalli ftrri nici un motiv.ia viefii insfui.congtientizarea de sineemotionaltrdeyinepiatra de temeliea stratului urmdtor de inteligenld emofionald.specialistln rc[. ele duc la plictis gi la cind sint scdpatede sub control 9i se ajunge la extregau sint de prea lungd durattr. de a facefali furtunilor emofioin cale de cdhe Soarttr9i de a nu deveni I carene sfilt scoase virtute incd de pe de patimi a fost ltrudatca o adeveratd lucru senluneasophroacest greaca veche.76 N atura in t eligenl ei emo! ion aIe congtient gi cel incongtient.sentimenteleproporlionale cu inle. lui Platon. te port. gi-amsd-lport In inimd. ffi inrobit de patimi Norocile cei gi patimi chibzuieli Ce-mbindbine lncit nu sintsubmtnaSoartei fluiet Dd-miinsu! Din ure cintdeacumarea. Precum Hamletpentru prietenul siu Horatio W Faptul de a ne putea stdpini. adicd ablinere de' la excesul emofional. ca in cazul rrcsiei demobilizatoare.emoliile prea intense echilibrul. al furiei tur- al agitafiei nebune. simjigneasci gi findu-sejigniti cind nimeni nu intenlioneazAsd.in miezulinimii. O viald lipsitl de pasiufi o plictiseali'pe vastul tdrim al neutralitdfii gi o izolare fabogl. itr-adevtrr.. si fii fericit tot amintegte oareclun de acele insigne cu chipuri zimbitoa- iare erau la modi ir anii 1970.degi aceastilipsd de congtientizare o sufocd gi ii dicteaztr replici tiioase. De exemplu.odattr ce e inregistrattr de cortex . S-arputealX nici nu bagede seamtr cit estede irascibiltr9i chiar sd fii surprinstrdactr i se atrageatenfia.grija me". Evident de prea lungi durati . Dar de firdattrceii estecongtientizattr aceastdreacfie.chiar dacd habar nu avem cd ele lucreazddeia.ln echilibru 9!inteviata. Netnrobit dcpatimi. Scopul echilibrul gi nu o trdeplrtare a emofiilor: fiecaresentiment irte are valoarea9i semnificalia lui. capacitatea de a sescuturade o proasttrdispoiigie. sint emoliile potriaite.sttrpinireaemoliilor tulburdtoare este cheia imlrii cu viala emofional5.At fi multe de spus in privinmei contribulii constructive a suferinlei la viala creatoare9i ..ne submineaztr e vorba de a simfi un singur tip de gmolie. agacum aveastr traducl PageDuBois.

in caacestor tulbur5ri emolionale grave. atunci cind dispozilia rdmireein medie aceeagide-a lungul mai multor sdptdmini sau luni.00 p. Atunci cind ajung in fazecele rnai grave gi mai necontrolabile.. de la cititul unui roman sau privitul la televizor pind la alte activitlli gi prietenii pe care ni-i alegem. de obicei. W.m. in ciuda hotdririlor dezastruoase pe care le iau. De exemplu.in special in timpul liber .cei ce au grijd de ei. Dar atunci cind se pune problema de a infringe categorii mai i-te de proastd dispozifie. Din pdcate.puri9ti ai dispoziliilor". sentimentele foarte intense sint relativ rare. O problemd iri cazul manialep-resivilor este cX atunci cind ei se afl5 in aceastdstare. cu condilia sd fie pdstrat un anumit echilibru. prea putemicd a putea fi depigitd fdrd ajutor farmacologic. ca 9i asupra a ceeace urmeazd sd acesteemolii. Aceste studii mai confirmi gi independenla emofionalului in raport cu inteligenla academictr. Oamenii nu trebuie neapdrat sd evite sentimentele neplicute ca sd se simtd bine. ii fac mai pulin vulnerabili la gocurile creierului emotional. ele intr6 in zona extremS.fi indepdrtate.sau cel pulin asta este concluzia la a ajuns Diane Tice.zut. poate deveni o modalitate de a ne face sA ne simlim mai bine. Tice a desit cd existd gi aga-numilii . sintem ldsali sd ne descurcim cu riile noastre instrumente. Nu putem spuneacelagi lucru atuncicind estevorbristefe. Arta de a ne calma este un talent fundamental al vie!ii. aceastaare tendinla sd reflecte in mare cam care este senzalia de bine a persoanei respective. Litiul sau medicamentele mai noi iontrabalansa iceasti depresie p ar alizantl. descoperind cd existd doar o sla6d relalie sau poate nici una intre note sau IQ 9i binele emofional al oamenilor.78 . asemenea momente. aceste dispozilii cu timpul gi cu multd rdbdare.. indiferent cit ar fi de descu. Winnicott.u episoade de minie cumplitd sau de deprimare se pot simli bine totugi dacd au momente de bucurie iau de feriiire care sd le contrabalanseze pe cele dint?i.nafurale" 9i ar ui trdite aga cum se manifestS. incercafi si sunali pe cineva pe pager la 6. ingrijorare sau mfirie. strucfura creierului ne arat5 cd foarte adeseaavem pulin sau nici un control asupra momenfului in ca- emofie. la fel existi gi o fredonare emoflonali constantd. ajungindu-se la nelinigti )nice.unii psihanaligti.sau cel purin acestaeste verdictul in urma studierii dispozifiilor in cazul a sute de bdrbali 9i femei care purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteau dil clnd in cind sd-9iinregistreze emoliile din momenhrl respectiv1. psiholog la Universitatea Case Western care a intrebat peste patru sute de birbali 9i femei ce ii aplicd pentru a scdpa de asemenea dispozilii nesdnigi cit de bune au fost rezultatele obginute in urma acestor Nu toatl lumea este insd de acord cu premisa filozoficX concireia dispozifiile proaste ar trebui schimbate. treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost niciodatl trapentru aceastXproblemd. care dizlocd orice bund dispozifie. Dar atunci cind aceste emode mare intensitate gi au tendinla sd depdgeascdun anupunct. $i apoi mai existd 9i cei care cautd si fiein dispozilii ne- . Totul. toate emoliile sfurt. cu usoare kes5riri ir acest carusel emofional. cei mai mulgi ne afldm ?ntr-o zoni de mijloc. in calculul sufletului omenesc existd proporlii de emofii pozitive gi neiative care determind senzalia de bine . care altemeazi episoade de nebunie ce amestecd haotic euforia gi mania ii cu irascibilitatea gi furia. dar. se recurge la medicalie gi rapie pentru a putea. aceiSo/o susfin cI nu incearci niciodatd sd igi schimbe dispozifia. se susfine cd sunetele emolionile pe care le invald sugarii pentru a se calma. medicalia psihiatricd o unealtX pentru o gestionare mai bund a viefii. Aga cum am vd. S_a dovedit cX pentru majoritate. fircit nu v6d de ce ar fi nevoie s5-i aiua.00 a.. dupd pXrerea lor. tru cX. o considerd drept una dintre cele mai importante trnelte psihice. gi de fiecare datd va fi intr-o'dispozifie sau alta. In teorie. ci doar sX nu scape de sub control lceste sentimente furtunoase. gestionarea emofiilor este o slujbd non-stop: mare parte din ceea ce facem .eite o incercare de a ne gestiona dispozifia. sint de increzdtori in sine. tratindu-se pe ei ingigi a9acum ii trateazd. Aga cum undeva ir fundalul gindurilor existd rln murrnur permanent. depresie. Evident cA oricine poate avea o dispozilie complet diferitX de la o zi la alta.m. Dar avem oarecum o idee despre ctt durea- Momentele bune gi cele proaste pot condimenta viata. cum ar fi ]ohn Bowlby gi D. Cei care a. aceste mijloace nu intotdeauna eficiente . sau la 7. mftrii necontrolate. Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi gintem cupringi de emolii. unul dintre se{nnele capacitdlii de loreglare emojionald poate fi faptul de a recunoagte ci e vorde o agitalie cronici a creierului emolional. $i totu9i.

scurtcircuitind minia.capdt al circuitului emolional. Fpre deosebire de tristele. chiar o stare de euforie.un motiv intemeiat". sd ne amintim sd avem doar o'mhie potriaitd." . cum ar fi o rdzbunare cu singe rece sau o revoltd fald de o nedreptate de orice tip. cind de fapt ali vrea sd il stringeli pe celtrlalt de git... Intr-adev5r. inima bate mai tare. sau micar si vtr faci sX avefi o minte mai deschisd. oricum. dacd ihcercdmsi privim lucrurile 9i . Nucleul amigdalian . Sau poate ctr a avut un motiv serios sd gofeze a9a de neatent. calculatS. Dupd care vI claxoneazd o magintr din spate pentru ctr ali incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci str vi se irtimple .80 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 81 pldcute din motive pragmatice: doctorii care trebuie str fie sobri pentru a le da vegtile proaste pacienfilor. Dintre toate proastele dispozilii de care oamenii vor sd scape. Existtr. in privinfa manipultrrii dispoziiiilor .poate fi sursa principald a scinteii de furie pe care o simfim atunci cind un gofer neatent ne pune in pericol.tii negative. totul se calmeazd. le facd fal6 copiilor rdi de pe terenul de joactr. O asemenea mirie ginditd are mai mult ca sigur. de fapt. penhu cI de multe ori minia ne face si ne pierdem conkolul. Dar la celdlalt . sd transpirafi. sau cel pufin aga pare. Tice a descoperit ci reunei situafii in mod pozitiv este una dintre cele mai eficdi de a potoli minia. neocortexul probabil cd indeamhtr la un alt tip de minie..Poatecd nu m-a vdzut. Felurile in care oamenii furcearci sd se scuture de o proasttr dispozifie sint categoric foarte diferite. Cu citne frXmintdm mai multin le:5 cu lucrul care ne-a infuriat. Dar cazurile in care sirit cultivate dispoziliile nepldcute sint rare. pentru ctr in rest aproape toatil lurnea se plinge cd este la mila dispozifiilor sufletegti. ln schimb. virsarea furiei este o de catharsis. agacum propu- nea Aristotel. o reacfie impotriva imaginii sumbre de pind acum. Puterea de seduclie gi de convingere a miniei poate expliprin sine de ce anumite puncte de vedere furceea ce o privegstrt atit de comune: cI minia este incontrolabili sau.$i apoi existtr gi cei care sirt de-a dreptul machiavelici. cu atit gdsim .ftrcindu-vi str tremurafi.nu-l las eu sd scape aga ugor!" Degetele vi se albesc de cit de tare stringeli volanul.. rniria pare str fie cea mai intransigentd.motive mai iniate" 9i justificlri pentru faptul cX ne-am miniat. o urgen!5 medical5. pentru a da impresia de fermitate in fala datornicilof.Aga se ajunge la hipertensiune. asistenlii sociali care igi cultivtr intransigenla fap de nedreptdli pentru a fi mai eficienli in bdtdlia pe care o duci chiar gi un tinlr a spus ci igi cultivl minia pentru a-l ajuta pe frtrliorul lui sf.Nenorocitul naibii.gi sinteli in stare sd explodali de furie gi fali de goferul acesta. desigur. ANATOMIAMNIEI Sd zicem cd goferul unei alte magini vE taie calea in mod periculos in timp ce vi aflali la volan pe o autostradd. Dar o lecturd a descoperirilor gtiinlifice sugereazd cd toate acesteatitui comune fafi de minie sint prost direclionate.Mtria nu apare niciodattr fird motiv. Dar rareori apare pentru unul care sX merite. ajungind chiar fel de mituria. minia este cea mai seducltoare afunci 'clnd este vorba de emo. Tice a descoperit cd lninia este dispozilia pe care oamenii reugesc cel mai greu s-o Controleze. Problema este. Dacd ne altd perspectivi. putea si intre in mine . intr-un sens pozitiv. Intreg trupul se mobilizeazd pentru luptd.deci este bund. acel monolog interior de a-!i singur dreptatepe carb il propagXumple mintea cu argudintre cele mai convingXtoare pentru a-!i vXrsa furia. conducere neatenttr gi chiar la focuri de arrnd pe autostradtr... care altfel ar lua proporfii. n-ar trebui str fie controlatd gi ci. Dactr automat gindifi: . Si compardm aceasttr secvenle a miniei care cregte cu un gind mai ingdduitor fa!5 de goferul care v-a tiiat calea:. diverse tipuri de minie. Cursul gfurdurilor mirioase careadund furia estein mod pofial cheiauneia dintre celemai eficientectride a gdsi o supaimpotriva miniei: subminarea de la bun inceput a convingelr care alimenteazi mfiria.urmirifi-i cu atenfie pe cei care vin str stringX bani pentru facturi gi care inadins se strtrduiesc se parX cit mai furiogi." Aceastd frazd ar putea sd tempereze minia gi sI introduci elementul de mil5. aga cum spunea Franklin. de exemplu. . Ali vrea bi-l omorlfi pe individul acela. BenJamin Franklin spunea foarte infelept: . iar mugchii felei se incordeazi la rindul lor. minia dd energie. gi nu pentru fuge . entrtrmpreamult asupraunui lucru carene-amfuriat ii d5m la moar5. cd minia ar putea fi complet prevenit5.Nenorocitul naibii!"asta inseamnd enorm pentru traiectoria pe carie o va lua minia in cazul fur care acest gind va fi urmat de altele de revoltd 9i rtrzbunare: . Un alt punct de vedere comopus.

Ulterior. suficientX. fiecare val sporegteceeace t deja. fiecare in parte creimpuls hormonal. de exemplu. in funclie de felul in care crer^erul emolional hotlrigte sd acfioneze. ca tr cazul mamei de mai sus.d. Aceasta este ica ce apare atunci cind cineva se irfurie. Md aflam la supermagazin cind am auzit 'o mamd ira spus fiului sdu doar atit.Lasd-mdjos... Gdsirea ridXcinilor miniei ftr partea de luptd a expresiei . De exemplu.. cum ar fi reacfia . ' ln acel moment. care in urma unei serii de experimente atente a reugit sd facX misurdtori precise ale miniei 9i ale anatomiei minieis.cd explozia furiei este .lupti sau fugi". ocazie mult mai des intilniti. ceeace genereazd o rapidd gi episodicd desc6rcarede energie. Excitalia suprarenald gi corticald generalizatd poate dura ore intregi gi chiar zile intregi. O parte din acestval degajd catecolamine.. Tiece o secundd inainte sd apard urmigi apoi cel de-al treilea 9. Dupi filmul carenu le-afdcut au devenit mult mai furiosi si au dat evaludrile cele mai Minia se clidegte pe mlnie Studiile lui Zillmann par si explice dinamica funcliondrii i drame de familie a cXrui martor am fost intr-o zi cind am Ia cumpdrdfuri. Aceasti stare poate fi semnalizatd nu numai ir cazul unei primejdii fizice. ceeace in alte imprejuriri nu ar fi fost suficient pentru a declanga o crizl emofionali.lupti sau fugi" nu e nici o surprizd. Un gfird care intervine ulterior in acest declansator de: . Aceste percepfii duc la declangareasistemului limbic. daci inainte a existat o provocare sau o iritare din altl cauzd. al unei ameninliri simbolice a respectului de sine sau a demnitdlii personale: atunci cind cineva este tratat nedrept sau grosolarq fiind insultat sau ridiculizat ori frustrat tr urmdrirea unui scop important. Acest val de energie dureazi aproximativ doud minute.spuse ea mai tare.Dar o orealtl". linind strins in brale cutia cu de porumb pe care era un desen cu Jestoasele Ninja. escaladind rapid nivelul de trezire psihologicl al i. celXlalt copilag care se afla in cdruciorul de turi a ddrimat un borcan cu dulceatd. Zillmann a descoperit cd in toate cazurile minia este declangati de senzalia de a fi pus in primejdie. In aceastdirgifiecare gfird succesiv care provoaci minia sau fiecare perdevine un minideclangator pentru impulsul nucleului de a crea valuri de catecolamine. Zillmann soco.. De exemplu. .pentru a trece la fapte serioase". emolia care apare..ddbrtzrta" Inrobit de patimi a3 Aceasti descoperire corespunde concluziilor psihologului Dolf Zillmann de la Universitatea din Alabama. Zillmann ajunge la aceastdperspectivi asupra miniei printr-o observare foarte atentd. Stresul de orice fel creeaz5 aceastXsecrelie adrenocorticali.Pune-o la loc!" . jos!" Zillmann a descoperit cX atunci cind trupul este deja intr-o de agitafie. dar foarte apisat: . fiecare depind o reaclie excitantd care dispare trcet"...Pu.a. aceasti stare declangatoarecreatd de adrenocortical explicd de ce oamenii sint mai predispugi la minie. Intensitatea rdzb* lor a fost directproporlionald cu felul furcareii influenlase I pe caretocmaii1vdzuserd. gi ceva declano deturnare emolionald. un alt impuls generat tot de nucleul amigdalian prin intermediul increngdturii adrenocorticale a sistemului nervos creeazi un mediu tonic pentru acliune. impingi:nd periculos cdruciorul ir care se afla sucare acum plingea. dup6 cum spune Zillmann..82 Natura inteligenlei ernolionale Minia .. fie cd este vorminie sau de nelinigte. ci gi. au avut ia si se rXzbune pe complice. care are un efect dual asupra creierului.Asta e prea de tot". coborind pragul de Ia care este trezittr minia. dindu-i o recomandare despre credeau ci va sluji la angajarea acestuia.lasd-md. a avut un complice care i-a provocat pe participanlii bdrbali 9i femei ce se oferiserd voluntar pentru experiment. a ingfbcat cutia blielelului de trei ani 9i a aruncat-o in cel apropiat raft.. Intre timp. acegti voluntari s-au uitat la un film cale-a ficut pl5cere sau la unul care i-a eneryat. ficind tot felul de re- i nepotrivite.m.o secvenli de provocdri. de astd datd cuprinnunla. care dureaz5 mult mai mult decit energia catecolaminelor. linfird creierul intr-o stare de alerti gi devenind baza pentru reaclii ulterioare ce pot apdrea destul de rapid. l-a apucat de incheietura miinii 9i s-a grdbit magazin. mama a lipat . in timp ce celdlalt bdielel dddea din pi lre ti protesta: . Apoi..l oc!" . in general. l a. intr-un studiu. s-a miorldit el. o persoand care a avut o zi grea la serviciu este mult mai vulnerabil5 si ulterior se poate infuria niai ugor acasi . este extrem de intensd. Cind acestaa atejos.pentru cd. copiii sint prea gIlSgiogi sau fdc prea multd mizerie -. timp in care pregdtegte corpul pentru o betaie zdravtrntr sau o fugi rapid5. pdlmuindu-l fustr..

iar reevaludrile subsecvente pot alila fldc5rile. . Mulli oameni ctr aceastdsolulie se poate pune in practiCi mergind la vounei magini . Lecfia cea mai durtr de brutalitate cdlduzegte persoana la fapte.mai intens in minie decit la irceput.84 Natura inteligenlei emolionale I4robit de patimi 85 ja existent este gi.. Dupd aceea. Intr-uira dintre versiunile acestei experienfe. Conteazd foarte mult momentul.ejtu -Aiflizele lui Zillmann rEferitdare la felurile in care minia sau descregte explicd multe dintre descoperirile Dianei referitoare la strategiile pe care oamenii spun cd le folosesc ricei pentru a-9i potoli minia. In acel moment. Continud sd fie un model pentru o a doua posibilitate de minia: psihologia calmtrrii . la nivelurile ute de minie. o femeie. de cite ori mi in- 1.furii. furcare un asistent crescut" i-a insultat 9i i-a -prost provocat pe voluntarii care tocmai fdceau gimnastictr pe biciclet5.cele mai cumplite n t5!i posibile ale limbii engleze". Ca gi metodele de . minia netemperati de rafiune se transformd ugor in violen!5.conductr atent). asupra rdzbundrii gi ripostei. Puterea de inlelegere necesard pentni?-dEZi-morsa minia este mai limpede explicatd printr-o alttr serie de experienle ale lui Zillmann. Ea instr a reacfionat pozitiv. iar duptr citeva ore m-am foitorsspdsit9i aproapecomplet potolit. O cale . spunin: . creierul emolional se incinge... Era o frumoastr zi de varl 9i m-am plimbat pe superbele pajigti pind ce linig- tea gi frumuselea peisajului m-au calmat. au hotdrit sd n-o facd totugi. Balsam pentru minie Dupd ce oferd aceasti anaLzf a anatomiei furiei. Chiar 9i-au exprimat compasiunea pentru situalia lui.i9i pierde controlul rational". Poate cd o variant5 mai sigur5 este mersul la plimbaexercifiul fizic ajuti gi el la potolirea miniei. efectuat in . intervenfie. oamenii devin neiertltori gi nu mai gindesc ralional. Una dinke strategiile cele mai teeste sI rdmii singurpind te-so. Calmarea r Crnd aveam treisprezece ani. Atunci cind voluntarilor li s-a dat ocazia sd pltrteascd cu aceeagi monedd (din nou dindu-li-se posibilitatea sd facd o proastd evaluare a candidaturii acelei persoane pentru o slujbd). gtrsegtec[ aceastd distracfie este extfem de puternicd schimbarea dispozifiei.Asta e prea de tot!" sau ajungind la. asta inseamnd str te distanlezi de celdlalt o vreme. atunci cind li s-a oferit ocazia s5-i plXteasctrcu aceeagimonedd bdrbatului mitocan. avind in vedere cd ele sint cele ce '. pentru cd nu gtie dacd o sd ia examenele orale pe care unneazd si le dea.. astfel incit persoana furioasi . Aceste informalii de linigtire permit o reevaluare a miniei te de diverse evenimente. intr-adevdr. procedez la fel 9i mi se pare ci este cel mai bun leac.addpostind iluzia puterii gi a invulnerabilittrlii ce poate inspira gi facilita o agresiune". letgeles. Zillmann socotefte ctr existX doui cdi principali de. Aceastd povestire a fost relatatX de unul dintre subiecfii unudintre cele mai gtiinfifice studii asupra mfuriei. Exist5 insd un truc.incapacitatea cognitivtr't . explicind dupl ce acestaa plecat ci bietul de el era foarte tensionat 9i ingrijorat..agteptind ca adrenalina str acolo unde nu mai poate sX deClangezeminia.duptr cum se exprima Zillmann. ei au fdcut-o cu minie 9i satisfacfie. Minia se clddegte pe minie. pentru risipirea miniei este de a lua fur stdpinire gindurile care declangeaztrvalurile de minie. gindurile lor se concentreazl. Cind oamenii deja foarte infuriafi. Impulsul limbic este ascendent. ea i-a spus primului complice care ii provocase cd il cauti cineva la telefon pe hol. avind o reaclie dintre cele mai primitive.el a mai fXcut o remarcd dezagreabil5 gi la adresa ei. Acest inalt nivel de excitare Zillmann il definegte ca: . m-am infuriat odatd foarte tare 9i am iegit din casd jurind ci n-am sX mi mai intorc niciodattr. Dar mai existd gi o posibilitaspecifici de a potoli minia. intre timp.ircercind sd se distreze.evalueazd o interacliune care confirmtr gi incurajeazlprimaizibucnire de minie. uitind de eventualele consecinle.cuitati dacd informalia de lini gtire sosegte lia inle c.pentru cd atunci cind conducem facem praco pauzd (gi Tice mi-a spus cd asta a determinat-o sS. nu mai este luatd in calcul. intr-o de exemqlu. nu mai sfurtin stare sd gtrdeascd normal. ei refuz5 informalia de linigtire. un alt complice. Zillmann constattr cd ea funcfiofoarte bine la nivelurile de minie moderati. a intrat dupd ce voluntarii au fost provocali gi inainte sI apuce sd rtrspundd cu aceeagimonedi.gi anumesd potolegtiminia sufigien{citsdpoli sirroll gr sromenJpHcUt-pecareil trdiegtidinglin:.voluntarii. dintr-un motiv foarte simplu: greu sI rimii furios cind te simli bine. pentru cX apare ce el numegte . In perioada de calmare persozmafurioasd poa- frintr escaladtrrii situaliei ostile. De atunci.r-miniapropau-gstr sd adioieze. cu cit mai repede. minia poate fi complet scurtcir. In timp ce iegea. cu atit mai bine pentru eficienla dezamorsXrii acestui cerCal mfuriei.ai calqrszi.gll alte cuvinte.

este uneori o modalide a aborda furia. aga cum a constatat Zillmann.. Ar trebui sd iau bani din fondul pentru facultate al lui ]amie. pi dacd notele vor fi 9i mai proaste gi nu mai poate intra la facultate?' ' ' i Toba de egapament nu sund bine deloc." CALMAREA NELINIPTII. Rispunsul a fost o injuriturd 9i un gest obscen. 9i a le nota. Dar Tice a mai constatat cli exist5 9i alte solulii. atunci cind reintrtr in repaos.mdcar te ugurat!" Catharsisul . Una dintre recomandirile sale este ca aceste persoane se foloseascd congtientizarea de sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau ostile. Perioada de calmare nu va apdrea insX daci in acest timp vom continua sd urmdrim girul gindurilor care duc la minie gi dac5 fiecare gind in sine este un mic declangator pentru o adevdratd cascadd a miniei.. cititul si orice intervine in indepdrtarea gindurilor minioase.tie sau cd indrepli o nedreptate sau atunci cind . Teoria populard susline cd . Eroarea descirciirii Cind tocmai mi urcam intr-un taxi la New York.. Nu-mi pot permite cheltuiala asta'.. sI se cu perioana respectivi. $oferul. psihiatru la Universitatea Duke.N-o . apisind pe accelerator gi pe frind in acelagitimp. In sondajul sdu referitor la strategiile prin care oamenii igi stdpinesc minia.. Tiebuie sd-i rlspunzi cu aceeagi monedi . aceastd abordare funclionind mai bine inainte ca minia sd ajungi furie. intr-o manierd mult mai constructiv5. .. iar astafdcindu-i pe i 9i mai furiogi decit erau. ca sd agtepte reducerea circulafiei... Elr sA-Ml EAc GRrII? [A. a zbierat taximetrisful. ameninlindu-l cu magina.. tocmai pentru cd acest lucru schimbd fiziologia trupului dintr-o incordare determinatd de minie in destindere gi poate gi pentru cd atenlia este distrasd de la ceea ce a declangat minia. Notele proaste de sdpt6mina trecutd. $i ce daci nu imi mai pot perrilrite se-l trimit la studii?. filmele. Tice a descoperit cd d_""jetS-ar"ea11iryelestu una -4ln!$-Sefe de turie impiediizbucnirile moa4itXg_a9_iltmare. de mai micd intensitate. . trupul igi revine la un alt nivel. Afunci goferul a inceput si ii strige o intreagi coleclie de injurii. i proaste da-asiiEitlei-iiea creieruli-i emofional.86 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 87 relaxare. in care acest sistem de a da friu miniei funcfioneazd: atunci cind este exprimatd direct cXtre na ce reprezintd linta. acest lucru este mai ugor de spus decit de fdcute.Nenorocitul dracului!". goferul incd foarte agimi-a spus: . cum ar fi respiralia profundd 9i relaxarea mugchilor.a da friu liber miniei . un tindr care traversa strada s-a oprit irn fala maginii. ele pot fi reevaluate. Dar pentru cX minia are o naturI incendiari. Puterea capacitilii de distraclie consttl in faptul cd stopeazd acest tren al miniei in care se afli gindurile negative. in fala acestui pericol mortal.' . Sportul poate rdcori minia din acelagimotiv: dupd o activare psihologictr intens5.. Mult mai eficient este ca oamenii si se calmeze intii gi abia apoi. .rdul cuvenit" adus celeilalte Persoane/ ceea ce ar -o si igi schimbe pozlliafiri sd pldteascd.Nu trebuie sd permili nim5nui sd te calce in pi. ]o duc la reparat?. pentru a-gi rezolva disputa' cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci a fost intrebat cum e mai bine s5-!i stlpinegti minia: . addugafi-le 9i pe cele inventate de Redford Williams. Odatd ce gindurile sint captate ir acest fel. dar care nu au acelagiefecf este simplu sd continui sd te concentrezi asupra gindurilor care te-au infuriat atunci cind mergi la Mall sau devorezi o felie de tort de ciocolat5.. Tice a descoperit cd distracfia ajutd 9i calmeaztr minia: televizorul.cind psihologii au inceput sd tesefectele cltharsisului gi au descoperit de fiecare dati ci a da liber miniei nu inseamnd a o alunga (chiar dacX din pricina seducitoare a miniei te simli satisfdcut)8' S-ar putea sE 9i unele situalii speciale.ru! Toba de egaPament nu sund bine deloc. Pe lingi aceste strategii. dindu-li senzalia cd egti din nou pe situa. cum ar fi cumpSrdturile sau mincatul.eventual. l-a claxonat... crNE. incd din momentul ilr care se formeazd.. Fe mdsuri ce am inceput si avansdm.. Tice a constatat cX atunci cind renii spun cd 9i-au virsat nervii pe Persoana care i-a provoefectul oblinut este o preltrngire a dispoziliei furioase 9i nu re a ei. Acest lucru t indicat pini in anul 1950. strighdu-i sd plece din drum. cu monedS. care s-a gindit sd ajute persoanele ostile care riscd sd contracteze boli de inimd dacd nu-gi controleazd irascibilitateaT. tirdrul s-a dat deoparte gi a dat un pumn in taxi. nerdbddtor si porneascd. ir momentul in care acestaa intrat in trafic. in timpul exerciliului fizic. Dar nici nu acliona in funcfie de ea. existi 9i argumente contra catharsisului.. Dar aga cum o sugereazl 9i descoperirile lui nann.te face si te i mai bine".

ar91. generind de obicei un fel de atmosferi d.88 Natura inteligenfei emolionale Inrobit de patimi 89 $i astfel mintea ingrijoratd se rotegte la nesfirgit.este str giseascdsolulii pozitive in cazul pericolelor ce apaq. desigur. care a fosf f?rd ior. I..l2 ln aceastdprezentare plind de virtuozitate a ingrijordrii fald de ingrijorare. duce la contemplarea unei catastrofe care va dura o viafd: .o conversafie cu sine care merge de la ingrijorare la ingrijorare 9i care cel mai adeseaajUnge la catastrofd 9i la imaginarca celei mai cumplite tragedii. ingrijorarea este o repetilie a ceea . Ceea ce-i fine treji sint tocmai gindurile siciitoare. nu md pot facebine.anticipind primejdiile.lucru extrem de semnificativ pentru stdpinirea irgrijoririi."tu ui?u_ brectulul generator de ingrijorare. u. obsesiile sau crizele de panictr. Singurul lucru care ii poate ajuta sd adoarmi este sd nu-gi mai facd griji.Ar fi prea artificial. Atunci cind frica declangeazi creierul emJlional.sau ginduri ingrijordtoare gi somaticd .tulburdri generalizate de anxietate'dsnumirea psihiatrictr a ingrijortrrii permanente . concentrindu-se asupra senzaliilor produse de metodele de relaxare. ignorind orice iltceva pentru moment...prin simptome fiziologice ale anxietilii cum ar fi transpiratul. . Ei sint persoane care se ingrijoreazl in mod cronic ai nu de pot abline de la asta. nici un obstacil ftr fala f"!iij"_ rdrii. in fiecare dintre aceste sttrri iherijorarea se fixeazd intr-un mod diferif pentru fobi. pe prevenirea unei ""il. cerinla ca ingrijorarea sd fie exprimati in cuvinte vreme de un minut.. ir. spilatul pe miini irtre cinci 9i doudzeci de minute. indiferent cit de somn le-ar fi. in cercul vi_ cios al unei melodrame de slabi calitate. ale_c5rorcercetdri asupra ingrijordrii _ mie_ zul nelinistii . atunci cind ea apare. Principala probleml a celor ce sufertr de insomnie nu este de fapt tensiunea somatice. in_ tr-un fel. Alli cercetdtori au constatat cd anxietatea apare sub douX forme: cognitiad .. vorbind timp de un minut: $ar putea sdnu fac. adicd doar citeva secunde.^ esenlial p"li* supraviquiie dJa iungul umane. axeazdpe temeri. Ea nu se va agezadecit dupd ce va steriliza scaunul cu alcool. sint im_ previzibile din punct de vedere ralional.Dactrnu se ajungela lucrul real.tia asupra pdricorurui imingnt.au ridicat acest subiect la rang:uf de adevirati gtiin!510. Si dacd n-am sd mi facbine.uj neuraf ajungindu-se la tulburdri de anxietate curn ar fi fobiile. mergind dintr_o ingri_ jorare ftrtr-alta.. reacgia care subliiiaza ingri vigilenia fald de pericolul potenfial. Intr-adevtrr. O analizl atentd a irgri_ jore{i cronice sugereazi ctr ei are toate atribut"f" UfJ._u.f.r toate acestesitualii. Toate aceste obsesii au fost activate de teama ei morbid5 gi foarte acutl de microbi. "" misiunea in_ grijordrii.aten. Lizabeth Roe"mer si Th-omasBorkovec. putea suferi o asemeneacrizi. gindindu-se cI dacd nu se spald gi nu sterilizeazd totul.Nu mai existd.a reaclionat astfel atunci cind i s-a cerut sd-gi exprime firgrijorarea in cuvinte.adici in cuvinte. O femeie aflatd sub tratament din pricina unei ..!u1 parte din nelinigtea rezultati fixeazd. obligind mintea sd se fixeze asupra rerutuiin care ar trebui str gestioneze situalia.binece fac. ingrijordrile parcx vin de niciunde gi sint """i necontrolal brle. Nu se va atinge de nici un copil sau de nici un animal . De exemplu.prea murdari".enelinigte.tia. Exemprul anterior ni-r oferi d"oi psihorogi a! ta Universitatea de Stat din pennsylvania.grqr_ rdrile se concentreazdpe frica de moarte sau chiar pe iaeeu?a'u. ftr auz gi nu in vdz. Borkovec gi colegii sdi au inceput sI studieze ingrijorarea atunci cind au incercat si gdseascdun leac pentru insomnie. calamitdti care il sperie. mai precis. Cind acest ciclu al ingrijor5rii se intensificd gi persistx.. emofiional. Dificultatea intervine atunci cind este vorba de ingrijordri cronice repetitive. el se transformi intr-un ua""arltito.Ingrijordrile sint de obicei exprimate fir gind. igi face griji permanent. numitorul comun este ingrijorarea ca_ re o ia razna. bdtiile rapide ale inimii sau febra musculari. dup5 cum a descoperit Borkovec.u. n-am sd mai pot fi fericiti niciodatd..9ste indoial5. putea intimpla rdu gi a felului in care trebuie ibordatd situa. o femeie tratatd pentru o tulburare obsesivd are o serie de iitualuri care ii ocupd aproape toate ore_ le in care se afld in stare de veghe: duguri decite^patruzeci gi cinci de minute de mai multe ori pe zi. pentru cei care suferi de crize de panicd.N-am sd mai pot fi fericitd niciodatS. pentru obsedat..pentru cd sint . Pe scurt. o sd se molipseascd de vreo boali 9i o str moard11. cele care apar iar 9i iar gi nici mdcir nu se apropie vreodatd de o solufie pozitivtr. care poate pdrea a fi o irgrijorare _ poate aplrea o solufr-e. grijile pot fi stopate prin distragerea atenfiei. "-roi.deci n-ar mai fi o indicalie desprelucrul real ori noi trebuie sd ajungem la lucrul rea1." Ingrijortrrile de obicei urmeaztr un asemenea tipar . blocind persoana insri_ joratd asupra unui singur punct de vedere inflexibil. anilizind insd o probleml _ adila io_ losmd reuecfla constructivX.. nu in imagini .

aga cum subliniazd 9i Borkovec. dicl la acest 9ir de ingrijordri. dintre care cea mai mare parte nu au cum si se furtimple. La nivel neurologic existi o rigiditate corticald. Noile solulii gi modalitilile de a vedea o problemi nu provin de obicei din procesul de ingrijorare. la rindul ei. . Numai ci intre timp editura a fost cumpdratd de altcineva 9i ea a rimas pe drumwi. s-a trezit coplegitdde treabdgi incapabild si-9i pl5teascd la timp chiria. el igi imagineapi o catastrofdcare. Cei care suferS de ingrijorare cronicd i9i fac probleme pentru o vastd gamd de lucruri. trezindu-se cu un moral extrem de scdzut gi totodatd temindu-se.-Oare de ce ingrijoririle aiung un fel de dependen!5 mintal5? in mod ciudai. Procesul de ingrijorare . ei si nu mai observe senzaliile subiective ale anxiet5lii stirnite aceste ingrijordri . Funclionarea ingrij oririi S-amutat la Los Angeles din Midwest. pe mtrsurd ce atenlia este indreptati ir alti direclie. acesteingri: ' joriri deveniserd aproape o formd de dependenid. declara ea. in' tr-un amestec de frimintdri de tot felul. Dupd care cel ce se ingrijoreazd se lasd pradd unui lung $r de ginduri stresante.cineva drag care ar putea muri intr-un accident de avion. Precum o amuletd care ne apiri de unele rele anticipate. rdminind mereu pe acelagi figag al gindirii. tremuraful -. A trebuit sd-gilimiteze convorbirile telefonicegi pentru prima datl era fird asigurarede sdnitate. tentatd de o slujbd la o edituri.atunci cind urmeazi o cale normald . ier. obiceiul ingrijordrii se adincegte cam in acelagifel ca superstiliile. sensulcd totul capdtl aspectulunor idei stereotiperigide 9i $u mai existi nici o bregd creatoare care ar putea duce la o rezola problemei. gftrdindu-se la griji. ingrijorarea cronicd funcfiodoar in anumite direcfii. un deficit in privinla capafii creierului emolional de a reacliona in mod flexibil la imprejurdrile unei schimbdri. $i totugi bolnavii de ingrijorare cronicd i-au spus lui Borkovec cd sint ajutafi de ingrijorarea lor 9i cX ingrijoririle lor se autoperpetueazi intr-un cerc inchis la nesfirgit. cei care se ingrijoreazl reugescdin punct de vedere psihologic sd creadd ci previn pericolul care ii obsedeazd. si vadi tot felul de catastrofe in ceea ce privegte sinitatea ei.existi la nivelul creierului limbic cel pulin un fel de fenomen magic. Singurul lucru pe care cei card se ingrijoreazd in mod cronic pu-l pot face este sd urmeze sfatul care li se dX cel mai des. se gi vedea implicatd intr-un accident ori de cite ori mergea cu i magina. Dar ingrijorarea nu funclioneazX chiar aga de bine. orice durere de cap putea fi o tumord pe cre.ge ereaz| o ugoari crizd de anxietate. Borkovec consideri ce motivul are in parte legdturd cu o consecin!5 a faptului cd se ingrijoreazd pind ce acest lucru devine un obicei. Aceastd lipsi de siguranfda devenit extremde stresant5: a inceput . ei deslugesctot felul de primejdii in calea viefii. sd-9i facd tot felul de ginduri. Dar. Astfel. broboanele de re. deci cufundarea fur ginduri 9i eximaginilor catastrofale alind in parte experienla anxiettrtii. In vreme ce oamenii sint cupringi de gindurile lor pline de griji. furgrijorarea este refiltdritd. iat pe mdsurd ce ingrijorarea continud. Pe scurt. pare cd anuleazd o parte din anxietate.i" Cei care se ingrijoreazd insi in mod cronic se infring singuri.bdtdile rapide ale inimii. de . Adesea se pierdea in lungi reverii. Apucindu-sestrscrieca liber profesionistd. Se presupune ci lucrurile se succed aga: cel care se ingrijoreazd observd ceva care declangeazd unei posibile amenin!5ri sau primejdii. Se pare insd cd existd totugi ceva pozitiv in aceste ingrijordri: ele sint o modalitate de a aborda ameninlirile potenliale 9i pericolele ce pot apdrea. niciodatd in cele prin care se unge la concluzii: ea ugureazd intr-o oarecaremdsurd anxietadar nu rezolvd niciodatd problema. Borkovec a descoperit un avantaj neagteptat al ingrijordrii. Borkovec a constatat cX lginile sint declangatoaremult mai puternice pentru anxietafiziologicd decit gindurile. pe care algii s:ar putea ca nici micar si nu le observe. Aceastd rigiditate apare nu numai ir manifes- tareaconlinutului gindurilor in$rijoritoare. In loc si produci solulii la aceste potenliale probleme. fiecare avind la bazdwr alt motiv de ingriiorare. cel pulin aga poate fi din ritmul cardiac. concentrarea asupra acestor gini face ca mintea sd abandoneze imaginea catastrofald iniliacare generase senzalia de anxietate.constl intr-o repetifie a ceea ce sint pericolele 9i in refleclia asupra cdilor in care trebuie rezolvate. pe o piali de desfacere inegali. un faliment gi altele asemenea. Jinind cont de faptul cd oamenii se ingrijoreazd din pricina multor lucruri cu gansefoarte mici de a se intimpla cu adevirat . cu atit mai pulin cind este vorba de o trgrijorare cronicd. cei care se ingrijoreazX de obicei pur 9i simplu se macind cu gindul la pericolul tr sine.90 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 91 Majoritatea celor care se ingrijoreaze par totugi a nu fi in stare sX procedeze astfel. carepur gi simplu mai mult sau mai putin aceeagiidee mereu. dar devine un fel de anin raport cu anxietatea evocatd.

Borkovec subliniazd cd acestestrategii stabilesc o anumitd ordine a activitdfii mintale. Cum cei care se ingrijoreazd in mod cronic au probleme la nivelul nucleului amigdalian. Astfel. iar intr-o fazd ulterioard mintea este . ceva ce li se ivegte in gind persist5. Generarea activi a unor asemenea ginduri poate amorsa circuitul ce inhibd sistemul limbic care duce la ingrijorare. Metoda de relaxare itr sine nu este trsd suficientd. Chiar gi unii dintre cei care se ingrijoindeajuns de mult incit sd fie calificali cu diagnostice psi- au sctrpatde ingrijorare procedind astfel. pentru cei care se ingrijoreazd atit de tare inau ajuns sd sufere de fobii. si invele si identifice situafiile care declangeazdingrijorarea sau gindurile gi imaginile care dau nagtere ingrijortrrii.ne concentrtrmasuprapierderii gi ne diminueaztr energia de a face noi eforturi cel pulin pe . pe care creierul emolional le trimite in corp. Tristefea pe o aduce o pierdere are efecte invariabile. de obsesii..92 Natura inteligenlei emofionale lnrobit de patimi 93 altfel: . incapacitatea de concentrare gi pauzele de morie".. un fel de sentirrimt o . in special. spirala ingrijortrrii va reveni. De asemenea.dezorientarea. o teamd gi o instriinare gi mai presus de toate o suanxietate"r4. intre altele. Prin insdgi natura lor. urmtrtorul pas este abordarea unei pozifii fa!5 de aceste presupuneri: este oire foarte probabil ca infmplarea aceeade'ternut sd se gi petreacX? Este neaptrrat necesar str presupunem cd dxlstl doar o alternativd sau eventual nici una pentru a impiedica sd se intimple aga ceva? Exist5 pagi constructivi care pot fi fdculi? Oare ajut5 la ceva sd ne gi"di* la nesfirgit la aceste lucruri care ne dau o stare de nelinigte? Acest amestec de scepticism sdndtos gi gindire profundd se presupune cd ar putea si aclioneze ca o frind asupra activdrii neurale care susfine anxietatea.Nu-!i mai face griji. o stare de relaxare activatd in mod voit anihileaztr semnalele prezenlei anxiettrfii. Bineinfeles. melanca orice altd dispozilie. Pescurt. in acelagitimp. oammii pot identifica ingrijordrile intr-un stadiu incipient al spiralei anxietifii. Apoi existd citeva semne la nivel intelectu. este prudent . in caielim incercind sd gdsim un sens 9i in final ajungem str ne hptlm psihologic Ai strne facemnoi planuri caresd ne permittr ne ducemviala mai departe.rdceald"..numeroaselormanifestdri trale bolii". pentru a-gi line acest obicei sub control. daci nu vor reugi.. William Styron o descrierefoarte elocvent5a . Prin exercifiu.ideal ar fi cit mai curind sau imediat dupd ce imaginea catastrofalS declangeazd ciclul ingrijorare-anxietate. ea cigtigi teren. Cei ingrijorafi trebuie str conteste activ gindurile ingrijordtoare. precum gi senzafiile ce le insolesc la nivelul trupului. instrdepresiiletotalenu. Borkovec ii pregtrtegte pe oameni sd abordeze situafia invlltndu-i mai intii sI monitorizeze semnele de anxietate. care este incompatibild cu ijorarea. O reactivare a circuitului emolional cu aju- unei terapii estetotugi necesarA pentru a reduce pericolul cazul problemelor de anxietate.. valiunile sint utile. retrastrdin via!tr agitattr.ideea cd procesul meu de gindire a cuprins de un val toxic 9i incalificabil care mi-a anulat orice . interindu-gi puterea de con- abordarea ei prin contemplarea unui 9ir de puncte de plauzibile face ca acest gtnd ingrijordtor sd fie considerat naiv ca adevirat. Atunci cind unei ingrijordri i se permite sd se repea fi abordati.ldsindu-ne intr-cj stare de suspensie. Primul pas este congtientizarea de sine. Intr-adevdr.un sentiment sumbru care se strecoaln mine. ne pierdem intere- fald de distraclii gi pltrceri.ei inva!d metodele de relaxare pe care le pot aplica furmomentul in care igi dau seama ctr incepe ingrijorarea 9i pe care le pot practica zilnic. Pede alti parte. Borkovec a descoperit cd existi ciliva pagi foarte simpli care pot fi de folos pine gi celor care suferi de o ingrijorare cronictr foarte gravtr. ne menline intr-o staremeditativ5.dominatd de anarhice" gi de . Duptr mai multe experienle. detectarea episoadelor ingrijordtoare cit mai aproape de inceputul lor .Diane Tice a constatatctr ii sirt mai inventivi atunci cind incearci sd scape de tris. devin imprevizibili.gi intr-adevdr acestaeste un semn de congtientide sine ...Nu-!i mai face griji" (sau gi mai riu: . nu trebuie scdpat de orice fel de tristefe. pentru a fi in stare str le foloseascd pe loc atunci cfurd au mai mare nevoie de ele. de crize de panicd. pericol ce poate reapirea urci cind este intrerupttr medicafial3. are gi ea avantajele ei.str ia anumite medicamente care firtrerup acest vicios infernal. fii fericit"). ABORDAREAMEIANCOLIEI Singura dispozilie ftr care oamenii fac cele mai mari eforturi a se scutura de ea estetristetea. ura de sine..

care a t unde duce rumegarea problemei in cazul persoanelor te1s.. .ecit inifial. care. insd-5toa_q in ca. la limitele superioare. o parte dintre strategiile folosite adeseaau un efect contrar 9i ii face pe oameni si se simtd chiar mai riu d. de o dis9i atit de palpabild. concentrindu-se asupra aceluiagi aspect al depresiei in sicit de obosili ne simlim.arbal!i-q-4re{g-q}gze. Intr-adevbr..94 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 95 reaclie posibild de bucurie ir raport cu lumea celor vii. ca de altfel orice altceva care presupunc o senzafie.adicd melancolia obignuitd. 'Nolen-Hoeksma a constatat cd fglqgile sint inclinate mai te..un fel de amorleali. lungi aceasti stare dactr se folosegte de prilej doar pentru a cugetq 9i mai mult la ceea ce l-a adus in acea situafie.DupA pdrerea lui Styron. Bineinleles tX pot intra joc 9i alli factori. In acel moment. ajutd foarte mult sd refle condiliile necesare pentru a fi 9i mai deprimat. iar ea se simte o ratata. In depresie. Sirnptomele pro_ priu-zise aledepresiei fac ca viala sd rdmitrd in suspensie. o solulie ar fipsihoterapia. sing-ryyt reJusiu rdminind spitalul. qi ind sd igi distragtratenlia. slu cit de pulin muncim.meditaleaglig:11 !dp-. cJ mai adesea. Nodi ca exemplu o femeie agent de virzdri care instr fie deprimati 9i-9i petrece ore intregi irgrijorindu-se in uri cu gisirea unor clienli importanli. care. dar mai ales o fragilitate ciudatd". fdrd sX facl njg! unl2as in direclia fir4elrn 9g uterapii.o groazd sinistrd. Acest lucru poate explica parfial de ce Tice a Constatat cd tactica cea mai des folositd pentru lupta impotriva depresiei este o viald mondentr . a-cS_ast5. aparent.tatuncicin . pe scurt. nu se mai ivegte nici un fel de nou inceput. starea de a fi apatic ca un zombi. mai ales pentru iei care suferd de cazuri mai pulin grave. in special pentru depresiile majore. cit de motivali sintem. de fapt. Apoi se pierde gustul fal5 de pldcere: . Una dintre strategii este statul de unul singur. 9i anume cX femeia este mult mai dispusX dezvdluie motivul de ingrijorare sau cd in viala ei se pot ivi multe situalii care si o deprime. trebuie ftrcut ceva impreun5 cu prietenii sau cu familia.mincarea. vinscad.cel mai la modd katament este cel iu prozac.iegitul la masi fir ora9.Jocmaipentru a uita de aceastitristele.o vegnicd nelinigte". cu condilia sd existi resuriele inteme necesare.. Aceasta este un tip de disperare pe care oamenii o pot rezolva singuri. ingrijorarea poate avea mai multe forme. nici o medicalie gi nici o terapie nu ajuia. sentimentul de insingurare gi de izolare sporegte tristelea. precum 9i .sd se firleleagd mai bine". de exemplu. Eu md concentrez aici asupra celei mai des intilnite forme de tristefe. ingrijorarea fali de ceea ce ne deprimd face ca depresia sd fie gi mai intensd gi de mai lun- duratd.depresia subclinici.dispozif Deasemenea. Din pdcate.. In cazul unei asemenea depresii majore viafa este paralizat|. Ea a presupus ce acest lucru s-ar putea explica cel in parte prin faptul ci femeile sint diagnosticate ca deprede doud ori mai des decit birbafii.pgqly3jnjriCte-tepurgisimplu. in-final..9-ate*-inr{gtg"!idepresia. . a girdului cd partenerul de te-ar putba respinge pentru cd egti deprimat sau a preocudacd vei avea din nou o noapte de insomnie". dar gi medicamentele . Acest lucru funclioneazi bine daci efbctul de ansamblu este acela de a-i abate omului gindul de la tristefe.inrduie.ar fi putut strse dedice^truP vinzdrilor. t**na [yg stare. cit de pufind energie avem. dar existd cel pulin alte doudsprezece medicamente. infinal. gerar_e fa!5 de care singura solufie este. ceea ce ii alimenteazX starea depresie. aceastdstare nu trece decit odatd cu timpul care se scurge. lucrd care-i atrage pe cei care se simt la plmin! totugi. sperag_tadispare gi este inlocuitd de . cel pulin aga : psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford. in nici una dintre acesterefleclii nu este insolit5 de un gir acliuni concrete care ar putea sd mai aline problema...{*gage"ra.. .izol6rii gi concentrdasupra a cit de ingrozitor te simli.h!qo-. Dar pentru cei mai mulli. o stare depresivd va persista sau se va adinci in funclie de gradul ftr care este *megate.Ocutun{q1g. Persoanele deprimate igi justificl de obicei acest tip de frire spunind cd incearcd . sinuciddrea.Zgl it sa-re a cauzat si&rafia care qeg ag]-rgri:are-ilLp'tu. Existd gi efecte fizice: insomnia. Dar el poate pre.. devine ceea ce se cheamd in termeni de specialitate . Dacd la aceastXformtr de deprimare ar fi reaclionat duge lg persglgZglgldgp_llmdrii.. risipegte?eznddejdea.. Alte indes intilnite ar fi cele ce iau forma .In acest virzlrile nu ar fi scXzut 9i experienfa de a vinde i-ar fi spofircrederea in sine gi i-ar fi atenuat inclinalia spre deprimare. la un meii sau la cinema. Bdrbalii igi pot ineca depri- b. o nervozitate. incit pare o durere fizicd insuportabild.. devine brusc lipsiti de orice savoare.

plins sdndtos" este ingelStoare: plinsul intlregte meditarea asupra unei situalii nefericite prelunde fapt starea de disconfort. Sinteli plin de remugclri gi vi cuprinde o nesfirgitd tristele din pricina acestei tragedii. avind grijl sd nu aleagd ceva in genul unui film melodramatic.pacienlii simfin- . Modalititi de. cei deprimali folosesc tocmai un subiect deprica si i9i ia gindul de la un altul de acelagi gen/ ceeace stlirte gi mai multe emolii negative.96 Natura inteligenlei emolionale tnrobit de patimi 97 marea in alcoolism.. o ma. ci gi in funclie de starea ir care se afl5 per.sind vd !i9negtein fald la numai cifiva metri. Ei au incercatapoi sd-giscoattr r. cel mai adesea ele nu reugesc si gdseascdo varianttr mai bund.ti cI unul dintre copii zace nemigcat. se gindeau din ce in ce mai rar la aceastd scetulburltoare. Unul dintre motivele pentru care aceasttrdistragere a atenliei funclioneazd este faptul ctr gindurile deprimante apar ca din senin.Viitorul pare foarte strXlucit')r7. odattr cu cerea timpului. confonh unor studii. fluxul gindurilor deprimante are un efect magnetic foarte puternic la nivelul asocialiilor de idei. strecurindu-se total nepoftite in mintea cuiva. cu medicalia pentru tratarea depresiilor nu foarte gravcr 9i chiar cd este superioari medicaliei i:r prevenirea revenirii depresiilor ugoare.hirtie.ftrceauun semn pe. Distraclia reugegte sd rupd care menline acea gindire coplegit5 de tristele. num5rul acelora dintre ei care aleg aceastll solulie nefericitd fiind de doud ori mai mare decit al femeilor. s-a dovedit cI poate fi folositd impreunf. cel mai adeseaopteazd pentru mesajul cel mai deprimant (. Una este inv5larea modului de confruntare cu gindurile aflate in centrul frXmintdrilor . odatd pomit. care se PresuPunea ci ar fi ruit strfi fost indreptatespre altceva. Un asemenea experienlelor lui Wenzlaff sd seemofodin cadrul I voluntarii din minte aceasti profund.9i asta cu o secundi inainte de a auzi cum geamul se sParge 9i metalul se izbegte de alt metal. Chiar gi atunci cind persoanele deprimate incearcd sd-gi alunge gindurile deprimante. psiholog la Universitatea din Texas. Richard Wenzlaff.Viitorul pare foarte sumbru") gi nu pentru cel mobilizator (.. magina alunecind ugor sPre cealalti magind. Atunci cind li s-a dat o listtr de modalittr'i pozitive sau plictisitoare de a igi lua gindul de la ceva trist. Tendinla de perpetuare a deprimtrrii se manifesttr pinl 9i in genurile de distracfie pe care gi le aleg oamenii. Ideea unui . atunci cind persoanelor deprimate li se cere sd recompuntr o propozilie din patru cuvinte date aleator. De fiecare dattr cind li se strecura in minte gind despretulburdtoareascene.Gindurile se asociazd mintal nu numai in ie de confinut.trea. Oamenii au un intreg set de ginduri dente care apar cu mare repeziciune atunci cind sint trigti. el poate gi str lase o anumiti obsesie privitoare la motivele rerdrii. al unui roman tragic pentru ctr asta i-ar putea indemna sd recadd in aceeagidispozilie sumbrd. De exemplu. de dispozilia ei..chestionarea asupra valabilit5lii lor gi gindirea unor variante mai pozitive. scenariu dureros a fost folosit pentru a-i face . Terapia cognitivS vizeaz6. subiectii au ales activitSlile mai melancolice. Reugili sd fugifl la cealaltd magini 9i constata. voluntarii mai deprimafi au dovedit cd pondeglndurilor obsedante creptea.ridicare a moralului rapafi. distanla fiind prea micd pentru a mai putea frina la timp.urmati de un plins in cor. este cel care a ftrcut aceste studii 9i care a ajuns la concluzia ci aceia care sint deja deprimali trebuie si faci un efort suplimentar pentry a se concentra asupra unui lucru mai mobilizator. iresurl si igi notau ideile. in vreme ce majoritatea. Aptrsati frina cu putere pini in podea 9i de- alte ginduri stresante penku a-9i distrage atenfia. se agterne dintr'odatd linis.notlindu-gi gindurile ata cnm le veneautr minte in urmdnoud minute. cum ar fi irmormintarea unui prieten. Cea de-a doua ar fi organizarea voitd a unor programe plicute gi care sd distragd atenfia.baunii au fdcut chiar referiri in:cte la acea scend in gindurile lor.Dintr-odatd. Constata$ ci ea este plind de copii. un vehicul care ii duce la grddinild . Mai mult. Dupd cum rnea Wenzlaff: . unul dinrrmentele teoriei de bazd conform cireia terapia gocurilor socurilor argumentele este eficientd in depresiile grave este 9i faptul cd ea proo pierdere a memoriei pe termen scurt ..schimbarea acestor tipare de gindire 9i. astfel incit ele greu de suprimat de indatd ce aPare o proastd dispozilie' nea ironiei. dupi ciocnire." O alttr teorie susline ctr plinsul ar fi modalitatea naturald de nivelul substanlelor chimice ce aPar odati cu suferinfa. Apoi. care se deprimd ugor au tendinla sd-9i creeze relele foarte :rnice de a-ociafii de idei intre aceste ginduri. cd uneori plinsul poate sd ne scaPe de blestemul histefii. cei careaveauo inclinalie spre deprimareau folo- Imagina!-vd cd mergefi pe un drum necunoscutabrupt 9i plin de serpentineir vreme ce afard esteceafd. Doud strategii sint extrem de eficiente in acest tip de beteliel6.

a-i aiuta pe ceilalli ne face si ne desde acestepreocupdri. care nu se omoartr prea mult cu exercifiile fizice. Diane Tice a descoperit cI mulli au suslinut ce s-au indreptat spre diverse modalit5li de distracfie. aducind creierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea emofionalE care a pus stdpinire pe el. dar nu tot atit de bine in cazul depresiei. Unele dintre modalitdlile obignuite prin care oamenii se calmeazd atunci cind sint deprimaliar fi bdile fierbinli sau consumarea mhcdrurilor favorite ori a asculta muzica sau o partid5 de sex. studiind tipurile de tristele. tn oice caz. reveria .indiferent cit de gravd ar fi starea lor/ reugesc aibd o dispozifie mai buni dacd sint in stare se descopere cI alli pacienli care o duc 9i mai r5u (. Studiile au ardtat ci aceia care se uitd foarte mult la televizor sirt de obicei mai deprimali decit irainte s5 o fdci!) Gimnastica aerobictr. Cum depresia se alimenteazd din rumegarea ginduri 9i preocuparea de sine. dormitul. este sd pui la cale o mici victorie sau o reugila itrdemind: nigte treburi care agteptau de mult sd fie fdcute in casd sau alte mici lucruri ce agteptiu sd fie rezolvate. O alti metodd eficientd de a scdpa de deprimare este a-i ajupe allii. Mincatul exagerat sau alcoolul ca anti- desigur. Wenzlaff ad5uga faptul ctr distracliile cele mai eficiente sint acelea care ifi schimbtr starea .98 N at ur a int eli g en! ei em o! ional e Inrobit de patimi 99 du-semai bine pentru cd nu-9i mai amintesc de ce erau atit de trigti.ilar. Totugi. are efect o irnbundt5lire a imaginii personale ce duce la icarea moralului. Implicarea fir voluntariat . jocurile video sau jocurile puzzle. . deci in cazul sedentarilor.. ceea ce evident cX te disperarea. cum ar fi convingerea cd: . Este firesc s5 rtr-o alta perspectivd sau retncadrarea vditXm atunciciird o relalie ia sfirgit 9i sd ne cuprind5 ginduri autocompdtimire. trtr-o lumini pozitivl .eu cel pulin pot sd umblu").acest luionstituie un a4ticlqlsl'!dqte. ln mod .ca antrenor Liga funiorilor.. in cazul femeilor.De fapt. constate Tice. tot ceeace pdrea atit de ftrgrozitor nu mai pachiar aga. in vreme ce bhrbafii sint de cinci mai predispugi decit femeile la bdutur5 sau la droguri atunci au clderi nervoase.tin aga reiese din studiul lui .a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente solude schimbare a dispoziliei.visatul la o vacanld imaginard.cu alte cuvinte. Sportul pare sd funclioneze bine pentr0 cd schimbtr starea psihologic5 presupusd de dispozilia respectivS: depresia inseamnd un moral scdzut.este PercePerealucrurilor cognitiad. ca sfdtuitor sau pentru a-i hr5ni pe cei fdrd . efectul maxim a fost oblinut doar atunci cind s-au apucat de acestobicei sdndtos. cel pu. irntorcindu-ne in timp 9i gindinla faptul ci relalia nu era prea gtozavd 9i ci de fapt nu ftro pereche potrivitd .cum ar fi un eveniment sportiv palpitant. pacienlii casuferi de cancer. Ridicarea moralului prin intermediul unor desfdtiri sau pldceri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru momentele de tristele. televizorul 9i cinematograful. Asemenea atii cu aceia care o duc gi mai reu sint surprinzdtor de te: deodat6. pentru cei care fac gimnasticd. Da{. (Atenfie instr: unele distraclii in sine pot perpetua starea de depresie. din pdcate. susline Tice. chiar dacd aduce o schimbare de dispozilie. tehnicile de relaxare care aduc trupul intr'o stare de inactivitate funcfioneazd foarte bine in cdzul anxietdlii. sporegte starea de O abordare mult mai constructivi in privinla ridic5rii morai. atita vreme cit incepe si ne intesuferinla altora. Tice a constatat ci mincatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de cdtre fe- i pentru calmarea tristelii. este populard solulia de a-9i cumpdra singure un cadou sau de a se desfbta pentru a depXgi o proastd dispolilie.Totugi se poate 9i mai . Fiecare dintre aceste abordiri pare sd funclioneze in sensul cd opregte acest cerc infemal al depresiei sau al anxietdfii. o comedie. in ce-i privegte pe aceia care fac sport zi de zi. practic. aceastdmetodd este foarte rar practicati.Asta inseamnd voi rdmitne pentru totdeauna singur(d)". este una dintre cele mai eficiente tactici pentru indeplrtarea depresiilor ugoare. cei care se compard cu Perrele sdnitoase sint automat 9i cei mai deprima1il8. ln mod similar. efectul asupra dispoziliei este invers: ei incep sd se simti prost atunci cind sar cite o zi peste educalia hzicl."tii. dar 9i mersul la cumpdrdturi sau chiar uitatul prin vitrine. in mod similar. clun ar fi cititul. o carte optimisttr. care este o formd de agitalie. cum ar fi imbrdcatul frumos sau fardatul' Unul dintre cele mai putemice antidoturi in cazul depresiei pulin folosit in afara terapiei . iar gimnastica aerobicd reugegtesd heleascd trupul. dar 9i a proastei dispozifii. duce la regrete.alcoolul esteprincipalul factor de deprimala nivelul sistemului nervos gi deci. gi anume ci avantajele sportului funclioneazd cel mai bine in cazul celor lenegi. In privinla studenfilor. Aici irstr trebuie si includem un avertisment. privind din altd :ctivi aceastdpierdere.o solufiecu doud tXiguri:mincatul in exreprezintS.

fircit nici mdcar nu le mai congtientizeazd latura negativd.Rugiciunea.cum fi un plrinte alcoolic intr-o familie in care aceasttr problemtr esterecunoscutS. chiar dactr asocialiile de idei pe cafdcut au ardtat aproape intotdeauna cX au incercat str miefectul cuvintelor supirdtoare. pur gi simplu aceasti trtrstrtur5poate fi un temperament tenit. aratd ctr degi aceste persoane par calme 9i imperturbabile.. inceputul acestui fragment: .iubire". Din pricina legdfurii neurale a sistemului vizual. Una din gase persoane astfel. toli au dat semne fiziologice de disconfort ca reie la cuvintele respective.urd".ti in reglarea emofiilor. mai ales dacd este vorba de depresie. sd transpire 9i sd le creascX tensiu- arteriald. adictrse arattrveseli sau ca gheali atunci cind sint confruntali cu situalii nelinigtitoare. ln vreme ce la inceput cercetitorii i-au considerat pe cei care igi reprimb emofiile drept un exemplu edificator al incapacitilii de a le simli . Foloo combinalie complicattr de lentile.1' Aga incepea fraza.. chiar dacf.. acestor tulbur5ri psihologice pe care par si le ignore.100 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 101 Lr sfirgit. ea transmite aceastdinformalie cdtre corpuscalloacel element care imparte creierul in doud jumdtdfi.I-a tras un picior in burtd colegului de camerd-. in vreme ce centrii vorbirii se afl5 in cel ." i-a fost dat unui student pmtru a fi completat in cadrul unui test. ir prezent ei sint considerafi ca fiind exper. Tice mi-a spus: .de a distruge majoritatea emoliilor supdrdtoarele." Aceastl transformare a unui act de agresiune intr-o gregeald nevinovat5. Davidson i-a pe cei imperturbabili sI rezolve un test de liberd asociere. eventual -. dacd egti credincios.dar de fapt voia sd aprindtr lumina.rude bune cu alexitimi. Reprimatorii care pireau ctr emantr calm au fost trddali de agitalia trupului: cind au fost confruntali cu fraza despre colegul de cameri violent gi altele asemenea. funcfioneazi indiferent de starea proast5 in care te afli. cei care igi reprimi sentimentele la maturitdlii sint calmi 9i stnpinifi." CEI CE REPRIMA: NEGAREAIOWALA . apropiindu-le de almai nevinovate. . Aga cum au demonstrat-o reaclor fizice. Problema care rtrmine.. lntr-adevdr sd nu perceapX semnele fizice ale emoliilor tul? Sau doar se prefac a fi calmi? Rdspunsul la aceast5 re a venit tr urma unui studiu foarte inteligent. Aceastd frazd a fost scrisd de un student care s-a oferit sd participe la un studiu referitor la reprimatori .. ir prezent psiholog la Universitatea Case Westem Reserve. da- . au rdscd sfirt perfect calmi. este cit de calmi sint de fapt. uneori ele pot str ajungd sd clocoteasctrdin pricina. menitd si stimeascd un sentiment anxietate la aproape oricine. Studiul lui Davidsona profitat de faptul cd (in cazul dreptaor) un centru cheieal analizdriiemofieinegativese afltrin lodrept al creierului. voluntarii au fost 9i ei monitorizali in ceea ce privegte nivelul de excitare fiziologicd. Odat6 ce emisferadreaptXrecunoagte faptul. Mare parte din acest studiu fdcut in principal de Daniel Weinberger..oameni care de obicgi gi in mod automat par sS.psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wiscare anterior colaborase cu Weinberger. Nimeni nu poate spune exactcind apareun asemenea ftr existenfa cuiva. iar apoi vorbirii. Aceastd continui indepdrtare a unor emolii precum minia gi tea nu este un lucru neobignuit. dintre care unele aveau nrranfd ostiltr sau sexuald. este pulin plauzibili.$i totu9i..I-a tras un picior in burtd colegului de camerd.au dat semne de anxietate. Davidson a reugit sd afiun cuvirt astfel incit sd fie vdzut doar cu iumitate din cimvizual. Unul ar fi o strategiede supravieluirein situaliile dramatice. Alte teste au ardtat cd acest mic act mintal de evitare ftrceaparte dintr-un tipar mai vast al existenlei tinirului. cii. Teoretic. realizat .cind au fost trtrebafi cum sesimt. un termen mult mai potrivit mi s-ar pdrea imputurbabili.cel pulin agasuslineWeinberger.estompeze tulburtrrile emolionale inainte de a le congtientiza. reaclionindu-se printr-un cuvint rostit. tn loc s5-i mai numim reprimatori..c5un cuvint suplrdtor. reacfia a . $i se sfirgea astfel: . Altul ar fi un ptrrintesau ambii pdrinli cala rindul lor fac parte din categoria celor care-gi reprimtr emo- gi prin urmare sint un exemplu. copot irv5la in mai multe feluri sd fie imperturbabili. Au ajuns str se adapteze atit de bine prin instinctul de autoapdrare impotriva sentimentelor negative. unii oameni reugescsd-gi depigeasci starea de melancolie orienfndu-se spre transcendent.. cuprindea o listX de cuvinte neutre. Daci primul cuvint a fost . adicl inima a inceput sI le batd mai repede. este o reprimare captattr in oiao.. desigur..In timpul testului de completare a frazei. aga cum obignuiau pind acum cercetAtorii.

Aptitudinea de a stipini O singurd datd in viali am fost paializat de frictr. nu gi celei stingi. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirmalii pozltive. dar nu invdfasem. O ortr m-am uitat fix la paginA.dar numai in cazul in care cuvintul fa!5 de care trebuiau sd reaclioneze era unul care ii deranja. . Pe scurt. am simlit in urechi blthile inimii 9i am perceput acest gust al anxietdlii $n stomac. mi-a spus Davidson. creierul lor le ascunde aceastdinformafie. stratul de indulcire a sentimentelor care acoperd acesteperceplii neplicute poate sd se datoreze acliunilor lobului frontal stftrg. Intirzierea apdrea doar atunci cird cuvintele erau prezentate emisferei drepte.9i mai pulin in partea dreapti. Studentii nerdbddfuriogi sau deprimali nu inva!5. Cind am deschis coperta albastrd a caieh:lui de examen. ln cazul cuvintelor neutre. imperturbabilii pdreau cd datoreazd aceastl reacfie unui mecanism neural care incetinegte sau intervine in transferarea informaliilor deranjante. in primul an de facultatg-p. imperturbabilitatea este un fel de negare joviald. Acegti oameni .semnalul-ar fi ajuns in partea stingd a creierului fdrX a fi perceput ca o problemd nepldcutil. stare asociatd cu sentimentele pozitive. M-am uitat o datd rapid la intrebirile de examen. nu mai vedeam nimic pe fereastrd gi nici micar nu mai observam incdperea. centrul sentimentelor negative. este nevoie de energie pentru a trii realitdlile nepldcute intr-o lumin5 pozitivd. A9a cum am vdzut in . Ideea este cd einu se prefac cAnu ar fi congtienfi de gradul de eneryare. ar fi fost recunoscut mai irtii de lobul drept al creiirului. in acea dimineaf6. 9i in de azi este pentru mine cea mai grditoare dovadd a impacdevastator pe careil are gocul emolional asupra limpezimii ii.gi probabil este 9i un indiciu pentru funclionarea mecanismului neural in cazul unor stiri disociative grave/ care pot apdrea. cind stau gi se odihnesc. mintea mea gindindu-se la consecingelepe care urma si le am de suferit. care seamind foarte tare cu o stare de disconfort. Atita vreme cit acest lucru nu presupune decit o detagare. cei care sint pringi intr-o stare de spirit nu primesc informafiile in mod eficient nu gtiu ce sd facd pini la urmd cu ele. atunci cfurdDavidson a mdsuratnivelul de activitate al lobilor frontali. Nu am petrecut ora aceeaincercind cu disperare sd gisesc o rezolvare a testului.centrul sentimentului pozitiv .seprezintd pe ei ingigi intr-o lumind pozitivd gi irtr-o dispozilie joviald". a durat un timp pentru ca imperturbabilii sd rdspundd . Dar nici o speranfd.. N-am visat cu ochii deschigi.r02 Natura inteligenlei emolionale cd afisajul s-ar fi fdcut in jumdtatea stirgd a cimpului vizual. care arr o anumitd sensibilitate la suferinld. baci afigajul s-ar fi f5cut in jumdtatea dreaptd a cimpului vizual. Am rimas incremenit ca un animal care fusese oprit in loc de o inlepifuri cu curara.pare a fi o strategie cu o reugitd maximd pentru autoregldrile emotionale".l AceastX povestire a momentelor de chin imi aparfine. degi nu se cunosc urmdrile la nivelul constientizdrii de sine. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult ir acel moment cumplit este cit de in''chisd a devenit mintea mea. MXsura ir care problemele emolionale pot interveni in viala d nu este ceva nou pentru profesori. in ciuda unei teaclii fiziologice clare." Teoria lui Davidson spune cX. . de exemplu. s-a dovedit cd activitatea este mai intensd in partea stirgi . agteptind str se termine acest chin. nu exista nlcl o trage^re de timp in privinla vitezei cu care era gdsiti asociafia de idei.in privinla activitdlii creierului. Tohrl s-a petrecut la un examen de matematicd.Ei neagd faptul ci stresul ii deranjeazd gi aclioneazd printr-un tipar al activdrii frontale stingi.spune Davidson. dupd o situafie de stres posttraumatic. Aceleagi ginduri se repetau la nesffr9it. o disociere pozitivd . Pe scurt. Priveam fix in podea drept in fafa mea ir timp ce mi indreptam spre locul de lingi ugi. Inci imi amintesc in:iperea in care am intrat ir acea dimineald d€'fiiimavara de parcd mergeam Ia tAiere gi imi sinleam inima grea..entru ci. Spre surprinderea sa. Acum imi dau seama cA acest chin al meu era un fel de al posibilitSlii creierului emolional care stdpinegte gi r p ar alizeazd gindirea. nu gtiu de ce. Reaclia fiziologici puternicd se poate datora incercdrii suslinute a circuitului neural de a menline sentimentele pozitive sau de a le suprima ori de a le inhiba pe cele negative. Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte. fotugi.. Mai precis. Fusesem de multe ori la cursuri in aceaste salA. pe ling6 fricd gi tremurat. Pur 9i simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare.

Studierea sportivilor olimpici. a muzi_ : cienilor de renume internafional 9i imarilor maegtii de 9ah aratd cI acegtiaau ca trdsdturd comund capacitatea de a se'motiva pentru a unna un antrenament neindurltor si regulata. emofiile negative puternice abat atenlia spre prrr. Sanford Dosociolog la Stanford.u gindurile de autocompdtimire gi de disperare.indreptarea sentimentelor spre entuziasm. fir vreme ce cei care se afld in egalonul al au studiat cam gapte mii cinci sute de ore. cum ar fi dreptul gi medicina. Cind circuitul limbic care converge pe cortexul prefrontal se afld tr zona tulburirilor emolio_ nale. lilor asiatici in gcolile gi profesiile din America. campionii internalionali gah s-au apucat de acest joc ir medie pe la gapte ani.. in vrece aceia care au ajuns doar la nivel nalional s-au apucat pe lece ani.entuziasmul gi perseverenla in faia obstacolelor fiind i importante decit orice altceva. Pe de altd parte. eficacitatea memoriei funcfionale are de suferit: nu mai pu_ tem gindi logic. cum ar fi munca sau gcoala. acesteantrenamente trebuie sd inceapi in_ cddin copildrie. incii copleger" ori. cei mai mari violonigti ai secolului XX au irceput ul instrumentului de la cinci ani.gi nu uitafi. pe care savanfii o nrunesc g.t* a"i . {inJgrii-. thtr-adeva4. fl_ cfurd posibile toate celelalte eforturi intelectuale. pria lor preocupare/ interferind cu incercarea de-cbncentrare asupra altui lucru..104.echivalentul unui IQ de 110 la americade origine japonezd gi al unuia de 120 la americanii de origichinezd5. $i totugi. care aveall peste doudzeci de ani .h similaq. incepind devreme in viafd. este blocatll 9ind . sabotind permanent incercdrile de a acordi atentie orictrrui alt lucm intilnit. Aceasttrperseverenlddepinde de anumite kdsdturi emofio. careacum au doulzeci de ani. .sau pentru copilul ai cdrui perin. capiciiatea de a'r$ine toite informa_ liile relevante in raport cu miliunea'de indepiinit. acolo are loc intilnirea dintre sentimente gi emofii3. . nu se opregte prea mult asupra lucrurilor ce par prin comparalie mdrunte.ii divorleaztr .gre spre reugitd. pe lingd ta- poate fi vdzutXin remarcabileleperformanle ale iJrntrscut.i.scufundltoiii chinezi incepuserd un extrem de riguros incd de la virsta de patru ani. verenle.memoria funcfionaltr. de doar doutrsautrei punctes.zel 9i in_ cyd. La Olimpiada dinlggl. funclie a memoriei funcfionale . a studiat peste zece mii de licegi a constatat cd americanii de origine asiaticd petrec cu 40%i r mult timp la pregdtirea lecliilor decit ceilalli elevi. Ceea fr"o" cupi memoria funclionall poate fi la fel de lumescprec. Atrcepe mai deweme oferl o gansdmai mare in via- cei mai buni studenli la vioartr de la ceamai mareAcademie Muzictr din Berlin. Memoria funcfionall este o funcfie executivd la nivel mintal. au in stare sd gi continue printr-o pregtrtire asidud ani gi ani de .o culturd etici a munprin zel 9i persecii setraduceprintr-o motivafie mai puternicS. unul dintre semnele care aratd ci1 sentimentele au tendinla sd-gi schimbe direcfia str cadtr in pr9i tologic-este faptul ctr sint atit de insistente. de deznidejde gi de neajutorare le intrec pe toate celelalte. au studiat zece mii de ore.'necesardunui per_ former internafional. Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 105 Capitolul 5. de ra alctrtuirea unei p. p"r. i. Iar pen_ tru o cregterestabilX a gradului de mdiestrie. emoliile coplegescputerea de coircentrare. aga cum la rindul meu am constatat in timful acelui inspiimintitor examm de matematici.in ceeacepriprofesiile liberale. vor! suplrdtor . solulia este sd inveli mai mult seara 9i.it urzeasctr.11ice.u alt gind.. trebuie luat tr considerare gi rolul motivdrii pozitive . pentru persoana care trece printr_un di. sd te trezegti mai devreme dimineala ca si mai i pulin. Ei considerfl ci oricine se poate descurca bine la pcoalS daci faceefortul cuvenit.In vrece cei mai mulli pirinli americani sint dispugi sd accepte cd gopil poate avea 9i pdrli mai slabe gi str pund accentulpe forte. pentru asiatici abordarea este urmdtoarea: dacd i luat note bune. Ceea ce pare sd-i despartl pe cei din virf de ceilalfi cu capaegale este mtrsura tr care..ropozifii pind la deslugirea unei complicate probleme de Cortexul prefrontal este cel care indeplinegte aceastil logi:|'. dacd nu reugegti.mintea." Pescurt.tapt cl€ capacitatea mintald -c6nitivtr.. O trecere faptul cXacegticorevisti atentd a acesteirealittrli sugereaztr americani de origine asiaticd au un avantaj mediu faftr de i la IQ.participanfii din echipa chinezl de sirituri in apd aveau doispr"re"u ani gi fdcuseri tot atitea antrenamente ca gi membrii echipei americane. mulli i de origine asiaticd se comportd ca 9i cum IQ-ul lor ar cu mult mai ridicat .r*iifr""" le care formeazd un numdl de telefon sau la rut ae precum o intrigd pe care un romancier incearci sI o "ompti. Rdsplata suplimentard care vine din motivalie.un avantajemolional. Motivul pare sd fie faptul ci incd din primii ani de copiii asiatici muncesc mai mult decit albii.

c€nld. absol- venti gi alli angajafi. Nu existd un talent psihologic mai important decit a rezista la impulsuri. Capacitatea de a rezista impulsului de a acfiona. el oferi nu numai o interpretare a caracterului. capacitatea care afecteaztrin mod profund toate celelalte capacitX!i. Unii copii de patru ani au fost nevoili sd agtepte cincisprezece sau doudzeci de minute. de a urma un antrenament pentru un scop indepdrtat. Ca str se gprijine in lupta lor interioard. se simleau nesiguri 9i nemulfumili pentru cd nu .a migca" . acest microcosmos al vegnicei bet5lii dintre impuls gi ablinere. prin insigi natura lor. Acegti pregcolari curajogi 9i hotdrili au primit risplata celor doutr pr5jituri.. au 9i ingficat o prdjiturd de lndatd ce persoana cari: fdcea experienfa a iegit din incdpere pentru a-gi face . reaclionau exagerat la orice lucru care ii irita. este verbul . siguri pe ei gi mai capabili sd se adapteze frustririlor viefii..rnali 9i indecigi. la o grddinild din padrul campusului universitar Stanford. de a nimici migcarea incipient6. avird tr vedere cd toate emoliile. sd inlepeneasc5 de fric[ sau si dea inapoi din cauza stresului ori s5 fie ugor de dezorganizat sau de niucit intr-o stare de tensiunei ei au trfruntat provoc6ri 9i nu au abandonat nici mdcar in fala marilor dificultiifi. un remarcabil studiu in care unui copil de patru ani i s-a pus in fald o prdjiturd aratd cit de important5 este capacitatea de linere in friu a emoliilor 9i de amiure a impulsului.ob!inuserl destul". au fost increzdtori in sine 9i demni de incredere. ceea ce remarcdm la o virstl fragedd se dezvoltd la scar5 mare la nivelul competenlelor sociale gi emofionale. Copiii care au ingficat prijitura. urmirindu-gi scopurile. Dar alfii. degi o asemeneainterpretare rimire deocamdatd speculativi. lui. pinl ce uneori chiar au obosit 9i au adormit. in acest sens. 9i i-a numdrat mai ales pe copiii celor de la facultatea Stanford. Diagnosticul pentru felul in care au gtiut s5-9i stdpfureascd impulsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece ani mai tiraiu. dintre risplattr 9i amtrare. primegti numai una . spre o acfiune. ei gi-au acoperit ochii ca sd nu se uite la ispittr sau au stat cu miinile in poald vorbind intre ei. au dat dovadd de mai puline calit5fi. se considerau . cin$nd. Acest studiu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960. Capacitatea de a impune aminarea unui impuls std . Era mai pulin probabil cd ar fi putut si cedeze nervos. tot nu erau in stare sX i9i amine rdsplata. jucindu-se. Dupd zece ani. Diferenla gmolionali gi sociald irtre pregcolarii care au ftrgfdcat prdjitura . fie facilitin4 fie combinindu-se cu ele. Agadar. ele determini limitele capacitStii noastre de a ne folosi abilit5lile mintale furniscute 9i de a hotdri cum ne vom d.comisioanele". ceea ce cu siguran!5 li s-a pXrut o vegnicie. .16r" sau nedemni. inteligenla emofionald este o aptitudine majord. pini la terminarea liceuluiT. Cei care au rezistat ispitei la patru ani au devenit intre timp adolescenli mult mai competenli din punct de vedere social: erau eficienli. $i in mdsura in care sintem motivafi simlind un enfuziasm sau o pl5cere pentru ceea ce facem sau chiar gi un grad optim de nelinigte . vei ctrpdta ca premiu doui prijituri. dintre dorinli gi autocontrol.dar !i-o dau chiar acum. COMIR OLA REA IMPULS URIL ORr TESTUL PRAIrTRn Imaginafi-vi ci aveli patru ani gi cd cineva vX face urmdtoarea propunere: dactr agtepli pinl ce facem citeva comisioane. dar gi a traiectoriei pe care o va avea probabil in viafd. lesne nemulgumili de frustriri. duc intr-un fel sau altul la un impuls. aproximativ o treime din tor r tal. de-a lungul vielii. Rdddcina cuvintulwi emofie. DacI nu poli si agtepli pini atunci. Oricum. studiul urmdrindu-i pe acei copii de patru rni gi in timp. provocind certuri 9i neinfelegeri. prezentind |n portret .amintifi-vi. in funcfie de ceea ce alege copilul acest test poate fi grditor. Sigur cd aceastaeste o provocare pentru sufleful unui copil de patru ani. se transferd cel mai adeseagi la nivelul funcfiondrii creierului intr-o inhibare a semnalelor limbice cdtre cortexul motor.gicei care au avut ribdare a fost enormi. Aceasta este baza autocontrolului emofional.escurca in viafl. sau erau furcdpdf. toli acegti copii fiind urmdrili 9i la adolescenli. mai impulsivi.. Au luat initiative 9i s-au implicat in proiecte. pentru a rezolva problemele. $i dupd toli acegti ani. erau in continuare in stare sd amire rdsplata. erau timizi in privinla legdturilor sociale.106 Natura inteligenfei emolionale Aptitudinea de a stdPini 707 In mlsura fur care emotiile noastre merg in direclia sau sporesc capacitatea noastrtr de a gindi 9i de a planifica. dintre sine 9i eu. In adoles. iegindu-gi din fire. cddeau ugor pradd geloziei sau invidiei.vom fi propulsali spre reugittr. dddeau inapoi sau se blocau fur fala stresu. mai degrabd tulbure din punct de vedere psihologic. pini ce s-a intors cel care ficea experienfa.

. indiferent cd este vorba de punerea bazelor unei afaceri. grijile ii coplegescraliunea. Acest lucru sugereazXfaptul cd acea capacitate de a amtra recompensa contribuie major la potenlialul intelectual. Anxietatea saboteazd performanfele la invd!5turtr de orice fel: in peste asemenea ftrcutepe 36 000de persoane. o diferenlX de 2L0 puncte in totals. sd se concentreze. mintea ii estecotropittr de gtrduri catastro. de studii ' ia pentru ingrijorare duce la o mai slabd performan!5 la indiferent cum s-ar face misurarea acestei perforprin note sau tesfe. Persoaneleanxioase stnt predispuse si eguezechiar oblin un punctaj b. Sint sigurA ctr fiul meu estedezamtrgitctr nu mi uit cum joactr. de exemplu. de rezolvarea unei ecualii algebrice sau de cigtigarea unei Cupe. PROASTA lmi fac griji pentru fiul meu. o reaclie utiltr .Este shesantsi-l urmdregti pe teren. Vorbitoarea urmeazd o terapie pentm anxietate.anxietatea cronici este aceea indiciu aproape sigur cd persoana respectivi va da greg in ceurmd. intervenind in orice alte incerclri de concmtrare altui lucru. grijile sint miezul efectului devastator al fetSlii asupra performantei mintale de orice fel.cele doud prijituri. Aga curn am vdzut.dar pur 9i simplu nu rezist nervos.unla testul de inteligen!tr.bal.. degi unii aduc argumente ci IQ-ul nu poate fi schimbat. existd dovada clartr cd abilitdfile emolionale c]rm ar fi controlul gi deslugirea corectd a situaliilor sociale pof fi dobindite. ciuri. - Atunci cind celor care sint pradl ingrijordrii li se cerestr iro misiune cognitivd. din nou un indicator mult mai exact decit lQ-ulto. GfNDTRE DI SP Onyr PROASTE. agacHnici nu m-am mii dus la me. s-aarltat cd diferite. sd imparti obiecin doui categorii.ei erau din punct de vedere academic mai competenfi: mai capabili str igi transpunl ideile in cuvinte.evaluali fost din nou la sfirgitul liceului. cei care la patru ani agteptaserd cu rlbdare erau studenli mult mai buni decit cei care acfionaseri sub indemnul imboldului. IQ-ul devine un indicator putemic numai duptr ce copilul invali sd scrie 9i sd citeascde.e sldbit 9i pini la luarea unei diplome ca medic.direcfionarea spre scop prin aminarea autoimpustr a rdsplatei" . $i mai surprinzdtor este faptul ctr atunci cind copiii testafi au . crun ar fi aceea de a-9i vedea sau fiul jucind fotbal. Dar atunci cind sd ia o hottrrire simpld. si-gi fac6 planuri pe care str-lerespecte gi mai neribdtrtori si invefe. Tieimea copiilor ie ingfdcaserdprXjitura cu mare nerdbdare abia dactr au luat sZa de puncte la testul de gramatictr.S2S.ai a devenit o pregdtirnintaltr prea zeloasl pentru o ameninlare anticipati. Acest de repetilii mintale sint dezastruoase din punct de vedere atunci ciild intr5 intr-un fel de rutintr care capteazd inatenfie. tn cazuri ce necesitd efor- intelectuale complexe sau ale unor misiuni tensionateprea controloiilor de trafic aerian. reprezentind o limitare definitivi in potenliaiul existent al unui copil. Mai uluitor eite faptul cd au avutnote foarte mari la testele SAT.a luat-o razrl. Abia a inceput si joacein echipade fot. prin punctaje sau realiz5ril3.s5fg esenla autoregldrii emofionale: capacitatea de a nega impulsul ir avantajul scopului. Ea nu mai este liberi sd aleagd. sd foloseaicd logica gi si reaclioneze logic. incepind cu un regim d.. (Un control deficitar al impulsurilor in copildrie poate fi {e asemeneaun indiciu asupra delincvenlei ulterioare. Aqa cum vom vedea in Partea a cincea. Ea igi dd ma ci lngrijorarea intervine in mod nefericit tr existenla ei. ingrijorarea .treimeacelor care-au agteptat cel mai mult au avut intre 610 qi 612de puncte. Anxietatea submineaztr intelectul. Conform evalutrrii pdrinfilor..108 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 109 labaza unei multitudini de eforturi.. agacum aratrn shrdiu ficut pe 1790de studenfi carese preglteau sd ocuposturi de controlori de trafic aerianl2. independent de le-ul in sine. care nu o mai poate duce aga cum ar vreall. Descoperirea sa reduce rolul inteligenlei emolionale ca metaca- ce determintr cit de bine.desigur. iar ei povestesc ce le trece prin gind .sau cit de rdu sfirt oamenii ir sd-gi utilizeze capacitSlile mintale. Ceea ce Walter Mischel. sI i9i distragd atenlia ca sd nu se concentreze asupra ispitei imediate 9i si fie suficient de perseveienli pentru atingerea unui scop . iar la matematrcd. descrie. cel care a fdcut acest studiu. dar mai devreme sau rnai frziu tot va avea un accident. printr-o fraztr destul de nefericiti . Unii copii lhiar 9i la patru ani au reugit si stdpineasci lucrurile esenliJle: au fost capabili str deslugeascdanumite situalii sociale curn ar fi amirarea beneficiului. Felul in care copiii trec testul amindrii recompensei la patru ani este un indicator de doutr ori mai exact asupra noteloide la examenele SAT decit IQ-ul.

. Cei care sint in stare sd igi stiptneasce emoliile. chibrituri gi o cu pioneze gi li s-a cerut sX pun5 lumtrarea pe o bucatd de plutd. iar agitalia submineazd capacitatea de a gindi de coerent pentru a scrie bine.' Anxietatea din timpul examenelor a fost studiattr pentru pri_ ma dattr in mod gtiinlific in anii 1960 de cdtre Richard'elpertjca_ re mi-a mdrturisit cd interesul i-a fost trezit tocmai pen'tru cd a constatat ci un student al lui didea ftrtotdeauna. esenliiH pentru ca iucruri_ le si meargS bine. se pot folosi de aceastdanxietate anticipativi _-in legatu_ rd cu un discurs care trebuie linut sau cu un test care trebuiJdat. Avantajele intelectuale ale unui ris sinXtos sint Si mai izbicind estevorba de rezolvarea unei probleme care presupuo solufie creatoare. tost rugat. Risul. de exemplu .Nu voi fi in stare sd fac asta. dar 9i ir recunoagterearelaficomplexe 9i in prevederea consecinlelor unei hotlriri luate.pare ideald pentru scriitori gi alfi crea- presupunind o flexibilitate 9i o diversitate plintr de imagia gindirii. Numdrul motivelor de ingrijorare pe care le invocd cei care dau teste pot fi un indiciu direci asupra a cit de slab le va rezol_ va17. Literatura de specialitate descrie. par str ajute oamenii sd ginmai deschis 9i sd faci mai ugor legituri intre idei.Nu md prilp la genril trsta de teste" 9i alte justificiri asemdnitoa.110 N atura in t elig enl ei emolion al e Aptitudinea de a stdptni 111 rn asemenea momente/ constatdm cd sint ginduri negative _ .celdlalt al U-ului . in vreme ce colegul . a aritat ci exist5 doui tipuri de studengi anxiogi: cei ctrrora anxietatea le diminueazd performanla la invdldtur5 9i aceia care sint in stare si se descurce in pofida stresului _ sau poate chiar datoritd luir6. iar in timpil tei_ :". pentru . O stare ugor exaltatl -hipomania. L'rnct celor care igi faceau griji li s_a dat o pauzd de relaxare de 15 minute . Acest lucru sugereazd cE o posibilitate de a ajuta pe cineva gindeasc6 mai bine o anumiti problemd ar fi sI i se spuni o .-teama dinaintea testului interfereazd "ui cu gindirea iogicd 9i necesardpentru a invdfa eficignt.i..de fapt. aturrci cincl. indreptindu-ne cu precizie ipre de_ zastrul pe care il preziceau.sA se ingrijoreze inadins vreme de 15 minite. astfel incit sd ardd fird sd curgd ceard pe jos. soluliile problemelor fiind gdsite i ugoq. ea devine dinebunie. in psihologie.gitu f"_ lul rn care am putea gdsi rdspunsurile.grup de persoane care nu se ingrijoreazd ii l. sintem mii puUn utJr.. chiar prea liber pentru ca vreuna si fie urmdri- suficient gi si se oblind produsul finit. Macelor cdrora li s-a dat aceastXproblemd au cdzut. T:i. In acest test.l:" tului le tulbuli limpezimea mintald. poate li fel de bine str sabotezesuccesul albia. lntr-adevdr. ei n-au mai avut problerngYe. ca in cazul schimbXrilor de dispozifie ale maniaresivilor.intr-o . ca gi starea de exaltare. .ducela apatiesaula o prea slabtr de a se descurca. Cercetarealor. inclusiv ceamintald. cum se numegte ea in terde specialitate ." _ iure sLbaieazape o in_ trerupere a capacitilii de a lua decizii. chiar dacd ideile circultr .T "o*pu_ta!ie. sporegte capacitatea de a flexibil gi mai complex.ceea ce le-a redus nivelul de'ftrgrijorare _ inainte sd furceapl treaba.fi posibilitatea de a pica la teste..in vreme ce prea multtr anxietate.. un. dacd ne preocupd griji cum ar. oamenilor li s-a dat o luminare. cu un consum nervos mediu pentm a ceva. sub forma unui U rtrsVirful acestui U inversat reprezinti relalia optimX intre te 9i performan!tr. al5turi de aite stu_ dii.a"hufph Haber considera ci tensiunea inaintea unui exanien il ajutd ie fapt sa se descurce mai binels. pe de altd parte. Ironia testtrrii anxietdlii este cd nehnigiea de a se descurca bine la test. poate motiva elevii pre_ cum Haber sd studieze din greu pentru a se pregiti.u sint prea an_ xio9i.micgorind resursele disponibile pe1tru prelucrarea altor informafii. Buna dispozifie. s-a constatat c5 oaii care s-au uitat la o casetdvideo au rezolvat mult mai bine ri^gm5folositl de psihologi pentru a testa girdirea creatoa. ir mod ideal. Prea pulini anxietate instr prima parte a motiva$ea strtrduindui . care.saboteazX orice incercare de a reugi cu bine. relalia dintre anxie- 9i perforrnanfd.erultutu prour_ te la teste din pricina emoliilor. Conform unui studiu. Grijile devin adevtrrate pt"f"l1i care se indeplinesc.fie ci este vorba de unele intelectuale sau interperso. se glsegte oarecumspre virful rdsturnat al U-uDar dacd euforia este scipattr de sub control. obserrelalia care altfel i-ar fi putut qcoli trdsdturd mintalX imnu numai in creativitate. Resursele mintale se concentieazA asupra unei misiuni cognitive . atit cit dureaz5. capaci_ 'atea lor de a indeplini aceeagi misiune s-a deteriorat viziUil. .ingrijorarea -.motivindu-se pentru o pregitire mai temeinicd pentru oblinerea unor rezultate mai bune.

el a descoperit cd speranla era un indicamult mai bun al notelor din primul semestru decit notele de SAT. Reaclia studenlilor cu un nivel ri_ dicat-desperanlda fost sdinvefe mai mult 9i si giseasci diver_ sesolulii pentru a-gimtrri media final6.eali ffcuf a_fost gregit 9i a[ primit un 6. Dar intr-o zi. Snyder. joacl un rol extrem de important in oferind tot felul de avantaje in diverse domenii. putem determinaemoliile scXpate de sub control sd revinl la norma| aceastd competenldemogionaHesteap_ titudinga majortr care faciliteazd toite celelalte tipuri de inteiigegd.ir vreme dfii pur 9i simplu nu se simt in stare sd aibd energia. cevamai aventurossau mai ris_ cant. Din nou se dovedegte cd degi capacitdlile intelecsirt cam aceleagi. R.au folosit cutia in carese aflau pionezele. Dar agacrun am vor_ bitin Capitolul5. . o proasttr dispozilie. Strne gindim la citeva cazuri specifice:ulrunt"l"le speran_ fei 9i ale optimismului gi acelemomentepline de ufur. Oamenii au tendinfa sd fie diferili in funclie de misura irncafac speranfe. capaciSasau mijloacele de a-gi atinge scopurile. Au pus cutia cu pionezepe bucatade plutl gi au folosit_o pe post de sfegnic.de exemplu. influenleazi memoria lrtr-o direclie negativtr gi astfel eite mai probabil ctr din teamtr vom ajunge la o hotdrtre exageratde prudenttr. cum ar fi ln viafa gcolari sau suportarea unor slujbe apisdtoare. atunci cind analizlm avantajef dezavantajeleuneiacgiuni gi sintem bine dispugi. coplegittr de curiozitate 9i de ispittr.un aceleagitrisdturi cosint tr stare sd se motiveze. cird C.Studenfiicu sperani i9i fixeaztrscopurimai spectaculoase 9i gtiu cum sI mundin greu pentru a le atinge. Unii gindesc despre ei cd sint in stare sd iasd incurclturi sausdgtrseascd solulii la probleme. in sens gtiinlific nu reprezintl doar o imagine luminoaideea ci totul va fi bine. ln mod similar. Uneori.$i agacum era de agteptat. studenlii cu un nivel de spe_ ranld mai scdzutau renunlatin celedin urmd la tot. Cercetdtorii recenli au descoperit cd speranla inseamnl mai decit un leac. Atunci cind facemplanuri sau luim decizii.Ce facegi?te Totul depindede speranfd. dar au dovedit mai pulini hotdrirein obginerea aces_ tui scop.glsind o solulie creatoare. Chiar 9i dispoziliile pllcute pot schimba girul gindirii. ceea ce le face sd difere este 20 Studenlii au fost supugiurmdtoareisitualii ipotetice: Degi v-a!i propus sd luali un 9. constatd Snyder. au c. me'moria -sj favorizeazdcanalizareaprobelor in mod pozitivideterminindu-ne strfacem.ind ou_ menii se deptrgesc pe sine. simfindu_se demoralizafi. r Explicafialui Snyderesteurmdtoarea: . cei care dnt bine dispugi au o perceplie preferenliald careii determind sd fie mai expansivi 9i mai pozitivi in gtndire. Selntimpl[ ca in legendara gi binecunoscuta poveste a Pandoprinlesa din Grecia anticd.test ce sepresupunecdestecapabilsdprevaddfese vor descurca studenlii la facultate(9i careestestrins cu IQ-ul). indiferent care ar fi ele". A trecut deja o siptdmind de cind ali aflat ci ali luat un G. psihologul de la Universitatea din care a ftrcut acest studiu.172 Natura inteligenfei emofionale Aptitudinea de a stdptni 113 un fill desprematematici sau careau fdcut exercifii. astfel incit sX poati prinde unicul antidot care e suportabili nefericirea pe lumea asta: speranla. pentru cI atunci cind sintem bine dispugi ne amintim mai multe lucruri pozitive. Ea a primit in dar o cutie mistedin partea zeilor ce o invidiag pentru frumuselea sa. I s-a cd nu trebqie sd desehidd niciodatX acest dar.. Un zeu milos a ldsat-o insd sI irchicutia la timp.Studenliicu un nivel de speranldmai scdzuts-au gindit la mai multe posibilittrli de a_9i miri nota.aptitudinile emolionale constituie difecapitald. a comparat reugitele la invdfd- ale studenfilor in anul I cu o speranldcrescuti cu ale celor o speranld scizutd.LLIAIVIVAEORTA GfNDIRI PozITIw tofugi. Snyder o definegte mai precis ca fi2credinfa ci existf. dupA prima evaluare. Acest lucru se datoreazdin parfe lemoliei. Emofiile sctrpa_ te de sub control incomodeaid intelectul.30% din ceea c. Cei care au un inalt de speran!6. ctmApA rDoREt 1rPO. aceastdintrebare nu este doar una pur teoreticd.. Atunci cind se face o compafirtre studenlii cu aptitudini intelectuale echivalente in ie de rezultatele la invllXturtr. voinla gi posibilitatea de a-!i atinge scole. Pandora a ridicat ca se arunce o privire gi a adus lumii marile nenorociri relele gi irebunia. gdsesc resursele necesare .

tepersonale. dezn6dejde sau depri- lntr-un moment mai dur. urmdrindu-gi scopurile. Ca gi in cazul speranlei. iligman definegte optimismul in funclie de felul in care oai igi explicd reugitele 9i egecurile. aga incit viitoare vor reugi. cei care i9i fac speranle ajung sd fie deprimali din ce in ce mai greu pe misurd ce inainteazl ftr viafX. un optimism prea poate fi dezastruos)22. Ceea ce le lipsegte testelor de apeste motivafia. Trebuie sd gtim daci cineva va merge departe chiar 9i cfrrd situalia devine una frustrantd. care intotdeauna ii vor trage inapoi. optimigtii au tendinla sd reaclioneze activ un plan de acliune 'plini de speranlX. potrivit testelor. La urmitoarea. optimismul prezice reugite la invd- intr-un studiu asuPraa o suttr de persoane.studenfi in an ai promoliei 1984 a UniversitXgii din Pennsylvania.aceia care.pesimigtiireaclioneaztr unor asemenea obstacole prin presupunerea cd nu pot face ic pentru a imbundtdli situalia data urmitoare. Din punctul de veal inteligenlei emolionale. aceeade 100 de metri fluture.irgZ2 a luat gapte med^aliide aur. oPtimismul este o atitudine care piedici pe oameni sd cadd in apatie. sint in general mai pulin anxiogi 9i trec prin mai puline nelinigti emofionale. Biondi a fost irtrecut la mustafd. O P TIMI SMAL : M ARELE M OTIUAT O R Americanii care urmdresc intrecerile de inot gi-au ficut mari speranle pentru Matt Biondi. Din perspectiva inteligenfei emofionale. lucrurile se rezolvd pirii la urm5 in ciuda obstacolelor gi frustririlor. In cadrul unei experienle flcute de Seligmary antrenorul de inot i-a spus lui Biondi in timpul unui dveniment special care trebuia sd demonstreze marele lui talent cf a avut un timp mai prost decit era in realitate. in rlreme ce pesimigtii se invinovdlesc egec. unul dintre membrii echipei olim_ pice a SUA din 1988. Intuilia spune cd la un anumit nivel de inteligenld reugita pro- . cind lui Biondi i s-a cerut str se odihneascX pufin 9i sd mai incerce o datd sX inoate. optimismul aduce cigtiguri de-a lungul existenlei (sicu condilia si fie un optimism realist. performanla lui _ care de fapt era deja foarte buni .a fost 9i mai bunf.114 Natura inteligenlei emolionale pesimigti - Aptitudinea de a stdptni 115 pentru a descoperi cii de indeplinire a obiectiveior. a fost unul dintre spectalorii care nu s-au dovedit deloc surpringi de revenirea lui Biondi.atribuindu-l unor trisdturi ce nu pot fi schimbate 9i de care se simt total neaiutorali. sPunea: itere la facultate mdsoard talentul. ne exemplu. Biondi a iegit pe locul trei la prima trtrecere.. in vreme ce stilul exiv dezvdluie cine va renunta. la cea de-a doua incercare timpul lor a fost 9i ca gi speranla. Optimigtii considerl cd un se datoreazd unei situalii care poate fi schimbatS. Dar Biondi gi-a revenit si a luat medalia de aur in urmdtoarele cinci probe. impreuni cu ruda sa apropiatX.. |urnaligtii sportivi au ficut tot felul de speculalii potrivit cirora acestefurfringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pent u probe_ le care urmau. in ciuda acestui feed_ back demobilizator. deci nu reaceazl in nici un fel. inseamn6 un orizont de agteptac5ruia. Sint suficient de flexibili pentiu a gdsi diverse posibiliteli de a-9i atinge scopurile sau de a 9i le scliimba. medalia de aur luind-o un alt inotltor care a fdcut un efort zuplimentar pe ultimul metru. speranfa inseamntr sd nu cddem pradd unei anxietdli coplegitoare sau unei atitudini defetiste sau depresiei ir fala unoi situalii dificile sau a unor obstacole. la o dezamdgire cum ar fi refuzul li se oferi o slujbd. la proba de 200 de metri liber.formultrdu-gi repede fi cerind ajutor sau un sfat cuiva. Seligman. degi nu era adevdrat .carei-a studiat. Din picate insd. in cazul irr care devin imposibile. ree aceitora la testul de optimism au fost un indicator mult precisal notelor lor din primul an decit testul SAT sauno. ei consider5 obstacolele in situaliiremediabile. Unii cronicari sportivi chiar suslineau cd Biondi este de talia lui Mark Spitz. sptrnindu-gi ci totul se ylindrgRta. Martin Seligman. Intr-adevdr. gi au inteligenla de a impirti in mai mul" te faze o misiune ce altfel n-ar putea fi atinsi. Este o combinalie de talent lerat 9i capacitatea de a continua inclusiv in fala infrirgericare in final duce la reugitd. ei considerd obstacolul ca fiind datorat ior deficien. pentru cd el il supuses! pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii evalua optimismul. cel care ir. instr atunci cind alli membri ai echipei au fost informali cd ar fi oblinut un timp prost. psiholog la Universitatea din Pennsylvania. Aceste explicalii diferite au Slicalii profunde in raport cu felul in care oamenii reacfionealn fala viegii.Examenele de la liceu. in general.tn schimb. linigtindu-str atunci cind se afld intr-o situafie dificild.

.ffp special a vindut cu2l/omai multe asigurdri decit pesimigtii in primul an 9i cu sr% maimult in al doiea an. Capacitatea nu este o proprietate fixd. Dezvoltarea unei de orice fel intdregte aceastd eficacitate personald.Descrierea sa esteextraordinarde asemXndtoare cu aceea a \-/ sute de bdrbali gi femei . moralul se deterioreazd. frunta egecul. in timpul primului an. Ciptimigtii. infringere este d. care a fXcut multe cerin privinla eficacittrlii personale.sau sd facd in a9afel incit s5 gi le dezBandura. i9i pot schimba abor_ darea la urm5torul telefon. Mai mult.. ingineri.din Chicago. care a adunat asemenearelatXri ale momende virf din de vedere profesioffi . Parci tnfira este desprinsd de trupul meu gi nu am nimic de-a face cu ceea te se intimplh. psiholog la Stanford._urile sint descurajant mai multe decit"da-urile. ei abordeaztr lucrurile in aga fel incit sd intr-un fel sau aitul. Capacitatea de a acceptacu eleganle un refuz este absolut esenliald in vinzirile de orice fel.temperamentul poate fi temperatprin experienlaacuOptimismul gi speranla."rrrrr. man l-a flcut asupra unor agenli de vtnziri care comercializau asigurdri pentlu compania Metlife.ca 9i neputinla 9i disperarea fi dobindite.interpretare care genereazd apatia gi defetismul. in cazul in care nu se ajunge chiar h depresie. directori 9i chiar funclionari cind povestesc ce s-au intrecut pe sine intr-o activitate la r. psiholog la Universin. o rezumd astfel: ."2a TRANSAI NEUROBIOL A GIA MAIES TRTEI Un compozitordescrieastfelmomentelein carelucreazdcel bine: Te afli intr-o stare de extaz intr-o asemenea mSsurd incit simli cA Fproape nu edgti.Sint un rataf n-am sd . cel al optimistului nagte speranld. St4reape care o d 'Agai-a spus Mihaly Csikszentmihalyr.116 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdpini 117 priu-zisd nu_depinde doar de talent.t5 esie de doud ori mai mare decit al optimigtilor. pe mtrsuri ce refuzurile se adund. baschetbalittl. O perspectivd pozitivd sau neg.alpinigti. ci gi de capacitatea de a in. Orice refuz pe care il intimpind un agent de vinzdri este o micd infringere. ci egti stdpin pe intimpldrile vielii tale 9i ci poli faprovocirilor cu care egti confruntat. enorm de multe variante fur care aceastdcapacitate poate ti.Pur gi simplu persoana asta era prost dispusd. unii oameni au din fire tendinla str pro- 14.. Seligman a convins compania Metlife sd angajeze un grup special de solicitanfi_de slujbl care au avut un punctai mare latestele de optimism. saui . Cei care au aceasteeficacitate personal5 se dau la o din calea egecului..2s fI I \_Z (} .Depdgirea acestor ri sporegteir schimb sentimentul de eficacitate personaAceastd atitudine ii ajutd pe oameni str igi foloseascXmai bipe care le au . Dar aga cum vom vedea 9i in Capi- stdpiri gi ftrrtrsXseingrijorezein privinla diverselordeposibile. dar mai ales cird este vorba de o asigura ret caz in care . agentului fiindu-i din ce in ce mai greu s5-puni mina pe telefon cisa mai sune un potenfial client.nu... Ceeace susline ambele trdsSturi pozitive viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitatepersonald.. seligman a'descoperit cd noii vinzitori care erau optimigti din fire reugeau sI vindd cu 32"/. campioni la gah.tivd poate fi otrdsitur5 iem_ peramentald innlscutd.Conoamenilor despre capacitdlile lor au un efect profund acestor capacitifi.errgescsd vind nimic in veci" . Neconsiderin_ du-se pe ei motivul principal al es_ecului. Din acesi motiv. chi. In vreme ce sistemul mintal al pesimistului duce la disperare."z3 Una dintre cele mai griitoare demonstralii ale puterii optimismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seiig. AgesJg. mai multe asigurdri in primii doi ani d9 s-lujbedecit pesimigtii. ca persoana respectivd sd fie mai dispusd sd-gi asume risgi sd urmdreascd provocdri mai serioase. trei sferturi dintre cei care vind asigurdri renunl5 la aceasti me_ serie in primii trei ani. Stau doar 9i md uit 9i mtr minunez. pe de altd parte. Acest refuz este extrem de greu de acceptat de r-rhpesimis! pentru cd el il interpreteazd astfel: . numirul pesimigtiloi cure. Reaclia emogioniH ra acea"stf.. Am trdit asemeneamomente de multe ori.. dar au picat la testul practic'(referil torla o intreagd gamd de reaclii ale unui profir standard aicrtuit pebaza rdspunsurilor date de agenlii de vinzdri care reusiserd in carierd).eo imcapitald in privinfa capacitdlii de a geii o motivalie su_ ryJtanje ficrenta_ pentru a continua. Faptul cd optimismul conteazl atit de mult in reugita vinzd_ rifor este_ legat 9i de o atitudine datorati inteligenlei emolionale. Totul curge de h eine.N-im abordat birre situalia.. spun a9a: .

literafura clasici a de . p_ublicul. Este o stare in care oamenii sint ind o atenlie r.. in mod paracare-E-dffiEr:okrea stare dovedesc o stdptrire ri a ceeace fac. ea este intrinsec o rdsplatd..attrnci cind era atit de absorbit de actul medical o parte din tavan a cdzut . Odatd instalaaceasti concentrare are propria sa putere.ob-tinTo-mc-. dupd ce a terminat cursa a declarat ctr ry31341in. Intr-o asemenea trans5.tgg!e3bl9lg!gin(Iic. . mai ales cind aclioneazl la cote maxime.> .. . incerctrd sd-gi depXgeascX limitele anterioare.Intrarea intr-o asemeneazond se mai produce 9i afunci cind ii au de realizat un lucru Ju:u. Este uluit sd afle ctr.zona". reflec. ile lor fiind te nela capacitate maximl atunci se afld intr-o asemestare/ ei nu mai sint preocupafi de felul cum se descurci.El poate presupuneun efort considerabil calmare 9i concentrare pentru a incepe treaba .. .M-am simlit ca o cascaqa. in sala de operalii.Thansaeste o 91Presu -extaz de constrinextaz pare si fie un plodus jntermediar al concentrd: care premerge transa.''' Capacitatea de a intra intr-o asemeneatrans5 este de fapt un moment de inteligen!tr emolionald maximd. l rrCe de ceea ce aq de f5lglgcit uitd de ei. hrtr-adevtrr. in acest sens. Una 'fi concentrare a atentiei ra acfiude stare de Existi ins5 un ingel[tor la poarta de in- zon5.pe calrco ating atunci cind rezultatele lor extraordinare par a fi obginute fdrd efort. aceste sint lipsite de egoism. furcit le sint puse la incertalE' itetile @5zmlffihalF:-. Atunci cindlgtiiufffiFddphctiseala deprimdrii sau de agitalia anxiet6!ii.Pldcereaspontand.". Transa este o stare de uitare de sine opulg renlgllpli4lne-. facturile 9i chiar starea de bine.^: i intr-o asemeneamdsurS. Pentru cd in aceast5transd ne simfim atit de bine. moment valul limbic capteazd restul creierului.. Dase cere prea pufin. .. care detageazdacea de tulburdrile emolionale. aceastdtransl ili este blocatd. iar misiunea respectivd pa'b se indeplini fdrd nici un efort... renunlind la preomai pulin importante ale vielii de zi cu zi . Experienla este una extraordinari: pecetea acestei transe este o bucurie spontan5.gi el nici mdcar n-a observat.Sportivii numesc o asemenea stare dc gralie .intr-ugmonqg4!_binecuvintat care ii ffi Roffe-SieinrotGiGE a .cum ar fi r. oamenii se plictisesc.i ceilalti ri dispdrind pentru o cligfl. Alenlia fir starea Acest tpde transd este una relaxatS. dar sint 9i pozitive. $i totugi transa (sau eventual ceva asem5ndtor) este o experienld prin care trece aproape toat5 lumea din cird in cind. starea de gralie 9i eficacitatea ce caractetransa sint incompatibile cu atacul emofional. loc sd se piardd intr-o preocupare pli@ nd de nervoZitaGlceltare intri in aceastdtransd sirt atit de abacest curs special.pentru cd plicerea purd a acfir sine ii motiveaz5.Oarnc rcXseconcentreazX mai bine atunci c?nd li seceremai mult de obicei 9i sint in stare sd ofere mai mult ca de obicei. Eul nu mai existi.. mal a intr-o asemen'eatransX.. Aceasttr senzalie este mai clard ir momentele de extaz in care doi parteneri fac dragoste 9i ajung la o armonie totald. 9i inheabX ce s-a intimplat.118 N atura in t eli g en! ei emo! ion al e Aptitudinea de a stdptni t19 durat dou5zeci de ani26.-. Dacd li se cere prea intri in panicd. Transa reprezinttr poate emolia absolutd aflatd in serviciul performanlei gi al acumuldrii de cunogtinfe.acesta fiind pas care presupune o oarecare disciplinS.{'entru c5 intrase intr-un fel de stare de relaxare: . atunci cind o termind observd nigte moloz pe jos. aproape un extaz total. tansa apare ir acea zonl foarte delicatd ttrg plictiseal5 9i panicd. dar foarte re diferd de acela in care te strdduiesti si fii atent cind spt+ellg-pricepglieje . emoliile nu numai cd sint stdpinite gi canalizate. transa este minunat md este atit de de Fare este solicitat de o operalie grea in timpul cdreia intrd ir aceasti stare special5._ tlalie-de aur la schi la Olimpiada de iarnd din 1994. dauryna o reugiti sau un egec. pline de energie Si qentrate pe misiunea ce trebuie indeplinitd.

