DANIEL GOLEMAN esteredactor laThe New Principalele teme pe carele abordeaYorkTimes. zd in articolele sale sint inspirate din gtiinlele comportamentale gi ale funclionirii creierului. A predat la Harvard (unde 9i-a luat 9i doctoratul) 9i la inceputul carierei sale de zianst a Today. fost redactor principal la Psychology

DAMEL GOLEMAN

Emte$sgwm$n
ermLol+ibrrali
Tiaducere de IRINA-MARGARETA NISTOR

,
BUCUREgTI,2ool

*

ts.

DescriereaCIP a Bibliotecii Nalionale GOLEMAN, DANIEL Inteligenla emolionalli / Daniel Goleman trad.: Irina-Margareta Nistor Bucuregti:Curtea {eche Publishing, 2001 424p.;20 cm (CXgi cheie;28) ISBN 973-8120-57-5 L Nistor, Irina-Margareta (trad.) r59.9M

Pentru Tara, izuor detnlelepciune emolionald

Coperta colecliei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCru

DANIELGOLEMAN EMOT IONAL INT ELLIGENCE Why it can matter more than IQ Copyright @ 1995by Daniel Goleman Published by arrangements with Bantam Books @Curtea VechePublishing,200L, pentru prezenta versiune in limbglromAnd ,
ol

ISBN 973-8120-67-5

Provocarealui Aristotel
poate Oricine deoeni furios- e simplu.Dar sdte inpentru cit trebuie, ctndtrebuie, furii pe cinetrebuie, gi cumtrebuie deloc ugor. ceea cetrebuie - nu este
ARISTOTEL, Etiu niconuhicd

Era o dupd-amiaz6. de august insuportabil de cXlduroasd la y York, o zi din acelea cind tofi oamenii transpiri,abundent, i'ce ii face sd se simttr extrem de inconfortabil 9i de ursuzi. firtorceam la hotel gi, urcindu-md intr-un autobuz de pe MaAvenue, am fost luat prin surprindere de gofeq,un bbrbat de virsttr mijlocie, care dvea tirn zimbet plin de entugi'Care m-a intimpinat cu un prietenos: ,,Bund ziua! Ce faceli?" Cu acest salut ii intimpina pe toli cei care urcau in strecuriddu-se apoi prin aglomeralia din mijlocul oraFiecare pasager era la fel de mirat ca gi mine, dar fiind indigpozilie mofoclnoasl datoritd vremii mult prea cdlduroa-

ini ii rlspundeau.
weme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu inceavu loc o transformare aproape magici. $oferul ne-a Prezenspl€ binele nostru, un monolog, un comentariu plin,de viaceea ce se intimpla in jurul nostr.u: era o virzare extrala un magazin, o superbX expozilie la un'muzeu sau ali'auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la ciI din col!? tncintarea sa referitoare la,nenumdratele ili pe care le oferea acest orag era contagioasd. PinI si din autobuz, fiecare se scuturase de acea carapaceursucare urcase, iar cfird goferul le striga: ,,Cu bine gi si aveli o ,zav6l", fiecare r5spirndea zimbind. Lirea acestei inflniri o pdstrez de aproape douXieci de Fe vremea cind am mers cu acel'autobuz din Madison Avetocmai imi terminasem doctoratul in psihologie - dar psi' de la aceavreme dddea foarte pulind atenlie felului cum

transformare. hryutea'produce o asemenea $tiinfa psihologiei aproape nimic despre mecanica foarte pu,ure sau fapt d" dh lthotiilor. pi totugi, imaginindu-mi rXspirdirea unui virus al

ei incearcX doar sd-gi disciplineze copiii". plinge sau gia murddrit scutecele. dupd o serie de imbrirceli. . el s-a justificat spunind cd nu-9i gdsea niciodatd o slujbd.. fie ci e vorba de tdcuta singuritate a copiilor incuiali fur casl cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abandonati. pdrinlii suslin cd .. au ajuns sd fie tot mai des irtilnite in ultimii ani in intreaga !arX. cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului.. cit gi in a celor din jur. calcuLtoarele gi imprimantele. De la acest nivel am fost izbit de doud tendinte opuse. reprezintd irsX 9i un Ultimii zece ar:ri. s-a tras in mullime cu pistoale automate de calibrul 38. unde.am urmXrit progresele gtiinlifice legate de infelegerea iralionalului.bebelug". Printr-un contrast clar. fogti angajali nemullumili care i9i masacreazdfogtii colegi. Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de iegiri necontrolate gi regrete.. canalieindu-ne spre bine sau spre r5u. el pbtrunde in viala noastrd intr-un fel sau altul.. in cazul victimelor minore sub doisprezece ani. iar el a vrut s5-i impresioneze.. progres firi egal in privinla studiilor gtiinlifice asupra emofiilor. sirt sinMaltratareaanofionald.Yd urez o zi bun5!" s-a translormat intr-una lipsiti de gust: . o Conform unui raport. percepute ca o lipsd de respect. maltratafi sau de atmosfera violmlelor conjugale.infracfiuni" cum ar fi faptul cd acel copil e blbcat in fala televizorului. un pugti de noud ani a fost cuprins de furie gi a umplut cu vopsea toate bdncile gcolii.!" Aceastd carte este un ghid ce urmdregte si dea sensla ceeace nu are sens. DE CETOCMAI ACIIM ACEASTA EXPLORARE in ciuda lucrurilor rele. ale disperdrii gi neglijenlei ir familii. vandalizind totodatd gi o magini din parcarea gcolii. Ca psiholog 9i ca ziarist in ultimii zece ani la New YorkThnes. s-a inregistrat o revfusare constantd de asemenea incidente. Pentru prima datd in istoria omenirii a devenit vizibil ceea ce era un mister profund: felul in care opereazi masa de celule complicate atunci ctrd gindim 9i simtim. Fluxul de date neurobiologice ne face sI inlelegem mai clar felul in care centrii de emofie ai creierului duc la minie sau la lacrimi 9i cum alte pirfi ale creierului ne irndeamnd sd ne rdzboim sau sd iubim. gi ista datoritd unor rnetode inovatoare. despre atacuri violente datorate unui impuls mirgav. ne imagin5m sau visdm.8 Pronocarealui Aristotel Proaocarea lui Aristotel 9 unei stSri de bine ce trebuie sd fi flcut valuri prin orag.. in ultimii ani s-au cronicizat minia 9i disperarea.neinfelegeri pe gosele. in ultimii zece ani. Aparlinind unei grup5ri neonaziste. $tirile doar reflectd la scarX mai mare acel sentiment cutremurdtor cE emoliile au fost scdpate de sub control atit in propria noastri viafd. Cel mai important este faptul ci putem sd vedem cum lucreaze creierul. el a pledal .. r Un tindr german este judecat pentru cI a omorit cinci turcoaice mai tinere sau mai pulin tinere intr-un incendiu pe care l-a provocat in timp ce acesteadormeau. in aproape jumltate d. Aceasti claritate fdrd precedent in privinla felului cum funclioneazd emoliile 9i egecurile aduce ir prim plan noi remedii pentru crizele noastre emolionale colective' . Raportul ardta cd asemeneaincidente ce pornesc de la lucruri aparent minore. incepind cu pasagerii acestui autobuz. O stare emolionali proastd ce se rispindegte continuu poate fi constatati in statisticile ce indicd o crizh in lumea intreagd.tmi pare cumplit de rdu pentru ceeace am ficut 9i mi-e ingrozitor de rusine. ce aclioneazd sub influen!a furiei ucigage.Fd-md sd am o zibwld. neglijali. am constatat cd soferul era un fel de impiciuitor urbary un soi de vr5jitor. in gtirile de fiecare zi apar o mullime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizaliei 9i a siguranfei. Motivul: ciliva colegi din clasa a treia il fdcuserd . Bitaia fatald pornegte de la . care portretizeazh trbsdtttrile unei stupiditdfi emolionale.atacularmat 9i strexi posttraumatic ari' zece al ultimilor zi de zi cu vocabularul itr au intrat ce tagme precum gi urarea care din vesela: . Cu o voce care abia se attzea. iatd citeva gtiri din ziarele siptdminii resPective: r La o gcoalSdin cartier. una care portretizeazd creqterea dezastrului din viala noaitrX emoflonald 9i cealalt5 care oferd citeva remedii pline de speran!5. 57"/" dintre criminali sint pirinfii lor naturali sau pdrinlii vitregi. Opt tineri au fost rdnili in urma unei altercalii dintr-un club de rap din Manhattan.care sfirgesccu schimburi de focuri. bea prea mult gi totul din vina striinilor. precum gi din amintirile valurilor de agresiune .in cazuri. cdci ii stitea in putere sd transforrne acegti oameni posaci 9i iritabili in fiinle deschise la suflet si imblinzite.adolescenli inarmafi la gcoal6. comunit5li sau ln viafa in comun.

nt s" ale celuilalt. sfirgitul cdlitoriei consti in inlelegerea a ceeace inseamni . Dincolo de aceastd posibilitate. pentru ceea ce trebuie 9i cum trebuie. ldsind emotiile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei gtiintifice. sd ghicim sentimentele cele mai as. faptul cd sintem capabili sd ne inleligenldemofionald: stdpiirim un impuls emolional. Cdldtoria noastrd incepe in Partea intii cu noi descoperiri despre arhitectura emolionald a creierului. Urmdtorul popas important din cSldtoria noastr5.coeficient de inteiigenldl este un dat genetic ce nu poate fi schimbat ir funcfie de experienla de viald 9i cI destinul nostru estein mare misurd determinat de aceastd aptitudine.10 Proaocarealui Aristotel Prooocarealui Aristotel 11 A trebuit si agtept pind acum pentru ca recolta gtiinlificd sd . Precum 9i ceea ce Putem face pentru a ne stdpini impulsurile emolionale cele mai distrugdtoare 9i mai demoializatoare. s5minfa impulsurilor este o dorin!5 aizdtoare de exprimare prin acfiune. aceiea cind sentimentele coplegescraliunea. care include auto_ controlul. pentru unii. in parte pentru cI locul sentimentelor in viala mintali a fost surprinzdtor de neglijat de cdtre cercetdtori de-a lungul anilor. se descurcd surprinzdtor de bine? A9 susfine cd diferenla constd cel mai adesea in capacitatea numitd aici inteligenld emofionald. ele sint cu riguran!5 autoinfrinarea gi compasiunea. susfi nind cd IQ-ul [de la IntelligenceQuotient . capacitatea tard' .9i a felului cum .agadar. rddlcina altruismului se gXsegte nevoia sau disperarea nu simli a celorlalfi: emoliile a citi tca de existd doud atitudacX de afecliune. element esenlial al legdturii dintre sentimente. atunci cind o persoand cu un Ie mare se zbate din greu. In prezent. independent de potenlialul intelectual primit pe linie geneticd. perseverenta . Existd t6t mai multe dovezi ci aptitudinile fundamental etice din viatd igi au originea in capacitSlile emofionale pe care le au la bazX. cind trebuie. Acesie puncte de vedere vin atit de tirziu. lips6 o inseamnd $i celuilalt dini morale de care timpurile noastre ar avea nevoie.un voiaj ce are ca scoP o mai bund inlelegere a momentelor celor mai compliclte d-i1 existenla noastr5 gi a lumii care ne inconjoard. cu un IQ modest. in capacitatimilar. caracter si instincte morale. acum cind egoismul.. impulsurile sint emolii de nivel mediu.ti. Aceastd realizare a hdrlii este o mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinga inteligenlei. CALATORIA NOASTIU{ ln aceastdcarte eu sint cdlduza intr-o cdldtorie ce va scoate la lveali idei nebdnuite despre emolii . se deslugegte o necesitate morald presantS.dezvdluie multe despre felul in care dobindim obiceiurile emolionale ce pot submina cele mai bune intenfii. ata cum vom vedea. cunoaqtereaacestui tdrim al ientimentelor are un efect similar cumva cu acela al impactului pe care il are un observator la nivel cuantic in fizici. care oferi o explicalie pentru momentele cele mai nefavorabile *in viala noastrd. fapt care le va acorda o ganstrmai mare. Capacitateade a controla impulsurile std la baza voinlei 9i a caracterului' In mod in empatie. Aceastd inlelegere in sine poate ajuta-intr-o oarecare mdsurd. dar lipsite de orice bazd gtiinfificd. si tratdm cu cel mai mare tact o relalie sau cum sPunea Aristotel. Toate aceste aptitudini. Cel mai important este ce datele neurologice sugereazd cd ar exista o adevdratd fereastrd de oportunitdli pentru formarea obiceiurilor emolionale ale copiilor. Partea a doua a acestei cir. constX in a vedea felul furcare datul neurologic joacX un rol esenlial in flerul fundamental de a trdi numit de exemplu." (Cititorii carehu sint atragi de detaliile neurologice s-ar putea sd doreascdsd treacddirect la acestcapitol') . gtiinfa este in sfirgit caplbild sh aibl o vo_ ce autoritartr in privinta acestor intrebdri insistente gi complica_ te despre pdrlile cele mai irafionale ale psihicului gi sd realizeze o hartd de o anumitX precizie a sufletului omenesc.sau de pasiune 9i bucurie . Iati un argument pentru importanla inteligenfei emofionale. modificind ceeace e de observat. in acest spaliu gol s-au grlbit si apard o mulgime de c5rli pline de intenliibune. violenla 9i slrlcia spiritului par sd i9i aibd rddicinile in bundtatea vielii noastre comune. cei lipsiti de autocontrol au mult de suferit din punct de vedere moral.Itrlelegerea interacliunii structurilor creierului care comandd momentele de furie 9i fric6 . Acestea sint vremuri in care strucfura societilii pare a se descilci cu o vitezd mai mare ca niciodatd. zelul. te pot fi insuflate copiilor.suficient fie de bogatd ca se scriu Jceastdcarte. fur vreme ce o alta.i capacitatea de automotivare. de exemplu. cii trebuie. bei care sint sclavii impulsurilor .sI ddm inteligenld emoliitor noastre. Acest argument ignorl problema cea mai provocatoare: ce putem schimba pentru a-i ajuta pe copiii nogtri sX le fie mult mai bine in viafi? Ce factori sini in joc. cu sfaturi bazate pe pdreri dovedite clinic.sd te infurii pe cine trebuie.

Aga cum se arate in Partea apatra. sau cum ne poate ajuta echilibrul emolional sI ne ap5r6m sdndtatea 9i binele personal.modeleazd circuitele emofionale. Circuitul creierului presupune insd o maleabilitate extraordinard.lecliile emolionale pe care le invilim in copildrie. Mogtenirea geneticd il inzestreazd pe fiecare dintre noi cu o serie de emolii care determind temperamentul. Eu prevestesc c5 va veni o zi cird invdldmintul va include in programa sa obignuitd studierea acestor calitdli umane incalculabile cum ar fi congtiinla de sine. precum gi arta de a asculta. Pasiunile noastre. punind la treabd in acelagi timp mintea 9i sufletul. Poate cd lucrul cel mai tulburdtor din intreaga carte este sondajul efectuat asupra unui mare numdr de pdrinli 9i profesori gi care indicd tendinla mondialtr a generaliei actuale de copii de a avea mai multe probleme emolionale decit tr trecul sint mai singuri 9i mai deprimali.inteligent" pune emoliile in centrul aptitudinilor necesarepentru viald. in prezent. Partea a cincea exploreazi hazardul care ii agteaptd pe cei ce au eguat in stdpinirea domeniului emoliilor . de a rezolva conflictele 9i de a coopera. sint in!elepte.tileemolionale gi sociale de care au nevoie pentru a rdmine pe calea cea bunl in via!5. acasd9i la gcoalS. ele ne cdlSuzesc gindirea. provocarea sa constind in stipinirea prin inteligenli a vielii noastre emofionale.sau inadaptabili . ficindu-ne mai ugor adaptabili . l5sdm la intimplare educafia emolional5 a copiilor nogtri. de exemplu fumatul tigard de la figard. temperamentul nu este un destin. pentru cd de ea depinde succesul la slujbd.sint prezentate date concrete in legiturd cu primele gcoli care ii invald pe copii ce inseamnd capacitd. caracter gi o viald mai bund.12 Proaocarealui Aristotel Proaocarealui Aristotel 13 Acest model ldrgit a ceea ce inseamnd sd fii . ce vizeazd str le ofere copiilor datele esenfiale referitoare la inteligenla emofional5..O solulie ar fi o noutr viziune in privinla a ceea ce pot face gcolile spre a forma complet elevii. Aceasta inseamni cX adolescenfa gi copiltrria sint ferestre de oportunitate pentru a forrnA obiceiurile emolionale esenliale care ne vor domina intreaga existenfd. De asemenea. atunci cind sint bine exercitate. 9i cit de otrdvitoare pot fi emoliile noastre atunci cind ne pun in pericol sdnitatea fizicil. CdlStoria noastr5 se sfirgegte prin vizitarea unor gcoli unde se lin cursuri inovatoare. mai emotivi gi mai inclinafi sd se ingrijoreze din orice. Partea a treia examineaze citeva diferenle-cheie pe care le genereazd aceaste capacitate: felul in care aceste calitlfi pot intreline cele mai de pre! relalii ale noastre sau cum inexistenla lor Ie poate coroda. ci in felul in care adecadrn emoliile 9i exprimarea lor. felul in care forlele pielei care remodeleazd stilul nostru de muncX pun un pre! fdri precedent pe inteligenla noastrd emofionald. Daci existd intr-adevir un remediu.gi sX readucem civilizalia pe strXzi gi afecliunea in viata comund? . Din pdcate. ceea ce duce la rezultate 9i mai dezastruoase. ceea ce se 9i intimpl5 deseori. valorile 9i supraviefuirea.felul in care deficienlele de inteligenli emolionald sporesc spectrul de risc. Aga cum constata gi Aristotel. pot irsi sd o ia razna cu ugurin!5. mai impulsivi 9i mai agresivi. ceea ce duce la depresii sau violenld ori la tulburdri de alimentalie sau consum de droguri. InEtica nicomahicd. mai furiogi gi mai nestdpinili. Intrebarea este cum putem sX ddm inteligenld emofiilor noastre . problema nu constd in existenla emofiilor. autocontrolul gi empatia. eu cred cd el consti in felul in care ii pregdtim pe tineri pentru via!5.la fundamentele inteligenlei emofionale. Aristotel igi pune irtrebdri filozofice referitoare la virfute.

PARTEA lNriI Creierul emotional .

gi pentru toate celelaltesentimmte pe le trdim . Acest lucru sugereazi. asemenea dovezi de sacrificiu ptrpentru copii s-au repetat de nenumtrrate ori in istoria nirii sau irnpreistorie 9i de nenumdrate ori de-a lungul evoi specieinoastre2. Ftrrtrindoialtr. dupd ce un glep lovise gi sldbise un pod de cadin Louisiana. M\CUI PrtNT SAanalizdm ultimele clipe ale lui Gary gi Mary JaneChaun. Ca privire aruncati asupra scopului gi puterii emofiilor. r esteo putere extraordinartr:doar o iubire puternicl * absolutdde a salvacopilul iubit: poate determinaun s5-gi anuleze instinctul de conservare. Ancare era condamnatd la un scaun rulant. Familia Chauncey se afla intr-un tren Amtrak ce s-a prdinh-un riu. al cdror ultim act eroic a si igi salveze copilul.cei doi ftrcut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind au ntrvtrlit in trenul scufunda! ei au reugit sdo impingd pe astrtr cdtre salvatori. cind vagonul s-a dus la pieritr. surprinde un moment al unui curaj mitic.. din perspectiva pdrintelui care ia o decizie disperatd intr-un de crizl nu estenimic altceva decit iubire. uh cuplu complet devotat fetilei lor de unsprezece ani. Privit dih perspectivabiologilor eVolufioun asemenea sacrificiu de sine ptrrintesc stil labaza . ANTOINEDE SAINT-EXUPrtRY. Din punct de ve- . pasiunile sau lucrurile care tir{im sint cdlSuze esenlialegi ctrspecianoastrtrigi dair mare parte existenla capacitdlii umane de a iubi. un eneaact exemplar de eroism plrintesc std mtrrturie pentru altruist al iubirii .cd noastre cele mai profunde.o noud generafie. lial este . Povestea Andreei gi a ptrrinlilor ei. dupd care.Pentru ce existi sentimentele? Binenu poli aedu ilecitcu sufletul.suclui feproducerii" in trecerea genelor la. Gindindu-se mai intii la fiica lor. in urma unei pai. d.ceea ceeste eseninoizibilpentruochi. au pierit'.intr-o viaftr de om3.

Ei spun cd emoliile ne c5leuzesc in hfruntarea situaliilor dificile 9i a indatoririlor mult prea importante spre a fi ldsate doar in grija intelectului . Dar in vreme ce emoliile noastre au fost ghidate inteligent in lunga perioadd a evoluliei. acest lucru a dus la marea tragedie a familiei Crabtree. Evolufia deliberat lentd carc a modelat emoliile noastre gi-a fdcut datoria de-a lungul a milloane de ani. cfND pAsruNrrE copLEFEsc RArTUNEA A fost o adevdratd tragedie a erorilor. Acea perspectivi asupra nafurii umane care ignori puterea emofiilor este una intristitor de ingust6. de rdu. Intr-adevdr. sd vadX despre ce e vorba. Bobby Crabtree gi solia sa gtiau cd Matilda a rdmas la nigte prieteni peste noapte. primele legi gi porunci ale evreidate etice. sentimentele conteazd in egald mdsurd . Cum aceste situalii s-au repetat mereu de-a lungul istoriei evoluliei noastre. ultimii 10 000 de ani. inteligenfa poate sd nu mai aibd nici o importanld atunci cird sentimentele ii iau locul. Matilda Crabtree a murit doudsprezece ore mai tirzius. emoliei i-a fost incredinlat un rol atit de important in psihicul uman.au ldsat puftre urme in tiparul biologic al vielii noastre emolionale. Crabtree a scos pistolul de calibru 35 9i s-a dus in dormitorul Matildei. CeIezece lor sau EdicteleimpfuatuluiAshoknpol fi descifrate ca incerciri de a sttrpini. clddirea unei familii. ne nagtem cu ceea ce a funclionat cel mai bine pentru ultimele 50 000 de generalii umane 9i nu pentru ultimele 500 . atunci cird trebuie si ne modeldm hotdririle gi acfiunile. cum ar fi: Codul Hammurabi. inainte de a recunoagte vocea fetilei sale. Dupi cum gtim cu tolii din experienfi. afunci cind se pune intrebarea de ce. a fost singura alegere pe care o puteau face. ln ciuda acestor constrirgeri sociale. acest impuls l-a indemnat pe Bobby Crabtree sd pund mina pe armi 9i se caute intrusul pe care il bdnuia cd bintuie pe acolo. Denumirea in sine de Hogo sapiens. Frica a primat atunci cind Crabtree a tras inainte s5-gi dea seama exact in ce trage. legdtura cu un partener de via!5. in termenii biologici carc stau la baza descrierii circuitului neuronal al emoliiloq.o tristd ironie. agacum constate recent gtiinla. evaluarea fiecdrei intilniri personale gi reac|iile noastre fir raport cu aceastasint modelate nu doar de judeclti ralionale sau de propria noastrd istorie a vielii. societateaa trebuit sd intdt€ascd anumite legi pentru a stlpini excesele emofionale. i-a fdcut o glumd tatilui ei: a sdrit dintr-o debara gi a lipat . Asemenea reaclii devenite automatisme sint deja gravate fir sistemul nostru neryos/ spun biologii specialigti in evolulia specii' lor. Ea ne mobilizeazd sX ne apdrim familia de primejdii.gi uneori chiar mai mult decit gindurile. noile realitdli ale civilizaliei prezente au apdrut cu o asemenearepeziciune. o fetild depaisprezece ani. chiar dac5 au fost martorii unei rapide forme de civilizalie umand gi ai unei explozii demografice de la cinci milioane la cinci miliarde .Bau" atunci cind pirinlii ei s-au intors la unu noaptea dintr-o vizit6.18 Creierul emolional Pentru ce existd sentimentele? 19 dere al intelectului. Crabtree a impugcat-o in git. ca in cazul tristei intimpliri din casa fami- . care altfel ar fi mult prea nesdbuite. Sau. duce pe un figas gregit in aprecierea locului pe care il au emofiile in viala noastrS.specia care gindegte. Auzind zgomote prin cas5. sigur cd sacrificiul lor de sine a fost unul irafional. de-a lungul evolufiei. agacum descria Freud in Disconfort tn culturd. la nigte prieteni. valoarea supraviefuirii repertoriului nostru dmofional a fost atestatd de faptul ce s-au imprimat in structura noastri nervoasd ca nigte tendinfe automate. De bine. Am mers mult prea departe cu sublinierea importanlei ralionalitdlii pure . din punct de vedere sufletesc. Aceasta ne face uneori sd rvem porniri tragice. La bine sau la rXu. a supune 9i a domestici viala emolionald. pasiunile coplegescra|iunea iar gi iar. incit evolulia nu mai !ine pasul cu ceeace se intimplS in jur. fiecare ne aratd direclia cea bund in abordarea provoclrilor inerente ale vieliia. Frica este o adevdrati mogtenire emotionald in evolufia omului.9i categoric nu doar pentru ultimele cinci. Chiar mai important este faptul cd ele stau labaza principalei sarcini a evolufiei: a putea da nagtere unor urmagi ce vor putea duce mai departe aceste predispozilii genetice .adicd a ceea ce m5soard IQ-ul in viala omului. Sociobiologii subliniazd intiietatea sufletului fald de minte in asemenea momente cruciale. Matilda Crabtree.primejdia. deoarece pentru o lungd 9i cruciali perioadd din preistoria umani ele au asigurat supraviefuirea. Cind fetila a sdrit din debara. ci gi de trecutul nostru irdepdrtat ancestral. innescute ale suflefului omenesc. o pierdere dureroas5. Aceste date ale naturii umane apar din insigi arhitectura fundamentald a vielii mintale. perseverarea in atingerea unui scop in ciuda frustrdrilor. Fiecare emolie tr parte oferd o dorinld distinctd de a acliona..

In acelagi timp..ri arati la fel. In esenfd. sd fiu mai atent 9i sd mi feresc de o posibil5 mare primejdie. dintr-odatd un val de fulgi de zdpadi mi-a acoperit magina.verbul latinesc care trseamnd . fiecare emolie joacd un rol unic. bXt5ile inimii cresc 9i se degajd hormoni precum adrenalina. planuri pe care le avem inndscute. care mergea prea incet. vizibilitatea a revenit gi mi-am continuat drumul .contrariul psihologic al acelei mobilizdri de tipul . Doar la adullii . trupul paralizeazd. 9i ili este mai ugor sd fugi .ti-e fricd.!i-a inghelat singele in vene"). agieptind sd treaci ninsoarea.oprindu-md citeva sute de metri mai incolo..). Cu noile metode de a pdtrunde in trup gi in creier.rii imediate. ceea ce genereazd un plus de energie suficient de puternic pentru o faptd in fortd.sau ca un mamifer preistoric speriat de un dinozaur -. dublind . planuri imediate de abordare a viefii.luptd sau fugi" provenite din fricd sau minie.toate emoliile sint impulsuri ce te determind sd acfionezi. Apdsind piciorul pe frin5. Modelul parasimpatic. in repertoriul nostru emofional. lucru ce poate fi cel mai ugor observat la animale gi copii. ceea ce face ca trupul sd-gi revind mai rapid din aparilia emoliilor supdritoare. cum ar fi cei din picioare. care inhibd sentimentele negative gi fircurajeazd cregterea energiei. I In lumea intreagd.. Teama s-a transformat intr-o adeviratd fricd: am tras pe dreapta. poate gi pentru a l6sa timp ca omul sd evalueze situafia 9i sd constate dacd nu cumva cea mai buni solulie este o ascunzdtoare. asa cum relevd semndtura biologicd distinctivd (vezi Anexa A pentru detalii in legdturi cu emoliile . Frica preventivd m-a obligat atunci si md opresc 9i poate cd mi-a salvat viafa. iar atenlia se fixeazd asupra ameninld.gi sI te albegti la fafd. fdcindu-l gata sd aclioneze.. chiar dacd doar pentru o clip5.desprinse de reacfia cea mai fireascS6. Impulsurile care duc la fapte lntr-o zi de primdvard timpurie. . transmifind acelagimesaj:e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau me- . cu un repertoriu emolional modelat de nevoile imediate ale Epocii pleistocene. precum gi dispozilia 9i entuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri gi de a se strXdui pentru o mare varietate de scopuri. adicd.reaclia de relaxare". Pe scurt. Aceastd afirmalie std la baza subiectului pe care il tratez.rIddcina impulsurilor de a acfiona . pe cind mergeam cu magina pe o gosea/printr-o trecdtoare montand din Colorado. Ca in cazul unui iepure ce impietregte de groazd atunci cind zdregteo vulpe trecftrd . r Ridicarea sprincenelor a surprinderepermite mdrirea razei vizuale gi totodatd pltrunderea luminii in retind in cantitate mai mare. reprezint5 un set de reacfii ale corpului ce genereazi o stare de calm 9i mulfumire care faciliteazd cooperarea. pentru a vedea mai bine ce reaclie trebuie adoptatS.fundamentale". r Cind .Dacd a9 fi continuat sX merg prin zdpada aceea orbitoare. O jumdtate de ori mai tirziu ninsoarea s-a oprit. Nu mai vedeam nimic in fa!d. emoliile . ne confruntSm mult prea des cu dileme postmoderne. cercetdtorii au descoperit mai multe detalii psihologice despre felul in care fiecare emofie pregdtegte corpul pentru o reacfie dif.a te da la o parte".a misca" plus prefixul ... t lubirea. Aceste emolii duc la fapte. am simlit curh mi cuprinde teama 9i am inceput si aud cum imi bate inima. Circuitele din centrele emolionale ale creierului aclioneazi un flux de hormoni ce pune trupul in stare de alertd.. r Printre schimbdrile biologice cele mai importante din starea de fericire se numdrd o activitate sporitd a centrului creierului. pentru cd singele ipi opregte Sursul (creindu-li senzalia cX . Rddicina cuvintului emolie este motere. singele circuld mai repede ir:rmiini si ili este mai ugor sd ingfaci o arml sau si lovegti un dugman.. AceastX configuralie ii oferd trupului un fel de odihnd general5.erltd7: r Cind te mtnii. probabil cd ag fi intrat 9i eu in ei..civilizali" 96sim aceastl mare anomalie pentru regnul animal. fdcind sd fie mai ugor de firleles exact ceea ce cc intimplS 9i punerea la cale a celui mai bun plan de acfiune. fulgii de zdpadd md fdceau ca orb. drn fost cuprins de o teamd interioari care m-a fdcut sX md opresc. Nu existd insi o modificare fiziologicd radical6 care sI duci la pasivitate. sugerind cX tendinla de a acliona este implicitd in orice emolie. ciocnirea blocase goseaua. Acest fapt oferd informalii suplimentare despre un eveniment neagteptat. unde o ambulanld il ajuta pe un pasager dintr-o magind ce intrase in plin in automobilul din fafd. linigtind ceeace ar putea genera ginduri de ingrijorare.sentimentele de tandrele gi de satisfaclie sexualS determintr o trezire parasimpaticd .e". singele stribate mugchii cei mari.20 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 21 liei Crabtree. exprimarea dezgusttth.

in inima ta" cd un lucru este bun ai o altfel de convingere . Dar printr-o inlelegere empaticd. Aceastd retragere introspectivi creeazd ocazia de a jeli o pierdere sdu o speranld goald .decit atunci cind gtii cd un lucru este bun din punct de vedere al minlii ralionale. chiar dacd uneori ilogic . cu atit mintea devine mai dominant emolionald . Era o perioadX cind pulini sugari supravieluiau 9i pulini adulli treceau de treizeci de ani.nu imi mai pasd". Acel moment al ochilor inldcrimafi ar putea trece usor neobservat. pe misurd ce ele au pilit. . Expresia de dezgust a felei . Au urmat luni amare de dispute nesfirgite pentru casd.a avea emofii.9i lucrurile sint la fel de ugor de priceput ca atunci cind citegti cuvintele de pe o pagind tipdritS.in apropierea casei. ochii i s-au umplut de lacrimi. unde erau mai in siguran!5. se confur€aze noi inceputuri. ?!i dai seama imediat cd atunci cfird cineva ldcrimeazd inseamnd cd este trist. Aceste doui moduri fundamental diferite de cunoagtere interaclioneazX pentru a crea viata noastr6 mintali.inim5" si .Pur gi simplu nu md mai gindesc la el . celdlalt esteun act al minlii ralionale.foarte dragi". Dar odatd cu progresele din agriculturd. operind cu ginduri. capabil sd cintdreascd gi sd reflecteze. avem douA rninfi. a mdrturisit ea. chiar gi in societdlile umane cele mai rudimentare gansele de supraviefuire au crescut enorrn. De fapt.. de a inchide ndrile atunci cind apare un miros nepldcut sau de a scuipa o mincare nocivi. Mintea rafionald este modul de comprehensiune de care sintem cel mai congtienfi: mai proeminent in starea de trezie.sugereazd o incercare primordiald. Aceste irclinalii biologice de a acliona sint modelate ulterior de experienla noastrd de viald 9i de cultura ngastrd. in ultimii zece mii de ani.. ae cina acesteprogrese s-au inregistrat in lumea intreagS. aga cum observase Darwin.. la citeva luni dupi evenimente. gi anume intuifii care cilduzesc reacfia instantanee in situatiile in care viala ne estein pericol gi in care a ne opri sX ne gindim Ia ce sd facem ne Poate costa viala este un avantaj. De exemplu. fiind jelite.) Dihotomia emolional/rafional aproximeazi distinclia populari intre . Toate aceste ameninldri au creat gi reacliile noastre emofionale atit de prelioase pentru supraviefuire. iar adincimea ei 9i intrarea in depresie duce la o scddere a metabolismului. (Pentru o descriere mai detaliat5 a caracteristicilor minlii emofionale. de o colegi de la birou. cind varialiile intre secetd gi inundalii reprezentau diferenla dintre foamete 9i supraviefuire. Acum. Dar pe lingi acesta mai existd gi un alt sistem de cunoagtere. Solul ei se indrigostise de o femeie mai tindri. iar pe mdsurd ce energia revine. fir care acestereaclii emolionale prindeau form5. Unul este un act al minlii emofionale. una care gindegte 9i una care simte.mintea emofionald. Dar cind tocmai spunea asta. Dar felul cum ne manifestdm mihnirea .cum sint etalate emoliile sau cum sint ele relinute pentru clipele de singurdtate . cum ar fi moartea cuiva apropiat sau o mare dezamdgire.minte".cumva un tip mai profund de convingere . cind animalele de pradX puteau ataca in orice moment. ameninldrile feroce care au linut populalia umand in gah au inceput sd fie stdpirite. accesul la armele automate pind 9i al copiilor de treisprezeceani a transformat acest fapt intr-o reaclie prea adesea dezastruoasSs.gi vulnerabili . r Principala funclie a tristelii este ajutorul dat pentru adaptare in cazul unei pierderi importante.i de a congtientiza consecinlele acestora pentru viata cuiva. gi brusc a anunlat-o ce o va pdrdsi pentru a se muta cu cealalti. pierderea unei persoane dragi duce oriunde la tristele 9i mihnire.. Exist5 o varialie stabild a raportului rafiune-emofie in controlul asupra minlii. a inceput sd dispari insi gi armonia pdrtilor repertoriului nostru sentimental. . in special fald de divertisment sau fa!5 de pldceri. Tristelea aduce o scddere a energiei gi a entuziasmului fafd de activitdlile viefii. Perioada de inceput a evolufiei. o despdrlire dureroasi.22 Creierul emolional Pentru ce existd sentitnentele? 23 taforic. pe care majoritatea oamenilor au indurat-o ca specie incd din zorii istoriei noastre consemnate.9i deci mai ineficientd din punct de vedere rafional. Cele doui minti ale noastre O prigtend imi povestea despre divorlul ei. Aceasta este o ordine a lucrurilor care pare sd dureze din erele indepdrtate ale evolufiei . atunci cind stii .e structurat de culturd gi tot a9a anumite persoane din viala noastrd intrd in categoria . unul impulsiv gi foarte puternic. a fost fdrd indoiald o realitate asprd.bani 9i copii. in vreme ce se strimbd ugor din nas . Aceasti pierdere de energie se poate sd-i fi tinut pe oameni trigti .buza de sus curbatd intr-o parte. Dacd in vremurile trecute declangareafuriei putea constitui un moment crucial pentru supraviefuire. ea tocmai imi declara cd a inceput sd-i placd aceistd ipdependenld gi cd se bucuri si fie iar pe propriile-i picioare. in ciuda a ceeace spune.. vezi Anexa B. cu cit un eentiment este mai intens.

mirosul era un sim! de o importanld capitalS pentru supraviefuire De la lobul olfactiv au irceput sb evolueze centrii strivechi ai emofiei. cind strtem indrdgos- .tionilX 9i cea rafional5.24 Creierul emolional Pentru ce existd sentintentele? 25 Aceste doud minfi. Pentru cd aceasti Parte a creierului se infigoard in cercuri 9i mlrginegte creierul se mai numegte gi sistem limbic. ln ce mdsurd Rafiuneapoate preveni forlele acestoradoui in viafa de zi cu zi a omului. sI se apropie. dar conectati a circuitului creierului. totul are o anumitd semnXturd moleculartr distinctd ce poate fi purtati de vint. a9a cum vom vedea. mai precis. in celulele care preiau qi analizeazd. dugman aau hrand. fiecare reflectind o operafiune distinctS. Aceastd rdddcind a creierului regleazd. mirosurile.gi de ce sentimentele gi raliunea sint vegnic gata d^e . Acest nou teritoriu neural a adus emolii tipice pentru aceast5dezvoltare a repertoriului creieruluill. trunchiul creierului aflindu-se in jurul virfului mlduvei spindrii. Dupi milioane de ani de evolufie.ii care au un sistem nervos peste minim.pind ce Conducdtorul lor obosegte. bulbul cu circumvoluliuni care formeazi straturile superioare ale creierului. creierul a crescut de la baz6 spre virf.. il analiza. CUM S-A DEZVOUTAT CREIERUL a inlelege mai bine puterea emoliilor asupra gindirii fe1tru .. acfionea_ zd de cele mai multe ori in strinsd armonie. estedestulde limpede. existi un echilibru intre mintea emo. Acestea au inf5gurat trunchiul creierului. din acestezone emolionale s-au dezvoltat zonele de gindire sau . de un partener sexual. Faptul cd creierul care girdegte s-a dezvoltat pomind de la trdsltura emolionald spune multe despre relalia dintre gindire gi sentiment. au apdrut centrii emolionali.neocortexul".) Partea cea mai primitivi a creierului este comune tuturor ce_ lorlalte-spec. sint facultdfi semi-independente. Acest creier primitiv nu poate fi ficut sI gindeasci sau sd invefe. centrul olfactiv era format din straturi foarte subliri de neuroni care impreuntr analizau mirosul. ln acele vremuri primitive. Cind setea e puternicd sau intr-un moment de furie. creierul omului. respectiv. impletindu-gi cdile atit de diferite pentru a ne cdlduzi prin lume. sentimentele sint esentiale pentru gindire.limbus". $i totqi minlile noastre.inel".sirepetindu-piformule d! virtute. Din forma cea mai primitiv5. Odat5 cu aparifia primelor mamifere. cea emolionald 9i cea rafionald. fie cd este vorba de ceva nutritiv."uru "rroluliei. primatele non-umane. In fazele sale rudimentare. Milioane de ani mai tirziu.eiboi _. de la . artrtind ca un fel de inele cu partea de la bazd lipsd. Orice entitate vie. impXrfindu-l pe diverse pategorii relevante: comestibil eau otrtrvitor. de un animal de pradd sau de o victimtr. cu kilogramul sdu gi jumdtate de celule gi de neuroni. renunld 9i capituleazi. dezvoltindu-se suficient pentru a inveli in final partea de sus a creierului. unde lgi ftrceacuib trunchiul creierului propriu-zis. insi atunci citrd intervine pasiunea. se creeazXun dezechilibru: min_ tea emolionali preia controlul. Uma_ nistul din secolul al XVI-lea Erasmus din Rotterdam scria satirizind tensiunea perenl dintre rafiune gi emoflee: Iupiter a impirlit mult mai multd pasiune decit raliune _ poli cal_ cula raportul ca fiind cam de 24 la i. Cea mai veche ridlcind a vielii noastre emolionale sti in simful olfactiv sau. aceste doud minti distincte sint extrem de rafinat coordonate. El a fdcut sd existedoi tirani furiogi ce s_e opun puterii solitare a Rafiunii: minia 9i dezmigul. in vreme ce ceilalli doi o-trimit la naiba 9i sirt tot mai zgomotogigi mai agresivi. au aplrut noi straturi cheie de creier emofional. in lobul olfactiv. este de trei ori mai mare decit al verilor nogtri de pe . Ragiunea face singurul lucru de careestein stare. funcliile debaz| ale viefii. pXrli mult mai vechi ale creierului.. be obicei. otrdvitor. (Dezvoltarea creierului in embrionul uman reface traseul evolulionist. el este programat dinainte si regleze funclionarea corpului ca atare 9i sI reacfioneze pentru a asigura supravieluirea. In multe sau in majoritatea momentelo{.izolindu-se .tionald rafineazi gi uneori se opune emofiilor. iar gindirea pentru sentimente. in plan evolutiv. Acest tip de creier a fost unicul in Epoca Reptilelor: imaginafi-vd un garpe care sisiie pentru a semnaliza ameninlarea unui atac. centrii superiori s-au dez_ voltat ca prelucrare a centrilor de jos. Un al doilea strat de celule transmitea mesaje prin gistemul neryos. informind trupul ce are de ftrcut ca reacfie: sd mugte/ str scuipe. a existat un creier emolional cu mult inainte sd existe cel rafional. con- trolind totodati reacliile stereotipe 9i migcirile. cum ar fi respiralia gi metabolismul celorlalte organe ale corpului. trunchiul creierului. in care emoliile alimenteazd gi informeazi operaliile minlii ralionale gi mintea ra. cea emofionald 9i cea rafionali. inecind mintea rafionald. disponibil din punct de vedere sexual. si fugd sau sI urmtrreascdlo. Fiecare strat de celule absorbea mirosul. care in latind inteamne . sx luim in considerare felul in care a evoluat-creierul.

fapt ce a fricut posibild dezvoltarea umand. La primate existd o mai mare legdturd intre neocortex 9i sistemul limbic decit la orice alte specii . prinzindu-ne in strinsoarea sa. Pe mdsurd ce a evoluat. Pe mdsurd ce avansim pe scara filogenetici de la reptile la maimule 9i la oameni.emolii care hrd- nesc pasiunea sexuald. fdcind posibil ca urmagii sdi sd transmitd prin gene acelagi circuit neural.inclusiv a centrilor gindirii. care fdrd indoialS ctr a creat enorme avantaje in capacitatea organismului de a supravielui in condilii potrivnice. odatd cu aceasti cregtere. Supravieluirea se datoreazi talentului neocortexului de a crea strategii . creierul continud si se dezvolte. Aceasti noud addugire la creier a permis nuanldri in viala emofionald. precum si alte tertipuri mintale.26 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 27 tili pind peste urechi sau morfi de fricd.timp fir care. Acest progres revolulionar a permis unui animal sX fie mult mai degtept in alegerile sale de supravieluire . comparind un miros acfual cu unul din trecut. Neocortexul permite subtilitali 9i complexitili ale vielii emofionale.se formeazd o anumitd geometrie a conexiunilor circuitului creierului. Acest lucru s-a fXcut prin . cum ar fi reptilele.Acum 100 de milioane de ani. triumful artelor. el putea fi evitat data viitoare. cum ar fi capacitatea de a avea sentimentefald de sentimentele noastre.regiunile care planificd 9i i:rfeleg ceea ce este simlit. Dacd un anumit aliment ducea la imbolnXvire. Cuicit aceste legdturi sint mai numeroase la nivelul creierului. zonele emolionale sint intrepdtrunse de miriade de circuite legate intre ele gi care strdbat neocortexul.se poate spune ci ele sint lXsate in grija sistemului limbic.labaza unitdlii familiei gi a implicdrii pe termen lung in ingrijirea copilului.inclusiv sunatul la Polilie. care sugereazi de ce sintem capabili sd ddm dovadd de o mult mai mare gamd de reacfii in raport cu emoliile noastre.creierul nasului". al civilizaliei gi al culturii sint la rindul lor rodul neocortexului. sistemul limbic gi-a rafinat doud instrumente extrem de eficiente: invilatul 9i memoria. puii trebuie sd se ascundd pentru a evita sd nu fie cumva mincati de membrii propriei specii. De-a lungul evoluliei. Acegti centri superiori nu stdpinesc insi intreaga noastri viaemolionald. de altfel. In vreme ce un iepure sau o maimuld au doar citeva reaclii tipice restrinse la fricd. nu au instinct matern. putind astfel sd influenleze funcfionarea restului creierului .Dar addugarea neocortexului 9i a conexiunilor sale la sistemul periferic au permis gi dezvoltarea legiturii dintre mamd 9i copil. Avind in vedere cd partea cea mai mare a centrilor superiori ai creierului au inmugurit din zona perifericd sau s-au extins in funclie de ea. (Speciile care nu au neocortex. neocortexul a permis o fini ajustare judicioasd. . intr-o traducere exactd: ..9i ne permite sd avem sentimente in legdfurX cu diverse idei sau cu arta. lucru ce stl. sistemul limbic este cel care preia de fapt comanda. Cu cit sistemul social este mai complex. imaginile. a dat trdsitura distinctiv umani. mult mai mare decit la orice alNeocortexul luiHomo sapiens. mai mare ca dimensiune. In afard de asta. iubirea. reugind sd le nuanfim. cu atit sint posibile mai multe reacfii. neocortexul uman. cu atit flexibilitatea este mai importantd . Spre deosebire de cortexul cel vechi in doui straturi. cind ies din oud. Neocortexul este locul in care sildgluiegte gindirea. Situate deasupra celor doud straturi subliri de cortex . coordonind migcdrile -. simbolurile. intelectuald. permite 9i un repertoriu mai larg .) ln cazul oamenilor. Structurile limbice genereazl sentimente de pldcere 9i de dorinll sexuald .. parte din circumvoluliunile limbice qibazd rudimentard pentru neocortex. alte citeva noi straturi de celule neryoase s-au ad5ugat spre a forma neocortexul. . disting?nd astfel intre bine 9i rdu.i sd i9i modeleze cu grijd reacfiile. aici se afli centrii care pun cap la cap gi inleleg ceea ce percep simlurile.siplanificdri pe termen lung. td specie. conexiunile dintre bulbul olfactiv 9i sistemul limbic au preiluat sarcina de a face distinclie intre mirosuri 9i de a le recunoagte.dar 9i mai semnificative sint legdturile de la oameni -. cregtegi volumul neocortexului. flrd a reacliona de fiecare datd invariabil gi automat la fel. ir chestiunile sufletegti esenliale . De exemplu. Acest lucru dh o enormd putere centrilor emofionali.rinocefalon". pentru a se adapta cerinlelor mereu in schimbare. creierul mamiferelor a evoluat spectaculos.9i nu existi un sistem social mai complex decit cel al lumii in care trdimlz. creierul emolional are un rol crucial in arhitectura neurald. Acest lucru adaug5 unui anumit sentiment ceea ce gindim despre . Fiind rlddcina de la care s-a dezvoltat noul creier.9i mai ales tr fd urgenlele emolionale . neocortexul oferea o laturi extraordinard. Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat gi ce nu continuau sd depindd in mare mdsurd de miros. creierul care gindegte. legitura protectoare pdrinte-copil permite o maturizare ce dureazd pe toatd perioada copildriei .

a luat in rfirgit medalia de aur olimpicd la patinaj vitezd (ceeace jurase si frctr promilindu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moarte). Acest lucru re manifesttr gi in momentele de bucurie intensi: cind Dan fanren.Eu am un vis" in cadrul margului din Wbshington. Blocajul apare firtr-o clipX. un centru al creierului limbic. ]r. luatl in urma a peste o sutX de spargeri. Ani de zile mai tirziu Robles povestea cd atunci ci:rd o lega pe Hoffert.tsweek. in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din 1994. vi s-a ptrrut nepotrivit. HORACEWALPOLE Era o dupi-amiazi fierbinte de august drnl963. o tindrd de doutrzeci gi unu de ani. Mai mult ca sigur cd era tot o formd de blocaj.v-a!i pierdut busola" pentru ultima dattr. un sptrrgltor inrdit care tocmai fusese eliberat condifionat dupd o pedeapsi de trei ani. Amintindu-9i de acest moment. Am simlit ci-mi explodeazd creierul. a incercat si facX rost de nigte heroinX. ln aceastXformd catastrofald . Nu toate blocajele limbice sint tulburtrtoare. Intr-un moment de nebtmie. dupi cum sugereazd dovezile. nucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc . o preluare neurald a controlului/ care/ aga clun vom vedea. documentarist la revista Neu. dupl care.Anatomia unui blocaj emorional 29 Anatomiaunui blocai emotional Vidla esteo comedie pentru ceicare gjndesc Ai o tragedie pentr. gilui Emily Hoffert. le-a injunghiat de nenumdrate ori 9i le-a hlcuit cu un culit de bucitirie.intr-o asemeneamlsurd. Robles a ameninlat-o cu un culit 9i a legat-o. lncercagisd vd amintili cind . Robles a legat-o 9i pe ea. concenhind tot restul creierului asupra acestei realitdli care nu suferd amfirare.u ceicare au sentimente. Atunci cind cineva este atit de impresionat de o glumd incit il cuprinde un ris aproape exploziv. i9i are originea in nucleul amigdalian. Asemenea explozii emofionale sint o formX de blocaj neural. 'lncit ulterior. Robles. L O CUL TUTUROR PA SITIAIIL OR La oameni. a inLgficato sticld de suc gi le-a lovit in cap pe femei pind au leginat.. spunea el ch pentru ultima datd. Degi Robles aleseseun apartament aritos din cartierul de est al New York-ului tocmai gindindu-se cd nu este nimeni acasi.. $i in prezent el este tot in inchisoare. invdfdtoare. are forma unui mtrnunchi de migdale.se petrec multe. Richard Robles. Robles a avut tot timpul sd regrete aceste citeva minute de furie dezlXnfuit5. prins de o cumplitd furie. dupd un moment de reflecfie gi de gindire. care inseanrnd . gi-a linut discursul inceput cu .amygdala".Pur 9i simplu o luasem razna. Ele sint incidente irgrozitoare. ^ In acesteclipe. Wylie era acolo. incit 9i-a pierdut complet controlul. pentru ceea ce a ajuns sd fie cunoscut drept. lh acea zi. doudzeci gi cinci de ani mai tirziu.migdald"). ca in cazul omoririi fetelor cu studii.. fiind alcdtuit din structuri conectate ce se .. dar avea nevoie disperati de bani pentru iubita lui 9i pentru fetila lor de trei anigori. dupd mai multe egecuri care l-au marcat profu1rd. Robles se pliragea: .pe partenerul de viali sau pe copil sau pe goferul altei magini . destul de frecvent in mintea noashe. va susline el ulterior.dar mai pufin intmsi . Apartamentul pe care l-a spart in aceazi aparlinea lui Janice Wylie. Janice Wylie l-a avertizat cX n-are scdpare: i9i va aminti cum aratl gi va ajuta polilia str-i dea de urmd. dupi treizeci de ani. incit r trebuit dusd de urgen!tr la cabinetul medical al patinoarului. care promisese cI este ultima lui spargere. dar gi de fricd.chiar ziua in care reverendul Martin Luther King. sd aibl vreo gansi sI analizeze complet irtr-o fracliune de secundi ce se furtimpld 9i str hotirasci ce e de ficut.. descdrcindu-v5 pe cineva . Aceste blocaje nu sirt izolate. declangind o reaclie dramaticd inainte ca neocortexul.a intrat in panicd tr asemenea mdsurd. creierul care gindegte.sofia sa a fost atit'de coplegitl de emolie gi de fericire. aceastaeste tot o reaclie limbictr. Voia sd renunle la viafa de delincvent. doutrzeci 9i trei de ani. care duc la crime violente. Ca s5 reugeascdsd fugd. Cind sX plece. in mod similar. un anumit centru din creierul limbic declarl cd este vorba de o urgen!5. a venit Hoffert.crimele impotriva fetelor cu studii".. organizat ir favoarea drepturilor omului. Tlrtrsdturaprincipal5 a acestui blocaj este cd odatd cu trecerea momentului respectiv cei astfel posedafi nu-gi mai dau seama ce li s-a intimplat." Pini in ziua de azi.

sint declangatede nucleul amigdalian gi de o structurd apropiatd. Un tinSr al cdrui nucleu amigdalian au fost indeptrrtat chirurgical pentru a putea stdpini severe atacuri de apoplexie a devenit complet neinteresat de cei din jur. Cercetdrile lui LeDoux explicd felul in care nucleul amigdalian poate prelua controlul asupra a ceea ce facem. viala fird nucleul amigdalian este o viald lipsitl de un sens personal.nu se mai tem gi nu se mai infurie. cite una de ambele pdr. o caracteristici exclusivd a oamenilor.momente pasionale pe care le regretlm ulfii terior. normal. distingind problemele. punind nucleul amigdalian fur centrul acliunii 9i plasind celelalte structuri periferice in roluri cu totul diferite3. Astfel. o gravuri greu de g6sit gi cumpdratd tocmai din Spania. fiind refinute. el nu-gi mai recunogtea prietenii apropiali. foseph LeDoux. Hipocampul 9i nucleul amigdalian erau cele douS zone cheie ale primitivului . rudele. Nucleul amigdalian uman este relativ mare tr comparalie cu cel al rudelor noaske mai apropiate de pe scara evoluliei. nucleul amigdalian are un rol extrem de important in viala mintalS. un neurospecialist de la Centrul de $tiin!5 Neurald al Universittrlii din New York. o tindrd a mers doud ore pind la Boston ca sd ia o gustare gi s6-9i petreacdziua cu iubitul ei. FXri nucleul amigdalian el pdrea sd-gi fi pierdut sentimentul recunoagterii. prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spunindu-i cd nu-9i va putea petrece ziua cu ea pentru cI are antrenament la fotbal. sufletul inteligenlei emolionale consti in felul in care funclioneaz5 nucleul amigdalian gi cum interaclioneazd cu neocortexul.pierd dorinla de a se intrece sau de a fi cooperante. a iegit din regtaurant 9i. girusul cingular. chiar in vreme ce creierul care gindegte. nu-gi mai gisesc locul in cadrul speciei lor. care au pus bazele irnor metode inovatoare Si unor teh- nologii pe mdsurd. Lipsa trdsiturii emolionale duce la disparilia sentimentelor. De nucleul amigdalian se leagd nu numai afecfiunea. reanalizind incidentul. lovite sau in vreun alt fel atinse ugo1 acestezone ale creierului pot determina oprirea plinsului. avind in gind doar o singurd intrebare. localizate ir interiorul capului. intrebarea este cum de am devenit iralionali atit de u9or. este inci pe cale sd ia o hotdrire. acesteaaducind o mare precizie in stabilirea organizdrii creierului in funcfiune. emoliile sint tocite sau absente. nu a regretat cd a plecat. de indati ce lucrurile reintrd pe un fdga. Aga cum vom vedea. ci cd a rdmas flrd gravurS. Degi era perfect capabil sd converseze. dintre cele . Dacd nucleul amigdalian este despdrlit de restul creierului. a fost primul care a descoperit rolul cheie jucat de nucleul amigdalian in creieful emolionalz. nici mtrcar mama 9i rdminea perfect calm 9i senin atunci cind vedea tulburarea lor in fala indiferenlei lui.orbire afectiv5".. LeDoux face parte dintr-o noud generalie de neurospecialigti. igi. au dat nagtere cortexului 9i apoi neocortexului. Descoperirile sale referitoare la circuitul creierului emofional aveau sd indepirteze o idee preconceputd in leglturd cu sistemul limbic.creier al nasului" gi care. preferind si se izoleze fdrd nici o relalie umand. Nucleul amigdalian aclioneazd la nivelul memoriei afective. Semnalele ce sint receplionate de cXtre simfuri ii dau nucleului amigdalian posibilitatea sE scaneze fiecare experien!5 in parte.ti ale creierului. aceste structuri periferice stau la baza invdldrii gi a memoriei: nucleul amigdalian este specializat in chestiuni emofionale. |ignitX gi neincrezdtoare. RETEAIIANEURALA Ceea ce intrigX in infelegerea puterii emoliilor la nivelul viemintale sint acele. ea s-a ridicat in lacrimi. precum gi toate sentimentele fald de sentimentel. la sugestia ei ca dupd masd sd meargl impreund la un matineu la cinema pentru ctr-gi dorea si vadl in mod special un film. Lacrimile. orice pasiune depinde de el.nucleul amigdalian are un rol crucial. in spatele inelului limbic. este un fel de santineld psihologicS. neocortexul. dind la lumind adev5'rate mistere ale minlii omenegti. Luni de zile mai tirziu. rezultatul este incapacitatea de a mai distinge semnificalia emolionald a evenimentelor. primatele.30 Creierul emolianal Anatomia unui blocaj emofional 31 afld in creiel. ce pdreau impenetrabile celorlalte generalii de oameni de gtiin!5. ce infruntd toate situaliile. Acum. S-a descoperit recent cI in asemeneamomente . Ftrri nucleul amigdalian nu existd lacrimi de tristele care sa fie domolite. Dar incintarea ei a dispirut complet ctrd.ctrd reacfia impulsivd o coplegegtepe cea logici . Existd doud amigdale. In timpul gustdrii. lucru foarte important in sine. dintr-un gest impulsig a aruncat gravura la gunoi.. toate percepfiile. el i-a oferit un cadou pe care ea 9i-l dorea de luni de zile. Animalele ctrrora le-a fost scos nucleul amigdalian sau le-a fost secfionat. aceastdstare se numegte uneori . pe misurd ce au evoluat. De exemplu.

ihainte de a-9i da seama ce face. SAMflNETA EMOryONALA Un prieten povestea despre faptul cX a fost in vacanftr in Anglia 9i ci a luat o gustare la o cafenea de pe malul unui canal. pentru cd sint primele care pun in eviden!6 cdile neurale ale sentimenteloq. polilie sau vecini cind sistemul de alarmd al unei case semnaleazl probleme. Oare ce l-a fdcut sd sard furapi inainte si .dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni care duce de la talamus direct la nucleul amigdalian.norepinefrina. Semnalelesint triate dupX semnificafie. s-a aruncat in apd . adaugindu-se celor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor cdtre cortex.cu haina gi cravata pe el. reaclionind in conformitate cu precedentele existente.ii permite nucleultii amigdalian sd primeascd . in neurogtiinfd. mobilizind centrii migcdrii gi activind sistemul cardio-vascular. cercetirile lui LeDoux au aritat c5.. Simultan. care sporegte reaclia zonelor cheie ale creierului. Mergind apoi la plimbare gi coborind treptele ce dldeau spre ca- nal.32 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emofional 33 mai primitive: . inclusiv a celor care determini ca simfurile sI fie mai treze. ochiul. pe care le orcheskeazd nucleul amigdalian prin zonele de comandd de la nivelul creierului (pentru o prezentare mai detaliat6. in privinla emoliilo1. nucleul amigdalian reacfioneazi instantaneu asemeni unor cabluri de transmisie neurald ce telegrafiazd un mesaj de crizi cltre celelalte ptrrli ale creierului. unde gemnalele sint reunite in obiectele asa cum le percepem noi. un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex aceaparte a creierului care gindegte. susline vechea teorie.. in timpul unei crize emofionale sicapteze gi sd direclioneze mare parte a restului creierului . $i toate acesteasint doar o parte a unui irtreg gir de schimbtrri atent coordonate. care devine un fel de santineld emolionalS capabilX sXblocheze creieruls.un fel de alee 15turalnicd neurald . sd creasci tensiunea arterialtr gi str incetineasctr respiralia. str sporeasctrritmul cardiac.dacd in momentul respectiv apare un da" -. dintr-odati a vizut o fatd ce privea fix spre apd cu o expresie de groaz5 pe chip. Doar dupX ce a ajuns in aptr a realizat cd fata se uita gocatd la un comis voiajor care cXzuse fir canal . formatd din conexiunile neurale. Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii zece ani. mugchii 9i organele internea.. de fricd.E oare ceva ce nu-mi place? Care mi jignegte? De care md tem?" DacI lucrurile stau aga .printr-o unicl sinapsX. dindu-i o expresie de teamd. Semnale suplimentare ale nucleului amigdalian determinl kunchiul cerebral sd transforme fa!a. aceit circuit explicd puterea emoliei de a coplegi rafionalul. Reteaua extinsd a nucleului amigdalian. permite ca .inclusiv mintea rafionald. Studiul sdu a aritat cd semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche merg mai itrtii in creier la talamus 9i apoi . si spunem. sint activate gi alte circuite. Din neocortex.luptd sau fugi. Cercetdrile lui LeDoux sint revolulionare in ceea ce privegte lnlelegerea vielii emofionale. Aceste increngdturi ii permit nucleului amigdalian sXinceapd sd reaclionezeinainteaneocortexului. Cam aga funclioneazd de cele mai multe ori . nucleul amigdalian este un fel de serviciu de urgenld: este mereu gata sX transmitl apeluri de urgenld cdtre pompieri. in urma semnalului nucleului amigdalian.tie de ce? Rdspunsul este mai mult ca sigur nucleul amigdalian. se transmit urgent mesaje citre toate pdrlile importante ale creierului: acest lucru genereazd secrelii de hormoni de tipul .la nucleul amigdalian. cum ar fi secrefia unui hormon pentru stlrile de crizd. semnalele sint trimise c5tre creierul limbic gi de acolo este radiati reaclia potrivitd cdtre creier gi restul trupului. punind practic creierul in alertd. sd inghele celelalte migctrri ale mugchilor. Alte semnale indreapttr atenlia asupra sursei propriu-zise a fricii gi pregdtesc mugchii si reacfioneze ir conformitate cu aceasta. Aceasti potecd mai ingust5 gi mai scurtd . astfel incit creierul recunoagte ce este fiecare obiect in parte gi ce inseamnd prezenla sa.. memoria corticaltr este determinatl sd gdseascd orice informalie util5 in acea stare de crizd. Cird se aude semnalul. care aranjeaztr informaliile ce trec prin mai multe niveluri de circuite ale creierului. arhitectura creierului oferd o pozilie privilegiatd nucleului amigdalian. inainte de a fi percepute pe de-a-ntregul gi de a inilia un rdspuns mult mai fin decupat. Aceste sentimente care iau calea directd a nucleului amigdalian sint de obicei cele mai primitive 9i mai puternice... care inconjoarl neocortexul. Conform teoriei convenfionale. vezi Anexa C).gi pe care astfel el l-a putut salva. In arhitectura creierului. urechea 9i alte organe senzitive transmit semnalele la talamus gi de acolo la zonele de prelucrare senzoriald din neocortex.

ou-. gobolanii au invilat si aibd o reacfie emolionali fdrtr vreo implicare corticald: nucleul amigdalian a perceput. Nucleii corticali pot add_ posti amintirea 9i repertoriul de reaclii pe care le u.i si aibd o reaclie tnainte ca ele sd fie inregistrate complet de cdtre neocortex. mai lent _ dar mai bine informat -.. chiar dactr el nu putea fi inregistrat de neocortexul lor. semnalulmergeIa nucletLl amigdalian. . Nucleul amigdalian REACTIE: LUYTA SAU FUGI Rltmul cariliac si tensiuneaarteiald. LeDoux a rdsturnat vechea conceplie privind cdile strdbXtu_ te de emofii prin cercetdrile sale asupra fricii la animale. Mare parte a mesnjului mergeapoi Ia cortexul t:izual. dupd care i-a expus la un sunet similar insolit de un goc electric. LeDoux avanseazr ideea. pentru cd scurtd_ tura de la talamus la nucleul amigdalian ocolegte complet neo_ Acest ocol pare si-i permiti nucleului amigdalian sX lo. incit n-au ajuns si fie congtienti citugi de pugiri cd le-ar fivdzut6l Alte cercetdri au ardtat cd in primele miimi de secundd din momeltul in care percepem ceva nu numai cd inlelegem incong_ tient despre ce este vorba. .cd rolul subteran al nucleului amigdalian la nivelul memoriei este cel ce explicd. un experiment uluitor.Cercetdrile lui LeDoux 9i ale altor specialigti in neurologiepot sd sugereze acum . undeesteanalizatgi naluat ca ?nleles rdspunseste Si rdspunspotioit.tglll: devind depozitul unor impresii emolionale 9i amint'iri despre care n-am gtiut niciodatd totul in mod constient. Aceasti descoperire detroneazd ideea ci nucleul amigdalian . sistemul emolional poate _. Pe scurt. depinde integral de semnalele de la neocortex pentru fo"rmula_ rea reacliilor emolionale. nucleul amigdalianpoatedeclanga o ruclie emolionnldinainte ca respectirsii centri corticalisdfi inlelesin totnlitateceseintimpld. earepermiteo reacliernpidd (degi maipulin precisd).. dar gi hotdrim dac6 ne pluce suu r. Dar o parte mai micda semnaluluiinilial mergede Ia talamusdirect la nucleulamigdalianintr-o transmisierapiild. Mugchii ceimai sepregdtesc pen*u o acliuterupiild. dacdacest emofional. in vreme cl neocortexul. Un semnaloizunl ajungede la retind mai intti la talamus..34 Creierul emolional Anatomia unui blocai etnotional Thlamus 35 informalii directe de la simluri .pentru a actiaacentrii emolionali. cle sint inmagazinate in nucleul amigdalian. una care susline puncte de vedere independent de mintea noastrd rafional5. Nucleul amigdaliin este cel care ne in_ deamnl s5 trecem la fapte..incongtientul cognitiv" participd nu nurnai la congtientizarea identitdlii a cdea ce vedem. sdrind peste nivelurile superioare.Din acliona independent de neocortex". Nucleul amigdalian poate declanga o reacfie emolionald prin intermediul ciii de urgenfi. SPECIALISTLflN MTMONrc EMOTTONALA Opiniile incongtiente sint o formd de memorie emofionald. in ca_ drul unui experiment crucial. rrri-a spus LeDoux.. fe. Emoliile noastre au o minte proprie. chiar daci este trregistrat gi un circuit reverberativ paralel intre nucleul amigdalian gi neocortex.. de exemplu.I se ne ddm prea bine seama de ce aqlionim astfel. dar gi la opinia despre acel lucruT. punct de vedere anatomic. cresc. desfdgoarEun plan mult mai aminun_ lit de reacfie. in schimb. Astfel.. fur care oamenii au dobindit o anumitd preferinfd pentru forme geometrice ciudate ce le-au fost trecute atit de rapid prin fala ochilor..0nele reaclii emolionale 9i memoria emolionald pot fi formate fird nici o participare congtientd cognitivd. sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus si apoi la nucleu-l amigdalian. el a dis1rus cortexul auditiv al so_ bolanilor. $obolanii au invilat repede sd se teamd de acest su_ net.unde estetradus in Iimbajul creierului. relinut gi orchestrat independent frica lor.

. atit amintirea este mai puternicS. ceeace este absolut vital pentru semnificafia emofionaltr. rl sirficient de apropiate pentru a alarma nucleul amigdalian. oamenii. Aceastd trezire a nucleului amigdalian se pare cI impriml in memorie majoritatea momentelor de intensd activitate emofionald cu un grad suplimentar de forld .unde am mersla prima intilnire saucefiatunci cind am auzit la gtiri cX a explodat nava spalial5 . Un sistem specialpentru emolionale are o logicl bine ginditd tn evolufe." """'*pl. care a fost considerat multi vreme structura cheie a sistemului limbic. determinind o secrclie de hormoni. bandi ne aflam. red. de fapt. este mai implicat in inregistrarea gi in crearea unei semnificafii pentru tiparul* perceptiv decit in reacliile emofionale. si zicem. 'Astfel. Dactr incerctrm se trecem cu o magintr de pe o bandtr pe alta pe gosea. hipothmusul refine datele specifice ale iniidentului. generind epinefrine gi norepinefrine. nucleul amigdalian reline partea emolionaltr care inSofegte acele lucruri.. Metodele atunci cind un elementcheie rcomparare sfurt de tip asociativ: pitualiei prezente seamdndcu ceva din trecqt. Creierul folosegte o rnetodX simpld. bineinzestrind animalul cu amintirile vii a ceea ce-l amenin- ii place. utor. de exemplu. abia reugind si evitiim_o ciocnire frontaltr.r.. Acegti hormoni activeazi receptorii nervului vag. aceste semnale achveazd neuronii din nuileul amigdalian.it m poate de viu8. putem str nuAcestfapt explici de ce circuitul e acestlucru -potrivire".hipocampul este extrern de important ir recunoagterea unui chip ca fiiru:l al unei verigoare. a unui urs aflat la grtrdina zoologicd fafi de a unuia ce se gtrsegtein propria-fi curte.. Ca sediu al i emolionale. epinefrine gi norepinefrine.urd 9i panicd . respectiv bucurie). dind semnalul ctr este o stare limitl. Aceasta inseamnd cI ir creier existi. nu chiar foarte des.eDoux: . declangatX duptr zile pe neagteptateatunci cind a deschis uga de la o deba- un scutec urit mirositor. bisteme de memorie. traumatizatd de ndratelertrni oribile pe carele ingrijise ii vreme de rdzboi. iegit din uz . prin unnare. Dar nucleul amigdalian este cel care va adiuga gi ideea c5. o fostd infiimieri din cadrul armatei.. misind. Problema este cd pe lingi emofionale care au puterea necesare de a genera asel crire. cuprinsd dintr-odatd de un fel de groazd. . tr momenhrl in care vom mai treee prinfr-o situalie similari. impreuni cu gindurile. care semnaliznazd altor regiuni ale creierului. nu ne place persoana respectivtr.36 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emolional 37 cd hipocampul. lntr-oltare de stres (anxietate sau emolie intensX.mai ales in raport cu socialtr fluidd in care trtrim noi.Dar amintirile emofionalepot fi ctrlduzegregitetr ALAKMELE NEURALE DEM ODATE dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ce meurgent pe care il transmite nucleul amigdalian este uneori.). unul pentru faptele oarecare gi unul cele cu incirc5turtr emolionald. dar foarte abill de a inzes.di aceea ne amintim * ln original: pattern (N . de p" .Nucleul amigdalian estelocul principal din creier unde se duc acestesemnale.are a reacliilor ei de pe terenul de luptd. ernoliile 9i reacliile dobfirdite abordare a unor evenimente ce sint doar vag asemdnitoare. care circultr prin corp. de exemplu. nucleul amigdalian scaneaze experienla deci o analiznazd comparird ceea ce se intimplX ir prezent cu ceea ce s-a intimplat in trecut. inainteaunei confirmXri complete. el le hansmite gi inapoi la creier. In vreme ce hipocantpul igi amintegte fapte seci. Citeva ln care copilul ei ascunsese te disparate ale aCelei'situafii au fost suficiente pentru a similitudini'cu o primejdie trecuti gi astfel nucleul amigsi proclame starea de urgenfi. experienlele care ne sperie i ne ingrozesc cel mai mult in viagtr sint dintre cele mai d-enearnintiri. in vreme ce nervul vag transmite mesaje de la creier pentru a regla inima. ca. tra registrul emolional al amintirii cu o potenfd specialtr: acelagi sistem de alarmtr neurochimici care determini corpul str reacfioneze prin luptd sau fuge in si{pliile ameninfltoare inregistreazd in memorie qlipa respectivi c. hipocampul este cel care rec-unoagte semnificalia diferitf. reaclia poate veni in egald mdsurtr de la felul cum abordatd o astfel de situatie in trecut. cine era cu noi sau crrn arlta cealalti Nucleul amigdalian va fi insd cel care va da oricir{ mai apoi senzalia de"teamtr.Seco[uz: reaclia apare rdtrin grabi o reacliela prezent in funclie de amintiri intipldehult. Sau cum spunea l. un nery carepomegte de la creier ajunge la glandele suprarenale. 'ur a9a fel ftrcit str sporeascl amintirea a ceea ce se itrtimpltr. Principalul rol al hipocampului este si asigure o memorie cit mai ascufitd a contextului. Cu cit trezireanucleului amigdalian estemai intenstr.

intr-o secundd. Nu cdzuse nimic din pod: pentru ci nu aveam pod.am sdrit din pat gi am iesit din cnmeri ingrozlt. ca nu cumva si cadd intregul tavan' Apoi. LeDoux se intoarce la rolul nucleului amigdalian in copildrie pentru a susline o idee care a stat la baza gindirii pslhanilitice: gi anume cd interacliunile primilor ani de iiula for*"uzd un set de lectii emolionale bazaie pe deprinderi gi nemultumiri din contactele copilul foarte mic gi cei care u. locul ln care. mai ales cfird este necesard o reaclie instantanee' Dar acestcircuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite declt o micl parte din mesajul senzorial. dar nucleul 3migdalian. Unul dintre motivele pentru care. dindu-mi seama cX sint in siguran!5.rru recupereazi informafiile..tionale. Deci. De fapt.38 Creierul emotional Anatomia unui blocaj emolional 39 Imprecizia creierului emolional in asemeneamomente se adaugd faptului cd multe amintiri emofionale puternice provin din primii ani de viafd."lo Drumul direct prezintd un enorm avintaj la nivelul timpului creierului. Sau cum sublinia LeDoux: .a de ele.u. permilind reaclii rapide 9i opliuni care economisesc citcva miimi de secundd cruciale in reacfia fald de pericol. cind lucrurile erau neclare gi nu aveam-incd vocabulaiul necesar pentru a inlelege evenimentele petrecute.. pentru ci astfel s-a ajuns ca ea si fie de mai lungl duratd. ritmul este mai mult ca sigur acelagi' ln termeni evolugionigti.9i aveam aI descopdr cd lucrul ce mi s-a pdrut a fi fost tavanul ddrimat nu era altceva decit o grimadi de cutii pe care solia mea le inghetuise intr-un col! cu o zi inainte. Pentru cd aceste prime amintiri emolionale se fixeazd inarnte ca respectivii copii s6 aibd cuvinte pentru experienla lor.ilustreazX puterea nucleului amigdalian de a declangao anumite acliune la care recurgem in situaliile de urgenfd. Acest lucru este adevdrat in special in cazul eve_ nimentelor traumatizante. care se mdsoard in miimi de secundi.putem fiingelali de iegirile noastre emolionale este faptul ce ele dateazd adeseadinh-o perioadi timpurie a existenlei nbastre. . dar in mare. cum ar fi bdtdile sau indiferenla. ele sint inmagazinate in nucleul amigdalian sub o forme neprelucratd. si neocortexul. am tras prudent cu ochiul in dormitor.. ciND EMoTULEsfNT RArTDE sr goNFUZE Era cam trei dimineala cind un obiect enorm a cd. pegtilor gi rep- . fiind un fel de tipare ferd cuvi_ite ale vielii emolio_ nale. dar nu 9i cuvinte plntru amintirile care l_au creat. gil. atunci cind acesteamintiri emolionale sfiri declangaie ulteiior in via!5. inclusiv in al dvs.zutprin ta_ vanul din colful {ormitorului meu. 9i al meu. La nivelul riemoriei. mare parte din viala mintald a pdslrilor. Tavanul era intact. ceea ce se inregistreazXin nucleul amigdalian aia drumul direct estein cel mai fericlt caz un semnal brut suficient doar pentru un avertisment. de altfel' Faptul cd am sdrit din pat pe jumdtate adormit . din relalia copilului fbarte mic cu cei care ii poartX d-eeriid. care are un rol crucial in amintirile noastre narative.te dacd informafiile au 9i valenle emofionale. fi . pentru a vedea ce a dus la acest dezastru . ire_ buie sd se dezvolte in totalitate.fiecare inmaeazinei_ zd gi recupereazdinforrnafiile speciale de sine stdtitor. partea cea mai mare din el luind drumul principal cItTe neocortex.dintre lectii emolionale sint atit de puternice totufi utit a" ai_ fcgsle 9i ficil de inleles din punctur de vedere al adultuiui. inc'it. in special hipo_ campul. putem avea un senti_ ment haotic. nucleul amig_ dalian gi hipocampul lucreaz5 in colaborare. supravieluirea depinde de acest drum direct. 9i care acum cdzuserl pe jos. crede LeDoux.sirt addpostite gindurile ra. inainte ca neocortexul sX aibi timp sX inregistreze in intregime ce s-a intimplat. in vreme ce acbst circuit poate juca un rol relativ limitat in viala mintal5 a oamenilot redus doar la crizele emo|lonale.foarte rapid in creierul sugaru_ lui. Aceste miimi de secundd ar fi putut tot a9a de bine sd salveze vielile rtrtrmogilor nogtri protomamifere gi probabil de aceea existi aceste tipare in creierele mamiferelor.r. alte structuri ale creierului. nucleul amigdalian ho_ :: lif*. Ilebuie inci si se faci mdsuritori similare in cazul creierului uman. dupd ce le triase din debara. taseul stdrii de urgen!5 care merge de la ochi sau de la ureche la talamus gi apoi la nucleul amitdahan este crucial: se economisegte timp intr-o situalie de urgenld. Nucleul amigdalian al gobolanului poate genera o reaclie in raport cu o perceplie in douisprezece miimi de secundd. ca 9i mine. nu mai exist5 o potrivire cu gindirea articulatd in ceea ce privegte reaclia care ne cuprinde. Drumul de la talamus la neocortex gi apoi la nucleul amigdalian dureaz5 cam dublu.Nu e nevoie sd gtii exact ce este un anumit lucru pentru a-!i da seama cd poate fi periculos. tn primii ani de viald.este format de fapt in totalitate ince de la nagtereacopihirui. imprdgtiind in incdpere ceea ce se afla in pod.ceeace Poate ctr m-ar fi salvat si nu fiu rinit dacd intr-adevlr ar fi cdzut tavanul ."*pul tdrd. in momentele vitale. care se maturizeazd.

.cu o singurtrexoepliesemnificatiVi. fugind la cel mai mic semn cI ar putea fi vreun dugman. careparcl a pinlit. care nu au fost stocate cohplet gi nu ay fost integrate intr-un obiect recognoscibil.gregeli Asemenea emofionale aflate i:l qtadiu inilial se bazeazd pe sentimente prioritare in raport cu gindirea.ralitici sau mai potrivitii ir raport cu impulsurile emolionale. A aruncat perigla de dinli gi s-a rcpezit la telefon. ". Aceastl zond neocorticalda creierului are o reactiemai gr.parc cd funcfioneazi atunci cind cineva e speriat sauinfuriat. tall carese afl5 chiar in dreptul frunfii.El oferd o cale foarie rapidd de declangarea emofiilor. ci la neocortexgi la numerogii centri de prelq+re Ci de analizare a ceeace a fost percepuf acesteinformalii .Cenurntrr.. in citeva clipe lobii prefrontali analizeazl. Nu e. dar nu foarte precise.i a auzit telefonul sunfird. -. lucreazein strinsd legtrturi cu nucleul amigdalian 9i cu alCere p circuitedin creierulemofional. . in vreme ce mama se strtrduia sd nu se bage in seaml faptul ci este ntilinigtitd. .sau chiar deloc.. de mirare ctr de fapt nu putem pdtrunde suficient de bine in intunericul emoliilor noastre explozivg. Daci nucleul arnigdalian simte aperlnd ll ttpu. cind se pregitea de culcale s.in cazulurgenfeloremofionale. senzorial de import. o reactie bazatd pe informafii fragmentare senzoriale.. dormea pentru prima dattr la o prietentr de joaci.mama gi-arevenit 9i. in loc str se factr o judecati rapidd a bucifii muzicale pe baza a doar citorva note. a intrebah . .40 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emo[ional 4l tilelor graviteazd in jurul lui.zilor. . Cind sedegfangeazf. Dar in cazul viefii. e.ln neocorinregistreazdgi analizeaz5intex. se ajunge la o perceplie integrald prin citeva incercdri. linigfndu-se sau stlpinind sentimentul pentry a acfionamai eficient h situalia dati sau alunci cind o noui ingtiinlare cereun cu tolul alt rdspuns.. o emolie..Amortizorul creierului trece de-la nucleul amigdalian. pe un ton etlptrit.bgntr deoarece o determind str se ascundd. pentru ci insigi supraviefuirea lor {epinde de o analizare perrnanentd a priddtoriior sau a pfi. MANAGEREMOYONAL Fetila unei prietene.]essica!" .. prin intermediul lobilor prefrontali." ln acelmoment.... zonele prefrontale guverneazdreacfiile noastre pmolionale incd de la inceput. mai ales atunci cind incd sintem sclavii lor. cu inima b[tindu-i si-i sarl din piepf imagi ni4du-gi-o pe Jessicain tot felul de ipostaze cit se poate de ingrozitoare. Aceastdprogresie care face loc discerntrmintului in cazul relcliei emolionaleesteun aranjament standard. Vpia'Unei ea estedictati de lobii prefrontali.emo!ie precognitivi". De obicei.i reaclia noastrXin raport cu ele sint coordonate de lobii preacfpontali.Cortexul prefrontal. le infeleg.in care.care o ptrrisise fostul ei so!).Acest creier primitiv minor la mamifere este creierul-principal la nemamifere".Dacdin timpul acestuiprocgsse simte neCfestreazd reactiremotionale.. o serie de circuite in cascadtr tgrmaliile.& cred cI am gregit num5- ruI. deci. apogeul a fost atins la miezul noplii. sau se se arunce pe orice I Preajma lucru comestibil.. el trage o anumiti concluzle.caresirt locul in carese planificX9i se organizeazd frunile in raport cu un scopl inclusiv celeemofionale.Mama a ingfdcat receptorul gi a strigal .. ca in cazul mamei ingrijorate care rtrspunde la ielefon. Este o folpd bruti de informalie senzoriald.emofionale a oamenilor. LeDoux numegte acest luc-ru ..spre neocortex. Nucleul amigdalian poate reacfiona intr-o crizl de furie sau de frici inainte ca insugi cortexul s5-gi dea seama ce se intimpl5 g! de ce o asemenea emolie este declangatdindependent sau anterior gindirii. Atunci cind nucleul amigdalian funclioneazl pregednd o reacfie impulsivtr nelinigtitd. vorbind la figura! ie putem sd ne repezim la cineva sau si fugim de cineva de carsnu este cazul (de exemplq o chelnerifi a sctrpat din mine tava cu gasecomenzi atunci cind a ztrrit o femeie care avea o claie de ptrr rggu gi cref asemeni celei pentru. Jessica. de exemplu la o veverigd. Este insd un proces rapid gi dezordonat celulele sint rapide. spune LeDoux"..gi.. O asemeneaimprecizie. .in timp CFo voce de femeie tocmai spunea: . mama sau fiica. politicoas5.de gaseanigori. podulind nucleul amigdaliangi alte zone limbice. oro reaclie. la cela lobii prefronlllalt capit al circuitului major. Nu uitali ci ceamai mare proiecfie a informaliei senzorialeceprovine de la talamus nu mergela nUcleulamigdalian.cduta!?" . ceva de gehulCum seeheam meIo4ia. o altl parte a creierului emofional permite o rpactie mai potrivitd gi mai corecttr. 9i nici mdcar lu era pria limpede care era mai emolionatd. declangind reaclii incd inainte de a-i confirma realitatea pe de-a-ntregul . a1ea1!e imprecizie poate avea coasecinfe dezastruoase pentru relafiile noastre/ deoarece inseamni.

Circuitul cheie fusese diskus. cind sd fie ca un zid. FrAGrNDURIIOR Legdturile dintre nucleul amigdalian (gi structurile limbice aferente) 9i neocortex sint centrul luptelor sau al tratatelor de cooperare dintre minte 9i suflet. Atunci cird incd nu exista nici un fel de medicalie eficienti pentru bolile mintale. Ca 9i in cazul nucleului amigdalian.asemd- nltor cu felul in care un pdrinte opregte un copil impulsiv si se agite. cind si creeze sentimente de vinovifie. Rolul lobilor prefrontali in emolii a fost bdnuit de cdtre neurologi incd din anii 1940..42 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emolional 43 proportia riscuri/avantaje tt.inchide" emoliile tulbur5toare. lobotomia era incurajatd ca solufie a gravelor tulbur5ri emofionale respectiv. mintea ralionalS est-e de cea emofionald.exagerat de veseli". tdierea legdturilor dintre lobii prefrontali gi restul creierului pentru . in vreme ce lobii stingi reusescsd stlpileasci acesteemolii primitive. Felul in care acfioneazd cortexul prefrontal ca manager eficient al emoliei . de asemenea... cind sX fugi 9i. Neuropsihologii care studiazd dispoziliile pacienlilor care au suferit accidente la lobii frontali au ajuns la concluzia cX una dintre sarcinile lobului frontal sting este se aclioneze ca un termostat neural.. in sensul ci nu se mai supdra aga ugor gi. in mare parte viala emolionald s-ar ndrui. dacd lipsegte inlelegerea faptului cd un anumit lucru meritd o reacfie emotionald. in schimb lasd lobii prefrontali sd fie parte a comutatorului creierului care poate . ea se bucura 9i pentru faptul ci era mai afectuosl6. ele sint esenliale pentru o navigare la nivelul deciziilor celor mai importante din viali. iar apoi ne simfim jignili sau ne infuriem. Cind suferim o pierdere gi ne intristdm sau sintem fericili dupd un triumf.este tocmai potolirea semnalelor de activare transmise de nucleul amigdalian 9i de alli centri periferici . Se pare cd lobul prefrontal stirg este comutatorul cheie care poate . cei ale cdror leziuni se aflau in cortexul prefrontal sting erau inclinati sd vadd numai nenorociri gi sd se teamd permanenf cei cu leziuni in partea dreaptd erau .gi din pdcate prost utilizat5 . Lobii prefrontali drepfi sint locul in care se gdsesc sentimentele negative cum ar fi frica gi agresivitatea. reglind emofiile neplScute. De asemenea/poate sd fie mai judicioasd 9i mai atenti.ln asemeneamomente. spunindu-i sd se poarte cum trebuie (sau sd agtepte cu rdbdare) ca sd i se dea ceeace dorestel3. altfel spus.a. din miliarde de reaclii posibile. ln cazul oamenilor.printr-o .inchide" emofiile neplicute: nucleul amigdalian propune. cind sd atace. glumeau 9i pdrea cX nu le pasd de nimic1s. probabil inhibind lobul dreptla. Solia le-a spus doctorilor cX dupd operalie soful a suferit o schimbare radicald de personalitate. Aceste legdturi prefrontal-limbice sint extrem de importante pentru viala mintald nu numai in reglarea fini a emoliilor. cind sd braveze. inseamnd cd neocortexul este la datorie.. cind si caute simpatie..Apoi a apdrut cazul solului fericit un bdrbat al cdrui lob prefrontal drept fusese parlial indepirtat in urma unei operalii la care s-a recurs datoritd unei malformalii a creierului. ln grupul nostru de pacienli care suferiserd atacuri cerebrale/ de exemplu. Din pdcate.c?nd sd fie impdciuitori. lobul prefrontal stirg pare a fi parte a circuitului neural care poate bloca sau incetini orice.g.m. pentru cd presupune mai multe circuite.. Detumarea emolionali presupunea doud dinamici: declangareanucleului amigdalian 9i incapacitatea de a activa proceseIe neocorticale care de obicei echilibreazd reacfia emolionali sau restabilirea zonelor neocorticale in cazul unei urgenle emocoplegitl !ionale12. Acest circuit explicd de ce emolia este atit de importantd intr-o gindire . ir afard de emoliile negative prea puternice.d. in timpul examenelor neurologice. nu va mai exista nici o emofie. lobii prefrontali dispun. Reaclia neocorticald este mai lentd in creier decit in mecanismul de deturnare. atunci cind se ajunsesela o vindecare disperatd .. ARMONIZAREAEMOTIILOR . pentru cd aceastapur 9i simplu dispirea 9i ea.cintdrind reacliile inainte de a trece la fapte . legdtura dintre cortexul prefrontal 9i creierul inferior. in plus.intreg repertoriul de posibilitdfi emofionale. Dacd nucleul amigdalian aclioneazd adeseaca o supapd de urgenli. fird funclionarea lobilor prefrontali. in cazul animalelor. cind sd atace gi cind sd fug5.rezohare" chirurgicalS a bolilor mintale: lobotomia prefrontald care (adeseala intimplare) indepdrta o parte din lobii prefrontali sau. Pe scurt. cind sd convingd. cind sd fiO dispreluitori . o reugitd sau cuget5m la ceva ce a spus sau a ficut cineva. avind in vedere ci sentimentul este precedat de o gindire mai profundi. dintre gind 9i sentiment. aceastdmetodd avea s5-i coste pe pacienfii regpectivi viala emofionald. este aleasd cea mai bunXll.indepdrtarea" disperdrii pacienfilor. cind si plingd.

s-a dovedit ctr problema unor blieli de gcoaltrprimard. separat de zonele corticale inregistrate in testele IQ. schilodindu-i posibilitllile de a inv5fa. de Medicind.gi stdpineascl viafa emofional5.putea fi explicattr prin testele neuropsihologice care au indicat o proastE funcfionare a cortexului frontalls. Damasio sd ia o poneintuitivd. creieglndirii joac5 un rol de conducltor la nivelul emoliilor .gi din acelagi motiv o stare permanentI de disconfort emofional poate crea deficienle in capacitatea intelectualX a copilului. indiferent dactr este vorba de anumite trXsdturi ideale pe care le-ar ctruta cineva atunci cind viziteaztr mai multe locuinfe posibile ori despre elementele de ralionament in rezolvarea unui test. Ei erau impulsivi 9i nelinigtili. Antonio Damasio.memorie funcfionald" pentru capacitatea de atenlie care reline in minte faptele esenliale pentru a rezolva o anumitd insdrcinare sau problemtr.nu mai sint declangatereacemofionale asociatetr trecut imprejurtrrii respective. in sensul ci pot avea egecuri profesionale.in .sau dimpotrivd . cit gi in ingtrduirea unei gindiri limpezi. Odattrintrememoria emofionaldde la nivelul nucleului amigdalian. Aeldar. de la Colegiul.Astfel.uitat" aceste leclii pentru cd nu mai au acces la locul in care sirt irunain nucleul amigdalian.todevenind de o neutralitate absolutd. acegti pacienli au .in acestbalet lentimentelor 9i al gindurilor. De aceea. de exemplu. Tn de legtrturtrdintre gind gi emofie. care degi aveau un coeficient de inteligenld peste medie. ferentce glndegteneocortexul.i din punct de vedere emofional. In ciuda inteli- i lor intacte. Creierul emofional. SI ludm in considerare puterea emoliilor de a intrerupe gindirea. Trebuie str ne gindim gi la rolul emoliilor in cazul hotdririlor celor mai . adesea distrugdtori 9i cu probleme * ceed ce sugera o proasttrfunclionare a lobilor prefrontali in raport cu nevoile limbice. ci pentru cd nu reugesc si.. Damasiosuslinectr acestcreieremomdsurdca 9i creI esteimplicat in ralionamentein aceeagi il gindirii.M Creierul emolional Anatomia unui blocaj erholional 45 eficientd. spunem: . (cum ar fi amintirea unei inv'estifii dezastruoase sau a unei [giri dureroase) ne trimit semnale care ne determind sX o hottrrire. Aceste circuite emolionale sint modehte de experienle1e din copildrie :9i acesteexperienle sint cele care stau labaza reacliilor noastre in momentele de pericol.Nu mai pot gindi limpede" ..rafionale".ele ne indreapte pe drumul sabile va putea faceapoi cum e mai bine. Circuitele de la creierul limbic la lobii piefrontali mai dau beamX 9i de faptul ctr semnalele de emolie puternicd . dr. capacitatea emolionald ne cdhotdririle de moment. Tot aga. ei fac alegeri dezastruoasein cariertr sau i:r personaldsau chiar pot zlbovi obsedantde mult asupra hotdriri cit se poate de simple. a fdcut i atente asupra felului furcarepacienlii au de suferit in caunor probleme de circuit prefrontal. pot aiunge alcoolici gi delincvenfi * nu pentru cd intelectul lor ar fi deficitar. eliminind unele posibiliHli 9i scolindu-le in evii pe altele.. totugi nu dddeau rezultate prea bune la gcoalX. In ciuda potenlialului lor intelectual. In citeva lucrtrri cu implicalii multiple in vielii mintale. ctrstrtorili?). Un stimul cum ar fi un favorit sau o cunogtinlX antipaticl nu mai genereaztr nici nici aversiune. circuitul prefrontal-aI este o poart2i extrem de importanttr pentru ceeace ne sau ne displacede-a lungul unei intregi viefi. acegtiasint copiii cu cele rnai mari riscuri. lntr-un studiu. Asemenea dovezi l-au determinat pe dr.. Aceasttr deficien!tr este mai subtiH gi nu poate fi intotdeauri5 inregistratl prin testele de inteligenti. Hotirirea lor profund viciati * chiar dacd nu apare nici o deteriorare la lul IQ-ului sau al capacit5lii lor cognitive. Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care rtrspunde tn mod direct de memoria funcflonaltrl7. controleazd in egalS mdsurd momentele de furie 9i de compasiune. flrm ar fi btabilirea unei inDr. un neurolog de Universitatea din lowa. conform cdreia sentimentele sint practic indis- pen|ru deciziilerafionale. dr. mi:nia 9i altele asemenea . iar logica seactr ce lumea ne confruntl adesea cu o mare posibilitate de i (Cum ar trebui si vi investili fondul de pensii? Cu cine lecliile emofionale pe careni le-a dat trebui sI vf.nelinigtea. Damasio susline cd hotlririle lor sirnt atit de nefericite rtru ci au pierdut accesul la invdldtura de Ep emofionnt.gindirea. atit tr luarea hotdririlor infelepte. lucrind in colaborare cu mintea ajutind .amigdalle. emoliile conteazdintr-un rafionament. Ir bun. atunci cind sintem suptrra.pot crea o stare neurali ce poate sabota capacitatea lobilor prefrontali de a menline actlvtr memoria. chiar daci ele ne indictr prin unele mtrsurtrtori neuropsihologice precise agitalia gi impulsivitatea continud a unui copil. Neurologii folosesc termenul de .

ci sd des-coperimun echilibru inteligent intre cele doud. Atunci cind acegti parteneri interaclioneazi bine.9i totodatd gi capacitatea intelectuald. inteligenla emolionald iese la suprafald .doar IQ-ul.cea ralionald 9i cea emofionali. PARTEAA DOUA Natura inteligenfei emotionale .46 Creierul emolional afari de acele momente ir care emofiile scapl de sub control 9i creierul emolional o ia razna.9i doud feluri diferite de inteligen!5:. complementaritatea dintre sistemul limbic gi neocortex. doui minfi . ata cum a procedat drasmus. intr-adevi1. intelectul nu poate funcliona la capacitate maximd fdr5 inteligenla emolional5. Felul cum reugim in via!5 este determinat de ambele . Pentru a face asta aga cum. Acest lucru ristoamd vechea teorie a existenlei unei tensiuni intre fafiune 9i simfire: noi nu vrem sd renun!trm la emolii gi sd ii dim raliunii locul care i se cuvine. avem doud creiere. Vechea paradigmd suslinea cd existd o raliune ideald care a sclpat de emolie. trebuie ca mai intii si inlelegem mai exact ce trseamnd str-fi folosegti ir mod inteligent emofiile. dintre nucleul amigdalian 9i lobii prefrontali dd seamd de faptul cd fiecare este partener egal in viala mintald.se cuvine la nivelul existenlei noastre.nu conteazd. Noua paradigmd ne irdeamnd sI armonizlm mintea gi sufletul. Intr-un fel. De obicei. ci gi inteligenfa emofionald.

Pologruto a povestit altceva:. profesorul lui de hzicl. $i nu la orice facultate . Florida. a susfinut cd el intenlionase sd se sinucid5 din pricina rezullui de la test 9i se dusesela Pologruto s5-i spund cd se omoa- . profesor de fizicd la un liceu. inainte de a se fi pornit o lupti cei doi. fade o crizl de nebunie temporard in timpul acestui incident cornisie formattr din patru psihologi 9i psihiatri au declarat n pricina notei proaste.iididuse lui doar 80 de puncte din 100 la un chestionar..Luind numai a terminat cu medie maxim6. pupd ce a fost transferatla o 9coal5 particulard.pentru cI ar fi sujurdmint cI in timpul confrunttrrii biiatul fusesenebun. faptele. Un judecdtorl-a gdsitpe ]asonnevinovat. sint urmdtoalason H.l-a adus la gcoaltrgi in timpul confruntrdri cu Pologruto in laboratorul de fizictr gi-a infat profesorul in clavicultr. elev in anul doi.i-ar putea pune in primejdie visul de o via.Eu cd a irncercat sXmd omoarecu cufitul" pentru ch era furios pricina notei proaste.tA.Cind a fi degtept e o prostie De ce anume David Pologruto.fostul lui profesor de fizicd David Polos-a plins cd |ason nu gi-a cerut niciodatd scuze 9i nici nu asumat rdspunderea pentru faptul cd l-a atacatl. agacum au fost ele prezentate pe larg. gi era ferm hottrrit sd meargd mai departe la nultatea de Medicintr. injunghiat cu un cufit de bucXtdriede unul dintre elevii lui rezultateexcelente la invdtiturd esteinc[ un lucru discutabil. Crezftrd ci noun biet 9 . invlfa la liceul Coings.. a luat un culit de bucdttuie. Dar Pologruto.visa sd ajungl Harvard.Jasona terFatliceul doi ani mai drziu ca 9efde promofie.. Degi |ason a oblinut asemenea spectaculoase. cu zecepe linie.

de a fi stdruitor 9i de a spera. persoanele cu un IQ ridicat pot deveni piloli uluitori de progti atunci cind se afl6 la cirma propriei lor vieli. N-au avut nici mai mari satisfaclii fir vialX gi nici cele mai fericite relalii cu cu familia sau in dragostea. In ciuda extraordinarelor sale capacitdli intefpctuale. respectiv. s-a constatat cd aceia care avucele mai bune rezultate la testele de la facultare nu?u reit cel mai. .de obicei. inteligenla emolionald este un concept nou. care are o istorie de aproape 100 de ani de cercetlri aplicate pe sute de mii de oa- nreni... de a-gi regla stlrile de spirit 9i de a impiedica necazurile s5-i intunece gindirea." Chiar gi Richard Herrnstein gi Charles Murray.intra la facultate.Cea mai mare parte a locurilor pe care gi le gdsegtecineva in societate este determinatd de factori care nu au legdturi cu IQ-ul.lrala f 9_e|. Bineinleles ci a e$stat o legSturd (a9acum existd. de la o persoand la alta de'a lungul unei viefi. in cel mai fericit ciz. de producsau de statuhrl lor in domeniul respectiv. recunosc acest lucru.50 f:fatura inteligenfei emolionale Ctnd afi degtepte oprostie 51 Intrebarea este cum a fost cu putinld ca. pornind de la clasele sociale 9i ajungind pini la noroc.ul a avut o micd relevanlXpentru felul in cares-au cu slujba sau ir restul existenlei lor. . Mulfi dintre cei cu un IQ scXzut sfirgesc prin a ocupa slujbe modeste. TNTELTGENTA EMOTT ONALA trDEsTrNur rl imi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst care fgase 800 de puncte la testul SAT gi la altele similare inainte de l.pe vremea cind . mai ales cird a fost vorba de salariu. Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a notelor. a IQ-ului sau a altor evaludri in ciuda popularitdlii lor aproape mistice. Cei mai degtepfi dintre noi pot cddea pradd unor patimi cumplite 9i unor impulsuri necontrolate.Pe un elev in anul intii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAI de matematici poate sXnu-l impingi inima sd devinl matematician. Legdtura dintre punctajele la tesfe gi acestereugite este diminuattr de totalitatea altor caracteristici pe care el le aduce la viatd.cu lmbr45t5!i!9pg$utd deJa'v. iar cei ca. Spre deosebire de IQ.. nou.. copil4riei. iar {n mdsura ir care existi mulli care suslin cd IQ-ul nu poate fi tctrimbat prin experienld sau studii. Un studiu similar pentru virsta adultl s-a fdcut gi asupraa de biiefi. cei doi subliniazd: . IQ-ul contribuie cam cu 20"/. Existi foarte multe exceplii la regula conform cdreia IQ-ul determini succesul . IQ. Nimeni nu poate spune exact in ce m5surd variazd. dar dacl vrea sd se ocupe de o afacere. de inteligenla emofionald: capacitatea de a fi in stare sd se motiveze 9i sX perseverezein fala frustrdrilor.rlaitepi iondilia se facemefortul sEii inv5ldm pe copii. mai tot timpul igi pierdea vremea.atit de prostesc? Rdspunsul: inteligenla academici are foarte pulin de-a face cu viala emofionali. O treime dintre ei avea un IQ sub 90. T% cei cu IQ-ul sub 80 au fost gomeri zece ani sau chiar 9i mai 'dar asta s-a intimplat 9i cu7o/" dintre cei cu IQ-ul de peste . Aga cum nota un observator: . de a-9i stdpini impulsurile gi de a amina satisfacfiile. urmeazd cam aceleagistudii 9i au aceleagiganse. comparativ cu colegii lor cu rezultamai proaste. in Partea a Cincea voi ar5fa cd acele competenle emofionale de o importanti crucial5poJ.cumplita mahala" la doi pagi de Harvard. re au un IQ mare au tendinla si devinX persoane bine pl5tite Iucru care insd nu este valabil intotdeauna.alte caracteristici".bine gi in viafd. de altfel. fiind mai multe exceplii decit cazuri care se potrivesc cu regula.'3 Eu sint preocupat de cheia acestor . fapt care ii lasd pe ceilalfi 80% pradd altor forfe2. The BeIICurae(Curba lui BeII) . si devind senator american sau si cigtige un milion de dolari poate n-ar trebui sd-gi lase la o parte visurile. Cu siguran!5 cd existd o legXturd intre IQ 9i performanlele in viald.Cind 95% dintre fogtii studenli la Haward ai iilor anilor 1940: vremuri ir care cei care aveau un IQ mergeau la gcolile Ivy League mai mult decit fir prezent fost analizali la virsta matur6.. Dar din datele existente reiese cd poate fi . de a prevedea fdrd greg cine va reugi in viafd. I-au trebuit tproape zece ani ca sd-gi ia diploma. doul treimi prcvedin familii care trtriau din aiutor social si care au crescut in Massachusetts.la fel de puternicd 9i uneori chiar mai puternici decit IQ-ul. la factorii care determind reugita in via!5. pentru cI dormea pind la prinz.o persoand atit de inteligentd sd comiti un act iralional . majoritatea copii de imigranli. a cdror carte. de exempltr. in cazul unor grupuri largi de persoane. acordl o importanlX capitald IQ-ului. se culca tirziu gi liplga de la cursuri.. : IQ-ul explicd furtr-o mic6 mdsuri destinele diferite ale celor promit in egald mdsuri.

La zeceani dupd absolvirea liceului.d.este de un test asupra percepliei sociale.sint in avantaj in domeniu al vielii. Dovezile aratd care se descurci din punct de vedere emolional igi cunosc ai igi stiptnesc bine sentimentele gi care deslugesc rdeazd eficient sentimentele celorlalfi . si-gistiipineasci obiceiurile mintale care stau la propriei lor productivittrfi. Dar capacitatea dobinditd in copildrie de a gestiona frustririle. Sd ne aplecim insd gi asupra datelor unui studiu in burs.Cred cd am descoperit persoanele <ascultltoar€> cafe gtiu str reugeascdin acest sistem. Un IQ ridicat nu este o garanlie de prosperitate. Ea std deoparte. . aga cum vom vedea ir Partea a treia. de a-gi stdpini emoliile gi de a se furlelege cu ceilalfi a fost factorul de diferenliere cel mai important'. dddea urrnStoarea explicafie: . unul dintre cercetdtorii care au urmdrit destinul absolvenfilor. inclusiv inteligenfa pur5.:cedetermind cit de bine putem folosi talentele pe care le avem.. in weme ce o altd persoand.nesuferifi" inteligen.Pentru un observatorinfiimpldtor.. Dar chiar gi in ce-i privegte . Cei careau capacitdliemole bine dezvoltate au gi mai multe ganse sd fie mutlumili in gi eficienli. micula Judy de patru anipoate pdrea o fiinf5 izolatd prinke colegii ei de joactr mai soili. Mdsura in care cineva abordeaztr aceste competmte este de o importanld majord pentru infelegerea faptului cI o persoanA poate reugi fur viafi. Viala emolionali este o dominanti care poate fi. asupia capacittrlilor de ftrvdfdturd. Atunci cffrd gtim despre o persoantr ctr a absolvit o facultate. doar unul din patru se afla la cel mai inalt nivel in profesia pe care gi-o alesesegi mulli nu se descurcasertrprea grozav.eare conteazd imens in destinul nostru perscinal.reugit cu bine acolo unde tot ce a fdcut s-a mdsurat ir note.de patru ani pentru a intra in Joale copiilor de grddinild 9i ale educatorilor . Absolvenlii se zbat la fel ca.ta emofionaltr oferd o altl falet5 la locul munc6. Evident c5 ei au avut media cea rnai mare. sfirgegte intr-o funddturtr: aptitudinile emofionale sint meta-abilitdfi.52 Natura inteligqnlei emolionale Ctnd afi degtept e o prostie 53 intotdeauna) intre IQ gi nivelul socio-economic la virsta de pakuzeci gi gapte de ani..coltul ar- Clasei. cei carenu-gi pot controla Via. profesor de pedagogie la Universitatea din Boston. este un fin observator al sociale din grldinila ei gi poate este chiar cea mai sofisdintre copii atunci cind este vorba sd arializeze felul cum ceilal!i. un set de trdstrturi .m. nu participd intens la joacd gi nu este rdat6in centrul atenFei. efectuat asupra a 81 de absolvenfi ai promofiei 1981 ai liceelor din Illinois. in schimb. nu gtim nimic despre felul in care reacfioneazAla vicisitudinile vie!ii.tot mai mult pe cunoastere.a. tn societatea noastrtr bazatd.6 $i aceasta este problema: inteligmla la invi!trturd nu te pregtrtegte pentru viltoarea .fie de respectarea tbugita in politica organizatoricd. Dar ir vreme ce au continuat sd se descurce bine gi la facultate.unii l-ar putea ntrmi caracter . Desigur cd exist5 multe cdi spre reugita in viald gi multe domenii in care celelalte aptitudini sint rtrsplitite.ta ionali gi duc bdtdlii inteme hfungs5-9isaboteze capacitatea ls€concentraasulra muncii gi asupra unei gindiri clare. JgculClasei. Karen Arnold.sau pentru ocaziile . gtim doar cd a... 6ofisticarea ei nu a fost evidentd pird ce educatoarea lui fudy d-a adunat pe tofi copilagii. cam pinl la treizeci de ani rul au ajuns sI atingi decit un nivel mediu de reugitd.un fel de casda pdpugilorcarecopiazd I de grddinild 9i unde aparfigurine caretr loc de cap aumici nre fetitd alituri de cei cu care le place cel mai mult sI se joafudy a dovedit cd ii poate gisi pe cei mai buni prieteni ai fie- cel cu cuburi g. Cind educatoarea i-a cerut fudy sA ageze fiecare fetifd 9i fiecare blielel in acea parte a tperii in care le place lor cel mai mult si se joace . ignorind inteligenla emofionali. fie cd este vorba de relatiile sentimenta- regulilor nescrisecare guvemearyi"intime. IIN ALT FELDE INTELIGENTA . cu o inteligenld egal5.Iudy a ftrcut-o cu o acuratele inari. gestionatd cu mai mult sau mai pulin talent 9i care presupune un set unic de competenle. ln schimb. Existd gi o gluml pe care o spun copiii: . capacitatea de a stdpini tehnica este categoric importantd. Acestea sint capacicare ulterior ir viald ii vor permite lui ]udy sX devind o ve- .noi to!i. Atunci cind i s-a cerut str agezefiecarebtrietel 9i Iui Judy dezvdluie faptul cI ea d'efine o harti soperfectd a grupei sale de la gridinild 9i un nivel de perceppentru o fetild de patru ani. pentru ctr gcolile noastre 9i cultura noastrtr se concentreazd.cu care te itrtilnegti la nivelul vicisitudinilor viefii. precurn matematica sau cititul.Cum va fi strigat peste cincisprezece ani nesufe- tl de acum?" Rispunsul: u$efu"'. luind note excelente. prestigiu sau fericire tr viald..

.utrfalete a ceeace Gardner numegte . Testul de admitere la fa- te Sebazeaztr pe un singur tip de aptitudine. de esenlialX ir cazul unui artist plastic sau al unui arhig geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizicb gi in graMarthei Graham sau a lui Magic Johnson. unde a fost aplicat Proiectul Spectrum.intrapsihice". un psiholog de la Stanford.o perceplie a socialului . Cuv?ntul operativ irr privinla irfteligenlelor este multiplu: delul lui Gardner merge mult mai departe decit conceptul ndardde IQ. respectiv cel al invfi5rii.: interpersonale. Ir. tncurajindu-i pe copii sX-gidezvolte o intreagd gam5 a capacitdlilor de care va depinde reugita lor sau incurajindu-i doar sd le foloseascdpentru a se implini in indiferent ce ar face.urnane merge cu mult dincolo de cei trei & adicl dincolo de limitata impdrlire asupra cdreia gcolile se concentreazd in mod privinfa cuvintelor 9i a cifrelor.A sosit timpul".inteligenfele perionale.predarea" capacitililor de a se descurca in viafd. ne lirgim noliunea'de spectru al talentelor. Acest tradilional. Acest talent strtrlucit al lui judy in domeniul social a fost remarcat atit de timpuriu gi datoriti faptului cd ea a invSlat la grddinila Eliot-Pearson din campusul Universitdlii Tufts. In schimb. Aceastd modalitate de gindire a pus stdpirire pe etatea noastrd. gi talentul muzical lui Mozart sau YoYo Ma. cum ar fi cele ale unui mareterapeut Carl Rogers sau ale unui lider mondial precum Mirtin King.tilor .care a avut un mare imp act. care Stabilit ce colegiu vom putea urma .Frames Mind (Cadreleminfii). Completind aceastdlist5. o programd de invd!5mint la nivel internalional pentru descoperirea diverselor tipuri de inteligen!5. inventat chiar iIr vremea aceea de Lewis Terman. Inteligenla interpersonald. Cartea lui Gardner din 1983."sBiheinleles ci Gardner vede cel mai bine limitele vechii gindiri asupra inteligenlei. . gi capacitdlile. de a fostimpirliti in patru capacit5fi distincte:spiritul de tcere. psiholog la Harvard School of EducationT.. aga s-au ndscut.. capacitatea de a cultiva relaliile gi de a pdstra prieteaceea de a rezolva conflictele si de a face analize sociale.. am suPus Pe loatd lumea unei educalii conform ctrreia nu pofi reugi altceva decit sd fii profesor universitar. .cahteli in abordarea oamenilor" . a fost un manifest impotrivfle-ului.. ca factor singular gi invariabil. Lista lui includea gi cele doud tipuri inteligenfi standard. El subliniazi faptul ci epoca de glorie a IQ-ului a inceput itr perioada primului rdzboi mondial.care pot apdrea. care este desprinstr de adevdratele ca$tl!i 9i abilitXli ce conteazd in viali peste gi dincolo de Ie. mi-a spus Gardner. Cardner si lpa sa de cercetdtori au extins cele gapte posibilitdli la douAi de tipuri de inteligenli. Spiritul vizionar gi cdlduzitor al Proiectului Spectrum_este Howard Gardner.acegti fie cd sint degtepfi sau nu. cind doud milioane de americani au fost alegi prin intelmediul primului test in scris. li evalulm pe toli conform unor standarde extrem de inguste ale succesului. Am pierdut complet din vedere acestlucru. La un moment dat. El recunoagte cd care ne-au tira4izat cit arn fost la scoali . Cea mai importanti contribulie 9i unica pe clre educalia o poate aduce la dezvoltarea copilului este sd fl ajute sd se indrepte spre un domeniu in care talentele sale si fie cit mai in favoarea lui. nu existd un numdr magic referila multiplele talente umane.felul de a gindi la nivelul IQ-ului": ..de la cele de fFcitate... care au fost etichetate de Gardner drept . apar cele .. Nu putem prea mult situafia.54 Natura inteligenlei emoliorfrIe Ctnd a fi degtept e o prostie 55 detd in orice domeniu in care sfultnecesare.. ea opunea ideea cX nu existd un singur tip monolitic de inteligencare si stea la baza reugitei in viafd.de la vinzdri la management gi diplomalie. Existd sute gi sute de modalit5li de a reuqi 9i capacitili total diferite ce pot ajuta la asta. . careili deterd viitorul.sint extrem de importante. iar testul nu spune altceva decit dafaci sau nu parte dintre cei degtepfi." . Gardner recunoagte cX cifra gapte este una arbitrard in prifa tipurilorde inteligenfX. in intuiliile lui Sigmund Freud sau. mai pulin eviir mulfumirea interioard ce se poate obline atunci cind cireugegte si fie in aconCcu adevdratele lui sentimente. iar educalia trebuie sd le hrtrneasci in loc sd le ignore sau si le frustreze.. dar includea gi capacitatea spafiald. de abilitatea fu:r proiect scoatein evidenli faphrl cd talente precum cel al lui ]udy .si. Proiectul Spectrum recunoagteci repertoriul capacitd. ci un spectru larg de inteenle cu gapte posibilitdfi. care ne-au implrlit intre cei care au fost indreptali k gcoli tehnice gi facultate gi pinl la cele preuniversitare. pe o parte. Ar trebui si petrecem mult mai pulin timp pentru a-i inregimenta pe copii 9i mult mai mult ajutindu-i sX-giidentifice talentele date de Dumnezeu 9i sd 9i le cultive. inteligenla ver{ 9i logica matematicd.sebazeazdpe o nofiullmitati a inteligenlei. in care sd fie mu$umit 9i competent. Acest lucru a durat decenii.coala devine un factor important gi ir .

56

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptepte o prostie

57

adici aceeain care fudy excela la doar patru ani. Acest punct de vedere care prezintd multele falete ale inteligenlei oferd o imagine mai ampl5 asupra capacitdfii copilului gi asupra potenfialului stru pentru reugit5 decit IQ-ul standard. Atunci cind elevii Programului Spectrum au fost evaluagi conform Scalei de Inteligenld Stanford-Binet - cirdva, standardul de aur al testelor IQ - gi, din nou, conform unui set de intrebXri ce urmdrea str mdsoare spectrul de inteligenle aga cum le definise Gardne{, nu au existat legituri semnificative intre rezultatele copiilor la cele doud testee.Cei cinci copii cu cel mai mare IQ (intre 125 9i 133) au dezviluit diverse profiluri ir raport cu cele zece trdslturi importante misurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre cei cinci copii ,,cei mai degtepli", conform testelor IQ, unul era foarte bun in trei domenii, trei in doud 9i cel de-al cincilea coresPundea doar uneia dintre tris5turile importante ale Spectrum. Aceste puncte tari erau impdrlite astfel patru dintre punctele tari ale acestor copii erau plasate irn domeniul muzical, doud in domeniul artelor vizuale gi unul in inlelegerea sociali, unul in logictr 9i doud in limbaj. Nici unul dintre ceipinci copii cu IQ-uri mari nu erau ,,tari" in ce privegte migcareaTizicd, cifrele sau tehnica; migcarea fizicd 9i cifrele erau chiar punctele slabe in cazul a doi dintre cei cinci. Concluzia lui Gardner a fost ci: ,,scala de inteligenld Stanford-Binet nu putea prezice reugita la nivelul activit5lilor Spectrum." Pe de alti parte, rezultatele la Spectrum le-au dat pirinlilor 9i profesorilor un indiciu clar referitor la domeniile fali de care copiii vor arlta un interes spontan gi in care se vor descurca indeajuns de bine, incit sd dezvolte o pasiune care intr-o buntr zi sI ajungd dincolo de pricepere, ctrtre mdiestrie. Gindirea lui Gardner referitoare la multiplicitatea inteligencontinui sd se desfdgoare.La zeceani dupi publicarea teoriei lei sale, Gardner a oferit aceste rezumdri pentru inteligenlele personale: de a-i inlelege pe ceilalfi: estecapacitatea Inteligenla interpersonald cum se poate cooperacu ei. ce anumeii motiveazi, cum lucreazd, Agenfii de vinziri, politicienii, profesorii, medicii de clinicd 9i liderii ieligiogi cu o influenli clari cel mai adeseasint indivizi cu un grad ridicat de inteligenli interpersonald.Inte[genta intrapersonacorelat{,orientatdspre interior. Esteaceaca1i... esteo capacitate pacitatede a iorma un model plin de acuratele9i de veridicitatea sinelui 9i de a fi in staresdfolosegtiacestmodel Pentru a ailiona eftcientin viatd.lo

Intr-o altAinterpretare, Gardnerobserva ci miezul inteligenpresupune,,capacit5file de a discernegi de a tei interpersonale rdspundein modul cel mai nimerit la st5rile, temperamentele, motivaliile gi dorinlele altora". La inteligenla intrapersonali, cheia cunoagteriide sine, el mai include ,,accesul la propriile Fentimente,capacitateade a discerne intre ele gi de a le stipini h cilduzirea comportamentului"ll. SPOCKVS.DATA: ATUNCI

cf^rDcrrNoAtrEREA Nu ESTE DE4 rNs
Exist5 o dimensiune a inteligenlei personaleindelung scoaedin evidenfd,dar pulin explorati in studiile lui Gardner:rolul Tmofiilor. Asta sedatoreaztrpoate gi faptului cd, agacum imi sugeraGardner,lucrdrilesalesint determinate profund de un model al minlii cognitiv-gtiinfific.Astfel, punctul stru de vedere Bsuprainteligenlelor pune accentul pe cognitiv -tnfelegerea de tine gi a altora in ce privegte motivafiile, obiceiurile de munci gi folosirea acestorinformafii in conducereapropriei vieli 9i pentru a te ftrlelegecu ceilalfi. Dar ca gi in cazui domeniului chineslpzic, unde excelenlafizicd se manifesti nonverbal, domeniul gmoJiilorseextinde la rindul s5u,dincolo de limbaj gi de cogpitiv. ; Degi se acordtrun spafiu amplu descrierilorintetigentelor personale din perspectiva rolului pe careacestea iljoaci la nivelul gi lmoliilor al sttrpiniriilor, Gardnergi cei careau lucrat cu el nu gu urmiritin detaliurolul sentimentuluiincazul acestor inteligenasupracunogtinlelordespre sentiment. AceasS, concentrindu-se poateneintenfionattr lasdneexplorat vastul ocean ftr concentrare d emofiilor, care fac ca viala interioar5 gi relafiile str fie atit de
de constringtrtodre gi adeseafircurcate. De asemenea,

hsd loc descoperirilor atit in sensul in care existtrinteligen!tr in fiFolii, dar gi tr sensulin careinteligenla poate fi datil enofiilor. Accentul pus de Gardner pe elementelecognitive la nivelul
lelor personale reflectd zeitgeist-ul psihologiei care i-a

t punctelede vedere.Accentulexagerat pe carepsihologia
p-une pe cunoattere chiar gi in domeniul emoliilor este in part datorat unor capricii din istoria acesteigtiinfe. Pe la iumitltea secol, psihologia la nivel universitar a fost dominati de viorigti, duBd modelul lui B. F. Skinner, care considera cd comportafirentul poate fi perceput obiectiv din exterior 9i, prin grmare, poate fi studiat cu acuratefe gtiinfificd. Behaviorig-

58

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptept e o prostie

59

tii au reglementat toatd viala interioard, inclusiv emofiile, care nu era la indemitra gtiinlei. Apoi la sfirgitul anilor L960,a apdrut ,,revolufia cognitivtr", accentul in psihologie indreptindu-se asuPra registrelor minta}e, al stocdrii de informafii gi al naturii inteligenlei. In continuare ins[ emoliile nu puteau fi abordate. Teoria tradilionalI accePtatl de savanfii cognitivigti considera inteligenfa ca fiind rezultanta unui proces la rece al faptelor. Totul este hiper-rafional, precum Mr Spock dtn Star Trek, arhetrpul octelilor informafionali lipsili de orice fel de sentimente 9i care trtrupeazi ideea ci emoliile nu au ce cduta la nivelul inteligenlei, ele doar stricind imaginea unei vieli mintale. Savanlii cognitivigti care au imbr6li9at acest punct de vedere au fost sedugi de calculator ca model operativ al minlii, uitind cd in realitate materia creierului este scXldatd intr-o budinci dezordonatd pulsind de produse neurochimice gi nu se apropie in nici un fel de siliciul ordonat gi aseptic din care a lignit metafora cdlduzitoare pentru minte. Modelele predominante care circuli printre savanlii cognitivigti referitor la felul in care mintea proceseaztrinformalia au fost lipsite de recunoagterea faptului ctr ralionalitatea este ghidatd - 9i poate fi biruitd - de sentimente. Modelul cognitiv este in acest sens'o privire sirlcittr a minfii, adicd una care nu reugegtesd explice Sturm und Drang'ul sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a rlmine la aceastl viziune, savanlii cognitivigti au fost hevoifi, ei in9i9i, sf, ignore relevanfa pentru modelele minlii create de ei a sPeranlelor personale gi a temerilor, a neinlelegerilor in cisnicie sau a invidiilor profesionale - ei au indeptrrtat sentimentele care dau savoare vielii dar 9i momentele de criztr gi care, in fiecare clipd, influenfeazd exact iir mdsura in care (cit de bine sau cit de slab) sint prelucrate informaliile. Versiunea gtiinlificl unilaterali conform cdreia ar exista o care a clliuzit ultimii via!6 mintali fdri influenle emolionale optzeci de ani de cercettrri asuPra inteligenlei - se schimbi treptat, pe misurd ce psihologia a inceput sX recunoascl rolul esenfial al sentimentelor in gindirg. Precurh personajul Data din Star Tiek:generaliaurmdtoare,psihologia incepe sd aprecieze puterea gi virtulile emoliilor la nivelul vielii mintale, dar 9i primejdiile pe care le reprezinti. La urma urmei, a9acum vede Data lucrurile (spre marea lui mirare, in mXsura in care poate simli a9a ceva), logica lui rece nu reugegtesI glseascd solulii umane'Urfla'

ul nostru este cel mai evident la nivelul sentimentelor. Datncearcd sd simt5, dindu-gi seama cd rateazd,ceva esenlial. El a p.rietenie 9i loialitate; precum Omul de Tinichea dnVrdjitodin Oz,lui ii lipsegte o inimd. Lipsindu-i simpl liric ce insosentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu o mare rzitate tehnicd, dar fird a trdi pasiunea. Lec,tia dupd care tinjegte sint tocmai valorile mai inalte, cele ale sufletului ic - credinfa, speranfa, devotamenful, iubirea -, care cu desdvirgire unui punct de vedere rece, strict cognitiv.

imbogdfesc;un model mintal care le ignortr este unul Atunci cind l-am trtrebat pe Gardner despre accentulpe catlpune pe gtrdurile asuprasmtirrrentelor siu pe metacunoagmai mult decit pe emolii insele, el a recunoscutctr a avut
sd abordeze inteligenla din perspectivi cognitivtr, dar r spus totodatd: ,,Cind am scris prima dat5.despre inteligenpersonale, de fapt aorbeamdespre emofii, in special potrivit mele de inteligenld intrapersonald - una dintre compofiind acordarea din punct de vedere emofional cu'sine. sentimentelor viscerale sint cele care devin esenliale inteligenta interpersonald. Dar atunci cind a fost dezvolin,practicd, teoria multitudinii inteligenlelor a evoluat, conmai mult pe metacunoagterel'7 adiia pe congtienprocesului mintal al cuiva - ,,gi mai pulin asupra irtregame a capacitdlilor emolionale." Chiar 9i aga,Gardner apreciazd importanla cruciald a acestor itdli emolionale gi relalionale aflate labaza vielii. El sublicd: ,,Mulfi dintre cei care au un IQ de L60 lucreazd pentru

cu un IQ de 10Oin cazul in care cei dintii au o slabtrintelitd intrapersonald,iar a celor din urmtr esteridicat5. ln lumea
.nu existd o inteligenld mai importantii decit cea interperDacf, n-o ai, nu vei gti cu cine sd te cdsdtoregti, ce slujbd iei g.a.rn.d.tebuie sd ne formdm copiii la nivelul inteligenpersonale ircd din 9coli."

EMOVILE POT Ft INTELIGENTE? . , Pe4tru o infelegeremai complettr a felului fir cares-ar putea
asemenea pregdtiri la nivelul copiilor, trebuie si ne oprim gi altor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner - cel mai

ru fiind psihologul de la Yale,Belefg4lgv_Cy carea reugit sd

60

Natura inteligenlei emolionale

Ctnd afi deptept e o prostie

6l

prezinte in detaliu felurile tr care putem da inteligen!tr emofiilor noastrel2. Acest efort nu este unul nou; de-a lungul anilor, chiar gi cei mai invergunafi teoreticieni ai IQ-ului au ircercat uneori sI aducX emofiile in zona inteligenfei, flrd a socoti cd intre ,,emofie" gi ,,inteligenld" existl o contradicfie inerentl in termeni. Astfel E.L. Thorndiken un eminent psiholog care a avut la rindul s5u un cuvftrt de spus in popularizarea noliunii de IQ in anii 1920 gi 1930,propunea intr-un articol dinHarper's Mngazine ideea cd un anumit aspect al inteligenlei emolionale, inteligenla ,,sociald" - car€ este capacitatea de a-i irlelege pe ieilalfi ,,9i de a acliona cu inlelepciune in relaliile interumane" - este ir sine un aspect al IQ-ului unei persoane. Alli psihologi ai vremii au acordat o conotalie mai cinicd inteligenlei sociale, considerind-o capacitatea de a-i manipula pe ceilalfl - de a-i determina sd factr ceeace vrem, indiferent dacl sint cu adevdrat dispugi sau nu. Dar nici una dintre acesteconceptualizdri ale inteligenlei sociale nu i-a influenlat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in 1960,a apdrut un manual de o mare importan!5, care cuprindea teste de inteligenlX ce declarau inteligenla socialtr drept un concept,,inutil". Dar inteligenfa personalS nu poate fi ignoratd tocmai pentru ctr are o laturd inttritivtr gi una de bun sim!. De exemplu, cind Robert Stemberg, alt psiholog d9 la Yale, le-a cerut oamenilor sd descrie o,,persoantr inteligentS", capacitSlile de a se descurca in practicd se numdrau printre prindipalele trdstrturi incluse pe listd. Studiul mai sistematic al lui Sternberg l-a fdcut sd revintr Ia o concluzie a lui Thorndike: anume cX inteligenla sociald eSte altceva decit inteligenla academictr gi cd este o parte extrem de importanttr in a-i face pe oameni si reacfioneze bine in situaliile practice cu care sint confruntali fur viaftr. Printre inteligenlele practice care sirt, de exemplu, foarte apreciate la locul de munctr, se numdrd gi acea sensibilitate care le permite managerilor eficienli sX intuiasci mesajele implicitel3. in ultimii ani, un ttumhr tot mai mare de psihologi au ajuns la concluzii similare, fiind de acord cu Gardneq,gi anume cX vechiul concept de IQ, care se concentreazd pe lingvisticd 9i matematici 9i care reprezenta un factor predictiv al succesului la gcoali sau ca profesor, fir cazul in care testul IQ era trecut cu bine, s-a dovedit cd este din ce in ce mai ineficieirt, pe mXsurd ce viala igi continud cursul dincolo de porlile instituliilor de invS: limint. Acegti psihologi - printre care se numdrl gi Sternberg

rlovey - au ircercat sd-gi formeze o imagine mai largd asuinteligenfei, reinventind-o la nivelul necesitSlilor pentru refurviald. Pe aceastdlinie se ajunge din nou la aprecierea la valoare a inteligenfei ,,personale" sau emofionale. Salovey include inteligenlele personale ale lui Gardner in defia de bazd pe care a dat-o inteligenlei emofionale, extinzind capacitdli la cinci domenii principalela:

personale. emoliilor C,@ oCtfrioagterea unui sentimentatuncictndel apare - estepiatra de hoagterea
. Aga cum vom emo in Capi[, capacitatea de a supraveghea sentimentele d_e la un Ino-

de o imp;rtmre !q e!tu!-egte

o'rntelesere de srne.

rva

noastrli-iEntimenta ne lasa
i ai existenlei personale, avind un sim! mai sigur asupra in care reaclioneazi tr privinfa deciziilor pelsonale de -

cu carese cdsetoresc pirl la slujbape caregi-oiau.

',scutura

incapacittrlii de a avea acestecalittrli emofionale mentale.C-e-tg1lg"nU*l91r9'.e--q9s-4..pS-l!4phSe-s-c

5 va examina capacitatea de a ne calma, de anxietate, de depresie gi.de irascibilitate - gi

fie !gsE9_fslj11q!!ee tientiza$i-sepesilelgl de,a-S9r!-sllglqgnf

tltg!"eers"Blgllqu.dSZag]1glri turvremeceace*i*dippsrari,
care exceleazdin aceastddireclie se pot reechilibra mult mai fir urma obstacolelor 9i a necazurilor din via!5..

il Motiaarmdesine. Aqacrun vom artrtain Capitolul 6, punerea in serviciul unui scop este absolut eseirlial pentru a-i
atenfia cuvenitd, pentru motivarea de sine, pentru stdpi,gi creativitate. Autocontrolul emolional - aminarea recom-

5lgqline_btg.$F$llilor'-3stalab.azarsugltelorde

elul. Capacitatea de a h ,,pe faz6" duce la performanle iegicomun in toate domeniile. Cei care au aceastd capacitate

tendingastrfie mult mai productivi 9i mai eficienli in tot ceea &ttreprind. ':Recrnwtereaemoliilortn ceilalfi.Empati4 o alti capacitate pe baza congtientizdrii de sine emofionale, este tl se clddegte
mentul ,,capacitdlii de inlelegere a celorlalli". Capitolul 7 investiga rXddcinile empatiei, costul social al surzeniei emogi motivele care duc de la empatie la altruism. Cei care

62

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi degtept e o prostie

69

sint empatici sint mai atenli la semnalele sociale subtile ce indicd de ce au nevoie sau ce vor ceilalfi. Aceasta ii face sd fie mult mai potrivili pentru profesiunile care presupun grijafalE de ceilalgi, cum ar fi profesorii, agenfii de vinztrri sau cei din domeniul managementului. 5, ,Maneatarea relafiilor. Arta de a stabili relafii inseamni in mare parte capagitatea de a gestiona emofiile celorlalli. Capitolul S se ocupd de competenla sociald, dar 9i de incompetenla la acest nivel gi de capacitXfile specifice imphcate. Acestea sfurtcapacitdfile care contribuie la o rnare popularitate, la spiritul de conducere gi la eficimld in relafiile interpersonale. Cei care exceleazd fir aceste abilitdli se deFcurcX bine in tot ceea ce irseamnd interacliunea pozitivi cu ceilalli; acegtia sitrt adevdrate vedete pe plan social. Evident cd oamenii au capacittrli diferite in fiecare dintre aceste direcfii; unii dintre noi, si zicern, igi pot stdpini mai bine propria nelinigte, dar sint relativ incapabili si calmeze pe altcineva la suptrrare. Baza nivelului capacitdlii noastre este fdrd indoiald determinatd neuronal, dar aga cum vom vedea, creierul este extrem de plastic, invtrfnd mereir. Lipsurile la nivelul capacittrlilor emolionale pot fi remediate: agadar, in mare mdsurtr, in toate aceste direcfii conteazd obiceiurile gi reacfiile, carb, atunci cirrd se face eforhrl cuvenit, pot fi imbunltdfite.

cuiva in funclie de expresia fefei, aga cum este ea inregistra'Bdzicem, pe o caseti video. Totugi,.folosind o anumitd misuceeace el numegte ,Blasticitatea eului", ceeace este siinteligenlei emolionale (incluzind principalele competenaociale 9i emofionale), ]ack Block, psiholog la Universitatea din Califomia, a fdcut o comparalie intre doutr tipuri

tic pure: cei cu un IQ mareversuscei cu aptitudini emoliomarirs.Diferenlelesint griitoare.
Tipul pur de IQ mare (asta inseamnd ltrsarea la o parte a in-

emofionale) este o caricaturtra ittebcfualului care se
adapta la nivel mintal, dar este incapabiFsdse adapteze la personaltr. Profilurile difertr ugor de la bXrbali la femei. I cu un IQ mare - nu e nici o surprizd - dovedegte o gami de interese intelectuale 9i de capacitili in aceastddi. El este o persoand ambilioasd 9i productiv6,, previzibild,,

toare 9i netulburatd de ingrijortrri in ceeace-l privegte.

tendinla de a fi critic ai condescendent, greu de mul;umit 9i cu probleme sexuale, inclusiv la nivelul experienfei seninexpresiv gi detagat, prevenitor 9i rece emofional. Prin cei care au o inteligen!5 emolionald ridicatd sint echilidin puntt de vedere social, simpatici gi veseli, nu cad pra,femerilor gi trgrijorlrilor care sd-i macine, Au o mafe eapaci-

rQ-uL;"*i,iff#[tR{"!IaNALA:
IQ-ul gi inteligenla emof,onali nu sint competenfe.contradicintelectul cu torii, ci mai degrabtrseparate.Cu tolii amestecXm acuitateaemofionald. Cei careau un IQ ridicat, dar o inteligen!X emolionaldscizutd (sauun IQ scdzutgi ointeligenld emofionald ridicatX) sint, ir ciuda stereotipurilor, relativ pufini. lntr-adevdr, existi o oarecarecorelareintre IQ gi anumite aspecteale inteligenlei emolionale - degi suficient de ingustd pentru a face clar faptul ci, in mare mdsurd, sint entittrli independente. Spredeosebirede testeleIQ familiare, nu existtrdeocamdatX inteligenlei emolionale" gi nici un test caresdstabileascd ,,6;corul s-ar putea sdnici nu existevreodatl. Degi existtrample studii referitoare la fiecarecomponentl in'parte, unele, cum ar fi empatia, sint mai bine testateprin mostrele abilitllii propriu-zise ale uriei persoane- de exemplu, punirad-ostrdetermine sentimen-

in relaliile lor. Viala lor emolionali este bogati 9i nor; ei se simt bine cu ei insigi gi cu ceilalli gi cu universul soln care trdiesc, Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de agteptat, ircredere insint fluente ilr exprimarea gindurilor, apreciazl chesintelectuale gi au o larga gamd de interese intelectuale gi De asemenea, au tendinla sd fie introspective, pradd negi lucrurilor care le macind, sentimentului de vinovilie sX-gi exprime minia deschis (chiar daci o fac indirect). Femeile inteligente din punct de vedere emolional, din con, au tendinla de a fi categorice, de a-gi exprima sentimentele d direct 9i de 4 alEeao pdr€re pozitivd despre ele insele; are un sens p-entru ele. Ca gi beiba.Ei, ele sint simpatice 9i igi exprimi sentimentele in mod potrivit (9i nu iegiri pe care si le regrete ulterior); se adapteizd bine stre. lnclinalia spre viala sociald le face sd stabileascd cu ustrnoi relafii; se simt destul de bine cu sine qi strt vesele,

de a sededicatryp ;i suflet oamenilor9i cauzelctlot, de a-gi na rtrspunderi;i de a aveaun profil etic; sint inlelegdtori9i

64 N atur a in t eligenl ei emol ion aIe spontane 9i deschise la experienle senzuale. Sigur ctr acesteportrete sint extremele -in fiecare dintre noi existtr un amestec de IQ gi inteligen!5 emolionald la anumite niveluri.. manente acordate stdrilor interioarei.Cunoagte-te pe tine insufi" face referire tocrrrai la ce este esenlial in inteligenla emofionalS: congtientizarea iilor sentimente fir momentul in care ele apar. $i totugi..a spuscdlugtrrul. r . inclusiv emoliile2.Acesta realitatea in spusele maestrului care igi indreptase atenlia miniei ce-l cuprinsese. pentru a se referi la congtientizarea acestui proin sensul unei atenfii prefer termenul cangtientizare-de-sine.a bdgat ij.i ia din teactrgi a zbieral . ln cadrul acestei congtientiziri autoreflexive. Dar ele oferd o privire instructivd referitoare la fiecare din aceste dimensiuni.n-are rost str-mi pierd vremea cu unul ca tine!" i Simlindu-se ofensat.a fdcut o plecdciune9i i-a mulgumit ctrluglrului ci luminat.. lndemnul Socrate: . samuraiul s-a linigtit.lar acesta Congtientizarea brusctr de cdtre samurai a stirii agitate in cage afla ilustreazd diferenla covirgitoare intre a fi cuprins de un ntiment 9i a deveni congtient ctr poli fi inghilit de el. in teacd. Spre deosebire de femeile doar cu un IQ ridicat." calm cdlugdrul. Psihologii folosesc un tertnen destul de ponderat. Ctrlugdrul instr i-a rdspunscu dispre!: . Pind la un anumit punct.Uluit strconsesteiadul". acesteportrete se contopesc.. gi. fur mod separat. a scosi putea omori pentru obrtrzni. pe tine Cunoagte-te insuti O veche povestejaponeztrvorbegtedespre un rdzboinic saai care l-a provocat pe un maestru Zen sd ii explice ce in. a rtrspuns . esterairJl". ar putea pirea cd sentimentele noastre evidente. prin urmare. o gindire mai atentd ne amintegte insd cd am trecu vederea ceea ce am simfit cu adevirat in legdturl cu un lucru sau cI am reactionat tirziu fald de acestesentimenaflate in joc. samuraiul s-a infuriat cumplit.r nntrrai gi iad. mintea constapi investigheazi experienla in sine.Egtiun i cofan . iLa o primi privire. orice om are o inteligenfd cognitivi 9i una emofional[. rareori sint nelinistite ori se simt vinovate sau se frtrmfirtd pentru ceva. dintre cele doutr. inteligenfa emofionald adaugf mult mai multe calitdli care ne determini str fim cu adevdrat oameni. ale calitifilor fiecdruia..Te-ag asta. . de gindire. pentrucongtientizarea emoliilor. 9i metadispozifie.

