DANIEL GOLEMAN esteredactor laThe New Principalele teme pe carele abordeaYorkTimes. zd in articolele sale sint inspirate din gtiinlele comportamentale gi ale funclionirii creierului. A predat la Harvard (unde 9i-a luat 9i doctoratul) 9i la inceputul carierei sale de zianst a Today. fost redactor principal la Psychology

DAMEL GOLEMAN

Emte$sgwm$n
ermLol+ibrrali
Tiaducere de IRINA-MARGARETA NISTOR

,
BUCUREgTI,2ool

*

ts.

DescriereaCIP a Bibliotecii Nalionale GOLEMAN, DANIEL Inteligenla emolionalli / Daniel Goleman trad.: Irina-Margareta Nistor Bucuregti:Curtea {eche Publishing, 2001 424p.;20 cm (CXgi cheie;28) ISBN 973-8120-57-5 L Nistor, Irina-Margareta (trad.) r59.9M

Pentru Tara, izuor detnlelepciune emolionald

Coperta colecliei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCru

DANIELGOLEMAN EMOT IONAL INT ELLIGENCE Why it can matter more than IQ Copyright @ 1995by Daniel Goleman Published by arrangements with Bantam Books @Curtea VechePublishing,200L, pentru prezenta versiune in limbglromAnd ,
ol

ISBN 973-8120-67-5

Provocarealui Aristotel
poate Oricine deoeni furios- e simplu.Dar sdte inpentru cit trebuie, ctndtrebuie, furii pe cinetrebuie, gi cumtrebuie deloc ugor. ceea cetrebuie - nu este
ARISTOTEL, Etiu niconuhicd

Era o dupd-amiaz6. de august insuportabil de cXlduroasd la y York, o zi din acelea cind tofi oamenii transpiri,abundent, i'ce ii face sd se simttr extrem de inconfortabil 9i de ursuzi. firtorceam la hotel gi, urcindu-md intr-un autobuz de pe MaAvenue, am fost luat prin surprindere de gofeq,un bbrbat de virsttr mijlocie, care dvea tirn zimbet plin de entugi'Care m-a intimpinat cu un prietenos: ,,Bund ziua! Ce faceli?" Cu acest salut ii intimpina pe toli cei care urcau in strecuriddu-se apoi prin aglomeralia din mijlocul oraFiecare pasager era la fel de mirat ca gi mine, dar fiind indigpozilie mofoclnoasl datoritd vremii mult prea cdlduroa-

ini ii rlspundeau.
weme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu inceavu loc o transformare aproape magici. $oferul ne-a Prezenspl€ binele nostru, un monolog, un comentariu plin,de viaceea ce se intimpla in jurul nostr.u: era o virzare extrala un magazin, o superbX expozilie la un'muzeu sau ali'auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la ciI din col!? tncintarea sa referitoare la,nenumdratele ili pe care le oferea acest orag era contagioasd. PinI si din autobuz, fiecare se scuturase de acea carapaceursucare urcase, iar cfird goferul le striga: ,,Cu bine gi si aveli o ,zav6l", fiecare r5spirndea zimbind. Lirea acestei inflniri o pdstrez de aproape douXieci de Fe vremea cind am mers cu acel'autobuz din Madison Avetocmai imi terminasem doctoratul in psihologie - dar psi' de la aceavreme dddea foarte pulind atenlie felului cum

transformare. hryutea'produce o asemenea $tiinfa psihologiei aproape nimic despre mecanica foarte pu,ure sau fapt d" dh lthotiilor. pi totugi, imaginindu-mi rXspirdirea unui virus al

fie ci e vorba de tdcuta singuritate a copiilor incuiali fur casl cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abandonati.. Fluxul de date neurobiologice ne face sI inlelegem mai clar felul in care centrii de emofie ai creierului duc la minie sau la lacrimi 9i cum alte pirfi ale creierului ne irndeamnd sd ne rdzboim sau sd iubim. ce aclioneazd sub influen!a furiei ucigage. percepute ca o lipsd de respect. au ajuns sd fie tot mai des irtilnite in ultimii ani in intreaga !arX. De la acest nivel am fost izbit de doud tendinte opuse. calcuLtoarele gi imprimantele. Pentru prima datd in istoria omenirii a devenit vizibil ceea ce era un mister profund: felul in care opereazi masa de celule complicate atunci ctrd gindim 9i simtim. am constatat cd soferul era un fel de impiciuitor urbary un soi de vr5jitor. iar el a vrut s5-i impresioneze. el a pledal . pdrinlii suslin cd . Cel mai important este faptul ci putem sd vedem cum lucreaze creierul.Fd-md sd am o zibwld. Cu o voce care abia se attzea. . $tirile doar reflectd la scarX mai mare acel sentiment cutremurdtor cE emoliile au fost scdpate de sub control atit in propria noastri viafd.. r Un tindr german este judecat pentru cI a omorit cinci turcoaice mai tinere sau mai pulin tinere intr-un incendiu pe care l-a provocat in timp ce acesteadormeau. incepind cu pasagerii acestui autobuz.tmi pare cumplit de rdu pentru ceeace am ficut 9i mi-e ingrozitor de rusine.. Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de iegiri necontrolate gi regrete.8 Pronocarealui Aristotel Proaocarea lui Aristotel 9 unei stSri de bine ce trebuie sd fi flcut valuri prin orag.. comunit5li sau ln viafa in comun. Aceasti claritate fdrd precedent in privinla felului cum funclioneazd emoliile 9i egecurile aduce ir prim plan noi remedii pentru crizele noastre emolionale colective' . in cazul victimelor minore sub doisprezece ani. o Conform unui raport.!" Aceastd carte este un ghid ce urmdregte si dea sensla ceeace nu are sens. despre atacuri violente datorate unui impuls mirgav. bea prea mult gi totul din vina striinilor. ne imagin5m sau visdm. s-a tras in mullime cu pistoale automate de calibrul 38. gi ista datoritd unor rnetode inovatoare. neglijali. ale disperdrii gi neglijenlei ir familii.care sfirgesccu schimburi de focuri. DE CETOCMAI ACIIM ACEASTA EXPLORARE in ciuda lucrurilor rele. in aproape jumltate d. in gtirile de fiecare zi apar o mullime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizaliei 9i a siguranfei.ei incearcX doar sd-gi disciplineze copiii". el pbtrunde in viala noastrd intr-un fel sau altul. cit gi in a celor din jur.. maltratafi sau de atmosfera violmlelor conjugale. una care portretizeazd creqterea dezastrului din viala noaitrX emoflonald 9i cealalt5 care oferd citeva remedii pline de speran!5. Opt tineri au fost rdnili in urma unei altercalii dintr-un club de rap din Manhattan. in ultimii zece ani. O stare emolionali proastd ce se rispindegte continuu poate fi constatati in statisticile ce indicd o crizh in lumea intreagd. vandalizind totodatd gi o magini din parcarea gcolii. plinge sau gia murddrit scutecele.Yd urez o zi bun5!" s-a translormat intr-una lipsiti de gust: . s-a inregistrat o revfusare constantd de asemenea incidente. Bitaia fatald pornegte de la .am urmXrit progresele gtiinlifice legate de infelegerea iralionalului. fogti angajali nemullumili care i9i masacreazdfogtii colegi.adolescenli inarmafi la gcoal6. in ultimii ani s-au cronicizat minia 9i disperarea. Motivul: ciliva colegi din clasa a treia il fdcuserd . el s-a justificat spunind cd nu-9i gdsea niciodatd o slujbd.atacularmat 9i strexi posttraumatic ari' zece al ultimilor zi de zi cu vocabularul itr au intrat ce tagme precum gi urarea care din vesela: . cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului. reprezintd irsX 9i un Ultimii zece ar:ri. 57"/" dintre criminali sint pirinfii lor naturali sau pdrinlii vitregi.. Raportul ardta cd asemeneaincidente ce pornesc de la lucruri aparent minore. precum gi din amintirile valurilor de agresiune . cdci ii stitea in putere sd transforrne acegti oameni posaci 9i iritabili in fiinle deschise la suflet si imblinzite. iatd citeva gtiri din ziarele siptdminii resPective: r La o gcoalSdin cartier..in cazuri. Aparlinind unei grup5ri neonaziste. progres firi egal in privinla studiilor gtiinlifice asupra emofiilor. dupd o serie de imbrirceli.bebelug".infracfiuni" cum ar fi faptul cd acel copil e blbcat in fala televizorului. care portretizeazh trbsdtttrile unei stupiditdfi emolionale.. sirt sinMaltratareaanofionald.neinfelegeri pe gosele. canalieindu-ne spre bine sau spre r5u. unde. un pugti de noud ani a fost cuprins de furie gi a umplut cu vopsea toate bdncile gcolii. Ca psiholog 9i ca ziarist in ultimii zece ani la New YorkThnes. Printr-un contrast clar.

In prezent.sau de pasiune 9i bucurie .coeficient de inteiigenldl este un dat genetic ce nu poate fi schimbat ir funcfie de experienla de viald 9i cI destinul nostru estein mare misurd determinat de aceastd aptitudine. pentru ceea ce trebuie 9i cum trebuie. se deslugegte o necesitate morald presantS. in parte pentru cI locul sentimentelor in viala mintali a fost surprinzdtor de neglijat de cdtre cercetdtori de-a lungul anilor. s5minfa impulsurilor este o dorin!5 aizdtoare de exprimare prin acfiune. caracter si instincte morale.sI ddm inteligenld emoliitor noastre. capacitatea tard' . cind trebuie.nt s" ale celuilalt. Dincolo de aceastd posibilitate. si tratdm cu cel mai mare tact o relalie sau cum sPunea Aristotel. rddlcina altruismului se gXsegte nevoia sau disperarea nu simli a celorlalfi: emoliile a citi tca de existd doud atitudacX de afecliune. Acestea sint vremuri in care strucfura societilii pare a se descilci cu o vitezd mai mare ca niciodatd. cunoaqtereaacestui tdrim al ientimentelor are un efect similar cumva cu acela al impactului pe care il are un observator la nivel cuantic in fizici. ldsind emotiile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei gtiintifice. sd ghicim sentimentele cele mai as. modificind ceeace e de observat. fapt care le va acorda o ganstrmai mare. lips6 o inseamnd $i celuilalt dini morale de care timpurile noastre ar avea nevoie. faptul cd sintem capabili sd ne inleligenldemofionald: stdpiirim un impuls emolional. zelul. ele sint cu riguran!5 autoinfrinarea gi compasiunea. Cdldtoria noastrd incepe in Partea intii cu noi descoperiri despre arhitectura emolionald a creierului.dezvdluie multe despre felul in care dobindim obiceiurile emolionale ce pot submina cele mai bune intenfii. pentru unii. Aceastd inlelegere in sine poate ajuta-intr-o oarecare mdsurd. independent de potenlialul intelectual primit pe linie geneticd. de exemplu.9i a felului cum . Acest argument ignorl problema cea mai provocatoare: ce putem schimba pentru a-i ajuta pe copiii nogtri sX le fie mult mai bine in viafi? Ce factori sini in joc. cu un IQ modest. Partea a doua a acestei cir.Itrlelegerea interacliunii structurilor creierului care comandd momentele de furie 9i fric6 .. Acesie puncte de vedere vin atit de tirziu. Existd t6t mai multe dovezi ci aptitudinile fundamental etice din viatd igi au originea in capacitSlile emofionale pe care le au la bazX.sd te infurii pe cine trebuie.agadar. bei care sint sclavii impulsurilor . element esenlial al legdturii dintre sentimente. constX in a vedea felul furcare datul neurologic joacX un rol esenlial in flerul fundamental de a trdi numit de exemplu.10 Proaocarealui Aristotel Prooocarealui Aristotel 11 A trebuit si agtept pind acum pentru ca recolta gtiinlificd sd . cu sfaturi bazate pe pdreri dovedite clinic. Precum 9i ceea ce Putem face pentru a ne stdpini impulsurile emolionale cele mai distrugdtoare 9i mai demoializatoare. Iati un argument pentru importanla inteligenfei emofionale. care include auto_ controlul. perseverenta . gtiinfa este in sfirgit caplbild sh aibl o vo_ ce autoritartr in privinta acestor intrebdri insistente gi complica_ te despre pdrlile cele mai irafionale ale psihicului gi sd realizeze o hartd de o anumitX precizie a sufletului omenesc. impulsurile sint emolii de nivel mediu. Toate aceste aptitudini. Urmdtorul popas important din cSldtoria noastr5. dar lipsite de orice bazd gtiinfificd. Capacitateade a controla impulsurile std la baza voinlei 9i a caracterului' In mod in empatie.ti.un voiaj ce are ca scoP o mai bund inlelegere a momentelor celor mai compliclte d-i1 existenla noastr5 gi a lumii care ne inconjoard. violenla 9i slrlcia spiritului par sd i9i aibd rddicinile in bundtatea vielii noastre comune. in capacitatimilar. sfirgitul cdlitoriei consti in inlelegerea a ceeace inseamni . Cel mai important este ce datele neurologice sugereazd cd ar exista o adevdratd fereastrd de oportunitdli pentru formarea obiceiurilor emolionale ale copiilor. cii trebuie. atunci cind o persoand cu un Ie mare se zbate din greu. cei lipsiti de autocontrol au mult de suferit din punct de vedere moral. te pot fi insuflate copiilor. CALATORIA NOASTIU{ ln aceastdcarte eu sint cdlduza intr-o cdldtorie ce va scoate la lveali idei nebdnuite despre emolii . aceiea cind sentimentele coplegescraliunea. fur vreme ce o alta.suficient fie de bogatd ca se scriu Jceastdcarte. ata cum vom vedea. acum cind egoismul." (Cititorii carehu sint atragi de detaliile neurologice s-ar putea sd doreascdsd treacddirect la acestcapitol') . se descurcd surprinzdtor de bine? A9 susfine cd diferenla constd cel mai adesea in capacitatea numitd aici inteligenld emofionald. Aceastd realizare a hdrlii este o mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinga inteligenlei. care oferi o explicalie pentru momentele cele mai nefavorabile *in viala noastrd. susfi nind cd IQ-ul [de la IntelligenceQuotient . in acest spaliu gol s-au grlbit si apard o mulgime de c5rli pline de intenliibune.i capacitatea de automotivare.

sint in!elepte.inteligent" pune emoliile in centrul aptitudinilor necesarepentru viald.O solulie ar fi o noutr viziune in privinla a ceea ce pot face gcolile spre a forma complet elevii. 9i cit de otrdvitoare pot fi emoliile noastre atunci cind ne pun in pericol sdnitatea fizicil. ceea ce se 9i intimpl5 deseori.sint prezentate date concrete in legiturd cu primele gcoli care ii invald pe copii ce inseamnd capacitd. ficindu-ne mai ugor adaptabili . CdlStoria noastr5 se sfirgegte prin vizitarea unor gcoli unde se lin cursuri inovatoare. pot irsi sd o ia razna cu ugurin!5. provocarea sa constind in stipinirea prin inteligenli a vielii noastre emofionale. InEtica nicomahicd. eu cred cd el consti in felul in care ii pregdtim pe tineri pentru via!5. problema nu constd in existenla emofiilor.felul in care deficienlele de inteligenli emolionald sporesc spectrul de risc. Aga cum se arate in Partea apatra.sau inadaptabili . atunci cind sint bine exercitate. Aristotel igi pune irtrebdri filozofice referitoare la virfute. precum gi arta de a asculta. de a rezolva conflictele 9i de a coopera. De asemenea. sau cum ne poate ajuta echilibrul emolional sI ne ap5r6m sdndtatea 9i binele personal. Din pdcate. caracter gi o viald mai bund.. ci in felul in care adecadrn emoliile 9i exprimarea lor. in prezent. pentru cd de ea depinde succesul la slujbd. mai impulsivi 9i mai agresivi. mai emotivi gi mai inclinafi sd se ingrijoreze din orice.tileemolionale gi sociale de care au nevoie pentru a rdmine pe calea cea bunl in via!5. autocontrolul gi empatia. Circuitul creierului presupune insd o maleabilitate extraordinard. Pasiunile noastre. Intrebarea este cum putem sX ddm inteligenld emofiilor noastre . Mogtenirea geneticd il inzestreazd pe fiecare dintre noi cu o serie de emolii care determind temperamentul. mai furiogi gi mai nestdpinili.modeleazd circuitele emofionale. Daci existd intr-adevir un remediu. Aga cum constata gi Aristotel. l5sdm la intimplare educafia emolional5 a copiilor nogtri. felul in care forlele pielei care remodeleazd stilul nostru de muncX pun un pre! fdri precedent pe inteligenla noastrd emofionald. Aceasta inseamni cX adolescenfa gi copiltrria sint ferestre de oportunitate pentru a forrnA obiceiurile emolionale esenliale care ne vor domina intreaga existenfd. Partea a treia examineaze citeva diferenle-cheie pe care le genereazd aceaste capacitate: felul in care aceste calitlfi pot intreline cele mai de pre! relalii ale noastre sau cum inexistenla lor Ie poate coroda.12 Proaocarealui Aristotel Proaocarealui Aristotel 13 Acest model ldrgit a ceea ce inseamnd sd fii .lecliile emolionale pe care le invilim in copildrie. ceea ce duce la rezultate 9i mai dezastruoase. ceea ce duce la depresii sau violenld ori la tulburdri de alimentalie sau consum de droguri. punind la treabd in acelagi timp mintea 9i sufletul. valorile 9i supraviefuirea. ce vizeazd str le ofere copiilor datele esenfiale referitoare la inteligenla emofional5. ele ne cdlSuzesc gindirea.la fundamentele inteligenlei emofionale.gi sX readucem civilizalia pe strXzi gi afecliunea in viata comund? . de exemplu fumatul tigard de la figard. temperamentul nu este un destin. Poate cd lucrul cel mai tulburdtor din intreaga carte este sondajul efectuat asupra unui mare numdr de pdrinli 9i profesori gi care indicd tendinla mondialtr a generaliei actuale de copii de a avea mai multe probleme emolionale decit tr trecul sint mai singuri 9i mai deprimali. Eu prevestesc c5 va veni o zi cird invdldmintul va include in programa sa obignuitd studierea acestor calitdli umane incalculabile cum ar fi congtiinla de sine. acasd9i la gcoalS. Partea a cincea exploreazi hazardul care ii agteaptd pe cei ce au eguat in stdpinirea domeniului emoliilor .

PARTEA lNriI Creierul emotional .

o noud generafie. cind vagonul s-a dus la pieritr.Pentru ce existi sentimentele? Binenu poli aedu ilecitcu sufletul. Gindindu-se mai intii la fiica lor. ANTOINEDE SAINT-EXUPrtRY. M\CUI PrtNT SAanalizdm ultimele clipe ale lui Gary gi Mary JaneChaun.ceea ceeste eseninoizibilpentruochi. Privit dih perspectivabiologilor eVolufioun asemenea sacrificiu de sine ptrrintesc stil labaza . Ftrrtrindoialtr..intr-o viaftr de om3. Povestea Andreei gi a ptrrinlilor ei. dupd care.suclui feproducerii" in trecerea genelor la. Familia Chauncey se afla intr-un tren Amtrak ce s-a prdinh-un riu. Ca privire aruncati asupra scopului gi puterii emofiilor. un eneaact exemplar de eroism plrintesc std mtrrturie pentru altruist al iubirii . din perspectiva pdrintelui care ia o decizie disperatd intr-un de crizl nu estenimic altceva decit iubire. Ancare era condamnatd la un scaun rulant. asemenea dovezi de sacrificiu ptrpentru copii s-au repetat de nenumtrrate ori in istoria nirii sau irnpreistorie 9i de nenumdrate ori de-a lungul evoi specieinoastre2. dupd ce un glep lovise gi sldbise un pod de cadin Louisiana. Acest lucru sugereazi. pasiunile sau lucrurile care tir{im sint cdlSuze esenlialegi ctrspecianoastrtrigi dair mare parte existenla capacitdlii umane de a iubi. lial este .cei doi ftrcut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind au ntrvtrlit in trenul scufunda! ei au reugit sdo impingd pe astrtr cdtre salvatori. au pierit'. al cdror ultim act eroic a si igi salveze copilul. Din punct de ve- . uh cuplu complet devotat fetilei lor de unsprezece ani. surprinde un moment al unui curaj mitic. d.gi pentru toate celelaltesentimmte pe le trdim .cd noastre cele mai profunde. in urma unei pai. r esteo putere extraordinartr:doar o iubire puternicl * absolutdde a salvacopilul iubit: poate determinaun s5-gi anuleze instinctul de conservare.

care altfel ar fi mult prea nesdbuite. de-a lungul evolufiei. Cind fetila a sdrit din debara. Intr-adevdr.9i categoric nu doar pentru ultimele cinci. Crabtree a impugcat-o in git. de rdu. sigur cd sacrificiul lor de sine a fost unul irafional.Bau" atunci cind pirinlii ei s-au intors la unu noaptea dintr-o vizit6. duce pe un figas gregit in aprecierea locului pe care il au emofiile in viala noastrS. Aceasta ne face uneori sd rvem porniri tragice. ca in cazul tristei intimpliri din casa fami- . agacum descria Freud in Disconfort tn culturd. CeIezece lor sau EdicteleimpfuatuluiAshoknpol fi descifrate ca incerciri de a sttrpini. Sociobiologii subliniazd intiietatea sufletului fald de minte in asemenea momente cruciale. cfND pAsruNrrE copLEFEsc RArTUNEA A fost o adevdratd tragedie a erorilor.specia care gindegte. ne nagtem cu ceea ce a funclionat cel mai bine pentru ultimele 50 000 de generalii umane 9i nu pentru ultimele 500 . inteligenfa poate sd nu mai aibd nici o importanld atunci cird sentimentele ii iau locul. o fetild depaisprezece ani. Denumirea in sine de Hogo sapiens. Aceste date ale naturii umane apar din insigi arhitectura fundamentald a vielii mintale. perseverarea in atingerea unui scop in ciuda frustrdrilor. sd vadX despre ce e vorba. in termenii biologici carc stau la baza descrierii circuitului neuronal al emoliiloq. chiar dac5 au fost martorii unei rapide forme de civilizalie umand gi ai unei explozii demografice de la cinci milioane la cinci miliarde . atunci cird trebuie si ne modeldm hotdririle gi acfiunile. De bine. a supune 9i a domestici viala emolionald.adicd a ceea ce m5soard IQ-ul in viala omului. Frica este o adevdrati mogtenire emotionald in evolufia omului. Dar in vreme ce emoliile noastre au fost ghidate inteligent in lunga perioadd a evoluliei. Am mers mult prea departe cu sublinierea importanlei ralionalitdlii pure . acest lucru a dus la marea tragedie a familiei Crabtree. ci gi de trecutul nostru irdepdrtat ancestral. Bobby Crabtree gi solia sa gtiau cd Matilda a rdmas la nigte prieteni peste noapte. Dupi cum gtim cu tolii din experienfi.primejdia. noile realitdli ale civilizaliei prezente au apdrut cu o asemenearepeziciune. Sau. Fiecare emolie tr parte oferd o dorinld distinctd de a acliona. clddirea unei familii. i-a fdcut o glumd tatilui ei: a sdrit dintr-o debara gi a lipat . legdtura cu un partener de via!5. pasiunile coplegescra|iunea iar gi iar. evaluarea fiecdrei intilniri personale gi reac|iile noastre fir raport cu aceastasint modelate nu doar de judeclti ralionale sau de propria noastrd istorie a vielii. Asemenea reaclii devenite automatisme sint deja gravate fir sistemul nostru neryos/ spun biologii specialigti in evolulia specii' lor.18 Creierul emolional Pentru ce existd sentimentele? 19 dere al intelectului. La bine sau la rXu. o pierdere dureroas5. deoarece pentru o lungd 9i cruciali perioadd din preistoria umani ele au asigurat supraviefuirea. ultimii 10 000 de ani. sentimentele conteazd in egald mdsurd . a fost singura alegere pe care o puteau face. Evolufia deliberat lentd carc a modelat emoliile noastre gi-a fdcut datoria de-a lungul a milloane de ani. Matilda Crabtree a murit doudsprezece ore mai tirzius. afunci cind se pune intrebarea de ce. incit evolulia nu mai !ine pasul cu ceeace se intimplS in jur. Chiar mai important este faptul cd ele stau labaza principalei sarcini a evolufiei: a putea da nagtere unor urmagi ce vor putea duce mai departe aceste predispozilii genetice . Cum aceste situalii s-au repetat mereu de-a lungul istoriei evoluliei noastre. inainte de a recunoagte vocea fetilei sale. Auzind zgomote prin cas5.. societateaa trebuit sd intdt€ascd anumite legi pentru a stlpini excesele emofionale. agacum constate recent gtiinla. valoarea supraviefuirii repertoriului nostru dmofional a fost atestatd de faptul ce s-au imprimat in structura noastri nervoasd ca nigte tendinfe automate. Ea ne mobilizeazd sX ne apdrim familia de primejdii.o tristd ironie. fiecare ne aratd direclia cea bund in abordarea provoclrilor inerente ale vieliia.au ldsat puftre urme in tiparul biologic al vielii noastre emolionale. Acea perspectivi asupra nafurii umane care ignori puterea emofiilor este una intristitor de ingust6. Crabtree a scos pistolul de calibru 35 9i s-a dus in dormitorul Matildei. Matilda Crabtree. emoliei i-a fost incredinlat un rol atit de important in psihicul uman. acest impuls l-a indemnat pe Bobby Crabtree sd pund mina pe armi 9i se caute intrusul pe care il bdnuia cd bintuie pe acolo. innescute ale suflefului omenesc. Ei spun cd emoliile ne c5leuzesc in hfruntarea situaliilor dificile 9i a indatoririlor mult prea importante spre a fi ldsate doar in grija intelectului . din punct de vedere sufletesc. primele legi gi porunci ale evreidate etice.gi uneori chiar mai mult decit gindurile. ln ciuda acestor constrirgeri sociale. Frica a primat atunci cind Crabtree a tras inainte s5-gi dea seama exact in ce trage. cum ar fi: Codul Hammurabi. la nigte prieteni.

AceastX configuralie ii oferd trupului un fel de odihnd general5. ceea ce genereazd un plus de energie suficient de puternic pentru o faptd in fortd. emoliile . cu un repertoriu emolional modelat de nevoile imediate ale Epocii pleistocene. transmifind acelagimesaj:e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau me- .oprindu-md citeva sute de metri mai incolo. care mergea prea incet. ceea ce face ca trupul sd-gi revind mai rapid din aparilia emoliilor supdritoare. singele stribate mugchii cei mari.contrariul psihologic al acelei mobilizdri de tipul . singele circuld mai repede ir:rmiini si ili este mai ugor sd ingfaci o arml sau si lovegti un dugman.e". Aceste emolii duc la fapte. Apdsind piciorul pe frin5. Nu existd insi o modificare fiziologicd radical6 care sI duci la pasivitate. iar atenlia se fixeazd asupra ameninld.civilizali" 96sim aceastl mare anomalie pentru regnul animal. precum gi dispozilia 9i entuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri gi de a se strXdui pentru o mare varietate de scopuri. chiar dacd doar pentru o clip5.. pe cind mergeam cu magina pe o gosea/printr-o trecdtoare montand din Colorado. .).toate emoliile sint impulsuri ce te determind sd acfionezi. poate gi pentru a l6sa timp ca omul sd evalueze situafia 9i sd constate dacd nu cumva cea mai buni solulie este o ascunzdtoare. In acelagi timp. I In lumea intreagd.20 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 21 liei Crabtree.reaclia de relaxare".luptd sau fugi" provenite din fricd sau minie. dintr-odatd un val de fulgi de zdpadi mi-a acoperit magina. exprimarea dezgusttth. ciocnirea blocase goseaua. In esenfd. vizibilitatea a revenit gi mi-am continuat drumul .. Circuitele din centrele emolionale ale creierului aclioneazi un flux de hormoni ce pune trupul in stare de alertd. bXt5ile inimii cresc 9i se degajd hormoni precum adrenalina.!i-a inghelat singele in vene").. drn fost cuprins de o teamd interioari care m-a fdcut sX md opresc. sd fiu mai atent 9i sd mi feresc de o posibil5 mare primejdie.ti-e fricd. Doar la adullii . Pe scurt. Modelul parasimpatic.. asa cum relevd semndtura biologicd distinctivd (vezi Anexa A pentru detalii in legdturi cu emoliile . fiecare emolie joacd un rol unic. am simlit curh mi cuprinde teama 9i am inceput si aud cum imi bate inima.Dacd a9 fi continuat sX merg prin zdpada aceea orbitoare.rIddcina impulsurilor de a acfiona .erltd7: r Cind te mtnii. Teama s-a transformat intr-o adeviratd fricd: am tras pe dreapta. 9i ili este mai ugor sd fugi .sentimentele de tandrele gi de satisfaclie sexualS determintr o trezire parasimpaticd .a te da la o parte". Ca in cazul unui iepure ce impietregte de groazd atunci cind zdregteo vulpe trecftrd . cum ar fi cei din picioare. Aceastd afirmalie std la baza subiectului pe care il tratez. Impulsurile care duc la fapte lntr-o zi de primdvard timpurie. pentru cd singele ipi opregte Sursul (creindu-li senzalia cX . pentru a vedea mai bine ce reaclie trebuie adoptatS. Nu mai vedeam nimic in fa!d.. r Cind .desprinse de reacfia cea mai fireascS6. in repertoriul nostru emofional. Acest fapt oferd informalii suplimentare despre un eveniment neagteptat. r Printre schimbdrile biologice cele mai importante din starea de fericire se numdrd o activitate sporitd a centrului creierului. Rddicina cuvintului emolie este motere. adicd. r Ridicarea sprincenelor a surprinderepermite mdrirea razei vizuale gi totodatd pltrunderea luminii in retind in cantitate mai mare. agieptind sd treaci ninsoarea. fdcindu-l gata sd aclioneze. linigtind ceeace ar putea genera ginduri de ingrijorare. trupul paralizeazd. ne confruntSm mult prea des cu dileme postmoderne. t lubirea.gi sI te albegti la fafd.rii imediate... reprezint5 un set de reacfii ale corpului ce genereazi o stare de calm 9i mulfumire care faciliteazd cooperarea. cercetdtorii au descoperit mai multe detalii psihologice despre felul in care fiecare emofie pregdtegte corpul pentru o reacfie dif. planuri pe care le avem inndscute. fdcind sd fie mai ugor de firleles exact ceea ce cc intimplS 9i punerea la cale a celui mai bun plan de acfiune. care inhibd sentimentele negative gi fircurajeazd cregterea energiei. O jumdtate de ori mai tirziu ninsoarea s-a oprit. probabil cd ag fi intrat 9i eu in ei..verbul latinesc care trseamnd . Cu noile metode de a pdtrunde in trup gi in creier.fundamentale". dublind ..a misca" plus prefixul . sugerind cX tendinla de a acliona este implicitd in orice emolie. planuri imediate de abordare a viefii. fulgii de zdpadd md fdceau ca orb.sau ca un mamifer preistoric speriat de un dinozaur -. unde o ambulanld il ajuta pe un pasager dintr-o magind ce intrase in plin in automobilul din fafd. Frica preventivd m-a obligat atunci si md opresc 9i poate cd mi-a salvat viafa. lucru ce poate fi cel mai ugor observat la animale gi copii.ri arati la fel.

cind animalele de pradX puteau ataca in orice moment. vezi Anexa B. pe misurd ce ele au pilit. se confur€aze noi inceputuri. pe care majoritatea oamenilor au indurat-o ca specie incd din zorii istoriei noastre consemnate. Dar pe lingi acesta mai existd gi un alt sistem de cunoagtere. chiar gi in societdlile umane cele mai rudimentare gansele de supraviefuire au crescut enorrn.decit atunci cind gtii cd un lucru este bun din punct de vedere al minlii ralionale. Acel moment al ochilor inldcrimafi ar putea trece usor neobservat. Unul este un act al minlii emofionale. in ciuda a ceeace spune.in apropierea casei. fir care acestereaclii emolionale prindeau form5. ochii i s-au umplut de lacrimi. Expresia de dezgust a felei .nu imi mai pasd". in special fald de divertisment sau fa!5 de pldceri. Cele doui minti ale noastre O prigtend imi povestea despre divorlul ei. atunci cind stii . ameninldrile feroce care au linut populalia umand in gah au inceput sd fie stdpirite. cum ar fi moartea cuiva apropiat sau o mare dezamdgire. de o colegi de la birou. Aceasta este o ordine a lucrurilor care pare sd dureze din erele indepdrtate ale evolufiei .9i deci mai ineficientd din punct de vedere rafional. in vreme ce se strimbd ugor din nas . o despdrlire dureroasi.bani 9i copii. accesul la armele automate pind 9i al copiilor de treisprezeceani a transformat acest fapt intr-o reaclie prea adesea dezastruoasSs. avem douA rninfi. cu cit un eentiment este mai intens. Dacd in vremurile trecute declangareafuriei putea constitui un moment crucial pentru supraviefuire. chiar dacd uneori ilogic . cu atit mintea devine mai dominant emolionald . Dar cind tocmai spunea asta. a inceput sd dispari insi gi armonia pdrtilor repertoriului nostru sentimental. ea tocmai imi declara cd a inceput sd-i placd aceistd ipdependenld gi cd se bucuri si fie iar pe propriile-i picioare. pierderea unei persoane dragi duce oriunde la tristele 9i mihnire.in inima ta" cd un lucru este bun ai o altfel de convingere . Era o perioadX cind pulini sugari supravieluiau 9i pulini adulli treceau de treizeci de ani. unde erau mai in siguran!5.inim5" si . Aceasti pierdere de energie se poate sd-i fi tinut pe oameni trigti . a mdrturisit ea. Aceastd retragere introspectivi creeazd ocazia de a jeli o pierdere sdu o speranld goald . Dar felul cum ne manifestdm mihnirea ..sugereazd o incercare primordiald. Aceste doui moduri fundamental diferite de cunoagtere interaclioneazX pentru a crea viata noastr6 mintali. la citeva luni dupi evenimente.. a fost fdrd indoiald o realitate asprd. Acum.cum sint etalate emoliile sau cum sint ele relinute pentru clipele de singurdtate . una care gindegte 9i una care simte. in ultimii zece mii de ani.gi vulnerabili . gi brusc a anunlat-o ce o va pdrdsi pentru a se muta cu cealalti. Dar printr-o inlelegere empaticd. Aceste irclinalii biologice de a acliona sint modelate ulterior de experienla noastrd de viald 9i de cultura ngastrd.) Dihotomia emolional/rafional aproximeazi distinclia populari intre . Mintea rafionald este modul de comprehensiune de care sintem cel mai congtienfi: mai proeminent in starea de trezie. .. De fapt. unul impulsiv gi foarte puternic. ?!i dai seama imediat cd atunci cfird cineva ldcrimeazd inseamnd cd este trist.cumva un tip mai profund de convingere . Au urmat luni amare de dispute nesfirgite pentru casd.mintea emofionald. iar pe mdsurd ce energia revine.a avea emofii. de a inchide ndrile atunci cind apare un miros nepldcut sau de a scuipa o mincare nocivi. r Principala funclie a tristelii este ajutorul dat pentru adaptare in cazul unei pierderi importante. (Pentru o descriere mai detaliat5 a caracteristicilor minlii emofionale.22 Creierul emolional Pentru ce existd sentitnentele? 23 taforic. Tristelea aduce o scddere a energiei gi a entuziasmului fafd de activitdlile viefii.e structurat de culturd gi tot a9a anumite persoane din viala noastrd intrd in categoria . De exemplu.foarte dragi". Perioada de inceput a evolufiei.minte". Toate aceste ameninldri au creat gi reacliile noastre emofionale atit de prelioase pentru supraviefuire. celdlalt esteun act al minlii ralionale. iar adincimea ei 9i intrarea in depresie duce la o scddere a metabolismului. operind cu ginduri.. . ae cina acesteprogrese s-au inregistrat in lumea intreagS. gi anume intuifii care cilduzesc reacfia instantanee in situatiile in care viala ne estein pericol gi in care a ne opri sX ne gindim Ia ce sd facem ne Poate costa viala este un avantaj. aga cum observase Darwin.Pur gi simplu nu md mai gindesc la el . fiind jelite. Exist5 o varialie stabild a raportului rafiune-emofie in controlul asupra minlii.. capabil sd cintdreascd gi sd reflecteze.9i lucrurile sint la fel de ugor de priceput ca atunci cind citegti cuvintele de pe o pagind tipdritS.buza de sus curbatd intr-o parte. Dar odatd cu progresele din agriculturd. cind varialiile intre secetd gi inundalii reprezentau diferenla dintre foamete 9i supraviefuire. Solul ei se indrigostise de o femeie mai tindri.i de a congtientiza consecinlele acestora pentru viata cuiva.

dar conectati a circuitului creierului. insi atunci citrd intervine pasiunea.inel". totul are o anumitd semnXturd moleculartr distinctd ce poate fi purtati de vint. sentimentele sint esentiale pentru gindire. trunchiul creierului. in vreme ce ceilalli doi o-trimit la naiba 9i sirt tot mai zgomotogigi mai agresivi. be obicei. respectiv. impletindu-gi cdile atit de diferite pentru a ne cdlduzi prin lume. se creeazXun dezechilibru: min_ tea emolionali preia controlul. in lobul olfactiv. centrul olfactiv era format din straturi foarte subliri de neuroni care impreuntr analizau mirosul. au apdrut centrii emolionali. mirosurile.izolindu-se . Aceastd rdddcind a creierului regleazd. au aplrut noi straturi cheie de creier emofional. existi un echilibru intre mintea emo. care in latind inteamne . $i totqi minlile noastre. Cind setea e puternicd sau intr-un moment de furie. renunld 9i capituleazi. bulbul cu circumvoluliuni care formeazi straturile superioare ale creierului.ii care au un sistem nervos peste minim. acfionea_ zd de cele mai multe ori in strinsd armonie. iar gindirea pentru sentimente.neocortexul". Acest creier primitiv nu poate fi ficut sI gindeasci sau sd invefe. din acestezone emolionale s-au dezvoltat zonele de gindire sau . fiecare reflectind o operafiune distinctS. in care emoliile alimenteazd gi informeazi operaliile minlii ralionale gi mintea ra. con- trolind totodati reacliile stereotipe 9i migcirile. aceste doud minti distincte sint extrem de rafinat coordonate. centrii superiori s-au dez_ voltat ca prelucrare a centrilor de jos. disponibil din punct de vedere sexual. Un al doilea strat de celule transmitea mesaje prin gistemul neryos. creierul a crescut de la baz6 spre virf. el este programat dinainte si regleze funclionarea corpului ca atare 9i sI reacfioneze pentru a asigura supravieluirea. sint facultdfi semi-independente. cum ar fi respiralia gi metabolismul celorlalte organe ale corpului. Odat5 cu aparifia primelor mamifere. Fiecare strat de celule absorbea mirosul.) Partea cea mai primitivi a creierului este comune tuturor ce_ lorlalte-spec. pXrli mult mai vechi ale creierului. Acest nou teritoriu neural a adus emolii tipice pentru aceast5dezvoltare a repertoriului creieruluill. Faptul cd creierul care girdegte s-a dezvoltat pomind de la trdsltura emolionald spune multe despre relalia dintre gindire gi sentiment. Acest tip de creier a fost unicul in Epoca Reptilelor: imaginafi-vd un garpe care sisiie pentru a semnaliza ameninlarea unui atac. in plan evolutiv.tionilX 9i cea rafional5. sx luim in considerare felul in care a evoluat-creierul. estedestulde limpede. este de trei ori mai mare decit al verilor nogtri de pe . Din forma cea mai primitiv5.tionald rafineazi gi uneori se opune emofiilor. si fugd sau sI urmtrreascdlo. primatele non-umane.pind ce Conducdtorul lor obosegte. cea emolionald 9i cea rafionald. CUM S-A DEZVOUTAT CREIERUL a inlelege mai bine puterea emoliilor asupra gindirii fe1tru . a existat un creier emolional cu mult inainte sd existe cel rafional. mai precis.gi de ce sentimentele gi raliunea sint vegnic gata d^e . Orice entitate vie. de la .sirepetindu-piformule d! virtute. ln acele vremuri primitive.limbus". Cea mai veche ridlcind a vielii noastre emolionale sti in simful olfactiv sau. In multe sau in majoritatea momentelo{... creierul omului. dezvoltindu-se suficient pentru a inveli in final partea de sus a creierului. fie cd este vorba de ceva nutritiv. cea emofionald 9i cea rafionali. Ragiunea face singurul lucru de careestein stare. Uma_ nistul din secolul al XVI-lea Erasmus din Rotterdam scria satirizind tensiunea perenl dintre rafiune gi emoflee: Iupiter a impirlit mult mai multd pasiune decit raliune _ poli cal_ cula raportul ca fiind cam de 24 la i. Milioane de ani mai tirziu.. ln ce mdsurd Rafiuneapoate preveni forlele acestoradoui in viafa de zi cu zi a omului.eiboi _. in celulele care preiau qi analizeazd. de un animal de pradd sau de o victimtr. El a fdcut sd existedoi tirani furiogi ce s_e opun puterii solitare a Rafiunii: minia 9i dezmigul. Acestea au inf5gurat trunchiul creierului. informind trupul ce are de ftrcut ca reacfie: sd mugte/ str scuipe. mirosul era un sim! de o importanld capitalS pentru supraviefuire De la lobul olfactiv au irceput sb evolueze centrii strivechi ai emofiei. Pentru cd aceasti Parte a creierului se infigoard in cercuri 9i mlrginegte creierul se mai numegte gi sistem limbic. cind strtem indrdgos- . impXrfindu-l pe diverse pategorii relevante: comestibil eau otrtrvitor. artrtind ca un fel de inele cu partea de la bazd lipsd. inecind mintea rafionald.24 Creierul emolional Pentru ce existd sentintentele? 25 Aceste doud minfi. In fazele sale rudimentare. dugman aau hrand. (Dezvoltarea creierului in embrionul uman reface traseul evolulionist. de un partener sexual. funcliile debaz| ale viefii. unde lgi ftrceacuib trunchiul creierului propriu-zis. il analiza. trunchiul creierului aflindu-se in jurul virfului mlduvei spindrii. otrdvitor. cu kilogramul sdu gi jumdtate de celule gi de neuroni. sI se apropie. Dupi milioane de ani de evolufie."uru "rroluliei. a9a cum vom vedea.

In afard de asta. creierul care gindegte. coordonind migcdrile -. neocortexul a permis o fini ajustare judicioasd. permite 9i un repertoriu mai larg . creierul mamiferelor a evoluat spectaculos. cu atit sint posibile mai multe reacfii. care fdrd indoialS ctr a creat enorme avantaje in capacitatea organismului de a supravielui in condilii potrivnice. cregtegi volumul neocortexului.9i mai ales tr fd urgenlele emolionale . De-a lungul evoluliei. creierul emolional are un rol crucial in arhitectura neurald. Acegti centri superiori nu stdpinesc insi intreaga noastri viaemolionald.. disting?nd astfel intre bine 9i rdu. De exemplu.inclusiv sunatul la Polilie. a dat trdsitura distinctiv umani. comparind un miros acfual cu unul din trecut. In vreme ce un iepure sau o maimuld au doar citeva reaclii tipice restrinse la fricd. ir chestiunile sufletegti esenliale . el putea fi evitat data viitoare. .Acum 100 de milioane de ani. putind astfel sd influenleze funcfionarea restului creierului . Neocortexul permite subtilitali 9i complexitili ale vielii emofionale.. Spre deosebire de cortexul cel vechi in doui straturi. reugind sd le nuanfim. Structurile limbice genereazl sentimente de pldcere 9i de dorinll sexuald . flrd a reacliona de fiecare datd invariabil gi automat la fel. mai mare ca dimensiune. de altfel.i sd i9i modeleze cu grijd reacfiile. intelectuald. Acest progres revolulionar a permis unui animal sX fie mult mai degtept in alegerile sale de supravieluire .timp fir care. Acest lucru dh o enormd putere centrilor emofionali. legitura protectoare pdrinte-copil permite o maturizare ce dureazd pe toatd perioada copildriei . lucru ce stl. cum ar fi capacitatea de a avea sentimentefald de sentimentele noastre.9i nu existi un sistem social mai complex decit cel al lumii in care trdimlz. cu atit flexibilitatea este mai importantd . Cuicit aceste legdturi sint mai numeroase la nivelul creierului.inclusiv a centrilor gindirii.regiunile care planificd 9i i:rfeleg ceea ce este simlit.dar 9i mai semnificative sint legdturile de la oameni -. Supravieluirea se datoreazi talentului neocortexului de a crea strategii . aici se afli centrii care pun cap la cap gi inleleg ceea ce percep simlurile. neocortexul oferea o laturi extraordinard. parte din circumvoluliunile limbice qibazd rudimentard pentru neocortex. conexiunile dintre bulbul olfactiv 9i sistemul limbic au preiluat sarcina de a face distinclie intre mirosuri 9i de a le recunoagte. td specie. puii trebuie sd se ascundd pentru a evita sd nu fie cumva mincati de membrii propriei specii. sistemul limbic este cel care preia de fapt comanda. iubirea. intr-o traducere exactd: .creierul nasului". Pe mdsurd ce avansim pe scara filogenetici de la reptile la maimule 9i la oameni. odatd cu aceasti cregtere. nu au instinct matern.se formeazd o anumitd geometrie a conexiunilor circuitului creierului. Fiind rlddcina de la care s-a dezvoltat noul creier. Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat gi ce nu continuau sd depindd in mare mdsurd de miros. imaginile. cind ies din oud. Dacd un anumit aliment ducea la imbolnXvire.26 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 27 tili pind peste urechi sau morfi de fricd. Neocortexul este locul in care sildgluiegte gindirea.emolii care hrd- nesc pasiunea sexuald. neocortexul uman. Acest lucru s-a fXcut prin . La primate existd o mai mare legdturd intre neocortex 9i sistemul limbic decit la orice alte specii . . Avind in vedere cd partea cea mai mare a centrilor superiori ai creierului au inmugurit din zona perifericd sau s-au extins in funclie de ea. Pe mdsurd ce a evoluat.9i ne permite sd avem sentimente in legdfurX cu diverse idei sau cu arta. zonele emolionale sint intrepdtrunse de miriade de circuite legate intre ele gi care strdbat neocortexul. Situate deasupra celor doud straturi subliri de cortex . al civilizaliei gi al culturii sint la rindul lor rodul neocortexului.rinocefalon". cum ar fi reptilele. care sugereazi de ce sintem capabili sd ddm dovadd de o mult mai mare gamd de reacfii in raport cu emoliile noastre.siplanificdri pe termen lung.labaza unitdlii familiei gi a implicdrii pe termen lung in ingrijirea copilului. Acest lucru adaug5 unui anumit sentiment ceea ce gindim despre . sistemul limbic gi-a rafinat doud instrumente extrem de eficiente: invilatul 9i memoria. precum si alte tertipuri mintale. pentru a se adapta cerinlelor mereu in schimbare. mult mai mare decit la orice alNeocortexul luiHomo sapiens. (Speciile care nu au neocortex. creierul continud si se dezvolte. fapt ce a fricut posibild dezvoltarea umand. alte citeva noi straturi de celule neryoase s-au ad5ugat spre a forma neocortexul. fdcind posibil ca urmagii sdi sd transmitd prin gene acelagi circuit neural.Dar addugarea neocortexului 9i a conexiunilor sale la sistemul periferic au permis gi dezvoltarea legiturii dintre mamd 9i copil. Cu cit sistemul social este mai complex.se poate spune ci ele sint lXsate in grija sistemului limbic.) ln cazul oamenilor. prinzindu-ne in strinsoarea sa. triumful artelor. simbolurile. Aceasti noud addugire la creier a permis nuanldri in viala emofionald.

invdfdtoare. un anumit centru din creierul limbic declarl cd este vorba de o urgen!5. gi-a linut discursul inceput cu . descdrcindu-v5 pe cineva . Ca s5 reugeascdsd fugd. Atunci cind cineva este atit de impresionat de o glumd incit il cuprinde un ris aproape exploziv. gilui Emily Hoffert. pentru ceea ce a ajuns sd fie cunoscut drept.sofia sa a fost atit'de coplegitl de emolie gi de fericire. luatl in urma a peste o sutX de spargeri." Pini in ziua de azi. Am simlit ci-mi explodeazd creierul. lh acea zi.dar mai pufin intmsi . ln aceastXformd catastrofald .. Degi Robles aleseseun apartament aritos din cartierul de est al New York-ului tocmai gindindu-se cd nu este nimeni acasi. organizat ir favoarea drepturilor omului. Mai mult ca sigur cd era tot o formd de blocaj. Robles a ameninlat-o cu un culit 9i a legat-o. Voia sd renunle la viafa de delincvent. Ele sint incidente irgrozitoare. Robles a legat-o 9i pe ea.. dupd mai multe egecuri care l-au marcat profu1rd. Janice Wylie l-a avertizat cX n-are scdpare: i9i va aminti cum aratl gi va ajuta polilia str-i dea de urmd. $i in prezent el este tot in inchisoare. dar avea nevoie disperati de bani pentru iubita lui 9i pentru fetila lor de trei anigori. Cind sX plece. ]r. Blocajul apare firtr-o clipX. sd aibl vreo gansi sI analizeze complet irtr-o fracliune de secundi ce se furtimpld 9i str hotirasci ce e de ficut. fiind alcdtuit din structuri conectate ce se .migdald"). Asemenea explozii emofionale sint o formX de blocaj neural. Richard Robles. dar gi de fricd.a intrat in panicd tr asemenea mdsurd. le-a injunghiat de nenumdrate ori 9i le-a hlcuit cu un culit de bucitirie.pe partenerul de viali sau pe copil sau pe goferul altei magini . dupl care...se petrec multe. Aceste blocaje nu sirt izolate.v-a!i pierdut busola" pentru ultima dattr. incit r trebuit dusd de urgen!tr la cabinetul medical al patinoarului.Pur 9i simplu o luasem razna. Intr-un moment de nebtmie. un centru al creierului limbic. Wylie era acolo. spunea el ch pentru ultima datd. declangind o reaclie dramaticd inainte ca neocortexul. HORACEWALPOLE Era o dupi-amiazi fierbinte de august drnl963.chiar ziua in care reverendul Martin Luther King. aceastaeste tot o reaclie limbictr. concenhind tot restul creierului asupra acestei realitdli care nu suferd amfirare. in mod similar. ^ In acesteclipe. ca in cazul omoririi fetelor cu studii. Amintindu-9i de acest moment. un sptrrgltor inrdit care tocmai fusese eliberat condifionat dupd o pedeapsi de trei ani. o tindrd de doutrzeci gi unu de ani.amygdala". doutrzeci 9i trei de ani.. Ani de zile mai tirziu Robles povestea cd atunci ci:rd o lega pe Hoffert. Tlrtrsdturaprincipal5 a acestui blocaj este cd odatd cu trecerea momentului respectiv cei astfel posedafi nu-gi mai dau seama ce li s-a intimplat. vi s-a ptrrut nepotrivit. dupd un moment de reflecfie gi de gindire. Apartamentul pe care l-a spart in aceazi aparlinea lui Janice Wylie. creierul care gindegte. Nu toate blocajele limbice sint tulburtrtoare. a venit Hoffert. i9i are originea in nucleul amigdalian. care inseanrnd . a incercat si facX rost de nigte heroinX. doudzeci gi cinci de ani mai tirziu.. Robles a avut tot timpul sd regrete aceste citeva minute de furie dezlXnfuit5.tsweek.Anatomia unui blocaj emorional 29 Anatomiaunui blocai emotional Vidla esteo comedie pentru ceicare gjndesc Ai o tragedie pentr. a luat in rfirgit medalia de aur olimpicd la patinaj vitezd (ceeace jurase si frctr promilindu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moarte). a inLgficato sticld de suc gi le-a lovit in cap pe femei pind au leginat. documentarist la revista Neu.Eu am un vis" in cadrul margului din Wbshington. are forma unui mtrnunchi de migdale. Robles se pliragea: . Robles. in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din 1994. Acest lucru re manifesttr gi in momentele de bucurie intensi: cind Dan fanren. lncercagisd vd amintili cind . dupi cum sugereazd dovezile. nucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc . dupi treizeci de ani. prins de o cumplitd furie.crimele impotriva fetelor cu studii". o preluare neurald a controlului/ care/ aga clun vom vedea. incit 9i-a pierdut complet controlul. 'lncit ulterior.intr-o asemeneamlsurd. destul de frecvent in mintea noashe. va susline el ulterior. care promisese cI este ultima lui spargere.u ceicare au sentimente. L O CUL TUTUROR PA SITIAIIL OR La oameni. care duc la crime violente.

intrebarea este cum de am devenit iralionali atit de u9or. este inci pe cale sd ia o hotdrire. igi. acesteaaducind o mare precizie in stabilirea organizdrii creierului in funcfiune. au dat nagtere cortexului 9i apoi neocortexului.nucleul amigdalian are un rol crucial. sufletul inteligenlei emolionale consti in felul in care funclioneaz5 nucleul amigdalian gi cum interaclioneazd cu neocortexul. chiar in vreme ce creierul care gindegte.orbire afectiv5".nu se mai tem gi nu se mai infurie. LeDoux face parte dintr-o noud generalie de neurospecialigti. dintre cele . emoliile sint tocite sau absente.momente pasionale pe care le regretlm ulfii terior.ti ale creierului. preferind si se izoleze fdrd nici o relalie umand.30 Creierul emolianal Anatomia unui blocaj emofional 31 afld in creiel.. ea s-a ridicat in lacrimi. Descoperirile sale referitoare la circuitul creierului emofional aveau sd indepirteze o idee preconceputd in leglturd cu sistemul limbic. De nucleul amigdalian se leagd nu numai afecfiunea. Existd doud amigdale. este un fel de santineld psihologicS. S-a descoperit recent cI in asemeneamomente . girusul cingular. Lacrimile. Animalele ctrrora le-a fost scos nucleul amigdalian sau le-a fost secfionat. nucleul amigdalian are un rol extrem de important in viala mintalS. o tindrd a mers doud ore pind la Boston ca sd ia o gustare gi s6-9i petreacdziua cu iubitul ei. lovite sau in vreun alt fel atinse ugo1 acestezone ale creierului pot determina oprirea plinsului. rezultatul este incapacitatea de a mai distinge semnificalia emolionald a evenimentelor.ctrd reacfia impulsivd o coplegegtepe cea logici . lucru foarte important in sine. punind nucleul amigdalian fur centrul acliunii 9i plasind celelalte structuri periferice in roluri cu totul diferite3. dind la lumind adev5'rate mistere ale minlii omenegti. normal. Semnalele ce sint receplionate de cXtre simfuri ii dau nucleului amigdalian posibilitatea sE scaneze fiecare experien!5 in parte. el nu-gi mai recunogtea prietenii apropiali. ce pdreau impenetrabile celorlalte generalii de oameni de gtiin!5. cite una de ambele pdr. Luni de zile mai tirziu. rudele. toate percepfiile. care au pus bazele irnor metode inovatoare Si unor teh- nologii pe mdsurd. |ignitX gi neincrezdtoare. a iegit din regtaurant 9i. distingind problemele. nu-gi mai gisesc locul in cadrul speciei lor. orice pasiune depinde de el. de indati ce lucrurile reintrd pe un fdga. avind in gind doar o singurd intrebare. dintr-un gest impulsig a aruncat gravura la gunoi.. localizate ir interiorul capului.pierd dorinla de a se intrece sau de a fi cooperante. Dar incintarea ei a dispirut complet ctrd. De exemplu. pe misurd ce au evoluat. precum gi toate sentimentele fald de sentimentel. Nucleul amigdalian aclioneazd la nivelul memoriei afective. RETEAIIANEURALA Ceea ce intrigX in infelegerea puterii emoliilor la nivelul viemintale sint acele. Ftrri nucleul amigdalian nu existd lacrimi de tristele care sa fie domolite. Nucleul amigdalian uman este relativ mare tr comparalie cu cel al rudelor noaske mai apropiate de pe scara evoluliei. ci cd a rdmas flrd gravurS. o gravuri greu de g6sit gi cumpdratd tocmai din Spania. aceste structuri periferice stau la baza invdldrii gi a memoriei: nucleul amigdalian este specializat in chestiuni emofionale. sint declangatede nucleul amigdalian gi de o structurd apropiatd.creier al nasului" gi care. Cercetdrile lui LeDoux explicd felul in care nucleul amigdalian poate prelua controlul asupra a ceea ce facem. viala fird nucleul amigdalian este o viald lipsitl de un sens personal. Un tinSr al cdrui nucleu amigdalian au fost indeptrrtat chirurgical pentru a putea stdpini severe atacuri de apoplexie a devenit complet neinteresat de cei din jur. Dacd nucleul amigdalian este despdrlit de restul creierului. Hipocampul 9i nucleul amigdalian erau cele douS zone cheie ale primitivului . Astfel. a fost primul care a descoperit rolul cheie jucat de nucleul amigdalian in creieful emolionalz. ce infruntd toate situaliile. prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spunindu-i cd nu-9i va putea petrece ziua cu ea pentru cI are antrenament la fotbal. un neurospecialist de la Centrul de $tiin!5 Neurald al Universittrlii din New York. Acum. Lipsa trdsiturii emolionale duce la disparilia sentimentelor. neocortexul. Degi era perfect capabil sd converseze. Aga cum vom vedea. aceastdstare se numegte uneori . o caracteristici exclusivd a oamenilor. nu a regretat cd a plecat. In timpul gustdrii. FXri nucleul amigdalian el pdrea sd-gi fi pierdut sentimentul recunoagterii. primatele. la sugestia ei ca dupd masd sd meargl impreund la un matineu la cinema pentru ctr-gi dorea si vadl in mod special un film. foseph LeDoux. nici mtrcar mama 9i rdminea perfect calm 9i senin atunci cind vedea tulburarea lor in fala indiferenlei lui. el i-a oferit un cadou pe care ea 9i-l dorea de luni de zile. fiind refinute. in spatele inelului limbic. reanalizind incidentul.

Aceste increngdturi ii permit nucleului amigdalian sXinceapd sd reaclionezeinainteaneocortexului. arhitectura creierului oferd o pozilie privilegiatd nucleului amigdalian. punind practic creierul in alertd.E oare ceva ce nu-mi place? Care mi jignegte? De care md tem?" DacI lucrurile stau aga . pentru cd sint primele care pun in eviden!6 cdile neurale ale sentimenteloq. nucleul amigdalian este un fel de serviciu de urgenld: este mereu gata sX transmitl apeluri de urgenld cdtre pompieri. mobilizind centrii migcdrii gi activind sistemul cardio-vascular. str sporeasctrritmul cardiac.tie de ce? Rdspunsul este mai mult ca sigur nucleul amigdalian.printr-o unicl sinapsX. permite ca . Simultan. se transmit urgent mesaje citre toate pdrlile importante ale creierului: acest lucru genereazd secrelii de hormoni de tipul . sd inghele celelalte migctrri ale mugchilor..luptd sau fugi.dacd in momentul respectiv apare un da" -. care devine un fel de santineld emolionalS capabilX sXblocheze creieruls. si spunem.dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni care duce de la talamus direct la nucleul amigdalian. Cam aga funclioneazd de cele mai multe ori . polilie sau vecini cind sistemul de alarmd al unei case semnaleazl probleme. nucleul amigdalian reacfioneazi instantaneu asemeni unor cabluri de transmisie neurald ce telegrafiazd un mesaj de crizi cltre celelalte ptrrli ale creierului. reaclionind in conformitate cu precedentele existente. ihainte de a-9i da seama ce face. Alte semnale indreapttr atenlia asupra sursei propriu-zise a fricii gi pregdtesc mugchii si reacfioneze ir conformitate cu aceasta. in timpul unei crize emofionale sicapteze gi sd direclioneze mare parte a restului creierului . dintr-odati a vizut o fatd ce privea fix spre apd cu o expresie de groaz5 pe chip. Oare ce l-a fdcut sd sard furapi inainte si . cum ar fi secrefia unui hormon pentru stlrile de crizd. inclusiv a celor care determini ca simfurile sI fie mai treze. cercetirile lui LeDoux au aritat c5. Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii zece ani. astfel incit creierul recunoagte ce este fiecare obiect in parte gi ce inseamnd prezenla sa.. In arhitectura creierului. Semnale suplimentare ale nucleului amigdalian determinl kunchiul cerebral sd transforme fa!a.. inainte de a fi percepute pe de-a-ntregul gi de a inilia un rdspuns mult mai fin decupat. pe care le orcheskeazd nucleul amigdalian prin zonele de comandd de la nivelul creierului (pentru o prezentare mai detaliat6.norepinefrina. Aceasti potecd mai ingust5 gi mai scurtd . care aranjeaztr informaliile ce trec prin mai multe niveluri de circuite ale creierului. vezi Anexa C). memoria corticaltr este determinatl sd gdseascd orice informalie util5 in acea stare de crizd. ochiul. Conform teoriei convenfionale. dindu-i o expresie de teamd. Aceste sentimente care iau calea directd a nucleului amigdalian sint de obicei cele mai primitive 9i mai puternice.la nucleul amigdalian. susline vechea teorie. semnalele sint trimise c5tre creierul limbic gi de acolo este radiati reaclia potrivitd cdtre creier gi restul trupului. aceit circuit explicd puterea emoliei de a coplegi rafionalul. adaugindu-se celor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor cdtre cortex. sint activate gi alte circuite. SAMflNETA EMOryONALA Un prieten povestea despre faptul cX a fost in vacanftr in Anglia 9i ci a luat o gustare la o cafenea de pe malul unui canal. in urma semnalului nucleului amigdalian.32 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emofional 33 mai primitive: . care sporegte reaclia zonelor cheie ale creierului. Mergind apoi la plimbare gi coborind treptele ce dldeau spre ca- nal. de fricd. Studiul sdu a aritat cd semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche merg mai itrtii in creier la talamus 9i apoi .un fel de alee 15turalnicd neurald . $i toate acesteasint doar o parte a unui irtreg gir de schimbtrri atent coordonate.. un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex aceaparte a creierului care gindegte. care inconjoarl neocortexul.ii permite nucleultii amigdalian sd primeascd . in neurogtiinfd. in privinla emoliilo1. mugchii 9i organele internea. Cercetdrile lui LeDoux sint revolulionare in ceea ce privegte lnlelegerea vielii emofionale. Din neocortex..cu haina gi cravata pe el.inclusiv mintea rafionald. Cird se aude semnalul. unde gemnalele sint reunite in obiectele asa cum le percepem noi. formatd din conexiunile neurale. Doar dupX ce a ajuns in aptr a realizat cd fata se uita gocatd la un comis voiajor care cXzuse fir canal . Semnalelesint triate dupX semnificafie..gi pe care astfel el l-a putut salva. s-a aruncat in apd . Reteaua extinsd a nucleului amigdalian. sd creasci tensiunea arterialtr gi str incetineasctr respiralia. urechea 9i alte organe senzitive transmit semnalele la talamus gi de acolo la zonele de prelucrare senzoriald din neocortex.

fe. el a dis1rus cortexul auditiv al so_ bolanilor. Nucleul amigdalian REACTIE: LUYTA SAU FUGI Rltmul cariliac si tensiuneaarteiald. in vreme cl neocortexul. undeesteanalizatgi naluat ca ?nleles rdspunseste Si rdspunspotioit. pentru cd scurtd_ tura de la talamus la nucleul amigdalian ocolegte complet neo_ Acest ocol pare si-i permiti nucleului amigdalian sX lo. un experiment uluitor. Mare parte a mesnjului mergeapoi Ia cortexul t:izual.0nele reaclii emolionale 9i memoria emolionald pot fi formate fird nici o participare congtientd cognitivd. dupd care i-a expus la un sunet similar insolit de un goc electric. dacdacest emofional. cle sint inmagazinate in nucleul amigdalian.cd rolul subteran al nucleului amigdalian la nivelul memoriei este cel ce explicd. de exemplu.34 Creierul emolional Anatomia unui blocai etnotional Thlamus 35 informalii directe de la simluri . dar gi hotdrim dac6 ne pluce suu r. earepermiteo reacliernpidd (degi maipulin precisd). .. rrri-a spus LeDoux.. desfdgoarEun plan mult mai aminun_ lit de reacfie. nucleul amigdalianpoatedeclanga o ruclie emolionnldinainte ca respectirsii centri corticalisdfi inlelesin totnlitateceseintimpld.I se ne ddm prea bine seama de ce aqlionim astfel. Nucleul amigdaliin este cel care ne in_ deamnl s5 trecem la fapte. Mugchii ceimai sepregdtesc pen*u o acliuterupiild. gobolanii au invilat si aibd o reacfie emolionali fdrtr vreo implicare corticald: nucleul amigdalian a perceput.unde estetradus in Iimbajul creierului. in schimb. Dar o parte mai micda semnaluluiinilial mergede Ia talamusdirect la nucleulamigdalianintr-o transmisierapiild. SPECIALISTLflN MTMONrc EMOTTONALA Opiniile incongtiente sint o formd de memorie emofionald. una care susline puncte de vedere independent de mintea noastrd rafional5.Din acliona independent de neocortex".tglll: devind depozitul unor impresii emolionale 9i amint'iri despre care n-am gtiut niciodatd totul in mod constient. sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus si apoi la nucleu-l amigdalian.i si aibd o reaclie tnainte ca ele sd fie inregistrate complet de cdtre neocortex.. Emoliile noastre au o minte proprie. chiar dactr el nu putea fi inregistrat de neocortexul lor. sdrind peste nivelurile superioare. depinde integral de semnalele de la neocortex pentru fo"rmula_ rea reacliilor emolionale. semnalulmergeIa nucletLl amigdalian. . mai lent _ dar mai bine informat -.. fur care oamenii au dobindit o anumitd preferinfd pentru forme geometrice ciudate ce le-au fost trecute atit de rapid prin fala ochilor. Pe scurt. dar gi la opinia despre acel lucruT.incongtientul cognitiv" participd nu nurnai la congtientizarea identitdlii a cdea ce vedem. Nucleul amigdalian poate declanga o reacfie emolionald prin intermediul ciii de urgenfi.ou-..pentru a actiaacentrii emolionali. sistemul emolional poate _. LeDoux avanseazr ideea. LeDoux a rdsturnat vechea conceplie privind cdile strdbXtu_ te de emofii prin cercetdrile sale asupra fricii la animale. in ca_ drul unui experiment crucial.. punct de vedere anatomic. chiar daci este trregistrat gi un circuit reverberativ paralel intre nucleul amigdalian gi neocortex..Cercetdrile lui LeDoux 9i ale altor specialigti in neurologiepot sd sugereze acum . $obolanii au invilat repede sd se teamd de acest su_ net. relinut gi orchestrat independent frica lor. incit n-au ajuns si fie congtienti citugi de pugiri cd le-ar fivdzut6l Alte cercetdri au ardtat cd in primele miimi de secundd din momeltul in care percepem ceva nu numai cd inlelegem incong_ tient despre ce este vorba. Aceasti descoperire detroneazd ideea ci nucleul amigdalian . Nucleii corticali pot add_ posti amintirea 9i repertoriul de reaclii pe care le u.. Astfel. cresc. Un semnaloizunl ajungede la retind mai intti la talamus.

cine era cu noi sau crrn arlta cealalti Nucleul amigdalian va fi insd cel care va da oricir{ mai apoi senzalia de"teamtr.. atit amintirea este mai puternicS.urd 9i panicd . nucleul amigdalian reline partea emolionaltr care inSofegte acele lucruri.36 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emolional 37 cd hipocampul. el le hansmite gi inapoi la creier. si zicem.eDoux: . a unui urs aflat la grtrdina zoologicd fafi de a unuia ce se gtrsegtein propria-fi curte. care circultr prin corp. Cu cit trezireanucleului amigdalian estemai intenstr. lntr-oltare de stres (anxietate sau emolie intensX.mai ales in raport cu socialtr fluidd in care trtrim noi. 'ur a9a fel ftrcit str sporeascl amintirea a ceea ce se itrtimpltr. unul pentru faptele oarecare gi unul cele cu incirc5turtr emolionald. oamenii. epinefrine gi norepinefrine. reaclia poate veni in egald mdsurtr de la felul cum abordatd o astfel de situatie in trecut. aceste semnale achveazd neuronii din nuileul amigdalian. prin unnare. nu chiar foarte des.are a reacliilor ei de pe terenul de luptd. Problema este cd pe lingi emofionale care au puterea necesare de a genera asel crire. inainteaunei confirmXri complete. bineinzestrind animalul cu amintirile vii a ceea ce-l amenin- ii place.r. de fapt.. Sau cum spunea l.it m poate de viu8. tr momenhrl in care vom mai treee prinfr-o situalie similari. Dar nucleul amigdalian este cel care va adiuga gi ideea c5. de exemplu. experienlele care ne sperie i ne ingrozesc cel mai mult in viagtr sint dintre cele mai d-enearnintiri.. Un sistem specialpentru emolionale are o logicl bine ginditd tn evolufe.Nucleul amigdalian estelocul principal din creier unde se duc acestesemnale. Aceastd trezire a nucleului amigdalian se pare cI impriml in memorie majoritatea momentelor de intensd activitate emofionald cu un grad suplimentar de forld .di aceea ne amintim * ln original: pattern (N . 'Astfel. hipothmusul refine datele specifice ale iniidentului. traumatizatd de ndratelertrni oribile pe carele ingrijise ii vreme de rdzboi. bisteme de memorie. Ca sediu al i emolionale. este mai implicat in inregistrarea gi in crearea unei semnificafii pentru tiparul* perceptiv decit in reacliile emofionale. putem str nuAcestfapt explici de ce circuitul e acestlucru -potrivire"." """'*pl.unde am mersla prima intilnire saucefiatunci cind am auzit la gtiri cX a explodat nava spalial5 . generind epinefrine gi norepinefrine. nucleul amigdalian scaneaze experienla deci o analiznazd comparird ceea ce se intimplX ir prezent cu ceea ce s-a intimplat in trecut. cuprinsd dintr-odatd de un fel de groazd. bandi ne aflam. ca. de p" . hipocampul este cel care rec-unoagte semnificalia diferitf. red. declangatX duptr zile pe neagteptateatunci cind a deschis uga de la o deba- un scutec urit mirositor. Creierul folosegte o rnetodX simpld. tra registrul emolional al amintirii cu o potenfd specialtr: acelagi sistem de alarmtr neurochimici care determini corpul str reacfioneze prin luptd sau fuge in si{pliile ameninfltoare inregistreazd in memorie qlipa respectivi c. dar foarte abill de a inzes. respectiv bucurie). abia reugind si evitiim_o ciocnire frontaltr. Citeva ln care copilul ei ascunsese te disparate ale aCelei'situafii au fost suficiente pentru a similitudini'cu o primejdie trecuti gi astfel nucleul amigsi proclame starea de urgenfi.Dar amintirile emofionalepot fi ctrlduzegregitetr ALAKMELE NEURALE DEM ODATE dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ce meurgent pe care il transmite nucleul amigdalian este uneori.Seco[uz: reaclia apare rdtrin grabi o reacliela prezent in funclie de amintiri intipldehult. rl sirficient de apropiate pentru a alarma nucleul amigdalian. nu ne place persoana respectivtr. impreuni cu gindurile. Metodele atunci cind un elementcheie rcomparare sfurt de tip asociativ: pitualiei prezente seamdndcu ceva din trecqt. . utor. ernoliile 9i reacliile dobfirdite abordare a unor evenimente ce sint doar vag asemdnitoare. ceeace este absolut vital pentru semnificafia emofionaltr. Dactr incerctrm se trecem cu o magintr de pe o bandtr pe alta pe gosea.hipocampul este extrern de important ir recunoagterea unui chip ca fiiru:l al unei verigoare. determinind o secrclie de hormoni. Acegti hormoni activeazi receptorii nervului vag. o fostd infiimieri din cadrul armatei. de exemplu. Principalul rol al hipocampului este si asigure o memorie cit mai ascufitd a contextului. in vreme ce nervul vag transmite mesaje de la creier pentru a regla inima. iegit din uz . un nery carepomegte de la creier ajunge la glandele suprarenale.. care semnaliznazd altor regiuni ale creierului. dind semnalul ctr este o stare limitl. Aceasta inseamnd cI ir creier existi. misind. care a fost considerat multi vreme structura cheie a sistemului limbic.). In vreme ce hipocantpul igi amintegte fapte seci..

Nucleul amigdalian al gobolanului poate genera o reaclie in raport cu o perceplie in douisprezece miimi de secundd. tn primii ani de viald.fiecare inmaeazinei_ zd gi recupereazdinforrnafiile speciale de sine stdtitor. Sau cum sublinia LeDoux: . pegtilor gi rep- . taseul stdrii de urgen!5 care merge de la ochi sau de la ureche la talamus gi apoi la nucleul amitdahan este crucial: se economisegte timp intr-o situalie de urgenld. nucleul amigdalian ho_ :: lif*. cum ar fi bdtdile sau indiferenla.. supravieluirea depinde de acest drum direct.tionale. alte structuri ale creierului. inclusiv in al dvs. de altfel' Faptul cd am sdrit din pat pe jumdtate adormit .ilustreazX puterea nucleului amigdalian de a declangao anumite acliune la care recurgem in situaliile de urgenfd. permilind reaclii rapide 9i opliuni care economisesc citcva miimi de secundd cruciale in reacfia fald de pericol. fi .. dar nucleul 3migdalian. crede LeDoux. De fapt. dar nu 9i cuvinte plntru amintirile care l_au creat.putem fiingelali de iegirile noastre emolionale este faptul ce ele dateazd adeseadinh-o perioadi timpurie a existenlei nbastre. mare parte din viala mintald a pdslrilor. pentru ci astfel s-a ajuns ca ea si fie de mai lungl duratd. imprdgtiind in incdpere ceea ce se afla in pod.a de ele. am tras prudent cu ochiul in dormitor. ca 9i mine. intr-o secundd.Nu e nevoie sd gtii exact ce este un anumit lucru pentru a-!i da seama cd poate fi periculos. Tavanul era intact. Ilebuie inci si se faci mdsuritori similare in cazul creierului uman. care se maturizeazd. ire_ buie sd se dezvolte in totalitate. pentru a vedea ce a dus la acest dezastru . dar in mare.am sdrit din pat gi am iesit din cnmeri ingrozlt. putem avea un senti_ ment haotic.rru recupereazi informafiile.9i aveam aI descopdr cd lucrul ce mi s-a pdrut a fi fost tavanul ddrimat nu era altceva decit o grimadi de cutii pe care solia mea le inghetuise intr-un col! cu o zi inainte."*pul tdrd. fiind un fel de tipare ferd cuvi_ite ale vielii emolio_ nale. dupd ce le triase din debara. dindu-mi seama cX sint in siguran!5. in vreme ce acbst circuit poate juca un rol relativ limitat in viala mintal5 a oamenilot redus doar la crizele emo|lonale. gil. ele sint inmagazinate in nucleul amigdalian sub o forme neprelucratd. Nu cdzuse nimic din pod: pentru ci nu aveam pod. in special hipo_ campul.zutprin ta_ vanul din colful {ormitorului meu. in momentele vitale. La nivelul riemoriei.38 Creierul emotional Anatomia unui blocaj emolional 39 Imprecizia creierului emolional in asemeneamomente se adaugd faptului cd multe amintiri emofionale puternice provin din primii ani de viafd. 9i al meu. inc'it. ciND EMoTULEsfNT RArTDE sr goNFUZE Era cam trei dimineala cind un obiect enorm a cd. LeDoux se intoarce la rolul nucleului amigdalian in copildrie pentru a susline o idee care a stat la baza gindirii pslhanilitice: gi anume cd interacliunile primilor ani de iiula for*"uzd un set de lectii emolionale bazaie pe deprinderi gi nemultumiri din contactele copilul foarte mic gi cei care u.foarte rapid in creierul sugaru_ lui.te dacd informafiile au 9i valenle emofionale. ritmul este mai mult ca sigur acelagi' ln termeni evolugionigti. mai ales cfird este necesard o reaclie instantanee' Dar acestcircuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite declt o micl parte din mesajul senzorial. Aceste miimi de secundd ar fi putut tot a9a de bine sd salveze vielile rtrtrmogilor nogtri protomamifere gi probabil de aceea existi aceste tipare in creierele mamiferelor. 9i care acum cdzuserl pe jos. care se mdsoard in miimi de secundi. locul ln care. .. ceea ce se inregistreazXin nucleul amigdalian aia drumul direct estein cel mai fericlt caz un semnal brut suficient doar pentru un avertisment.dintre lectii emolionale sint atit de puternice totufi utit a" ai_ fcgsle 9i ficil de inleles din punctur de vedere al adultuiui. din relalia copilului fbarte mic cu cei care ii poartX d-eeriid. si neocortexul.r.u. Unul dintre motivele pentru care. ca nu cumva si cadd intregul tavan' Apoi. nucleul amig_ dalian gi hipocampul lucreaz5 in colaborare.este format de fapt in totalitate ince de la nagtereacopihirui. cind lucrurile erau neclare gi nu aveam-incd vocabulaiul necesar pentru a inlelege evenimentele petrecute. inainte ca neocortexul sX aibi timp sX inregistreze in intregime ce s-a intimplat. care are un rol crucial in amintirile noastre narative."lo Drumul direct prezintd un enorm avintaj la nivelul timpului creierului. atunci cind acesteamintiri emolionale sfiri declangaie ulteiior in via!5. Pentru cd aceste prime amintiri emolionale se fixeazd inarnte ca respectivii copii s6 aibd cuvinte pentru experienla lor. Acest lucru este adevdrat in special in cazul eve_ nimentelor traumatizante. nu mai exist5 o potrivire cu gindirea articulatd in ceea ce privegte reaclia care ne cuprinde.sirt addpostite gindurile ra. Drumul de la talamus la neocortex gi apoi la nucleul amigdalian dureaz5 cam dublu. partea cea mai mare din el luind drumul principal cItTe neocortex.ceeace Poate ctr m-ar fi salvat si nu fiu rinit dacd intr-adevlr ar fi cdzut tavanul . Deci.

.." ln acelmoment. Nu e. fugind la cel mai mic semn cI ar putea fi vreun dugman.Dacdin timpul acestuiprocgsse simte neCfestreazd reactiremotionale... .40 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emo[ional 4l tilelor graviteazd in jurul lui.bgntr deoarece o determind str se ascundd. ".i a auzit telefonul sunfird. lucreazein strinsd legtrturi cu nucleul amigdalian 9i cu alCere p circuitedin creierulemofional. se ajunge la o perceplie integrald prin citeva incercdri.in cazulurgenfeloremofionale. dormea pentru prima dattr la o prietentr de joaci. LeDoux numegte acest luc-ru . le infeleg.gregeli Asemenea emofionale aflate i:l qtadiu inilial se bazeazd pe sentimente prioritare in raport cu gindirea.El oferd o cale foarie rapidd de declangarea emofiilor. in vreme ce mama se strtrduia sd nu se bage in seaml faptul ci este ntilinigtitd. a intrebah .. declangind reaclii incd inainte de a-i confirma realitatea pe de-a-ntregul .Cortexul prefrontal. .gi. ceva de gehulCum seeheam meIo4ia..mama gi-arevenit 9i. in loc str se factr o judecati rapidd a bucifii muzicale pe baza a doar citorva note. . pentru ci insigi supraviefuirea lor {epinde de o analizare perrnanentd a priddtoriior sau a pfi.spre neocortex. Jessica. . careparcl a pinlit. la cela lobii prefronlllalt capit al circuitului major. pe un ton etlptrit. Nu uitali ci ceamai mare proiecfie a informaliei senzorialeceprovine de la talamus nu mergela nUcleulamigdalian. Este insd un proces rapid gi dezordonat celulele sint rapide.caresirt locul in carese planificX9i se organizeazd frunile in raport cu un scopl inclusiv celeemofionale.Amortizorul creierului trece de-la nucleul amigdalian.ln neocorinregistreazdgi analizeaz5intex.i reaclia noastrXin raport cu ele sint coordonate de lobii preacfpontali. . Nucleul amigdalian poate reacfiona intr-o crizl de furie sau de frici inainte ca insugi cortexul s5-gi dea seama ce se intimpl5 g! de ce o asemenea emolie este declangatdindependent sau anterior gindirii. politicoas5. senzorial de import. sau se se arunce pe orice I Preajma lucru comestibil. MANAGEREMOYONAL Fetila unei prietene. linigfndu-se sau stlpinind sentimentul pentry a acfionamai eficient h situalia dati sau alunci cind o noui ingtiinlare cereun cu tolul alt rdspuns. cind se pregitea de culcale s. prin intermediul lobilor prefrontali.emofionale a oamenilor.zilor.. de mirare ctr de fapt nu putem pdtrunde suficient de bine in intunericul emoliilor noastre explozivg..cduta!?" . -. Atunci cind nucleul amigdalian funclioneazl pregednd o reacfie impulsivtr nelinigtitd.in timp CFo voce de femeie tocmai spunea: .care o ptrrisise fostul ei so!). 9i nici mdcar lu era pria limpede care era mai emolionatd. Vpia'Unei ea estedictati de lobii prefrontali. in citeva clipe lobii prefrontali analizeazl.. Dar in cazul viefii.Mama a ingfdcat receptorul gi a strigal . zonele prefrontale guverneazdreacfiile noastre pmolionale incd de la inceput.cu o singurtrexoepliesemnificatiVi.sau chiar deloc.de gaseanigori.ralitici sau mai potrivitii ir raport cu impulsurile emolionale.Cenurntrr. apogeul a fost atins la miezul noplii. de exemplu la o veverigd.parc cd funcfioneazi atunci cind cineva e speriat sauinfuriat. o altl parte a creierului emofional permite o rpactie mai potrivitd gi mai corecttr. De obicei. Cind sedegfangeazf. A aruncat perigla de dinli gi s-a rcpezit la telefon. cu inima b[tindu-i si-i sarl din piepf imagi ni4du-gi-o pe Jessicain tot felul de ipostaze cit se poate de ingrozitoare. el trage o anumiti concluzle. deci. care nu au fost stocate cohplet gi nu ay fost integrate intr-un obiect recognoscibil. podulind nucleul amigdaliangi alte zone limbice. o emolie.& cred cI am gregit num5- ruI. a1ea1!e imprecizie poate avea coasecinfe dezastruoase pentru relafiile noastre/ deoarece inseamni. e.. Este o folpd bruti de informalie senzoriald.. mama sau fiica. tall carese afl5 chiar in dreptul frunfii..]essica!" .. Aceastl zond neocorticalda creierului are o reactiemai gr. O asemeneaimprecizie.in care.emo!ie precognitivi". ci la neocortexgi la numerogii centri de prelq+re Ci de analizare a ceeace a fost percepuf acesteinformalii . o serie de circuite in cascadtr tgrmaliile. vorbind la figura! ie putem sd ne repezim la cineva sau si fugim de cineva de carsnu este cazul (de exemplq o chelnerifi a sctrpat din mine tava cu gasecomenzi atunci cind a ztrrit o femeie care avea o claie de ptrr rggu gi cref asemeni celei pentru.Acest creier primitiv minor la mamifere este creierul-principal la nemamifere".. mai ales atunci cind incd sintem sclavii lor.. dar nu foarte precise. Daci nucleul arnigdalian simte aperlnd ll ttpu. Aceastdprogresie care face loc discerntrmintului in cazul relcliei emolionaleesteun aranjament standard. o reactie bazatd pe informafii fragmentare senzoriale. oro reaclie. ca in cazul mamei ingrijorate care rtrspunde la ielefon. spune LeDoux"..

ln grupul nostru de pacienli care suferiserd atacuri cerebrale/ de exemplu.. in timpul examenelor neurologice.asemd- nltor cu felul in care un pdrinte opregte un copil impulsiv si se agite.. in sensul ci nu se mai supdra aga ugor gi. Atunci cird incd nu exista nici un fel de medicalie eficienti pentru bolile mintale. cind sd atace gi cind sd fug5. avind in vedere ci sentimentul este precedat de o gindire mai profundi. fird funclionarea lobilor prefrontali.ln asemeneamomente. Solia le-a spus doctorilor cX dupd operalie soful a suferit o schimbare radicald de personalitate. inseamnd cd neocortexul este la datorie.printr-o . spunindu-i sd se poarte cum trebuie (sau sd agtepte cu rdbdare) ca sd i se dea ceeace dorestel3.rezohare" chirurgicalS a bolilor mintale: lobotomia prefrontald care (adeseala intimplare) indepdrta o parte din lobii prefrontali sau.m.. FrAGrNDURIIOR Legdturile dintre nucleul amigdalian (gi structurile limbice aferente) 9i neocortex sint centrul luptelor sau al tratatelor de cooperare dintre minte 9i suflet. ARMONIZAREAEMOTIILOR . in plus. reglind emofiile neplScute. Dacd nucleul amigdalian aclioneazd adeseaca o supapd de urgenli.g. lobotomia era incurajatd ca solufie a gravelor tulbur5ri emofionale respectiv.indepdrtarea" disperdrii pacienfilor. legdtura dintre cortexul prefrontal 9i creierul inferior. glumeau 9i pdrea cX nu le pasd de nimic1s. atunci cind se ajunsesela o vindecare disperatd . cind sd fiO dispreluitori . in schimb lasd lobii prefrontali sd fie parte a comutatorului creierului care poate . tdierea legdturilor dintre lobii prefrontali gi restul creierului pentru .cintdrind reacliile inainte de a trece la fapte . in vreme ce lobii stingi reusescsd stlpileasci acesteemolii primitive. Aceste legdturi prefrontal-limbice sint extrem de importante pentru viala mintald nu numai in reglarea fini a emoliilor. nu va mai exista nici o emofie. in cazul animalelor. cind sd braveze. Din pdcate. Detumarea emolionali presupunea doud dinamici: declangareanucleului amigdalian 9i incapacitatea de a activa proceseIe neocorticale care de obicei echilibreazd reacfia emolionali sau restabilirea zonelor neocorticale in cazul unei urgenle emocoplegitl !ionale12.inchide" emoliile tulbur5toare.. iar apoi ne simfim jignili sau ne infuriem. pentru cd aceastapur 9i simplu dispirea 9i ea.. cei ale cdror leziuni se aflau in cortexul prefrontal sting erau inclinati sd vadd numai nenorociri gi sd se teamd permanenf cei cu leziuni in partea dreaptd erau . pentru cd presupune mai multe circuite. Circuitul cheie fusese diskus.exagerat de veseli". cind sd convingd. cind sd atace. cind si creeze sentimente de vinovifie..gi din pdcate prost utilizat5 .a. Acest circuit explicd de ce emolia este atit de importantd intr-o gindire .. este aleasd cea mai bunXll. Felul in care acfioneazd cortexul prefrontal ca manager eficient al emoliei . ln cazul oamenilor. Reaclia neocorticald este mai lentd in creier decit in mecanismul de deturnare. ea se bucura 9i pentru faptul ci era mai afectuosl6. dintre gind 9i sentiment. De asemenea/poate sd fie mai judicioasd 9i mai atenti. din miliarde de reaclii posibile. cind sX fugi 9i. in mare parte viala emolionald s-ar ndrui. Ca 9i in cazul nucleului amigdalian. Neuropsihologii care studiazd dispoziliile pacienlilor care au suferit accidente la lobii frontali au ajuns la concluzia cX una dintre sarcinile lobului frontal sting este se aclioneze ca un termostat neural. Cind suferim o pierdere gi ne intristdm sau sintem fericili dupd un triumf. aceastdmetodd avea s5-i coste pe pacienfii regpectivi viala emofionald. Lobii prefrontali drepfi sint locul in care se gdsesc sentimentele negative cum ar fi frica gi agresivitatea. de asemenea. mintea ralionalS est-e de cea emofionald.42 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emolional 43 proportia riscuri/avantaje tt.intreg repertoriul de posibilitdfi emofionale.. cind si plingd. lobul prefrontal stirg pare a fi parte a circuitului neural care poate bloca sau incetini orice.inchide" emofiile neplicute: nucleul amigdalian propune. lobii prefrontali dispun. dacd lipsegte inlelegerea faptului cd un anumit lucru meritd o reacfie emotionald. Se pare cd lobul prefrontal stirg este comutatorul cheie care poate . o reugitd sau cuget5m la ceva ce a spus sau a ficut cineva. ir afard de emoliile negative prea puternice. ele sint esenliale pentru o navigare la nivelul deciziilor celor mai importante din viali.Apoi a apdrut cazul solului fericit un bdrbat al cdrui lob prefrontal drept fusese parlial indepirtat in urma unei operalii la care s-a recurs datoritd unei malformalii a creierului. probabil inhibind lobul dreptla.este tocmai potolirea semnalelor de activare transmise de nucleul amigdalian 9i de alli centri periferici . Rolul lobilor prefrontali in emolii a fost bdnuit de cdtre neurologi incd din anii 1940. cind si caute simpatie.d.c?nd sd fie impdciuitori. cind sd fie ca un zid. altfel spus. Pe scurt.

de la Colegiul.Astfel. ei fac alegeri dezastruoasein cariertr sau i:r personaldsau chiar pot zlbovi obsedantde mult asupra hotdriri cit se poate de simple. acegti pacienli au .. lntr-un studiu.todevenind de o neutralitate absolutd. flrm ar fi btabilirea unei inDr. conform cdreia sentimentele sint practic indis- pen|ru deciziilerafionale.. totugi nu dddeau rezultate prea bune la gcoalX. Asemenea dovezi l-au determinat pe dr.nelinigtea. adesea distrugdtori 9i cu probleme * ceed ce sugera o proasttrfunclionare a lobilor prefrontali in raport cu nevoile limbice. un neurolog de Universitatea din lowa. Ir bun.ele ne indreapte pe drumul sabile va putea faceapoi cum e mai bine..in . Un stimul cum ar fi un favorit sau o cunogtinlX antipaticl nu mai genereaztr nici nici aversiune.gi din acelagi motiv o stare permanentI de disconfort emofional poate crea deficienle in capacitatea intelectualX a copilului. indiferent dactr este vorba de anumite trXsdturi ideale pe care le-ar ctruta cineva atunci cind viziteaztr mai multe locuinfe posibile ori despre elementele de ralionament in rezolvarea unui test. Damasiosuslinectr acestcreieremomdsurdca 9i creI esteimplicat in ralionamentein aceeagi il gindirii. Ei erau impulsivi 9i nelinigtili. In ciuda inteli- i lor intacte. dr. SI ludm in considerare puterea emoliilor de a intrerupe gindirea.in acestbalet lentimentelor 9i al gindurilor.amigdalle. cit gi in ingtrduirea unei gindiri limpezi. controleazd in egalS mdsurd momentele de furie 9i de compasiune. ctrstrtorili?). In ciuda potenlialului lor intelectual.uitat" aceste leclii pentru cd nu mai au acces la locul in care sirt irunain nucleul amigdalian. Damasio sd ia o poneintuitivd. chiar daci ele ne indictr prin unele mtrsurtrtori neuropsihologice precise agitalia gi impulsivitatea continud a unui copil. Odattrintrememoria emofionaldde la nivelul nucleului amigdalian. spunem: . separat de zonele corticale inregistrate in testele IQ.pot crea o stare neurali ce poate sabota capacitatea lobilor prefrontali de a menline actlvtr memoria. pot aiunge alcoolici gi delincvenfi * nu pentru cd intelectul lor ar fi deficitar. ferentce glndegteneocortexul. Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care rtrspunde tn mod direct de memoria funcflonaltrl7. s-a dovedit ctr problema unor blieli de gcoaltrprimard. (cum ar fi amintirea unei inv'estifii dezastruoase sau a unei [giri dureroase) ne trimit semnale care ne determind sX o hottrrire. De aceea. Aceste circuite emolionale sint modehte de experienle1e din copildrie :9i acesteexperienle sint cele care stau labaza reacliilor noastre in momentele de pericol. creieglndirii joac5 un rol de conducltor la nivelul emoliilor . dr.memorie funcfionald" pentru capacitatea de atenlie care reline in minte faptele esenliale pentru a rezolva o anumitd insdrcinare sau problemtr.. iar logica seactr ce lumea ne confruntl adesea cu o mare posibilitate de i (Cum ar trebui si vi investili fondul de pensii? Cu cine lecliile emofionale pe careni le-a dat trebui sI vf. ci pentru cd nu reugesc si. a fdcut i atente asupra felului furcarepacienlii au de suferit in caunor probleme de circuit prefrontal. Tot aga.gindirea.M Creierul emolional Anatomia unui blocaj erholional 45 eficientd. Antonio Damasio. de Medicind. Circuitele de la creierul limbic la lobii piefrontali mai dau beamX 9i de faptul ctr semnalele de emolie puternicd . Hotirirea lor profund viciati * chiar dacd nu apare nici o deteriorare la lul IQ-ului sau al capacit5lii lor cognitive. eliminind unele posibiliHli 9i scolindu-le in evii pe altele.Nu mai pot gindi limpede" . Damasio susline cd hotlririle lor sirnt atit de nefericite rtru ci au pierdut accesul la invdldtura de Ep emofionnt. Creierul emofional. Aceasttr deficien!tr este mai subtiH gi nu poate fi intotdeauri5 inregistratl prin testele de inteligenti. de exemplu. Tn de legtrturtrdintre gind gi emofie. atit tr luarea hotdririlor infelepte. atunci cind sintem suptrra. circuitul prefrontal-aI este o poart2i extrem de importanttr pentru ceeace ne sau ne displacede-a lungul unei intregi viefi.nu mai sint declangatereacemofionale asociatetr trecut imprejurtrrii respective. emoliile conteazdintr-un rafionament.rafionale". schilodindu-i posibilitllile de a inv5fa.gi stdpineascl viafa emofional5.i din punct de vedere emofional. In citeva lucrtrri cu implicalii multiple in vielii mintale. Aeldar. Neurologii folosesc termenul de . care degi aveau un coeficient de inteligenld peste medie. Trebuie str ne gindim gi la rolul emoliilor in cazul hotdririlor celor mai .sau dimpotrivd . lucrind in colaborare cu mintea ajutind . acegtiasint copiii cu cele rnai mari riscuri. mi:nia 9i altele asemenea . in sensul ci pot avea egecuri profesionale.putea fi explicattr prin testele neuropsihologice care au indicat o proastE funcfionare a cortexului frontalls. capacitatea emolionald ne cdhotdririle de moment.

Felul cum reugim in via!5 este determinat de ambele .46 Creierul emolional afari de acele momente ir care emofiile scapl de sub control 9i creierul emolional o ia razna. complementaritatea dintre sistemul limbic gi neocortex. Acest lucru ristoamd vechea teorie a existenlei unei tensiuni intre fafiune 9i simfire: noi nu vrem sd renun!trm la emolii gi sd ii dim raliunii locul care i se cuvine. PARTEAA DOUA Natura inteligenfei emotionale . De obicei. Pentru a face asta aga cum. avem doud creiere. inteligenla emolionald iese la suprafald . Vechea paradigmd suslinea cd existd o raliune ideald care a sclpat de emolie. Atunci cind acegti parteneri interaclioneazi bine.doar IQ-ul. ci gi inteligenfa emofionald. trebuie ca mai intii si inlelegem mai exact ce trseamnd str-fi folosegti ir mod inteligent emofiile. intr-adevi1.9i totodatd gi capacitatea intelectuald.cea ralionald 9i cea emofionali. intelectul nu poate funcliona la capacitate maximd fdr5 inteligenla emolional5. Intr-un fel.se cuvine la nivelul existenlei noastre. ata cum a procedat drasmus. doui minfi .9i doud feluri diferite de inteligen!5:.nu conteazd. ci sd des-coperimun echilibru inteligent intre cele doud. dintre nucleul amigdalian 9i lobii prefrontali dd seamd de faptul cd fiecare este partener egal in viala mintald. Noua paradigmd ne irdeamnd sI armonizlm mintea gi sufletul.

pentru cI ar fi sujurdmint cI in timpul confrunttrrii biiatul fusesenebun.. elev in anul doi. Degi |ason a oblinut asemenea spectaculoase.Cind a fi degtept e o prostie De ce anume David Pologruto.fostul lui profesor de fizicd David Polos-a plins cd |ason nu gi-a cerut niciodatd scuze 9i nici nu asumat rdspunderea pentru faptul cd l-a atacatl. Florida.i-ar putea pune in primejdie visul de o via. sint urmdtoalason H.visa sd ajungl Harvard. injunghiat cu un cufit de bucXtdriede unul dintre elevii lui rezultateexcelente la invdtiturd esteinc[ un lucru discutabil. gi era ferm hottrrit sd meargd mai departe la nultatea de Medicintr.. Crezftrd ci noun biet 9 . agacum au fost ele prezentate pe larg.iididuse lui doar 80 de puncte din 100 la un chestionar. inainte de a se fi pornit o lupti cei doi. profesor de fizicd la un liceu. fade o crizl de nebunie temporard in timpul acestui incident cornisie formattr din patru psihologi 9i psihiatri au declarat n pricina notei proaste.l-a adus la gcoaltrgi in timpul confruntrdri cu Pologruto in laboratorul de fizictr gi-a infat profesorul in clavicultr. Dar Pologruto.Luind numai a terminat cu medie maxim6.Eu cd a irncercat sXmd omoarecu cufitul" pentru ch era furios pricina notei proaste. profesorul lui de hzicl. cu zecepe linie. a susfinut cd el intenlionase sd se sinucid5 din pricina rezullui de la test 9i se dusesela Pologruto s5-i spund cd se omoa- .. invlfa la liceul Coings. a luat un culit de bucdttuie. faptele. Un judecdtorl-a gdsitpe ]asonnevinovat.tA.Pologruto a povestit altceva:.Jasona terFatliceul doi ani mai drziu ca 9efde promofie. $i nu la orice facultate . pupd ce a fost transferatla o 9coal5 particulard.

: IQ-ul explicd furtr-o mic6 mdsuri destinele diferite ale celor promit in egald mdsuri.. TNTELTGENTA EMOTT ONALA trDEsTrNur rl imi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst care fgase 800 de puncte la testul SAT gi la altele similare inainte de l.lrala f 9_e|. Dar din datele existente reiese cd poate fi . Bineinleles ci a e$stat o legSturd (a9acum existd. . Spre deosebire de IQ. doul treimi prcvedin familii care trtriau din aiutor social si care au crescut in Massachusetts.Cea mai mare parte a locurilor pe care gi le gdsegtecineva in societate este determinatd de factori care nu au legdturi cu IQ-ul. se culca tirziu gi liplga de la cursuri. de a fi stdruitor 9i de a spera. de a prevedea fdrd greg cine va reugi in viafd.ul a avut o micd relevanlXpentru felul in cares-au cu slujba sau ir restul existenlei lor. nou. comparativ cu colegii lor cu rezultamai proaste. pentru cI dormea pind la prinz..cumplita mahala" la doi pagi de Harvard. iar cei ca. recunosc acest lucru. fapt care ii lasd pe ceilalfi 80% pradd altor forfe2. The BeIICurae(Curba lui BeII) . persoanele cu un IQ ridicat pot deveni piloli uluitori de progti atunci cind se afl6 la cirma propriei lor vieli." Chiar gi Richard Herrnstein gi Charles Murray. in Partea a Cincea voi ar5fa cd acele competenle emofionale de o importanti crucial5poJ.Cind 95% dintre fogtii studenli la Haward ai iilor anilor 1940: vremuri ir care cei care aveau un IQ mergeau la gcolile Ivy League mai mult decit fir prezent fost analizali la virsta matur6. copil4riei. de altfel. s-a constatat cd aceia care avucele mai bune rezultate la testele de la facultare nu?u reit cel mai. IQ.. de la o persoand la alta de'a lungul unei viefi. inteligenla emolionald este un concept nou. in cel mai fericit ciz.50 f:fatura inteligenfei emolionale Ctnd afi degtepte oprostie 51 Intrebarea este cum a fost cu putinld ca. pornind de la clasele sociale 9i ajungind pini la noroc.la fel de puternicd 9i uneori chiar mai puternici decit IQ-ul. cei doi subliniazd: . a cdror carte. fiind mai multe exceplii decit cazuri care se potrivesc cu regula.. Mulfi dintre cei cu un IQ scXzut sfirgesc prin a ocupa slujbe modeste.. a IQ-ului sau a altor evaludri in ciuda popularitdlii lor aproape mistice. urmeazd cam aceleagistudii 9i au aceleagiganse. In ciuda extraordinarelor sale capacitdli intefpctuale.alte caracteristici". Existi foarte multe exceplii la regula conform cdreia IQ-ul determini succesul .bine gi in viafd. de producsau de statuhrl lor in domeniul respectiv. Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a notelor. de exempltr. acordl o importanlX capitald IQ-ului.pe vremea cind . mai ales cird a fost vorba de salariu. . IQ-ul contribuie cam cu 20"/.de obicei. Un studiu similar pentru virsta adultl s-a fdcut gi asupraa de biiefi. O treime dintre ei avea un IQ sub 90. Cei mai degtepfi dintre noi pot cddea pradd unor patimi cumplite 9i unor impulsuri necontrolate. Aga cum nota un observator: . respectiv. de a-9i stdpini impulsurile gi de a amina satisfacfiile. in cazul unor grupuri largi de persoane.Pe un elev in anul intii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAI de matematici poate sXnu-l impingi inima sd devinl matematician. de a-gi regla stlrile de spirit 9i de a impiedica necazurile s5-i intunece gindirea. majoritatea copii de imigranli. Legdtura dintre punctajele la tesfe gi acestereugite este diminuattr de totalitatea altor caracteristici pe care el le aduce la viatd. Cu siguran!5 cd existd o legXturd intre IQ 9i performanlele in viald. dar dacl vrea sd se ocupe de o afacere. care are o istorie de aproape 100 de ani de cercetlri aplicate pe sute de mii de oa- nreni.'3 Eu sint preocupat de cheia acestor .cu lmbr45t5!i!9pg$utd deJa'v. T% cei cu IQ-ul sub 80 au fost gomeri zece ani sau chiar 9i mai 'dar asta s-a intimplat 9i cu7o/" dintre cei cu IQ-ul de peste . si devind senator american sau si cigtige un milion de dolari poate n-ar trebui sd-gi lase la o parte visurile.o persoand atit de inteligentd sd comiti un act iralional .rlaitepi iondilia se facemefortul sEii inv5ldm pe copii. iar {n mdsura ir care existi mulli care suslin cd IQ-ul nu poate fi tctrimbat prin experienld sau studii. de inteligenla emofionald: capacitatea de a fi in stare sd se motiveze 9i sX perseverezein fala frustrdrilor. Nimeni nu poate spune exact in ce m5surd variazd. mai tot timpul igi pierdea vremea.intra la facultate. N-au avut nici mai mari satisfaclii fir vialX gi nici cele mai fericite relalii cu cu familia sau in dragostea.. la factorii care determind reugita in via!5.atit de prostesc? Rdspunsul: inteligenla academici are foarte pulin de-a face cu viala emofionali. re au un IQ mare au tendinla si devinX persoane bine pl5tite Iucru care insd nu este valabil intotdeauna. I-au trebuit tproape zece ani ca sd-gi ia diploma.

Un IQ ridicat nu este o garanlie de prosperitate. Karen Arnold.de patru ani pentru a intra in Joale copiilor de grddinild 9i ale educatorilor . Desigur cd exist5 multe cdi spre reugita in viald gi multe domenii in care celelalte aptitudini sint rtrsplitite.cu care te itrtilnegti la nivelul vicisitudinilor viefii. nu gtim nimic despre felul in care reacfioneazAla vicisitudinile vie!ii.sint in avantaj in domeniu al vielii. Acestea sint capacicare ulterior ir viald ii vor permite lui ]udy sX devind o ve- . Atunci cffrd gtim despre o persoantr ctr a absolvit o facultate.Cred cd am descoperit persoanele <ascultltoar€> cafe gtiu str reugeascdin acest sistem. un set de trdstrturi . Cei careau capacitdliemole bine dezvoltate au gi mai multe ganse sd fie mutlumili in gi eficienli. cu o inteligenld egal5.un fel de casda pdpugilorcarecopiazd I de grddinild 9i unde aparfigurine caretr loc de cap aumici nre fetitd alituri de cei cu care le place cel mai mult sI se joafudy a dovedit cd ii poate gisi pe cei mai buni prieteni ai fie- cel cu cuburi g. asupia capacittrlilor de ftrvdfdturd. La zeceani dupd absolvirea liceului.coltul ar- Clasei. Absolvenlii se zbat la fel ca. Cind educatoarea i-a cerut fudy sA ageze fiecare fetifd 9i fiecare blielel in acea parte a tperii in care le place lor cel mai mult si se joace . Dar chiar gi in ce-i privegte . si-gistiipineasci obiceiurile mintale care stau la propriei lor productivittrfi.unii l-ar putea ntrmi caracter . gtim doar cd a. Dovezile aratd care se descurci din punct de vedere emolional igi cunosc ai igi stiptnesc bine sentimentele gi care deslugesc rdeazd eficient sentimentele celorlalfi . micula Judy de patru anipoate pdrea o fiinf5 izolatd prinke colegii ei de joactr mai soili. dddea urrnStoarea explicafie: .fie de respectarea tbugita in politica organizatoricd. este un fin observator al sociale din grldinila ei gi poate este chiar cea mai sofisdintre copii atunci cind este vorba sd arializeze felul cum ceilal!i. cam pinl la treizeci de ani rul au ajuns sI atingi decit un nivel mediu de reugitd. pentru ctr gcolile noastre 9i cultura noastrtr se concentreazd. nu participd intens la joacd gi nu este rdat6in centrul atenFei... JgculClasei. precurn matematica sau cititul. gestionatd cu mai mult sau mai pulin talent 9i care presupune un set unic de competenle. de a-gi stdpini emoliile gi de a se furlelege cu ceilalfi a fost factorul de diferenliere cel mai important'. ignorind inteligenla emofionali.nesuferifi" inteligen. doar unul din patru se afla la cel mai inalt nivel in profesia pe care gi-o alesesegi mulli nu se descurcasertrprea grozav. IIN ALT FELDE INTELIGENTA .eare conteazd imens in destinul nostru perscinal. Existd gi o gluml pe care o spun copiii: . Viala emolionali este o dominanti care poate fi.a..reugit cu bine acolo unde tot ce a fdcut s-a mdsurat ir note. sfirgegte intr-o funddturtr: aptitudinile emofionale sint meta-abilitdfi. cei carenu-gi pot controla Via. inclusiv inteligenfa pur5. Sd ne aplecim insd gi asupra datelor unui studiu in burs. fie cd este vorba de relatiile sentimenta- regulilor nescrisecare guvemearyi"intime.ta ionali gi duc bdtdlii inteme hfungs5-9isaboteze capacitatea ls€concentraasulra muncii gi asupra unei gindiri clare. capacitatea de a stdpini tehnica este categoric importantd.este de un test asupra percepliei sociale.6 $i aceasta este problema: inteligmla la invi!trturd nu te pregtrtegte pentru viltoarea .tot mai mult pe cunoastere.d. in schimb..Iudy a ftrcut-o cu o acuratele inari. Mdsura in care cineva abordeaztr aceste competmte este de o importanld majord pentru infelegerea faptului cI o persoanA poate reugi fur viafi. tn societatea noastrtr bazatd. 6ofisticarea ei nu a fost evidentd pird ce educatoarea lui fudy d-a adunat pe tofi copilagii.Pentru un observatorinfiimpldtor. luind note excelente. ln schimb. prestigiu sau fericire tr viald.. in weme ce o altd persoand.noi to!i. Dar capacitatea dobinditd in copildrie de a gestiona frustririle.ta emofionaltr oferd o altl falet5 la locul munc6. Atunci cind i s-a cerut str agezefiecarebtrietel 9i Iui Judy dezvdluie faptul cI ea d'efine o harti soperfectd a grupei sale de la gridinild 9i un nivel de perceppentru o fetild de patru ani. unul dintre cercetdtorii care au urmdrit destinul absolvenfilor. efectuat asupra a 81 de absolvenfi ai promofiei 1981 ai liceelor din Illinois. Dar ir vreme ce au continuat sd se descurce bine gi la facultate. Evident c5 ei au avut media cea rnai mare.. aga cum vom vedea ir Partea a treia.m.sau pentru ocaziile . profesor de pedagogie la Universitatea din Boston.Cum va fi strigat peste cincisprezece ani nesufe- tl de acum?" Rispunsul: u$efu"'. .:cedetermind cit de bine putem folosi talentele pe care le avem.52 Natura inteligqnlei emolionale Ctnd afi degtept e o prostie 53 intotdeauna) intre IQ gi nivelul socio-economic la virsta de pakuzeci gi gapte de ani. Ea std deoparte.

inteligenfele perionale. inventat chiar iIr vremea aceea de Lewis Terman. Cartea lui Gardner din 1983.urnane merge cu mult dincolo de cei trei & adicl dincolo de limitata impdrlire asupra cdreia gcolile se concentreazd in mod privinfa cuvintelor 9i a cifrelor.tilor . ea opunea ideea cX nu existd un singur tip monolitic de inteligencare si stea la baza reugitei in viafd. in care sd fie mu$umit 9i competent.: interpersonale. Aceastd modalitate de gindire a pus stdpirire pe etatea noastrd. un psiholog de la Stanford.. Inteligenla interpersonald.predarea" capacitililor de a se descurca in viafd.care pot apdrea. inteligenla ver{ 9i logica matematicd. a fost un manifest impotrivfle-ului. unde a fost aplicat Proiectul Spectrum. li evalulm pe toli conform unor standarde extrem de inguste ale succesului. careili deterd viitorul. mi-a spus Gardner. cind doud milioane de americani au fost alegi prin intelmediul primului test in scris. care Stabilit ce colegiu vom putea urma . apar cele .si.intrapsihice".cahteli in abordarea oamenilor" . Ir. aga s-au ndscut. Cea mai importanti contribulie 9i unica pe clre educalia o poate aduce la dezvoltarea copilului este sd fl ajute sd se indrepte spre un domeniu in care talentele sale si fie cit mai in favoarea lui.. am suPus Pe loatd lumea unei educalii conform ctrreia nu pofi reugi altceva decit sd fii profesor universitar. pe o parte.care a avut un mare imp act.54 Natura inteligenlei emoliorfrIe Ctnd a fi degtept e o prostie 55 detd in orice domeniu in care sfultnecesare. iar testul nu spune altceva decit dafaci sau nu parte dintre cei degtepfi. ne lirgim noliunea'de spectru al talentelor.coala devine un factor important gi ir . Cardner si lpa sa de cercetdtori au extins cele gapte posibilitdli la douAi de tipuri de inteligenli. Acest talent strtrlucit al lui judy in domeniul social a fost remarcat atit de timpuriu gi datoriti faptului cd ea a invSlat la grddinila Eliot-Pearson din campusul Universitdlii Tufts. nu existd un numdr magic referila multiplele talente umane.de la vinzdri la management gi diplomalie." . capacitatea de a cultiva relaliile gi de a pdstra prieteaceea de a rezolva conflictele si de a face analize sociale. gi talentul muzical lui Mozart sau YoYo Ma. gi capacitdlile. de a fostimpirliti in patru capacit5fi distincte:spiritul de tcere. ca factor singular gi invariabil.de la cele de fFcitate. La un moment dat. ... El subliniazi faptul ci epoca de glorie a IQ-ului a inceput itr perioada primului rdzboi mondial. ci un spectru larg de inteenle cu gapte posibilitdfi. care au fost etichetate de Gardner drept . in intuiliile lui Sigmund Freud sau. In schimb.sebazeazdpe o nofiullmitati a inteligenlei.Frames Mind (Cadreleminfii). Acest tradilional. iar educalia trebuie sd le hrtrneasci in loc sd le ignore sau si le frustreze. Ar trebui si petrecem mult mai pulin timp pentru a-i inregimenta pe copii 9i mult mai mult ajutindu-i sX-giidentifice talentele date de Dumnezeu 9i sd 9i le cultive. Lista lui includea gi cele doud tipuri inteligenfi standard. Am pierdut complet din vedere acestlucru. Spiritul vizionar gi cdlduzitor al Proiectului Spectrum_este Howard Gardner.. Cuv?ntul operativ irr privinla irfteligenlelor este multiplu: delul lui Gardner merge mult mai departe decit conceptul ndardde IQ. Nu putem prea mult situafia.acegti fie cd sint degtepfi sau nu.A sosit timpul".utrfalete a ceeace Gardner numegte . .. El recunoagte cd care ne-au tira4izat cit arn fost la scoali . care este desprinstr de adevdratele ca$tl!i 9i abilitXli ce conteazd in viali peste gi dincolo de Ie. de esenlialX ir cazul unui artist plastic sau al unui arhig geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizicb gi in graMarthei Graham sau a lui Magic Johnson. Proiectul Spectrum recunoagteci repertoriul capacitd. o programd de invd!5mint la nivel internalional pentru descoperirea diverselor tipuri de inteligen!5.. Gardner recunoagte cX cifra gapte este una arbitrard in prifa tipurilorde inteligenfX. .o perceplie a socialului .. Testul de admitere la fa- te Sebazeaztr pe un singur tip de aptitudine. Existd sute gi sute de modalit5li de a reuqi 9i capacitili total diferite ce pot ajuta la asta. mai pulin eviir mulfumirea interioard ce se poate obline atunci cind cireugegte si fie in aconCcu adevdratele lui sentimente."sBiheinleles ci Gardner vede cel mai bine limitele vechii gindiri asupra inteligenlei... psiholog la Harvard School of EducationT. dar includea gi capacitatea spafiald. respectiv cel al invfi5rii.. cum ar fi cele ale unui mareterapeut Carl Rogers sau ale unui lider mondial precum Mirtin King. care ne-au implrlit intre cei care au fost indreptali k gcoli tehnice gi facultate gi pinl la cele preuniversitare. tncurajindu-i pe copii sX-gidezvolte o intreagd gam5 a capacitdlilor de care va depinde reugita lor sau incurajindu-i doar sd le foloseascdpentru a se implini in indiferent ce ar face. Completind aceastdlist5.sint extrem de importante.felul de a gindi la nivelul IQ-ului": . de abilitatea fu:r proiect scoatein evidenli faphrl cd talente precum cel al lui ]udy . Acest lucru a durat decenii.