.]Br r s . ri" naesrcmiba-ae de une_ le mintale... decit 6ldGJE-dbriE-eu-ftsftnsr6gate sau decit cele caresint inctr mult prea grele.120 l{atura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdp?ni 121 tenstr. Csikszentmihalyi trage concluzia c5: .#S.. Daci artistul aflat in fala pinzei incepe se intrebe cu cit o va vinde sau ce vor spune criticii. DacI treaba este prea simpld. Reugite- ciei6\-.' circuitell neurate r"'..- .. in _ stare chiar 9i munca nii sint repetdun paradoxsimilar: chiar gi lucrurile celemai complical.rt g=I_ge de{apt creierulpoatefi mai eficientatuncicind Ie exec}tX. creafiei. dar visind la gi la bani...il.Sepoate suslineci stipinirea unui anusau a unel ini este stimulatd de experienfa ceva cl'ln ce rn ce mar bme ca dst.creierulesteatit de .areloc o estompare a precizieiefortului cortical.toli fiind siprintre primii 5% in matematictr .llr" cir_ 9i cuitelor neuralese adapteaztr nevoilor de moment.calm". s-u.r..i"J..n un efoit mintal .Acest logrcapoatein sensul. indiferent de domeniu. nu va mai ln stare sd meargd pe calea originali pe care a pornit. lucru are o lrtrlrTte o energiemintaltraplggpedCrminim.. Ctrd oame.degl"d d" g_t*pllSg*Jge!4. transd. i"t J.tr* sante.. dacd este prea complicatd.t .t_v '.e c{ asemenea acliuni sofisticate qlesupun o mai mare activitate corticald gi nu una mai micd. . trebuie sI picteze.sporesc ai ganselede a ajunin aceastdtransd.v . tradifiilor contemplative descrie stdrile de absorblie experimentate ca purd grafie: transa este indusd doar de o concentrare inAtunci cind urmdrim o persoand aflatd intr_o asemenea sta- I cu eficienfd maximd ca in cazul transei. mdsurd ce aptitudinile lor cresc. Csikszentmihalyi a constatat cd aceia care in stuie au savurat din plin bucuria de a picta au devenit pictori ortanfi."sr Aga cun({ggrya este o necesitatepentru miiestria intr-o anutl artd sau profesie ori intr-un megtetug. Ace_ lagilucru seintimpl' 9i i' cazulplictiselii. Ivfi2gfrile bine antrenate presup. lor abordeze decit la transtr.ffi# performanla optimtr-para fi o oazda eficienlei ". LTNNoUMaDEL DEEDUCATIE cX aceastdtransd apare in zona ir care o anumitd acii provoacd pe oameni sd aclioneze la capacitate maximd.atunci cinJcrelerul funclionea_ zi mai pulin eficientdinpricina oboseliisau a neryozitdlii saua emofiilor. se ajunge mai degrabd la an- *. in ca re a impulsuluitd deoarece inseamnd ctrtransale permiteoameni_ Ij sd TTi*1biId. Cei care au fost motivali in facultate. i""t* alfosj activatepreamulte zonenu neapdratnecesare "A _ ceea ce a o. existd o rela]ie p1eintre zonele active gi necesitdlile misiunii respective. mai presus de rte.i. fiecare avind un pager care din cind cird suna la intimplare peste zi gi atunci ei erau instruili si noteze ce ficeau in aceacliptr 9i in ce dispozifie se aflau..{ffi..dintr-un studiu fdcut pra a 200 de artigti plastici la 18 ani dupl ce au terminat arplastice.i..irr rnur" maestru al sa_ hului sau de rezolvarea unei probleme de maternaii..i"i. s-au depirtat in cea mai mare parte de acest doiu dupd ce au absolvit studiile.. d.ii".hi .'*!d chiar gi lucruri extrem de grele.incit trezirea inhibarea ".au fost caracterizafi de |i fltre profesorul lor ca fiind capabili de realiziri mai mari sau gpi mici la matematici. tot aga este gi cu infatq} Elevii care intrd in ace - - lsi deptrgesc poten!!Al!r!@!-pdile$e!e special de gtiin!5 din Chicago . fie ctr este vorba de o partidd . Felul in care acegti elevi gi-au petrecut a fost monitorizat. N-a fost .M*"T:i:"*5*:"J.il.us la o stareneuraldprofund distrastr de alte elemmte3O. se fac cu un consumminim de energiemintali.caElF5!!ndomeniul tpune un strgur obiectiv.. existd o presle merge rn_ paralel-cu ceea ce se intimpld in creieq. in principiu.cair cazulprogramatoruluide calculatoare.i.r r l l qr l s r l r l - st5im- tNvAyarut gr TRANSA. ea este plicti. atins un virf al capacitllii respective.ctrc abildle pel4qite oamenilorsd F6cticd jntre in transd:stipryreEfrlsJEiiiromtr-6 anur-nrite *1i.ii"il. Cheia transei este insd aceea cd ea se instale azd doar.. cred..in mod similar..Intr-adevdr. ffi_ plexe.."i.Ou..r*.ata cum se infmpltr la sfirgitul unei zile h"ti9i.unde sc - 4 ' :: ' . ca balerintrsau ca geneticianeste cel pufin in parte de a rdmine ir trans5.Pictorii.

lugind cd experienlaaratdctra9ase gi ?ntimpl5. Cine nu-gi mai amintegte gcoalaca pe tngiruire de nesfirgite ore de plictiseald punctate de momente mare panicd? Urmirirea unei st5ri de transd prin intermediul hrrii este rnai uman.r22 Natura inteligenlei emolionale Ap/vd*u<a stdPini 123 deloc surprinzdtoare constatarea cd aceia care n-au reugit mare lucru au invdlat acasd cam cincisprezece ore pe strptdmind. Atit unii cit gi ceilalliGetreceau foarte mult timp din siptdmind plictisindu-se cu activi-Efi cum ar fi uitatul la televizor. . taffiG- sd se batd. de motivarea persodea 9i de a incerca iar 9i iar atunci cind intervin sau de a gdsi c5i de a intra in starea de transtr pentru firai mare eficacitate . sint cel mai adesea atrasi de studiul propriu-zis pentru cl in felul acestfia-E-il#Fare de transa.frIt6ffililsau muzicd . Acest lucru este aplicabil gi ink-un sens mai general. Cunoscind felul in careeste ul copilului.indiferent c{este vorba de dans. pe misurd ce copilul este atras ilr zonele in care se anin mod spontan = adicd. acest :a unui talentsaua unui setde cunogtinlear puteasdaibdloc la sine. spune Gardner. model al transeisugereazd cdstipiIn generalvorbind. cu mult mai pulin decit cele doutrzeci 9i gapte de bre pi sdptlmind in care i9i pregltiserd temele colegii lor cu rezultate eicelente.ar nutea dezvolta anumite competenfe'1. Din picate. invitaful e". a-iegit la iveald o descoperire. cei care n@gi 1u ajung sd atingi acele aptitudini care sd le provoace transa se lipsesc de bucuria studiului gi riscd sd-9i limiteze nivelul intelectual de care ar fi putut sd se btrcure pe viitof2. ceeace nu insemna o provocare pentru capacitatea lor intelectuali.telege-c5 uimincl un u .grditoare. mai firesc gi prin urmare mai eficient intru canalizarea emofiilor in serviciul educaliei. ea devine o motivafie primde progres.Ql mai bine se"invafd atunci cind 1ii la un anumit lucru. La urma urmei. desigur."on "ri" ""ir"ffi lizarea emoliilor spre scopuri productive esteo aptitudine jortr. transa apbrea doar cam in 16% din timpul afectat studiului. Pe scurt.du"it. Pentru cei care au reugit spectaculos.' pl5cere un transd cam 40% din timpul acordat acestei activitlfi. profesorulpoatesi adapteze o anumitX materie 9i s5-i ofere lecliile la acest nivel incepind cu faza de iniliere 9i pinl la una mai avansatd ln felul acestaoferindu-i un stimulent optim. cindcopiiile pii"n-"r. devin nerdbdtrtori si-gi facd temele. un model pozitiv de iriv5lare 9i de educalie tr raport cu cepe care le gdsim in gcoli. Ho-ward Gardner. in ?e cTI** ce copilul va ft-. psihologul de la Harvard care a dezvoltat teoria inteligenlelor multiple.tii.toate acesteadovedesc cd puterea emocgnste in ghidarea unui efort eficient. Cei care nu au reugit prea multe descopereau pldcerea gi transa in mondenitdli 9i nu ir studiu. pentru cei care n-au reugit mare lucru. Atunci cind le-a fost analizatl dispozifia.i pofi o anumitd plAcere in &t*tt faptul ci te-ai angajat ir acea treab[') ..i indemne sd mai inceice gi ih alte domenii".SperanEste ca atunci cfurd copiii in[rd in transa invdlatului aceasta .fransa folositdfn multe gcoli$re pun in practicdmodelul Strategia asupra Gardnerse axeazd lligenlelor multip@iie ificdrii profilului com Un cu talent inndscut la muzicX sau la sport de plu. Astfel se invald cu plXcere gi nu mai apar nici frica sau plictiseala. Acesta.. motivindu:i din interior 9i nu cu ameninlIri sau promisiuni de recomperpg. Diferenla esenliald consta in experienla de a studia. Cind insl sint coplggifi de o anumitd treabd. va intra mai ugor ilr transd in domeniul respectiv delntr-un altul. elevii care au avut reugite de virf. cel mai adeseaapirea o stare de anxietate care le depdgeacapacitatea de a o stdpini. la nivelul potenlialului lor de invdfdturl.Ar trebui s6 folosim starea pozitivi a copiilor pentru a-i determina sd invele la materiile laiare ti. de reglarea dispoziliilor in a9a fel incit sX faciliteze 9i nu sd impiedice gindirea. iar copilul va fi mai fericit. considerilragSa4r*tt5rile pozitive care o clasifictr astfel drept (ea mai sdnltoasd cale de a-i invata p_e c9pjr.). .piopuneaGardner. in care tr-o_ @ci -incep .acestadevine o sursd de bgcurie pe care nu o avea decit in starGE cum penFUa se{unge in sEre cleTiansd este nevoie de a trece dincolo de anumilimite ale capacitdlii fieciruia. Cei care nu au reugit mare lucru i9i ocupau mai tot timpul in care nu firvilau cu mondenitXli sau cu stitul la taclale cu prietenii 9i familia. spre care are o mai micd inclinatie.Fie ci estevorba de controlarea unui impuls saude amiunei recompense. acest luciu este valabil pentru aproape toli adolescen.

d. Notele ""i emolionale trans_ mise prin cuvintele sau faptele celorlalli _ tonul vocii sau schimbarea poziliei corpulul tdcerile elocvente sau tremuratul. Independenla empatiei in racu inteligenla academicd a fost constatatd 9i in cazul unei ri cu o versiune PONS pentru copii. erau prezentate doar migcirile trupug.. pe lingd faptul cd schimbulde replici verbalenu seauzea. cu atit sintem mai capabili sd interpretxm sentimentele altoral. trecind prin principalele canale nonverbale de coicare. strdlucitul chirurg din picate alexitimic. el schimba subiectul. capacitate .m. a fi mai popular gi mai deschis . Ei sint afoni din punct de vedere emofional. de la compasiune"la acliunea politic5. de la uri la iubirea matemtr2. Gary fXceacomentarii . de la gelozia furioasd pind la a iertare. pentru cX nu_gi putea manifesta sentimentele gi nu le ricunogtea nici pe ale ei. Mult mai ele sfurtexprimateprin alte indicii. referi_ toare la Ellen fdrd si-gi dea searna ci ea se simfea direct atacatd de acestecritici 9i nicidecum ajutatd ir vreun fel.nivelu-l inteligenlei emogionale gi un egectragic in ceea ce ar trebui sd fie ceva omenesc. Continuind pe linia descoperirilor referitoare la elementele inteligenld emofionaltr. Absenfa empatiei este de asemeneagrditoare.mai sensibil. Toli care 9i-au imbunf. nonverbal. la violatori 9i la cei molesteazd copii.de lmplu.Rdddcinile emoatiei t25 Ridicinile empatiei ei este detectati la psihopafii criminali.a. reile sint mai bune decit bdrbafii ir acest tip de empatie. inclusiv o fi bund adaptare emofionald. In general. de la manifestarea recunogtinlei pind la seducfie. care 9i-a supdrat atit de tarelogodnica.uluili cind ceilalli i9i exprimd sentimentele fafd de ei. efectuat . In altele.s-a dovedit cd au gi relafii bune cu sexul opus. care spune multe . Empatia se construiegte pe congtientizarea de sine. o serie de casetecu diverse tinere care-si exsentimentele. Dacd Ellen spunea ctr este cu moralul ia pdmint. pe Ellen. Cheiaintuirii sentialtcuiva st5 in capacitatea de a interpreta canalele nontonul vocii. Alexitimicii preflrm Gary. Ca majoritatea alexitimicilot el era tipsit de empatie 9f d" p"rr_ pectivS. cu cit sin_ tem mai deschigi fald de propriile noastre emofii. dacd ea ii vorbea despre iubire. in unele scene dispirird orice altfel de indicii in afard expresia felei. de la iubire la afecliunea pirinteascd.probabil cd nu este surprinzitor . Aceastd incapacitate de a detecta sentimentere cerorlaili este un efect major la. Scenele resau un spectru foarte larg.Profilul SensibiNonverbale). s-a constatat cd nu existd decit o relalntimplStoare intre rezultatele rndsurdtorii acuit5lii empatice cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de la de sfirgit de an din gcoal5.constructive. rd_ ddcina afecliunii aflindu-se tr acordul emofional"gi in capacita_ tea de a fi empatic. sint de fapt total pierdufi atunci cind trebuie sd-gi dea seama ce simt di. a fost montatd astfel incit din fiecare cadru unul sau mai canale de comunicare nonverbale au fost sistematic gter- Revenim Ia Gary. Din testele fdcute asupra a peste 7 000 de persoane in Statele ite 9i 18 000 in alte 1iri. ct cea mai vastl cercetare asupralimbajului trupului gi capacitdlii oamenilor de a detecta asemeneamesaje nona fost fdcuti de Robert RosenthXl. Dezorientali de propriile lor sentimente.ur.. bary nu reugea si o infeleagd. arexitimicii sint la fel de.trec neobservate.talentul de a gti ce simt ceilalli _ intrA . in acest test. cdci toate se leagd inire ele. .Nu ar trebui strne surprindd sd afldm tia ajuttr in viala sentimentald. de la vtrzdri lamanage_ ment. gestica.. Rosenthal a impXrlit un test de empatie refela PONS (Profle of NonaerbalSensitiaity. s-au constatat avantajele capacitdlii a interpreta sentimentele prin indicii nonverbale. astfel incit spectatorii sd detecteze emolia cu ajutorul indiciu sau al altuia. care habar n-au ce simt. psiholog la Harvard. oamenilor sirt rareori transpuse in vorbe.un senul care aratl cI au talentul discearnd capacitatea empatici ..Aceastd ^ joc in in vaste zone ale arenelor viefii. expresia felei gi altele asemenea.tdlit performanlele de-a lungul unui test de i gi cinci de minute . etudenfii sdi.

Capacitatea care ne permite sd'facem asta bine sau riu este la rindul ei dobinditX in cea mai mare parte implicit. La numai citeva luni dr. al gesticii sau al altor canale nonverbale.oneazl la orice li se infm- .degi in medie IQ-urile lor nu erau mai mari decit ale copiilor care au doledit o mai micd aptitudine fir interpretarea mesajelor nonverbale .i are baza iretr-un fel de imitatie fizinefericirii altora.sint percepute aproape intotdeauna subcongtient.lpi nagtere. $i Jennyseapropiegi incearce si-i dea gi ea. de exemplu. dacd un alt copil lovbgte la deget. care plingea. Ateastd ugoar5 diferen!5 fa.sugerind cd stdpinirea capacitilii ernpatice ajutd la o mai mare eficien!5 gi la cursuri (sau pur 9i simplu ii determini pe profesori si-i indrdgeascd mai tare). ci doar primindu-l tacit 9i reaclionind la el. sugarii suferX cind aud alt copil plingind . care avea un an gi trei luni.ContinuAsd-i aducdjuclrii. Ambele gesturi mirunte de simpatie gi de afecliune au fost constatate de mdmici pregdtite special ca str inregistreze asemenea intimpldri in care aclioneazd empatiaa. ftrrd a da o atenlie speciald naturii mesajului. cind cuvintele cuiva sint in dezacord cu ceeace transmite de fapt.126 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 127 asupra a 101 copii. Iatd o intimplare din jurnalul unei mdmici: Copilul unor vecinipltrge.. iritare printr-o gestictr foarte precipitati . cam pe la doi ani 9i jucfurd igi dau seama cd durerea altcuiva este diferitf.anxietate in tonul vocii cuiva.. s-a dus s5-9i ia ursulelul de la prietenul lui Paul.degisint inctrdezorientafi.. adevirul emolional consttr in felul fir care spune ceva 9i nu in ceeace spune. careera gi eair aceeagi incipere.New York. Teoria lui Titsusfine cd empatia i. care avea doar noud luni.Mimarea motorie dispare din repertoriul copiilor in perioacare ircep sd meargtr de-a bugilea.care poate fi simlitd in general fali de altcineva a impdrt5gi sentimentele persoanei respective..ca gi cum ea s-ar fi lovit. dar jenny incd pare tngrijoratd. Vdzirdu-gi mama plingind. a izbucnit in lacrimi gi s-a tirit si fie alinatd de mama ei. ci este ltcuiva.. poate gi pentru cX doregte sd inleleagd mai bine ce se cu persoana respectivd. Michael. Aceastd imitalie motorie. cum Paul a continuat si plingd. ignorind-o pe acestuia. ceea ce evoci aceleagisentimente in perrespectivd. Una dintre regulile empirice folosite in cercettrrile de comunicare este ctr 90% sau chiar gi mai mult din mesajul emolional este nonverbal. In mdsura ih care mintea rafionalX inseamnd cuvinte. termen folosit inilial rreticienii esteticieni pentru a denumi capacitatea de a perexperienfa subiectivd a unei alte persoane. Practic. un psiholog ame. Pe la un an 9i ce- pentru a-l alina pe un prieten care plingea. unbdielel de un an gi-a adus mdcird v5d un alt copil cu lacrimi in ochi. gi aceastala nivelul tonului vocii. B. Titchener. Asemenea mesaje .6 aceastl fazd de dezvoltare.altcuiva. plingird incep sd inleleagd cd de fapt suferinla nu le aparfine. El s-a gindit la un cuvint aparte gi nu s-a oprit simpatiei. a fost inifial de la care a pornit cut'rntul empatic..cum mai este ea numitd. Tot acegtia au fost 9i cei care s-au descurcat mai bine la gcoalX. . chiar furainte de a-gi da searna pe de-a-ntregul cI ei existi practic separat.aga cum a fost el foloial in anii 1920 de citre E. lntr-adevdr. sugarii reacf. copilul de un an igi va duce gi el degetul la sd vadi dactr il doare. si-l mfngiie pe cap 9i si-l batd pe umtrr. din ziua ir care se nasc.a se simli in". chiar dacd nu i-au curs lacrimi. de proprie gi sint in stare sd se relaxeze. Michael i-a dat inapoi ursulelul care-i asigura securitatea. Seline dupd el 9i incepe sd scinceascd si il mingiie pe pir. copilul gterge la ochi. Hoffman de la Universitadin.Copilagulse calmeacearcd zl.o reaclie pe care unii o considerl un precursor timpuriu al empatieis" Psihologii dezvoltirii au constatat ci sugarii reacfioneazXcu multd inlelegere la suferinfa.Apoi inni$te fursecuri. Aceasttr confuse constatXgi atunci cind un copil de un an imittr suferinla a. cei care au dovedit o oarecare aptitudine pentru identificarea sentimentelor nonverbale erau printre cei mai indrdgiji in 9coal69i mai stabili din punct de vedere emofional3. copilul ingepe sd facd distinccei din jurul lui in raport cu sensibilitatea personalS 9i emolionale ale altora. a vizut un alt copil cdzind. celor din jurul lor ca 9i cum li s-ar infmpla lor. Rezultatele acestui studiu au sugerat cd riddcinile empatiei se afld undeva in prima copiltrrie.tdde conceptul inilial pornegla grecescul empatheia. Copiii ca Jenny congtientiabil gi se acordl cu ceilalfi. negtiindpreabine cestrfaIntr-un studiu ftrcut de Martin L. dar el se retrage. O serie de studii fXcute de MaRadke-Yarrow gi Carolyn Zahn-Waxler de la Institutul Na- crrM AcTloN EAZAEMPATTA ln momentul in care Hope. de exemplu. emoliile inseamnd nonverbal.

constatat c5 empatia copiilor este formatd gi prin observarea reacliilor altora atunci cind acegtiasuferd. cele mai importante sint acelea in care copilul afld ci acesteemofii sint receptate cu empatie. in cazul lui Mark. Mark ii privea pe oameni drept in ochi. acceptate gi reci- si redai sentimentele sale profunde intr-un alt fel. Fred se intorcea dupd ea gi acest ciclu continua pind-la aversiune . pe Mark 9i pe Fred.A facedragoste sttrrii subiectiuilalt o dorinld irnpirtd9it5. COPILULBINE RACORDAT irtr-un proces pe care Stern il numegte de racordare.ceea ce adeseaii aducea lui Fred lacrimi in ochi.128 Natura inteligenlei emotionale Rdddcinile empatiei 129 lional de Boli Mintale aratd cI o mare parte dintre diferitele abordiri empatice au o strirsi legdturd cu disciplina impusd de pdrinli copiilor. Pentru ca el sX inleleagd faptul cd sesizezi ce simcopiii sd-gi dea seama cd ele simt ce simt 9i ei.lor era intr-un perfect acord cu Mark." face dragoste este probabil cea mai apropiati aproximalie adultd a acestei intime racordiri intre mamd gi copil.. iar cird ftrtorcea capul.poamai mult decit orice intimpllri dramatice din copilXrie.estelipsa acestei mutuali- PRETULRA CORDARTI GRE'ITE susline cd din acesteincercdri de racordare repetati su. Mark putea s6-9i ia ochii de la ea oricind poftea. intorcird intruna capul in stinga 9i ir dreapta. Actul sexual este. un act de mutuali. Sarah trcerca adesea sI intilneasctr privirea lui Fred. mesajulclar este se racordeaztr mai mult sau mai pufin nivelului de inal copilului. Sarah avea doutrzeci gi cinci de ani atunci cind a nXscut doi gemeni. la Facultatea de MedicindT.pe alfii: . Un an mai |irziu. Stern spus: . Stern este fascinat de acest schimb mirunt 9i repetat care se petrece intre ptrrinte gi copil.. din este foarte diferittr de o simpld imitalie. ir vreme ce Fred semina mai mult cu tatll lui. Acestemici racordtrri la nivelul copilului il p6 i9i retrtdreascl sentimentul cd se aflX intr-o conexiune mesajdesprecare Stem susline ctr mamele il transrninut furminut atunei ctrd interacfioneazd cu sugarii lor. din nou incerca sd il fac5 s-o priveascI. imitind ceeace vtrd. in special ajutindu-i pe cei care sirt necdjifi. Aceastd perceplie ar putea sd stea labaza unei subtile diferenle in felul in care gi-a tratat btriefii. Sarah nu incerca practic str stabileascdun contact vizual impus. un copil scuturtro juctrrie gi attrnci mrunail impinge pufin in n de rtrspuns.Intr-o asemenea interacliune.Magemeni. nu si4!it. racordare se facetacit. el considertr ctr cele mai importante leclii de via!5 emolionald'sint date in asemeneamomente de intimitate. De indattr ce ea intorcea capul. copiii igi dezvoltd un repertoriu empatic reactiv. prin aceasttr racordaremamele sctncegte de bucurie gi mama confirrne bucuria legtrninugor pe copil. Gemenii 9i mama lor au fost atmt linuli sub observalie in urma trnui studiu ftrcut de Daniel Stern.Uite ce tare ai supirat o". presupunesesizarea scrie:. agacum procedase 9i cu mama lui la trei luni.tncepesd igi dezvolte ideea cd persoanele celelalte pot gi ii i sentimentele. Astfel s-a constatat ctr sint mai empatici acei copii a clror disciplini presupune atragerea atenliei asupra faptului cX prin comportamentul lor ii afecteaz6. ca in cazul lui Fred. in cel mai bun sens. cird voia str intreruptr acest contact itzual. una dintre modalitdlile prin care igi exprima aceste sentimente era aceea cd nu voia str priveasci pe nimeni in ochi.. Dintre toate acestemomente. iar ea nu incerca sd il urmdreasctr din priviri. intorcea capul ugor in sus sau intr-o parte cu un zimbet de invingtrtor." S-a mai. Un gest mlrunt. Cind aveau doar trei luni. gingurindu-i pe limba lui sau imifindu-l chiar. In schimb. Stem afirma cd aceste moment repetate de racordare sau de dezacordare dintre pdgi copil fiormeazl un orizont de agteptare emofional al coajuns adult in ceeace privegte relaliile apropiate .'caparte a ritmului unei relaSbrn a studiat acestlucru cu o precizie microscopici prin inunor inregistrdri video ale marnelor9i sugarilor ceduore intregi. dar nu exista o emofionald cu Fred. El a constatatcf. dar edificator. copilul gtie cd este infeles. De exemplu. Fred reacfiona devenind mai empatic. tt loc de .Urit din partea ta. Pe de alt5 parte. Acest sim! pare a se nagte pe la opt . in cel mai rau sens. ceeace dd un sens tacit de ra.Dacd doar imifi copilul asta arati doar ce-a fdcut. intenlii comune 9i o stare rede excitare senzuald simultand" atunci cind cei care se lgi rlspund in mod sincron.. Fred era clar mai speriat gi mai dependent decit Mark. Ea avea impresia cd Mark ii seamdntr mai tare. pe atunci psilriatru la Universitatea Cornell.

130

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

131

luni, cind sugarii incep si-gi dea seama cd sint entitifi separate 9i continu5 sd fie formali prin relaliile intime de-a lungulfirtregii vieli. Cind plrinlii sint in dezacord cu copilul, el este foarte trist. In cadrul unei experienle, Stem le-a pus pe mame si reaclioneze exagerat sau insuficient ftr raport cu sugarii, in loc si corespundd agteptdrilor, racordirdu-se la sentimentele lor; sugarii au reacfionat imediat prin disperare 9i supdrare. Abgenfa prelungitd a racorddrii dintre ptrrinte gi copil duce la un chin emolional irigrozitor pentru acestadin urmX. Cind un plrinte nu reugegtesi-9i manifeste empatia printr-o anumitX gamd emolionall fald de copil - bucurie, lacrimi, nevoia de imbr5ligiri - copilul incepe sd evite sX se mai exprime gi eventual chiar sd mai simt5 acele emolii. Astfel, trtreaga gami de emolii se presupune cd incepe sd fie uitati, scoasddin repertoriul relaliilor intime, mai ales dacX de-a lungul copiliriei lceste sentimente continud sd fie ascunse sau descurajate. in mod similar, copiii pot ajunge s6 faioizeze o gamd nefericitd de emofii, care vor genera dispozifii pe mdsuie. Chiar 9i copiii ,,prind" anumite dispozilii: copiii de trei luni ai mXmicilor deprimate, de exemplu, oglindesc dispozilia mamelor atunci cind se joacl cu ele, afigind mai degrabd sentimente de minie sau de tristele gi mult mai pulin de curiozitate spontanX sau de interes, comparativ cu sugarii ai cXror mame nu sint deprimatee. Una dintre mamele studiate de Stern reacliona permanent insuficient fa!5 de nivelul de activitate al copilagului; irr cele din urm5, copilul a invdlat sd fie pasiv. ,,Un copil tratat astfel invald cd atunci cind se entuziasmeaztr gi nu reugegtesX-gientuziasmeze 9i mama, nu mai are rost s-o facd", afirmd Stern. ExistX irrsd speranle in relaliile ,,reparatorii": ,,Relafiile stabilite de-a lungul vielii - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau in psihoterapii - igi schimbd forma permanent, modificind modelul de funclionare. Un dezechilibru dintr-un anumit moment poate fi corectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care dureazi o viald intreagS." lntr-adevir, diverse teorii ale psihanaligtilor suslin cd relafiile terapeutice care furnizeazd chiar o asemeneacoreclie emofionali reprezinttr de fapt o experienld reparatorie de racordare. Oglindire este termenul folosit de unii ginditori psihanaligti pentru reflectarea a ceea ce pacientul ii expune terapeutului, aiesta din urmd reflectind starea interioard tot asa cum reugegteacest lucru o mami aflatd in acord cu sugarul ei. Sincronizarea emo-

este ir afara congtientizirii propriu-zise,.de9i pacientul

gi infeles. de fapt sd fie profund recunoscut Costulemolionalal lipsei unei racord5riin copildriepoatefi
foarte mare pentru tot restul vielii - 9i nu doar pentru coUn studiu efectuat asupra unor criminali care au comis cele crude gi violente crime aratd cA una dintre caracteristicile Ior, care ii diferenliazd de ceilalli delincvenfi, este tocfaptul cX au mers din casdin casd, au tot schimbat divergi pdi adoptivi sau au fost cresculi in orfelinate - aceste cazuri rersugerird cd neglijarea emolionald gi prea pulinele ocazii de a racorda sentimental cu cineva au dus la acesteatrocitdtilO. ln vreme ce neglijarea emolionald pare si opacizeze empatia, 9i un rezultat paradoxal, determinat de un abuz emoliosuslinut gi foarte intens, inclusiv cruzimi, ameninldri sadice, sau simple rdutdli. Copiii care silt supugi unui asemetratament pot deveni hiper-receptivi la emoliile celor din julor, datoritd vigilenlei posttraumatice putind deslugi semnade ameningare. Preocuparea obsesivi pentru sentimentele lli este tipicX acelor copii matratali din punct de vedere gi care la virsta adultd suferd de o instabilitate emointens5, cu vegnice suiguri gi coboriguri, care adesea sint te ca aflindu-se ,,la limita unor tulburdri de personate". Mulli dintre acegtia au un fler inndscut in a detecta ceea Simt cei din jur 9i deseori se afl6 cd au suferit maltratiri emoin copildrielr

NEUROLOGIAEMPATIEI
Aga cum se intimpl5 deseori in neurologie, rapoartele referila cazuri ciudate 9i bizare sint de obicei primele indicii ale lui empatiei fir creier. Conform unui raport din in care erau revizuite mai multe cazuri de lede exemplu, , ale lobului frontal din dreapta, pacienlii au dat dovadl de deficien!5 curioasd: erau incapabili sd inleleagd mesajul emonal din tonul vocii celorlalli, degi inlelegeau perfect cuvintele sine. Un l,Mulgumesc" sarcastic sau unul plin de recunogtin9i unul plin de minie aveau acelagi inleles, neutru, pentru ei. schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii pacienli care iserd leziuni in alte pdrli ale emisferei drepte 9i care reacfiodiferit ca perceplie emolionald. Acegtia erau incapabili sd-9i propria emolie prin tonul vocii sau prin gesticd. Ei

132

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

i33

gtiau ce simt, dar pur 9i simplu nu puteau transmite asta. Toatc aceste regiuni corticale ale creierului, aveau sd observe diversi autori, au strinse legdturi cu sistemul limbic. Aceste studii au fost trecute ftr revistl cabazd,pentru o lucrare semnati de Leslie Brothers, psihiatru la Institutul de Tehnologie din Califomia, care se ocupa de biologia empatieilz. Reanali_ zind atit descoperirile neurologice cit studiite comparative pe 9i animale, Brothers a subliniat ci nucleul amigdalian 9i legdtura dintre acesta gi zona asociativtr a cortexului viiual constituie cheia circuitului la nivelul creierului de care e legatd empatia. Mare parte dintre studiile neurologice relevante s_au fdcut pe animale, mai ales pe maimufe. Faptul cI aceste primate afi_ geaztrempatie - sau o ,,comunicare emolionalX,,, cum preferd sd-i spund Brothers - este clar nu numai din povestirill anecdotice, dar gi din studii cum ar fi urmtrtoarele: maimulele au fost invdfate mai intii sd se teamd de un anumit ton, prin aceeacd il a:rzelu atunci cind primeau gi un goc electric. Apoi, au invdlat sr evite gocul electric, aprsind pe o manetd ori de cite ori auzeau acel sunet. Pasul urmdtor a fost ca perechi din aceste maimule sI fie puse in cugti separate, singura comunicare dintre ele ficin_ du-se ptintr-un televizor cu circuit inchis, care le permitea sd va_ dI imagini cu cealalti maimull. prima maimuli, dar nu gi cea de-a doua, avea sd audd acel sunet nepldcut, ceea ce-i trezea o expresie de fricd. ln acel moment,."u'd"-u d.oua maimulE,vdzindfrica pe chipul celei dintii, apisa maneta care impiedica go_ cul electric - ca un act de empatie, in cazul in care nu era o for_ mI de altruism. Dupd ce s-a stabilit cd acesteprimate non-umane detecteazl intr-adevdr emoliile urmdrind chipurile semenilor lor, cercetrtorii au introdus in creierul maimulelor eleckozi fini. Acegti elecpermiteau furregistrarea activitilii unui singur neuron. f.ozi Fjectrozii care inregistrau neuronii din cortexul vizriat 9i din nucleul amigdalian au ardtat cd atunci cird o maimuld vede chipul celeilalte, aceastdinformafie ajunge la neuroni trecind mai intii prin cortexul vizual gi apoi prin nucleul amigdalian. Aceastd traiectorie evident ci este una standard pentru orice informatie care trezegte o anumitX emofie. Sulprinzdtor este insi faptul cd rezultatele acestor studii au ardtat cd in cortexul vizual au fost identificali neuroni care pdreau sI aclioneze numai cardspuns la o anumitl expresie a felei sau la anumite gesfuri, cum ar fi o

ameninldtoare a gurii, o grimasd de fricd sau o ghedocilS. Acegti neuroni sfirt diferili de ceilalli din aceeagi care recunosc chipurile familiare. Asta pare sd insemne cd

la fapt creierulesteconceputde la bun inceput sdreaclioneze
tmite expresii emolionale - adicd empatia esteun datbiologic. Alte dovezi referitoare la rolul cheie pe care il joacd traiectoamigdalo-corticald ar fi interpretarea gi reaclia la emofii;

Brothers,aparin studiile pe maimuagaclrn sugereazd !8tea, intre nucleul lflate in silbdticie careau suferit o deconectare
9i cortex. Cind au fost ldsate printre ai lot aceste au fost in stare strigi continue obiceiurile cum ar fi acede a se hrXni gi de a se ctrlira in copaci. Dar bietele maimule

pierdut posibilitateade a reaclionaemolionalin raport cu maimule din grupul lor. Chiar 9i cind o maimu!5 din grup
t sX o abordeze prietenos pe maimula ce suferise decoaceastea din urmd a fugit 9i ?n final s-a izolat, refuzind legdturd cu celelalte maimufe. Tot acesteregiuni ale cortexului furcare se afli concentrati neii specifici emoliei sint gi cei care, dupl cum observd Broau cele mai puternice legdturi cu nucleul amigdalian; inemoliilor presupune un circuit amigdalo-cortical ca.are un rol primordial in orchestrarea reacliilor potrivite. ,,Vairea de supraviefuire a unui asemenea sistem este mai mult clar6" laprimate, constati Brothers. ,,Percep!1afa,tddeo alabordare individuald ar trebui sX dea nagtere unui anumit ti[de reaclie psihologici] - 9i foarte rapid - croit in funclie

i;rtenlie,fie ci estesi mugte,fie str se spele,fie sd se inmultt73

Obazi psihologicd similari penku empatie in cazul oameniapare in cadrul studiului fdcut de psihologul Robert Levende la Universitatea Berkeley din California, care a studiat '

ri cistrtorite, furcercind si ghiceascd ce simte partenerul Metoda lui este simpld: cuplul o discufie mai aprinsSla.

lnregistrat pe video, iar reacliile psihologice le sint mdsurarh'rnci cind sint discutate chestiuni supirdtoare din cdsnicia - cum sd disciplineze coplli, cum sI cheltuiascd banii gi alasemenea.Fiecare partener revede caseta gi povestegte ce a it furmomentul respectiv, clipS de clipd. Apoi partenerul recaseta a doua oari, trcercind sd interpreteze sentimentele

134

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

135

Cea mai exactA empatie s-a produs in cazul solilor gi soliilor a cdrorpropriefiziologie o urmdreaexactpe acee6 a partenerululla ca" re se uita. Adicd atunci cind partenerul reacliona transpirincl masiv, la fel reacliona gi celdlalf atunci cind partenerului il bltea inima mai incet, ritmul cardiac i se incetinea 9i celuilalt. pe scurt, trupul lor imita in mod subtil, clipd de clipi, reacfiile fizice ale partenerului de viafd. Daci tiparul fiziologic al privitorului il repeta pe acela din timpul disculiei inifiale, el, privitorul, putea spune foarte pulin din ceea ce simlea celdlalt. Empatia apdrea doar in momentul unei sincronizdri fiizice. Aceasta sugereazd faptul cd atunci cird creierul emotional coordoneazi trupul prink-o reaclie puternicd - sd zicem, se aprinde de minie - nu poate apdrea o prea mare empatie, ir cazul in care apare in vreun fel. Empatia presupune suficient calm 9i receptivitate, astfel incit semnalele subtile ale sentimentelor celuilalt sd poatd fi recepfionate gi imitate de cdtre propriul creier emolional.

faptul de a ne pune in locul altcuiva - ii face pe oasd respecte anumite principii morale. Hoffman crede cI existd un fel de progres firesc al empatiei din cea mai fragedd copildrie. Aga cum s-a constatat, la un copilul intrd in panicd atunci cind vede un alt copil cdzind gi

sd plingtr;raportul esteatit de puternic ai de imediat,in$i bage degelelul in guri gi igi infundi capul in poala mamei, cum 9i el ar fi avut de suferit. Dupd primul an, cind copiii mai congtienli cd sint o entitate diferit5, trcearcd in mod si aline un alt copil care plinge, oferindu-i, de exemplu, urrl lui. lncX de la doi ani, copiii incep sX inleleagd cd sentialtcuiva diferl de ale lor si devin mai sensibili la orice ie card dezvdluie ceea ce simte de fapt celdlalt; in aceasti fade exemplu, ei igi dau seama cd celilalt copil are mindria lui consecinld cea mai buni solulie pentru a-l ajuta atunci cind nu este neapdrat sd ii acorde toatd atenfia. Mai tirziu, in timpul copil5riei, cel mai avansat nivel de emse manifestd atunci cind copiii sint in stare si inleleagl o re dincolo de situalia imediatl gi sd priceap[ ci starea sau situafia in viafi poate fi o sursd de nemulfumire cro. ln acest moment, ei devin inlelegdtori fali de un intreg , curn ar fi cei sdraci, cei oprimali sau cei marginalizafi. inlelegere din adolescen!5 poate duce la convingeri moaxate pe ideea de a alina nefericirea gi nedreptatea. Empatia subliniazd multe fa;ete ale judecifii morale gi ale i. Una ar fi ,,mfiria empatici", pe care fohn Stuart Mill o deca fiind ,,sentimentul firesc revangard... care se formeazd velul intelectului gi al simpatiei... atunci cind este vorba de !e care ne afecteazdpentru cd ii afecteazl pe al!ii"; Mill il numea 9i,,apdrdtorul dreptilii". O altd situalie in care emduce la o acliune moraltr este atunci cind o persoani din este suficient de impresionatd ca sd intervini in favoarea victime; cercetdrile arati cd in realitate cu cit empatia fald victimd este mai mare cu atit ganseleca acest martor exterior ,lntervind sint mai mari. Existd dovezi conform cerora nivelul empatie al oamenilor ar corespunde cu judecSlile lor morale. diverse studii din Germania si SUA au ardtat cd pe ce oamenii sint mai empatici, ei favorizeazd mai mult ile morale 9i, in consecinfd, resursele alocate celor nevo-

EMPAT I A gt ET tC A: nAo AcJrrt nt AAIRUISMULUI
,,Niciodatd sd nu crezi cd gtii pentru cine bat clopotele; ele bat chiar pentru tine// - este una dintre cele mai celibre fraze din literatura englezd. ]ohn Donne vorbegte de fapt despre leg6tura dintre empatie 9i afecfiune: suferinla altcuivj devine u ta-,q simli ceva fa!5 de cel5laltinseamnd ci-!i pasi. ln acestsens,contrariul empatiei este antipatia. Atitudinei empaticd este mereu antrenat5 in judecifi morale, in dileme morale care implicd potenliale victime: oare trebuie sI minti ca sXnu ili jignegtiun piieten? Oare trebuie sI te lii de cuvint gi sd mergi la un prieten bolnav sau sd accepli o invitalie la cind apdrutd in ultimul moment? Oare trebuie linutd artificial in vial6 o persoand care altfel ar muri? Aceste probleme morale slnt formulate de un cercetdtor care s-a ocupat de empatie, Martin Hoffman, ce susline cd rddicinile morahtefii se afld in empatie, pentru cd ea ne face sd ne pese de potenlialele victime - cineva care suferX, este ir pericol iau duce o viald cu lipsuri grave, de exemplu - si sd le impdrtdgim suferinfa, ceeace ne impresioneazi suficient ca sd ii ajutamls. Dincolo de aceastd legSturd imediati dintre empatie 9i altruism, Hoffman presupune cd aceeagi capacitate pentru o afecliune

136

Natura inteligenlei emolionale WATA FARAEMPATIE: CE ESTE TT,I ruTNTTE CELUI IARE MILESWAZA; M O RALITATE A SO U O PATULUI

Rdddcinile empatiei

137

gi sfirgegte in masturbare: Dupd aceea, atacatorul simte o vreme o oarecaredescdtugaredin starea de tristefe, nu-

Eric Eckardt a fost implicat intr-un delict scandalos: fiind garda de cgrp a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjat cl niqte ucrsagi plltili sX o atace pe Nancy Kerrigan, rivala Tonyiei de.la Olimpiada din 1994,care a luat medalii de aur la proba feminind de patinaj artistic. ln urma acestui atac, genunciiul lui Kerrigan a avut de suferit grav, fapt care a impiedicat-o sd srr antreneze citeva luni, foarte importante de altfel pentru cariera sa. Atunci cind Eckardt a vdzut-o pe Kerrigan la televizor cum plinge, remugcdrile l-au cuprins brusc gi i-a spus unui prieten secretul lui, ceea ce a dus Ia arestarea atacatorilor. Aceaita este puterea empatiei. De obicei instr, din picate, ea le lipsegte.celor care comit cele mai oribile crime. Profilul psihologi&l violatorilor, al celor care molesteaztr copii gi al celor care dau spargeri extrem de violente este acelagi: ei sint incapabili de empatie. Aceasti incapacitate de a simfi suferinla victimelor le permite sX se minttr singuri, incurajindu-se astfel in actele lor criminale. pentru violatori, minciuna sund cam aga: ,,Fembilor le place sd fie violate,, sau: ,,Dacd se opune, de fapt se lastr mai greu, asta e tot,,; pentru cei care molesteazd copiii: ,,De fapt, nu-i fac nici un rau copilului, ci doar ii dau pulintr iubire" sau: ,,E doar o altl forml de afecfiune,,; pentr_upirinlii care i9i maltrateazl fizic copiii: ,,Asta nu este decit o disciplintr de fier." Aceste autojustificEri au fost preluate de la oameni tratali-,pentru astfel de probleme gi care au declarat cd asta gi-au spus atunci cind igi brutalizau victimele sau se pregtrteau s-o facd. Blocarea empatiei la acegti oameni in momentul in care isi chinuiesc victimele este aproape intotdeauna parte componentd a unui ciclu emolional care accelereazdacestgacte pline de cruzime. Ele stau mdrturie din punct de vedere emolional pentru ceea ce duce la un delict sexual cum ar fi molestarea unui copil17.Ciclul incepe atunci cind agresorul e foarte suptrrafi furios, deprimat, singur. Aceste sentimente pot fi declangate,de exemplu, de urmXrirea unor cupluri fericite la televizor, ceeace ii creeazd, apoi un sentiment de deprimare, datoritl faptului cI el este singur. Atacatorul care cautd mingiiere in fantezia favoritl doregte de obicei o prietenie caldd cu un copil; fantezia devine se-

estede scurti durat5; depresia ce aceasta 9i singuritatearecum gi incepe sd se gindeasce mare forfX. Atacatorul ln mai putea s5-gipund in practictrfanteziileerotice,spunindu-gictr
justificdri, ca de exemplu: ,,De fapt, nu-i fac nici un rdu co-

i, pentru cXnu sufertr din punct de vedere hzic" qi: ,,Dacd copil nu vrea strfacdsexcu mine, mi poateopri." In acestmoment,atacatorulvede copilul prin lentilele unei
perverse gi nu cu empatie fali de ceea ce simte cu ade-

emofiositualie.Aceasti detagare *trrat cqpilul intr-o asemenea
caracterizeaztr tot ceea ce urmeazi, de la planul pus la cale

atentda ceea tru a-l prinde singur pe copil pind la repetarea Toate acestea in practicd a planului. intimpla ptrnerea 9i 1eseva fnt,urrnlrite ca gi cum copilul implicat n-ar aveanici un fel de
proprii; in schimb, atacatorul proiecteazd in fantezia

dinpartea copilului. Sentimen1neroticeo atitudine cooperanttr greafa, teama, dezgustul copilului - nu sint luate in sea{ele ele ar ,,distruge"tohrl pentru el. intr. Dacdatacatorulle'ar percepe, "i Noile tratamentepentru agresoriide copii 9i alli atacatori-se foncentreazemai ales pe lipsa de empatie fald de victime. lntrunul dintre celemai promilitoare programe de tratare, atacabrii citescrelattrricumplite ale unor delicte similare cu ale lor, urmdresccavictimelor.De asemenea, povestitedin perspectiva
video cu victimele in lacrimi, in care acesteapovestesc ce in-

&amne sX fii molestat.Apoi atacatoriitrebuie si scrie despre propriul lor delict din punctul de vedereal victimelot imagininpovestire ftr cadrul {u-gi'ce a simfit victima. Ei citescaceaste qnei terapii de grup gi incearcd sd rdspunddla intrebdrilereferivictimelor.in final, atabare la ataculrLspictiv din perspectiva catorii trec printr-o reconstituiresimulattra delictului, de data lceastajucind rolul victimei. ri William Pithers,psihologulinchisorii din Vermont,cel carea terapiea privirii lucrurilor dintr-o altXperspectivd, crcataceastA ni-a spus: ,,Empatiacu victima schimbdpercepfia,astfel incit ilegareadurerii devine dificild chiar gi in fanteziile erotice."$i intdregtemotivareablrbalilor respectivide a se lupta cu .Abtfel fornirile lor sexualeperverse.Doar jumdtate dintre atacatorii rcxuali careau urmat acestprogram in inchisoarerepettrdelict€lecomise,comparativcu cei carenu au urmat acesttratament

care uneori par sd nu aibX nici un motiv . degaptesprezece ani. Cerrea a scos la iveald o anomalie psihologicE intilnitd la mulfi sofii care-9i blteau nevestele sau le ameninlau cu cufltul ta{r cu arma: acegti soli acfioneazd astf. Privirealui spunecd de fapt nu-i pisi de nimic.xtrem de violent gi se poate transforma intr-o capacitate de a Comite crime.9i odati ce incep.ci o sd factr pe nebu_ nul" fa!5 de cei .dere psihologic sirt mai calmi cind devin violenli gi abuzivi. sofia.elcu singe rece.rr. olipsd oportund de empalie poale deveni o . din magina.138 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 1. nici mdcar fir cazul actelor celor mai crude gi mai ne_ miloase. Acest lucru inseamnl ci din punct de ve. Mergind intr-o magind cu Leon Bing. arunci o privire citre magi_ na noastrd. Unele dintre cele mai rele chipuri pe care le ia absenla de empatie au fost descoperite intimpl5tor intr-un studiu asupra unodintre cei mai cumplili indivizi care i9i b5teau nevestele. in cazul criminalilor psi_ hopali (care mai nou se_numisc sociopayi. chiar gi trcercarea de a-l abandona. impugcindu-i din-magina in mers.rdu" pini la conducitorul unei corporafii. omori rs_ prezintd un fel de rezumat al psihopatieils. Cei mai cruzi criminali. ceilalli igi calculeazl bdtdile. El i-a spus lui Bing .i vryj s-earate ce poate.s. Faraindoia_ li cd in privirea lui am vizut frica. inctrierindu-se prin baruri. El ctescrieaceastdintimplare mai curird cu mindrie decit cu re_ mugcare_. psihopalii sint binE_ cunosculi pentru faptul ci stnt fermecdtori nu au nici un fel de 9i remugcdri. gi manevreazi emogiile vic_ timelor cu acelagicinism.virtute" in multe roluri din via!5. Sd ne gindim la cazul lui Faro. prea multd empatie ar putea fi contraproductiv5.. gi nu pentru cd sint intr-un acces de minidO.!i_aiur. Cripis Blood. nici de a lui. Apoi opregte magina. ii prinde prr1r*-u lui Faro. nici de via!a ta. Faro ii demonstreazd lui Bing ce privire i-a aruncat persoa_ nei din cealaltl magind: M-a privit fix gi irtreaga fizionomie i s-a schimbat de parcd cineva ar fi fdcut un trucaj fotografic. cum ar fi ucigagii in serie care se bucurd de suferinla victimelor inainti de a Ie "udi"i..inllmidarea altora . Psihopalii sint 9i mitomani credibili. de exemplu. seuit5 intr-o pa*e.treaba". dac5l-ai provocape aiestpugti.* * Atenlie: chiar dacd ir:r anumite tipuri de criminalitate sint irn joc Jrnele tipare biologice . de la polifistul anfhetator . simlind cd cineva se uitd la el.asta nu inseamni cd toli criminalii au probleme biologice sau cd existd unele .aga cum se intimpld de obii in crizele de furie. aceastdanomalie iese la iveal5: Ittmul cardiac scadeinloc sX creasc5. 'In vreme ce existi unele mici speranle de trezire a unui simt empatic la atacatori cum ar fi pedofilii.are o valoare de supraviefuire intr-un mediu . Acestchip ifi spuneci dlaci ai rispunde cu aceeagi monedd. orice-pentru a obline ceeace doresc.*u_ re risc. Psihopatia. Faro a . A devenito fald de cogmar. Fdrd aceasti motivalie inilial5 inspi_ ratd de empatie.rrriu. acesta fiind un diag_ nostic psihiatric) ele sirit mult mai reduse. . are ca sporirea violenfei.-ni_ se afle in inca_ pacitatea lui de a face altcevl decit conexiuni emolionale super_ ficiale. prin care sd demonstrezetrecerea timpului. ' Acegti soli reci gi brutali sint o specie aparte fald de ceilalli toli care igi bat sofiile. . Violenla lor pare a fi o formi de terorism calculat. Mai intii. la serviciu sau cu ceilalli memDri ai familiei.le Bineinleles cd intr-un comportament atit de complex precum fel criminal sint multe explicalii plauzibile care nu evocd baza .39 gi care sint mult mai mulli.. din furie. care tocmai scria o carte despre bandele din Los Angeles.seuitd in jos. incapacitatea de a simlr empatia sau vreo compasiune de orice fel sau micar de a avea o tresdrire de constiinld. intr-adevdr."i Unii cercetdtori care i-au studiat pe psihopalii criminali bdcd stilul lor rece de a manipula 9i lipsa empatiei sau a unii. in momentele lor de furie maximS. Cei care au acte de torturd pentru terorigti. Sint multe c5i manipulatorii. orice ar face ea.r"r-etour". 9i in timp ce cei mai mulli bSrbafi devin violenli cu soliile lor impulsiv. Iatd cum po_ vestegte Bing acest schimb de violenfe: $oferul. pentru cd se simt respingi sau sau de frica de a nu fi pSr5sili. descriu fe3D(ecutat lul in care au irrvdlat sd se disocieze de sentimentele victimelor pentru a-gi face .. poate uneorisi apard tocmai dintr-un defect neural. par a fi violenli gi in afara cdshiciei. care a mu_ tilat o mamd gi pe copilagul ei. Ar fi aceeacd o capacitate emolional5 perversd . membrul unei bande din Los Angeles. lngherind pentru o clipi. esteinspdimirtdtor si 9i vezi acestlucru cu ochii tdi. irtr-un grod calculat. in aceste cazuri..cum ar fi un defect neural in empatie . este una dintre cele mai uluitoare lipsuri za totalei rdceli sufletegti a psihopatului pare sI "*ogiorrule. fiind in stare sd spund .biologicd.doi gagii. o metodd de 6qi stdpfurinevestele insuflindu-le frica. restul tratamentului nu va funcfiona.

nu mai plinge. e. Len il mugcd peJay.. Len gisegte mingiiere de unde ne-am agtepta mai de la fay.pen. incitincepe str inigteasctr.Asculttr.Len. respectiv piesele de Lego.escifreze mai multe cuvinte ale cdror litere au fost amestecate. care degi inilial era partea vitdmati.Nu mai pliage.. Artele sociale Aqa cum se intimpld foarte des cu copiii de cinci ani care au rnai mici. Len incd plinge. psiholog la Universitatea British Columbia. cam la o zecime de secundd." Len continud str se smiorctrie.gena criminald". 9i creierul limbic.mfu\giindu-9i si-l calmeze:. Cum durerea viitoare nu genereazi un val de lelinigte.dindu-i o mini de ajutor la strinsul piede Lego gi la punerealor intr-un sdculef addugind priete. Te rog. da?" Chiar gi againlacrimile continud sd curg5. Cuprins de un val de furie.. fa!tr de cuvintele neutre cum ar fiscaun: ei pot decide mai rapid dactr acel cuvint emofional a fost incurcat. care ?i atageaztrun anumit sentiment. intorcindu-se spre Len. fiecare sugerind implicarea unor trasee neurale citre creierul limbic.. iar creierul lor araie un tipar distinctiv de reaclie la cuvintele emoSonale. Ei bine. nu mai semne de naturd biologicd astfel incit si indice inclinaSa pentru crimA. ca reaclie normaltr in cazul unor oameni care urmeazi str sufere o durere hzicdzr. e un om intruntru. economice gi sociale iare converg spre criminalitate.rcd probabil cd i s-aptrrut o mare nedreptate. majoritatea nu.. Apoi. frtrliorul s5u de ani gi jumltate. Inctr iritattr. psihopafii nu au asemenea reacfii: creierul lor nu dovedegte existenla unui tipar distinctiv de reacfie la cuvinfele emolionale gi nu rispunde mai rapid la ele. pe una dintri ele undele cere_ brale sint mdsurate pe mdsurd ce oamenii fircearcr str d. care recunoagte cuvintul.Ei. Robert Hare. Ce-i asta. . Schimbul de replici suntr cam agal: . In acestmoment . Cuvintele sint afigatefoarte repede. Len plinge! Len plturge. marna lui refuztr str-l consoleze. iar unicul consens la care s-a aiuns este ci nu existtr un asemenea insemn biologic Ai categoric nu existi .nu cunosc empatia.Ii aratl fratelui lui o maginuIgtrategie:distragerea vrind astfel sd ii abattr gindul de la mica tragedie care toc- l7a cuprins.vine gi-l ceartdpe [€n.140 N at ur a int eligenf ei emolion ale O posibili bazd psihologicX a psihopatiei nemiloase a fost prezentatd in dou5 feluri.en?" .1€n. il implord Jay.irn ciuda consoldrilor. LipsA de empatie ar trebui pusi aldturi de toate celelalte forle psihologicd. Chiar daci existd o baz6 biologicl a lipsei de empatie in unele cazuri. $i pentru cd ei nu simt aceastd frici . reflectare a superficialitlfii lor mai generale in domeniul'afectiv. sugerfurd astfel o disfuncNionalitate a circuitelor dintre cortexul verbal. care ii tot ircurca piesele de Lego cu care se ru amindoi. Len igi pierduse rXbdareaatlay. cel care a ftrcut acest studirj interpreteaztr rezultatele in sensul dovgdi$ faptului ctr psihopalii au o inlelegere superficiali a cuyintelgr emo!{onale. |ay adopt2to atitudine materfratele care plinge. PlingeLen. sau compasiunea. A apfuut o controversA ir acest sens. dar nu gi la cele neutre. cum at fi a ucifu. spunindu-i strlase obiectul acesdispute. acest lucru nu tnseamntr cd tofi cei care suferd de a9l ceva ajung la crimd. auzindu-l pe |ay scincind de rere.l.en izbucnegin plins. Uite la el. sXle pun la loc pentru Lenny. fa!tr de frica sau durerea victimelor lor. Hare crede Ceimpietrirea psihopalgilor se bazeazA in pa1!e pe un alt tipar psihologic.{Jite.. Len? Ce-i I-. izbucni in lacrimi. lngeniosul |ay incearcdtotugi o atenfiei.Jayigi implord mq ca din p{€u lui Ley . Hare trage concluzia cd psihopalii nu sftrt pregcupali de posibilele pedepse fald de ceea ie fac. te rog". Atunci idoptl alttr tacticd..Mdmico.. pe care l-a descoperit furtr-un studiu ce sugereazd o deviere in funclionarea nucliului amigdalian 9i a circuitelor aflate in leglturd cu acesta: psihopafii care gtiu cX vor fi supugi gocurilor electrice nu aratd nici un fel de teamtr. .Lnn. Mama lor. devine fur- timp aft de preocupatde lacrimile fratelui lui. liniCtindu-l totodattr gi in'. Sub acestpretext al egecului. Majoritatea oamenilor reaclioneazd diferit la anumite cuvinte cu incirctrturi emofional5.

Printre sughifuri. Pentru a manifesta o asemeneaputere interpersonal5. si reugeasctr in relaliile intime. cel puocazional.chiar dacd aceastdcapacitate dd greg uneori. inceputul dezvoltdrii acelei capacitili de a-gi potoli minia gi supdrarea. el ameninfd: .742 Natura inteligemlei emolionale Artele sociale 143 Len insd nu manifestd nici un interes.m.LJna dintre ele esle minimalizarea exprfundrii emoliei fiind tradilia japonezi ir cazul resimlirii unor sentimende disconfort ir prezenla unei Persoane ce reprezintd o auto- . aga cum gtie orice plrinte care a avut un copil mic..Vrei sd-fi trag o palmd?". deficienlele in aceastddirecfie duc la incapacitade adaptare la viala sociali sau la dezastre intelpersonale reate. insusau insensibili. Rlbdarea pare o altemativd la acceselede furie. Len reugegte si scoatd un suspinat: .Atunci.Nu" govXitor. mai bine sau mai pulin bine. dovedindu-se aroganli. . copiii trebuie sd ajungd la un nivel de autoconkol. Tentativele de semnalizare a acestei capacitdli de stdpinire a propriilor emofii ies la ivealS cam in aceeagiperioadi: copiii mici invald sd agtepte fdrd sd plingd. Dar chiar 9i acestetr6s5. ameninl5rile 9i poruncile directe. Existd mai multe reguli debazd. Nu conteazd. Len. Cird studenlii japonezi au urmdacest film in prezenla unei persoane ce rePrezenta o autoritafefele lor dideau doar vagi searlnede reacfie.ir privinla modalitdlii de ex.|a care Len rdspunde printr-un . O astfel abordare a emoliilor altcuiva .lay dd dovadd de un vast repertoriu de tactici..2. Aceleagi pomiri pot fi folosite pentru a necdji sau chiar a chinui un frate. impulsurile gi enervirile .turi malilioase vddesc necesitatea de o importanld capitald a existenlei unei inclinalii emofionale: capacitatea de a 9ti care sint sentimentele celuilalt gi de a acliona astfel incit acestesentirhente si poatd fi formate. Aceste capacitEli la nivelul vielii socia- permit cuiva sd semobilizezesau se fie o surs5de inspirar pentru ceilalli. ln aceasdireclie. Acessint adevdrate competenle sociale care duc la eficienla in tracelorlalfi. dovedind un amestec de chipurile ).telor ce trebuie manifestate in anumite momente. Avind . distragerea atenliei. terog".. gi empatia. mamir vine cu ameninlarea pdrinteascd tipicd: . sX se certe sau sd lingu- i pentru a obline ceeace-gi doresc. disconfort. MANTFE STATI -VA EMOTilLE Una dintre calitilile importante in viala sociald este felul in oamenii gtiu. Firtr indoial5 cI Jay se bazeaz|pe un intreg arsenal care a fost folcsit asupra lui ir propriile-i momente cu probleme. Semnelede empatie aPar Pe la doi ani. potolegte-te. tocmai lipsa acestor capacitdli poate face ca gi cei strdluciti din punct de vedere intelectual si naufrain relaflile lor interumane. Capacitatea de a gestiona emoliile altcuiva este insugi miezul artei de a manevra poziflrv relaliile interumzule. l-a irdemnat pe acesta sX ine atit de mult sX igi linigteasci fratele care plingea. empatia lui adicd rdddcinile compasiunii. Tot aga cum un copil de virsta lui poate detecta in suptrrarea fratelui gansa de a se rizbuna 9i chiar de a inriutili situalia. Racordarea la cerinfele celorlalfi presupune un minim de calm interior. CI ili trag una!" Aceasti microdramd scoate la iveal5 o complexi gi remarcabild atitudine emolionali de care este in stare un copil de doi ani gi jumdtate care incearci sd rezolve emotiile altcuiva.. intr-adevdr." Ceea ce duce la stratagema final5 a lui ]ay: imprumutird dirr fermitatea mamei gi din tonul ei autoritar. sprijinul practic..chiar dacl nu intotdeauna aleg aceascale. sd-i convingd sX-i influenleze pe ceilalgi sau sd-i facd sd se simtd in largul lor. de la simpla implorare la gtrsireaunui aliat in mama sa (de9i ea nu este de nici un ajutor) pinX la mingiierea fizicS. culturile diferitelor PoPoare vaiazd enorm' De Ekman gi colegii sdi din japonia au studiat reacliile faale studenlilor la un film infioritor despre ritualul circumaborigenilor adolescenli. aceastd bazd.Nu mai plinge. Dar atunci cind ci sint singuri (degi erau inregistrali cu o camerd aslor s-au contorsionat. Desigur ci. Pierzindu-gi rdbdarea cu el.Incere. ceeace este mai practic sd foloseascdforla .capacitilile umane" se dezvoltS. sd-9i exprime rriile sentimente. spune mama fer. Paul Ekman folosegte termenul reguli de imnre pentru a desemna consensul social in privinla senti..presupune formarea a doutr talente emofionale. este de neconsolaf lacrimile lui nu se mai opresc. spaimd gi dezgust. in aceastd furcercareimediati de a-gi calma fratele.o adevdratd arti a relaliilor . Ceea ce conteaze este'cdel l-a aplicat intr-o situalie dificild incl de la o virstd foarte fragedi. usor exasperat5. afigarea empatiei lui Jay 9i i:rcercarea de calmare a celuilalt estecategoric universal valabilS.

il. educafiein privinla regulilor a" fu. "u* Pru. Dar astairtr-o cd lecliile Pe carele invilim in privinmtrsurd. cu atit ne contromai bine semnalele Pe care le transmitem. dezastru Evident cd actorii sint ad. "rtu Exprimarea emofionaldare desigurconsecingJimediate .". pil va irvdfa-o altr reclie va reaclion" 9i il?. pentru cd nimeni nu i-a imp 'rcduptr ce au hecut.bltIlie.i"g"". poruncitor $i rece -_ 9i care i9i transmite mesajul -o*"nt ristit in loc s-o faci Fopt_it 9i cu cdldurtr_. Asemenea reguli privitoare la exprimur"u fac'partedin dicliona_ "^-oliiior rul regulilor de bund iuviinfd. un pluton american a r. bunicurui incrun. atuncicind sint urmate prost.. Si f5rd in_ nepldcute in spatele unui chipr.i* uunui sentimefli cu un alttrf acestsistem apare in anumite culfuri ." ahqeazd.." piinjl mamei ei cd frnk ry le mai marea nectrjit-o. un iil:1. tindu-se gi dirdu-i un lespuls teio". lp educafie_ explicita."lrt . simplu am incetatstrne mai luptdm.. cllugdrii : spre ei gase zona de luPtl. rezerya unei soi politicoase este la urma urmei doar o modalitate de a asici nici o scurgere de emolii supXritoare nu va avea faptul a (este o reguli sociali care atunci cind ajunge in domeniul re- ire simgim ignorafi.. contaminartionald este mult mai subtili. J"lu oiam s-ofac. A I I COIVLT]VIII\IAREA EXPRESNTTATE EMOTTONALA rdzboiului din Vietnam..evlratiartigti ai exprimdrii emofio_ nale. rnili . "lr. infocuies. pentru ci toati lumea a renunlat.i.e_i" cu un sentimentnesincer.":9Ttele ar h exagerarea a ceeale simt" ." v#L allii.uulJ"t" .. genla emofionald? InvXfEm foarte de timqyliu exprimarea acestor reguli.1.il ia sigur ci acelco.il.Au luat-o prin A fost de-adreptul ciudat. In privinfa educirii sertime."grrti inseamimpact optim. unul dintre soldalii ameri- etr le refugieze itrtr-o plantalie de orez in toiul unui de focuri cu vietramezii. Transmitem9i capdispoiigiile celuilaltintr-un fel de economiesubterani a psiastfel incit unele intilniri sint otrXvitoare.ut de genul ... igi amintegte David Busch.Asiunde_liadevaratete sentimente 11l|tlti: lequld atunci cind ele ar putea strsuperep" arag. Acestlucru ilustreazi'urt principiu al vie. $i probabil cd ilucru au simlit cu tofii.. iju. strzimbear ctr gisd rnulfumeascj in momentul "rutu in carebunicul i_aadus dl ziua lui un cadou oribil. au inceput sd se cdlugdri."lru dai mai-pufin supdrdtor. mi-am pierdut orice chef de luptf.ri"'. prin asupra p-ersoanei carepririqt" u""rt *esaj' Copiii sint imp. transformindu-i in soldali pacifigti.cit 9i mesajul. estenepoliticossI refud.in cel de_ataoiiu". t.ovadi studenlii atunci cind gi_arr I t4 Artele sociale 145 ::rj.. faci . in t exact s-auuitat nici in stinga..nici in dreapta.pli"putereaexemplutui:copiiiinvali "*pri*ur"'r" sf.Daci unui "r"ofiif" zimbeasc5 "ti i susp"rls6 9i sb "opit mulfumeascd"de cdtreun ptrrinte in u""l este as.Ne .a.. expresivitatea lor genereazd reacliapublicului.p:rl"^. jignit de acesr :":jl*:fci mesatcontuz. semnale emolionale in decursul fiecdrei intilniri semnale ii afecteazd pe cei care se afli in preajmi' Cu tem mai abili din punct de vedere sQcial.atunci cind repede.ht .*"i"urbur"u acesta estesistemulabordat ae fetila de gase ini re i9i schimonosegtefala. respingisau binevenili 9i respectali..Natura inteligenlei emolionale ritate gi de aceastaau dat d. o u ti"iu ui ri-o tirt)?r..:pentru emoliilor sint conforme modelelor pe care le-am diferind in foarte mare mtrsuri in ce privegte cade a dovedi o mare pricepere.Perfectcalmi 9i linigtili.saucel pufin nu in ziua aceea. pozitivl (chiar dacdfabe).. -prir. De obicei.1c!. bunicului eite foa*e difert H prmul cazestefe" !f::9lsup_ra amdgit).r.fti.. Sigur ctr intimplare esteuna extraordinard. urr reieztt. duc la :: "" emotional. u*pr* emofionale. dar a fdcut_o *il.. aur-u Uir. Fel-ul in care"ur" sini folosiie. drept pentru "ri"fi*. Dintr-odatX.r.i o parte dintre noi sint actori inniscufi. fiind un fel de schimb ta- f."3Calmrrlcdlugdrilor tips-it gi pe ceilalfi.".l. ele diiteazi im'pactuf sentimente_ lor asupratuturor celorlalgi. iar altele beneSchimbul emolional are loc la un nivel subtil aproape imfelul in care ne mullumegte un vinzitor ne poate faunul altuia sentimentele ca gi cum ar fi un fel de microti.Multumesc.: cul.qri"tr-o 'ciq iljnvftem pe copil sliu-gi J"ru*agirea." cel mai ade.tetoi """u . ahau in plin6.re sepetrecein fiecareintilnire in parte. iacruntinau_se cumplit gi strimblrt du-gi gura.tii sociale: emoliile sfint contagioase.: tegii gi cunoagterea lor constituie un factor important in intelr. Aiest lucm se petrece atuncl .

Inteligenfa emolionaltr include qi administrarea acestui schimb. ftrrtr gXne dtrrn seama. dispozilia celui mai expresiv s-a tranpferat asupra celui pasi#. Orrarea poate fi atit de subtild. cu atit preiau mai ugor dispozifiile sufletegti. incit dacl ambii se afld pe base pot migca ir acelagi ritm. in care actorii igi amintesc gesturi. Schimbtrrile sint evidente la nivelul unor senzori electronici. Aceastd labilitate pare cd ii face mai pulin impresionabili. De in cadrul unui studiu asupra sincronicitSlii fizice. fericili. Atunci cind oamenii se simt fericiti sau !i. duptr care au stat pur gi simplu fald in fa!tr. care a studiat acest schimb emosubtil. rtrspunsul este c5. Aceastd sincronizare a dispoziliei deterfelul in care o anumitd interacliune a avut loc in bine sau tlu. ea s-a intors gi i-a rugat str noteze din nou dispogilia tr care se afltr.tre cel mai pasiv. mai interesafi 9i mai disponibili pentru o relalie inter- . direcfia transferului de disgozilie este de la cel mai puternic din punct de vedere al exprimtrrii sentimentelor cf. a constatat ctr atunci cind oamenii vtrd un chip zimbitor sau unul furios. Intenlionat au fost alese perechi de subiecfi in care unul sd fie genul care igi exprimtr foarte tare emoliile. migciri gi alte exprim{ri ale emofiilor pe care le-au simlit puternic in trecut pmtru a reda din nou aceste sentimente. Iattr o demonstrafie remarcabild a subtilitllii cu care emofiile trec de la o persoand la alta. Sincronizarea intre profesori 9i elevi indici cit de mare este I emofional dintre ei. Imitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul de subtilX. dar greu vizibile cu ochiul liber. si-i faci pe acei indivizi sd fie 9i mai empatici.Doar a vedea pe cineva cum igi exemolia poate trezi aceadispozilie. studiile fdcute la nivelul clasei au cX pe mdsurd ce coordonarea de migcdri intre profesOr 9i este mai apropiatd ei se simt mai prietenogi. agteptind persoana care ficuse experienla sd se reirtoarctr in incdpere. Oare cum a avut loc acest transfer magic? Mai mult ca sigur. doi voluntari au completat o listX despre dispoziliile lor ir momentul respectiv. cu cit persoanele cu care se firtilnesc sint mai pe lungime de undtr din punct de vedere fizic cu ei. cu atit partenerii femeilor deprimate se sim- mai rdu duptr aceste disculii . propriul lor chip redi sernne ale aceleiagi dispozifii prin ugoare modificiri ale mugchilor faciali. Cu cit sincronizarea intre parteneri era mai mare nivel nonverbal. Atunci cind doi oameni interacfioneazd. lntr-o experien!tr simpli. Doud minute mai tirziu. Invariabil.. fohn Cacioppo. Cu tofii sintem practic unelte utile unii altora in acest schimb emolional la bine 9i la rdu. Aceastd sincronizare pare sd faciliteze transmiterea gi primidispozifiilor. Ulf Dmberg. prelutrm emoliile pe care le vedem exprimate de altcineva prin intermediul unui mimetism al expresiei lor faciale. Acest lucru ni lntimpl5 tot timpul . un cercetdtor suedez de la Universitatea din Uppsala. entu!i." Gradul de emofie resimfit de oameni in cadrul unei intilniri oglindit de cit de bine sint orchestrate migctrrile lor fizice in fitentul vorbirii . a constatat cX: . Acest lucru a fost constagi de Daniel Stern atunci cind a urmirit sincronizarea intre in perfect acord cu sugarii lor.o versiune ceva mai pulin intenstr a metodei Stanislavski. pentm ci talentul lor emofional ne face str ne simlim bine.existd un fel de balet al sincronizdrii emofiilor. al gesturilor sau al tonului vocii sau al altor semne nonverbale ale emofiei. Prin aceastdimitafie.pentru ctrpreluau proasta >ziliea iubitelot'. chiar gi in cazul ftr care acesteasirt negative. .146 Natura iitdligenlei emolionale Artele sociale t47 laliilor intime este sufocantd).ei sint sufletele spre care se indreaptd cei aflali in situalii emolionale grave.. oamenii recreeaze in sine dispozifia celuilalt . aceeagireciprocitate lemigclrile celor care stabilesc un raport emolional. O persoand dd din cap cind celXlalt igi susfipunctul de vedere sau amindoi se migcd pe scalrn in acelagi ori unul se apleactrin vreme ce celdlalt se lasd pe spate. iar celdlalt gi le ascunde.simpatic" gi fermecitor sfult ter" mmii pe care ii folosim in privinla celor cu care ne place si fim. avfird in ve- ctrpot fi atit de impresionali de sentimentele altora).psihofiziologul in probleme sociale de la tatea de Stat din Ohio. indiferent dacd ne dim nu seama ci imitdm sau nu expresia faciald. reclamele sentimen- pot impresiona pftrd la lacrimi. Cel care sirt in stare sX-i ajute pe allii str se calmeze au un deosebit talent in relaliile sociale.acesta fiind un indice de apropiere de obinecongtientizat. fedeprimate participau la aceste experienfe impreuni cu erii lor de via!tr gi discutau desprg o anumitd problemd relafia lor. sensibilitatea lor inndscuttr face ca sistemul lor nervos autonom (un semn al activittrlii emofionale) str fie declangat mai ugor. Dar unii oameni sint extrem de sensibili la contagiunea emolionali. in vreme ce o discugie rapicu o persoanl veseld le poate ridica moralul (de asemenea.

care preia conducerea. in general. in larguf nostru. ei pot face carierd in diplomafie.tiTp'). versiunea adulttr a racordlrii emo_ lionale dintre mamr gi sugarul stru.ro. legdturi foarte rapide gi bune cu ei. chiar dactrastaa constatin faptul ctrgi-a propriul genunchi. Cei care au caipacitatea de a excela in dezamorsarea. este felul in care cei foarte abili reugescsd-gi sincronizeze emofiile.in afarl de Rogeq.. .Separe cI Roger extrem de apt in recunoagterea sentimentelor colegilor sdi. Acesta este inlelesul sintagmei .acesta fiind mediul p. Trebuie sd exin. coordonarea dispozigiiloi sufletegti este-insigi esenfa raporturilor interumane. in proble. in mod similar.'mele de arbitraj sau in magistraturd." un proces (asemeni celui ciclic zi-noapte sau fazelor lu_ .ho! de :Fuu :. Cacioppo subliniazX cd oamenii care nu sint in stare sI primeascd sau sd transmitd emoliile sint sortili str aibd probleme ih relaliile lor..indiferent cI sfirt unele pozitive sau negative.Iiioa_ cd_pe deget"... strigind: . Negociereasoluliilor . se impiedicd. un nivel inart de sincronizare intr-o interac.acesta . se In tgte. dacd existi o mare legtrturi. psiholog la Universitatea de Staf din Or*on. la ofilerii estecopilul orice fel.. Antrenarea emolionald stdlabaza cipacitilii de irifluenlare.Misura ir care ne simgim prost sau bi_ ne cu cineva depinde gi de un anumit nivel fizic. este vorba *torl de o intilnire inke persoane. se lovegte la genunchi gi incepe str plingtr. un moment potrivit pentru coordonarea migctrrilor pentru a ne simli bine. Dominanta unui lider puter_ nic sau intelpret este capacitatea de a impresiona ii-rtr_un 1y""1 fel publicul format adeseadin mii de persoane. reflectd profunda legiturl dintre paitenerii respec= :. dierea disputelor. ori ca intermediari sau ca ' administratori ai preludrilor de companii.148 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale ORI GIN ILE IMTELIGEJV.IEI SOCIALE 1. Thlentul lui Rogerreprezinti una dintre cele patru capacittr|i incarele identificd Hatch si Gardnerca fiind componentele lei interpersonale: grupurilor t r r q r u vr aceastaeste o calitate esenfiald pen- eforun conducdtot presupunindinilierea 9i coordonarea itru '. Acegtia sint copiii care rezolvl neinlelegerile de pe terenul de joaci. hotdrind de-a ce se vor juca ceilalli sau devenind cdpitan de echipd. Cind.profund sau intim.talentul mediatorului care previne con*l'flictele gi le rezolvi pe cele care plutesc tr aer. gi-gi vreme Reggie Roger apleaci freace scircegte. Determinant in eficienta interpersonaltr. .la fel pentru a antre_ na emoliile auditoriului6. susline Cacioppo.Acestaestetalentul care rdin armatd gi la gefii eficienli ai unor organizafii sau institulii rile remarctrla regizorii sau productrtorii de teatru. ln mod 1l"Trt similar.ryu*u tivi. dispoiiliile iufletegti lncep sll se amestece. acest lucru ipseamnd determinarea stirii ernolionale a celeilalte persoane.rlceluilalt .Asemenea ii talentului lor.9i numai el a sd-l consoleze. liune denotd cd oamenii implicafi se plac reciproc.. unul dinlegii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum. cel care are iea mai mare putere de expresivitate cea mai mare forld . Frank Bcr. Aceastd putere de a determina o anumittr emofie seimind cu in biologie se numegte zeitgeber(care inseamnl . 'nii) care antreneazl ritmuri biologice.furarbitrarea sau furme. iul genunchi.funclioneazd.ominanti vorbesc mai mult. pentru-un cuplu de dan_ muzica devine vn zeitgebeial trupului. chiar dac5 nu pot explica prea bine de ce.Pe scurt. care a flcut acestestudii. mi-a spus: . ce se vor coace de-a lungul vielii. Acest gest mirunt dovedegte un adet talent in privinla raporturilor interpersonale 9i o capacita- pentru pdstrarea relafiilor apropiate. Roger a fost singu- carea observatcd Reggiea pilit-o gi ci sufertr. te o sincronizare compatibili. $evenim la o grtrdinildgi la ci$va pugti carealeargi pe iarbi. Sin.fie emolionaldesenfiald estevorba de o cXsltorie. carese ceilaJlibdieli continuX sd fugH.in care se transmite afec_ liunea. Pe terenul de joactrin general.49 umane.a unui politi_ cian sau a unui predicator . forla unui bun vorbitor . avird 11 vedere cd adesea semenii nu se simt in largul lor atunci cind le stau aldturi. nieri. tr vreme ce cei supugi privesc mai mult chi_ plr. partenerii d.turilor unei intregi relelede oameni.tcoape conceptulinteligenlelormultipleT.$i eu m-am lovit la genunchi!" este citat ca avind o inteligenld interpersonaltrexemgi apareintr-un studiu fdcut de ThomasHatch. A stabili tonul emolional de interacliune este ftrtr_un fel o dovadtr de dominare la un nivel.de o prieteniesau de un parteneriat aptitudini la copiii de grddinild sint doar' afaceri.este de obicei gi cel ale cErui emofii le antreneazd pe are celuilart.

tlreia se afltr.leferitor la empatie gi la r1*illt* unor iegdturi interumaie.etectasau de a presupune sentimentele celorlalli. pentru cd gtiu sj cultive emoliile . Aceastll cunoagtere a felului cum simt ceiralfi poate dgce la stabilirea cu mai mare ugurinld a unei relalii intime sau a unei leglturi de orice fel. d1c9re. aceste per" soane sint buni .. Anal.emolionale.. dacd este combinattr gi cu un oarecare talent literar.r 9i simplu ceea icegti oameni sint dispugi si ii factrpe cei pe carenu-i pot suferi rtr creadl ctr le este prieten. fiecare in funcgiede cel in prezenla ciruia se afltr.o.sau micar plil-.ti-one azt ceilalyi.capacitatea de a d.ln cazul unora".Crezul lor ftrcuti de W. lele de exemplu. fdcind in a9a fel incit se obtina efectul icontat in acest sens/ asemeni unor actori ta..spicu_ ce fir interpretarea reacliilor 9i a sentimentelor semenitor. motivele gi trgrijordrile lor. parteneri de viald pe care te pofl ' bizu| buni prieteni sau parteneri de afaceri.trecind de la supersocia- . be obicei. S:.. ele pot duce la o reugitl socialtr . reugittr socialX gi chiar carismd. Acegtia sint oamenii a ciror companie este cdutatd. toate acestecapacitdli constituie ingrediente_ le necesarerelaliilor interpersonaie. cameleonul social va pdrea cX este tot ceea ce vor ceilalgi fie. in vreme ce ir cazul altora este Vorbadoar de un adevtrratcaleidoscopde aparenfeschimbdtoan. dar au foarte pu- relalii intime stabilesau mulpmitoare.izasociald.ii lasx pe ceilalfi bine dispugf hezesc comentarii de 9i genul: .Natura intetigenlei emolionale t Relaliilepersonale . fiind mai ie.. 150 Artele sociale 151 daci aceste capacitifi interpersonale nu sint echilide un acut sim! al propriilor nevoi 9i sentimente 9i al felu- hr care trebuie satisficute. psiharialist..me. Pe cameleonii sociali totugi nu ii deranjeazi deloc ctr una gi alta fac. Pentrua fi inbune relafii gi acceptafi. inion_. pe mtrsurtrce capteaztr pubtictr ilin jur. stabilesc ugor ielalii de joicd si o fic cu pldcere. Ei sint precum personajul 7-nligal lui Woody Allen. Asemmea oameni fircearctrstr detectezeun indiciu despre ftlul cum s-ar dori sI fie inainte de a avea o reaclie 9i nu spun ce simt. Cei care pot exprimi acersentiment colectiv neexprimat gi-l pot folosi in aga fel incit sX indrepte grupuri in_ tregi spre scopurile lor sint conducxtori inndscufi.estefoarte diferitl de pe care ircerc sd o creez in mintea altora pentru a-i de- Schimbulpoateavealoc dacl acest strmtrindrdgeasctr". H. care i-a studiat ale ctrror capacitili sociale ii transformd in adevdrali campioni ai impresiei bune pe care o fac8.Acesta este punctul de vedere al lui Mark psiholog la Universitatea din Minnesota." "1.. mi-a spus Snyder.. Ei i9i folosesccapacitdlilesociale pentru a-9i modela acliunile in funclie de diverse situalii 9i procedeazdca 9i cum ar avea mai multe personalittrfi. deci ginj capabili sd racordeze permanent comportamentul lor social.talentul lui Rogef.coechipieri. in felul acesta'se poare stabili mai utor o intilnire sau recunoagte ori reaclioni currr trebuie in raport cu_sentimentele gi ingrijordrile celorlalgi arta stabilirii relatiilor interpersonah. Puse la un loc. Cei care fac o foarte bunX impresie in socieLte. . in lumea afaceri.lentati. Un model mult mai ar fi desigur o echilibrare inhe adevdratul sine 9i capade adaptare la societate prin folosirea acestui talent. Auar puteasi coincidtrcu o remarctr care a spus ctr imaginea lui de sine .popularitatecigtigat[ cu prelul adevdrateisatispersonale.organizare gi in rezolvarea disputelor care pot izbucni 2i oricind in societate. unui ro_ mancier sau dramafurg cu har. socotegte cI acegtia au itiili ca-gi-cum". lor se descurcd 9i ca agengi de vinzdri sau ca administratclrl sau pot fi excelenli profesgli.. Cei care dau dovadd de inteligentd so_ ciali pot stabili mai ugor-legdturi cu ceilalfi. Copiii precum Roger se inleleg practic cu toati lumea.persoana fl:cea intimtr se impletesc bine.Ei trtrln aceasti discrepan!trdintre imaginea publici gi realitatea Helena Deutsch. modificindu-gi personalitatea cu o re- semnalede la cei flexibilitate. social depdgegtecapacitatea de a congtienti2a gi de a ressentimentele cuiva: pentru a fi indrXgit . sint capabili si igi monitorizeze propia exprimare a emoliilor 9i sd gi-o adapteze la ferul cum reic. Snyder a constatat cd semnul definitoriu pentru aceastl ie este ctr fac o impresie extraordinard. Aceste capacitlfi interpersonale se construiesc pe inteligen_ . care incu disperare si se adapteze in funclie de persoana in fala . Acegti copii au tendinla sd se descurce foarte bine ln descifrarea emoliilor duptr expresia chipului gi sirt cei mai indrdgili de colegii de gcoile. Aceastl capacitate folositd la maximum poate fi de folos unuiterapeutiompetent sau unui consilier^_ sau.Ce pl5cut e sd te afli ln preajma unei asemeneaperso. ele aducird farmEc.. cu condilia str oblind acceptul societtrfii. . dolind integritate.

cei care nu par sI gtie cird eAincheie o conversalie sau o convorbire telefonicd 9i care continud str vorbeascd la nesfirgit. a9a incit Cecil a ajuns la terapeut.toate celelalte lucruri elementaie in relafiile interumane pe care le preddm copiiilor nogtri de pe la 2 ani. De indatl ce pleca de acasdinsd. lncapacitatea de a respecta aceste reguli. vit cineva. Funcfionarea acestor reguli presupune 4esig* implicarea tuturor irtr-un schimb social desfdgurat in clelemai bune conililii...social. nebdgind in seamd toate aluziile de a-gi lua la revedere.Iattr ce povestegte Lakin Phillips. indi9i ferent care ar fi consecinlele sociale. Efectul.i. El era ir stare sti rateze complet o conversalie inti*pHto"re la ocafea gi sI bijbiie complet dezorientat cind trebuia si-gi treactr tr vreun fel timpul. cei ale ctrror conversafii se axeazd. tea sa era coplegitoare. Existau ingd 9i puncte esenliale in care era complet incapabil. Adevdrata problemd. psiholog la Universitatea Washington. consti de fapt in emiterea acelor unde care ii fac pe cei din jur sd se simttr nelalocul lpr in prezenla noastrtr.. sd imparti cu al$i ceea ce are. O asemeneacinste emotionalX poate duce ugor la o confruntare deliberatd pentru a ttria din rXddcini orice formd duplicitard sau de negare . avocatura.eurrcorugi in plan social. poate gi mai important. StingXcia lui Cecil. lnevitabil lasd in urma lor o 6tare de tulburare. care a reugit oa_ recum si amelioreze sifualia.profunde tendinle homosexuale.o lipsi de elemente fundamentale in construirea unei interacliuni umane.e Este neclar dactr aceasttrdeficienfd a lui Cecil se datora doar lncapacit5lii persoanei ce trebuia sX-l ftrvefe aceste elemente lAFnfiale de civilizafie sociald sau dactr el nu a fost in stare sd gi le insugeasctr. dar gi de a se descurca cu emoliile celor cu care se intilnesc. . sd le mu$umeasctr celorlalli. sAirceapd o conversafie9i nu sAse mulfumeasctrdoar cu da" gi. diplomafia gi politica... aceste trllsdturi sint foarte preluite in anumite profesii cum ar fi actoria. ceea ce permite un comportament in concordanfd cu cele mai profunde sentimente vilori. cei care se bagi ti pun intrebdri .te rog".Indiferent care ar fi rdddcina rdului. stingdcia nagte anxietate. .si agteptepind ce esteser" . sd spund . pare str factr diferenfa dintre cei ce ajung cameleoni. avea sd-i m5rfuriseascd Cecil terapeutului. vinzirile. care sfirt suptrrdtor de inadaptali vielii sociale . Oamenii lipsili de acestecapacitdfi sint incapabili nu numai de rafinamente sociale.. cum le zicea el. i-a mlrturisit el terapeutului. intrebindu-se daci nu cumva are . trcercind sd impresioneze pe toatd lumea gi cei care igi utilizeazd rafinarea sociali pentru l-gi mengine adevtrratele lor sentimente. Cu tolii am cunoscut oameni asemenealui Cecil. degi niciodatd nu avusese asemeneafantezii erotice.. U:r alt tip de autosupraveghere...ta in socie_ tate. ceea ce un cameleon nu va inceica si facd niciodatd.o curXfare a atmosferei. era faptul ci el se temea cd lucrurile pe care are de ipus s-ar putea si nu intereseze pe nimeni. era pur 9i simplu paralizat din de vedere. venea de undeva din copildriei toatd viafa s-a simgit ^bine in societate doar in prezenla fratelui mai mare. sd inilieze un contact social 9i sd nu agtepte lntotdeauna ca alfii sd facd primul pas.. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau.. care susfiireacI problema lui Cecil igi are irn egeculsdu din copiltrriede a invila celemai eleleclii de interacfiunesocial5: Suntere Ce-arfi putut si fie invltat Cecil anterior? Si le vorbeasci direct celor carei se adreseazi.permanent pe ei firgigi fird nici cel mai mic interes mlrturisit pentru oricine altcineva gi care ignori cu orice pre! incercdrile de a Schimba subiectul. cum se spune/ . povestea lui Cecil este instructivtr. Dar lipsa de adaptire itr societate se manifesta sub forma cea mai gravd afunci citrd se afla tr prezen!a femeilor.152 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 153 bilitate la o rezervi totald^ Categoric ctr ir acest sens.nu" sau cu alte rdspunsuri dintr-un singur cuvin! sA-giarate recunogtinla fa$ de ceilalfi. SEMNELE INCOMPETENTEI DIN PUNCT DE I/EDERE SOCIAL FIri indoialtr ci Cecil era strdlucif el era un adeviiat expert cu studii inalte in limbi str6ine gi un neintrecut traducdtor.nelalocul lor". Cecil plrea lipsit de cele mai elementare calittrgi pintru vii.de a fi fu insufi". pentru ctr subliniazX importanfa esenlialtr t nenumtrratelor leclii gi reguli nescrise de armonie socialtr pe care le primesc copiii in sincronizarea interacfiunilor lor. si dea voie altcuiva sd iastrmai intii pe ugtr. Aceste deraieri de la o traiectorie sociald fireasci dernonglreazl.Emoliiie excesive din timpul intilnirilor l-au fdcut sd chicoteasci 9i sn ridl in momentele cele mai nepokivite 9i in schimb sd nu reugeascdsI schileze mdcar un zimbet afunci cind cineva spunea ceva cu adevdrat amuzant. Aceastd teami profundd ducea la o incapacitate de adaptare in societate. era incapabil de cele mai simple schimburi sociale. pe scurt.. .

una de inv5ldminf copietingaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ci va gregit gi va reacliona gregit atit falX de profesori.nifiind. el dorindu-gi si se integreze.ii percep ca fiind .mai alesde regulile nescrisecareguverneazd asemenea trtilniri.rucial a devenit subiectul unui studiu foarte aminunfit. acegti copii suferd 9i pe plan gco. iar acliunea lor nu are asup(a a ceea ce li se intimplS. constali ci ceilalli copii se suptrrtr pe tine 9i nu inlelegi de ce.. agacum nuiti pofi mascatonul vocii. hdrXgili sint respingi atunci cind incearcdsd intre intr-un grup dejaformat.. fdcut ciliva studenli.careinseamni .In afard de copiii caresint izolali pentru ctr sint tiranici. S-a scos la ivea- Ilomente din viafa unui copil: incercarea de a fi acceptat intr-un grup de joac5. transmit mesajece creeazl o senzalienepltrcuttr.dar pari exagerat saufurios. este tot o societate. psiholog la Universitatea Emory. Descoperirile au aritat ci este extrem de im'rnPortant pentru adaptarea societate sd se observe. ei nu inleleg ceseintimpli.un studiu fiqrt pe copii de claeaa doua 9i a treia a aritat cd.ii cred ctrnu sint prea degtepli sau ctr n-au gcoaltr. Aceit tip cecomun! careesteun permanent subtext a tot c€eace faci. Acegtiasint copiii cane nu au reugit s5-gisttrpineascd limbajul tdcut al emofiilor 9i care.In esenfd. sI se interprcteze. cei care interpreteagregit aluziile emolionale au tendinla sd nu se descurce prea la gcoald.dar cirndnu se descurci in ce privegte regulile nonverbale de interacfiune umantr .Problemapoate fi aceeactr nu iimte cum trebuie spafiul.Este sfigietor sd vedem cI un copil este izolat de fi la joacd.." afard de izolarea sociald.: ABORDARII Inadaptabilitatea sociali este mai dureroasd gi mai explicittr i cind se manifesti intr-unul dintre cele mai periculoase tgate acesteasint fdcute publice. StephgnNowicki. Dacdgregegti in mesajele emofionalepe iare le hansmifi permanent. drept pentru care se. careii lovescpe ceilalli in loc strse poa+e camaraderegte .Acegfiasint copiii carenu gtiu strintre ugor in joc. Chiar gi copiii ceimai . in_ terpreteazd gregitsau folosegte gregitexpresiilefe. de exemplu.) pentru a desemna incapacitatea de a detectamesajele nonverba" 19.ftrrtr str-9idea seaml.Esteun moment periculos. la d lor.Aceasti categoriede copii sfirgegte printr-o lipsi a controlului in ra- cu felul in care sint tratali de ceilalli. Dactracegticopii nu se descurctrbine din puirct de vedere al limbajului.pi acest fndrdgili sint uneori respingi. careinseamne .desiguq. capabil str stabileasctr un contact vizual.simt deprimali gi apatici. lntr-adevdr.semnai.pentru cd atunci copiftil esteindrdgit sau urit.NATE PUTEM SUFERI'. gi ii evittr. PRAGUL . sd intervind in mod negativ asupra capacit[lii de a fura copilului. Copiii mici sirt extrem de sinceri in privinla judecilii emofionale in cazul acestor schimburi. a studiat capacittrfilenonverbale ale copiilor 9i a declarah . sau are un sim! subdezvoltatal prozodiei. o altd categorieevitatd esteceaa copiilor iu permanentedeficien!e in interacliunea directtr.ciuda!i. contestelor IQll. asupra dezvoltdrii copilului.tei. o"-"r.in 26o/" din cazuri.dificultate.Clasa.54 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 155 Psihologii au inventat termenul disemie (de la grecescul dys . constafi cI oamenii reacgioneazd ciudat in ceeace te privegte .in speciai prieienii de joactr. interpreteazd sau igi folosegteprost limbijul trupului.gisemes.l! faptul cd existd un contrast izbitor in privinla strategiilor de pbordare folosite de copiii foarte indrdgili comparativ cu ale pcelora neacceptafi.copii a cIror stingtrcie ii jace str fie neglijali sau respingi de prietenii de joactr..egti respins gi nu itii de ce. cei cate iirnt . acest moment .t512.personal. cit 9i ceilalli copii. aga cum aulrdtatlo testele referila sensibilitatea nonverbald a copiilor.1. dir nefiind accep- lucru fiind universalvalabil. gi prin urmare vorbegteprea strident sau monoton. copiii cei mai .de evitat". astfelincit copilul sttrprea aproapede persoana cu carevorbegtesau igi imprdgtielucrurile pe teritoiiul altcuiva. simte sau nu ci aparline grupului 9i . glul din zececopii areuna saumai multe problemein aceastX direcfiel9.gi sd se reaclioneze in raport cu aluziile emolionale sau .fnterpersonale.. Veli fi martorii unui dialog lntre copiii de patru ani de la o grddini.pe scurt. Dactrai impresiactraclionezicu bucurie. Nu ili pofi ascundeexpresia chip-trlui saupozilia corpului.. Linda vrea sd se joa-- . Anxietatea rezultatd 9i consternarea pot. degi potenlialul lor de invdldtur5 este bun.carear trebui sdhe insofit2lde anumite elementesociale..al calitifii emofionalea vorbirii.lat. Din acest motiv. Multe cercetdris-auconcentrat asupradetectirii copiilor care dau semnede deficienld de adaptaie in societate.Copiii cane nu pot deslugi sau exptirna bine emoliile se simt permanent frustrafi..

lnainte. . u avea o disculie foarte veseli. agteaptd sX aibl un statut personal in grupui respectiv. .Azinute vrem. CTq Biil trece de partea Lindei. . 9i Barbara se intoarce 9i ii spune: . -rtrspunde .. a inghiontit-o pe o femeie care linea in brafe un copil.156 Natura inteligenlei emolionale Aitele sociale 't57 ce cu Barbara-.i tu 1*i!..bdielelul de patru ani descoperit de Thomas Hatch pentru cX dtrdea dovadd d" o *ure inteliglnfl. "" Strne trtoarcem la Rogeq.ba se uitd cam un minut..amiazd. 9i ' lui..Azi nu putem s-o suferim.. Warren l-a intrebat pe Roger dactrvr.$i tu ai se fii in elicopter?" ed observe mai intii.precis.pe unul dintre. arunctrd-o in bralele unui cuplu mai in virstd. in ichimb. in mod paradoxal. ei sint ignorati sau respingi. beat mort gi murdar tot. privinla ac_ ceptdrii unui copil este felul in care se integreazd in tipicul'unui grup. care apoi s-a ridicat 9i s-a dus undeva mai in spatele vagonului. Bdrbatul a inceput sd-i terorizeze pe pasageri.. . noii sosili stau mai intii in expeciativd gi abia apoi intrd timid. AceasI"b1" f td nelinigteprobabil cd nrr difertr pr"u m. Or."13 De obicei.copiii din grup gi apoi sd ce ficea acesta. devenind mai siguri pe ei doai dupi ce au fXcuici_ liva pagi prudenfi. |'a dovedit in cazul lui Roger. pentru c6 acest moment de trecere a pragului de intrare intr_un grup este atit de important pentru * copil cercetdtorii l-au nimii . dupd care ii abordeazi agezin_ du*e lingd Barbara gi incepind sd je joace ea cu animilufele.t pricina pericolului de a li se spune. care sd o racorddze la o gamtrmaipozitivtr de sentimmte -un fel de judo emofional. intr-o dupi.tiale in ]aponia. care au nigte animilule gi nigte cu_ Durl. Aceastaesteo strategiede succes.Slti inainte de a intra in el $i apoi fac un anumit lucru spie a fi ac_ ceptali. .eastrmeargtrcu eliCopterulsau cu avionul. Rogera intrebaf . Nancy se aldturX ea atacu_ ... Linda. Am asistat la felul curn au reaclionat gi alfi copii carepur gi simplu s-au urcat in ir propriile elicoptere sau avioane gi gi-auluat zborul la propriu gi la figurat din societatea resPecrespectiv[. Ceea ce conteazd cel.. care scoate rapid in eviden!tr diferen_ fa de talent social..prima clipi . Cele doui pdcate capitale care aproape intotdeauna duc la o respingere ar fi: incercarea de a prelua ionducerea prea curind sau de a nu se sincroniza cu ceeace ii intereseazd pe ceilai." INTEIJGENTA N netaynE EMOfl ONALE : UN SruDIU DE CAZ Dactr in testarea abilitlfilor sociale. ii spune rtrspicat Barbara.El intii i9i <testeaz5> colcgii de joactr in a9a fel incit ei si rtrtnind in mediul lor gi sX-gi continue joaca. se intorcea acastr cu un tren care fdcea legdfura cu Tokio.Ba am". Datele referitoare la autostlpinirea miniei gi la molipsirea emofionali sugereazd cd o strategie eficientd ar fi distragerea persoanei furioase.N-ai voie . Pentru a intra intr-un grup.dea. sesizind ce jocuri sint la modd gi ce inume le displace ce_ lorlalti. tocmai asta incearcd sd facd acei copii nepopulari: ei dau ntrvald *!t*l grup incercind mult prea 6rusc 9i mult prea curind sd schimbe cursul lucrurilor sau oferindu-gi pdrerile ori pur gi sim_ plu nefiind de acord cu ceilalli incX din.mai. cel mai important este str gtim sd calmtrm emofiile negative ale celorlalfi.rlt ir.. explicit sau implicit: .. ... .se implica. statut ce va fi confirmat inainte de a lua iniliativa de a sugeru ar trebui si facl ceilalli. de exemplu. pentru ca in final si-i vorbeasci 9i sd se Acest moment aparent inofensiv dezviluie sensibilitatea fatl de grijile celorlalfi gi capacitatea de a acfidna in cunogtinli de cauzd intr-un fel care sd menlinl legdtura. degi se clitina pe picioare: zbiera iriurtrturi. care in anii 1950 a fost unul dintre primii americani care au studiat artele mar. riposatul Terry Dobson. copiii in_ studiazd grypyl pentru a inleiege ce se ir.ticare pa.-Din te putem suferi". toli copiii sint foarte prudengi atunci cind -N-u treacf grlgul abordArii unui grup deja format.i.un qragnostlc toarte.toate acesteafiild d9 fapt incerctrri de a atrage itgngia azupra lor. Roger avealca tatti- dupi cum lrtegreze complet.rtimplj acolo $re.rlt-d" aceeape care o resimte un adult la un cocktail unde se afli necunoscu. Iatd care este comentariul lui Hatch in privinla lui Roger: . atunci cind el gi ltlarren s-aujucat de-a pusul . gi anume aikido..rr. LJn asemenea talent foarte rafinat pe care il reprezinti marea artd de a putea influenla din punct de vedere emolional este cel mai bine exemplificat printr-o poveste spustr de un vechi prieten de-al meu. intrind in empatie cu sentimentele gi perspectiva acesteia gi conducird-o apoi spre o alttr variantd.Banu".. citrd dintr-odattr a urcat o matahald de muncitor foarte violent. a te descurca cu cineva aflat in culmea furiei reprezintd culmea mdiestriei.in_ terpersonal5l4..Naqrcy gi Bill.pot sX am 9i eu nigte animllule..bombelor"(de fapt pietricele)in losete. ca irtre prieteni intimi.

. ..De ce dracu' crezi cl lg sta eu de vorbtrcu . Da_ cdincercistr-idomini pe ceilaltiegtideia"infrint.iff"rfi Qinearein gind sI sebatl gi-ablocatlegltura cu universul.Aharun strtrin! Trebuie . spuseel cu o vocehiriittr.T iipt""..158 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 159 Befivanul... . Astfelincit in vnemece toli ceilalli "" "ru "tu." Plingind.i.. a simlit 1 T saiT" rntervrna."_ velSmsd rezolvim conflictelegi nu sd'lestirnim..C... .$i pun pariu ctrai o eotieminunattr.rlprins gi a vdzut pe la vreo gaptezeci de ani carestaieaacolo... Belivanul s-u iniois s. """oiu Dar si_a amintit cuvintelemaestruluisau:...il"i. dat asta e minunat.Ti|t"t in kimono_ul lui...i"'tr. Tocmaicihd voia se facaprima migcare. Cum spuneam.Terry acceptase ta inceputuicursurilor cu maes_ .4. .Hei!.Akidoleste urtu recoi.. fi_ fost gata stril doboarepe befivan..sofiameaa murit.: pe zi de anrrenamente aikido. sf s9 dea o leclie in stil japonez!"$i ainceput sl sepregdteas_ cd sd-ivind de hac lui Terrv. ""r_ unde bea cu pl5cerecite un sakein fiecareseard. $i-a desclegtatpumnii. a replicatbdtrinul cu o vocetonictr..h. ochii indrepttn_ du-i-sespremuncitorul beat..". jntr-adevdr. Acum insd i sepdreacdareocaziasd-si testeze_cunogtinfele de aikido in realitaie..dupi ce s-amai cldtinatde citevaori (ratindu_gi loviturile incercate).....mere. I inceput sd spundo povestedesprecum gi-apierdut sofia.Am-bdut sake.. AstAinseamnd strai geniu in relaliile emolionale. a intrebat bitrinul.Chiiul belivu- a inceputstrsemai imblinzeazfpe mXsurd ceil asculta pe bi..di""l..in ceea o ocazielegitimd... .. ...9i mie imi placesakeui... rrur sausanu provoaceniciodatdo bdiategi sd foloseasci artele marlialedoar caapdrare.. a ingficatstilpul metalic din miylocullrugo.a ldsatcael 9i sd-i povesteascl pul in poalabtrtrinului. dcspreminundliile di" g.rlui gi cu un riget a vrut sd-lscbatl din podea.Noi. . ... Belivanul s-a indreptat cu pagi mari spre el..Nu". pus pe harftr.yezi tu.. minunat. Terry careeratntr_t condifiefizicXmaximtr .Da".qi oricum nu-i treabata.1 rntr-un col!. 9i mie imi plac curmalii ja- .Ce naiba ai b{ut?'. T::y n tacut cel mai mic gest de violenfd. i" n""*" seard eu 9i cu sofiamea (si gtii ci aregaptezeci gi gase ae anijin_ cdlzimo sticluld de sakegi odrrcemin Sredind.observindu-1..ca cum tocmai . Btrtrinul i_aftrcut incintat semn cu mina belivhnului 9i a cintat intr-un ritm vioi . ar fi 9i fost ztrrit un bun prieten.h . Terry s-a ridicaj in picioare gi s_ain_ dreqlat deliberat foarte incet spre individul respectiv.. pasageri in_ lemnisertrtr scauneleloq..." .inainte s_o pdleascdprea grav careva.. u.rJftr. rlspunse muncitorul.cinevaa strigat cu toate puterile gi cu mare veseliein glas: . d" f"p. a mugit befivanul. ..tonul era foarte-vesel.. Chiar atunci trenul a ajuns in stafia unde Terry trebuia strcoboare 9i l-a auzit pe btrtrin cum l-a invitat pe befivan sd vini cu tot 9i l-a vtrzut pe acesta cum gi. In acestmoment.unde ne agezhm pe o banci vechede lemn. befivanul a zbierat .Mda. a replicat bftrinul cu un ton plin de cdldurl. o3t:. a contiiuat vorbind a"rpr" $i malul japonezdin curtea lui.casa gi slujba9i cit de rugineii estede el.