Nu te g?ndi la asta acum" .meta": planind deasupra san dedesubtul fluxului principal.Sentimentul pe care il triiesc este unul de minie" chiar in momentul in care el te cuprinde.Inceteaz1t" unui copil a cdrui superare determinat s5-9i loveascdprietenul de joac5. acesta fiind primul pas in cigtigarea unui anumit control. Este.ln care ele apar ii face pe oamenii care procedeazi astfel sd aibl o viziune sofisticatd asupra vielii lor emolionale.acele circuite neocorticale supravegfeazl activ emofia. un canal paralel al congtientizdrii.congtienfi atit de dispozilia in care sintem. nu mediteazd la asta fur toate felurile. acordat spre a identifica gi a numi emofiile stirnite. congtient fatd de ceea ce se intimpld mai degrabE decit a fi preluat 9i pierdut ir acel flux. cit gi de gindurile pe care le avem despre aceastd dispozilie".un observator spectral care nu impdrtdgegte demenla dublului sdu gi deci este capabil de o curiozitate lipsiti de patimd in momentele in care camaradul s5u se zbate.. autocongtientizarea inseamnd sd fim . observarea de sine permite o congtientizare la rece a sentimentelor pasionale sau fulburdtoare. Mayer descoperd cd oamenii au tendinla de a aborda stiluri dlferite de a participa sau de a-gi st5pini emo!ii1e6: atocongtientizarea.Gindurile copilUlui sirt incS fixate pe ceea ce a declangat supdrarea .. Congtientizarea dispoziliilor in momentul r. iar proasta dispozifie nu devine o obsesie. ci gi pe aceeade a incerca sd-fi treacd. Dar Mayer ci aceastl sensibilitate poate la rindul sdu si fie mai calmd. mai ales in zona limbajului. Pe scurt.Autolongtientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor " ptrtimage sau de antipatie:inlelegerea faptului cX. mci cind ii spunem: .. €moliile lor gi nu se simt in stare sd scape de ele. care este .. '' . Mayer considerd ci din mopractice cele doud merg de obicei min'rd in mind: a recunoago dispozilie incorectd inseamnd sd doregti sd o depdgegti. cum ar fi cea a autocontrolului emofional. vorbind despre ea ca fiind o simfire .. in toiul. o fua26. reaclionind exagerat 9i amplificind ceeace este perceput. totugi.. gindurile tipice prin care se exprimd aqtocongtienemolionald le includ pe acestea:. a formulat teoria inteligenlei emofionales. al unor emolii turbulente. dupd cum spune ]ohn Mayer. O asemenea constientizare de sine pare sI necesite un neocortex activat.eul observalsltt . Din punctul de vedere al mecanicii neurale a congtientizdrii. care.gi minia continud sd-l stdpineascd. Mai degrabd este un mod neutru de a menline reflecfia de sine. recunoagtereeste insd distinctd de eforturile fdcute pena ne impiedica si acliondm conform unui irnpuls emotional.nu doar opfiuh de a nu acfiona.atenlie egal flotantd" gi pe care o recomanda psihanaligtilor. ca 9i cum ar fi vorba despre un martor interesat gi care totugi nu reaclioneazS. Ei sint schimbStori .aavea o privire pozitivd asupra viefii.capacitatea congtientizdrii de sine care ii permite analistului s5-gi supravegheze propriile reaclii la spusele pacientului 9i la procesul de liberd asociere pe care-l lese pacientul3... de exemplu.66 Natura inteligenlei emolionale Cttnoagte-te pe tine tnsuNi 67 Aceastd calitate a congtientizirii seamdnd cu ceea ce Freud descrie ca . de parcd dispozi$ile ar fi preluat controlul asupra lor..u caz. psiho- la Universitatea din New Hampshire. diferenla ftrtre a fi miniat de moarte pe cineva 9i a gindi totugi: . se manifestd doar printr-o ugoard distanlare fatl de experienla respectiv5. au sinitate psihologicd bund 9i tendinla de . de sine poate fi vdzutd ca un fel de atenlie nonvd 9i lipsitd de judecili asupra stdrii interioare. fiind capabili si iasd mai ugor din aceastdstare.Existd oameni care adesease simt cupringi de r.Dar btl-a furat juciria!" . care permite o eva: . Aceast5 congtientizare a emofiilor este competenla emofionald fundamentald pe care se clddesc celelalte competenle. Congtientizarea de sine nu este o forml de atenlie care sX se lase purtatd la voia intimpldrii de cdtre emolii. aldturi de Peter de la Yale. Inchiiereatn sine. putem opri lovidar minia lui va continua sd clocoteascd. Cind sint prost dispugi.. O asemeneaatentie abordeazi tot ceea ce se intimpld in stare congtienti cu imparlialitate."+ in cel mai bun caz.. inteligenla ii ajutd sd-9i stdpineascd emofiile.a unei insoliri de cdtre un al doilea sine ..qOnalitate: sint persoane autonome gi sigure pe limitele lor. aceasti subtili deplasare la nivelul mintalului se presupune cd semnalizeazi cd.Ar trebui sd simt aga".. Claritatea referitoare la emolii poate da nagtere altor tr5sdturi de peri. iar pentru autocongtientizare mai restrictivi. gindesc la ceva frumos ca se-mi ridic moralul". ln cel mai rf.ca reaclie la ceva foarte suDegi existd o distinclie logici intre a fi congtient de sentimengi a acliona pentru a le schimba. . Pe scurt.Ceea ce simt Itte furie" oferdun mai maregrad de libertate.Unii psihanaligti ii mai spun gi . William Styron pare str fi descris aceastdfacultate a minlii scriind despre depresiile lui profunde.

68

Natura inteligenlei emolionale

Cunoagte-te pe tine tnsuli

69

gi nu foarte congtienfi de propriile sentimente, drept pentru care se pierd ugor in ele, firtr a le putea contempla in perspectivd. Ca urrnare, nu se strdduiesc prea tare sd scape de aceste stdri proaste, avind impresia cd nu delin controlul asupra vielii lor emofionale. Adesea simt cd sint coplegili gi cd au sc5pat emofiile de sub control. o Acceptarea. Degi aceste persoane gtiu adesea foarte exact ceea ce simt, au insd tendinla sI accepte cu ugurin!6 dispoziliile prin care kec, fdri a incerca si le schimbe. ExistX doui ramuri ale tipologiei celor care accepti: cei care de obicei sintbine dispugi, deci nu strt motivali sd-gi schimbe dispozilia ir care se afltr, 9i cei care, in ciuda limpezimii asupra stirilor lor, sitrt irclinali spre stf,ri proaste, pe care le accepttrintr-o atitudine pasivtr, neficind nimic sd le schimbe, in ciuda disconfortului acest model este intilnit mai ales la persoanele deprimate, care se resemneazdin fala disperirii.

asemenea momente nelinigtitoare, incearcd si-gi distragd ntia. Aceste doud reaclii intr-o situalie limiti au consecinle de diferite pentru felul in care oamenii igi experimentea-

propriile reaclii emofionale.Cei care igi creeaztr o stare de ar fi privali de libertateprin insdgifaptul cXtrateazdtotul de atentigi amplifictrfird strwea propriile reaclii* mai ales starea lor e lipsitd de o congtientizare calmtr. Rezultatul ctr emoliile lor par gi mai intense.Existd 9i dintre aceiacare rctr sd-gi distragd atenfia, nebdgindu-gi in seamdpropriile
gi minimalizindu-gi astfel experienta reacliei emofionale, nu chiar gi dimensiunea in sine a reacfiilor. de la aceste extreme, rezultd cd pentru unii congtien-

emofionald este coplegitoare,in vreme ce pentru algii dactr efstd. Si ne gindim la studentul care intr-o searl
ci in cimin a izbucnit un incendiu gi merge str ia un exgi stinge focul. Nimic neobignuit - in afard de faptul ci

P ATIMAFUL'I I]VDIFERENruL Strne imaginem pentruo cliptrci ne afldmintr-un avioncare zboard de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin, dar pe mtrsurtr ce vtr apropiali de Munlii Stincogi, se aude vocea pilotului: ,,Doamnelor gi domnilor, urmeazi nigte turbulenfe. Vd rugtrm sd vtr intoarceli la locurile dvs. 9i sd vtr puneli centurile de siguranli." Apoi avionul intre in zona de turbulenlg care sint mai rele decit tot ce ali intilnit pfurtr acum - avionul este aruncat in sus 9i in jos gi dintr-o parte in cealaltd precum o minge {e phiA purtattr de valuri. Inkebarea este: ce facefi? Sinteli genul de om canese refugiaztr intr-o carte sau intr-o revisttr sau care continui str se uite la un film, adaptindu-se turbulenfelor? Sau sinteli dintre cei care recitesc instrucliunile pentru cazurile disperate sau care le pindesc pe stewardese pentru a vedea dacd dau semne de panicl? Ori sinteli dintre cei care-gi ciulesc urechile spre a auzi dacd e ceva in nereguld cu motoarele? Oricare dintre aceste rdspunsuri vi s-ar pdrea mai firesc, el este un semn asupra felului in care reacfiondm la stres. Scenariul cu avionul face parte dintr-un test psihologic creat de Suzanne Miller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata dacd oamenii au tendinla de a fi vigilenli, preocupindu-se de fiecare detaliu intr-o asemeneasitualie disperatd, sau dacd din contri,

. spre extinctor 9i inapoi el merge normal gi nu aleargtr. ? N-a simlit ctrar fi vreo urgenfi. Itr intimplare mi-a fost povestittr de Edward Dieneq, la Universitateadin lllinois, care a studiat intensitatea oamenii igi trtriescemofiile7.Dintre studiile de cazpe capsiholog le fdcuse,studentul seremarcase prin faptul ci cel mai pufin intens emoliile, din cite persoaneintilnise . Era esenfialmenteo persoantrfdrtr nici un fel de patimi, trece prin via!tr ftrrtr sd simttr mare lucru, chiar gi ir cazul incendiu. Prin contrast,sd ludm gi exemplul unei femei de capdt al spectrului alctrtuit de Diener. Pierzindu-9i t[ pixul preferat a fost distrusl zile intregi. Alttr datd, a fost de impresionattrcitind cd se face o mare vinzare de pantofi redus intr-un magazin costisitor,incit a ltrsat orice altcearuncat in magind gi a condus trei ore pintr la magazinul icago. Diener constati ctrin generalfemeile trdiescatit emoliile pocit 9i pe cele negative mai puternic decit birbalii. Ltrsind
parte diferenlele de sex, viafa emofionali este mai bogatl

cei care observtrmai multe. Sporireasensibilittrfiiemoare drept consecinli pentru aceastd categoriefaptul cI la
micd provocare se dezlinftrie adevlrate furtuni emofioo ahnosfertr de rai sau de iad, in vreme ce ceilalgi, de la exopusd, abia de simt ceva chiar gi in cele mai cumplite im-

70

Natura

inteligenlei

etnolionale

Cunoagte-tepe tine tnsuli

77

OMULFARASENTIMEATIE Gary 9i-a furfuriat logodnica, pe Ellen, pentru cd, d.e9iera un tip ihteligent, atent gi un chirurg care reugise in carierd, nu avea nici un fel de emolii 9i nici un fel de reactie la orice manifestarc sentimentald. Gary putea vorbi strilucit despre gtiinle gi arte, dar cind era vorba de sentimente - chiar gi pentru Ellen amufea. Degi ea se strdduise s5-i stirneascd pasiun-ea,Gary rdmdseseimpasibil gi lipsit de cea mai mici reailie. ,,Eu nu-rni exprim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen l-a trimis cu insistenld. ,,Cind este vorba de viala emofionald',, a mai addugat el, ,,nu gtiu despre ce se vorbesc; n-am sentimentc puternice - nici pozitive, nici negative." Nu doar Ellen era frustratd de rdceala lui Gary: pe m5surd cc i se_ confesa terapeutului, el gi-a dat seama cX este incapabil sI vorbeasci deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai intii, cd nu gtia ce simlea de fapt. Dupd cite igi dddea el searna, nu se miniase, nu se intristase 9i nu se bucurase niciodatds. A9a cum a constatat terapeutul, acest vid emolional i-a fdcut pe_ceiasemeni lui Gary incolori 9i inodori: ,,Ei plictisesc pe toati lumea. De aceeaii gi trimit nevestele la tratament.,, pljtitudi nea emolionald a lui Gary exemplificd ceeace psihiatrii numesc alexitimie, de la grecescul a - care inseamnd ,,lips6',, Iexis, care inseamnd ,,cuvint" gi thymos,care inseamn d ,,emo!ie', . Acegti oameni nu-gi gisesc cuvintele pentru a-9i exprima sentimentele. Intr-adevdr, ei par lipsili de toate sentimentele, degi asta s-ar putea datora mai degrabd incapacitdlii de a-gi exprima emolia decit absenlei totale a emofiei. Aceastd categorie de oameni a fost observate mai ftrtii de psihanalistii care s-au mirat cd existi o categorie de pacienli care nu puteau fi tratali prin nici o metddd, pentru cd nu dddeau sefilne si aibi sentimente, fantezii sau vise colorate - pe scurt, nu dddeau dovadd de o viali emotional5 interioari despre care ar fi putut sXvorbeascie. Tr5siturile cli nice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a descrie sentimentele - ale lor sau ale altora - 9i un vocabular emolional extrem de limitatlO. Mai mult, discem cu greu emoliile intre ele sau de senzaliile trupegti, astfel incit pot povesti cd au nervi la stomac, palpitalii, transpiralii sau ameleli - dar nu-9i dau seama ci de fapt simt o stare de nelinigte. ,,Ei dau impresia cd sint altfel, nigte extrateregtri care au picat de pe o cu totul altd lume gi au fost paragutali in miiloiul

societdli dominate de sentimente", agaii descrie doctorul Sifneos, psihiatrul de la Harvard, care, in 1972, a inventat I de alexitimiell. Alexitimicii pling rareori, dar si cind o se mai opresc. Totugi, sirt foarte incurcali dac5 sint intrece pling. O pacienttr cu alexitimie era atit de supdratd dua vdzut un film cu o femeie ce avea opt copii 9i urma sd de cancer,incit a plins pind ce a adormit. Cind terapeutul lt[gerat cd probabil a intristat-o filmul, fiindci ii amintise de ei mamd care suferea de un cancer ir ultimul stadiu, fea inmdrmurit complet uluiti gi a rdmas fdrX grai. Cind tea intrebat-o apoi ce simte, ea i-a rdspuns ci se simte lrozitor", dar nu gi-a putut clarifica mai mult sentimentele. ad5ugat cI din cind in cind se trezegte plingind, dar nu gtie exact de ce plinge12. este esenla problemei. Alexitimicii nu cd nu ar simfi nimic, dar sint incapabili s5-9i dea seama - gi mai ales 1eexprime - sau sd explice exact ce sentimente au. Le lipsegh mod acut capacitatea fundamentald de a da dovadd de inemolionald, de congtientizare de sine - faptul de a gti ce emolii ne tulburd in interior. Alexitimicii dezmint conceplie a simfului comun potrivit cdreia este mai mult clar ceea ce simlim: ei habar nu au despre ce este vorba. ceva - sau mai precis cineva - ii impresioneazl. intr-atit sd simti ceva, experienfa in sine ii blocheazi gi ii coplegegSeci trebuie evitatd cu orice pre!. Sentimentele ajung la ei, cind ajung, ca o amefitoare nelinigte; sau aga cum spunea care a plirs dupd un film, e vorba despre ceva ,,ingrozi, dar pe care nu-l poate explica, precizind cefel deingrozitor. Aceastd confuzie fundamentalS in privinla sentimentelor pad ducd adesea la vagi probleme medicale, atunci cind realaceste senzalii de disperare emolionalX sint trXite; acest este cunoscut in psihiatrie sub numele de somatizarc re emolional6 poate fi confundatd cu una fizicl (9i este dide o boali psihosomatic5, in cazul cireia problemele emoduc la complicalii realmente de ordin medical).Intr-ade,mare parte din interesul psihiatrilor fald de alexitimici este de a-i deosebi de cei care vin la doctor pentru a cere ajutor deosebire de cei care cad pradd uflei obsesii sterpe de a g5diagnostic medical gi un tratament pentru ceea ce este de o problemd emolionalh.

72

Natura inteligenfei emolionale

Cunoapte-te pe tine insuli

73

In vreme ce nimeni nu poate spune ince precis ce anume produce alexitimia, dr. Sifneos propune ca explicafie o deconectare intre sistemul limbic Ai neocortex, in special de centrii vor. birii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce am aflat desprc creierul emolional. Pacienlii cu atacuri grave de apoplexie laiare aceasttr deconectare a fost realizattr printr-o operalie chirurgicald cu scopul de a-i elibera de aceste simptome, observa Sifneos, devin insensibili din punct de vedere emolional, asemeni celor cu alexitimie, care sint incapabili sd igi exprime sentimentele in cuvinte 9i sint lipsifi de o via!tr imaginartr. pe scurf degi circuitele creierului emolional pot reacfiona prin sentimente, neocortexul nu poate tria aceste sentimente gi nici nu le poate nuanpli" limbaj. Henry Roth observa in romanul s6u CalI It Sleep !1 (9il-i zicem somn) puterca limbajului: ,,Dactr poti exprima irn cuvinte ceea ce simfi, inseamntr ctr acel ceva ifi aparline." ln mod corolar evident, aceasta este gi dilema alexitimicilor: negtrsindu-gi cuvintele pentru sentimente, nu gi le pot insugi.

sale de dupl operafie. Altfel, concluzia nu putea fi decit

esteun bolnav inchipuit. neurologul la carea mersElliot, a fost 9oAntonio Damasio, !e un element carelipsea din repertoriul mintal al lui Elliot:
nu era nimic in nereguli cu logica sa, cu memoria, cu atenBau cu orice alttr capacitate cognitivh, Elliot pur gi simplu igi lse sentimentele referitoare la ceea ce se intimplase cu ell3. $i

izbitor era faptul ci Elliot putea povesti hagiceleintimpliri totali, ca gi cum ar fi privit de la disviala sa cu o detagare pierderile gi egecuriledin trecutul sdu - ftrri nici un dram regret sau de tristefe, de frustrare sau de minie fa!tr de nelui Elliot decit Elliot insugi. impresionatde povestea Damasio a ajuns la concluzia ci aceasttrnecongtientizare avea drept surstr indeptrrtarea odattr cu tumora de creier pi a unei plrti din lobii prefrontali. Ca urmare, interchirurgicaltr a ttriat legitura dintre centrii de jos ai creieemofional, tn special nucleul amigdalian 9i circuitele colarle,9i capacitatea de gindire la nivelul neocortexului. Gindilui Elliot devenise una ca de calculator, capabild deci str trealile viefii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio era

IfinNn

SEMrIMEA/TELE I/ISCERALE

Tumora care cregteain spatele frunfii lui Elliot avea dimensiune3 unei mici portocale; i s-a fdcut operalie 9i a fost indepdrtattr. Degi intervenfia chirurgicaltr a fost declarattr o reugitd, ulterior, cei care-l cunoscuseri bine au spus cd Elliot nu mai era Elliot - el suferise o schimbare severd de personalitate. Ctndva, fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era in stare sd-gi linl slujba. Solia l-a pdrdsit. El gi-a investit economiile in afaceri pdguboase 9i a sfirgit prin a locui in dormitorul pentru oaspe,tidin casa fratelui sdu. ln cazul lui Elliot, intervenise o problemd care ii uimea pe to!i. Din punct de vedere intelectual, era la fel de degtept ca mai furainte,dar nu mai gtia s5-gi drimuiasctr timpul, pierzindu-se in amdnunte minore; igi pierduse simlul prioritililor. Reprogurile care i se fdceau nu pireau sd-l afecteze;fusese concediat din mai multe slujbe de avocaturd. Degi testele de inteligenlX nu detectaserl nimic in nereguld cu facultdlile mintale ale lui Elliot, el s-a dus totugi la un neurolog, sperind sI descopere vreo problemi neurologicS; pebaza acesteiaar fi oblinut unele avantaje finan,. ciare, despre care credea cd i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

prin toatefazelecalculirii unei hottrriri, dar incapabili strdeoalori perrtru diversele posibilitdfi. Fiecareopfiune in era una neutrtr.Acestralionamenttotal lipsit de orice imemolionald era esenla problemei lui Elliot, sau cel pulin

t;

Acest handicap 9i-a ftrcut simliti prezen,tagi irn hotdririle de "il cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sd aleagd o zi gi o ord

a sentimenteiga btrnuiaDamasio:o prea pulurd congtientizare pe Elliot strproducdun ralor salein raport cu lucrurile il ftrcea lonament gregit. pentru urmitoarea programarea lui Elliot, rezultahrl a fost o nultitudine de nehotlriri: Elliot gisea argumentepro 9i contra h cazul fiecdreizile 9i ore propuse de Damasio,dar nu putea llege intre ele.La nivel ralional, aveamotive perfectlogicepena obiecta sau de a acgeptapractic orice moment pentru proNumai ci lui Elliot ii lipsea acel sim! a ceeace simleain cu oricare dintre acestemomente. Lipsindu-i congtienrea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de preferinle.

I

Di" nehotdrirealui Elliot putem invila o leclie esenfialX, 9i
me aceeaa rolului crucial al sentimentelor atunci cind navi-

din via!6. In ,gtrmpe acestnesfirgittorent al deciziilor personale
Vreme ce sentimentele puternice pot face prdpdd in rafionamen-

74

Natura inteligenlei emolionale

,

Cunoagte-te pe tine insuli

75 decit allii frica sau

te, Iipsa congtientiz5rii sentimentelor poate fi ea dezastruoasd, 9i mai ales atunci cind trebuie sd cintdrim hotdririle de care depinde in mare parte soarta noastrl: ce carierd sd urmdm, dac5 si rI_ minem intr-o slujbi sigurd sau si ne mutdm la una mai riscantd dar 9i mai interesantS, cu cine sX iegim in orag sau cu cine si ne cdsdtorim, unde sd trdim, ce apartament sX inchiriem sau ce ca_ sd sd cumpdrdm - 9i agamai departe. Asemenea hotdriri nu pot fi bune dacd sint luate doar ragional, ele presupun 9i un sentiment visceral 9i inlelepciunea emofionaH idunaH din experienfele trecute. Logica formalX nu poate funcliona de una singure cabazd. pentru a hottrri cu cine sX ne cdsltorim sau in cinle si avem incredere sau ce slujbd sd ne ludm: acesteasint zone in ca_ re raliunea f5rd sentiment este oarbi. Semnalele intuitive care ne cdlduzescin asemeneamomente apar sub forma unor valuri aclionate limbic din viscere, pe care Damasio le mai numegte 9i ,,marcatori somatici,,,,uu *ui birru zis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alarmi automat5 care de obicei atrage atenlia asupra unui pericol potenlial presupus de o anumitd acfiune in desfdgurare.iel mai adesea, acegti marcatori ne indepdrteazd de o alegere impotriva cdreia sintem avertizali de experienla anterioard. Totodati, ei ne pot avertiza 9i cind apare o ocazie excelenti. De obicei, pe mo_ ment, nu ne amintim exact ce anume a dus la formarei senti_ menfului negativ; nu avem nevoie decit de un semnal cd o po_ tenlial5 perseverare trtr-o anumiti direclie poate fi un dezastiu. De cite ori apare un asemenea sentiment visceral putem sd re_ nun!5m imediat sau sd continudm cu mai multd incredere, ast_ fel incit multitudinea de alegeri sd devinx o matrice decizionali mai ugor de manevrat. Cheia unor decizii personale sdnltoase este simplX: sI fim in acord cu sentimentele noastre. G O LIREA INCONSTIENTULUI Vidul emolional al lui Elliot sugereazl c6, existd un spectru de abilit5li de a simfi emoliile pe misurd ce ele apar. Conform logicii neurogtiinfei, daci absenfa unui circuit neural duce la o deficientd a unei anumite abilitdfi, ahrnci relativa putere sau sldbiciune a aceluiagi circuit din creierele intacte ar irebui sx ducd la niveluri cor.nparabilede competenl5 in ceea ce privegte acea capacitate. In termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale tn acordarea emofional5, ea sugereazd cI din motiv-e neurologice

pnii dintre noi sesizdm cu mai mare ugurinli

deci sintem mai congtienli de noi ingine din punct de emofional. S-ar putea ca 9i talentul pentru introspeclia psihologicd sd !iill de acelagi circuit. O parte dintre noi sirtem mai bine acordali ctr modurile simbolice specifice minlii emofionale: metafora 9i fuibetul, alXturi de poezie, ctrtece 9i fabule, toate sint in limbafUl inimii. La fel sint visele 9i miturile, ir care asocialia dezldnpitd de idei determind fluxul narativ, fiind intdritd de logica lhinlii emo,tionale. Cei care se afld intr-un acord firesc cu propriul glas al inimii - cu limbajul emoliei - sint cu siguranld mhi apli de a exprima mesaje,fie cd estevorba de romancieri, de hxtieri sau de psihoterapeufi. Acordarea interioar5 ii face sI fie ihai talentali in a da glas ,,inlelepciunii subcongtientului" - irtrdit al viselor noastre si al inchipuirilor noastre, simbo! care intrupeazi cele mai profunde dorinle ale noastre. Congtientizarea de sine este fundamental5 in pdtrunderea ic5; aceastaeste facultatea mintald pe care vrea sd o faputernicd psihoterapia. Intr-adevir, pentru Howard Gardner, ul de inteligenld intrapsihicd este Sigmund Freud, marele f al dinamicii tainice a sufletului. Aga cum o spunea foarclar Freud, mare parte din viala emolional5 este incongtienti; f€ntimentele care ne frdmintd interior nu trec intotdeauna pracongtientizdrii. Verificarea empiricd a acestei axiome psihoprovine din experienle asupra emoliilor incongtiente, Ctrmar fi remarcabila descoperire ci oamenii i9i formeazd prefefe pentru lucruri in legdturd cu care nici mdcar nu-9i dau seacd le-au mai vdzut. Orice emolie poate fi - gi adesea9i este inconstientd. lnceputul psihologic al unei emolii se declangeazl de obicei inte ca persoana respectivd sd fie congtientd de sentiment in De exemplu, atunci cind celor care se tem de gerpi li se arattr o imagine cu gerpi, senzorii din pielea lor vor detecta transpicare s-a pornit ca sefiln al nelinigtii, degi ei suslin ci nu simt o teami. La aceste persoane transpiralia apare chiar 9i cind imaginea unui garpe este prezentatd atit de fugitiv, nu congtientizeazd exact ce au vdzut, dar ei incep deja sd se inigteascX.Aceste emolii precongtiente continud sd se formein final devenind suficient de puternice pentru a se transforin congtientizare. Astfel, existd doud niveluri de emofie, cel

Romanii gi primii cregtini aveau s-o numeascetunperantemperare. extremele.sttrpinireaemoliilor tulburdtoare este cheia imlrii cu viala emofional5. a-!i conduce gi de inteligenla .in miezulinimii. Scopul echilibrul gi nu o trdeplrtare a emofiilor: fiecaresentiment irte are valoarea9i semnificalia lui. de a facefali furtunilor emofioin cale de cdhe Soarttr9i de a nu deveni I carene sfilt scoase virtute incd de pe de patimi a fost ltrudatca o adeveratd lucru senluneasophroacest greaca veche.ln felul aceita. si fii fericit tot amintegte oareclun de acele insigne cu chipuri zimbitoa- iare erau la modi ir anii 1970. devin patologice. ca in cazul rrcsiei demobilizatoare.-o repezindu-se la ceilalli ftrri nici un motiv. Cind emoliile sint prea titcute. Precum Hamletpentru prietenul siu Horatio W Faptul de a ne putea stdpini. Netnrobit dcpatimi. De exemplu. Momenhrl in care o emofie devine congtienttr marcheazd inregistrareaei caatarein cortexul frontalla. suferinla poate tem. Emofiile care clocotesc sub pragul congtientiztrriipot avea un impact puternicasuprafelului in carepercepem gi in carereacliontrm. gi-amsd-lport In inimd.specialistln rc[. Dar de firdattrceii estecongtientizattr aceastdreacfie.ln echilibru 9!inteviata. O viald lipsitl de pasiufi o plictiseali'pe vastul tdrim al neutralitdfii gi o izolare fabogl. te port. al furiei tur- al agitafiei nebune. schimbindu-gi perspectivagi dispozifia. adicd ablinere de' la excesul emofional.pera sufletul' . Dar aga cum observa chiar Aristotel.ia viefii insfui.At fi multe de spus in privinmei contribulii constructive a suferinlei la viala creatoare9i .poate evalua din nou lucrurile gi hottrrdgtestrse scuture de sentimentele cu care rtrmdsese de la inceputul zilei. sint emoliile potriaite. ele duc la plictis gi la cind sint scdpatede sub control 9i se ajunge la extregau sint de prea lungd durattr.o persoani enervatdde o intilnire nepltrcuttr ce i avut loc cevamai devremeesteirascibildoreintregi dupd aceea.. Evident de prea lungi durati .degi aceastilipsd de congtientizare o sufocd gi ii dicteaztr replici tiioase.grija me". simjigneasci gi findu-sejigniti cind nimeni nu intenlioneazAsd.emoliile prea intense echilibrul.. capacitatea de a sescuturade o proasttrdispoiigie. ffi inrobit de patimi Norocile cei gi patimi chibzuieli Ce-mbindbine lncit nu sintsubmtnaSoartei fluiet Dd-miinsu! Din ure cintdeacumarea. itr-adevtrr. al nelinigtii coplegitoare.odattr ce e inregistrattr de cortex . lui Platon.76 N atura in t eligenl ei emo! ion aIe congtient gi cel incongtient. agacum aveastr traducl PageDuBois.chiar dacd habar nu avem cd ele lucreazddeia. S-arputealX nici nu bagede seamtr cit estede irascibiltr9i chiar sd fii surprinstrdactr i se atrageatenfia.congtientizarea de sineemotionaltrdeyinepiatra de temeliea stratului urmdtor de inteligenld emofionald.sentimenteleproporlionale cu inle.ne submineaztr e vorba de a simfi un singur tip de gmolie.

de obicei. ii fac mai pulin vulnerabili la gocurile creierului emotional.puri9ti ai dispoziliilor". strucfura creierului ne arat5 cd foarte adeseaavem pulin sau nici un control asupra momenfului in ca- emofie. aceste mijloace nu intotdeauna eficiente . $i apoi mai existd 9i cei care cautd si fiein dispozilii ne- . Dar atunci cind se pune problema de a infringe categorii mai i-te de proastd dispozifie. sintem ldsali sd ne descurcim cu riile noastre instrumente. dupd pXrerea lor. ajungindu-se la nelinigti )nice. S_a dovedit cX pentru majoritate. mftrii necontrolate. Din pdcate. sau la 7. ingrijorare sau mfirie. Oamenii nu trebuie neapdrat sd evite sentimentele neplicute ca sd se simtd bine.cei ce au grijd de ei.. care dizlocd orice bund dispozifie. tratindu-se pe ei ingigi a9acum ii trateazd. aceste dispozilii cu timpul gi cu multd rdbdare.nafurale" 9i ar ui trdite aga cum se manifestS.. sentimentele foarte intense sint relativ rare.m. prea putemicd a putea fi depigitd fdrd ajutor farmacologic. Aga cum am vd.unii psihanaligti. W. poate deveni o modalitate de a ne face sA ne simlim mai bine.sau cel pulin asta este concluzia la a ajuns Diane Tice. cu usoare kes5riri ir acest carusel emofional. cei mai mulgi ne afldm ?ntr-o zoni de mijloc. tru cX. descoperind cd existd doar o sla6d relalie sau poate nici una intre note sau IQ 9i binele emofional al oamenilor. Dar avem oarecum o idee despre ctt durea- Momentele bune gi cele proaste pot condimenta viata.zut. Atunci cind ajung in fazecele rnai grave gi mai necontrolabile.u episoade de minie cumplitd sau de deprimare se pot simli bine totugi dacd au momente de bucurie iau de feriiire care sd le contrabalanseze pe cele dint?i.eite o incercare de a ne gestiona dispozifia. Aga cum undeva ir fundalul gindurilor existd rln murrnur permanent. cu condilia sd fie pdstrat un anumit echilibru. medicalia psihiatricd o unealtX pentru o gestionare mai bund a viefii. Litiul sau medicamentele mai noi iontrabalansa iceasti depresie p ar alizantl. ele intr6 in zona extremS. indiferent cit ar fi de descu. depresie.sau cel purin acestaeste verdictul in urma studierii dispozifiilor in cazul a sute de bdrbali 9i femei care purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteau dil clnd in cind sd-9iinregistreze emoliile din momenhrl respectiv1.fi indepdrtate. la fel existi gi o fredonare emoflonali constantd. Nu putem spuneacelagi lucru atuncicind estevorbristefe.00 p. sint de increzdtori in sine. O problemd iri cazul manialep-resivilor este cX atunci cind ei se afl5 in aceastdstare. care altemeazi episoade de nebunie ce amestecd haotic euforia gi mania ii cu irascibilitatea gi furia. Dar atunci cind aceste emode mare intensitate gi au tendinla sd depdgeascdun anupunct. in caacestor tulbur5ri emolionale grave. De exemplu. ci doar sX nu scape de sub control lceste sentimente furtunoase. $i totu9i.m. Evident cA oricine poate avea o dispozilie complet diferitX de la o zi la alta. toate emoliile sfurt. cum ar fi ]ohn Bowlby gi D. ca 9i asupra a ceeace urmeazd sd acesteemolii. psiholog la Universitatea Case Western care a intrebat peste patru sute de birbali 9i femei ce ii aplicd pentru a scdpa de asemenea dispozilii nesdnigi cit de bune au fost rezultatele obginute in urma acestor Nu toatl lumea este insd de acord cu premisa filozoficX concireia dispozifiile proaste ar trebui schimbate. atunci cind dispozilia rdmireein medie aceeagide-a lungul mai multor sdptdmini sau luni. treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost niciodatl trapentru aceastXproblemd..00 a. gestionarea emofiilor este o slujbd non-stop: mare parte din ceea ce facem . Tice a desit cd existd gi aga-numilii . incercafi si sunali pe cineva pe pager la 6. aceastaare tendinla sd reflecte in mare cam care este senzalia de bine a persoanei respective. aceiSo/o susfin cI nu incearci niciodatd sd igi schimbe dispozifia. o considerd drept una dintre cele mai importante trnelte psihice. gi de fiecare datd va fi intr-o'dispozifie sau alta. asemenea momente. dar. in ciuda hotdririlor dezastruoase pe care le iau. de la cititul unui roman sau privitul la televizor pind la alte activitlli gi prietenii pe care ni-i alegem. se recurge la medicalie gi rapie pentru a putea. Totul. Arta de a ne calma este un talent fundamental al vie!ii. In teorie. Winnicott. Cei care a. Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi gintem cupringi de emolii. se susfine cd sunetele emolionile pe care le invald sugarii pentru a se calma. unul dintre se{nnele capacitdlii de loreglare emojionald poate fi faptul de a recunoagte ci e vorde o agitalie cronici a creierului emolional. in calculul sufletului omenesc existd proporlii de emofii pozitive gi neiative care determind senzalia de bine .78 . fircit nu v6d de ce ar fi nevoie s5-i aiua. Aceste studii mai confirmi gi independenla emofionalului in raport cu inteligenla academictr.in special in timpul liber .

Nucleul amigdalian . Felurile in care oamenii furcearci sd se scuture de o proasttr dispozifie sint categoric foarte diferite. Dupd care vI claxoneazd o magintr din spate pentru ctr ali incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci str vi se irtimple . chiar o stare de euforie. cum ar fi o rdzbunare cu singe rece sau o revoltd fald de o nedreptate de orice tip. agacum propu- nea Aristotel.80 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 81 pldcute din motive pragmatice: doctorii care trebuie str fie sobri pentru a le da vegtile proaste pacienfilor.nu-l las eu sd scape aga ugor!" Degetele vi se albesc de cit de tare stringeli volanul. Si compardm aceasttr secvenle a miniei care cregte cu un gind mai ingdduitor fa!5 de goferul care v-a tiiat calea:. inima bate mai tare... O asemenea mirie ginditd are mai mult ca sigur. desigur.urmirifi-i cu atenfie pe cei care vin str stringX bani pentru facturi gi care inadins se strtrduiesc se parX cit mai furiogi. cu atit gdsim .Mtria nu apare niciodattr fird motiv. minia este cea mai seducltoare afunci 'clnd este vorba de emo. scurtcircuitind minia. BenJamin Franklin spunea foarte infelept: . dacd ihcercdmsi privim lucrurile 9i . Sau poate ctr a avut un motiv serios sd gofeze a9a de neatent. penhu cI de multe ori minia ne face si ne pierdem conkolul. Intr-adev5r." . entrtrmpreamult asupraunui lucru carene-amfuriat ii d5m la moar5.motive mai iniate" 9i justificlri pentru faptul cX ne-am miniat. sd ne amintim sd avem doar o'mhie potriaitd.tii negative.. minia dd energie.ftrcindu-vi str tremurafi. neocortexul probabil cd indeamhtr la un alt tip de minie. Intreg trupul se mobilizeazd pentru luptd. Dintre toate proastele dispozilii de care oamenii vor sd scape. cind de fapt ali vrea sd il stringeli pe celtrlalt de git.capdt al circuitului emolional.Poatecd nu m-a vdzut. in privinfa manipultrrii dispoziiiilor . sd transpirafi. Tice a descoperit ci reunei situafii in mod pozitiv este una dintre cele mai eficdi de a potoli minia. virsarea furiei este o de catharsis. cd minia ar putea fi complet prevenit5. Fpre deosebire de tristele. o reacfie impotriva imaginii sumbre de pind acum. pentru ctr in rest aproape toatil lurnea se plinge cd este la mila dispozifiilor sufletegti. totul se calmeazd. Ali vrea bi-l omorlfi pe individul acela. Tice a descoperit cd lninia este dispozilia pe care oamenii reugesc cel mai greu s-o Controleze. oricum. gi nu pentru fuge . Un alt punct de vedere comopus. Puterea de seduclie gi de convingere a miniei poate expliprin sine de ce anumite puncte de vedere furceea ce o privegstrt atit de comune: cI minia este incontrolabili sau. Problema este. Dar cazurile in care sirit cultivate dispoziliile nepldcute sint rare. Existtr. .. de exemplu. putea si intre in mine . iar mugchii felei se incordeazi la rindul lor. pentru a da impresia de fermitate in fala datornicilof.deci este bund. intr-un sens pozitiv. de fapt. ln schimb. diverse tipuri de minie.Aga se ajunge la hipertensiune. sau micar si vtr faci sX avefi o minte mai deschisd. care altfel ar lua proporfii. o urgen!5 medical5. ajungind chiar fel de mituria. Cursul gfurdurilor mirioase careadund furia estein mod pofial cheiauneia dintre celemai eficientectride a gdsi o supaimpotriva miniei: subminarea de la bun inceput a convingelr care alimenteazi mfiria.poate fi sursa principald a scinteii de furie pe care o simfim atunci cind un gofer neatent ne pune in pericol.un motiv intemeiat". conducere neatenttr gi chiar la focuri de arrnd pe autostradtr. Cu citne frXmintdm mai multin le:5 cu lucrul care ne-a infuriat. sau cel pufin aga pare.. acel monolog interior de a-!i singur dreptatepe carb il propagXumple mintea cu argudintre cele mai convingXtoare pentru a-!i vXrsa furia. le facd fal6 copiilor rdi de pe terenul de joactr. Dacd ne altd perspectivi.Nenorocitul naibii!"asta inseamnd enorm pentru traiectoria pe carie o va lua minia in cazul fur care acest gind va fi urmat de altele de revoltd 9i rtrzbunare: .. Dar o lecturd a descoperirilor gtiinlifice sugereazd cd toate acesteatitui comune fafi de minie sint prost direclionate." Aceastd frazd ar putea sd tempereze minia gi sI introduci elementul de mil5. ANATOMIAMNIEI Sd zicem cd goferul unei alte magini vE taie calea in mod periculos in timp ce vi aflali la volan pe o autostradd. n-ar trebui str fie controlatd gi ci. Dar rareori apare pentru unul care sX merite.gi sinteli in stare sd explodali de furie gi fali de goferul acesta.$i apoi existtr gi cei care sirt de-a dreptul machiavelici. rniria pare str fie cea mai intransigentd. calculatS. aga cum spunea Franklin.Nenorocitul naibii. Dactr automat gindifi: . Dar la celdlalt . asistenlii sociali care igi cultivtr intransigenla fap de nedreptdli pentru a fi mai eficienli in bdtdlia pe care o duci chiar gi un tinlr a spus ci igi cultivl minia pentru a-l ajuta pe frtrliorul lui sf.

pentru a trece la fapte serioase". jos!" Zillmann a descoperit cX atunci cind trupul este deja intr-o de agitafie. coborind pragul de Ia care este trezittr minia. mama a lipat . care are un efect dual asupra creierului. l a.. Acest val de energie dureazi aproximativ doud minute.. fie cd este vorminie sau de nelinigte. in general. care in urma unei serii de experimente atente a reugit sd facX misurdtori precise ale miniei 9i ale anatomiei minieis. au avut ia si se rXzbune pe complice. in funclie de felul in care crer^erul emolional hotlrigte sd acfioneze.. dindu-i o recomandare despre credeau ci va sluji la angajarea acestuia. impingi:nd periculos cdruciorul ir care se afla sucare acum plingea.lupti sau fugi". escaladind rapid nivelul de trezire psihologicl al i. gi ceva declano deturnare emolionald.m. Excitalia suprarenald gi corticald generalizatd poate dura ore intregi gi chiar zile intregi. Aceasta este ica ce apare atunci cind cineva se irfurie. aceasti stare declangatoarecreatd de adrenocortical explicd de ce oamenii sint mai predispugi la minie.Pu. De exemplu. . Aceste percepfii duc la declangareasistemului limbic.Asta e prea de tot". Ulterior. linind strins in brale cutia cu de porumb pe care era un desen cu Jestoasele Ninja. al unei ameninliri simbolice a respectului de sine sau a demnitdlii personale: atunci cind cineva este tratat nedrept sau grosolarq fiind insultat sau ridiculizat ori frustrat tr urmdrirea unui scop important. fiecare val sporegteceeace t deja.pentru cd. pdlmuindu-l fustr. ca tr cazul mamei de mai sus. de exemplu. Gdsirea ridXcinilor miniei ftr partea de luptd a expresiei . copiii sint prea gIlSgiogi sau fdc prea multd mizerie -.cd explozia furiei este . Aceasti stare poate fi semnalizatd nu numai ir cazul unei primejdii fizice. ci gi. ' ln acel moment. dar foarte apisat: .spuse ea mai tare. In aceastdirgifiecare gfird succesiv care provoaci minia sau fiecare perdevine un minideclangator pentru impulsul nucleului de a crea valuri de catecolamine. care dureaz5 mult mai mult decit energia catecolaminelor. acegti voluntari s-au uitat la un film cale-a ficut pl5cere sau la unul care i-a eneryat. Tiece o secundd inainte sd apard urmigi apoi cel de-al treilea 9.o secvenli de provocdri. O parte din acestval degajd catecolamine.. Intre timp. in timp ce celdlalt bdielel dddea din pi lre ti protesta: .lupti sau fugi" nu e nici o surprizd.. dup6 cum spune Zillmann. ocazie mult mai des intilniti.. ceeace in alte imprejuriri nu ar fi fost suficient pentru a declanga o crizl emofionali.ddbrtzrta" Inrobit de patimi a3 Aceasti descoperire corespunde concluziilor psihologului Dolf Zillmann de la Universitatea din Alabama. fiecare depind o reaclie excitantd care dispare trcet". Zillmann a descoperit cd in toate cazurile minia este declangati de senzalia de a fi pus in primejdie. linfird creierul intr-o stare de alerti gi devenind baza pentru reaclii ulterioare ce pot apdrea destul de rapid. l-a apucat de incheietura miinii 9i s-a grdbit magazin.Lasd-mdjos. de astd datd cuprinnunla. Zillmann ajunge la aceastdperspectivi asupra miniei printr-o observare foarte atentd. Dupi filmul carenu le-afdcut au devenit mult mai furiosi si au dat evaludrile cele mai Minia se clidegte pe mlnie Studiile lui Zillmann par si explice dinamica funcliondrii i drame de familie a cXrui martor am fost intr-o zi cind am Ia cumpdrdfuri. daci inainte a existat o provocare sau o iritare din altl cauzd..d.a. ficind tot felul de re- i nepotrivite. Cind acestaa atejos.Pune-o la loc!" . timp in care pregdtegte corpul pentru o betaie zdravtrntr sau o fugi rapid5. Stresul de orice fel creeaz5 aceastXsecrelie adrenocorticali.lasd-md. ceeace genereazd o rapidd gi episodicd desc6rcarede energie. Apoi. a avut un complice care i-a provocat pe participanlii bdrbali 9i femei ce se oferiserd voluntar pentru experiment. celXlalt copilag care se afla in cdruciorul de turi a ddrimat un borcan cu dulceatd. fiecare in parte creimpuls hormonal. De exemplu.. intr-un studiu. o persoand care a avut o zi grea la serviciu este mult mai vulnerabil5 si ulterior se poate infuria niai ugor acasi . a ingfbcat cutia blielelului de trei ani 9i a aruncat-o in cel apropiat raft. cum ar fi reacfia . Intensitatea rdzb* lor a fost directproporlionald cu felul furcareii influenlase I pe caretocmaii1vdzuserd.. Un gfird care intervine ulterior in acest declansator de: .. suficientX.l oc!" . este extrem de intensd. Md aflam la supermagazin cind am auzit 'o mamd ira spus fiului sdu doar atit.Dar o orealtl". s-a miorldit el. emolia care apare. un alt impuls generat tot de nucleul amigdalian prin intermediul increngdturii adrenocorticale a sistemului nervos creeazi un mediu tonic pentru acliune....82 Natura inteligenlei ernolionale Minia . Zillmann soco.

ai calqrszi. ea i-a spus primului complice care ii provocase cd il cauti cineva la telefon pe hol. In timp ce iegea. Lecfia cea mai durtr de brutalitate cdlduzegte persoana la fapte. de cite ori mi in- 1. Aceastd povestire a fost relatatX de unul dintre subiecfii unudintre cele mai gtiinfifice studii asupra mfuriei.gll alte cuvinte. O cale . asta inseamnd str te distanlezi de celdlalt o vreme. cu cit mai repede. asupra rdzbundrii gi ripostei.mai intens in minie decit la irceput.. dintr-un motiv foarte simplu: greu sI rimii furios cind te simli bine. oamenii devin neiertltori gi nu mai gindesc ralional. nu mai sfurtin stare sd gtrdeascd normal. Impulsul limbic este ascendent.ejtu -Aiflizele lui Zillmann rEferitdare la felurile in care minia sau descregte explicd multe dintre descoperirile Dianei referitoare la strategiile pe care oamenii spun cd le folosesc ricei pentru a-9i potoli minia. avind in vedere cd ele sint cele ce '. Dupd aceea. De atunci.. au hotdrit sd n-o facd totugi.duptr cum se exprima Zillmann. iar duptr citeva ore m-am foitorsspdsit9i aproapecomplet potolit. astfel incit persoana furioasi . ei refuz5 informalia de linigtire.conductr atent).r-miniapropau-gstr sd adioieze. minia netemperati de rafiune se transformd ugor in violen!5. Poate cd o variant5 mai sigur5 este mersul la plimbaexercifiul fizic ajuti gi el la potolirea miniei. Ca gi metodele de . Zillmann constattr cd ea funcfiofoarte bine la nivelurile de minie moderati.pentru cd atunci cind conducem facem praco pauzd (gi Tice mi-a spus cd asta a determinat-o sS. minia poate fi complet scurtcir.furii..el a mai fXcut o remarcd dezagreabil5 gi la adresa ei. procedez la fel 9i mi se pare ci este cel mai bun leac.addpostind iluzia puterii gi a invulnerabilittrlii ce poate inspira gi facilita o agresiune". Minia se clddegte pe minie. intr-o de exemqlu. intre timp. letgeles. Zillmann socotefte ctr existX doui cdi principali de. Exist5 insd un truc.84 Natura inteligenlei emolionale I4robit de patimi 85 ja existent este gi.i9i pierde controlul rational". Continud sd fie un model pentru o a doua posibilitate de minia: psihologia calmtrrii . Acest inalt nivel de excitare Zillmann il definegte ca: . m-am infuriat odatd foarte tare 9i am iegit din casd jurind ci n-am sX mi mai intorc niciodattr. pentru cX apare ce el numegte . Conteazd foarte mult momentul. Atunci cind voluntarilor li s-a dat ocazia sd pltrteascd cu aceeagi monedd (din nou dindu-li-se posibilitatea sd facd o proastd evaluare a candidaturii acelei persoane pentru o slujbd). explicind dupl ce acestaa plecat ci bietul de el era foarte tensionat 9i ingrijorat. cu atit mai bine pentru eficienla dezamorsXrii acestui cerCal mfuriei. intr-adevdr. . a intrat dupd ce voluntarii au fost provocali gi inainte sI apuce sd rtrspundd cu aceeagimonedi.. Mulli oameni ctr aceastdsolulie se poate pune in practiCi mergind la vounei magini . creierul emolional se incinge. nu mai este luatd in calcul. pentru risipirea miniei este de a lua fur stdpinire gindurile care declangeaztrvalurile de minie. gindurile lor se concentreazl. efectuat in . atunci cind li s-a oferit ocazia s5-i plXteasctrcu aceeagimonedd bdrbatului mitocan. iar reevaludrile subsecvente pot alila fldc5rile. Chiar 9i-au exprimat compasiunea pentru situalia lui. In acel moment. Cind oamenii deja foarte infuriafi.cuitati dacd informalia de lini gtire sosegte lia inle c.Asta e prea de tot!" sau ajungind la. Puterea de inlelegere necesard pentni?-dEZi-morsa minia este mai limpede explicatd printr-o alttr serie de experienle ale lui Zillmann. pentru cd nu gtie dacd o sd ia examenele orale pe care unneazd si le dea. intervenfie. Era o frumoastr zi de varl 9i m-am plimbat pe superbele pajigti pind ce linig- tea gi frumuselea peisajului m-au calmat.gi anumesd potolegtiminia sufigien{citsdpoli sirroll gr sromenJpHcUt-pecareil trdiegtidinglin:. In perioada de calmare persozmafurioasd poa- frintr escaladtrrii situaliei ostile. Balsam pentru minie Dupd ce oferd aceasti anaLzf a anatomiei furiei. Aceste informalii de linigtire permit o reevaluare a miniei te de diverse evenimente. gtrsegtec[ aceastd distracfie este extfem de puternicd schimbarea dispozifiei.voluntarii. Dar mai existd gi o posibilitaspecifici de a potoli minia. Ea instr a reacfionat pozitiv.. la nivelurile ute de minie. Intr-uira dintre versiunile acestei experienfe. ei au fdcut-o cu minie 9i satisfacfie. un alt complice. furcare un asistent crescut" i-a insultat 9i i-a -prost provocat pe voluntarii care tocmai fdceau gimnastictr pe biciclet5. spunin: . Calmarea r Crnd aveam treisprezece ani. avind o reaclie dintre cele mai primitive.evalueazd o interacliune care confirmtr gi incurajeazlprimaizibucnire de minie.ircercind sd se distreze.cele mai cumplite n t5!i posibile ale limbii engleze".agteptind ca adrenalina str acolo unde nu mai poate sX deClangezeminia. Una dinke strategiile cele mai teeste sI rdmii singurpind te-so. o femeie. uitind de eventualele consecinle.incapacitatea cognitivtr't .

ca sd agtepte reducerea circulafiei. pentru a-gi rezolva disputa' cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci a fost intrebat cum e mai bine s5-!i stlpinegti minia: . dindu-li senzalia cd egti din nou pe situa.86 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 87 relaxare.. Perioada de calmare nu va apdrea insX daci in acest timp vom continua sd urmdrim girul gindurilor care duc la minie gi dac5 fiecare gind in sine este un mic declangator pentru o adevdratd cascadd a miniei. in timpul exerciliului fizic.N-o . aga cum a constatat Zillmann. trupul igi revine la un alt nivel.. de mai micd intensitate. i proaste da-asiiEitlei-iiea creieruli-i emofional. crNE. goferul incd foarte agimi-a spus: . care s-a gindit sd ajute persoanele ostile care riscd sd contracteze boli de inimd dacd nu-gi controleazd irascibilitateaT..Nu trebuie sd permili nim5nui sd te calce in pi. Odatd ce gindurile sint captate ir acest fel. aceastd abordare funclionind mai bine inainte ca minia sd ajungi furie.. Dar Tice a mai constatat cli exist5 9i alte solulii. ameninlindu-l cu magina.te face si te i mai bine". tirdrul s-a dat deoparte gi a dat un pumn in taxi. Dar nici nu acliona in funcfie de ea. un tindr care traversa strada s-a oprit irn fala maginii. Notele proaste de sdpt6mina trecutd. Tiebuie sd-i rlspunzi cu aceeagi monedi . Una dintre recomandirile sale este ca aceste persoane se foloseascd congtientizarea de sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau ostile. Mult mai eficient este ca oamenii si se calmeze intii gi abia apoi. Nu-mi pot permite cheltuiala asta'.cind psihologii au inceput sd tesefectele cltharsisului gi au descoperit de fiecare dati ci a da liber miniei nu inseamnd a o alunga (chiar dacX din pricina seducitoare a miniei te simli satisfdcut)8' S-ar putea sE 9i unele situalii speciale.. . dar care nu au acelagiefecf este simplu sd continui sd te concentrezi asupra gindurilor care te-au infuriat atunci cind mergi la Mall sau devorezi o felie de tort de ciocolat5. apisind pe accelerator gi pe frind in acelagitimp. in fala acestui pericol mortal. cititul si orice intervine in indepdrtarea gindurilor minioase. existi 9i argumente contra catharsisului. atunci cind reintrtr in repaos..rdul cuvenit" adus celeilalte Persoane/ ceea ce ar -o si igi schimbe pozlliafiri sd pldteascd. filmele.. Tice a descoperit cd d_""jetS-ar"ea11iryelestu una -4ln!$-Sefe de turie impiediizbucnirile moa4itXg_a9_iltmare.eventual. ele pot fi reevaluate.. psihiatru la Universitatea Duke.. tocmai pentru cd acest lucru schimbd fiziologia trupului dintr-o incordare determinatd de minie in destindere gi poate gi pentru cd atenlia este distrasd de la ceea ce a declangat minia. Acest lucru t indicat pini in anul 1950.este uneori o modalide a aborda furia.. Afunci goferul a inceput si ii strige o intreagi coleclie de injurii. in care acest sistem de a da friu miniei funcfioneazd: atunci cind este exprimatd direct cXtre na ce reprezintd linta. ir momentul in care acestaa intrat in trafic." CALMAREA NELINIPTII. sI se cu perioana respectivi.. Fe mdsuri ce am inceput si avansdm... $i ce daci nu imi mai pot perrilrite se-l trimit la studii?. Tice a descoperit cd distracfia ajutd 9i calmeaztr minia: televizorul. strighdu-i sd plece din drum. In sondajul sdu referitor la strategiile prin care oamenii igi stdpinesc minia. . intr-o manierd mult mai constructiv5. Rispunsul a fost o injuriturd 9i un gest obscen. cum ar fi respiralia profundd 9i relaxarea mugchilor. cum ar fi cumpSrdturile sau mincatul. addugafi-le 9i pe cele inventate de Redford Williams. Dar aga cum o sugereazl 9i descoperirile lui nann. nerdbddtor si porneascd. Dar pentru cX minia are o naturI incendiari..tie sau cd indrepli o nedreptate sau atunci cind . Teoria populard susline cd . Elr sA-Ml EAc GRrII? [A. iar astafdcindu-i pe i 9i mai furiogi decit erau. Pe lingi aceste strategii. Ar trebui sd iau bani din fondul pentru facultate al lui ]amie.mdcar te ugurat!" Catharsisul .Nenorocitul dracului!". Eroarea descirciirii Cind tocmai mi urcam intr-un taxi la New York. ]o duc la reparat?.. $oferul. Sportul poate rdcori minia din acelagimotiv: dupd o activare psihologictr intens5.. incd din momentul ilr care se formeazd. a zbierat taximetrisful. .' . l-a claxonat.a da friu liber miniei . Tice a constatat cX atunci cind renii spun cd 9i-au virsat nervii pe Persoana care i-a provoefectul oblinut este o preltrngire a dispoziliei furioase 9i nu re a ei. Puterea capacitilii de distraclie consttl in faptul cd stopeazd acest tren al miniei in care se afli gindurile negative. 9i a le nota. pi dacd notele vor fi 9i mai proaste gi nu mai poate intra la facultate?' ' ' i Toba de egapament nu sund bine deloc. cu monedS. acest lucru este mai ugor de spus decit de fdcute.ru! Toba de egaPament nu sund bine deloc.

aten. pentru cei care suferi de crize de panicd. care a fosf f?rd ior. indiferent cit de somn le-ar fi. Lizabeth Roe"mer si Th-omasBorkovec.Nu mai existd. dup5 cum a descoperit Borkovec.Ingrijordrile sint de obicei exprimate fir gind.adici in cuvinte. mergind dintr_o ingri_ jorare ftrtr-alta. Exemprul anterior ni-r oferi d"oi psihorogi a! ta Universitatea de Stat din pennsylvania. in_ tr-un fel. bdtiile rapide ale inimii sau febra musculari. Pe scurt.Dactrnu se ajungela lucrul real. n-am sd mai pot fi fericiti niciodatd.9ste indoial5.tulburdri generalizate de anxietate'dsnumirea psihiatrictr a ingrijortrrii permanente .. . spilatul pe miini irtre cinci 9i doudzeci de minute. ignorind orice iltceva pentru moment. Ceea ce-i fine treji sint tocmai gindurile siciitoare.a reaclionat astfel atunci cind i s-a cerut sd-gi exprime firgrijorarea in cuvinte. o femeie tratatd pentru o tulburare obsesivd are o serie de iitualuri care ii ocupd aproape toate ore_ le in care se afld in stare de veghe: duguri decite^patruzeci gi cinci de minute de mai multe ori pe zi. Alli cercetdtori au constatat cd anxietatea apare sub douX forme: cognitiad . el se transformi intr-un ua""arltito.!u1 parte din nelinigtea rezultati fixeazd. reacgia care subliiiaza ingri vigilenia fald de pericolul potenfial. "" misiunea in_ grijordrii. nu in imagini . ingrijorarea este o repetilie a ceea . pe prevenirea unei ""il. in cercul vi_ cios al unei melodrame de slabi calitate.o conversafie cu sine care merge de la ingrijorare la ingrijorare 9i care cel mai adeseaajUnge la catastrofd 9i la imaginarca celei mai cumplite tragedii. Intr-adevtrr. ingrijordrile parcx vin de niciunde gi sint """i necontrolal brle.au ridicat acest subiect la rang:uf de adevirati gtiin!510. nici un obstacil ftr fala f"!iij"_ rdrii. desigur. ftr auz gi nu in vdz. Si dacd n-am sd mi facbine.prea murdari".. Ea nu se va agezadecit dupd ce va steriliza scaunul cu alcool. calamitdti care il sperie. u.. in fiecare dintre aceste sttrri iherijorarea se fixeazd intr-un mod diferif pentru fobi."tu ui?u_ brectulul generator de ingrijorare. Ei sint persoane care se ingrijoreazl in mod cronic ai nu de pot abline de la asta.grqr_ rdrile se concentreazdpe frica de moarte sau chiar pe iaeeu?a'u. sint im_ previzibile din punct de vedere ralional.88 Natura inteligenfei emolionale Inrobit de patimi 89 $i astfel mintea ingrijoratd se rotegte la nesfirgit. Singurul lucru care ii poate ajuta sd adoarmi este sd nu-gi mai facd griji. nu md pot facebine._u.anticipind primejdiile. blocind persoana insri_ joratd asupra unui singur punct de vedere inflexibil.l2 ln aceastdprezentare plind de virtuozitate a ingrijordrii fald de ingrijorare.este str giseascdsolulii pozitive in cazul pericolelor ce apaq. mai precis.^ esenlial p"li* supraviquiie dJa iungul umane. concentrindu-se asupra senzaliilor produse de metodele de relaxare. Principala probleml a celor ce sufertr de insomnie nu este de fapt tensiunea somatice... ale_c5rorcercetdri asupra ingrijordrii _ mie_ zul nelinistii .binece fac.. Borkovec gi colegii sdi au inceput sI studieze ingrijorarea atunci cind au incercat si gdseascdun leac pentru insomnie.deci n-ar mai fi o indicalie desprelucrul real ori noi trebuie sd ajungem la lucrul rea1.sau ginduri ingrijordtoare gi somaticd .N-am sd mai pot fi fericitd niciodatS. putea intimpla rdu gi a felului in care trebuie ibordatd situa. generind de obicei un fel de atmosferi d.prin simptome fiziologice ale anxietilii cum ar fi transpiratul.tia.. atunci cind ea apare. obsesiile sau crizele de panictr.u. putea suferi o asemeneacrizi. care poate pdrea a fi o irgrijorare _ poate aplrea o solufr-e. grijile pot fi stopate prin distragerea atenfiei. adicd doar citeva secunde.tia asupra pdricorurui imingnt.uj neuraf ajungindu-se la tulburdri de anxietate curn ar fi fobiile. Cind acest ciclu al ingrijor5rii se intensificd gi persistx.ar91.. "-roi. anilizind insd o probleml _ adila io_ losmd reuecfla constructivX.pentru cd sint . O analizl atentd a irgri_ jore{i cronice sugereazi ctr ei are toate atribut"f" UfJ. I. gindindu-se cI dacd nu se spald gi nu sterilizeazd totul. vorbind timp de un minut: $ar putea sdnu fac.. igi face griji permanent. O femeie aflatd sub tratament din pricina unei . obligind mintea sd se fixeze asupra rerutuiin care ar trebui str gestioneze situalia. pentru obsedat. Toate aceste obsesii au fost activate de teama ei morbid5 gi foarte acutl de microbi. axeazdpe temeri.Ar fi prea artificial. Atunci cind frica declangeazi creierul emJlional..lucru extrem de semnificativ pentru stdpinirea irgrijoririi. ir. cele care apar iar 9i iar gi nici mdcir nu se apropie vreodatd de o solufie pozitivtr. duce la contemplarea unei catastrofe care va dura o viafd: .." Ingrijortrrile de obicei urmeaztr un asemenea tipar . cerinla ca ingrijorarea sd fie exprimati in cuvinte vreme de un minut.enelinigte.r toate acestesitualii. Dificultatea intervine atunci cind este vorba de ingrijordri cronice repetitive. emofiional. Nu se va atinge de nici un copil sau de nici un animal . De exemplu.f. o sd se molipseascd de vreo boali 9i o str moard11. numitorul comun este ingrijorarea ca_ re o ia razna.

tentatd de o slujbd la o edituri. . Astfel. Se presupune ci lucrurile se succed aga: cel care se ingrijoreazd observd ceva care declangeazd unei posibile amenin!5ri sau primejdii. in' tr-un amestec de frimintdri de tot felul. cel pulin aga poate fi din ritmul cardiac. dintre care cea mai mare parte nu au cum si se furtimple. Borkovec a constatat cX lginile sint declangatoaremult mai puternice pentru anxietafiziologicd decit gindurile. cei care se ingrijoreazl reugescdin punct de vedere psihologic sd creadd ci previn pericolul care ii obsedeazd. Adesea se pierdea in lungi reverii. $i totugi bolnavii de ingrijorare cronicd i-au spus lui Borkovec cd sint ajutafi de ingrijorarea lor 9i cX ingrijoririle lor se autoperpetueazi intr-un cerc inchis la nesfirgit.ge ereaz| o ugoari crizd de anxietate. un deficit in privinla capafii creierului emolional de a reacliona in mod flexibil la imprejurdrile unei schimbdri. Jinind cont de faptul cd oamenii se ingrijoreazd din pricina multor lucruri cu gansefoarte mici de a se intimpla cu adevirat . niciodatd in cele prin care se unge la concluzii: ea ugureazd intr-o oarecaremdsurd anxietadar nu rezolvd niciodatd problema. Dar. deci cufundarea fur ginduri 9i eximaginilor catastrofale alind in parte experienla anxiettrtii.cineva drag care ar putea muri intr-un accident de avion.i" Cei care se ingrijoreazd insi in mod cronic se infring singuri. pe care algii s:ar putea ca nici micar si nu le observe. cei care se ingrijoreazX de obicei pur 9i simplu se macind cu gindul la pericolul tr sine.-Oare de ce ingrijoririle aiung un fel de dependen!5 mintal5? in mod ciudai. Borkovec a descoperit un avantaj neagteptat al ingrijordrii. Borkovec consideri ce motivul are in parte legdturd cu o consecin!5 a faptului cd se ingrijoreazd pind ce acest lucru devine un obicei. trezindu-se cu un moral extrem de scdzut gi totodatd temindu-se. fiecare avind la bazdwr alt motiv de ingriiorare. Numai ci intre timp editura a fost cumpdratd de altcineva 9i ea a rimas pe drumwi. Apucindu-sestrscrieca liber profesionistd. un faliment gi altele asemenea. dar devine un fel de anin raport cu anxietatea evocatd. In vreme ce oamenii sint cupringi de gindurile lor pline de griji.existi la nivelul creierului limbic cel pulin un fel de fenomen magic. pare cd anuleazd o parte din anxietate. Cei care suferS de ingrijorare cronicd i9i fac probleme pentru o vastd gamd de lucruri. carepur gi simplu mai mult sau mai putin aceeagiidee mereu. rdminind mereu pe acelagi figag al gindirii. ingrijorarea cronicd funcfiodoar in anumite direcfii. broboanele de re. Procesul de ingrijorare . orice durere de cap putea fi o tumord pe cre.bdtdile rapide ale inimii.constl intr-o repetifie a ceea ce sint pericolele 9i in refleclia asupra cdilor in care trebuie rezolvate. declara ea. si vadi tot felul de catastrofe in ceea ce privegte sinitatea ei.atunci cind urmeazi o cale normald . Dupd care cel ce se ingrijoreazd se lasd pradd unui lung $r de ginduri stresante. gftrdindu-se la griji. sd-9i facd tot felul de ginduri. se gi vedea implicatd intr-un accident ori de cite ori mergea cu i magina. de . el igi imagineapi o catastrofdcare. iat pe mdsurd ce ingrijorarea continud. pe o piali de desfacere inegali. Noile solulii gi modalitilile de a vedea o problemi nu provin de obicei din procesul de ingrijorare.90 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 91 Majoritatea celor care se ingrijoreaze par totugi a nu fi in stare sX procedeze astfel. sensulcd totul capdtl aspectulunor idei stereotiperigide 9i $u mai existi nici o bregd creatoare care ar putea duce la o rezola problemei. obiceiul ingrijordrii se adincegte cam in acelagifel ca superstiliile. Aceastd rigiditate apare nu numai ir manifes- tareaconlinutului gindurilor in$rijoritoare. La nivel neurologic existi o rigiditate corticald. cu atit mai pulin cind este vorba de o trgrijorare cronicd. ei si nu mai observe senzaliile subiective ale anxiet5lii stirnite aceste ingrijordri . aga cum subliniazd 9i Borkovec. Singurul lucru pe care cei card se ingrijoreazd in mod cronic pu-l pot face este sd urmeze sfatul care li se dX cel mai des. In loc si produci solulii la aceste potenliale probleme. ei deslugesctot felul de primejdii in calea viefii. Se pare insd cd existd totugi ceva pozitiv in aceste ingrijordri: ele sint o modalitate de a aborda ameninlirile potenliale 9i pericolele ce pot apdrea. dicl la acest 9ir de ingrijordri. s-a trezit coplegitdde treabdgi incapabild si-9i pl5teascd la timp chiria. tremuraful -. Funclionarea ingrij oririi S-amutat la Los Angeles din Midwest. acesteingri: ' joriri deveniserd aproape o formd de dependenid. furgrijorarea este refiltdritd. pe mtrsurd ce atenlia este indreptati ir alti direclie. A trebuit sd-gilimiteze convorbirile telefonicegi pentru prima datl era fird asigurarede sdnitate. Aceastd lipsi de siguranfda devenit extremde stresant5: a inceput . Dar ingrijorarea nu funclioneazX chiar aga de bine. concentrarea asupra acestor gini face ca mintea sd abandoneze imaginea catastrofald iniliacare generase senzalia de anxietate. ier. Pe scurt. la rindul ei. Precum o amuletd care ne apiri de unele rele anticipate.

si invele si identifice situafiile care declangeazdingrijorarea sau gindurile gi imaginile care dau nagtere ingrijortrrii. instrdepresiiletotalenu. urmtrtorul pas este abordarea unei pozifii fa!5 de aceste presupuneri: este oire foarte probabil ca infmplarea aceeade'ternut sd se gi petreacX? Este neaptrrat necesar str presupunem cd dxlstl doar o alternativd sau eventual nici una pentru a impiedica sd se intimple aga ceva? Exist5 pagi constructivi care pot fi fdculi? Oare ajut5 la ceva sd ne gi"di* la nesfirgit la aceste lucruri care ne dau o stare de nelinigte? Acest amestec de scepticism sdndtos gi gindire profundd se presupune cd ar putea si aclioneze ca o frind asupra activdrii neurale care susfine anxietatea. de obsesii. are gi ea avantajele ei.un sentiment sumbru care se strecoaln mine. precum gi senzafiile ce le insolesc la nivelul trupului.ideea cd procesul meu de gindire a cuprins de un val toxic 9i incalificabil care mi-a anulat orice . Metoda de relaxare itr sine nu este trsd suficientd. pentru cei care se ingrijoreazd atit de tare inau ajuns sd sufere de fobii. in caielim incercind sd gdsim un sens 9i in final ajungem str ne hptlm psihologic Ai strne facemnoi planuri caresd ne permittr ne ducemviala mai departe. nu trebuie scdpat de orice fel de tristefe.. Primul pas este congtientizarea de sine. Chiar gi unii dintre cei care se ingrijoindeajuns de mult incit sd fie calificali cu diagnostice psi- au sctrpatde ingrijorare procedind astfel.dezorientarea. pentru a-gi line acest obicei sub control. Intr-adevdr. un fel de sentirrimt o . pentru a fi in stare str le foloseascd pe loc atunci cfurd au mai mare nevoie de ele.ei inva!d metodele de relaxare pe care le pot aplica furmomentul in care igi dau seama ctr incepe ingrijorarea 9i pe care le pot practica zilnic. valiunile sint utile. pe care creierul emolional le trimite in corp. ABORDAREAMEIANCOLIEI Singura dispozilie ftr care oamenii fac cele mai mari eforturi a se scutura de ea estetristetea. ne menline intr-o staremeditativ5.ideal ar fi cit mai curind sau imediat dupd ce imaginea catastrofalS declangeazd ciclul ingrijorare-anxietate. daci nu vor reugi. Borkovec a descoperit cd existi ciliva pagi foarte simpli care pot fi de folos pine gi celor care suferi de o ingrijorare cronictr foarte gravtr. Tristefea pe o aduce o pierdere are efecte invariabile.92 Natura inteligenlei emofionale lnrobit de patimi 93 altfel: . oammii pot identifica ingrijordrile intr-un stadiu incipient al spiralei anxietifii.Nu-!i mai face griji" (sau gi mai riu: .ne concentrtrmasuprapierderii gi ne diminueaztr energia de a face noi eforturi cel pulin pe . Generarea activi a unor asemenea ginduri poate amorsa circuitul ce inhibd sistemul limbic care duce la ingrijorare. melanca orice altd dispozilie.Nu-!i mai face griji. Astfel. ea cigtigi teren.dominatd de anarhice" gi de ..gi intr-adevdr acestaeste un semn de congtientide sine . Prin insdgi natura lor. retrastrdin via!tr agitattr. fii fericit"). care este incompatibild cu ijorarea. o stare de relaxare activatd in mod voit anihileaztr semnalele prezenlei anxiettrfii. Atunci cind unei ingrijordri i se permite sd se repea fi abordati. incapacitatea de concentrare gi pauzele de morie". Duptr mai multe experienle. de crize de panicd. intre altele. ne pierdem intere- fald de distraclii gi pltrceri. in acelagitimp. O reactivare a circuitului emolional cu aju- unei terapii estetotugi necesarA pentru a reduce pericolul cazul problemelor de anxietate. pericol ce poate reapirea urci cind este intrerupttr medicafial3. ceva ce li se ivegte in gind persist5. detectarea episoadelor ingrijordtoare cit mai aproape de inceputul lor . ura de sine.. William Styron o descrierefoarte elocvent5a . interindu-gi puterea de con- abordarea ei prin contemplarea unui 9ir de puncte de plauzibile face ca acest gtnd ingrijordtor sd fie considerat naiv ca adevirat.rdceald". in special.. devin imprevizibili. Prin exercifiu. iar intr-o fazd ulterioard mintea este . De asemenea.. Apoi existd citeva semne la nivel intelectu. Cei ingrijorafi trebuie str conteste activ gindurile ingrijordtoare. Borkovec subliniazd cd acestestrategii stabilesc o anumitd ordine a activitdfii mintale. spirala ingrijortrrii va reveni.ldsindu-ne intr-cj stare de suspensie. o teamd gi o instriinare gi mai presus de toate o suanxietate"r4.Diane Tice a constatatctr ii sirt mai inventivi atunci cind incearci sd scape de tris.. Pede alti parte.. Pescurt. Bineinfeles.numeroaselormanifestdri trale bolii".. Cum cei care se ingrijoreazd in mod cronic au probleme la nivelul nucleului amigdalian. este prudent .str ia anumite medicamente care firtrerup acest vicios infernal. Borkovec ii pregtrtegte pe oameni sd abordeze situafia invlltndu-i mai intii sI monitorizeze semnele de anxietate.

In acest virzlrile nu ar fi scXzut 9i experienfa de a vinde i-ar fi spofircrederea in sine gi i-ar fi atenuat inclinalia spre deprimare. Eu md concentrez aici asupra celei mai des intilnite forme de tristefe. mai ales pentru iei care suferd de cazuri mai pulin grave. qi ind sd igi distragtratenlia.Jocmaipentru a uita de aceastitristele. sinuciddrea. ingrijorarea poate avea mai multe forme.94 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 95 reaclie posibild de bucurie ir raport cu lumea celor vii. lucrd care-i atrage pe cei care se simt la plmin! totugi. Nodi ca exemplu o femeie agent de virzdri care instr fie deprimati 9i-9i petrece ore intregi irgrijorindu-se in uri cu gisirea unor clienli importanli. ceea ce ii alimenteazX starea depresie. 9i anume cX femeia este mult mai dispusX dezvdluie motivul de ingrijorare sau cd in viala ei se pot ivi multe situalii care si o deprime. insd-5toa_q in ca. In depresie. Acest lucru funclioneazi bine daci efbctul de ansamblu este acela de a-i abate omului gindul de la tristefe. 'Nolen-Hoeksma a constatat cd fglqgile sint inclinate mai te.. infinal. starea de a fi apatic ca un zombi. . slu cit de pulin muncim. Ea a presupus ce acest lucru s-ar putea explica cel in parte prin faptul ci femeile sint diagnosticate ca deprede doud ori mai des decit birbafii. Una dintre strategii este statul de unul singur. ajutd foarte mult sd refle condiliile necesare pentru a fi 9i mai deprimat.meditaleaglig:11 !dp-.9-ate*-inr{gtg"!idepresia. t**na [yg stare. Sirnptomele pro_ priu-zise aledepresiei fac ca viala sd rdmitrd in suspensie. o solulie ar fipsihoterapia. a-cS_ast5. ca de altfel orice altceva care presupunc o senzafie. Aceasta este un tip de disperare pe care oamenii o pot rezolva singuri. precum 9i .. In acel moment.. incit pare o durere fizicd insuportabild. Din pdcate.ar fi putut strse dedice^truP vinzdrilor..ecit inifial. cit de motivali sintem. cJ mai adesea. cit de pufind energie avem. risipegte?eznddejdea. aparent. dar gi medicamentele .dispozif Deasemenea. care a t unde duce rumegarea problemei in cazul persoanelor te1s. cel pulin aga : psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford. Dar el poate pre..arbal!i-q-4re{g-q}gze. trebuie ftrcut ceva impreun5 cu prietenii sau cu familia.. care. concentrindu-se asupra aceluiagi aspect al depresiei in sicit de obosili ne simlim. de fapt. Alte indes intilnite ar fi cele ce iau forma .inrduie. nici o medicalie gi nici o terapie nu ajuia. Bineinleles tX pot intra joc 9i alli factori. Dacd la aceastXformtr de deprimare ar fi reaclionat duge lg persglgZglgldgp_llmdrii.... Apoi se pierde gustul fal5 de pldcere: . o parte dintre strategiile folosite adeseaau un efect contrar 9i ii face pe oameni si se simtd chiar mai riu d.tatuncicin .Ocutun{q1g.. de exemplu. aceastdstare nu trece decit odatd cu timpul care se scurge. ingrijorarea fali de ceea ce ne deprimd face ca depresia sd fie gi mai intensd gi de mai lun- duratd.mincarea. vinscad. a girdului cd partenerul de te-ar putba respinge pentru cd egti deprimat sau a preocudacd vei avea din nou o noapte de insomnie". Dar pentru cei mai mulli.pgqly3jnjriCte-tepurgisimplu.. In cazul unei asemenea depresii majore viafa este paralizat|. de o dis9i atit de palpabild. . sing-ryyt reJusiu rdminind spitalul. devine ceea ce se cheamd in termeni de specialitate . in special pentru depresiile majore.izol6rii gi concentrdasupra a cit de ingrozitor te simli.o groazd sinistrd. la un meii sau la cinema. Intr-adevbr.adicd melancolia obignuitd. iar ea se simte o ratata. lungi aceasti stare dactr se folosegte de prilej doar pentru a cugetq 9i mai mult la ceea ce l-a adus in acea situafie.sd se firleleagd mai bine". care. nu se mai ivegte nici un fel de nou inceput. Acest lucru poate explica parfial de ce Tice a Constatat cd tactica cea mai des folositd pentru lupta impotriva depresiei este o viald mondentr . dar mai ales o fragilitate ciudatd". Bdrbalii igi pot ineca depri- b. Existd gi efecte fizice: insomnia.h!qo-. .{*gage"ra. cu condilia sd existi resuriele inteme necesare.iegitul la masi fir ora9. gerar_e fa!5 de care singura solufie este. dar existd cel pulin alte doudsprezece medicamente. sperag_tadispare gi este inlocuitd de .cel mai la modd katament este cel iu prozac.o vegnicd nelinigte". in nici una dintre acesterefleclii nu este insolit5 de un gir acliuni concrete care ar putea sd mai aline problema. fdrd sX facl njg! unl2as in direclia fir4elrn 9g uterapii. sentimentul de insingurare gi de izolare sporegte tristelea. Persoanele deprimate igi justificl de obicei acest tip de frire spunind cd incearcd . o stare depresivd va persista sau se va adinci in funclie de gradul ftr care este *megate. la limitele superioare. pe scurt..un fel de amorleali.DupA pdrerea lui Styron. in-final.depresia subclinici.. devine brusc lipsiti de orice savoare. o nervozitate.Zgl it sa-re a cauzat si&rafia care qeg ag]-rgri:are-ilLp'tu.

Oamenii au un intreg set de ginduri dente care apar cu mare repeziciune atunci cind sint trigti. Reugili sd fugifl la cealaltd magini 9i constata. confonh unor studii.pacienlii simfin- .. o ma.96 Natura inteligenlei emolionale tnrobit de patimi 97 marea in alcoolism.Viitorul pare foarte sumbru") gi nu pentru cel mobilizator (. Distraclia reugegte sd rupd care menline acea gindire coplegit5 de tristele. un vehicul care ii duce la grddinild . psiholog la Universitatea din Texas.plins sdndtos" este ingelStoare: plinsul intlregte meditarea asupra unei situalii nefericite prelunde fapt starea de disconfort..ti cI unul dintre copii zace nemigcat. in vreme ce majoritatea. al unui roman tragic pentru ctr asta i-ar putea indemna sd recadd in aceeagidispozilie sumbrd. Modalititi de. cel mai adesea ele nu reugesc si gdseascdo varianttr mai bund. cu medicalia pentru tratarea depresiilor nu foarte gravcr 9i chiar cd este superioari medicaliei i:r prevenirea revenirii depresiilor ugoare." O alttr teorie susline ctr plinsul ar fi modalitatea naturald de nivelul substanlelor chimice ce aPar odati cu suferinfa.urmati de un plins in cor.Gindurile se asociazd mintal nu numai in ie de confinut. Dupd cum rnea Wenzlaff: . Una este inv5larea modului de confruntare cu gindurile aflate in centrul frXmintdrilor . se agterne dintr'odatd linis.Dintr-odatd. De fiecare dattr cind li se strecura in minte gind despretulburdtoareascene.notlindu-gi gindurile ata cnm le veneautr minte in urmdnoud minute. avind grijl sd nu aleagd ceva in genul unui film melodramatic. este cel care a ftrcut aceste studii 9i care a ajuns la concluzia ci aceia care sint deja deprimali trebuie si faci un efort suplimentar pentry a se concentra asupra unui lucru mai mobilizator.ridicare a moralului rapafi. Aptrsati frina cu putere pini in podea 9i de- alte ginduri stresante penku a-9i distrage atenfia. cd uneori plinsul poate sd ne scaPe de blestemul histefii.chestionarea asupra valabilit5lii lor gi gindirea unor variante mai pozitive. strecurindu-se total nepoftite in mintea cuiva. unul dinrrmentele teoriei de bazd conform cireia terapia gocurilor socurilor argumentele este eficientd in depresiile grave este 9i faptul cd ea proo pierdere a memoriei pe termen scurt .ftrceauun semn pe.. distanla fiind prea micd pentru a mai putea frina la timp. se gindeau din ce in ce mai rar la aceastd scetulburltoare. Sinteli plin de remugclri gi vi cuprinde o nesfirgitd tristele din pricina acestei tragedii. Ideea unui . astfel incit ele greu de suprimat de indatd ce aPare o proastd dispozilie' nea ironiei. ci gi in funclie de starea ir care se afl5 per. Un asemenea experienlelor lui Wenzlaff sd seemofodin cadrul I voluntarii din minte aceasti profund. care se deprimd ugor au tendinla sd-9i creeze relele foarte :rnice de a-ociafii de idei intre aceste ginduri. cei careaveauo inclinalie spre deprimareau folo- Imagina!-vd cd mergefi pe un drum necunoscutabrupt 9i plin de serpentineir vreme ce afard esteceafd. cei deprimali folosesc tocmai un subiect deprica si i9i ia gindul de la un altul de acelagi gen/ ceeace stlirte gi mai multe emolii negative. iresurl si igi notau ideile. Unul dintre motivele pentru care aceasttrdistragere a atenliei funclioneazd este faptul ctr gindurile deprimante apar ca din senin.sind vd !i9negtein fald la numai cifiva metri. num5rul acelora dintre ei care aleg aceastll solulie nefericitd fiind de doud ori mai mare decit al femeilor.Viitorul pare foarte strXlucit')r7. s-a dovedit cI poate fi folositd impreunf.schimbarea acestor tipare de gindire 9i. cel mai adeseaopteazd pentru mesajul cel mai deprimant (. atunci cind persoanelor deprimate li se cere sd recompuntr o propozilie din patru cuvinte date aleator. Chiar gi atunci cind persoanele deprimate incearcd sd-gi alunge gindurile deprimante. Terapia cognitivS vizeaz6. de dispozilia ei. fluxul gindurilor deprimante are un efect magnetic foarte puternic la nivelul asocialiilor de idei. care se PresuPunea ci ar fi ruit strfi fost indreptatespre altceva.9i asta cu o secundi inainte de a auzi cum geamul se sParge 9i metalul se izbegte de alt metal. Apoi. voluntarii mai deprimafi au dovedit cd pondeglndurilor obsedante creptea. subiectii au ales activitSlile mai melancolice.baunii au fdcut chiar referiri in:cte la acea scend in gindurile lor. De exemplu. dupi ciocnire. Atunci cind li s-a dat o listtr de modalittr'i pozitive sau plictisitoare de a igi lua gindul de la ceva trist. odatd pomit.trea. Constata$ ci ea este plind de copii. odattr cu cerea timpului. Doud strategii sint extrem de eficiente in acest tip de beteliel6. Tendinla de perpetuare a deprimtrrii se manifesttr pinl 9i in genurile de distracfie pe care gi le aleg oamenii. Cea de-a doua ar fi organizarea voitd a unor programe plicute gi care sd distragd atenfia.hirtie. Richard Wenzlaff. Mai mult.. cum ar fi irmormintarea unui prieten. magina alunecind ugor sPre cealalti magind. Ei au incercatapoi sd-giscoattr r. el poate gi str lase o anumiti obsesie privitoare la motivele rerdrii. scenariu dureros a fost folosit pentru a-i face .

. a-i aiuta pe ceilalli ne face si ne desde acestepreocupdri. Tice a constatat ci mincatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de cdtre fe- i pentru calmarea tristelii. studiind tipurile de tristele. care este o formd de agitalie. ln mod similar. O alti metodd eficientd de a scdpa de deprimare este a-i ajupe allii. efectul asupra dispoziliei este invers: ei incep sd se simti prost atunci cind sar cite o zi peste educalia hzicl.eu cel pulin pot sd umblu"). care nu se omoartr prea mult cu exercifiile fizice. iar gimnastica aerobicd reugegtesd heleascd trupul. In privinla studenfilor. are efect o irnbundt5lire a imaginii personale ce duce la icarea moralului. ln mod . gi anume ci avantajele sportului funclioneazd cel mai bine in cazul celor lenegi. deci in cazul sedentarilor. Unele dintre modalitdlile obignuite prin care oamenii se calmeazd atunci cind sint deprimaliar fi bdile fierbinli sau consumarea mhcdrurilor favorite ori a asculta muzica sau o partid5 de sex. televizorul 9i cinematograful. clun ar fi cititul. Da{. Mincatul exagerat sau alcoolul ca anti- desigur.De fapt. duce la regrete. pentru cei care fac gimnasticd. tehnicile de relaxare care aduc trupul intr'o stare de inactivitate funcfioneazd foarte bine in cdzul anxietdlii. sporegte starea de O abordare mult mai constructivi in privinla ridic5rii morai.indiferent cit de gravd ar fi starea lor/ reugesc aibd o dispozifie mai buni dacd sint in stare se descopere cI alli pacienli care o duc 9i mai r5u (. . reveria . dormitul. o comedie. Totugi."tii. Implicarea fir voluntariat . ceea ce evident cX te disperarea.tin aga reiese din studiul lui . este populard solulia de a-9i cumpdra singure un cadou sau de a se desfbta pentru a depXgi o proastd dispolilie.acest luionstituie un a4ticlqlsl'!dqte. Aici irstr trebuie si includem un avertisment. in vreme ce bhrbafii sint de cinci mai predispugi decit femeile la bdutur5 sau la droguri atunci au clderi nervoase. in ce-i privegte pe aceia care fac sport zi de zi. pacienlii casuferi de cancer. cel pu. trtr-o lumini pozitivl . este sd pui la cale o mici victorie sau o reugila itrdemind: nigte treburi care agteptau de mult sd fie fdcute in casd sau alte mici lucruri ce agteptiu sd fie rezolvate. din pdcate.cu alte cuvinte. atita vreme cit incepe si ne intesuferinla altora. aducind creierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea emofionalE care a pus stdpinire pe el. (Atenfie instr: unele distraclii in sine pot perpetua starea de depresie.Totugi se poate 9i mai . Studiile au ardtat ci aceia care se uitd foarte mult la televizor sirt de obicei mai deprimali decit irainte s5 o fdci!) Gimnastica aerobictr. in cazul femeilor.a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente solude schimbare a dispoziliei. tot ceeace pdrea atit de ftrgrozitor nu mai pachiar aga. jocurile video sau jocurile puzzle. Ridicarea moralului prin intermediul unor desfdtiri sau pldceri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru momentele de tristele.alcoolul esteprincipalul factor de deprimala nivelul sistemului nervos gi deci. Este firesc s5 rtr-o alta perspectivd sau retncadrarea vditXm atunciciird o relalie ia sfirgit 9i sd ne cuprind5 ginduri autocompdtimire. efectul maxim a fost oblinut doar atunci cind s-au apucat de acestobicei sdndtos. Sportul pare sd funclioneze bine pentr0 cd schimbtr starea psihologic5 presupusd de dispozilia respectivS: depresia inseamnd un moral scdzut.cum ar fi un eveniment sportiv palpitant. irntorcindu-ne in timp 9i gindinla faptul ci relalia nu era prea gtozavd 9i ci de fapt nu ftro pereche potrivitd . o carte optimisttr. dar 9i mersul la cumpdrdturi sau chiar uitatul prin vitrine..ilar. susline Tice. constate Tice. practic. cei care se compard cu Perrele sdnitoase sint automat 9i cei mai deprima1il8. ca sfdtuitor sau pentru a-i hr5ni pe cei fdrd .ca antrenor Liga funiorilor. cum ar fi convingerea cd: . Fiecare dintre aceste abordiri pare sd funclioneze in sensul cd opregte acest cerc infemal al depresiei sau al anxietdfii. Asemenea atii cu aceia care o duc gi mai reu sint surprinzdtor de te: deodat6.visatul la o vacanld imaginard. Diane Tice a descoperit cI mulli au suslinut ce s-au indreptat spre diverse modalit5li de distracfie.98 N at ur a int eli g en! ei em o! ional e Inrobit de patimi 99 du-semai bine pentru cd nu-9i mai amintesc de ce erau atit de trigti.o solufiecu doud tXiguri:mincatul in exreprezintS. in mod similar. dar 9i a proastei dispozifii. dar nu tot atit de bine in cazul depresiei.Asta inseamnd voi rdmitne pentru totdeauna singur(d)". Cum depresia se alimenteazd din rumegarea ginduri 9i preocuparea de sine. aceastdmetodd este foarte rar practicati.este PercePerealucrurilor cognitiad. cum ar fi imbrdcatul frumos sau fardatul' Unul dintre cele mai putemice antidoturi in cazul depresiei pulin folosit in afara terapiei . chiar dacd aduce o schimbare de dispozilie. Wenzlaff ad5uga faptul ctr distracliile cele mai eficiente sint acelea care ifi schimbtr starea . tn oice caz. este una dintre cele mai eficiente tactici pentru indeplrtarea depresiilor ugoare. privind din altd :ctivi aceastdpierdere.

urd". Alte teste au ardtat cd acest mic act mintal de evitare ftrceaparte dintr-un tipar mai vast al existenlei tinirului. voluntarii au fost 9i ei monitorizali in ceea ce privegte nivelul de excitare fiziologicd.I-a tras un picior in burtd colegului de camerd. Foloo combinalie complicattr de lentile.ti in reglarea emofiilor.. este o reprimare captattr in oiao. pur gi simplu aceasti trtrstrtur5poate fi un temperament tenit. ir prezent ei sint considerafi ca fiind exper. lntr-adevdr sd nu perceapX semnele fizice ale emoliilor tul? Sau doar se prefac a fi calmi? Rdspunsul la aceast5 re a venit tr urma unui studiu foarte inteligent.. au rdscd sfirt perfect calmi. ir prezent psiholog la Universitatea Case Westem Reserve.psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wiscare anterior colaborase cu Weinberger.. Nimeni nu poate spune exactcind apareun asemenea ftr existenfa cuiva.oameni care de obicgi gi in mod automat par sS. uneori ele pot str ajungd sd clocoteasctrdin pricina. fircit nici mdcar nu le mai congtientizeazd latura negativd.." Aceastl transformare a unui act de agresiune intr-o gregeald nevinovat5.1' Aga incepea fraza. Daci primul cuvint a fost .cum fi un plrinte alcoolic intr-o familie in care aceasttr problemtr esterecunoscutS.estompeze tulburtrrile emolionale inainte de a le congtientiza." CEI CE REPRIMA: NEGAREAIOWALA . iar apoi vorbirii. Problema care rtrmine. chiar dactr asocialiile de idei pe cafdcut au ardtat aproape intotdeauna cX au incercat str miefectul cuvintelor supirdtoare. un termen mult mai potrivit mi s-ar pdrea imputurbabili. da- . Teoretic. tn loc s5-i mai numim reprimatori. Aceastd continui indepdrtare a unor emolii precum minia gi tea nu este un lucru neobignuit.c5un cuvint suplrdtor. unii oameni reugescsd-gi depigeasci starea de melancolie orienfndu-se spre transcendent. Davidson a reugit sd afiun cuvirt astfel incit sd fie vdzut doar cu iumitate din cimvizual.100 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 101 Lr sfirgit. Au ajuns str se adapteze atit de bine prin instinctul de autoapdrare impotriva sentimentelor negative.de a distruge majoritatea emoliilor supdrdtoarele. Una din gase persoane astfel. aratd ctr degi aceste persoane par calme 9i imperturbabile.Rugiciunea.au dat semne de anxietate. Din pricina legdfurii neurale a sistemului vizual." i-a fost dat unui student pmtru a fi completat in cadrul unui test. dacd egti credincios. Davidson i-a pe cei imperturbabili sI rezolve un test de liberd asociere. sd transpire 9i sd le creascX tensiu- arteriald..dar de fapt voia sd aprindtr lumina. Mare parte din acest studiu fdcut in principal de Daniel Weinberger. ea transmite aceastdinformalie cdtre corpuscalloacel element care imparte creierul in doud jumdtdfi.In timpul testului de completare a frazei. acestor tulbur5ri psihologice pe care par si le ignore.. Unul ar fi o strategiede supravieluirein situaliile dramatice. $i se sfirgea astfel: . este pulin plauzibili. toli au dat semne fiziologice de disconfort ca reie la cuvintele respective. menitd si stimeascd un sentiment anxietate la aproape oricine. eventual -.. cii. adictrse arattrveseli sau ca gheali atunci cind sint confruntali cu situalii nelinigtitoare. Reprimatorii care pireau ctr emantr calm au fost trddali de agitalia trupului: cind au fost confruntali cu fraza despre colegul de cameri violent gi altele asemenea. funcfioneazi indiferent de starea proast5 in care te afli. Tice mi-a spus: . inceputul acestui fragment: . . apropiindu-le de almai nevinovate. cuprindea o listX de cuvinte neutre. mai ales dacd este vorba de depresie. ln vreme ce la inceput cercetitorii i-au considerat pe cei care igi reprimb emofiile drept un exemplu edificator al incapacitilii de a le simli . reaclionindu-se printr-un cuvint rostit. realizat . este cit de calmi sint de fapt. chiar dacf.I-a tras un picior in burtd colegului de camerd-. copot irv5la in mai multe feluri sd fie imperturbabili. dintre care unele aveau nrranfd ostiltr sau sexuald.iubire".cel pulin agasuslineWeinberger. Studiul lui Davidsona profitat de faptul cd (in cazul dreptaor) un centru cheieal analizdriiemofieinegativese afltrin lodrept al creierului. Altul ar fi un ptrrintesau ambii pdrinli cala rindul lor fac parte din categoria celor care-gi reprimtr emo- gi prin urmare sint un exemplu. in vreme ce centrii vorbirii se afl5 in cel .. cei care igi reprimi sentimentele la maturitdlii sint calmi 9i stnpinifi.$i totu9i. Aceastd frazd a fost scrisd de un student care s-a oferit sd participe la un studiu referitor la reprimatori . reacfia a .cind au fost trtrebafi cum sesimt.rude bune cu alexitimi.. adicl inima a inceput sI le batd mai repede. Odat6 ce emisferadreaptXrecunoagte faptul.. desigur.. Aga cum au demonstrat-o reaclor fizice. aga cum obignuiau pind acum cercetAtorii.

centrul sentimentelor negative. a durat un timp pentru ca imperturbabilii sd rdspundd . M-am uitat o datd rapid la intrebirile de examen. . Inci imi amintesc in:iperea in care am intrat ir acea dimineald d€'fiiimavara de parcd mergeam Ia tAiere gi imi sinleam inima grea. Spre surprinderea sa. Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte.Ei neagd faptul ci stresul ii deranjeazd gi aclioneazd printr-un tipar al activdrii frontale stingi. Priveam fix in podea drept in fafa mea ir timp ce mi indreptam spre locul de lingi ugi. Am rimas incremenit ca un animal care fusese oprit in loc de o inlepifuri cu curara. Aptitudinea de a stipini O singurd datd in viali am fost paializat de frictr. Pur 9i simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirmalii pozltive.gi probabil este 9i un indiciu pentru funclionarea mecanismului neural in cazul unor stiri disociative grave/ care pot apdrea. Fusesem de multe ori la cursuri in aceaste salA. s-a dovedit cd activitatea este mai intensd in partea stirgi .dar numai in cazul in care cuvintul fa!5 de care trebuiau sd reaclioneze era unul care ii deranja. in primul an de facultatg-p. nu mai vedeam nimic pe fereastrd gi nici micar nu mai observam incdperea. Nu am petrecut ora aceeaincercind cu disperare sd gisesc o rezolvare a testului.. agteptind str se termine acest chin. in ciuda unei teaclii fiziologice clare. cei care sint pringi intr-o stare de spirit nu primesc informafiile in mod eficient nu gtiu ce sd facd pini la urmd cu ele.r02 Natura inteligenlei emolionale cd afisajul s-ar fi fdcut in jumdtatea stirgd a cimpului vizual. imperturbabilii pdreau cd datoreazd aceastl reacfie unui mecanism neural care incetinegte sau intervine in transferarea informaliilor deranjante. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult ir acel moment cumplit este cit de in''chisd a devenit mintea mea.centrul sentimentului pozitiv . dar nu invdfasem. mi-a spus Davidson. Aceleagi ginduri se repetau la nesffr9it. am simlit in urechi blthile inimii 9i am perceput acest gust al anxietdlii $n stomac. cind stau gi se odihnesc. care arr o anumitd sensibilitate la suferinld. mintea mea gindindu-se la consecingelepe care urma si le am de suferit. Cind am deschis coperta albastrd a caieh:lui de examen. pe ling6 fricd gi tremurat. A9a cum am vdzut in . Acum imi dau seama cA acest chin al meu era un fel de al posibilitSlii creierului emolional care stdpinegte gi r p ar alizeazd gindirea. creierul lor le ascunde aceastdinformafie. 9i in de azi este pentru mine cea mai grditoare dovadd a impacdevastator pe careil are gocul emolional asupra limpezimii ii. stratul de indulcire a sentimentelor care acoperd acesteperceplii neplicute poate sd se datoreze acliunilor lobului frontal stftrg. Tohrl s-a petrecut la un examen de matematicd. atunci cfurdDavidson a mdsuratnivelul de activitate al lobilor frontali.pare a fi o strategie cu o reugitd maximd pentru autoregldrile emotionale".in privinla activitdlii creierului.9i mai pulin in partea dreapti.seprezintd pe ei ingigi intr-o lumind pozitivd gi irtr-o dispozilie joviald". stare asociatd cu sentimentele pozitive. O ortr m-am uitat fix la paginA.entru ci. de exemplu. N-am visat cu ochii deschigi. imperturbabilitatea este un fel de negare joviald. Atita vreme cit acest lucru nu presupune decit o detagare. Intirzierea apdrea doar atunci cird cuvintele erau prezentate emisferei drepte. dupd o situafie de stres posttraumatic. nu gtiu de ce. Studentii nerdbddfuriogi sau deprimali nu inva!5. Acegti oameni . o disociere pozitivd . care seamind foarte tare cu o stare de disconfort.. ar fi fost recunoscut mai irtii de lobul drept al creiirului." Teoria lui Davidson spune cX. baci afigajul s-ar fi f5cut in jumdtatea dreaptd a cimpului vizual.spune Davidson.semnalul-ar fi ajuns in partea stingd a creierului fdrX a fi perceput ca o problemd nepldcutil. fotugi. in acea dimineaf6. Mai precis. . nu gi celei stingi. Reaclia fiziologici puternicd se poate datora incercdrii suslinute a circuitului neural de a menline sentimentele pozitive sau de a le suprima ori de a le inhiba pe cele negative. Pe scurt.. Pe scurt. este nevoie de energie pentru a trii realitdlile nepldcute intr-o lumin5 pozitivd. Dar nici o speranfd. Ideea este cd einu se prefac cAnu ar fi congtienfi de gradul de eneryare. degi nu se cunosc urmdrile la nivelul constientizdrii de sine. MXsura ir care problemele emolionale pot interveni in viala d nu este ceva nou pentru profesori. nu exista nlcl o trage^re de timp in privinla vitezei cu care era gdsiti asociafia de idei. ln cazul cuvintelor neutre.l AceastX povestire a momentelor de chin imi aparfine.

Iar pen_ tru o cregterestabilX a gradului de mdiestrie. este blocatll 9ind .t* a"i .echivalentul unui IQ de 110 la americade origine japonezd gi al unuia de 120 la americanii de origichinezd5. careacum au doulzeci de ani. pe lingd ta- poate fi vdzutXin remarcabileleperformanle ale iJrntrscut. Rdsplata suplimentard care vine din motivalie..h similaq.u alt gind. aga cum la rindul meu am constatat in timful acelui inspiimintitor examm de matematici. cum ar fi munca sau gcoala. solulia este sd inveli mai mult seara 9i.. de deznidejde gi de neajutorare le intrec pe toate celelalte.11ice. Studierea sportivilor olimpici.ii divorleaztr . i.In vrece cei mai mulli pirinli americani sint dispugi sd accepte cd gopil poate avea 9i pdrli mai slabe gi str pund accentulpe forte. Cind circuitul limbic care converge pe cortexul prefrontal se afld tr zona tulburirilor emolio_ nale. incii copleger" ori. p"r.. Aceasttrperseverenlddepinde de anumite kdsdturi emofio. funclie a memoriei funcfionale .participanfii din echipa chinezl de sirituri in apd aveau doispr"re"u ani gi fdcuseri tot atitea antrenamente ca gi membrii echipei americane. de doar doutrsautrei punctes.u gindurile de autocompdtimire gi de disperare. sabotind permanent incercdrile de a acordi atentie orictrrui alt lucm intilnit. a studiat peste zece mii de licegi a constatat cd americanii de origine asiaticd petrec cu 40%i r mult timp la pregdtirea lecliilor decit ceilalli elevi. incepind devreme in viafd. campionii internalionali gah s-au apucat de acest joc ir medie pe la gapte ani. vor! suplrdtor . thtr-adeva4. eficacitatea memoriei funcfionale are de suferit: nu mai pu_ tem gindi logic. Ceea fr"o" cupi memoria funclionall poate fi la fel de lumescprec. verenle.entuziasmul gi perseverenla in faia obstacolelor fiind i importante decit orice altceva.. Ei considerfl ci oricine se poate descurca bine la pcoalS daci faceefortul cuvenit. in vrece aceia care au ajuns doar la nivel nalional s-au apucat pe lece ani. Atrcepe mai deweme oferl o gansdmai mare in via- cei mai buni studenli la vioartr de la ceamai mareAcademie Muzictr din Berlin.indreptarea sentimentelor spre entuziasm. pria lor preocupare/ interferind cu incercarea de-cbncentrare asupra altui lucru.104.i. unul dintre semnele care aratd ci1 sentimentele au tendinla sd-gi schimbe direcfia str cadtr in pr9i tologic-este faptul ctr sint atit de insistente.it urzeasctr. sd te trezegti mai devreme dimineala ca si mai i pulin. emofiile negative puternice abat atenlia spre prrr. a muzi_ : cienilor de renume internafional 9i imarilor maegtii de 9ah aratd cI acegtiaau ca trdsdturd comund capacitatea de a se'motiva pentru a unna un antrenament neindurltor si regulata.gre spre reugitd.scufundltoiii chinezi incepuserd un extrem de riguros incd de la virsta de patru ani. Sanford Dosociolog la Stanford." Pescurt. Memoria funcfionall este o funcfie executivd la nivel mintal. nu se opregte prea mult asupra lucrurilor ce par prin comparalie mdrunte. Ceea ce pare sd-i despartl pe cei din virf de ceilalfi cu capaegale este mtrsura tr care. O trecere faptul cXacegticorevisti atentd a acesteirealittrli sugereaztr americani de origine asiaticd au un avantaj mediu faftr de i la IQ. fir vreme ce cei care se afld in egalonul al au studiat cam gapte mii cinci sute de ore.mintea. pentru asiatici abordarea este urmdtoarea: dacd i luat note bune. Motivul pare sd fie faptul ci incd din primii ani de copiii asiatici muncesc mai mult decit albii. pentru persoana care trece printr_un di.tapt cl€ capacitatea mintald -c6nitivtr. fl_ cfurd posibile toate celelalte eforturi intelectuale.gi nu uitafi. de ra alctrtuirea unei p. cum ar fi dreptul gi medicina.'necesardunui per_ former internafional.sau pentru copilul ai cdrui perin. . au in stare sd gi continue printr-o pregtrtire asidud ani gi ani de .ropozifii pind la deslugirea unei complicate probleme de Cortexul prefrontal este cel care indeplinegte aceastil logi:|'.in ceeacepriprofesiile liberale. cei mai mari violonigti ai secolului XX au irceput ul instrumentului de la cinci ani.r*iifr""" le care formeazd un numdl de telefon sau la rut ae precum o intrigd pe care un romancier incearci sI o "ompti.memoria funcfionaltr. lilor asiatici in gcolile gi profesiile din America. $i totugi. Pe de altd parte.o culturd etici a munprin zel 9i persecii setraduceprintr-o motivafie mai puternicS.zel 9i in_ cyd. capiciiatea de a'r$ine toite informa_ liile relevante in raport cu miliunea'de indepiinit. acolo are loc intilnirea dintre sentimente gi emofii3. dacd nu reugegti. mulli i de origine asiaticd se comportd ca 9i cum IQ-ul lor ar cu mult mai ridicat . emoliile coplegescputerea de coircentrare. trebuie luat tr considerare gi rolul motivdrii pozitive . pe care savanfii o nrunesc g.un avantajemolional. au studiat zece mii de ore. La Olimpiada dinlggl.. . care aveall peste doudzeci de ani . acesteantrenamente trebuie sd inceapi in_ cddin copildrie. Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 105 Capitolul 5. {inJgrii-.

Capacitatea de a rezista impulsului de a acfiona. dintre risplattr 9i amtrare. Rdddcina cuvintulwi emofie. Ca str se gprijine in lupta lor interioard.. degi o asemeneainterpretare rimire deocamdatd speculativi. fie facilitin4 fie combinindu-se cu ele. acest microcosmos al vegnicei bet5lii dintre impuls gi ablinere. de a urma un antrenament pentru un scop indepdrtat. Dupd zece ani. au fost increzdtori in sine 9i demni de incredere.dar !i-o dau chiar acum. tot nu erau in stare sX i9i amine rdsplata. provocind certuri 9i neinfelegeri. absol- venti gi alli angajafi.. ceea ce remarcdm la o virstl fragedd se dezvoltd la scar5 mare la nivelul competenlelor sociale gi emofionale. DacI nu poli si agtepli pini atunci. iegindu-gi din fire. erau timizi in privinla legdturilor sociale. Dar alfii. In adoles. de a nimici migcarea incipient6. cddeau ugor pradd geloziei sau invidiei. ei gi-au acoperit ochii ca sd nu se uite la ispittr sau au stat cu miinile in poald vorbind intre ei. $i dupd toli acegti ani.gicei care au avut ribdare a fost enormi. un remarcabil studiu in care unui copil de patru ani i s-a pus in fald o prdjiturd aratd cit de important5 este capacitatea de linere in friu a emoliilor 9i de amiure a impulsului. ceea ce cu siguran!5 li s-a pXrut o vegnicie. 9i i-a numdrat mai ales pe copiii celor de la facultatea Stanford. de-a lungul vielii. se considerau . Nu existd un talent psihologic mai important decit a rezista la impulsuri. cin$nd. se transferd cel mai adeseagi la nivelul funcfiondrii creierului intr-o inhibare a semnalelor limbice cdtre cortexul motor. spre o acfiune. Diagnosticul pentru felul in care au gtiut s5-9i stdpfureascd impulsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece ani mai tiraiu. Cei care au rezistat ispitei la patru ani au devenit intre timp adolescenli mult mai competenli din punct de vedere social: erau eficienli. inteligenla emofionald este o aptitudine majord.amintifi-vi. Acest studiu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960. mai degrabd tulbure din punct de vedere psihologic. Oricum. Copiii care au ingficat prijitura. sau erau furcdpdf. COMIR OLA REA IMPULS URIL ORr TESTUL PRAIrTRn Imaginafi-vi ci aveli patru ani gi cd cineva vX face urmdtoarea propunere: dactr agtepli pinl ce facem citeva comisioane. prin insigi natura lor. in acest sens. primegti numai una . au dat dovadd de mai puline calit5fi. la o grddinild din padrul campusului universitar Stanford. reaclionau exagerat la orice lucru care ii irita. capacitatea care afecteaztrin mod profund toate celelalte capacitX!i. Aceasta este baza autocontrolului emofional. lesne nemulgumili de frustriri. lui. dintre sine 9i eu. Era mai pulin probabil cd ar fi putut si cedeze nervos. Sigur cd aceastaeste o provocare pentru sufleful unui copil de patru ani.comisioanele". . Au luat initiative 9i s-au implicat in proiecte. jucindu-se. Agadar. urmirindu-gi scopurile. $i in mdsura in care sintem motivafi simlind un enfuziasm sau o pl5cere pentru ceea ce facem sau chiar gi un grad optim de nelinigte . se simleau nesiguri 9i nemulfumili pentru cd nu . duc intr-un fel sau altul la un impuls. pentru a rezolva problemele. ele determini limitele capacitStii noastre de a ne folosi abilit5lile mintale furniscute 9i de a hotdri cum ne vom d. sd inlepeneasc5 de fric[ sau si dea inapoi din cauza stresului ori s5 fie ugor de dezorganizat sau de niucit intr-o stare de tensiunei ei au trfruntat provoc6ri 9i nu au abandonat nici mdcar in fala marilor dificultiifi.. studiul urmdrindu-i pe acei copii de patru rni gi in timp. c€nld. erau in continuare in stare sd amire rdsplata. este verbul . mai impulsivi. Diferenla gmolionali gi sociald irtre pregcolarii care au ftrgfdcat prdjitura .a migca" . avird tr vedere cd toate emoliile.106 Natura inteligenfei emolionale Aptitudinea de a stdPini 707 In mlsura fur care emotiile noastre merg in direclia sau sporesc capacitatea noastrtr de a gindi 9i de a planifica. au 9i ingficat o prdjiturd de lndatd ce persoana cari: fdcea experienfa a iegit din incdpere pentru a-gi face . aproximativ o treime din tor r tal.ob!inuserl destul".16r" sau nedemni. Capacitatea de a impune aminarea unui impuls std . dddeau inapoi sau se blocau fur fala stresu. pini la terminarea liceuluiT. el oferi nu numai o interpretare a caracterului. Acegti pregcolari curajogi 9i hotdrili au primit risplata celor doutr pr5jituri.vom fi propulsali spre reugittr.escurca in viafl. vei ctrpdta ca premiu doui prijituri. Unii copii de patru ani au fost nevoili sd agtepte cincisprezece sau doudzeci de minute. siguri pe ei gi mai capabili sd se adapteze frustririlor viefii. in funcfie de ceea ce alege copilul acest test poate fi grditor. dintre dorinli gi autocontrol. pinl ce uneori chiar au obosit 9i au adormit. dar gi a traiectoriei pe care o va avea probabil in viafd. prezentind |n portret .rnali 9i indecigi. toli acegti copii fiind urmdrili 9i la adolescenli. pini ce s-a intors cel care ficea experienfa.

unla testul de inteligen!tr.Este shesantsi-l urmdregti pe teren. din nou un indicator mult mai exact decit lQ-ulto. sd imparti obiecin doui categorii.a luat-o razrl. Persoaneleanxioase stnt predispuse si eguezechiar oblin un punctaj b.desigur.direcfionarea spre scop prin aminarea autoimpustr a rdsplatei" . iar la matematrcd.e sldbit 9i pini la luarea unei diplome ca medic. de rezolvarea unei ecualii algebrice sau de cigtigarea unei Cupe. Felul in care copiii trec testul amindrii recompensei la patru ani este un indicator de doutr ori mai exact asupra noteloide la examenele SAT decit IQ-ul. o reaclie utiltr .S2S.. Descoperirea sa reduce rolul inteligenlei emolionale ca metaca- ce determintr cit de bine.. ingrijorarea . Anxietatea submineaztr intelectul.. Ea igi dd ma ci lngrijorarea intervine in mod nefericit tr existenla ei. intervenind in orice alte incerclri de concmtrare altui lucru. Tieimea copiilor ie ingfdcaserdprXjitura cu mare nerdbdare abia dactr au luat sZa de puncte la testul de gramatictr. iar ei povestesc ce le trece prin gind . grijile ii coplegescraliunea. $i mai surprinzdtor este faptul ctr atunci cind copiii testafi au . agacHnici nu m-am mii dus la me. reprezentind o limitare definitivi in potenliaiul existent al unui copil.. crun ar fi aceea de a-9i vedea sau fiul jucind fotbal.ai a devenit o pregdtirnintaltr prea zeloasl pentru o ameninlare anticipati. de studii ' ia pentru ingrijorare duce la o mai slabd performan!5 la indiferent cum s-ar face misurarea acestei perforprin note sau tesfe. - Atunci cind celor care sint pradl ingrijordrii li se cerestr iro misiune cognitivd. sd foloseaicd logica gi si reaclioneze logic. tn cazuri ce necesitd efor- intelectuale complexe sau ale unor misiuni tensionateprea controloiilor de trafic aerian. existd dovada clartr cd abilitdfile emolionale c]rm ar fi controlul gi deslugirea corectd a situaliilor sociale pof fi dobindite. PROASTA lmi fac griji pentru fiul meu. independent de le-ul in sine. indiferent cd este vorba de punerea bazelor unei afaceri. sI i9i distragd atenlia ca sd nu se concentreze asupra ispitei imediate 9i si fie suficient de perseveienli pentru atingerea unui scop . Dar atunci cind sd ia o hottrrire simpld. IQ-ul devine un indicator putemic numai duptr ce copilul invali sd scrie 9i sd citeascde. descrie. degi unii aduc argumente ci IQ-ul nu poate fi schimbat. agacum aratrn shrdiu ficut pe 1790de studenfi carese preglteau sd ocuposturi de controlori de trafic aerianl2. ciuri. Conform evalutrrii pdrinfilor. GfNDTRE DI SP Onyr PROASTE.treimeacelor care-au agteptat cel mai mult au avut intre 610 qi 612de puncte. grijile sint miezul efectului devastator al fetSlii asupra performantei mintale de orice fel. care nu o mai poate duce aga cum ar vreall. printr-o fraztr destul de nefericiti . Sint sigurA ctr fiul meu estedezamtrgitctr nu mi uit cum joactr. Acest lucru sugereazXfaptul cd acea capacitate de a amtra recompensa contribuie major la potenlialul intelectual. Mai uluitor eite faptul cd au avutnote foarte mari la testele SAT.. dar mai devreme sau rnai frziu tot va avea un accident. de exemplu. Acest de repetilii mintale sint dezastruoase din punct de vedere atunci ciild intr5 intr-un fel de rutintr care capteazd inatenfie. incepind cu un regim d. mintea ii estecotropittr de gtrduri catastro. sd se concentreze. Vorbitoarea urmeazd o terapie pentm anxietate.dar pur 9i simplu nu rezist nervos.s5fg esenla autoregldrii emofionale: capacitatea de a nega impulsul ir avantajul scopului. Ceea ce Walter Mischel.evaluali fost din nou la sfirgitul liceului.sau cit de rdu sfirt oamenii ir sd-gi utilizeze capacitSlile mintale. s-aarltat cd diferite. cei care la patru ani agteptaserd cu rlbdare erau studenli mult mai buni decit cei care acfionaseri sub indemnul imboldului. si-gi fac6 planuri pe care str-lerespecte gi mai neribdtrtori si invefe. Unii copii lhiar 9i la patru ani au reugit si stdpineasci lucrurile esenliJle: au fost capabili str deslugeascdanumite situalii sociale curn ar fi amirarea beneficiului. prin punctaje sau realiz5ril3. Ea nu mai este liberi sd aleagd. Abia a inceput si joacein echipade fot. o diferenlX de 2L0 puncte in totals. Aqa cum vom vedea in Partea a cincea.bal.ei erau din punct de vedere academic mai competenfi: mai capabili str igi transpunl ideile in cuvinte. Aga curn am vdzut.108 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 109 labaza unei multitudini de eforturi. cel care a fdcut acest studiu. Anxietatea saboteazd performanfele la invd!5turtr de orice fel: in peste asemenea ftrcutepe 36 000de persoane.anxietatea cronici este aceea indiciu aproape sigur cd persoana respectivi va da greg in ceurmd. (Un control deficitar al impulsurilor in copildrie poate fi {e asemeneaun indiciu asupra delincvenlei ulterioare.cele doud prijituri.

ingrijorarea -. atit cit dureaz5. chiar prea liber pentru ca vreuna si fie urmdri- suficient gi si se oblind produsul finit. iar in timpil tei_ :". cu un consum nervos mediu pentm a ceva.ceea ce le-a redus nivelul de'ftrgrijorare _ inainte sd furceapl treaba. in vreme ce colegul . lntr-adevdr. aturrci cincl.saboteazX orice incercare de a reugi cu bine.sA se ingrijoreze inadins vreme de 15 minite. Literatura de specialitate descrie.. sporegte capacitatea de a flexibil gi mai complex. a aritat ci exist5 doui tipuri de studengi anxiogi: cei ctrrora anxietatea le diminueazd performanla la invdldtur5 9i aceia care sint in stare si se descurce in pofida stresului _ sau poate chiar datoritd luir6.110 N atura in t elig enl ei emolion al e Aptitudinea de a stdptni 111 rn asemenea momente/ constatdm cd sint ginduri negative _ . astfel incit sd ardd fird sd curgd ceard pe jos.Nu voi fi in stare sd fac asta. dacd ne preocupd griji cum ar..grup de persoane care nu se ingrijoreazd ii l.-teama dinaintea testului interfereazd "ui cu gindirea iogicd 9i necesardpentru a invdfa eficignt. Buna dispozifie. ca gi starea de exaltare. dar 9i ir recunoagterearelaficomplexe 9i in prevederea consecinlelor unei hotlriri luate.i. Cei care sint in stare sd igi stiptneasce emoliile. sintem mii puUn utJr.Nu md prilp la genril trsta de teste" 9i alte justificiri asemdnitoa. s-a constatat c5 oaii care s-au uitat la o casetdvideo au rezolvat mult mai bine ri^gm5folositl de psihologi pentru a testa girdirea creatoa. un.micgorind resursele disponibile pe1tru prelucrarea altor informafii. obserrelalia care altfel i-ar fi putut qcoli trdsdturd mintalX imnu numai in creativitate. relalia dintre anxie- 9i perforrnanfd. inclusiv ceamintald. pe de altd parte. ca in cazul schimbXrilor de dispozifie ale maniaresivilor. Prea pulini anxietate instr prima parte a motiva$ea strtrduindui . de exemplu . cum se numegte ea in terde specialitate . Macelor cdrora li s-a dat aceastXproblemd au cdzut." _ iure sLbaieazape o in_ trerupere a capacitilii de a lua decizii. O stare ugor exaltatl -hipomania. soluliile problemelor fiind gdsite i ugoq.erultutu prour_ te la teste din pricina emoliilor. In acest test.fi posibilitatea de a pica la teste. poate li fel de bine str sabotezesuccesul albia. ea devine dinebunie.fie ci este vorba de unele intelectuale sau interperso. se glsegte oarecumspre virful rdsturnat al U-uDar dacd euforia este scipattr de sub control.l:" tului le tulbuli limpezimea mintald. al5turi de aite stu_ dii.a"hufph Haber considera ci tensiunea inaintea unui exanien il ajutd ie fapt sa se descurce mai binels.gitu f"_ lul rn care am putea gdsi rdspunsurile. ir mod ideal.ducela apatiesaula o prea slabtr de a se descurca.de fapt.' Anxietatea din timpul examenelor a fost studiattr pentru pri_ ma dattr in mod gtiinlific in anii 1960 de cdtre Richard'elpertjca_ re mi-a mdrturisit cd interesul i-a fost trezit tocmai pen'tru cd a constatat ci un student al lui didea ftrtotdeauna. Risul. chibrituri gi o cu pioneze gi li s-a cerut sX pun5 lumtrarea pe o bucatd de plutd. Avantajele intelectuale ale unui ris sinXtos sint Si mai izbicind estevorba de rezolvarea unei probleme care presupuo solufie creatoare. sub forma unui U rtrsVirful acestui U inversat reprezinti relalia optimX intre te 9i performan!tr. iar agitalia submineazd capacitatea de a gindi de coerent pentru a scrie bine.celdlalt al U-ului .. se pot folosi de aceastdanxietate anticipativi _-in legatu_ rd cu un discurs care trebuie linut sau cu un test care trebuiJdat. Resursele mintale se concentieazA asupra unei misiuni cognitive .. . oamenilor li s-a dat o luminare. ei n-au mai avut problerngYe. in psihologie. Conform unui studiu.motivindu-se pentru o pregitire mai temeinicd pentru oblinerea unor rezultate mai bune. chiar dacd ideile circultr .intr-o .u sint prea an_ xio9i. T:i. indreptindu-ne cu precizie ipre de_ zastrul pe care il preziceau. Cercetarealor. Ironia testtrrii anxietdlii este cd nehnigiea de a se descurca bine la test. L'rnct celor care igi faceau griji li s_a dat o pauzd de relaxare de 15 minute . poate motiva elevii pre_ cum Haber sd studieze din greu pentru a se pregiti. care. Grijile devin adevtrrate pt"f"l1i care se indeplinesc. . capaci_ 'atea lor de a indeplini aceeagi misiune s-a deteriorat viziUil.T "o*pu_ta!ie. pentru .pare ideald pentru scriitori gi alfi crea- presupunind o flexibilitate 9i o diversitate plintr de imagia gindirii.in vreme ce prea multtr anxietate. Acest lucru sugereazd cE o posibilitate de a ajuta pe cineva gindeasc6 mai bine o anumiti problemd ar fi sI i se spuni o . Numdrul motivelor de ingrijorare pe care le invocd cei care dau teste pot fi un indiciu direci asupra a cit de slab le va rezol_ va17. tost rugat. par str ajute oamenii sd ginmai deschis 9i sd faci mai ugor legituri intre idei.. esenliiH pentru ca iucruri_ le si meargS bine.

dar au dovedit mai pulini hotdrirein obginerea aces_ tui scop. Cercetdtorii recenli au descoperit cd speranla inseamnl mai decit un leac.eali ffcuf a_fost gregit 9i a[ primit un 6. Uneori.ind ou_ menii se deptrgesc pe sine.test ce sepresupunecdestecapabilsdprevaddfese vor descurca studenlii la facultate(9i careestestrins cu IQ-ul).aptitudinile emolionale constituie difecapitald.LLIAIVIVAEORTA GfNDIRI PozITIw tofugi. Dar intr-o zi. Emofiile sctrpa_ te de sub control incomodeaid intelectul..$i agacum era de agteptat. joacl un rol extrem de important in oferind tot felul de avantaje in diverse domenii. aceastdintrebare nu este doar una pur teoreticd. a comparat reugitele la invdfd- ale studenfilor in anul I cu o speranldcrescuti cu ale celor o speranld scizutd. ceea ce le face sd difere este 20 Studenlii au fost supugiurmdtoareisitualii ipotetice: Degi v-a!i propus sd luali un 9. capaciSasau mijloacele de a-gi atinge scopurile. Snyder o definegte mai precis ca fi2credinfa ci existf. Oamenii au tendinfa sd fie diferili in funclie de misura irncafac speranfe.Studenfiicu sperani i9i fixeaztrscopurimai spectaculoase 9i gtiu cum sI mundin greu pentru a le atinge. Snyder. indiferent care ar fi ele". dupA prima evaluare. Dar agacrun am vor_ bitin Capitolul5. gdsesc resursele necesare . voinla gi posibilitatea de a-!i atinge scole.. atunci cind analizlm avantajef dezavantajeleuneiacgiuni gi sintem bine dispugi. Un zeu milos a ldsat-o insd sI irchicutia la timp. cei care dnt bine dispugi au o perceplie preferenliald careii determind sd fie mai expansivi 9i mai pozitivi in gtndire. ctmApA rDoREt 1rPO. Ea a primit in dar o cutie mistedin partea zeilor ce o invidiag pentru frumuselea sa. Strne gindim la citeva cazuri specifice:ulrunt"l"le speran_ fei 9i ale optimismului gi acelemomentepline de ufur.de exemplu. cum ar fi ln viafa gcolari sau suportarea unor slujbe apisdtoare. R. ln mod similar. au c.172 Natura inteligenfei emofionale Aptitudinea de a stdptni 113 un fill desprematematici sau careau fdcut exercifii. Din nou se dovedegte cd degi capacitdlile intelecsirt cam aceleagi. Reaclia studenlilor cu un nivel ri_ dicat-desperanlda fost sdinvefe mai mult 9i si giseasci diver_ sesolulii pentru a-gimtrri media final6. constatd Snyder. studenlii cu un nivel de spe_ ranld mai scdzutau renunlatin celedin urmd la tot. Cei care au un inalt de speran!6. Atunci cind facemplanuri sau luim decizii.au folosit cutia in carese aflau pionezele. . cird C. astfel incit sX poati prinde unicul antidot care e suportabili nefericirea pe lumea asta: speranla.30% din ceea c. Selntimpl[ ca in legendara gi binecunoscuta poveste a Pandoprinlesa din Grecia anticd. simfindu_se demoralizafi. el a descoperit cd speranla era un indicamult mai bun al notelor din primul semestru decit notele de SAT. cevamai aventurossau mai ris_ cant. Atunci cind se face o compafirtre studenlii cu aptitudini intelectuale echivalente in ie de rezultatele la invllXturtr.glsind o solulie creatoare. coplegittr de curiozitate 9i de ispittr. Pandora a ridicat ca se arunce o privire gi a adus lumii marile nenorociri relele gi irebunia. I s-a cd nu trebqie sd desehidd niciodatX acest dar. me'moria -sj favorizeazdcanalizareaprobelor in mod pozitivideterminindu-ne strfacem.ir vreme dfii pur 9i simplu nu se simt in stare sd aibd energia. Au pus cutia cu pionezepe bucatade plutl gi au folosit_o pe post de sfegnic. A trecut deja o siptdmind de cind ali aflat ci ali luat un G. pentru cI atunci cind sintem bine dispugi ne amintim mai multe lucruri pozitive. Chiar 9i dispoziliile pllcute pot schimba girul gindirii.un aceleagitrisdturi cosint tr stare sd se motiveze.Ce facegi?te Totul depindede speranfd. psihologul de la Universitatea din care a ftrcut acest studiu.Studenliicu un nivel de speranldmai scdzuts-au gindit la mai multe posibilittrli de a_9i miri nota. o proasttr dispozilie. Acest lucru se datoreazdin parfe lemoliei. putem determinaemoliile scXpate de sub control sd revinl la norma| aceastd competenldemogionaHesteap_ titudinga majortr care faciliteazd toite celelalte tipuri de inteiigegd. Unii gindesc despre ei cd sint in stare sd iasd incurclturi sausdgtrseascd solulii la probleme. r Explicafialui Snyderesteurmdtoarea: . in sens gtiinlific nu reprezintl doar o imagine luminoaideea ci totul va fi bine. influenleazi memoria lrtr-o direclie negativtr gi astfel eite mai probabil ctr din teamtr vom ajunge la o hotdrtre exageratde prudenttr.

in ciuda acestui feed_ back demobilizator. Aceste explicalii diferite au Slicalii profunde in raport cu felul in care oamenii reacfionealn fala viegii. Intr-adevdr.aceia care.carei-a studiat. in cazul irr care devin imposibile. performanla lui _ care de fapt era deja foarte buni . Martin Seligman. a fost unul dintre spectalorii care nu s-au dovedit deloc surpringi de revenirea lui Biondi. in vreme ce stilul exiv dezvdluie cine va renunta. Optimigtii considerl cd un se datoreazd unei situalii care poate fi schimbatS. speranfa inseamntr sd nu cddem pradd unei anxietdli coplegitoare sau unei atitudini defetiste sau depresiei ir fala unoi situalii dificile sau a unor obstacole. aceeade 100 de metri fluture.. dezn6dejde sau depri- lntr-un moment mai dur. gi au inteligenla de a impirti in mai mul" te faze o misiune ce altfel n-ar putea fi atinsi.a fost 9i mai bunf. Biondi a fost irtrecut la mustafd. psiholog la Universitatea din Pennsylvania. Seligman.Examenele de la liceu. O P TIMI SMAL : M ARELE M OTIUAT O R Americanii care urmdresc intrecerile de inot gi-au ficut mari speranle pentru Matt Biondi. la proba de 200 de metri liber.studenfi in an ai promoliei 1984 a UniversitXgii din Pennsylvania. potrivit testelor. ei consider5 obstacolele in situaliiremediabile.. la cea de-a doua incercare timpul lor a fost 9i ca gi speranla. Sint suficient de flexibili pentiu a gdsi diverse posibiliteli de a-9i atinge scopurile sau de a 9i le scliimba. optimismul aduce cigtiguri de-a lungul existenlei (sicu condilia si fie un optimism realist. cei care i9i fac speranle ajung sd fie deprimali din ce in ce mai greu pe misurd ce inainteazl ftr viafX. medalia de aur luind-o un alt inotltor care a fdcut un efort zuplimentar pe ultimul metru. sPunea: itere la facultate mdsoard talentul. urmdrindu-gi scopurile. iligman definegte optimismul in funclie de felul in care oai igi explicd reugitele 9i egecurile. In cadrul unei experienle flcute de Seligmary antrenorul de inot i-a spus lui Biondi in timpul unui dveniment special care trebuia sd demonstreze marele lui talent cf a avut un timp mai prost decit era in realitate. sint in general mai pulin anxiogi 9i trec prin mai puline nelinigti emofionale.tn schimb. Din perspectiva inteligenfei emofionale. instr atunci cind alli membri ai echipei au fost informali cd ar fi oblinut un timp prost.irgZ2 a luat gapte med^aliide aur. degi nu era adevdrat . in general. ne exemplu. linigtindu-str atunci cind se afld intr-o situafie dificild. unul dintre membrii echipei olim_ pice a SUA din 1988.114 Natura inteligenlei emolionale pesimigti - Aptitudinea de a stdptni 115 pentru a descoperi cii de indeplinire a obiectiveior. Din punctul de veal inteligenlei emolionale. Ca gi in cazul speranlei. impreuni cu ruda sa apropiatX. Unii cronicari sportivi chiar suslineau cd Biondi este de talia lui Mark Spitz. sptrnindu-gi ci totul se ylindrgRta. ei considerd obstacolul ca fiind datorat ior deficien. cel care ir. Ceea ce le lipsegte testelor de apeste motivafia. care intotdeauna ii vor trage inapoi. ree aceitora la testul de optimism au fost un indicator mult precisal notelor lor din primul an decit testul SAT sauno.atribuindu-l unor trisdturi ce nu pot fi schimbate 9i de care se simt total neaiutorali. deci nu reaceazl in nici un fel. in rlreme ce pesimigtii se invinovdlesc egec.formultrdu-gi repede fi cerind ajutor sau un sfat cuiva.tepersonale. Trebuie sd gtim daci cineva va merge departe chiar 9i cfrrd situalia devine una frustrantd. optimigtii au tendinla sd reaclioneze activ un plan de acliune 'plini de speranlX. optimismul prezice reugite la invd- intr-un studiu asuPraa o suttr de persoane. pentru cd el il supuses! pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii evalua optimismul. lucrurile se rezolvd pirii la urm5 in ciuda obstacolelor gi frustririlor.pesimigtiireaclioneaztr unor asemenea obstacole prin presupunerea cd nu pot face ic pentru a imbundtdli situalia data urmitoare. la o dezamdgire cum ar fi refuzul li se oferi o slujbd. oPtimismul este o atitudine care piedici pe oameni sd cadd in apatie. aga incit viitoare vor reugi. Intuilia spune cd la un anumit nivel de inteligenld reugita pro- . cind lui Biondi i s-a cerut str se odihneascX pufin 9i sd mai incerce o datd sX inoate. un optimism prea poate fi dezastruos)22. La urmitoarea. |urnaligtii sportivi au ficut tot felul de speculalii potrivit cirora acestefurfringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pent u probe_ le care urmau. inseamn6 un orizont de agteptac5ruia. Din picate insd. Dar Biondi gi-a revenit si a luat medalia de aur in urmdtoarele cinci probe. Este o combinalie de talent lerat 9i capacitatea de a continua inclusiv in fala infrirgericare in final duce la reugitd. Biondi a iegit pe locul trei la prima trtrecere.