56

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptepte o prostie

57

adici aceeain care fudy excela la doar patru ani. Acest punct de vedere care prezintd multele falete ale inteligenlei oferd o imagine mai ampl5 asupra capacitdfii copilului gi asupra potenfialului stru pentru reugit5 decit IQ-ul standard. Atunci cind elevii Programului Spectrum au fost evaluagi conform Scalei de Inteligenld Stanford-Binet - cirdva, standardul de aur al testelor IQ - gi, din nou, conform unui set de intrebXri ce urmdrea str mdsoare spectrul de inteligenle aga cum le definise Gardne{, nu au existat legituri semnificative intre rezultatele copiilor la cele doud testee.Cei cinci copii cu cel mai mare IQ (intre 125 9i 133) au dezviluit diverse profiluri ir raport cu cele zece trdslturi importante misurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre cei cinci copii ,,cei mai degtepli", conform testelor IQ, unul era foarte bun in trei domenii, trei in doud 9i cel de-al cincilea coresPundea doar uneia dintre tris5turile importante ale Spectrum. Aceste puncte tari erau impdrlite astfel patru dintre punctele tari ale acestor copii erau plasate irn domeniul muzical, doud in domeniul artelor vizuale gi unul in inlelegerea sociali, unul in logictr 9i doud in limbaj. Nici unul dintre ceipinci copii cu IQ-uri mari nu erau ,,tari" in ce privegte migcareaTizicd, cifrele sau tehnica; migcarea fizicd 9i cifrele erau chiar punctele slabe in cazul a doi dintre cei cinci. Concluzia lui Gardner a fost ci: ,,scala de inteligenld Stanford-Binet nu putea prezice reugita la nivelul activit5lilor Spectrum." Pe de alti parte, rezultatele la Spectrum le-au dat pirinlilor 9i profesorilor un indiciu clar referitor la domeniile fali de care copiii vor arlta un interes spontan gi in care se vor descurca indeajuns de bine, incit sd dezvolte o pasiune care intr-o buntr zi sI ajungd dincolo de pricepere, ctrtre mdiestrie. Gindirea lui Gardner referitoare la multiplicitatea inteligencontinui sd se desfdgoare.La zeceani dupi publicarea teoriei lei sale, Gardner a oferit aceste rezumdri pentru inteligenlele personale: de a-i inlelege pe ceilalfi: estecapacitatea Inteligenla interpersonald cum se poate cooperacu ei. ce anumeii motiveazi, cum lucreazd, Agenfii de vinziri, politicienii, profesorii, medicii de clinicd 9i liderii ieligiogi cu o influenli clari cel mai adeseasint indivizi cu un grad ridicat de inteligenli interpersonald.Inte[genta intrapersonacorelat{,orientatdspre interior. Esteaceaca1i... esteo capacitate pacitatede a iorma un model plin de acuratele9i de veridicitatea sinelui 9i de a fi in staresdfolosegtiacestmodel Pentru a ailiona eftcientin viatd.lo

Intr-o altAinterpretare, Gardnerobserva ci miezul inteligenpresupune,,capacit5file de a discernegi de a tei interpersonale rdspundein modul cel mai nimerit la st5rile, temperamentele, motivaliile gi dorinlele altora". La inteligenla intrapersonali, cheia cunoagteriide sine, el mai include ,,accesul la propriile Fentimente,capacitateade a discerne intre ele gi de a le stipini h cilduzirea comportamentului"ll. SPOCKVS.DATA: ATUNCI

cf^rDcrrNoAtrEREA Nu ESTE DE4 rNs
Exist5 o dimensiune a inteligenlei personaleindelung scoaedin evidenfd,dar pulin explorati in studiile lui Gardner:rolul Tmofiilor. Asta sedatoreaztrpoate gi faptului cd, agacum imi sugeraGardner,lucrdrilesalesint determinate profund de un model al minlii cognitiv-gtiinfific.Astfel, punctul stru de vedere Bsuprainteligenlelor pune accentul pe cognitiv -tnfelegerea de tine gi a altora in ce privegte motivafiile, obiceiurile de munci gi folosirea acestorinformafii in conducereapropriei vieli 9i pentru a te ftrlelegecu ceilalfi. Dar ca gi in cazui domeniului chineslpzic, unde excelenlafizicd se manifesti nonverbal, domeniul gmoJiilorseextinde la rindul s5u,dincolo de limbaj gi de cogpitiv. ; Degi se acordtrun spafiu amplu descrierilorintetigentelor personale din perspectiva rolului pe careacestea iljoaci la nivelul gi lmoliilor al sttrpiniriilor, Gardnergi cei careau lucrat cu el nu gu urmiritin detaliurolul sentimentuluiincazul acestor inteligenasupracunogtinlelordespre sentiment. AceasS, concentrindu-se poateneintenfionattr lasdneexplorat vastul ocean ftr concentrare d emofiilor, care fac ca viala interioar5 gi relafiile str fie atit de
de constringtrtodre gi adeseafircurcate. De asemenea,

hsd loc descoperirilor atit in sensul in care existtrinteligen!tr in fiFolii, dar gi tr sensulin careinteligenla poate fi datil enofiilor. Accentul pus de Gardner pe elementelecognitive la nivelul
lelor personale reflectd zeitgeist-ul psihologiei care i-a

t punctelede vedere.Accentulexagerat pe carepsihologia
p-une pe cunoattere chiar gi in domeniul emoliilor este in part datorat unor capricii din istoria acesteigtiinfe. Pe la iumitltea secol, psihologia la nivel universitar a fost dominati de viorigti, duBd modelul lui B. F. Skinner, care considera cd comportafirentul poate fi perceput obiectiv din exterior 9i, prin grmare, poate fi studiat cu acuratefe gtiinfificd. Behaviorig-

58

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptept e o prostie

59

tii au reglementat toatd viala interioard, inclusiv emofiile, care nu era la indemitra gtiinlei. Apoi la sfirgitul anilor L960,a apdrut ,,revolufia cognitivtr", accentul in psihologie indreptindu-se asuPra registrelor minta}e, al stocdrii de informafii gi al naturii inteligenlei. In continuare ins[ emoliile nu puteau fi abordate. Teoria tradilionalI accePtatl de savanfii cognitivigti considera inteligenfa ca fiind rezultanta unui proces la rece al faptelor. Totul este hiper-rafional, precum Mr Spock dtn Star Trek, arhetrpul octelilor informafionali lipsili de orice fel de sentimente 9i care trtrupeazi ideea ci emoliile nu au ce cduta la nivelul inteligenlei, ele doar stricind imaginea unei vieli mintale. Savanlii cognitivigti care au imbr6li9at acest punct de vedere au fost sedugi de calculator ca model operativ al minlii, uitind cd in realitate materia creierului este scXldatd intr-o budinci dezordonatd pulsind de produse neurochimice gi nu se apropie in nici un fel de siliciul ordonat gi aseptic din care a lignit metafora cdlduzitoare pentru minte. Modelele predominante care circuli printre savanlii cognitivigti referitor la felul in care mintea proceseaztrinformalia au fost lipsite de recunoagterea faptului ctr ralionalitatea este ghidatd - 9i poate fi biruitd - de sentimente. Modelul cognitiv este in acest sens'o privire sirlcittr a minfii, adicd una care nu reugegtesd explice Sturm und Drang'ul sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a rlmine la aceastl viziune, savanlii cognitivigti au fost hevoifi, ei in9i9i, sf, ignore relevanfa pentru modelele minlii create de ei a sPeranlelor personale gi a temerilor, a neinlelegerilor in cisnicie sau a invidiilor profesionale - ei au indeptrrtat sentimentele care dau savoare vielii dar 9i momentele de criztr gi care, in fiecare clipd, influenfeazd exact iir mdsura in care (cit de bine sau cit de slab) sint prelucrate informaliile. Versiunea gtiinlificl unilaterali conform cdreia ar exista o care a clliuzit ultimii via!6 mintali fdri influenle emolionale optzeci de ani de cercettrri asuPra inteligenlei - se schimbi treptat, pe misurd ce psihologia a inceput sX recunoascl rolul esenfial al sentimentelor in gindirg. Precurh personajul Data din Star Tiek:generaliaurmdtoare,psihologia incepe sd aprecieze puterea gi virtulile emoliilor la nivelul vielii mintale, dar 9i primejdiile pe care le reprezinti. La urma urmei, a9acum vede Data lucrurile (spre marea lui mirare, in mXsura in care poate simli a9a ceva), logica lui rece nu reugegtesI glseascd solulii umane'Urfla'

ul nostru este cel mai evident la nivelul sentimentelor. Datncearcd sd simt5, dindu-gi seama cd rateazd,ceva esenlial. El a p.rietenie 9i loialitate; precum Omul de Tinichea dnVrdjitodin Oz,lui ii lipsegte o inimd. Lipsindu-i simpl liric ce insosentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu o mare rzitate tehnicd, dar fird a trdi pasiunea. Lec,tia dupd care tinjegte sint tocmai valorile mai inalte, cele ale sufletului ic - credinfa, speranfa, devotamenful, iubirea -, care cu desdvirgire unui punct de vedere rece, strict cognitiv.

imbogdfesc;un model mintal care le ignortr este unul Atunci cind l-am trtrebat pe Gardner despre accentulpe catlpune pe gtrdurile asuprasmtirrrentelor siu pe metacunoagmai mult decit pe emolii insele, el a recunoscutctr a avut
sd abordeze inteligenla din perspectivi cognitivtr, dar r spus totodatd: ,,Cind am scris prima dat5.despre inteligenpersonale, de fapt aorbeamdespre emofii, in special potrivit mele de inteligenld intrapersonald - una dintre compofiind acordarea din punct de vedere emofional cu'sine. sentimentelor viscerale sint cele care devin esenliale inteligenta interpersonald. Dar atunci cind a fost dezvolin,practicd, teoria multitudinii inteligenlelor a evoluat, conmai mult pe metacunoagterel'7 adiia pe congtienprocesului mintal al cuiva - ,,gi mai pulin asupra irtregame a capacitdlilor emolionale." Chiar 9i aga,Gardner apreciazd importanla cruciald a acestor itdli emolionale gi relalionale aflate labaza vielii. El sublicd: ,,Mulfi dintre cei care au un IQ de L60 lucreazd pentru

cu un IQ de 10Oin cazul in care cei dintii au o slabtrintelitd intrapersonald,iar a celor din urmtr esteridicat5. ln lumea
.nu existd o inteligenld mai importantii decit cea interperDacf, n-o ai, nu vei gti cu cine sd te cdsdtoregti, ce slujbd iei g.a.rn.d.tebuie sd ne formdm copiii la nivelul inteligenpersonale ircd din 9coli."

EMOVILE POT Ft INTELIGENTE? . , Pe4tru o infelegeremai complettr a felului fir cares-ar putea
asemenea pregdtiri la nivelul copiilor, trebuie si ne oprim gi altor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner - cel mai

ru fiind psihologul de la Yale,Belefg4lgv_Cy carea reugit sd

60

Natura inteligenlei emolionale

Ctnd afi deptept e o prostie

6l

prezinte in detaliu felurile tr care putem da inteligen!tr emofiilor noastrel2. Acest efort nu este unul nou; de-a lungul anilor, chiar gi cei mai invergunafi teoreticieni ai IQ-ului au ircercat uneori sI aducX emofiile in zona inteligenfei, flrd a socoti cd intre ,,emofie" gi ,,inteligenld" existl o contradicfie inerentl in termeni. Astfel E.L. Thorndiken un eminent psiholog care a avut la rindul s5u un cuvftrt de spus in popularizarea noliunii de IQ in anii 1920 gi 1930,propunea intr-un articol dinHarper's Mngazine ideea cd un anumit aspect al inteligenlei emolionale, inteligenla ,,sociald" - car€ este capacitatea de a-i irlelege pe ieilalfi ,,9i de a acliona cu inlelepciune in relaliile interumane" - este ir sine un aspect al IQ-ului unei persoane. Alli psihologi ai vremii au acordat o conotalie mai cinicd inteligenlei sociale, considerind-o capacitatea de a-i manipula pe ceilalfl - de a-i determina sd factr ceeace vrem, indiferent dacl sint cu adevdrat dispugi sau nu. Dar nici una dintre acesteconceptualizdri ale inteligenlei sociale nu i-a influenlat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in 1960,a apdrut un manual de o mare importan!5, care cuprindea teste de inteligenlX ce declarau inteligenla socialtr drept un concept,,inutil". Dar inteligenfa personalS nu poate fi ignoratd tocmai pentru ctr are o laturd inttritivtr gi una de bun sim!. De exemplu, cind Robert Stemberg, alt psiholog d9 la Yale, le-a cerut oamenilor sd descrie o,,persoantr inteligentS", capacitSlile de a se descurca in practicd se numdrau printre prindipalele trdstrturi incluse pe listd. Studiul mai sistematic al lui Sternberg l-a fdcut sd revintr Ia o concluzie a lui Thorndike: anume cX inteligenla sociald eSte altceva decit inteligenla academictr gi cd este o parte extrem de importanttr in a-i face pe oameni si reacfioneze bine in situaliile practice cu care sint confruntali fur viaftr. Printre inteligenlele practice care sirt, de exemplu, foarte apreciate la locul de munctr, se numdrd gi acea sensibilitate care le permite managerilor eficienli sX intuiasci mesajele implicitel3. in ultimii ani, un ttumhr tot mai mare de psihologi au ajuns la concluzii similare, fiind de acord cu Gardneq,gi anume cX vechiul concept de IQ, care se concentreazd pe lingvisticd 9i matematici 9i care reprezenta un factor predictiv al succesului la gcoali sau ca profesor, fir cazul in care testul IQ era trecut cu bine, s-a dovedit cd este din ce in ce mai ineficieirt, pe mXsurd ce viala igi continud cursul dincolo de porlile instituliilor de invS: limint. Acegti psihologi - printre care se numdrl gi Sternberg

rlovey - au ircercat sd-gi formeze o imagine mai largd asuinteligenfei, reinventind-o la nivelul necesitSlilor pentru refurviald. Pe aceastdlinie se ajunge din nou la aprecierea la valoare a inteligenfei ,,personale" sau emofionale. Salovey include inteligenlele personale ale lui Gardner in defia de bazd pe care a dat-o inteligenlei emofionale, extinzind capacitdli la cinci domenii principalela:

personale. emoliilor C,@ oCtfrioagterea unui sentimentatuncictndel apare - estepiatra de hoagterea
. Aga cum vom emo in Capi[, capacitatea de a supraveghea sentimentele d_e la un Ino-

de o imp;rtmre !q e!tu!-egte

o'rntelesere de srne.

rva

noastrli-iEntimenta ne lasa
i ai existenlei personale, avind un sim! mai sigur asupra in care reaclioneazi tr privinfa deciziilor pelsonale de -

cu carese cdsetoresc pirl la slujbape caregi-oiau.

',scutura

incapacittrlii de a avea acestecalittrli emofionale mentale.C-e-tg1lg"nU*l91r9'.e--q9s-4..pS-l!4phSe-s-c

5 va examina capacitatea de a ne calma, de anxietate, de depresie gi.de irascibilitate - gi

fie !gsE9_fslj11q!!ee tientiza$i-sepesilelgl de,a-S9r!-sllglqgnf

tltg!"eers"Blgllqu.dSZag]1glri turvremeceace*i*dippsrari,
care exceleazdin aceastddireclie se pot reechilibra mult mai fir urma obstacolelor 9i a necazurilor din via!5..

il Motiaarmdesine. Aqacrun vom artrtain Capitolul 6, punerea in serviciul unui scop este absolut eseirlial pentru a-i
atenfia cuvenitd, pentru motivarea de sine, pentru stdpi,gi creativitate. Autocontrolul emolional - aminarea recom-

5lgqline_btg.$F$llilor'-3stalab.azarsugltelorde

elul. Capacitatea de a h ,,pe faz6" duce la performanle iegicomun in toate domeniile. Cei care au aceastd capacitate

tendingastrfie mult mai productivi 9i mai eficienli in tot ceea &ttreprind. ':Recrnwtereaemoliilortn ceilalfi.Empati4 o alti capacitate pe baza congtientizdrii de sine emofionale, este tl se clddegte
mentul ,,capacitdlii de inlelegere a celorlalli". Capitolul 7 investiga rXddcinile empatiei, costul social al surzeniei emogi motivele care duc de la empatie la altruism. Cei care

62

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi degtept e o prostie

69

sint empatici sint mai atenli la semnalele sociale subtile ce indicd de ce au nevoie sau ce vor ceilalfi. Aceasta ii face sd fie mult mai potrivili pentru profesiunile care presupun grijafalE de ceilalgi, cum ar fi profesorii, agenfii de vinztrri sau cei din domeniul managementului. 5, ,Maneatarea relafiilor. Arta de a stabili relafii inseamni in mare parte capagitatea de a gestiona emofiile celorlalli. Capitolul S se ocupd de competenla sociald, dar 9i de incompetenla la acest nivel gi de capacitXfile specifice imphcate. Acestea sfurtcapacitdfile care contribuie la o rnare popularitate, la spiritul de conducere gi la eficimld in relafiile interpersonale. Cei care exceleazd fir aceste abilitdli se deFcurcX bine in tot ceea ce irseamnd interacliunea pozitivi cu ceilalli; acegtia sitrt adevdrate vedete pe plan social. Evident cd oamenii au capacittrli diferite in fiecare dintre aceste direcfii; unii dintre noi, si zicern, igi pot stdpini mai bine propria nelinigte, dar sint relativ incapabili si calmeze pe altcineva la suptrrare. Baza nivelului capacitdlii noastre este fdrd indoiald determinatd neuronal, dar aga cum vom vedea, creierul este extrem de plastic, invtrfnd mereir. Lipsurile la nivelul capacittrlilor emolionale pot fi remediate: agadar, in mare mdsurtr, in toate aceste direcfii conteazd obiceiurile gi reacfiile, carb, atunci cirrd se face eforhrl cuvenit, pot fi imbunltdfite.

cuiva in funclie de expresia fefei, aga cum este ea inregistra'Bdzicem, pe o caseti video. Totugi,.folosind o anumitd misuceeace el numegte ,Blasticitatea eului", ceeace este siinteligenlei emolionale (incluzind principalele competenaociale 9i emofionale), ]ack Block, psiholog la Universitatea din Califomia, a fdcut o comparalie intre doutr tipuri

tic pure: cei cu un IQ mareversuscei cu aptitudini emoliomarirs.Diferenlelesint griitoare.
Tipul pur de IQ mare (asta inseamnd ltrsarea la o parte a in-

emofionale) este o caricaturtra ittebcfualului care se
adapta la nivel mintal, dar este incapabiFsdse adapteze la personaltr. Profilurile difertr ugor de la bXrbali la femei. I cu un IQ mare - nu e nici o surprizd - dovedegte o gami de interese intelectuale 9i de capacitili in aceastddi. El este o persoand ambilioasd 9i productiv6,, previzibild,,

toare 9i netulburatd de ingrijortrri in ceeace-l privegte.

tendinla de a fi critic ai condescendent, greu de mul;umit 9i cu probleme sexuale, inclusiv la nivelul experienfei seninexpresiv gi detagat, prevenitor 9i rece emofional. Prin cei care au o inteligen!5 emolionald ridicatd sint echilidin puntt de vedere social, simpatici gi veseli, nu cad pra,femerilor gi trgrijorlrilor care sd-i macine, Au o mafe eapaci-

rQ-uL;"*i,iff#[tR{"!IaNALA:
IQ-ul gi inteligenla emof,onali nu sint competenfe.contradicintelectul cu torii, ci mai degrabtrseparate.Cu tolii amestecXm acuitateaemofionald. Cei careau un IQ ridicat, dar o inteligen!X emolionaldscizutd (sauun IQ scdzutgi ointeligenld emofionald ridicatX) sint, ir ciuda stereotipurilor, relativ pufini. lntr-adevdr, existi o oarecarecorelareintre IQ gi anumite aspecteale inteligenlei emolionale - degi suficient de ingustd pentru a face clar faptul ci, in mare mdsurd, sint entittrli independente. Spredeosebirede testeleIQ familiare, nu existtrdeocamdatX inteligenlei emolionale" gi nici un test caresdstabileascd ,,6;corul s-ar putea sdnici nu existevreodatl. Degi existtrample studii referitoare la fiecarecomponentl in'parte, unele, cum ar fi empatia, sint mai bine testateprin mostrele abilitllii propriu-zise ale uriei persoane- de exemplu, punirad-ostrdetermine sentimen-

in relaliile lor. Viala lor emolionali este bogati 9i nor; ei se simt bine cu ei insigi gi cu ceilalli gi cu universul soln care trdiesc, Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de agteptat, ircredere insint fluente ilr exprimarea gindurilor, apreciazl chesintelectuale gi au o larga gamd de interese intelectuale gi De asemenea, au tendinla sd fie introspective, pradd negi lucrurilor care le macind, sentimentului de vinovilie sX-gi exprime minia deschis (chiar daci o fac indirect). Femeile inteligente din punct de vedere emolional, din con, au tendinla de a fi categorice, de a-gi exprima sentimentele d direct 9i de 4 alEeao pdr€re pozitivd despre ele insele; are un sens p-entru ele. Ca gi beiba.Ei, ele sint simpatice 9i igi exprimi sentimentele in mod potrivit (9i nu iegiri pe care si le regrete ulterior); se adapteizd bine stre. lnclinalia spre viala sociald le face sd stabileascd cu ustrnoi relafii; se simt destul de bine cu sine qi strt vesele,

de a sededicatryp ;i suflet oamenilor9i cauzelctlot, de a-gi na rtrspunderi;i de a aveaun profil etic; sint inlelegdtori9i

n-are rost str-mi pierd vremea cu unul ca tine!" i Simlindu-se ofensat.Acesta realitatea in spusele maestrului care igi indreptase atenlia miniei ce-l cuprinsese.a bdgat ij. . Ctrlugdrul instr i-a rdspunscu dispre!: . manente acordate stdrilor interioarei. o gindire mai atentd ne amintegte insd cd am trecu vederea ceea ce am simfit cu adevirat in legdturl cu un lucru sau cI am reactionat tirziu fald de acestesentimenaflate in joc. Pind la un anumit punct. samuraiul s-a infuriat cumplit. ln cadrul acestei congtientiziri autoreflexive. samuraiul s-a linigtit. Dar ele oferd o privire instructivd referitoare la fiecare din aceste dimensiuni.. iLa o primi privire.r nntrrai gi iad.. gi. 9i metadispozifie. dintre cele doutr. rareori sint nelinistite ori se simt vinovate sau se frtrmfirtd pentru ceva. a scosi putea omori pentru obrtrzni.Te-ag asta. Spre deosebire de femeile doar cu un IQ ridicat.. orice om are o inteligenfd cognitivi 9i una emofional[. ale calitifilor fiecdruia. mintea constapi investigheazi experienla in sine. esterairJl". $i totugi.Egtiun i cofan . lndemnul Socrate: .lar acesta Congtientizarea brusctr de cdtre samurai a stirii agitate in cage afla ilustreazd diferenla covirgitoare intre a fi cuprins de un ntiment 9i a deveni congtient ctr poli fi inghilit de el.i ia din teactrgi a zbieral .64 N atur a in t eligenl ei emol ion aIe spontane 9i deschise la experienle senzuale.Uluit strconsesteiadul". inteligenfa emofionald adaugf mult mai multe calitdli care ne determini str fim cu adevdrat oameni. Sigur ctr acesteportrete sint extremele -in fiecare dintre noi existtr un amestec de IQ gi inteligen!5 emolionald la anumite niveluri." calm cdlugdrul. ar putea pirea cd sentimentele noastre evidente. de gindire. acesteportrete se contopesc. fur mod separat. pentru a se referi la congtientizarea acestui proin sensul unei atenfii prefer termenul cangtientizare-de-sine. a rtrspuns . prin urmare..Cunoagte-te pe tine insufi" face referire tocrrrai la ce este esenlial in inteligenla emofionalS: congtientizarea iilor sentimente fir momentul in care ele apar. pe tine Cunoagte-te insuti O veche povestejaponeztrvorbegtedespre un rdzboinic saai care l-a provocat pe un maestru Zen sd ii explice ce in..a fdcut o plecdciune9i i-a mulgumit ctrluglrului ci luminat. Psihologii folosesc un tertnen destul de ponderat. pentrucongtientizarea emoliilor. inclusiv emoliile2.a spuscdlugtrrul. in teacd. r .

congtient fatd de ceea ce se intimpld mai degrabE decit a fi preluat 9i pierdut ir acel flux. acesta fiind primul pas in cigtigarea unui anumit control. a formulat teoria inteligenlei emofionales. inteligenla ii ajutd sd-9i stdpineascd emofiile.. Aceast5 congtientizare a emofiilor este competenla emofionald fundamentald pe care se clddesc celelalte competenle.Sentimentul pe care il triiesc este unul de minie" chiar in momentul in care el te cuprinde. al unor emolii turbulente. Este. Pe scurt.a unei insoliri de cdtre un al doilea sine . putem opri lovidar minia lui va continua sd clocoteascd..ca reaclie la ceva foarte suDegi existd o distinclie logici intre a fi congtient de sentimengi a acliona pentru a le schimba. un canal paralel al congtientizdrii. gindesc la ceva frumos ca se-mi ridic moralul". Pe scurt.Autolongtientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor " ptrtimage sau de antipatie:inlelegerea faptului cX.. in toiul. mci cind ii spunem: .. Mayer considerd ci din mopractice cele doud merg de obicei min'rd in mind: a recunoago dispozilie incorectd inseamnd sd doregti sd o depdgegti. autocongtientizarea inseamnd sd fim . vorbind despre ea ca fiind o simfire . au sinitate psihologicd bund 9i tendinla de . recunoagtereeste insd distinctd de eforturile fdcute pena ne impiedica si acliondm conform unui irnpuls emotional. acordat spre a identifica gi a numi emofiile stirnite.atenlie egal flotantd" gi pe care o recomanda psihanaligtilor. care permite o eva: .Existd oameni care adesease simt cupringi de r.66 Natura inteligenlei emolionale Cttnoagte-te pe tine tnsuNi 67 Aceastd calitate a congtientizirii seamdnd cu ceea ce Freud descrie ca . Dar Mayer ci aceastl sensibilitate poate la rindul sdu si fie mai calmd. ln cel mai rf.ln care ele apar ii face pe oamenii care procedeazi astfel sd aibl o viziune sofisticatd asupra vielii lor emolionale. totugi.Ceea ce simt Itte furie" oferdun mai maregrad de libertate. gindurile tipice prin care se exprimd aqtocongtienemolionald le includ pe acestea:.acele circuite neocorticale supravegfeazl activ emofia.Inceteaz1t" unui copil a cdrui superare determinat s5-9i loveascdprietenul de joac5.qOnalitate: sint persoane autonome gi sigure pe limitele lor. psiho- la Universitatea din New Hampshire.nu doar opfiuh de a nu acfiona. ci gi pe aceeade a incerca sd-fi treacd. '' ..aavea o privire pozitivd asupra viefii. cum ar fi cea a autocontrolului emofional.un observator spectral care nu impdrtdgegte demenla dublului sdu gi deci este capabil de o curiozitate lipsiti de patimd in momentele in care camaradul s5u se zbate. cit gi de gindurile pe care le avem despre aceastd dispozilie". reaclionind exagerat 9i amplificind ceeace este perceput. mai ales in zona limbajului.gi minia continud sd-l stdpineascd.congtienfi atit de dispozilia in care sintem. Claritatea referitoare la emolii poate da nagtere altor tr5sdturi de peri.. Mayer descoperd cd oamenii au tendinla de a aborda stiluri dlferite de a participa sau de a-gi st5pini emo!ii1e6: atocongtientizarea.. iar proasta dispozifie nu devine o obsesie. Congtientizarea dispoziliilor in momentul r. fiind capabili si iasd mai ugor din aceastdstare.Dar btl-a furat juciria!" . O asemenea constientizare de sine pare sI necesite un neocortex activat.Unii psihanaligti ii mai spun gi . Inchiiereatn sine. de parcd dispozi$ile ar fi preluat controlul asupra lor.capacitatea congtientizdrii de sine care ii permite analistului s5-gi supravegheze propriile reaclii la spusele pacientului 9i la procesul de liberd asociere pe care-l lese pacientul3. Cind sint prost dispugi. nu mediteazd la asta fur toate felurile. se manifestd doar printr-o ugoard distanlare fatl de experienla respectiv5. care este .eul observalsltt . O asemeneaatentie abordeazi tot ceea ce se intimpld in stare congtienti cu imparlialitate. dupd cum spune ]ohn Mayer.u caz.Nu te g?ndi la asta acum" .Ar trebui sd simt aga".."+ in cel mai bun caz.meta": planind deasupra san dedesubtul fluxului principal. observarea de sine permite o congtientizare la rece a sentimentelor pasionale sau fulburdtoare. .. William Styron pare str fi descris aceastdfacultate a minlii scriind despre depresiile lui profunde.. aldturi de Peter de la Yale. diferenla ftrtre a fi miniat de moarte pe cineva 9i a gindi totugi: . Ei sint schimbStori .. Congtientizarea de sine nu este o forml de atenlie care sX se lase purtatd la voia intimpldrii de cdtre emolii. de sine poate fi vdzutd ca un fel de atenlie nonvd 9i lipsitd de judecili asupra stdrii interioare. o fua26. Mai degrabd este un mod neutru de a menline reflecfia de sine. €moliile lor gi nu se simt in stare sd scape de ele. Din punctul de vedere al mecanicii neurale a congtientizdrii. ca 9i cum ar fi vorba despre un martor interesat gi care totugi nu reaclioneazS. de exemplu. aceasti subtili deplasare la nivelul mintalului se presupune cd semnalizeazi cd. care. iar pentru autocongtientizare mai restrictivi.Gindurile copilUlui sirt incS fixate pe ceea ce a declangat supdrarea ...

68

Natura inteligenlei emolionale

Cunoagte-te pe tine tnsuli

69

gi nu foarte congtienfi de propriile sentimente, drept pentru care se pierd ugor in ele, firtr a le putea contempla in perspectivd. Ca urrnare, nu se strdduiesc prea tare sd scape de aceste stdri proaste, avind impresia cd nu delin controlul asupra vielii lor emofionale. Adesea simt cd sint coplegili gi cd au sc5pat emofiile de sub control. o Acceptarea. Degi aceste persoane gtiu adesea foarte exact ceea ce simt, au insd tendinla sI accepte cu ugurin!6 dispoziliile prin care kec, fdri a incerca si le schimbe. ExistX doui ramuri ale tipologiei celor care accepti: cei care de obicei sintbine dispugi, deci nu strt motivali sd-gi schimbe dispozilia ir care se afltr, 9i cei care, in ciuda limpezimii asupra stirilor lor, sitrt irclinali spre stf,ri proaste, pe care le accepttrintr-o atitudine pasivtr, neficind nimic sd le schimbe, in ciuda disconfortului acest model este intilnit mai ales la persoanele deprimate, care se resemneazdin fala disperirii.

asemenea momente nelinigtitoare, incearcd si-gi distragd ntia. Aceste doud reaclii intr-o situalie limiti au consecinle de diferite pentru felul in care oamenii igi experimentea-

propriile reaclii emofionale.Cei care igi creeaztr o stare de ar fi privali de libertateprin insdgifaptul cXtrateazdtotul de atentigi amplifictrfird strwea propriile reaclii* mai ales starea lor e lipsitd de o congtientizare calmtr. Rezultatul ctr emoliile lor par gi mai intense.Existd 9i dintre aceiacare rctr sd-gi distragd atenfia, nebdgindu-gi in seamdpropriile
gi minimalizindu-gi astfel experienta reacliei emofionale, nu chiar gi dimensiunea in sine a reacfiilor. de la aceste extreme, rezultd cd pentru unii congtien-

emofionald este coplegitoare,in vreme ce pentru algii dactr efstd. Si ne gindim la studentul care intr-o searl
ci in cimin a izbucnit un incendiu gi merge str ia un exgi stinge focul. Nimic neobignuit - in afard de faptul ci

P ATIMAFUL'I I]VDIFERENruL Strne imaginem pentruo cliptrci ne afldmintr-un avioncare zboard de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin, dar pe mtrsurtr ce vtr apropiali de Munlii Stincogi, se aude vocea pilotului: ,,Doamnelor gi domnilor, urmeazi nigte turbulenfe. Vd rugtrm sd vtr intoarceli la locurile dvs. 9i sd vtr puneli centurile de siguranli." Apoi avionul intre in zona de turbulenlg care sint mai rele decit tot ce ali intilnit pfurtr acum - avionul este aruncat in sus 9i in jos gi dintr-o parte in cealaltd precum o minge {e phiA purtattr de valuri. Inkebarea este: ce facefi? Sinteli genul de om canese refugiaztr intr-o carte sau intr-o revisttr sau care continui str se uite la un film, adaptindu-se turbulenfelor? Sau sinteli dintre cei care recitesc instrucliunile pentru cazurile disperate sau care le pindesc pe stewardese pentru a vedea dacd dau semne de panicl? Ori sinteli dintre cei care-gi ciulesc urechile spre a auzi dacd e ceva in nereguld cu motoarele? Oricare dintre aceste rdspunsuri vi s-ar pdrea mai firesc, el este un semn asupra felului in care reacfiondm la stres. Scenariul cu avionul face parte dintr-un test psihologic creat de Suzanne Miller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata dacd oamenii au tendinla de a fi vigilenli, preocupindu-se de fiecare detaliu intr-o asemeneasitualie disperatd, sau dacd din contri,

. spre extinctor 9i inapoi el merge normal gi nu aleargtr. ? N-a simlit ctrar fi vreo urgenfi. Itr intimplare mi-a fost povestittr de Edward Dieneq, la Universitateadin lllinois, care a studiat intensitatea oamenii igi trtriescemofiile7.Dintre studiile de cazpe capsiholog le fdcuse,studentul seremarcase prin faptul ci cel mai pufin intens emoliile, din cite persoaneintilnise . Era esenfialmenteo persoantrfdrtr nici un fel de patimi, trece prin via!tr ftrrtr sd simttr mare lucru, chiar gi ir cazul incendiu. Prin contrast,sd ludm gi exemplul unei femei de capdt al spectrului alctrtuit de Diener. Pierzindu-9i t[ pixul preferat a fost distrusl zile intregi. Alttr datd, a fost de impresionattrcitind cd se face o mare vinzare de pantofi redus intr-un magazin costisitor,incit a ltrsat orice altcearuncat in magind gi a condus trei ore pintr la magazinul icago. Diener constati ctrin generalfemeile trdiescatit emoliile pocit 9i pe cele negative mai puternic decit birbalii. Ltrsind
parte diferenlele de sex, viafa emofionali este mai bogatl

cei care observtrmai multe. Sporireasensibilittrfiiemoare drept consecinli pentru aceastd categoriefaptul cI la
micd provocare se dezlinftrie adevlrate furtuni emofioo ahnosfertr de rai sau de iad, in vreme ce ceilalgi, de la exopusd, abia de simt ceva chiar gi in cele mai cumplite im-

70

Natura

inteligenlei

etnolionale

Cunoagte-tepe tine tnsuli

77

OMULFARASENTIMEATIE Gary 9i-a furfuriat logodnica, pe Ellen, pentru cd, d.e9iera un tip ihteligent, atent gi un chirurg care reugise in carierd, nu avea nici un fel de emolii 9i nici un fel de reactie la orice manifestarc sentimentald. Gary putea vorbi strilucit despre gtiinle gi arte, dar cind era vorba de sentimente - chiar gi pentru Ellen amufea. Degi ea se strdduise s5-i stirneascd pasiun-ea,Gary rdmdseseimpasibil gi lipsit de cea mai mici reailie. ,,Eu nu-rni exprim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen l-a trimis cu insistenld. ,,Cind este vorba de viala emofionald',, a mai addugat el, ,,nu gtiu despre ce se vorbesc; n-am sentimentc puternice - nici pozitive, nici negative." Nu doar Ellen era frustratd de rdceala lui Gary: pe m5surd cc i se_ confesa terapeutului, el gi-a dat seama cX este incapabil sI vorbeasci deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai intii, cd nu gtia ce simlea de fapt. Dupd cite igi dddea el searna, nu se miniase, nu se intristase 9i nu se bucurase niciodatds. A9a cum a constatat terapeutul, acest vid emolional i-a fdcut pe_ceiasemeni lui Gary incolori 9i inodori: ,,Ei plictisesc pe toati lumea. De aceeaii gi trimit nevestele la tratament.,, pljtitudi nea emolionald a lui Gary exemplificd ceeace psihiatrii numesc alexitimie, de la grecescul a - care inseamnd ,,lips6',, Iexis, care inseamnd ,,cuvint" gi thymos,care inseamn d ,,emo!ie', . Acegti oameni nu-gi gisesc cuvintele pentru a-9i exprima sentimentele. Intr-adevdr, ei par lipsili de toate sentimentele, degi asta s-ar putea datora mai degrabd incapacitdlii de a-gi exprima emolia decit absenlei totale a emofiei. Aceastd categorie de oameni a fost observate mai ftrtii de psihanalistii care s-au mirat cd existi o categorie de pacienli care nu puteau fi tratali prin nici o metddd, pentru cd nu dddeau sefilne si aibi sentimente, fantezii sau vise colorate - pe scurt, nu dddeau dovadd de o viali emotional5 interioari despre care ar fi putut sXvorbeascie. Tr5siturile cli nice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a descrie sentimentele - ale lor sau ale altora - 9i un vocabular emolional extrem de limitatlO. Mai mult, discem cu greu emoliile intre ele sau de senzaliile trupegti, astfel incit pot povesti cd au nervi la stomac, palpitalii, transpiralii sau ameleli - dar nu-9i dau seama ci de fapt simt o stare de nelinigte. ,,Ei dau impresia cd sint altfel, nigte extrateregtri care au picat de pe o cu totul altd lume gi au fost paragutali in miiloiul

societdli dominate de sentimente", agaii descrie doctorul Sifneos, psihiatrul de la Harvard, care, in 1972, a inventat I de alexitimiell. Alexitimicii pling rareori, dar si cind o se mai opresc. Totugi, sirt foarte incurcali dac5 sint intrece pling. O pacienttr cu alexitimie era atit de supdratd dua vdzut un film cu o femeie ce avea opt copii 9i urma sd de cancer,incit a plins pind ce a adormit. Cind terapeutul lt[gerat cd probabil a intristat-o filmul, fiindci ii amintise de ei mamd care suferea de un cancer ir ultimul stadiu, fea inmdrmurit complet uluiti gi a rdmas fdrX grai. Cind tea intrebat-o apoi ce simte, ea i-a rdspuns ci se simte lrozitor", dar nu gi-a putut clarifica mai mult sentimentele. ad5ugat cI din cind in cind se trezegte plingind, dar nu gtie exact de ce plinge12. este esenla problemei. Alexitimicii nu cd nu ar simfi nimic, dar sint incapabili s5-9i dea seama - gi mai ales 1eexprime - sau sd explice exact ce sentimente au. Le lipsegh mod acut capacitatea fundamentald de a da dovadd de inemolionald, de congtientizare de sine - faptul de a gti ce emolii ne tulburd in interior. Alexitimicii dezmint conceplie a simfului comun potrivit cdreia este mai mult clar ceea ce simlim: ei habar nu au despre ce este vorba. ceva - sau mai precis cineva - ii impresioneazl. intr-atit sd simti ceva, experienfa in sine ii blocheazi gi ii coplegegSeci trebuie evitatd cu orice pre!. Sentimentele ajung la ei, cind ajung, ca o amefitoare nelinigte; sau aga cum spunea care a plirs dupd un film, e vorba despre ceva ,,ingrozi, dar pe care nu-l poate explica, precizind cefel deingrozitor. Aceastd confuzie fundamentalS in privinla sentimentelor pad ducd adesea la vagi probleme medicale, atunci cind realaceste senzalii de disperare emolionalX sint trXite; acest este cunoscut in psihiatrie sub numele de somatizarc re emolional6 poate fi confundatd cu una fizicl (9i este dide o boali psihosomatic5, in cazul cireia problemele emoduc la complicalii realmente de ordin medical).Intr-ade,mare parte din interesul psihiatrilor fald de alexitimici este de a-i deosebi de cei care vin la doctor pentru a cere ajutor deosebire de cei care cad pradd uflei obsesii sterpe de a g5diagnostic medical gi un tratament pentru ceea ce este de o problemd emolionalh.

72

Natura inteligenfei emolionale

Cunoapte-te pe tine insuli

73

In vreme ce nimeni nu poate spune ince precis ce anume produce alexitimia, dr. Sifneos propune ca explicafie o deconectare intre sistemul limbic Ai neocortex, in special de centrii vor. birii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce am aflat desprc creierul emolional. Pacienlii cu atacuri grave de apoplexie laiare aceasttr deconectare a fost realizattr printr-o operalie chirurgicald cu scopul de a-i elibera de aceste simptome, observa Sifneos, devin insensibili din punct de vedere emolional, asemeni celor cu alexitimie, care sint incapabili sd igi exprime sentimentele in cuvinte 9i sint lipsifi de o via!tr imaginartr. pe scurf degi circuitele creierului emolional pot reacfiona prin sentimente, neocortexul nu poate tria aceste sentimente gi nici nu le poate nuanpli" limbaj. Henry Roth observa in romanul s6u CalI It Sleep !1 (9il-i zicem somn) puterca limbajului: ,,Dactr poti exprima irn cuvinte ceea ce simfi, inseamntr ctr acel ceva ifi aparline." ln mod corolar evident, aceasta este gi dilema alexitimicilor: negtrsindu-gi cuvintele pentru sentimente, nu gi le pot insugi.

sale de dupl operafie. Altfel, concluzia nu putea fi decit

esteun bolnav inchipuit. neurologul la carea mersElliot, a fost 9oAntonio Damasio, !e un element carelipsea din repertoriul mintal al lui Elliot:
nu era nimic in nereguli cu logica sa, cu memoria, cu atenBau cu orice alttr capacitate cognitivh, Elliot pur gi simplu igi lse sentimentele referitoare la ceea ce se intimplase cu ell3. $i

izbitor era faptul ci Elliot putea povesti hagiceleintimpliri totali, ca gi cum ar fi privit de la disviala sa cu o detagare pierderile gi egecuriledin trecutul sdu - ftrri nici un dram regret sau de tristefe, de frustrare sau de minie fa!tr de nelui Elliot decit Elliot insugi. impresionatde povestea Damasio a ajuns la concluzia ci aceasttrnecongtientizare avea drept surstr indeptrrtarea odattr cu tumora de creier pi a unei plrti din lobii prefrontali. Ca urmare, interchirurgicaltr a ttriat legitura dintre centrii de jos ai creieemofional, tn special nucleul amigdalian 9i circuitele colarle,9i capacitatea de gindire la nivelul neocortexului. Gindilui Elliot devenise una ca de calculator, capabild deci str trealile viefii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio era

IfinNn

SEMrIMEA/TELE I/ISCERALE

Tumora care cregteain spatele frunfii lui Elliot avea dimensiune3 unei mici portocale; i s-a fdcut operalie 9i a fost indepdrtattr. Degi intervenfia chirurgicaltr a fost declarattr o reugitd, ulterior, cei care-l cunoscuseri bine au spus cd Elliot nu mai era Elliot - el suferise o schimbare severd de personalitate. Ctndva, fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era in stare sd-gi linl slujba. Solia l-a pdrdsit. El gi-a investit economiile in afaceri pdguboase 9i a sfirgit prin a locui in dormitorul pentru oaspe,tidin casa fratelui sdu. ln cazul lui Elliot, intervenise o problemd care ii uimea pe to!i. Din punct de vedere intelectual, era la fel de degtept ca mai furainte,dar nu mai gtia s5-gi drimuiasctr timpul, pierzindu-se in amdnunte minore; igi pierduse simlul prioritililor. Reprogurile care i se fdceau nu pireau sd-l afecteze;fusese concediat din mai multe slujbe de avocaturd. Degi testele de inteligenlX nu detectaserl nimic in nereguld cu facultdlile mintale ale lui Elliot, el s-a dus totugi la un neurolog, sperind sI descopere vreo problemi neurologicS; pebaza acesteiaar fi oblinut unele avantaje finan,. ciare, despre care credea cd i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

prin toatefazelecalculirii unei hottrriri, dar incapabili strdeoalori perrtru diversele posibilitdfi. Fiecareopfiune in era una neutrtr.Acestralionamenttotal lipsit de orice imemolionald era esenla problemei lui Elliot, sau cel pulin

t;

Acest handicap 9i-a ftrcut simliti prezen,tagi irn hotdririle de "il cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sd aleagd o zi gi o ord

a sentimenteiga btrnuiaDamasio:o prea pulurd congtientizare pe Elliot strproducdun ralor salein raport cu lucrurile il ftrcea lonament gregit. pentru urmitoarea programarea lui Elliot, rezultahrl a fost o nultitudine de nehotlriri: Elliot gisea argumentepro 9i contra h cazul fiecdreizile 9i ore propuse de Damasio,dar nu putea llege intre ele.La nivel ralional, aveamotive perfectlogicepena obiecta sau de a acgeptapractic orice moment pentru proNumai ci lui Elliot ii lipsea acel sim! a ceeace simleain cu oricare dintre acestemomente. Lipsindu-i congtienrea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de preferinle.

I

Di" nehotdrirealui Elliot putem invila o leclie esenfialX, 9i
me aceeaa rolului crucial al sentimentelor atunci cind navi-

din via!6. In ,gtrmpe acestnesfirgittorent al deciziilor personale
Vreme ce sentimentele puternice pot face prdpdd in rafionamen-

74

Natura inteligenlei emolionale

,

Cunoagte-te pe tine insuli

75 decit allii frica sau

te, Iipsa congtientiz5rii sentimentelor poate fi ea dezastruoasd, 9i mai ales atunci cind trebuie sd cintdrim hotdririle de care depinde in mare parte soarta noastrl: ce carierd sd urmdm, dac5 si rI_ minem intr-o slujbi sigurd sau si ne mutdm la una mai riscantd dar 9i mai interesantS, cu cine sX iegim in orag sau cu cine si ne cdsdtorim, unde sd trdim, ce apartament sX inchiriem sau ce ca_ sd sd cumpdrdm - 9i agamai departe. Asemenea hotdriri nu pot fi bune dacd sint luate doar ragional, ele presupun 9i un sentiment visceral 9i inlelepciunea emofionaH idunaH din experienfele trecute. Logica formalX nu poate funcliona de una singure cabazd. pentru a hottrri cu cine sX ne cdsltorim sau in cinle si avem incredere sau ce slujbd sd ne ludm: acesteasint zone in ca_ re raliunea f5rd sentiment este oarbi. Semnalele intuitive care ne cdlduzescin asemeneamomente apar sub forma unor valuri aclionate limbic din viscere, pe care Damasio le mai numegte 9i ,,marcatori somatici,,,,uu *ui birru zis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alarmi automat5 care de obicei atrage atenlia asupra unui pericol potenlial presupus de o anumitd acfiune in desfdgurare.iel mai adesea, acegti marcatori ne indepdrteazd de o alegere impotriva cdreia sintem avertizali de experienla anterioard. Totodati, ei ne pot avertiza 9i cind apare o ocazie excelenti. De obicei, pe mo_ ment, nu ne amintim exact ce anume a dus la formarei senti_ menfului negativ; nu avem nevoie decit de un semnal cd o po_ tenlial5 perseverare trtr-o anumiti direclie poate fi un dezastiu. De cite ori apare un asemenea sentiment visceral putem sd re_ nun!5m imediat sau sd continudm cu mai multd incredere, ast_ fel incit multitudinea de alegeri sd devinx o matrice decizionali mai ugor de manevrat. Cheia unor decizii personale sdnltoase este simplX: sI fim in acord cu sentimentele noastre. G O LIREA INCONSTIENTULUI Vidul emolional al lui Elliot sugereazl c6, existd un spectru de abilit5li de a simfi emoliile pe misurd ce ele apar. Conform logicii neurogtiinfei, daci absenfa unui circuit neural duce la o deficientd a unei anumite abilitdfi, ahrnci relativa putere sau sldbiciune a aceluiagi circuit din creierele intacte ar irebui sx ducd la niveluri cor.nparabilede competenl5 in ceea ce privegte acea capacitate. In termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale tn acordarea emofional5, ea sugereazd cI din motiv-e neurologice

pnii dintre noi sesizdm cu mai mare ugurinli

deci sintem mai congtienli de noi ingine din punct de emofional. S-ar putea ca 9i talentul pentru introspeclia psihologicd sd !iill de acelagi circuit. O parte dintre noi sirtem mai bine acordali ctr modurile simbolice specifice minlii emofionale: metafora 9i fuibetul, alXturi de poezie, ctrtece 9i fabule, toate sint in limbafUl inimii. La fel sint visele 9i miturile, ir care asocialia dezldnpitd de idei determind fluxul narativ, fiind intdritd de logica lhinlii emo,tionale. Cei care se afld intr-un acord firesc cu propriul glas al inimii - cu limbajul emoliei - sint cu siguranld mhi apli de a exprima mesaje,fie cd estevorba de romancieri, de hxtieri sau de psihoterapeufi. Acordarea interioar5 ii face sI fie ihai talentali in a da glas ,,inlelepciunii subcongtientului" - irtrdit al viselor noastre si al inchipuirilor noastre, simbo! care intrupeazi cele mai profunde dorinle ale noastre. Congtientizarea de sine este fundamental5 in pdtrunderea ic5; aceastaeste facultatea mintald pe care vrea sd o faputernicd psihoterapia. Intr-adevir, pentru Howard Gardner, ul de inteligenld intrapsihicd este Sigmund Freud, marele f al dinamicii tainice a sufletului. Aga cum o spunea foarclar Freud, mare parte din viala emolional5 este incongtienti; f€ntimentele care ne frdmintd interior nu trec intotdeauna pracongtientizdrii. Verificarea empiricd a acestei axiome psihoprovine din experienle asupra emoliilor incongtiente, Ctrmar fi remarcabila descoperire ci oamenii i9i formeazd prefefe pentru lucruri in legdturd cu care nici mdcar nu-9i dau seacd le-au mai vdzut. Orice emolie poate fi - gi adesea9i este inconstientd. lnceputul psihologic al unei emolii se declangeazl de obicei inte ca persoana respectivd sd fie congtientd de sentiment in De exemplu, atunci cind celor care se tem de gerpi li se arattr o imagine cu gerpi, senzorii din pielea lor vor detecta transpicare s-a pornit ca sefiln al nelinigtii, degi ei suslin ci nu simt o teami. La aceste persoane transpiralia apare chiar 9i cind imaginea unui garpe este prezentatd atit de fugitiv, nu congtientizeazd exact ce au vdzut, dar ei incep deja sd se inigteascX.Aceste emolii precongtiente continud sd se formein final devenind suficient de puternice pentru a se transforin congtientizare. Astfel, existd doud niveluri de emofie, cel

Dar aga cum observa chiar Aristotel. itr-adevtrr.sentimenteleproporlionale cu inle. extremele.poate evalua din nou lucrurile gi hottrrdgtestrse scuture de sentimentele cu care rtrmdsese de la inceputul zilei.o persoani enervatdde o intilnire nepltrcuttr ce i avut loc cevamai devremeesteirascibildoreintregi dupd aceea. lui Platon.in miezulinimii. Scopul echilibrul gi nu o trdeplrtare a emofiilor: fiecaresentiment irte are valoarea9i semnificalia lui. capacitatea de a sescuturade o proasttrdispoiigie.chiar dacd habar nu avem cd ele lucreazddeia.ne submineaztr e vorba de a simfi un singur tip de gmolie.. Netnrobit dcpatimi. adicd ablinere de' la excesul emofional. ca in cazul rrcsiei demobilizatoare.specialistln rc[. schimbindu-gi perspectivagi dispozifia. agacum aveastr traducl PageDuBois. ele duc la plictis gi la cind sint scdpatede sub control 9i se ajunge la extregau sint de prea lungd durattr. Cind emoliile sint prea titcute.sttrpinireaemoliilor tulburdtoare este cheia imlrii cu viala emofional5. Momenhrl in care o emofie devine congtienttr marcheazd inregistrareaei caatarein cortexul frontalla. a-!i conduce gi de inteligenla . al furiei tur- al agitafiei nebune. al nelinigtii coplegitoare.ln felul aceita. sint emoliile potriaite.At fi multe de spus in privinmei contribulii constructive a suferinlei la viala creatoare9i .congtientizarea de sineemotionaltrdeyinepiatra de temeliea stratului urmdtor de inteligenld emofionald. de a facefali furtunilor emofioin cale de cdhe Soarttr9i de a nu deveni I carene sfilt scoase virtute incd de pe de patimi a fost ltrudatca o adeveratd lucru senluneasophroacest greaca veche.ln echilibru 9!inteviata. gi-amsd-lport In inimd. Dar de firdattrceii estecongtientizattr aceastdreacfie. devin patologice. ffi inrobit de patimi Norocile cei gi patimi chibzuieli Ce-mbindbine lncit nu sintsubmtnaSoartei fluiet Dd-miinsu! Din ure cintdeacumarea.ia viefii insfui. Romanii gi primii cregtini aveau s-o numeascetunperantemperare.-o repezindu-se la ceilalli ftrri nici un motiv.. si fii fericit tot amintegte oareclun de acele insigne cu chipuri zimbitoa- iare erau la modi ir anii 1970.grija me". te port.emoliile prea intense echilibrul. suferinla poate tem. Precum Hamletpentru prietenul siu Horatio W Faptul de a ne putea stdpini. Emofiile care clocotesc sub pragul congtientiztrriipot avea un impact puternicasuprafelului in carepercepem gi in carereacliontrm. S-arputealX nici nu bagede seamtr cit estede irascibiltr9i chiar sd fii surprinstrdactr i se atrageatenfia. O viald lipsitl de pasiufi o plictiseali'pe vastul tdrim al neutralitdfii gi o izolare fabogl.degi aceastilipsd de congtientizare o sufocd gi ii dicteaztr replici tiioase.odattr ce e inregistrattr de cortex .76 N atura in t eligenl ei emo! ion aIe congtient gi cel incongtient. Evident de prea lungi durati .pera sufletul' . simjigneasci gi findu-sejigniti cind nimeni nu intenlioneazAsd. De exemplu.

Litiul sau medicamentele mai noi iontrabalansa iceasti depresie p ar alizantl. treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost niciodatl trapentru aceastXproblemd.sau cel pulin asta este concluzia la a ajuns Diane Tice. in ciuda hotdririlor dezastruoase pe care le iau. care altemeazi episoade de nebunie ce amestecd haotic euforia gi mania ii cu irascibilitatea gi furia. fircit nu v6d de ce ar fi nevoie s5-i aiua. indiferent cit ar fi de descu. ajungindu-se la nelinigti )nice. In teorie. ele intr6 in zona extremS. unul dintre se{nnele capacitdlii de loreglare emojionald poate fi faptul de a recunoagte ci e vorde o agitalie cronici a creierului emolional. ca 9i asupra a ceeace urmeazd sd acesteemolii. aceste mijloace nu intotdeauna eficiente . care dizlocd orice bund dispozifie. tru cX.fi indepdrtate.zut. O problemd iri cazul manialep-resivilor este cX atunci cind ei se afl5 in aceastdstare. se susfine cd sunetele emolionile pe care le invald sugarii pentru a se calma. Evident cA oricine poate avea o dispozilie complet diferitX de la o zi la alta. aceiSo/o susfin cI nu incearci niciodatd sd igi schimbe dispozifia. Dar atunci cind aceste emode mare intensitate gi au tendinla sd depdgeascdun anupunct. psiholog la Universitatea Case Western care a intrebat peste patru sute de birbali 9i femei ce ii aplicd pentru a scdpa de asemenea dispozilii nesdnigi cit de bune au fost rezultatele obginute in urma acestor Nu toatl lumea este insd de acord cu premisa filozoficX concireia dispozifiile proaste ar trebui schimbate. Oamenii nu trebuie neapdrat sd evite sentimentele neplicute ca sd se simtd bine. Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi gintem cupringi de emolii. cei mai mulgi ne afldm ?ntr-o zoni de mijloc. poate deveni o modalitate de a ne face sA ne simlim mai bine. la fel existi gi o fredonare emoflonali constantd. ci doar sX nu scape de sub control lceste sentimente furtunoase. strucfura creierului ne arat5 cd foarte adeseaavem pulin sau nici un control asupra momenfului in ca- emofie. Nu putem spuneacelagi lucru atuncicind estevorbristefe.m. sintem ldsali sd ne descurcim cu riile noastre instrumente. S_a dovedit cX pentru majoritate. sau la 7. gi de fiecare datd va fi intr-o'dispozifie sau alta.unii psihanaligti. atunci cind dispozilia rdmireein medie aceeagide-a lungul mai multor sdptdmini sau luni. dar.. medicalia psihiatricd o unealtX pentru o gestionare mai bund a viefii. aceste dispozilii cu timpul gi cu multd rdbdare. Dar atunci cind se pune problema de a infringe categorii mai i-te de proastd dispozifie.00 p. depresie. se recurge la medicalie gi rapie pentru a putea.u episoade de minie cumplitd sau de deprimare se pot simli bine totugi dacd au momente de bucurie iau de feriiire care sd le contrabalanseze pe cele dint?i. in calculul sufletului omenesc existd proporlii de emofii pozitive gi neiative care determind senzalia de bine . descoperind cd existd doar o sla6d relalie sau poate nici una intre note sau IQ 9i binele emofional al oamenilor. Aga cum undeva ir fundalul gindurilor existd rln murrnur permanent.eite o incercare de a ne gestiona dispozifia. ii fac mai pulin vulnerabili la gocurile creierului emotional.puri9ti ai dispoziliilor". Totul.m. Aga cum am vd. $i apoi mai existd 9i cei care cautd si fiein dispozilii ne- . prea putemicd a putea fi depigitd fdrd ajutor farmacologic. Atunci cind ajung in fazecele rnai grave gi mai necontrolabile. asemenea momente.00 a. sint de increzdtori in sine.cei ce au grijd de ei. toate emoliile sfurt. in caacestor tulbur5ri emolionale grave. cum ar fi ]ohn Bowlby gi D. de obicei. Cei care a. tratindu-se pe ei ingigi a9acum ii trateazd. incercafi si sunali pe cineva pe pager la 6. mftrii necontrolate. cu condilia sd fie pdstrat un anumit echilibru. de la cititul unui roman sau privitul la televizor pind la alte activitlli gi prietenii pe care ni-i alegem. dupd pXrerea lor. cu usoare kes5riri ir acest carusel emofional. sentimentele foarte intense sint relativ rare. Tice a desit cd existd gi aga-numilii .. Dar avem oarecum o idee despre ctt durea- Momentele bune gi cele proaste pot condimenta viata. o considerd drept una dintre cele mai importante trnelte psihice.. $i totu9i. De exemplu. W. gestionarea emofiilor este o slujbd non-stop: mare parte din ceea ce facem . Winnicott.in special in timpul liber . Din pdcate.nafurale" 9i ar ui trdite aga cum se manifestS. Arta de a ne calma este un talent fundamental al vie!ii.sau cel purin acestaeste verdictul in urma studierii dispozifiilor in cazul a sute de bdrbali 9i femei care purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteau dil clnd in cind sd-9iinregistreze emoliile din momenhrl respectiv1. aceastaare tendinla sd reflecte in mare cam care este senzalia de bine a persoanei respective.78 . ingrijorare sau mfirie. Aceste studii mai confirmi gi independenla emofionalului in raport cu inteligenla academictr.

Tice a descoperit ci reunei situafii in mod pozitiv este una dintre cele mai eficdi de a potoli minia. aga cum spunea Franklin. cind de fapt ali vrea sd il stringeli pe celtrlalt de git. minia dd energie. Dactr automat gindifi: . inima bate mai tare. Dintre toate proastele dispozilii de care oamenii vor sd scape.Aga se ajunge la hipertensiune.ftrcindu-vi str tremurafi. Un alt punct de vedere comopus. cd minia ar putea fi complet prevenit5. neocortexul probabil cd indeamhtr la un alt tip de minie. pentru ctr in rest aproape toatil lurnea se plinge cd este la mila dispozifiilor sufletegti. ANATOMIAMNIEI Sd zicem cd goferul unei alte magini vE taie calea in mod periculos in timp ce vi aflali la volan pe o autostradd.urmirifi-i cu atenfie pe cei care vin str stringX bani pentru facturi gi care inadins se strtrduiesc se parX cit mai furiogi. Dar o lecturd a descoperirilor gtiinlifice sugereazd cd toate acesteatitui comune fafi de minie sint prost direclionate. entrtrmpreamult asupraunui lucru carene-amfuriat ii d5m la moar5. Dar rareori apare pentru unul care sX merite. o reacfie impotriva imaginii sumbre de pind acum. cum ar fi o rdzbunare cu singe rece sau o revoltd fald de o nedreptate de orice tip.poate fi sursa principald a scinteii de furie pe care o simfim atunci cind un gofer neatent ne pune in pericol. chiar o stare de euforie. desigur.Mtria nu apare niciodattr fird motiv. Nucleul amigdalian . Fpre deosebire de tristele. Si compardm aceasttr secvenle a miniei care cregte cu un gind mai ingdduitor fa!5 de goferul care v-a tiiat calea:. de exemplu. virsarea furiei este o de catharsis.capdt al circuitului emolional. penhu cI de multe ori minia ne face si ne pierdem conkolul. minia este cea mai seducltoare afunci 'clnd este vorba de emo.. conducere neatenttr gi chiar la focuri de arrnd pe autostradtr.motive mai iniate" 9i justificlri pentru faptul cX ne-am miniat." . Cursul gfurdurilor mirioase careadund furia estein mod pofial cheiauneia dintre celemai eficientectride a gdsi o supaimpotriva miniei: subminarea de la bun inceput a convingelr care alimenteazi mfiria. scurtcircuitind minia. de fapt.. Existtr. sd transpirafi. sd ne amintim sd avem doar o'mhie potriaitd. Felurile in care oamenii furcearci sd se scuture de o proasttr dispozifie sint categoric foarte diferite. o urgen!5 medical5." Aceastd frazd ar putea sd tempereze minia gi sI introduci elementul de mil5. intr-un sens pozitiv. agacum propu- nea Aristotel. Intreg trupul se mobilizeazd pentru luptd. Tice a descoperit cd lninia este dispozilia pe care oamenii reugesc cel mai greu s-o Controleze. putea si intre in mine . diverse tipuri de minie.. iar mugchii felei se incordeazi la rindul lor.Poatecd nu m-a vdzut. Puterea de seduclie gi de convingere a miniei poate expliprin sine de ce anumite puncte de vedere furceea ce o privegstrt atit de comune: cI minia este incontrolabili sau. care altfel ar lua proporfii. le facd fal6 copiilor rdi de pe terenul de joactr. oricum. acel monolog interior de a-!i singur dreptatepe carb il propagXumple mintea cu argudintre cele mai convingXtoare pentru a-!i vXrsa furia. pentru a da impresia de fermitate in fala datornicilof. dacd ihcercdmsi privim lucrurile 9i . Dupd care vI claxoneazd o magintr din spate pentru ctr ali incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci str vi se irtimple ..Nenorocitul naibii!"asta inseamnd enorm pentru traiectoria pe carie o va lua minia in cazul fur care acest gind va fi urmat de altele de revoltd 9i rtrzbunare: . Dar cazurile in care sirit cultivate dispoziliile nepldcute sint rare. Problema este.un motiv intemeiat".gi sinteli in stare sd explodali de furie gi fali de goferul acesta. O asemenea mirie ginditd are mai mult ca sigur. totul se calmeazd.nu-l las eu sd scape aga ugor!" Degetele vi se albesc de cit de tare stringeli volanul. gi nu pentru fuge . sau cel pufin aga pare. Dacd ne altd perspectivi.$i apoi existtr gi cei care sirt de-a dreptul machiavelici. in privinfa manipultrrii dispoziiiilor . Cu citne frXmintdm mai multin le:5 cu lucrul care ne-a infuriat.. BenJamin Franklin spunea foarte infelept: .tii negative. cu atit gdsim . . Sau poate ctr a avut un motiv serios sd gofeze a9a de neatent. calculatS. n-ar trebui str fie controlatd gi ci. rniria pare str fie cea mai intransigentd.80 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 81 pldcute din motive pragmatice: doctorii care trebuie str fie sobri pentru a le da vegtile proaste pacienfilor. ln schimb. sau micar si vtr faci sX avefi o minte mai deschisd. Intr-adev5r. asistenlii sociali care igi cultivtr intransigenla fap de nedreptdli pentru a fi mai eficienli in bdtdlia pe care o duci chiar gi un tinlr a spus ci igi cultivl minia pentru a-l ajuta pe frtrliorul lui sf. Dar la celdlalt .Nenorocitul naibii.deci este bund.. ajungind chiar fel de mituria. Ali vrea bi-l omorlfi pe individul acela.

s-a miorldit el. gi ceva declano deturnare emolionald. daci inainte a existat o provocare sau o iritare din altl cauzd.m.Asta e prea de tot".. ci gi.o secvenli de provocdri.. Intensitatea rdzb* lor a fost directproporlionald cu felul furcareii influenlase I pe caretocmaii1vdzuserd. copiii sint prea gIlSgiogi sau fdc prea multd mizerie -.ddbrtzrta" Inrobit de patimi a3 Aceasti descoperire corespunde concluziilor psihologului Dolf Zillmann de la Universitatea din Alabama. Acest val de energie dureazi aproximativ doud minute. celXlalt copilag care se afla in cdruciorul de turi a ddrimat un borcan cu dulceatd. de exemplu... Apoi. pdlmuindu-l fustr. al unei ameninliri simbolice a respectului de sine sau a demnitdlii personale: atunci cind cineva este tratat nedrept sau grosolarq fiind insultat sau ridiculizat ori frustrat tr urmdrirea unui scop important. Aceasta este ica ce apare atunci cind cineva se irfurie. In aceastdirgifiecare gfird succesiv care provoaci minia sau fiecare perdevine un minideclangator pentru impulsul nucleului de a crea valuri de catecolamine.spuse ea mai tare. au avut ia si se rXzbune pe complice. fiecare in parte creimpuls hormonal. in funclie de felul in care crer^erul emolional hotlrigte sd acfioneze.l oc!" . Un gfird care intervine ulterior in acest declansator de: . Zillmann a descoperit cd in toate cazurile minia este declangati de senzalia de a fi pus in primejdie. a ingfbcat cutia blielelului de trei ani 9i a aruncat-o in cel apropiat raft.. ceeace genereazd o rapidd gi episodicd desc6rcarede energie. emolia care apare. este extrem de intensd. De exemplu. dup6 cum spune Zillmann. care dureaz5 mult mai mult decit energia catecolaminelor. Stresul de orice fel creeaz5 aceastXsecrelie adrenocorticali. intr-un studiu. O parte din acestval degajd catecolamine. .lupti sau fugi". de astd datd cuprinnunla. cum ar fi reacfia . timp in care pregdtegte corpul pentru o betaie zdravtrntr sau o fugi rapid5. Md aflam la supermagazin cind am auzit 'o mamd ira spus fiului sdu doar atit. un alt impuls generat tot de nucleul amigdalian prin intermediul increngdturii adrenocorticale a sistemului nervos creeazi un mediu tonic pentru acliune.d. De exemplu.. mama a lipat .. Dupi filmul carenu le-afdcut au devenit mult mai furiosi si au dat evaludrile cele mai Minia se clidegte pe mlnie Studiile lui Zillmann par si explice dinamica funcliondrii i drame de familie a cXrui martor am fost intr-o zi cind am Ia cumpdrdfuri. Cind acestaa atejos. fie cd este vorminie sau de nelinigte. care are un efect dual asupra creierului.a.lupti sau fugi" nu e nici o surprizd. care in urma unei serii de experimente atente a reugit sd facX misurdtori precise ale miniei 9i ale anatomiei minieis. ceeace in alte imprejuriri nu ar fi fost suficient pentru a declanga o crizl emofionali. ca tr cazul mamei de mai sus. dindu-i o recomandare despre credeau ci va sluji la angajarea acestuia..pentru a trece la fapte serioase"... dar foarte apisat: .cd explozia furiei este . ' ln acel moment. Intre timp.Pune-o la loc!" . Zillmann ajunge la aceastdperspectivi asupra miniei printr-o observare foarte atentd. l-a apucat de incheietura miinii 9i s-a grdbit magazin. in general. linfird creierul intr-o stare de alerti gi devenind baza pentru reaclii ulterioare ce pot apdrea destul de rapid. impingi:nd periculos cdruciorul ir care se afla sucare acum plingea. Excitalia suprarenald gi corticald generalizatd poate dura ore intregi gi chiar zile intregi. jos!" Zillmann a descoperit cX atunci cind trupul este deja intr-o de agitafie. linind strins in brale cutia cu de porumb pe care era un desen cu Jestoasele Ninja. Aceste percepfii duc la declangareasistemului limbic. escaladind rapid nivelul de trezire psihologicl al i. in timp ce celdlalt bdielel dddea din pi lre ti protesta: .. ocazie mult mai des intilniti. Tiece o secundd inainte sd apard urmigi apoi cel de-al treilea 9. o persoand care a avut o zi grea la serviciu este mult mai vulnerabil5 si ulterior se poate infuria niai ugor acasi .Lasd-mdjos. suficientX.82 Natura inteligenlei ernolionale Minia . a avut un complice care i-a provocat pe participanlii bdrbali 9i femei ce se oferiserd voluntar pentru experiment.Dar o orealtl". ficind tot felul de re- i nepotrivite. Gdsirea ridXcinilor miniei ftr partea de luptd a expresiei . Ulterior. Zillmann soco. l a. Aceasti stare poate fi semnalizatd nu numai ir cazul unei primejdii fizice. coborind pragul de Ia care este trezittr minia. aceasti stare declangatoarecreatd de adrenocortical explicd de ce oamenii sint mai predispugi la minie. fiecare depind o reaclie excitantd care dispare trcet".pentru cd. acegti voluntari s-au uitat la un film cale-a ficut pl5cere sau la unul care i-a eneryat. fiecare val sporegteceeace t deja.lasd-md...Pu.

ai calqrszi. de cite ori mi in- 1. Aceste informalii de linigtire permit o reevaluare a miniei te de diverse evenimente.evalueazd o interacliune care confirmtr gi incurajeazlprimaizibucnire de minie. intre timp. furcare un asistent crescut" i-a insultat 9i i-a -prost provocat pe voluntarii care tocmai fdceau gimnastictr pe biciclet5.cuitati dacd informalia de lini gtire sosegte lia inle c. efectuat in .incapacitatea cognitivtr't . intr-o de exemqlu. Calmarea r Crnd aveam treisprezece ani. o femeie. Poate cd o variant5 mai sigur5 este mersul la plimbaexercifiul fizic ajuti gi el la potolirea miniei. nu mai este luatd in calcul. gtrsegtec[ aceastd distracfie este extfem de puternicd schimbarea dispozifiei. Cind oamenii deja foarte infuriafi. explicind dupl ce acestaa plecat ci bietul de el era foarte tensionat 9i ingrijorat.r-miniapropau-gstr sd adioieze.pentru cd atunci cind conducem facem praco pauzd (gi Tice mi-a spus cd asta a determinat-o sS. oamenii devin neiertltori gi nu mai gindesc ralional. Zillmann constattr cd ea funcfiofoarte bine la nivelurile de minie moderati. a intrat dupd ce voluntarii au fost provocali gi inainte sI apuce sd rtrspundd cu aceeagimonedi. astfel incit persoana furioasi . pentru risipirea miniei este de a lua fur stdpinire gindurile care declangeaztrvalurile de minie. Puterea de inlelegere necesard pentni?-dEZi-morsa minia este mai limpede explicatd printr-o alttr serie de experienle ale lui Zillmann. In acel moment.mai intens in minie decit la irceput. Ea instr a reacfionat pozitiv. Continud sd fie un model pentru o a doua posibilitate de minia: psihologia calmtrrii . pentru cd nu gtie dacd o sd ia examenele orale pe care unneazd si le dea. Lecfia cea mai durtr de brutalitate cdlduzegte persoana la fapte. ei refuz5 informalia de linigtire.duptr cum se exprima Zillmann.el a mai fXcut o remarcd dezagreabil5 gi la adresa ei.voluntarii. Intr-uira dintre versiunile acestei experienfe. Ca gi metodele de .. spunin: . De atunci. uitind de eventualele consecinle. Aceastd povestire a fost relatatX de unul dintre subiecfii unudintre cele mai gtiinfifice studii asupra mfuriei..agteptind ca adrenalina str acolo unde nu mai poate sX deClangezeminia.. letgeles. un alt complice.cele mai cumplite n t5!i posibile ale limbii engleze".ircercind sd se distreze. Balsam pentru minie Dupd ce oferd aceasti anaLzf a anatomiei furiei. la nivelurile ute de minie. Chiar 9i-au exprimat compasiunea pentru situalia lui. Era o frumoastr zi de varl 9i m-am plimbat pe superbele pajigti pind ce linig- tea gi frumuselea peisajului m-au calmat. Zillmann socotefte ctr existX doui cdi principali de. asta inseamnd str te distanlezi de celdlalt o vreme..i9i pierde controlul rational". .ejtu -Aiflizele lui Zillmann rEferitdare la felurile in care minia sau descregte explicd multe dintre descoperirile Dianei referitoare la strategiile pe care oamenii spun cd le folosesc ricei pentru a-9i potoli minia. avind o reaclie dintre cele mai primitive. au hotdrit sd n-o facd totugi. gindurile lor se concentreazl. Acest inalt nivel de excitare Zillmann il definegte ca: . procedez la fel 9i mi se pare ci este cel mai bun leac. pentru cX apare ce el numegte . ei au fdcut-o cu minie 9i satisfacfie.Asta e prea de tot!" sau ajungind la. minia netemperati de rafiune se transformd ugor in violen!5.conductr atent). Dar mai existd gi o posibilitaspecifici de a potoli minia. cu cit mai repede. nu mai sfurtin stare sd gtrdeascd normal.gi anumesd potolegtiminia sufigien{citsdpoli sirroll gr sromenJpHcUt-pecareil trdiegtidinglin:. atunci cind li s-a oferit ocazia s5-i plXteasctrcu aceeagimonedd bdrbatului mitocan. intervenfie. Conteazd foarte mult momentul.addpostind iluzia puterii gi a invulnerabilittrlii ce poate inspira gi facilita o agresiune". asupra rdzbundrii gi ripostei. O cale . intr-adevdr.furii.. In timp ce iegea. iar duptr citeva ore m-am foitorsspdsit9i aproapecomplet potolit.gll alte cuvinte. In perioada de calmare persozmafurioasd poa- frintr escaladtrrii situaliei ostile.84 Natura inteligenlei emolionale I4robit de patimi 85 ja existent este gi. Exist5 insd un truc. ea i-a spus primului complice care ii provocase cd il cauti cineva la telefon pe hol. minia poate fi complet scurtcir. dintr-un motiv foarte simplu: greu sI rimii furios cind te simli bine. m-am infuriat odatd foarte tare 9i am iegit din casd jurind ci n-am sX mi mai intorc niciodattr. Dupd aceea. iar reevaludrile subsecvente pot alila fldc5rile. Una dinke strategiile cele mai teeste sI rdmii singurpind te-so. avind in vedere cd ele sint cele ce '. Impulsul limbic este ascendent. Mulli oameni ctr aceastdsolulie se poate pune in practiCi mergind la vounei magini . cu atit mai bine pentru eficienla dezamorsXrii acestui cerCal mfuriei. Atunci cind voluntarilor li s-a dat ocazia sd pltrteascd cu aceeagi monedd (din nou dindu-li-se posibilitatea sd facd o proastd evaluare a candidaturii acelei persoane pentru o slujbd). Minia se clddegte pe minie. creierul emolional se incinge.

cind psihologii au inceput sd tesefectele cltharsisului gi au descoperit de fiecare dati ci a da liber miniei nu inseamnd a o alunga (chiar dacX din pricina seducitoare a miniei te simli satisfdcut)8' S-ar putea sE 9i unele situalii speciale. incd din momentul ilr care se formeazd. cum ar fi respiralia profundd 9i relaxarea mugchilor.a da friu liber miniei . a zbierat taximetrisful. nerdbddtor si porneascd. $oferul. l-a claxonat.. Perioada de calmare nu va apdrea insX daci in acest timp vom continua sd urmdrim girul gindurilor care duc la minie gi dac5 fiecare gind in sine este un mic declangator pentru o adevdratd cascadd a miniei.86 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 87 relaxare.este uneori o modalide a aborda furia. acest lucru este mai ugor de spus decit de fdcute. . Rispunsul a fost o injuriturd 9i un gest obscen. $i ce daci nu imi mai pot perrilrite se-l trimit la studii?." CALMAREA NELINIPTII. Eroarea descirciirii Cind tocmai mi urcam intr-un taxi la New York. cu monedS. Teoria populard susline cd . Afunci goferul a inceput si ii strige o intreagi coleclie de injurii.. Tiebuie sd-i rlspunzi cu aceeagi monedi . in timpul exerciliului fizic. filmele. aceastd abordare funclionind mai bine inainte ca minia sd ajungi furie. tocmai pentru cd acest lucru schimbd fiziologia trupului dintr-o incordare determinatd de minie in destindere gi poate gi pentru cd atenlia este distrasd de la ceea ce a declangat minia..' .. In sondajul sdu referitor la strategiile prin care oamenii igi stdpinesc minia. psihiatru la Universitatea Duke. ir momentul in care acestaa intrat in trafic. Elr sA-Ml EAc GRrII? [A. addugafi-le 9i pe cele inventate de Redford Williams. Nu-mi pot permite cheltuiala asta'.ru! Toba de egaPament nu sund bine deloc. apisind pe accelerator gi pe frind in acelagitimp. i proaste da-asiiEitlei-iiea creieruli-i emofional. Ar trebui sd iau bani din fondul pentru facultate al lui ]amie. ]o duc la reparat?. Acest lucru t indicat pini in anul 1950. Odatd ce gindurile sint captate ir acest fel. in care acest sistem de a da friu miniei funcfioneazd: atunci cind este exprimatd direct cXtre na ce reprezintd linta.N-o ..mdcar te ugurat!" Catharsisul . Mult mai eficient este ca oamenii si se calmeze intii gi abia apoi. Tice a descoperit cd d_""jetS-ar"ea11iryelestu una -4ln!$-Sefe de turie impiediizbucnirile moa4itXg_a9_iltmare. iar astafdcindu-i pe i 9i mai furiogi decit erau. un tindr care traversa strada s-a oprit irn fala maginii. de mai micd intensitate.Nu trebuie sd permili nim5nui sd te calce in pi. Una dintre recomandirile sale este ca aceste persoane se foloseascd congtientizarea de sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau ostile. Dar pentru cX minia are o naturI incendiari. atunci cind reintrtr in repaos. Pe lingi aceste strategii.. Fe mdsuri ce am inceput si avansdm. Dar nici nu acliona in funcfie de ea.. Notele proaste de sdpt6mina trecutd. ameninlindu-l cu magina.. sI se cu perioana respectivi. cum ar fi cumpSrdturile sau mincatul. 9i a le nota.rdul cuvenit" adus celeilalte Persoane/ ceea ce ar -o si igi schimbe pozlliafiri sd pldteascd. dar care nu au acelagiefecf este simplu sd continui sd te concentrezi asupra gindurilor care te-au infuriat atunci cind mergi la Mall sau devorezi o felie de tort de ciocolat5.eventual. . Puterea capacitilii de distraclie consttl in faptul cd stopeazd acest tren al miniei in care se afli gindurile negative. Sportul poate rdcori minia din acelagimotiv: dupd o activare psihologictr intens5. Tice a descoperit cd distracfia ajutd 9i calmeaztr minia: televizorul. pentru a-gi rezolva disputa' cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci a fost intrebat cum e mai bine s5-!i stlpinegti minia: .tie sau cd indrepli o nedreptate sau atunci cind . . ele pot fi reevaluate. goferul incd foarte agimi-a spus: .. dindu-li senzalia cd egti din nou pe situa. tirdrul s-a dat deoparte gi a dat un pumn in taxi.. in fala acestui pericol mortal. aga cum a constatat Zillmann. Dar Tice a mai constatat cli exist5 9i alte solulii. ca sd agtepte reducerea circulafiei. care s-a gindit sd ajute persoanele ostile care riscd sd contracteze boli de inimd dacd nu-gi controleazd irascibilitateaT. intr-o manierd mult mai constructiv5. existi 9i argumente contra catharsisului. crNE. pi dacd notele vor fi 9i mai proaste gi nu mai poate intra la facultate?' ' ' i Toba de egapament nu sund bine deloc.. strighdu-i sd plece din drum. Tice a constatat cX atunci cind renii spun cd 9i-au virsat nervii pe Persoana care i-a provoefectul oblinut este o preltrngire a dispoziliei furioase 9i nu re a ei... Dar aga cum o sugereazl 9i descoperirile lui nann.Nenorocitul dracului!".te face si te i mai bine".. trupul igi revine la un alt nivel... cititul si orice intervine in indepdrtarea gindurilor minioase.

putea intimpla rdu gi a felului in care trebuie ibordatd situa. el se transformi intr-un ua""arltito.prin simptome fiziologice ale anxietilii cum ar fi transpiratul.o conversafie cu sine care merge de la ingrijorare la ingrijorare 9i care cel mai adeseaajUnge la catastrofd 9i la imaginarca celei mai cumplite tragedii. u..tia. ingrijorarea este o repetilie a ceea . desigur.. Cind acest ciclu al ingrijor5rii se intensificd gi persistx."tu ui?u_ brectulul generator de ingrijorare... Exemprul anterior ni-r oferi d"oi psihorogi a! ta Universitatea de Stat din pennsylvania." Ingrijortrrile de obicei urmeaztr un asemenea tipar . Pe scurt. . Intr-adevtrr. in fiecare dintre aceste sttrri iherijorarea se fixeazd intr-un mod diferif pentru fobi. concentrindu-se asupra senzaliilor produse de metodele de relaxare..uj neuraf ajungindu-se la tulburdri de anxietate curn ar fi fobiile. grijile pot fi stopate prin distragerea atenfiei. Ei sint persoane care se ingrijoreazl in mod cronic ai nu de pot abline de la asta.l2 ln aceastdprezentare plind de virtuozitate a ingrijordrii fald de ingrijorare. nu in imagini . in_ tr-un fel. emofiional. in cercul vi_ cios al unei melodrame de slabi calitate. obsesiile sau crizele de panictr. Atunci cind frica declangeazi creierul emJlional. pentru obsedat. calamitdti care il sperie.. Ceea ce-i fine treji sint tocmai gindurile siciitoare.lucru extrem de semnificativ pentru stdpinirea irgrijoririi.au ridicat acest subiect la rang:uf de adevirati gtiin!510.pentru cd sint .enelinigte. atunci cind ea apare.binece fac.. obligind mintea sd se fixeze asupra rerutuiin care ar trebui str gestioneze situalia.anticipind primejdiile..aten. indiferent cit de somn le-ar fi.grqr_ rdrile se concentreazdpe frica de moarte sau chiar pe iaeeu?a'u. anilizind insd o probleml _ adila io_ losmd reuecfla constructivX. Principala probleml a celor ce sufertr de insomnie nu este de fapt tensiunea somatice. Borkovec gi colegii sdi au inceput sI studieze ingrijorarea atunci cind au incercat si gdseascdun leac pentru insomnie. igi face griji permanent. nici un obstacil ftr fala f"!iij"_ rdrii.ar91. reacgia care subliiiaza ingri vigilenia fald de pericolul potenfial. "" misiunea in_ grijordrii. De exemplu.f.tia asupra pdricorurui imingnt.Dactrnu se ajungela lucrul real. putea suferi o asemeneacrizi. O analizl atentd a irgri_ jore{i cronice sugereazi ctr ei are toate atribut"f" UfJ.. numitorul comun este ingrijorarea ca_ re o ia razna. bdtiile rapide ale inimii sau febra musculari._u. cele care apar iar 9i iar gi nici mdcir nu se apropie vreodatd de o solufie pozitivtr. spilatul pe miini irtre cinci 9i doudzeci de minute.sau ginduri ingrijordtoare gi somaticd . care a fosf f?rd ior.r toate acestesitualii. Ea nu se va agezadecit dupd ce va steriliza scaunul cu alcool.Ar fi prea artificial. sint im_ previzibile din punct de vedere ralional.u.88 Natura inteligenfei emolionale Inrobit de patimi 89 $i astfel mintea ingrijoratd se rotegte la nesfirgit. Si dacd n-am sd mi facbine. duce la contemplarea unei catastrofe care va dura o viafd: .a reaclionat astfel atunci cind i s-a cerut sd-gi exprime firgrijorarea in cuvinte. o femeie tratatd pentru o tulburare obsesivd are o serie de iitualuri care ii ocupd aproape toate ore_ le in care se afld in stare de veghe: duguri decite^patruzeci gi cinci de minute de mai multe ori pe zi. ignorind orice iltceva pentru moment.!u1 parte din nelinigtea rezultati fixeazd. I.. cerinla ca ingrijorarea sd fie exprimati in cuvinte vreme de un minut.Nu mai existd.tulburdri generalizate de anxietate'dsnumirea psihiatrictr a ingrijortrrii permanente . vorbind timp de un minut: $ar putea sdnu fac.N-am sd mai pot fi fericitd niciodatS. O femeie aflatd sub tratament din pricina unei . ir. Dificultatea intervine atunci cind este vorba de ingrijordri cronice repetitive.. mai precis.este str giseascdsolulii pozitive in cazul pericolelor ce apaq. n-am sd mai pot fi fericiti niciodatd.Ingrijordrile sint de obicei exprimate fir gind. nu md pot facebine. pe prevenirea unei ""il. gindindu-se cI dacd nu se spald gi nu sterilizeazd totul.adici in cuvinte.prea murdari". ingrijordrile parcx vin de niciunde gi sint """i necontrolal brle. Toate aceste obsesii au fost activate de teama ei morbid5 gi foarte acutl de microbi. care poate pdrea a fi o irgrijorare _ poate aplrea o solufr-e. Nu se va atinge de nici un copil sau de nici un animal . ftr auz gi nu in vdz.deci n-ar mai fi o indicalie desprelucrul real ori noi trebuie sd ajungem la lucrul rea1.^ esenlial p"li* supraviquiie dJa iungul umane. axeazdpe temeri. "-roi. dup5 cum a descoperit Borkovec. mergind dintr_o ingri_ jorare ftrtr-alta. adicd doar citeva secunde. Singurul lucru care ii poate ajuta sd adoarmi este sd nu-gi mai facd griji. o sd se molipseascd de vreo boali 9i o str moard11.9ste indoial5. pentru cei care suferi de crize de panicd. Alli cercetdtori au constatat cd anxietatea apare sub douX forme: cognitiad . ale_c5rorcercetdri asupra ingrijordrii _ mie_ zul nelinistii . blocind persoana insri_ joratd asupra unui singur punct de vedere inflexibil. Lizabeth Roe"mer si Th-omasBorkovec. generind de obicei un fel de atmosferi d.

Singurul lucru pe care cei card se ingrijoreazd in mod cronic pu-l pot face este sd urmeze sfatul care li se dX cel mai des. ei si nu mai observe senzaliile subiective ale anxiet5lii stirnite aceste ingrijordri . pe o piali de desfacere inegali. trezindu-se cu un moral extrem de scdzut gi totodatd temindu-se. Dar ingrijorarea nu funclioneazX chiar aga de bine.90 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 91 Majoritatea celor care se ingrijoreaze par totugi a nu fi in stare sX procedeze astfel. Pe scurt. Aceastd lipsi de siguranfda devenit extremde stresant5: a inceput . Se presupune ci lucrurile se succed aga: cel care se ingrijoreazd observd ceva care declangeazd unei posibile amenin!5ri sau primejdii. cei care se ingrijoreazX de obicei pur 9i simplu se macind cu gindul la pericolul tr sine. . sensulcd totul capdtl aspectulunor idei stereotiperigide 9i $u mai existi nici o bregd creatoare care ar putea duce la o rezola problemei. declara ea. Dar. un faliment gi altele asemenea. Procesul de ingrijorare . s-a trezit coplegitdde treabdgi incapabild si-9i pl5teascd la timp chiria. un deficit in privinla capafii creierului emolional de a reacliona in mod flexibil la imprejurdrile unei schimbdri. broboanele de re. tremuraful -. concentrarea asupra acestor gini face ca mintea sd abandoneze imaginea catastrofald iniliacare generase senzalia de anxietate. Astfel. la rindul ei. Precum o amuletd care ne apiri de unele rele anticipate. iat pe mdsurd ce ingrijorarea continud. cel pulin aga poate fi din ritmul cardiac. Numai ci intre timp editura a fost cumpdratd de altcineva 9i ea a rimas pe drumwi. La nivel neurologic existi o rigiditate corticald. Noile solulii gi modalitilile de a vedea o problemi nu provin de obicei din procesul de ingrijorare. Cei care suferS de ingrijorare cronicd i9i fac probleme pentru o vastd gamd de lucruri. rdminind mereu pe acelagi figag al gindirii. Borkovec a constatat cX lginile sint declangatoaremult mai puternice pentru anxietafiziologicd decit gindurile. Dupd care cel ce se ingrijoreazd se lasd pradd unui lung $r de ginduri stresante.atunci cind urmeazi o cale normald . sd-9i facd tot felul de ginduri. in' tr-un amestec de frimintdri de tot felul. obiceiul ingrijordrii se adincegte cam in acelagifel ca superstiliile.cineva drag care ar putea muri intr-un accident de avion. dintre care cea mai mare parte nu au cum si se furtimple. el igi imagineapi o catastrofdcare. Borkovec a descoperit un avantaj neagteptat al ingrijordrii.i" Cei care se ingrijoreazd insi in mod cronic se infring singuri. dar devine un fel de anin raport cu anxietatea evocatd. dicl la acest 9ir de ingrijordri. se gi vedea implicatd intr-un accident ori de cite ori mergea cu i magina. Adesea se pierdea in lungi reverii. ei deslugesctot felul de primejdii in calea viefii. de . tentatd de o slujbd la o edituri. cei care se ingrijoreazl reugescdin punct de vedere psihologic sd creadd ci previn pericolul care ii obsedeazd. Apucindu-sestrscrieca liber profesionistd. Borkovec consideri ce motivul are in parte legdturd cu o consecin!5 a faptului cd se ingrijoreazd pind ce acest lucru devine un obicei. cu atit mai pulin cind este vorba de o trgrijorare cronicd. pare cd anuleazd o parte din anxietate. fiecare avind la bazdwr alt motiv de ingriiorare. si vadi tot felul de catastrofe in ceea ce privegte sinitatea ei. acesteingri: ' joriri deveniserd aproape o formd de dependenid. pe mtrsurd ce atenlia este indreptati ir alti direclie.ge ereaz| o ugoari crizd de anxietate. Aceastd rigiditate apare nu numai ir manifes- tareaconlinutului gindurilor in$rijoritoare. ier. In vreme ce oamenii sint cupringi de gindurile lor pline de griji. In loc si produci solulii la aceste potenliale probleme. Jinind cont de faptul cd oamenii se ingrijoreazd din pricina multor lucruri cu gansefoarte mici de a se intimpla cu adevirat .existi la nivelul creierului limbic cel pulin un fel de fenomen magic.constl intr-o repetifie a ceea ce sint pericolele 9i in refleclia asupra cdilor in care trebuie rezolvate. furgrijorarea este refiltdritd. Funclionarea ingrij oririi S-amutat la Los Angeles din Midwest. gftrdindu-se la griji. orice durere de cap putea fi o tumord pe cre.bdtdile rapide ale inimii. Se pare insd cd existd totugi ceva pozitiv in aceste ingrijordri: ele sint o modalitate de a aborda ameninlirile potenliale 9i pericolele ce pot apdrea. A trebuit sd-gilimiteze convorbirile telefonicegi pentru prima datl era fird asigurarede sdnitate. niciodatd in cele prin care se unge la concluzii: ea ugureazd intr-o oarecaremdsurd anxietadar nu rezolvd niciodatd problema.-Oare de ce ingrijoririle aiung un fel de dependen!5 mintal5? in mod ciudai. ingrijorarea cronicd funcfiodoar in anumite direcfii. $i totugi bolnavii de ingrijorare cronicd i-au spus lui Borkovec cd sint ajutafi de ingrijorarea lor 9i cX ingrijoririle lor se autoperpetueazi intr-un cerc inchis la nesfirgit. carepur gi simplu mai mult sau mai putin aceeagiidee mereu. aga cum subliniazd 9i Borkovec. deci cufundarea fur ginduri 9i eximaginilor catastrofale alind in parte experienla anxiettrtii. pe care algii s:ar putea ca nici micar si nu le observe.

Chiar gi unii dintre cei care se ingrijoindeajuns de mult incit sd fie calificali cu diagnostice psi- au sctrpatde ingrijorare procedind astfel. Apoi existd citeva semne la nivel intelectu. valiunile sint utile..rdceald". are gi ea avantajele ei. Primul pas este congtientizarea de sine. este prudent . incapacitatea de concentrare gi pauzele de morie".. retrastrdin via!tr agitattr. instrdepresiiletotalenu. O reactivare a circuitului emolional cu aju- unei terapii estetotugi necesarA pentru a reduce pericolul cazul problemelor de anxietate.. Pede alti parte. interindu-gi puterea de con- abordarea ei prin contemplarea unui 9ir de puncte de plauzibile face ca acest gtnd ingrijordtor sd fie considerat naiv ca adevirat. precum gi senzafiile ce le insolesc la nivelul trupului. ABORDAREAMEIANCOLIEI Singura dispozilie ftr care oamenii fac cele mai mari eforturi a se scutura de ea estetristetea.. care este incompatibild cu ijorarea. Prin exercifiu. in special. Pescurt. Tristefea pe o aduce o pierdere are efecte invariabile. William Styron o descrierefoarte elocvent5a . Borkovec ii pregtrtegte pe oameni sd abordeze situafia invlltndu-i mai intii sI monitorizeze semnele de anxietate. de obsesii. si invele si identifice situafiile care declangeazdingrijorarea sau gindurile gi imaginile care dau nagtere ingrijortrrii. Borkovec subliniazd cd acestestrategii stabilesc o anumitd ordine a activitdfii mintale. fii fericit"). nu trebuie scdpat de orice fel de tristefe. De asemenea.ideea cd procesul meu de gindire a cuprins de un val toxic 9i incalificabil care mi-a anulat orice .dominatd de anarhice" gi de . melanca orice altd dispozilie.dezorientarea. oammii pot identifica ingrijordrile intr-un stadiu incipient al spiralei anxietifii. pentru a fi in stare str le foloseascd pe loc atunci cfurd au mai mare nevoie de ele. pe care creierul emolional le trimite in corp.. ceva ce li se ivegte in gind persist5.gi intr-adevdr acestaeste un semn de congtientide sine . ne pierdem intere- fald de distraclii gi pltrceri.ldsindu-ne intr-cj stare de suspensie. Borkovec a descoperit cd existi ciliva pagi foarte simpli care pot fi de folos pine gi celor care suferi de o ingrijorare cronictr foarte gravtr. intre altele. Metoda de relaxare itr sine nu este trsd suficientd. pericol ce poate reapirea urci cind este intrerupttr medicafial3. Duptr mai multe experienle. de crize de panicd..Nu-!i mai face griji" (sau gi mai riu: . pentru cei care se ingrijoreazd atit de tare inau ajuns sd sufere de fobii. pentru a-gi line acest obicei sub control. Cei ingrijorafi trebuie str conteste activ gindurile ingrijordtoare.. ne menline intr-o staremeditativ5. in caielim incercind sd gdsim un sens 9i in final ajungem str ne hptlm psihologic Ai strne facemnoi planuri caresd ne permittr ne ducemviala mai departe. Atunci cind unei ingrijordri i se permite sd se repea fi abordati. Generarea activi a unor asemenea ginduri poate amorsa circuitul ce inhibd sistemul limbic care duce la ingrijorare..numeroaselormanifestdri trale bolii".ne concentrtrmasuprapierderii gi ne diminueaztr energia de a face noi eforturi cel pulin pe . ura de sine. in acelagitimp. spirala ingrijortrrii va reveni.Nu-!i mai face griji. detectarea episoadelor ingrijordtoare cit mai aproape de inceputul lor . iar intr-o fazd ulterioard mintea este .ideal ar fi cit mai curind sau imediat dupd ce imaginea catastrofalS declangeazd ciclul ingrijorare-anxietate. Astfel. Prin insdgi natura lor. devin imprevizibili. Bineinfeles. un fel de sentirrimt o . o teamd gi o instriinare gi mai presus de toate o suanxietate"r4. Cum cei care se ingrijoreazd in mod cronic au probleme la nivelul nucleului amigdalian.ei inva!d metodele de relaxare pe care le pot aplica furmomentul in care igi dau seama ctr incepe ingrijorarea 9i pe care le pot practica zilnic.92 Natura inteligenlei emofionale lnrobit de patimi 93 altfel: . urmtrtorul pas este abordarea unei pozifii fa!5 de aceste presupuneri: este oire foarte probabil ca infmplarea aceeade'ternut sd se gi petreacX? Este neaptrrat necesar str presupunem cd dxlstl doar o alternativd sau eventual nici una pentru a impiedica sd se intimple aga ceva? Exist5 pagi constructivi care pot fi fdculi? Oare ajut5 la ceva sd ne gi"di* la nesfirgit la aceste lucruri care ne dau o stare de nelinigte? Acest amestec de scepticism sdndtos gi gindire profundd se presupune cd ar putea si aclioneze ca o frind asupra activdrii neurale care susfine anxietatea.un sentiment sumbru care se strecoaln mine.str ia anumite medicamente care firtrerup acest vicios infernal.Diane Tice a constatatctr ii sirt mai inventivi atunci cind incearci sd scape de tris. ea cigtigi teren. o stare de relaxare activatd in mod voit anihileaztr semnalele prezenlei anxiettrfii. Intr-adevdr. daci nu vor reugi.

nu se mai ivegte nici un fel de nou inceput. o parte dintre strategiile folosite adeseaau un efect contrar 9i ii face pe oameni si se simtd chiar mai riu d. qi ind sd igi distragtratenlia. care a t unde duce rumegarea problemei in cazul persoanelor te1s. Dacd la aceastXformtr de deprimare ar fi reaclionat duge lg persglgZglgldgp_llmdrii. ca de altfel orice altceva care presupunc o senzafie. sentimentul de insingurare gi de izolare sporegte tristelea.h!qo-. mai ales pentru iei care suferd de cazuri mai pulin grave. de o dis9i atit de palpabild. o stare depresivd va persista sau se va adinci in funclie de gradul ftr care este *megate.Jocmaipentru a uita de aceastitristele. aparent.ecit inifial..sd se firleleagd mai bine". infinal. Nodi ca exemplu o femeie agent de virzdri care instr fie deprimati 9i-9i petrece ore intregi irgrijorindu-se in uri cu gisirea unor clienli importanli. dar existd cel pulin alte doudsprezece medicamente. nici o medicalie gi nici o terapie nu ajuia. devine brusc lipsiti de orice savoare. ceea ce ii alimenteazX starea depresie.o vegnicd nelinigte". Existd gi efecte fizice: insomnia.mincarea. lungi aceasti stare dactr se folosegte de prilej doar pentru a cugetq 9i mai mult la ceea ce l-a adus in acea situafie.. concentrindu-se asupra aceluiagi aspect al depresiei in sicit de obosili ne simlim. Bineinleles tX pot intra joc 9i alli factori..un fel de amorleali. Ea a presupus ce acest lucru s-ar putea explica cel in parte prin faptul ci femeile sint diagnosticate ca deprede doud ori mai des decit birbafii. devine ceea ce se cheamd in termeni de specialitate .izol6rii gi concentrdasupra a cit de ingrozitor te simli. Intr-adevbr.. lucrd care-i atrage pe cei care se simt la plmin! totugi.94 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 95 reaclie posibild de bucurie ir raport cu lumea celor vii. Persoanele deprimate igi justificl de obicei acest tip de frire spunind cd incearcd .dispozif Deasemenea..meditaleaglig:11 !dp-. . o solulie ar fipsihoterapia. sinuciddrea. Dar el poate pre.arbal!i-q-4re{g-q}gze. a girdului cd partenerul de te-ar putba respinge pentru cd egti deprimat sau a preocudacd vei avea din nou o noapte de insomnie".. a-cS_ast5. trebuie ftrcut ceva impreun5 cu prietenii sau cu familia. dar gi medicamentele .adicd melancolia obignuitd. In depresie. cit de motivali sintem. o nervozitate. dar mai ales o fragilitate ciudatd".ar fi putut strse dedice^truP vinzdrilor. in nici una dintre acesterefleclii nu este insolit5 de un gir acliuni concrete care ar putea sd mai aline problema.9-ate*-inr{gtg"!idepresia.Zgl it sa-re a cauzat si&rafia care qeg ag]-rgri:are-ilLp'tu. Eu md concentrez aici asupra celei mai des intilnite forme de tristefe. ingrijorarea fali de ceea ce ne deprimd face ca depresia sd fie gi mai intensd gi de mai lun- duratd. de exemplu.. In cazul unei asemenea depresii majore viafa este paralizat|.. la un meii sau la cinema. in-final. de fapt. la limitele superioare.. Aceasta este un tip de disperare pe care oamenii o pot rezolva singuri.inrduie. Una dintre strategii este statul de unul singur. Alte indes intilnite ar fi cele ce iau forma . care.cel mai la modd katament este cel iu prozac. Bdrbalii igi pot ineca depri- b.. ajutd foarte mult sd refle condiliile necesare pentru a fi 9i mai deprimat.Ocutun{q1g. In acel moment. care. insd-5toa_q in ca. gerar_e fa!5 de care singura solufie este. t**na [yg stare.. starea de a fi apatic ca un zombi. risipegte?eznddejdea.tatuncicin .depresia subclinici. in special pentru depresiile majore. precum 9i ..iegitul la masi fir ora9. incit pare o durere fizicd insuportabild. cit de pufind energie avem. fdrd sX facl njg! unl2as in direclia fir4elrn 9g uterapii. Din pdcate. sing-ryyt reJusiu rdminind spitalul. Sirnptomele pro_ priu-zise aledepresiei fac ca viala sd rdmitrd in suspensie. pe scurt. aceastdstare nu trece decit odatd cu timpul care se scurge.DupA pdrerea lui Styron. 'Nolen-Hoeksma a constatat cd fglqgile sint inclinate mai te.o groazd sinistrd.{*gage"ra. cu condilia sd existi resuriele inteme necesare.In acest virzlrile nu ar fi scXzut 9i experienfa de a vinde i-ar fi spofircrederea in sine gi i-ar fi atenuat inclinalia spre deprimare.. vinscad. iar ea se simte o ratata. cJ mai adesea. . slu cit de pulin muncim. Apoi se pierde gustul fal5 de pldcere: .pgqly3jnjriCte-tepurgisimplu. cel pulin aga : psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford. 9i anume cX femeia este mult mai dispusX dezvdluie motivul de ingrijorare sau cd in viala ei se pot ivi multe situalii care si o deprime. sperag_tadispare gi este inlocuitd de . Acest lucru funclioneazi bine daci efbctul de ansamblu este acela de a-i abate omului gindul de la tristefe. ingrijorarea poate avea mai multe forme. . Dar pentru cei mai mulli. Acest lucru poate explica parfial de ce Tice a Constatat cd tactica cea mai des folositd pentru lupta impotriva depresiei este o viald mondentr .

o ma. Ei au incercatapoi sd-giscoattr r. fluxul gindurilor deprimante are un efect magnetic foarte puternic la nivelul asocialiilor de idei. Doud strategii sint extrem de eficiente in acest tip de beteliel6. ci gi in funclie de starea ir care se afl5 per. magina alunecind ugor sPre cealalti magind.schimbarea acestor tipare de gindire 9i. astfel incit ele greu de suprimat de indatd ce aPare o proastd dispozilie' nea ironiei. dupi ciocnire. num5rul acelora dintre ei care aleg aceastll solulie nefericitd fiind de doud ori mai mare decit al femeilor. cei careaveauo inclinalie spre deprimareau folo- Imagina!-vd cd mergefi pe un drum necunoscutabrupt 9i plin de serpentineir vreme ce afard esteceafd." O alttr teorie susline ctr plinsul ar fi modalitatea naturald de nivelul substanlelor chimice ce aPar odati cu suferinfa.9i asta cu o secundi inainte de a auzi cum geamul se sParge 9i metalul se izbegte de alt metal. Apoi. cd uneori plinsul poate sd ne scaPe de blestemul histefii. Distraclia reugegte sd rupd care menline acea gindire coplegit5 de tristele.chestionarea asupra valabilit5lii lor gi gindirea unor variante mai pozitive.Viitorul pare foarte sumbru") gi nu pentru cel mobilizator (. De fiecare dattr cind li se strecura in minte gind despretulburdtoareascene. Cea de-a doua ar fi organizarea voitd a unor programe plicute gi care sd distragd atenfia.. psiholog la Universitatea din Texas. cu medicalia pentru tratarea depresiilor nu foarte gravcr 9i chiar cd este superioari medicaliei i:r prevenirea revenirii depresiilor ugoare.. Oamenii au un intreg set de ginduri dente care apar cu mare repeziciune atunci cind sint trigti.ftrceauun semn pe. cei deprimali folosesc tocmai un subiect deprica si i9i ia gindul de la un altul de acelagi gen/ ceeace stlirte gi mai multe emolii negative..ridicare a moralului rapafi.Gindurile se asociazd mintal nu numai in ie de confinut. un vehicul care ii duce la grddinild .ti cI unul dintre copii zace nemigcat. cel mai adesea ele nu reugesc si gdseascdo varianttr mai bund. avind grijl sd nu aleagd ceva in genul unui film melodramatic.baunii au fdcut chiar referiri in:cte la acea scend in gindurile lor.plins sdndtos" este ingelStoare: plinsul intlregte meditarea asupra unei situalii nefericite prelunde fapt starea de disconfort.Viitorul pare foarte strXlucit')r7. cum ar fi irmormintarea unui prieten. Terapia cognitivS vizeaz6. Ideea unui .. Sinteli plin de remugclri gi vi cuprinde o nesfirgitd tristele din pricina acestei tragedii. odatd pomit.hirtie. De exemplu.sind vd !i9negtein fald la numai cifiva metri. Mai mult. distanla fiind prea micd pentru a mai putea frina la timp. voluntarii mai deprimafi au dovedit cd pondeglndurilor obsedante creptea. care se PresuPunea ci ar fi ruit strfi fost indreptatespre altceva. Reugili sd fugifl la cealaltd magini 9i constata. scenariu dureros a fost folosit pentru a-i face .Dintr-odatd. subiectii au ales activitSlile mai melancolice. se gindeau din ce in ce mai rar la aceastd scetulburltoare. Un asemenea experienlelor lui Wenzlaff sd seemofodin cadrul I voluntarii din minte aceasti profund.96 Natura inteligenlei emolionale tnrobit de patimi 97 marea in alcoolism. Atunci cind li s-a dat o listtr de modalittr'i pozitive sau plictisitoare de a igi lua gindul de la ceva trist. in vreme ce majoritatea. atunci cind persoanelor deprimate li se cere sd recompuntr o propozilie din patru cuvinte date aleator. Tendinla de perpetuare a deprimtrrii se manifesttr pinl 9i in genurile de distracfie pe care gi le aleg oamenii. Constata$ ci ea este plind de copii. Modalititi de. Una este inv5larea modului de confruntare cu gindurile aflate in centrul frXmintdrilor . el poate gi str lase o anumiti obsesie privitoare la motivele rerdrii. cel mai adeseaopteazd pentru mesajul cel mai deprimant (. Chiar gi atunci cind persoanele deprimate incearcd sd-gi alunge gindurile deprimante. s-a dovedit cI poate fi folositd impreunf. Dupd cum rnea Wenzlaff: .trea. Richard Wenzlaff. Aptrsati frina cu putere pini in podea 9i de- alte ginduri stresante penku a-9i distrage atenfia. strecurindu-se total nepoftite in mintea cuiva.notlindu-gi gindurile ata cnm le veneautr minte in urmdnoud minute.urmati de un plins in cor. unul dinrrmentele teoriei de bazd conform cireia terapia gocurilor socurilor argumentele este eficientd in depresiile grave este 9i faptul cd ea proo pierdere a memoriei pe termen scurt . se agterne dintr'odatd linis. confonh unor studii. odattr cu cerea timpului. de dispozilia ei. care se deprimd ugor au tendinla sd-9i creeze relele foarte :rnice de a-ociafii de idei intre aceste ginduri. Unul dintre motivele pentru care aceasttrdistragere a atenliei funclioneazd este faptul ctr gindurile deprimante apar ca din senin. al unui roman tragic pentru ctr asta i-ar putea indemna sd recadd in aceeagidispozilie sumbrd.pacienlii simfin- . este cel care a ftrcut aceste studii 9i care a ajuns la concluzia ci aceia care sint deja deprimali trebuie si faci un efort suplimentar pentry a se concentra asupra unui lucru mai mobilizator. iresurl si igi notau ideile.

acest luionstituie un a4ticlqlsl'!dqte. Fiecare dintre aceste abordiri pare sd funclioneze in sensul cd opregte acest cerc infemal al depresiei sau al anxietdfii. pacienlii casuferi de cancer. ln mod . O alti metodd eficientd de a scdpa de deprimare este a-i ajupe allii.ca antrenor Liga funiorilor. Unele dintre modalitdlile obignuite prin care oamenii se calmeazd atunci cind sint deprimaliar fi bdile fierbinli sau consumarea mhcdrurilor favorite ori a asculta muzica sau o partid5 de sex. cei care se compard cu Perrele sdnitoase sint automat 9i cei mai deprima1il8. ln mod similar. Wenzlaff ad5uga faptul ctr distracliile cele mai eficiente sint acelea care ifi schimbtr starea .cu alte cuvinte. reveria . cel pu. Mincatul exagerat sau alcoolul ca anti- desigur. Este firesc s5 rtr-o alta perspectivd sau retncadrarea vditXm atunciciird o relalie ia sfirgit 9i sd ne cuprind5 ginduri autocompdtimire.tin aga reiese din studiul lui .eu cel pulin pot sd umblu").a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente solude schimbare a dispoziliei. o comedie. efectul maxim a fost oblinut doar atunci cind s-au apucat de acestobicei sdndtos. sporegte starea de O abordare mult mai constructivi in privinla ridic5rii morai. pentru cei care fac gimnasticd. Da{.Asta inseamnd voi rdmitne pentru totdeauna singur(d)". Aici irstr trebuie si includem un avertisment. care nu se omoartr prea mult cu exercifiile fizice.. cum ar fi imbrdcatul frumos sau fardatul' Unul dintre cele mai putemice antidoturi in cazul depresiei pulin folosit in afara terapiei . are efect o irnbundt5lire a imaginii personale ce duce la icarea moralului.98 N at ur a int eli g en! ei em o! ional e Inrobit de patimi 99 du-semai bine pentru cd nu-9i mai amintesc de ce erau atit de trigti. (Atenfie instr: unele distraclii in sine pot perpetua starea de depresie. clun ar fi cititul. Ridicarea moralului prin intermediul unor desfdtiri sau pldceri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru momentele de tristele.o solufiecu doud tXiguri:mincatul in exreprezintS. practic.De fapt. Sportul pare sd funclioneze bine pentr0 cd schimbtr starea psihologic5 presupusd de dispozilia respectivS: depresia inseamnd un moral scdzut. in mod similar. deci in cazul sedentarilor. este una dintre cele mai eficiente tactici pentru indeplrtarea depresiilor ugoare. tn oice caz. dar 9i mersul la cumpdrdturi sau chiar uitatul prin vitrine. aceastdmetodd este foarte rar practicati. trtr-o lumini pozitivl . . Implicarea fir voluntariat . In privinla studenfilor.. susline Tice. televizorul 9i cinematograful. tehnicile de relaxare care aduc trupul intr'o stare de inactivitate funcfioneazd foarte bine in cdzul anxietdlii. constate Tice. este sd pui la cale o mici victorie sau o reugila itrdemind: nigte treburi care agteptau de mult sd fie fdcute in casd sau alte mici lucruri ce agteptiu sd fie rezolvate.visatul la o vacanld imaginard. tot ceeace pdrea atit de ftrgrozitor nu mai pachiar aga.Totugi se poate 9i mai ."tii. in cazul femeilor. dar nu tot atit de bine in cazul depresiei. o carte optimisttr. privind din altd :ctivi aceastdpierdere. studiind tipurile de tristele. atita vreme cit incepe si ne intesuferinla altora. irntorcindu-ne in timp 9i gindinla faptul ci relalia nu era prea gtozavd 9i ci de fapt nu ftro pereche potrivitd . Totugi.cum ar fi un eveniment sportiv palpitant. iar gimnastica aerobicd reugegtesd heleascd trupul. dormitul.indiferent cit de gravd ar fi starea lor/ reugesc aibd o dispozifie mai buni dacd sint in stare se descopere cI alli pacienli care o duc 9i mai r5u (. duce la regrete. a-i aiuta pe ceilalli ne face si ne desde acestepreocupdri. ca sfdtuitor sau pentru a-i hr5ni pe cei fdrd . jocurile video sau jocurile puzzle. Tice a constatat ci mincatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de cdtre fe- i pentru calmarea tristelii. Diane Tice a descoperit cI mulli au suslinut ce s-au indreptat spre diverse modalit5li de distracfie. dar 9i a proastei dispozifii. efectul asupra dispoziliei este invers: ei incep sd se simti prost atunci cind sar cite o zi peste educalia hzicl. din pdcate. este populard solulia de a-9i cumpdra singure un cadou sau de a se desfbta pentru a depXgi o proastd dispolilie.ilar. ceea ce evident cX te disperarea. gi anume ci avantajele sportului funclioneazd cel mai bine in cazul celor lenegi.alcoolul esteprincipalul factor de deprimala nivelul sistemului nervos gi deci. Asemenea atii cu aceia care o duc gi mai reu sint surprinzdtor de te: deodat6.este PercePerealucrurilor cognitiad. aducind creierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea emofionalE care a pus stdpinire pe el. cum ar fi convingerea cd: . chiar dacd aduce o schimbare de dispozilie. in ce-i privegte pe aceia care fac sport zi de zi. in vreme ce bhrbafii sint de cinci mai predispugi decit femeile la bdutur5 sau la droguri atunci au clderi nervoase. Cum depresia se alimenteazd din rumegarea ginduri 9i preocuparea de sine. care este o formd de agitalie. Studiile au ardtat ci aceia care se uitd foarte mult la televizor sirt de obicei mai deprimali decit irainte s5 o fdci!) Gimnastica aerobictr.