PARTEAA TREIA Inteligenfa emofionali aplicati .

chiar 9i in cazul celor mai nefericite perechi. Penku cei ctrsdtorili in1920. Dar daci aceste constringeri sociale nu mai reprezintd un factor ce .cdci asta linea multe cupluri la un loc. doar trei din zece cupluri clsdtorite recent pot conta cd vor rdmine nedespdrlili toati viala.Dusmani intimr " Sigrnund Freud remarca fald de discipolul sdu Erikson fapful cX a iubi gi a munci sint cele doud capacitili umane care delermind maturitatea completd. Cdsitoriile din 1970 aw avut o proporlie de 50% de despXrfiri. Dar mai existd o posibilitate de a calcula rata divorfurilor. Dacd aga stau lucrurile. atunci maturitatea ar putea fi pusd in pericol. AceastX modificare este gi mai vizibilS atunci cind compardm rata divorfurilor in cazul cuplurilor cdsitorite intr-un anumit an. posibilitatea ca mariajul sd se sfirgeascdprintr-un divor! a ajuns Daci acesteestimdri vor contila infricogdtoarea cifrd de 67"/'11 nua pe aceeagilinie. avind in vedere tendinfele actuale ale cdsniciei gi ale divorfului. din cdsniciile care au inceput la 1890. pentru cei cdsdtorifi in 1950. in mare parte. care fac ca inteligenla emolionaltr sd fie mai importantd ca oricind' Sd ne gindim la procentajul divorfurilor.30%. Iar pentru cei cdsitorili h 1990. aceastdcregterenu se datoreazd atit de mult sciderii inteligenlei emofionale. La americani. care sugereazd o cregtere vertiginoasd: privind la gansele unui cuplu proaspit ctrsitorit de a eftrsi irc celedin urmdintr-un divor!. Degi in ansamblu numdrul divorfurilor nu a mai crescut.18o/". riscul de divor! s-a modificat in cazul tinerilor cdsdtorili. Numlrul divorfurilor s-a stabilizat la un anumit nivel. cam 10% au sfirgit printr-un divor!. nevestele nu mai sint dependente din punct de vedere financiar de solii lor . Se poate spune c5.cei care divorleazd nu mai sint stigmatizali. cit eroziunii permanente a constringerilor sociale .

chiar dacd in parte este biologicX. ahqeazd o mai largd gam5 de emolii fa!5 de fiice decit fa!5 de fii. cam acelagi procent de fete 9i de bliefi slnt agresivi 9i dispugi la confruntlri directe atunci c?nd se infurie. Dar pe la treisprezeceani apare o diferenlX considerabili intre sexe. cind incep intilnirile sentimentale. adaugl ele. de exemplu. dacd doresc intr-adevlr ca legdtura dintre ei str dureze. de curind. am dat peste un tinir care iegeape ug5 9i avea un chip impietrit 9i urstrz.9i gregelile emolionalc care ii pot determina sd se despartd . lntr-no studiu referitor L prieteniile dintre copii. care incep sd se defineascd mai bine: fetele devin mai apte decit btrielii ih arta tacticilor agresive curn ar fi ostracizarea. Aceste legdturi dintre so! 9i solie .mai mult cu fiicele decit cu fiiia. Leslie Brody 9i Judith Hall. se afld gi in copilSrie. decit o fac cu fiii lor .o iubiti" sau ."s La virsta de zece ani.degi cu fiii intrd in mai multe amXnunte referitoare la cauzele gi consecinlele emofiilor precum minia (probabilpentruaopreveni).un iubit"z. iar ea se plinge de indiferenla lui fali de ceea ce ipune ea.Aceste universuri sociale separate se intersecteaz6. conti- . care contribuie la dificultdlile cuplului. cu sugarii lor. care este de obicei imperceptibil sau trecut cu vederea de cltre cupluri. Existd multe cerce- t{ri fdcute in legdturi cu aceste doud lumi separate.164 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 165 line cisniciile la un loc. precum 9i o capacitate superioarl fald de a biielilor in ceea ce privegte folosirea cuvintelor pentru a explora 9i a irlocui reacliile emolionale crun ar fi conflictele fizice. ei folosesc mai multe cuvinte emolionale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cind vorbesc cu fiii lor. iar el se retrage. furtr-oseard.. sd observe trecitoadar grtritoare microemolii care se strecoard pe chipul soliei 1e. Aceasti rug5minte trangantl gi categoric contradictorie fdcuttr unui spate in retra_ gere rezumtr tiparul cel mai des intilnit al cuplurilor cu probleme: ea incearcd sd se implice. Pirinfii in general discutd emoliile . care au rezumat studiul asupra diferenlelor de emolii intre sexe. ]ASNI)IALIII SI AEI: nAnAuIITIE sE AELATN IIPIIARIE Cind tocmai intram. spun ctr circa 20"h. bdielii gi fetele inva!tr lucruri total diferite despre felul in care str-gistdpineascdemoliile. la un restaurant. atunci in mod sigur cI forlele emolionale dinhe so! 9i solie sint cu mult mai importante..au fost recent analizate cu o mai mare precizie ca oricird.il lovea cu disperare cu pumnii in spate fipind: . suslin cd acest lucru se irtimpltr probabil pentru ci fetele igi dezvolt6 mai rapid 9i mai ugor limbajul decit biiefii. cei de cinci ani.cu exceplia miniei . in schimb. cit 9i in cazul celorlalli. Specialigtiiin cisnicii au observat demult cd pind ca un cuplu sd ajungd la terapedeja ajunge la acest tipar implicare-retragere.Ce nii. s-a descoperit ctr miculii de trei ani suslin cd jumdtate dintre prietenii lor sint de sex opus. clnd mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente. solut ptingin|t. dar gi de teama incercati de copiii mici de a nu fi ironizali pentru cX au . lntre timp. Aceste mdsurdtori fiziologice scot la iveald un subtext biologic ascuns. Fetele strt expuse unei mai mari cantitili de informalii deepre emolii decit bdiefii: atunci cind pXrinlii inventeazX povegti pe care le spun copiilor pregcolari.rrr"i1"lor emolionale la nivelul cuplului. in general. Oamenii de gtiin-tdsint acum capabili str detecteze valurile invizibile de adrenalini ale sofului. Aceste mdsuritori irattr care sftrt forlele emofionale care pdstreazd o cXsnicie sau o distrug. du-se cd sofia nu este . ceeace le face sX aibtr sentimente care presupun o mai mare experienld gi o mai bund exprimare. lui. care permit urmirirea clipd de clipi a. precum 9i cregterile brugte de tensiune. iar cei de gapte ani susfin aproape cX nu mai existd prieteni de sex opus3.. le discutX mai in aminunt din punct de vedere al stlrii emolionale. re trdiesc bdielii 9i fetele pe mSsurd ce cresc. Acest joc matrimonial reflecti faptul cd la nivelul crrplului existd doul realitdli emolionale. . cind mamele se joactr. barierele dintre ele intdrindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pe care le preferd bdiefii gi fetele.bdiefii pentru care exprimarea in cuvinte a sentimentelor nu este subliniatl pot in mare mXsuri sd nu congtientizeze starea emotionald atit in cazul lor. 'Gregelile apar de la bun inceput din pricina diferenlelor dintie lumea emolionald a fetelor gi cea a bdielilor. BSielii.rezonabild" prin ceeice solicitd ori frin iegirile ei. . Rddlcina ui"sto_rdiferenle emofionale.Imediat in spatele lui era o tindrtr care venise tr fuga . poate cI descoperirea cea mai importantd pentru infelegerea a ce anume face ca o cdsnicie si reziste sau sd fie distrusi vine din citeva mdsurltori psihologice foarte sofisticate. respectiv in cele dou{lumi emotional-ein ca. birfele nefaste 9i rdzbundrile indirecte. a lui si a ei. -m11e bal lntoarce-te imediat gi fii drdgu! cu mine!....foarte pulin pinX la adolescenld. un nivel critic al rea[Hfii emofionale.

un prieten psihiatru se plingea cd in cdsni- .ilTjff sd interpreteze atit semnele diverse. Combinind modul optimist in care btrrbalii percep cdsXtoria cu aversiunea lor falX de confruntdrile emofionale. finanlele.. de exemptu.. ai" cll suUlinia gi Deborah Tannen-in cartea ei vo" n'ii iii-"tiiTrurra (pur pi simpru nu tnfelegi).>>" Fluston a constatat cI in perioada ir care fac curte. considerind ci acest lcntiment de apropiere poate fi exprimat gi prin grldindritul impreuni. iar sintapfi sa. Ted Huston.r1rii= :fll. in general.tlflt....liilffi Jrr. tele.. mai ales despre cele referitoare la relalia in sine.o bund comunicare"e. . dupd ce trec de gcoala priblielii devin mai pulin expresivi decit fetele..".iil.lr^9 sele motive pentru "rtu care blielii _ uifio.7 lite..trai.miirr. DiferenfarnanifestJta se_ivine i.actul sexual. .. Jd vorbeasca despre lt"iJ:?liil: latede o rupturi la nivel *f"Ur*i. Tlcerea crescindd a solilor se datoreazd 9i faptului cd bdrbafti sint mai optimigti in privinla cXsniciei loq.telese joacl intre ele.l.Inteligenla emolionald aplicatd nua sA fie dispugi la confruntdri directe atunci cind sint fur. ce importan!5 au neajundurile personalelO..p*r" fi constatatil flr ir vreme ce in privinla expresivitdlii bdielilor gi fefoarte mici nu existX diferenle. emoliiretiindb. acesteainseamnd ir general cd femeile intri in cisnicie tite pentru rolul de administrator emofional. rezistin! . in urma u ..n1l...:r.r._"F. cel mai important element femei . in vrc_ me ce jocurile bdiefilor r: f3: " il i*p"ri'*"i mari."t. intimitatea inseamnd a discuta dilucruri.."i-i""fi cetede pe chipul """i aceste co: "*ogor. aceste perspective cajbacasd poati continua. in vreme ce soliile oe preocupd de toate problemele care apar.rr".""^i"cii saudupi alte aluzii nonverbaie. in medie. strategiile mascate6.i[ii"*rj .. femeile il.::"rfi intimpti cindjoculUai"iii.Pentru solii. autonomia dependenla 9i i'..ir" carese joacd.:.emoti- decltbdrbaliis.." *dgu. femeile sint mai a". o fac in grupuri mici...rucruri. femeile intreaga gami de emolii cu o mai mare intensitate 9i vadecit bXrbalii .tei.r. . sentimentede vinovdfie....iiiil Pe scurt. 166 Dusmani intimi 167 #t#.sr-si exprimegi sa-9i'"o*rir.a. Ei spun aga: vreau sd fac diverse lucruri cu ea.o"i r. la faptul cdbdrba_ dorescai agteptl lucruri totailirerite l]1r1f:*^"il" de la o con_ versafie. clt de bine se ascultd unul pe celilalt.rti ." uer#fui fetile la joaci rezumd ceea ceCarorGiniganae u uuivarJ r-. a"fra i.i.Jbate cit 9i pe cele nonverbale.DacA acetagi lucru se intirirpfi in cazul.r."t" au ."iil. osebirecheietrtre sex-e: bdielii se. in vremeceberbaiii.i cineva-p5legte ceva.pr"ta sentimentelenegrditedupd expresia "upucitagii fe. ""=.piil"rIL sd sedeade-opar.dar nu gi pentru bdrbafi . Acest lucru reflecta in parte o altd diferenld cheie: in medie. Dar odatl cdsitorili.L!aterripuritor vief ti berb"ti*..rninimalir.studiind in profunzime cuplua constatat: . _u."_T::" cste mtrerupt pentru c5 i!1.. Astfel.usor deci_ tit sentimentele de pe chipul f"i. UarU"fii.. bdrbalii vid mai in roz decit soliile lor intreaga relafie .iil l:l:ltt o"" Ia vutnerabi_ Ittate.il. iar ea nu vrea decit sI vor.cel pulin in ceeaceprivegtemdsurarea "*puii. cu trecerea .rfrti..trji::ca!i 9i decit r"*"r op".. devine clar de ce soliile se pling atit de des ci solii lor incearcd sXevite disculiile despre lucrurile supbrdtoare din relafia lor." a" u ir..ae accentul pe concurent5' o difererigSir*i. punirrd accentul pe o mini-md ostilitate gip" *".. . intr-adevXr.pentru Cind feti.:"t.atura de specialitate. psila Universitatea din Texas...r(.ii:qi:. Dacd un baiat accidcir.. cd. legiturile cu rudele prin alian!5.."1ff ". cu viitoarele lor sofii.iogl.i"..?rlpii. intr-un studiu deepre cisnicii.ic"use. ln bdrbalii nu inleleg ce vor nevestele de la ei.ur"..ti de tot ceealj:i"9 inpericoli"a"p""Ju"ga. in vreme ce birbalilor acest lucru conteazd mult mai pulin pentru vigpirea relaliei. dintr-o dorinlX de itate.tirr"..invieme..a"urtu *ul dintre run.ei petrec tot mai fufnA vreme stind de vorbd cu soliile lor.ca re plinge. in i"." teaml sarr d Dovada acestor stdri diferjte esteuna ae neUjaauit"in urere. tat este foarte nectriif""":t:1f...::**r. mai degrabi chiar decit prin discutarea diverselor asPecte. igi exprimi mai mult decit blrbalii nemullumirile 9i o fac verbal mai ales in cuplurile nefericite.Nevestele.mai ales in cuplurile tradilionale .in sensul cd femeile stnt rr.la "" greu.ai. lor.. ". diferit".riura cafiind o de. (Desigur cX aceastddiferenliere pe sexe este o generalizare gi nu este valabili in fiecare caz.r*a cooperare. jocttl seopregte 9i toatese adunl in juq.#.. te 9i si nu mai pringd. conform unui sfudiu efecfuat a264 de cupluri.pentru ca o relafie sd re s-a ar5tat cd ar fi.r... sauat fetelor .. biri sint mult mai dispugi str stea de vorbi. punindu. bdt.iameninga.r". in vreme ce fetelese considerdparte a unei adevirat de legituri.

ln ultimii doudzeci de ani. unul sau ambii parteneri au anumite deficienle de inteligenfi emofionali. . s-a dus la o libdrie. numai cd acest ton dureros de tdios a fost a!o1a. s-a plins Pamela fiicei sale. fiecare partener vine separat in laborator gi urmdregte caseta cu irregistrarea conversafiei.tele inniscute intre sexe. decit un bIrbatpentru ca acesta sd_iobserve sentimentele gi eveltuaf sd pund problema referitor la ce a dus la aceasti.69 cia lui sofia nu doregte sd discute despre chestiunile emolionak. susline Gottman. care a fdcut pgate cea mai detaliatd analizd asupra legdturii emolionale dintfe cupluri.Ei f"ri :e.. De exemplu. Atunci cind guplurile vorbesc. dezvdluindu-gi gindurile ascunse din cele mai incinse momente ale schimbului de replici. abordind emoliile difiiile._O.tetor enio_ sexe pentru a explica fetut in iure cupl. De fapt.Mi_aistrins rufele de pe sirmi. Pamela gi fiica ei s-au dus str cumpere pantofi.1n casnrctel-lor. nemullumirile ajung sd fie exprimate intr-o manierd distructiv5. IVEA/TIAISURTLE DIN gASNI cIE Fred: Mi-ai strins rufele de pe sirmd? Ingrid: (cu un ton batjocoritor). servitoare? Fred: N-agzice.. a ctrror disculie despre rufe a fost atit de tdioasd) vor divorla in urmdtorii trei ani.. Tom.it"ufii.:i." .0:_9"" pru/ orl ce datorii sau economii are un cuplu nu strt elemehte sd inchege sau sd strice o ctrsnicie. Dar mult prea adesea. dupi care au fost analizate tr aminunt ore intregi Pentru a deslugi emoliile secrete 9i felul cum aclioneazi ele.u*id deptrgeas_ c5 neinfelegerile constituie cheia sripravieguirii unui ma'a. sau clun trebuie crescufi co_ T :11. sX incurce totul. altele de zeci de ani. in vreme ce soful. nenorocitele aleade rufe. o parte de curind cd![torite. Rezultatul este un fel de radiografie emofionaItr a cdsniciei. pe chrpur bdrbatului decit sint birbalii in a detecia tristelea di' expresia unei femeill. cuplurile de_ vin vulnerabile in fala emoliilor gi in final asta le poui" Jirt. Agadar. acest dialog ar fi fost dintr_un serial de comed. declangirdu-se atacuri la adresa caracterului partenerului de via!5."y1t:-"ir.be fapt. Aga cum vom vedea.rrile reugesc lr:ii_t:"T"" supirdrile 9i neinfelegerile'la care se ajunge inevi::j.Conversaliile cuplurilor au fost inregistrate pe calete video. mdcarai fi gtiut sd faci curat. Gottman a detectat momentele bune gi rele a peste douX sute de cupluri. N-ai decitsi !i le stringi tu. vd surprinde) au divorfatin urmatoiii ani12. Intr-o proporlie de 94% el a avut dreptate.. ceeace nu s-a mai intilnit in etudiile asupra mariajelor! Acuratefea analizei lui Gottman consti in metoda sa extrem de minulioasd 9i de atenti de analizare a dovezilor.l Ia oinlelegere despre . senzorii inregistreazd gi cea mai mlrunt5 modificare fiziologici. aceste fisuri au mai multe gansede dezvoltare atunci cind.) Incetineala cu care birbalii deschid discugi'e incomode irrtr-o relalie fdrd indoiali cd se datoreazd relativei lor incapacitlli de a interpreta exprimarea faciald a emofiei.. Un semnal timpuriu de avertizare a faptului cd o cdsnicie se afltr in pericol este critica asprd.i. o analizare clipd de clipi a expresiei de pe chip (folosind sistemul de citire a emoliilor creat de Paul Ekman) detecteaztr9i cea mai subtili gi trecitoare nuantare a sentimentului. o femeie trebuie sd fie cu mult mai trist5. S-au firleles sd se htilneascl in fala pogtei intr-o orX 9i apoi sX meargS impreund sI vadi un film la matineu. Pamela a fost punctualX. .. in fierbinleala miniei.: cuplu dragoste. incit intr-unul dintre studii el a reugit chiar sd prevadtr care dintre cuplurile testate (precum cel al lui Fred gi Ingrid. tntr-o cdsnicie sdnXtoasd.r.ie.bdrbatul gi nevasta se simt liberi sd-gi exprime nemulfumirile. ajungere.Unde este? Filmul incepe in zece minute". Gottman a fdcut o hartd a ecologiei emolionale a clsniciei cu o asemenea precizie. dar nici urmd de Tom.iuerbafii 9i femeile trebuie si depxgeascadifeien. chestiunile preciie im ar fi fi. de felul canr :1i: ryt c'rplu despre acpste puncte delicare depinde soarta 1j::Y|1. Intocmirea unei hXrli a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la divort a avut un rol primordial in privinfa inteligenlei emolionale pl a importanlei sale in supravieluirea unei cisnicii.168 Inteligenla emolionald aplicatd Dusmani intimi 1.Daci putut fi amuzant.at de doul persoane care formau un cuplu gi care (p. Astfel.i ly intilniti in cadrul unui studiu de laborator fdcut "i. Cind nu reugesc.. dar 9i asupra sentimentelor corozive care pot distruge cdsnicial3. drept pentru care el este cel care le abordeazd. trebuie sd ne gindim la implicaliile diferen.*"il:.DacA-ai fi fost servitoare.l tabrl tntr-o relalie intimi. ar fi . Dupd gedinfd. de psihologui ]ohn Gottman de la'Universitatea din Washington. sint mai sensibiie ta o expresie tristd do _ I:."g" relalia propriu-zisd. Ceslnt eu.Tatdl tiu atita e in stare sd facd.u:*gTPt.

Sigur cd o manifestare ocazionald a disprelului sau a dezgustului nu poate destrdma o cdsnicie. intr-un repro? solia respectiv5 specificd faptul care a ngmulfumit-o 9i criticllpta soluluiei 9i nu pe el..gropi_ felor". mai ares strimbiturite din gurd. ze o pozifie defensivd Fiecare dintre cele doud capete ale reacliei lupt5-sau-fugi reprezint6 un rdspuns la atac. devin tot mai dese dacd soful sau sofia simt cd reprogurile lor r5mfir neauzite sau ignorate. poate fi 9i mai dXundtoare.. mai ales cird . Reaclia alternativd. distanld. Dar intr-un atac la persoand. in 85% dintre acestecazuri.amiritule. solia cade mult mai ugor pradd unei intregi game de probleme de sdndtah. (i nea criticd il face pe celdlalt si-i fie rusine. Cel care alege aceastd solulie refuzd conversafia.. La fel de ddundtor este gi limbajui trupului care transmite acest dispre!. de la rdceli gi gripe pind la infecJii urinare sau o stare de nellnigte.. Diferenla dintre reproguri 9i critici-directe la persoand este una simpltr... a collurilor gurii (cel mai adeseadoar in stinga).. fericit cd s_aintil_ nit cu un prieten gi cerindu-9i scuze cA ainfirziat. gi nu un . Dispreful inso!e9_ te adesea furia.-desigur. Atunci cind chipul sofiei manifesti dezgustul.. rdspunzind printr-o tdcere mormintald gi un chip impasibil. partenerul este ve9nic condamnat pentru ceva.. ea are un efect devas- .rr.afirmtr du. ironia sau insulta _ . Cind aceasti reaclie devine ceva obignuit. in mintea lor. Asta dovedegte incl odatl cX nu poi avea furcrederein tine cd ai fi in stare sd faci ceva ca lumea. sau da_ tul ochilor peste 9ap. Aceastd modalitate transmite un mesaj puternic fXrd echivoc.Of. La urma urmei. rudi buntr cu dispreful. cu atita pericolul cregte.nenorocifule. Critica 9i dispreful sau dezgustul devenite obignuinld sint semne de pericol. Doamne!. Forma cea mai evident5 este.91:"t3:" asupra faptei. nu cu un ton "urru. ftrregistseazdo cregterea bdtdilor inimii cu doud sau trei pulsalii pe miiut. Acest zid al ticerii este o ultimd posibilitate de apirare.pamela zice crr sarcasm: ...fugitul" inseamnX o izolare intr-o tdcere incremenitd. extraordinarul teu talent de a da totul peste cap. gi nu a faptei. Mai mult. violent sau pasiv.cu cit sint mai mari gi de mai lungi durati. atunci cind se aduce o criticl cu o nuanl5 de dis_ pre!.. Nu te gindegti niciodati la consecinle gi egti cumplit de egoist!. Conversalia invizibild este in plin avint.tgti atit de egoist 9i nu-!i pasd. dacd solul i9i manifestd permanent dispreful. care sint un limbaj facial universal pentru dezgust.. cd este acuzat 9i cd are defecte _ ceea ce mai mult ca sigur cd va duce la o reaclie defensiv5 care nu va drege in nici un"fel lucrurile. .. a constatat Gottman.soful este cel care reaclioneazi astfel in fala atacurilor pline de reproguri 9i dispre! din partea solieila.. intr-un schimb emofional tacit. fuga. Acest zid apare mai ales in cdsniciile care se indreapti sPre un dezastru sigur." .cumplit de egoist. in i. 9i totu9i Pamela I-a etichetat drept .p.. celilalt. ca 9i cum u. Tom 9i-a cerut scuze. Cind unul dintre parteneri afigeazd lceaste expresie.Nu e nimic . Asemenea atacuri. chiar :oT.Cind ai uitat s5-mi iei rufele de la ipilXtoria chimicd mi-am dat seama cX nu lii la mine. superioritate 9i detagare.. emolia creatd este extrem de distructivi.. Reprogul Pamelei inseamnd mii mult Jecit atit: este un asasinat asupra personalitdfii celuilalt.. de patru lau de mai multe ori intr-o conversalie de un sfert de or5. este wr semn t5cut cd respectivul cuplu se va desPerli in urmdtorii patru ani.. precum 9i simptome gastrointestinale..pltuti: dacd sint de infeles. fiecare dintre acegti factori il prezice pe urmdtorul pe aceastd scard mereu crescindi a nefericirii.scirbi ce egti".170 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 171' Cind apare 9i Tom zece minute mai tirziu. sd simtd cd nu "r"-"_ este iubrt. un atac la persoand. pentru ctr indicX faptul cd solul sau solia 9i-au judecat in gind cit se poate de tare partenerul de via!6. ea folosegte oca_ zia pentru a aduce o criticd globali la adresa solului ei: . Pe drumul spre divort. Numai cd aceste critici dure au un impact emolional coroziv in cu reprogurile rezonabile. . Acest tip de gindire negativX gi ostild duce in mod firesc la atacuri care-l fac pe celdlalt sd abordesd fie gata de contraatac. Cel mai adesea se contraatacd prin exprimarea miniei..Majori_ tatea cuplurilor trec prin asemeneamomlnte din cind in cind si atunci nemulfumirea in legdturd cu ceeace a ftrcut partenerul se transformd intr-un atac impotriva persoanei. Disprelul faciAl este de-fapt o contracfie a mugchilor .eir" Ct ochii sirt dali peste caP. el nu se exprimd doar prin cuvintg ci prin-to9i nulvocii sau printr-o expiesie sup5raid a fefei. un fel de combinalie de rlceald.. Aceastd cale duce de obicei la un adevlrat meci de lipete fdri rost..abia am avut ocazia sI discutim desprt. deciarind ce a simlit . InsI asemenea exprimdri €molionale dese seamlnd cu fumatul sau cu colesterolul crescut ca factor de risc in bolile de inimi . Este o exprimare ce dove_ degte inteligenfi emolionald .

in toate.E prea ingiduitoare cu copiii." Aceasta este o perspectivi in care mariajul nu este privit ca iremediabil distrus sau fdri speranfh. care nu pot fi schimbate 9i care genereazl suferinlI: .. Partenera de viafi este pusd intr-o situafie fXrI iegire: astfel.. C. pentru cx nu este tratat coreci.. tatdl lor.. la rindul lor. punctul de vedere optimist sune cam gga: . nefericili din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii lor de viali. Punctul de vedere pesimist pornegte de la premisa cd partenerul de viafi are defecte inerente. pumnii ftrclegtali gi spune pe un ton scos din sirite: .. Melanie reaclioneazd la minialui..cea rostitd 9i cea din gind . cea de-a doua calmeazX... Martin este acum vizibil enervat.ln 9i momentul ir care acesteginduri nefaste cum ar fi drepful la indignare devin un reflex.. incrunttr sprturcenele ii rispunde: 9i ..N-are nici un drept sd se comporte aga cu mine. ignorind sau neluind in seaml gesturile frumoase care ar putea pune la indoiali sau nu ar mai Confirma aceasttridee. El se in_ toarce spre sofia sa Melanie 9i ii spune pe un ton rdstih . oricum.neinf elegerilor. in cazul in care ele totu9i apar. Ea de fapt gindegte: .onaleceie mai profunde. sint determinate?e un strat mai profund. infuriindu-se la rindul ei. partenerii igi revin mai repede...' Aceste conversalii paralele .Iar incepe. Prima atitudine aduce numai nefericire. tot timpulse plirge de ceva.. De fapt. Melanie gindegte ascuns cam aga: . ea socotegte cd momentul nepotrivit se datoreazd unei situafii care poah fi schimbati..fjnuli se irdsprggte. a9a a fost crescut gi agava rtrmine pentru totdeauna. GfNDURI ToXIcE Copiii nu sint cuminli gi Martin. Melanie. .. Adevlratul schimb emolional irtre Melanie gi Martin este format de gindurile lor gi aceste ginduri.Partenerii care abordeazd perspectiva pesimistd elnt sortili blocajelor emolionale. Nemulguniirea lor interioari gi atitudinea pesimisti cu aiguran!5 va declanga reproguri 9i dispre! in confruntarea cu .Copiii se joacd gi ei..Este egoist 9i nu-l intereseazi decit persoana lui. Melanie se considerd o victimd nevinovatd a cdsniciei lo4 iar Martin socote$te cd are tot dreptul str fie indignat...72 Inteligenla emolionald aplicatd dt' Dugmani intimi 173 tator asupra sdndtdlii unei relafii afective: taie toate p'nlile r ezolv ar e a. ele declangeazd sistemul de alarmX neural. drept pentru care va tot analiza cu ugurinli pe toate felele o list5 intreagtr de nemullumiri care-i vor aminti cd a fost transformat intr-o victimd.. in curind vor merge la crilcare. Gindurile cd am fi victime nevinovate ori cd avem dreptul sd ne indigndm sint tipice pentru partenerii de viafA din cXsnicii cu probleme care igi alimenteazX permanent minia suferingal6.gdtor.. Ea de fapt gindegte: . Vrea sd-i fiu la dispozilie permanent gi pulm ii pasd de ceea ce simt eu. dintr-o datX speriatl de minia lui Martin. el declangeazbun atac emofional.u exemplu de gindire ce poate otrdvi o cAsniiiels. se infurie. pentru Martin. Oricum."ogr. se simt jignili sau.... sau.le-ar putea face vreun rdu copiilor. ii culc eu imediat. se supdrd. gindul cheie este: .$i-a iegit din fire .1." In schimb. spune blind: .Dragd.Ea este vegnic contra mea.iIirru. In schimb. gi devin tulburali de indatl ce incepe un asemenea episod. Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere declangatoare de neinlelegeri dau o interpretare benignd la ceea ce se intfmpl5.gindirilor auto_ trecitoare presupuneri fdcute in avans despre sine gi 1nte" despre ceilalli. $i nu-9i va mai lminti nimic din tot ceea ce a fdcut ea in intreaga lor relalie care m putea pune la indoiald ideea ch este o victimd nevinovat6. Odatd ce sotul se consideri o victimd.. el gindegte: .. Mai bine cedez. chiar gi lucrurile bune pe care le face vor fi rtrstXlmlcite atunci clnd vor fi analizate printr-o lentiltr negativi gi refuzate ca o palidd incercare a ei de a nega ctr incearctr si-l transforme intr-o victimd. a9aincit e mai pulin probabil sd se ajungl la astfel de $ehrrndri. Gtndirea care menline sau alimenteazd nefericirea [rmeazf.Acum este mai exigent. pe care Beck il numegte al . referitor la perspectiva pesimisti 9i cea optimistd.N_artrebui sd-i culc de pe acum?" . dar a fost atit de atent in trecuf poate este prost dispus . Aceste ginduri sint foarte putemice. ele se autoconfirmd: parteneiul care se considerd o victimd cautd vegnic acele fapte lJe celuilalt care_i pot confirma punctul de vedere. un tipar subliniat ir Capitolul 6 de citre psihologul Martin Seligman.Nu..lntotdeauna md terorizeazd cu minia lui".. nu crezi cd ar trebui sd se mai potoleasci 9i copiii dgtia?" El de fapt gindegte: . fondatorul terapiei .mi intreb dacd nu are probleme la lerviciu.. Se apleacl a*einir. care reflectd atitudinile noastre emogi. Ar fi mai bine sd preiau iniliativa..discutate sint de Aaron Beck.

o vegnicie" pini trece. acegttbdrbafi se tem mai ales sd nu fie respingi."rului 9i de propria lor reacfie fali de acesta.deci devin violenfils. In acest moment . nesocotifi sau supugi unor situafii jenante in public de cI_ tre soliile lor.. posibild respingere sau o abandonare a lor.incd momentul in care partenerul face cel mai nefirsemnat coriu.. detectirid interlii ostile chiar gi in lucrurile ceremai neutre pe care le fac soliile loq. iar in mod subiectiv pare cI dureazl .. devine extrem de vigilent la cel mai mic semn de atac. in vreme ce lucrurile cele mai inofensive strt privite dintr-o perspectivd sinistrS.frcit sint ingiiti. o schimbare catastrofald intr-o relatie.I]VDAREA CASNICIEI ' Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansarea unei crize permanente.. Apoi.Se pare ci gtrduri reflexe de genul: .i. trebuie str sttrm de vorbd". a persoanei). Gott_ man folosegteun alt termen . este mereu gata si reaclioneze in fala unui atac emolional sau a unei nedreptdli. fiind bdnuitori ra adresa femeilor 9i neluind in seamd obiecliile lor)12. Revenirea dintr-o asemeneastare fiziologici este tot mai dificild. . Astfel. d virtutea. 9i folosesc aceastl judecare gregittr pentru a_9ijustifica propria violenld (bdrbatii agresivi din punct de vedere sexual cu iubitele lor procedeazd cumva in modsimilar. Este o invazie de sentimente otrdvite gi o nepldcuti baie de frici 9i mirie ce nu poate fi evitatd. Mugchii se incordeazd. Un scenariu tipic care declangeazaginduri ce . pentru cd blocajele emolionale apar tot mai des.tioneazl prin in_ dignare li19v-ott-e..Aga .ti de sentimente cumplite.. pentru cd suporti minia 9i dispreful.174 Inteligenla emolionald aplicatd Dupmani intimi 775 partenerul/ care.Iar vrea sI ne certtrm" 9i va declangapotopul. reac. Dacd solia unui asemenea personaj aflat in aceasti stare ii spune: . Partenerul .de plin blocaj .tiile ajunsi ir aceastd situalie sint atit de coplegili de negativis*ul puri"r. sd loveascd la rindul lor. incit nu este nici o gansi de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de a lezolva lucrurile in mod rezonabil. la rindul sau. el va alege un gind negativ: .e firesc. l1 Si " Cind acegti bdrbali percep cd sogiite lor fac ceva ce sugereaza o. iar suferinla gi minia nu mai pot fi depdgite. Poate_cd virulenla cea mai mare a acestor ginduri otrtrvite sc constatd la solii violenli din punct de vedereJizic cu soliile lor. Un studiu asupra solilor vioiengi fdcut de psihologii de la Uni. cum spun cercetitorii.referitor la aceasti tul_ burare emolionald mult prea des intilnitd. Sigur cd majoritatea solilor 9i soliilor trec prin asemeneamotnente de mare intensitate atunci cind se cearti . Momentul de blocaj emolional este vizibil din ritmul cardiac: el poate cregte cu 10.cu mintea limpede. ritmul inimii femeii ajunge si fie de 82 de bdtdi pe t.cdruia solii care-9i bat nevestele reacfioneazd impulsiv sau. ceea ce pdstreazd.. scdpate de sub control.Ai iegit in societate gi observi cX furultima jumdtate de ord solia ta a stat de vor_ ris cu acelagi bdrbat atrdgdtor. potopire esteun blocaj emolional care se prelungegte de tine. Din punct de vedere gtiinlific. El pare cd-i face curte. apar dificultlfile de fespirafie.jus_ tifici" violenfa celor care-gi bat nevestele este: . iar al btrrbatuluide72 de bltdi pe minut (ritmul cardiac in special in funclie de dimensiuneafizic6.. Acegti ou-*"r. starea de nemullumire pentru mai multd vreme.O sX me pirdseascd" declangeazl un blocaj emofional.Iubifule.. senzalie apare in momentul cind ritmul cregte cu 10 b5tli pe minut falX de ritmul de repaos. insultd sau meryare gi categoric cX va reacliona exagerat gi la lucrurile neinsemnate. atunci trupul pompeazd adrenalinl gi alli hormoni.nu reutesc sd aibd o relalie comportamentald aiecvatd'a. descrierea momentului consta in aceea cX bAtAile inimii cresc mult peste nivelul de le. care declangeazi mereu potopul. dacd se ajunge la 100 de bttXi pe minut (ceeace se intimplS cu ugurin!5 tr momentele de ie sau de lacrirni).emoliile persoanei sint atit de puternice. iar perspectiva atit de ingusti 9i gindirea atit de conhv6. in vreme ce la allii se declangeazd.l. partenerul se simte coplegit de cel6lalt. Acesta este poate punctul de cotiturd cel mai periculos al unei cdsnicii. le este tot mai greu sd se organizeze in gindire gi revin la reacfii primitive. va deveni defensiv gi se va refrr gia in spatele unui zid. uneori.-r mai sirt in stare sd receptezenimic nedistorsionatsau si reaclio_ n:z:. versitatea lndiana a demonstrat ctr acegti berbuti-imbtiligeazl exact rafionamentul pugtilor duri din curtea gcolii.. 20 sau chiar cu 30 de bitli pe minut intr-o clip[. P OT O PIIL : SCUFI. Ei aivrea ca lucirrire si inceteze sau ar vrea sX fugd ori. Problema trtr-o cdsnicie apare atunci cind unul dintie parteneri se eimte invadat aproape permanent.r1u* vdzut in Capitolul 7. sofii sau so.. Unii oamenii ajung greu in aceaste fazd.potopul.

Penku a evita o atare situafie.estereflectati de flpt o d. pentT cI potopuJin sine saboteazd oriceincercare de indiepta_ re a situaliei. bdrbafi cad mai ugor pradd acestuipotop"decitfemeile. Din pdcate. duce la o cu totul alttr stare in raport cu unttrrile emolionale: bdrbalii doresc sd le evite tot aft de pe cit nevestelese simt nevoite sI le caute cu tot dinadinsul. so. AL LUI $I AL EI: SFATMATRIMONIAL Dati fiind aceasti coplegitoare diferen!5 in ce privegte felul care bXrbalii 9i femeile reacli0neazd in fala sentimentelor neiubirea 9i afecliunea pe scurt. cfurdsolii se izoleazd' ei declangeazi asupra sofiilor lor. consecinlele hagiceale deficienlelor . gi atunci igi sporegte volumul 9i intensitatea gi furioasX. al gtrduufornepltrcutegi al potopului emofional.. de competenldemofionaldsint mai mult decit evidente. este acela de a se proteja pe ei. Mjcile problemegmereazi betdlii majore.femeile sint mai dispuse strintre in discufii contradictorii pe problemede cdsnicie decit birbalii. problemeledin cisnicie ca fiind grave gi imposibil de reparat. Dar . pare inutil sn m1i fi. Lucrurile continuind pe acestfigag. clupi cum constatdGottman. ln general.ilorie tre_ buie mai multi vremepentru i-gi reveni d.ingigi p. Incepstrducdvieli paralele.ezinte. Peacestdrum spr€divo4. pentru a da o mai s greutate insatisfacfiei sale.mult prea des se ajungeli pasul urmdtor. Tot agacum birbalii preferd sd se refugiezein spateleunui femeile aleg sd facd reproguri solilor lor2. ulfumirii. in vreme ce pe sofii nu le deranjeazd chiar agade rdu2o.solii secrettr mai multd adrenalindin siinge. devenind disprefuitoare. priu. Sofii dovedesc o maimare intensitate a spiritului negativde_ cit soliile lor.o profundi nemulAcest tango al creierului limbic. care se simt complet descurajate. Acestlucru sugereazicd genul de blrbat stoic ai imperturprecum Clint Eastwood pare a fi de fapt o formtr de apdrarpotriva unui sentiment coplegitor din punct de vedere Motivul pentru carebdrbafii sint predispugi la a ajunge impresupune Gotbnan.9i aici se afltr paradoatunci cind bdrbalii se ascund in spatele unui zid. Solia i9i vede solul reimplicarea. cum igi pot apdra cisni- te din relalia 161. Pe ce certurile in cdsnicie se intensifici. discutategi partenerii inceirctr sX se a"line'pe cont pro. Cind solul devine obiectul crigi al disprefului soliei sale. Iattrces-aconstatat: Chiar gi dupx mai bine de treizeci gi cinci de ani de cdsnicie existr o distinclie clard intre soli gi sofii_legatd de felul in careprivesc conflicteleemofionale. ceea ce deun potop tot mai mare. fapt ce semnalizeazf.se simte p"irluneltjigni-f Cu timpul. Cum.ele trcearci sd declangeze 9i sd rezolneinlelegerile gi mihnirile. riIlor cardiac scade cam cu zece bdtdi pe minut. ea se simte devinetot mai defensivsau pur 9i simplu serefugiaztr in spaunui zid.solul dedefensivsau se refugiazi in spateleunui zid. ele pot scdpa ugor sub control. La aceastd concluziea ajunsin urma unui studiu RobertLevensonde la universitatea Berkeleydin California. careestedivorful. incepindsi-i faci reproguri.intr-oasemenea sta- . ca reaclie la reprogurilepirtenerului.yryi neintelegeric_asnice. interpretind mereu tot ceeace faceacesta ilrtr-o tumina negati: vd. se_ crelie declangatd de reacfianegativda soliilor lor.al empatieigi al capacitiiliide a secalmaunul pe celllalt gipe sine. cu fiecare sex care igi ca- alinare la celdlalt.constatat li se pare nepl5cut gi chiar au o aversiunefatl de a se infuria in timpul.Ca rdspuns.176 Inteligenla emolionalfiaplicatd Dugmani intimi 177 potopit ajqse si gindeasctr tot ce estemai rdu despreceldlall. studiul sXu arattr cd tr momentul c?nd se izoleazd. Aceastl asimetrie carezultatal faptului cdsoliile igi urmtrresc rolul de admitrator emofional.rl vtrLN ERAB tL Revenind la diferenlele dintre sexeir ceeace privegte viafa emofionald. Atunci :ld -"1cuplu intrtr in cgrculinfemal al reprogurilor gi al dirp*fului al defensivei9i al zidurilor ceseinal. ritmul al soliilor cregte. OdatX'ajungi in aceastd situafie.bazindu-sepe cercetarea a 151 de cu_ pluri cu cisnicii de lungd duratd. acestpartenerincepesd consideretoatt. Dar nu uitafi. B ARB ATn : sEx]. practicizolindu-seunul de ceItrlalt9i simlind singurtrtatea din interiorul cdsniciei. tot aga solii lor se dovedesc pulin i sI se implice in disculii aprinse. ceea ce confesenzafie subiectivd de ugurare.te'intre ei. incepe str creadd cd este o victinevinovattr sau cd are dreptul sd se indigneze. se pune irroblemacum igi pot apdracu- .Levenson ctrsolilor a. grare a autocongtietiztrrii gi a autocontrolului emofional. sedovedegte ctrele sint riddcina ascunstr a declinului cisniciei.

In vreme ce el gi-a adjudecat medna Lenick i-a spus cd: . incercind sd pistreze relalia sdnttoasi 9i pe drumul cel bun (degi s-ar putea sd fie si alte motive care si justifice ostilitatea so. i9i ajutd sofiile sd se simtd auzite gi respectate.unul algansade a-gi exprima punctul de vedere in legStur5 cu aces. le diferite.sau grave -. Dl Lenick a fost audiat in stabuni. sfatul ar fi str nu devinla parte intr-un conflict. accentutrri ale sentimentelor lor referitoare la chesliunea in cauz5. a ingfdcat un pistol de calibru 38 9i l-a impugde dou5 ori.se pot plinge de ceea ce au fdcut ei.bdrbalii trebuie si aibd grijd sI nu scurtcircui_ teze discu-tia.I78 Inteligenla emot'ionald aplicatd Dugmani intimi 179 cia? Pe baza urmrririi interacliunii la nivelul cuplurilor a ctrnrr cdsnicie a supraviefuit peste ani.oferind prea curtrd o solugie practicX _ in gene_ ral. Reprogurile nu t?ebuie sd fie atacuri la adresa personahtl.adesea. Sfatul pentru femei-este unul paralel. Cum principala problemi a bdrbalilor este faptul cX sogiile lor i9i fac iuzite prea des nemulgumirile. De asemenea. sofiile doresc str le fie recunoscute sentimentele gi respectateca valabile. in loc str o trea_ ctr cu vederea.. clruia in parte. cercetdtorii problemelor matrl. Solii trebuie sd inleleagd ctr minia sau nemulgumirea nu sint sinonime cu atacurile personale . precum 9i citeva indemnuri valabile gi pentru unii si pentru alfii. Solii ca_ re reugescsi suporte minia incins5 a soliilor lor. in vreme ce el se uita la meci in camera lui de . PrezenS sau absenla cXilor de reparare a fisurilor este diferenla primprdiaH dintre certurile cuplurilor cu o ctrsnicie strndtoasdgi cele $e cuplurilor care pini la urmd divorleazd2s. Michael: el voia si se la meciul irtre echipele Dallas Cowboys gi Philadelphia Eaiar ea voia sd vadd gtirile.subiecte . Pentru bdrbali. s-a in dormitor.tii lor. moniale oferd sfaturi precise pentru bdrbali 9i pentru femei. sexul. iar nu-trebuie criticafi ca persoand gi nici disprefuifi. Un atac la persoand virulentva duce aproape sigur la o atitudine defensivl din partea solului sau la ridicarea unui zid.Cum acestlucru esteceeace urmtrde fapt cu indirjire celilalt din punct de vedere emofional. ea se talmeazi. au nevoie de regltrri emofiona. tensiunia scade. revenindu-9i in urma gloanlelor care ii intraseri prin gi ii iegiserd prin omoplatul sting 9i prin gitts.5-a sdturat de fotbalul dsta". Dna Lenick a fost acuzatd de atac de maximd gravitate gi contra a 50 000 de dolari. chiar dacd so_ lii lor sint de alti pirere.emoliile soliilor lor fiind doar sublinieri. socotite neimportante. care va spori neinfelegerea. Bdrbalii 9i femeile. ele iresc in intensitate pind ce explodeaz[. Ea poate considera faptul cd el ii dd un sfat ca pe o neglijare a sentimentelor ei.menlinerea disculiei pe o anumitd linie. socotind-o neinsemnatd. CEARTASAruATOASA Articolul din ziarul de dimineali ne oferi o leclie practicd felul in care nu trebuie rezolvatd o neinlelegere in cisniMarlme Lenick s-a certat cu solul ei. Ceea ce le lipsegte in mod special cuplurilor care in final {ung la divor! este tocmai incercarea mlcar a unuia dintre par$neri de a detensiona atmosfera presupusd de o cearti. !iei). o nemulfumire sau o neinfelegere. ci si inleleagr cr atunci cind soliile lor aduc in discutir. Dar acestecupluri fac un pas important inainte: i9i aratd cE ascultdunul pe celdlalt. nevestele ar trebui sI facd un efort gi sE aibe gri_ jd sitru-si atace solii . ci s-dfie afirmafii clare cI un anumit fapt nu le convine. De cele mai multe ori. gospoddria . e mult mai important ca solia si simti ii sogul ei ii as'culttr cu atenfie nemullumirea gi dd dovadd de empatie ir raport cu sentimentele ei in chestiunea in cauzd (de9i el nu are nevoie sd fie de acord cu ea). duce la reducerea tensiunilor. fic. atunci cind sint aerisite si analizate. De asemenea.educalia copiilor. in general. Aceste gesturi fundamentale sirt Un fel de termostat emofional care impiedicd sentimentele exprimate se dea pe dinafarl 9i sd coplegeascdacea capacitate a partenerilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii in cauzd. in care igi reafirinclusiv iubirea fald de el.este de ajutor ca reprogu_ eoliei sd fie incluse ftrtr-un context mai larg. dar ele oferd o primd gansi de a aduce inteligenemolionali in cuplu. Atunci cind nemullumirile fierb. banii. De exemplu. Sigur cd unele certuri in cdsnicie strt prea violente . cind o sofie sim_ te ctr punctul ei de vedere s-a f5cut auzit 9i cI sentimentele ei au fost remarcate. Una dintre strategiile general valabile pentru ca o cdsnicie sd funclioneze este sd nu se concentreze disculia pe anumite. perechile care rezistd imse referd de obicei la un singur subiect gi-gi oferd. o pot face ca pe un act de iubire.care sint .Mai presus de toate. Smpatia gi reducerea tensiunii. Mecanismele de lEparare care impiedicd o ceartd sd ajungd la o explozie sint de fSpt foarte simple . situalie 9i mai frustrantl.

De fapt.tional.dacdpulsul cregte ci a inceput potopul. ma pe partener). Vorbitul in gind penku indeptutarea atmosferei otrtrvite .de a fi iubigi 9i de a ne simli respectali. prinzind din zbor acesteginduri 9i analizindu-le . o ruzdmai lungX di wrrlgazmai mare trupului sd-9i revind din de surescitare iniliaH. _. asta inseamnd stXpinirea ca_ pacitdlii de a-gi reveni rapid in urma petopului prohus de un blocaj emo.. e de ajutor ca soful sau solia care s-a supdrat din priciin uoor comentarii prea dure sd le abordeze direct. Desigur ci nici unul dintre aceste obiceiuri emofionale nu sc schimbd peste_noapte.. aceastd cifrd.H indignare. Asta ii va permite sd igi reformuleze gindul: . prin urmare. ftrvtrlate in cele mai intime relalii sau modelate pentru noide parinfi. Cuplurile ambi. A9a cum sublinia terapeutul Aaron Beck.. Astfel. de a gindi si de a vorbi logic pare si dispard intr-un moment de crizd"emotiona_ ld.p intotdeauna atit de egoist" trebuie s[ se lupte cu acest gind. uneori di dovadd cd line la mine. ci sd se cultive inteligenla emolionall a crr_ plului.. de a nu fi pArdsili sau lipsili de afecliune. Cum capacitatea de f asculta. se declangeazdcu atita ugurinl5 ftrtr<l cdsnicie pentru cd ele au fost deja inoculate incd din copilirie. Chiar o pauz6 de cinci minute ar putea pdrea suficienti.. amintindu-qi de cite ori solul ei a fXcut diverse gesturi care ii dovedeau afecliunea. luindu_gi_i la ca_ la ciliva centimetri intre lobul urechii gi maxilar (cei care I-uareapulsului-in inva!5 ugor asta)27. existd predispozilii la obiceiuri emolionale . FXcind aceasta in momentele de calm.calmareapoate fi ajutattrprintr-o tehnicdde lelaxare sau printr-un exerciliu de gimnasticd aerobicd (sau prin Oricare dintre celelalte metode munlate in Capitolul 6).reacfia exagerattr la cele mai mici semne de confruntare -.180 Inteligenla emolionald aplicatd Du$mani intimi 181 prilejuri de ceart6. cupluiile vor fi in stare str opereze aciste schimbdri chJic in mlsura ir care sint motivate sd hcerce. 9i este de inleles.inseamntr e mai simplu si existeo irJei-a pulsul in timp cesecearttr e stabilitdin prealabilcaresd permitd oricdruiadintre parin de potop detectate. . etrii jigneasci Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri 9i furtelegerea faptului cI nu trebuie crezute. chiar dacX lucrul pe care . unde mizl este foarte mare. Ginduri de genul .N-am sd mai inghit aga ceva" sau .Nu merit sX fiu tra[at(d) astfel" sint sloganuri de tip victimd nevinovatd sau dreap.in special capacitatea de a se calma (sau de a_lcai. sau majorita_ tea reacfiilor emofionale.certurile sinXtoase.Ei bine. pot distruge o ctrsnicie26. Calmarea emolie puternici arelabazdun impuls de a acfiona. Pentru cuplurile cdrora li se pare ciudat. Toate aceitea duc la aga-numitele neinlelegeri sdnitoase sau la. Uneori poate fi extrem de greu.in loc sd ii infurie sau j solul sau solia pot incerca sd scape de ele28. titerru calitilil emofionale . o solie care simte intr-un moment incins c5: . cuplul trebuie sd facd o pauzd' de douizeci de in care sd se calmeze inainte de a lua o hotlrire._ liu:ut" stdpinirea acestor_impulsuri este fundamentild pentru inteli_ genla emofionald. empatia gi ascultarea atentd _ pot ajuta cuplul s5-gi rezolve in mod eficient neinlelegerile. chiar dacd probibil am jurat ci noi nu vom face precum pdrinlii nogtri. Dar nimic nu se_poaterezolva pozitiv atita vremi cit sogut 9i solia se afld tr plin blocaj emogional.. ceea ce ii poate face pe parteneri sd iasd mai repede din blocajul emolional. care permit unei ctrsnicii sX fie infloritoare 9i sd depigeascX aspectele negative care. Cum acest potop este declangat de ginduri negative despre partener.Lui..'Reacgiiledeclangate in acestesitualii se rdsfrirg asupra celor mai profunde nevoi ale noastre . aerobicX gimnastictr gi irmulfirea lui cu patru dd valoarealui isprezecesecunde minut. Nu e de miraie cd intr-o cearti in cdsnicie reaclionim ca 9i cum ar fi o chestiune de supraviefuire. calmarea este un pas extrem de constructiv fdr6 de care nu 9i mai este posibil nici un progres in rezolvarea chestiunii ir cauzd.hu-i pasX de nevoile mele . Aga cum am vtrzut in Capitolul mlnia care persist5 genereaztralt val de minie.. Multe. De exemplu. Dacds-aajuns elul obignuit. avefi un punct cu pestezecebitii pe minut fali de reper.-este necesardmultd perseverenld gi vigilenfd.tioase pot invila sd-gi monitorizeze pulsul _ din cinci ir:rcinci minute in timul confruntdrilor.. fiind deja formate fur momentul ctrsitoriei. dacX sint lisate sd se acumullze.bileri sd ceardo pauzdla primele i"*" lceaste perioad5. . recupefiliologicd se face treptat. sporindu-se ganselede a rezorva lucrurile. unul dintre talentele cheie intr-o cdsnicie este ca partenerii sx invele sr-gi calmeze sentimentele de nemulfumire. mai ales ir re_ laliile de iubire. Precum 9i incercarea de a face un efort penku glsirea unor argumente sau perspective car€ le pun la indoialS.

um vdzut in"Capitolul 7. p.. pentru a percepe esen_ lr_llllr? Ia mesarulut. recomanda ca formul6 ideald pentru o nelnulfumire ." de schim_ bare_c-omportamentali. chiar dacl nu reugegti sd mergi mai departe de: .lirli profund. daci sE mX mai intrerupi." C91mai putemicd modalitate de a asculta fdrl a adopta un _ ton defensiv este.. bunicul programelor de iomunicare eficientd.ii. empatia: distingerea sentimenttrlui din spatele celor spuse." Aceastd a doua formul"are deschide p"ril. ignorind pbrlile ostile sau negative _ tonul nesufe_ reprogurile dispreluitoare -. si asculte atent dincolo de minia care_i cuprinde 9i atunci reac_ lioneazd la un eventual gest reparator facui de p". subiectului ir cauzi .:^"ll_":_:.oglindire" gi se folosegte foarte des in tera- pentru recuperarea cuplului. E l :. Fdrd aceastd.Egti un nenorocit.lnceteazd nezeril". j. Cum si asculfi si si vorbegti tfud aaborda un ton defensiv ."!turu fizioi6gicl. in loc fle: . unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus cu atita ne_ g?tr1j*. in final.este un lucru care pare extrem simplu.t.t"_. arta de a nu fi defensiv firseamnX a discuta doar despre nemulgumirile specifice gi a nu se ajunge la atacuri le persoand. Ascultatul este un talent datoritd cdruia cuplurile rdmin inr_ Cliur Ui in plind ceartd.Bine. ai de zis. nesimfit gi egoist". ci gi simplu devin exacerbate..n-ai auzit nimic din tot ce am spus. Aq fi preferat sI md suni gi si-mi spui cd intirzii". empatia cu celilait prur"pir"" propriile sale reaclii emo.ll*r gl -.tonulregativ este de fapt o ilustrare indirectd a importanlei ..XYZ":...lr. Sigur cd. in general. Acest lucru in sine poate dezarma un atac iminent fl poate impiedica o disculie sX ajungi o cearti gravd. ca gi cum ar fi fost un atac.rile. gi nu o irra"r. nereugind sd mai audd _ gi in nici un caz .. ameninlEri sau insulti. Empatia se deterioreazd atunci cind sentimentele unuia atit de putemice incit nu perrnit armonizarea fiziologic5. ' Pentru cupluri. t. contraatacul. Din nou.Ti pi! " cI lip ..!lly:u: la moard mtriei si suferintei.tionalesl se calmeze pinice "" devine su_ ficient de receptiv. Chiar 9i in situaliile cele mairele partenerii pot disceme din ceeace aud. reproguri 9i alte asemenea.782 Inteligenla emolionald aplicatd tocmai l-a f5cut demonstreazd egoism.teles. Psihologul Haim Ginott." De exemplu: . Defensiva imbracX repedc lT. O cale eficienti de a potoli o ceartd este de a-i da de inleles partenerului cX poli vedea lucrurile din perspectiva sa 9i cI punctul lui de vedere are o valoare in sine.propunerilor de impicare cepot fi subinfe_ iliii_1t:p"rdi spune partenerul.. mdcar unul sau uneori chiar 'r^"Td amitrdoi reugesr. desigur. un partener dintr-un cuplu. Apoi. Sau cel pulin recunoagterea spuselor partenerului/ ceea ce este o dovadtr cd l-ai ascultat gi ci ai sesizat emo{ile exprimate. ar fi o dovadd. 9a !ipi: ."'u i_. ceea ce spun(. 6r*i"t.rrr. ln acestcaz. Agu . dar este surprinzitor de greu de pus in practicXze.daci ili dai seama c5 ai gregit.Atunci cind nu m-ai sunat sd-mi tpui ce intirzii la cind am simlit cd nu mX respecli 9i asta m-a infuriat. " ai"tiill-. ceea ce md deranjt. inir-o ceartd..de abilitate din partea f"i ie . empatia este o unealttr puternicS. respectul gi iubirea dezarmeazX gesturile ostile din cXsnicie 9i din via!5.Imi dau seama .u.. unei oglindiri corecte nu constd doar in sentimentul parni cd a fost in.i. Pe scurt. astfer incit fiziologia sa si bglindeascd sentimentele partenerului.scuze.Cfurd ai ficut X m-am simlit Y gi ag fi preferat sd faci 2.care ajung sigur la divorg se lasi absorbite de minie pi s" ion: centreazd asupra ei. Atunci cind unul dintre parteipi exprimd o nemulfumire.i qellite o solutiepozitivd.pe cind. in- rctr iar gi iar pinl reugegte.-ajut5dacl ambii parteneii i9i amintesc cd. chiar dacl nu egti de acord cu el.. dar gi ir ajungerea la o armonizare mofionalf. incit nu poate fi perceput altfel decit ci un atac.i.il.il. ci 9i sentimentele care Aceasttroglindire folosegte la verificarea lintei corec- gi in cazulin carepartenerulconstattr cd nu a inlelesbine. posibilita_ Dusmani intimi 183 celuilalt de a simli exactstareade spirit a partenerului este at{.. C.. l)ur _. aceasta fiind mult prea des rezolvarea unei asemeneasitualii in certurile unui cuplu.p""e iare sd reacfioneze in mod deschis la ostilitaiea ei: . negarea rdspunderii.. slmplu nu egti atent!. . comunicarea deschisXnu inseamnd teroare. gi nici nu lasd loc pentru una dintre nenumtrratele formule defensive . cfird ambii sint cupringi de un olocal emollonal.. O altX solulie este asumarea rispunderii sau chiar scuzele.o dorinfd de a i se acorda toati atentia.ce nama tgnorarii sau a refuzului imediat in fala nemullumirii ex_ primate.... 'Una dintre metodele eficiente pentru o ascultare emolionali se numegte . celdlalt o repetd cu cuvintele satrcercind sd capteze nu numai gindul.

cind nu izbucnegte o cearta. incet si se goleasci aproape complet. povestea acqsteiprdbugiri este spusd adeseacelor care invald sI fie piloli de liniel. Locul pilotului este precum microcosmosul oricdrei organizafii. dar 9i in toiul scandalului. degi erau in pragul dezastrului. Copilolii se temeau atit de tare de el gi de furia lui.r. Evl T1:? qent-ca recunoagterea este o modalitate de a cakia partencrrrl sau de a pune bazele unui capital emofional sub forma un.amintim greu in situaliile de cumpdne. ea devine foarte greu de aplicat in"u. cind cu siguranl5 surescitarea emblionald este ma_ re.preful unui asemeneacom- I .u"u ce apreciezi sincer ori prin laude cu glas tare. Astfel cd McBroom a abordat un sistem de menlinere a pozitiei. ln esenfi.. mai armonios. momentele d.care in prezent sint accentuate in cursurile.elementele de bazd ale inteligenlei sociale . Exersarea Pentru cI acestemanevre sht cerute in timpul unei confruntdri aprinse.r sentimente pozitive. cfurda observat o problemd la trenul de aterizare.e crizd. Dar. Oregon.imi reacfie-de la sine (sau mdcar o reaclie nu prea intirziata) in repertoriul circuifului emofional.ele trebuie invdlate lemeinic. crizd emofionald. Munca in echipd deschide linii de comunicare.il l" dobindite anterior fur viafd. Astdzi. lntr-o zi. un reflex. Dacd o reaclic 11i emofional5 pozitivtr nu ne este familiartr u* exersat-o mai pufin. in1978.ti" stresante.i_ nie sau. de-a lungul repetatelor clipe a" . mai ales dacX membrii echipajului ar fi lucrat mai bine impreund. ea are mai multe ganse sI se poatd exprima intr-o. Din acestemotive. in acestemomente rtrs_ punsurile imediate trebuie asociate unor clipe rndi calme.de supdrare care au devenit?ominante. incit nu i-au spus nimic. Lipsa contactului cu realitatea ir cazul unui accident de aviory efectele diskugdtoare ale unei moralitdli dubioase. invirtindu-se deasupra pistei la o mare altitudine Pentru a reugi sd remedieze problemele tehnice. avionul lui McBroom tocmai se apropia de Portland. creierul emolional declangeazdreacliile de rutin.daci reaclia este repetatd inti-atit incit sI devintr un auto_ matism. Cum memoria 9i reaclia au ca trtrsdfurd." Alteori. Avionul s-a pribugit gi au murit zece Per80ane. acesteantidoturi ale destdmdrii cdsniciei strt un mic remediu educalional ra nivelul inteligenfei emolionale.. astfel incit la nevoie sI fie accct-tb-ttu fapt.r84 Int eligenl a emolionald aplicatd ci te-ai supdraf. Din pdcate irnsd..e u. strategiile *"rr'!iorru_ te trebuie probate gi exersate in timpul contactElor *uii".oricare dintre zecile de alte deficienle emolionale la locul de muncd .de formare a pilolilor odati cu cunogtinlele tehnice. lucritorii intimidali sau gefii aroganli . ln cazul a 80% dintre avioanele comerciale care se prdbugesc pilolii fac gregeli care ar fi putut fi prevenite. debazd. Faptul ar fi putut bece neobservat dacd acestaar fi lucrat itrtr-un birou sau la o fabFicd.. rezervorul de carburant al avionului a ajuns incet.Numai ci dl McBroom era pilot de linie. ln vreme ce McBroom era preocuPat exclusiv de trenul de aterizare. recunoitry terea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descot. KWW Conducind cu inima Melburn McBroom era un gef dominator/ cu un temperatlent care ii intimida pe cei care lucrau cu el. de ca_ re ne.pot trece neobservate de cei din afard. de cooperare.emofia. dacd vrem sd aevine i p. de ascultare 9i de exprimare directd ..

precum 9i datoritd exodului de angajafi ctrtre alte firme similare. nu poate sI invele 9i nici itr ia hotdriri limpezi. SRTTISAESTE O SLUIBA El era inginer sezonier9i conduceaun proiect de dezvoltare de soft.i-ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice.imposibil sI tratezi astfel cu oamenii". n-ar mai putea sd ia hottrririle . pentru cd ele aclioneazl. rupt brusc. gi la locul de iltuncd: atunci cftrd cineva este supdrat nu poate sd-gi aminteas!1.Stresul ii prostegte pe oameni.degi e mai probabil cd aceste decizii ar putea fi puse in aplicare mai omenegte astfelz. aptrrind o transformare a peisajului emolional. de- . cind un gef manipulator. s-a constatat ctr marea majoritate simt ci lucrul ce le este solicitat la serviciu . Sau agacum imi sublinia un psiholog de la Harvard Business School. ldsind in urmd multd nemullumire 9i minie. crearea unei atmosfere in care diversitatea este prefuitd glnu devine o surstr de fricliuni 9i punerea bazei unei refele de comunicare eficiente..atunci cird mediul de afaceri era cu toful altul.Corporafiile au trecut printr-o schimbare radicali ir acest secol.ar h. Sau cum spunea un consultant in probleflle de management: . N-am si le aprobniciodatd.dlure" pe care le presupun afacerile . A sti si conduci nu irseamnl a gti sd domini.lnevitabil existd aici un pre! de pltrtit pentru nivelul foarte sctrzut al inteligenlei emolionale la locul de munci. declarau ei. vicepregedintele a fost chematla rindul stru 9i gedinla s-a irtre. companiile se pot prdbugi 9i distruge definitiv. in general.Birbafii gi femeile carelucraseri multe ore. Allii au protestat." Mulli spun cI se tem cd sentimentele de empatie sau de compasiune fali de cei cu care lucreazd. reprezentind un lux pe care ni-l puteam permite doar ir trecu| noua realitate concurenliali pune la loc de cinste inteligenfa emofionaltr la locul de muncd 9i pe piafi. mindri si-gi pre. siptlmini irtr. Atunci cind acestnivel este excesiv de scdzut.De cirnd ai terminat gcoala?Proiecteleastea stnt absolut caraghioase." Inginerul. ci a gti sX convingi oamenii sd munceascd pentru un scop cornun. de a face critici constructive. era rtrsplitit pentru aceste tristrturi dure. profund jenat 9i dezumflat n-a mai scoso vorbi 9i s-ainnegrit de supdrare.estemintea 9i nu inima. stipinirea neinlelegerilor astfel furclt acesteasd nu se agraveze gi favorizarea capaiitegii de a intra Lrtr-o stare de transd cind muncim. era demobihzat.reglarea sentimentelor ir lcord cu cei cu care lucr5m.pentru a-giapira eforfuiile. Preful in eficacitate al inteligenlei emolionale este o idee relativ noutr pentru afaceri. de gregeli gi de neinfelegeri. spur0nd ci dactr nu ar fi detapali din punct de vedere emolional. Unele dintre cele mai pulin evidente aptitudini emolionale ajung determinante pentru capacitatea de a face afaceri 9i reflecttr schimbdrile permanente de la locul de muncd."3 O parte dintre acestemotive sint mai mult decit evidente imaginafi-vtr consecinlele asupra unei echipe de lucru atunci cind unul dintre membri este incapabil si igi stdpineascd minia nu dd dovadi de sensibilitate fali de ceeace simt cei din jur. lloate aceste efecte dezastruoase asupra gindirii au fost trecute h revistd ir Capitolul 8. cum ar fi o descregterea productivitifii. In urmdtoarele doud sdptdmini.gi uneleostile. iar unii manageri o pot glsi greu de acceptat. Studiul a fost flcut in arui\97}. In ceeaee privegte propria carierX. Punctul meu de vedere este cd o asemeneaatitudine este deptrgit5. A fost o lungl perioadl de dominare manageriald a ierarhiei companiilor.nimic nu este mai important decit a ne recunoagte cele mai profunde Bentimente fur legdturd cu ceea ce facem . inginerul a fost de-a dreptul obse. Dar aceasttrierarhie rigidd a inceput sd se dizolve in anii 1980 sub dubla presiune a globalizirii gi a tehnologiei informaliei. Unii considerau cd ideea detectdrii sentimentelor celor care lucreazd pentru ei li se pare un lucru absurd . Lupttrtorul in junglS a rimas un simbol al companiilor trecutului.. trasindu-vd diferenlele intre trei aplicalii ale inteligenlei emolionale: capacitatea de a risipi conflictele. VI voi explica ceva mai pe larg punctul meu de vedere..185 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima t87 portament poate fi remarcat prin intermediul a diverse semne.vicepregedintele s-afirtors spre el 9i l-a intrebat sarcastic:.. . Shoshona Zuboff:.. dat de remarcilevicepregedintelui.Cei din echipa sa au fdcut cileva remarci sporadice.egi erau aldturi de el. fiind nevoit sd prezinte vicepregedinteluicompaniei rezultatele citorva luni de munci ale echipei sale. Dar cind inginerul 9i-a terminat prezentarea. nu poate sXigi dea firtreaga mlsurd. La un moment dat.Dintr-odatd. tipul de gef luptdtor ir jungld. zinte roadelemuncii grele.9i care ar fi schimbdrile ce ne-ar putea aduce mai multd satisfacfie in munctr." Pe latura pozitivl' sd ne imagindm ce beneficii pentru munC[ ar aduce competenla emolionald . cel al viitorului este un adevdrat virtuoz in relaliile interpersonale gi abordarea lor. o cregterea numdrului de termene de predare nerespectate. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori.

Totodatd.el nu . 9i cei cu care se lucreaztr.Ai dat-o tr ba'' . sarcasm ele insi duc la contraatacuri gi la refq2ul rXspunderii.lnsensul inilial al teoriei siftemetor. inlelegindu. mai nefericittrmodalitate .. Aceast6 dinamici distructivd a iegit la iveald gi irtr-un sondaj efectuat asuPra unor manageri cirora li s-a cerut sI se gindeasci de cite ori s-au rdstit la angajali atunci cind s-au furcins epiritele gi s-a ajuns la un atac la persoanIs . Crizele de furie au avut cam aceleagiefecte ca gi in cdsnicie: angaialii care Primeau rcproguri minioase cel mai adesea au reaclionat devenind defunsivi. dar gi de efectul lor demorari. ea este una dinke cele mai te_ mul: gi poate. 9i anume oamenii tre_ . dar dorea o aprofundare a. care i se piruse doar una intimpldtoare. 9i chiar se gindea sX ptece.4 la locul de muncd. habar n-au care este-pozifia lor in fEla gefului.feeaiaci insemna schimbul de date despre cum funcfioneaz6 o parte sau alta a sistemului.firrditd de sentimentul unei tratdri nedrepte. El chiar considera ceioftul in cauzd era unul promilator. Fdrd feedback oimenii sint in ptinr beznd. Exact ca sarcasticul vicepregedinte.Cea de a motiva pe cineva la locul . Reprogurile sint considera- gi nu nemulfumiri carear trebui sd drept.i 9i d.. ceea tn final insgamni ridicarea unui zid itrtre cele doud ptrr. la fel ca solii sau sofiiie ce s-a.furios. glsindu-gi tot felul de scuze sau evitind orice rtrspundere. B-inuiesc cr nu afi incercat doar sr mtr punefi intr-o situafie oeniti avut 9i alt scop in gind. . zator. ca pi'cum n-ar fi avut nici cea mai micd valoare. Apa incit ir cele din urmi gi-a cerut scuze.t simlit pe nedrept atacafi sau atacate. astfel incit orice parte ce are tendinla i3:1din matcd sI poati fi modificati ?nbine.. spunea un consultant in afaceri. surat bine cuvintele: . ar fi ap5rut 9i acel potop care accentueazd asemenea ginduri. efortul mai_departe..lumea este parte dintr-un sistem. intr_o compa.. critica este una dintre cele mai importante mi_ siuni ale unui manager..jignise pe cineva. vor inriu_ t5lipe mdsurd ce timpul trece. ceeace nu duce nici o reaigie."ti vcepregedintele a rdmas ufuit . schimbul de rntormafi. Ori Ju devenit impietrili .Jg5d aceastdparte le uf"it"ura p" toate celelalte din sistem.rVicisitudinile emolionale din cdsnicie pot apdrea 9i I rnunce. Aceastd deiicienla are trn cost enorm: asa cum strn5tateaeinolionald a cuplului depinde de fe_ lul in care cei doi sint in stare si destindl atmosferi ddunitoa_ re. unde iau forme similare. a avut un asemenea efect devastator. afirmalia prin care se generalizeaz6 un faph .. a energiei 9i a increderii in ducerea ila bun sfirgit a unei firdatoriri profesionale. care in lumea afacerilor sfirgegte prin buie sd delintr informaliile necesare esengialepmtru. in faga ce se agteapttrde la ei ori datd anumite probleme se "olugii. deci feedbact*il u"t" esengial pentru organizarea acesteia _ respectiv. :d toattr. de o modernizare sau de o redirecfionare.. 9i i_a amintit de aceastl intilrrire 9i de remarcile critice fdcute. acgi ii pldcuse acolo.188 Intuligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 189 primat gi convins cd n-o sa mai primeasci niciodatd o misiune atil de importantd in cadrul companiei. de fapt.fapt ce inseamnd o incercare de evitare a oricdrui contact cu managerul cate le-a fdcut observalie.atacurila persoand 9i disconstructive. Bin punct de vedere al inteligenlei emolionale/ un asemeneareprog evidengiaztr o ignorare a sentimentelor declangate la cei cdiora le este adresat gi un efect devastator asuPra sentimentelor gare stau labaza motivdrii.Mi-e pufin cim neclar ce anume voiafi-si_a str fac.edinte 9f1nat.Dupd care a ircercat o foarte prudenti anchetd in care mlt.spusd pe un ton dur.ie. trtr-adevdr. diskuge tot. intrindu-se astfel ir:rtr-un cerc infemal. aceqti angaiali nemullumili au dovedit ci se socotesc victime nevinovate sau pe bund dreptate indignafi.i care ii face pe oameni sI afle dacl ceea ce realizeazd el merge brne sau e nevoie de o reglare. sarcastic. ' Intr-un fel. nu_i aga7. tot asa eficacitatea. $i totugi rhanagerii erau 9i mai nemulfumili pi se simleau provocali de asemeneareacfii.sa _ nu !l desfiinfase complei. una dintre formele cele mai des intilnite de critici la locul de muncd. nici la o sugestie de indreptare a situaliei' Persoana Grre primegte aceasttr criticl se simte neajutoratd 9i suptrratd. inginerul s-a dus la vicepre. felul cum se aduc criticilegi cum sint ele primite determind pe termen lung cit sftrt oamenii de satisfX_ Este o chestiune de feedback. Atunci cind au fost supugi aceluiagi microscop emolional pe care l-a folosit John Gottman in cazul cuplurilor.tisau ezist€nli pasivtr. mult prea mulli manageri nu au gtiut sI stdpineascd aceasttr ar_ td importantd a feedback-urui.si-adat seama cd remarca sa.sint omenegticrizele de dezgust. gi cei fali de ca- pc rdspunde. ' li . Dacd fiziologia lor ar fi fost urmdriti. A deciarat insi cl nu gi_aAat seama cit de prost reagtionase gi nici cd. considertr ei. satisfaclia productivitatea la locul 9i de muncd depind de felul in care angajalilor li se reprogeazX diver_ se probleme.

cind sint atit de supirafi.ar suna cam aga:. la adevdrate bdtdlii de personalitate 9i la dispute asupra puterii. Criticile aspre i-au ficut pe cei care le-au primit sd se demoralizeze gi si nu se mai zbattr ca pird atunci. in cadrul unei experienfe. observi f." Evident ci persoanele care au fost atacate au devenit tensionate gi furioase 9i au avut reaclii antagonice. Mulli au suslinut cX pur gi simplu vor evita orice contact cu perso. psihanalist. Trebuie si nu uitali ci acea convingere care stdlabaza optimismului constl in faptul ci obstacolele sau egecurile se datoreaztr intimplirilor pe care le putem modifica. criticile nefondate au dus la nehcredere. Din pdcate. ldsindu-gi angajalii sd audd doar ci fac vegnic gregeli. Ciitica poate fi fXcuttr cu multd arti 9i atunci devine un mesaj de mare ajutor transmis de managerul respectiv..cum ar fi acela sd faci pe cineva prost sau incompetrent. voluntarilor li s-a dat si realizeze o reclami pentru lm nou gampon. ce ar fi putut sd-i spunl vicepregedintele de care am vorbit inginerului specialist in software . De nimic nu egti in stare" gi: . pistreazd speranla ctr se poate gi mai bine 9i sugereazEinceputul untri plan de realizare.Majoritatea problemelor legate de felul in care muncesc angajalii nu apar brusc." Arta criticii Ddr existl 9i o altemativd asupra cdreia ar trebui si ne oprim. Acest tip de critici ftrcuttr cu arti se concentreaztr asupra a ceea ce persoana a fdcut 9i poate face gi nu asupra remarclrii unui defect dintr-o treabl prost ftrcutd. de minie. ingirtndu-se o lungd listd de nemulfumiri neexprimate pinl atunci sau trecindu-se direct la ameninfdri. Dar cealaltd presupunea amenin!trri gi invinovEliri la adresa incapacitdlii inndscute a persoanei respective.190 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 19L faptul cd angajalii demisioneazd sau sint concediali . spunind ctr refuzd str colaboreze sau sd coopereze la alte proiecte cu persoana care i-a criticat. . angajatul ar fi putut str corecteze problema vizatd. oblinind solulii mai bune.Principala dificultate in faza actualdeste faptul cd planul vostru v-a luat prea mult timp Ci vor cregte astfel costurile. Larsory psiholog la Universitatea Illinois. ele se dezvoltd incetul cu incetul". devenit consultant al unei companii.." Acest sfat.cu alte cuvinte.pe care le aduc se fac cum nu se poate mai rdu. intr-adevd1. Ele sint primite ca un afront astfel incit cel ciruia i se face reprogul se infurie la rindul sdu. Lr privinla motivafiei.. spre a vedea dactr nu existtr o cale de rezolvare mai rapidd. este valabil gi in cazul cuplurilor cdsitorite. trcit nu se mai pot abline." Un asemenea mesaj are un impact contrar unui reprog distructiv: in loc sd creeze o senzalie de neajutorare. intr-un studiu fdcut asupra a 108 manageri gi gefi in general. intr-o bund zi. precum 9i la un motiv de conflict la locul de muncd5. elpw gi simplu explodeazd. atunci ctrd oamenii cred ctr neajunsurile lor se datoreaztr unei deficjenle ce nu poate fi deptrgittr. Harry Levinson.rna in cauzl . Un alt voluntar (un complice) ar fi trebuit sd judece aceste reclame. mult prea adeseaoamenii critictr doar atunci cind nu se mai poate face nimic.Atunci cind geful nu este in stare s5-gi exprime prompt sentimentele spre a le face cunoscute imediat se ajunge la o stare de frustrare tot mai acutd. care trebuie str-gi dezamorseze neirtelegprile.dar n-a ficut-o . Mulli manageri sint mult prea dispugi si critice 9i prea zgircili cu laudele. Aceasttr tendinltr spre o critictr permanenttr este o componentd in cazul managerilor care nu au nici un fel de feedback pe perioadd indelungatd.. Cum observd gi Larson: . Cel vizat intrtr imediat in defensivi. voluntarii primeair de fapt unul dintre reprogurile gata formulate. cu sarcasm 9i rdutate. O criticl era politicoaid 9i foarte la obiect. evident. . fdcirdu-se remarci de genul . O sd rog pe altcineva sd facd treaba asta. mai ales la arninuntele de design pentru soft-ul respectiv. De exemplu. ei igi pierd speranla gi nu mai incearctr.E clar ci n-ai nici un pic de talent.. $i atunci criticile. cind lucrurile deja fierb.Dacd. legattr intrinsec de arta de a lduda: .ceea ce este echivalentul unui divor! la nivelul unei afaceri.este total lipsit de sens. de revolti. A"gvrei si vX mai gindili la propunerea voastrS. acea criticd ar fi fost adusd mai devreme. s-a ajuns la zidul despre care vorbeam. Atacul la persoand a fost devastator pentru moralul lor.R. a dat urmtrtorul sfat ir privinla artei de a critica. Cea mai nefericiti modalitate de a motiva pe cineva. O experienld fdcutd la Rensselaer Polytechnic lnstitute aratd cit de ddunXtoare este o asemenearemarc5 tiioasi in cadrul relaliilor de munci. La asemeneaatacufi existtr contraatacuri.Un atac .N-are rost nici mtrcar si incerci. deci nu mai este receptiv la ceeace ai si-i spui gi cum ar putea si indrepte lucrurile. Apoi. dar 9i mai grav este ci nu s-au mai simlit capabili str facd mdcar ceva ca lumea..

un lucru care ilustreaztr o problemtr cheie ce trebuie modificattr sau un model de dificultate.ceva". Ca urmare. Carolina de Sud. in acest fel insd comunicarea va fi prea impersonali 9i lipsegte persoana vizat6.dar pentru asta trebuie sd existe 9i sugestii in legdturd cu rezolvarea problemelor. Levinson mai oferi 9i o consiliere pe probleme emolionale Celorcare sint criticafi. Managerii care nu au destuld empatie. Numai c[ Sylvia Skeeter a ficut parte dintre sutele de persoane care au venit $e depunX mdrturie fur legdturd cu discriminirile rasiale de care s-a dat dovad[ in intregul lan! de restaurante Denny's. in scris. Critica. ceea ce a dus la un proces cu despSgubiri de 54 de milioane de dolari ln numele a mii de clienli de culoare care au avut de suferit asemeneaiigniri. Dacd acestaar fi fost un incident izolat. cel care o primegte rdmfire frustrat. menfionafi-i persoanei ce a ftrcut bine gi ce a fdcut prost gi cum s-ar putea modifica situafia... vorbind intre ele ca gi cum persoanele de culoare care se aflau la un metru de ele nici n-ar fi existat". Dacd se ajunge la supirtrri majore. demoralizat sau lipsit de motivilie. la fel ca orice feedback util. dar fdra indoiall ctr nu este unul de amploare gi nu se poate invdla mare lucru din ea. Intr-o dupd-amiazd. sint mai eficiente atunci cind sint fXcute fafi in fald gi intre patru ochi. curn ar fi incapacitatea de a face bine anumite lucruri. . care incearcl sd-gi stdpineascd nemulfumirile ftrrd a-gi distruge permanent relafia. acest tip d-e criticd este unul distrugdtor: in loc sd deschidi o cale de corectare a situaliei. .. Critica poate deschide o ugtr spre anumite posibilitdfi de care persoana respectivd nu gi-a dat seama cd existtr sau pur gi simplu o poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuii care. n-am ce sd fac. tr final. Sylvia Skeeter. el ii sfituiegte pe oameni sd considere critica o ocazie de a lucra tnpretrnd cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei 9i nu pentru a se ajunge la o situalie de adversitate. Skeeter igi amintegte cX ospdtdrilele . Alegeli o intimplare semnificativd. ce aruune nu vI convine."7 . care a fost cdpitan tr armatl cird avea 30 de ani. Criticile. Concentrafi-vtr asupra unor date precise. cind nu prea era clientel5. sint sortifi sd ajungd str ofere un feedback in mod jignitor. o asemeneaprejudecatd rasialtr ostentativi ar fi trecut probabil neobservatd.de gansade a'da un rdspuns sau de a clirifica iucrurile. ce afi simfit gi ce poate fi schimbat.un preot. CIIM TE DESCURCI CU DIVERSITATEA . Critica trebuie socotitd o informalie valoroasd pentru a indrepta lucrurile. de exemplu. Altfel. Ceicare evitd sd aduci reproguri . Reglafi-vd impactul a ceea ce vefi spune gi cum ii veli ipunepersoanei respective. cu pulin6 atenlie. cit 9i atunci ctrd critictrm. o Fili prezenfi. pentru a se inghiti acest mesaj dureros gi pentru pulind linigtire. e mai bine sd se ceard o amfurare a intilnirii respective. Oferiti o solulie. nu facefi comentarii indirecte sau evazive. pot fi drese . La locul de muncl este la fel ca in cdsnicie. Nu vtr ascundeli dupd deget.Precizarea la obiect este la fel de importantd atit cind lduddm.. ca gi laudele. a ajuns 9ef dg turd la restaurantul Denny's din Columbia. hrdignatd. care le-a apdraf spunird: . $i ea era de culoare. De asemenea.degi cu tolii unnau sd asigure . prin puneri la punct excesive.192 Inteligenfa emolionald aplicatd Conductnd cu inima 193 o Fiti Ia obiect. s6 audtr doar ci gregesc . Acest lucru se referd la empatie. gi nu un atac la persoand.A9a au fost crescute. ca. pentru o atitudine defensivi gi penku o distanfare greu de recuperat. mesajul va fi mult prea neclar. Levinson subliniazd ctr: . au intrat citeva persoane de culoare . Trebuie evitat impulsul de a reacliona in mod defensiv in loc de agumarea rdspunderii.sau laude_. Skeeter le-a infruntat pe chelnerile 9i s-a plins di. subliniazd Levinson. Acest sfat inlelept evident cd igi gdsegteecourile gi in sugestiile pentru cuplurile c5' ttrtorite. furvreme ce colegii lor albi de la masa de al5twi au fost servif imediat ." Skeeter gi-a dat demisia imediat. Depoziliile au inclus 9i relatarea a gapte agenli afro-americani de la Secret Service care au stat 9i au agteptat o ord sd li se ierveasc5 micul dejun. c Fiti sensibili. Pe oameni ii demoralizeazl. se creeazd loc pentru resentimente emofionale puternice.vor sd-gi u9ureze povara comunicind de la distanfi. rectorului... Acesta seamdntr cu sfatul dat cuplurilor in legdturb cu felul in care trebuie precizate motivele di neinlelege ie .y{2" : spuneli exact care este problema. N-ag spune chiar cd o laudtr vagd n-are nici un efect. pentru supdrdri serioase.ca sd mdnince gi au agteptat. in vreme ce chelnerilele i-au ignorat. trebuie sd indice o cale de rezolvare a problemei. fdrd sd afle exact ce anumg pentru a putea modifica situalia.stdteau cu ochii in jos. un pastor asistent gi doi cintXrefi dintr-un cor religios .

acela cd duc la false agteptdri prin promisiuni grga m3ri sau pur gi simplu creeaz6. ce nici mdcar in gind nu mai au prejudecXli Aceste acegtia. Toli angajafii.usiald intre albi 9i negri. p. Preful psihologic al loiantelii fafd de propriul grup poate consta furantipada fate de ceilalli.. fdcind ca acestereaclii sd fie foarte greu de eradicat in intregime .mai exista gi cazul unei fete de culoare paralizate din Thmpa.s gi_aindreptat pozilia fa$ de comunitatea de culoare.iale. lanlul de restaurante Dinny. de cursuri de o zi. ci devenind o minoritate. o atmosferd de c6nfruntare. explicd Thomas Pettigrew' psiholog in probleme sociale la Universitatea Santa Cruz din California."1o .Emo!ia ce insole9te prejudecata se formeazi in copilirie.rul unei vizite a pregedintelui Clinton la Academia Navald a Statelor Unite din Annapolis. Atunci cfurd intilnim la o petrecere un englez extrem de deschis din punct de vedere de origine turci in Lrsula Cipru. A treia motivalie ar fi marea di_ versitate_tr privinla colectivitdlilor creatoare gi a energiei ankeprenoriale.asupra diver_ sitdfii" duc cu adevirat la o indepdrtare Jprejudecefilor angajali_ lor care participd la acestepregitiri. trebuie sd faci unele cursuri desprelvantajele clien_ telei multirasiale. care a studiat prejudecdlile zeci de ani. sirt de ordin pragmatic. re consideratd mult prea necurattr spre a fi consumatd de cicei de etnie turctr. Pentru a inlelege ce se poate face. bdrbalii albi nemaifiind grupul dominant.o modificaie demograficd ce se re_ flectd in mare mdsurx in componenfa clienfiloF. Volkan arbliniazd aceste amintiri din copildrie pentru a ardta cum Poab fi menlinuti ura de-a lungul anilorin cadrul unei comunitdli. dar li se irn in familie.in special la nivelul managerilor districtuali 9i de ra_ murd -.. chiai-clacd prejudecilile individuale rdmin. Florida. Prejudecdlile sint un fel de date emofionale dobindite incd de la cele mai fragede virste. Multe persoane din sud mi-au mtrrturisit. iar anglyafii si reaclioneze ca 9i cum nu le-ar avea. chial 9i in cazul adullilor care i9i dau seama ctr gregescgindind astfel' . in special managerii. efectul real al cursurilor inepte de diversitate culturald . poli si-!i doregti sd-!i schimbi preiudeclfile.ezfnt. de o sdptdminil. Discrimindrilc care au dus la acest proces au avut loc in toate localurile Denny's .Oamenii igi amintesc ma1 ugor exemplele care suslin aceste stereotipuri atunci cind lncearcd sd rezolve situalii de cumpin6. Unul dintre ele ar fi faptul cd piala de munctr s-a modificat. Rtrdicinile prejudeci$lor Dr. de exemfafi de cei de ilu. ln pr. Volkan a auzit zvonul cd . dincolo de cele ce gin de decenla . unde existaumari neirfeintre turci 9i greci. fie cl eite vorba de u-ru. determinird chiar o mai mare atenlie diferenlelor. ci chiar ie iransforme aceste apre_ cieri. Copil fiind. Motivele. Dar cum u. Toate acesteaaratd cI deprinderile eulfurale ale unei organi_ zalii trebuie schimbati in sensul stimuldrii toleranfei. carc a rtrmas in scaunul ei rulant doud ore. Apoi. dupr un bar de absblvire.rieu face com_ paniile acest lucru? Trista realitate este cX intreaga panoplie de cursuri video. copiinvdlat au a ceea ce rdmtrgile sint sentimente l[rie.Ulterior in viafi. De asemenea. Asemenea seminarii se lin in aproape toate companiile din America. trebuie intii sdinlelegemnatura prejudectrlilorinsele. Puterea stereotipurilor care alimenteazd prejudecdlile constd ln parte in dinamica neutrd din mintea care creeazd aceste stereotipuri de tot felul care se autoconfirmirl. in loc de inlelegere .e.. Un sondaj fecut la"citiva sute de companii americane a ardtat ci peste trei sferturi dintre noii angajali nu erau albi . intre negri 9i asiatici sau intre asiatici si hispanici.194 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 195 pazain cad. in mgre parte ca unnare a acestui proces a publicitl_ 9i fii care i s-a ficut..otfel incit si ajungl pini la generaliile mai recentee. mai ales cind existd o lungd istorie a dugmXniei dintre anumite grupuri. utr alt motiv este nevoia crescirdi a companiilor internafionale de a avea an_ gajali care nu doar sd lase la o parte prejudecllile 9i sd aprecie_ ze celelalte culturi (gi pie!e). .poate cregtetensiunile care divizeazl gru_ la locul de muncd. asteptind sX i se aducd dc mincare intr-o seard. deoarece chiar 9i cei care au prejudecdfi trebuie sd in_ leleagd cd ele trebuie depdgite.t1:. Vamik Volkan este itr prezent psihiatru la Universitatea Virginia.in avantaje concuren. dar igi amintegte foarte bine cwn a crescut intr-o fa- grec din partea locului flcuse cite o gaurd in cingitoare fiecare copil turc pe care il strangulase qi i9i amintegte tode dispre! cu care i s-a zis cI vecinii lor greci mtrnhcd porc. mina dea cu sd pare ugor ciudat iuloare. cind convingerile sint folosite pentru a justifica ceea ce utTrteazd". studiind conflictele ehtice. . pentru ci se spunea cd negrii prejudiciazi afacerile. dar este mai ugor se-1i schimbi convingerile intelectuale decit sentimentele profunde. Intr-adevrr.

Conducerea langului de restaurante benny. de qgaloanele cele mai inalte de conducere..^o la rl-'.ceea de exemplu.-x-:: ---la n o atloc duce pe l^^ lor -^ refuztrriif^a sau iinirii icestor prejudecdli a lor.asenfdevinzdri Roni. dar incd ac. si facd discriminiri. au notartt sa facd discriminiri in funclie de rasi au fost rareori apostrofafi.patruzeci ae ani atitudinire rasiste are americanikrr albi faid de negri au devenit tot mai tolerante. ele ctrdau un exemplunu tonstituie univantaj mai alesprin aceea cum trebsie reacliomodul ci privegtemomentul.conformcirofdestor actede discriminaieducela mesaje un refuz categorical in schirnb... b au totodat5 un rol de pivoh simpla omitere a condamntrrii tacite. tati"a $i cu consecinlele 'o it . ei susgin .s irrnumele ug""tiioiru"rll de culoare: .3 tr: intoleranfi.asemenea fac remarci nelalocul lor din punct de vedere etnic.tii "*pti"a1it emofional gi de cald. tiu . sau afigarea calendarelor cu fe- operare ale grupului si fie schimbate irn mod decisir4' prin r Lnor m5su*ri active impotriva actelor de discrirninare...p"iiul. a nu sPunenimic le ampli$rosferasocialdde descuiajare sint intr-o pozilie de autoritacei care direcfie. ctrruia i se dx. dar refuzd cerereade angajare a unui negru nu dJn motive rasia_ le. Cind sint intreLafi. Poate ctr nu vor rea prejudec6lile. cel pulin tacit.. ceea ce izoleazd toate tipurile de discriminare 9i-i incurajeazd pe cei care au .itot rt uti" ::_:l^rytll_1e rogrce. Cursurile de pregitire in abordarea diversitdlii culturale. refuzul de a se oferi mese gratuite de aniversare pmku cei de culoare. a8"..ci un lucru serios. dar micar actele in sine vor fi blocate.r.riou_ re. aceasttr itt illce*.Noi nu tolerim insultele de nici un fel. in regultr.l'.ci pentru cI studiile 9i ixperienga sint tocmai pot iui_ te" qen{u slujba respectivl "u]. care sd rnai tolerante. mesaj un reprezintl br prejudecdlile nu sint un fleac. adiitr el fie este un tip *"i . de exemplu. respectul r persoantrestecentrul culturii IBM-"14 Pentru ca acestecercettrriasuPraprejudecdlilorsI ductr la rte leclii de comportament la nivelul companiiloq.s inchi_ dea ochii la ceea ce fdcea personalul. ylumii. Pi::^T:il*unui. iar in sine va fi schimbatd. degi ele existau-pen-tru ceilalfi. el ntrruie prejudecata potrivit clreia brita.t"."u acte ?e "r"t se dd de inleles ci care prin putemic. tiebuie ca oamenii str fie incurajali str dechiar 9i actele minore de discriminare sau de hdrfuire le iig4jitoare.Asemenea reac. chelnerii sau gefii de unitate care ."13 Dar tot ceea ce gtim despre rdddcinile prejudecdlilor 9i de_ spre cum trebuie luptat in mod eficient cu ele ne sugereazd cd tocmai aceastdatitudine . luind insi forme mai subtile: oamenii dezaprobX atitudinile rasiste.196 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 197 indirecte pot apirea. care le dddea mini liberl in Jazul acestor impul_ suri rasiste. darbamenii i9i spun t. sd spunem. IBM: . Tenacitateaacestor prejudecdli subtile ar putea explica de ce tr.rt lohn p. Dac6directorii 9i colegiio fac gi fina.: ^ -^t-.u"u ceprivegte aptitudinile de inteligenld emolionald. Sau cnm sPunea un director tii sd se intindX fdrtr sd intilneasci vreo rezistenfI' tnai important decit cursurile de instruire .ra""X_ prejude. ln ce 9i humai nat in mod productiv impotriva discrimindrilor' Un asemenea feedbacktreLuie sd existe gi trebuie dat printr-o critici eficienti fdrSurd.-sugerind d.sau Poate in eficimla lor .care este cbnvins ctr nu are prejudectrfi. rn vreme ce in cazul unui individ de culoare sau de origine tris_ panicl se neglijazl aceastdinformafie.iverse strategii cum ar fi plata-consumafiei ftr avans doaiin cazul clienfilo. 9i angajeaia un alb care vine din exact acelagi mediu.esteca normedecit ceeace esteesengial duce la aparilia discriminirilor. Sau a9a cuin sp'nea "" u"rro"'ut. s-a constatatcd atunci cind intr-un grup aperea. de-exemplu.inchiderea ochilor in fagai*j. Reimaru care a-dat in judecatd firma Denny. nicii sint reci gi rezervagi.cu o valoarenede rigoare. Toleranftr zero pentru intoleran!tr Dacd prejudectrlile oamenilor nu pot fi tdiate din rddlcini ce sepoateschimba este ceeacelfacoamenii cu ele.F acest lucru este nefiresc.?:*y':. Sau poate lua-forma unor informagii ajutf_ alb. a nu fac are conJecinle grave deoareceinseamnd a lisa microbul .iormunui studiu. unii gefi mai mari chiar iau ircurajat. fioneazHin funcfie de prejudecllil2. in ca_ zul unui director alb .a bdut ceva".au stabilit noi date de po*ite la nivel organizatoric.-.cdri . sau incuierea ugllor 9i punerea semnului de inchis in geam dacd se apropia g"rp du clienli de culoare..desigisesc . in schimb. dar in situaliile ambigue reaclioneazd Tl in. in contextul dat. acestea ii jpe alti oameni si prolifereze altele similare' Simpla reaclie a -t goui"l"u"u ce este un ifront fa!tr de colegelede serviciu' .r.incit sdfie receptat incidentenu vor mai in mod firescsauinvages-ofac5. Cu siguranld a existdt un fel de mesaj. ffefWor. fi ar r"r.

iar rezultatul nu poate fi agteptat imediat ce se termind un seminar de specialitate. oamenii.. intr-o incipeT-?T::::-ti ii ti"! intr-o sald uLmune camerdirn aceeagi fi.x fu U"" sfirgit misiunea gy.il..cum otgu"i'aJoric' ei nervoscentral' indiferent daci estevorba De cite ori oamenii colaboreazd. unde ostilitatea cregte in loc str scadr. pentru un de o fedinle de planificare sau de o muncd in echipd insumeazh ce grupului' anumit proiect iomun.iga cum se intimpld ir mod firesc 9i la locul de muncd.Pului.'':?..insd ideea cA un asemeneaprogram ar putea sI dezrtrddcineze prejudectr_ lile este una nerealistdTotu9i.ceva vreme.ei .l obiecfiile. Astfel. Lecgia aceasta poate fi invdfatd din ceea ce se tntimpld tr gcoli: aturrci cind di_ verse-grupuri nu reugesc sd convieluiascd din punct de vedere gocial..."ti.iJ ..irtri"" f"io.al"""" echipe. ittT-"tt rcare lucrtrtor in parte este mare exPert il"^1tg:- *ur. acestlucru care nu poate fi evitat de conceputi."umai ales mai rudimentard de organi"-ut" 1. Cel mai important ci mai curind al inteligenleiemofloun IQ acad^emic. Peter Drucker..-.ilt" h nivel organizatoric' reprezintd schetl[. termenul de . Punerea la un loc a stereotipurilor din diverse grupuri culturale nu-ajut5 prea tare la scddereaintoleranfei.". ... observi Drucker' in cazul unei de muncd la sfirgitul acestui secol. asemeneaprograme pot ajuta mult la congtientizarea ideii cd intoleranla sau hdrluirea nu sint gi nu vor fi acceptate.i. in armo"tft" in cazul unui grup cu un IQ ridicat constX "tt" i*"-Cft"iu de a se parte in fiecdrui individ sa sociali.de iii a".ot""piA sint sistemul letul organizaliei...uid de valoareaadtrugati prin informaiiJ*"t" "t" vorba de analigti ai pielei' de scriitori sau de ii" .lucrXtorii in cunoagtere"' .i. -rjo*u. si grup un ca face va egali' considerindui pe tofi ceilalti .. o treime din forla a cdror cei ra o constituiau . ca de exemplu in echipele sp"ortivesau in formafiile muzicale.i este mare de cit depinde va 9i..".99 ajlnge la bande ostile.. eminentul om de afaceri productivitateasa depinde de eforturile coordotit t aiittiutiitori de soft' Cum oamenii au luin tandem. fir care stereotipurile negative se intensificd.:*:i::: mai importante i calificate in cunoaqtere..Jil.llu inteligenJa elemeniin acestIQ.i"'.r":11: prejudecdlilor decit si elimindm atitudinea insdgi. Refuzul datorat prejudecitilor al unei diversitdfi culturale la ... schim_ barea normelorprin care se ajunge ta pre.198 Inteligenla emolionald aplicatd cu inima Conductnd TALENTIIL ORGAN IZ ATORIC IIIQ."i lucru t:9"*i11 *.i de soft.ULGRUPULUI 199 fost martori ticuli sau indirecfi si-gi exprime nemulgumirilt. aga cum se d...lucritor ir cunoagtere"' a subliniat o i""""...cof ca egali ientru a gtinge uJl scop comun.Dar cind elevii au muncit cot la. lrorbi d"eschisimpotrive acesfui sistem.a "tt" .'. . acea stare care ircurajeazd empatia gl toleranla. ln majoritatea cazurilor. existi un IQ al ei sd capacitilile celor implicati. sd se iu u*ftio"ufe 9i iptitudinile care-iajutd pe oameni locul la bun ca preluite sx hewindtot mai i. avind in vedere cd prejudecilile sirt o formtr invdta_ td emofional.rro. atunci cind oamenii lucreizd cu cei asemeni lor ani de zile16. i"aittt"tu .JJffir"ii ffi . Aga curn vom vedea.ri in carese impuri relucru' de echipele teleconferinfele' electronici.. acestepuncte sensibile' sintnoileentitalifunc!io13l: at"r" asemenea expliciierarhia Totaga. aceste cursuri de instruire speciale programe de ln 9i nivelul companiilor urmdresc un scopfoarte prigmatic.ea perspectivd de abordare.i.echipele devin L.l"=il: . Stereotipurile se schimbl foarte greu."""i u:liPu :t1: gefi . ffi.indiferent ci hdinta. elnt elecRelelele muncd' ""1" in atribuliile *u f"trrt.A 1". la rindul sau. t. cit a3 bine reugesc ... cum este ea. care ar oferi o for_ !d de muncd diversi.t"t propiiu"lT'Acest in anii ce urmeaz6' muncd. Capaciiatea .ovedes= te in gcoli.*rio. o echi_ pd de lucru formatd din oameni cu diverse culturi 9i perspecti_ ve poate lucra in mod armonios gi poate ajunge la sltugi mai bune. stereotipurile dispar . oamenii vor putea sd inleleagi suferinia cek. mai creatoare 9i mai eficiente decit cei care lucreazd izolat. in cazul in care se schimbi vreodatll.:.'l 1TT..citeva trupuri vechi asumai cele fel' irntr-un 9i mai clare exemple 9i.orglnizlte:':. este posibild o reinvdlare a datelor _ degi durea_ 25. Ceea ce conteazi insd enorm ar fi o camaraderie suslinuttr gi eforturile zilnice spre un scop co_ mun ale-unor persoane venite din medii diferite. 'J#.i.r afectati de discriminiri 9i atunci .uaeclgi sau la hlrfuiri. este mai practic sI incercdm sd anuldm exprimart.. Un alt element activ in cadrul icestor cursuri este at. locul de muncl inseamnl ratarea unei mari ocazii: avantajul unor posibilit5li creatoare gi intreprinzdtoare. .

Aici ltcreazd ingineri 9i oameni de gtiinld care au avut rezultate de virf la testele IQ. Pentru ctr aceastXmuncd nu putea fi ficuttr de o singuri persoanX.celebritSlile" pentru a-gi face treaba.. In vreme ce morala acestei povegti e cit se poate de limpede pentru cei ce lucreazd in echipi. Ei sint capabili sd se motiveze mai bine gi str lucreze la nivelul relelelor neoficiale.gurat tr echipe care puteau fi formate din 5 pintr la 150 de ingineri. Atunci cfird s-au comparat . o absolventd. Pentru a constata ir ce consth diferenla dintre cei care s-au dovedit extrern de productivi gi cei care au rimas la un nivel mediu.Celebritdfile" ce au fost studiate intr-o divizie a laboratorului au alcituit o unitate care a creat 9i a proiectat intrerupdtoare electronice de control al sistemelor telefonice .formfurd o echipl temporard.funcliona" in relea . Printre aceste nenumdrate talente. Lor le lipsea un element de baztr la nivelul inteligenlei sociale. se creeazdposibilitatea de a forma grupuri ad-hoc. 9i de la Wendy Vvilliams.celebritdfile" cu oricine altcineva.indiferent cx provine din frictr turiditr mirie. fiecare vine cu anumite calitdli _ de exemplu.." Kelley gi Caplan scriauinHarvard m5surb ce se dezvolttr. ad-hoc este un factor crucial in reugita in carierX. formindu-gi echipe ad-hoc. acegti neribdltori voiau sI control-ezeei totul sau si domine situafia.egi ce nu in procesul .Armonia le permite grupurilor sd profiteia maxim de calitdlile creatoare ale celor mii talentali . experienli 9i eficienfd.La urma urmelor. cind oimenii muncesc impreu_ ni intr-un grup. Multe lucruri pe care oamenii le fac la senriciu de_ pind de capacitatea lor de a apela la releaua disponibild de lucrltori. de inteligenld academici. Surpriza a fost ctr aceia care s-au dovedit afipreanerdbddtori sd factr parte dintr-o asemmea echipi au dat in general rezulta_ te mai slabe. de altfel. . capacitatea de a . din rivalitSli sau din resentimente .ai c5rui membri cu talente gi aptitudini egale ih alte direclii nu se descurcd la nivelul inteligenlei emolioiale..uu u*puriirl tehnicd. Rezuitat. mai productiv gi sd aibd mai multe succesedecit un altul . ca_ au incerglt str inleleagd de ce unele grupuri sint mai eficiente 1e decit altele18.. celebrul nucleu gtiinlific de pe l?ngXPrinceton.l general in cazul grupurilor armonioase a fost ijutat de faptul c5"a exis_ tat de fiecare datd cite un membru extrem de talenta! grupurile cu prea multe fricliuni nu au reugit s5-gi foloseascdmembrii cu mari capacitifi. cuprinzind persoane care sI ofere un 9ir optim de talente.ia-gi-dd". Ca urmare. trebuie canalizatX experienla fur domeniu a celorlalgi.. de la testele standard IQ pind la inventarele de personalitate. fie mai talentat. Iattr un exemplu .Pomindu-s'e de la o vastd gamd de mf.un studiu referitor la marile valori de la laboratoarele Bell. aiunei companii. ci in cel emolioral. Un alt aspect negativ l-au reprezentat persoanele care au constituit pentru grupl greutate de dus in spate gi care nu au participat direct la proiect. care i-a ajutat sd profite de intregul talent al membrilor grupului. duce ceva a unui grup este gradul in care membrii acestuii au fost irn stare sd creeze o stare de armonie. nu existl diferenle semnificative in privinla talentelor inndscute. In vreme ce un grup poate str nu fie _mai degtept'.oamenii nu pot da ce au *li bl11r..Pe nu este un indiciu clar al productivitdlii in practicd. empatie . o parte au iegit in evidenfd. diferenlele esenliale au iegit la iveali la nivelul strategiilor interne 9i interpersonale pe care le-au folosit. creativitate. capacitatea de a recunoagte ce se cad. De fapt. fir vreme ce altele au rtrmas la un nivel relativ mediu. Cel mai important factor in maximizarea excelenlei in a pro_ . Ideea cd existd o inteligenfi de grup vine de la Robert Stern_ berg. nici IQ-ul.decit toate acestecalitafi insumate.tionaltr9i socialx . ea are o implicalie mai gene_ 9i rald pentru cei care lucreazd la nivelul unei oiganizalii. talentul academic BusinessRepiezu:. g P"t luenld a exprimlrii.surdtgri cognitive 9i sociale. diverse insircindri pot presupune apelarea la divergi membri ai refelei. Unde existl un nivel crescut de stagnare emo_ ." Ca.o invenfle de inginerie electronicd extrem de sofisticatd 9i de complicatdle. pentru a reugi. ea s-a desff. . despre care se spunea cd poate inlocui zahtrrul. Una dintre ce- ..rre*bri ui lor. Diferenla dintre celebritdfi gi ceilalli nu consttr in IQ-ul academic. DupX citeva interviuri detaliate.20A Inteligenla emolionald aplicatd Conduc?nd cu inima 201. Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba singur.. psiholog la Yale. Robert Kelley 9i lanet Caplan au avut la dispozilie gefi 9i simpli angajali reprezentind intre 10 qi15% dintre inginerii considerali celebri. er poate fi in schimb mai prost daci la nivel intern oamenii nu i9i pot impirtigi talentelelAceasta regul5 a devenit evidentii atunci cind Sternberg gi Williams au recrutat oameni care sd ia parte la echipe care ar fi trebuit se des_ fdgoare o campanie promolionali creatoare cif mai eficienttr peltru un irdulcitor imagina4. cea mai grozavi descoperire a fost mai irtii lipsa diferenfelor dintre cele doud grupuri.

cur"u. in ajutorarea oamenilor de a inv5!a impreuni cum sI lucreze mai eficient.ptgga mai repede gi se migcd rapid pe diagonald.. igi va pierde gi eficienla la nivelul unei re- . i-r sensul regldrii eforturilor de timp gi de muncd. . ci ele au investit timp in cultivarea bunelor relatii cu cei ale cdror servicii ar fi putut fi necesare in cazul formlrii unei echipe ad-hoc pentru rezolvarea unei probleme sau depigirea unei cri_ ze.indoielile si vulnerabilitXlile. in colabordri. imbundtdlirea felului tr care oamenii muncesc impreund va deveni o cale majorX de sporire a capitalului intelectual gi ir aceastava consta diferenla esenliaItr a concurenfei. Aceasti releaextrem de complexd de legdturi sociale formeazd o echipd de colegi gata oricind de acliune gi care se intdregte in mod surprinzitor. pentru lumea de miine.de a fi suficient de motivali pentru a-9i asuma rtrspunderea mai presus de slujba oficiald .-. dovedindu-se incapabil si conducd. Lucrurile au fost gi mai simple fur cazul celebritdfilol.fereinrormur". au dat dovadd de putere de convingere.Darltunci cind apar'proble_ me neagteptate. . le mai importante a fost formarea unei refele a unor oameni ch€ie. Pentru a se descurca gi pentru a supraviefui.. au constatat Kelley si Caplan. in care capacitdlile fundamentale ale inteligenlei emolionale vor fi tot mai importante in munca ir echipd...X zi de zi impreund nu inseamnd neipdrat ctr au trcredere unul in celXlalt.rocid" vedere mai sofisticat asupra relelelor informale arati ci existl cel pulin trei cate_ gorii de relele de comunicare .202 Inteligenla emolionald aplicatd : care au foarte rnulte relafii in toate relelele. Dincolo de talentul de a organiza aceste relele esenliale.cine cu cine vorbegte.. evitind conflictele.. Avind fur vedere ctr serviciile bazate pe cunoagtere 9i capitalul intelectual devin tot mai importante la nivelul firmelor. depdgind birocralia pentru a rezolva piopriu-zis lreaba:.9i de autoadministrare. pe. bazatS.rtr. aproape irtotdeauna acegtia oblin un rdspuns rapid. vorba de cea de comunicare. gi releaua de incredere. intr-adevdq.ea$a. Nu existi insl nici o legiturd intre a fi expert gi a fi o persoand ir care ceilalli sd aibd ircredere pentru a-9i mdrturisi secretele. ..organizaliile informale intrd in acfiune. transformindu-se in relele stabile. gi au incurajat cooperarea.ttt p. releaua experfilor.. Existd semne puternice cd de fapt ceeace se intimplI la laboratoarele Bell ar fi de bun augur pentru viitoarea existenld a companiilor.. la laboratoarele Bell. Au reugit sd vadi lucrurile din perspectiva celorlalli. drept pentru care celebritdlile au dovedit cd au gi un alt akibut esenfial: capacitatea de a lua iniliativa .:i:"::"::"Kuo".pierzindirn timp valoros. Relelele informale s. pentru a-9i imptrrtdgi informalii mai intime (cum ar fi dorinla de a-gi schimba sluiba sau resentimentele fatd de comportamentul^unui 9ef sau al iolegilor) gi nici nu le vor transforma irt crize. s-au dovedit lideri in construirea unui consens.i. . Toate acesteasebazeazd pe capacitdli sociale. cel pulin a9a irattr un studiu referitor la acesteregele. dar nu va inspira incredere gi atunci. in cazul celebritdlilor s-a observat. Atunci cind cer un sfat. ceea ce adesea duce la o avansare. cd ele au gtiut sd-gi coordoneze foarte eficient eforturile in echipd. Refelele informale sirt extrem de importante pentru rezolva_ rea problemelor neprevizute." . indiferent ci este .Organiziliile formale existd pen_ tru a rezolva problemele ugor de anticipat. adici din aceeaa clienlilor sau a celorlalli membri ai echipei. Un mic tiran local sau un micromanager poate sd fie un mare expert. SI fii un punct nodal intr-o retea a experlilor inseamnd sI ai o foarte buni reputalie in domeniul tehnic. eliptic. companiile ar face bine sd-gi sporeascd inteligenla emofionald colectivd. Celebritdlile rareori se confruntl cu ase_ menea situafii.. pentru cd igi construiesc refele suficient de soli de incX inainte de a avea nevoie de ele.pe persoanele care sint pregitite sd dea sfa_ turi.El s-a strdduit si apeleze la divergi <guru> in domeniul tehnic gi apoi i-a agteptat pe acegtia.Un angajat cu performante medii la laboratoarele Bell toc_ mai vorbea despre o problemd tehnicd survenitd. de cea a experlilor sau de cea de incredere."uu.. Toate acestecapacitdfi desigur cd sint aspecte ale inteligenlei emofion6le.'zo' Analiza acestor relele informale aratd faptul cd degi oamenii _ lucreaz. pentru cI nu i s-a rdspunJh mesajele ltrsate nici la 9i e-mail-urile transmise.

arrtr _ dirt*g" aceasti iluzie gi nrruie premisa conform cereia lumea noastie este una a existenfei in deplin5 siguranfd. Din punct de vedere istoric.tm"ntul umanitar potrivit ciruia medicii ar rui sd aductr nu numai leac. A remarcat hematurii in urintr.rr. Nu ptrrea nimic neobignuit.deih o bazX in $ficd conform cdreia aPare o limitd a eficienl'ei medicale P9It 1! . Problema survine atunci cind personalul medical ignord fe_ lul in care reacfioneazd pacienlii din punct de vedere itnofional.mai ales ... zicd.t.9i -iile pacienfii. Oare de ce am reaclionat atit de putemic? La urma urmei.de a gdsi mtursau de a gisi o consolare.Nici nu mai gtiu bine ce a mai spus. Existd..Ciuma Minte si medicind 205 p vage durere in vintre m-a trimis la doctor.sttporstarea a ignora de de ordin medical ... putem fi atit de fragili'din punct de vedere emolional atunci cind suferim de ceva"pentru cd starea noastrd mentald de bine sebazeazd.. vedere referitor la de punct acest acceptird iaiea bolii.a g. doctore? Rdspunsul a oenitimeiliat: .neregu$iu aefit it misiunea ca fiind aceeade pacientului.daf 9i in timpul tratamentului. pini ce el. ln lumea bolii. Citologie.Ag vrea sd te duci la spital gi str mai faci nigte analize.. tout" situatiile. de a descoperi medical este gribit personalul Din pdcate. a ticerii 9i au inconspiralie fel de intr-un problema lor. Era pu_ lin probabil sd fie vorba de dar aceastd ializdlogica nu -cancer. existd 9i alte motive t*n realitatea psihologicd 9i socialtr a pacienlilor aflate de asttr gtiinNatd pe tdrim medical.mr in toate cazurile 9i nu i'.KK Minte 9i medicini . Erau indicalii extrem de simple.Sufertfia. doctorul meu era doar foarte atent gi competent gi vroia str veri_ fice toate posibilitilile pentru stabilirea unui diagnostic. mai conta in acel moment. iar frica este singurul gind.Aceasti efiiieni5 .oate fi sporitd tratind stareaemolionali a pacientului ba"ie * stareasa medicald. indiferent fa!5 de disperarea sI linigteasctr timp gdsesc care-gi tte inlelegitoare sau medici Tenun tratament' administreze gi doar sd i sd informeze nu imperativele in care profesional univers esteinsl spre un pot fu.l--: A ^^^^lX afi- o eviden!5 care arat5 cd starea emofionald a oamenilor Houduprofilacticd. au intrat lor medicale problemele la emolional5 ceput si ignore reaclia pentru irelevante socotindu-le reaclii. Imi amintesc foarte vag de explicalia pe care mi_a dat_o in locului 9i a zilei in care unna str fai analizele pentru sta-plivinfa bilirea unui diagnostic...Separe cd lucrurile chiar seinrlutlilesc in cadrul crurealittrfi a sistemului medical." personalulmedical sd uite de punctele ale pacienlilor sau str fie prea grtrbit pentru a le lua seamd. Citologie _ mn_ tea mea nu mai scipa de acest cuvirt. Mintea mea se blocase pe cuvintul citologie.sau atunci cind situalia este o invitalie la deznidei rtd in moJnefericit.gtitoare. Ciutind insi date din sutele9i sutele de caLuri.u uneori un rol semnificativin vulnerabilitatealor fald Sistemulmedical boiU gi pe parcursulperioadeide refacere' lipsit de int-eligenti emofionali' estemult prea adesea u pacient.rriu de invulnerabilitate. chiar dacl ar trebui sd se preocupe de starea noastrd exclusiv fi. neajutoragi 9i vulnerabili. ne sim_ lim plini de sldbiciuni. Boala .Cinete-afut:dlattoateastu. Aceastd indiferenfi fald de realitatea emotionald a bolii ne- le. ALBERTCAMUS.s-a uitat mai atent la rezultatuf analizei de urind. Cancer. dar am fost nevoit sd-l furtreb de trei sau de patru ori. 9i nu in afara lui. aceste sau sa concedieze de modelul retrtarita este abordare Aceastd 9i problema in sine. ni-a zis el pe un ton profesio_ nal. ci gi alinare. El md ftrcease-me simt ca gi cum ag fi fost jefuit chiar in fafa casei.mult prea adesea cXexisttrasisSigur pacienfilor. Dintr_odatX.. . medicina itr societateamodernd a vindeca boli . existXo cregterein medie destul de mare din punct de ve'deremedicala eficienleipentru a Puteasugeracd o intervenlie a ingrijirii medicaar trebui sd fie parte componentX enotinnald le. ale funcfiei rinichilor. mai ales in bolile grave.r r -^1--^-L..in parte p" it.Evident. orice intilnire cu asistenta sau cu doctorul fi o qinsd de a obline informalii lini. caredepinde prea mult de cronetrarea pe care o fac contabilii.. emofiile degin"supre_ mafia. . Dincolo de atg.

care neagd complet ideea cd mintea influenleazi trupul intr-o mdsuri cu adevdrlt importantd. Acest lucru nu ar fi ilebuit sd se intimple. mai existl o ideol. Psihoneuroimunologia sau PNI este aceeacare studiazd actualmente subiectul gi a devenit o gtiinli medicali de frunte. Descoperirile lui Ader au dus la cercetarea a ceeace se irtimpld cu miriadele de ctri prin care comunicd sistemul nervos central 9i sistemgl imunitar . pird atunci.Unele dintre cele mai puternice dovezi ale faptului ci existd o cale fizicd directd ce le permite emoliilor sd aibd un impact asupra sistemului imunitar a venit din partea lui David Felten. Sistemul imunitar este . doar creierul gi sistemul neryos c*tiut pot "u "r"_ r"u"lionu *: :e L diferite experimente. un coleg a lui Ader. meau aceastdmedicafie.mintea".e r-uu imbolnlvit.acele cirdri biologice care formeazd min_ tea. care regleazd totul . Tlecind prin datele gtiinfifice.. Numele in sine atestli aceste leglturi: psiho sau .Inteligenla emolionald apligatd medical. Re_ zultatul acestei atitudini-de-vindec. De atunci.gi inteliglnla "."i*Uotrra_ veau gi mureau. Celulele Pe care le recunosc le lastr in pace. AdevSrul este undeva la mijloc intre aceste extreme.respectiv ce anurne ii aparline 9i ce nur.. atunci cind definea propriul sim! al sinelui pe carc-l are trupul .rrii noastrd emolionald _ joaci un rol in privinla s6ntrtlfii 9i iUotii. fa fef J gi cre_ ierul. Qelulele imunitare circulS ir singe prin intreg trupul. Sau cel pulin aga s-a crezut vreme de peste un secol. cum il numea lpecialistul in neurologie Francisco Varela.rr.r!:o qlcrna 9r Stomatologie a Uqivgrsitllii Rochester avea practic sd rescrie harta biologicl a trupului: Robert Ader.. De fiecare daH cind i.de la cantitatea de insulind secretatd pind la tensiunea arteriali. a bacteriilor sau a cancerului. celulele pe care nu le recunosc le atac5. pozitiiu ori ideea cd oamenii sint vinovali pentru. uneori s-a ajuns chiar ra a invinovdfi pe cineva pentru cd s-a imbolndvit. Felten a lucrat cu solia sa. u a. 206 Minte gi medicind 207 MINTEATRtrpuLur: FELALfiVCanr EM1TITLE rNFLTTENW AZA SAttt Ardrn e de Me_ . cum ar fi alergiile sau lupus. Suzanne. emoliile 9i trupul. intrtrd practic ln contact cu toate celelalte celule. de-a lungul anilor.+ot a creat o confuzie generalizatd 9i adevdrate neinlelegeri referitoare la mdsura in care boala poate fi afectati de mintir. incit o parte dintre gobolani . 9i cu alli colegi pind ce a gdsit un Punct de irtilnire al ..emolia2. modesta descoperire a lui Ader a obligat la un nou punct de vedere in privinla legtrturilor dintre sistemul imunitar 9i sistemul nervos cenkal.-!:. daci insd celulele imunitare nu identifictr in mod corect o parte dintre celulele trupului.creierul trupului". nel4ro. o inghileau cu apd cu zaharind. se creeazd o boald autoimunitari.:i. de la $coala Politehnicl din Paris. toli anatomigtii. Pind sd facd Ader aceastd descoperire absolut extraordinar5. num5rul de celule T tot ""h^r. conform teoriilor gtiinlifice de pfurdatunci.icatie care reducea th mod artificial numdrul de celule care se luptd ! cu boala 9i care circulau fir-singele lor. $i totugi. care nu sint separlte intre elei ci strins le_ gate. Felten a firceput prin a constata ci emoliile au un Putemic efect asuPra sistemului nervos autonom. schimbindu_gi felul in care se comportd. psiholig. Ader a constatat insi cI dacd le di gobolanilor doar apa cu rd aceastdmedicafie.rrir. Rezultatul stru a fost un adevdrat goc.ogie la fel de neproductivd in al9i te direcfii: ideea cd oamenii s-ar putea vindeca singUri ii de. Nu existasenici o cale prin care str se stabileasci o leglturi intre centrii creierului care monitorizeazd ce $ustd gobolanul gi zonele de mdduvi osoasi unde se formeazi celulele T. scopul meu este sd clarific corrt uai"giite 9i str inlocuiesc stupizeniile-cu o inlelegere mai limpede in care emoliile noastre . care nu sint capabile sd-gi influenleze unul celuilalt funclionarea. Sistemul lor imunitar invdfase si distrugd celu_ descoperire flcutd in laboratorul Faculttrlii hle T ca reaclie la apa cu gust de zaharind.pentru sistemul neuroendocrin (care insumeazd sistemul neryos 9i cel hormonal) 9i imunologiapentru sistemul imunitar. toli doctorii au crezut cd de fapt creierul (impreund cu prelungirile sale din trup prin intermediul sistemului nervos central) gi sistemul imunitar sirt doui entitdli separate. ca gi cum boala ar fi un semn de imoralitate sau de nevrednicie spirifuall. coperit ci sistemul imunitar poate invtrla multe. F5cind experiente pe gobolani. Atacul ne rptrrX impotriva virugilor. cele mai grave boli simfindu*e fericili sau ginjind "frf". O irtreagi relea de cercetitori au descoperit ci mesagerii chimici care aclioneaztr in cea mai mare mdsurd atit in creier cit gi in sistemul imunitar sint 9i cei mai numerogi in zonele neurale care regleaz6. scade_ gi incj in_ tr-o asemeneamdsurd. le_a dat acestora o med.