Faptul cd optimismul conteazl atit de mult in reugita vinzd_ rifor este_ legat 9i de o atitudine datorati inteligenlei emolionale. Ceeace susline ambele trdsSturi pozitive viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitatepersonald. Neconsiderin_ du-se pe ei motivul principal al es_ecului. Dezvoltarea unei de orice fel intdregte aceastd eficacitate personald.Pur gi simplu persoana asta era prost dispusd. Reaclia emogioniH ra acea"stf. spun a9a: .nu. ingineri. O perspectivd pozitivd sau neg. enorm de multe variante fur care aceastdcapacitate poate ti. man l-a flcut asupra unor agenli de vtnziri care comercializau asigurdri pentlu compania Metlife. ca persoana respectivd sd fie mai dispusd sd-gi asume risgi sd urmdreascd provocdri mai serioase..din Chicago.alpinigti. saui . Dar aga cum vom vedea 9i in Capi- stdpiri gi ftrrtrsXseingrijorezein privinla diverselordeposibile. Capacitatea de a acceptacu eleganle un refuz este absolut esenliald in vinzirile de orice fel. care a adunat asemenearelatXri ale momende virf din de vedere profesioffi . trei sferturi dintre cei care vind asigurdri renunl5 la aceasti me_ serie in primii trei ani. numirul pesimigtiloi cure. care a fXcut multe cerin privinla eficacittrlii personale. In vreme ce sistemul mintal al pesimistului duce la disperare. campioni la gah.. infringere este d.N-im abordat birre situalia. Parci tnfira este desprinsd de trupul meu gi nu am nimic de-a face cu ceea te se intimplh.eo imcapitald in privinfa capacitdlii de a geii o motivalie su_ ryJtanje ficrenta_ pentru a continua.ca 9i neputinla 9i disperarea fi dobindite.Descrierea sa esteextraordinarde asemXndtoare cu aceea a \-/ sute de bdrbali gi femei . baschetbalittl.2s fI I \_Z (} . St4reape care o d 'Agai-a spus Mihaly Csikszentmihalyr.. chi. Mai mult.Depdgirea acestor ri sporegteir schimb sentimentul de eficacitate personaAceastd atitudine ii ajutd pe oameni str igi foloseascXmai bipe care le au . cel al optimistului nagte speranld. dar mai ales cird este vorba de o asigura ret caz in care .Sint un rataf n-am sd . frunta egecul.Conoamenilor despre capacitdlile lor au un efect profund acestor capacitifi. ei abordeaztr lucrurile in aga fel incit sd intr-un fel sau aitul. seligman a'descoperit cd noii vinzitori care erau optimigti din fire reugeau sI vindd cu 32"/. ci gi de capacitatea de a in. in timpul primului an.tivd poate fi otrdsitur5 iem_ peramentald innlscutd.interpretare care genereazd apatia gi defetismul. pe de altd parte.temperamentul poate fi temperatprin experienlaacuOptimismul gi speranla. o rezumd astfel: ."z3 Una dintre cele mai griitoare demonstralii ale puterii optimismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seiig. Am trdit asemeneamomente de multe ori. Capacitatea nu este o proprietate fixd. Din acesi motiv. mai multe asigurdri in primii doi ani d9 s-lujbedecit pesimigtii. Totul curge de h eine..sau sd facd in a9afel incit s5 gi le dezBandura.. Orice refuz pe care il intimpind un agent de vinzdri este o micd infringere. directori 9i chiar funclionari cind povestesc ce s-au intrecut pe sine intr-o activitate la r.. unii oameni au din fire tendinla str pro- 14. ci egti stdpin pe intimpldrile vielii tale 9i ci poli faprovocirilor cu care egti confruntat.errgescsd vind nimic in veci" . agentului fiindu-i din ce in ce mai greu s5-puni mina pe telefon cisa mai sune un potenfial client. Cei care au aceasteeficacitate personal5 se dau la o din calea egecului. moralul se deterioreazd. psiholog la Stanford. AgesJg. psiholog la Universin. Acest refuz este extrem de greu de acceptat de r-rhpesimis! pentru cd el il interpreteazd astfel: ."rrrrr. Ciptimigtii.116 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdpini 117 priu-zisd nu_depinde doar de talent. dar au picat la testul practic'(referil torla o intreagd gamd de reaclii ale unui profir standard aicrtuit pebaza rdspunsurilor date de agenlii de vinzdri care reusiserd in carierd).ffp special a vindut cu2l/omai multe asigurdri decit pesimigtii in primul an 9i cu sr% maimult in al doiea an. pe mtrsuri ce refuzurile se adund...."2a TRANSAI NEUROBIOL A GIA MAIES TRTEI Un compozitordescrieastfelmomentelein carelucreazdcel bine: Te afli intr-o stare de extaz intr-o asemenea mSsurd incit simli cA Fproape nu edgti.t5 esie de doud ori mai mare decit al optimigtilor.. i9i pot schimba abor_ darea la urm5torul telefon. Seligman a convins compania Metlife sd angajeze un grup special de solicitanfi_de slujbl care au avut un punctai mare latestele de optimism. in cazul in care nu se ajunge chiar h depresie. Stau doar 9i md uit 9i mtr minunez._urile sint descurajant mai multe decit"da-urile.

aceastdtransl ili este blocatd. Odatd instalaaceasti concentrare are propria sa putere. Una 'fi concentrare a atentiei ra acfiude stare de Existi ins5 un ingel[tor la poarta de in- zon5. aproape un extaz total. Dase cere prea pufin. in sala de operalii.pentru cd plicerea purd a acfir sine ii motiveaz5.. dupd ce a terminat cursa a declarat ctr ry31341in._ tlalie-de aur la schi la Olimpiada de iarnd din 1994.gi el nici mdcar n-a observat. 9i inheabX ce s-a intimplat.El poate presupuneun efort considerabil calmare 9i concentrare pentru a incepe treaba .. p_ublicul.ob-tinTo-mc-. transa este minunat md este atit de de Fare este solicitat de o operalie grea in timpul cdreia intrd ir aceasti stare special5... Este uluit sd afle ctr.zona". . dar foarte re diferd de acela in care te strdduiesti si fii atent cind spt+ellg-pricepglieje .^: i intr-o asemeneamdsurS. tansa apare ir acea zonl foarte delicatd ttrg plictiseal5 9i panicd.Thansaeste o 91Presu -extaz de constrinextaz pare si fie un plodus jntermediar al concentrd: care premerge transa. dar sint 9i pozitive.. incerctrd sd-gi depXgeascX limitele anterioare. $i totugi transa (sau eventual ceva asem5ndtor) este o experienld prin care trece aproape toat5 lumea din cird in cind. emoliile nu numai cd sint stdpinite gi canalizate. literafura clasici a de . Este o stare in care oamenii sint ind o atenlie r. ..acesta fiind pas care presupune o oarecare disciplinS. Transa reprezinttr poate emolia absolutd aflatd in serviciul performanlei gi al acumuldrii de cunogtinfe.i ceilalti ri dispdrind pentru o cligfl. Transa este o stare de uitare de sine opulg renlgllpli4lne-. in acest sens.-. dauryna o reugiti sau un egec.". atunci cind o termind observd nigte moloz pe jos.M-am simlit ca o cascaqa.{'entru c5 intrase intr-un fel de stare de relaxare: .''' Capacitatea de a intra intr-o asemeneatrans5 este de fapt un moment de inteligen!tr emolionald maximd.intr-ugmonqg4!_binecuvintat care ii ffi Roffe-SieinrotGiGE a . renunlind la preomai pulin importante ale vielii de zi cu zi . ea este intrinsec o rdsplatd.cum ar fi r. Eul nu mai existi.. aceste sint lipsite de egoism. Atunci cindlgtiiufffiFddphctiseala deprimdrii sau de agitalia anxiet6!ii.tgg!e3bl9lg!gin(Iic.. moment valul limbic capteazd restul creierului. Pentru cd in aceast5transd ne simfim atit de bine.Oarnc rcXseconcentreazX mai bine atunci c?nd li seceremai mult de obicei 9i sint in stare sd ofere mai mult ca de obicei. Intr-o asemenea trans5. in mod paracare-E-dffiEr:okrea stare dovedesc o stdptrire ri a ceeace fac. furcit le sint puse la incertalE' itetile @5zmlffihalF:-. .pe calrco ating atunci cind rezultatele lor extraordinare par a fi obginute fdrd efort..Sportivii numesc o asemenea stare dc gralie . ile lor fiind te nela capacitate maximl atunci se afld intr-o asemestare/ ei nu mai sint preocupafi de felul cum se descurci. l rrCe de ceea ce aq de f5lglgcit uitd de ei.attrnci cind era atit de absorbit de actul medical o parte din tavan a cdzut . loc sd se piardd intr-o preocupare pli@ nd de nervoZitaGlceltare intri in aceastdtransd sirt atit de abacest curs special. reflec. mai ales cind aclioneazl la cote maxime. Alenlia fir starea Acest tpde transd este una relaxatS. Dacd li se cere prea intri in panicd. Experienla este una extraordinari: pecetea acestei transe este o bucurie spontan5. oamenii se plictisesc.Pldcereaspontand. starea de gralie 9i eficacitatea ce caractetransa sint incompatibile cu atacul emofional.. pline de energie Si qentrate pe misiunea ce trebuie indeplinitd. care detageazdacea de tulburdrile emolionale. mal a intr-o asemen'eatransX. . Aceasttr senzalie este mai clard ir momentele de extaz in care doi parteneri fac dragoste 9i ajung la o armonie totald. iar misiunea respectivd pa'b se indeplini fdrd nici un efort.118 N atura in t eli g en! ei emo! ion al e Aptitudinea de a stdptni t19 durat dou5zeci de ani26.Intrarea intr-o asemeneazond se mai produce 9i afunci cind ii au de realizat un lucru Ju:u.> . hrtr-adevtrr. facturile 9i chiar starea de bine.

se fac cu un consumminim de energiemintali. indiferent de domeniu..r.t . fiecare avind un pager care din cind cird suna la intimplare peste zi gi atunci ei erau instruili si noteze ce ficeau in aceacliptr 9i in ce dispozifie se aflau.M*"T:i:"*5*:"J.r*. Ivfi2gfrile bine antrenate presup. dacd este prea complicatd. trebuie sI picteze. mai presus de rte. nu va mai ln stare sd meargd pe calea originali pe care a pornit. tradifiilor contemplative descrie stdrile de absorblie experimentate ca purd grafie: transa este indusd doar de o concentrare inAtunci cind urmdrim o persoand aflatd intr_o asemenea sta- I cu eficienfd maximd ca in cazul transei.i"J.ii"il.i"i."i. se ajunge mai degrabd la an- *.n un efoit mintal . atins un virf al capacitllii respective.tr* sante. decit 6ldGJE-dbriE-eu-ftsftnsr6gate sau decit cele caresint inctr mult prea grele. s-au depirtat in cea mai mare parte de acest doiu dupd ce au absolvit studiile. Ctrd oame. Reugite- ciei6\-. dar visind la gi la bani.]Br r s .rt g=I_ge de{apt creierulpoatefi mai eficientatuncicind Ie exec}tX. Daci artistul aflat in fala pinzei incepe se intrebe cu cit o va vinde sau ce vor spune criticii.ffi# performanla optimtr-para fi o oazda eficienlei ". Csikszentmihalyi a constatat cd aceia care in stuie au savurat din plin bucuria de a picta au devenit pictori ortanfi.toli fiind siprintre primii 5% in matematictr .. DacI treaba este prea simpld.ii".il.caElF5!!ndomeniul tpune un strgur obiectiv.. existd o rela]ie p1eintre zonele active gi necesitdlile misiunii respective."sr Aga cun({ggrya este o necesitatepentru miiestria intr-o anutl artd sau profesie ori intr-un megtetug. Felul in care acegti elevi gi-au petrecut a fost monitorizat.atunci cinJcrelerul funclionea_ zi mai pulin eficientdinpricina oboseliisau a neryozitdlii saua emofiilor..il.i. Csikszentmihalyi trage concluzia c5: .hi .. in _ stare chiar 9i munca nii sint repetdun paradoxsimilar: chiar gi lucrurile celemai complical...Intr-adevdr. . in ca re a impulsuluitd deoarece inseamnd ctrtransale permiteoameni_ Ij sd TTi*1biId.r r l l qr l s r l r l - st5im- tNvAyarut gr TRANSA. fie ctr este vorba de o partidd .. Cheia transei este insd aceea cd ea se instale azd doar. ca balerintrsau ca geneticianeste cel pufin in parte de a rdmine ir trans5. i"t J.. creafiei..areloc o estompare a precizieiefortului cortical. s-u.ata cum se infmpltr la sfirgitul unei zile h"ti9i.i. N-a fost .Pictorii.i. ea este plicti.t_v '..Ou. Ace_ lagilucru seintimpl' 9i i' cazulplictiselii.sporesc ai ganselede a ajunin aceastdtransd.us la o stareneuraldprofund distrastr de alte elemmte3O. lucru are o lrtrlrTte o energiemintaltraplggpedCrminim..calm". mdsurd ce aptitudinile lor cresc. i""t* alfosj activatepreamulte zonenu neapdratnecesare "A _ ceea ce a o.e c{ asemenea acliuni sofisticate qlesupun o mai mare activitate corticald gi nu una mai micd.in mod similar.llr" cir_ 9i cuitelor neuralese adapteaztr nevoilor de moment.120 l{atura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdp?ni 121 tenstr.v . cred.degl"d d" g_t*pllSg*Jge!4.Acest logrcapoatein sensul. lor abordeze decit la transtr.Sepoate suslineci stipinirea unui anusau a unel ini este stimulatd de experienfa ceva cl'ln ce rn ce mar bme ca dst.cair cazulprogramatoruluide calculatoare...'*!d chiar gi lucruri extrem de grele. existd o presle merge rn_ paralel-cu ceea ce se intimpld in creieq. ri" naesrcmiba-ae de une_ le mintale...au fost caracterizafi de |i fltre profesorul lor ca fiind capabili de realiziri mai mari sau gpi mici la matematici. in principiu.- .. LTNNoUMaDEL DEEDUCATIE cX aceastdtransd apare in zona ir care o anumitd acii provoacd pe oameni sd aclioneze la capacitate maximd. transd.{ffi.ctrc abildle pel4qite oamenilorsd F6cticd jntre in transd:stipryreEfrlsJEiiiromtr-6 anur-nrite *1i. ffi_ plexe.' circuitell neurate r"'.#S.. tot aga este gi cu infatq} Elevii care intrd in ace - - lsi deptrgesc poten!!Al!r!@!-pdile$e!e special de gtiin!5 din Chicago .. d..incit trezirea inhibarea ".creierulesteatit de .unde sc - 4 ' :: ' .dintr-un studiu fdcut pra a 200 de artigti plastici la 18 ani dupl ce au terminat arplastice... Cei care au fost motivali in facultate..irr rnur" maestru al sa_ hului sau de rezolvarea unei probleme de maternaii.

invitaful e". Atit unii cit gi ceilalliGetreceau foarte mult timp din siptdmind plictisindu-se cu activi-Efi cum ar fi uitatul la televizor.i pofi o anumitd plAcere in &t*tt faptul ci te-ai angajat ir acea treab[') .acestadevine o sursd de bgcurie pe care nu o avea decit in starGE cum penFUa se{unge in sEre cleTiansd este nevoie de a trece dincolo de anumilimite ale capacitdlii fieciruia. profesorulpoatesi adapteze o anumitX materie 9i s5-i ofere lecliile la acest nivel incepind cu faza de iniliere 9i pinl la una mai avansatd ln felul acestaoferindu-i un stimulent optim. La urma urmei. elevii care au avut reugite de virf. motivindu:i din interior 9i nu cu ameninlIri sau promisiuni de recomperpg.telege-c5 uimincl un u . Diferenla esenliald consta in experienla de a studia. mai firesc gi prin urmare mai eficient intru canalizarea emofiilor in serviciul educaliei. acest luciu este valabil pentru aproape toli adolescen. in ?e cTI** ce copilul va ft-. spre care are o mai micd inclinatie. transa apbrea doar cam in 16% din timpul afectat studiului.. a-iegit la iveald o descoperire. Ho-ward Gardner. ea devine o motivafie primde progres.). desigur. in care tr-o_ @ci -incep .ar nutea dezvolta anumite competenfe'1. devin nerdbdtrtori si-gi facd temele. Acest lucru este aplicabil gi ink-un sens mai general. .Fie ci estevorba de controlarea unui impuls saude amiunei recompense. de reglarea dispoziliilor in a9a fel incit sX faciliteze 9i nu sd impiedice gindirea. Cine nu-gi mai amintegte gcoalaca pe tngiruire de nesfirgite ore de plictiseald punctate de momente mare panicd? Urmirirea unei st5ri de transd prin intermediul hrrii este rnai uman. de motivarea persodea 9i de a incerca iar 9i iar atunci cind intervin sau de a gdsi c5i de a intra in starea de transtr pentru firai mare eficacitate . Pe scurt. Cunoscind felul in careeste ul copilului.tii.frIt6ffililsau muzicd . un model pozitiv de iriv5lare 9i de educalie tr raport cu cepe care le gdsim in gcoli.' pl5cere un transd cam 40% din timpul acordat acestei activitlfi."on "ri" ""ir"ffi lizarea emoliilor spre scopuri productive esteo aptitudine jortr. Cind insl sint coplggifi de o anumitd treabd..Ar trebui s6 folosim starea pozitivi a copiilor pentru a-i determina sd invele la materiile laiare ti. Atunci cind le-a fost analizatl dispozifia.fransa folositdfn multe gcoli$re pun in practicdmodelul Strategia asupra Gardnerse axeazd lligenlelor multip@iie ificdrii profilului com Un cu talent inndscut la muzicX sau la sport de plu.r22 Natura inteligenlei emolionale Ap/vd*u<a stdPini 123 deloc surprinzdtoare constatarea cd aceia care n-au reugit mare lucru au invdlat acasd cam cincisprezece ore pe strptdmind.Ql mai bine se"invafd atunci cind 1ii la un anumit lucru. considerilragSa4r*tt5rile pozitive care o clasifictr astfel drept (ea mai sdnltoasd cale de a-i invata p_e c9pjr. .grditoare. va intra mai ugor ilr transd in domeniul respectiv delntr-un altul. lugind cd experienlaaratdctra9ase gi ?ntimpl5. Pentru cei care au reugit spectaculos.indiferent c{este vorba de dans. cei care n@gi 1u ajung sd atingi acele aptitudini care sd le provoace transa se lipsesc de bucuria studiului gi riscd sd-9i limiteze nivelul intelectual de care ar fi putut sd se btrcure pe viitof2. Din picate.du"it. Astfel se invald cu plXcere gi nu mai apar nici frica sau plictiseala. acest :a unui talentsaua unui setde cunogtinlear puteasdaibdloc la sine.SperanEste ca atunci cfurd copiii in[rd in transa invdlatului aceasta . Cei care nu au reugit mare lucru i9i ocupau mai tot timpul in care nu firvilau cu mondenitXli sau cu stitul la taclale cu prietenii 9i familia.piopuneaGardner. pentru cei care n-au reugit mare lucru.i indemne sd mai inceice gi ih alte domenii". psihologul de la Harvard care a dezvoltat teoria inteligenlelor multiple. cu mult mai pulin decit cele doutrzeci 9i gapte de bre pi sdptlmind in care i9i pregltiserd temele colegii lor cu rezultate eicelente. pe misurd ce copilul este atras ilr zonele in care se anin mod spontan = adicd. cindcopiiile pii"n-"r. la nivelul potenlialului lor de invdfdturl.toate acesteadovedesc cd puterea emocgnste in ghidarea unui efort eficient. sint cel mai adesea atrasi de studiul propriu-zis pentru cl in felul acestfia-E-il#Fare de transa. iar copilul va fi mai fericit. cel mai adeseaapirea o stare de anxietate care le depdgeacapacitatea de a o stdpini. taffiG- sd se batd. ceeace nu insemna o provocare pentru capacitatea lor intelectuali. Acesta. model al transeisugereazd cdstipiIn generalvorbind. spune Gardner. Cei care nu au reugit prea multe descopereau pldcerea gi transa in mondenitdli 9i nu ir studiu.

Continuind pe linia descoperirilor referitoare la elementele inteligenld emofionaltr. Din testele fdcute asupra a peste 7 000 de persoane in Statele ite 9i 18 000 in alte 1iri. bary nu reugea si o infeleagd.m. la violatori 9i la cei molesteazd copii.s-a dovedit cd au gi relafii bune cu sexul opus. de la uri la iubirea matemtr2..Aceastd ^ joc in in vaste zone ale arenelor viefii.talentul de a gti ce simt ceilalli _ intrA .d. de la gelozia furioasd pind la a iertare. rd_ ddcina afecliunii aflindu-se tr acordul emofional"gi in capacita_ tea de a fi empatic.uluili cind ceilalli i9i exprimd sentimentele fafd de ei..mai sensibil.probabil cd nu este surprinzitor . el schimba subiectul. in acest test. Independenla empatiei in racu inteligenla academicd a fost constatatd 9i in cazul unei ri cu o versiune PONS pentru copii. oamenilor sirt rareori transpuse in vorbe. care 9i-a supdrat atit de tarelogodnica.nivelu-l inteligenlei emogionale gi un egectragic in ceea ce ar trebui sd fie ceva omenesc. cu cit sin_ tem mai deschigi fald de propriile noastre emofii.un senul care aratl cI au talentul discearnd capacitatea empatici . de la compasiune"la acliunea politic5. Ca majoritatea alexitimicilot el era tipsit de empatie 9f d" p"rr_ pectivS.tdlit performanlele de-a lungul unui test de i gi cinci de minute .Nu ar trebui strne surprindd sd afldm tia ajuttr in viala sentimentald. efectuat . In altele. trecind prin principalele canale nonverbale de coicare. dacd ea ii vorbea despre iubire. astfel incit spectatorii sd detecteze emolia cu ajutorul indiciu sau al altuia. de la manifestarea recunogtinlei pind la seducfie.Profilul SensibiNonverbale). pe Ellen. Dezorientali de propriile lor sentimente.constructive. . Aceastd incapacitate de a detecta sentimentere cerorlaili este un efect major la.a. Alexitimicii preflrm Gary. ct cea mai vastl cercetare asupralimbajului trupului gi capacitdlii oamenilor de a detecta asemeneamesaje nona fost fdcuti de Robert RosenthXl. arexitimicii sint la fel de. o serie de casetecu diverse tinere care-si exsentimentele. Dacd Ellen spunea ctr este cu moralul ia pdmint. Ei sint afoni din punct de vedere emofional. cdci toate se leagd inire ele. s-au constatat avantajele capacitdlii a interpreta sentimentele prin indicii nonverbale. Toli care 9i-au imbunf. care spune multe . nonverbal.Rdddcinile emoatiei t25 Ridicinile empatiei ei este detectati la psihopafii criminali. expresia felei gi altele asemenea. inclusiv o fi bund adaptare emofionald.trec neobservate.de lmplu. pe lingd faptul cd schimbulde replici verbalenu seauzea.. pentru cX nu_gi putea manifesta sentimentele gi nu le ricunogtea nici pe ale ei. psiholog la Harvard. In general. a fost montatd astfel incit din fiecare cadru unul sau mai canale de comunicare nonverbale au fost sistematic gter- Revenim Ia Gary. reile sint mai bune decit bdrbafii ir acest tip de empatie.. erau prezentate doar migcirile trupug. de la iubire la afecliunea pirinteascd. Rosenthal a impXrlit un test de empatie refela PONS (Profle of NonaerbalSensitiaity. care habar n-au ce simt. Gary fXceacomentarii . de la vtrzdri lamanage_ ment. sint de fapt total pierdufi atunci cind trebuie sd-gi dea seama ce simt di. Mult mai ele sfurtexprimateprin alte indicii. Cheiaintuirii sentialtcuiva st5 in capacitatea de a interpreta canalele nontonul vocii. a fi mai popular gi mai deschis . s-a constatat cd nu existd decit o relalntimplStoare intre rezultatele rndsurdtorii acuit5lii empatice cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de la de sfirgit de an din gcoal5. capacitate . strdlucitul chirurg din picate alexitimic. Empatia se construiegte pe congtientizarea de sine. Absenfa empatiei este de asemeneagrditoare. Scenele resau un spectru foarte larg. etudenfii sdi.ur. cu atit sintem mai capabili sd interpretxm sentimentele altoral. referi_ toare la Ellen fdrd si-gi dea searna ci ea se simfea direct atacatd de acestecritici 9i nicidecum ajutatd ir vreun fel. in unele scene dispirird orice altfel de indicii in afard expresia felei. gestica. Notele ""i emolionale trans_ mise prin cuvintele sau faptele celorlalli _ tonul vocii sau schimbarea poziliei corpulul tdcerile elocvente sau tremuratul.

sugarii reacf.aga cum a fost el foloial in anii 1920 de citre E. cam pe la doi ani 9i jucfurd igi dau seama cd durerea altcuiva este diferitf. poate gi pentru cX doregte sd inleleagd mai bine ce se cu persoana respectivd. gi aceastala nivelul tonului vocii. ci este ltcuiva. Teoria lui Titsusfine cd empatia i.. Rezultatele acestui studiu au sugerat cd riddcinile empatiei se afld undeva in prima copiltrrie.degi in medie IQ-urile lor nu erau mai mari decit ale copiilor care au doledit o mai micd aptitudine fir interpretarea mesajelor nonverbale .o reaclie pe care unii o considerl un precursor timpuriu al empatieis" Psihologii dezvoltirii au constatat ci sugarii reacfioneazXcu multd inlelegere la suferinfa. ftrrd a da o atenlie speciald naturii mesajului. cei care au dovedit o oarecare aptitudine pentru identificarea sentimentelor nonverbale erau printre cei mai indrdgiji in 9coal69i mai stabili din punct de vedere emofional3. $i Jennyseapropiegi incearce si-i dea gi ea.sugerind cd stdpinirea capacitilii ernpatice ajutd la o mai mare eficien!5 gi la cursuri (sau pur 9i simplu ii determini pe profesori si-i indrdgeascd mai tare). dacd un alt copil lovbgte la deget. plingird incep sd inleleagd cd de fapt suferinla nu le aparfine. cind cuvintele cuiva sint in dezacord cu ceeace transmite de fapt. negtiindpreabine cestrfaIntr-un studiu ftrcut de Martin L. care plingea. chiar furainte de a-gi da searna pe de-a-ntregul cI ei existi practic separat. adevirul emolional consttr in felul fir care spune ceva 9i nu in ceeace spune. al gesticii sau al altor canale nonverbale.Apoi inni$te fursecuri. dar el se retrage.anxietate in tonul vocii cuiva.Mimarea motorie dispare din repertoriul copiilor in perioacare ircep sd meargtr de-a bugilea. . iritare printr-o gestictr foarte precipitati . a vizut un alt copil cdzind. din ziua ir care se nasc. ci doar primindu-l tacit 9i reaclionind la el.care poate fi simlitd in general fali de altcineva a impdrt5gi sentimentele persoanei respective. Seline dupd el 9i incepe sd scinceascd si il mingiie pe pir. Pe la un an 9i ce- pentru a-l alina pe un prieten care plingea. Una dintre regulile empirice folosite in cercettrrile de comunicare este ctr 90% sau chiar gi mai mult din mesajul emolional este nonverbal.. copilul gterge la ochi.oneazl la orice li se infm- . sugarii suferX cind aud alt copil plingind . Titchener. a fost inifial de la care a pornit cut'rntul empatic.126 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 127 asupra a 101 copii. Michael i-a dat inapoi ursulelul care-i asigura securitatea. dar jenny incd pare tngrijoratd. chiar dacd nu i-au curs lacrimi. El s-a gindit la un cuvint aparte gi nu s-a oprit simpatiei. O serie de studii fXcute de MaRadke-Yarrow gi Carolyn Zahn-Waxler de la Institutul Na- crrM AcTloN EAZAEMPATTA ln momentul in care Hope.i are baza iretr-un fel de imitatie fizinefericirii altora. Ambele gesturi mirunte de simpatie gi de afecliune au fost constatate de mdmici pregdtite special ca str inregistreze asemenea intimpldri in care aclioneazd empatiaa. Tot acegtia au fost 9i cei care s-au descurcat mai bine la gcoalX. Michael.sint percepute aproape intotdeauna subcongtient.Copilagulse calmeacearcd zl. Hoffman de la Universitadin. de exemplu. s-a dus s5-9i ia ursulelul de la prietenul lui Paul.. Capacitatea care ne permite sd'facem asta bine sau riu este la rindul ei dobinditX in cea mai mare parte implicit. lntr-adevdr. In mdsura ih care mintea rafionalX inseamnd cuvinte. Vdzirdu-gi mama plingind.altcuiva. Ateastd ugoar5 diferen!5 fa. si-l mfngiie pe cap 9i si-l batd pe umtrr. ignorind-o pe acestuia. copilul de un an igi va duce gi el degetul la sd vadi dactr il doare. unbdielel de un an gi-a adus mdcird v5d un alt copil cu lacrimi in ochi. un psiholog ame. Aceastd imitalie motorie.New York.. Practic.6 aceastl fazd de dezvoltare. careera gi eair aceeagi incipere. Asemenea mesaje . Aceasttr confuse constatXgi atunci cind un copil de un an imittr suferinla a. La numai citeva luni dr. emoliile inseamnd nonverbal. copilul ingepe sd facd distinccei din jurul lui in raport cu sensibilitatea personalS 9i emolionale ale altora. Iatd o intimplare din jurnalul unei mdmici: Copilul unor vecinipltrge. Copiii ca Jenny congtientiabil gi se acordl cu ceilalfi.a se simli in". ceea ce evoci aceleagisentimente in perrespectivd. de proprie gi sint in stare sd se relaxeze.ca gi cum ea s-ar fi lovit.cum mai este ea numitd..lpi nagtere.degisint inctrdezorientafi.. cum Paul a continuat si plingd. care avea un an gi trei luni. de exemplu. B. termen folosit inilial rreticienii esteticieni pentru a denumi capacitatea de a perexperienfa subiectivd a unei alte persoane.ContinuAsd-i aducdjuclrii. a izbucnit in lacrimi gi s-a tirit si fie alinatd de mama ei. celor din jurul lor ca 9i cum li s-ar infmpla lor. care avea doar noud luni.tdde conceptul inilial pornegla grecescul empatheia.

Acest sim! pare a se nagte pe la opt . el considertr ctr cele mai importante leclii de via!5 emolionald'sint date in asemeneamomente de intimitate. Un an mai |irziu.tncepesd igi dezvolte ideea cd persoanele celelalte pot gi ii i sentimentele.Dacd doar imifi copilul asta arati doar ce-a fdcut. Mark putea s6-9i ia ochii de la ea oricind poftea.A facedragoste sttrrii subiectiuilalt o dorinld irnpirtd9it5. Sarah trcerca adesea sI intilneasctr privirea lui Fred. ir vreme ce Fred semina mai mult cu tatll lui. pe atunci psilriatru la Universitatea Cornell. iar cird ftrtorcea capul. Dintre toate acestemomente. intorcird intruna capul in stinga 9i ir dreapta.. Sarah avea doutrzeci gi cinci de ani atunci cind a nXscut doi gemeni. Stem afirma cd aceste moment repetate de racordare sau de dezacordare dintre pdgi copil fiormeazl un orizont de agteptare emofional al coajuns adult in ceeace privegte relaliile apropiate ..'caparte a ritmului unei relaSbrn a studiat acestlucru cu o precizie microscopici prin inunor inregistrdri video ale marnelor9i sugarilor ceduore intregi. in cel mai bun sens. De exemplu. gingurindu-i pe limba lui sau imifindu-l chiar. Astfel s-a constatat ctr sint mai empatici acei copii a clror disciplini presupune atragerea atenliei asupra faptului cX prin comportamentul lor ii afecteaz6. prin aceasttr racordaremamele sctncegte de bucurie gi mama confirrne bucuria legtrninugor pe copil. pe Mark 9i pe Fred. Stern spus: . dar nu exista o emofionald cu Fred. cele mai importante sint acelea in care copilul afld ci acesteemofii sint receptate cu empatie. Acestemici racordtrri la nivelul copilului il p6 i9i retrtdreascl sentimentul cd se aflX intr-o conexiune mesajdesprecare Stem susline ctr mamele il transrninut furminut atunei ctrd interacfioneazd cu sugarii lor.lor era intr-un perfect acord cu Mark.Uite ce tare ai supirat o".pe alfii: . COPILULBINE RACORDAT irtr-un proces pe care Stern il numegte de racordare." S-a mai. Fred se intorcea dupd ea gi acest ciclu continua pind-la aversiune . De indattr ce ea intorcea capul. In schimb. acceptate gi reci- si redai sentimentele sale profunde intr-un alt fel. Ea avea impresia cd Mark ii seamdntr mai tare.Intr-o asemenea interacliune. intorcea capul ugor in sus sau intr-o parte cu un zimbet de invingtrtor. in cel mai rau sens. Mark ii privea pe oameni drept in ochi. la Facultatea de MedicindT. Aceastd perceplie ar putea sd stea labaza unei subtile diferenle in felul in care gi-a tratat btriefii." face dragoste este probabil cea mai apropiati aproximalie adultd a acestei intime racordiri intre mamd gi copil. ca in cazul lui Fred. racordare se facetacit. un act de mutuali. Stern este fascinat de acest schimb mirunt 9i repetat care se petrece intre ptrrinte gi copil.Magemeni.ceea ce adeseaii aducea lui Fred lacrimi in ochi. intenlii comune 9i o stare rede excitare senzuald simultand" atunci cind cei care se lgi rlspund in mod sincron. El a constatatcf. Cind aveau doar trei luni. Sarah nu incerca practic str stabileascdun contact vizual impus. Actul sexual este. Pentru ca el sX inleleagd faptul cd sesizezi ce simcopiii sd-gi dea seama cd ele simt ce simt 9i ei. nu si4!it. in cazul lui Mark. iar ea nu incerca sd il urmdreasctr din priviri. tt loc de . Fred era clar mai speriat gi mai dependent decit Mark. Pe de alt5 parte. un copil scuturtro juctrrie gi attrnci mrunail impinge pufin in n de rtrspuns. copiii igi dezvoltd un repertoriu empatic reactiv. presupunesesizarea scrie:.poamai mult decit orice intimpllri dramatice din copilXrie. din nou incerca sd il fac5 s-o priveascI.estelipsa acestei mutuali- PRETULRA CORDARTI GRE'ITE susline cd din acesteincercdri de racordare repetati su. cird voia str intreruptr acest contact itzual.. una dintre modalitdlile prin care igi exprima aceste sentimente era aceea cd nu voia str priveasci pe nimeni in ochi. agacum procedase 9i cu mama lui la trei luni.Urit din partea ta. Gemenii 9i mama lor au fost atmt linuli sub observalie in urma trnui studiu ftrcut de Daniel Stern. Fred reacfiona devenind mai empatic. dar edificator.constatat c5 empatia copiilor este formatd gi prin observarea reacliilor altora atunci cind acegtiasuferd..128 Natura inteligenlei emotionale Rdddcinile empatiei 129 lional de Boli Mintale aratd cI o mare parte dintre diferitele abordiri empatice au o strirsi legdturd cu disciplina impusd de pdrinli copiilor. in special ajutindu-i pe cei care sirt necdjifi. copilul gtie cd este infeles. ceeace dd un sens tacit de ra. din este foarte diferittr de o simpld imitalie. mesajulclar este se racordeaztr mai mult sau mai pufin nivelului de inal copilului. imitind ceeace vtrd. Un gest mlrunt.

130

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

131

luni, cind sugarii incep si-gi dea seama cd sint entitifi separate 9i continu5 sd fie formali prin relaliile intime de-a lungulfirtregii vieli. Cind plrinlii sint in dezacord cu copilul, el este foarte trist. In cadrul unei experienle, Stem le-a pus pe mame si reaclioneze exagerat sau insuficient ftr raport cu sugarii, in loc si corespundd agteptdrilor, racordirdu-se la sentimentele lor; sugarii au reacfionat imediat prin disperare 9i supdrare. Abgenfa prelungitd a racorddrii dintre ptrrinte gi copil duce la un chin emolional irigrozitor pentru acestadin urmX. Cind un plrinte nu reugegtesi-9i manifeste empatia printr-o anumitX gamd emolionall fald de copil - bucurie, lacrimi, nevoia de imbr5ligiri - copilul incepe sd evite sX se mai exprime gi eventual chiar sd mai simt5 acele emolii. Astfel, trtreaga gami de emolii se presupune cd incepe sd fie uitati, scoasddin repertoriul relaliilor intime, mai ales dacX de-a lungul copiliriei lceste sentimente continud sd fie ascunse sau descurajate. in mod similar, copiii pot ajunge s6 faioizeze o gamd nefericitd de emofii, care vor genera dispozifii pe mdsuie. Chiar 9i copiii ,,prind" anumite dispozilii: copiii de trei luni ai mXmicilor deprimate, de exemplu, oglindesc dispozilia mamelor atunci cind se joacl cu ele, afigind mai degrabd sentimente de minie sau de tristele gi mult mai pulin de curiozitate spontanX sau de interes, comparativ cu sugarii ai cXror mame nu sint deprimatee. Una dintre mamele studiate de Stern reacliona permanent insuficient fa!5 de nivelul de activitate al copilagului; irr cele din urm5, copilul a invdlat sd fie pasiv. ,,Un copil tratat astfel invald cd atunci cind se entuziasmeaztr gi nu reugegtesX-gientuziasmeze 9i mama, nu mai are rost s-o facd", afirmd Stern. ExistX irrsd speranle in relaliile ,,reparatorii": ,,Relafiile stabilite de-a lungul vielii - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau in psihoterapii - igi schimbd forma permanent, modificind modelul de funclionare. Un dezechilibru dintr-un anumit moment poate fi corectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care dureazi o viald intreagS." lntr-adevir, diverse teorii ale psihanaligtilor suslin cd relafiile terapeutice care furnizeazd chiar o asemeneacoreclie emofionali reprezinttr de fapt o experienld reparatorie de racordare. Oglindire este termenul folosit de unii ginditori psihanaligti pentru reflectarea a ceea ce pacientul ii expune terapeutului, aiesta din urmd reflectind starea interioard tot asa cum reugegteacest lucru o mami aflatd in acord cu sugarul ei. Sincronizarea emo-

este ir afara congtientizirii propriu-zise,.de9i pacientul

gi infeles. de fapt sd fie profund recunoscut Costulemolionalal lipsei unei racord5riin copildriepoatefi
foarte mare pentru tot restul vielii - 9i nu doar pentru coUn studiu efectuat asupra unor criminali care au comis cele crude gi violente crime aratd cA una dintre caracteristicile Ior, care ii diferenliazd de ceilalli delincvenfi, este tocfaptul cX au mers din casdin casd, au tot schimbat divergi pdi adoptivi sau au fost cresculi in orfelinate - aceste cazuri rersugerird cd neglijarea emolionald gi prea pulinele ocazii de a racorda sentimental cu cineva au dus la acesteatrocitdtilO. ln vreme ce neglijarea emolionald pare si opacizeze empatia, 9i un rezultat paradoxal, determinat de un abuz emoliosuslinut gi foarte intens, inclusiv cruzimi, ameninldri sadice, sau simple rdutdli. Copiii care silt supugi unui asemetratament pot deveni hiper-receptivi la emoliile celor din julor, datoritd vigilenlei posttraumatice putind deslugi semnade ameningare. Preocuparea obsesivi pentru sentimentele lli este tipicX acelor copii matratali din punct de vedere gi care la virsta adultd suferd de o instabilitate emointens5, cu vegnice suiguri gi coboriguri, care adesea sint te ca aflindu-se ,,la limita unor tulburdri de personate". Mulli dintre acegtia au un fler inndscut in a detecta ceea Simt cei din jur 9i deseori se afl6 cd au suferit maltratiri emoin copildrielr

NEUROLOGIAEMPATIEI
Aga cum se intimpl5 deseori in neurologie, rapoartele referila cazuri ciudate 9i bizare sint de obicei primele indicii ale lui empatiei fir creier. Conform unui raport din in care erau revizuite mai multe cazuri de lede exemplu, , ale lobului frontal din dreapta, pacienlii au dat dovadl de deficien!5 curioasd: erau incapabili sd inleleagd mesajul emonal din tonul vocii celorlalli, degi inlelegeau perfect cuvintele sine. Un l,Mulgumesc" sarcastic sau unul plin de recunogtin9i unul plin de minie aveau acelagi inleles, neutru, pentru ei. schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii pacienli care iserd leziuni in alte pdrli ale emisferei drepte 9i care reacfiodiferit ca perceplie emolionald. Acegtia erau incapabili sd-9i propria emolie prin tonul vocii sau prin gesticd. Ei

132

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

i33

gtiau ce simt, dar pur 9i simplu nu puteau transmite asta. Toatc aceste regiuni corticale ale creierului, aveau sd observe diversi autori, au strinse legdturi cu sistemul limbic. Aceste studii au fost trecute ftr revistl cabazd,pentru o lucrare semnati de Leslie Brothers, psihiatru la Institutul de Tehnologie din Califomia, care se ocupa de biologia empatieilz. Reanali_ zind atit descoperirile neurologice cit studiite comparative pe 9i animale, Brothers a subliniat ci nucleul amigdalian 9i legdtura dintre acesta gi zona asociativtr a cortexului viiual constituie cheia circuitului la nivelul creierului de care e legatd empatia. Mare parte dintre studiile neurologice relevante s_au fdcut pe animale, mai ales pe maimufe. Faptul cI aceste primate afi_ geaztrempatie - sau o ,,comunicare emolionalX,,, cum preferd sd-i spund Brothers - este clar nu numai din povestirill anecdotice, dar gi din studii cum ar fi urmtrtoarele: maimulele au fost invdfate mai intii sd se teamd de un anumit ton, prin aceeacd il a:rzelu atunci cind primeau gi un goc electric. Apoi, au invdlat sr evite gocul electric, aprsind pe o manetd ori de cite ori auzeau acel sunet. Pasul urmdtor a fost ca perechi din aceste maimule sI fie puse in cugti separate, singura comunicare dintre ele ficin_ du-se ptintr-un televizor cu circuit inchis, care le permitea sd va_ dI imagini cu cealalti maimull. prima maimuli, dar nu gi cea de-a doua, avea sd audd acel sunet nepldcut, ceea ce-i trezea o expresie de fricd. ln acel moment,."u'd"-u d.oua maimulE,vdzindfrica pe chipul celei dintii, apisa maneta care impiedica go_ cul electric - ca un act de empatie, in cazul in care nu era o for_ mI de altruism. Dupd ce s-a stabilit cd acesteprimate non-umane detecteazl intr-adevdr emoliile urmdrind chipurile semenilor lor, cercetrtorii au introdus in creierul maimulelor eleckozi fini. Acegti elecpermiteau furregistrarea activitilii unui singur neuron. f.ozi Fjectrozii care inregistrau neuronii din cortexul vizriat 9i din nucleul amigdalian au ardtat cd atunci cird o maimuld vede chipul celeilalte, aceastdinformafie ajunge la neuroni trecind mai intii prin cortexul vizual gi apoi prin nucleul amigdalian. Aceastd traiectorie evident ci este una standard pentru orice informatie care trezegte o anumitX emofie. Sulprinzdtor este insi faptul cd rezultatele acestor studii au ardtat cd in cortexul vizual au fost identificali neuroni care pdreau sI aclioneze numai cardspuns la o anumitl expresie a felei sau la anumite gesfuri, cum ar fi o

ameninldtoare a gurii, o grimasd de fricd sau o ghedocilS. Acegti neuroni sfirt diferili de ceilalli din aceeagi care recunosc chipurile familiare. Asta pare sd insemne cd

la fapt creierulesteconceputde la bun inceput sdreaclioneze
tmite expresii emolionale - adicd empatia esteun datbiologic. Alte dovezi referitoare la rolul cheie pe care il joacd traiectoamigdalo-corticald ar fi interpretarea gi reaclia la emofii;

Brothers,aparin studiile pe maimuagaclrn sugereazd !8tea, intre nucleul lflate in silbdticie careau suferit o deconectare
9i cortex. Cind au fost ldsate printre ai lot aceste au fost in stare strigi continue obiceiurile cum ar fi acede a se hrXni gi de a se ctrlira in copaci. Dar bietele maimule

pierdut posibilitateade a reaclionaemolionalin raport cu maimule din grupul lor. Chiar 9i cind o maimu!5 din grup
t sX o abordeze prietenos pe maimula ce suferise decoaceastea din urmd a fugit 9i ?n final s-a izolat, refuzind legdturd cu celelalte maimufe. Tot acesteregiuni ale cortexului furcare se afli concentrati neii specifici emoliei sint gi cei care, dupl cum observd Broau cele mai puternice legdturi cu nucleul amigdalian; inemoliilor presupune un circuit amigdalo-cortical ca.are un rol primordial in orchestrarea reacliilor potrivite. ,,Vairea de supraviefuire a unui asemenea sistem este mai mult clar6" laprimate, constati Brothers. ,,Percep!1afa,tddeo alabordare individuald ar trebui sX dea nagtere unui anumit ti[de reaclie psihologici] - 9i foarte rapid - croit in funclie

i;rtenlie,fie ci estesi mugte,fie str se spele,fie sd se inmultt73

Obazi psihologicd similari penku empatie in cazul oameniapare in cadrul studiului fdcut de psihologul Robert Levende la Universitatea Berkeley din California, care a studiat '

ri cistrtorite, furcercind si ghiceascd ce simte partenerul Metoda lui este simpld: cuplul o discufie mai aprinsSla.

lnregistrat pe video, iar reacliile psihologice le sint mdsurarh'rnci cind sint discutate chestiuni supirdtoare din cdsnicia - cum sd disciplineze coplli, cum sI cheltuiascd banii gi alasemenea.Fiecare partener revede caseta gi povestegte ce a it furmomentul respectiv, clipS de clipd. Apoi partenerul recaseta a doua oari, trcercind sd interpreteze sentimentele

134

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

135

Cea mai exactA empatie s-a produs in cazul solilor gi soliilor a cdrorpropriefiziologie o urmdreaexactpe acee6 a partenerululla ca" re se uita. Adicd atunci cind partenerul reacliona transpirincl masiv, la fel reacliona gi celdlalf atunci cind partenerului il bltea inima mai incet, ritmul cardiac i se incetinea 9i celuilalt. pe scurt, trupul lor imita in mod subtil, clipd de clipi, reacfiile fizice ale partenerului de viafd. Daci tiparul fiziologic al privitorului il repeta pe acela din timpul disculiei inifiale, el, privitorul, putea spune foarte pulin din ceea ce simlea celdlalt. Empatia apdrea doar in momentul unei sincronizdri fiizice. Aceasta sugereazd faptul cd atunci cird creierul emotional coordoneazi trupul prink-o reaclie puternicd - sd zicem, se aprinde de minie - nu poate apdrea o prea mare empatie, ir cazul in care apare in vreun fel. Empatia presupune suficient calm 9i receptivitate, astfel incit semnalele subtile ale sentimentelor celuilalt sd poatd fi recepfionate gi imitate de cdtre propriul creier emolional.

faptul de a ne pune in locul altcuiva - ii face pe oasd respecte anumite principii morale. Hoffman crede cI existd un fel de progres firesc al empatiei din cea mai fragedd copildrie. Aga cum s-a constatat, la un copilul intrd in panicd atunci cind vede un alt copil cdzind gi

sd plingtr;raportul esteatit de puternic ai de imediat,in$i bage degelelul in guri gi igi infundi capul in poala mamei, cum 9i el ar fi avut de suferit. Dupd primul an, cind copiii mai congtienli cd sint o entitate diferit5, trcearcd in mod si aline un alt copil care plinge, oferindu-i, de exemplu, urrl lui. lncX de la doi ani, copiii incep sX inleleagd cd sentialtcuiva diferl de ale lor si devin mai sensibili la orice ie card dezvdluie ceea ce simte de fapt celdlalt; in aceasti fade exemplu, ei igi dau seama cd celilalt copil are mindria lui consecinld cea mai buni solulie pentru a-l ajuta atunci cind nu este neapdrat sd ii acorde toatd atenfia. Mai tirziu, in timpul copil5riei, cel mai avansat nivel de emse manifestd atunci cind copiii sint in stare si inleleagl o re dincolo de situalia imediatl gi sd priceap[ ci starea sau situafia in viafi poate fi o sursd de nemulfumire cro. ln acest moment, ei devin inlelegdtori fali de un intreg , curn ar fi cei sdraci, cei oprimali sau cei marginalizafi. inlelegere din adolescen!5 poate duce la convingeri moaxate pe ideea de a alina nefericirea gi nedreptatea. Empatia subliniazd multe fa;ete ale judecifii morale gi ale i. Una ar fi ,,mfiria empatici", pe care fohn Stuart Mill o deca fiind ,,sentimentul firesc revangard... care se formeazd velul intelectului gi al simpatiei... atunci cind este vorba de !e care ne afecteazdpentru cd ii afecteazl pe al!ii"; Mill il numea 9i,,apdrdtorul dreptilii". O altd situalie in care emduce la o acliune moraltr este atunci cind o persoani din este suficient de impresionatd ca sd intervini in favoarea victime; cercetdrile arati cd in realitate cu cit empatia fald victimd este mai mare cu atit ganseleca acest martor exterior ,lntervind sint mai mari. Existd dovezi conform cerora nivelul empatie al oamenilor ar corespunde cu judecSlile lor morale. diverse studii din Germania si SUA au ardtat cd pe ce oamenii sint mai empatici, ei favorizeazd mai mult ile morale 9i, in consecinfd, resursele alocate celor nevo-

EMPAT I A gt ET tC A: nAo AcJrrt nt AAIRUISMULUI
,,Niciodatd sd nu crezi cd gtii pentru cine bat clopotele; ele bat chiar pentru tine// - este una dintre cele mai celibre fraze din literatura englezd. ]ohn Donne vorbegte de fapt despre leg6tura dintre empatie 9i afecfiune: suferinla altcuivj devine u ta-,q simli ceva fa!5 de cel5laltinseamnd ci-!i pasi. ln acestsens,contrariul empatiei este antipatia. Atitudinei empaticd este mereu antrenat5 in judecifi morale, in dileme morale care implicd potenliale victime: oare trebuie sI minti ca sXnu ili jignegtiun piieten? Oare trebuie sI te lii de cuvint gi sd mergi la un prieten bolnav sau sd accepli o invitalie la cind apdrutd in ultimul moment? Oare trebuie linutd artificial in vial6 o persoand care altfel ar muri? Aceste probleme morale slnt formulate de un cercetdtor care s-a ocupat de empatie, Martin Hoffman, ce susline cd rddicinile morahtefii se afld in empatie, pentru cd ea ne face sd ne pese de potenlialele victime - cineva care suferX, este ir pericol iau duce o viald cu lipsuri grave, de exemplu - si sd le impdrtdgim suferinfa, ceeace ne impresioneazi suficient ca sd ii ajutamls. Dincolo de aceastd legSturd imediati dintre empatie 9i altruism, Hoffman presupune cd aceeagi capacitate pentru o afecliune

136

Natura inteligenlei emolionale WATA FARAEMPATIE: CE ESTE TT,I ruTNTTE CELUI IARE MILESWAZA; M O RALITATE A SO U O PATULUI

Rdddcinile empatiei

137

gi sfirgegte in masturbare: Dupd aceea, atacatorul simte o vreme o oarecaredescdtugaredin starea de tristefe, nu-

Eric Eckardt a fost implicat intr-un delict scandalos: fiind garda de cgrp a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjat cl niqte ucrsagi plltili sX o atace pe Nancy Kerrigan, rivala Tonyiei de.la Olimpiada din 1994,care a luat medalii de aur la proba feminind de patinaj artistic. ln urma acestui atac, genunciiul lui Kerrigan a avut de suferit grav, fapt care a impiedicat-o sd srr antreneze citeva luni, foarte importante de altfel pentru cariera sa. Atunci cind Eckardt a vdzut-o pe Kerrigan la televizor cum plinge, remugcdrile l-au cuprins brusc gi i-a spus unui prieten secretul lui, ceea ce a dus Ia arestarea atacatorilor. Aceaita este puterea empatiei. De obicei instr, din picate, ea le lipsegte.celor care comit cele mai oribile crime. Profilul psihologi&l violatorilor, al celor care molesteaztr copii gi al celor care dau spargeri extrem de violente este acelagi: ei sint incapabili de empatie. Aceasti incapacitate de a simfi suferinla victimelor le permite sX se minttr singuri, incurajindu-se astfel in actele lor criminale. pentru violatori, minciuna sund cam aga: ,,Fembilor le place sd fie violate,, sau: ,,Dacd se opune, de fapt se lastr mai greu, asta e tot,,; pentru cei care molesteazd copiii: ,,De fapt, nu-i fac nici un rau copilului, ci doar ii dau pulintr iubire" sau: ,,E doar o altl forml de afecfiune,,; pentr_upirinlii care i9i maltrateazl fizic copiii: ,,Asta nu este decit o disciplintr de fier." Aceste autojustificEri au fost preluate de la oameni tratali-,pentru astfel de probleme gi care au declarat cd asta gi-au spus atunci cind igi brutalizau victimele sau se pregtrteau s-o facd. Blocarea empatiei la acegti oameni in momentul in care isi chinuiesc victimele este aproape intotdeauna parte componentd a unui ciclu emolional care accelereazdacestgacte pline de cruzime. Ele stau mdrturie din punct de vedere emolional pentru ceea ce duce la un delict sexual cum ar fi molestarea unui copil17.Ciclul incepe atunci cind agresorul e foarte suptrrafi furios, deprimat, singur. Aceste sentimente pot fi declangate,de exemplu, de urmXrirea unor cupluri fericite la televizor, ceeace ii creeazd, apoi un sentiment de deprimare, datoritl faptului cI el este singur. Atacatorul care cautd mingiiere in fantezia favoritl doregte de obicei o prietenie caldd cu un copil; fantezia devine se-

estede scurti durat5; depresia ce aceasta 9i singuritatearecum gi incepe sd se gindeasce mare forfX. Atacatorul ln mai putea s5-gipund in practictrfanteziileerotice,spunindu-gictr
justificdri, ca de exemplu: ,,De fapt, nu-i fac nici un rdu co-

i, pentru cXnu sufertr din punct de vedere hzic" qi: ,,Dacd copil nu vrea strfacdsexcu mine, mi poateopri." In acestmoment,atacatorulvede copilul prin lentilele unei
perverse gi nu cu empatie fali de ceea ce simte cu ade-

emofiositualie.Aceasti detagare *trrat cqpilul intr-o asemenea
caracterizeaztr tot ceea ce urmeazi, de la planul pus la cale

atentda ceea tru a-l prinde singur pe copil pind la repetarea Toate acestea in practicd a planului. intimpla ptrnerea 9i 1eseva fnt,urrnlrite ca gi cum copilul implicat n-ar aveanici un fel de
proprii; in schimb, atacatorul proiecteazd in fantezia

dinpartea copilului. Sentimen1neroticeo atitudine cooperanttr greafa, teama, dezgustul copilului - nu sint luate in sea{ele ele ar ,,distruge"tohrl pentru el. intr. Dacdatacatorulle'ar percepe, "i Noile tratamentepentru agresoriide copii 9i alli atacatori-se foncentreazemai ales pe lipsa de empatie fald de victime. lntrunul dintre celemai promilitoare programe de tratare, atacabrii citescrelattrricumplite ale unor delicte similare cu ale lor, urmdresccavictimelor.De asemenea, povestitedin perspectiva
video cu victimele in lacrimi, in care acesteapovestesc ce in-

&amne sX fii molestat.Apoi atacatoriitrebuie si scrie despre propriul lor delict din punctul de vedereal victimelot imagininpovestire ftr cadrul {u-gi'ce a simfit victima. Ei citescaceaste qnei terapii de grup gi incearcd sd rdspunddla intrebdrilereferivictimelor.in final, atabare la ataculrLspictiv din perspectiva catorii trec printr-o reconstituiresimulattra delictului, de data lceastajucind rolul victimei. ri William Pithers,psihologulinchisorii din Vermont,cel carea terapiea privirii lucrurilor dintr-o altXperspectivd, crcataceastA ni-a spus: ,,Empatiacu victima schimbdpercepfia,astfel incit ilegareadurerii devine dificild chiar gi in fanteziile erotice."$i intdregtemotivareablrbalilor respectivide a se lupta cu .Abtfel fornirile lor sexualeperverse.Doar jumdtate dintre atacatorii rcxuali careau urmat acestprogram in inchisoarerepettrdelict€lecomise,comparativcu cei carenu au urmat acesttratament

39 gi care sint mult mai mulli. restul tratamentului nu va funcfiona. lngherind pentru o clipi. Cripis Blood. ii prinde prr1r*-u lui Faro. gi nu pentru cd sint intr-un acces de minidO.9i odati ce incep. cum ar fi ucigagii in serie care se bucurd de suferinla victimelor inainti de a Ie "udi"i. acesta fiind un diag_ nostic psihiatric) ele sirit mult mai reduse. nici mdcar fir cazul actelor celor mai crude gi mai ne_ miloase.asta nu inseamni cd toli criminalii au probleme biologice sau cd existd unele .doi gagii. in momentele lor de furie maximS. de la polifistul anfhetator . Cei care au acte de torturd pentru terorigti.. arunci o privire citre magi_ na noastrd. orice ar face ea. aceastdanomalie iese la iveal5: Ittmul cardiac scadeinloc sX creasc5.s. care uneori par sd nu aibX nici un motiv .dere psihologic sirt mai calmi cind devin violenli gi abuzivi.. chiar gi trcercarea de a-l abandona. de exemplu.138 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 1. Faro ii demonstreazd lui Bing ce privire i-a aruncat persoa_ nei din cealaltl magind: M-a privit fix gi irtreaga fizionomie i s-a schimbat de parcd cineva ar fi fdcut un trucaj fotografic.-ni_ se afle in inca_ pacitatea lui de a face altcevl decit conexiuni emolionale super_ ficiale. prea multd empatie ar putea fi contraproductiv5.elcu singe rece.are o valoare de supraviefuire intr-un mediu . omori rs_ prezintd un fel de rezumat al psihopatieils. descriu fe3D(ecutat lul in care au irrvdlat sd se disocieze de sentimentele victimelor pentru a-gi face .virtute" in multe roluri din via!5. intr-adevdr. Faraindoia_ li cd in privirea lui am vizut frica. inctrierindu-se prin baruri."i Unii cercetdtori care i-au studiat pe psihopalii criminali bdcd stilul lor rece de a manipula 9i lipsa empatiei sau a unii. Sd ne gindim la cazul lui Faro. ceilalli igi calculeazl bdtdile.r"r-etour". din furie. prin care sd demonstrezetrecerea timpului. din magina.seuitd in jos. incapacitatea de a simlr empatia sau vreo compasiune de orice fel sau micar de a avea o tresdrire de constiinld.. Ar fi aceeacd o capacitate emolional5 perversd . olipsd oportund de empalie poale deveni o . 9i in timp ce cei mai mulli bSrbafi devin violenli cu soliile lor impulsiv. Unele dintre cele mai rele chipuri pe care le ia absenla de empatie au fost descoperite intimpl5tor intr-un studiu asupra unodintre cei mai cumplili indivizi care i9i b5teau nevestele. in aceste cazuri.xtrem de violent gi se poate transforma intr-o capacitate de a Comite crime. El i-a spus lui Bing .inllmidarea altora . nici de a lui.le Bineinleles cd intr-un comportament atit de complex precum fel criminal sint multe explicalii plauzibile care nu evocd baza .aga cum se intimpld de obii in crizele de furie. Mergind intr-o magind cu Leon Bing.cum ar fi un defect neural in empatie . pentru cd se simt respingi sau sau de frica de a nu fi pSr5sili.rrriu. poate uneorisi apard tocmai dintr-un defect neural.* * Atenlie: chiar dacd ir:r anumite tipuri de criminalitate sint irn joc Jrnele tipare biologice . simlind cd cineva se uitd la el. dac5l-ai provocape aiestpugti. Violenla lor pare a fi o formi de terorism calculat. Psihopatia.*u_ re risc. Cerrea a scos la iveald o anomalie psihologicE intilnitd la mulfi sofii care-9i blteau nevestele sau le ameninlau cu cufltul ta{r cu arma: acegti soli acfioneazd astf. Iatd cum po_ vestegte Bing acest schimb de violenfe: $oferul. Apoi opregte magina. membrul unei bande din Los Angeles. impugcindu-i din-magina in mers. are ca sporirea violenfei. . Fdrd aceasti motivalie inilial5 inspi_ ratd de empatie. esteinspdimirtdtor si 9i vezi acestlucru cu ochii tdi. A devenito fald de cogmar. fiind in stare sd spund .ci o sd factr pe nebu_ nul" fa!5 de cei . par a fi violenli gi in afara cdshiciei. Psihopalii sint 9i mitomani credibili. la serviciu sau cu ceilalli memDri ai familiei. Faro a . irtr-un grod calculat. ' Acegti soli reci gi brutali sint o specie aparte fald de ceilalli toli care igi bat sofiile. seuit5 intr-o pa*e. o metodd de 6qi stdpfurinevestele insuflindu-le frica. orice-pentru a obline ceeace doresc. sofia. in cazul criminalilor psi_ hopali (care mai nou se_numisc sociopayi. 'In vreme ce existi unele mici speranle de trezire a unui simt empatic la atacatori cum ar fi pedofilii.. este una dintre cele mai uluitoare lipsuri za totalei rdceli sufletegti a psihopatului pare sI "*ogiorrule. El ctescrieaceastdintimplare mai curird cu mindrie decit cu re_ mugcare_. gi manevreazi emogiile vic_ timelor cu acelagicinism. care tocmai scria o carte despre bandele din Los Angeles. Cei mai cruzi criminali. nici de via!a ta.i vryj s-earate ce poate. . psihopalii sint binE_ cunosculi pentru faptul ci stnt fermecdtori nu au nici un fel de 9i remugcdri. care a mu_ tilat o mamd gi pe copilagul ei.biologicd.rr. Sint multe c5i manipulatorii. Mai intii. Acestchip ifi spuneci dlaci ai rispunde cu aceeagi monedd.!i_aiur. Acest lucru inseamnl ci din punct de ve.rdu" pini la conducitorul unei corporafii.treaba". degaptesprezece ani.. Privirealui spunecd de fapt nu-i pisi de nimic.

nu cunosc empatia.Len.Lnn. pe una dintri ele undele cere_ brale sint mdsurate pe mdsurd ce oamenii fircearcr str d.Mdmico. e un om intruntru.dindu-i o mini de ajutor la strinsul piede Lego gi la punerealor intr-un sdculef addugind priete. cel care a ftrcut acest studirj interpreteaztr rezultatele in sensul dovgdi$ faptului ctr psihopalii au o inlelegere superficiali a cuyintelgr emo!{onale. Apoi. te rog". |ay adopt2to atitudine materfratele care plinge. Len incd plinge.. care recunoagte cuvintul.en?" . fiecare sugerind implicarea unor trasee neurale citre creierul limbic. Te rog.Asculttr. .irn ciuda consoldrilor. izbucni in lacrimi.l.en izbucnegin plins. Majoritatea oamenilor reaclioneazd diferit la anumite cuvinte cu incirctrturi emofional5. sXle pun la loc pentru Lenny. majoritatea nu. nu mai plinge. Artele sociale Aqa cum se intimpld foarte des cu copiii de cinci ani care au rnai mici. Cuvintele sint afigatefoarte repede.. sugerfurd astfel o disfuncNionalitate a circuitelor dintre cortexul verbal.1€n. Len gisegte mingiiere de unde ne-am agtepta mai de la fay.{Jite. $i pentru cd ei nu simt aceastd frici .Ei. cum at fi a ucifu. nu mai semne de naturd biologicd astfel incit si indice inclinaSa pentru crimA. incitincepe str inigteasctr.Nu mai pliage. Len il mugcd peJay. Ce-i asta. iar creierul lor araie un tipar distinctiv de reaclie la cuvintele emoSonale. il implord Jay.. auzindu-l pe |ay scincind de rere. 9i creierul limbic. pe care l-a descoperit furtr-un studiu ce sugereazd o deviere in funclionarea nucliului amigdalian 9i a circuitelor aflate in leglturd cu acesta: psihopafii care gtiu cX vor fi supugi gocurilor electrice nu aratd nici un fel de teamtr. Sub acestpretext al egecului. fa!tr de cuvintele neutre cum ar fiscaun: ei pot decide mai rapid dactr acel cuvint emofional a fost incurcat.vine gi-l ceartdpe [€n. Ei bine. acest lucru nu tnseamntr cd tofi cei care suferd de a9l ceva ajung la crimd.. intorcindu-se spre Len. Robert Hare.escifreze mai multe cuvinte ale cdror litere au fost amestecate.. Cuprins de un val de furie.Jayigi implord mq ca din p{€u lui Ley . cam la o zecime de secundd.140 N at ur a int eligenf ei emolion ale O posibili bazd psihologicX a psihopatiei nemiloase a fost prezentatd in dou5 feluri. care ii tot ircurca piesele de Lego cu care se ru amindoi. liniCtindu-l totodattr gi in'. Uite la el. . da?" Chiar gi againlacrimile continud sd curg5. PlingeLen. Schimbul de replici suntr cam agal: . care ?i atageaztrun anumit sentiment. In acestmoment . LipsA de empatie ar trebui pusi aldturi de toate celelalte forle psihologicd. A apfuut o controversA ir acest sens." Len continud str se smiorctrie. respectiv piesele de Lego. devine fur- timp aft de preocupatde lacrimile fratelui lui. iar unicul consens la care s-a aiuns este ci nu existtr un asemenea insemn biologic Ai categoric nu existi .. Mama lor. lngeniosul |ay incearcdtotugi o atenfiei.. Atunci idoptl alttr tacticd. e. reflectare a superficialitlfii lor mai generale in domeniul'afectiv. Hare crede Ceimpietrirea psihopalgilor se bazeazA in pa1!e pe un alt tipar psihologic. frtrliorul s5u de ani gi jumltate. ca reaclie normaltr in cazul unor oameni care urmeazi str sufere o durere hzicdzr.Ii aratl fratelui lui o maginuIgtrategie:distragerea vrind astfel sd ii abattr gindul de la mica tragedie care toc- l7a cuprins. psiholog la Universitatea British Columbia. Len? Ce-i I-. Cum durerea viitoare nu genereazi un val de lelinigte. spunindu-i strlase obiectul acesdispute. Inctr iritattr. care degi inilial era partea vitdmati.mfu\giindu-9i si-l calmeze:.pen. psihopafii nu au asemenea reacfii: creierul lor nu dovedegte existenla unui tipar distinctiv de reacfie la cuvinfele emolionale gi nu rispunde mai rapid la ele. dar nu gi la cele neutre. Hare trage concluzia cd psihopalii nu sftrt pregcupali de posibilele pedepse fald de ceea ie fac. Len igi pierduse rXbdareaatlay. economice gi sociale iare converg spre criminalitate. Chiar daci existd o baz6 biologicl a lipsei de empatie in unele cazuri. sau compasiunea.rcd probabil cd i s-aptrrut o mare nedreptate. Len plinge! Len plturge.. marna lui refuztr str-l consoleze.gena criminald". fa!tr de frica sau durerea victimelor lor.

chiar dacd aceastdcapacitate dd greg uneori. Acessint adevdrate competenle sociale care duc la eficienla in tracelorlalfi. Capacitatea de a gestiona emoliile altcuiva este insugi miezul artei de a manevra poziflrv relaliile interumzule.Nu mai plinge. empatia lui adicd rdddcinile compasiunii. el ameninfd: . gi empatia. Existd mai multe reguli debazd.capacitilile umane" se dezvoltS.. ameninl5rile 9i poruncile directe.lay dd dovadd de un vast repertoriu de tactici. Desigur ci.Vrei sd-fi trag o palmd?".Atunci. MANTFE STATI -VA EMOTilLE Una dintre calitilile importante in viala sociald este felul in oamenii gtiu. Ceea ce conteaze este'cdel l-a aplicat intr-o situalie dificild incl de la o virstd foarte fragedi. spune mama fer. Tentativele de semnalizare a acestei capacitdli de stdpinire a propriilor emofii ies la ivealS cam in aceeagiperioadi: copiii mici invald sd agtepte fdrd sd plingd.|a care Len rdspunde printr-un . mamir vine cu ameninlarea pdrinteascd tipicd: . Len. spaimd gi dezgust.. dovedind un amestec de chipurile ). Tot aga cum un copil de virsta lui poate detecta in suptrrarea fratelui gansa de a se rizbuna 9i chiar de a inriutili situalia.Nu" govXitor. deficienlele in aceastddirecfie duc la incapacitade adaptare la viala sociali sau la dezastre intelpersonale reate. intr-adevdr. copiii trebuie sd ajungd la un nivel de autoconkol. sprijinul practic. Dar atunci cind ci sint singuri (degi erau inregistrali cu o camerd aslor s-au contorsionat. sX se certe sau sd lingu- i pentru a obline ceeace-gi doresc. disconfort.. l-a irdemnat pe acesta sX ine atit de mult sX igi linigteasci fratele care plingea." Ceea ce duce la stratagema final5 a lui ]ay: imprumutird dirr fermitatea mamei gi din tonul ei autoritar. cel puocazional. insusau insensibili.Incere.. ln aceasdireclie. sd-i convingd sX-i influenleze pe ceilalgi sau sd-i facd sd se simtd in largul lor. Aceste capacitEli la nivelul vielii socia- permit cuiva sd semobilizezesau se fie o surs5de inspirar pentru ceilalli. potolegte-te. culturile diferitelor PoPoare vaiazd enorm' De Ekman gi colegii sdi din japonia au studiat reacliile faale studenlilor la un film infioritor despre ritualul circumaborigenilor adolescenli.LJna dintre ele esle minimalizarea exprfundrii emoliei fiind tradilia japonezi ir cazul resimlirii unor sentimende disconfort ir prezenla unei Persoane ce reprezintd o auto- . in aceastd furcercareimediati de a-gi calma fratele. aga cum gtie orice plrinte care a avut un copil mic. Avind . Cird studenlii japonezi au urmdacest film in prezenla unei persoane ce rePrezenta o autoritafefele lor dideau doar vagi searlnede reacfie. ceeace este mai practic sd foloseascdforla ..chiar dacl nu intotdeauna aleg aceascale. Aceleagi pomiri pot fi folosite pentru a necdji sau chiar a chinui un frate.ir privinla modalitdlii de ex. usor exasperat5. Racordarea la cerinfele celorlalfi presupune un minim de calm interior. Pentru a manifesta o asemeneaputere interpersonal5.o adevdratd arti a relaliilor . O astfel abordare a emoliilor altcuiva . si reugeasctr in relaliile intime. de la simpla implorare la gtrsireaunui aliat in mama sa (de9i ea nu este de nici un ajutor) pinX la mingiierea fizicS. este de neconsolaf lacrimile lui nu se mai opresc. terog". distragerea atenliei. .presupune formarea a doutr talente emofionale. sd-9i exprime rriile sentimente.telor ce trebuie manifestate in anumite momente.. Semnelede empatie aPar Pe la doi ani. impulsurile gi enervirile . mai bine sau mai pulin bine.turi malilioase vddesc necesitatea de o importanld capitald a existenlei unei inclinalii emofionale: capacitatea de a 9ti care sint sentimentele celuilalt gi de a acliona astfel incit acestesentirhente si poatd fi formate. aceastd bazd.m. Firtr indoial5 cI Jay se bazeaz|pe un intreg arsenal care a fost folcsit asupra lui ir propriile-i momente cu probleme. CI ili trag una!" Aceasti microdramd scoate la iveal5 o complexi gi remarcabild atitudine emolionali de care este in stare un copil de doi ani gi jumdtate care incearci sd rezolve emotiile altcuiva. inceputul dezvoltdrii acelei capacitili de a-gi potoli minia gi supdrarea. afigarea empatiei lui Jay 9i i:rcercarea de calmare a celuilalt estecategoric universal valabilS. Pierzindu-gi rdbdarea cu el.742 Natura inteligemlei emolionale Artele sociale 143 Len insd nu manifestd nici un interes. Printre sughifuri. dovedindu-se aroganli. Dar chiar 9i acestetr6s5. Nu conteazd. Len reugegte si scoatd un suspinat: .2. tocmai lipsa acestor capacitdli poate face ca gi cei strdluciti din punct de vedere intelectual si naufrain relaflile lor interumane. Paul Ekman folosegte termenul reguli de imnre pentru a desemna consensul social in privinla senti. Rlbdarea pare o altemativd la acceselede furie.

aur-u Uir.: tegii gi cunoagterea lor constituie un factor important in intelr. poruncitor $i rece -_ 9i care i9i transmite mesajul -o*"nt ristit in loc s-o faci Fopt_it 9i cu cdldurtr_.. un iil:1. pozitivl (chiar dacdfabe).il.uulJ"t" . Si f5rd in_ nepldcute in spatele unui chipr. t.". genla emofionald? InvXfEm foarte de timqyliu exprimarea acestor reguli. rezerya unei soi politicoase este la urma urmei doar o modalitate de a asici nici o scurgere de emolii supXritoare nu va avea faptul a (este o reguli sociali care atunci cind ajunge in domeniul re- ire simgim ignorafi. respingisau binevenili 9i respectali.i o parte dintre noi sint actori inniscufi. Dar astairtr-o cd lecliile Pe carele invilim in privinmtrsurd. simplu am incetatstrne mai luptdm. bunicurui incrun. De obicei.re sepetrecein fiecareintilnire in parte. faci . Dintr-odatX. fiind un fel de schimb ta- f. lp educafie_ explicita. educafiein privinla regulilor a" fu.saucel pufin nu in ziua aceea. In privinfa educirii sertime.e_i" cu un sentimentnesincer.":9Ttele ar h exagerarea a ceeale simt" . ahau in plin6.Ne .Natura inteligenlei emolionale ritate gi de aceastaau dat d.. au inceput sd se cdlugdri.Asiunde_liadevaratete sentimente 11l|tlti: lequld atunci cind ele ar putea strsuperep" arag."grrti inseamimpact optim. contaminartionald este mult mai subtili.r. iju. mi-am pierdut orice chef de luptf. J"lu oiam s-ofac. "u* Pru.*"i"urbur"u acesta estesistemulabordat ae fetila de gase ini re i9i schimonosegtefala.1c!.il.tii sociale: emoliile sfint contagioase. un pluton american a r.in cel de_ataoiiu". iacruntinau_se cumplit gi strimblrt du-gi gura.bltIlie. A I I COIVLT]VIII\IAREA EXPRESNTTATE EMOTTONALA rdzboiului din Vietnam.. igi amintegte David Busch."3Calmrrlcdlugdrilor tips-it gi pe ceilalfi. iar altele beneSchimbul emolional are loc la un nivel subtil aproape imfelul in care ne mullumegte un vinzitor ne poate faunul altuia sentimentele ca gi cum ar fi un fel de microti. pentru cd nimeni nu i-a imp 'rcduptr ce au hecut.fti...cit 9i mesajul." cel mai ade.p:rl"^..r.nici in dreapta. pil va irvdfa-o altr reclie va reaclion" 9i il?.il ia sigur ci acelco. estenepoliticossI refud. Aiest lucm se petrece atuncl . cllugdrii : spre ei gase zona de luPtl. pentru ci toati lumea a renunlat. $i probabil cd ilucru au simlit cu tofii.a." ahqeazd. rnili . Fel-ul in care"ur" sini folosiie.qri"tr-o 'ciq iljnvftem pe copil sliu-gi J"ru*agirea.:pentru emoliilor sint conforme modelelor pe care le-am diferind in foarte mare mtrsuri in ce privegte cade a dovedi o mare pricepere.... in t exact s-auuitat nici in stinga. strzimbear ctr gisd rnulfumeascj in momentul "rutu in carebunicul i_aadus dl ziua lui un cadou oribil. dezastru Evident cd actorii sint ad.".. Asemenea reguli privitoare la exprimur"u fac'partedin dicliona_ "^-oliiior rul regulilor de bund iuviinfd...l.ut de genul ." v#L allii. "rtu Exprimarea emofionaldare desigurconsecingJimediate . infocuies. urr reieztt..i.ri"'. transformindu-i in soldali pacifigti. drept pentru "ri"fi*. dar a fdcut_o *il.ovadi studenlii atunci cind gi_arr I t4 Artele sociale 145 ::rj..Perfectcalmi 9i linigtili. Acestlucru ilustreazi'urt principiu al vie. cu atit ne contromai bine semnalele Pe care le transmitem.Daci unui "r"ofiif" zimbeasc5 "ti i susp"rls6 9i sb "opit mulfumeascd"de cdtreun ptrrinte in u""l este as.atunci cind repede. semnale emolionale in decursul fiecdrei intilniri semnale ii afecteazd pe cei care se afli in preajmi' Cu tem mai abili din punct de vedere sQcial. prin asupra p-ersoanei carepririqt" u""rt *esaj' Copiii sint imp. Sigur ctr intimplare esteuna extraordinard.1. u*pr* emofionale. -prir. o u ti"iu ui ri-o tirt)?r. duc la :: "" emotional. ele diiteazi im'pactuf sentimente_ lor asupratuturor celorlalgi.ht .Au luat-o prin A fost de-adreptul ciudat.i* uunui sentimefli cu un alttrf acestsistem apare in anumite culfuri ..Multumesc. jignit de acesr :":jl*:fci mesatcontuz.pli"putereaexemplutui:copiiiinvali "*pri*ur"'r" sf."lru dai mai-pufin supdrdtor.tetoi """u . atuncicind sint urmate prost.evlratiartigti ai exprimdrii emofio_ nale. Transmitem9i capdispoiigiile celuilaltintr-un fel de economiesubterani a psiastfel incit unele intilniri sint otrXvitoare. tindu-se gi dirdu-i un lespuls teio"."lrt . expresivitatea lor genereazd reacliapublicului.i"g"". "lr. unul dintre soldalii ameri- etr le refugieze itrtr-o plantalie de orez in toiul unui de focuri cu vietramezii." piinjl mamei ei cd frnk ry le mai marea nectrjit-o.: cul. bunicului eite foa*e difert H prmul cazestefe" !f::9lsup_ra amdgit)...

sensibilitatea lor inndscuttr face ca sistemul lor nervos autonom (un semn al activittrlii emofionale) str fie declangat mai ugor. a constatat cX: . in vreme ce o discugie rapicu o persoanl veseld le poate ridica moralul (de asemenea. lntr-o experien!tr simpli. Aceastd sincronizare pare sd faciliteze transmiterea gi primidispozifiilor.acesta fiind un indice de apropiere de obinecongtientizat. iar celdlalt gi le ascunde. Cu tofii sintem practic unelte utile unii altora in acest schimb emolional la bine 9i la rdu. aceeagireciprocitate lemigclrile celor care stabilesc un raport emolional. mai interesafi 9i mai disponibili pentru o relalie inter- . agteptind persoana care ficuse experienla sd se reirtoarctr in incdpere. ea s-a intors gi i-a rugat str noteze din nou dispogilia tr care se afltr.ei sint sufletele spre care se indreaptd cei aflali in situalii emolionale grave. in care actorii igi amintesc gesturi. Atunci cind oamenii se simt fericiti sau !i. Cel care sirt in stare sX-i ajute pe allii str se calmeze au un deosebit talent in relaliile sociale. Invariabil.Doar a vedea pe cineva cum igi exemolia poate trezi aceadispozilie. cu atit preiau mai ugor dispozifiile sufletegti. Acest lucru a fost constagi de Daniel Stern atunci cind a urmirit sincronizarea intre in perfect acord cu sugarii lor. Orrarea poate fi atit de subtild. a constatat ctr atunci cind oamenii vtrd un chip zimbitor sau unul furios.pentru ctrpreluau proasta >ziliea iubitelot'.existd un fel de balet al sincronizdrii emofiilor. Imitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul de subtilX. oamenii recreeaze in sine dispozifia celuilalt . dar greu vizibile cu ochiul liber. reclamele sentimen- pot impresiona pftrd la lacrimi. Iattr o demonstrafie remarcabild a subtilitllii cu care emofiile trec de la o persoand la alta. un cercetdtor suedez de la Universitatea din Uppsala. Acest lucru ni lntimpl5 tot timpul . Atunci cind doi oameni interacfioneazd.. indiferent dacd ne dim nu seama ci imitdm sau nu expresia faciald. Inteligenfa emolionaltr include qi administrarea acestui schimb. ftrrtr gXne dtrrn seama. direcfia transferului de disgozilie este de la cel mai puternic din punct de vedere al exprimtrrii sentimentelor cf. entu!i. prelutrm emoliile pe care le vedem exprimate de altcineva prin intermediul unui mimetism al expresiei lor faciale. avfird in ve- ctrpot fi atit de impresionali de sentimentele altora).psihofiziologul in probleme sociale de la tatea de Stat din Ohio. Aceastd sincronizare a dispoziliei deterfelul in care o anumitd interacliune a avut loc in bine sau tlu.tre cel mai pasiv. migciri gi alte exprim{ri ale emofiilor pe care le-au simlit puternic in trecut pmtru a reda din nou aceste sentimente. Doud minute mai tirziu. al gesturilor sau al tonului vocii sau al altor semne nonverbale ale emofiei. Schimbtrrile sint evidente la nivelul unor senzori electronici. cu cit persoanele cu care se firtilnesc sint mai pe lungime de undtr din punct de vedere fizic cu ei. Cu cit sincronizarea intre parteneri era mai mare nivel nonverbal. O persoand dd din cap cind celXlalt igi susfipunctul de vedere sau amindoi se migcd pe scalrn in acelagi ori unul se apleactrin vreme ce celdlalt se lasd pe spate. Ulf Dmberg. incit dacl ambii se afld pe base pot migca ir acelagi ritm. Intenlionat au fost alese perechi de subiecfi in care unul sd fie genul care igi exprimtr foarte tare emoliile. Sincronizarea intre profesori 9i elevi indici cit de mare este I emofional dintre ei. Oare cum a avut loc acest transfer magic? Mai mult ca sigur. De in cadrul unui studiu asupra sincronicitSlii fizice. Prin aceastdimitafie. chiar gi in cazul ftr care acesteasirt negative.146 Natura iitdligenlei emolionale Artele sociale t47 laliilor intime este sufocantd). Dar unii oameni sint extrem de sensibili la contagiunea emolionali. Aceastd labilitate pare cd ii face mai pulin impresionabili. cu atit partenerii femeilor deprimate se sim- mai rdu duptr aceste disculii . duptr care au stat pur gi simplu fald in fa!tr. rtrspunsul este c5. fedeprimate participau la aceste experienfe impreuni cu erii lor de via!tr gi discutau desprg o anumitd problemd relafia lor. care a studiat acest schimb emosubtil. pentm ci talentul lor emofional ne face str ne simlim bine.simpatic" gi fermecitor sfult ter" mmii pe care ii folosim in privinla celor cu care ne place si fim. fohn Cacioppo. studiile fdcute la nivelul clasei au cX pe mdsurd ce coordonarea de migcdri intre profesOr 9i este mai apropiatd ei se simt mai prietenogi. propriul lor chip redi sernne ale aceleiagi dispozifii prin ugoare modificiri ale mugchilor faciali. doi voluntari au completat o listX despre dispoziliile lor ir momentul respectiv. dispozilia celui mai expresiv s-a tranpferat asupra celui pasi#. .. si-i faci pe acei indivizi sd fie 9i mai empatici. fericili.o versiune ceva mai pulin intenstr a metodei Stanislavski." Gradul de emofie resimfit de oameni in cadrul unei intilniri oglindit de cit de bine sint orchestrate migctrrile lor fizice in fitentul vorbirii .

'mele de arbitraj sau in magistraturd. chiar dac5 nu pot explica prea bine de ce. reflectd profunda legiturl dintre paitenerii respec= :.. Trebuie sd exin.148 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale ORI GIN ILE IMTELIGEJV.9i numai el a sd-l consoleze. ei pot face carierd in diplomafie.Pe scurt.furarbitrarea sau furme. este felul in care cei foarte abili reugescsd-gi sincronizeze emofiile. dispoiiliile iufletegti lncep sll se amestece. partenerii d. Determinant in eficienta interpersonaltr. Dominanta unui lider puter_ nic sau intelpret este capacitatea de a impresiona ii-rtr_un 1y""1 fel publicul format adeseadin mii de persoane.Acestaestetalentul care rdin armatd gi la gefii eficienli ai unor organizafii sau institulii rile remarctrla regizorii sau productrtorii de teatru. in larguf nostru. acest lucru ipseamnd determinarea stirii ernolionale a celeilalte persoane. ce se vor coace de-a lungul vielii. liune denotd cd oamenii implicafi se plac reciproc. 'nii) care antreneazl ritmuri biologice. Aceastd putere de a determina o anumittr emofie seimind cu in biologie se numegte zeitgeber(care inseamnl .tiTp').fie emolionaldesenfiald estevorba de o cXsltorie.de o prieteniesau de un parteneriat aptitudini la copiii de grddinild sint doar' afaceri. Frank Bcr. un moment potrivit pentru coordonarea migctrrilor pentru a ne simli bine. Cind. iul genunchi. psiholog la Universitatea de Staf din Or*on. in general. se In tgte.. in mod similar. Antrenarea emolionald stdlabaza cipacitilii de irifluenlare.talentul mediatorului care previne con*l'flictele gi le rezolvi pe cele care plutesc tr aer.$i eu m-am lovit la genunchi!" este citat ca avind o inteligenld interpersonaltrexemgi apareintr-un studiu fdcut de ThomasHatch. susline Cacioppo. hotdrind de-a ce se vor juca ceilalli sau devenind cdpitan de echipd.. Sin. A stabili tonul emolional de interacliune este ftrtr_un fel o dovadtr de dominare la un nivel. Acesta este inlelesul sintagmei .acesta .Asemenea ii talentului lor. versiunea adulttr a racordlrii emo_ lionale dintre mamr gi sugarul stru. Cacioppo subliniazX cd oamenii care nu sint in stare sI primeascd sau sd transmitd emoliile sint sortili str aibd probleme ih relaliile lor. care preia conducerea.turilor unei intregi relelede oameni. care a flcut acestestudii.. avird 11 vedere cd adesea semenii nu se simt in largul lor atunci cind le stau aldturi. un nivel inart de sincronizare intr-o interac. in proble. se lovegte la genunchi gi incepe str plingtr. gi-gi vreme Reggie Roger apleaci freace scircegte. dierea disputelor. este vorba *torl de o intilnire inke persoane. strigind: . dacd existi o mare legtrturi.in care se transmite afec_ liunea.a unui politi_ cian sau a unui predicator .tcoape conceptulinteligenlelormultipleT. cel care are iea mai mare putere de expresivitate cea mai mare forld . carese ceilaJlibdieli continuX sd fugH.Iiioa_ cd_pe deget".Separe cI Roger extrem de apt in recunoagterea sentimentelor colegilor sdi. forla unui bun vorbitor . $evenim la o grtrdinildgi la ci$va pugti carealeargi pe iarbi.ominanti vorbesc mai mult.este de obicei gi cel ale cErui emofii le antreneazd pe are celuilart. ori ca intermediari sau ca ' administratori ai preludrilor de companii.in afarl de Rogeq. tr vreme ce cei supugi privesc mai mult chi_ plr. legdturi foarte rapide gi bune cu ei. nieri. Roger a fost singu- carea observatcd Reggiea pilit-o gi ci sufertr.. Acegtia sint copiii care rezolvl neinlelegerile de pe terenul de joaci. coordonarea dispozigiiloi sufletegti este-insigi esenfa raporturilor interumane." un proces (asemeni celui ciclic zi-noapte sau fazelor lu_ . la ofilerii estecopilul orice fel. Negociereasoluliilor .. unul dinlegii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum. Cei care au caipacitatea de a excela in dezamorsarea.acesta fiind mediul p. chiar dactrastaa constatin faptul ctrgi-a propriul genunchi. mi-a spus: . ln mod 1l"Trt similar.Misura ir care ne simgim prost sau bi_ ne cu cineva depinde gi de un anumit nivel fizic. .funclioneazd.ro. Pe terenul de joactrin general.49 umane. Thlentul lui Rogerreprezinti una dintre cele patru capacittr|i incarele identificd Hatch si Gardnerca fiind componentele lei interpersonale: grupurilor t r r q r u vr aceastaeste o calitate esenfiald pen- eforun conducdtot presupunindinilierea 9i coordonarea itru '. pentru-un cuplu de dan_ muzica devine vn zeitgebeial trupului.la fel pentru a antre_ na emoliile auditoriului6.profund sau intim. se impiedicd. .rlceluilalt . Acest gest mirunt dovedegte un adet talent in privinla raporturilor interpersonale 9i o capacita- pentru pdstrarea relafiilor apropiate.ryu*u tivi.IEI SOCIALE 1.indiferent cI sfirt unele pozitive sau negative. te o sincronizare compatibili.ho! de :Fuu :.

S:.persoana fl:cea intimtr se impletesc bine.capacitatea de a d.spicu_ ce fir interpretarea reacliilor 9i a sentimentelor semenitor. in felul acesta'se poare stabili mai utor o intilnire sau recunoagte ori reaclioni currr trebuie in raport cu_sentimentele gi ingrijordrile celorlalgi arta stabilirii relatiilor interpersonah.Acesta este punctul de vedere al lui Mark psiholog la Universitatea din Minnesota.ln cazul unora". Aceastl capacitate folositd la maximum poate fi de folos unuiterapeutiompetent sau unui consilier^_ sau. Cei care dau dovadd de inteligentd so_ ciali pot stabili mai ugor-legdturi cu ceilalfi.lentati.. fiind mai ie.organizare gi in rezolvarea disputelor care pot izbucni 2i oricind in societate.Crezul lor ftrcuti de W.r 9i simplu ceea icegti oameni sint dispugi si ii factrpe cei pe carenu-i pot suferi rtr creadl ctr le este prieten.sau micar plil-. reugittr socialX gi chiar carismd. Asemmea oameni fircearctrstr detectezeun indiciu despre ftlul cum s-ar dori sI fie inainte de a avea o reaclie 9i nu spun ce simt.coechipieri. motivele gi trgrijordrile lor. d1c9re..o. cu condilia str oblind acceptul societtrfii. dacd este combinattr gi cu un oarecare talent literar.... Un model mult mai ar fi desigur o echilibrare inhe adevdratul sine 9i capade adaptare la societate prin folosirea acestui talent. dolind integritate." "1. in vreme ce ir cazul altora este Vorbadoar de un adevtrratcaleidoscopde aparenfeschimbdtoan. .. stabilesc ugor ielalii de joicd si o fic cu pldcere.Ce pl5cut e sd te afli ln preajma unei asemeneaperso. ele aducird farmEc. Aceste capacitlfi interpersonale se construiesc pe inteligen_ . dar au foarte pu- relalii intime stabilesau mulpmitoare. unui ro_ mancier sau dramafurg cu har.. social depdgegtecapacitatea de a congtienti2a gi de a ressentimentele cuiva: pentru a fi indrXgit . parteneri de viald pe care te pofl ' bizu| buni prieteni sau parteneri de afaceri.emolionale.. Copiii precum Roger se inleleg practic cu toati lumea. psiharialist. 150 Artele sociale 151 daci aceste capacitifi interpersonale nu sint echilide un acut sim! al propriilor nevoi 9i sentimente 9i al felu- hr care trebuie satisficute. lor se descurcd 9i ca agengi de vinzdri sau ca administratclrl sau pot fi excelenli profesgli. aceste per" soane sint buni . inion_.tlreia se afltr.trecind de la supersocia- . fdcind in a9a fel incit se obtina efectul icontat in acest sens/ asemeni unor actori ta. be obicei. Anal. fiecare in funcgiede cel in prezenla ciruia se afltr. Pentrua fi inbune relafii gi acceptafi. Cei care pot exprimi acersentiment colectiv neexprimat gi-l pot folosi in aga fel incit sX indrepte grupuri in_ tregi spre scopurile lor sint conducxtori inndscufi. pentru cd gtiu sj cultive emoliile .ii lasx pe ceilalfi bine dispugf hezesc comentarii de 9i genul: . Ei i9i folosesccapacitdlilesociale pentru a-9i modela acliunile in funclie de diverse situalii 9i procedeazdca 9i cum ar avea mai multe personalittrfi. Acegti copii au tendinla sd se descurce foarte bine ln descifrarea emoliilor duptr expresia chipului gi sirt cei mai indrdgili de colegii de gcoile..estefoarte diferitl de pe care ircerc sd o creez in mintea altora pentru a-i de- Schimbulpoateavealoc dacl acest strmtrindrdgeasctr". lele de exemplu. sint capabili si igi monitorizeze propia exprimare a emoliilor 9i sd gi-o adapteze la ferul cum reic. in lumea afaceri.me.ti-one azt ceilalyi. modificindu-gi personalitatea cu o re- semnalede la cei flexibilitate.popularitatecigtigat[ cu prelul adevdrateisatispersonale. toate acestecapacitdli constituie ingrediente_ le necesarerelaliilor interpersonaie. socotegte cI acegtia au itiili ca-gi-cum". care i-a studiat ale ctrror capacitili sociale ii transformd in adevdrali campioni ai impresiei bune pe care o fac8. ele pot duce la o reugitl socialtr .Ei trtrln aceasti discrepan!trdintre imaginea publici gi realitatea Helena Deutsch.izasociald.talentul lui Rogef. Puse la un loc. cameleonul social va pdrea cX este tot ceea ce vor ceilalgi fie. care incu disperare si se adapteze in funclie de persoana in fala . deci ginj capabili sd racordeze permanent comportamentul lor social. Acegtia sint oamenii a ciror companie este cdutatd.leferitor la empatie gi la r1*illt* unor iegdturi interumaie.Natura intetigenlei emolionale t Relaliilepersonale . Ei sint precum personajul 7-nligal lui Woody Allen. H. mi-a spus Snyder. pe mtrsurtrce capteaztr pubtictr ilin jur. Cei care fac o foarte bunX impresie in socieLte. Pe cameleonii sociali totugi nu ii deranjeazi deloc ctr una gi alta fac. Auar puteasi coincidtrcu o remarctr care a spus ctr imaginea lui de sine .. Snyder a constatat cd semnul definitoriu pentru aceastl ie este ctr fac o impresie extraordinard.etectasau de a presupune sentimentele celorlalli. Aceastll cunoagtere a felului cum simt ceiralfi poate dgce la stabilirea cu mai mare ugurinld a unei relalii intime sau a unei leglturi de orice fel. .

sd spund . sAirceapd o conversafie9i nu sAse mulfumeasctrdoar cu da" gi. sd imparti cu al$i ceea ce are. a9a incit Cecil a ajuns la terapeut. Dar lipsa de adaptire itr societate se manifesta sub forma cea mai gravd afunci citrd se afla tr prezen!a femeilor. De indatl ce pleca de acasdinsd. dar gi de a se descurca cu emoliile celor cu care se intilnesc. cum se spune/ . El era ir stare sti rateze complet o conversalie inti*pHto"re la ocafea gi sI bijbiie complet dezorientat cind trebuia si-gi treactr tr vreun fel timpul.. avocatura.Iattr ce povestegte Lakin Phillips. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau. sd inilieze un contact social 9i sd nu agtepte lntotdeauna ca alfii sd facd primul pas. U:r alt tip de autosupraveghere. si dea voie altcuiva sd iastrmai intii pe ugtr.. Cecil plrea lipsit de cele mai elementare calittrgi pintru vii. care susfiireacI problema lui Cecil igi are irn egeculsdu din copiltrriede a invila celemai eleleclii de interacfiunesocial5: Suntere Ce-arfi putut si fie invltat Cecil anterior? Si le vorbeasci direct celor carei se adreseazi. .152 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 153 bilitate la o rezervi totald^ Categoric ctr ir acest sens. Efectul. Aceastd teami profundd ducea la o incapacitate de adaptare in societate.toate celelalte lucruri elementaie in relafiile interumane pe care le preddm copiiilor nogtri de pe la 2 ani.. venea de undeva din copildriei toatd viafa s-a simgit ^bine in societate doar in prezenla fratelui mai mare. care a reugit oa_ recum si amelioreze sifualia. vit cineva. tea sa era coplegitoare..Emoliiie excesive din timpul intilnirilor l-au fdcut sd chicoteasci 9i sn ridl in momentele cele mai nepokivite 9i in schimb sd nu reugeascdsI schileze mdcar un zimbet afunci cind cineva spunea ceva cu adevdrat amuzant.. vinzirile. pe scurt. pentru ctr subliniazX importanfa esenlialtr t nenumtrratelor leclii gi reguli nescrise de armonie socialtr pe care le primesc copiii in sincronizarea interacfiunilor lor. Aceste deraieri de la o traiectorie sociald fireasci dernonglreazl. Funcfionarea acestor reguli presupune 4esig* implicarea tuturor irtr-un schimb social desfdgurat in clelemai bune conililii. psiholog la Universitatea Washington. era incapabil de cele mai simple schimburi sociale. lncapacitatea de a respecta aceste reguli..si agteptepind ce esteser" . trcercind sd impresioneze pe toatd lumea gi cei care igi utilizeazd rafinarea sociali pentru l-gi mengine adevtrratele lor sentimente.i. cei ale ctrror conversafii se axeazd.eurrcorugi in plan social.. consti de fapt in emiterea acelor unde care ii fac pe cei din jur sd se simttr nelalocul lpr in prezenla noastrtr.. aceste trllsdturi sint foarte preluite in anumite profesii cum ar fi actoria. Existau ingd 9i puncte esenliale in care era complet incapabil. StingXcia lui Cecil.. pare str factr diferenfa dintre cei ce ajung cameleoni.permanent pe ei firgigi fird nici cel mai mic interes mlrturisit pentru oricine altcineva gi care ignori cu orice pre! incercdrile de a Schimba subiectul.profunde tendinle homosexuale. . era faptul ci el se temea cd lucrurile pe care are de ipus s-ar putea si nu intereseze pe nimeni.ta in socie_ tate.cei care nu par sI gtie cird eAincheie o conversalie sau o convorbire telefonicd 9i care continud str vorbeascd la nesfirgit.o lipsi de elemente fundamentale in construirea unei interacliuni umane. avea sd-i m5rfuriseascd Cecil terapeutului.nelalocul lor".o curXfare a atmosferei.nu" sau cu alte rdspunsuri dintr-un singur cuvin! sA-giarate recunogtinla fa$ de ceilalfi. cei care se bagi ti pun intrebdri . stingdcia nagte anxietate. diplomafia gi politica. indi9i ferent care ar fi consecinlele sociale. povestea lui Cecil este instructivtr. O asemeneacinste emotionalX poate duce ugor la o confruntare deliberatd pentru a ttria din rXddcini orice formd duplicitard sau de negare . Cu tolii am cunoscut oameni asemenealui Cecil. lnevitabil lasd in urma lor o 6tare de tulburare.e Este neclar dactr aceasttrdeficienfd a lui Cecil se datora doar lncapacit5lii persoanei ce trebuia sX-l ftrvefe aceste elemente lAFnfiale de civilizafie sociald sau dactr el nu a fost in stare sd gi le insugeasctr. sd le mu$umeasctr celorlalli. ceea ce un cameleon nu va inceica si facd niciodatd. ceea ce permite un comportament in concordanfd cu cele mai profunde sentimente vilori. nebdgind in seamd toate aluziile de a-gi lua la revedere.Indiferent care ar fi rdddcina rdului.te rog".. poate gi mai important. cum le zicea el.de a fi fu insufi". . Adevdrata problemd. SEMNELE INCOMPETENTEI DIN PUNCT DE I/EDERE SOCIAL FIri indoialtr ci Cecil era strdlucif el era un adeviiat expert cu studii inalte in limbi str6ine gi un neintrecut traducdtor. degi niciodatd nu avusese asemeneafantezii erotice. i-a mlrturisit el terapeutului. care sfirt suptrrdtor de inadaptali vielii sociale . era pur 9i simplu paralizat din de vedere.social. Oamenii lipsili de acestecapacitdfi sint incapabili nu numai de rafinamente sociale.. intrebindu-se daci nu cumva are ..

al calitifii emofionalea vorbirii.dar pari exagerat saufurios.mai alesde regulile nescrisecareguverneazd asemenea trtilniri. S-a scos la ivea- Ilomente din viafa unui copil: incercarea de a fi acceptat intr-un grup de joac5. sau are un sim! subdezvoltatal prozodiei.in 26o/" din cazuri. careinseamne . la d lor. Linda vrea sd se joa-- .. aga cum aulrdtatlo testele referila sensibilitatea nonverbald a copiilor.lat.t512. constali ci ceilalli copii se suptrrtr pe tine 9i nu inlelegi de ce.pi acest fndrdgili sint uneori respingi. lntr-adevdr. Chiar gi copiii ceimai .in speciai prieienii de joactr.pentru cd atunci copiftil esteindrdgit sau urit.Problemapoate fi aceeactr nu iimte cum trebuie spafiul. Aceit tip cecomun! careesteun permanent subtext a tot c€eace faci.copii a cIror stingtrcie ii jace str fie neglijali sau respingi de prietenii de joactr. contestelor IQll.un studiu fiqrt pe copii de claeaa doua 9i a treia a aritat cd.fnterpersonale. Din acest motiv. Multe cercetdris-auconcentrat asupradetectirii copiilor care dau semnede deficienld de adaptaie in societate.simt deprimali gi apatici..dar cirndnu se descurci in ce privegte regulile nonverbale de interacfiune umantr .54 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 155 Psihologii au inventat termenul disemie (de la grecescul dys .rucial a devenit subiectul unui studiu foarte aminunfit. cei care interpreteagregit aluziile emolionale au tendinla sd nu se descurce prea la gcoald.Esteun moment periculos.dificultate. asupra dezvoltdrii copilului.nifiind.Clasa.desiguq.ii cred ctrnu sint prea degtepli sau ctr n-au gcoaltr. Anxietatea rezultatd 9i consternarea pot.gi sd se reaclioneze in raport cu aluziile emolionale sau .personal.de evitat". acest moment . Descoperirile au aritat ci este extrem de im'rnPortant pentru adaptarea societate sd se observe.Este sfigietor sd vedem cI un copil este izolat de fi la joacd. agacum nuiti pofi mascatonul vocii. el dorindu-gi si se integreze.In afard de copiii caresint izolali pentru ctr sint tiranici. cei cate iirnt . ei nu inleleg ceseintimpli. gi ii evittr.In esenfd. psiholog la Universitatea Emory. hdrXgili sint respingi atunci cind incearcdsd intre intr-un grup dejaformat. gi prin urmare vorbegteprea strident sau monoton. Nu ili pofi ascundeexpresia chip-trlui saupozilia corpului. cit 9i ceilalli copii.egti respins gi nu itii de ce. constafi cI oamenii reacgioneazd ciudat in ceeace te privegte .) pentru a desemna incapacitatea de a detectamesajele nonverba" 19.l! faptul cd existd un contrast izbitor in privinla strategiilor de pbordare folosite de copiii foarte indrdgili comparativ cu ale pcelora neacceptafi. sd intervind in mod negativ asupra capacit[lii de a fura copilului.. PRAGUL . sI se interprcteze. interpreteazd sau igi folosegteprost limbijul trupului. a studiat capacittrfilenonverbale ale copiilor 9i a declarah ..ciuda!i. copiii cei mai . o altd categorieevitatd esteceaa copiilor iu permanentedeficien!e in interacliunea directtr. fdcut ciliva studenli.careinseamni . Dactrai impresiactraclionezicu bucurie.. drept pentru care se. StephgnNowicki.gisemes. careii lovescpe ceilalli in loc strse poa+e camaraderegte .: ABORDARII Inadaptabilitatea sociali este mai dureroasd gi mai explicittr i cind se manifesti intr-unul dintre cele mai periculoase tgate acesteasint fdcute publice.pe scurt. glul din zececopii areuna saumai multe problemein aceastX direcfiel9. degi potenlialul lor de invdldtur5 este bun. acegti copii suferd 9i pe plan gco. simte sau nu ci aparline grupului 9i . Copiii mici sirt extrem de sinceri in privinla judecilii emofionale in cazul acestor schimburi. una de inv5ldminf copietingaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ci va gregit gi va reacliona gregit atit falX de profesori.carear trebui sdhe insofit2lde anumite elementesociale.. Acegtiasint copiii cane nu au reugit s5-gisttrpineascd limbajul tdcut al emofiilor 9i care. este tot o societate.Acegfiasint copiii carenu gtiu strintre ugor in joc." afard de izolarea sociald.1. de exemplu. Veli fi martorii unui dialog lntre copiii de patru ani de la o grddini.tei.semnai. in_ terpreteazd gregitsau folosegte gregitexpresiilefe. o"-"r. astfelincit copilul sttrprea aproapede persoana cu carevorbegtesau igi imprdgtielucrurile pe teritoiiul altcuiva.NATE PUTEM SUFERI'.ii percep ca fiind .Copiii cane nu pot deslugi sau exptirna bine emoliile se simt permanent frustrafi. Dactracegticopii nu se descurctrbine din puirct de vedere al limbajului.Aceasti categoriede copii sfirgegte printr-o lipsi a controlului in ra- cu felul in care sint tratali de ceilalli. iar acliunea lor nu are asup(a a ceea ce li se intimplS. dir nefiind accep- lucru fiind universalvalabil. Dacdgregegti in mesajele emofionalepe iare le hansmifi permanent..ftrrtr str-9idea seaml. capabil str stabileasctr un contact vizual. transmit mesajece creeazl o senzalienepltrcuttr..

rlt ir.bombelor"(de fapt pietricele)in losete. care au nigte animilule gi nigte cu_ Durl..bdielelul de patru ani descoperit de Thomas Hatch pentru cX dtrdea dovadd d" o *ure inteliglnfl. "" Strne trtoarcem la Rogeq. atunci cind el gi ltlarren s-aujucat de-a pusul . Cele doui pdcate capitale care aproape intotdeauna duc la o respingere ar fi: incercarea de a prelua ionducerea prea curind sau de a nu se sincroniza cu ceeace ii intereseazd pe ceilai. CTq Biil trece de partea Lindei. Bdrbatul a inceput sd-i terorizeze pe pasageri. a inghiontit-o pe o femeie care linea in brafe un copil. u avea o disculie foarte veseli.rr. Iatd care este comentariul lui Hatch in privinla lui Roger: . riposatul Terry Dobson.. agteaptd sX aibl un statut personal in grupui respectiv. Or. sesizind ce jocuri sint la modd gi ce inume le displace ce_ lorlalti.pot sX am 9i eu nigte animllule. ii spune rtrspicat Barbara. Linda. degi se clitina pe picioare: zbiera iriurtrturi. . in ichimb. Pentru a intra intr-un grup. de exemplu. Warren l-a intrebat pe Roger dactrvr. explicit sau implicit: ... 9i Barbara se intoarce 9i ii spune: . Am asistat la felul curn au reaclionat gi alfi copii carepur gi simplu s-au urcat in ir propriile elicoptere sau avioane gi gi-auluat zborul la propriu gi la figurat din societatea resPecrespectiv[..ticare pa.. Rogera intrebaf .un qragnostlc toarte.amiazd. Datele referitoare la autostlpinirea miniei gi la molipsirea emofionali sugereazd cd o strategie eficientd ar fi distragerea persoanei furioase.Ba am". intr-o dupi. Aceastaesteo strategiede succes.tiale in ]aponia.in_ terpersonal5l4.rtimplj acolo $re. in mod paradoxal.dea. toli copiii sint foarte prudengi atunci cind -N-u treacf grlgul abordArii unui grup deja format... citrd dintr-odattr a urcat o matahald de muncitor foarte violent. .Slti inainte de a intra in el $i apoi fac un anumit lucru spie a fi ac_ ceptali.se implica.Azinute vrem. dupd care ii abordeazi agezin_ du*e lingd Barbara gi incepind sd je joace ea cu animilufele.El intii i9i <testeaz5> colcgii de joactr in a9a fel incit ei si rtrtnind in mediul lor gi sX-gi continue joaca. Ceea ce conteazd cel." INTEIJGENTA N netaynE EMOfl ONALE : UN SruDIU DE CAZ Dactr in testarea abilitlfilor sociale..Banu".Azi nu putem s-o suferim. Nancy se aldturX ea atacu_ . . |'a dovedit in cazul lui Roger.. .copiii din grup gi apoi sd ce ficea acesta. pentru c6 acest moment de trecere a pragului de intrare intr_un grup este atit de important pentru * copil cercetdtorii l-au nimii . a te descurca cu cineva aflat in culmea furiei reprezintd culmea mdiestriei.prima clipi .ba se uitd cam un minut. . pentru ca in final si-i vorbeasci 9i sd se Acest moment aparent inofensiv dezviluie sensibilitatea fatl de grijile celorlalfi gi capacitatea de a acfidna in cunogtinli de cauzd intr-un fel care sd menlinl legdtura..t pricina pericolului de a li se spune. AceasI"b1" f td nelinigteprobabil cd nrr difertr pr"u m."13 De obicei. . ca irtre prieteni intimi.i. .Naqrcy gi Bill.i tu 1*i!.$i tu ai se fii in elicopter?" ed observe mai intii. LJn asemenea talent foarte rafinat pe care il reprezinti marea artd de a putea influenla din punct de vedere emolional este cel mai bine exemplificat printr-o poveste spustr de un vechi prieten de-al meu.eastrmeargtrcu eliCopterulsau cu avionul.pe unul dintre. tocmai asta incearcd sd facd acei copii nepopulari: ei dau ntrvald *!t*l grup incercind mult prea 6rusc 9i mult prea curind sd schimbe cursul lucrurilor sau oferindu-gi pdrerile ori pur gi sim_ plu nefiind de acord cu ceilalli incX din.. gi anume aikido. care in anii 1950 a fost unul dintre primii americani care au studiat artele mar. care scoate rapid in eviden!tr diferen_ fa de talent social.156 Natura inteligenlei emolionale Aitele sociale 't57 ce cu Barbara-. se intorcea acastr cu un tren care fdcea legdfura cu Tokio.N-ai voie .mai. statut ce va fi confirmat inainte de a lua iniliativa de a sugeru ar trebui si facl ceilalli.. -rtrspunde . beat mort gi murdar tot. care sd o racorddze la o gamtrmaipozitivtr de sentimmte -un fel de judo emofional.. Roger avealca tatti- dupi cum lrtegreze complet... privinla ac_ ceptdrii unui copil este felul in care se integreazd in tipicul'unui grup.-Din te putem suferi".. devenind mai siguri pe ei doai dupi ce au fXcuici_ liva pagi prudenfi. copiii in_ studiazd grypyl pentru a inleiege ce se ir.. ei sint ignorati sau respingi.toate acesteafiild d9 fapt incerctrri de a atrage itgngia azupra lor. arunctrd-o in bralele unui cuplu mai in virstd. noii sosili stau mai intii in expeciativd gi abia apoi intrd timid. cel mai important este str gtim sd calmtrm emofiile negative ale celorlalfi. intrind in empatie cu sentimentele gi perspectiva acesteia gi conducird-o apoi spre o alttr variantd.precis. lnainte. care apoi s-a ridicat 9i s-a dus undeva mai in spatele vagonului. 9i ' lui.rlt-d" aceeape care o resimte un adult la un cocktail unde se afli necunoscu.

dupi ce s-amai cldtinatde citevaori (ratindu_gi loviturile incercate). . . .i"'tr. Belivanul s-a indreptat cu pagi mari spre el.unde ne agezhm pe o banci vechede lemn.. ar fi 9i fost ztrrit un bun prieten..h.qi oricum nu-i treabata.C.di""l. d" f"p.Noi.1 rntr-un col!.Nu".Aharun strtrin! Trebuie . . sf s9 dea o leclie in stil japonez!"$i ainceput sl sepregdteas_ cd sd-ivind de hac lui Terrv.i.."_ velSmsd rezolvim conflictelegi nu sd'lestirnim. Chiar atunci trenul a ajuns in stafia unde Terry trebuia strcoboare 9i l-a auzit pe btrtrin cum l-a invitat pe befivan sd vini cu tot 9i l-a vtrzut pe acesta cum gi.inainte s_o pdleascdprea grav careva.".observindu-1.. ""r_ unde bea cu pl5cerecite un sakein fiecareseard. o3t:.Mda.rJftr.. rlspunse muncitorul...Ti|t"t in kimono_ul lui. a simlit 1 T saiT" rntervrna.h .iff"rfi Qinearein gind sI sebatl gi-ablocatlegltura cu universul. 9i mie imi plac curmalii ja- ... dcspreminundliile di" g. ochii indrepttn_ du-i-sespremuncitorul beat.4. pus pe harftr. I inceput sd spundo povestedesprecum gi-apierdut sofia.. Terry careeratntr_t condifiefizicXmaximtr .. Cum spuneam. dat asta e minunat. a replicat bftrinul cu un ton plin de cdldurl.... minunat..ca cum tocmai . Da_ cdincercistr-idomini pe ceilaltiegtideia"infrint.cinevaa strigat cu toate puterile gi cu mare veseliein glas: .: pe zi de anrrenamente aikido. befivanul a zbierat .Chiiul belivu- a inceputstrsemai imblinzeazfpe mXsurd ceil asculta pe bi. spuseel cu o vocehiriittr.. In acestmoment...il"i.tonul era foarte-vesel.. .mere..... """oiu Dar si_a amintit cuvintelemaestruluisau:. a contiiuat vorbind a"rpr" $i malul japonezdin curtea lui. u. a intrebat bitrinul... fi_ fost gata stril doboarepe befivan. T::y n tacut cel mai mic gest de violenfd.$i pun pariu ctrai o eotieminunattr.. Astfelincit in vnemece toli ceilalli "" "ru "tu.Da".sofiameaa murit.. Acum insd i sepdreacdareocaziasd-si testeze_cunogtinfele de aikido in realitaie. AstAinseamnd strai geniu in relaliile emolionale. rrur sausanu provoaceniciodatdo bdiategi sd foloseasci artele marlialedoar caapdrare. pasageri in_ lemnisertrtr scauneleloq... a ingficatstilpul metalic din miylocullrugo.casa gi slujba9i cit de rugineii estede el.Akidoleste urtu recoi. jntr-adevdr. Tocmaicihd voia se facaprima migcare.rlui gi cu un riget a vrut sd-lscbatl din podea...... a mugit befivanul.yezi tu...T iipt""...Hei!.a ldsatcael 9i sd-i povesteascl pul in poalabtrtrinului. a replicatbdtrinul cu o vocetonictr.in ceea o ocazielegitimd.Terry acceptase ta inceputuicursurilor cu maes_ ...9i mie imi placesakeui... Terry s-a ridicaj in picioare gi s_ain_ dreqlat deliberat foarte incet spre individul respectiv. $i-a desclegtatpumnii. . ." Plingind.. Belivanul s-u iniois s." .158 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 159 Befivanul.Am-bdut sake.De ce dracu' crezi cl lg sta eu de vorbtrcu .. . i" n""*" seard eu 9i cu sofiamea (si gtii ci aregaptezeci gi gase ae anijin_ cdlzimo sticluld de sakegi odrrcemin Sredind. .. Btrtrinul i_aftrcut incintat semn cu mina belivhnului 9i a cintat intr-un ritm vioi .rlprins gi a vdzut pe la vreo gaptezeci de ani carestaieaacolo..Ce naiba ai b{ut?'.

PARTEAA TREIA Inteligenfa emofionali aplicati .

Degi in ansamblu numdrul divorfurilor nu a mai crescut. atunci maturitatea ar putea fi pusd in pericol. cit eroziunii permanente a constringerilor sociale . AceastX modificare este gi mai vizibilS atunci cind compardm rata divorfurilor in cazul cuplurilor cdsitorite intr-un anumit an.30%. cam 10% au sfirgit printr-un divor!. La americani.cei care divorleazd nu mai sint stigmatizali. aceastdcregterenu se datoreazd atit de mult sciderii inteligenlei emofionale. Dar mai existd o posibilitate de a calcula rata divorfurilor. din cdsniciile care au inceput la 1890. Iar pentru cei cdsitorili h 1990. chiar 9i in cazul celor mai nefericite perechi. Se poate spune c5. Numlrul divorfurilor s-a stabilizat la un anumit nivel. Cdsitoriile din 1970 aw avut o proporlie de 50% de despXrfiri. Dar daci aceste constringeri sociale nu mai reprezintd un factor ce . avind in vedere tendinfele actuale ale cdsniciei gi ale divorfului.Dusmani intimr " Sigrnund Freud remarca fald de discipolul sdu Erikson fapful cX a iubi gi a munci sint cele doud capacitili umane care delermind maturitatea completd.cdci asta linea multe cupluri la un loc. nevestele nu mai sint dependente din punct de vedere financiar de solii lor .18o/". posibilitatea ca mariajul sd se sfirgeascdprintr-un divor! a ajuns Daci acesteestimdri vor contila infricogdtoarea cifrd de 67"/'11 nua pe aceeagilinie. care fac ca inteligenla emolionaltr sd fie mai importantd ca oricind' Sd ne gindim la procentajul divorfurilor. riscul de divor! s-a modificat in cazul tinerilor cdsdtorili. in mare parte. Penku cei ctrsdtorili in1920. doar trei din zece cupluri clsdtorite recent pot conta cd vor rdmine nedespdrlili toati viala. care sugereazd o cregtere vertiginoasd: privind la gansele unui cuplu proaspit ctrsitorit de a eftrsi irc celedin urmdintr-un divor!. pentru cei cdsdtorifi in 1950. Dacd aga stau lucrurile.

-m11e bal lntoarce-te imediat gi fii drdgu! cu mine!. Oamenii de gtiin-tdsint acum capabili str detecteze valurile invizibile de adrenalini ale sofului. spun ctr circa 20"h. Acest joc matrimonial reflecti faptul cd la nivelul crrplului existd doul realitdli emolionale. suslin cd acest lucru se irtimpltr probabil pentru ci fetele igi dezvolt6 mai rapid 9i mai ugor limbajul decit biiefii. Aceasti rug5minte trangantl gi categoric contradictorie fdcuttr unui spate in retra_ gere rezumtr tiparul cel mai des intilnit al cuplurilor cu probleme: ea incearcd sd se implice. ]ASNI)IALIII SI AEI: nAnAuIITIE sE AELATN IIPIIARIE Cind tocmai intram.. Specialigtiiin cisnicii au observat demult cd pind ca un cuplu sd ajungd la terapedeja ajunge la acest tipar implicare-retragere. cu sugarii lor. conti- .il lovea cu disperare cu pumnii in spate fipind: . . un nivel critic al rea[Hfii emofionale. cind incep intilnirile sentimentale. adaugl ele.rrr"i1"lor emolionale la nivelul cuplului. s-a descoperit ctr miculii de trei ani suslin cd jumdtate dintre prietenii lor sint de sex opus. BSielii. care incep sd se defineascd mai bine: fetele devin mai apte decit btrielii ih arta tacticilor agresive curn ar fi ostracizarea. se afld gi in copilSrie.foarte pulin pinX la adolescenld. Fetele strt expuse unei mai mari cantitili de informalii deepre emolii decit bdiefii: atunci cind pXrinlii inventeazX povegti pe care le spun copiilor pregcolari. iar cei de gapte ani susfin aproape cX nu mai existd prieteni de sex opus3. cam acelagi procent de fete 9i de bliefi slnt agresivi 9i dispugi la confruntlri directe atunci c?nd se infurie. iar ea se plinge de indiferenla lui fali de ceea ce ipune ea.au fost recent analizate cu o mai mare precizie ca oricird.o iubiti" sau . barierele dintre ele intdrindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pe care le preferd bdiefii gi fetele. solut ptingin|t. lui. cei de cinci ani. la un restaurant. care permit urmirirea clipd de clipi a.. lntre timp. cind mamele se joactr. in general. bdielii gi fetele inva!tr lucruri total diferite despre felul in care str-gistdpineascdemoliile. care contribuie la dificultdlile cuplului."s La virsta de zece ani.un iubit"z.cu exceplia miniei . Pirinfii in general discutd emoliile .. am dat peste un tinir care iegeape ug5 9i avea un chip impietrit 9i urstrz. Aceste mdsuritori irattr care sftrt forlele emofionale care pdstreazd o cXsnicie sau o distrug. ahqeazd o mai largd gam5 de emolii fa!5 de fiice decit fa!5 de fii.164 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 165 line cisniciile la un loc. Rddlcina ui"sto_rdiferenle emofionale.bdiefii pentru care exprimarea in cuvinte a sentimentelor nu este subliniatl pot in mare mXsuri sd nu congtientizeze starea emotionald atit in cazul lor. du-se cd sofia nu este . iar el se retrage. furtr-oseard. sd observe trecitoadar grtritoare microemolii care se strecoard pe chipul soliei 1e. a lui si a ei.Aceste universuri sociale separate se intersecteaz6.. respectiv in cele dou{lumi emotional-ein ca.degi cu fiii intrd in mai multe amXnunte referitoare la cauzele gi consecinlele emofiilor precum minia (probabilpentruaopreveni).. decit o fac cu fiii lor . Aceste mdsurdtori fiziologice scot la iveald un subtext biologic ascuns. chiar dacd in parte este biologicX. lntr-no studiu referitor L prieteniile dintre copii.9i gregelile emolionalc care ii pot determina sd se despartd . Dar pe la treisprezeceani apare o diferenlX considerabili intre sexe. dacd doresc intr-adevlr ca legdtura dintre ei str dureze. 'Gregelile apar de la bun inceput din pricina diferenlelor dintie lumea emolionald a fetelor gi cea a bdielilor. . Leslie Brody 9i Judith Hall. care au rezumat studiul asupra diferenlelor de emolii intre sexe. clnd mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente.. de curind. re trdiesc bdielii 9i fetele pe mSsurd ce cresc. Existd multe cerce- t{ri fdcute in legdturi cu aceste doud lumi separate. care este de obicei imperceptibil sau trecut cu vederea de cltre cupluri. poate cI descoperirea cea mai importantd pentru infelegerea a ce anume face ca o cdsnicie si reziste sau sd fie distrusi vine din citeva mdsurltori psihologice foarte sofisticate. dar gi de teama incercati de copiii mici de a nu fi ironizali pentru cX au . precum 9i cregterile brugte de tensiune. in schimb. cit 9i in cazul celorlalli.Imediat in spatele lui era o tindrtr care venise tr fuga . precum 9i o capacitate superioarl fald de a biielilor in ceea ce privegte folosirea cuvintelor pentru a explora 9i a irlocui reacliile emolionale crun ar fi conflictele fizice. birfele nefaste 9i rdzbundrile indirecte. ceeace le face sX aibtr sentimente care presupun o mai mare experienld gi o mai bund exprimare.Ce nii. le discutX mai in aminunt din punct de vedere al stlrii emolionale. de exemplu.rezonabild" prin ceeice solicitd ori frin iegirile ei. atunci in mod sigur cI forlele emolionale dinhe so! 9i solie sint cu mult mai importante. Aceste legdturi dintre so! 9i solie .mai mult cu fiicele decit cu fiiia. ei folosesc mai multe cuvinte emolionale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cind vorbesc cu fiii lor.

. Tlcerea crescindd a solilor se datoreazd 9i faptului cd bdrbafti sint mai optimigti in privinla cXsniciei loq.iil."1ff ".>>" Fluston a constatat cI in perioada ir care fac curte.rr".r. diferit".liilffi Jrr."iil..:"t.DacA acetagi lucru se intirirpfi in cazul.dar nu gi pentru bdrbafi ..r(.i cineva-p5legte ceva.studiind in profunzime cuplua constatat: . biri sint mult mai dispugi str stea de vorbi.tei.i[ii"*rj .r..pentru ca o relafie sd re s-a ar5tat cd ar fi.""^i"cii saudupi alte aluzii nonverbaie.ic"use.iil l:l:ltt o"" Ia vutnerabi_ Ittate. clt de bine se ascultd unul pe celilalt. autonomia dependenla 9i i'._"F.ei petrec tot mai fufnA vreme stind de vorbd cu soliile lor. . mai ales despre cele referitoare la relalia in sine. devine clar de ce soliile se pling atit de des ci solii lor incearcd sXevite disculiile despre lucrurile supbrdtoare din relafia lor.."i-i""fi cetede pe chipul """i aceste co: "*ogor."_T::" cste mtrerupt pentru c5 i!1.miirr.cel pulin in ceeaceprivegtemdsurarea "*puii." uer#fui fetile la joaci rezumd ceea ceCarorGiniganae u uuivarJ r-.tlflt.lr^9 sele motive pentru "rtu care blielii _ uifio. intimitatea inseamnd a discuta dilucruri. lor..:. punirrd accentul pe o mini-md ostilitate gip" *". in general.tirr".rucruri... osebirecheietrtre sex-e: bdielii se.. dintr-o dorinlX de itate... cd. rezistin! . tat este foarte nectriif""":t:1f.ae accentul pe concurent5' o difererigSir*i. cu trecerea .Inteligenla emolionald aplicatd nua sA fie dispugi la confruntdri directe atunci cind sint fur.atura de specialitate. la faptul cdbdrba_ dorescai agteptl lucruri totailirerite l]1r1f:*^"il" de la o con_ versafie.r.usor deci_ tit sentimentele de pe chipul f"i. Acest lucru reflecta in parte o altd diferenld cheie: in medie. dupd ce trec de gcoala priblielii devin mai pulin expresivi decit fetele.sr-si exprimegi sa-9i'"o*rir. intr-un studiu deepre cisnicii." teaml sarr d Dovada acestor stdri diferjte esteuna ae neUjaauit"in urere.?rlpii.. Jd vorbeasca despre lt"iJ:?liil: latede o rupturi la nivel *f"Ur*i."t" au ..l. 166 Dusmani intimi 167 #t#. acesteainseamnd ir general cd femeile intri in cisnicie tite pentru rolul de administrator emofional.Nevestele. un prieten psihiatru se plingea cd in cdsni- . ".ir" carese joacd. femeile sint mai a". femeile intreaga gami de emolii cu o mai mare intensitate 9i vadecit bXrbalii .ai.r..pentru Cind feti. ai" cll suUlinia gi Deborah Tannen-in cartea ei vo" n'ii iii-"tiiTrurra (pur pi simpru nu tnfelegi).. legiturile cu rudele prin alian!5...a"urtu *ul dintre run. conform unui sfudiu efecfuat a264 de cupluri. considerind ci acest lcntiment de apropiere poate fi exprimat gi prin grldindritul impreuni.."t. cu viitoarele lor sofii.. ""=.iameninga.invieme. ln bdrbalii nu inleleg ce vor nevestele de la ei. mai degrabi chiar decit prin discutarea diverselor asPecte.Pentru solii. iar sintapfi sa.L!aterripuritor vief ti berb"ti*. te 9i si nu mai pringd. Ei spun aga: vreau sd fac diverse lucruri cu ea.i". emoliiretiindb. ..rninimalir.emoti- decltbdrbaliis. tele.". igi exprimi mai mult decit blrbalii nemullumirile 9i o fac verbal mai ales in cuplurile nefericite. bdrbalii vid mai in roz decit soliile lor intreaga relafie .. in vreme ce birbalilor acest lucru conteazd mult mai pulin pentru vigpirea relaliei.il.ur". Dacd un baiat accidcir.piil"rIL sd sedeade-opar. in vremeceberbaiii.n1l. de exemptu. in vrc_ me ce jocurile bdiefilor r: f3: " il i*p"ri'*"i mari." a" u ir.. intr-adevXr.....in sensul cd femeile stnt rr. Combinind modul optimist in care btrrbalii percep cdsXtoria cu aversiunea lor falX de confruntdrile emofionale. femeile il.o"i r.ti de tot ceealj:i"9 inpericoli"a"p""Ju"ga.riura cafiind o de..actul sexual.r". sauat fetelor .. in i".telese joacl intre ele. sentimentede vinovdfie..la "" greu. aceste perspective cajbacasd poati continua.....r1rii= :fll.i. finanlele.. (Desigur cX aceastddiferenliere pe sexe este o generalizare gi nu este valabili in fiecare caz.. in vreme ce soliile oe preocupd de toate problemele care apar.p*r" fi constatatil flr ir vreme ce in privinla expresivitdlii bdielilor gi fefoarte mici nu existX diferenle. psila Universitatea din Texas. Ted Huston..iogl.. jocttl seopregte 9i toatese adunl in juq." *dgu. . punindu.ii:qi:.trji::ca!i 9i decit r"*"r op".7 lite. ce importan!5 au neajundurile personalelO.mai ales in cuplurile tradilionale ..r*a cooperare. Dar odatl cdsitorili. _u. UarU"fii.iiiil Pe scurt.::**r..Jbate cit 9i pe cele nonverbale.ca re plinge.rfrti..o bund comunicare"e.a. bdt.:r.. in vreme ce fetelese considerdparte a unei adevirat de legituri.. cel mai important element femei .::"rfi intimpti cindjoculUai"iii... o fac in grupuri mici. in medie. iar ea nu vrea decit sI vor. a"fra i.trai. Astfel. strategiile mascate6.rti . DiferenfarnanifestJta se_ivine i.#.. in urma u .pr"ta sentimentelenegrditedupd expresia "upucitagii fe.ilTjff sd interpreteze atit semnele diverse.

dar 9i asupra sentimentelor corozive care pot distruge cdsnicial3.i. nemullumirile ajung sd fie exprimate intr-o manierd distructiv5. numai cd acest ton dureros de tdios a fost a!o1a. vd surprinde) au divorfatin urmatoiii ani12. cuplurile de_ vin vulnerabile in fala emoliilor gi in final asta le poui" Jirt."y1t:-"ir.1n casnrctel-lor.Tatdl tiu atita e in stare sd facd.Conversaliile cuplurilor au fost inregistrate pe calete video. in vreme ce soful.:i.u*id deptrgeas_ c5 neinfelegerile constituie cheia sripravieguirii unui ma'a.. servitoare? Fred: N-agzice." . aceste fisuri au mai multe gansede dezvoltare atunci cind. Pamela gi fiica ei s-au dus str cumpere pantofi.Daci putut fi amuzant. ceeace nu s-a mai intilnit in etudiile asupra mariajelor! Acuratefea analizei lui Gottman consti in metoda sa extrem de minulioasd 9i de atenti de analizare a dovezilor. Rezultatul este un fel de radiografie emofionaItr a cdsniciei.: cuplu dragoste. altele de zeci de ani.at de doul persoane care formau un cuplu gi care (p. Cind nu reugesc. sau clun trebuie crescufi co_ T :11. acest dialog ar fi fost dintr_un serial de comed. declangirdu-se atacuri la adresa caracterului partenerului de via!5. in fierbinleala miniei. mdcarai fi gtiut sd faci curat. decit un bIrbatpentru ca acesta sd_iobserve sentimentele gi eveltuaf sd pund problema referitor la ce a dus la aceasti. senzorii inregistreazd gi cea mai mlrunt5 modificare fiziologici. Pamela a fost punctualX. fiecare partener vine separat in laborator gi urmdregte caseta cu irregistrarea conversafiei.. Aga cum vom vedea. dar nici urmd de Tom.Unde este? Filmul incepe in zece minute"._O.rrile reugesc lr:ii_t:"T"" supirdrile 9i neinfelegerile'la care se ajunge inevi::j. Gottman a fdcut o hartd a ecologiei emolionale a clsniciei cu o asemenea precizie.. o analizare clipd de clipi a expresiei de pe chip (folosind sistemul de citire a emoliilor creat de Paul Ekman) detecteaztr9i cea mai subtili gi trecitoare nuantare a sentimentului. pe chrpur bdrbatului decit sint birbalii in a detecia tristelea di' expresia unei femeill. ar fi . IVEA/TIAISURTLE DIN gASNI cIE Fred: Mi-ai strins rufele de pe sirmd? Ingrid: (cu un ton batjocoritor).i ly intilniti in cadrul unui studiu de laborator fdcut "i. Astfel. ajungere. dupi care au fost analizate tr aminunt ore intregi Pentru a deslugi emoliile secrete 9i felul cum aclioneazi ele. Dupd gedinfd. Agadar. de felul canr :1i: ryt c'rplu despre acpste puncte delicare depinde soarta 1j::Y|1. De fapt.tele inniscute intre sexe. Ceslnt eu. s-a plins Pamela fiicei sale. unul sau ambii parteneri au anumite deficienle de inteligenfi emofionali.l tabrl tntr-o relalie intimi.. incit intr-unul dintre studii el a reugit chiar sd prevadtr care dintre cuplurile testate (precum cel al lui Fred gi Ingrid. S-au firleles sd se htilneascl in fala pogtei intr-o orX 9i apoi sX meargS impreund sI vadi un film la matineu. ln ultimii doudzeci de ani. .ie.168 Inteligenla emolionald aplicatd Dusmani intimi 1. Intocmirea unei hXrli a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la divort a avut un rol primordial in privinfa inteligenlei emolionale pl a importanlei sale in supravieluirea unei cisnicii..Mi_aistrins rufele de pe sirmi.r. o femeie trebuie sd fie cu mult mai trist5. Un semnal timpuriu de avertizare a faptului cd o cdsnicie se afltr in pericol este critica asprd.bdrbatul gi nevasta se simt liberi sd-gi exprime nemulfumirile. de psihologui ]ohn Gottman de la'Universitatea din Washington..l Ia oinlelegere despre . sX incurce totul. a ctrror disculie despre rufe a fost atit de tdioasd) vor divorla in urmdtorii trei ani. care a fdcut pgate cea mai detaliatd analizd asupra legdturii emolionale dintfe cupluri. s-a dus la o libdrie. Atunci cind guplurile vorbesc. Dar mult prea adesea. tntr-o cdsnicie sdnXtoasd.DacA-ai fi fost servitoare.it"ufii. trebuie sd ne gindim la implicaliile diferen.be fapt. drept pentru care el este cel care le abordeazd. Intr-o proporlie de 94% el a avut dreptate..iuerbafii 9i femeile trebuie si depxgeascadifeien.*"il:. .Ei f"ri :e."g" relalia propriu-zisd. De exemplu. Gottman a detectat momentele bune gi rele a peste douX sute de cupluri. dezvdluindu-gi gindurile ascunse din cele mai incinse momente ale schimbului de replici. nenorocitele aleade rufe.) Incetineala cu care birbalii deschid discugi'e incomode irrtr-o relalie fdrd indoiali cd se datoreazd relativei lor incapacitlli de a interpreta exprimarea faciald a emofiei.69 cia lui sofia nu doregte sd discute despre chestiunile emolionak. susline Gottman. sint mai sensibiie ta o expresie tristd do _ I:.0:_9"" pru/ orl ce datorii sau economii are un cuplu nu strt elemehte sd inchege sau sd strice o ctrsnicie. chestiunile preciie im ar fi fi. o parte de curind cd![torite. Tom. abordind emoliile difiiile. N-ai decitsi !i le stringi tu.tetor enio_ sexe pentru a explica fetut in iure cupl.u:*gTPt.