. Problema care rtrmine. adictrse arattrveseli sau ca gheali atunci cind sint confruntali cu situalii nelinigtitoare. in vreme ce centrii vorbirii se afl5 in cel . au rdscd sfirt perfect calmi. eventual -. cii.iubire". pur gi simplu aceasti trtrstrtur5poate fi un temperament tenit.. Odat6 ce emisferadreaptXrecunoagte faptul." i-a fost dat unui student pmtru a fi completat in cadrul unui test. Studiul lui Davidsona profitat de faptul cd (in cazul dreptaor) un centru cheieal analizdriiemofieinegativese afltrin lodrept al creierului. dintre care unele aveau nrranfd ostiltr sau sexuald. Davidson i-a pe cei imperturbabili sI rezolve un test de liberd asociere. tn loc s5-i mai numim reprimatori. unii oameni reugescsd-gi depigeasci starea de melancolie orienfndu-se spre transcendent. menitd si stimeascd un sentiment anxietate la aproape oricine. este cit de calmi sint de fapt. este pulin plauzibili. reaclionindu-se printr-un cuvint rostit..urd". adicl inima a inceput sI le batd mai repede. da- . realizat .. funcfioneazi indiferent de starea proast5 in care te afli. inceputul acestui fragment: . voluntarii au fost 9i ei monitorizali in ceea ce privegte nivelul de excitare fiziologicd.$i totu9i.In timpul testului de completare a frazei. dacd egti credincios. ln vreme ce la inceput cercetitorii i-au considerat pe cei care igi reprimb emofiile drept un exemplu edificator al incapacitilii de a le simli . $i se sfirgea astfel: . reacfia a .ti in reglarea emofiilor.. Mare parte din acest studiu fdcut in principal de Daniel Weinberger... iar apoi vorbirii. cei care igi reprimi sentimentele la maturitdlii sint calmi 9i stnpinifi. ir prezent ei sint considerafi ca fiind exper.estompeze tulburtrrile emolionale inainte de a le congtientiza. desigur.I-a tras un picior in burtd colegului de camerd.1' Aga incepea fraza. Davidson a reugit sd afiun cuvirt astfel incit sd fie vdzut doar cu iumitate din cimvizual. acestor tulbur5ri psihologice pe care par si le ignore.oameni care de obicgi gi in mod automat par sS. aga cum obignuiau pind acum cercetAtorii.cum fi un plrinte alcoolic intr-o familie in care aceasttr problemtr esterecunoscutS. lntr-adevdr sd nu perceapX semnele fizice ale emoliilor tul? Sau doar se prefac a fi calmi? Rdspunsul la aceast5 re a venit tr urma unui studiu foarte inteligent. un termen mult mai potrivit mi s-ar pdrea imputurbabili. Tice mi-a spus: .cind au fost trtrebafi cum sesimt.Rugiciunea. este o reprimare captattr in oiao. toli au dat semne fiziologice de disconfort ca reie la cuvintele respective.cel pulin agasuslineWeinberger. Daci primul cuvint a fost . Reprimatorii care pireau ctr emantr calm au fost trddali de agitalia trupului: cind au fost confruntali cu fraza despre colegul de cameri violent gi altele asemenea. uneori ele pot str ajungd sd clocoteasctrdin pricina. chiar dacf. Teoretic.de a distruge majoritatea emoliilor supdrdtoarele. Una din gase persoane astfel. Aceastd frazd a fost scrisd de un student care s-a oferit sd participe la un studiu referitor la reprimatori . Nimeni nu poate spune exactcind apareun asemenea ftr existenfa cuiva..psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wiscare anterior colaborase cu Weinberger.au dat semne de anxietate. fircit nici mdcar nu le mai congtientizeazd latura negativd.I-a tras un picior in burtd colegului de camerd-. ea transmite aceastdinformalie cdtre corpuscalloacel element care imparte creierul in doud jumdtdfi. mai ales dacd este vorba de depresie.dar de fapt voia sd aprindtr lumina. Alte teste au ardtat cd acest mic act mintal de evitare ftrceaparte dintr-un tipar mai vast al existenlei tinirului. sd transpire 9i sd le creascX tensiu- arteriald.. copot irv5la in mai multe feluri sd fie imperturbabili." CEI CE REPRIMA: NEGAREAIOWALA ." Aceastl transformare a unui act de agresiune intr-o gregeald nevinovat5.rude bune cu alexitimi. apropiindu-le de almai nevinovate. chiar dactr asocialiile de idei pe cafdcut au ardtat aproape intotdeauna cX au incercat str miefectul cuvintelor supirdtoare.c5un cuvint suplrdtor. cuprindea o listX de cuvinte neutre.100 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 101 Lr sfirgit. ir prezent psiholog la Universitatea Case Westem Reserve.. Altul ar fi un ptrrintesau ambii pdrinli cala rindul lor fac parte din categoria celor care-gi reprimtr emo- gi prin urmare sint un exemplu. Din pricina legdfurii neurale a sistemului vizual. aratd ctr degi aceste persoane par calme 9i imperturbabile. Au ajuns str se adapteze atit de bine prin instinctul de autoapdrare impotriva sentimentelor negative. Unul ar fi o strategiede supravieluirein situaliile dramatice. Foloo combinalie complicattr de lentile.. Aga cum au demonstrat-o reaclor fizice.. Aceastd continui indepdrtare a unor emolii precum minia gi tea nu este un lucru neobignuit.

Ei neagd faptul ci stresul ii deranjeazd gi aclioneazd printr-un tipar al activdrii frontale stingi. Spre surprinderea sa. Mai precis. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult ir acel moment cumplit este cit de in''chisd a devenit mintea mea. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirmalii pozltive. cind stau gi se odihnesc.entru ci. N-am visat cu ochii deschigi. Atita vreme cit acest lucru nu presupune decit o detagare.centrul sentimentului pozitiv . M-am uitat o datd rapid la intrebirile de examen. Am rimas incremenit ca un animal care fusese oprit in loc de o inlepifuri cu curara.spune Davidson. Pur 9i simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare. este nevoie de energie pentru a trii realitdlile nepldcute intr-o lumin5 pozitivd. MXsura ir care problemele emolionale pot interveni in viala d nu este ceva nou pentru profesori. in acea dimineaf6. cei care sint pringi intr-o stare de spirit nu primesc informafiile in mod eficient nu gtiu ce sd facd pini la urmd cu ele. nu gi celei stingi. dupd o situafie de stres posttraumatic. mintea mea gindindu-se la consecingelepe care urma si le am de suferit. ln cazul cuvintelor neutre.r02 Natura inteligenlei emolionale cd afisajul s-ar fi fdcut in jumdtatea stirgd a cimpului vizual.. Ideea este cd einu se prefac cAnu ar fi congtienfi de gradul de eneryare. imperturbabilitatea este un fel de negare joviald. Priveam fix in podea drept in fafa mea ir timp ce mi indreptam spre locul de lingi ugi. creierul lor le ascunde aceastdinformafie. ar fi fost recunoscut mai irtii de lobul drept al creiirului. pe ling6 fricd gi tremurat. o disociere pozitivd . Fusesem de multe ori la cursuri in aceaste salA.semnalul-ar fi ajuns in partea stingd a creierului fdrX a fi perceput ca o problemd nepldcutil. care seamind foarte tare cu o stare de disconfort. Aptitudinea de a stipini O singurd datd in viali am fost paializat de frictr. Dar nici o speranfd.seprezintd pe ei ingigi intr-o lumind pozitivd gi irtr-o dispozilie joviald". mi-a spus Davidson.. in primul an de facultatg-p. imperturbabilii pdreau cd datoreazd aceastl reacfie unui mecanism neural care incetinegte sau intervine in transferarea informaliilor deranjante. dar nu invdfasem. . nu mai vedeam nimic pe fereastrd gi nici micar nu mai observam incdperea. Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte. nu gtiu de ce. s-a dovedit cd activitatea este mai intensd in partea stirgi . stare asociatd cu sentimentele pozitive. degi nu se cunosc urmdrile la nivelul constientizdrii de sine." Teoria lui Davidson spune cX. baci afigajul s-ar fi f5cut in jumdtatea dreaptd a cimpului vizual. Reaclia fiziologici puternicd se poate datora incercdrii suslinute a circuitului neural de a menline sentimentele pozitive sau de a le suprima ori de a le inhiba pe cele negative. in ciuda unei teaclii fiziologice clare. .l AceastX povestire a momentelor de chin imi aparfine. atunci cfurdDavidson a mdsuratnivelul de activitate al lobilor frontali. Nu am petrecut ora aceeaincercind cu disperare sd gisesc o rezolvare a testului.gi probabil este 9i un indiciu pentru funclionarea mecanismului neural in cazul unor stiri disociative grave/ care pot apdrea. Pe scurt. Acum imi dau seama cA acest chin al meu era un fel de al posibilitSlii creierului emolional care stdpinegte gi r p ar alizeazd gindirea. stratul de indulcire a sentimentelor care acoperd acesteperceplii neplicute poate sd se datoreze acliunilor lobului frontal stftrg. nu exista nlcl o trage^re de timp in privinla vitezei cu care era gdsiti asociafia de idei. Inci imi amintesc in:iperea in care am intrat ir acea dimineald d€'fiiimavara de parcd mergeam Ia tAiere gi imi sinleam inima grea. care arr o anumitd sensibilitate la suferinld. A9a cum am vdzut in . a durat un timp pentru ca imperturbabilii sd rdspundd . Intirzierea apdrea doar atunci cird cuvintele erau prezentate emisferei drepte. Cind am deschis coperta albastrd a caieh:lui de examen. fotugi. centrul sentimentelor negative. de exemplu. am simlit in urechi blthile inimii 9i am perceput acest gust al anxietdlii $n stomac.pare a fi o strategie cu o reugitd maximd pentru autoregldrile emotionale". Aceleagi ginduri se repetau la nesffr9it. Acegti oameni . Studentii nerdbddfuriogi sau deprimali nu inva!5. 9i in de azi este pentru mine cea mai grditoare dovadd a impacdevastator pe careil are gocul emolional asupra limpezimii ii. Pe scurt.dar numai in cazul in care cuvintul fa!5 de care trebuiau sd reaclioneze era unul care ii deranja.9i mai pulin in partea dreapti.in privinla activitdlii creierului. Tohrl s-a petrecut la un examen de matematicd. O ortr m-am uitat fix la paginA.. agteptind str se termine acest chin.

.i. Aceasttrperseverenlddepinde de anumite kdsdturi emofio. in vrece aceia care au ajuns doar la nivel nalional s-au apucat pe lece ani. Ei considerfl ci oricine se poate descurca bine la pcoalS daci faceefortul cuvenit.ropozifii pind la deslugirea unei complicate probleme de Cortexul prefrontal este cel care indeplinegte aceastil logi:|'. Motivul pare sd fie faptul ci incd din primii ani de copiii asiatici muncesc mai mult decit albii. pe care savanfii o nrunesc g.r*iifr""" le care formeazd un numdl de telefon sau la rut ae precum o intrigd pe care un romancier incearci sI o "ompti. Ceea fr"o" cupi memoria funclionall poate fi la fel de lumescprec... pe lingd ta- poate fi vdzutXin remarcabileleperformanle ale iJrntrscut. de ra alctrtuirea unei p. Sanford Dosociolog la Stanford. sabotind permanent incercdrile de a acordi atentie orictrrui alt lucm intilnit. pria lor preocupare/ interferind cu incercarea de-cbncentrare asupra altui lucru.11ice. a studiat peste zece mii de licegi a constatat cd americanii de origine asiaticd petrec cu 40%i r mult timp la pregdtirea lecliilor decit ceilalli elevi.ii divorleaztr . solulia este sd inveli mai mult seara 9i.u gindurile de autocompdtimire gi de disperare. nu se opregte prea mult asupra lucrurilor ce par prin comparalie mdrunte. incepind devreme in viafd. pentru persoana care trece printr_un di. eficacitatea memoriei funcfionale are de suferit: nu mai pu_ tem gindi logic. Cind circuitul limbic care converge pe cortexul prefrontal se afld tr zona tulburirilor emolio_ nale. $i totugi. de deznidejde gi de neajutorare le intrec pe toate celelalte. a muzi_ : cienilor de renume internafional 9i imarilor maegtii de 9ah aratd cI acegtiaau ca trdsdturd comund capacitatea de a se'motiva pentru a unna un antrenament neindurltor si regulata.In vrece cei mai mulli pirinli americani sint dispugi sd accepte cd gopil poate avea 9i pdrli mai slabe gi str pund accentulpe forte. cei mai mari violonigti ai secolului XX au irceput ul instrumentului de la cinci ani. La Olimpiada dinlggl.sau pentru copilul ai cdrui perin. acolo are loc intilnirea dintre sentimente gi emofii3.gi nu uitafi. trebuie luat tr considerare gi rolul motivdrii pozitive . Memoria funcfionall este o funcfie executivd la nivel mintal. cum ar fi munca sau gcoala. capiciiatea de a'r$ine toite informa_ liile relevante in raport cu miliunea'de indepiinit.indreptarea sentimentelor spre entuziasm.h similaq.echivalentul unui IQ de 110 la americade origine japonezd gi al unuia de 120 la americanii de origichinezd5. Ceea ce pare sd-i despartl pe cei din virf de ceilalfi cu capaegale este mtrsura tr care.tapt cl€ capacitatea mintald -c6nitivtr. emoliile coplegescputerea de coircentrare. de doar doutrsautrei punctes. funclie a memoriei funcfionale . . p"r. acesteantrenamente trebuie sd inceapi in_ cddin copildrie.in ceeacepriprofesiile liberale. Iar pen_ tru o cregterestabilX a gradului de mdiestrie.'necesardunui per_ former internafional. fl_ cfurd posibile toate celelalte eforturi intelectuale.un avantajemolional.zel 9i in_ cyd. thtr-adeva4.t* a"i .scufundltoiii chinezi incepuserd un extrem de riguros incd de la virsta de patru ani.104. {inJgrii-. . au in stare sd gi continue printr-o pregtrtire asidud ani gi ani de . fir vreme ce cei care se afld in egalonul al au studiat cam gapte mii cinci sute de ore. Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 105 Capitolul 5.memoria funcfionaltr. verenle.mintea. aga cum la rindul meu am constatat in timful acelui inspiimintitor examm de matematici. cum ar fi dreptul gi medicina. Pe de altd parte. care aveall peste doudzeci de ani . campionii internalionali gah s-au apucat de acest joc ir medie pe la gapte ani. pentru asiatici abordarea este urmdtoarea: dacd i luat note bune." Pescurt.gre spre reugitd. dacd nu reugegti. O trecere faptul cXacegticorevisti atentd a acesteirealittrli sugereaztr americani de origine asiaticd au un avantaj mediu faftr de i la IQ. este blocatll 9ind . Studierea sportivilor olimpici. emofiile negative puternice abat atenlia spre prrr. vor! suplrdtor . careacum au doulzeci de ani. Rdsplata suplimentard care vine din motivalie. sd te trezegti mai devreme dimineala ca si mai i pulin.o culturd etici a munprin zel 9i persecii setraduceprintr-o motivafie mai puternicS.entuziasmul gi perseverenla in faia obstacolelor fiind i importante decit orice altceva. unul dintre semnele care aratd ci1 sentimentele au tendinla sd-gi schimbe direcfia str cadtr in pr9i tologic-este faptul ctr sint atit de insistente.it urzeasctr. i..participanfii din echipa chinezl de sirituri in apd aveau doispr"re"u ani gi fdcuseri tot atitea antrenamente ca gi membrii echipei americane. incii copleger" ori. au studiat zece mii de ore. mulli i de origine asiaticd se comportd ca 9i cum IQ-ul lor ar cu mult mai ridicat .u alt gind.. Atrcepe mai deweme oferl o gansdmai mare in via- cei mai buni studenli la vioartr de la ceamai mareAcademie Muzictr din Berlin. lilor asiatici in gcolile gi profesiile din America.

acest microcosmos al vegnicei bet5lii dintre impuls gi ablinere. Copiii care au ingficat prijitura.. iegindu-gi din fire. ceea ce remarcdm la o virstl fragedd se dezvoltd la scar5 mare la nivelul competenlelor sociale gi emofionale. un remarcabil studiu in care unui copil de patru ani i s-a pus in fald o prdjiturd aratd cit de important5 este capacitatea de linere in friu a emoliilor 9i de amiure a impulsului.16r" sau nedemni. au dat dovadd de mai puline calit5fi. duc intr-un fel sau altul la un impuls. toli acegti copii fiind urmdrili 9i la adolescenli. . lui. Agadar. au fost increzdtori in sine 9i demni de incredere. au 9i ingficat o prdjiturd de lndatd ce persoana cari: fdcea experienfa a iegit din incdpere pentru a-gi face .vom fi propulsali spre reugittr. Nu existd un talent psihologic mai important decit a rezista la impulsuri. se considerau . lesne nemulgumili de frustriri. ele determini limitele capacitStii noastre de a ne folosi abilit5lile mintale furniscute 9i de a hotdri cum ne vom d.. se transferd cel mai adeseagi la nivelul funcfiondrii creierului intr-o inhibare a semnalelor limbice cdtre cortexul motor. COMIR OLA REA IMPULS URIL ORr TESTUL PRAIrTRn Imaginafi-vi ci aveli patru ani gi cd cineva vX face urmdtoarea propunere: dactr agtepli pinl ce facem citeva comisioane. cddeau ugor pradd geloziei sau invidiei. In adoles.a migca" . pentru a rezolva problemele. dintre sine 9i eu. Cei care au rezistat ispitei la patru ani au devenit intre timp adolescenli mult mai competenli din punct de vedere social: erau eficienli. fie facilitin4 fie combinindu-se cu ele. se simleau nesiguri 9i nemulfumili pentru cd nu . de-a lungul vielii. reaclionau exagerat la orice lucru care ii irita. vei ctrpdta ca premiu doui prijituri.ob!inuserl destul". Oricum. spre o acfiune. in acest sens.dar !i-o dau chiar acum. erau in continuare in stare sd amire rdsplata. degi o asemeneainterpretare rimire deocamdatd speculativi. Ca str se gprijine in lupta lor interioard. jucindu-se. Acest studiu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960. este verbul . $i in mdsura in care sintem motivafi simlind un enfuziasm sau o pl5cere pentru ceea ce facem sau chiar gi un grad optim de nelinigte .106 Natura inteligenfei emolionale Aptitudinea de a stdPini 707 In mlsura fur care emotiile noastre merg in direclia sau sporesc capacitatea noastrtr de a gindi 9i de a planifica. primegti numai una . Era mai pulin probabil cd ar fi putut si cedeze nervos. prezentind |n portret . Diferenla gmolionali gi sociald irtre pregcolarii care au ftrgfdcat prdjitura . pini la terminarea liceuluiT. absol- venti gi alli angajafi. Acegti pregcolari curajogi 9i hotdrili au primit risplata celor doutr pr5jituri. tot nu erau in stare sX i9i amine rdsplata. urmirindu-gi scopurile. pini ce s-a intors cel care ficea experienfa. provocind certuri 9i neinfelegeri. Dupd zece ani. de a urma un antrenament pentru un scop indepdrtat. dintre risplattr 9i amtrare. 9i i-a numdrat mai ales pe copiii celor de la facultatea Stanford. de a nimici migcarea incipient6. Diagnosticul pentru felul in care au gtiut s5-9i stdpfureascd impulsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece ani mai tiraiu. in funcfie de ceea ce alege copilul acest test poate fi grditor. la o grddinild din padrul campusului universitar Stanford. ei gi-au acoperit ochii ca sd nu se uite la ispittr sau au stat cu miinile in poald vorbind intre ei. c€nld. siguri pe ei gi mai capabili sd se adapteze frustririlor viefii. dar gi a traiectoriei pe care o va avea probabil in viafd. dintre dorinli gi autocontrol. el oferi nu numai o interpretare a caracterului. avird tr vedere cd toate emoliile. sau erau furcdpdf. Unii copii de patru ani au fost nevoili sd agtepte cincisprezece sau doudzeci de minute. Au luat initiative 9i s-au implicat in proiecte. Sigur cd aceastaeste o provocare pentru sufleful unui copil de patru ani. Aceasta este baza autocontrolului emofional. Rdddcina cuvintulwi emofie. Capacitatea de a impune aminarea unui impuls std . capacitatea care afecteaztrin mod profund toate celelalte capacitX!i. inteligenla emofionald este o aptitudine majord.gicei care au avut ribdare a fost enormi. studiul urmdrindu-i pe acei copii de patru rni gi in timp. mai impulsivi. Dar alfii. pinl ce uneori chiar au obosit 9i au adormit. dddeau inapoi sau se blocau fur fala stresu. sd inlepeneasc5 de fric[ sau si dea inapoi din cauza stresului ori s5 fie ugor de dezorganizat sau de niucit intr-o stare de tensiunei ei au trfruntat provoc6ri 9i nu au abandonat nici mdcar in fala marilor dificultiifi. $i dupd toli acegti ani.comisioanele".rnali 9i indecigi. ceea ce cu siguran!5 li s-a pXrut o vegnicie. erau timizi in privinla legdturilor sociale. DacI nu poli si agtepli pini atunci. Capacitatea de a rezista impulsului de a acfiona. mai degrabd tulbure din punct de vedere psihologic. prin insigi natura lor.amintifi-vi. cin$nd. aproximativ o treime din tor r tal.escurca in viafl..

Ea igi dd ma ci lngrijorarea intervine in mod nefericit tr existenla ei. o reaclie utiltr .sau cit de rdu sfirt oamenii ir sd-gi utilizeze capacitSlile mintale. care nu o mai poate duce aga cum ar vreall. ingrijorarea .a luat-o razrl.cele doud prijituri. grijile ii coplegescraliunea. din nou un indicator mult mai exact decit lQ-ulto. Dar atunci cind sd ia o hottrrire simpld. agacum aratrn shrdiu ficut pe 1790de studenfi carese preglteau sd ocuposturi de controlori de trafic aerianl2. o diferenlX de 2L0 puncte in totals. ciuri. Felul in care copiii trec testul amindrii recompensei la patru ani este un indicator de doutr ori mai exact asupra noteloide la examenele SAT decit IQ-ul. sd imparti obiecin doui categorii. mintea ii estecotropittr de gtrduri catastro.s5fg esenla autoregldrii emofionale: capacitatea de a nega impulsul ir avantajul scopului.desigur.ai a devenit o pregdtirnintaltr prea zeloasl pentru o ameninlare anticipati.ei erau din punct de vedere academic mai competenfi: mai capabili str igi transpunl ideile in cuvinte. indiferent cd este vorba de punerea bazelor unei afaceri. Abia a inceput si joacein echipade fot. de exemplu. Ceea ce Walter Mischel. existd dovada clartr cd abilitdfile emolionale c]rm ar fi controlul gi deslugirea corectd a situaliilor sociale pof fi dobindite. grijile sint miezul efectului devastator al fetSlii asupra performantei mintale de orice fel.Este shesantsi-l urmdregti pe teren. Sint sigurA ctr fiul meu estedezamtrgitctr nu mi uit cum joactr. si-gi fac6 planuri pe care str-lerespecte gi mai neribdtrtori si invefe. s-aarltat cd diferite. Descoperirea sa reduce rolul inteligenlei emolionale ca metaca- ce determintr cit de bine. sI i9i distragd atenlia ca sd nu se concentreze asupra ispitei imediate 9i si fie suficient de perseveienli pentru atingerea unui scop . descrie. Conform evalutrrii pdrinfilor. Tieimea copiilor ie ingfdcaserdprXjitura cu mare nerdbdare abia dactr au luat sZa de puncte la testul de gramatictr. Mai uluitor eite faptul cd au avutnote foarte mari la testele SAT.evaluali fost din nou la sfirgitul liceului.. Acest lucru sugereazXfaptul cd acea capacitate de a amtra recompensa contribuie major la potenlialul intelectual. Vorbitoarea urmeazd o terapie pentm anxietate. degi unii aduc argumente ci IQ-ul nu poate fi schimbat. printr-o fraztr destul de nefericiti . Aga curn am vdzut. (Un control deficitar al impulsurilor in copildrie poate fi {e asemeneaun indiciu asupra delincvenlei ulterioare. Ea nu mai este liberi sd aleagd. crun ar fi aceea de a-9i vedea sau fiul jucind fotbal. GfNDTRE DI SP Onyr PROASTE.anxietatea cronici este aceea indiciu aproape sigur cd persoana respectivi va da greg in ceurmd.treimeacelor care-au agteptat cel mai mult au avut intre 610 qi 612de puncte. sd se concentreze. de studii ' ia pentru ingrijorare duce la o mai slabd performan!5 la indiferent cum s-ar face misurarea acestei perforprin note sau tesfe. prin punctaje sau realiz5ril3. Acest de repetilii mintale sint dezastruoase din punct de vedere atunci ciild intr5 intr-un fel de rutintr care capteazd inatenfie. reprezentind o limitare definitivi in potenliaiul existent al unui copil. dar mai devreme sau rnai frziu tot va avea un accident.dar pur 9i simplu nu rezist nervos. Anxietatea submineaztr intelectul. Anxietatea saboteazd performanfele la invd!5turtr de orice fel: in peste asemenea ftrcutepe 36 000de persoane. PROASTA lmi fac griji pentru fiul meu. cel care a fdcut acest studiu. iar la matematrcd. Unii copii lhiar 9i la patru ani au reugit si stdpineasci lucrurile esenliJle: au fost capabili str deslugeascdanumite situalii sociale curn ar fi amirarea beneficiului. Persoaneleanxioase stnt predispuse si eguezechiar oblin un punctaj b.. IQ-ul devine un indicator putemic numai duptr ce copilul invali sd scrie 9i sd citeascde.unla testul de inteligen!tr. iar ei povestesc ce le trece prin gind .. independent de le-ul in sine. - Atunci cind celor care sint pradl ingrijordrii li se cerestr iro misiune cognitivd.e sldbit 9i pini la luarea unei diplome ca medic. sd foloseaicd logica gi si reaclioneze logic. cei care la patru ani agteptaserd cu rlbdare erau studenli mult mai buni decit cei care acfionaseri sub indemnul imboldului.. Aqa cum vom vedea in Partea a cincea.S2S.. agacHnici nu m-am mii dus la me. intervenind in orice alte incerclri de concmtrare altui lucru. tn cazuri ce necesitd efor- intelectuale complexe sau ale unor misiuni tensionateprea controloiilor de trafic aerian. $i mai surprinzdtor este faptul ctr atunci cind copiii testafi au .108 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 109 labaza unei multitudini de eforturi.direcfionarea spre scop prin aminarea autoimpustr a rdsplatei" . de rezolvarea unei ecualii algebrice sau de cigtigarea unei Cupe. incepind cu un regim d.bal.

fie ci este vorba de unele intelectuale sau interperso. L'rnct celor care igi faceau griji li s_a dat o pauzd de relaxare de 15 minute .ceea ce le-a redus nivelul de'ftrgrijorare _ inainte sd furceapl treaba. . s-a constatat c5 oaii care s-au uitat la o casetdvideo au rezolvat mult mai bine ri^gm5folositl de psihologi pentru a testa girdirea creatoa. inclusiv ceamintald. ir mod ideal. chiar prea liber pentru ca vreuna si fie urmdri- suficient gi si se oblind produsul finit.u sint prea an_ xio9i.. .a"hufph Haber considera ci tensiunea inaintea unui exanien il ajutd ie fapt sa se descurce mai binels. in vreme ce colegul .l:" tului le tulbuli limpezimea mintald. tost rugat. Risul. iar in timpil tei_ :".grup de persoane care nu se ingrijoreazd ii l. se glsegte oarecumspre virful rdsturnat al U-uDar dacd euforia este scipattr de sub control.de fapt. cu un consum nervos mediu pentm a ceva. pe de altd parte. lntr-adevdr.ingrijorarea -.. al5turi de aite stu_ dii.. ca gi starea de exaltare. T:i. indreptindu-ne cu precizie ipre de_ zastrul pe care il preziceau. par str ajute oamenii sd ginmai deschis 9i sd faci mai ugor legituri intre idei. dar 9i ir recunoagterearelaficomplexe 9i in prevederea consecinlelor unei hotlriri luate.110 N atura in t elig enl ei emolion al e Aptitudinea de a stdptni 111 rn asemenea momente/ constatdm cd sint ginduri negative _ . Conform unui studiu.sA se ingrijoreze inadins vreme de 15 minite. atit cit dureaz5. a aritat ci exist5 doui tipuri de studengi anxiogi: cei ctrrora anxietatea le diminueazd performanla la invdldtur5 9i aceia care sint in stare si se descurce in pofida stresului _ sau poate chiar datoritd luir6.pare ideald pentru scriitori gi alfi crea- presupunind o flexibilitate 9i o diversitate plintr de imagia gindirii. obserrelalia care altfel i-ar fi putut qcoli trdsdturd mintalX imnu numai in creativitate.erultutu prour_ te la teste din pricina emoliilor. de exemplu ..saboteazX orice incercare de a reugi cu bine.motivindu-se pentru o pregitire mai temeinicd pentru oblinerea unor rezultate mai bune. Buna dispozifie." _ iure sLbaieazape o in_ trerupere a capacitilii de a lua decizii. ea devine dinebunie. Resursele mintale se concentieazA asupra unei misiuni cognitive .-teama dinaintea testului interfereazd "ui cu gindirea iogicd 9i necesardpentru a invdfa eficignt. pentru . poate li fel de bine str sabotezesuccesul albia. in psihologie.gitu f"_ lul rn care am putea gdsi rdspunsurile. chibrituri gi o cu pioneze gi li s-a cerut sX pun5 lumtrarea pe o bucatd de plutd. poate motiva elevii pre_ cum Haber sd studieze din greu pentru a se pregiti. capaci_ 'atea lor de a indeplini aceeagi misiune s-a deteriorat viziUil.T "o*pu_ta!ie. Cercetarealor. Prea pulini anxietate instr prima parte a motiva$ea strtrduindui . soluliile problemelor fiind gdsite i ugoq. Ironia testtrrii anxietdlii este cd nehnigiea de a se descurca bine la test.ducela apatiesaula o prea slabtr de a se descurca. cum se numegte ea in terde specialitate . Literatura de specialitate descrie. sporegte capacitatea de a flexibil gi mai complex. esenliiH pentru ca iucruri_ le si meargS bine.in vreme ce prea multtr anxietate.celdlalt al U-ului . se pot folosi de aceastdanxietate anticipativi _-in legatu_ rd cu un discurs care trebuie linut sau cu un test care trebuiJdat. Grijile devin adevtrrate pt"f"l1i care se indeplinesc. ei n-au mai avut problerngYe.intr-o . Acest lucru sugereazd cE o posibilitate de a ajuta pe cineva gindeasc6 mai bine o anumiti problemd ar fi sI i se spuni o .' Anxietatea din timpul examenelor a fost studiattr pentru pri_ ma dattr in mod gtiinlific in anii 1960 de cdtre Richard'elpertjca_ re mi-a mdrturisit cd interesul i-a fost trezit tocmai pen'tru cd a constatat ci un student al lui didea ftrtotdeauna.micgorind resursele disponibile pe1tru prelucrarea altor informafii.Nu voi fi in stare sd fac asta.fi posibilitatea de a pica la teste. O stare ugor exaltatl -hipomania. sub forma unui U rtrsVirful acestui U inversat reprezinti relalia optimX intre te 9i performan!tr. iar agitalia submineazd capacitatea de a gindi de coerent pentru a scrie bine.i. ca in cazul schimbXrilor de dispozifie ale maniaresivilor. sintem mii puUn utJr. Numdrul motivelor de ingrijorare pe care le invocd cei care dau teste pot fi un indiciu direci asupra a cit de slab le va rezol_ va17. chiar dacd ideile circultr . oamenilor li s-a dat o luminare. Macelor cdrora li s-a dat aceastXproblemd au cdzut. care. aturrci cincl.. Avantajele intelectuale ale unui ris sinXtos sint Si mai izbicind estevorba de rezolvarea unei probleme care presupuo solufie creatoare. un. astfel incit sd ardd fird sd curgd ceard pe jos. relalia dintre anxie- 9i perforrnanfd. dacd ne preocupd griji cum ar.Nu md prilp la genril trsta de teste" 9i alte justificiri asemdnitoa. Cei care sint in stare sd igi stiptneasce emoliile. In acest test.

Cercetdtorii recenli au descoperit cd speranla inseamnl mai decit un leac. o proasttr dispozilie. cum ar fi ln viafa gcolari sau suportarea unor slujbe apisdtoare.Studenliicu un nivel de speranldmai scdzuts-au gindit la mai multe posibilittrli de a_9i miri nota. Snyder o definegte mai precis ca fi2credinfa ci existf. Oamenii au tendinfa sd fie diferili in funclie de misura irncafac speranfe. ceea ce le face sd difere este 20 Studenlii au fost supugiurmdtoareisitualii ipotetice: Degi v-a!i propus sd luali un 9.Studenfiicu sperani i9i fixeaztrscopurimai spectaculoase 9i gtiu cum sI mundin greu pentru a le atinge. r Explicafialui Snyderesteurmdtoarea: .LLIAIVIVAEORTA GfNDIRI PozITIw tofugi. el a descoperit cd speranla era un indicamult mai bun al notelor din primul semestru decit notele de SAT.glsind o solulie creatoare. Un zeu milos a ldsat-o insd sI irchicutia la timp. Emofiile sctrpa_ te de sub control incomodeaid intelectul. Atunci cind se face o compafirtre studenlii cu aptitudini intelectuale echivalente in ie de rezultatele la invllXturtr. constatd Snyder.aptitudinile emolionale constituie difecapitald. cird C.test ce sepresupunecdestecapabilsdprevaddfese vor descurca studenlii la facultate(9i careestestrins cu IQ-ul). ctmApA rDoREt 1rPO. studenlii cu un nivel de spe_ ranld mai scdzutau renunlatin celedin urmd la tot.de exemplu. Pandora a ridicat ca se arunce o privire gi a adus lumii marile nenorociri relele gi irebunia. Chiar 9i dispoziliile pllcute pot schimba girul gindirii. aceastdintrebare nu este doar una pur teoreticd. I s-a cd nu trebqie sd desehidd niciodatX acest dar. gdsesc resursele necesare . Dar agacrun am vor_ bitin Capitolul5. voinla gi posibilitatea de a-!i atinge scole. me'moria -sj favorizeazdcanalizareaprobelor in mod pozitivideterminindu-ne strfacem. joacl un rol extrem de important in oferind tot felul de avantaje in diverse domenii. Selntimpl[ ca in legendara gi binecunoscuta poveste a Pandoprinlesa din Grecia anticd. Acest lucru se datoreazdin parfe lemoliei. dupA prima evaluare. putem determinaemoliile scXpate de sub control sd revinl la norma| aceastd competenldemogionaHesteap_ titudinga majortr care faciliteazd toite celelalte tipuri de inteiigegd. astfel incit sX poati prinde unicul antidot care e suportabili nefericirea pe lumea asta: speranla. Reaclia studenlilor cu un nivel ri_ dicat-desperanlda fost sdinvefe mai mult 9i si giseasci diver_ sesolulii pentru a-gimtrri media final6.. cei care dnt bine dispugi au o perceplie preferenliald careii determind sd fie mai expansivi 9i mai pozitivi in gtndire. in sens gtiinlific nu reprezintl doar o imagine luminoaideea ci totul va fi bine. capaciSasau mijloacele de a-gi atinge scopurile. au c.un aceleagitrisdturi cosint tr stare sd se motiveze. Au pus cutia cu pionezepe bucatade plutl gi au folosit_o pe post de sfegnic. ln mod similar. .. R. Din nou se dovedegte cd degi capacitdlile intelecsirt cam aceleagi. a comparat reugitele la invdfd- ale studenfilor in anul I cu o speranldcrescuti cu ale celor o speranld scizutd. simfindu_se demoralizafi. indiferent care ar fi ele".ir vreme dfii pur 9i simplu nu se simt in stare sd aibd energia. Uneori.172 Natura inteligenfei emofionale Aptitudinea de a stdptni 113 un fill desprematematici sau careau fdcut exercifii.Ce facegi?te Totul depindede speranfd. pentru cI atunci cind sintem bine dispugi ne amintim mai multe lucruri pozitive. coplegittr de curiozitate 9i de ispittr. Unii gindesc despre ei cd sint in stare sd iasd incurclturi sausdgtrseascd solulii la probleme. Cei care au un inalt de speran!6. influenleazi memoria lrtr-o direclie negativtr gi astfel eite mai probabil ctr din teamtr vom ajunge la o hotdrtre exageratde prudenttr.ind ou_ menii se deptrgesc pe sine.30% din ceea c.au folosit cutia in carese aflau pionezele. Dar intr-o zi. A trecut deja o siptdmind de cind ali aflat ci ali luat un G. dar au dovedit mai pulini hotdrirein obginerea aces_ tui scop. cevamai aventurossau mai ris_ cant.eali ffcuf a_fost gregit 9i a[ primit un 6. Strne gindim la citeva cazuri specifice:ulrunt"l"le speran_ fei 9i ale optimismului gi acelemomentepline de ufur.$i agacum era de agteptat. Snyder. psihologul de la Universitatea din care a ftrcut acest studiu. Ea a primit in dar o cutie mistedin partea zeilor ce o invidiag pentru frumuselea sa. atunci cind analizlm avantajef dezavantajeleuneiacgiuni gi sintem bine dispugi. Atunci cind facemplanuri sau luim decizii.

tn schimb. psiholog la Universitatea din Pennsylvania. Din perspectiva inteligenfei emofionale.. Ca gi in cazul speranlei. in vreme ce stilul exiv dezvdluie cine va renunta. Biondi a fost irtrecut la mustafd. sPunea: itere la facultate mdsoard talentul. Sint suficient de flexibili pentiu a gdsi diverse posibiliteli de a-9i atinge scopurile sau de a 9i le scliimba. instr atunci cind alli membri ai echipei au fost informali cd ar fi oblinut un timp prost. speranfa inseamntr sd nu cddem pradd unei anxietdli coplegitoare sau unei atitudini defetiste sau depresiei ir fala unoi situalii dificile sau a unor obstacole. Optimigtii considerl cd un se datoreazd unei situalii care poate fi schimbatS. potrivit testelor. impreuni cu ruda sa apropiatX.irgZ2 a luat gapte med^aliide aur.a fost 9i mai bunf. Intuilia spune cd la un anumit nivel de inteligenld reugita pro- .carei-a studiat. pentru cd el il supuses! pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii evalua optimismul. O P TIMI SMAL : M ARELE M OTIUAT O R Americanii care urmdresc intrecerile de inot gi-au ficut mari speranle pentru Matt Biondi.114 Natura inteligenlei emolionale pesimigti - Aptitudinea de a stdptni 115 pentru a descoperi cii de indeplinire a obiectiveior. Biondi a iegit pe locul trei la prima trtrecere. Unii cronicari sportivi chiar suslineau cd Biondi este de talia lui Mark Spitz. degi nu era adevdrat . aga incit viitoare vor reugi. |urnaligtii sportivi au ficut tot felul de speculalii potrivit cirora acestefurfringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pent u probe_ le care urmau. medalia de aur luind-o un alt inotltor care a fdcut un efort zuplimentar pe ultimul metru.Examenele de la liceu. deci nu reaceazl in nici un fel.tepersonale. ne exemplu. cind lui Biondi i s-a cerut str se odihneascX pufin 9i sd mai incerce o datd sX inoate. Din punctul de veal inteligenlei emolionale. sint in general mai pulin anxiogi 9i trec prin mai puline nelinigti emofionale.. in rlreme ce pesimigtii se invinovdlesc egec. In cadrul unei experienle flcute de Seligmary antrenorul de inot i-a spus lui Biondi in timpul unui dveniment special care trebuia sd demonstreze marele lui talent cf a avut un timp mai prost decit era in realitate. care intotdeauna ii vor trage inapoi.pesimigtiireaclioneaztr unor asemenea obstacole prin presupunerea cd nu pot face ic pentru a imbundtdli situalia data urmitoare. Intr-adevdr.aceia care. in cazul irr care devin imposibile. dezn6dejde sau depri- lntr-un moment mai dur. aceeade 100 de metri fluture. La urmitoarea. in general. iligman definegte optimismul in funclie de felul in care oai igi explicd reugitele 9i egecurile. urmdrindu-gi scopurile. optimismul aduce cigtiguri de-a lungul existenlei (sicu condilia si fie un optimism realist. Aceste explicalii diferite au Slicalii profunde in raport cu felul in care oamenii reacfionealn fala viegii. cel care ir.studenfi in an ai promoliei 1984 a UniversitXgii din Pennsylvania. optimismul prezice reugite la invd- intr-un studiu asuPraa o suttr de persoane. la o dezamdgire cum ar fi refuzul li se oferi o slujbd. un optimism prea poate fi dezastruos)22. la cea de-a doua incercare timpul lor a fost 9i ca gi speranla. oPtimismul este o atitudine care piedici pe oameni sd cadd in apatie. Seligman. la proba de 200 de metri liber. performanla lui _ care de fapt era deja foarte buni . cei care i9i fac speranle ajung sd fie deprimali din ce in ce mai greu pe misurd ce inainteazl ftr viafX. inseamn6 un orizont de agteptac5ruia. Martin Seligman. a fost unul dintre spectalorii care nu s-au dovedit deloc surpringi de revenirea lui Biondi. ree aceitora la testul de optimism au fost un indicator mult precisal notelor lor din primul an decit testul SAT sauno. lucrurile se rezolvd pirii la urm5 in ciuda obstacolelor gi frustririlor.atribuindu-l unor trisdturi ce nu pot fi schimbate 9i de care se simt total neaiutorali.formultrdu-gi repede fi cerind ajutor sau un sfat cuiva. ei considerd obstacolul ca fiind datorat ior deficien. sptrnindu-gi ci totul se ylindrgRta. in ciuda acestui feed_ back demobilizator. Dar Biondi gi-a revenit si a luat medalia de aur in urmdtoarele cinci probe. linigtindu-str atunci cind se afld intr-o situafie dificild. optimigtii au tendinla sd reaclioneze activ un plan de acliune 'plini de speranlX. Ceea ce le lipsegte testelor de apeste motivafia. unul dintre membrii echipei olim_ pice a SUA din 1988. Din picate insd. Este o combinalie de talent lerat 9i capacitatea de a continua inclusiv in fala infrirgericare in final duce la reugitd. gi au inteligenla de a impirti in mai mul" te faze o misiune ce altfel n-ar putea fi atinsi. Trebuie sd gtim daci cineva va merge departe chiar 9i cfrrd situalia devine una frustrantd. ei consider5 obstacolele in situaliiremediabile.

. psiholog la Stanford.Depdgirea acestor ri sporegteir schimb sentimentul de eficacitate personaAceastd atitudine ii ajutd pe oameni str igi foloseascXmai bipe care le au . in timpul primului an. care a adunat asemenearelatXri ale momende virf din de vedere profesioffi . baschetbalittl. numirul pesimigtiloi cure. Din acesi motiv. moralul se deterioreazd.Sint un rataf n-am sd .._urile sint descurajant mai multe decit"da-urile. seligman a'descoperit cd noii vinzitori care erau optimigti din fire reugeau sI vindd cu 32"/. enorm de multe variante fur care aceastdcapacitate poate ti.Pur gi simplu persoana asta era prost dispusd. Capacitatea nu este o proprietate fixd. dar au picat la testul practic'(referil torla o intreagd gamd de reaclii ale unui profir standard aicrtuit pebaza rdspunsurilor date de agenlii de vinzdri care reusiserd in carierd). unii oameni au din fire tendinla str pro- 14.t5 esie de doud ori mai mare decit al optimigtilor. ca persoana respectivd sd fie mai dispusd sd-gi asume risgi sd urmdreascd provocdri mai serioase.sau sd facd in a9afel incit s5 gi le dezBandura. spun a9a: .Descrierea sa esteextraordinarde asemXndtoare cu aceea a \-/ sute de bdrbali gi femei . Orice refuz pe care il intimpind un agent de vinzdri este o micd infringere. o rezumd astfel: ."z3 Una dintre cele mai griitoare demonstralii ale puterii optimismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seiig."2a TRANSAI NEUROBIOL A GIA MAIES TRTEI Un compozitordescrieastfelmomentelein carelucreazdcel bine: Te afli intr-o stare de extaz intr-o asemenea mSsurd incit simli cA Fproape nu edgti. psiholog la Universin.eo imcapitald in privinfa capacitdlii de a geii o motivalie su_ ryJtanje ficrenta_ pentru a continua.errgescsd vind nimic in veci" .ca 9i neputinla 9i disperarea fi dobindite. directori 9i chiar funclionari cind povestesc ce s-au intrecut pe sine intr-o activitate la r.116 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdpini 117 priu-zisd nu_depinde doar de talent. Capacitatea de a acceptacu eleganle un refuz este absolut esenliald in vinzirile de orice fel. dar mai ales cird este vorba de o asigura ret caz in care . frunta egecul.nu. trei sferturi dintre cei care vind asigurdri renunl5 la aceasti me_ serie in primii trei ani. pe de altd parte. St4reape care o d 'Agai-a spus Mihaly Csikszentmihalyr. Dezvoltarea unei de orice fel intdregte aceastd eficacitate personald..tivd poate fi otrdsitur5 iem_ peramentald innlscutd.Conoamenilor despre capacitdlile lor au un efect profund acestor capacitifi.din Chicago. Seligman a convins compania Metlife sd angajeze un grup special de solicitanfi_de slujbl care au avut un punctai mare latestele de optimism. Am trdit asemeneamomente de multe ori. in cazul in care nu se ajunge chiar h depresie. Parci tnfira este desprinsd de trupul meu gi nu am nimic de-a face cu ceea te se intimplh. agentului fiindu-i din ce in ce mai greu s5-puni mina pe telefon cisa mai sune un potenfial client.. Cei care au aceasteeficacitate personal5 se dau la o din calea egecului. campioni la gah.. ei abordeaztr lucrurile in aga fel incit sd intr-un fel sau aitul. AgesJg. care a fXcut multe cerin privinla eficacittrlii personale. pe mtrsuri ce refuzurile se adund..temperamentul poate fi temperatprin experienlaacuOptimismul gi speranla. infringere este d. Ciptimigtii. Reaclia emogioniH ra acea"stf. Faptul cd optimismul conteazl atit de mult in reugita vinzd_ rifor este_ legat 9i de o atitudine datorati inteligenlei emolionale. saui . Ceeace susline ambele trdsSturi pozitive viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitatepersonald."rrrrr.N-im abordat birre situalia. Acest refuz este extrem de greu de acceptat de r-rhpesimis! pentru cd el il interpreteazd astfel: . Stau doar 9i md uit 9i mtr minunez. Neconsiderin_ du-se pe ei motivul principal al es_ecului. Dar aga cum vom vedea 9i in Capi- stdpiri gi ftrrtrsXseingrijorezein privinla diverselordeposibile. ci gi de capacitatea de a in. i9i pot schimba abor_ darea la urm5torul telefon. chi.interpretare care genereazd apatia gi defetismul. O perspectivd pozitivd sau neg. In vreme ce sistemul mintal al pesimistului duce la disperare. Mai mult. man l-a flcut asupra unor agenli de vtnziri care comercializau asigurdri pentlu compania Metlife.2s fI I \_Z (} ... cel al optimistului nagte speranld.alpinigti. mai multe asigurdri in primii doi ani d9 s-lujbedecit pesimigtii.ffp special a vindut cu2l/omai multe asigurdri decit pesimigtii in primul an 9i cu sr% maimult in al doiea an. ci egti stdpin pe intimpldrile vielii tale 9i ci poli faprovocirilor cu care egti confruntat.. ingineri. Totul curge de h eine..

l rrCe de ceea ce aq de f5lglgcit uitd de ei. . emoliile nu numai cd sint stdpinite gi canalizate. Transa este o stare de uitare de sine opulg renlgllpli4lne-. mai ales cind aclioneazl la cote maxime.> . reflec. Intr-o asemenea trans5. transa este minunat md este atit de de Fare este solicitat de o operalie grea in timpul cdreia intrd ir aceasti stare special5._ tlalie-de aur la schi la Olimpiada de iarnd din 1994. pline de energie Si qentrate pe misiunea ce trebuie indeplinitd.. ile lor fiind te nela capacitate maximl atunci se afld intr-o asemestare/ ei nu mai sint preocupafi de felul cum se descurci. Transa reprezinttr poate emolia absolutd aflatd in serviciul performanlei gi al acumuldrii de cunogtinfe. . in acest sens. Una 'fi concentrare a atentiei ra acfiude stare de Existi ins5 un ingel[tor la poarta de in- zon5. Alenlia fir starea Acest tpde transd este una relaxatS.zona". aceste sint lipsite de egoism.cum ar fi r. Odatd instalaaceasti concentrare are propria sa putere. aproape un extaz total.. dar sint 9i pozitive. aceastdtransl ili este blocatd. Este uluit sd afle ctr. Atunci cindlgtiiufffiFddphctiseala deprimdrii sau de agitalia anxiet6!ii.. care detageazdacea de tulburdrile emolionale.tgg!e3bl9lg!gin(Iic.118 N atura in t eli g en! ei emo! ion al e Aptitudinea de a stdptni t19 durat dou5zeci de ani26.i ceilalti ri dispdrind pentru o cligfl. incerctrd sd-gi depXgeascX limitele anterioare. Dacd li se cere prea intri in panicd.acesta fiind pas care presupune o oarecare disciplinS.pentru cd plicerea purd a acfir sine ii motiveaz5. in sala de operalii. moment valul limbic capteazd restul creierului.Oarnc rcXseconcentreazX mai bine atunci c?nd li seceremai mult de obicei 9i sint in stare sd ofere mai mult ca de obicei.gi el nici mdcar n-a observat.. in mod paracare-E-dffiEr:okrea stare dovedesc o stdptrire ri a ceeace fac.^: i intr-o asemeneamdsurS.intr-ugmonqg4!_binecuvintat care ii ffi Roffe-SieinrotGiGE a . starea de gralie 9i eficacitatea ce caractetransa sint incompatibile cu atacul emofional. Eul nu mai existi. Aceasttr senzalie este mai clard ir momentele de extaz in care doi parteneri fac dragoste 9i ajung la o armonie totald.''' Capacitatea de a intra intr-o asemeneatrans5 este de fapt un moment de inteligen!tr emolionald maximd.pe calrco ating atunci cind rezultatele lor extraordinare par a fi obginute fdrd efort. p_ublicul.. loc sd se piardd intr-o preocupare pli@ nd de nervoZitaGlceltare intri in aceastdtransd sirt atit de abacest curs special.Intrarea intr-o asemeneazond se mai produce 9i afunci cind ii au de realizat un lucru Ju:u. renunlind la preomai pulin importante ale vielii de zi cu zi . dauryna o reugiti sau un egec. literafura clasici a de . oamenii se plictisesc.Sportivii numesc o asemenea stare dc gralie . ea este intrinsec o rdsplatd.M-am simlit ca o cascaqa. dupd ce a terminat cursa a declarat ctr ry31341in.Pldcereaspontand. .".attrnci cind era atit de absorbit de actul medical o parte din tavan a cdzut . hrtr-adevtrr.Thansaeste o 91Presu -extaz de constrinextaz pare si fie un plodus jntermediar al concentrd: care premerge transa. dar foarte re diferd de acela in care te strdduiesti si fii atent cind spt+ellg-pricepglieje . Pentru cd in aceast5transd ne simfim atit de bine. Dase cere prea pufin. $i totugi transa (sau eventual ceva asem5ndtor) este o experienld prin care trece aproape toat5 lumea din cird in cind. tansa apare ir acea zonl foarte delicatd ttrg plictiseal5 9i panicd.-. iar misiunea respectivd pa'b se indeplini fdrd nici un efort.. 9i inheabX ce s-a intimplat. Este o stare in care oamenii sint ind o atenlie r. .El poate presupuneun efort considerabil calmare 9i concentrare pentru a incepe treaba .{'entru c5 intrase intr-un fel de stare de relaxare: . Experienla este una extraordinari: pecetea acestei transe este o bucurie spontan5. atunci cind o termind observd nigte moloz pe jos..ob-tinTo-mc-. facturile 9i chiar starea de bine.... furcit le sint puse la incertalE' itetile @5zmlffihalF:-. mal a intr-o asemen'eatransX.

r r l l qr l s r l r l - st5im- tNvAyarut gr TRANSA.- .Intr-adevdr.'*!d chiar gi lucruri extrem de grele.unde sc - 4 ' :: ' . N-a fost . i""t* alfosj activatepreamulte zonenu neapdratnecesare "A _ ceea ce a o. mai presus de rte..il. i"t J..i"J. Reugite- ciei6\-...Acest logrcapoatein sensul. in _ stare chiar 9i munca nii sint repetdun paradoxsimilar: chiar gi lucrurile celemai complical. existd o presle merge rn_ paralel-cu ceea ce se intimpld in creieq.. Daci artistul aflat in fala pinzei incepe se intrebe cu cit o va vinde sau ce vor spune criticii. decit 6ldGJE-dbriE-eu-ftsftnsr6gate sau decit cele caresint inctr mult prea grele.i...r*.irr rnur" maestru al sa_ hului sau de rezolvarea unei probleme de maternaii.calm". indiferent de domeniu. cred..n un efoit mintal .]Br r s .ffi# performanla optimtr-para fi o oazda eficienlei ".llr" cir_ 9i cuitelor neuralese adapteaztr nevoilor de moment.ctrc abildle pel4qite oamenilorsd F6cticd jntre in transd:stipryreEfrlsJEiiiromtr-6 anur-nrite *1i.. Csikszentmihalyi trage concluzia c5: . LTNNoUMaDEL DEEDUCATIE cX aceastdtransd apare in zona ir care o anumitd acii provoacd pe oameni sd aclioneze la capacitate maximd. dacd este prea complicatd.#S. fiecare avind un pager care din cind cird suna la intimplare peste zi gi atunci ei erau instruili si noteze ce ficeau in aceacliptr 9i in ce dispozifie se aflau. nu va mai ln stare sd meargd pe calea originali pe care a pornit.. trebuie sI picteze.. se fac cu un consumminim de energiemintali.i"i.ii".e c{ asemenea acliuni sofisticate qlesupun o mai mare activitate corticald gi nu una mai micd. atins un virf al capacitllii respective. s-u... lucru are o lrtrlrTte o energiemintaltraplggpedCrminim. ca balerintrsau ca geneticianeste cel pufin in parte de a rdmine ir trans5. Ivfi2gfrile bine antrenate presup. Ace_ lagilucru seintimpl' 9i i' cazulplictiselii. ..{ffi. in ca re a impulsuluitd deoarece inseamnd ctrtransale permiteoameni_ Ij sd TTi*1biId. DacI treaba este prea simpld. dar visind la gi la bani. in principiu. ffi_ plexe.in mod similar.ata cum se infmpltr la sfirgitul unei zile h"ti9i.' circuitell neurate r"'. tradifiilor contemplative descrie stdrile de absorblie experimentate ca purd grafie: transa este indusd doar de o concentrare inAtunci cind urmdrim o persoand aflatd intr_o asemenea sta- I cu eficienfd maximd ca in cazul transei. creafiei.toli fiind siprintre primii 5% in matematictr .tr* sante.creierulesteatit de . Cheia transei este insd aceea cd ea se instale azd doar.caElF5!!ndomeniul tpune un strgur obiectiv.areloc o estompare a precizieiefortului cortical.cair cazulprogramatoruluide calculatoare..Ou. se ajunge mai degrabd la an- *..sporesc ai ganselede a ajunin aceastdtransd.Sepoate suslineci stipinirea unui anusau a unel ini este stimulatd de experienfa ceva cl'ln ce rn ce mar bme ca dst.dintr-un studiu fdcut pra a 200 de artigti plastici la 18 ani dupl ce au terminat arplastice. fie ctr este vorba de o partidd ."i... ri" naesrcmiba-ae de une_ le mintale. ea este plicti. Cei care au fost motivali in facultate.. Felul in care acegti elevi gi-au petrecut a fost monitorizat.120 l{atura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdp?ni 121 tenstr.degl"d d" g_t*pllSg*Jge!4.hi .. existd o rela]ie p1eintre zonele active gi necesitdlile misiunii respective.rt g=I_ge de{apt creierulpoatefi mai eficientatuncicind Ie exec}tX.t_v '.au fost caracterizafi de |i fltre profesorul lor ca fiind capabili de realiziri mai mari sau gpi mici la matematici.ii"il.incit trezirea inhibarea ". mdsurd ce aptitudinile lor cresc.i.. transd.r. Csikszentmihalyi a constatat cd aceia care in stuie au savurat din plin bucuria de a picta au devenit pictori ortanfi. Ctrd oame. lor abordeze decit la transtr.atunci cinJcrelerul funclionea_ zi mai pulin eficientdinpricina oboseliisau a neryozitdlii saua emofiilor..v ."sr Aga cun({ggrya este o necesitatepentru miiestria intr-o anutl artd sau profesie ori intr-un megtetug.il.t ..M*"T:i:"*5*:"J. tot aga este gi cu infatq} Elevii care intrd in ace - - lsi deptrgesc poten!!Al!r!@!-pdile$e!e special de gtiin!5 din Chicago .us la o stareneuraldprofund distrastr de alte elemmte3O.Pictorii.i. d. s-au depirtat in cea mai mare parte de acest doiu dupd ce au absolvit studiile.

.ar nutea dezvolta anumite competenfe'1.i indemne sd mai inceice gi ih alte domenii".SperanEste ca atunci cfurd copiii in[rd in transa invdlatului aceasta . Pentru cei care au reugit spectaculos. invitaful e". Atunci cind le-a fost analizatl dispozifia. model al transeisugereazd cdstipiIn generalvorbind. de reglarea dispoziliilor in a9a fel incit sX faciliteze 9i nu sd impiedice gindirea. in care tr-o_ @ci -incep . Astfel se invald cu plXcere gi nu mai apar nici frica sau plictiseala. Acesta."on "ri" ""ir"ffi lizarea emoliilor spre scopuri productive esteo aptitudine jortr.acestadevine o sursd de bgcurie pe care nu o avea decit in starGE cum penFUa se{unge in sEre cleTiansd este nevoie de a trece dincolo de anumilimite ale capacitdlii fieciruia. un model pozitiv de iriv5lare 9i de educalie tr raport cu cepe care le gdsim in gcoli. cel mai adeseaapirea o stare de anxietate care le depdgeacapacitatea de a o stdpini. Acest lucru este aplicabil gi ink-un sens mai general. Din picate. Atit unii cit gi ceilalliGetreceau foarte mult timp din siptdmind plictisindu-se cu activi-Efi cum ar fi uitatul la televizor. acest :a unui talentsaua unui setde cunogtinlear puteasdaibdloc la sine. ceeace nu insemna o provocare pentru capacitatea lor intelectuali.. de motivarea persodea 9i de a incerca iar 9i iar atunci cind intervin sau de a gdsi c5i de a intra in starea de transtr pentru firai mare eficacitate . elevii care au avut reugite de virf. desigur.indiferent c{este vorba de dans. transa apbrea doar cam in 16% din timpul afectat studiului. spune Gardner. lugind cd experienlaaratdctra9ase gi ?ntimpl5. considerilragSa4r*tt5rile pozitive care o clasifictr astfel drept (ea mai sdnltoasd cale de a-i invata p_e c9pjr. pe misurd ce copilul este atras ilr zonele in care se anin mod spontan = adicd.Ql mai bine se"invafd atunci cind 1ii la un anumit lucru. Diferenla esenliald consta in experienla de a studia. iar copilul va fi mai fericit. Cine nu-gi mai amintegte gcoalaca pe tngiruire de nesfirgite ore de plictiseald punctate de momente mare panicd? Urmirirea unei st5ri de transd prin intermediul hrrii este rnai uman.piopuneaGardner.tii. cindcopiiile pii"n-"r.Ar trebui s6 folosim starea pozitivi a copiilor pentru a-i determina sd invele la materiile laiare ti. Cunoscind felul in careeste ul copilului.. acest luciu este valabil pentru aproape toli adolescen.).r22 Natura inteligenlei emolionale Ap/vd*u<a stdPini 123 deloc surprinzdtoare constatarea cd aceia care n-au reugit mare lucru au invdlat acasd cam cincisprezece ore pe strptdmind. Cei care nu au reugit mare lucru i9i ocupau mai tot timpul in care nu firvilau cu mondenitXli sau cu stitul la taclale cu prietenii 9i familia. profesorulpoatesi adapteze o anumitX materie 9i s5-i ofere lecliile la acest nivel incepind cu faza de iniliere 9i pinl la una mai avansatd ln felul acestaoferindu-i un stimulent optim.grditoare. spre care are o mai micd inclinatie. va intra mai ugor ilr transd in domeniul respectiv delntr-un altul.' pl5cere un transd cam 40% din timpul acordat acestei activitlfi. la nivelul potenlialului lor de invdfdturl. a-iegit la iveald o descoperire. ea devine o motivafie primde progres. La urma urmei. cei care n@gi 1u ajung sd atingi acele aptitudini care sd le provoace transa se lipsesc de bucuria studiului gi riscd sd-9i limiteze nivelul intelectual de care ar fi putut sd se btrcure pe viitof2. Cind insl sint coplggifi de o anumitd treabd.telege-c5 uimincl un u . psihologul de la Harvard care a dezvoltat teoria inteligenlelor multiple. mai firesc gi prin urmare mai eficient intru canalizarea emofiilor in serviciul educaliei. Cei care nu au reugit prea multe descopereau pldcerea gi transa in mondenitdli 9i nu ir studiu.Fie ci estevorba de controlarea unui impuls saude amiunei recompense. motivindu:i din interior 9i nu cu ameninlIri sau promisiuni de recomperpg. Ho-ward Gardner. devin nerdbdtrtori si-gi facd temele. in ?e cTI** ce copilul va ft-. Pe scurt.fransa folositdfn multe gcoli$re pun in practicdmodelul Strategia asupra Gardnerse axeazd lligenlelor multip@iie ificdrii profilului com Un cu talent inndscut la muzicX sau la sport de plu. taffiG- sd se batd.frIt6ffililsau muzicd .toate acesteadovedesc cd puterea emocgnste in ghidarea unui efort eficient.du"it.i pofi o anumitd plAcere in &t*tt faptul ci te-ai angajat ir acea treab[') . sint cel mai adesea atrasi de studiul propriu-zis pentru cl in felul acestfia-E-il#Fare de transa. pentru cei care n-au reugit mare lucru. cu mult mai pulin decit cele doutrzeci 9i gapte de bre pi sdptlmind in care i9i pregltiserd temele colegii lor cu rezultate eicelente. .

cu atit sintem mai capabili sd interpretxm sentimentele altoral. pe Ellen. gestica.. Mult mai ele sfurtexprimateprin alte indicii.nivelu-l inteligenlei emogionale gi un egectragic in ceea ce ar trebui sd fie ceva omenesc. la violatori 9i la cei molesteazd copii.m. care 9i-a supdrat atit de tarelogodnica. o serie de casetecu diverse tinere care-si exsentimentele. cu cit sin_ tem mai deschigi fald de propriile noastre emofii. Ca majoritatea alexitimicilot el era tipsit de empatie 9f d" p"rr_ pectivS. in acest test. Rosenthal a impXrlit un test de empatie refela PONS (Profle of NonaerbalSensitiaity.Rdddcinile emoatiei t25 Ridicinile empatiei ei este detectati la psihopafii criminali. de la vtrzdri lamanage_ ment. a fost montatd astfel incit din fiecare cadru unul sau mai canale de comunicare nonverbale au fost sistematic gter- Revenim Ia Gary. rd_ ddcina afecliunii aflindu-se tr acordul emofional"gi in capacita_ tea de a fi empatic. referi_ toare la Ellen fdrd si-gi dea searna ci ea se simfea direct atacatd de acestecritici 9i nicidecum ajutatd ir vreun fel. a fi mai popular gi mai deschis . el schimba subiectul...Aceastd ^ joc in in vaste zone ale arenelor viefii. Notele ""i emolionale trans_ mise prin cuvintele sau faptele celorlalli _ tonul vocii sau schimbarea poziliei corpulul tdcerile elocvente sau tremuratul.. pentru cX nu_gi putea manifesta sentimentele gi nu le ricunogtea nici pe ale ei. strdlucitul chirurg din picate alexitimic. Alexitimicii preflrm Gary. reile sint mai bune decit bdrbafii ir acest tip de empatie.a. Absenfa empatiei este de asemeneagrditoare. Dezorientali de propriile lor sentimente.ur. cdci toate se leagd inire ele. ct cea mai vastl cercetare asupralimbajului trupului gi capacitdlii oamenilor de a detecta asemeneamesaje nona fost fdcuti de Robert RosenthXl.uluili cind ceilalli i9i exprimd sentimentele fafd de ei. expresia felei gi altele asemenea. In general. etudenfii sdi. de la iubire la afecliunea pirinteascd. Toli care 9i-au imbunf.probabil cd nu este surprinzitor . de la uri la iubirea matemtr2. de la compasiune"la acliunea politic5. Continuind pe linia descoperirilor referitoare la elementele inteligenld emofionaltr.constructive. In altele. bary nu reugea si o infeleagd. in unele scene dispirird orice altfel de indicii in afard expresia felei. s-au constatat avantajele capacitdlii a interpreta sentimentele prin indicii nonverbale. inclusiv o fi bund adaptare emofionald.un senul care aratl cI au talentul discearnd capacitatea empatici . astfel incit spectatorii sd detecteze emolia cu ajutorul indiciu sau al altuia. Cheiaintuirii sentialtcuiva st5 in capacitatea de a interpreta canalele nontonul vocii. sint de fapt total pierdufi atunci cind trebuie sd-gi dea seama ce simt di. capacitate . efectuat . s-a constatat cd nu existd decit o relalntimplStoare intre rezultatele rndsurdtorii acuit5lii empatice cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de la de sfirgit de an din gcoal5.Profilul SensibiNonverbale).talentul de a gti ce simt ceilalli _ intrA . care habar n-au ce simt.mai sensibil. Independenla empatiei in racu inteligenla academicd a fost constatatd 9i in cazul unei ri cu o versiune PONS pentru copii. Empatia se construiegte pe congtientizarea de sine. Aceastd incapacitate de a detecta sentimentere cerorlaili este un efect major la.trec neobservate. Dacd Ellen spunea ctr este cu moralul ia pdmint.s-a dovedit cd au gi relafii bune cu sexul opus. oamenilor sirt rareori transpuse in vorbe.Nu ar trebui strne surprindd sd afldm tia ajuttr in viala sentimentald. Ei sint afoni din punct de vedere emofional. pe lingd faptul cd schimbulde replici verbalenu seauzea. de la gelozia furioasd pind la a iertare. erau prezentate doar migcirile trupug.de lmplu. .tdlit performanlele de-a lungul unui test de i gi cinci de minute . trecind prin principalele canale nonverbale de coicare. de la manifestarea recunogtinlei pind la seducfie. Din testele fdcute asupra a peste 7 000 de persoane in Statele ite 9i 18 000 in alte 1iri. dacd ea ii vorbea despre iubire. psiholog la Harvard. care spune multe . arexitimicii sint la fel de. nonverbal.d. Gary fXceacomentarii . Scenele resau un spectru foarte larg.

a vizut un alt copil cdzind.o reaclie pe care unii o considerl un precursor timpuriu al empatieis" Psihologii dezvoltirii au constatat ci sugarii reacfioneazXcu multd inlelegere la suferinfa.lpi nagtere. al gesticii sau al altor canale nonverbale.care poate fi simlitd in general fali de altcineva a impdrt5gi sentimentele persoanei respective. si-l mfngiie pe cap 9i si-l batd pe umtrr. Hoffman de la Universitadin. sugarii suferX cind aud alt copil plingind . ci doar primindu-l tacit 9i reaclionind la el. .. celor din jurul lor ca 9i cum li s-ar infmpla lor. copilul de un an igi va duce gi el degetul la sd vadi dactr il doare. ignorind-o pe acestuia. plingird incep sd inleleagd cd de fapt suferinla nu le aparfine. din ziua ir care se nasc. O serie de studii fXcute de MaRadke-Yarrow gi Carolyn Zahn-Waxler de la Institutul Na- crrM AcTloN EAZAEMPATTA ln momentul in care Hope. poate gi pentru cX doregte sd inleleagd mai bine ce se cu persoana respectivd. a izbucnit in lacrimi gi s-a tirit si fie alinatd de mama ei. termen folosit inilial rreticienii esteticieni pentru a denumi capacitatea de a perexperienfa subiectivd a unei alte persoane. careera gi eair aceeagi incipere. care avea doar noud luni. iritare printr-o gestictr foarte precipitati . copilul ingepe sd facd distinccei din jurul lui in raport cu sensibilitatea personalS 9i emolionale ale altora.ContinuAsd-i aducdjuclrii. Ateastd ugoar5 diferen!5 fa. El s-a gindit la un cuvint aparte gi nu s-a oprit simpatiei. ceea ce evoci aceleagisentimente in perrespectivd. ftrrd a da o atenlie speciald naturii mesajului. Practic. de proprie gi sint in stare sd se relaxeze. B. adevirul emolional consttr in felul fir care spune ceva 9i nu in ceeace spune. Iatd o intimplare din jurnalul unei mdmici: Copilul unor vecinipltrge.New York. Aceastd imitalie motorie. de exemplu.aga cum a fost el foloial in anii 1920 de citre E. cind cuvintele cuiva sint in dezacord cu ceeace transmite de fapt. un psiholog ame. Seline dupd el 9i incepe sd scinceascd si il mingiie pe pir. In mdsura ih care mintea rafionalX inseamnd cuvinte.126 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 127 asupra a 101 copii. Capacitatea care ne permite sd'facem asta bine sau riu este la rindul ei dobinditX in cea mai mare parte implicit. gi aceastala nivelul tonului vocii. Vdzirdu-gi mama plingind.. copilul gterge la ochi. lntr-adevdr. ci este ltcuiva. Ambele gesturi mirunte de simpatie gi de afecliune au fost constatate de mdmici pregdtite special ca str inregistreze asemenea intimpldri in care aclioneazd empatiaa.Apoi inni$te fursecuri.Copilagulse calmeacearcd zl. emoliile inseamnd nonverbal. Pe la un an 9i ce- pentru a-l alina pe un prieten care plingea. cum Paul a continuat si plingd. La numai citeva luni dr. Teoria lui Titsusfine cd empatia i. unbdielel de un an gi-a adus mdcird v5d un alt copil cu lacrimi in ochi. Rezultatele acestui studiu au sugerat cd riddcinile empatiei se afld undeva in prima copiltrrie. Asemenea mesaje . dacd un alt copil lovbgte la deget.. negtiindpreabine cestrfaIntr-un studiu ftrcut de Martin L. chiar dacd nu i-au curs lacrimi. cam pe la doi ani 9i jucfurd igi dau seama cd durerea altcuiva este diferitf. care plingea. Copiii ca Jenny congtientiabil gi se acordl cu ceilalfi.cum mai este ea numitd.. Una dintre regulile empirice folosite in cercettrrile de comunicare este ctr 90% sau chiar gi mai mult din mesajul emolional este nonverbal.altcuiva.. Michael.anxietate in tonul vocii cuiva. cei care au dovedit o oarecare aptitudine pentru identificarea sentimentelor nonverbale erau printre cei mai indrdgiji in 9coal69i mai stabili din punct de vedere emofional3.degisint inctrdezorientafi..tdde conceptul inilial pornegla grecescul empatheia. Tot acegtia au fost 9i cei care s-au descurcat mai bine la gcoalX. Aceasttr confuse constatXgi atunci cind un copil de un an imittr suferinla a. s-a dus s5-9i ia ursulelul de la prietenul lui Paul. chiar furainte de a-gi da searna pe de-a-ntregul cI ei existi practic separat. a fost inifial de la care a pornit cut'rntul empatic.sint percepute aproape intotdeauna subcongtient.ca gi cum ea s-ar fi lovit. dar jenny incd pare tngrijoratd. care avea un an gi trei luni.oneazl la orice li se infm- . Titchener. sugarii reacf.6 aceastl fazd de dezvoltare.Mimarea motorie dispare din repertoriul copiilor in perioacare ircep sd meargtr de-a bugilea.i are baza iretr-un fel de imitatie fizinefericirii altora.a se simli in". de exemplu.sugerind cd stdpinirea capacitilii ernpatice ajutd la o mai mare eficien!5 gi la cursuri (sau pur 9i simplu ii determini pe profesori si-i indrdgeascd mai tare). dar el se retrage. $i Jennyseapropiegi incearce si-i dea gi ea.degi in medie IQ-urile lor nu erau mai mari decit ale copiilor care au doledit o mai micd aptitudine fir interpretarea mesajelor nonverbale . Michael i-a dat inapoi ursulelul care-i asigura securitatea.

imitind ceeace vtrd. pe atunci psilriatru la Universitatea Cornell.constatat c5 empatia copiilor este formatd gi prin observarea reacliilor altora atunci cind acegtiasuferd. ca in cazul lui Fred. Pentru ca el sX inleleagd faptul cd sesizezi ce simcopiii sd-gi dea seama cd ele simt ce simt 9i ei. Stern spus: . din este foarte diferittr de o simpld imitalie. Cind aveau doar trei luni. dar edificator. iar ea nu incerca sd il urmdreasctr din priviri. Fred era clar mai speriat gi mai dependent decit Mark.estelipsa acestei mutuali- PRETULRA CORDARTI GRE'ITE susline cd din acesteincercdri de racordare repetati su. Astfel s-a constatat ctr sint mai empatici acei copii a clror disciplini presupune atragerea atenliei asupra faptului cX prin comportamentul lor ii afecteaz6. gingurindu-i pe limba lui sau imifindu-l chiar. din nou incerca sd il fac5 s-o priveascI. Sarah trcerca adesea sI intilneasctr privirea lui Fred. dar nu exista o emofionald cu Fred.Magemeni. presupunesesizarea scrie:. la Facultatea de MedicindT. Un gest mlrunt." face dragoste este probabil cea mai apropiati aproximalie adultd a acestei intime racordiri intre mamd gi copil. acceptate gi reci- si redai sentimentele sale profunde intr-un alt fel. Stern este fascinat de acest schimb mirunt 9i repetat care se petrece intre ptrrinte gi copil. una dintre modalitdlile prin care igi exprima aceste sentimente era aceea cd nu voia str priveasci pe nimeni in ochi. mesajulclar este se racordeaztr mai mult sau mai pufin nivelului de inal copilului. COPILULBINE RACORDAT irtr-un proces pe care Stern il numegte de racordare.Dacd doar imifi copilul asta arati doar ce-a fdcut. Dintre toate acestemomente. Sarah nu incerca practic str stabileascdun contact vizual impus. cird voia str intreruptr acest contact itzual.. in cel mai rau sens.Uite ce tare ai supirat o". Un an mai |irziu. Sarah avea doutrzeci gi cinci de ani atunci cind a nXscut doi gemeni." S-a mai. Fred reacfiona devenind mai empatic. copilul gtie cd este infeles. In schimb. Mark ii privea pe oameni drept in ochi.ceea ce adeseaii aducea lui Fred lacrimi in ochi. De indattr ce ea intorcea capul. Gemenii 9i mama lor au fost atmt linuli sub observalie in urma trnui studiu ftrcut de Daniel Stern. intenlii comune 9i o stare rede excitare senzuald simultand" atunci cind cei care se lgi rlspund in mod sincron. Fred se intorcea dupd ea gi acest ciclu continua pind-la aversiune . in cel mai bun sens. De exemplu. cele mai importante sint acelea in care copilul afld ci acesteemofii sint receptate cu empatie.tncepesd igi dezvolte ideea cd persoanele celelalte pot gi ii i sentimentele. intorcird intruna capul in stinga 9i ir dreapta.128 Natura inteligenlei emotionale Rdddcinile empatiei 129 lional de Boli Mintale aratd cI o mare parte dintre diferitele abordiri empatice au o strirsi legdturd cu disciplina impusd de pdrinli copiilor. in cazul lui Mark. Mark putea s6-9i ia ochii de la ea oricind poftea.lor era intr-un perfect acord cu Mark. Ea avea impresia cd Mark ii seamdntr mai tare. un act de mutuali. prin aceasttr racordaremamele sctncegte de bucurie gi mama confirrne bucuria legtrninugor pe copil. un copil scuturtro juctrrie gi attrnci mrunail impinge pufin in n de rtrspuns.Intr-o asemenea interacliune. Actul sexual este. el considertr ctr cele mai importante leclii de via!5 emolionald'sint date in asemeneamomente de intimitate.pe alfii: .Urit din partea ta. Acest sim! pare a se nagte pe la opt . Pe de alt5 parte. racordare se facetacit. pe Mark 9i pe Fred. agacum procedase 9i cu mama lui la trei luni... ceeace dd un sens tacit de ra. Acestemici racordtrri la nivelul copilului il p6 i9i retrtdreascl sentimentul cd se aflX intr-o conexiune mesajdesprecare Stem susline ctr mamele il transrninut furminut atunei ctrd interacfioneazd cu sugarii lor. intorcea capul ugor in sus sau intr-o parte cu un zimbet de invingtrtor. nu si4!it.poamai mult decit orice intimpllri dramatice din copilXrie. ir vreme ce Fred semina mai mult cu tatll lui.A facedragoste sttrrii subiectiuilalt o dorinld irnpirtd9it5.'caparte a ritmului unei relaSbrn a studiat acestlucru cu o precizie microscopici prin inunor inregistrdri video ale marnelor9i sugarilor ceduore intregi. El a constatatcf. tt loc de . Stem afirma cd aceste moment repetate de racordare sau de dezacordare dintre pdgi copil fiormeazl un orizont de agteptare emofional al coajuns adult in ceeace privegte relaliile apropiate . iar cird ftrtorcea capul. in special ajutindu-i pe cei care sirt necdjifi. Aceastd perceplie ar putea sd stea labaza unei subtile diferenle in felul in care gi-a tratat btriefii.. copiii igi dezvoltd un repertoriu empatic reactiv.

130

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

131

luni, cind sugarii incep si-gi dea seama cd sint entitifi separate 9i continu5 sd fie formali prin relaliile intime de-a lungulfirtregii vieli. Cind plrinlii sint in dezacord cu copilul, el este foarte trist. In cadrul unei experienle, Stem le-a pus pe mame si reaclioneze exagerat sau insuficient ftr raport cu sugarii, in loc si corespundd agteptdrilor, racordirdu-se la sentimentele lor; sugarii au reacfionat imediat prin disperare 9i supdrare. Abgenfa prelungitd a racorddrii dintre ptrrinte gi copil duce la un chin emolional irigrozitor pentru acestadin urmX. Cind un plrinte nu reugegtesi-9i manifeste empatia printr-o anumitX gamd emolionall fald de copil - bucurie, lacrimi, nevoia de imbr5ligiri - copilul incepe sd evite sX se mai exprime gi eventual chiar sd mai simt5 acele emolii. Astfel, trtreaga gami de emolii se presupune cd incepe sd fie uitati, scoasddin repertoriul relaliilor intime, mai ales dacX de-a lungul copiliriei lceste sentimente continud sd fie ascunse sau descurajate. in mod similar, copiii pot ajunge s6 faioizeze o gamd nefericitd de emofii, care vor genera dispozifii pe mdsuie. Chiar 9i copiii ,,prind" anumite dispozilii: copiii de trei luni ai mXmicilor deprimate, de exemplu, oglindesc dispozilia mamelor atunci cind se joacl cu ele, afigind mai degrabd sentimente de minie sau de tristele gi mult mai pulin de curiozitate spontanX sau de interes, comparativ cu sugarii ai cXror mame nu sint deprimatee. Una dintre mamele studiate de Stern reacliona permanent insuficient fa!5 de nivelul de activitate al copilagului; irr cele din urm5, copilul a invdlat sd fie pasiv. ,,Un copil tratat astfel invald cd atunci cind se entuziasmeaztr gi nu reugegtesX-gientuziasmeze 9i mama, nu mai are rost s-o facd", afirmd Stern. ExistX irrsd speranle in relaliile ,,reparatorii": ,,Relafiile stabilite de-a lungul vielii - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau in psihoterapii - igi schimbd forma permanent, modificind modelul de funclionare. Un dezechilibru dintr-un anumit moment poate fi corectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care dureazi o viald intreagS." lntr-adevir, diverse teorii ale psihanaligtilor suslin cd relafiile terapeutice care furnizeazd chiar o asemeneacoreclie emofionali reprezinttr de fapt o experienld reparatorie de racordare. Oglindire este termenul folosit de unii ginditori psihanaligti pentru reflectarea a ceea ce pacientul ii expune terapeutului, aiesta din urmd reflectind starea interioard tot asa cum reugegteacest lucru o mami aflatd in acord cu sugarul ei. Sincronizarea emo-

este ir afara congtientizirii propriu-zise,.de9i pacientul

gi infeles. de fapt sd fie profund recunoscut Costulemolionalal lipsei unei racord5riin copildriepoatefi
foarte mare pentru tot restul vielii - 9i nu doar pentru coUn studiu efectuat asupra unor criminali care au comis cele crude gi violente crime aratd cA una dintre caracteristicile Ior, care ii diferenliazd de ceilalli delincvenfi, este tocfaptul cX au mers din casdin casd, au tot schimbat divergi pdi adoptivi sau au fost cresculi in orfelinate - aceste cazuri rersugerird cd neglijarea emolionald gi prea pulinele ocazii de a racorda sentimental cu cineva au dus la acesteatrocitdtilO. ln vreme ce neglijarea emolionald pare si opacizeze empatia, 9i un rezultat paradoxal, determinat de un abuz emoliosuslinut gi foarte intens, inclusiv cruzimi, ameninldri sadice, sau simple rdutdli. Copiii care silt supugi unui asemetratament pot deveni hiper-receptivi la emoliile celor din julor, datoritd vigilenlei posttraumatice putind deslugi semnade ameningare. Preocuparea obsesivi pentru sentimentele lli este tipicX acelor copii matratali din punct de vedere gi care la virsta adultd suferd de o instabilitate emointens5, cu vegnice suiguri gi coboriguri, care adesea sint te ca aflindu-se ,,la limita unor tulburdri de personate". Mulli dintre acegtia au un fler inndscut in a detecta ceea Simt cei din jur 9i deseori se afl6 cd au suferit maltratiri emoin copildrielr

NEUROLOGIAEMPATIEI
Aga cum se intimpl5 deseori in neurologie, rapoartele referila cazuri ciudate 9i bizare sint de obicei primele indicii ale lui empatiei fir creier. Conform unui raport din in care erau revizuite mai multe cazuri de lede exemplu, , ale lobului frontal din dreapta, pacienlii au dat dovadl de deficien!5 curioasd: erau incapabili sd inleleagd mesajul emonal din tonul vocii celorlalli, degi inlelegeau perfect cuvintele sine. Un l,Mulgumesc" sarcastic sau unul plin de recunogtin9i unul plin de minie aveau acelagi inleles, neutru, pentru ei. schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii pacienli care iserd leziuni in alte pdrli ale emisferei drepte 9i care reacfiodiferit ca perceplie emolionald. Acegtia erau incapabili sd-9i propria emolie prin tonul vocii sau prin gesticd. Ei

132

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

i33

gtiau ce simt, dar pur 9i simplu nu puteau transmite asta. Toatc aceste regiuni corticale ale creierului, aveau sd observe diversi autori, au strinse legdturi cu sistemul limbic. Aceste studii au fost trecute ftr revistl cabazd,pentru o lucrare semnati de Leslie Brothers, psihiatru la Institutul de Tehnologie din Califomia, care se ocupa de biologia empatieilz. Reanali_ zind atit descoperirile neurologice cit studiite comparative pe 9i animale, Brothers a subliniat ci nucleul amigdalian 9i legdtura dintre acesta gi zona asociativtr a cortexului viiual constituie cheia circuitului la nivelul creierului de care e legatd empatia. Mare parte dintre studiile neurologice relevante s_au fdcut pe animale, mai ales pe maimufe. Faptul cI aceste primate afi_ geaztrempatie - sau o ,,comunicare emolionalX,,, cum preferd sd-i spund Brothers - este clar nu numai din povestirill anecdotice, dar gi din studii cum ar fi urmtrtoarele: maimulele au fost invdfate mai intii sd se teamd de un anumit ton, prin aceeacd il a:rzelu atunci cind primeau gi un goc electric. Apoi, au invdlat sr evite gocul electric, aprsind pe o manetd ori de cite ori auzeau acel sunet. Pasul urmdtor a fost ca perechi din aceste maimule sI fie puse in cugti separate, singura comunicare dintre ele ficin_ du-se ptintr-un televizor cu circuit inchis, care le permitea sd va_ dI imagini cu cealalti maimull. prima maimuli, dar nu gi cea de-a doua, avea sd audd acel sunet nepldcut, ceea ce-i trezea o expresie de fricd. ln acel moment,."u'd"-u d.oua maimulE,vdzindfrica pe chipul celei dintii, apisa maneta care impiedica go_ cul electric - ca un act de empatie, in cazul in care nu era o for_ mI de altruism. Dupd ce s-a stabilit cd acesteprimate non-umane detecteazl intr-adevdr emoliile urmdrind chipurile semenilor lor, cercetrtorii au introdus in creierul maimulelor eleckozi fini. Acegti elecpermiteau furregistrarea activitilii unui singur neuron. f.ozi Fjectrozii care inregistrau neuronii din cortexul vizriat 9i din nucleul amigdalian au ardtat cd atunci cird o maimuld vede chipul celeilalte, aceastdinformafie ajunge la neuroni trecind mai intii prin cortexul vizual gi apoi prin nucleul amigdalian. Aceastd traiectorie evident ci este una standard pentru orice informatie care trezegte o anumitX emofie. Sulprinzdtor este insi faptul cd rezultatele acestor studii au ardtat cd in cortexul vizual au fost identificali neuroni care pdreau sI aclioneze numai cardspuns la o anumitl expresie a felei sau la anumite gesfuri, cum ar fi o

ameninldtoare a gurii, o grimasd de fricd sau o ghedocilS. Acegti neuroni sfirt diferili de ceilalli din aceeagi care recunosc chipurile familiare. Asta pare sd insemne cd

la fapt creierulesteconceputde la bun inceput sdreaclioneze
tmite expresii emolionale - adicd empatia esteun datbiologic. Alte dovezi referitoare la rolul cheie pe care il joacd traiectoamigdalo-corticald ar fi interpretarea gi reaclia la emofii;

Brothers,aparin studiile pe maimuagaclrn sugereazd !8tea, intre nucleul lflate in silbdticie careau suferit o deconectare
9i cortex. Cind au fost ldsate printre ai lot aceste au fost in stare strigi continue obiceiurile cum ar fi acede a se hrXni gi de a se ctrlira in copaci. Dar bietele maimule

pierdut posibilitateade a reaclionaemolionalin raport cu maimule din grupul lor. Chiar 9i cind o maimu!5 din grup
t sX o abordeze prietenos pe maimula ce suferise decoaceastea din urmd a fugit 9i ?n final s-a izolat, refuzind legdturd cu celelalte maimufe. Tot acesteregiuni ale cortexului furcare se afli concentrati neii specifici emoliei sint gi cei care, dupl cum observd Broau cele mai puternice legdturi cu nucleul amigdalian; inemoliilor presupune un circuit amigdalo-cortical ca.are un rol primordial in orchestrarea reacliilor potrivite. ,,Vairea de supraviefuire a unui asemenea sistem este mai mult clar6" laprimate, constati Brothers. ,,Percep!1afa,tddeo alabordare individuald ar trebui sX dea nagtere unui anumit ti[de reaclie psihologici] - 9i foarte rapid - croit in funclie

i;rtenlie,fie ci estesi mugte,fie str se spele,fie sd se inmultt73

Obazi psihologicd similari penku empatie in cazul oameniapare in cadrul studiului fdcut de psihologul Robert Levende la Universitatea Berkeley din California, care a studiat '

ri cistrtorite, furcercind si ghiceascd ce simte partenerul Metoda lui este simpld: cuplul o discufie mai aprinsSla.

lnregistrat pe video, iar reacliile psihologice le sint mdsurarh'rnci cind sint discutate chestiuni supirdtoare din cdsnicia - cum sd disciplineze coplli, cum sI cheltuiascd banii gi alasemenea.Fiecare partener revede caseta gi povestegte ce a it furmomentul respectiv, clipS de clipd. Apoi partenerul recaseta a doua oari, trcercind sd interpreteze sentimentele

134

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

135

Cea mai exactA empatie s-a produs in cazul solilor gi soliilor a cdrorpropriefiziologie o urmdreaexactpe acee6 a partenerululla ca" re se uita. Adicd atunci cind partenerul reacliona transpirincl masiv, la fel reacliona gi celdlalf atunci cind partenerului il bltea inima mai incet, ritmul cardiac i se incetinea 9i celuilalt. pe scurt, trupul lor imita in mod subtil, clipd de clipi, reacfiile fizice ale partenerului de viafd. Daci tiparul fiziologic al privitorului il repeta pe acela din timpul disculiei inifiale, el, privitorul, putea spune foarte pulin din ceea ce simlea celdlalt. Empatia apdrea doar in momentul unei sincronizdri fiizice. Aceasta sugereazd faptul cd atunci cird creierul emotional coordoneazi trupul prink-o reaclie puternicd - sd zicem, se aprinde de minie - nu poate apdrea o prea mare empatie, ir cazul in care apare in vreun fel. Empatia presupune suficient calm 9i receptivitate, astfel incit semnalele subtile ale sentimentelor celuilalt sd poatd fi recepfionate gi imitate de cdtre propriul creier emolional.

faptul de a ne pune in locul altcuiva - ii face pe oasd respecte anumite principii morale. Hoffman crede cI existd un fel de progres firesc al empatiei din cea mai fragedd copildrie. Aga cum s-a constatat, la un copilul intrd in panicd atunci cind vede un alt copil cdzind gi

sd plingtr;raportul esteatit de puternic ai de imediat,in$i bage degelelul in guri gi igi infundi capul in poala mamei, cum 9i el ar fi avut de suferit. Dupd primul an, cind copiii mai congtienli cd sint o entitate diferit5, trcearcd in mod si aline un alt copil care plinge, oferindu-i, de exemplu, urrl lui. lncX de la doi ani, copiii incep sX inleleagd cd sentialtcuiva diferl de ale lor si devin mai sensibili la orice ie card dezvdluie ceea ce simte de fapt celdlalt; in aceasti fade exemplu, ei igi dau seama cd celilalt copil are mindria lui consecinld cea mai buni solulie pentru a-l ajuta atunci cind nu este neapdrat sd ii acorde toatd atenfia. Mai tirziu, in timpul copil5riei, cel mai avansat nivel de emse manifestd atunci cind copiii sint in stare si inleleagl o re dincolo de situalia imediatl gi sd priceap[ ci starea sau situafia in viafi poate fi o sursd de nemulfumire cro. ln acest moment, ei devin inlelegdtori fali de un intreg , curn ar fi cei sdraci, cei oprimali sau cei marginalizafi. inlelegere din adolescen!5 poate duce la convingeri moaxate pe ideea de a alina nefericirea gi nedreptatea. Empatia subliniazd multe fa;ete ale judecifii morale gi ale i. Una ar fi ,,mfiria empatici", pe care fohn Stuart Mill o deca fiind ,,sentimentul firesc revangard... care se formeazd velul intelectului gi al simpatiei... atunci cind este vorba de !e care ne afecteazdpentru cd ii afecteazl pe al!ii"; Mill il numea 9i,,apdrdtorul dreptilii". O altd situalie in care emduce la o acliune moraltr este atunci cind o persoani din este suficient de impresionatd ca sd intervini in favoarea victime; cercetdrile arati cd in realitate cu cit empatia fald victimd este mai mare cu atit ganseleca acest martor exterior ,lntervind sint mai mari. Existd dovezi conform cerora nivelul empatie al oamenilor ar corespunde cu judecSlile lor morale. diverse studii din Germania si SUA au ardtat cd pe ce oamenii sint mai empatici, ei favorizeazd mai mult ile morale 9i, in consecinfd, resursele alocate celor nevo-

EMPAT I A gt ET tC A: nAo AcJrrt nt AAIRUISMULUI
,,Niciodatd sd nu crezi cd gtii pentru cine bat clopotele; ele bat chiar pentru tine// - este una dintre cele mai celibre fraze din literatura englezd. ]ohn Donne vorbegte de fapt despre leg6tura dintre empatie 9i afecfiune: suferinla altcuivj devine u ta-,q simli ceva fa!5 de cel5laltinseamnd ci-!i pasi. ln acestsens,contrariul empatiei este antipatia. Atitudinei empaticd este mereu antrenat5 in judecifi morale, in dileme morale care implicd potenliale victime: oare trebuie sI minti ca sXnu ili jignegtiun piieten? Oare trebuie sI te lii de cuvint gi sd mergi la un prieten bolnav sau sd accepli o invitalie la cind apdrutd in ultimul moment? Oare trebuie linutd artificial in vial6 o persoand care altfel ar muri? Aceste probleme morale slnt formulate de un cercetdtor care s-a ocupat de empatie, Martin Hoffman, ce susline cd rddicinile morahtefii se afld in empatie, pentru cd ea ne face sd ne pese de potenlialele victime - cineva care suferX, este ir pericol iau duce o viald cu lipsuri grave, de exemplu - si sd le impdrtdgim suferinfa, ceeace ne impresioneazi suficient ca sd ii ajutamls. Dincolo de aceastd legSturd imediati dintre empatie 9i altruism, Hoffman presupune cd aceeagi capacitate pentru o afecliune

136

Natura inteligenlei emolionale WATA FARAEMPATIE: CE ESTE TT,I ruTNTTE CELUI IARE MILESWAZA; M O RALITATE A SO U O PATULUI

Rdddcinile empatiei

137

gi sfirgegte in masturbare: Dupd aceea, atacatorul simte o vreme o oarecaredescdtugaredin starea de tristefe, nu-

Eric Eckardt a fost implicat intr-un delict scandalos: fiind garda de cgrp a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjat cl niqte ucrsagi plltili sX o atace pe Nancy Kerrigan, rivala Tonyiei de.la Olimpiada din 1994,care a luat medalii de aur la proba feminind de patinaj artistic. ln urma acestui atac, genunciiul lui Kerrigan a avut de suferit grav, fapt care a impiedicat-o sd srr antreneze citeva luni, foarte importante de altfel pentru cariera sa. Atunci cind Eckardt a vdzut-o pe Kerrigan la televizor cum plinge, remugcdrile l-au cuprins brusc gi i-a spus unui prieten secretul lui, ceea ce a dus Ia arestarea atacatorilor. Aceaita este puterea empatiei. De obicei instr, din picate, ea le lipsegte.celor care comit cele mai oribile crime. Profilul psihologi&l violatorilor, al celor care molesteaztr copii gi al celor care dau spargeri extrem de violente este acelagi: ei sint incapabili de empatie. Aceasti incapacitate de a simfi suferinla victimelor le permite sX se minttr singuri, incurajindu-se astfel in actele lor criminale. pentru violatori, minciuna sund cam aga: ,,Fembilor le place sd fie violate,, sau: ,,Dacd se opune, de fapt se lastr mai greu, asta e tot,,; pentru cei care molesteazd copiii: ,,De fapt, nu-i fac nici un rau copilului, ci doar ii dau pulintr iubire" sau: ,,E doar o altl forml de afecfiune,,; pentr_upirinlii care i9i maltrateazl fizic copiii: ,,Asta nu este decit o disciplintr de fier." Aceste autojustificEri au fost preluate de la oameni tratali-,pentru astfel de probleme gi care au declarat cd asta gi-au spus atunci cind igi brutalizau victimele sau se pregtrteau s-o facd. Blocarea empatiei la acegti oameni in momentul in care isi chinuiesc victimele este aproape intotdeauna parte componentd a unui ciclu emolional care accelereazdacestgacte pline de cruzime. Ele stau mdrturie din punct de vedere emolional pentru ceea ce duce la un delict sexual cum ar fi molestarea unui copil17.Ciclul incepe atunci cind agresorul e foarte suptrrafi furios, deprimat, singur. Aceste sentimente pot fi declangate,de exemplu, de urmXrirea unor cupluri fericite la televizor, ceeace ii creeazd, apoi un sentiment de deprimare, datoritl faptului cI el este singur. Atacatorul care cautd mingiiere in fantezia favoritl doregte de obicei o prietenie caldd cu un copil; fantezia devine se-

estede scurti durat5; depresia ce aceasta 9i singuritatearecum gi incepe sd se gindeasce mare forfX. Atacatorul ln mai putea s5-gipund in practictrfanteziileerotice,spunindu-gictr
justificdri, ca de exemplu: ,,De fapt, nu-i fac nici un rdu co-

i, pentru cXnu sufertr din punct de vedere hzic" qi: ,,Dacd copil nu vrea strfacdsexcu mine, mi poateopri." In acestmoment,atacatorulvede copilul prin lentilele unei
perverse gi nu cu empatie fali de ceea ce simte cu ade-

emofiositualie.Aceasti detagare *trrat cqpilul intr-o asemenea
caracterizeaztr tot ceea ce urmeazi, de la planul pus la cale

atentda ceea tru a-l prinde singur pe copil pind la repetarea Toate acestea in practicd a planului. intimpla ptrnerea 9i 1eseva fnt,urrnlrite ca gi cum copilul implicat n-ar aveanici un fel de
proprii; in schimb, atacatorul proiecteazd in fantezia

dinpartea copilului. Sentimen1neroticeo atitudine cooperanttr greafa, teama, dezgustul copilului - nu sint luate in sea{ele ele ar ,,distruge"tohrl pentru el. intr. Dacdatacatorulle'ar percepe, "i Noile tratamentepentru agresoriide copii 9i alli atacatori-se foncentreazemai ales pe lipsa de empatie fald de victime. lntrunul dintre celemai promilitoare programe de tratare, atacabrii citescrelattrricumplite ale unor delicte similare cu ale lor, urmdresccavictimelor.De asemenea, povestitedin perspectiva
video cu victimele in lacrimi, in care acesteapovestesc ce in-

&amne sX fii molestat.Apoi atacatoriitrebuie si scrie despre propriul lor delict din punctul de vedereal victimelot imagininpovestire ftr cadrul {u-gi'ce a simfit victima. Ei citescaceaste qnei terapii de grup gi incearcd sd rdspunddla intrebdrilereferivictimelor.in final, atabare la ataculrLspictiv din perspectiva catorii trec printr-o reconstituiresimulattra delictului, de data lceastajucind rolul victimei. ri William Pithers,psihologulinchisorii din Vermont,cel carea terapiea privirii lucrurilor dintr-o altXperspectivd, crcataceastA ni-a spus: ,,Empatiacu victima schimbdpercepfia,astfel incit ilegareadurerii devine dificild chiar gi in fanteziile erotice."$i intdregtemotivareablrbalilor respectivide a se lupta cu .Abtfel fornirile lor sexualeperverse.Doar jumdtate dintre atacatorii rcxuali careau urmat acestprogram in inchisoarerepettrdelict€lecomise,comparativcu cei carenu au urmat acesttratament

seuitd in jos. degaptesprezece ani."i Unii cercetdtori care i-au studiat pe psihopalii criminali bdcd stilul lor rece de a manipula 9i lipsa empatiei sau a unii.asta nu inseamni cd toli criminalii au probleme biologice sau cd existd unele .9i odati ce incep. Psihopalii sint 9i mitomani credibili. Sd ne gindim la cazul lui Faro.. in aceste cazuri. Iatd cum po_ vestegte Bing acest schimb de violenfe: $oferul.dere psihologic sirt mai calmi cind devin violenli gi abuzivi. care a mu_ tilat o mamd gi pe copilagul ei. nici de a lui.rrriu. incapacitatea de a simlr empatia sau vreo compasiune de orice fel sau micar de a avea o tresdrire de constiinld. . membrul unei bande din Los Angeles. orice-pentru a obline ceeace doresc.doi gagii. poate uneorisi apard tocmai dintr-un defect neural. este una dintre cele mai uluitoare lipsuri za totalei rdceli sufletegti a psihopatului pare sI "*ogiorrule. pentru cd se simt respingi sau sau de frica de a nu fi pSr5sili.i vryj s-earate ce poate. El i-a spus lui Bing . 9i in timp ce cei mai mulli bSrbafi devin violenli cu soliile lor impulsiv. care uneori par sd nu aibX nici un motiv . Cerrea a scos la iveald o anomalie psihologicE intilnitd la mulfi sofii care-9i blteau nevestele sau le ameninlau cu cufltul ta{r cu arma: acegti soli acfioneazd astf. 'In vreme ce existi unele mici speranle de trezire a unui simt empatic la atacatori cum ar fi pedofilii. chiar gi trcercarea de a-l abandona. care tocmai scria o carte despre bandele din Los Angeles.. Faraindoia_ li cd in privirea lui am vizut frica. Mergind intr-o magind cu Leon Bing. in cazul criminalilor psi_ hopali (care mai nou se_numisc sociopayi. Apoi opregte magina.s.. ceilalli igi calculeazl bdtdile.-ni_ se afle in inca_ pacitatea lui de a face altcevl decit conexiuni emolionale super_ ficiale. olipsd oportund de empalie poale deveni o . la serviciu sau cu ceilalli memDri ai familiei.le Bineinleles cd intr-un comportament atit de complex precum fel criminal sint multe explicalii plauzibile care nu evocd baza . Cei mai cruzi criminali. ii prinde prr1r*-u lui Faro. din furie. o metodd de 6qi stdpfurinevestele insuflindu-le frica. Faro a . Acest lucru inseamnl ci din punct de ve. cum ar fi ucigagii in serie care se bucurd de suferinla victimelor inainti de a Ie "udi"i. de exemplu.. in momentele lor de furie maximS. inctrierindu-se prin baruri. are ca sporirea violenfei. lngherind pentru o clipi.inllmidarea altora . orice ar face ea. aceastdanomalie iese la iveal5: Ittmul cardiac scadeinloc sX creasc5. Unele dintre cele mai rele chipuri pe care le ia absenla de empatie au fost descoperite intimpl5tor intr-un studiu asupra unodintre cei mai cumplili indivizi care i9i b5teau nevestele. seuit5 intr-o pa*e. descriu fe3D(ecutat lul in care au irrvdlat sd se disocieze de sentimentele victimelor pentru a-gi face . . Psihopatia. El ctescrieaceastdintimplare mai curird cu mindrie decit cu re_ mugcare_. arunci o privire citre magi_ na noastrd. acesta fiind un diag_ nostic psihiatric) ele sirit mult mai reduse. impugcindu-i din-magina in mers.rdu" pini la conducitorul unei corporafii.!i_aiur. Ar fi aceeacd o capacitate emolional5 perversd . simlind cd cineva se uitd la el.elcu singe rece.virtute" in multe roluri din via!5. Faro ii demonstreazd lui Bing ce privire i-a aruncat persoa_ nei din cealaltl magind: M-a privit fix gi irtreaga fizionomie i s-a schimbat de parcd cineva ar fi fdcut un trucaj fotografic.biologicd. fiind in stare sd spund . par a fi violenli gi in afara cdshiciei. din magina. sofia. Acestchip ifi spuneci dlaci ai rispunde cu aceeagi monedd. Privirealui spunecd de fapt nu-i pisi de nimic..39 gi care sint mult mai mulli.ci o sd factr pe nebu_ nul" fa!5 de cei .rr. Mai intii. prea multd empatie ar putea fi contraproductiv5.treaba".* * Atenlie: chiar dacd ir:r anumite tipuri de criminalitate sint irn joc Jrnele tipare biologice . prin care sd demonstrezetrecerea timpului. Violenla lor pare a fi o formi de terorism calculat. Cripis Blood.are o valoare de supraviefuire intr-un mediu . psihopalii sint binE_ cunosculi pentru faptul ci stnt fermecdtori nu au nici un fel de 9i remugcdri. omori rs_ prezintd un fel de rezumat al psihopatieils. restul tratamentului nu va funcfiona. nici de via!a ta. ' Acegti soli reci gi brutali sint o specie aparte fald de ceilalli toli care igi bat sofiile. A devenito fald de cogmar. nici mdcar fir cazul actelor celor mai crude gi mai ne_ miloase. Sint multe c5i manipulatorii. gi nu pentru cd sint intr-un acces de minidO. dac5l-ai provocape aiestpugti. esteinspdimirtdtor si 9i vezi acestlucru cu ochii tdi.*u_ re risc.138 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 1.r"r-etour". gi manevreazi emogiile vic_ timelor cu acelagicinism.xtrem de violent gi se poate transforma intr-o capacitate de a Comite crime. irtr-un grod calculat. de la polifistul anfhetator . Fdrd aceasti motivalie inilial5 inspi_ ratd de empatie.cum ar fi un defect neural in empatie . intr-adevdr.aga cum se intimpld de obii in crizele de furie. Cei care au acte de torturd pentru terorigti.

A apfuut o controversA ir acest sens. Hare trage concluzia cd psihopalii nu sftrt pregcupali de posibilele pedepse fald de ceea ie fac..escifreze mai multe cuvinte ale cdror litere au fost amestecate. auzindu-l pe |ay scincind de rere.vine gi-l ceartdpe [€n. ca reaclie normaltr in cazul unor oameni care urmeazi str sufere o durere hzicdzr. frtrliorul s5u de ani gi jumltate. Te rog. sXle pun la loc pentru Lenny. iar unicul consens la care s-a aiuns este ci nu existtr un asemenea insemn biologic Ai categoric nu existi . dar nu gi la cele neutre. economice gi sociale iare converg spre criminalitate.Mdmico. |ay adopt2to atitudine materfratele care plinge. Len igi pierduse rXbdareaatlay.Jayigi implord mq ca din p{€u lui Ley . marna lui refuztr str-l consoleze.{Jite. Cum durerea viitoare nu genereazi un val de lelinigte.irn ciuda consoldrilor. acest lucru nu tnseamntr cd tofi cei care suferd de a9l ceva ajung la crimd. sau compasiunea.. majoritatea nu. . care ?i atageaztrun anumit sentiment. Cuprins de un val de furie.. Ce-i asta. Majoritatea oamenilor reaclioneazd diferit la anumite cuvinte cu incirctrturi emofional5. 9i creierul limbic. intorcindu-se spre Len. . Uite la el. e un om intruntru. LipsA de empatie ar trebui pusi aldturi de toate celelalte forle psihologicd. Len il mugcd peJay. Chiar daci existd o baz6 biologicl a lipsei de empatie in unele cazuri.en izbucnegin plins. pe care l-a descoperit furtr-un studiu ce sugereazd o deviere in funclionarea nucliului amigdalian 9i a circuitelor aflate in leglturd cu acesta: psihopafii care gtiu cX vor fi supugi gocurilor electrice nu aratd nici un fel de teamtr. fa!tr de frica sau durerea victimelor lor. iar creierul lor araie un tipar distinctiv de reaclie la cuvintele emoSonale... sugerfurd astfel o disfuncNionalitate a circuitelor dintre cortexul verbal. cam la o zecime de secundd. Len plinge! Len plturge.Ii aratl fratelui lui o maginuIgtrategie:distragerea vrind astfel sd ii abattr gindul de la mica tragedie care toc- l7a cuprins. Len? Ce-i I-. Inctr iritattr.Lnn.gena criminald". te rog". $i pentru cd ei nu simt aceastd frici . nu mai plinge. care ii tot ircurca piesele de Lego cu care se ru amindoi.140 N at ur a int eligenf ei emolion ale O posibili bazd psihologicX a psihopatiei nemiloase a fost prezentatd in dou5 feluri. care degi inilial era partea vitdmati.rcd probabil cd i s-aptrrut o mare nedreptate. nu mai semne de naturd biologicd astfel incit si indice inclinaSa pentru crimA.. Mama lor. care recunoagte cuvintul.Nu mai pliage.dindu-i o mini de ajutor la strinsul piede Lego gi la punerealor intr-un sdculef addugind priete. Ei bine. cum at fi a ucifu. Apoi. psihopafii nu au asemenea reacfii: creierul lor nu dovedegte existenla unui tipar distinctiv de reacfie la cuvinfele emolionale gi nu rispunde mai rapid la ele. Len gisegte mingiiere de unde ne-am agtepta mai de la fay..pen.. Schimbul de replici suntr cam agal: . lngeniosul |ay incearcdtotugi o atenfiei. PlingeLen. Cuvintele sint afigatefoarte repede. Atunci idoptl alttr tacticd. spunindu-i strlase obiectul acesdispute.mfu\giindu-9i si-l calmeze:. il implord Jay. psiholog la Universitatea British Columbia. cel care a ftrcut acest studirj interpreteaztr rezultatele in sensul dovgdi$ faptului ctr psihopalii au o inlelegere superficiali a cuyintelgr emo!{onale.Ei. reflectare a superficialitlfii lor mai generale in domeniul'afectiv. Hare crede Ceimpietrirea psihopalgilor se bazeazA in pa1!e pe un alt tipar psihologic.l. fiecare sugerind implicarea unor trasee neurale citre creierul limbic." Len continud str se smiorctrie. Robert Hare. izbucni in lacrimi. devine fur- timp aft de preocupatde lacrimile fratelui lui.1€n. respectiv piesele de Lego. fa!tr de cuvintele neutre cum ar fiscaun: ei pot decide mai rapid dactr acel cuvint emofional a fost incurcat. In acestmoment .en?" . e. Artele sociale Aqa cum se intimpld foarte des cu copiii de cinci ani care au rnai mici. incitincepe str inigteasctr. Sub acestpretext al egecului.Asculttr. liniCtindu-l totodattr gi in'. pe una dintri ele undele cere_ brale sint mdsurate pe mdsurd ce oamenii fircearcr str d.nu cunosc empatia. da?" Chiar gi againlacrimile continud sd curg5.Len. Len incd plinge.