Pentru a testacit deimportante sint aceste terminafii neryoa_ se la nivelul sistemului imunitar. Igi revin mai greu. esenfialtr in supraviefuire. Aceastd .1imulte legdturi intre creier sistemele carjiorrur. hr lcest sens. care combind rezultatele a 101 studii mai mici. cefalee. Stuconfirmd ci emofiile perturbatoare dluneazi sdntrtdtii oarecaremdsur55. Nimeni nu a bdnuit sistemului nervos autonom. Cele mai edificatoare dareferitoare la importanfa medicali a emoliilor provin de la o aliz6. toarecd acestea pur gi simplu existis.""pi" ideeacindva . ln vre_ me ce relafiilesint complexe. Singerarea excesivd e una dintre cele mai complicafii chirurgicale. c. de tensiuni permanente de o ostilitate continud sau care sint cinici sau blnuitori riscontacteze un numlr dublu de boli .t.. Felten a trecut la urmtrtoarea faze li experienlelepe animale.inclusiv astrn. Dar dovada rolului important pe care-l joaci . 9i lot 9i imunitar . el a indepertat termina.' Dincolo de astfel de istorii medicale.pe scurt.riu. influenfa principaltrconstl in fap_ in.ur.aceastisuprimarepoatedeveni "ri" de lung5 duratii. fird indoiald. ficut pe citeva mii de bdrbali 9i femei.Dacdo persoand imi spune cd a intrat in panicd in ziua respectivl gi cd nu wea sd se opereze.Catecolamineie(epinefrinele gi norepin"_ frinele . de lungi perioade de tristele gi pesimism. care uneori poate duce la deces.spunea:. se ajunge la concluzia cd toatl lumea care suferX de asemenea sentimente cronice va cidea mai ugor pradd unei boli.r1anoi.""t ii]rLt" intens.ulcere peptice gi probleme cu inima (fiecare reprezenSnd o imbolnlvire majord din largile categorii de boli grave).T::i: revoluFonard. btatistic vorbind. sistemul imunitar pur gi simpfir nu mai reaclioneaztr cum ar trebui la o invazie de v1ru9isuudu bacterii. Camran Nezhat.. Chiar 9i a9a. este intotdeauna clar dactr gama acestor schimbdri este sufide mare pentru a reprezenta o importanld de otdtnmedical.1a sintimpiedicatein funcfionarea loi: stresulreduce.. emoliile tulburdtoare sint un factor de risc la fel de toxic ai de mare ca fumatul sau colesterolul pentru bolile de iniilttr . intr_adevir. Sigur ci existd. hidrocortizonul gi prolactina. De exemplu. reunite mai mare. pot face o infecsau alte complicafii.208 Inteligenla emolionald aplicatd Minte gi medicind EMOTIILE TOXICE: DATE CLINI CE 209 ci aceste celuleimunitare ar putea fi lintele mesajelornervilor.voase. pentru cd prioritatea o constituie situalia urgenti imediita. anulez operalia. o legitur5 largd in acest rcns 9i astfel.ra. care comunic6 i:r mod direct cu linr focitele gicu macrofagele. Specialigtii irnmicrobioiogie 9i alli oamenidi gtiintedescope_ ri m. re PtT capdt brusc acestor celule imunitare. In studiile ficute la microscopul electronic s_aud.rervoase ale sistemului autontm. cu celulele sistemului imunitat'.Fie_ carearerrn puternic impact asupracelulelor imunitare.rp.. ele semnall- dovezi.nece acegtihormoni upu." Motivul este cit se poate de limpede: panica gi anxietatea fac creascdtensiunea 9i astfel strgerarea este mai intenstr atunci se face incizia. Pot singera prea tare.Dacdstresul p"ri. artrisd d . dr.. un eminent rg specialist irn ginecologia laparoscopicd de la Universita- pentru opeprogramattr 9tanford. dar esteesenlial pentru o funcfionare corectda acesfuia din urmd. descoperire a fosrde_a ai"ptrr 1yi.poateconservtrd energia.sistemul neryosnu numai ci stabilegte legitura cu sistemulimunitar.tot mai mulfi doctori recunosc importanla emoln medicintr. precum p_en_ gi dorfinelenaturalegi encefalinele aparir momentul de stres."rirt"rrgurir_ temylui imunitar cel pulin temporar.ur.rnulli saumajoritateadoctorilor sint &r ciuda acestor scepticiin privinla importanlei clinice a emofiilor.. o ameninlare majord pentru sXn5tate.'irr't ."rprir.a. .Concluzia sa a fost cd firE aceste terminalii ner.Fiechirurg gtie ci oamenii foarte speriafi pot avea probleme ve in timpul operafiei.tei pe care o au hormonii care apar in stare de stres. Cei care suferl de anxietate cronicd." Nezhat explictr: .i"i"f"f"'i*""ii*"* 9.caremai sint cunoscute sub numel" J" 9i Jr*"ii#ir noradrenalind). O alttrformd cheiede legarea emofiilor cu sistemul imunitar se face prin intermediul influen.Un molste faptul cX degi in multe studii s-a constatat cd stresul gi negative sldbesc eficienla diverselor celule imunitare.fiind nevoifi-sdu. dovada importanlei clla emoliilor a crescut tot mai mult.cu alte cuvinte.tii ner_ voasede la nivelul excrescenfelor limfatice gi aI splinei _ unde celulele imunitare sint inmagazinatesau create_ 9i a folosit vimicrgbi pentru a provoca sistemul imunitar. Acest punct de con= tact fizic permite celulelor nervoase si degaje neurotransmigA_ tori care str regleze celulele imunitare. Deci este mult mai bi- strfie calmi. Rezultatul 3Sl a rost o scadere brusctra reactieisistemuluiimunitar fafi de virusul respectiv.i.escoperitsi napse la nivelul capetelor. .

mai ales penlru cX tulburarea circulainimd ."r"a unll ctrntre pacienfi au manifestat chiar o scddere cu pro_ cente sau gi mai mult .tei pompirii sirgelui in inimtr nu s_atrresis_ . sau 9i una 9i 3lta.l.tttJih momentul in care pacienlii povesteau incidentele care i_au furfu_ singelui in inimi scdd.. o scddere iericuloasi u sangvine la nivelul inimii..ares_aintimplai. Ani de zile mai tirziu era suficient sd_9i aminteascd ce s_aintim_ plat ca sd seschimbela fald de supdrare. . emofiile in imbolniviri este mult mai extinsd decit o aratd rrrr studiu al mai multor cercetdri.De Williams a constatat cI doctorii care au scorurile cele mari la testul de ostilitate cind se afld incd la facultatea de i prezintd un risc de gapte ori mai mare sX moartr pfird dL cinzeci de ani comparativ cu cei care au scoruri mici cei dintii avind o inclinalie clard spre a se miria. aritA ci. Sau a9a cum mi-a explicat Peter Kaufgeful Institutuluide Comportament in cazul bolilor de inigra. Era atit. mecanismul declangat de minie afecteazl eficienla cu care se face pomParea singelui la nivelul inimii. cazul unui efort fizic. sugerind i"i_ ! ma lor ar fi avut 9i mai mult de suferit in acel moment.1..t r_ supirat de care am pomenit.poate iiei din artera coronariand cu fiecare bdtaie de cauza leziuni in vasele sangvine. dr. O privire mai atqntd asupra . anxietatea gi deprimarea _ indicd cu cln" prin care sentimentele prezintl importan!tr me. chiar mai mult decit alfi factori de cum ar fi fumatul. tensiunea sau colesterolul.a completezenenumirate formulaie pentru compania de asigurdri9i si meargi pe ra mai multe ateliere autocaremaimult au stricatdecitau reparat. fapt ce pre. care aratd cit de d5un5_ toare este minia pentru inimde. Vechea idee nu a mai rezistat.^:ijl. Aceasti arnintire nepltrcutd a fost reinviattr inadins ca fdcind parte dintr-un studiu al miniei in cazul pacienlilor cu boli de inimd de la Universitatea de Med.:".i-' iul -r' exercittr efectul nu este inci intru toitul intelesz. r. Efectul *".icind Stanford.s-a ardtat cd bdrbalii care s-au . poate aduce daune". Dar si luim o persoand de douizeci de ani care se enerveazd in mod rePetat. frustrarea l_afdcutsi_9ivirde maiina. in care se dezvoltd placa' Dacd ritmul cardiac este mai rapid 9i tensiunea cregte pentru cd vi enervali ir mod obignuit. conform unui studiu fdcut la Universitatea de Medicind Stanford pe 101'2bdrbali gi femei care au avut deja un infarct 9i apoi au fost linufi sub observalie o perioadI de pini la opt ani duptr aceea. il apucadezgustul.in cazul cardiacilor supugi angiografiei.'f4i puciu"gil .inci mai datorag00de dolari. in special asupra celor trei ce le mai grave .incd nu putem spune precis daci minia 9i Oetilitatea au un rol cauzal in declangarea bolilor coronariene cau daci doar le accentueazdodatd ce sint aptrrute.minia. pacienfii susfineau ce erau doar pe jumdtate *pXruli comparativ cu momentul c.r*"il. adicl test cu un fub introdus in artera coronariand pentru a m6leziunile. Iohn Barefoot de la Universitatea din Carolina de l. ea reprezintd unul l factorii implicafi.de. atunci dupd treizeci de ani aceasta poate duce la o aparifie mai rapidl a pl6cii 9i la o boalX a arterei coronariene. scorurile la testul de ostilitate sirt corelate direct gravitatea bolilor arterelor coronariene' Sigur cX nimeni nu sPune cd minia poate cauza de una sinrX 6 imbohavire a arterelor coronariene. Cind minia este sinucidere curati Cind am dat inapoi.:l rarct gr rntrebarea care se punea era dacd minia a avut un impact semnificativ asupra funclionlrii inimii lor.rt{ ar fi anxietate" . Descoperirile coleg. it1l1B?Il.Dd*. in timp ce_9iaminteau acest incident nepldcut. minia s-e pare ci "r* este aceaemolie care ddu_ neazd cel mai mult inimii. $i nici macar nu fusese vina lui.ceea ce cardiologii considerd iapte cA ar fi un semn de ischemie miocardictr. incit de clte ori se suia in magi_ n6. piemini gi singe: .210 Inteligenla emolionald aplicatd Minte si medicind 211. Fiecare crizi de minie reprezintX un stres suplimentar pentru inimd. 1t. avind in vedere cd ir acel moment cresc iit*nt cardiac 9i tensiunea.. spuseb5rbahrl.|t:ll.une la o moarte timpurie..Ji.1iprecise qlcala/ cnrar daca mecanismur biorogic prin care aceste emotii ----. trat 9i in cazul altor trliri nlpldc. 9i anume cd o personalitate de Tip A cu tensiune mare riscd mai gtr se imbolndveascd de inimd.r telor referitoare la anumite emofii. "e Aceasti descoperire face parte dintr_o serie mai larga de do_ vezi constatate in urma a zeci de studii. RedfordWilfiams de la UniversitateaDukel0. De aici a reiegit ins6 o noud re: ostilitatea este aceeacare ii supune pe oameni unui Ite dintre datele despre ostilitate provin dintr-un studiu I de dr.ln finat.o izbiturtrpe o laturd a maginil a fdcut ca aceaexcursie sd devind fdrl sens9i frustrantd.sdtul.ea cam cu cinci procentes. suferiseia d"j". "ir*fuj"i Sciderea eficien. De exemplu.."ll Odatd ce apare o asemeneaboal5. Atunci cind aceastd situalie se repetd..

mai ales cei care sufereau deja de inimd. imi este permanent greafa.este probabil emofia cu cea mai mare importanld ca gtiinlifici a legdturii dintre declangarea unei boli 9i vindecarea ti..."rtg exprimatd sau nu.ritdt.rt*i"I ".ritutuu J" Medicinl Harvard au fost chestionali p. cei care fuseserh furiogi au riscat ae aoux-o.-"" . sX caute o explicalie be- - rtr9i nu si-gi stimeasctrmfiria. totul a irceput cind eram in liceu.t"ai" p" 929 debdrba! cc au supraviefuit unor infarcturi 9i au fost ginugi sub obse.":*"tst _inctugi rvreqtcare btantord..intr-unprogru* ain cadrulU"i".. DacI aveau 9i colesterolul ridicat.. Anxietatea .valie o perioadd de pin5 la zece ani dupd Cei care u."uuir. conceput Inteligenla emolionalli aplicatd dovedit mai agresivi gi mai ostili au riscat mult mai mult un al doilea infarctll. Dar in ansamblu cele mai puternice legdturi gtiingifice"ainf. empatia fiind un adevlrat balsam ''Sau Williams: .""rr. Aceste constatiri nu duc la concluzia cd oamenii ar trebui sd-9i suprime milria atunci cind ea este intemei"a-iil-". riscul cei maimare era prezent cam doul ore dupd c! se instala miniala.Ei sint incurajali sd inlocuiasci girdurile cinice cu rezonabile.. precum gi de alte mdrturii 9i mai clare ale unei firi dificil... Cercetitorii de la yale au sublinial minia spo_ regte riscul de deces din cauza bolilor "e.fie neapdrat o condamnare la moarte: ostilitatea este un obi_ cei care se poate schimba. ci dacd este cronicd. Un grup de pacienfi care suferiseri un pentru a_iajuta sd_gitempereze a[i_ 272 Minte si medicind 213 care i-a f6cut atit de ugor de scos din fire.agitaliei in trupli poate produce o cregtere a tensiunii arterialelslpe de ata pa'rtl.caracterizat de sentimlnte iepetate de neincre_ dere gi cinism gi tendinla de a iace co*"riarii tdioase 9i de a jigni. Pacienlilor li se cere si reducd gindurile ci- ginduri per9i ostile pe mtrsurdce le observd.9i alte asemenea.. mai multd incredere. Aceasttrirvd' miniei a avut ca urrnare faptul ci riscul unui al stipinirii a la infarct a sctrzut cu Moh fali de cazul celor care nu au insd-gi schimbe firea ostildl7. ea are un efect benefic.Ut. Un program imaginat de Wila avut aceleagirezultate beneficels. Rezuitat".acea senzalie riepldcutX cauzatd de tensiunile vieShesul . 9i cum mereu imi fac griji pentru ceva. Cind anxietatea ne ajutd sI infruntdm o primejdie (lucru prefupus util in evolulia omului). care de obicei a"i" f"-" j"""_ rare de hormoni ai stresului in intreg trupul. riscul cregtea de cinci ori. gi ale unei miaii cronicel6. ilt^1.. Am observat ci atunci cfurd mi irgrijorez sau silt stresatd. . cred c{ de aiii mi se trage starea de tensiune.inaintea infarctului.i"rii. 9i la Facultatea de Medicind Yale. intr-un. De atunci trebuie sd am mare gnji sd nu beau nimic care si conlind cofeini 9i nici sd nu mdninc mincdruri condimentate.d"il. flun ar fi congtientizarea miniei pe misurtr ce ea se 26.r. imaginindu-gi cX o persoani In de acestinconvenient. oamenii v[d cd ostilitatea ii poate blga mai repede in morsint dispugi str incerce un remediu.. problema apare cind ostilitatea devine p'ermanentA. dar gi pe cele de neircredere din situaliile limide exemplu. ci 9i o emotivi_ tate negativd intensd de orice fel.*ui de inimtr. O veste care ne dd speranfe este cX minia cronictr nu trebuie sd. trebuie sI incerce sd le scurtcircuiteze spunind (sau gir.. ir-rcercarea repetatd a" a irotoii minia ori de cite ori incepe sf.Dacdaceste . Eram o elevi cu 10 pe linie gi mereu imi fdceam griji pentru notele mele. sI nu cumva sd intirzii la gcoald .'. bun sim! estedirectrEspunztrtoare intilnirilor neplicute. el folosea elementele de bazd ale inteligenlei ionale. Pirinlii mei md obligau si iau note mari 9i sd fiu un model pentru ceilalfi."..:u apiigi la minie s-a a"riror. O manifestare a ostilitdlii din cind in cind nu este un pericol pentru .ltt. definind un stil antagonic . Ca 9i in cazul prograStanford. facuita Urii"". capacitatea de a o regla in momentul in care se degi empatia.i" mie cinci sute de birbali 9i de femei care au suferit de crize " de inimd 9i ctrrora li s-a cerut sd descrie starea lor emolionald d.r". williams rezolvd acest paradox ajungird la concluzia ci nu contea zd. aga cum am vdzut in Capitolul 5. unde s-a ficut *. stomacul meu se revolti. risc6 de trei ori mai mult sd moartr de inimd decit cei care erau mai calmi.Stop!" . gind un lift intirzie.i mai mult sr facd un stop cardiac.Antidotul pentru ostilitatear agacum spunea Atunci E suficientdo motivareputernictr. dacd sint sau nu pe placul colegilor 9i al profesorilor. s-a demonstrat ctr fircercarea de a anula asemenea sentimente intr-un moment tensionat duce la o sporire a.. dar anxietafea vielii moderne este cel mai adeseaexageratd 9i nelalocul ei o anxietate exageratd 9i nelalocul ei Mi simt tot timpul stresatd 9i tensionatd. afitde mult dacd *Ti. fori"ti e". ei sint inv5lali sd perceapi lucrurile perspectiva celuilalt otriva miniei. Pentru ctr problemele de stomac au ap{rut din anul doi de liceu. se manifeste o transformd intr_o reacfie potrivitr in situafiile nepldcute.le ." dovadi {ii .e emofii 9i bolile de inimd au labazdmhG.tuai.

lir"o..il* sistemulnervos poate cddeavictimd unet <uzuri>> ".rragie . cit gi a celui care genereaz6 leziuni genitale... despreo cercetare ^pi.. exnaus..bilitate crescutd "ur.".5rii sistemului imunologic intr_o asemenea misurd incit poate grdbi formarea de metastaze ir.: deor. s_aconstatatcA stresulgi anxietatea r-au sldbit. au devenit mult mai vulnerabili2a..r.lilitate.. declangind colitele 9iloil.274 Inteligenla emolionald aplicatd il:.o dovadd clarl cd stresul rtesistemul imunitaf3.Perioada corespunde aceleia de incubafie in cazul virugilor ce provoacl rdceala .#....d. accelerarea aiut"lrifiiaTr.i. apdrind inclu_ ilr*"*".J. Studiile_au til.Efectele perfide ale stresului mintal 9i ale anxietdlii .. Crir"f" cazul unui pericol cu caretn...U"ura Intr-un articot din 1993 i.Femeia problemegastrointestinah ".mai.r ..il." M.anxietat" 9i inceput cu oamenisrndtogi ".ajoritatea rezurtatelor esteneclar dacdintreaga'il.I" ui1"if"tt* ff#"_M"lon. ...."'ib. t"." tipic penrru fetuI i n carganxietatea gi stresul medicale.Lp"iJtle anxietatedovedesc un nivel marede stres.g. (tn vreme ce acestaeste un rezultat fic ce confirmd ceea ce toati lumea a observat sau a binuit el este considerat a fi o descoperire fundamentalh ce td rigorile gtiinfifice.r[i'""-.. chiar mortale pentru femei sfurtanxietatea 9i frica.." au ficut o leed_ turd gtiinlificdintre stres.uiistd dovezi . Activitatea virusului ce declangeazd lrerpesul poate fi detectatd la nivelul anticorpilor din singe. din studierea cuplurilor c6sitorite care au fd- din Anglia.i o cregtere Minte si medicind 215 stresaliau rdcit dupi ce au fost expugivirusului. d"nt*gu.rtaurgastrointestinal."ro"* te fi afectatpe termen I""g.fi#.""te. de la yale observa i:1"]:iyj*.. ..stresulaprrind in sifuafii prin carene amintim si nu neapdrit care trebuiesr trecemsau ae in buie sd ne confruntd*.. spuneMcEw"r. Folosind aceasti unitate de misuri. gi creierulpoa_ "r. ". siv probtemeate hioocam"p"ht Lu*ori". reactivarea virusului herpesului a fost descoperitd gi la studenlii la medicind in perioada examenelor de sfirgit de an sau la femeile de curind divorlate."rcd ingrijorareducel. dar de obiceisistemui "*p"9ip".. pacienlii nu mai conduc magina.r. De asemenea..::ffi:rinse ." i"gr*rii dinke stressi B*. Anxietatea sporittr nu duce doar la scddereareacliei sistemului imunitar. cetmai adesea nu mai arenici un rezultat.. avird irjngrijire inembru al familiei care suferd de boala Alzheimers.rl fafl1 de infecfi'e virare. emoliile cele mai periculoase." robustefea siste_ mului imunitar a fost asaltate h .:ilT.ur.21 Dovezi coplegitoare asupraimpactului medical al suferinfei au apdrut din studierea boriior. rimunologice au o semnificatie clinici a"rrui"e mare =iai"i sd deschi_ dd caleaspre imboln5"ir"r.:"r.p I9i progresarea "puriHii pidl a diabetului ae ra_ tipil. Acelagi tipar stres-boald infecfioasi se p5streazh' giin cazul virusului care duce la aparilia herpesului .ilila h... aplrind ocazional. a lucrat S:_T*specialigti cu savanfi in cercetarearScelilor in cadrul laboratorurui . imunitar gi La unul dintre cele...iaes of rnternat Medici ne. renun!5 la siujbl sau eviti sX mai iasi din casi25...r*urrJniunor nosil" irril"i ii infringe _ dohr cdin cazulsrresuluiemofional u""". Cohen a constatat cd odatd cu stresul cregte9i de a contracta o rdcealtr.. ar fi rdcerile. cei foarte !i au rdcit in proporlie de 47% .ceea ce sugereazd faptul cX solii. ""..i". produc infarct miocardic..t#"..cele produse .r" ".....Doar 27ohdintre subiectii Pu- liste cu nemulgumiriap5rutein timpul certurilor conjugale. au dovedit cd:la trei saupatru zile dupd mai multe supXrtrri it sau au ficut o infeclie a sistemului respirptor. In multe cazuri.d. ln generat... ca urtnare a unei experienl" skesante." itoii]".tior... ln vreme ce ostilitatea cronicl 9i crizele repetate de minie par si insemne un risc mai mare de imbolnivire a inimii la btrrbali.) mod similal.. ..f"JUs". gripa gi herpesurile. acele femei care l-au flcut 9i pe al doilea erau profund marcatede cumplite temeri gi de anxietate.. Sintem ". Intr-un studiu ficut la Universitatea de Medicind Stanford ce a numirat Peste o mie de bdrbali 9i de femei care suferiseri deja un infarct..r. fiind expugi in momentele de ingrijorare sau de suptrrare.psihologur rarg u.m asemenea mi_ crobi..atit a celui de pe buza superioard.i. spectru de efecte:compromiter"u'furr. el r6mine latent in corp.r.. alte studii au relevat efecte adverse gi in cadrul sistemului cardiovascular. #il.serioase studii gtiinfificg Sheldon psiholo. .e*!il. formareade atenoamecare duc Ia ateroscrerozd gi formareade cheaguri d"..i "" i urmaid a. Dupi ce oamenii au fost expugi acestui virus.tiva-a*p. frica poate lua forma unor fobii paralizante: dupd primul infarct. ." fu.i][*. ori la un persoanele aflate intr-o continutr tensiune. .. studiind curn se comporttr in via!5 cei care foarte stresafi...il.olffi .""p."a crizetor de astm2o.J. frJUlemele -exa"". stresul arl"" tu ..

mai ales de citre doctorii care nu au destul5 experienld in diagnosticarea psihiatricd.in vreme ce 34 dinte ceilalti 87 incd mai trdiatr 9i dupa doi ani30. i:i. chiar mai important decit oricare alt simptom medical3r. Reacfiadoctoruruiera de fiecarJaata aceeasio poiteasi iasdimediat din cabinet. p.ri"r.ri rectal gi y" g*p comparativ.la faptul J.ilor cu boli cronice de rinichi care fac dializ6. declangamodificdri la nivel.inl1-od-ala. printre acestease numdri bolile card. oare nu cumva GOntadin punct de vedere medical gi faptul cd el nu trata starea de permanenti tristele a pacientei? Cind o boalS ajunge sI fie ffl atit de virulentd.sub o puternicd presiune a pretenliilor fatl de'ei.t. tr care a ap5rut o substan_ !d secretati de celulele lui.oUfu*"i" gur_ :"tr"._i s-apus diagnosticul. fapt poate duce la crize de inimd sau la atacuri cerebrile. ei ' pot sd amine sau chiar str scape de simptomele respectiveze.. dovada medicalX clarX ctr melancolia poate afecta evolulia cancerului este incd indoielnicdze.gi de problemele emofionale. intr-o oarecaremlsurd. artritele.rrl vaselor de singe.incit ori de cite ori mergea la oncologizbrc_ neain lacrimi.stresante.ul.iovas_ citeva tipuri de diabet. toate simptomele sint agra_ v3te d9 st1es. cei care au. 9i De exemplu.6 Inteligenla emolionalll aplicatd Minte . in dietd.e fria"pii sarcini.. cei care au dat dovadd de o permanentd disperare 9i o lipsl cronicd de speranlI au. "e iil. ci unul atitudinal.".declirat "urr. pen"tru ci depresia trece neobservatX 9i netratati .. numitd adenozin triflsfat.phngea deoarece cancerul de sir intrase in metaitaz1. trointestinale 9i durerile cronice. ca gi rihnul cardiac tensiunea. Egecul in diagnosticare 9i netratarea depresiei cregteriscul de decesin cazul bolilor grave. o iarte dintre ele. cei cdrora li s-a diagnosticat o depresie majord e probabil si moari in urmdtorii doi ani.". dac! pacienfii . pentru a menfbna doa.murit in mai mare numar de boli de inime32. In afari de rlceala jignitoare a oncologului. sint confundate cu ugurinld cu semnele altor boli.ca in cazul pacientei car.21. in cazul celor 3% care erau cel mai grav deprimali.i.trigfurd. ceea ce-i exPune unui risc crescut' studiu $i'bolile de iniml sint accentuate de depresie.celulelemaligne reapdruseri gi se extinseserd la cifiva ani du_ pd o operaliecarefusese socotiti o reugitd. sd se destindl gi str-gi stdpineascdsentimentele nelinijUtoare. monitorizind starea singelui acesiora.t ufu_ lanseazX?n mod direct declangareastresului se folosesc "e fur trata_ mentele chimice pentru a reduce simptomele ftrtr-un mare nu_ mdr de boli cronice. este pulin probabil ce vreo emofie de vreun ar mai putea anea un ifect cbnsiderabil asupra evoluliei bolii' In Vreme ie depresia femeii categoric ctr ii inrdutdfea aceste ultime luni de viali.[ia mulli goferi de autobuz care suferi de hipertensil.. Incapacitatea de a diagnoitica depresia poate si devini o problemi suplimentar5..r nu au nrci un control asupra felului in care vor fi indeplini_ te acele sarcini (acest lucru duie.Doctorulnu_i mai putea vorbi despreun tratament-iar chimioierapiai_ar fi putut of&i cel rhult inci vreo citevalyii gu viafd. Era de^ingeles ca ffeceaprintr_o staredepresivd . Cancerulde sin intrasein meta_ stazd. Costurile medicale ale depresiei D. depresia este un puternic factor de determinare a momentului morlii. o mullime de studii au sugerat cX depresia joactr untol important in alte boli. Acest ". De exemplu. Stephen Manuck. a trecut 30 de voluntaii printrlo serie de stdri anxioase. fiind nevoi_ tE sd se oclpe de el gi str aibd o slujbe.inclusiv pierderea poftei de mincaie 9i letargia. nivelul de adenozin trl_ tosfat a crescut brusc. Ai E de inleles cd riscurile de imbobrivirepar mai mari pentru cei ale cdror slujbe sint mai .r"t qe. apar ia nivel anatomic. cum ar fi cea a unei mame care-gi cregte singurd copilul.:ei trebuie . Drumul care face legitura intre emolie 9i starea medicald nu este unul biologic. mai ales in inr5utdlirea lor' Aceasti influenfe este atit de covir9itoare. incit pacienlilor cu boli grave care stnt deprimali este necesar sX le fie tratati 9i depresia' Uni dintre comPlicaliile care survin in tratarea depresiei la cei deja bolnavi este faptul ci simptomele acesteia. astmuf.astfel. Atunci iir. studiu asupra a cinci sute gaizeci noud de pacienli 9i . riscul de a muri de inimd era de patru ori mai mare decit la cei care nu erau deprimafi' .in cazul pacien. de exemplu. Pacienlii d9p1mali se pling mult mai tire de regimul medical . 12 din cei L3 care au suferit depresii au murit in primul an dupd transplant. Lisind de'o parte cance. tehnicile de relaxare "i_ cor.a rro_ luntarii au fost supugi unui stres intens. in cazul a 100 de pacienli cirora li s-a fXcut un transplant d-emtrduv5 osoasd.lntr-un urfost au mijlocie-ce virsti gi de femei debdrbali 2832 pe ficut mirili de-a lungul a doisprezece ani. ci in cei zece anl antenorr au avut srujbe foarte stresante erau de cinci ori mai expugi cancerului decit cei care nu cunogteau stresul2z.i medicind 217 de o mare tensiune la serviciu sau de o viafd foarte dificili.C"* velul de stres este atit de mare. psihoiogta'Universitatea din pittsburgh. de exemplu.

pu. . inclusiv problemele medicale' Lrtr-un studiu efectuat asupra unor persoane paralizate ir urma unor accidente la coloand.lt. sint de_adreptut 9i T". dar care s-au simlit mai pude grditoare in cazul 1in piini de speranle. evaluatepsihiatric la interriare.pinl la un in nici un cazci emolia pozitirmit punct. toli ei percEptibit.9xlernagi pacienfii deprimali au prezentatun risc mult mai mare de a muri in urmdtoarelegasl luni.. diu. Preful pesimismului optimismului Ca 9i in cazul depresiei.fereau "ft"*. de mai puline ori in urmltoar"fE t luni dupd pri_ ::Tt"Tut" ma externare.li" unor femei mai in virstd cu fracturtr a" "fu.ior se numarr efectelesale asupraritmului cardiac.i de depresie au stat internatein mediecu opt zile mai *i d".irrior" a sctrzutde la 79la 5'1. fos!.ilr.exempf".roru i"iJ. cei care iu avut mai multd speran!5 au fost in stare si oblind o mobilitate fizicd mai mare comParativ cu ceilalli pacienli cu accidente similare.i.incitsenumdrau pririr" primii 91a 10%care necesitau serviciimedicale_ adesea puit o. Asta nu inseamnd pot schimbasingurecursul fericirea ori risul cd vinalca sau pozitive pare destul de emoliile oferd ce Ceea grave... Cei care au multe speranld este firesc sd depdgeascf.dar care. ln stdri grave.*tuT coplegitoare.nusufeieauau a"piesiu treime 9i doar o"..tf#. speranla are puteri vindecdtoare.ii t*ai. . pentru cei cu deprerii go"u dezile pe an la 9iJ"-ia-eZ 18pentru cei tratali de depresiiugoarlsa-- 9i niod sigur ea aduci prejudicii capacitdliide insdndtogire care firavi mai pacienlii la ales 9i mai deces. 9i avantajele .nnfi. emoliile pozitive pot fi tonice. existd un cost medical al pesimismu122 lui .mai i" ptit"u.. Cam unu din opt deprimali era de cinci ori..iga. de. doar 6 muriseid. Perspectiva lor mintald s-a dovedit mefactor alt orice fi un mai bun indiciu de supraviefuire decit indical de risc. f:. "ina de zile dintrmdrur tr-un an in care erau iircapabifi ae ireo uc... f"*"if" G.1" turi similare."*pfi"i refacerea du_ pd o fracturd de col de femur. pioduse de accidentele la coloani.proti"rn" lardiace 9i diabet_ unul din gase sufereade aepresiiira"u. dintre 25 cei mai a optimigti.l" cut pentru cei careau supraviefuitunui irf". efectuatasupraunor paiiengi di"t _. . t" pot desprinde ittteva efecte din masa de variabile care afecteazXcursul bolii..i..r.gi avantaje ce corespund optimismului' De exemplu' priin fost evaluali au infarct de bdrLali care suferiserd deja un vinla gradului de optimism sau pesimism' La opt ani dupd accident]dintre 25 cei mai pesimi9ti. atunci cind au fost studiali _ pacienlii a ctrror stare atit de gravd. mecanisme care a_r putg-a de depresiasporegte intr_oasemenea 9e mtr_ -explica surd posibilitateaunui infarct urte.tisd sufere de o boall similard _ de de inimd din ca"""*irt".ri y1u t11gidisfunclii a v. blocajul arterial.r.rr.piiul din Montreal care au dupE ce fuseserd ti"t"fif" urma unui infarct.aiuiecit pacienli serios ce'ar. ' Ca rudd apropiati a optimismului. etr.ule in timpul opeialiei 9i dupl pesimigti3s. avind in vedere il tragedia ie petrece de obicei la persoane cam de douizeci de ani gi este urmarea unui accident.carecregte riscul unei aritmii fatale.. d"p.depresia induceun risc de imbobrivire foarte cres_ -_ .iii. Dacd aceistd formd de nemulpmire emolionald cronicd este predispune la o intreagd gamd de boli' Chiar dacX depresia puteaia nu-i faci pe oammi mai vuln-erabili la ilftniv-trlt . mai ugor marile incerclri."t r. "i ln mod similar.ir.fr#LEEMoTrrLoR Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale ad_ verse produse de minie.rJur.entrigululuisting -oard sau a altor proUf"*" inimii de dinainteainfarchrlui.rri"tr"p"riu'ele "f.C"[ . Speranla este extrem putuliriilo.: mite care odatd cu celelalteingrijiri *"Ei.'lnt _" . de ri-scul treste multe ori toxici.. tru iot restul viefii. .t. Atit mi:ria cit 9i anxieiat".2L8 Inteligenla emolionaldaplicatd Minte Fi medicind 2t9 p:r cd..a sufereau de boli multiple..il. optlti'ti9ti gi-au revenit mai repede 9i ay a1lt mai puline pacienlii decit aceea ci..tu". i. dar fdcindu-se studii p" ttt' mare numdr de *". inclusiv daunele aduse inimii ir urma primului stualt Intr-un tensiunea' sau colesterolul farct. dintre ele au mai reutlt yreodatesr. curn ar fi.uru au primit 9i un p:ihptriS qentru depresiilor u" u*irulroie de mai puti_ lJ"":?r nd terapiefizicd de recuperare pentru u *"rg" . paciettgi care au fdcut o operalie de by-pass 9i care erau mai cor."i u"""ioipu_ cienfi le-a fost tratatdprobrlma aEpr"riui.il..21 muriseri. Felul in care reacfioneazi din punct de vede- AUANTATELB*r!.iar paralizia se instaleazi pen.i cind sint cronice. 9a constatat cd depresia esteceaaur".

Existd mai multe explicalii ale faptului cd o perspectivl opti_ mistd sau pesimistd are.mai mul.ei ori mai mare decit al celor careaustrinse legdturi sociale. Ac-ea1td diferenld dintre btr'rbagi 9i femei tn griyinta impactului izolirii sepoate'datorafaptului ctr femeile sd aibdrelafii emotionalLmai apropiate.aubeneficiat transplantului mai bine de doi ani."pr.mii de persoane au ardtat ctrizolarea il. de deces3z. faptul ci erau implicali fir weun Proces sau ca heceau printr-un diivor!.uiasci mai bine de un an dupd infarct decit cei f.. de lfost supuseunui transplant parpartea din emolional sprijin pu[ernic de un .mai grditoarea puterii de vindecade vialX.la GOttubotg.. nesiguranla locului de muncd gau concedierile.5ori mai"marea". ai cu cine intre. de faptul cI nu se mai merge la cluburi. cilesterolul crescut.orcare au sPus cd duc o viald calmd gi linigtit5. deci se u bizui pe un spriiin emofional.cel pulin agase care rtJconstatJdintr-un studiu ficut pe o sutd de Persoane ca' pacienlii Dintre mdduvtr3e.t la fel de im..va avea urmari asupia mlsu_ rii in care ea va face eforhrri ce i_ar putea aduce o mai bund funcfionare fizicl gi socialtr36. pentru fe*J le izolate.are nu au nici un sPrijinao' i Ou. rzolarea estemai greapentru bdrbali decitpentru femei..ceeace sPoreqteriscul de irnbolndvire. prezentindastfelun pericol gi mai marepentru sXndtate38. Putereaizoltrrii constituie un factor de risc al mortalitdlii . ca ai comunittrfii.adduga gi ticerea . cd singuritatqa nu este acelagilucru cu izolarea. Sau poate ce pesimigtii s. Printre birbalii care au declarat inilial cd trdiesc intr-un stres pmolional puternic s-a inregistrat o rattr a mortalitdlii de trei ori mai mare decitin rindul cel.gi erau ndsculi i:r 1933au avut ocaziasI facd un consult meJical gratuit.#vtrrat sdntrtoase..portantd peitru rata mortalitilii ca gi fumatul. citevale_ \1tine gdturi socialesint suficientepentru o fe*!i" comparativcu un numdr mic de prieteni pentru un bdrbat. r.riscul estede L.ea ins5gi un ai" punct de veJe_ i"t* re biologic in lupta trupului impotriva. Siuaiite facute ae_al""g"l. a""i saude t.. se poate intimpta ca intr_o bunl zi fizio_ loqf speranfei si fie prin.consecinge asupra sdndtifii.IntuIigenla emolionald aplicatd re emolional persoana paralizatd.pti. oUL_ teiq.t .. conchide din 19g7 din re_ vista Science. poate ci dovada cea. au de doul ori mai multe sd suprivie.4l murisertr intre timP.cu rezistenfa sistemului imunitar la tumori'gi iifecfli _ o speculafie nedemonstrati deocamdate.Dintre venisertr Care pcegtia. doudzeci de ani gi in care au fost ir"pli".eneglijeazd pe ei ingigi _ unele studii au constatat ci pesimigtii fumeaztr 9i beau.P.Ei biire.tfne-oleglturd strinsi * dubieazi riscurile de imbolnlvir. Faptul de a avea trei sau mai multe dintre aceste probleme in anul de dinaintea consultului a devenit un factor prevestitor mai puternic Pentru moartea 191in urmdtorii gapte ani decit indicatorii medicali..54o/o au supravie- Feze. in tul ci nu ai cui sd-i impdrtlgegti emofiile.rl :lr"j"::l qe qecesctoarde 11tca1ei. Cu pulin ajutor din partea prietenilon valoarea medicali a ielafiilor interumane Pe lista riscurilor emolionale-periculoase penhu slnltate pu_ tem.t. r care aveau dou6 sau mai multe Persoanein jurul lor. gapteani mai tirziu. fste treizeci si sap_ 220 Minte si medicind 227 nici grupurile de ajutorarecryn ar fi Alcoolicii Anonimi. Aceasti constacgte tot mai ameninfhtoaie.#I- re a legSturilor strinse o aduce un studiu ficut in $uedia 9i Publicat il lgg34r.Jil"r.. avind in vedere izolarea cresctrgeneratd de uitatul la teleVizor 9i de-pierderea obiceiurilor 6le._ tii gi in general sint mai neatenfi i" pri"i"g" obiceiurilor il . Ttrlburirile emolionale se datorau unor probleme cu ut fi cele financiare grave.. celecu o viald sociali bogati.tiigliceride crescute sau nivelul colesterolului crescut. tensiunea arteriald mare. . fac^mai pugin sport d""it.tdt-. Izolarea ir-sine.":1ry muru oamenrcaretrdiescsinguri sau seintilnesc cu pulini prie_ tlnsa it t -udevia qe r"-utur rpor"gt" iir". care ajunge str inter_ tereze.iar legr'turile emo.tiinale strtrse r" iRa pe lista de factori protectori.astfel.legtrturileapropiate au un efectvindectrtor . Nu_ mSrulbdrbagilor izoligi caiemor esteal.it pur. O teoric presupune cd pesimismul duce-la depresie.. precum tehsiune crescutS. persoanele mai in virstd care au ftrcut infarct.6 ori...Tolibdrbalii caretrdiau intr-un oragdin Suedia.. 752 dtnue birbafii la icest consult au fost din nou contactafi. _-. cd in societtrlile moderne nu se mai fac vizite 9i nu mai au aceeaqiimPor- totugi mullumili gi sdndtogi'Mai curiredconteazdsentisubiectiv de izolare de lume 9i faptul cd nu au cui sd se vreme c€ izolareasocialr'de 2 ori.urr r. spre deosebirede doar dintie cei carenu au avut decit foarte pulin sprijin din exln mod similar.. . a dmiliei sau a prietenilor.este "".

ri" .maimult decit Toatefemeile au primit acelaqitratament standard. e dt .. mirie .te 1*. despre .rul acestora -interumane.lara'aie . ...'_ psiholog la Southem Methoaist dniverriry. {{esga.t r. la fuiceput. par a fi cheiarezolvlrii situafiilor au st es.Yl:*><11"u p:lsgane care puteau str le"u ofere *heri"r" . durerile 9i sup{are3'._u.. a"rpr" grijii" pruru. adunat prea mul-te. P!..cregterea fiind mai presusde medicalie sau de alte tratamentede orice fel...ti_ne.iiosi " traumeleviefii. careu fe. Acest proces desizui ci seamdnd cu ceea ce se intimpl5 i cind oamenii igi exploreazd nelinigtile prin psihoterapie' motiv un motiv sugereaztr un lui Pennebacker sugereaztr devdr. .cea care macini.Metoda lui este. Dupi tratamentul ini'fial.lgo.. in urmtrtoare- . iur" a ardtat in urma unui gir de experimte. Un studiu fe""i ul"pra unor colegi de cdmin de la o facultate a ardtat cXmisura in careacegtia se urtrscintre ei determindriscur de a raci sau Ju-u facegripe precum si Ia doctor.gierau unde s-au putut desctrrca dispuse sX le ascultetemerile.rour.in funclie de sentimentele care apdreau ba chiar se irnbundtdlegte 9i funcfionarea'enzimelor din fiMai mult. Efectul imediat al acesteiconfesiuni este "iuimitor: sporegte funclia imunitarl. cancerul acestorfemei a revenit gi s-a extins in intreg corpul.. te vezi ."rr."".cu atitea conteazl mai multpentru sta_ rea de sintrtate."Aceastdinfelepciun-e pop..tuntd relalie din via!tr.ai cament ug""i cind aplr probleme cu inima.g..experienlaceamai traumatiintreagaexisten!!. era exprimat un mare grad de tristeanxietate.studiu asupraco_ legilor de cameri. Era doar o chestiunede timp din punct de vedereclinic pinl ce boala le va ucide' Dr' David'Spiegel.careg9pot bizui 9 solie. mai importantdin via!tr... in medie... ca de altfel gi lumea medicali: femeilecu o formtr de canier avansatla sin caremergeausdptiminal la irprobleme au trtrit dedoudori truniri cu alte persoanecu aceleagi boalape cont propriua6' au tnfruntat cele care ."Eil.minti au gi avut cele mai mari Progrese pentni care alte studii aratd cI pacienlilor care fac psihoterapie . p"r. j:t...u. i"iiu*u.Spune.i*pld.rril" deschis. "pli""..l..222 Inteligenla emolionalllapticatd Minte gi medicind 223 $i totugi. Robin ii sfdtuiegte pe cei carei se aldturd:.i. ln urmdtoarelegaset.. careadesea a insemnat gi o operalie."il"irt.. singura diferenfi a fost ctrunele au participat la acesteintilniri de grup. sint oameni .il." de exemplu. str diJcute cu ele despre cancer9i despremoartea sL incumetau iminenttr. Certurile in cdsnicie.. mi-a spus: ..ir. doudzeci de mi_ nute pe zi.1 9l atemo_ mentului.diU utirre o"r*t inimtr furhistatd.ci dacdii facemp6'oam"r.i strvorbeasci desprelucruriie careii framinu jG].. zile. oamenilor sd scrie v*Te de cincisprez""" .. Poate cd una dintre cele mai rtrsuntrtoaredemonstralii ale impactului clinic al sprijinului emolional-a fost irregistrat in grupuriie de femei cu cancerla sir in fazi de metastazdavansaie ai U UniversitateaMedicald Stanford.yotrnCacioppo. unJ" .piieteni apropiali _ nu . scadenumdrul zilelor de concediumedi_ nivelul funcliei imunitare. in urma acesteiexperienfe.un'fet iltre rt 9i rata mortaritdlii' Faptul ctraveaucui sd se udt"r"r""rrli*u.i *ur" merif sepa_ re cd a spune tot ce ai pe suflet a1uta..ii". se inchega o povestire care descoperea un fel de sens in sau in chinul respectiv.nufrfil" d au gi ele costul lor. O "" cI a sfatului lui Robin vine-din_partea pennebacker. in vreme ce cele carenu au mers intruniri au murit in rnediein urmdtoarelenoulsprezela aceste speranlei de via!5 in cazul acestorp. iu. a fost la rindul lui uluit de aclstidescoperiri..fl: ne vizite la policlinici.oate aveaun efect medicalbenefic4.. in fala celor carele infelegeau. e ca gi cirm am da drumul unui bara. carea condus acesfstudiu.". Femeilecare au merb la acesteirntruniri au triit treizeci gi gaptede luni.s-1 gegindurimai sinitoasd" calede a aerisipulin atmosfera r. il. psihologla ryz1te Universitateade Stat Ohio.ii. r.ti intimd sigurll.t _"1. spn tn sau o sugestie i_aapdratde impactul mortal.roi.pout" fi "ffit dou. au un im_ pact negativ asupra sistemului imunitar€. ".i ai )igi deci totur devine de o._o"n i gistratnici o rerarie denici.€ Forfa vindectrtoare a sprijinului emolional ln Minunatete aoenturialelui RobinHood.e hnse operafii sau tratamente medicale adeseale este mai bimedicaldecit celor care fac doar simple traie diipuict de aedere tamente medicaleas. . u"urtu utu singurul loc unde femeile puteau vorbi deschis depentru cd celelaltePersoanedin viala lor nu spre iceste "ttio. cam cinci zile.lntotdeauna un guvoi de vorbe "ii"".. importanld cruciali"ur" pentru .printre cei careau spuscd au o via.acie1t9 ce luni . Calitatea relafiilor precum gi numi. cei care gi-au notat lucruri care inregistteazd clat care ii frf.u gi cine sd vorbeascd. Ceeace oamenii.scri. constattrrile constattrrile lui cird se deschideaun subiect delica! apoi. devine chiar U""."Uit d" .#i.._po....ur.

tit a" u""url te aylizj. emofonaleite botil.in schimb. a-fost replica scurtd a nefrologuiui. psihiatrul 9ef oncolog la spjtil{ de stilul actual f emolionaleale pacienfllor nu sint satisfdcute rdspuns gdsesc nu-9i care medicinei.ixcind zgomit d. companiilefarmaceutice s-arfi bdtui pe el care'sd_l proa""a *ai intii.224 Inteligenfa emolionald aplicatd Minte si medicind 225 dg_urgentisi"... pentru a-i aiuta str-gipotoleasc[ temerile 9i str sttrpineisctrstarea de disconfort . cu rtrmine poaiX se fimiliei ei ca acas{.. clic. mai complete. Incapacitatea meade a pune vreo intrebarein privinfa lucru_ _se repetdde mii de ori zilnic in rpiiuiu ::t:i::.'lntr-adevdr..'tde tratareir 9: cancerului "ent* ar din New y_ork: .fi"care datd.Y1_'-".to*f m_atrimis str facanalizegi pentru aceasta mi s_aficut o injecliecu o substan_ fd de contrastradioactivl.eimagineadin maimulte unghiuri. SX fii pacient intr-un spital poate fi uneori o mare singur6tate gi o experienld care prisupune multtr neajutorare.uaiografii ale felu_ f: cum :*"gl{Tre rut a reacfionat substanla de contrasttr rinichl gi vezicauri_ nartr. grdbit sdmgargdIa urmitorul pacierit.o etaptrcare. pacienlii ar puteaprimi infor. Momentele in care pacienlii au de irfruntat o operalie sau Flize numeroase gi dureroase'sirt pline de anxietate . rotafie. . r.r:1p""" un studiu ftrcutasupraunor pacienfi careagteaitl si il.:" intors sd_mi spu_ ntr ce a vdzut.La sffrgit..rtrspunzindu-le la intrebUri mult inainte de operalie gi spunindu-le cu citeva zile mai "n prin cevor trecein perioadade refacere. inctr de cind aqteaptd iasdde acoloiu rXspunsurila eleae' 9i . y_u* intins pe o *ria sub un upui"t si mi s-au frcut mai mirite ..9i reo ocazie de a aborda dimensiunea emolionald a situa- ilt tr"beti in gind. E foartenerdbddtor sd afle dacdsevid cevaunne de cancerla radiografie. ldrgeassd-9i ar Putea pxistdmultefeluriprin caremedicina incluzind realittrriziuneadespreceel ce inseamndsXntrtate. astfel irncit str aibi "T"Fq in fala cabinehrlui.Fiind incl destul a" u*".u. Nu m-am dus singur str_mifac aceasti analizl:a venit cu mine un prieten apropiig gi el tot medic. esenfiale in privinfa hotdririlor Pe care !re: str le ia referitor la ingrijirile medicale. .estefoarte des intilnitl in Lumea a Treiasl. Aceste constaldri vizeazd felul in care multe dintre ne- totul. Dar unele . lnffe la ctoctorarati c5 fiecareare ir medie trei sau mai multe intrebdri de pus medicului.Nu e nimic anormal-. Dar cidd pu"iurrfil pleacddin cabi- Sau aga cum spunea dr.eperecit mi s-a fdcut radiografia9i aparatul s_arotit de "t"t citeva or1pu"t*-" prind.laelerXspunsuripe calculatouprin igultarealiteraturii medicalein privinla lucrurilor careii suastfel incit pacienfii pot deveni un fel de parteneri egali ai O alttr abor:ilor in a lua hoteriri in cunogtinld de can.548' rc ar fi programele care fir citeva minute ii invald pe pacienli punf intre6ari eficiente doctorilor. trnele servicii oferi prezent oricui apeleaz1. Unele spitale au deja un sistem de informare a pacienlilor intea operafiei.'intrebirile a [tt.i. invXlindu-i ie pacienti diverse tehnici de relaxare.:i..fiit.r. A durat cam o orHgi jumdtate."t" irztr incertitudini..MED I c ALE in ziua fn caream^fdcut un consultmedical de rutind gi s_au descoperiturme de singe in.cui" tocmaiera in vizittr 9i s-aoferit sdma insogeasci la spital.dactracesta ar fi rosr un nou medicamentcaresd sporeascd speranlad.U. Jimmie Holland.a.'a ficut_o pri*"i"f meu: . . pr"r"rrtut in fugi gi a dispdrut penrru u uiutAu. Tehnicilede relaxarepot str-iajutepe pacienli sd depdgeasc5 ceinsolescunele simptome..Orice p-acien"i cu cancer trebui sh p_articipe la acest-tipde intruniri..culmea. "_uN.tocmai plecam de35ol_o impreuntr cu prietenul meu...Doctore".Precum9i emoliile care nepldcerile simptomele.11".lr]it-"t. ii determini sd urmeze regimuri medicale Pe care nu le inleleg in- pu au gdsit rdspuns decit la o intrebaie 9i jumdtate in me.spus el.un specialist in boli de rinichi a intrat repedein incdpere. n-am avut prezenlade spirit s5-i pun o intrebareca_ re md frdmintasetoatj dimineala.eviaftr. AP O RruL INTE LI G ENTEIEM O7'ION ALE LA N GRII IRI LE.de exemplu.Un model exemplar sau exacerbeazd deilangeaze estefon Kabat-Zinn9i clinica sa de reducerea stresuluidin caunde exist1un drul Universitdtii Medicale din Massachusetts.. temeri gi exageriri."di%. ao.rrinu *"a.Satelprietenului meu a murit de cancerla vezicaurinarl. Totodati.. Rezultahrl:^patrainte cienlii iii revin in medie crrdoui sau trei zile mai dewemes0' camereunde divergi membri ai I rpitale au inceput si proiecteze gdtindu-le9i avind griid de pacienfii. Mai intii. i. A ir. am trecutpe lingi nefrolog. rotafie. Cind.

T:1 incitelesddeviastfel emogionile' un factor determinant esJe u*"fi" "fX'poiiti. a""u.e sine 9i arta empatiei gi a ascultatuluis.ii saiispcute l'ii'iJ Y* w:'!y: !Y:{{Y:..afaceri strepacienlilor a 'medicini mai omenoasd: kitarea emolionalX poateinsemna9i o econosati.lii: . p"pl un-an de aplicare u iceJtoi program.hi."ta p" Uot"avi si se fraccu virstd' in mai tr-un studiu fdcut asupia unor Persoane .unui pa- ii *fl"t". Aceste ietigii ar putea fi mult mai solide dacl educalia medicaltr ar presupune gi unelte minime de inteligenld emofionald.rrrrii o oferi daci Pe de altd parte. prwine sauamini ilsin cire f misura in mai alis . existe9i un avantil in.ea1 de dr.il.i.i. '-u" suu ittfit^i"ta r"nr.radacdvor aveaun declin . sprijinirea oamenilor pentru a le trata mai bine poategvea un efect medical potenlial U fet de mare ca atunci cind fumdtorii inrditi sint convingi sd se lase de fumat. Aceasta presupune crearea .^t'l!idoctori:?191i.rt ci doctorul oferd. care presupune gi un regim firi grtrsimi.. "r"Ia' emoliilor stspinirii invalarea pri" iilruri...t i-ili.r cienfi..i..i'-dil. ornisir mi-n spus cd tehnicile de relaxare sint plrtea cea mai importantl n programului.e tot mai greu sd gisegti .i6rraie ugu . pesimismul pi singurdtatea_ esteoformd de preaenirea tmbolndairilor.semai pot incd facemul- deocamdaP*cticdasiizimedicina.rexagerare".J.li..:l pensionali.octof empatic sau a unei asistente care se afld pe aieeagi lungime de undtr cu pacienfii. Un al treileagruPtinfi ai puteafi mq:es:-?l:.*ttt'i"tut.!rlt..iJ.nsibilitate' o il...{ . ratd mare a t-** ii1. anxietatea...cegti si-gi ldrgeascdviziunea intr-o asemeneamdiurd incit sd inglobeze-gi impactul emofiiloq. Relaxareagi yoga sint de asemeneamiezul unui program in_ ovator pentru tratarea bolilor de inimd.ut.^r" tn+ naitor psineuoile dacd '.reacfi.ru lerului 9i sistemut.li&i iilit"'it"utii similare lq stdputea ei ei-ar medical spriiin odaid'"i . mingiiere 9i in ciuda . aiung in privin- foT"-l-: emoliile caredecurg-dinaceste lY::-*. conteazl valoarea medicali adiugattr a unui d." *4tlt ""P9ilT1-T::i:"'?:1 irnalt fi.: care mamele ti*"ti mari-iei ioartesdraci...'.. I#"t"ora ?t:tlT Elil#.X. accentul se pune asupra episoadelor emo..ma' alju :i. acorle care doctori careseaeaici tttrp gisuflet 9i existi asistente Dar cum ingrijire plinl de iandrele9i se.i' /ju"sqi considerabil ffi.dEresia.nevoilor utiiitalii i"." i. la virsta d.il. tot mai numeroa- al "tiiitatii r"satolil" dintrecentrulemolional fi. mai alei congtienttzarea d. a9a uru""rilor.."ptu cre- i#"i . l.il..m gi.. O tatedeafaceastagi carearaveaun ef ect lar gasupr asd- "' # I#il. Ca 9i in cazul lui Kabat-ZinO se profita de ceea ce dr... o l"pfii."r. 9i pe recunoagtereafaptului cd relafia dintre medic paiient esie in ai sine un factor €xtrem de semnificativ... 'a' fdcut piei sPreo fgriiire..* *-t::t: a emoliei pacienlilor lor' conHci in privinla importanlei ctinice cao saucaanecdotici' neinsemnattr lia'"trtiJl""itti dovada'ca o modalitate de aueste 9i mai grav ca . un regrm emolional mult mii bun pentru cei aflagi la pat decit obignuitele seriale siropoases2. patl oarbd pentru medicinI' emolional"' precum ne'voilor emolionale' ingrijirii ingrijirii.ade relaxare."ftn"* *"aicali ilr ii""'J" ceva. Herbert Benson numegte .. .tt*" i.il'e. contrariul fiziologic al declanglrii stresului. spitalele au realizat gi casete cu diverse instrucfiuni din cadrul cursului gi care sint disponibile pentru televizoarele pacien{ilo1-. In final.. SPRE O MEDICINA CAREIA SA-I PESE pagi sint doar un inceput.tj.."t h.. "u "ri" pe cale de_disparitie.. la pacienfii aleidror boll cardiace au fost destul dggrave ircit sd s! alunge la un by_pasr coronarian s-a schimbat felul de coagulare aiteriila.'.. fiind similare cu fumatul.3ilt'il. Ajutarea oamenilorastfel tnctt ei sd-1istilpineascd mai bine supd_ rdrile . "ottsolate este eirolionald eiea 9"::1T. dicale mai umane. program i.it"" fiPgT::i:?..""" 'l li seimpdrt6?:ff1T:Ti:'"'.asupra practicii zilniCe care oferl o relaxare profun1Bq"l: dd.". care concurd la un mare numtrr de probleme medicale.traiul .{.'Dar pentru ca medicina ..|" L:rvindecemai repede-' talareabolii sauii u.ll:1 :9=i. trebuie sd se ajungd la luarea in"serios a doud implicalii importante ale descoperirilor gtiinfifice.#li. Dean Ornishs3..."ttl"r atentdla mai tot fiind schimbare' i'" .'.i]i. .ninia. dupi cum arataprimele dovezi' jj|.Avind in ved-erecr datele indicd o toxicitate a acestor emolii atunci cind ele sint cronice. {..226 Inteligenla emofionald aplicatd Minte gi medicind 227 curs de zece septAmini de tehnici mintale si yoga pentru I.a" urul' toreclaml Pentru unei ingrifiri meDegitot mai mulli pacienli tn"Ji"-ta*urea mai ?igotcf.nume TPid "11Y:t a9a-numitele-!:ry]i.ffi .i. cei care locuiesc in cartiere cu avrl! 11"*::."irg*t"i .. care str poatd si asculte gi sd se iacx aicultati.unei relalii axate pe ingrijire.

^. geprF.'#.a o grdbire a re_ facerii. metodicd o atmrie legdturii dintre emofie gi sdndtate.care comen= l:rial -American ta un raport referitor la faptul ctr depresia sporegtede cinci ori rata mortalitilii duoi ir. unde pacimfii adesea au j" atesintre solulii dt nivelul de satisfacgie va intra fdrd indoialrt i31l*"**p:Ifi1".sa devina "ureiuH pJ"t_ .*_ lul medicalneglijeazdceea 9e. ingrqiiiL'ortopedice firegti l :ill"! extemali :t tost in medie cu doueZile.hi..f-lryt. Mtrcarar "fi una mai omenoasi.l devini o lipsd dgetici faptul cr cum se cuvine.228 Inteligenla emolionallt aplicatd hrri de pol4 de la Facurtatea de Medicind Muntere sinai airr New York 9i la Northwestem Univeiriiy.e fie mal muitumitl de lor 9i tratamentulineaicat.. acestlucru se d.""."57 PARTEAA PATRA Oazede oportunitefi ... rn aceasttr ecuafieafunci cind ei vor decide_ experienlele nefe_ ricite ii pot determinape pacienlisdmeargd f" a""t6i... C""u *"m reprezintdex_ cepJia ar putea-..* p" cineva-demind. la dispozifieo medicindcdreiasd-i p"r" a"'"fi. "fl poatg fi ochestiune de 9i etictr medicall.'.ri.nu inseainnea.q[iJ"r"rj "" "hti.Ddmonstrafia clartrctr "t fi factorii psihologicicum_1.Compasiunea.r"" socialtr predispun pacienlii cu boli coronariene la dn gi mai mare risc iace .imloamenii atunci cind se lupttr cu o boall cronicdsau grav5.".Il {1"_L intr_unedi_ din /oarnll of the MeiticatAiiicAtion. .r. ci inseamntrun medicament "elii efi_ cu adevdrat cient. ilr.i ar hebui .E momentul ia medicinase acorde "..esie pe lftrgd.. economiile rr kr tale la cei^osut6 9i cevade. descoperirilereferitoarela emolii la nu au 9i strntrtate .. .. pe pielele medicale -doctorul inctr in devenire.P1"e ardtat mare lucru...atoreazd iaptului cd p"rr.paci""1i"" fori'a" gi soi d.55 ".""ur"iC. d.l.me^ce cei mulfumili vor devenifideli.iar pentru unii ar prrt"u irrr"rr. p""i""!ii care au focl pentru depr.iui durrr"*u... O asemenea in*riiire *de ii facepe pu"i""gi . reprezentind costurile mediiale ce nu au mai fost r. insl aceastjsituagie *ui poltu continua.sescria:. agacum spuneaun pacientintr_oscri_ soaredeschisd ctrtrechirurgul s5u...

' ' Trebuie sd fii pregdtiti sd tragi. a poruncit brusc Carl. in vreme ce Leslie i9i mugca buza 9i se uita cu ochi mari la ecran. . incercind sA respecte aceste indicalii.. tn asemenea momente.Vezi. Stop. Pd. nrina inapoi pe manet6. cea ei crescind in intensitate 9i in nerdbdare. lntre timp.. Leslie smiorcdie u9or. nici mama. Stop!". mama.ffi*#w Creuzetul famI liei Urmtrtoarea situafie este o adeviratd drami in orice familie' Carl 9i Ann tocmai ii arattr fetilei lor de cinci ani... pind ce i s-au umplut ochii de lacrimi.o ajute".La dreapta. incepe!". nici nimdnui altcuiva nu-i pasi de sentimentele ei1. itrcurcird-o mai mult' Apar tot felul de comenzi contradictorii' vo. lui Leslie.in suPdrarea ei.ntii au inceput sd se certe intre ei.Bil€.. striga Ann.Bine. iar mama ei spuse pe un ton rdstiti. cum functioneazi uncrou joc video. dindu-9i ochii peste cap de nemulfumire.stoP. nu te-ai aliniat. nici unul dintre pArinli n-a det nici cea mai micd dovadi cd ar observa sau ci i-ar pisa. singuri. .Nu este itr stare si mute bastonagul dla nici atit" ' ii sPune exasPeratd Ann lui Carl. tatdl ei a gi sirit: . la dreapta .wf fi .Stop! Stop!" Nereugind str-gi mullumeascd nici tatdl. Hai. Ann. ignorind lacimile lui Leslie' . ele transmit unele dintre cele mai importante mesaje emolionale . ln vreme ce lacrimile au inceput sd se rostogoleascd pe obrajii lui Leslie. mutd dcd pulin mai incolo!" intre timp.Cird asemeneamomente se repete dd nenumArate ori de-a lungul unei copildrii.. copiii inva!5 lecfii foarte Profunde' Una dintre concluziile pe care le-a tras Leslie din acest schimb dureros ar fi ci nici pdrinlilor ei. Mai la sfingal La stirga!". tatdl fetei. Leslie a inceput s5-9i inclegteze madlarul gi sX clipeasctr tot mai des. a inceput si lipe peste sfaturile lui: ..leclii care pot de- .. Cind Leslie gi-a ridicat mina si se frece la ochi. Dar de indatd ce Leslie incepe si se joace. pdrinfii inceaici cu nerdbdare si .

upu"itagii copilului?e a se descurca.fil.. teazi .fie cI este vorba de o disciplinl asprd . sXinterzicd orice manifestare a supdrdrii copilului gi sd pedepseascdgi cel mai mic semn de irascibilitate. altii sint groaznici. Cum g. insd considerX cd indiferent ctun ar depigi copilul furtuna emofio'naltr.E9ti supdrat cd Tiommy te-a jignit?") gi il ajuti pe copil sd giseasctr cdi pozitive de calmare a sentimentelor (. Cele mai inadecvate tipare emolionale de care au dat dovad[ plrinlii sint: . sa-rarate copilului mic cum{unc}ioneazi un joc nou ::::T* vldeo -.."."t j" *aere emo. ei au descoperit ctr aceJe cupluri mii compe. "f"ri ce sesizeazll schimburile embgonale cele mai t"utir" di" cadrul familiei. este felul in care se poate discerne intre sentimente. Viala in familie este prirne noastrd gcoali pentru dobindirea cunoagterii emotionaie.ridicind . flcinXu_l ..-rldgrg.... Ei iau in serios sentimentele copilului gi incearcd si irnleleagd exact ce anume ii nemulfumegte (.de stdpinire a propri'or sentimente gi lii de manifest'.ii.Oazede oportunitdli termina cursul existenleiabelui copil.l*i-.. tocmelile sau mita pentru a-i impiedica pe copii sd fie trigti sau supdrali.ocupat de copii. Ignorareatuturor sentimentelor. de exemplu..i"fu igi vorbeau unul ". dar suficient ie griitoare in privinla curentilor emofionalece existX intre pXrin_ te 9i copil.cum sI simlim in ceea ce ne priveyle gi cum vor reactiona ceilalli la sentimentele noastre. Felul in care un cuplu-igi stapinegte sentimentele _ pc lingl felul cum igi rrateazd copilul _ p""i" l"...arrra W. Familiile au fost urmdrite mai intii atunci cind unul dintre copii nu aveadecit cinci ani 9i mai apoi cind acesta implinise nol" lingd observareafelului in care pa. .:"t: prrr.ltrofindu-9i copilul. Astfel de pirinli trateazd sup5' rarea emolionali a copilului ca pe un lucru neinsemnat sau enervant.F:c_rnfeprofunde 9i de-duratl pentru viaga emogionaltrn copilului.. care sint aspri in comentarii gi in pedepse.tutl le .tional in itil cadrul sint 9i mai eficiente trebuie . e bine .ctrsniciei sd-si aiu.re empatici.proJ" _ pe scurt. Ei nu reugesc ed foloseasctraceste momente ca pe o gansi de apropiere fa!5 de copil sau astfel iricit s6-l ajute pe copil sd asimileze leclii de competenld emolionali. este rnult prea preocupat de propriile lui suplrdri nu-gi poate ajuta fiul sd inleleagd diferenla intre a suferi p. Afrprmindulgent. Aceste cu. surr emolronale nu se pld.u. Ei se strdduiesc si calmeze toate suptrrtrrile gi vor folosi. re a emoliilor sofilor. de cercetare a monitoriiat familiile (inclusiv oe "i!ip3 cea a lui Leslie) in privinla feluluj in care t"tei.ii" 11::?. cum sd gin dim acestesentimente ce posibilitali Je 9i ieaclie existd."stafi'sau exasperafi.ltil1"gtu qe rerul rn carepdrintii s-au.. de indiferenld sau. Unii piiingi sint profesori emolionali foar te talentafi.o interacliune aparent inofensivd.chiar. Unele mame 9i unii tali au procedatca Ann gi Carl: exage_ rind." Ji ciente-pentru copii. lovindu-I. cI_ . oferi. Atunci cind o echiod de cercetare de Carole H. peste care de-abia agteaptd str treacd. care sint aicultdtori neintreculi. Una dintre lecliile emolionale fundamentale.hington au f6cut o de copii. sd zicem. sI zicem. pierzindu-giribdarea din cauzai".d.1l.l. d" o fn1"f"gi.1 altuia. de exemplu.ci 9i prin intermediul *fj"rct* P. Acegn plrinfi sint de obicei din categoria celor care vegnic nu sint de acord cu ce se intimpld.. Ca gi cei care ignorl sentimentele copilului.. o ManWstareadisprefului.1eloc sd dai in el.t deslugim gi sr ne exprimam sperangelegi-temerile. Allii insd au avut rrbdur-L "" !r"g"rfi..cuplu"rilor i" r"".. interacliunii lanivelul .Sdnu furdrdznegti str vorbegti!" Existtr 9i pdrinlii care sesizeazd ocazia oferitl de supirarea copilului pentru a acliona ca un fel de antrenor emofional sau de mentor. de John Gottman de la Univers*"t".rst caredistrug ten-dinge de dispreg gi cdsniciile.... Existd sute de studii care aratd c6 felul in care pdrinfii il tra. ei trebuie sI aibi un set minim de elemente de inteligenli emolionalX. de exemplu. Acegtia sint pdrinlii care liptr miniogi la copilul care incearc6 str-giexpuntr varianta: .de iataureii aga mai departe"_ are:or. un tatd care.Jp.. Acest test al joSului video a fost un barometru extrem de eficient in aprecierea flparului emofional al pdrinlilor. lrr acest mediu intim invdfdm. Acegti pirinli observtr ce simte copilul.. te copiii in momenteleemofionale "tu""i "ina bune sau rele2.. Ei pot.?".t. acegti pdrinfi rareori fircearctr str-i prezinte rnicufului o alternativtr de reacfie emofionaltr.. Pentru ca pirinlii sd fie antrenori eficienli in acest sens. de ce nu-!i gtrsegti ceva cu care si te joci singuq..I9 ppaa aceloragi ji Jurg. pintr ce o str ai din nou chef sd fii cu el?"). "or.uy doar prin spusele 9i actele pdrinf i 232 ' Creuzetul familiei 233 t utat se inteleagd jocul firi s5-giimpund voinla. lipsa de respect copifald de sentimentele lului.unii cfial apo. ..

ii1or interumane. iel"li.depind uiata ci succesele . comparativ cu cei care.t t^nCapitglul 11).il.pdrin_ lii 9i profesorii lor considerd ci acegti copii au mai puline pro_ bleme de comportament.ii"u letuf'.mai ugor.lecliile emofionale pentru care sint pregdtili .careconslin a"iA q"oufuun loc in carenu au nici un fel de bucurii' agacd final chiar o abandoneazX. aga c..vocatl de o jignire.'i^ peispectivadefetisttr9i nu se agteapti sd primeascl incurajdri 'run ie trezeasciinteresulprofesorilor.a copiilor care sint uC"' increztrtori T.234 Oaze de oportunitdli Creuzetul familiei 235 in urma unei mari pierderi sau a fi trist dupi un film siropos . Astfel..?. Pe mdsurd ce qopiii cresc. copiii de cinci ani ai ctrror plrinli s-au doveditbuni . Dincolo de aceastl distincfie.. se calmeazd mai ugor cird sint superili gi. O echipl de la Universitatea din Washington a constatat ci atunci cind ptrrinlii sint mai pricepuli din punct de vedere emofional. poate duce la o sdndtate fizicd mai bun5.antrenori.F-de lpuneBrazelton.. sI stipineascE s5-g-ido_ 9i moleascl sentimentele.d groziv?"a c6-s ceunul 111^* cuburile unul Pesre Pestecepi aieea executi ce i s-a cerut .r* a*. prin acliunile lor' apldcerii icuriozitilii.e 9i careareincrederein capacittrlile il. tu generarea 4: I l"lp viari J" u fit"l"gu limitele".prezinttr un nivel al hormonilor de stres gi al altor indicatori ai stdrilor emogionale supdr5toare mai redus (fir cazul in care acest model este suslinut de-a lungul intregii viefi. nerry cry i1 cuir arvreasdle aranJez::. dinar de puternic3.mul. existtr gl -intimplS alte indicii mai sofisticate. il va duce la gurtr.tiebuie si inleleaga cum pot. dar 9i dincolo de ea.-"i. care adesea'estepr. au rezultate mai per_ formante la matematici gi la citit atunci cind ajung in clasa a treia (un argument extrem de puternic pentru u-i uirrtu pe copii sd invele acesteabilitS.drept pentru. uint.d-" ilfue" oi. sd Brazelton. huoti"" sau nlgtjente Nu greg' dea si deja agteapttr se ci faptul marcheLi t-"" fuf ce estevorba de faptul ctr aiegti copii nu ar fi ir staresi pune 1ceHIalU6i i"Ft"g 9i sint suficient de coordoilil"...cantitate de avantaje ld. o privire ceparcXar spuni: . ircrederii.se modifictr. Aga cum am vi_ zut tr CapitolulT..ri tristelea care apare atunci cind unei persoane la care copiiul gi: ne i se ceva rtru. Iar in cele din urmd avantajele sint gi de ordin iognitiv. Impactul unor asemeneaptrrinli asupra copiilor este extraor_ .t"l iJ*i. P"qlut11. adicd sirt mai pugin necioplifi sau agresivi. Menlinind un IQ constant.gi este de infeles . de asemenea. acegti copii sint mai atenfi. ptrrinfii apli din punct de vedere emogional i9i pot ajutl. se supdrd mai rar.Alte avantaje sint de ordin social: acegti co_ pii rtlj mai indrdgili 9i mai ugor acceptafi de semenii lor 9i sint considerafi de profesori ca fiind mai adaptali la societate. deciinva_ !i mai eficient. in general.itest! nagiin migciri Pentru a face ce fi Je spune' Dar chiar 9i atunci este de cind o fac. PE PROPRIIL E PICIOARE _ HEART START apare-inci Impactul pXrinlilor asuPra pregdtirii emogio-nale a profilulylee simplude diagnosticare . ceeace e de marefolos reugiteiir ia a copitului Stuttt lui estebazalpe tot mai multe dovezi care sulprinzdtor de mult de trdsigcolare. D"pt care te privegte "Nu-i Acegticopii au cdptrtato mare dozd de ircuviinlare 9i incumicile proraiut" Ji" pa'*eaaduflilor.ia_ zy.lecliile de empatie incep in prima copildrie.."" 9i optimigti 9i a celor cire seagteaptd spune Plrinlii. il va arunca inva lua cubul."J Jea in viag copilulincesugir' El ii dI unui copilde opt luni liTi. rdsplita pentru copiii ai cdror p6rinli'sint piice- aproape din punct de vedere emolional este o enormi inteligenla privegte ce ceea in o"r"'. care ii vor ajuta la gcoali in 9i via!d). mai afectuogi 9i sint mai pulin tensionali in preajma pd_ rinfilor. rirr""p" si prinde iorrpdin primii ani de via!6.ulbl. . acegti copii igi stlpineic niai b'ine emofiile.r. Dincolo de acestea.runte indatoriri aceste prin trec Ui". perinlii care se adapteazd sentimentelorcopilagului lor-...adicl pune cuburlle a9a spunindu-fi: plrcd incintat..-u: n aratd ffi. urmirini sdvad. se concentre azd. Copiii sint. eminentul nraielton. 9i-l va freca de cap' dacli-l *i *::!:lli u-" p". comportamentul lor nimic' de bun sint . Diferenfa dintre cele doui perspective. cum ar fi miria. sd aibi o reacfie de empatie. ei vor reugisddepdgeascl casesumdin prgvin care copiii vdcfri aleLxistenlei.. str gtie cum sd trateze sentimentele ce apar in cadrul rela.in schimb.gi de care au nevoie .ti emofionale.ru gtiu sf-9i stepineascdsentimentele. mai relaiali din punct de vedere biologic.Chiar T daci unele aptitudini emofionale sint inttrrite de prieteni de-a lungul aniloq. povlstegte Brazelton.Nu avind viali prin trec iopii fosdin stare''i Acegti 9 i"ri. deprinzindu-i cu toate formele de inteligenll emofionaltr: sI irnvele sd recunoascd. inmf.! copiii.sint mai io_ ciabili..i"il "o?il sale' ll via. copiii lor .

t de programe port al Centrului Nalional pu"t* Copii Mici sub_ liniazd faptul cd reutila ta gcoata n"upout!-n pr"uiribil$ in func_ ft"* T:Tite... ceea ce o enerveaia 9i mai tare.. 9i irascibild' in toiul nlineit:td zdravXn certat s-a ce dupl inainte.. "tr1r agtepte. problema nu e una minord. iar pe mdsurtrce anii ou.. de'perinli . un sens al controlului interior' . crun ar fi disfunctiil" a" i..i. ortr o cu a adormit iar""uUiu in care momentul in fie tensionat cu sogul ei.. : DOBNDTREAELEMENTELOREMOTIONALE FIINDAA/IENTALE 1 cd un copil de doud luni se trezegtela trei diminea. continud "rpii"f. Sa jumita"i. l5sindu-l se phnge pini ce adoarme tul"gi 'tele doui scenarii'sinipiezentate irk-un raport ftrcut de Centrul Nalional de Progra'me Pentru Copii Mici ca exemple de reaclii care. devenindtot mai aescuralagi.uri gi violenli. ii insuflX copilului sentimente diferite despre sine 9i despre relaliile cu cei apropiali7' Primul . incintat de afecgiunea mamei.. zice mama' . raport.ilr unele state.tinerea unui punctaj murt mai bun la testtrl de admitere. interesul. Curiozitate. . O senzaliede. sentimente 9i concepte cu in ceilalli incredeiii simful 9i cel al te are legtrturd cu de a se ilnplica furdiverse lucruri alituri de allii.r. ierl"iii*.. Incredere. agacum am $i vdzutin Capitolul6.unu din cinci copii irebuie ."l"T"T!""r*.ilJ.rii.. A9acum am vizut in CTlt-olyl5. drept pentru care il respinge' Copilul..ri. "" T1i vrea str fie alintat. sd gtie ce tip de se agteaptadin partea "o-pojurnurli sr-ei stdp'ineur"e i.co_ntrol gi de stdpinirea corpului..str-i asi891e ldenllut echivalentul Start". din iese.inprimii ani ai viefii "t"-""t"rc i"gi aceasticapacitatt. sesizind tensiunea. nu-l privegte in ochi."." Cu aceleagi ges-turi bruqte il agazi inapoi tr istovit' nou. Aploape tofi elevii cu rezultateslabela gcoaltr. in cazul cind se repetd.. care iI privegte-cu ginut de in brale eite copiiul ite ora.. in ide- si seformeze. sa fie capabil sI 11 l. clasahtii..u"itXgii.tr in companiaattor copii5. Un ra_ "ir..ieinve.. Capacitatea de a se implica aldturi de allii..roateavlhd o legtrturddirectdcu inteligenfi emoflonali6l l. t..d. che]epentru aceasth capacitate crucia_ li ra . a" u*-u'*pf. careva aveafoa puir'pruru-" -ani mai tirziu. ci retrliegte cearta cu solul ei.si apelezi la ajutorul prlf"*r_ tui. nemullumirea 9i riceala. . cautd iopilul ce vreme in odati!" mind trl. l..e.t." p.acapacitatea unrri copil de patru ani dea-gistdpini i*p"rsui he a inhtrla imediat' prdjituricd indicd ob.rar"intin urmi fa!tr de co_ legi.rrr. a""rif".'r*un.n .Dacd nu vrei str ptrsugi.i.Capacitatea aldturide care formeazl un grup de activitate' Dactrun copil vine sau nu vine in prima zi de gcoald.id a invtrf.fapre ale copilului. a comportamentului 9i a lumli din jur. se bazeazd pe celeformatein primii ani.Capacitatea de a-9i regla 9i de a-9i controla acconform virstei.sau la cu acestecalitili deia dobindite depinde furmare mtrne. bu"u fi.Doiinla 9i capacitatea Aceastd ceilalfi' cu verbal idei..rt p. sd urmeze indicalii gi. Ideea ctr descoperirea unor lucruri noi este un pozitiv gi conduce la pllcere.te.de'a detaliulator Head Start. scrie ftr ra_ porf duc lipsi de unul saude mai mutte aintre aceste elemente de. Prima ocaziede a forma alltefgenta emofionalA agarg..Mai *urnu it ridiclbrusc Ai iruiti se matna alinare..tatea de a citi. ci de inclinaliile emoiionale sociale:'sigur*fiprecoce 9i a".: ulierior in viaftr"friffii. n-ai decit..1fti exprime nevoile'atun"i .lire).* este in strin_ si leg5turdcu un sim! al iompereng"i.."* haei incepe sI plingl.i.nffrii cu ale Cooptoir. Dorinla gi capicitateade a aveaun anumit impact gi de a aclionacu o anumiti perseverenfd. luni se trezegte 9i u"rl*. aceste capacitIf. de_a-lung't a fi it tetes9i de a-i infelege pe allii' de a schimba dea comuniu.inteligenfi emofionald(indiferenid. sd zicem cd un alt copil de doui tensionatl mamd are o dar noplii.t fix. apare o lis_ *:*^ui_p_S... Copilul incepe sd Tersuport' mai nu taci iispune: . e fericittr str-l vadi 9i in toiul noplii' nou' din adoarme carul. Hearf picioare propriile pe fi . {apt 3.Asta voiai?". sau nu 9i dificultdfi cognitive.. Mtrmica lui vine 9i. emolionale pe carecopiii le dobfrdesc ""iir. de a-9iechilibraneyoilg. . in urmdtoarea mamtr.Oazede oportunitdti turile emo. 2. ie Su*ecgiune 9i ii spune cf. Intenlie. include adulti..9i de educaiori .i uli. increderea copilului ln fap_ tul cdva reugicu siguran!tr in ceea ceincearce cd adulfii ii vor 9i fi de ajutor. Disponibilitateaunui copil'fa1i a" i"ouie'aupinae in sfeciat decapacitatea d9 a 9ti il.tionale formatein anii cind copiii sint inci pregcolari. 236 Creuzetul familiei 237 trol de sine.

cop-iiiigi formeazd obaz6. acegtia ilevin anxiogl neatmfi gi apatici. O asemeneainvtrlare emofionaltr incepe incl din primele mole-1te {e vgfe gi-continudde-a lungul intregii copildrii. acestava invila legliile emofionale delpre cit de sigur se poate sirnli un copil pe lumea asta.in generaf copil are pufine posibilise simte profund nefericit . nu reugeau sd-gi sttrpineascl inclinalia spre violenfd: copiii lor care erau la gcoali aveau aceleagiprobleme ca gi delincvenlii lor perinli. ca str nu mai voibim de satisfacerea nevoilor emofionale ale sugarilor. impactul acestor lucruri dobindite de timpuriu este unul profund. Erik Erikson susfine cI ar fi vorba despre ceeace simte un copil ca .preocupat de fantezii inspdimintdtoare9i care.probleme au fost cresculi de pdrinli care i-au disciplinat in mod arbitrar gi mereu prea sever. aga cum vom vedea.care e mai degrabd suspicios decit increzdtor.careestetrist sau furios in loc sd fie optimist. drogafi.reacopilului in vialA . ei repetd modelul mogtenit. Prryii trei sau patru ani de viafl acoperdo perioaild in care creierul copilului ajungecam la doud treimi din-dimensiuneasa de la virsta maturit5lii 9i evolueaztrin complexitateinh-o mai maremtrsurdca oricind.incredere debaz|" sau ca nefurcredere debazd. ele modeleaztrsperanleleemofionale ale copilului in privinla relaliilor interumane 9i perspectivelecarevor determina funciiona.. Sau a9a cum rezuml un raport pe aceasttr temd. Dar in mdsura ln care una sau alta dintre acestereaclii estetipictr pentm felul in carepdrinlii trateazdun copil.ln urma unui sondajdesprecopiiimaltratagi.alternindagresivitatea cu izolarea..Am o. Acest lucru a fost valabil fie cd era vorba de un tattr sau de o maml care in copilSrie ddduserd la rirdul lor semne de mare agresivitate. deprimali.imaturi.anumitecunogtin- !e cheie se fixeazi mai bine decit ulterior . lisind la o parte ganseleegale de a pretinde cd toate cdile din lume slnt ale luie crrMPoTr cKEtrEo BRVTA Se pot invtrla multe despre efectele de durattr ale unei cregteri de cdke ptrrinli incapabili din punct de vedere emolional mai ales despre rolul jucat in agresivitatea copilului . poate fi uneori mai gravtr decit maltratareapropriu-zistr8. s-aconstatat cd negliia: reacopiilor mici estecelmai rdu lucru. permanent furiogi sau pur 9i simplu fdrd un scopin viag.Cei mai agresivi dintre copii .a perspectivei emolionale gi a capacitdfilor lo_r emofionale.Asemeneapdrinli estepufin probabil ctr vor reugi sd ofere o grijd adecvati. Riscurile sint foarte mari pentru acei copii ai cdror plrinli gin! foarte nepregitifi . c-5 nu s9poatecontape oamenigi ci eforturilesalede a g6s1pufinl mingiiere au fost incununate de egec. acest lucru poate fi remediat intr-o oarecare mdsurtr prin experienlele ulterioare din viafi.O fetifl ctrreiai se pareprea greu str facd un puzzle gi igi roagtrmf.65% dintre ei repettrclasaintii.un asemenea tili in viattr. care estemai degrabl distrugetor decit respectuos9i careestecoplegitde anxietate. cu atit 9i consecinlele sitrt mai importante. Toate micile schimburi dintre pdrinte 9i copil au un subGgeles emo1ioryf -lL odatd cu repetareaacestormesajede-a lungul anilor.in bine sau ir rtru.cit de eficient se simte gi cit de mult poate conta pe ceilalfi. ducind o existen!tr-haoticd. cu cit lecfiile emolionale cheie din primii patru ani sfit mai puternice..mica foarte ocupattrsi o ajute va primi un anumit mesajin cazul furcarertrspunsul mamei esteunul dat cu pltrcerela cerereaftrcuttr9i cu totul altul dactrrispunsul este tdios: . iar pinl la treizeci de ani au avut deja cazier pentru delincvenfi. Simpla neglijare. ci:rd ajung pXrinli. Ctnd asemenea reaclii devin tipice in relalia dintre copil gi pdrinte. Fetilele agresive.din studii precum cel efectuat asupra a 870 de copii din nordul statului New York. despre cum se transmite ea de la o generalie la alta..238 Oazede oportunitdli Creuzetul familiei 239 copil invafd cd poate aveaincredere in oameni.treabdimportantl de flcut. De asemenea.9i mai ales se ajunge la o dobindire a cunogtinlelor emolionale. Ldsind deoparte predilecfiile mogtenite. stresul puternic poate afecta capacitatea de invdlare a creierului (9i prin urmare poate d[una intelectului). spun studiile. cei care creeaze probleme ca adulli se comportf ir a9a fel incit devine clar ctr viala lor de familie a fost un fel de gcoalf.cei care imediat se luau la ceartd sau intotdeauna igi impuneau punctul de vedere cu forfa . Degi.Evidmt ctr majorltatea copiilor mici in generalgustd in celedin urmd din ambeletipuri de intervenfie. atunci cird cresc.Nu mtr deranja. ' Un copil care nu se poate concentra. In aceastdperioadtr. Cei care la virste mai mari creeazd.ulterior au abandonat gcoala. cd ei vor observa nevoile-lui 9i se poateconta pe ei pmtru un eventualajutor eficien! cel de-al doileadescopeii ctrde faptnimtrnui nu-i pasd. Existi o lecfie in privinla agresivitlfii. sint la fel de aspre 9i arbitrare in pedepse ca 9i bdielii agresivi citrd ajung . In aceastd periqadd. care au fost urmdrili incepind de la opt pird la 30 de ani10. a agresivit5lii.

in fapt nu-i intereseaz|viata copiilor.copilului spre empatiell. acegti copii au fost disciplinafi in mod-capricios: dacd p{rinfii erau proit dispugi. trintindu-l la pdmirnt gi punindu-i piedici. din cein cemai repede9i mai tire. DarinZ7 de cazuri in care copiii maltratali ar fi putut 9i ei str procedeze la fel. Chiar daci ei igi pedepsesc copiii extrem de sever. de exemplu. au reactionat fie cu fricl sau minie la plinsetele altui copil. care avea un an.Martin. . fapt tipic gi in cazul altor copii ca el. Este descurajant faptul cd asemeneamodele demobilizatoare se inva!tr foarte ugor 9i il vor costa mult pe copil la nivelul vielii emofionale.ea din nou s-a opus.dupd care a intensificat loviturile. cum zicea el acolo. din ptrcate. Atunci. fie ca Martin. a lovit-o pestebrat. ca 9i pozigia violentit gi sfiddtoa're a copilului in raport cu lumea in general. ce avea doar doi ani 9i jumtrtate.9i brutali a lui Martin fafi de co- lega lui de joacd gi de suplrarea acesteiaeste una tipicl in cazul copiilor care la rindul lor au fost victimele bltdilor gi ale altor maltratdri fizice inctr din prima copilirie. in schimb. Diferenla consti in felul in care au reaclionat cele doui grupuri de copii atunci cind unul dintre ei a fost rinit s4u suptrrat. copiii puteau scdpa doar cu o predictr acastr.neschimbat. Din nou Martin a mingiiat-o pe fetif5. in acehgf timp. amenin!trtoare. In 23 de asemenea incidente. ignorindu-i in cea mai mare parte a timpului. Aceastd irtimplare nefericitd este o dovadd a felului tr care maltratarea .Aceasti pedeapsd nu erl o consecin!tr a faptei propriu-zise a copilului. el are impulsuri de cruzime 9i de brutd sadici. ceea ce rtrmirne. a inceput sd-l priveascX cu tandrele gi sX-lbati ugor pe spate . privind in gol. A . cinci din norid copii nemaltratali au reaclionat la suferinla altui copil prin ingrijorare. dar dactr el continud. s-a dovedit a fi aproape sadicd atunci cird s-a luat de un copil mai mic. aga cum am vezut in Capitolul 7. el a scrignit din dinti ca un cfrne. copiii erau aspru pedepsili. Rdutatea lui Martin ia locul empatiei. pe mesure ce celtrlalt copil continua sd pli:rgd . aceste lucruri se extindeau.distruge inclinalia fireascl a. Reaclia violentd de la cre95 a lui Martin reflectb bine lecliile pe care le-a invdlat acasd.TerrdnA.suierindcdhe fetifa iare plingea.ca 9i cum s-ar fi agteptat la atac asupra lui insugi. de doi ani gi patru luni. dar cum fata se scutura de plins. in ciuda lipetelor ei. .bltdile repetate datorate dispozitiilor proaste ir care se afli p-drinfii . ci a felului in care se simfeau plrinlii. citre o alta care a inceput sd plingi. un alt copil maltratat.in privinla lacrimilor 9i a suferinlelor de orice fel: plinsul este abordat mai intii printr-un gest de consolare. de instinctul de a opri orice agresiune impotriva cuiva care deja suferd. printr-un atac hzic. La doi ani 9i jumdtate.tetd pentru sentimente de inutilitate 9i deznldejde gi pentru convingerea cA amenin'trri existe pretutindeni gi pot lovi oricind. a fdcut o figurd feroce. Din perspectiva vielii de familie. Pirinfii nu au fost neapirat rEi gi nici nu se poate spune cd n-au vrut binele copiilor lorjmai degrabtr au repetat stilul de a fi pdrinli care le-a fost prezentat de proprii lor ptrrinfi. 9i ea un copil maltratat. $i mai supdrdtor este faptul ci Martin deja nu mai di dovadd de aceaprimitivd empatie.la lovituri 9i la bdtei in toatd regula. Martin ftrceaparte dintr-un grup de noui asemenea copii intre unu gi trei ani. Thomas. Kate. |oey. dar dintr-o pdlmuld prieteneasc{a ajuns sX-idea pumni. Dactr pdrinfii erau bine dispugi. tristele sau empatie. Reacfia bizard. a fdcut o migcarei bruscd 9i. Potrivit acestui model de violenfd. s-a ristit la o fetili careln mod inexplicabil a izbucnit in lacrimi.dar care nu erau maltratali fizic.iar gi iar. Reaclia este irtr-un contrast izbitor cu inlelegerea de care dau dovadd de obicei copiii 9i cu incercirile de a-gi consola prietenul de joacd atunci cind plinge.. dtrd tot mai tare 9i ignorfurdu-i supdrarea. firi si vrea. nici unul nu 9i-a manifestat nici cea mai micd preocupare. larinlii le-au dat acestora cind erau copii un exemplu viu gi violent de agresivitate. Pe mdsurdce lacrimile continuau si curgd. n-a mai migcat. a inlepenit de fricd atunci cind a artzit un copil plingind in celdlalt capXt al camerei. Martin a lovit 9i iar a lovit in bilta feti$. O fetilX maltratatd.240 Oaze de oportunitdfi Creuzetul familiei 241' tali. Martin a incercat s-o ia de mintr. care au fost observali vreme de doud ore la creg5. Era un fel de re. MALTRATARE A: DI S PARIIIA EMPAT IE I lntr-o joactr cu tumbe gi rostogoliri dintr-o cregd.Copiii maltratali erau comparali cu alli noui copii de la cregi care veneau tot din case serace/ cu o atmosfertr foarte stresanttr. se ajunge la o privire uiite gi h lipete. un model pe care ei 9i l-au insugit la gcoald gi pe terenul de joac6 gi care i-a urmdrit de-a lungul intregii viefi. intr-o stare de tensiune crescirdX. fiind insplimintat. care inc6 de la o virstd foarte fragedtr sint speriafi de pedepsele extrem de severe gi de maltratarea emolionald din sinul familiei. Crnd Martin a lncercat apoi str o consoleze.Martin a inceput sd fipe: Termind odatll'.

V5zind cum este creierul format . care i-au i1c-urajat incl de cind erau sugari si p. Ei sint intr_un contrast rzbrtor cu elnpatia manifestatd in mod firesc de copiii cu pirinfi care i-au educat. jocul . . ne ddm seama ci de fapt copillria reprezinti o gansd unicd pentru lecliile emogionale. obiceiuri_ le creierului emolional ce au fost dobindite mai inainte vor domina. pot av^ea te acte de violenfil2. .3 g*p.."t"ta cinci degi vie' foarte incd era lui Prezenla declangat.-".care la riradul sdu Purdy Patrick a treia. de bine. Purdy.Pvrdy" 'ln acestjoc.rr.Ceea maltratali este felul cum au invdlat foarte de tiirpuriu sa re'aclioneze ca versiuni in miniaturb ale propriilor paiinli care i_au ab lzat. s-a opus categoric atunci de jucicind cei trei fii ai s5i au rugat-o s{le cumPere mitraliere aru unsPrezece noud gase. desigur.. lovindu-l incd de vreo gase_rapte ori.chiar a doua zi dupd nenorocire.fie de violen!tr.i. f""ifi irnediai urmdtoare.. Purdy a imprXgtiit gloanlele in curte' dupX polii" i# a"t un pistol latimpld 9i s-a impugcat' Cind a venit tia. str fie agresivi 9i neiridrdgili de colegi (nu ar fi de mirare"ca du_ ritatea cu care reaclioneazd la grddinilr sd fie doar o mostrd a ceea cese-va repeta in viitor). a doua claselor intii.. Ei sint mai irclinali spre depresii mai multe probleme cu legea 9i pot iomi 9i.or joace colegii pregum jucirie sd ca voiau pugtite de ?::i9 toun joc numit . Kffi Trauma 9i reinvifarea emotionali Som Chit. e mai mult decit clar ce fel de leclii emolionare i9i insugesc.zZmm in sutele de copii care se jucau acolo' Vreme *toittt" c-13" c. in asemenea momente. de 9i rie AK-47.Purdy" a apdntt h A9d ClesDontan atit la btrielii cit 9i la fetifele de la gcoalaelementarl acele cd sernne numeroasele dintre unul fiind acesta . tavecinitatea cogadevXratul cu Purdy cu povestea dupi 9i luni .ii trateazd pe ceilalfi aga cum au fost gi . h jbaci. uer care nu au primit asemenealeclii de empatie par si nu le mai poattr irvila vreodatl. 9i irrvdlase la aceasttrgcoalhcu vreo doutrzeci de ani mai inainte de rafale irtimplare la tras joac6a pe terenul de 9i " "pt*t aiZ. .. vreun copil se lovegte sau plinge.in virsti de l. sint predispugi si aibd djficultdgi de naturd cognitive. fie de iu_ bire -. o refugiati cambodgianS. tatea Pacific. copii. California. AcegU copii betuli u.de crizi tendinlele primitive are centrilor periferici ai creierului capitd un rol dominant. fei ae aieH zilnici. ce este-poate cel mai ingrijordtor in legdturl cu copiii .singele. cinci copiibrau pe moirte 9i doudzeci 9i noud rdnifi' -'i.te.ea cum trauma poate l5sa oamprentd de duratl pe creier. a" gloan. de rdu. cu pirinli brutali cire la rindul lor au fost"martratafi de propriii plrinli fir copil6rie13. tendinfa de a fi nepisltori atunci ctrd. ldi*i inspdimlntdtoare unne dispiruseri aeia . de 9i .rrt p" t7 f"b*urie 19'89 pauzi de dupd-amiazd a intr-o Acolo. de asemel nea. Bdielii .. . din'stoctton. t .A:u?li ei tratali' Cruzimea copiilor maltratali este'de fapt o versiune extremtr a ceea ce se vede la copiii ai cdror perinyi sint critici. rindul la cdreia.Nu uitati ci existd momente ir care pasiunile o iau razna gi ci in perioa_ dele. pind ce acestaa fugit tirindu-se in patru labe. gdurile *ilP ""t" piele carne. Cind primesc btrtaia cu p" .iit du timpuriu intr-un regim permanent traumatizant. totul serd adrinate imediit . ia_ re culmineaz5 cu brutalitatea. pe mdsuri ce inainteaztr in viatd. Asemenea c-opii arr. personajul negativ copii de gruP un losea o asemeneamitralierd Pentru a masacra dupd care indrepta ut*u spte sine' Dupd un timp insd' copiii i-au gdsit un alt ?inal: l-au impuqcat ei pe P-urdy' P"urdy era de fapt reconstituirea unei intimpldri macabre' a9a povestitd de supravieluitorii unei mari drame ce crun a f&t "u la gcoala elementari Cleveland s-u put". poate cI exem_ plul cel mai instructiv pentru a inlelege genul de invifare emo_ lionali de care au avut parte acegti copii este acela de a ved. dar pinX 9i acesteamprente cumplite pot fi indreptate.242 Oaze de oportunitdli continuat aga.. ei tind sI adopte o rdceali permanenttr."Tpare pentru ceilalli 9i str firleleagtr cum se sirnt cei_ 1t11" rartl coplr. ca adrrlli. amenintXtori gi pedepsescaspru. lncapacitatea de a manifesta empatie se repetd uneori gene_ ralii de-a rtrdul. l-a care p" . bucdlelele tt-:. lor' Cind m-am sapte minute se ftrtipdriseri bine in amintirea de Universimicd distan!tr iris la aceastdgcoald care se afld la o crescut' tream meu.t" minute.'"h"i.

obazd.i" ufiproioli.h. inclusiv a iinor suferinlehzice repetate din timpul copiltrriei' Orice eveniment traumatizant poate declanga asemenea un incendiu sau un accident de amintiri in nucleul amigdalian: -o magind.u_ trditd mereu p. Citeva sdptdmini bune. susfine cd problemi principaltr in cazul unei asemenea traume este . . copiii erau cupringi de vise nelinigtitoare ii . li*ntor"=1t >pencer Htfr. traumatizante devin declangatori mintali. ii mai izbitor era felul cum amintirea acestor citeva "i"tei.ce are ca rezultat o vigilen*J poate si dureze o via!6. O persoani care a fost lovitd irn cap ftrri pe -anX sd-gi vadtr atacatorul devine atit de speriatd ulterior. ".. strecurirdu-se in minlile neatente are copiilor inainte de a adormi. sirenele poli!iei... impiedicind permanent congtientizarea pinl la capdt I amintirilor vii ale unui moment traumatizant. care-gi ilpune prezenfa:. irrtipariiua grouzei.nefasti. s_x rdspindit re_ pede zvonul cI acolo igi are sdlagul un fel de monstru imaginax.. Cruzimea oamenilor se intipdregte in amintirea victirnelor ir aga fel incit totul este privit cu teamtr. acolo unde avrlsese loc crima. se se repete nenorocirea.cd vor muri gi ei curind. ci in psihicui gi"f personalului. . Pentru c6. de exemplu. Unii copii au incercat sd doarmi cu ochii deschigi. unii bdieli unele fetile 9i :l::":T"" 9r-au tacut un loc de joacd lingd sala de curs. neurospecialigtii su'slin ctr ele devin amintiri integrate in circuitul emofional' simptomele sint de fapt semnele unei supralicitdri a nucleului amigdalian.care s-a tras de curird. La citeva sdpttrmini aupe inciient. Ea a fugit de la banca unde lucra in momentul in care a vdzut un birEat care gi-a bdgat mina ir haind exact cum procedase jefuitoruI.ft. in afard de cogmaruri care repetau crima.De cite ori auzeam o ambulanli ce se indrepta spre'azilul dnr capul strdzii. un culit infipt.ln6 in cele mai mici amtrnunte.-.. copiii'au fost in_ spdimfurtafi pini 9i de oglinzile din dormitoare.nutc" unei traume emolionale de orice tip. Ca urmare.. 1:3rg."d nea de ta tantul unui leagln care se freca de stilp. a9a cum s-a ardtat in!5 exagerati asupra unor suPraviefuitori ai Holocaustului' fdcut t-"t ti"ai" . tntr-o clipi.. Zgomotul ve_ :t^l 4l?1 .-Acest fenomen declangator este .tt atacul suferit. patrick. "uru Despre aceste momente vii.titit" mai mic semnal care ar putea insemna cI un mola cel alarma ment cumplit este Pe cale str se repete. stind'-"r". Dr. minute . Mulli copii au devenit hipervigilenfi. nemaiindrdznind sE iasl pine in curte. anunfat venirea zilei sf. gata sX dea i*ir. incit ir doamne unei fala in intotdeauna meargtr stradl incearci sd in lovitd nou fi din va nu cI in siguranld a se simli pentru virstd cap2.in *emorie . mai ales cind ceva se asea. o fetili exaltatd a venit in goand la directorul gcolii.J. de paz6.care tn cazul unei catastrofe naturale rxmine ireatinsd. pat il. auzirea sau mirosul unei pugti din.mi_a zis. un zgomot de armd.o. care incercau str-gi ductr viaia ji ca mai-piifo.Tofi copiii ciuleau urechile si vadd dactr se opregte aici sau merge-mai departe. spre deosebire de victimele unui dezastru natural. fuf"i! au continuat luni ilrtregi sd evite zona . Alfii nu se mai jucau decit in grupuri mici.i zugrdvil In acel moment. participarea la catastroftr naturald cum ar fi un cutremur sau un uragan/ un viol sau un jaf' Sutg de mii de oameni trec anual prin alsemeneadezastre 9i mulli dintre ei sufer5 rdni emogionale care igi lasl amprenta pe creier' a"t"l" de violenfd sint mai periculoase decit catastrofele naturale cum ar fi un uragan.lovitur5 de pumn. ---. ni se ttria-respiragia".tipetele sau tdcereabrusci a victimei.q pentru cg se gin_ deau.. principale ale tulburdrii de stres posttraumatic. cele ale unui act de violenfi simt ctr au fost alese in mod intengionat ca fintX' Acest Iucrrrclatind hcrederea ftn oameni 9i in securitatea unei lumi interpersonale.. Amintirile sint expeiienle senzoriale intense .. lumea inconjurtrtoare devine periculoasd' oamenii sint ameninfdri potenliale la adresa siguranlei Personale.silrgeroasaFecioartrMaria. deixemplu..amintirea principalei acfiuni violente. singele pj"ur_ te.. unora dintre copii le-a venit ideea ctr aceastdzi ar putea fi in onoarea lui patrick purdy... cd i-a cuprins un val de frictr atunci . cele mai profunde cica_ trice ale gcolii nu se aflau in clldire..piriu. impugclturi! Aud impugcdturi!. Toate aceste reacFi sint binecunoscute de psihiatri ca fiind . ltrsird un copil a" puri. ca str nu mai viseze... in care s-ar fi putut simli ca irtr-o capcani.vederea.... inspiimintitoare. Amintirile au continuat si trdiasci la fel de tulburltoare ca visele. psihiatru pentru copii.O femeie care a fost jefuite de cltre un bXrbat care a urcat criea in lift 9i a obligat-o sub ameningarea culitului sd coboare-la un etaj neocupat nu s-a mai urcat tn lifturi strptXmini htregi' dar nici in metrou sau in vreun alt spaliu inchis.u Un profesor mi_a zis.2M Oaze de oportunitdli Trauma 9i retnttdlatea emolionald 245 fiind spelat l.-A. in cire murise_ rtr colegii lor. specializat in tulburdri de stres posttraumatic.

ic. directorul Laboiatorului de psihofarmacologie din cadrul centrului: .. gi totugi igi pdstra fo4a ae a'pro_ duce aceeagifricd in acest fost soldat iu gi in ziua aceeanefista. aparentdeclangate de lucruri fdrl nici o legdturd. GROAZA TNGHETATA iN MEMORIE ce spunea un veteran al r5zboiului din Vietnam tr virs_ -Iate td de 48 de ani.. Spredimineali." lagi ' impact Cuvintul cu ci. chiar gi dupd o jumdtate J" diotr.. le fuseserd mdcelirifi cei dragi gi induraserd lagirele nazis= te.rr. t5. Precum cei de la gcoala Cleveland' " devastatoare sd us"poate intimpla ca victimele unei traume vedere biolode punct din inainte mai ca nu mai'fie niciodafi qic". pelmpactul asuPra unui fost suporau ce din cruzimile pot ipirea similare rezultate lod. Circuitul blocat despre care dis_ cutamin Capitolul 2 pare extrem de important in ltrsarea unei urme de memorie atit de puternice: cu cii evenimentere care de- mai llangeazi blocarea nucleului amigdalian sint mai brutale' Baza greu' gterge mai io""nt" si mai oribile.e se opereazd esteinconttolabil'Dac1' oamenii simt cd pot face ceva intr-o situafie catastrofalX.T"" posttraumatic reprezinti o scddere pe.. Cel de-aldoileafuIger gi tunetul cei_aurmat m_au ficut s5 sarin agahal dirl pat incit ail aierizatdirect pe jos.. cd pot exercita .> persoana neajutorat6 este cea care risc5 sd acel sufere ulterior de o tulburare de stres posttraumatic' Este nipi pofi nu cd primejdie in push este face ili viala ci sentiment . extrem de vie. Neajutorarea face ca evenimentul in sine si de' 'mod subiectii coplegitor.. Aproape trei sferturi au spus crl incd se sperie de tot ceea ce le poate aminti de persecu!i".24 de ani dupd ce trecuse prin momente de groazd in acea lar5 indepXrtatd: Nu pot scdpade amintiri! Imaginile se succed pind in celemai mici amanunte. de proaspdth gi de detaliatd avea peste 20 de ani.. totul se afla pe un taler din bam_ bus ce fusese trimis ir cimpul nostru de lupia de citre militarii Viet-cong-ului. cu in cazul cu copiii care sint hatati Sexual. o relea de laboratoare de cercetarecare s-au condintre centrat asuPra spiialelor de veterani. cei cu simptome active. M-am trezit imediat infepenit de fricd. studiilor urmu itt rXzboaie' ierani din Vietnam.r_ fulb-urarSa loas6 a nivelului la care centrul ndural di alarma.searatrecutdm-am dus la culcare gi in sfirgit am dormit gi eu bine. Tot acest stres incontrolabil poate avea biologic.cum ar fi o ugi trintitd. cum ar intr-un muri de a pericolul sau uragan unui timpuf blocarea in aceaccident de ma9ina. dar 9i din alte legdtuasupra veteranilor. cum ar fi o uniformd. miroseaa sulf. iar inima simteam cA_miiese din piept.ui"nt fiind directorul unei clinici de neurologie din caNalional. it p. reactioneazd. un ciine care iatrd sau fumul care i_e9e pe un cog. amintirile care ii bintuiau erau furcr foarte vii. am reugit sd avem suficiente date in aceste Dar de stres tulburarea inseamnX Posttraumatic' rd cu ce suferit au care copiilor mdsurd in egali aplici 9i se informalii qrave traume emogionad. se descurci mult mai bine din punct de vedere emolional decitcei care se simt complet neaiutorafi.t'rrr. d: r. maltate un anumit numtrr de atti... ir vreme ce altcineva i9i spune doar atit: . Nu reuseam si-mi recapit ritmul respiraliei. de o torturX sau de o maltrafi fi iare repetata in copihrie sau db o experien!tr unic5.Nu conteazl' dacd este vorba de o aruf C"tt*lui groazdstirnitd pe cimpul de lupti. repetate. Iar unul dintre supravieluitori declara: ..Cine a fost la Auschwitz 9i nu are cogmaruri irseamnd cd nu e normal. o bdtaie in u9i. om mort. mi-a spus dr. o asiatici intilnitd pe stradd. par_ ci eram din nou in Vi9{ap in plin sezon*. Dintr-odati. indiferent cit de mic.246 Oaze de oportunitdli Trauma pi reinztdlatea emolionald 247 Dupd aproape 50 de ani de la perioada in care suferiserd de foa_ me. ur. o deime au dcclarat cd le este fricd in generar.fizic sau emofional' cut"maidetaliatestudiiasupraschimbirilorlanivelulcrelerului s-au fhcut la Centrul Nalional pentru Probleme de Stres Posttraumatic.Cam 60% au'spus cd se girdesc aproa_ pe zilnic la Holocaust. f6cind de gar_ dd.rr-it control.transpiramprin toli porii. a izbucnit o furtu. Sau cum imi spunea dr' ]ohn iri"e an Krystal.. . unde existS mulgi veales mai cei care sufertr di tulburare de stres posttraumatic. un psihiatru ce a studiat Ia %t". Dennis Charnet'.t*utic sebazeazl. la vreo. nd gi a inceput sa tune. o salteadlubambus sau mirosul de camede porc prdjite. Simleamfie_ carefiricel de pdr de pe ceafdcurn se rid^icase veitical.rrorric. Eram sigur cd voi fi doborit iu prima ocaziegi cd voi muri..3 Aceastd oribild amintire. cu atit amintirea se iflurag a acestor amintiri este o alterare totall a reacliilor chimicoce din creierul pus ir migcare de o singurh cliptr de groazd plesitoarea.Cind cineva este atacat cu culitul 9i gtie si se apere.it *e*e ce descoperirile privind tulburarea de stres singur epiiostttu. tlii_ nile imi inghelaserd9i totugi.. Apoi brusc am zdrit ceeace mai rdmisesedin amicul meu toy. fdcind i"rrou_ na respectivd sd reaclionezg la nlomente obignuite din viagi ca 9i cum ar fi unele de mare crizd. opt din zece inci suferd de cogmaruri -ruu".bir.

care regleazd producerea de ACTH..:."9d. Doar cel ne_ *r"i ir.*rruiui.. Sau a9a cum imi spunea dr. Fli.i. i. acefagi ae-cat"cotumine dI o for!5 speciall amintirilor. Dupi luni de zile.soculelectricincetapentru ambelec"gti.-p. care intrau in panicX ori de cite ori auzeau o sireni de ambulanld asemeni celor auzite dupl crima din gcoald' Locusceruleus 9i nucleul amigdalian sint strins legate de alte structuri periferice. apar in locus ceruIeus. Schimbdrile din acestecircuite se pare cd arnplificd simptomele tulburdrii de stres posttraumatic/ ceea ce inseamn6 anxietate. Principatele simptome utu u""rG friii ."i" ."f"f ei e3. 9i pentru profesorulaflat de f1F cl-re. secretind doze mari din aceste substanle chimice din creier. Incepe sI transpire. Charles Nemeroff.. dispozilia de a se bate sau de a fugi gi amintirile emofionale intense gi de negtersb. trlb. care in realitate nu se irtimun ar urma cum 9i PH'0. tremurtr gi s-ar putea chiar sd-9i aminteascd frinturi din ceeace s-a intimplat.ri".tiie"arui" o per"chede co_ adminisrrin_ un u'or."l1 .l.cutremurului. in care reaclia este lupt6-sau-fugi.ierd mincare.pi.. i. ca{e se afli intr-o Parcare unde exsI plonjeze in plodeazd un cauciuc. Acestesubstanle neurochimic"rnoUiti""urdtrupul in cazul unui moment de ciize..i sa de a mai dormi. s-a constatat cd veteranii din Vietnam care suferd de tulburare de stres posttraumatic au cu 40o/"mai pulini receptori de stopare a catecolaminelor decit cei care nu au aceste simptome . De exemplu.itu bai care au fost rinuli in .. Aceia insi care au prea mult ACTH nu se pot obignui cu lucrul ista: gi a patra oarX vor reacliona la fel ca gi prima datd. ::grl Oazede oportunitdli * in acelmoment incepird ca scapi 1n( 9d modificdrile la nive_ lul creierului. aarenalinagi nora_ drenalina.plecat. il cuprinde frica.{liu"ir." into""iic. Pe care corpul il secreti pentru a se mobiliza in situaliile de crizi. dacd te strecori in spatele cuiva gi dintr-odatd pocnegti din palme.. Cind el apd_ sape manetd.nrrt o urmd de stres.. ltlr:ture . cantitdli de gocuri electrice.. Schimbtrrile au fdcut ca acest hormon si fie secretat intr-o cantitate excesivd .t[. TULBARAR\4 DE STRESPO STTRAUMATTC CATIILBIIRARE LIMBICA Trecuseri lurii de zile de la un cumplit cutremur careo arun_ casedin pat gi o fdcuse"sd ag gr.jes undevain tocul ""u"u apd ugii..in special in nucleul amigdalian.. *urn..l. t'. generarea de ACTH il fac^e aceleagisentimente ca in cazul traumei inifiale.i".ih ._.h. in cazul unui veteran din Viefrram cu tulburare de stres posttraumatic.. ting ..-. Simptomulcet mai obosito*i d.r u'p.pironitd." dG.Preamult ACTH te face sd reacfionezi exagerat.in timp cevaluri du_ ptr valuri de replici ale cutrdmurului scuturaudil.neajutorarea trebuiesd fi fosi puipuUifa. supdrare din orice. de cite ori auzeace s'etrtrtea .u"""ir" il*ui'f"ra" ai" aceapanicd ingrozitoarece o cuprins"r" ir. i9i . cum ar fi hipocampul 9i hipotalamusul. t ?:. pentru un -orrte.il#Jsti"utr_utic _ sedato_ reazd schimbdrilor din circuitul p"... persoana respectivd va tresiri putemic prima dat5. hipervigilenfi.e"thdu_gi bdielelul de patru ani in aceacasi cuprinsaj.cupu"itutea ".z o parte dintre schimbe.rtot sd opreascd ma_ sacrul.i*"tu.? - 248 Trauma pi reinztdlarea emolionald 249 acest sistem devine hiperactiv. dar nu 9i a treia sau a patra oar5. irascibilitate. Neajutorarea ca declangator al tulburdrii de stresposttrau_ matic a fost prezentati in zeci destudii pe .agacum tusese ""pfii..rru ca varga.ajutoratdin aceastr pgiecheu r"rurit u niverul creierului createde stres6-."'r"gluur?J.u ru.".". insd cel posibilitatea sd opreascdqocurile a scdpat ftrrd nici "ur"lu. S_a ghemuit ore hilugi in noaptea .ei:'r.. fil.. il ia cu frig. cu greu de controlate Alte modificdri au avut loc in circuitul ce leagi creierul periferic de glanda suprarenald. teamd. posttraumatic...gi.atr..t.i l"r" impugcat pe te_ renul de joa-cigi a vdzut cum singeieazx ".refia de cdtre cre_ ier a doud substante numite qi.".rr"r"" "uia"'"t*. producind in trup modificiri ca hipocamp giinlocus ceruleus moment de crizd. insd de fiecarea"ti J" intensitate.i..Unul singur dintre acegti cobaiurr"uo _ur.atetulburarii dt.p.t.sugerindu-se astfel cd de fapt creierele lor au suferit o modificare de durati in privinla secrefiei de catecolamine." d" l. ca in cazul copiilor de la gcoala Cleveland.r...pii "i"st mor coteiii . ca reacfie la situaliile care reprezintX doar o micd ameninlare sau nici una..._ tuI. psihiatru la Universitatea Duke: .t""r de stresant 9"-ir: pentru un gobolan-. principalul hormon al stresului.. dar care amintesc de trauma inifialtr. in -. circuitul catecolaminelor se prelungegte pind in cortex... sauluminf.lriii. De exemplu.ilG . lucru ce i se iniimpla a""ii" m.9ocelecrric-'il. In urma unui studiu.."ta"""""9i iriirg. Jolinait" _ inclusiv celemaiintense." se concentreazd asupranudeului amigdalian.r.ifl. Cei care au hipersecrelie de ACTH au gi o reaclie de spaimd exageratd. u*Ltili#'n1J".