InsI asemenea exprimdri €molionale dese seamlnd cu fumatul sau cu colesterolul crescut ca factor de risc in bolile de inimi . Pe drumul spre divort. devin tot mai dese dacd soful sau sofia simt cd reprogurile lor r5mfir neauzite sau ignorate. de la rdceli gi gripe pind la infecJii urinare sau o stare de nellnigte. ea are un efect devas- . Acest zid apare mai ales in cdsniciile care se indreapti sPre un dezastru sigur.abia am avut ocazia sI discutim desprt. superioritate 9i detagare. Acest zid al ticerii este o ultimd posibilitate de apirare. Este o exprimare ce dove_ degte inteligenfi emolionald . fiecare dintre acegti factori il prezice pe urmdtorul pe aceastd scard mereu crescindi a nefericirii.. 9i totu9i Pamela I-a etichetat drept .. Cel care alege aceastd solulie refuzd conversafia. Reaclia alternativd.p. distanld.gropi_ felor".rr. Dar intr-un atac la persoand.... solia cade mult mai ugor pradd unei intregi game de probleme de sdndtah. poate fi 9i mai dXundtoare.. de patru lau de mai multe ori intr-o conversalie de un sfert de or5. (i nea criticd il face pe celdlalt si-i fie rusine. Conversalia invizibild este in plin avint." .-desigur.. sau da_ tul ochilor peste 9ap. emolia creatd este extrem de distructivi. chiar :oT..eir" Ct ochii sirt dali peste caP.Cind ai uitat s5-mi iei rufele de la ipilXtoria chimicd mi-am dat seama cX nu lii la mine. mai ales cird . rudi buntr cu dispreful. in i. violent sau pasiv. gi nu un .. La fel de ddundtor este gi limbajui trupului care transmite acest dispre!.. fericit cd s_aintil_ nit cu un prieten gi cerindu-9i scuze cA ainfirziat. a constatat Gottman..170 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 171' Cind apare 9i Tom zece minute mai tirziu. Diferenla dintre reproguri 9i critici-directe la persoand este una simpltr. un fel de combinalie de rlceald.. pentru ctr indicX faptul cd solul sau solia 9i-au judecat in gind cit se poate de tare partenerul de via!6. Dispreful inso!e9_ te adesea furia. ftrregistseazdo cregterea bdtdilor inimii cu doud sau trei pulsalii pe miiut. Cind aceasti reaclie devine ceva obignuit.cu cit sint mai mari gi de mai lungi durati.. dacd solul i9i manifestd permanent dispreful. in 85% dintre acestecazuri. intr-un repro? solia respectiv5 specificd faptul care a ngmulfumit-o 9i criticllpta soluluiei 9i nu pe el. Nu te gindegti niciodati la consecinle gi egti cumplit de egoist!. Reprogul Pamelei inseamnd mii mult Jecit atit: este un asasinat asupra personalitdfii celuilalt.cumplit de egoist. intr-un schimb emofional tacit. ca 9i cum u. partenerul este ve9nic condamnat pentru ceva.fugitul" inseamnX o izolare intr-o tdcere incremenitd. gi nu a faptei. Atunci cind chipul sofiei manifesti dezgustul.soful este cel care reaclioneazi astfel in fala atacurilor pline de reproguri 9i dispre! din partea solieila. Asemenea atacuri. fuga. Cind unul dintre parteneri afigeazd lceaste expresie.amiritule. Aceastd modalitate transmite un mesaj puternic fXrd echivoc. deciarind ce a simlit . care sint un limbaj facial universal pentru dezgust. ironia sau insulta _ .nenorocifule. Acest tip de gindire negativX gi ostild duce in mod firesc la atacuri care-l fac pe celdlalt sd abordesd fie gata de contraatac. Tom 9i-a cerut scuze. extraordinarul teu talent de a da totul peste cap.pltuti: dacd sint de infeles. ..91:"t3:" asupra faptei. nu cu un ton "urru.scirbi ce egti". La urma urmei. Forma cea mai evident5 este..afirmtr du.Nu e nimic . sd simtd cd nu "r"-"_ este iubrt.. Aceastd cale duce de obicei la un adevlrat meci de lipete fdri rost. celilalt.. Mai mult. el nu se exprimd doar prin cuvintg ci prin-to9i nulvocii sau printr-o expiesie sup5raid a fefei. ze o pozifie defensivd Fiecare dintre cele doud capete ale reacliei lupt5-sau-fugi reprezint6 un rdspuns la atac. Sigur cd o manifestare ocazionald a disprelului sau a dezgustului nu poate destrdma o cdsnicie.Majori_ tatea cuplurilor trec prin asemeneamomlnte din cind in cind si atunci nemulfumirea in legdturd cu ceeace a ftrcut partenerul se transformd intr-un atac impotriva persoanei. cd este acuzat 9i cd are defecte _ ceea ce mai mult ca sigur cd va duce la o reaclie defensiv5 care nu va drege in nici un"fel lucrurile. cu atita pericolul cregte.. mai ares strimbiturite din gurd. Cel mai adesea se contraatacd prin exprimarea miniei. ea folosegte oca_ zia pentru a aduce o criticd globali la adresa solului ei: .. rdspunzind printr-o tdcere mormintald gi un chip impasibil. precum 9i simptome gastrointestinale. in mintea lor.pamela zice crr sarcasm: . Disprelul faciAl este de-fapt o contracfie a mugchilor .. Numai cd aceste critici dure au un impact emolional coroziv in cu reprogurile rezonabile. atunci cind se aduce o criticl cu o nuanl5 de dis_ pre!. este wr semn t5cut cd respectivul cuplu se va desPerli in urmdtorii patru ani. un atac la persoand. .Of.. Doamne!. a collurilor gurii (cel mai adeseadoar in stinga)..tgti atit de egoist 9i nu-!i pasd. Critica 9i dispreful sau dezgustul devenite obignuinld sint semne de pericol... Asta dovedegte incl odatl cX nu poi avea furcrederein tine cd ai fi in stare sd faci ceva ca lumea.

Dragd." Aceasta este o perspectivi in care mariajul nu este privit ca iremediabil distrus sau fdri speranfh. Melanie. De fapt. referitor la perspectiva pesimisti 9i cea optimistd.N_artrebui sd-i culc de pe acum?" .N-are nici un drept sd se comporte aga cu mine.Acum este mai exigent.gdtor. nefericili din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii lor de viali.. incrunttr sprturcenele ii rispunde: 9i . nu crezi cd ar trebui sd se mai potoleasci 9i copiii dgtia?" El de fapt gindegte: ... drept pentru care va tot analiza cu ugurinli pe toate felele o list5 intreagtr de nemullumiri care-i vor aminti cd a fost transformat intr-o victimd. pe care Beck il numegte al ... Se apleacl a*einir.1. El se in_ toarce spre sofia sa Melanie 9i ii spune pe un ton rdstih .." In schimb.. un tipar subliniat ir Capitolul 6 de citre psihologul Martin Seligman. Adevlratul schimb emolional irtre Melanie gi Martin este format de gindurile lor gi aceste ginduri. tatdl lor. el declangeazbun atac emofional.. ii culc eu imediat.$i-a iegit din fire .discutate sint de Aaron Beck. Melanie reaclioneazd la minialui. ele se autoconfirmd: parteneiul care se considerd o victimd cautd vegnic acele fapte lJe celuilalt care_i pot confirma punctul de vedere. care nu pot fi schimbate 9i care genereazl suferinlI: .Partenerii care abordeazd perspectiva pesimistd elnt sortili blocajelor emolionale. spune blind: . Punctul de vedere pesimist pornegte de la premisa cd partenerul de viafi are defecte inerente.Nu. dar a fost atit de atent in trecuf poate este prost dispus .gindirilor auto_ trecitoare presupuneri fdcute in avans despre sine gi 1nte" despre ceilalli..lntotdeauna md terorizeazd cu minia lui". Nemulguniirea lor interioari gi atitudinea pesimisti cu aiguran!5 va declanga reproguri 9i dispre! in confruntarea cu . la rindul lor.. infuriindu-se la rindul ei. dintr-o datX speriatl de minia lui Martin.fjnuli se irdsprggte. a9a a fost crescut gi agava rtrmine pentru totdeauna.u exemplu de gindire ce poate otrdvi o cAsniiiels. Ea de fapt gindegte: .iIirru.cea rostitd 9i cea din gind .ln 9i momentul ir care acesteginduri nefaste cum ar fi drepful la indignare devin un reflex.... Ea de fapt gindegte: .Copiii se joacd gi ei.mi intreb dacd nu are probleme la lerviciu.. $i nu-9i va mai lminti nimic din tot ceea ce a fdcut ea in intreaga lor relalie care m putea pune la indoiald ideea ch este o victimd nevinovat6..' Aceste conversalii paralele . Melanie gindegte ascuns cam aga: . tot timpulse plirge de ceva. Mai bine cedez. ea socotegte cd momentul nepotrivit se datoreazd unei situafii care poah fi schimbati. punctul de vedere optimist sune cam gga: . Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere declangatoare de neinlelegeri dau o interpretare benignd la ceea ce se intfmpl5. ignorind sau neluind in seaml gesturile frumoase care ar putea pune la indoiali sau nu ar mai Confirma aceasttridee. in cazul in care ele totu9i apar.Ea este vegnic contra mea. in curind vor merge la crilcare.Iar incepe.neinf elegerilor. se infurie.. Martin este acum vizibil enervat.72 Inteligenla emolionald aplicatd dt' Dugmani intimi 173 tator asupra sdndtdlii unei relafii afective: taie toate p'nlile r ezolv ar e a. chiar gi lucrurile bune pe care le face vor fi rtrstXlmlcite atunci clnd vor fi analizate printr-o lentiltr negativi gi refuzate ca o palidd incercare a ei de a nega ctr incearctr si-l transforme intr-o victimd. Oricum. C. oricum.. GfNDURI ToXIcE Copiii nu sint cuminli gi Martin. pentru Martin.. el gindegte: .. Vrea sd-i fiu la dispozilie permanent gi pulm ii pasd de ceea ce simt eu. cea de-a doua calmeazX. se simt jignili sau.. partenerii igi revin mai repede. se supdrd."ogr. a9aincit e mai pulin probabil sd se ajungl la astfel de $ehrrndri. pumnii ftrclegtali gi spune pe un ton scos din sirite: . gindul cheie este: . Gindurile cd am fi victime nevinovate ori cd avem dreptul sd ne indigndm sint tipice pentru partenerii de viafA din cXsnicii cu probleme care igi alimenteazX permanent minia suferingal6. ele declangeazd sistemul de alarmX neural. Odatd ce sotul se consideri o victimd.. Aceste ginduri sint foarte putemice..onaleceie mai profunde. sau. Ar fi mai bine sd preiau iniliativa. sint determinate?e un strat mai profund. in toate. .E prea ingiduitoare cu copiii. gi devin tulburali de indatl ce incepe un asemenea episod... pentru cx nu este tratat coreci. Melanie se considerd o victimd nevinovatd a cdsniciei lo4 iar Martin socote$te cd are tot dreptul str fie indignat. Gtndirea care menline sau alimenteazd nefericirea [rmeazf. In schimb... Partenera de viafi este pusd intr-o situafie fXrI iegire: astfel.le-ar putea face vreun rdu copiilor.Este egoist 9i nu-l intereseazi decit persoana lui. fondatorul terapiei ... care reflectd atitudinile noastre emogi.. Prima atitudine aduce numai nefericire.

Din punct de vedere gtiinlific.Aga . Problema trtr-o cdsnicie apare atunci cind unul dintie parteneri se eimte invadat aproape permanent. va deveni defensiv gi se va refrr gia in spatele unui zid. Astfel.cu mintea limpede. Acegti ou-*"r. d virtutea. este mereu gata si reaclioneze in fala unui atac emolional sau a unei nedreptdli. Poate_cd virulenla cea mai mare a acestor ginduri otrtrvite sc constatd la solii violenli din punct de vedereJizic cu soliile lor.Ai iegit in societate gi observi cX furultima jumdtate de ord solia ta a stat de vor_ ris cu acelagi bdrbat atrdgdtor. ceea ce pdstreazd. potopire esteun blocaj emolional care se prelungegte de tine.cdruia solii care-9i bat nevestele reacfioneazd impulsiv sau.I]VDAREA CASNICIEI ' Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansarea unei crize permanente. nesocotifi sau supugi unor situafii jenante in public de cI_ tre soliile lor. In acest moment .o vegnicie" pini trece. le este tot mai greu sd se organizeze in gindire gi revin la reacfii primitive. Partenerul . insultd sau meryare gi categoric cX va reacliona exagerat gi la lucrurile neinsemnate. devine extrem de vigilent la cel mai mic semn de atac.emoliile persoanei sint atit de puternice. o schimbare catastrofald intr-o relatie. iar in mod subiectiv pare cI dureazl . Gott_ man folosegteun alt termen .de plin blocaj . Unii oamenii ajung greu in aceaste fazd. Un scenariu tipic care declangeazaginduri ce .e firesc. acegttbdrbafi se tem mai ales sd nu fie respingi. trebuie str sttrm de vorbd". starea de nemullumire pentru mai multd vreme.Iar vrea sI ne certtrm" 9i va declangapotopul. in vreme ce la allii se declangeazd.. posibild respingere sau o abandonare a lor.Se pare ci gtrduri reflexe de genul: . Dacd solia unui asemenea personaj aflat in aceasti stare ii spune: . detectirid interlii ostile chiar gi in lucrurile ceremai neutre pe care le fac soliile loq. fiind bdnuitori ra adresa femeilor 9i neluind in seamd obiecliile lor)12. Sigur cd majoritatea solilor 9i soliilor trec prin asemeneamotnente de mare intensitate atunci cind se cearti . . Acesta este poate punctul de cotiturd cel mai periculos al unei cdsnicii. Momentul de blocaj emolional este vizibil din ritmul cardiac: el poate cregte cu 10. Mugchii se incordeazd.frcit sint ingiiti. senzalie apare in momentul cind ritmul cregte cu 10 b5tli pe minut falX de ritmul de repaos.O sX me pirdseascd" declangeazl un blocaj emofional. Ei aivrea ca lucirrire si inceteze sau ar vrea sX fugd ori.ti de sentimente cumplite. Este o invazie de sentimente otrdvite gi o nepldcuti baie de frici 9i mirie ce nu poate fi evitatd. reac. iar al btrrbatuluide72 de bltdi pe minut (ritmul cardiac in special in funclie de dimensiuneafizic6.. iar suferinla gi minia nu mai pot fi depdgite. 9i folosesc aceastl judecare gregittr pentru a_9ijustifica propria violenld (bdrbatii agresivi din punct de vedere sexual cu iubitele lor procedeazd cumva in modsimilar. ritmul inimii femeii ajunge si fie de 82 de bdtdi pe t.incd momentul in care partenerul face cel mai nefirsemnat coriu. atunci trupul pompeazd adrenalinl gi alli hormoni.174 Inteligenla emolionald aplicatd Dupmani intimi 775 partenerul/ care.nu reutesc sd aibd o relalie comportamentald aiecvatd'a.-r mai sirt in stare sd receptezenimic nedistorsionatsau si reaclio_ n:z:.. in vreme ce lucrurile cele mai inofensive strt privite dintr-o perspectivd sinistrS. Revenirea dintr-o asemeneastare fiziologici este tot mai dificild.. l1 Si " Cind acegti bdrbali percep cd sogiite lor fac ceva ce sugereaza o.. pentru cd suporti minia 9i dispreful. Apoi. a persoanei). scdpate de sub control. el va alege un gind negativ: . Un studiu asupra solilor vioiengi fdcut de psihologii de la Uni. cum spun cercetitorii. P OT O PIIL : SCUFI. 20 sau chiar cu 30 de bitli pe minut intr-o clip[.deci devin violenfils. descrierea momentului consta in aceea cX bAtAile inimii cresc mult peste nivelul de le.jus_ tifici" violenfa celor care-gi bat nevestele este: .. dacd se ajunge la 100 de bttXi pe minut (ceeace se intimplS cu ugurin!5 tr momentele de ie sau de lacrirni). incit nu este nici o gansi de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de a lezolva lucrurile in mod rezonabil. la rindul sau. El pare cd-i face curte. sofii sau so. iar perspectiva atit de ingusti 9i gindirea atit de conhv6. sd loveascd la rindul lor.r1u* vdzut in Capitolul 7.l.i.. uneori."rului 9i de propria lor reacfie fali de acesta. partenerul se simte coplegit de cel6lalt.potopul. pentru cd blocajele emolionale apar tot mai des....tioneazl prin in_ dignare li19v-ott-e. versitatea lndiana a demonstrat ctr acegti berbuti-imbtiligeazl exact rafionamentul pugtilor duri din curtea gcolii. apar dificultlfile de fespirafie. care declangeazi mereu potopul.referitor la aceasti tul_ burare emolionald mult prea des intilnitd.tiile ajunsi ir aceastd situalie sint atit de coplegili de negativis*ul puri"r.Iubifule..

176 Inteligenla emolionalfiaplicatd Dugmani intimi 177 potopit ajqse si gindeasctr tot ce estemai rdu despreceldlall. discutategi partenerii inceirctr sX se a"line'pe cont pro. ea se simte devinetot mai defensivsau pur 9i simplu serefugiaztr in spaunui zid. careestedivorful. Atunci :ld -"1cuplu intrtr in cgrculinfemal al reprogurilor gi al dirp*fului al defensivei9i al zidurilor ceseinal.te'intre ei. devenind disprefuitoare. AL LUI $I AL EI: SFATMATRIMONIAL Dati fiind aceasti coplegitoare diferen!5 in ce privegte felul care bXrbalii 9i femeile reacli0neazd in fala sentimentelor neiubirea 9i afecliunea pe scurt. Mjcile problemegmereazi betdlii majore.rl vtrLN ERAB tL Revenind la diferenlele dintre sexeir ceeace privegte viafa emofionald. Peacestdrum spr€divo4.al empatieigi al capacitiiliide a secalmaunul pe celllalt gipe sine. cfurdsolii se izoleazd' ei declangeazi asupra sofiilor lor.ilorie tre_ buie mai multi vremepentru i-gi reveni d. cum igi pot apdra cisni- te din relalia 161. Lucrurile continuind pe acestfigag. incepindsi-i faci reproguri. sedovedegte ctrele sint riddcina ascunstr a declinului cisniciei.Levenson ctrsolilor a. acestpartenerincepesd consideretoatt. in vreme ce pe sofii nu le deranjeazd chiar agade rdu2o. Pe ce certurile in cdsnicie se intensifici. interpretind mereu tot ceeace faceacesta ilrtr-o tumina negati: vd. Penku a evita o atare situafie. incepe str creadd cd este o victinevinovattr sau cd are dreptul sd se indigneze.se simte p"irluneltjigni-f Cu timpul. Solia i9i vede solul reimplicarea. tot aga solii lor se dovedesc pulin i sI se implice in disculii aprinse.solul dedefensivsau se refugiazi in spateleunui zid. este acela de a se proteja pe ei. clupi cum constatdGottman. ele pot scdpa ugor sub control. cu fiecare sex care igi ca- alinare la celdlalt.. Acestlucru sugereazicd genul de blrbat stoic ai imperturprecum Clint Eastwood pare a fi de fapt o formtr de apdrarpotriva unui sentiment coplegitor din punct de vedere Motivul pentru carebdrbafii sint predispugi la a ajunge impresupune Gotbnan. pare inutil sn m1i fi. ceea ce deun potop tot mai mare.Ca rdspuns. se_ crelie declangatd de reacfianegativda soliilor lor. se pune irroblemacum igi pot apdracu- . ca reaclie la reprogurilepirtenerului. care se simt complet descurajate. so.intr-oasemenea sta- . pentru a da o mai s greutate insatisfacfiei sale. B ARB ATn : sEx]. priu.o profundi nemulAcest tango al creierului limbic.ingigi p. ln general.ezinte.mult prea des se ajungeli pasul urmdtor. de competenldemofionaldsint mai mult decit evidente. Cind solul devine obiectul crigi al disprefului soliei sale. riIlor cardiac scade cam cu zece bdtdi pe minut. Dar nu uitafi. practicizolindu-seunul de ceItrlalt9i simlind singurtrtatea din interiorul cdsniciei.solii secrettr mai multd adrenalindin siinge. problemeledin cisnicie ca fiind grave gi imposibil de reparat. gi atunci igi sporegte volumul 9i intensitatea gi furioasX. ritmul al soliilor cregte.estereflectati de flpt o d. ceea ce confesenzafie subiectivd de ugurare.femeile sint mai dispuse strintre in discufii contradictorii pe problemede cdsnicie decit birbalii. OdatX'ajungi in aceastd situafie.constatat li se pare nepl5cut gi chiar au o aversiunefatl de a se infuria in timpul. Dar . duce la o cu totul alttr stare in raport cu unttrrile emolionale: bdrbalii doresc sd le evite tot aft de pe cit nevestelese simt nevoite sI le caute cu tot dinadinsul. pentT cI potopuJin sine saboteazd oriceincercare de indiepta_ re a situaliei. Aceastl asimetrie carezultatal faptului cdsoliile igi urmtrresc rolul de admitrator emofional. Sofii dovedesc o maimare intensitate a spiritului negativde_ cit soliile lor. ulfumirii. al gtrduufornepltrcutegi al potopului emofional. Iattrces-aconstatat: Chiar gi dupx mai bine de treizeci gi cinci de ani de cdsnicie existr o distinclie clard intre soli gi sofii_legatd de felul in careprivesc conflicteleemofionale. Incepstrducdvieli paralele.bazindu-sepe cercetarea a 151 de cu_ pluri cu cisnicii de lungd duratd.9i aici se afltr paradoatunci cind bdrbalii se ascund in spatele unui zid. studiul sXu arattr cd tr momentul c?nd se izoleazd.ele trcearci sd declangeze 9i sd rezolneinlelegerile gi mihnirile. bdrbafi cad mai ugor pradd acestuipotop"decitfemeile. La aceastd concluziea ajunsin urma unui studiu RobertLevensonde la universitatea Berkeleydin California. consecinlele hagiceale deficienlelor . Cum. fapt ce semnalizeazf. Tot agacum birbalii preferd sd se refugiezein spateleunui femeile aleg sd facd reproguri solilor lor2. Din pdcate. grare a autocongtietiztrrii gi a autocontrolului emofional.yryi neintelegeric_asnice.

subiecte . gospoddria . Mecanismele de lEparare care impiedicd o ceartd sd ajungd la o explozie sint de fSpt foarte simple . in vreme ce el se uita la meci in camera lui de . sofiile doresc str le fie recunoscute sentimentele gi respectateca valabile. Aceste gesturi fundamentale sirt Un fel de termostat emofional care impiedicd sentimentele exprimate se dea pe dinafarl 9i sd coplegeascdacea capacitate a partenerilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii in cauzd. Dna Lenick a fost acuzatd de atac de maximd gravitate gi contra a 50 000 de dolari. Cum principala problemi a bdrbalilor este faptul cX sogiile lor i9i fac iuzite prea des nemulgumirile. !iei).Mai presus de toate. socotind-o neinsemnatd. in loc str o trea_ ctr cu vederea. Solii ca_ re reugescsi suporte minia incins5 a soliilor lor.oferind prea curtrd o solugie practicX _ in gene_ ral. revenindu-9i in urma gloanlelor care ii intraseri prin gi ii iegiserd prin omoplatul sting 9i prin gitts. accentutrri ale sentimentelor lor referitoare la chesliunea in cauz5. le diferite. De exemplu. De asemenea. banii.5-a sdturat de fotbalul dsta".unul algansade a-gi exprima punctul de vedere in legStur5 cu aces. incercind sd pistreze relalia sdnttoasi 9i pe drumul cel bun (degi s-ar putea sd fie si alte motive care si justifice ostilitatea so.tii lor.se pot plinge de ceea ce au fdcut ei.educalia copiilor. ele iresc in intensitate pind ce explodeaz[. Ceea ce le lipsegte in mod special cuplurilor care in final {ung la divor! este tocmai incercarea mlcar a unuia dintre par$neri de a detensiona atmosfera presupusd de o cearti. sfatul ar fi str nu devinla parte intr-un conflict.este de ajutor ca reprogu_ eoliei sd fie incluse ftrtr-un context mai larg. Ea poate considera faptul cd el ii dd un sfat ca pe o neglijare a sentimentelor ei. Michael: el voia si se la meciul irtre echipele Dallas Cowboys gi Philadelphia Eaiar ea voia sd vadd gtirile. o nemulfumire sau o neinfelegere. precum 9i citeva indemnuri valabile gi pentru unii si pentru alfii. i9i ajutd sofiile sd se simtd auzite gi respectate. o pot face ca pe un act de iubire. De cele mai multe ori. cercetdtorii problemelor matrl. in care igi reafirinclusiv iubirea fald de el. moniale oferd sfaturi precise pentru bdrbali 9i pentru femei. dar ele oferd o primd gansi de a aduce inteligenemolionali in cuplu. Reprogurile nu t?ebuie sd fie atacuri la adresa personahtl. s-a in dormitor. nevestele ar trebui sI facd un efort gi sE aibe gri_ jd sitru-si atace solii . au nevoie de regltrri emofiona. atunci cind sint aerisite si analizate. PrezenS sau absenla cXilor de reparare a fisurilor este diferenla primprdiaH dintre certurile cuplurilor cu o ctrsnicie strndtoasdgi cele $e cuplurilor care pini la urmd divorleazd2s. Un atac la persoand virulentva duce aproape sigur la o atitudine defensivl din partea solului sau la ridicarea unui zid. Atunci cind nemullumirile fierb.sau grave -.. clruia in parte. a ingfdcat un pistol de calibru 38 9i l-a impugde dou5 ori. Bdrbalii 9i femeile. socotite neimportante. Solii trebuie sd inleleagd ctr minia sau nemulgumirea nu sint sinonime cu atacurile personale . ci s-dfie afirmafii clare cI un anumit fapt nu le convine. care va spori neinfelegerea. Dl Lenick a fost audiat in stabuni.emoliile soliilor lor fiind doar sublinieri. situalie 9i mai frustrantl.adesea. Sfatul pentru femei-este unul paralel. Sigur cd unele certuri in cdsnicie strt prea violente . In vreme ce el gi-a adjudecat medna Lenick i-a spus cd: .I78 Inteligenla emot'ionald aplicatd Dugmani intimi 179 cia? Pe baza urmrririi interacliunii la nivelul cuplurilor a ctrnrr cdsnicie a supraviefuit peste ani. iar nu-trebuie criticafi ca persoand gi nici disprefuifi. duce la reducerea tensiunilor. Smpatia gi reducerea tensiunii.Cum acestlucru esteceeace urmtrde fapt cu indirjire celilalt din punct de vedere emofional. cind o sofie sim_ te ctr punctul ei de vedere s-a f5cut auzit 9i cI sentimentele ei au fost remarcate. ci si inleleagr cr atunci cind soliile lor aduc in discutir. tensiunia scade.menlinerea disculiei pe o anumitd linie. sexul. CEARTASAruATOASA Articolul din ziarul de dimineali ne oferi o leclie practicd felul in care nu trebuie rezolvatd o neinlelegere in cisniMarlme Lenick s-a certat cu solul ei. fic. Una dintre strategiile general valabile pentru ca o cdsnicie sd funclioneze este sd nu se concentreze disculia pe anumite. De asemenea. in general. Dar acestecupluri fac un pas important inainte: i9i aratd cE ascultdunul pe celdlalt. Pentru bdrbali.bdrbalii trebuie si aibd grijd sI nu scurtcircui_ teze discu-tia. chiar dacd so_ lii lor sint de alti pirere. ea se talmeazi. perechile care rezistd imse referd de obicei la un singur subiect gi-gi oferd. e mult mai important ca solia si simti ii sogul ei ii as'culttr cu atenfie nemullumirea gi dd dovadd de empatie ir raport cu sentimentele ei in chestiunea in cauzd (de9i el nu are nevoie sd fie de acord cu ea).care sint .

reacfia exagerattr la cele mai mici semne de confruntare -. de a nu fi pArdsili sau lipsili de afecliune.Ei bine. ma pe partener). existd predispozilii la obiceiuri emolionale . FXcind aceasta in momentele de calm.. ci sd se cultive inteligenla emolionall a crr_ plului. 9i este de inleles. chiar dacd probibil am jurat ci noi nu vom face precum pdrinlii nogtri.in special capacitatea de a se calma (sau de a_lcai. se declangeazdcu atita ugurinl5 ftrtr<l cdsnicie pentru cd ele au fost deja inoculate incd din copilirie.. A9a cum sublinia terapeutul Aaron Beck. Calmarea emolie puternici arelabazdun impuls de a acfiona. unde mizl este foarte mare. ftrvtrlate in cele mai intime relalii sau modelate pentru noide parinfi. Nu e de miraie cd intr-o cearti in cdsnicie reaclionim ca 9i cum ar fi o chestiune de supraviefuire. Cum capacitatea de f asculta.p intotdeauna atit de egoist" trebuie s[ se lupte cu acest gind. Astfel. recupefiliologicd se face treptat. chiar dacX lucrul pe care . De exemplu. prin urmare.bileri sd ceardo pauzdla primele i"*" lceaste perioad5. asta inseamnd stXpinirea ca_ pacitdlii de a-gi reveni rapid in urma petopului prohus de un blocaj emo.N-am sd mai inghit aga ceva" sau . titerru calitilil emofionale . e de ajutor ca soful sau solia care s-a supdrat din priciin uoor comentarii prea dure sd le abordeze direct.in loc sd ii infurie sau j solul sau solia pot incerca sd scape de ele28. Chiar o pauz6 de cinci minute ar putea pdrea suficienti. o solie care simte intr-un moment incins c5: . sau majorita_ tea reacfiilor emofionale. Uneori poate fi extrem de greu.. calmarea este un pas extrem de constructiv fdr6 de care nu 9i mai este posibil nici un progres in rezolvarea chestiunii ir cauzd. Dacds-aajuns elul obignuit. dacX sint lisate sd se acumullze.de a fi iubigi 9i de a ne simli respectali.tioase pot invila sd-gi monitorizeze pulsul _ din cinci ir:rcinci minute in timul confruntdrilor.H indignare. pot distruge o ctrsnicie26.180 Inteligenla emolionald aplicatd Du$mani intimi 181 prilejuri de ceart6. uneori di dovadd cd line la mine.. de a gindi si de a vorbi logic pare si dispard intr-un moment de crizd"emotiona_ ld..'Reacgiiledeclangate in acestesitualii se rdsfrirg asupra celor mai profunde nevoi ale noastre . Multe. Cum acest potop este declangat de ginduri negative despre partener. avefi un punct cu pestezecebitii pe minut fali de reper._ liu:ut" stdpinirea acestor_impulsuri este fundamentild pentru inteli_ genla emofionald. Vorbitul in gind penku indeptutarea atmosferei otrtrvite . De fapt. unul dintre talentele cheie intr-o cdsnicie este ca partenerii sx invele sr-gi calmeze sentimentele de nemulfumire. Asta ii va permite sd igi reformuleze gindul: . Desigur ci nici unul dintre aceste obiceiuri emofionale nu sc schimbd peste_noapte.certurile sinXtoase. Pentru cuplurile cdrora li se pare ciudat. aceastd cifrd. cuplul trebuie sd facd o pauzd' de douizeci de in care sd se calmeze inainte de a lua o hotlrire. empatia gi ascultarea atentd _ pot ajuta cuplul s5-gi rezolve in mod eficient neinlelegerile. aerobicX gimnastictr gi irmulfirea lui cu patru dd valoarealui isprezecesecunde minut. o ruzdmai lungX di wrrlgazmai mare trupului sd-9i revind din de surescitare iniliaH. sporindu-se ganselede a rezorva lucrurile. mai ales ir re_ laliile de iubire.. .-este necesardmultd perseverenld gi vigilenfd. etrii jigneasci Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri 9i furtelegerea faptului cI nu trebuie crezute. fiind deja formate fur momentul ctrsitoriei. _.dacdpulsul cregte ci a inceput potopul. Ginduri de genul .hu-i pasX de nevoile mele . Aga cum am vtrzut in Capitolul mlnia care persist5 genereaztralt val de minie. Cuplurile ambi. care permit unei ctrsnicii sX fie infloritoare 9i sd depigeascX aspectele negative care. prinzind din zbor acesteginduri 9i analizindu-le . ..Lui.inseamntr e mai simplu si existeo irJei-a pulsul in timp cesecearttr e stabilitdin prealabilcaresd permitd oricdruiadintre parin de potop detectate. amintindu-qi de cite ori solul ei a fXcut diverse gesturi care ii dovedeau afecliunea. luindu_gi_i la ca_ la ciliva centimetri intre lobul urechii gi maxilar (cei care I-uareapulsului-in inva!5 ugor asta)27... Precum 9i incercarea de a face un efort penku glsirea unor argumente sau perspective car€ le pun la indoialS.tional. ceea ce ii poate face pe parteneri sd iasd mai repede din blocajul emolional.Nu merit sX fiu tra[at(d) astfel" sint sloganuri de tip victimd nevinovatd sau dreap. Toate aceitea duc la aga-numitele neinlelegeri sdnitoase sau la.calmareapoate fi ajutattrprintr-o tehnicdde lelaxare sau printr-un exerciliu de gimnasticd aerobicd (sau prin Oricare dintre celelalte metode munlate in Capitolul 6). cupluiile vor fi in stare str opereze aciste schimbdri chJic in mlsura ir care sint motivate sd hcerce. Dar nimic nu se_poaterezolva pozitiv atita vremi cit sogut 9i solia se afld tr plin blocaj emogional.

ce nama tgnorarii sau a refuzului imediat in fala nemullumirii ex_ primate.Imi dau seama .ii. arta de a nu fi defensiv firseamnX a discuta doar despre nemulgumirile specifice gi a nu se ajunge la atacuri le persoand.teles.i. Acest lucru in sine poate dezarma un atac iminent fl poate impiedica o disculie sX ajungi o cearti gravd. E l :. . ca gi cum ar fi fost un atac.care ajung sigur la divorg se lasi absorbite de minie pi s" ion: centreazd asupra ei. ln acestcaz. bunicul programelor de iomunicare eficientd.lirli profund. Sigur cd.. un partener dintr-un cuplu. cfird ambii sint cupringi de un olocal emollonal.rile. recomanda ca formul6 ideald pentru o nelnulfumire .i qellite o solutiepozitivd.tionalesl se calmeze pinice "" devine su_ ficient de receptiv." C91mai putemicd modalitate de a asculta fdrl a adopta un _ ton defensiv este. respectul gi iubirea dezarmeazX gesturile ostile din cXsnicie 9i din via!5. Empatia se deterioreazd atunci cind sentimentele unuia atit de putemice incit nu perrnit armonizarea fiziologic5. mdcar unul sau uneori chiar 'r^"Td amitrdoi reugesr. Atunci cind unul dintre parteipi exprimd o nemulfumire.pe cind. gi nu o irra"r. C.."!turu fizioi6gicl. chiar dacl nu reugegti sd mergi mai departe de: .Cfurd ai ficut X m-am simlit Y gi ag fi preferat sd faci 2. dar gi ir ajungerea la o armonizare mofionalf. ceea ce md deranjt.oglindire" gi se folosegte foarte des in tera- pentru recuperarea cuplului. Apoi.il.. Cum si asculfi si si vorbegti tfud aaborda un ton defensiv .este un lucru care pare extrem simplu. empatia: distingerea sentimenttrlui din spatele celor spuse.lr..Ti pi! " cI lip . nereugind sd mai audd _ gi in nici un caz . ceea ce spun(. unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus cu atita ne_ g?tr1j*.de abilitate din partea f"i ie . in loc fle: . empatia cu celilait prur"pir"" propriile sale reaclii emo.!lly:u: la moard mtriei si suferintei. nesimfit gi egoist". gi nici nu lasd loc pentru una dintre nenumtrratele formule defensive .. ' Pentru cupluri. Ascultatul este un talent datoritd cdruia cuplurile rdmin inr_ Cliur Ui in plind ceartd. incit nu poate fi perceput altfel decit ci un atac.lnceteazd nezeril". ci gi simplu devin exacerbate. ai de zis.propunerilor de impicare cepot fi subinfe_ iliii_1t:p"rdi spune partenerul.scuze. empatia este o unealttr puternicS. in- rctr iar gi iar pinl reugegte. 9a !ipi: .. aceasta fiind mult prea des rezolvarea unei asemeneasitualii in certurile unui cuplu.. chiar dacl nu egti de acord cu el. O altX solulie este asumarea rispunderii sau chiar scuzele. inir-o ceartd..n-ai auzit nimic din tot ce am spus.. ci 9i sentimentele care Aceasttroglindire folosegte la verificarea lintei corec- gi in cazulin carepartenerulconstattr cd nu a inlelesbine.rrr.il.i.. p. 'Una dintre metodele eficiente pentru o ascultare emolionali se numegte .p""e iare sd reacfioneze in mod deschis la ostilitaiea ei: . l)ur _. daci sE mX mai intrerupi.ll*r gl -. in final..t... Fdrd aceastd.u.Egti un nenorocit. celdlalt o repetd cu cuvintele satrcercind sd capteze nu numai gindul.-ajut5dacl ambii parteneii i9i amintesc cd. j." de schim_ bare_c-omportamentali. Defensiva imbracX repedc lT."'u i_..:^"ll_":_:. astfer incit fiziologia sa si bglindeascd sentimentele partenerului. um vdzut in"Capitolul 7. contraatacul.XYZ":. Chiar 9i in situaliile cele mairele partenerii pot disceme din ceeace aud.t"_.o dorinfd de a i se acorda toati atentia. negarea rdspunderii. unei oglindiri corecte nu constd doar in sentimentul parni cd a fost in. slmplu nu egti atent!. reproguri 9i alte asemenea. pentru a percepe esen_ lr_llllr? Ia mesarulut. ignorind pbrlile ostile sau negative _ tonul nesufe_ reprogurile dispreluitoare -. 6r*i"t. Din nou. dar este surprinzitor de greu de pus in practicXze..Atunci cind nu m-ai sunat sd-mi tpui ce intirzii la cind am simlit cd nu mX respecli 9i asta m-a infuriat. posibilita_ Dusmani intimi 183 celuilalt de a simli exactstareade spirit a partenerului este at{. Aq fi preferat sI md suni gi si-mi spui cd intirzii". " ai"tiill-. comunicarea deschisXnu inseamnd teroare. t. Pe scurt..tonulregativ este de fapt o ilustrare indirectd a importanlei .daci ili dai seama c5 ai gregit. subiectului ir cauzi .Bine. si asculte atent dincolo de minia care_i cuprinde 9i atunci reac_ lioneazd la un eventual gest reparator facui de p". ar fi o dovadd. desigur. Psihologul Haim Ginott.." De exemplu: ." Aceastd a doua formul"are deschide p"ril. Agu . O cale eficienti de a potoli o ceartd este de a-i da de inleles partenerului cX poli vedea lucrurile din perspectiva sa 9i cI punctul lui de vedere are o valoare in sine. ameninlEri sau insulti. in general. Sau cel pulin recunoagterea spuselor partenerului/ ceea ce este o dovadtr cd l-ai ascultat gi ci ai sesizat emo{ile exprimate..782 Inteligenla emolionald aplicatd tocmai l-a f5cut demonstreazd egoism..

r84 Int eligenl a emolionald aplicatd ci te-ai supdraf. creierul emolional declangeazdreacliile de rutin. de ascultare 9i de exprimare directd . cind cu siguranl5 surescitarea emblionald este ma_ re. dar 9i in toiul scandalului. Exersarea Pentru cI acestemanevre sht cerute in timpul unei confruntdri aprinse. de ca_ re ne.de supdrare care au devenit?ominante.il l" dobindite anterior fur viafd.e u. acesteantidoturi ale destdmdrii cdsniciei strt un mic remediu educalional ra nivelul inteligenfei emolionale. Copilolii se temeau atit de tare de el gi de furia lui.ti" stresante. in1978. avionul lui McBroom tocmai se apropia de Portland.oricare dintre zecile de alte deficienle emolionale la locul de muncd ..ele trebuie invdlate lemeinic. ln esenfi.. un reflex.r sentimente pozitive. dacd vrem sd aevine i p. KWW Conducind cu inima Melburn McBroom era un gef dominator/ cu un temperatlent care ii intimida pe cei care lucrau cu el. Din acestemotive. ln cazul a 80% dintre avioanele comerciale care se prdbugesc pilolii fac gregeli care ar fi putut fi prevenite. Lipsa contactului cu realitatea ir cazul unui accident de aviory efectele diskugdtoare ale unei moralitdli dubioase. in acestemomente rtrs_ punsurile imediate trebuie asociate unor clipe rndi calme." Alteori. de-a lungul repetatelor clipe a" . Dacd o reaclic 11i emofional5 pozitivtr nu ne este familiartr u* exersat-o mai pufin. debazd. degi erau in pragul dezastrului. strategiile *"rr'!iorru_ te trebuie probate gi exersate in timpul contactElor *uii". Evl T1:? qent-ca recunoagterea este o modalitate de a cakia partencrrrl sau de a pune bazele unui capital emofional sub forma un. povestea acqsteiprdbugiri este spusd adeseacelor care invald sI fie piloli de liniel. Oregon.care in prezent sint accentuate in cursurile. Avionul s-a pribugit gi au murit zece Per80ane. incet si se goleasci aproape complet. astfel incit la nevoie sI fie accct-tb-ttu fapt.pot trece neobservate de cei din afard. Faptul ar fi putut bece neobservat dacd acestaar fi lucrat itrtr-un birou sau la o fabFicd..de formare a pilolilor odati cu cunogtinlele tehnice.daci reaclia este repetatd inti-atit incit sI devintr un auto_ matism. Munca in echipd deschide linii de comunicare.preful unui asemeneacom- I . Cum memoria 9i reaclia au ca trtrsdfurd.amintim greu in situaliile de cumpdne.u"u ce apreciezi sincer ori prin laude cu glas tare. invirtindu-se deasupra pistei la o mare altitudine Pentru a reugi sd remedieze problemele tehnice. lucritorii intimidali sau gefii aroganli . rezervorul de carburant al avionului a ajuns incet. crizd emofionald.i_ nie sau. Din pdcate irnsd.e crizd.elementele de bazd ale inteligenlei sociale . recunoitry terea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descot. ea devine foarte greu de aplicat in"u.Numai ci dl McBroom era pilot de linie. Astfel cd McBroom a abordat un sistem de menlinere a pozitiei. momentele d. incit nu i-au spus nimic.imi reacfie-de la sine (sau mdcar o reaclie nu prea intirziata) in repertoriul circuifului emofional. mai armonios. cind nu izbucnegte o cearta. cfurda observat o problemd la trenul de aterizare.. mai ales dacX membrii echipajului ar fi lucrat mai bine impreund. ln vreme ce McBroom era preocuPat exclusiv de trenul de aterizare. de cooperare.emofia.r. Astdzi.. lntr-o zi. Locul pilotului este precum microcosmosul oricdrei organizafii. ea are mai multe ganse sI se poatd exprima intr-o. Dar.

.atunci cird mediul de afaceri era cu toful altul. Atunci cind acestnivel este excesiv de scdzut.. gi la locul de iltuncd: atunci cftrd cineva este supdrat nu poate sd-gi aminteas!1.vicepregedintele s-afirtors spre el 9i l-a intrebat sarcastic:.. pentru cd ele aclioneazl. La un moment dat. profund jenat 9i dezumflat n-a mai scoso vorbi 9i s-ainnegrit de supdrare. o cregterea numdrului de termene de predare nerespectate. . era rtrsplitit pentru aceste tristrturi dure. N-am si le aprobniciodatd. A sti si conduci nu irseamnl a gti sd domini.Birbafii gi femeile carelucraseri multe ore. VI voi explica ceva mai pe larg punctul meu de vedere. Shoshona Zuboff:. rupt brusc.185 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima t87 portament poate fi remarcat prin intermediul a diverse semne. Studiul a fost flcut in arui\97}.degi e mai probabil cd aceste decizii ar putea fi puse in aplicare mai omenegte astfelz. de- .De cirnd ai terminat gcoala?Proiecteleastea stnt absolut caraghioase. s-a constatat ctr marea majoritate simt ci lucrul ce le este solicitat la serviciu . In ceeaee privegte propria carierX. Unii considerau cd ideea detectdrii sentimentelor celor care lucreazd pentru ei li se pare un lucru absurd . iar unii manageri o pot glsi greu de acceptat. in general.lnevitabil existd aici un pre! de pltrtit pentru nivelul foarte sctrzut al inteligenlei emolionale la locul de munci.nimic nu este mai important decit a ne recunoagte cele mai profunde Bentimente fur legdturd cu ceea ce facem .ar h. dat de remarcilevicepregedintelui. Lupttrtorul in junglS a rimas un simbol al companiilor trecutului. trasindu-vd diferenlele intre trei aplicalii ale inteligenlei emolionale: capacitatea de a risipi conflictele."3 O parte dintre acestemotive sint mai mult decit evidente imaginafi-vtr consecinlele asupra unei echipe de lucru atunci cind unul dintre membri este incapabil si igi stdpineascd minia nu dd dovadi de sensibilitate fali de ceeace simt cei din jur. crearea unei atmosfere in care diversitatea este prefuitd glnu devine o surstr de fricliuni 9i punerea bazei unei refele de comunicare eficiente. Sau agacum imi sublinia un psiholog de la Harvard Business School.i-ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice." Inginerul. spur0nd ci dactr nu ar fi detapali din punct de vedere emolional.reglarea sentimentelor ir lcord cu cei cu care lucr5m. siptlmini irtr. In urmdtoarele doud sdptdmini.Cei din echipa sa au fdcut cileva remarci sporadice.gi uneleostile. mindri si-gi pre. declarau ei. Dar aceasttrierarhie rigidd a inceput sd se dizolve in anii 1980 sub dubla presiune a globalizirii gi a tehnologiei informaliei. cum ar fi o descregterea productivitifii. inginerul a fost de-a dreptul obse.Stresul ii prostegte pe oameni. lloate aceste efecte dezastruoase asupra gindirii au fost trecute h revistd ir Capitolul 8. tipul de gef luptdtor ir jungld. ci a gti sX convingi oamenii sd munceascd pentru un scop cornun. cind un gef manipulator.Corporafiile au trecut printr-o schimbare radicali ir acest secol. era demobihzat.9i care ar fi schimbdrile ce ne-ar putea aduce mai multd satisfacfie in munctr.. A fost o lungl perioadl de dominare manageriald a ierarhiei companiilor.. Allii au protestat.Dintr-odatd." Pe latura pozitivl' sd ne imagindm ce beneficii pentru munC[ ar aduce competenla emolionald . aptrrind o transformare a peisajului emolional. SRTTISAESTE O SLUIBA El era inginer sezonier9i conduceaun proiect de dezvoltare de soft. reprezentind un lux pe care ni-l puteam permite doar ir trecu| noua realitate concurenliali pune la loc de cinste inteligenfa emofionaltr la locul de muncd 9i pe piafi. de a face critici constructive.estemintea 9i nu inima. precum 9i datoritd exodului de angajafi ctrtre alte firme similare. nu poate sXigi dea firtreaga mlsurd. Dar cind inginerul 9i-a terminat prezentarea." Mulli spun cI se tem cd sentimentele de empatie sau de compasiune fali de cei cu care lucreazd. zinte roadelemuncii grele. Punctul meu de vedere este cd o asemeneaatitudine este deptrgit5. nu poate sI invele 9i nici itr ia hotdriri limpezi.pentru a-giapira eforfuiile. stipinirea neinlelegerilor astfel furclt acesteasd nu se agraveze gi favorizarea capaiitegii de a intra Lrtr-o stare de transd cind muncim. cel al viitorului este un adevdrat virtuoz in relaliile interpersonale gi abordarea lor. fiind nevoit sd prezinte vicepregedinteluicompaniei rezultatele citorva luni de munci ale echipei sale. companiile se pot prdbugi 9i distruge definitiv. vicepregedintele a fost chematla rindul stru 9i gedinla s-a irtre. de gregeli gi de neinfelegeri. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori. Unele dintre cele mai pulin evidente aptitudini emolionale ajung determinante pentru capacitatea de a face afaceri 9i reflecttr schimbdrile permanente de la locul de muncd.dlure" pe care le presupun afacerile . ldsind in urmd multd nemullumire 9i minie.imposibil sI tratezi astfel cu oamenii". Preful in eficacitate al inteligenlei emolionale este o idee relativ noutr pentru afaceri.egi erau aldturi de el. n-ar mai putea sd ia hottrririle . Sau cum spunea un consultant in probleflle de management: .

rVicisitudinile emolionale din cdsnicie pot apdrea 9i I rnunce. aceqti angaiali nemullumili au dovedit ci se socotesc victime nevinovate sau pe bund dreptate indignafi.furios.jignise pe cineva.el nu . spunea un consultant in afaceri. inlelegindu. El chiar considera ceioftul in cauzd era unul promilator."ti vcepregedintele a rdmas ufuit . afirmalia prin care se generalizeaz6 un faph . 9i i_a amintit de aceastl intilrrire 9i de remarcile critice fdcute.ie.i 9i d. 9i cei cu care se lucreaztr. care i se piruse doar una intimpldtoare. de fapt. surat bine cuvintele: . astfel incit orice parte ce are tendinla i3:1din matcd sI poati fi modificati ?nbine.i care ii face pe oameni sI afle dacl ceea ce realizeazd el merge brne sau e nevoie de o reglare. zator.. ceea tn final insgamni ridicarea unui zid itrtre cele doud ptrr.fapt ce inseamnd o incercare de evitare a oricdrui contact cu managerul cate le-a fdcut observalie. ' li . Crizele de furie au avut cam aceleagiefecte ca gi in cdsnicie: angaialii care Primeau rcproguri minioase cel mai adesea au reaclionat devenind defunsivi. Aceast6 dinamici distructivd a iegit la iveald gi irtr-un sondaj efectuat asuPra unor manageri cirora li s-a cerut sI se gindeasci de cite ori s-au rdstit la angajali atunci cind s-au furcins epiritele gi s-a ajuns la un atac la persoanIs .lumea este parte dintr-un sistem. critica este una dintre cele mai importante mi_ siuni ale unui manager. 9i chiar se gindea sX ptece.. a energiei 9i a increderii in ducerea ila bun sfirgit a unei firdatoriri profesionale. $i totugi rhanagerii erau 9i mai nemulfumili pi se simleau provocali de asemeneareacfii. in faga ce se agteapttrde la ei ori datd anumite probleme se "olugii.sint omenegticrizele de dezgust. mai nefericittrmodalitate . trtr-adevdr.edinte 9f1nat.spusd pe un ton dur.. deci feedbact*il u"t" esengial pentru organizarea acesteia _ respectiv. sarcastic.. diskuge tot. Ori Ju devenit impietrili . Bin punct de vedere al inteligenlei emolionale/ un asemeneareprog evidengiaztr o ignorare a sentimentelor declangate la cei cdiora le este adresat gi un efect devastator asuPra sentimentelor gare stau labaza motivdrii. considertr ei. ' Intr-un fel.Ai dat-o tr ba'' . efortul mai_departe. dar gi de efectul lor demorari. care in lumea afacerilor sfirgegte prin buie sd delintr informaliile necesare esengialepmtru. Aceastd deiicienla are trn cost enorm: asa cum strn5tateaeinolionald a cuplului depinde de fe_ lul in care cei doi sint in stare si destindl atmosferi ddunitoa_ re. Atunci cind au fost supugi aceluiagi microscop emolional pe care l-a folosit John Gottman in cazul cuplurilor.. nici la o sugestie de indreptare a situaliei' Persoana Grre primegte aceasttr criticl se simte neajutoratd 9i suptrratd. tot asa eficacitatea. ar fi ap5rut 9i acel potop care accentueazd asemenea ginduri.188 Intuligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 189 primat gi convins cd n-o sa mai primeasci niciodatd o misiune atil de importantd in cadrul companiei. ceeace nu duce nici o reaigie.. sarcasm ele insi duc la contraatacuri gi la refq2ul rXspunderii. gi cei fali de ca- pc rdspunde. nu_i aga7. mult prea mulli manageri nu au gtiut sI stdpineascd aceasttr ar_ td importantd a feedback-urui. intr_o compa. Dacd fiziologia lor ar fi fost urmdriti. Reprogurile sint considera- gi nu nemulfumiri carear trebui sd drept. ca pi'cum n-ar fi avut nici cea mai micd valoare. 9i anume oamenii tre_ .firrditd de sentimentul unei tratdri nedrepte. satisfaclia productivitatea la locul 9i de muncd depind de felul in care angajalilor li se reprogeazX diver_ se probleme. la fel ca solii sau sofiiie ce s-a. B-inuiesc cr nu afi incercat doar sr mtr punefi intr-o situafie oeniti avut 9i alt scop in gind. vor inriu_ t5lipe mdsurd ce timpul trece.sa _ nu !l desfiinfase complei. Totodatd. acgi ii pldcuse acolo.Dupd care a ircercat o foarte prudenti anchetd in care mlt.Jg5d aceastdparte le uf"it"ura p" toate celelalte din sistem. :d toattr.lnsensul inilial al teoriei siftemetor. intrindu-se astfel ir:rtr-un cerc infemal. Fdrd feedback oimenii sint in ptinr beznd. una dintre formele cele mai des intilnite de critici la locul de muncd. ea este una dinke cele mai te_ mul: gi poate. de o modernizare sau de o redirecfionare. A deciarat insi cl nu gi_aAat seama cit de prost reagtionase gi nici cd. felul cum se aduc criticilegi cum sint ele primite determind pe termen lung cit sftrt oamenii de satisfX_ Este o chestiune de feedback.si-adat seama cd remarca sa. Apa incit ir cele din urmi gi-a cerut scuze. dar dorea o aprofundare a. ..4 la locul de muncd. glsindu-gi tot felul de scuze sau evitind orice rtrspundere.tisau ezist€nli pasivtr.atacurila persoand 9i disconstructive. inginerul s-a dus la vicepre.feeaiaci insemna schimbul de date despre cum funcfioneaz6 o parte sau alta a sistemului. schimbul de rntormafi. Exact ca sarcasticul vicepregedinte.t simlit pe nedrept atacafi sau atacate. habar n-au care este-pozifia lor in fEla gefului.Cea de a motiva pe cineva la locul . unde iau forme similare.. a avut un asemenea efect devastator.Mi-e pufin cim neclar ce anume voiafi-si_a str fac.

Aceasttr tendinltr spre o critictr permanenttr este o componentd in cazul managerilor care nu au nici un fel de feedback pe perioadd indelungatd.Un atac . ei igi pierd speranla gi nu mai incearctr. ldsindu-gi angajalii sd audd doar ci fac vegnic gregeli. Trebuie si nu uitali ci acea convingere care stdlabaza optimismului constl in faptul ci obstacolele sau egecurile se datoreaztr intimplirilor pe care le putem modifica. De exemplu. in cadrul unei experienfe. Din pdcate. spre a vedea dactr nu existtr o cale de rezolvare mai rapidd.R. cind sint atit de supirafi. psihanalist.dar n-a ficut-o . deci nu mai este receptiv la ceeace ai si-i spui gi cum ar putea si indrepte lucrurile.cu alte cuvinte. Cel vizat intrtr imediat in defensivi.ceea ce este echivalentul unui divor! la nivelul unei afaceri." Arta criticii Ddr existl 9i o altemativd asupra cdreia ar trebui si ne oprim. de minie. care trebuie str-gi dezamorseze neirtelegprile.E clar ci n-ai nici un pic de talent. Larsory psiholog la Universitatea Illinois. $i atunci criticile.Atunci cind geful nu este in stare s5-gi exprime prompt sentimentele spre a le face cunoscute imediat se ajunge la o stare de frustrare tot mai acutd. Cum observd gi Larson: . atunci ctrd oamenii cred ctr neajunsurile lor se datoreaztr unei deficjenle ce nu poate fi deptrgittr. trcit nu se mai pot abline." Evident ci persoanele care au fost atacate au devenit tensionate gi furioase 9i au avut reaclii antagonice." Un asemenea mesaj are un impact contrar unui reprog distructiv: in loc sd creeze o senzalie de neajutorare.. la adevdrate bdtdlii de personalitate 9i la dispute asupra puterii. Un alt voluntar (un complice) ar fi trebuit sd judece aceste reclame. Atacul la persoand a fost devastator pentru moralul lor. s-a ajuns la zidul despre care vorbeam. oblinind solulii mai bune. O experienld fdcutd la Rensselaer Polytechnic lnstitute aratd cit de ddunXtoare este o asemenearemarc5 tiioasi in cadrul relaliilor de munci. ingirtndu-se o lungd listd de nemulfumiri neexprimate pinl atunci sau trecindu-se direct la ameninfdri. voluntarii primeair de fapt unul dintre reprogurile gata formulate. voluntarilor li s-a dat si realizeze o reclami pentru lm nou gampon. a dat urmtrtorul sfat ir privinla artei de a critica. fdcirdu-se remarci de genul . La asemeneaatacufi existtr contraatacuri. spunind ctr refuzd str colaboreze sau sd coopereze la alte proiecte cu persoana care i-a criticat.. Ele sint primite ca un afront astfel incit cel ciruia i se face reprogul se infurie la rindul sdu. angajatul ar fi putut str corecteze problema vizatd. devenit consultant al unei companii. acea criticd ar fi fost adusd mai devreme.. Mulli manageri sint mult prea dispugi si critice 9i prea zgircili cu laudele. O criticl era politicoaid 9i foarte la obiect. . Criticile aspre i-au ficut pe cei care le-au primit sd se demoralizeze gi si nu se mai zbattr ca pird atunci.Dacd. intr-adevd1. mult prea adeseaoamenii critictr doar atunci cind nu se mai poate face nimic. este valabil gi in cazul cuplurilor cdsitorite. Apoi. cu sarcasm 9i rdutate. mai ales la arninuntele de design pentru soft-ul respectiv." Acest sfat. precum 9i la un motiv de conflict la locul de muncd5. evident. . De nimic nu egti in stare" gi: . Acest tip de critici ftrcuttr cu arti se concentreaztr asupra a ceea ce persoana a fdcut 9i poate face gi nu asupra remarclrii unui defect dintr-o treabl prost ftrcutd. dar 9i mai grav este ci nu s-au mai simlit capabili str facd mdcar ceva ca lumea.. elpw gi simplu explodeazd. intr-un studiu fdcut asupra a 108 manageri gi gefi in general. intr-o bund zi..N-are rost nici mtrcar si incerci. Cea mai nefericiti modalitate de a motiva pe cineva. Harry Levinson. observi f. ele se dezvoltd incetul cu incetul".Majoritatea problemelor legate de felul in care muncesc angajalii nu apar brusc. Ciitica poate fi fXcuttr cu multd arti 9i atunci devine un mesaj de mare ajutor transmis de managerul respectiv. Mulli au suslinut cX pur gi simplu vor evita orice contact cu perso. A"gvrei si vX mai gindili la propunerea voastrS.Principala dificultate in faza actualdeste faptul cd planul vostru v-a luat prea mult timp Ci vor cregte astfel costurile. Dar cealaltd presupunea amenin!trri gi invinovEliri la adresa incapacitdlii inndscute a persoanei respective.ar suna cam aga:.pe care le aduc se fac cum nu se poate mai rdu. pistreazd speranla ctr se poate gi mai bine 9i sugereazEinceputul untri plan de realizare. ce ar fi putut sd-i spunl vicepregedintele de care am vorbit inginerului specialist in software . cind lucrurile deja fierb.este total lipsit de sens..190 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 19L faptul cd angajalii demisioneazd sau sint concediali . criticile nefondate au dus la nehcredere. de revolti.cum ar fi acela sd faci pe cineva prost sau incompetrent. legattr intrinsec de arta de a lduda: . O sd rog pe altcineva sd facd treaba asta. Lr privinla motivafiei.rna in cauzl .

Depoziliile au inclus 9i relatarea a gapte agenli afro-americani de la Secret Service care au stat 9i au agteptat o ord sd li se ierveasc5 micul dejun. Dacd se ajunge la supirtrri majore. sint mai eficiente atunci cind sint fXcute fafi in fald gi intre patru ochi. pot fi drese . o Fili prezenfi. s6 audtr doar ci gregesc .A9a au fost crescute. De asemenea. hrdignatd. n-am ce sd fac. demoralizat sau lipsit de motivilie." Skeeter gi-a dat demisia imediat. ce aruune nu vI convine. dar fdra indoiall ctr nu este unul de amploare gi nu se poate invdla mare lucru din ea. ca gi laudele. Numai c[ Sylvia Skeeter a ficut parte dintre sutele de persoane care au venit $e depunX mdrturie fur legdturd cu discriminirile rasiale de care s-a dat dovad[ in intregul lan! de restaurante Denny's. care incearcl sd-gi stdpineascd nemulfumirile ftrrd a-gi distruge permanent relafia. Critica trebuie socotitd o informalie valoroasd pentru a indrepta lucrurile. Levinson mai oferi 9i o consiliere pe probleme emolionale Celorcare sint criticafi.. ce afi simfit gi ce poate fi schimbat. ceea ce a dus la un proces cu despSgubiri de 54 de milioane de dolari ln numele a mii de clienli de culoare care au avut de suferit asemeneaiigniri. Levinson subliniazd ctr: . in scris.dar pentru asta trebuie sd existe 9i sugestii in legdturd cu rezolvarea problemelor. tr final. se creeazd loc pentru resentimente emofionale puternice.ceva". o asemeneaprejudecatd rasialtr ostentativi ar fi trecut probabil neobservatd. Intr-o dupd-amiazd. Concentrafi-vtr asupra unor date precise. cel care o primegte rdmfire frustrat.Precizarea la obiect este la fel de importantd atit cind lduddm. Oferiti o solulie. e mai bine sd se ceard o amfurare a intilnirii respective. Pe oameni ii demoralizeazl. vorbind intre ele ca gi cum persoanele de culoare care se aflau la un metru de ele nici n-ar fi existat". in acest fel insd comunicarea va fi prea impersonali 9i lipsegte persoana vizat6. trebuie sd indice o cale de rezolvare a problemei. Altfel. de exemplu. La locul de muncl este la fel ca in cdsnicie. pentru o atitudine defensivi gi penku o distanfare greu de recuperat. sint sortifi sd ajungd str ofere un feedback in mod jignitor.. Dacd acestaar fi fost un incident izolat. au intrat citeva persoane de culoare . Ca urmare. mesajul va fi mult prea neclar. Sylvia Skeeter.y{2" : spuneli exact care este problema. a ajuns 9ef dg turd la restaurantul Denny's din Columbia.vor sd-gi u9ureze povara comunicind de la distanfi. un pastor asistent gi doi cintXrefi dintr-un cor religios . Alegeli o intimplare semnificativd. . subliniazd Levinson. acest tip d-e criticd este unul distrugdtor: in loc sd deschidi o cale de corectare a situaliei. pentru supdrdri serioase. la fel ca orice feedback util. . cit 9i atunci ctrd critictrm.de gansade a'da un rdspuns sau de a clirifica iucrurile. menfionafi-i persoanei ce a ftrcut bine gi ce a fdcut prost gi cum s-ar putea modifica situafia.. fdrd sd afle exact ce anumg pentru a putea modifica situalia. furvreme ce colegii lor albi de la masa de al5twi au fost servif imediat . N-ag spune chiar cd o laudtr vagd n-are nici un efect. cu pulin6 atenlie. rectorului.degi cu tolii unnau sd asigure .192 Inteligenfa emolionald aplicatd Conductnd cu inima 193 o Fiti Ia obiect. cind nu prea era clientel5."7 .ca sd mdnince gi au agteptat. Acesta seamdntr cu sfatul dat cuplurilor in legdturb cu felul in care trebuie precizate motivele di neinlelege ie . care le-a apdraf spunird: . Ceicare evitd sd aduci reproguri . Acest lucru se referd la empatie.. Nu vtr ascundeli dupd deget.stdteau cu ochii in jos. el ii sfituiegte pe oameni sd considere critica o ocazie de a lucra tnpretrnd cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei 9i nu pentru a se ajunge la o situalie de adversitate. Criticile. c Fiti sensibili.. Critica poate deschide o ugtr spre anumite posibilitdfi de care persoana respectivd nu gi-a dat seama cd existtr sau pur gi simplu o poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuii care.sau laude_. CIIM TE DESCURCI CU DIVERSITATEA . Acest sfat inlelept evident cd igi gdsegteecourile gi in sugestiile pentru cuplurile c5' ttrtorite. Skeeter igi amintegte cX ospdtdrilele . prin puneri la punct excesive. pentru a se inghiti acest mesaj dureros gi pentru pulind linigtire. gi nu un atac la persoand. nu facefi comentarii indirecte sau evazive. Critica. in vreme ce chelnerilele i-au ignorat. care a fost cdpitan tr armatl cird avea 30 de ani. ca. Managerii care nu au destuld empatie. Reglafi-vd impactul a ceea ce vefi spune gi cum ii veli ipunepersoanei respective. un lucru care ilustreaztr o problemtr cheie ce trebuie modificattr sau un model de dificultate.un preot. Skeeter le-a infruntat pe chelnerile 9i s-a plins di. Trebuie evitat impulsul de a reacliona in mod defensiv in loc de agumarea rdspunderii.. Carolina de Sud. $i ea era de culoare. curn ar fi incapacitatea de a face bine anumite lucruri.

asteptind sX i se aducd dc mincare intr-o seard. trebuie sd faci unele cursuri desprelvantajele clien_ telei multirasiale.in special la nivelul managerilor districtuali 9i de ra_ murd -. in loc de inlelegere . poli si-!i doregti sd-!i schimbi preiudeclfile. ci devenind o minoritate.Ulterior in viafi.usiald intre albi 9i negri.mai exista gi cazul unei fete de culoare paralizate din Thmpa. dupr un bar de absblvire.e. ce nici mdcar in gind nu mai au prejudecXli Aceste acegtia. Intr-adevrr."1o . trebuie intii sdinlelegemnatura prejudectrlilorinsele. Prejudecdlile sint un fel de date emofionale dobindite incd de la cele mai fragede virste.asupra diver_ sitdfii" duc cu adevirat la o indepdrtare Jprejudecefilor angajali_ lor care participd la acestepregitiri. de cursuri de o zi.ezfnt. de exemfafi de cei de ilu. Discrimindrilc care au dus la acest proces au avut loc in toate localurile Denny's . lanlul de restaurante Dinny. chial 9i in cazul adullilor care i9i dau seama ctr gregescgindind astfel' .rieu face com_ paniile acest lucru? Trista realitate este cX intreaga panoplie de cursuri video. Rtrdicinile prejudeci$lor Dr. Asemenea seminarii se lin in aproape toate companiile din America. Multe persoane din sud mi-au mtrrturisit. mai ales cind existd o lungd istorie a dugmXniei dintre anumite grupuri. p. chiai-clacd prejudecilile individuale rdmin. re consideratd mult prea necurattr spre a fi consumatd de cicei de etnie turctr. explicd Thomas Pettigrew' psiholog in probleme sociale la Universitatea Santa Cruz din California. Vamik Volkan este itr prezent psihiatru la Universitatea Virginia. deoarece chiar 9i cei care au prejudecdfi trebuie sd in_ leleagd cd ele trebuie depdgite.. Motivele. dar este mai ugor se-1i schimbi convingerile intelectuale decit sentimentele profunde. bdrbalii albi nemaifiind grupul dominant.rul unei vizite a pregedintelui Clinton la Academia Navald a Statelor Unite din Annapolis.acela cd duc la false agteptdri prin promisiuni grga m3ri sau pur gi simplu creeaz6. Pentru a inlelege ce se poate face.. studiind conflictele ehtice. Volkan arbliniazd aceste amintiri din copildrie pentru a ardta cum Poab fi menlinuti ura de-a lungul anilorin cadrul unei comunitdli. De asemenea.Oamenii igi amintesc ma1 ugor exemplele care suslin aceste stereotipuri atunci cind lncearcd sd rezolve situalii de cumpin6. care a studiat prejudecdlile zeci de ani. o atmosferd de c6nfruntare. determinird chiar o mai mare atenlie diferenlelor. Preful psihologic al loiantelii fafd de propriul grup poate consta furantipada fate de ceilalli.in avantaje concuren. Puterea stereotipurilor care alimenteazd prejudecdlile constd ln parte in dinamica neutrd din mintea care creeazd aceste stereotipuri de tot felul care se autoconfirmirl. Toli angajafii.iale. copiinvdlat au a ceea ce rdmtrgile sint sentimente l[rie.. . Atunci cfurd intilnim la o petrecere un englez extrem de deschis din punct de vedere de origine turci in Lrsula Cipru. efectul real al cursurilor inepte de diversitate culturald . ci chiar ie iransforme aceste apre_ cieri. ln pr. dar igi amintegte foarte bine cwn a crescut intr-o fa- grec din partea locului flcuse cite o gaurd in cingitoare fiecare copil turc pe care il strangulase qi i9i amintegte tode dispre! cu care i s-a zis cI vecinii lor greci mtrnhcd porc. dar li se irn in familie. sirt de ordin pragmatic.t1:. de o sdptdminil.otfel incit si ajungl pini la generaliile mai recentee. cind convingerile sint folosite pentru a justifica ceea ce utTrteazd". Apoi. Volkan a auzit zvonul cd . carc a rtrmas in scaunul ei rulant doud ore.194 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 195 pazain cad. in special managerii. Dar cum u. Toate acesteaaratd cI deprinderile eulfurale ale unei organi_ zalii trebuie schimbati in sensul stimuldrii toleranfei. Un sondaj fecut la"citiva sute de companii americane a ardtat ci peste trei sferturi dintre noii angajali nu erau albi . Florida.o modificaie demograficd ce se re_ flectd in mare mdsurx in componenfa clienfiloF.poate cregtetensiunile care divizeazl gru_ la locul de muncd. . A treia motivalie ar fi marea di_ versitate_tr privinla colectivitdlilor creatoare gi a energiei ankeprenoriale. intre negri 9i asiatici sau intre asiatici si hispanici. dincolo de cele ce gin de decenla . mina dea cu sd pare ugor ciudat iuloare. pentru ci se spunea cd negrii prejudiciazi afacerile.. utr alt motiv este nevoia crescirdi a companiilor internafionale de a avea an_ gajali care nu doar sd lase la o parte prejudecllile 9i sd aprecie_ ze celelalte culturi (gi pie!e). fie cl eite vorba de u-ru. fdcind ca acestereaclii sd fie foarte greu de eradicat in intregime . unde existaumari neirfeintre turci 9i greci.s gi_aindreptat pozilia fa$ de comunitatea de culoare. Unul dintre ele ar fi faptul cd piala de munctr s-a modificat. iar anglyafii si reaclioneze ca 9i cum nu le-ar avea. in mgre parte ca unnare a acestui proces a publicitl_ 9i fii care i s-a ficut.Emo!ia ce insole9te prejudecata se formeazi in copilirie. Copil fiind.

tiu . dar incd ac.desigisesc ... b au totodat5 un rol de pivoh simpla omitere a condamntrrii tacite. IBM: .-sugerind d.Asemenea reac. ele ctrdau un exemplunu tonstituie univantaj mai alesprin aceea cum trebsie reacliomodul ci privegtemomentul.-. dar micar actele in sine vor fi blocate.a bdut ceva". a nu sPunenimic le ampli$rosferasocialdde descuiajare sint intr-o pozilie de autoritacei care direcfie. in schimb.cdri . Pi::^T:il*unui.u"u ceprivegte aptitudinile de inteligenld emolionald..conformcirofdestor actede discriminaieducela mesaje un refuz categorical in schirnb. tati"a $i cu consecinlele 'o it .ra""X_ prejude. Tenacitateaacestor prejudecdli subtile ar putea explica de ce tr.r. a8".-x-:: ---la n o atloc duce pe l^^ lor -^ refuztrriif^a sau iinirii icestor prejudecdli a lor. Sau a9a cuin sp'nea "" u"rro"'ut. de exemplu.Noi nu tolerim insultele de nici un fel.sau Poate in eficimla lor .itot rt uti" ::_:l^rytll_1e rogrce. Sau poate lua-forma unor informagii ajutf_ alb.. a nu fac are conJecinle grave deoareceinseamnd a lisa microbul .. Cu siguranld a existdt un fel de mesaj.tii "*pti"a1it emofional gi de cald. dar in situaliile ambigue reaclioneazd Tl in. de qgaloanele cele mai inalte de conducere.riou_ re. iar in sine va fi schimbatd. refuzul de a se oferi mese gratuite de aniversare pmku cei de culoare. sau afigarea calendarelor cu fe- operare ale grupului si fie schimbate irn mod decisir4' prin r Lnor m5su*ri active impotriva actelor de discrirninare.?:*y':.ci pentru cI studiile 9i ixperienga sint tocmai pot iui_ te" qen{u slujba respectivl "u].3 tr: intoleranfi. unii gefi mai mari chiar iau ircurajat. au notartt sa facd discriminiri in funclie de rasi au fost rareori apostrofafi. 9i angajeaia un alb care vine din exact acelagi mediu.l'. ei susgin . in regultr.196 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 197 indirecte pot apirea.. el ntrruie prejudecata potrivit clreia brita. Cursurile de pregitire in abordarea diversitdlii culturale. Cind sint intreLafi. Toleranftr zero pentru intoleran!tr Dacd prejudectrlile oamenilor nu pot fi tdiate din rddlcini ce sepoateschimba este ceeacelfacoamenii cu ele. s-a constatatcd atunci cind intr-un grup aperea. mesaj un reprezintl br prejudecdlile nu sint un fleac. adiitr el fie este un tip *"i . sau incuierea ugllor 9i punerea semnului de inchis in geam dacd se apropia g"rp du clienli de culoare.care este cbnvins ctr nu are prejudectrfi. in contextul dat..iverse strategii cum ar fi plata-consumafiei ftr avans doaiin cazul clienfilo. si facd discriminiri.rt lohn p.ceea de exemplu.inchiderea ochilor in fagai*j. care le dddea mini liberl in Jazul acestor impul_ suri rasiste. Poate ctr nu vor rea prejudec6lile. respectul r persoantrestecentrul culturii IBM-"14 Pentru ca acestecercettrriasuPraprejudecdlilorsI ductr la rte leclii de comportament la nivelul companiiloq. sd spunem.iormunui studiu. ylumii.p"iiul.asenfdevinzdri Roni. ctrruia i se dx. aceasttr itt illce*. darbamenii i9i spun t.s inchi_ dea ochii la ceea ce fdcea personalul.cu o valoarenede rigoare. dar refuzd cerereade angajare a unui negru nu dJn motive rasia_ le. in ca_ zul unui director alb . ln ce 9i humai nat in mod productiv impotriva discrimindrilor' Un asemenea feedbacktreLuie sd existe gi trebuie dat printr-o critici eficienti fdrSurd.F acest lucru este nefiresc.^o la rl-'.incit sdfie receptat incidentenu vor mai in mod firescsauinvages-ofac5. rn vreme ce in cazul unui individ de culoare sau de origine tris_ panicl se neglijazl aceastdinformafie.: ^ -^t-. care sd rnai tolerante.t"."13 Dar tot ceea ce gtim despre rdddcinile prejudecdlilor 9i de_ spre cum trebuie luptat in mod eficient cu ele ne sugereazd cd tocmai aceastdatitudine .r.Conducerea langului de restaurante benny.s irrnumele ug""tiioiru"rll de culoare: . Dac6directorii 9i colegiio fac gi fina. ceea ce izoleazd toate tipurile de discriminare 9i-i incurajeazd pe cei care au . acestea ii jpe alti oameni si prolifereze altele similare' Simpla reaclie a -t goui"l"u"u ce este un ifront fa!tr de colegelede serviciu' . fi ar r"r. degi ele existau-pen-tru ceilalfi. tiebuie ca oamenii str fie incurajali str dechiar 9i actele minore de discriminare sau de hdrfuire le iig4jitoare.au stabilit noi date de po*ite la nivel organizatoric. de-exemplu."u acte ?e "r"t se dd de inleles ci care prin putemic.asemenea fac remarci nelalocul lor din punct de vedere etnic. Sau cnm sPunea un director tii sd se intindX fdrtr sd intilneasci vreo rezistenfI' tnai important decit cursurile de instruire . Reimaru care a-dat in judecatd firma Denny. luind insi forme mai subtile: oamenii dezaprobX atitudinile rasiste.. ffefWor. fioneazHin funcfie de prejudecllil2.patruzeci ae ani atitudinire rasiste are americanikrr albi faid de negri au devenit tot mai tolerante. cel pulin tacit.ci un lucru serios. nicii sint reci gi rezervagi. chelnerii sau gefii de unitate care .esteca normedecit ceeace esteesengial duce la aparilia discriminirilor.

-rjo*u.'':?. Punerea la un loc a stereotipurilor din diverse grupuri culturale nu-ajut5 prea tare la scddereaintoleranfei.ilt" h nivel organizatoric' reprezintd schetl[.a "tt" .insd ideea cA un asemeneaprogram ar putea sI dezrtrddcineze prejudectr_ lile este una nerealistdTotu9i. 'J#. Ceea ce conteazi insd enorm ar fi o camaraderie suslinuttr gi eforturile zilnice spre un scop co_ mun ale-unor persoane venite din medii diferite.'.. care ar oferi o for_ !d de muncd diversi. Astfel.uid de valoareaadtrugati prin informaiiJ*"t" "t" vorba de analigti ai pielei' de scriitori sau de ii" . t.i de soft. Peter Drucker.JJffir"ii ffi . o treime din forla a cdror cei ra o constituiau ."umai ales mai rudimentard de organi"-ut" 1..il.lucrXtorii in cunoagtere"' .r afectati de discriminiri 9i atunci . asemeneaprograme pot ajuta mult la congtientizarea ideii cd intoleranla sau hdrluirea nu sint gi nu vor fi acceptate."i lucru t:9"*i11 *. ln majoritatea cazurilor. Capaciiatea .. i"aittt"tu .ULGRUPULUI 199 fost martori ticuli sau indirecfi si-gi exprime nemulgumirilt. Lecgia aceasta poate fi invdfatd din ceea ce se tntimpld tr gcoli: aturrci cind di_ verse-grupuri nu reugesc sd convieluiascd din punct de vedere gocial. in armo"tft" in cazul unui grup cu un IQ ridicat constX "tt" i*"-Cft"iu de a se parte in fiecdrui individ sa sociali. atunci cind oamenii lucreizd cu cei asemeni lor ani de zile16.i. avind in vedere cd prejudecilile sirt o formtr invdta_ td emofional.Dar cind elevii au muncit cot la. Aga curn vom vedea. oamenii. in cazul in care se schimbi vreodatll. lrorbi d"eschisimpotrive acesfui sistem.l obiecfiile.. sd se iu u*ftio"ufe 9i iptitudinile care-iajutd pe oameni locul la bun ca preluite sx hewindtot mai i.. mai creatoare 9i mai eficiente decit cei care lucreazd izolat.echipele devin L. existi un IQ al ei sd capacitilile celor implicati."""i u:liPu :t1: gefi .t"t propiiu"lT'Acest in anii ce urmeaz6' muncd. Un alt element activ in cadrul icestor cursuri este at.*rio.99 ajlnge la bande ostile.i.198 Inteligenla emolionald aplicatd cu inima Conductnd TALENTIIL ORGAN IZ ATORIC IIIQ.ceva vreme... Cel mai important ci mai curind al inteligenleiemofloun IQ acad^emic. termenul de .citeva trupuri vechi asumai cele fel' irntr-un 9i mai clare exemple 9i.Pului.ot""piA sint sistemul letul organizaliei. iar rezultatul nu poate fi agteptat imediat ce se termind un seminar de specialitate.. si grup un ca face va egali' considerindui pe tofi ceilalti . ittT-"tt rcare lucrtrtor in parte este mare exPert il"^1tg:- *ur.al"""" echipe.irtri"" f"io. este mai practic sI incercdm sd anuldm exprimart.x fu U"" sfirgit misiunea gy..lucritor ir cunoagtere"' a subliniat o i"""". unde ostilitatea cregte in loc str scadr. intr-o incipeT-?T::::-ti ii ti"! intr-o sald uLmune camerdirn aceeagi fi. Stereotipurile se schimbl foarte greu. aga cum se d. acestlucru care nu poate fi evitat de conceputi.. .ovedes= te in gcoli.ei .i.i..r":11: prejudecdlilor decit si elimindm atitudinea insdgi. Refuzul datorat prejudecitilor al unei diversitdfi culturale la . este posibild o reinvdlare a datelor _ degi durea_ 25. stereotipurile dispar .. elnt elecRelelele muncd' ""1" in atribuliile *u f"trrt...cum otgu"i'aJoric' ei nervoscentral' indiferent daci estevorba De cite ori oamenii colaboreazd. aceste cursuri de instruire speciale programe de ln 9i nivelul companiilor urmdresc un scopfoarte prigmatic.iga cum se intimpld ir mod firesc 9i la locul de muncd. locul de muncl inseamnl ratarea unei mari ocazii: avantajul unor posibilit5li creatoare gi intreprinzdtoare.A 1". ca de exemplu in echipele sp"ortivesau in formafiile muzicale. acestepuncte sensibile' sintnoileentitalifunc!io13l: at"r" asemenea expliciierarhia Totaga.Jil. acea stare care ircurajeazd empatia gl toleranla. o echi_ pd de lucru formatd din oameni cu diverse culturi 9i perspecti_ ve poate lucra in mod armonios gi poate ajunge la sltugi mai bune. ffi. observi Drucker' in cazul unei de muncd la sfirgitul acestui secol.llu inteligenJa elemeniin acestIQ.:*:i::: mai importante i calificate in cunoaqtere..l"=il: ..".. pentru un de o fedinle de planificare sau de o muncd in echipd insumeazh ce grupului' anumit proiect iomun..ea perspectivd de abordare.rro.de iii a". eminentul om de afaceri productivitateasa depinde de eforturile coordotit t aiittiutiitori de soft' Cum oamenii au luin tandem.-."ti. cum este ea.orglnizlte:':.uaeclgi sau la hlrfuiri. la rindul sau. schim_ barea normelorprin care se ajunge ta pre.ri in carese impuri relucru' de echipele teleconferinfele' electronici. . fir care stereotipurile negative se intensificd.... oamenii vor putea sd inleleagi suferinia cek.i este mare de cit depinde va 9i.i"'..iJ .".:.cof ca egali ientru a gtinge uJl scop comun.indiferent ci hdinta.'l 1TT. cit a3 bine reugesc .. ....

nu existl diferenle semnificative in privinla talentelor inndscute..Pe nu este un indiciu clar al productivitdlii in practicd. DupX citeva interviuri detaliate. aiunei companii. de la testele standard IQ pind la inventarele de personalitate. din rivalitSli sau din resentimente .gurat tr echipe care puteau fi formate din 5 pintr la 150 de ingineri.. Pentru a constata ir ce consth diferenla dintre cei care s-au dovedit extrern de productivi gi cei care au rimas la un nivel mediu. Lor le lipsea un element de baztr la nivelul inteligenlei sociale. fie mai talentat.l general in cazul grupurilor armonioase a fost ijutat de faptul c5"a exis_ tat de fiecare datd cite un membru extrem de talenta! grupurile cu prea multe fricliuni nu au reugit s5-gi foloseascdmembrii cu mari capacitifi. acegti neribdltori voiau sI control-ezeei totul sau si domine situafia. 9i de la Wendy Vvilliams. capacitatea de a recunoagte ce se cad.oamenii nu pot da ce au *li bl11r. de inteligenld academici." Ca.rre*bri ui lor.. capacitatea de a . empatie .formfurd o echipl temporard. Printre aceste nenumdrate talente. celebrul nucleu gtiinlific de pe l?ngXPrinceton. De fapt. experienli 9i eficienfd. duce ceva a unui grup este gradul in care membrii acestuii au fost irn stare sd creeze o stare de armonie. se creeazdposibilitatea de a forma grupuri ad-hoc. trebuie canalizatX experienla fur domeniu a celorlalgi. Atunci cfird s-au comparat . mai productiv gi sd aibd mai multe succesedecit un altul .Pomindu-s'e de la o vastd gamd de mf. Ei sint capabili sd se motiveze mai bine gi str lucreze la nivelul relelelor neoficiale. ad-hoc este un factor crucial in reugita in carierX.Celebritdfile" ce au fost studiate intr-o divizie a laboratorului au alcituit o unitate care a creat 9i a proiectat intrerupdtoare electronice de control al sistemelor telefonice . o absolventd. nici IQ-ul. cea mai grozavi descoperire a fost mai irtii lipsa diferenfelor dintre cele doud grupuri. creativitate.un studiu referitor la marile valori de la laboratoarele Bell. fir vreme ce altele au rtrmas la un nivel relativ mediu. de altfel. diferenlele esenliale au iegit la iveali la nivelul strategiilor interne 9i interpersonale pe care le-au folosit. Unde existl un nivel crescut de stagnare emo_ .. . Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba singur..celebritdfile" cu oricine altcineva. talentul academic BusinessRepiezu:. ci in cel emolioral. despre care se spunea cd poate inlocui zahtrrul. Diferenla dintre celebritdfi gi ceilalli nu consttr in IQ-ul academic.uu u*puriirl tehnicd..funcliona" in relea . Pentru ctr aceastXmuncd nu putea fi ficuttr de o singuri persoanX. Iattr un exemplu .surdtgri cognitive 9i sociale. ea are o implicalie mai gene_ 9i rald pentru cei care lucreazd la nivelul unei oiganizalii.decit toate acestecalitafi insumate. formindu-gi echipe ad-hoc. cuprinzind persoane care sI ofere un 9ir optim de talente.tionaltr9i socialx ..ai c5rui membri cu talente gi aptitudini egale ih alte direclii nu se descurcd la nivelul inteligenlei emolioiale. care i-a ajutat sd profite de intregul talent al membrilor grupului.La urma urmelor. Ca urmare.ia-gi-dd". In vreme ce morala acestei povegti e cit se poate de limpede pentru cei ce lucreazd in echipi. ." Kelley gi Caplan scriauinHarvard m5surb ce se dezvolttr.egi ce nu in procesul .celebritSlile" pentru a-gi face treaba.indiferent cx provine din frictr turiditr mirie. Rezuitat. Una dintre ce- . psiholog la Yale. g P"t luenld a exprimlrii. Surpriza a fost ctr aceia care s-au dovedit afipreanerdbddtori sd factr parte dintr-o asemmea echipi au dat in general rezulta_ te mai slabe. In vreme ce un grup poate str nu fie _mai degtept'. pentru a reugi. ea s-a desff. diverse insircindri pot presupune apelarea la divergi membri ai refelei. Cel mai important factor in maximizarea excelenlei in a pro_ .. Aici ltcreazd ingineri 9i oameni de gtiinld care au avut rezultate de virf la testele IQ. Multe lucruri pe care oamenii le fac la senriciu de_ pind de capacitatea lor de a apela la releaua disponibild de lucrltori.20A Inteligenla emolionald aplicatd Conduc?nd cu inima 201.Armonia le permite grupurilor sd profiteia maxim de calitdlile creatoare ale celor mii talentali . ca_ au incerglt str inleleagd de ce unele grupuri sint mai eficiente 1e decit altele18. er poate fi in schimb mai prost daci la nivel intern oamenii nu i9i pot impirtigi talentelelAceasta regul5 a devenit evidentii atunci cind Sternberg gi Williams au recrutat oameni care sd ia parte la echipe care ar fi trebuit se des_ fdgoare o campanie promolionali creatoare cif mai eficienttr peltru un irdulcitor imagina4. Un alt aspect negativ l-au reprezentat persoanele care au constituit pentru grupl greutate de dus in spate gi care nu au participat direct la proiect. o parte au iegit in evidenfd. fiecare vine cu anumite calitdli _ de exemplu. Robert Kelley 9i lanet Caplan au avut la dispozilie gefi 9i simpli angajali reprezentind intre 10 qi15% dintre inginerii considerali celebri. Ideea cd existd o inteligenfi de grup vine de la Robert Stern_ berg.o invenfle de inginerie electronicd extrem de sofisticatd 9i de complicatdle. cind oimenii muncesc impreu_ ni intr-un grup.

la laboratoarele Bell. Avind fur vedere ctr serviciile bazate pe cunoagtere 9i capitalul intelectual devin tot mai importante la nivelul firmelor.fereinrormur". in colabordri. au dat dovadd de putere de convingere. companiile ar face bine sd-gi sporeascd inteligenla emofionald colectivd. Au reugit sd vadi lucrurile din perspectiva celorlalli. indiferent ci este . gi au incurajat cooperarea. cel pulin a9a irattr un studiu referitor la acesteregele. .pe persoanele care sint pregitite sd dea sfa_ turi. eliptic. in care capacitdlile fundamentale ale inteligenlei emolionale vor fi tot mai importante in munca ir echipd. Dincolo de talentul de a organiza aceste relele esenliale. aproape irtotdeauna acegtia oblin un rdspuns rapid. Aceasti releaextrem de complexd de legdturi sociale formeazd o echipd de colegi gata oricind de acliune gi care se intdregte in mod surprinzitor.9i de autoadministrare. Nu existi insl nici o legiturd intre a fi expert gi a fi o persoand ir care ceilalli sd aibd ircredere pentru a-9i mdrturisi secretele. drept pentru care celebritdlile au dovedit cd au gi un alt akibut esenfial: capacitatea de a lua iniliativa . SI fii un punct nodal intr-o retea a experlilor inseamnd sI ai o foarte buni reputalie in domeniul tehnic.. Toate acestecapacitdfi desigur cd sint aspecte ale inteligenlei emofion6le. imbundtdlirea felului tr care oamenii muncesc impreund va deveni o cale majorX de sporire a capitalului intelectual gi ir aceastava consta diferenla esenliaItr a concurenfei. de cea a experlilor sau de cea de incredere.i. pe.cine cu cine vorbegte... Toate acesteasebazeazd pe capacitdli sociale.pierzindirn timp valoros. dar nu va inspira incredere gi atunci. pentru cI nu i s-a rdspunJh mesajele ltrsate nici la 9i e-mail-urile transmise.rocid" vedere mai sofisticat asupra relelelor informale arati ci existl cel pulin trei cate_ gorii de relele de comunicare . igi va pierde gi eficienla la nivelul unei re- .:i:"::"::"Kuo". au constatat Kelley si Caplan.X zi de zi impreund nu inseamnd neipdrat ctr au trcredere unul in celXlalt.Un angajat cu performante medii la laboratoarele Bell toc_ mai vorbea despre o problemd tehnicd survenitd. pentru lumea de miine. Atunci cind cer un sfat.. ceea ce adesea duce la o avansare. Un mic tiran local sau un micromanager poate sd fie un mare expert..ea$a. le mai importante a fost formarea unei refele a unor oameni ch€ie.El s-a strdduit si apeleze la divergi <guru> in domeniul tehnic gi apoi i-a agteptat pe acegtia. Existd semne puternice cd de fapt ceeace se intimplI la laboratoarele Bell ar fi de bun augur pentru viitoarea existenld a companiilor.de a fi suficient de motivali pentru a-9i asuma rtrspunderea mai presus de slujba oficiald ."uu. in ajutorarea oamenilor de a inv5!a impreuni cum sI lucreze mai eficient.cur"u. pentru a-9i imptrrtdgi informalii mai intime (cum ar fi dorinla de a-gi schimba sluiba sau resentimentele fatd de comportamentul^unui 9ef sau al iolegilor) gi nici nu le vor transforma irt crize.Darltunci cind apar'proble_ me neagteptate. .. Lucrurile au fost gi mai simple fur cazul celebritdfilol. in cazul celebritdlilor s-a observat. ... ci ele au investit timp in cultivarea bunelor relatii cu cei ale cdror servicii ar fi putut fi necesare in cazul formlrii unei echipe ad-hoc pentru rezolvarea unei probleme sau depigirea unei cri_ ze." . adici din aceeaa clienlilor sau a celorlalli membri ai echipei.indoielile si vulnerabilitXlile.rtr. transformindu-se in relele stabile. gi releaua de incredere. Relelele informale s. pentru cd igi construiesc refele suficient de soli de incX inainte de a avea nevoie de ele.organizaliile informale intrd in acfiune. vorba de cea de comunicare. Pentru a se descurca gi pentru a supraviefui.ptgga mai repede gi se migcd rapid pe diagonald.'zo' Analiza acestor relele informale aratd faptul cd degi oamenii _ lucreaz. releaua experfilor.. evitind conflictele. Celebritdlile rareori se confruntl cu ase_ menea situafii. ..202 Inteligenla emolionald aplicatd : care au foarte rnulte relafii in toate relelele.-. s-au dovedit lideri in construirea unui consens.. dovedindu-se incapabil si conducd. intr-adevdq. bazatS. cd ele au gtiut sd-gi coordoneze foarte eficient eforturile in echipd. Refelele informale sirt extrem de importante pentru rezolva_ rea problemelor neprevizute. i-r sensul regldrii eforturilor de timp gi de muncd.Organiziliile formale existd pen_ tru a rezolva problemele ugor de anticipat. depdgind birocralia pentru a rezolva piopriu-zis lreaba:.ttt p.

Ciutind insi date din sutele9i sutele de caLuri. doctore? Rdspunsul a oenitimeiliat: . 9i nu in afara lui. Boala . au intrat lor medicale problemele la emolional5 ceput si ignore reaclia pentru irelevante socotindu-le reaclii. Dincolo de atg.arrtr _ dirt*g" aceasti iluzie gi nrruie premisa conform cereia lumea noastie este una a existenfei in deplin5 siguranfd.Evident. zicd. pini ce el.a g. ne sim_ lim plini de sldbiciuni. Citologie.. Imi amintesc foarte vag de explicalia pe care mi_a dat_o in locului 9i a zilei in care unna str fai analizele pentru sta-plivinfa bilirea unui diagnostic.. mai ales in bolile grave.daf 9i in timpul tratamentului.Ag vrea sd te duci la spital gi str mai faci nigte analize. doctorul meu era doar foarte atent gi competent gi vroia str veri_ fice toate posibilitilile pentru stabilirea unui diagnostic. Mintea mea se blocase pe cuvintul citologie.9i -iile pacienfii. neajutoragi 9i vulnerabili. caredepinde prea mult de cronetrarea pe care o fac contabilii.s-a uitat mai atent la rezultatuf analizei de urind.l--: A ^^^^lX afi- o eviden!5 care arat5 cd starea emofionald a oamenilor Houduprofilacticd.t.rriu de invulnerabilitate. Oare de ce am reaclionat atit de putemic? La urma urmei..Aceasti efiiieni5 .r r -^1--^-L. a ticerii 9i au inconspiralie fel de intr-un problema lor.oate fi sporitd tratind stareaemolionali a pacientului ba"ie * stareasa medicald.mult prea adesea cXexisttrasisSigur pacienfilor. indiferent fa!5 de disperarea sI linigteasctr timp gdsesc care-gi tte inlelegitoare sau medici Tenun tratament' administreze gi doar sd i sd informeze nu imperativele in care profesional univers esteinsl spre un pot fu. existXo cregterein medie destul de mare din punct de ve'deremedicala eficienleipentru a Puteasugeracd o intervenlie a ingrijirii medicaar trebui sd fie parte componentX enotinnald le..deih o bazX in $ficd conform cdreia aPare o limitd a eficienl'ei medicale P9It 1! . medicina itr societateamodernd a vindeca boli .. Aceastd indiferenfi fald de realitatea emotionald a bolii ne- le. ALBERTCAMUS.Ciuma Minte si medicind 205 p vage durere in vintre m-a trimis la doctor. ale funcfiei rinichilor.gtitoare. Nu ptrrea nimic neobignuit. dar am fost nevoit sd-l furtreb de trei sau de patru ori. iar frica este singurul gind.rr.sau atunci cind situalia este o invitalie la deznidei rtd in moJnefericit. ni-a zis el pe un ton profesio_ nal.. Dintr_odatX..neregu$iu aefit it misiunea ca fiind aceeade pacientului. Cancer. Problema survine atunci cind personalul medical ignord fe_ lul in care reacfioneazd pacienlii din punct de vedere itnofional. El md ftrcease-me simt ca gi cum ag fi fost jefuit chiar in fafa casei.KK Minte 9i medicini . mai conta in acel moment..de a gdsi mtursau de a gisi o consolare. emofiile degin"supre_ mafia.in parte p" it.mr in toate cazurile 9i nu i'. aceste sau sa concedieze de modelul retrtarita este abordare Aceastd 9i problema in sine.u uneori un rol semnificativin vulnerabilitatealor fald Sistemulmedical boiU gi pe parcursulperioadeide refacere' lipsit de int-eligenti emofionali' estemult prea adesea u pacient. de a descoperi medical este gribit personalul Din pdcate." personalulmedical sd uite de punctele ale pacienlilor sau str fie prea grtrbit pentru a le lua seamd. Existd..Separe cd lucrurile chiar seinrlutlilesc in cadrul crurealittrfi a sistemului medical.Cinete-afut:dlattoateastu. . ci gi alinare. vedere referitor la de punct acest acceptird iaiea bolii. Erau indicalii extrem de simple. Din punct de vedere istoric. A remarcat hematurii in urintr.tm"ntul umanitar potrivit ciruia medicii ar rui sd aductr nu numai leac.mai ales . . existd 9i alte motive t*n realitatea psihologicd 9i socialtr a pacienlilor aflate de asttr gtiinNatd pe tdrim medical. putem fi atit de fragili'din punct de vedere emolional atunci cind suferim de ceva"pentru cd starea noastrd mentald de bine sebazeazd. orice intilnire cu asistenta sau cu doctorul fi o qinsd de a obline informalii lini. Citologie _ mn_ tea mea nu mai scipa de acest cuvirt.... chiar dacl ar trebui sd se preocupe de starea noastrd exclusiv fi.Sufertfia.sttporstarea a ignora de de ordin medical . tout" situatiile.Nici nu mai gtiu bine ce a mai spus. ln lumea bolii. Era pu_ lin probabil sd fie vorba de dar aceastd ializdlogica nu -cancer.

Acest lucru nu ar fi ilebuit sd se intimple.mintea". Tlecind prin datele gtiinfifice.+ot a creat o confuzie generalizatd 9i adevdrate neinlelegeri referitoare la mdsura in care boala poate fi afectati de mintir. modesta descoperire a lui Ader a obligat la un nou punct de vedere in privinla legtrturilor dintre sistemul imunitar 9i sistemul nervos cenkal. conform teoriilor gtiinlifice de pfurdatunci.care neagd complet ideea cd mintea influenleazi trupul intr-o mdsuri cu adevdrlt importantd. Suzanne. Felten a lucrat cu solia sa.Inteligenla emolionald apligatd medical.rrir. Psihoneuroimunologia sau PNI este aceeacare studiazd actualmente subiectul gi a devenit o gtiinli medicali de frunte. toli doctorii au crezut cd de fapt creierul (impreund cu prelungirile sale din trup prin intermediul sistemului nervos central) gi sistemul imunitar sirt doui entitdli separate.emolia2. De atunci. psiholig. ca gi cum boala ar fi un semn de imoralitate sau de nevrednicie spirifuall.r!:o qlcrna 9r Stomatologie a Uqivgrsitllii Rochester avea practic sd rescrie harta biologicl a trupului: Robert Ader.. doar creierul gi sistemul neryos c*tiut pot "u "r"_ r"u"lionu *: :e L diferite experimente. le_a dat acestora o med. un coleg a lui Ader.respectiv ce anurne ii aparline 9i ce nur. mai existl o ideol. Ader a constatat insi cI dacd le di gobolanilor doar apa cu rd aceastdmedicafie. Rezultatul stru a fost un adevdrat goc. Atacul ne rptrrX impotriva virugilor. celulele pe care nu le recunosc le atac5. 9i cu alli colegi pind ce a gdsit un Punct de irtilnire al .ogie la fel de neproductivd in al9i te direcfii: ideea cd oamenii s-ar putea vindeca singUri ii de. emoliile 9i trupul. $i totugi. cum il numea lpecialistul in neurologie Francisco Varela.rr. 206 Minte gi medicind 207 MINTEATRtrpuLur: FELALfiVCanr EM1TITLE rNFLTTENW AZA SAttt Ardrn e de Me_ . daci insd celulele imunitare nu identifictr in mod corect o parte dintre celulele trupului. incit o parte dintre gobolani . Pind sd facd Ader aceastd descoperire absolut extraordinar5. pozitiiu ori ideea cd oamenii sint vinovali pentru. cum ar fi alergiile sau lupus. num5rul de celule T tot ""h^r. a bacteriilor sau a cancerului. Felten a firceput prin a constata ci emoliile au un Putemic efect asuPra sistemului nervos autonom. intrtrd practic ln contact cu toate celelalte celule. Sau cel pulin aga s-a crezut vreme de peste un secol. de-a lungul anilor. Sistemul imunitar este . meau aceastdmedicafie. toli anatomigtii. care regleazd totul . F5cind experiente pe gobolani. fa fef J gi cre_ ierul. Qelulele imunitare circulS ir singe prin intreg trupul. Numele in sine atestli aceste leglturi: psiho sau .de la cantitatea de insulind secretatd pind la tensiunea arteriali.-!:. nel4ro.:i.e r-uu imbolnlvit. atunci cind definea propriul sim! al sinelui pe carc-l are trupul . care nu sint capabile sd-gi influenleze unul celuilalt funclionarea. schimbindu_gi felul in care se comportd. scade_ gi incj in_ tr-o asemeneamdsurd. Descoperirile lui Ader au dus la cercetarea a ceeace se irtimpld cu miriadele de ctri prin care comunicd sistemul nervos central 9i sistemgl imunitar . se creeazd o boald autoimunitari.. coperit ci sistemul imunitar poate invtrla multe.rrii noastrd emolionald _ joaci un rol in privinla s6ntrtlfii 9i iUotii.gi inteliglnla ". Nu existasenici o cale prin care str se stabileasci o leglturi intre centrii creierului care monitorizeazd ce $ustd gobolanul gi zonele de mdduvi osoasi unde se formeazi celulele T. Re_ zultatul acestei atitudini-de-vindec. scopul meu este sd clarific corrt uai"giite 9i str inlocuiesc stupizeniile-cu o inlelegere mai limpede in care emoliile noastre . De fiecare daH cind i.acele cirdri biologice care formeazd min_ tea.icatie care reducea th mod artificial numdrul de celule care se luptd ! cu boala 9i care circulau fir-singele lor.creierul trupului". AdevSrul este undeva la mijloc intre aceste extreme. pird atunci.."i*Uotrra_ veau gi mureau. de la $coala Politehnicl din Paris.Unele dintre cele mai puternice dovezi ale faptului ci existd o cale fizicd directd ce le permite emoliilor sd aibd un impact asupra sistemului imunitar a venit din partea lui David Felten.. o inghileau cu apd cu zaharind. care nu sint separlte intre elei ci strins le_ gate. Sistemul lor imunitar invdfase si distrugd celu_ descoperire flcutd in laboratorul Faculttrlii hle T ca reaclie la apa cu gust de zaharind.pentru sistemul neuroendocrin (care insumeazd sistemul neryos 9i cel hormonal) 9i imunologiapentru sistemul imunitar. O irtreagi relea de cercetitori au descoperit ci mesagerii chimici care aclioneaztr in cea mai mare mdsurd atit in creier cit gi in sistemul imunitar sint 9i cei mai numerogi in zonele neurale care regleaz6. cele mai grave boli simfindu*e fericili sau ginjind "frf". Celulele Pe care le recunosc le lastr in pace. u a. uneori s-a ajuns chiar ra a invinovdfi pe cineva pentru cd s-a imbolndvit.

Nimeni nu a bdnuit sistemului nervos autonom."rirt"rrgurir_ temylui imunitar cel pulin temporar. emoliile tulburdtoare sint un factor de risc la fel de toxic ai de mare ca fumatul sau colesterolul pentru bolile de iniilttr .""pi" ideeacindva .Fiechirurg gtie ci oamenii foarte speriafi pot avea probleme ve in timpul operafiei. Felten a trecut la urmtrtoarea faze li experienlelepe animale.rervoase ale sistemului autontm.aceastisuprimarepoatedeveni "ri" de lung5 duratii.rnulli saumajoritateadoctorilor sint &r ciuda acestor scepticiin privinla importanlei clinice a emofiilor.inclusiv astrn. esenfialtr in supraviefuire.spunea:.' Dincolo de astfel de istorii medicale.Catecolamineie(epinefrinele gi norepin"_ frinele . c. fird indoiald. un eminent rg specialist irn ginecologia laparoscopicd de la Universita- pentru opeprogramattr 9tanford.pe scurt. Rezultatul 3Sl a rost o scadere brusctra reactieisistemuluiimunitar fafi de virusul respectiv..rp.sistemul neryosnu numai ci stabilegte legitura cu sistemulimunitar. el a indepertat termina.Fie_ carearerrn puternic impact asupracelulelor imunitare. reunite mai mare. . De exemplu. se ajunge la concluzia cd toatl lumea care suferX de asemenea sentimente cronice va cidea mai ugor pradd unei boli. ele semnall- dovezi..Concluzia sa a fost cd firE aceste terminalii ner. Sigur ci existd. cefalee. toarecd acestea pur gi simplu existis. artrisd d .ra. pentru cd prioritatea o constituie situalia urgenti imediita. Pentru a testacit deimportante sint aceste terminafii neryoa_ se la nivelul sistemului imunitar.tei pe care o au hormonii care apar in stare de stres.nece acegtihormoni upu. Deci este mult mai bi- strfie calmi. ficut pe citeva mii de bdrbali 9i femei." Nezhat explictr: .voase. dar esteesenlial pentru o funcfionare corectda acesfuia din urmd.ur. Igi revin mai greu.t..a. care uneori poate duce la deces. hidrocortizonul gi prolactina. care combind rezultatele a 101 studii mai mici. hr lcest sens.Dacdo persoand imi spune cd a intrat in panicd in ziua respectivl gi cd nu wea sd se opereze. Dar dovada rolului important pe care-l joaci . cu celulele sistemului imunitat'. de lungi perioade de tristele gi pesimism."rprir.r1anoi. Pot singera prea tare.ur. Chiar 9i a9a. precum p_en_ gi dorfinelenaturalegi encefalinele aparir momentul de stres." Motivul este cit se poate de limpede: panica gi anxietatea fac creascdtensiunea 9i astfel strgerarea este mai intenstr atunci se face incizia. dr.ulcere peptice gi probleme cu inima (fiecare reprezenSnd o imbolnlvire majord din largile categorii de boli grave).'irr't .. Singerarea excesivd e una dintre cele mai complicafii chirurgicale. In studiile ficute la microscopul electronic s_aud.riu.i. Cele mai edificatoare dareferitoare la importanfa medicali a emoliilor provin de la o aliz6.poateconservtrd energia. intr_adevir. . pot face o infecsau alte complicafii.caremai sint cunoscute sub numel" J" 9i Jr*"ii#ir noradrenalind). Camran Nezhat.i"i"f"f"'i*""ii*"* 9.Dacdstresul p"ri.1imulte legdturi intre creier sistemele carjiorrur. Stuconfirmd ci emofiile perturbatoare dluneazi sdntrtdtii oarecaremdsur55.""t ii]rLt" intens. ln vre_ me ce relafiilesint complexe.fiind nevoifi-sdu.escoperitsi napse la nivelul capetelor. btatistic vorbind.tii ner_ voasede la nivelul excrescenfelor limfatice gi aI splinei _ unde celulele imunitare sint inmagazinatesau create_ 9i a folosit vimicrgbi pentru a provoca sistemul imunitar. Specialigtii irnmicrobioiogie 9i alli oamenidi gtiintedescope_ ri m..tot mai mulfi doctori recunosc importanla emoln medicintr. anulez operalia. dovada importanlei clla emoliilor a crescut tot mai mult. care comunic6 i:r mod direct cu linr focitele gicu macrofagele. o ameninlare majord pentru sXn5tate. descoperire a fosrde_a ai"ptrr 1yi. de tensiuni permanente de o ostilitate continud sau care sint cinici sau blnuitori riscontacteze un numlr dublu de boli . Cei care suferl de anxietate cronicd. Acest punct de con= tact fizic permite celulelor nervoase si degaje neurotransmigA_ tori care str regleze celulele imunitare. sistemul imunitar pur gi simpfir nu mai reaclioneaztr cum ar trebui la o invazie de v1ru9isuudu bacterii. 9i lot 9i imunitar . re PtT capdt brusc acestor celule imunitare. O alttrformd cheiede legarea emofiilor cu sistemul imunitar se face prin intermediul influen. o legitur5 largd in acest rcns 9i astfel..Un molste faptul cX degi in multe studii s-a constatat cd stresul gi negative sldbesc eficienla diverselor celule imunitare.1a sintimpiedicatein funcfionarea loi: stresulreduce. influenfa principaltrconstl in fap_ in. este intotdeauna clar dactr gama acestor schimbdri este sufide mare pentru a reprezenta o importanld de otdtnmedical.208 Inteligenla emolionald aplicatd Minte gi medicind EMOTIILE TOXICE: DATE CLINI CE 209 ci aceste celuleimunitare ar putea fi lintele mesajelornervilor.T::i: revoluFonard. Aceastd .cu alte cuvinte.

in cazul cardiacilor supugi angiografiei.Ji. Vechea idee nu a mai rezistat.poate iiei din artera coronariand cu fiecare bdtaie de cauza leziuni in vasele sangvine. conform unui studiu fdcut la Universitatea de Medicind Stanford pe 101'2bdrbali gi femei care au avut deja un infarct 9i apoi au fost linufi sub observalie o perioadI de pini la opt ani duptr aceea.De Williams a constatat cI doctorii care au scorurile cele mari la testul de ostilitate cind se afld incd la facultatea de i prezintd un risc de gapte ori mai mare sX moartr pfird dL cinzeci de ani comparativ cu cei care au scoruri mici cei dintii avind o inclinalie clard spre a se miria. sau 9i una 9i 3lta.minia. atunci dupd treizeci de ani aceasta poate duce la o aparifie mai rapidl a pl6cii 9i la o boalX a arterei coronariene.o izbiturtrpe o laturd a maginil a fdcut ca aceaexcursie sd devind fdrl sens9i frustrantd. poate aduce daune". "e Aceasti descoperire face parte dintr_o serie mai larga de do_ vezi constatate in urma a zeci de studii. in special asupra celor trei ce le mai grave . spuseb5rbahrl..de. Dar si luim o persoand de douizeci de ani care se enerveazd in mod rePetat. avind in vedere cd ir acel moment cresc iit*nt cardiac 9i tensiunea. o scddere iericuloasi u sangvine la nivelul inimii.^:ijl.:". il apucadezgustul. ea reprezintd unul l factorii implicafi.ea cam cu cinci procentes. Descoperirile coleg.1iprecise qlcala/ cnrar daca mecanismur biorogic prin care aceste emotii ----."ll Odatd ce apare o asemeneaboal5."r"a unll ctrntre pacienfi au manifestat chiar o scddere cu pro_ cente sau gi mai mult .rt{ ar fi anxietate" .. cazul unui efort fizic. chiar mai mult decit alfi factori de cum ar fi fumatul. Sau a9a cum mi-a explicat Peter Kaufgeful Institutuluide Comportament in cazul bolilor de inigra.r telor referitoare la anumite emofii.inci mai datorag00de dolari.i-' iul -r' exercittr efectul nu este inci intru toitul intelesz. Fiecare crizi de minie reprezintX un stres suplimentar pentru inimd. suferiseia d"j". sugerind i"i_ ! ma lor ar fi avut 9i mai mult de suferit in acel moment.l.. Efectul *". in timp ce_9iaminteau acest incident nepldcut.. trat 9i in cazul altor trliri nlpldc. De exemplu.t r_ supirat de care am pomenit.ares_aintimplai. Ani de zile mai tirziu era suficient sd_9i aminteascd ce s_aintim_ plat ca sd seschimbela fald de supdrare. anxietatea gi deprimarea _ indicd cu cln" prin care sentimentele prezintl importan!tr me. O privire mai atqntd asupra .incd nu putem spune precis daci minia 9i Oetilitatea au un rol cauzal in declangarea bolilor coronariene cau daci doar le accentueazdodatd ce sint aptrrute. RedfordWilfiams de la UniversitateaDukel0. aritA ci. frustrarea l_afdcutsi_9ivirde maiina. adicl test cu un fub introdus in artera coronariand pentru a m6leziunile.ceea ce cardiologii considerd iapte cA ar fi un semn de ischemie miocardictr.1. Atunci cind aceastd situalie se repetd.'f4i puciu"gil .a completezenenumirate formulaie pentru compania de asigurdri9i si meargi pe ra mai multe ateliere autocaremaimult au stricatdecitau reparat. it1l1B?Il. mai ales penlru cX tulburarea circulainimd . Iohn Barefoot de la Universitatea din Carolina de l. incit de clte ori se suia in magi_ n6.tei pompirii sirgelui in inimtr nu s_atrresis_ . 9i anume cd o personalitate de Tip A cu tensiune mare riscd mai gtr se imbolndveascd de inimd.tttJih momentul in care pacienlii povesteau incidentele care i_au furfu_ singelui in inimi scdd. in care se dezvoltd placa' Dacd ritmul cardiac este mai rapid 9i tensiunea cregte pentru cd vi enervali ir mod obignuit. pacienfii susfineau ce erau doar pe jumdtate *pXruli comparativ cu momentul c.sdtul. mecanismul declangat de minie afecteazl eficienla cu care se face pomParea singelui la nivelul inimii.:l rarct gr rntrebarea care se punea era dacd minia a avut un impact semnificativ asupra funclionlrii inimii lor. "ir*fuj"i Sciderea eficien. De aici a reiegit ins6 o noud re: ostilitatea este aceeacare ii supune pe oameni unui Ite dintre datele despre ostilitate provin dintr-un studiu I de dr. minia s-e pare ci "r* este aceaemolie care ddu_ neazd cel mai mult inimii.Dd*.210 Inteligenla emolionald aplicatd Minte si medicind 211.. Aceasti arnintire nepltrcutd a fost reinviattr inadins ca fdcind parte dintr-un studiu al miniei in cazul pacienlilor cu boli de inimd de la Universitatea de Med...s-a ardtat cd bdrbalii care s-au . Era atit. tensiunea sau colesterolul.ln finat. fapt ce pre. 1t. dr.icind Stanford. scorurile la testul de ostilitate sirt corelate direct gravitatea bolilor arterelor coronariene' Sigur cX nimeni nu sPune cd minia poate cauza de una sinrX 6 imbohavire a arterelor coronariene.|t:ll. care aratd cit de d5un5_ toare este minia pentru inimde. Cind minia este sinucidere curati Cind am dat inapoi. . emofiile in imbolniviri este mult mai extinsd decit o aratd rrrr studiu al mai multor cercetdri. $i nici macar nu fusese vina lui.r*"il. piemini gi singe: .une la o moarte timpurie. r.

intr-un. oamenii v[d cd ostilitatea ii poate blga mai repede in morsint dispugi str incerce un remediu. Pentru ctr problemele de stomac au ap{rut din anul doi de liceu. trebuie sI incerce sd le scurtcircuiteze spunind (sau gir.r. Pirinlii mei md obligau si iau note mari 9i sd fiu un model pentru ceilalfi.inaintea infarctului.. ci 9i o emotivi_ tate negativd intensd de orice fel. flun ar fi congtientizarea miniei pe misurtr ce ea se 26. riscul cregtea de cinci ori. care de obicei a"i" f"-" j"""_ rare de hormoni ai stresului in intreg trupul. aga cum am vdzut in Capitolul 5. ir-rcercarea repetatd a" a irotoii minia ori de cite ori incepe sf. O veste care ne dd speranfe este cX minia cronictr nu trebuie sd.Stop!" . ei sint inv5lali sd perceapi lucrurile perspectiva celuilalt otriva miniei.valie o perioadd de pin5 la zece ani dupd Cei care u.ritdt.Ut. imaginindu-gi cX o persoani In de acestinconvenient. Un program imaginat de Wila avut aceleagirezultate beneficels.:u apiigi la minie s-a a"riror. ea are un efect benefic. cred c{ de aiii mi se trage starea de tensiune.'. 9i cum mereu imi fac griji pentru ceva. ci dacd este cronicd.t"ai" p" 929 debdrba! cc au supraviefuit unor infarcturi 9i au fost ginugi sub obse. stomacul meu se revolti. bun sim! estedirectrEspunztrtoare intilnirilor neplicute.. sI nu cumva sd intirzii la gcoald . dar anxietafea vielii moderne este cel mai adeseaexageratd 9i nelalocul ei o anxietate exageratd 9i nelalocul ei Mi simt tot timpul stresatd 9i tensionatd. sX caute o explicalie be- - rtr9i nu si-gi stimeasctrmfiria.". 9i la Facultatea de Medicind Yale. Cercetitorii de la yale au sublinial minia spo_ regte riscul de deces din cauza bolilor "e.e emofii 9i bolile de inimd au labazdmhG. facuita Urii"".. Un grup de pacienfi care suferiseri un pentru a_iajuta sd_gitempereze a[i_ 272 Minte si medicind 213 care i-a f6cut atit de ugor de scos din fire. precum gi de alte mdrturii 9i mai clare ale unei firi dificil. Eram o elevi cu 10 pe linie gi mereu imi fdceam griji pentru notele mele. Rezuitat". risc6 de trei ori mai mult sd moartr de inimd decit cei care erau mai calmi. s-a demonstrat ctr fircercarea de a anula asemenea sentimente intr-un moment tensionat duce la o sporire a.. De atunci trebuie sd am mare gnji sd nu beau nimic care si conlind cofeini 9i nici sd nu mdninc mincdruri condimentate. O manifestare a ostilitdlii din cind in cind nu este un pericol pentru ...*ui de inimtr.d"il.caracterizat de sentimlnte iepetate de neincre_ dere gi cinism gi tendinla de a iace co*"riarii tdioase 9i de a jigni. Cind anxietatea ne ajutd sI infruntdm o primejdie (lucru prefupus util in evolulia omului). dar gi pe cele de neircredere din situaliile limide exemplu.ritutuu J" Medicinl Harvard au fost chestionali p. gind un lift intirzie. definind un stil antagonic ...-"" .agitaliei in trupli poate produce o cregtere a tensiunii arterialelslpe de ata pa'rtl." dovadi {ii .le . Dar in ansamblu cele mai puternice legdturi gtiingifice"ainf. problema apare cind ostilitatea devine p'ermanentA. afitde mult dacd *Ti.9i alte asemenea. Ca 9i in cazul prograStanford. totul a irceput cind eram in liceu. williams rezolvd acest paradox ajungird la concluzia ci nu contea zd. Aceste constatiri nu duc la concluzia cd oamenii ar trebui sd-9i suprime milria atunci cind ea este intemei"a-iil-". mai ales cei care sufereau deja de inimd. Pacienlilor li se cere si reducd gindurile ci- ginduri per9i ostile pe mtrsurdce le observd.. gi ale unei miaii cronicel6. ilt^1. dacd sint sau nu pe placul colegilor 9i al profesorilor. imi este permanent greafa. cei care fuseserh furiogi au riscat ae aoux-o. empatia fiind un adevlrat balsam ''Sau Williams: .":*"tst _inctugi rvreqtcare btantord...i"rii.Dacdaceste .acea senzalie riepldcutX cauzatd de tensiunile vieShesul . mai multd incredere.intr-unprogru* ain cadrulU"i".""rr.. Anxietatea . se manifeste o transformd intr_o reacfie potrivitr in situafiile nepldcute. el folosea elementele de bazd ale inteligenlei ionale. DacI aveau 9i colesterolul ridicat.ltt. conceput Inteligenla emolionalli aplicatd dovedit mai agresivi gi mai ostili au riscat mult mai mult un al doilea infarctll."uuir. Am observat ci atunci cfurd mi irgrijorez sau silt stresatd.i" mie cinci sute de birbali 9i de femei care au suferit de crize " de inimd 9i ctrrora li s-a cerut sd descrie starea lor emolionald d. fori"ti e".rt*i"I "..tuai. unde s-a ficut *.Ei sint incurajali sd inlocuiasci girdurile cinice cu rezonabile.r". Aceasttrirvd' miniei a avut ca urrnare faptul ci riscul unui al stipinirii a la infarct a sctrzut cu Moh fali de cazul celor care nu au insd-gi schimbe firea ostildl7. capacitatea de a o regla in momentul in care se degi empatia."rtg exprimatd sau nu.este probabil emofia cu cea mai mare importanld ca gtiinlifici a legdturii dintre declangarea unei boli 9i vindecarea ti.. . riscul cei maimare era prezent cam doul ore dupd c! se instala miniala.Antidotul pentru ostilitatear agacum spunea Atunci E suficientdo motivareputernictr.fie neapdrat o condamnare la moarte: ostilitatea este un obi_ cei care se poate schimba.i mai mult sr facd un stop cardiac.

mai. ar fi rdcerile... siv probtemeate hioocam"p"ht Lu*ori"..e*!il. el r6mine latent in corp.J.bilitate crescutd "ur.il* sistemulnervos poate cddeavictimd unet <uzuri>> ". a lucrat S:_T*specialigti cu savanfi in cercetarearScelilor in cadrul laboratorurui ..Doar 27ohdintre subiectii Pu- liste cu nemulgumiriap5rutein timpul certurilor conjugale.. ".atit a celui de pe buza superioard.Femeia problemegastrointestinah ".::ffi:rinse ." au ficut o leed_ turd gtiinlificdintre stres.d. cit gi a celui care genereaz6 leziuni genitale.:ilT." itoii]". Cohen a constatat cd odatd cu stresul cregte9i de a contracta o rdcealtr.p I9i progresarea "puriHii pidl a diabetului ae ra_ tipil. chiar mortale pentru femei sfurtanxietatea 9i frica.ilila h. accelerarea aiut"lrifiiaTr. renun!5 la siujbl sau eviti sX mai iasi din casi25. De asemenea.r[i'""-.rragie ..uiistd dovezi .. Crir"f" cazul unui pericol cu caretn. frica poate lua forma unor fobii paralizante: dupd primul infarct..I" ui1"if"tt* ff#"_M"lon.. Sintem ". Activitatea virusului ce declangeazd lrerpesul poate fi detectatd la nivelul anticorpilor din singe.. alte studii au relevat efecte adverse gi in cadrul sistemului cardiovascular. apdrind inclu_ ilr*"*".i][*.. de la yale observa i:1"]:iyj*.. Acelagi tipar stres-boald infecfioasi se p5streazh' giin cazul virusului care duce la aparilia herpesului .o dovadd clarl cd stresul rtesistemul imunitaf3.olffi .i".""p.:"r."'ib.cele produse .il.anxietat" 9i inceput cu oamenisrndtogi ".: deor..tior... dar de obiceisistemui "*p"9ip".ajoritatea rezurtatelor esteneclar dacdintreaga'il.stresulaprrind in sifuafii prin carene amintim si nu neapdrit care trebuiesr trecemsau ae in buie sd ne confruntd*.. fiind expugi in momentele de ingrijorare sau de suptrrare.iaes of rnternat Medici ne.." fu..." robustefea siste_ mului imunitar a fost asaltate h . reactivarea virusului herpesului a fost descoperitd gi la studenlii la medicind in perioada examenelor de sfirgit de an sau la femeile de curind divorlate.r..21 Dovezi coplegitoare asupraimpactului medical al suferinfei au apdrut din studierea boriior. din studierea cuplurilor c6sitorite care au fd- din Anglia. Intr-un studiu ficut la Universitatea de Medicind Stanford ce a numirat Peste o mie de bdrbali 9i de femei care suferiseri deja un infarct. formareade atenoamecare duc Ia ateroscrerozd gi formareade cheaguri d". s_aconstatatcA stresulgi anxietatea r-au sldbit. ln generat. declangind colitele 9iloil....f"JUs".rl fafl1 de infecfi'e virare. pacienlii nu mai conduc magina..r.. cetmai adesea nu mai arenici un rezultat. gi creierulpoa_ "r." M. imunitar gi La unul dintre cele. . #il... rimunologice au o semnificatie clinici a"rrui"e mare =iai"i sd deschi_ dd caleaspre imboln5"ir"r. Folosind aceasti unitate de misuri. acele femei care l-au flcut 9i pe al doilea erau profund marcatede cumplite temeri gi de anxietate..rtaurgastrointestinal. studiind curn se comporttr in via!5 cei care foarte stresafi.Perioada corespunde aceleia de incubafie in cazul virugilor ce provoacl rdceala . d"nt*gu....t#".Efectele perfide ale stresului mintal 9i ale anxietdlii . cei foarte !i au rdcit in proporlie de 47% . ln vreme ce ostilitatea cronicl 9i crizele repetate de minie par si insemne un risc mai mare de imbolnivire a inimii la btrrbali."rcd ingrijorareducel.serioase studii gtiinfificg Sheldon psiholo.5rii sistemului imunologic intr_o asemenea misurd incit poate grdbi formarea de metastaze ir. emoliile cele mai periculoase.ceea ce sugereazd faptul cX solii. produc infarct miocardic.ur..i.. . spectru de efecte:compromiter"u'furr. ...J.d... exnaus.U"ura Intr-un articot din 1993 i. ori la un persoanele aflate intr-o continutr tensiune.. avird irjngrijire inembru al familiei care suferd de boala Alzheimers..g.psihologur rarg u. lir"o. Anxietatea sporittr nu duce doar la scddereareacliei sistemului imunitar. In multe cazuri. .. gripa gi herpesurile.. frJUlemele -exa""." i"gr*rii dinke stressi B*."a crizetor de astm2o.r. (tn vreme ce acestaeste un rezultat fic ce confirmd ceea ce toati lumea a observat sau a binuit el este considerat a fi o descoperire fundamentalh ce td rigorile gtiinfifice.i.."ro"* te fi afectatpe termen I""g.tiva-a*p. t".i o cregtere Minte si medicind 215 stresaliau rdcit dupi ce au fost expugivirusului...il..#. spuneMcEw"r..r" ". despreo cercetare ^pi..r .lilitate.. ca urtnare a unei experienl" skesante.r.. .r*urrJniunor nosil" irril"i ii infringe _ dohr cdin cazulsrresuluiemofional u""". stresul arl"" tu .m asemenea mi_ crobi.i "" i urmaid a...fi#. aplrind ocazional.) mod similal.274 Inteligenla emolionald aplicatd il:. Dupi ce oamenii au fost expugi acestui virus. Studiile_au til. au dovedit cd:la trei saupatru zile dupd mai multe supXrtrri it sau au ficut o infeclie a sistemului respirptor. ..Lp"iJtle anxietatedovedesc un nivel marede stres. "".""te.."." tipic penrru fetuI i n carganxietatea gi stresul medicale.. au devenit mult mai vulnerabili2a.

murit in mai mare numar de boli de inime32. fapt poate duce la crize de inimd sau la atacuri cerebrile.declirat "urr. ei ' pot sd amine sau chiar str scape de simptomele respectiveze.inclusiv pierderea poftei de mincaie 9i letargia. in dietd.sub o puternicd presiune a pretenliilor fatl de'ei. oare nu cumva GOntadin punct de vedere medical gi faptul cd el nu trata starea de permanenti tristele a pacientei? Cind o boalS ajunge sI fie ffl atit de virulentd. in cazul celor 3% care erau cel mai grav deprimali. intr-o oarecaremlsurd. cum ar fi cea a unei mame care-gi cregte singurd copilul.ri rectal gi y" g*p comparativ. artritele. Reacfiadoctoruruiera de fiecarJaata aceeasio poiteasi iasdimediat din cabinet.e fria"pii sarcini.C"* velul de stres este atit de mare. 12 din cei L3 care au suferit depresii au murit in primul an dupd transplant..incit ori de cite ori mergea la oncologizbrc_ neain lacrimi. Stephen Manuck.r"t qe. apar ia nivel anatomic. numitd adenozin triflsfat. de exemplu. Acest ".a rro_ luntarii au fost supugi unui stres intens. a trecut 30 de voluntaii printrlo serie de stdri anxioase. 9i De exemplu.". Cancerulde sin intrasein meta_ stazd. dac! pacienfii . fiind nevoi_ tE sd se oclpe de el gi str aibd o slujbe.celulelemaligne reapdruseri gi se extinseserd la cifiva ani du_ pd o operaliecarefusese socotiti o reugitd. pentru a menfbna doa.ca in cazul pacientei car.in cazul pacien.la faptul J. sint confundate cu ugurinld cu semnele altor boli.21.t. p. cei cdrora li s-a diagnosticat o depresie majord e probabil si moari in urmdtorii doi ani..astfel. De exemplu. cei care au.. ceea ce-i exPune unui risc crescut' studiu $i'bolile de iniml sint accentuate de depresie. mai ales de citre doctorii care nu au destul5 experienld in diagnosticarea psihiatricd.rrl vaselor de singe. o mullime de studii au sugerat cX depresia joactr untol important in alte boli.phngea deoarece cancerul de sir intrase in metaitaz1.ri"r. nivelul de adenozin trl_ tosfat a crescut brusc. ca gi rihnul cardiac tensiunea. Era de^ingeles ca ffeceaprintr_o staredepresivd . declangamodificdri la nivel. toate simptomele sint agra_ v3te d9 st1es. tr care a ap5rut o substan_ !d secretati de celulele lui. psihoiogta'Universitatea din pittsburgh. monitorizind starea singelui acesiora.:ei trebuie . Lisind de'o parte cance. de exemplu. dovada medicalX clarX ctr melancolia poate afecta evolulia cancerului este incd indoielnicdze. Egecul in diagnosticare 9i netratarea depresiei cregteriscul de decesin cazul bolilor grave._i s-apus diagnosticul. in cazul a 100 de pacienli cirora li s-a fXcut un transplant d-emtrduv5 osoasd.6 Inteligenla emolionalll aplicatd Minte .Doctorulnu_i mai putea vorbi despreun tratament-iar chimioierapiai_ar fi putut of&i cel rhult inci vreo citevalyii gu viafd. Drumul care face legitura intre emolie 9i starea medicald nu este unul biologic. In afari de rlceala jignitoare a oncologului.ul. ci unul atitudinal. este pulin probabil ce vreo emofie de vreun ar mai putea anea un ifect cbnsiderabil asupra evoluliei bolii' In Vreme ie depresia femeii categoric ctr ii inrdutdfea aceste ultime luni de viali. Costurile medicale ale depresiei D. mai ales in inr5utdlirea lor' Aceasti influenfe este atit de covir9itoare.. o iarte dintre ele.ilor cu boli cronice de rinichi care fac dializ6. cei care au dat dovadd de o permanentd disperare 9i o lipsl cronicd de speranlI au. Ai E de inleles cd riscurile de imbobrivirepar mai mari pentru cei ale cdror slujbe sint mai .i medicind 217 de o mare tensiune la serviciu sau de o viafd foarte dificili.iovas_ citeva tipuri de diabet. studiu asupra a cinci sute gaizeci noud de pacienli 9i . incit pacienlilor cu boli grave care stnt deprimali este necesar sX le fie tratati 9i depresia' Uni dintre comPlicaliile care survin in tratarea depresiei la cei deja bolnavi este faptul ci simptomele acesteia.oUfu*"i" gur_ :"tr".gi de problemele emofionale.in vreme ce 34 dinte ceilalti 87 incd mai trdiatr 9i dupa doi ani30.stresante.". tehnicile de relaxare "i_ cor. riscul de a muri de inimd era de patru ori mai mare decit la cei care nu erau deprimafi' .r nu au nrci un control asupra felului in care vor fi indeplini_ te acele sarcini (acest lucru duie. chiar mai important decit oricare alt simptom medical3r. Atunci iir.. astmuf. Pacienlii d9p1mali se pling mult mai tire de regimul medical .t ufu_ lanseazX?n mod direct declangareastresului se folosesc "e fur trata_ mentele chimice pentru a reduce simptomele ftrtr-un mare nu_ mdr de boli cronice.lntr-un urfost au mijlocie-ce virsti gi de femei debdrbali 2832 pe ficut mirili de-a lungul a doisprezece ani. sd se destindl gi str-gi stdpineascdsentimentele nelinijUtoare.trigfurd. pen"tru ci depresia trece neobservatX 9i netratati . depresia este un puternic factor de determinare a momentului morlii. "e iil.inl1-od-ala. Incapacitatea de a diagnoitica depresia poate si devini o problemi suplimentar5.[ia mulli goferi de autobuz care suferi de hipertensil. i:i. printre acestease numdri bolile card. trointestinale 9i durerile cronice.i. ci in cei zece anl antenorr au avut srujbe foarte stresante erau de cinci ori mai expugi cancerului decit cei care nu cunogteau stresul2z.