Capacitatea de a gestiona emoliile altcuiva este insugi miezul artei de a manevra poziflrv relaliile interumzule. in aceastd furcercareimediati de a-gi calma fratele.capacitilile umane" se dezvoltS. CI ili trag una!" Aceasti microdramd scoate la iveal5 o complexi gi remarcabild atitudine emolionali de care este in stare un copil de doi ani gi jumdtate care incearci sd rezolve emotiile altcuiva. Aceste capacitEli la nivelul vielii socia- permit cuiva sd semobilizezesau se fie o surs5de inspirar pentru ceilalli. de la simpla implorare la gtrsireaunui aliat in mama sa (de9i ea nu este de nici un ajutor) pinX la mingiierea fizicS. O astfel abordare a emoliilor altcuiva . terog". si reugeasctr in relaliile intime. intr-adevdr.Incere. . Firtr indoial5 cI Jay se bazeaz|pe un intreg arsenal care a fost folcsit asupra lui ir propriile-i momente cu probleme. spaimd gi dezgust. copiii trebuie sd ajungd la un nivel de autoconkol. deficienlele in aceastddirecfie duc la incapacitade adaptare la viala sociali sau la dezastre intelpersonale reate. ceeace este mai practic sd foloseascdforla .presupune formarea a doutr talente emofionale. culturile diferitelor PoPoare vaiazd enorm' De Ekman gi colegii sdi din japonia au studiat reacliile faale studenlilor la un film infioritor despre ritualul circumaborigenilor adolescenli." Ceea ce duce la stratagema final5 a lui ]ay: imprumutird dirr fermitatea mamei gi din tonul ei autoritar.LJna dintre ele esle minimalizarea exprfundrii emoliei fiind tradilia japonezi ir cazul resimlirii unor sentimende disconfort ir prezenla unei Persoane ce reprezintd o auto- . disconfort. Avind . dovedindu-se aroganli. Dar chiar 9i acestetr6s5. tocmai lipsa acestor capacitdli poate face ca gi cei strdluciti din punct de vedere intelectual si naufrain relaflile lor interumane. sd-9i exprime rriile sentimente.lay dd dovadd de un vast repertoriu de tactici.ir privinla modalitdlii de ex. Dar atunci cind ci sint singuri (degi erau inregistrali cu o camerd aslor s-au contorsionat.. distragerea atenliei.telor ce trebuie manifestate in anumite momente. Len reugegte si scoatd un suspinat: . Semnelede empatie aPar Pe la doi ani. Existd mai multe reguli debazd.Vrei sd-fi trag o palmd?".|a care Len rdspunde printr-un . Printre sughifuri.. inceputul dezvoltdrii acelei capacitili de a-gi potoli minia gi supdrarea.. Paul Ekman folosegte termenul reguli de imnre pentru a desemna consensul social in privinla senti. aceastd bazd. Len. Pentru a manifesta o asemeneaputere interpersonal5. Rlbdarea pare o altemativd la acceselede furie. aga cum gtie orice plrinte care a avut un copil mic.Atunci. insusau insensibili. ameninl5rile 9i poruncile directe. cel puocazional. Nu conteazd. impulsurile gi enervirile . Ceea ce conteaze este'cdel l-a aplicat intr-o situalie dificild incl de la o virstd foarte fragedi. gi empatia.. Desigur ci. el ameninfd: . potolegte-te.m.o adevdratd arti a relaliilor . sX se certe sau sd lingu- i pentru a obline ceeace-gi doresc. spune mama fer. Acessint adevdrate competenle sociale care duc la eficienla in tracelorlalfi.chiar dacd aceastdcapacitate dd greg uneori.2. empatia lui adicd rdddcinile compasiunii.. mai bine sau mai pulin bine. Tentativele de semnalizare a acestei capacitdli de stdpinire a propriilor emofii ies la ivealS cam in aceeagiperioadi: copiii mici invald sd agtepte fdrd sd plingd.742 Natura inteligemlei emolionale Artele sociale 143 Len insd nu manifestd nici un interes. sprijinul practic. Pierzindu-gi rdbdarea cu el. sd-i convingd sX-i influenleze pe ceilalgi sau sd-i facd sd se simtd in largul lor.Nu mai plinge.turi malilioase vddesc necesitatea de o importanld capitald a existenlei unei inclinalii emofionale: capacitatea de a 9ti care sint sentimentele celuilalt gi de a acliona astfel incit acestesentirhente si poatd fi formate.. afigarea empatiei lui Jay 9i i:rcercarea de calmare a celuilalt estecategoric universal valabilS. dovedind un amestec de chipurile ). Cird studenlii japonezi au urmdacest film in prezenla unei persoane ce rePrezenta o autoritafefele lor dideau doar vagi searlnede reacfie. Racordarea la cerinfele celorlalfi presupune un minim de calm interior. ln aceasdireclie. l-a irdemnat pe acesta sX ine atit de mult sX igi linigteasci fratele care plingea. Aceleagi pomiri pot fi folosite pentru a necdji sau chiar a chinui un frate. usor exasperat5.Nu" govXitor. mamir vine cu ameninlarea pdrinteascd tipicd: . Tot aga cum un copil de virsta lui poate detecta in suptrrarea fratelui gansa de a se rizbuna 9i chiar de a inriutili situalia.chiar dacl nu intotdeauna aleg aceascale. este de neconsolaf lacrimile lui nu se mai opresc. MANTFE STATI -VA EMOTilLE Una dintre calitilile importante in viala sociald este felul in oamenii gtiu.

e_i" cu un sentimentnesincer.i.". faci ." ahqeazd.p:rl"^. igi amintegte David Busch.:pentru emoliilor sint conforme modelelor pe care le-am diferind in foarte mare mtrsuri in ce privegte cade a dovedi o mare pricepere. A I I COIVLT]VIII\IAREA EXPRESNTTATE EMOTTONALA rdzboiului din Vietnam.Daci unui "r"ofiif" zimbeasc5 "ti i susp"rls6 9i sb "opit mulfumeascd"de cdtreun ptrrinte in u""l este as.ovadi studenlii atunci cind gi_arr I t4 Artele sociale 145 ::rj.l. poruncitor $i rece -_ 9i care i9i transmite mesajul -o*"nt ristit in loc s-o faci Fopt_it 9i cu cdldurtr_.. expresivitatea lor genereazd reacliapublicului...":9Ttele ar h exagerarea a ceeale simt" .tii sociale: emoliile sfint contagioase.. Dintr-odatX. tindu-se gi dirdu-i un lespuls teio". In privinfa educirii sertime. u*pr* emofionale.ht . estenepoliticossI refud. duc la :: "" emotional. ahau in plin6.i* uunui sentimefli cu un alttrf acestsistem apare in anumite culfuri .. De obicei.atunci cind repede."grrti inseamimpact optim.nici in dreapta.."3Calmrrlcdlugdrilor tips-it gi pe ceilalfi..il ia sigur ci acelco.i o parte dintre noi sint actori inniscufi. pentru cd nimeni nu i-a imp 'rcduptr ce au hecut.*"i"urbur"u acesta estesistemulabordat ae fetila de gase ini re i9i schimonosegtefala. mi-am pierdut orice chef de luptf.1. Aiest lucm se petrece atuncl .il.uulJ"t" . jignit de acesr :":jl*:fci mesatcontuz.r. pozitivl (chiar dacdfabe). Dar astairtr-o cd lecliile Pe carele invilim in privinmtrsurd.Perfectcalmi 9i linigtili. prin asupra p-ersoanei carepririqt" u""rt *esaj' Copiii sint imp. strzimbear ctr gisd rnulfumeascj in momentul "rutu in carebunicul i_aadus dl ziua lui un cadou oribil. cu atit ne contromai bine semnalele Pe care le transmitem.Au luat-o prin A fost de-adreptul ciudat.: tegii gi cunoagterea lor constituie un factor important in intelr.ut de genul ." v#L allii. genla emofionald? InvXfEm foarte de timqyliu exprimarea acestor reguli. in t exact s-auuitat nici in stinga. un iil:1. bunicurui incrun. unul dintre soldalii ameri- etr le refugieze itrtr-o plantalie de orez in toiul unui de focuri cu vietramezii. dar a fdcut_o *il.Ne ... infocuies.: cul.qri"tr-o 'ciq iljnvftem pe copil sliu-gi J"ru*agirea. pentru ci toati lumea a renunlat. transformindu-i in soldali pacifigti. rnili .. Fel-ul in care"ur" sini folosiie. Transmitem9i capdispoiigiile celuilaltintr-un fel de economiesubterani a psiastfel incit unele intilniri sint otrXvitoare. cllugdrii : spre ei gase zona de luPtl.re sepetrecein fiecareintilnire in parte. un pluton american a r.. ele diiteazi im'pactuf sentimente_ lor asupratuturor celorlalgi.pli"putereaexemplutui:copiiiinvali "*pri*ur"'r" sf. "rtu Exprimarea emofionaldare desigurconsecingJimediate ."lru dai mai-pufin supdrdtor. iacruntinau_se cumplit gi strimblrt du-gi gura. Acestlucru ilustreazi'urt principiu al vie. o u ti"iu ui ri-o tirt)?r.saucel pufin nu in ziua aceea. respingisau binevenili 9i respectali. J"lu oiam s-ofac."lrt . atuncicind sint urmate prost. -prir.bltIlie.a. Sigur ctr intimplare esteuna extraordinard. urr reieztt.. fiind un fel de schimb ta- f. pil va irvdfa-o altr reclie va reaclion" 9i il?." piinjl mamei ei cd frnk ry le mai marea nectrjit-o. rezerya unei soi politicoase este la urma urmei doar o modalitate de a asici nici o scurgere de emolii supXritoare nu va avea faptul a (este o reguli sociali care atunci cind ajunge in domeniul re- ire simgim ignorafi. dezastru Evident cd actorii sint ad.r.. semnale emolionale in decursul fiecdrei intilniri semnale ii afecteazd pe cei care se afli in preajmi' Cu tem mai abili din punct de vedere sQcial.i"g"".evlratiartigti ai exprimdrii emofio_ nale.il.ri"'. Si f5rd in_ nepldcute in spatele unui chipr. iju. bunicului eite foa*e difert H prmul cazestefe" !f::9lsup_ra amdgit). contaminartionald este mult mai subtili.. educafiein privinla regulilor a" fu. t.fti.. aur-u Uir.. "u* Pru.1c!. "lr. Asemenea reguli privitoare la exprimur"u fac'partedin dicliona_ "^-oliiior rul regulilor de bund iuviinfd. drept pentru "ri"fi*..Natura inteligenlei emolionale ritate gi de aceastaau dat d. au inceput sd se cdlugdri. iar altele beneSchimbul emolional are loc la un nivel subtil aproape imfelul in care ne mullumegte un vinzitor ne poate faunul altuia sentimentele ca gi cum ar fi un fel de microti.cit 9i mesajul." cel mai ade. $i probabil cd ilucru au simlit cu tofii.Asiunde_liadevaratete sentimente 11l|tlti: lequld atunci cind ele ar putea strsuperep" arag.Multumesc.". simplu am incetatstrne mai luptdm.tetoi """u .in cel de_ataoiiu". lp educafie_ explicita.

reclamele sentimen- pot impresiona pftrd la lacrimi. Imitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul de subtilX. dispozilia celui mai expresiv s-a tranpferat asupra celui pasi#. Acest lucru ni lntimpl5 tot timpul . pentm ci talentul lor emofional ne face str ne simlim bine. a constatat cX: . . Iattr o demonstrafie remarcabild a subtilitllii cu care emofiile trec de la o persoand la alta. oamenii recreeaze in sine dispozifia celuilalt ..Doar a vedea pe cineva cum igi exemolia poate trezi aceadispozilie.pentru ctrpreluau proasta >ziliea iubitelot'. lntr-o experien!tr simpli. rtrspunsul este c5. incit dacl ambii se afld pe base pot migca ir acelagi ritm. Doud minute mai tirziu. iar celdlalt gi le ascunde. Atunci cind doi oameni interacfioneazd. Orrarea poate fi atit de subtild. Dar unii oameni sint extrem de sensibili la contagiunea emolionali. Intenlionat au fost alese perechi de subiecfi in care unul sd fie genul care igi exprimtr foarte tare emoliile. fedeprimate participau la aceste experienfe impreuni cu erii lor de via!tr gi discutau desprg o anumitd problemd relafia lor.. agteptind persoana care ficuse experienla sd se reirtoarctr in incdpere.psihofiziologul in probleme sociale de la tatea de Stat din Ohio. prelutrm emoliile pe care le vedem exprimate de altcineva prin intermediul unui mimetism al expresiei lor faciale. fericili. studiile fdcute la nivelul clasei au cX pe mdsurd ce coordonarea de migcdri intre profesOr 9i este mai apropiatd ei se simt mai prietenogi. avfird in ve- ctrpot fi atit de impresionali de sentimentele altora). Aceastd sincronizare a dispoziliei deterfelul in care o anumitd interacliune a avut loc in bine sau tlu.tre cel mai pasiv. migciri gi alte exprim{ri ale emofiilor pe care le-au simlit puternic in trecut pmtru a reda din nou aceste sentimente. cu cit persoanele cu care se firtilnesc sint mai pe lungime de undtr din punct de vedere fizic cu ei. chiar gi in cazul ftr care acesteasirt negative. cu atit partenerii femeilor deprimate se sim- mai rdu duptr aceste disculii . dar greu vizibile cu ochiul liber. mai interesafi 9i mai disponibili pentru o relalie inter- . Inteligenfa emolionaltr include qi administrarea acestui schimb. Cu cit sincronizarea intre parteneri era mai mare nivel nonverbal. sensibilitatea lor inndscuttr face ca sistemul lor nervos autonom (un semn al activittrlii emofionale) str fie declangat mai ugor. Cu tofii sintem practic unelte utile unii altora in acest schimb emolional la bine 9i la rdu. fohn Cacioppo." Gradul de emofie resimfit de oameni in cadrul unei intilniri oglindit de cit de bine sint orchestrate migctrrile lor fizice in fitentul vorbirii . Atunci cind oamenii se simt fericiti sau !i. ea s-a intors gi i-a rugat str noteze din nou dispogilia tr care se afltr. Sincronizarea intre profesori 9i elevi indici cit de mare este I emofional dintre ei.o versiune ceva mai pulin intenstr a metodei Stanislavski. Cel care sirt in stare sX-i ajute pe allii str se calmeze au un deosebit talent in relaliile sociale. O persoand dd din cap cind celXlalt igi susfipunctul de vedere sau amindoi se migcd pe scalrn in acelagi ori unul se apleactrin vreme ce celdlalt se lasd pe spate. Schimbtrrile sint evidente la nivelul unor senzori electronici.ei sint sufletele spre care se indreaptd cei aflali in situalii emolionale grave. si-i faci pe acei indivizi sd fie 9i mai empatici. un cercetdtor suedez de la Universitatea din Uppsala. al gesturilor sau al tonului vocii sau al altor semne nonverbale ale emofiei. aceeagireciprocitate lemigclrile celor care stabilesc un raport emolional. a constatat ctr atunci cind oamenii vtrd un chip zimbitor sau unul furios. cu atit preiau mai ugor dispozifiile sufletegti. care a studiat acest schimb emosubtil. propriul lor chip redi sernne ale aceleiagi dispozifii prin ugoare modificiri ale mugchilor faciali. duptr care au stat pur gi simplu fald in fa!tr. Oare cum a avut loc acest transfer magic? Mai mult ca sigur. entu!i. Ulf Dmberg. direcfia transferului de disgozilie este de la cel mai puternic din punct de vedere al exprimtrrii sentimentelor cf.simpatic" gi fermecitor sfult ter" mmii pe care ii folosim in privinla celor cu care ne place si fim. ftrrtr gXne dtrrn seama. indiferent dacd ne dim nu seama ci imitdm sau nu expresia faciald. doi voluntari au completat o listX despre dispoziliile lor ir momentul respectiv.existd un fel de balet al sincronizdrii emofiilor. De in cadrul unui studiu asupra sincronicitSlii fizice. Prin aceastdimitafie. Invariabil. in vreme ce o discugie rapicu o persoanl veseld le poate ridica moralul (de asemenea. Aceastd labilitate pare cd ii face mai pulin impresionabili. in care actorii igi amintesc gesturi. Aceastd sincronizare pare sd faciliteze transmiterea gi primidispozifiilor. Acest lucru a fost constagi de Daniel Stern atunci cind a urmirit sincronizarea intre in perfect acord cu sugarii lor.acesta fiind un indice de apropiere de obinecongtientizat.146 Natura iitdligenlei emolionale Artele sociale t47 laliilor intime este sufocantd).

$i eu m-am lovit la genunchi!" este citat ca avind o inteligenld interpersonaltrexemgi apareintr-un studiu fdcut de ThomasHatch. se lovegte la genunchi gi incepe str plingtr. coordonarea dispozigiiloi sufletegti este-insigi esenfa raporturilor interumane.in care se transmite afec_ liunea.. liune denotd cd oamenii implicafi se plac reciproc. in mod similar.tiTp'). Cind. Acest gest mirunt dovedegte un adet talent in privinla raporturilor interpersonale 9i o capacita- pentru pdstrarea relafiilor apropiate.ominanti vorbesc mai mult.Misura ir care ne simgim prost sau bi_ ne cu cineva depinde gi de un anumit nivel fizic.este de obicei gi cel ale cErui emofii le antreneazd pe are celuilart.IEI SOCIALE 1. ei pot face carierd in diplomafie. in general. un nivel inart de sincronizare intr-o interac. Determinant in eficienta interpersonaltr.148 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale ORI GIN ILE IMTELIGEJV.. versiunea adulttr a racordlrii emo_ lionale dintre mamr gi sugarul stru. strigind: ..la fel pentru a antre_ na emoliile auditoriului6. avird 11 vedere cd adesea semenii nu se simt in largul lor atunci cind le stau aldturi." un proces (asemeni celui ciclic zi-noapte sau fazelor lu_ .Asemenea ii talentului lor. care a flcut acestestudii.in afarl de Rogeq. in larguf nostru. mi-a spus: . Sin. susline Cacioppo.ho! de :Fuu :.'mele de arbitraj sau in magistraturd.acesta .49 umane. gi-gi vreme Reggie Roger apleaci freace scircegte.a unui politi_ cian sau a unui predicator . Cei care au caipacitatea de a excela in dezamorsarea. 'nii) care antreneazl ritmuri biologice.Separe cI Roger extrem de apt in recunoagterea sentimentelor colegilor sdi. forla unui bun vorbitor . iul genunchi.furarbitrarea sau furme.. ori ca intermediari sau ca ' administratori ai preludrilor de companii. Negociereasoluliilor .. psiholog la Universitatea de Staf din Or*on. unul dinlegii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum.indiferent cI sfirt unele pozitive sau negative.ro.Pe scurt. care preia conducerea. se In tgte. pentru-un cuplu de dan_ muzica devine vn zeitgebeial trupului.profund sau intim. carese ceilaJlibdieli continuX sd fugH.Iiioa_ cd_pe deget". este vorba *torl de o intilnire inke persoane.de o prieteniesau de un parteneriat aptitudini la copiii de grddinild sint doar' afaceri.tcoape conceptulinteligenlelormultipleT.turilor unei intregi relelede oameni. te o sincronizare compatibili. la ofilerii estecopilul orice fel. acest lucru ipseamnd determinarea stirii ernolionale a celeilalte persoane. dacd existi o mare legtrturi. cel care are iea mai mare putere de expresivitate cea mai mare forld .9i numai el a sd-l consoleze. un moment potrivit pentru coordonarea migctrrilor pentru a ne simli bine. Trebuie sd exin. A stabili tonul emolional de interacliune este ftrtr_un fel o dovadtr de dominare la un nivel. Thlentul lui Rogerreprezinti una dintre cele patru capacittr|i incarele identificd Hatch si Gardnerca fiind componentele lei interpersonale: grupurilor t r r q r u vr aceastaeste o calitate esenfiald pen- eforun conducdtot presupunindinilierea 9i coordonarea itru '. . . partenerii d.ryu*u tivi. hotdrind de-a ce se vor juca ceilalli sau devenind cdpitan de echipd. chiar dactrastaa constatin faptul ctrgi-a propriul genunchi. Antrenarea emolionald stdlabaza cipacitilii de irifluenlare. legdturi foarte rapide gi bune cu ei.acesta fiind mediul p.funclioneazd. ce se vor coace de-a lungul vielii. Frank Bcr.talentul mediatorului care previne con*l'flictele gi le rezolvi pe cele care plutesc tr aer. Acegtia sint copiii care rezolvl neinlelegerile de pe terenul de joaci. Acesta este inlelesul sintagmei . Roger a fost singu- carea observatcd Reggiea pilit-o gi ci sufertr. dispoiiliile iufletegti lncep sll se amestece. Aceastd putere de a determina o anumittr emofie seimind cu in biologie se numegte zeitgeber(care inseamnl . dierea disputelor. in proble.fie emolionaldesenfiald estevorba de o cXsltorie. se impiedicd. tr vreme ce cei supugi privesc mai mult chi_ plr. Dominanta unui lider puter_ nic sau intelpret este capacitatea de a impresiona ii-rtr_un 1y""1 fel publicul format adeseadin mii de persoane. $evenim la o grtrdinildgi la ci$va pugti carealeargi pe iarbi. chiar dac5 nu pot explica prea bine de ce.. este felul in care cei foarte abili reugescsd-gi sincronizeze emofiile. nieri.rlceluilalt . reflectd profunda legiturl dintre paitenerii respec= :. Cacioppo subliniazX cd oamenii care nu sint in stare sI primeascd sau sd transmitd emoliile sint sortili str aibd probleme ih relaliile lor. Pe terenul de joactrin general.Acestaestetalentul care rdin armatd gi la gefii eficienli ai unor organizafii sau institulii rile remarctrla regizorii sau productrtorii de teatru. ln mod 1l"Trt similar.

d1c9re. dacd este combinattr gi cu un oarecare talent literar. cu condilia str oblind acceptul societtrfii. unui ro_ mancier sau dramafurg cu har. psiharialist. Acegti copii au tendinla sd se descurce foarte bine ln descifrarea emoliilor duptr expresia chipului gi sirt cei mai indrdgili de colegii de gcoile. fiind mai ie..Crezul lor ftrcuti de W. 150 Artele sociale 151 daci aceste capacitifi interpersonale nu sint echilide un acut sim! al propriilor nevoi 9i sentimente 9i al felu- hr care trebuie satisficute.organizare gi in rezolvarea disputelor care pot izbucni 2i oricind in societate. Aceastl capacitate folositd la maximum poate fi de folos unuiterapeutiompetent sau unui consilier^_ sau... Pe cameleonii sociali totugi nu ii deranjeazi deloc ctr una gi alta fac.Acesta este punctul de vedere al lui Mark psiholog la Universitatea din Minnesota. Snyder a constatat cd semnul definitoriu pentru aceastl ie este ctr fac o impresie extraordinard. Auar puteasi coincidtrcu o remarctr care a spus ctr imaginea lui de sine .estefoarte diferitl de pe care ircerc sd o creez in mintea altora pentru a-i de- Schimbulpoateavealoc dacl acest strmtrindrdgeasctr". S:.ii lasx pe ceilalfi bine dispugf hezesc comentarii de 9i genul: . in vreme ce ir cazul altora este Vorbadoar de un adevtrratcaleidoscopde aparenfeschimbdtoan. ele aducird farmEc.. in felul acesta'se poare stabili mai utor o intilnire sau recunoagte ori reaclioni currr trebuie in raport cu_sentimentele gi ingrijordrile celorlalgi arta stabilirii relatiilor interpersonah. Puse la un loc. aceste per" soane sint buni .tlreia se afltr. cameleonul social va pdrea cX este tot ceea ce vor ceilalgi fie. dar au foarte pu- relalii intime stabilesau mulpmitoare.sau micar plil-.leferitor la empatie gi la r1*illt* unor iegdturi interumaie.o. reugittr socialX gi chiar carismd. Acegtia sint oamenii a ciror companie este cdutatd. parteneri de viald pe care te pofl ' bizu| buni prieteni sau parteneri de afaceri.emolionale. lele de exemplu. dolind integritate.talentul lui Rogef.Natura intetigenlei emolionale t Relaliilepersonale . Ei sint precum personajul 7-nligal lui Woody Allen. mi-a spus Snyder.spicu_ ce fir interpretarea reacliilor 9i a sentimentelor semenitor.Ei trtrln aceasti discrepan!trdintre imaginea publici gi realitatea Helena Deutsch. pe mtrsurtrce capteaztr pubtictr ilin jur. Cei care pot exprimi acersentiment colectiv neexprimat gi-l pot folosi in aga fel incit sX indrepte grupuri in_ tregi spre scopurile lor sint conducxtori inndscufi. fdcind in a9a fel incit se obtina efectul icontat in acest sens/ asemeni unor actori ta. ele pot duce la o reugitl socialtr . Aceste capacitlfi interpersonale se construiesc pe inteligen_ . Ei i9i folosesccapacitdlilesociale pentru a-9i modela acliunile in funclie de diverse situalii 9i procedeazdca 9i cum ar avea mai multe personalittrfi. socotegte cI acegtia au itiili ca-gi-cum".. care incu disperare si se adapteze in funclie de persoana in fala .r 9i simplu ceea icegti oameni sint dispugi si ii factrpe cei pe carenu-i pot suferi rtr creadl ctr le este prieten. Un model mult mai ar fi desigur o echilibrare inhe adevdratul sine 9i capade adaptare la societate prin folosirea acestui talent.ln cazul unora". Copiii precum Roger se inleleg practic cu toati lumea. deci ginj capabili sd racordeze permanent comportamentul lor social. Asemmea oameni fircearctrstr detectezeun indiciu despre ftlul cum s-ar dori sI fie inainte de a avea o reaclie 9i nu spun ce simt. Aceastll cunoagtere a felului cum simt ceiralfi poate dgce la stabilirea cu mai mare ugurinld a unei relalii intime sau a unei leglturi de orice fel. in lumea afaceri. be obicei. modificindu-gi personalitatea cu o re- semnalede la cei flexibilitate. inion_. H.. Cei care fac o foarte bunX impresie in socieLte.. toate acestecapacitdli constituie ingrediente_ le necesarerelaliilor interpersonaie. care i-a studiat ale ctrror capacitili sociale ii transformd in adevdrali campioni ai impresiei bune pe care o fac8..persoana fl:cea intimtr se impletesc bine. Cei care dau dovadd de inteligentd so_ ciali pot stabili mai ugor-legdturi cu ceilalfi. .. Anal.trecind de la supersocia- .lentati." "1..etectasau de a presupune sentimentele celorlalli. sint capabili si igi monitorizeze propia exprimare a emoliilor 9i sd gi-o adapteze la ferul cum reic.ti-one azt ceilalyi.capacitatea de a d. pentru cd gtiu sj cultive emoliile . . fiecare in funcgiede cel in prezenla ciruia se afltr.coechipieri. motivele gi trgrijordrile lor. lor se descurcd 9i ca agengi de vinzdri sau ca administratclrl sau pot fi excelenli profesgli.me.popularitatecigtigat[ cu prelul adevdrateisatispersonale. Pentrua fi inbune relafii gi acceptafi. social depdgegtecapacitatea de a congtienti2a gi de a ressentimentele cuiva: pentru a fi indrXgit .izasociald. stabilesc ugor ielalii de joicd si o fic cu pldcere.Ce pl5cut e sd te afli ln preajma unei asemeneaperso.

dar gi de a se descurca cu emoliile celor cu care se intilnesc. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau.profunde tendinle homosexuale.ta in socie_ tate.. era faptul ci el se temea cd lucrurile pe care are de ipus s-ar putea si nu intereseze pe nimeni. U:r alt tip de autosupraveghere.Indiferent care ar fi rdddcina rdului.o lipsi de elemente fundamentale in construirea unei interacliuni umane. SEMNELE INCOMPETENTEI DIN PUNCT DE I/EDERE SOCIAL FIri indoialtr ci Cecil era strdlucif el era un adeviiat expert cu studii inalte in limbi str6ine gi un neintrecut traducdtor..de a fi fu insufi". si dea voie altcuiva sd iastrmai intii pe ugtr. trcercind sd impresioneze pe toatd lumea gi cei care igi utilizeazd rafinarea sociali pentru l-gi mengine adevtrratele lor sentimente. .permanent pe ei firgigi fird nici cel mai mic interes mlrturisit pentru oricine altcineva gi care ignori cu orice pre! incercdrile de a Schimba subiectul.cei care nu par sI gtie cird eAincheie o conversalie sau o convorbire telefonicd 9i care continud str vorbeascd la nesfirgit.. diplomafia gi politica.. pentru ctr subliniazX importanfa esenlialtr t nenumtrratelor leclii gi reguli nescrise de armonie socialtr pe care le primesc copiii in sincronizarea interacfiunilor lor. Cu tolii am cunoscut oameni asemenealui Cecil. Dar lipsa de adaptire itr societate se manifesta sub forma cea mai gravd afunci citrd se afla tr prezen!a femeilor. StingXcia lui Cecil..152 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 153 bilitate la o rezervi totald^ Categoric ctr ir acest sens.i. ceea ce permite un comportament in concordanfd cu cele mai profunde sentimente vilori. vinzirile. lnevitabil lasd in urma lor o 6tare de tulburare. Aceastd teami profundd ducea la o incapacitate de adaptare in societate.. . a9a incit Cecil a ajuns la terapeut. avea sd-i m5rfuriseascd Cecil terapeutului.Emoliiie excesive din timpul intilnirilor l-au fdcut sd chicoteasci 9i sn ridl in momentele cele mai nepokivite 9i in schimb sd nu reugeascdsI schileze mdcar un zimbet afunci cind cineva spunea ceva cu adevdrat amuzant. tea sa era coplegitoare.. era incapabil de cele mai simple schimburi sociale.nu" sau cu alte rdspunsuri dintr-un singur cuvin! sA-giarate recunogtinla fa$ de ceilalfi. sd inilieze un contact social 9i sd nu agtepte lntotdeauna ca alfii sd facd primul pas. venea de undeva din copildriei toatd viafa s-a simgit ^bine in societate doar in prezenla fratelui mai mare. sAirceapd o conversafie9i nu sAse mulfumeasctrdoar cu da" gi.. care susfiireacI problema lui Cecil igi are irn egeculsdu din copiltrriede a invila celemai eleleclii de interacfiunesocial5: Suntere Ce-arfi putut si fie invltat Cecil anterior? Si le vorbeasci direct celor carei se adreseazi. pe scurt. indi9i ferent care ar fi consecinlele sociale.eurrcorugi in plan social. sd spund . vit cineva. O asemeneacinste emotionalX poate duce ugor la o confruntare deliberatd pentru a ttria din rXddcini orice formd duplicitard sau de negare . poate gi mai important.o curXfare a atmosferei. Aceste deraieri de la o traiectorie sociald fireasci dernonglreazl. aceste trllsdturi sint foarte preluite in anumite profesii cum ar fi actoria. consti de fapt in emiterea acelor unde care ii fac pe cei din jur sd se simttr nelalocul lpr in prezenla noastrtr. Cecil plrea lipsit de cele mai elementare calittrgi pintru vii. Adevdrata problemd. El era ir stare sti rateze complet o conversalie inti*pHto"re la ocafea gi sI bijbiie complet dezorientat cind trebuia si-gi treactr tr vreun fel timpul..Iattr ce povestegte Lakin Phillips. cum le zicea el.nelalocul lor".social. i-a mlrturisit el terapeutului. avocatura.. degi niciodatd nu avusese asemeneafantezii erotice. . stingdcia nagte anxietate. cum se spune/ . intrebindu-se daci nu cumva are .e Este neclar dactr aceasttrdeficienfd a lui Cecil se datora doar lncapacit5lii persoanei ce trebuia sX-l ftrvefe aceste elemente lAFnfiale de civilizafie sociald sau dactr el nu a fost in stare sd gi le insugeasctr. Funcfionarea acestor reguli presupune 4esig* implicarea tuturor irtr-un schimb social desfdgurat in clelemai bune conililii.. De indatl ce pleca de acasdinsd. nebdgind in seamd toate aluziile de a-gi lua la revedere. care a reugit oa_ recum si amelioreze sifualia. cei care se bagi ti pun intrebdri . era pur 9i simplu paralizat din de vedere. pare str factr diferenfa dintre cei ce ajung cameleoni.. psiholog la Universitatea Washington. povestea lui Cecil este instructivtr. ceea ce un cameleon nu va inceica si facd niciodatd. cei ale ctrror conversafii se axeazd.toate celelalte lucruri elementaie in relafiile interumane pe care le preddm copiiilor nogtri de pe la 2 ani. Oamenii lipsili de acestecapacitdfi sint incapabili nu numai de rafinamente sociale. sd le mu$umeasctr celorlalli. Existau ingd 9i puncte esenliale in care era complet incapabil. care sfirt suptrrdtor de inadaptali vielii sociale .si agteptepind ce esteser" . Efectul. lncapacitatea de a respecta aceste reguli. sd imparti cu al$i ceea ce are.te rog".

fnterpersonale.ii cred ctrnu sint prea degtepli sau ctr n-au gcoaltr.desiguq.un studiu fiqrt pe copii de claeaa doua 9i a treia a aritat cd. degi potenlialul lor de invdldtur5 este bun.lat. Linda vrea sd se joa-- . careinseamne .careinseamni . Anxietatea rezultatd 9i consternarea pot. a studiat capacittrfilenonverbale ale copiilor 9i a declarah . Nu ili pofi ascundeexpresia chip-trlui saupozilia corpului. este tot o societate.) pentru a desemna incapacitatea de a detectamesajele nonverba" 19.In esenfd.Acegfiasint copiii carenu gtiu strintre ugor in joc. sau are un sim! subdezvoltatal prozodiei. transmit mesajece creeazl o senzalienepltrcuttr. StephgnNowicki. la d lor.t512. copiii cei mai . cei cate iirnt .pentru cd atunci copiftil esteindrdgit sau urit.semnai. constafi cI oamenii reacgioneazd ciudat in ceeace te privegte ." afard de izolarea sociald.egti respins gi nu itii de ce. capabil str stabileasctr un contact vizual. interpreteazd sau igi folosegteprost limbijul trupului. Descoperirile au aritat ci este extrem de im'rnPortant pentru adaptarea societate sd se observe.dar cirndnu se descurci in ce privegte regulile nonverbale de interacfiune umantr . o"-"r.mai alesde regulile nescrisecareguverneazd asemenea trtilniri. Acegtiasint copiii cane nu au reugit s5-gisttrpineascd limbajul tdcut al emofiilor 9i care. cit 9i ceilalli copii. o altd categorieevitatd esteceaa copiilor iu permanentedeficien!e in interacliunea directtr.ftrrtr str-9idea seaml.tei. de exemplu.personal. S-a scos la ivea- Ilomente din viafa unui copil: incercarea de a fi acceptat intr-un grup de joac5.1.nifiind. PRAGUL .Esteun moment periculos.. una de inv5ldminf copietingaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ci va gregit gi va reacliona gregit atit falX de profesori.Clasa.In afard de copiii caresint izolali pentru ctr sint tiranici.: ABORDARII Inadaptabilitatea sociali este mai dureroasd gi mai explicittr i cind se manifesti intr-unul dintre cele mai periculoase tgate acesteasint fdcute publice. fdcut ciliva studenli. Dactracegticopii nu se descurctrbine din puirct de vedere al limbajului.. contestelor IQll. sd intervind in mod negativ asupra capacit[lii de a fura copilului. Chiar gi copiii ceimai .Este sfigietor sd vedem cI un copil este izolat de fi la joacd. gi prin urmare vorbegteprea strident sau monoton.dar pari exagerat saufurios.Problemapoate fi aceeactr nu iimte cum trebuie spafiul. simte sau nu ci aparline grupului 9i .pi acest fndrdgili sint uneori respingi. Multe cercetdris-auconcentrat asupradetectirii copiilor care dau semnede deficienld de adaptaie in societate.ii percep ca fiind . el dorindu-gi si se integreze. psiholog la Universitatea Emory.gi sd se reaclioneze in raport cu aluziile emolionale sau .54 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 155 Psihologii au inventat termenul disemie (de la grecescul dys .dificultate.NATE PUTEM SUFERI'. acegti copii suferd 9i pe plan gco. hdrXgili sint respingi atunci cind incearcdsd intre intr-un grup dejaformat. in_ terpreteazd gregitsau folosegte gregitexpresiilefe. Dacdgregegti in mesajele emofionalepe iare le hansmifi permanent.in 26o/" din cazuri.rucial a devenit subiectul unui studiu foarte aminunfit. asupra dezvoltdrii copilului. ei nu inleleg ceseintimpli.. dir nefiind accep- lucru fiind universalvalabil.gisemes.. astfelincit copilul sttrprea aproapede persoana cu carevorbegtesau igi imprdgtielucrurile pe teritoiiul altcuiva. Aceit tip cecomun! careesteun permanent subtext a tot c€eace faci. acest moment ... Veli fi martorii unui dialog lntre copiii de patru ani de la o grddini.pe scurt. iar acliunea lor nu are asup(a a ceea ce li se intimplS.Aceasti categoriede copii sfirgegte printr-o lipsi a controlului in ra- cu felul in care sint tratali de ceilalli.ciuda!i. sI se interprcteze. cei care interpreteagregit aluziile emolionale au tendinla sd nu se descurce prea la gcoald.al calitifii emofionalea vorbirii. constali ci ceilalli copii se suptrrtr pe tine 9i nu inlelegi de ce.de evitat"..carear trebui sdhe insofit2lde anumite elementesociale.Copiii cane nu pot deslugi sau exptirna bine emoliile se simt permanent frustrafi. Din acest motiv.copii a cIror stingtrcie ii jace str fie neglijali sau respingi de prietenii de joactr. agacum nuiti pofi mascatonul vocii.in speciai prieienii de joactr. drept pentru care se.. Dactrai impresiactraclionezicu bucurie. careii lovescpe ceilalli in loc strse poa+e camaraderegte . Copiii mici sirt extrem de sinceri in privinla judecilii emofionale in cazul acestor schimburi. gi ii evittr. lntr-adevdr. glul din zececopii areuna saumai multe problemein aceastX direcfiel9. aga cum aulrdtatlo testele referila sensibilitatea nonverbald a copiilor.simt deprimali gi apatici.l! faptul cd existd un contrast izbitor in privinla strategiilor de pbordare folosite de copiii foarte indrdgili comparativ cu ale pcelora neacceptafi.

explicit sau implicit: .Azi nu putem s-o suferim.. . "" Strne trtoarcem la Rogeq. Pentru a intra intr-un grup.ba se uitd cam un minut. care in anii 1950 a fost unul dintre primii americani care au studiat artele mar.rtimplj acolo $re. ii spune rtrspicat Barbara. cel mai important este str gtim sd calmtrm emofiile negative ale celorlalfi. in mod paradoxal.pot sX am 9i eu nigte animllule. 9i ' lui. agteaptd sX aibl un statut personal in grupui respectiv.rlt-d" aceeape care o resimte un adult la un cocktail unde se afli necunoscu.precis... lnainte.un qragnostlc toarte.El intii i9i <testeaz5> colcgii de joactr in a9a fel incit ei si rtrtnind in mediul lor gi sX-gi continue joaca. arunctrd-o in bralele unui cuplu mai in virstd.i tu 1*i!.in_ terpersonal5l4... Am asistat la felul curn au reaclionat gi alfi copii carepur gi simplu s-au urcat in ir propriile elicoptere sau avioane gi gi-auluat zborul la propriu gi la figurat din societatea resPecrespectiv[. intrind in empatie cu sentimentele gi perspectiva acesteia gi conducird-o apoi spre o alttr variantd. Nancy se aldturX ea atacu_ .rlt ir." INTEIJGENTA N netaynE EMOfl ONALE : UN SruDIU DE CAZ Dactr in testarea abilitlfilor sociale. Ceea ce conteazd cel..tiale in ]aponia.. care sd o racorddze la o gamtrmaipozitivtr de sentimmte -un fel de judo emofional.eastrmeargtrcu eliCopterulsau cu avionul.prima clipi .copiii din grup gi apoi sd ce ficea acesta. sesizind ce jocuri sint la modd gi ce inume le displace ce_ lorlalti. de exemplu. . Linda.rr.t pricina pericolului de a li se spune. toli copiii sint foarte prudengi atunci cind -N-u treacf grlgul abordArii unui grup deja format. pentru ca in final si-i vorbeasci 9i sd se Acest moment aparent inofensiv dezviluie sensibilitatea fatl de grijile celorlalfi gi capacitatea de a acfidna in cunogtinli de cauzd intr-un fel care sd menlinl legdtura. copiii in_ studiazd grypyl pentru a inleiege ce se ir. AceasI"b1" f td nelinigteprobabil cd nrr difertr pr"u m.Naqrcy gi Bill. tocmai asta incearcd sd facd acei copii nepopulari: ei dau ntrvald *!t*l grup incercind mult prea 6rusc 9i mult prea curind sd schimbe cursul lucrurilor sau oferindu-gi pdrerile ori pur gi sim_ plu nefiind de acord cu ceilalli incX din. atunci cind el gi ltlarren s-aujucat de-a pusul . care au nigte animilule gi nigte cu_ Durl... . 9i Barbara se intoarce 9i ii spune: .Ba am". dupd care ii abordeazi agezin_ du*e lingd Barbara gi incepind sd je joace ea cu animilufele. Bdrbatul a inceput sd-i terorizeze pe pasageri. degi se clitina pe picioare: zbiera iriurtrturi..bdielelul de patru ani descoperit de Thomas Hatch pentru cX dtrdea dovadd d" o *ure inteliglnfl. CTq Biil trece de partea Lindei. beat mort gi murdar tot.mai. a inghiontit-o pe o femeie care linea in brafe un copil. ei sint ignorati sau respingi. . riposatul Terry Dobson.Slti inainte de a intra in el $i apoi fac un anumit lucru spie a fi ac_ ceptali.. a te descurca cu cineva aflat in culmea furiei reprezintd culmea mdiestriei. |'a dovedit in cazul lui Roger. Cele doui pdcate capitale care aproape intotdeauna duc la o respingere ar fi: incercarea de a prelua ionducerea prea curind sau de a nu se sincroniza cu ceeace ii intereseazd pe ceilai. ca irtre prieteni intimi.. .se implica.Banu".i.. Warren l-a intrebat pe Roger dactrvr. LJn asemenea talent foarte rafinat pe care il reprezinti marea artd de a putea influenla din punct de vedere emolional este cel mai bine exemplificat printr-o poveste spustr de un vechi prieten de-al meu. Datele referitoare la autostlpinirea miniei gi la molipsirea emofionali sugereazd cd o strategie eficientd ar fi distragerea persoanei furioase. in ichimb.156 Natura inteligenlei emolionale Aitele sociale 't57 ce cu Barbara-. privinla ac_ ceptdrii unui copil este felul in care se integreazd in tipicul'unui grup. -rtrspunde .toate acesteafiild d9 fapt incerctrri de a atrage itgngia azupra lor.. se intorcea acastr cu un tren care fdcea legdfura cu Tokio. Roger avealca tatti- dupi cum lrtegreze complet. devenind mai siguri pe ei doai dupi ce au fXcuici_ liva pagi prudenfi. .pe unul dintre. care apoi s-a ridicat 9i s-a dus undeva mai in spatele vagonului."13 De obicei.-Din te putem suferi". care scoate rapid in eviden!tr diferen_ fa de talent social.Azinute vrem. intr-o dupi. noii sosili stau mai intii in expeciativd gi abia apoi intrd timid. pentru c6 acest moment de trecere a pragului de intrare intr_un grup este atit de important pentru * copil cercetdtorii l-au nimii . u avea o disculie foarte veseli.$i tu ai se fii in elicopter?" ed observe mai intii. gi anume aikido.dea.amiazd.ticare pa.. Iatd care este comentariul lui Hatch in privinla lui Roger: .bombelor"(de fapt pietricele)in losete. Or. statut ce va fi confirmat inainte de a lua iniliativa de a sugeru ar trebui si facl ceilalli. Rogera intrebaf .N-ai voie .. ... Aceastaesteo strategiede succes. citrd dintr-odattr a urcat o matahald de muncitor foarte violent.

.." . spuseel cu o vocehiriittr. . Terry careeratntr_t condifiefizicXmaximtr .Nu".. Belivanul s-u iniois s.h. .. I inceput sd spundo povestedesprecum gi-apierdut sofia.mere.. ...4.in ceea o ocazielegitimd..Ti|t"t in kimono_ul lui. rrur sausanu provoaceniciodatdo bdiategi sd foloseasci artele marlialedoar caapdrare... Terry s-a ridicaj in picioare gi s_ain_ dreqlat deliberat foarte incet spre individul respectiv.Terry acceptase ta inceputuicursurilor cu maes_ . .".. Chiar atunci trenul a ajuns in stafia unde Terry trebuia strcoboare 9i l-a auzit pe btrtrin cum l-a invitat pe befivan sd vini cu tot 9i l-a vtrzut pe acesta cum gi. i" n""*" seard eu 9i cu sofiamea (si gtii ci aregaptezeci gi gase ae anijin_ cdlzimo sticluld de sakegi odrrcemin Sredind..$i pun pariu ctrai o eotieminunattr......i"'tr. befivanul a zbierat . o3t:.. sf s9 dea o leclie in stil japonez!"$i ainceput sl sepregdteas_ cd sd-ivind de hac lui Terrv. ochii indrepttn_ du-i-sespremuncitorul beat. minunat. 9i mie imi plac curmalii ja- .Da".. pasageri in_ lemnisertrtr scauneleloq.sofiameaa murit." Plingind...Akidoleste urtu recoi. Belivanul s-a indreptat cu pagi mari spre el..Mda.. a mugit befivanul. dat asta e minunat.observindu-1.casa gi slujba9i cit de rugineii estede el.tonul era foarte-vesel.iff"rfi Qinearein gind sI sebatl gi-ablocatlegltura cu universul.di""l.a ldsatcael 9i sd-i povesteascl pul in poalabtrtrinului..158 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 159 Befivanul..yezi tu.rlui gi cu un riget a vrut sd-lscbatl din podea. Btrtrinul i_aftrcut incintat semn cu mina belivhnului 9i a cintat intr-un ritm vioi . a contiiuat vorbind a"rpr" $i malul japonezdin curtea lui..il"i.9i mie imi placesakeui.inainte s_o pdleascdprea grav careva. ar fi 9i fost ztrrit un bun prieten.unde ne agezhm pe o banci vechede lemn.Hei!... . rlspunse muncitorul. . Da_ cdincercistr-idomini pe ceilaltiegtideia"infrint.h . a simlit 1 T saiT" rntervrna.Ce naiba ai b{ut?'... jntr-adevdr. $i-a desclegtatpumnii. Acum insd i sepdreacdareocaziasd-si testeze_cunogtinfele de aikido in realitaie.. dcspreminundliile di" g..De ce dracu' crezi cl lg sta eu de vorbtrcu ....C. """oiu Dar si_a amintit cuvintelemaestruluisau:. d" f"p. a replicat bftrinul cu un ton plin de cdldurl. Tocmaicihd voia se facaprima migcare.: pe zi de anrrenamente aikido. T::y n tacut cel mai mic gest de violenfd. a ingficatstilpul metalic din miylocullrugo..Am-bdut sake....rJftr.. . Astfelincit in vnemece toli ceilalli "" "ru "tu. .i...cinevaa strigat cu toate puterile gi cu mare veseliein glas: .Aharun strtrin! Trebuie . pus pe harftr. .rlprins gi a vdzut pe la vreo gaptezeci de ani carestaieaacolo. Cum spuneam.dupi ce s-amai cldtinatde citevaori (ratindu_gi loviturile incercate)... u. fi_ fost gata stril doboarepe befivan.ca cum tocmai .Noi. a replicatbdtrinul cu o vocetonictr.Chiiul belivu- a inceputstrsemai imblinzeazfpe mXsurd ceil asculta pe bi.1 rntr-un col!.T iipt"".. AstAinseamnd strai geniu in relaliile emolionale."_ velSmsd rezolvim conflictelegi nu sd'lestirnim.. a intrebat bitrinul.qi oricum nu-i treabata. In acestmoment. ""r_ unde bea cu pl5cerecite un sakein fiecareseard.

PARTEAA TREIA Inteligenfa emofionali aplicati .

La americani. care fac ca inteligenla emolionaltr sd fie mai importantd ca oricind' Sd ne gindim la procentajul divorfurilor. riscul de divor! s-a modificat in cazul tinerilor cdsdtorili. chiar 9i in cazul celor mai nefericite perechi. posibilitatea ca mariajul sd se sfirgeascdprintr-un divor! a ajuns Daci acesteestimdri vor contila infricogdtoarea cifrd de 67"/'11 nua pe aceeagilinie. Cdsitoriile din 1970 aw avut o proporlie de 50% de despXrfiri.30%. Se poate spune c5. Numlrul divorfurilor s-a stabilizat la un anumit nivel. Iar pentru cei cdsitorili h 1990.18o/". Dacd aga stau lucrurile. aceastdcregterenu se datoreazd atit de mult sciderii inteligenlei emofionale.Dusmani intimr " Sigrnund Freud remarca fald de discipolul sdu Erikson fapful cX a iubi gi a munci sint cele doud capacitili umane care delermind maturitatea completd.cei care divorleazd nu mai sint stigmatizali. Dar daci aceste constringeri sociale nu mai reprezintd un factor ce . atunci maturitatea ar putea fi pusd in pericol. nevestele nu mai sint dependente din punct de vedere financiar de solii lor . doar trei din zece cupluri clsdtorite recent pot conta cd vor rdmine nedespdrlili toati viala. care sugereazd o cregtere vertiginoasd: privind la gansele unui cuplu proaspit ctrsitorit de a eftrsi irc celedin urmdintr-un divor!.cdci asta linea multe cupluri la un loc. Dar mai existd o posibilitate de a calcula rata divorfurilor. cam 10% au sfirgit printr-un divor!. AceastX modificare este gi mai vizibilS atunci cind compardm rata divorfurilor in cazul cuplurilor cdsitorite intr-un anumit an. avind in vedere tendinfele actuale ale cdsniciei gi ale divorfului. pentru cei cdsdtorifi in 1950. Penku cei ctrsdtorili in1920. cit eroziunii permanente a constringerilor sociale . Degi in ansamblu numdrul divorfurilor nu a mai crescut. in mare parte. din cdsniciile care au inceput la 1890.

-m11e bal lntoarce-te imediat gi fii drdgu! cu mine!.degi cu fiii intrd in mai multe amXnunte referitoare la cauzele gi consecinlele emofiilor precum minia (probabilpentruaopreveni). s-a descoperit ctr miculii de trei ani suslin cd jumdtate dintre prietenii lor sint de sex opus.. precum 9i cregterile brugte de tensiune. Specialigtiiin cisnicii au observat demult cd pind ca un cuplu sd ajungd la terapedeja ajunge la acest tipar implicare-retragere.9i gregelile emolionalc care ii pot determina sd se despartd . decit o fac cu fiii lor .Imediat in spatele lui era o tindrtr care venise tr fuga . Dar pe la treisprezeceani apare o diferenlX considerabili intre sexe. in schimb."s La virsta de zece ani. un nivel critic al rea[Hfii emofionale. Fetele strt expuse unei mai mari cantitili de informalii deepre emolii decit bdiefii: atunci cind pXrinlii inventeazX povegti pe care le spun copiilor pregcolari. se afld gi in copilSrie. Aceasti rug5minte trangantl gi categoric contradictorie fdcuttr unui spate in retra_ gere rezumtr tiparul cel mai des intilnit al cuplurilor cu probleme: ea incearcd sd se implice. ei folosesc mai multe cuvinte emolionale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cind vorbesc cu fiii lor. cind mamele se joactr. cit 9i in cazul celorlalli. a lui si a ei. iar cei de gapte ani susfin aproape cX nu mai existd prieteni de sex opus3. 'Gregelile apar de la bun inceput din pricina diferenlelor dintie lumea emolionald a fetelor gi cea a bdielilor. precum 9i o capacitate superioarl fald de a biielilor in ceea ce privegte folosirea cuvintelor pentru a explora 9i a irlocui reacliile emolionale crun ar fi conflictele fizice. poate cI descoperirea cea mai importantd pentru infelegerea a ce anume face ca o cdsnicie si reziste sau sd fie distrusi vine din citeva mdsurltori psihologice foarte sofisticate. BSielii. ceeace le face sX aibtr sentimente care presupun o mai mare experienld gi o mai bund exprimare. spun ctr circa 20"h. suslin cd acest lucru se irtimpltr probabil pentru ci fetele igi dezvolt6 mai rapid 9i mai ugor limbajul decit biiefii.Ce nii. conti- . la un restaurant.164 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 165 line cisniciile la un loc. care este de obicei imperceptibil sau trecut cu vederea de cltre cupluri. Aceste legdturi dintre so! 9i solie . de exemplu.rezonabild" prin ceeice solicitd ori frin iegirile ei. care au rezumat studiul asupra diferenlelor de emolii intre sexe. Aceste mdsuritori irattr care sftrt forlele emofionale care pdstreazd o cXsnicie sau o distrug. lntr-no studiu referitor L prieteniile dintre copii. Oamenii de gtiin-tdsint acum capabili str detecteze valurile invizibile de adrenalini ale sofului. .bdiefii pentru care exprimarea in cuvinte a sentimentelor nu este subliniatl pot in mare mXsuri sd nu congtientizeze starea emotionald atit in cazul lor. Pirinfii in general discutd emoliile . ahqeazd o mai largd gam5 de emolii fa!5 de fiice decit fa!5 de fii. atunci in mod sigur cI forlele emolionale dinhe so! 9i solie sint cu mult mai importante. du-se cd sofia nu este . solut ptingin|t. chiar dacd in parte este biologicX..cu exceplia miniei . Existd multe cerce- t{ri fdcute in legdturi cu aceste doud lumi separate. Aceste mdsurdtori fiziologice scot la iveald un subtext biologic ascuns. dar gi de teama incercati de copiii mici de a nu fi ironizali pentru cX au .o iubiti" sau . respectiv in cele dou{lumi emotional-ein ca. barierele dintre ele intdrindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pe care le preferd bdiefii gi fetele. Rddlcina ui"sto_rdiferenle emofionale.. iar el se retrage.il lovea cu disperare cu pumnii in spate fipind: .au fost recent analizate cu o mai mare precizie ca oricird.. le discutX mai in aminunt din punct de vedere al stlrii emolionale. care incep sd se defineascd mai bine: fetele devin mai apte decit btrielii ih arta tacticilor agresive curn ar fi ostracizarea. de curind. birfele nefaste 9i rdzbundrile indirecte. cind incep intilnirile sentimentale.rrr"i1"lor emolionale la nivelul cuplului. re trdiesc bdielii 9i fetele pe mSsurd ce cresc.mai mult cu fiicele decit cu fiiia. furtr-oseard. clnd mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente. sd observe trecitoadar grtritoare microemolii care se strecoard pe chipul soliei 1e. care contribuie la dificultdlile cuplului. lui. cei de cinci ani. cam acelagi procent de fete 9i de bliefi slnt agresivi 9i dispugi la confruntlri directe atunci c?nd se infurie. adaugl ele.un iubit"z. in general. dacd doresc intr-adevlr ca legdtura dintre ei str dureze. Leslie Brody 9i Judith Hall. Acest joc matrimonial reflecti faptul cd la nivelul crrplului existd doul realitdli emolionale.. ]ASNI)IALIII SI AEI: nAnAuIITIE sE AELATN IIPIIARIE Cind tocmai intram..foarte pulin pinX la adolescenld. bdielii gi fetele inva!tr lucruri total diferite despre felul in care str-gistdpineascdemoliile. am dat peste un tinir care iegeape ug5 9i avea un chip impietrit 9i urstrz. lntre timp. iar ea se plinge de indiferenla lui fali de ceea ce ipune ea. care permit urmirirea clipd de clipi a. cu sugarii lor. .Aceste universuri sociale separate se intersecteaz6.

"t. biri sint mult mai dispugi str stea de vorbi. in urma u . psila Universitatea din Texas.pentru ca o relafie sd re s-a ar5tat cd ar fi.Nevestele.. .liilffi Jrr. Astfel. ".telese joacl intre ele. bdt.iameninga. o fac in grupuri mici.. ln bdrbalii nu inleleg ce vor nevestele de la ei.invieme.." teaml sarr d Dovada acestor stdri diferjte esteuna ae neUjaauit"in urere. Jd vorbeasca despre lt"iJ:?liil: latede o rupturi la nivel *f"Ur*i.dar nu gi pentru bdrbafi .studiind in profunzime cuplua constatat: .iil. autonomia dependenla 9i i'.iil l:l:ltt o"" Ia vutnerabi_ Ittate.iogl. clt de bine se ascultd unul pe celilalt.ti de tot ceealj:i"9 inpericoli"a"p""Ju"ga.. .usor deci_ tit sentimentele de pe chipul f"i.7 lite..::**r.atura de specialitate.n1l. iar ea nu vrea decit sI vor. (Desigur cX aceastddiferenliere pe sexe este o generalizare gi nu este valabili in fiecare caz. Ted Huston.i[ii"*rj .r*a cooperare. femeile sint mai a".tlflt.r(... mai ales despre cele referitoare la relalia in sine."_T::" cste mtrerupt pentru c5 i!1."iil.. osebirecheietrtre sex-e: bdielii se.lr^9 sele motive pentru "rtu care blielii _ uifio.rninimalir.#. in vrc_ me ce jocurile bdiefilor r: f3: " il i*p"ri'*"i mari.r.a... in vreme ce soliile oe preocupd de toate problemele care apar.ae accentul pe concurent5' o difererigSir*i.. Dar odatl cdsitorili.".o"i r. rezistin! ....ic"use.tirr"..L!aterripuritor vief ti berb"ti*. devine clar de ce soliile se pling atit de des ci solii lor incearcd sXevite disculiile despre lucrurile supbrdtoare din relafia lor.trai.o bund comunicare"e. intr-un studiu deepre cisnicii. ce importan!5 au neajundurile personalelO. in medie.. mai degrabi chiar decit prin discutarea diverselor asPecte.ca re plinge. un prieten psihiatru se plingea cd in cdsni- .pr"ta sentimentelenegrditedupd expresia "upucitagii fe.miirr.. cel mai important element femei ._"F. in vreme ce birbalilor acest lucru conteazd mult mai pulin pentru vigpirea relaliei.a"urtu *ul dintre run. igi exprimi mai mult decit blrbalii nemullumirile 9i o fac verbal mai ales in cuplurile nefericite.r1rii= :fll. Ei spun aga: vreau sd fac diverse lucruri cu ea."i-i""fi cetede pe chipul """i aceste co: "*ogor.tei. cd.l.. diferit". aceste perspective cajbacasd poati continua.i. cu trecerea . in vremeceberbaiii.. DiferenfarnanifestJta se_ivine i.ilTjff sd interpreteze atit semnele diverse...piil"rIL sd sedeade-opar.ei petrec tot mai fufnA vreme stind de vorbd cu soliile lor.ii:qi:. considerind ci acest lcntiment de apropiere poate fi exprimat gi prin grldindritul impreuni. sauat fetelor .Jbate cit 9i pe cele nonverbale.mai ales in cuplurile tradilionale . cu viitoarele lor sofii. sentimentede vinovdfie.rti .:r.. legiturile cu rudele prin alian!5. Acest lucru reflecta in parte o altd diferenld cheie: in medie..."t" au . dintr-o dorinlX de itate.. ..i".cel pulin in ceeaceprivegtemdsurarea "*puii.trji::ca!i 9i decit r"*"r op". Combinind modul optimist in care btrrbalii percep cdsXtoria cu aversiunea lor falX de confruntdrile emofionale.ai.sr-si exprimegi sa-9i'"o*rir.Inteligenla emolionald aplicatd nua sA fie dispugi la confruntdri directe atunci cind sint fur. punirrd accentul pe o mini-md ostilitate gip" *". tele.il..riura cafiind o de..la "" greu. punindu.." a" u ir. de exemptu.:"t.. acesteainseamnd ir general cd femeile intri in cisnicie tite pentru rolul de administrator emofional.. lor..rucruri. 166 Dusmani intimi 167 #t#..in sensul cd femeile stnt rr. tat este foarte nectriif""":t:1f.r". Dacd un baiat accidcir.r.actul sexual. ."1ff ".r... femeile il. a"fra i.>>" Fluston a constatat cI in perioada ir care fac curte." *dgu..DacA acetagi lucru se intirirpfi in cazul. jocttl seopregte 9i toatese adunl in juq..emoti- decltbdrbaliis. intimitatea inseamnd a discuta dilucruri.. bdrbalii vid mai in roz decit soliile lor intreaga relafie . in i".. intr-adevXr.iiiil Pe scurt.ur". dupd ce trec de gcoala priblielii devin mai pulin expresivi decit fetele.r. finanlele.""^i"cii saudupi alte aluzii nonverbaie. in general.i cineva-p5legte ceva. te 9i si nu mai pringd.. emoliiretiindb.. femeile intreaga gami de emolii cu o mai mare intensitate 9i vadecit bXrbalii .Pentru solii.rr".::"rfi intimpti cindjoculUai"iii. ai" cll suUlinia gi Deborah Tannen-in cartea ei vo" n'ii iii-"tiiTrurra (pur pi simpru nu tnfelegi). ""=..ir" carese joacd. strategiile mascate6. conform unui sfudiu efecfuat a264 de cupluri. UarU"fii.rfrti.p*r" fi constatatil flr ir vreme ce in privinla expresivitdlii bdielilor gi fefoarte mici nu existX diferenle. _u. la faptul cdbdrba_ dorescai agteptl lucruri totailirerite l]1r1f:*^"il" de la o con_ versafie. Tlcerea crescindd a solilor se datoreazd 9i faptului cd bdrbafti sint mai optimigti in privinla cXsniciei loq.?rlpii. in vreme ce fetelese considerdparte a unei adevirat de legituri.pentru Cind feti.." uer#fui fetile la joaci rezumd ceea ceCarorGiniganae u uuivarJ r-.:. iar sintapfi sa..

.i ly intilniti in cadrul unui studiu de laborator fdcut "i.. Gottman a fdcut o hartd a ecologiei emolionale a clsniciei cu o asemenea precizie.*"il:.it"ufii.u*id deptrgeas_ c5 neinfelegerile constituie cheia sripravieguirii unui ma'a. N-ai decitsi !i le stringi tu.) Incetineala cu care birbalii deschid discugi'e incomode irrtr-o relalie fdrd indoiali cd se datoreazd relativei lor incapacitlli de a interpreta exprimarea faciald a emofiei. senzorii inregistreazd gi cea mai mlrunt5 modificare fiziologici. Dar mult prea adesea. susline Gottman. cuplurile de_ vin vulnerabile in fala emoliilor gi in final asta le poui" Jirt.be fapt. Rezultatul este un fel de radiografie emofionaItr a cdsniciei.: cuplu dragoste. unul sau ambii parteneri au anumite deficienle de inteligenfi emofionali. tntr-o cdsnicie sdnXtoasd. Tom. ar fi . Gottman a detectat momentele bune gi rele a peste douX sute de cupluri. Ceslnt eu.. S-au firleles sd se htilneascl in fala pogtei intr-o orX 9i apoi sX meargS impreund sI vadi un film la matineu.1n casnrctel-lor.Tatdl tiu atita e in stare sd facd.tele inniscute intre sexe.ie. vd surprinde) au divorfatin urmatoiii ani12.tetor enio_ sexe pentru a explica fetut in iure cupl. Atunci cind guplurile vorbesc. Pamela gi fiica ei s-au dus str cumpere pantofi.Daci putut fi amuzant. .at de doul persoane care formau un cuplu gi care (p. care a fdcut pgate cea mai detaliatd analizd asupra legdturii emolionale dintfe cupluri. Pamela a fost punctualX. Un semnal timpuriu de avertizare a faptului cd o cdsnicie se afltr in pericol este critica asprd. De exemplu. s-a dus la o libdrie. dar nici urmd de Tom.. Intr-o proporlie de 94% el a avut dreptate. incit intr-unul dintre studii el a reugit chiar sd prevadtr care dintre cuplurile testate (precum cel al lui Fred gi Ingrid. acest dialog ar fi fost dintr_un serial de comed.. o femeie trebuie sd fie cu mult mai trist5.0:_9"" pru/ orl ce datorii sau economii are un cuplu nu strt elemehte sd inchege sau sd strice o ctrsnicie. sint mai sensibiie ta o expresie tristd do _ I:. numai cd acest ton dureros de tdios a fost a!o1a. dezvdluindu-gi gindurile ascunse din cele mai incinse momente ale schimbului de replici.:i."g" relalia propriu-zisd. drept pentru care el este cel care le abordeazd.Ei f"ri :e..DacA-ai fi fost servitoare.168 Inteligenla emolionald aplicatd Dusmani intimi 1.bdrbatul gi nevasta se simt liberi sd-gi exprime nemulfumirile. ln ultimii doudzeci de ani.i. dupi care au fost analizate tr aminunt ore intregi Pentru a deslugi emoliile secrete 9i felul cum aclioneazi ele. nemullumirile ajung sd fie exprimate intr-o manierd distructiv5. de psihologui ]ohn Gottman de la'Universitatea din Washington. chestiunile preciie im ar fi fi. abordind emoliile difiiile."y1t:-"ir. Astfel. in vreme ce soful.69 cia lui sofia nu doregte sd discute despre chestiunile emolionak. in fierbinleala miniei. o parte de curind cd![torite.r. dar 9i asupra sentimentelor corozive care pot distruge cdsnicial3. Intocmirea unei hXrli a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la divort a avut un rol primordial in privinfa inteligenlei emolionale pl a importanlei sale in supravieluirea unei cisnicii. De fapt. a ctrror disculie despre rufe a fost atit de tdioasd) vor divorla in urmdtorii trei ani. Dupd gedinfd.Unde este? Filmul incepe in zece minute".l Ia oinlelegere despre . mdcarai fi gtiut sd faci curat. o analizare clipd de clipi a expresiei de pe chip (folosind sistemul de citire a emoliilor creat de Paul Ekman) detecteaztr9i cea mai subtili gi trecitoare nuantare a sentimentului. IVEA/TIAISURTLE DIN gASNI cIE Fred: Mi-ai strins rufele de pe sirmd? Ingrid: (cu un ton batjocoritor). sX incurce totul. sau clun trebuie crescufi co_ T :11. Agadar. nenorocitele aleade rufe.Mi_aistrins rufele de pe sirmi. Aga cum vom vedea. ." .Conversaliile cuplurilor au fost inregistrate pe calete video.iuerbafii 9i femeile trebuie si depxgeascadifeien. de felul canr :1i: ryt c'rplu despre acpste puncte delicare depinde soarta 1j::Y|1. pe chrpur bdrbatului decit sint birbalii in a detecia tristelea di' expresia unei femeill. ajungere. aceste fisuri au mai multe gansede dezvoltare atunci cind. ceeace nu s-a mai intilnit in etudiile asupra mariajelor! Acuratefea analizei lui Gottman consti in metoda sa extrem de minulioasd 9i de atenti de analizare a dovezilor.u:*gTPt. servitoare? Fred: N-agzice. declangirdu-se atacuri la adresa caracterului partenerului de via!5. trebuie sd ne gindim la implicaliile diferen. decit un bIrbatpentru ca acesta sd_iobserve sentimentele gi eveltuaf sd pund problema referitor la ce a dus la aceasti. s-a plins Pamela fiicei sale.l tabrl tntr-o relalie intimi. altele de zeci de ani. Cind nu reugesc. fiecare partener vine separat in laborator gi urmdregte caseta cu irregistrarea conversafiei.._O.rrile reugesc lr:ii_t:"T"" supirdrile 9i neinfelegerile'la care se ajunge inevi::j.

91:"t3:" asupra faptei. ea are un efect devas- .. pentru ctr indicX faptul cd solul sau solia 9i-au judecat in gind cit se poate de tare partenerul de via!6. Cel care alege aceastd solulie refuzd conversafia. Cind unul dintre parteneri afigeazd lceaste expresie. ca 9i cum u. extraordinarul teu talent de a da totul peste cap. ironia sau insulta _ . Nu te gindegti niciodati la consecinle gi egti cumplit de egoist!.abia am avut ocazia sI discutim desprt. de la rdceli gi gripe pind la infecJii urinare sau o stare de nellnigte. devin tot mai dese dacd soful sau sofia simt cd reprogurile lor r5mfir neauzite sau ignorate.. ea folosegte oca_ zia pentru a aduce o criticd globali la adresa solului ei: .rr. Dispreful inso!e9_ te adesea furia.soful este cel care reaclioneazi astfel in fala atacurilor pline de reproguri 9i dispre! din partea solieila.. mai ales cird . a collurilor gurii (cel mai adeseadoar in stinga). intr-un repro? solia respectiv5 specificd faptul care a ngmulfumit-o 9i criticllpta soluluiei 9i nu pe el. solia cade mult mai ugor pradd unei intregi game de probleme de sdndtah. 9i totu9i Pamela I-a etichetat drept .. Reaclia alternativd. fiecare dintre acegti factori il prezice pe urmdtorul pe aceastd scard mereu crescindi a nefericirii. un fel de combinalie de rlceald. celilalt. (i nea criticd il face pe celdlalt si-i fie rusine. Critica 9i dispreful sau dezgustul devenite obignuinld sint semne de pericol.fugitul" inseamnX o izolare intr-o tdcere incremenitd. mai ares strimbiturite din gurd. Asemenea atacuri. chiar :oT. fericit cd s_aintil_ nit cu un prieten gi cerindu-9i scuze cA ainfirziat.. sd simtd cd nu "r"-"_ este iubrt. Dar intr-un atac la persoand. Conversalia invizibild este in plin avint. . Aceastd cale duce de obicei la un adevlrat meci de lipete fdri rost. Mai mult. Pe drumul spre divort.. dacd solul i9i manifestd permanent dispreful. Este o exprimare ce dove_ degte inteligenfi emolionald .. cu atita pericolul cregte. in mintea lor.-desigur. Sigur cd o manifestare ocazionald a disprelului sau a dezgustului nu poate destrdma o cdsnicie. Disprelul faciAl este de-fapt o contracfie a mugchilor . .. deciarind ce a simlit . in i.amiritule. emolia creatd este extrem de distructivi. Forma cea mai evident5 este.. distanld. partenerul este ve9nic condamnat pentru ceva. in 85% dintre acestecazuri.Of. un atac la persoand. gi nu un . Atunci cind chipul sofiei manifesti dezgustul.. La urma urmei. ftrregistseazdo cregterea bdtdilor inimii cu doud sau trei pulsalii pe miiut..pamela zice crr sarcasm: .nenorocifule. Acest zid apare mai ales in cdsniciile care se indreapti sPre un dezastru sigur.pltuti: dacd sint de infeles. Aceastd modalitate transmite un mesaj puternic fXrd echivoc..cu cit sint mai mari gi de mai lungi durati. Doamne!. Cel mai adesea se contraatacd prin exprimarea miniei. Tom 9i-a cerut scuze. Acest zid al ticerii este o ultimd posibilitate de apirare.Nu e nimic . a constatat Gottman.tgti atit de egoist 9i nu-!i pasd. ze o pozifie defensivd Fiecare dintre cele doud capete ale reacliei lupt5-sau-fugi reprezint6 un rdspuns la atac. rudi buntr cu dispreful.afirmtr du. La fel de ddundtor este gi limbajui trupului care transmite acest dispre!. el nu se exprimd doar prin cuvintg ci prin-to9i nulvocii sau printr-o expiesie sup5raid a fefei. nu cu un ton "urru.. InsI asemenea exprimdri €molionale dese seamlnd cu fumatul sau cu colesterolul crescut ca factor de risc in bolile de inimi .Majori_ tatea cuplurilor trec prin asemeneamomlnte din cind in cind si atunci nemulfumirea in legdturd cu ceeace a ftrcut partenerul se transformd intr-un atac impotriva persoanei.eir" Ct ochii sirt dali peste caP. cd este acuzat 9i cd are defecte _ ceea ce mai mult ca sigur cd va duce la o reaclie defensiv5 care nu va drege in nici un"fel lucrurile. gi nu a faptei. intr-un schimb emofional tacit. Diferenla dintre reproguri 9i critici-directe la persoand este una simpltr... Cind aceasti reaclie devine ceva obignuit. rdspunzind printr-o tdcere mormintald gi un chip impasibil. Reprogul Pamelei inseamnd mii mult Jecit atit: este un asasinat asupra personalitdfii celuilalt. atunci cind se aduce o criticl cu o nuanl5 de dis_ pre!..scirbi ce egti"..170 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 171' Cind apare 9i Tom zece minute mai tirziu... Acest tip de gindire negativX gi ostild duce in mod firesc la atacuri care-l fac pe celdlalt sd abordesd fie gata de contraatac. sau da_ tul ochilor peste 9ap.gropi_ felor". este wr semn t5cut cd respectivul cuplu se va desPerli in urmdtorii patru ani..cumplit de egoist.. violent sau pasiv. fuga.. precum 9i simptome gastrointestinale.Cind ai uitat s5-mi iei rufele de la ipilXtoria chimicd mi-am dat seama cX nu lii la mine..p. poate fi 9i mai dXundtoare. Numai cd aceste critici dure au un impact emolional coroziv in cu reprogurile rezonabile. Asta dovedegte incl odatl cX nu poi avea furcrederein tine cd ai fi in stare sd faci ceva ca lumea. superioritate 9i detagare." . care sint un limbaj facial universal pentru dezgust.. de patru lau de mai multe ori intr-o conversalie de un sfert de or5.

$i-a iegit din fire . dintr-o datX speriatl de minia lui Martin. pentru cx nu este tratat coreci. Se apleacl a*einir. In schimb. oricum. Gindurile cd am fi victime nevinovate ori cd avem dreptul sd ne indigndm sint tipice pentru partenerii de viafA din cXsnicii cu probleme care igi alimenteazX permanent minia suferingal6. el gindegte: . Prima atitudine aduce numai nefericire.72 Inteligenla emolionald aplicatd dt' Dugmani intimi 173 tator asupra sdndtdlii unei relafii afective: taie toate p'nlile r ezolv ar e a... un tipar subliniat ir Capitolul 6 de citre psihologul Martin Seligman. nefericili din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii lor de viali.. partenerii igi revin mai repede. De fapt. in curind vor merge la crilcare. care nu pot fi schimbate 9i care genereazl suferinlI: .N-are nici un drept sd se comporte aga cu mine.. ignorind sau neluind in seaml gesturile frumoase care ar putea pune la indoiali sau nu ar mai Confirma aceasttridee.ln 9i momentul ir care acesteginduri nefaste cum ar fi drepful la indignare devin un reflex. sint determinate?e un strat mai profund." In schimb. Melanie.. Mai bine cedez.Nu. tatdl lor.. Ar fi mai bine sd preiau iniliativa. Melanie se considerd o victimd nevinovatd a cdsniciei lo4 iar Martin socote$te cd are tot dreptul str fie indignat. nu crezi cd ar trebui sd se mai potoleasci 9i copiii dgtia?" El de fapt gindegte: .. Adevlratul schimb emolional irtre Melanie gi Martin este format de gindurile lor gi aceste ginduri. Melanie reaclioneazd la minialui. sau."ogr.. in toate..mi intreb dacd nu are probleme la lerviciu. Vrea sd-i fiu la dispozilie permanent gi pulm ii pasd de ceea ce simt eu. Ea de fapt gindegte: . El se in_ toarce spre sofia sa Melanie 9i ii spune pe un ton rdstih . se supdrd. Gtndirea care menline sau alimenteazd nefericirea [rmeazf. cea de-a doua calmeazX.cea rostitd 9i cea din gind . infuriindu-se la rindul ei. Martin este acum vizibil enervat. dar a fost atit de atent in trecuf poate este prost dispus . Aceste ginduri sint foarte putemice. fondatorul terapiei . se infurie. Odatd ce sotul se consideri o victimd. GfNDURI ToXIcE Copiii nu sint cuminli gi Martin.le-ar putea face vreun rdu copiilor. $i nu-9i va mai lminti nimic din tot ceea ce a fdcut ea in intreaga lor relalie care m putea pune la indoiald ideea ch este o victimd nevinovat6. la rindul lor.Copiii se joacd gi ei...Iar incepe..iIirru. C.discutate sint de Aaron Beck. Punctul de vedere pesimist pornegte de la premisa cd partenerul de viafi are defecte inerente. care reflectd atitudinile noastre emogi.Dragd.Partenerii care abordeazd perspectiva pesimistd elnt sortili blocajelor emolionale. Melanie gindegte ascuns cam aga: .... punctul de vedere optimist sune cam gga: .. in cazul in care ele totu9i apar..gindirilor auto_ trecitoare presupuneri fdcute in avans despre sine gi 1nte" despre ceilalli. pumnii ftrclegtali gi spune pe un ton scos din sirite: .. gi devin tulburali de indatl ce incepe un asemenea episod. incrunttr sprturcenele ii rispunde: 9i ..lntotdeauna md terorizeazd cu minia lui".E prea ingiduitoare cu copiii. Ea de fapt gindegte: . Oricum.' Aceste conversalii paralele . Partenera de viafi este pusd intr-o situafie fXrI iegire: astfel.. referitor la perspectiva pesimisti 9i cea optimistd..N_artrebui sd-i culc de pe acum?" ..Acum este mai exigent.1. se simt jignili sau.fjnuli se irdsprggte. a9aincit e mai pulin probabil sd se ajungl la astfel de $ehrrndri.Ea este vegnic contra mea. ii culc eu imediat.. tot timpulse plirge de ceva... ele se autoconfirmd: parteneiul care se considerd o victimd cautd vegnic acele fapte lJe celuilalt care_i pot confirma punctul de vedere. el declangeazbun atac emofional..Este egoist 9i nu-l intereseazi decit persoana lui. ele declangeazd sistemul de alarmX neural.neinf elegerilor. ea socotegte cd momentul nepotrivit se datoreazd unei situafii care poah fi schimbati. Nemulguniirea lor interioari gi atitudinea pesimisti cu aiguran!5 va declanga reproguri 9i dispre! in confruntarea cu . pentru Martin.u exemplu de gindire ce poate otrdvi o cAsniiiels. pe care Beck il numegte al .. . gindul cheie este: . drept pentru care va tot analiza cu ugurinli pe toate felele o list5 intreagtr de nemullumiri care-i vor aminti cd a fost transformat intr-o victimd." Aceasta este o perspectivi in care mariajul nu este privit ca iremediabil distrus sau fdri speranfh.. Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere declangatoare de neinlelegeri dau o interpretare benignd la ceea ce se intfmpl5.. spune blind: . a9a a fost crescut gi agava rtrmine pentru totdeauna.onaleceie mai profunde. chiar gi lucrurile bune pe care le face vor fi rtrstXlmlcite atunci clnd vor fi analizate printr-o lentiltr negativi gi refuzate ca o palidd incercare a ei de a nega ctr incearctr si-l transforme intr-o victimd.gdtor.

Iubifule.r1u* vdzut in Capitolul 7. senzalie apare in momentul cind ritmul cregte cu 10 b5tli pe minut falX de ritmul de repaos. in vreme ce la allii se declangeazd.tioneazl prin in_ dignare li19v-ott-e. iar suferinla gi minia nu mai pot fi depdgite. reac. Astfel. posibild respingere sau o abandonare a lor. P OT O PIIL : SCUFI. Acegti ou-*"r. Acesta este poate punctul de cotiturd cel mai periculos al unei cdsnicii. Un studiu asupra solilor vioiengi fdcut de psihologii de la Uni. 9i folosesc aceastl judecare gregittr pentru a_9ijustifica propria violenld (bdrbatii agresivi din punct de vedere sexual cu iubitele lor procedeazd cumva in modsimilar. Revenirea dintr-o asemeneastare fiziologici este tot mai dificild. nesocotifi sau supugi unor situafii jenante in public de cI_ tre soliile lor.-r mai sirt in stare sd receptezenimic nedistorsionatsau si reaclio_ n:z:.. dacd se ajunge la 100 de bttXi pe minut (ceeace se intimplS cu ugurin!5 tr momentele de ie sau de lacrirni). Partenerul .. Din punct de vedere gtiinlific. pentru cd blocajele emolionale apar tot mai des. uneori. Apoi.. ritmul inimii femeii ajunge si fie de 82 de bdtdi pe t. incit nu este nici o gansi de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de a lezolva lucrurile in mod rezonabil. cum spun cercetitorii. insultd sau meryare gi categoric cX va reacliona exagerat gi la lucrurile neinsemnate. care declangeazi mereu potopul.frcit sint ingiiti. Un scenariu tipic care declangeazaginduri ce . Unii oamenii ajung greu in aceaste fazd.l.potopul..Aga . versitatea lndiana a demonstrat ctr acegti berbuti-imbtiligeazl exact rafionamentul pugtilor duri din curtea gcolii.e firesc. Este o invazie de sentimente otrdvite gi o nepldcuti baie de frici 9i mirie ce nu poate fi evitatd.emoliile persoanei sint atit de puternice. ceea ce pdstreazd. trebuie str sttrm de vorbd".. potopire esteun blocaj emolional care se prelungegte de tine. Mugchii se incordeazd.Iar vrea sI ne certtrm" 9i va declangapotopul. atunci trupul pompeazd adrenalinl gi alli hormoni. devine extrem de vigilent la cel mai mic semn de atac.ti de sentimente cumplite. El pare cd-i face curte. d virtutea. Momentul de blocaj emolional este vizibil din ritmul cardiac: el poate cregte cu 10. Problema trtr-o cdsnicie apare atunci cind unul dintie parteneri se eimte invadat aproape permanent. partenerul se simte coplegit de cel6lalt. apar dificultlfile de fespirafie. iar al btrrbatuluide72 de bltdi pe minut (ritmul cardiac in special in funclie de dimensiuneafizic6.tiile ajunsi ir aceastd situalie sint atit de coplegili de negativis*ul puri"r. a persoanei)."rului 9i de propria lor reacfie fali de acesta. iar perspectiva atit de ingusti 9i gindirea atit de conhv6. l1 Si " Cind acegti bdrbali percep cd sogiite lor fac ceva ce sugereaza o.i. Ei aivrea ca lucirrire si inceteze sau ar vrea sX fugd ori.Ai iegit in societate gi observi cX furultima jumdtate de ord solia ta a stat de vor_ ris cu acelagi bdrbat atrdgdtor. scdpate de sub control.referitor la aceasti tul_ burare emolionald mult prea des intilnitd. este mereu gata si reaclioneze in fala unui atac emolional sau a unei nedreptdli. sd loveascd la rindul lor. iar in mod subiectiv pare cI dureazl .deci devin violenfils. fiind bdnuitori ra adresa femeilor 9i neluind in seamd obiecliile lor)12.incd momentul in care partenerul face cel mai nefirsemnat coriu.174 Inteligenla emolionald aplicatd Dupmani intimi 775 partenerul/ care..O sX me pirdseascd" declangeazl un blocaj emofional. el va alege un gind negativ: .. detectirid interlii ostile chiar gi in lucrurile ceremai neutre pe care le fac soliile loq. va deveni defensiv gi se va refrr gia in spatele unui zid.. pentru cd suporti minia 9i dispreful. . sofii sau so. starea de nemullumire pentru mai multd vreme. descrierea momentului consta in aceea cX bAtAile inimii cresc mult peste nivelul de le.I]VDAREA CASNICIEI ' Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansarea unei crize permanente. in vreme ce lucrurile cele mai inofensive strt privite dintr-o perspectivd sinistrS.de plin blocaj .. 20 sau chiar cu 30 de bitli pe minut intr-o clip[. Sigur cd majoritatea solilor 9i soliilor trec prin asemeneamotnente de mare intensitate atunci cind se cearti .jus_ tifici" violenfa celor care-gi bat nevestele este: . Dacd solia unui asemenea personaj aflat in aceasti stare ii spune: . le este tot mai greu sd se organizeze in gindire gi revin la reacfii primitive. Gott_ man folosegteun alt termen . In acest moment . Poate_cd virulenla cea mai mare a acestor ginduri otrtrvite sc constatd la solii violenli din punct de vedereJizic cu soliile lor. o schimbare catastrofald intr-o relatie. la rindul sau.cdruia solii care-9i bat nevestele reacfioneazd impulsiv sau. acegttbdrbafi se tem mai ales sd nu fie respingi.Se pare ci gtrduri reflexe de genul: .o vegnicie" pini trece..cu mintea limpede.nu reutesc sd aibd o relalie comportamentald aiecvatd'a..

sedovedegte ctrele sint riddcina ascunstr a declinului cisniciei.9i aici se afltr paradoatunci cind bdrbalii se ascund in spatele unui zid.intr-oasemenea sta- . ca reaclie la reprogurilepirtenerului.ilorie tre_ buie mai multi vremepentru i-gi reveni d. grare a autocongtietiztrrii gi a autocontrolului emofional.176 Inteligenla emolionalfiaplicatd Dugmani intimi 177 potopit ajqse si gindeasctr tot ce estemai rdu despreceldlall. tot aga solii lor se dovedesc pulin i sI se implice in disculii aprinse.al empatieigi al capacitiiliide a secalmaunul pe celllalt gipe sine. clupi cum constatdGottman. pentru a da o mai s greutate insatisfacfiei sale. cu fiecare sex care igi ca- alinare la celdlalt.se simte p"irluneltjigni-f Cu timpul. ceea ce confesenzafie subiectivd de ugurare.. Dar . Lucrurile continuind pe acestfigag.rl vtrLN ERAB tL Revenind la diferenlele dintre sexeir ceeace privegte viafa emofionald.mult prea des se ajungeli pasul urmdtor. ea se simte devinetot mai defensivsau pur 9i simplu serefugiaztr in spaunui zid.constatat li se pare nepl5cut gi chiar au o aversiunefatl de a se infuria in timpul. incepe str creadd cd este o victinevinovattr sau cd are dreptul sd se indigneze. ele pot scdpa ugor sub control.femeile sint mai dispuse strintre in discufii contradictorii pe problemede cdsnicie decit birbalii. duce la o cu totul alttr stare in raport cu unttrrile emolionale: bdrbalii doresc sd le evite tot aft de pe cit nevestelese simt nevoite sI le caute cu tot dinadinsul. bdrbafi cad mai ugor pradd acestuipotop"decitfemeile. Mjcile problemegmereazi betdlii majore.Levenson ctrsolilor a. cfurdsolii se izoleazd' ei declangeazi asupra sofiilor lor.solii secrettr mai multd adrenalindin siinge.te'intre ei. so. Acestlucru sugereazicd genul de blrbat stoic ai imperturprecum Clint Eastwood pare a fi de fapt o formtr de apdrarpotriva unui sentiment coplegitor din punct de vedere Motivul pentru carebdrbafii sint predispugi la a ajunge impresupune Gotbnan. ln general. Solia i9i vede solul reimplicarea. Penku a evita o atare situafie. Pe ce certurile in cdsnicie se intensifici. careestedivorful. Aceastl asimetrie carezultatal faptului cdsoliile igi urmtrresc rolul de admitrator emofional. se pune irroblemacum igi pot apdracu- . Tot agacum birbalii preferd sd se refugiezein spateleunui femeile aleg sd facd reproguri solilor lor2. Atunci :ld -"1cuplu intrtr in cgrculinfemal al reprogurilor gi al dirp*fului al defensivei9i al zidurilor ceseinal. interpretind mereu tot ceeace faceacesta ilrtr-o tumina negati: vd.bazindu-sepe cercetarea a 151 de cu_ pluri cu cisnicii de lungd duratd. Din pdcate. pare inutil sn m1i fi. discutategi partenerii inceirctr sX se a"line'pe cont pro. cum igi pot apdra cisni- te din relalia 161. practicizolindu-seunul de ceItrlalt9i simlind singurtrtatea din interiorul cdsniciei.Ca rdspuns. Iattrces-aconstatat: Chiar gi dupx mai bine de treizeci gi cinci de ani de cdsnicie existr o distinclie clard intre soli gi sofii_legatd de felul in careprivesc conflicteleemofionale. pentT cI potopuJin sine saboteazd oriceincercare de indiepta_ re a situaliei. Incepstrducdvieli paralele.ingigi p. La aceastd concluziea ajunsin urma unui studiu RobertLevensonde la universitatea Berkeleydin California. riIlor cardiac scade cam cu zece bdtdi pe minut. Cind solul devine obiectul crigi al disprefului soliei sale. devenind disprefuitoare.ezinte. fapt ce semnalizeazf. incepindsi-i faci reproguri.solul dedefensivsau se refugiazi in spateleunui zid. studiul sXu arattr cd tr momentul c?nd se izoleazd. care se simt complet descurajate.estereflectati de flpt o d. Cum.ele trcearci sd declangeze 9i sd rezolneinlelegerile gi mihnirile. B ARB ATn : sEx]. problemeledin cisnicie ca fiind grave gi imposibil de reparat. de competenldemofionaldsint mai mult decit evidente. priu. se_ crelie declangatd de reacfianegativda soliilor lor. Dar nu uitafi. al gtrduufornepltrcutegi al potopului emofional. ritmul al soliilor cregte. Sofii dovedesc o maimare intensitate a spiritului negativde_ cit soliile lor. ulfumirii. Peacestdrum spr€divo4. acestpartenerincepesd consideretoatt. OdatX'ajungi in aceastd situafie. gi atunci igi sporegte volumul 9i intensitatea gi furioasX. este acela de a se proteja pe ei.o profundi nemulAcest tango al creierului limbic. consecinlele hagiceale deficienlelor . ceea ce deun potop tot mai mare. in vreme ce pe sofii nu le deranjeazd chiar agade rdu2o.yryi neintelegeric_asnice. AL LUI $I AL EI: SFATMATRIMONIAL Dati fiind aceasti coplegitoare diferen!5 in ce privegte felul care bXrbalii 9i femeile reacli0neazd in fala sentimentelor neiubirea 9i afecliunea pe scurt.

i9i ajutd sofiile sd se simtd auzite gi respectate. sexul.sau grave -. CEARTASAruATOASA Articolul din ziarul de dimineali ne oferi o leclie practicd felul in care nu trebuie rezolvatd o neinlelegere in cisniMarlme Lenick s-a certat cu solul ei. perechile care rezistd imse referd de obicei la un singur subiect gi-gi oferd. Ceea ce le lipsegte in mod special cuplurilor care in final {ung la divor! este tocmai incercarea mlcar a unuia dintre par$neri de a detensiona atmosfera presupusd de o cearti. s-a in dormitor. !iei). situalie 9i mai frustrantl.menlinerea disculiei pe o anumitd linie. nevestele ar trebui sI facd un efort gi sE aibe gri_ jd sitru-si atace solii . Sigur cd unele certuri in cdsnicie strt prea violente . accentutrri ale sentimentelor lor referitoare la chesliunea in cauz5. Michael: el voia si se la meciul irtre echipele Dallas Cowboys gi Philadelphia Eaiar ea voia sd vadd gtirile. Ea poate considera faptul cd el ii dd un sfat ca pe o neglijare a sentimentelor ei.emoliile soliilor lor fiind doar sublinieri. duce la reducerea tensiunilor. in loc str o trea_ ctr cu vederea.educalia copiilor.se pot plinge de ceea ce au fdcut ei. dar ele oferd o primd gansi de a aduce inteligenemolionali in cuplu. au nevoie de regltrri emofiona.este de ajutor ca reprogu_ eoliei sd fie incluse ftrtr-un context mai larg. le diferite. iar nu-trebuie criticafi ca persoand gi nici disprefuifi.care sint .Mai presus de toate. De asemenea.. fic. care va spori neinfelegerea. clruia in parte. atunci cind sint aerisite si analizate. Solii ca_ re reugescsi suporte minia incins5 a soliilor lor. Una dintre strategiile general valabile pentru ca o cdsnicie sd funclioneze este sd nu se concentreze disculia pe anumite.subiecte . e mult mai important ca solia si simti ii sogul ei ii as'culttr cu atenfie nemullumirea gi dd dovadd de empatie ir raport cu sentimentele ei in chestiunea in cauzd (de9i el nu are nevoie sd fie de acord cu ea). Dar acestecupluri fac un pas important inainte: i9i aratd cE ascultdunul pe celdlalt. ea se talmeazi. PrezenS sau absenla cXilor de reparare a fisurilor este diferenla primprdiaH dintre certurile cuplurilor cu o ctrsnicie strndtoasdgi cele $e cuplurilor care pini la urmd divorleazd2s. De asemenea. sfatul ar fi str nu devinla parte intr-un conflict. Dna Lenick a fost acuzatd de atac de maximd gravitate gi contra a 50 000 de dolari.bdrbalii trebuie si aibd grijd sI nu scurtcircui_ teze discu-tia. chiar dacd so_ lii lor sint de alti pirere. incercind sd pistreze relalia sdnttoasi 9i pe drumul cel bun (degi s-ar putea sd fie si alte motive care si justifice ostilitatea so. Bdrbalii 9i femeile. De cele mai multe ori. ele iresc in intensitate pind ce explodeaz[.tii lor. In vreme ce el gi-a adjudecat medna Lenick i-a spus cd: . Reprogurile nu t?ebuie sd fie atacuri la adresa personahtl. gospoddria . banii. Smpatia gi reducerea tensiunii. o nemulfumire sau o neinfelegere. o pot face ca pe un act de iubire. in vreme ce el se uita la meci in camera lui de .Cum acestlucru esteceeace urmtrde fapt cu indirjire celilalt din punct de vedere emofional. revenindu-9i in urma gloanlelor care ii intraseri prin gi ii iegiserd prin omoplatul sting 9i prin gitts. moniale oferd sfaturi precise pentru bdrbali 9i pentru femei. Mecanismele de lEparare care impiedicd o ceartd sd ajungd la o explozie sint de fSpt foarte simple . cind o sofie sim_ te ctr punctul ei de vedere s-a f5cut auzit 9i cI sentimentele ei au fost remarcate. in general. Aceste gesturi fundamentale sirt Un fel de termostat emofional care impiedicd sentimentele exprimate se dea pe dinafarl 9i sd coplegeascdacea capacitate a partenerilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii in cauzd. Un atac la persoand virulentva duce aproape sigur la o atitudine defensivl din partea solului sau la ridicarea unui zid. socotind-o neinsemnatd. Atunci cind nemullumirile fierb. Pentru bdrbali. Dl Lenick a fost audiat in stabuni.adesea. Sfatul pentru femei-este unul paralel. socotite neimportante. De exemplu.oferind prea curtrd o solugie practicX _ in gene_ ral. a ingfdcat un pistol de calibru 38 9i l-a impugde dou5 ori.unul algansade a-gi exprima punctul de vedere in legStur5 cu aces. precum 9i citeva indemnuri valabile gi pentru unii si pentru alfii.I78 Inteligenla emot'ionald aplicatd Dugmani intimi 179 cia? Pe baza urmrririi interacliunii la nivelul cuplurilor a ctrnrr cdsnicie a supraviefuit peste ani. Cum principala problemi a bdrbalilor este faptul cX sogiile lor i9i fac iuzite prea des nemulgumirile. tensiunia scade. ci s-dfie afirmafii clare cI un anumit fapt nu le convine.5-a sdturat de fotbalul dsta". sofiile doresc str le fie recunoscute sentimentele gi respectateca valabile. cercetdtorii problemelor matrl. in care igi reafirinclusiv iubirea fald de el. ci si inleleagr cr atunci cind soliile lor aduc in discutir. Solii trebuie sd inleleagd ctr minia sau nemulgumirea nu sint sinonime cu atacurile personale .

in loc sd ii infurie sau j solul sau solia pot incerca sd scape de ele28. Vorbitul in gind penku indeptutarea atmosferei otrtrvite .-este necesardmultd perseverenld gi vigilenfd. calmarea este un pas extrem de constructiv fdr6 de care nu 9i mai este posibil nici un progres in rezolvarea chestiunii ir cauzd.p intotdeauna atit de egoist" trebuie s[ se lupte cu acest gind. De exemplu. Cum capacitatea de f asculta. etrii jigneasci Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri 9i furtelegerea faptului cI nu trebuie crezute. uneori di dovadd cd line la mine.. avefi un punct cu pestezecebitii pe minut fali de reper. Astfel. e de ajutor ca soful sau solia care s-a supdrat din priciin uoor comentarii prea dure sd le abordeze direct. ci sd se cultive inteligenla emolionall a crr_ plului. Cuplurile ambi.. aceastd cifrd. _.inseamntr e mai simplu si existeo irJei-a pulsul in timp cesecearttr e stabilitdin prealabilcaresd permitd oricdruiadintre parin de potop detectate. . De fapt. unde mizl este foarte mare. luindu_gi_i la ca_ la ciliva centimetri intre lobul urechii gi maxilar (cei care I-uareapulsului-in inva!5 ugor asta)27. asta inseamnd stXpinirea ca_ pacitdlii de a-gi reveni rapid in urma petopului prohus de un blocaj emo. Uneori poate fi extrem de greu. cuplul trebuie sd facd o pauzd' de douizeci de in care sd se calmeze inainte de a lua o hotlrire. Ginduri de genul .tional. Desigur ci nici unul dintre aceste obiceiuri emofionale nu sc schimbd peste_noapte.N-am sd mai inghit aga ceva" sau ._ liu:ut" stdpinirea acestor_impulsuri este fundamentild pentru inteli_ genla emofionald. unul dintre talentele cheie intr-o cdsnicie este ca partenerii sx invele sr-gi calmeze sentimentele de nemulfumire.hu-i pasX de nevoile mele . chiar dacd probibil am jurat ci noi nu vom face precum pdrinlii nogtri.de a fi iubigi 9i de a ne simli respectali. A9a cum sublinia terapeutul Aaron Beck. care permit unei ctrsnicii sX fie infloritoare 9i sd depigeascX aspectele negative care.. ftrvtrlate in cele mai intime relalii sau modelate pentru noide parinfi. chiar dacX lucrul pe care . Toate aceitea duc la aga-numitele neinlelegeri sdnitoase sau la. o solie care simte intr-un moment incins c5: .certurile sinXtoase. o ruzdmai lungX di wrrlgazmai mare trupului sd-9i revind din de surescitare iniliaH.. FXcind aceasta in momentele de calm.reacfia exagerattr la cele mai mici semne de confruntare -.. Pentru cuplurile cdrora li se pare ciudat. de a gindi si de a vorbi logic pare si dispard intr-un moment de crizd"emotiona_ ld. amintindu-qi de cite ori solul ei a fXcut diverse gesturi care ii dovedeau afecliunea. prinzind din zbor acesteginduri 9i analizindu-le . Multe. Chiar o pauz6 de cinci minute ar putea pdrea suficienti. ceea ce ii poate face pe parteneri sd iasd mai repede din blocajul emolional. de a nu fi pArdsili sau lipsili de afecliune. sau majorita_ tea reacfiilor emofionale. Precum 9i incercarea de a face un efort penku glsirea unor argumente sau perspective car€ le pun la indoialS.tioase pot invila sd-gi monitorizeze pulsul _ din cinci ir:rcinci minute in timul confruntdrilor. mai ales ir re_ laliile de iubire. titerru calitilil emofionale .. empatia gi ascultarea atentd _ pot ajuta cuplul s5-gi rezolve in mod eficient neinlelegerile. ma pe partener). pot distruge o ctrsnicie26. cupluiile vor fi in stare str opereze aciste schimbdri chJic in mlsura ir care sint motivate sd hcerce.. fiind deja formate fur momentul ctrsitoriei.calmareapoate fi ajutattrprintr-o tehnicdde lelaxare sau printr-un exerciliu de gimnasticd aerobicd (sau prin Oricare dintre celelalte metode munlate in Capitolul 6). Dacds-aajuns elul obignuit. recupefiliologicd se face treptat. sporindu-se ganselede a rezorva lucrurile. 9i este de inleles. Calmarea emolie puternici arelabazdun impuls de a acfiona.. prin urmare. existd predispozilii la obiceiuri emolionale . dacX sint lisate sd se acumullze.bileri sd ceardo pauzdla primele i"*" lceaste perioad5.H indignare.180 Inteligenla emolionald aplicatd Du$mani intimi 181 prilejuri de ceart6. Aga cum am vtrzut in Capitolul mlnia care persist5 genereaztralt val de minie.in special capacitatea de a se calma (sau de a_lcai. . Asta ii va permite sd igi reformuleze gindul: .Lui.'Reacgiiledeclangate in acestesitualii se rdsfrirg asupra celor mai profunde nevoi ale noastre . Cum acest potop este declangat de ginduri negative despre partener.dacdpulsul cregte ci a inceput potopul. Dar nimic nu se_poaterezolva pozitiv atita vremi cit sogut 9i solia se afld tr plin blocaj emogional.Nu merit sX fiu tra[at(d) astfel" sint sloganuri de tip victimd nevinovatd sau dreap. aerobicX gimnastictr gi irmulfirea lui cu patru dd valoarealui isprezecesecunde minut. Nu e de miraie cd intr-o cearti in cdsnicie reaclionim ca 9i cum ar fi o chestiune de supraviefuire.. se declangeazdcu atita ugurinl5 ftrtr<l cdsnicie pentru cd ele au fost deja inoculate incd din copilirie.Ei bine.

ceea ce md deranjt. Ascultatul este un talent datoritd cdruia cuplurile rdmin inr_ Cliur Ui in plind ceartd. nesimfit gi egoist". cfird ambii sint cupringi de un olocal emollonal... ln acestcaz.. inir-o ceartd. in- rctr iar gi iar pinl reugegte. Aq fi preferat sI md suni gi si-mi spui cd intirzii". Defensiva imbracX repedc lT.Egti un nenorocit.Atunci cind nu m-ai sunat sd-mi tpui ce intirzii la cind am simlit cd nu mX respecli 9i asta m-a infuriat. 9a !ipi: . unei oglindiri corecte nu constd doar in sentimentul parni cd a fost in. chiar dacl nu reugegti sd mergi mai departe de: . ci gi simplu devin exacerbate. p..Imi dau seama .rile. slmplu nu egti atent!.. nereugind sd mai audd _ gi in nici un caz . empatia este o unealttr puternicS." de schim_ bare_c-omportamentali.ll*r gl -. l)ur _. ignorind pbrlile ostile sau negative _ tonul nesufe_ reprogurile dispreluitoare -. ci 9i sentimentele care Aceasttroglindire folosegte la verificarea lintei corec- gi in cazulin carepartenerulconstattr cd nu a inlelesbine.. Agu . in final. empatia cu celilait prur"pir"" propriile sale reaclii emo. 6r*i"t.care ajung sigur la divorg se lasi absorbite de minie pi s" ion: centreazd asupra ei.pe cind. Sau cel pulin recunoagterea spuselor partenerului/ ceea ce este o dovadtr cd l-ai ascultat gi ci ai sesizat emo{ile exprimate. in loc fle: . in general. O cale eficienti de a potoli o ceartd este de a-i da de inleles partenerului cX poli vedea lucrurile din perspectiva sa 9i cI punctul lui de vedere are o valoare in sine.lirli profund.oglindire" gi se folosegte foarte des in tera- pentru recuperarea cuplului.. desigur.propunerilor de impicare cepot fi subinfe_ iliii_1t:p"rdi spune partenerul. Apoi. bunicul programelor de iomunicare eficientd.XYZ":. " ai"tiill-. comunicarea deschisXnu inseamnd teroare.ii.:^"ll_":_:..i. chiar dacl nu egti de acord cu el.de abilitate din partea f"i ie .ce nama tgnorarii sau a refuzului imediat in fala nemullumirii ex_ primate.il.t"_. Atunci cind unul dintre parteipi exprimd o nemulfumire. Empatia se deterioreazd atunci cind sentimentele unuia atit de putemice incit nu perrnit armonizarea fiziologic5.. um vdzut in"Capitolul 7. Acest lucru in sine poate dezarma un atac iminent fl poate impiedica o disculie sX ajungi o cearti gravd.Cfurd ai ficut X m-am simlit Y gi ag fi preferat sd faci 2..-ajut5dacl ambii parteneii i9i amintesc cd...Bine.!lly:u: la moard mtriei si suferintei. Fdrd aceastd.scuze. mdcar unul sau uneori chiar 'r^"Td amitrdoi reugesr. dar este surprinzitor de greu de pus in practicXze. astfer incit fiziologia sa si bglindeascd sentimentele partenerului."'u i_. . celdlalt o repetd cu cuvintele satrcercind sd capteze nu numai gindul.i. Sigur cd. t.rrr.tionalesl se calmeze pinice "" devine su_ ficient de receptiv. C. Cum si asculfi si si vorbegti tfud aaborda un ton defensiv .782 Inteligenla emolionald aplicatd tocmai l-a f5cut demonstreazd egoism. empatia: distingerea sentimenttrlui din spatele celor spuse. gi nu o irra"r. Psihologul Haim Ginott.daci ili dai seama c5 ai gregit. reproguri 9i alte asemenea.lnceteazd nezeril". subiectului ir cauzi .. pentru a percepe esen_ lr_llllr? Ia mesarulut. Chiar 9i in situaliile cele mairele partenerii pot disceme din ceeace aud.t.. j. un partener dintr-un cuplu. 'Una dintre metodele eficiente pentru o ascultare emolionali se numegte ." C91mai putemicd modalitate de a asculta fdrl a adopta un _ ton defensiv este." Aceastd a doua formul"are deschide p"ril. Din nou. unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus cu atita ne_ g?tr1j*. ameninlEri sau insulti. si asculte atent dincolo de minia care_i cuprinde 9i atunci reac_ lioneazd la un eventual gest reparator facui de p". arta de a nu fi defensiv firseamnX a discuta doar despre nemulgumirile specifice gi a nu se ajunge la atacuri le persoand.. negarea rdspunderii.i qellite o solutiepozitivd. respectul gi iubirea dezarmeazX gesturile ostile din cXsnicie 9i din via!5. ai de zis. daci sE mX mai intrerupi.. recomanda ca formul6 ideald pentru o nelnulfumire . gi nici nu lasd loc pentru una dintre nenumtrratele formule defensive .il.p""e iare sd reacfioneze in mod deschis la ostilitaiea ei: . ceea ce spun(."!turu fizioi6gicl. ca gi cum ar fi fost un atac. contraatacul.Ti pi! " cI lip .este un lucru care pare extrem simplu. posibilita_ Dusmani intimi 183 celuilalt de a simli exactstareade spirit a partenerului este at{. O altX solulie este asumarea rispunderii sau chiar scuzele.tonulregativ este de fapt o ilustrare indirectd a importanlei .u.lr.. E l :. dar gi ir ajungerea la o armonizare mofionalf.n-ai auzit nimic din tot ce am spus..o dorinfd de a i se acorda toati atentia. incit nu poate fi perceput altfel decit ci un atac." De exemplu: . ' Pentru cupluri.. aceasta fiind mult prea des rezolvarea unei asemeneasitualii in certurile unui cuplu. Pe scurt. ar fi o dovadd.teles.