Acest lucru se pare cd se intimpl5 printr-o reinvtrfare fireascd."r"-"" constatat ci soldatii grav rdnili lveau hevoie de cintitegi mai mici de narcotice decit civilii cu rlni mai pulin grave. . nucleul amigdalian gi lobul frontal . De obicei. cu irrvilarea unei reaclii mai normale la evenimentele tiaumatizante. aceastd schimbare de excitabilitate . opioidele sint substante chimice din creier . o senza_ iie de izolare fa!tr de vial5 sau fal5 de preocufarea in raport cu sentimerrtele altora. ca o magind care rdmfurepermanent fur viteza a patra.l amigdalian este pregdtit ie descopere pericolul. imprevizibill in ceea ce privegte durerea. incetul cu incetul igi pierde aceastdfricd in ca2ut in care se mutd lingd nigte vecini care au un ciobtrnesc foarte prietenos. Toate aceste schimbtrri neurale oferi avantaje pe termen scurt pentru rezolvarea unor urgenfe infiortrtoare sau stresante ce pot apdrea. Un alt efect posibil poaTulg te fi disocierea.mai precis. RENyATAREAEMOTI2NALA Aceste amintiri traumatizante se pare cI rdmin ca fixafii in funclionarea creierului. chiar 9i cele r4ai nevinovate clipe putind deveni o explozie de frici innebunitciare."t ra rulburarea de stres posttraumatic: anhedonia (incapacitatea de a. Acest circuit neural imphce din nou nucleul amigdalian. Un numlr de studii pe animale aveau sd desco_ pere cd atunci cind ele strt expuse chiar gi unui stres ugor la o virsttr fragedd sint mult mai vulnerabile decit animalele nestresate. Ce-iapropiali acestor persoane pot cLnstata o indiferenld 9i o lips{ de empatie. Acest lucru se paie ci explicd un in_ de simptome psihologice . Modificdrire-de.amigdalian este cheia regiunilor creierului implicate. corpul este pregdtit pentru a susline eforturile fizice 9i. iar cind el reapare in via!tr ca o primejdieieall.el devine. pentru moment. Cirad nucleul amigdalian 9i acea regiune a creierului conectatd la el i9i iau un alt punct de reper in momentul unei traume de mare intensitate. Dar in depdgirea fricii dobindite neocortexul are o importanli capitald. vigilenla este mult mai mare. cind cineva invald si se teamtr de ceva printr-un reflex condifionat. incluzind incapacitatea de a-gi aminu momlnte de mare importanftr. Charney a observat ci frica poate dura gi ani de zilel3. Schimbdrile neurale fur cazul tulburtrrii de stres posttrauma_ tic se pare cI predispun persorna care suferi de ace'asttr boall la viitoare traume. atunci cind creierul suportd modificdri care devin predispozifii. stringenti de a trata copiii cu tul_ facest burare dg streg postfraumatic).aceastdmdritd potenlialitate de a declanga blocaje neurale . alarma este 1tu":i cte o urtensitate $i mai mare.negativi. care tocesc senialia de du_ rere $i. cu care igi petrece multd vreme jucindu-se.agenli foarte putemici de amor.te.. care suportd o traum. de cite ori obiectul fricii este intilnit din nou ir absenla a ceva cu adevlrat inspdimintdtor.tr la nivelul creierului ulterior in viatd I1cru. frica dispare in timp. Condilionareafticii este denumirea pe care o folosesc psihologii pentru procesul prin care ceva ce ir ultimi instan!5 nu este ameninldtor devine inspdimint[tor.rju trofe una suferl o tulburare de stres posttraumatic. cel care secrettrendorfinel-e. ore intregi sau chiar zilein cazul unui eve_ niment traumati2ant. Cind asemenea.inseamnd cd toati viala este gata sd devini o crizi permanentd. .simli plicerea) gi o amorfeall emolionaltr generali. din nou nucleul. Regiunea cheie de pe creier unde se irva!5. se reline 9i se aclioneazd ca reaclie la fricd este circuitul dintre talamus.endorfini dau o noui dimeniiune combinafiei neurale declangate de o nouX expunere la trauml: amorlireaanumitor senzaFi. un copil care invald sd-i fie fricd de ciini pentru cd a fost urmdrit de un ciobinesc geruriu:r furios. Aceste avantaje pe termen scurt devin insd cu timpul probleme de durati. Acesta ar putea fi un motiv pen_ tru-faptul cd dintre douX persoane unei aceleiagi catas_ "*p. pentru cd interfereazi cu lucrurile invdlate ulterior . indiferent la ceea ce in alte condilii ar fi ervenimente tulburitoare.it: comparabile cu opiumul sau cu alte narcotice inrudite. Astfel. In condilii dure. Ceva similar se intimpli 9i tr cazul tulburerli de stres post_ traumaticl2.hiperactiv. Atunci cmd existd un nivel mare de opioide (-propria morfintr a creie_ ru!ui"). iar cealaltl ny nrlcl^eu. oamenii au o mai maretoleranfd h durere _ un efect ie a fost observat de chirurgii de pe cimpurile a" f"pU ..sistemul blocdrii neurale. pentru cd in mintea persoanei afectate se asociaztrcu ceva cumplit. observite de mult lt"g:. ln temerile dobindite cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic.250 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnodlarea emolionald 251- Un al treilea set de schimbdri apare in sistemul opioid al creierului. sugereazl nevoia. de data aceastaconcertat cu o anumiti re_ giune de la nivelul cortexurui cerebrar. persoana fiind gata de orice. mecanismele inv5lirii gi memoriei au luat-o razna. temeri sftrt declangatela animalele de laboratoq.

. juciridu-se de-a . psihanalist in probleme de copiilT. igi spila pipugica la nesfirgit. Cinci ani mai tiirziu. Una dintre fetife. care la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic nu mai funcfioneazS.Dispari1ia.un exemplu de fricd dobinditl gi o paraleld fir alt registru cu fulburarea de stres posttraumatic -. Califomia . O alta se juca de-a cXldtoria lui Bar- . schimbiri care sint atit de puternice. constatd el. dintre care trei sferturi i-a constatat cI au simptome active de tulburare de stres posttrau_ matic chiar gi o jumtrtate de secol mai tirziu. propune Charney. fetele jucau in mod simbolic scenarii ale rtrpirii cu ptrpugile lor Barbie. Aceste jocuri macabre tn cazul copiilor traumatizafi au fost observate prima datd de dr.se pare ctr presupune un proces de invigare activ6.la D-actr insd trec prin experienfele cele mai potrivite. copiii il omoar5. unde s-a furtimplat nenorocirea cu Purdy . Aceasti constatare 9i altele similare dau speranle ctr schimbtrrile la nivelul creierului in privinla tulburirii de stres posttraumatic nu sint ireversibile 9i cd oamenii $i pot reveni chiar 9i din cele mai cumplite traume emolionale . care ar putea reacliona cu team5. mai bun. ta permite doutr cli de vindecare: pe de o parte. tragediei. refurttrrind tiparul fricii.ir weme ce aceia care gi-au revenit nu mai prezentau asemenea schimbtrrib. Lenore Terr din San Frantisco. este de naturtr corticaltr.gitrnde in1973 un autobuz cu copii plecali intr-o excursie de o'zi a fost rdpit la drumul mare. Davidson a descoperit cd oamenii care sirt mai activi ir cortexul prefrontal sting igi depdgescmai rapid frica dobindittr.pe scurt... inh-un fel sau altul.. ctr acestcircuit emofional poate fi reeducat. memoria repettr fur cortex o stare de anxietate mai scXzutd. Uneori. fricii. Vestea cea buntr este deci ci gi traumele profunde ca acelea care produc tulburarea de stres posttraumatic se pot vindeca 9i ctr drumul spre o asemenea vindecare este parcurs prin reinvdfare.. Rdpitorii au itrgropat autobuzul gi au linut copiii i:rtr-un chin care a durat doulzeci gi gapte de ore. ir mintea lor.. Cei care inctr mai aveau simptomele dddeau dovadtr de modificiri de catecolamine la nivelul creierului. Ea a descoperit asemeneajocuri la copiii din Chowchilla. . incit blocarea nucleului amigdalian se petrece de fiecare dattr cind ceva ce amintegte fie chiar gi vag de trauma iniliali reapare. Acest lucru inseamnd cd niciodatl lucrurile de care ne temem nu pot fi tratate cu o senzafie de calm . copiii dau un alt deznodlmint. Unul dintre modurile in care aceastd vindecare emofionaltr se pare cX se petrece spontan . Terr a descoperit cd acei copii rdpili retrdiau momentul in jocuri in care erau victime.Intrebarea este cit de repede scipdm de o fricd dobinditX. Aceasti reinvi.este practicarea unor jocuri precum . REED UCAR EA CREIERULUT EM Oy ON AL Una dintre cele mai incurajatoare descoperiri despre tulburarea de stres _posthaumatic provine dinti-un studiu asupra supravieluitorilor Holocaustului. care ura faptul cI simlise urina celorla$i copii pe pielea ei cind stiteau acolo ghemuili de spaimd.cam la o ortr de Central Valley 9i de Stockton.cel pufin la copii . evenimentele din viafa lor au contracarat aceasttrproblemS. ]ocurile acestea repetate la nesfirgit ii lasd pe copii str retrtriascdtrauma in siguranli.252 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnztdfarea emolionalll 253 ih tulburarea de stres posttraumatic. ]ocurile precum .Purdy".nucleul amigdalian nu trva!tr niciodatd str aibi o reaclie mai slabd. desensibilizindu-l gi permifnd un set de reaclii netraumatizante care-i vor fi asociate.ceea ce duce la o supravieluire anormald a amintirilor emof ionale". amintirile emofionale putemice gi tiparele de gindire gi de reaclie pe care le gerrereazi se pof schimba in timp. scolindu-gi in evidenld capacitatea de a stlpini momentele traumatice de neajutorare. O altd cale de vindecare este'aceeactr. tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic . reinvilarea spontand nu mai are loc. . chiar cei 9i cu tulburare de stres posttraumatic pot depdgi momentul. Charney susfine ctr acest lucru se poate datora schimbdrilor din creier in cazul tulburdrii de stres posttrauma_ tic...Purdy" . care a descoperit ctr rolul cortexului prefrontal sting este de'a di_ minua starea de disconfort. Aceas. Frica inilialtr incolgi_ tI in nucleul amigrtalian nu dispare comple! mai degrabd cortexul prefrontal anuleaztr in mod activ commzile date ie nucleul amiqdalian restului creierului... spune Richard Davidsory psiholog la Universitatea Wisconsin.taie. De exemplu. tntr-o eiperien!tr de la6orator in care oamenii mai intii au invtrlat str aibd o aversiune fafd de un zgomot puternic .Purdy" sint previzibile la copiii mici care au trecut printr-o asemenea intimplare de o violenld coplegitoare.. sugerind din nou roL'J imp_ortant jucat de zona corticald in detagirea de stresul dobindiCs. Descoperirea pozi_ tivd a fost cd un sfert dintre supravieluitorii iare atrsuferit iind- va de asemenea simptome nu le mai au.

ca gi in gtrdurile lor. intr-un ritual monoion 9i neindurtrtor.de f. ofiferii au socotit cl problema este un fleac. Existd o logicd biologicd in privinla ordinii acestor f.-respectiv metafora. Ochii aceiaimengi Eth i-a intelpretat ca fiind in_ drizneala copilului de a privi pefufiC la cefacecriminalul. Adesea. sunind-o in toiul nopfii.psihiatr. gi-a mobilizat prietenii gi falnilia pentru a forma un fel de zid irtre ea 9i urmdritor 9i era gatasd apeleze 9i la polilie.aze. Hermdn susline cX ele ar fi acestea: atingerea unei stdri de siguran!tr.orice desen.sejoacd9i viseazl cu ochii deschigi.snic firul traumei. In vreme ce adullii care au trecut prin traume coplegitoare pot suferi un fel de amorlealdpsihictr. o dezvdlare directd a lecliei de neajutorarepe care a intiptrrit-o trauma. arta poatedeschideo posibilitateca aceicopii Tu|r"!i: sd discute despremomentul de groazddesprecarealtfel .cel pulina9a credeTerr. Irene. mirul gi artele. Ei sint insensibili la traumd mult mai rar .254 Oazedd oportunititli Trauma gi reiialgarea emolionald 255 bie. plu mersul la dentist pentru o plombd. in final. cd perrnalional nenttr. psihiatru care a absolvit la Harvard 9i a cirei munctr deschizXtoare de noi direclii subliniaztr fazele de revenire in urma unei traume.apt.cursecareaveanigte ochi enormi.atingerea sttrrii de siguran!tr. pdpusacaremergeaundeva. Cazul lui Irene este citat de dr. Degi s-a luptat cu atacatorul. de a seajungela ima'gineainghefati din nucleul amig_ . in vreme ce el a bd_ tut-o pe mamtrpfurda omorit-o. Odatd._u. Aceasti cale este folosittr adeseapentru tratarea copiiior trauUneori.povestea. avind ln vedere cA .uin probleme de copii.. retrdirea momentului "ad" "*u*_ o dati saude doud ori e suficienttr. Judith Lewis Herman. RENyATAREAEMOTIONALA 9I REFA9EREA DINA O TRHIMA Irene a mers la o intilnire care s-a sfirgit printr-o incercare de viol. nu s-a infmplat nimic". Dar daci estevorba d. care la rindul stru esteun mijlJc de comunicareal subcongtienturui. copilul simte nevoia sd repete la nesfirgit.acestlucru ircepe prin a-i ajuta pe pacienli sd inleleagdctrstarealor de surescitare9i cogmarurile.nu conteaziunde _ gi sein_ torceacu bine. O altdfazd de inceput estea-i ajuta pe pacienfi si recigtigeun anumit control asupra lucrurilor careli seintimpld. Aceistd retr*. ce poate fi un inceput de sttrpinire a traumei.9"ul: ctallan este cea oferitd de arttr. Dincolo de asta. Prima fazi . de exemplu.sdvorbeasctr despreastacu Eth.unde ia po_ runcit copilului si se ascunddsub o ptrturtr.'di"ti- rile putemice care ii preocupi se strecoard ffr desenele. EI a schi. Dactrtrauma esteminori. .hipervigilenla gi panica sint de fapt pirfi ale simptomelor tulburtrrii de stres posttraumatic.presupuneg5sireaunor cdi de calmarea circuitelor emolionale prba temtrtoare 9i care se pot declangaatit de ugor irncitsd permiti reinvdfarea18. desenatul in sine este o terapie. pindind-o gi urmdrindu-i fiecare rrigcare. Bdrbatuli-a dus'irtr-o cameri de motel. care ulterior pot aptrreasub formtr de flash-back-uri. asemenea canrri 9i povestegtedespri un pugti de cinci ani care a fo$t rdpit impreund cu mama lui de ctrtrefostul iubit al acesteia. nu mai iegea in lume 9i se simtea o adevtrrati prizonierd ir propria ei casi. Irene avea deja simptome de tulburare de shes posttraumatic.tato magintrde. igi arnintegteEth. re voluntari a traumei se pare cd alimenteazd nevoia de a o transforma in amintiri putCrnice.adeseapsihicul eopiilor trateazd cu totul altfel problema. ia reia ve.ir"_ drdztrisd vorbeasci SpencerEth din Los Angeles. Ase_ meneareferiri indirecte la o sieire p?ofund traumatizanta apar aproapeintotdeauna in creafiile Eth a mai pus gi alli co_ pii str deseneze cite ceva. b a tre_ ia introducea pdpugaintr-o groapd. amintirea amlnuntelor traumei gi jelirea pierderii suferite gi. trateazd.creierur emolional estebine adaptatirlelesului simbolicai la ceea ceFreudnumeu. reincBperea unei viefl normale.pentru"opiilor. a itcepe astfel terapia. Cind a inceput terapia.in careaceasta se sufoca. E de infeles cdb{iatul nu era dis_ pus. p"rrt . el a continuat sd o urmdreasci: a hdrfuit-o cu telefoane obscene gi cu amenintdri violente.i u_li reaminti 9i a regindi chinurile prin careau trecut.espre ce_ va coplegitoq.lir carecreierulemoinva!tr din nou viala nu trebuie socotiti o criz6. cind a trcercat si apeleze la ajutorul polifiei. _. aga cum vom vedea de alt- fet aceastisuccesiune parestrreflectefelu. desprevaietelepe carele_a auzit gi despretot cea vdzut chiar gi de sub piturtr.. Aceastd inlelegerefaceca simptomelein sine sd fie rnai pulin inspiimintitoare.de blocarea memoriei sau a senzafiilor ir raport cu o anumiti catastrofd. Astfel ce trth i-a cerut sd faci un desen..pr*"rri primar": mesajele.pentiu cd i9i fo_ losescfantezia. ceea ceera chiar scopulin sineal jocului.

Pe mlsurd ce pacienlii povestesc amdnuntele ingrozitoare ale traumei. posttraumatic mai greu tratabild. ceea ce inseamnd disociatl apoi fi putea ar 9i fice amintire.u. a desa naraliunea Treptat.. groaz| s-a mirosit' s-a auzit' s-a vizut. sionat. s-a ce ceea doar pr"rrip*e .. cit sI nu intrerupd Terapeutut il incurijeazd pe pacient. ea mimeazX pagii care apar in mod firesc la cei care sint in stare sd-gi revind dintr-o traumd fXrd si fi suferit de o tulburare de skes posttraumatic.. unei pdrfi din aceastf. Medicalia le oferd pacienlilor posibilitatea de refacere fur a9a fel incit ei sX igi dea seama cX nu trebuie sd fie la dispozifia alarmelor emofionale ce-i cuprind odatd cu o anxietate inexplicabi15. Calmul fiziologic deschide o posibilitate de a ajuta circuitul emolional brutalizat sd redescopere cHviala nu este o permanentd ameninlare gi de a reda pacienlilor sentimentul de siguranld pe care l-au avut inainte de traumd. ce blocheazd activarea sistemului neryos simpatic. ri#tit. mai precis. pare Aceastd alternare intre reimersiune 9i refuzul traumei a reinvilare o sd permitd o revedere spontand a intimpldrilor 9i stres de tulburare o cu cei Pentru o. avind in vedere declangareablocajului emolional pe care o creeazi tulburarea de stres posttraumatic prin hipersensibilizarea circuitului nucleului amigdalian. venit mai deschisd 9i mai scell rePetau care sale cogmarurile timp.ttol tan..tiif" pe care le genereaztrpot fi mai bine inlelese' aceasin emofionald Reinvdlarea gice 9i mai ugor de minevrat.n aici este Scopul greaJa' reacliile. n-u mai ftrcut alte desene jocuri' creindu-se . fiecare retreind el.. Spencer Eth. existtr antidepresive care aclioneaztr asupra sistemului de serotonind 9i betablocante. duptr 9i ..gi de tot ceeace poate ea declanga." i se intihpla b5ielelulul tlnal' In s5u' de tatdl aldturi cimin noului ftrcercastr se adapteze pugtiul a reugit id vorbeascd despre viala zilnicX' iar amintirile -traumei au inceput sd se estomp. despre spre temerile pe care le-a imprimat aceastd traum6' ci ce misurd zi'pe zi cu de in viala . care le dau posibilitatea sd igi echilibreze aceasttrstare de nervozitate maxim6. mai realisttr. Pacienfii pot de asemeneasd invefe tehnici de relaxare. la inceput cu stereotipuri."i1iui emolionale la aiestea. sPaima. precum propanololul.azaeste mediu sigur *utttutot 9i a emoliilor. ca Pe lucru Acest detaliu. a unei . memoria incepe sd fie transformatl atit la nivelul irilelesului emolional. susline Eth. in care victima fusese terapeel in schimb' aceea. dindu-le insomnii sau condimentindu-le somnul cu cogmaruri.. ei au continuat sd vorbeasci t u*"i".r gtou"u poate fi trXite in tandem pective. O altd fazi a vindqcdrii presupune repovestirea 9i reconstruirea irtimplXrii care a creat trauma intr-un mediu sigur.se Povesteasci eveniun fel de mentele traumatizante iit se pbati de aminunfit.piriri denu incetul cu incetul.nesiguran!tr" trece dincolo de frica fald de pericolele ce-i pindesc. Acest lucru este de infeles. eveniretrtrirea dobindite deja mesurl mare in Prin ief. prin sentimentul cX nu defin controlul asupra a ceea ce se intimpll cu trupul 9i cu emoliile lor. tn acelagi :u a devenit tot mai rut" iu unnare.stf. exact la fel de fiecare dat5' tenpulin "tia"""t mai trupul iar curgitoare. spune Herman' repovestirea -declan9a temeri. Foarte ei' intre strinsd mai fegitrrta o astfel fiecare recitind .9i cu amintirile traumei res9i .coplegitoare' caz in care tepoate ilti^plXtitot parupurrt rl ar trebui si reducX ritmul 9i sd pdstt'eze reacfiile reinvilareaciintului la un nivel suportabil.u"rt"ir"d crima. dar de data aceasta Ftt-* comunilucru Acest jii" unui terapeut de furcredere' siguranla cA "o*1i*ia faptul anume cA o te"!i" circuitului embgonal ."po. in mod ideal. Farmacologii sperd ch intr-o bund. am6Folosindu-se 9i congtienti' amintirea din cutX'sa dispara se nuntele senzoriale 9i sentimentele ce devin cuvinte' amintirile unneocortex' de Dresupune cd sirt mai bine finute'sub control mai loi" i"J.ezetreptat' . dupi care abia de-gi mai amintesc de cumplitele intimpldrile.iii caPtarea transformarea amintiiii in cuvinte. Deocamdatd insi existd medicalii care contrabalanseazd doar o parte dintre acesteschimbdri.i"u . zivor exista medicamente care si aclioneze in mod direct asupra efectelor hrlburdrii de stres posttraumatic la nivelul nucleului amigdalian gi conectdrii circuitelor de neurotransmifltori. cit 9i in privinla efectelor asupra creierului emofional.a!ipeasc5" amintirile prea supirdtoare. de fScut liil d. au inventat tot felul de el a inceput sd incet. care duc la retrtrirea traumei 9i care rleapar slptdmini sau chiar luni. 9i sd reaclioneze altfel fafi de arnintirea traumatizarftl. care permite circuitului emofional sX dobindeascl o nouX inlelegere. ln acestecazuri se pare cd adesea existd un fel de ceas interior care ii face pe oameni sd igi . nesiguranla incepe printr-o fazi mai intimd.256 Oaze de oportunitdli Trauma si tetnudlarea emolionald 257 Felul in care pacienlii cu tulburare de stres posttrawnatic se simt in . Ritmul repovestirii este unul lent. ' Pustiul de cinci ani care a desenat ochii aceia imengi dupd ce mama a fost martorul unei crime oribile. dezgustul.

in relaliile intime din viala ulterioard.spune Herman. ir mod voluntar .indiferent cd este voiba de o rdnire. ln finit. ceea ce se Pare cd rimire chiar 9i dupd o psihoterapie reugitd este reaclia remanenttr.momentele catABtrofalefur care amintirile traumatizante sirt intipdrite sint rare de-a lungul unei vieli pentru marea majoritatea dintre noi. ci pot fi vizitate ca orice amintire. in vreme ce emoliile funda*"t tul" in aceasti privinld rdmin intr-o formd subliminald'" Datorittr arhitecturii creierului care addpostegte reinvilarea emolional5. pacienlii pot incepe si priveascX inainte. Dar acelagicircuit caie se poate vedea cd intipdregte amintirile traumatizante se presupune c[ funcfioneazd 9i in momentele linigtite din viafd. cum ar fi o ignorare perm€mentd sau o lipsi de acordare a atenfiei sau a tandrefii din partea unuia dintre pdrinfi. odati ce este declangattro reacfie emogonile . Ea creeazi capacitatea de detagare de traumd. cu relalii puternice bazate pe incredere gipe un sistem de convingeri care si aibd o logici chiar gi intr-o lume in care se pot intimpla asemenea nedrepttrli2O. abandonarea sau pierderea lor ori o rispin- gere din partea societilii s-ar putea sd nu atingi niciodati culmile unoi traume. ' PSIHOTERAPIA CAEDUCATIE EMOyONALA Din fericire. un reziduu al sensibilitdlii itriliut" sau al fricii.Odatd ce sistemul emolional irvald ceva pare cE nu mai uitd niciodatd. ir:r general. care a descoperit declangatorul din-nucleul amigdalian Precum 9i rolul jucat de acestain izbucnirile emofionale: . Asta inseamntr cd in loc de a fi captivi pe veci intr-un moment din trecut. lipsiti de umbra traumei. Neajunsurile oarecum obignuite ale copil5riei.DoveziasuPra acestui faptprovin-dintr-o ierie de studii de psihoterapie conduse de Lester Luborski 9i colegii sdi de la Universitatel din Pennsylvani*z' Ei au analizat principalele relalii conflictuale care au condus zeci de pacienli la psihoterapie . este imprdgtiatd. avind totugi un control mai mare asuPra duratei lor. Fiecare sirenl nu trebuie si aducd neaptrrat un potop de temeri.. Efectele ulterioare sau ocazionale ale simptomelor persisti adesea. de o despdrfire ori de regretul cI nu s-a incercat salvarea cuiva sau pur gi simplu de increderea pierdutd ftr cei care pdreau cd o meritd. Acest lucru presupune reducerea simptomelor psihologice la un nivel controlabil 9i capacitatea de a suporta aceste sentimente asociate amintirilor traumatizante.dar tendinla de a se declanga reaclia nu dispare complet intr-o primi fazS. Sau cum sPune niurospecialistul |oseph LeDoux.la lacrimi 9i crize de furie . tot aga se poate intimpla 9i cu cicatricele ernolionale de care suferim mulli dintre noi' Aceasta este misiunea psihoterapiei. ducind la deregliri . trseamntr reconstruirea unei vieli noi. O refacere mai rapidd fir urma unei asemeneaizbucniri poate fi un semn de maturitate emolionald' Dupd aceasti terapie ceeace se Pare. Ca 9i cum reciclarea permanenti gi retrdirea groazei dintr-o traumi ar fi un circuit emolional a cdrui vrajd. dar existd semne speiifice cd trluma a fost in mare parte depdgitd.ili invall neocortexul sd inhibe nucleul amigdalian' -Impulsul de a acliona este refulat. dar iti vor ldsa amprenta in creierul emofional.ctr-se schimbA sint reacliilepe-carele au oamenii. iar aici intrd in joc inteligenla emolionald. Terapia practic te invald sd-l sthpinegti . |elireaiare rezultd in urma repovestirii unor evenimente atit de dureroase servegteunui scop de o importan!tr capitald. Dacd tulburarea de stres Posttraurnatic poate fi vindecatd. totul consti in invdlarea aborddrii iu talent a reacliilor cu incXrcdturd nervoasd. in sfirgit..258 Oaze de oportunitdli emolionald Tiauma gi re?nztdfarea 259 Ih final.turi Precum incapacitatea de acceptare sau ie stabiliie a unei intimitdli sau frica de egecori o dependenli exageratS. de moartea cuiva drag. 9i.gi poate gi mai important. dar nu poate sd-l impiedice sE reacfioneze din primul moment.. chiar cu speranli gi sd-gi reconstruiascd o vialX noui. ca orice alte amintiri.Apoi au studiat atent reacliile tipice (intotdeauna de aut6apdraref Pe care le au pacienlii atunci cind aceste dorinle . De aceea noi nu putem hotdfr'ctnd si avem ieqirile noastre emolionale. Toate acesteala un loc sint semne ale succesului in reeducirea creierului emofional. intr-o oarecarem5sur5. prost adaptate. fiecare zgomot in noapte nu trebuie sd trezeascdun moment de groaztr din trecut. ele pot fi lSsate la o parte. Este semnificativ in special faptul ci amintirile tr urma traumei nu mai erup la momente necontrolate. Dinjmica preiupusi de nucleul amigdalian 9i reacliile mult niai bine formate ale cortexului prefrontal poate oferi un model neuroanatomic asuPra felului in care psihoterapia remodeleazd tiparele emolionale profunde. Herman a constatat cI pacienlii trebuie sd jeleascd pierderea generatd de o traum5 .trdsf. care ste labazaunor tulburdri emofionale2l' Cortexul prefrontal poate redefini sau frira impulsul nucleului amigdalian.

bic. iar rispunsul devine mai eficient in ce privegte obfinerea a ceea ce igi doreau irtr-adevdr de la rela_ lia respectivd.d. care ne influenfeazX dispozilia de bazd. Studiul lui Kagan se concentreazdpe unul dintrc aceste tipare: dimensiunea temperamentului care merge de la indrdzneali la timiditate. Fiecarepdrinte a observat asta:incd de la nagtere. fie cd este vorba despre . d. In privinla creierului. de tensiuni putemice pi de temeri.. it cuzt-. Ceea ce nu se schimbi instr deloc eit" a"u" sensibilitate speciald fald de rXdtrcinile acestor nevoi profunde. pacienfii sigur cx au fost cupringi de sentimente de suptrrare .260 Oaze de oportunitdfi sau temeri sint activate la nivelul relafiilor lor interpersonale _ reaclii cum at fi faptul cd sint prea poruncitori.e autoapdrare..chiar si in cazul obiceiurilor celor mai inrtrdtrcinate dobtrdite incd din copildrie . Indiferent care este tiparul.cum rimire cu schimbarea obiceiurilor de a reacfiona intr-un anumit fel in cazul celor care din fire. . gaml de limitdri emolionale intrd sub umbrela temperamentaltr. de"pre yn amant.9i cd fiecare se datoreaztr unui tipar diferit al activitdlii creierului. . de in_ vinovdliri 9i de autoinvinovdliri 9.. sog.u. prea exigenfi.ar putea tri. uneori chiar calmi sau indiferenti.' KW Temperamentul nu este predestinat Prin urmare. fiecare avem o anumitl gamd emolionald favorittr.pot fi remodelate. cd au crize de furie sau manifestx o rdceali totali fa_tade"ceielalt sau o retragere in carapacea lor intr-o formtr d. Pe scurt.a. intimplirile pe care le-a povestit se dovedesc a avea multmai puline reaclii emolionale riegative comparativ cu cele de la firceputul terapiei 9i rdspunsurilipozi_ tive sint de doud ori mai numeroase din partea celeilultu putroune. Oare biologia noastrtr ne fixeazX destinul emolional sau chiar gi un copil ndscut timid poate deveni un adult fircrezXtor? Cel mai clar rf.9i sentimente gi de minie. Dar cum rtrmine cu acele reacfii care provin din codul nostru genetic .rr. despre un copil sau despre un perinte. oamenii se pot diferenlia in funclie de cit de ugor se declangeazX sau cit dr:l^reazd.specific pacientului. indrizne! vesel 9i melancolic . oricit de intensi este.m. dar corteiul prefiontal gi zonele trvecinate au invtrtat firtre timp o reaclie noutr. dispre legsau despre un gef. "o11u-r1a unei terapii de lungd durattr totugi. acegti pacienli prezinti doui tipuri de schimbdri: reacfia lor emofionati la evenimentele declangatoare devine mai pulin tulburitoare. Ceea ce nu se schimbr insr este dorinfa sau frica acuti gi sentimentul inilial de torturd. putem face speculafii."r'de durati p11tind sI lind o vialX intreag*. cu temperamentul ne nagtem in parte datoritl loteriei genetice. mai ienetoasd. Kagan susline cd existii cel pulin patru tipuri temperamentale * timid. ceeace-il face pe celdlalt sd reaclioneze nepotrivit. circuitului lim_ . se pare cd el apare in aproape toate relaliile importante. Cind pacientul nu mai are decit citeva gedinle de terapie.copilul va fi calm 9i linigtit sau capricios gi dificil. "r. pentru fiecare emolie in parte.spuns la aceastd intrebare provine din studiul ftrcut de ]erome Kagan. Se pare cd existtr nenumdrate diferenfe de temperament. acel zgomot de fond al sentimenteloq. atit de rivnite. fiecare bazindu-se pe diferenle innXscute la nivelul circuitului emofional.mile se_mnale de alarmd ia respuirs la posibila dete$aye a unor intimpldri de temut. care are o forlX extraordinard de-a lungul vielii.Iucestor intilniri nefericite.de lipsd di speranld ae iristege. Temperamentul poate fi definit tn funclie de stiri care ne inregimenteazd firtr-o anumit5 categorie de viafd emoflonald. Intr-o oarecare mdsur6. aga pot fi modificate tiparele emolionale care au fost invdlate pe parcurs. intrebarea este dacd acest set emolional determinat biologic poate fi schimbat prin experien!5. eminenhrl psiholog al dezvolttrrii de la Universitatea Harvardl. invtrlarea emoJionald este un pro. lecfiile emofionale . stnt foarte superficiali sau cumplit de timizi? Aceastf. sd zicem.

Asta iiface sd ezite si md_ nirce lucruri noi._ dl-i h ticere pe ceilalli cum se joacd. o femeie de virstX mijlocie care igi amintegte cd a fost extrem de timidd in copildrie. trdind in_ tr-o fricd groaznictr atunci cind trebuie ia fina un discrtrs sau sd execute ceva in public. Altii tot$i erau nesiguri 9i ezltanl| nu indrdzneau 9i se agilau de fusta mamei. care se scurse_ serd. Ca sugari. gi o alta de zburat.degi era in primii 5% cei mai buni din clasi.262 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu ebte predestinat 263 Zeci de ani. ln timpul copildriei. Ralph era sociabil 9i indrdgit 9i niciodatd nu s-a socotit timid. Existd si copii care sint de-a dreptul paralizafi. nici unul dinke copiii firdrlzneli nu devenise timid. acegti copii sini timizi in pri_ vinla a tot ceea ce nu le este familiar. cind_aceiagicopii au ajuns la grddinifd. Aflafi la joacd. Chiar dacd se simlise mai pulin timid tn ultimii doi ani gi ceva. Aceasttr anxietate pare sd fie labaza timiditelii de o viafd: orice persoantr noui sau situalie nouS este socotitd o potenlial5 ameninlare. La toate misurdtorile fdcute in timpul copil5riei -lay)oi. De asemenea. ca 9i cum s-ar fi adresat cuiva de virsta sa . care au in- . juci:rdu-se cu cei_ lalli copii practic ftrrd nici o ezitare. nu avea ticuri verbale 9i vorbea foarte increzXtor. cu un chip impietiit. Ca adulli. in desele cogmaruri. in Sala William ]ames. cum ar fi migrenele. o parte dintre ei s-au dovedit vioi gi spontani. potrivitX inclinaliilor sale introvertite. Tom igi amintegte cd era cumplit de timid. Kagan colegii sdi au observat semne timpu-si rii de timiditate in cazul unui grup de copii de un an 9i noud luni adugi pentru observalii expeiimentale. pentru a lua parte la studiile referitoare la dezvoltarea copilului. De-a lungul a*lo. Ralph era unul dintre cei mai firdrdzneli 9i mai deschigi copii.. ur*arir. indiferent de virsta la care a fost supus evalu6rii.cea de ciini. pe un ton prietenos.. aratd monitoarele. are tendinla de a trece prin via!tr cu mai multe temeri. mamele gi-au adus sugarii gi copiii mici la laboratorul lui Kagan pentru Dezvolt4reiCopilului. Acolo. tocmai penku ci l-a tentat ideea cd asta ar presupune o oarecare singurdtate. atunci cind cunosc oameni noi sau atunci cird reflectorul societdlii se indreap_ td spre ei. sd se apropie de animale necunoscute sau de locuri negtiute 9i sI fie foarte sfiogi in prezenla striinilor. avea incd o oarecare stare de anxietate in preajma copiilor gi problemele sale se concentrau acum asupra rezultatelor de la gcoal6. cam pinX pe la unsprezece ani. Tom era bdiatul unui om de gtiinfd.inhibafi comportamental. de la nagtere. in schimb. griji gi sentimente de vinovtrlie 9i s5'sufere de probleme cauzate de stres. inima lor bate mai repede decit a altor sugari ca reaclie la situaliile necunoscute sau noi. mugcin9i drr-gi buzele. Atunci cind a fost chestio_ nat la-treisprezece ani. inima lui. ei devin sensibili gi in alte sensuri . pentru ci la gapte ani auzise de un avion care se pribugise.de exemplq sint in_ clinali sd se autoilrvinovdleascd 9i sd-gi faci reproguii. la treisprezece ani gtia sd se a9eze confortabil pe un scaun. dupi cum ii numegte el. carn 15 pini la 20h dintre copii sint . Kagan consideri cd de fapt copiii care sint prea sensibili gi temitori se transformd tr adulli timizi 9i timoiali. cind copilul reticent refuzd. este tipic pentru aceastdcategorie de timiditate. trcepe sd batl ca in timpul unei crize de anxietate. Copiii timizi se pare cI vin in viali cu un circuit neural care fr face sI reaclioneze mai puternic chiar gi la stresurile mdrunte .era fulburat de te- meri intense: se temea ci-i ia foc casa/ ca nu cumva si se inece in piscini sau sd rXmini singur pe intuneric. Tom se numdra printre cei mai timizi copii. crede Kagan. in comparalie cu allii rnai indr5zneli. Dupd aproape patru ani. era atacat de mongtri. cinci gi gapte ani -. NETIRO CHIMIA TIMID IT ATII Diferenla dintre prudentul Tom gi indrXzneful Ralph constd in excitabilitatea circuitului neural centrat in nucleul amigdalian. drept pentru care gi-a fdcut o carierd in acest domeniu. De asemenea. dupX ce un duldu a sdrit pe el cfird avea trei ani.. in vreme ce doud treimi dintre cei timizi rdmdseseri reticenfi. Tom devenise tensionat rigid. asudind tot de fiecare datd cind trebuia str se apropie de un coleg de joac5. ecfripi de-cercetdtori a lui Kagan i-a studiat din nou. care se afld la etajul al paisprezeceleaal Universitdlii Harvard. El susfine ci oamenii precum Tom. lntotdeauna relaxat 9i vorbXre!.inci de la nagtere. aavut doar vreo doud temeri trecdtoare . unul dintre bdieleii din studiul lui Kagan. Ca urmare. inaniide mijloc ai copilSriei. La un an gi noui luni. de teamd atunci cird se afld in societate: la gcoali sau pe terenul de joaci. sd se joace. Tom. iritlri ale vezicii biliare gi alte indispozilii stomacale3.degi diferenfa de virstd era de doulzeci 9i cinci de ani. care abia zimbea timid 9i forlat doar cilrd era vorba'despre prietena lui. sint sortili si ajungl insingurafi. rdspunsurile bale erau scurte gi pdrea abdtuP. fri:rgindu-gi miinile.

respirafia neregulati sau senzafia de sufocare impreund cu sentimentul cf. au un sistem nei-ros caiibrat mai bine in ceea ce privegte excitarea. doi din clncr au un temperament indrtrznef i pufin la nattere. i"crimi.alarme pe care majoritatea copiilor le rezolvi fird probleme prea serioase. fapt c9 duce la o stare de nesiguranld gi "u "rl" Cei la anxietate.lrr.riri. impreuni cu alli copii care nu qtiau despre ce e vorba sau cind au vorbit cu cei care ii chestionau * copiii mai timizi s-au exprimat mai pulin. sint mai indrdzneli "puri" 9i mai nerdbdito-ri si explor&e noi lo_ curi gi si cunoascd gi alte persoane. Cercetdtorii cred cI aceste episoade nu au fost suficient de semnificative incit sX presupund un diagnostic psihiatric cum ar fi o . nucleul amigdalian gi structurile periferice apropiate. mal asupra cetormai *aii.... Acegti copii sensibili sint in mare primejdie. proreze noi teritorii gi nu atactr decit rozitoare "_u.. 9a constatat la nivelul creierului aceskir pisici timide ci porfiuni ale nucleului amigdalian sint extrem de excitabile.. Maturizarea creierului pisicii la o lund peamdnd cu cea a sugarului." 6. Un copil de grddinifi timid e in stare str nu spund nimic atunci cirnd un altul i se adreseazi gi sd-9i petreaci mai toatX ziua uifindu-se doar cum se joactr ceilalfi. Cam una din gapte dintre pisicile de casd au un tipar al fricii cur" seumena mult cu timiditatea copiilor: se retrag daci este ceva nou (si nu-gi manifestd legendara curiozitate I pisicii).1r^:| :: legea{a.ti creazasemenele lor feline mai curajoase.cum ar fi mirosurile p"t"r"i"".la grddini!f.i. mici. Un alt baromeku al timiditdtii este ttrcerea.. gi anume palpitafiile. fiind prea ti- lf.itt'."U_ stanfe chimice care activeazi nucreur imigdarian astfer incii se amigdaliansi fie mai ugor declangat. o str li se intimple un lucru ingrozitor.evitind tot ceea ru_ familiar."* reaclioneazd " ""a"" Ia motive de stres.De cite ori echipa lui Kagan a studiat copiii timizi gi indrdzneli intr-un mediu natural ...264 Oaze de oportunitdfi Temperarnentul nu este predestinat 265 tare.de exemplujftr cazul unor ti_ neri.alacemdma iese din incdpere gi el rdmine cu un necunoscut.cares-audovedit a fi a-bstur a" ti*lri tn copil5rie. observd K"gdl.tulburare de panicd".t.. care ar face_o ". cum ar fi prima intilnire cu iubita sau un examen important ..h"i..asup-ra $9 le pisicilor. mogtenit nivelurile cronic mari dgnorepinefririe "oirii sau de uttu . declarind ci o ttrcere timidd ir fala noului sau a unei posibile amenin!trri este un semn al activitdlii circuitului neural care se desfigoari intre creierul din fald. punctul cind nucleuf amigdalian se maturizeaz5 slficient pentru a prelua controlul circuitelor din creier ce determini apiopierea siu evitarea.ce. se nasc cu g neurochimie care face ca acest circuit sA se excite ugoq. foTu. Kagan declard cu tirie cd acegti Uri.de Timiditatea pisicilor infloregte cam pe la o luni.. indiciu asupra tiparului mogtenit de copil vine 9". usu lid:.semn ci aparilia norepinefrinelor pdstreaztrnucleul amigdalian intr-o stare de excitare prin intermediul circuitelor neurale. la opt sau nouX luni. sistemul nervos simpatic fiind 9i el activata.. totugi ele aratX ci acegti adolescenfi sint expugi unui mare risc de a dez- . str ne sufocdm). care apar i:r urina lor. clinafii spre temeri de tot felul. pentru cd i9i pot dezvolta un fel de dezechilibre anxioase.. acesteaputind incepe din clasa a gaseasau a gaptea. .. in vreme. Intr-un studiu efectuat asupra a754 de blieli 9i fete din acesteclase. Julu""'.necunoscut/ .*O.unul din cinci copii intri in cutegoria celor timizi. Dar adolescenlii timizi din fire 9i extrem de speriali de situaliile noi intri in panicd gi atunci apar simptomele.pli* din .. incepind cu tensiunea arteriald gi dilatarea pupilelor pind la un nivel crescut de norepinefrine. care/ precum Ralph. analizali acum intr-un laborator p"r. "&u i Semnulunei mari sensibilitdli.tJ'. s-a constatat cA M trecuserd deja prin cel pulin un asemenea episod de panici sau ctr avuseserd simptomele preliminare.-birbali sau femei.nucleului amigdalian se *ui greu.. copii apare teama de . Kagan a descoperit ci acegti copii timizi au niveluri mai mari de reaclie in intreaga gamd de indici ai sistemului neryos simpatic. Aceste episoade de anxietate au fost de obicei declangate de alarme obignuite pentru prima adolescenld.] constd in ritmul lor cardiac care rhmine crescut mai multl vreme decit la tinerii indrdzneli de o virsti cu ei . care sint neobignuit ae'tirrfiae. cum ar fi crizele de ganici. Kagan face chiar unele speculafii.u?i un pragmic de excitabilitate. aud o ameningare sau.de cit dificil sau de irasCibil eite sugarul ain graail de tulbu_ !i rare din momentul ir care este confiuntai cu ceva sau cu cineva necunoscut. care controleazd capacitatea de a vorbi cu glas tare (aceleagi circuite ne fac ca in momentele de stres sd ne . adicd or sd trnebuneascd sau or sd moard.". ""i O parte din dovezile culese Kagan pirovin din observafii_ .inghi!im" cuvintele. copilut izUucnugte ir.'pro""_ fdid ezi_ exemplu. de la opt luni.il.

comparativ cu aceia care nu au fost deprimali niciodati.. flcuse gi rXmdsese parlial paralizatd. acestioameni sint energiJi yl"i l::1:. precum mdtuga ]une.'. cind ea avea vreo gaptezeci de ani...a ceiei iria.. pind 9i in lucrurile cele mai mdrunte . Fdrdnici un ban.at5cu trecerea timpului. Aceas"ta 9i di menslunea temperamenfului. cei cu o activitate puternicX in lobul frontal sting vdd lumea cu totul altfel. se bucurd din orice. auTostrepatriagi in Columbia britanici. ca avird o .. lmi amintesc de vremeacind erar.. cain cazulmdtugii mele... 1a*ea.-. Acolo.tc. Imi amin_ tesccdfir aceavremeam iegit odatl in orui irrr. El a descoperit acelagi tipar gi la pacienlii recent diagnosticali cu depresii. la firceputul celui de-al doilea'raiioi """"rft. Acest lucru a iegit la iveald in mare parte in urma studiului lui Richard Davidsory psiholog la Universitatea din Wisconsin. Feiele care abia intrf.il.o tinird.o doarnndin vjrstX exuberantd. a plecat de la ea de :"::[.teorie care inc5 mai agteaptd"otestare gtiinlificX. carelucra tr polilia colonialtr din cadrul C"."""r""t 9i ." din fire. Nu gtiu cum a ficut. dar dupi citerrami_ aln auzit un lipdt ugor _ st1q.care a fost descrisin jilmutEmpireof (Impiriulsoaretrr.ri iu virsja adolescenfeis. Oamenii care au avut probleme datorate unor depresii grave au dovedit o activitate mai scizuti in partea stftrgi a creierului gi mai putemicd in partea dreapti.r: dut practic tot..iui ul". igi depdgescobstacolele.". Spre deosebire de cei care suferd de melancolie. adeseasint bine dispu9i.uu 1o.n copil 9i am cunoscut_o pe June. mulfi adulfi care suferd de crize de panicd susfin ci atacurile u" i"""p. ln ultimii ani. -o dificild.roior..... Sint sociabili 9i veseli."1. ei parcd suferi pentru cd nu igi pot potoli grijile 9i depresiile. Cei cu o activitate marcat mai mare in lobul frontal drept s-a demonstrat cd au un tipar distinctiv de negativism atunci cind au dat testul de personalitate. Cei care fursi au o activitate relativ mai mare in partea dreaptd sint sortili gindurilor negative gi sint firi posace.j. ea a reugitsI umble din nou.G.tea avut un curs impresionant. Inceputurile crizelor de anxietate sint strins legate de perioa_ da de pubertate."ii u" ghaiul.inclinat spre spaime 9i dispozilii proaste. meagi solul ei au fostinchigi inh_un lagdr..1':I1T:"_clry o cararone toarte periculoasd pentru o femelesingurd.S. iar sdumblu. ei corespundeau perfect rolurilor caricaturale din comediile lui Woody Allery alarmistul care vede catastrofe peste tot..exuberan.. au ircredere in ei 9i se angajeazd puternic in vialX. p:lpgzftiv.iin !!r:!y supravieluit acestorani.Iune j .]""1"-Tl ei amaorlr/ ln vreme pe allii sint pasivi melancolici. a9a incit sint ugor doborili de problemele viefii.oribili de lagda ea gi soful sd".i"g"ie h shanghai _ lia la alfii . fupt. ir funclie de tiparele creierului siu. dupeu..._ lui Internalional de Comeri.ta la unii si melanco_ eis-adusdeuna. 9i anume cd persoanele care igi depSgescdepresiile au invdlat sd sporeasci nivelul de activitate in partea stingd a lobului frontal .. persoanele cu o activitate pronunlat mai intensl in lobul frontal sting au fost comparate cu cincisprezece persoane care au dovedit o activitate mai intensi in lobul frontal drept. Davidson a fdcut urmitoarea speculafie. dar dintre cele care au intrat in pubertate Ay" au cu_ scuJdeja panica. a inceput sE rid. intr-un fel._ *. M-am repezit-sdo iiaic 9i dcrnai cind "" fd_ ceamasta. Degi studiul sdu s-a ficut in proporlie de 30% pe oameni aparlinind uneia dintre acesteextreme.sd gra. aproape nimeni nu poate fi clasificat.":. Singurul ei comentarii a fost *. ele au in_ clinafia sd inceapd str se teamide o repetare.'. Apoi. punctajele la testele lor psihologice au sugerat ch prezinti un risc mai mic de a suferi depresii gi alte dezechilibre emofionale6. criztr. aarjciriopatina.. dupl cum a constatat Davidson.dup{ perioadd "^ ""*Ural de"i"" refacere fo"rb l."torr'CL"r" 9i lute se mai putea ridica."^:::jttt-:_iyT q"t. . Cind jad..... Intr-una dintre experienlele lui Davidson fdcute pe voluntari. binuitor fald de o lume pe care o percepe ca plintr de dificultdli 9i de primejdii care stau la pindd. mdtuga mea June. se bucurd de via!5 gi de oameni.. polii superiori ai creierului emofional. oameni la panictr gi la izolare de viate 266 Temperamentul nu este predestinat 267 Nu MADERANIEAZA NIMIC: TEMPERAMENTUL wsEL in anii 1920.. El a descoperit cd oamenii care au o activitate mai mare in lobul frontal sting comparativ cu activitatea din lobul drept sint din fire mai veseli.._amdritat cu un de_ tectiv britanic. Odatd ce au avut o ur"rrr".in pubertate nu au aseme_ nea crize.Oaze de oportunitdli volta aceast5tulburare. od.".uru iie.pare a fi legatd de activitatea din zonele prefrontale din dreapta 9i stinga. in acelevremuri.tr loc strse plingdiau sd se lamenteze..

cei care ne inscriem in tiparul morocdnos nu sintem neapirat blestemafi sd strdbatem inireasa existentd trintind gi bufnind. au jucat un rol major in transformarea copilului timid care a devenit indrdzne! cu timpul sau continutr sd rXmftrd sfios in fafa a tot ceea ce este nou 9i sI fie speriat de orice provocare. voluntarii au urmirit fragmente dintr-un film. concentrate pe emisfera dreapt5. Observafiile fdcute tr diferite case cind copiii aveau doar vreo tase luni au aritat cd mamele protectoare care i:rcercau str-gi linigteascd sugarii ii luau pe acegtia in brafe 9i ii lineau strins la piept cind se speriau sau plhgeau 9i o ficeau mai multtr vreme decit mamele care ii ajutau pe copii sX invele s6-gi sttrpineascd momentelg de nelinigte. Acei ptrrinfi care reugescsX leastr o intreagtr relea de experienfe mobilizatoare pentru copilul lor ii ofertr acestuia ceea ce ar putea fi un corectiv al fricii. Unele erau amuzante .vd de asemenea o determinare geneticd. De exemplu. Lecliile emolionale din copildriJpot avea un improfund asupra temperamentului. ceea ce era foarte tulburtrtor. Se pare cX aceasti conceplie protectoare intdregte sentimentul de teamd. fie intr-un registru emo. in schimb s-au speriat gi au fost dezgustali cftrd a venitvorba de singele din timpul operaliei gi de alte asemenea amAnunte. Altele erau dintr-un film educativ pentru infirmie_ re. astfel incit activitatea lor nu poate fi mislrattr corect decit la zece luni. Tendinfa spre un timp". gi. probabil prin faptul cd ii lipsegte pe copii de ocazia de a invdla cum si-gi deptrgeascl frica. Grupul celor veseli a avut reaclii minime fali de filmul cu operafia. 9i totugi.td. Cam unul din trei sugari care vin pe lurne cu semnele clare ale unui nucleu amigdalian extrem de excitabil igi pierde timiditatea pind ce ajunge la virsta de grddinili7.act lind o predispozilie inntrscutd. chiar daci aceasti dimensiune fundamentali a temperamentului existtr incd de la nagtere sau apare foarte cu_ rind dupd aceea.. Poate cd iea mai bunX ilustrare a tipului de experienle ce pot modifica temperamentul in bine ar fi tocmai observafia ce s-a putut face in urma studiului lui Kagan pe copiii timizi. spune Davidson. fie amplificind. au gtrsit cI filmulefele amuzante erau doar u9or amuzante. se pare ci avem o inclinalie temperamentaltr de a re_ acliona fa!5 de viaf6. fie poto|. altele au simlit cd este mai important sd-gi ajute copiii timizi sX firvele cum sd se adapteze acestor momente supXrtrtoare. . Dar chiar 9i la copii atit ae mici. in vreme ce cei care ruau plins au dovedit o activitate mai putemictr in partea sttngd a creierului.268 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu este predestinat 269 tendin!tr spre un tip sau altul. Nucleul amigdalian exagerat de excitabil poate fi imblinzit prin experienle potrivite.puternice reacfii au fost cele de incintare datorate vizionirii filmelor vesele. Corehrla eia practic de 100%: din zecile de copii testafi astfel. lobii frontali sint inci irn perioada de maturizare in primele luni de viafd. un factor care sugere.ca gi spre timiditate sau indrdzneali apare in primul an lesel de viafd.tional negativ.temperamentul nu este predestinat. in lucrurile mai mari sau mai mici. fiecare d.urrlerrt melaniolic sau .o goriltr care f5cJa baie sau un ctrlelug care se juca. Pentru copilul timid.intre cei careau plins s-a dovedit ci are o activitate mai puternicd in partea dreaptd a creierului. Cele mai. Filozofia . ItuntN ztnEANuc LEuLurAMt cDALrAr:\I PREA EXCTTABIL Vestea cea bund pe care am primit-o fururma studiilor lui Kagan este ce nu toli copiii temtrtori devin adulli izolali . Ca 9i cea mai mare parte a creierului. in_ tr-o experien. ceea ce conteaztr este felul in care este tratat de plrinfii sXi gi cum inva!e se $i depdgeasctrtimiditatea inniscutd. a devenit clar faptul ctr ptrrinlii. Timpul cit copiii erau linuli in brale in momentele de calm gi in momentele de supdrare aratd .Astfel.inv5!drii de a se adapta" se pare cd ii ajutd pe copiii prea speriali sd devini mai curajogi. Persoanele mai sumbre. cu tot felul de aminunte sinistre din timpulbperafiilor. Echipa de cercetdtori a lui Kagan a constatat ctr o parte dintre mame au concepfia cd trebuie s5-9i apere copiii timizi de tot ceea ce ii necXjegte. Davidson a constatat ctr nivelul de activitate al lobilor frontali prezicea deja dacd ei vor plinge sau nu atunci cind mamele vor iegi din cameri. Ceea ce face diferenla sint lecfiile emolionale 9i reacliile trvdlate ale copiilor pe mtrsurd ce se maturizeazl. fie intr-unul pozitiv. Diferenla de temperament itrtre cei morocXnogi gi cei veseli se manifestd in multe feluri.mai ales mamele. Marea elasticitate a creierului din perioada copilSriei inseamnl cd experienlele din timpul acestor anipot avea un impact de duratd asupra modeldrii unor cdi neurale pentru tot restul vielii.9i prin urrnare cum sd se adapteze gi micilor betelii din viafd. Din otbervaliile la domiciliu ftrcute asupra acestor copii cindva temitori.

aveau reaclii emolionale inadecvate.. cum al fi. copilul invald treptat sd se descurce in asemenea momente. Cind intilnirea are loc cu pdrinli clre. Chiar dacd aceastdtrdsdturd temperamentali pare ceva mai greu de schimbat decit altele . unii copii timizi au devenit mai indrdzne. si introduci in gurd un obiectcareputea fi inghifit. ferindu-i de frusiriri ii anxietate.Aceste lipsuri emofionale sint desigur capabile sd dduneze relaliilor cu ceilalli copii. copilul esteobli. erau extrem de sensibili la critici gi la dovezi de neincredere. mi-a spus Kagan. De ce oare fermitatea duce la o reducere a fricii? Kagan speculeazd ci este ceva invdlat faptul ci un copil se tirdste spreie_ va ce-l intrigd (dar pe caremama lui il considerdcategoriiun lucru periculos) gi atunci el este oprit printr-un avertisment: de acolol Nu pune mina!" Dintr-odatd. este mai pulin pro_ babil ci vor izbucni ir:rlacrimi de cite orise incruntd cineva ia ei sau de cite ori cel care face experienta le ia tensiunea.Pleacd gat sd rezolve doar o ugoard incertifudine.Acei copii care au ajuns sd .270 Oaze cleoportunitdli Temperamentul nu estepredestinat 271 cd mamele protectoareii lineau mai mult in brale pe copii atunci cind erau supdrali decit atunci cird erau calmi. nu erau in stare sd aibd rdbdare spre a fi recompensali. firegte.. iar acelora care le au le va fi mai greu sd depigeascd repulsia iniliald fald de implicare. Un copil venit pe lumea asta care se sperie ugor poate inv5la si fie mai calm sau chiar mai indrdzne! in fala lucrurilor cu care nu este familiarizat. tocmai o asemeneaintilnire tiebuie bine stdpinitl 9i dozele mici sir:rtideale pentru a invdla aceastd leclie.poate sd fie parte a mogtenirii biologice a . DimpotrivS. Aceste trisdturi marcau un grup de copii identificali ca avind un temperament timid la patru ani 9i care au reuqit si scapede el pind la zece anie. cind acegticopii cindva te_ litori sint readugi in laboratorul lui Kagan. Temperamentul fricos .nici o insugire uman5 nu este mai presus de schimbare. in schimb. miniindu-se cumplit. acei copii timizi la patru ani cu temperamentul pulin schimbat in cei gaseani au avut tendirlla sd fie mai pulin pregdtili din punct de vedere emolional: in condigii de stres plingeau gi se retrdgeau repede.ti. imbufnali 9i plingXciogi. Acegti pagi spre indrdzneali sint incurajatori.. Cam pe la doi ani. se presupune c6 acest lucru inseamnd cd de fapt circuitele prefrontale rateazd ocazia de a invSla reaclii altemative de blocare a fricii. reaclionau exagerat la cea mai micd frustrare. Unul dintre semnele cd un copil timid i9i va putea depigi inhibilia naturali esteacelade a dovedi o competenli socialdmai mare: estemai cooperant 9i se inlelege mai bine cu ceilalli copii.sau orice alt temperament .sd-i faci pe cei timizi mai siguri de ei. dddeau ordine precise. de_e1emplu.i9i dep5gesc in mod spontan timiditatea.8 Cu alte cuvinte. Chiar daci erau tentali se nu comunice neapdrat cu un nou partener de joacd.. . odatd spartd gheafa.blocind acfiunile copiilor gi insistind pe disciplinS.Separe cd mamele care-gi protejeazi copiii ce reacfioneazd prea puternic. Concluzia lui Kagan: .pe mdsurd ce experienla de viald a continuat se le modeleze circuitul neural cheie. ei sugereazdcd 9i tiparele emofionale inniscute pot fi schimbate intr-o oarecare mdsurd." De-a lungul copildriei. erau temXtori. dispus sd dea 9i sXimpartd gi este mai atent. Dimpotrivd. esteugor de constatatde ce persoanelecu o competenli emolionalS mai mare .stabileau limite foarte ferme.puteau de-a dreptul sd strlluceascd in societate. esteempatic. O disponibilitate mai mare pentru viala in societate presupune mai mult ca sigur o serie de experienle pozitive succesivecu alli copii. Repetarea regulatd a acestor reugite sociale de-a lungul mai multor ani va putea. strategia protectoare ajunge si aibd un efect contrar. Repetareaunei ase_ menea provocdri de sute gi sute de ori in primui an de viatd il face pe copil sd retrdiascd in doze mici intilnirea cu neagteptatul din via!5.chiar dacd timizi din fire . O altl diferenld a reiegit cind copiii aveau un an. La copiii speriafi. in speranfa de a obline un rezultat pozitiv exacerbeazd de fapt nesiguranta copilului gi oblin efectul contrar. nu se reped sd i9i ridice copilagul 9i sd il consolezede fiecaredatd cind se necdjegtede ceva. inclinatia cdtre o fricd necontrolatd este accentuati pur gi simplu prin repetare.poate gi pentru ci are 9i obazd fiziologicd .La nivel neurologic. Celelaltemame in schimb erau empatice. este in stare sd pund bazele unor prietenii apropiate. desi iubitori.. ln schimb. iar mamele protectoare erau mai ingdduitoare si mai indirecte in stabilirea limitelor cind copiii fdceau ceva ce ar fi putut sd dduneze.mai pulin timizi fie pind la virsta de grddinift se pare cd au avut pdrinti carei-au supus unor tensiuni usoarepentiu a-i facesd fie maifleschigi. lipsindu-i pe copiii timizi de ocazia de a invila sd se calmeze in fa!a lucrurilor cu care nu sint familiarizali si sd cigtige o oarecare stipinire asupra fricii 1or.

Aga cum constatespecialigtiiin comportamenful genetic.. Dacd dupd perioada criticd ochiul inchis era redeschis..9i desigur efectul poate fi oblinut gi in cazul oamenilor. Conexiunile sinaptice se pot forma in citeva ore sau zile.. creierul practic pierde acele conexiuni neuronale care sint mai pulin folosite 9i formeazd conexiuni putemice in circuitele sinaptice cele mai folosite. obsesia a in- . Existi o intreagd gamd de posibilitdti. care poate ajunge atit de frecvent.similare pe maimule au ardtat ci 9i in acest caz existd diferenle intre . Diferenla era atit de rnare. acest fapt poate crea un deficit in capacitateavizuald a ochiului respectiv. ambii neurosavantil0. $obolanii . ei invdlau sd igi analizezetemerile gi spaimelecare ii chinuiau .zgomotului de fond". mult subdezvoltat. fdrd a se nerge insd pind la capit. Simplificarea prin renunlarea la sinapsele in plus imbunit5legte calitatea semnalului in creier.pentru care acestlucru esteposibil lin de maturizareacreierului uman. printr-o invdlare corecti. Treptat. In acelagitimp..iar cealaltdjumdtate au fost supugi unei terapii comportamentale.Una dintre cele mai des intilnite dorinle nestdpinite ale acestoraestesp6latul pe miini. coPtLARrA: o gANSA LINTCA Creierul omului nu este nici pe departe format la nagtere. Capacitdlile noastreemotionale nu sint date fixe inndscute.odati cu trecereatimpului.. La oameni.272 ()aze de oportunitdli Temperamentul tttt estepredestinat 273 vielii noastre emotionale. Dacd un copil a avut un ochi inchis citeva luni si uiterior a putut vedea. vederea normald stimuleazi formarea unui circuit neural extrem de in cortexul vizual. in cu9ti. incit si se facd 9i de sute de ori pe zi. genele nu determind singure comportamenful.de reducere".bogafi" si . ele pot fi imbundtdlite. ochiul respectivva intimpina dificultdli in distingerea detaliilor. dar goale 9i lipsite de orice distracfie.i sistematicobiectului obsesieilor sau al fixafiei lor.sdraci" locuiau in cugti foarte asemindtoare. chiar.boga|l" 9i . indepirtind cavza .siraci"l\ . modeleaztr creierul. zona neocorticalda . complex. avind tot felul de distracfii. mai ales cea din copildrie. $obolanii . Studiile au ardtat cd lobii prefrontali ai obsedalilor au o activitate peste normal13. comParativ cu al celorlalfi. In aceastdperioadd. Thorsten Wiesel si David Hubel. circuifui neuronal al gobolanilor seraci era. ceeace nu e de mirare. cu fluoxetin (care este mai des intilnitd sub numele de Prozac).sdraci" . existau prea puline legituri cu cortexul vizual pentru ca acestasi poatd interpreta semnaleledate de acel ochi. dar nu li se permitea se se spele.. incit creierui gobolanilor bogali era mai greu gi. cum ar fi scdrile 9i rotife. Degi ochiul in sine nu avea nimic. cind se dezvoltd sinapsele ce transportd semnale de la ochi la cortexul vtrzului. Cea mai edificatoare demonstralie a acestui fapt provine dintr-un studiu asupra celor tratali pentru tulburXri obsesivelz.Dupd citeva luni. mediul 9i mai ales ceea ce trlim gi invdtdm pe mdsuri ce cregter4 modeleazdpredispozilia noastra temperamentald. numdrul sinapselor acestui ochi cXtre cortexul vizual se reducea. Demonstralia vie a impactului experienlei asupra dezvoltdrii creierului o reprezintd studierea gobolanilor .ce pielea persoanei crapd. unde acestesemnale sint interpretate. animalul deveneapractic orb de acel ochi. ]umitate dintre pacienlii studiali au fost tratali cu medicamentele standard. de-a lungul a luni intregi de asemeneaexperienfe. in vreme ce sinapsele de la ochiul deschis se inmulleau. pin6. printr-un proces care se mai numegte 9i . cel mai puternic progres avind loc in copilirie. Psihoterapia. Experien!a.careestede fapt o reinv5lare emolionali sistematicd .de exemplu.. Copiii se nasc cu mult mai mulli neuroni decit cei care vor rdmine in creierul adult. Acest proces este unul constant gi rapid.bogali" locuiau in grupuri mici. Ei au aritat ci la pisici 9i la maimule existd o perioadd critici in primele luni de viafi. faptul cd ni puteau sd se spele ii ficea sd creada cI or sd se imbolndveasci gi or se moara. Experienle. pacienlii cu obsesiaspilatului pe miini erau dugi pind la chiuvetd. dar nu sintem in mod necesarlirnitati la un anumit meniu emolional de cdtre trisdturile mogtenite. care incepe de la ochi gi se sfirgegte Dacd un ochi al unui copil este acoperit citeva sdptdmini. Motivele. Demonstralia clasicd a impactului experienlei asupra dezvoltirii creierului a fost fdcuti de delindtorii premiului Nobel..i in cazul constringerilor genetice.este o dovadd pentru felul in care experienla poate schimba tiparele emolionale 9i poate modela creierul. erau mai degtepli in rezolvarea labirinturilor decit gobolanii sdraci.Dacd animalului i se inchidea un ochi o perioadl mai indelungatS. El continui sd se modeleze de-a lungul intregii viefi.Pacienlii suprrgi terapiei au fost expu.obolanilor bogali a dezvoltat relele mult mai complexe de circuite sinaptice. perioada criticd corespunzitoare pentru vedere acoperSprimii saseani din viafi.

aceasansdde modelare sinaptici in respectivaregiune a creierului poate insemna totodatd si cX in marele proiect al creierului. ca gi in cazul pacienfilor tratali cu succescu fluoxetin. o reprezintd feurmeazd.Aceastdadaptarebiologicd. fdrd critici sau judecili de valoare. Sigur cd arta de a se calma singur se dobindegte de-a lungul anilor 9i prin alte mijloace. instalareapubertilii marcheazduna dintre celemai nSvalnice perioade de specializarein creier. Sd nu uitdm cd lobii frontali atit de importanli pentru reglarea impulsurilor periferice se maturizeazi la adolescen!6i7. despre cum se rezolvd diverse situalii emofionale. Experienla le-a schimbat funcfionarea creierului . obiceiurile dobindite in copildrie sint incluse in refelele sinaptice ale arhitecturii neurale 9i sint mai greu de schimbat ulterior in via!5. Pe mesurd ce maturizarea creierului ii oferd copilului mai multe unelte emolionale complexe. Astfel. iar sistemul periferic la pubertate. O echipd de la Universitatea din Washington care a studiat impactul asuPra cregterii copiilor a constatat cA ingrijirea pdrinlilor comPetenli din punct de vedere emolional duce la o schimbare in bine a funcliei nervului vag. Obiceiurile de stdpinire a emoliilor.o m6suretoare a cit de ugor Poate fi declangat nervul vag se face .continui sX se dezvolte pind cdtre sfirgitul perioadei de adolescenli. neglijareasau maltratarea. de copilul tegte. nucleii caudafi. copiii au reugit si suprime mai ugor activitatea nervului vag.se pare cd in acestcircuit existd legdturi puternice Pentru controlarea momentelor nepldcute 9i cd de-a lungul vielii vor reugi sd se calmeze mai bine la supirare. Sau cum explica psihologul ]ohn Gottman. care va fi un fel de comutator deschis/inchis pentru momentele nepldcute' Copilul care a fost calmat de nenumdrate ori invali mai ugor sd se calmeze singur.lobii frontali . semnale la nucleul amigdalian prin intermediul altor circuite producind secrelia de catecolamine care declangeazd reaclia iupt5-sau-fugi.inprima copildrie.. oportunitilile gi indrumarea de care are parte un copil in a invdla sd se descurcecu propria suferinfd. copildria reprezintd o gansd cruciald pentru modelarea predilecliilor emofionale de-o viafd.Un alt circuit cheie care continue sd se modeleze de-a lungul copildriei se afld la nivelul nervului vag.ajutl la rindul lor la modelarea acestui circuit. care face ca nucle- . inlelegerea9i reaclia la rang de arti .de pildd in situaliile in careeste vorba desPrelovire sau retragere in momentele de tristele.prin preg5tirea lor emofionald: prin disculii cu copiii despre sentimentele lor 9i despre cum trebuie ele inlelese. experienfelecritice includ cit de bine rdspund pdrinfii la nevoile copilului.9i a indepdrtat acele simptome .incapacitatea de implicare a unui pirinte egoist sau indiferent sau o disciplinh brutali isi pot ldsa amprenta in circuitul emolionalls.ornpi"t. pildrie gi slefuitd pe parcursul anilor ce Foarte mulli supdrat. iar la cealalti transmite gleazd. care la una dintre terminaliile sale reinima gi alte pdrli ale corpului. Descoperirearemarcabildtotugi a fost fdcuti din analizelerealizate la scaner. in vreme ce fiecare zond'a creierului se dezvoltd intr-un ritm diferit in timpul copiliriei.acelagilucru s-a intimplat 9i cu pacienlii pentru care s-au folosit medicamente. In mod similar. pregitindu-i pentru ceeace trebuie sd facd." Cind pirinlii au procedat bine.Iocul in carese manifesti autocontrolul emotional. invdlatd in prima coUna dintre lecliile emolionale esenfiale. in timpul unei anumite perioade critice. In vreme ce zonele senzorialese maturizeazd.la fel de eficient ca 9i medicamentatia! FANSE CRUCIALE Creierului uman ii ia cel mai mult timp comparativ cu creierul altor specii ca sd se maturir"ru . Datd fiind importanla lobilor prefrontali in stdpinirea emofiilor.Oaze de oportunitdli 'letnperamentul nu estepredestinat 275 ceput se se estompeze.. intre zeceluni 9i un an gi iumdtate. Aga cum amvdzut.Mai multe zone ale creierului care au'un rol in-viala emolionald sint printre cele ce se maturizeazd mai incet. sd-gicontroleze impulsurile 9i sd aibd exerciliul empatiei. experienla copilului de-a lungul anilor poate modela ultimele conexiuni in circuitele care reglementeazd creierul emofional. obiceiuri care sint repetate mereu in copildrie si in adolescenfd. conform unor speculafii. zona orbitofrontald a cortexului prefrontal formeazd rapid conexiunile cu creierul limbic.Pirinfii modificd tonul vag al copiilor" .rezultatele au ar5tat cd terapia comportamentali a dus la o scdderesemnificativd a activitilii pdrlii cheie din creierul emolional. e atunci cind iul in care estecalmat copilul i9i aumaml de ei: o au grijd de cei care copii mici sint calmali linisce se gi pind il leagdnd in brale il ridicd plingind.il ajutd pe copil sd inceap5 sd invele cum ar putea sd se potoleascdsingurto. spun unii teoreticieni. care a realizat aceststudiu: . intre 16 9i 18 anila.

un remediu pentru ceea ce s-a gregit sau s-a ratat complet in perioada anterioard in privinfa pregdtirii copiilor. mai ales atunci cind e vorba de influenlarea acestor tipare . Formarea si specializareacircuitelor neurale in copilirie poate fi un motiv suficient de puternic pentru a explica de ce emoliile timpurii 9i traumele sint atit de greu de depdsit. sau dacd. Obiceiurile emolionale induse de pdrinli sint foarte diferite dacd. De asemenea. pe de alttr parte. dacd nu se reusesteacestlucru. plrinfii sint absorbili doar de sine gi ignord tulburdrile copilului sau il disciplineazd. care se intind pe mai mulli ani in copildrie. degi nu intr-o mdsuri la fel de spectaculoasd ca in copildrie. La pacienlii cu tulburdri obsesivecreierul se modificd. efortul va fi mult mai mare pentru a oferi lectiile corective ulterioare in viafd. soldindu-se cu efecte de duratd 9i chinuitoare. adicl recunoscnevoile emolionale ale copiilor gi le satisfac sau isi disciplineazl copiii prin empatie.trtr-un fel. creierul rdmine elastic de-a lungul vielii.gi de ce. o intdrire a conexiunii sinaptice. cu un oarecareefort sustinut. desi sint acoperitede noi viziuni 9i reacliireinvilate. ei sint pe lungimei de undd a copiilor. pe de o parte. Orice invdtare presupune o schim6are in creier. Dar de ce sI nu facem ceeace ne std in putinli pentru a preveni aceastd nevoie. chiar gi dupl terapie aceste tipare au tendinfa sd rdmind nigte inclinatii profunde. capricios prin lipete si bitXi. O psihoterapie prelungitd este. Ce se intimpl5 cu creierul in cazurile de tulburare de stres posttraumatic (sau in terapia respectivi) estede fapt un efect analog cu acelea pe care Ie aduc experienleleemofionale in bine sau in riu. Este limpede ci dezvoltarea principalelor talente ale inteligentei emolionale are perioadele ei critice. inclusiv la virsta adultd. asa cum am vdzut. Unele dintre cele mai grditoare leclii pentru un copil vin din partea pdrintelui. a*tind cd obiceiurile emolionale pot fi schimbate de-a lungul vie!ii. Evident. chiar 9i la nivel neural. oferindu-le copiilor atenlia 9i cdlduzireanecesarepentru a cultiva cahtetile emofionale esenlialeinci de la bun irceput? PARTEAA CINCEA Alfabetul emofional . Fiecareperioadd reprezintd o oportunitate pentru a ajuta copilul sd dobindeasci obiceiuri emolionale benefice.276 Oaze de oportunitdti ul amigdalian sd declangeze hormonii reacliei luptd-sau-fugi 9i deci s-au comportat mult mai bine. ar mai putea explica 9i de ce psihoterapia poate dura adeseafoarte mult.

Sau cum spunea un profesor din Brooklyn. accentul care se pune in gcoli sugereazi cX . Dupd care au inceput sd se lege de el gi si-l ameninle pind ce conflictul a explodat. .. cum ar fi impugcarea lui Ian 9i a lui Tyrone.fiind un fel de model pentru tendinlele din lumea intreagd . speriat ci Ian si Tyrone ar putea sd-l batd.....1r. Acest incident. au avut o neinlelegere cu un coleg pe nume Khalil Sumpter. gi Tyrone Sinkler.. la cinci metri de paznicul scolii....x+:+i:ir :l:+4:::::: i:!i:iiil!l l::ti::t::: :\iilil:i:ri!:l:r::.::.. din clasele mici..::i::iirr::jilii: a:::i:::air:: j . deranjati de punctajele slabe la matematicX gi la citit ale elevilor.. poate fi interpretat ca incd un sernn al nevoii disperate de leclii de stdpinire a emofiilor.. dar lucrurtle au luat amploare. Semnele acesteideficienfe se pot constata in incidentele violente..iiiiill . au constatat ci existi 9i o deficienfd mult mai alarmanti: analfabetismul emofionall. elev in claselemari la Liceul Thomas lefferson din Brooklyn. actualmente.. Khalil. care sint tot mai dese in gcolile americane....i:il:ii:ii. a venit intr-o dimineald la gcoal5 cu un pistol de calibru 38 gi.. de rezolvare pagnicd a neinlelegerilor sau Pur gi simplu de adaptare la viala in comun. i-a impugcat mortal de la distan!5 mici pe cei doi pugti chiar pe culoarelegcolii. oricit de sinistru ar fi.... Acestea nu mai sint doar cazuri izolate: cregtereatulburdrii vielii adolescenlilor gi a numdrului necazurilor copildriei pot fi sesizatepretutindeni in StateleUnite . aceastdnoud 9i tulburdtoare deficienld nu este abordatd in nici un fel la nivelul Programei gcolare. Ian Moore. Costurile analfabetismului emotional Totul a inceput ca o micd disputi. fn vreme ce pentru imbundtdlirea performanlelor intelecfuale s-au fdcut eforturi liudabile. Educatorii.ne preocupi mult mai tare cit de bine pot citi copiii gi cit de bine pot scrie decit dacd vor mai fi in viafd sdptdmina viitoare".dupi cum se aratd in statistici precum acestea2: . de cincisprezece ani.

u adolescenfi. visarea cu ochii deschigi.in rindul tinerilor americani de origine africand. Cele mai grditoare date .lipsa de energie. China gi Germania au ajuns la con- Aceste statistici alarmante sint precum canarul din tunelul din mina de cdrbuni. erlai ales clin orage. dependenla exagerat5. s-a dublai numarul arestirilor adoles_ cenfilor pentru violuri.e 18 ori fali de acum doudzeci de ani6.. minlitul 9i trigatul. Dincoro de acestecifre. certurile foarte dese cu alfii. acestfenomen fiind numit . Aceastd senzalie emolionali nepldcuti pare sd fie in cazul tuturor copiilor prelul vielii lor moderne. firea prea aprins5. i"dif. probremelecopi- .ili. De exemplu.. lzolareasau problemele sociale: preferinla de a fi singuri.tadezechilibrelor de alimentalie la adolescentea crescut spectaculosT. agitalia prea mare. toate cifrele fiind mult mai mari gi uneori duble.cc> pii carefac copii"-. Cauza cea mai des intilnitd a dezechilibrelor adolescentilor este boala mintald. majore sau minore. In vreme ce americanii igi criticd in mod fd. copiii o duc mai prost in urmdtoarele privinle: . sfudiile ficute in lumea intreagd aratd cX existX . o Delincaenla frecventareacopiilor care au intotsaungresiaitatea: deauna necazuri. O SENZATIE EMOTIONALA NEPLACUTA ilor din ziua de azi pot fi urmdrite gi la niveluri mai stlbtile. dar daci ne concentrim asupra tineretului american de origine africand. distrugerea lucrurilcrr care nu le aparfin.rezultatele proaste de la gcoald.un barometru exact al scdderii nivelurilor de competenld emolionale . sigur cr aceste cifre sint descurajante. rata crimelor sdvirgite de adolescenfia crescut $e patru ori. pe mdsurr ce am intrat in anii 1990.sentimentul de nefesecretogi.opf .incapacitateade a-9i lua gindul de la anumite lucruri. asistdm la o inr5utSlire permanenti. vorbjtul prea mult. Rdmin insdrcinate fete tot mai multe gi mai tinere.in ce in anii 1970 gi L980rata divorfurilor era de aprox.-. in anii 1980. rdut5lile fali de allii. daci lucrurile nu se-vor schimba. afec{eazii o treime d'ir. Frecv en. agitalia sau tristelea gi depresia.rt.acliuni intreprinse fird a medita asupra situaliei.Tot in acegtidouizeci de ani. . nevoia de a fi perfecli.incipdlinarea gi proasta dispozilie. perspectiva pe termen lung a copiilor de astdzi in privinla unei casdtorii 9i a unei vieti rodnice 9i stabile este tot mai i.280 Alfubetul entolional Costurile analfabetisnruluiemolional 2E1. ele sint barometrul unei schimbiri majore.profesorii gi pdrinlii din Olanda. sentimentul ci nu sint iubili.fac parte dintr-o mostrd la nivel nalional privitoare la copiii americani intre gapte gi gaisprezece ani asupra cSrora s-a f5cut un studiu comparindu-se stareaemolional5 a copiilor de la jumdtateaanilor 7970cu ceaa Pornind de la declarafiilepdcopiilor de la sfirgitui anilor 19808.. in situaliile de zi cu zi.pentru fete. care duce la o incapacitate de concentrare.ig problemele ca fiind extrem de grave comparativ cu cele ale altor culturi.precum numdrur proporfia 9i sarcinilor ne9i dorite 9i presiunile cblegilor de a face sex. in sfirsit. in vreme ce toate acesteprobleme de izolare ridici noi semne de intrebare in ansamblu. ricire. prnd in 1993. numirul de sinucideri i^ rindul adolescentilor s-a triplat.numdrul de nagteri la fetele intre zece si paisprezeceani a crescut constant cinci ani la rind. dorinla imperioasdde a li se acorda atenfie.tunecati de la o g". care moare avertizindu-i pe muncitori cd esteprea putin oxigen. paisprezeceani care sint victimele unor crirne4. de a fi bosumflarea. al unor deficienle profunde la nivelul competenlelor emofionale. 'slh. ._ la rrie're 11!e alta. consumul de heroind cocaind in rindul ce9i futl ror roarte trneri a crescut cu 300% in cei doudzeci de ani de di_ nainte de 1990. rinfilor gi ale profesorilor. situafia este 9i mai ingrijordtJare. al unui nou tip de toxicitate care aParegi otrivegte experienlele din copildrie. Nu e vorba doar de o singurd problemd.t. simptomere de depresie. riscul de depresie se dubleazd la pubertate.In medie. Aga cum am r'rzut in capitorurg. mai ales din cauzatot mai desei folosiri a armelor3. In 1990. neascultarea manifestatdacasdgi la gcoal6.i situafii mai alarmante decit cea din StateleUnite. toate indicatoarele aratd o direclie gregit5.proporlia tinerbor cupluri care sfirgesc printr-un divorf este cam cl-e doue din trei... existenla mai mulsi depresia: tor temeri 9i ingrijordri. tachinirile. Anxietatea dorinla de a fi singuri. la fel ca numdrul cle . unde incd nu s-a ajuns la crize profunde. dacd nu chiar triple sau mai De elemplu. in statere unite s-a inregistrat cel mai mare procent de arestdri de minori pentru delicte violente.. s-a ajuns ca numdrul celor ce iau droguri sd creasci decid. comparativ cu ultimii doudzeci de ani.. Problemele deatenliegi degtndire: incapacitateade a fi atenli sau de a fi calmi.'Nurndrul de cazuri de boli venerice la adolescenfis-a triplat in ultimii treizeci de anis.

A existat 9i o cregtere corespunzd.ui prouste rezultate in privinla capacitdfilor emofionale. Nici un copil. copiii fiind l dsal i decapul l orsaui ngri j atel evizor uiui. L" fiind inti-antiia.' pentru viiloarele }i mmyafdcutpugc5ri epentru m olest ar epir r SsSim plineascd gaisprezeceani.A9a cum am vdzut.rn .pe mdsurl ce cresc. in joc este generalia urmdtoare..Iar unele !dri. nu este scutit de riscuri.toare ..ui. |immy .e sau violenfi. urie Bromfenbrenner. copiiagresiviPresuPuneintotdeaunapdrinlicealterneazdneeste probabil glijenla .in absenfa unui sistem eficient de sprijin. Astfel. opar t edint r eeisir r t nigtepariaretragi.Toli ne temeam de |immy jimmy. Dar probabil cx lucrurile nu vor rdmine nici m6car aga pentru multd vreme. Toatd lumea il ura 9i se temea j ucacuel . cum ar fi efecteledevastatoare ale divorfului.de La9% in 1976la tg% in 19g9. . sardciei gi gomajului.Alfabetul emofional Costttrile analfabetismuh i emolional cluzia cd nivelul problemelor pe care le au copiii din ldrile lor estesimilar cu cel al copiilor Americii anului tcizo. care.. aveau probleme chiar mai grave decit cele actuale ale SUA. erod'area nenumdratelor ajunge la se care prin copil..gi p6stram uneori chiar din nimic.carereaclioneazXexagerataturtcicindsintneDefectul percajigi sau fagdde ceea ce ei percep a fi nedreptdli.o*p"tutrfelor existente tu .apet er enuldejoacder acagicum din calea sa' . Aceste probleme sint universal valabile gi caracterizeazdtoate grupurile etnice.B:t'tttt dintre multe in iveald vielii agresivitat"u dir."1o Acesta nu este un fenomen strict american..'stresul extern a devenit atit de mare. bani.i. pregdtindu-i pentru viali? ci deficienlele mecanismelor problemelor specifice iugereaz1 sociale constiemogionale 9i . precum gi o dublare a numdrului copii care au avut suficiente probleme emolionale incit ar fi-de trebuif sd apelezera un ajutor. copilulcelm air duer aJim m y.A tunci ci ndapdre. paranoici pulin s{devini copii pe face ii tipar u.. Agitafia.bg est^e pe copiii poati Pune mai funclioneazd atit de eficient incit sd-9i asupra atentd mai privire O pi.rr. pentru cr semnalizeazd faptul ci existd un ajutor disponibil)..corectivele in tuiebazaunor probleme grave .. Acestea sint vremuri in care familiile sint asaltate de probleme financiare 9i atunci ambii pdrinti lucreazd multe ore. .r. rasiale sau formate pe criteriul venitului.u. inclusiv la nivelul celor cu studii rlr. Forlele puternice care propulseazi coborirea competenlei emofionale se pare cd au cdpdtat avint in statele unite comparativ cu alte liri dezvoltatee. vr em ur icindt ot m ai un singur P1itl mulli copii cresc in s[rd!ie. foayguard invizibil ii inaeparta pe toli copiii Mai puSigur cd acei copii ca ]immy. bogat sau sdrac. ci unul global. i fecut in stuaiu comparativ la nivel internalional referitor la binele copiilor gi a deilarat: .intreiti a numxrului de copii care au apelat la un sprijin-psihologic (ceeace ar putea fi un semn bun."rt de inleles . cum ar fi Australia. rata de deteriorare de-a lungul zecilor de ani nu este mai mare decit aceeadin rindul copiiior din clasade mijloc sau al celor bogati: toate datele arati aceeagi pantd constant coboritoare.luru ulut. in vreme ce copiii sdraci au cele . de indatd ce-i apostrofa te bicicleta inu 9i ra banii d" *ir. incit pind gi familiile puternice incep si se destrame. Franfa gi rhailanda. instabilitatea gi inconseivenfa vielii de familie de zi cu zi sint tot mai mari la nivelul tufuror segmentelor societdtii noastre. Milioane de copii sint lipsiti de competenti si caracter moral. dar n-au fdcut-o (un semn prost) .. N utol i copi i i furi ogi si nti nsdgibdt dugi. Era genul careili fucare era ir.9i felul mai menlind sd putea ar ne orientate sau misurilJpreventive mulli copii Pe drumul cel bun' stwr ATtr A A GRE imn ttv zrRE C i nderami ngcoal apri mard. cdci concurenta mondiali in a scddea cosful miinii de lircru a creat forle economice care exercitr presiuni asupra familiilor. Statutul-copiiloramericani gi al familiilor lor estemai disperat ca niciodat5.ci9a3e. copiierie i iegit la acestor a familie de viala studiile f6cutel1. . in special biiefii. un eminent psiholog in probleme de dezvoltare de la universitatea Cornell."ro. urp"i*"J 9i c''' pedepsele cap1i. nimeni nu se de distanla.iour"..au probleme serioase' copidin flagrantd aceas[eagresivitate lin evident este fapLl cd emolionale' pro-bleme lirie constifuie . cind familiile cu gi-c-opii mici sugari mulli mai tot cind numeroase. mai sint tot si ntl dsal i l acreg6.Toate schimburi rinfilor bine intenli'onali. tot restul Faptul ci acei copii ca Jimmy mogtenest. fiind neglila..undenul i sed6aPr oaPeniciunf eldeat enacesteainseimne' chiar 9i in cazul pA!ie. pdrinte airrtr" 9i mdrunte si necesar" care nu familiile de f6cut in competenleie emofionale.r"irri bicare. ifi aprindea din orice' se care bdt[ugului tipul era vorbeai.tl.sint mai vulnerabili in fafa acestor forle distrugdtoare.

acegtiasint cei care risci cel mai tare ca in final si comitd delicte violente.in primii ani ai adolescenlei. incapabili si se inleleagd cu ceilal.ie la ceea ce se intimpld de fapt.pro9ti". unele fapte neutre sint ameninldtoare .i"ni _ polite_ r !ea. se poate vedea.:[9*R"riment mar pagnici si priveascd inregistriri videl. ii loc sr ii suuiinieze celuilalt cd a fdcut o gregeald. odati cu aceastdperceplie grdbitd a unui act ostil apare automat gi"un act de agresivitite. copiii din aceast5categorie fiind percepu-ti9i percepin9"-t9 pe ei ingigi ca . se constatd c5 bitdugul tntotdeauna ir justitici pe cel care aa ir.rrerea sa este una rduvoitoare gi nu una nevinovatd. Calea tipici primard spre violenld 9i spre criminalitatd se sint agresivi 9i-greu de stdpinit ince prefigureuialu copiii ca_re De obicei. gi mai grditor faptul cd atunci cind a fost necesar . sint obraznici la grddinild 9i in clasa intii. cd lu folosit o armd de foc intr-g neinlelegere. gindirea li se ilrtunecd.in vreme ce majoritatea copiilor...ia. iar reaclia este automat ostild.uru u .este sd se precizeze agresivitatea din film. gluma .cum funcfioneazi acesteinclinalii percepfuin care bataugii sint pugi aldturi de co_ :f pt 1t:.e u.fost o simpld gregeald. in discutiile d"rpru . copiii cei mai agresivi nu reugescsi invele o modalitate de autocontrol pind in . sigur cd asta ii {glermind pe afi copii sdl-ievite.. De exemplu. sau la acla violenld duce ce drumul pe sint agresivi copii acegti te criminale ulterior in via!5. remarcd de altfel confirmati 9i de faptul .Ltu a doua.u fiind vino_ vat.i. iar actele nevinovate sint percepute ca ostile 9i recad in obiceiul prea bine invdlat de a reacliona printr-o loviturd violent613.i in53q1!ina!i cu ProSigur ci nu toli iesorii devin delincvenli la virsta adolescengeiis.J *pili care au vdzut caseta vorbesc despre ea ulterior.". neascultitori fald de pdrinli .. in vreme ce alli copii au inceput sd invele ce inseamnd negocierile gi compromisul pentru neinlelegerile de pe terenul de joacd.zori.rin-d"r. dacd un bdiefel agresiv joacd cu un altul care muti o piesd atunci cind nu ii Iste.se restringe. sar la bitaie. 9ah va interpreta i. o alti tresature a acestorcopii este aceeaci afunci cind se afld in toiur unei crizede furie nu au decit o singurd reacfie: si loveascd. De indatd ce detecteazi aceastd amenintare." . imaginindu-9i cd persoanele din jur sint mai ostile decit fir realitate..tii. cu atit agresivitatea devine pentru ei un Sest arllomat.pru.. iar repertoriuf aJop.Alfubetul emolional ceptiv care-i unegte pe acegticopii constd in faptur cd ei sesizea_ zd atacuri acolo unde ere nu existd. Studiile care i-au urmdrit pe copii din anii pregcolari gi pind la virsta adolescenlei au constatat ci aproape jumdtate dintre gcolarii de clasaintii care sint obraznici. odatd ce se supird. Acegti copii furiogi gi i.."i . iritindu-se tot mai des pentru tot mai multe lucruri."pirruia i. Tendinla spre delicte apare surprinzdtor de devreme la acegti copii.u direct tu u*ru.-profesorii i-au acuzat . t.cr ar putea fi traiati astfel.1.pe baza prezumliei de ostilitate sau de ameninfare.un brinci nevino_ vat devine o vendetd: iar singurul respuns este atacul imediat. fdrd a sta str se gindeascd dacd nu cumva a. bdiefelului care lovegte fiind justificl#2. fi fdcut ceva atunci cind nu aveau nici o vini. Dar dintre toli copiii. cd au furat din magazine. "I acest Cu cit copiii fac mai des lucru.i bdtdusii r_au consideratpe cel care gi-a imbrincit ini. Aceste inclinafii perceptuale spre ostilitate existd incd din primele clase. uaiutnt .i*"i aceastSmutare ca fiind o ingelitorie. te din primii ani de gcoaldcontribuie la rezultatele gcolareProas' te. un b. ceilalgicopii deja deilare cI pugtiul le displacela. Existau sansede trei ori mai mari ca acegticopii sX admiti faptul cd au betut pe cineva care nu le ficuse nimic. 284 Costurile analfubetismului emolional 285 Asemenea copii sint vulnerabili din punct de vedere emofional in sensul cd au un Prag foarte scdzut al supirdrii. ci au dat o spargere sau cd au fuiat piese de la o magini sau ci s-au imbdtat --gi toate acesteaincX inainte sd facd paisprezece ani16.iar coi"g"l'. nedind prea murtd iten. gi mai ales a bdielilor. Ei intotdeauna se vid Ietl in rolul de victime-9ipot ingira oricind o listd intreagd de cazuri in care.agisint foarte sensibili la nedrep_ qj la faptul. cei in care sint in mod normal agresivi: ei acfionea zF.-pugti. impulsurile prost controlaiit Jutu intii gi a doua17."". intr_unul dintre filme. de exemplu.apuilergilu se ener_ veazd si incearcdsd dea intr-unul dintre . Ei pldtesc un pre! social: dupd primele doud sau trei ore petrecute cu un b5t5ug pe terenul de joaci.iat scapdcSrlile-pejos atunci cind un altur il inghiontegte. cei cu scoruri inalte fdceau dovadl clarl de delincven!5 doar cinci-opt ani mai frrziu. Xcuustu iiruce sd ri se pa_ ta:5. Copiii incep sd ridd. b5taugii se bizuie tot mai mult pe forli gi violenld.'cir. izolindu-i gi mai tare. Atunci iind copiiloi dintr-o grddinila din Montreal le-au foit date calificative ir ceea ce privegte ostilitatea 9i capacitatea de a crea probleme.r**o gi lovind. ^miria Acest salt ra a-i judeca pe piotagonigtii filmului dovedegte o profundd inclinalie p"t.

atunci cind au probleme cu cineva. Toate acesteafiind la fel de importante. Pe la jumdtatea anilor de gcoali. (o diferenld grditoare apare pe acestparcurs intrebdieti fe9i te.eviolenld 9i asupra elevilor de liceu agresivi a ajuns la conclu zia cd. acegticopii considerali betdugi sau doar ."2L ' lns6 un ajutor venit la timp poate schimba acesteatitudini 9i poate bloca iceasti traiectorie Jpre delincvenla a copilului.de obicei.286 Alfubetul emolional C os t uril e analfab et is rru'il ui etn olion al 287 cd sint surghiunili in claselespeciale (gi chiar daci acegticopii pot avea o mare dozd.E in fugul5 si lovegti pe cine-vadaci egti nebun Ie furie. lucru ce Pornegte de la faptul ci familia tidiegte intr-un stres puternic sau in sdrdcie. dar care sint atragi de aceststil sfidtrtor. Degi biielii care se indreapti spre delincventd tind sd aibd un Ie mai scdzut decit colegii lor.coercitiv" . implicindu-se in delicte minore. impulsivitatea brielilor de zece ani este un indiciu de trei ori mai puternic al delincvenlei ulterioare fatd de IQ-ul lor18. soarta lor de a nu reugi la invdfiturd este aproape predestinatd.o. insd firi a fi nepopulare printre colegi .Dacd te dai inapoi de la o bdtaie lumea o sI te socoteasci un lag". iur. firl sd mai caute alte infoimalii sau sd incerce sd gindeasci pagnic pentru a-gi rezolva neingelegerile. Sfidarea regulilor de la ore.mai alesincepind cu clasaa treia. ei strt insofili de allii care .acegtia au un tipar mintal co. Asta inseamni un procent de trei ori mai mare fa!5 de cel inregistrat in rindul celorlalte fete.care au inceput sd bintuie pe strdzi de capul lor incx din gcoalaprimard. Sau cum sPune Gerald Patterson....) Desigur. nu existd o singurd traiectorie spre violentd 9i delinwenfd.nu le trece prin minte. intrd in bande 9i duc o via!i ce sfideazd legea gi ordinea. automat considerd cd persoana se afld p" o potilie antagonicd.dificili" . un sfudiu asupra fetelor . are drept consecinld pierderea unui timp care altfel ar fi putut fi folosit pentru invdtat..adici violent . . Unul dintre acestea..opii'agresivi se invele si-gi controleze impulsu.de ei. acegtifurtirziali slnt adeseacopii mai mici. frlnindu-se sI tragd concluzii in legdturi cu ostilitatea acesteia fald. s-a ocuPat de elevii de gimnaziu iur" . de exemplu. 9ur. existi un risc de cinci ori mai mare pentru ei sd ajungi vagabonzi. Pind in clasa a patra sau a cincea. Copiii care la inceputul gcolii gtiu deja de acasdce inseamnd stiluf. care ar trebui sd-giocupe prea mult timp ca sd-i find in friu..cei care sint betufi zdravdn nu suferi chiar asa de rAu. Intre clasa a patra 9i a noua. cu siguranli nu toli se afld in aceastdsituafie). cd-o parte dintre aluziile Pe care ei le intrepretau ca fiind ostile erau de fapt neutre sau prietenegti. forin cazul copiilo^r agresivi spolele psihologice care acfioneazd.rele" din clasa a patra .de .. in anii de liceu. ei aiung ratali din punct de vedere gcolar. Tendinla lor agresivd estejustificata in gind prin convingeri cum ar fi:."20 FCOALAnATAUgtLoR Aceastdpredispozilie mintal5 a copiilor agresivi ce ii inso!e9te toath viagl este cea care aproape sigur ii va face sd sfirgeascd fur necazuri.aratd cd 40% dintre ele au deja un copil inainte sd termine anii de liceule.rirr. fetele cu apucdfuri antisociale nu devin violente . spargerile sau comerful cu droguri. Acegti 6ai"1i erau invifali." infuriau r"p.au inceput mai tirziu.uq" 9i creau probleme' in cadrul i.. Cu alte cuvinte.sint de asemeneaizolali de cdtre profesori.. mai ales intre claselea gaptea9i a opta. cum ar fi furtul din magazine. un studiu efectuat asuPra delincvenfilor minori condamnali pentru acte d.rdmin gravide.r"1e1a ei sd devind infractori violenfi..cele care au probleme cu profesorii sau nu respectd regulile..organizatla universitatea Duke.. gi .acteleantisocialeale unui copil de cinci ani pot fi modelul actelor de delincvenla ale adolescentului. alcoolici.. un psiholog care a urmdrit indeaproaPe evolulia a sute de bdieli la virsta adulta tindri: .. acestgrup marginalizat de obicei renunld la studii 9i incearcdsd se in&epte spre delincvenfd. impulsivitatea este in mai mare mdsurl cauza delincvenlei. se asociazi iu alti paria sociali. gedinle de instruire de 4Oae minute ce aveau loc de doud ori pe siptamine.Dar nici unul dintre acegtifactori nu face delincvenla si devind inevitabili. consecinla negativd a unei solutii violente . simfindu-se fdri prieteni. drogafi. Ei invxlau si gindeascd 9i din perspecti- . existd mulgi alli factori care pun in primejdie un copil: daci estenrscut intr-un cartier cu o ratx mare a criminalitefli. ce pare fireascd pentru acegti copii. pe o perioadi de gase pind la doudsprezece sapiamini.hiperactivitate" sau disfunctii de invdl-are. va fi expus mai multor tentalii spre crimd gi violenfi.. total nestepinili acasd.in acelagitimp.il" urrtirocialeinainte id intre in incurcituri majore.sint respingi de colegii lor gi sint incapabili sd-gifactr ugor prieteni. mai multe programe experimentalelu avut un oarecaresuccesin a ajutaraieme."u.. o bStaie .