.dar care. de ri-scul treste multe ori toxici. sint de_adreptut 9i T".fr#LEEMoTrrLoR Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale ad_ verse produse de minie.exempf"..li" unor femei mai in virstd cu fracturtr a" "fu. 9a constatat cd depresia esteceaaur".ior se numarr efectelesale asupraritmului cardiac.rr. .carecregte riscul unei aritmii fatale.depresia induceun risc de imbobrivire foarte cres_ -_ . mecanisme care a_r putg-a de depresiasporegte intr_oasemenea 9e mtr_ -explica surd posibilitateaunui infarct urte.nnfi.. dintre ele au mai reutlt yreodatesr. .iga.9xlernagi pacienfii deprimali au prezentatun risc mult mai mare de a muri in urmdtoarelegasl luni. pioduse de accidentele la coloani.fereau "ft"*. de.piiul din Montreal care au dupE ce fuseserd ti"t"fif" urma unui infarct. d"p.ilr..a sufereau de boli multiple.iar paralizia se instaleazi pen.C"[ . dar care s-au simlit mai pude grditoare in cazul 1in piini de speranle..ir. emoliile pozitive pot fi tonice. .: mite care odatd cu celelalteingrijiri *"Ei. blocajul arterial. etr.ri y1u t11gidisfunclii a v..i.2L8 Inteligenla emolionaldaplicatd Minte Fi medicind 2t9 p:r cd.iii. i.. "i ln mod similar.l" cut pentru cei careau supraviefuitunui irf".uru au primit 9i un p:ihptriS qentru depresiilor u" u*irulroie de mai puti_ lJ"":?r nd terapiefizicd de recuperare pentru u *"rg" .. evaluatepsihiatric la interriare.irrior" a sctrzutde la 79la 5'1. 9i avantajele .mai i" ptit"u. avind in vedere il tragedia ie petrece de obicei la persoane cam de douizeci de ani gi este urmarea unui accident.i.lt.il. dar fdcindu-se studii p" ttt' mare numdr de *". optlti'ti9ti gi-au revenit mai repede 9i ay a1lt mai puline pacienlii decit aceea ci.1" turi similare.t. diu."t r.r. curn ar fi.nusufeieauau a"piesiu treime 9i doar o".il.. inclusiv problemele medicale' Lrtr-un studiu efectuat asupra unor persoane paralizate ir urma unor accidente la coloand. dintre 25 cei mai a optimigti.entrigululuisting -oard sau a altor proUf"*" inimii de dinainteainfarchrlui. f:. pentru cei cu deprerii go"u dezile pe an la 9iJ"-ia-eZ 18pentru cei tratali de depresiiugoarlsa-- 9i niod sigur ea aduci prejudicii capacitdliide insdndtogire care firavi mai pacienlii la ales 9i mai deces.tf#..ii t*ai.tu".aiuiecit pacienli serios ce'ar.rJur.ule in timpul opeialiei 9i dupl pesimigti3s. f"*"if" G. atunci cind au fost studiali _ pacienlii a ctrror stare atit de gravd.r.. Dacd aceistd formd de nemulpmire emolionald cronicd este predispune la o intreagd gamd de boli' Chiar dacX depresia puteaia nu-i faci pe oammi mai vuln-erabili la ilftniv-trlt ...tisd sufere de o boall similard _ de de inimd din ca"""*irt".gi avantaje ce corespund optimismului' De exemplu' priin fost evaluali au infarct de bdrLali care suferiserd deja un vinla gradului de optimism sau pesimism' La opt ani dupd accident]dintre 25 cei mai pesimi9ti.roru i"iJ. ln stdri grave. Speranla este extrem putuliriilo. inclusiv daunele aduse inimii ir urma primului stualt Intr-un tensiunea' sau colesterolul farct. Atit mi:ria cit 9i anxieiat".pu.21 muriseri. fos!. Cei care au multe speranld este firesc sd depdgeascf. . Asta nu inseamnd pot schimbasingurecursul fericirea ori risul cd vinalca sau pozitive pare destul de emoliile oferd ce Ceea grave. efectuatasupraunor paiiengi di"t _.. tru iot restul viefii.incitsenumdrau pririr" primii 91a 10%care necesitau serviciimedicale_ adesea puit o.*tuT coplegitoare. mai ugor marile incerclri. Felul in care reacfioneazi din punct de vede- AUANTATELB*r!. Preful pesimismului optimismului Ca 9i in cazul depresiei. paciettgi care au fdcut o operalie de by-pass 9i care erau mai cor. ' Ca rudd apropiati a optimismului. speranla are puteri vindecdtoare. t" pot desprinde ittteva efecte din masa de variabile care afecteazXcursul bolii.rri"tr"p"riu'ele "f."*pfi"i refacerea du_ pd o fracturd de col de femur.i cind sint cronice. existd un cost medical al pesimismu122 lui .i de depresie au stat internatein mediecu opt zile mai *i d". Perspectiva lor mintald s-a dovedit mefactor alt orice fi un mai bun indiciu de supraviefuire decit indical de risc. Cam unu din opt deprimali era de cinci ori. de mai puline ori in urmltoar"fE t luni dupd pri_ ::Tt"Tut" ma externare. doar 6 muriseid."i u"""ioipu_ cienfi le-a fost tratatdprobrlma aEpr"riui. "ina de zile dintrmdrur tr-un an in care erau iircapabifi ae ireo uc. toli ei percEptibit.proti"rn" lardiace 9i diabet_ unul din gase sufereade aepresiiira"u. cei care iu avut mai multd speran!5 au fost in stare si oblind o mobilitate fizicd mai mare comParativ cu ceilalli pacienli cu accidente similare..'lnt _" ..pinl la un in nici un cazci emolia pozitirmit punct.

54o/o au supravie- Feze. Aceasti constacgte tot mai ameninfhtoaie. Sau poate ce pesimigtii s.t la fel de im. fste treizeci si sap_ 220 Minte si medicind 227 nici grupurile de ajutorarecryn ar fi Alcoolicii Anonimi.gi erau ndsculi i:r 1933au avut ocaziasI facd un consult meJical gratuit. a dmiliei sau a prietenilor. r care aveau dou6 sau mai multe Persoanein jurul lor. prezentindastfelun pericol gi mai marepentru sXndtate38.legtrturileapropiate au un efectvindectrtor . deci se u bizui pe un spriiin emofional.Jil"r. persoanele mai in virstd care au ftrcut infarct.#I- re a legSturilor strinse o aduce un studiu ficut in $uedia 9i Publicat il lgg34r. Ac-ea1td diferenld dintre btr'rbagi 9i femei tn griyinta impactului izolirii sepoate'datorafaptului ctr femeile sd aibdrelafii emotionalLmai apropiate..mii de persoane au ardtat ctrizolarea il.eneglijeazd pe ei ingigi _ unele studii au constatat ci pesimigtii fumeaztr 9i beau.ceeace sPoreqteriscul de irnbolndvire. ai cu cine intre.IntuIigenla emolionald aplicatd re emolional persoana paralizatd.t . gapteani mai tirziu. cilesterolul crescut. au de doul ori mai multe sd suprivie..ei ori mai mare decit al celor careaustrinse legdturi sociale. avind in vedere izolarea cresctrgeneratd de uitatul la teleVizor 9i de-pierderea obiceiurilor 6le.orcare au sPus cd duc o viald calmd gi linigtit5. se poate intimpta ca intr_o bunl zi fizio_ loqf speranfei si fie prin. rzolarea estemai greapentru bdrbali decitpentru femei.. Faptul de a avea trei sau mai multe dintre aceste probleme in anul de dinaintea consultului a devenit un factor prevestitor mai puternic Pentru moartea 191in urmdtorii gapte ani decit indicatorii medicali. _-. Nu_ mSrulbdrbagilor izoligi caiemor esteal. de faptul cI nu se mai merge la cluburi. 752 dtnue birbafii la icest consult au fost din nou contactafi. Izolarea ir-sine. cd singuritatqa nu este acelagilucru cu izolarea.Dintre venisertr Care pcegtia.. de lfost supuseunui transplant parpartea din emolional sprijin pu[ernic de un ..it pur. r._ tii gi in general sint mai neatenfi i" pri"i"g" obiceiurilor il .consecinge asupra sdndtifii. oUL_ teiq. O teoric presupune cd pesimismul duce-la depresie.P. a""i saude t. faptul ci erau implicali fir weun Proces sau ca heceau printr-un diivor!. poate ci dovada cea. . de deces3z..6 ori.t. doudzeci de ani gi in care au fost ir"pli".adduga gi ticerea ...tfne-oleglturd strinsi * dubieazi riscurile de imbolnlvir. care ajunge str inter_ tereze..rl :lr"j"::l qe qecesctoarde 11tca1ei.astfel. Ttrlburirile emolionale se datorau unor probleme cu ut fi cele financiare grave.tiinale strtrse r" iRa pe lista de factori protectori.mai mul.5ori mai"marea".va avea urmari asupia mlsu_ rii in care ea va face eforhrri ce i_ar putea aduce o mai bund funcfionare fizicl gi socialtr36. ..4l murisertr intre timP.tdt-.cu rezistenfa sistemului imunitar la tumori'gi iifecfli _ o speculafie nedemonstrati deocamdate. Printre birbalii care au declarat inilial cd trdiesc intr-un stres pmolional puternic s-a inregistrat o rattr a mortalitdlii de trei ori mai mare decitin rindul cel. Cu pulin ajutor din partea prietenilon valoarea medicali a ielafiilor interumane Pe lista riscurilor emolionale-periculoase penhu slnltate pu_ tem.pti.riscul estede L..#vtrrat sdntrtoase. Siuaiite facute ae_al""g"l. ca ai comunittrfii. Existd mai multe explicalii ale faptului cd o perspectivl opti_ mistd sau pesimistd are. Putereaizoltrrii constituie un factor de risc al mortalitdlii . citevale_ \1tine gdturi socialesint suficientepentru o fe*!i" comparativcu un numdr mic de prieteni pentru un bdrbat.este "". precum tehsiune crescutS. fac^mai pugin sport d""it. spre deosebirede doar dintie cei carenu au avut decit foarte pulin sprijin din exln mod similar.cel pulin agase care rtJconstatJdintr-un studiu ficut pe o sutd de Persoane ca' pacienlii Dintre mdduvtr3e..la GOttubotg.urr r. nesiguranla locului de muncd gau concedierile."pr.portantd peitru rata mortalitilii ca gi fumatul.tiigliceride crescute sau nivelul colesterolului crescut. cd in societtrlile moderne nu se mai fac vizite 9i nu mai au aceeaqiimPor- totugi mullumili gi sdndtogi'Mai curiredconteazdsentisubiectiv de izolare de lume 9i faptul cd nu au cui sd se vreme c€ izolareasocialr'de 2 ori.aubeneficiat transplantului mai bine de doi ani. in tul ci nu ai cui sd-i impdrtlgegti emofiile.ea ins5gi un ai" punct de veJe_ i"t* re biologic in lupta trupului impotriva.mai grditoarea puterii de vindecade vialX..":1ry muru oamenrcaretrdiescsinguri sau seintilnesc cu pulini prie_ tlnsa it t -udevia qe r"-utur rpor"gt" iir".are nu au nici un sPrijinao' i Ou.Tolibdrbalii caretrdiau intr-un oragdin Suedia.. tensiunea arteriald mare. pentru fe*J le izolate..Ei biire. conchide din 19g7 din re_ vista Science.uiasci mai bine de un an dupd infarct decit cei f.iar legr'turile emo. celecu o viald sociali bogati.

.il.i *ur" merif sepa_ re cd a spune tot ce ai pe suflet a1uta. Un studiu fe""i ul"pra unor colegi de cdmin de la o facultate a ardtat cXmisura in careacegtia se urtrscintre ei determindriscur de a raci sau Ju-u facegripe precum si Ia doctor. r. in vreme ce cele carenu au mers intruniri au murit in rnediein urmdtoarelenoulsprezela aceste speranlei de via!5 in cazul acestorp. mi-a spus: .s-1 gegindurimai sinitoasd" calede a aerisipulin atmosfera r.ii. sint oameni .printre cei careau spuscd au o via.."il"irt. in fala celor carele infelegeau._o"n i gistratnici o rerarie denici.t r.".piieteni apropiali _ nu .tuntd relalie din via!tr..yotrnCacioppo.g... mai importantdin via!tr.cregterea fiind mai presusde medicalie sau de alte tratamentede orice fel.. par a fi cheiarezolvlrii situafiilor au st es.experienlaceamai traumatiintreagaexisten!!. in urmtrtoare- ."". .#i.ir.nufrfil" d au gi ele costul lor.Yl:*><11"u p:lsgane care puteau str le"u ofere *heri"r" .. spn tn sau o sugestie i_aapdratde impactul mortal. constattrrile constattrrile lui cird se deschideaun subiect delica! apoi.. singura diferenfi a fost ctrunele au participat la acesteintilniri de grup. au un im_ pact negativ asupra sistemului imunitar€... iur" a ardtat in urma unui gir de experimte.ti_ne. la fuiceput.lntotdeauna un guvoi de vorbe "ii"". despre .i*pld.. mirie .i strvorbeasci desprelucruriie careii framinu jG].. iu. a fost la rindul lui uluit de aclstidescoperiri."rr. adunat prea mul-te. durerile 9i sup{are3'. Certurile in cdsnicie.acie1t9 ce luni . in urma acesteiexperienfe. O "" cI a sfatului lui Robin vine-din_partea pennebacker.. te vezi . Robin ii sfdtuiegte pe cei carei se aldturd:.ii". importanld cruciali"ur" pentru ..te 1*. P!.cea care macini. devine chiar U"". Calitatea relafiilor precum gi numi. "pli"".ci dacdii facemp6'oam"r. ln urmdtoarelegaset.oate aveaun efect medicalbenefic4.lara'aie .i ai )igi deci totur devine de o. Dupi tratamentul ini'fial.."Aceastdinfelepciun-e pop.rul acestora -interumane.ai cament ug""i cind aplr probleme cu inima. Ceeace oamenii.. scadenumdrul zilelor de concediumedi_ nivelul funcliei imunitare. a"rpr" grijii" pruru.iiosi " traumeleviefii. Poate cd una dintre cele mai rtrsuntrtoaredemonstralii ale impactului clinic al sprijinului emolional-a fost irregistrat in grupuriie de femei cu cancerla sir in fazi de metastazdavansaie ai U UniversitateaMedicald Stanford.Spune. {{esga." de exemplu.studiu asupraco_ legilor de cameri..'_ psiholog la Southem Methoaist dniverriry. Femeilecare au merb la acesteirntruniri au triit treizeci gi gaptede luni. cei care gi-au notat lucruri care inregistteazd clat care ii frf..lgo.. str diJcute cu ele despre cancer9i despremoartea sL incumetau iminenttr.cu atitea conteazl mai multpentru sta_ rea de sintrtate.careg9pot bizui 9 solie. il.roi. cancerul acestorfemei a revenit gi s-a extins in intreg corpul..€ Forfa vindectrtoare a sprijinului emolional ln Minunatete aoenturialelui RobinHood. i"iiu*u..scri.maimult decit Toatefemeile au primit acelaqitratament standard.pout" fi "ffit dou..fl: ne vizite la policlinici.. psihologla ryz1te Universitateade Stat Ohio. Efectul imediat al acesteiconfesiuni este "iuimitor: sporegte funclia imunitarl.ur. unJ" ... careu fe. e ca gi cirm am da drumul unui bara.l. j:t."Eil. in medie.u gi cine sd vorbeascd.. . carea condus acesfstudiu. p"r. ".ti intimd sigurll. zile. Era doar o chestiunede timp din punct de vedereclinic pinl ce boala le va ucide' Dr' David'Spiegel.ri" .u. era exprimat un mare grad de tristeanxietate.gierau unde s-au putut desctrrca dispuse sX le ascultetemerile. cam cinci zile.diU utirre o"r*t inimtr furhistatd. oamenilor sd scrie v*Te de cincisprez""" ."Uit d" . e dt . .Metoda lui este.rour. careadesea a insemnat gi o operalie.minti au gi avut cele mai mari Progrese pentni care alte studii aratd cI pacienlilor care fac psihoterapie . Acest proces desizui ci seamdnd cu ceea ce se intimpl5 i cind oamenii igi exploreazd nelinigtile prin psihoterapie' motiv un motiv sugereaztr un lui Pennebacker sugereaztr devdr.t _"1.. doudzeci de mi_ nute pe zi. se inchega o povestire care descoperea un fel de sens in sau in chinul respectiv..rril" deschis... ca de altfel gi lumea medicali: femeilecu o formtr de canier avansatla sin caremergeausdptiminal la irprobleme au trtrit dedoudori truniri cu alte persoanecu aceleagi boalape cont propriua6' au tnfruntat cele care ..un'fet iltre rt 9i rata mortaritdlii' Faptul ctraveaucui sd se udt"r"r""rrli*u._po.1 9l atemo_ mentului.. u"urtu utu singurul loc unde femeile puteau vorbi deschis depentru cd celelaltePersoanedin viala lor nu spre iceste "ttio.222 Inteligenla emolionalllapticatd Minte gi medicind 223 $i totugi.i._u..in funclie de sentimentele care apdreau ba chiar se irnbundtdlegte 9i funcfionarea'enzimelor din fiMai mult.e hnse operafii sau tratamente medicale adeseale este mai bimedicaldecit celor care fac doar simple traie diipuict de aedere tamente medicaleas.

laelerXspunsuripe calculatouprin igultarealiteraturii medicalein privinla lucrurilor careii suastfel incit pacienfii pot deveni un fel de parteneri egali ai O alttr abor:ilor in a lua hoteriri in cunogtinld de can. rotafie. Rezultahrl:^patrainte cienlii iii revin in medie crrdoui sau trei zile mai dewemes0' camereunde divergi membri ai I rpitale au inceput si proiecteze gdtindu-le9i avind griid de pacienfii. am trecutpe lingi nefrolog. Jimmie Holland. ldrgeassd-9i ar Putea pxistdmultefeluriprin caremedicina incluzind realittrriziuneadespreceel ce inseamndsXntrtate..rrinu *"a.r. cu rtrmine poaiX se fimiliei ei ca acas{.11"..La sffrgit.in schimb.:" intors sd_mi spu_ ntr ce a vdzut. A ir.tocmai plecam de35ol_o impreuntr cu prietenul meu. Cind.r:1p""" un studiu ftrcutasupraunor pacienfi careagteaitl si il. "_uN. .tit a" u""url te aylizj. temeri gi exageriri. rotafie.spus el. inctr de cind aqteaptd iasdde acoloiu rXspunsurila eleae' 9i ...estefoarte des intilnitl in Lumea a Treiasl. Mai intii. trnele servicii oferi prezent oricui apeleaz1.Un model exemplar sau exacerbeazd deilangeaze estefon Kabat-Zinn9i clinica sa de reducerea stresuluidin caunde exist1un drul Universitdtii Medicale din Massachusetts.eviaftr..Nu e nimic anormal-.fi"care datd. grdbit sdmgargdIa urmitorul pacierit. Incapacitatea meade a pune vreo intrebarein privinfa lucru_ _se repetdde mii de ori zilnic in rpiiuiu ::t:i::.MED I c ALE in ziua fn caream^fdcut un consultmedical de rutind gi s_au descoperiturme de singe in. Aceste constaldri vizeazd felul in care multe dintre ne- totul... r...'a ficut_o pri*"i"f meu: . esenfiale in privinfa hotdririlor Pe care !re: str le ia referitor la ingrijirile medicale. clic. pr"r"rrtut in fugi gi a dispdrut penrru u uiutAu. Nu m-am dus singur str_mifac aceasti analizl:a venit cu mine un prieten apropiig gi el tot medic. A durat cam o orHgi jumdtate.:i.'intrebirile a [tt. i. pentru a-i aiuta str-gipotoleasc[ temerile 9i str sttrpineisctrstarea de disconfort .ixcind zgomit d. Dar unele ."di%.Orice p-acien"i cu cancer trebui sh p_articipe la acest-tipde intruniri..to*f m_atrimis str facanalizegi pentru aceasta mi s_aficut o injecliecu o substan_ fd de contrastradioactivl.de exemplu. psihiatrul 9ef oncolog la spjtil{ de stilul actual f emolionaleale pacienfllor nu sint satisfdcute rdspuns gdsesc nu-9i care medicinei.dactracesta ar fi rosr un nou medicamentcaresd sporeascd speranlad. Unele spitale au deja un sistem de informare a pacienlilor intea operafiei.548' rc ar fi programele care fir citeva minute ii invald pe pacienli punf intre6ari eficiente doctorilor.eperecit mi s-a fdcut radiografia9i aparatul s_arotit de "t"t citeva or1pu"t*-" prind.cui" tocmaiera in vizittr 9i s-aoferit sdma insogeasci la spital. emofonaleite botil. SX fii pacient intr-un spital poate fi uneori o mare singur6tate gi o experienld care prisupune multtr neajutorare.rtrspunzindu-le la intrebUri mult inainte de operalie gi spunindu-le cu citeva zile mai "n prin cevor trecein perioadade refacere.eimagineadin maimulte unghiuri.'lntr-adevdr. n-am avut prezenlade spirit s5-i pun o intrebareca_ re md frdmintasetoatj dimineala. Momentele in care pacienlii au de irfruntat o operalie sau Flize numeroase gi dureroase'sirt pline de anxietate . lnffe la ctoctorarati c5 fiecareare ir medie trei sau mai multe intrebdri de pus medicului.Doctore". . AP O RruL INTE LI G ENTEIEM O7'ION ALE LA N GRII IRI LE. E foartenerdbddtor sd afle dacdsevid cevaunne de cancerla radiografie.a.fiit.un specialist in boli de rinichi a intrat repedein incdpere. pacienlii ar puteaprimi infor.Precum9i emoliile care nepldcerile simptomele.lr]it-"t. y_u* intins pe o *ria sub un upui"t si mi s-au frcut mai mirite .Fiind incl destul a" u*".u.Y1_'-". Totodati..U.o etaptrcare. astfel irncit str aibi "T"Fq in fala cabinehrlui."t" irztr incertitudini.i. mai complete.'tde tratareir 9: cancerului "ent* ar din New y_ork: .uaiografii ale felu_ f: cum :*"gl{Tre rut a reacfionat substanla de contrasttr rinichl gi vezicauri_ nartr. companiilefarmaceutice s-arfi bdtui pe el care'sd_l proa""a *ai intii.9i reo ocazie de a aborda dimensiunea emolionald a situa- ilt tr"beti in gind. . ao..224 Inteligenfa emolionald aplicatd Minte si medicind 225 dg_urgentisi"... invXlindu-i ie pacienti diverse tehnici de relaxare. Dar cidd pu"iurrfil pleacddin cabi- Sau aga cum spunea dr. a-fost replica scurtd a nefrologuiui. ii determini sd urmeze regimuri medicale Pe care nu le inleleg in- pu au gdsit rdspuns decit la o intrebaie 9i jumdtate in me. Tehnicilede relaxarepot str-iajutepe pacienli sd depdgeasc5 ceinsolescunele simptome.culmea.Satelprietenului meu a murit de cancerla vezicaurinarl.

. Dean Ornishs3.rexagerare"." *4tlt ""P9ilT1-T::i:"'?:1 irnalt fi.dEresia.m gi.nevoilor utiiitalii i".rrrrii o oferi daci Pe de altd parte.^r" tn+ naitor psineuoile dacd '.tj.226 Inteligenla emofionald aplicatd Minte gi medicind 227 curs de zece septAmini de tehnici mintale si yoga pentru I..iJ.hi.""" 'l li seimpdrt6?:ff1T:Ti:'"'.rt ci doctorul oferd.it"" fiPgT::i:?. patl oarbd pentru medicinI' emolional"' precum ne'voilor emolionale' ingrijirii ingrijirii. {. In final.e sine 9i arta empatiei gi a ascultatuluis."t h. ornisir mi-n spus cd tehnicile de relaxare sint plrtea cea mai importantl n programului. care presupune gi un regim firi grtrsimi.il. "ottsolate este eirolionald eiea 9"::1T. O tatedeafaceastagi carearaveaun ef ect lar gasupr asd- "' # I#il.* *-t::t: a emoliei pacienlilor lor' conHci in privinla importanlei ctinice cao saucaanecdotici' neinsemnattr lia'"trtiJl""itti dovada'ca o modalitate de aueste 9i mai grav ca . spitalele au realizat gi casete cu diverse instrucfiuni din cadrul cursului gi care sint disponibile pentru televizoarele pacien{ilo1-.unui pa- ii *fl"t".il. contrariul fiziologic al declanglrii stresului..i. anxietatea.radacdvor aveaun declin . conteazl valoarea medicali adiugattr a unui d.li&i iilit"'it"utii similare lq stdputea ei ei-ar medical spriiin odaid'"i . pesimismul pi singurdtatea_ esteoformd de preaenirea tmbolndairilor. trebuie sd se ajungd la luarea in"serios a doud implicalii importante ale descoperirilor gtiinfifice."ttl"r atentdla mai tot fiind schimbare' i'" ..3ilt'il.: care mamele ti*"ti mari-iei ioartesdraci."ta p" Uot"avi si se fraccu virstd' in mai tr-un studiu fdcut asupia unor Persoane .|" L:rvindecemai repede-' talareabolii sauii u."ptu cre- i#"i .r cienfi. ratd mare a t-** ii1.traiul .i. "r"Ia' emoliilor stspinirii invalarea pri" iilruri.{ .T:1 incitelesddeviastfel emogionile' un factor determinant esJe u*"fi" "fX'poiiti.i.. accentul se pune asupra episoadelor emo." i... program i.il.unei relalii axate pe ingrijire..'. Un al treileagruPtinfi ai puteafi mq:es:-?l:.!rlt.afaceri strepacienlilor a 'medicini mai omenoasd: kitarea emolionalX poateinsemna9i o econosati. I#"t"ora ?t:tlT Elil#..ea1 de dr.i' /ju"sqi considerabil ffi.J.t i-ili. prwine sauamini ilsin cire f misura in mai alis ...."ftn"* *"aicali ilr ii""'J" ceva.nume TPid "11Y:t a9a-numitele-!:ry]i. existe9i un avantil in.X.lii: .*ttt'i"tut. p"pl un-an de aplicare u iceJtoi program..i.. '-u" suu ittfit^i"ta r"nr. la virsta d. Aceasta presupune crearea .nsibilitate' o il.. Relaxareagi yoga sint de asemeneamiezul unui program in_ ovator pentru tratarea bolilor de inimd...cegti si-gi ldrgeascdviziunea intr-o asemeneamdiurd incit sd inglobeze-gi impactul emofiiloq..asupra practicii zilniCe care oferl o relaxare profun1Bq"l: dd.. acorle care doctori careseaeaici tttrp gisuflet 9i existi asistente Dar cum ingrijire plinl de iandrele9i se.ii saiispcute l'ii'iJ Y* w:'!y: !Y:{{Y:..octof empatic sau a unei asistente care se afld pe aieeagi lungime de undtr cu pacienfii.'. SPRE O MEDICINA CAREIA SA-I PESE pagi sint doar un inceput.ut.ffi . .. sprijinirea oamenilor pentru a le trata mai bine poategvea un efect medical potenlial U fet de mare ca atunci cind fumdtorii inrditi sint convingi sd se lase de fumat.ade relaxare.#li..ru lerului 9i sistemut..i]i. cei care locuiesc in cartiere cu avrl! 11"*::. . 'a' fdcut piei sPreo fgriiire."r.tt*" i. fiind similare cu fumatul. a9a uru""rilor. mai alei congtienttzarea d. Herbert Benson numegte . tot mai numeroa- al "tiiitatii r"satolil" dintrecentrulemolional fi. un regrm emolional mult mii bun pentru cei aflagi la pat decit obignuitele seriale siropoases2..ninia.e tot mai greu sd gisegti . la pacienfii aleidror boll cardiace au fost destul dggrave ircit sd s! alunge la un by_pasr coronarian s-a schimbat felul de coagulare aiteriila. dupi cum arataprimele dovezi' jj|. care str poatd si asculte gi sd se iacx aicultati.i6rraie ugu . "u "ri" pe cale de_disparitie. l..."irg*t"i .ma' alju :i.a" urul' toreclaml Pentru unei ingrifiri meDegitot mai mulli pacienli tn"Ji"-ta*urea mai ?igotcf.ll:1 :9=i.. dicale mai umane.'Dar pentru ca medicina . a""u.{. mingiiere 9i in ciuda .".'.. 9i pe recunoagtereafaptului cd relafia dintre medic paiient esie in ai sine un factor €xtrem de semnificativ.Avind in ved-erecr datele indicd o toxicitate a acestor emolii atunci cind ele sint cronice.il'e.^t'l!idoctori:?191i...reacfi. Aceste ietigii ar putea fi mult mai solide dacl educalia medicaltr ar presupune gi unelte minime de inteligenld emofionald. o l"pfii.li..i'-dil.. Ajutarea oamenilorastfel tnctt ei sd-1istilpineascd mai bine supd_ rdrile .. care concurd la un mare numtrr de probleme medicale.:l pensionali. Ca 9i in cazul lui Kabat-ZinO se profita de ceea ce dr.semai pot incd facemul- deocamdaP*cticdasiizimedicina... aiung in privin- foT"-l-: emoliile caredecurg-dinaceste lY::-*..

agacum spuneaun pacientintr_oscri_ soaredeschisd ctrtrechirurgul s5u."57 PARTEAA PATRA Oazede oportunitefi .Il {1"_L intr_unedi_ din /oarnll of the MeiticatAiiicAtion.nu inseainnea. metodicd o atmrie legdturii dintre emofie gi sdndtate.Compasiunea.f-lryt.sa devina "ureiuH pJ"t_ .P1"e ardtat mare lucru.*_ lul medicalneglijeazdceea 9e...""ur"iC. Mtrcarar "fi una mai omenoasi. geprF....Ddmonstrafia clartrctr "t fi factorii psihologicicum_1.l. acestlucru se d.. reprezentind costurile mediiale ce nu au mai fost r. descoperirilereferitoarela emolii la nu au 9i strntrtate .i ar hebui . economiile rr kr tale la cei^osut6 9i cevade.55 ".'#.. C""u *"m reprezintdex_ cepJia ar putea-.care comen= l:rial -American ta un raport referitor la faptul ctr depresia sporegtede cinci ori rata mortalitilii duoi ir.r"" socialtr predispun pacienlii cu boli coronariene la dn gi mai mare risc iace ... rn aceasttr ecuafieafunci cind ei vor decide_ experienlele nefe_ ricite ii pot determinape pacienlisdmeargd f" a""t6i.q[iJ"r"rj "" "hti.paci""1i"" fori'a" gi soi d..".* p" cineva-demind. "fl poatg fi ochestiune de 9i etictr medicall.e fie mal muitumitl de lor 9i tratamentulineaicat. O asemenea in*riiire *de ii facepe pu"i""gi .me^ce cei mulfumili vor devenifideli. unde pacimfii adesea au j" atesintre solulii dt nivelul de satisfacgie va intra fdrd indoialrt i31l*"**p:Ifi1"...atoreazd iaptului cd p"rr."". la dispozifieo medicindcdreiasd-i p"r" a"'"fi. p""i""!ii care au focl pentru depr. . ..imloamenii atunci cind se lupttr cu o boall cronicdsau grav5.E momentul ia medicinase acorde ".'. ingrqiiiL'ortopedice firegti l :ill"! extemali :t tost in medie cu doueZile.sescria:. insl aceastjsituagie *ui poltu continua. pe pielele medicale -doctorul inctr in devenire.ri...228 Inteligenla emolionallt aplicatd hrri de pol4 de la Facurtatea de Medicind Muntere sinai airr New York 9i la Northwestem Univeiriiy..a o grdbire a re_ facerii.iar pentru unii ar prrt"u irrr"rr. d.^. ci inseamntrun medicament "elii efi_ cu adevdrat cient.r..esie pe lftrgd.hi.l devini o lipsd dgetici faptul cr cum se cuvine.iui durrr"*u. ilr.

iar mama ei spuse pe un ton rdstiti.. mutd dcd pulin mai incolo!" intre timp. cum functioneazi uncrou joc video. striga Ann. pind ce i s-au umplut ochii de lacrimi.. .Nu este itr stare si mute bastonagul dla nici atit" ' ii sPune exasPeratd Ann lui Carl. .leclii care pot de- . tatdl ei a gi sirit: .. Leslie a inceput s5-9i inclegteze madlarul gi sX clipeasctr tot mai des. in vreme ce Leslie i9i mugca buza 9i se uita cu ochi mari la ecran. nu te-ai aliniat.wf fi . Ann. Leslie smiorcdie u9or.. nrina inapoi pe manet6.La dreapta. cea ei crescind in intensitate 9i in nerdbdare. ' ' Trebuie sd fii pregdtiti sd tragi.ntii au inceput sd se certe intre ei. Dar de indatd ce Leslie incepe si se joace. tatdl fetei. a inceput si lipe peste sfaturile lui: .. incercind sA respecte aceste indicalii. singuri. ignorind lacimile lui Leslie' .in suPdrarea ei. tn asemenea momente. ele transmit unele dintre cele mai importante mesaje emolionale . copiii inva!5 lecfii foarte Profunde' Una dintre concluziile pe care le-a tras Leslie din acest schimb dureros ar fi ci nici pdrinlilor ei. incepe!". Mai la sfingal La stirga!". pdrinfii inceaici cu nerdbdare si . nici mama. lui Leslie. Hai. lntre timp.ffi*#w Creuzetul famI liei Urmtrtoarea situafie este o adeviratd drami in orice familie' Carl 9i Ann tocmai ii arattr fetilei lor de cinci ani..Cird asemeneamomente se repete dd nenumArate ori de-a lungul unei copildrii.Vezi.Bil€. Cind Leslie gi-a ridicat mina si se frece la ochi. nici unul dintre pArinli n-a det nici cea mai micd dovadi cd ar observa sau ci i-ar pisa. dindu-9i ochii peste cap de nemulfumire.o ajute". Pd.stoP. la dreapta . mama. nici nimdnui altcuiva nu-i pasi de sentimentele ei1. a poruncit brusc Carl..Bine. Stop.. Stop!".Stop! Stop!" Nereugind str-gi mullumeascd nici tatdl. itrcurcird-o mai mult' Apar tot felul de comenzi contradictorii' vo. ln vreme ce lacrimile au inceput sd se rostogoleascd pe obrajii lui Leslie.

fil.ii" 11::?. Ei pot.l.cum sI simlim in ceea ce ne priveyle gi cum vor reactiona ceilalli la sentimentele noastre... teazi . oferi.ci 9i prin intermediul *fj"rct* P.. insd considerX cd indiferent ctun ar depigi copilul furtuna emofio'naltr. cum sd gin dim acestesentimente ce posibilitali Je 9i ieaclie existd. Unii piiingi sint profesori emolionali foar te talentafi. Cum g.:"t: prrr.hington au f6cut o de copii.ridicind . d" o fn1"f"gi. sI zicem. tocmelile sau mita pentru a-i impiedica pe copii sd fie trigti sau supdrali.. o ManWstareadisprefului.. sd zicem.1eloc sd dai in el.uy doar prin spusele 9i actele pdrinf i 232 ' Creuzetul familiei 233 t utat se inteleagd jocul firi s5-giimpund voinla.ocupat de copii. e bine .i"fu igi vorbeau unul ". un tatd care. re a emoliilor sofilor."stafi'sau exasperafi. Existd sute de studii care aratd c6 felul in care pdrinfii il tra. de exemplu.. de John Gottman de la Univers*"t".".. Ei se strdduiesc si calmeze toate suptrrtrrile gi vor folosi. de indiferenld sau.ii. Aceste cu. de ce nu-!i gtrsegti ceva cu care si te joci singuq. de cercetare a monitoriiat familiile (inclusiv oe "i!ip3 cea a lui Leslie) in privinla feluluj in care t"tei. cI_ . lrr acest mediu intim invdfdm.. Acest test al joSului video a fost un barometru extrem de eficient in aprecierea flparului emofional al pdrinlilor. Astfel de pirinli trateazd sup5' rarea emolionali a copilului ca pe un lucru neinsemnat sau enervant.ltrofindu-9i copilul..u. Ei nu reugesc ed foloseasctraceste momente ca pe o gansi de apropiere fa!5 de copil sau astfel iricit s6-l ajute pe copil sd asimileze leclii de competenld emolionali. care sint aspri in comentarii gi in pedepse. pierzindu-giribdarea din cauzai".I9 ppaa aceloragi ji Jurg.. Acegtia sint pdrinlii care liptr miniogi la copilul care incearc6 str-giexpuntr varianta: .de iataureii aga mai departe"_ are:or. Cele mai inadecvate tipare emolionale de care au dat dovad[ plrinlii sint: . flcinXu_l . sa-rarate copilului mic cum{unc}ioneazi un joc nou ::::T* vldeo -.Jp.l*i-. Pentru ca pirinlii sd fie antrenori eficienli in acest sens. Acegti pirinli observtr ce simte copilul. ei trebuie sI aibi un set minim de elemente de inteligenli emolionalX.ctrsniciei sd-si aiu... Ignorareatuturor sentimentelor. Ca gi cei care ignorl sentimentele copilului. este felul in care se poate discerne intre sentimente. este rnult prea preocupat de propriile lui suplrdri nu-gi poate ajuta fiul sd inleleagd diferenla intre a suferi p.. "or.. care sint aicultdtori neintreculi..fie cI este vorba de o disciplinl asprd .1l.1 altuia.. te copiii in momenteleemofionale "tu""i "ina bune sau rele2. "f"ri ce sesizeazll schimburile embgonale cele mai t"utir" di" cadrul familiei.ltil1"gtu qe rerul rn carepdrintii s-au.. sXinterzicd orice manifestare a supdrdrii copilului gi sd pedepseascdgi cel mai mic semn de irascibilitate.-rldgrg. Familiile au fost urmdrite mai intii atunci cind unul dintre copii nu aveadecit cinci ani 9i mai apoi cind acesta implinise nol" lingd observareafelului in care pa. altii sint groaznici. Allii insd au avut rrbdur-L "" !r"g"rfi. ei au descoperit ctr aceJe cupluri mii compe.F:c_rnfeprofunde 9i de-duratl pentru viaga emogionaltrn copilului." Ji ciente-pentru copii."t j" *aere emo..E9ti supdrat cd Tiommy te-a jignit?") gi il ajuti pe copil sd giseasctr cdi pozitive de calmare a sentimentelor (..arrra W. Acegn plrinfi sint de obicei din categoria celor care vegnic nu sint de acord cu ce se intimpld.d.unii cfial apo. Atunci cind o echiod de cercetare de Carole H.upu"itagii copilului?e a se descurca.. dar suficient ie griitoare in privinla curentilor emofionalece existX intre pXrin_ te 9i copil.proJ" _ pe scurt. lovindu-I. lipsa de respect copifald de sentimentele lului.de stdpinire a propri'or sentimente gi lii de manifest'.. acegti pdrinfi rareori fircearctr str-i prezinte rnicufului o alternativtr de reacfie emofionaltr..t deslugim gi sr ne exprimam sperangelegi-temerile. de exemplu. Felul in care un cuplu-igi stapinegte sentimentele _ pc lingl felul cum igi rrateazd copilul _ p""i" l".o interacliune aparent inofensivd. Afrprmindulgent.Sdnu furdrdznegti str vorbegti!" Existtr 9i pdrinlii care sesizeazd ocazia oferitl de supirarea copilului pentru a acliona ca un fel de antrenor emofional sau de mentor. .?"..cuplu"rilor i" r"".chiar.t.. peste care de-abia agteaptd str treacd. surr emolronale nu se pld.re empatici. .Oazede oportunitdli termina cursul existenleiabelui copil. interacliunii lanivelul .tutl le .. Viala in familie este prirne noastrd gcoali pentru dobindirea cunoagterii emotionaie. Ei iau in serios sentimentele copilului gi incearcd si irnleleagd exact ce anume ii nemulfumegte (. Unele mame 9i unii tali au procedatca Ann gi Carl: exage_ rind.tional in itil cadrul sint 9i mai eficiente trebuie . Una dintre lecliile emolionale fundamentale. pintr ce o str ai din nou chef sd fii cu el?").rst caredistrug ten-dinge de dispreg gi cdsniciile. de exemplu.

. au rezultate mai per_ formante la matematici gi la citit atunci cind ajung in clasa a treia (un argument extrem de puternic pentru u-i uirrtu pe copii sd invele acesteabilitS. Menlinind un IQ constant.lecliile de empatie incep in prima copildrie.ii1or interumane.. str gtie cum sd trateze sentimentele ce apar in cadrul rela.il. sI stipineascE s5-g-ido_ 9i moleascl sentimentele..! copiii.. care ii vor ajuta la gcoali in 9i via!d). O echipl de la Universitatea din Washington a constatat ci atunci cind ptrrinlii sint mai pricepuli din punct de vedere emofional.cantitate de avantaje ld. urmirini sdvad.Nu avind viali prin trec iopii fosdin stare''i Acegti 9 i"ri. care adesea'estepr.'i^ peispectivadefetisttr9i nu se agteapti sd primeascl incurajdri 'run ie trezeasciinteresulprofesorilor. Dincolo de acestea.itest! nagiin migciri Pentru a face ce fi Je spune' Dar chiar 9i atunci este de cind o fac. poate duce la o sdndtate fizicd mai bun5.e 9i careareincrederein capacittrlile il. il va duce la gurtr.Chiar T daci unele aptitudini emofionale sint inttrrite de prieteni de-a lungul aniloq.prezinttr un nivel al hormonilor de stres gi al altor indicatori ai stdrilor emogionale supdr5toare mai redus (fir cazul in care acest model este suslinut de-a lungul intregii viefi.-"i. Dincolo de aceastl distincfie. acegti copii igi stlpineic niai b'ine emofiile. uint.Alte avantaje sint de ordin social: acegti co_ pii rtlj mai indrdgili 9i mai ugor acceptafi de semenii lor 9i sint considerafi de profesori ca fiind mai adaptali la societate. de asemenea. rdsplita pentru copiii ai cdror p6rinli'sint piice- aproape din punct de vedere emolional este o enormi inteligenla privegte ce ceea in o"r"'. copiii de cinci ani ai ctrror plrinli s-au doveditbuni .antrenori. PE PROPRIIL E PICIOARE _ HEART START apare-inci Impactul pXrinlilor asuPra pregdtirii emogio-nale a profilulylee simplude diagnosticare . eminentul nraielton. se supdrd mai rar. se calmeazd mai ugor cird sint superili gi. inmf."" 9i optimigti 9i a celor cire seagteaptd spune Plrinlii. Aga cum am vi_ zut tr CapitolulT.mai ugor. deciinva_ !i mai eficient..careconslin a"iA q"oufuun loc in carenu au nici un fel de bucurii' agacd final chiar o abandoneazX. il va arunca inva lua cubul. povlstegte Brazelton. prin acliunile lor' apldcerii icuriozitilii. D"pt care te privegte "Nu-i Acegticopii au cdptrtato mare dozd de ircuviinlare 9i incumicile proraiut" Ji" pa'*eaaduflilor. aga c.. ircrederii.se modifictr. iel"li.in schimb.drept pentru. rirr""p" si prinde iorrpdin primii ani de via!6. se concentre azd.mul.sint mai io_ ciabili.F-de lpuneBrazelton.vocatl de o jignire.ru gtiu sf-9i stepineascdsentimentele.gi este de infeles .depind uiata ci succesele . huoti"" sau nlgtjente Nu greg' dea si deja agteapttr se ci faptul marcheLi t-"" fuf ce estevorba de faptul ctr aiegti copii nu ar fi ir staresi pune 1ceHIalU6i i"Ft"g 9i sint suficient de coordoilil". dinar de puternic3.gi de care au nevoie .ulbl.ii"u letuf'.runte indatoriri aceste prin trec Ui".234 Oaze de oportunitdli Creuzetul familiei 235 in urma unei mari pierderi sau a fi trist dupi un film siropos .ri tristelea care apare atunci cind unei persoane la care copiiul gi: ne i se ceva rtru.ti emofionale. ptrrinfii apli din punct de vedere emogional i9i pot ajutl..t t^nCapitglul 11). mai afectuogi 9i sint mai pulin tensionali in preajma pd_ rinfilor.ia_ zy. sd Brazelton.pdrin_ lii 9i profesorii lor considerd ci acegti copii au mai puline pro_ bleme de comportament. ei vor reugisddepdgeascl casesumdin prgvin care copiii vdcfri aleLxistenlei. perinlii care se adapteazd sentimentelorcopilagului lor-.lecliile emofionale pentru care sint pregdtili ."J Jea in viag copilulincesugir' El ii dI unui copilde opt luni liTi.?. Astfel...-u: n aratd ffi. dar 9i dincolo de ea.. sd aibi o reacfie de empatie. .r. comportamentul lor nimic' de bun sint .d groziv?"a c6-s ceunul 111^* cuburile unul Pesre Pestecepi aieea executi ce i s-a cerut . adicd sirt mai pugin necioplifi sau agresivi. comparativ cu cei care. acegti copii sint mai atenfi.i"il "o?il sale' ll via. deprinzindu-i cu toate formele de inteligenll emofionaltr: sI irnvele sd recunoascd.t"l iJ*i. Impactul unor asemeneaptrrinli asupra copiilor este extraor_ .. in general.r* a*. Copiii sint.adicl pune cuburlle a9a spunindu-fi: plrcd incintat. ceeace e de marefolos reugiteiir ia a copitului Stuttt lui estebazalpe tot mai multe dovezi care sulprinzdtor de mult de trdsigcolare.tiebuie si inleleaga cum pot. P"qlut11. nerry cry i1 cuir arvreasdle aranJez::. Pe mdsurd ce qopiii cresc. mai relaiali din punct de vedere biologic. Iar in cele din urmd avantajele sint gi de ordin iognitiv.a copiilor care sint uC"' increztrtori T. copiii lor .. existtr gl -intimplS alte indicii mai sofisticate.. Diferenfa dintre cele doui perspective.d-" ilfue" oi. tu generarea 4: I l"lp viari J" u fit"l"gu limitele". 9i-l va freca de cap' dacli-l *i *::!:lli u-" p". cum ar fi miria. o privire ceparcXar spuni: .

Disponibilitateaunui copil'fa1i a" i"ouie'aupinae in sfeciat decapacitatea d9 a 9ti il.i. Curiozitate.str-i asi891e ldenllut echivalentul Start"...'r*un.."* haei incepe sI plingl.Doiinla 9i capacitatea Aceastd ceilalfi' cu verbal idei.e. include adulti. Capacitatea de a se implica aldturi de allii. de_a-lung't a fi it tetes9i de a-i infelege pe allii' de a schimba dea comuniu. a""rif".uri gi violenli.Capacitatea aldturide care formeazl un grup de activitate' Dactrun copil vine sau nu vine in prima zi de gcoald.. t. "" T1i vrea str fie alintat.Capacitatea de a-9i regla 9i de a-9i controla acconform virstei.rrr. devenindtot mai aescuralagi. Mtrmica lui vine 9i.tatea de a citi.. {apt 3.rar"intin urmi fa!tr de co_ legi.n .. cautd iopilul ce vreme in odati!" mind trl..si apelezi la ajutorul prlf"*r_ tui... che]epentru aceasth capacitate crucia_ li ra .co_ntrol gi de stdpinirea corpului. luni se trezegte 9i u"rl*. ceea ce o enerveaia 9i mai tare.tinerea unui punctaj murt mai bun la testtrl de admitere.inteligenfi emofionald(indiferenid. a" u*-u'*pf. sd urmeze indicalii gi. 9i irascibild' in toiul nlineit:td zdravXn certat s-a ce dupl inainte.: ulierior in viaftr"friffii. ci retrliegte cearta cu solul ei... sentimente 9i concepte cu in ceilalli incredeiii simful 9i cel al te are legtrturd cu de a se ilnplica furdiverse lucruri alituri de allii.. nu-l privegte in ochi. .. problema nu e una minord. crun ar fi disfunctiil" a" i. zice mama' .fapre ale copilului."... n-ai decit.d. A9acum am vizut in CTlt-olyl5.tr in companiaattor copii5. ierl"iii*.ieinve.. "tr1r agtepte. Incredere.. a comportamentului 9i a lumli din jur.. sa fie capabil sI 11 l." p. l5sindu-l se phnge pini ce adoarme tul"gi 'tele doui scenarii'sinipiezentate irk-un raport ftrcut de Centrul Nalional de Progra'me Pentru Copii Mici ca exemple de reaclii care.t fix.. sd zicem cd un alt copil de doui tensionatl mamd are o dar noplii. . l.Oazede oportunitdti turile emo. interesul.de'a detaliulator Head Start. : DOBNDTREAELEMENTELOREMOTIONALE FIINDAA/IENTALE 1 cd un copil de doud luni se trezegtela trei diminea.i. nemullumirea 9i riceala. de'perinli . ie Su*ecgiune 9i ii spune cf.. Intenlie.inprimii ani ai viefii "t"-""t"rc i"gi aceasticapacitatt.9i de educaiori . Ideea ctr descoperirea unor lucruri noi este un pozitiv gi conduce la pllcere. careva aveafoa puir'pruru-" -ani mai tirziu...acapacitatea unrri copil de patru ani dea-gistdpini i*p"rsui he a inhtrla imediat' prdjituricd indicd ob.Mai *urnu it ridiclbrusc Ai iruiti se matna alinare.rii. de a-9iechilibraneyoilg.Asta voiai?". Un ra_ "ir. sesizind tensiunea.te. ortr o cu a adormit iar""uUiu in care momentul in fie tensionat cu sogul ei.t de programe port al Centrului Nalional pu"t* Copii Mici sub_ liniazd faptul cd reutila ta gcoata n"upout!-n pr"uiribil$ in func_ ft"* T:Tite.i.t.ilr unele state. bu"u fi. Prima ocaziede a forma alltefgenta emofionalA agarg. clasahtii.. se bazeazd pe celeformatein primii ani. un sens al controlului interior' . Sa jumita"i..Dacd nu vrei str ptrsugi. sd gtie ce tip de se agteaptadin partea "o-pojurnurli sr-ei stdp'ineur"e i." Cu aceleagi ges-turi bruqte il agazi inapoi tr istovit' nou.tionale formatein anii cind copiii sint inci pregcolari.. in urmdtoarea mamtr. ii insuflX copilului sentimente diferite despre sine 9i despre relaliile cu cei apropiali7' Primul . scrie ftr ra_ porf duc lipsi de unul saude mai mutte aintre aceste elemente de. e fericittr str-l vadi 9i in toiul noplii' nou' din adoarme carul.unu din cinci copii irebuie . care iI privegte-cu ginut de in brale eite copiiul ite ora. sau nu 9i dificultdfi cognitive. Aploape tofi elevii cu rezultateslabela gcoaltr. drept pentru care il respinge' Copilul. din iese.ilJ.sau la cu acestecalitili deia dobindite depinde furmare mtrne.* este in strin_ si leg5turdcu un sim! al iompereng"i. Hearf picioare propriile pe fi . raport. 2.ri.nffrii cu ale Cooptoir. apare o lis_ *:*^ui_p_S.. O senzaliede. Dorinla gi capicitateade a aveaun anumit impact gi de a aclionacu o anumiti perseverenfd.. Copilul incepe sd Tersuport' mai nu taci iispune: . agacum am $i vdzutin Capitolul6.u"itXgii. increderea copilului ln fap_ tul cdva reugicu siguran!tr in ceea ceincearce cd adulfii ii vor 9i fi de ajutor. aceste capacitIf.roateavlhd o legtrturddirectdcu inteligenfi emoflonali6l l. continud "rpii"f. in cazul cind se repetd. incintat de afecgiunea mamei.r. 236 Creuzetul familiei 237 trol de sine. in ide- si seformeze."l"T"T!""r*..i uli.1fti exprime nevoile'atun"i .rt p.lire). ci de inclinaliile emoiionale sociale:'sigur*fiprecoce 9i a".id a invtrf.. . iar pe mdsurtrce anii ou. emolionale pe carecopiii le dobfrdesc ""iir.

c-5 nu s9poatecontape oamenigi ci eforturilesalede a g6s1pufinl mingiiere au fost incununate de egec.preocupat de fantezii inspdimintdtoare9i care. cd ei vor observa nevoile-lui 9i se poateconta pe ei pmtru un eventualajutor eficien! cel de-al doileadescopeii ctrde faptnimtrnui nu-i pasd. deprimali. Acest lucru a fost valabil fie cd era vorba de un tattr sau de o maml care in copilSrie ddduserd la rirdul lor semne de mare agresivitate.238 Oazede oportunitdli Creuzetul familiei 239 copil invafd cd poate aveaincredere in oameni. In aceastd periqadd.care e mai degrabd suspicios decit increzdtor. Riscurile sint foarte mari pentru acei copii ai cdror plrinli gin! foarte nepregitifi .Asemeneapdrinli estepufin probabil ctr vor reugi sd ofere o grijd adecvati. ca str nu mai voibim de satisfacerea nevoilor emofionale ale sugarilor.cit de eficient se simte gi cit de mult poate conta pe ceilalfi.din studii precum cel efectuat asupra a 870 de copii din nordul statului New York.mica foarte ocupattrsi o ajute va primi un anumit mesajin cazul furcarertrspunsul mamei esteunul dat cu pltrcerela cerereaftrcuttr9i cu totul altul dactrrispunsul este tdios: . lisind la o parte ganseleegale de a pretinde cd toate cdile din lume slnt ale luie crrMPoTr cKEtrEo BRVTA Se pot invtrla multe despre efectele de durattr ale unei cregteri de cdke ptrrinli incapabili din punct de vedere emolional mai ales despre rolul jucat in agresivitatea copilului . spun studiile.65% dintre ei repettrclasaintii. Degi. sint la fel de aspre 9i arbitrare in pedepse ca 9i bdielii agresivi citrd ajung .cei care imediat se luau la ceartd sau intotdeauna igi impuneau punctul de vedere cu forfa .Cei mai agresivi dintre copii .ln urma unui sondajdesprecopiiimaltratagi.Nu mtr deranja. cop-iiiigi formeazd obaz6.treabdimportantl de flcut.careestetrist sau furios in loc sd fie optimist. nu reugeau sd-gi sttrpineascl inclinalia spre violenfd: copiii lor care erau la gcoali aveau aceleagiprobleme ca gi delincvenlii lor perinli. acestava invila legliile emofionale delpre cit de sigur se poate sirnli un copil pe lumea asta. permanent furiogi sau pur 9i simplu fdrd un scopin viag. Erik Erikson susfine cI ar fi vorba despre ceeace simte un copil ca . ele modeleaztrsperanleleemofionale ale copilului in privinla relaliilor interumane 9i perspectivelecarevor determina funciiona. ci:rd ajung pXrinli..anumitecunogtin- !e cheie se fixeazi mai bine decit ulterior . Sau a9a cum rezuml un raport pe aceasttr temd. ei repetd modelul mogtenit.in generaf copil are pufine posibilise simte profund nefericit . Ldsind deoparte predilecfiile mogtenite. In aceastdperioadtr.9i mai ales se ajunge la o dobindire a cunogtinlelor emolionale. cu atit 9i consecinlele sitrt mai importante. a agresivit5lii. aga cum vom vedea.probleme au fost cresculi de pdrinli care i-au disciplinat in mod arbitrar gi mereu prea sever. s-aconstatat cd negliia: reacopiilor mici estecelmai rdu lucru. Cei care la virste mai mari creeazd. atunci cird cresc. stresul puternic poate afecta capacitatea de invdlare a creierului (9i prin urmare poate d[una intelectului).. cei care creeaze probleme ca adulli se comportf ir a9a fel incit devine clar ctr viala lor de familie a fost un fel de gcoalf. iar pinl la treizeci de ani au avut deja cazier pentru delincvenfi.alternindagresivitatea cu izolarea. Existi o lecfie in privinla agresivitlfii. Ctnd asemenea reaclii devin tipice in relalia dintre copil gi pdrinte.Am o.incredere debaz|" sau ca nefurcredere debazd. acegtia ilevin anxiogl neatmfi gi apatici. acest lucru poate fi remediat intr-o oarecare mdsurtr prin experienlele ulterioare din viafi.a perspectivei emolionale gi a capacitdfilor lo_r emofionale. Prryii trei sau patru ani de viafl acoperdo perioaild in care creierul copilului ajungecam la doud treimi din-dimensiuneasa de la virsta maturit5lii 9i evolueaztrin complexitateinh-o mai maremtrsurdca oricind. cu cit lecfiile emolionale cheie din primii patru ani sfit mai puternice.imaturi.. impactul acestor lucruri dobindite de timpuriu este unul profund. Dar in mdsura ln care una sau alta dintre acestereaclii estetipictr pentm felul in carepdrinlii trateazdun copil. drogafi.in bine sau ir rtru. ducind o existen!tr-haoticd. O asemeneainvtrlare emofionaltr incepe incl din primele mole-1te {e vgfe gi-continudde-a lungul intregii copildrii.un asemenea tili in viattr.O fetifl ctrreiai se pareprea greu str facd un puzzle gi igi roagtrmf. poate fi uneori mai gravtr decit maltratareapropriu-zistr8. Fetilele agresive. care au fost urmdrili incepind de la opt pird la 30 de ani10. ' Un copil care nu se poate concentra.reacopilului in vialA . Simpla neglijare. Toate micile schimburi dintre pdrinte 9i copil au un subGgeles emo1ioryf -lL odatd cu repetareaacestormesajede-a lungul anilor.Evidmt ctr majorltatea copiilor mici in generalgustd in celedin urmd din ambeletipuri de intervenfie. De asemenea. care estemai degrabl distrugetor decit respectuos9i careestecoplegitde anxietate. despre cum se transmite ea de la o generalie la alta..ulterior au abandonat gcoala.

de instinctul de a opri orice agresiune impotriva cuiva care deja suferd. Thomas. copiii puteau scdpa doar cu o predictr acastr. $i mai supdrdtor este faptul ci Martin deja nu mai di dovadd de aceaprimitivd empatie. a inceput sd-l priveascX cu tandrele gi sX-lbati ugor pe spate .Copiii maltratali erau comparali cu alli noui copii de la cregi care veneau tot din case serace/ cu o atmosfertr foarte stresanttr. a lovit-o pestebrat. de exemplu.suierindcdhe fetifa iare plingea. A . acegti copii au fost disciplinafi in mod-capricios: dacd p{rinfii erau proit dispugi. Este descurajant faptul cd asemeneamodele demobilizatoare se inva!tr foarte ugor 9i il vor costa mult pe copil la nivelul vielii emofionale. din ptrcate. printr-un atac hzic. Dactr pdrinfii erau bine dispugi. Diferenla consti in felul in care au reaclionat cele doui grupuri de copii atunci cind unul dintre ei a fost rinit s4u suptrrat. Pirinfii nu au fost neapirat rEi gi nici nu se poate spune cd n-au vrut binele copiilor lorjmai degrabtr au repetat stilul de a fi pdrinli care le-a fost prezentat de proprii lor ptrrinfi. care avea un an. fapt tipic gi in cazul altor copii ca el. 9i ea un copil maltratat. ignorindu-i in cea mai mare parte a timpului. s-a dovedit a fi aproape sadicd atunci cird s-a luat de un copil mai mic.dar care nu erau maltratali fizic. fie ca Martin. La doi ani 9i jumdtate. Din perspectiva vielii de familie. Martin ftrceaparte dintr-un grup de noui asemenea copii intre unu gi trei ani. citre o alta care a inceput sd plingi. MALTRATARE A: DI S PARIIIA EMPAT IE I lntr-o joactr cu tumbe gi rostogoliri dintr-o cregd. pe mesure ce celtrlalt copil continua sd pli:rgd . au reactionat fie cu fricl sau minie la plinsetele altui copil. .in privinla lacrimilor 9i a suferinlelor de orice fel: plinsul este abordat mai intii printr-un gest de consolare. cinci din norid copii nemaltratali au reaclionat la suferinla altui copil prin ingrijorare.Martin. Din nou Martin a mingiiat-o pe fetif5.tetd pentru sentimente de inutilitate 9i deznldejde gi pentru convingerea cA amenin'trri existe pretutindeni gi pot lovi oricind. Crnd Martin a lncercat apoi str o consoleze. Chiar daci ei igi pedepsesc copiii extrem de sever. care au fost observali vreme de doud ore la creg5. |oey. n-a mai migcat. Potrivit acestui model de violenfd. . Reaclia violentd de la cre95 a lui Martin reflectb bine lecliile pe care le-a invdlat acasd. Era un fel de re. el a scrignit din dinti ca un cfrne. in ciuda lipetelor ei. Pe mdsurdce lacrimile continuau si curgd. s-a ristit la o fetili careln mod inexplicabil a izbucnit in lacrimi.. ce avea doar doi ani 9i jumtrtate. din cein cemai repede9i mai tire. dar dactr el continud.bltdile repetate datorate dispozitiilor proaste ir care se afli p-drinfii .dupd care a intensificat loviturile.240 Oaze de oportunitdfi Creuzetul familiei 241' tali. intr-o stare de tensiune crescirdX. aga cum am vezut in Capitolul 7.la lovituri 9i la bdtei in toatd regula. dtrd tot mai tare 9i ignorfurdu-i supdrarea. Martin a lovit 9i iar a lovit in bilta feti$. a inlepenit de fricd atunci cind a artzit un copil plingind in celdlalt capXt al camerei. tristele sau empatie. se ajunge la o privire uiite gi h lipete. care inc6 de la o virstd foarte fragedtr sint speriafi de pedepsele extrem de severe gi de maltratarea emolionald din sinul familiei. In 23 de asemenea incidente.distruge inclinalia fireascl a. in fapt nu-i intereseaz|viata copiilor. in acehgf timp. O fetilX maltratatd. a fdcut o figurd feroce. Reaclia este irtr-un contrast izbitor cu inlelegerea de care dau dovadd de obicei copiii 9i cu incercirile de a-gi consola prietenul de joacd atunci cind plinge. Kate. dar dintr-o pdlmuld prieteneasc{a ajuns sX-idea pumni.ca 9i cum s-ar fi agteptat la atac asupra lui insugi.TerrdnA. privind in gol. trintindu-l la pdmirnt gi punindu-i piedici. dar cum fata se scutura de plins.Aceasti pedeapsd nu erl o consecin!tr a faptei propriu-zise a copilului. fiind insplimintat. amenin!trtoare. cum zicea el acolo. firi si vrea. nici unul nu 9i-a manifestat nici cea mai micd preocupare. de doi ani gi patru luni.ea din nou s-a opus. Atunci. ca 9i pozigia violentit gi sfiddtoa're a copilului in raport cu lumea in general. aceste lucruri se extindeau. in schimb.9i brutali a lui Martin fafi de co- lega lui de joacd gi de suplrarea acesteiaeste una tipicl in cazul copiilor care la rindul lor au fost victimele bltdilor gi ale altor maltratdri fizice inctr din prima copilirie. un alt copil maltratat.neschimbat. un model pe care ei 9i l-au insugit la gcoald gi pe terenul de joac6 gi care i-a urmdrit de-a lungul intregii viefi. ci a felului in care se simfeau plrinlii. Aceastd irtimplare nefericitd este o dovadd a felului tr care maltratarea . el are impulsuri de cruzime 9i de brutd sadici. larinlii le-au dat acestora cind erau copii un exemplu viu gi violent de agresivitate.iar gi iar. ceea ce rtrmirne. Martin a incercat s-o ia de mintr. DarinZ7 de cazuri in care copiii maltratali ar fi putut 9i ei str procedeze la fel. copiii erau aspru pedepsili. Rdutatea lui Martin ia locul empatiei. Reacfia bizard.copilului spre empatiell.Martin a inceput sd fipe: Termind odatll'. a fdcut o migcarei bruscd 9i.

t" minute. uer care nu au primit asemenealeclii de empatie par si nu le mai poattr irvila vreodatl. str fie agresivi 9i neiridrdgili de colegi (nu ar fi de mirare"ca du_ ritatea cu care reaclioneazd la grddinilr sd fie doar o mostrd a ceea cese-va repeta in viitor). AcegU copii betuli u. e mai mult decit clar ce fel de leclii emolionare i9i insugesc. lor' Cind m-am sapte minute se ftrtipdriseri bine in amintirea de Universimicd distan!tr iris la aceastdgcoald care se afld la o crescut' tream meu. tatea Pacific.. jocul .. Bdielii . fei ae aieH zilnici. pind ce acestaa fugit tirindu-se in patru labe.. s-a opus categoric atunci de jucicind cei trei fii ai s5i au rugat-o s{le cumPere mitraliere aru unsPrezece noud gase.-".. din'stoctton. California. . ldi*i inspdimlntdtoare unne dispiruseri aeia . ne ddm seama ci de fapt copillria reprezinti o gansd unicd pentru lecliile emogionale.te.A:u?li ei tratali' Cruzimea copiilor maltratali este'de fapt o versiune extremtr a ceea ce se vede la copiii ai cdror perinyi sint critici. sint predispugi si aibd djficultdgi de naturd cognitive. de bine. pe mdsuri ce inainteaztr in viatd.3 g*p. l-a care p" .or joace colegii pregum jucirie sd ca voiau pugtite de ?::i9 toun joc numit . . h jbaci. desigur. rindul la cdreia. fie de iu_ bire -. 9i irrvdlase la aceasttrgcoalhcu vreo doutrzeci de ani mai inainte de rafale irtimplare la tras joac6a pe terenul de 9i " "pt*t aiZ.singele. de 9i rie AK-47.rr. de asemel nea. totul serd adrinate imediit . ei tind sI adopte o rdceali permanenttr. Asemenea c-opii arr. Kffi Trauma 9i reinvifarea emotionali Som Chit.zZmm in sutele de copii care se jucau acolo' Vreme *toittt" c-13" c. ca adrrlli."Tpare pentru ceilalli 9i str firleleagtr cum se sirnt cei_ 1t11" rartl coplr.'"h"i.Pvrdy" 'ln acestjoc. a doua claselor intii. poate cI exem_ plul cel mai instructiv pentru a inlelege genul de invifare emo_ lionali de care au avut parte acegti copii este acela de a ved.in virsti de l.. lncapacitatea de a manifesta empatie se repetd uneori gene_ ralii de-a rtrdul.care la riradul sdu Purdy Patrick a treia. lovindu-l incd de vreo gase_rapte ori. . .fie de violen!tr. de 9i . pot av^ea te acte de violenfil2. tendinfa de a fi nepisltori atunci ctrd. dar pinX 9i acesteamprente cumplite pot fi indreptate.de crizi tendinlele primitive are centrilor periferici ai creierului capitd un rol dominant.ea cum trauma poate l5sa oamprentd de duratl pe creier. amenintXtori gi pedepsescaspru. Ei sint mai irclinali spre depresii mai multe probleme cu legea 9i pot iomi 9i.. ce este-poate cel mai ingrijordtor in legdturl cu copiii . tavecinitatea cogadevXratul cu Purdy cu povestea dupi 9i luni .242 Oaze de oportunitdli continuat aga. cinci copiibrau pe moirte 9i doudzeci 9i noud rdnifi' -'i.Nu uitati ci existd momente ir care pasiunile o iau razna gi ci in perioa_ dele. ia_ re culmineaz5 cu brutalitatea.Ceea maltratali este felul cum au invdlat foarte de tiirpuriu sa re'aclioneze ca versiuni in miniaturb ale propriilor paiinli care i_au ab lzat. o refugiati cambodgianS.ii trateazd pe ceilalfi aga cum au fost gi . Purdy. t .rrt p" t7 f"b*urie 19'89 pauzi de dupd-amiazd a intr-o Acolo. personajul negativ copii de gruP un losea o asemeneamitralierd Pentru a masacra dupd care indrepta ut*u spte sine' Dupd un timp insd' copiii i-au gdsit un alt ?inal: l-au impuqcat ei pe P-urdy' P"urdy era de fapt reconstituirea unei intimpldri macabre' a9a povestitd de supravieluitorii unei mari drame ce crun a f&t "u la gcoala elementari Cleveland s-u put". bucdlelele tt-:. Ei sint intr_un contrast rzbrtor cu elnpatia manifestatd in mod firesc de copiii cu pirinfi care i-au educat.chiar a doua zi dupd nenorocire."t"ta cinci degi vie' foarte incd era lui Prezenla declangat.Purdy" a apdntt h A9d ClesDontan atit la btrielii cit 9i la fetifele de la gcoalaelementarl acele cd sernne numeroasele dintre unul fiind acesta . Cind primesc btrtaia cu p" . cu pirinli brutali cire la rindul lor au fost"martratafi de propriii plrinli fir copil6rie13. V5zind cum este creierul format . f""ifi irnediai urmdtoare..iit du timpuriu intr-un regim permanent traumatizant. in asemenea momente. de rdu. obiceiuri_ le creierului emolional ce au fost dobindite mai inainte vor domina. vreun copil se lovegte sau plinge. care i-au i1c-urajat incl de cind erau sugari si p. gdurile *ilP ""t" piele carne.i. a" gloan. copii. Purdy a imprXgtiit gloanlele in curte' dupX polii" i# a"t un pistol latimpld 9i s-a impugcat' Cind a venit tia.

La citeva sdpttrmini aupe inciient.. cd i-a cuprins un val de frictr atunci .lovitur5 de pumn. Pentru c6. Unii copii au incercat sd doarmi cu ochii deschigi. in care s-ar fi putut simli ca irtr-o capcani. inspiimintitoare. ni se ttria-respiragia". copiii erau cupringi de vise nelinigtitoare ii . traumatizante devin declangatori mintali. acolo unde avrlsese loc crima.tipetele sau tdcereabrusci a victimei. mai ales cind ceva se asea. unii bdieli unele fetile 9i :l::":T"" 9r-au tacut un loc de joacd lingd sala de curs. ca str nu mai viseze. a9a cum s-a ardtat in!5 exagerati asupra unor suPraviefuitori ai Holocaustului' fdcut t-"t ti"ai" .o. pat il. li*ntor"=1t >pencer Htfr. impugclturi! Aud impugcdturi!.ce are ca rezultat o vigilen*J poate si dureze o via!6...-.care s-a tras de curird...J. care incercau str-gi ductr viaia ji ca mai-piifo. O persoani care a fost lovitd irn cap ftrri pe -anX sd-gi vadtr atacatorul devine atit de speriatd ulterior. o fetili exaltatd a venit in goand la directorul gcolii.in *emorie . un culit infipt. irrtipariiua grouzei. "uru Despre aceste momente vii.Tofi copiii ciuleau urechile si vadd dactr se opregte aici sau merge-mai departe. unora dintre copii le-a venit ideea ctr aceastdzi ar putea fi in onoarea lui patrick purdy. Citeva sdptdmini bune. Alfii nu se mai jucau decit in grupuri mici. ". patrick. . tntr-o clipi. cele ale unui act de violenfi simt ctr au fost alese in mod intengionat ca fintX' Acest Iucrrrclatind hcrederea ftn oameni 9i in securitatea unei lumi interpersonale."d nea de ta tantul unui leagln care se freca de stilp. un zgomot de armd. Ca urmare.titit" mai mic semnal care ar putea insemna cI un mola cel alarma ment cumplit este Pe cale str se repete..vederea.piriu.. deixemplu. minute .. sirenele poli!iei.ln6 in cele mai mici amtrnunte. in afard de cogmaruri care repetau crima... stind'-"r". in cire murise_ rtr colegii lor.nefasti.amintirea principalei acfiuni violente.q pentru cg se gin_ deau. . Dr. ci in psihicui gi"f personalului.De cite ori auzeam o ambulanli ce se indrepta spre'azilul dnr capul strdzii..ft. de exemplu. psihiatru pentru copii. care-gi ilpune prezenfa:. cele mai profunde cica_ trice ale gcolii nu se aflau in clldire.. participarea la catastroftr naturald cum ar fi un cutremur sau un uragan/ un viol sau un jaf' Sutg de mii de oameni trec anual prin alsemeneadezastre 9i mulli dintre ei sufer5 rdni emogionale care igi lasl amprenta pe creier' a"t"l" de violenfd sint mai periculoase decit catastrofele naturale cum ar fi un uragan. strecurirdu-se in minlile neatente are copiilor inainte de a adormi. de paz6.cd vor muri gi ei curind. inclusiv a iinor suferinlehzice repetate din timpul copiltrriei' Orice eveniment traumatizant poate declanga asemenea un incendiu sau un accident de amintiri in nucleul amigdalian: -o magind. anunfat venirea zilei sf. susfine cd problemi principaltr in cazul unei asemenea traume este . spre deosebire de victimele unui dezastru natural... fuf"i! au continuat luni ilrtregi sd evite zona . obazd.. s_x rdspindit re_ pede zvonul cI acolo igi are sdlagul un fel de monstru imaginax. incit ir doamne unei fala in intotdeauna meargtr stradl incearci sd in lovitd nou fi din va nu cI in siguranld a se simli pentru virstd cap2. neurospecialigtii su'slin ctr ele devin amintiri integrate in circuitul emofional' simptomele sint de fapt semnele unei supralicitdri a nucleului amigdalian. gata sX dea i*ir. principale ale tulburdrii de stres posttraumatic.O femeie care a fost jefuite de cltre un bXrbat care a urcat criea in lift 9i a obligat-o sub ameningarea culitului sd coboare-la un etaj neocupat nu s-a mai urcat tn lifturi strptXmini htregi' dar nici in metrou sau in vreun alt spaliu inchis.-A. Ea a fugit de la banca unde lucra in momentul in care a vdzut un birEat care gi-a bdgat mina ir haind exact cum procedase jefuitoruI. Cruzimea oamenilor se intipdregte in amintirea victirnelor ir aga fel incit totul este privit cu teamtr. ii mai izbitor era felul cum amintirea acestor citeva "i"tei. singele pj"ur_ te.. Amintirile au continuat si trdiasci la fel de tulburltoare ca visele.care tn cazul unei catastrofe naturale rxmine ireatinsd. nemaiindrdznind sE iasl pine in curte. Amintirile sint expeiienle senzoriale intense . Zgomotul ve_ :t^l 4l?1 . se se repete nenorocirea..2M Oaze de oportunitdli Trauma 9i retnttdlatea emolionald 245 fiind spelat l. impiedicind permanent congtientizarea pinl la capdt I amintirilor vii ale unui moment traumatizant. ---. auzirea sau mirosul unei pugti din. lumea inconjurtrtoare devine periculoasd' oamenii sint ameninfdri potenliale la adresa siguranlei Personale.h. 1:3rg. ltrsird un copil a" puri. Toate aceste reacFi sint binecunoscute de psihiatri ca fiind ...silrgeroasaFecioartrMaria.nutc" unei traume emolionale de orice tip. Mulli copii au devenit hipervigilenfi.mi_a zis. copiii'au fost in_ spdimfurtafi pini 9i de oglinzile din dormitoare. specializat in tulburdri de stres posttraumatic.tt atacul suferit.i" ufiproioli.u_ trditd mereu p.u Un profesor mi_a zis.i zugrdvil In acel moment.-Acest fenomen declangator este ..

.it *e*e ce descoperirile privind tulburarea de stres singur epiiostttu.. de proaspdth gi de detaliatd avea peste 20 de ani.3 Aceastd oribild amintire. pelmpactul asuPra unui fost suporau ce din cruzimile pot ipirea similare rezultate lod. de o torturX sau de o maltrafi fi iare repetata in copihrie sau db o experien!tr unic5. o bdtaie in u9i. indiferent cit de mic. o relea de laboratoare de cercetarecare s-au condintre centrat asuPra spiialelor de veterani.Cine a fost la Auschwitz 9i nu are cogmaruri irseamnd cd nu e normal. Apoi brusc am zdrit ceeace mai rdmisesedin amicul meu toy.. la vreo.Nu conteazl' dacd este vorba de o aruf C"tt*lui groazdstirnitd pe cimpul de lupti.transpiramprin toli porii.24 de ani dupd ce trecuse prin momente de groazd in acea lar5 indepXrtatd: Nu pot scdpade amintiri! Imaginile se succed pind in celemai mici amanunte. opt din zece inci suferd de cogmaruri -ruu".. miroseaa sulf. studiilor urmu itt rXzboaie' ierani din Vietnam.rrorric. ur.ic.> persoana neajutorat6 este cea care risc5 sd acel sufere ulterior de o tulburare de stres posttraumatic' Este nipi pofi nu cd primejdie in push este face ili viala ci sentiment . t5. fdcind i"rrou_ na respectivd sd reaclionezg la nlomente obignuite din viagi ca 9i cum ar fi unele de mare crizd... om mort. amintirile care ii bintuiau erau furcr foarte vii. maltate un anumit numtrr de atti. aparentdeclangate de lucruri fdrl nici o legdturd. cd pot exercita . Simleamfie_ carefiricel de pdr de pe ceafdcurn se rid^icase veitical. M-am trezit imediat infepenit de fricd. totul se afla pe un taler din bam_ bus ce fusese trimis ir cimpul nostru de lupia de citre militarii Viet-cong-ului.Cind cineva este atacat cu culitul 9i gtie si se apere. Spredimineali. Nu reuseam si-mi recapit ritmul respiraliei. par_ ci eram din nou in Vi9{ap in plin sezon*. reactioneazd..searatrecutdm-am dus la culcare gi in sfirgit am dormit gi eu bine. GROAZA TNGHETATA iN MEMORIE ce spunea un veteran al r5zboiului din Vietnam tr virs_ -Iate td de 48 de ani..t*utic sebazeazl. cei cu simptome active. Cel de-aldoileafuIger gi tunetul cei_aurmat m_au ficut s5 sarin agahal dirl pat incit ail aierizatdirect pe jos. mi-a spus dr. tlii_ nile imi inghelaserd9i totugi. a izbucnit o furtu. o deime au dcclarat cd le este fricd in generar. Neajutorarea face ca evenimentul in sine si de' 'mod subiectii coplegitor. f6cind de gar_ dd.fizic sau emofional' cut"maidetaliatestudiiasupraschimbirilorlanivelulcrelerului s-au fhcut la Centrul Nalional pentru Probleme de Stres Posttraumatic. un ciine care iatrd sau fumul care i_e9e pe un cog. cu in cazul cu copiii care sint hatati Sexual. ir vreme ce altcineva i9i spune doar atit: . un psihiatru ce a studiat Ia %t".bir.t'rrr." lagi ' impact Cuvintul cu ci. repetate.ui"nt fiind directorul unei clinici de neurologie din caNalional..rr-it control. nd gi a inceput sa tune. . iar inima simteam cA_miiese din piept.cum ar fi o ugi trintitd. se descurci mult mai bine din punct de vedere emolional decitcei care se simt complet neaiutorafi. unde existS mulgi veales mai cei care sufertr di tulburare de stres posttraumatic. Dennis Charnet'. Aproape trei sferturi au spus crl incd se sperie de tot ceea ce le poate aminti de persecu!i"..rr. cum ar fi o uniformd. Tot acest stres incontrolabil poate avea biologic. o salteadlubambus sau mirosul de camede porc prdjite. am reugit sd avem suficiente date in aceste Dar de stres tulburarea inseamnX Posttraumatic' rd cu ce suferit au care copiilor mdsurd in egali aplici 9i se informalii qrave traume emogionad. d: r.e se opereazd esteinconttolabil'Dac1' oamenii simt cd pot face ceva intr-o situafie catastrofalX..T"" posttraumatic reprezinti o scddere pe. cum ar intr-un muri de a pericolul sau uragan unui timpuf blocarea in aceaccident de ma9ina. Iar unul dintre supravieluitori declara: . le fuseserd mdcelirifi cei dragi gi induraserd lagirele nazis= te. Precum cei de la gcoala Cleveland' " devastatoare sd us"poate intimpla ca victimele unei traume vedere biolode punct din inainte mai ca nu mai'fie niciodafi qic". it p.Cam 60% au'spus cd se girdesc aproa_ pe zilnic la Holocaust. directorul Laboiatorului de psihofarmacologie din cadrul centrului: .. Eram sigur cd voi fi doborit iu prima ocaziegi cd voi muri. o asiatici intilnitd pe stradd. chiar gi dupd o jumdtate J" diotr. Sau cum imi spunea dr' ]ohn iri"e an Krystal.. extrem de vie.r_ fulb-urarSa loas6 a nivelului la care centrul ndural di alarma. Circuitul blocat despre care dis_ cutamin Capitolul 2 pare extrem de important in ltrsarea unei urme de memorie atit de puternice: cu cii evenimentere care de- mai llangeazi blocarea nucleului amigdalian sint mai brutale' Baza greu' gterge mai io""nt" si mai oribile. Dintr-odati. dar 9i din alte legdtuasupra veteranilor.246 Oaze de oportunitdli Trauma pi reinztdlatea emolionald 247 Dupd aproape 50 de ani de la perioada in care suferiserd de foa_ me. cu atit amintirea se iflurag a acestor amintiri este o alterare totall a reacliilor chimicoce din creierul pus ir migcare de o singurh cliptr de groazd plesitoarea. gi totugi igi pdstra fo4a ae a'pro_ duce aceeagifricd in acest fost soldat iu gi in ziua aceeanefista.

.pi. ca reacfie la situaliile care reprezintX doar o micd ameninlare sau nici una.h.. il ia cu frig.r.. pentru un -orrte.... in -.ilG .in timp cevaluri du_ ptr valuri de replici ale cutrdmurului scuturaudil.ih .rtot sd opreascd ma_ sacrul. u*Ltili#'n1J"..pii "i"st mor coteiii . persoana respectivd va tresiri putemic prima dat5."i" .. Neajutorarea ca declangator al tulburdrii de stresposttrau_ matic a fost prezentati in zeci destudii pe . acefagi ae-cat"cotumine dI o for!5 speciall amintirilor.l.. i.. Sau a9a cum imi spunea dr. dar care amintesc de trauma inifialtr.i sa de a mai dormi. s-a constatat cd veteranii din Vietnam care suferd de tulburare de stres posttraumatic au cu 40o/"mai pulini receptori de stopare a catecolaminelor decit cei care nu au aceste simptome .".rru ca varga.Preamult ACTH te face sd reacfionezi exagerat.gi. ::grl Oazede oportunitdli * in acelmoment incepird ca scapi 1n( 9d modificdrile la nive_ lul creierului.atetulburarii dt. Jolinait" _ inclusiv celemaiintense. dacd te strecori in spatele cuiva gi dintr-odatd pocnegti din palme. i9i .cutremurului. dispozilia de a se bate sau de a fugi gi amintirile emofionale intense gi de negtersb.t""r de stresant 9"-ir: pentru un gobolan-."9d. *urn.in special in nucleul amigdalian." dG.itu bai care au fost rinuli in .."'r"gluur?J.lriii.il#Jsti"utr_utic _ sedato_ reazd schimbdrilor din circuitul p". Schimbtrrile au fdcut ca acest hormon si fie secretat intr-o cantitate excesivd . Principatele simptome utu u""rG friii .. cum ar fi hipocampul 9i hipotalamusul.. Charles Nemeroff..*rruiui. lucru ce i se iniimpla a""ii" m.u"""ir" il*ui'f"ra" ai" aceapanicd ingrozitoarece o cuprins"r" ir. Schimbdrile din acestecircuite se pare cd arnplificd simptomele tulburdrii de stres posttraumatic/ ceea ce inseamn6 anxietate.tiie"arui" o per"chede co_ adminisrrin_ un u'or.plecat.ifl.. S_a ghemuit ore hilugi in noaptea .i l"r" impugcat pe te_ renul de joa-cigi a vdzut cum singeieazx ". Pe care corpul il secreti pentru a se mobiliza in situaliile de crizi..z o parte dintre schimbe.."."f"f ei e3.neajutorarea trebuiesd fi fosi puipuUifa.. aarenalinagi nora_ drenalina.. sauluminf. De exemplu. secretind doze mari din aceste substanle chimice din creier. 9i pentru profesorulaflat de f1F cl-re.9ocelecrric-'il.. fil. generarea de ACTH il fac^e aceleagisentimente ca in cazul traumei inifiale.. posttraumatic.r." d" l.nrrt o urmd de stres.Unul singur dintre acegti cobaiurr"uo _ur._. t'..ei:'r.i".-. in cazul unui veteran din Viefrram cu tulburare de stres posttraumatic.atr. Cind el apd_ sape manetd.rr"r"" "uia"'"t*. care intrau in panicX ori de cite ori auzeau o sireni de ambulanld asemeni celor auzite dupl crima din gcoald' Locusceruleus 9i nucleul amigdalian sint strins legate de alte structuri periferice. cu greu de controlate Alte modificdri au avut loc in circuitul ce leagi creierul periferic de glanda suprarenald.{liu"ir.ierd mincare." se concentreazd asupranudeului amigdalian. ca in cazul copiilor de la gcoala Cleveland.ajutoratdin aceastr pgiecheu r"rurit u niverul creierului createde stres6-. teamd..cupu"itutea ". i. in care reaclia este lupt6-sau-fugi. Acestesubstanle neurochimic"rnoUiti""urdtrupul in cazul unui moment de ciize.t."ta"""""9i iriirg. dar nu 9i a treia sau a patra oar5.t. ltlr:ture . t ?:.e"thdu_gi bdielelul de patru ani in aceacasi cuprinsaj. Cei care au hipersecrelie de ACTH au gi o reaclie de spaimd exageratd. insd de fiecarea"ti J" intensitate..i. Doar cel ne_ *r"i ir.".-p."l1 . In urma unui studiu.i.ri".pironitd.. hipervigilenfi. trlb.. de cite ori auzeace s'etrtrtea . irascibilitate.sugerindu-se astfel cd de fapt creierele lor au suferit o modificare de durati in privinla secrefiei de catecolamine. care regleazd producerea de ACTH. Incepe sI transpire.agacum tusese ""pfii._ tuI.t[. Simptomulcet mai obosito*i d. Fli.soculelectricincetapentru ambelec"gti. tremurtr gi s-ar putea chiar sd-9i aminteascd frinturi din ceeace s-a intimplat. insd cel posibilitatea sd opreascdqocurile a scdpat ftrrd nici "ur"lu. ca{e se afli intr-o Parcare unde exsI plonjeze in plodeazd un cauciuc. circuitul catecolaminelor se prelungegte pind in cortex.i*"tu.. ting .p. TULBARAR\4 DE STRESPO STTRAUMATTC CATIILBIIRARE LIMBICA Trecuseri lurii de zile de la un cumplit cutremur careo arun_ casedin pat gi o fdcuse"sd ag gr. apar in locus ceruIeus. Aceia insi care au prea mult ACTH nu se pot obignui cu lucrul ista: gi a patra oarX vor reacliona la fel ca gi prima datd.r u'p. Dupi luni de zile. producind in trup modificiri ca hipocamp giinlocus ceruleus moment de crizd. il cuprinde frica.." into""iic.u ru... supdrare din orice.l. psihiatru la Universitatea Duke: . care in realitate nu se irtimun ar urma cum 9i PH'0.. principalul hormon al stresului.refia de cdtre cre_ ier a doud substante numite qi. cantitdli de gocuri electrice.? - 248 Trauma pi reinztdlarea emolionald 249 acest sistem devine hiperactiv. De exemplu.:.jes undevain tocul ""u"u apd ugii.

Modificdrire-de. frica dispare in timp. Toate aceste schimbtrri neurale oferi avantaje pe termen scurt pentru rezolvarea unor urgenfe infiortrtoare sau stresante ce pot apdrea.endorfini dau o noui dimeniiune combinafiei neurale declangate de o nouX expunere la trauml: amorlireaanumitor senzaFi. incetul cu incetul igi pierde aceastdfricd in ca2ut in care se mutd lingd nigte vecini care au un ciobtrnesc foarte prietenos. In condilii dure. imprevizibill in ceea ce privegte durerea."t ra rulburarea de stres posttraumatic: anhedonia (incapacitatea de a. Dar in depdgirea fricii dobindite neocortexul are o importanli capitald. pentru moment. opioidele sint substante chimice din creier . Aceste avantaje pe termen scurt devin insd cu timpul probleme de durati..tr la nivelul creierului ulterior in viatd I1cru. mecanismele inv5lirii gi memoriei au luat-o razna. . vigilenla este mult mai mare. un copil care invald sd-i fie fricd de ciini pentru cd a fost urmdrit de un ciobinesc geruriu:r furios. nucleul amigdalian gi lobul frontal . care suportd o traum.negativi. persoana fiind gata de orice. atunci cind creierul suportd modificdri care devin predispozifii."r"-"" constatat ci soldatii grav rdnili lveau hevoie de cintitegi mai mici de narcotice decit civilii cu rlni mai pulin grave. ln temerile dobindite cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic. Acest lucru se paie ci explicd un in_ de simptome psihologice . cind cineva invald si se teamtr de ceva printr-un reflex condifionat. cel care secrettrendorfinel-e.sistemul blocdrii neurale. observite de mult lt"g:. din nou nucleul. Un numlr de studii pe animale aveau sd desco_ pere cd atunci cind ele strt expuse chiar gi unui stres ugor la o virsttr fragedd sint mult mai vulnerabile decit animalele nestresate. Schimbdrile neurale fur cazul tulburtrrii de stres posttrauma_ tic se pare cI predispun persorna care suferi de ace'asttr boall la viitoare traume. Cirad nucleul amigdalian 9i acea regiune a creierului conectatd la el i9i iau un alt punct de reper in momentul unei traume de mare intensitate. iar cind el reapare in via!tr ca o primejdieieall. aceastd schimbare de excitabilitate . sugereazl nevoia.. care tocesc senialia de du_ rere $i. cu care igi petrece multd vreme jucindu-se. se reline 9i se aclioneazd ca reaclie la fricd este circuitul dintre talamus. Acest lucru se pare cd se intimpl5 printr-o reinvtrfare fireascd. ca o magind care rdmfurepermanent fur viteza a patra. Ceva similar se intimpli 9i tr cazul tulburerli de stres post_ traumaticl2. de cite ori obiectul fricii este intilnit din nou ir absenla a ceva cu adevlrat inspdimintdtor. Acest circuit neural imphce din nou nucleul amigdalian.mai precis.el devine. Charney a observat ci frica poate dura gi ani de zilel3. cu irrvilarea unei reaclii mai normale la evenimentele tiaumatizante. Acesta ar putea fi un motiv pen_ tru-faptul cd dintre douX persoane unei aceleiagi catas_ "*p. corpul este pregdtit pentru a susline eforturile fizice 9i. Condilionareafticii este denumirea pe care o folosesc psihologii pentru procesul prin care ceva ce ir ultimi instan!5 nu este ameninldtor devine inspdimint[tor. temeri sftrt declangatela animalele de laboratoq. indiferent la ceea ce in alte condilii ar fi ervenimente tulburitoare.simli plicerea) gi o amorfeall emolionaltr generali.amigdalian este cheia regiunilor creierului implicate. o senza_ iie de izolare fa!tr de vial5 sau fal5 de preocufarea in raport cu sentimerrtele altora.agenli foarte putemici de amor. Astfel.rju trofe una suferl o tulburare de stres posttraumatic. pentru cd interfereazi cu lucrurile invdlate ulterior . stringenti de a trata copiii cu tul_ facest burare dg streg postfraumatic).it: comparabile cu opiumul sau cu alte narcotice inrudite.aceastdmdritd potenlialitate de a declanga blocaje neurale . RENyATAREAEMOTI2NALA Aceste amintiri traumatizante se pare cI rdmin ca fixafii in funclionarea creierului. ore intregi sau chiar zilein cazul unui eve_ niment traumati2ant. iar cealaltl ny nrlcl^eu. oamenii au o mai maretoleranfd h durere _ un efect ie a fost observat de chirurgii de pe cimpurile a" f"pU .hiperactiv.l amigdalian este pregdtit ie descopere pericolul. Cind asemenea. Regiunea cheie de pe creier unde se irva!5. chiar 9i cele r4ai nevinovate clipe putind deveni o explozie de frici innebunitciare. pentru cd in mintea persoanei afectate se asociaztrcu ceva cumplit. Un alt efect posibil poaTulg te fi disocierea. . Atunci cmd existd un nivel mare de opioide (-propria morfintr a creie_ ru!ui"). incluzind incapacitatea de a-gi aminu momlnte de mare importanftr. De obicei.te.250 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnodlarea emolionald 251- Un al treilea set de schimbdri apare in sistemul opioid al creierului. Ce-iapropiali acestor persoane pot cLnstata o indiferenld 9i o lips{ de empatie.inseamnd cd toati viala este gata sd devini o crizi permanentd. de data aceastaconcertat cu o anumiti re_ giune de la nivelul cortexurui cerebrar. alarma este 1tu":i cte o urtensitate $i mai mare.

cam la o ortr de Central Valley 9i de Stockton. ta permite doutr cli de vindecare: pe de o parte.. copiii dau un alt deznodlmint. tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic . . sugerind din nou roL'J imp_ortant jucat de zona corticald in detagirea de stresul dobindiCs.Purdy" . copiii il omoar5. dintre care trei sferturi i-a constatat cI au simptome active de tulburare de stres posttrau_ matic chiar gi o jumtrtate de secol mai tirziu. Una dintre fetife. . Descoperirea pozi_ tivd a fost cd un sfert dintre supravieluitorii iare atrsuferit iind- va de asemenea simptome nu le mai au.. Terr a descoperit cd acei copii rdpili retrdiau momentul in jocuri in care erau victime. ctr acestcircuit emofional poate fi reeducat.ceea ce duce la o supravieluire anormald a amintirilor emof ionale".se pare ctr presupune un proces de invigare activ6. ir mintea lor.. O alta se juca de-a cXldtoria lui Bar- . Acest lucru inseamnd cd niciodatl lucrurile de care ne temem nu pot fi tratate cu o senzafie de calm .. Davidson a descoperit cd oamenii care sirt mai activi ir cortexul prefrontal sting igi depdgescmai rapid frica dobindittr. este de naturtr corticaltr. inh-un fel sau altul. reinvilarea spontand nu mai are loc. care ura faptul cI simlise urina celorla$i copii pe pielea ei cind stiteau acolo ghemuili de spaimd..252 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnztdfarea emolionalll 253 ih tulburarea de stres posttraumatic.taie. Frica inilialtr incolgi_ tI in nucleul amigrtalian nu dispare comple! mai degrabd cortexul prefrontal anuleaztr in mod activ commzile date ie nucleul amiqdalian restului creierului. care a descoperit ctr rolul cortexului prefrontal sting este de'a di_ minua starea de disconfort. psihanalist in probleme de copiilT. chiar cei 9i cu tulburare de stres posttraumatic pot depdgi momentul. unde s-a furtimplat nenorocirea cu Purdy .cel pufin la copii . evenimentele din viafa lor au contracarat aceasttrproblemS. Cinci ani mai tiirziu. mai bun. tntr-o eiperien!tr de la6orator in care oamenii mai intii au invtrlat str aibd o aversiune fafd de un zgomot puternic ... . Ea a descoperit asemeneajocuri la copiii din Chowchilla. Rdpitorii au itrgropat autobuzul gi au linut copiii i:rtr-un chin care a durat doulzeci gi gapte de ore.Intrebarea este cit de repede scipdm de o fricd dobinditX. ]ocurile acestea repetate la nesfirgit ii lasd pe copii str retrtriascdtrauma in siguranli. tragediei. ]ocurile precum .ir weme ce aceia care gi-au revenit nu mai prezentau asemenea schimbtrrib. fricii.Dispari1ia. Aceas. incit blocarea nucleului amigdalian se petrece de fiecare dattr cind ceva ce amintegte fie chiar gi vag de trauma iniliali reapare.Purdy". Califomia . care la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic nu mai funcfioneazS. Aceasti constatare 9i altele similare dau speranle ctr schimbtrrile la nivelul creierului in privinla tulburirii de stres posttraumatic nu sint ireversibile 9i cd oamenii $i pot reveni chiar 9i din cele mai cumplite traume emolionale . REED UCAR EA CREIERULUT EM Oy ON AL Una dintre cele mai incurajatoare descoperiri despre tulburarea de stres _posthaumatic provine dinti-un studiu asupra supravieluitorilor Holocaustului.. refurttrrind tiparul fricii. De exemplu. memoria repettr fur cortex o stare de anxietate mai scXzutd.gitrnde in1973 un autobuz cu copii plecali intr-o excursie de o'zi a fost rdpit la drumul mare. Cei care inctr mai aveau simptomele dddeau dovadtr de modificiri de catecolamine la nivelul creierului. Aceste jocuri macabre tn cazul copiilor traumatizafi au fost observate prima datd de dr. spune Richard Davidsory psiholog la Universitatea Wisconsin. fetele jucau in mod simbolic scenarii ale rtrpirii cu ptrpugile lor Barbie.Purdy" sint previzibile la copiii mici care au trecut printr-o asemenea intimplare de o violenld coplegitoare. Uneori.un exemplu de fricd dobinditl gi o paraleld fir alt registru cu fulburarea de stres posttraumatic -.la D-actr insd trec prin experienfele cele mai potrivite. care ar putea reacliona cu team5. Charney susfine ctr acest lucru se poate datora schimbdrilor din creier in cazul tulburdrii de stres posttrauma_ tic. schimbiri care sint atit de puternice.. amintirile emofionale putemice gi tiparele de gindire gi de reaclie pe care le gerrereazi se pof schimba in timp. constatd el. Vestea cea buntr este deci ci gi traumele profunde ca acelea care produc tulburarea de stres posttraumatic se pot vindeca 9i ctr drumul spre o asemenea vindecare este parcurs prin reinvdfare. Unul dintre modurile in care aceastd vindecare emofionaltr se pare cX se petrece spontan . Aceasti reinvi. igi spila pipugica la nesfirgit. scolindu-gi in evidenld capacitatea de a stlpini momentele traumatice de neajutorare. Lenore Terr din San Frantisco.nucleul amigdalian nu trva!tr niciodatd str aibi o reaclie mai slabd. desensibilizindu-l gi permifnd un set de reaclii netraumatizante care-i vor fi asociate..este practicarea unor jocuri precum .pe scurt. juciridu-se de-a . propune Charney. O altd cale de vindecare este'aceeactr.

cel pulina9a credeTerr. cind a trcercat si apeleze la ajutorul polifiei.sdvorbeasctr despreastacu Eth. Irene. Astfel ce trth i-a cerut sd faci un desen. ceea ceera chiar scopulin sineal jocului. care la rindul stru esteun mijlJc de comunicareal subcongtienturui.. Judith Lewis Herman. _. gi-a mobilizat prietenii gi falnilia pentru a forma un fel de zid irtre ea 9i urmdritor 9i era gatasd apeleze 9i la polilie. Existd o logicd biologicd in privinla ordinii acestor f. o dezvdlare directd a lecliei de neajutorarepe care a intiptrrit-o trauma. Irene avea deja simptome de tulburare de shes posttraumatic.pr*"rri primar": mesajele.adeseapsihicul eopiilor trateazd cu totul altfel problema. Cind a inceput terapia. desprevaietelepe carele_a auzit gi despretot cea vdzut chiar gi de sub piturtr. el a continuat sd o urmdreasci: a hdrfuit-o cu telefoane obscene gi cu amenintdri violente.hipervigilenla gi panica sint de fapt pirfi ale simptomelor tulburtrrii de stres posttraumatic. nu mai iegea in lume 9i se simtea o adevtrrati prizonierd ir propria ei casi.cursecareaveanigte ochi enormi. Degi s-a luptat cu atacatorul. a itcepe astfel terapia. Ochii aceiaimengi Eth i-a intelpretat ca fiind in_ drizneala copilului de a privi pefufiC la cefacecriminalul. de a seajungela ima'gineainghefati din nucleul amig_ . nu s-a infmplat nimic". Dar daci estevorba d. de exemplu. psihiatru care a absolvit la Harvard 9i a cirei munctr deschizXtoare de noi direclii subliniaztr fazele de revenire in urma unei traume. amintirea amlnuntelor traumei gi jelirea pierderii suferite gi.apt.pentru"opiilor.psihiatr. ca gi in gtrdurile lor. Aceasti cale este folosittr adeseapentru tratarea copiiior trauUneori.ir"_ drdztrisd vorbeasci SpencerEth din Los Angeles.creierur emolional estebine adaptatirlelesului simbolicai la ceea ceFreudnumeu.atingerea sttrrii de siguran!tr. retrdirea momentului "ad" "*u*_ o dati saude doud ori e suficienttr.orice desen. O altdfazd de inceput estea-i ajuta pe pacienfi si recigtigeun anumit control asupra lucrurilor careli seintimpld. in final.de blocarea memoriei sau a senzafiilor ir raport cu o anumiti catastrofd. Dincolo de asta. Aceistd retr*. pdpusacaremergeaundeva. Cazul lui Irene este citat de dr. re voluntari a traumei se pare cd alimenteazd nevoia de a o transforma in amintiri putCrnice.in careaceasta se sufoca. Dactrtrauma esteminori.snic firul traumei. mirul gi artele. desenatul in sine este o terapie. care ulterior pot aptrreasub formtr de flash-back-uri.i u_li reaminti 9i a regindi chinurile prin careau trecut.lir carecreierulemoinva!tr din nou viala nu trebuie socotiti o criz6. aga cum vom vedea de alt- fet aceastisuccesiune parestrreflectefelu. asemenea canrri 9i povestegtedespri un pugti de cinci ani care a fo$t rdpit impreund cu mama lui de ctrtrefostul iubit al acesteia. plu mersul la dentist pentru o plombd. RENyATAREAEMOTIONALA 9I REFA9EREA DINA O TRHIMA Irene a mers la o intilnire care s-a sfirgit printr-o incercare de viol. Ei sint insensibili la traumd mult mai rar . p"rrt .'di"ti- rile putemice care ii preocupi se strecoard ffr desenele. cd perrnalional nenttr.aze. In vreme ce adullii care au trecut prin traume coplegitoare pot suferi un fel de amorlealdpsihictr..de f. sunind-o in toiul nopfii. trateazd.unde ia po_ runcit copilului si se ascunddsub o ptrturtr. Prima fazi .9"ul: ctallan este cea oferitd de arttr.sejoacd9i viseazl cu ochii deschigi. Odatd. ia reia ve. . intr-un ritual monoion 9i neindurtrtor.254 Oazedd oportunititli Trauma gi reiialgarea emolionald 255 bie.uin probleme de copii. E de infeles cdb{iatul nu era dis_ pus. arta poatedeschideo posibilitateca aceicopii Tu|r"!i: sd discute despremomentul de groazddesprecarealtfel .pentiu cd i9i fo_ losescfantezia. avind ln vedere cA . reincBperea unei viefl normale.-respectiv metafora.nu conteaziunde _ gi sein_ torceacu bine. Aceastd inlelegerefaceca simptomelein sine sd fie rnai pulin inspiimintitoare. EI a schi. Hermdn susline cX ele ar fi acestea: atingerea unei stdri de siguran!tr. pindind-o gi urmdrindu-i fiecare rrigcare. ofiferii au socotit cl problema este un fleac.tato magintrde. igi arnintegteEth._u.acestlucru ircepe prin a-i ajuta pe pacienli sd inleleagdctrstarealor de surescitare9i cogmarurile. Bdrbatuli-a dus'irtr-o cameri de motel.presupuneg5sireaunor cdi de calmarea circuitelor emolionale prba temtrtoare 9i care se pot declangaatit de ugor irncitsd permiti reinvdfarea18.povestea. ce poate fi un inceput de sttrpinire a traumei. Ase_ meneareferiri indirecte la o sieire p?ofund traumatizanta apar aproapeintotdeauna in creafiile Eth a mai pus gi alli co_ pii str deseneze cite ceva. in vreme ce el a bd_ tut-o pe mamtrpfurda omorit-o.. b a tre_ ia introducea pdpugaintr-o groapd. copilul simte nevoia sd repete la nesfirgit.espre ce_ va coplegitoq. Adesea.

coplegitoare' caz in care tepoate ilti^plXtitot parupurrt rl ar trebui si reducX ritmul 9i sd pdstt'eze reacfiile reinvilareaciintului la un nivel suportabil. la inceput cu stereotipuri.a!ipeasc5" amintirile prea supirdtoare.gi de tot ceeace poate ea declanga.. nesiguranla incepe printr-o fazi mai intimd. eveniretrtrirea dobindite deja mesurl mare in Prin ief. a desa naraliunea Treptat. dupi care abia de-gi mai amintesc de cumplitele intimpldrile. ca Pe lucru Acest detaliu. n-u mai ftrcut alte desene jocuri' creindu-se . care le dau posibilitatea sd igi echilibreze aceasttrstare de nervozitate maxim6. zivor exista medicamente care si aclioneze in mod direct asupra efectelor hrlburdrii de stres posttraumatic la nivelul nucleului amigdalian gi conectdrii circuitelor de neurotransmifltori. dar de data aceasta Ftt-* comunilucru Acest jii" unui terapeut de furcredere' siguranla cA "o*1i*ia faptul anume cA o te"!i" circuitului embgonal .n aici este Scopul greaJa' reacliile. Calmul fiziologic deschide o posibilitate de a ajuta circuitul emolional brutalizat sd redescopere cHviala nu este o permanentd ameninlare gi de a reda pacienlilor sentimentul de siguranld pe care l-au avut inainte de traumd. Farmacologii sperd ch intr-o bund. Pacienfii pot de asemeneasd invefe tehnici de relaxare. care permite circuitului emofional sX dobindeascl o nouX inlelegere.azaeste mediu sigur *utttutot 9i a emoliilor.ezetreptat' .r gtou"u poate fi trXite in tandem pective.9i cu amintirile traumei res9i . mai precis. in care victima fusese terapeel in schimb' aceea. Pe mlsurd ce pacienlii povestesc amdnuntele ingrozitoare ale traumei.. precum propanololul. dindu-le insomnii sau condimentindu-le somnul cu cogmaruri.nesiguran!tr" trece dincolo de frica fald de pericolele ce-i pindesc. pare Aceastd alternare intre reimersiune 9i refuzul traumei a reinvilare o sd permitd o revedere spontand a intimpldrilor 9i stres de tulburare o cu cei Pentru o. spune Herman' repovestirea -declan9a temeri. ceea ce inseamnd disociatl apoi fi putea ar 9i fice amintire.piriri denu incetul cu incetul. cit 9i in privinla efectelor asupra creierului emofional. ri#tit."i1iui emolionale la aiestea. venit mai deschisd 9i mai scell rePetau care sale cogmarurile timp. ce blocheazd activarea sistemului neryos simpatic. ea mimeazX pagii care apar in mod firesc la cei care sint in stare sd-gi revind dintr-o traumd fXrd si fi suferit de o tulburare de skes posttraumatic. am6Folosindu-se 9i congtienti' amintirea din cutX'sa dispara se nuntele senzoriale 9i sentimentele ce devin cuvinte' amintirile unneocortex' de Dresupune cd sirt mai bine finute'sub control mai loi" i"J. Medicalia le oferd pacienlilor posibilitatea de refacere fur a9a fel incit ei sX igi dea seama cX nu trebuie sd fie la dispozifia alarmelor emofionale ce-i cuprind odatd cu o anxietate inexplicabi15.tiif" pe care le genereaztrpot fi mai bine inlelese' aceasin emofionald Reinvdlarea gice 9i mai ugor de minevrat. groaz| s-a mirosit' s-a auzit' s-a vizut. au inventat tot felul de el a inceput sd incet. sPaima. care duc la retrtrirea traumei 9i care rleapar slptdmini sau chiar luni.se Povesteasci eveniun fel de mentele traumatizante iit se pbati de aminunfit..ttol tan.iii caPtarea transformarea amintiiii in cuvinte. Ritmul repovestirii este unul lent. Spencer Eth. a unei . ' Pustiul de cinci ani care a desenat ochii aceia imengi dupd ce mama a fost martorul unei crime oribile. existtr antidepresive care aclioneaztr asupra sistemului de serotonind 9i betablocante.. prin sentimentul cX nu defin controlul asupra a ceea ce se intimpll cu trupul 9i cu emoliile lor. susline Eth." i se intihpla b5ielelulul tlnal' In s5u' de tatdl aldturi cimin noului ftrcercastr se adapteze pugtiul a reugit id vorbeascd despre viala zilnicX' iar amintirile -traumei au inceput sd se estomp. de fScut liil d. despre spre temerile pe care le-a imprimat aceastd traum6' ci ce misurd zi'pe zi cu de in viala . mai realisttr. duptr 9i . 9i sd reaclioneze altfel fafi de arnintirea traumatizarftl. fiecare retreind el. avind in vedere declangareablocajului emolional pe care o creeazi tulburarea de stres posttraumatic prin hipersensibilizarea circuitului nucleului amigdalian. exact la fel de fiecare dat5' tenpulin "tia"""t mai trupul iar curgitoare. cit sI nu intrerupd Terapeutut il incurijeazd pe pacient.u. Deocamdatd insi existd medicalii care contrabalanseazd doar o parte dintre acesteschimbdri."po. dezgustul..i"u . memoria incepe sd fie transformatl atit la nivelul irilelesului emolional. ln acestecazuri se pare cd adesea existd un fel de ceas interior care ii face pe oameni sd igi . tn acelagi :u a devenit tot mai rut" iu unnare. in mod ideal.256 Oaze de oportunitdli Trauma si tetnudlarea emolionald 257 Felul in care pacienlii cu tulburare de stres posttrawnatic se simt in . Acest lucru este de infeles.stf. s-a ce ceea doar pr"rrip*e . O altd fazi a vindqcdrii presupune repovestirea 9i reconstruirea irtimplXrii care a creat trauma intr-un mediu sigur. sionat... posttraumatic mai greu tratabild. ei au continuat sd vorbeasci t u*"i".u"rt"ir"d crima. Foarte ei' intre strinsd mai fegitrrta o astfel fiecare recitind . unei pdrfi din aceastf.

intr-o oarecarem5sur5.gi poate gi mai important. De aceea noi nu putem hotdfr'ctnd si avem ieqirile noastre emolionale. Acest lucru presupune reducerea simptomelor psihologice la un nivel controlabil 9i capacitatea de a suporta aceste sentimente asociate amintirilor traumatizante.dar tendinla de a se declanga reaclia nu dispare complet intr-o primi fazS. Ea creeazi capacitatea de detagare de traumd. ir mod voluntar . Ca 9i cum reciclarea permanenti gi retrdirea groazei dintr-o traumi ar fi un circuit emolional a cdrui vrajd. Este semnificativ in special faptul ci amintirile tr urma traumei nu mai erup la momente necontrolate.. ln finit.in relaliile intime din viala ulterioard. Dinjmica preiupusi de nucleul amigdalian 9i reacliile mult niai bine formate ale cortexului prefrontal poate oferi un model neuroanatomic asuPra felului in care psihoterapia remodeleazd tiparele emolionale profunde. ca orice alte amintiri.ili invall neocortexul sd inhibe nucleul amigdalian' -Impulsul de a acliona este refulat. pacienlii pot incepe si priveascX inainte. avind totugi un control mai mare asuPra duratei lor. chiar cu speranli gi sd-gi reconstruiascd o vialX noui. trseamntr reconstruirea unei vieli noi. care a descoperit declangatorul din-nucleul amigdalian Precum 9i rolul jucat de acestain izbucnirile emofionale: . un reziduu al sensibilitdlii itriliut" sau al fricii. Asta inseamntr cd in loc de a fi captivi pe veci intr-un moment din trecut.258 Oaze de oportunitdli emolionald Tiauma gi re?nztdfarea 259 Ih final. Efectele ulterioare sau ocazionale ale simptomelor persisti adesea.turi Precum incapacitatea de acceptare sau ie stabiliie a unei intimitdli sau frica de egecori o dependenli exageratS.spune Herman. Terapia practic te invald sd-l sthpinegti . cu relalii puternice bazate pe incredere gipe un sistem de convingeri care si aibd o logici chiar gi intr-o lume in care se pot intimpla asemenea nedrepttrli2O.. ir:r general. abandonarea sau pierderea lor ori o rispin- gere din partea societilii s-ar putea sd nu atingi niciodati culmile unoi traume.. este imprdgtiatd. ' PSIHOTERAPIA CAEDUCATIE EMOyONALA Din fericire. dar existd semne speiifice cd trluma a fost in mare parte depdgitd.momentele catABtrofalefur care amintirile traumatizante sirt intipdrite sint rare de-a lungul unei vieli pentru marea majoritatea dintre noi. tot aga se poate intimpla 9i cu cicatricele ernolionale de care suferim mulli dintre noi' Aceasta este misiunea psihoterapiei. Dar acelagicircuit caie se poate vedea cd intipdregte amintirile traumatizante se presupune c[ funcfioneazd 9i in momentele linigtite din viafd.la lacrimi 9i crize de furie . odati ce este declangattro reacfie emogonile . lipsiti de umbra traumei. Toate acesteala un loc sint semne ale succesului in reeducirea creierului emofional. Dacd tulburarea de stres Posttraurnatic poate fi vindecatd. in vreme ce emoliile funda*"t tul" in aceasti privinld rdmin intr-o formd subliminald'" Datorittr arhitecturii creierului care addpostegte reinvilarea emolional5. fiecare zgomot in noapte nu trebuie sd trezeascdun moment de groaztr din trecut. dar iti vor ldsa amprenta in creierul emofional.trdsf. |elireaiare rezultd in urma repovestirii unor evenimente atit de dureroase servegteunui scop de o importan!tr capitald. ele pot fi lSsate la o parte. Sau cum sPune niurospecialistul |oseph LeDoux. de moartea cuiva drag. in sfirgit. ceea ce se Pare cd rimire chiar 9i dupd o psihoterapie reugitd este reaclia remanenttr.Odatd ce sistemul emolional irvald ceva pare cE nu mai uitd niciodatd.DoveziasuPra acestui faptprovin-dintr-o ierie de studii de psihoterapie conduse de Lester Luborski 9i colegii sdi de la Universitatel din Pennsylvani*z' Ei au analizat principalele relalii conflictuale care au condus zeci de pacienli la psihoterapie . O refacere mai rapidd fir urma unei asemeneaizbucniri poate fi un semn de maturitate emolionald' Dupd aceasti terapie ceeace se Pare.indiferent cd este voiba de o rdnire.ctr-se schimbA sint reacliilepe-carele au oamenii. de o despdrfire ori de regretul cI nu s-a incercat salvarea cuiva sau pur gi simplu de increderea pierdutd ftr cei care pdreau cd o meritd. ci pot fi vizitate ca orice amintire. Herman a constatat cI pacienlii trebuie sd jeleascd pierderea generatd de o traum5 . ducind la deregliri .Apoi au studiat atent reacliile tipice (intotdeauna de aut6apdraref Pe care le au pacienlii atunci cind aceste dorinle . cum ar fi o ignorare perm€mentd sau o lipsi de acordare a atenfiei sau a tandrefii din partea unuia dintre pdrinfi. 9i. Fiecare sirenl nu trebuie si aducd neaptrrat un potop de temeri. prost adaptate. Neajunsurile oarecum obignuite ale copil5riei. dar nu poate sd-l impiedice sE reacfioneze din primul moment. totul consti in invdlarea aborddrii iu talent a reacliilor cu incXrcdturd nervoasd. care ste labazaunor tulburdri emofionale2l' Cortexul prefrontal poate redefini sau frira impulsul nucleului amigdalian. iar aici intrd in joc inteligenla emolionald.

lecfiile emofionale .chiar si in cazul obiceiurilor celor mai inrtrdtrcinate dobtrdite incd din copildrie .d. dispre legsau despre un gef. Pe scurt."r'de durati p11tind sI lind o vialX intreag*. care ne influenfeazX dispozilia de bazd. pentru fiecare emolie in parte.de lipsd di speranld ae iristege.specific pacientului..Iucestor intilniri nefericite.pot fi remodelate. . . Ceea ce nu se schimbi instr deloc eit" a"u" sensibilitate speciald fald de rXdtrcinile acestor nevoi profunde. Kagan susline cd existii cel pulin patru tipuri temperamentale * timid. acel zgomot de fond al sentimenteloq. putem face speculafii.copilul va fi calm 9i linigtit sau capricios gi dificil. fiecare bazindu-se pe diferenle innXscute la nivelul circuitului emofional. atit de rivnite. stnt foarte superficiali sau cumplit de timizi? Aceastf. oricit de intensi este.9i cd fiecare se datoreaztr unui tipar diferit al activitdlii creierului.mile se_mnale de alarmd ia respuirs la posibila dete$aye a unor intimpldri de temut.9i sentimente gi de minie.spuns la aceastd intrebare provine din studiul ftrcut de ]erome Kagan. Se pare cd existtr nenumdrate diferenfe de temperament. fiecare avem o anumitl gamd emolionald favorittr. acegti pacienli prezinti doui tipuri de schimbdri: reacfia lor emofionati la evenimentele declangatoare devine mai pulin tulburitoare. sog.rr. "r. de"pre yn amant. iar rispunsul devine mai eficient in ce privegte obfinerea a ceea ce igi doreau irtr-adevdr de la rela_ lia respectivd.. uneori chiar calmi sau indiferenti. bic. care are o forlX extraordinard de-a lungul vielii.. gaml de limitdri emolionale intrd sub umbrela temperamentaltr. Intr-o oarecare mdsur6. Temperamentul poate fi definit tn funclie de stiri care ne inregimenteazd firtr-o anumit5 categorie de viafd emoflonald. eminenhrl psiholog al dezvolttrrii de la Universitatea Harvardl. aga pot fi modificate tiparele emolionale care au fost invdlate pe parcurs. mai ienetoasd. indrizne! vesel 9i melancolic .m. sd zicem.a. cd au crize de furie sau manifestx o rdceali totali fa_tade"ceielalt sau o retragere in carapacea lor intr-o formtr d. it cuzt-. oamenii se pot diferenlia in funclie de cit de ugor se declangeazX sau cit dr:l^reazd. de in_ vinovdliri 9i de autoinvinovdliri 9. circuitului lim_ .ar putea tri.cum rimire cu schimbarea obiceiurilor de a reacfiona intr-un anumit fel in cazul celor care din fire. In privinla creierului. pacienfii sigur cx au fost cupringi de sentimente de suptrrare . despre un copil sau despre un perinte. prea exigenfi.u. Ceea ce nu se schimbr insr este dorinfa sau frica acuti gi sentimentul inilial de torturd. intrebarea este dacd acest set emolional determinat biologic poate fi schimbat prin experien!5. dar corteiul prefiontal gi zonele trvecinate au invtrtat firtre timp o reaclie noutr. Studiul lui Kagan se concentreazdpe unul dintrc aceste tipare: dimensiunea temperamentului care merge de la indrdzneali la timiditate. Oare biologia noastrtr ne fixeazX destinul emolional sau chiar gi un copil ndscut timid poate deveni un adult fircrezXtor? Cel mai clar rf. invtrlarea emoJionald este un pro. intimplirile pe care le-a povestit se dovedesc a avea multmai puline reaclii emolionale riegative comparativ cu cele de la firceputul terapiei 9i rdspunsurilipozi_ tive sint de doud ori mai numeroase din partea celeilultu putroune. Dar cum rtrmine cu acele reacfii care provin din codul nostru genetic . ceeace-il face pe celdlalt sd reaclioneze nepotrivit. Cind pacientul nu mai are decit citeva gedinle de terapie.e autoapdrare. de tensiuni putemice pi de temeri. cu temperamentul ne nagtem in parte datoritl loteriei genetice. fie cd este vorba despre . Fiecarepdrinte a observat asta:incd de la nagtere. se pare cd el apare in aproape toate relaliile importante. Indiferent care este tiparul. d.260 Oaze de oportunitdfi sau temeri sint activate la nivelul relafiilor lor interpersonale _ reaclii cum at fi faptul cd sint prea poruncitori.' KW Temperamentul nu este predestinat Prin urmare. "o11u-r1a unei terapii de lungd durattr totugi.

Ralph era unul dintre cei mai firdrdzneli 9i mai deschigi copii.degi era in primii 5% cei mai buni din clasi. dupi cum ii numegte el. Ca adulli.. mamele gi-au adus sugarii gi copiii mici la laboratorul lui Kagan pentru Dezvolt4reiCopilului. fri:rgindu-gi miinile. Tom se numdra printre cei mai timizi copii. Aflafi la joacd.inci de la nagtere. sint sortili si ajungl insingurafi. Tom devenise tensionat rigid. cu un chip impietiit. Kagan colegii sdi au observat semne timpu-si rii de timiditate in cazul unui grup de copii de un an 9i noud luni adugi pentru observalii expeiimentale. Dupd aproape patru ani.262 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu ebte predestinat 263 Zeci de ani. inima lor bate mai repede decit a altor sugari ca reaclie la situaliile necunoscute sau noi. de teamd atunci cird se afld in societate: la gcoali sau pe terenul de joaci. gi o alta de zburat. o parte dintre ei s-au dovedit vioi gi spontani._ dl-i h ticere pe ceilalli cum se joacd. pentru a lua parte la studiile referitoare la dezvoltarea copilului. tocmai penku ci l-a tentat ideea cd asta ar presupune o oarecare singurdtate. indiferent de virsta la care a fost supus evalu6rii. era atacat de mongtri. pe un ton prietenos. in schimb. De asemenea. potrivitX inclinaliilor sale introvertite. De-a lungul a*lo. cinci gi gapte ani -. Aceasttr anxietate pare sd fie labaza timiditelii de o viafd: orice persoantr noui sau situalie nouS este socotitd o potenlial5 ameninlare. o femeie de virstX mijlocie care igi amintegte cd a fost extrem de timidd in copildrie. nu avea ticuri verbale 9i vorbea foarte increzXtor.degi diferenfa de virstd era de doulzeci 9i cinci de ani.cea de ciini. este tipic pentru aceastdcategorie de timiditate. Ca urmare. are tendinla de a trece prin via!tr cu mai multe temeri. rdspunsurile bale erau scurte gi pdrea abdtuP. aavut doar vreo doud temeri trecdtoare . avea incd o oarecare stare de anxietate in preajma copiilor gi problemele sale se concentrau acum asupra rezultatelor de la gcoal6. pentru ci la gapte ani auzise de un avion care se pribugise. in desele cogmaruri. iritlri ale vezicii biliare gi alte indispozilii stomacale3. unul dintre bdieleii din studiul lui Kagan. trdind in_ tr-o fricd groaznictr atunci cind trebuie ia fina un discrtrs sau sd execute ceva in public. Acolo. cum ar fi migrenele. inaniide mijloc ai copilSriei. griji gi sentimente de vinovtrlie 9i s5'sufere de probleme cauzate de stres. Ralph era sociabil 9i indrdgit 9i niciodatd nu s-a socotit timid. mugcin9i drr-gi buzele. care abia zimbea timid 9i forlat doar cilrd era vorba'despre prietena lui. ecfripi de-cercetdtori a lui Kagan i-a studiat din nou. Tom era bdiatul unui om de gtiinfd. cind_aceiagicopii au ajuns la grddinifd. ln timpul copildriei.inhibafi comportamental. juci:rdu-se cu cei_ lalli copii practic ftrrd nici o ezitare. sd se apropie de animale necunoscute sau de locuri negtiute 9i sI fie foarte sfiogi in prezenla striinilor.. Asta iiface sd ezite si md_ nirce lucruri noi. lntotdeauna relaxat 9i vorbXre!. La un an gi noui luni. drept pentru care gi-a fdcut o carierd in acest domeniu. NETIRO CHIMIA TIMID IT ATII Diferenla dintre prudentul Tom gi indrXzneful Ralph constd in excitabilitatea circuitului neural centrat in nucleul amigdalian. la treisprezece ani gtia sd se a9eze confortabil pe un scaun.de exemplq sint in_ clinali sd se autoilrvinovdleascd 9i sd-gi faci reproguii. El susfine ci oamenii precum Tom. ca 9i cum s-ar fi adresat cuiva de virsta sa . care se scurse_ serd. Tom igi amintegte cd era cumplit de timid. de la nagtere. crede Kagan. Atunci cind a fost chestio_ nat la-treisprezece ani. cam pinX pe la unsprezece ani. care au in- . sd se joace. La toate misurdtorile fdcute in timpul copil5riei -lay)oi.era fulburat de te- meri intense: se temea ci-i ia foc casa/ ca nu cumva si se inece in piscini sau sd rXmini singur pe intuneric. Copiii timizi se pare cI vin in viali cu un circuit neural care fr face sI reaclioneze mai puternic chiar gi la stresurile mdrunte . trcepe sd batl ca in timpul unei crize de anxietate. aratd monitoarele. Existd si copii care sint de-a dreptul paralizafi. in Sala William ]ames. acegti copii sini timizi in pri_ vinla a tot ceea ce nu le este familiar. De asemenea. Tom. ei devin sensibili gi in alte sensuri . ur*arir. carn 15 pini la 20h dintre copii sint . Ca sugari. dupX ce un duldu a sdrit pe el cfird avea trei ani. in comparalie cu allii rnai indr5zneli. inima lui. Altii tot$i erau nesiguri 9i ezltanl| nu indrdzneau 9i se agilau de fusta mamei. Chiar dacd se simlise mai pulin timid tn ultimii doi ani gi ceva. atunci cind cunosc oameni noi sau atunci cird reflectorul societdlii se indreap_ td spre ei.. care se afld la etajul al paisprezeceleaal Universitdlii Harvard. asudind tot de fiecare datd cind trebuia str se apropie de un coleg de joac5. cind copilul reticent refuzd. nici unul dinke copiii firdrlzneli nu devenise timid. Kagan consideri cd de fapt copiii care sint prea sensibili gi temitori se transformd tr adulli timizi 9i timoiali. in vreme ce doud treimi dintre cei timizi rdmdseseri reticenfi.

Cercetdtorii cred cI aceste episoade nu au fost suficient de semnificative incit sX presupund un diagnostic psihiatric cum ar fi o .ce. copilut izUucnugte ir..de Timiditatea pisicilor infloregte cam pe la o luni.. proreze noi teritorii gi nu atactr decit rozitoare "_u.t. care apar i:r urina lor.semn ci aparilia norepinefrinelor pdstreaztrnucleul amigdalian intr-o stare de excitare prin intermediul circuitelor neurale. gi anume palpitafiile. se nasc cu g neurochimie care face ca acest circuit sA se excite ugoq.. care ar face_o ".h"i.". declarind ci o ttrcere timidd ir fala noului sau a unei posibile amenin!trri este un semn al activitdlii circuitului neural care se desfigoari intre creierul din fald.1r^:| :: legea{a.. Intr-un studiu efectuat asupra a754 de blieli 9i fete din acesteclase. cum ar fi prima intilnire cu iubita sau un examen important ."* reaclioneazd " ""a"" Ia motive de stres.asup-ra $9 le pisicilor. i"crimi." 6.. punctul cind nucleuf amigdalian se maturizeaz5 slficient pentru a prelua controlul circuitelor din creier ce determini apiopierea siu evitarea. Maturizarea creierului pisicii la o lund peamdnd cu cea a sugarului. Cam una din gapte dintre pisicile de casd au un tipar al fricii cur" seumena mult cu timiditatea copiilor: se retrag daci este ceva nou (si nu-gi manifestd legendara curiozitate I pisicii).unul din cinci copii intri in cutegoria celor timizi. sistemul nervos simpatic fiind 9i el activata. . de la opt luni.'pro""_ fdid ezi_ exemplu. Aceste episoade de anxietate au fost de obicei declangate de alarme obignuite pentru prima adolescenld.evitind tot ceea ru_ familiar.cum ar fi mirosurile p"t"r"i"". incepind cu tensiunea arteriald gi dilatarea pupilelor pind la un nivel crescut de norepinefrine. Acegti copii sensibili sint in mare primejdie.. Julu""'. Kagan face chiar unele speculafii.la grddini!f. fiind prea ti- lf.*O. au un sistem nei-ros caiibrat mai bine in ceea ce privegte excitarea. Un copil de grddinifi timid e in stare str nu spund nimic atunci cirnd un altul i se adreseazi gi sd-9i petreaci mai toatX ziua uifindu-se doar cum se joactr ceilalfi.. Un alt baromeku al timiditdtii este ttrcerea.necunoscut/ . foTu. sint mai indrdzneli "puri" 9i mai nerdbdito-ri si explor&e noi lo_ curi gi si cunoascd gi alte persoane.il. indiciu asupra tiparului mogtenit de copil vine 9". mal asupra cetormai *aii. usu lid:. Kagan a descoperit ci acegti copii timizi au niveluri mai mari de reaclie in intreaga gamd de indici ai sistemului neryos simpatic.cares-audovedit a fi a-bstur a" ti*lri tn copil5rie. copii apare teama de . totugi ele aratX ci acegti adolescenfi sint expugi unui mare risc de a dez- .alacemdma iese din incdpere gi el rdmine cu un necunoscut. fapt c9 duce la o stare de nesiguranld gi "u "rl" Cei la anxietate.-birbali sau femei.lrr.tulburare de panicd"...De cite ori echipa lui Kagan a studiat copiii timizi gi indrdzneli intr-un mediu natural .u?i un pragmic de excitabilitate.riri. Kagan declard cu tirie cd acegti Uri..264 Oaze de oportunitdfi Temperarnentul nu este predestinat 265 tare. la opt sau nouX luni.pli* din .] constd in ritmul lor cardiac care rhmine crescut mai multl vreme decit la tinerii indrdzneli de o virsti cu ei . Dar adolescenlii timizi din fire 9i extrem de speriali de situaliile noi intri in panicd gi atunci apar simptomele.de cit dificil sau de irasCibil eite sugarul ain graail de tulbu_ !i rare din momentul ir care este confiuntai cu ceva sau cu cineva necunoscut.i. acesteaputind incepe din clasa a gaseasau a gaptea. adicd or sd trnebuneascd sau or sd moard."U_ stanfe chimice care activeazi nucreur imigdarian astfer incii se amigdaliansi fie mai ugor declangat. care controleazd capacitatea de a vorbi cu glas tare (aceleagi circuite ne fac ca in momentele de stres sd ne . "&u i Semnulunei mari sensibilitdli.de exemplujftr cazul unor ti_ neri..tJ'.. o str li se intimple un lucru ingrozitor. aud o ameningare sau.. str ne sufocdm). ""i O parte din dovezile culese Kagan pirovin din observafii_ .. cum ar fi crizele de ganici.. in vreme. observd K"gdl.inghi!im" cuvintele.ti creazasemenele lor feline mai curajoase.alarme pe care majoritatea copiilor le rezolvi fird probleme prea serioase. care sint neobignuit ae'tirrfiae. mogtenit nivelurile cronic mari dgnorepinefririe "oirii sau de uttu .nucleului amigdalian se *ui greu. care/ precum Ralph. nucleul amigdalian gi structurile periferice apropiate. clinafii spre temeri de tot felul. 9a constatat la nivelul creierului aceskir pisici timide ci porfiuni ale nucleului amigdalian sint extrem de excitabile. respirafia neregulati sau senzafia de sufocare impreund cu sentimentul cf. mici. doi din clncr au un temperament indrtrznef i pufin la nattere.. analizali acum intr-un laborator p"r. impreuni cu alli copii care nu qtiau despre ce e vorba sau cind au vorbit cu cei care ii chestionau * copiii mai timizi s-au exprimat mai pulin. s-a constatat cA M trecuserd deja prin cel pulin un asemenea episod de panici sau ctr avuseserd simptomele preliminare.. pentru cd i9i pot dezvolta un fel de dezechilibre anxioase.itt'.