.i_ nie sau. acesteantidoturi ale destdmdrii cdsniciei strt un mic remediu educalional ra nivelul inteligenfei emolionale.elementele de bazd ale inteligenlei sociale .r.amintim greu in situaliile de cumpdne. Exersarea Pentru cI acestemanevre sht cerute in timpul unei confruntdri aprinse. incet si se goleasci aproape complet. rezervorul de carburant al avionului a ajuns incet.imi reacfie-de la sine (sau mdcar o reaclie nu prea intirziata) in repertoriul circuifului emofional.. ea are mai multe ganse sI se poatd exprima intr-o. mai ales dacX membrii echipajului ar fi lucrat mai bine impreund. Din acestemotive. debazd. Locul pilotului este precum microcosmosul oricdrei organizafii. Evl T1:? qent-ca recunoagterea este o modalitate de a cakia partencrrrl sau de a pune bazele unui capital emofional sub forma un. Astdzi. ln vreme ce McBroom era preocuPat exclusiv de trenul de aterizare. astfel incit la nevoie sI fie accct-tb-ttu fapt. incit nu i-au spus nimic. de cooperare. Dar.care in prezent sint accentuate in cursurile. ln cazul a 80% dintre avioanele comerciale care se prdbugesc pilolii fac gregeli care ar fi putut fi prevenite.. Oregon. in1978. avionul lui McBroom tocmai se apropia de Portland. Avionul s-a pribugit gi au murit zece Per80ane." Alteori. Din pdcate irnsd.il l" dobindite anterior fur viafd. de ca_ re ne. Cum memoria 9i reaclia au ca trtrsdfurd. de-a lungul repetatelor clipe a" .u"u ce apreciezi sincer ori prin laude cu glas tare.Numai ci dl McBroom era pilot de linie. cind cu siguranl5 surescitarea emblionald este ma_ re.de formare a pilolilor odati cu cunogtinlele tehnice. ea devine foarte greu de aplicat in"u. cfurda observat o problemd la trenul de aterizare.oricare dintre zecile de alte deficienle emolionale la locul de muncd .ele trebuie invdlate lemeinic.r84 Int eligenl a emolionald aplicatd ci te-ai supdraf.e crizd. Copilolii se temeau atit de tare de el gi de furia lui. povestea acqsteiprdbugiri este spusd adeseacelor care invald sI fie piloli de liniel. Lipsa contactului cu realitatea ir cazul unui accident de aviory efectele diskugdtoare ale unei moralitdli dubioase. Munca in echipd deschide linii de comunicare. ln esenfi. mai armonios. momentele d.preful unui asemeneacom- I . Faptul ar fi putut bece neobservat dacd acestaar fi lucrat itrtr-un birou sau la o fabFicd. invirtindu-se deasupra pistei la o mare altitudine Pentru a reugi sd remedieze problemele tehnice.r sentimente pozitive. creierul emolional declangeazdreacliile de rutin. degi erau in pragul dezastrului. Dacd o reaclic 11i emofional5 pozitivtr nu ne este familiartr u* exersat-o mai pufin. strategiile *"rr'!iorru_ te trebuie probate gi exersate in timpul contactElor *uii". crizd emofionald. un reflex. KWW Conducind cu inima Melburn McBroom era un gef dominator/ cu un temperatlent care ii intimida pe cei care lucrau cu el.de supdrare care au devenit?ominante. de ascultare 9i de exprimare directd . dar 9i in toiul scandalului. recunoitry terea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descot.ti" stresante. dacd vrem sd aevine i p... in acestemomente rtrs_ punsurile imediate trebuie asociate unor clipe rndi calme.emofia.e u. lucritorii intimidali sau gefii aroganli . Astfel cd McBroom a abordat un sistem de menlinere a pozitiei. cind nu izbucnegte o cearta.pot trece neobservate de cei din afard. lntr-o zi.daci reaclia este repetatd inti-atit incit sI devintr un auto_ matism.

declarau ei. o cregterea numdrului de termene de predare nerespectate. precum 9i datoritd exodului de angajafi ctrtre alte firme similare. N-am si le aprobniciodatd. Studiul a fost flcut in arui\97}. nu poate sI invele 9i nici itr ia hotdriri limpezi. Unele dintre cele mai pulin evidente aptitudini emolionale ajung determinante pentru capacitatea de a face afaceri 9i reflecttr schimbdrile permanente de la locul de muncd. de gregeli gi de neinfelegeri. vicepregedintele a fost chematla rindul stru 9i gedinla s-a irtre. In urmdtoarele doud sdptdmini. iar unii manageri o pot glsi greu de acceptat. Dar aceasttrierarhie rigidd a inceput sd se dizolve in anii 1980 sub dubla presiune a globalizirii gi a tehnologiei informaliei. Sau agacum imi sublinia un psiholog de la Harvard Business School. Dar cind inginerul 9i-a terminat prezentarea.nimic nu este mai important decit a ne recunoagte cele mai profunde Bentimente fur legdturd cu ceea ce facem . Atunci cind acestnivel este excesiv de scdzut.185 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima t87 portament poate fi remarcat prin intermediul a diverse semne. spur0nd ci dactr nu ar fi detapali din punct de vedere emolional. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori. de a face critici constructive. cel al viitorului este un adevdrat virtuoz in relaliile interpersonale gi abordarea lor. zinte roadelemuncii grele. Lupttrtorul in junglS a rimas un simbol al companiilor trecutului." Inginerul.Cei din echipa sa au fdcut cileva remarci sporadice. reprezentind un lux pe care ni-l puteam permite doar ir trecu| noua realitate concurenliali pune la loc de cinste inteligenfa emofionaltr la locul de muncd 9i pe piafi.i-ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice.9i care ar fi schimbdrile ce ne-ar putea aduce mai multd satisfacfie in munctr.Birbafii gi femeile carelucraseri multe ore. era demobihzat. trasindu-vd diferenlele intre trei aplicalii ale inteligenlei emolionale: capacitatea de a risipi conflictele.dlure" pe care le presupun afacerile . crearea unei atmosfere in care diversitatea este prefuitd glnu devine o surstr de fricliuni 9i punerea bazei unei refele de comunicare eficiente. de- .. ci a gti sX convingi oamenii sd munceascd pentru un scop cornun.. stipinirea neinlelegerilor astfel furclt acesteasd nu se agraveze gi favorizarea capaiitegii de a intra Lrtr-o stare de transd cind muncim. ldsind in urmd multd nemullumire 9i minie. aptrrind o transformare a peisajului emolional. SRTTISAESTE O SLUIBA El era inginer sezonier9i conduceaun proiect de dezvoltare de soft. Preful in eficacitate al inteligenlei emolionale este o idee relativ noutr pentru afaceri.estemintea 9i nu inima. in general. s-a constatat ctr marea majoritate simt ci lucrul ce le este solicitat la serviciu .imposibil sI tratezi astfel cu oamenii". A sti si conduci nu irseamnl a gti sd domini. gi la locul de iltuncd: atunci cftrd cineva este supdrat nu poate sd-gi aminteas!1..De cirnd ai terminat gcoala?Proiecteleastea stnt absolut caraghioase. rupt brusc.Stresul ii prostegte pe oameni.Corporafiile au trecut printr-o schimbare radicali ir acest secol. Sau cum spunea un consultant in probleflle de management: ." Mulli spun cI se tem cd sentimentele de empatie sau de compasiune fali de cei cu care lucreazd.ar h. nu poate sXigi dea firtreaga mlsurd. companiile se pot prdbugi 9i distruge definitiv.Dintr-odatd. VI voi explica ceva mai pe larg punctul meu de vedere. La un moment dat. era rtrsplitit pentru aceste tristrturi dure. n-ar mai putea sd ia hottrririle .degi e mai probabil cd aceste decizii ar putea fi puse in aplicare mai omenegte astfelz. Shoshona Zuboff:. Allii au protestat.vicepregedintele s-afirtors spre el 9i l-a intrebat sarcastic:. tipul de gef luptdtor ir jungld. pentru cd ele aclioneazl. Unii considerau cd ideea detectdrii sentimentelor celor care lucreazd pentru ei li se pare un lucru absurd .lnevitabil existd aici un pre! de pltrtit pentru nivelul foarte sctrzut al inteligenlei emolionale la locul de munci. mindri si-gi pre." Pe latura pozitivl' sd ne imagindm ce beneficii pentru munC[ ar aduce competenla emolionald .reglarea sentimentelor ir lcord cu cei cu care lucr5m.pentru a-giapira eforfuiile. fiind nevoit sd prezinte vicepregedinteluicompaniei rezultatele citorva luni de munci ale echipei sale.gi uneleostile.. A fost o lungl perioadl de dominare manageriald a ierarhiei companiilor. cum ar fi o descregterea productivitifii.. Punctul meu de vedere este cd o asemeneaatitudine este deptrgit5. lloate aceste efecte dezastruoase asupra gindirii au fost trecute h revistd ir Capitolul 8.atunci cird mediul de afaceri era cu toful altul. dat de remarcilevicepregedintelui. profund jenat 9i dezumflat n-a mai scoso vorbi 9i s-ainnegrit de supdrare. cind un gef manipulator. . In ceeaee privegte propria carierX.egi erau aldturi de el. siptlmini irtr."3 O parte dintre acestemotive sint mai mult decit evidente imaginafi-vtr consecinlele asupra unei echipe de lucru atunci cind unul dintre membri este incapabil si igi stdpineascd minia nu dd dovadi de sensibilitate fali de ceeace simt cei din jur. inginerul a fost de-a dreptul obse.

nu_i aga7. spunea un consultant in afaceri.. A deciarat insi cl nu gi_aAat seama cit de prost reagtionase gi nici cd.si-adat seama cd remarca sa.lumea este parte dintr-un sistem.188 Intuligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 189 primat gi convins cd n-o sa mai primeasci niciodatd o misiune atil de importantd in cadrul companiei. ca pi'cum n-ar fi avut nici cea mai micd valoare. 9i cei cu care se lucreaztr. surat bine cuvintele: . deci feedbact*il u"t" esengial pentru organizarea acesteia _ respectiv.rVicisitudinile emolionale din cdsnicie pot apdrea 9i I rnunce. in faga ce se agteapttrde la ei ori datd anumite probleme se "olugii. Ori Ju devenit impietrili . ceeace nu duce nici o reaigie.Jg5d aceastdparte le uf"it"ura p" toate celelalte din sistem.jignise pe cineva. nici la o sugestie de indreptare a situaliei' Persoana Grre primegte aceasttr criticl se simte neajutoratd 9i suptrratd..atacurila persoand 9i disconstructive. 9i anume oamenii tre_ . :d toattr. inlelegindu.. dar dorea o aprofundare a. Bin punct de vedere al inteligenlei emolionale/ un asemeneareprog evidengiaztr o ignorare a sentimentelor declangate la cei cdiora le este adresat gi un efect devastator asuPra sentimentelor gare stau labaza motivdrii. a energiei 9i a increderii in ducerea ila bun sfirgit a unei firdatoriri profesionale.fapt ce inseamnd o incercare de evitare a oricdrui contact cu managerul cate le-a fdcut observalie.. El chiar considera ceioftul in cauzd era unul promilator. Crizele de furie au avut cam aceleagiefecte ca gi in cdsnicie: angaialii care Primeau rcproguri minioase cel mai adesea au reaclionat devenind defunsivi.el nu . Apa incit ir cele din urmi gi-a cerut scuze. $i totugi rhanagerii erau 9i mai nemulfumili pi se simleau provocali de asemeneareacfii.sint omenegticrizele de dezgust. critica este una dintre cele mai importante mi_ siuni ale unui manager.spusd pe un ton dur.feeaiaci insemna schimbul de date despre cum funcfioneaz6 o parte sau alta a sistemului. Aceastd deiicienla are trn cost enorm: asa cum strn5tateaeinolionald a cuplului depinde de fe_ lul in care cei doi sint in stare si destindl atmosferi ddunitoa_ re. inginerul s-a dus la vicepre. de fapt. unde iau forme similare. Totodatd.furios. una dintre formele cele mai des intilnite de critici la locul de muncd. intr_o compa. Atunci cind au fost supugi aceluiagi microscop emolional pe care l-a folosit John Gottman in cazul cuplurilor. efortul mai_departe.lnsensul inilial al teoriei siftemetor. felul cum se aduc criticilegi cum sint ele primite determind pe termen lung cit sftrt oamenii de satisfX_ Este o chestiune de feedback.ie.edinte 9f1nat. astfel incit orice parte ce are tendinla i3:1din matcd sI poati fi modificati ?nbine. zator. B-inuiesc cr nu afi incercat doar sr mtr punefi intr-o situafie oeniti avut 9i alt scop in gind.Dupd care a ircercat o foarte prudenti anchetd in care mlt. ar fi ap5rut 9i acel potop care accentueazd asemenea ginduri. glsindu-gi tot felul de scuze sau evitind orice rtrspundere. vor inriu_ t5lipe mdsurd ce timpul trece. care in lumea afacerilor sfirgegte prin buie sd delintr informaliile necesare esengialepmtru. mult prea mulli manageri nu au gtiut sI stdpineascd aceasttr ar_ td importantd a feedback-urui.Ai dat-o tr ba'' . dar gi de efectul lor demorari. afirmalia prin care se generalizeaz6 un faph . aceqti angaiali nemullumili au dovedit ci se socotesc victime nevinovate sau pe bund dreptate indignafi.. . gi cei fali de ca- pc rdspunde. Fdrd feedback oimenii sint in ptinr beznd. Aceast6 dinamici distructivd a iegit la iveald gi irtr-un sondaj efectuat asuPra unor manageri cirora li s-a cerut sI se gindeasci de cite ori s-au rdstit la angajali atunci cind s-au furcins epiritele gi s-a ajuns la un atac la persoanIs .firrditd de sentimentul unei tratdri nedrepte. ' Intr-un fel. 9i i_a amintit de aceastl intilrrire 9i de remarcile critice fdcute. mai nefericittrmodalitate .tisau ezist€nli pasivtr. sarcastic.i care ii face pe oameni sI afle dacl ceea ce realizeazd el merge brne sau e nevoie de o reglare. considertr ei. la fel ca solii sau sofiiie ce s-a.Mi-e pufin cim neclar ce anume voiafi-si_a str fac. Reprogurile sint considera- gi nu nemulfumiri carear trebui sd drept.i 9i d. ceea tn final insgamni ridicarea unui zid itrtre cele doud ptrr. tot asa eficacitatea. habar n-au care este-pozifia lor in fEla gefului. a avut un asemenea efect devastator. 9i chiar se gindea sX ptece.Cea de a motiva pe cineva la locul .t simlit pe nedrept atacafi sau atacate. acgi ii pldcuse acolo. de o modernizare sau de o redirecfionare. satisfaclia productivitatea la locul 9i de muncd depind de felul in care angajalilor li se reprogeazX diver_ se probleme. ' li . Exact ca sarcasticul vicepregedinte. intrindu-se astfel ir:rtr-un cerc infemal. Dacd fiziologia lor ar fi fost urmdriti. trtr-adevdr.sa _ nu !l desfiinfase complei. schimbul de rntormafi. ea este una dinke cele mai te_ mul: gi poate. diskuge tot.4 la locul de muncd.. care i se piruse doar una intimpldtoare. sarcasm ele insi duc la contraatacuri gi la refq2ul rXspunderii.."ti vcepregedintele a rdmas ufuit ..

intr-o bund zi.dar n-a ficut-o . Cel vizat intrtr imediat in defensivi. mai ales la arninuntele de design pentru soft-ul respectiv. intr-adevd1. Aceasttr tendinltr spre o critictr permanenttr este o componentd in cazul managerilor care nu au nici un fel de feedback pe perioadd indelungatd. s-a ajuns la zidul despre care vorbeam.190 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 19L faptul cd angajalii demisioneazd sau sint concediali . Cea mai nefericiti modalitate de a motiva pe cineva. Dar cealaltd presupunea amenin!trri gi invinovEliri la adresa incapacitdlii inndscute a persoanei respective. spre a vedea dactr nu existtr o cale de rezolvare mai rapidd." Un asemenea mesaj are un impact contrar unui reprog distructiv: in loc sd creeze o senzalie de neajutorare. evident. voluntarii primeair de fapt unul dintre reprogurile gata formulate.Un atac . . atunci ctrd oamenii cred ctr neajunsurile lor se datoreaztr unei deficjenle ce nu poate fi deptrgittr. spunind ctr refuzd str colaboreze sau sd coopereze la alte proiecte cu persoana care i-a criticat.Majoritatea problemelor legate de felul in care muncesc angajalii nu apar brusc. Lr privinla motivafiei." Acest sfat." Evident ci persoanele care au fost atacate au devenit tensionate gi furioase 9i au avut reaclii antagonice. voluntarilor li s-a dat si realizeze o reclami pentru lm nou gampon.rna in cauzl . Acest tip de critici ftrcuttr cu arti se concentreaztr asupra a ceea ce persoana a fdcut 9i poate face gi nu asupra remarclrii unui defect dintr-o treabl prost ftrcutd. O criticl era politicoaid 9i foarte la obiect. Ciitica poate fi fXcuttr cu multd arti 9i atunci devine un mesaj de mare ajutor transmis de managerul respectiv. acea criticd ar fi fost adusd mai devreme. Criticile aspre i-au ficut pe cei care le-au primit sd se demoralizeze gi si nu se mai zbattr ca pird atunci. cind lucrurile deja fierb. de minie.N-are rost nici mtrcar si incerci. angajatul ar fi putut str corecteze problema vizatd. Trebuie si nu uitali ci acea convingere care stdlabaza optimismului constl in faptul ci obstacolele sau egecurile se datoreaztr intimplirilor pe care le putem modifica. elpw gi simplu explodeazd. de revolti. Cum observd gi Larson: .E clar ci n-ai nici un pic de talent. ei igi pierd speranla gi nu mai incearctr. Harry Levinson. Apoi. ele se dezvoltd incetul cu incetul".Atunci cind geful nu este in stare s5-gi exprime prompt sentimentele spre a le face cunoscute imediat se ajunge la o stare de frustrare tot mai acutd." Arta criticii Ddr existl 9i o altemativd asupra cdreia ar trebui si ne oprim.R. cind sint atit de supirafi. ldsindu-gi angajalii sd audd doar ci fac vegnic gregeli. La asemeneaatacufi existtr contraatacuri. psihanalist. Din pdcate. mult prea adeseaoamenii critictr doar atunci cind nu se mai poate face nimic. devenit consultant al unei companii.cum ar fi acela sd faci pe cineva prost sau incompetrent. O sd rog pe altcineva sd facd treaba asta. fdcirdu-se remarci de genul ... ce ar fi putut sd-i spunl vicepregedintele de care am vorbit inginerului specialist in software . oblinind solulii mai bune. precum 9i la un motiv de conflict la locul de muncd5. pistreazd speranla ctr se poate gi mai bine 9i sugereazEinceputul untri plan de realizare. trcit nu se mai pot abline. in cadrul unei experienfe. . la adevdrate bdtdlii de personalitate 9i la dispute asupra puterii. O experienld fdcutd la Rensselaer Polytechnic lnstitute aratd cit de ddunXtoare este o asemenearemarc5 tiioasi in cadrul relaliilor de munci. legattr intrinsec de arta de a lduda: .Principala dificultate in faza actualdeste faptul cd planul vostru v-a luat prea mult timp Ci vor cregte astfel costurile.pe care le aduc se fac cum nu se poate mai rdu. De nimic nu egti in stare" gi: . Mulli au suslinut cX pur gi simplu vor evita orice contact cu perso. Un alt voluntar (un complice) ar fi trebuit sd judece aceste reclame. este valabil gi in cazul cuplurilor cdsitorite. Atacul la persoand a fost devastator pentru moralul lor. deci nu mai este receptiv la ceeace ai si-i spui gi cum ar putea si indrepte lucrurile. intr-un studiu fdcut asupra a 108 manageri gi gefi in general. care trebuie str-gi dezamorseze neirtelegprile.. Ele sint primite ca un afront astfel incit cel ciruia i se face reprogul se infurie la rindul sdu.. criticile nefondate au dus la nehcredere. Mulli manageri sint mult prea dispugi si critice 9i prea zgircili cu laudele..ceea ce este echivalentul unui divor! la nivelul unei afaceri.este total lipsit de sens..cu alte cuvinte.Dacd. De exemplu. Larsory psiholog la Universitatea Illinois. dar 9i mai grav este ci nu s-au mai simlit capabili str facd mdcar ceva ca lumea. ingirtndu-se o lungd listd de nemulfumiri neexprimate pinl atunci sau trecindu-se direct la ameninfdri. $i atunci criticile. observi f.ar suna cam aga:. A"gvrei si vX mai gindili la propunerea voastrS. cu sarcasm 9i rdutate. a dat urmtrtorul sfat ir privinla artei de a critica.

un preot. Alegeli o intimplare semnificativd.. pot fi drese . in scris. n-am ce sd fac..192 Inteligenfa emolionald aplicatd Conductnd cu inima 193 o Fiti Ia obiect. Ca urmare. La locul de muncl este la fel ca in cdsnicie. subliniazd Levinson. Oferiti o solulie.stdteau cu ochii in jos. pentru o atitudine defensivi gi penku o distanfare greu de recuperat." Skeeter gi-a dat demisia imediat. Ceicare evitd sd aduci reproguri .."7 . Reglafi-vd impactul a ceea ce vefi spune gi cum ii veli ipunepersoanei respective. in acest fel insd comunicarea va fi prea impersonali 9i lipsegte persoana vizat6. Acesta seamdntr cu sfatul dat cuplurilor in legdturb cu felul in care trebuie precizate motivele di neinlelege ie . N-ag spune chiar cd o laudtr vagd n-are nici un efect.Precizarea la obiect este la fel de importantd atit cind lduddm. trebuie sd indice o cale de rezolvare a problemei. Depoziliile au inclus 9i relatarea a gapte agenli afro-americani de la Secret Service care au stat 9i au agteptat o ord sd li se ierveasc5 micul dejun. CIIM TE DESCURCI CU DIVERSITATEA . Carolina de Sud. cel care o primegte rdmfire frustrat.sau laude_. Skeeter igi amintegte cX ospdtdrilele .. dar fdra indoiall ctr nu este unul de amploare gi nu se poate invdla mare lucru din ea. Acest sfat inlelept evident cd igi gdsegteecourile gi in sugestiile pentru cuplurile c5' ttrtorite.y{2" : spuneli exact care este problema. furvreme ce colegii lor albi de la masa de al5twi au fost servif imediat . mesajul va fi mult prea neclar. Managerii care nu au destuld empatie. un lucru care ilustreaztr o problemtr cheie ce trebuie modificattr sau un model de dificultate.vor sd-gi u9ureze povara comunicind de la distanfi. o asemeneaprejudecatd rasialtr ostentativi ar fi trecut probabil neobservatd. ca. Critica trebuie socotitd o informalie valoroasd pentru a indrepta lucrurile.dar pentru asta trebuie sd existe 9i sugestii in legdturd cu rezolvarea problemelor. . c Fiti sensibili.degi cu tolii unnau sd asigure . Nu vtr ascundeli dupd deget. de exemplu. a ajuns 9ef dg turd la restaurantul Denny's din Columbia. au intrat citeva persoane de culoare . Dacd se ajunge la supirtrri majore. Criticile. Critica poate deschide o ugtr spre anumite posibilitdfi de care persoana respectivd nu gi-a dat seama cd existtr sau pur gi simplu o poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuii care. Acest lucru se referd la empatie. prin puneri la punct excesive. sint mai eficiente atunci cind sint fXcute fafi in fald gi intre patru ochi. ca gi laudele.de gansade a'da un rdspuns sau de a clirifica iucrurile. ceea ce a dus la un proces cu despSgubiri de 54 de milioane de dolari ln numele a mii de clienli de culoare care au avut de suferit asemeneaiigniri. Levinson mai oferi 9i o consiliere pe probleme emolionale Celorcare sint criticafi. Intr-o dupd-amiazd. De asemenea.. Numai c[ Sylvia Skeeter a ficut parte dintre sutele de persoane care au venit $e depunX mdrturie fur legdturd cu discriminirile rasiale de care s-a dat dovad[ in intregul lan! de restaurante Denny's.ca sd mdnince gi au agteptat. care le-a apdraf spunird: . ce aruune nu vI convine. vorbind intre ele ca gi cum persoanele de culoare care se aflau la un metru de ele nici n-ar fi existat". Altfel. cind nu prea era clientel5. . Sylvia Skeeter. Pe oameni ii demoralizeazl. Dacd acestaar fi fost un incident izolat. cu pulin6 atenlie. fdrd sd afle exact ce anumg pentru a putea modifica situalia. e mai bine sd se ceard o amfurare a intilnirii respective.ceva". demoralizat sau lipsit de motivilie. nu facefi comentarii indirecte sau evazive. Levinson subliniazd ctr: . in vreme ce chelnerilele i-au ignorat. hrdignatd. acest tip d-e criticd este unul distrugdtor: in loc sd deschidi o cale de corectare a situaliei.. s6 audtr doar ci gregesc . o Fili prezenfi. la fel ca orice feedback util. Trebuie evitat impulsul de a reacliona in mod defensiv in loc de agumarea rdspunderii. menfionafi-i persoanei ce a ftrcut bine gi ce a fdcut prost gi cum s-ar putea modifica situafia. el ii sfituiegte pe oameni sd considere critica o ocazie de a lucra tnpretrnd cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei 9i nu pentru a se ajunge la o situalie de adversitate. curn ar fi incapacitatea de a face bine anumite lucruri. care a fost cdpitan tr armatl cird avea 30 de ani. rectorului.A9a au fost crescute. sint sortifi sd ajungd str ofere un feedback in mod jignitor. pentru supdrdri serioase. care incearcl sd-gi stdpineascd nemulfumirile ftrrd a-gi distruge permanent relafia. Critica. cit 9i atunci ctrd critictrm. se creeazd loc pentru resentimente emofionale puternice. ce afi simfit gi ce poate fi schimbat. gi nu un atac la persoand. tr final. Skeeter le-a infruntat pe chelnerile 9i s-a plins di. un pastor asistent gi doi cintXrefi dintr-un cor religios . pentru a se inghiti acest mesaj dureros gi pentru pulind linigtire. $i ea era de culoare. Concentrafi-vtr asupra unor date precise.

dar este mai ugor se-1i schimbi convingerile intelectuale decit sentimentele profunde. Atunci cfurd intilnim la o petrecere un englez extrem de deschis din punct de vedere de origine turci in Lrsula Cipru. poli si-!i doregti sd-!i schimbi preiudeclfile.usiald intre albi 9i negri."1o . A treia motivalie ar fi marea di_ versitate_tr privinla colectivitdlilor creatoare gi a energiei ankeprenoriale. efectul real al cursurilor inepte de diversitate culturald . Discrimindrilc care au dus la acest proces au avut loc in toate localurile Denny's . ln pr. Multe persoane din sud mi-au mtrrturisit. studiind conflictele ehtice.in special la nivelul managerilor districtuali 9i de ra_ murd -. utr alt motiv este nevoia crescirdi a companiilor internafionale de a avea an_ gajali care nu doar sd lase la o parte prejudecllile 9i sd aprecie_ ze celelalte culturi (gi pie!e). in special managerii.poate cregtetensiunile care divizeazl gru_ la locul de muncd. chiai-clacd prejudecilile individuale rdmin. asteptind sX i se aducd dc mincare intr-o seard.in avantaje concuren..mai exista gi cazul unei fete de culoare paralizate din Thmpa. Intr-adevrr.t1:. Florida. ci chiar ie iransforme aceste apre_ cieri.ezfnt. Puterea stereotipurilor care alimenteazd prejudecdlile constd ln parte in dinamica neutrd din mintea care creeazd aceste stereotipuri de tot felul care se autoconfirmirl. in mgre parte ca unnare a acestui proces a publicitl_ 9i fii care i s-a ficut.s gi_aindreptat pozilia fa$ de comunitatea de culoare. unde existaumari neirfeintre turci 9i greci.iale.rul unei vizite a pregedintelui Clinton la Academia Navald a Statelor Unite din Annapolis.rieu face com_ paniile acest lucru? Trista realitate este cX intreaga panoplie de cursuri video. de exemfafi de cei de ilu. o atmosferd de c6nfruntare. determinird chiar o mai mare atenlie diferenlelor. Dar cum u. re consideratd mult prea necurattr spre a fi consumatd de cicei de etnie turctr. De asemenea. in loc de inlelegere ..Ulterior in viafi. de cursuri de o zi.194 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 195 pazain cad. Vamik Volkan este itr prezent psihiatru la Universitatea Virginia. Prejudecdlile sint un fel de date emofionale dobindite incd de la cele mai fragede virste. fie cl eite vorba de u-ru. dar li se irn in familie. mina dea cu sd pare ugor ciudat iuloare. dincolo de cele ce gin de decenla . Volkan a auzit zvonul cd . ci devenind o minoritate. trebuie intii sdinlelegemnatura prejudectrlilorinsele. dupr un bar de absblvire. copiinvdlat au a ceea ce rdmtrgile sint sentimente l[rie. Preful psihologic al loiantelii fafd de propriul grup poate consta furantipada fate de ceilalli.o modificaie demograficd ce se re_ flectd in mare mdsurx in componenfa clienfiloF. . mai ales cind existd o lungd istorie a dugmXniei dintre anumite grupuri. ce nici mdcar in gind nu mai au prejudecXli Aceste acegtia. chial 9i in cazul adullilor care i9i dau seama ctr gregescgindind astfel' . pentru ci se spunea cd negrii prejudiciazi afacerile.Emo!ia ce insole9te prejudecata se formeazi in copilirie.e. carc a rtrmas in scaunul ei rulant doud ore. sirt de ordin pragmatic. Unul dintre ele ar fi faptul cd piala de munctr s-a modificat. Volkan arbliniazd aceste amintiri din copildrie pentru a ardta cum Poab fi menlinuti ura de-a lungul anilorin cadrul unei comunitdli.asupra diver_ sitdfii" duc cu adevirat la o indepdrtare Jprejudecefilor angajali_ lor care participd la acestepregitiri.. Toli angajafii. care a studiat prejudecdlile zeci de ani. deoarece chiar 9i cei care au prejudecdfi trebuie sd in_ leleagd cd ele trebuie depdgite. Copil fiind.otfel incit si ajungl pini la generaliile mai recentee. cind convingerile sint folosite pentru a justifica ceea ce utTrteazd". de o sdptdminil. Un sondaj fecut la"citiva sute de companii americane a ardtat ci peste trei sferturi dintre noii angajali nu erau albi . fdcind ca acestereaclii sd fie foarte greu de eradicat in intregime . Asemenea seminarii se lin in aproape toate companiile din America. intre negri 9i asiatici sau intre asiatici si hispanici. Apoi. Toate acesteaaratd cI deprinderile eulfurale ale unei organi_ zalii trebuie schimbati in sensul stimuldrii toleranfei. Motivele. Pentru a inlelege ce se poate face.Oamenii igi amintesc ma1 ugor exemplele care suslin aceste stereotipuri atunci cind lncearcd sd rezolve situalii de cumpin6.. dar igi amintegte foarte bine cwn a crescut intr-o fa- grec din partea locului flcuse cite o gaurd in cingitoare fiecare copil turc pe care il strangulase qi i9i amintegte tode dispre! cu care i s-a zis cI vecinii lor greci mtrnhcd porc. lanlul de restaurante Dinny. trebuie sd faci unele cursuri desprelvantajele clien_ telei multirasiale. p. Rtrdicinile prejudeci$lor Dr. explicd Thomas Pettigrew' psiholog in probleme sociale la Universitatea Santa Cruz din California. .acela cd duc la false agteptdri prin promisiuni grga m3ri sau pur gi simplu creeaz6. iar anglyafii si reaclioneze ca 9i cum nu le-ar avea. bdrbalii albi nemaifiind grupul dominant.

Cu siguranld a existdt un fel de mesaj. Tenacitateaacestor prejudecdli subtile ar putea explica de ce tr..196 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 197 indirecte pot apirea. in ca_ zul unui director alb . a nu sPunenimic le ampli$rosferasocialdde descuiajare sint intr-o pozilie de autoritacei care direcfie.ci un lucru serios.p"iiul. mesaj un reprezintl br prejudecdlile nu sint un fleac.patruzeci ae ani atitudinire rasiste are americanikrr albi faid de negri au devenit tot mai tolerante.3 tr: intoleranfi. dar micar actele in sine vor fi blocate.itot rt uti" ::_:l^rytll_1e rogrce. ln ce 9i humai nat in mod productiv impotriva discrimindrilor' Un asemenea feedbacktreLuie sd existe gi trebuie dat printr-o critici eficienti fdrSurd.asenfdevinzdri Roni.au stabilit noi date de po*ite la nivel organizatoric. de qgaloanele cele mai inalte de conducere. care sd rnai tolerante. dar refuzd cerereade angajare a unui negru nu dJn motive rasia_ le.esteca normedecit ceeace esteesengial duce la aparilia discriminirilor. refuzul de a se oferi mese gratuite de aniversare pmku cei de culoare. aceasttr itt illce*. tiu . Sau cnm sPunea un director tii sd se intindX fdrtr sd intilneasci vreo rezistenfI' tnai important decit cursurile de instruire . Cind sint intreLafi. Dac6directorii 9i colegiio fac gi fina. au notartt sa facd discriminiri in funclie de rasi au fost rareori apostrofafi.ceea de exemplu. respectul r persoantrestecentrul culturii IBM-"14 Pentru ca acestecercettrriasuPraprejudecdlilorsI ductr la rte leclii de comportament la nivelul companiiloq. ffefWor. s-a constatatcd atunci cind intr-un grup aperea.conformcirofdestor actede discriminaieducela mesaje un refuz categorical in schirnb.riou_ re. care le dddea mini liberl in Jazul acestor impul_ suri rasiste.tii "*pti"a1it emofional gi de cald. iar in sine va fi schimbatd.ra""X_ prejude.Asemenea reac.t". a8". rn vreme ce in cazul unui individ de culoare sau de origine tris_ panicl se neglijazl aceastdinformafie. ei susgin .. 9i angajeaia un alb care vine din exact acelagi mediu. fi ar r"r. ceea ce izoleazd toate tipurile de discriminare 9i-i incurajeazd pe cei care au . Poate ctr nu vor rea prejudec6lile.a bdut ceva". Cursurile de pregitire in abordarea diversitdlii culturale. nicii sint reci gi rezervagi. chelnerii sau gefii de unitate care . sau incuierea ugllor 9i punerea semnului de inchis in geam dacd se apropia g"rp du clienli de culoare. cel pulin tacit.s inchi_ dea ochii la ceea ce fdcea personalul.asemenea fac remarci nelalocul lor din punct de vedere etnic. de exemplu.. darbamenii i9i spun t.^o la rl-'.cu o valoarenede rigoare.care este cbnvins ctr nu are prejudectrfi.u"u ceprivegte aptitudinile de inteligenld emolionald. de-exemplu. fioneazHin funcfie de prejudecllil2."u acte ?e "r"t se dd de inleles ci care prin putemic.: ^ -^t-. in regultr.r. adiitr el fie este un tip *"i . Sau a9a cuin sp'nea "" u"rro"'ut.. tati"a $i cu consecinlele 'o it .iverse strategii cum ar fi plata-consumafiei ftr avans doaiin cazul clienfilo. ele ctrdau un exemplunu tonstituie univantaj mai alesprin aceea cum trebsie reacliomodul ci privegtemomentul.-. ctrruia i se dx. Pi::^T:il*unui.desigisesc . tiebuie ca oamenii str fie incurajali str dechiar 9i actele minore de discriminare sau de hdrfuire le iig4jitoare. dar in situaliile ambigue reaclioneazd Tl in..?:*y':.Noi nu tolerim insultele de nici un fel..s irrnumele ug""tiioiru"rll de culoare: . in schimb. sau afigarea calendarelor cu fe- operare ale grupului si fie schimbate irn mod decisir4' prin r Lnor m5su*ri active impotriva actelor de discrirninare. Sau poate lua-forma unor informagii ajutf_ alb.inchiderea ochilor in fagai*j.rt lohn p. IBM: . Reimaru care a-dat in judecatd firma Denny.incit sdfie receptat incidentenu vor mai in mod firescsauinvages-ofac5.-x-:: ---la n o atloc duce pe l^^ lor -^ refuztrriif^a sau iinirii icestor prejudecdli a lor. a nu fac are conJecinle grave deoareceinseamnd a lisa microbul .sau Poate in eficimla lor . unii gefi mai mari chiar iau ircurajat.ci pentru cI studiile 9i ixperienga sint tocmai pot iui_ te" qen{u slujba respectivl "u].-sugerind d. dar incd ac."13 Dar tot ceea ce gtim despre rdddcinile prejudecdlilor 9i de_ spre cum trebuie luptat in mod eficient cu ele ne sugereazd cd tocmai aceastdatitudine . acestea ii jpe alti oameni si prolifereze altele similare' Simpla reaclie a -t goui"l"u"u ce este un ifront fa!tr de colegelede serviciu' . in contextul dat. sd spunem. si facd discriminiri.. el ntrruie prejudecata potrivit clreia brita..F acest lucru este nefiresc. Toleranftr zero pentru intoleran!tr Dacd prejudectrlile oamenilor nu pot fi tdiate din rddlcini ce sepoateschimba este ceeacelfacoamenii cu ele.cdri .r.iormunui studiu. luind insi forme mai subtile: oamenii dezaprobX atitudinile rasiste.l'. degi ele existau-pen-tru ceilalfi.Conducerea langului de restaurante benny. b au totodat5 un rol de pivoh simpla omitere a condamntrrii tacite. ylumii.

*rio.lucrXtorii in cunoagtere"' . ..orglnizlte:':..Pului. Un alt element activ in cadrul icestor cursuri este at. ln majoritatea cazurilor.i"'.de iii a".Dar cind elevii au muncit cot la. Aga curn vom vedea.echipele devin L."ti."""i u:liPu :t1: gefi . o echi_ pd de lucru formatd din oameni cu diverse culturi 9i perspecti_ ve poate lucra in mod armonios gi poate ajunge la sltugi mai bune.". si grup un ca face va egali' considerindui pe tofi ceilalti .."umai ales mai rudimentard de organi"-ut" 1.a "tt" .. ca de exemplu in echipele sp"ortivesau in formafiile muzicale.iJ .. este mai practic sI incercdm sd anuldm exprimart.t"t propiiu"lT'Acest in anii ce urmeaz6' muncd. atunci cind oamenii lucreizd cu cei asemeni lor ani de zile16..JJffir"ii ffi .. Cel mai important ci mai curind al inteligenleiemofloun IQ acad^emic. oamenii vor putea sd inleleagi suferinia cek.i.. elnt elecRelelele muncd' ""1" in atribuliile *u f"trrt.ri in carese impuri relucru' de echipele teleconferinfele' electronici.i.. 'J#.ot""piA sint sistemul letul organizaliei. Lecgia aceasta poate fi invdfatd din ceea ce se tntimpld tr gcoli: aturrci cind di_ verse-grupuri nu reugesc sd convieluiascd din punct de vedere gocial. sd se iu u*ftio"ufe 9i iptitudinile care-iajutd pe oameni locul la bun ca preluite sx hewindtot mai i.insd ideea cA un asemeneaprogram ar putea sI dezrtrddcineze prejudectr_ lile este una nerealistdTotu9i.l obiecfiile.iga cum se intimpld ir mod firesc 9i la locul de muncd. iar rezultatul nu poate fi agteptat imediat ce se termind un seminar de specialitate.99 ajlnge la bande ostile. mai creatoare 9i mai eficiente decit cei care lucreazd izolat. pentru un de o fedinle de planificare sau de o muncd in echipd insumeazh ce grupului' anumit proiect iomun.. este posibild o reinvdlare a datelor _ degi durea_ 25. Peter Drucker.ea perspectivd de abordare. unde ostilitatea cregte in loc str scadr. lrorbi d"eschisimpotrive acesfui sistem.i de soft.irtri"" f"io..:*:i::: mai importante i calificate in cunoaqtere.l"=il: ..llu inteligenJa elemeniin acestIQ. ffi. -rjo*u.uid de valoareaadtrugati prin informaiiJ*"t" "t" vorba de analigti ai pielei' de scriitori sau de ii" .'':?. cum este ea. i"aittt"tu .ULGRUPULUI 199 fost martori ticuli sau indirecfi si-gi exprime nemulgumirilt. acestlucru care nu poate fi evitat de conceputi.. t.rro.r":11: prejudecdlilor decit si elimindm atitudinea insdgi.i este mare de cit depinde va 9i.x fu U"" sfirgit misiunea gy.uaeclgi sau la hlrfuiri.ovedes= te in gcoli. fir care stereotipurile negative se intensificd.al"""" echipe.. Stereotipurile se schimbl foarte greu. acea stare care ircurajeazd empatia gl toleranla.'. ..indiferent ci hdinta. avind in vedere cd prejudecilile sirt o formtr invdta_ td emofional. Capaciiatea .cof ca egali ientru a gtinge uJl scop comun. schim_ barea normelorprin care se ajunge ta pre. ittT-"tt rcare lucrtrtor in parte este mare exPert il"^1tg:- *ur. stereotipurile dispar . Astfel.citeva trupuri vechi asumai cele fel' irntr-un 9i mai clare exemple 9i. eminentul om de afaceri productivitateasa depinde de eforturile coordotit t aiittiutiitori de soft' Cum oamenii au luin tandem.i. la rindul sau.il.198 Inteligenla emolionald aplicatd cu inima Conductnd TALENTIIL ORGAN IZ ATORIC IIIQ. in armo"tft" in cazul unui grup cu un IQ ridicat constX "tt" i*"-Cft"iu de a se parte in fiecdrui individ sa sociali. observi Drucker' in cazul unei de muncd la sfirgitul acestui secol.. intr-o incipeT-?T::::-ti ii ti"! intr-o sald uLmune camerdirn aceeagi fi. locul de muncl inseamnl ratarea unei mari ocazii: avantajul unor posibilit5li creatoare gi intreprinzdtoare. in cazul in care se schimbi vreodatll. Refuzul datorat prejudecitilor al unei diversitdfi culturale la .r afectati de discriminiri 9i atunci .i.Jil... asemeneaprograme pot ajuta mult la congtientizarea ideii cd intoleranla sau hdrluirea nu sint gi nu vor fi acceptate. care ar oferi o for_ !d de muncd diversi..."i lucru t:9"*i11 *. o treime din forla a cdror cei ra o constituiau .:. aceste cursuri de instruire speciale programe de ln 9i nivelul companiilor urmdresc un scopfoarte prigmatic.-.'l 1TT. existi un IQ al ei sd capacitilile celor implicati..cum otgu"i'aJoric' ei nervoscentral' indiferent daci estevorba De cite ori oamenii colaboreazd.. cit a3 bine reugesc .ilt" h nivel organizatoric' reprezintd schetl[..lucritor ir cunoagtere"' a subliniat o i""""..". aga cum se d. oamenii.ei ... . termenul de . Ceea ce conteazi insd enorm ar fi o camaraderie suslinuttr gi eforturile zilnice spre un scop co_ mun ale-unor persoane venite din medii diferite. Punerea la un loc a stereotipurilor din diverse grupuri culturale nu-ajut5 prea tare la scddereaintoleranfei.ceva vreme.A 1". acestepuncte sensibile' sintnoileentitalifunc!io13l: at"r" asemenea expliciierarhia Totaga.

diverse insircindri pot presupune apelarea la divergi membri ai refelei.Armonia le permite grupurilor sd profiteia maxim de calitdlile creatoare ale celor mii talentali . Rezuitat.Pe nu este un indiciu clar al productivitdlii in practicd. Multe lucruri pe care oamenii le fac la senriciu de_ pind de capacitatea lor de a apela la releaua disponibild de lucrltori.. nici IQ-ul.formfurd o echipl temporard. fir vreme ce altele au rtrmas la un nivel relativ mediu..tionaltr9i socialx .20A Inteligenla emolionald aplicatd Conduc?nd cu inima 201. Lor le lipsea un element de baztr la nivelul inteligenlei sociale. creativitate. Ca urmare. de inteligenld academici.. Pentru ctr aceastXmuncd nu putea fi ficuttr de o singuri persoanX. duce ceva a unui grup este gradul in care membrii acestuii au fost irn stare sd creeze o stare de armonie. cuprinzind persoane care sI ofere un 9ir optim de talente." Ca. talentul academic BusinessRepiezu:.o invenfle de inginerie electronicd extrem de sofisticatd 9i de complicatdle. pentru a reugi. Cel mai important factor in maximizarea excelenlei in a pro_ ..ai c5rui membri cu talente gi aptitudini egale ih alte direclii nu se descurcd la nivelul inteligenlei emolioiale. fie mai talentat.Pomindu-s'e de la o vastd gamd de mf.ia-gi-dd". ca_ au incerglt str inleleagd de ce unele grupuri sint mai eficiente 1e decit altele18. In vreme ce un grup poate str nu fie _mai degtept'. ea s-a desff. Ei sint capabili sd se motiveze mai bine gi str lucreze la nivelul relelelor neoficiale.l general in cazul grupurilor armonioase a fost ijutat de faptul c5"a exis_ tat de fiecare datd cite un membru extrem de talenta! grupurile cu prea multe fricliuni nu au reugit s5-gi foloseascdmembrii cu mari capacitifi. Atunci cfird s-au comparat . . trebuie canalizatX experienla fur domeniu a celorlalgi.decit toate acestecalitafi insumate.indiferent cx provine din frictr turiditr mirie. fiecare vine cu anumite calitdli _ de exemplu.uu u*puriirl tehnicd. o parte au iegit in evidenfd. Surpriza a fost ctr aceia care s-au dovedit afipreanerdbddtori sd factr parte dintr-o asemmea echipi au dat in general rezulta_ te mai slabe. din rivalitSli sau din resentimente .funcliona" in relea .egi ce nu in procesul . mai productiv gi sd aibd mai multe succesedecit un altul . diferenlele esenliale au iegit la iveali la nivelul strategiilor interne 9i interpersonale pe care le-au folosit. o absolventd. DupX citeva interviuri detaliate.. empatie . capacitatea de a . ci in cel emolioral. Iattr un exemplu . cind oimenii muncesc impreu_ ni intr-un grup. Unde existl un nivel crescut de stagnare emo_ . Un alt aspect negativ l-au reprezentat persoanele care au constituit pentru grupl greutate de dus in spate gi care nu au participat direct la proiect. Robert Kelley 9i lanet Caplan au avut la dispozilie gefi 9i simpli angajali reprezentind intre 10 qi15% dintre inginerii considerali celebri.celebritSlile" pentru a-gi face treaba.oamenii nu pot da ce au *li bl11r. er poate fi in schimb mai prost daci la nivel intern oamenii nu i9i pot impirtigi talentelelAceasta regul5 a devenit evidentii atunci cind Sternberg gi Williams au recrutat oameni care sd ia parte la echipe care ar fi trebuit se des_ fdgoare o campanie promolionali creatoare cif mai eficienttr peltru un irdulcitor imagina4.un studiu referitor la marile valori de la laboratoarele Bell.surdtgri cognitive 9i sociale. Diferenla dintre celebritdfi gi ceilalli nu consttr in IQ-ul academic. aiunei companii. formindu-gi echipe ad-hoc. psiholog la Yale. Printre aceste nenumdrate talente. De fapt. celebrul nucleu gtiinlific de pe l?ngXPrinceton. de la testele standard IQ pind la inventarele de personalitate. despre care se spunea cd poate inlocui zahtrrul.celebritdfile" cu oricine altcineva. care i-a ajutat sd profite de intregul talent al membrilor grupului. cea mai grozavi descoperire a fost mai irtii lipsa diferenfelor dintre cele doud grupuri.. Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba singur. Pentru a constata ir ce consth diferenla dintre cei care s-au dovedit extrern de productivi gi cei care au rimas la un nivel mediu.La urma urmelor. se creeazdposibilitatea de a forma grupuri ad-hoc. ad-hoc este un factor crucial in reugita in carierX. g P"t luenld a exprimlrii. 9i de la Wendy Vvilliams. Aici ltcreazd ingineri 9i oameni de gtiinld care au avut rezultate de virf la testele IQ." Kelley gi Caplan scriauinHarvard m5surb ce se dezvolttr.. In vreme ce morala acestei povegti e cit se poate de limpede pentru cei ce lucreazd in echipi. . capacitatea de a recunoagte ce se cad.gurat tr echipe care puteau fi formate din 5 pintr la 150 de ingineri. Ideea cd existd o inteligenfi de grup vine de la Robert Stern_ berg. acegti neribdltori voiau sI control-ezeei totul sau si domine situafia. experienli 9i eficienfd. ea are o implicalie mai gene_ 9i rald pentru cei care lucreazd la nivelul unei oiganizalii. nu existl diferenle semnificative in privinla talentelor inndscute.Celebritdfile" ce au fost studiate intr-o divizie a laboratorului au alcituit o unitate care a creat 9i a proiectat intrerupdtoare electronice de control al sistemelor telefonice . de altfel. Una dintre ce- ..rre*bri ui lor.

"uu. adici din aceeaa clienlilor sau a celorlalli membri ai echipei. Nu existi insl nici o legiturd intre a fi expert gi a fi o persoand ir care ceilalli sd aibd ircredere pentru a-9i mdrturisi secretele.. companiile ar face bine sd-gi sporeascd inteligenla emofionald colectivd.i. Au reugit sd vadi lucrurile din perspectiva celorlalli.202 Inteligenla emolionald aplicatd : care au foarte rnulte relafii in toate relelele. ci ele au investit timp in cultivarea bunelor relatii cu cei ale cdror servicii ar fi putut fi necesare in cazul formlrii unei echipe ad-hoc pentru rezolvarea unei probleme sau depigirea unei cri_ ze..organizaliile informale intrd in acfiune. vorba de cea de comunicare.X zi de zi impreund nu inseamnd neipdrat ctr au trcredere unul in celXlalt. Aceasti releaextrem de complexd de legdturi sociale formeazd o echipd de colegi gata oricind de acliune gi care se intdregte in mod surprinzitor. depdgind birocralia pentru a rezolva piopriu-zis lreaba:. cd ele au gtiut sd-gi coordoneze foarte eficient eforturile in echipd. SI fii un punct nodal intr-o retea a experlilor inseamnd sI ai o foarte buni reputalie in domeniul tehnic. au dat dovadd de putere de convingere.Darltunci cind apar'proble_ me neagteptate.fereinrormur". in colabordri.ttt p. gi au incurajat cooperarea.:i:"::"::"Kuo". Un mic tiran local sau un micromanager poate sd fie un mare expert. igi va pierde gi eficienla la nivelul unei re- .. releaua experfilor..Un angajat cu performante medii la laboratoarele Bell toc_ mai vorbea despre o problemd tehnicd survenitd.. pentru cd igi construiesc refele suficient de soli de incX inainte de a avea nevoie de ele. le mai importante a fost formarea unei refele a unor oameni ch€ie. Existd semne puternice cd de fapt ceeace se intimplI la laboratoarele Bell ar fi de bun augur pentru viitoarea existenld a companiilor.. aproape irtotdeauna acegtia oblin un rdspuns rapid.El s-a strdduit si apeleze la divergi <guru> in domeniul tehnic gi apoi i-a agteptat pe acegtia. . imbundtdlirea felului tr care oamenii muncesc impreund va deveni o cale majorX de sporire a capitalului intelectual gi ir aceastava consta diferenla esenliaItr a concurenfei." . Refelele informale sirt extrem de importante pentru rezolva_ rea problemelor neprevizute. pe.ptgga mai repede gi se migcd rapid pe diagonald. .'zo' Analiza acestor relele informale aratd faptul cd degi oamenii _ lucreaz. indiferent ci este . au constatat Kelley si Caplan. evitind conflictele. Atunci cind cer un sfat.. s-au dovedit lideri in construirea unui consens. dar nu va inspira incredere gi atunci. eliptic.. Relelele informale s.cine cu cine vorbegte. drept pentru care celebritdlile au dovedit cd au gi un alt akibut esenfial: capacitatea de a lua iniliativa . intr-adevdq. Avind fur vedere ctr serviciile bazate pe cunoagtere 9i capitalul intelectual devin tot mai importante la nivelul firmelor. cel pulin a9a irattr un studiu referitor la acesteregele. pentru a-9i imptrrtdgi informalii mai intime (cum ar fi dorinla de a-gi schimba sluiba sau resentimentele fatd de comportamentul^unui 9ef sau al iolegilor) gi nici nu le vor transforma irt crize.. ceea ce adesea duce la o avansare. .rtr.ea$a. bazatS. in ajutorarea oamenilor de a inv5!a impreuni cum sI lucreze mai eficient.-.9i de autoadministrare.. Toate acestecapacitdfi desigur cd sint aspecte ale inteligenlei emofion6le. Pentru a se descurca gi pentru a supraviefui. pentru lumea de miine. Dincolo de talentul de a organiza aceste relele esenliale. de cea a experlilor sau de cea de incredere.Organiziliile formale existd pen_ tru a rezolva problemele ugor de anticipat.pe persoanele care sint pregitite sd dea sfa_ turi. la laboratoarele Bell. Lucrurile au fost gi mai simple fur cazul celebritdfilol. transformindu-se in relele stabile. Celebritdlile rareori se confruntl cu ase_ menea situafii. Toate acesteasebazeazd pe capacitdli sociale.pierzindirn timp valoros.indoielile si vulnerabilitXlile. pentru cI nu i s-a rdspunJh mesajele ltrsate nici la 9i e-mail-urile transmise.de a fi suficient de motivali pentru a-9i asuma rtrspunderea mai presus de slujba oficiald . dovedindu-se incapabil si conducd.rocid" vedere mai sofisticat asupra relelelor informale arati ci existl cel pulin trei cate_ gorii de relele de comunicare . in cazul celebritdlilor s-a observat. gi releaua de incredere..cur"u. i-r sensul regldrii eforturilor de timp gi de muncd. . in care capacitdlile fundamentale ale inteligenlei emolionale vor fi tot mai importante in munca ir echipd.

neregu$iu aefit it misiunea ca fiind aceeade pacientului. Erau indicalii extrem de simple. au intrat lor medicale problemele la emolional5 ceput si ignore reaclia pentru irelevante socotindu-le reaclii. emofiile degin"supre_ mafia.s-a uitat mai atent la rezultatuf analizei de urind. Ciutind insi date din sutele9i sutele de caLuri. ne sim_ lim plini de sldbiciuni.. aceste sau sa concedieze de modelul retrtarita este abordare Aceastd 9i problema in sine.l--: A ^^^^lX afi- o eviden!5 care arat5 cd starea emofionald a oamenilor Houduprofilacticd. doctorul meu era doar foarte atent gi competent gi vroia str veri_ fice toate posibilitilile pentru stabilirea unui diagnostic. Boala . Imi amintesc foarte vag de explicalia pe care mi_a dat_o in locului 9i a zilei in care unna str fai analizele pentru sta-plivinfa bilirea unui diagnostic.mai ales .sttporstarea a ignora de de ordin medical . doctore? Rdspunsul a oenitimeiliat: . tout" situatiile.mult prea adesea cXexisttrasisSigur pacienfilor. de a descoperi medical este gribit personalul Din pdcate. Dintr_odatX.t.sau atunci cind situalia este o invitalie la deznidei rtd in moJnefericit.deih o bazX in $ficd conform cdreia aPare o limitd a eficienl'ei medicale P9It 1! . Aceastd indiferenfi fald de realitatea emotionald a bolii ne- le.Separe cd lucrurile chiar seinrlutlilesc in cadrul crurealittrfi a sistemului medical.mr in toate cazurile 9i nu i'... pini ce el..Ciuma Minte si medicind 205 p vage durere in vintre m-a trimis la doctor. existXo cregterein medie destul de mare din punct de ve'deremedicala eficienleipentru a Puteasugeracd o intervenlie a ingrijirii medicaar trebui sd fie parte componentX enotinnald le. ale funcfiei rinichilor. Cancer. Existd.KK Minte 9i medicini . iar frica este singurul gind. indiferent fa!5 de disperarea sI linigteasctr timp gdsesc care-gi tte inlelegitoare sau medici Tenun tratament' administreze gi doar sd i sd informeze nu imperativele in care profesional univers esteinsl spre un pot fu. Era pu_ lin probabil sd fie vorba de dar aceastd ializdlogica nu -cancer. medicina itr societateamodernd a vindeca boli . caredepinde prea mult de cronetrarea pe care o fac contabilii.tm"ntul umanitar potrivit ciruia medicii ar rui sd aductr nu numai leac. mai conta in acel moment.. Problema survine atunci cind personalul medical ignord fe_ lul in care reacfioneazd pacienlii din punct de vedere itnofional. Citologie _ mn_ tea mea nu mai scipa de acest cuvirt.in parte p" it.Sufertfia. . putem fi atit de fragili'din punct de vedere emolional atunci cind suferim de ceva"pentru cd starea noastrd mentald de bine sebazeazd..Evident. Nu ptrrea nimic neobignuit. mai ales in bolile grave.Nici nu mai gtiu bine ce a mai spus.arrtr _ dirt*g" aceasti iluzie gi nrruie premisa conform cereia lumea noastie este una a existenfei in deplin5 siguranfd. Din punct de vedere istoric. existd 9i alte motive t*n realitatea psihologicd 9i socialtr a pacienlilor aflate de asttr gtiinNatd pe tdrim medical... zicd. 9i nu in afara lui.oate fi sporitd tratind stareaemolionali a pacientului ba"ie * stareasa medicald. ci gi alinare.rr. . ALBERTCAMUS. a ticerii 9i au inconspiralie fel de intr-un problema lor. A remarcat hematurii in urintr.de a gdsi mtursau de a gisi o consolare. Mintea mea se blocase pe cuvintul citologie..Aceasti efiiieni5 .rriu de invulnerabilitate." personalulmedical sd uite de punctele ale pacienlilor sau str fie prea grtrbit pentru a le lua seamd.Ag vrea sd te duci la spital gi str mai faci nigte analize.gtitoare. ni-a zis el pe un ton profesio_ nal. ln lumea bolii. neajutoragi 9i vulnerabili.Cinete-afut:dlattoateastu.a g. Oare de ce am reaclionat atit de putemic? La urma urmei. vedere referitor la de punct acest acceptird iaiea bolii.. Dincolo de atg. dar am fost nevoit sd-l furtreb de trei sau de patru ori.r r -^1--^-L.daf 9i in timpul tratamentului. El md ftrcease-me simt ca gi cum ag fi fost jefuit chiar in fafa casei.u uneori un rol semnificativin vulnerabilitatealor fald Sistemulmedical boiU gi pe parcursulperioadeide refacere' lipsit de int-eligenti emofionali' estemult prea adesea u pacient. orice intilnire cu asistenta sau cu doctorul fi o qinsd de a obline informalii lini.9i -iile pacienfii.. Citologie.. chiar dacl ar trebui sd se preocupe de starea noastrd exclusiv fi.

incit o parte dintre gobolani . Felten a firceput prin a constata ci emoliile au un Putemic efect asuPra sistemului nervos autonom.respectiv ce anurne ii aparline 9i ce nur.:i. coperit ci sistemul imunitar poate invtrla multe. conform teoriilor gtiinlifice de pfurdatunci. Atacul ne rptrrX impotriva virugilor. daci insd celulele imunitare nu identifictr in mod corect o parte dintre celulele trupului. 206 Minte gi medicind 207 MINTEATRtrpuLur: FELALfiVCanr EM1TITLE rNFLTTENW AZA SAttt Ardrn e de Me_ . O irtreagi relea de cercetitori au descoperit ci mesagerii chimici care aclioneaztr in cea mai mare mdsurd atit in creier cit gi in sistemul imunitar sint 9i cei mai numerogi in zonele neurale care regleaz6. Descoperirile lui Ader au dus la cercetarea a ceeace se irtimpld cu miriadele de ctri prin care comunicd sistemul nervos central 9i sistemgl imunitar .icatie care reducea th mod artificial numdrul de celule care se luptd ! cu boala 9i care circulau fir-singele lor. intrtrd practic ln contact cu toate celelalte celule.. Celulele Pe care le recunosc le lastr in pace. celulele pe care nu le recunosc le atac5. nel4ro."i*Uotrra_ veau gi mureau.r!:o qlcrna 9r Stomatologie a Uqivgrsitllii Rochester avea practic sd rescrie harta biologicl a trupului: Robert Ader. Ader a constatat insi cI dacd le di gobolanilor doar apa cu rd aceastdmedicafie. scopul meu este sd clarific corrt uai"giite 9i str inlocuiesc stupizeniile-cu o inlelegere mai limpede in care emoliile noastre . cum ar fi alergiile sau lupus. emoliile 9i trupul. doar creierul gi sistemul neryos c*tiut pot "u "r"_ r"u"lionu *: :e L diferite experimente. Sistemul imunitar este . Suzanne.Unele dintre cele mai puternice dovezi ale faptului ci existd o cale fizicd directd ce le permite emoliilor sd aibd un impact asupra sistemului imunitar a venit din partea lui David Felten.creierul trupului".rrir. a bacteriilor sau a cancerului. fa fef J gi cre_ ierul. Re_ zultatul acestei atitudini-de-vindec. Tlecind prin datele gtiinfifice. modesta descoperire a lui Ader a obligat la un nou punct de vedere in privinla legtrturilor dintre sistemul imunitar 9i sistemul nervos cenkal. mai existl o ideol. AdevSrul este undeva la mijloc intre aceste extreme. Pind sd facd Ader aceastd descoperire absolut extraordinar5. atunci cind definea propriul sim! al sinelui pe carc-l are trupul . scade_ gi incj in_ tr-o asemeneamdsurd. Felten a lucrat cu solia sa. 9i cu alli colegi pind ce a gdsit un Punct de irtilnire al . pird atunci. uneori s-a ajuns chiar ra a invinovdfi pe cineva pentru cd s-a imbolndvit.acele cirdri biologice care formeazd min_ tea.de la cantitatea de insulind secretatd pind la tensiunea arteriali. care regleazd totul . schimbindu_gi felul in care se comportd. Qelulele imunitare circulS ir singe prin intreg trupul. u a. cum il numea lpecialistul in neurologie Francisco Varela. Numele in sine atestli aceste leglturi: psiho sau . De fiecare daH cind i. toli doctorii au crezut cd de fapt creierul (impreund cu prelungirile sale din trup prin intermediul sistemului nervos central) gi sistemul imunitar sirt doui entitdli separate. un coleg a lui Ader.. De atunci. care nu sint separlte intre elei ci strins le_ gate.care neagd complet ideea cd mintea influenleazi trupul intr-o mdsuri cu adevdrlt importantd. Acest lucru nu ar fi ilebuit sd se intimple. le_a dat acestora o med.mintea". Psihoneuroimunologia sau PNI este aceeacare studiazd actualmente subiectul gi a devenit o gtiinli medicali de frunte. Sau cel pulin aga s-a crezut vreme de peste un secol. de-a lungul anilor. num5rul de celule T tot ""h^r.pentru sistemul neuroendocrin (care insumeazd sistemul neryos 9i cel hormonal) 9i imunologiapentru sistemul imunitar..gi inteliglnla ". Nu existasenici o cale prin care str se stabileasci o leglturi intre centrii creierului care monitorizeazd ce $ustd gobolanul gi zonele de mdduvi osoasi unde se formeazi celulele T.rr. meau aceastdmedicafie. psiholig. cele mai grave boli simfindu*e fericili sau ginjind "frf".rrii noastrd emolionald _ joaci un rol in privinla s6ntrtlfii 9i iUotii.Inteligenla emolionald apligatd medical. toli anatomigtii.. o inghileau cu apd cu zaharind. de la $coala Politehnicl din Paris. Sistemul lor imunitar invdfase si distrugd celu_ descoperire flcutd in laboratorul Faculttrlii hle T ca reaclie la apa cu gust de zaharind.emolia2. se creeazd o boald autoimunitari. F5cind experiente pe gobolani. $i totugi. Rezultatul stru a fost un adevdrat goc.e r-uu imbolnlvit. pozitiiu ori ideea cd oamenii sint vinovali pentru. care nu sint capabile sd-gi influenleze unul celuilalt funclionarea. ca gi cum boala ar fi un semn de imoralitate sau de nevrednicie spirifuall.+ot a creat o confuzie generalizatd 9i adevdrate neinlelegeri referitoare la mdsura in care boala poate fi afectati de mintir.ogie la fel de neproductivd in al9i te direcfii: ideea cd oamenii s-ar putea vindeca singUri ii de.-!:.

ra.cu alte cuvinte. Cei care suferl de anxietate cronicd. esenfialtr in supraviefuire. ln vre_ me ce relafiilesint complexe. el a indepertat termina.i"i"f"f"'i*""ii*"* 9.fiind nevoifi-sdu.i. Pot singera prea tare. btatistic vorbind. o ameninlare majord pentru sXn5tate." Motivul este cit se poate de limpede: panica gi anxietatea fac creascdtensiunea 9i astfel strgerarea este mai intenstr atunci se face incizia.ur. emoliile tulburdtoare sint un factor de risc la fel de toxic ai de mare ca fumatul sau colesterolul pentru bolile de iniilttr .nece acegtihormoni upu. un eminent rg specialist irn ginecologia laparoscopicd de la Universita- pentru opeprogramattr 9tanford.spunea:. Felten a trecut la urmtrtoarea faze li experienlelepe animale. fird indoiald.tei pe care o au hormonii care apar in stare de stres.a." Nezhat explictr: .1imulte legdturi intre creier sistemele carjiorrur.t. influenfa principaltrconstl in fap_ in. 9i lot 9i imunitar . . intr_adevir. Pentru a testacit deimportante sint aceste terminafii neryoa_ se la nivelul sistemului imunitar. se ajunge la concluzia cd toatl lumea care suferX de asemenea sentimente cronice va cidea mai ugor pradd unei boli. Aceastd .rervoase ale sistemului autontm.voase.""pi" ideeacindva . pentru cd prioritatea o constituie situalia urgenti imediita. de tensiuni permanente de o ostilitate continud sau care sint cinici sau blnuitori riscontacteze un numlr dublu de boli .T::i: revoluFonard.208 Inteligenla emolionald aplicatd Minte gi medicind EMOTIILE TOXICE: DATE CLINI CE 209 ci aceste celuleimunitare ar putea fi lintele mesajelornervilor.pe scurt. este intotdeauna clar dactr gama acestor schimbdri este sufide mare pentru a reprezenta o importanld de otdtnmedical.Fie_ carearerrn puternic impact asupracelulelor imunitare. Camran Nezhat. Specialigtii irnmicrobioiogie 9i alli oamenidi gtiintedescope_ ri m. ele semnall- dovezi.Concluzia sa a fost cd firE aceste terminalii ner. Cele mai edificatoare dareferitoare la importanfa medicali a emoliilor provin de la o aliz6. Deci este mult mai bi- strfie calmi.1a sintimpiedicatein funcfionarea loi: stresulreduce. hr lcest sens.ur.' Dincolo de astfel de istorii medicale. cefalee. cu celulele sistemului imunitat'.caremai sint cunoscute sub numel" J" 9i Jr*"ii#ir noradrenalind). reunite mai mare. ficut pe citeva mii de bdrbali 9i femei. de lungi perioade de tristele gi pesimism. c. care comunic6 i:r mod direct cu linr focitele gicu macrofagele. dovada importanlei clla emoliilor a crescut tot mai mult. care combind rezultatele a 101 studii mai mici.. anulez operalia.""t ii]rLt" intens. Sigur ci existd. artrisd d . Nimeni nu a bdnuit sistemului nervos autonom.sistemul neryosnu numai ci stabilegte legitura cu sistemulimunitar.inclusiv astrn.'irr't . descoperire a fosrde_a ai"ptrr 1yi.r1anoi.. care uneori poate duce la deces. Acest punct de con= tact fizic permite celulelor nervoase si degaje neurotransmigA_ tori care str regleze celulele imunitare. Igi revin mai greu. toarecd acestea pur gi simplu existis.tot mai mulfi doctori recunosc importanla emoln medicintr.escoperitsi napse la nivelul capetelor. sistemul imunitar pur gi simpfir nu mai reaclioneaztr cum ar trebui la o invazie de v1ru9isuudu bacterii. O alttrformd cheiede legarea emofiilor cu sistemul imunitar se face prin intermediul influen."rprir.ulcere peptice gi probleme cu inima (fiecare reprezenSnd o imbolnlvire majord din largile categorii de boli grave).Catecolamineie(epinefrinele gi norepin"_ frinele .Un molste faptul cX degi in multe studii s-a constatat cd stresul gi negative sldbesc eficienla diverselor celule imunitare..poateconservtrd energia. In studiile ficute la microscopul electronic s_aud.. o legitur5 largd in acest rcns 9i astfel. re PtT capdt brusc acestor celule imunitare. precum p_en_ gi dorfinelenaturalegi encefalinele aparir momentul de stres. dar esteesenlial pentru o funcfionare corectda acesfuia din urmd.aceastisuprimarepoatedeveni "ri" de lung5 duratii. dr. De exemplu.Dacdo persoand imi spune cd a intrat in panicd in ziua respectivl gi cd nu wea sd se opereze.. pot face o infecsau alte complicafii.rnulli saumajoritateadoctorilor sint &r ciuda acestor scepticiin privinla importanlei clinice a emofiilor."rirt"rrgurir_ temylui imunitar cel pulin temporar.riu.Fiechirurg gtie ci oamenii foarte speriafi pot avea probleme ve in timpul operafiei. ..Dacdstresul p"ri. hidrocortizonul gi prolactina. Chiar 9i a9a. Singerarea excesivd e una dintre cele mai complicafii chirurgicale. Dar dovada rolului important pe care-l joaci .rp.tii ner_ voasede la nivelul excrescenfelor limfatice gi aI splinei _ unde celulele imunitare sint inmagazinatesau create_ 9i a folosit vimicrgbi pentru a provoca sistemul imunitar. Stuconfirmd ci emofiile perturbatoare dluneazi sdntrtdtii oarecaremdsur55. Rezultatul 3Sl a rost o scadere brusctra reactieisistemuluiimunitar fafi de virusul respectiv.

9i anume cd o personalitate de Tip A cu tensiune mare riscd mai gtr se imbolndveascd de inimd.ln finat.De Williams a constatat cI doctorii care au scorurile cele mari la testul de ostilitate cind se afld incd la facultatea de i prezintd un risc de gapte ori mai mare sX moartr pfird dL cinzeci de ani comparativ cu cei care au scoruri mici cei dintii avind o inclinalie clard spre a se miria."ll Odatd ce apare o asemeneaboal5.rt{ ar fi anxietate" . in timp ce_9iaminteau acest incident nepldcut.ceea ce cardiologii considerd iapte cA ar fi un semn de ischemie miocardictr.Dd*. sugerind i"i_ ! ma lor ar fi avut 9i mai mult de suferit in acel moment. atunci dupd treizeci de ani aceasta poate duce la o aparifie mai rapidl a pl6cii 9i la o boalX a arterei coronariene. suferiseia d"j".inci mai datorag00de dolari. . in care se dezvoltd placa' Dacd ritmul cardiac este mai rapid 9i tensiunea cregte pentru cd vi enervali ir mod obignuit.a completezenenumirate formulaie pentru compania de asigurdri9i si meargi pe ra mai multe ateliere autocaremaimult au stricatdecitau reparat. Iohn Barefoot de la Universitatea din Carolina de l. poate aduce daune". spuseb5rbahrl.de.une la o moarte timpurie."r"a unll ctrntre pacienfi au manifestat chiar o scddere cu pro_ cente sau gi mai mult . RedfordWilfiams de la UniversitateaDukel0..'f4i puciu"gil ... "e Aceasti descoperire face parte dintr_o serie mai larga de do_ vezi constatate in urma a zeci de studii.i-' iul -r' exercittr efectul nu este inci intru toitul intelesz. scorurile la testul de ostilitate sirt corelate direct gravitatea bolilor arterelor coronariene' Sigur cX nimeni nu sPune cd minia poate cauza de una sinrX 6 imbohavire a arterelor coronariene.in cazul cardiacilor supugi angiografiei. De exemplu. emofiile in imbolniviri este mult mai extinsd decit o aratd rrrr studiu al mai multor cercetdri. Fiecare crizi de minie reprezintX un stres suplimentar pentru inimd. aritA ci. it1l1B?Il. ea reprezintd unul l factorii implicafi. o scddere iericuloasi u sangvine la nivelul inimii. cazul unui efort fizic.t r_ supirat de care am pomenit. fapt ce pre. De aici a reiegit ins6 o noud re: ostilitatea este aceeacare ii supune pe oameni unui Ite dintre datele despre ostilitate provin dintr-un studiu I de dr. Efectul *".^:ijl. dr. 1t. "ir*fuj"i Sciderea eficien.1.|t:ll.incd nu putem spune precis daci minia 9i Oetilitatea au un rol cauzal in declangarea bolilor coronariene cau daci doar le accentueazdodatd ce sint aptrrute..poate iiei din artera coronariand cu fiecare bdtaie de cauza leziuni in vasele sangvine.210 Inteligenla emolionald aplicatd Minte si medicind 211. Ani de zile mai tirziu era suficient sd_9i aminteascd ce s_aintim_ plat ca sd seschimbela fald de supdrare.tttJih momentul in care pacienlii povesteau incidentele care i_au furfu_ singelui in inimi scdd.:l rarct gr rntrebarea care se punea era dacd minia a avut un impact semnificativ asupra funclionlrii inimii lor.r telor referitoare la anumite emofii.l. care aratd cit de d5un5_ toare este minia pentru inimde. incit de clte ori se suia in magi_ n6.sdtul.ares_aintimplai. pacienfii susfineau ce erau doar pe jumdtate *pXruli comparativ cu momentul c. frustrarea l_afdcutsi_9ivirde maiina. mecanismul declangat de minie afecteazl eficienla cu care se face pomParea singelui la nivelul inimii..1iprecise qlcala/ cnrar daca mecanismur biorogic prin care aceste emotii ----. $i nici macar nu fusese vina lui. Descoperirile coleg. Cind minia este sinucidere curati Cind am dat inapoi. O privire mai atqntd asupra . Dar si luim o persoand de douizeci de ani care se enerveazd in mod rePetat. r. mai ales penlru cX tulburarea circulainimd .minia. tensiunea sau colesterolul.. chiar mai mult decit alfi factori de cum ar fi fumatul. conform unui studiu fdcut la Universitatea de Medicind Stanford pe 101'2bdrbali gi femei care au avut deja un infarct 9i apoi au fost linufi sub observalie o perioadI de pini la opt ani duptr aceea. sau 9i una 9i 3lta. il apucadezgustul. anxietatea gi deprimarea _ indicd cu cln" prin care sentimentele prezintl importan!tr me.o izbiturtrpe o laturd a maginil a fdcut ca aceaexcursie sd devind fdrl sens9i frustrantd.:".Ji. Sau a9a cum mi-a explicat Peter Kaufgeful Institutuluide Comportament in cazul bolilor de inigra.icind Stanford.s-a ardtat cd bdrbalii care s-au .tei pompirii sirgelui in inimtr nu s_atrresis_ .ea cam cu cinci procentes. Atunci cind aceastd situalie se repetd. avind in vedere cd ir acel moment cresc iit*nt cardiac 9i tensiunea. piemini gi singe: . in special asupra celor trei ce le mai grave . Aceasti arnintire nepltrcutd a fost reinviattr inadins ca fdcind parte dintr-un studiu al miniei in cazul pacienlilor cu boli de inimd de la Universitatea de Med.. Vechea idee nu a mai rezistat. adicl test cu un fub introdus in artera coronariand pentru a m6leziunile. Era atit. minia s-e pare ci "r* este aceaemolie care ddu_ neazd cel mai mult inimii. trat 9i in cazul altor trliri nlpldc.r*"il.

sX caute o explicalie be- - rtr9i nu si-gi stimeasctrmfiria. care de obicei a"i" f"-" j"""_ rare de hormoni ai stresului in intreg trupul.. Dar in ansamblu cele mai puternice legdturi gtiingifice"ainf. capacitatea de a o regla in momentul in care se degi empatia.. Ca 9i in cazul prograStanford. se manifeste o transformd intr_o reacfie potrivitr in situafiile nepldcute. aga cum am vdzut in Capitolul 5. totul a irceput cind eram in liceu. ea are un efect benefic. riscul cregtea de cinci ori. ei sint inv5lali sd perceapi lucrurile perspectiva celuilalt otriva miniei. Anxietatea . ilt^1.t"ai" p" 929 debdrba! cc au supraviefuit unor infarcturi 9i au fost ginugi sub obse.. risc6 de trei ori mai mult sd moartr de inimd decit cei care erau mai calmi.e emofii 9i bolile de inimd au labazdmhG. ci 9i o emotivi_ tate negativd intensd de orice fel. fori"ti e".:u apiigi la minie s-a a"riror. 9i la Facultatea de Medicind Yale."rtg exprimatd sau nu.r.Dacdaceste .d"il.Ei sint incurajali sd inlocuiasci girdurile cinice cu rezonabile.i mai mult sr facd un stop cardiac.-"" . ci dacd este cronicd. De atunci trebuie sd am mare gnji sd nu beau nimic care si conlind cofeini 9i nici sd nu mdninc mincdruri condimentate. Aceste constatiri nu duc la concluzia cd oamenii ar trebui sd-9i suprime milria atunci cind ea este intemei"a-iil-". Cercetitorii de la yale au sublinial minia spo_ regte riscul de deces din cauza bolilor "e.. cei care fuseserh furiogi au riscat ae aoux-o. Pacienlilor li se cere si reducd gindurile ci- ginduri per9i ostile pe mtrsurdce le observd. precum gi de alte mdrturii 9i mai clare ale unei firi dificil.r". intr-un. facuita Urii"".i"rii.le .. unde s-a ficut *. ir-rcercarea repetatd a" a irotoii minia ori de cite ori incepe sf. Eram o elevi cu 10 pe linie gi mereu imi fdceam griji pentru notele mele. flun ar fi congtientizarea miniei pe misurtr ce ea se 26.caracterizat de sentimlnte iepetate de neincre_ dere gi cinism gi tendinla de a iace co*"riarii tdioase 9i de a jigni.""rr. gind un lift intirzie. williams rezolvd acest paradox ajungird la concluzia ci nu contea zd. stomacul meu se revolti. Un program imaginat de Wila avut aceleagirezultate beneficels. imi este permanent greafa.. Am observat ci atunci cfurd mi irgrijorez sau silt stresatd. s-a demonstrat ctr fircercarea de a anula asemenea sentimente intr-un moment tensionat duce la o sporire a.intr-unprogru* ain cadrulU"i".inaintea infarctului. mai ales cei care sufereau deja de inimd. dar gi pe cele de neircredere din situaliile limide exemplu.fie neapdrat o condamnare la moarte: ostilitatea este un obi_ cei care se poate schimba.. mai multd incredere. afitde mult dacd *Ti. problema apare cind ostilitatea devine p'ermanentA. Rezuitat".i" mie cinci sute de birbali 9i de femei care au suferit de crize " de inimd 9i ctrrora li s-a cerut sd descrie starea lor emolionald d.. 9i cum mereu imi fac griji pentru ceva. el folosea elementele de bazd ale inteligenlei ionale. . sI nu cumva sd intirzii la gcoald . Aceasttrirvd' miniei a avut ca urrnare faptul ci riscul unui al stipinirii a la infarct a sctrzut cu Moh fali de cazul celor care nu au insd-gi schimbe firea ostildl7.ltt.'. dacd sint sau nu pe placul colegilor 9i al profesorilor. Un grup de pacienfi care suferiseri un pentru a_iajuta sd_gitempereze a[i_ 272 Minte si medicind 213 care i-a f6cut atit de ugor de scos din fire. O veste care ne dd speranfe este cX minia cronictr nu trebuie sd. imaginindu-gi cX o persoani In de acestinconvenient.*ui de inimtr.agitaliei in trupli poate produce o cregtere a tensiunii arterialelslpe de ata pa'rtl. Cind anxietatea ne ajutd sI infruntdm o primejdie (lucru prefupus util in evolulia omului)." dovadi {ii .Antidotul pentru ostilitatear agacum spunea Atunci E suficientdo motivareputernictr...ritutuu J" Medicinl Harvard au fost chestionali p. definind un stil antagonic . oamenii v[d cd ostilitatea ii poate blga mai repede in morsint dispugi str incerce un remediu.acea senzalie riepldcutX cauzatd de tensiunile vieShesul . Pirinlii mei md obligau si iau note mari 9i sd fiu un model pentru ceilalfi.":*"tst _inctugi rvreqtcare btantord.ritdt. empatia fiind un adevlrat balsam ''Sau Williams: . trebuie sI incerce sd le scurtcircuiteze spunind (sau gir. bun sim! estedirectrEspunztrtoare intilnirilor neplicute. gi ale unei miaii cronicel6. Pentru ctr problemele de stomac au ap{rut din anul doi de liceu."uuir. conceput Inteligenla emolionalli aplicatd dovedit mai agresivi gi mai ostili au riscat mult mai mult un al doilea infarctll.Ut. cred c{ de aiii mi se trage starea de tensiune.valie o perioadd de pin5 la zece ani dupd Cei care u...9i alte asemenea.rt*i"I ". riscul cei maimare era prezent cam doul ore dupd c! se instala miniala. DacI aveau 9i colesterolul ridicat..Stop!" ..". dar anxietafea vielii moderne este cel mai adeseaexageratd 9i nelalocul ei o anxietate exageratd 9i nelalocul ei Mi simt tot timpul stresatd 9i tensionatd.tuai. O manifestare a ostilitdlii din cind in cind nu este un pericol pentru .este probabil emofia cu cea mai mare importanld ca gtiinlifici a legdturii dintre declangarea unei boli 9i vindecarea ti.

Femeia problemegastrointestinah "."a crizetor de astm2o.r" ".274 Inteligenla emolionald aplicatd il:.. acele femei care l-au flcut 9i pe al doilea erau profund marcatede cumplite temeri gi de anxietate..U"ura Intr-un articot din 1993 i.tiva-a*p.. spectru de efecte:compromiter"u'furr." robustefea siste_ mului imunitar a fost asaltate h .""p..r . ca urtnare a unei experienl" skesante."'ib..::ffi:rinse ...5rii sistemului imunologic intr_o asemenea misurd incit poate grdbi formarea de metastaze ir. exnaus.t#".ceea ce sugereazd faptul cX solii.cele produse .mai. produc infarct miocardic.uiistd dovezi .i o cregtere Minte si medicind 215 stresaliau rdcit dupi ce au fost expugivirusului.r.Doar 27ohdintre subiectii Pu- liste cu nemulgumiriap5rutein timpul certurilor conjugale.. cei foarte !i au rdcit in proporlie de 47% .olffi . Activitatea virusului ce declangeazd lrerpesul poate fi detectatd la nivelul anticorpilor din singe. pacienlii nu mai conduc magina.tior.r[i'""-.lilitate. #il. Acelagi tipar stres-boald infecfioasi se p5streazh' giin cazul virusului care duce la aparilia herpesului .r.r.Lp"iJtle anxietatedovedesc un nivel marede stres... Intr-un studiu ficut la Universitatea de Medicind Stanford ce a numirat Peste o mie de bdrbali 9i de femei care suferiseri deja un infarct...o dovadd clarl cd stresul rtesistemul imunitaf3. apdrind inclu_ ilr*"*".. renun!5 la siujbl sau eviti sX mai iasi din casi25.Perioada corespunde aceleia de incubafie in cazul virugilor ce provoacl rdceala .#.. Studiile_au til. fiind expugi in momentele de ingrijorare sau de suptrrare. "".i. aplrind ocazional. .I" ui1"if"tt* ff#"_M"lon..ajoritatea rezurtatelor esteneclar dacdintreaga'il... Sintem ". chiar mortale pentru femei sfurtanxietatea 9i frica.. De asemenea." au ficut o leed_ turd gtiinlificdintre stres. emoliile cele mai periculoase. frica poate lua forma unor fobii paralizante: dupd primul infarct. .""te. ". au dovedit cd:la trei saupatru zile dupd mai multe supXrtrri it sau au ficut o infeclie a sistemului respirptor.r..rl fafl1 de infecfi'e virare.atit a celui de pe buza superioard.psihologur rarg u.J..ilila h. de la yale observa i:1"]:iyj*. despreo cercetare ^pi. .anxietat" 9i inceput cu oamenisrndtogi ". Anxietatea sporittr nu duce doar la scddereareacliei sistemului imunitar.f"JUs".. Crir"f" cazul unui pericol cu caretn." i"gr*rii dinke stressi B*...ur.. accelerarea aiut"lrifiiaTr." fu. lir"o.il. (tn vreme ce acestaeste un rezultat fic ce confirmd ceea ce toati lumea a observat sau a binuit el este considerat a fi o descoperire fundamentalh ce td rigorile gtiinfifice. ..i.:"r.fi#...stresulaprrind in sifuafii prin carene amintim si nu neapdrit care trebuiesr trecemsau ae in buie sd ne confruntd*.: deor..r*urrJniunor nosil" irril"i ii infringe _ dohr cdin cazulsrresuluiemofional u""".... .".rragie ." itoii]"..Efectele perfide ale stresului mintal 9i ale anxietdlii .g. declangind colitele 9iloil... rimunologice au o semnificatie clinici a"rrui"e mare =iai"i sd deschi_ dd caleaspre imboln5"ir"r.i "" i urmaid a.... cetmai adesea nu mai arenici un rezultat.i][*. din studierea cuplurilor c6sitorite care au fd- din Anglia. In multe cazuri. au devenit mult mai vulnerabili2a. formareade atenoamecare duc Ia ateroscrerozd gi formareade cheaguri d".p I9i progresarea "puriHii pidl a diabetului ae ra_ tipil.. siv probtemeate hioocam"p"ht Lu*ori". stresul arl"" tu . gripa gi herpesurile."rcd ingrijorareducel.i".m asemenea mi_ crobi. a lucrat S:_T*specialigti cu savanfi in cercetarearScelilor in cadrul laboratorurui ."ro"* te fi afectatpe termen I""g. Folosind aceasti unitate de misuri.. .bilitate crescutd "ur.. Dupi ce oamenii au fost expugi acestui virus. avird irjngrijire inembru al familiei care suferd de boala Alzheimers. ln vreme ce ostilitatea cronicl 9i crizele repetate de minie par si insemne un risc mai mare de imbolnivire a inimii la btrrbali.iaes of rnternat Medici ne. gi creierulpoa_ "r. Cohen a constatat cd odatd cu stresul cregte9i de a contracta o rdcealtr. alte studii au relevat efecte adverse gi in cadrul sistemului cardiovascular..J. t".il. frJUlemele -exa"". imunitar gi La unul dintre cele." M.. s_aconstatatcA stresulgi anxietatea r-au sldbit.:ilT. studiind curn se comporttr in via!5 cei care foarte stresafi.il* sistemulnervos poate cddeavictimd unet <uzuri>> "..rtaurgastrointestinal.. reactivarea virusului herpesului a fost descoperitd gi la studenlii la medicind in perioada examenelor de sfirgit de an sau la femeile de curind divorlate..d. cit gi a celui care genereaz6 leziuni genitale.. ori la un persoanele aflate intr-o continutr tensiune. d"nt*gu. dar de obiceisistemui "*p"9ip"..d. ar fi rdcerile.... ln generat.) mod similal...serioase studii gtiinfificg Sheldon psiholo." tipic penrru fetuI i n carganxietatea gi stresul medicale.. spuneMcEw"r.21 Dovezi coplegitoare asupraimpactului medical al suferinfei au apdrut din studierea boriior. el r6mine latent in corp.e*!il..

cei care au dat dovadd de o permanentd disperare 9i o lipsl cronicd de speranlI au.21. artritele.r nu au nrci un control asupra felului in care vor fi indeplini_ te acele sarcini (acest lucru duie. toate simptomele sint agra_ v3te d9 st1es. trointestinale 9i durerile cronice.incit ori de cite ori mergea la oncologizbrc_ neain lacrimi. ca gi rihnul cardiac tensiunea. fiind nevoi_ tE sd se oclpe de el gi str aibd o slujbe. sint confundate cu ugurinld cu semnele altor boli. sd se destindl gi str-gi stdpineascdsentimentele nelinijUtoare. ei ' pot sd amine sau chiar str scape de simptomele respectiveze.lntr-un urfost au mijlocie-ce virsti gi de femei debdrbali 2832 pe ficut mirili de-a lungul a doisprezece ani.t ufu_ lanseazX?n mod direct declangareastresului se folosesc "e fur trata_ mentele chimice pentru a reduce simptomele ftrtr-un mare nu_ mdr de boli cronice.6 Inteligenla emolionalll aplicatd Minte . p. de exemplu. ceea ce-i exPune unui risc crescut' studiu $i'bolile de iniml sint accentuate de depresie. Egecul in diagnosticare 9i netratarea depresiei cregteriscul de decesin cazul bolilor grave. 12 din cei L3 care au suferit depresii au murit in primul an dupd transplant. De exemplu.r"t qe. Era de^ingeles ca ffeceaprintr_o staredepresivd .inclusiv pierderea poftei de mincaie 9i letargia.ul. printre acestease numdri bolile card. incit pacienlilor cu boli grave care stnt deprimali este necesar sX le fie tratati 9i depresia' Uni dintre comPlicaliile care survin in tratarea depresiei la cei deja bolnavi este faptul ci simptomele acesteia. de exemplu.". Reacfiadoctoruruiera de fiecarJaata aceeasio poiteasi iasdimediat din cabinet. fapt poate duce la crize de inimd sau la atacuri cerebrile.iovas_ citeva tipuri de diabet.rrl vaselor de singe. oare nu cumva GOntadin punct de vedere medical gi faptul cd el nu trata starea de permanenti tristele a pacientei? Cind o boalS ajunge sI fie ffl atit de virulentd. ci unul atitudinal. depresia este un puternic factor de determinare a momentului morlii. Stephen Manuck. Lisind de'o parte cance.gi de problemele emofionale.". declangamodificdri la nivel. in cazul a 100 de pacienli cirora li s-a fXcut un transplant d-emtrduv5 osoasd. Ai E de inleles cd riscurile de imbobrivirepar mai mari pentru cei ale cdror slujbe sint mai . Costurile medicale ale depresiei D.i.trigfurd. mai ales de citre doctorii care nu au destul5 experienld in diagnosticarea psihiatricd. dac! pacienfii .ri"r.inl1-od-ala. cum ar fi cea a unei mame care-gi cregte singurd copilul. a trecut 30 de voluntaii printrlo serie de stdri anxioase.la faptul J.murit in mai mare numar de boli de inime32. pen"tru ci depresia trece neobservatX 9i netratati ._i s-apus diagnosticul. studiu asupra a cinci sute gaizeci noud de pacienli 9i . psihoiogta'Universitatea din pittsburgh. pentru a menfbna doa. In afari de rlceala jignitoare a oncologului.in vreme ce 34 dinte ceilalti 87 incd mai trdiatr 9i dupa doi ani30.sub o puternicd presiune a pretenliilor fatl de'ei.a rro_ luntarii au fost supugi unui stres intens. Pacienlii d9p1mali se pling mult mai tire de regimul medical .. o iarte dintre ele.. tehnicile de relaxare "i_ cor.in cazul pacien. numitd adenozin triflsfat. Atunci iir..oUfu*"i" gur_ :"tr". Cancerulde sin intrasein meta_ stazd.phngea deoarece cancerul de sir intrase in metaitaz1.[ia mulli goferi de autobuz care suferi de hipertensil.. cei cdrora li s-a diagnosticat o depresie majord e probabil si moari in urmdtorii doi ani. "e iil. o mullime de studii au sugerat cX depresia joactr untol important in alte boli. Drumul care face legitura intre emolie 9i starea medicald nu este unul biologic. apar ia nivel anatomic. intr-o oarecaremlsurd. tr care a ap5rut o substan_ !d secretati de celulele lui. astmuf. in cazul celor 3% care erau cel mai grav deprimali.ilor cu boli cronice de rinichi care fac dializ6. 9i De exemplu.:ei trebuie . cei care au. Incapacitatea de a diagnoitica depresia poate si devini o problemi suplimentar5.i medicind 217 de o mare tensiune la serviciu sau de o viafd foarte dificili. riscul de a muri de inimd era de patru ori mai mare decit la cei care nu erau deprimafi' .ca in cazul pacientei car.e fria"pii sarcini.. este pulin probabil ce vreo emofie de vreun ar mai putea anea un ifect cbnsiderabil asupra evoluliei bolii' In Vreme ie depresia femeii categoric ctr ii inrdutdfea aceste ultime luni de viali. in dietd.C"* velul de stres este atit de mare. mai ales in inr5utdlirea lor' Aceasti influenfe este atit de covir9itoare.Doctorulnu_i mai putea vorbi despreun tratament-iar chimioierapiai_ar fi putut of&i cel rhult inci vreo citevalyii gu viafd. dovada medicalX clarX ctr melancolia poate afecta evolulia cancerului este incd indoielnicdze.ri rectal gi y" g*p comparativ.astfel. nivelul de adenozin trl_ tosfat a crescut brusc. ci in cei zece anl antenorr au avut srujbe foarte stresante erau de cinci ori mai expugi cancerului decit cei care nu cunogteau stresul2z.stresante. Acest ". chiar mai important decit oricare alt simptom medical3r. i:i. monitorizind starea singelui acesiora.celulelemaligne reapdruseri gi se extinseserd la cifiva ani du_ pd o operaliecarefusese socotiti o reugitd.t.declirat "urr.

. etr.. "ina de zile dintrmdrur tr-un an in care erau iircapabifi ae ireo uc. pentru cei cu deprerii go"u dezile pe an la 9iJ"-ia-eZ 18pentru cei tratali de depresiiugoarlsa-- 9i niod sigur ea aduci prejudicii capacitdliide insdndtogire care firavi mai pacienlii la ales 9i mai deces.rJur. tru iot restul viefii. sint de_adreptut 9i T"..ri y1u t11gidisfunclii a v.fereau "ft"*.li" unor femei mai in virstd cu fracturtr a" "fu. dintre ele au mai reutlt yreodatesr.. diu. t" pot desprinde ittteva efecte din masa de variabile care afecteazXcursul bolii.iii...iar paralizia se instaleazi pen..a sufereau de boli multiple. Asta nu inseamnd pot schimbasingurecursul fericirea ori risul cd vinalca sau pozitive pare destul de emoliile oferd ce Ceea grave.. .t.*tuT coplegitoare. i. dintre 25 cei mai a optimigti.r. blocajul arterial. emoliile pozitive pot fi tonice. existd un cost medical al pesimismu122 lui .i.i de depresie au stat internatein mediecu opt zile mai *i d".21 muriseri.i cind sint cronice. paciettgi care au fdcut o operalie de by-pass 9i care erau mai cor.roru i"iJ. Cei care au multe speranld este firesc sd depdgeascf. de.pinl la un in nici un cazci emolia pozitirmit punct.ule in timpul opeialiei 9i dupl pesimigti3s. Preful pesimismului optimismului Ca 9i in cazul depresiei.tu".gi avantaje ce corespund optimismului' De exemplu' priin fost evaluali au infarct de bdrLali care suferiserd deja un vinla gradului de optimism sau pesimism' La opt ani dupd accident]dintre 25 cei mai pesimi9ti. Cam unu din opt deprimali era de cinci ori.1" turi similare. de ri-scul treste multe ori toxici. de mai puline ori in urmltoar"fE t luni dupd pri_ ::Tt"Tut" ma externare. cei care iu avut mai multd speran!5 au fost in stare si oblind o mobilitate fizicd mai mare comParativ cu ceilalli pacienli cu accidente similare.aiuiecit pacienli serios ce'ar. dar fdcindu-se studii p" ttt' mare numdr de *".nnfi.. speranla are puteri vindecdtoare.mai i" ptit"u. Perspectiva lor mintald s-a dovedit mefactor alt orice fi un mai bun indiciu de supraviefuire decit indical de risc.iga. dar care s-au simlit mai pude grditoare in cazul 1in piini de speranle..nusufeieauau a"piesiu treime 9i doar o".'lnt _" .9xlernagi pacienfii deprimali au prezentatun risc mult mai mare de a muri in urmdtoarelegasl luni. .uru au primit 9i un p:ihptriS qentru depresiilor u" u*irulroie de mai puti_ lJ"":?r nd terapiefizicd de recuperare pentru u *"rg" . Dacd aceistd formd de nemulpmire emolionald cronicd este predispune la o intreagd gamd de boli' Chiar dacX depresia puteaia nu-i faci pe oammi mai vuln-erabili la ilftniv-trlt .tisd sufere de o boall similard _ de de inimd din ca"""*irt"..tf#..il. Speranla este extrem putuliriilo. ' Ca rudd apropiati a optimismului. mecanisme care a_r putg-a de depresiasporegte intr_oasemenea 9e mtr_ -explica surd posibilitateaunui infarct urte.ilr.exempf". ln stdri grave.piiul din Montreal care au dupE ce fuseserd ti"t"fif" urma unui infarct.. mai ugor marile incerclri. 9a constatat cd depresia esteceaaur".fr#LEEMoTrrLoR Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale ad_ verse produse de minie. curn ar fi.rr. d"p.proti"rn" lardiace 9i diabet_ unul din gase sufereade aepresiiira"u. Felul in care reacfioneazi din punct de vede- AUANTATELB*r!. fos!.l" cut pentru cei careau supraviefuitunui irf"."t r. optlti'ti9ti gi-au revenit mai repede 9i ay a1lt mai puline pacienlii decit aceea ci."i u"""ioipu_ cienfi le-a fost tratatdprobrlma aEpr"riui. atunci cind au fost studiali _ pacienlii a ctrror stare atit de gravd. pioduse de accidentele la coloani.incitsenumdrau pririr" primii 91a 10%care necesitau serviciimedicale_ adesea puit o. Atit mi:ria cit 9i anxieiat".. f:.dar care.ior se numarr efectelesale asupraritmului cardiac. "i ln mod similar.depresia induceun risc de imbobrivire foarte cres_ -_ .pu.: mite care odatd cu celelalteingrijiri *"Ei.il.r. .C"[ . inclusiv daunele aduse inimii ir urma primului stualt Intr-un tensiunea' sau colesterolul farct. 9i avantajele .entrigululuisting -oard sau a altor proUf"*" inimii de dinainteainfarchrlui."*pfi"i refacerea du_ pd o fracturd de col de femur..ii t*ai. evaluatepsihiatric la interriare.irrior" a sctrzutde la 79la 5'1. f"*"if" G.i.. inclusiv problemele medicale' Lrtr-un studiu efectuat asupra unor persoane paralizate ir urma unor accidente la coloand. avind in vedere il tragedia ie petrece de obicei la persoane cam de douizeci de ani gi este urmarea unui accident.. toli ei percEptibit.ir.carecregte riscul unei aritmii fatale.rri"tr"p"riu'ele "f. efectuatasupraunor paiiengi di"t _. doar 6 muriseid.2L8 Inteligenla emolionaldaplicatd Minte Fi medicind 2t9 p:r cd.lt.

mai grditoarea puterii de vindecade vialX.#vtrrat sdntrtoase.P. deci se u bizui pe un spriiin emofional. .it pur. O teoric presupune cd pesimismul duce-la depresie.ea ins5gi un ai" punct de veJe_ i"t* re biologic in lupta trupului impotriva.6 ori.. Printre birbalii care au declarat inilial cd trdiesc intr-un stres pmolional puternic s-a inregistrat o rattr a mortalitdlii de trei ori mai mare decitin rindul cel. au de doul ori mai multe sd suprivie. in tul ci nu ai cui sd-i impdrtlgegti emofiile.orcare au sPus cd duc o viald calmd gi linigtit5.gi erau ndsculi i:r 1933au avut ocaziasI facd un consult meJical gratuit.rl :lr"j"::l qe qecesctoarde 11tca1ei.Tolibdrbalii caretrdiau intr-un oragdin Suedia.#I- re a legSturilor strinse o aduce un studiu ficut in $uedia 9i Publicat il lgg34r.Dintre venisertr Care pcegtia.urr r.":1ry muru oamenrcaretrdiescsinguri sau seintilnesc cu pulini prie_ tlnsa it t -udevia qe r"-utur rpor"gt" iir". poate ci dovada cea.. prezentindastfelun pericol gi mai marepentru sXndtate38.are nu au nici un sPrijinao' i Ou. rzolarea estemai greapentru bdrbali decitpentru femei. oUL_ teiq.5ori mai"marea".t la fel de im.54o/o au supravie- Feze. ca ai comunittrfii. conchide din 19g7 din re_ vista Science..este "". de lfost supuseunui transplant parpartea din emolional sprijin pu[ernic de un ..legtrturileapropiate au un efectvindectrtor .IntuIigenla emolionald aplicatd re emolional persoana paralizatd. precum tehsiune crescutS. Siuaiite facute ae_al""g"l._ tii gi in general sint mai neatenfi i" pri"i"g" obiceiurilor il . de faptul cI nu se mai merge la cluburi. 752 dtnue birbafii la icest consult au fost din nou contactafi.tiigliceride crescute sau nivelul colesterolului crescut.. pentru fe*J le izolate..ei ori mai mare decit al celor careaustrinse legdturi sociale."pr.cel pulin agase care rtJconstatJdintr-un studiu ficut pe o sutd de Persoane ca' pacienlii Dintre mdduvtr3e. Nu_ mSrulbdrbagilor izoligi caiemor esteal. gapteani mai tirziu. de deces3z.t .tfne-oleglturd strinsi * dubieazi riscurile de imbolnlvir.ceeace sPoreqteriscul de irnbolndvire. se poate intimpta ca intr_o bunl zi fizio_ loqf speranfei si fie prin.t. Existd mai multe explicalii ale faptului cd o perspectivl opti_ mistd sau pesimistd are. Ac-ea1td diferenld dintre btr'rbagi 9i femei tn griyinta impactului izolirii sepoate'datorafaptului ctr femeile sd aibdrelafii emotionalLmai apropiate.mii de persoane au ardtat ctrizolarea il.portantd peitru rata mortalitilii ca gi fumatul. Putereaizoltrrii constituie un factor de risc al mortalitdlii .tiinale strtrse r" iRa pe lista de factori protectori. cd in societtrlile moderne nu se mai fac vizite 9i nu mai au aceeaqiimPor- totugi mullumili gi sdndtogi'Mai curiredconteazdsentisubiectiv de izolare de lume 9i faptul cd nu au cui sd se vreme c€ izolareasocialr'de 2 ori.riscul estede L. Ttrlburirile emolionale se datorau unor probleme cu ut fi cele financiare grave. Aceasti constacgte tot mai ameninfhtoaie. a""i saude t.tdt-.pti.4l murisertr intre timP. cilesterolul crescut. Izolarea ir-sine. Cu pulin ajutor din partea prietenilon valoarea medicali a ielafiilor interumane Pe lista riscurilor emolionale-periculoase penhu slnltate pu_ tem. nesiguranla locului de muncd gau concedierile.adduga gi ticerea . celecu o viald sociali bogati. ai cu cine intre. citevale_ \1tine gdturi socialesint suficientepentru o fe*!i" comparativcu un numdr mic de prieteni pentru un bdrbat..cu rezistenfa sistemului imunitar la tumori'gi iifecfli _ o speculafie nedemonstrati deocamdate..consecinge asupra sdndtifii.. avind in vedere izolarea cresctrgeneratd de uitatul la teleVizor 9i de-pierderea obiceiurilor 6le. ..eneglijeazd pe ei ingigi _ unele studii au constatat ci pesimigtii fumeaztr 9i beau.Ei biire.iar legr'turile emo. persoanele mai in virstd care au ftrcut infarct. faptul ci erau implicali fir weun Proces sau ca heceau printr-un diivor!. spre deosebirede doar dintie cei carenu au avut decit foarte pulin sprijin din exln mod similar. a dmiliei sau a prietenilor. r. doudzeci de ani gi in care au fost ir"pli". fste treizeci si sap_ 220 Minte si medicind 227 nici grupurile de ajutorarecryn ar fi Alcoolicii Anonimi. care ajunge str inter_ tereze.uiasci mai bine de un an dupd infarct decit cei f. tensiunea arteriald mare. r care aveau dou6 sau mai multe Persoanein jurul lor.la GOttubotg. fac^mai pugin sport d""it.astfel. _-. Sau poate ce pesimigtii s..... Faptul de a avea trei sau mai multe dintre aceste probleme in anul de dinaintea consultului a devenit un factor prevestitor mai puternic Pentru moartea 191in urmdtorii gapte ani decit indicatorii medicali.aubeneficiat transplantului mai bine de doi ani.mai mul. cd singuritatqa nu este acelagilucru cu izolarea.Jil"r..va avea urmari asupia mlsu_ rii in care ea va face eforhrri ce i_ar putea aduce o mai bund funcfionare fizicl gi socialtr36.

scri.Metoda lui este. j:t.experienlaceamai traumatiintreagaexisten!!..nufrfil" d au gi ele costul lor."Uit d" .l. cei care gi-au notat lucruri care inregistteazd clat care ii frf.. Poate cd una dintre cele mai rtrsuntrtoaredemonstralii ale impactului clinic al sprijinului emolional-a fost irregistrat in grupuriie de femei cu cancerla sir in fazi de metastazdavansaie ai U UniversitateaMedicald Stanford. p"r... Certurile in cdsnicie.u gi cine sd vorbeascd. i"iiu*u.€ Forfa vindectrtoare a sprijinului emolional ln Minunatete aoenturialelui RobinHood. despre .ir. u"urtu utu singurul loc unde femeile puteau vorbi deschis depentru cd celelaltePersoanedin viala lor nu spre iceste "ttio.ii. Femeilecare au merb la acesteirntruniri au triit treizeci gi gaptede luni... ".studiu asupraco_ legilor de cameri.i*pld. par a fi cheiarezolvlrii situafiilor au st es. in vreme ce cele carenu au mers intruniri au murit in rnediein urmdtoarelenoulsprezela aceste speranlei de via!5 in cazul acestorp.ti intimd sigurll. mi-a spus: ."il"irt. la fuiceput.rour..t _"1..lgo.in funclie de sentimentele care apdreau ba chiar se irnbundtdlegte 9i funcfionarea'enzimelor din fiMai mult. iur" a ardtat in urma unui gir de experimte.Yl:*><11"u p:lsgane care puteau str le"u ofere *heri"r" . e dt . au un im_ pact negativ asupra sistemului imunitar€... scadenumdrul zilelor de concediumedi_ nivelul funcliei imunitare.yotrnCacioppo.oate aveaun efect medicalbenefic4... unJ" . careadesea a insemnat gi o operalie. ca de altfel gi lumea medicali: femeilecu o formtr de canier avansatla sin caremergeausdptiminal la irprobleme au trtrit dedoudori truniri cu alte persoanecu aceleagi boalape cont propriua6' au tnfruntat cele care . . e ca gi cirm am da drumul unui bara._po.ri" .il. {{esga.t r.acie1t9 ce luni . durerile 9i sup{are3'.printre cei careau spuscd au o via.s-1 gegindurimai sinitoasd" calede a aerisipulin atmosfera r. r.rril" deschis.u...".cea care macini. in fala celor carele infelegeau.careg9pot bizui 9 solie.lntotdeauna un guvoi de vorbe "ii""._u.cregterea fiind mai presusde medicalie sau de alte tratamentede orice fel.1 9l atemo_ mentului.un'fet iltre rt 9i rata mortaritdlii' Faptul ctraveaucui sd se udt"r"r""rrli*u. Acest proces desizui ci seamdnd cu ceea ce se intimpl5 i cind oamenii igi exploreazd nelinigtile prin psihoterapie' motiv un motiv sugereaztr un lui Pennebacker sugereaztr devdr... in medie.te 1*.. mai importantdin via!tr. il. "pli"".piieteni apropiali _ nu .Spune.. O "" cI a sfatului lui Robin vine-din_partea pennebacker... Robin ii sfdtuiegte pe cei carei se aldturd:. doudzeci de mi_ nute pe zi.gierau unde s-au putut desctrrca dispuse sX le ascultetemerile.i.. te vezi .ur.. a fost la rindul lui uluit de aclstidescoperiri. Dupi tratamentul ini'fial.._o"n i gistratnici o rerarie denici. iu.. str diJcute cu ele despre cancer9i despremoartea sL incumetau iminenttr. Era doar o chestiunede timp din punct de vedereclinic pinl ce boala le va ucide' Dr' David'Spiegel..ti_ne. . se inchega o povestire care descoperea un fel de sens in sau in chinul respectiv.ii". Efectul imediat al acesteiconfesiuni este "iuimitor: sporegte funclia imunitarl.maimult decit Toatefemeile au primit acelaqitratament standard. Calitatea relafiilor precum gi numi."Aceastdinfelepciun-e pop.i *ur" merif sepa_ re cd a spune tot ce ai pe suflet a1uta.cu atitea conteazl mai multpentru sta_ rea de sintrtate..ai cament ug""i cind aplr probleme cu inima.. era exprimat un mare grad de tristeanxietate. in urma acesteiexperienfe. P!. cancerul acestorfemei a revenit gi s-a extins in intreg corpul. devine chiar U"".g. importanld cruciali"ur" pentru .222 Inteligenla emolionalllapticatd Minte gi medicind 223 $i totugi.roi. ln urmdtoarelegaset.tuntd relalie din via!tr.minti au gi avut cele mai mari Progrese pentni care alte studii aratd cI pacienlilor care fac psihoterapie ."". zile. oamenilor sd scrie v*Te de cincisprez""" .'_ psiholog la Southem Methoaist dniverriry. carea condus acesfstudiu. psihologla ryz1te Universitateade Stat Ohio.iiosi " traumeleviefii. in urmtrtoare- ..i ai )igi deci totur devine de o.ci dacdii facemp6'oam"r.i strvorbeasci desprelucruriie careii framinu jG]. Ceeace oamenii." de exemplu."rr. sint oameni . ..lara'aie .diU utirre o"r*t inimtr furhistatd. constattrrile constattrrile lui cird se deschideaun subiect delica! apoi."Eil.fl: ne vizite la policlinici. careu fe. adunat prea mul-te..e hnse operafii sau tratamente medicale adeseale este mai bimedicaldecit celor care fac doar simple traie diipuict de aedere tamente medicaleas. mirie .. cam cinci zile.pout" fi "ffit dou. spn tn sau o sugestie i_aapdratde impactul mortal.rul acestora -interumane. a"rpr" grijii" pruru.. singura diferenfi a fost ctrunele au participat la acesteintilniri de grup..#i. Un studiu fe""i ul"pra unor colegi de cdmin de la o facultate a ardtat cXmisura in careacegtia se urtrscintre ei determindriscur de a raci sau Ju-u facegripe precum si Ia doctor.

temeri gi exageriri.lr]it-"t.i. companiilefarmaceutice s-arfi bdtui pe el care'sd_l proa""a *ai intii. Tehnicilede relaxarepot str-iajutepe pacienli sd depdgeasc5 ceinsolescunele simptome.r:1p""" un studiu ftrcutasupraunor pacienfi careagteaitl si il..un specialist in boli de rinichi a intrat repedein incdpere. AP O RruL INTE LI G ENTEIEM O7'ION ALE LA N GRII IRI LE.fi"care datd..Orice p-acien"i cu cancer trebui sh p_articipe la acest-tipde intruniri. Dar cidd pu"iurrfil pleacddin cabi- Sau aga cum spunea dr.cui" tocmaiera in vizittr 9i s-aoferit sdma insogeasci la spital."t" irztr incertitudini.uaiografii ale felu_ f: cum :*"gl{Tre rut a reacfionat substanla de contrasttr rinichl gi vezicauri_ nartr.. A durat cam o orHgi jumdtate. "_uN..in schimb. E foartenerdbddtor sd afle dacdsevid cevaunne de cancerla radiografie.laelerXspunsuripe calculatouprin igultarealiteraturii medicalein privinla lucrurilor careii suastfel incit pacienfii pot deveni un fel de parteneri egali ai O alttr abor:ilor in a lua hoteriri in cunogtinld de can. pr"r"rrtut in fugi gi a dispdrut penrru u uiutAu. Totodati.eviaftr..rtrspunzindu-le la intrebUri mult inainte de operalie gi spunindu-le cu citeva zile mai "n prin cevor trecein perioadade refacere.tocmai plecam de35ol_o impreuntr cu prietenul meu. rotafie. mai complete.rrinu *"a.eperecit mi s-a fdcut radiografia9i aparatul s_arotit de "t"t citeva or1pu"t*-" prind.Y1_'-".9i reo ocazie de a aborda dimensiunea emolionald a situa- ilt tr"beti in gind. rotafie.ixcind zgomit d.fiit. Mai intii.Fiind incl destul a" u*". emofonaleite botil.. .... ii determini sd urmeze regimuri medicale Pe care nu le inleleg in- pu au gdsit rdspuns decit la o intrebaie 9i jumdtate in me.U. Dar unele .. Aceste constaldri vizeazd felul in care multe dintre ne- totul. pentru a-i aiuta str-gipotoleasc[ temerile 9i str sttrpineisctrstarea de disconfort . i. a-fost replica scurtd a nefrologuiui.:" intors sd_mi spu_ ntr ce a vdzut. Momentele in care pacienlii au de irfruntat o operalie sau Flize numeroase gi dureroase'sirt pline de anxietate . grdbit sdmgargdIa urmitorul pacierit. inctr de cind aqteaptd iasdde acoloiu rXspunsurila eleae' 9i . cu rtrmine poaiX se fimiliei ei ca acas{.'tde tratareir 9: cancerului "ent* ar din New y_ork: .Doctore". lnffe la ctoctorarati c5 fiecareare ir medie trei sau mai multe intrebdri de pus medicului.La sffrgit.:i.224 Inteligenfa emolionald aplicatd Minte si medicind 225 dg_urgentisi". Jimmie Holland. ldrgeassd-9i ar Putea pxistdmultefeluriprin caremedicina incluzind realittrriziuneadespreceel ce inseamndsXntrtate. SX fii pacient intr-un spital poate fi uneori o mare singur6tate gi o experienld care prisupune multtr neajutorare. Rezultahrl:^patrainte cienlii iii revin in medie crrdoui sau trei zile mai dewemes0' camereunde divergi membri ai I rpitale au inceput si proiecteze gdtindu-le9i avind griid de pacienfii.r.Un model exemplar sau exacerbeazd deilangeaze estefon Kabat-Zinn9i clinica sa de reducerea stresuluidin caunde exist1un drul Universitdtii Medicale din Massachusetts. Cind. am trecutpe lingi nefrolog. clic.u."di%.MED I c ALE in ziua fn caream^fdcut un consultmedical de rutind gi s_au descoperiturme de singe in. esenfiale in privinfa hotdririlor Pe care !re: str le ia referitor la ingrijirile medicale. . .a.culmea.de exemplu.548' rc ar fi programele care fir citeva minute ii invald pe pacienli punf intre6ari eficiente doctorilor.Satelprietenului meu a murit de cancerla vezicaurinarl.Precum9i emoliile care nepldcerile simptomele.dactracesta ar fi rosr un nou medicamentcaresd sporeascd speranlad.tit a" u""url te aylizj.o etaptrcare.spus el.'intrebirile a [tt. pacienlii ar puteaprimi infor. invXlindu-i ie pacienti diverse tehnici de relaxare. ao.. Nu m-am dus singur str_mifac aceasti analizl:a venit cu mine un prieten apropiig gi el tot medic.. trnele servicii oferi prezent oricui apeleaz1.'a ficut_o pri*"i"f meu: . Incapacitatea meade a pune vreo intrebarein privinfa lucru_ _se repetdde mii de ori zilnic in rpiiuiu ::t:i::.eimagineadin maimulte unghiuri. psihiatrul 9ef oncolog la spjtil{ de stilul actual f emolionaleale pacienfllor nu sint satisfdcute rdspuns gdsesc nu-9i care medicinei..to*f m_atrimis str facanalizegi pentru aceasta mi s_aficut o injecliecu o substan_ fd de contrastradioactivl. y_u* intins pe o *ria sub un upui"t si mi s-au frcut mai mirite . astfel irncit str aibi "T"Fq in fala cabinehrlui. Unele spitale au deja un sistem de informare a pacienlilor intea operafiei.11". n-am avut prezenlade spirit s5-i pun o intrebareca_ re md frdmintasetoatj dimineala.Nu e nimic anormal-.. r.estefoarte des intilnitl in Lumea a Treiasl. A ir.'lntr-adevdr.