. dar care sd fie ollternativi la lovire. unul dintre creatorii acestui program..Ea a precizat lucru i se seimpliceimediatintr-o relaliesexuali. ca d" mersul in_ tr-un autobuz in care citiva pusti nu le au" "*"mflu pu. care sfirgeste il:r permanente certuri si forme de instrdinare. spunindu-i sd nu mai faci prr gi simplu a plecat' Asta insemna cd detinuse ". Iohn Lochman. cit 9i in relaliile cu cei de o virsti' Copiii deprima-ti 9i adolescenlii sint adesea incapabili sau nu sint dispugi sd vorbeascedesPrenemulfumirile lor. mi-a povestit cum s-a adresaf unui biiefer care r-a imbrincit.exemplu.e igi piar_ dd respectul de sine fdrd si provoace 9i o bitaie. aveau o pirere mai bund despre si_ ne. cum se se Poarte in intimitate.lc.'i". de. prin urmare.eald pe cu_ loar.Sesimlea n-a mai avut chefsi sedistreze de mincare..rr*bi despre ferur cum ar fi trebuit sd abordeze aceastd intimprare. usor..u*. sdmenlin5prea gi mai tareera ci nu reu9ea ce o nemullumea ceea 9i dramult o legaturdcu un bdiat.astfer incit si treacd primul impurs inainte de a reacfiona.cu atit agresivitatea a sclzut mai iare.de nervozitate 9i de minie ...*. Astfel. - . parinlilor le este 9i mai greu sd a9a cum se cuvine..it utiile prin care au trecui recent. stipinirea miniei.unu voia decitsi-i cunoascd mai bine.ner. de fapt sesimfise9i mai Astfelincit.. a pirut intotdearrna Dana..cum ar fi o tachinare care i-ar fi putut face sd-giiasd din fire.. s5-gi dea seama cum sint percepufi gi ce ar putea ginli gi simti ceilalgicopii in situaliile care i-au infuriat foarte tare' De asemenea. "tu sdturile emolionale fundamentale. cd seadapteazS ani. Parci nu sint in stare s5-9ievalueze corect sentimentele.r.1 beneficiaserd de asemenea cursuri de stipiniru ? miniei. dind dovadi de irascibilitate. Copiii .i chiar segindeasd sesinucidd' proastX de prietede ultima despdrlire generattr fusese 3tur"ude dLprimare ci nu gtiacum sdfaci sXiasdcu un bXiatfdrdsi nul ei. vorbind vreo conversafie.-*o*"r. cu cit prog. iind ". iar posibilitatea de a se apuca de beutura sau de droguri era mult mai micd. pii"I. Dificultatea este la fel de des intilniti atit in relaliile dintie copii 9i pirinfi.*o.ri. ca df exernprtr-oi*uri.murgi dintrl biiefii agresivi sint nefericifi din cauzd cd-gi ies ugor din fire.e ur"rr*nea reacfii la rece/cum ar fi retragerea sau numdruirr pind la zece. de rugine. sXsearatea9acum era cineva.uioi controlul fara . unul dintre ei.de saisprezece fete9i nu se mai puteainlelegecu celelalte Dar acum.cind se culcacu divergibiiefi. gostecu JI. Tiatamentul ei s-a concentrat asuPra felului in care ar putea sd igi stipineasci mai bine relaliile sentimentale:cum se-9i ?acd prieteni. Mai ales la cei tineri. sint receptivi ra posi_ bilitatea de a invdfa cum se se controrez". La trei ani dupd ce biielii au urmat un asemeneacurs.mai ales fale acorde !d de parinfi. de nerdbdare. Pare interesant. de acolo. dispozitie. inifiinsprijin emolional gi si-i calduzeascS du-se un fel de spirali infernald.urvdrii si abor'larea acestor^sernne ca pe un indiciu ce trebie.. sesfias[ deschidd De exemplu.#.. Er a constatat c5 la adorg.Buni. $i a funcliona! depresia i-a trecut..chiar dacdde fiecaredataf'5cea Dana9i-apierdut pofta gi vegnicobositd. biielii exerseazi asemenea alternativ".. nefiind in stare sd iasx din aceastd neajutorati gi f5r5 speranfe.288 Alfubetul emolional Costu rile nnnlfabetism ul ui emo! ittnal PREI{ENIREA DEPRESIEI 289 va altor copii.. si-9i facdprieteneprintre f9tel9 nereugind timidi gi mai nelinigtita. dar nu . ei pot incerca un rdspuns prietenos prin care si-gi pdstreze demnitatea. Lochcomparat cu allii care fuseserdla fel de agresivi. nu se declansea_ zd automat. una dintre abilitdtile cheie pentru controlarea miniei a constat in supravegherea senti_ mentelor . ..:r:] vild sau sd mai reflecteze la ceea ce urmeazd sdfacd gi nu sd ac_ fioneze impulsiv.ce facl?"zz Dana a urmat o terapie in cadrul unui Pro8ram exPerimental pentru adolescenli deprimali din cadrul Universitalii Columbia.. problemele in stabilirea unor relalii genereaze depresii.cum sI impuni limite in privinla relaliilor sexuale. fuiTscenetein care fiecare are rolul sdu..chiardaci acest . constind in reconstituirea unor scene.gi nu gtiacum si pundcapit unei relalii chiar pdreainconfortabil ea. cum tocmaisemutasela o altd 9coal6..t ir ca_ re deja au apucat sd se aprindd. desigur.dintr-odata.. cum ar fi rogirea obrajilor sau tensiunea muscurard i' mo.. pe care o consideraserdvoit5.congtientizarea senzatiilor fizici.enta bdielii care urmaserS acest program erau mai pulin dificili la ore.'...Era incapabild doar ci|d i se adresa eade fapt gi nici nu gtiace sd mai zici dupa: ..tt u."l Astfer.rl a durat *ui *rrrt.erau gi cursuri speciale pent. *i-u rprs: . Morocanoasd in nici un fel.Ei discut' despre . sPunea nesatisfdctrtoare. cum sX-9iexprime sentimentele. fel de incercare de a remedia o Parte dintre tr5in esenfd..*u" i.. ium sI se simti mai increzhtoare aldturi de alli adolescenfi. psiholog la Universitatea Duke.

precum . Micgorareavirstei la care copiii trdiescprima experienfddepresivi pare de asemeneasi fie un factor comun pentru lumea "intreagd. aproape cd nimeni nu mai era Pe-acasi.in ultimii 30 sau 40 de ani. iltele par a fi cauzatede obiceiul de a gindi pesimist. La americanii ndsculi inainte de 1905. Un studiu mondial fdcut asupra a peste 39 000 de persoane tendinfe existi gi in Porto Rico. ajungind la deprimare. care se intinde tot mai tire .in acestsens.elor de rdzboi civil. Liban gi Noua ZeeFranla.primul cei ndscufi intre 1905 si 191124.orice egeceste considerat ceva de dutotul in viatd. Nu apuci s5-!i cunogti prea bine restul familiei.deficite la nivelul a doud zone de competenfi emofionald: talentul de a stabili relatii. spunea: .indiferent pe ce s-arbaza.Odatd cu extinderea industrializdrii dupi cel de-al doilea rdzboi mondial. o noud trecerein revistd a cauzelor depresieila tineri subliniazd.tn lumea intreagS.Aceasta nu este o cauo anumiti vulnerabilitate.i de coplegitoare lipsi de sperantd de-a lungul unei vie!i23.phe la24 de ani. in rindul celor probabilitatea de a face o depresie pinX nisculi inainte de 191. comparativ cu cele anterioare. in lumea intreagd. episod de depresieare tendinta sd apard tot mai devreme.Aceste sidri upat de la virste tot mai fragede. in tot mai multe familii s-a instalat o indiferen!5 a pdrinlilor fald de nevoile copiilor. am remarcat o cregtereaca convingerilor recentuatd a individualismului 9i o descregtere ligioase.iese la iveald ca o pecete a sceneimoderne." Dr. doar o stare de tristefe. ceeace poate duce la o depresie in momentele de mare stres.. ce predispune copiii sd reaclionezeviolent la cele mai mici infringeri din viali .pe de altd parte. dar care este un procesreversibil. geful catedrei de psihiatrie a Universitilii de Medicini din Pittsburgh.dar creeazd torii de stres emolional care aPar de timpuriu pot afecta dezvoltarea neuronilor. sublinia o altd tendin!5: . cindva complet necunoscuti (saucel putin nerecunoscutd). degi in ansamblu cregtereaacestei tendinle nu are legiturd cu evenimentele politice. ci de nepdsare. psiholog la Universitatea Pennsylvania.pentiu cei nisculi intre 1945si7954.A existat o cumplitd erodare a nucleului familial . au apdrut mai multe teorii. cd aceastdpredispozitie pentru depresie. o respingere din partea celor din jur--. a ajuns la concluzia cd aceleagi Taiwan. Existx dovezi care sugereazd. aga cum anii '20 erau Anxietifiloi. a ficut urmXtorul comentariu: . David Kupfer. directorul Institutului Nalional de SdndtateMintald. aproximativ 6"/" au suferit deja o depresie. proporlia celor care ar fi putut suferi o depresie gravd intr-o viafd era de doar 1o/". Canada. pentru cei niscufi dupi 195s. cotele maxime fiind atinse in timpul perioad.." Martin Seligman. in Germania.o notd proastd..4. Germania. Pentru cei niscufi intre 1934 qi 1941. era de14%. precum 9i o scddere a sprijinului acordat celorlalli de comunitdli ori a familiilor numeroase. a inregistrat un risc tot mai mare de a ajunge intr-o stare depresivi I . pe de o^parte..posibilitateade a suferi o depresiemajorr la un moment dat in viald estein multe fdri de trei ori mai mare decit pentru bunicii lor.se adapteazd in funclie de stilurile de viali moderne.este si mai mare la tineri. Italia. iar pierderea acestor surse stabile de autoidentificare inseamnd un risc mai mare de a se ajunge la depresie. Exisratd 9i esteamplificat in a9afel incit afecteazd . Faczi directd a depresiiloq. La Beirut.de'demor u{irur"gi de autocompitimire. totugi cea mai mare cregterese remarcd la tineri.. in vreme ce o parte dintre predispozitiile la depresie sint aproape sigur de ordin genetic. Datele la "pocu nivel internalional aratd ci starea ce pare a fi o epidemie a zilelor noastre . Dr. cea a Melancoliei. numdrului de depresii are o strinsd land5. Frederick Goodwin.si ointerpretare a refuzurilor celorlalgi. cregterea legdturd cu evenimentele politice.290 Alfubetul emolional Co s turile an al fabet ismului emo t i on al 291. Fiecaregeneragie.Depresiala copii. la 35 de ani era de 4%. pe m5surX ce acegtiacregteau.generaliile care s-au maturizat in momente de tulburiri politice sint marcate de un numdr mai mare de depresii. PRETUL LUMII MODERNE: NUMARI]L MARE DE DEPRESII Anii de sfirgit de mileniu au inaugurat o noui epoci.Aceasta inseamnd o pierdere de resurse care ar fi putut mobiliza impotriva obstacolelor 9i a egecului.posibilitatea de a suferi de o depresiemajori ina_ inte de a impiini 24 de ani bste de zeceori rnai mare decit pentru pentru fiecare generatie. o ceartd cu pdrintii. chiar dacd ele pot apdrea zeci de ani mai tirziu.. Atunci cind le-am cerut experlilor sd imi spund de ce cred ei asta.numdrul divorlurilor s-a dublat.dintre cei ndscufi dupd 195s.depresia. ' Degi probabilitatea de a deveni deprimat cregte odati cu virsta. pirinlii au tot mai pulin timp disponibil pentru copiii lor 9i nu stau prea mult intr-un loc.

deqi arte studii inaintasertr o . de iraicibilitate si de izolare . depresia s-a prelungit pini in adolescen!59i uneori chiar pinX in primii ani de virsti adultd. pe unii chiar pind la 24 de ani."28 Fiind ursuzi sau trigti.ifre .depresia are un efect negativ asuPra memoriei gi puterii de concentare. Un alt rezultat nepl5cut pentru acegti copii este faptul cd ei se descurci prost la gcoald.. trei sferturi mai trecuserd printr-un episod de depresie. Un copil care nu simte nici o bucurie i9i va canaliza cu greu energia spre a-gi stdpini bine lecfiile. Depresiileugoarecaregi-au fdcut aparifia la virste fragede.Copiii inva!5 in general anumiprodusd !a te atribute socialede la cei de o seamdcu ei .. a. aproximativ patru ani. observind cum se descurcdin situalia respectivd ceilalli copii 9i aplicind la rindul lor modelul.cu cit perioada de depresiea copiilor din studiul lui Kovacs . ajungindu-se la probleme sociainle gi emogionalecu urmdri chiar dupa iegirea din depresie2e.. Kovacs mi-a spus cd acegticopii . Aceastdlacuni la nivelul experienlei interpersonale inseamnd ratarea a ceea ce ar putea sXinvele jucindu-se.drept pentru care cu greu reugescsd fie atenli la ore gi sd refini ceeace li se pred5. Copiii deprimali se numXrd insd printre copiii neglijali la gcoa16.*pii nu conteazi pe termen lung.intr-o aga-numiti dubld depresie.... depresia la tinleri este o problemd presantS. presupun gi momente de dezamE_ gire sau pierderi importante sau mai mici care intrelin suferinfa.iar ra bdieti pro_ centul rimine constant2S. rezultatul final este cd un copil deprimat este respins sau neluat ir seamdla joacd. conform unor date adunate de Ko... ca gi perioada adultd..in medie.. Dacd ai avea o perspectivd mai largd.sd se ajungd la tratamentsserioase. Nevoia de a prevet i r."*po. Kovacs u it. suferind de depresii sau de un sindrom maniaco-depresiv..i la joach. copilariu gi adoles_ cenfa.ur" ul-folosit criterii stricte .au mai pufini prieteni.d. ca si nu mai vorbim de aceaexperien!5 a sthrii de iransi in timpul acumuldrii de cunogtinle. Kovacs a constatat cX acei copii care au suferit o depresie minori riscd si o transforme intr-una majord .292 AlfabetuI cmotional Cttsturileanalfabetismuluiemotional 293 td o inclinafie spre a lSsao infringere de moment sa devinr una de durati si o cauzi a lipsei de sperantd.u* ra jumdtate fta chiar si de doar 2%). ci qi preaenitd. Indiferent care ar fi cauza. .rdiut copli diagnosticagi cu depresii in_ cd de la virsta de opt ani.. o datd la trei ani.lucru clar mai ales la copii. In mod firesc. atunci pierderea unei slujbe ar pirea .acestafiind un semnal pe care copilul sociabil il percepe ca pe o respingere.Gr" . indiierent de f"riouda in care apar ele. degi la unul din saseau tinut chiar un dureazdin medie 1"1 an gi jumitate. urmdrincl_u_i p"" pur. i"J. psiholog ra Institutul Yli' 9i Clinica de psihiatrie din Pittsburgh2T. nu sint preferafi de ceilal. Desigur ci fiecare copil se mai intristeazi din cind in ci."i perioa_ de mai lungi.sint aceia cu care ceilalgicopii nu se ioac5. P^rnira 16%dintre fetele intre 74 si r6ani s_uferd depresii serioase.g"*urt cd procentul aproape se dubleazd pentru fete la pubertaie. ci ra co_ piii pentru care spirala infernali a tristelii ii aduce intr_o stare de disperare. Cei care ajung la o dubl6 depresie riscX mult mai mult si se confrunte cu o recidivi odatd cu scurgereaanilor. nu devin foarte intense.in medie.o uitd iu vremea". in cazur cirora s-a fdcui o'd"r. In cazul copiilor.u*ta idee pune la indoiald vechea presupunere ctr depresia r.de exemplu.simptomere oficiare de diagnosticare a depresiilor _ au constatat cd pentru biielii gi feterJintre 10 gi 13 ani probabi_ litatea de a face o depresie majore de-a lungur'unui an este cam de 8 sau 9oh. pentru ci ei . ce si faci cind vrei ceva gi nu pofi sd ai..rr. Copiii cu depresii majore trec prin astfel de episoade care luni. . variazdfoarte mult in pri_. acegti copii aiung sd evite inilierea in contactele sociale sau si nu ia in seamd un alt copil care incearcd s5-i abordeze . ard. dar dureazd mai mult . Dintre copiii ale cdror depresii au fost suficient cle grave in^ cit.in statele unite. vinfa vulnerabilitdlii de--a"rii*eril" lungul vietii datorJ depresiilor de care suferd copiii si adolescenfii. unele studii epidemiorogice.r se referd la asemenea momente.'" ulterior in viafd26.pltrtesc"nu numai suferinde depresia in sine.op"rire extrem de alarmantd: chiar gi episoadele minore dedepreJie la un copil pot duce la episoade gri.. TRAIECTORTA DEPR ESIEI LA TINERI Depresia n-ar trebui doar tratatr. fird depresii. tJnele date ."gr:. uneori chiar la cinci ani.. cei cu fost au comparali deprimali copiii atunci cind tr-adevdr.irr. sint mai pulin indrdgili gi au relalii conflictuale cu ceilal!i copii.arre decit melancolia. cum ar fi credinfa in Dumne zeu qiin viafa de apoi.mult mai g. s-a constatat cd sint mai pulin capabili sd se adapteze in societate..

. terminind gcoala primarS. la problemele ce aPar. Aceastdinformatie sugereazdo posibilitate de a-i vaccina impotriva depresiei inainte ca ea si loveascd. un studiu grxitor a urmdrit ciliva copii de clasa a cincea si a gasea in zilele ce au urmat primirii carnetelorde note. chiar dupa ce este dep59it5stareadepresivd..Cei care considerd cd aceastdnotd se datoreazd unei neimpliniri personale (.Toateproblemele de invbfiturd implici compo9i aceastd nenti a depresiei. eventual.Cind am probleme acasi mh descurc mai bine decit alli copii la rezolvar-ea lor" 9i .copilul cu convingeri alimenrdmine cu o cicatriceemolionald serioasd. vd pesimisti .Mai mult.")31Cercetdtorii a cina patra treia. Felul in care copiii igi explici acest refuz este de o importanlx capitald in privinla apariliel unei depresii.i de gindire pesimistd.294 Afabetul emolional Co s turi I e an alfub e tis mului emo! ion a I 295 estemai lung5.N-1* inprea mulii prieteni pentru ci n-am urnor. intimpld cind deja egti deprimat si egti gi dat afarXde la gcoald. iau note mari. cd toati lumea il fixe il pot face idei Aceste neplacute. pur" in sine astfel incit.Iau note mari pentru cd sint degtept".Imaginafi-vd. cei care sint dejn deprimati gindesc astfel 9i asta se stie dintotdeauna. unei ciuda in deprimali. experienla depresiei ia reacgie .incep sd cadSpradd unor stdri depresive..asaincit pot rdmine 9i repetenli. au existat 9i cresbili s5 ofere o consolare suficienti. nu poate sd se descurcd tate de depresie9i intipdrite in minte: poate face nimic nu ci respinge 9i ce la gcoali. a gapteas-a dovedit cd aceia care clasa in greu de re irec"extrlm fali au manifestat o at]tudine pesimisti si au reaclionat negativ depresie33' o de gcoaldgi fala de stresul addugat acasaau suferit Dovada cea mai directa a faptului c5 o perspectivd pesimist5 ii face pe copii sd cadi cu ugurinld pradd depresiei provine dintr-un siudiucare a durat cinci ani.de exemplu. la gcoald.rlrl in care copiii i9i asumd rolul in cazul unei note mai proaste decit se agteptau. a fost perspectiva pesimistl depresie o suferi vor cd nic indiciu ar fi divorful parintilor sau cum majoie. Acest lucru este demonstral de faptul cd de obicei copii reacfioneazi astfel: .Cind md striduiesc suficient." CUM SE A/UNGE LA DEPRIMARE Ca 9i in cazul adullilor.sint un prost") se simt mai deprimali decit cei care isi explici aceastd notd ca pe un lucru ce poate fi schimbat. modaritdtile pesimiste de a interpreta esecuriledin viali par si alimentezesentimentul de neatutorare si de lipsd de speranti din sufletul copiilor deprimafi. Ceea ce a iegit la iveald doar recent este faptul cd de obicei copiii care au inclinafie spre melancolie tincl cdire o viziune pesimisti inainte de a ajunge sd fie deprimali. drept pentru care rdmii singur acasdsi nu mai ai nici mdcar cu cine sd te joci. a clasele din 9i gcolari de grup identificat un claseceape care col"egiii-au respins. . Cercetitorii insd gisesc cd ele au consecinle asupru ful. situalie ce a continuat 9i in respingi le uimdtoare. Parcurs. Asa cum ne amintim cu tolii. ca si scapede dispoziliile depresiepe alti o apare ce misur5 pe pe copil gi mai vuinerabil.. copiii ca-talor log"ind tot mai mult acesteevenimente in funclie de propriile triseturi psihice: . Cei care consideri cd aceasti respingere Cei se datoreazaunui defect personal devin 9i mai deprimafi' a pentru ceva face putea ar c6 optimigti insa. existdo corelare directd intre durata depresiei unui copil gi notele sale dt.Asa cum observdKovacs: ... cel mai puterde la inceputul clasei a treia3a. o dovadd provine din citeva studii asupra convingerilor copiilor despre propria capacitatede control isupra a ceeace li se intimpld in viatd . carnetele de note sint in general una dintre sursele de mare exaltare sau de mare dispeiare pentru copii.a intdreascdacestemodalitS. ceeace l-a tulburat mult pe copil. care-giimagineaz6.ul" serioase. neapdrat devin iriar"piu lucrurile." r. nu Iar intr-un studiu referitor la copiii carespingeripermanente32.gi atribuie obstacoleledin viala lor unor defecte p"*o. efectuat asupra unor copii La copiii mai mici. ir:rgindirea lor referitor la binele 9i rdul din viala lor.. ." Copiii care nu spun nici una dintre aceste fraze descriptive pozitive sint convingicd nu pot schimba nimic. i-a creat incapapxrinti nigte stare de nelinigte si. Pe m5surd ce copiii au griitoare schimbare o loc avut a cut. de a indrepta in bine lucrurile. cu atit notele scad si mai tare se descurcdmar 9i slab la teste.Dacx md voi strddui mai tjre la matematiid si in au special la teme o sd capdt o nota mai bun6. acestsentiment de neajutoraree 9i mai mare la copiii foarte deprima!i30. ei rdminind ttittu paria.datoritd poverii constantedin tirnpul episodului respectiv." Aceste schirnbari Pe a cincea' a treia clasa 9i iep sa se instalezetreptat cam intre perspectio dezvoltd care copiii mdsurd ce se intimpld aceasta. (. loviturS o cu combinati o un decesin familie. De fapt.

oarun sfert dir. lY. un an mai tirziu.ecjtopt dupe-imieze. la sfirgitul anilor 7960. inclusiv cum sd se descurcecu neinlelegerile. un sfert dintre cei din grupul comparativ au ajuns la depresii grave. este neapirat o alternativi pentru terapia sau prevenirea depresiilor. s-au mai fdcut descoperiri promifitoare in uffna unui curs special de o sdptdmind pentru tinerii intre 10 si 13 ani care aveau probleme cu pdrintii .. . de a se infel_ege mai bine cu pirinfii lor gi de a seimptica in activitili sociale care le ficeau pldcere. fald de29"/' dinire copiii din grupulle nu a participat la cursuri. aproximativ iOW dnt e cei care au participil lu curs au dat . spre deosebire de adulti.zS dintre elevii ugor deprimali au fost invdfafi si-gi infrunte modelul gindirii asociat cu depresia pentru a deveni mai doritori de algi face prieteni. $i dupl doi ani..296 Alfabetul emotiortnl S C URTC/R CUITAREA DEPRTSIIL OR Cost ttrile anslfttbet isrnri tti ernofional 297 Existd gi o veste buni: toate indiciile aratd cd clacd acegtico_ pii sint invdtati sd aibi o perspecti'd mai productivi fatd de di_ ficultalile lor.. ss"/odintre acegtierevi gi-au depigit depresia ugoard. spre deosebirede"doir 14% dintre gfevii care-particlpaseri la programul de prevenire a depresiei. in intilnirilg de-dupd or!t" de gcoald. in mod similar.micd depresie"'."*n" de cel mult o depresie ugoard. besipramina este unul dintre cele mai des intilnite (gi mai sigure) triciclice folosite pentru adulti. efectuat la un liceu din oregon.netestatepentru copii.CJeace invald un copil la acesteore este cd dispoziliile cum ar fi anxietatea.Acegti copli se descurce mai bine. 12 de *u. adicd nu indead" gravd incit si depdgeascistarea bbisnuita de nefericire3s.iar acestlucru mai dura gi dupa doi ani.. riscul de clepreiie scade*. chiar dacd acestlucru l-am inleles abia ani de zile mai tirziu. firraluruu acestor abiliteli emolionale incd din adolescenfd poate fi de mare ajutor.tristelea Ji *it ia nu se revarsd din sine fdrd a deceeace simline nici un control asupra lor 9i ci el poate schimba seligMartin psihologul te prin ceea ce gindegte". adicd in primii ani de adolescen!5' Iar leciia continud sd aibd efect 9i sd fie eficientd dupi terminarea cursului incd vreo ciliva ani.rai. intr-un st.: unii se aflau in primele ieptxmini sau luni din ceea ce putea deveni o depresie in toatd regula." TULBURARILE DE ALI MENTATIE Cind lucram ca student la'clinica de psihologie. studiase la Harvard 9i eram prieteni inci din studenfie' Cealalti fdceaparte din personalul Bibliotecii Universitare' Ma- . sint incd. copiii au un alt metaborisl raport cu medicamentele comparativ cu ! adul-tii.. Intr-o ord de curs speciita ae h sfirgitul zilei. mai serios dupd ce nu s-au descurcat Prea Srozav la un test. Seligman observd: .i dideu. La un an dupi terminarea cursurilor.chiar in timp ce scriam aceastd carte ci ar putea sd fie cauza clecesuluila copii. Degi nu a durat d.i. apioximativ unul din patru erevi suferea de ceea ce psihologii numesc . in_ clusiv Prozacul.. La sfirgitul unui qrogram de opt siptdmini.u iur" cd acestcurs special a redus riscul de depresie la jum5tatei5.r purticipaserd la acest program au reugit sd depigeasci momentul critic.in vreme ce d. doar 8% dintre participanli au avut un punctaj modest spre grav la testul de depresie.Antidepresivele triciclice dau deseori rezultate la adul.d.Nu sint destul de degtept'" . s-a demonstrat.. sugerind ci aceqticopii folosesc acesteinformafii in viala lor de zi cu zi-" Alli experli in problema depresiei la copii au acceptat ctt mult entu2iasm nbile programe.Dacd vreli intr-adevir o schimbare radicalS 9i reaie pLntru bolile psihiatrice cum ar fi depresia.tr" cei care r. .Jupta devine un intiritoide moment care ajunge si fie un obicei'" Din nou acestecursuri au scizut numdrul depresiilor la jumatate . tratamentul medicamentos nu .Adevdrata solulie este O inoculare psihologicd. unul dintre creatorii Programului rece lupta cu gindurile deprimante poate impiedica formarea unei diipozifiiiumbre. in' loc sd gindeasci doar cd: .sc aproximativ in mdsura in care este eficient gi un medica_ ment inactiv placebo. subliniazd Deoasiptdmini. fald de 44% din grupul comparativ.eexemplu." il: . sd se gindeascdinainte de a trece la fapte gi."*u presie.am cunoscut doud femei care sufereau de probleme de alimentafie. . dar la copii reuge.. Ei par sd fi invilat acestlucru cind riscul depresiei este mai mare.. te lucrul cel mai important. cum sd infrunte convingeriie t. ComentaKovacs. hotdrini si invege % * La copii. Medicamentele mai noi impotriva depresiiior. iesimiste care insolesc depresia . . trebuie si faceli ceva inainte ca acegti copii si se imbolniveaSci". Una dintre ele era o strilucitd absolventd de matematicd. infruntind chinul obignuit la virsta adolescenlei de a fi respingi de ceilalli. Seligman mai adaugd: .ei au invdlat elemente emolionale fundamentale.

t"ts.in special incapacitateade a discernesentimentelenepldcutegi de i le controli .desi era foarte slabi. de exemplu.itsingurul 9i cel mai puternic indiciu de a prevedea continuarea problemelor de alimentalie 9i in urmitorii doi ani.Ceva pu. dupe ce se indopa .b e fapt. nu existau asemenea diagnosticrri. De exemplu. iar bibliotecara. o fetili de gaseani a izbucnit in lacrimi atunci cind mama ei i-a sPus si mearge sd inoate. jumdtate dintre ele considerau cd sint prea grase. in acelevrernuri.o. paiintii pof. i publicat un articol despre problemele de alimentatiein 1. sint mult mai acceptabile studiile fdcute pe grupuri mari de persoane de-a lungul mai multor ani."uriu.cu atit fetele reactionau mai puternic la obstacole. pur 9i simplu nu era in stare sd mdnince: sustineacd are repulsie fald de mincare.intr-un studiu fdcut pe 271 de tinere. se ajungeala anorexis sau la bulimie.principalele cauze consta in incapacitaiea de a recunoaste gi de a reacliona corect la nevoile trupului 9i ur. poiri . S-a constatatcd nu pdrinlii exageratde exigenli joaci rolul cel mai important in provocarea pro6lu*.X se intimpld gi cu aceste fete. a se infuria 9i a le fi foame.r. Studiul de la Minneapolis a aritat ci obsesiakilogramelor in plus n-ueste in sine su?icientdpentru a explica de ce unele fete au probleme de alimentalie.fetele sint obsedate de greutatea lor. ba chiar si la celemai mici neajunsuri.uiu poate afirma. Acest tip de studii permite o compalafie clird gi corecti.298 Alfubetttl emotional Cost urile analfab e tisrnul ui enrc! io nnl 299 tematiciana. pretinzind cd aratl prea grasd in costumul greutacazu1. astfel incit unificd toate acestesenzalii in ideea de foame. Din punct de vedere gtiinfific..rtatate 9i condiliile care favorizeazd asemenea probieme. Cu cit problema era mai gravd. fiind distinse cele care par a fi cauza.con9tientizeizd insuficient sentimentele 9i semnalele date de trup. Medicii de clinici abia incepuserdsi se preocupe de"aceastrproblemi.aci se iimt plictisifi.mult prea acaparatoarecare igi imping fetele sd trdiasci un vegnic seniiment de vinovdfie.incepind cu fetele foarte tinere care simt nevoia sd atingd standardele greu de atins de frumusele feminind 9i pind la mamele.Pe mdsurd ce se ajunge la adolescente.rr. psiholog 1a Universitatea din Minnesot at carea intreprins studiul asupra fetelor cu probleme de alimentafie.dar care se intilnesc adeseasi Ia cei carenu au problemele celor ce vin la tratament.de a avea pdrinti abuzivi ie predispune pe fete la probleme de alimentatie. care cu cit le congtientizaumai pulin cu atit le resimleau *ui i. lanful cauzal relevat de studiile prosPective incepe cu efecteleasuPra fetelor tinere ale faptului cd au crescut inir-o societatepreocupatd de canoane de frumusele feminind care presupun o sldbire nefireasca.acestlucru fiind o parte din ceeace se cheamd cunogtinlele emofionale. la senzatia de foame. daci faptul. literatura clinicr asupra "rriproblemelor de alimentalie s-a extins enorm spre o multitudine de ipoteze asupra cauzelor. incepind din clasa a gaptea 9i pini intr-a zecea. de exemplu. Hilda Bruch.". chiar gi in clasa a zeceaintr-un foarte populat liceu din Minneapolis existau 61 de fete care deja aveau simptome serioasede anorexiesau de bulimie..sint factorii cheie care duc la problemele de alimentafie3s. De atunci. furiogi.)Irelevanteau fost considerate caliile populare.'Bruch era uluitd de fe_ meile care erau in stare sd moard de foame si suslinea cd una dinke. pioniera acesteimiscrri. Atunci cind s-a fdcut un studiu asupra a mai bine de 900 de fete.Dincolo de u. ugurinld sd fie foarte severi ca reactiela probllmett de alimentafie ale fetelor lor dintr-o incercare dispein final gi expliiatd de a le ajuta." . Cind acestedoui tendinle emolionale erau cuplate cu o nemullumire puternici in ceea ce privegte corpul 1or.96937. matematiciana ar fi diagnosticatdca suferind de anorexienervoasi. Gloria Leon. unele persoane obeze nu sint in stare sd discearnSdiferenla intre a se terne. .aga cum mi-a mirfurisit cu oarecarejeni . ceeace duce la o alimentasimilar se lie exageratdde fiecare dati cind sint supiratea0. Dar acestefete au probleme cu distingerea .lor de alimentalie. de baie. cum ar fi frica de sexualitatede la inceputul perioadei de pubertate gi lipsa unei bune pdreri despre sine. tefriile bazatepe acestpunct de vedere nu sint bine formulate. de bulimie. a observat cd acestefete . den_t.Pe care nu 9i le^puteaucalma ql p. Majoritateacopiilor inva!5 sd distingd intre senzalii 9i sd poatd spune d. (Aga cum ne Prevenea9i Bruch. pentru a vedea la cine apar problemele de fapt. in schimb. Majoritatea acestoripoteze aveau insr un defect: erau extrapolSri in urma unor observafii ficute in timpul terapiilor. Biblioteca_ ra era corpolentd gi cdzuse in patima inghetatei si a tortului de morcovi sara Lee gi a altor deserturi. susline pediatrul care Povestegte tea era nor*ilA pentru lndllimea ei3e. deprimali sau fldminzi .se ducea pe ascuns la baie 9i igi provoca virsdturi. acestas-a doved. s-a constatat ci deficienfele emolionale . prin sentimentenegative intense. degi majoritatea aveau greutatea normal5. in prezent.r.

tapi"i. sentimentul de a Ii respini 9i lipsit de prieteni este unul prin care fiecare trece la un mbment dat in copildrie sau in adolescenli.Dar dincolo de aceqti factori temperamentali.n. credeLe.i""i sau de pd_ rinfi. existd toate .^telc'eficiente pentru aceasti categorie de fete..eze eficient pentru o i.ii au tres_ coperit". se duc la Ben gi ii spun ci fason e dispus si se joaceii cu el. o amplific5. in schimb.lucru care in loc sd ii aline suferinfa.ru.rr.Dar ca sd reminf subtire." DOAR CEI SINGUR/ RENLTNTA LA FCOALA Aceastaeste drama din claseleprimare: Ben. loc in care niintr-un sdptlmind rare: imaginali-vd 30 de ore Pe iubegte! te meni nu DouS tipuri de reaclii emolionale ii determini pe coPii str ptitt a deveni nigte paria.seizoleazd" eslefelul in care transmit unele selnnale emofionale.sint in stare sI iemnalele emoiicnale 9i scciaie. ar trebui si i'crurjdi'strucfiu"i.ra inceput va f. observd sentimentelorfundarnentale.i identifice sentimenteregi sd se calmeze sau sd-gistdpineascdmai bine relafiile.in general.. nu reugescsi aciic..ffi: te de a minca.ur". ... Benigi ia capul ir.lJrdsc_tupeul pe care il ai!".fi c:a pe care o areg cere. sau a scdpa de propria net'er. in iegetele 9i bag6 *es".setetrag" .ea sesiza 9i de a profita de o astfel de gansi este tipici pentru copiii mai retragi. va in_ cepesd verse sau sh ia raxativeori sd facr foarte mult..geazd problerneie rle aii'rentafie. plingind uqgr: Ben igi [ason I cnua se duc la el gi incearcSs5-i vorbeascd. cu Chad.. copiii iespingi din punct de vedere social.icire. fdrl u upuio ca la o solufie tu .inci smiorcdindu-se.vrea sd se joacecu un alt biiat. .. . o modalitate prin care acegticopii . Aceste fete trebuie sd invele sd i. sPuse Ben cu un ton acuzator' .port p""_ tru a scipa de kilogramele acumurate in urma unei alimentatii nesdnitoase. smiorcdindu-se de . erev in clasa a patra. Renunlarea la gcoaldeste celhai rnare risc irentru copiii cu probleme de adaptare in societate.. comparativ cu 8% dintre ceitalgicopiia2.xi" rou f"r gi simplu cremincaful fdrx m5surS. Cea de-a doua este timiditatea.. pu. pu.i. O asemeneaincapacitate d...apia functioneazd mai bine.iri"i.tdspre o masi goald..rrpArur"u lor decla.e.ffi. Dar Ben nici nu vrea sd audl 9i le spune sd-l lase ir.lt^"]::l:" iiyqe mmca exagerat".t." r.pot avea neinleregericu iubitul fd_ rd s5-gi dea seama cd sint furioase. anxietatea 9i a fi ruginos in societate." Dupd care Benle indreap.puiea rerne_ tlia aceacapacit'ate emofionali ce re lipsegte. O alti cale in aceastdluptd a" . --' acestapoate deveni un obicei emolionar puternic intipdrit..ui.. casS se ascundi in spatele lizilor de gunoi ale gcolii' un grup de fete care au fost martore la acest schimb de cuvinte inIeaica sd aibd un rol impdciuitor.. El igi linge rdnile.. la problemede alim"". rni-a s. tipdBen la Jason.nrr...-u. 9i . chiar cind le pot desluseascd citi. te.iroare.ffi. Ben se duce in sala de mese/acolo unde fason Chad minincd.cd daci ne udr"ri* direct problernelor.300 Al-fnbetul cmofional Cos tur ile analfabetisnnt lui emo f ional 301 Leon. gtiu str o de_ pSgeascd eficient.."fi". lombinatia intre o constienhzare interioarr nesatisfrcdtoare . t Dar cind acestobicei de calmare interacfio neazlcu frustrdri_ le pe care le trdiesc fetele pentru a rdmine subtiri. unul este sfirgeascd inciinalia ipre iegiri minioase 9i percepereaunei ostilitdli chiar 9i acolo unde ea nu existd de fapt..tt'rnt singural.. Cind copiii de gcoali cu prieteni pulini au fost intrebali cum s-ar manifesta dezgustul . 25% dintre copiii nepopulari in gcoalaprimari au renunlat la gcoali iirainte de terminarea liNici nu-i de miceului. Ceea ce este insd cel tnai grditor in privinla lui Ben este incapacitateade a reacliona la efoittrrile lrri ]ason <iea indrepta lucrurile .Mi-ai zis toatd sSptdminacd o si te joci cu rnine 9i m-ai min!it. Tiatarn.aru1ri". O cercetarea ardtat ia. Rata renunl5rilor la studii printre copiii care sint respingi de colegii lor este de douE pind la opt ori mai mare fali de aceeainregiitratd in rindul copiilor care au prieteni.intreab5 Tason. nelinistite iau deprimate _ traincl doar o furfuni emoJionaldsubtilS. lor emofionale ar. are putini prieteni si tocmai a auzrt de la amicur lui ]ason cd nu se vor juca impreuli in pauza de prinz .'miinigi se prdbugegtein lacrimi. invafd si se simti "u mai bine mincind..i siabele capacitdii d5 3daptare sociali coriduce ra faptul c5 acestefete.. A9a cum am vdzut..Pentru ci m-ai min!it". copiii sint cei care . indifercnt dacd este vorba de l-'ulirnie sau rie ancrc.cei a cdror timiditaie repetatd ii face pe cei din iur s5 se simta stingherili 9i care au tendinta de a se izola.iuror.agacum am vilzutin Capitolul S. atunci cind sfurt nernulfumite a" pri.dar de din sala fuge ignore si-i hotirit urechi. Sigur cd este un moment foarte intens.ur"'* mai mi'incd deloc .De ce?"..aceastafiinci o posibilitate ci"e a simti cd existi un oare_ care control asupra sentimentelor cople. d" exemplu. . au un repertoriu foarte limitat de reaclii.pus ea. in schirnb.

. Dar pe cei care sint in pernanenfd exclugi gi respinsi. E de infeles cd acei copii care sint respingi dau d.consecinlele faptului cd sfirgesc Pl".cum si ne rezolvim neinlelegerile giii ne impirtigim cele mai profunde sentimente . de exempl1. in viald. lalfi..oiii de grddinifd li s-a cerut sd explice cdile prin caregi-ar putea face prie"tenisau ar putea s6 nu se batd. In vreme ce copiii care nu au aceastdinclinafie spre viafa sociald .ur" tr".ovadd de multd anxietate 9i de multe griji. cei mai pufin populari au dat interpretdrile cele mai pulin convingdtoare. inca_ pacitatealor sociald devine un fel de profefie. statutul de piria. li s-a spus tufuror cd cei alegi sint un fel de . in ciuda incapacitdtii lor de adaptare. cei care au prieteni putini 9i timpurie.cei . in care s-a ocuPat de copiii nepopulari 9i care se pare ci au avut rezultate poziiivea5. acestlucru nu se iplica acelor copii . Copiii care sint exclusi din acest tdrim al in_ vifdrii sint inevitabil dezavantajali. -erau invilali sd aclioneze in anumite feluri Pe care Copiii Asher le-a descoperit a fi tipice copiilor indrxgili.iu mult mai bun al shndtdlii mintale de la L8 ani .Copiii au mai inceicat sd creeze condilii agreabile social in timp cb ju- .care p-ermanentau probleme de descifrur" de reacgie 9i la emotii . $i. Desigur cd majoritatea copiilor vor sd cigtige un joc . ii urmdregte in tofi anii de gcoald. Afunci cind copiilor li s-a cerut sd interpreteze tristelea.sd faci sd fie joaca mai amuzartt6". De exemplu. fiind totodatd deprimali gi sin- guri.. in primul rind. apropierea de prieteni 9i tumultul din momentele de joacd glefuiescialentele socia_ le gi emolionale care vor duce la ait tip de relafii interpersonale mai tirziu. in aceastdad.chiar cind toli ceilalgi mai solidi).rr.din primele noastre relalii apropiate cu prietenii de acelagisex. studierea copiilor nepopulari la joaci a au exemplu.. ..sfirgescca peisoane izolate din punct de vedere social. mijoritatea copiiior pot sd isi relini reacliile emolionale pentru a nu submina relatia cu prietenul de joacd. fiind . cd . Cind unor. in situalia in care doi copii voiau aceeasi jucdrie.prieteno9i. ei continud sd facd acelagi luciu care nu a funcfionat nici in trecut sau vin cu solufii gi mai inadec_ vate=. ci sint mult mai inclinati sa trigeze decit cei3lelut.. dureros. cea nu este respectivl (chiar dlcd prietenia tele ANTRENAREA PENTR U PRIETENIE Existd speranfe gi pentru copiii respingi. moarte o felul tot de boli de cronic sd fie afectali 9i A9a cum sublinia psihanalistul Harry Stack. doar printr-o perioadd temporard de marginalizare. De fapt. Nu elte deci de mirare cd asemenea copii se simt neajutorati cind este vorba si igi facd prieteni.in f.Un prieten conteazd. sd zimbeasci 9i sd-giofere sprijinul sau sd dea sugestii ori sd incurajeze.amuzanli gi amabili". a9acum am vdzut . vedea ce a pentru copil celdlalt pe priveascx hrdgul atunci cind celilalt face bine un lucru.. reaclia copiilor evitafi a fost aproximaiiv urmdtoarea: ..se dau mari. liudin_ du-se peste mdsurd. Pentru a evita stigmatizarea copiilor.dar fie cd ei cigtigd s-aupierd.antrenamentepentru prietenie"..tttit'rdi. prin care Seincerca si se afle ce anume se poate face pentru ca joaca sd fie mai plicut5. a organizat o serie de . tr cazul in care nu erau de acord cu regula jocului.in clasa I treia 9i a patra gi le-a linut gasecursuri despre cum . cit de popular este un copil in clasa a treia Pare a ii . Stiven Asher.consultanfi" ai acestui curs. gi astfelrateazd una dintre Posibilitilile esenliale de a se dezvolta din punct de vedere emointorc spalionalas. acegti copii dispun de foarte puline criterii de i acliona emofional: ei nu par deloc amuzanfi 9i nu gtiu cum sd-i faci pe ceilalti si se simta bine si in largul lor. in toc sd invele noi abordrri in a-gi face prieteni. furia sau rdutatea. psiholog la Universitatea din illinois. copiii nepopulari .azele in mod riscd singuri sint re ale vielii. Dar copiii care sint respingi din punct de vedere social au doar jumdtaie din ganselecelor de-o virstd cu ei de a avea un prieten bun in acegti ani din gcoalaelementard.Arde-i un pumn!.. sd spund ceva face. sx-si aminteascd si vorbeasci 9i sd sd asculte 9i s5-l puni intreblri ieluilalt copil in timp ce se ioacd.sau vagi incercdri de a obgine ajutor din partea unui adult.mai eficient decit evaludrile profesorilor 9i ale asistentelot decit rezultatele de la gcoali 9i IQ-ul 9i chiar mai eficient decit rezultateulterioale testelor psihologiceaa.302 Alfubetul emolional Costurile analfabetismului emolional 303 gi furia pe chipul lor.url ceilalti copii se codescsd se joace avut rdspunsuri autodefensive atunci. erau incurajati se t" gindeascd Ia sugestii alternative 9i sd faci unele compromisuri (in loc sd se certe). ei au mimat gregit de mult mai multe ori decit copiii indrdgili. El i-a identificat cei mai neindrXgili elevi d.invdlam cum sd ne negociem relaliile intime . cd nu gtiu sd piardd.evxratdloterie de a fi pldcuti de allii. cind cigtigi. i fi margin alizali sint potenlial mai mari pe masurd ce copilul intrd in virsta adulta..

un semn de speranli pentru majoritatea copiilor respingi este cd ei pot intra in cercul prieteniilor cu unels elemente emolionale de baz6 deja asimilate. decit pentru . peste 90% dintre adolescenfi au gustat aicoolul au devenit alcoolici. Aceastd metodd nu este o curiozitate izolati. au fost inregistraf. O teorie gtiinlificd actual5 spune cd aceia care i9i fac un obicei din consumul de alcool sau de droguri.nici unul nu era intr-adevdr vedetd iegiti din comun. dar nici unul dintre ei nu mai era respins.a8. chiar 9i (poate mai ales) in cele mai elegante.atafeascd expresivitatea emolionald.. In StateleUnite.factor ce sPoregte riscul de a se ajunge la consumul de droguri in orice cartier.. pini ta legin. Prin experienlele lor timpurii. una dintre tehnici: se pune un furtun de grddina h un butoi. numdrul tinerilor care se drogheazl a crescut foarte mult in anii 1980 9i existd o tendinld permanenti de scidere a virstei de la care se incepe si se consume alcool.prin progro*rr sdu. Acest minicurs de infelegere cu ceilalti a avut un efect remarcabil: un an mai tirziu. u" *"i.r_ iari in claselelor." ar.1 a constatat ci doud cincimi crintre studenli beau cite gapte gi chiar mai multe sticreodatd.. incercfurdu-le.. ca pe o modalitate de a-9i calma anxietatea. unde drogurile se vind la colgul sfri'zii.sau amindoi . devenind tot mai clependenfi. Pentru majoritatea alcoolicilor gi drogalilor.'r"spir.4"/" americani care au incercat cocaina. cam jumdtate dintre studenli si aproape 4A"i"dintre strrclentese imbatd cel pulin de doud ori pe luniae.977 ta. psiholog la universitatea EmoryaT.legii. dintre milioanele de tare.totul este o chestiune de regLre find."i dir. Un sondaj din 1993a constatatcd 35% dintre studenteau declaratcd nttrnai 10% ficeau asbeau ca sd se imbete.au biuts0. in vreme ce in 1. LJn alt termen ar putea fi cel de . mai pufin de 5% au devenit dependenlis2..drogui . folosescacestesubstanle ca Pe un fel de medicarnent. din celeciteva sute de elevi din claselea 9aP- .degi pufini dintre cei caplaseazd.De unde provine diferenla? Cu siguranfd cI aceia care locuiesc in cartiere cu o mare rati a criminalitalii.Astfel. copiii care fuseserapregdtiti ." p" git in zece secunde.alcoolici. Unii vor deveni dependenli dupi ce un timp au fost traficanli mdrunfi. drept pentru care cantitatea unei cutii de beie . allii pur 9i simplu pentru cd in felul acestaau mai ugor accesla cultura celor de o seami cu ei. minia sau depresia. riscul de a se ajunge la dependen!5 este mult mai mare. citiva paria din punct de vedere social erau pregdtiti sd-gidezvolte ca_ pacitatea de a distinge gi de a reacfiona cJrect falade sentinren_ tele celorlalfi copii. ajung la un anumit dozai chimic ce poate potoli sentimentelede anxietatesau de melancoliecare ii chinuiesc. rdmine problema care dintre cei ce se dedau acestorpldceri ademenitoavor aiunge la o dependen!5 serioas5? re. de exernplu.necd. siguq. dar numai 1.unu din trei studenfi bea ca sd se imbete.Totugi. iar traficanfii sint un fel de model local de reugiti economicd. zitate poate avea rezultate deloc pldcute pe termen lung. Experienla drogurilor 9i a alcoolului pare a fi un fel de ritucuriodar din picate aceastd al de trecerela virsta adolescenlei. programe au dat rezultate bune intr-o proporlie .. se-aflauprinire cei popurari.gi. La terminarea liceului. BAUruRA FI DROGIIRILE: DEPENDEAryA CAAUTOMEDICATIE studengii din campusul universitar spun n bea pind li se tnt. pe casete video in vreme ce incercau sd exprime prin expresia fefei fericirea gi tristelea g_i au fost invdtagi ia-si i*urrr.p"op. $^semenea de 50 pind la 60"t y cregtereapopularitdfii copiilo. care idealizeazd.304 Alfabetul entotional Cos hr ile anal fabefismului entol ion nI cau Marococu c. in ansamblu. Dupr care au pus in practicr acestetarente proaspdt invdfate cu un copil cu iare igi doreau sd se imprieteneasc5. clasemai mari gi par a fi eficiente 9i de folos mai murt pentru copiii inadaptabili din punct de vedere social decit p"rrtr' cei fJarte agresivi.si care fuseseri aregi tocmai pentru cd erau cei mai .befivi inriiti". Copiii. Accidentele pricinuite de alcool sint cauzanumdrul unu pentru deceseletinerilor intre 15 9i 24 de ani51.in vreme ce rr6/"igi spun chiar .adicd a bea o cantitate enormd de bere. De faprt. Acest fapt reprezintd si alte riscuri: 90% dintre violurile petrecute in campusurile universitare se petrecin timp ce atacatorulsatt victima .uncleva re incearcd sfirgescprin a deveni'alcoolici sau drogafi. inceputul dependenlei se in anii de adolescenfd. Rezultate similare au fost constatate si de stephen Nowicki. Aceste programe (cel pulin aga cum au fost ele concepute pind acum) par sd funclioneze foarte bine mai degrabd in cazul elevi_ lor de clasa a treia gi a patra. dupi care li se explica in ce misurd s-au descurcatbine.

u de anx"ietate.u ..tulburare de personalitateantisociali". poate s5-l impingd sd-gi caute prieteni indoielnici . ajutindu-i sd ignore dezavantajele pe termen lung ale bduturii. bdieli .#. In timp ce depresia ii poate determina pe unii sd bea.care regreazdanxietatea . agacum alcoolul le asigurd o linigtire imediatd a anxietelii. efectele metabolice ale alcoolului adeseainriutilesc depresia dupd o scurtd linigtire.este o dorin!5 impulsivd de a cunoagteriscul sau ceva cit mai palpitant. copilul fiind dificil 9i greu de stdpinit in gcoalaprimarS. un studiu de neuropsihologie asupra fiilor de alcoorici care la 12 ani dddea' se-r. a" exemplu.d:11"1 biologic al acestui tipar este o secrefie insuficientd de GABA.Acest tipar se manifesti inci din prima copildrie.rimentatd dru a ardtat cr fiii cu tali alcoorici au un nivel scizut de GABA gi sint 6xtrem de nelinigtifi.pe care adeseao simt .. Acest lucru ar putea explica de ce atit de murti tineri sint capabili sd incerce drogurile gi bdutura fdri si devinh dependenli.u.ozdde dro_ guri are un impact coviriitot ceeace nu se intimprd cu ceilarti.lp""rr" cei care au o predispozilie biologicd.. in utcoot. . S:t cum spunea Ralph Thrter. Multi dintre cgi care au fost la dezintoxicare mi-au spus: <Atunci cind am luat droguri pentru prima dati. cum ar fi un ritm cardiac crescut ca reacfie la stres. un neurotransmifitor. niverul de GABA cregte9i anxietateascadess. aga cum am vdzut.. dar cind beau alcool...medicamentautoadministrat impotriva simptomelor de anxietate"57.alte puncte de vedere. Cei care se apucd de bluturd considerind-o un paleativ emolional o fac cel rnai adeseapentru a-gi calma anxietatea.Faptul cd nu suportd monotonia ii face si fie dispugi sd incerce orice. existiEou6 cdi emofio_ nale care duc la alcoolism.Astfel.rrt:liisig"i. cercetdtorii au ajuns la concluzia ci alcoolismul ce se dezvolti la aceste persoaneestede fapt un .. Ca adulfi. persoanelecu acesttipar mintal (care poate avea legdturd cu deficienlele de neurotransmilitori. precum gi o impulsivitate exagerat. Un studiu f5cut pe 1300de rude de alcoolici a ardtat cd de fapt copiii de alcoolici risci cel mai tare sd ajungd alcoolici.prea pufini . Principala sl5biciune este o impulsivitate nestdpinitd.r. nivel inalt de tensiune.de obicei. intr-adevdr.OlO "::". dind dovadi de o inclinatie care. O a doua cale emolional5 ce conduce la alcoolism provine dintr-o stare de agitalie puterrricd. reaclia lor obignuitl la plictiseald .de impulsivitate gi de plictiseal5. ardta cd biielii prezentau o prourtd funciio..a acestaeste un pact cu diavo-lul pentru o viitoare dependerigar. 9i nu depresia. Un stu_ .r'p. nu numai de alcoolss. ""fiJirirrig"ri Existd anumite tip3re emofionale care parsd-i predispuni pe unii s5-gigrseasci o arinare emofionatx mai a"griue intr_o anu_ mitd substanfddecit in alta. primul pahar"su. $i cum lobii prefrontali au un rol important 9i in funclionarea memoriei . s-a dovedit cd aceia care a\zeautulburiri emotionale mai p_uternice au ajuns 9i la un abuz de consum de substante .. sentiment de bine de scurtd duratd in schimb"r pentru tot_ deauna a viefii.acolo memorindu-se consecinlele diverselor acliuni atunci cind se ia o anumiti hotdrire -.Alfubetul emoltonal tea si a opta care au fost studiati vreme de doi ani.i..u 9i u lobilor fron- 306 Costurile analfabetismului emolional 307 talis6.uy:. care ra rin_ au-apelat la biuturd pentru a-gi potoli nervii. cel pulin pe termen r. Acegti oameni (majoritatea sint bdrbafi) se pling in primul rind de o stare de agitafie.. prea multe sedative cu alcool tocmai pentiu a-9i reduce starea de anxietate. De exemplu.mai ales dacd au dat dovadd de o anxietate cronicd puternicd._ dere psihologic. Ei sint vulnerabili si din. serotonind si MAO) constatdcd alcoolul le poate potoli agitafia. ei poirrru. m-am simtit normal pentru prima datd. Acegti copii de arcoolici beau pentru a se detensiona. acestlucru asociat cu impulsivitatea lor fireasci ii face sd aibd o inclinalie clari spre a abuza de o serie intreagd de droguri puternice. tric Institute si la crinica din pittsburgh: . un factor .uneori ajungindu-se la delincvenli sau la diagnosticul de ." gte ii stabilizea zd dinil. .i*u d. acelezone de pe creier care ar fi putut ajuta la potolirea anxietSlii sau la controlarea impulsivitilii i-au aiutat mai pufin decit pe alti bdiefi.'in vreme ce altii devin dependenli de la bun inceput: cei mai vuln.cu pdrinfi alcoolici. hiperactiv intrind mereu in tot felul de incurcdturi.l pendenfi se pare cd gisesc in droguri gi alcool o modaritate ra_ pidd de a-9i calma emotiile care i-au chinuit ani de zile.o. una incepe afunci cind cineva care a fost foarte incordat gi nelinistit in copilirie de obicei constati in adolescenld ci arcoolur ii calmeazd nelinigtea.irr!rJ. funclionarea lor deficitari poate duce la o inclinalie spre alcoolism. Cer mai adesea sint copiii .psiholog la Western psychia_ . o cu toful alti categorie de droguri sau de...". gdsind o reraxare dia. AceastXdorin!5 nestdvilitd de calm pare a fi un factor emolional de naturd genetici in raport cu alcoolismul.

.. fiind firi soli 9i faia stuiUd).nevoia imperioasXde a lua droguri sau de a consuma alcool inci din start. Problema in asemenea campanii este cd ele vin prea tirziu.9i care poate fi decisiv in d. o g. adaptare de pozitivi ciiate sd se ipropie. impotriva violenlei. in general. pers€verenld optimistd in fala egecuriior 9i a frustrdrilor. dincolo de forlele familiei si de cele economice. inainte ca obiceiul sd devind unul inrdit.rdzboaie". este loteria genelor . Studiereape termen lung a sute de copii cresculiin sdricie in familii abuzive sau de citre un pdrinte i.l 9i aceia care au de infruntat celemai cumplite situafii au tendinla sd dea dovadd de Acest lucru Presupuneo capacapacitaliemolionale esenfiale63. dupd ce problema in cauzd a cdpdtatdeja proporfiile unei epidemii gi s-ainriddcinat in vielile tinerilor. Ctr toate cd predispozilia de a abuza de substanle nocive poate fi in multe cazuri determinati de creier. Dar marea majoritate a copiilor infrunti asemeneadificultdli caPaavantaje.t tot mai deprimate (de obicei.Apdsareasdriciei afecteazd familie: se impulineazd.Evident ci multe dintre aceste fdrd sd aibd aceste citdli sint inndscute. mai recent. In schimbul acestortot mai numeroase. adicd echivalentul rezolvlrii unei probleme prin trimiterea unei ambulante pentru a salva in loc sd se facd un vaccin care ar fi izolat boala de la inceput.eterminareamdsurii in care orice copil sau adolescent este influenlat de acesteprobleme spinoasesau gdsegteo posibilitate de a le supraviefui.sau haoticd sau intr-un cartier sdrac inlesat de delincvenli gi de trafic de droguri. un antidot direct impotriva deprimlrii.. cel mai evidenliat tipar emolional s-a constatat a fi dificultatea de a sthpini minia gi accesele de furie. firegte. ar fi fost mai bine sd urm6m un sistem preventiv. o fire fericitd. Conform unui studiu. asemeneaprobleme. cu atit dependenta era mai puternic5se. impotriva sarcinilor adolescentelor. ceea ce-i face pe ceilalli in societate.uv5 boali mintald aratd cd pin. tendinfd care se prelungeqte 9i seriosviala de la virsta adolesceifei. bdtei 9i amenin!5ri corporale62' gxista insi 9i rolul pe care il joacd competenla emofionali.a renuntirii la gcoald.cea politici 9i eradicareasdriciei gi a altor condilii socialecaredau economicX." urpr".dar chiar 9i atributele temperamentale se pot schimba in bine. Sentimentul cronic de nefericire ii pune pe oameni in gi mai mare primejdie de a deveni dependenfi de stimulenli cum ar fi cocaina.de a calma anxietatea.ffi"!#i!i. s-au declarat tot felul de . mamele iir. Ele sint interventii in momente de criz\. au mai multe probleme de comportament.drept pentru caie se bizuie tot mai mult pe pedep.sentimentele care ii indeamni pe oameni sd se . Furia permanentd poate duce la un alt tip de susceptibilitate.Y{ DRUM in ultimii zece ani. abuziv6. mai nelinigtili 9i iiii ratu. formele de exprimare a_cildurii pirintegti. incredere in sine.autotrateze" prin bduturd sau droguri pot fi stdpinite fdrd sd se recurgi la medicamente. Intr-un studiu ficut pe 400 de pacienli tratati pentru dependenla de heroind gi de alte derivate ale opiului.in cadrul discutiilor membrilor organizaliei Alcoolicii Anonimi. s-ATERMTN ar c1. cum ar fi frecvente furii necontroiate sau distrug"ti d" obiecte. desigur.cel pulin temporar.i inci de la cinci ani sint mai trigti decit cei de seamalor care o duc mai bine. Un studiu fdcut . cu cit depresia fusesemai mare.tlt" lucruri ce le pot fi oferit€ copiilor spre a-i ajuta si infrunte mai bine asemeneainabiliteli irnpovdritoare' sd luam cazul unor tulburdri emofionale. O parte dintre pacienli spuneau cd opiul ii fdcea si se simtd in sfirgit normali 9i relaxati60. asa cum s-a demonstrat de zeci de ani incoace. a9acum am vdzut in Capitolul 14. O cale de intervenlie ar fi. Sdrdciain sine di lovituri emolionale serioasecopiilor: comai speriali. dacd ele ar fi dobindite mai de timpuriu in via!5.. Aceste capacitSli emolionale elementarese pot invSla ca remediu in programele de tratare contra drogurilor 9i alcoolului. de a scdpade starea de depresie gi de potolire a furiei .308 Alfubetul emotional Costtrile analfabetismului emolional 309 medicamente ii linigtesc pe deprimafi . Ar fi mult mai bine.indepdrteazd. Dar in afard de acestetactici unor nagtere (caresint tot mai pulin fuate in seamdpe ordinea de zi social5) existd tot mai *.a drogurilor gi. s-a ardtat cX peste jumdtate dintre pacienlii unei clinici tratali contra dependenlei de cocaine fuseserd diagnosticali cu depresii grave inainte sd ajungi dependenfi. Dobindirea capacitdlii de a trata acestesentimente. oferindu-le copiilor nogtri capacitateade a infrunta viala 9i sporindu-le 'ansele de a evita toate acestesitualii dezastruoase6l' Concentrindu-md asupra locului deficitelor emolionale 9i sociale. abilitatea de a-gi reveni rapid din supirare gi. pe lipete.nu inseamnd cd neg rolul celorlalli factori de risc cum ar fi dezvoltarea intr-o familie divorlatd .rlzboaie" . probleme de care unul din doi americanisuferi de-a lungul viefii.

gi totugi nici unul dintre copii nu a reclamat.dar abordarea optimd ar fi fost prevenireape cit posibil a acestorprobleme incd de la inceput.. estecel care a fdcut aceststudiu gi care mi-a spus: . Acesta era grupul cu cele mai multe necazuri. Marea intrebare rdmine ce am fi putut noi sd facem mai de timpuriu in viala ei pentru ca ea sd nu ajungi in aceastd prdpastiefdrd fund?" Acelagi lucru estevalabil si pentru actelede violentd si intregul gir de pericole cu caresint confruntati tinerii din ziua de azi. copiii cirora li s-a linut un curs mai complex inclusiv referitor la anumite competenle emolionale 9i socialeau fost mai capabili si se apere impotriva ameninldrii de a deveni victime: au reugit sd ceari sd fie ldsali in pace. mai riu decit nimic .i pedofili fac sute de victime.ttervenim de timpuriu in viafd.si ameninfe ci vor povesti ce s-a intimplat gi realmente sd spund ce gi cind li s-a intimplat.Pirinfilor li s-a cerut sd isi informeze .sau de fapt. mul.inclusiv multe dintre cele mai m-arcante ori mai des utilizate .se pare chiar cd au sporit posibilitatea aparitiei unor probleme pe care trebuiau sd le rezolve.993.pentru cd existi o piafd de desfacere. o fatd care sufera de fobie sociali incd din clasaa gasea se apucd de bduturd din primii ani de liceu pentru a-si stipini anxietitile sociale. invSlindu-i. atunci cind vine la noi la cabinet. Un raport in legdturd cu un gofer de autobuz gi cu un profesor de informaticd dintr-un liceu dezvdluie ci fiecare dintre ei a molestat cam 300 de copii in fiecare an . 9i chiar multe. Ei aveaunevoie de o ingrijire intensivd. multe gcoli au inceput si ofere programe de prevenire a abuzului sexual. creindu-seo mini-industrie educalionald.sociolog la universitatea dln Michigan. molestarea a iegit la lumind numai dupi ce unul dintre bdielii care fusese molestat de profesor a inceput si-gi molestezepropria surioard6T.o parte.i 48o/"au suferit de cel pufin o problemd psihiatricd de-a lungtrl vietii lorfl.Trebuie ra i. Informatiile nu sint de ajuns un caz instructiv ar fi abuzul sexual asupra copiilor. carepot fi prevenite.este un mijloc preventiv intr-un sensgrditor. cu abuzul sexual. aproximativ 200 000 de cazuristudiate atent au apdrut numai in statele unite.pentru a-i aju" ta pe copii sd facd ceva astfel fircit sd nu ajungi victime fie ale Cel mai durului gcolii.sd lipe sau si se zbat6.Dar un sondaj nalional ficut pe 2 000 de copii a aritat cd acestcurs elementarera doar cu pulin rnai bun decit nimic . Programele educalionalepentru prevenirea unor anumite probleme cum ar fi drogurile sau violenla au proliferat foarte muit in ultimii 10 ani. I{onald Kessler. pentrtr cd viata ei esteo mizerie. gi anume drogurile gi sexul in rir:rdul adolescentilor. numdrul lor crescind cu aproximativ r0% pean. care atr avut trei sau mai multe probleme psihiatrice deodatd. Desigur cd nu orice dezechilibru mintal poate fi prevenit. pe copii si discearnd intre atingerile . in 1.. dar sint unele. avertrzindu-i asuprh pericolelor care ii pindesc gi incurajindu-i sd le spuni pdrinlilor daci li s-a intimplat ceva suspect. Nu existd un profil unic al co- pilului vulnerabil la abuzuri sexuale. Multe dintre ele insd .esteincd temdtoare.. cei care au relatat pirinlilor ce se intimplase au fost cu jtrmdtatemai pulini decit cei care nu urmaseri un asemeneaPrograp. intre timp a devenit alcoolicdsi drogatx gi este deprimatd. In schimb. intre altele)65.dar majoritatease simt neocrotifi. Cel mai grav afectali au fostl4'/" dintre ei.bune" si . De exemplu. fie ale unui potenlial agresor de copii66. Majoritatea acestorprope informatiile fundarnentale in legSfuri grame se concentreazd. incapabili si rezistepe cont propriu gi izolafi prin ceea ce li s-a intimplat. ci expunerea se fdcea la diverse niveluri de-a lungul anilor de gcoald.rele".Cetre 3t) de ani.informarea in legdturl cu molestarea suferitd . de exemplu. inregistrind 60% dintrt' toate tulburirile psihice si 90"/"dintre cele mai grave 9i cu urmdri cumplite. Copiii careau urmat programe mai complexeau fdcut de trei ori mai multe reclamafii decit cei care nu au fdcut un asemenea curs.ca parte a educaliei sexualesau medicale. Cu acesteriscuri in gind. spre disperareaeducatorilor. majoritatea experlilor sint de acord cd intre 20 si 30% dintre fete 9i cam jumdtate din numxrul bdiefilor sint victimele unei forme de abuz sexual pind la virsta de 77 ani (cifrele cresc sau scad in functie de felul cum se definegte acest abuz sexual.s-au dovedit a fi ineficiente. Acest ultim avantaj . r5u este cd dintre acegti copii care au urmat un asemeneaprogram elementargi care apoi au devenit victime ale unui atac sexual.310 Alfubetul emolional emolional Costurile analfabetisrnttltti 311 pe un esantion reprezentativ de 8 098 americani a constatatc. Un studiu efectuat asupra pedofililor de patruzeci de ani aratd ci ei au in medie cite o victimd pe lund inci din anii adolescen!ei. Cum de a funclionat atit de bine? Aceste programe nu expuneau toati problematica dintr-odatd. in vreme ce estimSrile variazd.

Acestea sint capacitdlile emolionale si sociale cheie pentru intreaga viald gi presupun cel putin remedii parfiale. dar si destuld incredere in sine si capacitatea de a acliona in asemenea momente. ur.T.i inlelegerea comportamentului acceptabilintr-o anumitd situatie. dacd nu pentru toate. Urmdtoarea intrebare este cum ar putea ardta educalia in domeniul emofional.372 Al. identificarea.)6e Capacitdlileemolionale presupun gi congtientizarea de sine.spunindu-i: .cazurile sint similare in ceeace privegte rolul jucat de competenleleemolionale gi sociale. Nu e suficienl ca un copil doar sd gtie ce e .in afari de aceasta.rlsului ar fi cunoagtereadiferenlei dintre sentimente gi acliut'ti gi invSlarea de a lua hotiriri emolionale rnai bune. mod pozitiv. de fapt. chiar si itr fata unui adult care poate incerca sr-l iinisteascd.r6u" in privinla pipiitului. sarpesau sinuciderein aceeagi cini nedorite la rrirsta adolescenfei rioadS. ascultarea tive..sorliu cle cercetXtoii a studiat acestpeisaj. copilul are nevoie de un inireg sir dc modalitSli de a opri ceeace este pe cale sd se intimple -"de la a fugi pind la amenintareacu reclimafia. abordarea lucrurilor din perspectiva altora . Din acestemotive. mai intii prin controlareaimpulsurilor 9i apoi prin identificareareacliilor alternative gi a consecintelorinainte de a acliona. controlul asupra impulsurilor gi aminarea recompenselor. Mtrlte competenle sint interpersonale:interpretareaindiciilor sociale.de exemplu.nu prin excluderea altor rdspunsuri.. simfind cd existi o intreagd relea de iprijin. Dar in misura in care deficienlele emolionale sporesc riscul copilului . Ei tie. Cercetatorii au ajuns la conclu zia cd. s5-gi exprime drepturile 9i lr nu fie pisivi. .9i am vizut cI intr-o mare mdsuri __ atenlia trebuie sd se concentrezeasupra remediilor emofionale. indiferent ce problema anume trebuie prevenit5. cor. cauzeletuturor acestorprobleme sint complexe. competenlelesociale si emotionale au contat enorm. dinamica familiei..Aceste programe i-au invdlat pe copii si giseascd anumite cdi de a-gi rezolva conflictele interpercor. micar pentru majoritatea problemelor pe care Ie-am discutat in acestcapitol. ci prin gisirea lor impreun5. politica sdriciei si cultura strXzii.buie sd congtientizezecind o asemeneasituatie inseamnd'cel-. acoperita intreaga listd a capacitdfilor cheie interpretate ca elernenie de inteligenfd emofionald.ul"i.fabetul emofional Cos t u rile analfab etist nttlu i etno! iona I -1 ^a^ lJ copiii mai in aminunt despre ceeace sint invdfafi la gcoald(tr piii ai cdror pdrinti au procedat a9aau rezistatmai bine amenirrtirilor si abuzului sexual). dach li se va $i intimpla ceva riu e mult mai probabil ca vor povesti. profesori gi pdrinli cdrora li s-ar putea adresa. celc mai bune programe ii invatd pe copii sd-giimpund punctul de r'-edgre. Sigur cX.ur" I sint limitele si si . Grant.i le apere Programele cele mai eficiente au suprimentat apoi informafiile referitoarela abuzul sexual gi invilarea abiiitdtilor esenliale emofionale 9i sociale. Nici un singur asupra unei tip de modalitate de a interveni 9i nici concentrarea singure emofii nu poate pretinde cX rezolvd intreaga problemi. ie gti" . exprimarea si stdpinirea sentimentelor.strpinirea stresului gi a anxietefii.o capacitatecheiein controlurui i*p. (Yezi Anexa D pentru lista completd. intr-un proiect de cinci ani sponsorizat de fundafia w.To1uf e in reguld.. intervenind in diferite proporlii destinul biologic. de a-i face mai increzdtori 9i de a nu se invinui pentru ceeace se intimpli.bine" 9i ce e .capacitatea le. distingind elementele active ce pireau cruciale in reugita unor asemeneaprograme funcfiona1e68. Acest lucnr presupune nu numai congtientizare. Ingrediente active Asemenea constatdri au dus la o alti perspectivd asupra ingredientelor ce trebuie conlinute de un progru* optim du pr"venire. cum ar trebui el si arate pornind de la acele'evaludri imparliale care s-au dovedit cu adevdrat eficiente.i emolionad-ea rezistala influenlele negaatentd. ir"b"*ri." Apoi.r rdu sau nepldcut chiar inainte sd inceapi pipdielile. Alegerea problemelor specifice impotriva cdrora se pot inocula capacitilile emofionale este aproapearbitrar5 .

In unele. consumul de droguri. aceasti temX cere ca profesorii gi elevii si se concentrezeasupra structurii emolionale a viefii de copil .Noud: incintat..cu energie maxim5.. invidia...violenla.Nicole. multe dintre acestecursuri 9i zelul de a le rSspindi provin dintr-o serie de programe de prevenire deja existentein gcoli. in prezent. stdpinirea furiei.7007 West Harrison St.care suslinea ci existd mai multe feluri de inteligenfd. catedra de psiliologie (M/C 285).Studiul social9i emofional".addpostegteo gcoaldparticulard..960.. clidirea. Sau cum spune Karen Stone McCown. sarcina. ci ca un set de instrumente si elemente esentialede inlelegerepentru orice copil. Pe mdsurd ce-siaud numele. Grant a fdcut un studiu al programelor de prevenire si a constatat cd sint mult mai eficiente atunci cind se ocupd de cheia competenlelor emotionale 9i sociale. Universitatea Illinois din Chicago. intervenfiile destinate inilial a se concentra asupra anumitor deficienle ale capacitdlilor * Pentru informalii suplimentare referitoare la cursurile de alfabetizare emolionali apelati la: The Collaborative for the Advancement of Social and Emotional Learning (CASEL) (Grupul de Colaborare pentru Progresele in invilarea Sociald si Emofionali)..Dezvoltarea sociald" la..inteligenfepersonale".Prezent".nu doar ca un remediu pentru copiii careau probleme sau sint definili ca .Pornind de la acestprincipiu. . seTolosegte termenul de.Zece:linigtiti.Capacitilile necesare in viatd" 9i pind la ." Este ora de $tiinfa Sinelui la Nueva School. Asa cum am vizut in capitolul precedent.Migcareade alfabetizare emofionali a scosin eviden!5 termenul de educatie -in loc sd afectiad fie folosit afectul pentru a educa.drficlli".Ideea la vremea aceeaera cd lecfiile psihologice 9i motivalionale erau mult mai profund invXlate dacd presupuneari o experienld imediatd a ceeace fuseseinvdlat in teorie.lucru care de obicei este ignorat in majoritatea celorlalte gcoli americane. fericitd. 15 copii din clasaa cinceastau pe jos in stil indian. g5sirea de solulii creatoarepentru problemele sociale. Denumirea acestor cursuri merge de la . Prin natura sa. elevii nu rispund cu ." . pufin emofionat.Invdfitura nu se poate face izolat de senti- mentele copiilor." . este vineri. o idee incd incipientd. . ca para spori nivelul competenleisc-rciale te componentd a sistemului lor de educalie obignuit .Firul comun estescopul de gi emolionale la copii. ci spun un numir care indicd cum se simt." .$ colarizarea em o ti iI o r 315 $ colarizareaemofiilor Prhtciltnla speranfd n unui poporconstd httr-oeducan tineretuluisdu.renuntareala gcoal5 gi." . consorliul W.. care seamdndcu o versiune in miniaturi a Operei din San Francisco. Subiectul $tiinfei Sinelui il reprezintd sentimentele .gcoali amplasatd in ceeace a fost cindva marele conac al familiei Crocker. neinlelegerile care pot si degenereze in bitii in curtea gcolii. cum ar fi controlarea impulsurilor. mai recent. fiecarein parte avind o anumitd lintd: fumatul la adolescenfi."l $tiinla sinelui este un adevdrat pionierat.]essica... care a inceput sd se rispindeasci in gcolilede pe ambele coasteamericane*.cele proprii gi cele care apar in cadrul unor relafii. care oferd ceeace poate fi numit un curs model de inteligenld emolionali.esteeducat afectul in sine. Alfabetizarea emolionald este la fel de importantd ca 9i invhlarea matematicii 9i a cititului." .Zece:sint in al noudlea cer. creatoareaprogramei de $tiinfa Sinelui 9i fondatoare a Nueva School: . Mai aproape de noi. unu inseamnd prost-disprts) zece. Cursurile de alfabetizareemotionali au rdddcini indepXrtate in migcareade invdfXmint-afectiva anilor 1. IL 60606-7737 .T.. Astdzi au moralul ridicat: .cum se face de obicei la gcoald.. . A9a cum am vdzut in Capitolul 15. Profesorii se referd la cazuri reale suferinla de a fi izolat. a apdrut noua generaliede modalitdti de intervenlie.Strategiapresupune includerea tensiunilor gi a traurnelor din viafa copiilor ca subiect pe ordinea de zi. dinastia care a fondat una dintre cele mai mari bdnci din San Francisco.Patrick. Chicago. in acord cu ideea lui Howard Gardner. tie corectd ERASMUS E un fel mai ciudat de a striga catalogul.

Elevii impr5gtie pe masd piesele de puzzle gi se apucd de treab5. dar nu se ajunge nicdieri. rezultatul ." Dintr-odatd. cine intrerupe. LECTIADESPRE COOPERARE Si compardm un moment de la o ord de Stiinta Sinelui cu ceeace fdceamnoi la ore. Sean. aqezindfiecare piesd lingi pdtratul parlial terminat de care aparlin gi fiind foarte dezamdgili de fiecare dati cind nu se potrivesc." Dagan se duce cdtre grupul care inc5 nu a terminat. Aga pot fi intipdrite invXldturile emofionale.cine e clovnul.Acest lucru se intimpl5 in mare parte pentru cd. O abordare mai sofisticatd gi mai eficientd de prevenire pre-... in principal. creierul le reflectd ca fiind cdi. observatorul grupului. din cite ne mai amintim. iar 9i iar. aratd doud piese din afara pdtratului gi sugereazl. de a le incredinla diverselor pirghii disciplinare ocazionaieale consilierilor gcolari sau ale biroului directorului. sd fie predate de cltre profesori obignuifi. in loc de a trata constringerile existenlei de zi cu zi ale copilului ca simple intruziuni irelevante sau. care ali terminat Jo-An Vargo. lecfiile impdrtrgite sint scurte dar grditoare.31.. . Orele in sine pot pdrea la prima vedere plicticoasegi cu atit mai pufin o solulie pentru problemele dramatice pe care le vizeaz\. incep si lucreze impreunS pentru a completa primul pdtrat gi continu5 pind ce termind. Tucker.colegii chicotesc. care. poarti un tricou pe carese afld motoul. de exemplu. i : Trei observatori care sint familiarizali cu jocul au cite o foaie de evaluare pentru a consemna.ceeace.Se pornesc aplauze spontane cind ultima piesd igi gdsegtelocul gi se termind si al treilea puzzle. inalt gi cu o claie de pir negru pe cap. Un grup de elevi din clasaa cincease pregdiegtesd joacePdtrdleleleCoopbrdrii. supune informalii referitoare la probleme cum ar fi SIDA. mai existd 9i un alt schimb de experienld extrem de intens.. Ei sint in mod clar frustrali. Rahman. predate in mod regulat gi menlinute de-a lungul mai multor ani. cind duc la izbucniri. si chiar 9i acestaaratd mai curind a trapez decit a pitrat. Un al doilea grup depune eforturi solitare. cumva.Fii responsabil".. cu pdrul lui blond gi frumos pieptdnat. au fost executatede psihologi cercetdtori ca simpld experienfi. obiceiuri neurale aplicabile in momentele dure de frustrare sau de suferinte.6 Alfabetul emolional $colarizarea emoliilor 377 emofionale gi sociale care genereazi probleme. pe misurd ce aceastdexperien!5 se repetd. Noul punct de pornire in alfabetizareaemotionali la nivelul gcolilor face din emolii si din viafa in societateo temi ir sine.Cei putefi sd ii ajutali pe cei care inci se mai strdduiesc. Subiectul principal insd gi mereu important este competenfa-cheieprin care poate fi depdsitd orice dilemd specific5: inteligenfa emofionald. ii diminueazl rolul oficial. UN PUNCT DE CONTROI'ERSA Dar pe mdsuri ce orele continuS. cine din grup preia organizarea.un joc in carefiecareechipd trebuie sd aranjeze piese de puzzlq Ei trebuie sd lucreze intr-o linigte desdvirgiti 9i nu sint permise nici gesturile. asemeni unei bune copilirii petrecute acasi. cum ar fi agresivitatea sau depresia. Rahman. fiecare lucrind separat la propriul puzzle. cerceteazd. paralele. urmdtorul pas este generalizarealecliilor acestor programe specializateca masurd preventivd pentru tofi elevii.isi di seama de nbua imagine 9i piesele se potrivesc pe loc in primul puzzle gi apoi 9i in celelalte. Cel de-al treilea grup inci se mai zbate.fiinle umane decente. Intr-un minut gi ceva este clar cd unul dintre grupuri va fi mult mai eficient ca echipi.in acele momente din viala tinerilor cind incep sd se confrunte cu ele. cu chipul schimonosit de concentrare. incetul cu inceful. Dupd care. drogurile si altele asemenea.Astea trebuie si le puneli invers. frenetic piesele de pe masdnabordeazdtoate posibilitSflle.:. profesoara.ii incurajeaz6. sint antrenali in nesfirgite disculii asupra regulilor in privinfa interdicliilor gesticuldrilor. Un singur puzzle este aproape terminat.conteazd. tot puzzle-ul. ilr urma lecfiilor de abordare in echipd pe care le-au primit.. Aceste intervenfii bine conturate. mai mult ca niciodatd pentru viitorul nostru. ProfesoareaJo-An Vargo imparte clasain trei grupe. gi cu Tucker. In vreme ce substanla zilnicd a alfabetizdrii emolionale poate pirea foarte banald. fiecdreiadindu-i-se o anumitd mas5. TensiuneaslSbegte pulin atunci cind Rahman ia doui dintre piese gi le pune in fata ochilor ca pe o mascS.Fairlie gi Rahman trebuie incd si gdseascd coordonareaideald pe care celelalte doud grupuri au intuit-o imediat. Acesta se dovedegtea fi un moment de fumurd in ora respectivd. pot deveni extrem de eficiente ca element de proteclie pentru copii. termind in doar citeva minute.

. zise el scdrpinindu-se in cap pentru a-gi ilustra nevinovdfia. POSTMORTEM: O CEARTA CARE N-AMAI IZBUCNIT in vreme ce un nou. .Nu-i place sd i se spund aga. Nu-i asa?" Ambii biieli au dat din cap afirmativ. da. pe foaia c-le evaluare..Sau inci vd deranjeazd ceva?" . observd tot mai marea agresivitate din timpur schim-vargo bului de replici. observind cd toati lumea deja iegise din clis5.cel pulin dupi pdrerea me a . . . ili dai searna cit efect au ivut lectiile deja invdtate gi de felul cum pot fi invdfate noile lectii intl-rl mod mai profitabil..Sepoate oferi o piesd . rdspunse Tucker.." Elevii de la orele de $tiinla Sinelui invali cd important nu este si evili complet conflictul.intreabd Vargo.simte cd ai folosit un cuvint negativ . observind cr Rahman se uitd la formularul acelaofensator... Acesta este un incident crucial. spuse Rahman cu o voce mult mai blindd acum. in asemeneamomente. Tucker trecuse numele lui Rahman in coloana cu .Vd simliti mai bil:re?".si dai 9i cuiva ceeace crezi cd ii trebuie fdrd sd gesticulezi. se intorc gi se gribesc la rindul lor spre ugX. spunindu-i lui Tucker: .a provocat in realitate tensiunea intre Tucker si Rahman. dar ai transmis un alt mesaj asupra felului in care discutafi. .El a zis cX asemenea cuvinte negative cum ar fi indisciplinat i se par nedrepte.in privinta lui.dar. sigur cd minia lui Rahman merge dincolo de ceeace estesau nuo formd de gesticulare.degi inci nu s-a pomenit .spune Vargo.indis.Cineestenedisciplinat?" Vargo. Biiefii. mi simt bine".isi bulbucd ochii 9i igi umfld obrajii ..N-aveaidecit sd faci asta mai devreme" .Tuckerincearci sd spund ci lucrul ce poate fi considerat ca o indisciplini poate fi 9i ceva care destinde lucrurile intr-un moment dificil. . Rahman simte nevoia sd-i auzi gi sd-i accepfi sentimentele.." Rahman rdspunde cu un ton furios: . tu n-ai spus indisciplinat in sensul rdu al cuvintului.$i fi s-ar fi zis <Fdrdgesticuldri!o.incearci sd spui ceea ce doregti cu un ton care sd riu sune a critic5".ali colaborat foarte bine . dar are deja un ton mai calm la rindul lui. Atunci cind !i-ai dus piesele de puzzle la ochi.asta ru inseamnd cd gesti culezi. lecfiile date in asemeneamomente pline de scintei rdmin in memoria elevilor. Schimbul aprins de replici si linigtirea erau determinate de ceea ce bdielii inv5laserd deja despre rezolvarea conflictelor.Necomunicarea.se maimuldregte in mod caraghios.. Ceea ce de obicei duce la escaladarea conflicteloq. este:. ci si rezolvi neinlelegerea gi resentimentele inainte si se ajung5 la o ceartdputernic5. iar eu fac aqa"..318 Alfubetul emolional $colarizareaemofiilor 319 . degi nu este pldcut si fii etichetat drept indisciplinaf. Tucker a socotit cd este o indisciplind. Rahman nu inghite gdlugca. . face o presupunere. protesteazd ciplinat e atunci cind ne concentrdm cu tolii serios pe ceva. " Vargo subliniazd o modalitate pozitivd de a vedea lucrurile.pofi pur simplu sd pui o piesd acolo unde crezici se potrivegte.Arfl vrut sd spun cd nu era chiar o indisciplind graad". . .cu voceadeja calmatd.. Existd urme ale acestor prime leclii in felul in care Tucker 9i Rahman gi-au stdpinit disputa..grup igi cauti locurile pe scaune.Ba tocmai cd esteun fel de a gesticula". tragerea unor concluzii pripite.Mi se pare cam exagerat. Ce ai vrut sd spui de f.Nu e o critici ..Ecu ochii pe foaia de evaluarepe care Tucker a completat-o gi care . Tircker.Incercind sd ajufi. spune Vargo.a face tot felul de presupuneri..pur 9i simplu sd ii oferi piesa. Tucker di 9i el din cap zimbind." Rahman mult mai la obiect acum." Vqrgo fi:rcearcio noud leclie emofionald. ai pirut mai curind frustrat gi voiai sI destinzi pulin atmosfera. amindoi au fdcut eforturi pentru a-gi exprima punctul de vedere intr-un fel care sd nu in- .Asta ar fi indisciplin5. pentru cd nu fi-a inleles intenfia. un schimb spontan de replici aprinse.A." Apoi adaugd cdtre Rahman: .... ilr vreme ce ceilalgi elevi i9i strinseserdpiesele de puzzle.Aga cum gtie orice profesor bun.. simfindu-se ascultat gi infeles.Mi-a pldcut cum !i-ai suslinut punctul de vedere in disculia cu Tucker. drept pentru care graviteazd in jurui mesei lor. Tucker. Nu l-ai atacat.iispuse lui Rahman:..nedisciplinat.Dar". De exemplu.... insistd Rahman vehement. . Aceastd micd melodramd din cadrul clasei a ajuns la final. ii spune Tucker lui Rahman cu un ton emfatic si apdsat. Vargo disecd Ceea ce tocmai iegisela iveald. transmiterea unui mesaj <puternic> intr-un fel care il face mai dur pentru ascultdtori.apt?" . spunindu-i lui rucker: .. contrazicindu-se.

. Ceea ce putea si fie sdmin!5 de scandal a scos de fupt in eviden!5 stdpinirea de sine a biiefiloa dar gi percepereanuanfelor de rezolvare a conflictului.. stabilind un contact vizuai gi transmitind acele semnaie tXcut.pe mdsur5 ce lucrurile au progresat. Pregdtirea specialdin aceastd direclie ajuti. ii ajutdm pe copii sI infeleagi cd aproape intotdeauna existi gi o a doua reacfie 9i cd trebuie sd caute ce este dedesubt . LJneori. cit gi profesorii pentru aplicareacapacitifilor emolionale dobindite. lucrul cel mai remarcabil este fapful cd atit Tucker cit gi Rahman au incercat sd igi expuni punctele de vedere fird sd se ir:rvinovdfeascdunul pe celXlalt.la un prieten acasd.School. Cind sint mici . lucrurile ar fi putut si iasd cu totul altfel in alte imprejurdri. in vreme ce la inceputul disputei nici unul clintie beieli nu il pnvea pe celSlalt.pentru iucruri mult mai mdrunte. Problemele care apar vari azd in funclie de clasa in care sint elevii.Directoarea de la Nueva. Cam din clasa a gasea. Karen Stone McCown.ascultare activ5". prieteni imaturi. in autobuzul spre gcoald.ci modalitdti de a reactiona in asemenear momente.arenevoie de ceva ajutor pentru a se controla pe sine in momentele de supdrare".. cind e singur in pat. subliniazd Yargo. impreun5 cu o anumiti pregitire special5. oamenii fiind foarte pulin inclinati sd fie atenli la noi informalii sau sd invete noi modalitdli de reaclie . mi-a spus: .in sala de mese. se deschidecaleapentru ca o persoandsi intrebe: .egti jignit? gelos? Copiii invald cd intotdeauna existi diverse alegeri in privinla reacliei la emolie gi cu cit sint mai multe cdi. dar ele il obsedeazdseara.320 Alfabetul ernolional $colarizareaentofiilor 321 tensificeconflictul." fnrcnr. pentru ca momentele cum ar fi conflictul dintre Rahman gi Tucker sd poatd deveni unele profitabile." Pentru cine este familiarizat cu hcegti blieti dificili de clasa a cincea.au inceptit sh dea semnede .mai ales cind sint sup5rafi. cu atit existenlava fi mai bogatd..La orele de $tiinla Sinelui ele pot deveni subiectele zilei. pentrq cd nu are cu cine sd le comenteze. cum ar fi metodele de rezolvare a conflictelor care au reugit sd potoleascd spiritele fin disculia aprinsi dintre cei doi biiefi. izolali sau speriafi. Se subliniazd importanla exprimdrii senti mentelor imediate in agafel incit sd nu se ajungi la agresivitate. cd sint izolafi. AB C-UL INTELI GENTEI EMOTI ON ALE Programa $tiinfei Sinelui existi de aproape 20 de ani 9i este un model de predare a inteligenlei emolionale. Daci sint in clase mai mici.sd se insulte sau sd !ipe. Chestiunile pe care elevii le pun in disculie pot furniza exemple vii. apar noi motive de ingrijorare . care ii dau de infeles vorbitorului cd este ascultat. gi anume clarificarea copiilor in ce privegte sinele 9i in relaliile cu ceilalli.gi . sau situafii nepldcute pentru cei mici (. egti cu nervii in pioneze gi incerci sd asculfi bine.lecliile sint surprinzdtor de sofisticate. doi sau trei. sXinvinovSlesti sau si sari la atac. Copiii din ziua de azi ajung si se minie . stdpinindu-te sI !ipi.Inima bate foarte repede. la care se pot referi atit elevii.N-afi vrea si discutim despre felul cum vd simlili azl?" Daci unul dintre elevi doregte si rispundd (nimeni nu este obligat sd vorbeascd dacd nu vrea) acestlucru permite scoatereala iveald a ceeace este .Oricine..afirrnarea"si ascultareaactivd au devenit pentru acegtibiieli nu doar nigte vorbe goale dintr-un careu dc cuvinte incrucigate .Du-te. cind este mai mare nevoie de ele.. .adult sau elev in clasa a cincea. care este flexibil..!" sau la o bitaie cu pumnii ori la un abandon prin pdrdsirea inciperii...gi ocazia de a gdsi opliuni creatoarede rezolvare. Punind acesteinstrumente in acfiune.. asta indici faptul cd se simt groaznic . pentru cd trebuie dobindite anumite abilitefl. Acestea sint intimpldri de o importanld capitali in viala copiilor gi se desfdgoar6de obicei ir afara gcolii . de obicei totul pornegte de la faptul cd au fost necdjifi.8eiefii mai mari s-au luat de mine". miinile transpir5. Fiecaredintre acestedisculii reprezintd un profit potenfial in privinfa scopului explicit al cunoagterii de sine.sau chiar si mai rdu .sentimente de suferin!5 datorate faptului cd o fatd nu le-a acordat o intilnire. $i nici ntr au ldsatca sentimentelelor sd ajungdla un disprefuitor ..Cel mai adesea copilul nu impirtigegte acestegriji.Prietenii mei fumeazd gi incearcdsI md convingd gi pe mine").. Acest mod de a face o afirmafie (altcevadecit agresivitateasau pasivitatea)estepredat la Nueva Schooliricd din clasa a treia. privindu-se unul pe celdlalt. Stipinirea in domeniul emolional este extrem de dificili.Cind linem cursurile despre minie.. . Cursul are gi un plan de leclie.unu...onAnnrzrLEr La inceputul fiecirei ore de $tiinfa Sinelui cifrele nu sint intotdeauna atit de mari ca la inceputul capitolului.

fumatul gi sexul. unde fiecare copil. Tioup este amplasatd intr-un cartier de muncitori sdraci.Care sint cdile sindtoase de a depisi stresul. sau i9i pot programa calculatoarele pentru a asculta muzicd. inclusiv a inv5la sd asculgi 9i si pui intrebiri: distingerea intre ceeace se spune sau se face gi propriile reaclii gi judecifi. fiecaredi un test socratic. Una dintre intrebdrile dintr-un examen recent a fost: . de la Olin BrassMills la Winchester Arms. Dar in afard de acesteavantaje strict legate de invdfxmint. Un punct major este stabilirea relafiilor. Foarte aproape de campusul universitar Yale . care era atit de preocupat de talentul in rezolvarea problemelor emolionale. in sensul recunoagterii sentimentelor 9i al construirii unui vocabular pentru ele. precum gi respectarea diferenlelor in felul in care oamenii simt anumite lucruri. viata in sine este examenul de diplomi. ca in multe alte orage. Elevii de aici pot pune intrebdri din domeniul fizicii fenomenelor cosmice.)2 Subiectele predate cuprind gi congtientizarea de sine. precum 9i determinarea legdturilor dintre ginduri. atmosfera de la Troup PresuPuneun interes la fel de mare pentru invdfituri .gcoala se mai numegte 9i Troup Magne Academy of Sciencegi esteuna dintre cele doui gcoli din district unde sint atragi cei mai buni elevi din clasa a cincea pinE la a opta din intregul New Haven pentru o Programd special imbunitiflte in domeniul gtiinfelor. minia 9i tristefea. in prezent. cind elevii se pregitesc 'sI pdriseascdNueva Schoolgi si plece la liceu. afirmarea lulcruriloq. dar 9i geografic. durerea care genereazd. albii au fugit de suburbiile New Havenului la gcolile particulare. in anii 1980. la Troup.322 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor ALFABETIZARE A EM O TI ON ALA 323 Lista de conlinut a Stiinlei Sinelui este aproape punct cu punct identicl cu elementele de inteligenld emofionald . La $tiinla Sinelui nu se dau note. care e departe din punct de vedere social gi economic..un grup de psihologi gi de educatori de la Yale au gindit un Program de Competenli Sociald. care in anii 1950avea 20 000 de oameni angajali in fabricile din apropiere. New Haven. a rezolvirii conflictelor gi a negocierii compromisurilor.i. minia) gi invilarea modalitifilor de a sttrpini anxietdfile. locurile de munci s-au redus la mai pulin de 3 000 gi odati cu aceastaa scdzut 9i orizontul economic al familiilor care locuiesc acolo. precis cd ar fi fost de acord cu acestcurs. Nu mai esteLn sim- . precum 9i dobindirea artei colaboririi. de Nueva School. Pe scurt. s-a scufundat in sdrdcie. cea a increderii exageratede sine). o serie de cursuri care se ocupd practic cam de aceleagisubiecte ca 9i cele din Programa $tiinfei Sinelui de la Nueva School.un examen oral de cunoagterede sine. pozitivd 9i totusi realistd (astfel evitindu-se o capcand des intilniti.gi nu furia sau pasivitatea. Un accent se pune gi pe stdpinirea emofiilor: inlelegerea a ceea ce se afl5 in spatele unui sentiment (de exemplu. Ca rXspuns la acest adevirat cogmar urban.droguri 9i violenld. Congtientizarea de sine imbracd gi forma recunoagterii punctelor tari gi a celor slabe. ca de altfel multe alte oragemuncitoregti din Noua Anglie.95o/"dintre elevi sint negri 9i de origine hispanicd.precum gi o privire in perspectivtr asupra sinelui. O calitate sociald cheie este empatia. inlelegerea sentimentelor celorlal! si insugirea perspectivei lor. Aristotel. oare competenla emolionald poate fi predatd acolo unde este mai mare nevoie de ea. ilr capnut oRAstrLUt E de inleles ci scepticii vor intreba dacXun asemeneacurs de $tiinla sinelui ar putea sd aibd efecte gi intr-un cadru mai pulin privilegiat sau el are efecte doar in micile gcoli private precum Nueva. drept pentru care. gi aplicarea acestorinformalii in deciziile referitoare la subiecte cum ar fi drogurile. intr-un fel sau altul. furia 9i frica?" Daci ar mai fi trdit..care rePrezintd insd un cu totul alt univers -. sentimente 9i reacfii. La Tioup insi legitura dintre subiecte esteadeseamai directd si mai dur5.Descrieti o reaclie corectd pentru a ajuta un prieten si rezolve un conflict cu cineva careincearc5 si-l convingd sd se drogheze sau cu un prieten cdruia ii place si tachineze" sau: .9i cu calitdlile cheie recomandate ca preventive pentru diversele capcane ce ameninli copiii. (Vezi Anexa E pentru lista complet5. a afla dacd gindurile sau sentimentele sint hotiritoare in luarea unei decizii.prin intermediul unei antene de satelit care are legdfurd directd cu astronau[i de la Houston. in haosul total din cadrul gcolilor publice? un rdspuns ar fi o vizitd la Augusta Lewis Tioup Middle School din New Haven. este mai talentat decit ceilal. Mai exact. prevederea consecinlelor alegerilor alternative. Dar la sfirgitul clasei a opta. Un alt accent se pune pe asumarea rdspunderii hotdririlor 9i acliunilor 9i transformarea lor in implicdri trup 9i suflet.

atit de des intilnit.Zond fdrddroguri.. pe fefele copiilor apar expresii de fric5.. Aceastdleclie elementard face iegitura dintre un cuvint gi un sentiment gi dintre sentiment gi expresiafaciali potrivitS. ca tofi ceilalti profesori de clasaa cincea. Sprincenele Apar riduri pe mijlocul fruntii. ingrijorare. 9i pe ceie de gcoalS. copiilor li s-a dat ca temd sd aduci fotografii din reviste cu diverse persoane pentru a li se explica cum sd vorbeasci despre ce exprimi chipul respectiv. $i totugi poate sen'i ca antidot fald de un burprinzdtor analfabetism emotional. cei care au sIDA sau au furcasdbolnavi de sIDA . Andrews a intrebat: .l mai ridicat procent din statele unite de femei bolnave de sIDA. De exemplu.Cortfuzie". ceeace poate pdrea de la sine infeles gi cd n-ar trebui invSfat.itgi copiii au acasr o situalie extrem de haoticd.care se tine de trei ori pe srptdmind. in ciuprograme imbogdfite. pe care le-a scris pe tablX . a rdspuns o fatd zimbind.Asta gtiu ce inseamnd. tr. ca de altfel toate gcolile din New Haven.Cind vorbegte toat5 lumea in clasi"..Cq o zi inainte. Oare cind se simte un profesor enervat?" . .. astfel incit in unele zile pur gi simplu nu reugescsd ajungX la gcoali..r 91 y"gi felul de probleme iminente intr-un asemeneaorag. adesealovesc . surprindere 9i dezgust. de altfel. pentru cd ei imitd imaginile 9i respectXintru totul reletele exprimdrii prin intermediul muscuiaturii faciale a fieclrei emolii in parte..r. furie. trcercind si-i atragi atenfia pentru a da rispunsul. spune Collins.324 Alfubetul etnolional S colar izare a em oliilo r 325 plu exerciliu educationalatunci cind se lin orele de educatie st. . Pe o coloand se afli chipurile unor bdiefi 9i ale unor fete. elevii ridicau sus miinile. pe care scrie.. gi o parte dintr-eelevii de aici.Oboseald". . . Andrews a trecut la o foaie de evaluare.acestlucru. ." La etajul al treilea al gcolii de cdrdmidd aparentd. dou. cu care copiii se confrunti in realitate.si de altfel.Predau in gcoala asta de 20 de ani. dezgust 9i o descriere a musculaturii faciale activatein fiecaredintre acesteexemple: . entuziasm.Anxietate".a. Durii din curtea gcolilor. .N-am mai putut gindi limpede". FdrX sd-gi iasd din ritm. Agezali in blnci de cite patru locuri.inseamnd ci se deschide o cale spre conversalie. orice vizitator este acel sefirn de circulalie in forlf de romb galben..Uitagi-vdla cartierul dsta centrez doar asupra problemelor de invdtdmint itita vreme cit existi probleme grave. . |oyce a sPus: . tristele. surprindere.. . elevii de la Troup se luptd cu t. Lecfia de azi estedespreidentificareasentimentelor. dar de indatd ce un copil i9i va da seama cd existd un profesor care i-ar putea asculta problemele emolionale r. Atunci cird a addugat pe lista de pe tabldfrustrare. se predd in aproape toate gcolile in cadrul lecliei introductive de psihologie . toli au ridicat mina. |oyce Andrews igi conduce elevii de clasa a cincea la ora de competenld socialS. Cind pe listd s-a addugat cuvinful eneraare.a urmat un curs specialclevard pentru a sti cum sd predea. in cazul in care nu est(. in timp ce mi intimpind.|EAMA: . fiecare exprimind una dintre cele gaseemolii fundamentale fericire.DupI ce au adunat temele.Cigi dintre voi s-au simfit vreodatd frustrafi?"..in schimb. . si bdrbiatrasi in spate. si colturileinterioare Ochii sint deschisi sint ridicate9i inrpreunate. xuali la clasa a opta 9i elevii afld cum luarea de hotdriri pers.tristefe.. dar exuberantaei sugereazdfaptul cd subiectelede competenli sociali sint pentru ea mai mult decit firegti. Daci un profesor este nesigur in privinta predirii unei lecfii. Aceastd leclie provine din chiar studiul lui Paul Ekman asupra expresiilor faciale.r aceasti boald . Andrews a fdcut o listtr a sentimentelor. o parte dintre mamele care igi trimit copiii la Troup au dei... teamd. La usi std Mary Ellen Collins. de-a dreptul dezastruoasr. consilierul gcolii fel de avocat al poporului care se ocupi de problemele speciale pe mdsuri ce ele apar gi al cdrei rol presupune gi ajutaiea profbsorilor in ce privegte programa de competenld socialx. New Haven ire ct.3 Pe mXsurd ce pozele sint trecute in revistd.m. Guraestedeschisi seridici in sus..nu sint siguri cd vor comenta asta in timpul disculiilor despre sIDA. mai lineli minte. Collins va veni la ore gi ii va arita cum sl facd.d.. fericire 9.Si ce ali simlit in acele momente?" Rdspunsurile au venit in cascadi. minie. nale ii poate ajuta si evite boli precum sIDA. rareori se intimpli asta in claseleprimare. .gi s-a adresat intr-un ritm rapid celor optsprezeceelevi care reugiserdsh vini la 9coal5in ziua respectivi. semnul cel mai vizibil care frapeazd. Capacitatea de a numi sentimentele pentru a le distinge mai bine intre ele esteo calitateemofionali cheie. Andrews.

. cum te simti cind egti tachinat gi impdrtisirea senti'mentelor.unde ea gi colegele sale au fost incurajate s5-9i scrie nemulfumirile 9i problemele.Ea i-a fost depusd in mod anonim in . dindu-le indicii profesorilor pentru a deschide subiecte cum ar fi empatia. este o expresie molipsitoare in primele clase . in genet'alin cartiere cu aceleagiprobleme ca aceleaale New Havenuluia.Ursuleful. in vreme ce subiectele mai profunde pot fi negociate.lnceteazlt" oRARUt EMOTTONAI . cei din clasaintii ascultd la lie ora de citire povestea .nerdbddtoaresd se joace cu prietenul ei care hiberneazd.este Proiectul de Dezvoltare a Copilului. Aici. o altd modalitate de impletire a lecliilor emolionale cu structura vielii gcolare este aceeade a-i ajuta pe profesori sd regindeascdmdsurile disciplinare pentru elevii care nu sint cuminli. explicarea sentimentelot rezolvarea conflictelor . cinstite de rezolvare a acestor dispute m6runte. in cursurile de sdndtatesau de gtiinfd.cutia sa pogtald" din clasd.la unele claseprograma materiei Dezvoltare Sociald se imbind cu cea a altor cursuri.dar sint strecurate in strucfura viefii gcolare. la urma urmei. . iar fetele care ajung la pro blemele de alimentalie nu reugescsd discearnd ir:rtreminie. cum ar fi puterea de concentrare. Proiectul s-a aplicat initial in Oakland. O serie de aventuri duc la deschjdereaunor subiecte cum ar fi cele despre timiditate.de fapt o cutie de carton vopsiti . strategia care iese la iveald in privinla educafit'i emolionale nu ar fi cea a crexrii de noi cursuri. Istorioara este folositi pentru a provoca o disculie despre prietenie 9i despre ceeace simt oamenii atunci cind li se face o glumd.Eu intii!".controlarea impulsurilor. recunoagterea nevoilor prietenilor.o posibilitate de a observa cd existi mai multe cdi de aplanare a unui conflict. sau despre ce ar trebui si faci pentru a fi acceptati. Ideea imediati este ci existi gi cii imparfiale..gi anume se invatd calitdlile principale. in studiile socialt' sau in alte cursuri standard. pentru ca intreanigte cii ga clasd sd vorbeascddespre ele gi sd incerce sd gdseascd de rezolvare. Unele proiectede dezvoltarea capacitdliloremolionale 9i sociale nu au programd sau ord de curs ca materie separatd. Broscuta. Aceastddisculie nu menlioneazi numele celor implicali. Lecliilt. California. profesorul subliniazd faptttl cd toli copiii au asemeneaprobleme din cind in cind gi trebuie sd invele cum sd Atunci cind vorbesc despre ceeace simt cind sint le depdgeascd. ca fiind ostile.. stdpinirea impulsurilor pentru a putea invdla bine. pentru ci ei interpreteazd gregit rnesajeneutre gi unclt. emotionale se pot integra in mod firesc in orele de citire sau dt' scris.. $i cum aceastaeste o posibili abordare. au ocaziasXincerce noi solulii la acestesituatii .Broscula9i Ursulelul se imprietenesc".9i ci existi c5i mai bune de disciplinare decit cele coercitive. O parte dintre lectii se lin irr cadrul orelor de matematicd . Se pornegte de la ideea ci in programul de Dezvoltare a Copilului apar asemeneamomente tocmai potrivite pentru a-i invdla pe elevi diverse aptitudini care le lipsesc . Existd deci un mesaj pozitiv. copiii o folosesc la rindul lor pentru a tranga alte neinlelegeri (. chipuri.motivarea la invi!5tur5. ci de a amesteca lecliile despre sentimentegi relafii cu materiile predate. Un model al acestei aborddri curs de competen!5 emolionald gi sociald esenlialmente invizibil . Astfel.326 Alfubetul emolional $colarizarea emofiilor 327 Ia minie. ii joacd o fest6." Aceastdplingere dureroasd aparline unei fetile de clasaa treia de la gcoalaelementari fohn Muir din Seattle. cum ar fi citirea sau sindtatea.ca sd-l trezeasci mai repede. iar cel care o nimeregte intrd primul. stabilirea unei perspective gi afecliunea. Un profesor care vede trei elevi de clasa a treia impingindu-se ca si ajungd mai repede la coadl in sala de mese ii pune sd ghiceascl o cifr6. ven materia Leclii pentru Via!5 esteseparat6. precum gi de rezolvare a neintelegerilor. e de inleles cd unii profesori s-au simlit mulr prea incircali pentru a mai face ore suplimentare pentru incd trrr curs.Astfel. an xietate si foame. in vreme ce la gcoliledin New Ha. 9i in prezent este experimentat ir mai multe gcoli din intreaga !ard. creat de o echipd condusi de psihologul Eric schaps.Prietenii mei Alice gi Lynn nu vor sd se joace cu mine.. de exemplu. in schimb.dacl nu cumva ea persisti gi in restul vielii sub o formd sau alta).Un plan de programd oferd povestiri tot mai sofisticate de-a lungul anilor de gcoali primari 9i gimnaziald. ALFAB ETI ZARE EM O TI ON ALA DEGHIZATA Cu o programi ce a fost aglomerati de noimaterii 9i subiec te la ordinea zllei. Proiectul oferd un set de materiale care se pot adapta in funcde cursurile deja existente. altul decit autoritarul gi mereu prezentul: . izolali.

aminarea selor.pentru cI este un moment de foarte rnari schimbdri in biologia copilului 9i in capacitSlilesale de gindire. psihiatru 9i pregedintele corporaliei Dr.tJate avind nevoie de capacitateade a se comPara pe sine cu allii.si preocupirile lor se modific5. cea mistr g?ndeasciprin comparalie ci ar fi o . Asemenea intervenfii funcfioneazd mai bine afunci cind se reugegtestabilirea unui orar emolional al dezvoltdrii6. Repertoriul sentimental al noului-ndscut este relativ primitiv comparativ cu gama emolionald a unui copil de cinci ani. pe de o parte. gelozia qi invidia.i o agendd de lucru prea rigidi ar putea fi nepotriviti in cazul realititilor copildriei. in special cognitive.sentimente precum nesiguranla gi umilinla. Nu este vorba doar de o schimbare exterioar5 care Provoaci aceste comparalii. mindria 9i increderea . ctrsnicii mai fericite 9i puterea de a cigtiga mai bines.pentru c.cu alte cuvinte.fi popularitatea.' Printie capacitalile esenliale ce se pot dobindi recomPengcoali se numSrd. Un argument puternic ar putea fi o subliniere mai sistematicha capacit5lilor sociale. ipnr. respectiv cel al gcolii sau al gradinifei. astfel incit cri zele gi chestiunilecareapar si devind subiectul orelor. Carnegie. de fapt pitrunde intr-o lume a comparaliilor sociale. Aceasta este o virsti la care. Anii de grddinild fac sd se ajungd la o perioadi de virf a dezvoltirii .gi emolionale in programele de grddinild cum ar fi HEAD STARI aga cum am vizut in Capitolul12. capacitdfile emolionale cum ar fi empatia-9i autoreglarea emolionile incep sI se formeze practic incd din prima iopilhrie. de-a lungul intregii perioade a copilXriei 9i pini in primii ani de adolescenle . ci 9i de aparilia unei capacitxli cognitive: ugurinla de a se comPara cu uilii it privinla inumitor Calitdli specifice cum ar. programat dinainte in dezvoltarea copilului. simful valorii de sine la copii depind_l substanlial de capacitateaacestorade a se descurcala gcoald. uitind cd fiecare emofie are Propriul ei moment de apariDe exemplu. . Unii suslin ci ntr e prea devreme nici in primii ani de viafd. suicesul sau talentul de patinator pe rotile.gcoalaeste o experienld cruciali 9i definitorie. menlinerea controlului asupra emoliilor 9i o privire optimisti'/ . in agafel incit sd corespundi schimbirilor 9i capacitilii de intelegere. !ie. . intr-adevdr. agacum se intimpld in unele programe speciale care se lin la domiciliu. responsabilitateasociald in cel mai potrivit mod.. Dar creierul noului-ndscut e departe de a se fi maturizat complet. dispozilia copiilor de a invd!a line in mare mdstrrd de dobindirea unor asemeneacapacit5li emolionale. considerd ci anii de tranzilie spre gcoala primard gi apoi spre liceu sau SPregimnaziu sint puncte cruciaie in capacititea de adaptare a copiluluiT.emoliile copilului vor fi pe de-a-ntregul formate.mai puline droguri gi arestdri.. Copilul de cinci ani care intrd intr-un mediu social mai vast. cel mai eficient ar fi ca lectii le emolionale sd se concentrezeasupra dezvoltSrii copilului si sii fie repetate la virste diferite. precum gi provocdrilor cdrora trebuie sX le facd fa!5 copilul. Pediatrul de la Harvard T.iieiemolionale. Aga cum plinsul noului-ndscut o dovedegte de altfel. copiii au sentimente intense incd de cind vin pe lume. atunci cind este bine condus (un factor extrem de important). pe de alti parte' Aga cum am vdzut. Intre gase9i unsPrezece ani. gi de maturizare biologici 9i a creierului. Deci. conform lui Hamburg. doar atunci cind sistemul sdu nervos atinge starea de dezvoltare finald .pe termen lung asupra vielii absolvenlilor sau chiar gi a celor ajungi in primii ani de virstd adulti . poate avea efectebenefice.Un copil care nu reugegtela gcoal5 se socotegteinfrint 9i reaclioneazi ca atare.emoliilor sociale" . de exemplu.proces care se desfdgoardconform unui ceas biologic innbscut. emolionale 9i sociale. dac} sora mai mare ia un 10. din parmustrdri atrage putea va igi un copiltiudhros de patru de nagte care sine de congtientizarea gi totugi tea pirintelui obiCeiumilinga nu aPare decit dupd cinci ani' Programul evoluliei emolionale este intersectat de anumite linii dJdezvoltare de alte natura. care va influenla masiv adolescenlacopiilor 9i pe mai departe. o formide inteligenld emolionalds' Pubertatea .328 AIfubetttl emolional S c olariznre a ett uttiilor 329 Cutia pogtald permite o anumith flexibilitate. Berry Brazelton susline ci mulgi pdrinli ar putea obline beneficii dacd ar fi instruili sd ajungd mentori emolionali pentrtr sugarii 9i copiii foarte mici... .proasta"' ci incepe -David Hamburg. ceeace reprezinti o PersPectivi sumbrd pentru-intreaga sa viain anii de !d. agacum am vdzutin Capitolul 15. adultii cad mult prea adesea in capcanaatit de comund 9i anume aceeacd se agteapti ca acegti copii si fi atins maturjtatea cu. Anii de grddinild sint extrem de importanli pentru punerea bazei acestor calit5li gi existi 9i dovezi c5 programul Head Start..mult inaintea virstei corespunzS- toare. care la rindul ei nu este la fel de complexd ca a unui adolescent. Pe mlsurd ce copiii se schimbd gi cresc." Hamburg. care a evaluit ptogtu-e de pionierat in domeniul educa. O intrebare ar fi cind trebuie si se inceap6.

Trecereala gimnaziu sau la primii ani de liceu marcheazXde fapt sfirgitul copildriei gi. Noliunea de semafor este invocati intotdeauna cind un copil. controlarea impulsurilor 9i stipirirea miniei. ln clasa intii. au fost. de exemplu.cind relaliile cu colegii deveniserd extrem de importante in viala lor.i tineri de aceeagi virstd. Orele de Instruire pentru Via!5.care avea inscrisecurrintecum ar fi trist sau tncintatpe fiecareparte.estede asemeneaun moment foarte important pentru lecliile emolionale gi sociale.cubul sentimentelor" .atit personald. .incearcd sd creeze un fel de hXrli ale progresului emofional. copiii din claselemai mici primeau leclii de congtientizare de sine. i"i1iit" se reiere in mod mai direct la tentalii gi la presiunile sexuale. ocolind crizele presupuse de prietenii gi cultivindu-gi increderea in sine. precum 9i altor ispitee. semaforul reprezintd 9i o cale mai eficientd de a acfiona. exerciliu ce le-a dat mai multi incredere pentru ocaziile in care incercau sd exprime in cuvinte sentimentele si i-a ajutat sd fie empatici atunci cind au auzlt despre sentimentele altora.. Pind in clasaa noua.existd o diferen!i intre cei care au urmat cursuri de alfabetizare emolionali 9i ceilalgi:cei dintii descoperl cd noile tensiuni ale politicii colegilor. fiecare elev descria momenful cind a avut un asemenea sentiment. cu deficienlele care vor fi de duratd gi nu vor putea fi stdp?nitela momentul oportun 9i cu experienlelecareputea si recupereze sau si remedieze ceeace s-a ratat. la care elevii de clasa a cincea de la $coala Troup incercau sd citeascd emoliile dupi expresia fefei. Galben2. cit gi a acelora implicali . ii ajutd enorm pe bdieli gi pe fete s5-9i consolideze capacitXlile 9i si pune bazeLeunor relalii apropiate. Stabilegte-fi un scoppozitiv. drogurilor gi fumatului". de stabilire a relaliilor 9i de lu..linigtegte-te inaintes{ aclionezi.poate fi inclus in strategia fundamentald de tratare a riscurilor de la virsta adolescentei. Gindeste-te la consecinfe. Dincolo de stXpinirea sentimentelor.respectulde sine socialtt. Acest moment de joncfiune. de altfel. dar gi alli specialigti. existd un . este pe cale si izbucneascdla minie sau sd se izoleze ori si inceapd si plingd pentru ctr a fost necdjit 9i oferd un gir concret de faze pentru rezolvarea acestormomente incXrcate intr-un fel mai ugor de mdsurat.practic toli elevii se confrunti cu un declin in privinla increderiiin sine gi cu un plus ir congtientizareade sine. Cind ii venea rindul. in clasa u gur"u. ii vaccineazd. Hamburg observi cd. De-i drumul 9i incearciplanul celmai bun.. esenliale pentru dobindirea unei capacitili empatice.Cit privegte anii de adolescenfi. au avut lecfii care i-au ajutat sd-giimbunit5leasci relalii de prietenie prin empatie. Toate celelalte probleme fiind ldsate deoparte in momenful in care se intrd intr-o noud formX de gcolarizare. elevii se agezau in cerc si aruncau cu .330 Alfubetul emolional $colarizareaemoliilor 331 dar 9i in funclionarea creierului . De exemplu. 4." . care. in sine. Verde 6.este subliniati in mod special. cregtereaexigenlelor gcolare 9i tentaliile de a fuma sau de a lua droguri le pun mai puline probleme decit celorlal. de exemplu. 5. Pind intr-a patra gi a cincea. alcoolului. Una dintre cele mai mari lovituri specifice.la biufuri. Pentru controlarea impulsurilor.in lupta impotriva viltorii gi tensiunii cXrora trebuie sI le facd fa!d.majoritatea adolescenlilor au intre 10 gi 15 ani atunci cind sint expugi sexului. spun profesorii de la New Haven. Stai.Dacdun pugti este furios pentru ci igi vede iubita vorbind cu un alt tip" . in momentul in care igi face aparilia adolescenfa. SINCRONIZAREA ESTE TOTUL Psihologii dezvolthrii.semafor" afisat la vedere gi care are gasefaze: gi gindegte-te Rogu 1.. pentru a fi mai precigi in legdturi cu lecliile pe care ar trebui sd le invele copiii in fiecare fazd de dezvoltare a inteligenlei emolionale.arede hotdriri. concepfiile despre ei ingigi sint dintr-odati gubrezite 9i prinse intr-un adevirat tumult. Hamburg observtr ci atunci cind elevii intri la gimnaziu. Spune-fi problema9i exprimdceea cesimfi. este o mare provocare pe plan emofional. care incep sd apard in viala copiilor.cel pulin pe termen scurt.. pe misurd ce adolescenlii sint confruntali cu tot mai multe realitdli sociale ambigue. .increderea elevilor c5-9i pot face 9i pistra prietenii. Ei reugescsd-gi stlpineasc5 abilitdtile emolionale dobindite . o primesc in . capacitatea de a avea mai multe perspective . 3. in programul de la New Haven. Gindeste-te la cit mai multe solutii..i pe mai departe.la droguri.el va fi incurajat sd se gindeascdla ceeace s-a intimplat gi din punctul de vedere al celorlalli 9i nu sd se repeadd cu capul inainte intr-o confruntare violent5. subliniaz|Hamburg. pe care le-au perceput ca gi cum ar fi fost ale lor. Obiceiul de stdpinire a impulsului emolional necugetata reflecta inainte de a acliona in funclie de sentimente .