. Cind jad. -o dificild. in acelevremuri."ii u" ghaiul.'.1':I1T:"_clry o cararone toarte periculoasd pentru o femelesingurd.":.care a fost descrisin jilmutEmpireof (Impiriulsoaretrr. a inceput sE rid. dar dintre cele care au intrat in pubertate Ay" au cu_ scuJdeja panica.pare a fi legatd de activitatea din zonele prefrontale din dreapta 9i stinga. iar sdumblu. punctajele la testele lor psihologice au sugerat ch prezinti un risc mai mic de a suferi depresii gi alte dezechilibre emofionale6. au ircredere in ei 9i se angajeazd puternic in vialX...uu 1o. M-am repezit-sdo iiaic 9i dcrnai cind "" fd_ ceamasta. cind ea avea vreo gaptezeci de ani._ lui Internalional de Comeri... lmi amintesc de vremeacind erar. intr-un fel. dar dupi citerrami_ aln auzit un lipdt ugor _ st1q. pind 9i in lucrurile cele mai mdrunte .a ceiei iria. Oamenii care au avut probleme datorate unor depresii grave au dovedit o activitate mai scizuti in partea stftrgi a creierului gi mai putemicd in partea dreapti.inclinat spre spaime 9i dispozilii proaste. flcuse gi rXmdsese parlial paralizatd. comparativ cu aceia care nu au fost deprimali niciodati.. persoanele cu o activitate pronunlat mai intensl in lobul frontal sting au fost comparate cu cincisprezece persoane care au dovedit o activitate mai intensi in lobul frontal drept.o tinird. ele au in_ clinafia sd inceapd str se teamide o repetare. ei corespundeau perfect rolurilor caricaturale din comediile lui Woody Allery alarmistul care vede catastrofe peste tot. mdtuga mea June. cei cu o activitate puternicX in lobul frontal sting vdd lumea cu totul altfel.teorie care inc5 mai agteaptd"otestare gtiinlificX.i"g"ie h shanghai _ lia la alfii ._ *. Singurul ei comentarii a fost *."""r""t 9i . Intr-una dintre experienlele lui Davidson fdcute pe voluntari. Odatd ce au avut o ur"rrr".. polii superiori ai creierului emofional.in pubertate nu au aseme_ nea crize. Acest lucru a iegit la iveald in mare parte in urma studiului lui Richard Davidsory psiholog la Universitatea din Wisconsin. ca avird o . acestioameni sint energiJi yl"i l::1:.. binuitor fald de o lume pe care o percepe ca plintr de dificultdli 9i de primejdii care stau la pindd. p:lpgzftiv.exuberan."^:::jttt-:_iyT q"t. precum mdtuga ]une.S.o doarnndin vjrstX exuberantd. Acolo.ri iu virsja adolescenfeis._amdritat cu un de_ tectiv britanic.. Cei care fursi au o activitate relativ mai mare in partea dreaptd sint sortili gindurilor negative gi sint firi posace.roior.ta la unii si melanco_ eis-adusdeuna. El a descoperit cd oamenii care au o activitate mai mare in lobul frontal sting comparativ cu activitatea din lobul drept sint din fire mai veseli. la firceputul celui de-al doilea'raiioi """"rft. Sint sociabili 9i veseli. Feiele care abia intrf.at5cu trecerea timpului. adeseasint bine dispu9i..dup{ perioadd "^ ""*Ural de"i"" refacere fo"rb l. auTostrepatriagi in Columbia britanici.oribili de lagda ea gi soful sd".uru iie... El a descoperit acelagi tipar gi la pacienlii recent diagnosticali cu depresii. dupeu. Inceputurile crizelor de anxietate sint strins legate de perioa_ da de pubertate.. Degi studiul sdu s-a ficut in proporlie de 30% pe oameni aparlinind uneia dintre acesteextreme. oameni la panictr gi la izolare de viate 266 Temperamentul nu este predestinat 267 Nu MADERANIEAZA NIMIC: TEMPERAMENTUL wsEL in anii 1920... ea a reugitsI umble din nou. a plecat de la ea de :"::[.. se bucurd de via!5 gi de oameni. od.il.Iune j ."1.tr loc strse plingdiau sd se lamenteze.. ln ultimii ani. Imi amin_ tesccdfir aceavremeam iegit odatl in orui irrr. aproape nimeni nu poate fi clasificat.]""1"-Tl ei amaorlr/ ln vreme pe allii sint pasivi melancolici..-."torr'CL"r" 9i lute se mai putea ridica. carelucra tr polilia colonialtr din cadrul C". meagi solul ei au fostinchigi inh_un lagdr..r: dut practic tot...Oaze de oportunitdli volta aceast5tulburare. aarjciriopatina.tc. ir funclie de tiparele creierului siu..".sd gra. Nu gtiu cum a ficut. criztr.tea avut un curs impresionant. dupl cum a constatat Davidson. Spre deosebire de cei care suferd de melancolie.. cain cazulmdtugii mele. Cei cu o activitate marcat mai mare in lobul frontal drept s-a demonstrat cd au un tipar distinctiv de negativism atunci cind au dat testul de personalitate. a9a incit sint ugor doborili de problemele viefii. Apoi.'. 1a*ea. se bucurd din orice..n copil 9i am cunoscut_o pe June. igi depdgescobstacolele.."... 9i anume cd persoanele care igi depSgescdepresiile au invdlat sd sporeasci nivelul de activitate in partea stingd a lobului frontal .G.iin !!r:!y supravieluit acestorani. ei parcd suferi pentru cd nu igi pot potoli grijile 9i depresiile.j. .iui ul". Davidson a fdcut urmitoarea speculafie. Fdrdnici un ban. mulfi adulfi care suferd de crize de panicd susfin ci atacurile u" i"""p." din fire.. fupt. Aceas"ta 9i di menslunea temperamenfului.

Nucleul amigdalian exagerat de excitabil poate fi imblinzit prin experienle potrivite.Astfel. gi.. fie intr-unul pozitiv. Ca 9i cea mai mare parte a creierului. au jucat un rol major in transformarea copilului timid care a devenit indrdzne! cu timpul sau continutr sd rXmftrd sfios in fafa a tot ceea ce este nou 9i sI fie speriat de orice provocare. Acei ptrrinfi care reugescsX leastr o intreagtr relea de experienfe mobilizatoare pentru copilul lor ii ofertr acestuia ceea ce ar putea fi un corectiv al fricii. voluntarii au urmirit fragmente dintr-un film. Diferenla de temperament itrtre cei morocXnogi gi cei veseli se manifestd in multe feluri. fie intr-un registru emo. cu tot felul de aminunte sinistre din timpulbperafiilor. un factor care sugere. probabil prin faptul cd ii lipsegte pe copii de ocazia de a invdla cum si-gi deptrgeascl frica. ceea ce conteaztr este felul in care este tratat de plrinfii sXi gi cum inva!e se $i depdgeasctrtimiditatea inniscutd. fie poto|. chiar daci aceasti dimensiune fundamentali a temperamentului existtr incd de la nagtere sau apare foarte cu_ rind dupd aceea. Pentru copilul timid. Cele mai. in lucrurile mai mari sau mai mici. in schimb s-au speriat gi au fost dezgustali cftrd a venitvorba de singele din timpul operaliei gi de alte asemenea amAnunte. cei care ne inscriem in tiparul morocdnos nu sintem neapirat blestemafi sd strdbatem inireasa existentd trintind gi bufnind. au gtrsit cI filmulefele amuzante erau doar u9or amuzante.mai ales mamele. Observafiile fdcute tr diferite case cind copiii aveau doar vreo tase luni au aritat cd mamele protectoare care i:rcercau str-gi linigteascd sugarii ii luau pe acegtia in brafe 9i ii lineau strins la piept cind se speriau sau plhgeau 9i o ficeau mai multtr vreme decit mamele care ii ajutau pe copii sX invele s6-gi sttrpineascd momentelg de nelinigte. Lecliile emolionale din copildriJpot avea un improfund asupra temperamentului. Timpul cit copiii erau linuli in brale in momentele de calm gi in momentele de supdrare aratd . Marea elasticitate a creierului din perioada copilSriei inseamnl cd experienlele din timpul acestor anipot avea un impact de duratd asupra modeldrii unor cdi neurale pentru tot restul vielii. Altele erau dintr-un film educativ pentru infirmie_ re. lobii frontali sint inci irn perioada de maturizare in primele luni de viafd. Unele erau amuzante . Din otbervaliile la domiciliu ftrcute asupra acestor copii cindva temitori.intre cei careau plins s-a dovedit ci are o activitate mai puternicd in partea dreaptd a creierului. Persoanele mai sumbre. Cam unul din trei sugari care vin pe lurne cu semnele clare ale unui nucleu amigdalian extrem de excitabil igi pierde timiditatea pind ce ajunge la virsta de grddinili7. .urrlerrt melaniolic sau .td. in vreme ce cei care ruau plins au dovedit o activitate mai putemictr in partea sttngd a creierului. De exemplu. Tendinfa spre un timp". se pare ci avem o inclinalie temperamentaltr de a re_ acliona fa!5 de viaf6. fiecare d. 9i totugi.puternice reacfii au fost cele de incintare datorate vizionirii filmelor vesele. spune Davidson. astfel incit activitatea lor nu poate fi mislrattr corect decit la zece luni. Filozofia .tional negativ.o goriltr care f5cJa baie sau un ctrlelug care se juca. Se pare cX aceasti conceplie protectoare intdregte sentimentul de teamd. Echipa de cercetdtori a lui Kagan a constatat ctr o parte dintre mame au concepfia cd trebuie s5-9i apere copiii timizi de tot ceea ce ii necXjegte. Davidson a constatat ctr nivelul de activitate al lobilor frontali prezicea deja dacd ei vor plinge sau nu atunci cind mamele vor iegi din cameri. altele au simlit cd este mai important sd-gi ajute copiii timizi sX firvele cum sd se adapteze acestor momente supXrtrtoare. ceea ce era foarte tulburtrtor. Poate cd iea mai bunX ilustrare a tipului de experienle ce pot modifica temperamentul in bine ar fi tocmai observafia ce s-a putut face in urma studiului lui Kagan pe copiii timizi. ItuntN ztnEANuc LEuLurAMt cDALrAr:\I PREA EXCTTABIL Vestea cea bund pe care am primit-o fururma studiilor lui Kagan este ce nu toli copiii temtrtori devin adulli izolali .vd de asemenea o determinare geneticd. concentrate pe emisfera dreapt5.ca gi spre timiditate sau indrdzneali apare in primul an lesel de viafd. fie amplificind. Grupul celor veseli a avut reaclii minime fali de filmul cu operafia.temperamentul nu este predestinat. Corehrla eia practic de 100%: din zecile de copii testafi astfel. Ceea ce face diferenla sint lecfiile emolionale 9i reacliile trvdlate ale copiilor pe mtrsurd ce se maturizeazl.268 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu este predestinat 269 tendin!tr spre un tip sau altul. Dar chiar 9i la copii atit ae mici.act lind o predispozilie inntrscutd. a devenit clar faptul ctr ptrrinlii.9i prin urrnare cum sd se adapteze gi micilor betelii din viafd.inv5!drii de a se adapta" se pare cd ii ajutd pe copiii prea speriali sd devini mai curajogi. in_ tr-o experien.

Acei copii care au ajuns sd . Celelaltemame in schimb erau empatice. Temperamentul fricos . La copiii speriafi.Separe cd mamele care-gi protejeazi copiii ce reacfioneazd prea puternic. lipsindu-i pe copiii timizi de ocazia de a invila sd se calmeze in fa!a lucrurilor cu care nu sint familiarizali si sd cigtige o oarecare stipinire asupra fricii 1or.nici o insugire uman5 nu este mai presus de schimbare. Repetareaunei ase_ menea provocdri de sute gi sute de ori in primui an de viatd il face pe copil sd retrdiascd in doze mici intilnirea cu neagteptatul din via!5.. aveau reaclii emolionale inadecvate. ferindu-i de frusiriri ii anxietate. ei sugereazdcd 9i tiparele emofionale inniscute pot fi schimbate intr-o oarecare mdsurd.8 Cu alte cuvinte. reaclionau exagerat la cea mai micd frustrare. . firegte. Repetarea regulatd a acestor reugite sociale de-a lungul mai multor ani va putea. Unul dintre semnele cd un copil timid i9i va putea depigi inhibilia naturali esteacelade a dovedi o competenli socialdmai mare: estemai cooperant 9i se inlelege mai bine cu ceilalli copii. Cind intilnirea are loc cu pdrinli clre.poate sd fie parte a mogtenirii biologice a . inclinatia cdtre o fricd necontrolatd este accentuati pur gi simplu prin repetare. cum al fi. dddeau ordine precise.sau orice alt temperament . tocmai o asemeneaintilnire tiebuie bine stdpinitl 9i dozele mici sir:rtideale pentru a invdla aceastd leclie. nu erau in stare sd aibd rdbdare spre a fi recompensali. O disponibilitate mai mare pentru viala in societate presupune mai mult ca sigur o serie de experienle pozitive succesivecu alli copii. Dimpotrivd. este in stare sd pund bazele unor prietenii apropiate.270 Oaze cleoportunitdli Temperamentul nu estepredestinat 271 cd mamele protectoareii lineau mai mult in brale pe copii atunci cind erau supdrali decit atunci cird erau calmi. Aceste trisdturi marcau un grup de copii identificali ca avind un temperament timid la patru ani 9i care au reuqit si scapede el pind la zece anie. imbufnali 9i plingXciogi..mai pulin timizi fie pind la virsta de grddinift se pare cd au avut pdrinti carei-au supus unor tensiuni usoarepentiu a-i facesd fie maifleschigi.. acei copii timizi la patru ani cu temperamentul pulin schimbat in cei gaseani au avut tendirlla sd fie mai pulin pregdtili din punct de vedere emolional: in condigii de stres plingeau gi se retrdgeau repede. esteugor de constatatde ce persoanelecu o competenli emolionalS mai mare ..pe mdsurd ce experienla de viald a continuat se le modeleze circuitul neural cheie. se presupune c6 acest lucru inseamnd cd de fapt circuitele prefrontale rateazd ocazia de a invSla reaclii altemative de blocare a fricii.sd-i faci pe cei timizi mai siguri de ei. si introduci in gurd un obiectcareputea fi inghifit. copilul esteobli. De ce oare fermitatea duce la o reducere a fricii? Kagan speculeazd ci este ceva invdlat faptul ci un copil se tirdste spreie_ va ce-l intrigd (dar pe caremama lui il considerdcategoriiun lucru periculos) gi atunci el este oprit printr-un avertisment: de acolol Nu pune mina!" Dintr-odatd. desi iubitori." De-a lungul copildriei. copilul invald treptat sd se descurce in asemenea momente. in speranfa de a obline un rezultat pozitiv exacerbeazd de fapt nesiguranta copilului gi oblin efectul contrar. ln schimb. Chiar dacd aceastdtrdsdturd temperamentali pare ceva mai greu de schimbat decit altele .La nivel neurologic. erau temXtori.ti. este mai pulin pro_ babil ci vor izbucni ir:rlacrimi de cite orise incruntd cineva ia ei sau de cite ori cel care face experienta le ia tensiunea.i9i dep5gesc in mod spontan timiditatea.Aceste lipsuri emofionale sint desigur capabile sd dduneze relaliilor cu ceilalli copii.puteau de-a dreptul sd strlluceascd in societate. strategia protectoare ajunge si aibd un efect contrar.chiar dacd timizi din fire . erau extrem de sensibili la critici gi la dovezi de neincredere. de_e1emplu.poate gi pentru ci are 9i obazd fiziologicd . Chiar daci erau tentali se nu comunice neapdrat cu un nou partener de joacd. DimpotrivS. iar acelora care le au le va fi mai greu sd depigeascd repulsia iniliald fald de implicare. in schimb. odatd spartd gheafa. iar mamele protectoare erau mai ingdduitoare si mai indirecte in stabilirea limitelor cind copiii fdceau ceva ce ar fi putut sd dduneze. Concluzia lui Kagan: . Acegti pagi spre indrdzneali sint incurajatori. O altl diferenld a reiegit cind copiii aveau un an. nu se reped sd i9i ridice copilagul 9i sd il consolezede fiecaredatd cind se necdjegtede ceva. unii copii timizi au devenit mai indrdzne. mi-a spus Kagan.Pleacd gat sd rezolve doar o ugoard incertifudine.blocind acfiunile copiilor gi insistind pe disciplinS. esteempatic. cind acegticopii cindva te_ litori sint readugi in laboratorul lui Kagan.. Un copil venit pe lumea asta care se sperie ugor poate inv5la si fie mai calm sau chiar mai indrdzne! in fala lucrurilor cu care nu este familiarizat. Cam pe la doi ani. dispus sd dea 9i sXimpartd gi este mai atent.stabileau limite foarte ferme. miniindu-se cumplit.

Aga cum constatespecialigtiiin comportamenful genetic. Copiii se nasc cu mult mai mulli neuroni decit cei care vor rdmine in creierul adult.. ceeace nu e de mirare. acest fapt poate crea un deficit in capacitateavizuald a ochiului respectiv.este o dovadd pentru felul in care experienla poate schimba tiparele emolionale 9i poate modela creierul.Una dintre cele mai des intilnite dorinle nestdpinite ale acestoraestesp6latul pe miini. cind se dezvoltd sinapsele ce transportd semnale de la ochi la cortexul vtrzului. perioada criticd corespunzitoare pentru vedere acoperSprimii saseani din viafi.ce pielea persoanei crapd.. Degi ochiul in sine nu avea nimic. Motivele. mult subdezvoltat. vederea normald stimuleazi formarea unui circuit neural extrem de in cortexul vizual.obolanilor bogali a dezvoltat relele mult mai complexe de circuite sinaptice.de reducere". cum ar fi scdrile 9i rotife. Experien!a.iar cealaltdjumdtate au fost supugi unei terapii comportamentale. La oameni.zgomotului de fond". coPtLARrA: o gANSA LINTCA Creierul omului nu este nici pe departe format la nagtere. Psihoterapia. mediul 9i mai ales ceea ce trlim gi invdtdm pe mdsuri ce cregter4 modeleazdpredispozilia noastra temperamentald. El continui sd se modeleze de-a lungul intregii viefi.Dacd animalului i se inchidea un ochi o perioadl mai indelungatS. printr-o invdlare corecti. animalul deveneapractic orb de acel ochi.sdraci" . Existi o intreagd gamd de posibilitdti. Dacd dupd perioada criticd ochiul inchis era redeschis. circuifui neuronal al gobolanilor seraci era.. care incepe de la ochi gi se sfirgegte Dacd un ochi al unui copil este acoperit citeva sdptdmini. comParativ cu al celorlalfi. obsesia a in- . mai ales cea din copildrie.. Demonstralia vie a impactului experienlei asupra dezvoltdrii creierului o reprezintd studierea gobolanilor .i in cazul constringerilor genetice. dar goale 9i lipsite de orice distracfie. Demonstralia clasicd a impactului experienlei asupra dezvoltirii creierului a fost fdcuti de delindtorii premiului Nobel. avind tot felul de distracfii. $obolanii . Studiile au ardtat cd lobii prefrontali ai obsedalilor au o activitate peste normal13.9i desigur efectul poate fi oblinut gi in cazul oamenilor.272 ()aze de oportunitdli Temperamentul tttt estepredestinat 273 vielii noastre emotionale. Acest proces este unul constant gi rapid.de exemplu. pin6. indepirtind cavza . Experienle.sdraci" locuiau in cugti foarte asemindtoare. creierul practic pierde acele conexiuni neuronale care sint mai pulin folosite 9i formeazd conexiuni putemice in circuitele sinaptice cele mai folosite. Ei au aritat ci la pisici 9i la maimule existd o perioadd critici in primele luni de viafi. incit si se facd 9i de sute de ori pe zi. ]umitate dintre pacienlii studiali au fost tratali cu medicamentele standard. cel mai puternic progres avind loc in copilirie. Thorsten Wiesel si David Hubel.. genele nu determind singure comportamenful.Dupd citeva luni. care poate ajunge atit de frecvent.siraci"l\ .careestede fapt o reinv5lare emolionali sistematicd . de-a lungul a luni intregi de asemeneaexperienfe.bogafi" si . $obolanii . fdrd a se nerge insd pind la capit. in vreme ce sinapsele de la ochiul deschis se inmulleau. Simplificarea prin renunlarea la sinapsele in plus imbunit5legte calitatea semnalului in creier. modeleaztr creierul..similare pe maimule au ardtat ci 9i in acest caz existd diferenle intre . faptul cd ni puteau sd se spele ii ficea sd creada cI or sd se imbolndveasci gi or se moara. incit creierui gobolanilor bogali era mai greu gi. in cu9ti. ei invdlau sd igi analizezetemerile gi spaimelecare ii chinuiau .odati cu trecereatimpului. Conexiunile sinaptice se pot forma in citeva ore sau zile. In acelagitimp. printr-un proces care se mai numegte 9i . Diferenla era atit de rnare. In aceastdperioadd.i sistematicobiectului obsesieilor sau al fixafiei lor. dar nu li se permitea se se spele. numdrul sinapselor acestui ochi cXtre cortexul vizual se reducea. chiar. ambii neurosavantil0.boga|l" 9i . Treptat. dar nu sintem in mod necesarlirnitati la un anumit meniu emolional de cdtre trisdturile mogtenite.pentru care acestlucru esteposibil lin de maturizareacreierului uman. pacienlii cu obsesiaspilatului pe miini erau dugi pind la chiuvetd.. zona neocorticalda . existau prea puline legituri cu cortexul vizual pentru ca acestasi poatd interpreta semnaleledate de acel ochi. Dacd un copil a avut un ochi inchis citeva luni si uiterior a putut vedea. Cea mai edificatoare demonstralie a acestui fapt provine dintr-un studiu asupra celor tratali pentru tulburXri obsesivelz. complex.bogali" locuiau in grupuri mici..Pacienlii suprrgi terapiei au fost expu. Capacitdlile noastreemotionale nu sint date fixe inndscute. unde acestesemnale sint interpretate. ochiul respectivva intimpina dificultdli in distingerea detaliilor. cu fluoxetin (care este mai des intilnitd sub numele de Prozac). erau mai degtepli in rezolvarea labirinturilor decit gobolanii sdraci. ele pot fi imbundtdlite.

Datd fiind importanla lobilor prefrontali in stdpinirea emofiilor." Cind pirinlii au procedat bine. fdrd critici sau judecili de valoare.9i a indepdrtat acele simptome . O echipd de la Universitatea din Washington care a studiat impactul asuPra cregterii copiilor a constatat cA ingrijirea pdrinlilor comPetenli din punct de vedere emolional duce la o schimbare in bine a funcliei nervului vag..inprima copildrie. in vreme ce fiecare zond'a creierului se dezvoltd intr-un ritm diferit in timpul copiliriei. zona orbitofrontald a cortexului prefrontal formeazd rapid conexiunile cu creierul limbic.Iocul in carese manifesti autocontrolul emotional. Aga cum amvdzut. invdlatd in prima coUna dintre lecliile emolionale esenfiale.acelagilucru s-a intimplat 9i cu pacienlii pentru care s-au folosit medicamente. Pe mesurd ce maturizarea creierului ii oferd copilului mai multe unelte emolionale complexe. copildria reprezintd o gansd cruciald pentru modelarea predilecliilor emofionale de-o viafd. Descoperirearemarcabildtotugi a fost fdcuti din analizelerealizate la scaner. despre cum se rezolvd diverse situalii emofionale. in timpul unei anumite perioade critice. Astfel.Mai multe zone ale creierului care au'un rol in-viala emolionald sint printre cele ce se maturizeazd mai incet. instalareapubertilii marcheazduna dintre celemai nSvalnice perioade de specializarein creier. e atunci cind iul in care estecalmat copilul i9i aumaml de ei: o au grijd de cei care copii mici sint calmali linisce se gi pind il leagdnd in brale il ridicd plingind. intre zeceluni 9i un an gi iumdtate. Sd nu uitdm cd lobii frontali atit de importanli pentru reglarea impulsurilor periferice se maturizeazi la adolescen!6i7. In mod similar. pregitindu-i pentru ceeace trebuie sd facd. neglijareasau maltratarea.Aceastdadaptarebiologicd. iar la cealalti transmite gleazd.Oaze de oportunitdli 'letnperamentul nu estepredestinat 275 ceput se se estompeze.lobii frontali .se pare cd in acestcircuit existd legdturi puternice Pentru controlarea momentelor nepldcute 9i cd de-a lungul vielii vor reugi sd se calmeze mai bine la supirare. aceasansdde modelare sinaptici in respectivaregiune a creierului poate insemna totodatd si cX in marele proiect al creierului.prin preg5tirea lor emofionald: prin disculii cu copiii despre sentimentele lor 9i despre cum trebuie ele inlelese. semnale la nucleul amigdalian prin intermediul altor circuite producind secrelia de catecolamine care declangeazd reaclia iupt5-sau-fugi.la fel de eficient ca 9i medicamentatia! FANSE CRUCIALE Creierului uman ii ia cel mai mult timp comparativ cu creierul altor specii ca sd se maturir"ru . inlelegerea9i reaclia la rang de arti .rezultatele au ar5tat cd terapia comportamentali a dus la o scdderesemnificativd a activitilii pdrlii cheie din creierul emolional. care va fi un fel de comutator deschis/inchis pentru momentele nepldcute' Copilul care a fost calmat de nenumdrate ori invali mai ugor sd se calmeze singur. de copilul tegte.incapacitatea de implicare a unui pirinte egoist sau indiferent sau o disciplinh brutali isi pot ldsa amprenta in circuitul emolionalls..ornpi"t. Obiceiurile de stdpinire a emoliilor. obiceiuri care sint repetate mereu in copildrie si in adolescenfd.Pirinfii modificd tonul vag al copiilor" . intre 16 9i 18 anila.de pildd in situaliile in careeste vorba desPrelovire sau retragere in momentele de tristele. care face ca nucle- .il ajutd pe copil sd inceap5 sd invele cum ar putea sd se potoleascdsingurto. experienfelecritice includ cit de bine rdspund pdrinfii la nevoile copilului. obiceiurile dobindite in copildrie sint incluse in refelele sinaptice ale arhitecturii neurale 9i sint mai greu de schimbat ulterior in via!5.o m6suretoare a cit de ugor Poate fi declangat nervul vag se face . nucleii caudafi. pildrie gi slefuitd pe parcursul anilor ce Foarte mulli supdrat. Sigur cd arta de a se calma singur se dobindegte de-a lungul anilor 9i prin alte mijloace. o reprezintd feurmeazd. copiii au reugit si suprime mai ugor activitatea nervului vag. oportunitilile gi indrumarea de care are parte un copil in a invdla sd se descurcecu propria suferinfd. ca gi in cazul pacienfilor tratali cu succescu fluoxetin.ajutl la rindul lor la modelarea acestui circuit. care la una dintre terminaliile sale reinima gi alte pdrli ale corpului. sd-gicontroleze impulsurile 9i sd aibd exerciliul empatiei.Un alt circuit cheie care continue sd se modeleze de-a lungul copildriei se afld la nivelul nervului vag.continui sX se dezvolte pind cdtre sfirgitul perioadei de adolescenli. In vreme ce zonele senzorialese maturizeazd. care a realizat aceststudiu: . iar sistemul periferic la pubertate. conform unor speculafii. Experienla le-a schimbat funcfionarea creierului . spun unii teoreticieni. Sau cum explica psihologul ]ohn Gottman. experienla copilului de-a lungul anilor poate modela ultimele conexiuni in circuitele care reglementeazd creierul emofional.

pe de alttr parte. ei sint pe lungimei de undd a copiilor. chiar gi dupl terapie aceste tipare au tendinfa sd rdmind nigte inclinatii profunde. oferindu-le copiilor atenlia 9i cdlduzireanecesarepentru a cultiva cahtetile emofionale esenlialeinci de la bun irceput? PARTEAA CINCEA Alfabetul emofional . chiar 9i la nivel neural. desi sint acoperitede noi viziuni 9i reacliireinvilate. soldindu-se cu efecte de duratd 9i chinuitoare. Evident. a*tind cd obiceiurile emolionale pot fi schimbate de-a lungul vie!ii. inclusiv la virsta adultd. pe de o parte. efortul va fi mult mai mare pentru a oferi lectiile corective ulterioare in viafd. Formarea si specializareacircuitelor neurale in copilirie poate fi un motiv suficient de puternic pentru a explica de ce emoliile timpurii 9i traumele sint atit de greu de depdsit. dacd nu se reusesteacestlucru. Este limpede ci dezvoltarea principalelor talente ale inteligentei emolionale are perioadele ei critice. capricios prin lipete si bitXi.trtr-un fel. ar mai putea explica 9i de ce psihoterapia poate dura adeseafoarte mult. creierul rdmine elastic de-a lungul vielii.gi de ce. O psihoterapie prelungitd este. mai ales atunci cind e vorba de influenlarea acestor tipare . cu un oarecareefort sustinut. degi nu intr-o mdsuri la fel de spectaculoasd ca in copildrie. De asemenea. care se intind pe mai mulli ani in copildrie. Orice invdtare presupune o schim6are in creier. sau dacd. Dar de ce sI nu facem ceeace ne std in putinli pentru a preveni aceastd nevoie. o intdrire a conexiunii sinaptice. Unele dintre cele mai grditoare leclii pentru un copil vin din partea pdrintelui. Ce se intimpl5 cu creierul in cazurile de tulburare de stres posttraumatic (sau in terapia respectivi) estede fapt un efect analog cu acelea pe care Ie aduc experienleleemofionale in bine sau in riu. Obiceiurile emolionale induse de pdrinli sint foarte diferite dacd. La pacienlii cu tulburdri obsesivecreierul se modificd. un remediu pentru ceea ce s-a gregit sau s-a ratat complet in perioada anterioard in privinfa pregdtirii copiilor.276 Oaze de oportunitdti ul amigdalian sd declangeze hormonii reacliei luptd-sau-fugi 9i deci s-au comportat mult mai bine. adicl recunoscnevoile emolionale ale copiilor gi le satisfac sau isi disciplineazl copiii prin empatie. plrinfii sint absorbili doar de sine gi ignord tulburdrile copilului sau il disciplineazd. Fiecareperioadd reprezintd o oportunitate pentru a ajuta copilul sd dobindeasci obiceiuri emolionale benefice. asa cum am vdzut.

. Costurile analfabetismului emotional Totul a inceput ca o micd disputi. Ian Moore. aceastdnoud 9i tulburdtoare deficienld nu este abordatd in nici un fel la nivelul Programei gcolare..fiind un fel de model pentru tendinlele din lumea intreagd .... la cinci metri de paznicul scolii. accentul care se pune in gcoli sugereazi cX .iiiiill .i:il:ii:ii.x+:+i:ir :l:+4:::::: i:!i:iiil!l l::ti::t::: :\iilil:i:ri!:l:r::.. i-a impugcat mortal de la distan!5 mici pe cei doi pugti chiar pe culoarelegcolii. a venit intr-o dimineald la gcoal5 cu un pistol de calibru 38 gi.. Acestea nu mai sint doar cazuri izolate: cregtereatulburdrii vielii adolescenlilor gi a numdrului necazurilor copildriei pot fi sesizatepretutindeni in StateleUnite .. care sint tot mai dese in gcolile americane. au avut o neinlelegere cu un coleg pe nume Khalil Sumpter. elev in claselemari la Liceul Thomas lefferson din Brooklyn.::i::iirr::jilii: a:::i:::air:: j . Educatorii. oricit de sinistru ar fi.. de cincisprezece ani. deranjati de punctajele slabe la matematicX gi la citit ale elevilor.ne preocupi mult mai tare cit de bine pot citi copiii gi cit de bine pot scrie decit dacd vor mai fi in viafd sdptdmina viitoare". Dupd care au inceput sd se lege de el gi si-l ameninle pind ce conflictul a explodat. dar lucrurtle au luat amploare.dupi cum se aratd in statistici precum acestea2: ......1r. au constatat ci existi 9i o deficienfd mult mai alarmanti: analfabetismul emofionall. de rezolvare pagnicd a neinlelegerilor sau Pur gi simplu de adaptare la viala in comun.::. Khalil. din clasele mici.. gi Tyrone Sinkler. actualmente.... cum ar fi impugcarea lui Ian 9i a lui Tyrone.. speriat ci Ian si Tyrone ar putea sd-l batd.. Acest incident... Semnele acesteideficienfe se pot constata in incidentele violente. poate fi interpretat ca incd un sernn al nevoii disperate de leclii de stdpinire a emofiilor. Sau cum spunea un profesor din Brooklyn. fn vreme ce pentru imbundtdlirea performanlelor intelecfuale s-au fdcut eforturi liudabile. .

pentru fete. minlitul 9i trigatul. majore sau minore. s-a ajuns ca numdrul celor ce iau droguri sd creasci decid..rezultatele proaste de la gcoald.fac parte dintr-o mostrd la nivel nalional privitoare la copiii americani intre gapte gi gaisprezece ani asupra cSrora s-a f5cut un studiu comparindu-se stareaemolional5 a copiilor de la jumdtateaanilor 7970cu ceaa Pornind de la declarafiilepdcopiilor de la sfirgitui anilor 19808. al unui nou tip de toxicitate care aParegi otrivegte experienlele din copildrie. Cele mai grditoare date .-.in rindul tinerilor americani de origine africand. afec{eazii o treime d'ir.cc> pii carefac copii"-. vorbjtul prea mult.ili. prnd in 1993.In medie. dependenla exagerat5.proporlia tinerbor cupluri care sfirgesc printr-un divorf este cam cl-e doue din trei. Nu e vorba doar de o singurd problemd. numirul de sinucideri i^ rindul adolescentilor s-a triplat.acliuni intreprinse fird a medita asupra situaliei. In vreme ce americanii igi criticd in mod fd.280 Alfubetul entolional Costurile analfabetisnruluiemolional 2E1. certurile foarte dese cu alfii. simptomere de depresie. dorinla imperioasdde a li se acorda atenfie.opf . paisprezeceani care sint victimele unor crirne4. rdut5lile fali de allii. comparativ cu ultimii doudzeci de ani.incapacitateade a-9i lua gindul de la anumite lucruri.'Nurndrul de cazuri de boli venerice la adolescenfis-a triplat in ultimii treizeci de anis. Aceastd senzalie emolionali nepldcuti pare sd fie in cazul tuturor copiilor prelul vielii lor moderne. in vreme ce toate acesteprobleme de izolare ridici noi semne de intrebare in ansamblu. dacd nu chiar triple sau mai De elemplu.Tot in acegtidouizeci de ani.numdrul de nagteri la fetele intre zece si paisprezeceani a crescut constant cinci ani la rind. . in situaliile de zi cu zi. sfudiile ficute in lumea intreagd aratd cX existX . unde incd nu s-a ajuns la crize profunde. 'slh. rata crimelor sdvirgite de adolescenfia crescut $e patru ori. rinfilor gi ale profesorilor. erlai ales clin orage. consumul de heroind cocaind in rindul ce9i futl ror roarte trneri a crescut cu 300% in cei doudzeci de ani de di_ nainte de 1990. care moare avertizindu-i pe muncitori cd esteprea putin oxigen. De exemplu.u adolescenfi. o Delincaenla frecventareacopiilor care au intotsaungresiaitatea: deauna necazuri. situafia este 9i mai ingrijordtJare.ig problemele ca fiind extrem de grave comparativ cu cele ale altor culturi. care duce la o incapacitate de concentrare. toate indicatoarele aratd o direclie gregit5. .in ce in anii 1970 gi L980rata divorfurilor era de aprox. sigur cr aceste cifre sint descurajante. i"dif. de a fi bosumflarea. In 1990.profesorii gi pdrinlii din Olanda. daci lucrurile nu se-vor schimba. riscul de depresie se dubleazd la pubertate.. Frecv en. Rdmin insdrcinate fete tot mai multe gi mai tinere. Dincoro de acestecifre. Anxietatea dorinla de a fi singuri. agitalia sau tristelea gi depresia. toate cifrele fiind mult mai mari gi uneori duble.incipdlinarea gi proasta dispozilie. la fel ca numdrul cle . mai ales din cauzatot mai desei folosiri a armelor3.. dar daci ne concentrim asupra tineretului american de origine africand.e 18 ori fali de acum doudzeci de ani6. s-a dublai numarul arestirilor adoles_ cenfilor pentru violuri.tunecati de la o g".. Problemele deatenliegi degtndire: incapacitateade a fi atenli sau de a fi calmi. ele sint barometrul unei schimbiri majore.. pe mdsurr ce am intrat in anii 1990.sentimentul de nefesecretogi. in anii 1980. China gi Germania au ajuns la con- Aceste statistici alarmante sint precum canarul din tunelul din mina de cdrbuni. Aga cum am r'rzut in capitorurg.t. existenla mai mulsi depresia: tor temeri 9i ingrijordri. copiii o duc mai prost in urmdtoarele privinle: . nevoia de a fi perfecli. al unor deficienle profunde la nivelul competenlelor emofionale. in statere unite s-a inregistrat cel mai mare procent de arestdri de minori pentru delicte violente. tachinirile.i situafii mai alarmante decit cea din StateleUnite.tadezechilibrelor de alimentalie la adolescentea crescut spectaculosT. in sfirsit.. agitalia prea mare. firea prea aprins5. O SENZATIE EMOTIONALA NEPLACUTA ilor din ziua de azi pot fi urmdrite gi la niveluri mai stlbtile.un barometru exact al scdderii nivelurilor de competenld emolionale ._ la rrie're 11!e alta. perspectiva pe termen lung a copiilor de astdzi in privinla unei casdtorii 9i a unei vieti rodnice 9i stabile este tot mai i.rt. neascultarea manifestatdacasdgi la gcoal6. acestfenomen fiind numit . visarea cu ochii deschigi.. ricire. lzolareasau problemele sociale: preferinla de a fi singuri. asistdm la o inr5utSlire permanenti. distrugerea lucrurilcrr care nu le aparfin. sentimentul ci nu sint iubili. probremelecopi- . Cauza cea mai des intilnitd a dezechilibrelor adolescentilor este boala mintald.lipsa de energie.precum numdrur proporfia 9i sarcinilor ne9i dorite 9i presiunile cblegilor de a face sex.

bg est^e pe copiii poati Pune mai funclioneazd atit de eficient incit sd-9i asupra atentd mai privire O pi.. paranoici pulin s{devini copii pe face ii tipar u. copilulcelm air duer aJim m y.intreiti a numxrului de copii care au apelat la un sprijin-psihologic (ceeace ar putea fi un semn bun.ui.undenul i sed6aPr oaPeniciunf eldeat enacesteainseimne' chiar 9i in cazul pA!ie. Agitafia."ro. bogat sau sdrac.. urp"i*"J 9i c''' pedepsele cap1i. Toatd lumea il ura 9i se temea j ucacuel . A existat 9i o cregtere corespunzd. ci unul global.A9a cum am vdzut. erod'area nenumdratelor ajunge la se care prin copil.de La9% in 1976la tg% in 19g9. inclusiv la nivelul celor cu studii rlr.toare .pe mdsurl ce cresc. de indatd ce-i apostrofa te bicicleta inu 9i ra banii d" *ir.sint mai vulnerabili in fafa acestor forle distrugdtoare. copiierie i iegit la acestor a familie de viala studiile f6cutel1. rata de deteriorare de-a lungul zecilor de ani nu este mai mare decit aceeadin rindul copiiior din clasade mijloc sau al celor bogati: toate datele arati aceeagi pantd constant coboritoare. tot restul Faptul ci acei copii ca Jimmy mogtenest..iour".tl. dar n-au fdcut-o (un semn prost) . cum ar fi efecteledevastatoare ale divorfului. Milioane de copii sint lipsiti de competenti si caracter moral.e sau violenfi. mai sint tot si ntl dsal i l acreg6.u. incit pind gi familiile puternice incep si se destrame..apet er enuldejoacder acagicum din calea sa' .rn . nu este scutit de riscuri.gi p6stram uneori chiar din nimic.r"irri bicare. in joc este generalia urmdtoare. . fiind neglila.Alfabetul emofional Costttrile analfabetismuh i emolional cluzia cd nivelul problemelor pe care le au copiii din ldrile lor estesimilar cu cel al copiilor Americii anului tcizo. Statutul-copiiloramericani gi al familiilor lor estemai disperat ca niciodat5.luru ulut. N utol i copi i i furi ogi si nti nsdgibdt dugi.' pentru viiloarele }i mmyafdcutpugc5ri epentru m olest ar epir r SsSim plineascd gaisprezeceani. Franfa gi rhailanda. ifi aprindea din orice' se care bdt[ugului tipul era vorbeai. aveau probleme chiar mai grave decit cele actuale ale SUA.Toli ne temeam de |immy jimmy."1o Acesta nu este un fenomen strict american.. .i.. vr em ur icindt ot m ai un singur P1itl mulli copii cresc in s[rd!ie. L" fiind inti-antiia.'stresul extern a devenit atit de mare.rr. Forlele puternice care propulseazi coborirea competenlei emofionale se pare cd au cdpdtat avint in statele unite comparativ cu alte liri dezvoltatee.o*p"tutrfelor existente tu . pdrinte airrtr" 9i mdrunte si necesar" care nu familiile de f6cut in competenleie emofionale.au probleme serioase' copidin flagrantd aceas[eagresivitate lin evident este fapLl cd emolionale' pro-bleme lirie constifuie . rasiale sau formate pe criteriul venitului.Iar unele !dri. . Nici un copil.ui prouste rezultate in privinla capacitdfilor emofionale.ci9a3e. urie Bromfenbrenner.corectivele in tuiebazaunor probleme grave .. Acestea sint vremuri in care familiile sint asaltate de probleme financiare 9i atunci ambii pdrinti lucreazd multe ore..A tunci ci ndapdre. cdci concurenta mondiali in a scddea cosful miinii de lircru a creat forle economice care exercitr presiuni asupra familiilor.Toate schimburi rinfilor bine intenli'onali. copiiagresiviPresuPuneintotdeaunapdrinlicealterneazdneeste probabil glijenla . un eminent psiholog in probleme de dezvoltare de la universitatea Cornell. pentru cr semnalizeazd faptul ci existd un ajutor disponibil). pregdtindu-i pentru viali? ci deficienlele mecanismelor problemelor specifice iugereaz1 sociale constiemogionale 9i . care.9i felul mai menlind sd putea ar ne orientate sau misurilJpreventive mulli copii Pe drumul cel bun' stwr ATtr A A GRE imn ttv zrRE C i nderami ngcoal apri mard. bani. Astfel. cind familiile cu gi-c-opii mici sugari mulli mai tot cind numeroase.B:t'tttt dintre multe in iveald vielii agresivitat"u dir.. in special biiefii.r. cum ar fi Australia. nimeni nu se de distanla."rt de inleles .in absenfa unui sistem eficient de sprijin. sardciei gi gomajului.carereaclioneazXexagerataturtcicindsintneDefectul percajigi sau fagdde ceea ce ei percep a fi nedreptdli. Aceste probleme sint universal valabile gi caracterizeazdtoate grupurile etnice. Dar probabil cx lucrurile nu vor rdmine nici m6car aga pentru multd vreme.. instabilitatea gi inconseivenfa vielii de familie de zi cu zi sint tot mai mari la nivelul tufuror segmentelor societdtii noastre. in vreme ce copiii sdraci au cele . i fecut in stuaiu comparativ la nivel internalional referitor la binele copiilor gi a deilarat: . opar t edint r eeisir r t nigtepariaretragi. copiii fiind l dsal i decapul l orsaui ngri j atel evizor uiui. foayguard invizibil ii inaeparta pe toli copiii Mai puSigur cd acei copii ca ]immy.. |immy . Era genul careili fucare era ir. precum gi o dublare a numdrului copii care au avut suficiente probleme emolionale incit ar fi-de trebuif sd apelezera un ajutor.

gi mai ales a bdielilor.. intr_unul dintre filme.r**o gi lovind. se poate vedea.rrerea sa este una rduvoitoare gi nu una nevinovatd. ci au dat o spargere sau cd au fuiat piese de la o magini sau ci s-au imbdtat --gi toate acesteaincX inainte sd facd paisprezece ani16. Dar dintre toli copiii. un b.i"ni _ polite_ r !ea.in vreme ce majoritatea copiilor. Studiile care i-au urmdrit pe copii din anii pregcolari gi pind la virsta adolescenlei au constatat ci aproape jumdtate dintre gcolarii de clasaintii care sint obraznici... incapabili si se inleleagd cu ceilal.pro9ti"."". Existau sansede trei ori mai mari ca acegticopii sX admiti faptul cd au betut pe cineva care nu le ficuse nimic. 284 Costurile analfubetismului emolional 285 Asemenea copii sint vulnerabili din punct de vedere emofional in sensul cd au un Prag foarte scdzut al supirdrii. sar la bitaie. Calea tipici primard spre violenld 9i spre criminalitatd se sint agresivi 9i-greu de stdpinit ince prefigureuialu copiii ca_re De obicei.'cir. sau la acla violenld duce ce drumul pe sint agresivi copii acegti te criminale ulterior in via!5. ii loc sr ii suuiinieze celuilalt cd a fdcut o gregeald.zori.ia. Xcuustu iiruce sd ri se pa_ ta:5.:[9*R"riment mar pagnici si priveascd inregistriri videl. in discutiile d"rpru . De indatd ce detecteazi aceastd amenintare.iat scapdcSrlile-pejos atunci cind un altur il inghiontegte.ie la ceea ce se intimpld de fapt. cd lu folosit o armd de foc intr-g neinlelegere.i in53q1!ina!i cu ProSigur ci nu toli iesorii devin delincvenli la virsta adolescengeiis. gi mai grditor faptul cd atunci cind a fost necesar . izolindu-i gi mai tare..rin-d"r.-pugti. 9ah va interpreta i. cei cu scoruri inalte fdceau dovadl clarl de delincven!5 doar cinci-opt ani mai frrziu. unele fapte neutre sint ameninldtoare .Alfubetul emolional ceptiv care-i unegte pe acegticopii constd in faptur cd ei sesizea_ zd atacuri acolo unde ere nu existd. cd au furat din magazine. "I acest Cu cit copiii fac mai des lucru.pe baza prezumliei de ostilitate sau de ameninfare.agisint foarte sensibili la nedrep_ qj la faptul. dacd un bdiefel agresiv joacd cu un altul care muti o piesd atunci cind nu ii Iste. odatd ce se supird.u direct tu u*ru.in primii ani ai adolescenlei.apuilergilu se ener_ veazd si incearcdsd dea intr-unul dintre .1. copiii cei mai agresivi nu reugescsi invele o modalitate de autocontrol pind in . odati cu aceastdperceplie grdbitd a unui act ostil apare automat gi"un act de agresivitite. copiii din aceast5categorie fiind percepu-ti9i percepin9"-t9 pe ei ingigi ca ."pirruia i.se restringe. gluma . Aceste inclinafii perceptuale spre ostilitate existd incd din primele clase. Ei pldtesc un pre! social: dupd primele doud sau trei ore petrecute cu un b5t5ug pe terenul de joaci. De exemplu.e u.cum funcfioneazi acesteinclinalii percepfuin care bataugii sint pugi aldturi de co_ :f pt 1t:.pru.J *pili care au vdzut caseta vorbesc despre ea ulterior. acegtiasint cei care risci cel mai tare ca in final si comitd delicte violente.. b5taugii se bizuie tot mai mult pe forli gi violenld. sigur cd asta ii {glermind pe afi copii sdl-ievite.un brinci nevino_ vat devine o vendetd: iar singurul respuns este atacul imediat. Ei intotdeauna se vid Ietl in rolul de victime-9ipot ingira oricind o listd intreagd de cazuri in care. ^miria Acest salt ra a-i judeca pe piotagonigtii filmului dovedegte o profundd inclinalie p"t. fi fdcut ceva atunci cind nu aveau nici o vini. iar repertoriuf aJop. iar reaclia este automat ostild. impulsurile prost controlaiit Jutu intii gi a doua17.i*"i aceastSmutare ca fiind o ingelitorie. neascultitori fald de pdrinli .Ltu a doua. Copiii incep sd ridd. nedind prea murtd iten.u fiind vino_ vat.. de exemplu.uru u . Tendinla spre delicte apare surprinzdtor de devreme la acegti copii.fost o simpld gregeald."i .i. te din primii ani de gcoaldcontribuie la rezultatele gcolareProas' te.-profesorii i-au acuzat ." . in vreme ce alli copii au inceput sd invele ce inseamnd negocierile gi compromisul pentru neinlelegerile de pe terenul de joacd.. imaginindu-9i cd persoanele din jur sint mai ostile decit fir realitate.tii. sint obraznici la grddinild 9i in clasa intii. uaiutnt . cei in care sint in mod normal agresivi: ei acfionea zF. bdiefelului care lovegte fiind justificl#2. ceilalgicopii deja deilare cI pugtiul le displacela.".este sd se precizeze agresivitatea din film.cr ar putea fi traiati astfel. gindirea li se ilrtunecd. fdrd a sta str se gindeascd dacd nu cumva a. remarcd de altfel confirmati 9i de faptul . t. o alti tresature a acestorcopii este aceeaci afunci cind se afld in toiur unei crizede furie nu au decit o singurd reacfie: si loveascd. iritindu-se tot mai des pentru tot mai multe lucruri. iar actele nevinovate sint percepute ca ostile 9i recad in obiceiul prea bine invdlat de a reacliona printr-o loviturd violent613. Acegti copii furiogi gi i. se constatd c5 bitdugul tntotdeauna ir justitici pe cel care aa ir. Atunci iind copiiloi dintr-o grddinila din Montreal le-au foit date calificative ir ceea ce privegte ostilitatea 9i capacitatea de a crea probleme.iar coi"g"l'. cu atit agresivitatea devine pentru ei un Sest arllomat.i bdtdusii r_au consideratpe cel care gi-a imbrincit ini.

intrd in bande 9i duc o via!i ce sfideazd legea gi ordinea.. frlnindu-se sI tragd concluzii in legdturi cu ostilitatea acesteia fald. ei aiung ratali din punct de vedere gcolar. fetele cu apucdfuri antisociale nu devin violente . mai multe programe experimentalelu avut un oarecaresuccesin a ajutaraieme. are drept consecinld pierderea unui timp care altfel ar fi putut fi folosit pentru invdtat. nu existd o singurd traiectorie spre violentd 9i delinwenfd.hiperactivitate" sau disfunctii de invdl-are. spargerile sau comerful cu droguri.r"1e1a ei sd devind infractori violenfi..sint respingi de colegii lor gi sint incapabili sd-gifactr ugor prieteni. Sfidarea regulilor de la ore.de ..mai alesincepind cu clasaa treia. acegticopii considerali betdugi sau doar .il" urrtirocialeinainte id intre in incurcituri majore.nu le trece prin minte.care au inceput sd bintuie pe strdzi de capul lor incx din gcoalaprimard. existi un risc de cinci ori mai mare pentru ei sd ajungi vagabonzi. cum ar fi furtul din magazine.acegtia au un tipar mintal co.) Desigur..Dar nici unul dintre acegtifactori nu face delincvenla si devind inevitabili.cei care sint betufi zdravdn nu suferi chiar asa de rAu. dar care sint atragi de aceststil sfidtrtor. drogafi.. consecinla negativd a unei solutii violente . atunci cind au probleme cu cineva.opii'agresivi se invele si-gi controleze impulsu."2L ' lns6 un ajutor venit la timp poate schimba acesteatitudini 9i poate bloca iceasti traiectorie Jpre delincvenla a copilului.. 9ur. iur.. cu siguranli nu toli se afld in aceastdsituafie). Tendinla lor agresivd estejustificata in gind prin convingeri cum ar fi:. ei strt insofili de allii care .. Asta inseamni un procent de trei ori mai mare fa!5 de cel inregistrat in rindul celorlalte fete..Dacd te dai inapoi de la o bdtaie lumea o sI te socoteasci un lag".in acelagitimp.uq" 9i creau probleme' in cadrul i.de obicei.acteleantisocialeale unui copil de cinci ani pot fi modelul actelor de delincvenla ale adolescentului. ce pare fireascd pentru acegti copii.E in fugul5 si lovegti pe cine-vadaci egti nebun Ie furie. un psiholog care a urmdrit indeaproaPe evolulia a sute de bdieli la virsta adulta tindri: .. Intre clasa a patra 9i a noua.coercitiv" . mai ales intre claselea gaptea9i a opta.sint de asemeneaizolali de cdtre profesori. (o diferenld grditoare apare pe acestparcurs intrebdieti fe9i te. Pe la jumdtatea anilor de gcoali...au inceput mai tirziu. lucru ce Pornegte de la faptul ci familia tidiegte intr-un stres puternic sau in sdrdcie.cele care au probleme cu profesorii sau nu respectd regulile.rirr. gedinle de instruire de 4Oae minute ce aveau loc de doud ori pe siptamine. gi .286 Alfubetul emolional C os t uril e analfab et is rru'il ui etn olion al 287 cd sint surghiunili in claselespeciale (gi chiar daci acegticopii pot avea o mare dozd..o.rdmin gravide. automat considerd cd persoana se afld p" o potilie antagonicd.aratd cd 40% dintre ele au deja un copil inainte sd termine anii de liceule. Degi biielii care se indreapti spre delincventd tind sd aibd un Ie mai scdzut decit colegii lor.. existd mulgi alli factori care pun in primejdie un copil: daci estenrscut intr-un cartier cu o ratx mare a criminalitefli. forin cazul copiilo^r agresivi spolele psihologice care acfioneazd. impulsivitatea brielilor de zece ani este un indiciu de trei ori mai puternic al delincvenlei ulterioare fatd de IQ-ul lor18. acestgrup marginalizat de obicei renunld la studii 9i incearcdsd se in&epte spre delincvenfd. simfindu-se fdri prieteni. o bStaie . alcoolici. va fi expus mai multor tentalii spre crimd gi violenfi. firl sd mai caute alte infoimalii sau sd incerce sd gindeasci pagnic pentru a-gi rezolva neingelegerile." infuriau r"p.eviolenld 9i asupra elevilor de liceu agresivi a ajuns la conclu zia cd."20 FCOALAnATAUgtLoR Aceastdpredispozilie mintal5 a copiilor agresivi ce ii inso!e9te toath viagl este cea care aproape sigur ii va face sd sfirgeascd fur necazuri. Sau cum sPune Gerald Patterson..dificili" . Acegti 6ai"1i erau invifali.rele" din clasa a patra .organizatla universitatea Duke. un studiu efectuat asuPra delincvenfilor minori condamnali pentru acte d."u. Unul dintre acestea. Copiii care la inceputul gcolii gtiu deja de acasdce inseamnd stiluf. Ei invxlau si gindeascd 9i din perspecti- . un sfudiu asupra fetelor . . in anii de liceu. insd firi a fi nepopulare printre colegi .de ei. Pind in clasa a patra sau a cincea. Cu alte cuvinte.. total nestepinili acasd. cd-o parte dintre aluziile Pe care ei le intrepretau ca fiind ostile erau de fapt neutre sau prietenegti. Toate acesteafiind la fel de importante. se asociazi iu alti paria sociali.adici violent . care ar trebui sd-giocupe prea mult timp ca sd-i find in friu. implicindu-se in delicte minore. soarta lor de a nu reugi la invdfiturd este aproape predestinatd. pe o perioadi de gase pind la doudsprezece sapiamini. acegtifurtirziali slnt adeseacopii mai mici. impulsivitatea este in mai mare mdsurl cauza delincvenlei. de exemplu. s-a ocuPat de elevii de gimnaziu iur" .

Parci nu sint in stare s5-9ievalueze corect sentimentele. de rugine. cd seadapteazS ani.ri... dind dovadi de irascibilitate. parinlilor le este 9i mai greu sd a9a cum se cuvine. dar nu ....cum ar fi o tachinare care i-ar fi putut face sd-giiasd din fire.. de.cind se culcacu divergibiiefi. de fapt sesimfise9i mai Astfelincit.rl a durat *ui *rrrt.1 beneficiaserd de asemenea cursuri de stipiniru ? miniei..murgi dintrl biiefii agresivi sint nefericifi din cauzd cd-gi ies ugor din fire.congtientizarea senzatiilor fizici.eald pe cu_ loar. ca d" mersul in_ tr-un autobuz in care citiva pusti nu le au" "*"mflu pu.mai ales fale acorde !d de parinfi."l Astfer. $i a funcliona! depresia i-a trecut.rr*bi despre ferur cum ar fi trebuit sd abordeze aceastd intimprare. Tiatamentul ei s-a concentrat asuPra felului in care ar putea sd igi stipineasci mai bine relaliile sentimentale:cum se-9i ?acd prieteni... unul dintre creatorii acestui program. sdmenlin5prea gi mai tareera ci nu reu9ea ce o nemullumea ceea 9i dramult o legaturdcu un bdiat.dintr-odata.chiar dacdde fiecaredataf'5cea Dana9i-apierdut pofta gi vegnicobositd. dispozitie. cu cit prog. de nerdbdare. iar posibilitatea de a se apuca de beutura sau de droguri era mult mai micd.. Astfel. una dintre abilitdtile cheie pentru controlarea miniei a constat in supravegherea senti_ mentelor ..ce facl?"zz Dana a urmat o terapie in cadrul unui Pro8ram exPerimental pentru adolescenli deprimali din cadrul Universitalii Columbia.#.:r:] vild sau sd mai reflecteze la ceea ce urmeazd sdfacd gi nu sd ac_ fioneze impulsiv. pii"I. a pirut intotdearrna Dana. psiholog la Universitatea Duke...cum sI impuni limite in privinla relaliilor sexuale.Ei discut' despre . cum sX-9iexprime sentimentele.e igi piar_ dd respectul de sine fdrd si provoace 9i o bitaie. sesfias[ deschidd De exemplu.enta bdielii care urmaserS acest program erau mai pulin dificili la ore. pe care o consideraserdvoit5. cum se se Poarte in intimitate. constind in reconstituirea unor scene.ner.r.tt u. fel de incercare de a remedia o Parte dintre tr5in esenfd. nu se declansea_ zd automat.Era incapabild doar ci|d i se adresa eade fapt gi nici nu gtiace sd mai zici dupa: . s5-gi dea seama cum sint percepufi gi ce ar putea ginli gi simti ceilalgicopii in situaliile care i-au infuriat foarte tare' De asemenea. care sfirgeste il:r permanente certuri si forme de instrdinare. Mai ales la cei tineri. usor... Er a constatat c5 la adorg.-*o*"r. - .. vorbind vreo conversafie. sXsearatea9acum era cineva.astfer incit si treacd primul impurs inainte de a reacfiona. sint receptivi ra posi_ bilitatea de a invdfa cum se se controrez". problemele in stabilirea unor relalii genereaze depresii. desigur.Sesimlea n-a mai avut chefsi sedistreze de mincare. fuiTscenetein care fiecare are rolul sdu. prin urmare. . gostecu JI. unul dintre ei.. Copiii . dar care sd fie ollternativi la lovire. ei pot incerca un rdspuns prietenos prin care si-gi pdstreze demnitatea. mi-a povestit cum s-a adresaf unui biiefer care r-a imbrincit.t ir ca_ re deja au apucat sd se aprindd.Ea a precizat lucru i se seimpliceimediatintr-o relaliesexuali.'i".*u" i.'.. spunindu-i sd nu mai faci prr gi simplu a plecat' Asta insemna cd detinuse ". iind ".e ur"rr*nea reacfii la rece/cum ar fi retragerea sau numdruirr pind la zece. sPunea nesatisfdctrtoare.erau gi cursuri speciale pent.gi nu gtiacum si pundcapit unei relalii chiar pdreainconfortabil ea. Lochcomparat cu allii care fuseserdla fel de agresivi. *i-u rprs: .u*.de saisprezece fete9i nu se mai puteainlelegecu celelalte Dar acum.lc. Iohn Lochman. cum tocmaisemutasela o altd 9coal6.*o.288 Alfubetul emolional Costu rile nnnlfabetism ul ui emo! ittnal PREI{ENIREA DEPRESIEI 289 va altor copii.uioi controlul fara .*.unu voia decitsi-i cunoascd mai bine. si-9i facdprieteneprintre f9tel9 nereugind timidi gi mai nelinigtita. biielii exerseazi asemenea alternativ".exemplu. cit 9i in relaliile cu cei de o virsti' Copiii deprima-ti 9i adolescenlii sint adesea incapabili sau nu sint dispugi sd vorbeascedesPrenemulfumirile lor. ca df exernprtr-oi*uri. La trei ani dupd ce biielii au urmat un asemeneacurs.de nervozitate 9i de minie ..Buni. aveau o pirere mai bund despre si_ ne.it utiile prin care au trecui recent. stipinirea miniei.. cum ar fi rogirea obrajilor sau tensiunea muscurard i' mo.cu atit agresivitatea a sclzut mai iare..i chiar segindeasd sesinucidd' proastX de prietede ultima despdrlire generattr fusese 3tur"ude dLprimare ci nu gtiacum sdfaci sXiasdcu un bXiatfdrdsi nul ei. inifiinsprijin emolional gi si-i calduzeascS du-se un fel de spirali infernald. Pare interesant.urvdrii si abor'larea acestor^sernne ca pe un indiciu ce trebie.chiardaci acest .. Morocanoasd in nici un fel.. Dificultatea este la fel de des intilniti atit in relaliile dintie copii 9i pirinfi. de acolo. ium sI se simti mai increzhtoare aldturi de alli adolescenfi. nefiind in stare sd iasx din aceastd neajutorati gi f5r5 speranfe.... "tu sdturile emolionale fundamentale.

PRETUL LUMII MODERNE: NUMARI]L MARE DE DEPRESII Anii de sfirgit de mileniu au inaugurat o noui epoci.depresia. o noud trecerein revistd a cauzelor depresieila tineri subliniazd. pirinlii au tot mai pulin timp disponibil pentru copiii lor 9i nu stau prea mult intr-un loc." Dr.iese la iveald ca o pecete a sceneimoderne. ce predispune copiii sd reaclionezeviolent la cele mai mici infringeri din viali .de'demor u{irur"gi de autocompitimire. Dr. o ceartd cu pdrintii. cea a Melancoliei. La Beirut. doar o stare de tristefe. Atunci cind le-am cerut experlilor sd imi spund de ce cred ei asta.o notd proastd..se adapteazd in funclie de stilurile de viali moderne. Existx dovezi care sugereazd.pe de altd parte.i de coplegitoare lipsi de sperantd de-a lungul unei vie!i23. aproximativ 6"/" au suferit deja o depresie.generaliile care s-au maturizat in momente de tulburiri politice sint marcate de un numdr mai mare de depresii. in tot mai multe familii s-a instalat o indiferen!5 a pdrinlilor fald de nevoile copiilor. cindva complet necunoscuti (saucel putin nerecunoscutd). in vreme ce o parte dintre predispozitiile la depresie sint aproape sigur de ordin genetic. ' Degi probabilitatea de a deveni deprimat cregte odati cu virsta. ci de nepdsare. aga cum anii '20 erau Anxietifiloi.Aceste sidri upat de la virste tot mai fragede.in ultimii 30 sau 40 de ani.phe la24 de ani.elor de rdzboi civil.A existat o cumplitd erodare a nucleului familial . care se intinde tot mai tire . pe m5surX ce acegtiacregteau.Odatd cu extinderea industrializdrii dupi cel de-al doilea rdzboi mondial..dar creeazd torii de stres emolional care aPar de timpuriu pot afecta dezvoltarea neuronilor. a ficut urmXtorul comentariu: .si ointerpretare a refuzurilor celorlalgi. geful catedrei de psihiatrie a Universitilii de Medicini din Pittsburgh. Frederick Goodwin.in acestsens.primul cei ndscufi intre 1905 si 191124. a ajuns la concluzia cd aceleagi Taiwan.posibilitateade a suferi o depresiemajorr la un moment dat in viald estein multe fdri de trei ori mai mare decit pentru bunicii lor. am remarcat o cregtereaca convingerilor recentuatd a individualismului 9i o descregtere ligioase. la 35 de ani era de 4%.." Martin Seligman. proporlia celor care ar fi putut suferi o depresie gravd intr-o viafd era de doar 1o/". cotele maxime fiind atinse in timpul perioad.posibilitatea de a suferi de o depresiemajori ina_ inte de a impiini 24 de ani bste de zeceori rnai mare decit pentru pentru fiecare generatie. chiar dacd ele pot apdrea zeci de ani mai tirziu.orice egeceste considerat ceva de dutotul in viatd. in rindul celor probabilitatea de a face o depresie pinX nisculi inainte de 191. Fiecaregeneragie. degi in ansamblu cregtereaacestei tendinle nu are legiturd cu evenimentele politice. Micgorareavirstei la care copiii trdiescprima experienfddepresivi pare de asemeneasi fie un factor comun pentru lumea "intreagd.indiferent pe ce s-arbaza. in lumea intreagd. precum .290 Alfubetul emolional Co s turile an al fabet ismului emo t i on al 291. iltele par a fi cauzatede obiceiul de a gindi pesimist. o respingere din partea celor din jur--. La americanii ndsculi inainte de 1905. David Kupfer. Exisratd 9i esteamplificat in a9afel incit afecteazd . Canada. iar pierderea acestor surse stabile de autoidentificare inseamnd un risc mai mare de a se ajunge la depresie. ceeace poate duce la o depresie in momentele de mare stres. aproape cd nimeni nu mai era Pe-acasi.este si mai mare la tineri. Pentru cei niscufi intre 1934 qi 1941.4. pe de o^parte. Un studiu mondial fdcut asupra a peste 39 000 de persoane tendinfe existi gi in Porto Rico. ajungind la deprimare. pentru cei niscufi dupi 195s.. precum 9i o scddere a sprijinului acordat celorlalli de comunitdli ori a familiilor numeroase. Germania.deficite la nivelul a doud zone de competenfi emofionald: talentul de a stabili relatii.. a inregistrat un risc tot mai mare de a ajunge intr-o stare depresivi I . episod de depresieare tendinta sd apard tot mai devreme. psiholog la Universitatea Pennsylvania. in Germania. cd aceastdpredispozitie pentru depresie. era de14%. comparativ cu cele anterioare. totugi cea mai mare cregterese remarcd la tineri.Aceasta inseamnd o pierdere de resurse care ar fi putut mobiliza impotriva obstacolelor 9i a egecului.pentiu cei nisculi intre 1945si7954.tn lumea intreagS.Depresiala copii. sublinia o altd tendin!5: .numdrul divorlurilor s-a dublat. spunea: . directorul Institutului Nalional de SdndtateMintald. Datele la "pocu nivel internalional aratd ci starea ce pare a fi o epidemie a zilelor noastre .. Nu apuci s5-!i cunogti prea bine restul familiei. dar care este un procesreversibil. Faczi directd a depresiiloq. Liban gi Noua ZeeFranla. numdrului de depresii are o strinsd land5. cregterea legdturd cu evenimentele politice.Aceasta nu este o cauo anumiti vulnerabilitate. au apdrut mai multe teorii.dintre cei ndscufi dupd 195s. Italia.

a. Nevoia de a prevet i r.cu cit perioada de depresiea copiilor din studiul lui Kovacs .in medie. Copiii cu depresii majore trec prin astfel de episoade care luni...arre decit melancolia.drept pentru care cu greu reugescsd fie atenli la ore gi sd refini ceeace li se pred5.iar ra bdieti pro_ centul rimine constant2S. cum ar fi credinfa in Dumne zeu qiin viafa de apoi.g"*urt cd procentul aproape se dubleazd pentru fete la pubertaie. rezultatul final este cd un copil deprimat este respins sau neluat ir seamdla joacd.. presupun gi momente de dezamE_ gire sau pierderi importante sau mai mici care intrelin suferinfa.depresia are un efect negativ asuPra memoriei gi puterii de concentare.au mai pufini prieteni.rr. Kovacs u it.op"rire extrem de alarmantd: chiar gi episoadele minore dedepreJie la un copil pot duce la episoade gri.. trei sferturi mai trecuserd printr-un episod de depresie. deqi arte studii inaintasertr o .. Desigur ci fiecare copil se mai intristeazi din cind in ci. In mod firesc.i la joach.'" ulterior in viafd26..mult mai g.in statele unite. pe unii chiar pind la 24 de ani.ifre . In cazul copiilor.irr. observind cum se descurcdin situalia respectivd ceilalli copii 9i aplicind la rindul lor modelul. atunci pierderea unei slujbe ar pirea . ca gi perioada adultd. P^rnira 16%dintre fetele intre 74 si r6ani s_uferd depresii serioase. ajungindu-se la probleme sociainle gi emogionalecu urmdri chiar dupa iegirea din depresie2e. uneori chiar la cinci ani. Dacd ai avea o perspectivd mai largd.. Depresiileugoarecaregi-au fdcut aparifia la virste fragede. ard. de iraicibilitate si de izolare . unele studii epidemiorogice. degi la unul din saseau tinut chiar un dureazdin medie 1"1 an gi jumitate.. urmdrincl_u_i p"" pur. psiholog ra Institutul Yli' 9i Clinica de psihiatrie din Pittsburgh2T.acestafiind un semnal pe care copilul sociabil il percepe ca pe o respingere.intr-o aga-numiti dubld depresie."gr:. nu sint preferafi de ceilal. Indiferent care ar fi cauza. pentru ci ei . ci qi preaenitd.simptomere oficiare de diagnosticare a depresiilor _ au constatat cd pentru biielii gi feterJintre 10 gi 13 ani probabi_ litatea de a face o depresie majore de-a lungur'unui an este cam de 8 sau 9oh. copilariu gi adoles_ cenfa."*po. tJnele date . indiierent de f"riouda in care apar ele. nu devin foarte intense. ca si nu mai vorbim de aceaexperien!5 a sthrii de iransi in timpul acumuldrii de cunogtinle.lucru clar mai ales la copii. cei cu fost au comparali deprimali copiii atunci cind tr-adevdr. acegti copii aiung sd evite inilierea in contactele sociale sau si nu ia in seamd un alt copil care incearcd s5-i abordeze . in cazur cirora s-a fdcui o'd"r.. Kovacs a constatat cX acei copii care au suferit o depresie minori riscd si o transforme intr-una majord .*pii nu conteazi pe termen lung.. .sd se ajungd la tratamentsserioase."28 Fiind ursuzi sau trigti.sint aceia cu care ceilalgicopii nu se ioac5.u*ta idee pune la indoiald vechea presupunere ctr depresia r. Kovacs mi-a spus cd acegticopii .. Un copil care nu simte nici o bucurie i9i va canaliza cu greu energia spre a-gi stdpini bine lecfiile. .Gr" ..ur" ul-folosit criterii stricte ..pltrtesc"nu numai suferinde depresia in sine. Cei care ajung la o dubl6 depresie riscX mult mai mult si se confrunte cu o recidivi odatd cu scurgereaanilor. o datd la trei ani. ce si faci cind vrei ceva gi nu pofi sd ai. depresia s-a prelungit pini in adolescen!59i uneori chiar pinX in primii ani de virsti adultd.. Aceastdlacuni la nivelul experienlei interpersonale inseamnd ratarea a ceea ce ar putea sXinvele jucindu-se.in medie.o uitd iu vremea". s-a constatat cd sint mai pulin capabili sd se adapteze in societate. conform unor date adunate de Ko. suferind de depresii sau de un sindrom maniaco-depresiv.r se referd la asemenea momente."i perioa_ de mai lungi. Copiii deprimali se numXrd insd printre copiii neglijali la gcoa16. Dintre copiii ale cdror depresii au fost suficient cle grave in^ cit. TRAIECTORTA DEPR ESIEI LA TINERI Depresia n-ar trebui doar tratatr.u* ra jumdtate fta chiar si de doar 2%).. Un alt rezultat nepl5cut pentru acegti copii este faptul cd ei se descurci prost la gcoald. aproximativ patru ani.de exemplu. ci ra co_ piii pentru care spirala infernali a tristelii ii aduce intr_o stare de disperare. sint mai pulin indrdgili gi au relalii conflictuale cu ceilal!i copii. dar dureazd mai mult .d.rdiut copli diagnosticagi cu depresii in_ cd de la virsta de opt ani. vinfa vulnerabilitdlii de--a"rii*eril" lungul vietii datorJ depresiilor de care suferd copiii si adolescenfii. variazdfoarte mult in pri_. depresia la tinleri este o problemd presantS. fird depresii.Copiii inva!5 in general anumiprodusd !a te atribute socialede la cei de o seamdcu ei .. i"J.292 AlfabetuI cmotional Cttsturileanalfabetismuluiemotional 293 td o inclinafie spre a lSsao infringere de moment sa devinr una de durati si o cauzi a lipsei de sperantd.

a intdreascdacestemodalitS. Aceastdinformatie sugereazdo posibilitate de a-i vaccina impotriva depresiei inainte ca ea si loveascd. ." r. un studiu grxitor a urmdrit ciliva copii de clasa a cincea si a gasea in zilele ce au urmat primirii carnetelorde note. a gapteas-a dovedit cd aceia care clasa in greu de re irec"extrlm fali au manifestat o at]tudine pesimisti si au reaclionat negativ depresie33' o de gcoaldgi fala de stresul addugat acasaau suferit Dovada cea mai directa a faptului c5 o perspectivd pesimist5 ii face pe copii sd cadi cu ugurinld pradd depresiei provine dintr-un siudiucare a durat cinci ani.copilul cu convingeri alimenrdmine cu o cicatriceemolionald serioasd. o dovadd provine din citeva studii asupra convingerilor copiilor despre propria capacitatede control isupra a ceeace li se intimpld in viatd . acestsentiment de neajutoraree 9i mai mare la copiii foarte deprima!i30. modaritdtile pesimiste de a interpreta esecuriledin viali par si alimentezesentimentul de neatutorare si de lipsd de speranti din sufletul copiilor deprimafi.. i-a creat incapapxrinti nigte stare de nelinigte si. . Pe m5surd ce copiii au griitoare schimbare o loc avut a cut.Cind am probleme acasi mh descurc mai bine decit alli copii la rezolvar-ea lor" 9i . loviturS o cu combinati o un decesin familie.incep sd cadSpradd unor stdri depresive. iau note mari. De fapt.Toateproblemele de invbfiturd implici compo9i aceastd nenti a depresiei. terminind gcoala primarS. a fost perspectiva pesimistl depresie o suferi vor cd nic indiciu ar fi divorful parintilor sau cum majoie. la problemele ce aPar.. Cercetitorii insd gisesc cd ele au consecinle asupru ful. nu poate sd se descurcd tate de depresie9i intipdrite in minte: poate face nimic nu ci respinge 9i ce la gcoali. chiar dupa ce este dep59it5stareadepresivd. cel mai puterde la inceputul clasei a treia3a. vd pesimisti . efectuat asupra unor copii La copiii mai mici. care-giimagineaz6.N-1* inprea mulii prieteni pentru ci n-am urnor. eventual." CUM SE A/UNGE LA DEPRIMARE Ca 9i in cazul adullilor.")31Cercetdtorii a cina patra treia. existdo corelare directd intre durata depresiei unui copil gi notele sale dt. (.asaincit pot rdmine 9i repetenli.i de gindire pesimistd. neapdrat devin iriar"piu lucrurile. cd toati lumea il fixe il pot face idei Aceste neplacute." Copiii care nu spun nici una dintre aceste fraze descriptive pozitive sint convingicd nu pot schimba nimic. ceeace l-a tulburat mult pe copil. au existat 9i cresbili s5 ofere o consolare suficienti.294 Afabetul emolional Co s turi I e an alfub e tis mului emo! ion a I 295 estemai lung5.. cu atit notele scad si mai tare se descurcdmar 9i slab la teste. experienla depresiei ia reacgie .gi atribuie obstacoleledin viala lor unor defecte p"*o. Parcurs. Acest lucru este demonstral de faptul cd de obicei copii reacfioneazi astfel: ..Mai mult...Asa cum observdKovacs: . situalie ce a continuat 9i in respingi le uimdtoare." Aceste schirnbari Pe a cincea' a treia clasa 9i iep sa se instalezetreptat cam intre perspectio dezvoltd care copiii mdsurd ce se intimpld aceasta.sint un prost") se simt mai deprimali decit cei care isi explici aceastd notd ca pe un lucru ce poate fi schimbat. drept pentru care rdmii singur acasdsi nu mai ai nici mdcar cu cine sd te joci.ul" serioase. pur" in sine astfel incit.Iau note mari pentru cd sint degtept". la gcoald.Imaginafi-vd. cei care sint dejn deprimati gindesc astfel 9i asta se stie dintotdeauna.Cei care considerd cd aceastdnotd se datoreazd unei neimpliniri personale (. Ceea ce a iegit la iveald doar recent este faptul cd de obicei copiii care au inclinafie spre melancolie tincl cdire o viziune pesimisti inainte de a ajunge sd fie deprimali. Felul in care copiii igi explici acest refuz este de o importanlx capitald in privinla apariliel unei depresii. ir:rgindirea lor referitor la binele 9i rdul din viala lor. carnetele de note sint in general una dintre sursele de mare exaltare sau de mare dispeiare pentru copii. unei ciuda in deprimali.Dacx md voi strddui mai tjre la matematiid si in au special la teme o sd capdt o nota mai bun6.de exemplu.Cind md striduiesc suficient. ei rdminind ttittu paria. Cei care consideri cd aceasti respingere Cei se datoreazaunui defect personal devin 9i mai deprimafi' a pentru ceva face putea ar c6 optimigti insa.. ca si scapede dispoziliile depresiepe alti o apare ce misur5 pe pe copil gi mai vuinerabil. Asa cum ne amintim cu tolii.rlrl in care copiii i9i asumd rolul in cazul unei note mai proaste decit se agteptau. a clasele din 9i gcolari de grup identificat un claseceape care col"egiii-au respins.datoritd poverii constantedin tirnpul episodului respectiv. intimpld cind deja egti deprimat si egti gi dat afarXde la gcoald. copiii ca-talor log"ind tot mai mult acesteevenimente in funclie de propriile triseturi psihice: . de a indrepta in bine lucrurile. nu Iar intr-un studiu referitor la copiii carespingeripermanente32.

in mod similar. fald de 44% din grupul comparativ. un sfert dintre cei din grupul comparativ au ajuns la depresii grave. subliniazd Deoasiptdmini.Dacd vreli intr-adevir o schimbare radicalS 9i reaie pLntru bolile psihiatrice cum ar fi depresia..in vreme ce d. un an mai tirziu.zS dintre elevii ugor deprimali au fost invdfafi si-gi infrunte modelul gindirii asociat cu depresia pentru a deveni mai doritori de algi face prieteni. spre deosebirede"doir 14% dintre gfevii care-particlpaseri la programul de prevenire a depresiei. .tr" cei care r.d. riscul de clepreiie scade*.: unii se aflau in primele ieptxmini sau luni din ceea ce putea deveni o depresie in toatd regula..u iur" cd acestcurs special a redus riscul de depresie la jum5tatei5.netestatepentru copii. besipramina este unul dintre cele mai des intilnite (gi mai sigure) triciclice folosite pentru adulti. la sfirgitul anilor 7960.. sd se gindeascdinainte de a trece la fapte gi. adicd in primii ani de adolescen!5' Iar leciia continud sd aibd efect 9i sd fie eficientd dupi terminarea cursului incd vreo ciliva ani. este neapirat o alternativi pentru terapia sau prevenirea depresiilor. apioximativ unul din patru erevi suferea de ceea ce psihologii numesc .sc aproximativ in mdsura in care este eficient gi un medica_ ment inactiv placebo. studiase la Harvard 9i eram prieteni inci din studenfie' Cealalti fdceaparte din personalul Bibliotecii Universitare' Ma- ." TULBURARILE DE ALI MENTATIE Cind lucram ca student la'clinica de psihologie.i dideu. de a se infel_ege mai bine cu pirinfii lor gi de a seimptica in activitili sociale care le ficeau pldcere.ecjtopt dupe-imieze.tristelea Ji *it ia nu se revarsd din sine fdrd a deceeace simline nici un control asupra lor 9i ci el poate schimba seligMartin psihologul te prin ceea ce gindegte". inclusiv cum sd se descurcecu neinlelegerile. sint incd..rai.iar acestlucru mai dura gi dupa doi ani. ss"/odintre acegtierevi gi-au depigit depresia ugoard. trebuie si faceli ceva inainte ca acegti copii si se imbolniveaSci".i. ComentaKovacs. 12 de *u. aproximativ iOW dnt e cei care au participil lu curs au dat . in intilnirilg de-dupd or!t" de gcoald.. Seligman observd: .. $i dupl doi ani.."*u presie.r purticipaserd la acest program au reugit sd depigeasci momentul critic. unul dintre creatorii Programului rece lupta cu gindurile deprimante poate impiedica formarea unei diipozifiiiumbre. La un an dupi terminarea cursurilor. adicd nu indead" gravd incit si depdgeascistarea bbisnuita de nefericire3s. iesimiste care insolesc depresia .oarun sfert dir.. Intr-o ord de curs speciita ae h sfirgitul zilei. . cum sd infrunte convingeriie t.Jupta devine un intiritoide moment care ajunge si fie un obicei'" Din nou acestecursuri au scizut numdrul depresiilor la jumatate . fald de29"/' dinire copiii din grupulle nu a participat la cursuri.Acegti copli se descurce mai bine. hotdrini si invege % * La copii.eexemplu. firraluruu acestor abiliteli emolionale incd din adolescenfd poate fi de mare ajutor.ei au invdlat elemente emolionale fundamentale.Antidepresivele triciclice dau deseori rezultate la adul. dar la copii reuge. in_ clusiv Prozacul.Nu sint destul de degtept'" . doar 8% dintre participanli au avut un punctaj modest spre grav la testul de depresie. Medicamentele mai noi impotriva depresiiior." il: .. spre deosebire de adulti. te lucrul cel mai important. Seligman mai adaugd: . lY.am cunoscut doud femei care sufereau de probleme de alimentafie. tratamentul medicamentos nu ."*n" de cel mult o depresie ugoard. s-a demonstrat. Degi nu a durat d. . copiii au un alt metaborisl raport cu medicamentele comparativ cu ! adul-tii.CJeace invald un copil la acesteore este cd dispoziliile cum ar fi anxietatea. infruntind chinul obignuit la virsta adolescenlei de a fi respingi de ceilalli.micd depresie"'. s-au mai fdcut descoperiri promifitoare in uffna unui curs special de o sdptdmind pentru tinerii intre 10 si 13 ani care aveau probleme cu pdrintii . Ei par sd fi invilat acestlucru cind riscul depresiei este mai mare.Adevdrata solulie este O inoculare psihologicd.chiar in timp ce scriam aceastd carte ci ar putea sd fie cauza clecesuluila copii. chiar dacd acestlucru l-am inleles abia ani de zile mai tirziu. sugerind ci aceqticopii folosesc acesteinformafii in viala lor de zi cu zi-" Alli experli in problema depresiei la copii au acceptat ctt mult entu2iasm nbile programe. efectuat la un liceu din oregon. intr-un st. La sfirgitul unui qrogram de opt siptdmini. mai serios dupd ce nu s-au descurcat Prea Srozav la un test. Una dintre ele era o strilucitd absolventd de matematicd. in' loc sd gindeasci doar cd: . .296 Alfabetul emotiortnl S C URTC/R CUITAREA DEPRTSIIL OR Cost ttrile anslfttbet isrnri tti ernofional 297 Existd gi o veste buni: toate indiciile aratd cd clacd acegtico_ pii sint invdtati sd aibi o perspecti'd mai productivi fatd de di_ ficultalile lor.

a observat cd acestefete . tefriile bazatepe acestpunct de vedere nu sint bine formulate.in special incapacitateade a discernesentimentelenepldcutegi de i le controli . ba chiar si la celemai mici neajunsuri.acestlucru fiind o parte din ceeace se cheamd cunogtinlele emofionale."uriu. . acestas-a doved.intr-un studiu fdcut pe 271 de tinere. iar bibliotecara.Pe care nu 9i le^puteaucalma ql p.r.uiu poate afirma.principalele cauze consta in incapacitaiea de a recunoaste gi de a reacliona corect la nevoile trupului 9i ur. de exemplu.se ducea pe ascuns la baie 9i igi provoca virsdturi. Din punct de vedere gtiinfific. care cu cit le congtientizaumai pulin cu atit le resimleau *ui i. Hilda Bruch.t"ts.itsingurul 9i cel mai puternic indiciu de a prevedea continuarea problemelor de alimentalie 9i in urmitorii doi ani. unele persoane obeze nu sint in stare sd discearnSdiferenla intre a se terne. ceeace duce la o alimentasimilar se lie exageratdde fiecare dati cind sint supiratea0. deprimali sau fldminzi . dupe ce se indopa . Majoritateacopiilor inva!5 sd distingd intre senzalii 9i sd poatd spune d. degi majoritatea aveau greutatea normal5. daci faptul. astfel incit unificd toate acestesenzalii in ideea de foame. se ajungeala anorexis sau la bulimie.". a se infuria 9i a le fi foame.cu atit fetele reactionau mai puternic la obstacole.298 Alfubetttl emotional Cost urile analfab e tisrnul ui enrc! io nnl 299 tematiciana.. pretinzind cd aratl prea grasd in costumul greutacazu1. jumdtate dintre ele considerau cd sint prea grase. ugurinld sd fie foarte severi ca reactiela probllmett de alimentafie ale fetelor lor dintr-o incercare dispein final gi expliiatd de a le ajuta. i publicat un articol despre problemele de alimentatiein 1. Medicii de clinici abia incepuserdsi se preocupe de"aceastrproblemi.rtatate 9i condiliile care favorizeazd asemenea probieme. poiri .con9tientizeizd insuficient sentimentele 9i semnalele date de trup. de baie.incepind cu fetele foarte tinere care simt nevoia sd atingd standardele greu de atins de frumusele feminind 9i pind la mamele. Atunci cind s-a fdcut un studiu asupra a mai bine de 900 de fete. Majoritatea acestoripoteze aveau insr un defect: erau extrapolSri in urma unor observafii ficute in timpul terapiilor. Gloria Leon. chiar gi in clasa a zeceaintr-un foarte populat liceu din Minneapolis existau 61 de fete care deja aveau simptome serioasede anorexiesau de bulimie.sint factorii cheie care duc la problemele de alimentafie3s.Dincolo de u. prin sentimentenegative intense.. furiogi.fetele sint obsedate de greutatea lor.r. S-a constatatcd nu pdrinlii exageratde exigenli joaci rolul cel mai important in provocarea pro6lu*. fiind distinse cele care par a fi cauza.o. cum ar fi frica de sexualitatede la inceputul perioadei de pubertate gi lipsa unei bune pdreri despre sine. literatura clinicr asupra "rriproblemelor de alimentalie s-a extins enorm spre o multitudine de ipoteze asupra cauzelor. in schimb. Acest tip de studii permite o compalafie clird gi corecti. o fetili de gaseani a izbucnit in lacrimi atunci cind mama ei i-a sPus si mearge sd inoate. Cind acestedoui tendinle emolionale erau cuplate cu o nemullumire puternici in ceea ce privegte corpul 1or. Cu cit problema era mai gravd. de bulimie. in prezent. pentru a vedea la cine apar problemele de fapt. nu existau asemenea diagnosticrri. de exemplu.desi era foarte slabi. Studiul de la Minneapolis a aritat ci obsesiakilogramelor in plus n-ueste in sine su?icientdpentru a explica de ce unele fete au probleme de alimentalie.)Irelevanteau fost considerate caliile populare. sint mult mai acceptabile studiile fdcute pe grupuri mari de persoane de-a lungul mai multor ani. De exemplu.96937.aga cum mi-a mirfurisit cu oarecarejeni . den_t.rr.lor de alimentalie.Ceva pu. in acelevrernuri. incepind din clasa a gaptea 9i pini intr-a zecea. lanful cauzal relevat de studiile prosPective incepe cu efecteleasuPra fetelor tinere ale faptului cd au crescut inir-o societatepreocupatd de canoane de frumusele feminind care presupun o sldbire nefireasca. Dar acestefete au probleme cu distingerea .de a avea pdrinti abuzivi ie predispune pe fete la probleme de alimentatie. (Aga cum ne Prevenea9i Bruch. pioniera acesteimiscrri. susline pediatrul care Povestegte tea era nor*ilA pentru lndllimea ei3e. matematiciana ar fi diagnosticatdca suferind de anorexienervoasi.'Bruch era uluitd de fe_ meile care erau in stare sd moard de foame si suslinea cd una dinke.aci se iimt plictisifi.Pe mdsurd ce se ajunge la adolescente.dar care se intilnesc adeseasi Ia cei carenu au problemele celor ce vin la tratament." .X se intimpld gi cu aceste fete. s-a constatat ci deficienfele emolionale . Biblioteca_ ra era corpolentd gi cdzuse in patima inghetatei si a tortului de morcovi sara Lee gi a altor deserturi. pur 9i simplu nu era in stare sd mdnince: sustineacd are repulsie fald de mincare.mult prea acaparatoarecare igi imping fetele sd trdiasci un vegnic seniiment de vinovdfie. la senzatia de foame. psiholog 1a Universitatea din Minnesot at carea intreprins studiul asupra fetelor cu probleme de alimentafie.b e fapt. paiintii pof. De atunci.

.. tipdBen la Jason... . au un repertoriu foarte limitat de reaclii. El igi linge rdnile.. in schirnb. loc in care niintr-un sdptlmind rare: imaginali-vd 30 de ore Pe iubegte! te meni nu DouS tipuri de reaclii emolionale ii determini pe coPii str ptitt a deveni nigte paria."fi". se duc la Ben gi ii spun ci fason e dispus si se joaceii cu el. .iroare. va in_ cepesd verse sau sh ia raxativeori sd facr foarte mult.i siabele capacitdii d5 3daptare sociali coriduce ra faptul c5 acestefete. Ben se duce in sala de mese/acolo unde fason Chad minincd.apia functioneazd mai bine.n.ffi: te de a minca. atunci cind sfurt nernulfumite a" pri..lucru care in loc sd ii aline suferinfa.cd daci ne udr"ri* direct problernelor. t Dar cind acestobicei de calmare interacfio neazlcu frustrdri_ le pe care le trdiesc fetele pentru a rdmine subtiri.Mi-ai zis toatd sSptdminacd o si te joci cu rnine 9i m-ai min!it. te..sint in stare sI iemnalele emoiicnale 9i scciaie. are putini prieteni si tocmai a auzrt de la amicur lui ]ason cd nu se vor juca impreuli in pauza de prinz .300 Al-fnbetul cmofional Cos tur ile analfabetisnnt lui emo f ional 301 Leon.. O cercetarea ardtat ia.nrr..i""i sau de pd_ rinfi.. unul este sfirgeascd inciinalia ipre iegiri minioase 9i percepereaunei ostilitdli chiar 9i acolo unde ea nu existd de fapt.ea sesiza 9i de a profita de o astfel de gansi este tipici pentru copiii mai retragi.. O alti cale in aceastdluptd a" . casS se ascundi in spatele lizilor de gunoi ale gcolii' un grup de fete care au fost martore la acest schimb de cuvinte inIeaica sd aibd un rol impdciuitor.. Dar Ben nici nu vrea sd audl 9i le spune sd-l lase ir.. comparativ cu 8% dintre ceitalgicopiia2." r. nelinistite iau deprimate _ traincl doar o furfuni emoJionaldsubtilS. copiii sint cei care . existd toate .inci smiorcdindu-se.tapi"i.port p""_ tru a scipa de kilogramele acumurate in urma unei alimentatii nesdnitoase.fi c:a pe care o areg cere.ra inceput va f.lJrdsc_tupeul pe care il ai!". indifercnt dacd este vorba de l-'ulirnie sau rie ancrc.ur".vrea sd se joacecu un alt biiat. cu Chad.eze eficient pentru o i.'miinigi se prdbugegtein lacrimi.ffi. anxietatea 9i a fi ruginos in societate. Sigur cd este un moment foarte intens.Dar dincolo de aceqti factori temperamentali. sPuse Ben cu un ton acuzator' . ar trebui si i'crurjdi'strucfiu"i.^telc'eficiente pentru aceasti categorie de fete. Ceea ce este insd cel tnai grditor in privinla lui Ben este incapacitateade a reacliona la efoittrrile lrri ]ason <iea indrepta lucrurile . sau a scdpa de propria net'er.intreab5 Tason. Tiatarn.in general. O asemeneaincapacitate d. --' acestapoate deveni un obicei emolionar puternic intipdrit.Dar ca sd reminf subtire. smiorcdindu-se de . in schimb. lombinatia intre o constienhzare interioarr nesatisfrcdtoare . plingind uqgr: Ben igi [ason I cnua se duc la el gi incearcSs5-i vorbeascd.." DOAR CEI SINGUR/ RENLTNTA LA FCOALA Aceastaeste drama din claseleprimare: Ben. credeLe...puiea rerne_ tlia aceacapacit'ate emofionali ce re lipsegte. la problemede alim"". o amplific5.. gtiu str o de_ pSgeascd eficient.e. Aceste fete trebuie sd invele sd i. .xi" rou f"r gi simplu cremincaful fdrx m5surS. o modalitate prin care acegticopii . sentimentul de a Ii respini 9i lipsit de prieteni este unul prin care fiecare trece la un mbment dat in copildrie sau in adolescenli. 25% dintre copiii nepopulari in gcoalaprimari au renunlat la gcoali iirainte de terminarea liNici nu-i de miceului.aceastafiinci o posibilitate ci"e a simti cd existi un oare_ care control asupra sentimentelor cople.seizoleazd" eslefelul in care transmit unele selnnale emofionale.-u.iuror.rr.cei a cdror timiditaie repetatd ii face pe cei din iur s5 se simta stingherili 9i care au tendinta de a se izola. erev in clasa a patra.. observd sentimentelorfundarnentale.icire.De ce?". rni-a s.. A9a cum am vdzut..i identifice sentimenteregi sd se calmeze sau sd-gistdpineascdmai bine relafiile.ffi. . chiar cind le pot desluseascd citi.i.pus ea.. 9i .tdspre o masi goald. nu reugescsi aciic.. Cea de-a doua este timiditatea. in iegetele 9i bag6 *es".ru.iri"i.aru1ri".dar de din sala fuge ignore si-i hotirit urechi. invafd si se simti "u mai bine mincind.tt'rnt singural. Cind copiii de gcoali cu prieteni pulini au fost intrebali cum s-ar manifesta dezgustul .. lor emofionale ar. pu.geazd problerneie rle aii'rentafie. Benigi ia capul ir.agacum am vilzutin Capitolul S.Pentru ci m-ai min!it".. copiii iespingi din punct de vedere social.t.rrpArur"u lor decla.. pu.setetrag" .lt^"]::l:" iiyqe mmca exagerat".pot avea neinleregericu iubitul fd_ rd s5-gi dea seama cd sint furioase." Dupd care Benle indreap. Renunlarea la gcoaldeste celhai rnare risc irentru copiii cu probleme de adaptare in societate. fdrl u upuio ca la o solufie tu .ui.. Rata renunl5rilor la studii printre copiii care sint respingi de colegii lor este de douE pind la opt ori mai mare fali de aceeainregiitratd in rindul copiilor care au prieteni.ur"'* mai mi'incd deloc .ii au tres_ coperit". d" exemplu.

i fi margin alizali sint potenlial mai mari pe masurd ce copilul intrd in virsta adulta.Arde-i un pumn!.cei . lalfi. ii urmdregte in tofi anii de gcoald. gi astfelrateazd una dintre Posibilitilile esenliale de a se dezvolta din punct de vedere emointorc spalionalas. Dar pe cei care sint in pernanenfd exclugi gi respinsi..azele in mod riscd singuri sint re ale vielii.. . sd zimbeasci 9i sd-giofere sprijinul sau sd dea sugestii ori sd incurajeze. Nu elte deci de mirare cd asemenea copii se simt neajutorati cind este vorba si igi facd prieteni. in ciuda incapacitdtii lor de adaptare. Pentru a evita stigmatizarea copiilor. Desigur cd majoritatea copiilor vor sd cigtige un joc . De fapt. $i. acegti copii dispun de foarte puline criterii de i acliona emofional: ei nu par deloc amuzanfi 9i nu gtiu cum sd-i faci pe ceilalti si se simta bine si in largul lor.dar fie cd ei cigtigd s-aupierd.care p-ermanentau probleme de descifrur" de reacgie 9i la emotii . In vreme ce copiii care nu au aceastdinclinafie spre viafa sociald ..tttit'rdi. in primul rind.. cd .sfirgescca peisoane izolate din punct de vedere social.sd faci sd fie joaca mai amuzartt6".302 Alfubetul emolional Costurile analfabetismului emolional 303 gi furia pe chipul lor. psiholog la Universitatea din illinois.ovadd de multd anxietate 9i de multe griji. cea nu este respectivl (chiar dlcd prietenia tele ANTRENAREA PENTR U PRIETENIE Existd speranfe gi pentru copiii respingi..mai eficient decit evaludrile profesorilor 9i ale asistentelot decit rezultatele de la gcoali 9i IQ-ul 9i chiar mai eficient decit rezultateulterioale testelor psihologiceaa. prin care Seincerca si se afle ce anume se poate face pentru ca joaca sd fie mai plicut5.antrenamentepentru prietenie". cei mai pufin populari au dat interpretdrile cele mai pulin convingdtoare. li s-a spus tufuror cd cei alegi sint un fel de . ei au mimat gregit de mult mai multe ori decit copiii indrdgili.ur" tr". Copiii care sint exclusi din acest tdrim al in_ vifdrii sint inevitabil dezavantajali.in f.. Cind unor.chiar cind toli ceilalgi mai solidi). inca_ pacitatealor sociald devine un fel de profefie.in clasa I treia 9i a patra gi le-a linut gasecursuri despre cum . Dar copiii care sint respingi din punct de vedere social au doar jumdtaie din ganselecelor de-o virstd cu ei de a avea un prieten bun in acegti ani din gcoalaelementard. cei care au prieteni putini 9i timpurie..rr. vedea ce a pentru copil celdlalt pe priveascx hrdgul atunci cind celilalt face bine un lucru.evxratdloterie de a fi pldcuti de allii. -erau invilali sd aclioneze in anumite feluri Pe care Copiii Asher le-a descoperit a fi tipice copiilor indrxgili. liudin_ du-se peste mdsurd.invdlam cum sd ne negociem relaliile intime . doar printr-o perioadd temporard de marginalizare. in situalia in care doi copii voiau aceeasi jucdrie. E de infeles cd acei copii care sint respingi dau d.oiii de grddinifd li s-a cerut sd explice cdile prin caregi-ar putea face prie"tenisau ar putea s6 nu se batd.iu mult mai bun al shndtdlii mintale de la L8 ani . dureros. in viald. ei continud sd facd acelagi luciu care nu a funcfionat nici in trecut sau vin cu solufii gi mai inadec_ vate=. Stiven Asher. cd nu gtiu sd piardd. in toc sd invele noi abordrri in a-gi face prieteni. statutul de piria. copiii nepopulari . ci sint mult mai inclinati sa trigeze decit cei3lelut.se dau mari. De exemplu.prieteno9i. tr cazul in care nu erau de acord cu regula jocului. in care s-a ocuPat de copiii nepopulari 9i care se pare ci au avut rezultate poziiivea5.Copiii au mai inceicat sd creeze condilii agreabile social in timp cb ju- . fiind . sx-si aminteascd si vorbeasci 9i sd sd asculte 9i s5-l puni intreblri ieluilalt copil in timp ce se ioacd. a9acum am vdzut . cit de popular este un copil in clasa a treia Pare a ii . de exempl1.. reaclia copiilor evitafi a fost aproximaiiv urmdtoarea: . sd spund ceva face.sau vagi incercdri de a obgine ajutor din partea unui adult. mijoritatea copiiior pot sd isi relini reacliile emolionale pentru a nu submina relatia cu prietenul de joacd.consecinlele faptului cd sfirgesc Pl".. moarte o felul tot de boli de cronic sd fie afectali 9i A9a cum sublinia psihanalistul Harry Stack..cum si ne rezolvim neinlelegerile giii ne impirtigim cele mai profunde sentimente . in aceastdad. a organizat o serie de . fiind totodatd deprimali gi sin- guri.din primele noastre relalii apropiate cu prietenii de acelagisex.amuzanli gi amabili". furia sau rdutatea. studierea copiilor nepopulari la joaci a au exemplu. Afunci cind copiilor li s-a cerut sd interpreteze tristelea.consultanfi" ai acestui curs. El i-a identificat cei mai neindrXgili elevi d.. acestlucru nu se iplica acelor copii .url ceilalti copii se codescsd se joace avut rdspunsuri autodefensive atunci.Un prieten conteazd. erau incurajati se t" gindeascd Ia sugestii alternative 9i sd faci unele compromisuri (in loc sd se certe). cind cigtigi. apropierea de prieteni 9i tumultul din momentele de joacd glefuiescialentele socia_ le gi emolionale care vor duce la ait tip de relafii interpersonale mai tirziu.

copiii care fuseserapregdtiti . din celeciteva sute de elevi din claselea 9aP- .. una dintre tehnici: se pune un furtun de grddina h un butoi. in ansamblu. cam jumdtate dintre studenli si aproape 4A"i"dintre strrclentese imbatd cel pulin de doud ori pe luniae.necd. $^semenea de 50 pind la 60"t y cregtereapopularitdfii copiilo. minia sau depresia.au biuts0. Rezultate similare au fost constatate si de stephen Nowicki. inceputul dependenlei se in anii de adolescenfd."i dir.prin progro*rr sdu. In StateleUnite. drept pentru care cantitatea unei cutii de beie .'r"spir. Acest fapt reprezintd si alte riscuri: 90% dintre violurile petrecute in campusurile universitare se petrecin timp ce atacatorulsatt victima .factor ce sPoregte riscul de a se ajunge la consumul de droguri in orice cartier. se-aflauprinire cei popurari. psiholog la universitatea EmoryaT.gi. Accidentele pricinuite de alcool sint cauzanumdrul unu pentru deceseletinerilor intre 15 9i 24 de ani51. folosescacestesubstanle ca Pe un fel de medicarnent.adicd a bea o cantitate enormd de bere. siguq. pe casete video in vreme ce incercau sd exprime prin expresia fefei fericirea gi tristelea g_i au fost invdtagi ia-si i*urrr. in vreme ce in 1.in vreme ce rr6/"igi spun chiar .si care fuseseri aregi tocmai pentru cd erau cei mai .unu din trei studenfi bea ca sd se imbete. ca pe o modalitate de a-9i calma anxietatea. care idealizeazd..977 ta. iar traficanfii sint un fel de model local de reugiti economicd..totul este o chestiune de regLre find. de exernplu. Unii vor deveni dependenli dupi ce un timp au fost traficanli mdrunfi.. dar numai 1. programe au dat rezultate bune intr-o proporlie .nici unul nu era intr-adevdr vedetd iegiti din comun. De faprt. unde drogurile se vind la colgul sfri'zii. Acest minicurs de infelegere cu ceilalti a avut un efect remarcabil: un an mai tirziu. chiar 9i (poate mai ales) in cele mai elegante. dintre milioanele de tare." p" git in zece secunde. allii pur 9i simplu pentru cd in felul acestaau mai ugor accesla cultura celor de o seami cu ei. dar nici unul dintre ei nu mai era respins. Prin experienlele lor timpurii.a8. ajung la un anumit dozai chimic ce poate potoli sentimentelede anxietatesau de melancoliecare ii chinuiesc. numdrul tinerilor care se drogheazl a crescut foarte mult in anii 1980 9i existd o tendinld permanenti de scidere a virstei de la care se incepe si se consume alcool. Experienla drogurilor 9i a alcoolului pare a fi un fel de ritucuriodar din picate aceastd al de trecerela virsta adolescenlei.legii. pini ta legin. citiva paria din punct de vedere social erau pregdtiti sd-gidezvolte ca_ pacitatea de a distinge gi de a reacfiona cJrect falade sentinren_ tele celorlalfi copii. au fost inregistraf. rdmine problema care dintre cei ce se dedau acestorpldceri ademenitoavor aiunge la o dependen!5 serioas5? re. Copiii.1 a constatat ci doud cincimi crintre studenli beau cite gapte gi chiar mai multe sticreodatd.alcoolici. decit pentru .. Un sondaj din 1993a constatatcd 35% dintre studenteau declaratcd nttrnai 10% ficeau asbeau ca sd se imbete. u" *"i. mai pufin de 5% au devenit dependenlis2.drogui . Aceste programe (cel pulin aga cum au fost ele concepute pind acum) par sd funclioneze foarte bine mai degrabd in cazul elevi_ lor de clasa a treia gi a patra.befivi inriiti". incercfurdu-le.sau amindoi . devenind tot mai clependenfi.p"op. dupi care li se explica in ce misurd s-au descurcatbine." ar. clasemai mari gi par a fi eficiente 9i de folos mai murt pentru copiii inadaptabili din punct de vedere social decit p"rrtr' cei fJarte agresivi.4"/" americani care au incercat cocaina. BAUruRA FI DROGIIRILE: DEPENDEAryA CAAUTOMEDICATIE studengii din campusul universitar spun n bea pind li se tnt. zitate poate avea rezultate deloc pldcute pe termen lung.degi pufini dintre cei caplaseazd.Astfel.r_ iari in claselelor. LJn alt termen ar putea fi cel de .uncleva re incearcd sfirgescprin a deveni'alcoolici sau drogafi. Dupr care au pus in practicr acestetarente proaspdt invdfate cu un copil cu iare igi doreau sd se imprieteneasc5. un semn de speranli pentru majoritatea copiilor respingi este cd ei pot intra in cercul prieteniilor cu unels elemente emolionale de baz6 deja asimilate. O teorie gtiinlificd actual5 spune cd aceia care i9i fac un obicei din consumul de alcool sau de droguri.De unde provine diferenla? Cu siguranfd cI aceia care locuiesc in cartiere cu o mare rati a criminalitalii. La terminarea liceului.atafeascd expresivitatea emolionald.. Pentru majoritatea alcoolicilor gi drogalilor. riscul de a se ajunge la dependen!5 este mult mai mare. Aceastd metodd nu este o curiozitate izolati.304 Alfabetul entotional Cos hr ile anal fabefismului entol ion nI cau Marococu c. peste 90% dintre adolescenfi au gustat aicoolul au devenit alcoolici.Totugi.

.. care ra rin_ au-apelat la biuturd pentru a-gi potoli nervii. un neurotransmifitor. Multi dintre cgi care au fost la dezintoxicare mi-au spus: <Atunci cind am luat droguri pentru prima dati.. Acegti copii de arcoolici beau pentru a se detensiona.r'p.. reaclia lor obignuitl la plictiseald . Ca adulfi. nu numai de alcoolss.Astfel. primul pahar"su. In timp ce depresia ii poate determina pe unii sd bea.rrt:liisig"i.d:11"1 biologic al acestui tipar este o secrefie insuficientd de GABA.. nivel inalt de tensiune. De exemplu.u 9i u lobilor fron- 306 Costurile analfabetismului emolional 307 talis6. cum ar fi un ritm cardiac crescut ca reacfie la stres.. cercetdtorii au ajuns la concluzia ci alcoolismul ce se dezvolti la aceste persoaneestede fapt un . gdsind o reraxare dia.u .de impulsivitate gi de plictiseal5. intr-adevdr.i..acolo memorindu-se consecinlele diverselor acliuni atunci cind se ia o anumiti hotdrire -.medicamentautoadministrat impotriva simptomelor de anxietate"57. efectele metabolice ale alcoolului adeseainriutilesc depresia dupd o scurtd linigtire.uy:. serotonind si MAO) constatdcd alcoolul le poate potoli agitafia. Un studiu f5cut pe 1300de rude de alcoolici a ardtat cd de fapt copiii de alcoolici risci cel mai tare sd ajungd alcoolici.mai ales dacd au dat dovadd de o anxietate cronicd puternicd.. agacum alcoolul le asigurd o linigtire imediatd a anxietelii. ardta cd biielii prezentau o prourtd funciio. funclionarea lor deficitari poate duce la o inclinalie spre alcoolism.." gte ii stabilizea zd dinil. Cei care se apucd de bluturd considerind-o un paleativ emolional o fac cel rnai adeseapentru a-gi calma anxietatea.. in utcoot. cel pulin pe termen r. ""fiJirirrig"ri Existd anumite tip3re emofionale care parsd-i predispuni pe unii s5-gigrseasci o arinare emofionatx mai a"griue intr_o anu_ mitd substanfddecit in alta. aga cum am vdzut. tric Institute si la crinica din pittsburgh: ..".Alfubetul emoltonal tea si a opta care au fost studiati vreme de doi ani.alte puncte de vedere.care regreazdanxietatea . una incepe afunci cind cineva care a fost foarte incordat gi nelinistit in copilirie de obicei constati in adolescenld ci arcoolur ii calmeazd nelinigtea.tulburare de personalitateantisociali".prea pufini . ajutindu-i sd ignore dezavantajele pe termen lung ale bduturii..l pendenfi se pare cd gisesc in droguri gi alcool o modaritate ra_ pidd de a-9i calma emotiile care i-au chinuit ani de zile. Acegti oameni (majoritatea sint bdrbafi) se pling in primul rind de o stare de agitafie. bdieli .r. Acest lucru ar putea explica de ce atit de murti tineri sint capabili sd incerce drogurile gi bdutura fdri si devinh dependenli. O a doua cale emolional5 ce conduce la alcoolism provine dintr-o stare de agitalie puterrricd.uneori ajungindu-se la delincvenli sau la diagnosticul de . s-a dovedit cd aceia care a\zeautulburiri emotionale mai p_uternice au ajuns 9i la un abuz de consum de substante . S:t cum spunea Ralph Thrter.a acestaeste un pact cu diavo-lul pentru o viitoare dependerigar. acestlucru asociat cu impulsivitatea lor fireasci ii face sd aibd o inclinalie clari spre a abuza de o serie intreagd de droguri puternice.pe care adeseao simt .#.rimentatd dru a ardtat cr fiii cu tali alcoorici au un nivel scizut de GABA gi sint 6xtrem de nelinigtifi. sentiment de bine de scurtd duratd in schimb"r pentru tot_ deauna a viefii.. m-am simtit normal pentru prima datd. niverul de GABA cregte9i anxietateascadess. un factor . a" exemplu.psiholog la Western psychia_ .de obicei.u._ dere psihologic. Cer mai adesea sint copiii . copilul fiind dificil 9i greu de stdpinit in gcoalaprimarS.irr!rJ. . dar cind beau alcool.ozdde dro_ guri are un impact coviriitot ceeace nu se intimprd cu ceilarti. AceastXdorin!5 nestdvilitd de calm pare a fi un factor emolional de naturd genetici in raport cu alcoolismul.'in vreme ce altii devin dependenli de la bun inceput: cei mai vuln. dind dovadi de o inclinatie care.Acest tipar se manifesti inci din prima copildrie.cu pdrinfi alcoolici.lp""rr" cei care au o predispozilie biologicd. prea multe sedative cu alcool tocmai pentiu a-9i reduce starea de anxietate. . un studiu de neuropsihologie asupra fiilor de alcoorici care la 12 ani dddea' se-r. Principala sl5biciune este o impulsivitate nestdpinitd.este o dorin!5 impulsivd de a cunoagteriscul sau ceva cit mai palpitant. 9i nu depresia. Un stu_ .u de anx"ietate. acelezone de pe creier care ar fi putut ajuta la potolirea anxietSlii sau la controlarea impulsivitilii i-au aiutat mai pufin decit pe alti bdiefi.i*u d. $i cum lobii prefrontali au un rol important 9i in funclionarea memoriei . Ei sint vulnerabili si din. persoanelecu acesttipar mintal (care poate avea legdturd cu deficienlele de neurotransmilitori. poate s5-l impingd sd-gi caute prieteni indoielnici . hiperactiv intrind mereu in tot felul de incurcdturi. o cu toful alti categorie de droguri sau de.Faptul cd nu suportd monotonia ii face si fie dispugi sd incerce orice. existiEou6 cdi emofio_ nale care duc la alcoolism. precum gi o impulsivitate exagerat.o.OlO "::". ei poirrru.

bdtei 9i amenin!5ri corporale62' gxista insi 9i rolul pe care il joacd competenla emofionali.Apdsareasdriciei afecteazd familie: se impulineazd. s-a ardtat cX peste jumdtate dintre pacienlii unei clinici tratali contra dependenlei de cocaine fuseserd diagnosticali cu depresii grave inainte sd ajungi dependenfi.. Dar in afard de acestetactici unor nagtere (caresint tot mai pulin fuate in seamdpe ordinea de zi social5) existd tot mai *.nevoia imperioasXde a lua droguri sau de a consuma alcool inci din start. fiind firi soli 9i faia stuiUd).Evident ci multe dintre aceste fdrd sd aibd aceste citdli sint inndscute.cea politici 9i eradicareasdriciei gi a altor condilii socialecaredau economicX.rlzboaie" . in general.dar chiar 9i atributele temperamentale se pot schimba in bine.. mamele iir.sentimentele care ii indeamni pe oameni sd se . o fire fericitd.rdzboaie".Y{ DRUM in ultimii zece ani. formele de exprimare a_cildurii pirintegti.. o g. abilitatea de a-gi reveni rapid din supirare gi. a9acum am vdzut in Capitolul 14. Furia permanentd poate duce la un alt tip de susceptibilitate.drept pentru caie se bizuie tot mai mult pe pedep. este loteria genelor . Ar fi mult mai bine. Aceste capacitSli emolionale elementarese pot invSla ca remediu in programele de tratare contra drogurilor 9i alcoolului. oferindu-le copiilor nogtri capacitateade a infrunta viala 9i sporindu-le 'ansele de a evita toate acestesitualii dezastruoase6l' Concentrindu-md asupra locului deficitelor emolionale 9i sociale. dupd ce problema in cauzd a cdpdtatdeja proporfiile unei epidemii gi s-ainriddcinat in vielile tinerilor.eterminareamdsurii in care orice copil sau adolescent este influenlat de acesteprobleme spinoasesau gdsegteo posibilitate de a le supraviefui. Dobindirea capacitdlii de a trata acestesentimente." urpr".ffi"!#i!i. Sentimentul cronic de nefericire ii pune pe oameni in gi mai mare primejdie de a deveni dependenfi de stimulenli cum ar fi cocaina. adaptare de pozitivi ciiate sd se ipropie. In schimbul acestortot mai numeroase.in cadrul discutiilor membrilor organizaliei Alcoolicii Anonimi. Problema in asemenea campanii este cd ele vin prea tirziu. ar fi fost mai bine sd urm6m un sistem preventiv. pe lipete.indepdrteazd.9i care poate fi decisiv in d.t tot mai deprimate (de obicei. de a scdpade starea de depresie gi de potolire a furiei . Studiereape termen lung a sute de copii cresculiin sdricie in familii abuzive sau de citre un pdrinte i. impotriva violenlei. dincolo de forlele familiei si de cele economice. O cale de intervenlie ar fi. Ele sint interventii in momente de criz\.a drogurilor gi.uv5 boali mintald aratd cd pin. ceea ce-i face pe ceilalli in societate.tlt" lucruri ce le pot fi oferit€ copiilor spre a-i ajuta si infrunte mai bine asemeneainabiliteli irnpovdritoare' sd luam cazul unor tulburdri emofionale. mai nelinigtili 9i iiii ratu. adicd echivalentul rezolvlrii unei probleme prin trimiterea unei ambulante pentru a salva in loc sd se facd un vaccin care ar fi izolat boala de la inceput. Un studiu fdcut . asemeneaprobleme. cel mai evidenliat tipar emolional s-a constatat a fi dificultatea de a sthpini minia gi accesele de furie. tendinfd care se prelungeqte 9i seriosviala de la virsta adolesceifei. cu cit depresia fusesemai mare. pers€verenld optimistd in fala egecuriior 9i a frustrdrilor. O parte dintre pacienli spuneau cd opiul ii fdcea si se simtd in sfirgit normali 9i relaxati60. Dar marea majoritate a copiilor infrunti asemeneadificultdli caPaavantaje. desigur.sau haoticd sau intr-un cartier sdrac inlesat de delincvenli gi de trafic de droguri. firegte.l 9i aceia care au de infruntat celemai cumplite situafii au tendinla sd dea dovadd de Acest lucru Presupuneo capacapacitaliemolionale esenfiale63. au mai multe probleme de comportament. mai recent.a renuntirii la gcoald. s-ATERMTN ar c1. Sdrdciain sine di lovituri emolionale serioasecopiilor: comai speriali.de a calma anxietatea. Ctr toate cd predispozilia de a abuza de substanle nocive poate fi in multe cazuri determinati de creier. cu atit dependenta era mai puternic5se. asa cum s-a demonstrat de zeci de ani incoace. Intr-un studiu ficut pe 400 de pacienli tratati pentru dependenla de heroind gi de alte derivate ale opiului. dacd ele ar fi dobindite mai de timpuriu in via!5. un antidot direct impotriva deprimlrii.autotrateze" prin bduturd sau droguri pot fi stdpinite fdrd sd se recurgi la medicamente. inainte ca obiceiul sd devind unul inrdit. abuziv6. probleme de care unul din doi americanisuferi de-a lungul viefii.cel pulin temporar.. impotriva sarcinilor adolescentelor. Conform unui studiu.i inci de la cinci ani sint mai trigti decit cei de seamalor care o duc mai bine. s-au declarat tot felul de . incredere in sine.308 Alfubetul emotional Costtrile analfabetismului emolional 309 medicamente ii linigtesc pe deprimafi .nu inseamnd cd neg rolul celorlalli factori de risc cum ar fi dezvoltarea intr-o familie divorlatd . cum ar fi frecvente furii necontroiate sau distrug"ti d" obiecte.

in 1. aproximativ 200 000 de cazuristudiate atent au apdrut numai in statele unite. r5u este cd dintre acegti copii care au urmat un asemeneaprogram elementargi care apoi au devenit victime ale unui atac sexual.i 48o/"au suferit de cel pufin o problemd psihiatricd de-a lungtrl vietii lorfl. intre altele)65.o parte. mul. care atr avut trei sau mai multe probleme psihiatrice deodatd.Pirinfilor li s-a cerut sd isi informeze . ci expunerea se fdcea la diverse niveluri de-a lungul anilor de gcoald. carepot fi prevenite. de exemplu. De exemplu.gi totugi nici unul dintre copii nu a reclamat. Desigur cd nu orice dezechilibru mintal poate fi prevenit.informarea in legdturl cu molestarea suferitd . Un studiu efectuat asupra pedofililor de patruzeci de ani aratd ci ei au in medie cite o victimd pe lund inci din anii adolescen!ei.se pare chiar cd au sporit posibilitatea aparitiei unor probleme pe care trebuiau sd le rezolve.Dar un sondaj nalional ficut pe 2 000 de copii a aritat cd acestcurs elementarera doar cu pulin rnai bun decit nimic . o fatd care sufera de fobie sociali incd din clasaa gasea se apucd de bduturd din primii ani de liceu pentru a-si stipini anxietitile sociale.rele".Cetre 3t) de ani. avertrzindu-i asuprh pericolelor care ii pindesc gi incurajindu-i sd le spuni pdrinlilor daci li s-a intimplat ceva suspect.i pedofili fac sute de victime.este un mijloc preventiv intr-un sensgrditor. inregistrind 60% dintrt' toate tulburirile psihice si 90"/"dintre cele mai grave 9i cu urmdri cumplite..inclusiv multe dintre cele mai m-arcante ori mai des utilizate . Nu existd un profil unic al co- pilului vulnerabil la abuzuri sexuale. estecel care a fdcut aceststudiu gi care mi-a spus: . invSlindu-i. Acest ultim avantaj . Majoritatea acestorprope informatiile fundarnentale in legSfuri grame se concentreazd. fie ale unui potenlial agresor de copii66. Cum de a funclionat atit de bine? Aceste programe nu expuneau toati problematica dintr-odatd. atunci cind vine la noi la cabinet. Programele educalionalepentru prevenirea unor anumite probleme cum ar fi drogurile sau violenla au proliferat foarte muit in ultimii 10 ani. Marea intrebare rdmine ce am fi putut noi sd facem mai de timpuriu in viala ei pentru ca ea sd nu ajungi in aceastd prdpastiefdrd fund?" Acelagi lucru estevalabil si pentru actelede violentd si intregul gir de pericole cu caresint confruntati tinerii din ziua de azi. In schimb. Cel mai grav afectali au fostl4'/" dintre ei.Trebuie ra i.si ameninfe ci vor povesti ce s-a intimplat gi realmente sd spund ce gi cind li s-a intimplat. Copiii careau urmat programe mai complexeau fdcut de trei ori mai multe reclamafii decit cei care nu au fdcut un asemenea curs. cei care au relatat pirinlilor ce se intimplase au fost cu jtrmdtatemai pulini decit cei care nu urmaseri un asemeneaPrograp. spre disperareaeducatorilor.dar majoritatease simt neocrotifi.310 Alfubetul emolional emolional Costurile analfabetisrnttltti 311 pe un esantion reprezentativ de 8 098 americani a constatatc. Multe dintre ele insd . cu abuzul sexual. incapabili si rezistepe cont propriu gi izolafi prin ceea ce li s-a intimplat.sau de fapt.s-au dovedit a fi ineficiente.993.ca parte a educaliei sexualesau medicale. 9i chiar multe. mai riu decit nimic . Cu acesteriscuri in gind. Informatiile nu sint de ajuns un caz instructiv ar fi abuzul sexual asupra copiilor. majoritatea experlilor sint de acord cd intre 20 si 30% dintre fete 9i cam jumdtate din numxrul bdiefilor sint victimele unei forme de abuz sexual pind la virsta de 77 ani (cifrele cresc sau scad in functie de felul cum se definegte acest abuz sexual.sociolog la universitatea dln Michigan.bune" si . multe gcoli au inceput si ofere programe de prevenire a abuzului sexual. pentrtr cd viata ei esteo mizerie. Ei aveaunevoie de o ingrijire intensivd. in vreme ce estimSrile variazd. copiii cirora li s-a linut un curs mai complex inclusiv referitor la anumite competenle emolionale 9i socialeau fost mai capabili si se apere impotriva ameninldrii de a deveni victime: au reugit sd ceari sd fie ldsali in pace..ttervenim de timpuriu in viafd. I{onald Kessler. creindu-seo mini-industrie educalionald. numdrul lor crescind cu aproximativ r0% pean.esteincd temdtoare.pentru a-i aju" ta pe copii sd facd ceva astfel fircit sd nu ajungi victime fie ale Cel mai durului gcolii.sd lipe sau si se zbat6..pentru cd existi o piafd de desfacere. Acesta era grupul cu cele mai multe necazuri. Un raport in legdturd cu un gofer de autobuz gi cu un profesor de informaticd dintr-un liceu dezvdluie ci fiecare dintre ei a molestat cam 300 de copii in fiecare an .dar abordarea optimd ar fi fost prevenireape cit posibil a acestorprobleme incd de la inceput. intre timp a devenit alcoolicdsi drogatx gi este deprimatd. molestarea a iegit la lumind numai dupi ce unul dintre bdielii care fusese molestat de profesor a inceput si-gi molestezepropria surioard6T. gi anume drogurile gi sexul in rir:rdul adolescentilor. pe copii si discearnd intre atingerile . dar sint unele.

Din acestemotive. Ingrediente active Asemenea constatdri au dus la o alti perspectivd asupra ingredientelor ce trebuie conlinute de un progru* optim du pr"venire. de a-i face mai increzdtori 9i de a nu se invinui pentru ceeace se intimpli. Nici un singur asupra unei tip de modalitate de a interveni 9i nici concentrarea singure emofii nu poate pretinde cX rezolvd intreaga problemi. cauzeletuturor acestorprobleme sint complexe. dacd nu pentru toate. abordarea lucrurilor din perspectiva altora . Urmdtoarea intrebare este cum ar putea ardta educalia in domeniul emofional.cazurile sint similare in ceeace privegte rolul jucat de competenleleemolionale gi sociale. s5-gi exprime drepturile 9i lr nu fie pisivi.ur" I sint limitele si si . ascultarea tive. intervenind in diferite proporlii destinul biologic.r6u" in privinla pipiitului. identificarea.de exemplu. dinamica familiei. .sorliu cle cercetXtoii a studiat acestpeisaj.buie sd congtientizezecind o asemeneasituatie inseamnd'cel-.ul"i.372 Al. ie gti" . Nu e suficienl ca un copil doar sd gtie ce e .r rdu sau nepldcut chiar inainte sd inceapi pipdielile.9i am vizut cI intr-o mare mdsuri __ atenlia trebuie sd se concentrezeasupra remediilor emofionale.fabetul emofional Cos t u rile analfab etist nttlu i etno! iona I -1 ^a^ lJ copiii mai in aminunt despre ceeace sint invdfafi la gcoald(tr piii ai cdror pdrinti au procedat a9aau rezistatmai bine amenirrtirilor si abuzului sexual).. de fapt.in afari de aceasta.. Dar in misura in care deficienlele emolionale sporesc riscul copilului . ur. politica sdriciei si cultura strXzii. Ei tie.o capacitatecheiein controlurui i*p. indiferent ce problema anume trebuie prevenit5.i le apere Programele cele mai eficiente au suprimentat apoi informafiile referitoarela abuzul sexual gi invilarea abiiitdtilor esenliale emofionale 9i sociale. Alegerea problemelor specifice impotriva cdrora se pot inocula capacitilile emofionale este aproapearbitrar5 .. copilul are nevoie de un inireg sir dc modalitSli de a opri ceeace este pe cale sd se intimple -"de la a fugi pind la amenintareacu reclimafia. sarpesau sinuciderein aceeagi cini nedorite la rrirsta adolescenfei rioadS." Apoi. ir"b"*ri.. (Yezi Anexa D pentru lista completd. controlul asupra impulsurilor gi aminarea recompenselor. chiar si itr fata unui adult care poate incerca sr-l iinisteascd.Aceste programe i-au invdlat pe copii si giseascd anumite cdi de a-gi rezolva conflictele interpercor. celc mai bune programe ii invatd pe copii sd-giimpund punctul de r'-edgre.spunindu-i: . cor. micar pentru majoritatea problemelor pe care Ie-am discutat in acestcapitol. intr-un proiect de cinci ani sponsorizat de fundafia w. mod pozitiv.T. ci prin gisirea lor impreun5. mai intii prin controlareaimpulsurilor 9i apoi prin identificareareacliilor alternative gi a consecintelorinainte de a acliona. simfind cd existi o intreagd relea de iprijin.i emolionad-ea rezistala influenlele negaatentd. distingind elementele active ce pireau cruciale in reugita unor asemeneaprograme funcfiona1e68. Sigur cX.i inlelegerea comportamentului acceptabilintr-o anumitd situatie.capacitatea le. acoperita intreaga listd a capacitdfilor cheie interpretate ca elernenie de inteligenfd emofionald. cum ar trebui el si arate pornind de la acele'evaludri imparliale care s-au dovedit cu adevdrat eficiente.nu prin excluderea altor rdspunsuri.rlsului ar fi cunoagtereadiferenlei dintre sentimente gi acliut'ti gi invSlarea de a lua hotiriri emolionale rnai bune.strpinirea stresului gi a anxietefii. competenlelesociale si emotionale au contat enorm.To1uf e in reguld. Grant. Cercetatorii au ajuns la conclu zia cd. Acest lucnr presupune nu numai congtientizare. profesori gi pdrinli cdrora li s-ar putea adresa.)6e Capacitdlileemolionale presupun gi congtientizarea de sine. dar si destuld incredere in sine si capacitatea de a acliona in asemenea momente. dach li se va $i intimpla ceva riu e mult mai probabil ca vor povesti. Mtrlte competenle sint interpersonale:interpretareaindiciilor sociale. exprimarea si stdpinirea sentimentelor. Acestea sint capacitdlile emolionale si sociale cheie pentru intreaga viald gi presupun cel putin remedii parfiale.bine" 9i ce e .

ci spun un numir care indicd cum se simt. o idee incd incipientd. fiecarein parte avind o anumitd lintd: fumatul la adolescenfi." .Migcareade alfabetizare emofionali a scosin eviden!5 termenul de educatie -in loc sd afectiad fie folosit afectul pentru a educa.. care oferd ceeace poate fi numit un curs model de inteligenld emolionali. Profesorii se referd la cazuri reale suferinla de a fi izolat. multe dintre acestecursuri 9i zelul de a le rSspindi provin dintr-o serie de programe de prevenire deja existentein gcoli..Firul comun estescopul de gi emolionale la copii.$ colarizarea em o ti iI o r 315 $ colarizareaemofiilor Prhtciltnla speranfd n unui poporconstd httr-oeducan tineretuluisdu. creatoareaprogramei de $tiinfa Sinelui 9i fondatoare a Nueva School: ... ci ca un set de instrumente si elemente esentialede inlelegerepentru orice copil.. Universitatea Illinois din Chicago. catedra de psiliologie (M/C 285). invidia.cum se face de obicei la gcoald. Pe mdsurd ce-siaud numele.Zece:sint in al noudlea cer." .]essica. Alfabetizarea emolionald este la fel de importantd ca 9i invhlarea matematicii 9i a cititului. fericitd..T. unu inseamnd prost-disprts) zece. clidirea. tie corectd ERASMUS E un fel mai ciudat de a striga catalogul.inteligenfepersonale".7007 West Harrison St.Zece:linigtiti.Studiul social9i emofional"." Este ora de $tiinfa Sinelui la Nueva School. consumul de droguri.addpostegteo gcoaldparticulard."l $tiinla sinelui este un adevdrat pionierat.Strategiapresupune includerea tensiunilor gi a traurnelor din viafa copiilor ca subiect pe ordinea de zi.Capacitilile necesare in viatd" 9i pind la .Pornind de la acestprincipiu.Dezvoltarea sociald" la.Prezent". este vineri. g5sirea de solulii creatoarepentru problemele sociale. Sau cum spune Karen Stone McCown. Prin natura sa. neinlelegerile care pot si degenereze in bitii in curtea gcolii.lucru care de obicei este ignorat in majoritatea celorlalte gcoli americane.. dinastia care a fondat una dintre cele mai mari bdnci din San Francisco. pufin emofionat.Noud: incintat. Grant a fdcut un studiu al programelor de prevenire si a constatat cd sint mult mai eficiente atunci cind se ocupd de cheia competenlelor emotionale 9i sociale. Asa cum am vizut in capitolul precedent. seTolosegte termenul de.drficlli". .960. IL 60606-7737 . aceasti temX cere ca profesorii gi elevii si se concentrezeasupra structurii emolionale a viefii de copil . Denumirea acestor cursuri merge de la ." .Patrick. Astdzi au moralul ridicat: .. .. in acord cu ideea lui Howard Gardner. mai recent..cu energie maxim5. a apdrut noua generaliede modalitdti de intervenlie. 15 copii din clasaa cinceastau pe jos in stil indian.Ideea la vremea aceeaera cd lecfiile psihologice 9i motivalionale erau mult mai profund invXlate dacd presupuneari o experienld imediatd a ceeace fuseseinvdlat in teorie. ca para spori nivelul competenleisc-rciale te componentd a sistemului lor de educalie obignuit .renuntareala gcoal5 gi.gcoali amplasatd in ceeace a fost cindva marele conac al familiei Crocker. sarcina. elevii nu rispund cu ." .care suslinea ci existd mai multe feluri de inteligenfd. Subiectul $tiinfei Sinelui il reprezintd sentimentele . consorliul W.violenla.esteeducat afectul in sine. care seamdndcu o versiune in miniaturi a Operei din San Francisco. Chicago.cele proprii gi cele care apar in cadrul unor relafii. care a inceput sd se rispindeasci in gcolilede pe ambele coasteamericane*..Invdfitura nu se poate face izolat de senti- mentele copiilor. A9a cum am vdzut in Capitolul 15. in prezent. cum ar fi controlarea impulsurilor.. Cursurile de alfabetizareemotionali au rdddcini indepXrtate in migcareade invdfXmint-afectiva anilor 1.. stdpinirea furiei. Mai aproape de noi. In unele. intervenfiile destinate inilial a se concentra asupra anumitor deficienle ale capacitdlilor * Pentru informalii suplimentare referitoare la cursurile de alfabetizare emolionali apelati la: The Collaborative for the Advancement of Social and Emotional Learning (CASEL) (Grupul de Colaborare pentru Progresele in invilarea Sociald si Emofionali).Nicole.nu doar ca un remediu pentru copiii careau probleme sau sint definili ca . ." .