. mingiiere 9i in ciuda .rrrrii o oferi daci Pe de altd parte. patl oarbd pentru medicinI' emolional"' precum ne'voilor emolionale' ingrijirii ingrijirii.ut. "ottsolate este eirolionald eiea 9"::1T.ea1 de dr. SPRE O MEDICINA CAREIA SA-I PESE pagi sint doar un inceput.*ttt'i"tut.octof empatic sau a unei asistente care se afld pe aieeagi lungime de undtr cu pacienfii.e sine 9i arta empatiei gi a ascultatuluis. Ca 9i in cazul lui Kabat-ZinO se profita de ceea ce dr.tt*" i." i.semai pot incd facemul- deocamdaP*cticdasiizimedicina. la virsta d..t i-ili.". trebuie sd se ajungd la luarea in"serios a doud implicalii importante ale descoperirilor gtiinfifice."ptu cre- i#"i .e tot mai greu sd gisegti .rt ci doctorul oferd. care presupune gi un regim firi grtrsimi.reacfi.J. "u "ri" pe cale de_disparitie." *4tlt ""P9ilT1-T::i:"'?:1 irnalt fi.. la pacienfii aleidror boll cardiace au fost destul dggrave ircit sd s! alunge la un by_pasr coronarian s-a schimbat felul de coagulare aiteriila."t h. cei care locuiesc in cartiere cu avrl! 11"*::.^t'l!idoctori:?191i. acorle care doctori careseaeaici tttrp gisuflet 9i existi asistente Dar cum ingrijire plinl de iandrele9i se..{.m gi.i. I#"t"ora ?t:tlT Elil#.. anxietatea.ii saiispcute l'ii'iJ Y* w:'!y: !Y:{{Y:. Aceste ietigii ar putea fi mult mai solide dacl educalia medicaltr ar presupune gi unelte minime de inteligenld emofionald.""" 'l li seimpdrt6?:ff1T:Ti:'"'.ffi ...i'-dil.X.radacdvor aveaun declin ..nume TPid "11Y:t a9a-numitele-!:ry]i.'. Dean Ornishs3..li..{ .afaceri strepacienlilor a 'medicini mai omenoasd: kitarea emolionalX poateinsemna9i o econosati.ninia.* *-t::t: a emoliei pacienlilor lor' conHci in privinla importanlei ctinice cao saucaanecdotici' neinsemnattr lia'"trtiJl""itti dovada'ca o modalitate de aueste 9i mai grav ca . fiind similare cu fumatul. prwine sauamini ilsin cire f misura in mai alis .nevoilor utiiitalii i"."ta p" Uot"avi si se fraccu virstd' in mai tr-un studiu fdcut asupia unor Persoane .'. Relaxareagi yoga sint de asemeneamiezul unui program in_ ovator pentru tratarea bolilor de inimd. spitalele au realizat gi casete cu diverse instrucfiuni din cadrul cursului gi care sint disponibile pentru televizoarele pacien{ilo1-. care str poatd si asculte gi sd se iacx aicultati.ll:1 :9=i."irg*t"i .Avind in ved-erecr datele indicd o toxicitate a acestor emolii atunci cind ele sint cronice.il'e...il. .. {. dupi cum arataprimele dovezi' jj|..dEresia..hi.i6rraie ugu .asupra practicii zilniCe care oferl o relaxare profun1Bq"l: dd.^r" tn+ naitor psineuoile dacd '.. pesimismul pi singurdtatea_ esteoformd de preaenirea tmbolndairilor. accentul se pune asupra episoadelor emo.ma' alju :i.. Herbert Benson numegte ..."r. Un al treileagruPtinfi ai puteafi mq:es:-?l:. In final.i. mai alei congtienttzarea d... program i.. l."ttl"r atentdla mai tot fiind schimbare' i'" .lii: ..i' /ju"sqi considerabil ffi.ade relaxare.il. "r"Ia' emoliilor stspinirii invalarea pri" iilruri. 9i pe recunoagtereafaptului cd relafia dintre medic paiient esie in ai sine un factor €xtrem de semnificativ. contrariul fiziologic al declanglrii stresului.i..it"" fiPgT::i:?.tj.226 Inteligenla emofionald aplicatd Minte gi medicind 227 curs de zece septAmini de tehnici mintale si yoga pentru I.#li.unui pa- ii *fl"t". ratd mare a t-** ii1. '-u" suu ittfit^i"ta r"nr..!rlt.a" urul' toreclaml Pentru unei ingrifiri meDegitot mai mulli pacienli tn"Ji"-ta*urea mai ?igotcf. conteazl valoarea medicali adiugattr a unui d. a""u.. p"pl un-an de aplicare u iceJtoi program. care concurd la un mare numtrr de probleme medicale.nsibilitate' o il. un regrm emolional mult mii bun pentru cei aflagi la pat decit obignuitele seriale siropoases2. Ajutarea oamenilorastfel tnctt ei sd-1istilpineascd mai bine supd_ rdrile .traiul .r cienfi.. dicale mai umane.'."ftn"* *"aicali ilr ii""'J" ceva.rexagerare". existe9i un avantil in.il.. Aceasta presupune crearea ...ru lerului 9i sistemut.|" L:rvindecemai repede-' talareabolii sauii u. aiung in privin- foT"-l-: emoliile caredecurg-dinaceste lY::-*.:l pensionali...cegti si-gi ldrgeascdviziunea intr-o asemeneamdiurd incit sd inglobeze-gi impactul emofiiloq. o l"pfii.i.i]i.li&i iilit"'it"utii similare lq stdputea ei ei-ar medical spriiin odaid'"i .iJ. O tatedeafaceastagi carearaveaun ef ect lar gasupr asd- "' # I#il... tot mai numeroa- al "tiiitatii r"satolil" dintrecentrulemolional fi. 'a' fdcut piei sPreo fgriiire..unei relalii axate pe ingrijire.: care mamele ti*"ti mari-iei ioartesdraci.'Dar pentru ca medicina .. a9a uru""rilor.T:1 incitelesddeviastfel emogionile' un factor determinant esJe u*"fi" "fX'poiiti. . sprijinirea oamenilor pentru a le trata mai bine poategvea un efect medical potenlial U fet de mare ca atunci cind fumdtorii inrditi sint convingi sd se lase de fumat. ornisir mi-n spus cd tehnicile de relaxare sint plrtea cea mai importantl n programului.3ilt'il.

C""u *"m reprezintdex_ cepJia ar putea-.. ..iar pentru unii ar prrt"u irrr"rr.."57 PARTEAA PATRA Oazede oportunitefi .* p" cineva-demind. . agacum spuneaun pacientintr_oscri_ soaredeschisd ctrtrechirurgul s5u.P1"e ardtat mare lucru.*_ lul medicalneglijeazdceea 9e. d... ingrqiiiL'ortopedice firegti l :ill"! extemali :t tost in medie cu doueZile. O asemenea in*riiire *de ii facepe pu"i""gi . rn aceasttr ecuafieafunci cind ei vor decide_ experienlele nefe_ ricite ii pot determinape pacienlisdmeargd f" a""t6i.l devini o lipsd dgetici faptul cr cum se cuvine.. p""i""!ii care au focl pentru depr.q[iJ"r"rj "" "hti.r.iui durrr"*u.hi..228 Inteligenla emolionallt aplicatd hrri de pol4 de la Facurtatea de Medicind Muntere sinai airr New York 9i la Northwestem Univeiriiy..^..". la dispozifieo medicindcdreiasd-i p"r" a"'"fi. reprezentind costurile mediiale ce nu au mai fost r. "fl poatg fi ochestiune de 9i etictr medicall.ri.""ur"iC. geprF.i ar hebui . economiile rr kr tale la cei^osut6 9i cevade. ilr.Compasiunea."". ci inseamntrun medicament "elii efi_ cu adevdrat cient. metodicd o atmrie legdturii dintre emofie gi sdndtate.me^ce cei mulfumili vor devenifideli...esie pe lftrgd. Mtrcarar "fi una mai omenoasi..paci""1i"" fori'a" gi soi d. insl aceastjsituagie *ui poltu continua.sa devina "ureiuH pJ"t_ .care comen= l:rial -American ta un raport referitor la faptul ctr depresia sporegtede cinci ori rata mortalitilii duoi ir.'#. unde pacimfii adesea au j" atesintre solulii dt nivelul de satisfacgie va intra fdrd indoialrt i31l*"**p:Ifi1".imloamenii atunci cind se lupttr cu o boall cronicdsau grav5..55 "..f-lryt.E momentul ia medicinase acorde ". descoperirilereferitoarela emolii la nu au 9i strntrtate ..a o grdbire a re_ facerii.atoreazd iaptului cd p"rr.l.sescria:.e fie mal muitumitl de lor 9i tratamentulineaicat.. pe pielele medicale -doctorul inctr in devenire.'.Ddmonstrafia clartrctr "t fi factorii psihologicicum_1.r"" socialtr predispun pacienlii cu boli coronariene la dn gi mai mare risc iace . acestlucru se d..Il {1"_L intr_unedi_ din /oarnll of the MeiticatAiiicAtion.nu inseainnea.

Hai. .. incercind sA respecte aceste indicalii.. cum functioneazi uncrou joc video. a poruncit brusc Carl. nu te-ai aliniat.stoP. Ann.Stop! Stop!" Nereugind str-gi mullumeascd nici tatdl.La dreapta. tn asemenea momente. cea ei crescind in intensitate 9i in nerdbdare. Cind Leslie gi-a ridicat mina si se frece la ochi. Leslie a inceput s5-9i inclegteze madlarul gi sX clipeasctr tot mai des. lntre timp. iar mama ei spuse pe un ton rdstiti. nici nimdnui altcuiva nu-i pasi de sentimentele ei1.Bil€. pind ce i s-au umplut ochii de lacrimi. Mai la sfingal La stirga!". la dreapta . mama.o ajute". . singuri. ' ' Trebuie sd fii pregdtiti sd tragi.. lui Leslie. Stop.wf fi . copiii inva!5 lecfii foarte Profunde' Una dintre concluziile pe care le-a tras Leslie din acest schimb dureros ar fi ci nici pdrinlilor ei. striga Ann.ntii au inceput sd se certe intre ei. ln vreme ce lacrimile au inceput sd se rostogoleascd pe obrajii lui Leslie. dindu-9i ochii peste cap de nemulfumire. in vreme ce Leslie i9i mugca buza 9i se uita cu ochi mari la ecran...in suPdrarea ei.Vezi. incepe!". Dar de indatd ce Leslie incepe si se joace.. tatdl ei a gi sirit: . tatdl fetei.. ignorind lacimile lui Leslie' .ffi*#w Creuzetul famI liei Urmtrtoarea situafie este o adeviratd drami in orice familie' Carl 9i Ann tocmai ii arattr fetilei lor de cinci ani. a inceput si lipe peste sfaturile lui: . nrina inapoi pe manet6.Bine..Nu este itr stare si mute bastonagul dla nici atit" ' ii sPune exasPeratd Ann lui Carl.Cird asemeneamomente se repete dd nenumArate ori de-a lungul unei copildrii.leclii care pot de- . pdrinfii inceaici cu nerdbdare si . nici mama. itrcurcird-o mai mult' Apar tot felul de comenzi contradictorii' vo. Stop!". mutd dcd pulin mai incolo!" intre timp. Pd. nici unul dintre pArinli n-a det nici cea mai micd dovadi cd ar observa sau ci i-ar pisa. ele transmit unele dintre cele mai importante mesaje emolionale . Leslie smiorcdie u9or.

tocmelile sau mita pentru a-i impiedica pe copii sd fie trigti sau supdrali.1 altuia. e bine .. sa-rarate copilului mic cum{unc}ioneazi un joc nou ::::T* vldeo -. de cercetare a monitoriiat familiile (inclusiv oe "i!ip3 cea a lui Leslie) in privinla feluluj in care t"tei. Ei se strdduiesc si calmeze toate suptrrtrrile gi vor folosi.t deslugim gi sr ne exprimam sperangelegi-temerile. Acest test al joSului video a fost un barometru extrem de eficient in aprecierea flparului emofional al pdrinlilor..E9ti supdrat cd Tiommy te-a jignit?") gi il ajuti pe copil sd giseasctr cdi pozitive de calmare a sentimentelor (. Unele mame 9i unii tali au procedatca Ann gi Carl: exage_ rind. care sint aicultdtori neintreculi.1l..ii" 11::?. Una dintre lecliile emolionale fundamentale.proJ" _ pe scurt."t j" *aere emo.l*i-.. Ca gi cei care ignorl sentimentele copilului. interacliunii lanivelul . Ei pot.:"t: prrr.l.. pintr ce o str ai din nou chef sd fii cu el?"). Pentru ca pirinlii sd fie antrenori eficienli in acest sens. surr emolronale nu se pld. Allii insd au avut rrbdur-L "" !r"g"rfi. te copiii in momenteleemofionale "tu""i "ina bune sau rele2.. Cum g.. Acegn plrinfi sint de obicei din categoria celor care vegnic nu sint de acord cu ce se intimpld. re a emoliilor sofilor... de ce nu-!i gtrsegti ceva cu care si te joci singuq. Cele mai inadecvate tipare emolionale de care au dat dovad[ plrinlii sint: .hington au f6cut o de copii. ei trebuie sI aibi un set minim de elemente de inteligenli emolionalX.. lipsa de respect copifald de sentimentele lului. Familiile au fost urmdrite mai intii atunci cind unul dintre copii nu aveadecit cinci ani 9i mai apoi cind acesta implinise nol" lingd observareafelului in care pa.arrra W. o ManWstareadisprefului. Astfel de pirinli trateazd sup5' rarea emolionali a copilului ca pe un lucru neinsemnat sau enervant.de stdpinire a propri'or sentimente gi lii de manifest'. pierzindu-giribdarea din cauzai".de iataureii aga mai departe"_ are:or.. Ignorareatuturor sentimentelor. de indiferenld sau.. d" o fn1"f"gi. .. "f"ri ce sesizeazll schimburile embgonale cele mai t"utir" di" cadrul familiei. sXinterzicd orice manifestare a supdrdrii copilului gi sd pedepseascdgi cel mai mic semn de irascibilitate. Ei iau in serios sentimentele copilului gi incearcd si irnleleagd exact ce anume ii nemulfumegte (. de exemplu. Viala in familie este prirne noastrd gcoali pentru dobindirea cunoagterii emotionaie. ei au descoperit ctr aceJe cupluri mii compe.F:c_rnfeprofunde 9i de-duratl pentru viaga emogionaltrn copilului.?". Aceste cu. "or.cum sI simlim in ceea ce ne priveyle gi cum vor reactiona ceilalli la sentimentele noastre. Acegti pirinli observtr ce simte copilul.1eloc sd dai in el.re empatici.ii.-rldgrg.chiar. Existd sute de studii care aratd c6 felul in care pdrinfii il tra. este rnult prea preocupat de propriile lui suplrdri nu-gi poate ajuta fiul sd inleleagd diferenla intre a suferi p. flcinXu_l . .i"fu igi vorbeau unul ". cum sd gin dim acestesentimente ce posibilitali Je 9i ieaclie existd.Jp. de John Gottman de la Univers*"t".ltil1"gtu qe rerul rn carepdrintii s-au. sI zicem. altii sint groaznici... insd considerX cd indiferent ctun ar depigi copilul furtuna emofio'naltr....ridicind .ltrofindu-9i copilul. Unii piiingi sint profesori emolionali foar te talentafi.fie cI este vorba de o disciplinl asprd . cI_ ." Ji ciente-pentru copii. de exemplu.upu"itagii copilului?e a se descurca.tutl le .."stafi'sau exasperafi.uy doar prin spusele 9i actele pdrinf i 232 ' Creuzetul familiei 233 t utat se inteleagd jocul firi s5-giimpund voinla. de exemplu.o interacliune aparent inofensivd.tional in itil cadrul sint 9i mai eficiente trebuie . lovindu-I. este felul in care se poate discerne intre sentimente. acegti pdrinfi rareori fircearctr str-i prezinte rnicufului o alternativtr de reacfie emofionaltr.... un tatd care.ci 9i prin intermediul *fj"rct* P. Afrprmindulgent.ctrsniciei sd-si aiu.cuplu"rilor i" r"".u.Sdnu furdrdznegti str vorbegti!" Existtr 9i pdrinlii care sesizeazd ocazia oferitl de supirarea copilului pentru a acliona ca un fel de antrenor emofional sau de mentor..fil. Ei nu reugesc ed foloseasctraceste momente ca pe o gansi de apropiere fa!5 de copil sau astfel iricit s6-l ajute pe copil sd asimileze leclii de competenld emolionali. sd zicem.rst caredistrug ten-dinge de dispreg gi cdsniciile... teazi .ocupat de copii.t.unii cfial apo. lrr acest mediu intim invdfdm. peste care de-abia agteaptd str treacd. care sint aspri in comentarii gi in pedepse.d. dar suficient ie griitoare in privinla curentilor emofionalece existX intre pXrin_ te 9i copil. Acegtia sint pdrinlii care liptr miniogi la copilul care incearc6 str-giexpuntr varianta: . oferi. Felul in care un cuplu-igi stapinegte sentimentele _ pc lingl felul cum igi rrateazd copilul _ p""i" l".I9 ppaa aceloragi ji Jurg.Oazede oportunitdli termina cursul existenleiabelui copil.". Atunci cind o echiod de cercetare de Carole H.

acegti copii igi stlpineic niai b'ine emofiile. existtr gl -intimplS alte indicii mai sofisticate.sint mai io_ ciabili.careconslin a"iA q"oufuun loc in carenu au nici un fel de bucurii' agacd final chiar o abandoneazX. cum ar fi miria..r.. Copiii sint.ii"u letuf'."J Jea in viag copilulincesugir' El ii dI unui copilde opt luni liTi. Aga cum am vi_ zut tr CapitolulT.tiebuie si inleleaga cum pot. deciinva_ !i mai eficient. inmf. care ii vor ajuta la gcoali in 9i via!d). perinlii care se adapteazd sentimentelorcopilagului lor-. O echipl de la Universitatea din Washington a constatat ci atunci cind ptrrinlii sint mai pricepuli din punct de vedere emofional.e 9i careareincrederein capacittrlile il. Menlinind un IQ constant.F-de lpuneBrazelton."" 9i optimigti 9i a celor cire seagteaptd spune Plrinlii.! copiii.antrenori. ceeace e de marefolos reugiteiir ia a copitului Stuttt lui estebazalpe tot mai multe dovezi care sulprinzdtor de mult de trdsigcolare. o privire ceparcXar spuni: . de asemenea. rirr""p" si prinde iorrpdin primii ani de via!6. Pe mdsurd ce qopiii cresc.i"il "o?il sale' ll via.Nu avind viali prin trec iopii fosdin stare''i Acegti 9 i"ri..in schimb.ti emofionale.vocatl de o jignire. comparativ cu cei care.se modifictr. iel"li.Chiar T daci unele aptitudini emofionale sint inttrrite de prieteni de-a lungul aniloq.. urmirini sdvad. povlstegte Brazelton.lecliile de empatie incep in prima copildrie.adicl pune cuburlle a9a spunindu-fi: plrcd incintat.ulbl. adicd sirt mai pugin necioplifi sau agresivi. poate duce la o sdndtate fizicd mai bun5. dinar de puternic3. ei vor reugisddepdgeascl casesumdin prgvin care copiii vdcfri aleLxistenlei.ru gtiu sf-9i stepineascdsentimentele. Astfel.. il va arunca inva lua cubul. nerry cry i1 cuir arvreasdle aranJez::. Diferenfa dintre cele doui perspective.runte indatoriri aceste prin trec Ui". Dincolo de aceastl distincfie. tu generarea 4: I l"lp viari J" u fit"l"gu limitele". sI stipineascE s5-g-ido_ 9i moleascl sentimentele.ri tristelea care apare atunci cind unei persoane la care copiiul gi: ne i se ceva rtru. aga c.d groziv?"a c6-s ceunul 111^* cuburile unul Pesre Pestecepi aieea executi ce i s-a cerut . PE PROPRIIL E PICIOARE _ HEART START apare-inci Impactul pXrinlilor asuPra pregdtirii emogio-nale a profilulylee simplude diagnosticare .. deprinzindu-i cu toate formele de inteligenll emofionaltr: sI irnvele sd recunoascd. ircrederii..234 Oaze de oportunitdli Creuzetul familiei 235 in urma unei mari pierderi sau a fi trist dupi un film siropos .prezinttr un nivel al hormonilor de stres gi al altor indicatori ai stdrilor emogionale supdr5toare mai redus (fir cazul in care acest model este suslinut de-a lungul intregii viefi. in general. dar 9i dincolo de ea.lecliile emofionale pentru care sint pregdtili .t"l iJ*i.r* a*.?.a copiilor care sint uC"' increztrtori T. Impactul unor asemeneaptrrinli asupra copiilor este extraor_ .cantitate de avantaje ld. rdsplita pentru copiii ai cdror p6rinli'sint piice- aproape din punct de vedere emolional este o enormi inteligenla privegte ce ceea in o"r"'. D"pt care te privegte "Nu-i Acegticopii au cdptrtato mare dozd de ircuviinlare 9i incumicile proraiut" Ji" pa'*eaaduflilor.gi este de infeles .mai ugor. str gtie cum sd trateze sentimentele ce apar in cadrul rela. 9i-l va freca de cap' dacli-l *i *::!:lli u-" p"..'i^ peispectivadefetisttr9i nu se agteapti sd primeascl incurajdri 'run ie trezeasciinteresulprofesorilor. care adesea'estepr.. Iar in cele din urmd avantajele sint gi de ordin iognitiv.Alte avantaje sint de ordin social: acegti co_ pii rtlj mai indrdgili 9i mai ugor acceptafi de semenii lor 9i sint considerafi de profesori ca fiind mai adaptali la societate.mul. au rezultate mai per_ formante la matematici gi la citit atunci cind ajung in clasa a treia (un argument extrem de puternic pentru u-i uirrtu pe copii sd invele acesteabilitS. sd Brazelton.t t^nCapitglul 11). uint.. . mai relaiali din punct de vedere biologic.d-" ilfue" oi. mai afectuogi 9i sint mai pulin tensionali in preajma pd_ rinfilor.-"i. se concentre azd. acegti copii sint mai atenfi. Dincolo de acestea..il.gi de care au nevoie . comportamentul lor nimic' de bun sint .. copiii lor . se supdrd mai rar.itest! nagiin migciri Pentru a face ce fi Je spune' Dar chiar 9i atunci este de cind o fac. huoti"" sau nlgtjente Nu greg' dea si deja agteapttr se ci faptul marcheLi t-"" fuf ce estevorba de faptul ctr aiegti copii nu ar fi ir staresi pune 1ceHIalU6i i"Ft"g 9i sint suficient de coordoilil". copiii de cinci ani ai ctrror plrinli s-au doveditbuni . se calmeazd mai ugor cird sint superili gi.ia_ zy.depind uiata ci succesele .drept pentru.pdrin_ lii 9i profesorii lor considerd ci acegti copii au mai puline pro_ bleme de comportament. P"qlut11.ii1or interumane. il va duce la gurtr. prin acliunile lor' apldcerii icuriozitilii. sd aibi o reacfie de empatie. eminentul nraielton.. ptrrinfii apli din punct de vedere emogional i9i pot ajutl.-u: n aratd ffi.

. Curiozitate... "" T1i vrea str fie alintat.: ulierior in viaftr"friffii. l5sindu-l se phnge pini ce adoarme tul"gi 'tele doui scenarii'sinipiezentate irk-un raport ftrcut de Centrul Nalional de Progra'me Pentru Copii Mici ca exemple de reaclii care... careva aveafoa puir'pruru-" -ani mai tirziu.unu din cinci copii irebuie . de'perinli . ierl"iii*. : DOBNDTREAELEMENTELOREMOTIONALE FIINDAA/IENTALE 1 cd un copil de doud luni se trezegtela trei diminea.u"itXgii.t de programe port al Centrului Nalional pu"t* Copii Mici sub_ liniazd faptul cd reutila ta gcoata n"upout!-n pr"uiribil$ in func_ ft"* T:Tite. che]epentru aceasth capacitate crucia_ li ra . zice mama' .roateavlhd o legtrturddirectdcu inteligenfi emoflonali6l l.9i de educaiori . n-ai decit. Intenlie. sd gtie ce tip de se agteaptadin partea "o-pojurnurli sr-ei stdp'ineur"e i.i. interesul. incintat de afecgiunea mamei."* haei incepe sI plingl. a comportamentului 9i a lumli din jur. ceea ce o enerveaia 9i mai tare.str-i asi891e ldenllut echivalentul Start". cautd iopilul ce vreme in odati!" mind trl..lire). continud "rpii"f. Copilul incepe sd Tersuport' mai nu taci iispune: . un sens al controlului interior' . "tr1r agtepte. 2. luni se trezegte 9i u"rl*. a" u*-u'*pf.id a invtrf. ortr o cu a adormit iar""uUiu in care momentul in fie tensionat cu sogul ei.tinerea unui punctaj murt mai bun la testtrl de admitere.. problema nu e una minord.. ie Su*ecgiune 9i ii spune cf. aceste capacitIf. sau nu 9i dificultdfi cognitive. Sa jumita"i.rt p.i..... Aploape tofi elevii cu rezultateslabela gcoaltr. Ideea ctr descoperirea unor lucruri noi este un pozitiv gi conduce la pllcere.rrr.nffrii cu ale Cooptoir. . 236 Creuzetul familiei 237 trol de sine." Cu aceleagi ges-turi bruqte il agazi inapoi tr istovit' nou.. Dorinla gi capicitateade a aveaun anumit impact gi de a aclionacu o anumiti perseverenfd.n .. de a-9iechilibraneyoilg.i uli.rii. a""rif".Capacitatea de a-9i regla 9i de a-9i controla acconform virstei. increderea copilului ln fap_ tul cdva reugicu siguran!tr in ceea ceincearce cd adulfii ii vor 9i fi de ajutor. include adulti.co_ntrol gi de stdpinirea corpului. raport. O senzaliede..t fix. l.* este in strin_ si leg5turdcu un sim! al iompereng"i.si apelezi la ajutorul prlf"*r_ tui..inprimii ani ai viefii "t"-""t"rc i"gi aceasticapacitatt. crun ar fi disfunctiil" a" i."l"T"T!""r*..i.t.tionale formatein anii cind copiii sint inci pregcolari.Mai *urnu it ridiclbrusc Ai iruiti se matna alinare. se bazeazd pe celeformatein primii ani. Disponibilitateaunui copil'fa1i a" i"ouie'aupinae in sfeciat decapacitatea d9 a 9ti il.. Incredere. nemullumirea 9i riceala. sentimente 9i concepte cu in ceilalli incredeiii simful 9i cel al te are legtrturd cu de a se ilnplica furdiverse lucruri alituri de allii. e fericittr str-l vadi 9i in toiul noplii' nou' din adoarme carul.'r*un. in ide- si seformeze. scrie ftr ra_ porf duc lipsi de unul saude mai mutte aintre aceste elemente de.d. sesizind tensiunea. ci retrliegte cearta cu solul ei. {apt 3.fapre ale copilului.. ii insuflX copilului sentimente diferite despre sine 9i despre relaliile cu cei apropiali7' Primul . ." p.. emolionale pe carecopiii le dobfrdesc ""iir. Prima ocaziede a forma alltefgenta emofionalA agarg.. agacum am $i vdzutin Capitolul6.tr in companiaattor copii5.. sd urmeze indicalii gi. de_a-lung't a fi it tetes9i de a-i infelege pe allii' de a schimba dea comuniu.e. bu"u fi. sd zicem cd un alt copil de doui tensionatl mamd are o dar noplii.r..ri. A9acum am vizut in CTlt-olyl5. . in urmdtoarea mamtr. drept pentru care il respinge' Copilul..Oazede oportunitdti turile emo. apare o lis_ *:*^ui_p_S.Asta voiai?".. 9i irascibild' in toiul nlineit:td zdravXn certat s-a ce dupl inainte..acapacitatea unrri copil de patru ani dea-gistdpini i*p"rsui he a inhtrla imediat' prdjituricd indicd ob.ilJ. devenindtot mai aescuralagi. iar pe mdsurtrce anii ou. t.tatea de a citi.ilr unele state. Hearf picioare propriile pe fi .Dacd nu vrei str ptrsugi.inteligenfi emofionald(indiferenid. care iI privegte-cu ginut de in brale eite copiiul ite ora.1fti exprime nevoile'atun"i . clasahtii.uri gi violenli. Capacitatea de a se implica aldturi de allii.de'a detaliulator Head Start.Capacitatea aldturide care formeazl un grup de activitate' Dactrun copil vine sau nu vine in prima zi de gcoald..Doiinla 9i capacitatea Aceastd ceilalfi' cu verbal idei. ci de inclinaliile emoiionale sociale:'sigur*fiprecoce 9i a". nu-l privegte in ochi.rar"intin urmi fa!tr de co_ legi.sau la cu acestecalitili deia dobindite depinde furmare mtrne. in cazul cind se repetd. sa fie capabil sI 11 l. Un ra_ "ir. Mtrmica lui vine 9i.te.ieinve."... din iese.

incredere debaz|" sau ca nefurcredere debazd. atunci cird cresc. drogafi. Cei care la virste mai mari creeazd.a perspectivei emolionale gi a capacitdfilor lo_r emofionale.Am o. acest lucru poate fi remediat intr-o oarecare mdsurtr prin experienlele ulterioare din viafi.ulterior au abandonat gcoala. Riscurile sint foarte mari pentru acei copii ai cdror plrinli gin! foarte nepregitifi .9i mai ales se ajunge la o dobindire a cunogtinlelor emolionale. permanent furiogi sau pur 9i simplu fdrd un scopin viag.Cei mai agresivi dintre copii .treabdimportantl de flcut.din studii precum cel efectuat asupra a 870 de copii din nordul statului New York. c-5 nu s9poatecontape oamenigi ci eforturilesalede a g6s1pufinl mingiiere au fost incununate de egec.in bine sau ir rtru. sint la fel de aspre 9i arbitrare in pedepse ca 9i bdielii agresivi citrd ajung .cit de eficient se simte gi cit de mult poate conta pe ceilalfi. cd ei vor observa nevoile-lui 9i se poateconta pe ei pmtru un eventualajutor eficien! cel de-al doileadescopeii ctrde faptnimtrnui nu-i pasd.. aga cum vom vedea. Simpla neglijare.alternindagresivitatea cu izolarea. cei care creeaze probleme ca adulli se comportf ir a9a fel incit devine clar ctr viala lor de familie a fost un fel de gcoalf. stresul puternic poate afecta capacitatea de invdlare a creierului (9i prin urmare poate d[una intelectului). a agresivit5lii. care estemai degrabl distrugetor decit respectuos9i careestecoplegitde anxietate.Asemeneapdrinli estepufin probabil ctr vor reugi sd ofere o grijd adecvati. acegtia ilevin anxiogl neatmfi gi apatici. acestava invila legliile emofionale delpre cit de sigur se poate sirnli un copil pe lumea asta.care e mai degrabd suspicios decit increzdtor. nu reugeau sd-gi sttrpineascl inclinalia spre violenfd: copiii lor care erau la gcoali aveau aceleagiprobleme ca gi delincvenlii lor perinli. Erik Erikson susfine cI ar fi vorba despre ceeace simte un copil ca . In aceastd periqadd.Evidmt ctr majorltatea copiilor mici in generalgustd in celedin urmd din ambeletipuri de intervenfie. Ctnd asemenea reaclii devin tipice in relalia dintre copil gi pdrinte. Fetilele agresive. In aceastdperioadtr. impactul acestor lucruri dobindite de timpuriu este unul profund.imaturi. De asemenea.. Dar in mdsura ln care una sau alta dintre acestereaclii estetipictr pentm felul in carepdrinlii trateazdun copil. iar pinl la treizeci de ani au avut deja cazier pentru delincvenfi. Sau a9a cum rezuml un raport pe aceasttr temd. cu atit 9i consecinlele sitrt mai importante. ca str nu mai voibim de satisfacerea nevoilor emofionale ale sugarilor. care au fost urmdrili incepind de la opt pird la 30 de ani10. despre cum se transmite ea de la o generalie la alta. Acest lucru a fost valabil fie cd era vorba de un tattr sau de o maml care in copilSrie ddduserd la rirdul lor semne de mare agresivitate. cop-iiiigi formeazd obaz6..reacopilului in vialA .probleme au fost cresculi de pdrinli care i-au disciplinat in mod arbitrar gi mereu prea sever. spun studiile. lisind la o parte ganseleegale de a pretinde cd toate cdile din lume slnt ale luie crrMPoTr cKEtrEo BRVTA Se pot invtrla multe despre efectele de durattr ale unei cregteri de cdke ptrrinli incapabili din punct de vedere emolional mai ales despre rolul jucat in agresivitatea copilului .cei care imediat se luau la ceartd sau intotdeauna igi impuneau punctul de vedere cu forfa .careestetrist sau furios in loc sd fie optimist.O fetifl ctrreiai se pareprea greu str facd un puzzle gi igi roagtrmf. ci:rd ajung pXrinli. ei repetd modelul mogtenit. Toate micile schimburi dintre pdrinte 9i copil au un subGgeles emo1ioryf -lL odatd cu repetareaacestormesajede-a lungul anilor. ele modeleaztrsperanleleemofionale ale copilului in privinla relaliilor interumane 9i perspectivelecarevor determina funciiona. s-aconstatat cd negliia: reacopiilor mici estecelmai rdu lucru.65% dintre ei repettrclasaintii. ' Un copil care nu se poate concentra.anumitecunogtin- !e cheie se fixeazi mai bine decit ulterior .238 Oazede oportunitdli Creuzetul familiei 239 copil invafd cd poate aveaincredere in oameni.un asemenea tili in viattr. Degi. Ldsind deoparte predilecfiile mogtenite.. cu cit lecfiile emolionale cheie din primii patru ani sfit mai puternice.preocupat de fantezii inspdimintdtoare9i care.Nu mtr deranja. deprimali.ln urma unui sondajdesprecopiiimaltratagi.in generaf copil are pufine posibilise simte profund nefericit . poate fi uneori mai gravtr decit maltratareapropriu-zistr8.mica foarte ocupattrsi o ajute va primi un anumit mesajin cazul furcarertrspunsul mamei esteunul dat cu pltrcerela cerereaftrcuttr9i cu totul altul dactrrispunsul este tdios: . O asemeneainvtrlare emofionaltr incepe incl din primele mole-1te {e vgfe gi-continudde-a lungul intregii copildrii. Prryii trei sau patru ani de viafl acoperdo perioaild in care creierul copilului ajungecam la doud treimi din-dimensiuneasa de la virsta maturit5lii 9i evolueaztrin complexitateinh-o mai maremtrsurdca oricind. Existi o lecfie in privinla agresivitlfii. ducind o existen!tr-haoticd.

ceea ce rtrmirne. Este descurajant faptul cd asemeneamodele demobilizatoare se inva!tr foarte ugor 9i il vor costa mult pe copil la nivelul vielii emofionale.la lovituri 9i la bdtei in toatd regula. O fetilX maltratatd.. el are impulsuri de cruzime 9i de brutd sadici. citre o alta care a inceput sd plingi. Thomas. amenin!trtoare. un model pe care ei 9i l-au insugit la gcoald gi pe terenul de joac6 gi care i-a urmdrit de-a lungul intregii viefi. Kate.neschimbat. . |oey. Pirinfii nu au fost neapirat rEi gi nici nu se poate spune cd n-au vrut binele copiilor lorjmai degrabtr au repetat stilul de a fi pdrinli care le-a fost prezentat de proprii lor ptrrinfi. Rdutatea lui Martin ia locul empatiei. care au fost observali vreme de doud ore la creg5. . copiii erau aspru pedepsili. $i mai supdrdtor este faptul ci Martin deja nu mai di dovadd de aceaprimitivd empatie. ce avea doar doi ani 9i jumtrtate. fiind insplimintat. dar dintr-o pdlmuld prieteneasc{a ajuns sX-idea pumni. Diferenla consti in felul in care au reaclionat cele doui grupuri de copii atunci cind unul dintre ei a fost rinit s4u suptrrat. aceste lucruri se extindeau.dupd care a intensificat loviturile.bltdile repetate datorate dispozitiilor proaste ir care se afli p-drinfii .copilului spre empatiell. fie ca Martin. dtrd tot mai tare 9i ignorfurdu-i supdrarea. copiii puteau scdpa doar cu o predictr acastr. cum zicea el acolo. de exemplu. firi si vrea.240 Oaze de oportunitdfi Creuzetul familiei 241' tali. trintindu-l la pdmirnt gi punindu-i piedici. Din nou Martin a mingiiat-o pe fetif5. pe mesure ce celtrlalt copil continua sd pli:rgd . Martin a lovit 9i iar a lovit in bilta feti$. de doi ani gi patru luni.TerrdnA. Chiar daci ei igi pedepsesc copiii extrem de sever. in schimb.ea din nou s-a opus. Atunci. Aceastd irtimplare nefericitd este o dovadd a felului tr care maltratarea .distruge inclinalia fireascl a. din ptrcate. a fdcut o figurd feroce. care inc6 de la o virstd foarte fragedtr sint speriafi de pedepsele extrem de severe gi de maltratarea emolionald din sinul familiei. La doi ani 9i jumdtate. Martin ftrceaparte dintr-un grup de noui asemenea copii intre unu gi trei ani. in acehgf timp. MALTRATARE A: DI S PARIIIA EMPAT IE I lntr-o joactr cu tumbe gi rostogoliri dintr-o cregd.ca 9i cum s-ar fi agteptat la atac asupra lui insugi. a inceput sd-l priveascX cu tandrele gi sX-lbati ugor pe spate .tetd pentru sentimente de inutilitate 9i deznldejde gi pentru convingerea cA amenin'trri existe pretutindeni gi pot lovi oricind. se ajunge la o privire uiite gi h lipete. un alt copil maltratat. fapt tipic gi in cazul altor copii ca el.suierindcdhe fetifa iare plingea. 9i ea un copil maltratat.Martin a inceput sd fipe: Termind odatll'. tristele sau empatie. ci a felului in care se simfeau plrinlii.in privinla lacrimilor 9i a suferinlelor de orice fel: plinsul este abordat mai intii printr-un gest de consolare. a inlepenit de fricd atunci cind a artzit un copil plingind in celdlalt capXt al camerei. Era un fel de re. Reaclia violentd de la cre95 a lui Martin reflectb bine lecliile pe care le-a invdlat acasd. in ciuda lipetelor ei. care avea un an. acegti copii au fost disciplinafi in mod-capricios: dacd p{rinfii erau proit dispugi. a lovit-o pestebrat.dar care nu erau maltratali fizic. intr-o stare de tensiune crescirdX. de instinctul de a opri orice agresiune impotriva cuiva care deja suferd.Martin. Martin a incercat s-o ia de mintr. cinci din norid copii nemaltratali au reaclionat la suferinla altui copil prin ingrijorare. Pe mdsurdce lacrimile continuau si curgd. Potrivit acestui model de violenfd. dar dactr el continud. el a scrignit din dinti ca un cfrne. Dactr pdrinfii erau bine dispugi. au reactionat fie cu fricl sau minie la plinsetele altui copil. dar cum fata se scutura de plins. in fapt nu-i intereseaz|viata copiilor. ignorindu-i in cea mai mare parte a timpului. aga cum am vezut in Capitolul 7. larinlii le-au dat acestora cind erau copii un exemplu viu gi violent de agresivitate. s-a dovedit a fi aproape sadicd atunci cird s-a luat de un copil mai mic. Reaclia este irtr-un contrast izbitor cu inlelegerea de care dau dovadd de obicei copiii 9i cu incercirile de a-gi consola prietenul de joacd atunci cind plinge.iar gi iar. Din perspectiva vielii de familie. s-a ristit la o fetili careln mod inexplicabil a izbucnit in lacrimi.Aceasti pedeapsd nu erl o consecin!tr a faptei propriu-zise a copilului. nici unul nu 9i-a manifestat nici cea mai micd preocupare. a fdcut o migcarei bruscd 9i.Copiii maltratali erau comparali cu alli noui copii de la cregi care veneau tot din case serace/ cu o atmosfertr foarte stresanttr. In 23 de asemenea incidente. ca 9i pozigia violentit gi sfiddtoa're a copilului in raport cu lumea in general. printr-un atac hzic. privind in gol. din cein cemai repede9i mai tire. DarinZ7 de cazuri in care copiii maltratali ar fi putut 9i ei str procedeze la fel.9i brutali a lui Martin fafi de co- lega lui de joacd gi de suplrarea acesteiaeste una tipicl in cazul copiilor care la rindul lor au fost victimele bltdilor gi ale altor maltratdri fizice inctr din prima copilirie. A . Reacfia bizard. n-a mai migcat. Crnd Martin a lncercat apoi str o consoleze.

cinci copiibrau pe moirte 9i doudzeci 9i noud rdnifi' -'i. Purdy. Cind primesc btrtaia cu p" .rr.singele.de crizi tendinlele primitive are centrilor periferici ai creierului capitd un rol dominant. de 9i . ne ddm seama ci de fapt copillria reprezinti o gansd unicd pentru lecliile emogionale. tendinfa de a fi nepisltori atunci ctrd.Ceea maltratali este felul cum au invdlat foarte de tiirpuriu sa re'aclioneze ca versiuni in miniaturb ale propriilor paiinli care i_au ab lzat.. Ei sint intr_un contrast rzbrtor cu elnpatia manifestatd in mod firesc de copiii cu pirinfi care i-au educat. uer care nu au primit asemenealeclii de empatie par si nu le mai poattr irvila vreodatl. in asemenea momente. Kffi Trauma 9i reinvifarea emotionali Som Chit. din'stoctton. obiceiuri_ le creierului emolional ce au fost dobindite mai inainte vor domina. fie de iu_ bire -."Tpare pentru ceilalli 9i str firleleagtr cum se sirnt cei_ 1t11" rartl coplr.iit du timpuriu intr-un regim permanent traumatizant. Purdy a imprXgtiit gloanlele in curte' dupX polii" i# a"t un pistol latimpld 9i s-a impugcat' Cind a venit tia. h jbaci. s-a opus categoric atunci de jucicind cei trei fii ai s5i au rugat-o s{le cumPere mitraliere aru unsPrezece noud gase. pe mdsuri ce inainteaztr in viatd. .i.chiar a doua zi dupd nenorocire.. str fie agresivi 9i neiridrdgili de colegi (nu ar fi de mirare"ca du_ ritatea cu care reaclioneazd la grddinilr sd fie doar o mostrd a ceea cese-va repeta in viitor).Pvrdy" 'ln acestjoc.in virsti de l. Bdielii . de 9i rie AK-47. lor' Cind m-am sapte minute se ftrtipdriseri bine in amintirea de Universimicd distan!tr iris la aceastdgcoald care se afld la o crescut' tream meu.Purdy" a apdntt h A9d ClesDontan atit la btrielii cit 9i la fetifele de la gcoalaelementarl acele cd sernne numeroasele dintre unul fiind acesta .ea cum trauma poate l5sa oamprentd de duratl pe creier.. poate cI exem_ plul cel mai instructiv pentru a inlelege genul de invifare emo_ lionali de care au avut parte acegti copii este acela de a ved. pot av^ea te acte de violenfil2.-".3 g*p. cu pirinli brutali cire la rindul lor au fost"martratafi de propriii plrinli fir copil6rie13.. California. de asemel nea. .. ldi*i inspdimlntdtoare unne dispiruseri aeia . lncapacitatea de a manifesta empatie se repetd uneori gene_ ralii de-a rtrdul. t . de bine. ei tind sI adopte o rdceali permanenttr.Nu uitati ci existd momente ir care pasiunile o iau razna gi ci in perioa_ dele.te.t" minute.242 Oaze de oportunitdli continuat aga. o refugiati cambodgianS. gdurile *ilP ""t" piele carne.'"h"i. rindul la cdreia. . jocul .fie de violen!tr. totul serd adrinate imediit .A:u?li ei tratali' Cruzimea copiilor maltratali este'de fapt o versiune extremtr a ceea ce se vede la copiii ai cdror perinyi sint critici. vreun copil se lovegte sau plinge. f""ifi irnediai urmdtoare. copii. tatea Pacific. desigur.care la riradul sdu Purdy Patrick a treia. V5zind cum este creierul format . ca adrrlli. ce este-poate cel mai ingrijordtor in legdturl cu copiii . de rdu.ii trateazd pe ceilalfi aga cum au fost gi . lovindu-l incd de vreo gase_rapte ori. personajul negativ copii de gruP un losea o asemeneamitralierd Pentru a masacra dupd care indrepta ut*u spte sine' Dupd un timp insd' copiii i-au gdsit un alt ?inal: l-au impuqcat ei pe P-urdy' P"urdy era de fapt reconstituirea unei intimpldri macabre' a9a povestitd de supravieluitorii unei mari drame ce crun a f&t "u la gcoala elementari Cleveland s-u put". fei ae aieH zilnici. a doua claselor intii. Ei sint mai irclinali spre depresii mai multe probleme cu legea 9i pot iomi 9i. ia_ re culmineaz5 cu brutalitatea. 9i irrvdlase la aceasttrgcoalhcu vreo doutrzeci de ani mai inainte de rafale irtimplare la tras joac6a pe terenul de 9i " "pt*t aiZ. bucdlelele tt-:. Asemenea c-opii arr. a" gloan.."t"ta cinci degi vie' foarte incd era lui Prezenla declangat. e mai mult decit clar ce fel de leclii emolionare i9i insugesc. care i-au i1c-urajat incl de cind erau sugari si p. pind ce acestaa fugit tirindu-se in patru labe. AcegU copii betuli u. dar pinX 9i acesteamprente cumplite pot fi indreptate. tavecinitatea cogadevXratul cu Purdy cu povestea dupi 9i luni . amenintXtori gi pedepsescaspru.rrt p" t7 f"b*urie 19'89 pauzi de dupd-amiazd a intr-o Acolo. l-a care p" .zZmm in sutele de copii care se jucau acolo' Vreme *toittt" c-13" c. sint predispugi si aibd djficultdgi de naturd cognitive. ..or joace colegii pregum jucirie sd ca voiau pugtite de ?::i9 toun joc numit .

susfine cd problemi principaltr in cazul unei asemenea traume este . cele ale unui act de violenfi simt ctr au fost alese in mod intengionat ca fintX' Acest Iucrrrclatind hcrederea ftn oameni 9i in securitatea unei lumi interpersonale... lumea inconjurtrtoare devine periculoasd' oamenii sint ameninfdri potenliale la adresa siguranlei Personale. spre deosebire de victimele unui dezastru natural. neurospecialigtii su'slin ctr ele devin amintiri integrate in circuitul emofional' simptomele sint de fapt semnele unei supralicitdri a nucleului amigdalian. fuf"i! au continuat luni ilrtregi sd evite zona . specializat in tulburdri de stres posttraumatic. nemaiindrdznind sE iasl pine in curte.-.. Ca urmare. psihiatru pentru copii. ltrsird un copil a" puri. Amintirile au continuat si trdiasci la fel de tulburltoare ca visele. ". auzirea sau mirosul unei pugti din. in care s-ar fi putut simli ca irtr-o capcani. copiii erau cupringi de vise nelinigtitoare ii .care s-a tras de curird. O persoani care a fost lovitd irn cap ftrri pe -anX sd-gi vadtr atacatorul devine atit de speriatd ulterior..ce are ca rezultat o vigilen*J poate si dureze o via!6.o. un zgomot de armd. ---. a9a cum s-a ardtat in!5 exagerati asupra unor suPraviefuitori ai Holocaustului' fdcut t-"t ti"ai" .tt atacul suferit. Pentru c6. traumatizante devin declangatori mintali. impugclturi! Aud impugcdturi!. ... irrtipariiua grouzei. deixemplu.piriu.. cd i-a cuprins un val de frictr atunci . de exemplu. incit ir doamne unei fala in intotdeauna meargtr stradl incearci sd in lovitd nou fi din va nu cI in siguranld a se simli pentru virstd cap2.i" ufiproioli."d nea de ta tantul unui leagln care se freca de stilp.q pentru cg se gin_ deau. impiedicind permanent congtientizarea pinl la capdt I amintirilor vii ale unui moment traumatizant..O femeie care a fost jefuite de cltre un bXrbat care a urcat criea in lift 9i a obligat-o sub ameningarea culitului sd coboare-la un etaj neocupat nu s-a mai urcat tn lifturi strptXmini htregi' dar nici in metrou sau in vreun alt spaliu inchis... unora dintre copii le-a venit ideea ctr aceastdzi ar putea fi in onoarea lui patrick purdy. strecurirdu-se in minlile neatente are copiilor inainte de a adormi. de paz6. Mulli copii au devenit hipervigilenfi.silrgeroasaFecioartrMaria. li*ntor"=1t >pencer Htfr.in *emorie .-A.. patrick.titit" mai mic semnal care ar putea insemna cI un mola cel alarma ment cumplit este Pe cale str se repete.. care incercau str-gi ductr viaia ji ca mai-piifo.. ii mai izbitor era felul cum amintirea acestor citeva "i"tei.amintirea principalei acfiuni violente. unii bdieli unele fetile 9i :l::":T"" 9r-au tacut un loc de joacd lingd sala de curs. copiii'au fost in_ spdimfurtafi pini 9i de oglinzile din dormitoare.ln6 in cele mai mici amtrnunte. minute . . Unii copii au incercat sd doarmi cu ochii deschigi. Ea a fugit de la banca unde lucra in momentul in care a vdzut un birEat care gi-a bdgat mina ir haind exact cum procedase jefuitoruI.vederea.u_ trditd mereu p. o fetili exaltatd a venit in goand la directorul gcolii. La citeva sdpttrmini aupe inciient.De cite ori auzeam o ambulanli ce se indrepta spre'azilul dnr capul strdzii.care tn cazul unei catastrofe naturale rxmine ireatinsd. in afard de cogmaruri care repetau crima. Amintirile sint expeiienle senzoriale intense . tntr-o clipi.cd vor muri gi ei curind. se se repete nenorocirea.. in cire murise_ rtr colegii lor.nefasti.ft. ca str nu mai viseze. inspiimintitoare. Toate aceste reacFi sint binecunoscute de psihiatri ca fiind . mai ales cind ceva se asea..J. ci in psihicui gi"f personalului. care-gi ilpune prezenfa:. "uru Despre aceste momente vii.nutc" unei traume emolionale de orice tip.lovitur5 de pumn. anunfat venirea zilei sf. s_x rdspindit re_ pede zvonul cI acolo igi are sdlagul un fel de monstru imaginax. ni se ttria-respiragia". inclusiv a iinor suferinlehzice repetate din timpul copiltrriei' Orice eveniment traumatizant poate declanga asemenea un incendiu sau un accident de amintiri in nucleul amigdalian: -o magind. Alfii nu se mai jucau decit in grupuri mici.h. un culit infipt. principale ale tulburdrii de stres posttraumatic.i zugrdvil In acel moment.. cele mai profunde cica_ trice ale gcolii nu se aflau in clldire. sirenele poli!iei. pat il.Tofi copiii ciuleau urechile si vadd dactr se opregte aici sau merge-mai departe..-Acest fenomen declangator este . singele pj"ur_ te.mi_a zis. Cruzimea oamenilor se intipdregte in amintirea victirnelor ir aga fel incit totul este privit cu teamtr. participarea la catastroftr naturald cum ar fi un cutremur sau un uragan/ un viol sau un jaf' Sutg de mii de oameni trec anual prin alsemeneadezastre 9i mulli dintre ei sufer5 rdni emogionale care igi lasl amprenta pe creier' a"t"l" de violenfd sint mai periculoase decit catastrofele naturale cum ar fi un uragan..2M Oaze de oportunitdli Trauma 9i retnttdlatea emolionald 245 fiind spelat l.tipetele sau tdcereabrusci a victimei.. Citeva sdptdmini bune. Dr. obazd. acolo unde avrlsese loc crima.. 1:3rg. stind'-"r". gata sX dea i*ir.u Un profesor mi_a zis. Zgomotul ve_ :t^l 4l?1 .

> persoana neajutorat6 este cea care risc5 sd acel sufere ulterior de o tulburare de stres posttraumatic' Este nipi pofi nu cd primejdie in push este face ili viala ci sentiment . iar inima simteam cA_miiese din piept. reactioneazd. mi-a spus dr.cum ar fi o ugi trintitd. M-am trezit imediat infepenit de fricd. Tot acest stres incontrolabil poate avea biologic. se descurci mult mai bine din punct de vedere emolional decitcei care se simt complet neaiutorafi.Nu conteazl' dacd este vorba de o aruf C"tt*lui groazdstirnitd pe cimpul de lupti... Simleamfie_ carefiricel de pdr de pe ceafdcurn se rid^icase veitical. f6cind de gar_ dd.. extrem de vie. Aproape trei sferturi au spus crl incd se sperie de tot ceea ce le poate aminti de persecu!i". miroseaa sulf.t*utic sebazeazl. Precum cei de la gcoala Cleveland' " devastatoare sd us"poate intimpla ca victimele unei traume vedere biolode punct din inainte mai ca nu mai'fie niciodafi qic".. directorul Laboiatorului de psihofarmacologie din cadrul centrului: .. repetate. Nu reuseam si-mi recapit ritmul respiraliei. opt din zece inci suferd de cogmaruri -ruu".r_ fulb-urarSa loas6 a nivelului la care centrul ndural di alarma.it *e*e ce descoperirile privind tulburarea de stres singur epiiostttu.. Dennis Charnet'. la vreo. de proaspdth gi de detaliatd avea peste 20 de ani. cd pot exercita .bir. indiferent cit de mic. de o torturX sau de o maltrafi fi iare repetata in copihrie sau db o experien!tr unic5. totul se afla pe un taler din bam_ bus ce fusese trimis ir cimpul nostru de lupia de citre militarii Viet-cong-ului.Cine a fost la Auschwitz 9i nu are cogmaruri irseamnd cd nu e normal. chiar gi dupd o jumdtate J" diotr.. le fuseserd mdcelirifi cei dragi gi induraserd lagirele nazis= te." lagi ' impact Cuvintul cu ci. maltate un anumit numtrr de atti. Circuitul blocat despre care dis_ cutamin Capitolul 2 pare extrem de important in ltrsarea unei urme de memorie atit de puternice: cu cii evenimentere care de- mai llangeazi blocarea nucleului amigdalian sint mai brutale' Baza greu' gterge mai io""nt" si mai oribile. Sau cum imi spunea dr' ]ohn iri"e an Krystal. GROAZA TNGHETATA iN MEMORIE ce spunea un veteran al r5zboiului din Vietnam tr virs_ -Iate td de 48 de ani. un ciine care iatrd sau fumul care i_e9e pe un cog.transpiramprin toli porii. unde existS mulgi veales mai cei care sufertr di tulburare de stres posttraumatic. Iar unul dintre supravieluitori declara: . o bdtaie in u9i.24 de ani dupd ce trecuse prin momente de groazd in acea lar5 indepXrtatd: Nu pot scdpade amintiri! Imaginile se succed pind in celemai mici amanunte. om mort. o asiatici intilnitd pe stradd. Neajutorarea face ca evenimentul in sine si de' 'mod subiectii coplegitor. ur. amintirile care ii bintuiau erau furcr foarte vii. Dintr-odati. gi totugi igi pdstra fo4a ae a'pro_ duce aceeagifricd in acest fost soldat iu gi in ziua aceeanefista. studiilor urmu itt rXzboaie' ierani din Vietnam. t5. o relea de laboratoare de cercetarecare s-au condintre centrat asuPra spiialelor de veterani.searatrecutdm-am dus la culcare gi in sfirgit am dormit gi eu bine.T"" posttraumatic reprezinti o scddere pe. Cel de-aldoileafuIger gi tunetul cei_aurmat m_au ficut s5 sarin agahal dirl pat incit ail aierizatdirect pe jos. ir vreme ce altcineva i9i spune doar atit: . pelmpactul asuPra unui fost suporau ce din cruzimile pot ipirea similare rezultate lod.. nd gi a inceput sa tune.t'rrr.... o deime au dcclarat cd le este fricd in generar. cei cu simptome active. am reugit sd avem suficiente date in aceste Dar de stres tulburarea inseamnX Posttraumatic' rd cu ce suferit au care copiilor mdsurd in egali aplici 9i se informalii qrave traume emogionad. Eram sigur cd voi fi doborit iu prima ocaziegi cd voi muri. un psihiatru ce a studiat Ia %t".ui"nt fiind directorul unei clinici de neurologie din caNalional.rrorric.Cind cineva este atacat cu culitul 9i gtie si se apere. fdcind i"rrou_ na respectivd sd reaclionezg la nlomente obignuite din viagi ca 9i cum ar fi unele de mare crizd.ic. a izbucnit o furtu.rr. cu in cazul cu copiii care sint hatati Sexual. tlii_ nile imi inghelaserd9i totugi. aparentdeclangate de lucruri fdrl nici o legdturd. d: r.rr-it control.Cam 60% au'spus cd se girdesc aproa_ pe zilnic la Holocaust. o salteadlubambus sau mirosul de camede porc prdjite. it p. dar 9i din alte legdtuasupra veteranilor.. cum ar intr-un muri de a pericolul sau uragan unui timpuf blocarea in aceaccident de ma9ina.3 Aceastd oribild amintire. Spredimineali.fizic sau emofional' cut"maidetaliatestudiiasupraschimbirilorlanivelulcrelerului s-au fhcut la Centrul Nalional pentru Probleme de Stres Posttraumatic.246 Oaze de oportunitdli Trauma pi reinztdlatea emolionald 247 Dupd aproape 50 de ani de la perioada in care suferiserd de foa_ me. par_ ci eram din nou in Vi9{ap in plin sezon*..e se opereazd esteinconttolabil'Dac1' oamenii simt cd pot face ceva intr-o situafie catastrofalX. . cum ar fi o uniformd. cu atit amintirea se iflurag a acestor amintiri este o alterare totall a reacliilor chimicoce din creierul pus ir migcare de o singurh cliptr de groazd plesitoarea. Apoi brusc am zdrit ceeace mai rdmisesedin amicul meu toy.

".Preamult ACTH te face sd reacfionezi exagerat."'r"gluur?J. apar in locus ceruIeus." se concentreazd asupranudeului amigdalian.ilG ..-."f"f ei e3.nrrt o urmd de stres.pii "i"st mor coteiii . Pe care corpul il secreti pentru a se mobiliza in situaliile de crizi._ tuI..e"thdu_gi bdielelul de patru ani in aceacasi cuprinsaj.u"""ir" il*ui'f"ra" ai" aceapanicd ingrozitoarece o cuprins"r" ir. Charles Nemeroff.-p.. Doar cel ne_ *r"i ir. Cei care au hipersecrelie de ACTH au gi o reaclie de spaimd exageratd. Cind el apd_ sape manetd. Principatele simptome utu u""rG friii . insd de fiecarea"ti J" intensitate.ifl..i".i. irascibilitate. ca{e se afli intr-o Parcare unde exsI plonjeze in plodeazd un cauciuc."i" .{liu"ir. Fli.r u'p. care regleazd producerea de ACTH.rru ca varga. t ?:.i. il cuprinde frica. *urn. ting . teamd. hipervigilenfi. i9i .. De exemplu."ta"""""9i iriirg. posttraumatic. t'.jes undevain tocul ""u"u apd ugii.pironitd.? - 248 Trauma pi reinztdlarea emolionald 249 acest sistem devine hiperactiv." d" l.. ::grl Oazede oportunitdli * in acelmoment incepird ca scapi 1n( 9d modificdrile la nive_ lul creierului.. producind in trup modificiri ca hipocamp giinlocus ceruleus moment de crizd. care intrau in panicX ori de cite ori auzeau o sireni de ambulanld asemeni celor auzite dupl crima din gcoald' Locusceruleus 9i nucleul amigdalian sint strins legate de alte structuri periferice."l1 . ltlr:ture . trlb.u ru..refia de cdtre cre_ ier a doud substante numite qi. acefagi ae-cat"cotumine dI o for!5 speciall amintirilor. Aceia insi care au prea mult ACTH nu se pot obignui cu lucrul ista: gi a patra oarX vor reacliona la fel ca gi prima datd.*rruiui." dG.atetulburarii dt.... in care reaclia este lupt6-sau-fugi. cu greu de controlate Alte modificdri au avut loc in circuitul ce leagi creierul periferic de glanda suprarenald.h. Dupi luni de zile.t. ca in cazul copiilor de la gcoala Cleveland. Acestesubstanle neurochimic"rnoUiti""urdtrupul in cazul unui moment de ciize.in timp cevaluri du_ ptr valuri de replici ale cutrdmurului scuturaudil.t.r. TULBARAR\4 DE STRESPO STTRAUMATTC CATIILBIIRARE LIMBICA Trecuseri lurii de zile de la un cumplit cutremur careo arun_ casedin pat gi o fdcuse"sd ag gr. persoana respectivd va tresiri putemic prima dat5. s-a constatat cd veteranii din Vietnam care suferd de tulburare de stres posttraumatic au cu 40o/"mai pulini receptori de stopare a catecolaminelor decit cei care nu au aceste simptome .".. Jolinait" _ inclusiv celemaiintense.itu bai care au fost rinuli in . dar nu 9i a treia sau a patra oar5. dispozilia de a se bate sau de a fugi gi amintirile emofionale intense gi de negtersb. tremurtr gi s-ar putea chiar sd-9i aminteascd frinturi din ceeace s-a intimplat.p.9ocelecrric-'il.. insd cel posibilitatea sd opreascdqocurile a scdpat ftrrd nici "ur"lu.. dacd te strecori in spatele cuiva gi dintr-odatd pocnegti din palme. circuitul catecolaminelor se prelungegte pind in cortex. Schimbtrrile au fdcut ca acest hormon si fie secretat intr-o cantitate excesivd . lucru ce i se iniimpla a""ii" m.._.. 9i pentru profesorulaflat de f1F cl-re. i..il#Jsti"utr_utic _ sedato_ reazd schimbdrilor din circuitul p".r.neajutorarea trebuiesd fi fosi puipuUifa.sugerindu-se astfel cd de fapt creierele lor au suferit o modificare de durati in privinla secrefiei de catecolamine.i*"tu. Neajutorarea ca declangator al tulburdrii de stresposttrau_ matic a fost prezentati in zeci destudii pe . In urma unui studiu...z o parte dintre schimbe. dar care amintesc de trauma inifialtr... ca reacfie la situaliile care reprezintX doar o micd ameninlare sau nici una.gi.cupu"itutea ".. psihiatru la Universitatea Duke: .ierd mincare." into""iic..ih . pentru un -orrte.. Sau a9a cum imi spunea dr. il ia cu frig. cum ar fi hipocampul 9i hipotalamusul.plecat.soculelectricincetapentru ambelec"gti.. cantitdli de gocuri electrice. supdrare din orice..ri". fil. care in realitate nu se irtimun ar urma cum 9i PH'0.pi.in special in nucleul amigdalian.lriii.agacum tusese ""pfii.:.. Incepe sI transpire.atr. De exemplu. u*Ltili#'n1J"."9d.cutremurului..l. S_a ghemuit ore hilugi in noaptea .t""r de stresant 9"-ir: pentru un gobolan-.. in -.t[.rtot sd opreascd ma_ sacrul. i. sauluminf..". Simptomulcet mai obosito*i d.tiie"arui" o per"chede co_ adminisrrin_ un u'or. generarea de ACTH il fac^e aceleagisentimente ca in cazul traumei inifiale.rr"r"" "uia"'"t*.i sa de a mai dormi.l.ajutoratdin aceastr pgiecheu r"rurit u niverul creierului createde stres6-. principalul hormon al stresului. de cite ori auzeace s'etrtrtea . in cazul unui veteran din Viefrram cu tulburare de stres posttraumatic..Unul singur dintre acegti cobaiurr"uo _ur. Schimbdrile din acestecircuite se pare cd arnplificd simptomele tulburdrii de stres posttraumatic/ ceea ce inseamn6 anxietate.ei:'r. aarenalinagi nora_ drenalina.i l"r" impugcat pe te_ renul de joa-cigi a vdzut cum singeieazx ". secretind doze mari din aceste substanle chimice din creier.

corpul este pregdtit pentru a susline eforturile fizice 9i. Un numlr de studii pe animale aveau sd desco_ pere cd atunci cind ele strt expuse chiar gi unui stres ugor la o virsttr fragedd sint mult mai vulnerabile decit animalele nestresate..el devine.mai precis. incetul cu incetul igi pierde aceastdfricd in ca2ut in care se mutd lingd nigte vecini care au un ciobtrnesc foarte prietenos. atunci cind creierul suportd modificdri care devin predispozifii."t ra rulburarea de stres posttraumatic: anhedonia (incapacitatea de a.aceastdmdritd potenlialitate de a declanga blocaje neurale . vigilenla este mult mai mare.rju trofe una suferl o tulburare de stres posttraumatic. temeri sftrt declangatela animalele de laboratoq. un copil care invald sd-i fie fricd de ciini pentru cd a fost urmdrit de un ciobinesc geruriu:r furios. alarma este 1tu":i cte o urtensitate $i mai mare.negativi. stringenti de a trata copiii cu tul_ facest burare dg streg postfraumatic)."r"-"" constatat ci soldatii grav rdnili lveau hevoie de cintitegi mai mici de narcotice decit civilii cu rlni mai pulin grave. pentru cd in mintea persoanei afectate se asociaztrcu ceva cumplit. persoana fiind gata de orice. Ce-iapropiali acestor persoane pot cLnstata o indiferenld 9i o lips{ de empatie. Cind asemenea. Modificdrire-de. opioidele sint substante chimice din creier . Ceva similar se intimpli 9i tr cazul tulburerli de stres post_ traumaticl2.l amigdalian este pregdtit ie descopere pericolul. In condilii dure. Acest lucru se paie ci explicd un in_ de simptome psihologice . din nou nucleul. de data aceastaconcertat cu o anumiti re_ giune de la nivelul cortexurui cerebrar. De obicei. Atunci cmd existd un nivel mare de opioide (-propria morfintr a creie_ ru!ui"). .. aceastd schimbare de excitabilitate .te. de cite ori obiectul fricii este intilnit din nou ir absenla a ceva cu adevlrat inspdimintdtor. frica dispare in timp.sistemul blocdrii neurale. observite de mult lt"g:.endorfini dau o noui dimeniiune combinafiei neurale declangate de o nouX expunere la trauml: amorlireaanumitor senzaFi. nucleul amigdalian gi lobul frontal . Acest circuit neural imphce din nou nucleul amigdalian.250 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnodlarea emolionald 251- Un al treilea set de schimbdri apare in sistemul opioid al creierului. se reline 9i se aclioneazd ca reaclie la fricd este circuitul dintre talamus. Acest lucru se pare cd se intimpl5 printr-o reinvtrfare fireascd. Astfel. sugereazl nevoia. indiferent la ceea ce in alte condilii ar fi ervenimente tulburitoare. iar cealaltl ny nrlcl^eu. pentru moment. imprevizibill in ceea ce privegte durerea. RENyATAREAEMOTI2NALA Aceste amintiri traumatizante se pare cI rdmin ca fixafii in funclionarea creierului. oamenii au o mai maretoleranfd h durere _ un efect ie a fost observat de chirurgii de pe cimpurile a" f"pU . Condilionareafticii este denumirea pe care o folosesc psihologii pentru procesul prin care ceva ce ir ultimi instan!5 nu este ameninldtor devine inspdimint[tor. ca o magind care rdmfurepermanent fur viteza a patra. Cirad nucleul amigdalian 9i acea regiune a creierului conectatd la el i9i iau un alt punct de reper in momentul unei traume de mare intensitate. care suportd o traum.hiperactiv. cel care secrettrendorfinel-e. o senza_ iie de izolare fa!tr de vial5 sau fal5 de preocufarea in raport cu sentimerrtele altora.tr la nivelul creierului ulterior in viatd I1cru. ore intregi sau chiar zilein cazul unui eve_ niment traumati2ant. Aceste avantaje pe termen scurt devin insd cu timpul probleme de durati.inseamnd cd toati viala este gata sd devini o crizi permanentd. Toate aceste schimbtrri neurale oferi avantaje pe termen scurt pentru rezolvarea unor urgenfe infiortrtoare sau stresante ce pot apdrea. cu irrvilarea unei reaclii mai normale la evenimentele tiaumatizante. pentru cd interfereazi cu lucrurile invdlate ulterior . chiar 9i cele r4ai nevinovate clipe putind deveni o explozie de frici innebunitciare. Acesta ar putea fi un motiv pen_ tru-faptul cd dintre douX persoane unei aceleiagi catas_ "*p.amigdalian este cheia regiunilor creierului implicate. . Schimbdrile neurale fur cazul tulburtrrii de stres posttrauma_ tic se pare cI predispun persorna care suferi de ace'asttr boall la viitoare traume. ln temerile dobindite cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic. Un alt efect posibil poaTulg te fi disocierea. Dar in depdgirea fricii dobindite neocortexul are o importanli capitald. Regiunea cheie de pe creier unde se irva!5. cind cineva invald si se teamtr de ceva printr-un reflex condifionat. iar cind el reapare in via!tr ca o primejdieieall. care tocesc senialia de du_ rere $i. cu care igi petrece multd vreme jucindu-se. Charney a observat ci frica poate dura gi ani de zilel3. mecanismele inv5lirii gi memoriei au luat-o razna.it: comparabile cu opiumul sau cu alte narcotice inrudite.simli plicerea) gi o amorfeall emolionaltr generali.agenli foarte putemici de amor. incluzind incapacitatea de a-gi aminu momlnte de mare importanftr.

evenimentele din viafa lor au contracarat aceasttrproblemS. incit blocarea nucleului amigdalian se petrece de fiecare dattr cind ceva ce amintegte fie chiar gi vag de trauma iniliali reapare.Intrebarea este cit de repede scipdm de o fricd dobinditX... care ura faptul cI simlise urina celorla$i copii pe pielea ei cind stiteau acolo ghemuili de spaimd. fetele jucau in mod simbolic scenarii ale rtrpirii cu ptrpugile lor Barbie. ]ocurile acestea repetate la nesfirgit ii lasd pe copii str retrtriascdtrauma in siguranli. Davidson a descoperit cd oamenii care sirt mai activi ir cortexul prefrontal sting igi depdgescmai rapid frica dobindittr. Acest lucru inseamnd cd niciodatl lucrurile de care ne temem nu pot fi tratate cu o senzafie de calm .Purdy".. schimbiri care sint atit de puternice.cel pufin la copii . De exemplu.. REED UCAR EA CREIERULUT EM Oy ON AL Una dintre cele mai incurajatoare descoperiri despre tulburarea de stres _posthaumatic provine dinti-un studiu asupra supravieluitorilor Holocaustului... sugerind din nou roL'J imp_ortant jucat de zona corticald in detagirea de stresul dobindiCs. memoria repettr fur cortex o stare de anxietate mai scXzutd. scolindu-gi in evidenld capacitatea de a stlpini momentele traumatice de neajutorare.Purdy" sint previzibile la copiii mici care au trecut printr-o asemenea intimplare de o violenld coplegitoare. Charney susfine ctr acest lucru se poate datora schimbdrilor din creier in cazul tulburdrii de stres posttrauma_ tic.. amintirile emofionale putemice gi tiparele de gindire gi de reaclie pe care le gerrereazi se pof schimba in timp. Una dintre fetife.nucleul amigdalian nu trva!tr niciodatd str aibi o reaclie mai slabd.este practicarea unor jocuri precum . desensibilizindu-l gi permifnd un set de reaclii netraumatizante care-i vor fi asociate. constatd el. Aceas. O altd cale de vindecare este'aceeactr. care a descoperit ctr rolul cortexului prefrontal sting este de'a di_ minua starea de disconfort. . tntr-o eiperien!tr de la6orator in care oamenii mai intii au invtrlat str aibd o aversiune fafd de un zgomot puternic . propune Charney.taie.cam la o ortr de Central Valley 9i de Stockton. Lenore Terr din San Frantisco.se pare ctr presupune un proces de invigare activ6. dintre care trei sferturi i-a constatat cI au simptome active de tulburare de stres posttrau_ matic chiar gi o jumtrtate de secol mai tirziu. Descoperirea pozi_ tivd a fost cd un sfert dintre supravieluitorii iare atrsuferit iind- va de asemenea simptome nu le mai au. Vestea cea buntr este deci ci gi traumele profunde ca acelea care produc tulburarea de stres posttraumatic se pot vindeca 9i ctr drumul spre o asemenea vindecare este parcurs prin reinvdfare. care la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic nu mai funcfioneazS. este de naturtr corticaltr. spune Richard Davidsory psiholog la Universitatea Wisconsin.. fricii. .pe scurt.gitrnde in1973 un autobuz cu copii plecali intr-o excursie de o'zi a fost rdpit la drumul mare. mai bun. Ea a descoperit asemeneajocuri la copiii din Chowchilla. unde s-a furtimplat nenorocirea cu Purdy . care ar putea reacliona cu team5. Aceste jocuri macabre tn cazul copiilor traumatizafi au fost observate prima datd de dr.. reinvilarea spontand nu mai are loc. Rdpitorii au itrgropat autobuzul gi au linut copiii i:rtr-un chin care a durat doulzeci gi gapte de ore.Dispari1ia. Califomia . Cinci ani mai tiirziu. ir mintea lor. ]ocurile precum .la D-actr insd trec prin experienfele cele mai potrivite. juciridu-se de-a . Aceasti constatare 9i altele similare dau speranle ctr schimbtrrile la nivelul creierului in privinla tulburirii de stres posttraumatic nu sint ireversibile 9i cd oamenii $i pot reveni chiar 9i din cele mai cumplite traume emolionale . igi spila pipugica la nesfirgit.Purdy" . psihanalist in probleme de copiilT. refurttrrind tiparul fricii. Terr a descoperit cd acei copii rdpili retrdiau momentul in jocuri in care erau victime. O alta se juca de-a cXldtoria lui Bar- . Uneori.252 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnztdfarea emolionalll 253 ih tulburarea de stres posttraumatic. copiii dau un alt deznodlmint.ir weme ce aceia care gi-au revenit nu mai prezentau asemenea schimbtrrib. Frica inilialtr incolgi_ tI in nucleul amigrtalian nu dispare comple! mai degrabd cortexul prefrontal anuleaztr in mod activ commzile date ie nucleul amiqdalian restului creierului. inh-un fel sau altul.ceea ce duce la o supravieluire anormald a amintirilor emof ionale". chiar cei 9i cu tulburare de stres posttraumatic pot depdgi momentul.un exemplu de fricd dobinditl gi o paraleld fir alt registru cu fulburarea de stres posttraumatic -. Cei care inctr mai aveau simptomele dddeau dovadtr de modificiri de catecolamine la nivelul creierului. . Unul dintre modurile in care aceastd vindecare emofionaltr se pare cX se petrece spontan . ta permite doutr cli de vindecare: pe de o parte. tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic . Aceasti reinvi. copiii il omoar5. tragediei. ctr acestcircuit emofional poate fi reeducat..

EI a schi. in final. Prima fazi . copilul simte nevoia sd repete la nesfirgit. trateazd. nu mai iegea in lume 9i se simtea o adevtrrati prizonierd ir propria ei casi. Ochii aceiaimengi Eth i-a intelpretat ca fiind in_ drizneala copilului de a privi pefufiC la cefacecriminalul. el a continuat sd o urmdreasci: a hdrfuit-o cu telefoane obscene gi cu amenintdri violente. Ase_ meneareferiri indirecte la o sieire p?ofund traumatizanta apar aproapeintotdeauna in creafiile Eth a mai pus gi alli co_ pii str deseneze cite ceva.espre ce_ va coplegitoq. Dar daci estevorba d. cind a trcercat si apeleze la ajutorul polifiei.pr*"rri primar": mesajele.in careaceasta se sufoca.de blocarea memoriei sau a senzafiilor ir raport cu o anumiti catastrofd. asemenea canrri 9i povestegtedespri un pugti de cinci ani care a fo$t rdpit impreund cu mama lui de ctrtrefostul iubit al acesteia.pentiu cd i9i fo_ losescfantezia.uin probleme de copii. amintirea amlnuntelor traumei gi jelirea pierderii suferite gi.i u_li reaminti 9i a regindi chinurile prin careau trecut. Aceastd inlelegerefaceca simptomelein sine sd fie rnai pulin inspiimintitoare. plu mersul la dentist pentru o plombd. Bdrbatuli-a dus'irtr-o cameri de motel. igi arnintegteEth. Astfel ce trth i-a cerut sd faci un desen.apt.psihiatr.adeseapsihicul eopiilor trateazd cu totul altfel problema. Existd o logicd biologicd in privinla ordinii acestor f. retrdirea momentului "ad" "*u*_ o dati saude doud ori e suficienttr. Degi s-a luptat cu atacatorul.snic firul traumei.aze. Irene.pentru"opiilor. .ir"_ drdztrisd vorbeasci SpencerEth din Los Angeles. o dezvdlare directd a lecliei de neajutorarepe care a intiptrrit-o trauma.presupuneg5sireaunor cdi de calmarea circuitelor emolionale prba temtrtoare 9i care se pot declangaatit de ugor irncitsd permiti reinvdfarea18.nu conteaziunde _ gi sein_ torceacu bine. E de infeles cdb{iatul nu era dis_ pus. desenatul in sine este o terapie.cursecareaveanigte ochi enormi. sunind-o in toiul nopfii. pindind-o gi urmdrindu-i fiecare rrigcare.sdvorbeasctr despreastacu Eth.. psihiatru care a absolvit la Harvard 9i a cirei munctr deschizXtoare de noi direclii subliniaztr fazele de revenire in urma unei traume.creierur emolional estebine adaptatirlelesului simbolicai la ceea ceFreudnumeu. cd perrnalional nenttr.. ce poate fi un inceput de sttrpinire a traumei. b a tre_ ia introducea pdpugaintr-o groapd. In vreme ce adullii care au trecut prin traume coplegitoare pot suferi un fel de amorlealdpsihictr.orice desen. intr-un ritual monoion 9i neindurtrtor. ia reia ve. RENyATAREAEMOTIONALA 9I REFA9EREA DINA O TRHIMA Irene a mers la o intilnire care s-a sfirgit printr-o incercare de viol. desprevaietelepe carele_a auzit gi despretot cea vdzut chiar gi de sub piturtr. Odatd. arta poatedeschideo posibilitateca aceicopii Tu|r"!i: sd discute despremomentul de groazddesprecarealtfel . avind ln vedere cA .lir carecreierulemoinva!tr din nou viala nu trebuie socotiti o criz6. _.unde ia po_ runcit copilului si se ascunddsub o ptrturtr. re voluntari a traumei se pare cd alimenteazd nevoia de a o transforma in amintiri putCrnice. p"rrt ..cel pulina9a credeTerr.atingerea sttrrii de siguran!tr. de a seajungela ima'gineainghefati din nucleul amig_ .de f.acestlucru ircepe prin a-i ajuta pe pacienli sd inleleagdctrstarealor de surescitare9i cogmarurile. in vreme ce el a bd_ tut-o pe mamtrpfurda omorit-o. pdpusacaremergeaundeva.254 Oazedd oportunititli Trauma gi reiialgarea emolionald 255 bie. a itcepe astfel terapia. Judith Lewis Herman. Cazul lui Irene este citat de dr. Cind a inceput terapia._u. reincBperea unei viefl normale. care la rindul stru esteun mijlJc de comunicareal subcongtienturui. ofiferii au socotit cl problema este un fleac. Irene avea deja simptome de tulburare de shes posttraumatic. ca gi in gtrdurile lor.'di"ti- rile putemice care ii preocupi se strecoard ffr desenele. Hermdn susline cX ele ar fi acestea: atingerea unei stdri de siguran!tr. care ulterior pot aptrreasub formtr de flash-back-uri. Adesea. O altdfazd de inceput estea-i ajuta pe pacienfi si recigtigeun anumit control asupra lucrurilor careli seintimpld.9"ul: ctallan este cea oferitd de arttr. de exemplu.sejoacd9i viseazl cu ochii deschigi. mirul gi artele.-respectiv metafora. Dactrtrauma esteminori.tato magintrde. Aceistd retr*. Aceasti cale este folosittr adeseapentru tratarea copiiior trauUneori. Ei sint insensibili la traumd mult mai rar . Dincolo de asta. aga cum vom vedea de alt- fet aceastisuccesiune parestrreflectefelu. gi-a mobilizat prietenii gi falnilia pentru a forma un fel de zid irtre ea 9i urmdritor 9i era gatasd apeleze 9i la polilie. ceea ceera chiar scopulin sineal jocului. nu s-a infmplat nimic".hipervigilenla gi panica sint de fapt pirfi ale simptomelor tulburtrrii de stres posttraumatic.povestea.

Deocamdatd insi existd medicalii care contrabalanseazd doar o parte dintre acesteschimbdri. zivor exista medicamente care si aclioneze in mod direct asupra efectelor hrlburdrii de stres posttraumatic la nivelul nucleului amigdalian gi conectdrii circuitelor de neurotransmifltori. precum propanololul. mai precis.. sPaima. s-a ce ceea doar pr"rrip*e . ca Pe lucru Acest detaliu. tn acelagi :u a devenit tot mai rut" iu unnare. ri#tit. in care victima fusese terapeel in schimb' aceea. au inventat tot felul de el a inceput sd incet. spune Herman' repovestirea -declan9a temeri. dezgustul. ei au continuat sd vorbeasci t u*"i"." i se intihpla b5ielelulul tlnal' In s5u' de tatdl aldturi cimin noului ftrcercastr se adapteze pugtiul a reugit id vorbeascd despre viala zilnicX' iar amintirile -traumei au inceput sd se estomp. avind in vedere declangareablocajului emolional pe care o creeazi tulburarea de stres posttraumatic prin hipersensibilizarea circuitului nucleului amigdalian. ln acestecazuri se pare cd adesea existd un fel de ceas interior care ii face pe oameni sd igi . de fScut liil d..n aici este Scopul greaJa' reacliile. prin sentimentul cX nu defin controlul asupra a ceea ce se intimpll cu trupul 9i cu emoliile lor. care duc la retrtrirea traumei 9i care rleapar slptdmini sau chiar luni. pare Aceastd alternare intre reimersiune 9i refuzul traumei a reinvilare o sd permitd o revedere spontand a intimpldrilor 9i stres de tulburare o cu cei Pentru o. O altd fazi a vindqcdrii presupune repovestirea 9i reconstruirea irtimplXrii care a creat trauma intr-un mediu sigur. venit mai deschisd 9i mai scell rePetau care sale cogmarurile timp."i1iui emolionale la aiestea.256 Oaze de oportunitdli Trauma si tetnudlarea emolionald 257 Felul in care pacienlii cu tulburare de stres posttrawnatic se simt in . sionat. exact la fel de fiecare dat5' tenpulin "tia"""t mai trupul iar curgitoare. n-u mai ftrcut alte desene jocuri' creindu-se . eveniretrtrirea dobindite deja mesurl mare in Prin ief.stf. posttraumatic mai greu tratabild. susline Eth. Spencer Eth. memoria incepe sd fie transformatl atit la nivelul irilelesului emolional.tiif" pe care le genereaztrpot fi mai bine inlelese' aceasin emofionald Reinvdlarea gice 9i mai ugor de minevrat. dar de data aceasta Ftt-* comunilucru Acest jii" unui terapeut de furcredere' siguranla cA "o*1i*ia faptul anume cA o te"!i" circuitului embgonal . ce blocheazd activarea sistemului neryos simpatic. Pe mlsurd ce pacienlii povestesc amdnuntele ingrozitoare ale traumei. a desa naraliunea Treptat. dindu-le insomnii sau condimentindu-le somnul cu cogmaruri. am6Folosindu-se 9i congtienti' amintirea din cutX'sa dispara se nuntele senzoriale 9i sentimentele ce devin cuvinte' amintirile unneocortex' de Dresupune cd sirt mai bine finute'sub control mai loi" i"J.. Foarte ei' intre strinsd mai fegitrrta o astfel fiecare recitind . Calmul fiziologic deschide o posibilitate de a ajuta circuitul emolional brutalizat sd redescopere cHviala nu este o permanentd ameninlare gi de a reda pacienlilor sentimentul de siguranld pe care l-au avut inainte de traumd.coplegitoare' caz in care tepoate ilti^plXtitot parupurrt rl ar trebui si reducX ritmul 9i sd pdstt'eze reacfiile reinvilareaciintului la un nivel suportabil.azaeste mediu sigur *utttutot 9i a emoliilor. cit 9i in privinla efectelor asupra creierului emofional. mai realisttr. la inceput cu stereotipuri. groaz| s-a mirosit' s-a auzit' s-a vizut. a unei . Acest lucru este de infeles. Pacienfii pot de asemeneasd invefe tehnici de relaxare. dupi care abia de-gi mai amintesc de cumplitele intimpldrile.ezetreptat' .r gtou"u poate fi trXite in tandem pective. in mod ideal. care le dau posibilitatea sd igi echilibreze aceasttrstare de nervozitate maxim6.piriri denu incetul cu incetul. care permite circuitului emofional sX dobindeascl o nouX inlelegere."po. ceea ce inseamnd disociatl apoi fi putea ar 9i fice amintire.u.ttol tan. Ritmul repovestirii este unul lent.se Povesteasci eveniun fel de mentele traumatizante iit se pbati de aminunfit. ' Pustiul de cinci ani care a desenat ochii aceia imengi dupd ce mama a fost martorul unei crime oribile. Farmacologii sperd ch intr-o bund. cit sI nu intrerupd Terapeutut il incurijeazd pe pacient. Medicalia le oferd pacienlilor posibilitatea de refacere fur a9a fel incit ei sX igi dea seama cX nu trebuie sd fie la dispozifia alarmelor emofionale ce-i cuprind odatd cu o anxietate inexplicabi15.gi de tot ceeace poate ea declanga. existtr antidepresive care aclioneaztr asupra sistemului de serotonind 9i betablocante. nesiguranla incepe printr-o fazi mai intimd.. fiecare retreind el. ea mimeazX pagii care apar in mod firesc la cei care sint in stare sd-gi revind dintr-o traumd fXrd si fi suferit de o tulburare de skes posttraumatic.. despre spre temerile pe care le-a imprimat aceastd traum6' ci ce misurd zi'pe zi cu de in viala .a!ipeasc5" amintirile prea supirdtoare..u"rt"ir"d crima.9i cu amintirile traumei res9i . duptr 9i .nesiguran!tr" trece dincolo de frica fald de pericolele ce-i pindesc. 9i sd reaclioneze altfel fafi de arnintirea traumatizarftl.iii caPtarea transformarea amintiiii in cuvinte.. unei pdrfi din aceastf.i"u .

totul consti in invdlarea aborddrii iu talent a reacliilor cu incXrcdturd nervoasd.ctr-se schimbA sint reacliilepe-carele au oamenii. Dinjmica preiupusi de nucleul amigdalian 9i reacliile mult niai bine formate ale cortexului prefrontal poate oferi un model neuroanatomic asuPra felului in care psihoterapia remodeleazd tiparele emolionale profunde. de o despdrfire ori de regretul cI nu s-a incercat salvarea cuiva sau pur gi simplu de increderea pierdutd ftr cei care pdreau cd o meritd. O refacere mai rapidd fir urma unei asemeneaizbucniri poate fi un semn de maturitate emolionald' Dupd aceasti terapie ceeace se Pare. chiar cu speranli gi sd-gi reconstruiascd o vialX noui.in relaliile intime din viala ulterioard. care ste labazaunor tulburdri emofionale2l' Cortexul prefrontal poate redefini sau frira impulsul nucleului amigdalian.dar tendinla de a se declanga reaclia nu dispare complet intr-o primi fazS. Dacd tulburarea de stres Posttraurnatic poate fi vindecatd. Toate acesteala un loc sint semne ale succesului in reeducirea creierului emofional.DoveziasuPra acestui faptprovin-dintr-o ierie de studii de psihoterapie conduse de Lester Luborski 9i colegii sdi de la Universitatel din Pennsylvani*z' Ei au analizat principalele relalii conflictuale care au condus zeci de pacienli la psihoterapie . care a descoperit declangatorul din-nucleul amigdalian Precum 9i rolul jucat de acestain izbucnirile emofionale: .Odatd ce sistemul emolional irvald ceva pare cE nu mai uitd niciodatd. Ca 9i cum reciclarea permanenti gi retrdirea groazei dintr-o traumi ar fi un circuit emolional a cdrui vrajd. |elireaiare rezultd in urma repovestirii unor evenimente atit de dureroase servegteunui scop de o importan!tr capitald.spune Herman. Asta inseamntr cd in loc de a fi captivi pe veci intr-un moment din trecut..momentele catABtrofalefur care amintirile traumatizante sirt intipdrite sint rare de-a lungul unei vieli pentru marea majoritatea dintre noi. de moartea cuiva drag. Terapia practic te invald sd-l sthpinegti .ili invall neocortexul sd inhibe nucleul amigdalian' -Impulsul de a acliona este refulat.Apoi au studiat atent reacliile tipice (intotdeauna de aut6apdraref Pe care le au pacienlii atunci cind aceste dorinle . ci pot fi vizitate ca orice amintire. in sfirgit. este imprdgtiatd. avind totugi un control mai mare asuPra duratei lor.indiferent cd este voiba de o rdnire. prost adaptate. un reziduu al sensibilitdlii itriliut" sau al fricii. Neajunsurile oarecum obignuite ale copil5riei. De aceea noi nu putem hotdfr'ctnd si avem ieqirile noastre emolionale. Ea creeazi capacitatea de detagare de traumd. Acest lucru presupune reducerea simptomelor psihologice la un nivel controlabil 9i capacitatea de a suporta aceste sentimente asociate amintirilor traumatizante... trseamntr reconstruirea unei vieli noi. odati ce este declangattro reacfie emogonile . ele pot fi lSsate la o parte. Dar acelagicircuit caie se poate vedea cd intipdregte amintirile traumatizante se presupune c[ funcfioneazd 9i in momentele linigtite din viafd. Herman a constatat cI pacienlii trebuie sd jeleascd pierderea generatd de o traum5 . dar existd semne speiifice cd trluma a fost in mare parte depdgitd. ca orice alte amintiri. in vreme ce emoliile funda*"t tul" in aceasti privinld rdmin intr-o formd subliminald'" Datorittr arhitecturii creierului care addpostegte reinvilarea emolional5. abandonarea sau pierderea lor ori o rispin- gere din partea societilii s-ar putea sd nu atingi niciodati culmile unoi traume.turi Precum incapacitatea de acceptare sau ie stabiliie a unei intimitdli sau frica de egecori o dependenli exageratS. Fiecare sirenl nu trebuie si aducd neaptrrat un potop de temeri.la lacrimi 9i crize de furie . ir mod voluntar . 9i. fiecare zgomot in noapte nu trebuie sd trezeascdun moment de groaztr din trecut. ir:r general. cum ar fi o ignorare perm€mentd sau o lipsi de acordare a atenfiei sau a tandrefii din partea unuia dintre pdrinfi. intr-o oarecarem5sur5. Efectele ulterioare sau ocazionale ale simptomelor persisti adesea. ' PSIHOTERAPIA CAEDUCATIE EMOyONALA Din fericire. lipsiti de umbra traumei.trdsf. Sau cum sPune niurospecialistul |oseph LeDoux. dar nu poate sd-l impiedice sE reacfioneze din primul moment. pacienlii pot incepe si priveascX inainte. dar iti vor ldsa amprenta in creierul emofional.gi poate gi mai important. ducind la deregliri . cu relalii puternice bazate pe incredere gipe un sistem de convingeri care si aibd o logici chiar gi intr-o lume in care se pot intimpla asemenea nedrepttrli2O. iar aici intrd in joc inteligenla emolionald.258 Oaze de oportunitdli emolionald Tiauma gi re?nztdfarea 259 Ih final. Este semnificativ in special faptul ci amintirile tr urma traumei nu mai erup la momente necontrolate. ceea ce se Pare cd rimire chiar 9i dupd o psihoterapie reugitd este reaclia remanenttr. tot aga se poate intimpla 9i cu cicatricele ernolionale de care suferim mulli dintre noi' Aceasta este misiunea psihoterapiei. ln finit.

lecfiile emofionale . mai ienetoasd. Fiecarepdrinte a observat asta:incd de la nagtere. Indiferent care este tiparul.ar putea tri. In privinla creierului.e autoapdrare. de tensiuni putemice pi de temeri.chiar si in cazul obiceiurilor celor mai inrtrdtrcinate dobtrdite incd din copildrie . se pare cd el apare in aproape toate relaliile importante. .9i cd fiecare se datoreaztr unui tipar diferit al activitdlii creierului. intrebarea este dacd acest set emolional determinat biologic poate fi schimbat prin experien!5. dispre legsau despre un gef. "r. "o11u-r1a unei terapii de lungd durattr totugi. fiecare bazindu-se pe diferenle innXscute la nivelul circuitului emofional. putem face speculafii. oricit de intensi este. bic. uneori chiar calmi sau indiferenti. cu temperamentul ne nagtem in parte datoritl loteriei genetice.mile se_mnale de alarmd ia respuirs la posibila dete$aye a unor intimpldri de temut. ceeace-il face pe celdlalt sd reaclioneze nepotrivit. stnt foarte superficiali sau cumplit de timizi? Aceastf. sog.spuns la aceastd intrebare provine din studiul ftrcut de ]erome Kagan. eminenhrl psiholog al dezvolttrrii de la Universitatea Harvardl. acel zgomot de fond al sentimenteloq. Kagan susline cd existii cel pulin patru tipuri temperamentale * timid.. Ceea ce nu se schimbi instr deloc eit" a"u" sensibilitate speciald fald de rXdtrcinile acestor nevoi profunde.copilul va fi calm 9i linigtit sau capricios gi dificil. de"pre yn amant. invtrlarea emoJionald este un pro. care ne influenfeazX dispozilia de bazd.cum rimire cu schimbarea obiceiurilor de a reacfiona intr-un anumit fel in cazul celor care din fire. it cuzt-.de lipsd di speranld ae iristege.Iucestor intilniri nefericite. Studiul lui Kagan se concentreazdpe unul dintrc aceste tipare: dimensiunea temperamentului care merge de la indrdzneali la timiditate.260 Oaze de oportunitdfi sau temeri sint activate la nivelul relafiilor lor interpersonale _ reaclii cum at fi faptul cd sint prea poruncitori. dar corteiul prefiontal gi zonele trvecinate au invtrtat firtre timp o reaclie noutr. Temperamentul poate fi definit tn funclie de stiri care ne inregimenteazd firtr-o anumit5 categorie de viafd emoflonald.rr. oamenii se pot diferenlia in funclie de cit de ugor se declangeazX sau cit dr:l^reazd. Dar cum rtrmine cu acele reacfii care provin din codul nostru genetic .' KW Temperamentul nu este predestinat Prin urmare.a.pot fi remodelate. fiecare avem o anumitl gamd emolionald favorittr. aga pot fi modificate tiparele emolionale care au fost invdlate pe parcurs. Oare biologia noastrtr ne fixeazX destinul emolional sau chiar gi un copil ndscut timid poate deveni un adult fircrezXtor? Cel mai clar rf. de in_ vinovdliri 9i de autoinvinovdliri 9. indrizne! vesel 9i melancolic ."r'de durati p11tind sI lind o vialX intreag*. sd zicem. despre un copil sau despre un perinte. atit de rivnite. cd au crize de furie sau manifestx o rdceali totali fa_tade"ceielalt sau o retragere in carapacea lor intr-o formtr d.u.specific pacientului. iar rispunsul devine mai eficient in ce privegte obfinerea a ceea ce igi doreau irtr-adevdr de la rela_ lia respectivd.. circuitului lim_ .. pacienfii sigur cx au fost cupringi de sentimente de suptrrare . . care are o forlX extraordinard de-a lungul vielii.m. d. Se pare cd existtr nenumdrate diferenfe de temperament. pentru fiecare emolie in parte.d. prea exigenfi. intimplirile pe care le-a povestit se dovedesc a avea multmai puline reaclii emolionale riegative comparativ cu cele de la firceputul terapiei 9i rdspunsurilipozi_ tive sint de doud ori mai numeroase din partea celeilultu putroune. Pe scurt. Cind pacientul nu mai are decit citeva gedinle de terapie.9i sentimente gi de minie. Intr-o oarecare mdsur6. acegti pacienli prezinti doui tipuri de schimbdri: reacfia lor emofionati la evenimentele declangatoare devine mai pulin tulburitoare. Ceea ce nu se schimbr insr este dorinfa sau frica acuti gi sentimentul inilial de torturd. gaml de limitdri emolionale intrd sub umbrela temperamentaltr. fie cd este vorba despre .

cind_aceiagicopii au ajuns la grddinifd. gi o alta de zburat. ecfripi de-cercetdtori a lui Kagan i-a studiat din nou. Tom igi amintegte cd era cumplit de timid. in vreme ce doud treimi dintre cei timizi rdmdseseri reticenfi. asudind tot de fiecare datd cind trebuia str se apropie de un coleg de joac5. cum ar fi migrenele. acegti copii sini timizi in pri_ vinla a tot ceea ce nu le este familiar. unul dintre bdieleii din studiul lui Kagan. la treisprezece ani gtia sd se a9eze confortabil pe un scaun. mugcin9i drr-gi buzele. care abia zimbea timid 9i forlat doar cilrd era vorba'despre prietena lui. cam pinX pe la unsprezece ani. pentru a lua parte la studiile referitoare la dezvoltarea copilului. are tendinla de a trece prin via!tr cu mai multe temeri. care au in- .inhibafi comportamental.. iritlri ale vezicii biliare gi alte indispozilii stomacale3. inaniide mijloc ai copilSriei. dupX ce un duldu a sdrit pe el cfird avea trei ani. aavut doar vreo doud temeri trecdtoare . sd se joace. ln timpul copildriei. fri:rgindu-gi miinile. in comparalie cu allii rnai indr5zneli._ dl-i h ticere pe ceilalli cum se joacd. Ca sugari. de la nagtere. tocmai penku ci l-a tentat ideea cd asta ar presupune o oarecare singurdtate. in schimb. Tom se numdra printre cei mai timizi copii. De-a lungul a*lo. care se scurse_ serd. Chiar dacd se simlise mai pulin timid tn ultimii doi ani gi ceva. ur*arir. lntotdeauna relaxat 9i vorbXre!. de teamd atunci cird se afld in societate: la gcoali sau pe terenul de joaci.262 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu ebte predestinat 263 Zeci de ani.. Kagan consideri cd de fapt copiii care sint prea sensibili gi temitori se transformd tr adulli timizi 9i timoiali. El susfine ci oamenii precum Tom. Existd si copii care sint de-a dreptul paralizafi.de exemplq sint in_ clinali sd se autoilrvinovdleascd 9i sd-gi faci reproguii. NETIRO CHIMIA TIMID IT ATII Diferenla dintre prudentul Tom gi indrXzneful Ralph constd in excitabilitatea circuitului neural centrat in nucleul amigdalian. Asta iiface sd ezite si md_ nirce lucruri noi. potrivitX inclinaliilor sale introvertite. avea incd o oarecare stare de anxietate in preajma copiilor gi problemele sale se concentrau acum asupra rezultatelor de la gcoal6. Altii tot$i erau nesiguri 9i ezltanl| nu indrdzneau 9i se agilau de fusta mamei. sd se apropie de animale necunoscute sau de locuri negtiute 9i sI fie foarte sfiogi in prezenla striinilor. Copiii timizi se pare cI vin in viali cu un circuit neural care fr face sI reaclioneze mai puternic chiar gi la stresurile mdrunte . griji gi sentimente de vinovtrlie 9i s5'sufere de probleme cauzate de stres. este tipic pentru aceastdcategorie de timiditate. Ralph era unul dintre cei mai firdrdzneli 9i mai deschigi copii. atunci cind cunosc oameni noi sau atunci cird reflectorul societdlii se indreap_ td spre ei. trcepe sd batl ca in timpul unei crize de anxietate. ei devin sensibili gi in alte sensuri . Tom. Ralph era sociabil 9i indrdgit 9i niciodatd nu s-a socotit timid. ca 9i cum s-ar fi adresat cuiva de virsta sa . Ca adulli. mamele gi-au adus sugarii gi copiii mici la laboratorul lui Kagan pentru Dezvolt4reiCopilului. La toate misurdtorile fdcute in timpul copil5riei -lay)oi. nici unul dinke copiii firdrlzneli nu devenise timid. o parte dintre ei s-au dovedit vioi gi spontani.degi era in primii 5% cei mai buni din clasi. inima lui. indiferent de virsta la care a fost supus evalu6rii. in desele cogmaruri. cinci gi gapte ani -. Kagan colegii sdi au observat semne timpu-si rii de timiditate in cazul unui grup de copii de un an 9i noud luni adugi pentru observalii expeiimentale.inci de la nagtere. o femeie de virstX mijlocie care igi amintegte cd a fost extrem de timidd in copildrie. Atunci cind a fost chestio_ nat la-treisprezece ani. era atacat de mongtri. aratd monitoarele. Tom era bdiatul unui om de gtiinfd. dupi cum ii numegte el. crede Kagan. in Sala William ]ames. rdspunsurile bale erau scurte gi pdrea abdtuP. Aceasttr anxietate pare sd fie labaza timiditelii de o viafd: orice persoantr noui sau situalie nouS este socotitd o potenlial5 ameninlare. La un an gi noui luni. Acolo. care se afld la etajul al paisprezeceleaal Universitdlii Harvard. pentru ci la gapte ani auzise de un avion care se pribugise. De asemenea. juci:rdu-se cu cei_ lalli copii practic ftrrd nici o ezitare. sint sortili si ajungl insingurafi. Aflafi la joacd. carn 15 pini la 20h dintre copii sint . cind copilul reticent refuzd. Tom devenise tensionat rigid.. nu avea ticuri verbale 9i vorbea foarte increzXtor. trdind in_ tr-o fricd groaznictr atunci cind trebuie ia fina un discrtrs sau sd execute ceva in public. inima lor bate mai repede decit a altor sugari ca reaclie la situaliile necunoscute sau noi.cea de ciini. pe un ton prietenos. Dupd aproape patru ani. drept pentru care gi-a fdcut o carierd in acest domeniu. cu un chip impietiit. Ca urmare.degi diferenfa de virstd era de doulzeci 9i cinci de ani.era fulburat de te- meri intense: se temea ci-i ia foc casa/ ca nu cumva si se inece in piscini sau sd rXmini singur pe intuneric. De asemenea.

h"i.semn ci aparilia norepinefrinelor pdstreaztrnucleul amigdalian intr-o stare de excitare prin intermediul circuitelor neurale. se nasc cu g neurochimie care face ca acest circuit sA se excite ugoq.. ""i O parte din dovezile culese Kagan pirovin din observafii_ . fapt c9 duce la o stare de nesiguranld gi "u "rl" Cei la anxietate...*O. de la opt luni.u?i un pragmic de excitabilitate.la grddini!f. Kagan face chiar unele speculafii. cum ar fi crizele de ganici. Maturizarea creierului pisicii la o lund peamdnd cu cea a sugarului.necunoscut/ . Un alt baromeku al timiditdtii este ttrcerea. declarind ci o ttrcere timidd ir fala noului sau a unei posibile amenin!trri este un semn al activitdlii circuitului neural care se desfigoari intre creierul din fald.. punctul cind nucleuf amigdalian se maturizeaz5 slficient pentru a prelua controlul circuitelor din creier ce determini apiopierea siu evitarea. cum ar fi prima intilnire cu iubita sau un examen important . care apar i:r urina lor.de Timiditatea pisicilor infloregte cam pe la o luni. care/ precum Ralph. Un copil de grddinifi timid e in stare str nu spund nimic atunci cirnd un altul i se adreseazi gi sd-9i petreaci mai toatX ziua uifindu-se doar cum se joactr ceilalfi. analizali acum intr-un laborator p"r.il. Aceste episoade de anxietate au fost de obicei declangate de alarme obignuite pentru prima adolescenld. mal asupra cetormai *aii.. Cercetdtorii cred cI aceste episoade nu au fost suficient de semnificative incit sX presupund un diagnostic psihiatric cum ar fi o .cares-audovedit a fi a-bstur a" ti*lri tn copil5rie. totugi ele aratX ci acegti adolescenfi sint expugi unui mare risc de a dez- ."U_ stanfe chimice care activeazi nucreur imigdarian astfer incii se amigdaliansi fie mai ugor declangat. foTu.. Acegti copii sensibili sint in mare primejdie.."* reaclioneazd " ""a"" Ia motive de stres.] constd in ritmul lor cardiac care rhmine crescut mai multl vreme decit la tinerii indrdzneli de o virsti cu ei ." 6. mogtenit nivelurile cronic mari dgnorepinefririe "oirii sau de uttu .-birbali sau femei. mici. aud o ameningare sau..264 Oaze de oportunitdfi Temperarnentul nu este predestinat 265 tare. care ar face_o ". la opt sau nouX luni. Intr-un studiu efectuat asupra a754 de blieli 9i fete din acesteclase.itt'. s-a constatat cA M trecuserd deja prin cel pulin un asemenea episod de panici sau ctr avuseserd simptomele preliminare.evitind tot ceea ru_ familiar.. indiciu asupra tiparului mogtenit de copil vine 9". Kagan declard cu tirie cd acegti Uri. pentru cd i9i pot dezvolta un fel de dezechilibre anxioase. copii apare teama de . acesteaputind incepe din clasa a gaseasau a gaptea.. sistemul nervos simpatic fiind 9i el activata. in vreme.tulburare de panicd".i. usu lid:.t... respirafia neregulati sau senzafia de sufocare impreund cu sentimentul cf.".ce. impreuni cu alli copii care nu qtiau despre ce e vorba sau cind au vorbit cu cei care ii chestionau * copiii mai timizi s-au exprimat mai pulin. i"crimi.lrr. care sint neobignuit ae'tirrfiae. au un sistem nei-ros caiibrat mai bine in ceea ce privegte excitarea. "&u i Semnulunei mari sensibilitdli.de exemplujftr cazul unor ti_ neri.. adicd or sd trnebuneascd sau or sd moard. clinafii spre temeri de tot felul. 9a constatat la nivelul creierului aceskir pisici timide ci porfiuni ale nucleului amigdalian sint extrem de excitabile. incepind cu tensiunea arteriald gi dilatarea pupilelor pind la un nivel crescut de norepinefrine. Cam una din gapte dintre pisicile de casd au un tipar al fricii cur" seumena mult cu timiditatea copiilor: se retrag daci este ceva nou (si nu-gi manifestd legendara curiozitate I pisicii). gi anume palpitafiile. .alarme pe care majoritatea copiilor le rezolvi fird probleme prea serioase. o str li se intimple un lucru ingrozitor. copilut izUucnugte ir.asup-ra $9 le pisicilor. nucleul amigdalian gi structurile periferice apropiate.'pro""_ fdid ezi_ exemplu. fiind prea ti- lf.inghi!im" cuvintele.unul din cinci copii intri in cutegoria celor timizi.cum ar fi mirosurile p"t"r"i"".riri. sint mai indrdzneli "puri" 9i mai nerdbdito-ri si explor&e noi lo_ curi gi si cunoascd gi alte persoane. Julu""'. Kagan a descoperit ci acegti copii timizi au niveluri mai mari de reaclie in intreaga gamd de indici ai sistemului neryos simpatic. care controleazd capacitatea de a vorbi cu glas tare (aceleagi circuite ne fac ca in momentele de stres sd ne ..1r^:| :: legea{a. Dar adolescenlii timizi din fire 9i extrem de speriali de situaliile noi intri in panicd gi atunci apar simptomele. observd K"gdl.alacemdma iese din incdpere gi el rdmine cu un necunoscut..de cit dificil sau de irasCibil eite sugarul ain graail de tulbu_ !i rare din momentul ir care este confiuntai cu ceva sau cu cineva necunoscut..pli* din . str ne sufocdm). proreze noi teritorii gi nu atactr decit rozitoare "_u.. doi din clncr au un temperament indrtrznef i pufin la nattere.De cite ori echipa lui Kagan a studiat copiii timizi gi indrdzneli intr-un mediu natural .ti creazasemenele lor feline mai curajoase.tJ'.nucleului amigdalian se *ui greu.