Cursul de rezolvare a conflictelor se axeazdasupra felului in care trebuie rezolvate certurile din curtea gcolii. cum ar fi recunoagtereaunui larg spectru de sentimente 9i capacitateade a le da un nume gi de a le trata cu empatie. Unul dintre cele mai rapide cursuri preventive de alfabetizare emolionald este Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor. sd gtii ce simli sau cum sd-!i stipinegti impulsul ori supdrarea. care altfel pot lua amploare. si nu doar pentru cei cu o mai mare inclinafie spre violente.JJZ Alfubetul emofional ALFAB ETIZARE A EM OTI ON ALA CA MI I L O C DE PREWNIRE $ colarizarea ernoliilor JJJ Unele dintre cele mai eficiente programe din literatura emolionali de specialitate au fost dezvoltate ca reaclie la anumite probleme specifice. unde este muit mai probabil ca elevii s5-giiasd ugor clin fire. Clasa trebuie si giseascd solulii care ar fi putut funcfiona 9i care ar fi presupus ca ambele pdrfi. dupd care fiecare lucru spus trebuie clarificat.unii elevi iint pregetifi si fie mediatori.cu mare mindrie faptul cd a sporit .factori irnportanli in prevenirea violenlei 9i in potolirea miniei. potenlial incendiare. transformindu-se in incidente cum ar fi impugcarea lui fan Moore gi a lui Tyrone Sinkler de citre colegul lor de clasd de la liceul ]efferson.Programul le aratd elevilor cd existd multe opliuni pentru a depSgi un conflict. Eu consideram cd dacd cineva se leagd de mine sau imi face ceva. cum ar fi violenfa. dar Lantieri susline cd are gi o misiune mai vasti. O cheie a reugitei programului de rezolvare a conflictelor esteextinderealui dincolo de orele de clasi. De cind am urmat acestprogram. Ei reugescastfel sd convingl fiecare parte sd se calmeze gi si-gi exprime pozifia. in ciuda protestelor surorii mai rnici. copiii pot cere ajutorul unui mediator pentru a le potoli. singura solulie este cearta sau bdtaia ori o form| de rdzbunare. un rol care poate incepe in ultimii ani de gcoal5primard. Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor se axeazd.. la nivelul comunitdlii din care face parte. sora mai mare opregtecaseta. de exemplu. Lantieri subliniazd. Un alt exercifiu presupune cd elevii trebuie sd joace o scendin care o sord mai mare incearcd sd-si facd temele gi se enerveazi ci sora mai micd a pus o casetdcu muzici rap cu sonorul mult prea tare.ci si rezolv problema !' $i a descoperit ci poate si transmit5 mai departe acest tip de abordare. in acestsens.9i anume. considerd cd programul are o misiune nu doar preventiv5. din viala gcolard. Ea susfine: . Mediatorii din curtea scolii invatd sd se descurce in cazul unei bdtdi sau a unor invective ori ameninfiri.. pentru a vedea daci s-a inleles ce trebuie. fondatoarea Programului de Rezolvare Creativtr a Conflictelor gi director al centrului nafional de intervenlie cu sediul in Manhattan. Atunci cind descrie valoarea rezultatelor efectelor programului sdu. Pirerea ei este cX talentele necesarepentru stoparea violenlei nu pot fi despdrlite de intregul spectru al competenfei emolionale . pregitit ca mediator inci din gcoala primarS: .Programul m-a stimulat sd gindesc. dincolo de pasivitate sau agresivitate. O mare parte din pregdtire se ocupi de elementele emolionale debazd. Atunci cind izbucnesc tensiunile. ironiilor 9i insultelor. Acestea sint capacitili care rdmin valabile o viali intreag5. care se aplicd in citeva sute de gcoli publice din New York si din fard. DacI mi se face o riutate.afecliuneaprintre copii" 9i a scdzut numdrul bdtiilor. indiferent cit de mic. am inceput si am o gindire mult mai pozitiv5. Mediatorii inva!6 sd igi exprime punctele de vedere in a9afel incit ambele pirfi si simtd cd mediatorul este imparlial. Apoi cu tolii incearcl sd giseascd o solulie pe care s-o accepteambele p1trfi.pe prevenirea violenfei. O abordare similari a alfabetizdrli emofionale a apdrut in camodadrul unui grup de psihologi care au incercatsi gdseascd litaf de a-i ajuta pe tineri pe drumul vielii. incidente interrasialesau de alt gen. care ar fi putut ajuta in aplanarea unui conflict pe care l-au avut.inlelegerea este adeseasub formd scrisd. programul ii invali pe elevi si abordeze diferit neinleleferea fnci de la inceput. marcat adeseade delicte 9i violenfd. Noi le ardtdm inutilitatea violentei gi ii ajutdm sd o inlocuiascd cu abilitdli concrete. nu fircerc si rdspund cu aceeagi monedi . incepind cu impulsivitatea gi cu iufea- . in curtea gcolii gi la cantind. Tactica lor presupune o disculie cu cei implicali astfel incit si-i determine sd se asculte fird intreruperi sau insulte. in afard de medierea unei dispute. elevii se gindesc la un unic pas realist."10 intr-unul dintre exercilii. Sau cum spunea Angel Perez.. adici ambele surori sI fie mullumite in egali mdsurd. Supirati foc. Zeci de studii asupra unor asemeneaelevi aga cum am vdzut in Capitolul 15 . Linda Lantieri.Copiii inva!5 si igi apere drepturile fdrd si recurgd la viqlenfd.au scos clar in evidenld drumul care a fost urmat.

Nu orice profesor poate face asta Sau vrea s-o facd.rg"rilor sociale ^errr.nu e nimic riu in a avea toate sentimentele cu putinld". programa PATHS are cincizeci de lecJii despre diferite emolii."rpi.cum si recunoascdcind cineva este cu adevdrat ostil.Strategii de Promovare a Gindirii Alternative). cum ar -fi gelozia. evitindu-se orice stigmatizare a vreunui subgrup cu probleme. dar unele reaclii sint in reguld. Dar cum practic fiecare copil merge la gcoali (cel pulin la inceput). iar altele nu. odatd ce sint dispuqi si incerce. lipsa acesteicapacitdfi produce tulburdri specialecopiiloa ei nemaifiind suficient de atenli la ore gi avind deci probleme cu invdldtura 9i cu notele. o leclie defacto in domeniul competenlei emolionale . Dupi un an . Premiza fundamentald de la care se pleacd atunci cind copiilor li se predd minia (9i toate celelalte emolii) este ci . Asta nu inseamnXcd gcolile pot line locul tuturor instifuliilor sociale. 31% dintre ei au spus cd nu au chef s-o fac5. aceastadevine un loc in care copiii sd fie cresculi inv5lind lecliile de bazd. De cite ori profesorul reaclioneazAfald de un eley. Din acestemotive. Alt efect constd in recunoagterea de citre copii a propriilor sentimente.334 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor REGIMTREA $COLTLOR: PREDAREA PRTN PTITEREA EXEMPLULUI. care trebuie sd recupereze ceea ce familiile n-au reugit in privinla adaptirii la societatea copiilor lor.Un asemenea program a fost creat de Carol Kusche impreund cu Mark Greenberg de la Universitatea din Washington. a I I 1 t Pentru cX viala de familie nu mai oferi un sprijin sigur pentru tot mai mulli copii. gcoala. orgoliul 9i vinovdlia.d delincvenfei. cursurile le sint tinute tuturor celor din clasi. existi dovezi ci. cum ar fi fericirea 9i minia copiilor mai mici. programele de alfabetizare emolionald le acordi de obicei profesorilor incepdtori citeva sbptdmini de instruclie speciald. avind in vedere cd felul in care el i9i conduce clasa este in sine un model.. $i totugi lecliile sint utile pentru toli copiii. Aceastdmisiune plind de rdspundere presupune doud schimb5ri majore: profesorii trebuie si mearg5 dincolo de indatorirea lor tradilionald. i. Altii ii ajutd pe copii in privinla prieteniilo. cind profesorii au aflat cd vor fi pregdtiti sd predea acestecursuri de alfabetizare emolionali. Una dintre cele mai importante leclii este. Alfabettzarea emolionali implici un mandat lirgit pentru gcoli.desigur.pentru vial6. COMUNITAN CANONA LE PASA 335 la cu care se minie incd din primii ani de gcoalSgi sfirgind prin a deveni paria sociali pind si termine gcoalaprimard. Unul dintre instrumentele prin care poate fi invdlat autocontrolul este acelagiexerciliu cu .. Lecliile de congtientizare emolionald includ felul cum poate fi linut sub observalie ce simt ei gi cei din jurul lor . Daci existd sau nu in mod explicit ore dedicate alfabenzdrii emolionale contea 26. spre deosebire de situaliile in care ostilitatea le este atribuitd altora doar de ei ingigi. invilarea incd din primii ani de gcoali a stipinirii impulsurilor.care tot mai des sint sau se apropie cu pagi tot mai mari de un adevtrrat colaps. de exemplu. iar membrii comunitilii sI se implice mai mult in viafa gcolilor. iar ulterior fiind atins subiecful sentimentelor mai complicate. Degi cei care riscd sd ajungi pe drumul delictelor 9i al violenlei au cea mai mare nevoie de aceste lecJii. o contra . rezultatul a fost din nou Cdeste necesar un program de alfabetizare emo!ional511.rdminesingurul loc in care comunitatea poate rezolva deficienlele competenlelor emolionale 9i socialeale copiilor.pe care altfel nu ar avea de unde s6 le primeascd..h vreme ce mulli profesori sint govditori cu asemenea subiecte ce li se par striine in raport cu pregdtirea 9i rutina lor. in programa PATHS (Promotion Alternative Thinking Strategies . alli 20 sau 30 ftrvali o leclie.mai pulin decit felul tn care sint predate acestelecfii. La gcolile din New Haven. Existi o autoseleclie printre profesorii care ajung sd predea acestecursuri. pentru cd nu oricine este potrivit pentru a9aceva din punct de vedere temperamental. profesorii trebuie si se simtd h largul lor atunci cind vorbesc despre sentimente. Mai intii de toate..sau a lipsei ei.majoritatea vor fi incintali. Poate cX in nici un alt caz nu este mai importanti calitatea profesorului. Atunci cind este vorba de imaginarea unor solulii de intervenlie care ar putea ajuta asemeneabdieti sd scape de drumul spre violenld 9i delicte. Ele presupun. ce-l pot arunca pe copil in bralele .ceeace este cel mai important pentru cei cu inclinalii agresive . stdpinirea miniei. urmind intrarea in cercul unora asemenealor gi proliferarea delictelor in anii de gimnaziu. fiind predate emofiile fundamentale. in primii ani de virstd adultS. mare parte dintre acegtibdieli au deja cazier 9i sint dispugi la acte violente. Existd foarte pulin sau mai nimic in formarea standard a profesorilor caresd-i pregiteasci pentru acesttip de lecfii.semaforul" folosit la cursul de la New Haven.

programele de competenfd emoadevdrate dezastre. $ la in sine1z. Ar fi o naivitate sd anticipXm programe tot mai numeroase in gcoli. unul dintre fogtii sii elevi preferafi. In gcolile din New Haven.dar deving un argument mai pulin convingdtor cind cunosc e$ecul). profesorilor cu cel al pirinlilor gi al comunitXfii. care sti de vorbd cu ei pentru a rezolva conflictul prin aceleagitehnici de a lua distan!d pe care le-au invilat la ore. Tim Shriver deschide ziarul local 9i citegte cd Lamont. prruTRU SCOLr o MrsrLrNE EXTTNSA Dincolo de pregitirea profesorilor. Jinem cursuri pentru pirinli. spune Tim Shriver. O alte modalitate prin care acest sistem precis remodeleazir gcolile estepunerea bazelor unei culturi de campus. care duce la o .Profesorii pot avea ezitdri in a ceda o parte din orele de curs acestor subiecte. la virsta impletind efortul cea mai adecvatd." Astfel de c5i paralele de intdrire a lecliilor emolionale . De asemenea.exersate9i intirite in provocdrile propriu-zise ale viefii. unde multe familii sint dezorganizate. adullii responsabili se oferd si devind mentori.De exemplu. transformindu-le intr-un agent social mai explicit. ei sint trimigi la un mediator de virsta lor.daci unii copii incep sd se certe la cantin5.336 Alfabetul emolional $ c oI nr izarea emofi il o r 337 de predare a cursurilor. stribitind anii de 9coa16. ci gi acasd . de reguli insolitori ai elevilor care au o viald mai pulin stabili acasdsau sint inconjurali de adulli care nu le oferd afecliunea necesard. nu doar la gcoalS.$i unii copii se vor oPune/ in special in ideea ci acesteore nu intrd in preocupirile lor propriu-zise sau le consideri o invadare a intimitdfii. ln gcolile din New Haven. Asta inseamni o cornbinalie mai strinsd intre gcoal5. peste 90'/" au suslinut ci sint lncintali gi cd dorescsi le predea in continuare. a fost impugcat cu noui . in afard de programele specifice. $i atunci cind aPare gi dilema menlinerii unei calitSli optime gi a asiguririi unor puncte de reper educalionale. creeazd' ind cursuri neconvingdtoare in privinla drogurilor sau a sarcinilor la adolescente. ele reprezintd o mare schimbare la nivel de programb. astfel incit acegtiasX fie invdlafi cu ce li se predi 9i copiilor gi asta nu doar pentru a li se impirtdgi ceea ce fac copiii la gcoal6..ci 9i pentnr a-i ajuta atunci cind ar simli nevoia sX abordezemai eficient via!a emolionali a copiilor lor. Antrenorii vor folosi acestetehnici pentru a depdgi conflictele de pe terenul de joaci. un loc in care elevii se simt respectafi.o revenire la rolul clasic al invd!5mintului. Aceastl perspectivi mai largd presupune. oferi o largi gamd de programe care recruteazd persoanele implicate din comunitate pentru a le pune in legdturi cu elevii a ciror viali in familie este cel pulin dezordonatd. intr-o zi. care trebuie si urmdreascd faptul cd acegti copii inva!5 lecliile esenliale ale vielii . pentru a folosi acestemetode acasi.comunitate implicatd". alfabetizareaemolionald ne l5rgegte perspectiva asupra indatoririlor gcolilor in sine. sporindu-se astfel ganseleca lucrurile pe care le invali copiii la alfabetizareaemolionald si nu r5mind undeva doar la nivelul gcolii. structura optimi a Programelor de alfabetizare emolionald constd intr-un inceput de foarte devreme. mai ales cele prost fdcute. directorul Programului de Competenld Sociali: .fifionald.. Multe programe de alfabetizare emolionald includ gi ore speciale pentru pdrinli. intr-o asemeneamisurd incit pdrinlii chiarse ocupd de acestesubiecte .nu doar la clas5.funclioneazd cel mai bine atunci cind lecfiile de la gcoali sint coordonate cu ceea ce se intimplS in cdminele copiilor. iubili si intr-o strinsd legdturi cu colegii. Chiar dacd in mare parte acesteprograme se potrivesc bine in orarul zilnic al multor gcoli.pdrinfi gi comunitate. Astfel. Mulli pdrinli considerd cI subiectul in sine este mult prea intim. nu? O ARE ALFABETIZ AREA EM OT I ON AL A CONTEAZA? Cogmarul oricirui profesor este in linii mari urmdtorul. Pe scurt. copiii oblin mesajeconsistente in legdturi cu competenlele emolionale de la toate nivelurile vielii lor. cu profesorii 9i cu gcoa- ir I F j I * . gcolile din zone Precum New Haven.ci gi pe terenul de joacd. ci si fie testate. cX lucrurile acesteaar trebui lisate in grija pSrinlilor (punct de vedere care cigtig5 tot mai multd credibilitate.sint optime. folosirea ocaziilor ivite la ore gi in afara lor de a-i ajuta pe elevi fir momentele de crizl personali 9i de a le transforma in leclii de competenfd emofional5. ce si ne mai ostenim sd mai inAvind in vedere toate acestea.care nu Par a avea o legtrturi directd cu cele de inv5limint. cercdm. unii profesori chiar s-ar Putea simli stingherifi sd predea acestelucruri gi de aceeaar avea nevoie de o pregdtire speciald.

pentru ci mama 9i iubita acestuia erau inghesuite linge el. cind o sd ies din spital am si folosescmetoda SOCS. igi amintegte Shriver. gindegte-te la opliunile de rezolvare a problemei gi care ar putea fi consecinfele.brainstorming" pentru a gdsi solulii cit mai pline de imaginafie. dar gtia ci profesoarei ii va pdsa de aceastdsituafie..." Acesta este acronimul pentru Situalii..Pe vremea aceea. studiind o clasi a gapteadin cadrul programului de dezvoltare sociald de la gcolile din New Haven.Anul trecut".. biiatul i-a goptit: .. . Poate ci semnul cel mai grditor al impactului unei asemenea alfabetizdri emolionale este ceea ce mi-a impdrtdgit directorul gcolii unde inva!tr aceasti fetild de 12 ani... era un adept al metodei ." Povesteapare destul de inofensivi. Doar ci fetila care o Povestegtea fost deja exmatriculatd dintr-o altd gcoald. Lamont zdceaacum pe un pat de spital.aga cum este acum cazul copiilor din gcolile publice din New Haven? Ar fi posibil un rlspuns afirmativ.versiunea adulti a metodei semaforului. . Lamont. cea mai buni prieteni a ei. in vreme ce Shriver s-a aplecat spre el. Sau cum spunea Tim Shriver: ..338 Alfubetul etnolional gcolarizarea emoliilor 339 gloanle pe strdzile din New Haven 9i se afld in stare foarte grav6. dupd ce fata a inv5lat cum si se stdpineascd9i cd trebuie sd gindeascdinainte sd reaclioneze. Acel cineva mi-a spus cd ea vrea sd mi prindd la furghesuialdintr-un col! dupd orele de gcoal5." Existi avantaje concrete.zbierete".Mi-a sPus cineva ci fata aceasta. Consecinte.gi anume aflarea adevirului inainte de a se ajunge la concluzii pripite: . dar reald victorie. cum ar fi cele cu'iubitele sau evitarea b5tdilor.numdrul acestor elimindri a scdzut. Shriver abia a reugit sd vorbeasci cu Lamont. deci bitaia n-a mai avut loc.Deci m-am dus la fetild gi am intrebat-o de ce a zis asta. . adaugd Shriver. Un moment revelator a fost acela in care. Solulii . incit permanent orice disculie se termina cu lipete. Pentru ea. faptul de a se angaja cu ceea ce pare un posibil adversar pe o cale constructivd in loc de a ajunge imediat la o confruntare plini de minie reprezinttr o micd.Un alt profesor i9i amintegtecum relalia dintre o elevd 9i mama sa era atit de nefericiti." Iatd citeva mlrturisiri ale profesorilor care s-au ocupat de acestprogram la New Haven.. care aratd cd au fost imbunit5fite sau chiar salvate viefi.sau nu mai punea deloc. a drogurilor 9i armelor.. se pune 9i o intrebare empirici asupra importanlei alfabetizdrii . spune directorul.alege o solufie gi pune-o in practicd . Lamont l-a invitat si stea pe marginea patului 9i.Lamont a fost un elev foarte bun. agteptaun copil 9i n-avea cu cine sX discute ce avea de fdcut." In loc sd provoace o confruntare la minie cu cealalti fatd. a declarat cd ar vrea sd md bat6.Sd-mipovesteascdcineva o neinfelegere recenti care s-a incheiat in mod pozitiv. profesorul a cerut: . ir lumea sdriciei. anul acestaeram in martie . Dar aceste cursuri se pare ci nu au dat roade dupd ce el a terminat liceul. ea era cea care ataca prima gi abia dupd aceea punea intrebiri . Degi a dat fuga imediat la spital. 9i care zimbea intotdeauna". a conflictelor.tot pentru bltaie.au fost 106 elimindri. drept pentru care intenliona sd se sinucidi. in trecut. dar potenlial efigiente pentru rezolvarea dilemelor presante din viala de liceu.Dar in afard de acesteintimpldri reale." O fetili plinulI de 12 ani a ridicat repede mina: ." Lamont a urmat liceul Hillhouse in anii in care cursul de adaptare social5 nu incepuse si se fini.Lamont venea cu plicere la un club pe care il conduceam gi unde discutam ideile de rezolvare a problemelor printr-un sistem care se numeste SOCS.care se presupune cd este cea mai bund prietenl a mea. Unul dintre ei repovestegtefelul in care o fostd elevi inci necdsdtoriti i-a fdcut o vizitd 9i i-a mlrturisit ci ar fi fost deja o mamd cu un copil din flori.mama i-a spus profesorului cd se putea discuta cu ea fdrd . degi nimeni nu poate face o afirmalie sigurd. Optiuni.. Vdzindu-gi fostul profesor. ea a aplicat o abordare care fuseseincurajatd la ore . inclusiv ca sportiv. Oare viala lui ar fi fost alta dacd ar fi beneficiat de o educalie de acest gen in anii de gcoald. la cei26 de ani ai sdi.peste un metru optzeci 9i cinci . La gcoala Tioup o elevd din clasa a gasea i-a trimis un bilelel profesoarei de la orele de Dezvoltare Social5. inf5gurat in bandaje 9i cu trupul ciuruit de gloanfe. strada sau cdminul. ci 9i cantina.extrem de popular. conform cireia copiii care sint pringi bltindu-se sint eliminali.LIn lucru e clar: terenul ideal pentru rezolvarea problemelor sociale nu este doar sala de curs. scrisesefetila.Shrive.o metodd in patru trepte: spune in ce situalie te afli gi ce anume simli. ..Ea mi-a rdspuns ci n-a spus niciodatd agaceva.au fost doar 26. . un voinic . Pe mdsurd ce au apdrut orele de alfabetizare emoliona15. Dupi ce a umblat pe strdzi. Pind in prezent.daci nu ar fi invdlat s5-giapere drepturile in cadrul orelor de Dezvoltare Sociale"l3. Existd o regul5 foarte severi.

Mai multi democrafie celorlalgi in tratarea Din aceastdlist5. in acestevremuri fur care mult prea mulli copii nu reugescs5-9istdpineascdsupdrarea.abordarea 9i imin viala semenilor plicarea o Mai multd atenfiefa!5 de semeni . O altd metodd ar fi detectarea schimbirilor inregistrate de acegticursanli inainte si dupd ce au urmat acestecursuri. O mai bund stipinire a stresului . O mai mare empatiegi sensibilitate celorlalgi fald de sentimentele . elevi mai buni sau fii si fiice mai buni sau mai bune iar in viitor sofi mai buni ori solii mai bune. sd fie prieteni mai buni. a comportamentului lor la clasd sau in afara gcolii. care le-au analizat comportamenful. Datele arati ci degi aserneneacursuri nu schimbd viafa peste noapte.340 Alfabetul emofional $ colarizare a emoliilor 341 emofionale a celor care trec prin asemeneamomente. apar ameliordri vizibile in atitudinea 9i modul de a privi gcoala . Sau cum sPunea Tim Shriver: . S-a ajuns la concluzia cd. de citre observatori independenfi. s5-gi asume rdspunderea Pentru ceea ce fac sau si-gi manifeste sentimentele fald de ceeace afld sau invafd. Recunoagterea diferentei dintre sentimente si actiuni . indeplinindu-gi principala misiune 9i meritind investilia' Dincolo de avantajele educafionale. Mai puline insulte. Mai multd armoniegi socializare in grupuri .Fluxul reu9e9te si ridice la api toate ambarcaliunile. pe misurd ce copiii trec de la o programd la alta. imbunititirea recunoasterii gi definirii propriilor emolii . Aceastanu este o descoperireizolat5. existi argumente pentru care se considerd cd acestePrograme ar putea stopa declinul educalional 9i ar putea intdri pozilia gcolilor. Au existat o mullime de evaludri obiective. Mai pulind impulsivitate. ele sint un fel de vaccin pe viafd. Chiar gi intr-o perioaddin carese ajunge la strictul necesar gi bugetele sint tot mai reduse. alfabetizareaemolionali sporegtecapacitatea dascdlilorde a-giinv5la copiii. Putinla de exprimare a miniei intr-un mod potrivit. dar mdcar trebuie sd incercdm sd facem tot posibilul. Mai mult succes cu prietenie gi siguranld de sine. Punctaje mai bune la testele de invifdturd EMPATIA: CITIREA EMOTIILOR . cursurile par si-i ajute pe copii sd-giindeplineascd mai bine rolul in viafi.existd foarte multe avantaje in privinla competenlei emolionale 9i sociale a copiilor. lucrdtori 9i 9efi. Mai multi preocupare gi amabilitate . si-9i domoleasci impulsurile. de la o clasd la alta. mai mult autocontrol . Mai pulind izolare. Mai multd responsabilitate ." srApimnEA EMoTirLoR . ci de tofi copiii care au de cigtigat de pe urma acestoraptitudini dobindite. Mai multd impdrtigire. un lucru meriti o atenlie cu totul speciald: programele de alfabetizare emolionali au imbundtdlit rezultateIelatnadldturd ale copiilor. Mai multe sentimente pozitive despre sine. in acest sens. O mai buni tolerantd la frustrare 9i o mai bund stdpinire a miniei . cit gi in capacitatea lor de a irvdla (vezi Anexa F pentru amdnunte): CON9TIENTIZAREA DE SINEEMOTIONALA . Sigur cI ei nu vor dobindi fiecare in mod egal acesteaptitudini. O mai buni concentrareasupra indeplinirii unei misiuni gi acordarea atentiei necesare . O mai mare capacitate de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt .. cele mai interesante constind in compararea celor care au urmat acestecursuri cu cei care nu le-au urmat.i anxietate in societate UTTLIZAREA EMOTIILOR iN \4On PRODUCTIV . cum ar fi numirul de betdi in curtea gcolii sau de elimindri. O ascultare mai atentda celorlalli ABORDAREARELATIILORINTERPERSONALE r O mai bund capacitate de a analiza9i de a inlelegerelaliile r O mai buni rezolvarea conflictelor9i a neinlelegerilorprin negocieri o O mai bund rezolvare la nivelul relaliilor a problemelor o O mai buni exprimare9i talent in comunicare . sd asculte sau sd se concentreze. fird ceartd . Mai pufine elimindri 9i exmatriculiri o Mai pulind agresivitate sau comportament autodistructiv . bazatdpe mdsuidtori obiective ale comportamentului lor.Nu e vorba doar de copiii cu probleme.colaborare gi ajutor . bdtdi gi acte de indisciplini la ore . Ea provine din foarte multe studii." .. tot ceeace ar putea si aprofundeze acesteabilitXli va fi de ajutor la nivel educalional. gcoali familie 9i .precum 9i ale nivelului de competenld emofionale -atit pentru fetele. pdrinli gi cetdleni mai buni. cit 9i pentru biielii care le-au urmat. O mai bunXinlelegere a cauzelorcareau generatdiversesentimente .

moment de virf pentru delictele grave violente intr-o . UN IILTIM CUVflNT in vreme ce terminam aceasti carte. acegtiavor avea pini Ia 24 de ani. dar are arme automate pe care 9i le poate procura cu ugurinfd. nota Thomas Lickona afunci cfird scria despre educarea caracterului15. oamenii putind astfel sd trdiascX impreund respectindu-sereciproc. De asemenea. asa cum au constatat filozofii de la Aristotel incoace.. M ORALITATE A SI ARTADEMOCRATIEI $colarizarea emoliilor 343 Existi un cuvint de modd veche care definegte toate calitdlile pe care le reprezintd inteligenfa emolionald. o viafi plind de virtufi. am fost frapat de unele lucruri tulburitoare ap6rute in ziare. In urmdtorii 10 ani. ce urmeazd sd se abatd asupra noastrd in urmdtorii 10 ani. $colile. depdgind accidentele auto.. cu dezvoltarea morali si cetdleneasci. sebazeazdpe autocontrol. care de altfel pe vremuri se numea voinld. capacitateade a amina rdsplata gi de a controla gi canaliza nevoile stringente ale cuiva de a acliona este o calitate emolionali fundamentald. aga cum am vlzut. controlarea impulsurilor sau oricare dintre ce- . au un rol central in cultivarea caracterului prin inocularea autodisciplinei gi a empatiei.apetitul. teoretician in problemele sociale la Universitatea George Washington. .pur gi simplu nu sint in stare sd evite disputele".carierd" criminald . alfabetizarea emotionaldls.respectiv.furtuni de delincventd". observd Etzioni. dintre care doar atacurile cu premeditare ajung la 80%20.mugchiul psihologic de care este nevoie pentru o conduit5 morald. care in schimb permit o realS implicare civicd." A fi in stare sd muli centrul atenfiei de la tine insuli are avantaje de ordin social. precum 9i existenta unor valori moralel8. scrie Amitai Etzioni.de a gdsi o slujbd sau de trezitul de dimineafd. este . tot agacurn generaliile plrinlilor lor au fost primele cu un accesliber la droguri. creind posibilitatea unui discurs public constructiv. Avind in vedere ci dezvoltarea caracterului este baza societdlilor democratice. este o cale spre empatie.Trebuiesd ne control5m . alfabetizareaemolionald merge mind in mir:ri cu educarea caracterului. Aceasta este arta fundamentali a democrajieilT.Nu ajung insb doar predicile linute copiilor desprevalori: ele trebuie aplicate in practicX. A9a cum am vdzut. El i9i motiveazd ideea spunind ci omorurile s5virgite de adolescenli de L4 gi 15 ani sint in cregteregi aceastdgrupd de virstd reprezinti o perioadi in care natalitatea a fost sporit5. ln unele scria cd armele de foc au devenit motivul num5rul unu de decesin America.Estenevoie de voinli pentru ca emofia si fie controlatl de ratiune. intr-un altul scria cd rata criminaliteli a . gi anume caracter. altruism gi compasiune. Perceperealucrurilor din perspectiva celuilalt ne face sd scdpdm de stereotipuri gi genereazdtoleranld 9i acceptareadiferenlelor.. spre o abordare a lucrurilor din perspectiva celuilalt. ..ingrijordtoare este crescut in ultimul an cu 3o/"re gi profetia unui criminalist citat in cel de-al doilea articol. Caracterul. La orizont se afld prevestiri sumbre: un al treilea articol susline cd intre anii 19889i L992Ministerul de ]ustilie a inregistrat o cregterede 68% a numdrului de minori acuzali de crimd sau de atac cu premeditare. . duce la afecliune. acegti adolescenli ..tot aga cum nu ne-am deranjat si-i inv5ldm ce inseamni empatia. Aceste capacitSli sint tot mai necesarefir aceastdsocietate tot mai pluralisti. Acegti adolescenli sint prima generalie care nu numai ci are arme. Un motiv pentru care nu sint deloc pregdtili pentru viali este fdrd indoiald acela ci societateanu s-a deranjat si se asigure ci fiecare copil esteinvdlat care sint elementele esenliale pentru a-gi stipini minia sau pentru a-gi rezolva conflictele in mod pozitiv . patimile pentru a face ceeace se cuvine 9i a fi drepli fald de ceilalti". In acest sens. care susline cd ne aflim in pragul unei . spre o ascultare reald. fie cd este vorba de temele de acas5. Sau agacum subliniazd un alt expert. Numirul tot mai mare de arme aflate la dispozilia adolescenlilor echivaleazd cu faptul ci acele conflicte care pini acum s-ar fi putut rezolva cu pumnii igi vor gdsi deznodimintul prin impugcdri.342 Alfubetul emofional C ARA CTE RUL. Piatra de temelie a caracterului constd in capacitateade automotivare 9i de a ne cdl5uzi singuri. Leagdnul caracterului este autodisciplina."l4lar filozoful fohn Dewey a constatat cd educalia moral5 este mai puternicd atunci cind lectiile le sint linute copiilor in cadrul unor evenimente reale 9i nu doar la nivel abstract . Empatta. trebuie si luim in considerare felul in care inteligenla emolionald poate deveni acestfundament.ceeace se 9i intimpli pe mdsurd ce copiii igi formeazd capacitilile fundamentale emofionale gi sociale. de jafuri ori de violuri..

Cele mai bune modele sint in afara sistemului educalional principal.neinfelegerea.ceeace in domeniul culorilor primare corespunde culorilor rogu. disperarea gi deprimarea gravd.. copiii ar putga fi ajutali sd-gicultive un repertoriu emolional sdndtos. galben gi albastru. atunci cind este de ordin patolpgic.constemarea. plinsul de mili. totul desfigurindu-se in gcoli particulare gi in doar citeva sute de gcoli publice.3M Alfubetttl emolional lelalte competenle fundamentale la nivel emofional. ar trebui sd ne intrebim: Oare n-ar trebui si pred5m acestecalitdli fundamentale de viali fiecdrui copil in parte acum mai mult ca niciodatd? Si dacX nu acum. din care sint generate to4te combinaliile posibile . atunci cind? Ce esteemotia? citeva cuvinte despre lucrurile la care m-am referit la rubrica enrofie. dar nu tofi ceilalli sint de acord cu ele. unii teoreticieni propun increngdturi fundamentale. irascibilitatea. . schimbxri 9i nuanfe. riscdm si ratdm aceastdocazie care ne este datd de fapful cd maturizarea creierului este un proces de duratd 9i. Mtnia: furia. mihnirea. cu diverse variafii. Lisindu-i pe copii sd invele la intimplare acesteleclii emofionale. care sint patologice. groaza.sau dacd micar existtr asemeneaemolii primare. in sens literal. existd emofii mult mai subtile decit cuvintele care le-ar putea defini. ingrijorarea. imbufnarea.orice agitafie sau fulburare mintald. In ciuda marelui interes de care dau dovadd unii profesori fald de alfabetizarea emofional5. melancolia. animozitatea. iar de ordin psihopatologic. termen al cdrui inleles precis nu a fost incd definit de psihologii gi filozofii care s-au aplecat asupra lui vreme de peste un secol. lipsa de chef.Iatd care ar fi principalii candidali (gi o parte dintre membrii acestor familii) ai acestor ftrcrengSturi: . preocuparea.la stdri psihologice gi biologice gi la mdsura in care sintem inclinali si acfionim. teama. t Frica: anxietatea. exasperarea. spaima. Cercetdtorii continutr si discute in contradictoriu care sint emoliile ce pot fi considerateprimare . . kistetea. intr-adevdr. orice stare mintalS acuti sau tensionatd". Dar avind in vedere crizele prin care trecem noi sau copiii nogtri gi procentul de speran!5 dat de acestecursuri de alfabetizare emo!ional5. nu oferd un rispuns la toate problemele. fobia 9i panica. majoritatea dascililot directorilor 9i pirinlilor nici mdcar ntr gtiu cX existd. resentimentul.indignarea. supdrarea. vexarea. Eu cred cd emotiase referi la un sentiment gi la gindurile pe care acestale antreneaz5.nervozitatea. singuritatea. sentimentald sau pasional5. Sigur cd nici un program/ inclusiv acesta. ostilitatea 9i poate intr-o oarecare mdsurd ura gi violenfa. Existx sute de emolii de toate tipurile. Diclionirut oxford definegte emoliaca fiind . aceste cursuri sint incd rare. prin urmare.

bucuria. Ideea ci acestea sebazeazd. acesteafiind forme mai pulin acute ale miniei gi care sint ugor de declangat).amabilitatea. Iar dincolo de aceste dispozitii emofionale. apar problentelede naturd emotionald. inclusiv de indivizii complet analfabefi.a.timizi sau voiogi.detestarea. mindria.afinitatea. tristefea. de exemplu.sau plictiseala?Nu existd rdspunsuri clare: dezbatereagtiinfifici asupra felului in care trebuie clasificateemoliile continui. unde existd triburi izolate care tr6iesc la fel ca in Epoca de piatrd.sentimente precum indoiala . . De exemplu. binecuvintarea. satisfacfia. aversiunea. minia. de care'unii nu mai scapd.. curajul 9i iertarea. inclinalia de a-!i aminti anumite emolii sau dispozilii prin care ai mai trecut. o lubirea:acceptarea. .po.temperamentele. sint mai pulin evidente 9i dureazd mai mult decit emoliile (in vreme ce. pldcerea senzualS. fapt care-i fape pe oameni sd fie melancolici. sugerindu-se astfel universalitatea lor.care. care susline cd patru dintre expresiile faciale (frica. . care a folosit-o gi ca argument in teoria sa evolulionistd. incintarea. extazul gi.d. este greu sd fii foarte minios toatd t . certitudinea 9i stdpinirea de sine? Sau cu o Parte dintre viciile clasice. teoretic vorbind. De aici se nasc dispozifiile. dragostea. adoralia. simfindu-se pringi ca intr-o capcand cu un efect toxic.minia. disprelul. la lirnitd. euforia. bucuria) sint recunoscute de toate culturile din intreaga lume. triste!ea. cum rdmine cu o combinalie precum gelozia. Dezgustul: repulsia. .. regretul. cum ar fi depresiile clinice sau anxietitile cronice. Sigur cd aceastdlistd nu rezolvd toate intrebdrile in privinla categorisirii emoliilor. 9i absolut toli au recunoscut acesteemotii fundamentale. undeva in munfi. mania. devotamentul. o variantd a miniei care cuprinde tristele 9i fricd? Dar cu virtuli cum ar fi speranla 9i credinla. jena.ti fi totugi imbufnat sau irascibil.agape. am urmirit cum Ekman 9i allii gindeau emoliile in termeni de familii sau dimensiuni gi considerau familiile principale -. Cdutind principiile debazd. ruginea 9. ziua. frica.rdsplata.pe citeva emolii principale pornegtein parte de Ia o descoperirea lui Paul Ekman de Ia Universitatea California din San Francisco.346 Anexa A Ce este emofia? 347 . mirarea. supdrarea. Ekman a ardtat fotografii cu diverse expresii ale felei unor reprezentanli ai culturilor indepdrtate. increderea. iubirea. . Bucuria: fericirea.remu9carea. cum ar fi cele din Noua Guinee. prietenia.Dincolo de dispozitii exist6. Fiecare dintre aceste familii de emolii au un nucleu debaz6. care nu au fost in contact cu cinematograful sau cu televiziunea. Ruginea: vinovilia. de la care se formeazi nesfirgitele mutalii. Primul care a constatat universalitatea expresiilor emolionale a fost Darwin. ugurarea.m. aceste semnale fiind intipirite in sistemul nostru nervos.umilinfa. Suryriza:gocul. amuzamentul..ca fiind cele de la care Pornescnesfirgitele nuanldri ale vielii noastre emolionale. mullumirea.

in istoria evolufiei) am fi agteptat ca mintea ralionald sd emitd o parte din acestejudecdfi. sint produse bine direclionate 9i reprezintd o modalitate simplificatd de abordare a lucrurilor. care poate fi absolut niucitoare pentru mintea rafionald. fird trnr6. profundd. psiholog de clinici la Universitatea din Massachusettsr. incit sI nu se ajungd la o congtientizare evidentd3.ffio Pecetile minfii emofionale Pecelile minlii emolionale 349 Doar in ultimii ani a apirut un model gtiintific de studiere a minlii emofionale. de pildd. Atunci cird se instaleazX o oarecare agitalie sau mdcar o reacfie minimi. Cum intervalul dintre ceea ce declangeazdemolia gi aparilia ei propriu-zis5 poate fi practic nul. Ekman a putut sesizamicroemoliile care apar pe chip in mai pulin de o jumdtate de secundd. care ne spun de cine trebuie si ne temern. ca un tot. Folosind acest sistem pe care l-a creat pentru a detectaemofiile pornind de la schimbdrile subtile 9i pind la expresia faciald. ei au oferit totusi o listd fundamentali de calitdti ce disting emoliile de restul trdirilor mintale2. Paul Ekman crede cd aceastdrapiditate cu care emoliile ne pot implica intr-o acliune inainte sd congtientizdm cd ele au aptrrut este absolut esenliald pentru marea noastrd adaptabilitate: ele ne mobilizeazesd. care explici felul in care mare parte din ceea ce facem poate fi dictat de emolii . in cine sd avem incredere. mecanismul care evalueazi percepfia trebuie si fie capabil si aibd o mare vitezX de funcfionare chiar gi in termenii timpului la nivel de creier. timp ce se pare cX este misurat in miimi de secundd. Toate lucrurile sint judecate deodatd. construind judecdli rapide. geful laboratorului de interactiune umand de la Universitatea California din San Francisco.dar eA ar fi fost mortald. Chiar dacd Ekman 9i Epstein au evaluat diferit diverse dovezi stiintifice. care este semnul unei minli care gindegte. aceastl rapiditate are legdturd cu luarea hotdririlor fundamentale. Perceplia rapidd sacrifici acuratelea in favoarea vitezei. O mullime de reaclii emolionale isi fac aparilia practic inainte sX gtim prea bine ce se intimplX. in confruntarea cu un animal gi luarea unei hotdriri intr-o fracliune de secund5:il mininc sau md mdnincd? Organismele care au fost nevoite sd facd pauze prea lungi pentru a reflectaasupra unor rdspunsuri n-au avut prea mulfi urmagt'cdrorasd le transmitd acestegene ale incetineliiin fapte.cum putem deveni rezonabili pentru o clipi gi atit de iralionali imediat dupd aceea. asta il inkisteazd) intr-o clipd.analiticd. Poateci evaludrile celemai bune ale minlii emofionale sint cele oferite. Aceastd valorificare a nevoii de a acliona trebuie sX fie automatd 9i atit de rapidS. de Paul Ekman. ea minte. Elementele kXite intens pot determina aceastXimpresie fdrd o cintdrire atentd a amdnuntelor. cine e tulburat. dacd noi (sau strdmo. Un rispuns rapid. De-a lungul evoluliei. bazindu-se pe prima impresie. Mintea emotionald este radarul nostru care detecteazi primejdia. fiind fdcute cit ai clipi.Iuleala sa nu permite o refleclie deliberat5.gaz pentru o analiz6.ii nostri.Oare de ce am fdcut asta?" . dar nu a fost la fel de promptd ca mintea emofionald. Marele avantaj este cd mintea emolionali poate citi o realitate emolionald (e miniat pe mine. cu lucrurile cdrora trebuie sI li se acorde atenlie gi cu faptele care necesitd vigilenli. reaclionind la imaginea de ansamblu sau la aspectelecele mai izbitoare. Actiunile care izvordsc din mintea emolionald poartd cu ele o senzalieputernicd gi specialdde certitudine. prima.sefirn cI mintea ralionald este treazi in momentul acela.9i mdsura in care emoliile au propriul lor ralionament gi propria lor logic5. intuitive. nu numai ci am fi fdcut o gregeald. aruncindu-se in acliune fird a sta sd cintdreascd mdcar o clipd ce face. ne trezim ci gindim: .9i a doua de Seymour Epstein. Problema esteci acesteimpresii sau judecdli intuitive. pot fi gregite.Ekman si colaboratorii sdi au descoperitcd expresiile emolionale incep sd fie descifrate in schimbdrile din musculatura fetei in citeva miimi de secundb dupd ce au fost declangate de un eveniment si cd . reacliondm fdrd sd pierdem vremea pentru a analiza cum sX reactiondm sau dace sd reactiondm in cazul situafiilor grave..o. dar confuz Mintea emofionald opereazi mult mai rapid decit cea ralionali.

sentimentele noastre vin de obicei ca de la sine. filmul. teatrul. cum ar fi frica fald de o ameninlare imediati. in schimb. iar celelalte printr-o gindire care presupune 'refleclie -. . Un exemplu este acel tip de sentiment intenlionat manevrat de care se folosesc actorii pe scend. Dar actorii nu sint altceva decit nigte oameni mai pricepuli decit noi in privinla folosirii intenlionate a celei de-a doua cdi spre emolii. Degi nu putem schimba ugor emoliile specifice ce pot fi declangate de un anumit gind.. Marii maegtri spirituali cum ar fi Buddha gi Isus au ajuns pini la sufletul discipolilor lor adresindu-li-se intr-un limbaj emofio- . Aceasti a doua cale de declangarea emofiilor este una deliberattr 9i. Aceastd reaclie emofional5 iute ca focul preia controlul in situaliile urgente.Iubirea este ca o febrd care vine 9i trece independent de voinla noastrd. romanele. declangarealor trebuie sd fie suslinutd evocind Permanent emolia respectivd.De indatd ce facem o evaista mI ingealtr" sau .350 Anexa B P ecetile mintii emotionale 351 schimbdrile fiziologice tipice unei anumite emolii . Aga cum existi cdi rapide sau incete cdtre emolie . ca gi artele plastice. Cind sentimentele persisti ore intregi.se produc de asemeneain doar citeva fracliuni de secundd. Ralionamentul sdu este cd o emolie care sd capteze creierul 9i trupul pentru o perioadi mai lung6.Copilul dita este luare -. Sentimentele noastre cele mai intense sint reaclii involuntare. durind doar citeva secunde gi nu minute. metdforele gi imaginile se adreseazd direct minfii emofionale. gindurile noastre . iar gindurile melancolice ne intristeazd. care apar cind anumite amintiri triste'sint rememorate in acest scop.ar trebui" sd avem. poezia. o formd amortizati. le permite oamenilor sd-gi explice actiunile spunind cd erau cupringi de emofiea. independent de ce altceva s-ar intimpla in jurul nostru. existi 9i emolii care pot fi produse. urmeazd o reaclie emofional6 adaptati situaliei. tot aga amintirile fericite ne ridici moralul." Nu numai iubirea. ca atunci cind pierdem pe cineva drag 9i continudm si il jelim mult timp.partea cognitivd . Existi 9i un al doilea tip de reaclie emolionald. Emoliile mai complicate.a.ea presupune elemente care simbolizeazd realitatea sau declangeazd o amintire care sd corespundi acestei realitdfi. independent de imprejurdrile care se schimbi.fim furiogi. cum ar fi jena sau teama de un examen. trigti g. dind impreSia cX s-ar intimpla de la sine9i ci nu noi am hotdrit sd fie aga. in afard de citeva exceplii. O realitate simbolici 9i mai mirlt copiltrreasci Logica minlii emolionale este asociatiad. Aceasta este puterea unor asemeneahotSriri rapide: si ne mobilizeze intr-o clipi in fala unei situalii de urgenfd. tehnic vorbind. urmeazi acest drum mai incet. Dispoziliile stabilesc un ton afectiv dar nu sint modelatori atit de puternici ai felului fur care percepem 9i acliondm Precum emoliile puternice.. Exact cum fanteziile sexuale pot duce la sentimente sexuale.cum ar fi inrogitul la fa!5 sau cretterea ritmului cardiac .Faptul cd nu putemalege le auem". Mai intii sentimentele 9i apoi indoielile Pentru cimintea ralionald are nevoie de ceva mai mult timp comparativ cu mintea emolionald Pentru a inregistra 9i a reacfiona.d. care se naqte 9i se amplifici in gindul nostru inainte de a se ajunge la sentiment. sentimentul prin intermediul gindirii. Prin contrast.primul impuls" intr-o situalie emolionali este cel al inimii 9i nu al raliunii. observd Ekman. sirtem congtienfi de gindurile care ii premerg' In acest tip de reacfie emofionaltr existd o valorificare mai extinstr.. nu noi ld este cuSsul hotdrim cind s6. muzica.. atunci sentimentele ar deveni cilduze ineficiente in trecerea la fapte. Ekman susline cd. Pentru ca emoliile sd dureze mai mult. ar fi dovedit o inadaptare. Aceastd rapiditate este valabild in special pentru emofiile intense. ore sau zile.m. emolia maximd este foarte scurtS. Dar de obicei nu mintea ralionald hotdrdgte ce emolii .unele printr-o perceplie imediatd.joaci rolul cheie in determinarea emoliilor ce vor fi declangate. De aceeazimbetele.De aceea emoliilepe care ele pot oferi 9i un alibi: ..tlilornoastre.Taximetristul adorabil". nu putem decide cind vor izbucni. in general. foarte adesea putem alege insd la ce si ne gindim. Dacd emoliile produse de un anumit eveniinent ar continua invariabil sd ne domine 9i dupi ce acestaa trecut. mai inceatd decit reacfia imediatd. In aceastl secvenld mai inceatd gindul mai bine articulat precede sentimentul. opera. ci 9i minia sau frica ne cuprind. in secvenla de reacfie rapidd sentimentele par si preceadd sau sd fie simultane cu gindurile. Ceea ce poate controla cel mai adeseamintea rationareac. de supraviefuire. ele devin de fapt dispozilii.acestea reprezintd emolii care provin din girduri.. Stendhal scria: . fiind nevoie de secunde sau de minute de desfigurare . cum ar fi lacrimile.

identitllile pot fi ca o hologramd. Metodele psihanalitice fac parte din arta de a descifra gi de a scoatela lumini acesteinlocuiri de infeles. fird umbre de gri. justificarea lor in funclie de momentul prezent. intregul este condensatin pdrfi. Tiecutul impus prezentului Afunci cind o trdsdturtr a unui eveniment seam6nXcu o amintire cu incdrcdturi emolionali de undeva din trecut.. mintea emolional5 a subjugat-o deja pe cea ralionali. ele i9i gdsesc Aceastd logici a sufletului . explici faptul c5: . fdrd inlelegerea influenlei pe care o are memoria emolionald. dupi un accident. Mintea noaske emolionald va indemna mintea rafionald spre scopurile sale gi astfel apar explicaliile pentru sentimentele 9i reacgiilenoastre . a viselor 9i a miturilor (sau cum spune ]oseph Campbell: . . Girdurile 9i reacliile din orice moment vor fi in concordanld cu culoarea gindurilor 9i a reacliilor din trecut. un sentiment se transformd intr-un altul. chiar daci ar putea ptrrea cd reaclia se datoreazd exclusiv situaliei de moment. Mintea emofional5 reacProblema lioneazi fald de prezent ca pi cwn s-nr situa ?n trecut6. pe care il susfine. orice dovadd noud poate sd nu mai confirme o anumitd convingere .e foarte bine descrisi de Freud prin conceptul de .acestlucru semdnind cu o dovadi obiectivd..Viselesint mituri private.i povegti.. chiar dac6 putem avea convingerea 9i certitudinea ci gtim exact ce se intimpli. vedere rafional.Intotdeauna trebuie. fabule . Astfel. cu atit emoliile devin mai putemice. lntr-adevir. atunci 9i reacfia declangati este clard. dind povele in parabole. este ci mai ales atunci cind reaclia este rapidi 9i automatd s-ar putea sXnu ne ddm seamacdsitualia care odinioari a reprezenlat o crizd nu se repeti in prezent. in sensul cd o singuri parte evocd intregul..a minfii emofionale .i s-o inlocuiasci cu una noui . gdsind legdturi intre lucruri care au vagi trds5furi comunes.. Nlintea emolionald face totugi in aga fel incit convingerile sd fie foarte adevdrate. Putem sd nu ne ddm seama ce se intimpld in fapt. descotorosindu-sede orice dovadX care demonstreazi contrariul. un obiect simbolizeazi un altul.. nici legi de cauzd 9i efect.ple incercdri. Intr-adevSt simbolurile religioase9i ritualurile conteazdmai pulin din punct de locul in expresiile sufletegti. s-ar putea si nu ne dtrm seama de reaclia emolionald Pe care o avem. a psihozelor 9i a copiilor. De aceeaesteatit de greu sd te inleiegi cu o persoani care este supdratd din punct de vedere emofional: indiferent cit de sindtoase ar fi argumentele din punct de vedere logic.procesprimar" al gindirii. O cale ar fi gindirea tranpantd.ralionalizdrile -. o persoand ingrozispun ce nu ttr sX nu faci o gafi va gindi imediat: . orice este posibil." Un alt semn al acestui mod copil5resc este glndireapersonalizatdprin care evenimentele sint percepute prin prisma inclinaliei de a fi centrate pe propria persoani. lucrurile sint a9acum par. mintea emofionald reaclioneazi declangind sentimentele pe care le-a avut in momentul de care gi-a amintit.i a poeziei. punind-o la treabd in folosul siu. in viala emofionald.Stilpul de telefon pur 9i simplu a intrat in mine.Nu" in procesul inifial. Intr-adevdr. chiar dacd ea coloreazd in mod subtil felul in care reacliondm Pe moment. nu au nici o greutate dacd nu corespund convingerilor emolionale de moment. In asemeneamomente.i de .este" in sine. Ceva care ne amintegte de altceva poate fi mult mai important decit ceea ce . suprimind sau ignorind amintirile sau faptele care ar putea si submineze anumite convingeri gi rezumindu-se doar la cele care le intiresc. Nu mai existi timp. iar lucrurile nu trebuie definite neapdrat prin identitatea lor obiectivd: ceea ce conteazl este cum sftrt percepute.dovezi" proprii. Dar dacd sentimentele sint vagi 9i subtile. O persoandcare a invdlat din experienleleduteroaseale copiltrriei sd reaclionezefali de o privire minioasd cu fricX intensl 9i cu uri va repeta aceastereaciie la aceeagidimensiune gi la virsta adult5.. atunci cind incruntarea in sine nu mai reprezintd o asemeneaameninfare' Daci sentimentele sint puternice. nu mai existd lucruri cum ar fi . $i cu cit este mai mult astfel. Procesul inilial este cheia injelesului cuvintdor Iui |ames |oyce din Ulysses'. avind o serie de perceplii . mintea emofionalX nu face discriminAri. potrivit cdreia fiecare element il susline pe celilalt.352 Anexa B Pecetilemintii ernolionale 353 nal. Sentimentele se autojustificd. Existd multe feluri in care mintea emolionala este precum cea a unui copil." Acest mod copiltrros se autoconfirmd. A9a cum subliniazX Seymour Epstein. aceastaestelogica religiei . Convinge- rile minlii ralionale sint sir. in vreme ce mintea rafionalX face legdturi logice intre cauze 9i efecte. ca de exemplu 9oferul care. Mintea emolionald urmeazd aceastdlogici 9i regulile ei. anumite asocieri de idei vagi determind fluxul narativ.in care fiecare lucru este alb sau negm. in procesul de gindire inifiald. miturile sint vise impdrtdgite").

$i a9a cum amvdzut. angoasd9i toate celelalteingrijordri . degi in starea actuald nu a putut fi stabilit circuitul complet pentru nici un tip de emofie. care apare la un moment dat. ceeace neurologii numesc . Frica are un rol extrem de important in evolulia omului poate mai mare decit al oricdrei alte emolii. de reacfie gi chiar 9i de amintiri.M.M. Parte din rispunsul mintal la o situalie emolionald constd in a revedea amintiri 9i opfiuni de acfiune. Persoana respectivd devine incapabild sd identifice frica de pe chipurile altora gi si o exprime la rindul sdu. dar nu simte teama ca voi sau ca mine. creierul oferd in urmdtoarele momente o posibilitate de a observa circuitul neural al fricii 9i rolul amygdala ca sistem de alarmd. dictati de un anume sentiment. un anumit tipar de schimbXri care suslin corpul atunci cfird emolia cregte 9i un set unic de indicii pe care trupul le di automat atunci cind este pradd emoliei7.354 Anexa B Starea-specifici de realitate Funclionarea minlii emolionale este in mare mdsuri o sfa-re-specificd.putindu-se ajunge chiar la cazuri patologice. lJn semn ci acest repertoriu este activ il reprezintX memoria selectivd.Dacd cineva pune o armd la timpla unui bolnav S. frica dispare din repertoriul mintal. Primul circuit al creierului implicat'preia pur 9i simplu sunetul ca o undd fizicd in sine si il transformd in linrbajul siu gi vI aduce intr-o stare de vigilenfi. acestai9i di seama din punct de vedere intelectual cd ar trebui sd se team5. Sigur cd in vremurile moderne temerile nepotrivite sint blestemul vielii de zi cu zi. Felul cum gindim 9i aclionim cind ne simlim intr-o dispozilie romantici este total diferit de felul cum ne comportdm cind sintem furiogi sau demoralizafi. De aici ea reprezintd doui increngituri separate:o serie mai micd de proieclii se strecoard pind la amygdala si la hipocamp in . fiecare emotie majord are propria ei pecetebiologici." Specialigtii in neurologie au trasat circuitul fricii in cele mai mici detalii. ^'qfu_l^ Circuitul neural al fricii Punctul central al fricii il reprezintd amygdala. in aceastdmecanicd a emoliilor. Atunci cind o foarte rar intilnitd boali a creierului distruge amygdala (dar nu 9i alte strucfuri ale sale) la un pacient. Cind se intimpld acest lucru.5. cum ar fi crizele de panic6... Sau cum zic neurologii: .. Aceste repertorii de stdri-specifice devin predominante in momentele de emolie intensd. Acest circuit pornegte de la ureche si ajunge la creier gi apoi ia talamus. fiecare sentiment are repertoriul sdu distinct de gindire. fobiile sau tulburdrile obsesive. astfel.incit cele mai relevante sint puse in fruntea ierarhiei gi deci devin mai ugor de pus in practici.". Frica este un caz tipic de inlelegere a dinamicii neurale a emoliei. pentru cd ne lasd sd suferim de sperieturi.citili o carte gi dintr-odatd se aude ceva in camera de aldturi. pentru cd este cruciald pentru supravieluire. Sd presupunem ci intr-o seardsinteli singuri in cas5.

fAcindu-vi si fili gi mai preocupali de identificarea sursei sunetului. pentru a declangadopamina.. Aceste semnale care sosesccontinuu fac ca amygdala sd fie un fel de santineli permanenti ce scruteaz5 toate experienlele senzoriale.zgomot" poate fi recunoscut imediat? intre timp. de exemplu. Mirosurile ajung prin bulbul olfactiv la zona cortical5 mediani a amygdala 9i sint transmise mesaje ce trebuie sd ajungi in zona central5.sunetele ciudate . amygdala transmit semnale cdtre sistemul nervos autonom prinmedulla. ca un fel de companii care se ocupi cu sistemele de alarmd.centrul gr1" . ceea ce sporegte nesiguranla gi concentreazd atenfta. Dar daci inctr nu v-afi edificat. Dacd nu apare nici un r5spuns satisflcdtor din aceasti analizd suplimentarS.oare se fie pisica? Nigte obloane bitute de vint? Un intrus? Cortexul auzului vine cu propria ipotezX poate fi motanul care a dirimat o lampd de pe mas5. Efectul in lan! al norepinefrinei este cX ea sporegtein ansamblu modalitatea de a reacfiona in acele zone ale creierului care primesc aceastdsubstan!d. aceastecale mai largi se indreapti spre cortexul auzului din lobul temporal. care mobilizeazd reacli. care se leagtr cu acel sistem din creier ce determind migcarea. activind o mare gamd de reacfii indepirtate la nivelul sistemului cardiovascular al mugchilor gi al m5runtaielor.Prin intermediul nucleilor centrali din apropiere. aducind totul intr-o stare limiti. fiecare in parte.fricii gi a nelinigtii subliminale. hormonul corticotropina (CRH). de cite ori siguranla casei pare pusd in primejdie. a fricii.gi pregdtirea mugchi- . apare un alt circuit paralel intre amygdala. proieclii distincte ale receptirii in cazul di' vergilor neurotransmi!5tori. care secretdaceasubstanfd de reaclie pentru cazurile limiti ale trupului. ritmul cardiac cregte. Zona de bazd a amygdala are ravirati cascadi de a19i mificalii cdtre corpus striatum. Aceasta este doar o Parte din intregul gir foarte bine coordonat de schimbdri comandate de amygdala 9i de zonele invecinate si care orchestreazi creierul ir:rcriz6. hipocamp 9i cortexul prefrontal. in majoritate.gi trimite mesajul la amygdala gi Ia hipocamp. Norepinefrina inundd cortexul 9i creierul in generaf precum 9i sistemul periferic.celulele care regleaztr mugchii mari ai scheletului. care se impr5.iar ritmul respiraliei se incetinegte (s-ar putea chiar sd constali la un moment dat cd nu mai respiri de fricd sau pentru a auzi mai bine de ce te-ai speriat)..tie in intreg creierul.amygdala comandX o reactie cu btrtaie lungd. aceste circuite tensioneazd mugchii coardelor vocale.dar oare acest. fdcindu-te sd fii speriat gi gata de acliune.356 Anexa C Circuitul neural al fricii 357 apropiere.adici atunci cird anxietatea subcongtientX ajunge la congtient . cortexul auzului face o analiztr mai profundtr a sunetului .tensiunea de asemenea. avind angajali care sint gata in orice moment sd sune la pompieri. chiar gi cel mai mic zgomot din castr poate da fiori. creind o voce ascufiti. un loc cheie de inmagazinare a amintirilor.ade lupttr-sau-fugi printr-o adehormoni. Superba arhitecturd a amygdala ca sistem central de alarmd al creierului devine evidentd in momentul apariliei. amygdala declangeazl alarma in zona centrald. care-l compartr rapid cu amintirile similare. deci nici micar nu-!i dai seama pe moment cd !i-e fric5. La oameni.zgomotul" seamdni cu un altul similar pe care l-ati mai auzit. amygdala impreund cu hipocampul direclioneazd celulele care trirnit neurotransmi!5tori . unde se produc norepinefrinele (care se mai numesc 9i . In acel moment. ceea ce duce la tintuirea atenliei asupra sursei fricii . Din zona bazal| lateraltr a amygdala pornesc brale care infSgoari cortexul. evenfual chiar cu unul familiar . Daci este o concluzie linigtitoare (sint doar obloanele care se izbesc de cite ori bate vintul prea taie) atunci alerta generald nu ajunge la nivelul urmtrtor. Pintr la nucleii laterali ai amygdala ajung proiecliile din talamus 9i cortexul auzului 9i al vizului. Din zonele centrald 9i mediand o increngdturd merge la hipotalamus. O altd cale din amygdala duce la locusceruleusdin creier. Dar pe mtrsurX ce realmente incepi sd simfi frica ..i incearcd sd-i inleleagd sursa . Mai multe grupe de neuroni din amygdala au. Proiecliile amygdala se extind asupra tuturor pirtilor importante ale creierului. distinge rapid faptul cd . intre timp. aceste schimbdri merg dincolo de congtientizare. Diversele pdrli ale amygdala primesc informagii diferite.noradrenalintr"). Ei semnalizeaztrcelulelor din creier sd creeze o expresie a fricii pe chip. dar poate fi 9i un intrus . unde sunetele sint triate gi inlelese.cheie. Hipocampul. creierul gi sistemul neryos autonom. circuitele senzoriale devenind 9i mai sensibile. Aceste celule fac un ciine si miriie sau o pisici si se infoaie la vederea unei amenin!5ri ori a unui intrus in teritoriul siu.. orice alte migclri musculare fiind blocate. polilie sau Ia un vecin. ajungindu-se la acele fibre care se mai numesc gi . unde sint activali hipotalamusul.

fiind mai ugor de apelat la ele decit la altele care nu au o legdturd. Galen).anticiparea consecinlelor .identificareaacliunilor alternative.de exemplu. inlelegereaperspectiveialtora .New York. Reducerea stresului r Cunoagterea diferenlei dintre sentimente 9i acliuni CAPACITATI COGNITIVE . Citirea 9i interpretarea semnalelor sociale . recunoagtereainfluenlelor sociale asupra comPortamentului 9i privirea asupra sinelui din perspectivaunei comunitili mai mari . trupul pur 9i simplu iti infepenegte. 1994. amygdala semnalizeazd.358 Alfabetul emotional lo'r pentru a reacliona ca atare. Folosirea pagilor pentru rezolvarea problemelor 9i luarea de decizii . In acelagitimp. sistemele de memorie corticald sint deblocate.dialog interior" ca modalitate de adaptare la un subiect sau la o provocare sau de reintdrire a comportamentului cuiva .zonele senzoriale ale vederii gi atenfiei.de exemplu. iar mintea incearcdsd distingd posibilele primejdii 9i modalitdli de reacfie.. Galen'sProphecy[Profelia dr. Exprimarea sentimentelor . iar atenlia se ascute pentru a a:uzi alte sunete. Aminarea rXsplatei . Dupd trimiterea acestor semnale. astfel incit diverse nofiuni gi amintiri revelatoare pentru respectivul moment de crizd sd poatd-fi oricind la indemind. dezvoltarea unor explicalii realistedespresine E .purtarea unui . controlarea impulsurilor. Identificarea 9i etichetarea sentimentelor .) ^ffi#^ Consorliul W. vezi ]erome Kagan. Evaluarea intensitilii sentimentelor . egti cuprins de o fricl totald: congtientizezi faptul cd !i s-a strins stomacul. Simultan.T. Intreaga secvenld . Basic Books. (Pentru mai multe informafii. Controlul sentimentelor . inlelegereanormelor de comportament (ce esteacceptat9i ce nu din punct de vedere comportamental) r O atitudine pozitivi fald de viald o Autocongtientizarea. Disculiile cu sine . Grant: componenteactive ale programelor de prevenire Elementele cheie ale programelor eficiente presuPun: CAPACITATI EMOTIONALE . asigurindu-se ci ochii vor cduta sd descoperece este mai revelator in situalia limitd in care se afli. cd !i s-au incordat mugchii in jurul gitului 9i umerilor sau cd-!i tremurd picioarele. stabilirea scopurilor.de la surprizd la nesiguranfd gi pind la teamd gi frici . Controlarea impulsurilor .poate fi derulatd intr-o secundd 9i ceva.de exemplu. ci-!i bate inima mai repede.

prin expresiile fetei. rlspunsul eficient Ia criticile aduse. precum 9i a aborda situafia. aplicarea acestor perspective in chestiuni cum ar fi sexul 9i drogurile .i a recunoagtesentimentelepersonale.. din f . capacitatea de a ride de sine SURSA: Consorliul !V. suferinla care accentueazdminia). a distinge intre ceeace face sau spune cineva gi reacliile sau iudecSlile tale despre asta. gisirea cdilor de a stdpini temerile 9i anxietdfile. (de exemplu. recunoagtereaunor tipare similare la ceilalli c Acceptarea de sine: a te simli mindru 9i a te vedea pe tineintr-o luminl pozitivX.m.creareaunui vocabular al sentimentelor. Grant din cadrul Scolii pentru Promovarea in Functie de Competenlele Sociale. Empatin:a inlelege sentimentele altora gi preocupdrile lor. transmiterea unor mesaje care sd inceapd cu . cum ar fi descurajdrileinlerne. a discuta in mod eficient despre sentimente: cum poli deveni un bun ascultdtor 9i cum poli sI pui intrebirile cele mai potrivite.formularea unor cereri clare. aiutareacelorlalgi. minia 9i tristelea . Verbale. David Hawkins gi altli. inlelegerea a ceea ce se afld in spatele unui sentiment .Programa de prevenire a drogurilor gi a alcoolismului".1992). sentimente 9i reac!ii . Conptientizarea de sine: a observa propria persoanl . . Administrarea a supraveghea. Iossey-Bass. a cunoagte momentului cind egti in siguran!d 9i poli vorbi despre sentimentele personale . cunoagterea relaliei dintre ginduri.. a imaginaliei bine cdlduzite gi a metodelor de relaxare .T. gesturi 9. Luarea de hotdriri personale:a examina acliunile 9i a cunoagte consecinlelelor. ascultareacu atenlie a celorlalli.d. aprecierea diferentei in felul in care oamenii simt faid de anumite lucruri t Comunicarea.comunicarea prin contact vizual. a afla daci la baza ludrii unei hotiriri se afli un gind sau un sentiment. rezistenla in fala inflrrenlelor negative. a-!i rectinoagte punctele tari 9i punctele slabe.dialogul cu sine" sentimcntelor: pentru a detectamesajelenegative. .Eu" in loc de invinovtrliri .360 Anexa D CA PACITATI COMPORTAMENTA LE r Nonverbale . Perspectioa: identificarea tiparelor din viala emolionald 9i a reacfiilor.participarea in grupuri de semeni pozitivi offi*o ProgramaStiintei Sinelui Principalele comPonente: . Stdpiniria stresultri: a inv5la valoarea exerciliului fizic. Autodezadluirea:a prelui deschiderea 9i a pune increderea la baza unei relafii. CommunitiesThnt Care (Comuitdti cdroraIe pasd)(San Francisco.. . din perspectiva lor. tonul vocii.a.

mai responsabili . 8: Preztenting OSAPPreoention de ln te(Preuenirea de cdtue ndolescenli: droguriior to Practicc Theory folosirii Gopelrud(ed.1991.wi:"' ll tl ll i' lnvitarea sociali 9i emofionali: rezultate Proiectul de dezvoltare a copilului Eric Schaps. cu profesorii. E.. D... dezvoltariisindtitii prin prevenirilela nivelul gcolar: Drug Use: Fvonr Adolescent Monograph.. giresponsnbild: 1992. Goodyear Subiect Publishing Co. Stone gi Harold Q. noishttez. acceptarea sentimentelor si dispozitiilor personale. V Battistich. la invdldturd) .Patry(ed. mai populari 9i indrdzneli .1978).toatd lumea cigtig5" pentru negocierea unui compromis "'. mai multe strategii pro-sociale pentru rezolvarea problemelor interpersonale r mai armoniogi .. Afirmarea: recunoagterea preocupdrilor 9i sentimentelor fdrd minie sau pasivitate c Dinamicade grup: cooperarea. Dillenhunt.€ric american pentrusdniDepartamentul nocive. SeIf Science:The Is Me ($tiinfn Shrelui: subiectulsint eu) (SantaMonica.capacitateade a 9ti cind 9i cum sd conduci 9i cind trebuie sd urmezi pe altcineva .K..-L. in F. mai. abuzurilorde substante tategi serviciiin folosulornului.Promovarea Through School-Based noi aborddri").ducereala capdt a promisiunilor sau implicarea total5 (de exemplu. o mai bund inlelegere a celorlalli o mai atenli 9i mai preocupali . promoveazd dezvoltarea calionale care TheNuu Sytrtl::csis Tenchittg: Effecticc andResportsible Dick 9i J. clasele a 6-a. recunoagterea consecinlelor deciziilor gi ale acfiunilor. eftcientd Tossey-Bass. Watsoir. Centrul de studii de dezvoltare. (Predaren SanFrancisco. mai buni in privinla capacitSlilorde rezolvarea conflictelor gi V. REZULTATE: .democratici" . t n 4 i t I & * SURSA: Karen F. California. Schaps SURSE: . Oakland.. Solomon. Oser. Evaludri in gcolile din California de Nord.Crearea practici edusi-i pese: uneicomunititicdreia Development" social A.JOZ Alfabetul emotional . eva' ludri stabilite de observatori independenli.Rockville:Biroul de prevenirea orieIn Strncticd). i .c). Rdspundereapersonald:asumarea rispunderii.Creating ProThatPromote Childret-r's Practices Educational a CaringCommunity: (. modelul de tip . Rezolaarea conflictelor:cum sd te confrunli cinstit cu alli copii. fr.fthaps 9iK. no. comparativ cu cele la nivel gcolar. . E. Battistich. mai pro-sociali 9i de ajutor . cu pdrinlii.).PromotingHealth Development Prevention:New Approaches"(.\. Delucchi. proscrialS a copiilor"). mai afirmativi . M.

Toleranlei la frustrare . Schaps SURSE: Prevention:New Approaches"(. von Qlevegi R. P. Impdrtigirii .. imbundtdfirea capacitililor socio-cognitive .... 3) de la clase speciale. Etichetarea ..ReduceResultsof a Primary Prevention hood Aggression: unui program de preverea agresivitdliiin prima copilirie: rezultatele Academy of Child and Adolescent nire ini!iald"). Seattle. capacitilii de recunoagtere9i a celei de inlelegere r Un mai bun autocontrol o O mai buntr planificare a rezolvdrii misiunilor cognitive r O mai mare refleclie inainte de a acliona r O mai eficientd rezolvare a conflictelor r O mai bund atmosfertr in clasd ELEVII CU NEVOI SPECIALE: ?mbunXtSlirea comportameritului la clasd in privinla: . ]. Recunoagterea . F'. Early ChildCatalano.University of Washington legi emofionale Ia copiiisrtrzi:Proiecttrl Press. ThePreoention la copii). Cook9i j. 208-217.Promovarea and PsychopaprogrameiPATHS"). Btriefii mai pufin agresivi.2 (1991).ri gi exmatriculdri printre elevii cu rezultate proaste . fetele mai pulin autodistrugtrtoare .i gimnaziale prin testdri independente 9i standarde obiective in comparalie cu gcolile neincluse in program. Deaelopment 4 (1992).Promoting Health Development E. T. Battistich. A. 2) surzi. lournal of theAmerican pp. 1993. tamentelor antisociale j. tvruNArAprA.. Tiemde dezvoltaresociali din Seattle"). Proiect rapid din cadrul Universitdlii din Washington. Psy chiatry30. Guilford.no.Modelde dezvoltaregi clinic PentruPrevead nirea problemelor de conduitS:programul rapid").. D.. Mai puline delincvenle o Mai bune rezultate la testele standard la invtrldturX gi V. Sociabilitdtii r Autocontrolului i- PATHs).. americanpentru strninocive. thologyT Proiectul de dezvoltare socialtr de la Seattle |. REZULTATE: . evaluiri fdcute de profesori comparativ intre mai multe tipuri de elevi: 1) obignuifi.. Misiunilor de orientare . Psychopathology andEmotional DeSocial Promotirtg M.McCord gi R.clasele1-5.Quamma. REZULTATE: r O atagarepozitivtr fali de familie 9i gcoali . Universitatea din Washington Evaluarea s-a fdcut in gcolile primare . E... of the in School-Aged Children:TheEffects ting EmotionalCompetence la copiii de competenlei emofionale PATHS Curriculum" (. (Preaenirea comPorBehaaior in Children of Antisocial blay.). Descregtereanumdrului de mtrrturisiri in legdturd cu tristelea 9i depresia o Descregtereaanxietdlii 9i izoldrii al problemelorde conduitd. Greenberg 9i C. Grupul de cercetarea dezvoltdrii sociale. T. . Hawkins.. .Manifesttrrii capacitililor sociale . (Promoaarea dezaoltdrii sociaThe PATHS Project in DeafChildren: oelopment . New York.Promovarea Through School-Based dezvolttrrii sdndtdliiprin prevenirile la nivelul gcolar:noi aborddri"). 1992. EMoTIoNALA o INTELEGERE . Kusche. 1991. Evaludri in gcolile din Seattle. T.Duselopment virsti gcolari: efectele (1995).The SeattleSocialDevelopmentProject" (.E. Capacitdlii semenilor .Rockville:Biroul de prevenirea Theory to Practice. A.Reducing Program"(. Greenberg. Hawkins 9i alfii.PromoM. Mai puline eliminf.Proiectul in J.A DeveGrupul de cercetare SURSE: lopmentaland Clinical Model for the Preventionof ConductDisorder: The FastTrackProgram"(. Mai puline inilieri in consumul de droguri .Departamentul abuzurilor de substanle tate si serviciiin folosul omului. Kusche.364 cii Anexa F Inrsdlarea sociald gi emolionald 365 Marc Greenberg. C. D.. From Preoenting Adolescent Drug Use: Monograph. David Hawkins.S: OSAPPreoention Eric Gopelrud (ed. ImbunXtXlirea emofiilor.

O'Donnell.. J. J. O eficienld interpersonaldgi o popularitate imbundt5lite .R.. Elias 9i R. SocialCom. Mai multe dispozilie spre colaborare . Caplan.1989.... J. 56-63. Metis Associaaleacestui semnificatioe Rezumatul constatdrilor tes. t: imbunitilirea congtientizlrii sociale in cadrul proiectului de rezolvare a problemelor sociale Maurice Elias.988-.lournalof Constrlting and Clinical Psychology 60. | (1990).Promovarea competentei sociale in anii de gcoald ca principaldstrategie de prevenire inifiald:povestea a doudproiecte").Tale of Two Projects"(.Prevenirea gcolat a folosirii drogurilor 9i a deegecului lincvenlei la copiii ce provin din familii cu venituri mici: efccteleunei preveniri pe termen lung in cadrul unui proiect in gcolileprimare"). Competence Promotionwith inner-Cityand Sub. Yale-New Haven . Grady 9i C. J.New York.coliledin orassi periferice: de alcool"). Mai bune capacitdli de rezolvare a conflictelor SURSE: M. in modcreator: de rezoloare a conflictelor YorkSite(Programul program). clasele 5-8.Sivo.Social urban Young Adolescents: Effectsof SocialAdjustment and Alcohol Use" (.Abbott9i L. Summary Program: 1. Weissberg. Grober.and DelinquencyAmong Low. of RCCPNew of the SignifcantFindings L98AL989. Capacit5li sporite de adaptare o O mai bund capacitate de a stdpini problemele interpersonale o O mai bund adaptarela anxietate o Comportamente delincvente mai puline . imbundtilirea capacit5lilor de rezolvar'e a problemelor o O mai mare implicare cu semenii .V. pp.School-Based petencePromotion as a Primary PreventionStrategy:A.A.Promovarea competentei socialeir:rcazul adolescenlilor din efectele adaptirii sociale gi aleconsumului . Un mai bun control al impulsurilor e Un comportament imbunitdtit '. SchoolFailure. de ctrtre observatorii independenli precum gi in funcfie de rapoartele elevilor 9i profesorilor comparativ cu un alt grup de control..Preventing IncomeChildren:Effects of a Long-TermPrevention Projectin Elementary Schools"(. Mai mult5 empatie .Programul de promovare a competenlei sociale Roger Weissberg. Capacitili de comunicare imbunitifite Conflict Creatioely Inc. P Weissberg. J. New York City Evaluarea in cadrul gcolilor dln New York a claselor a 12-a prin evaludri acordate de profesori irratnte gi dupd program. lournalof Orthopsychiatry.366 Anexa F Inzsdlareasociald gi emolionald Programul de rezolvare a conflictelor in mod creator 367 R. American 65 (1994). The Resolaing SURSA: Metis Associates. Universitatea Illinois din Chicago Evaluarea fdcutd in gcolile publice din New Haven. O capacitatecrescuti de a . K. REZULIATE: .R. REZULIATE: o Mai pulind violenli la clasd ' Mai Puline jigniri in clasd r O atmosferi mai afecfuoasd . E.Day.. Jacoby. pp.mai 1990. Apelarea la ajutorul semenilor r O mai bund capacitatede^aface trecereaspre gimnaziu . Hawkins. M. Universitatea Rutgers Analizl ficutd in gcolile din New ]ersey la clasele a 6-a prin evalutrri acordate de profesori.F. REZULTATE: o O mai mare sensibilitate fagade sentimentele altora o O mai bund inlelegere a consecinlelor comPortamentului lor . Programul Centrului Nalional pentru rezolvarea in mod creator a conflictelor (o iniliativi a educatorilor pentru rdspunderea sociald). S.1 (1992). Linda Lantieri.D. din afirmaliile semenilor 9i din cataloage comparativ cu nonParticipanlii. P.. Preoention in HwunnSeraices 7.Drug Use.P. 177-200.mdsura" situaliile interpersonale gi de a gindi acliunile cele mai adecvate o O mai bunX pdfere de sine o Un comportament mai pro-social .Cataiano.

. in acest punct. . Gara. M.Psychophysiology. Associated Press. Branden-Muller gi M. 15 sePt' 1993. toate. Universitatea Califomia din San Francisco. T.San Francisco. . Guilford Press.L992. Paul Ekman 9i Wallace V' FrieAceastd list5 este culeasAde aici.Promovarea competenlei sociale: studiu aprofundat al unui program preventiv la nivel gcolar"). 6' L992' pp' 159-200' fundamentale")'dn provine dintr-un eseu care a apdrut inacelaqi vedere de Acest punct numii al revistei respective 9i care era semnat de P' N' JohnsonLaird 9i K.409-17. Iubirea altruistd 9i supravieluirea umand: Teoriile evolulioniste care descriu avantajele adaptdrii prin altruism sint rezumate in The Adaptiae Design of the Human Psyche(Modelul de adaptarea psihicului uman\ de Maicolm Slavin 9i Daniel Kriegman. dar sin. AmericanJourualof Orthopsychiatry. 4.. M. Clabby. astfel de parabole ale sacrificiului de sine.autodistructiv sau problematic. Sayette.pp.The Promotion of Social Competence: Longitudinal Sfudy of a Preventive School-BasedPrograrn" (.. 5. 7. Elias. Oatley.6I(1991).l^990. chiar 9i cind se ajunge la liceu . impugcarea Matildei Crabtree: TheNeto YorkTimes. 3. Building Social ProblemSolaing Skills: Guide' a pro' capacitdlilorde rezolaare Progran (Formarea linesFrom a School-Based blemelorsociale:puncte de reperpornind de Ia un program executatIa niuel I ossey-Bass.. existX o dezbatere gtiinlificd asuPra semndturii biologiie a fiecirei emofii in parte. o con. R.Argument pentru emoliile Cognition and Emotion.Voluntary Facial Action Generates Emotion-Specific Autono' mous Nervous System Activity" (. o astfel de listi rdmine intr-o oarecare misurd speculativtr. 2. Capacili imbunXtdlite de a invdla sd invefe r Un mai bun autocontrol. I. vezi: Paul Ekman . . Doar la adulfi: observafie fdcuti de Paul Ekman. Scolar). Pentru ce existi sentimentele? 1.. Capitolul 1.368 Anexa F .2T. ]. A. Mare parte din disculie sebazeazl pe eseul cheie al lui Paul Ekman: . Elias 9i J. Ll nov' 1994' 6. L. Vegnicia acestei teme a iubirii altruiste este sugerati de profunzimea acestui mit universal: povestirile Jataca spuse ir:r iretreaga Asie de milenii intregi gi care nireazi. A. Levenson.tientizare social5 9i luarea de decizii socialela nivelul sau in afara clasei Note PARTEAflNTTI CRETERUL EMOTIONAL SURSE:M. Schuyler.Mi9ciri faciale voluntare care genereazAo anumitd activitate a sistemului nervos autonom in cazuri specifice") de Robert W..An Argument for Basic Emotions" (. si din alte surse. unii cercetitori suslinind ideea cd existi mai degrabd o prdpastie decit simple diferenle intre emolii sau ci irn prezent capacitatea noastrd de a misura corelatiile biologice ale emofiei este inc5 insuficientd Pentru a le distinge in mod iatisficitor. Un comportament mai pulin antisocial. 1992.New York. Schimbdrile la nivelul corpmlui in momentul apariliei emoliilor 9i motivele lor evolufioniste: o Parte dintre schimbdri sint Prezentate in .r. Pentru acest Punct in dezbatere.

Sensory Systems and Emotion" (.Penguin. 1994).. 5.d are ProPria sa topografie Pe aceastd hartd imaginar5. Oxford University Press. Dar studiul lui LeDoux este susfinut de tot mai multe dovezi convergente. Galen'sProphecy (Profefiadr. 4. broastele...2.Emo!iile gi concePtul de sistem limbic"). care determind calitefle lor unice. Capitolul 2.5aug. o harti specialXa traseelor neuronilor. foseph LeDoux. Universitatea Wisconsin. deci rdmin sPeculative .1993. Dincolo de aceasta. 1990. Totugi acest creier primitiv nu a permis inci ceea ce noi considerlm a fi o emotie. ele sint decizii crtrciale pentru supravietuire. cooido' asupra nind ptrrli ale creierului.. aritindu-se cd o parte dintre structurile centrale cum ar fi hipocampul sint mai pulin implicate in emolii. Emoliile noastre au evoluat atunci cind nu aveam tehnologia necesard pentru a acliona atit de puternic asupra lor. unele dintre problemele principale care distrug societatea actual5 duc la o minie nestivilite. N euroscien 3.Sistemul senzorial 9i emofiile"). Aceasta este emolia care se adapteazd cel mai greu. Oxford University Press. Am scris despre studiul lui Joseph LeDoux in The Nnu York Times din 1.. 11. p. insd nu puteai si o faci prea ugor .|oseph LeDoux. A.viati emofionald" . 2. pregdtit pentru Seminarul de neurogtiinli afectivi MacArthur. 10. Ideea de sistem limbic ca Punct esenlial ir creierul emolional a fost introdusd de neurologul Paul Maclean.Aspecte ale emoliei pdstrate la diverse specii"). 1986.a cum spune PauI Ekman: .instinct de viali" al acestor specii.intr-un moment de minie instantanee ajungeai Ia dorinta de a omori pe cineva. . engl. 1'992. Plenum Publishing. Constatdrile sale si ale altora sint trecute aici in revisti 9i se afli undeva Ia granila explordrii in neurogtiinfd. Pe de alti parte/ pot existaurme ale sentimentelor la cei lipsifi de nucleul amigdalian (vezi Paul Ekman 9i Richard Dartldson [ed.creier emolional" r.. In Praise of FoIIy (Elogiul nebwtiei).Disculia din acest capitol se bazeazd pe interviuri cu ei 9i pe mai multe articole ale sale. care permanent se referd la stratul neural de bazA al emofiilor. Joseph. Ca mulfi specialigti in neurogtiinte. Behazsioral 58. Mai important. Integratiae Psychiatry.370 Note Note 371 si Richard Davidson (ed. Conform gindirii curente. New York. .Paul D. ci mai degrabi mai multe sisteme de circuite care disperseazd reglarea unei emolii date. organizarea unor experiente elaborate pentru a obline efecte condilionate de fricd Ia gobolanii al ciror creier a fost modificat chirurgical. Maclean.Plenum. Acest tip de reaclii fundamentale definescceeace poate trece drept ..9i poate 9i brontozaurii . conceptul de sistem limbic a fost prelucrat atent. cit. in perioada preistorice. pentru ca ea ne mobilizeazh pentru lupti. New York. care provin de la divergi neurospecialigti.4. dr. QuestionsAbottt Emotion. lin descoperirile recente. Cazul unui bdrbat fdre sentimente. The Triune Brain in Eoolution (Creierul triunic in eoolutie).Emotion and the Limbic Sysin tem Concept" (.op." 9. cum ar fi cea a lui LeDoux.). Departamentul de psihologie gi psihiatrie.Aspects of emotion conserved across species" (. 1994.The Naked Neuron: Evolution and the Languages of the Brain and Body" (. foseph. Anatomia unui blocaj emotional i..Emotional Memory Systems in the Brain" (. New York. 1.. Yezi. animalele care reusesc bine sau destul de bine au pufut supravietui. agacum a fost el descris de R.l.. New York. .Sistemele memoriei emo$onale la nivelul creierului"). fiecare emofe majo. insd neurologia emotiei e departe de a-si fi spus ultimul cuvint.ir special cind e vorba de implicaliile pentru intelegerea vietii noastre emotionale care par sd decurgd din datele neprelucrate.. and Brain Research.83. 1989.sd trdiasci acele vremuri. 1971.dar acum po!i. Sistemul limbic 9i emotiile: R.Minia este emolia cea mai periculoasi. felul ir:rcare anumite leziuni din creierul gobolanului ii pot modifica in vreun fel comportamentul. se Pare ce nu existi un .87. Ned Kalin.Basic Books.sau mai precis . de exemplu. Erasmus din Rotterdam. totugi multe sau majoritatea acestor circuite sint destul de sigur in interdependenli cu punctele de legiturd cheie din sistemul limbic cum ar fi nucleul amigdalian 9i cortexul Prefrontal. New York. inclusiv: |oseph LeDoux. 1993. pisirile sau pegtii . trad.. in cadrul teoriei evolu!ioniste.Neuronul gol-golu!: evolulia si limbajele creierului 9i corpului"). noiembrie 1992. 1994.p. In acele vremuri de demult. Puii de macac ai puterea de adaptabilitate: .. Concepts ce. ..exista gi o recunoaqtere tot mai puternici a faptului ci fiecare emotie se adreseazAunor anumite zone sPecifice ale creierului.cu nucleul amigdalian conteazi mult mai mult.mic bine definit. aceasti analiztr se bazeaz| pe sinteza excelentd a lui ferome Kagan. 12. Diferitele descoperiri ar putea indica acele pdrti anume ale nucleului amigdalian care conteaze in mod special gi care sint circuitele care lipsesc. Vezi Joseph LeDoux. astfel incit au transmis aceste lucruri prin sistemul genetic. 8. in vreme ce circuitele care leagA alte pdrli ale creierului . Specialigtiiin neurogtiinle sPeculeazd faptului cd atunci cind creierul reugette sd creeze un model comPlet al emofiilor. Galen). studiind. de exemplu.in special lobii prefrontali . cu Peste 40 de ani in urmi. . anevoioasa stabilire a traseului neuronilor singulari.. Circuitul creierului la diferite niveluri ale fricii. Londra. Eddie Radice.FundamentnlQuestions About Emotions (intrebdri fwtdamattnle anryra emoliilor). LeDoux lucreazi la mai multe niveluri... viala mintali era in stare bruti: simfurile 9i un repertoriu totusi foarte limitat de reacfii fali de stimuli au ajutat sopirlele.

C.foseph LeDoux. . Morris de la Catedra de neurologie a UniversitSlii din Florida in cadrul intilnirii internalionale a Societalii de neurofiziologie (13-16 febr.. Iar ir urma unui studiu ficut pe 24 de birbali 9i femei care fuseseri condamnali pentru crime pasionale sdvirgite ir:rmomente de mare impulsivitate. Opinie subcongtientd: John A. New Jersey.Affective Discrimination of Stimuli That Cannot Be Recognized (. 1992. Luria. iun. 9i Allan Schore..San Antonio).Mare parte din aceastespeculalie asupra reglirii reacliei emolionale de citre neocortex aparline lui Ned Kalin. dar are 9i propria relea complicati si extinsd de proiecfii Ia nivelul creierului limbic. .cortex limbic" . Leziunile pe emisfera stingi 9i jovialitatea: G. Memory and the Brain" (.Affect Regulationand the Origin of Self. 887)..i la consecinlele emoliilor in dezvoltarea creierului aparline lui Allan Schore.Activarea p-adrenergicd 9i amintirea evenimentelor emolionale"). 1992. 15. . A.. erau impulsivi 9i inclinali spre teama 9i minie.LawrenceErlbaum Associates.i creier").ci acegtioameni aveau un nivel mult mai scizut decit normal de activitate in acestepirli ale cortexului prefrontal.. aga cum a fost citat in . in schimb acelea care au o concentratie sc5zuti sint ostile si dugmdnoase. Cortexul orbitofrontal primegte semnale gi de la nucleul amigdalian.First Second: The Preconscious in Social Interactions" (. Conexiunile cortexului orbitofrontal cu creierul limbic sint atit de extinse. izbucnind in crize de furie sau de lipete de fricd.1972. Zajonc. pe mdsuri ce ajung in alte zone ale cortexuluj.. tetoare pot fi lucrurile"). nov. i. 6.Afect Regulation and the Origin of SeIf (Reglementarea afectiadgi origineasinehti).Discriminarea afectivi a stimulilor care nu pot fi recunoscufi"). Periculos. Nature (20 oct.bine adaptate social".acea parte care gindegte la nivelul creierului emofional.2. New Jersey. 9. 8. 16. intre altele. s-a constatat folosindu-se un scaner PET pentru stabilirea a ceea ce se intimpld pe creier. Science 7. observa el. sugerind un traseu rapid 9i puternic. 12...How Scary Things Get That Way" (.Emotion. cit. . incit neuroanatomigtii i-au mai spus 9i . Prin aceastd relea el joaci un rol important in regldrea reacliilor emolionale .?rima secundd: interacliunile sociale precongtiente").. .Cit de inspiimin(6 nov. Aceastaeste zona care pare cea mai importantd pentru evaluarea reactiilor emolionale atunci cind sintem in toiul lor 9i facem coreclii de trasee. Preferinle incongtiente: William Raft Kunst-Wilson 9i R. BehaoioralBrain Research. Hillsdale. Teoria psihanaliticX gi maturizarea creierului: prezentarea cea mai aminunlitd referitoare la primii ani de via!5 .. op. 1961. . psiholog la Universitatea din Connecticut. impulsive gi imprevizibile. 13. Multe dovezi se indreapti spre acea parte a cortexului prefrontal ca fiind locul in care majoritatea sau chiar toate circuitele corticale implicate intr-o reaclie emolionalS aclioneazi deodati.1.Aspectsof Emotion Consen'ed Across Species" (. Lawrence Erlbaum Associates. Ambele legituri sirt ficute intr-o unici proiecfie. Concepts irr Neuroscience. un manuscris nepublicat. Vezi Antonio Damasio. Cortex... Washingtory D. 1994.tie'de receptori chimici pentru serotonina neurotransmilitorului.Grosset/Putnam.. Memoria emolionali: Lary Cahill gi allii.Beta-adrenergic activation and memory for emotional events" (. (iun. animalele devin stranii. B. mai este gi una biochimicd: atit partea ventro-mediani a cortexului prefrontal cit 9i nucleul amigdalian au o mare concentra.58. Descartes'Error (Eroarealui Descartes). memorie . prezentat la intilnirea Societ5lii Americane de Psihologie. strdlucitul neuropsiholog rus. 1994). sd conteze in mod special in ceeace inseamn6 colaborare: maimulele cu o mare cantitate de serotonind la nivelul nucleului amigdalian sint ..p. 1980).Emotional Memory Systems in the Brain".t astfel calmindu-se intensitatea neurali a acestor semnale. .1994. cele mai puternice Iegdturi intre neocortex gi nucleul amigdalian se afld ir lobul prefrontal sting 9i in lobul temporal dedesubt gi lateral falX de lobul frontal (lobul temporal este extrem de important in identificarea a ceea ce este un obiect).Emotion and the Limbic System Concept". 1992.1994. Aceste substanle chimice la nivelul creierului par. Studiile pe animale aratd cd atunci cind zoneie lobilor prefrontali au suferit leziuni astfel incit nu mai pot modula semnalele emolionale din zonele limbice.3/ Z Note i Note 373 . 1994. . Gianotti. 1994). . Catedra de psihologie 9i psihiatrie din cadrul Universitifii \disconsin.. un fel de goseavirfuali neurald.Aspecte ale emoliilor pistrate la nivelul speciilor"). pregitit pentru Seminarul de neurogtiinld afectivi MacArthur.. Proieclia unui neuron intre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal se face printr-o zond care se numegte cortexorbitofrontal.8. Scientific American. 14.Comportamentul emolional 9i leziunea pe emisferi")..joseph LeDoux. O privire mai atentd asupra neuroanatomiei arati cum aclioneazi lobii prefrontali ca administratori emofionali. Nu existd doar o singuri punte structural6 i-ntre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal...Emo!ie.inclusiv in inhibarea semnalelor creierului emofional. pacientii care au avut probleme in aceastd zond. Bargh. 10. chiar daci nu gtii despre ce e vorba: LeDoux. Cele mai importante studii asupra leziunilor lobilor Ia gobolani au fost fdcute de Victor l)ennenberg. (l febr. Science 1.1993.Emotional behavior and hemispheric side of lesion" (. La oameni. propunea inci din anii 1930 ideea ci acest cortex prefrontal este cheia autocontrolului 9i stdpinegte iegirile emofionale. Cazul pacientului care a devenit mai fericii dupi un accident cerebral a fost prezentat de Mary K. Hillsdale. Vezi Ned Kalin.R. New York.

9. manuscris nepublicat.Emotional Intelligence" de Salovey.pp. independent de inteligenla emofionali. iar de inteligenla emofionald.Inteligenld 9 (1990)..Avertismenful unui absolvent care a fosl confruntat cu inchisoarea") din The Nera York Times(23 iun. inteligenfi emofionald: jack Block. 4. 10.Emotional Intelligence" (.New York. Richard Herrnstein 9i Charles Murray. IQ vs.tiaff). Felul in care eu folosesc termenul de congtientizare o atenlie indreptati citre sine. cum ar fi testele SAT fa!5 de IQ. I. Cortexui prefiontal 9i memoria funcfionalS:Lynn D. New York..Cognition. Howard Gardner gi Thomas Hatch. in practicd). Imagination.374 Note Note 375 17. K. Anderson 9i B. 12. Basic Books.intr€deschiderea cutiei IQ-ului"). BeyondIQ (Dincolo de IQ). TheAmerican Prospect.New York.Little.Resilient Children as Adults: A 40-Year Study" (. Ll. Psychiatry.f . . L3. ll IT I AL E ffi ortoN NATRA nWTZ+#ir? Capitolul 3.j..Cracking Open the IQ Box" (. Block a analizat datele dintr-un studiu ficut pe 100 de bdrbali gi femei de la virsta adolescenlei 9i pini la douizeci 9i ceva de ani.iar' na 1995. 8. 2. 1993..Functiacognitivd. tezi de doctorat prezentati la Universitatea Rhodes. New York. 5.Warning by a Valedickr rian Who Faced Prison" (. Modelul inteligenfei emolionale a fost prima dat6 propus in Peter Salovey 9i John D. Kohler.Dezvoltarea concepliei bundstdrii psihice"). Educational cher.66. 7.. 5. Rezumatul este din Howard Gardner. 1988. emotionali"). and Behavior in Boys at High Risk for Alcoholism" (. reactivitateacardio vasculari 9i comportamentul la bdieli cu o predispozilie crescuti 1.The Development of .ail992)..nnd Personality.Un alt model timpuriu de inteligenli emolionald apare in . 1994.. Journalof AbnormalPsychology. Dr. 15.. mia povestit despre ineficienla relativX a acestor notdri tr prefigurarea reugitei in viald a acestui grup de oameni. 19869i Supplenrent apdrut in The New YorkTimesEducatiott de alte citeva ori de atunci incoace. pentru alcoolism"). Felsman 9i G. Error: Emotintt. 1992).de E.. 19. dar observd cd principalele comPonente PresuPun o autoreglare emofionald gi un control al impulsului de adaptare ca sim! al autoeficienlei gi al inteligenlei sociale.18.Multiple lntelligences. Descartes' emolia ralitmea si Renson nnd the Human Brain (Eroarealui Descartes. .8(1989). 1985. cdtre propriile experienle.Cortexul prefrontal"). . 3.a Concept of Psychological Well-Being" (. 18. Cardiovascular Reactivity. a fost prezentatd in .. E.Povestea lui Jason H. Reuven Bar-On.Punctajul mediu al unui grup de la Harvard Ia testul SAT a fost de 584 de puncte din 800 posibile. Seiemon 9i al . teoria multiple: lele p. introspectivi.PrefrontalCortex" (. independent de IQ.Rethinking the Value of.. Cambridge University Press.. la z.. i I i.. Mayer. 14. Cunoagte-te pe tine insuli de sine se referi la 1. turare p1 c. care a fdcut studiul asupra absolvenlilor impreuni cu Terry Denny de la Universitatea din Illinois.elasticitate a eului" si nu de inteligenli emofional5.. Imperfecliuni ale cortexului: Philip Harden si Robert Pihl. . dupi cum constatd el. Grosset/Putnam. Multiple lntelligences: New York. Arnericanloumal ol 1995. o ugoari corelare intre IQ si elasticitatea eului.Guilford Press. .Cogni tive Function. El a la 3 nov. ceea ce uneori se mai numegte qirefleclie.Block folosette concePtul de .In . Cortexul prefrontai: Antonio Damasio.04. 9.. Inteligenfa practicd 9i calitSlile oamenilor: Robert f. The BeIl Curae: Intelligencc and ClassStructure in American Life (Curba lui BeIl: inteligenld Si struc Free Press. a fost citatd si in Tftc ChicagoTribune (29 lr.Copii 9i la virsta adulti: un studiu de 40 de ani") dinThe lnoulnerableChild (Copilul inaulnerabil). la niaelul aielii americane).152. Existd aici. Brown.. Proiectul Spectrum: principalii colegi ai lui Gardner in crearea Prtr iectului Spectrum au fost Mara Krechevsky qi David Feldman. I-am luat un interviu lui Howard Gardner in legdturi cu teoria s:r referitoare Ia inteligentele multiple in ..1995.lnteligenlelemultiple merg la gcoali")... Cind a fi degtept e o prostie 1. 1995. Vaillant.Multiple Intelligences Go to ResearSchool" (.Regindirea valorii testelor de inteligenti").. it I * telligence Tests" (. . creierul uman).inteligenfei emofionale" apare in . Vaillant. fii. care actualmente este la Universitatea Medicald Harvard.. 1977). Universitatea Berkeley din California. p. George Vaillant.Iase sociale 1994. Karen Arnold. Definilia fundamentald a . elasticitatea eului poate fi considerati un fel de surogat al misurdrii inteligenlei emofionale. Un observator noteazi: Howard Gardner. 189. dar cele doui sint construclii independente' Capitolul 4. 185-211.i Mayer la p.. Comparatia ir:rtre testele IQ 9i abilitilile Spectrum este Prezentati intr-un capitol al cdrui coautoare este Mara Krechevsky' Vezi HoThe Theoryin Practice(Inteligenward Gardner. Sternberg. folosind metode statistice Pentru a arAta felul in care personalitatea gi comPortamentul sint legate de IQ. Cum acesteasint elementele principale ale inteligenlei emofionale.. febr. . Africa de Sud. Adaptation to Life (Adaptaren Boston. 1987.

The Experience of Emotional Well-Being" (.'orarea:o activitate cognitivi nedoritd ce controleazd o expresie somaticd nedoritd").Alexithymia: History of the Concept" (. 14. ap5rutd in Hnndbookof Mental Control de Wegner si Pennebaker.56(1991).Alexi timia. .A Study of Catharsis Aggression" (.. 1993.. 4 (1966). impotriva miniei si pentru autocontrol este un caz amplu dezvoltat in Anger: Self-Induced Emotion Change't (. Baumeister dinHandbook of Mental Control de Wegner 9i Pennebaker (ed. 6. K. Vezi gi: fon Kabat-Zinn. Basic Books. B. fohn D..Dezechilibrul obsesiv"). 1. Guilford Press.Controlul mintal al agresivitSlii la minie") de Dolf Zillmann.. 11. Pentru aminunte despre raportul dintre sentimentele pozitive gi cele negative 9i despre bunistarea emofionalh. Emotional Conflict.i Edna Foa.. understood 10. 5. 4 . care apare in Handbookof Mental Control de Wegner 9i Pennebaker. Epstein observi cd dacb aceastAcapacitate este profund cultivatd.Mental Control of Angry Aggression" (. Freedman 9i B. in Handbook de Daniel Wegner gi James Pennebaker (ed.. ln decembrie L992 i-am luat un interviu Dianei Tice in legiturd cu studiul sdu in privinla felului in care oamenii reugescsd se scufure de proastele dispozilii." . Mayer gi Stevens. . 8. New York. Anger: The Misunderstood Emotion. New York. New York. Psychotherapy-and-Psychosomntics.. Lizabeth Roemer gi Thomas Borkovec. Eul observator: o comparalie perspicace a stdrii de atentie la nivel psihanalitic 9i autocongtientizare apare la Mark Epstein in Thoughts Without a Thinker (Gtnduri fdrd ginditor). 1995. . .. Mayer gi Alexander Stevens. . Random House... 3.. S. Gary. 13. ThereYouAre (Oriunde te-ai duce. 7.Alexitimia: tratamentul ce folosegte psihoterapia combinati individuald 9i de grup") de Hillel I.p. 9G1. 1994. Internationnl 4 (195a). fost student la Diener. Sweet in .Studiul asupra agresiunii cathartice") de S.376 2. Ea 9i-a publicat constatirile asupra miniei ink-un capitol pe care l-a scris impreund cu solul ei. New Jersey. lournal for Group Psychotherapy. iatdle). Dar vezi gi Carol Tavris. Atunci cind este eficient sd-!i exprimi minia: Tavris.. 8. Swiler.Experienfa buntrstirii emolionale") in cadrul cArlli Handbookof Emotions (Manualul emofiilor) de Michael Lewis 9i ]eannette Haviland (ed. conflict emolional 9i deficienfd: o privire de ansamblu").Obsessive-Compulsive Disorder" (.Afecr. 9. McCandless din lournnl of Personality and SocialPsychology. 1993.O intelegere ce iese tot mai mult la iveali a (meta)experientei care reflectd starea de spirit"... 10" Tidsiturile clinice ale alexitimiei sint descrisein cartea lui Graeme J. Teama de microbi: David Riggs .993. vezi Ed Diener si Randy j. 7. Psychotherapy-and-Psychosomatics. 5. Frica subcongtienti: studiile in legAturi cu gerpii au fost descrise in cartea lui Kagan.pp. de exemplu. New York. .). Mallick 9i B.New York. 1 (1988)..). in prezent lucrind la Universitatea Michigan.. Anger: The MisEmotion.Citeva trisdturi specifice ale psihoterapiei de grup"). in Clinical Handbook of .Alexithymia. 47-6L.. Revdrsarea miniei nu duce la risipirea ei: vezi. .Worry: Unwanted Cognitive Activity That Controls Unwanted Somatic Experience" (. Efortul ingrijoririi.04. Plimbarea care calmeaz5: se citeazd din Tavris.. 38. Internationallournal for Group Psychotherapy. Free Press.. capabil si se adapteze total la viat5".Some Specific Features of Group Psychotherapy" (. 1...Alexitimia: istoria unui concept"). Touchstone. Prentice-Hall. 11G722. chirurgul lipsit de emofii..).l35. William Styron. and Deficit: An Overview" (. Anger: The MisunderstoodEmotion.. 2. vezi Tavris. 1989. Note Capitolul 5. New York. Taylor. New York. Analfabetismulemolionala fost un termen folosit de M.. Roy Baumeisof Mental Control (Manualul pentru controlulmintal) ter. 11. Darkness Visible:A Memoir of Madness(Intunericul aizibil: o amintirea nebuniei). observatorul poate scdpa de timiditate 9i poate deveni . Warnes . Studiile asupra miniei sint descrise si in .980.Affect.46 (1986).1. Larsen.tionale sint propriile mele adaptiri ale acelor categorii.pp. DC (mai 1986). p. Pentru un rezumat al acestui studiu.mai flexibil si mai curajosr (<un€u dezvoltat>.. pp. Descartes' Error. 335-368.Sttrpinirea -Controlling miniei: autoimpunerea unei schimbdri de emofie") de Diane Tice gi Roy F. este descris in .Ingri.pp. Clinicai and Therapeutic Aspects" (. aspecteclinice 9i terapeutice"). Galen'sProphecy. Intensitatea emofiilor: mare parte din acest studiu a fost fXcut de cdtre sau impreuntr cu Randy Larsen. Anger: TheMistrnderstood Emotion (Minia: o emoliegregit inleleasd). manuscris nepublicat (1993).Alexithymia: Tieatment Utilizing Combined Individual and Group Psychoterapy" (. 1. . Perceptorii: au fost descrigi 9i in TheManagedHeart (Sufletul stdptnit) de Arlie Hochschild. Englewood Cliffs.An Emerging Understanding.. inrobit Note de patimi 377 Whereoer YottGo.An Emerging Understanding of the Reflective (Meta)Experience of Mood" (. 64.. 9. 4. Rolul emoliilor in logici: Damasio. 12. Strategiile lui Redford Williams de stipinire a ostilitdlii sint detaliate in Anger KiIIs (Mtnia ucide\ de Redford Williams 9i Virginia Williams.990. R. O parte dintre termenii stilului acestei congtientizdri de sine emo. Descrierea alexitimiei este flcutd de Peter Sifneos. Times Books. Femeia ca{e nu gtia de ce plinge a fost amintiti in lucrarea lui H. lucrare prezentatd la intilnirea anuali a Asociatiei Americane a Psihiatrilor din Washington. Hyperion.

1993. pp.Maintaining Positive Illusions in the Face of Negative Information" (. 1..).Ingrijordrile modifici felul in care sint luate hotiririle: efectele gindirii negative asupra procesului cognitiv".. Schwartz gi Richard Davidson.8. impulsivitate si delincventA"). Srudiu asupra tiparelor de gindire ale persoanelor deprimate.Daniel Weinberger umane"). Mama ingrijorati: Timothy A. Asian-AmericanAchiettement BeyondIQ (Reu. New York. Guilford H. and Delinquency" (. a devenit un cefcetitor de frunte in acestdomeniu.Worry Changes Decision-making: The Effects of Negative Thoughts on Cognitive Processing" (. lournal of Abnormal Psychology.Despre relalia dintre IQ. Vital Lies.. 7. .Anxietatea si rezultatele la scoald:o meta-analiz5"). E. 14..On the Relation Between IQ. Groaza de examen: Daniel Goleman. ierapiile pentru disfuncliile de anxietate:vezr. Rezultatele la testele SAT in cazul copiilor impulsivi dar 9i al celor stipinili: analizarea datelor de la examene a fost fdcuti de Phil Peake.2. adeullrurisimple:psiholoPsychology of Self-Deception gia autotngeldrii).Cellular and Circuit Basis of Workin$ Memory in Prefrontal Cortex of Nonhuman Primates" (..1991. | (1991). . 19.New York..6 (1990). Aptitudinea de a stipini 1a t' rr li I' 1. IQ-ul si ocupalia americanilor de origine asiaticd: fames Flynn. loumnl of Consulting and Clinical Psychology. lournal of Clinical and Social Psycholory. L.Valoarea constructivi a copierii stilului de refulare") din de j.378 Note Note 379 de Psychological Disorders(Manualul clitric de disfunclii psihologice) David Barlow.Weino-erger. Walter Mischel 9i Philip K. Collins 9i alfii. Capitolul 5. Motivele de ingrijorare aie celor deprimafi sint prezentate de Susan Nolen-Hoeksma in . Random House. The Bell Curoe.. WorkingMemory (Funclionarea memoriei).Meta-analiza eficienlei terapiei cognitive in cazurile de depresie").. 16. Studiul asupra amindrii risplatei la copiii de patru ani a fost prezentat in lucrarea .Predicting Adolescent Cognitive and Self-regulatory Competencies From PreschSol Delay of Gratification" (. Singer (ed.Controlul mintal al depresiei") in Hnndbookof Mental Control de Wegner gi Pennebaker. Terapiadepresiei:K.A Meta-analysisof the Efficacy of Cognitive Therapy for Depression" (.....). 2.978-986.. Motivatia gi performanla de elitS: Anders Ericsson. . David of Psychological Disorders. Barlow (ed. Funcfionarea memoriei: Alan Baddeley. 1985.. Pacienta ingrijorati a fost citatd de Roemer gi Borkovec in .Prezicerea competenlelor cognitive si de autoreglare pornind de la aminarea rdsplatei in cazul pregcolarilor") de Yuichi Shoda. Depresia la Styron: William Styron. Weinberger. .. structura 9i dobindirea sa"). 1990.1990.. 5. . Avantajul IQ-ului asiatic: Herrnstein gi N{urray. 1990). lournal of Neuropsychiatry5 (1993). . 17.Seipp. aminarea ca factor de previziune pentru examenele de admitere: comunicare personald a psihologului Phil Peake de la Colegiul Smith..Performanfa expertiloq. Oxford. Peake.Chicago.Anxiety Research. Brown si alfii.Diof Mentnl Conferentelesexualein controlul depresiei") in Handbook frol de Wegner gi Pennebaker. . 6. New Jersey. Deuelopmental Psychology.A Connectionist Approach to the Prefrontal Cortex" (. Lawrence Erlbaum.The Mental Control of Depression" (. Cazul studentillui rizbunitor este preluat din cartea lui Daniel A. voltat conceptul de rdzbunare in studiile sale anterioare impreund cu Gary F.8 (1989).Controlorii de trafic 9i anxietatea: W. 1993.New York.Worry". 12. 9.. psiholog Ia Colegiul Smith.. S. 1985.iteleamericanilordeorigine asiaticdmai presusde lQ). ingrijordri: Richard Metzger 9i algii. .The Construct Validity of the Repressive Coping Style" (. AmericnnPsychologist (aug. FAA Ofice of Aoiation Meilicine Reports(mai 1989).. 14.26.New York.O abordare corelalionari a cortexului prefrontal"). care a analizat datele de la testele SAT intr-un studiu al amindrii recompensei ficut de Walter Mischel. 13... prezentat de Richard Wenzlaff in . 1993. Guilford Press. Jack Block.Menfinerea unor iluzii pozitive in confruntarea cu informalii negative"). Simon and Schuster.Baza celulard gi a circuitelor memoriei funclionale aflate in cortexul prefrontal la primatele nonin Brain Research.Clarendon Press. de exemplu. 1..SexDifferences in Control of Depreission" (. lournal of Clinical Psycholo gy (ian.. . 8. Barlow (ed.Relationships of Anxiety Scoresto Academy and Field taining Performance of Air Traffic Control Specialists" (. 57 (1989)....Anxiety and Acadernic Performance: A Meta-analysis" (. Dobson. Progress . n ))1 i3. 15. . 1994). and Dissociation(Refularegi disociere) Repression care a dezUniversity of Chicago Press. 3. .Rela!ia dintre punctajele obtinute la testul de anxietate din cadrul Academiei de Avialie gi performanla practici a controlorilor de trafic aerian").ehnicalHandbook Press. Simple Truths: The (Minciuni aitale.4. Cortexul prefrontal 9i funclionarea memoriei: Patricia Goldman-Rakic. New York. Impulsivity.)..Expert Performance: Its Structure and Aquisition" (. 11..Generalized Anxiety Disorder" (. IQ vs. Impulsivitate si delincvenli: vezi discutia din. Darkness Visible: A Memoir of Madness. 1990.Disfuncfii de anxietate generalizatd") drn Clinical Handbook of Psychological Disorders de David H.85. 104 (1995).Shelley Taylor gi alfii. Guilford Press.. 4. Anxietatea 9i rezultatele la gcoalS: Bettina. 10.