6 Alfabetul emolional $colarizarea emoliilor 377 emofionale gi sociale care genereazi probleme.31. mai existd 9i un alt schimb de experienld extrem de intens.ceeace. in loc de a trata constringerile existenlei de zi cu zi ale copilului ca simple intruziuni irelevante sau.un joc in carefiecareechipd trebuie sd aranjeze piese de puzzlq Ei trebuie sd lucreze intr-o linigte desdvirgiti 9i nu sint permise nici gesturile. Un grup de elevi din clasaa cincease pregdiegtesd joacePdtrdleleleCoopbrdrii.. rezultatul . sd fie predate de cltre profesori obignuifi.in acele momente din viala tinerilor cind incep sd se confrunte cu ele. Sean. cum ar fi agresivitatea sau depresia. Rahman. LECTIADESPRE COOPERARE Si compardm un moment de la o ord de Stiinta Sinelui cu ceeace fdceamnoi la ore. cu chipul schimonosit de concentrare.colegii chicotesc. pot deveni extrem de eficiente ca element de proteclie pentru copii. i : Trei observatori care sint familiarizali cu jocul au cite o foaie de evaluare pentru a consemna. Tucker.Acest lucru se intimpl5 in mare parte pentru cd.Fii responsabil". Dupd care." Dintr-odatd. Subiectul principal insd gi mereu important este competenfa-cheieprin care poate fi depdsitd orice dilemd specific5: inteligenfa emofionald. lecfiile impdrtrgite sint scurte dar grditoare. inalt gi cu o claie de pir negru pe cap. Cel de-al treilea grup inci se mai zbate. obiceiuri neurale aplicabile in momentele dure de frustrare sau de suferinte. Aceste intervenfii bine conturate.fiinle umane decente. profesoara.. gi cu Tucker. de exemplu. tot puzzle-ul. O abordare mai sofisticatd gi mai eficientd de prevenire pre-. au fost executatede psihologi cercetdtori ca simpld experienfi. frenetic piesele de pe masdnabordeazdtoate posibilitSflle. Noul punct de pornire in alfabetizareaemotionali la nivelul gcolilor face din emolii si din viafa in societateo temi ir sine. Intr-un minut gi ceva este clar cd unul dintre grupuri va fi mult mai eficient ca echipi. Un al doilea grup depune eforturi solitare.Se pornesc aplauze spontane cind ultima piesd igi gdsegtelocul gi se termind si al treilea puzzle.ii incurajeaz6.Cei putefi sd ii ajutali pe cei care inci se mai strdduiesc. aratd doud piese din afara pdtratului gi sugereazl. cind duc la izbucniri. fiecdreiadindu-i-se o anumitd mas5. dar nu se ajunge nicdieri. cerceteazd. ProfesoareaJo-An Vargo imparte clasain trei grupe. Acesta se dovedegtea fi un moment de fumurd in ora respectivd. cine din grup preia organizarea. poarti un tricou pe carese afld motoul. pe misurd ce aceastdexperien!5 se repetd." Dagan se duce cdtre grupul care inc5 nu a terminat.isi di seama de nbua imagine 9i piesele se potrivesc pe loc in primul puzzle gi apoi 9i in celelalte. cu pdrul lui blond gi frumos pieptdnat.:.. si chiar 9i acestaaratd mai curind a trapez decit a pitrat. termind in doar citeva minute. paralele. Orele in sine pot pdrea la prima vedere plicticoasegi cu atit mai pufin o solulie pentru problemele dramatice pe care le vizeaz\.. de a le incredinla diverselor pirghii disciplinare ocazionaieale consilierilor gcolari sau ale biroului directorului. Aga pot fi intipdrite invXldturile emofionale. iar 9i iar. urmdtorul pas este generalizarealecliilor acestor programe specializateca masurd preventivd pentru tofi elevii. Un singur puzzle este aproape terminat. UN PUNCT DE CONTROI'ERSA Dar pe mdsuri ce orele continuS.Astea trebuie si le puneli invers. mai mult ca niciodatd pentru viitorul nostru. incep si lucreze impreunS pentru a completa primul pdtrat gi continu5 pind ce termind. Ei sint in mod clar frustrali. predate in mod regulat gi menlinute de-a lungul mai multor ani.. creierul le reflectd ca fiind cdi. care.Fairlie gi Rahman trebuie incd si gdseascd coordonareaideald pe care celelalte doud grupuri au intuit-o imediat. . care ali terminat Jo-An Vargo. ilr urma lecfiilor de abordare in echipd pe care le-au primit. cine intrerupe. Rahman. drogurile si altele asemenea. In vreme ce substanla zilnicd a alfabetizdrii emolionale poate pirea foarte banald. incetul cu inceful. in principal. fiecare lucrind separat la propriul puzzle. aqezindfiecare piesd lingi pdtratul parlial terminat de care aparlin gi fiind foarte dezamdgili de fiecare dati cind nu se potrivesc. sint antrenali in nesfirgite disculii asupra regulilor in privinfa interdicliilor gesticuldrilor.. observatorul grupului. Elevii impr5gtie pe masd piesele de puzzle gi se apucd de treab5. asemeni unei bune copilirii petrecute acasi. supune informalii referitoare la probleme cum ar fi SIDA. din cite ne mai amintim. ii diminueazl rolul oficial.conteazd. TensiuneaslSbegte pulin atunci cind Rahman ia doui dintre piese gi le pune in fata ochilor ca pe o mascS.cine e clovnul. cumva.

.. . Tucker.. Biiefii. transmiterea unui mesaj <puternic> intr-un fel care il face mai dur pentru ascultdtori..simte cd ai folosit un cuvint negativ . da. sigur cd minia lui Rahman merge dincolo de ceeace estesau nuo formd de gesticulare.Arfl vrut sd spun cd nu era chiar o indisciplind graad".Mi se pare cam exagerat.pur 9i simplu sd ii oferi piesa. face o presupunere. spunindu-i lui rucker: . observind cr Rahman se uitd la formularul acelaofensator.Vd simliti mai bil:re?". Tucker di 9i el din cap zimbind. protesteazd ciplinat e atunci cind ne concentrdm cu tolii serios pe ceva. Acesta este un incident crucial. dar ai transmis un alt mesaj asupra felului in care discutafi.... Rahman nu inghite gdlugca. " Vargo subliniazd o modalitate pozitivd de a vedea lucrurile. Nu l-ai atacat. amindoi au fdcut eforturi pentru a-gi exprima punctul de vedere intr-un fel care sd nu in- .apt?" . Existd urme ale acestor prime leclii in felul in care Tucker 9i Rahman gi-au stdpinit disputa..incearci sd spui ceea ce doregti cu un ton care sd riu sune a critic5".cu voceadeja calmatd.pofi pur simplu sd pui o piesd acolo unde crezici se potrivegte." Vqrgo fi:rcearcio noud leclie emofionald.indis. observd tot mai marea agresivitate din timpur schim-vargo bului de replici.318 Alfubetul emolional $colarizareaemofiilor 319 . Ce ai vrut sd spui de f.Cineestenedisciplinat?" Vargo. Schimbul aprins de replici si linigtirea erau determinate de ceea ce bdielii inv5laserd deja despre rezolvarea conflictelor.Necomunicarea.nedisciplinat. pe foaia c-le evaluare. De exemplu.a face tot felul de presupuneri." Apoi adaugd cdtre Rahman: .a provocat in realitate tensiunea intre Tucker si Rahman.$i fi s-ar fi zis <Fdrdgesticuldri!o. spune Vargo.degi inci nu s-a pomenit . este:. contrazicindu-se. ii spune Tucker lui Rahman cu un ton emfatic si apdsat.. spuse Rahman cu o voce mult mai blindd acum.isi bulbucd ochii 9i igi umfld obrajii .Nu-i place sd i se spund aga. se intorc gi se gribesc la rindul lor spre ugX. . zise el scdrpinindu-se in cap pentru a-gi ilustra nevinovdfia. .. Tucker a socotit cd este o indisciplind. iar eu fac aqa".si dai 9i cuiva ceeace crezi cd ii trebuie fdrd sd gesticulezi." Elevii de la orele de $tiinla Sinelui invali cd important nu este si evili complet conflictul. simfindu-se ascultat gi infeles. pentru cd nu fi-a inleles intenfia..cel pulin dupi pdrerea me a .asta ru inseamnd cd gesti culezi.grup igi cauti locurile pe scaune. . rdspunse Tucker... spunindu-i lui Tucker: .Aga cum gtie orice profesor bun. ." Rahman mult mai la obiect acum. tu n-ai spus indisciplinat in sensul rdu al cuvintului. .iispuse lui Rahman:. ilr vreme ce ceilalgi elevi i9i strinseserdpiesele de puzzle.A.Nu e o critici . in asemeneamomente.Ba tocmai cd esteun fel de a gesticula". degi nu este pldcut si fii etichetat drept indisciplinaf. lecfiile date in asemeneamomente pline de scintei rdmin in memoria elevilor. mi simt bine"..Asta ar fi indisciplin5. ci si rezolvi neinlelegerea gi resentimentele inainte si se ajung5 la o ceartdputernic5. observind cd toati lumea deja iegise din clis5. .Sepoate oferi o piesd .se maimuldregte in mod caraghios.Sau inci vd deranjeazd ceva?" . Tucker trecuse numele lui Rahman in coloana cu ... insistd Rahman vehement.. Nu-i asa?" Ambii biieli au dat din cap afirmativ. Rahman simte nevoia sd-i auzi gi sd-i accepfi sentimentele.in privinta lui..N-aveaidecit sd faci asta mai devreme" .Ecu ochii pe foaia de evaluarepe care Tucker a completat-o gi care . . Ceea ce de obicei duce la escaladarea conflicteloq. un schimb spontan de replici aprinse.Incercind sd ajufi.Tuckerincearci sd spund ci lucrul ce poate fi considerat ca o indisciplini poate fi 9i ceva care destinde lucrurile intr-un moment dificil.. Vargo disecd Ceea ce tocmai iegisela iveald.. ai pirut mai curind frustrat gi voiai sI destinzi pulin atmosfera.dar. dar are deja un ton mai calm la rindul lui. POSTMORTEM: O CEARTA CARE N-AMAI IZBUCNIT in vreme ce un nou.Dar".. Atunci cind !i-ai dus piesele de puzzle la ochi.Mi-a pldcut cum !i-ai suslinut punctul de vedere in disculia cu Tucker.El a zis cX asemenea cuvinte negative cum ar fi indisciplinat i se par nedrepte.intreabd Vargo. tragerea unor concluzii pripite. Tircker.." Rahman rdspunde cu un ton furios: .. drept pentru care graviteazd in jurui mesei lor. ili dai searna cit efect au ivut lectiile deja invdtate gi de felul cum pot fi invdfate noile lectii intl-rl mod mai profitabil. Aceastd micd melodramd din cadrul clasei a ajuns la final.spune Vargo.ali colaborat foarte bine ..

.!" sau la o bitaie cu pumnii ori la un abandon prin pdrdsirea inciperii. la care se pot referi atit elevii. Se subliniazd importanla exprimdrii senti mentelor imediate in agafel incit sd nu se ajungi la agresivitate. ii ajutdm pe copii sI infeleagi cd aproape intotdeauna existi gi o a doua reacfie 9i cd trebuie sd caute ce este dedesubt ..arenevoie de ceva ajutor pentru a se controla pe sine in momentele de supdrare"..8eiefii mai mari s-au luat de mine". in vreme ce la inceputul disputei nici unul clintie beieli nu il pnvea pe celSlalt.ci modalitdti de a reactiona in asemenear momente.. cd sint izolafi.Oricine.." Pentru cine este familiarizat cu hcegti blieti dificili de clasa a cincea. in autobuzul spre gcoald. Acestea sint intimpldri de o importanld capitali in viala copiilor gi se desfdgoar6de obicei ir afara gcolii ..afirrnarea"si ascultareaactivd au devenit pentru acegtibiieli nu doar nigte vorbe goale dintr-un careu dc cuvinte incrucigate . sau situafii nepldcute pentru cei mici (.mai ales cind sint sup5rafi. impreun5 cu o anumiti pregitire special5. care este flexibil.ascultare activ5". pentrq cd nu are cu cine sd le comenteze. $i nici ntr au ldsatca sentimentelelor sd ajungdla un disprefuitor . asta indici faptul cd se simt groaznic . subliniazd Yargo.Cind linem cursurile despre minie. Cam din clasa a gasea. egti cu nervii in pioneze gi incerci sd asculfi bine.gi ocazia de a gdsi opliuni creatoarede rezolvare.onAnnrzrLEr La inceputul fiecirei ore de $tiinfa Sinelui cifrele nu sint intotdeauna atit de mari ca la inceputul capitolului. pentru ca momentele cum ar fi conflictul dintre Rahman gi Tucker sd poatd deveni unele profitabile. Cind sint mici . de obicei totul pornegte de la faptul cd au fost necdjifi. Ceea ce putea si fie sdmin!5 de scandal a scos de fupt in eviden!5 stdpinirea de sine a biiefiloa dar gi percepereanuanfelor de rezolvare a conflictului. Problemele care apar vari azd in funclie de clasa in care sint elevii." fnrcnr.au inceptit sh dea semnede . lucrul cel mai remarcabil este fapful cd atit Tucker cit gi Rahman au incercat sd igi expuni punctele de vedere fird sd se ir:rvinovdfeascdunul pe celXlalt. gi anume clarificarea copiilor in ce privegte sinele 9i in relaliile cu ceilalli. stdpinindu-te sI !ipi. Punind acesteinstrumente in acfiune.la un prieten acasd. pentru cd trebuie dobindite anumite abilitefl. mi-a spus: .. apar noi motive de ingrijorare . Stipinirea in domeniul emolional este extrem de dificili.320 Alfabetul ernolional $colarizareaentofiilor 321 tensificeconflictul.Inima bate foarte repede.Cel mai adesea copilul nu impirtigegte acestegriji. . cind e singur in pat.sau chiar si mai rdu . Copiii din ziua de azi ajung si se minie . Acest mod de a face o afirmafie (altcevadecit agresivitateasau pasivitatea)estepredat la Nueva Schooliricd din clasa a treia.egti jignit? gelos? Copiii invald cd intotdeauna existi diverse alegeri in privinla reacliei la emolie gi cu cit sint mai multe cdi.pe mdsur5 ce lucrurile au progresat.pentru iucruri mult mai mdrunte..lecliile sint surprinzdtor de sofisticate.unu.Du-te...N-afi vrea si discutim despre felul cum vd simlili azl?" Daci unul dintre elevi doregte si rispundd (nimeni nu este obligat sd vorbeascd dacd nu vrea) acestlucru permite scoatereala iveald a ceeace este .sd se insulte sau sd !ipe.adult sau elev in clasa a cincea. sXinvinovSlesti sau si sari la atac.. lucrurile ar fi putut si iasd cu totul altfel in alte imprejurdri. care ii dau de infeles vorbitorului cd este ascultat. oamenii fiind foarte pulin inclinati sd fie atenli la noi informalii sau sd invete noi modalitdli de reaclie . Daci sint in clase mai mici. Cursul are gi un plan de leclie.. cum ar fi metodele de rezolvare a conflictelor care au reugit sd potoleascd spiritele fin disculia aprinsi dintre cei doi biiefi.gi .. Pregdtirea specialdin aceastd direclie ajuti. se deschidecaleapentru ca o persoandsi intrebe: .La orele de $tiinla Sinelui ele pot deveni subiectele zilei.Directoarea de la Nueva. prieteni imaturi. dar ele il obsedeazdseara.in sala de mese.. miinile transpir5. izolali sau speriafi. cu atit existenlava fi mai bogatd. Karen Stone McCown. privindu-se unul pe celdlalt. AB C-UL INTELI GENTEI EMOTI ON ALE Programa $tiinfei Sinelui existi de aproape 20 de ani 9i este un model de predare a inteligenlei emolionale. cit gi profesorii pentru aplicareacapacitifilor emolionale dobindite.Prietenii mei fumeazd gi incearcdsI md convingd gi pe mine"). Fiecaredintre acestedisculii reprezintd un profit potenfial in privinfa scopului explicit al cunoagterii de sine. doi sau trei. LJneori. stabilind un contact vizuai gi transmitind acele semnaie tXcut.sentimente de suferin!5 datorate faptului cd o fatd nu le-a acordat o intilnire. Chestiunile pe care elevii le pun in disculie pot furniza exemple vii.. cind este mai mare nevoie de ele.School..

La $tiinla Sinelui nu se dau note. furia 9i frica?" Daci ar mai fi trdit. care era atit de preocupat de talentul in rezolvarea problemelor emolionale. intr-un fel sau altul.precum gi o privire in perspectivtr asupra sinelui. de Nueva School.i. precum gi respectarea diferenlelor in felul in care oamenii simt anumite lucruri.prin intermediul unei antene de satelit care are legdfurd directd cu astronau[i de la Houston. unde fiecare copil. Dar in afard de acesteavantaje strict legate de invdfxmint.un grup de psihologi gi de educatori de la Yale au gindit un Program de Competenli Sociald. Un accent se pune gi pe stdpinirea emofiilor: inlelegerea a ceea ce se afl5 in spatele unui sentiment (de exemplu. de la Olin BrassMills la Winchester Arms.care rePrezintd insd un cu totul alt univers -. Aristotel. locurile de munci s-au redus la mai pulin de 3 000 gi odati cu aceastaa scdzut 9i orizontul economic al familiilor care locuiesc acolo. cea a increderii exageratede sine). a afla dacd gindurile sau sentimentele sint hotiritoare in luarea unei decizii. dar 9i geografic..)2 Subiectele predate cuprind gi congtientizarea de sine. s-a scufundat in sdrdcie.Care sint cdile sindtoase de a depisi stresul.Descrieti o reaclie corectd pentru a ajuta un prieten si rezolve un conflict cu cineva careincearc5 si-l convingd sd se drogheze sau cu un prieten cdruia ii place si tachineze" sau: .322 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor ALFABETIZARE A EM O TI ON ALA 323 Lista de conlinut a Stiinlei Sinelui este aproape punct cu punct identicl cu elementele de inteligenld emofionald . Nu mai esteLn sim- . Elevii de aici pot pune intrebdri din domeniul fizicii fenomenelor cosmice.gcoala se mai numegte 9i Troup Magne Academy of Sciencegi esteuna dintre cele doui gcoli din district unde sint atragi cei mai buni elevi din clasa a cincea pinE la a opta din intregul New Haven pentru o Programd special imbunitiflte in domeniul gtiinfelor. minia) gi invilarea modalitifilor de a sttrpini anxietdfile. la Troup. prevederea consecinlelor alegerilor alternative. precis cd ar fi fost de acord cu acestcurs. oare competenla emolionald poate fi predatd acolo unde este mai mare nevoie de ea. New Haven. Una dintre intrebdrile dintr-un examen recent a fost: . sentimente 9i reacfii. in sensul recunoagterii sentimentelor 9i al construirii unui vocabular pentru ele. precum 9i determinarea legdturilor dintre ginduri. a rezolvirii conflictelor gi a negocierii compromisurilor.un examen oral de cunoagterede sine. precum 9i dobindirea artei colaboririi. inclusiv a inv5la sd asculgi 9i si pui intrebiri: distingerea intre ceeace se spune sau se face gi propriile reaclii gi judecifi. atmosfera de la Troup PresuPuneun interes la fel de mare pentru invdfituri . O calitate sociald cheie este empatia. albii au fugit de suburbiile New Havenului la gcolile particulare. drept pentru care. viata in sine este examenul de diplomi. ca in multe alte orage.95o/"dintre elevi sint negri 9i de origine hispanicd. durerea care genereazd. (Vezi Anexa E pentru lista complet5. ilr capnut oRAstrLUt E de inleles ci scepticii vor intreba dacXun asemeneacurs de $tiinla sinelui ar putea sd aibd efecte gi intr-un cadru mai pulin privilegiat sau el are efecte doar in micile gcoli private precum Nueva. fumatul gi sexul. inlelegerea sentimentelor celorlal! si insugirea perspectivei lor. Tioup este amplasatd intr-un cartier de muncitori sdraci.9i cu calitdlile cheie recomandate ca preventive pentru diversele capcane ce ameninli copiii. in prezent. Dar la sfirgitul clasei a opta.droguri 9i violenld. Mai exact. Un alt accent se pune pe asumarea rdspunderii hotdririlor 9i acliunilor 9i transformarea lor in implicdri trup 9i suflet. Congtientizarea de sine imbracd gi forma recunoagterii punctelor tari gi a celor slabe. Pe scurt. Un punct major este stabilirea relafiilor. ca de altfel multe alte oragemuncitoregti din Noua Anglie. La Tioup insi legitura dintre subiecte esteadeseamai directd si mai dur5. pozitivd 9i totusi realistd (astfel evitindu-se o capcand des intilniti. Ca rXspuns la acest adevirat cogmar urban. care e departe din punct de vedere social gi economic. cind elevii se pregitesc 'sI pdriseascdNueva Schoolgi si plece la liceu. minia 9i tristefea.. gi aplicarea acestorinformalii in deciziile referitoare la subiecte cum ar fi drogurile. este mai talentat decit ceilal. afirmarea lulcruriloq. in anii 1980. o serie de cursuri care se ocupd practic cam de aceleagisubiecte ca 9i cele din Programa $tiinfei Sinelui de la Nueva School.gi nu furia sau pasivitatea. fiecaredi un test socratic. Foarte aproape de campusul universitar Yale . care in anii 1950avea 20 000 de oameni angajali in fabricile din apropiere. in haosul total din cadrul gcolilor publice? un rdspuns ar fi o vizitd la Augusta Lewis Tioup Middle School din New Haven. sau i9i pot programa calculatoarele pentru a asculta muzicd.

Sprincenele Apar riduri pe mijlocul fruntii.DupI ce au adunat temele.. si bdrbiatrasi in spate. xuali la clasa a opta 9i elevii afld cum luarea de hotdriri pers..d.in schimb. fiecare exprimind una dintre cele gaseemolii fundamentale fericire. dou. dezgust 9i o descriere a musculaturii faciale activatein fiecaredintre acesteexemple: .. Aceastdleclie elementard face iegitura dintre un cuvint gi un sentiment gi dintre sentiment gi expresiafaciali potrivitS.itgi copiii au acasr o situalie extrem de haoticd. spune Collins. a rdspuns o fatd zimbind. Oare cind se simte un profesor enervat?" . teamd. minie. ceeace poate pdrea de la sine infeles gi cd n-ar trebui invSfat. Pe o coloand se afli chipurile unor bdiefi 9i ale unor fete. La usi std Mary Ellen Collins. mai lineli minte. de altfel. tristele.Oboseald"... si colturileinterioare Ochii sint deschisi sint ridicate9i inrpreunate.Zond fdrddroguri. elevii ridicau sus miinile.|EAMA: . in ciuprograme imbogdfite. Agezali in blnci de cite patru locuri.si de altfel. elevii de la Troup se luptd cu t. Andrews. surprindere 9i dezgust. . .. copiilor li s-a dat ca temd sd aduci fotografii din reviste cu diverse persoane pentru a li se explica cum sd vorbeasci despre ce exprimi chipul respectiv. astfel incit in unele zile pur gi simplu nu reugescsd ajungX la gcoali. $i totugi poate sen'i ca antidot fald de un burprinzdtor analfabetism emotional. de-a dreptul dezastruoasr.r aceasti boald . .N-am mai putut gindi limpede".r.. |oyce a sPus: .. se predd in aproape toate gcolile in cadrul lecliei introductive de psihologie .l mai ridicat procent din statele unite de femei bolnave de sIDA.Cind vorbegte toat5 lumea in clasi".tristefe. |oyce Andrews igi conduce elevii de clasa a cincea la ora de competenld socialS. Durii din curtea gcolilor. Daci un profesor este nesigur in privinta predirii unei lecfii. cu care copiii se confrunti in realitate.inseamnd ci se deschide o cale spre conversalie.Anxietate"..nu sint siguri cd vor comenta asta in timpul disculiilor despre sIDA. pe care le-a scris pe tablX . o parte dintre mamele care igi trimit copiii la Troup au dei.gi s-a adresat intr-un ritm rapid celor optsprezeceelevi care reugiserdsh vini la 9coal5in ziua respectivi. Lecfia de azi estedespreidentificareasentimentelor. orice vizitator este acel sefirn de circulalie in forlf de romb galben." La etajul al treilea al gcolii de cdrdmidd aparentd. Andrews a trecut la o foaie de evaluare. Andrews a intrebat: .acestlucru..Si ce ali simlit in acele momente?" Rdspunsurile au venit in cascadi.. consilierul gcolii fel de avocat al poporului care se ocupi de problemele speciale pe mdsuri ce ele apar gi al cdrei rol presupune gi ajutaiea profbsorilor in ce privegte programa de competenld socialx. .Cq o zi inainte. Capacitatea de a numi sentimentele pentru a le distinge mai bine intre ele esteo calitateemofionali cheie. surprindere. .Asta gtiu ce inseamnd.Cortfuzie". . . toli au ridicat mina. trcercind si-i atragi atenfia pentru a da rispunsul. ingrijorare. in cazul in care nu est(.care se tine de trei ori pe srptdmind. 9i pe ceie de gcoalS. rareori se intimpli asta in claseleprimare.m.. pentru cd ei imitd imaginile 9i respectXintru totul reletele exprimdrii prin intermediul muscuiaturii faciale a fieclrei emolii in parte. FdrX sd-gi iasd din ritm. semnul cel mai vizibil care frapeazd. Atunci cird a addugat pe lista de pe tabldfrustrare. furie. entuziasm. Collins va veni la ore gi ii va arita cum sl facd.a urmat un curs specialclevard pentru a sti cum sd predea. atit de des intilnit. nale ii poate ajuta si evite boli precum sIDA. dar de indatd ce un copil i9i va da seama cd existd un profesor care i-ar putea asculta problemele emolionale r. Aceastd leclie provine din chiar studiul lui Paul Ekman asupra expresiilor faciale. ca de altfel toate gcolile din New Haven. fericire 9. dar exuberantaei sugereazdfaptul cd subiectelede competenli sociali sint pentru ea mai mult decit firegti.Predau in gcoala asta de 20 de ani. tr. . . pe care scrie.Cigi dintre voi s-au simfit vreodatd frustrafi?". Cind pe listd s-a addugat cuvinful eneraare. in timp ce mi intimpind. Andrews a fdcut o listtr a sentimentelor. adesealovesc ..3 Pe mXsurd ce pozele sint trecute in revistd. Guraestedeschisi seridici in sus.Uitagi-vdla cartierul dsta centrez doar asupra problemelor de invdtdmint itita vreme cit existi probleme grave. cei care au sIDA sau au furcasdbolnavi de sIDA .r 91 y"gi felul de probleme iminente intr-un asemeneaorag.324 Alfubetul etnolional S colar izare a em oliilo r 325 plu exerciliu educationalatunci cind se lin orele de educatie st. De exemplu. gi o parte dintr-eelevii de aici..a. ca tofi ceilalti profesori de clasaa cincea. pe fefele copiilor apar expresii de fric5. New Haven ire ct.. .

cinstite de rezolvare a acestor dispute m6runte. . iar cel care o nimeregte intrd primul. copiii o folosesc la rindul lor pentru a tranga alte neinlelegeri (. in cursurile de sdndtatesau de gtiinfd.unde ea gi colegele sale au fost incurajate s5-9i scrie nemulfumirile 9i problemele. la urma urmei. Se pornegte de la ideea ci in programul de Dezvoltare a Copilului apar asemeneamomente tocmai potrivite pentru a-i invdla pe elevi diverse aptitudini care le lipsesc . izolali. Astfel. ca fiind ostile. recunoagterea nevoilor prietenilor. iar fetele care ajung la pro blemele de alimentalie nu reugescsd discearnd ir:rtreminie. Existd deci un mesaj pozitiv.Broscula9i Ursulelul se imprietenesc". ven materia Leclii pentru Via!5 esteseparat6. cum ar fi citirea sau sindtatea. Un profesor care vede trei elevi de clasa a treia impingindu-se ca si ajungd mai repede la coadl in sala de mese ii pune sd ghiceascl o cifr6. e de inleles cd unii profesori s-au simlit mulr prea incircali pentru a mai face ore suplimentare pentru incd trrr curs. emotionale se pot integra in mod firesc in orele de citire sau dt' scris.Un plan de programd oferd povestiri tot mai sofisticate de-a lungul anilor de gcoali primari 9i gimnaziald. Broscuta. Unele proiectede dezvoltarea capacitdliloremolionale 9i sociale nu au programd sau ord de curs ca materie separatd.. o altd modalitate de impletire a lecliilor emolionale cu structura vielii gcolare este aceeade a-i ajuta pe profesori sd regindeascdmdsurile disciplinare pentru elevii care nu sint cuminli. cei din clasaintii ascultd la lie ora de citire povestea .la unele claseprograma materiei Dezvoltare Sociald se imbind cu cea a altor cursuri. O parte dintre lectii se lin irr cadrul orelor de matematicd .controlarea impulsurilor.Astfel. Un model al acestei aborddri curs de competen!5 emolionald gi sociald esenlialmente invizibil . O serie de aventuri duc la deschjdereaunor subiecte cum ar fi cele despre timiditate.ca sd-l trezeasci mai repede. au ocaziasXincerce noi solulii la acestesituatii . in schimb. profesorul subliniazd faptttl cd toli copiii au asemeneaprobleme din cind in cind gi trebuie sd invele cum sd Atunci cind vorbesc despre ceeace simt cind sint le depdgeascd. in vreme ce la gcoliledin New Ha..o posibilitate de a observa cd existi mai multe cdi de aplanare a unui conflict. ci de a amesteca lecliile despre sentimentegi relafii cu materiile predate." Aceastdplingere dureroasd aparline unei fetile de clasaa treia de la gcoalaelementari fohn Muir din Seattle.Prietenii mei Alice gi Lynn nu vor sd se joace cu mine. ALFAB ETI ZARE EM O TI ON ALA DEGHIZATA Cu o programi ce a fost aglomerati de noimaterii 9i subiec te la ordinea zllei. Aici. cum ar fi puterea de concentrare. Proiectul s-a aplicat initial in Oakland..motivarea la invi!5tur5. explicarea sentimentelot rezolvarea conflictelor .cutia sa pogtald" din clasd. stdpinirea impulsurilor pentru a putea invdla bine. este o expresie molipsitoare in primele clase .dar sint strecurate in strucfura viefii gcolare. Proiectul oferd un set de materiale care se pot adapta in funcde cursurile deja existente. strategia care iese la iveald in privinla educafit'i emolionale nu ar fi cea a crexrii de noi cursuri.nerdbddtoaresd se joace cu prietenul ei care hiberneazd. $i cum aceastaeste o posibili abordare. 9i in prezent este experimentat ir mai multe gcoli din intreaga !ard. in vreme ce subiectele mai profunde pot fi negociate. cum te simti cind egti tachinat gi impdrtisirea senti'mentelor. pentru ci ei interpreteazd gregit rnesajeneutre gi unclt.de fapt o cutie de carton vopsiti . pentru ca intreanigte cii ga clasd sd vorbeascddespre ele gi sd incerce sd gdseascd de rezolvare.dacl nu cumva ea persisti gi in restul vielii sub o formd sau alta). Istorioara este folositi pentru a provoca o disculie despre prietenie 9i despre ceeace simt oamenii atunci cind li se face o glumd.gi anume se invatd calitdlile principale. Lecliilt.Ursuleful.. creat de o echipd condusi de psihologul Eric schaps.Eu intii!".Ea i-a fost depusd in mod anonim in . precum gi de rezolvare a neintelegerilor.. Ideea imediati este ci existi gi cii imparfiale. ii joacd o fest6. chipuri. stabilirea unei perspective gi afecliunea. sau despre ce ar trebui si faci pentru a fi acceptati.lnceteazlt" oRARUt EMOTTONAI .9i ci existi c5i mai bune de disciplinare decit cele coercitive. California. an xietate si foame. in genet'alin cartiere cu aceleagiprobleme ca aceleaale New Havenuluia. de exemplu. Aceastddisculie nu menlioneazi numele celor implicali. altul decit autoritarul gi mereu prezentul: .este Proiectul de Dezvoltare a Copilului.326 Alfubetul emolional $colarizarea emofiilor 327 Ia minie. in studiile socialt' sau in alte cursuri standard. dindu-le indicii profesorilor pentru a deschide subiecte cum ar fi empatia.

tJate avind nevoie de capacitateade a se comPara pe sine cu allii. care va influenla masiv adolescenlacopiilor 9i pe mai departe.328 AIfubetttl emolional S c olariznre a ett uttiilor 329 Cutia pogtald permite o anumith flexibilitate. uitind cd fiecare emofie are Propriul ei moment de apariDe exemplu. Dar creierul noului-ndscut e departe de a se fi maturizat complet. conform lui Hamburg. dispozilia copiilor de a invd!a line in mare mdstrrd de dobindirea unor asemeneacapacit5li emolionale. agacum se intimpld in unele programe speciale care se lin la domiciliu." Hamburg. !ie. in agafel incit sd corespundi schimbirilor 9i capacitilii de intelegere. capacitdfile emolionale cum ar fi empatia-9i autoreglarea emolionile incep sI se formeze practic incd din prima iopilhrie..aminarea selor. din parmustrdri atrage putea va igi un copiltiudhros de patru de nagte care sine de congtientizarea gi totugi tea pirintelui obiCeiumilinga nu aPare decit dupd cinci ani' Programul evoluliei emolionale este intersectat de anumite linii dJdezvoltare de alte natura.mult inaintea virstei corespunzS- toare. cel mai eficient ar fi ca lectii le emolionale sd se concentrezeasupra dezvoltSrii copilului si sii fie repetate la virste diferite. Repertoriul sentimental al noului-ndscut este relativ primitiv comparativ cu gama emolionald a unui copil de cinci ani. Intre gase9i unsPrezece ani. care a evaluit ptogtu-e de pionierat in domeniul educa. suicesul sau talentul de patinator pe rotile. menlinerea controlului asupra emoliilor 9i o privire optimisti'/ . programat dinainte in dezvoltarea copilului. intr-adevdr. dac} sora mai mare ia un 10.emoliile copilului vor fi pe de-a-ntregul formate. Un argument puternic ar putea fi o subliniere mai sistematicha capacit5lilor sociale. ipnr. Pe mlsurd ce copiii se schimbd gi cresc. pe de o parte.cu alte cuvinte. Unii suslin ci ntr e prea devreme nici in primii ani de viafd. Nu este vorba doar de o schimbare exterioar5 care Provoaci aceste comparalii. copiii au sentimente intense incd de cind vin pe lume. simful valorii de sine la copii depind_l substanlial de capacitateaacestorade a se descurcala gcoald. de-a lungul intregii perioade a copilXriei 9i pini in primii ani de adolescenle . ctrsnicii mai fericite 9i puterea de a cigtiga mai bines.si preocupirile lor se modific5. Berry Brazelton susline ci mulgi pdrinli ar putea obline beneficii dacd ar fi instruili sd ajungd mentori emolionali pentrtr sugarii 9i copiii foarte mici.gcoalaeste o experienld cruciali 9i definitorie.i o agendd de lucru prea rigidi ar putea fi nepotriviti in cazul realititilor copildriei.pentru c. mindria 9i increderea .. de exemplu. . in special cognitive. .fi popularitatea. ci 9i de aparilia unei capacitxli cognitive: ugurinla de a se comPara cu uilii it privinla inumitor Calitdli specifice cum ar. agacum am vdzutin Capitolul 15. Asemenea intervenfii funcfioneazd mai bine afunci cind se reugegtestabilirea unui orar emolional al dezvoltdrii6. Anii de grddinild fac sd se ajungd la o perioadi de virf a dezvoltirii . Deci.Un copil care nu reugegtela gcoal5 se socotegteinfrint 9i reaclioneazi ca atare. Aceasta este o virsti la care. Aga cum plinsul noului-ndscut o dovedegte de altfel. adultii cad mult prea adesea in capcanaatit de comund 9i anume aceeacd se agteapti ca acegti copii si fi atins maturjtatea cu. Pediatrul de la Harvard T..proasta"' ci incepe -David Hamburg. considerd ci anii de tranzilie spre gcoala primard gi apoi spre liceu sau SPregimnaziu sint puncte cruciaie in capacititea de adaptare a copiluluiT. respectiv cel al gcolii sau al gradinifei. o formide inteligenld emolionalds' Pubertatea . emolionale 9i sociale.iieiemolionale. . responsabilitateasociald in cel mai potrivit mod.. precum gi provocdrilor cdrora trebuie sX le facd fa!5 copilul. de fapt pitrunde intr-o lume a comparaliilor sociale. atunci cind este bine condus (un factor extrem de important). Carnegie.pentru cI este un moment de foarte rnari schimbdri in biologia copilului 9i in capacitSlilesale de gindire. care la rindul ei nu este la fel de complexd ca a unui adolescent.pe termen lung asupra vielii absolvenlilor sau chiar gi a celor ajungi in primii ani de virstd adulti .emoliilor sociale" .' Printie capacitalile esenliale ce se pot dobindi recomPengcoali se numSrd. gelozia qi invidia. cea mistr g?ndeasciprin comparalie ci ar fi o . gi de maturizare biologici 9i a creierului. pe de alti parte' Aga cum am vdzut. Anii de grddinild sint extrem de importanli pentru punerea bazei acestor calit5li gi existi 9i dovezi c5 programul Head Start.gi emolionale in programele de grddinild cum ar fi HEAD STARI aga cum am vizut in Capitolul12. ceeace reprezinti o PersPectivi sumbrd pentru-intreaga sa viain anii de !d.proces care se desfdgoardconform unui ceas biologic innbscut.mai puline droguri gi arestdri. Copilul de cinci ani care intrd intr-un mediu social mai vast. astfel incit cri zele gi chestiunilecareapar si devind subiectul orelor.sentimente precum nesiguranla gi umilinla.. doar atunci cind sistemul sdu nervos atinge starea de dezvoltare finald . poate avea efectebenefice. psihiatru 9i pregedintele corporaliei Dr. O intrebare ar fi cind trebuie si se inceap6.

4..la droguri. ln clasa intii. Gindeste-te la consecinfe. au fost. .care avea inscrisecurrintecum ar fi trist sau tncintatpe fiecareparte.practic toli elevii se confrunti cu un declin in privinla increderiiin sine gi cu un plus ir congtientizareade sine. De exemplu. este o mare provocare pe plan emofional. capacitatea de a avea mai multe perspective ..respectulde sine socialtt. 5. care. De-i drumul 9i incearciplanul celmai bun.i pe mai departe. in programul de la New Haven. Gindeste-te la cit mai multe solutii. la care elevii de clasa a cincea de la $coala Troup incercau sd citeascd emoliile dupi expresia fefei. Pind intr-a patra gi a cincea. Ei reugescsd-gi stlpineasc5 abilitdtile emolionale dobindite . Hamburg observtr ci atunci cind elevii intri la gimnaziu. Spune-fi problema9i exprimdceea cesimfi." . in clasa u gur"u. de altfel. elevii se agezau in cerc si aruncau cu . copiii din claselemai mici primeau leclii de congtientizare de sine. Stai. existd un ..semafor" afisat la vedere gi care are gasefaze: gi gindegte-te Rogu 1.cind relaliile cu colegii deveniserd extrem de importante in viala lor.increderea elevilor c5-9i pot face 9i pistra prietenii.existd o diferen!i intre cei care au urmat cursuri de alfabetizare emolionali 9i ceilalgi:cei dintii descoperl cd noile tensiuni ale politicii colegilor.330 Alfubetul emolional $colarizareaemoliilor 331 dar 9i in funclionarea creierului .. Orele de Instruire pentru Via!5. controlarea impulsurilor 9i stipirirea miniei. Galben2. pentru a fi mai precigi in legdturi cu lecliile pe care ar trebui sd le invele copiii in fiecare fazd de dezvoltare a inteligenlei emolionale. de exemplu.. exerciliu ce le-a dat mai multi incredere pentru ocaziile in care incercau sd exprime in cuvinte sentimentele si i-a ajutat sd fie empatici atunci cind au auzlt despre sentimentele altora. Obiceiul de stdpinire a impulsului emolional necugetata reflecta inainte de a acliona in funclie de sentimente . Pentru controlarea impulsurilor. Una dintre cele mai mari lovituri specifice. esenliale pentru dobindirea unei capacitili empatice.linigtegte-te inaintes{ aclionezi.la biufuri.in lupta impotriva viltorii gi tensiunii cXrora trebuie sI le facd fa!d. cu deficienlele care vor fi de duratd gi nu vor putea fi stdp?nitela momentul oportun 9i cu experienlelecareputea si recupereze sau si remedieze ceeace s-a ratat.. SINCRONIZAREA ESTE TOTUL Psihologii dezvolthrii. .cel pulin pe termen scurt. Acest moment de joncfiune. subliniaz|Hamburg.poate fi inclus in strategia fundamentald de tratare a riscurilor de la virsta adolescentei. o primesc in .Dacdun pugti este furios pentru ci igi vede iubita vorbind cu un alt tip" . Stabilegte-fi un scoppozitiv. ii vaccineazd.estede asemeneaun moment foarte important pentru lecliile emolionale gi sociale. Trecereala gimnaziu sau la primii ani de liceu marcheazXde fapt sfirgitul copildriei gi.arede hotdriri. precum 9i altor ispitee. ocolind crizele presupuse de prietenii gi cultivindu-gi increderea in sine.Cit privegte anii de adolescenfi. alcoolului. Hamburg observi cd. pe care le-au perceput ca gi cum ar fi fost ale lor. Cind ii venea rindul. Pind in clasaa noua. in momentul in care igi face aparilia adolescenfa. drogurilor gi fumatului". Verde 6. 3. au avut lecfii care i-au ajutat sd-giimbunit5leasci relalii de prietenie prin empatie. dar gi alli specialigti.atit personald. in sine.majoritatea adolescenlilor au intre 10 gi 15 ani atunci cind sint expugi sexului. care incep sd apard in viala copiilor.cubul sentimentelor" .i tineri de aceeagi virstd. cit gi a acelora implicali .este subliniati in mod special. este pe cale si izbucneascdla minie sau sd se izoleze ori si inceapd si plingd pentru ctr a fost necdjit 9i oferd un gir concret de faze pentru rezolvarea acestormomente incXrcate intr-un fel mai ugor de mdsurat. fiecare elev descria momenful cind a avut un asemenea sentiment. Dincolo de stXpinirea sentimentelor. ii ajutd enorm pe bdieli gi pe fete s5-9i consolideze capacitXlile 9i si pune bazeLeunor relalii apropiate.incearcd sd creeze un fel de hXrli ale progresului emofional. semaforul reprezintd 9i o cale mai eficientd de a acfiona. i"i1iit" se reiere in mod mai direct la tentalii gi la presiunile sexuale. cregtereaexigenlelor gcolare 9i tentaliile de a fuma sau de a lua droguri le pun mai puline probleme decit celorlal.el va fi incurajat sd se gindeascdla ceeace s-a intimplat gi din punctul de vedere al celorlalli 9i nu sd se repeadd cu capul inainte intr-o confruntare violent5. spun profesorii de la New Haven. de exemplu. Toate celelalte probleme fiind ldsate deoparte in momenful in care se intrd intr-o noud formX de gcolarizare. concepfiile despre ei ingigi sint dintr-odati gubrezite 9i prinse intr-un adevirat tumult. de stabilire a relaliilor 9i de lu. pe misurd ce adolescenlii sint confruntali cu tot mai multe realitdli sociale ambigue. Noliunea de semafor este invocati intotdeauna cind un copil.

am inceput si am o gindire mult mai pozitiv5. Apoi cu tolii incearcl sd giseascd o solulie pe care s-o accepteambele p1trfi. programul ii invali pe elevi si abordeze diferit neinleleferea fnci de la inceput. care altfel pot lua amploare. incepind cu impulsivitatea gi cu iufea- . in ciuda protestelor surorii mai rnici. care ar fi putut ajuta in aplanarea unui conflict pe care l-au avut.au scos clar in evidenld drumul care a fost urmat. Ea susfine: . ironiilor 9i insultelor. transformindu-se in incidente cum ar fi impugcarea lui fan Moore gi a lui Tyrone Sinkler de citre colegul lor de clasd de la liceul ]efferson. adici ambele surori sI fie mullumite in egali mdsurd. potenlial incendiare. Pirerea ei este cX talentele necesarepentru stoparea violenlei nu pot fi despdrlite de intregul spectru al competenfei emolionale . dincolo de pasivitate sau agresivitate. Tactica lor presupune o disculie cu cei implicali astfel incit si-i determine sd se asculte fird intreruperi sau insulte. Sau cum spunea Angel Perez. Eu consideram cd dacd cineva se leagd de mine sau imi face ceva. singura solulie este cearta sau bdtaia ori o form| de rdzbunare.. si nu doar pentru cei cu o mai mare inclinafie spre violente. care se aplicd in citeva sute de gcoli publice din New York si din fard.cu mare mindrie faptul cd a sporit . elevii se gindesc la un unic pas realist. Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor se axeazd. DacI mi se face o riutate. Atunci cind izbucnesc tensiunile.Copiii inva!5 si igi apere drepturile fdrd si recurgd la viqlenfd. O mare parte din pregdtire se ocupi de elementele emolionale debazd. Cursul de rezolvare a conflictelor se axeazdasupra felului in care trebuie rezolvate certurile din curtea gcolii. marcat adeseade delicte 9i violenfd.unii elevi iint pregetifi si fie mediatori. in afard de medierea unei dispute. pentru a vedea daci s-a inleles ce trebuie. nu fircerc si rdspund cu aceeagi monedi . in curtea gcolii gi la cantind.JJZ Alfubetul emofional ALFAB ETIZARE A EM OTI ON ALA CA MI I L O C DE PREWNIRE $ colarizarea ernoliilor JJJ Unele dintre cele mai eficiente programe din literatura emolionali de specialitate au fost dezvoltate ca reaclie la anumite probleme specifice. O cheie a reugitei programului de rezolvare a conflictelor esteextinderealui dincolo de orele de clasi. Supirati foc. in acestsens. Mediatorii inva!6 sd igi exprime punctele de vedere in a9afel incit ambele pirfi si simtd cd mediatorul este imparlial.inlelegerea este adeseasub formd scrisd. sd gtii ce simli sau cum sd-!i stipinegti impulsul ori supdrarea.pe prevenirea violenfei. Linda Lantieri.9i anume.. Unul dintre cele mai rapide cursuri preventive de alfabetizare emolionald este Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor. Zeci de studii asupra unor asemeneaelevi aga cum am vdzut in Capitolul 15 . De cind am urmat acestprogram. fondatoarea Programului de Rezolvare Creativtr a Conflictelor gi director al centrului nafional de intervenlie cu sediul in Manhattan.factori irnportanli in prevenirea violenlei 9i in potolirea miniei. Mediatorii din curtea scolii invatd sd se descurce in cazul unei bdtdi sau a unor invective ori ameninfiri. un rol care poate incepe in ultimii ani de gcoal5primard. indiferent cit de mic."10 intr-unul dintre exercilii. din viala gcolard.Programul le aratd elevilor cd existd multe opliuni pentru a depSgi un conflict. sora mai mare opregtecaseta.ci si rezolv problema !' $i a descoperit ci poate si transmit5 mai departe acest tip de abordare. pregitit ca mediator inci din gcoala primarS: . la nivelul comunitdlii din care face parte. Acestea sint capacitili care rdmin valabile o viali intreag5. Un alt exercifiu presupune cd elevii trebuie sd joace o scendin care o sord mai mare incearcd sd-si facd temele gi se enerveazi ci sora mai micd a pus o casetdcu muzici rap cu sonorul mult prea tare. copiii pot cere ajutorul unui mediator pentru a le potoli. dupd care fiecare lucru spus trebuie clarificat. Clasa trebuie si giseascd solulii care ar fi putut funcfiona 9i care ar fi presupus ca ambele pdrfi. de exemplu. Ei reugescastfel sd convingl fiecare parte sd se calmeze gi si-gi exprime pozifia.Programul m-a stimulat sd gindesc.. cum ar fi violenfa. unde este muit mai probabil ca elevii s5-giiasd ugor clin fire. O abordare similari a alfabetizdrli emofionale a apdrut in camodadrul unui grup de psihologi care au incercatsi gdseascd litaf de a-i ajuta pe tineri pe drumul vielii. considerd cd programul are o misiune nu doar preventiv5. dar Lantieri susline cd are gi o misiune mai vasti. incidente interrasialesau de alt gen. Noi le ardtdm inutilitatea violentei gi ii ajutdm sd o inlocuiascd cu abilitdli concrete.afecliuneaprintre copii" 9i a scdzut numdrul bdtiilor. Lantieri subliniazd. cum ar fi recunoagtereaunui larg spectru de sentimente 9i capacitateade a le da un nume gi de a le trata cu empatie. Atunci cind descrie valoarea rezultatelor efectelor programului sdu.

Alt efect constd in recunoagterea de citre copii a propriilor sentimente. cum ar -fi gelozia.. Daci existd sau nu in mod explicit ore dedicate alfabenzdrii emolionale contea 26. o contra .d delincvenfei. iar ulterior fiind atins subiecful sentimentelor mai complicate. programa PATHS are cincizeci de lecJii despre diferite emolii.Un asemenea program a fost creat de Carol Kusche impreund cu Mark Greenberg de la Universitatea din Washington. avind in vedere cd felul in care el i9i conduce clasa este in sine un model. Existd foarte pulin sau mai nimic in formarea standard a profesorilor caresd-i pregiteasci pentru acesttip de lecfii. 31% dintre ei au spus cd nu au chef s-o fac5.nu e nimic riu in a avea toate sentimentele cu putinld". Atunci cind este vorba de imaginarea unor solulii de intervenlie care ar putea ajuta asemeneabdieti sd scape de drumul spre violenld 9i delicte. pentru cd nu oricine este potrivit pentru a9aceva din punct de vedere temperamental. Dar cum practic fiecare copil merge la gcoali (cel pulin la inceput). COMUNITAN CANONA LE PASA 335 la cu care se minie incd din primii ani de gcoalSgi sfirgind prin a deveni paria sociali pind si termine gcoalaprimard.rdminesingurul loc in care comunitatea poate rezolva deficienlele competenlelor emolionale 9i socialeale copiilor. iar altele nu. Altii ii ajutd pe copii in privinla prieteniilo. Dupi un an . Degi cei care riscd sd ajungi pe drumul delictelor 9i al violenlei au cea mai mare nevoie de aceste lecJii. i. existi dovezi ci. aceastadevine un loc in care copiii sd fie cresculi inv5lind lecliile de bazd. ce-l pot arunca pe copil in bralele . o leclie defacto in domeniul competenlei emolionale .pentru vial6. stdpinirea miniei. Ele presupun. Una dintre cele mai importante leclii este.rg"rilor sociale ^errr. rezultatul a fost din nou Cdeste necesar un program de alfabetizare emo!ional511. gcoala. dar unele reaclii sint in reguld.ceeace este cel mai important pentru cei cu inclinalii agresive . mare parte dintre acegtibdieli au deja cazier 9i sint dispugi la acte violente. care trebuie sd recupereze ceea ce familiile n-au reugit in privinla adaptirii la societatea copiilor lor. Alfabettzarea emolionali implici un mandat lirgit pentru gcoli. Mai intii de toate. odatd ce sint dispuqi si incerce. orgoliul 9i vinovdlia. alli 20 sau 30 ftrvali o leclie. cum ar fi fericirea 9i minia copiilor mai mici. $i totugi lecliile sint utile pentru toli copiii. La gcolile din New Haven. spre deosebire de situaliile in care ostilitatea le este atribuitd altora doar de ei ingigi. lipsa acesteicapacitdfi produce tulburdri specialecopiiloa ei nemaifiind suficient de atenli la ore gi avind deci probleme cu invdldtura 9i cu notele. in primii ani de virstd adultS. profesorii trebuie si se simtd h largul lor atunci cind vorbesc despre sentimente. Din acestemotive. Poate cX in nici un alt caz nu este mai importanti calitatea profesorului. evitindu-se orice stigmatizare a vreunui subgrup cu probleme. urmind intrarea in cercul unora asemenealor gi proliferarea delictelor in anii de gimnaziu. iar membrii comunitilii sI se implice mai mult in viafa gcolilor...334 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor REGIMTREA $COLTLOR: PREDAREA PRTN PTITEREA EXEMPLULUI. de exemplu. Existi o autoseleclie printre profesorii care ajung sd predea acestecursuri.mai pulin decit felul tn care sint predate acestelecfii.pe care altfel nu ar avea de unde s6 le primeascd. a I I 1 t Pentru cX viala de familie nu mai oferi un sprijin sigur pentru tot mai mulli copii. fiind predate emofiile fundamentale.desigur. in programa PATHS (Promotion Alternative Thinking Strategies . cind profesorii au aflat cd vor fi pregdtiti sd predea acestecursuri de alfabetizare emolionali. Aceastdmisiune plind de rdspundere presupune doud schimb5ri majore: profesorii trebuie si mearg5 dincolo de indatorirea lor tradilionald. Asta nu inseamnXcd gcolile pot line locul tuturor instifuliilor sociale. Premiza fundamentald de la care se pleacd atunci cind copiilor li se predd minia (9i toate celelalte emolii) este ci .Strategii de Promovare a Gindirii Alternative). Unul dintre instrumentele prin care poate fi invdlat autocontrolul este acelagiexerciliu cu . Lecliile de congtientizare emolionald includ felul cum poate fi linut sub observalie ce simt ei gi cei din jurul lor . programele de alfabetizare emolionald le acordi de obicei profesorilor incepdtori citeva sbptdmini de instruclie speciald.cum si recunoascdcind cineva este cu adevdrat ostil. De cite ori profesorul reaclioneazAfald de un eley.care tot mai des sint sau se apropie cu pagi tot mai mari de un adevtrrat colaps.sau a lipsei ei."rpi.majoritatea vor fi incintali. cursurile le sint tinute tuturor celor din clasi.semaforul" folosit la cursul de la New Haven. Nu orice profesor poate face asta Sau vrea s-o facd. invilarea incd din primii ani de gcoali a stipinirii impulsurilor..h vreme ce mulli profesori sint govditori cu asemenea subiecte ce li se par striine in raport cu pregdtirea 9i rutina lor.

Aceastl perspectivi mai largd presupune." Astfel de c5i paralele de intdrire a lecliilor emolionale . ce si ne mai ostenim sd mai inAvind in vedere toate acestea. ci si fie testate. adullii responsabili se oferd si devind mentori.comunitate implicatd". Chiar dacd in mare parte acesteprograme se potrivesc bine in orarul zilnic al multor gcoli. $i atunci cind aPare gi dilema menlinerii unei calitSli optime gi a asiguririi unor puncte de reper educalionale. $ la in sine1z. folosirea ocaziilor ivite la ore gi in afara lor de a-i ajuta pe elevi fir momentele de crizl personali 9i de a le transforma in leclii de competenfd emofional5..$i unii copii se vor oPune/ in special in ideea ci acesteore nu intrd in preocupirile lor propriu-zise sau le consideri o invadare a intimitdfii. unii profesori chiar s-ar Putea simli stingherifi sd predea acestelucruri gi de aceeaar avea nevoie de o pregdtire speciald.funclioneazd cel mai bine atunci cind lecfiile de la gcoali sint coordonate cu ceea ce se intimplS in cdminele copiilor. transformindu-le intr-un agent social mai explicit. programele de competenfd emoadevdrate dezastre. in afard de programele specifice. cX lucrurile acesteaar trebui lisate in grija pSrinlilor (punct de vedere care cigtig5 tot mai multd credibilitate. Multe programe de alfabetizare emolionald includ gi ore speciale pentru pdrinli. intr-o asemeneamisurd incit pdrinlii chiarse ocupd de acestesubiecte .o revenire la rolul clasic al invd!5mintului. O alte modalitate prin care acest sistem precis remodeleazir gcolile estepunerea bazelor unei culturi de campus. ele reprezintd o mare schimbare la nivel de programb. unul dintre fogtii sii elevi preferafi. care trebuie si urmdreascd faptul cd acegti copii inva!5 lecliile esenliale ale vielii . ci gi acasd . nu? O ARE ALFABETIZ AREA EM OT I ON AL A CONTEAZA? Cogmarul oricirui profesor este in linii mari urmdtorul. nu doar la gcoalS. stribitind anii de 9coa16. la virsta impletind efortul cea mai adecvatd. pentru a folosi acestemetode acasi. spune Tim Shriver.fifionald. Jinem cursuri pentru pirinli. intr-o zi. cercdm. care duce la o . Asta inseamni o cornbinalie mai strinsd intre gcoal5. ln gcolile din New Haven. cu profesorii 9i cu gcoa- ir I F j I * . prruTRU SCOLr o MrsrLrNE EXTTNSA Dincolo de pregitirea profesorilor. directorul Programului de Competenld Sociali: . peste 90'/" au suslinut ci sint lncintali gi cd dorescsi le predea in continuare. oferi o largi gamd de programe care recruteazd persoanele implicate din comunitate pentru a le pune in legdturi cu elevii a ciror viali in familie este cel pulin dezordonatd.exersate9i intirite in provocdrile propriu-zise ale viefii. Astfel.. mai ales cele prost fdcute. care sti de vorbd cu ei pentru a rezolva conflictul prin aceleagitehnici de a lua distan!d pe care le-au invilat la ore. Antrenorii vor folosi acestetehnici pentru a depdgi conflictele de pe terenul de joaci. Ar fi o naivitate sd anticipXm programe tot mai numeroase in gcoli. gcolile din zone Precum New Haven. Tim Shriver deschide ziarul local 9i citegte cd Lamont. ei sint trimigi la un mediator de virsta lor.daci unii copii incep sd se certe la cantin5.sint optime.pdrinfi gi comunitate. Mulli pdrinli considerd cI subiectul in sine este mult prea intim. In gcolile din New Haven.nu doar la clas5. a fost impugcat cu noui . copiii oblin mesajeconsistente in legdturi cu competenlele emolionale de la toate nivelurile vielii lor.ci gi pe terenul de joacd. structura optimi a Programelor de alfabetizare emolionald constd intr-un inceput de foarte devreme.care nu Par a avea o legtrturi directd cu cele de inv5limint. unde multe familii sint dezorganizate. De asemenea. sporindu-se astfel ganseleca lucrurile pe care le invali copiii la alfabetizareaemolionald si nu r5mind undeva doar la nivelul gcolii. de reguli insolitori ai elevilor care au o viald mai pulin stabili acasdsau sint inconjurali de adulli care nu le oferd afecliunea necesard. astfel incit acegtiasX fie invdlafi cu ce li se predi 9i copiilor gi asta nu doar pentru a li se impirtdgi ceea ce fac copiii la gcoal6. creeazd' ind cursuri neconvingdtoare in privinla drogurilor sau a sarcinilor la adolescente. profesorilor cu cel al pirinlilor gi al comunitXfii.De exemplu.dar deving un argument mai pulin convingdtor cind cunosc e$ecul). alfabetizareaemolionald ne l5rgegte perspectiva asupra indatoririlor gcolilor in sine.ci 9i pentnr a-i ajuta atunci cind ar simli nevoia sX abordezemai eficient via!a emolionali a copiilor lor. Pe scurt. un loc in care elevii se simt respectafi.Profesorii pot avea ezitdri in a ceda o parte din orele de curs acestor subiecte. iubili si intr-o strinsd legdturi cu colegii.336 Alfabetul emolional $ c oI nr izarea emofi il o r 337 de predare a cursurilor.

ea era cea care ataca prima gi abia dupd aceea punea intrebiri . igi amintegte Shriver.Lamont a fost un elev foarte bun. faptul de a se angaja cu ceea ce pare un posibil adversar pe o cale constructivd in loc de a ajunge imediat la o confruntare plini de minie reprezinttr o micd." In loc sd provoace o confruntare la minie cu cealalti fatd.. Poate ci semnul cel mai grditor al impactului unei asemenea alfabetizdri emolionale este ceea ce mi-a impdrtdgit directorul gcolii unde inva!tr aceasti fetild de 12 ani. deci bitaia n-a mai avut loc. inclusiv ca sportiv. cea mai buni prieteni a ei. Oare viala lui ar fi fost alta dacd ar fi beneficiat de o educalie de acest gen in anii de gcoald." Lamont a urmat liceul Hillhouse in anii in care cursul de adaptare social5 nu incepuse si se fini. drept pentru care intenliona sd se sinucidi." Iatd citeva mlrturisiri ale profesorilor care s-au ocupat de acestprogram la New Haven.brainstorming" pentru a gdsi solulii cit mai pline de imaginafie. Pind in prezent. Degi a dat fuga imediat la spital. dar reald victorie. Lamont l-a invitat si stea pe marginea patului 9i.versiunea adulti a metodei semaforului. Acel cineva mi-a spus cd ea vrea sd mi prindd la furghesuialdintr-un col! dupd orele de gcoal5. a drogurilor 9i armelor.sau nu mai punea deloc.au fost 106 elimindri.Deci m-am dus la fetild gi am intrebat-o de ce a zis asta. gindegte-te la opliunile de rezolvare a problemei gi care ar putea fi consecinfele..mama i-a spus profesorului cd se putea discuta cu ea fdrd .tot pentru bltaie." Existi avantaje concrete.." Povesteapare destul de inofensivi. agteptaun copil 9i n-avea cu cine sX discute ce avea de fdcut. studiind o clasi a gapteadin cadrul programului de dezvoltare sociald de la gcolile din New Haven..care se presupune cd este cea mai bund prietenl a mea.o metodd in patru trepte: spune in ce situalie te afli gi ce anume simli. era un adept al metodei . incit permanent orice disculie se termina cu lipete. ci 9i cantina.. a declarat cd ar vrea sd md bat6. ir lumea sdriciei. anul acestaeram in martie . . conform cireia copiii care sint pringi bltindu-se sint eliminali. Sau cum spunea Tim Shriver: .338 Alfubetul etnolional gcolarizarea emoliilor 339 gloanle pe strdzile din New Haven 9i se afld in stare foarte grav6..Mi-a sPus cineva ci fata aceasta. scrisesefetila. se pune 9i o intrebare empirici asupra importanlei alfabetizdrii .aga cum este acum cazul copiilor din gcolile publice din New Haven? Ar fi posibil un rlspuns afirmativ. Lamont." Acesta este acronimul pentru Situalii. biiatul i-a goptit: . Existd o regul5 foarte severi... cind o sd ies din spital am si folosescmetoda SOCS. adaugd Shriver. dar gtia ci profesoarei ii va pdsa de aceastdsituafie. la cei26 de ani ai sdi. 9i care zimbea intotdeauna". pentru ci mama 9i iubita acestuia erau inghesuite linge el.alege o solufie gi pune-o in practicd . Dar aceste cursuri se pare ci nu au dat roade dupd ce el a terminat liceul. . profesorul a cerut: . Lamont zdceaacum pe un pat de spital. Vdzindu-gi fostul profesor. in trecut.Lamont venea cu plicere la un club pe care il conduceam gi unde discutam ideile de rezolvare a problemelor printr-un sistem care se numeste SOCS. Pentru ea.Dar in afard de acesteintimpldri reale.Sd-mipovesteascdcineva o neinfelegere recenti care s-a incheiat in mod pozitiv.daci nu ar fi invdlat s5-giapere drepturile in cadrul orelor de Dezvoltare Sociale"l3. care aratd cd au fost imbunit5fite sau chiar salvate viefi.Anul trecut". a conflictelor. Doar ci fetila care o Povestegtea fost deja exmatriculatd dintr-o altd gcoald.Pe vremea aceea. un voinic .extrem de popular. . spune directorul.Shrive.Ea mi-a rdspuns ci n-a spus niciodatd agaceva.zbierete". La gcoala Tioup o elevd din clasa a gasea i-a trimis un bilelel profesoarei de la orele de Dezvoltare Social5.. Solulii .gi anume aflarea adevirului inainte de a se ajunge la concluzii pripite: . Optiuni. Dupi ce a umblat pe strdzi." O fetili plinulI de 12 ani a ridicat repede mina: . degi nimeni nu poate face o afirmalie sigurd. cum ar fi cele cu'iubitele sau evitarea b5tdilor.. strada sau cdminul. in vreme ce Shriver s-a aplecat spre el. Consecinte. dupd ce fata a inv5lat cum si se stdpineascd9i cd trebuie sd gindeascdinainte sd reaclioneze...LIn lucru e clar: terenul ideal pentru rezolvarea problemelor sociale nu este doar sala de curs. dar potenlial efigiente pentru rezolvarea dilemelor presante din viala de liceu. inf5gurat in bandaje 9i cu trupul ciuruit de gloanfe. ea a aplicat o abordare care fuseseincurajatd la ore .au fost doar 26. Pe mdsurd ce au apdrut orele de alfabetizare emoliona15.Un alt profesor i9i amintegtecum relalia dintre o elevd 9i mama sa era atit de nefericiti. . Unul dintre ei repovestegtefelul in care o fostd elevi inci necdsdtoriti i-a fdcut o vizitd 9i i-a mlrturisit ci ar fi fost deja o mamd cu un copil din flori.numdrul acestor elimindri a scdzut. Shriver abia a reugit sd vorbeasci cu Lamont. . Un moment revelator a fost acela in care.peste un metru optzeci 9i cinci .

si-9i domoleasci impulsurile." . O mai buni tolerantd la frustrare 9i o mai bund stdpinire a miniei . existi argumente pentru care se considerd cd acestePrograme ar putea stopa declinul educalional 9i ar putea intdri pozilia gcolilor. ci de tofi copiii care au de cigtigat de pe urma acestoraptitudini dobindite. cele mai interesante constind in compararea celor care au urmat acestecursuri cu cei care nu le-au urmat. un lucru meriti o atenlie cu totul speciald: programele de alfabetizare emolionali au imbundtdlit rezultateIelatnadldturd ale copiilor. O altd metodd ar fi detectarea schimbirilor inregistrate de acegticursanli inainte si dupd ce au urmat acestecursuri. de citre observatori independenfi.. O ascultare mai atentda celorlalli ABORDAREARELATIILORINTERPERSONALE r O mai bund capacitate de a analiza9i de a inlelegerelaliile r O mai buni rezolvarea conflictelor9i a neinlelegerilorprin negocieri o O mai bund rezolvare la nivelul relaliilor a problemelor o O mai buni exprimare9i talent in comunicare . care le-au analizat comportamenful. cit gi in capacitatea lor de a irvdla (vezi Anexa F pentru amdnunte): CON9TIENTIZAREA DE SINEEMOTIONALA . O mai mare capacitate de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt . Mai multd impdrtigire. apar ameliordri vizibile in atitudinea 9i modul de a privi gcoala . cursurile par si-i ajute pe copii sd-giindeplineascd mai bine rolul in viafi.abordarea 9i imin viala semenilor plicarea o Mai multd atenfiefa!5 de semeni . sd asculte sau sd se concentreze. Mai multd armoniegi socializare in grupuri . Mai pulind izolare. Mai pufine elimindri 9i exmatriculiri o Mai pulind agresivitate sau comportament autodistructiv . Punctaje mai bune la testele de invifdturd EMPATIA: CITIREA EMOTIILOR . Mai multd responsabilitate . O mai mare empatiegi sensibilitate celorlalgi fald de sentimentele . fird ceartd . gcoali familie 9i . tot ceeace ar putea si aprofundeze acesteabilitXli va fi de ajutor la nivel educalional.precum 9i ale nivelului de competenld emofionale -atit pentru fetele. Datele arati ci degi aserneneacursuri nu schimbd viafa peste noapte.i anxietate in societate UTTLIZAREA EMOTIILOR iN \4On PRODUCTIV . Aceastanu este o descoperireizolat5. mai mult autocontrol . O mai buni concentrareasupra indeplinirii unei misiuni gi acordarea atentiei necesare . Sau cum sPunea Tim Shriver: . indeplinindu-gi principala misiune 9i meritind investilia' Dincolo de avantajele educafionale. elevi mai buni sau fii si fiice mai buni sau mai bune iar in viitor sofi mai buni ori solii mai bune.. a comportamentului lor la clasd sau in afara gcolii. lucrdtori 9i 9efi. Mai multi preocupare gi amabilitate . cum ar fi numirul de betdi in curtea gcolii sau de elimindri. Mai multe sentimente pozitive despre sine. in acestevremuri fur care mult prea mulli copii nu reugescs5-9istdpineascdsupdrarea. sd fie prieteni mai buni. Mai puline insulte. de la o clasd la alta. Sigur cI ei nu vor dobindi fiecare in mod egal acesteaptitudini. Mai mult succes cu prietenie gi siguranld de sine. O mai bunXinlelegere a cauzelorcareau generatdiversesentimente . Au existat o mullime de evaludri obiective. S-a ajuns la concluzia cd. Ea provine din foarte multe studii. alfabetizareaemolionali sporegtecapacitatea dascdlilorde a-giinv5la copiii. dar mdcar trebuie sd incercdm sd facem tot posibilul.Fluxul reu9e9te si ridice la api toate ambarcaliunile. s5-gi asume rdspunderea Pentru ceea ce fac sau si-gi manifeste sentimentele fald de ceeace afld sau invafd.340 Alfabetul emofional $ colarizare a emoliilor 341 emofionale a celor care trec prin asemeneamomente. in acest sens. Putinla de exprimare a miniei intr-un mod potrivit.Nu e vorba doar de copiii cu probleme. Mai multi democrafie celorlalgi in tratarea Din aceastdlist5. ele sint un fel de vaccin pe viafd. pe misurd ce copiii trec de la o programd la alta." srApimnEA EMoTirLoR . O mai bund stipinire a stresului .colaborare gi ajutor . bazatdpe mdsuidtori obiective ale comportamentului lor. pdrinli gi cetdleni mai buni. Recunoagterea diferentei dintre sentimente si actiuni . cit 9i pentru biielii care le-au urmat. Chiar gi intr-o perioaddin carese ajunge la strictul necesar gi bugetele sint tot mai reduse.existd foarte multe avantaje in privinla competenlei emolionale 9i sociale a copiilor. Mai pulind impulsivitate. bdtdi gi acte de indisciplini la ore . imbunititirea recunoasterii gi definirii propriilor emolii .

"l4lar filozoful fohn Dewey a constatat cd educalia moral5 este mai puternicd atunci cind lectiile le sint linute copiilor in cadrul unor evenimente reale 9i nu doar la nivel abstract .. Empatta. tot agacurn generaliile plrinlilor lor au fost primele cu un accesliber la droguri. care susline cd ne aflim in pragul unei .carierd" criminald . Piatra de temelie a caracterului constd in capacitateade automotivare 9i de a ne cdl5uzi singuri. creind posibilitatea unui discurs public constructiv. M ORALITATE A SI ARTADEMOCRATIEI $colarizarea emoliilor 343 Existi un cuvint de modd veche care definegte toate calitdlile pe care le reprezintd inteligenfa emolionald. depdgind accidentele auto. moment de virf pentru delictele grave violente intr-o . intr-un altul scria cd rata criminaliteli a . In acest sens.ingrijordtoare este crescut in ultimul an cu 3o/"re gi profetia unui criminalist citat in cel de-al doilea articol. patimile pentru a face ceeace se cuvine 9i a fi drepli fald de ceilalti". Acegti adolescenli sint prima generalie care nu numai ci are arme." A fi in stare sd muli centrul atenfiei de la tine insuli are avantaje de ordin social.. au un rol central in cultivarea caracterului prin inocularea autodisciplinei gi a empatiei. Un motiv pentru care nu sint deloc pregdtili pentru viali este fdrd indoiald acela ci societateanu s-a deranjat si se asigure ci fiecare copil esteinvdlat care sint elementele esenliale pentru a-gi stipini minia sau pentru a-gi rezolva conflictele in mod pozitiv .. El i9i motiveazd ideea spunind ci omorurile s5virgite de adolescenli de L4 gi 15 ani sint in cregteregi aceastdgrupd de virstd reprezinti o perioadi in care natalitatea a fost sporit5. A9a cum am vdzut.ceeace se 9i intimpli pe mdsurd ce copiii igi formeazd capacitilile fundamentale emofionale gi sociale.. capacitateade a amina rdsplata gi de a controla gi canaliza nevoile stringente ale cuiva de a acliona este o calitate emolionali fundamentald. oamenii putind astfel sd trdiascX impreund respectindu-sereciproc. nota Thomas Lickona afunci cfird scria despre educarea caracterului15. Perceperealucrurilor din perspectiva celuilalt ne face sd scdpdm de stereotipuri gi genereazdtoleranld 9i acceptareadiferenlelor. cu dezvoltarea morali si cetdleneasci. ln unele scria cd armele de foc au devenit motivul num5rul unu de decesin America. observd Etzioni. spre o ascultare reald. .342 Alfubetul emofional C ARA CTE RUL. este .Nu ajung insb doar predicile linute copiilor desprevalori: ele trebuie aplicate in practicX.apetitul.de a gdsi o slujbd sau de trezitul de dimineafd. Aceasta este arta fundamentali a democrajieilT. precum 9i existenta unor valori moralel8. . alfabetizarea emotionaldls. teoretician in problemele sociale la Universitatea George Washington. gi anume caracter.respectiv. Numirul tot mai mare de arme aflate la dispozilia adolescenlilor echivaleazd cu faptul ci acele conflicte care pini acum s-ar fi putut rezolva cu pumnii igi vor gdsi deznodimintul prin impugcdri. fie cd este vorba de temele de acas5.furtuni de delincventd". In urmdtorii 10 ani. spre o abordare a lucrurilor din perspectiva celuilalt. este o cale spre empatie. duce la afecliune. altruism gi compasiune. Sau agacum subliniazd un alt expert. care de altfel pe vremuri se numea voinld.. alfabetizareaemolionald merge mind in mir:ri cu educarea caracterului. de jafuri ori de violuri. aga cum am vlzut.. dar are arme automate pe care 9i le poate procura cu ugurinfd. dintre care doar atacurile cu premeditare ajung la 80%20. Caracterul. ce urmeazd sd se abatd asupra noastrd in urmdtorii 10 ani.Trebuiesd ne control5m . La orizont se afld prevestiri sumbre: un al treilea articol susline cd intre anii 19889i L992Ministerul de ]ustilie a inregistrat o cregterede 68% a numdrului de minori acuzali de crimd sau de atac cu premeditare. asa cum au constatat filozofii de la Aristotel incoace. controlarea impulsurilor sau oricare dintre ce- . scrie Amitai Etzioni. am fost frapat de unele lucruri tulburitoare ap6rute in ziare. . o viafi plind de virtufi. Avind in vedere ci dezvoltarea caracterului este baza societdlilor democratice.Estenevoie de voinli pentru ca emofia si fie controlatl de ratiune. De asemenea. care in schimb permit o realS implicare civicd. UN IILTIM CUVflNT in vreme ce terminam aceasti carte.mugchiul psihologic de care este nevoie pentru o conduit5 morald. Aceste capacitSli sint tot mai necesarefir aceastdsocietate tot mai pluralisti. trebuie si luim in considerare felul in care inteligenla emolionald poate deveni acestfundament. acegti adolescenli .tot aga cum nu ne-am deranjat si-i inv5ldm ce inseamni empatia. $colile.pur gi simplu nu sint in stare sd evite disputele". Leagdnul caracterului este autodisciplina. sebazeazdpe autocontrol. acegtiavor avea pini Ia 24 de ani.

mihnirea. singuritatea. galben gi albastru.neinfelegerea. . Eu cred cd emotiase referi la un sentiment gi la gindurile pe care acestale antreneaz5. preocuparea.ceeace in domeniul culorilor primare corespunde culorilor rogu. Sigur cd nici un program/ inclusiv acesta. atunci cind este de ordin patolpgic. nu oferd un rispuns la toate problemele. intr-adevdr. ostilitatea 9i poate intr-o oarecare mdsurd ura gi violenfa. Mtnia: furia. melancolia. fobia 9i panica. totul desfigurindu-se in gcoli particulare gi in doar citeva sute de gcoli publice. lipsa de chef. Cele mai bune modele sint in afara sistemului educalional principal. spaima. In ciuda marelui interes de care dau dovadd unii profesori fald de alfabetizarea emofional5. imbufnarea. plinsul de mili.la stdri psihologice gi biologice gi la mdsura in care sintem inclinali si acfionim. dar nu tofi ceilalli sint de acord cu ele. unii teoreticieni propun increngdturi fundamentale. groaza. Cercetdtorii continutr si discute in contradictoriu care sint emoliile ce pot fi considerateprimare .indignarea. disperarea gi deprimarea gravd.constemarea. resentimentul. vexarea. care sint patologice. ar trebui sd ne intrebim: Oare n-ar trebui si pred5m acestecalitdli fundamentale de viali fiecdrui copil in parte acum mai mult ca niciodatd? Si dacX nu acum. riscdm si ratdm aceastdocazie care ne este datd de fapful cd maturizarea creierului este un proces de duratd 9i. Lisindu-i pe copii sd invele la intimplare acesteleclii emofionale.sau dacd micar existtr asemeneaemolii primare. din care sint generate to4te combinaliile posibile . aceste cursuri sint incd rare.orice agitafie sau fulburare mintald. t Frica: anxietatea. Dar avind in vedere crizele prin care trecem noi sau copiii nogtri gi procentul de speran!5 dat de acestecursuri de alfabetizare emo!ional5. animozitatea. sentimentald sau pasional5.. cu diverse variafii. termen al cdrui inleles precis nu a fost incd definit de psihologii gi filozofii care s-au aplecat asupra lui vreme de peste un secol. teama. copiii ar putga fi ajutali sd-gicultive un repertoriu emolional sdndtos.nervozitatea. prin urmare. irascibilitatea. schimbxri 9i nuanfe. Existx sute de emolii de toate tipurile.Iatd care ar fi principalii candidali (gi o parte dintre membrii acestor familii) ai acestor ftrcrengSturi: . Diclionirut oxford definegte emoliaca fiind . kistetea. exasperarea. majoritatea dascililot directorilor 9i pirinlilor nici mdcar ntr gtiu cX existd. orice stare mintalS acuti sau tensionatd". . iar de ordin psihopatologic. atunci cind? Ce esteemotia? citeva cuvinte despre lucrurile la care m-am referit la rubrica enrofie. existd emofii mult mai subtile decit cuvintele care le-ar putea defini. ingrijorarea. supdrarea.3M Alfubetttl emolional lelalte competenle fundamentale la nivel emofional. in sens literal.

cum ar fi cele din Noua Guinee. o variantd a miniei care cuprinde tristele 9i fricd? Dar cu virtuli cum ar fi speranla 9i credinla. teoretic vorbind. incintarea. . mindria. .d.. pldcerea senzualS. certitudinea 9i stdpinirea de sine? Sau cu o Parte dintre viciile clasice. 9i absolut toli au recunoscut acesteemotii fundamentale. amuzamentul. Ruginea: vinovilia. am urmirit cum Ekman 9i allii gindeau emoliile in termeni de familii sau dimensiuni gi considerau familiile principale -. Ekman a ardtat fotografii cu diverse expresii ale felei unor reprezentanli ai culturilor indepdrtate. mania.amabilitatea.pe citeva emolii principale pornegtein parte de Ia o descoperirea lui Paul Ekman de Ia Universitatea California din San Francisco. sugerindu-se astfel universalitatea lor. triste!ea.a.sentimente precum indoiala . care nu au fost in contact cu cinematograful sau cu televiziunea.. de la care se formeazi nesfirgitele mutalii. increderea. iubirea. . curajul 9i iertarea. de exemplu. aversiunea. devotamentul.umilinfa. care a folosit-o gi ca argument in teoria sa evolulionistd. satisfacfia. Ideea ci acestea sebazeazd. frica.m. Bucuria: fericirea. prietenia. minia. Fiecare dintre aceste familii de emolii au un nucleu debaz6.rdsplata. mirarea. Dezgustul: repulsia. De aici se nasc dispozifiile.ti fi totugi imbufnat sau irascibil. de care'unii nu mai scapd. tristefea. jena.Dincolo de dispozitii exist6. disprelul.minia. Iar dincolo de aceste dispozitii emofionale. Suryriza:gocul. aceste semnale fiind intipirite in sistemul nostru nervos.po. simfindu-se pringi ca intr-o capcand cu un efect toxic. extazul gi. . euforia. care susline cd patru dintre expresiile faciale (frica. Sigur cd aceastdlistd nu rezolvd toate intrebdrile in privinla categorisirii emoliilor. mullumirea.agape. inclusiv de indivizii complet analfabefi. adoralia. fapt care-i fape pe oameni sd fie melancolici.detestarea.346 Anexa A Ce este emofia? 347 . supdrarea. binecuvintarea.remu9carea.sau plictiseala?Nu existd rdspunsuri clare: dezbatereagtiinfifici asupra felului in care trebuie clasificateemoliile continui. la lirnitd. ziua. cum ar fi depresiile clinice sau anxietitile cronice.afinitatea.ca fiind cele de la care Pornescnesfirgitele nuanldri ale vielii noastre emolionale. apar problentelede naturd emotionald. dragostea. o lubirea:acceptarea. cum rdmine cu o combinalie precum gelozia. . undeva in munfi. bucuria) sint recunoscute de toate culturile din intreaga lume. Cdutind principiile debazd. este greu sd fii foarte minios toatd t . sint mai pulin evidente 9i dureazd mai mult decit emoliile (in vreme ce.. Primul care a constatat universalitatea expresiilor emolionale a fost Darwin. acesteafiind forme mai pulin acute ale miniei gi care sint ugor de declangat).timizi sau voiogi. ruginea 9.temperamentele. inclinalia de a-!i aminti anumite emolii sau dispozilii prin care ai mai trecut. ugurarea. regretul. unde existd triburi izolate care tr6iesc la fel ca in Epoca de piatrd.care. De exemplu. bucuria.

Atunci cird se instaleazX o oarecare agitalie sau mdcar o reacfie minimi. Mintea emotionald este radarul nostru care detecteazi primejdia. Chiar dacd Ekman 9i Epstein au evaluat diferit diverse dovezi stiintifice. psiholog de clinici la Universitatea din Massachusettsr. dar confuz Mintea emofionald opereazi mult mai rapid decit cea ralionali. Ekman a putut sesizamicroemoliile care apar pe chip in mai pulin de o jumdtate de secundd. care poate fi absolut niucitoare pentru mintea rafionald. Un rispuns rapid. fiind fdcute cit ai clipi. aceastl rapiditate are legdturd cu luarea hotdririlor fundamentale. care explici felul in care mare parte din ceea ce facem poate fi dictat de emolii .ii nostri.9i a doua de Seymour Epstein. Perceplia rapidd sacrifici acuratelea in favoarea vitezei.cum putem deveni rezonabili pentru o clipi gi atit de iralionali imediat dupd aceea. nu numai ci am fi fdcut o gregeald.Oare de ce am fdcut asta?" . fird trnr6. bazindu-se pe prima impresie. asta il inkisteazd) intr-o clipd. prima. geful laboratorului de interactiune umand de la Universitatea California din San Francisco. dacd noi (sau strdmo.Ekman si colaboratorii sdi au descoperitcd expresiile emolionale incep sd fie descifrate in schimbdrile din musculatura fetei in citeva miimi de secundb dupd ce au fost declangate de un eveniment si cd . incit sI nu se ajungd la o congtientizare evidentd3. intuitive. Folosind acest sistem pe care l-a creat pentru a detectaemofiile pornind de la schimbdrile subtile 9i pind la expresia faciald. ne trezim ci gindim: . De-a lungul evoluliei. profundd.sefirn cI mintea ralionald este treazi in momentul acela. ca un tot. Poateci evaludrile celemai bune ale minlii emofionale sint cele oferite. Elementele kXite intens pot determina aceastXimpresie fdrd o cintdrire atentd a amdnuntelor. Aceastd valorificare a nevoii de a acliona trebuie sX fie automatd 9i atit de rapidS. Paul Ekman crede cd aceastdrapiditate cu care emoliile ne pot implica intr-o acliune inainte sd congtientizdm cd ele au aptrrut este absolut esenliald pentru marea noastrd adaptabilitate: ele ne mobilizeazesd.9i mdsura in care emoliile au propriul lor ralionament gi propria lor logic5. sint produse bine direclionate 9i reprezintd o modalitate simplificatd de abordare a lucrurilor. Marele avantaj este cd mintea emolionali poate citi o realitate emolionald (e miniat pe mine. ei au oferit totusi o listd fundamentali de calitdti ce disting emoliile de restul trdirilor mintale2. de Paul Ekman. O mullime de reaclii emolionale isi fac aparilia practic inainte sX gtim prea bine ce se intimplX. pot fi gregite. dar nu a fost la fel de promptd ca mintea emofionald. in istoria evolufiei) am fi agteptat ca mintea ralionald sd emitd o parte din acestejudecdfi.analiticd. de pildd. Cum intervalul dintre ceea ce declangeazdemolia gi aparilia ei propriu-zis5 poate fi practic nul. Actiunile care izvordsc din mintea emolionald poartd cu ele o senzalieputernicd gi specialdde certitudine. cine e tulburat.Iuleala sa nu permite o refleclie deliberat5. in cine sd avem incredere. in confruntarea cu un animal gi luarea unei hotdriri intr-o fracliune de secund5:il mininc sau md mdnincd? Organismele care au fost nevoite sd facd pauze prea lungi pentru a reflectaasupra unor rdspunsuri n-au avut prea mulfi urmagt'cdrorasd le transmitd acestegene ale incetineliiin fapte. care este semnul unei minli care gindegte.o.gaz pentru o analiz6.dar eA ar fi fost mortald. ea minte. timp ce se pare cX este misurat in miimi de secundd. Toate lucrurile sint judecate deodatd. Problema esteci acesteimpresii sau judecdli intuitive. construind judecdli rapide. cu lucrurile cdrora trebuie sI li se acorde atenlie gi cu faptele care necesitd vigilenli. mecanismul care evalueazi percepfia trebuie si fie capabil si aibd o mare vitezX de funcfionare chiar gi in termenii timpului la nivel de creier. care ne spun de cine trebuie si ne temern.. reaclionind la imaginea de ansamblu sau la aspectelecele mai izbitoare. reacliondm fdrd sd pierdem vremea pentru a analiza cum sX reactiondm sau dace sd reactiondm in cazul situafiilor grave. aruncindu-se in acliune fird a sta sd cintdreascd mdcar o clipd ce face.ffio Pecetile minfii emofionale Pecelile minlii emolionale 349 Doar in ultimii ani a apirut un model gtiintific de studiere a minlii emofionale.

Un exemplu este acel tip de sentiment intenlionat manevrat de care se folosesc actorii pe scend. romanele. care se naqte 9i se amplifici in gindul nostru inainte de a se ajunge la sentiment.se produc de asemeneain doar citeva fracliuni de secundd. Cind sentimentele persisti ore intregi.ar trebui" sd avem.acestea reprezintd emolii care provin din girduri. Marii maegtri spirituali cum ar fi Buddha gi Isus au ajuns pini la sufletul discipolilor lor adresindu-li-se intr-un limbaj emofio- .Taximetristul adorabil". Dar de obicei nu mintea ralionald hotdrdgte ce emolii . declangarealor trebuie sd fie suslinutd evocind Permanent emolia respectivd. independent de ce altceva s-ar intimpla in jurul nostru. . Dacd emoliile produse de un anumit eveniinent ar continua invariabil sd ne domine 9i dupi ce acestaa trecut. urmeazd o reaclie emofional6 adaptati situaliei. Aceastd rapiditate este valabild in special pentru emofiile intense. gindurile noastre .Copilul dita este luare -. iar celelalte printr-o gindire care presupune 'refleclie -. le permite oamenilor sd-gi explice actiunile spunind cd erau cupringi de emofiea.. ci 9i minia sau frica ne cuprind. Exact cum fanteziile sexuale pot duce la sentimente sexuale. sentimentul prin intermediul gindirii.tlilornoastre.. ca atunci cind pierdem pe cineva drag 9i continudm si il jelim mult timp. Mai intii sentimentele 9i apoi indoielile Pentru cimintea ralionald are nevoie de ceva mai mult timp comparativ cu mintea emolionald Pentru a inregistra 9i a reacfiona. in general.unele printr-o perceplie imediatd.. ar fi dovedit o inadaptare. poezia. Dar actorii nu sint altceva decit nigte oameni mai pricepuli decit noi in privinla folosirii intenlionate a celei de-a doua cdi spre emolii. metdforele gi imaginile se adreseazd direct minfii emofionale. fiind nevoie de secunde sau de minute de desfigurare . De aceeazimbetele.partea cognitivd . o formd amortizati. care apar cind anumite amintiri triste'sint rememorate in acest scop. nu putem decide cind vor izbucni. Stendhal scria: . nu noi ld este cuSsul hotdrim cind s6. filmul. Ceea ce poate controla cel mai adeseamintea rationareac. foarte adesea putem alege insd la ce si ne gindim. independent de imprejurdrile care se schimbi. atunci sentimentele ar deveni cilduze ineficiente in trecerea la fapte. Degi nu putem schimba ugor emoliile specifice ce pot fi declangate de un anumit gind. cum ar fi frica fald de o ameninlare imediati. tot aga amintirile fericite ne ridici moralul. opera. cum ar fi lacrimile. O realitate simbolici 9i mai mirlt copiltrreasci Logica minlii emolionale este asociatiad. observd Ekman. cum ar fi jena sau teama de un examen. Existi 9i un al doilea tip de reaclie emolionald... emolia maximd este foarte scurtS.d. muzica.cum ar fi inrogitul la fa!5 sau cretterea ritmului cardiac . de supraviefuire.joaci rolul cheie in determinarea emoliilor ce vor fi declangate. ele devin de fapt dispozilii. sirtem congtienfi de gindurile care ii premerg' In acest tip de reacfie emofionaltr existd o valorificare mai extinstr.350 Anexa B P ecetile mintii emotionale 351 schimbdrile fiziologice tipice unei anumite emolii .ea presupune elemente care simbolizeazd realitatea sau declangeazd o amintire care sd corespundi acestei realitdfi. Aceasta este puterea unor asemeneahotSriri rapide: si ne mobilizeze intr-o clipi in fala unei situalii de urgenfd. urmeazi acest drum mai incet. Prin contrast. Pentru ca emoliile sd dureze mai mult.De aceea emoliilepe care ele pot oferi 9i un alibi: . Dispoziliile stabilesc un ton afectiv dar nu sint modelatori atit de puternici ai felului fur care percepem 9i acliondm Precum emoliile puternice." Nu numai iubirea. dind impreSia cX s-ar intimpla de la sine9i ci nu noi am hotdrit sd fie aga. ore sau zile. tehnic vorbind. In aceastl secvenld mai inceatd gindul mai bine articulat precede sentimentul. Aga cum existi cdi rapide sau incete cdtre emolie . teatrul.. trigti g.a. in schimb.De indatd ce facem o evaista mI ingealtr" sau . iar gindurile melancolice ne intristeazd.Iubirea este ca o febrd care vine 9i trece independent de voinla noastrd.primul impuls" intr-o situalie emolionali este cel al inimii 9i nu al raliunii. mai inceatd decit reacfia imediatd. Emoliile mai complicate. Ekman susline cd. in secvenla de reacfie rapidd sentimentele par si preceadd sau sd fie simultane cu gindurile. Aceastd reaclie emofional5 iute ca focul preia controlul in situaliile urgente. Aceasti a doua cale de declangarea emofiilor este una deliberattr 9i. existi 9i emolii care pot fi produse. sentimentele noastre vin de obicei ca de la sine. ca gi artele plastice. in afard de citeva exceplii. Sentimentele noastre cele mai intense sint reaclii involuntare. Ralionamentul sdu este cd o emolie care sd capteze creierul 9i trupul pentru o perioadi mai lung6.m. durind doar citeva secunde gi nu minute.fim furiogi.Faptul cd nu putemalege le auem".

. Girdurile 9i reacliile din orice moment vor fi in concordanld cu culoarea gindurilor 9i a reacliilor din trecut. descotorosindu-sede orice dovadX care demonstreazi contrariul. identitllile pot fi ca o hologramd. nu mai existd lucruri cum ar fi . Existd multe feluri in care mintea emolionala este precum cea a unui copil. anumite asocieri de idei vagi determind fluxul narativ. Mintea emolionald urmeazd aceastdlogici 9i regulile ei. O cale ar fi gindirea tranpantd. dupi un accident. iar lucrurile nu trebuie definite neapdrat prin identitatea lor obiectivd: ceea ce conteazl este cum sftrt percepute.. lucrurile sint a9acum par.. Nu mai existi timp. ca de exemplu 9oferul care. chiar dac6 putem avea convingerea 9i certitudinea ci gtim exact ce se intimpli. in sensul cd o singuri parte evocd intregul.i de . chiar daci ar putea ptrrea cd reaclia se datoreazd exclusiv situaliei de moment. Astfel. potrivit cdreia fiecare element il susline pe celilalt.352 Anexa B Pecetilemintii ernolionale 353 nal. ele i9i gdsesc Aceastd logici a sufletului . Putem sd nu ne ddm seama ce se intimpld in fapt. justificarea lor in funclie de momentul prezent. lntr-adevir. mintea emofionald reaclioneazi declangind sentimentele pe care le-a avut in momentul de care gi-a amintit. a viselor 9i a miturilor (sau cum spune ]oseph Campbell: .acestlucru semdnind cu o dovadi obiectivd.Viselesint mituri private.Intotdeauna trebuie. $i cu cit este mai mult astfel. in viala emofionald.procesprimar" al gindirii." Acest mod copiltrros se autoconfirmd. Intr-adevSt simbolurile religioase9i ritualurile conteazdmai pulin din punct de locul in expresiile sufletegti. aceastaestelogica religiei .Nu" in procesul inifial. Intr-adevdr. chiar dacd ea coloreazd in mod subtil felul in care reacliondm Pe moment.. in procesul de gindire inifiald. orice dovadd noud poate sd nu mai confirme o anumitd convingere .dovezi" proprii. vedere rafional. a psihozelor 9i a copiilor. dind povele in parabole. pe care il susfine.Stilpul de telefon pur 9i simplu a intrat in mine. atunci 9i reacfia declangati este clard. este ci mai ales atunci cind reaclia este rapidi 9i automatd s-ar putea sXnu ne ddm seamacdsitualia care odinioari a reprezenlat o crizd nu se repeti in prezent. s-ar putea si nu ne dtrm seama de reaclia emolionald Pe care o avem. Sentimentele se autojustificd. o persoand ingrozispun ce nu ttr sX nu faci o gafi va gindi imediat: . fird umbre de gri. suprimind sau ignorind amintirile sau faptele care ar putea si submineze anumite convingeri gi rezumindu-se doar la cele care le intiresc. Tiecutul impus prezentului Afunci cind o trdsdturtr a unui eveniment seam6nXcu o amintire cu incdrcdturi emolionali de undeva din trecut. Dar dacd sentimentele sint vagi 9i subtile. in vreme ce mintea rafionalX face legdturi logice intre cauze 9i efecte. A9a cum subliniazX Seymour Epstein.. In asemeneamomente. miturile sint vise impdrtdgite"). gdsind legdturi intre lucruri care au vagi trds5furi comunes. fabule . Nlintea emolionald face totugi in aga fel incit convingerile sd fie foarte adevdrate. cu atit emoliile devin mai putemice.. punind-o la treabd in folosul siu. fdrd inlelegerea influenlei pe care o are memoria emolionald.in care fiecare lucru este alb sau negm. Convinge- rile minlii ralionale sint sir.ple incercdri.. Ceva care ne amintegte de altceva poate fi mult mai important decit ceea ce . nu au nici o greutate dacd nu corespund convingerilor emolionale de moment. mintea emolional5 a subjugat-o deja pe cea ralionali. Mintea emofional5 reacProblema lioneazi fald de prezent ca pi cwn s-nr situa ?n trecut6. un obiect simbolizeazi un altul. O persoandcare a invdlat din experienleleduteroaseale copiltrriei sd reaclionezefali de o privire minioasd cu fricX intensl 9i cu uri va repeta aceastereaciie la aceeagidimensiune gi la virsta adult5. explici faptul c5: . orice este posibil. Procesul inilial este cheia injelesului cuvintdor Iui |ames |oyce din Ulysses'. Mintea noaske emolionald va indemna mintea rafionald spre scopurile sale gi astfel apar explicaliile pentru sentimentele 9i reacgiilenoastre . avind o serie de perceplii .este" in sine. nici legi de cauzd 9i efect. intregul este condensatin pdrfi.a minfii emofionale ." Un alt semn al acestui mod copil5resc este glndireapersonalizatdprin care evenimentele sint percepute prin prisma inclinaliei de a fi centrate pe propria persoani.e foarte bine descrisi de Freud prin conceptul de .i s-o inlocuiasci cu una noui . mintea emofionalX nu face discriminAri. Metodele psihanalitice fac parte din arta de a descifra gi de a scoatela lumini acesteinlocuiri de infeles. un sentiment se transformd intr-un altul.i a poeziei. atunci cind incruntarea in sine nu mai reprezintd o asemeneaameninfare' Daci sentimentele sint puternice.ralionalizdrile -.i povegti. De aceeaesteatit de greu sd te inleiegi cu o persoani care este supdratd din punct de vedere emofional: indiferent cit de sindtoase ar fi argumentele din punct de vedere logic. .

Frica are un rol extrem de important in evolulia omului poate mai mare decit al oricdrei alte emolii. Atunci cind o foarte rar intilnitd boali a creierului distruge amygdala (dar nu 9i alte strucfuri ale sale) la un pacient. Aceste repertorii de stdri-specifice devin predominante in momentele de emolie intensd. astfel. ceeace neurologii numesc .Dacd cineva pune o armd la timpla unui bolnav S. Frica este un caz tipic de inlelegere a dinamicii neurale a emoliei. angoasd9i toate celelalteingrijordri .5.M. dictati de un anume sentiment. Primul circuit al creierului implicat'preia pur 9i simplu sunetul ca o undd fizicd in sine si il transformd in linrbajul siu gi vI aduce intr-o stare de vigilenfi. Sau cum zic neurologii: . Felul cum gindim 9i aclionim cind ne simlim intr-o dispozilie romantici este total diferit de felul cum ne comportdm cind sintem furiogi sau demoralizafi. degi in starea actuald nu a putut fi stabilit circuitul complet pentru nici un tip de emofie.. lJn semn ci acest repertoriu este activ il reprezintX memoria selectivd. acestai9i di seama din punct de vedere intelectual cd ar trebui sd se team5.citili o carte gi dintr-odatd se aude ceva in camera de aldturi. fiecare sentiment are repertoriul sdu distinct de gindire.incit cele mai relevante sint puse in fruntea ierarhiei gi deci devin mai ugor de pus in practici. Acest circuit pornegte de la ureche si ajunge la creier gi apoi ia talamus. Sigur cd in vremurile moderne temerile nepotrivite sint blestemul vielii de zi cu zi. Parte din rispunsul mintal la o situalie emolionald constd in a revedea amintiri 9i opfiuni de acfiune. dar nu simte teama ca voi sau ca mine. Sd presupunem ci intr-o seardsinteli singuri in cas5. in aceastdmecanicd a emoliilor. un anumit tipar de schimbXri care suslin corpul atunci cfird emolia cregte 9i un set unic de indicii pe care trupul le di automat atunci cind este pradd emoliei7.putindu-se ajunge chiar la cazuri patologice.. fobiile sau tulburdrile obsesive. De aici ea reprezintd doui increngituri separate:o serie mai micd de proieclii se strecoard pind la amygdala si la hipocamp in .". creierul oferd in urmdtoarele momente o posibilitate de a observa circuitul neural al fricii 9i rolul amygdala ca sistem de alarmd. Persoana respectivd devine incapabild sd identifice frica de pe chipurile altora gi si o exprime la rindul sdu.354 Anexa B Starea-specifici de realitate Funclionarea minlii emolionale este in mare mdsuri o sfa-re-specificd. fiecare emotie majord are propria ei pecetebiologici. frica dispare din repertoriul mintal. pentru cd este cruciald pentru supravieluire. cum ar fi crizele de panic6. pentru cd ne lasd sd suferim de sperieturi. care apare la un moment dat." Specialigtii in neurologie au trasat circuitul fricii in cele mai mici detalii. $i a9a cum amvdzut.M. de reacfie gi chiar 9i de amintiri. ^'qfu_l^ Circuitul neural al fricii Punctul central al fricii il reprezintd amygdala.. Cind se intimpld acest lucru.

hormonul corticotropina (CRH).ade lupttr-sau-fugi printr-o adehormoni. care se impr5. Superba arhitecturd a amygdala ca sistem central de alarmd al creierului devine evidentd in momentul apariliei.noradrenalintr"). aceastecale mai largi se indreapti spre cortexul auzului din lobul temporal. fiecare in parte. amygdala transmit semnale cdtre sistemul nervos autonom prinmedulla.gi pregdtirea mugchi- . evenfual chiar cu unul familiar . creind o voce ascufiti. a fricii. fdcindu-te sd fii speriat gi gata de acliune. ritmul cardiac cregte. Aceste celule fac un ciine si miriie sau o pisici si se infoaie la vederea unei amenin!5ri ori a unui intrus in teritoriul siu.zgomot" poate fi recunoscut imediat? intre timp.gi trimite mesajul la amygdala gi Ia hipocamp. care se leagtr cu acel sistem din creier ce determind migcarea. aceste circuite tensioneazd mugchii coardelor vocale.. Zona de bazd a amygdala are ravirati cascadi de a19i mificalii cdtre corpus striatum.iar ritmul respiraliei se incetinegte (s-ar putea chiar sd constali la un moment dat cd nu mai respiri de fricd sau pentru a auzi mai bine de ce te-ai speriat). amygdala impreund cu hipocampul direclioneazd celulele care trirnit neurotransmi!5tori . hipocamp 9i cortexul prefrontal. polilie sau Ia un vecin. unde sint activali hipotalamusul. Efectul in lan! al norepinefrinei este cX ea sporegtein ansamblu modalitatea de a reacfiona in acele zone ale creierului care primesc aceastdsubstan!d. intre timp. aducind totul intr-o stare limiti.zgomotul" seamdni cu un altul similar pe care l-ati mai auzit. aceste schimbdri merg dincolo de congtientizare.adici atunci cird anxietatea subcongtientX ajunge la congtient .celulele care regleaztr mugchii mari ai scheletului. ceea ce duce la tintuirea atenliei asupra sursei fricii . ceea ce sporegte nesiguranla gi concentreazd atenfta. cortexul auzului face o analiztr mai profundtr a sunetului . distinge rapid faptul cd .oare se fie pisica? Nigte obloane bitute de vint? Un intrus? Cortexul auzului vine cu propria ipotezX poate fi motanul care a dirimat o lampd de pe mas5. Ei semnalizeaztrcelulelor din creier sd creeze o expresie a fricii pe chip.sunetele ciudate . apare un alt circuit paralel intre amygdala. activind o mare gamd de reacfii indepirtate la nivelul sistemului cardiovascular al mugchilor gi al m5runtaielor. creierul gi sistemul neryos autonom. Din zonele centrald 9i mediand o increngdturd merge la hipotalamus. proieclii distincte ale receptirii in cazul di' vergilor neurotransmi!5tori. de cite ori siguranla casei pare pusd in primejdie. orice alte migclri musculare fiind blocate. in majoritate.356 Anexa C Circuitul neural al fricii 357 apropiere. unde sunetele sint triate gi inlelese. Dar pe mtrsurX ce realmente incepi sd simfi frica . circuitele senzoriale devenind 9i mai sensibile..cheie. Mai multe grupe de neuroni din amygdala au. un loc cheie de inmagazinare a amintirilor.. Dar daci inctr nu v-afi edificat.i incearcd sd-i inleleagd sursa .centrul gr1" . unde se produc norepinefrinele (care se mai numesc 9i . In acel moment. chiar gi cel mai mic zgomot din castr poate da fiori. Aceste semnale care sosesccontinuu fac ca amygdala sd fie un fel de santineli permanenti ce scruteaz5 toate experienlele senzoriale. Pintr la nucleii laterali ai amygdala ajung proiecliile din talamus 9i cortexul auzului 9i al vizului.tie in intreg creierul. avind angajali care sint gata in orice moment sd sune la pompieri. Din zona bazal| lateraltr a amygdala pornesc brale care infSgoari cortexul. amygdala declangeazl alarma in zona centrald. ca un fel de companii care se ocupi cu sistemele de alarmd. O altd cale din amygdala duce la locusceruleusdin creier. Norepinefrina inundd cortexul 9i creierul in generaf precum 9i sistemul periferic. Proiecliile amygdala se extind asupra tuturor pirtilor importante ale creierului. fAcindu-vi si fili gi mai preocupali de identificarea sursei sunetului. Diversele pdrli ale amygdala primesc informagii diferite.Prin intermediul nucleilor centrali din apropiere. Dacd nu apare nici un r5spuns satisflcdtor din aceasti analizd suplimentarS. care secretdaceasubstanfd de reaclie pentru cazurile limiti ale trupului. care mobilizeazd reacli.amygdala comandX o reactie cu btrtaie lungd. deci nici micar nu-!i dai seama pe moment cd !i-e fric5. pentru a declangadopamina.tensiunea de asemenea. La oameni. care-l compartr rapid cu amintirile similare.. Mirosurile ajung prin bulbul olfactiv la zona cortical5 mediani a amygdala 9i sint transmise mesaje ce trebuie sd ajungi in zona central5. Hipocampul.dar oare acest. Daci este o concluzie linigtitoare (sint doar obloanele care se izbesc de cite ori bate vintul prea taie) atunci alerta generald nu ajunge la nivelul urmtrtor. Aceasta este doar o Parte din intregul gir foarte bine coordonat de schimbdri comandate de amygdala 9i de zonele invecinate si care orchestreazi creierul ir:rcriz6. de exemplu. dar poate fi 9i un intrus . ajungindu-se la acele fibre care se mai numesc gi .fricii gi a nelinigtii subliminale.

zonele senzoriale ale vederii gi atenfiei.poate fi derulatd intr-o secundd 9i ceva.de exemplu. fiind mai ugor de apelat la ele decit la altele care nu au o legdturd. Folosirea pagilor pentru rezolvarea problemelor 9i luarea de decizii . Galen). trupul pur 9i simplu iti infepenegte.New York. controlarea impulsurilor. Galen'sProphecy[Profelia dr.de exemplu. egti cuprins de o fricl totald: congtientizezi faptul cd !i s-a strins stomacul. Exprimarea sentimentelor . Intreaga secvenld .de la surprizd la nesiguranfd gi pind la teamd gi frici .anticiparea consecinlelor . astfel incit diverse nofiuni gi amintiri revelatoare pentru respectivul moment de crizd sd poatd-fi oricind la indemind. Citirea 9i interpretarea semnalelor sociale . cd !i s-au incordat mugchii in jurul gitului 9i umerilor sau cd-!i tremurd picioarele. stabilirea scopurilor.) ^ffi#^ Consorliul W. dezvoltarea unor explicalii realistedespresine E . inlelegereaperspectiveialtora . Aminarea rXsplatei . ci-!i bate inima mai repede.dialog interior" ca modalitate de adaptare la un subiect sau la o provocare sau de reintdrire a comportamentului cuiva . Identificarea 9i etichetarea sentimentelor . Reducerea stresului r Cunoagterea diferenlei dintre sentimente 9i acliuni CAPACITATI COGNITIVE . sistemele de memorie corticald sint deblocate.T.de exemplu. Evaluarea intensitilii sentimentelor .identificareaacliunilor alternative. inlelegereanormelor de comportament (ce esteacceptat9i ce nu din punct de vedere comportamental) r O atitudine pozitivi fald de viald o Autocongtientizarea. Controlarea impulsurilor . iar atenlia se ascute pentru a a:uzi alte sunete. In acelagitimp. recunoagtereainfluenlelor sociale asupra comPortamentului 9i privirea asupra sinelui din perspectivaunei comunitili mai mari . Dupd trimiterea acestor semnale. Simultan.. Grant: componenteactive ale programelor de prevenire Elementele cheie ale programelor eficiente presuPun: CAPACITATI EMOTIONALE . Controlul sentimentelor . Basic Books. amygdala semnalizeazd. asigurindu-se ci ochii vor cduta sd descoperece este mai revelator in situalia limitd in care se afli.purtarea unui . vezi ]erome Kagan. 1994. (Pentru mai multe informafii. iar mintea incearcdsd distingd posibilele primejdii 9i modalitdli de reacfie.358 Alfabetul emotional lo'r pentru a reacliona ca atare. Disculiile cu sine .

prin expresiile fetei. gisirea cdilor de a stdpini temerile 9i anxietdfile. din f . rlspunsul eficient Ia criticile aduse. Administrarea a supraveghea. a afla daci la baza ludrii unei hotiriri se afli un gind sau un sentiment. Perspectioa: identificarea tiparelor din viala emolionald 9i a reacfiilor. aplicarea acestor perspective in chestiuni cum ar fi sexul 9i drogurile . Iossey-Bass.360 Anexa D CA PACITATI COMPORTAMENTA LE r Nonverbale .dialogul cu sine" sentimcntelor: pentru a detectamesajelenegative. gesturi 9. Luarea de hotdriri personale:a examina acliunile 9i a cunoagte consecinlelelor. a discuta in mod eficient despre sentimente: cum poli deveni un bun ascultdtor 9i cum poli sI pui intrebirile cele mai potrivite.d. aiutareacelorlalgi.T. Grant din cadrul Scolii pentru Promovarea in Functie de Competenlele Sociale. transmiterea unor mesaje care sd inceapd cu .Eu" in loc de invinovtrliri .comunicarea prin contact vizual. a distinge intre ceeace face sau spune cineva gi reacliile sau iudecSlile tale despre asta. sentimente 9i reac!ii . . minia 9i tristelea . suferinla care accentueazdminia).creareaunui vocabular al sentimentelor. tonul vocii. cunoagterea relaliei dintre ginduri.i a recunoagtesentimentelepersonale. . a cunoagte momentului cind egti in siguran!d 9i poli vorbi despre sentimentele personale . rezistenla in fala inflrrenlelor negative. David Hawkins gi altli. a imaginaliei bine cdlduzite gi a metodelor de relaxare .a. din perspectiva lor. Verbale. aprecierea diferentei in felul in care oamenii simt faid de anumite lucruri t Comunicarea.. a-!i rectinoagte punctele tari 9i punctele slabe. .1992). (de exemplu. CommunitiesThnt Care (Comuitdti cdroraIe pasd)(San Francisco. precum 9i a aborda situafia.Programa de prevenire a drogurilor gi a alcoolismului". cum ar fi descurajdrileinlerne.formularea unor cereri clare. recunoagtereaunor tipare similare la ceilalli c Acceptarea de sine: a te simli mindru 9i a te vedea pe tineintr-o luminl pozitivX. Empatin:a inlelege sentimentele altora gi preocupdrile lor. Conptientizarea de sine: a observa propria persoanl . capacitatea de a ride de sine SURSA: Consorliul !V. ascultareacu atenlie a celorlalli. inlelegerea a ceea ce se afld in spatele unui sentiment . Stdpiniria stresultri: a inv5la valoarea exerciliului fizic...m.participarea in grupuri de semeni pozitivi offi*o ProgramaStiintei Sinelui Principalele comPonente: . Autodezadluirea:a prelui deschiderea 9i a pune increderea la baza unei relafii.

. t n 4 i t I & * SURSA: Karen F.€ric american pentrusdniDepartamentul nocive.-L. Afirmarea: recunoagterea preocupdrilor 9i sentimentelor fdrd minie sau pasivitate c Dinamicade grup: cooperarea. REZULTATE: . Delucchi. Solomon.toatd lumea cigtig5" pentru negocierea unui compromis "'. in F.PromotingHealth Development Prevention:New Approaches"(.JOZ Alfabetul emotional . Battistich. mai.Patry(ed.\. V Battistich.democratici" . acceptarea sentimentelor si dispozitiilor personale. giresponsnbild: 1992.wi:"' ll tl ll i' lnvitarea sociali 9i emofionali: rezultate Proiectul de dezvoltare a copilului Eric Schaps. noishttez. Oser. no.. eva' ludri stabilite de observatori independenli. la invdldturd) . recunoagterea consecinlelor deciziilor gi ale acfiunilor.. mai responsabili . cu profesorii.. abuzurilorde substante tategi serviciiin folosulornului. eftcientd Tossey-Bass. proscrialS a copiilor"). Evaludri in gcolile din California de Nord. modelul de tip . mai afirmativi .1978).ducereala capdt a promisiunilor sau implicarea total5 (de exemplu.. i . fr. mai multe strategii pro-sociale pentru rezolvarea problemelor interpersonale r mai armoniogi . Rezolaarea conflictelor:cum sd te confrunli cinstit cu alli copii. California.). mai populari 9i indrdzneli . comparativ cu cele la nivel gcolar.Creating ProThatPromote Childret-r's Practices Educational a CaringCommunity: (. Stone gi Harold Q. Dillenhunt. SeIf Science:The Is Me ($tiinfn Shrelui: subiectulsint eu) (SantaMonica. Rdspundereapersonald:asumarea rispunderii. mai buni in privinla capacitSlilorde rezolvarea conflictelor gi V. Centrul de studii de dezvoltare. .Promovarea Through School-Based noi aborddri"). Oakland. Goodyear Subiect Publishing Co. promoveazd dezvoltarea calionale care TheNuu Sytrtl::csis Tenchittg: Effecticc andResportsible Dick 9i J.fthaps 9iK.c). Watsoir.K.. Schaps SURSE: .Crearea practici edusi-i pese: uneicomunititicdreia Development" social A.capacitateade a 9ti cind 9i cum sd conduci 9i cind trebuie sd urmezi pe altcineva . E.1991.. o mai bund inlelegere a celorlalli o mai atenli 9i mai preocupali . 8: Preztenting OSAPPreoention de ln te(Preuenirea de cdtue ndolescenli: droguriior to Practicc Theory folosirii Gopelrud(ed. (Predaren SanFrancisco. dezvoltariisindtitii prin prevenirilela nivelul gcolar: Drug Use: Fvonr Adolescent Monograph. mai pro-sociali 9i de ajutor .Rockville:Biroul de prevenirea orieIn Strncticd). D. clasele a 6-a. E. M. cu pdrinlii.

americanpentru strninocive. P. T. Impdrtigirii . Greenberg 9i C.Manifesttrrii capacitililor sociale .2 (1991). (Preaenirea comPorBehaaior in Children of Antisocial blay.clasele1-5. Misiunilor de orientare ..Departamentul abuzurilor de substanle tate si serviciiin folosul omului. 1991. T.. evaluiri fdcute de profesori comparativ intre mai multe tipuri de elevi: 1) obignuifi.364 cii Anexa F Inrsdlarea sociald gi emolionald 365 Marc Greenberg.Rockville:Biroul de prevenirea Theory to Practice. Toleranlei la frustrare . Cook9i j.. C. 1992. Psychopathology andEmotional DeSocial Promotirtg M.. New York. Schaps SURSE: Prevention:New Approaches"(.Modelde dezvoltaregi clinic PentruPrevead nirea problemelor de conduitS:programul rapid").Reducing Program"(. 1993. D. Guilford.Promoting Health Development E.no. tvruNArAprA. ImbunXtXlirea emofiilor. REZULTATE: . E. ]. . Deaelopment 4 (1992). From Preoenting Adolescent Drug Use: Monograph. of the in School-Aged Children:TheEffects ting EmotionalCompetence la copiii de competenlei emofionale PATHS Curriculum" (.Duselopment virsti gcolari: efectele (1995). Kusche. 3) de la clase speciale. Seattle. A. thologyT Proiectul de dezvoltare socialtr de la Seattle |.ReduceResultsof a Primary Prevention hood Aggression: unui program de preverea agresivitdliiin prima copilirie: rezultatele Academy of Child and Adolescent nire ini!iald"). Mai puline eliminf.PromoM. capacitilii de recunoagtere9i a celei de inlelegere r Un mai bun autocontrol o O mai buntr planificare a rezolvdrii misiunilor cognitive r O mai mare refleclie inainte de a acliona r O mai eficientd rezolvare a conflictelor r O mai bund atmosfertr in clasd ELEVII CU NEVOI SPECIALE: ?mbunXtSlirea comportameritului la clasd in privinla: . Recunoagterea . lournal of theAmerican pp. Psy chiatry30.. REZULTATE: r O atagarepozitivtr fali de familie 9i gcoali . D. tamentelor antisociale j.. imbundtdfirea capacitililor socio-cognitive .E. Greenberg. 208-217.University of Washington legi emofionale Ia copiiisrtrzi:Proiecttrl Press. Sociabilitdtii r Autocontrolului i- PATHs).. Hawkins 9i alfii.. David Hawkins. A. EMoTIoNALA o INTELEGERE . Proiect rapid din cadrul Universitdlii din Washington. Btriefii mai pufin agresivi.. Capacitdlii semenilor . Battistich. Kusche. F'.S: OSAPPreoention Eric Gopelrud (ed. von Qlevegi R.Quamma.Promovarea Through School-Based dezvolttrrii sdndtdliiprin prevenirile la nivelul gcolar:noi aborddri").. Early ChildCatalano...)..i gimnaziale prin testdri independente 9i standarde obiective in comparalie cu gcolile neincluse in program. T.A DeveGrupul de cercetare SURSE: lopmentaland Clinical Model for the Preventionof ConductDisorder: The FastTrackProgram"(. . Universitatea din Washington Evaluarea s-a fdcut in gcolile primare . Hawkins. Tiemde dezvoltaresociali din Seattle"). 2) surzi. Etichetarea . (Promoaarea dezaoltdrii sociaThe PATHS Project in DeafChildren: oelopment . fetele mai pulin autodistrugtrtoare . Mai puline inilieri in consumul de droguri . Evaludri in gcolile din Seattle.McCord gi R. ThePreoention la copii). Grupul de cercetarea dezvoltdrii sociale. Descregtereanumdrului de mtrrturisiri in legdturd cu tristelea 9i depresia o Descregtereaanxietdlii 9i izoldrii al problemelorde conduitd.ri gi exmatriculdri printre elevii cu rezultate proaste ..The SeattleSocialDevelopmentProject" (. Mai puline delincvenle o Mai bune rezultate la testele standard la invtrldturX gi V.Promovarea and PsychopaprogrameiPATHS").Proiectul in J.

lournalof Orthopsychiatry.V. of RCCPNew of the SignifcantFindings L98AL989. Apelarea la ajutorul semenilor r O mai bund capacitatede^aface trecereaspre gimnaziu . Capacit5li sporite de adaptare o O mai bund capacitate de a stdpini problemele interpersonale o O mai bund adaptarela anxietate o Comportamente delincvente mai puline . Preoention in HwunnSeraices 7.Drug Use.. J.New York. Competence Promotionwith inner-Cityand Sub. P. 56-63. Elias 9i R.R. Grober.Abbott9i L.1 (1992). REZULIATE: .School-Based petencePromotion as a Primary PreventionStrategy:A. S. Yale-New Haven . O'Donnell.Promovarea competentei socialeir:rcazul adolescenlilor din efectele adaptirii sociale gi aleconsumului . Weissberg.366 Anexa F Inzsdlareasociald gi emolionald Programul de rezolvare a conflictelor in mod creator 367 R. M. de ctrtre observatorii independenli precum gi in funcfie de rapoartele elevilor 9i profesorilor comparativ cu un alt grup de control.F. American 65 (1994). J. Caplan. O capacitatecrescuti de a ...Prevenirea gcolat a folosirii drogurilor 9i a deegecului lincvenlei la copiii ce provin din familii cu venituri mici: efccteleunei preveniri pe termen lung in cadrul unui proiect in gcolileprimare").Day. Mai multe dispozilie spre colaborare .Programul de promovare a competenlei sociale Roger Weissberg. imbundtilirea capacit5lilor de rezolvar'e a problemelor o O mai mare implicare cu semenii . pp. Jacoby..Sivo. Universitatea Illinois din Chicago Evaluarea fdcutd in gcolile publice din New Haven.988-. New York City Evaluarea in cadrul gcolilor dln New York a claselor a 12-a prin evaludri acordate de profesori irratnte gi dupd program. Universitatea Rutgers Analizl ficutd in gcolile din New ]ersey la clasele a 6-a prin evalutrri acordate de profesori. t: imbunitilirea congtientizlrii sociale in cadrul proiectului de rezolvare a problemelor sociale Maurice Elias. SchoolFailure..mdsura" situaliile interpersonale gi de a gindi acliunile cele mai adecvate o O mai bunX pdfere de sine o Un comportament mai pro-social . O eficienld interpersonaldgi o popularitate imbundt5lite .1989. | (1990). J.Social urban Young Adolescents: Effectsof SocialAdjustment and Alcohol Use" (.Preventing IncomeChildren:Effects of a Long-TermPrevention Projectin Elementary Schools"(. K. Un mai bun control al impulsurilor e Un comportament imbunitdtit '.A.and DelinquencyAmong Low.Cataiano. in modcreator: de rezoloare a conflictelor YorkSite(Programul program)..P. E. Mai mult5 empatie .Promovarea competentei sociale in anii de gcoald ca principaldstrategie de prevenire inifiald:povestea a doudproiecte"). J. Mai bune capacitdli de rezolvare a conflictelor SURSE: M. REZULIATE: o Mai pulind violenli la clasd ' Mai Puline jigniri in clasd r O atmosferi mai afecfuoasd . P Weissberg. Grady 9i C.R.. din afirmaliile semenilor 9i din cataloage comparativ cu nonParticipanlii. clasele 5-8. Hawkins. 177-200.D. pp.coliledin orassi periferice: de alcool"). REZULTATE: o O mai mare sensibilitate fagade sentimentele altora o O mai bund inlelegere a consecinlelor comPortamentului lor . Capacitili de comunicare imbunitifite Conflict Creatioely Inc.Tale of Two Projects"(. The Resolaing SURSA: Metis Associates.lournalof Constrlting and Clinical Psychology 60.. Summary Program: 1. Metis Associaaleacestui semnificatioe Rezumatul constatdrilor tes. Linda Lantieri. J.mai 1990. Programul Centrului Nalional pentru rezolvarea in mod creator a conflictelor (o iniliativi a educatorilor pentru rdspunderea sociald). SocialCom.

Argument pentru emoliile Cognition and Emotion.368 Anexa F . Un comportament mai pulin antisocial. Elias 9i J.. o astfel de listi rdmine intr-o oarecare misurd speculativtr. Schimbdrile la nivelul corpmlui in momentul apariliei emoliilor 9i motivele lor evolufioniste: o Parte dintre schimbdri sint Prezentate in . . Ll nov' 1994' 6.tientizare social5 9i luarea de decizii socialela nivelul sau in afara clasei Note PARTEAflNTTI CRETERUL EMOTIONAL SURSE:M.Psychophysiology. Pentru acest Punct in dezbatere. dar sin. Building Social ProblemSolaing Skills: Guide' a pro' capacitdlilorde rezolaare Progran (Formarea linesFrom a School-Based blemelorsociale:puncte de reperpornind de Ia un program executatIa niuel I ossey-Bass. 1992. M. Paul Ekman 9i Wallace V' FrieAceastd list5 este culeasAde aici. Schuyler. 4. in acest punct. vezi: Paul Ekman .6I(1991).l^990. M.autodistructiv sau problematic.. Vegnicia acestei teme a iubirii altruiste este sugerati de profunzimea acestui mit universal: povestirile Jataca spuse ir:r iretreaga Asie de milenii intregi gi care nireazi. Elias. si din alte surse.. L. .409-17. Guilford Press. Pentru ce existi sentimentele? 1. 6' L992' pp' 159-200' fundamentale")'dn provine dintr-un eseu care a apdrut inacelaqi vedere de Acest punct numii al revistei respective 9i care era semnat de P' N' JohnsonLaird 9i K. 7.. A.San Francisco. Iubirea altruistd 9i supravieluirea umand: Teoriile evolulioniste care descriu avantajele adaptdrii prin altruism sint rezumate in The Adaptiae Design of the Human Psyche(Modelul de adaptarea psihicului uman\ de Maicolm Slavin 9i Daniel Kriegman.. astfel de parabole ale sacrificiului de sine. impugcarea Matildei Crabtree: TheNeto YorkTimes. Clabby. Oatley. existX o dezbatere gtiinlificd asuPra semndturii biologiie a fiecirei emofii in parte. . 2. Capitolul 1.Promovarea competenlei sociale: studiu aprofundat al unui program preventiv la nivel gcolar"). Gara. Capacili imbunXtdlite de a invdla sd invefe r Un mai bun autocontrol. A. Associated Press.An Argument for Basic Emotions" (. 5. unii cercetitori suslinind ideea cd existi mai degrabd o prdpastie decit simple diferenle intre emolii sau ci irn prezent capacitatea noastrd de a misura corelatiile biologice ale emofiei este inc5 insuficientd Pentru a le distinge in mod iatisficitor. Doar la adulfi: observafie fdcuti de Paul Ekman.L992. 3.The Promotion of Social Competence: Longitudinal Sfudy of a Preventive School-BasedPrograrn" (. Levenson. AmericanJourualof Orthopsychiatry.2T..r. toate. Universitatea Califomia din San Francisco. T. o con. chiar 9i cind se ajunge la liceu . 15 sePt' 1993. R.New York. Sayette.Mi9ciri faciale voluntare care genereazAo anumitd activitate a sistemului nervos autonom in cazuri specifice") de Robert W.pp.Voluntary Facial Action Generates Emotion-Specific Autono' mous Nervous System Activity" (. Branden-Muller gi M. Scolar). I. Mare parte din disculie sebazeazl pe eseul cheie al lui Paul Ekman: . ].

astfel incit au transmis aceste lucruri prin sistemul genetic.p. Specialigtiiin neurogtiinle sPeculeazd faptului cd atunci cind creierul reugette sd creeze un model comPlet al emofiilor. unele dintre problemele principale care distrug societatea actual5 duc la o minie nestivilite.5aug.Aspects of emotion conserved across species" (. 1990. Dincolo de aceasta. Oxford University Press. 1994.87. 1971. Yezi. care determind calitefle lor unice.. and Brain Research. Ca mulfi specialigti in neurogtiinte. 4. agacum a fost el descris de R. Galen).exista gi o recunoaqtere tot mai puternici a faptului ci fiecare emotie se adreseazAunor anumite zone sPecifice ale creierului. 1'992. insd neurologia emotiei e departe de a-si fi spus ultimul cuvint. N euroscien 3.. inclusiv: |oseph LeDoux. 5. New York. . cu Peste 40 de ani in urmi. Mai important. LeDoux lucreazi la mai multe niveluri..cu nucleul amigdalian conteazi mult mai mult. New York. care provin de la divergi neurospecialigti.dar acum po!i.. Universitatea Wisconsin. 2. 1989. Conform gindirii curente. Ideea de sistem limbic ca Punct esenlial ir creierul emolional a fost introdusd de neurologul Paul Maclean. ele sint decizii crtrciale pentru supravietuire. dr. Maclean.viati emofionald" . Dar studiul lui LeDoux este susfinut de tot mai multe dovezi convergente.1993. engl.sd trdiasci acele vremuri.). lin descoperirile recente. Ned Kalin. studiind. . felul ir:rcare anumite leziuni din creierul gobolanului ii pot modifica in vreun fel comportamentul. Plenum Publishing. New York.. Circuitul creierului la diferite niveluri ale fricii. 10. anevoioasa stabilire a traseului neuronilor singulari. New York. cum ar fi cea a lui LeDoux.instinct de viali" al acestor specii. Behazsioral 58. 1993.Sistemele memoriei emo$onale la nivelul creierului"). foseph LeDoux.creier emolional" r.Emotional Memory Systems in the Brain" (. 1. se Pare ce nu existi un .Neuronul gol-golu!: evolulia si limbajele creierului 9i corpului"). Londra.. deci rdmin sPeculative . 1994)... pisirile sau pegtii . fiecare emofe majo.370 Note Note 371 si Richard Davidson (ed. Sistemul limbic 9i emotiile: R. Vezi Joseph LeDoux.Disculia din acest capitol se bazeazd pe interviuri cu ei 9i pe mai multe articole ale sale.op. Departamentul de psihologie gi psihiatrie.intr-un moment de minie instantanee ajungeai Ia dorinta de a omori pe cineva. conceptul de sistem limbic a fost prelucrat atent. Puii de macac ai puterea de adaptabilitate: . care permanent se referd la stratul neural de bazA al emofiilor. cooido' asupra nind ptrrli ale creierului. Anatomia unui blocaj emotional i.. In Praise of FoIIy (Elogiul nebwtiei). p. de exemplu. aceasti analiztr se bazeaz| pe sinteza excelentd a lui ferome Kagan.. Constatdrile sale si ale altora sint trecute aici in revisti 9i se afli undeva Ia granila explordrii in neurogtiinfd. de exemplu.mic bine definit.Aspecte ale emoliei pdstrate la diverse specii"). Emoliile noastre au evoluat atunci cind nu aveam tehnologia necesard pentru a acliona atit de puternic asupra lor. Am scris despre studiul lui Joseph LeDoux in The Nnu York Times din 1. organizarea unor experiente elaborate pentru a obline efecte condilionate de fricd Ia gobolanii al ciror creier a fost modificat chirurgical.. broastele. Acest tip de reaclii fundamentale definescceeace poate trece drept .83. in cadrul teoriei evolu!ioniste. Cazul unui bdrbat fdre sentimente. foseph. The Triune Brain in Eoolution (Creierul triunic in eoolutie).ir special cind e vorba de implicaliile pentru intelegerea vietii noastre emotionale care par sd decurgd din datele neprelucrate. noiembrie 1992. insd nu puteai si o faci prea ugor . aritindu-se cd o parte dintre structurile centrale cum ar fi hipocampul sint mai pulin implicate in emolii.l. Integratiae Psychiatry. totugi multe sau majoritatea acestor circuite sint destul de sigur in interdependenli cu punctele de legiturd cheie din sistemul limbic cum ar fi nucleul amigdalian 9i cortexul Prefrontal. 8. pentru ca ea ne mobilizeazh pentru lupti. New York. In acele vremuri de demult. ci mai degrabi mai multe sisteme de circuite care disperseazd reglarea unei emolii date. Capitolul 2.Emotion and the Limbic Sysin tem Concept" (. animalele care reusesc bine sau destul de bine au pufut supravietui.. in perioada preistorice. Concepts ce. Oxford University Press.Plenum." 9. 1986. Aceasta este emolia care se adapteazd cel mai greu.9i poate 9i brontozaurii . in vreme ce circuitele care leagA alte pdrli ale creierului . trad. 12.The Naked Neuron: Evolution and the Languages of the Brain and Body" (. A..2.Sistemul senzorial 9i emofiile").. Erasmus din Rotterdam.|oseph LeDoux.. Eddie Radice..sau mai precis . QuestionsAbottt Emotion. 11.FundamentnlQuestions About Emotions (intrebdri fwtdamattnle anryra emoliilor). .4. Totugi acest creier primitiv nu a permis inci ceea ce noi considerlm a fi o emotie. Pe de alti parte/ pot existaurme ale sentimentelor la cei lipsifi de nucleul amigdalian (vezi Paul Ekman 9i Richard Dartldson [ed. o harti specialXa traseelor neuronilor. viala mintali era in stare bruti: simfurile 9i un repertoriu totusi foarte limitat de reacfii fali de stimuli au ajutat sopirlele.a cum spune PauI Ekman: .Paul D.d are ProPria sa topografie Pe aceastd hartd imaginar5.Emo!iile gi concePtul de sistem limbic").Basic Books.Minia este emolia cea mai periculoasi.Penguin.in special lobii prefrontali . pregdtit pentru Seminarul de neurogtiinli afectivi MacArthur. . Galen'sProphecy (Profefiadr. Joseph. Diferitele descoperiri ar putea indica acele pdrti anume ale nucleului amigdalian care conteaze in mod special gi care sint circuitele care lipsesc.. 1994. cit. .Sensory Systems and Emotion" (.