]""1"-Tl ei amaorlr/ ln vreme pe allii sint pasivi melancolici. Feiele care abia intrf.inclinat spre spaime 9i dispozilii proaste.-.":. cain cazulmdtugii mele... fupt.tc. M-am repezit-sdo iiaic 9i dcrnai cind "" fd_ ceamasta...oribili de lagda ea gi soful sd".ta la unii si melanco_ eis-adusdeuna. se bucurd de via!5 gi de oameni. aproape nimeni nu poate fi clasificat.ri iu virsja adolescenfeis.sd gra.Oaze de oportunitdli volta aceast5tulburare.. auTostrepatriagi in Columbia britanici. Singurul ei comentarii a fost *. Oamenii care au avut probleme datorate unor depresii grave au dovedit o activitate mai scizuti in partea stftrgi a creierului gi mai putemicd in partea dreapti._ lui Internalional de Comeri..G. Acest lucru a iegit la iveald in mare parte in urma studiului lui Richard Davidsory psiholog la Universitatea din Wisconsin. precum mdtuga ]une. Cei care fursi au o activitate relativ mai mare in partea dreaptd sint sortili gindurilor negative gi sint firi posace.i"g"ie h shanghai _ lia la alfii . mulfi adulfi care suferd de crize de panicd susfin ci atacurile u" i"""p..S..tea avut un curs impresionant.a ceiei iria.dup{ perioadd "^ ""*Ural de"i"" refacere fo"rb l.at5cu trecerea timpului... El a descoperit acelagi tipar gi la pacienlii recent diagnosticali cu depresii. dupl cum a constatat Davidson... oameni la panictr gi la izolare de viate 266 Temperamentul nu este predestinat 267 Nu MADERANIEAZA NIMIC: TEMPERAMENTUL wsEL in anii 1920. dupeu.'.. ele au in_ clinafia sd inceapd str se teamide o repetare. cind ea avea vreo gaptezeci de ani. Inceputurile crizelor de anxietate sint strins legate de perioa_ da de pubertate._ *. se bucurd din orice... . Fdrdnici un ban.roior. Nu gtiu cum a ficut. mdtuga mea June.r: dut practic tot. iar sdumblu.pare a fi legatd de activitatea din zonele prefrontale din dreapta 9i stinga..o tinird. Spre deosebire de cei care suferd de melancolie.n copil 9i am cunoscut_o pe June. 9i anume cd persoanele care igi depSgescdepresiile au invdlat sd sporeasci nivelul de activitate in partea stingd a lobului frontal . ca avird o . pind 9i in lucrurile cele mai mdrunte .. dar dupi citerrami_ aln auzit un lipdt ugor _ st1q.. criztr. cei cu o activitate puternicX in lobul frontal sting vdd lumea cu totul altfel.teorie care inc5 mai agteaptd"otestare gtiinlificX. ea a reugitsI umble din nou.exuberan.'.il.. aarjciriopatina. ei parcd suferi pentru cd nu igi pot potoli grijile 9i depresiile.." din fire.1':I1T:"_clry o cararone toarte periculoasd pentru o femelesingurd. Cei cu o activitate marcat mai mare in lobul frontal drept s-a demonstrat cd au un tipar distinctiv de negativism atunci cind au dat testul de personalitate. igi depdgescobstacolele. Aceas"ta 9i di menslunea temperamenfului. Intr-una dintre experienlele lui Davidson fdcute pe voluntari.. a9a incit sint ugor doborili de problemele viefii.in pubertate nu au aseme_ nea crize."^:::jttt-:_iyT q"t. Imi amin_ tesccdfir aceavremeam iegit odatl in orui irrr. lmi amintesc de vremeacind erar.care a fost descrisin jilmutEmpireof (Impiriulsoaretrr.iui ul"."""r""t 9i . binuitor fald de o lume pe care o percepe ca plintr de dificultdli 9i de primejdii care stau la pindd. intr-un fel. El a descoperit cd oamenii care au o activitate mai mare in lobul frontal sting comparativ cu activitatea din lobul drept sint din fire mai veseli. dar dintre cele care au intrat in pubertate Ay" au cu_ scuJdeja panica. Davidson a fdcut urmitoarea speculafie.o doarnndin vjrstX exuberantd. meagi solul ei au fostinchigi inh_un lagdr. 1a*ea. carelucra tr polilia colonialtr din cadrul C". flcuse gi rXmdsese parlial paralizatd. Acolo.. la firceputul celui de-al doilea'raiioi """"rft. in acelevremuri."._amdritat cu un de_ tectiv britanic.j. Cind jad. punctajele la testele lor psihologice au sugerat ch prezinti un risc mai mic de a suferi depresii gi alte dezechilibre emofionale6. Odatd ce au avut o ur"rrr".uu 1o.. Sint sociabili 9i veseli. au ircredere in ei 9i se angajeazd puternic in vialX. a inceput sE rid. ei corespundeau perfect rolurilor caricaturale din comediile lui Woody Allery alarmistul care vede catastrofe peste tot. Apoi. a plecat de la ea de :"::[. comparativ cu aceia care nu au fost deprimali niciodati."1.uru iie. ln ultimii ani. p:lpgzftiv.."torr'CL"r" 9i lute se mai putea ridica. acestioameni sint energiJi yl"i l::1:..."ii u" ghaiul. persoanele cu o activitate pronunlat mai intensl in lobul frontal sting au fost comparate cu cincisprezece persoane care au dovedit o activitate mai intensi in lobul frontal drept. Degi studiul sdu s-a ficut in proporlie de 30% pe oameni aparlinind uneia dintre acesteextreme.iin !!r:!y supravieluit acestorani. adeseasint bine dispu9i.Iune j . polii superiori ai creierului emofional. ir funclie de tiparele creierului siu.. -o dificild.. od.tr loc strse plingdiau sd se lamenteze.".

fie intr-unul pozitiv.inv5!drii de a se adapta" se pare cd ii ajutd pe copiii prea speriali sd devini mai curajogi. chiar daci aceasti dimensiune fundamentali a temperamentului existtr incd de la nagtere sau apare foarte cu_ rind dupd aceea. Dar chiar 9i la copii atit ae mici. Nucleul amigdalian exagerat de excitabil poate fi imblinzit prin experienle potrivite. spune Davidson. De exemplu. ceea ce conteaztr este felul in care este tratat de plrinfii sXi gi cum inva!e se $i depdgeasctrtimiditatea inniscutd. fie poto|. ItuntN ztnEANuc LEuLurAMt cDALrAr:\I PREA EXCTTABIL Vestea cea bund pe care am primit-o fururma studiilor lui Kagan este ce nu toli copiii temtrtori devin adulli izolali . 9i totugi. au jucat un rol major in transformarea copilului timid care a devenit indrdzne! cu timpul sau continutr sd rXmftrd sfios in fafa a tot ceea ce este nou 9i sI fie speriat de orice provocare.9i prin urrnare cum sd se adapteze gi micilor betelii din viafd. un factor care sugere.268 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu este predestinat 269 tendin!tr spre un tip sau altul.urrlerrt melaniolic sau . Timpul cit copiii erau linuli in brale in momentele de calm gi in momentele de supdrare aratd .o goriltr care f5cJa baie sau un ctrlelug care se juca. Se pare cX aceasti conceplie protectoare intdregte sentimentul de teamd.ca gi spre timiditate sau indrdzneali apare in primul an lesel de viafd. Tendinfa spre un timp". Acei ptrrinfi care reugescsX leastr o intreagtr relea de experienfe mobilizatoare pentru copilul lor ii ofertr acestuia ceea ce ar putea fi un corectiv al fricii. Cam unul din trei sugari care vin pe lurne cu semnele clare ale unui nucleu amigdalian extrem de excitabil igi pierde timiditatea pind ce ajunge la virsta de grddinili7. Corehrla eia practic de 100%: din zecile de copii testafi astfel. Observafiile fdcute tr diferite case cind copiii aveau doar vreo tase luni au aritat cd mamele protectoare care i:rcercau str-gi linigteascd sugarii ii luau pe acegtia in brafe 9i ii lineau strins la piept cind se speriau sau plhgeau 9i o ficeau mai multtr vreme decit mamele care ii ajutau pe copii sX invele s6-gi sttrpineascd momentelg de nelinigte. voluntarii au urmirit fragmente dintr-un film. cei care ne inscriem in tiparul morocdnos nu sintem neapirat blestemafi sd strdbatem inireasa existentd trintind gi bufnind. Lecliile emolionale din copildriJpot avea un improfund asupra temperamentului. Ca 9i cea mai mare parte a creierului. Poate cd iea mai bunX ilustrare a tipului de experienle ce pot modifica temperamentul in bine ar fi tocmai observafia ce s-a putut face in urma studiului lui Kagan pe copiii timizi. Echipa de cercetdtori a lui Kagan a constatat ctr o parte dintre mame au concepfia cd trebuie s5-9i apere copiii timizi de tot ceea ce ii necXjegte.Astfel. Ceea ce face diferenla sint lecfiile emolionale 9i reacliile trvdlate ale copiilor pe mtrsurd ce se maturizeazl. Pentru copilul timid. probabil prin faptul cd ii lipsegte pe copii de ocazia de a invdla cum si-gi deptrgeascl frica. Unele erau amuzante . fie amplificind.td. Grupul celor veseli a avut reaclii minime fali de filmul cu operafia. Davidson a constatat ctr nivelul de activitate al lobilor frontali prezicea deja dacd ei vor plinge sau nu atunci cind mamele vor iegi din cameri. Filozofia . fie intr-un registru emo. in schimb s-au speriat gi au fost dezgustali cftrd a venitvorba de singele din timpul operaliei gi de alte asemenea amAnunte. fiecare d.temperamentul nu este predestinat. ceea ce era foarte tulburtrtor. astfel incit activitatea lor nu poate fi mislrattr corect decit la zece luni.mai ales mamele. au gtrsit cI filmulefele amuzante erau doar u9or amuzante. in_ tr-o experien. Persoanele mai sumbre.. in vreme ce cei care ruau plins au dovedit o activitate mai putemictr in partea sttngd a creierului. altele au simlit cd este mai important sd-gi ajute copiii timizi sX firvele cum sd se adapteze acestor momente supXrtrtoare. in lucrurile mai mari sau mai mici.puternice reacfii au fost cele de incintare datorate vizionirii filmelor vesele. concentrate pe emisfera dreapt5. a devenit clar faptul ctr ptrrinlii. Altele erau dintr-un film educativ pentru infirmie_ re. se pare ci avem o inclinalie temperamentaltr de a re_ acliona fa!5 de viaf6.vd de asemenea o determinare geneticd. gi.act lind o predispozilie inntrscutd. . Din otbervaliile la domiciliu ftrcute asupra acestor copii cindva temitori. Cele mai.intre cei careau plins s-a dovedit ci are o activitate mai puternicd in partea dreaptd a creierului. lobii frontali sint inci irn perioada de maturizare in primele luni de viafd. Marea elasticitate a creierului din perioada copilSriei inseamnl cd experienlele din timpul acestor anipot avea un impact de duratd asupra modeldrii unor cdi neurale pentru tot restul vielii. Diferenla de temperament itrtre cei morocXnogi gi cei veseli se manifestd in multe feluri.tional negativ. cu tot felul de aminunte sinistre din timpulbperafiilor.

aveau reaclii emolionale inadecvate. tocmai o asemeneaintilnire tiebuie bine stdpinitl 9i dozele mici sir:rtideale pentru a invdla aceastd leclie.stabileau limite foarte ferme. dddeau ordine precise. DimpotrivS. Chiar dacd aceastdtrdsdturd temperamentali pare ceva mai greu de schimbat decit altele .Separe cd mamele care-gi protejeazi copiii ce reacfioneazd prea puternic. Dimpotrivd.La nivel neurologic. Unul dintre semnele cd un copil timid i9i va putea depigi inhibilia naturali esteacelade a dovedi o competenli socialdmai mare: estemai cooperant 9i se inlelege mai bine cu ceilalli copii. Cam pe la doi ani. Celelaltemame in schimb erau empatice. strategia protectoare ajunge si aibd un efect contrar. se presupune c6 acest lucru inseamnd cd de fapt circuitele prefrontale rateazd ocazia de a invSla reaclii altemative de blocare a fricii.Pleacd gat sd rezolve doar o ugoard incertifudine. iar mamele protectoare erau mai ingdduitoare si mai indirecte in stabilirea limitelor cind copiii fdceau ceva ce ar fi putut sd dduneze.puteau de-a dreptul sd strlluceascd in societate. O disponibilitate mai mare pentru viala in societate presupune mai mult ca sigur o serie de experienle pozitive succesivecu alli copii.. miniindu-se cumplit. Concluzia lui Kagan: .. acei copii timizi la patru ani cu temperamentul pulin schimbat in cei gaseani au avut tendirlla sd fie mai pulin pregdtili din punct de vedere emolional: in condigii de stres plingeau gi se retrdgeau repede. De ce oare fermitatea duce la o reducere a fricii? Kagan speculeazd ci este ceva invdlat faptul ci un copil se tirdste spreie_ va ce-l intrigd (dar pe caremama lui il considerdcategoriiun lucru periculos) gi atunci el este oprit printr-un avertisment: de acolol Nu pune mina!" Dintr-odatd. cum al fi. iar acelora care le au le va fi mai greu sd depigeascd repulsia iniliald fald de implicare.mai pulin timizi fie pind la virsta de grddinift se pare cd au avut pdrinti carei-au supus unor tensiuni usoarepentiu a-i facesd fie maifleschigi. reaclionau exagerat la cea mai micd frustrare. erau extrem de sensibili la critici gi la dovezi de neincredere.i9i dep5gesc in mod spontan timiditatea. Repetareaunei ase_ menea provocdri de sute gi sute de ori in primui an de viatd il face pe copil sd retrdiascd in doze mici intilnirea cu neagteptatul din via!5. mi-a spus Kagan. copilul esteobli. ei sugereazdcd 9i tiparele emofionale inniscute pot fi schimbate intr-o oarecare mdsurd. erau temXtori. Acegti pagi spre indrdzneali sint incurajatori.poate gi pentru ci are 9i obazd fiziologicd . si introduci in gurd un obiectcareputea fi inghifit. Cind intilnirea are loc cu pdrinli clre.Acei copii care au ajuns sd . ln schimb. firegte. unii copii timizi au devenit mai indrdzne. in schimb. O altl diferenld a reiegit cind copiii aveau un an. este in stare sd pund bazele unor prietenii apropiate. odatd spartd gheafa. ferindu-i de frusiriri ii anxietate.270 Oaze cleoportunitdli Temperamentul nu estepredestinat 271 cd mamele protectoareii lineau mai mult in brale pe copii atunci cind erau supdrali decit atunci cird erau calmi. imbufnali 9i plingXciogi..sau orice alt temperament . Aceste trisdturi marcau un grup de copii identificali ca avind un temperament timid la patru ani 9i care au reuqit si scapede el pind la zece anie..nici o insugire uman5 nu este mai presus de schimbare.pe mdsurd ce experienla de viald a continuat se le modeleze circuitul neural cheie. desi iubitori. esteugor de constatatde ce persoanelecu o competenli emolionalS mai mare . nu se reped sd i9i ridice copilagul 9i sd il consolezede fiecaredatd cind se necdjegtede ceva. de_e1emplu. lipsindu-i pe copiii timizi de ocazia de a invila sd se calmeze in fa!a lucrurilor cu care nu sint familiarizali si sd cigtige o oarecare stipinire asupra fricii 1or. copilul invald treptat sd se descurce in asemenea momente.. Chiar daci erau tentali se nu comunice neapdrat cu un nou partener de joacd. esteempatic. este mai pulin pro_ babil ci vor izbucni ir:rlacrimi de cite orise incruntd cineva ia ei sau de cite ori cel care face experienta le ia tensiunea. cind acegticopii cindva te_ litori sint readugi in laboratorul lui Kagan.ti." De-a lungul copildriei.blocind acfiunile copiilor gi insistind pe disciplinS. La copiii speriafi.sd-i faci pe cei timizi mai siguri de ei.chiar dacd timizi din fire . nu erau in stare sd aibd rdbdare spre a fi recompensali.poate sd fie parte a mogtenirii biologice a . inclinatia cdtre o fricd necontrolatd este accentuati pur gi simplu prin repetare.8 Cu alte cuvinte. Un copil venit pe lumea asta care se sperie ugor poate inv5la si fie mai calm sau chiar mai indrdzne! in fala lucrurilor cu care nu este familiarizat. dispus sd dea 9i sXimpartd gi este mai atent. . Repetarea regulatd a acestor reugite sociale de-a lungul mai multor ani va putea. Temperamentul fricos . in speranfa de a obline un rezultat pozitiv exacerbeazd de fapt nesiguranta copilului gi oblin efectul contrar.Aceste lipsuri emofionale sint desigur capabile sd dduneze relaliilor cu ceilalli copii.

mult subdezvoltat.272 ()aze de oportunitdli Temperamentul tttt estepredestinat 273 vielii noastre emotionale. Psihoterapia. animalul deveneapractic orb de acel ochi. existau prea puline legituri cu cortexul vizual pentru ca acestasi poatd interpreta semnaleledate de acel ochi. zona neocorticalda .. care poate ajunge atit de frecvent. Acest proces este unul constant gi rapid.. incit si se facd 9i de sute de ori pe zi. perioada criticd corespunzitoare pentru vedere acoperSprimii saseani din viafi. Cea mai edificatoare demonstralie a acestui fapt provine dintr-un studiu asupra celor tratali pentru tulburXri obsesivelz.Dacd animalului i se inchidea un ochi o perioadl mai indelungatS. cu fluoxetin (care este mai des intilnitd sub numele de Prozac).obolanilor bogali a dezvoltat relele mult mai complexe de circuite sinaptice.zgomotului de fond".. acest fapt poate crea un deficit in capacitateavizuald a ochiului respectiv. complex.sdraci" .. avind tot felul de distracfii. erau mai degtepli in rezolvarea labirinturilor decit gobolanii sdraci.iar cealaltdjumdtate au fost supugi unei terapii comportamentale.Pacienlii suprrgi terapiei au fost expu.bogali" locuiau in grupuri mici.Una dintre cele mai des intilnite dorinle nestdpinite ale acestoraestesp6latul pe miini. creierul practic pierde acele conexiuni neuronale care sint mai pulin folosite 9i formeazd conexiuni putemice in circuitele sinaptice cele mai folosite.sdraci" locuiau in cugti foarte asemindtoare.. Studiile au ardtat cd lobii prefrontali ai obsedalilor au o activitate peste normal13. ele pot fi imbundtdlite.boga|l" 9i . cum ar fi scdrile 9i rotife. ]umitate dintre pacienlii studiali au fost tratali cu medicamentele standard. ei invdlau sd igi analizezetemerile gi spaimelecare ii chinuiau . circuifui neuronal al gobolanilor seraci era.ce pielea persoanei crapd. fdrd a se nerge insd pind la capit.i in cazul constringerilor genetice.Aga cum constatespecialigtiiin comportamenful genetic.siraci"l\ .odati cu trecereatimpului. Demonstralia clasicd a impactului experienlei asupra dezvoltirii creierului a fost fdcuti de delindtorii premiului Nobel.de reducere".bogafi" si . care incepe de la ochi gi se sfirgegte Dacd un ochi al unui copil este acoperit citeva sdptdmini.9i desigur efectul poate fi oblinut gi in cazul oamenilor.pentru care acestlucru esteposibil lin de maturizareacreierului uman. Degi ochiul in sine nu avea nimic. Treptat. coPtLARrA: o gANSA LINTCA Creierul omului nu este nici pe departe format la nagtere. vederea normald stimuleazi formarea unui circuit neural extrem de in cortexul vizual.. de-a lungul a luni intregi de asemeneaexperienfe. El continui sd se modeleze de-a lungul intregii viefi.similare pe maimule au ardtat ci 9i in acest caz existd diferenle intre . cel mai puternic progres avind loc in copilirie.i sistematicobiectului obsesieilor sau al fixafiei lor. mediul 9i mai ales ceea ce trlim gi invdtdm pe mdsuri ce cregter4 modeleazdpredispozilia noastra temperamentald. Experienle. La oameni. Copiii se nasc cu mult mai mulli neuroni decit cei care vor rdmine in creierul adult. Thorsten Wiesel si David Hubel. dar goale 9i lipsite de orice distracfie. cind se dezvoltd sinapsele ce transportd semnale de la ochi la cortexul vtrzului. comParativ cu al celorlalfi. printr-un proces care se mai numegte 9i . Conexiunile sinaptice se pot forma in citeva ore sau zile.careestede fapt o reinv5lare emolionali sistematicd . In aceastdperioadd. unde acestesemnale sint interpretate. Diferenla era atit de rnare. dar nu li se permitea se se spele. faptul cd ni puteau sd se spele ii ficea sd creada cI or sd se imbolndveasci gi or se moara.Dupd citeva luni. Dacd dupd perioada criticd ochiul inchis era redeschis. Capacitdlile noastreemotionale nu sint date fixe inndscute. pin6. Existi o intreagd gamd de posibilitdti. numdrul sinapselor acestui ochi cXtre cortexul vizual se reducea. dar nu sintem in mod necesarlirnitati la un anumit meniu emolional de cdtre trisdturile mogtenite. $obolanii . indepirtind cavza . ambii neurosavantil0. Dacd un copil a avut un ochi inchis citeva luni si uiterior a putut vedea. obsesia a in- . chiar. Demonstralia vie a impactului experienlei asupra dezvoltdrii creierului o reprezintd studierea gobolanilor . ochiul respectivva intimpina dificultdli in distingerea detaliilor. pacienlii cu obsesiaspilatului pe miini erau dugi pind la chiuvetd. Ei au aritat ci la pisici 9i la maimule existd o perioadd critici in primele luni de viafi. mai ales cea din copildrie. In acelagitimp. Experien!a. ceeace nu e de mirare. incit creierui gobolanilor bogali era mai greu gi. printr-o invdlare corecti. in vreme ce sinapsele de la ochiul deschis se inmulleau.. Motivele.de exemplu.este o dovadd pentru felul in care experienla poate schimba tiparele emolionale 9i poate modela creierul. $obolanii . in cu9ti.. modeleaztr creierul. Simplificarea prin renunlarea la sinapsele in plus imbunit5legte calitatea semnalului in creier. genele nu determind singure comportamenful.

ajutl la rindul lor la modelarea acestui circuit. Pe mesurd ce maturizarea creierului ii oferd copilului mai multe unelte emolionale complexe. oportunitilile gi indrumarea de care are parte un copil in a invdla sd se descurcecu propria suferinfd.prin preg5tirea lor emofionald: prin disculii cu copiii despre sentimentele lor 9i despre cum trebuie ele inlelese. nucleii caudafi. experienla copilului de-a lungul anilor poate modela ultimele conexiuni in circuitele care reglementeazd creierul emofional. fdrd critici sau judecili de valoare. neglijareasau maltratarea. sd-gicontroleze impulsurile 9i sd aibd exerciliul empatiei.Un alt circuit cheie care continue sd se modeleze de-a lungul copildriei se afld la nivelul nervului vag. Obiceiurile de stdpinire a emoliilor.il ajutd pe copil sd inceap5 sd invele cum ar putea sd se potoleascdsingurto. copildria reprezintd o gansd cruciald pentru modelarea predilecliilor emofionale de-o viafd.Iocul in carese manifesti autocontrolul emotional. aceasansdde modelare sinaptici in respectivaregiune a creierului poate insemna totodatd si cX in marele proiect al creierului. Experienla le-a schimbat funcfionarea creierului . intre zeceluni 9i un an gi iumdtate. iar la cealalti transmite gleazd. Descoperirearemarcabildtotugi a fost fdcuti din analizelerealizate la scaner.Aceastdadaptarebiologicd.. zona orbitofrontald a cortexului prefrontal formeazd rapid conexiunile cu creierul limbic. pregitindu-i pentru ceeace trebuie sd facd. in vreme ce fiecare zond'a creierului se dezvoltd intr-un ritm diferit in timpul copiliriei. Sigur cd arta de a se calma singur se dobindegte de-a lungul anilor 9i prin alte mijloace. iar sistemul periferic la pubertate. invdlatd in prima coUna dintre lecliile emolionale esenfiale. spun unii teoreticieni. care la una dintre terminaliile sale reinima gi alte pdrli ale corpului.ornpi"t. care va fi un fel de comutator deschis/inchis pentru momentele nepldcute' Copilul care a fost calmat de nenumdrate ori invali mai ugor sd se calmeze singur.Mai multe zone ale creierului care au'un rol in-viala emolionald sint printre cele ce se maturizeazd mai incet.la fel de eficient ca 9i medicamentatia! FANSE CRUCIALE Creierului uman ii ia cel mai mult timp comparativ cu creierul altor specii ca sd se maturir"ru . instalareapubertilii marcheazduna dintre celemai nSvalnice perioade de specializarein creier.Oaze de oportunitdli 'letnperamentul nu estepredestinat 275 ceput se se estompeze.Pirinfii modificd tonul vag al copiilor" ..rezultatele au ar5tat cd terapia comportamentali a dus la o scdderesemnificativd a activitilii pdrlii cheie din creierul emolional. semnale la nucleul amigdalian prin intermediul altor circuite producind secrelia de catecolamine care declangeazd reaclia iupt5-sau-fugi. Sau cum explica psihologul ]ohn Gottman.de pildd in situaliile in careeste vorba desPrelovire sau retragere in momentele de tristele. pildrie gi slefuitd pe parcursul anilor ce Foarte mulli supdrat. inlelegerea9i reaclia la rang de arti .incapacitatea de implicare a unui pirinte egoist sau indiferent sau o disciplinh brutali isi pot ldsa amprenta in circuitul emolionalls.continui sX se dezvolte pind cdtre sfirgitul perioadei de adolescenli. obiceiuri care sint repetate mereu in copildrie si in adolescenfd. obiceiurile dobindite in copildrie sint incluse in refelele sinaptice ale arhitecturii neurale 9i sint mai greu de schimbat ulterior in via!5.lobii frontali . O echipd de la Universitatea din Washington care a studiat impactul asuPra cregterii copiilor a constatat cA ingrijirea pdrinlilor comPetenli din punct de vedere emolional duce la o schimbare in bine a funcliei nervului vag. copiii au reugit si suprime mai ugor activitatea nervului vag. experienfelecritice includ cit de bine rdspund pdrinfii la nevoile copilului. e atunci cind iul in care estecalmat copilul i9i aumaml de ei: o au grijd de cei care copii mici sint calmali linisce se gi pind il leagdnd in brale il ridicd plingind.inprima copildrie. intre 16 9i 18 anila. despre cum se rezolvd diverse situalii emofionale." Cind pirinlii au procedat bine. care a realizat aceststudiu: . Astfel.acelagilucru s-a intimplat 9i cu pacienlii pentru care s-au folosit medicamente. Sd nu uitdm cd lobii frontali atit de importanli pentru reglarea impulsurilor periferice se maturizeazi la adolescen!6i7. ca gi in cazul pacienfilor tratali cu succescu fluoxetin. Datd fiind importanla lobilor prefrontali in stdpinirea emofiilor. in timpul unei anumite perioade critice. care face ca nucle- .se pare cd in acestcircuit existd legdturi puternice Pentru controlarea momentelor nepldcute 9i cd de-a lungul vielii vor reugi sd se calmeze mai bine la supirare. de copilul tegte.9i a indepdrtat acele simptome . In mod similar. o reprezintd feurmeazd. Aga cum amvdzut.o m6suretoare a cit de ugor Poate fi declangat nervul vag se face . In vreme ce zonele senzorialese maturizeazd. conform unor speculafii.

Obiceiurile emolionale induse de pdrinli sint foarte diferite dacd. cu un oarecareefort sustinut. soldindu-se cu efecte de duratd 9i chinuitoare. un remediu pentru ceea ce s-a gregit sau s-a ratat complet in perioada anterioard in privinfa pregdtirii copiilor. pe de alttr parte. Ce se intimpl5 cu creierul in cazurile de tulburare de stres posttraumatic (sau in terapia respectivi) estede fapt un efect analog cu acelea pe care Ie aduc experienleleemofionale in bine sau in riu. Evident. dacd nu se reusesteacestlucru. care se intind pe mai mulli ani in copildrie. o intdrire a conexiunii sinaptice.276 Oaze de oportunitdti ul amigdalian sd declangeze hormonii reacliei luptd-sau-fugi 9i deci s-au comportat mult mai bine. Este limpede ci dezvoltarea principalelor talente ale inteligentei emolionale are perioadele ei critice. sau dacd. inclusiv la virsta adultd. Unele dintre cele mai grditoare leclii pentru un copil vin din partea pdrintelui.gi de ce. De asemenea. adicl recunoscnevoile emolionale ale copiilor gi le satisfac sau isi disciplineazl copiii prin empatie. Fiecareperioadd reprezintd o oportunitate pentru a ajuta copilul sd dobindeasci obiceiuri emolionale benefice. plrinfii sint absorbili doar de sine gi ignord tulburdrile copilului sau il disciplineazd. pe de o parte.trtr-un fel. ei sint pe lungimei de undd a copiilor. oferindu-le copiilor atenlia 9i cdlduzireanecesarepentru a cultiva cahtetile emofionale esenlialeinci de la bun irceput? PARTEAA CINCEA Alfabetul emofional . desi sint acoperitede noi viziuni 9i reacliireinvilate. mai ales atunci cind e vorba de influenlarea acestor tipare . asa cum am vdzut. chiar 9i la nivel neural. La pacienlii cu tulburdri obsesivecreierul se modificd. capricios prin lipete si bitXi. a*tind cd obiceiurile emolionale pot fi schimbate de-a lungul vie!ii. ar mai putea explica 9i de ce psihoterapia poate dura adeseafoarte mult. O psihoterapie prelungitd este. creierul rdmine elastic de-a lungul vielii. Dar de ce sI nu facem ceeace ne std in putinli pentru a preveni aceastd nevoie. Orice invdtare presupune o schim6are in creier. Formarea si specializareacircuitelor neurale in copilirie poate fi un motiv suficient de puternic pentru a explica de ce emoliile timpurii 9i traumele sint atit de greu de depdsit. efortul va fi mult mai mare pentru a oferi lectiile corective ulterioare in viafd. chiar gi dupl terapie aceste tipare au tendinfa sd rdmind nigte inclinatii profunde. degi nu intr-o mdsuri la fel de spectaculoasd ca in copildrie.

. aceastdnoud 9i tulburdtoare deficienld nu este abordatd in nici un fel la nivelul Programei gcolare. Semnele acesteideficienfe se pot constata in incidentele violente.dupi cum se aratd in statistici precum acestea2: .x+:+i:ir :l:+4:::::: i:!i:iiil!l l::ti::t::: :\iilil:i:ri!:l:r::. poate fi interpretat ca incd un sernn al nevoii disperate de leclii de stdpinire a emofiilor. a venit intr-o dimineald la gcoal5 cu un pistol de calibru 38 gi..... elev in claselemari la Liceul Thomas lefferson din Brooklyn. la cinci metri de paznicul scolii. gi Tyrone Sinkler. au avut o neinlelegere cu un coleg pe nume Khalil Sumpter.1r. Educatorii. de cincisprezece ani... accentul care se pune in gcoli sugereazi cX ..::i::iirr::jilii: a:::i:::air:: j . oricit de sinistru ar fi. au constatat ci existi 9i o deficienfd mult mai alarmanti: analfabetismul emofionall. Acest incident.. actualmente. de rezolvare pagnicd a neinlelegerilor sau Pur gi simplu de adaptare la viala in comun... cum ar fi impugcarea lui Ian 9i a lui Tyrone. care sint tot mai dese in gcolile americane.ne preocupi mult mai tare cit de bine pot citi copiii gi cit de bine pot scrie decit dacd vor mai fi in viafd sdptdmina viitoare". Acestea nu mai sint doar cazuri izolate: cregtereatulburdrii vielii adolescenlilor gi a numdrului necazurilor copildriei pot fi sesizatepretutindeni in StateleUnite .. fn vreme ce pentru imbundtdlirea performanlelor intelecfuale s-au fdcut eforturi liudabile... Khalil. dar lucrurtle au luat amploare..::. Sau cum spunea un profesor din Brooklyn. Ian Moore.... Costurile analfabetismului emotional Totul a inceput ca o micd disputi.iiiiill .i:il:ii:ii.. din clasele mici. speriat ci Ian si Tyrone ar putea sd-l batd. i-a impugcat mortal de la distan!5 mici pe cei doi pugti chiar pe culoarelegcolii. deranjati de punctajele slabe la matematicX gi la citit ale elevilor.... Dupd care au inceput sd se lege de el gi si-l ameninle pind ce conflictul a explodat.fiind un fel de model pentru tendinlele din lumea intreagd ..

numdrul de nagteri la fetele intre zece si paisprezeceani a crescut constant cinci ani la rind.ili. Cauza cea mai des intilnitd a dezechilibrelor adolescentilor este boala mintald. 'slh. erlai ales clin orage. s-a dublai numarul arestirilor adoles_ cenfilor pentru violuri.proporlia tinerbor cupluri care sfirgesc printr-un divorf este cam cl-e doue din trei. In 1990. simptomere de depresie. pe mdsurr ce am intrat in anii 1990. Anxietatea dorinla de a fi singuri.. majore sau minore.In medie.incapacitateade a-9i lua gindul de la anumite lucruri. vorbjtul prea mult. i"dif. visarea cu ochii deschigi.rt.. asistdm la o inr5utSlire permanenti. Frecv en. probremelecopi- . al unor deficienle profunde la nivelul competenlelor emofionale. .. Cele mai grditoare date . rinfilor gi ale profesorilor. in statere unite s-a inregistrat cel mai mare procent de arestdri de minori pentru delicte violente. rdut5lile fali de allii. daci lucrurile nu se-vor schimba.fac parte dintr-o mostrd la nivel nalional privitoare la copiii americani intre gapte gi gaisprezece ani asupra cSrora s-a f5cut un studiu comparindu-se stareaemolional5 a copiilor de la jumdtateaanilor 7970cu ceaa Pornind de la declarafiilepdcopiilor de la sfirgitui anilor 19808. riscul de depresie se dubleazd la pubertate. situafia este 9i mai ingrijordtJare. agitalia sau tristelea gi depresia. Dincoro de acestecifre. lzolareasau problemele sociale: preferinla de a fi singuri. paisprezeceani care sint victimele unor crirne4. al unui nou tip de toxicitate care aParegi otrivegte experienlele din copildrie..280 Alfubetul entolional Costurile analfabetisnruluiemolional 2E1.incipdlinarea gi proasta dispozilie. care moare avertizindu-i pe muncitori cd esteprea putin oxigen. In vreme ce americanii igi criticd in mod fd. minlitul 9i trigatul. firea prea aprins5.rezultatele proaste de la gcoald.e 18 ori fali de acum doudzeci de ani6. Rdmin insdrcinate fete tot mai multe gi mai tinere. la fel ca numdrul cle .profesorii gi pdrinlii din Olanda.ig problemele ca fiind extrem de grave comparativ cu cele ale altor culturi. afec{eazii o treime d'ir.tunecati de la o g".. sfudiile ficute in lumea intreagd aratd cX existX . prnd in 1993. o Delincaenla frecventareacopiilor care au intotsaungresiaitatea: deauna necazuri.lipsa de energie. De exemplu.Tot in acegtidouizeci de ani. de a fi bosumflarea. ricire. ele sint barometrul unei schimbiri majore.acliuni intreprinse fird a medita asupra situaliei.tadezechilibrelor de alimentalie la adolescentea crescut spectaculosT. acestfenomen fiind numit . perspectiva pe termen lung a copiilor de astdzi in privinla unei casdtorii 9i a unei vieti rodnice 9i stabile este tot mai i.cc> pii carefac copii"-. dependenla exagerat5. nevoia de a fi perfecli. O SENZATIE EMOTIONALA NEPLACUTA ilor din ziua de azi pot fi urmdrite gi la niveluri mai stlbtile. in sfirsit.. sigur cr aceste cifre sint descurajante. mai ales din cauzatot mai desei folosiri a armelor3. in anii 1980.i situafii mai alarmante decit cea din StateleUnite.in ce in anii 1970 gi L980rata divorfurilor era de aprox. dacd nu chiar triple sau mai De elemplu. .precum numdrur proporfia 9i sarcinilor ne9i dorite 9i presiunile cblegilor de a face sex.u adolescenfi. sentimentul ci nu sint iubili.'Nurndrul de cazuri de boli venerice la adolescenfis-a triplat in ultimii treizeci de anis.sentimentul de nefesecretogi. China gi Germania au ajuns la con- Aceste statistici alarmante sint precum canarul din tunelul din mina de cdrbuni. toate indicatoarele aratd o direclie gregit5. existenla mai mulsi depresia: tor temeri 9i ingrijordri. dorinla imperioasdde a li se acorda atenfie. certurile foarte dese cu alfii.un barometru exact al scdderii nivelurilor de competenld emolionale . in situaliile de zi cu zi.opf . Aga cum am r'rzut in capitorurg. copiii o duc mai prost in urmdtoarele privinle: .in rindul tinerilor americani de origine africand. comparativ cu ultimii doudzeci de ani.t. s-a ajuns ca numdrul celor ce iau droguri sd creasci decid._ la rrie're 11!e alta. Problemele deatenliegi degtndire: incapacitateade a fi atenli sau de a fi calmi. consumul de heroind cocaind in rindul ce9i futl ror roarte trneri a crescut cu 300% in cei doudzeci de ani de di_ nainte de 1990..pentru fete. Nu e vorba doar de o singurd problemd. distrugerea lucrurilcrr care nu le aparfin. in vreme ce toate acesteprobleme de izolare ridici noi semne de intrebare in ansamblu. tachinirile. agitalia prea mare.-. neascultarea manifestatdacasdgi la gcoal6. dar daci ne concentrim asupra tineretului american de origine africand. numirul de sinucideri i^ rindul adolescentilor s-a triplat. toate cifrele fiind mult mai mari gi uneori duble. Aceastd senzalie emolionali nepldcuti pare sd fie in cazul tuturor copiilor prelul vielii lor moderne. care duce la o incapacitate de concentrare. unde incd nu s-a ajuns la crize profunde. rata crimelor sdvirgite de adolescenfia crescut $e patru ori.

Toli ne temeam de |immy jimmy.luru ulut. cdci concurenta mondiali in a scddea cosful miinii de lircru a creat forle economice care exercitr presiuni asupra familiilor.Iar unele !dri.rr..e sau violenfi. nu este scutit de riscuri. Forlele puternice care propulseazi coborirea competenlei emofionale se pare cd au cdpdtat avint in statele unite comparativ cu alte liri dezvoltatee. Agitafia.9i felul mai menlind sd putea ar ne orientate sau misurilJpreventive mulli copii Pe drumul cel bun' stwr ATtr A A GRE imn ttv zrRE C i nderami ngcoal apri mard. tot restul Faptul ci acei copii ca Jimmy mogtenest. . mai sint tot si ntl dsal i l acreg6.. pregdtindu-i pentru viali? ci deficienlele mecanismelor problemelor specifice iugereaz1 sociale constiemogionale 9i .. |immy .o*p"tutrfelor existente tu . in vreme ce copiii sdraci au cele .au probleme serioase' copidin flagrantd aceas[eagresivitate lin evident este fapLl cd emolionale' pro-bleme lirie constifuie . incit pind gi familiile puternice incep si se destrame. Nici un copil.toare . erod'area nenumdratelor ajunge la se care prin copil.bg est^e pe copiii poati Pune mai funclioneazd atit de eficient incit sd-9i asupra atentd mai privire O pi. Era genul careili fucare era ir. cum ar fi Australia. aveau probleme chiar mai grave decit cele actuale ale SUA.A tunci ci ndapdre. instabilitatea gi inconseivenfa vielii de familie de zi cu zi sint tot mai mari la nivelul tufuror segmentelor societdtii noastre..rn . fiind neglila. sardciei gi gomajului.. inclusiv la nivelul celor cu studii rlr. precum gi o dublare a numdrului copii care au avut suficiente probleme emolionale incit ar fi-de trebuif sd apelezera un ajutor. paranoici pulin s{devini copii pe face ii tipar u.gi p6stram uneori chiar din nimic. Astfel. .corectivele in tuiebazaunor probleme grave . urp"i*"J 9i c''' pedepsele cap1i..B:t'tttt dintre multe in iveald vielii agresivitat"u dir.pe mdsurl ce cresc. opar t edint r eeisir r t nigtepariaretragi.carereaclioneazXexagerataturtcicindsintneDefectul percajigi sau fagdde ceea ce ei percep a fi nedreptdli.undenul i sed6aPr oaPeniciunf eldeat enacesteainseimne' chiar 9i in cazul pA!ie.ci9a3e.u.. N utol i copi i i furi ogi si nti nsdgibdt dugi..in absenfa unui sistem eficient de sprijin.apet er enuldejoacder acagicum din calea sa' . in joc este generalia urmdtoare. bani.r. copiierie i iegit la acestor a familie de viala studiile f6cutel1.ui prouste rezultate in privinla capacitdfilor emofionale. A existat 9i o cregtere corespunzd.. Dar probabil cx lucrurile nu vor rdmine nici m6car aga pentru multd vreme. cum ar fi efecteledevastatoare ale divorfului.de La9% in 1976la tg% in 19g9. foayguard invizibil ii inaeparta pe toli copiii Mai puSigur cd acei copii ca ]immy.Toate schimburi rinfilor bine intenli'onali.. vr em ur icindt ot m ai un singur P1itl mulli copii cresc in s[rd!ie. i fecut in stuaiu comparativ la nivel internalional referitor la binele copiilor gi a deilarat: .A9a cum am vdzut. in special biiefii. Franfa gi rhailanda. L" fiind inti-antiia. de indatd ce-i apostrofa te bicicleta inu 9i ra banii d" *ir.'stresul extern a devenit atit de mare.tl.sint mai vulnerabili in fafa acestor forle distrugdtoare.' pentru viiloarele }i mmyafdcutpugc5ri epentru m olest ar epir r SsSim plineascd gaisprezeceani. rasiale sau formate pe criteriul venitului. care. nimeni nu se de distanla.intreiti a numxrului de copii care au apelat la un sprijin-psihologic (ceeace ar putea fi un semn bun. dar n-au fdcut-o (un semn prost) . un eminent psiholog in probleme de dezvoltare de la universitatea Cornell. Milioane de copii sint lipsiti de competenti si caracter moral..Alfabetul emofional Costttrile analfabetismuh i emolional cluzia cd nivelul problemelor pe care le au copiii din ldrile lor estesimilar cu cel al copiilor Americii anului tcizo.iour".r"irri bicare. rata de deteriorare de-a lungul zecilor de ani nu este mai mare decit aceeadin rindul copiiior din clasade mijloc sau al celor bogati: toate datele arati aceeagi pantd constant coboritoare. pdrinte airrtr" 9i mdrunte si necesar" care nu familiile de f6cut in competenleie emofionale.ui. copiii fiind l dsal i decapul l orsaui ngri j atel evizor uiui. Toatd lumea il ura 9i se temea j ucacuel . Acestea sint vremuri in care familiile sint asaltate de probleme financiare 9i atunci ambii pdrinti lucreazd multe ore. Statutul-copiiloramericani gi al familiilor lor estemai disperat ca niciodat5. Aceste probleme sint universal valabile gi caracterizeazdtoate grupurile etnice. bogat sau sdrac. copiiagresiviPresuPuneintotdeaunapdrinlicealterneazdneeste probabil glijenla . . cind familiile cu gi-c-opii mici sugari mulli mai tot cind numeroase.i. pentru cr semnalizeazd faptul ci existd un ajutor disponibil). ci unul global. copilulcelm air duer aJim m y."ro."1o Acesta nu este un fenomen strict american. ifi aprindea din orice' se care bdt[ugului tipul era vorbeai. urie Bromfenbrenner."rt de inleles .

1..Ltu a doua. gluma . cu atit agresivitatea devine pentru ei un Sest arllomat.zori.un brinci nevino_ vat devine o vendetd: iar singurul respuns este atacul imediat."i .iat scapdcSrlile-pejos atunci cind un altur il inghiontegte.agisint foarte sensibili la nedrep_ qj la faptul. ii loc sr ii suuiinieze celuilalt cd a fdcut o gregeald. ^miria Acest salt ra a-i judeca pe piotagonigtii filmului dovedegte o profundd inclinalie p"t. 9ah va interpreta i. t.-profesorii i-au acuzat . gi mai grditor faptul cd atunci cind a fost necesar . Xcuustu iiruce sd ri se pa_ ta:5. "I acest Cu cit copiii fac mai des lucru. b5taugii se bizuie tot mai mult pe forli gi violenld. in vreme ce alli copii au inceput sd invele ce inseamnd negocierile gi compromisul pentru neinlelegerile de pe terenul de joacd.cum funcfioneazi acesteinclinalii percepfuin care bataugii sint pugi aldturi de co_ :f pt 1t:. copiii cei mai agresivi nu reugescsi invele o modalitate de autocontrol pind in .Alfubetul emolional ceptiv care-i unegte pe acegticopii constd in faptur cd ei sesizea_ zd atacuri acolo unde ere nu existd.fost o simpld gregeald.r**o gi lovind. Copiii incep sd ridd.. Calea tipici primard spre violenld 9i spre criminalitatd se sint agresivi 9i-greu de stdpinit ince prefigureuialu copiii ca_re De obicei."pirruia i. ci au dat o spargere sau cd au fuiat piese de la o magini sau ci s-au imbdtat --gi toate acesteaincX inainte sd facd paisprezece ani16.i bdtdusii r_au consideratpe cel care gi-a imbrincit ini.iar coi"g"l'.pe baza prezumliei de ostilitate sau de ameninfare. cei cu scoruri inalte fdceau dovadl clarl de delincven!5 doar cinci-opt ani mai frrziu. sar la bitaie.ie la ceea ce se intimpld de fapt.uru u .rrerea sa este una rduvoitoare gi nu una nevinovatd. ceilalgicopii deja deilare cI pugtiul le displacela. se constatd c5 bitdugul tntotdeauna ir justitici pe cel care aa ir. gindirea li se ilrtunecd. izolindu-i gi mai tare. Aceste inclinafii perceptuale spre ostilitate existd incd din primele clase. gi mai ales a bdielilor. o alti tresature a acestorcopii este aceeaci afunci cind se afld in toiur unei crizede furie nu au decit o singurd reacfie: si loveascd. odati cu aceastdperceplie grdbitd a unui act ostil apare automat gi"un act de agresivitite.in vreme ce majoritatea copiilor...pru. Existau sansede trei ori mai mari ca acegticopii sX admiti faptul cd au betut pe cineva care nu le ficuse nimic." . iritindu-se tot mai des pentru tot mai multe lucruri. iar reaclia este automat ostild.in primii ani ai adolescenlei.:[9*R"riment mar pagnici si priveascd inregistriri videl.i.-pugti. acegtiasint cei care risci cel mai tare ca in final si comitd delicte violente.pro9ti".. nedind prea murtd iten. imaginindu-9i cd persoanele din jur sint mai ostile decit fir realitate. unele fapte neutre sint ameninldtoare .i"ni _ polite_ r !ea.cr ar putea fi traiati astfel. De indatd ce detecteazi aceastd amenintare. in discutiile d"rpru . fdrd a sta str se gindeascd dacd nu cumva a. bdiefelului care lovegte fiind justificl#2. copiii din aceast5categorie fiind percepu-ti9i percepin9"-t9 pe ei ingigi ca . intr_unul dintre filme.tii. neascultitori fald de pdrinli .este sd se precizeze agresivitatea din film.J *pili care au vdzut caseta vorbesc despre ea ulterior.u direct tu u*ru. iar actele nevinovate sint percepute ca ostile 9i recad in obiceiul prea bine invdlat de a reacliona printr-o loviturd violent613. uaiutnt .u fiind vino_ vat. Tendinla spre delicte apare surprinzdtor de devreme la acegti copii.e u. sint obraznici la grddinild 9i in clasa intii. te din primii ani de gcoaldcontribuie la rezultatele gcolareProas' te. se poate vedea. odatd ce se supird. incapabili si se inleleagd cu ceilal.".ia. fi fdcut ceva atunci cind nu aveau nici o vini. cd lu folosit o armd de foc intr-g neinlelegere. Ei pldtesc un pre! social: dupd primele doud sau trei ore petrecute cu un b5t5ug pe terenul de joaci. sigur cd asta ii {glermind pe afi copii sdl-ievite. cei in care sint in mod normal agresivi: ei acfionea zF.rin-d"r. impulsurile prost controlaiit Jutu intii gi a doua17. Acegti copii furiogi gi i.. Dar dintre toli copiii. cd au furat din magazine. Ei intotdeauna se vid Ietl in rolul de victime-9ipot ingira oricind o listd intreagd de cazuri in care. de exemplu. De exemplu. sau la acla violenld duce ce drumul pe sint agresivi copii acegti te criminale ulterior in via!5.i in53q1!ina!i cu ProSigur ci nu toli iesorii devin delincvenli la virsta adolescengeiis.i*"i aceastSmutare ca fiind o ingelitorie. Studiile care i-au urmdrit pe copii din anii pregcolari gi pind la virsta adolescenlei au constatat ci aproape jumdtate dintre gcolarii de clasaintii care sint obraznici. Atunci iind copiiloi dintr-o grddinila din Montreal le-au foit date calificative ir ceea ce privegte ostilitatea 9i capacitatea de a crea probleme. un b. 284 Costurile analfubetismului emolional 285 Asemenea copii sint vulnerabili din punct de vedere emofional in sensul cd au un Prag foarte scdzut al supirdrii."". iar repertoriuf aJop.'cir..se restringe. dacd un bdiefel agresiv joacd cu un altul care muti o piesd atunci cind nu ii Iste.apuilergilu se ener_ veazd si incearcdsd dea intr-unul dintre . remarcd de altfel confirmati 9i de faptul .

. implicindu-se in delicte minore. Asta inseamni un procent de trei ori mai mare fa!5 de cel inregistrat in rindul celorlalte fete. (o diferenld grditoare apare pe acestparcurs intrebdieti fe9i te... ce pare fireascd pentru acegti copii.E in fugul5 si lovegti pe cine-vadaci egti nebun Ie furie.acegtia au un tipar mintal co.286 Alfubetul emolional C os t uril e analfab et is rru'il ui etn olion al 287 cd sint surghiunili in claselespeciale (gi chiar daci acegticopii pot avea o mare dozd.o. gi .care au inceput sd bintuie pe strdzi de capul lor incx din gcoalaprimard.Dar nici unul dintre acegtifactori nu face delincvenla si devind inevitabili.. cum ar fi furtul din magazine."20 FCOALAnATAUgtLoR Aceastdpredispozilie mintal5 a copiilor agresivi ce ii inso!e9te toath viagl este cea care aproape sigur ii va face sd sfirgeascd fur necazuri.hiperactivitate" sau disfunctii de invdl-are. mai multe programe experimentalelu avut un oarecaresuccesin a ajutaraieme. Intre clasa a patra 9i a noua. dar care sint atragi de aceststil sfidtrtor. Ei invxlau si gindeascd 9i din perspecti- . cd-o parte dintre aluziile Pe care ei le intrepretau ca fiind ostile erau de fapt neutre sau prietenegti. un sfudiu asupra fetelor .) Desigur. Pind in clasa a patra sau a cincea. existd mulgi alli factori care pun in primejdie un copil: daci estenrscut intr-un cartier cu o ratx mare a criminalitefli. intrd in bande 9i duc o via!i ce sfideazd legea gi ordinea.il" urrtirocialeinainte id intre in incurcituri majore. firl sd mai caute alte infoimalii sau sd incerce sd gindeasci pagnic pentru a-gi rezolva neingelegerile.nu le trece prin minte. Acegti 6ai"1i erau invifali. Degi biielii care se indreapti spre delincventd tind sd aibd un Ie mai scdzut decit colegii lor. se asociazi iu alti paria sociali. total nestepinili acasd..in acelagitimp. un studiu efectuat asuPra delincvenfilor minori condamnali pentru acte d. Pe la jumdtatea anilor de gcoali.uq" 9i creau probleme' in cadrul i. s-a ocuPat de elevii de gimnaziu iur" . frlnindu-se sI tragd concluzii in legdturi cu ostilitatea acesteia fald. iur.. impulsivitatea este in mai mare mdsurl cauza delincvenlei. o bStaie . Tendinla lor agresivd estejustificata in gind prin convingeri cum ar fi:. .. are drept consecinld pierderea unui timp care altfel ar fi putut fi folosit pentru invdtat.rele" din clasa a patra . 9ur.. de exemplu. cu siguranli nu toli se afld in aceastdsituafie).r"1e1a ei sd devind infractori violenfi." infuriau r"p. soarta lor de a nu reugi la invdfiturd este aproape predestinatd.cele care au probleme cu profesorii sau nu respectd regulile. in anii de liceu. ei strt insofili de allii care . ei aiung ratali din punct de vedere gcolar. Copiii care la inceputul gcolii gtiu deja de acasdce inseamnd stiluf.rdmin gravide. alcoolici.organizatla universitatea Duke.au inceput mai tirziu. Toate acesteafiind la fel de importante. Unul dintre acestea. mai ales intre claselea gaptea9i a opta.opii'agresivi se invele si-gi controleze impulsu.de .de ei. automat considerd cd persoana se afld p" o potilie antagonicd. consecinla negativd a unei solutii violente . impulsivitatea brielilor de zece ani este un indiciu de trei ori mai puternic al delincvenlei ulterioare fatd de IQ-ul lor18.sint de asemeneaizolali de cdtre profesori. insd firi a fi nepopulare printre colegi . va fi expus mai multor tentalii spre crimd gi violenfi.. Sau cum sPune Gerald Patterson. acestgrup marginalizat de obicei renunld la studii 9i incearcdsd se in&epte spre delincvenfd.de obicei. gedinle de instruire de 4Oae minute ce aveau loc de doud ori pe siptamine.aratd cd 40% dintre ele au deja un copil inainte sd termine anii de liceule. Cu alte cuvinte. atunci cind au probleme cu cineva.cei care sint betufi zdravdn nu suferi chiar asa de rAu.coercitiv" . nu existd o singurd traiectorie spre violentd 9i delinwenfd."u.mai alesincepind cu clasaa treia.. existi un risc de cinci ori mai mare pentru ei sd ajungi vagabonzi. fetele cu apucdfuri antisociale nu devin violente . Sfidarea regulilor de la ore. drogafi.sint respingi de colegii lor gi sint incapabili sd-gifactr ugor prieteni. forin cazul copiilo^r agresivi spolele psihologice care acfioneazd..acteleantisocialeale unui copil de cinci ani pot fi modelul actelor de delincvenla ale adolescentului...."2L ' lns6 un ajutor venit la timp poate schimba acesteatitudini 9i poate bloca iceasti traiectorie Jpre delincvenla a copilului. simfindu-se fdri prieteni. un psiholog care a urmdrit indeaproaPe evolulia a sute de bdieli la virsta adulta tindri: .Dacd te dai inapoi de la o bdtaie lumea o sI te socoteasci un lag". acegtifurtirziali slnt adeseacopii mai mici.dificili" ..rirr.. spargerile sau comerful cu droguri. care ar trebui sd-giocupe prea mult timp ca sd-i find in friu.eviolenld 9i asupra elevilor de liceu agresivi a ajuns la conclu zia cd.adici violent . pe o perioadi de gase pind la doudsprezece sapiamini. acegticopii considerali betdugi sau doar . lucru ce Pornegte de la faptul ci familia tidiegte intr-un stres puternic sau in sdrdcie.

cum se se Poarte in intimitate.astfer incit si treacd primul impurs inainte de a reacfiona.rr*bi despre ferur cum ar fi trebuit sd abordeze aceastd intimprare..it utiile prin care au trecui recent.. si-9i facdprieteneprintre f9tel9 nereugind timidi gi mai nelinigtita. Astfel.ce facl?"zz Dana a urmat o terapie in cadrul unui Pro8ram exPerimental pentru adolescenli deprimali din cadrul Universitalii Columbia.Ea a precizat lucru i se seimpliceimediatintr-o relaliesexuali.. dispozitie.. Er a constatat c5 la adorg. sesfias[ deschidd De exemplu.*.. vorbind vreo conversafie. de rugine. dar nu . Pare interesant.*u" i.murgi dintrl biiefii agresivi sint nefericifi din cauzd cd-gi ies ugor din fire. s5-gi dea seama cum sint percepufi gi ce ar putea ginli gi simti ceilalgicopii in situaliile care i-au infuriat foarte tare' De asemenea.ner. fuiTscenetein care fiecare are rolul sdu. Mai ales la cei tineri.*o. Copiii . ca df exernprtr-oi*uri. pii"I. Dificultatea este la fel de des intilniti atit in relaliile dintie copii 9i pirinfi. iar posibilitatea de a se apuca de beutura sau de droguri era mult mai micd. Iohn Lochman.. dar care sd fie ollternativi la lovire.eald pe cu_ loar..cum sI impuni limite in privinla relaliilor sexuale. constind in reconstituirea unor scene. nefiind in stare sd iasx din aceastd neajutorati gi f5r5 speranfe. gostecu JI.. La trei ani dupd ce biielii au urmat un asemeneacurs. cum tocmaisemutasela o altd 9coal6. desigur. sint receptivi ra posi_ bilitatea de a invdfa cum se se controrez". Parci nu sint in stare s5-9ievalueze corect sentimentele... Morocanoasd in nici un fel.. stipinirea miniei..Sesimlea n-a mai avut chefsi sedistreze de mincare.'i".e ur"rr*nea reacfii la rece/cum ar fi retragerea sau numdruirr pind la zece. .:r:] vild sau sd mai reflecteze la ceea ce urmeazd sdfacd gi nu sd ac_ fioneze impulsiv. $i a funcliona! depresia i-a trecut.unu voia decitsi-i cunoascd mai bine.tt u."l Astfer.mai ales fale acorde !d de parinfi. aveau o pirere mai bund despre si_ ne. de nerdbdare. a pirut intotdearrna Dana.cind se culcacu divergibiiefi.Buni. unul dintre ei.lc.exemplu. Tiatamentul ei s-a concentrat asuPra felului in care ar putea sd igi stipineasci mai bine relaliile sentimentale:cum se-9i ?acd prieteni.gi nu gtiacum si pundcapit unei relalii chiar pdreainconfortabil ea. de fapt sesimfise9i mai Astfelincit.#. prin urmare. biielii exerseazi asemenea alternativ".Era incapabild doar ci|d i se adresa eade fapt gi nici nu gtiace sd mai zici dupa: .i chiar segindeasd sesinucidd' proastX de prietede ultima despdrlire generattr fusese 3tur"ude dLprimare ci nu gtiacum sdfaci sXiasdcu un bXiatfdrdsi nul ei.e igi piar_ dd respectul de sine fdrd si provoace 9i o bitaie...'. sPunea nesatisfdctrtoare.ri.t ir ca_ re deja au apucat sd se aprindd.de saisprezece fete9i nu se mai puteainlelegecu celelalte Dar acum. cu cit prog. ca d" mersul in_ tr-un autobuz in care citiva pusti nu le au" "*"mflu pu.. unul dintre creatorii acestui program. ium sI se simti mai increzhtoare aldturi de alli adolescenfi. mi-a povestit cum s-a adresaf unui biiefer care r-a imbrincit.cum ar fi o tachinare care i-ar fi putut face sd-giiasd din fire.. cum sX-9iexprime sentimentele. cum ar fi rogirea obrajilor sau tensiunea muscurard i' mo. cd seadapteazS ani...1 beneficiaserd de asemenea cursuri de stipiniru ? miniei. nu se declansea_ zd automat.de nervozitate 9i de minie . iind ".cu atit agresivitatea a sclzut mai iare. una dintre abilitdtile cheie pentru controlarea miniei a constat in supravegherea senti_ mentelor . cit 9i in relaliile cu cei de o virsti' Copiii deprima-ti 9i adolescenlii sint adesea incapabili sau nu sint dispugi sd vorbeascedesPrenemulfumirile lor. inifiinsprijin emolional gi si-i calduzeascS du-se un fel de spirali infernald..Ei discut' despre . *i-u rprs: . Lochcomparat cu allii care fuseserdla fel de agresivi.. pe care o consideraserdvoit5.urvdrii si abor'larea acestor^sernne ca pe un indiciu ce trebie. dind dovadi de irascibilitate.. usor. "tu sdturile emolionale fundamentale.u*. psiholog la Universitatea Duke.. fel de incercare de a remedia o Parte dintre tr5in esenfd. problemele in stabilirea unor relalii genereaze depresii. sdmenlin5prea gi mai tareera ci nu reu9ea ce o nemullumea ceea 9i dramult o legaturdcu un bdiat.congtientizarea senzatiilor fizici.288 Alfubetul emolional Costu rile nnnlfabetism ul ui emo! ittnal PREI{ENIREA DEPRESIEI 289 va altor copii.erau gi cursuri speciale pent.. spunindu-i sd nu mai faci prr gi simplu a plecat' Asta insemna cd detinuse ". - . sXsearatea9acum era cineva. de..enta bdielii care urmaserS acest program erau mai pulin dificili la ore..chiardaci acest .dintr-odata. de acolo.. ei pot incerca un rdspuns prietenos prin care si-gi pdstreze demnitatea. parinlilor le este 9i mai greu sd a9a cum se cuvine.r.-*o*"r. care sfirgeste il:r permanente certuri si forme de instrdinare.uioi controlul fara .chiar dacdde fiecaredataf'5cea Dana9i-apierdut pofta gi vegnicobositd.rl a durat *ui *rrrt.

la 35 de ani era de 4%.se adapteazd in funclie de stilurile de viali moderne.Aceasta nu este o cauo anumiti vulnerabilitate.o notd proastd. directorul Institutului Nalional de SdndtateMintald.orice egeceste considerat ceva de dutotul in viatd.Aceasta inseamnd o pierdere de resurse care ar fi putut mobiliza impotriva obstacolelor 9i a egecului. ci de nepdsare.dintre cei ndscufi dupd 195s. cindva complet necunoscuti (saucel putin nerecunoscutd). ' Degi probabilitatea de a deveni deprimat cregte odati cu virsta. Existx dovezi care sugereazd. in vreme ce o parte dintre predispozitiile la depresie sint aproape sigur de ordin genetic.. cea a Melancoliei. Fiecaregeneragie. cd aceastdpredispozitie pentru depresie. aga cum anii '20 erau Anxietifiloi. Un studiu mondial fdcut asupra a peste 39 000 de persoane tendinfe existi gi in Porto Rico.de'demor u{irur"gi de autocompitimire. degi in ansamblu cregtereaacestei tendinle nu are legiturd cu evenimentele politice. Dr. in tot mai multe familii s-a instalat o indiferen!5 a pdrinlilor fald de nevoile copiilor. Italia.primul cei ndscufi intre 1905 si 191124. comparativ cu cele anterioare. in Germania.Depresiala copii.Odatd cu extinderea industrializdrii dupi cel de-al doilea rdzboi mondial.elor de rdzboi civil. chiar dacd ele pot apdrea zeci de ani mai tirziu. am remarcat o cregtereaca convingerilor recentuatd a individualismului 9i o descregtere ligioase. psiholog la Universitatea Pennsylvania. era de14%. Micgorareavirstei la care copiii trdiescprima experienfddepresivi pare de asemeneasi fie un factor comun pentru lumea "intreagd.. pe de o^parte.deficite la nivelul a doud zone de competenfi emofionald: talentul de a stabili relatii.4.A existat o cumplitd erodare a nucleului familial . Pentru cei niscufi intre 1934 qi 1941." Dr.posibilitatea de a suferi de o depresiemajori ina_ inte de a impiini 24 de ani bste de zeceori rnai mare decit pentru pentru fiecare generatie. proporlia celor care ar fi putut suferi o depresie gravd intr-o viafd era de doar 1o/". precum .posibilitateade a suferi o depresiemajorr la un moment dat in viald estein multe fdri de trei ori mai mare decit pentru bunicii lor. David Kupfer. Exisratd 9i esteamplificat in a9afel incit afecteazd .numdrul divorlurilor s-a dublat. cregterea legdturd cu evenimentele politice. ce predispune copiii sd reaclionezeviolent la cele mai mici infringeri din viali .pe de altd parte. PRETUL LUMII MODERNE: NUMARI]L MARE DE DEPRESII Anii de sfirgit de mileniu au inaugurat o noui epoci.este si mai mare la tineri.depresia. ajungind la deprimare. ceeace poate duce la o depresie in momentele de mare stres. a inregistrat un risc tot mai mare de a ajunge intr-o stare depresivi I . pirinlii au tot mai pulin timp disponibil pentru copiii lor 9i nu stau prea mult intr-un loc. Germania. iar pierderea acestor surse stabile de autoidentificare inseamnd un risc mai mare de a se ajunge la depresie.in acestsens.si ointerpretare a refuzurilor celorlalgi.tn lumea intreagS. pentru cei niscufi dupi 195s. aproximativ 6"/" au suferit deja o depresie.. au apdrut mai multe teorii.dar creeazd torii de stres emolional care aPar de timpuriu pot afecta dezvoltarea neuronilor. Faczi directd a depresiiloq..generaliile care s-au maturizat in momente de tulburiri politice sint marcate de un numdr mai mare de depresii.indiferent pe ce s-arbaza." Martin Seligman. Datele la "pocu nivel internalional aratd ci starea ce pare a fi o epidemie a zilelor noastre . spunea: .. precum 9i o scddere a sprijinului acordat celorlalli de comunitdli ori a familiilor numeroase.in ultimii 30 sau 40 de ani. episod de depresieare tendinta sd apard tot mai devreme. o noud trecerein revistd a cauzelor depresieila tineri subliniazd. La americanii ndsculi inainte de 1905.290 Alfubetul emolional Co s turile an al fabet ismului emo t i on al 291. sublinia o altd tendin!5: . dar care este un procesreversibil. Liban gi Noua ZeeFranla. totugi cea mai mare cregterese remarcd la tineri. geful catedrei de psihiatrie a Universitilii de Medicini din Pittsburgh.Aceste sidri upat de la virste tot mai fragede. cotele maxime fiind atinse in timpul perioad. in lumea intreagd.. in rindul celor probabilitatea de a face o depresie pinX nisculi inainte de 191. pe m5surX ce acegtiacregteau. o ceartd cu pdrintii.i de coplegitoare lipsi de sperantd de-a lungul unei vie!i23. Canada.phe la24 de ani. numdrului de depresii are o strinsd land5. La Beirut.pentiu cei nisculi intre 1945si7954. doar o stare de tristefe. Frederick Goodwin. iltele par a fi cauzatede obiceiul de a gindi pesimist. Atunci cind le-am cerut experlilor sd imi spund de ce cred ei asta. a ajuns la concluzia cd aceleagi Taiwan.iese la iveald ca o pecete a sceneimoderne. Nu apuci s5-!i cunogti prea bine restul familiei. o respingere din partea celor din jur--. care se intinde tot mai tire . aproape cd nimeni nu mai era Pe-acasi. a ficut urmXtorul comentariu: .

Kovacs a constatat cX acei copii care au suferit o depresie minori riscd si o transforme intr-una majord ..u* ra jumdtate fta chiar si de doar 2%). de iraicibilitate si de izolare .in statele unite.irr. ce si faci cind vrei ceva gi nu pofi sd ai. Cei care ajung la o dubl6 depresie riscX mult mai mult si se confrunte cu o recidivi odatd cu scurgereaanilor.u*ta idee pune la indoiald vechea presupunere ctr depresia r.. nu devin foarte intense. observind cum se descurcdin situalia respectivd ceilalli copii 9i aplicind la rindul lor modelul. conform unor date adunate de Ko.292 AlfabetuI cmotional Cttsturileanalfabetismuluiemotional 293 td o inclinafie spre a lSsao infringere de moment sa devinr una de durati si o cauzi a lipsei de sperantd..rdiut copli diagnosticagi cu depresii in_ cd de la virsta de opt ani. a. o datd la trei ani. fird depresii. Dintre copiii ale cdror depresii au fost suficient cle grave in^ cit."gr:. Un copil care nu simte nici o bucurie i9i va canaliza cu greu energia spre a-gi stdpini bine lecfiile.drept pentru care cu greu reugescsd fie atenli la ore gi sd refini ceeace li se pred5.. pentru ci ei .. deqi arte studii inaintasertr o ."*po. unele studii epidemiorogice.mult mai g. acegti copii aiung sd evite inilierea in contactele sociale sau si nu ia in seamd un alt copil care incearcd s5-i abordeze .sint aceia cu care ceilalgicopii nu se ioac5. rezultatul final este cd un copil deprimat este respins sau neluat ir seamdla joacd. in cazur cirora s-a fdcui o'd"r. atunci pierderea unei slujbe ar pirea . . cum ar fi credinfa in Dumne zeu qiin viafa de apoi."28 Fiind ursuzi sau trigti.intr-o aga-numiti dubld depresie. copilariu gi adoles_ cenfa. P^rnira 16%dintre fetele intre 74 si r6ani s_uferd depresii serioase. ca gi perioada adultd. . TRAIECTORTA DEPR ESIEI LA TINERI Depresia n-ar trebui doar tratatr. indiierent de f"riouda in care apar ele.. ard..r se referd la asemenea momente.simptomere oficiare de diagnosticare a depresiilor _ au constatat cd pentru biielii gi feterJintre 10 gi 13 ani probabi_ litatea de a face o depresie majore de-a lungur'unui an este cam de 8 sau 9oh. Indiferent care ar fi cauza. uneori chiar la cinci ani. pe unii chiar pind la 24 de ani.g"*urt cd procentul aproape se dubleazd pentru fete la pubertaie. Kovacs u it.acestafiind un semnal pe care copilul sociabil il percepe ca pe o respingere. Aceastdlacuni la nivelul experienlei interpersonale inseamnd ratarea a ceea ce ar putea sXinvele jucindu-se.o uitd iu vremea". depresia s-a prelungit pini in adolescen!59i uneori chiar pinX in primii ani de virsti adultd. suferind de depresii sau de un sindrom maniaco-depresiv. sint mai pulin indrdgili gi au relalii conflictuale cu ceilal!i copii.au mai pufini prieteni.sd se ajungd la tratamentsserioase.*pii nu conteazi pe termen lung. vinfa vulnerabilitdlii de--a"rii*eril" lungul vietii datorJ depresiilor de care suferd copiii si adolescenfii. In cazul copiilor. i"J.cu cit perioada de depresiea copiilor din studiul lui Kovacs .. depresia la tinleri este o problemd presantS. ca si nu mai vorbim de aceaexperien!5 a sthrii de iransi in timpul acumuldrii de cunogtinle. In mod firesc.. dar dureazd mai mult . Copiii cu depresii majore trec prin astfel de episoade care luni. Nevoia de a prevet i r. cei cu fost au comparali deprimali copiii atunci cind tr-adevdr. s-a constatat cd sint mai pulin capabili sd se adapteze in societate.. ci qi preaenitd.in medie. degi la unul din saseau tinut chiar un dureazdin medie 1"1 an gi jumitate. aproximativ patru ani. tJnele date ..Copiii inva!5 in general anumiprodusd !a te atribute socialede la cei de o seamdcu ei .lucru clar mai ales la copii. psiholog ra Institutul Yli' 9i Clinica de psihiatrie din Pittsburgh2T.d. urmdrincl_u_i p"" pur.arre decit melancolia.pltrtesc"nu numai suferinde depresia in sine.depresia are un efect negativ asuPra memoriei gi puterii de concentare.'" ulterior in viafd26. variazdfoarte mult in pri_. ajungindu-se la probleme sociainle gi emogionalecu urmdri chiar dupa iegirea din depresie2e. trei sferturi mai trecuserd printr-un episod de depresie. Un alt rezultat nepl5cut pentru acegti copii este faptul cd ei se descurci prost la gcoald.op"rire extrem de alarmantd: chiar gi episoadele minore dedepreJie la un copil pot duce la episoade gri.. Desigur ci fiecare copil se mai intristeazi din cind in ci..ur" ul-folosit criterii stricte . nu sint preferafi de ceilal. Copiii deprimali se numXrd insd printre copiii neglijali la gcoa16. Dacd ai avea o perspectivd mai largd.Gr" .rr."i perioa_ de mai lungi. Depresiileugoarecaregi-au fdcut aparifia la virste fragede.de exemplu.. Kovacs mi-a spus cd acegticopii . ci ra co_ piii pentru care spirala infernali a tristelii ii aduce intr_o stare de disperare. presupun gi momente de dezamE_ gire sau pierderi importante sau mai mici care intrelin suferinfa..ifre .iar ra bdieti pro_ centul rimine constant2S.i la joach.in medie..

Ceea ce a iegit la iveald doar recent este faptul cd de obicei copiii care au inclinafie spre melancolie tincl cdire o viziune pesimisti inainte de a ajunge sd fie deprimali. la problemele ce aPar. De fapt. neapdrat devin iriar"piu lucrurile.. Parcurs.Imaginafi-vd.. existdo corelare directd intre durata depresiei unui copil gi notele sale dt.Asa cum observdKovacs: . situalie ce a continuat 9i in respingi le uimdtoare.asaincit pot rdmine 9i repetenli. a fost perspectiva pesimistl depresie o suferi vor cd nic indiciu ar fi divorful parintilor sau cum majoie." CUM SE A/UNGE LA DEPRIMARE Ca 9i in cazul adullilor. terminind gcoala primarS.sint un prost") se simt mai deprimali decit cei care isi explici aceastd notd ca pe un lucru ce poate fi schimbat. vd pesimisti . intimpld cind deja egti deprimat si egti gi dat afarXde la gcoald. o dovadd provine din citeva studii asupra convingerilor copiilor despre propria capacitatede control isupra a ceeace li se intimpld in viatd . un studiu grxitor a urmdrit ciliva copii de clasa a cincea si a gasea in zilele ce au urmat primirii carnetelorde note.Cind am probleme acasi mh descurc mai bine decit alli copii la rezolvar-ea lor" 9i . care-giimagineaz6. la gcoald.datoritd poverii constantedin tirnpul episodului respectiv.N-1* inprea mulii prieteni pentru ci n-am urnor. Cercetitorii insd gisesc cd ele au consecinle asupru ful. unei ciuda in deprimali." Copiii care nu spun nici una dintre aceste fraze descriptive pozitive sint convingicd nu pot schimba nimic.294 Afabetul emolional Co s turi I e an alfub e tis mului emo! ion a I 295 estemai lung5.. copiii ca-talor log"ind tot mai mult acesteevenimente in funclie de propriile triseturi psihice: . carnetele de note sint in general una dintre sursele de mare exaltare sau de mare dispeiare pentru copii.Dacx md voi strddui mai tjre la matematiid si in au special la teme o sd capdt o nota mai bun6. ceeace l-a tulburat mult pe copil. chiar dupa ce este dep59it5stareadepresivd.incep sd cadSpradd unor stdri depresive.Iau note mari pentru cd sint degtept". au existat 9i cresbili s5 ofere o consolare suficienti.de exemplu. .Cei care considerd cd aceastdnotd se datoreazd unei neimpliniri personale (. Felul in care copiii igi explici acest refuz este de o importanlx capitald in privinla apariliel unei depresii. loviturS o cu combinati o un decesin familie.. Aceastdinformatie sugereazdo posibilitate de a-i vaccina impotriva depresiei inainte ca ea si loveascd. Pe m5surd ce copiii au griitoare schimbare o loc avut a cut.Mai mult.")31Cercetdtorii a cina patra treia.copilul cu convingeri alimenrdmine cu o cicatriceemolionald serioasd. pur" in sine astfel incit.a intdreascdacestemodalitS. nu Iar intr-un studiu referitor la copiii carespingeripermanente32.... ca si scapede dispoziliile depresiepe alti o apare ce misur5 pe pe copil gi mai vuinerabil. de a indrepta in bine lucrurile. modaritdtile pesimiste de a interpreta esecuriledin viali par si alimentezesentimentul de neatutorare si de lipsd de speranti din sufletul copiilor deprimafi.i de gindire pesimistd. nu poate sd se descurcd tate de depresie9i intipdrite in minte: poate face nimic nu ci respinge 9i ce la gcoali. Acest lucru este demonstral de faptul cd de obicei copii reacfioneazi astfel: . a clasele din 9i gcolari de grup identificat un claseceape care col"egiii-au respins. Cei care consideri cd aceasti respingere Cei se datoreazaunui defect personal devin 9i mai deprimafi' a pentru ceva face putea ar c6 optimigti insa. iau note mari. cu atit notele scad si mai tare se descurcdmar 9i slab la teste. cel mai puterde la inceputul clasei a treia3a. a gapteas-a dovedit cd aceia care clasa in greu de re irec"extrlm fali au manifestat o at]tudine pesimisti si au reaclionat negativ depresie33' o de gcoaldgi fala de stresul addugat acasaau suferit Dovada cea mai directa a faptului c5 o perspectivd pesimist5 ii face pe copii sd cadi cu ugurinld pradd depresiei provine dintr-un siudiucare a durat cinci ani. cd toati lumea il fixe il pot face idei Aceste neplacute. acestsentiment de neajutoraree 9i mai mare la copiii foarte deprima!i30." r. ei rdminind ttittu paria. Asa cum ne amintim cu tolii. . i-a creat incapapxrinti nigte stare de nelinigte si. ir:rgindirea lor referitor la binele 9i rdul din viala lor.Cind md striduiesc suficient.ul" serioase.gi atribuie obstacoleledin viala lor unor defecte p"*o. experienla depresiei ia reacgie . efectuat asupra unor copii La copiii mai mici.rlrl in care copiii i9i asumd rolul in cazul unei note mai proaste decit se agteptau. drept pentru care rdmii singur acasdsi nu mai ai nici mdcar cu cine sd te joci. eventual. cei care sint dejn deprimati gindesc astfel 9i asta se stie dintotdeauna. (.Toateproblemele de invbfiturd implici compo9i aceastd nenti a depresiei." Aceste schirnbari Pe a cincea' a treia clasa 9i iep sa se instalezetreptat cam intre perspectio dezvoltd care copiii mdsurd ce se intimpld aceasta.

riscul de clepreiie scade*. ComentaKovacs. efectuat la un liceu din oregon. in intilnirilg de-dupd or!t" de gcoald.Adevdrata solulie este O inoculare psihologicd.zS dintre elevii ugor deprimali au fost invdfafi si-gi infrunte modelul gindirii asociat cu depresia pentru a deveni mai doritori de algi face prieteni..netestatepentru copii. Seligman mai adaugd: . aproximativ iOW dnt e cei care au participil lu curs au dat .: unii se aflau in primele ieptxmini sau luni din ceea ce putea deveni o depresie in toatd regula. $i dupl doi ani. tratamentul medicamentos nu .iar acestlucru mai dura gi dupa doi ani. Intr-o ord de curs speciita ae h sfirgitul zilei. adicd in primii ani de adolescen!5' Iar leciia continud sd aibd efect 9i sd fie eficientd dupi terminarea cursului incd vreo ciliva ani. lY. copiii au un alt metaborisl raport cu medicamentele comparativ cu ! adul-tii.ei au invdlat elemente emolionale fundamentale."*u presie. subliniazd Deoasiptdmini. in mod similar. apioximativ unul din patru erevi suferea de ceea ce psihologii numesc . Ei par sd fi invilat acestlucru cind riscul depresiei este mai mare. un an mai tirziu.am cunoscut doud femei care sufereau de probleme de alimentafie. te lucrul cel mai important. firraluruu acestor abiliteli emolionale incd din adolescenfd poate fi de mare ajutor.tristelea Ji *it ia nu se revarsd din sine fdrd a deceeace simline nici un control asupra lor 9i ci el poate schimba seligMartin psihologul te prin ceea ce gindegte". inclusiv cum sd se descurcecu neinlelegerile. adicd nu indead" gravd incit si depdgeascistarea bbisnuita de nefericire3s. ss"/odintre acegtierevi gi-au depigit depresia ugoard.. besipramina este unul dintre cele mai des intilnite (gi mai sigure) triciclice folosite pentru adulti. s-au mai fdcut descoperiri promifitoare in uffna unui curs special de o sdptdmind pentru tinerii intre 10 si 13 ani care aveau probleme cu pdrintii . s-a demonstrat.ecjtopt dupe-imieze."*n" de cel mult o depresie ugoard. infruntind chinul obignuit la virsta adolescenlei de a fi respingi de ceilalli. in' loc sd gindeasci doar cd: . spre deosebirede"doir 14% dintre gfevii care-particlpaseri la programul de prevenire a depresiei.in vreme ce d.. Degi nu a durat d. sint incd.i dideu. Seligman observd: . de a se infel_ege mai bine cu pirinfii lor gi de a seimptica in activitili sociale care le ficeau pldcere.296 Alfabetul emotiortnl S C URTC/R CUITAREA DEPRTSIIL OR Cost ttrile anslfttbet isrnri tti ernofional 297 Existd gi o veste buni: toate indiciile aratd cd clacd acegtico_ pii sint invdtati sd aibi o perspecti'd mai productivi fatd de di_ ficultalile lor.r purticipaserd la acest program au reugit sd depigeasci momentul critic. sd se gindeascdinainte de a trece la fapte gi. . dar la copii reuge. intr-un st. la sfirgitul anilor 7960.tr" cei care r.. studiase la Harvard 9i eram prieteni inci din studenfie' Cealalti fdceaparte din personalul Bibliotecii Universitare' Ma- . trebuie si faceli ceva inainte ca acegti copii si se imbolniveaSci".oarun sfert dir. unul dintre creatorii Programului rece lupta cu gindurile deprimante poate impiedica formarea unei diipozifiiiumbre.CJeace invald un copil la acesteore este cd dispoziliile cum ar fi anxietatea.Nu sint destul de degtept'" . mai serios dupd ce nu s-au descurcat Prea Srozav la un test. sugerind ci aceqticopii folosesc acesteinformafii in viala lor de zi cu zi-" Alli experli in problema depresiei la copii au acceptat ctt mult entu2iasm nbile programe. hotdrini si invege % * La copii. un sfert dintre cei din grupul comparativ au ajuns la depresii grave.. fald de 44% din grupul comparativ.Jupta devine un intiritoide moment care ajunge si fie un obicei'" Din nou acestecursuri au scizut numdrul depresiilor la jumatate .i.eexemplu.Acegti copli se descurce mai bine. in_ clusiv Prozacul. spre deosebire de adulti. La un an dupi terminarea cursurilor. Medicamentele mai noi impotriva depresiiior.. La sfirgitul unui qrogram de opt siptdmini.Antidepresivele triciclice dau deseori rezultate la adul. . fald de29"/' dinire copiii din grupulle nu a participat la cursuri. Una dintre ele era o strilucitd absolventd de matematicd. chiar dacd acestlucru l-am inleles abia ani de zile mai tirziu.sc aproximativ in mdsura in care este eficient gi un medica_ ment inactiv placebo. 12 de *u.u iur" cd acestcurs special a redus riscul de depresie la jum5tatei5." il: .Dacd vreli intr-adevir o schimbare radicalS 9i reaie pLntru bolile psihiatrice cum ar fi depresia. ... doar 8% dintre participanli au avut un punctaj modest spre grav la testul de depresie." TULBURARILE DE ALI MENTATIE Cind lucram ca student la'clinica de psihologie. . cum sd infrunte convingeriie t. iesimiste care insolesc depresia .micd depresie"'.d.rai.chiar in timp ce scriam aceastd carte ci ar putea sd fie cauza clecesuluila copii.. este neapirat o alternativi pentru terapia sau prevenirea depresiilor.

rr. in acelevrernuri. se ajungeala anorexis sau la bulimie.b e fapt.incepind cu fetele foarte tinere care simt nevoia sd atingd standardele greu de atins de frumusele feminind 9i pind la mamele. Acest tip de studii permite o compalafie clird gi corecti. daci faptul.rtatate 9i condiliile care favorizeazd asemenea probieme.'Bruch era uluitd de fe_ meile care erau in stare sd moard de foame si suslinea cd una dinke. poiri .con9tientizeizd insuficient sentimentele 9i semnalele date de trup. de exemplu. la senzatia de foame. Majoritatea acestoripoteze aveau insr un defect: erau extrapolSri in urma unor observafii ficute in timpul terapiilor. sint mult mai acceptabile studiile fdcute pe grupuri mari de persoane de-a lungul mai multor ani. acestas-a doved. Studiul de la Minneapolis a aritat ci obsesiakilogramelor in plus n-ueste in sine su?icientdpentru a explica de ce unele fete au probleme de alimentalie. Majoritateacopiilor inva!5 sd distingd intre senzalii 9i sd poatd spune d. care cu cit le congtientizaumai pulin cu atit le resimleau *ui i.fetele sint obsedate de greutatea lor. astfel incit unificd toate acestesenzalii in ideea de foame.Pe mdsurd ce se ajunge la adolescente. De atunci. literatura clinicr asupra "rriproblemelor de alimentalie s-a extins enorm spre o multitudine de ipoteze asupra cauzelor. matematiciana ar fi diagnosticatdca suferind de anorexienervoasi. Dar acestefete au probleme cu distingerea . de exemplu.96937.cu atit fetele reactionau mai puternic la obstacole. fiind distinse cele care par a fi cauza.lor de alimentalie.de a avea pdrinti abuzivi ie predispune pe fete la probleme de alimentatie. De exemplu. Biblioteca_ ra era corpolentd gi cdzuse in patima inghetatei si a tortului de morcovi sara Lee gi a altor deserturi.r. Din punct de vedere gtiinfific. paiintii pof. de baie.".. in prezent. (Aga cum ne Prevenea9i Bruch.acestlucru fiind o parte din ceeace se cheamd cunogtinlele emofionale.dar care se intilnesc adeseasi Ia cei carenu au problemele celor ce vin la tratament. unele persoane obeze nu sint in stare sd discearnSdiferenla intre a se terne. degi majoritatea aveau greutatea normal5. lanful cauzal relevat de studiile prosPective incepe cu efecteleasuPra fetelor tinere ale faptului cd au crescut inir-o societatepreocupatd de canoane de frumusele feminind care presupun o sldbire nefireasca. a observat cd acestefete . Medicii de clinici abia incepuserdsi se preocupe de"aceastrproblemi. Cu cit problema era mai gravd." ."uriu. dupe ce se indopa . deprimali sau fldminzi .Ceva pu. cum ar fi frica de sexualitatede la inceputul perioadei de pubertate gi lipsa unei bune pdreri despre sine. psiholog 1a Universitatea din Minnesot at carea intreprins studiul asupra fetelor cu probleme de alimentafie. chiar gi in clasa a zeceaintr-un foarte populat liceu din Minneapolis existau 61 de fete care deja aveau simptome serioasede anorexiesau de bulimie.Dincolo de u. Hilda Bruch.Pe care nu 9i le^puteaucalma ql p. prin sentimentenegative intense. o fetili de gaseani a izbucnit in lacrimi atunci cind mama ei i-a sPus si mearge sd inoate. ba chiar si la celemai mici neajunsuri. Atunci cind s-a fdcut un studiu asupra a mai bine de 900 de fete. S-a constatatcd nu pdrinlii exageratde exigenli joaci rolul cel mai important in provocarea pro6lu*. pretinzind cd aratl prea grasd in costumul greutacazu1. pioniera acesteimiscrri.aga cum mi-a mirfurisit cu oarecarejeni . in schimb.r.desi era foarte slabi. ugurinld sd fie foarte severi ca reactiela probllmett de alimentafie ale fetelor lor dintr-o incercare dispein final gi expliiatd de a le ajuta. nu existau asemenea diagnosticrri..298 Alfubetttl emotional Cost urile analfab e tisrnul ui enrc! io nnl 299 tematiciana. den_t.sint factorii cheie care duc la problemele de alimentafie3s. s-a constatat ci deficienfele emolionale . incepind din clasa a gaptea 9i pini intr-a zecea.intr-un studiu fdcut pe 271 de tinere.)Irelevanteau fost considerate caliile populare.se ducea pe ascuns la baie 9i igi provoca virsdturi.aci se iimt plictisifi. jumdtate dintre ele considerau cd sint prea grase.X se intimpld gi cu aceste fete.itsingurul 9i cel mai puternic indiciu de a prevedea continuarea problemelor de alimentalie 9i in urmitorii doi ani. Gloria Leon.principalele cauze consta in incapacitaiea de a recunoaste gi de a reacliona corect la nevoile trupului 9i ur.t"ts. de bulimie. pur 9i simplu nu era in stare sd mdnince: sustineacd are repulsie fald de mincare.uiu poate afirma. susline pediatrul care Povestegte tea era nor*ilA pentru lndllimea ei3e. tefriile bazatepe acestpunct de vedere nu sint bine formulate. .in special incapacitateade a discernesentimentelenepldcutegi de i le controli . i publicat un articol despre problemele de alimentatiein 1. furiogi. Cind acestedoui tendinle emolionale erau cuplate cu o nemullumire puternici in ceea ce privegte corpul 1or. pentru a vedea la cine apar problemele de fapt.mult prea acaparatoarecare igi imping fetele sd trdiasci un vegnic seniiment de vinovdfie. a se infuria 9i a le fi foame.o. ceeace duce la o alimentasimilar se lie exageratdde fiecare dati cind sint supiratea0. iar bibliotecara.

in iegetele 9i bag6 *es". lombinatia intre o constienhzare interioarr nesatisfrcdtoare . Renunlarea la gcoaldeste celhai rnare risc irentru copiii cu probleme de adaptare in societate..sint in stare sI iemnalele emoiicnale 9i scciaie.cd daci ne udr"ri* direct problernelor. Tiatarn. rni-a s. in schirnb.apia functioneazd mai bine. sentimentul de a Ii respini 9i lipsit de prieteni este unul prin care fiecare trece la un mbment dat in copildrie sau in adolescenli.. se duc la Ben gi ii spun ci fason e dispus si se joaceii cu el.ffi.iroare.ui.eze eficient pentru o i.aru1ri". nu reugescsi aciic. existd toate . atunci cind sfurt nernulfumite a" pri.Dar dincolo de aceqti factori temperamentali.. lor emofionale ar.rr.. erev in clasa a patra. la problemede alim"".geazd problerneie rle aii'rentafie. ."fi"..lJrdsc_tupeul pe care il ai!".port p""_ tru a scipa de kilogramele acumurate in urma unei alimentatii nesdnitoase.ra inceput va f. va in_ cepesd verse sau sh ia raxativeori sd facr foarte mult.aceastafiinci o posibilitate ci"e a simti cd existi un oare_ care control asupra sentimentelor cople." Dupd care Benle indreap.tdspre o masi goald.in general. casS se ascundi in spatele lizilor de gunoi ale gcolii' un grup de fete care au fost martore la acest schimb de cuvinte inIeaica sd aibd un rol impdciuitor.. O asemeneaincapacitate d." r. loc in care niintr-un sdptlmind rare: imaginali-vd 30 de ore Pe iubegte! te meni nu DouS tipuri de reaclii emolionale ii determini pe coPii str ptitt a deveni nigte paria.ur"'* mai mi'incd deloc . .intreab5 Tason.nrr. copiii sint cei care ." DOAR CEI SINGUR/ RENLTNTA LA FCOALA Aceastaeste drama din claseleprimare: Ben.-u.i""i sau de pd_ rinfi. Rata renunl5rilor la studii printre copiii care sint respingi de colegii lor este de douE pind la opt ori mai mare fali de aceeainregiitratd in rindul copiilor care au prieteni. Cea de-a doua este timiditatea.Mi-ai zis toatd sSptdminacd o si te joci cu rnine 9i m-ai min!it. El igi linge rdnile.De ce?". nelinistite iau deprimate _ traincl doar o furfuni emoJionaldsubtilS.tapi"i.ii au tres_ coperit".rrpArur"u lor decla. unul este sfirgeascd inciinalia ipre iegiri minioase 9i percepereaunei ostilitdli chiar 9i acolo unde ea nu existd de fapt.ur". chiar cind le pot desluseascd citi..iuror.ru..Dar ca sd reminf subtire.vrea sd se joacecu un alt biiat. Benigi ia capul ir.e.iri"i. 25% dintre copiii nepopulari in gcoalaprimari au renunlat la gcoali iirainte de terminarea liNici nu-i de miceului. t Dar cind acestobicei de calmare interacfio neazlcu frustrdri_ le pe care le trdiesc fetele pentru a rdmine subtiri.pot avea neinleregericu iubitul fd_ rd s5-gi dea seama cd sint furioase. anxietatea 9i a fi ruginos in societate. o amplific5. Dar Ben nici nu vrea sd audl 9i le spune sd-l lase ir... fdrl u upuio ca la o solufie tu .inci smiorcdindu-se. comparativ cu 8% dintre ceitalgicopiia2. au un repertoriu foarte limitat de reaclii..cei a cdror timiditaie repetatd ii face pe cei din iur s5 se simta stingherili 9i care au tendinta de a se izola. te. sau a scdpa de propria net'er.. pu.xi" rou f"r gi simplu cremincaful fdrx m5surS.i identifice sentimenteregi sd se calmeze sau sd-gistdpineascdmai bine relafiile.... in schimb. Cind copiii de gcoali cu prieteni pulini au fost intrebali cum s-ar manifesta dezgustul .puiea rerne_ tlia aceacapacit'ate emofionali ce re lipsegte. plingind uqgr: Ben igi [ason I cnua se duc la el gi incearcSs5-i vorbeascd. Ceea ce este insd cel tnai grditor in privinla lui Ben este incapacitateade a reacliona la efoittrrile lrri ]ason <iea indrepta lucrurile .n. pu. tipdBen la Jason. Aceste fete trebuie sd invele sd i.. 9i . indifercnt dacd este vorba de l-'ulirnie sau rie ancrc. d" exemplu.lt^"]::l:" iiyqe mmca exagerat".. .ea sesiza 9i de a profita de o astfel de gansi este tipici pentru copiii mai retragi. Sigur cd este un moment foarte intens. O alti cale in aceastdluptd a" . Ben se duce in sala de mese/acolo unde fason Chad minincd.^telc'eficiente pentru aceasti categorie de fete.. o modalitate prin care acegticopii ..seizoleazd" eslefelul in care transmit unele selnnale emofionale.i siabele capacitdii d5 3daptare sociali coriduce ra faptul c5 acestefete... cu Chad. observd sentimentelorfundarnentale.i. copiii iespingi din punct de vedere social..t.dar de din sala fuge ignore si-i hotirit urechi. are putini prieteni si tocmai a auzrt de la amicur lui ]ason cd nu se vor juca impreuli in pauza de prinz . --' acestapoate deveni un obicei emolionar puternic intipdrit. A9a cum am vdzut.'miinigi se prdbugegtein lacrimi.ffi.agacum am vilzutin Capitolul S.icire. gtiu str o de_ pSgeascd eficient. invafd si se simti "u mai bine mincind.tt'rnt singural.lucru care in loc sd ii aline suferinfa. sPuse Ben cu un ton acuzator' . credeLe.Pentru ci m-ai min!it". ...pus ea.ffi: te de a minca. O cercetarea ardtat ia.300 Al-fnbetul cmofional Cos tur ile analfabetisnnt lui emo f ional 301 Leon. smiorcdindu-se de . ar trebui si i'crurjdi'strucfiu"i..fi c:a pe care o areg cere.setetrag" ..

vedea ce a pentru copil celdlalt pe priveascx hrdgul atunci cind celilalt face bine un lucru. Copiii care sint exclusi din acest tdrim al in_ vifdrii sint inevitabil dezavantajali. sd spund ceva face. furia sau rdutatea. Nu elte deci de mirare cd asemenea copii se simt neajutorati cind este vorba si igi facd prieteni. inca_ pacitatealor sociald devine un fel de profefie. acegti copii dispun de foarte puline criterii de i acliona emofional: ei nu par deloc amuzanfi 9i nu gtiu cum sd-i faci pe ceilalti si se simta bine si in largul lor. in care s-a ocuPat de copiii nepopulari 9i care se pare ci au avut rezultate poziiivea5. erau incurajati se t" gindeascd Ia sugestii alternative 9i sd faci unele compromisuri (in loc sd se certe). cind cigtigi.amuzanli gi amabili".url ceilalti copii se codescsd se joace avut rdspunsuri autodefensive atunci.iu mult mai bun al shndtdlii mintale de la L8 ani . Stiven Asher. de exempl1. cit de popular este un copil in clasa a treia Pare a ii . i fi margin alizali sint potenlial mai mari pe masurd ce copilul intrd in virsta adulta. acestlucru nu se iplica acelor copii ..antrenamentepentru prietenie". . in ciuda incapacitdtii lor de adaptare. li s-a spus tufuror cd cei alegi sint un fel de .302 Alfubetul emolional Costurile analfabetismului emolional 303 gi furia pe chipul lor.prieteno9i.chiar cind toli ceilalgi mai solidi)..rr.invdlam cum sd ne negociem relaliile intime . -erau invilali sd aclioneze in anumite feluri Pe care Copiii Asher le-a descoperit a fi tipice copiilor indrxgili. ii urmdregte in tofi anii de gcoald. reaclia copiilor evitafi a fost aproximaiiv urmdtoarea: . mijoritatea copiiior pot sd isi relini reacliile emolionale pentru a nu submina relatia cu prietenul de joacd. tr cazul in care nu erau de acord cu regula jocului. studierea copiilor nepopulari la joaci a au exemplu..evxratdloterie de a fi pldcuti de allii.sd faci sd fie joaca mai amuzartt6". in primul rind. De exemplu. apropierea de prieteni 9i tumultul din momentele de joacd glefuiescialentele socia_ le gi emolionale care vor duce la ait tip de relafii interpersonale mai tirziu. in situalia in care doi copii voiau aceeasi jucdrie. ci sint mult mai inclinati sa trigeze decit cei3lelut.. Cind unor. gi astfelrateazd una dintre Posibilitilile esenliale de a se dezvolta din punct de vedere emointorc spalionalas.Copiii au mai inceicat sd creeze condilii agreabile social in timp cb ju- .azele in mod riscd singuri sint re ale vielii..in clasa I treia 9i a patra gi le-a linut gasecursuri despre cum .tttit'rdi. dureros..din primele noastre relalii apropiate cu prietenii de acelagisex..care p-ermanentau probleme de descifrur" de reacgie 9i la emotii .consecinlele faptului cd sfirgesc Pl".. moarte o felul tot de boli de cronic sd fie afectali 9i A9a cum sublinia psihanalistul Harry Stack.sfirgescca peisoane izolate din punct de vedere social. De fapt. lalfi.ovadd de multd anxietate 9i de multe griji. a9acum am vdzut .cei . Dar pe cei care sint in pernanenfd exclugi gi respinsi.ur" tr". cea nu este respectivl (chiar dlcd prietenia tele ANTRENAREA PENTR U PRIETENIE Existd speranfe gi pentru copiii respingi. cd nu gtiu sd piardd. Pentru a evita stigmatizarea copiilor. copiii nepopulari .. E de infeles cd acei copii care sint respingi dau d.oiii de grddinifd li s-a cerut sd explice cdile prin caregi-ar putea face prie"tenisau ar putea s6 nu se batd. sd zimbeasci 9i sd-giofere sprijinul sau sd dea sugestii ori sd incurajeze. In vreme ce copiii care nu au aceastdinclinafie spre viafa sociald . cd ..sau vagi incercdri de a obgine ajutor din partea unui adult. fiind totodatd deprimali gi sin- guri. doar printr-o perioadd temporard de marginalizare. statutul de piria. in viald. in aceastdad. cei care au prieteni putini 9i timpurie. Dar copiii care sint respingi din punct de vedere social au doar jumdtaie din ganselecelor de-o virstd cu ei de a avea un prieten bun in acegti ani din gcoalaelementard.consultanfi" ai acestui curs.Arde-i un pumn!. fiind . in toc sd invele noi abordrri in a-gi face prieteni. ei continud sd facd acelagi luciu care nu a funcfionat nici in trecut sau vin cu solufii gi mai inadec_ vate=.se dau mari.in f. a organizat o serie de . liudin_ du-se peste mdsurd. psiholog la Universitatea din illinois.Un prieten conteazd. ei au mimat gregit de mult mai multe ori decit copiii indrdgili.cum si ne rezolvim neinlelegerile giii ne impirtigim cele mai profunde sentimente . Desigur cd majoritatea copiilor vor sd cigtige un joc . Afunci cind copiilor li s-a cerut sd interpreteze tristelea. El i-a identificat cei mai neindrXgili elevi d. cei mai pufin populari au dat interpretdrile cele mai pulin convingdtoare.dar fie cd ei cigtigd s-aupierd. sx-si aminteascd si vorbeasci 9i sd sd asculte 9i s5-l puni intreblri ieluilalt copil in timp ce se ioacd..mai eficient decit evaludrile profesorilor 9i ale asistentelot decit rezultatele de la gcoali 9i IQ-ul 9i chiar mai eficient decit rezultateulterioale testelor psihologiceaa. $i. prin care Seincerca si se afle ce anume se poate face pentru ca joaca sd fie mai plicut5.

dupi care li se explica in ce misurd s-au descurcatbine.legii. pini ta legin.Astfel.alcoolici.atafeascd expresivitatea emolionald.factor ce sPoregte riscul de a se ajunge la consumul de droguri in orice cartier. in ansamblu. zitate poate avea rezultate deloc pldcute pe termen lung. minia sau depresia. copiii care fuseserapregdtiti . Un sondaj din 1993a constatatcd 35% dintre studenteau declaratcd nttrnai 10% ficeau asbeau ca sd se imbete. in vreme ce in 1. rdmine problema care dintre cei ce se dedau acestorpldceri ademenitoavor aiunge la o dependen!5 serioas5? re.necd.totul este o chestiune de regLre find.De unde provine diferenla? Cu siguranfd cI aceia care locuiesc in cartiere cu o mare rati a criminalitalii.sau amindoi ... dintre milioanele de tare. chiar 9i (poate mai ales) in cele mai elegante. iar traficanfii sint un fel de model local de reugiti economicd. $^semenea de 50 pind la 60"t y cregtereapopularitdfii copiilo. au fost inregistraf.degi pufini dintre cei caplaseazd. dar numai 1. clasemai mari gi par a fi eficiente 9i de folos mai murt pentru copiii inadaptabili din punct de vedere social decit p"rrtr' cei fJarte agresivi.adicd a bea o cantitate enormd de bere. din celeciteva sute de elevi din claselea 9aP- . Experienla drogurilor 9i a alcoolului pare a fi un fel de ritucuriodar din picate aceastd al de trecerela virsta adolescenlei.." p" git in zece secunde.'r"spir. O teorie gtiinlificd actual5 spune cd aceia care i9i fac un obicei din consumul de alcool sau de droguri. Aceastd metodd nu este o curiozitate izolati. Aceste programe (cel pulin aga cum au fost ele concepute pind acum) par sd funclioneze foarte bine mai degrabd in cazul elevi_ lor de clasa a treia gi a patra.befivi inriiti". psiholog la universitatea EmoryaT. u" *"i. LJn alt termen ar putea fi cel de .1 a constatat ci doud cincimi crintre studenli beau cite gapte gi chiar mai multe sticreodatd. Copiii.unu din trei studenfi bea ca sd se imbete. allii pur 9i simplu pentru cd in felul acestaau mai ugor accesla cultura celor de o seami cu ei. riscul de a se ajunge la dependen!5 este mult mai mare..4"/" americani care au incercat cocaina. siguq. Unii vor deveni dependenli dupi ce un timp au fost traficanli mdrunfi. Dupr care au pus in practicr acestetarente proaspdt invdfate cu un copil cu iare igi doreau sd se imprieteneasc5.r_ iari in claselelor. numdrul tinerilor care se drogheazl a crescut foarte mult in anii 1980 9i existd o tendinld permanenti de scidere a virstei de la care se incepe si se consume alcool. De faprt. unde drogurile se vind la colgul sfri'zii. Prin experienlele lor timpurii. peste 90% dintre adolescenfi au gustat aicoolul au devenit alcoolici. ca pe o modalitate de a-9i calma anxietatea. dar nici unul dintre ei nu mai era respins. decit pentru .drogui ."i dir.. La terminarea liceului. folosescacestesubstanle ca Pe un fel de medicarnent. cam jumdtate dintre studenli si aproape 4A"i"dintre strrclentese imbatd cel pulin de doud ori pe luniae." ar. drept pentru care cantitatea unei cutii de beie . pe casete video in vreme ce incercau sd exprime prin expresia fefei fericirea gi tristelea g_i au fost invdtagi ia-si i*urrr.nici unul nu era intr-adevdr vedetd iegiti din comun. programe au dat rezultate bune intr-o proporlie .in vreme ce rr6/"igi spun chiar . de exernplu.gi.si care fuseseri aregi tocmai pentru cd erau cei mai .uncleva re incearcd sfirgescprin a deveni'alcoolici sau drogafi. se-aflauprinire cei popurari. inceputul dependenlei se in anii de adolescenfd. ajung la un anumit dozai chimic ce poate potoli sentimentelede anxietatesau de melancoliecare ii chinuiesc. BAUruRA FI DROGIIRILE: DEPENDEAryA CAAUTOMEDICATIE studengii din campusul universitar spun n bea pind li se tnt.prin progro*rr sdu.977 ta. Acest fapt reprezintd si alte riscuri: 90% dintre violurile petrecute in campusurile universitare se petrecin timp ce atacatorulsatt victima . un semn de speranli pentru majoritatea copiilor respingi este cd ei pot intra in cercul prieteniilor cu unels elemente emolionale de baz6 deja asimilate.p"op. incercfurdu-le. mai pufin de 5% au devenit dependenlis2. In StateleUnite.au biuts0. citiva paria din punct de vedere social erau pregdtiti sd-gidezvolte ca_ pacitatea de a distinge gi de a reacfiona cJrect falade sentinren_ tele celorlalfi copii.Totugi. Pentru majoritatea alcoolicilor gi drogalilor. Acest minicurs de infelegere cu ceilalti a avut un efect remarcabil: un an mai tirziu. care idealizeazd.304 Alfabetul entotional Cos hr ile anal fabefismului entol ion nI cau Marococu c. devenind tot mai clependenfi. Rezultate similare au fost constatate si de stephen Nowicki. Accidentele pricinuite de alcool sint cauzanumdrul unu pentru deceseletinerilor intre 15 9i 24 de ani51. una dintre tehnici: se pune un furtun de grddina h un butoi.a8..

efectele metabolice ale alcoolului adeseainriutilesc depresia dupd o scurtd linigtire. intr-adevdr. gdsind o reraxare dia. s-a dovedit cd aceia care a\zeautulburiri emotionale mai p_uternice au ajuns 9i la un abuz de consum de substante .de obicei. nu numai de alcoolss. ajutindu-i sd ignore dezavantajele pe termen lung ale bduturii. o cu toful alti categorie de droguri sau de..d:11"1 biologic al acestui tipar este o secrefie insuficientd de GABA.. existiEou6 cdi emofio_ nale care duc la alcoolism..u de anx"ietate. Ei sint vulnerabili si din. serotonind si MAO) constatdcd alcoolul le poate potoli agitafia. hiperactiv intrind mereu in tot felul de incurcdturi. Ca adulfi..OlO "::".mai ales dacd au dat dovadd de o anxietate cronicd puternicd.ozdde dro_ guri are un impact coviriitot ceeace nu se intimprd cu ceilarti. cel pulin pe termen r.uy:. Principala sl5biciune este o impulsivitate nestdpinitd. care ra rin_ au-apelat la biuturd pentru a-gi potoli nervii. cercetdtorii au ajuns la concluzia ci alcoolismul ce se dezvolti la aceste persoaneestede fapt un .care regreazdanxietatea . m-am simtit normal pentru prima datd.pe care adeseao simt .u . ardta cd biielii prezentau o prourtd funciio.Acest tipar se manifesti inci din prima copildrie. in utcoot. precum gi o impulsivitate exagerat.. nivel inalt de tensiune. ei poirrru.lp""rr" cei care au o predispozilie biologicd. reaclia lor obignuitl la plictiseald ..i*u d.#. tric Institute si la crinica din pittsburgh: ..rimentatd dru a ardtat cr fiii cu tali alcoorici au un nivel scizut de GABA gi sint 6xtrem de nelinigtifi.rrt:liisig"i. un neurotransmifitor.de impulsivitate gi de plictiseal5.tulburare de personalitateantisociali". Acest lucru ar putea explica de ce atit de murti tineri sint capabili sd incerce drogurile gi bdutura fdri si devinh dependenli. una incepe afunci cind cineva care a fost foarte incordat gi nelinistit in copilirie de obicei constati in adolescenld ci arcoolur ii calmeazd nelinigtea. O a doua cale emolional5 ce conduce la alcoolism provine dintr-o stare de agitalie puterrricd. dar cind beau alcool. cum ar fi un ritm cardiac crescut ca reacfie la stres. ""fiJirirrig"ri Existd anumite tip3re emofionale care parsd-i predispuni pe unii s5-gigrseasci o arinare emofionatx mai a"griue intr_o anu_ mitd substanfddecit in alta. copilul fiind dificil 9i greu de stdpinit in gcoalaprimarS.." gte ii stabilizea zd dinil. agacum alcoolul le asigurd o linigtire imediatd a anxietelii. acelezone de pe creier care ar fi putut ajuta la potolirea anxietSlii sau la controlarea impulsivitilii i-au aiutat mai pufin decit pe alti bdiefi. a" exemplu. poate s5-l impingd sd-gi caute prieteni indoielnici .'in vreme ce altii devin dependenli de la bun inceput: cei mai vuln.irr!rJ..psiholog la Western psychia_ . $i cum lobii prefrontali au un rol important 9i in funclionarea memoriei . bdieli .a acestaeste un pact cu diavo-lul pentru o viitoare dependerigar. Un stu_ . S:t cum spunea Ralph Thrter. Acegti copii de arcoolici beau pentru a se detensiona.este o dorin!5 impulsivd de a cunoagteriscul sau ceva cit mai palpitant.Alfubetul emoltonal tea si a opta care au fost studiati vreme de doi ani.o.. AceastXdorin!5 nestdvilitd de calm pare a fi un factor emolional de naturd genetici in raport cu alcoolismul. .cu pdrinfi alcoolici.l pendenfi se pare cd gisesc in droguri gi alcool o modaritate ra_ pidd de a-9i calma emotiile care i-au chinuit ani de zile. Multi dintre cgi care au fost la dezintoxicare mi-au spus: <Atunci cind am luat droguri pentru prima dati. Acegti oameni (majoritatea sint bdrbafi) se pling in primul rind de o stare de agitafie. prea multe sedative cu alcool tocmai pentiu a-9i reduce starea de anxietate.acolo memorindu-se consecinlele diverselor acliuni atunci cind se ia o anumiti hotdrire -. De exemplu. aga cum am vdzut. dind dovadi de o inclinatie care. un studiu de neuropsihologie asupra fiilor de alcoorici care la 12 ani dddea' se-r..r. sentiment de bine de scurtd duratd in schimb"r pentru tot_ deauna a viefii._ dere psihologic.i. 9i nu depresia. persoanelecu acesttipar mintal (care poate avea legdturd cu deficienlele de neurotransmilitori.u 9i u lobilor fron- 306 Costurile analfabetismului emolional 307 talis6.Astfel.alte puncte de vedere. .r'p. primul pahar"su.Faptul cd nu suportd monotonia ii face si fie dispugi sd incerce orice... Cei care se apucd de bluturd considerind-o un paleativ emolional o fac cel rnai adeseapentru a-gi calma anxietatea.prea pufini .medicamentautoadministrat impotriva simptomelor de anxietate"57. funclionarea lor deficitari poate duce la o inclinalie spre alcoolism. Cer mai adesea sint copiii .uneori ajungindu-se la delincvenli sau la diagnosticul de . In timp ce depresia ii poate determina pe unii sd bea. acestlucru asociat cu impulsivitatea lor fireasci ii face sd aibd o inclinalie clari spre a abuza de o serie intreagd de droguri puternice. niverul de GABA cregte9i anxietateascadess. Un studiu f5cut pe 1300de rude de alcoolici a ardtat cd de fapt copiii de alcoolici risci cel mai tare sd ajungd alcoolici.". un factor .u.

bdtei 9i amenin!5ri corporale62' gxista insi 9i rolul pe care il joacd competenla emofionali. mai recent. Ctr toate cd predispozilia de a abuza de substanle nocive poate fi in multe cazuri determinati de creier. asemeneaprobleme. cu atit dependenta era mai puternic5se. mai nelinigtili 9i iiii ratu." urpr". Dobindirea capacitdlii de a trata acestesentimente. un antidot direct impotriva deprimlrii.308 Alfubetul emotional Costtrile analfabetismului emolional 309 medicamente ii linigtesc pe deprimafi .in cadrul discutiilor membrilor organizaliei Alcoolicii Anonimi.9i care poate fi decisiv in d. s-au declarat tot felul de .de a calma anxietatea. O parte dintre pacienli spuneau cd opiul ii fdcea si se simtd in sfirgit normali 9i relaxati60.a drogurilor gi.i inci de la cinci ani sint mai trigti decit cei de seamalor care o duc mai bine. s-a ardtat cX peste jumdtate dintre pacienlii unei clinici tratali contra dependenlei de cocaine fuseserd diagnosticali cu depresii grave inainte sd ajungi dependenfi.eterminareamdsurii in care orice copil sau adolescent este influenlat de acesteprobleme spinoasesau gdsegteo posibilitate de a le supraviefui. oferindu-le copiilor nogtri capacitateade a infrunta viala 9i sporindu-le 'ansele de a evita toate acestesitualii dezastruoase6l' Concentrindu-md asupra locului deficitelor emolionale 9i sociale. formele de exprimare a_cildurii pirintegti. pers€verenld optimistd in fala egecuriior 9i a frustrdrilor. abilitatea de a-gi reveni rapid din supirare gi. dupd ce problema in cauzd a cdpdtatdeja proporfiile unei epidemii gi s-ainriddcinat in vielile tinerilor.drept pentru caie se bizuie tot mai mult pe pedep.a renuntirii la gcoald.indepdrteazd. Dar in afard de acestetactici unor nagtere (caresint tot mai pulin fuate in seamdpe ordinea de zi social5) existd tot mai *.l 9i aceia care au de infruntat celemai cumplite situafii au tendinla sd dea dovadd de Acest lucru Presupuneo capacapacitaliemolionale esenfiale63. adicd echivalentul rezolvlrii unei probleme prin trimiterea unei ambulante pentru a salva in loc sd se facd un vaccin care ar fi izolat boala de la inceput. inainte ca obiceiul sd devind unul inrdit. adaptare de pozitivi ciiate sd se ipropie. mamele iir.. Aceste capacitSli emolionale elementarese pot invSla ca remediu in programele de tratare contra drogurilor 9i alcoolului.. Studiereape termen lung a sute de copii cresculiin sdricie in familii abuzive sau de citre un pdrinte i.sentimentele care ii indeamni pe oameni sd se . ar fi fost mai bine sd urm6m un sistem preventiv. In schimbul acestortot mai numeroase. au mai multe probleme de comportament. desigur.. Sdrdciain sine di lovituri emolionale serioasecopiilor: comai speriali. pe lipete.. fiind firi soli 9i faia stuiUd). tendinfd care se prelungeqte 9i seriosviala de la virsta adolesceifei.Apdsareasdriciei afecteazd familie: se impulineazd. firegte.Evident ci multe dintre aceste fdrd sd aibd aceste citdli sint inndscute. incredere in sine. abuziv6. cel mai evidenliat tipar emolional s-a constatat a fi dificultatea de a sthpini minia gi accesele de furie.rlzboaie" . dincolo de forlele familiei si de cele economice.Y{ DRUM in ultimii zece ani.rdzboaie". o fire fericitd. impotriva sarcinilor adolescentelor. Dar marea majoritate a copiilor infrunti asemeneadificultdli caPaavantaje. in general.sau haoticd sau intr-un cartier sdrac inlesat de delincvenli gi de trafic de droguri.ffi"!#i!i. Furia permanentd poate duce la un alt tip de susceptibilitate. cum ar fi frecvente furii necontroiate sau distrug"ti d" obiecte.cel pulin temporar. Problema in asemenea campanii este cd ele vin prea tirziu. O cale de intervenlie ar fi. probleme de care unul din doi americanisuferi de-a lungul viefii. o g.uv5 boali mintald aratd cd pin. asa cum s-a demonstrat de zeci de ani incoace. impotriva violenlei. dacd ele ar fi dobindite mai de timpuriu in via!5.cea politici 9i eradicareasdriciei gi a altor condilii socialecaredau economicX.tlt" lucruri ce le pot fi oferit€ copiilor spre a-i ajuta si infrunte mai bine asemeneainabiliteli irnpovdritoare' sd luam cazul unor tulburdri emofionale.autotrateze" prin bduturd sau droguri pot fi stdpinite fdrd sd se recurgi la medicamente. Conform unui studiu.dar chiar 9i atributele temperamentale se pot schimba in bine. de a scdpade starea de depresie gi de potolire a furiei . Intr-un studiu ficut pe 400 de pacienli tratati pentru dependenla de heroind gi de alte derivate ale opiului. este loteria genelor .nevoia imperioasXde a lua droguri sau de a consuma alcool inci din start.nu inseamnd cd neg rolul celorlalli factori de risc cum ar fi dezvoltarea intr-o familie divorlatd . ceea ce-i face pe ceilalli in societate. cu cit depresia fusesemai mare. Un studiu fdcut . Sentimentul cronic de nefericire ii pune pe oameni in gi mai mare primejdie de a deveni dependenfi de stimulenli cum ar fi cocaina. a9acum am vdzut in Capitolul 14. Ele sint interventii in momente de criz\. Ar fi mult mai bine.t tot mai deprimate (de obicei. s-ATERMTN ar c1.