5. I-amluat un interviu lui Albert Bandura despre autoeficienli in Tfte (8 mai 1988). de exemplu. 32. despre rddicinile dezvoltirii sale gi despre neurologia sa in The New YorkTimes (28 mart. 1986).Roots.Optimal Experience and the Uses of Talent" (.Testede anxieta13 (1958)' te").1992). Personalityand Indiaidual Differences . 27. Robert Rosenthal 9i al. de exemplu. NeutYorkTimes 25. (28 teb.Influenfa afectului pozitiv asupra rezolvdrii problemelor clinice"). Am scris despre empatie.Procesareainforma. Deuelopment antl Maintenance of ProsocialBehnaior(Dezz. Mihaly Csikszentmih alyi. 4 (1991). Carol Whalen 9i alfii. dobindit). .. Heakh Psychology13 (1994)' 23.R. Medical Makhtg (iul. ed.The PONS Test: Measuring Sensiiivity to Nonverbal Cues" (. 3. 1984. Optimal Experience: Psychological Studiesof Flow in Consciousness(Experienfaoptimd:studii psihologice asupratranseiin congtientizare).New Haven.. Plenum. Nevv York.toltarea comportamentului proso. Gindurile negative gi rezultatele la teste: john Hunsley. Daniel Stern. LearnedOptimism (Optimismul . 1987)..Intrinsic Enjoyment and Boredom Coping Scales: Validation With Personality. .Experienla optimi gi folo. McReynolds.Joaca9i rdsplXlile intrinsece"). Yale University Press. 2 (1984) g 1.Scaiaadaptirii bucuriei intrinsece 9i a plictiselii: validarea prin personalitate. lournal of Personality and SocialPsychology60. Mihaly Csikszentmihalyi.R. 21. 24.) si allii.. 6.A Measure of Nonverbal Social Processing Ability in Children Between Ages of 6 and 10" (. 7. 31.Ca o cascadl"): Newsweek 28.i menlinerea ctal). 1994). 1987). Cambridge University Press.. Universitatea din New Hampshire... Flow: The Psycholo (Transa:psihologiaexperienleioptime\. . e gy of Op timal Experienc 26.. . . fossey-Bass.Hot Information-Processing Becomes More Accurate With Open Emotional Experience" (. D ecision 1"9. lournal of Personalityand SocialPsychology53 (7987\.vder 30. timpul examenelor").. 579.Llke a waterfall" (.. s.. 22. . Trezirea empatiei Ia copii: Marian Radke-Yarrow 9i Carolyn ZahnWaxler in . ... Stephen Nowicki 9i Marshall Duke. din Ervin Staub (ed. . . I-am luat un interviu dr.The Influence of Positive Affect on Clinical Problem Solving" (.Optimismul in judecilile copiilor asupra sdnitXlii gi riscurilor din mediul inconjurdtor") .. lucrare prezentati la intrunirea Societdlii Americane de Psihologie (1989). Snyder 9i alfii. inotdtorii optimigti: Martin Seligman. Cambridge...O mXsurtr a capacitdfii de analizare a indiciilor sociale nonverbale la copiii furtre 6 si 10 ani").-sept. 199i).fournalof Humanistic Psychology1'5.. 1988.Opera. in TheNew YorkTimes(24 dec..Voin!a 9i cdile: dezvoltarea 9i validarea gradului de diferenliere individuald a speranlei"). Optimismul realist fa!5 de cel naiv: vezi.380 Note Note 38i 15. 1973. Iournal of Abnormal and SocialPsychology 16. Rtrdicinile empatiei leet). The Functions of Sleep(Funcfiile somnului).Cognitive Operations Associated With Individual Differences in Affect Intensity" (. I-am luat un interviu lui C.Rela!ia dintre anxietatea datoratX rezultatelor la invSlituri 9i grija de a (mai 1989). Activarea corticali si oboseala: Emest Hartmann. 2. Potential and Attention Measures" (. 1.The Will and the Ways: Development and Validation of an Individual-Differences Measure of Hope" (. I-am luat un interviu dr. Internistii care fac cadou o bomboani: Alice Isen qi altii.. I-am luat un interviu lui Martin Seligman despre optimism in Thc New York Times(3 feb.The Relationship of Trait Anxiety and Academic Performance to Achievement Anxiety" (.. Ralph Haber si Richard Alpert. john Mayer gi Melissa Kirkpatrick. sirea talentului") din Mihaly Csikszentmihalyi gi Isabella Csikszentmihaly... 30. Ba3ic Books.Knopf.tiile cognitive asociate cu diferentele individuale la nivelul intensitdlii afective"). Creierul in transi: fean Hamilton gi allii. Mamele care au actionat ca niste cercetAtoaredupd ce au fost preg5tite de Marian Radke-Yarrow 9i Carol1'n Zahn-Waxler'la Laboratoarele de Dezvoltare PsihologicX din cadrul Institutului National de Sindtate Mintali.1994).Dialogul intem in (dec. 1991.. p. . Studiul transei 9i studenlii la matematicd: JeanneNakamura.San Francisco. motive 9i tipare de comportament prosocial Ia copii"). prin potenlialul evocat gi prin misurarea aten!iei"). Capitolul 7. New'York. Sn.. lournal of CollegeStudent Deuelopment 17.Optimism in Children's fudgments of Health and Environmental Risks" (. .p. manuscris nepublicat (oct.. 1977.Speranla 9i notele proaste: C. Autocongtientizarea 9i empatia: vezi. ...The Interpersonal World of the lnfant (Lumeainteryersonald a sugarului). Evoked. Randy Larsen gi altii. New York.tii.Test Anxiety" (.Play and Intrinsic Rewards" (. 1990. 1989). 20. 29. . 4.Internal Dialogue During Academic Examinations" (.. 1987 . reu9i").... Harper and Row. Motives and Pattems in Children's Prosocial Behavior" (. Studenli anxiogi: Theodore Chapin.Testul PONS: mdsurarea sensibilitdlii Ia indiciile nonverbale")in Adaances in Psychological Assessment de P.. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(4 mart.Redecini.iilor fierbingi devine mai exacti atunci cind existi o experien!tr emolionali deschis6").3 (L975). CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(22 mart. New York.. Cognitiae Therapyand Research 18.

9. lournal of Clinical Psychology (irtl. expert in psihopatie. cif.efectul este observabil in faptul ci psihopalii criminali sint de-a dreptul gocafi: una dintre cele mai recente replici ale acestui efect apare in cartea lui Cfuistopher Patrick 9i alfii.p. . 1. Kurtines 9i J. Jacobson gi al. Talk About Feelings. Behavior Matdring and Interpersonal Synchrony" (. 11.Affect.Emo!ii la-psihopatul criminal: prelucrarea imaginii fricri" ). Leslie Brothers. . Hclping the Child Who Doesn't Fit'ln (Cum ponte fi ajutat copilul . Hoffman. op. and Moral Action" de Hoffman. Cameleonii sociali: Mark Snyder. Social Cognition.103 Capitolul 8.. |udy Garber . Wrightsman 9i K.b... potrivirea comportamentald si sincronizarea interpersonald") de Bernieri of NonaerbalBehauior(Ideile 9i Robert Rosenthal. . 13. 8. Prentice Hall. Gerwitz (ed.Disfuncfiile invdldrii nonverbale: Stephen Nowicki si Marshall Duke. 3. Arizona State Uni(prirn5var5 / vard 1994).Impression Management: The Self in Social Interaction" (. 18.Empathy.A Biological Perspective".1994). 1978.. Social Cognition. Englewood Cliffs. Schimbul dintre fay 9i Len a fost prezentat de judy Dunn 9i jane Brown in .).p. S6tii care igi bat nevestele: Neil S. disculii despre sentimente si dezvoltarea regldrii afectului in prima copildrie").'1992). . Diaux. Amsiris despre ciclul emolional care culmineazi cu crimele sexuale in The New York Times (L4 apr.tile la limita disfuncfiei: relevanla lor ir:rprivinia nagterii 9i a tratamentultl"). cunoagtereasocialX 9i acliunile morale")bin W. 2. 15. and Moral Action" (. Stern. Psihopalii nu se tem de nimic . psiholog la Universitatea de Stat Oregon. Empatia la pacienlii . Cambridge University Press.382 Note Note 383 8.Empatia: substratul fiziologic" ). 1975. Studiile asupra transmiterii dispozitiilor 9i asupra sincronizdrii sint fdcute de Frank Bernieri.. (1994).. The Social SkiIIs Basisof Psychopathology sdturilor socialeale psihopatologiei). Deoelopmental 6 (19e3)..Leon Bing. New York. (Bazatrll9. am scris despre lucrdrile sale in ThENew YorkTimes. Brooks/Cole.lnteqpersonal Coorrdination.i dereglnrea ei). I ournal of Personalityand SocialPsychology63.New York.Social Intelligence in Young Children" (..Culture Cul-de-Sac" (..Fiziologia empatiei: Robert Levenson 9i Anna Ruef.. 1991. Research. 20...9.. and the Development of Affect Regulation in Early Childhood" (. Park 9i alfii.inzestrarea gi abuzul psiho'logic la personaliti.A Biological Perspective on Empathy" (.ordeline": Lee C.Empathy. .Rela!ii..Infloriturile dramatice imi aparfin. 1987. Artele sociale { r 1. Regulile de exprimaie apar la Paul Ekman 9i Wallace Friesen in Unmasking the Face(Demascarea chipului). Cambridge University Press. E.cereetare rea:progrese Sons.Cultura in funditurd"). Martin L.Perspectiva biologici asupra empatiel"). Mare parte din ce am scris aici este preluat de fapt dintr-o lucrare a lui Robert Hare.).Relationships. .. 17.Afectul.S.Coordonarea interpeisonalX.Giftedness and Psychological Abuse in Borderline Personality Dlsorder: Their Relevance to Genesis and Treatment" (. .Expresiafa29.. . 10.Empatia. New York.. lournal of AbnonnalPsychology. NJ. Psychology ciald a sugarilor cu mame deprimate")... 1. 21. Dodge (ed..)... Studii asupra legiturii dintre empatie 9i etici pot fi gdsite in .. psiholog la Vermont Department of Corrections. Studierea violatorilor violenJi de copii a fost ficuti de Robert Prentky. Monterey. 140.Cambridge. l0... gi aplicarea tn practicll). Teoria antrendrii este propusi de Bernieri 9i Rosenthal in Fundamentals of NonaerbnlBehaaior. Do or Die (Fd-o sau mori). 5.2 (1992). Natura psihopatiei este descrisd mai amtrnunlit intr-un articol pe care l-am scris in The Nettt York Timespe 7 iul. Copiii deprimati sirt descrisi de Jeffrey Pickens 9i Tiffany Field in . lucrare prezentattr la intrunirea anualtr a Asocialiei Psihologilor Americani (1990). in Fundamentals fundamentale ale comportamentuluinonaerbal)de Robert Feldman si Bernard Rime (ed.Managementul care face impresie: sinele ifi interacgiunea sociali") din L. conlinutul verbal 9i psihofiziologia in certurile din cuplurile cu soli violen!|"). Moral Behaaior and Deaelopment:Adtsancesin and Applications (Comportamentulmoral pi dezzsoltaTheory. Cilug6ri in toiul bdtiliei: povestea este relatatd de David Busch in .. aersity Research 4. 1984. Thomas Hatch. California..Inteligen!a sociali la copiii mici").Mare parte clin cercetirile sale apar ir . Grune and Stratton. 12.4. Verbal Content. 16.Cambridge. 1991. lournnl of PersonalityDisorders6 (1992). psiholog la Philadelphia. 16. psiholog la Universitatea British Columbia. 6. 1981.Facial Expressivity in Infants of Depressed Mothers" (. American lournal of Psychiatry 146. 7. and Psychophysiology in'the Arguments of Couples With a Violent Husband" (..]ohn Wiley and tn teoric.7 (1989). Soclal Psychologyin the'80s (Psihologiasocialdn anilor'80). The Deaelopmentol Emotion Regtilationand Dysregulation(Dezuoltarea regldrii emoliei.i Kenneth A.Emotion in the Criminal Psychopath: Fear Image Proces- sing" (. Studierea modificirii dispoziliilor a fost prezentatd de Ellen Sullins in aprilie 1991 intr-o edilie a Personalityand Social PsychologyBulletin. Sursa era Wlliam Pithers. Lakin Phillips.Empathy: A Physiological Substrate" (. HarperCollins. 1991.. . Brothers.ii.

. Adaances in Child Deaelopmentand gi comportamentul copilului).Segregarea copilirie") in H. Ea este de asemeni citattr gi in How Can I Help? (Cum apputeasdajut?) de Ram Dass 9i Paul Gorman. 12. Gottman gi |. Acesta si rczumatul care urmeazir asupra diferentelor sexuale care afecteazi reaclia fafd de viafa in societatesi emotiile care decurg se bazeazdpe o excelentdcronici din .egen in |acklin. AcaBehauior(Noi progrese tn dezaoltarea demic ltess. d. Cambridge University Press. . Knopf. Nowicki 9i Duke. Parker (ed. 167-171.. New York. Cindirea distorsionatd a sotilor violenti este descrisi in .iland (ed.2 (1993).. Descifrarea chipurilor triste: studiul este fdcut de dr.New York. l"L. Hatch..pp. care nu reuFerte Vezi 9i Byron Rourke.Sexually Aggressive Men's Perceptions of . Dugmaniintimi 1. 1985. Dactr luim in calcul divorfurile ca numdr total intr-un an. New jersey. What PredictsDiaorce. . 1994 si Wnt PredictsDioorce. 10. Hillsdale. Putallaz 9i Wasserman. din lr{iciraelLervis gi JearrnetteHar. pp. Wftal PredictsDitsorce.Genderand Emotion" (.. Brodv 9i Judith A.Atribuirea intenliilor negative comportamentului sotiilor: atributele sotilor violen!i comparativ cu cei nonviolenli") de Amy Holtzworth-Munroe 9i Glenn Hutchinson.Cambridge University Press. Studiui asupra cdsniciei este ficut de John Gottman si colegii sdi de la Universitatea din Washington. 15.'Inc. Peachtree Publishers..Comportamentul de intrare in grup al copiilor") de Martha Putallaz gi Aviva Wasserman. Cont. tsrody 9i Hall. 84. 1987. fiind descris mai ir aminunt in doud cXrfi: john Gottman. Mai multe amdnunte in Whaf Predicts DiBetween Marital Processes and Mnrital Outcomes oorce:TheRelationship (Ce anume prezicedfuorful: relalia dintre procesulmarital gi reailtatele sale)de fohn Gottrnan. Davis si H.2 (1987). 3..Maintenance of Satisfaction in Romantic Relationships:Empathy and Relational Competence" (. Aceastd vinietA 9i cronica studiului asupra intrlrii intr-un grup este din . 6. Ruben C. Gur de la Facultatea de Medicini a Universitdlii Pennsylvania12. ThePsychology University Press. 15.Children's Entry Behavior".384 Nofe Note 385 sd se adapteze). Lifelines nrd Risks(Pwtcte de reperpi riscuri).Sameand Cross Sex Friendship in Young Children" (. Zidul: Gottman.Prieteniile de acelagi sex gi de sex diferit la copiii mici") din J.Gender and Emotion" de Brody si Hall. Reese (ed.Dar statisticile Pe care le citez aici calculeazd nu numirul divorfuri-lor care se petrec intr-un an. 1993. Guilford Irress. Lorse Is Neaer Enough (Itrbirearur e niciodatdde ajtnts).. 7 . 1986. New York.Genderand Emotion" . Nerv York.. Importanla unei bune comuniciri pentru femei a fost prezentati de Mark H. 13. Povestea lui Terry Dobson despre belivul japonez gi betrin este folositd cu permisiunea autorului. Handbook of Entotions. 1994. l i i : 4.New York. 16. Lawrence Erlbaum Associates. din Steven Asher 9i ]ohn Coie (ed. New York. Alan Oathout in . PeerRejectionin Childhood(Respingerea semenilorin copildrie). N.. 9. New York. 14. .). 8. Unele metode arati cd rata divorfurilor ajunge la 50% 9i ci s-a mai redus pu1in. 5.). ci mai degrabd posibilitdfle ca un cuplu cdsitorit sd sftrgeasci prin a divorla in anul respectiv. iar mijloacele statistice folosite vor determina diferite rezultate.Triunghiul amoros") din Robert Sternberg of Loae(Psihologiaiubirii). 1989. 45o. 206-211. PARTEAATREIA r^r1TilGEM. Sternberg. Lumile total diferite ale biielilor 9i fetelor: Eleanor Maccoby 9i C.).. Statisticile aratX o rati crescindd a divorlurilor in ultimul secol. lournnl of Personalityand Socinl Psvchology53. 454.. Ce se gindegte in cazul cdsniciilor cu probleme: Gottman. . Hall. Brody 9i Hall.Attributing Negative Intent to Wife Behavior: The Attributions of Maritally Violent Versus Nonviolent Men" (. New \brk. Ginduri otrdvite: Aaron Beck..Suspiciunea birbalilor care dau dovadi de agresivitatesexuali: Neil MaIamuth si Lisa Brown.eslie R. Studierea nemulgumirilor sofilor 9i sotiilor: Robert J. Why Marriages Succeed or Fail (De ce mariajelereugesc sauajung sllfie un epec). Simon and Schuster. se Pare cd ele au atins apogeul in anii 1980.). 1988.Yale 9i Michael Barnes (ed. 145-146. Whaf PredictsDiuorce. Cairns gi l3everley D.Menlinerea satisfacliei intr-o rela!ie romantictr: empatie 9i competenld relafionald").rA EM OTtONAtA Ap U Cdr A Capitolul 9. Alfred A. p. Fetele gi arta agresiunii: Robert B. Cairns. Guilford Press. Prieteni de joacd de acelagisex: ]ohn Gottman.pp. p...Triangulating Love" (..Harper and Row..lournal of AbnortnalPsychology I02. . Schimburile dintre Fred gi Ingrid sint preluate din Gottman.397410. 2.. 17..Genui si emotiile") de l. New York. Nonoerbal Learning Disabilities (Disfuncfiile inadtdrii nonaerbale). 1993.ersation of Friends (Conoersafiileprietenilor). 1992. . p. 13. . 14. Existd multe posibilitili de a calcula procentul de divorfuri. 1990. 1988.SocialIntelligence in Young Children".). Cambriclge Universitv Press.Gender Segregation in Childhood" (...New Haven.pp. Descoperirile despre diferentele de sex la nivelul emofiilor sint trecute in revistd in . Helping the Child Who Doesn't Fit In..Gender and Emotion" . Atlanta. 11.Children's Entry Behavior" (.

11.Reac!iafafd de o for!tr de muncd diversd"). Terapia se pare ci ajutd doar la cei din primele doui categorii. 9. Solilor nu le plac ciorovdielile: Robert Levenson 9i allii. .. . Criticile. 4. Getting the LoaeYou Want (Cum sd obtii iubireape careo doregti\. Potopul: Gottman.. Stereotipurile distrug: Gaertner 9i Davidio. Discfimination. LoaeIs Neaer Enough.Wife Charged with Shooting Husband Over Football on TV" (.386 Note Note 387 Women's Communications" (.Towers Perrin.. 1993). Massachusetts (1992).Group Intelligence: Why Some Groups Are Better Than Others" (. . 1994. Physiology. 19.Guilford Press..3 (1990).... Relman: citat in Howard Kohn. The New York Times(3 nov. Prejudice.Academic Press.Cint5rirea efectelor distrugdtoare ale criticilor: eficacitatea relativd a patru interventii"). What PredictsDiaorce.certuri pozitive" sint din Gottman. psiholog la UCLA. What PredictsDiaorce.. The Need to Haae Enemiesand Allies (Neaoiade a aoeadugmani 9i aliafi). c5lilor rasiale").When Moods Affect Safety: Communications in a Cockpit Mean a Lot a Few Miles Up" (. cind se enerveazd qi cei care o fac la rece. Oglindirea: Harville Hendrix. 21.Sotia acuzati ci 9i-a impugcat soful din pricina unui meci de fotbal de Ia televizor"). . Thomas Pettigrew: i-am luat un interviu lui Pettigrew pentru The NrzuYorkTimes(I2 mai 1987). in mod calculat...Discrimination.. Idei preconcepute subtile: Gaertner si Davidio.Influenfa virstei 9i genului asupra afectului. TheNeutYorkTimesSundayMngazine(11nov.Reducereaexprimdrii prejudegi cal Science(v ol. 23. .Institutul Levinson.Intelligencc . Critica precise gi cea vaga: Harry Levinson.' mai bune decit altele"). 14. and Their Interrelations: A Study of Long-term Marriages" (. .The Corporate Climber Has to Find His Heart" (. and Racism. 26. Pribugirea pilotului care ii intimida pe ceilalgi: Carl Lavin. Bdrbatri sint ca un zid. Forttme (dec. 1994). . 1987.Reducing the Expression of Racial Prejudice" (. 20. and Rncism. Conducind cu inima 1. Certurile productive din cdsnicie: Gottman. Waltham. What PredictsDioorce. Sondajul asupra a 250 de directori: Michael Maccoby.Feedback-ul 9i subaltemii").New York.. 1976)..Atunci cind dispoziliile afecteaid siguranta persoanei: comunicarea in cockpit inseamnd ce ea se face totusi undeva in aer").TheAtlnntic Monthly (nov. femeile criticd: Gottman. Prinderea din zbor a automatismelor de gindire: Beck. 13. Whnt Predicts Dioorce. 3. /oumal of Applied Psychology 75. S69iicare igi bat nevestele: existi trei categorii de soli care devin violenti: cei care o fac rareori. 10. Zuboff: intr-o conversalie din iunie 1994. /ournal of Personalityand SocialPsychology 67 (1994). Echipele: Peter Drucker. 12. Potopul la so!i: Gottman. Basic Books.. 6. . lournal of Personnlity and Social Psychology 67 (7994). IBM: . Ibid. 27. Boston. Conceptul de inteligen!5 de grup este inventat de Wendy Williams 9i Robert Sternberg. The New York Tinrcs(26 iun. 1990). Cei patru pagi care duc la . 15.Responding to a Diverse Work Force" (.The Age of Social Transformation" (. Cartea sa The Critical Edge:Hozu to Criticize Up and Down the Organization und Mnke It Pay Of (Punctuluitic: cum poli comenta pozitia sau negatizscompaniaSi sd merite).Countering the Effects of Destructive Criticism: The Relative Efficacy of Four lnterventions" (. The Neu York Times(26 aug. fiziologiei 9i relaliilor dintre ele: studiu asupra cisniciilor de durati"). 17. Puterea de a se exprima cu glas tare: Fletcher Blanchard.discriminare ri rasism). 1994). 22. 2. 1989. Vezi Neil Jacobson 9i alfii. 18. . New York. cauze a conflictelor: Robert Baron. 5. Lipsa capacitilii de impicare in cupluri: Gottman.Discrimination. 8. New York.Henry Holt.pe care l-am intervievat in The New York Times(11 sept. Psycholo 16. Clinical Handbook of Marital Therapy(Manunlul terapieicdsniciei)...Percepfia agresivitilii sexuale a bdrbalilor in comunicarea femeilor").Service With a Sneer" (.Feedback to Subordinates" (.. Povestea unui vicepregedinte sarcastic mi-a fost spusi de Hendrie Weisinger. 1990). 28. Brown.New York. cei care o fac la supdrare.Virsta transformdrii sociale").Pentru impactul tehnologiilor de informare. Addendum to the Leoinson Letter (Addendala scrisoarea lui Leoinson). Prejudice. prezentat ire The Neut York Times(26 aug. Sondajul asupra izbucnirilor directorilor a fost fdcut de Robert Baron.. Why Marriages Succeed or FaiI. Capitolul 10. $coala Superioard de Afaceri. vezi cartea ei ltt theAge of the SrnnrtMachine(ht epoca nngililor degtepte). 199l). Jason Aronson. 2. Riddcinile urii: Vamik Volkan. 29. 7.Servicii firi tragere de inimd"). ..Little.. Stereotipuri 9i idei preconcepute subtile: Samuel Gaertner gi John Davidio.. 18.Inteligenla de grup: de ce unele grupuri sint (1988). psiholog la Institutul Politehnic Rensselaer. Prejudice. New fersey.. 1990). 24. 25. 1994). What Predicts Dioorce.Cinevrea sd urce trepteie ierarhice trebuie si aibd mult otraj").. 1988. and Rncism(Prejudecdfi. Schimbarea Ia falA a forlei de munc5: un sondaj pe 545 de companii nalionale fdcut de o firmd de consultanli din Manhattan . 1988. Supravegherea pulsului: Gottrnan. Northvale..The Influence of Age and Gender on Affect. 1991.

388

Note

Note

389

19 Studiereacelebritdliior in cadrul laboratoarelorBell a fost prezentatE de Robert Kelley 9i JanetCaplan in ,,i{ow Bell Labs CreatesStar Performers" (,,Cum s-au creat la laboratoargle Bell performeri ce(iulie-aug. 1993). lebri"), HnraardBusiness Reoreiu 20. Utilitatea retelelor neoficiale este citati de David Krackhardt si jeffrey R. Hanson in .,Informal Networks: The Company Behind the Chart" (,,Reteleleneoficiale: compania din spatele graficulul"), Har(iulie-aug. 1993),p. 104. trnrdBusiness Reoiew Capitolul 11. Minte 9i medicini 1. Sistemul imunitar pe post de creier al trupului: FranciscoVarela in cadrul intrunirii Cea de-a treia minte si viafa, Dharamsala, India (dec.1990). 2. Mesageri chimici intre creier 9i sistemul imunitar: vezi Robert Ader gia),editia a 2-a, ogy (Psihoneuroimunolo 9i alfii, Psychoneurohmnunol Academic Press,San Diego, 1990. 3. Contactul dintre nervi 9i celulele imune: David Felten 9i allii, ,,Noradrenergic Sympathetic Innervation of Lymphoid Tissue" (,,Inversarea noradrenalinei sistemului simpatic in tesutul lilr.foid"), lournal of Immunology135 (1985). 4. Hormonii 9i funcliile imunitare: B. S. Rabin ti allii: ,,Bidirectional Interaction Between the Central Nervous System and the Immune System" (,,Interactiunea bidirecfionald intre sistemul nervos central gi sistemul imunitar"), Critical Reztiews in Immunology 9 (4), (1989), pp.279-312. 5. Legdturile dintre creier 9i sistemul imunitar: vezi, de exemplu, Steven B. Maier 9i al1ii, ,,Psychoneuroimmunology" (,,Psihoneuroimu(dec. 1994). nologia"), AmericanPsychologist 6. Emoliile toxice: Howard Friedman 9i S. Boothby-Kewley, ,,The Disease-PronePersonality: A Meta-Analytic View" (,,Personalitatea care predispune la boald: un punct de vedere meta-analitic"), American Psychologist 42(1987). Aceasti vastd analizi a studiilor care foIosesc ,,meta-analiza" si care rezulti din multe alte studii mai mici poate fi combinati din punct de vedere statistic intr-un studiu enorm. Acest lucru ar permite efecte ce nu s-ar vedea in orice studiu, dar s-ar putea detecta mai ugor datorit5 unui numdr total de persoane studiate mult mai mare. 7. Scepticii suslin cd imaginea en'rofionald in strinsi legiturb cu numSrul mare de imbolniviri este de fapt profilul chintesenfei neurotice - un adevirat naufragiu in anxiozitate, depresie 9i furie emotionald. Aceste procente mari de imbolndvire care sint prezentate se datoreazh nu atita unor motive medicale, cit unei inclinafii a oamenilor de a se plinge de problemele de sdnitate, exagerindu-legravitatea. Friedman si allii sustin cd importanla emoliilor ir:raparitia bolilor se rezurrri doar la cercetirile in care evaludrile medicilor sint ficute

:

doar asupra semnelor observabilede boald 9i ale analizelor medicale gi nu tin cont de plingerile pacientilor,care determind nivelul de imbolndvire - cea dintii solutie fiind una rnai obiectivi. Sigur cd existd posibilitatea ca o stare proasti si fie rezultatui unei conditii fizice precare,precum si posibilitatea de a grdbi aparitia bolii; din acest motiv, datele cele mai convingitoare provin din niste studii de prospecfie in care stirile emofionale sint evaluate independent de celede boal5. 8. Gail Ironson gi allii, ,,Effects of Anger on Left Ventricular Election Fraction in Coronary Artery Disease" (,,Efecteleminiei asupra ventriculului sting in bolile coronariene"), The American lournal of Cardiology,70,1992.Eficienla pompdrii sangvine se mai numegte uneori gi ,,ejection fraction", ceea ce calificd acea capacitate a inimii de a pompa singele din ventriculul sting in artere. Astfel se misoari procentajul de singe pompat din ventricule la fiecare bdtaie a inimii. In bolile de inim5, scddereapompirii inseamni o sldbiciune a musclriului inimii. 9. Dntre cele peste 12 studii despre ostilitate si moarte pricinuite de bolile de inim5, o parte au arEtat ci ar exista o legdfuri, numai cI acest neajuns poate si se datoreze diferenlelor de metodi, cum ar fi o proastd misurare a ostilititii, precum 9i efectului relativ subtil al acestuia.De exemplu, cel mai mare numir de decesecauzate de efectul ostilitdlii se pare ci se produc cam la virstele miilocii. Daci sfudiul nu reugegtesd giseasci acele cauze ale decesului pentru oamenii aflali la aceastdvirstd, inseamni cE practic rateazeefectul. 10. Ostilitatea ;i bolile de inimd: Redford Wiiliams, The Trttsting Henrt (O inimd deinuedere),Times Books/Random House, New york. 19g9. il. Peter Kaufman: i-am luat un interviu dr. Kiufman pentru Ty'le Nczu YorkTimes (1 sept. 1992). 12. Un studiu fdcut la Stanford asupra miniei 9i celui de-al doilea infarct: Carl Thoreson l-a prezentat in cadrul Congresului lnternational de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iut. 1990). 13. Lynda H. Powell, ,,Emotional Arousal as a predictor of Long-Term Mortality and Morbidity in Post M.I. Men,, (,,Tiezirea emogionald ca factor predictiv al mortalitdtii gi rnorbiditilii birbatilor dupi opera_ vol.82, nr. 4, Anexa III, oct. 1990. ,tii"), Circulntion, 14. Murray A. Mittleman, ,,Triggering of Myocardial Infarction Onset by Episodesof Anger" (,,Declangarea infarctului miocardic in urma crizelor de furie"), Circulation, vol.89, nr.2(1994\. 15. Reprirnarea miniei ridici tensiunea arteriald: Robert Levenson, ,,Can We Control C)ur Emotions, and Hon, Does Such Control Change an Emotional Episode?" (,,Oareputem controla emotiile si cum ar putea un asemeneacontrol sd modifice un episod emofio_ nal?" din Fundanrcrttal Abortt Ertrotions (ftttrebdri Questions fiutrlnmen-

390

Nofc

Note

391

tale nntpra emofiilor) de Richard Davidson 9i Paul Ekman, Oxford University Press,New York, 1945. 16. Stilul personal furios: am scris desPre studiul Iui Redford Williams asrrpru mi.ti"i gi asupra inimii in The NezuYork Times Good Health Magazine(16 apr. 1989). 17. O reducere de Mo/" la cel de-al doilea infarct: Thoreson, op' cif' 18. Programul dr. Williams Pentru stdpinirea miniei: Williams, Tfte Trusting Heart. 19. Femeia care igi ficea mereu griji: Timothy Brown 9i al1ii: ,,GeneraIized Anxiety Disorder" (,,Disfuncfii ale anxietdlii generalizate") din Disorders(Manunlul disfuncliilor psiof Psychological Clinical Handbook (ed.), Guilford Press, New York, 1993' H. Barlow de David hologice) 20. Stresul 9i metastazele:Bruce McEwen 9i Eliot Stellar, ,,Stressand the Individual: Mechanisms Leading to Disease" (,,Stresul 9i individul: mecanismele care duc la imbolndvire"), Archioesof Internal Medicine I53 (27 sept. 1993). Studiul Pe care il descriu este in ,,Biology and Clinical Relevance of Human Natural Killer Cells" (,,Biologia 9i relevanla clinicd a celulelor umane ucigdtoare") de M' Robertson 9i l.Ilrtz, Blood76 (1990). 21. Pot exista multiPle motive Pentru care oamenii stresali devin mai vulnerabili la boali, aparte de cdile biologice firegti. Unul ar fi felul ir care oamenii incearci si-9i calmeze anxietatea - de exemplu, fumatul, biutul sau indopatul cu alimente nestrndtoasesint in sine un pericol. Pe de altd parte, existi 9i aceasti ingrijorare permanenti 9i anxietate care ii pot face pe oameni si-gi piardi somnul sau si uite sd i9i respecte tratamentele medicale sau dietele, prelungindu-9i boala pe care deja o au. CeI mai adeseainsd, mai mult ca sigur, acestea merg mind in mini, stresul 9i boala sint un tandem. 22. Stresul slibegte sistemul imunitar: de exemplu, intr-un studiu ficut asupra unor studenli la medicini care se confrunti cu stresul la examene, s-a demonstrat ci acegtia nu numai cd au un control scizut asupra sistemului imunitar, ceea ce duce la herpesuri, dar prezintd 9i o scidere a caPacitelii globulelor albe de a ucide celulele bolnave, precum 9i un nivel crescut de substanle chimice, asociat cu suprimarea capacititilor imunitare ale limfocitelor, globulele albe concentrindu-se asupra rispunsului imunologic' Vezi Ronald Glaser 9i Depression in Cellular Janice Kiecolt-Glaser,,,Stress-Associated la nivel imunttar"), Brain, (,,Depresia stresului asociati Immunity" nnd lmmunity 1 (1987) Behaoior, ' Dar in majoritatea acestorstudii se arati cd existi o sldbire a capacitdlii de apXrare imunologicd in fata stresului, totugi nefiind foarte clar dacd aceste niveluri sint atit de scezute incit si ducA la riscuri medicale 23. Stresul 9i ricelile: Sheldon Cohen 9i allii,,,PsychologicalStressand Susceptibility to the Common Cold" (,,Stresul psihologic 9i sensibi

i

litatea exageratd la ricelile obignuite"), NezuEnglandlournal of Medicine 325 (1991). 24. Supdrdrile zilnice si infecliile: Arthur Stone gi allii, ,,SecretoryIgA as a Measure of Immunocompetence", lournal of Htunan Stress 13 (1987).intr-un alt studiu, 246 de soli, sofii si copii au tinut un jurnal zilnic aI motivelor de stres din familia lor intr-un sezon cu gripd. Cei care au avut cele mai multe crize familiale au avut 9i cele mai multe gripe si mai multe zile cu febri, fdcindu-se inclusiv o mdsurdtoare a nivelului anticorpilor. Vezi 9i R. D. Clover 9i altii, ,,Family Functioning and Stress as Predictors of Influenza B Infection" (,,Funcfionarea familiei si stresului ca indicatori ai gripei infeclioase B"),lournal of Family Practice 28 (mai 1989). 25. Herpesurile 9i stresul: o serie de studii fdcute de Ronald Glaser si ]anice Kiecolt-Glaser - de ex., ,,Psychological Influences on Immunity" (,,Influenfele psihologice asupra imunit5lii"), American Psychologist43 (1988).Relalia dintre stres si herpes este atit de puternicd, incit acest lucru a fost demonstrat intr-un studiu pe numai zece pacienfi, folosindu-se herpesul ca mdsurdtoare; cu cit anxietatea era mai mare, stresul inregistrat de citre pacienli era 9i el mai mare 9i cregtea pericolul apariliei de herpesuri in urmitoarele sdptdmini; perioadele calme din vietile lor duceau la liniFtirea herpesurilor, care nu mai apdreau. Vezi H. E. Schmidt gi algii, ,,Stressas a Precipitating Factor in Subjects With Recurrent Herpes Labialis" (,,Stresul ca factor ce grdbegte recurenta herpesului la persoanele vulnerabile"), lournal ofFamily Practice 20 (1985). 26. Anxietatea Ia femei 9i bolile de inimi: Carl Thoreson a prezentat acest studiu la Congresul Internafional de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iulie 1990). Anxietatea poate de asemenea sd joace un rol in a-i face pe unii oameni vulnerabili la bolile de inim5. Intr-un studiu fdcut la Universitatea Alabama. la Facultatea de Medicind, pe '1. L23 de birbali 9i femei intre 45 qi 77 de ani, s-a evaluat profilul lor emotional. Acei birbati care aveau inclinatii mai mari spre anxietate gi spre ingrijorare la virsta mrl-locie riscau mai mult decit ceilalli sd facd hipertensiune 20 de ani mai tirziu. Yezi Abraham Markowitz si altii, lournal of the ArnericanMedical Association (74 nov. 1993). 27. Stresul 9i cancerul colorectal: Joseph C. Courtney 9i altii, ,,Stressful Life Events and the Risk of Colorectal Cancer" (,,Viala stresantd si riscul de a face cancercolorectal"),Epideniology (sept. 1993),a(5). 28. Relaxarea pentru contrabalansareasimptomelor bazate pe stres: vezi, de exemplu, Daniel Goleman gi joel Gurin, Mittd BodyMedicine (Medicinnmhlii gi a trupultti),Consumer Reports Books/St. Martin's Press,New York. 1993.

392

NoIc

Note

393

2v. Depresiasi bolile: vezi, de ex., Seymour Reichlin, ,,NeuroendocrineIm.nrune lnteractions" (,,interacliunea neur(iendocrini si irnunA"), Medicine(21 oct. 1993). NtzuEnglnndlotmnl o.f 30. 'fransplantul de rndduvi osoas;: citat de JamesStrain, ,,CostOffset From a Psychiatric Consultation-LiaisonIniervention trVithElderl,v in urma unei intervenlii care .Hip Fracture Patients" (,,Consecintele presupune gi o consultagiela nivel psihiatric atunci cind pacientii suferSla o virstd avansati de o fracturi de gold"), Americnnlournnl of Psychiatry148 (1991). 31. Howard Burton si al1ii,,,The I{elationship of Depressionto Survivai in Chronic Renal Failure" (,,Rela!iadintre depresie9i supraviefttire (mart. 1986). Nledicine in bolile cronice renale"), Psycltosomntic 32. Lipsa de speranfd 9i decesul in urma bolilor de inimi: Robert Anda 9i al;ii, ,,Depressed Affect, Hopelessness, and the Risk of Ischemic Heart Disease in a Cohort of U.S. Adults" (,,Deprimarea,Iipsa de speranld si riscul imbolndvirii de boli de inimd in cazul mai multor (iul. 1993). adulfi din SUA"), Epidemiology 33. Depresia ;i infarctul: Nancy Frasure-Smith 9i allii, ,,Depression Foilowing Myocardial Infarction" (,,Depresia care insole9te infarctul (20 oct. 1993). MedicalAssociation miocardic"), / ournalof theArnerican 34. Depresia in mai multe boli: dr. Michael von Korff de la Universitatea Washington, psihiatrul care a fdcut acest studiu, a subliniat cd in cazul unor asemeneapacienli care se confrunti cu situalii dificile 9i care triiesc de pe o zi pe alta, ,,daci tratezi depresia unui pacient, constali ameliordri fird modificdri ale stirii de sdndtate fizici. Daci egti deprimat, simptomele !i se par insd mai grave. O boald fizicA de obicei cronici este o mare problemd pentru adaptabilitate' DacX egti deprimat, egti mai pulin capabil si inveli sd ai grijd de boala ta. Chiar 9i in cazul bolilor fizice, dacl egti motivat 9i ai destuli energie 9i sentimentul valorii de sine - toate acesteafiind sub semnul intrebdrii in cazul unei depresii - atunci oamenii se pot adapta remarcabil chiar ;i la cele mai cumplite neajunsuri de sdnXtate'" 35. Optimismul gi operatiile de bypass: Chris Peterson ;i alyii, Learned Helplesatess: ATheory for the Age of PersonalControl (Dobindireadepdgirii neajutordrii: o teorie pentru otrsta controlttlui personal), Oxford University Press,New York, 1993. 36. Accidentele la coloana vertebrald 9i speranla: Timothy Elliott 9i al!ii, ,,Negotiating Reality After Physical Loss: Hope, Depression, and Disability" (,,Negocierea realitdfii dupd un accident fizic: speranla, and SocialPsttchology depresia gi infirmitatea"),lournal of Personality

of tire AsscciationsBetwcen Social Support ancl !ii, ,,1\{eta-Arralysis Heaith Outcomes" (,,Meta-analizalegiturilor dintre sprijinul social si rezultatele in directia sAnitdlii"), JotLrnal of Behnutorni Mttlii:ittc

(1ee1).

; I t
I

I

6r,4(r99r).
37. Riscul medical al izoldrii sociale:james House gi al1ii, ,,SocialRelationships and Health" (,,Relafiile sociale 9i sindtatea"), Science(29 iul. 1988).Dar vezi si o descoperirecontroversati: Carol Smith 9i al-

38. Izolarea si riscul de deces:alte stuclii sugereazbun mecanism bioicrgic in functie. Aceste descoperiri,citate in House, ,,SocialRelationships and Health", au a.iunsla concluzia cd simpla prezenti a unei alte persoanepoate reduce anxietateagi scidea stresul psihologic ia persoanelecare se afli in terapie intensivd, la reanimare.Efectul de reconfortare datorat prezentei unei alte persoane duce nu numai Ia o scdderea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, dar gi la o mai mici secreliea acizilor gragi, care ar putea bioca arterele.Una dintre teorii incearc5 sd explice efecful vindecitor al contactelor sociale, care sugereazd un mecanism mintal in funclie. Aceastd teorie se bazeazd pe diverse date oblinute in urma experienfelor pe animale, din care s-a constatat cd existi un efect de calmare a zonei hir:otalamice posterioare,zoni a sistemului limbic cu puternice Iegdturi cu nucleul amigdalian. Prezenla reconfortantd a unei alte persoane inhibd activitatealimbicS, scizind ritmul de secretieal aietilcolinelor hidrocortizonului gi catecolaminelor, toate acestea fiind substante neurochimice care declanseazi o respiralie mai rapidi, un ritm cardiac crescut sau alte semne fiziologice ale stresului. 39. incordare,,,Cost Offset" (,,Consecirge";. 40. Cei ce supravietuiesc infarctului 9i sprijinul emofional: Lisa Berkrnan 9i altii, ,,Emotional Support and Survival After Myocardial Infarction, A Prospective Population Based Study of the Elderly,, (,,Sprijinul emotional si supravieluirea dupd infarctul miocardic, un studiu bazat pe persoanein virsti"), Annals of lntental Medicine(lS dec. 1992). 41. Studiu suedez: Annika Rosengren gi alfii, ,,Stressful Life Events, Social Support, ancl Mortality in Men Born in 1933,,(,,Evenimentele stresante ale vielii, sprijinul social gi mortalitatea bdrbalilor n5scuti in 1933"),British Medicallournal (19 oct. 1993). 42. Certurile in cisnicie 9i sistemul imunitar: JaniceKiecolt-Glaser si al!ii, ,,Marital Quality, Marital Disruption, and Immune Function,, (,,Calitatea cdsniciei, dezmembrarea cdsniciei si functia imunologicd"), Psycltosomatic Medicine 49 (1987). 43. I-am luat un interviu lui John Cacioppo in The Nezt,york Tintes(IS dec. 1992). 44. Me refer la gindurile nepl5cute: ]ames pennebaker, ,,putting Stress Into Words: Health, Linguistic and Therapeutic Implications. (,,Exprimarea stresului in currinte: sindtate, implicalii lingvistice gi tera_ peutice"), lucrare prezentatd la intilnirea Asociatiei Americane a Psihologilor, Washington, DC (1992).

394

Note oAZE Capitolul

Note PARTEAAPATRA DE OPORTLTNTTATr familiei

395

45. Psihoterapie gi ameliorhri medicale: Lester Luborsky 9i a$ii, "Is Psychotherapy Good for Your Health?" (,,Psihoterapia face bine la sanatate?";, irr.tu." Prezentatd la intilnirea Asociafiei Americane a Psihologilor,Washington, DC (1993). 46. Grupurile de sprijin pentru cei bolnavi de cancer: David Spiegel 9i algii, ,,fffect of Psychbsocial Treatment on Survival of Patients with Metastatic Breast Cancer" (,,Efectul tratamentului psihologic asupra pacientelor care au supravieluit unui cancer Ia sin cu metastaze"), Lancetnr. 8668,ii (i989). 47. lntiebdrile pdrinfilor: descoperirea a fost citati de dr. Steven Cohen-Cole, piihiut.n la Universitatea Emory, atunci cind i-am luat un interviu ptntru The New YorkTimes(13 nov' L991)' 48. Informalii complete: de exemplu, programul Planetree din cadrul Pacific Presbyterian Hospital din san Francisco va face cercetdri medicale asupra tuturor subiectelor in funclie de cerinfe' 49. Cum pot deveni pacienlii eficienfi: in acest sens, a fost dezvoltat un progru- de catre dr. Mack Lipkin, Jr', de Ia Universitatea de Medicini din New York. 50. Pregatirea emolionali a unei intervenlii chirurgicale: am scris despri acest lucru in The NezpYork Times (10 dec' 1987)' 5t. ingrijirea din partea familiei pentru pacienlii aflali in spital: din nou modei Planetree, .u 9i cel de la spitalele Ronald McDonald' "rt"".r^ undesepermitecapirinliisdsteaundevainapropiereaspitalelor atunci cind copiii sint internafi. 52. Congtientizare 9i medicini: vezi Jon Kabat-Zinn, Full Catastrophe Liaing (Trdireatn plind catastroffi, Delacorte, New York, 1991' 53. progiamul de reiacere in urma bolilor de inima: vezi Dean ornish, Dr.bean Ornish's Programfor ReuersingHeart Disease(Ptogranul dr' Dean ontish pentru rifacereapacienlilor cu boli de inimd), Ballanttne, New York, 1991. Educntion 54. Medicina bazatd pe relafiile interu mane: Health Professions legatedesdndtaCare(Educafiatn profesiunile anil Relationship-Centered te gi relafiile bazatepe tngrijiri). Raport al Pew-Fetzer Tas]<F9rc9 on pew Health Professions Aivancing psychosocial Health Education, of Health Professions Center The at Institute gi F"tr". Commission din cadrul Universitdlii California din san Francisco, san Francisco (aug. 1994). 55. Extirnarea mai rapidd: incordarea, ,,Consecin!e"' 56'Estelips6deetic6sdnutratezidepresiaincazulpacienlilorcuboli cardiovasculare: Redford Williams 9i Margaret Chesney, ,,PsychosocialFactorsandPrognosisinEstablishedCoronaryHeartDisease,, (,,Factorii psihologicl gi prognozele in stabilirea bolilor coronarie(20 oct' 1993)' MedicalAssociation of tlteAnrerican n1t'1,louninl Kramer, Stanley ,,A Prescription un chirurg. ',',' lir riso,rlt'dt'schisdcAtre (7 iunie 1993)' (,,I{t'teiipentru vindecare"),Nezos'1ueek l,rr lfr'.rlin1'."

12. Creuzetul

1. Leslie 9i jocurile video: Beverly Wilson 9i John Gottman, ,,Marital Conflict and Parenting: The Role of Negativity in Families,, (,,Conflictele maritale 9i crestereacopiilor: rolul gindirii negative in familii") din M. H. Bornsteav Handbookof parenting (Ghidul pdrintelui), vol.4, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, New Jersey,1994. 2. Cercetarea emofiilor in familie a fost fdcuti mai sistematic in studiile lui ]ohn Gottrnan, pe care le-am recapitulat in Capitolul 9. vezt Carole Hooven, Lynn Katz 9i john Gottman, ,,The Family as a Metaemotion Culture" (,,Familia ca tip de culturd meta-emotionali,,), Cognition and Emotion (primivara 1994). 3. Beneficiile copiilor cu pdrinli adepfi ai educaliei emofionale: Hooven, Katz gi Gottman, ,,The Family as a Meta-emotion Culture,,. 4. Sugarii optimigti: T. Berry Brazelton in prefala de la Heart Start: The EmotionalFoundationsof SchoolReadiness (Heart Start: bazaemolionallt a pregdtirii pentru pcoald), Centrul Nalional de programe pentru Sugari, Arlington, YA, 1992. 5. Indicatori emolionali ai succesului la gcoali: Heart Start. 6. Elemente pentru pregdtirea copiilor pentru inceperea sco\ii: Heart Start,p.7 . 7. Sugari si mame: Heart Start,p.9. 8. Neajunsuri create prin neglijare: M. Erickson 9i allii, ,,The Relationship Between Quality of Attachment and Behavior problems in Preschool in a High-Risk Sample" (,,Relatia dintre calitatea afectiunii 9i problemele de comportament la pre;colarii cu risc mare,,) din I. Betherton 9i E. Waters (ed.), Monographsof the Societyof Research in Child Deaelopment 50, seria nr. 209. 9. Leclii care rdmin gi care strt date ir:rprimii patru ani: Heart Start,p.13. 10. Supravegherea in timp a copiilor agresivi: L.R. Huesman, Leonard Eron gi Patty Warnicke-Yarmel, ,,Intellectual Function and Aggression" (,,Functia intelectuald si agresivitatea"),The lountal of personaIity nnd SocialPsychology (ian. 1987).Descoperiri similare au fost prezentate gi de Alexander Thomas gi Stella Chess in revista Child Deaelopment din sept. 1988,intr-un studiu flcut pe 75 de copii, care au fost urmdrili la intervale fixe, incepind din 1956, cind aveau intre 7 gi 12 ani. Alexander Thomas 9i alfii, ,,Longitudinal Study of Negative Emotional Statesand Adjustments From Early Childhood Through Adolescence" (,,Studiu aprofundat al stirilor emolionale negative si adaptdrile posibile incd din prima copildrie si pini la adolescenli"), Child Deztelopment 59 (1988). Zece ani mai tiriiu, copiii considerali cei mai agresivi de citre pdrinfi gi profesori in anii de gcoali primar5 au fost cei mai agitali din punct de vedere emo-

Un veteran a avut o halucinatie. Difi. l aumal of Cognitioe (1989). yohimbina a declangat panicd in 9 din L5 pacienli cu tulburare de stres posttraumatic 9i amintiri intense la 6 dintre ei.Family Violence" (feb' 1989)' (.rtrrrrirrtt..bttla Abuse. problemele mergeau de la faptul cd erau certali cu legea 9i pind la anxietate .396 Nofe Nofe 397 erau copii (cam de doui lional citre sfir. o injectie cu CRF genereazd o invazie de ACHI hormonul care se rdspindegte in corp pentru a declanga catecolaminele.Maltratarea copilului.lte$le copiilor maltratafi: Robert Emery.Responsesof Abused and Disadvantaged Toddlers to Distress in Agemates: A Study in the Day-Care Setting" (-Reac!iile copiilor micimaltratali sau dezavantajafi.r . cu tulburdri de stres posttraumatic ce au fost injectafi cu yohimbind. directorul Laboratorului de psihofarmacologie clinici din cadrul Centrului Nalional de tulburiri de stres posttraumatic din West Haven. tru aceste amintiri.. Neglect and Adult Behavior" (. 1990). ShellyNiederbach. Odati ce aceste frine neurale pentru anxietate au fost scoasedin uz prin aceasti injecfie. i4altratarea copii maltratagi devir pirinli care maltrateazi' Vezi.r'i{'.Psychobiologic Mechanisms". Experimentelefdcute in laborator pe animaie mi-au fost descrisede dr.'Education Life" (7 ian. John Krystal.. Squiie (ed.. compensind prin reducerea numdrului de receptori care o elibereazd.Violen!a in familie-). yohimbina bloiheazd acfiunea receptorului specific (respectiv. The Neuropsychology memoriei). John Krystal 9i au fost repetate in mai multe laboratoare stiinfifice.rrillrr... Lipsa "-puli"i descoperirile fdcute iu fost prezentate in lucrarea lui Mary Main 9i Carol George. ostilitateaior nu s-a schimbat.irr.). Exemplele de tulburare de stres posttraumatic la victimele delincventei au fost oferite de dr. de exemplu' .r. American Psychologist discutat daci acegti de rdmine generaliilor: lungul de-a 13. Dar la pacienfii cu tulburare de stres posttraumatic.. .. virful neuronului care primeste un neurotransmi!5tor). Yohimbina preia friiele.da rera ug idispre luit or igios t ilif alideallic opiis ic hi a r f a i d de propriile familii si fald de profesori. psiholog in Serviciul de consiliere a victimelor Brooklyn' 3. 1.2: v ezi Charney. 9. Spitalul Veteranilor.. New \o.itul adolescenfei.Incapacitatea . impiedicind receptorii si simtd secreliile de catecolamin5. I ..Physically Abused PreschoofalA de supiririle selers'Responsesio Peers' Distress" (... N. Studiile majore in acest sens au fost fdcute de dr. mai cu seami extrem de supdrdtoare din "Intlelibility of Subcortical Emotional Memories" (.caredevineunulgtiinlificpen. un altul a vdzut o explozie a unei mine in drepful unui jeep in care se aflau camarazii lui de arme aceeagisceni care il obsedasede multe ori in cogmaruri 9i pe care o revedea de peste 20 de ani. vol. Catfry Spatz Widom.CharneyinTheNeiuYorkTimcs (12iun. Jay Weiss de la UniversitateaDuke 7. Buiters 9i L. .Analiza unor amintiri nlplicute folosind paradigma fricii poten-tiale") de M' Davis din of Memory (NeuN. Studiul cu yohimbind a fost condus de dr. La bdrbatii cu tulburare de stres posttraumatic existd mai pulini receptori s.238-243.ca adolescenli. un drog aplicat pe virful s6ge-tilor de indienii din America de Sud pentru a-9i imobiliza prada. O parte dintre dovezile pentru schirnbdrile in creier apirute in urma traumelor provin din experienle cu veterani din Vietnam. aceastaactioneazi ca o frind pentru catecolamine.rviudr. 8.s-au inleles mult mai greu cu colegii de clasd9i cu familiile 9i au avut probleme la gcoali' Cind au fost contactali ca adulfi. D eaelopmental chology26 (1990)' 12. 2. r. in doze extrem de mici.. Trauma 9i reinvtrlarea emolionali l : I l. fafe de supirdrile cePsychology21' lor de virsta lor: studiu fdcut la cre9d"). De obicei. .2944A5.LeDoux"aduceindisculieacestcaz.. fdcindu-li-se injectii cu CRF. Deaelopmentnl Bonpregcolari: pe verificate fost au 9i 3 (1985). 1993).Guilford Press. Cea mai bund relatare asupra schimbdrilor din creier in cazul tulburirii de stres posttraumatic si rolului nucleului amigdalian in acest caz este cea ficuti de Dennis Charney si altii in' .rk. .R.Acegtia cd s"lreaula b5taie din numai nu care fete) decit ori mai mulli beieti orice. pentru cd erau deja ..1992' ropsihologia 4. 10. 1990).Mecanismele psihologice ale tulburdrii de stres posttraumatic") dtn Archiaes of General Psychiatry50 (apr. Faptul cX acestaeste un semn cd ceva s-a intimplat la cei cu tulburare de stres posttraumatic a putut fi constatat in urma unui studiu in care opt pacienli au fost tratati pentru aceasti problemS.Psychobiologic Mechanisms of Posttraumatic Stress Disorder" (. De obicei.tere a nivelului de catecolamind.Reacfiile Psy' menilor in cazul pregcolarilor maltratali fizic"). American lournal of Orthopsychiatry(iul' 1989)' Capitolul 13. Creierul incearcE sd scadd secrelia de CRF. rezultatul este o cre. 6. nu s-a putut distinge nici o schimbarea nivelului de ACHT ..Analysis of Aversive Memories Using the Fear-Potentiated Startle Paradigm" (.Aceste descopbriri nie Klimes-Dougan silanet Kistner. neglijarea sa 9i comportamentul adultului").rrrrinti rilor emolionale din zona subcorticali"). pirindu-i-se cd a fost doborit un elicopter 9i cd a rimas doar fum in urma sa gi o lumind puternicS. Connecticutt.semn care aratd cd practic creierui lor a tiiat legitura cu receptorii CRF. Amintirile din Vietnam sirt din .Amscrisdespretraumelededuratdcaurmareacrimelordela$coala Primard Ctleveland in The New York TimesIa rubrica . spre deosebire de cei fird tulburare de stres posttraumatic.i depresie' la copiii maltratafi: observaliile celor de la cregd si 11. De-a lungul anilor..

insuportabil. Pitman a constatat ca .ur" blocantul cu endorfini sensibi-litateala durere a scizut ministrase simlitor. Charney. Vezi Roger Pitman. L992J. ci poite fi declangati din nou dacd existd o rimigi!6 din cumplitul eveniment inilial. cel pufin pentru adulgi. 1986. gobolanilorli s-a dat si audi sunetul fdrd ca acesta si mai fie insotit de gocul electric.5minute special montat Pentru a arA.Mecanismele psihobiologice")' stimulilbiin i.nnlilPeiitiu'aombilaiea de stres posttraumatic")..TooScared to Cry (preasperiatpentru a plinge). gobolanii caie invifaseri sd se teamd de acel sunet au eliminat gradual frica. pe mlsurd ce au continuat si audi doar zgomotul de mic6 intensitate. Dupi ce au vezut filmul. StressResponse Svndromes (Sindromul de renclieIa stres). Cdile de refacere dupi traumi: Judith Lewis Herman.. ardtind astfel cj voluntarii au inceput sd aibi aversiune fatd'deel. Northvale. Dovada la nivelul creierului pe care o gisim in acest fragment se bazeazApe un excelent articol al lui Dennis Charney. lournal of Traumatic Stress5' 4 (1992).. Vegnica intrebare a victimei . La cei ai cdror lobi prefrontali fuseserd deconectali a durat de doui ori mai mult ca sj se dezvefe .300.3yt""tic tulburarea (iun. aversiunea inifial5 a dispirut . HarperCollins. atunci cind gobolanii de laborator erau expugi unor gocuri electrice in cu9cd. $obolanii de laborator .trebuie abordatd. nucleul amigdalian evalueazd mai irtii importana fost fdcut de dr' Roger !a emolionald a ceea ce este vizut. gindind cd ceea ce se intimpli in viatd nu este drept . voluntarii au reactionat printr-o transpiratie abundentd (un barometru al anxietdtii) atunci cind au auzii un zgomot urmat de un alt sunet asurzitor. Refacerea dupi fulburarea de stres posttraumatic: mi-a vorbit despre acest studiu Rachel Yehuda.n"iiiii anutgeiii{i "i1oi. schimbarea creieiului nu se face doar sub 9oc. Archioes of General Medicine 14.iloxon. New york. 1992. este cel filozofic. dupd un timp. Rolul cortexului prefrontal in dezvdtul de frici: in studiul lui Richard Davidson. 20. 1990)...Mardi Horowitz. Siptemini mai tirziu.398 Note Note 399 multpreaincircalicuhormoniaistresului.Naloxone-Reversible Analgesic ResStressDisorder" ponqe !o Combat-R9!9!9{ S[mg!!. psihiatru' Ca 9i in cazul altor simptome ale tulburirii de stres postiraumatic. Cu cit cortexul prefrontal al voluntarilor era mai activ.efect care devine vizibil doar cind sint expu. intr-o alti experienld. in general. I-am luat un interviu dr.cene clare de lupti din pelicula Plutonul. cu atit reugeau sI scape mai repede de acea frici dobindit5.Studiulafostdescrisde Charles Nemeroff.. 1990.ca 9i in multe alte cazuri din aceste studii .au irvdlat si se teamX de un sunet insotit cu un soc elec_ tric.zgomotul inilial nu mai provoca transpirafie...Emotional Numbing: A Possible Endorphin-Mediated Phenomenon Associated witf.. ln urmitoarele zile. zgomotul inilial era de ajuns pentru a declansa acelagivolum de transpiratie. sugerindu-se astfel ci la vjctimele tulburirii de stres posttraumatic traieele nervoase care regleaztr endorfinele sint extrem de sensibile sau hiperactive . 17.u r.. 13. . Un alt nivel la care funclioneazd reinvifarea.111-l-o-l!-!r-. Nemeroff in The New York Times (12 iun' 1990). Trauma and (kauma gi refacerea). fosti studentir a iui joseph LeDoux la Centrul de gtiinte neurald al Universitdtii New York. psihiatru la Universitatea Duke' 11.Psychobiologic Mechinisms" (. Post-Traumatic Stress Disorders and Other Allied Psychopathologic States" (. Sunetul putemii a declangat transpirafia. 18. veteranilor-li s-a ficut injeciie . s-a arhtat rolul lobilor prefrontali ir depdgirea fricii.De ce tocmai eu?" . acestora li s-a prezentat un film de 1. 15. Recoaery Basic Books.Psychobiologic Mechanisms. . acegti veterani nu au demonstrat nici o a sensibilitilii la durere' Dar la grupul cdruia nu i se ad-odifi. DupI un timp. indicind o cregterein secrelia de endorfind' Aceeaqi sceni nu a avut acelagiefect la veteranii care nu aveau tulburare de stres posttraumatic. ca in primul caz.intr-un 8rup. Studiul Pitman de la Harvard. . intr-o experientd ficutd cu veterani din Vietnam diagnosticali cu tulburare de stres posttraumatic. cu 30%. Atunci cind devine victima unei traume/ persoana i9i pierde increderea in lume.dar de data aceastafird si li se administreze 9ocul electric . Ceva similar se pare cd se intimpld 9i cu tulburarea de stres Posttraumatic: de exemplu. o leziune chirurgicali la nivelul creierului. cind gobolanii au fost pugi tr cugtile unde au foit electrocutali .sugerindu-se astfel ci existd un rol crucial al lobilor prefrontali in stipinirea fricii gi. Aceasti experienfi a fost fdcuti de Maria Morgan. New york.. New lersey.i din nou liceva care amintegte de trauma iniliala' In aceastdsecvenfi. Vezi de ise-etea 9i Hillel Glover.deci nu mai poate sd fie convinsd . 19. in stdpinirea lecliilor emotionale.ei au devenit din nou insensibili la durere. neurochimist 9i director al programului de studiere a stresului traumatic de la Facultatea de Medicini Muntele Sinai din Manhattan. Tiaumele copiliriei: Lenore Terr. 12.Blocarea emofionali: un posibil fenomen mediut d" endorfine in cazul tulburdrii de stres posttraumatic sau in cazul altor stiri psihopatologice"). fdrd sunetul into_ lerabil. ei dezvoltau acelagi analgezic pebazi de endorfin6 care a apdrutgilaveteraniidinVietnamcareauurmsritfi|r]rru]lPlutonul. o substanli care blocheazi endorfinele. |ason Aronson. . Am prezentat la rindul meu rezultatele in The New York Times(6 oct. 16.Dozarea" traumei . De exemplu. care a tdiat legdtura lobilor prefrontali cu nucleul amigdalian.tas. $obolanii au fost supugi apoi unei lobotomii... incetul cu incetul.

studiul terapeutic al lui Luborsky este prezentat in aminunt in t ransferului: ncc : The CCRTMethod (in lelegerea Untlerstandii g Transfere Basic Crits-Christoph. AnrericanPsychologist 44 (1989). pp. . New York. . .H..Puberta' tea .. atunci cind este vorba de o fricd tiaumatizantd din trecut care reaParecu toata forfa. reamintind de trauma iniliald.Behavioral Inhibition in Childhood: A Risk Factor for Anxiety Disorders" (..Pubertal Stage and Panic Attack History in Sixth.rator.. Baxter si altii. a9a cum sint ele deicrise in Galen'sProphecyde Kagan.lournal of Abnormal PsychologyI03 (1994).ester de metoda CCNT) 9i Books.. Experiente 9i creierul sobolanilor: studiul lui Marian Diamond 9i allii este descris de Richard Thompson inThe Brain (Creierul).400 NoIe Note 401 cii tlctine controlul asupra destinului trirind o via!5 asa cum trebuie' nelinigte a victimci desigur cd nu trebuie si fie I{ispunsul la aceastd unul tilozofic sau de ordin religios. Experientedin copilSriesi probleme prefrontale:Richard Davidson. Kagan. Amdnunte in cartea lui Kagan.R. Current Directions in Psychological descriere completd a temPeramentului apare in Galen'sProphecyde Kagan. Archiaesof GenernlPsychiatry49 (1992).. . de exemplu. Deaelopmental Psychology30. 22. misiunea este de reconstruire a sLstemuluide incredere sau de credin!5 careii Pefmite aceleipersoane din nou in lume aldturi de oametriPe carese poatebizui si trdiascd 21. R.Failure of Heart Rate Habituation During Cognitive and Olfactory Laboratory Stressors in Young Adults With Childhood Shyness" (. 1985.stilul af'ectivsi psihopatologia:rolul experienlelor timpu- . Paul Luborsky l. .239 -1.Frontal Brain Activation in Repressorsand Nonrepressors" (.. . Frica inijialS persistdcl-riaratunci cind este stipinitS. . vol. . Annals of Behnoior 5. Observafiile asupra felului in care mamele igi pot ajuta copiii timizi si devind mai indrizneli au {ost fdcute cu Doreen Arcus.Brain Development. San Francisco. Archioesof GeneralPsycliatry a 9987). Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin 9i de citre dr. Haranrd ReaiewofPsychiatry (mai 1993).Caudate Glucose Metabolism Rate Changes With Both Drug and Behavior Therapy for Obsessive-Compulsive Disorder" (. atunci sunetul apdrea insolit de un goc electric. . psiholog la Universitatea Vanderbilt: vezi Andrew Tomarken si Richard Davidson. 7992). Ritmul cardiac cescut: Iris R. care au fost conditionati sd se teami de un sunet... Hubel gi Wiesel: David H. Galen's Prophecy.Anu:1 ri { rican I ournal of Psychiatry..pp . Annals of Behauior dicine 16 (1994).Yezi. Activitatea crescutda lobilor prefrontali: L. PhilosophicalTransactions of the Roynl Societyof London 278 (1977). 4. . dupi un an (o perioadi extrem de lungi pentru un sobolan .Activarea creierului frontal la aparitia represorilor si nonrepresorilor"). 15. Baxter si altii. 13..Asymmetric Brain Function. Maturitatea lobilor prefrontali: Bryan Kolb..l in cazul hrlburdrilor obsesive"). Panica la adoiescenli: Chris Ha)'ward 9i alfii.Local Cerebral Glucose Metabolic Rates in Obsessive-Compulsive Disorder" (.Inhibifia comportamentald la copii: factori de risc pentru anxietate"). 10. Problemele pe viafd ale copilului timid: Iris Bell.. Mai pulin timid odati cu trecerea anilor: Jens Asendorpf. I erold Rosenbaum gi alfii.E9eculde a regulariza ritmul cirdiac in timpul experienfelor stresante cognitive gi olfactive fdcute pe tinerii adulli care au suferit de timiditate in copiliMedicinel6 (1994).'1. 11.Evaluarea metabolismului giucozei ia nivel cerebral local in cazul tulburdrilor obsesive"). Freeman.W. Temperamentul nu este predestinat l. cum ar fi un clopolel.i crizele de panici la elevele de clasa a gasea9i a qaptea"). 15F157' 3. Plasticity.and Seventh-grade Girls" (.The Malleability of Behavioral Inhibition: A Study of lndividual Deveiopmental Functions" (. and Behavior" (. plasticitate gi comportament")..1990' Capitolul 14. 6.Maleabilitatea inhibitiei comportamentale: studiu asupra funcliilor de dezvoltare individuali").lu* o treime din viala sa)' sobolanii i9i pierdeau teama de clopolel. 14. Modificirile creierului in tratarea disfuncliilor obsesive: L.194-195. 8.in schirnb. 7. 2.Dezvoltarea creierului. 149(9) (sept. 12.Plasticity of Ocular Columns in Monkey Striate Cortex" (. Thorsten Wiesel 9i S. ei reactionau cu fricd. Levay. Bell 9i allii. Tieptat.Cre9tereasimptomelor legate de stres Me' la iemeile de virsti mUlocie cu copii timizi"). Dar frica reapirea la cote maxime atunci cind clopolelul era din nou insofit de un 9oc electric.Initial Reactions to Unfamiliarity" (.. chiar dacS nu exista gocul electric. .Evaluarea schimbdrilor in metabolismul glucozei caudate produse de medicamente si de terapia comportamental. pp.Functia creierrrlui asimetric. 6 (1994). Andrew Tomarken. Tom 9i Ralph sint arhetipurile de timiditate 9i indrdznealtr. Affective Style and Psychopathologv: The Role of Early Experience and Plasticity" (.cind auci-r'rd zeau clopofelJl. ferome Kagan 9i alfii. dura luni 9i luni de zile pentru a dispdrea' Bineinleles cd se poate face o paraleld cu oamenii. rie").243 . Frica revenea ir:rtr-o clipi .. Dupi aceea. Hubel.Plasticitatea coloanelor oculare la corteiul striat al maimulelor")..Increased Prevalence of Stress-related Symptoms in Middie-aged Women Who Report Childhood Shyness" (.. Studiile asupra personalitdtii si diferenfelor emisferice au fost ficute de cStre dr.. ...Reacliile iniliale fati de lucrurile cu care nu sintem fa(dec' 1992)' O Science miliarizaii")... 9. Gnlen'sProphecy. lucru ce a fost aritat in diveise studii chiar gi pe goboianide lab..

pind in i990. Releaua pentru copii. v ol. Canada si Porto Rico.. Englewood. Studii asupra agresivitilii 9i delincvenlei Ia copii: vezi. Crime in lhe t1. de la 2. 9.. . 2.1991.8 Ia 100 000 Ia 12.PET: o imagine biochimici a funclion5rii creierului") in N . doar 13% dintre femei suslineau acest lucru. Eu am semnalat mare parte dintre acestedate despre tulburdrile emolionale ale copiilor intr-un articol din The New york Times(10 ian. o cregtere cu 79"k in ultimii zece ani. 16.Are America's Children's Problems Getting Worse? A l.. M.Lassen sia ltii.i 5% au o anxietate generalizatd 9i ingrijorare permanenti. o cregtere d. din 1g60incoace. A Data Bookof Child adolescenfilor). New Jersey.3-Year Comparison" (. 1989). Cantitifile de alcool consumat au crescut la biieli de virsta adolescentei cam cu 20%pind la 20 de ani. "The Opportunities of Adol"s""ttc e" (. Child D eoelop ment. Moderately Aggressive.eZ7%falddelg80.The Opportunities of Adolescence" (. !ei"). 1988). Alfatetizarea emolionald: am scris despre acestecursuri inThe Netu YorkTimes(3 martie 1992). apdrir:rd fobii indeajuns de grave. i.Brai nW or k andM ent alAc t iait y : Q uan t i t a t i t t e Trncers(Fwtcfionnteacreieruhri 9i actizsitdlile studies with Radioactirse Munksgaard. trei din patru crime sdvirgite de adolescenli erau fdcuie cu arme de foc. 1989). Alexander Thomas 9i al.Oare problemele copiilor americani se inriutdfesc? Studiu comparativ pentru virsta de 13 ani"). cel putin a9a suslin sondajele fdcute in Statele Unite. Vezi.lggl. 1993).. in ultim"ii 30 de ani. Unul din cinci copii are probleme psihologice care le marcheazd viata intr-un fel sau altul.Social-Cognitive processesof Severely Violent. Jafurile cu circumstanle agravanteau crescutla adolescenlicu 64"/" din 1980 pini in 1990. presupunirnd 9i tulburdri majore in 10% din cazuri.. Statisticiasupra numdrului de crime consemnatein rapoartele polipublicat de Ministerul de Justifie' liei. 1991. Comparalia intre liri a fost ficuti de Urie Bronfenbrenner in Child Carein Context:Cross-CulturalPerspectioes (Ingrijirea copilului tn context: perspectiae interculturale) de Michael Lamb 9i Kathleen Sternberg. victime ale crimelorgisarcinisintdinHealth.. Copencu mintnle:studii cantitntizte reactiairadioactiai). 13.1992.5 la 100000 de locuitori..S..publicalieeditatedeMinisterul SdnitXlii din SUA si Refeaua pentru copii.ea biologici 9i dezvoltarea creierului: Schore. . 1993).74I-758. . incit sd aibX un impact puternic asupra vietii normale. 10.ii. Problema cel mai des intilniti este anxietatea la copiii sub 11 ani."""mirul sinuciderilor printre cei intre 75 si24 de ani a fost de 4. Phelps 9i altii. iar 4"h cu anxietate intensi ir momentul despirfirii de pirinli. Ministerul Justitiei din SUA. 12. American (feb.numdrul celor bolnavi de blenoragie a crescutde patru ori in rindul copiilor intre 10 9i 14 ani 9i de trii ori la copiii inire 15 si 19 ani. in 1989.402 Nofe Note 403 vol' 6 (1994)' and Psychopathology. 7.E. Lawrence Erlbaum.Longitudinal Study of Negative Emo-. Studiul la nivel nalional asupra problemelor emolionale ale copiilor gi comparalia cu alte ldri: Thomas Achenbach 9i Catherine Howell. al. Deoeloprnent pp. Un sondaj fdcut in anii 1990 a ardtat cd peste o treime dintre tinerele femei suslin cd 9i-au inceput viata sexuald pentru ci au fost obligate de anturaj... 11. lnjury (Atutar statisticaI problemelor nnd Adolescent Centrul Nalional pentru Educalie 9i Sindtate a Mamei 9i Copilului' Wasliington.. 59 (sept. 8. Ruby Thkanashi. DC.3' Numirul de sinucideri la copii intre 10 9i 14 ani aProaPes-a triplat intre 1968 si 1985. multi imbolnivindu-se in timpr"rl Presiunile exterioarePentru a incepe cit mai devremc adolescentei. 3. A Data Bookof Child and Adolescent 6. 5.1991. in 1990. Experimentul cu bdtdugii: ]ohn Lochman. Cifrele ce se referx la sinucideri. Cu o generalie inainte.era de trei ori mai mare. Urie Bronfenbrenner a luat cuvintul la un simpozion in cadrul UniversitStii Comell (24 sept. Vezi Ruby Takanashi. 17. cu o . Delicte violente la adolescenfi:in 1990. Dar cam tot in acegti 20 de ani la populalia de culoare cregterea a fost de la 53 la 100 000 de locuitori in 19701a766in 1990. Journal of the American Academyof Child and Adolescent Psychiatry (nov.20% dintre pacienlii cr-r SIDA aveau inire 20 si 30 de ani. . Affect Regulatiort. PARTEAA CINCEA ALFABETULEMOTIONAL Capitolul 15' Costurile analfabetismului emolional 1.PET: A Biochemical Image of the Brain at Work" (. i991.1. . Noua Zeeland5. and Nonaggressive Boys" (.Ocaziile adolescenlei").fiind deci de trei ori mai mare.Arestiriledeadolescenlipentruviolaucrescut de la 10.Ocaziile adolescenlnjury.5. de exemplu. rii gi plasticitatea"). Psychologist +.aproape de 13 ori mai mult decit cu 20 de ani inainte. Cifrele in legitura cu consumul de droguri sint luate drnCrime in thell.Proceselesocio-cognitive la bdielii foarte violenli. de ex'. A .numirul arestSrilorpentru delictele violente a crescut cu 430 la 100 000 de locuitori. ha9a.riSSO.9 la 100000 la 21.. tional Statesand Adjustments from Early Childhood Through Adolescence". I' viata sexuald sint tot mai puternice.9la 100000 in 1990'Crimele sdvirgitede aclolescenli au crescut de patru ori intre 1965 9i 1990. Consumul de heroind gi cocaind in rindul populaliei albe a crescut de la 18 la 100 000 in 1970la 68 in 1990. ilegla.

rele" si sarcina: Marion Underwood gi Melinda Albert. . 14.Anticiparea aparitiei comportamentului antisocial masculin inci din comportamentul pregcolar"). Tiparele depresiei la tineri: Maria Kovacs si Leo Bastiaens.Age-Cohort Changes in the Lifetime Occurrence of Depression and Other Mental Disorders.On the Relation Between IQ.De_ velopments in Child Psychiatric Epidemiology.Cambridge University Press. 25. patterson.i alte dezechilibre minta_ le").) de Jack Block din I04 (1995). Cazul Danei: din Laura Mufson si altii. Impulsivity. 1988. 1994).The Changing Rate of Major Depression: Cross_ National Comparisons" (. lournal of Abnormal Psychology... .... 21..Schimbdri'ia ordinea zilei intr-o lume stabilh: trdsdturile antisociale . lournal of Abnormal PsychologyI02 (1993). (..Statutul in rindul colegilor.Intr-un studiu fdcut pe tineretui din Pittsburgh intr-un proiect longitudinal.. Copiii agresivi si delincvenfa: Richard Tremblay gi altii.Adolescent psycho_ pathology: I... prognoze si riscuri intr-un studiu longitudinal de lungi duratd"). Disprelui pentru bitiugi: j. .Complicafiilede la nagtere combinate cu respingerea timpurie din partea mamei.D. . New York. Adriane Raines 9i alfii.Interpersonalpsychotii_ rapy...Psihopatologia adolescentului: rdspindirea si ir_ cidenla depresiei la elevii de liceu")..Embtion and Social Information Processing" (. 24. 1994..A Behavioral Analysis of Emerging Social Status in Boys' Groups" (. 16. TheDeaelopment of gi ErnotionRegulationand Dysregulation(Deztsoltarea regldrii emolionale a deregldrilor).Fourth-Grade Peer Status as a Predictor of Adolescent pregnancy. Peter Lewinsohn 9i alfii.. de exemplu. (. astfel incit impulsivitatea face si scadd acestepunctaje. exist5 dovezi ci impulsivitatea este o cauzd mai directd si mai puternicd pentru un IQ scdzut 9i pentru delincvente.. .992) Associal . Mood Disorders in Chitdhood nnd'Atlo_ .. .Un studiu.o hime_ rA"). Prevalence and Incidence of Depression in High School Students" (. Tiparul de gindire al agresivitdfii: Ronald Slaby 9i Nancy Guerra. 13. Epidemiologia depresiei:Patricia Cohen si altii.Mediatori cognitivi ai agresivitdlii la delincvenlii adolescenfi.. lourrnl of the AmericnnMcdicnt iort (2 dec. Psychiatry General 18. Posibilitateade a faceo depresieestede zeceori mai mare: peter Le_ winsohn 9i al1ii. 19..Cognitive Mediators of Aggression in Adolescent Offenders. .Despre legdtura dintre IQ. Costelio. laurnal of the American Acndemyof Child and Adolescent Psychiatry 31 (1992).in a Stable World: The Antisocial Tiait as Chimera.delincventi. lournal of Abnormalpsychology L02 (1993). Interyersonalpsychothcrapy Adolescents (Psihoterapie for Depressed interpersonald pentrtt ndolesceilii cu depresii).lournal of Clinicaland Consulting Psychology.B..... impulsivitatea era aproape de trei ori mai relevantS decit IQ-ul verbal in anticipareadelincventei.The Psychotherapeutic Management of Major Depressive and Dysthy_ mic Disorders in Childhood and Adolescence:Issues and pros_ pects" (.Prelucrarea informaliilor emolionale gi sociale")din J.Evoiulia epide. Coodyer. . (..O analizd comportamentald a apariliei statutului social in grupurile de bdieti")..).. D eoelopmen tal PsV chology 24 (1988). lournal of Clinical and Consttltingpsychology62 (1999). Child Deaelopment 54 (1983). Dan Offord gi al. Coie 9i f. a aritat cd acei copii ai cdror mame i-au respins la virsta de un an sau care au avut o nagtere mai complicatd erau de patru ori mai inclinali spre comiterea de delicte pind la 18 ani. Pinb la jumdtate dintre copiii nestdpinili: vezi.... lucrare prezentate la intilnirea So_ cietdlii de cercetare a dezvoltdrii copilului. Ce se intimpld in familia unui copil inainte ca acesta sd ajungA la 9coal5 evident cd este de o importanld capitala ir:r ce privegte furclinatia spre agresivitate. impulsivitate si. Pentru o trecere in revistd si a altor estimiri: E. and Risk in a Longitudinal Follow-up Study" (. miologici psihiatrici a copilului").404 Note Note 405 agresivitatescdzuti 9i neagresivi"). and Delinquency" (. lounul of the Academy of Chikl nnd Adolescent Psychiatry 28 (19S9). 1989). Archiues of (dec. . Missouri (apr.Numirul mereu in schimbare al depresi_ ilor majore: comparatii nalionale").Birth "'iolente Complications CombineC with Early Maternal Rejection at Age One Predisposeto Violent Crime at Age 18 Years" (. la virsta de un an. taiectoria spre delincventi: Gerald R. 15. 1993.Archiaes of General Psychiatry $ept. .Orderly Change . Fetele .Predicting Early Onset of Male Antisocial Behavior from Preschool Behavior" (. 1991. 22. Studiu asupra agresivitilii bdielilor: Kenneth A.ii. Numirul crescind al depresiilor in lumea intreagd: Grupul de cola_ borare interstatal. Kansas Citv. 26.. Institutul psihiatric din New York. Garber 9i K.Outcome.M. (. 1994). in cazul punctajelor rnici. 20.. in care s-au luat ir:rcalcul IQ-uI 9i impulsivitatea la copiii intre zece 9i i"2 ani.Guilford Press. 17. bine realizat.Rezultate.. predispun la delicte violente la 18 ani").Numeroasele schim_ biri in functie de virstd duc la depresie .Vezi aceastd discutiein . elevi de clasa a patra ca predictor-al sarcinilor la virsta adoiescentA")... copiii impulsivi nu dau atenlie suficienti invdldrii unui Iimbaj sau rafionamentelor in functie de care se stabileste un punctaj al IQ-ului verbal. 23.. Degi se pirea cd un IQ verbal mic poate anticipa delincvenla (urr studiu a ardtat ci existi o diferenld de opt puncte intre punctajele delincventilor gi nondelincvenfilor). de exemplu. ... Dodge.New york.Tratarea psihoterapeuticda depresiilor majore gi a tulburd_ rilor distimice in copilirie 9i adolescenld: puncte de vedere 9i pers_ pective") din I. Prognosis. Vezi de asemeni Mufson 9i alyri. Dodge. Kupersmidt. . 1. (.

43.Prevention of Ia adodepresiei (. peer Rejection in Childhood (Refuzul semenilor la uirsta copildriei). 101 te gi vulnerabilitSli comportamentale asociatecu un risc crescut al problemelor de alimentalie nesindtoasd Ia adolescente'. lounnl of Abnormal Psychology102 (1993).Anticipdri giconsecin. 42. Cei mai buni prieteni 9i copiii respinsi: Jeffrey parker gi Steven Asher. Proportia celor care renunt5 la gcoald printre copiii respinsi social: Asher 9i Gabriel.. Pregdtireacopiilor respingidin punct de vedere social:StevenAsher 9i Gladys Williams. pentru modelul cognitiv de diatezd aI depresiei la copii: factorii r cons' ltresanli de la gcoa*.. htucliereaproblemelor de alimentalie nesdnitoasi: Gloria R' Leon 9i .. aprofundat pe cinii anl").. . Depressive Symptoms.. 48. .University of lllinois Press. Garber. Emory Cowen si alfii..Affect.Urbana and Champaign..'Centrul de $tiinle Medicale. Strestive Diathesis Model of Depression in Children: Academic ("Test Control" and Competence Perieived sors. Fragmentul cu neacceptarea lui Ben este din ... 46. lournal of Abnormal Psychplogy Universitatea 35. and Deficit. . San Francisco(martie 1989). 47.The Social World of Peer-RejectedChildren" (. enigmeleanorexieineraoaEnigna of Anorexia Nerrtosa Cambridge. Depresiala copii: Kovacs.A Remediationprocedure for Nonverbal Processing Deficits" (. Observat de Sifneos. Bdutul exagerat: cifrele sint preluate din statisticile lui Harvey Wechsler.. acceptareain grup 9i nemultumirile sociale in copiiirie").ia de aur. lucrare prezentatd la furtrunirea anual5 a Asocialiei cer. I't'rionality and Behavioral Vulnerabilities Associated with lir'. Susan Nolen-Hoeksema 9i al1ii. ."ssive and Selfreporied lri. lournnl of Abnonnal Psychology102 (1993)' 32.. din Steven Asher gi John Coie (ed.Friendship Adjustment. manuscris nepublicat.Helping Children Without Friends in Home and School Contexts" (. director al Colegiului de studiere a alcoolicilor din cadrul Universititii Harvard pentru sinitate publicd (aug. 1987.Judith 67 Psychology and Soiial ptrnai Personality of trol"f-i in Garber. 45.. 1993). 1990. 3T. 39.Emotionai Conflict. op...Cognitions.. (.cetdtorilor americani din domeniul educalional. Attributional Style. Numdrul depresiilor s-a injumdtdlit: Gregory Clarke' Depression din Oregon. Universitatea the Cogniof Garber.Foameasiinstinctul")'/ourand irlentnl Diseasel4g (1969)' The Golden Cage: The .for liating Disorders in Adolescent Girls" (.din copiliii".(. . Group Acceptance and Social Dissatisfactionin Childhood" (.HildaBruch.Simptome 9i AdolescentsT lescentilor"). st. Pesimism 9i depresie la copii: Judy Garber. lournal of Clinicnl nnd Constrlting togy 47 (Is73).. Press. ut' (11 ian' 28. lottrnal ofAbrtormalPsychologylO2 (1993)' Vander31.geri controlate 9i simptomi dLPtlt^"^e .Cognitions"... d" "*. Neajutorarea9i depresia:John Weiss9i alfii. Massachusetts' nu a fost Press.Universul social aI copiilor respinsi de colegi") de StevenAsher si Sonda Gabriel..Studiu pe termen lung al copiilor detectali de psychotimpuriu ca vulnerabili"). lotLrnat (mai 1991)' Psychintry Adolescent and Child Beliefs 30. 1994). pediatru la Universitateadin Ottawa."Harvard publicatd Pind in 1'978. .rdl . lbidetn..Longterm Follor.Cognitive a copiilorChildren and Adolesints" (.New Yotk.).. Bdielelul de gaseani care se considera gras a fost pacientul dr.. . 41..rlli i.L asupra simptomelor depresive. 33.).Hungerandlnstinct"(..SocialCognition and SociometricStatus.. u.i R. Universitatea Duke (1989).'ATest Hilsman. Probleme sociale 9i emolionale la copiii cu depresii: Maria Depressed of Development Solial and David Goldston.Cunoagtereasociald gi statutul social") de Kenneth Dodge 9i Esther Feldman. vezi. I-am luat un interviu Mariei Kovacs in The New York Tirrres 1 qq4I Kovacs 9i 29... shireGazette 49. 40.Un procedeu de remediere a deficienlelor nonverbale").Prevenirea Adolescents" School High in At-Rilk Academia lescenlii din iiceele cu probleme"). 44.v-up of Early Detected Vulnerable Children" (.. PercePereacompeten-tei (1994)..1:t^*toscute in copildria tirzie").406 Note Nofe 407 Cambridge (Tttlbttrdri de dispozilie in copildrie9i adolescenfd)' lescence University Press. lucrare prezentati la intilnirea anuali a Asocialiei cercetdtorilor americani din domeniul educalional. Boston (1990).... . sori). . Cambridge University.Personalita- (1ee2). Doud cincimi sint alcoolici:un sondai fdcut la Universitatea Massachusetts de citre Project Pulse a fost prezentatin The Dnily Hamp(13 nov. ..rltt:.. .Evolulia cognitivd si sociald of Acadenry Americnn the if 9i adolescenlilor cu depresi'e").Adaptirile la prietenie. William Feldman.... lucrare Prezentata la (oct' 1993) Americand de Psihologie a Copilului 9i Adolescentului 36.. Rezultatesimilare:StephenNowicki.th Judy bilt.Predictors and ConsequencesChildhood Depressive Symptoms: A Five-Year Longitudinal Study-" (.Cognitions". Constatdrilein privinla competenteiemotionaie slabe a copiilor neindrdgiti sint din . of 34.Control-related ("ConChildhood" Late in Symptoms D"p.Ajutarea copiilor fird prieteni acasi si la scoald") drn Children's Social Deoelopnrcnt: htfornntion for pnrentsnnd (Dezuoltnrcn Tcnclrcrs socinld a copiilor:inforniyii pcntru ldrinti 9i proJc. .1994' 27. i Neroous' (Colit.The Sociai World of Peer-ReiectedChildren. stil autoritar....New York. University se).. Garber.. and Development adodezvoltarea depresive cognitive.! iil.

sociolog la 0niversita_ tea din New Hampshire. .ii. Grant Consortium gi studiul despre promovarea competentei sociale de cdtre gcoali.Cognitive reactivii" n.p.O viafi de om gi anticiparea cu 12 luni mai devreme a tulburirilor psihiatrice DSM-III-R in SUA-). Grant Consortium. 63.Familial Transmission la depresie 9i alduc care familie din (. in conversaliile de heroinS' dependenlei impotriva tratat i-a cienli pe care de Tim Shriver' 51. sint preluate dintr-un interviu cu Malcolm Gordon. Daniel Solomon si alfii.. Comisia pentru Copii . rl l I 1 cia Garrett descriu fiecare in parte descoperirile lor in articole sepa_ rate apirute in Child Deoelopment (apr. Communities Thnt Care (Comunitdti cdrorn le pasf1. New Press.'inceperea .FactoripsihiatricigipsiWashton 9i hldinamici in dependenla de cocaini") din Arnold manualul (Cocainn: Mark Gold (ed.) din J.rtrri frontal la fiii de alcoolici: Philip and Behavior Reactivity' Cardiovascular Function... Secortd SIclt 4-5 (1992).. (.. numdrul cazurilor studia_ te este dat de comisia Nationald pentru prevenirea Morestdrii si Neglijerii Copiilor.Func!ia cognitivS' sd derisci care la bXielii comPortamentul tatea cardiovJsculard 9i 101 (1995)' vini alcoolici"). p.6% inir-un anumit an: David Finkelhor si Jennifer Dziuba-Leatherman. Guilford clit'ticianttlui).. vezi de ex.. I-am luat un interviu lui Karen Stone McCowninTIrc NeruyorkTt_ mes(7 nov. Probleme 9i consum exagerat: feanne Tschann' "Initiation de consumului (. 58.. iam luat un interviu lui Ralph Tarter in The New Moss 9i a[ii' "Plas55..Tensiunile and Alcoholism" (apr' 1985)' Psychiatry of General coolism"). lottnal ofAbnornulPsychology of Depression 57. Trisdturile copiilor foarte vioi: Norman Garmezy...Children as Vic_ tims of Violence: A National Survey. Stone si Harold Q..T. . .Lifetime and 12-month Prevalence of DSM-III-R psychiatric Disorders in the U... 8+. 3. 19g7. 1994). .S.. 4. Kathleen Merikangas 9i al. 67. Sondajul nalional asupra copiilor maltratati sexual si programele de prevenire au fost ficute de David Finkelhor..2o/". San Francisco. New york.idol"'"""t"" stance Abuse in Early Psychology4 Health adolesce^le")' prima din incS nocive substanle YorkTimes(26 apr' 54. of Sub53. . Capitolul 16. Anticiparea disfuncliilor mintale: Ronald C.. Un sondaj national ficut asupra copiilor a ardtat ci la fete proporti a estede 3.Violenld si Stres Traumatizant. geful Institutului de alcool. W.. Ho*" Environments" ("Experie. Karen F... Proiectul de dezvoltare u copilrrlui. W. Santa Monica.1-ipsurile 9i Cnitanooa Development" Children and Young of Experiences timpurie'. Gata & rizboaiele: aceasti frazd mi-a fost sugerat5 asupra Yale copiilor Progresecolaborator la Centrul de studiere.Povertv copiliria 9i sirdciei la the Quality of Th"i. Impactul emolional al sdriciei: . Universitatea 60. The Inaulnerable Child (Copilul inzsulnerabil). Cifrele pentru biieli gi fete referitoare la molestirile sexuale din SUA si:rt din Malcolm Brown de la lnstitutul National de Sdndtate Mintali . Dependenla de heroind 9i furia: Edward Khantzian' 200 de pacei cu avute Peste de i4edicini Harvard. 1978. Psycho59. 1992.). 69.408 Note Note 409 un viol: raport Pre50. 1987).a si emolionale' lor invitdrii sociale and Early 62. 1994). 136.EconomicDeprivation in dezvoltarea econornice (. $colarizarea emoliilor 1.niele si PatriDuncan cireg de familial") mediului caiitatea copiii rnici si (r9e4).Drug and Alcohol prevention Curricula. "Psychiatric dynamicFactorsinCocaineAddiction"(. l9g4).) .. 2.Programa de prevenire a drogurilor 9i alcoolului. iar la biieti de 0.Ac1iunea PsyBiological la alcoolism") predispugi birbalilor etJnol in cazul ' chiatry 27(6)(martie 1990).Ghidul sentimente_ lor").T.yt ui Higtt Risk for Alcoholism" (.. Cifrele asupra numirului victimelor.Copiii victime ale violenfei: un sondaj la nivel nafional"). Alcoolicii nelinigtili 9i impulsivi: Moss 9i alfii' and. Archipes of General (ian. Datele asuPra dependenlei de alcool 9i cocaini de droguri 9i consumului a cercetare Glantz. Self Science: The SttbjectIs Me (Stiirt!a Sinelui: sttbiectulsint ur). . Jossey-Bass. Deficienla iob. 66.EnharrcingChildren's prosocial Behavior in the Classroom.Guide to Feelings.Am scris despre copiii care reusescin ciuda tuturor nealunsurilor in The New (13 oct.. Archiues 58. David Hawkins 9i alfii.. Coodyear publishing io. psiholog la Instituhrl Natio_ nal de Sdndtate Mintald . Nivelurile tensionale la fiii de alcoolici: Howard in Men at Challenge Ethanol to Response in Activity ma GABA-like reaclie la ca GABA plasmei Hign nirk for Alcohoiism" (. . Guilford press. Cocaina 9i depresia:'Edlvard Khantzian." (. c'pii molestati. YorkTinrcs 64. pediatrics (oct. (...1993). Psychiatry 65. Dillehunt. (..Drug and Alcohol prevention Curricula. Tot mai multe femei beau ca s5 se imbete 9i riscd dependenlei asupra 9i concolumbia zentat de Centrul universitar (mai 1993)' nocive substanle de exagerat sumului adeceselor:Alan Marlatt' raport fdcut in cadrul inSf . Kessler si alfii. Harden ti Robert 56. Pihl.Violenti gi Stres Traumatizant. tocnfueiA Clinician'sHandbook 1987' York. 1e90).. lrincipala cerluza Americane de Psihologie (aug' 1994)' Asocialiei a trunirii anuale sint din Meyer 52..

cit.. Totu9i nu este chiar aga si acest fapt a fost cbnstatat de cei carJau studiat psihofiziologia emofiei. Trecerea la gcoala primard si gimnaziu: David Hamburg' (Copiiidin ziua de Children:Criating a'Futttre for abeneratiortin Crisis in crizd).4l&4-Ig... Am scris despre modelul lui Seymour Esptein de .pp' 17t-172' 8. New York.The Nation 19.Integration of the Cognitive and Psychodynamic Unconscious. 6.Cultivareacaracterului:AmitaiEtzionigtalJii.89.e.1994. Simon & Schuster. Eiias (ed. 7992. op. Ekman. s Children. 1993.but Overall delictele crimeio. American p syihologist 44 Q99$ gi cartea sa scrisd impreund cu Archie Brodsky. Arta"iemocrafiei: Francis Moore Lappe 9i Paul Martin DuBois' QtickeningofAmerica(RitmtrltotmnirapidnlAmericii)'Jossey-Bass' San Francisco.grr_ ment pentru existenfa emotiilor fundamentale.)..Integr"areasub_ co^n_stientului cognitiv si psihodinam ic'. Fdrd a intra in aminuntele acestei dezbateri. am prizentat cazul celor care au un profil biologic unic pentru fiecare emogiemajo_ ri in parte.p. 2. Paul Ekman. 10.1.Tht 20. Today's (3 mart. dar in ansamblu 1994)' (2 mai YorkTinrcs New violente sint in scddere").CharacterBuildingfor ciui(Eormaren caractenllrli Cittil Society Pentruo societnte a Democratte. iott re {mnrter Than You Think (Epti mai de.Times Books' New rmui aiitor pentru o generafie azi: crearea York. 14. _ 7. Associated press (25 iul. (.. J. $colile ca adevdrate comunitdli cdrora le pasd: Hawkins 9i Care.New York' 1991' nismti democrsfic).. J.op.Emotional Competence: Emotions and Reiationships Become Integrated" ("Competenla emofionali: cum pot fi integrate emoliile gi relaliile interumane') r askaSymposimn nrcnt elop fll eb emot ionaI D ezt am R.55. Toobey gi L.tept decit crezi).cit. Gaithersburg. Degi modelul sdu de minte experientiald a slujit mode_ lului meu de .. cregte la nivel nalional cu 3%. .1'992. . 6.. Pecelile minlii emolionale 1. .4 10 Not e Note 477 (. 7994' DC' Washington' Network. Chnracter cating for The 17. Horv 6..p.).1994).6. Edrr1. 4... (... 5.Cognition and Emo_ tion. .. Ekman. Religiotts 15. Hamburg..The past Explains the present: Emotional Adaptations and the Structure of Ancestral Environments. Avantajele rii scopului educafional. emolionali ca principal factor preventiv: 11.Int5rireacomportamentului prosocial la clasi al copiilor")' ArneliResearch can Educationttl /orrrnnl(iarna 1988)' al Fundaliei Ypsilanti asuPra cercetaraport Start: Head 5.A proceda corect prin intermediul aliora: Thomas Lickona' Bantam.1993. Anexa B. New York' 1'993' of Commtmity(Spiritrtlcorntmitdlii). pe scrisorile pe care mi le-a trimis 9i pe articolul sdu.. ieclii de mtruiitate: Steven C' Rockefellel lohn Deuey: religioasd credinla (John Dezoey: . Tlnt Comnuities allii' 13.Promovarea unei dezvoltdri sociale mepozitive gi a unor practici sinitoase la tinerele adolescente din in theMidd-le Decision-making iiul urban") ain M.Promoting ioung Urb"an Adolescents" (. Epstein.p. Hawkins 9i alfii' 12. 175.Lista trisdturilor care fac distinitia dintre emotii este ceva mai lungd.Un u. Povestea fetilei care nu era gravidi: Roger P' Weisberg 9i Health Practice in and Development Social Positive . Continui sd aibd loc o dezbatere in termeni foarte tehnici dacd trezirea emotiilor este in mod fundamental aceeagipentru toate sau daci existi tipare unice pentru fie_ care.Formareacaracteruluigiconduitamorald:AmitaiEtzioni'TheSpirit Crown.Serious Crimes bv Iuveniles Soar. . New York' 199L' (Edttcnrea caracteruhri). Hamburg. So cio on Motiaatiotr36 (1990)' Todny'-s 7. p.Michigan (apr' 1993)'. Programelede alfabetizare That Care' Communities alfti. Poate. Cosmides. Communitarian ld demouaticd). 1. dar acesteasint cele care ne intereseazi aici...). (. 1992. I-am luaiun interviu Lindei LantieriinThe New YorkTr'es 1992).minte emolionali". Cregtereadelincventei juvenile: .An Argument for the liasic Emotionr.Delicte grave sdvirsite de minori")..pp. Social (Hotdririle de ordin socialitt cadrul gimnazirrlul)' Aspen PubliSchool shers. Ethology and Sociobiology.p'I82' 9.incongtient expe_ riential" cu mai multe ocazii in The Nezuyork Tinressi mare purt" u acestuirezumat se bazeazdpe conversaliilepe care le_amavut cu el.. 17. 187. ls. interpretirile imi apartin.t urna' Htunanism Dernocrntic Faith and Columbia University Press. 3.Trecu_ tul explicd prezentul: adaptiri emotionale 9i strucfura mediului ancestral").Murders Across ("NumXrul Down" Is Crime Violent Rise by 3 Percent.. Today' Children.pirea limpede cd fiecare emotie isl are propriul tipar biologic.. Orarui emofional: Carolyn Saarni. Thompson. O cregterecu 3% a numirului crimelor: .

oltare din Oakland. psihoterapeut. . transformindu-l in unul mai uman. care pe vremea aceea era fondatorul gi pregedintele Institutului de Evolufie a Sdndtdlii. California. In cadrul unei conversalii intimpldtoare. Sint profund indatorat sutelor de cercetdtori care de-a lunguJ anilor mi-au impdrtdgit descoperirile lor 9i ale cdror efo4turi sint trecute in revistd gi sintetizate aici..Multumiri Soliei mele Tara Bennett-Goleman. Prima datd am auzit aceastdexpresie.alfabetizare emolionald". precum gi colaboriiii permanente cu David Sluyter. Printre ei se numdrd Mark Creenberg si David Hawkins de la Universitatea din Washinqton. sprijinul acordat de Institutul Fetzer mi-a permis sd studiez 9i sd explorez cit mai aprofundat ce inseamnd . De asemenea.inteligenld emolionald"..alfabetizarea emofionald". ea mi-a trezit interesul gi a stat la baza investigaliilor care au dus in final la aceastd carte. drept pentru care sint recunoscdtor incurajdrilor pe care mi le-a dat inci de Ia inceput Rob Lehman. director de programe. Adaptarea sa la curenlii emolionali ce s-au agitat sub suprafala gindurilor gi interactiunilor noastre mi-a deschis o lume noutr.De asemenea.. Tim Shriver de la Centrul . am avut mult de cigtigat pentru cd am primit informafii confidenliale asupra descoperirilor permanente ale multor educatori 9i practicanli ai artei prevenirii iniliale care sint labazamigcdrii incd ndscinde a alfabetizirii emolionale.edinte al Institutului. Eric Schaps gi Catherine Lewis de la Centrul de studii je dezr. care a fost un partener de o creativitate extraordinard incd din fazele de conceplie care au condus la scriereaacesteicirti. Lui Peter Salovey de la yale ii datorez conceptul de . Rob Lehman este cel care la inceputul studiilor mele m-a indemnat sd scriu o carte despre alfabetiz area emof ionaI d. pre. a fost o sursi de inspirafie pentru mine. Permanentele lor eforturi de a spori talentul social gi emolional al copiilor gi de a recrea mediul gcolar. de la Eileen Rockefeller Growald.

Margaret Annette Spychalla au pregitit anexele asuPra efectelor Programei de afa6etizare emofional5. toate acesteacontribuind in mod creator de-a lungul intregului proiect. M. directorul Programului de sdnXtate din cadrul Fundatiei Iohn D. 9i Catherine T' MacArthur. bioa [raful lui ]ohn Dewey de la Colegiul Middleburl. 9i lui Carol A. lui David Spiegel. gi mai ales lui Fay Goleman' Sfaturi de mare ajutor 9i de inalti linutd intelectuald am primit de la Page DuBois. toate acesteaap5rind in paginile ziarului 9i fiind o bazi informalional5 pentru aceasti carte. lui Denis Prager. lui Mary Schwab-Stone. California. Sam 9i Susan Harris au furnizat aparatura absolut necesari. specialist in eticl 9i religie la Universitatea din Columbia. Maurice Elias de la Rutgers. Toni Burbank. lui Paul Kaufman de li Media 9i mintal din Point Reyes. savant grec de la Universitatea din Califomia de Sud. doctor la Centrul de studiere a copiilor din cadrul UniversitXfii de Medicind Yale. Roger Weissberg de la Universitatea Illinois din Chicigo.tu Zubotf de la $coala de Afaceri Harvard. lui Richard Davidson. fessicdi Brackman. Colorado. de la Steven Rockefeller. al programului Fast Track. director al Common Enterprise din Boulder.sint indatorat irnmod special celor care au revizuit 9i comentat pirli din acest manuscris: lui Howard Gardner de la Universitalea Harvard. California. lui Michael Lerner. doctor la Departamentul de psihiatrie al Universit5lii trleaicite Stanford. Kusche de la Institutul de cercettrri gi programe de dezvoltare din Seattle' De asemenea. Iar Tara mi-a asigurat acest cocon de cdldurd.mi dovedi o gindire gi o rezolvare cit mai transantS. iubire si inteligenli. lui Mark Greenberg. editorul meu de la Bantam Books. lui Paul Ekman. lui foseph LeDoux de la Centrul de gtiinld neurald din cadrul Universit5lii New York.414 Mullumiri Multumiri 475 Yale de studiere a copilului. director al Laboratorului de interacliuni umane al Universitdlii California din San Francisco. director al Laboratorului de psihofiziologie de la Universitatea din Wisconsin.t director la Centrul Nalional din New York de Lantieri. lui Mark Gerzon.mi-a oferit entuziasmul gi acuitatea sa in a. Ioy-Nolan Howe 9i idunat exemple de situalii emolionale. lui Naomi Wolf. lui Chevy Mafin 9i lui Karen Stone de la Nueva School din Hillsborough. lui Peter Salovey de la Catedra de psihologie a Universitdiii Yale. Lindei Rezolvare Creatoare a Conflictelor. al Universitdlii din Washington. de la Matthew Kapstein. Shelly Kessler de la Institutul Goddard asuPra preddrii 9i invdlirii in grup din Boulder. . California. lui -shoiho. Colorado. Editorii mei de la The New York Timesmi-au fost de un real sprijin in ultimii zece ani in numeroase anchete 9i noi descoperiri isupra emofiilor. director la Commonweal din Bolinas.eo*. director.

Cuprins Proaocarea lui Aristotel Partea intii. .. Calmarea nelinigtii: cine..... Ptrtimasul qi indiferentul Omul fdrtr sentimente Lludind sentimentele viscerale Golirea incongtientului . Pentru ce existd sentimentele? .i inteligenla emofionali: tipuri pure 4. Natura inteligenlei emofionale 28 29 31 32 35 5/ 38 40 43 49 3. Cind pasiunile coplegescraliunea Cum s-adezvoltatcreieiul 17 18 . 62 IQul ... . Abordarea melancoliei Cei ce reprimi: negareajovialS .. . Data: atunci cind cunoagterea nu este de ajuns ' . 65 58 70 72 74 77 80 87 93 100 5. Creierul emolional 1... Cunoagte-te pe tine insuli . . ..... . . .. J/ 59 Emofiile pot fi inteligente? . eu sd-mi fac griji? . Cind a fi degtept e o prostie 51 Inteligenla emolionalA gi destinul 53 Un alt fel de inteligenld Spock vs. ..: aA ir li I il I 2. . Anatomia unui blocaj emolional Locul tuturor pasiunilor Releaua neurali Santinela emofionali Specialistul in memorie emolionalA Alarmele neurale demodate Cind emoliile sint rapide 9i confuze Manager emofional Armonizarea emoliilor 9i a gindurilor Partea a doua..lnrobit de patimi Anatomia miniei . .

.Conducind cu inima . Artele sociale Manifestati-vX emoliile Expresivitatea 9i contaminarea emolionald Originile inteligenlei sociale . '... 248 251 Reinvitarea emotionald 252 emo!ional Reeducarea-creieruh"ri u5 Reinvdtarea emolionali 9i refacereadupi o traumd 258 Psihoterapia ca educafie emolionali 1 4 .. '..8 Nole Nofe 419 6. ' Dispozilii proaste.. gindire proasti Cutia Pandorei 9i Pollianna: forta gindirii pozitive Optim.. Minte 9i medicin5 Mintea trupului: felul in care emoliile influenleazd sdndtatea ' ' ' Emoliile toxice: date clinice .... . Potopul: scufundarea cdsniciei Barbalii:sexul vulnerabil ... . r63 L64 168 172 174 176 t77 L79 185 187 193 10.. '... Neurochimiatimiditatii Nu md deranjeazi nimic: temperamentul vesel . Inteligenla in relatiile emofionale: un studiu de caz .. es t e Cri t ic a Cum te descurci cu diversitatea Talentul organizatoric 9i IQ-ul grupului 11.. 304 Biutura si drogurile:dependenlaca automedicalie .. .' . . .. . 280 O senzafie emolionalS neplAcutd 283 imblinzirea agresivitdfii 287 bitdugilor .. . Avantaiele medicale ale emoliilor pozitiv.. Aptitudinea de a stdPini Controiarea impulsurilor: testul pr5iiturii ..lri empatie: ce este in mintea celui care molesteazd. S-a terminat cu rizboaiele: un drum comun final preventiv .. '. .. ..HEART START Dobindirea elementelor emolionale fundamentale Cum poli creqte o brutd : disparitia empatiei lUaltratarea Z5I L. Oaze de oportunitili 1... Postmortem: o cearte care n-a mai izbucnit ingrijoririle zilei . 261 263 266 269 272 274 9... Inteligenla emotionali aplicati 243 13. Semnele incompetenlei din punct de vedere social .ismul: marele motivator ...... . T e m p e r a m e n t u l n u e s t e p r e d e sti n a t . '.. ..2.. Cdsnicia lui si a ei: riddcinile se afli in copilirie Neajunsurile din c5snicie Ginduri toxice .2r t24 126 128 129 131 134 L36 141 t43 149 1. Al lui 9i al ei: sfat matrimonial CeartasXndtoaii .imblinzirea nucleului arnigdalian prea excitabil Copildria: o 9ansi unic5 .. $colarizarea emoliilor Leclia despre cooperare U n p u n c t d e c o n t r o v e r s e..... . Dugmani intimi . . moralitatea sociopatului 8..Nu te putem suferi": pragul abordirii ... Alfabetul emotional . . ...Creuzetul familiei Pe propriile picioare .. . .73 237 z5v 240 7... . . Transa: neurobiologia miiestriei invdtatui si transa: un nou model de educalie 103 106 109 112 114 117 1...11. Scoala 289 Prevenirea depresiei 290 Prelul lumii moderne: numdrul mare de depresii 292 Traiectoria depresiei la tineri 294 Cum se ajunge la deprimare 296 Scurtcircuitarea depresiilor 297 Tulburirile de alimentatie 300 Doar cei singuri r:nunti la 9coali 303 Antrenarea pentru prietenie . Rddicinile empatiei emPatia Cum actioneazd Copilul bine racordat Prelul racordirii gregite Neurologia empatiei Empatia 9i etica: rXdicinile altruismului Viala f. .. Trauma 9i reinvdlarea emolionalS 246 Groaza inghelatd in memorie Tulburarea de stres posttraumatic ca tulburare limbicd . .. . ....... . o s luibi . Partea a treia. .. ABC-ul inteligenlei emolionale Alfabetizarea ernolionali in cadrul oragului Alfabetizare emolionali deghizatd lee 204 206 209 218 224 226 314 316 317 319 320 32r JLJ 326 ..' Aportul inteligentei emolionale la ingrijirile medicale Spre o medicind cdreiasd-i Pese 279 15..'..52 155 157 Partea a patra. ".. 308 16.. $ansecruciale Partea a cincea.. .. Coshrrile analfabetismului emolional .

. 413 Editor: Gn. Programa $tiinlei Sinelui Anexa F. .illUlllPRllfI Cale. . . 361 Anexa E.. invdfarea sociald9i emolionald: rezultate . .. Chidniulul 22.... . Consorliul W. ''" ' O misiune extinsd pentru gcoli . 359 ale programelorde prevenire . Ion Mincu 11.... Grant: comPonente . . ' Un ultim cuvint ... T. . Pecelileminlii emolionale . 032-2112:15..ictive ...rFqrr lagi Tipografra.. " " este totul Sincronizarea '. Cee s te e m o fi a ? Anexa B.57 -47 e-mail: arsene@rnc. ' 348 . . !t 6.ro web: www. " ''" " 3 2 7 Oraru iemo tion al ..moralitatea gi arta democratiei .....ionald conteazS? " " " " ' Caracterul. Circuitul neural al fricii . .26...65 . 355 Anexa D.curteaveche.. 343 Anexa A..tl 6600 tof .345 ... . . .. '" " '''" Co inu nite licd ror alepas i. 363 Not e. l.' .(01)222 tel. ...... .ro rf. . .420 Nofc 330 332 335 336 337 342 ../ fax: (07)222... . " ' Alfabetizareaemolionald ca mijloc de prevenire Regindirea gcolilor: predarea prin puterea exemplului.Bucuregti . arh. M t illum ir i . 032-211252 d .. Ansrx'r CURTEA VECHE PUBLISHING str.. 235384 ld... Anexa C. " '" Oare alfabetizarea emo. 369 .

..l|ll!iluil[uilil]il.