. mai este gi una biochimicd: atit partea ventro-mediani a cortexului prefrontal cit 9i nucleul amigdalian au o mare concentra. s-a constatat folosindu-se un scaner PET pentru stabilirea a ceea ce se intimpld pe creier. Aceste substanle chimice la nivelul creierului par. 1980). Hillsdale. New Jersey.joseph LeDoux.. . sd conteze in mod special in ceeace inseamn6 colaborare: maimulele cu o mare cantitate de serotonind la nivelul nucleului amigdalian sint .Emotional Memory Systems in the Brain".2. Science 1. 10. Cazul pacientului care a devenit mai fericii dupi un accident cerebral a fost prezentat de Mary K. un fel de goseavirfuali neurald. iun. Aceastaeste zona care pare cea mai importantd pentru evaluarea reactiilor emolionale atunci cind sintem in toiul lor 9i facem coreclii de trasee.i creier"). 1992. intre altele. Lawrence Erlbaum Associates. 14.Emotion. Bargh. Zajonc.1993. 1992..1994. psiholog la Universitatea din Connecticut.. . Opinie subcongtientd: John A. Prin aceastd relea el joaci un rol important in regldrea reacliilor emolionale ... . aga cum a fost citat in . Catedra de psihologie 9i psihiatrie din cadrul Universitifii \disconsin.Emo!ie. 1961. pregitit pentru Seminarul de neurogtiinld afectivi MacArthur. Morris de la Catedra de neurologie a UniversitSlii din Florida in cadrul intilnirii internalionale a Societalii de neurofiziologie (13-16 febr.Discriminarea afectivi a stimulilor care nu pot fi recunoscufi"). op.cortex limbic" . i. Conexiunile cortexului orbitofrontal cu creierul limbic sint atit de extinse. izbucnind in crize de furie sau de lipete de fricd.Emotional behavior and hemispheric side of lesion" (. 1994..Afect Regulation and the Origin of SeIf (Reglementarea afectiadgi origineasinehti). 12.t astfel calmindu-se intensitatea neurali a acestor semnale. Scientific American. New Jersey.i la consecinlele emoliilor in dezvoltarea creierului aparline lui Allan Schore. Nu existd doar o singuri punte structural6 i-ntre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal. cit. Teoria psihanaliticX gi maturizarea creierului: prezentarea cea mai aminunlitd referitoare la primii ani de via!5 . Leziunile pe emisfera stingi 9i jovialitatea: G. Washingtory D. .Grosset/Putnam. impulsive gi imprevizibile. memorie . Vezi Ned Kalin. 16. erau impulsivi 9i inclinali spre teama 9i minie..?rima secundd: interacliunile sociale precongtiente"). Memoria emolionali: Lary Cahill gi allii.. observa el. 887). Luria. Concepts irr Neuroscience. incit neuroanatomigtii i-au mai spus 9i .acea parte care gindegte la nivelul creierului emofional. Cele mai importante studii asupra leziunilor lobilor Ia gobolani au fost fdcute de Victor l)ennenberg. 8.. tetoare pot fi lucrurile").San Antonio).Mare parte din aceastespeculalie asupra reglirii reacliei emolionale de citre neocortex aparline lui Ned Kalin.1994.. .1972. Vezi Antonio Damasio.ci acegtioameni aveau un nivel mult mai scizut decit normal de activitate in acestepirli ale cortexului prefrontal.Aspecte ale emoliilor pistrate la nivelul speciilor"). . Gianotti. .Affect Regulationand the Origin of Self. 1994). propunea inci din anii 1930 ideea ci acest cortex prefrontal este cheia autocontrolului 9i stdpinegte iegirile emofionale. Studiile pe animale aratd cd atunci cind zoneie lobilor prefrontali au suferit leziuni astfel incit nu mai pot modula semnalele emolionale din zonele limbice.p.Activarea p-adrenergicd 9i amintirea evenimentelor emolionale").Affective Discrimination of Stimuli That Cannot Be Recognized (..Cit de inspiimin(6 nov. Descartes'Error (Eroarealui Descartes).. nov. Memory and the Brain" (. Cortex. 1994).3/ Z Note i Note 373 .foseph LeDoux.R. un manuscris nepublicat. pe mdsuri ce ajung in alte zone ale cortexuluj. La oameni. Ambele legituri sirt ficute intr-o unici proiecfie.58.. 13.C. pacientii care au avut probleme in aceastd zond. Iar ir urma unui studiu ficut pe 24 de birbali 9i femei care fuseseri condamnali pentru crime pasionale sdvirgite ir:rmomente de mare impulsivitate. Nature (20 oct.Comportamentul emolional 9i leziunea pe emisferi").First Second: The Preconscious in Social Interactions" (.. Hillsdale. cele mai puternice Iegdturi intre neocortex gi nucleul amigdalian se afld ir lobul prefrontal sting 9i in lobul temporal dedesubt gi lateral falX de lobul frontal (lobul temporal este extrem de important in identificarea a ceea ce este un obiect). chiar daci nu gtii despre ce e vorba: LeDoux. prezentat la intilnirea Societ5lii Americane de Psihologie.. New York. sugerind un traseu rapid 9i puternic. A. (l febr. in schimb acelea care au o concentratie sc5zuti sint ostile si dugmdnoase. strdlucitul neuropsiholog rus.Emotion and the Limbic System Concept". 9.1. .bine adaptate social". 9i Allan Schore. 15. dar are 9i propria relea complicati si extinsd de proiecfii Ia nivelul creierului limbic.inclusiv in inhibarea semnalelor creierului emofional. (iun..LawrenceErlbaum Associates.Beta-adrenergic activation and memory for emotional events" (. animalele devin stranii. B. BehaoioralBrain Research. Multe dovezi se indreapti spre acea parte a cortexului prefrontal ca fiind locul in care majoritatea sau chiar toate circuitele corticale implicate intr-o reaclie emolionalS aclioneazi deodati.tie'de receptori chimici pentru serotonina neurotransmilitorului. Preferinle incongtiente: William Raft Kunst-Wilson 9i R. . 1992. Science 7. Proieclia unui neuron intre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal se face printr-o zond care se numegte cortexorbitofrontal.How Scary Things Get That Way" (. Periculos. O privire mai atentd asupra neuroanatomiei arati cum aclioneazi lobii prefrontali ca administratori emofionali.Aspectsof Emotion Consen'ed Across Species" (. 6..8.. Cortexul orbitofrontal primegte semnale gi de la nucleul amigdalian. 1994.

. L3. la z.. Reuven Bar-On. Multiple lntelligences: New York.374 Note Note 375 17. mia povestit despre ineficienla relativX a acestor notdri tr prefigurarea reugitei in viald a acestui grup de oameni.Inteligenld 9 (1990). . Proiectul Spectrum: principalii colegi ai lui Gardner in crearea Prtr iectului Spectrum au fost Mara Krechevsky qi David Feldman. Cambridge University Press.18. folosind metode statistice Pentru a arAta felul in care personalitatea gi comPortamentul sint legate de IQ.8(1989). . TheAmerican Prospect. 9. Cunoagte-te pe tine insuli de sine se referi la 1.. 3. Universitatea Berkeley din California.a Concept of Psychological Well-Being" (. Arnericanloumal ol 1995. 1977). turare p1 c. Cardiovascular Reactivity.9. Richard Herrnstein 9i Charles Murray. Descartes' emolia ralitmea si Renson nnd the Human Brain (Eroarealui Descartes. New York.pp. . Psychiatry.. Cind a fi degtept e o prostie 1. inteligenfi emofionald: jack Block. 5.Functiacognitivd. teoria multiple: lele p. 185-211. Cortexui prefiontal 9i memoria funcfionalS:Lynn D. la niaelul aielii americane). Basic Books.Punctajul mediu al unui grup de la Harvard Ia testul SAT a fost de 584 de puncte din 800 posibile. in practicd).1995. care actualmente este la Universitatea Medicald Harvard. Vaillant. independent de IQ. Cum acesteasint elementele principale ale inteligenlei emofionale. febr.Iase sociale 1994.Rethinking the Value of. The BeIl Curae: Intelligencc and ClassStructure in American Life (Curba lui BeIl: inteligenld Si struc Free Press.i Mayer la p. 19869i Supplenrent apdrut in The New YorkTimesEducatiott de alte citeva ori de atunci incoace. Adaptation to Life (Adaptaren Boston.. 1994.66. p..Emotional Intelligence" de Salovey.de E. 1985.. Dr. reactivitateacardio vasculari 9i comportamentul la bdieli cu o predispozilie crescuti 1. dupi cum constatd el. dar observd cd principalele comPonente PresuPun o autoreglare emofionald gi un control al impulsului de adaptare ca sim! al autoeficienlei gi al inteligenlei sociale.Multiple lntelligences. 1988. introspectivi. Felsman 9i G. iar de inteligenla emofionald. Grosset/Putnam. I. Imperfecliuni ale cortexului: Philip Harden si Robert Pihl.Dezvoltarea concepliei bundstdrii psihice"). 10. 4. 18. Africa de Sud.Povestea lui Jason H.j. . a fost prezentatd in . El a la 3 nov. o ugoari corelare intre IQ si elasticitatea eului.tiaff). Comparatia ir:rtre testele IQ 9i abilitilile Spectrum este Prezentati intr-un capitol al cdrui coautoare este Mara Krechevsky' Vezi HoThe Theoryin Practice(Inteligenward Gardner. Ll. .Cogni tive Function.. emotionali").. ceea ce uneori se mai numegte qirefleclie. Kohler. manuscris nepublicat.. Karen Arnold. Modelul inteligenfei emolionale a fost prima dat6 propus in Peter Salovey 9i John D. Block a analizat datele dintr-un studiu ficut pe 100 de bdrbali gi femei de la virsta adolescenlei 9i pini la douizeci 9i ceva de ani. pentru alcoolism").Cognition.. ll IT I AL E ffi ortoN NATRA nWTZ+#ir? Capitolul 3. 19.. creierul uman). George Vaillant. Journalof AbnormalPsychology.. Error: Emotintt.Cortexul prefrontal").Guilford Press.lnteligenlelemultiple merg la gcoali"). Educational cher.New York. it I * telligence Tests" (. Cortexul prefrontai: Antonio Damasio.. IQ vs.Regindirea valorii testelor de inteligenti").PrefrontalCortex" (.elasticitate a eului" si nu de inteligenli emofional5. Mayer. Imagination...152. Definilia fundamentald a .iar' na 1995. elasticitatea eului poate fi considerati un fel de surogat al misurdrii inteligenlei emofionale. Seiemon 9i al .. tezi de doctorat prezentati la Universitatea Rhodes.The Development of . .New York. fii.. cdtre propriile experienle. a fost citatd si in Tftc ChicagoTribune (29 lr. and Behavior in Boys at High Risk for Alcoholism" (. 2. cum ar fi testele SAT fa!5 de IQ.. 15. 5. Anderson 9i B. Existd aici.Avertismenful unui absolvent care a fosl confruntat cu inchisoarea") din The Nera York Times(23 iun.intr€deschiderea cutiei IQ-ului").Warning by a Valedickr rian Who Faced Prison" (. 1993. 8. 12.In . . Felul in care eu folosesc termenul de congtientizare o atenlie indreptati citre sine. Sternberg. dar cele doui sint construclii independente' Capitolul 4. 14.Multiple Intelligences Go to ResearSchool" (.Copii 9i la virsta adulti: un studiu de 40 de ani") dinThe lnoulnerableChild (Copilul inaulnerabil). Brown.. Vaillant. New York. BeyondIQ (Dincolo de IQ). Rezumatul este din Howard Gardner. E. Howard Gardner gi Thomas Hatch. i I i.. 7.04. Un observator noteazi: Howard Gardner. I-am luat un interviu lui Howard Gardner in legdturi cu teoria s:r referitoare Ia inteligentele multiple in . independent de inteligenla emofionali. K.nnd Personality.Emotional Intelligence" (.. Inteligenfa practicd 9i calitSlile oamenilor: Robert f.f . 1995.inteligenfei emofionale" apare in . 1992).Block folosette concePtul de ..Little.Resilient Children as Adults: A 40-Year Study" (.Cracking Open the IQ Box" (. 189..ail992).Un alt model timpuriu de inteligenli emolionald apare in . care a fdcut studiul asupra absolvenlilor impreuni cu Terry Denny de la Universitatea din Illinois. 1987.

Afecr.Mental Control of Angry Aggression" (..1.Worry: Unwanted Cognitive Activity That Controls Unwanted Somatic Experience" (.mai flexibil si mai curajosr (<un€u dezvoltat>. este descris in ..Some Specific Features of Group Psychotherapy" (. Warnes .. lucrare prezentatd la intilnirea anuali a Asociatiei Americane a Psihiatrilor din Washington. R. Gary. 4. Clinicai and Therapeutic Aspects" (. Pentru un rezumat al acestui studiu. and Deficit: An Overview" (.pp. Revdrsarea miniei nu duce la risipirea ei: vezi.. Touchstone.tionale sint propriile mele adaptiri ale acelor categorii. . Prentice-Hall.980.990.. Mallick 9i B.A Study of Catharsis Aggression" (. aspecteclinice 9i terapeutice"). Times Books. Baumeister dinHandbook of Mental Control de Wegner 9i Pennebaker (ed.Dezechilibrul obsesiv").Alexitimia: tratamentul ce folosegte psihoterapia combinati individuald 9i de grup") de Hillel I. 10" Tidsiturile clinice ale alexitimiei sint descrisein cartea lui Graeme J.p. 335-368. S. Mayer gi Stevens. Internationnl 4 (195a). Note Capitolul 5. 9G1. 11. Epstein observi cd dacb aceastAcapacitate este profund cultivatd.. New York. Hyperion.56(1991).). Eul observator: o comparalie perspicace a stdrii de atentie la nivel psihanalitic 9i autocongtientizare apare la Mark Epstein in Thoughts Without a Thinker (Gtnduri fdrd ginditor).. 1. Vezi gi: fon Kabat-Zinn.. Dar vezi gi Carol Tavris. 9. Strategiile lui Redford Williams de stipinire a ostilitdlii sint detaliate in Anger KiIIs (Mtnia ucide\ de Redford Williams 9i Virginia Williams. 47-6L.. Anger: The MisunderstoodEmotion. New York. New Jersey.Alexithymia: History of the Concept" (.04.. Ea 9i-a publicat constatirile asupra miniei ink-un capitol pe care l-a scris impreund cu solul ei. Mayer gi Alexander Stevens.993. capabil si se adapteze total la viat5"." . 1994. 1989..). Englewood Cliffs. 5. Rolul emoliilor in logici: Damasio. 7. in prezent lucrind la Universitatea Michigan.. conflict emolional 9i deficienfd: o privire de ansamblu").. . 11. lournal for Group Psychotherapy. 5.. Pentru aminunte despre raportul dintre sentimentele pozitive gi cele negative 9i despre bunistarea emofionalh.An Emerging Understanding of the Reflective (Meta)Experience of Mood" (. vezi Ed Diener si Randy j.'orarea:o activitate cognitivi nedoritd ce controleazd o expresie somaticd nedoritd")..l35. vezi Tavris. de exemplu. 1993. in Handbook de Daniel Wegner gi James Pennebaker (ed. in Clinical Handbook of . care apare in Handbookof Mental Control de Wegner 9i Pennebaker. McCandless din lournnl of Personality and SocialPsychology.). understood 10. 7. B. . Anger: The MisEmotion.. 1 (1988). Internationallournal for Group Psychotherapy. Free Press.Ingri. 38.46 (1986). fohn D.. 1993. 1.Sttrpinirea -Controlling miniei: autoimpunerea unei schimbdri de emofie") de Diane Tice gi Roy F. New York. Guilford Press. 14. Psychotherapy-and-Psychosomatics. 3. chirurgul lipsit de emofii. New York.Alexithymia: Tieatment Utilizing Combined Individual and Group Psychoterapy" (. O parte dintre termenii stilului acestei congtientizdri de sine emo. Lizabeth Roemer gi Thomas Borkovec. .. 4 (1966).Experienfa buntrstirii emolionale") in cadrul cArlli Handbookof Emotions (Manualul emofiilor) de Michael Lewis 9i ]eannette Haviland (ed. Teama de microbi: David Riggs . Analfabetismulemolionala fost un termen folosit de M. Darkness Visible:A Memoir of Madness(Intunericul aizibil: o amintirea nebuniei). William Styron.An Emerging Understanding. Intensitatea emofiilor: mare parte din acest studiu a fost fXcut de cdtre sau impreuntr cu Randy Larsen. Galen'sProphecy..The Experience of Emotional Well-Being" (. Efortul ingrijoririi.Alexitimia: istoria unui concept"). Random House. 13.. 11G722. K.. ln decembrie L992 i-am luat un interviu Dianei Tice in legiturd cu studiul sdu in privinla felului in care oamenii reugescsd se scufure de proastele dispozilii. . Descrierea alexitimiei este flcutd de Peter Sifneos.Studiul asupra agresiunii cathartice") de S. Sweet in . .Obsessive-Compulsive Disorder" (.pp. 9. 12. Swiler.Affect.376 2. Anger: The Misunderstood Emotion. Taylor.Controlul mintal al agresivitSlii la minie") de Dolf Zillmann. Emotional Conflict. Anger: TheMistrnderstood Emotion (Minia: o emoliegregit inleleasd).i Edna Foa. .New York. 4 .. Plimbarea care calmeaz5: se citeazd din Tavris.Alexi timia. Psychotherapy-and-Psychosomntics. 8. Roy Baumeisof Mental Control (Manualul pentru controlulmintal) ter. DC (mai 1986). Larsen. fost student la Diener. Studiile asupra miniei sint descrise si in . . 2.. 6.. observatorul poate scdpa de timiditate 9i poate deveni .Citeva trisdturi specifice ale psihoterapiei de grup"). Femeia ca{e nu gtia de ce plinge a fost amintiti in lucrarea lui H. Freedman 9i B. Perceptorii: au fost descrigi 9i in TheManagedHeart (Sufletul stdptnit) de Arlie Hochschild. Basic Books. 8. 1995. Atunci cind este eficient sd-!i exprimi minia: Tavris.. 64. inrobit Note de patimi 377 Whereoer YottGo. 1.. Frica subcongtienti: studiile in legAturi cu gerpii au fost descrise in cartea lui Kagan. p.pp. manuscris nepublicat (1993). ap5rutd in Hnndbookof Mental Control de Wegner si Pennebaker. ThereYouAre (Oriunde te-ai duce..O intelegere ce iese tot mai mult la iveali a (meta)experientei care reflectd starea de spirit".Alexithymia. Descartes' Error. New York. New York. iatdle). impotriva miniei si pentru autocontrol este un caz amplu dezvoltat in Anger: Self-Induced Emotion Change't (. pp.

Menfinerea unor iluzii pozitive in confruntarea cu informalii negative"). Cortexul prefrontal 9i funclionarea memoriei: Patricia Goldman-Rakic. 5.Anxietatea si rezultatele la scoald:o meta-analiz5"). 14.Disfuncfii de anxietate generalizatd") drn Clinical Handbook of Psychological Disorders de David H. . | (1991). a devenit un cefcetitor de frunte in acestdomeniu.. Schwartz gi Richard Davidson. . 10. 1990. WorkingMemory (Funclionarea memoriei). . Groaza de examen: Daniel Goleman.. .Controlorii de trafic 9i anxietatea: W. Pacienta ingrijorati a fost citatd de Roemer gi Borkovec in . Deuelopmental Psychology.Baza celulard gi a circuitelor memoriei funclionale aflate in cortexul prefrontal la primatele nonin Brain Research. ierapiile pentru disfuncliile de anxietate:vezr. Impulsivity..On the Relation Between IQ.Maintaining Positive Illusions in the Face of Negative Information" (. . Walter Mischel 9i Philip K. 11. Progress .8 (1989). 1993. Simon and Schuster. Peake. 8. S. Brown si alfii. Terapiadepresiei:K..1991. 1985. Guilford Press.. Avantajul IQ-ului asiatic: Herrnstein gi N{urray... 3. lournal of Neuropsychiatry5 (1993).ehnicalHandbook Press. 4.Anxiety Research.Performanfa expertiloq.6 (1990).SexDifferences in Control of Depreission" (. Cazul studentillui rizbunitor este preluat din cartea lui Daniel A.. lournal of Clinical and Social Psycholory. Anxietatea 9i rezultatele la gcoalS: Bettina. L. .The Mental Control of Depression" (. .. Motivele de ingrijorare aie celor deprimafi sint prezentate de Susan Nolen-Hoeksma in . Vital Lies. Guilford H. 57 (1989). Barlow (ed.. 17. adeullrurisimple:psiholoPsychology of Self-Deception gia autotngeldrii). 14.Valoarea constructivi a copierii stilului de refulare") din de j.Despre relalia dintre IQ.The Construct Validity of the Repressive Coping Style" (.. Rezultatele la testele SAT in cazul copiilor impulsivi dar 9i al celor stipinili: analizarea datelor de la examene a fost fdcuti de Phil Peake.Shelley Taylor gi alfii. New Jersey.Controlul mintal al depresiei") in Hnndbookof Mental Control de Wegner gi Pennebaker. New York. Srudiu asupra tiparelor de gindire ale persoanelor deprimate.Daniel Weinberger umane"). Barlow (ed. 15. 1. Capitolul 5. Random House. Guilford Press..Relationships of Anxiety Scoresto Academy and Field taining Performance of Air Traffic Control Specialists" (. and Dissociation(Refularegi disociere) Repression care a dezUniversity of Chicago Press.978-986.). voltat conceptul de rdzbunare in studiile sale anterioare impreund cu Gary F.O abordare corelalionari a cortexului prefrontal").Diof Mentnl Conferentelesexualein controlul depresiei") in Handbook frol de Wegner gi Pennebaker.A Connectionist Approach to the Prefrontal Cortex" (.New York.Anxiety and Acadernic Performance: A Meta-analysis" (..A Meta-analysisof the Efficacy of Cognitive Therapy for Depression" (. 12. Jack Block.. 9. aminarea ca factor de previziune pentru examenele de admitere: comunicare personald a psihologului Phil Peake de la Colegiul Smith. pp.Clarendon Press. lournal of Clinical Psycholo gy (ian. Collins 9i alfii.). Weinberger.Meta-analiza eficienlei terapiei cognitive in cazurile de depresie").Ingrijordrile modifici felul in care sint luate hotiririle: efectele gindirii negative asupra procesului cognitiv". 2.. loumnl of Consulting and Clinical Psychology.Predicting Adolescent Cognitive and Self-regulatory Competencies From PreschSol Delay of Gratification" (.. .Seipp.2. and Delinquency" (. psiholog Ia Colegiul Smith.Expert Performance: Its Structure and Aquisition" (.85. Funcfionarea memoriei: Alan Baddeley. 7.. structura 9i dobindirea sa").). Impulsivitate si delincvenli: vezi discutia din. The Bell Curoe..1990. 1994).. 104 (1995).. Darkness Visible: A Memoir of Madness. . Simple Truths: The (Minciuni aitale. Dobson.Chicago. n ))1 i3.26... de exemplu.. Lawrence Erlbaum. 6. 19. care a analizat datele de la testele SAT intr-un studiu al amindrii recompensei ficut de Walter Mischel. Asian-AmericanAchiettement BeyondIQ (Reu. Studiul asupra amindrii risplatei la copiii de patru ani a fost prezentat in lucrarea . Oxford. Aptitudinea de a stipini 1a t' rr li I' 1. Mama ingrijorati: Timothy A.378 Note Note 379 de Psychological Disorders(Manualul clitric de disfunclii psihologice) David Barlow.Generalized Anxiety Disorder" (.Worry". E.Rela!ia dintre punctajele obtinute la testul de anxietate din cadrul Academiei de Avialie gi performanla practici a controlorilor de trafic aerian"). 1990).New York. IQ vs. IQ-ul si ocupalia americanilor de origine asiaticd: fames Flynn. .Weino-erger. New York. 1993. ingrijordri: Richard Metzger 9i algii.Worry Changes Decision-making: The Effects of Negative Thoughts on Cognitive Processing" (. 16..iteleamericanilordeorigine asiaticdmai presusde lQ). prezentat de Richard Wenzlaff in .. David of Psychological Disorders. . AmericnnPsychologist (aug. 1985. Singer (ed. 1990. impulsivitate si delincventA").Cellular and Circuit Basis of Workin$ Memory in Prefrontal Cortex of Nonhuman Primates" (..Prezicerea competenlelor cognitive si de autoreglare pornind de la aminarea rdsplatei in cazul pregcolarilor") de Yuichi Shoda. 1993.8.. 13.. 1. Depresia la Styron: William Styron. lournal of Abnormal Psychology. FAA Ofice of Aoiation Meilicine Reports(mai 1989).4.New York... Motivatia gi performanla de elitS: Anders Ericsson.

I-amluat un interviu lui Albert Bandura despre autoeficienli in Tfte (8 mai 1988). 6.1994). 1994).The PONS Test: Measuring Sensiiivity to Nonverbal Cues" (. .. 1987 . din Ervin Staub (ed. ..1992).Internal Dialogue During Academic Examinations" (. reu9i"). Am scris despre empatie. . 1973. 7. fossey-Bass. New York. Stephen Nowicki 9i Marshall Duke. . Internistii care fac cadou o bomboani: Alice Isen qi altii.Optimismul in judecilile copiilor asupra sdnitXlii gi riscurilor din mediul inconjurdtor") . LearnedOptimism (Optimismul .. Yale University Press. .. 5.Joaca9i rdsplXlile intrinsece"). Trezirea empatiei Ia copii: Marian Radke-Yarrow 9i Carolyn ZahnWaxler in ... e gy of Op timal Experienc 26. McReynolds. p.i menlinerea ctal). despre rddicinile dezvoltirii sale gi despre neurologia sa in The New YorkTimes (28 mart. john Mayer gi Melissa Kirkpatrick. NeutYorkTimes 25. prin potenlialul evocat gi prin misurarea aten!iei"). motive 9i tipare de comportament prosocial Ia copii"). Iournal of Abnormal and SocialPsychology 16.New Haven. 27. 1989).R. Optimismul realist fa!5 de cel naiv: vezi. Gindurile negative gi rezultatele la teste: john Hunsley. Deuelopment antl Maintenance of ProsocialBehnaior(Dezz. . sirea talentului") din Mihaly Csikszentmihalyi gi Isabella Csikszentmihaly. 29. The Functions of Sleep(Funcfiile somnului). lournal of Personality and SocialPsychology60. 2 (1984) g 1.Optimal Experience and the Uses of Talent" (. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(22 mart. . Creierul in transi: fean Hamilton gi allii. manuscris nepublicat (oct.Rela!ia dintre anxietatea datoratX rezultatelor la invSlituri 9i grija de a (mai 1989). Evoked.Hot Information-Processing Becomes More Accurate With Open Emotional Experience" (.Experienla optimi gi folo. I-am luat un interviu lui C.Testul PONS: mdsurarea sensibilitdlii Ia indiciile nonverbale")in Adaances in Psychological Assessment de P. Heakh Psychology13 (1994)' 23..Testede anxieta13 (1958)' te"). 1988.Ca o cascadl"): Newsweek 28.p. Studiul transei 9i studenlii la matematicd: JeanneNakamura. .-sept. 22. . lournal of Personalityand SocialPsychology53 (7987\. s. I-am luat un interviu dr. Rtrdicinile empatiei leet).The Influence of Positive Affect on Clinical Problem Solving" (. Ba3ic Books. Nevv York.Influenfa afectului pozitiv asupra rezolvdrii problemelor clinice"). ed. . 1986).. Daniel Stern. 199i).tii. inotdtorii optimigti: Martin Seligman. Randy Larsen gi altii..O mXsurtr a capacitdfii de analizare a indiciilor sociale nonverbale la copiii furtre 6 si 10 ani"). 1. 1977.vder 30. Mihaly Csikszentmih alyi.. Capitolul 7.Voin!a 9i cdile: dezvoltarea 9i validarea gradului de diferenliere individuald a speranlei"). 4 (1991).. 4. .. Mihaly Csikszentmihalyi.R..) si allii..The Will and the Ways: Development and Validation of an Individual-Differences Measure of Hope" (.. 1991. Sn. 1984. lournal of CollegeStudent Deuelopment 17.Llke a waterfall" (. 31.Scaiaadaptirii bucuriei intrinsece 9i a plictiselii: validarea prin personalitate. 30. I-am luat un interviu dr.tiile cognitive asociate cu diferentele individuale la nivelul intensitdlii afective")..fournalof Humanistic Psychology1'5.. Cognitiae Therapyand Research 18.Roots. Potential and Attention Measures" (. D ecision 1"9. Mamele care au actionat ca niste cercetAtoaredupd ce au fost preg5tite de Marian Radke-Yarrow 9i Carol1'n Zahn-Waxler'la Laboratoarele de Dezvoltare PsihologicX din cadrul Institutului National de Sindtate Mintali.Dialogul intem in (dec. Carol Whalen 9i alfii. .Cognitive Operations Associated With Individual Differences in Affect Intensity" (. 1987).. timpul examenelor").. 24. (28 teb. I-am luat un interviu lui Martin Seligman despre optimism in Thc New York Times(3 feb. Flow: The Psycholo (Transa:psihologiaexperienleioptime\. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(4 mart.Optimism in Children's fudgments of Health and Environmental Risks" (. Optimal Experience: Psychological Studiesof Flow in Consciousness(Experienfaoptimd:studii psihologice asupratranseiin congtientizare).. dobindit). 3.. Harper and Row.Speranla 9i notele proaste: C.The Relationship of Trait Anxiety and Academic Performance to Achievement Anxiety" (.. . de exemplu. Motives and Pattems in Children's Prosocial Behavior" (.... 32. Plenum... Activarea corticali si oboseala: Emest Hartmann...iilor fierbingi devine mai exacti atunci cind existi o experien!tr emolionali deschis6"). Medical Makhtg (iul. Ralph Haber si Richard Alpert. 1990. 579.Opera.San Francisco. 1987). Robert Rosenthal 9i al.. Cambridge.3 (L975). Universitatea din New Hampshire.A Measure of Nonverbal Social Processing Ability in Children Between Ages of 6 and 10" (. 20. de exemplu.Intrinsic Enjoyment and Boredom Coping Scales: Validation With Personality.380 Note Note 38i 15.. 21.toltarea comportamentului proso... in TheNew YorkTimes(24 dec. 2. Autocongtientizarea 9i empatia: vezi. New York.The Interpersonal World of the lnfant (Lumeainteryersonald a sugarului). Personalityand Indiaidual Differences . Snyder 9i alfii.Procesareainforma. New'York.Knopf. Studenli anxiogi: Theodore Chapin.Play and Intrinsic Rewards" (.Redecini.Test Anxiety" (. Cambridge University Press. lucrare prezentati la intrunirea Societdlii Americane de Psihologie (1989).

1. Verbal Content.. disculii despre sentimente si dezvoltarea regldrii afectului in prima copildrie"). 6.. expert in psihopatie. Psychology ciald a sugarilor cu mame deprimate").. psiholog la Vermont Department of Corrections. The Social SkiIIs Basisof Psychopathology sdturilor socialeale psihopatologiei).Cambridge. 16. 1978.Empathy: A Physiological Substrate" (. Studiile asupra transmiterii dispozitiilor 9i asupra sincronizdrii sint fdcute de Frank Bernieri.Perspectiva biologici asupra empatiel"). 1975.Cultura in funditurd"). 16. . Hclping the Child Who Doesn't Fit'ln (Cum ponte fi ajutat copilul . Lakin Phillips. Prentice Hall. .. 1991. Talk About Feelings. l0. lournal of AbnonnalPsychology. Cambridge University Press. New York.i dereglnrea ei). Soclal Psychologyin the'80s (Psihologiasocialdn anilor'80). psiholog la Universitatea de Stat Oregon. Amsiris despre ciclul emolional care culmineazi cu crimele sexuale in The New York Times (L4 apr.cereetare rea:progrese Sons. Arizona State Uni(prirn5var5 / vard 1994). Diaux..A Biological Perspective on Empathy" (. ..Fiziologia empatiei: Robert Levenson 9i Anna Ruef.Empatia: substratul fiziologic" ). 20..Managementul care face impresie: sinele ifi interacgiunea sociali") din L. cunoagtereasocialX 9i acliunile morale")bin W.Coordonarea interpeisonalX. Research. Social Cognition. Monterey. op. 7. potrivirea comportamentald si sincronizarea interpersonald") de Bernieri of NonaerbalBehauior(Ideile 9i Robert Rosenthal. Stern. lournnl of PersonalityDisorders6 (1992). 21. Brooks/Cole. psiholog la Universitatea British Columbia. American lournal of Psychiatry 146. Hoffman.103 Capitolul 8. and Moral Action" de Hoffman. Kurtines 9i J.. 15.inzestrarea gi abuzul psiho'logic la personaliti. Brothers.Culture Cul-de-Sac" (... S6tii care igi bat nevestele: Neil S..]ohn Wiley and tn teoric.Rela!ii. Empatia la pacienlii . 13.Infloriturile dramatice imi aparfin.Empatia.. conlinutul verbal 9i psihofiziologia in certurile din cuplurile cu soli violen!|"). Psihopalii nu se tem de nimic . Moral Behaaior and Deaelopment:Adtsancesin and Applications (Comportamentulmoral pi dezzsoltaTheory. 1. Jacobson gi al. 1991.. in Fundamentals fundamentale ale comportamentuluinonaerbal)de Robert Feldman si Bernard Rime (ed. Cambridge University Press.Leon Bing.Empathy. 8.New York. Artele sociale { r 1..Mare parte clin cercetirile sale apar ir .. NJ. aersity Research 4.Cambridge.. (Bazatrll9. Teoria antrendrii este propusi de Bernieri 9i Rosenthal in Fundamentals of NonaerbnlBehaaior. 1991.. Martin L. 1984. Copiii deprimati sirt descrisi de Jeffrey Pickens 9i Tiffany Field in .b. 5. 2.Empathy. Natura psihopatiei este descrisd mai amtrnunlit intr-un articol pe care l-am scris in The Nettt York Timespe 7 iul...7 (1989). Do or Die (Fd-o sau mori). Thomas Hatch. Studierea violatorilor violenJi de copii a fost ficuti de Robert Prentky. lournal of Clinical Psychology (irtl. . 17... and Psychophysiology in'the Arguments of Couples With a Violent Husband" (. 3. 12.S. Park 9i alfii. 1981. 11.. Leslie Brothers. and the Development of Affect Regulation in Early Childhood" (. (1994).ii.efectul este observabil in faptul ci psihopalii criminali sint de-a dreptul gocafi: una dintre cele mai recente replici ale acestui efect apare in cartea lui Cfuistopher Patrick 9i alfii. Dodge (ed. 18. Schimbul dintre fay 9i Len a fost prezentat de judy Dunn 9i jane Brown in .. .Emotion in the Criminal Psychopath: Fear Image Proces- sing" (. Gerwitz (ed. New York. Wrightsman 9i K. Cilug6ri in toiul bdtiliei: povestea este relatatd de David Busch in . gi aplicarea tn practicll). psiholog la Philadelphia. Sursa era Wlliam Pithers. and Moral Action" (.). Mare parte din ce am scris aici este preluat de fapt dintr-o lucrare a lui Robert Hare.Disfuncfiile invdldrii nonverbale: Stephen Nowicki si Marshall Duke. 140.9.p. I ournal of Personalityand SocialPsychology63. Studierea modificirii dispoziliilor a fost prezentatd de Ellen Sullins in aprilie 1991 intr-o edilie a Personalityand Social PsychologyBulletin.i Kenneth A. . Regulile de exprimaie apar la Paul Ekman 9i Wallace Friesen in Unmasking the Face(Demascarea chipului). . The Deaelopmentol Emotion Regtilationand Dysregulation(Dezuoltarea regldrii emoliei.Facial Expressivity in Infants of Depressed Mothers" (.1994).Affect.Giftedness and Psychological Abuse in Borderline Personality Dlsorder: Their Relevance to Genesis and Treatment" (.Social Intelligence in Young Children" (.Afectul... am scris despre lucrdrile sale in ThENew YorkTimes.).. .382 Note Note 383 8.Emo!ii la-psihopatul criminal: prelucrarea imaginii fricri" ).ordeline": Lee C. HarperCollins. California. lucrare prezentattr la intrunirea anualtr a Asocialiei Psihologilor Americani (1990).4.Relationships.. Studii asupra legiturii dintre empatie 9i etici pot fi gdsite in .tile la limita disfuncfiei: relevanla lor ir:rprivinia nagterii 9i a tratamentultl").Expresiafa29. E.lnteqpersonal Coorrdination. . 9. 1987. Social Cognition.p.. Englewood Cliffs. Grune and Stratton. cif.'1992). Behavior Matdring and Interpersonal Synchrony" (. Cameleonii sociali: Mark Snyder. Deoelopmental 6 (19e3). |udy Garber .2 (1992).Impression Management: The Self in Social Interaction" (. 10.A Biological Perspective"..Inteligen!a sociali la copiii mici").).

Knopf. 16. d. 10.Gender Segregation in Childhood" (.'Inc. Cambridge University Press. Dactr luim in calcul divorfurile ca numdr total intr-un an. 167-171. New York. 6. din lr{iciraelLervis gi JearrnetteHar. Alfred A. Statisticile aratX o rati crescindd a divorlurilor in ultimul secol. New York. 1986.pp.Atribuirea intenliilor negative comportamentului sotiilor: atributele sotilor violen!i comparativ cu cei nonviolenli") de Amy Holtzworth-Munroe 9i Glenn Hutchinson. . Cairns.rA EM OTtONAtA Ap U Cdr A Capitolul 9. Guilford Press.Prieteniile de acelagi sex gi de sex diferit la copiii mici") din J. New jersey. 84. .. 8. Lorse Is Neaer Enough (Itrbirearur e niciodatdde ajtnts). Hall. 7 . Hatch. New \brk. Simon and Schuster.. 1987. Wftal PredictsDitsorce. Parker (ed. l"L. Gottman gi |..Sameand Cross Sex Friendship in Young Children" (.). 17. Aceastd vinietA 9i cronica studiului asupra intrlrii intr-un grup este din .pp. ci mai degrabd posibilitdfle ca un cuplu cdsitorit sd sftrgeasci prin a divorla in anul respectiv.. Nowicki 9i Duke. Alan Oathout in . Studiui asupra cdsniciei este ficut de John Gottman si colegii sdi de la Universitatea din Washington.Gender and Emotion" de Brody si Hall.Attributing Negative Intent to Wife Behavior: The Attributions of Maritally Violent Versus Nonviolent Men" (. Importanla unei bune comuniciri pentru femei a fost prezentati de Mark H.Yale 9i Michael Barnes (ed... Cindirea distorsionatd a sotilor violenti este descrisi in . Hillsdale.New Haven. 206-211. ThePsychology University Press. .. 15. 5. Peachtree Publishers.egen in |acklin. care nu reuFerte Vezi 9i Byron Rourke. AcaBehauior(Noi progrese tn dezaoltarea demic ltess. 1992.. 1985. p.).Genderand Emotion" (. Ginduri otrdvite: Aaron Beck.).Suspiciunea birbalilor care dau dovadi de agresivitatesexuali: Neil MaIamuth si Lisa Brown. New York. se Pare cd ele au atins apogeul in anii 1980.Gender and Emotion" . 1993. Ce se gindegte in cazul cdsniciilor cu probleme: Gottman. Descoperirile despre diferentele de sex la nivelul emofiilor sint trecute in revistd in . p. Gur de la Facultatea de Medicini a Universitdlii Pennsylvania12. 11.Segregarea copilirie") in H. 1994 si Wnt PredictsDioorce. Zidul: Gottman.Harper and Row.Cambridge University Press. New York. lournnl of Personalityand Socinl Psvchology53. pp.. Sternberg.Genderand Emotion" .2 (1987). Nonoerbal Learning Disabilities (Disfuncfiile inadtdrii nonaerbale). 1989.Menlinerea satisfacliei intr-o rela!ie romantictr: empatie 9i competenld relafionald"). Cont. 45o. 12. Ruben C. Existd multe posibilitili de a calcula procentul de divorfuri.ersation of Friends (Conoersafiileprietenilor). What PredictsDiaorce. PARTEAATREIA r^r1TilGEM. Why Marriages Succeed or Fail (De ce mariajelereugesc sauajung sllfie un epec).Maintenance of Satisfaction in Romantic Relationships:Empathy and Relational Competence" (.397410.. Whaf PredictsDiuorce. .Triunghiul amoros") din Robert Sternberg of Loae(Psihologiaiubirii). . 9. Adaances in Child Deaelopmentand gi comportamentul copilului). 145-146. Ea este de asemeni citattr gi in How Can I Help? (Cum apputeasdajut?) de Ram Dass 9i Paul Gorman. Dugmaniintimi 1. . 454. 1988. Helping the Child Who Doesn't Fit In. Studierea nemulgumirilor sofilor 9i sotiilor: Robert J.). Nerv York. 1994. Brody 9i Hall.Comportamentul de intrare in grup al copiilor") de Martha Putallaz gi Aviva Wasserman. .Genui si emotiile") de l. Descifrarea chipurilor triste: studiul este fdcut de dr. Brodv 9i Judith A. N.. l i i : 4. Prieteni de joacd de acelagisex: ]ohn Gottman. 2.New York. New York.Sexually Aggressive Men's Perceptions of ..Children's Entry Behavior". tsrody 9i Hall. 14.iland (ed.Children's Entry Behavior" (. Guilford Irress.SocialIntelligence in Young Children".. p.). Lumile total diferite ale biielilor 9i fetelor: Eleanor Maccoby 9i C.. fiind descris mai ir aminunt in doud cXrfi: john Gottman. Handbook of Entotions.. Lawrence Erlbaum Associates.. Putallaz 9i Wasserman.Dar statisticile Pe care le citez aici calculeazd nu numirul divorfuri-lor care se petrec intr-un an.. Atlanta. 3. Cairns gi l3everley D.384 Nofe Note 385 sd se adapteze). iar mijloacele statistice folosite vor determina diferite rezultate. Cambriclge Universitv Press.lournal of AbnortnalPsychology I02. 14.. Reese (ed. .eslie R. 13. Lifelines nrd Risks(Pwtcte de reperpi riscuri). 1993. 1990. PeerRejectionin Childhood(Respingerea semenilorin copildrie).pp... Acesta si rczumatul care urmeazir asupra diferentelor sexuale care afecteazi reaclia fafd de viafa in societatesi emotiile care decurg se bazeazdpe o excelentdcronici din . Povestea lui Terry Dobson despre belivul japonez gi betrin este folositd cu permisiunea autorului.Triangulating Love" (. 1988. din Steven Asher 9i ]ohn Coie (ed. 15. Mai multe amdnunte in Whaf Predicts DiBetween Marital Processes and Mnrital Outcomes oorce:TheRelationship (Ce anume prezicedfuorful: relalia dintre procesulmarital gi reailtatele sale)de fohn Gottrnan. Fetele gi arta agresiunii: Robert B.2 (1993).New York. 13. Davis si H.. Unele metode arati cd rata divorfurilor ajunge la 50% 9i ci s-a mai redus pu1in. Schimburile dintre Fred gi Ingrid sint preluate din Gottman.

Relman: citat in Howard Kohn. IBM: . . TheNeutYorkTimesSundayMngazine(11nov. Brown.Wife Charged with Shooting Husband Over Football on TV" (.Institutul Levinson. Prinderea din zbor a automatismelor de gindire: Beck. 1994.Virsta transformdrii sociale")..discriminare ri rasism). Prejudice. New York.Reducereaexprimdrii prejudegi cal Science(v ol.. 27. Supravegherea pulsului: Gottrnan. /oumal of Applied Psychology 75. and Rncism(Prejudecdfi. cei care o fac la supdrare. Conducind cu inima 1.Countering the Effects of Destructive Criticism: The Relative Efficacy of Four lnterventions" (. in mod calculat. . lournal of Personnlity and Social Psychology 67 (7994). Prejudice..3 (1990). Ibid. The New York Tinrcs(26 iun. 1990). Jason Aronson.Atunci cind dispoziliile afecteaid siguranta persoanei: comunicarea in cockpit inseamnd ce ea se face totusi undeva in aer"). $coala Superioard de Afaceri. Massachusetts (1992). c5lilor rasiale"). psiholog la Institutul Politehnic Rensselaer. 3. Prejudice. Whnt Predicts Dioorce.. 2. and Racism.The Corporate Climber Has to Find His Heart" (. Capitolul 10. Cei patru pagi care duc la . 29. 21.Influenfa virstei 9i genului asupra afectului. Cartea sa The Critical Edge:Hozu to Criticize Up and Down the Organization und Mnke It Pay Of (Punctuluitic: cum poli comenta pozitia sau negatizscompaniaSi sd merite). .New York. 17. 1991. . fiziologiei 9i relaliilor dintre ele: studiu asupra cisniciilor de durati"). New fersey. 1988. What PredictsDioorce. Addendum to the Leoinson Letter (Addendala scrisoarea lui Leoinson). Physiology. Bdrbatri sint ca un zid.Responding to a Diverse Work Force" (. Riddcinile urii: Vamik Volkan. cauze a conflictelor: Robert Baron.Intelligencc . Stereotipurile distrug: Gaertner 9i Davidio. psiholog la UCLA. 1994).Reac!iafafd de o for!tr de muncd diversd").' mai bune decit altele"). Getting the LoaeYou Want (Cum sd obtii iubireape careo doregti\. Sondajul asupra a 250 de directori: Michael Maccoby. Vezi Neil Jacobson 9i alfii.. 25. Critica precise gi cea vaga: Harry Levinson. 9. 20. ..Service With a Sneer" (. Solilor nu le plac ciorovdielile: Robert Levenson 9i allii. Basic Books.The Age of Social Transformation" (.386 Note Note 387 Women's Communications" (.Towers Perrin. Certurile productive din cdsnicie: Gottman.. 22. Northvale.. Puterea de a se exprima cu glas tare: Fletcher Blanchard. 10.pe care l-am intervievat in The New York Times(11 sept. 1994)... 24. Pribugirea pilotului care ii intimida pe ceilalgi: Carl Lavin.Feedback-ul 9i subaltemii").Little. The Need to Haae Enemiesand Allies (Neaoiade a aoeadugmani 9i aliafi). The Neu York Times(26 aug. Echipele: Peter Drucker.Sotia acuzati ci 9i-a impugcat soful din pricina unui meci de fotbal de Ia televizor"). ...... 15.. S69iicare igi bat nevestele: existi trei categorii de soli care devin violenti: cei care o fac rareori.The Influence of Age and Gender on Affect. 14. Forttme (dec. 2. The New York Times(3 nov.Academic Press. Clinical Handbook of Marital Therapy(Manunlul terapieicdsniciei). Povestea unui vicepregedinte sarcastic mi-a fost spusi de Hendrie Weisinger. 1994).Inteligenla de grup: de ce unele grupuri sint (1988). What PredictsDiaorce.. 1989.Feedback to Subordinates" (. Thomas Pettigrew: i-am luat un interviu lui Pettigrew pentru The NrzuYorkTimes(I2 mai 1987). ..When Moods Affect Safety: Communications in a Cockpit Mean a Lot a Few Miles Up" (. Potopul la so!i: Gottman. 8. Conceptul de inteligen!5 de grup este inventat de Wendy Williams 9i Robert Sternberg. Stereotipuri 9i idei preconcepute subtile: Samuel Gaertner gi John Davidio. 1976).Guilford Press. Waltham.TheAtlnntic Monthly (nov..Servicii firi tragere de inimd"). 1988. /ournal of Personalityand SocialPsychology 67 (1994). Discfimination.Discrimination. 7. Zuboff: intr-o conversalie din iunie 1994. vezi cartea ei ltt theAge of the SrnnrtMachine(ht epoca nngililor degtepte). 18.New York. What Predicts Dioorce. 11. Lipsa capacitilii de impicare in cupluri: Gottman. Psycholo 16. 13. femeile criticd: Gottman. 28. 6. 23. and Their Interrelations: A Study of Long-term Marriages" (.Pentru impactul tehnologiilor de informare. 19. What PredictsDiaorce. 4. Sondajul asupra izbucnirilor directorilor a fost fdcut de Robert Baron. prezentat ire The Neut York Times(26 aug. 26. 1990).. Why Marriages Succeed or FaiI. 5.. 12.Reducing the Expression of Racial Prejudice" (. Boston. Oglindirea: Harville Hendrix. 199l). .Henry Holt.... . Schimbarea Ia falA a forlei de munc5: un sondaj pe 545 de companii nalionale fdcut de o firmd de consultanli din Manhattan .Group Intelligence: Why Some Groups Are Better Than Others" (. 1990). Potopul: Gottman. Terapia se pare ci ajutd doar la cei din primele doui categorii. 18. and Rncism. 1987. cind se enerveazd qi cei care o fac la rece.Cinevrea sd urce trepteie ierarhice trebuie si aibd mult otraj"). LoaeIs Neaer Enough.certuri pozitive" sint din Gottman.Cint5rirea efectelor distrugdtoare ale criticilor: eficacitatea relativd a patru interventii"). Idei preconcepute subtile: Gaertner si Davidio. . Criticile.Percepfia agresivitilii sexuale a bdrbalilor in comunicarea femeilor"). 1993).Discrimination. New York.

388

Note

Note

389

19 Studiereacelebritdliior in cadrul laboratoarelorBell a fost prezentatE de Robert Kelley 9i JanetCaplan in ,,i{ow Bell Labs CreatesStar Performers" (,,Cum s-au creat la laboratoargle Bell performeri ce(iulie-aug. 1993). lebri"), HnraardBusiness Reoreiu 20. Utilitatea retelelor neoficiale este citati de David Krackhardt si jeffrey R. Hanson in .,Informal Networks: The Company Behind the Chart" (,,Reteleleneoficiale: compania din spatele graficulul"), Har(iulie-aug. 1993),p. 104. trnrdBusiness Reoiew Capitolul 11. Minte 9i medicini 1. Sistemul imunitar pe post de creier al trupului: FranciscoVarela in cadrul intrunirii Cea de-a treia minte si viafa, Dharamsala, India (dec.1990). 2. Mesageri chimici intre creier 9i sistemul imunitar: vezi Robert Ader gia),editia a 2-a, ogy (Psihoneuroimunolo 9i alfii, Psychoneurohmnunol Academic Press,San Diego, 1990. 3. Contactul dintre nervi 9i celulele imune: David Felten 9i allii, ,,Noradrenergic Sympathetic Innervation of Lymphoid Tissue" (,,Inversarea noradrenalinei sistemului simpatic in tesutul lilr.foid"), lournal of Immunology135 (1985). 4. Hormonii 9i funcliile imunitare: B. S. Rabin ti allii: ,,Bidirectional Interaction Between the Central Nervous System and the Immune System" (,,Interactiunea bidirecfionald intre sistemul nervos central gi sistemul imunitar"), Critical Reztiews in Immunology 9 (4), (1989), pp.279-312. 5. Legdturile dintre creier 9i sistemul imunitar: vezi, de exemplu, Steven B. Maier 9i al1ii, ,,Psychoneuroimmunology" (,,Psihoneuroimu(dec. 1994). nologia"), AmericanPsychologist 6. Emoliile toxice: Howard Friedman 9i S. Boothby-Kewley, ,,The Disease-PronePersonality: A Meta-Analytic View" (,,Personalitatea care predispune la boald: un punct de vedere meta-analitic"), American Psychologist 42(1987). Aceasti vastd analizi a studiilor care foIosesc ,,meta-analiza" si care rezulti din multe alte studii mai mici poate fi combinati din punct de vedere statistic intr-un studiu enorm. Acest lucru ar permite efecte ce nu s-ar vedea in orice studiu, dar s-ar putea detecta mai ugor datorit5 unui numdr total de persoane studiate mult mai mare. 7. Scepticii suslin cd imaginea en'rofionald in strinsi legiturb cu numSrul mare de imbolniviri este de fapt profilul chintesenfei neurotice - un adevirat naufragiu in anxiozitate, depresie 9i furie emotionald. Aceste procente mari de imbolndvire care sint prezentate se datoreazh nu atita unor motive medicale, cit unei inclinafii a oamenilor de a se plinge de problemele de sdnitate, exagerindu-legravitatea. Friedman si allii sustin cd importanla emoliilor ir:raparitia bolilor se rezurrri doar la cercetirile in care evaludrile medicilor sint ficute

:

doar asupra semnelor observabilede boald 9i ale analizelor medicale gi nu tin cont de plingerile pacientilor,care determind nivelul de imbolndvire - cea dintii solutie fiind una rnai obiectivi. Sigur cd existd posibilitatea ca o stare proasti si fie rezultatui unei conditii fizice precare,precum si posibilitatea de a grdbi aparitia bolii; din acest motiv, datele cele mai convingitoare provin din niste studii de prospecfie in care stirile emofionale sint evaluate independent de celede boal5. 8. Gail Ironson gi allii, ,,Effects of Anger on Left Ventricular Election Fraction in Coronary Artery Disease" (,,Efecteleminiei asupra ventriculului sting in bolile coronariene"), The American lournal of Cardiology,70,1992.Eficienla pompdrii sangvine se mai numegte uneori gi ,,ejection fraction", ceea ce calificd acea capacitate a inimii de a pompa singele din ventriculul sting in artere. Astfel se misoari procentajul de singe pompat din ventricule la fiecare bdtaie a inimii. In bolile de inim5, scddereapompirii inseamni o sldbiciune a musclriului inimii. 9. Dntre cele peste 12 studii despre ostilitate si moarte pricinuite de bolile de inim5, o parte au arEtat ci ar exista o legdfuri, numai cI acest neajuns poate si se datoreze diferenlelor de metodi, cum ar fi o proastd misurare a ostilititii, precum 9i efectului relativ subtil al acestuia.De exemplu, cel mai mare numir de decesecauzate de efectul ostilitdlii se pare ci se produc cam la virstele miilocii. Daci sfudiul nu reugegtesd giseasci acele cauze ale decesului pentru oamenii aflali la aceastdvirstd, inseamni cE practic rateazeefectul. 10. Ostilitatea ;i bolile de inimd: Redford Wiiliams, The Trttsting Henrt (O inimd deinuedere),Times Books/Random House, New york. 19g9. il. Peter Kaufman: i-am luat un interviu dr. Kiufman pentru Ty'le Nczu YorkTimes (1 sept. 1992). 12. Un studiu fdcut la Stanford asupra miniei 9i celui de-al doilea infarct: Carl Thoreson l-a prezentat in cadrul Congresului lnternational de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iut. 1990). 13. Lynda H. Powell, ,,Emotional Arousal as a predictor of Long-Term Mortality and Morbidity in Post M.I. Men,, (,,Tiezirea emogionald ca factor predictiv al mortalitdtii gi rnorbiditilii birbatilor dupi opera_ vol.82, nr. 4, Anexa III, oct. 1990. ,tii"), Circulntion, 14. Murray A. Mittleman, ,,Triggering of Myocardial Infarction Onset by Episodesof Anger" (,,Declangarea infarctului miocardic in urma crizelor de furie"), Circulation, vol.89, nr.2(1994\. 15. Reprirnarea miniei ridici tensiunea arteriald: Robert Levenson, ,,Can We Control C)ur Emotions, and Hon, Does Such Control Change an Emotional Episode?" (,,Oareputem controla emotiile si cum ar putea un asemeneacontrol sd modifice un episod emofio_ nal?" din Fundanrcrttal Abortt Ertrotions (ftttrebdri Questions fiutrlnmen-

390

Nofc

Note

391

tale nntpra emofiilor) de Richard Davidson 9i Paul Ekman, Oxford University Press,New York, 1945. 16. Stilul personal furios: am scris desPre studiul Iui Redford Williams asrrpru mi.ti"i gi asupra inimii in The NezuYork Times Good Health Magazine(16 apr. 1989). 17. O reducere de Mo/" la cel de-al doilea infarct: Thoreson, op' cif' 18. Programul dr. Williams Pentru stdpinirea miniei: Williams, Tfte Trusting Heart. 19. Femeia care igi ficea mereu griji: Timothy Brown 9i al1ii: ,,GeneraIized Anxiety Disorder" (,,Disfuncfii ale anxietdlii generalizate") din Disorders(Manunlul disfuncliilor psiof Psychological Clinical Handbook (ed.), Guilford Press, New York, 1993' H. Barlow de David hologice) 20. Stresul 9i metastazele:Bruce McEwen 9i Eliot Stellar, ,,Stressand the Individual: Mechanisms Leading to Disease" (,,Stresul 9i individul: mecanismele care duc la imbolndvire"), Archioesof Internal Medicine I53 (27 sept. 1993). Studiul Pe care il descriu este in ,,Biology and Clinical Relevance of Human Natural Killer Cells" (,,Biologia 9i relevanla clinicd a celulelor umane ucigdtoare") de M' Robertson 9i l.Ilrtz, Blood76 (1990). 21. Pot exista multiPle motive Pentru care oamenii stresali devin mai vulnerabili la boali, aparte de cdile biologice firegti. Unul ar fi felul ir care oamenii incearci si-9i calmeze anxietatea - de exemplu, fumatul, biutul sau indopatul cu alimente nestrndtoasesint in sine un pericol. Pe de altd parte, existi 9i aceasti ingrijorare permanenti 9i anxietate care ii pot face pe oameni si-gi piardi somnul sau si uite sd i9i respecte tratamentele medicale sau dietele, prelungindu-9i boala pe care deja o au. CeI mai adeseainsd, mai mult ca sigur, acestea merg mind in mini, stresul 9i boala sint un tandem. 22. Stresul slibegte sistemul imunitar: de exemplu, intr-un studiu ficut asupra unor studenli la medicini care se confrunti cu stresul la examene, s-a demonstrat ci acegtia nu numai cd au un control scizut asupra sistemului imunitar, ceea ce duce la herpesuri, dar prezintd 9i o scidere a caPacitelii globulelor albe de a ucide celulele bolnave, precum 9i un nivel crescut de substanle chimice, asociat cu suprimarea capacititilor imunitare ale limfocitelor, globulele albe concentrindu-se asupra rispunsului imunologic' Vezi Ronald Glaser 9i Depression in Cellular Janice Kiecolt-Glaser,,,Stress-Associated la nivel imunttar"), Brain, (,,Depresia stresului asociati Immunity" nnd lmmunity 1 (1987) Behaoior, ' Dar in majoritatea acestorstudii se arati cd existi o sldbire a capacitdlii de apXrare imunologicd in fata stresului, totugi nefiind foarte clar dacd aceste niveluri sint atit de scezute incit si ducA la riscuri medicale 23. Stresul 9i ricelile: Sheldon Cohen 9i allii,,,PsychologicalStressand Susceptibility to the Common Cold" (,,Stresul psihologic 9i sensibi

i

litatea exageratd la ricelile obignuite"), NezuEnglandlournal of Medicine 325 (1991). 24. Supdrdrile zilnice si infecliile: Arthur Stone gi allii, ,,SecretoryIgA as a Measure of Immunocompetence", lournal of Htunan Stress 13 (1987).intr-un alt studiu, 246 de soli, sofii si copii au tinut un jurnal zilnic aI motivelor de stres din familia lor intr-un sezon cu gripd. Cei care au avut cele mai multe crize familiale au avut 9i cele mai multe gripe si mai multe zile cu febri, fdcindu-se inclusiv o mdsurdtoare a nivelului anticorpilor. Vezi 9i R. D. Clover 9i altii, ,,Family Functioning and Stress as Predictors of Influenza B Infection" (,,Funcfionarea familiei si stresului ca indicatori ai gripei infeclioase B"),lournal of Family Practice 28 (mai 1989). 25. Herpesurile 9i stresul: o serie de studii fdcute de Ronald Glaser si ]anice Kiecolt-Glaser - de ex., ,,Psychological Influences on Immunity" (,,Influenfele psihologice asupra imunit5lii"), American Psychologist43 (1988).Relalia dintre stres si herpes este atit de puternicd, incit acest lucru a fost demonstrat intr-un studiu pe numai zece pacienfi, folosindu-se herpesul ca mdsurdtoare; cu cit anxietatea era mai mare, stresul inregistrat de citre pacienli era 9i el mai mare 9i cregtea pericolul apariliei de herpesuri in urmitoarele sdptdmini; perioadele calme din vietile lor duceau la liniFtirea herpesurilor, care nu mai apdreau. Vezi H. E. Schmidt gi algii, ,,Stressas a Precipitating Factor in Subjects With Recurrent Herpes Labialis" (,,Stresul ca factor ce grdbegte recurenta herpesului la persoanele vulnerabile"), lournal ofFamily Practice 20 (1985). 26. Anxietatea Ia femei 9i bolile de inimi: Carl Thoreson a prezentat acest studiu la Congresul Internafional de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iulie 1990). Anxietatea poate de asemenea sd joace un rol in a-i face pe unii oameni vulnerabili la bolile de inim5. Intr-un studiu fdcut la Universitatea Alabama. la Facultatea de Medicind, pe '1. L23 de birbali 9i femei intre 45 qi 77 de ani, s-a evaluat profilul lor emotional. Acei birbati care aveau inclinatii mai mari spre anxietate gi spre ingrijorare la virsta mrl-locie riscau mai mult decit ceilalli sd facd hipertensiune 20 de ani mai tirziu. Yezi Abraham Markowitz si altii, lournal of the ArnericanMedical Association (74 nov. 1993). 27. Stresul 9i cancerul colorectal: Joseph C. Courtney 9i altii, ,,Stressful Life Events and the Risk of Colorectal Cancer" (,,Viala stresantd si riscul de a face cancercolorectal"),Epideniology (sept. 1993),a(5). 28. Relaxarea pentru contrabalansareasimptomelor bazate pe stres: vezi, de exemplu, Daniel Goleman gi joel Gurin, Mittd BodyMedicine (Medicinnmhlii gi a trupultti),Consumer Reports Books/St. Martin's Press,New York. 1993.

392

NoIc

Note

393

2v. Depresiasi bolile: vezi, de ex., Seymour Reichlin, ,,NeuroendocrineIm.nrune lnteractions" (,,interacliunea neur(iendocrini si irnunA"), Medicine(21 oct. 1993). NtzuEnglnndlotmnl o.f 30. 'fransplantul de rndduvi osoas;: citat de JamesStrain, ,,CostOffset From a Psychiatric Consultation-LiaisonIniervention trVithElderl,v in urma unei intervenlii care .Hip Fracture Patients" (,,Consecintele presupune gi o consultagiela nivel psihiatric atunci cind pacientii suferSla o virstd avansati de o fracturi de gold"), Americnnlournnl of Psychiatry148 (1991). 31. Howard Burton si al1ii,,,The I{elationship of Depressionto Survivai in Chronic Renal Failure" (,,Rela!iadintre depresie9i supraviefttire (mart. 1986). Nledicine in bolile cronice renale"), Psycltosomntic 32. Lipsa de speranfd 9i decesul in urma bolilor de inimi: Robert Anda 9i al;ii, ,,Depressed Affect, Hopelessness, and the Risk of Ischemic Heart Disease in a Cohort of U.S. Adults" (,,Deprimarea,Iipsa de speranld si riscul imbolndvirii de boli de inimd in cazul mai multor (iul. 1993). adulfi din SUA"), Epidemiology 33. Depresia ;i infarctul: Nancy Frasure-Smith 9i allii, ,,Depression Foilowing Myocardial Infarction" (,,Depresia care insole9te infarctul (20 oct. 1993). MedicalAssociation miocardic"), / ournalof theArnerican 34. Depresia in mai multe boli: dr. Michael von Korff de la Universitatea Washington, psihiatrul care a fdcut acest studiu, a subliniat cd in cazul unor asemeneapacienli care se confrunti cu situalii dificile 9i care triiesc de pe o zi pe alta, ,,daci tratezi depresia unui pacient, constali ameliordri fird modificdri ale stirii de sdndtate fizici. Daci egti deprimat, simptomele !i se par insd mai grave. O boald fizicA de obicei cronici este o mare problemd pentru adaptabilitate' DacX egti deprimat, egti mai pulin capabil si inveli sd ai grijd de boala ta. Chiar 9i in cazul bolilor fizice, dacl egti motivat 9i ai destuli energie 9i sentimentul valorii de sine - toate acesteafiind sub semnul intrebdrii in cazul unei depresii - atunci oamenii se pot adapta remarcabil chiar ;i la cele mai cumplite neajunsuri de sdnXtate'" 35. Optimismul gi operatiile de bypass: Chris Peterson ;i alyii, Learned Helplesatess: ATheory for the Age of PersonalControl (Dobindireadepdgirii neajutordrii: o teorie pentru otrsta controlttlui personal), Oxford University Press,New York, 1993. 36. Accidentele la coloana vertebrald 9i speranla: Timothy Elliott 9i al!ii, ,,Negotiating Reality After Physical Loss: Hope, Depression, and Disability" (,,Negocierea realitdfii dupd un accident fizic: speranla, and SocialPsttchology depresia gi infirmitatea"),lournal of Personality

of tire AsscciationsBetwcen Social Support ancl !ii, ,,1\{eta-Arralysis Heaith Outcomes" (,,Meta-analizalegiturilor dintre sprijinul social si rezultatele in directia sAnitdlii"), JotLrnal of Behnutorni Mttlii:ittc

(1ee1).

; I t
I

I

6r,4(r99r).
37. Riscul medical al izoldrii sociale:james House gi al1ii, ,,SocialRelationships and Health" (,,Relafiile sociale 9i sindtatea"), Science(29 iul. 1988).Dar vezi si o descoperirecontroversati: Carol Smith 9i al-

38. Izolarea si riscul de deces:alte stuclii sugereazbun mecanism bioicrgic in functie. Aceste descoperiri,citate in House, ,,SocialRelationships and Health", au a.iunsla concluzia cd simpla prezenti a unei alte persoanepoate reduce anxietateagi scidea stresul psihologic ia persoanelecare se afli in terapie intensivd, la reanimare.Efectul de reconfortare datorat prezentei unei alte persoane duce nu numai Ia o scdderea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, dar gi la o mai mici secreliea acizilor gragi, care ar putea bioca arterele.Una dintre teorii incearc5 sd explice efecful vindecitor al contactelor sociale, care sugereazd un mecanism mintal in funclie. Aceastd teorie se bazeazd pe diverse date oblinute in urma experienfelor pe animale, din care s-a constatat cd existi un efect de calmare a zonei hir:otalamice posterioare,zoni a sistemului limbic cu puternice Iegdturi cu nucleul amigdalian. Prezenla reconfortantd a unei alte persoane inhibd activitatealimbicS, scizind ritmul de secretieal aietilcolinelor hidrocortizonului gi catecolaminelor, toate acestea fiind substante neurochimice care declanseazi o respiralie mai rapidi, un ritm cardiac crescut sau alte semne fiziologice ale stresului. 39. incordare,,,Cost Offset" (,,Consecirge";. 40. Cei ce supravietuiesc infarctului 9i sprijinul emofional: Lisa Berkrnan 9i altii, ,,Emotional Support and Survival After Myocardial Infarction, A Prospective Population Based Study of the Elderly,, (,,Sprijinul emotional si supravieluirea dupd infarctul miocardic, un studiu bazat pe persoanein virsti"), Annals of lntental Medicine(lS dec. 1992). 41. Studiu suedez: Annika Rosengren gi alfii, ,,Stressful Life Events, Social Support, ancl Mortality in Men Born in 1933,,(,,Evenimentele stresante ale vielii, sprijinul social gi mortalitatea bdrbalilor n5scuti in 1933"),British Medicallournal (19 oct. 1993). 42. Certurile in cisnicie 9i sistemul imunitar: JaniceKiecolt-Glaser si al!ii, ,,Marital Quality, Marital Disruption, and Immune Function,, (,,Calitatea cdsniciei, dezmembrarea cdsniciei si functia imunologicd"), Psycltosomatic Medicine 49 (1987). 43. I-am luat un interviu lui John Cacioppo in The Nezt,york Tintes(IS dec. 1992). 44. Me refer la gindurile nepl5cute: ]ames pennebaker, ,,putting Stress Into Words: Health, Linguistic and Therapeutic Implications. (,,Exprimarea stresului in currinte: sindtate, implicalii lingvistice gi tera_ peutice"), lucrare prezentatd la intilnirea Asociatiei Americane a Psihologilor, Washington, DC (1992).

394

Note oAZE Capitolul

Note PARTEAAPATRA DE OPORTLTNTTATr familiei

395

45. Psihoterapie gi ameliorhri medicale: Lester Luborsky 9i a$ii, "Is Psychotherapy Good for Your Health?" (,,Psihoterapia face bine la sanatate?";, irr.tu." Prezentatd la intilnirea Asociafiei Americane a Psihologilor,Washington, DC (1993). 46. Grupurile de sprijin pentru cei bolnavi de cancer: David Spiegel 9i algii, ,,fffect of Psychbsocial Treatment on Survival of Patients with Metastatic Breast Cancer" (,,Efectul tratamentului psihologic asupra pacientelor care au supravieluit unui cancer Ia sin cu metastaze"), Lancetnr. 8668,ii (i989). 47. lntiebdrile pdrinfilor: descoperirea a fost citati de dr. Steven Cohen-Cole, piihiut.n la Universitatea Emory, atunci cind i-am luat un interviu ptntru The New YorkTimes(13 nov' L991)' 48. Informalii complete: de exemplu, programul Planetree din cadrul Pacific Presbyterian Hospital din san Francisco va face cercetdri medicale asupra tuturor subiectelor in funclie de cerinfe' 49. Cum pot deveni pacienlii eficienfi: in acest sens, a fost dezvoltat un progru- de catre dr. Mack Lipkin, Jr', de Ia Universitatea de Medicini din New York. 50. Pregatirea emolionali a unei intervenlii chirurgicale: am scris despri acest lucru in The NezpYork Times (10 dec' 1987)' 5t. ingrijirea din partea familiei pentru pacienlii aflali in spital: din nou modei Planetree, .u 9i cel de la spitalele Ronald McDonald' "rt"".r^ undesepermitecapirinliisdsteaundevainapropiereaspitalelor atunci cind copiii sint internafi. 52. Congtientizare 9i medicini: vezi Jon Kabat-Zinn, Full Catastrophe Liaing (Trdireatn plind catastroffi, Delacorte, New York, 1991' 53. progiamul de reiacere in urma bolilor de inima: vezi Dean ornish, Dr.bean Ornish's Programfor ReuersingHeart Disease(Ptogranul dr' Dean ontish pentru rifacereapacienlilor cu boli de inimd), Ballanttne, New York, 1991. Educntion 54. Medicina bazatd pe relafiile interu mane: Health Professions legatedesdndtaCare(Educafiatn profesiunile anil Relationship-Centered te gi relafiile bazatepe tngrijiri). Raport al Pew-Fetzer Tas]<F9rc9 on pew Health Professions Aivancing psychosocial Health Education, of Health Professions Center The at Institute gi F"tr". Commission din cadrul Universitdlii California din san Francisco, san Francisco (aug. 1994). 55. Extirnarea mai rapidd: incordarea, ,,Consecin!e"' 56'Estelips6deetic6sdnutratezidepresiaincazulpacienlilorcuboli cardiovasculare: Redford Williams 9i Margaret Chesney, ,,PsychosocialFactorsandPrognosisinEstablishedCoronaryHeartDisease,, (,,Factorii psihologicl gi prognozele in stabilirea bolilor coronarie(20 oct' 1993)' MedicalAssociation of tlteAnrerican n1t'1,louninl Kramer, Stanley ,,A Prescription un chirurg. ',',' lir riso,rlt'dt'schisdcAtre (7 iunie 1993)' (,,I{t'teiipentru vindecare"),Nezos'1ueek l,rr lfr'.rlin1'."

12. Creuzetul

1. Leslie 9i jocurile video: Beverly Wilson 9i John Gottman, ,,Marital Conflict and Parenting: The Role of Negativity in Families,, (,,Conflictele maritale 9i crestereacopiilor: rolul gindirii negative in familii") din M. H. Bornsteav Handbookof parenting (Ghidul pdrintelui), vol.4, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, New Jersey,1994. 2. Cercetarea emofiilor in familie a fost fdcuti mai sistematic in studiile lui ]ohn Gottrnan, pe care le-am recapitulat in Capitolul 9. vezt Carole Hooven, Lynn Katz 9i john Gottman, ,,The Family as a Metaemotion Culture" (,,Familia ca tip de culturd meta-emotionali,,), Cognition and Emotion (primivara 1994). 3. Beneficiile copiilor cu pdrinli adepfi ai educaliei emofionale: Hooven, Katz gi Gottman, ,,The Family as a Meta-emotion Culture,,. 4. Sugarii optimigti: T. Berry Brazelton in prefala de la Heart Start: The EmotionalFoundationsof SchoolReadiness (Heart Start: bazaemolionallt a pregdtirii pentru pcoald), Centrul Nalional de programe pentru Sugari, Arlington, YA, 1992. 5. Indicatori emolionali ai succesului la gcoali: Heart Start. 6. Elemente pentru pregdtirea copiilor pentru inceperea sco\ii: Heart Start,p.7 . 7. Sugari si mame: Heart Start,p.9. 8. Neajunsuri create prin neglijare: M. Erickson 9i allii, ,,The Relationship Between Quality of Attachment and Behavior problems in Preschool in a High-Risk Sample" (,,Relatia dintre calitatea afectiunii 9i problemele de comportament la pre;colarii cu risc mare,,) din I. Betherton 9i E. Waters (ed.), Monographsof the Societyof Research in Child Deaelopment 50, seria nr. 209. 9. Leclii care rdmin gi care strt date ir:rprimii patru ani: Heart Start,p.13. 10. Supravegherea in timp a copiilor agresivi: L.R. Huesman, Leonard Eron gi Patty Warnicke-Yarmel, ,,Intellectual Function and Aggression" (,,Functia intelectuald si agresivitatea"),The lountal of personaIity nnd SocialPsychology (ian. 1987).Descoperiri similare au fost prezentate gi de Alexander Thomas gi Stella Chess in revista Child Deaelopment din sept. 1988,intr-un studiu flcut pe 75 de copii, care au fost urmdrili la intervale fixe, incepind din 1956, cind aveau intre 7 gi 12 ani. Alexander Thomas 9i alfii, ,,Longitudinal Study of Negative Emotional Statesand Adjustments From Early Childhood Through Adolescence" (,,Studiu aprofundat al stirilor emolionale negative si adaptdrile posibile incd din prima copildrie si pini la adolescenli"), Child Deztelopment 59 (1988). Zece ani mai tiriiu, copiii considerali cei mai agresivi de citre pdrinfi gi profesori in anii de gcoali primar5 au fost cei mai agitali din punct de vedere emo-

un drog aplicat pe virful s6ge-tilor de indienii din America de Sud pentru a-9i imobiliza prada. Squiie (ed. Buiters 9i L. ostilitateaior nu s-a schimbat. 2. l aumal of Cognitioe (1989).itul adolescenfei.rk.... yohimbina a declangat panicd in 9 din L5 pacienli cu tulburare de stres posttraumatic 9i amintiri intense la 6 dintre ei.da rera ug idispre luit or igios t ilif alideallic opiis ic hi a r f a i d de propriile familii si fald de profesori.1992' ropsihologia 4. . nu s-a putut distinge nici o schimbarea nivelului de ACHT .Violen!a in familie-). American Psychologist discutat daci acegti de rdmine generaliilor: lungul de-a 13. Difi. Connecticutt. O parte dintre dovezile pentru schirnbdrile in creier apirute in urma traumelor provin din experienle cu veterani din Vietnam.. Creierul incearcE sd scadd secrelia de CRF.Analysis of Aversive Memories Using the Fear-Potentiated Startle Paradigm" (.Maltratarea copilului.238-243. 8. N. Yohimbina preia friiele.. D eaelopmental chology26 (1990)' 12.Incapacitatea . Jay Weiss de la UniversitateaDuke 7.. problemele mergeau de la faptul cd erau certali cu legea 9i pind la anxietate . rezultatul este o cre. vol. Neglect and Adult Behavior" (. aceastaactioneazi ca o frind pentru catecolamine.Amscrisdespretraumelededuratdcaurmareacrimelordela$coala Primard Ctleveland in The New York TimesIa rubrica .Aceste descopbriri nie Klimes-Dougan silanet Kistner.irr. La bdrbatii cu tulburare de stres posttraumatic existd mai pulini receptori s. i4altratarea copii maltratagi devir pirinli care maltrateazi' Vezi.2: v ezi Charney.Physically Abused PreschoofalA de supiririle selers'Responsesio Peers' Distress" (.r . yohimbina bloiheazd acfiunea receptorului specific (respectiv..rrrrinti rilor emolionale din zona subcorticali"). un altul a vdzut o explozie a unei mine in drepful unui jeep in care se aflau camarazii lui de arme aceeagisceni care il obsedasede multe ori in cogmaruri 9i pe care o revedea de peste 20 de ani. virful neuronului care primeste un neurotransmi!5tor). Faptul cX acestaeste un semn cd ceva s-a intimplat la cei cu tulburare de stres posttraumatic a putut fi constatat in urma unui studiu in care opt pacienli au fost tratati pentru aceasti problemS. de exemplu' . directorul Laboratorului de psihofarmacologie clinici din cadrul Centrului Nalional de tulburiri de stres posttraumatic din West Haven.semn care aratd cd practic creierui lor a tiiat legitura cu receptorii CRF. Lipsa "-puli"i descoperirile fdcute iu fost prezentate in lucrarea lui Mary Main 9i Carol George. pentru cd erau deja . New \o..Reacfiile Psy' menilor in cazul pregcolarilor maltratali fizic"). Cea mai bund relatare asupra schimbdrilor din creier in cazul tulburirii de stres posttraumatic si rolului nucleului amigdalian in acest caz este cea ficuti de Dennis Charney si altii in' .rrillrr.Mecanismele psihologice ale tulburdrii de stres posttraumatic") dtn Archiaes of General Psychiatry50 (apr. 6. De obicei. 1990). . compensind prin reducerea numdrului de receptori care o elibereazd. tru aceste amintiri.r'i{'. mai cu seami extrem de supdrdtoare din "Intlelibility of Subcortical Emotional Memories" (..s-au inleles mult mai greu cu colegii de clasd9i cu familiile 9i au avut probleme la gcoali' Cind au fost contactali ca adulfi..... I .caredevineunulgtiinlificpen. 10. spre deosebire de cei fird tulburare de stres posttraumatic.Analiza unor amintiri nlplicute folosind paradigma fricii poten-tiale") de M' Davis din of Memory (NeuN.. Un veteran a avut o halucinatie. De obicei. ShellyNiederbach.'Education Life" (7 ian. 1993). fdcindu-li-se injectii cu CRF. De-a lungul anilor. Dar la pacienfii cu tulburare de stres posttraumatic. fafe de supirdrile cePsychology21' lor de virsta lor: studiu fdcut la cre9d").tere a nivelului de catecolamind.2944A5. Odati ce aceste frine neurale pentru anxietate au fost scoasedin uz prin aceasti injecfie. Deaelopmentnl Bonpregcolari: pe verificate fost au 9i 3 (1985). cu tulburdri de stres posttraumatic ce au fost injectafi cu yohimbind. 1990).Guilford Press.lte$le copiilor maltratafi: Robert Emery.rviudr. pirindu-i-se cd a fost doborit un elicopter 9i cd a rimas doar fum in urma sa gi o lumind puternicS.r.. Exemplele de tulburare de stres posttraumatic la victimele delincventei au fost oferite de dr..396 Nofe Nofe 397 erau copii (cam de doui lional citre sfir. American lournal of Orthopsychiatry(iul' 1989)' Capitolul 13.). . Studiile majore in acest sens au fost fdcute de dr.rtrrrrirrtt. impiedicind receptorii si simtd secreliile de catecolamin5. Spitalul Veteranilor. The Neuropsychology memoriei).Acegtia cd s"lreaula b5taie din numai nu care fete) decit ori mai mulli beieti orice. neglijarea sa 9i comportamentul adultului"). .Responsesof Abused and Disadvantaged Toddlers to Distress in Agemates: A Study in the Day-Care Setting" (-Reac!iile copiilor micimaltratali sau dezavantajafi. John Krystal.R. in doze extrem de mici. 1.bttla Abuse.Psychobiologic Mechanisms of Posttraumatic Stress Disorder" (.LeDoux"aduceindisculieacestcaz. 9. Experimentelefdcute in laborator pe animaie mi-au fost descrisede dr.Psychobiologic Mechanisms".. r.CharneyinTheNeiuYorkTimcs (12iun.ca adolescenli. Amintirile din Vietnam sirt din . psiholog in Serviciul de consiliere a victimelor Brooklyn' 3. Catfry Spatz Widom.Family Violence" (feb' 1989)' (. John Krystal 9i au fost repetate in mai multe laboratoare stiinfifice. Studiul cu yohimbind a fost condus de dr.i depresie' la copiii maltratafi: observaliile celor de la cregd si 11. o injectie cu CRF genereazd o invazie de ACHI hormonul care se rdspindegte in corp pentru a declanga catecolaminele. Trauma 9i reinvtrlarea emolionali l : I l.

intr-o experientd ficutd cu veterani din Vietnam diagnosticali cu tulburare de stres posttraumatic. 16.. Charney. o leziune chirurgicali la nivelul creierului. Cu cit cortexul prefrontal al voluntarilor era mai activ.. Ceva similar se pare cd se intimpld 9i cu tulburarea de stres Posttraumatic: de exemplu.De ce tocmai eu?" . in stdpinirea lecliilor emotionale..tas. Vegnica intrebare a victimei . 18.Blocarea emofionali: un posibil fenomen mediut d" endorfine in cazul tulburdrii de stres posttraumatic sau in cazul altor stiri psihopatologice"). Tiaumele copiliriei: Lenore Terr. gobolanilorli s-a dat si audi sunetul fdrd ca acesta si mai fie insotit de gocul electric. psihiatru' Ca 9i in cazul altor simptome ale tulburirii de stres postiraumatic. gindind cd ceea ce se intimpli in viatd nu este drept . StressResponse Svndromes (Sindromul de renclieIa stres). cu 30%. indicind o cregterein secrelia de endorfind' Aceeaqi sceni nu a avut acelagiefect la veteranii care nu aveau tulburare de stres posttraumatic. care a tdiat legdtura lobilor prefrontali cu nucleul amigdalian. New york. ardtind astfel cj voluntarii au inceput sd aibi aversiune fatd'deel. . Refacerea dupi fulburarea de stres posttraumatic: mi-a vorbit despre acest studiu Rachel Yehuda.nnlilPeiitiu'aombilaiea de stres posttraumatic"). acestora li s-a prezentat un film de 1.iloxon.Mardi Horowitz. DupI un timp..ca 9i in multe alte cazuri din aceste studii . 1990). La cei ai cdror lobi prefrontali fuseserd deconectali a durat de doui ori mai mult ca sj se dezvefe . o substanli care blocheazi endorfinele. Dupi ce au vezut filmul.. aversiunea inifial5 a dispirut . cu atit reugeau sI scape mai repede de acea frici dobindit5. ei dezvoltau acelagi analgezic pebazi de endorfin6 care a apdrutgilaveteraniidinVietnamcareauurmsritfi|r]rru]lPlutonul. 12.u r.TooScared to Cry (preasperiatpentru a plinge). .398 Note Note 399 multpreaincircalicuhormoniaistresului. Atunci cind devine victima unei traume/ persoana i9i pierde increderea in lume.. HarperCollins. Sunetul putemii a declangat transpirafia. 13. s-a arhtat rolul lobilor prefrontali ir depdgirea fricii. New york.5minute special montat Pentru a arA. L992J. atunci cind gobolanii de laborator erau expugi unor gocuri electrice in cu9cd. $obolanii au fost supugi apoi unei lobotomii. I-am luat un interviu dr. Nemeroff in The New York Times (12 iun' 1990).. schimbarea creieiului nu se face doar sub 9oc. voluntarii au reactionat printr-o transpiratie abundentd (un barometru al anxietdtii) atunci cind au auzii un zgomot urmat de un alt sunet asurzitor. .i din nou liceva care amintegte de trauma iniliala' In aceastdsecvenfi. zgomotul inilial era de ajuns pentru a declansa acelagivolum de transpiratie.Emotional Numbing: A Possible Endorphin-Mediated Phenomenon Associated witf.Mecanismele psihobiologice")' stimulilbiin i. 15. 19. Vezi Roger Pitman. Vezi de ise-etea 9i Hillel Glover. Rolul cortexului prefrontal in dezvdtul de frici: in studiul lui Richard Davidson. gobolanii caie invifaseri sd se teamd de acel sunet au eliminat gradual frica. intr-o alti experienld.Dozarea" traumei . incetul cu incetul. 1990. ln urmitoarele zile. sugerindu-se astfel ci la vjctimele tulburirii de stres posttraumatic traieele nervoase care regleaztr endorfinele sint extrem de sensibile sau hiperactive .300.ei au devenit din nou insensibili la durere. cel pufin pentru adulgi. cind gobolanii au fost pugi tr cugtile unde au foit electrocutali . Dovada la nivelul creierului pe care o gisim in acest fragment se bazeazApe un excelent articol al lui Dennis Charney. Aceasti experienfi a fost fdcuti de Maria Morgan. Post-Traumatic Stress Disorders and Other Allied Psychopathologic States" (.3yt""tic tulburarea (iun. nucleul amigdalian evalueazd mai irtii importana fost fdcut de dr' Roger !a emolionald a ceea ce este vizut. insuportabil.Studiulafostdescrisde Charles Nemeroff.. Pitman a constatat ca .. . veteranilor-li s-a ficut injeciie . 1986.au irvdlat si se teamX de un sunet insotit cu un soc elec_ tric. 1992.Naloxone-Reversible Analgesic ResStressDisorder" ponqe !o Combat-R9!9!9{ S[mg!!. lournal of Traumatic Stress5' 4 (1992).cene clare de lupti din pelicula Plutonul. fosti studentir a iui joseph LeDoux la Centrul de gtiinte neurald al Universitdtii New York.Psychobiologic Mechanisms. |ason Aronson. neurochimist 9i director al programului de studiere a stresului traumatic de la Facultatea de Medicini Muntele Sinai din Manhattan. Recoaery Basic Books. Siptemini mai tirziu. Northvale.dar de data aceastafird si li se administreze 9ocul electric .intr-un 8rup. pe mlsurd ce au continuat si audi doar zgomotul de mic6 intensitate. $obolanii de laborator . 17. Am prezentat la rindul meu rezultatele in The New York Times(6 oct.. Cdile de refacere dupi traumi: Judith Lewis Herman.Psychobiologic Mechinisms" (. Un alt nivel la care funclioneazd reinvifarea. 20..n"iiiii anutgeiii{i "i1oi. ci poite fi declangati din nou dacd existd o rimigi!6 din cumplitul eveniment inilial. ca in primul caz. psihiatru la Universitatea Duke' 11.. acegti veterani nu au demonstrat nici o a sensibilitilii la durere' Dar la grupul cdruia nu i se ad-odifi. in general. De exemplu. Studiul Pitman de la Harvard.ur" blocantul cu endorfini sensibi-litateala durere a scizut ministrase simlitor.efect care devine vizibil doar cind sint expu. Archioes of General Medicine 14.trebuie abordatd.deci nu mai poate sd fie convinsd . este cel filozofic..111-l-o-l!-!r-.sugerindu-se astfel ci existd un rol crucial al lobilor prefrontali in stipinirea fricii gi. Trauma and (kauma gi refacerea). fdrd sunetul into_ lerabil. dupd un timp.zgomotul inilial nu mai provoca transpirafie. New lersey.

Dupi aceea. San Francisco.Pubertal Stage and Panic Attack History in Sixth. 149(9) (sept.Increased Prevalence of Stress-related Symptoms in Middie-aged Women Who Report Childhood Shyness" (..l in cazul hrlburdrilor obsesive"). a9a cum sint ele deicrise in Galen'sProphecyde Kagan..243 . . .Evaluarea schimbdrilor in metabolismul glucozei caudate produse de medicamente si de terapia comportamental. Thorsten Wiesel 9i S.pp .Failure of Heart Rate Habituation During Cognitive and Olfactory Laboratory Stressors in Young Adults With Childhood Shyness" (. Activitatea crescutda lobilor prefrontali: L.Asymmetric Brain Function. 11. rie").. atunci sunetul apdrea insolit de un goc electric.R. and Behavior" (. ei reactionau cu fricd. studiul terapeutic al lui Luborsky este prezentat in aminunt in t ransferului: ncc : The CCRTMethod (in lelegerea Untlerstandii g Transfere Basic Crits-Christoph. Temperamentul nu este predestinat l. care au fost conditionati sd se teami de un sunet. ferome Kagan 9i alfii. Modificirile creierului in tratarea disfuncliilor obsesive: L. Annals of Behauior dicine 16 (1994)... Frica inijialS persistdcl-riaratunci cind este stipinitS. Mai pulin timid odati cu trecerea anilor: Jens Asendorpf.and Seventh-grade Girls" (. Archioesof GeneralPsycliatry a 9987). . Paul Luborsky l...Cre9tereasimptomelor legate de stres Me' la iemeile de virsti mUlocie cu copii timizi"). 6 (1994). Frica revenea ir:rtr-o clipi . Annals of Behnoior 5. 6. 13. Tieptat.E9eculde a regulariza ritmul cirdiac in timpul experienfelor stresante cognitive gi olfactive fdcute pe tinerii adulli care au suferit de timiditate in copiliMedicinel6 (1994).i crizele de panici la elevele de clasa a gasea9i a qaptea"). Baxter si altii..400 NoIe Note 401 cii tlctine controlul asupra destinului trirind o via!5 asa cum trebuie' nelinigte a victimci desigur cd nu trebuie si fie I{ispunsul la aceastd unul tilozofic sau de ordin religios.. Freeman. I erold Rosenbaum gi alfii.ester de metoda CCNT) 9i Books. . 8. cum ar fi un clopolel.Reacliile iniliale fati de lucrurile cu care nu sintem fa(dec' 1992)' O Science miliarizaii").. 2.Behavioral Inhibition in Childhood: A Risk Factor for Anxiety Disorders" (.stilul af'ectivsi psihopatologia:rolul experienlelor timpu- . Baxter si altii. reamintind de trauma iniliald.Initial Reactions to Unfamiliarity" (.Plasticitatea coloanelor oculare la corteiul striat al maimulelor"). Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin 9i de citre dr. 7.. Andrew Tomarken. R. Amdnunte in cartea lui Kagan. chiar dacS nu exista gocul electric.Dezvoltarea creierului. 7992)... Studiile asupra personalitdtii si diferenfelor emisferice au fost ficute de cStre dr. .Brain Development. . Problemele pe viafd ale copilului timid: Iris Bell. vol. Tom 9i Ralph sint arhetipurile de timiditate 9i indrdznealtr. AnrericanPsychologist 44 (1989).. Panica la adoiescenli: Chris Ha)'ward 9i alfii. Levay.239 -1.Anu:1 ri { rican I ournal of Psychiatry. Dar frica reapirea la cote maxime atunci cind clopolelul era din nou insofit de un 9oc electric.. Hubel gi Wiesel: David H. Galen's Prophecy. Archiaesof GenernlPsychiatry49 (1992). dura luni 9i luni de zile pentru a dispdrea' Bineinleles cd se poate face o paraleld cu oamenii. 12. . Deaelopmental Psychology30. Gnlen'sProphecy.cind auci-r'rd zeau clopofelJl. Maturitatea lobilor prefrontali: Bryan Kolb. 1985..1990' Capitolul 14.Inhibifia comportamentald la copii: factori de risc pentru anxietate"). Affective Style and Psychopathologv: The Role of Early Experience and Plasticity" (.Puberta' tea . 14.. misiunea este de reconstruire a sLstemuluide incredere sau de credin!5 careii Pefmite aceleipersoane din nou in lume aldturi de oametriPe carese poatebizui si trdiascd 21..'1.. .H. 22.Maleabilitatea inhibitiei comportamentale: studiu asupra funcliilor de dezvoltare individuali").Caudate Glucose Metabolism Rate Changes With Both Drug and Behavior Therapy for Obsessive-Compulsive Disorder" (. New York. 15F157' 3. Current Directions in Psychological descriere completd a temPeramentului apare in Galen'sProphecyde Kagan. lucru ce a fost aritat in diveise studii chiar gi pe goboianide lab.Functia creierrrlui asimetric.rator.W.. . Bell 9i allii. de exemplu. Experiente 9i creierul sobolanilor: studiul lui Marian Diamond 9i allii este descris de Richard Thompson inThe Brain (Creierul). psiholog la Universitatea Vanderbilt: vezi Andrew Tomarken si Richard Davidson. pp. 9..Yezi..Activarea creierului frontal la aparitia represorilor si nonrepresorilor"). dupi un an (o perioadi extrem de lungi pentru un sobolan . 4. 15.lu* o treime din viala sa)' sobolanii i9i pierdeau teama de clopolel. PhilosophicalTransactions of the Roynl Societyof London 278 (1977). Ritmul cardiac cescut: Iris R.The Malleability of Behavioral Inhibition: A Study of lndividual Deveiopmental Functions" (. pp..lournal of Abnormal PsychologyI03 (1994).194-195. Plasticity.in schirnb..Frontal Brain Activation in Repressorsand Nonrepressors" (. 10. Observafiile asupra felului in care mamele igi pot ajuta copiii timizi si devind mai indrizneli au {ost fdcute cu Doreen Arcus. . Kagan. plasticitate gi comportament"). atunci cind este vorba de o fricd tiaumatizantd din trecut care reaParecu toata forfa. .Local Cerebral Glucose Metabolic Rates in Obsessive-Compulsive Disorder" (. Hubel.Plasticity of Ocular Columns in Monkey Striate Cortex" (.Evaluarea metabolismului giucozei ia nivel cerebral local in cazul tulburdrilor obsesive"). Haranrd ReaiewofPsychiatry (mai 1993). Experientedin copilSriesi probleme prefrontale:Richard Davidson. .

i. Studii asupra agresivitilii 9i delincvenlei Ia copii: vezi. apdrir:rd fobii indeajuns de grave. lnjury (Atutar statisticaI problemelor nnd Adolescent Centrul Nalional pentru Educalie 9i Sindtate a Mamei 9i Copilului' Wasliington. al. 1989). Canada si Porto Rico. o cregtere d.aproape de 13 ori mai mult decit cu 20 de ani inainte. 13. Ministerul Justitiei din SUA. M. 1988).fiind deci de trei ori mai mare. PARTEAA CINCEA ALFABETULEMOTIONAL Capitolul 15' Costurile analfabetismului emolional 1. Delicte violente la adolescenfi:in 1990. 10. Un sondaj fdcut in anii 1990 a ardtat cd peste o treime dintre tinerele femei suslin cd 9i-au inceput viata sexuald pentru ci au fost obligate de anturaj.ea biologici 9i dezvoltarea creierului: Schore. Cifrele in legitura cu consumul de droguri sint luate drnCrime in thell. de exemplu. Child D eoelop ment. 1993). 1993).riSSO. 11. Crime in lhe t1. Deoeloprnent pp.Social-Cognitive processesof Severely Violent.5 la 100000 de locuitori. Copencu mintnle:studii cantitntizte reactiairadioactiai).. 12.Proceselesocio-cognitive la bdielii foarte violenli.3' Numirul de sinucideri la copii intre 10 9i 14 ani aProaPes-a triplat intre 1968 si 1985. v ol. Jafurile cu circumstanle agravanteau crescutla adolescenlicu 64"/" din 1980 pini in 1990.S. Studiul la nivel nalional asupra problemelor emolionale ale copiilor gi comparalia cu alte ldri: Thomas Achenbach 9i Catherine Howell. ha9a. Statisticiasupra numdrului de crime consemnatein rapoartele polipublicat de Ministerul de Justifie' liei.Brai nW or k andM ent alAc t iait y : Q uan t i t a t i t t e Trncers(Fwtcfionnteacreieruhri 9i actizsitdlile studies with Radioactirse Munksgaard.i 5% au o anxietate generalizatd 9i ingrijorare permanenti.pind in i990. rii gi plasticitatea").eZ7%falddelg80. ilegla. .numirul arestSrilorpentru delictele violente a crescut cu 430 la 100 000 de locuitori. Experimentul cu bdtdugii: ]ohn Lochman.. Journal of the American Academyof Child and Adolescent Psychiatry (nov.Ocaziile adolescenlei").PET: o imagine biochimici a funclion5rii creierului") in N . Ruby Thkanashi. Vezi.5. Alexander Thomas 9i al. 3. and Nonaggressive Boys" (.74I-758.Lassen sia ltii. Problema cel mai des intilniti este anxietatea la copiii sub 11 ani. Phelps 9i altii. 2. Affect Regulatiort.1992. de ex'.. i991. Releaua pentru copii. Moderately Aggressive.402 Nofe Note 403 vol' 6 (1994)' and Psychopathology. in 1990. tional Statesand Adjustments from Early Childhood Through Adolescence". Cifrele ce se referx la sinucideri. 17.1. A . 9. Cantitifile de alcool consumat au crescut la biieli de virsta adolescentei cam cu 20%pind la 20 de ani. o cregtere cu 79"k in ultimii zece ani.Ocaziile adolescenlnjury. cel putin a9a suslin sondajele fdcute in Statele Unite. doar 13% dintre femei suslineau acest lucru. . "The Opportunities of Adol"s""ttc e" (. trei din patru crime sdvirgite de adolescenli erau fdcuie cu arme de foc.era de trei ori mai mare.1991.. Noua Zeeland5..3-Year Comparison" (.. Unul din cinci copii are probleme psihologice care le marcheazd viata intr-un fel sau altul..E. 16.1991. Dar cam tot in acegti 20 de ani la populalia de culoare cregterea a fost de la 53 la 100 000 de locuitori in 19701a766in 1990. A Data Bookof Child adolescenfilor).lggl.publicalieeditatedeMinisterul SdnitXlii din SUA si Refeaua pentru copii."""mirul sinuciderilor printre cei intre 75 si24 de ani a fost de 4. . American (feb. Alfatetizarea emolionald: am scris despre acestecursuri inThe Netu YorkTimes(3 martie 1992). iar 4"h cu anxietate intensi ir momentul despirfirii de pirinli. cu o .Longitudinal Study of Negative Emo-. victime ale crimelorgisarcinisintdinHealth. !ei"). incit sd aibX un impact puternic asupra vietii normale.ii..Are America's Children's Problems Getting Worse? A l.20% dintre pacienlii cr-r SIDA aveau inire 20 si 30 de ani... Psychologist +. A Data Bookof Child and Adolescent 6. 1989). Cu o generalie inainte.PET: A Biochemical Image of the Brain at Work" (. New Jersey. 5.9 la 100000 la 21. in 1989. multi imbolnivindu-se in timpr"rl Presiunile exterioarePentru a incepe cit mai devremc adolescentei. Eu am semnalat mare parte dintre acestedate despre tulburdrile emolionale ale copiilor intr-un articol din The New york Times(10 ian. din 1g60incoace. de la 2. in ultim"ii 30 de ani.Oare problemele copiilor americani se inriutdfesc? Studiu comparativ pentru virsta de 13 ani"). 7. Urie Bronfenbrenner a luat cuvintul la un simpozion in cadrul UniversitStii Comell (24 sept. ...numdrul celor bolnavi de blenoragie a crescutde patru ori in rindul copiilor intre 10 9i 14 ani 9i de trii ori la copiii inire 15 si 19 ani.The Opportunities of Adolescence" (. I' viata sexuald sint tot mai puternice.8 Ia 100 000 Ia 12.Arestiriledeadolescenlipentruviolaucrescut de la 10. Vezi Ruby Takanashi. 8. 1991. Consumul de heroind gi cocaind in rindul populaliei albe a crescut de la 18 la 100 000 in 1970la 68 in 1990. . Englewood. Lawrence Erlbaum. DC. Comparalia intre liri a fost ficuti de Urie Bronfenbrenner in Child Carein Context:Cross-CulturalPerspectioes (Ingrijirea copilului tn context: perspectiae interculturale) de Michael Lamb 9i Kathleen Sternberg.9la 100000 in 1990'Crimele sdvirgitede aclolescenli au crescut de patru ori intre 1965 9i 1990. 59 (sept. presupunirnd 9i tulburdri majore in 10% din cazuri.

Epidemiologia depresiei:Patricia Cohen si altii.. . Psychiatry General 18.Outcome. (.Embtion and Social Information Processing" (.The Changing Rate of Major Depression: Cross_ National Comparisons" (. prognoze si riscuri intr-un studiu longitudinal de lungi duratd").. Coodyer... .ii. and Risk in a Longitudinal Follow-up Study" (. 25.Schimbdri'ia ordinea zilei intr-o lume stabilh: trdsdturile antisociale .On the Relation Between IQ..rele" si sarcina: Marion Underwood gi Melinda Albert. 1994).. .lournal of Clinicaland Consulting Psychology.The Psychotherapeutic Management of Major Depressive and Dysthy_ mic Disorders in Childhood and Adolescence:Issues and pros_ pects" (. 23. taiectoria spre delincventi: Gerald R.Numeroasele schim_ biri in functie de virstd duc la depresie .. (.. ..B.New york. impulsivitatea era aproape de trei ori mai relevantS decit IQ-ul verbal in anticipareadelincventei.. patterson. Posibilitateade a faceo depresieestede zeceori mai mare: peter Le_ winsohn 9i al1ii.Despre legdtura dintre IQ..O analizd comportamentald a apariliei statutului social in grupurile de bdieti"). de exemplu. Cazul Danei: din Laura Mufson si altii.Prelucrarea informaliilor emolionale gi sociale")din J. Institutul psihiatric din New York. lucrare prezentate la intilnirea So_ cietdlii de cercetare a dezvoltdrii copilului.Birth "'iolente Complications CombineC with Early Maternal Rejection at Age One Predisposeto Violent Crime at Age 18 Years" (.. . Vezi de asemeni Mufson 9i alyri..Adolescent psycho_ pathology: I.404 Note Note 405 agresivitatescdzuti 9i neagresivi"). Dan Offord gi al..o hime_ rA").. 1989). . Kansas Citv. 26.Evoiulia epide. Pinb la jumdtate dintre copiii nestdpinili: vezi. 17. . miologici psihiatrici a copilului")... bine realizat.. lournal of Abnormalpsychology L02 (1993).. Dodge. predispun la delicte violente la 18 ani"). TheDeaelopment of gi ErnotionRegulationand Dysregulation(Deztsoltarea regldrii emolionale a deregldrilor).Numirul mereu in schimbare al depresi_ ilor majore: comparatii nalionale").). . Adriane Raines 9i alfii. Fetele ..Fourth-Grade Peer Status as a Predictor of Adolescent pregnancy.D. 19. 1991.... Disprelui pentru bitiugi: j.Statutul in rindul colegilor.Orderly Change . de exemplu.Complicafiilede la nagtere combinate cu respingerea timpurie din partea mamei. Missouri (apr. Prevalence and Incidence of Depression in High School Students" (.De_ velopments in Child Psychiatric Epidemiology. Coie 9i f. copiii impulsivi nu dau atenlie suficienti invdldrii unui Iimbaj sau rafionamentelor in functie de care se stabileste un punctaj al IQ-ului verbal. Garber 9i K. Archiues of (dec. lournal of Abnormal PsychologyI02 (1993)..Interpersonalpsychotii_ rapy.Rezultate. in care s-au luat ir:rcalcul IQ-uI 9i impulsivitatea la copiii intre zece 9i i"2 ani. Dodge. lournal of Clinical and Consttltingpsychology62 (1999). Studiu asupra agresivitilii bdielilor: Kenneth A. Ce se intimpld in familia unui copil inainte ca acesta sd ajungA la 9coal5 evident cd este de o importanld capitala ir:r ce privegte furclinatia spre agresivitate.Cambridge University Press. Prognosis. . 1988. Mood Disorders in Chitdhood nnd'Atlo_ .Un studiu. Kupersmidt. 1994). lournal of Abnormal Psychology. 1994. exist5 dovezi ci impulsivitatea este o cauzd mai directd si mai puternicd pentru un IQ scdzut 9i pentru delincvente.. . 20.Archiaes of General Psychiatry $ept..Mediatori cognitivi ai agresivitdlii la delincvenlii adolescenfi. Copiii agresivi si delincvenfa: Richard Tremblay gi altii.992) Associal .. laurnal of the American Acndemyof Child and Adolescent Psychiatry 31 (1992). lounul of the Academy of Chikl nnd Adolescent Psychiatry 28 (19S9). impulsivitate si. a aritat cd acei copii ai cdror mame i-au respins la virsta de un an sau care au avut o nagtere mai complicatd erau de patru ori mai inclinali spre comiterea de delicte pind la 18 ani.Cognitive Mediators of Aggression in Adolescent Offenders.Intr-un studiu fdcut pe tineretui din Pittsburgh intr-un proiect longitudinal. Impulsivity.Tratarea psihoterapeuticda depresiilor majore gi a tulburd_ rilor distimice in copilirie 9i adolescenld: puncte de vedere 9i pers_ pective") din I. New York. lourrnl of the AmericnnMcdicnt iort (2 dec. Numirul crescind al depresiilor in lumea intreagd: Grupul de cola_ borare interstatal.. (. Degi se pirea cd un IQ verbal mic poate anticipa delincvenla (urr studiu a ardtat ci existi o diferenld de opt puncte intre punctajele delincventilor gi nondelincvenfilor).. Tiparele depresiei la tineri: Maria Kovacs si Leo Bastiaens. elevi de clasa a patra ca predictor-al sarcinilor la virsta adoiescentA").M.Vezi aceastd discutiein .Age-Cohort Changes in the Lifetime Occurrence of Depression and Other Mental Disorders. astfel incit impulsivitatea face si scadd acestepunctaje. Costelio.delincventi.. Child Deaelopment 54 (1983). la virsta de un an. 15.Psihopatologia adolescentului: rdspindirea si ir_ cidenla depresiei la elevii de liceu").. 24. D eoelopmen tal PsV chology 24 (1988). 1. Tiparul de gindire al agresivitdfii: Ronald Slaby 9i Nancy Guerra. Peter Lewinsohn 9i alfii. and Delinquency" (. . Pentru o trecere in revistd si a altor estimiri: E.in a Stable World: The Antisocial Tiait as Chimera. in cazul punctajelor rnici.. 21. Interyersonalpsychothcrapy Adolescents (Psihoterapie for Depressed interpersonald pentrtt ndolesceilii cu depresii). . (. 13...Predicting Early Onset of Male Antisocial Behavior from Preschool Behavior" (.Anticiparea aparitiei comportamentului antisocial masculin inci din comportamentul pregcolar"). 1993. 16.A Behavioral Analysis of Emerging Social Status in Boys' Groups" (..Guilford Press... 22. (.) de Jack Block din I04 (1995). 14.i alte dezechilibre minta_ le").

pediatru la Universitateadin Ottawa.din copiliii". Observat de Sifneos. . sori)..A Remediationprocedure for Nonverbal Processing Deficits" (.for liating Disorders in Adolescent Girls" (.).L asupra simptomelor depresive. I-am luat un interviu Mariei Kovacs in The New York Tirrres 1 qq4I Kovacs 9i 29..."Harvard publicatd Pind in 1'978. vezi. ut' (11 ian' 28.... 101 te gi vulnerabilitSli comportamentale asociatecu un risc crescut al problemelor de alimentalie nesindtoasd Ia adolescente'..Cunoagtereasociald gi statutul social") de Kenneth Dodge 9i Esther Feldman. lucrare prezentati la intilnirea anuali a Asocialiei cercetdtorilor americani din domeniul educalional. Boston (1990). Numdrul depresiilor s-a injumdtdlit: Gregory Clarke' Depression din Oregon.. lournal of Abnormal Psychplogy Universitatea 35. 41. 48. Bdielelul de gaseani care se considera gras a fost pacientul dr.. Garber.1:t^*toscute in copildria tirzie"). . u..Universul social aI copiilor respinsi de colegi") de StevenAsher si Sonda Gabriel..Urbana and Champaign. htucliereaproblemelor de alimentalie nesdnitoasi: Gloria R' Leon 9i .Anticipdri giconsecin.The Sociai World of Peer-ReiectedChildren.). 39. Emory Cowen si alfii.'Centrul de $tiinle Medicale.. Massachusetts' nu a fost Press.Cognitions".'ATest Hilsman. director al Colegiului de studiere a alcoolicilor din cadrul Universititii Harvard pentru sinitate publicd (aug.geri controlate 9i simptomi dLPtlt^"^e .rlli i.rdl .. Group Acceptance and Social Dissatisfactionin Childhood" (.th Judy bilt. shireGazette 49.. William Feldman. Proportia celor care renunt5 la gcoald printre copiii respinsi social: Asher 9i Gabriel. lottrnal ofAbrtormalPsychologylO2 (1993)' Vander31.SocialCognition and SociometricStatus. and Deficit. op. .. Pesimism 9i depresie la copii: Judy Garber. . Universitatea Duke (1989).Cognitions".cetdtorilor americani din domeniul educalional. i Neroous' (Colit.. Depresiala copii: Kovacs.. pentru modelul cognitiv de diatezd aI depresiei la copii: factorii r cons' ltresanli de la gcoa*. 1987. (..Friendship Adjustment. . 40.University of lllinois Press. Attributional Style. 33. 3T.ia de aur. d" "*. 43. Constatdrilein privinla competenteiemotionaie slabe a copiilor neindrdgiti sint din . manuscris nepublicat. stil autoritar. 46.Un procedeu de remediere a deficienlelor nonverbale"). . lotLrnat (mai 1991)' Psychintry Adolescent and Child Beliefs 30. Cambridge University..Ajutarea copiilor fird prieteni acasi si la scoald") drn Children's Social Deoelopnrcnt: htfornntion for pnrentsnnd (Dezuoltnrcn Tcnclrcrs socinld a copiilor:inforniyii pcntru ldrinti 9i proJc.i R....! iil... San Francisco(martie 1989). . and Development adodezvoltarea depresive cognitive. Probleme sociale 9i emolionale la copiii cu depresii: Maria Depressed of Development Solial and David Goldston.rltt:..New Yotk. Neajutorarea9i depresia:John Weiss9i alfii.Affect..Evolulia cognitivd si sociald of Acadenry Americnn the if 9i adolescenlilor cu depresi'e"). Doud cincimi sint alcoolici:un sondai fdcut la Universitatea Massachusetts de citre Project Pulse a fost prezentatin The Dnily Hamp(13 nov. I't'rionality and Behavioral Vulnerabilities Associated with lir'.Simptome 9i AdolescentsT lescentilor").Hungerandlnstinct"(. 45. lournnl of Abnonnal Psychology102 (1993)' 32. Garber.New York.Longterm Follor.The Social World of Peer-RejectedChildren" (.(. 44. 1994).Studiu pe termen lung al copiilor detectali de psychotimpuriu ca vulnerabili").Prevenirea Adolescents" School High in At-Rilk Academia lescenlii din iiceele cu probleme"). Strestive Diathesis Model of Depression in Children: Academic ("Test Control" and Competence Perieived sors.Foameasiinstinctul")'/ourand irlentnl Diseasel4g (1969)' The Golden Cage: The . lbidetn.. .Control-related ("ConChildhood" Late in Symptoms D"p. ... Bdutul exagerat: cifrele sint preluate din statisticile lui Harvey Wechsler. enigmeleanorexieineraoaEnigna of Anorexia Nerrtosa Cambridge.Emotionai Conflict. 42. Rezultatesimilare:StephenNowicki.. lucrare prezentatd la furtrunirea anual5 a Asocialiei cer.. 47. Susan Nolen-Hoeksema 9i al1ii. Press. PercePereacompeten-tei (1994).1994' 27. of 34. aprofundat pe cinii anl").HildaBruch.Cognitions. st. .. din Steven Asher gi John Coie (ed.Predictors and ConsequencesChildhood Depressive Symptoms: A Five-Year Longitudinal Study-" (. Universitatea the Cogniof Garber..Cognitive a copiilorChildren and Adolesints" (.. 1993). Fragmentul cu neacceptarea lui Ben este din .Judith 67 Psychology and Soiial ptrnai Personality of trol"f-i in Garber..Helping Children Without Friends in Home and School Contexts" (. lucrare Prezentata la (oct' 1993) Americand de Psihologie a Copilului 9i Adolescentului 36. acceptareain grup 9i nemultumirile sociale in copiiirie").. Pregdtireacopiilor respingidin punct de vedere social:StevenAsher 9i Gladys Williams..Personalita- (1ee2). Cei mai buni prieteni 9i copiii respinsi: Jeffrey parker gi Steven Asher.... peer Rejection in Childhood (Refuzul semenilor la uirsta copildriei).v-up of Early Detected Vulnerable Children" (."ssive and Selfreporied lri. lounnl of Abnormal Psychology102 (1993).Prevention of Ia adodepresiei (.Adaptirile la prietenie.406 Note Nofe 407 Cambridge (Tttlbttrdri de dispozilie in copildrie9i adolescenfd)' lescence University Press.. University se). . ... lournal of Clinicnl nnd Constrlting togy 47 (Is73). Depressive Symptoms. 1990.

1987).. Communities Thnt Care (Comunitdti cdrorn le pasf1. The Inaulnerable Child (Copilul inzsulnerabil).. tocnfueiA Clinician'sHandbook 1987' York. . I-am luat un interviu lui Karen Stone McCowninTIrc NeruyorkTt_ mes(7 nov.a si emolionale' lor invitdrii sociale and Early 62.1-ipsurile 9i Cnitanooa Development" Children and Young of Experiences timpurie'. sociolog la 0niversita_ tea din New Hampshire. Grant Consortium gi studiul despre promovarea competentei sociale de cdtre gcoali. New york. ...Tensiunile and Alcoholism" (apr' 1985)' Psychiatry of General coolism").Drug and Alcohol prevention Curricula. Ho*" Environments" ("Experie. Daniel Solomon si alfii.. Secortd SIclt 4-5 (1992). Harden ti Robert 56. Sondajul nalional asupra copiilor maltratati sexual si programele de prevenire au fost ficute de David Finkelhor. $colarizarea emoliilor 1. .idol"'"""t"" stance Abuse in Early Psychology4 Health adolesce^le")' prima din incS nocive substanle YorkTimes(26 apr' 54.. Trisdturile copiilor foarte vioi: Norman Garmezy. Probleme 9i consum exagerat: feanne Tschann' "Initiation de consumului (. Proiectul de dezvoltare u copilrrlui. Tot mai multe femei beau ca s5 se imbete 9i riscd dependenlei asupra 9i concolumbia zentat de Centrul universitar (mai 1993)' nocive substanle de exagerat sumului adeceselor:Alan Marlatt' raport fdcut in cadrul inSf .. Jossey-Bass. Deficienla iob..Cognitive reactivii" n. Stone si Harold Q.) din J. Datele asuPra dependenlei de alcool 9i cocaini de droguri 9i consumului a cercetare Glantz. . 58..niele si PatriDuncan cireg de familial") mediului caiitatea copiii rnici si (r9e4). (.EnharrcingChildren's prosocial Behavior in the Classroom. iam luat un interviu lui Ralph Tarter in The New Moss 9i a[ii' "Plas55.. W.. psiholog la Instituhrl Natio_ nal de Sdndtate Mintald . David Hawkins 9i alfii.O viafi de om gi anticiparea cu 12 luni mai devreme a tulburirilor psihiatrice DSM-III-R in SUA-).)..p.2o/".) . Psychiatry 65. Archiues 58. in conversaliile de heroinS' dependenlei impotriva tratat i-a cienli pe care de Tim Shriver' 51.. Kessler si alfii.Familial Transmission la depresie 9i alduc care familie din (. 3.Copiii victime ale violenfei: un sondaj la nivel nafional"). l9g4).yt ui Higtt Risk for Alcoholism" (. Alcoolicii nelinigtili 9i impulsivi: Moss 9i alfii' and.408 Note Note 409 un viol: raport Pre50. p. . Guilford clit'ticianttlui). 69. YorkTinrcs 64.6% inir-un anumit an: David Finkelhor si Jennifer Dziuba-Leatherman.S. New Press.EconomicDeprivation in dezvoltarea econornice (. San Francisco.Drug and Alcohol prevention Curricula. lrincipala cerluza Americane de Psihologie (aug' 1994)' Asocialiei a trunirii anuale sint din Meyer 52. Gata & rizboaiele: aceasti frazd mi-a fost sugerat5 asupra Yale copiilor Progresecolaborator la Centrul de studiere. Un sondaj national ficut asupra copiilor a ardtat ci la fete proporti a estede 3. Dillehunt.....Violenld si Stres Traumatizant. .. Archipes of General (ian.Guide to Feelings..Programa de prevenire a drogurilor 9i alcoolului. lottnal ofAbnornulPsychology of Depression 57. 1994).. vezi de ex.. 67. Cocaina 9i depresia:'Edlvard Khantzian. Psycho59. geful Institutului de alcool. Kathleen Merikangas 9i al. rl l I 1 cia Garrett descriu fiecare in parte descoperirile lor in articole sepa_ rate apirute in Child Deoelopment (apr.Violenti gi Stres Traumatizant.Ghidul sentimente_ lor")... Cifrele pentru biieli gi fete referitoare la molestirile sexuale din SUA si:rt din Malcolm Brown de la lnstitutul National de Sdndtate Mintali . pediatrics (oct. Nivelurile tensionale la fiii de alcoolici: Howard in Men at Challenge Ethanol to Response in Activity ma GABA-like reaclie la ca GABA plasmei Hign nirk for Alcohoiism" (. "Psychiatric dynamicFactorsinCocaineAddiction"(. 66.Ac1iunea PsyBiological la alcoolism") predispugi birbalilor etJnol in cazul ' chiatry 27(6)(martie 1990). Impactul emolional al sdriciei: . Dependenla de heroind 9i furia: Edward Khantzian' 200 de pacei cu avute Peste de i4edicini Harvard. Karen F. numdrul cazurilor studia_ te este dat de comisia Nationald pentru prevenirea Morestdrii si Neglijerii Copiilor.. Capitolul 16.. 1e90).ii. Pihl.rtrri frontal la fiii de alcoolici: Philip and Behavior Reactivity' Cardiovascular Function.1993). 1992. Grant Consortium. Comisia pentru Copii .T.. (.Func!ia cognitivS' sd derisci care la bXielii comPortamentul tatea cardiovJsculard 9i 101 (1995)' vini alcoolici"). of Sub53.Povertv copiliria 9i sirdciei la the Quality of Th"i.Lifetime and 12-month Prevalence of DSM-III-R psychiatric Disorders in the U.. 8+. (.'inceperea . 63. 136. iar la biieti de 0. sint preluate dintr-un interviu cu Malcolm Gordon. Cifrele asupra numirului victimelor. Santa Monica. c'pii molestati. . Self Science: The SttbjectIs Me (Stiirt!a Sinelui: sttbiectulsint ur). 19g7. Universitatea 60.FactoripsihiatricigipsiWashton 9i hldinamici in dependenla de cocaini") din Arnold manualul (Cocainn: Mark Gold (ed. Coodyear publishing io. 2.Children as Vic_ tims of Violence: A National Survey. Guilford press..Am scris despre copiii care reusescin ciuda tuturor nealunsurilor in The New (13 oct. 4." (. Anticiparea disfuncliilor mintale: Ronald C. 1978. W. 1994).T..

Simon & Schuster.).1993.p'I82' 9. 175. 10. (.Trecu_ tul explicd prezentul: adaptiri emotionale 9i strucfura mediului ancestral"). Totu9i nu este chiar aga si acest fapt a fost cbnstatat de cei carJau studiat psihofiziologia emofiei.. Associated press (25 iul... J.pp' 17t-172' 8. interpretirile imi apartin. Horv 6.Int5rireacomportamentului prosocial la clasi al copiilor")' ArneliResearch can Educationttl /orrrnnl(iarna 1988)' al Fundaliei Ypsilanti asuPra cercetaraport Start: Head 5.. Today's (3 mart. pe scrisorile pe care mi le-a trimis 9i pe articolul sdu. Fdrd a intra in aminuntele acestei dezbateri. (. .pp. Continui sd aibd loc o dezbatere in termeni foarte tehnici dacd trezirea emotiilor este in mod fundamental aceeagipentru toate sau daci existi tipare unice pentru fie_ care.1994).Promoting ioung Urb"an Adolescents" (. Hamburg.cit. New York. J.The Nation 19. 4. p.Un u. Am scris despre modelul lui Seymour Esptein de . Gaithersburg.. 6.Tht 20.. cit. Social (Hotdririle de ordin socialitt cadrul gimnazirrlul)' Aspen PubliSchool shers. 3...Promovarea unei dezvoltdri sociale mepozitive gi a unor practici sinitoase la tinerele adolescente din in theMidd-le Decision-making iiul urban") ain M.Formareacaracteruluigiconduitamorald:AmitaiEtzioni'TheSpirit Crown. 1993.4 10 Not e Note 477 (. Communitarian ld demouaticd). Hamburg.p.6.Lista trisdturilor care fac distinitia dintre emotii este ceva mai lungd.Michigan (apr' 1993)'.Integr"areasub_ co^n_stientului cognitiv si psihodinam ic'.Integration of the Cognitive and Psychodynamic Unconscious. Religiotts 15. Ekman. I-am luaiun interviu Lindei LantieriinThe New YorkTr'es 1992). Toobey gi L. dar acesteasint cele care ne intereseazi aici. Ekman.grr_ ment pentru existenfa emotiilor fundamentale. O cregterecu 3% a numirului crimelor: . . Hawkins 9i alfii' 12. 1992. 7992. So cio on Motiaatiotr36 (1990)' Todny'-s 7. dar in ansamblu 1994)' (2 mai YorkTinrcs New violente sint in scddere")..op.Emotional Competence: Emotions and Reiationships Become Integrated" ("Competenla emofionali: cum pot fi integrate emoliile gi relaliile interumane') r askaSymposimn nrcnt elop fll eb emot ionaI D ezt am R. Povestea fetilei care nu era gravidi: Roger P' Weisberg 9i Health Practice in and Development Social Positive . 14. Avantajele rii scopului educafional.. Cregtereadelincventei juvenile: . 187. iott re {mnrter Than You Think (Epti mai de. New York' 199L' (Edttcnrea caracteruhri)...89.Times Books' New rmui aiitor pentru o generafie azi: crearea York.Cultivareacaracterului:AmitaiEtzionigtalJii.. Pecelile minlii emolionale 1.New York' 1991' nismti democrsfic).. (. 17.tept decit crezi). 5. .Delicte grave sdvirsite de minori"). Arta"iemocrafiei: Francis Moore Lappe 9i Paul Martin DuBois' QtickeningofAmerica(RitmtrltotmnirapidnlAmericii)'Jossey-Bass' San Francisco. Chnracter cating for The 17.Murders Across ("NumXrul Down" Is Crime Violent Rise by 3 Percent.. American p syihologist 44 Q99$ gi cartea sa scrisd impreund cu Archie Brodsky. Cosmides.The past Explains the present: Emotional Adaptations and the Structure of Ancestral Environments. ieclii de mtruiitate: Steven C' Rockefellel lohn Deuey: religioasd credinla (John Dezoey: . Paul Ekman. $colile ca adevdrate comunitdli cdrora le pasd: Hawkins 9i Care. .p.e.1'992.4l&4-Ig. s Children.t urna' Htunanism Dernocrntic Faith and Columbia University Press.1994. 6. Poate. Edrr1.CharacterBuildingfor ciui(Eormaren caractenllrli Cittil Society Pentruo societnte a Democratte. _ 7. 7994' DC' Washington' Network..p.but Overall delictele crimeio.). ls.Serious Crimes bv Iuveniles Soar.55. Orarui emofional: Carolyn Saarni.minte emolionali". Ethology and Sociobiology.pirea limpede cd fiecare emotie isl are propriul tipar biologic. am prizentat cazul celor care au un profil biologic unic pentru fiecare emogiemajo_ ri in parte. Epstein.. Today' Children... op..1. . Trecerea la gcoala primard si gimnaziu: David Hamburg' (Copiiidin ziua de Children:Criating a'Futttre for abeneratiortin Crisis in crizd).).An Argument for the liasic Emotionr.. New York' 1'993' of Commtmity(Spiritrtlcorntmitdlii). 1. Eiias (ed.. Tlnt Comnuities allii' 13. cregte la nivel nalional cu 3%. Anexa B. 2. Degi modelul sdu de minte experientiald a slujit mode_ lului meu de .Cognition and Emo_ tion.incongtient expe_ riential" cu mai multe ocazii in The Nezuyork Tinressi mare purt" u acestuirezumat se bazeazdpe conversaliilepe care le_amavut cu el. Programelede alfabetizare That Care' Communities alfti. Thompson. emolionali ca principal factor preventiv: 11.A proceda corect prin intermediul aliora: Thomas Lickona' Bantam.

.oltare din Oakland. pre.De asemenea. precum gi colaboriiii permanente cu David Sluyter. psihoterapeut. director de programe. sprijinul acordat de Institutul Fetzer mi-a permis sd studiez 9i sd explorez cit mai aprofundat ce inseamnd . de la Eileen Rockefeller Growald. . am avut mult de cigtigat pentru cd am primit informafii confidenliale asupra descoperirilor permanente ale multor educatori 9i practicanli ai artei prevenirii iniliale care sint labazamigcdrii incd ndscinde a alfabetizirii emolionale.. Rob Lehman este cel care la inceputul studiilor mele m-a indemnat sd scriu o carte despre alfabetiz area emof ionaI d. Adaptarea sa la curenlii emolionali ce s-au agitat sub suprafala gindurilor gi interactiunilor noastre mi-a deschis o lume noutr. Sint profund indatorat sutelor de cercetdtori care de-a lunguJ anilor mi-au impdrtdgit descoperirile lor 9i ale cdror efo4turi sint trecute in revistd gi sintetizate aici.edinte al Institutului. Lui Peter Salovey de la yale ii datorez conceptul de .alfabetizarea emofionald". Printre ei se numdrd Mark Creenberg si David Hawkins de la Universitatea din Washinqton. care a fost un partener de o creativitate extraordinard incd din fazele de conceplie care au condus la scriereaacesteicirti. De asemenea. ea mi-a trezit interesul gi a stat la baza investigaliilor care au dus in final la aceastd carte. Eric Schaps gi Catherine Lewis de la Centrul de studii je dezr..Multumiri Soliei mele Tara Bennett-Goleman. drept pentru care sint recunoscdtor incurajdrilor pe care mi le-a dat inci de Ia inceput Rob Lehman.inteligenld emolionald". Permanentele lor eforturi de a spori talentul social gi emolional al copiilor gi de a recrea mediul gcolar. transformindu-l in unul mai uman. a fost o sursi de inspirafie pentru mine. In cadrul unei conversalii intimpldtoare. care pe vremea aceea era fondatorul gi pregedintele Institutului de Evolufie a Sdndtdlii. Tim Shriver de la Centrul . Prima datd am auzit aceastdexpresie.alfabetizare emolionald". California.

lui Peter Salovey de la Catedra de psihologie a Universitdiii Yale. lui Paul Ekman. al programului Fast Track. Roger Weissberg de la Universitatea Illinois din Chicigo.mi-a oferit entuziasmul gi acuitatea sa in a. Shelly Kessler de la Institutul Goddard asuPra preddrii 9i invdlirii in grup din Boulder. California. .mi dovedi o gindire gi o rezolvare cit mai transantS. California. lui -shoiho. Maurice Elias de la Rutgers. Iar Tara mi-a asigurat acest cocon de cdldurd. California. lui Mark Gerzon. specialist in eticl 9i religie la Universitatea din Columbia. lui foseph LeDoux de la Centrul de gtiinld neurald din cadrul Universit5lii New York. Sam 9i Susan Harris au furnizat aparatura absolut necesari. bioa [raful lui ]ohn Dewey de la Colegiul Middleburl. toate acesteacontribuind in mod creator de-a lungul intregului proiect. 9i Catherine T' MacArthur. lui Mark Greenberg. iubire si inteligenli.eo*. M. gi mai ales lui Fay Goleman' Sfaturi de mare ajutor 9i de inalti linutd intelectuald am primit de la Page DuBois. doctor la Centrul de studiere a copiilor din cadrul UniversitXfii de Medicind Yale. de la Steven Rockefeller. director al Laboratorului de psihofiziologie de la Universitatea din Wisconsin. fessicdi Brackman.414 Mullumiri Multumiri 475 Yale de studiere a copilului.sint indatorat irnmod special celor care au revizuit 9i comentat pirli din acest manuscris: lui Howard Gardner de la Universitalea Harvard. lui Mary Schwab-Stone. director al Laboratorului de interacliuni umane al Universitdlii California din San Francisco. Editorii mei de la The New York Timesmi-au fost de un real sprijin in ultimii zece ani in numeroase anchete 9i noi descoperiri isupra emofiilor. Colorado. Margaret Annette Spychalla au pregitit anexele asuPra efectelor Programei de afa6etizare emofional5. 9i lui Carol A. savant grec de la Universitatea din Califomia de Sud. lui Naomi Wolf.tu Zubotf de la $coala de Afaceri Harvard. Toni Burbank.t director la Centrul Nalional din New York de Lantieri. editorul meu de la Bantam Books. directorul Programului de sdnXtate din cadrul Fundatiei Iohn D. Lindei Rezolvare Creatoare a Conflictelor. lui Chevy Mafin 9i lui Karen Stone de la Nueva School din Hillsborough. de la Matthew Kapstein. lui Richard Davidson. al Universitdlii din Washington. lui Denis Prager. lui Michael Lerner. Colorado. Ioy-Nolan Howe 9i idunat exemple de situalii emolionale. director. Kusche de la Institutul de cercettrri gi programe de dezvoltare din Seattle' De asemenea. toate acesteaap5rind in paginile ziarului 9i fiind o bazi informalional5 pentru aceasti carte. director la Commonweal din Bolinas. doctor la Departamentul de psihiatrie al Universit5lii trleaicite Stanford. lui David Spiegel. director al Common Enterprise din Boulder. lui Paul Kaufman de li Media 9i mintal din Point Reyes.

. . . Anatomia unui blocaj emolional Locul tuturor pasiunilor Releaua neurali Santinela emofionali Specialistul in memorie emolionalA Alarmele neurale demodate Cind emoliile sint rapide 9i confuze Manager emofional Armonizarea emoliilor 9i a gindurilor Partea a doua. . Data: atunci cind cunoagterea nu este de ajuns ' ........i inteligenla emofionali: tipuri pure 4.. 62 IQul . . Ptrtimasul qi indiferentul Omul fdrtr sentimente Lludind sentimentele viscerale Golirea incongtientului . . Pentru ce existd sentimentele? . .. ..... 65 58 70 72 74 77 80 87 93 100 5. Cind pasiunile coplegescraliunea Cum s-adezvoltatcreieiul 17 18 . .: aA ir li I il I 2. .. Cunoagte-te pe tine insuli .lnrobit de patimi Anatomia miniei . eu sd-mi fac griji? . J/ 59 Emofiile pot fi inteligente? . Creierul emolional 1.. Calmarea nelinigtii: cine. .. Cind a fi degtept e o prostie 51 Inteligenla emolionalA gi destinul 53 Un alt fel de inteligenld Spock vs.Cuprins Proaocarea lui Aristotel Partea intii. Abordarea melancoliei Cei ce reprimi: negareajovialS .. Natura inteligenlei emofionale 28 29 31 32 35 5/ 38 40 43 49 3.

ABC-ul inteligenlei emolionale Alfabetizarea ernolionali in cadrul oragului Alfabetizare emolionali deghizatd lee 204 206 209 218 224 226 314 316 317 319 320 32r JLJ 326 .. moralitatea sociopatului 8. .. ' Dispozilii proaste. . Oaze de oportunitili 1. '.Creuzetul familiei Pe propriile picioare . Potopul: scufundarea cdsniciei Barbalii:sexul vulnerabil .... Al lui 9i al ei: sfat matrimonial CeartasXndtoaii .. '. Artele sociale Manifestati-vX emoliile Expresivitatea 9i contaminarea emolionald Originile inteligenlei sociale ..Conducind cu inima ... Minte 9i medicin5 Mintea trupului: felul in care emoliile influenleazd sdndtatea ' ' ' Emoliile toxice: date clinice ..2r t24 126 128 129 131 134 L36 141 t43 149 1. Dugmani intimi .... 261 263 266 269 272 274 9. .2. . $colarizarea emoliilor Leclia despre cooperare U n p u n c t d e c o n t r o v e r s e.. Scoala 289 Prevenirea depresiei 290 Prelul lumii moderne: numdrul mare de depresii 292 Traiectoria depresiei la tineri 294 Cum se ajunge la deprimare 296 Scurtcircuitarea depresiilor 297 Tulburirile de alimentatie 300 Doar cei singuri r:nunti la 9coali 303 Antrenarea pentru prietenie . Neurochimiatimiditatii Nu md deranjeazi nimic: temperamentul vesel . . ..52 155 157 Partea a patra.11.' Aportul inteligentei emolionale la ingrijirile medicale Spre o medicind cdreiasd-i Pese 279 15. Inteligenla emotionali aplicati 243 13... . ... Alfabetul emotional . .... .'.. 248 251 Reinvitarea emotionald 252 emo!ional Reeducarea-creieruh"ri u5 Reinvdtarea emolionali 9i refacereadupi o traumd 258 Psihoterapia ca educafie emolionali 1 4 . ....ismul: marele motivator . 280 O senzafie emolionalS neplAcutd 283 imblinzirea agresivitdfii 287 bitdugilor .. '... Avantaiele medicale ale emoliilor pozitiv... .. . S-a terminat cu rizboaiele: un drum comun final preventiv .. o s luibi .. gindire proasti Cutia Pandorei 9i Pollianna: forta gindirii pozitive Optim... $ansecruciale Partea a cincea.... . Inteligenla in relatiile emofionale: un studiu de caz . . .' . Partea a treia.. . Cdsnicia lui si a ei: riddcinile se afli in copilirie Neajunsurile din c5snicie Ginduri toxice . es t e Cri t ic a Cum te descurci cu diversitatea Talentul organizatoric 9i IQ-ul grupului 11.. T e m p e r a m e n t u l n u e s t e p r e d e sti n a t .. r63 L64 168 172 174 176 t77 L79 185 187 193 10. ".lri empatie: ce este in mintea celui care molesteazd. 308 16.73 237 z5v 240 7.. Transa: neurobiologia miiestriei invdtatui si transa: un nou model de educalie 103 106 109 112 114 117 1... 304 Biutura si drogurile:dependenlaca automedicalie .. . .. .HEART START Dobindirea elementelor emolionale fundamentale Cum poli creqte o brutd : disparitia empatiei lUaltratarea Z5I L.. Rddicinile empatiei emPatia Cum actioneazd Copilul bine racordat Prelul racordirii gregite Neurologia empatiei Empatia 9i etica: rXdicinile altruismului Viala f.... . ....8 Nole Nofe 419 6.. ..imblinzirea nucleului arnigdalian prea excitabil Copildria: o 9ansi unic5 .. Trauma 9i reinvdlarea emolionalS 246 Groaza inghelatd in memorie Tulburarea de stres posttraumatic ca tulburare limbicd .. . Semnele incompetenlei din punct de vedere social . Coshrrile analfabetismului emolional .... Postmortem: o cearte care n-a mai izbucnit ingrijoririle zilei . '. .. Aptitudinea de a stdPini Controiarea impulsurilor: testul pr5iiturii ....Nu te putem suferi": pragul abordirii .. '. ...

curteaveche. ' 348 .. Ansrx'r CURTEA VECHE PUBLISHING str. Grant: comPonente . " " este totul Sincronizarea '.. . . 369 . . . T.moralitatea gi arta democratiei . 355 Anexa D..rFqrr lagi Tipografra... 359 ale programelorde prevenire ...ro web: www... " ''" " 3 2 7 Oraru iemo tion al . . .ictive .. ''" ' O misiune extinsd pentru gcoli ... .ionald conteazS? " " " " ' Caracterul.illUlllPRllfI Cale... . invdfarea sociald9i emolionald: rezultate . M t illum ir i .... '" " '''" Co inu nite licd ror alepas i. 413 Editor: Gn.. 361 Anexa E.. arh..... " '" Oare alfabetizarea emo. Circuitul neural al fricii .57 -47 e-mail: arsene@rnc.420 Nofc 330 332 335 336 337 342 . 235384 ld.26... . . " ' Alfabetizareaemolionald ca mijloc de prevenire Regindirea gcolilor: predarea prin puterea exemplului.ro rf. . .65 . Programa $tiinlei Sinelui Anexa F.. ' Un ultim cuvint .(01)222 tel./ fax: (07)222. 363 Not e. .' . !t 6... 032-211252 d ... .tl 6600 tof . .... Consorliul W.. 343 Anexa A.345 ..Bucuregti . ... Anexa C.. Pecelileminlii emolionale . . Chidniulul 22. 032-2112:15. Ion Mincu 11. l.. Cee s te e m o fi a ? Anexa B.

..l|ll!iluil[uilil]il.