Cel mai grav afectali au fostl4'/" dintre ei.dar abordarea optimd ar fi fost prevenireape cit posibil a acestorprobleme incd de la inceput. Informatiile nu sint de ajuns un caz instructiv ar fi abuzul sexual asupra copiilor. pe copii si discearnd intre atingerile . Un raport in legdturd cu un gofer de autobuz gi cu un profesor de informaticd dintr-un liceu dezvdluie ci fiecare dintre ei a molestat cam 300 de copii in fiecare an . Marea intrebare rdmine ce am fi putut noi sd facem mai de timpuriu in viala ei pentru ca ea sd nu ajungi in aceastd prdpastiefdrd fund?" Acelagi lucru estevalabil si pentru actelede violentd si intregul gir de pericole cu caresint confruntati tinerii din ziua de azi. o fatd care sufera de fobie sociali incd din clasaa gasea se apucd de bduturd din primii ani de liceu pentru a-si stipini anxietitile sociale. De exemplu. intre timp a devenit alcoolicdsi drogatx gi este deprimatd. care atr avut trei sau mai multe probleme psihiatrice deodatd. in vreme ce estimSrile variazd.s-au dovedit a fi ineficiente. cu abuzul sexual. Copiii careau urmat programe mai complexeau fdcut de trei ori mai multe reclamafii decit cei care nu au fdcut un asemenea curs. Un studiu efectuat asupra pedofililor de patruzeci de ani aratd ci ei au in medie cite o victimd pe lund inci din anii adolescen!ei. Majoritatea acestorprope informatiile fundarnentale in legSfuri grame se concentreazd. multe gcoli au inceput si ofere programe de prevenire a abuzului sexual. intre altele)65. atunci cind vine la noi la cabinet. copiii cirora li s-a linut un curs mai complex inclusiv referitor la anumite competenle emolionale 9i socialeau fost mai capabili si se apere impotriva ameninldrii de a deveni victime: au reugit sd ceari sd fie ldsali in pace.informarea in legdturl cu molestarea suferitd . de exemplu.pentru a-i aju" ta pe copii sd facd ceva astfel fircit sd nu ajungi victime fie ale Cel mai durului gcolii. Ei aveaunevoie de o ingrijire intensivd.inclusiv multe dintre cele mai m-arcante ori mai des utilizate . dar sint unele. avertrzindu-i asuprh pericolelor care ii pindesc gi incurajindu-i sd le spuni pdrinlilor daci li s-a intimplat ceva suspect. carepot fi prevenite.sociolog la universitatea dln Michigan..ttervenim de timpuriu in viafd. r5u este cd dintre acegti copii care au urmat un asemeneaprogram elementargi care apoi au devenit victime ale unui atac sexual. aproximativ 200 000 de cazuristudiate atent au apdrut numai in statele unite.bune" si . ci expunerea se fdcea la diverse niveluri de-a lungul anilor de gcoald. numdrul lor crescind cu aproximativ r0% pean. I{onald Kessler.ca parte a educaliei sexualesau medicale.o parte. Nu existd un profil unic al co- pilului vulnerabil la abuzuri sexuale. 9i chiar multe. mul. Cu acesteriscuri in gind. In schimb. Acest ultim avantaj .Pirinfilor li s-a cerut sd isi informeze . Programele educalionalepentru prevenirea unor anumite probleme cum ar fi drogurile sau violenla au proliferat foarte muit in ultimii 10 ani. spre disperareaeducatorilor. inregistrind 60% dintrt' toate tulburirile psihice si 90"/"dintre cele mai grave 9i cu urmdri cumplite.Cetre 3t) de ani. fie ale unui potenlial agresor de copii66. majoritatea experlilor sint de acord cd intre 20 si 30% dintre fete 9i cam jumdtate din numxrul bdiefilor sint victimele unei forme de abuz sexual pind la virsta de 77 ani (cifrele cresc sau scad in functie de felul cum se definegte acest abuz sexual.993. estecel care a fdcut aceststudiu gi care mi-a spus: .i 48o/"au suferit de cel pufin o problemd psihiatricd de-a lungtrl vietii lorfl.gi totugi nici unul dintre copii nu a reclamat.se pare chiar cd au sporit posibilitatea aparitiei unor probleme pe care trebuiau sd le rezolve. molestarea a iegit la lumind numai dupi ce unul dintre bdielii care fusese molestat de profesor a inceput si-gi molestezepropria surioard6T.i pedofili fac sute de victime.rele".310 Alfubetul emolional emolional Costurile analfabetisrnttltti 311 pe un esantion reprezentativ de 8 098 americani a constatatc.pentru cd existi o piafd de desfacere. creindu-seo mini-industrie educalionald. Multe dintre ele insd .esteincd temdtoare.si ameninfe ci vor povesti ce s-a intimplat gi realmente sd spund ce gi cind li s-a intimplat.dar majoritatease simt neocrotifi. Desigur cd nu orice dezechilibru mintal poate fi prevenit. incapabili si rezistepe cont propriu gi izolafi prin ceea ce li s-a intimplat. Cum de a funclionat atit de bine? Aceste programe nu expuneau toati problematica dintr-odatd. pentrtr cd viata ei esteo mizerie. invSlindu-i. gi anume drogurile gi sexul in rir:rdul adolescentilor.sd lipe sau si se zbat6. mai riu decit nimic .sau de fapt.este un mijloc preventiv intr-un sensgrditor. Acesta era grupul cu cele mai multe necazuri... in 1. cei care au relatat pirinlilor ce se intimplase au fost cu jtrmdtatemai pulini decit cei care nu urmaseri un asemeneaPrograp.Dar un sondaj nalional ficut pe 2 000 de copii a aritat cd acestcurs elementarera doar cu pulin rnai bun decit nimic .Trebuie ra i.

dar si destuld incredere in sine si capacitatea de a acliona in asemenea momente. abordarea lucrurilor din perspectiva altora .ur" I sint limitele si si .r6u" in privinla pipiitului. Nici un singur asupra unei tip de modalitate de a interveni 9i nici concentrarea singure emofii nu poate pretinde cX rezolvd intreaga problemi. intervenind in diferite proporlii destinul biologic. politica sdriciei si cultura strXzii.buie sd congtientizezecind o asemeneasituatie inseamnd'cel-.rlsului ar fi cunoagtereadiferenlei dintre sentimente gi acliut'ti gi invSlarea de a lua hotiriri emolionale rnai bune.To1uf e in reguld. Acestea sint capacitdlile emolionale si sociale cheie pentru intreaga viald gi presupun cel putin remedii parfiale. Dar in misura in care deficienlele emolionale sporesc riscul copilului .in afari de aceasta. sarpesau sinuciderein aceeagi cini nedorite la rrirsta adolescenfei rioadS. exprimarea si stdpinirea sentimentelor. de fapt. Ei tie.bine" 9i ce e . celc mai bune programe ii invatd pe copii sd-giimpund punctul de r'-edgre.spunindu-i: . mai intii prin controlareaimpulsurilor 9i apoi prin identificareareacliilor alternative gi a consecintelorinainte de a acliona. s5-gi exprime drepturile 9i lr nu fie pisivi.. cor. ci prin gisirea lor impreun5. ascultarea tive. mod pozitiv. dinamica familiei. ur. simfind cd existi o intreagd relea de iprijin. Grant.ul"i. distingind elementele active ce pireau cruciale in reugita unor asemeneaprograme funcfiona1e68. Sigur cX.Aceste programe i-au invdlat pe copii si giseascd anumite cdi de a-gi rezolva conflictele interpercor.strpinirea stresului gi a anxietefii. acoperita intreaga listd a capacitdfilor cheie interpretate ca elernenie de inteligenfd emofionald. identificarea. intr-un proiect de cinci ani sponsorizat de fundafia w.de exemplu. Alegerea problemelor specifice impotriva cdrora se pot inocula capacitilile emofionale este aproapearbitrar5 . ir"b"*ri. chiar si itr fata unui adult care poate incerca sr-l iinisteascd.. copilul are nevoie de un inireg sir dc modalitSli de a opri ceeace este pe cale sd se intimple -"de la a fugi pind la amenintareacu reclimafia.capacitatea le.nu prin excluderea altor rdspunsuri.cazurile sint similare in ceeace privegte rolul jucat de competenleleemolionale gi sociale. Acest lucnr presupune nu numai congtientizare.sorliu cle cercetXtoii a studiat acestpeisaj.372 Al.)6e Capacitdlileemolionale presupun gi congtientizarea de sine.i emolionad-ea rezistala influenlele negaatentd. cauzeletuturor acestorprobleme sint complexe.T. dach li se va $i intimpla ceva riu e mult mai probabil ca vor povesti. ie gti" .9i am vizut cI intr-o mare mdsuri __ atenlia trebuie sd se concentrezeasupra remediilor emofionale. Urmdtoarea intrebare este cum ar putea ardta educalia in domeniul emofional.i inlelegerea comportamentului acceptabilintr-o anumitd situatie. Mtrlte competenle sint interpersonale:interpretareaindiciilor sociale. controlul asupra impulsurilor gi aminarea recompenselor. .i le apere Programele cele mai eficiente au suprimentat apoi informafiile referitoarela abuzul sexual gi invilarea abiiitdtilor esenliale emofionale 9i sociale. cum ar trebui el si arate pornind de la acele'evaludri imparliale care s-au dovedit cu adevdrat eficiente. profesori gi pdrinli cdrora li s-ar putea adresa. de a-i face mai increzdtori 9i de a nu se invinui pentru ceeace se intimpli. (Yezi Anexa D pentru lista completd. dacd nu pentru toate.r rdu sau nepldcut chiar inainte sd inceapi pipdielile. micar pentru majoritatea problemelor pe care Ie-am discutat in acestcapitol..fabetul emofional Cos t u rile analfab etist nttlu i etno! iona I -1 ^a^ lJ copiii mai in aminunt despre ceeace sint invdfafi la gcoald(tr piii ai cdror pdrinti au procedat a9aau rezistatmai bine amenirrtirilor si abuzului sexual). indiferent ce problema anume trebuie prevenit5.o capacitatecheiein controlurui i*p. Din acestemotive." Apoi. competenlelesociale si emotionale au contat enorm.. Cercetatorii au ajuns la conclu zia cd. Nu e suficienl ca un copil doar sd gtie ce e . Ingrediente active Asemenea constatdri au dus la o alti perspectivd asupra ingredientelor ce trebuie conlinute de un progru* optim du pr"venire.

invidia. seTolosegte termenul de.. cum ar fi controlarea impulsurilor. care a inceput sd se rispindeasci in gcolilede pe ambele coasteamericane*.addpostegteo gcoaldparticulard." Este ora de $tiinfa Sinelui la Nueva School.Ideea la vremea aceeaera cd lecfiile psihologice 9i motivalionale erau mult mai profund invXlate dacd presupuneari o experienld imediatd a ceeace fuseseinvdlat in teorie.. creatoareaprogramei de $tiinfa Sinelui 9i fondatoare a Nueva School: . sarcina. consumul de droguri. care seamdndcu o versiune in miniaturi a Operei din San Francisco.Invdfitura nu se poate face izolat de senti- mentele copiilor." .renuntareala gcoal5 gi." .cu energie maxim5.Patrick.Prezent"..Studiul social9i emofional". tie corectd ERASMUS E un fel mai ciudat de a striga catalogul. in acord cu ideea lui Howard Gardner. a apdrut noua generaliede modalitdti de intervenlie. fiecarein parte avind o anumitd lintd: fumatul la adolescenfi. Prin natura sa. catedra de psiliologie (M/C 285). Profesorii se referd la cazuri reale suferinla de a fi izolat.cum se face de obicei la gcoald. Universitatea Illinois din Chicago. in prezent.care suslinea ci existd mai multe feluri de inteligenfd.Pornind de la acestprincipiu.960.. care oferd ceeace poate fi numit un curs model de inteligenld emolionali. fericitd.]essica. In unele.violenla.Firul comun estescopul de gi emolionale la copii.Noud: incintat. consorliul W. . pufin emofionat.gcoali amplasatd in ceeace a fost cindva marele conac al familiei Crocker.. Pe mdsurd ce-siaud numele.. g5sirea de solulii creatoarepentru problemele sociale..lucru care de obicei este ignorat in majoritatea celorlalte gcoli americane. 15 copii din clasaa cinceastau pe jos in stil indian. Alfabetizarea emolionald este la fel de importantd ca 9i invhlarea matematicii 9i a cititului. .$ colarizarea em o ti iI o r 315 $ colarizareaemofiilor Prhtciltnla speranfd n unui poporconstd httr-oeducan tineretuluisdu. Mai aproape de noi.. IL 60606-7737 . dinastia care a fondat una dintre cele mai mari bdnci din San Francisco. Cursurile de alfabetizareemotionali au rdddcini indepXrtate in migcareade invdfXmint-afectiva anilor 1.. ci spun un numir care indicd cum se simt. elevii nu rispund cu . Astdzi au moralul ridicat: . ci ca un set de instrumente si elemente esentialede inlelegerepentru orice copil." . este vineri. Sau cum spune Karen Stone McCown.. o idee incd incipientd. ca para spori nivelul competenleisc-rciale te componentd a sistemului lor de educalie obignuit ."l $tiinla sinelui este un adevdrat pionierat.nu doar ca un remediu pentru copiii careau probleme sau sint definili ca . multe dintre acestecursuri 9i zelul de a le rSspindi provin dintr-o serie de programe de prevenire deja existentein gcoli.Zece:sint in al noudlea cer." .Strategiapresupune includerea tensiunilor gi a traurnelor din viafa copiilor ca subiect pe ordinea de zi. Asa cum am vizut in capitolul precedent. Denumirea acestor cursuri merge de la .Nicole. Grant a fdcut un studiu al programelor de prevenire si a constatat cd sint mult mai eficiente atunci cind se ocupd de cheia competenlelor emotionale 9i sociale. Subiectul $tiinfei Sinelui il reprezintd sentimentele .Zece:linigtiti. A9a cum am vdzut in Capitolul 15.cele proprii gi cele care apar in cadrul unor relafii.Migcareade alfabetizare emofionali a scosin eviden!5 termenul de educatie -in loc sd afectiad fie folosit afectul pentru a educa.. intervenfiile destinate inilial a se concentra asupra anumitor deficienle ale capacitdlilor * Pentru informalii suplimentare referitoare la cursurile de alfabetizare emolionali apelati la: The Collaborative for the Advancement of Social and Emotional Learning (CASEL) (Grupul de Colaborare pentru Progresele in invilarea Sociald si Emofionali)..esteeducat afectul in sine.7007 West Harrison St. unu inseamnd prost-disprts) zece.. mai recent.inteligenfepersonale".T. aceasti temX cere ca profesorii gi elevii si se concentrezeasupra structurii emolionale a viefii de copil .Capacitilile necesare in viatd" 9i pind la ." . neinlelegerile care pot si degenereze in bitii in curtea gcolii.drficlli". stdpinirea furiei.Dezvoltarea sociald" la. clidirea. . Chicago.

in loc de a trata constringerile existenlei de zi cu zi ale copilului ca simple intruziuni irelevante sau. creierul le reflectd ca fiind cdi. Aga pot fi intipdrite invXldturile emofionale. ii diminueazl rolul oficial. cine intrerupe. frenetic piesele de pe masdnabordeazdtoate posibilitSflle. Acesta se dovedegtea fi un moment de fumurd in ora respectivd. Aceste intervenfii bine conturate." Dintr-odatd.in acele momente din viala tinerilor cind incep sd se confrunte cu ele. LECTIADESPRE COOPERARE Si compardm un moment de la o ord de Stiinta Sinelui cu ceeace fdceamnoi la ore. Orele in sine pot pdrea la prima vedere plicticoasegi cu atit mai pufin o solulie pentru problemele dramatice pe care le vizeaz\.Acest lucru se intimpl5 in mare parte pentru cd. cu chipul schimonosit de concentrare. sint antrenali in nesfirgite disculii asupra regulilor in privinfa interdicliilor gesticuldrilor.. predate in mod regulat gi menlinute de-a lungul mai multor ani. Intr-un minut gi ceva este clar cd unul dintre grupuri va fi mult mai eficient ca echipi. mai mult ca niciodatd pentru viitorul nostru. Un grup de elevi din clasaa cincease pregdiegtesd joacePdtrdleleleCoopbrdrii. ProfesoareaJo-An Vargo imparte clasain trei grupe.conteazd. Un singur puzzle este aproape terminat. rezultatul . au fost executatede psihologi cercetdtori ca simpld experienfi.Fairlie gi Rahman trebuie incd si gdseascd coordonareaideald pe care celelalte doud grupuri au intuit-o imediat.. incep si lucreze impreunS pentru a completa primul pdtrat gi continu5 pind ce termind. fiecdreiadindu-i-se o anumitd mas5. poarti un tricou pe carese afld motoul.fiinle umane decente. dar nu se ajunge nicdieri. observatorul grupului.. asemeni unei bune copilirii petrecute acasi. Ei sint in mod clar frustrali.ceeace. cerceteazd. Noul punct de pornire in alfabetizareaemotionali la nivelul gcolilor face din emolii si din viafa in societateo temi ir sine. iar 9i iar. tot puzzle-ul. lecfiile impdrtrgite sint scurte dar grditoare. cu pdrul lui blond gi frumos pieptdnat. UN PUNCT DE CONTROI'ERSA Dar pe mdsuri ce orele continuS. urmdtorul pas este generalizarealecliilor acestor programe specializateca masurd preventivd pentru tofi elevii. fiecare lucrind separat la propriul puzzle. profesoara. Elevii impr5gtie pe masd piesele de puzzle gi se apucd de treab5. obiceiuri neurale aplicabile in momentele dure de frustrare sau de suferinte.cine e clovnul. ilr urma lecfiilor de abordare in echipd pe care le-au primit.. sd fie predate de cltre profesori obignuifi. aqezindfiecare piesd lingi pdtratul parlial terminat de care aparlin gi fiind foarte dezamdgili de fiecare dati cind nu se potrivesc. care. care ali terminat Jo-An Vargo. i : Trei observatori care sint familiarizali cu jocul au cite o foaie de evaluare pentru a consemna. . incetul cu inceful. cine din grup preia organizarea. supune informalii referitoare la probleme cum ar fi SIDA.colegii chicotesc. in principal. de exemplu. cind duc la izbucniri.Fii responsabil".. mai existd 9i un alt schimb de experienld extrem de intens. Dupd care.isi di seama de nbua imagine 9i piesele se potrivesc pe loc in primul puzzle gi apoi 9i in celelalte. inalt gi cu o claie de pir negru pe cap.:. Rahman." Dagan se duce cdtre grupul care inc5 nu a terminat. In vreme ce substanla zilnicd a alfabetizdrii emolionale poate pirea foarte banald. de a le incredinla diverselor pirghii disciplinare ocazionaieale consilierilor gcolari sau ale biroului directorului. cum ar fi agresivitatea sau depresia. si chiar 9i acestaaratd mai curind a trapez decit a pitrat.31. aratd doud piese din afara pdtratului gi sugereazl. Un al doilea grup depune eforturi solitare.Cei putefi sd ii ajutali pe cei care inci se mai strdduiesc.Astea trebuie si le puneli invers. Cel de-al treilea grup inci se mai zbate. Sean. din cite ne mai amintim. pot deveni extrem de eficiente ca element de proteclie pentru copii.. gi cu Tucker. Tucker. Rahman. pe misurd ce aceastdexperien!5 se repetd. cumva. termind in doar citeva minute.un joc in carefiecareechipd trebuie sd aranjeze piese de puzzlq Ei trebuie sd lucreze intr-o linigte desdvirgiti 9i nu sint permise nici gesturile.6 Alfabetul emolional $colarizarea emoliilor 377 emofionale gi sociale care genereazi probleme. O abordare mai sofisticatd gi mai eficientd de prevenire pre-. TensiuneaslSbegte pulin atunci cind Rahman ia doui dintre piese gi le pune in fata ochilor ca pe o mascS. paralele. drogurile si altele asemenea.Se pornesc aplauze spontane cind ultima piesd igi gdsegtelocul gi se termind si al treilea puzzle. Subiectul principal insd gi mereu important este competenfa-cheieprin care poate fi depdsitd orice dilemd specific5: inteligenfa emofionald.ii incurajeaz6.

.iispuse lui Rahman:..incearci sd spui ceea ce doregti cu un ton care sd riu sune a critic5". zise el scdrpinindu-se in cap pentru a-gi ilustra nevinovdfia. ai pirut mai curind frustrat gi voiai sI destinzi pulin atmosfera.cu voceadeja calmatd. degi nu este pldcut si fii etichetat drept indisciplinaf.Sau inci vd deranjeazd ceva?" .Sepoate oferi o piesd . da. Vargo disecd Ceea ce tocmai iegisela iveald.Tuckerincearci sd spund ci lucrul ce poate fi considerat ca o indisciplini poate fi 9i ceva care destinde lucrurile intr-un moment dificil. in asemeneamomente...Aga cum gtie orice profesor bun.intreabd Vargo." Rahman rdspunde cu un ton furios: . ilr vreme ce ceilalgi elevi i9i strinseserdpiesele de puzzle. un schimb spontan de replici aprinse. . este:... face o presupunere. dar ai transmis un alt mesaj asupra felului in care discutafi. mi simt bine".degi inci nu s-a pomenit .pur 9i simplu sd ii oferi piesa. Schimbul aprins de replici si linigtirea erau determinate de ceea ce bdielii inv5laserd deja despre rezolvarea conflictelor.Arfl vrut sd spun cd nu era chiar o indisciplind graad".si dai 9i cuiva ceeace crezi cd ii trebuie fdrd sd gesticulezi. sigur cd minia lui Rahman merge dincolo de ceeace estesau nuo formd de gesticulare. Existd urme ale acestor prime leclii in felul in care Tucker 9i Rahman gi-au stdpinit disputa." Apoi adaugd cdtre Rahman: .a face tot felul de presupuneri.$i fi s-ar fi zis <Fdrdgesticuldri!o. spune Vargo.nedisciplinat.dar.grup igi cauti locurile pe scaune. lecfiile date in asemeneamomente pline de scintei rdmin in memoria elevilor. De exemplu. dar are deja un ton mai calm la rindul lui.ali colaborat foarte bine . . iar eu fac aqa".a provocat in realitate tensiunea intre Tucker si Rahman.. .. Biiefii. Rahman nu inghite gdlugca.Necomunicarea. Tucker di 9i el din cap zimbind. simfindu-se ascultat gi infeles. se intorc gi se gribesc la rindul lor spre ugX.Mi se pare cam exagerat.. Ceea ce de obicei duce la escaladarea conflicteloq.318 Alfubetul emolional $colarizareaemofiilor 319 .Incercind sd ajufi.indis. tragerea unor concluzii pripite. Ce ai vrut sd spui de f.in privinta lui." Vqrgo fi:rcearcio noud leclie emofionald. pentru cd nu fi-a inleles intenfia.N-aveaidecit sd faci asta mai devreme" . insistd Rahman vehement.Dar".cel pulin dupi pdrerea me a . ili dai searna cit efect au ivut lectiile deja invdtate gi de felul cum pot fi invdfate noile lectii intl-rl mod mai profitabil. Tucker trecuse numele lui Rahman in coloana cu .Nu e o critici . spuse Rahman cu o voce mult mai blindd acum. Acesta este un incident crucial. Tircker.." Elevii de la orele de $tiinla Sinelui invali cd important nu este si evili complet conflictul. ....Ba tocmai cd esteun fel de a gesticula".pofi pur simplu sd pui o piesd acolo unde crezici se potrivegte.Nu-i place sd i se spund aga..... Tucker a socotit cd este o indisciplind.Ecu ochii pe foaia de evaluarepe care Tucker a completat-o gi care . spunindu-i lui Tucker: . Aceastd micd melodramd din cadrul clasei a ajuns la final. .se maimuldregte in mod caraghios. Nu l-ai atacat. ii spune Tucker lui Rahman cu un ton emfatic si apdsat. amindoi au fdcut eforturi pentru a-gi exprima punctul de vedere intr-un fel care sd nu in- .apt?" . .." Rahman mult mai la obiect acum..spune Vargo.Asta ar fi indisciplin5. transmiterea unui mesaj <puternic> intr-un fel care il face mai dur pentru ascultdtori. contrazicindu-se. rdspunse Tucker. " Vargo subliniazd o modalitate pozitivd de a vedea lucrurile.. observind cr Rahman se uitd la formularul acelaofensator. . protesteazd ciplinat e atunci cind ne concentrdm cu tolii serios pe ceva. Rahman simte nevoia sd-i auzi gi sd-i accepfi sentimentele.A.simte cd ai folosit un cuvint negativ . .. Atunci cind !i-ai dus piesele de puzzle la ochi. drept pentru care graviteazd in jurui mesei lor.El a zis cX asemenea cuvinte negative cum ar fi indisciplinat i se par nedrepte. observind cd toati lumea deja iegise din clis5. Nu-i asa?" Ambii biieli au dat din cap afirmativ. Tucker.asta ru inseamnd cd gesti culezi.Vd simliti mai bil:re?". observd tot mai marea agresivitate din timpur schim-vargo bului de replici.Mi-a pldcut cum !i-ai suslinut punctul de vedere in disculia cu Tucker.. POSTMORTEM: O CEARTA CARE N-AMAI IZBUCNIT in vreme ce un nou. ci si rezolvi neinlelegerea gi resentimentele inainte si se ajung5 la o ceartdputernic5. spunindu-i lui rucker: .Cineestenedisciplinat?" Vargo.isi bulbucd ochii 9i igi umfld obrajii . .. tu n-ai spus indisciplinat in sensul rdu al cuvintului. pe foaia c-le evaluare.

doi sau trei. Cursul are gi un plan de leclie..Oricine. in autobuzul spre gcoald. asta indici faptul cd se simt groaznic .unu. Stipinirea in domeniul emolional este extrem de dificili..pe mdsur5 ce lucrurile au progresat.Prietenii mei fumeazd gi incearcdsI md convingd gi pe mine"). pentru cd trebuie dobindite anumite abilitefl. Daci sint in clase mai mici.sd se insulte sau sd !ipe... Pregdtirea specialdin aceastd direclie ajuti.la un prieten acasd.mai ales cind sint sup5rafi.arenevoie de ceva ajutor pentru a se controla pe sine in momentele de supdrare".lecliile sint surprinzdtor de sofisticate.Inima bate foarte repede. Ceea ce putea si fie sdmin!5 de scandal a scos de fupt in eviden!5 stdpinirea de sine a biiefiloa dar gi percepereanuanfelor de rezolvare a conflictului.8eiefii mai mari s-au luat de mine".." Pentru cine este familiarizat cu hcegti blieti dificili de clasa a cincea. lucrurile ar fi putut si iasd cu totul altfel in alte imprejurdri. stdpinindu-te sI !ipi. se deschidecaleapentru ca o persoandsi intrebe: .School.gi ocazia de a gdsi opliuni creatoarede rezolvare. cind este mai mare nevoie de ele.Cel mai adesea copilul nu impirtigegte acestegriji. lucrul cel mai remarcabil este fapful cd atit Tucker cit gi Rahman au incercat sd igi expuni punctele de vedere fird sd se ir:rvinovdfeascdunul pe celXlalt. Punind acesteinstrumente in acfiune.. oamenii fiind foarte pulin inclinati sd fie atenli la noi informalii sau sd invete noi modalitdli de reaclie .ascultare activ5".ci modalitdti de a reactiona in asemenear momente.sau chiar si mai rdu .. la care se pot referi atit elevii. apar noi motive de ingrijorare . cind e singur in pat. sXinvinovSlesti sau si sari la atac. pentru ca momentele cum ar fi conflictul dintre Rahman gi Tucker sd poatd deveni unele profitabile. pentrq cd nu are cu cine sd le comenteze.Cind linem cursurile despre minie. Acestea sint intimpldri de o importanld capitali in viala copiilor gi se desfdgoar6de obicei ir afara gcolii .. de obicei totul pornegte de la faptul cd au fost necdjifi.320 Alfabetul ernolional $colarizareaentofiilor 321 tensificeconflictul. prieteni imaturi. privindu-se unul pe celdlalt. Cam din clasa a gasea..N-afi vrea si discutim despre felul cum vd simlili azl?" Daci unul dintre elevi doregte si rispundd (nimeni nu este obligat sd vorbeascd dacd nu vrea) acestlucru permite scoatereala iveald a ceeace este .. . miinile transpir5. Problemele care apar vari azd in funclie de clasa in care sint elevii.egti jignit? gelos? Copiii invald cd intotdeauna existi diverse alegeri in privinla reacliei la emolie gi cu cit sint mai multe cdi.La orele de $tiinla Sinelui ele pot deveni subiectele zilei. Chestiunile pe care elevii le pun in disculie pot furniza exemple vii. Cind sint mici . cu atit existenlava fi mai bogatd.adult sau elev in clasa a cincea.. Fiecaredintre acestedisculii reprezintd un profit potenfial in privinfa scopului explicit al cunoagterii de sine.. stabilind un contact vizuai gi transmitind acele semnaie tXcut. cum ar fi metodele de rezolvare a conflictelor care au reugit sd potoleascd spiritele fin disculia aprinsi dintre cei doi biiefi. . gi anume clarificarea copiilor in ce privegte sinele 9i in relaliile cu ceilalli. izolali sau speriafi. subliniazd Yargo. sau situafii nepldcute pentru cei mici (. Copiii din ziua de azi ajung si se minie . egti cu nervii in pioneze gi incerci sd asculfi bine.Du-te. Karen Stone McCown. in vreme ce la inceputul disputei nici unul clintie beieli nu il pnvea pe celSlalt. impreun5 cu o anumiti pregitire special5.. LJneori. care ii dau de infeles vorbitorului cd este ascultat. ii ajutdm pe copii sI infeleagi cd aproape intotdeauna existi gi o a doua reacfie 9i cd trebuie sd caute ce este dedesubt .sentimente de suferin!5 datorate faptului cd o fatd nu le-a acordat o intilnire.afirrnarea"si ascultareaactivd au devenit pentru acegtibiieli nu doar nigte vorbe goale dintr-un careu dc cuvinte incrucigate . $i nici ntr au ldsatca sentimentelelor sd ajungdla un disprefuitor .. Acest mod de a face o afirmafie (altcevadecit agresivitateasau pasivitatea)estepredat la Nueva Schooliricd din clasa a treia.!" sau la o bitaie cu pumnii ori la un abandon prin pdrdsirea inciperii. dar ele il obsedeazdseara. mi-a spus: .Directoarea de la Nueva." fnrcnr. cit gi profesorii pentru aplicareacapacitifilor emolionale dobindite.in sala de mese.. Se subliniazd importanla exprimdrii senti mentelor imediate in agafel incit sd nu se ajungi la agresivitate.pentru iucruri mult mai mdrunte.onAnnrzrLEr La inceputul fiecirei ore de $tiinfa Sinelui cifrele nu sint intotdeauna atit de mari ca la inceputul capitolului.gi .au inceptit sh dea semnede . AB C-UL INTELI GENTEI EMOTI ON ALE Programa $tiinfei Sinelui existi de aproape 20 de ani 9i este un model de predare a inteligenlei emolionale. care este flexibil. cd sint izolafi.

furia 9i frica?" Daci ar mai fi trdit. a rezolvirii conflictelor gi a negocierii compromisurilor.322 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor ALFABETIZARE A EM O TI ON ALA 323 Lista de conlinut a Stiinlei Sinelui este aproape punct cu punct identicl cu elementele de inteligenld emofionald . Nu mai esteLn sim- . drept pentru care. precum 9i dobindirea artei colaboririi. este mai talentat decit ceilal. Un alt accent se pune pe asumarea rdspunderii hotdririlor 9i acliunilor 9i transformarea lor in implicdri trup 9i suflet. gi aplicarea acestorinformalii in deciziile referitoare la subiecte cum ar fi drogurile. Mai exact. precum gi respectarea diferenlelor in felul in care oamenii simt anumite lucruri. Dar la sfirgitul clasei a opta. sau i9i pot programa calculatoarele pentru a asculta muzicd. ca de altfel multe alte oragemuncitoregti din Noua Anglie. Aristotel. O calitate sociald cheie este empatia. ilr capnut oRAstrLUt E de inleles ci scepticii vor intreba dacXun asemeneacurs de $tiinla sinelui ar putea sd aibd efecte gi intr-un cadru mai pulin privilegiat sau el are efecte doar in micile gcoli private precum Nueva. inlelegerea sentimentelor celorlal! si insugirea perspectivei lor. durerea care genereazd. minia) gi invilarea modalitifilor de a sttrpini anxietdfile.. la Troup. oare competenla emolionald poate fi predatd acolo unde este mai mare nevoie de ea. minia 9i tristefea.i. fumatul gi sexul. sentimente 9i reacfii. atmosfera de la Troup PresuPuneun interes la fel de mare pentru invdfituri .precum gi o privire in perspectivtr asupra sinelui. Dar in afard de acesteavantaje strict legate de invdfxmint. precis cd ar fi fost de acord cu acestcurs. fiecaredi un test socratic.droguri 9i violenld.care rePrezintd insd un cu totul alt univers -.. New Haven. care e departe din punct de vedere social gi economic. in sensul recunoagterii sentimentelor 9i al construirii unui vocabular pentru ele. viata in sine este examenul de diplomi. inclusiv a inv5la sd asculgi 9i si pui intrebiri: distingerea intre ceeace se spune sau se face gi propriile reaclii gi judecifi.prin intermediul unei antene de satelit care are legdfurd directd cu astronau[i de la Houston. a afla dacd gindurile sau sentimentele sint hotiritoare in luarea unei decizii. o serie de cursuri care se ocupd practic cam de aceleagisubiecte ca 9i cele din Programa $tiinfei Sinelui de la Nueva School. ca in multe alte orage. in anii 1980.un examen oral de cunoagterede sine. cea a increderii exageratede sine).Care sint cdile sindtoase de a depisi stresul. Un accent se pune gi pe stdpinirea emofiilor: inlelegerea a ceea ce se afl5 in spatele unui sentiment (de exemplu. precum 9i determinarea legdturilor dintre ginduri.gcoala se mai numegte 9i Troup Magne Academy of Sciencegi esteuna dintre cele doui gcoli din district unde sint atragi cei mai buni elevi din clasa a cincea pinE la a opta din intregul New Haven pentru o Programd special imbunitiflte in domeniul gtiinfelor. Pe scurt.)2 Subiectele predate cuprind gi congtientizarea de sine. albii au fugit de suburbiile New Havenului la gcolile particulare. pozitivd 9i totusi realistd (astfel evitindu-se o capcand des intilniti. prevederea consecinlelor alegerilor alternative. Congtientizarea de sine imbracd gi forma recunoagterii punctelor tari gi a celor slabe. Un punct major este stabilirea relafiilor. La Tioup insi legitura dintre subiecte esteadeseamai directd si mai dur5.9i cu calitdlile cheie recomandate ca preventive pentru diversele capcane ce ameninli copiii. Ca rXspuns la acest adevirat cogmar urban. in prezent. Tioup este amplasatd intr-un cartier de muncitori sdraci. unde fiecare copil.gi nu furia sau pasivitatea.95o/"dintre elevi sint negri 9i de origine hispanicd. La $tiinla Sinelui nu se dau note. Una dintre intrebdrile dintr-un examen recent a fost: . Elevii de aici pot pune intrebdri din domeniul fizicii fenomenelor cosmice. locurile de munci s-au redus la mai pulin de 3 000 gi odati cu aceastaa scdzut 9i orizontul economic al familiilor care locuiesc acolo. care in anii 1950avea 20 000 de oameni angajali in fabricile din apropiere.Descrieti o reaclie corectd pentru a ajuta un prieten si rezolve un conflict cu cineva careincearc5 si-l convingd sd se drogheze sau cu un prieten cdruia ii place si tachineze" sau: . in haosul total din cadrul gcolilor publice? un rdspuns ar fi o vizitd la Augusta Lewis Tioup Middle School din New Haven. afirmarea lulcruriloq. de Nueva School. de la Olin BrassMills la Winchester Arms. Foarte aproape de campusul universitar Yale . cind elevii se pregitesc 'sI pdriseascdNueva Schoolgi si plece la liceu. s-a scufundat in sdrdcie. (Vezi Anexa E pentru lista complet5.un grup de psihologi gi de educatori de la Yale au gindit un Program de Competenli Sociald. intr-un fel sau altul. dar 9i geografic. care era atit de preocupat de talentul in rezolvarea problemelor emolionale.

. Aceastd leclie provine din chiar studiul lui Paul Ekman asupra expresiilor faciale.Cigi dintre voi s-au simfit vreodatd frustrafi?".. adesealovesc .Uitagi-vdla cartierul dsta centrez doar asupra problemelor de invdtdmint itita vreme cit existi probleme grave. Daci un profesor este nesigur in privinta predirii unei lecfii.N-am mai putut gindi limpede". Oare cind se simte un profesor enervat?" . gi o parte dintr-eelevii de aici. Lecfia de azi estedespreidentificareasentimentelor. fericire 9.|EAMA: .. FdrX sd-gi iasd din ritm.itgi copiii au acasr o situalie extrem de haoticd. xuali la clasa a opta 9i elevii afld cum luarea de hotdriri pers.care se tine de trei ori pe srptdmind.Cind vorbegte toat5 lumea in clasi".Predau in gcoala asta de 20 de ani.gi s-a adresat intr-un ritm rapid celor optsprezeceelevi care reugiserdsh vini la 9coal5in ziua respectivi.. De exemplu.. . Aceastdleclie elementard face iegitura dintre un cuvint gi un sentiment gi dintre sentiment gi expresiafaciali potrivitS. surprindere 9i dezgust. a rdspuns o fatd zimbind.. Capacitatea de a numi sentimentele pentru a le distinge mai bine intre ele esteo calitateemofionali cheie. 9i pe ceie de gcoalS.. Cind pe listd s-a addugat cuvinful eneraare. in cazul in care nu est(. Agezali in blnci de cite patru locuri. Atunci cird a addugat pe lista de pe tabldfrustrare.tristefe. tr. semnul cel mai vizibil care frapeazd. mai lineli minte. |oyce Andrews igi conduce elevii de clasa a cincea la ora de competenld socialS..Si ce ali simlit in acele momente?" Rdspunsurile au venit in cascadi.Oboseald".m.. surprindere..r aceasti boald . pe care le-a scris pe tablX .si de altfel. cu care copiii se confrunti in realitate. ingrijorare.Anxietate". de altfel. dar de indatd ce un copil i9i va da seama cd existd un profesor care i-ar putea asculta problemele emolionale r. . Durii din curtea gcolilor. . La usi std Mary Ellen Collins. fiecare exprimind una dintre cele gaseemolii fundamentale fericire. Guraestedeschisi seridici in sus. ca de altfel toate gcolile din New Haven.a. elevii de la Troup se luptd cu t.. . minie.. in timp ce mi intimpind. dezgust 9i o descriere a musculaturii faciale activatein fiecaredintre acesteexemple: .in schimb. . ceeace poate pdrea de la sine infeles gi cd n-ar trebui invSfat. pe fefele copiilor apar expresii de fric5. Collins va veni la ore gi ii va arita cum sl facd. entuziasm. rareori se intimpli asta in claseleprimare. |oyce a sPus: . se predd in aproape toate gcolile in cadrul lecliei introductive de psihologie .d. cei care au sIDA sau au furcasdbolnavi de sIDA . dou. tristele.acestlucru. ..3 Pe mXsurd ce pozele sint trecute in revistd. Pe o coloand se afli chipurile unor bdiefi 9i ale unor fete. $i totugi poate sen'i ca antidot fald de un burprinzdtor analfabetism emotional. . dar exuberantaei sugereazdfaptul cd subiectelede competenli sociali sint pentru ea mai mult decit firegti.Cq o zi inainte. New Haven ire ct. Andrews a trecut la o foaie de evaluare. ca tofi ceilalti profesori de clasaa cincea. copiilor li s-a dat ca temd sd aduci fotografii din reviste cu diverse persoane pentru a li se explica cum sd vorbeasci despre ce exprimi chipul respectiv. orice vizitator este acel sefirn de circulalie in forlf de romb galben. furie. si colturileinterioare Ochii sint deschisi sint ridicate9i inrpreunate. pe care scrie.r 91 y"gi felul de probleme iminente intr-un asemeneaorag. pentru cd ei imitd imaginile 9i respectXintru totul reletele exprimdrii prin intermediul muscuiaturii faciale a fieclrei emolii in parte. . trcercind si-i atragi atenfia pentru a da rispunsul. astfel incit in unele zile pur gi simplu nu reugescsd ajungX la gcoali.nu sint siguri cd vor comenta asta in timpul disculiilor despre sIDA. o parte dintre mamele care igi trimit copiii la Troup au dei. atit de des intilnit..DupI ce au adunat temele. Andrews a intrebat: .r.Asta gtiu ce inseamnd. Sprincenele Apar riduri pe mijlocul fruntii. . nale ii poate ajuta si evite boli precum sIDA. Andrews a fdcut o listtr a sentimentelor.Zond fdrddroguri. si bdrbiatrasi in spate.Cortfuzie".a urmat un curs specialclevard pentru a sti cum sd predea. elevii ridicau sus miinile. de-a dreptul dezastruoasr. . toli au ridicat mina.324 Alfubetul etnolional S colar izare a em oliilo r 325 plu exerciliu educationalatunci cind se lin orele de educatie st. spune Collins. teamd. Andrews..l mai ridicat procent din statele unite de femei bolnave de sIDA.inseamnd ci se deschide o cale spre conversalie. in ciuprograme imbogdfite. consilierul gcolii fel de avocat al poporului care se ocupi de problemele speciale pe mdsuri ce ele apar gi al cdrei rol presupune gi ajutaiea profbsorilor in ce privegte programa de competenld socialx." La etajul al treilea al gcolii de cdrdmidd aparentd.

dindu-le indicii profesorilor pentru a deschide subiecte cum ar fi empatia.controlarea impulsurilor. cinstite de rezolvare a acestor dispute m6runte. in studiile socialt' sau in alte cursuri standard. ii joacd o fest6. izolali. stabilirea unei perspective gi afecliunea.nerdbddtoaresd se joace cu prietenul ei care hiberneazd. Istorioara este folositi pentru a provoca o disculie despre prietenie 9i despre ceeace simt oamenii atunci cind li se face o glumd.Astfel. O serie de aventuri duc la deschjdereaunor subiecte cum ar fi cele despre timiditate. ci de a amesteca lecliile despre sentimentegi relafii cu materiile predate." Aceastdplingere dureroasd aparline unei fetile de clasaa treia de la gcoalaelementari fohn Muir din Seattle. Unele proiectede dezvoltarea capacitdliloremolionale 9i sociale nu au programd sau ord de curs ca materie separatd. Ideea imediati este ci existi gi cii imparfiale. e de inleles cd unii profesori s-au simlit mulr prea incircali pentru a mai face ore suplimentare pentru incd trrr curs.326 Alfubetul emolional $colarizarea emofiilor 327 Ia minie.la unele claseprograma materiei Dezvoltare Sociald se imbind cu cea a altor cursuri.. cum ar fi citirea sau sindtatea. in genet'alin cartiere cu aceleagiprobleme ca aceleaale New Havenuluia. an xietate si foame..lnceteazlt" oRARUt EMOTTONAI . pentru ci ei interpreteazd gregit rnesajeneutre gi unclt. Existd deci un mesaj pozitiv. ca fiind ostile.. ALFAB ETI ZARE EM O TI ON ALA DEGHIZATA Cu o programi ce a fost aglomerati de noimaterii 9i subiec te la ordinea zllei. Un profesor care vede trei elevi de clasa a treia impingindu-se ca si ajungd mai repede la coadl in sala de mese ii pune sd ghiceascl o cifr6. emotionale se pot integra in mod firesc in orele de citire sau dt' scris.dacl nu cumva ea persisti gi in restul vielii sub o formd sau alta).Prietenii mei Alice gi Lynn nu vor sd se joace cu mine. . $i cum aceastaeste o posibili abordare.Eu intii!". de exemplu. cei din clasaintii ascultd la lie ora de citire povestea .9i ci existi c5i mai bune de disciplinare decit cele coercitive. copiii o folosesc la rindul lor pentru a tranga alte neinlelegeri (.motivarea la invi!5tur5. o altd modalitate de impletire a lecliilor emolionale cu structura vielii gcolare este aceeade a-i ajuta pe profesori sd regindeascdmdsurile disciplinare pentru elevii care nu sint cuminli. ven materia Leclii pentru Via!5 esteseparat6. in vreme ce la gcoliledin New Ha. California. stdpinirea impulsurilor pentru a putea invdla bine. cum ar fi puterea de concentrare.cutia sa pogtald" din clasd. in cursurile de sdndtatesau de gtiinfd. Broscuta.Ea i-a fost depusd in mod anonim in . in vreme ce subiectele mai profunde pot fi negociate. este o expresie molipsitoare in primele clase . O parte dintre lectii se lin irr cadrul orelor de matematicd . Aici. precum gi de rezolvare a neintelegerilor. strategia care iese la iveald in privinla educafit'i emolionale nu ar fi cea a crexrii de noi cursuri.ca sd-l trezeasci mai repede.de fapt o cutie de carton vopsiti . 9i in prezent este experimentat ir mai multe gcoli din intreaga !ard. cum te simti cind egti tachinat gi impdrtisirea senti'mentelor. la urma urmei. creat de o echipd condusi de psihologul Eric schaps. iar cel care o nimeregte intrd primul. explicarea sentimentelot rezolvarea conflictelor .dar sint strecurate in strucfura viefii gcolare. in schimb. sau despre ce ar trebui si faci pentru a fi acceptati. pentru ca intreanigte cii ga clasd sd vorbeascddespre ele gi sd incerce sd gdseascd de rezolvare.gi anume se invatd calitdlile principale. profesorul subliniazd faptttl cd toli copiii au asemeneaprobleme din cind in cind gi trebuie sd invele cum sd Atunci cind vorbesc despre ceeace simt cind sint le depdgeascd. recunoagterea nevoilor prietenilor. Un model al acestei aborddri curs de competen!5 emolionald gi sociald esenlialmente invizibil ... iar fetele care ajung la pro blemele de alimentalie nu reugescsd discearnd ir:rtreminie.o posibilitate de a observa cd existi mai multe cdi de aplanare a unui conflict. Proiectul s-a aplicat initial in Oakland. Proiectul oferd un set de materiale care se pot adapta in funcde cursurile deja existente.unde ea gi colegele sale au fost incurajate s5-9i scrie nemulfumirile 9i problemele.Ursuleful.este Proiectul de Dezvoltare a Copilului. Aceastddisculie nu menlioneazi numele celor implicali.Broscula9i Ursulelul se imprietenesc". au ocaziasXincerce noi solulii la acestesituatii . chipuri. Lecliilt. Astfel. Se pornegte de la ideea ci in programul de Dezvoltare a Copilului apar asemeneamomente tocmai potrivite pentru a-i invdla pe elevi diverse aptitudini care le lipsesc . altul decit autoritarul gi mereu prezentul: .Un plan de programd oferd povestiri tot mai sofisticate de-a lungul anilor de gcoali primari 9i gimnaziald.

tJate avind nevoie de capacitateade a se comPara pe sine cu allii. de exemplu....mai puline droguri gi arestdri. care la rindul ei nu este la fel de complexd ca a unui adolescent.aminarea selor. Pe mlsurd ce copiii se schimbd gi cresc.pentru cI este un moment de foarte rnari schimbdri in biologia copilului 9i in capacitSlilesale de gindire. Copilul de cinci ani care intrd intr-un mediu social mai vast. mindria 9i increderea . pe de alti parte' Aga cum am vdzut. atunci cind este bine condus (un factor extrem de important). de fapt pitrunde intr-o lume a comparaliilor sociale.pe termen lung asupra vielii absolvenlilor sau chiar gi a celor ajungi in primii ani de virstd adulti . doar atunci cind sistemul sdu nervos atinge starea de dezvoltare finald .si preocupirile lor se modific5.i o agendd de lucru prea rigidi ar putea fi nepotriviti in cazul realititilor copildriei. ipnr. o formide inteligenld emolionalds' Pubertatea . poate avea efectebenefice. din parmustrdri atrage putea va igi un copiltiudhros de patru de nagte care sine de congtientizarea gi totugi tea pirintelui obiCeiumilinga nu aPare decit dupd cinci ani' Programul evoluliei emolionale este intersectat de anumite linii dJdezvoltare de alte natura. intr-adevdr.cu alte cuvinte. Carnegie. agacum am vdzutin Capitolul 15. Deci.fi popularitatea. Anii de grddinild sint extrem de importanli pentru punerea bazei acestor calit5li gi existi 9i dovezi c5 programul Head Start. capacitdfile emolionale cum ar fi empatia-9i autoreglarea emolionile incep sI se formeze practic incd din prima iopilhrie. astfel incit cri zele gi chestiunilecareapar si devind subiectul orelor.emoliilor sociale" . precum gi provocdrilor cdrora trebuie sX le facd fa!5 copilul. care va influenla masiv adolescenlacopiilor 9i pe mai departe. agacum se intimpld in unele programe speciale care se lin la domiciliu. responsabilitateasociald in cel mai potrivit mod. pe de o parte. Intre gase9i unsPrezece ani.mult inaintea virstei corespunzS- toare. .' Printie capacitalile esenliale ce se pot dobindi recomPengcoali se numSrd. cel mai eficient ar fi ca lectii le emolionale sd se concentrezeasupra dezvoltSrii copilului si sii fie repetate la virste diferite. Anii de grddinild fac sd se ajungd la o perioadi de virf a dezvoltirii . Repertoriul sentimental al noului-ndscut este relativ primitiv comparativ cu gama emolionald a unui copil de cinci ani.iieiemolionale. dac} sora mai mare ia un 10. menlinerea controlului asupra emoliilor 9i o privire optimisti'/ . copiii au sentimente intense incd de cind vin pe lume. psihiatru 9i pregedintele corporaliei Dr. Dar creierul noului-ndscut e departe de a se fi maturizat complet. Aceasta este o virsti la care.328 AIfubetttl emolional S c olariznre a ett uttiilor 329 Cutia pogtald permite o anumith flexibilitate.gcoalaeste o experienld cruciali 9i definitorie.pentru c. programat dinainte in dezvoltarea copilului. ctrsnicii mai fericite 9i puterea de a cigtiga mai bines." Hamburg. ci 9i de aparilia unei capacitxli cognitive: ugurinla de a se comPara cu uilii it privinla inumitor Calitdli specifice cum ar. Pediatrul de la Harvard T. O intrebare ar fi cind trebuie si se inceap6. cea mistr g?ndeasciprin comparalie ci ar fi o . simful valorii de sine la copii depind_l substanlial de capacitateaacestorade a se descurcala gcoald. conform lui Hamburg. . care a evaluit ptogtu-e de pionierat in domeniul educa.sentimente precum nesiguranla gi umilinla.. in special cognitive.gi emolionale in programele de grddinild cum ar fi HEAD STARI aga cum am vizut in Capitolul12. gi de maturizare biologici 9i a creierului. Asemenea intervenfii funcfioneazd mai bine afunci cind se reugegtestabilirea unui orar emolional al dezvoltdrii6. emolionale 9i sociale. ceeace reprezinti o PersPectivi sumbrd pentru-intreaga sa viain anii de !d.proces care se desfdgoardconform unui ceas biologic innbscut. uitind cd fiecare emofie are Propriul ei moment de apariDe exemplu.. considerd ci anii de tranzilie spre gcoala primard gi apoi spre liceu sau SPregimnaziu sint puncte cruciaie in capacititea de adaptare a copiluluiT.emoliile copilului vor fi pe de-a-ntregul formate. suicesul sau talentul de patinator pe rotile. !ie. Un argument puternic ar putea fi o subliniere mai sistematicha capacit5lilor sociale. dispozilia copiilor de a invd!a line in mare mdstrrd de dobindirea unor asemeneacapacit5li emolionale. in agafel incit sd corespundi schimbirilor 9i capacitilii de intelegere.proasta"' ci incepe -David Hamburg. Unii suslin ci ntr e prea devreme nici in primii ani de viafd. Aga cum plinsul noului-ndscut o dovedegte de altfel. . Berry Brazelton susline ci mulgi pdrinli ar putea obline beneficii dacd ar fi instruili sd ajungd mentori emolionali pentrtr sugarii 9i copiii foarte mici. adultii cad mult prea adesea in capcanaatit de comund 9i anume aceeacd se agteapti ca acegti copii si fi atins maturjtatea cu. respectiv cel al gcolii sau al gradinifei. de-a lungul intregii perioade a copilXriei 9i pini in primii ani de adolescenle . gelozia qi invidia.Un copil care nu reugegtela gcoal5 se socotegteinfrint 9i reaclioneazi ca atare. Nu este vorba doar de o schimbare exterioar5 care Provoaci aceste comparalii.

spun profesorii de la New Haven.. Galben2.la biufuri. 3.. Hamburg observi cd. in momentul in care igi face aparilia adolescenfa... SINCRONIZAREA ESTE TOTUL Psihologii dezvolthrii. Dincolo de stXpinirea sentimentelor.existd o diferen!i intre cei care au urmat cursuri de alfabetizare emolionali 9i ceilalgi:cei dintii descoperl cd noile tensiuni ale politicii colegilor.. ocolind crizele presupuse de prietenii gi cultivindu-gi increderea in sine. concepfiile despre ei ingigi sint dintr-odati gubrezite 9i prinse intr-un adevirat tumult. Hamburg observtr ci atunci cind elevii intri la gimnaziu. au fost. care incep sd apard in viala copiilor. elevii se agezau in cerc si aruncau cu . Una dintre cele mai mari lovituri specifice. dar gi alli specialigti. Verde 6.care avea inscrisecurrintecum ar fi trist sau tncintatpe fiecareparte.practic toli elevii se confrunti cu un declin in privinla increderiiin sine gi cu un plus ir congtientizareade sine. De exemplu. de exemplu. este pe cale si izbucneascdla minie sau sd se izoleze ori si inceapd si plingd pentru ctr a fost necdjit 9i oferd un gir concret de faze pentru rezolvarea acestormomente incXrcate intr-un fel mai ugor de mdsurat. 5. Pind in clasaa noua. semaforul reprezintd 9i o cale mai eficientd de a acfiona. copiii din claselemai mici primeau leclii de congtientizare de sine. capacitatea de a avea mai multe perspective .el va fi incurajat sd se gindeascdla ceeace s-a intimplat gi din punctul de vedere al celorlalli 9i nu sd se repeadd cu capul inainte intr-o confruntare violent5. Gindeste-te la consecinfe.i pe mai departe.. Pentru controlarea impulsurilor.linigtegte-te inaintes{ aclionezi. . care.arede hotdriri." . de stabilire a relaliilor 9i de lu. de altfel. Pind intr-a patra gi a cincea. ii vaccineazd. . au avut lecfii care i-au ajutat sd-giimbunit5leasci relalii de prietenie prin empatie.semafor" afisat la vedere gi care are gasefaze: gi gindegte-te Rogu 1. in clasa u gur"u. esenliale pentru dobindirea unei capacitili empatice. in programul de la New Haven. exerciliu ce le-a dat mai multi incredere pentru ocaziile in care incercau sd exprime in cuvinte sentimentele si i-a ajutat sd fie empatici atunci cind au auzlt despre sentimentele altora. ii ajutd enorm pe bdieli gi pe fete s5-9i consolideze capacitXlile 9i si pune bazeLeunor relalii apropiate.i tineri de aceeagi virstd.este subliniati in mod special.incearcd sd creeze un fel de hXrli ale progresului emofional. o primesc in . Spune-fi problema9i exprimdceea cesimfi.cubul sentimentelor" . ln clasa intii. pentru a fi mai precigi in legdturi cu lecliile pe care ar trebui sd le invele copiii in fiecare fazd de dezvoltare a inteligenlei emolionale. i"i1iit" se reiere in mod mai direct la tentalii gi la presiunile sexuale.atit personald.330 Alfubetul emolional $colarizareaemoliilor 331 dar 9i in funclionarea creierului .poate fi inclus in strategia fundamentald de tratare a riscurilor de la virsta adolescentei. precum 9i altor ispitee.cind relaliile cu colegii deveniserd extrem de importante in viala lor. De-i drumul 9i incearciplanul celmai bun. Gindeste-te la cit mai multe solutii. cit gi a acelora implicali . Stabilegte-fi un scoppozitiv. pe misurd ce adolescenlii sint confruntali cu tot mai multe realitdli sociale ambigue.Cit privegte anii de adolescenfi. Cind ii venea rindul.respectulde sine socialtt. Toate celelalte probleme fiind ldsate deoparte in momenful in care se intrd intr-o noud formX de gcolarizare.la droguri. alcoolului. Ei reugescsd-gi stlpineasc5 abilitdtile emolionale dobindite . 4. de exemplu. drogurilor gi fumatului". cregtereaexigenlelor gcolare 9i tentaliile de a fuma sau de a lua droguri le pun mai puline probleme decit celorlal.in lupta impotriva viltorii gi tensiunii cXrora trebuie sI le facd fa!d. pe care le-au perceput ca gi cum ar fi fost ale lor.Dacdun pugti este furios pentru ci igi vede iubita vorbind cu un alt tip" . Acest moment de joncfiune. este o mare provocare pe plan emofional. controlarea impulsurilor 9i stipirirea miniei. Orele de Instruire pentru Via!5. cu deficienlele care vor fi de duratd gi nu vor putea fi stdp?nitela momentul oportun 9i cu experienlelecareputea si recupereze sau si remedieze ceeace s-a ratat.increderea elevilor c5-9i pot face 9i pistra prietenii. Stai. la care elevii de clasa a cincea de la $coala Troup incercau sd citeascd emoliile dupi expresia fefei. subliniaz|Hamburg.cel pulin pe termen scurt. in sine. Trecereala gimnaziu sau la primii ani de liceu marcheazXde fapt sfirgitul copildriei gi. fiecare elev descria momenful cind a avut un asemenea sentiment. Obiceiul de stdpinire a impulsului emolional necugetata reflecta inainte de a acliona in funclie de sentimente .majoritatea adolescenlilor au intre 10 gi 15 ani atunci cind sint expugi sexului. existd un .estede asemeneaun moment foarte important pentru lecliile emolionale gi sociale. Noliunea de semafor este invocati intotdeauna cind un copil.

cum ar fi recunoagtereaunui larg spectru de sentimente 9i capacitateade a le da un nume gi de a le trata cu empatie. cum ar fi violenfa. O abordare similari a alfabetizdrli emofionale a apdrut in camodadrul unui grup de psihologi care au incercatsi gdseascd litaf de a-i ajuta pe tineri pe drumul vielii. dincolo de pasivitate sau agresivitate. din viala gcolard.Copiii inva!5 si igi apere drepturile fdrd si recurgd la viqlenfd. elevii se gindesc la un unic pas realist. in acestsens.Programul m-a stimulat sd gindesc. Zeci de studii asupra unor asemeneaelevi aga cum am vdzut in Capitolul 15 . nu fircerc si rdspund cu aceeagi monedi . incepind cu impulsivitatea gi cu iufea- . Supirati foc. Acestea sint capacitili care rdmin valabile o viali intreag5. Apoi cu tolii incearcl sd giseascd o solulie pe care s-o accepteambele p1trfi. O mare parte din pregdtire se ocupi de elementele emolionale debazd. Lantieri subliniazd. Atunci cind descrie valoarea rezultatelor efectelor programului sdu.au scos clar in evidenld drumul care a fost urmat. Linda Lantieri. DacI mi se face o riutate.JJZ Alfubetul emofional ALFAB ETIZARE A EM OTI ON ALA CA MI I L O C DE PREWNIRE $ colarizarea ernoliilor JJJ Unele dintre cele mai eficiente programe din literatura emolionali de specialitate au fost dezvoltate ca reaclie la anumite probleme specifice.unii elevi iint pregetifi si fie mediatori. Ea susfine: .inlelegerea este adeseasub formd scrisd. si nu doar pentru cei cu o mai mare inclinafie spre violente. Ei reugescastfel sd convingl fiecare parte sd se calmeze gi si-gi exprime pozifia. copiii pot cere ajutorul unui mediator pentru a le potoli. indiferent cit de mic. pentru a vedea daci s-a inleles ce trebuie. Eu consideram cd dacd cineva se leagd de mine sau imi face ceva. fondatoarea Programului de Rezolvare Creativtr a Conflictelor gi director al centrului nafional de intervenlie cu sediul in Manhattan."10 intr-unul dintre exercilii.Programul le aratd elevilor cd existd multe opliuni pentru a depSgi un conflict. incidente interrasialesau de alt gen.afecliuneaprintre copii" 9i a scdzut numdrul bdtiilor.. O cheie a reugitei programului de rezolvare a conflictelor esteextinderealui dincolo de orele de clasi. Clasa trebuie si giseascd solulii care ar fi putut funcfiona 9i care ar fi presupus ca ambele pdrfi. programul ii invali pe elevi si abordeze diferit neinleleferea fnci de la inceput. singura solulie este cearta sau bdtaia ori o form| de rdzbunare. Un alt exercifiu presupune cd elevii trebuie sd joace o scendin care o sord mai mare incearcd sd-si facd temele gi se enerveazi ci sora mai micd a pus o casetdcu muzici rap cu sonorul mult prea tare. dupd care fiecare lucru spus trebuie clarificat. la nivelul comunitdlii din care face parte. unde este muit mai probabil ca elevii s5-giiasd ugor clin fire. Cursul de rezolvare a conflictelor se axeazdasupra felului in care trebuie rezolvate certurile din curtea gcolii. De cind am urmat acestprogram. transformindu-se in incidente cum ar fi impugcarea lui fan Moore gi a lui Tyrone Sinkler de citre colegul lor de clasd de la liceul ]efferson. Noi le ardtdm inutilitatea violentei gi ii ajutdm sd o inlocuiascd cu abilitdli concrete. ironiilor 9i insultelor. pregitit ca mediator inci din gcoala primarS: . adici ambele surori sI fie mullumite in egali mdsurd. sora mai mare opregtecaseta.factori irnportanli in prevenirea violenlei 9i in potolirea miniei.ci si rezolv problema !' $i a descoperit ci poate si transmit5 mai departe acest tip de abordare. un rol care poate incepe in ultimii ani de gcoal5primard.cu mare mindrie faptul cd a sporit . Unul dintre cele mai rapide cursuri preventive de alfabetizare emolionald este Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor. sd gtii ce simli sau cum sd-!i stipinegti impulsul ori supdrarea. care se aplicd in citeva sute de gcoli publice din New York si din fard. care ar fi putut ajuta in aplanarea unui conflict pe care l-au avut. Sau cum spunea Angel Perez. Atunci cind izbucnesc tensiunile. potenlial incendiare. in afard de medierea unei dispute. in ciuda protestelor surorii mai rnici.9i anume. Mediatorii inva!6 sd igi exprime punctele de vedere in a9afel incit ambele pirfi si simtd cd mediatorul este imparlial. marcat adeseade delicte 9i violenfd. dar Lantieri susline cd are gi o misiune mai vasti. considerd cd programul are o misiune nu doar preventiv5. Mediatorii din curtea scolii invatd sd se descurce in cazul unei bdtdi sau a unor invective ori ameninfiri. de exemplu. Pirerea ei este cX talentele necesarepentru stoparea violenlei nu pot fi despdrlite de intregul spectru al competenfei emolionale . Tactica lor presupune o disculie cu cei implicali astfel incit si-i determine sd se asculte fird intreruperi sau insulte.pe prevenirea violenfei. Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor se axeazd. care altfel pot lua amploare. in curtea gcolii gi la cantind... am inceput si am o gindire mult mai pozitiv5.

ceeace este cel mai important pentru cei cu inclinalii agresive . programa PATHS are cincizeci de lecJii despre diferite emolii. iar ulterior fiind atins subiecful sentimentelor mai complicate.Un asemenea program a fost creat de Carol Kusche impreund cu Mark Greenberg de la Universitatea din Washington. Daci existd sau nu in mod explicit ore dedicate alfabenzdrii emolionale contea 26. Dar cum practic fiecare copil merge la gcoali (cel pulin la inceput). Lecliile de congtientizare emolionald includ felul cum poate fi linut sub observalie ce simt ei gi cei din jurul lor .Strategii de Promovare a Gindirii Alternative). Mai intii de toate.. Atunci cind este vorba de imaginarea unor solulii de intervenlie care ar putea ajuta asemeneabdieti sd scape de drumul spre violenld 9i delicte. fiind predate emofiile fundamentale.desigur. Nu orice profesor poate face asta Sau vrea s-o facd. existi dovezi ci. De cite ori profesorul reaclioneazAfald de un eley.care tot mai des sint sau se apropie cu pagi tot mai mari de un adevtrrat colaps. evitindu-se orice stigmatizare a vreunui subgrup cu probleme. o contra . Existi o autoseleclie printre profesorii care ajung sd predea acestecursuri. Asta nu inseamnXcd gcolile pot line locul tuturor instifuliilor sociale. Ele presupun.. iar membrii comunitilii sI se implice mai mult in viafa gcolilor. COMUNITAN CANONA LE PASA 335 la cu care se minie incd din primii ani de gcoalSgi sfirgind prin a deveni paria sociali pind si termine gcoalaprimard. Aceastdmisiune plind de rdspundere presupune doud schimb5ri majore: profesorii trebuie si mearg5 dincolo de indatorirea lor tradilionald. in programa PATHS (Promotion Alternative Thinking Strategies . rezultatul a fost din nou Cdeste necesar un program de alfabetizare emo!ional511. $i totugi lecliile sint utile pentru toli copiii.334 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor REGIMTREA $COLTLOR: PREDAREA PRTN PTITEREA EXEMPLULUI. pentru cd nu oricine este potrivit pentru a9aceva din punct de vedere temperamental.cum si recunoascdcind cineva este cu adevdrat ostil. dar unele reaclii sint in reguld. iar altele nu. Existd foarte pulin sau mai nimic in formarea standard a profesorilor caresd-i pregiteasci pentru acesttip de lecfii. Una dintre cele mai importante leclii este. Altii ii ajutd pe copii in privinla prieteniilo. cum ar fi fericirea 9i minia copiilor mai mici... Unul dintre instrumentele prin care poate fi invdlat autocontrolul este acelagiexerciliu cu .sau a lipsei ei. i. Poate cX in nici un alt caz nu este mai importanti calitatea profesorului. stdpinirea miniei. Dupi un an . alli 20 sau 30 ftrvali o leclie.pentru vial6."rpi. spre deosebire de situaliile in care ostilitatea le este atribuitd altora doar de ei ingigi. odatd ce sint dispuqi si incerce.semaforul" folosit la cursul de la New Haven.nu e nimic riu in a avea toate sentimentele cu putinld". cursurile le sint tinute tuturor celor din clasi. a I I 1 t Pentru cX viala de familie nu mai oferi un sprijin sigur pentru tot mai mulli copii. o leclie defacto in domeniul competenlei emolionale . urmind intrarea in cercul unora asemenealor gi proliferarea delictelor in anii de gimnaziu. avind in vedere cd felul in care el i9i conduce clasa este in sine un model. mare parte dintre acegtibdieli au deja cazier 9i sint dispugi la acte violente. 31% dintre ei au spus cd nu au chef s-o fac5. care trebuie sd recupereze ceea ce familiile n-au reugit in privinla adaptirii la societatea copiilor lor.rg"rilor sociale ^errr. cum ar -fi gelozia.rdminesingurul loc in care comunitatea poate rezolva deficienlele competenlelor emolionale 9i socialeale copiilor. aceastadevine un loc in care copiii sd fie cresculi inv5lind lecliile de bazd. Degi cei care riscd sd ajungi pe drumul delictelor 9i al violenlei au cea mai mare nevoie de aceste lecJii. gcoala. lipsa acesteicapacitdfi produce tulburdri specialecopiiloa ei nemaifiind suficient de atenli la ore gi avind deci probleme cu invdldtura 9i cu notele. cind profesorii au aflat cd vor fi pregdtiti sd predea acestecursuri de alfabetizare emolionali.mai pulin decit felul tn care sint predate acestelecfii. programele de alfabetizare emolionald le acordi de obicei profesorilor incepdtori citeva sbptdmini de instruclie speciald.pe care altfel nu ar avea de unde s6 le primeascd. Alt efect constd in recunoagterea de citre copii a propriilor sentimente. profesorii trebuie si se simtd h largul lor atunci cind vorbesc despre sentimente. La gcolile din New Haven. Din acestemotive. Premiza fundamentald de la care se pleacd atunci cind copiilor li se predd minia (9i toate celelalte emolii) este ci . invilarea incd din primii ani de gcoali a stipinirii impulsurilor.h vreme ce mulli profesori sint govditori cu asemenea subiecte ce li se par striine in raport cu pregdtirea 9i rutina lor. Alfabettzarea emolionali implici un mandat lirgit pentru gcoli.majoritatea vor fi incintali.d delincvenfei. orgoliul 9i vinovdlia. de exemplu. ce-l pot arunca pe copil in bralele . in primii ani de virstd adultS.

De asemenea. cX lucrurile acesteaar trebui lisate in grija pSrinlilor (punct de vedere care cigtig5 tot mai multd credibilitate.care nu Par a avea o legtrturi directd cu cele de inv5limint. Mulli pdrinli considerd cI subiectul in sine este mult prea intim.nu doar la clas5. intr-o asemeneamisurd incit pdrinlii chiarse ocupd de acestesubiecte .ci 9i pentnr a-i ajuta atunci cind ar simli nevoia sX abordezemai eficient via!a emolionali a copiilor lor. Asta inseamni o cornbinalie mai strinsd intre gcoal5. ei sint trimigi la un mediator de virsta lor. mai ales cele prost fdcute. adullii responsabili se oferd si devind mentori.fifionald. prruTRU SCOLr o MrsrLrNE EXTTNSA Dincolo de pregitirea profesorilor.. Multe programe de alfabetizare emolionald includ gi ore speciale pentru pdrinli. O alte modalitate prin care acest sistem precis remodeleazir gcolile estepunerea bazelor unei culturi de campus. Astfel. la virsta impletind efortul cea mai adecvatd. astfel incit acegtiasX fie invdlafi cu ce li se predi 9i copiilor gi asta nu doar pentru a li se impirtdgi ceea ce fac copiii la gcoal6.o revenire la rolul clasic al invd!5mintului. structura optimi a Programelor de alfabetizare emolionald constd intr-un inceput de foarte devreme. care sti de vorbd cu ei pentru a rezolva conflictul prin aceleagitehnici de a lua distan!d pe care le-au invilat la ore. a fost impugcat cu noui .336 Alfabetul emolional $ c oI nr izarea emofi il o r 337 de predare a cursurilor. nu? O ARE ALFABETIZ AREA EM OT I ON AL A CONTEAZA? Cogmarul oricirui profesor este in linii mari urmdtorul. unde multe familii sint dezorganizate.De exemplu. oferi o largi gamd de programe care recruteazd persoanele implicate din comunitate pentru a le pune in legdturi cu elevii a ciror viali in familie este cel pulin dezordonatd. unii profesori chiar s-ar Putea simli stingherifi sd predea acestelucruri gi de aceeaar avea nevoie de o pregdtire speciald. In gcolile din New Haven. cu profesorii 9i cu gcoa- ir I F j I * . Aceastl perspectivi mai largd presupune. Tim Shriver deschide ziarul local 9i citegte cd Lamont. alfabetizareaemolionald ne l5rgegte perspectiva asupra indatoririlor gcolilor in sine. nu doar la gcoalS. programele de competenfd emoadevdrate dezastre. unul dintre fogtii sii elevi preferafi. pentru a folosi acestemetode acasi. un loc in care elevii se simt respectafi. Jinem cursuri pentru pirinli. peste 90'/" au suslinut ci sint lncintali gi cd dorescsi le predea in continuare. ce si ne mai ostenim sd mai inAvind in vedere toate acestea.daci unii copii incep sd se certe la cantin5." Astfel de c5i paralele de intdrire a lecliilor emolionale .. ln gcolile din New Haven. care duce la o . Chiar dacd in mare parte acesteprograme se potrivesc bine in orarul zilnic al multor gcoli. intr-o zi. stribitind anii de 9coa16.sint optime.pdrinfi gi comunitate. ci si fie testate. Ar fi o naivitate sd anticipXm programe tot mai numeroase in gcoli.Profesorii pot avea ezitdri in a ceda o parte din orele de curs acestor subiecte. ci gi acasd .comunitate implicatd". copiii oblin mesajeconsistente in legdturi cu competenlele emolionale de la toate nivelurile vielii lor. spune Tim Shriver.exersate9i intirite in provocdrile propriu-zise ale viefii. creeazd' ind cursuri neconvingdtoare in privinla drogurilor sau a sarcinilor la adolescente. in afard de programele specifice. $i atunci cind aPare gi dilema menlinerii unei calitSli optime gi a asiguririi unor puncte de reper educalionale. cercdm.$i unii copii se vor oPune/ in special in ideea ci acesteore nu intrd in preocupirile lor propriu-zise sau le consideri o invadare a intimitdfii. Antrenorii vor folosi acestetehnici pentru a depdgi conflictele de pe terenul de joaci.ci gi pe terenul de joacd. sporindu-se astfel ganseleca lucrurile pe care le invali copiii la alfabetizareaemolionald si nu r5mind undeva doar la nivelul gcolii. $ la in sine1z. care trebuie si urmdreascd faptul cd acegti copii inva!5 lecliile esenliale ale vielii . ele reprezintd o mare schimbare la nivel de programb. gcolile din zone Precum New Haven. directorul Programului de Competenld Sociali: . profesorilor cu cel al pirinlilor gi al comunitXfii. iubili si intr-o strinsd legdturi cu colegii.funclioneazd cel mai bine atunci cind lecfiile de la gcoali sint coordonate cu ceea ce se intimplS in cdminele copiilor. transformindu-le intr-un agent social mai explicit.dar deving un argument mai pulin convingdtor cind cunosc e$ecul). Pe scurt. folosirea ocaziilor ivite la ore gi in afara lor de a-i ajuta pe elevi fir momentele de crizl personali 9i de a le transforma in leclii de competenfd emofional5. de reguli insolitori ai elevilor care au o viald mai pulin stabili acasdsau sint inconjurali de adulli care nu le oferd afecliunea necesard.

" Iatd citeva mlrturisiri ale profesorilor care s-au ocupat de acestprogram la New Haven. era un adept al metodei . ir lumea sdriciei.daci nu ar fi invdlat s5-giapere drepturile in cadrul orelor de Dezvoltare Sociale"l3.Mi-a sPus cineva ci fata aceasta.. un voinic .. in vreme ce Shriver s-a aplecat spre el. Vdzindu-gi fostul profesor. Pe mdsurd ce au apdrut orele de alfabetizare emoliona15.extrem de popular. anul acestaeram in martie .." Povesteapare destul de inofensivi... .mama i-a spus profesorului cd se putea discuta cu ea fdrd ..aga cum este acum cazul copiilor din gcolile publice din New Haven? Ar fi posibil un rlspuns afirmativ. ea a aplicat o abordare care fuseseincurajatd la ore . Un moment revelator a fost acela in care.Un alt profesor i9i amintegtecum relalia dintre o elevd 9i mama sa era atit de nefericiti. a declarat cd ar vrea sd md bat6.338 Alfubetul etnolional gcolarizarea emoliilor 339 gloanle pe strdzile din New Haven 9i se afld in stare foarte grav6." O fetili plinulI de 12 ani a ridicat repede mina: .care se presupune cd este cea mai bund prietenl a mea. deci bitaia n-a mai avut loc. Sau cum spunea Tim Shriver: . .. adaugd Shriver.Dar in afard de acesteintimpldri reale.gi anume aflarea adevirului inainte de a se ajunge la concluzii pripite: ..brainstorming" pentru a gdsi solulii cit mai pline de imaginafie. spune directorul.Lamont a fost un elev foarte bun. Pentru ea. Pind in prezent. igi amintegte Shriver.peste un metru optzeci 9i cinci . . a conflictelor. Optiuni. Unul dintre ei repovestegtefelul in care o fostd elevi inci necdsdtoriti i-a fdcut o vizitd 9i i-a mlrturisit ci ar fi fost deja o mamd cu un copil din flori.Shrive. . Consecinte. cind o sd ies din spital am si folosescmetoda SOCS. cea mai buni prieteni a ei. incit permanent orice disculie se termina cu lipete. dupd ce fata a inv5lat cum si se stdpineascd9i cd trebuie sd gindeascdinainte sd reaclioneze..au fost 106 elimindri. in trecut. Poate ci semnul cel mai grditor al impactului unei asemenea alfabetizdri emolionale este ceea ce mi-a impdrtdgit directorul gcolii unde inva!tr aceasti fetild de 12 ani. se pune 9i o intrebare empirici asupra importanlei alfabetizdrii .Lamont venea cu plicere la un club pe care il conduceam gi unde discutam ideile de rezolvare a problemelor printr-un sistem care se numeste SOCS. inf5gurat in bandaje 9i cu trupul ciuruit de gloanfe. strada sau cdminul. Oare viala lui ar fi fost alta dacd ar fi beneficiat de o educalie de acest gen in anii de gcoald. la cei26 de ani ai sdi. .alege o solufie gi pune-o in practicd . Existd o regul5 foarte severi. profesorul a cerut: . La gcoala Tioup o elevd din clasa a gasea i-a trimis un bilelel profesoarei de la orele de Dezvoltare Social5.au fost doar 26. studiind o clasi a gapteadin cadrul programului de dezvoltare sociald de la gcolile din New Haven." In loc sd provoace o confruntare la minie cu cealalti fatd. agteptaun copil 9i n-avea cu cine sX discute ce avea de fdcut. biiatul i-a goptit: . care aratd cd au fost imbunit5fite sau chiar salvate viefi.o metodd in patru trepte: spune in ce situalie te afli gi ce anume simli. Dupi ce a umblat pe strdzi. dar potenlial efigiente pentru rezolvarea dilemelor presante din viala de liceu. Lamont zdceaacum pe un pat de spital. Lamont. a drogurilor 9i armelor. dar reald victorie.versiunea adulti a metodei semaforului. inclusiv ca sportiv. faptul de a se angaja cu ceea ce pare un posibil adversar pe o cale constructivd in loc de a ajunge imediat la o confruntare plini de minie reprezinttr o micd.Pe vremea aceea.. dar gtia ci profesoarei ii va pdsa de aceastdsituafie.zbierete".tot pentru bltaie. gindegte-te la opliunile de rezolvare a problemei gi care ar putea fi consecinfele.Deci m-am dus la fetild gi am intrebat-o de ce a zis asta. Degi a dat fuga imediat la spital. Lamont l-a invitat si stea pe marginea patului 9i.sau nu mai punea deloc. 9i care zimbea intotdeauna". pentru ci mama 9i iubita acestuia erau inghesuite linge el.. Shriver abia a reugit sd vorbeasci cu Lamont. conform cireia copiii care sint pringi bltindu-se sint eliminali. cum ar fi cele cu'iubitele sau evitarea b5tdilor.. Dar aceste cursuri se pare ci nu au dat roade dupd ce el a terminat liceul." Lamont a urmat liceul Hillhouse in anii in care cursul de adaptare social5 nu incepuse si se fini.numdrul acestor elimindri a scdzut. drept pentru care intenliona sd se sinucidi.LIn lucru e clar: terenul ideal pentru rezolvarea problemelor sociale nu este doar sala de curs.Ea mi-a rdspuns ci n-a spus niciodatd agaceva. Doar ci fetila care o Povestegtea fost deja exmatriculatd dintr-o altd gcoald." Existi avantaje concrete.Anul trecut". ci 9i cantina.Sd-mipovesteascdcineva o neinfelegere recenti care s-a incheiat in mod pozitiv. Solulii . scrisesefetila." Acesta este acronimul pentru Situalii. ea era cea care ataca prima gi abia dupd aceea punea intrebiri . degi nimeni nu poate face o afirmalie sigurd. Acel cineva mi-a spus cd ea vrea sd mi prindd la furghesuialdintr-un col! dupd orele de gcoal5.

Mai multd armoniegi socializare in grupuri . Mai multd responsabilitate . Datele arati ci degi aserneneacursuri nu schimbd viafa peste noapte. dar mdcar trebuie sd incercdm sd facem tot posibilul.precum 9i ale nivelului de competenld emofionale -atit pentru fetele. S-a ajuns la concluzia cd.. cit gi in capacitatea lor de a irvdla (vezi Anexa F pentru amdnunte): CON9TIENTIZAREA DE SINEEMOTIONALA . in acestevremuri fur care mult prea mulli copii nu reugescs5-9istdpineascdsupdrarea. bazatdpe mdsuidtori obiective ale comportamentului lor. pe misurd ce copiii trec de la o programd la alta. Recunoagterea diferentei dintre sentimente si actiuni . Mai multi democrafie celorlalgi in tratarea Din aceastdlist5. de citre observatori independenfi. Mai puline insulte. si-9i domoleasci impulsurile. ele sint un fel de vaccin pe viafd.340 Alfabetul emofional $ colarizare a emoliilor 341 emofionale a celor care trec prin asemeneamomente. alfabetizareaemolionali sporegtecapacitatea dascdlilorde a-giinv5la copiii. Sigur cI ei nu vor dobindi fiecare in mod egal acesteaptitudini. apar ameliordri vizibile in atitudinea 9i modul de a privi gcoala . s5-gi asume rdspunderea Pentru ceea ce fac sau si-gi manifeste sentimentele fald de ceeace afld sau invafd.existd foarte multe avantaje in privinla competenlei emolionale 9i sociale a copiilor. pdrinli gi cetdleni mai buni. elevi mai buni sau fii si fiice mai buni sau mai bune iar in viitor sofi mai buni ori solii mai bune. mai mult autocontrol . existi argumente pentru care se considerd cd acestePrograme ar putea stopa declinul educalional 9i ar putea intdri pozilia gcolilor. Mai pufine elimindri 9i exmatriculiri o Mai pulind agresivitate sau comportament autodistructiv . O ascultare mai atentda celorlalli ABORDAREARELATIILORINTERPERSONALE r O mai bund capacitate de a analiza9i de a inlelegerelaliile r O mai buni rezolvarea conflictelor9i a neinlelegerilorprin negocieri o O mai bund rezolvare la nivelul relaliilor a problemelor o O mai buni exprimare9i talent in comunicare . fird ceartd . imbunititirea recunoasterii gi definirii propriilor emolii .abordarea 9i imin viala semenilor plicarea o Mai multd atenfiefa!5 de semeni . O mai buni concentrareasupra indeplinirii unei misiuni gi acordarea atentiei necesare ." . O mai mare capacitate de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt . O altd metodd ar fi detectarea schimbirilor inregistrate de acegticursanli inainte si dupd ce au urmat acestecursuri. bdtdi gi acte de indisciplini la ore ." srApimnEA EMoTirLoR . Au existat o mullime de evaludri obiective. Mai multe sentimente pozitive despre sine. in acest sens. cursurile par si-i ajute pe copii sd-giindeplineascd mai bine rolul in viafi. lucrdtori 9i 9efi. Ea provine din foarte multe studii. O mai mare empatiegi sensibilitate celorlalgi fald de sentimentele .. cum ar fi numirul de betdi in curtea gcolii sau de elimindri. de la o clasd la alta. Mai pulind izolare. tot ceeace ar putea si aprofundeze acesteabilitXli va fi de ajutor la nivel educalional. care le-au analizat comportamenful. Aceastanu este o descoperireizolat5. O mai bunXinlelegere a cauzelorcareau generatdiversesentimente . Mai multd impdrtigire. ci de tofi copiii care au de cigtigat de pe urma acestoraptitudini dobindite. gcoali familie 9i . Mai pulind impulsivitate. O mai buni tolerantd la frustrare 9i o mai bund stdpinire a miniei . indeplinindu-gi principala misiune 9i meritind investilia' Dincolo de avantajele educafionale. Mai multi preocupare gi amabilitate .Fluxul reu9e9te si ridice la api toate ambarcaliunile. a comportamentului lor la clasd sau in afara gcolii. sd fie prieteni mai buni. Sau cum sPunea Tim Shriver: . cit 9i pentru biielii care le-au urmat. Putinla de exprimare a miniei intr-un mod potrivit. Mai mult succes cu prietenie gi siguranld de sine. Chiar gi intr-o perioaddin carese ajunge la strictul necesar gi bugetele sint tot mai reduse. un lucru meriti o atenlie cu totul speciald: programele de alfabetizare emolionali au imbundtdlit rezultateIelatnadldturd ale copiilor. Punctaje mai bune la testele de invifdturd EMPATIA: CITIREA EMOTIILOR .colaborare gi ajutor . cele mai interesante constind in compararea celor care au urmat acestecursuri cu cei care nu le-au urmat. O mai bund stipinire a stresului .Nu e vorba doar de copiii cu probleme. sd asculte sau sd se concentreze.i anxietate in societate UTTLIZAREA EMOTIILOR iN \4On PRODUCTIV .

Leagdnul caracterului este autodisciplina. tot agacurn generaliile plrinlilor lor au fost primele cu un accesliber la droguri. este . dar are arme automate pe care 9i le poate procura cu ugurinfd. In acest sens. UN IILTIM CUVflNT in vreme ce terminam aceasti carte. Perceperealucrurilor din perspectiva celuilalt ne face sd scdpdm de stereotipuri gi genereazdtoleranld 9i acceptareadiferenlelor.. este o cale spre empatie. trebuie si luim in considerare felul in care inteligenla emolionald poate deveni acestfundament. Aceasta este arta fundamentali a democrajieilT. spre o abordare a lucrurilor din perspectiva celuilalt. In urmdtorii 10 ani."l4lar filozoful fohn Dewey a constatat cd educalia moral5 este mai puternicd atunci cind lectiile le sint linute copiilor in cadrul unor evenimente reale 9i nu doar la nivel abstract . dintre care doar atacurile cu premeditare ajung la 80%20. care de altfel pe vremuri se numea voinld. capacitateade a amina rdsplata gi de a controla gi canaliza nevoile stringente ale cuiva de a acliona este o calitate emolionali fundamentald.respectiv.Nu ajung insb doar predicile linute copiilor desprevalori: ele trebuie aplicate in practicX. controlarea impulsurilor sau oricare dintre ce- . sebazeazdpe autocontrol. aga cum am vlzut. Empatta. Numirul tot mai mare de arme aflate la dispozilia adolescenlilor echivaleazd cu faptul ci acele conflicte care pini acum s-ar fi putut rezolva cu pumnii igi vor gdsi deznodimintul prin impugcdri. au un rol central in cultivarea caracterului prin inocularea autodisciplinei gi a empatiei. ln unele scria cd armele de foc au devenit motivul num5rul unu de decesin America.." A fi in stare sd muli centrul atenfiei de la tine insuli are avantaje de ordin social. $colile. cu dezvoltarea morali si cetdleneasci. depdgind accidentele auto.Estenevoie de voinli pentru ca emofia si fie controlatl de ratiune. alfabetizarea emotionaldls. Sau agacum subliniazd un alt expert.ceeace se 9i intimpli pe mdsurd ce copiii igi formeazd capacitilile fundamentale emofionale gi sociale. care susline cd ne aflim in pragul unei . La orizont se afld prevestiri sumbre: un al treilea articol susline cd intre anii 19889i L992Ministerul de ]ustilie a inregistrat o cregterede 68% a numdrului de minori acuzali de crimd sau de atac cu premeditare. gi anume caracter.mugchiul psihologic de care este nevoie pentru o conduit5 morald.tot aga cum nu ne-am deranjat si-i inv5ldm ce inseamni empatia. M ORALITATE A SI ARTADEMOCRATIEI $colarizarea emoliilor 343 Existi un cuvint de modd veche care definegte toate calitdlile pe care le reprezintd inteligenfa emolionald.carierd" criminald . am fost frapat de unele lucruri tulburitoare ap6rute in ziare. oamenii putind astfel sd trdiascX impreund respectindu-sereciproc. . El i9i motiveazd ideea spunind ci omorurile s5virgite de adolescenli de L4 gi 15 ani sint in cregteregi aceastdgrupd de virstd reprezinti o perioadi in care natalitatea a fost sporit5. scrie Amitai Etzioni. duce la afecliune. Piatra de temelie a caracterului constd in capacitateade automotivare 9i de a ne cdl5uzi singuri. observd Etzioni. Acegti adolescenli sint prima generalie care nu numai ci are arme. fie cd este vorba de temele de acas5.apetitul. care in schimb permit o realS implicare civicd.342 Alfubetul emofional C ARA CTE RUL. nota Thomas Lickona afunci cfird scria despre educarea caracterului15. precum 9i existenta unor valori moralel8. Avind in vedere ci dezvoltarea caracterului este baza societdlilor democratice.ingrijordtoare este crescut in ultimul an cu 3o/"re gi profetia unui criminalist citat in cel de-al doilea articol. o viafi plind de virtufi. Aceste capacitSli sint tot mai necesarefir aceastdsocietate tot mai pluralisti. .furtuni de delincventd". ce urmeazd sd se abatd asupra noastrd in urmdtorii 10 ani.. asa cum au constatat filozofii de la Aristotel incoace. moment de virf pentru delictele grave violente intr-o . teoretician in problemele sociale la Universitatea George Washington.pur gi simplu nu sint in stare sd evite disputele". acegti adolescenli . A9a cum am vdzut. Un motiv pentru care nu sint deloc pregdtili pentru viali este fdrd indoiald acela ci societateanu s-a deranjat si se asigure ci fiecare copil esteinvdlat care sint elementele esenliale pentru a-gi stipini minia sau pentru a-gi rezolva conflictele in mod pozitiv . Caracterul... intr-un altul scria cd rata criminaliteli a . patimile pentru a face ceeace se cuvine 9i a fi drepli fald de ceilalti". De asemenea.. alfabetizareaemolionald merge mind in mir:ri cu educarea caracterului.de a gdsi o slujbd sau de trezitul de dimineafd.Trebuiesd ne control5m . acegtiavor avea pini Ia 24 de ani. creind posibilitatea unui discurs public constructiv. de jafuri ori de violuri. altruism gi compasiune. . spre o ascultare reald.

prin urmare. atunci cind? Ce esteemotia? citeva cuvinte despre lucrurile la care m-am referit la rubrica enrofie. cu diverse variafii. Mtnia: furia.la stdri psihologice gi biologice gi la mdsura in care sintem inclinali si acfionim. orice stare mintalS acuti sau tensionatd". intr-adevdr. nu oferd un rispuns la toate problemele. fobia 9i panica. ostilitatea 9i poate intr-o oarecare mdsurd ura gi violenfa. schimbxri 9i nuanfe. dar nu tofi ceilalli sint de acord cu ele.. copiii ar putga fi ajutali sd-gicultive un repertoriu emolional sdndtos. . majoritatea dascililot directorilor 9i pirinlilor nici mdcar ntr gtiu cX existd. Cercetdtorii continutr si discute in contradictoriu care sint emoliile ce pot fi considerateprimare . supdrarea. Diclionirut oxford definegte emoliaca fiind .nervozitatea. singuritatea. totul desfigurindu-se in gcoli particulare gi in doar citeva sute de gcoli publice. Sigur cd nici un program/ inclusiv acesta.sau dacd micar existtr asemeneaemolii primare. care sint patologice. in sens literal.Iatd care ar fi principalii candidali (gi o parte dintre membrii acestor familii) ai acestor ftrcrengSturi: . teama. imbufnarea. Cele mai bune modele sint in afara sistemului educalional principal. din care sint generate to4te combinaliile posibile . termen al cdrui inleles precis nu a fost incd definit de psihologii gi filozofii care s-au aplecat asupra lui vreme de peste un secol. mihnirea.3M Alfubetttl emolional lelalte competenle fundamentale la nivel emofional. ar trebui sd ne intrebim: Oare n-ar trebui si pred5m acestecalitdli fundamentale de viali fiecdrui copil in parte acum mai mult ca niciodatd? Si dacX nu acum. groaza. melancolia. existd emofii mult mai subtile decit cuvintele care le-ar putea defini. sentimentald sau pasional5.indignarea. .neinfelegerea. exasperarea. riscdm si ratdm aceastdocazie care ne este datd de fapful cd maturizarea creierului este un proces de duratd 9i. lipsa de chef. plinsul de mili.constemarea. spaima. t Frica: anxietatea. resentimentul. animozitatea. unii teoreticieni propun increngdturi fundamentale.orice agitafie sau fulburare mintald. iar de ordin psihopatologic. irascibilitatea. galben gi albastru. Eu cred cd emotiase referi la un sentiment gi la gindurile pe care acestale antreneaz5. atunci cind este de ordin patolpgic. Lisindu-i pe copii sd invele la intimplare acesteleclii emofionale. preocuparea. ingrijorarea. aceste cursuri sint incd rare. Existx sute de emolii de toate tipurile. kistetea. In ciuda marelui interes de care dau dovadd unii profesori fald de alfabetizarea emofional5. disperarea gi deprimarea gravd. vexarea.ceeace in domeniul culorilor primare corespunde culorilor rogu. Dar avind in vedere crizele prin care trecem noi sau copiii nogtri gi procentul de speran!5 dat de acestecursuri de alfabetizare emo!ional5.

ziua. cum ar fi cele din Noua Guinee.detestarea.timizi sau voiogi. Fiecare dintre aceste familii de emolii au un nucleu debaz6. Dezgustul: repulsia. iubirea. devotamentul. unde existd triburi izolate care tr6iesc la fel ca in Epoca de piatrd.rdsplata.po. la lirnitd. euforia. incintarea. De aici se nasc dispozifiile. amuzamentul.Dincolo de dispozitii exist6. care a folosit-o gi ca argument in teoria sa evolulionistd. care nu au fost in contact cu cinematograful sau cu televiziunea. de la care se formeazi nesfirgitele mutalii. de exemplu. Sigur cd aceastdlistd nu rezolvd toate intrebdrile in privinla categorisirii emoliilor.ca fiind cele de la care Pornescnesfirgitele nuanldri ale vielii noastre emolionale. Bucuria: fericirea. satisfacfia. sint mai pulin evidente 9i dureazd mai mult decit emoliile (in vreme ce. o variantd a miniei care cuprinde tristele 9i fricd? Dar cu virtuli cum ar fi speranla 9i credinla. ugurarea.sau plictiseala?Nu existd rdspunsuri clare: dezbatereagtiinfifici asupra felului in care trebuie clasificateemoliile continui. am urmirit cum Ekman 9i allii gindeau emoliile in termeni de familii sau dimensiuni gi considerau familiile principale -.d.agape. 9i absolut toli au recunoscut acesteemotii fundamentale. acesteafiind forme mai pulin acute ale miniei gi care sint ugor de declangat).remu9carea. Ekman a ardtat fotografii cu diverse expresii ale felei unor reprezentanli ai culturilor indepdrtate. adoralia.pe citeva emolii principale pornegtein parte de Ia o descoperirea lui Paul Ekman de Ia Universitatea California din San Francisco. bucuria. care susline cd patru dintre expresiile faciale (frica. mirarea. cum ar fi depresiile clinice sau anxietitile cronice. aversiunea. simfindu-se pringi ca intr-o capcand cu un efect toxic.a. .care. certitudinea 9i stdpinirea de sine? Sau cu o Parte dintre viciile clasice. triste!ea. . binecuvintarea.ti fi totugi imbufnat sau irascibil. apar problentelede naturd emotionald.minia.. Primul care a constatat universalitatea expresiilor emolionale a fost Darwin. Ideea ci acestea sebazeazd. De exemplu. pldcerea senzualS. minia.346 Anexa A Ce este emofia? 347 .. Suryriza:gocul. increderea. ruginea 9. . o lubirea:acceptarea.umilinfa. Iar dincolo de aceste dispozitii emofionale. inclusiv de indivizii complet analfabefi. cum rdmine cu o combinalie precum gelozia. disprelul.afinitatea. prietenia. inclinalia de a-!i aminti anumite emolii sau dispozilii prin care ai mai trecut. fapt care-i fape pe oameni sd fie melancolici. este greu sd fii foarte minios toatd t . bucuria) sint recunoscute de toate culturile din intreaga lume. . . frica. sugerindu-se astfel universalitatea lor. jena. aceste semnale fiind intipirite in sistemul nostru nervos.temperamentele. dragostea.m. mullumirea.. tristefea. Cdutind principiile debazd. undeva in munfi.sentimente precum indoiala . curajul 9i iertarea. mindria. de care'unii nu mai scapd. mania. supdrarea. regretul. teoretic vorbind. extazul gi.amabilitatea. Ruginea: vinovilia.

Actiunile care izvordsc din mintea emolionald poartd cu ele o senzalieputernicd gi specialdde certitudine. ea minte. de pildd.analiticd.Iuleala sa nu permite o refleclie deliberat5.sefirn cI mintea ralionald este treazi in momentul acela. ca un tot. cu lucrurile cdrora trebuie sI li se acorde atenlie gi cu faptele care necesitd vigilenli. construind judecdli rapide. ei au oferit totusi o listd fundamentali de calitdti ce disting emoliile de restul trdirilor mintale2. dacd noi (sau strdmo. Mintea emotionald este radarul nostru care detecteazi primejdia. Un rispuns rapid. De-a lungul evoluliei. in istoria evolufiei) am fi agteptat ca mintea ralionald sd emitd o parte din acestejudecdfi. Elementele kXite intens pot determina aceastXimpresie fdrd o cintdrire atentd a amdnuntelor. asta il inkisteazd) intr-o clipd. Folosind acest sistem pe care l-a creat pentru a detectaemofiile pornind de la schimbdrile subtile 9i pind la expresia faciald. timp ce se pare cX este misurat in miimi de secundd.9i a doua de Seymour Epstein. geful laboratorului de interactiune umand de la Universitatea California din San Francisco. Toate lucrurile sint judecate deodatd. in confruntarea cu un animal gi luarea unei hotdriri intr-o fracliune de secund5:il mininc sau md mdnincd? Organismele care au fost nevoite sd facd pauze prea lungi pentru a reflectaasupra unor rdspunsuri n-au avut prea mulfi urmagt'cdrorasd le transmitd acestegene ale incetineliiin fapte.ffio Pecetile minfii emofionale Pecelile minlii emolionale 349 Doar in ultimii ani a apirut un model gtiintific de studiere a minlii emofionale. ne trezim ci gindim: . reacliondm fdrd sd pierdem vremea pentru a analiza cum sX reactiondm sau dace sd reactiondm in cazul situafiilor grave. aceastl rapiditate are legdturd cu luarea hotdririlor fundamentale. Chiar dacd Ekman 9i Epstein au evaluat diferit diverse dovezi stiintifice. Perceplia rapidd sacrifici acuratelea in favoarea vitezei. fiind fdcute cit ai clipi. bazindu-se pe prima impresie. mecanismul care evalueazi percepfia trebuie si fie capabil si aibd o mare vitezX de funcfionare chiar gi in termenii timpului la nivel de creier.dar eA ar fi fost mortald. Cum intervalul dintre ceea ce declangeazdemolia gi aparilia ei propriu-zis5 poate fi practic nul.Oare de ce am fdcut asta?" .o. care poate fi absolut niucitoare pentru mintea rafionald. pot fi gregite. cine e tulburat. Paul Ekman crede cd aceastdrapiditate cu care emoliile ne pot implica intr-o acliune inainte sd congtientizdm cd ele au aptrrut este absolut esenliald pentru marea noastrd adaptabilitate: ele ne mobilizeazesd. profundd. de Paul Ekman. nu numai ci am fi fdcut o gregeald. in cine sd avem incredere. reaclionind la imaginea de ansamblu sau la aspectelecele mai izbitoare.9i mdsura in care emoliile au propriul lor ralionament gi propria lor logic5. Ekman a putut sesizamicroemoliile care apar pe chip in mai pulin de o jumdtate de secundd. care explici felul in care mare parte din ceea ce facem poate fi dictat de emolii .Ekman si colaboratorii sdi au descoperitcd expresiile emolionale incep sd fie descifrate in schimbdrile din musculatura fetei in citeva miimi de secundb dupd ce au fost declangate de un eveniment si cd . Aceastd valorificare a nevoii de a acliona trebuie sX fie automatd 9i atit de rapidS. Poateci evaludrile celemai bune ale minlii emofionale sint cele oferite. fird trnr6.ii nostri. sint produse bine direclionate 9i reprezintd o modalitate simplificatd de abordare a lucrurilor.. psiholog de clinici la Universitatea din Massachusettsr. aruncindu-se in acliune fird a sta sd cintdreascd mdcar o clipd ce face. incit sI nu se ajungd la o congtientizare evidentd3. care ne spun de cine trebuie si ne temern. Problema esteci acesteimpresii sau judecdli intuitive. dar confuz Mintea emofionald opereazi mult mai rapid decit cea ralionali. Marele avantaj este cd mintea emolionali poate citi o realitate emolionald (e miniat pe mine. Atunci cird se instaleazX o oarecare agitalie sau mdcar o reacfie minimi. O mullime de reaclii emolionale isi fac aparilia practic inainte sX gtim prea bine ce se intimplX.cum putem deveni rezonabili pentru o clipi gi atit de iralionali imediat dupd aceea. prima. dar nu a fost la fel de promptd ca mintea emofionald. care este semnul unei minli care gindegte. intuitive.gaz pentru o analiz6.

joaci rolul cheie in determinarea emoliilor ce vor fi declangate. cum ar fi jena sau teama de un examen. ci 9i minia sau frica ne cuprind. fiind nevoie de secunde sau de minute de desfigurare . In aceastl secvenld mai inceatd gindul mai bine articulat precede sentimentul.se produc de asemeneain doar citeva fracliuni de secundd.a. observd Ekman.ar trebui" sd avem. De aceeazimbetele. existi 9i emolii care pot fi produse. Aga cum existi cdi rapide sau incete cdtre emolie . filmul." Nu numai iubirea. .unele printr-o perceplie imediatd.ea presupune elemente care simbolizeazd realitatea sau declangeazd o amintire care sd corespundi acestei realitdfi. Dar actorii nu sint altceva decit nigte oameni mai pricepuli decit noi in privinla folosirii intenlionate a celei de-a doua cdi spre emolii..De indatd ce facem o evaista mI ingealtr" sau .. ele devin de fapt dispozilii. iar celelalte printr-o gindire care presupune 'refleclie -. ca atunci cind pierdem pe cineva drag 9i continudm si il jelim mult timp. Aceastd rapiditate este valabild in special pentru emofiile intense.Copilul dita este luare -. Cind sentimentele persisti ore intregi. Aceastd reaclie emofional5 iute ca focul preia controlul in situaliile urgente.acestea reprezintd emolii care provin din girduri. Exact cum fanteziile sexuale pot duce la sentimente sexuale. Existi 9i un al doilea tip de reaclie emolionald. care se naqte 9i se amplifici in gindul nostru inainte de a se ajunge la sentiment. le permite oamenilor sd-gi explice actiunile spunind cd erau cupringi de emofiea.fim furiogi.tlilornoastre.350 Anexa B P ecetile mintii emotionale 351 schimbdrile fiziologice tipice unei anumite emolii .partea cognitivd . metdforele gi imaginile se adreseazd direct minfii emofionale.d. ore sau zile. independent de ce altceva s-ar intimpla in jurul nostru. in general.Iubirea este ca o febrd care vine 9i trece independent de voinla noastrd. ca gi artele plastice.primul impuls" intr-o situalie emolionali este cel al inimii 9i nu al raliunii. Emoliile mai complicate. ar fi dovedit o inadaptare. trigti g. Mai intii sentimentele 9i apoi indoielile Pentru cimintea ralionald are nevoie de ceva mai mult timp comparativ cu mintea emolionald Pentru a inregistra 9i a reacfiona. Dacd emoliile produse de un anumit eveniinent ar continua invariabil sd ne domine 9i dupi ce acestaa trecut. Ceea ce poate controla cel mai adeseamintea rationareac. urmeazd o reaclie emofional6 adaptati situaliei. declangarealor trebuie sd fie suslinutd evocind Permanent emolia respectivd. Sentimentele noastre cele mai intense sint reaclii involuntare. Dispoziliile stabilesc un ton afectiv dar nu sint modelatori atit de puternici ai felului fur care percepem 9i acliondm Precum emoliile puternice. in schimb. muzica.m. Ekman susline cd. sirtem congtienfi de gindurile care ii premerg' In acest tip de reacfie emofionaltr existd o valorificare mai extinstr. Un exemplu este acel tip de sentiment intenlionat manevrat de care se folosesc actorii pe scend. sentimentul prin intermediul gindirii. urmeazi acest drum mai incet. foarte adesea putem alege insd la ce si ne gindim. iar gindurile melancolice ne intristeazd. care apar cind anumite amintiri triste'sint rememorate in acest scop. tot aga amintirile fericite ne ridici moralul. tehnic vorbind. Dar de obicei nu mintea ralionald hotdrdgte ce emolii . atunci sentimentele ar deveni cilduze ineficiente in trecerea la fapte. gindurile noastre . Pentru ca emoliile sd dureze mai mult. Degi nu putem schimba ugor emoliile specifice ce pot fi declangate de un anumit gind. Aceasta este puterea unor asemeneahotSriri rapide: si ne mobilizeze intr-o clipi in fala unei situalii de urgenfd. nu putem decide cind vor izbucni. mai inceatd decit reacfia imediatd.. de supraviefuire. poezia. teatrul. Marii maegtri spirituali cum ar fi Buddha gi Isus au ajuns pini la sufletul discipolilor lor adresindu-li-se intr-un limbaj emofio- . romanele. Ralionamentul sdu este cd o emolie care sd capteze creierul 9i trupul pentru o perioadi mai lung6. independent de imprejurdrile care se schimbi.Taximetristul adorabil". nu noi ld este cuSsul hotdrim cind s6.. in afard de citeva exceplii.. durind doar citeva secunde gi nu minute. dind impreSia cX s-ar intimpla de la sine9i ci nu noi am hotdrit sd fie aga. opera. Prin contrast. cum ar fi frica fald de o ameninlare imediati. sentimentele noastre vin de obicei ca de la sine. O realitate simbolici 9i mai mirlt copiltrreasci Logica minlii emolionale este asociatiad. emolia maximd este foarte scurtS.De aceea emoliilepe care ele pot oferi 9i un alibi: . Aceasti a doua cale de declangarea emofiilor este una deliberattr 9i. Stendhal scria: .cum ar fi inrogitul la fa!5 sau cretterea ritmului cardiac ..Faptul cd nu putemalege le auem". o formd amortizati. in secvenla de reacfie rapidd sentimentele par si preceadd sau sd fie simultane cu gindurile. cum ar fi lacrimile.

in viala emofionald. Ceva care ne amintegte de altceva poate fi mult mai important decit ceea ce .ple incercdri.. Nlintea emolionald face totugi in aga fel incit convingerile sd fie foarte adevdrate.i s-o inlocuiasci cu una noui .. Mintea emolionald urmeazd aceastdlogici 9i regulile ei. lucrurile sint a9acum par. nu au nici o greutate dacd nu corespund convingerilor emolionale de moment. Convinge- rile minlii ralionale sint sir. in procesul de gindire inifiald.352 Anexa B Pecetilemintii ernolionale 353 nal. avind o serie de perceplii . un obiect simbolizeazi un altul. vedere rafional. ele i9i gdsesc Aceastd logici a sufletului ." Un alt semn al acestui mod copil5resc este glndireapersonalizatdprin care evenimentele sint percepute prin prisma inclinaliei de a fi centrate pe propria persoani..ralionalizdrile -. fird umbre de gri. este ci mai ales atunci cind reaclia este rapidi 9i automatd s-ar putea sXnu ne ddm seamacdsitualia care odinioari a reprezenlat o crizd nu se repeti in prezent.Nu" in procesul inifial. $i cu cit este mai mult astfel. dind povele in parabole. mintea emofionald reaclioneazi declangind sentimentele pe care le-a avut in momentul de care gi-a amintit. Astfel. Mintea noaske emolionald va indemna mintea rafionald spre scopurile sale gi astfel apar explicaliile pentru sentimentele 9i reacgiilenoastre .i de .. pe care il susfine. Intr-adevdr. gdsind legdturi intre lucruri care au vagi trds5furi comunes. o persoand ingrozispun ce nu ttr sX nu faci o gafi va gindi imediat: . Metodele psihanalitice fac parte din arta de a descifra gi de a scoatela lumini acesteinlocuiri de infeles. Putem sd nu ne ddm seama ce se intimpld in fapt. atunci cind incruntarea in sine nu mai reprezintd o asemeneaameninfare' Daci sentimentele sint puternice. O persoandcare a invdlat din experienleleduteroaseale copiltrriei sd reaclionezefali de o privire minioasd cu fricX intensl 9i cu uri va repeta aceastereaciie la aceeagidimensiune gi la virsta adult5. O cale ar fi gindirea tranpantd. Mintea emofional5 reacProblema lioneazi fald de prezent ca pi cwn s-nr situa ?n trecut6. s-ar putea si nu ne dtrm seama de reaclia emolionald Pe care o avem. fdrd inlelegerea influenlei pe care o are memoria emolionald. chiar daci ar putea ptrrea cd reaclia se datoreazd exclusiv situaliei de moment. miturile sint vise impdrtdgite"). un sentiment se transformd intr-un altul. Procesul inilial este cheia injelesului cuvintdor Iui |ames |oyce din Ulysses'. intregul este condensatin pdrfi. ca de exemplu 9oferul care.dovezi" proprii.Stilpul de telefon pur 9i simplu a intrat in mine.. In asemeneamomente. in vreme ce mintea rafionalX face legdturi logice intre cauze 9i efecte. chiar dacd ea coloreazd in mod subtil felul in care reacliondm Pe moment.Intotdeauna trebuie.procesprimar" al gindirii. aceastaestelogica religiei . Dar dacd sentimentele sint vagi 9i subtile. a psihozelor 9i a copiilor. dupi un accident. nu mai existd lucruri cum ar fi . explici faptul c5: . orice dovadd noud poate sd nu mai confirme o anumitd convingere . Existd multe feluri in care mintea emolionala este precum cea a unui copil. fabule . orice este posibil. iar lucrurile nu trebuie definite neapdrat prin identitatea lor obiectivd: ceea ce conteazl este cum sftrt percepute. descotorosindu-sede orice dovadX care demonstreazi contrariul. Nu mai existi timp. punind-o la treabd in folosul siu. Girdurile 9i reacliile din orice moment vor fi in concordanld cu culoarea gindurilor 9i a reacliilor din trecut. cu atit emoliile devin mai putemice.. atunci 9i reacfia declangati este clard. justificarea lor in funclie de momentul prezent. anumite asocieri de idei vagi determind fluxul narativ. chiar dac6 putem avea convingerea 9i certitudinea ci gtim exact ce se intimpli." Acest mod copiltrros se autoconfirmd. nici legi de cauzd 9i efect. suprimind sau ignorind amintirile sau faptele care ar putea si submineze anumite convingeri gi rezumindu-se doar la cele care le intiresc.i povegti. A9a cum subliniazX Seymour Epstein. potrivit cdreia fiecare element il susline pe celilalt.Viselesint mituri private. in sensul cd o singuri parte evocd intregul. mintea emolional5 a subjugat-o deja pe cea ralionali. De aceeaesteatit de greu sd te inleiegi cu o persoani care este supdratd din punct de vedere emofional: indiferent cit de sindtoase ar fi argumentele din punct de vedere logic. identitllile pot fi ca o hologramd.este" in sine. Intr-adevSt simbolurile religioase9i ritualurile conteazdmai pulin din punct de locul in expresiile sufletegti. lntr-adevir. Sentimentele se autojustificd.e foarte bine descrisi de Freud prin conceptul de .acestlucru semdnind cu o dovadi obiectivd.i a poeziei.a minfii emofionale . Tiecutul impus prezentului Afunci cind o trdsdturtr a unui eveniment seam6nXcu o amintire cu incdrcdturi emolionali de undeva din trecut. .in care fiecare lucru este alb sau negm.. mintea emofionalX nu face discriminAri. a viselor 9i a miturilor (sau cum spune ]oseph Campbell: .

dictati de un anume sentiment.incit cele mai relevante sint puse in fruntea ierarhiei gi deci devin mai ugor de pus in practici. creierul oferd in urmdtoarele momente o posibilitate de a observa circuitul neural al fricii 9i rolul amygdala ca sistem de alarmd. ceeace neurologii numesc . Persoana respectivd devine incapabild sd identifice frica de pe chipurile altora gi si o exprime la rindul sdu. Frica are un rol extrem de important in evolulia omului poate mai mare decit al oricdrei alte emolii." Specialigtii in neurologie au trasat circuitul fricii in cele mai mici detalii.. Sd presupunem ci intr-o seardsinteli singuri in cas5. frica dispare din repertoriul mintal.putindu-se ajunge chiar la cazuri patologice. acestai9i di seama din punct de vedere intelectual cd ar trebui sd se team5. pentru cd ne lasd sd suferim de sperieturi.. Aceste repertorii de stdri-specifice devin predominante in momentele de emolie intensd. Acest circuit pornegte de la ureche si ajunge la creier gi apoi ia talamus.M. ^'qfu_l^ Circuitul neural al fricii Punctul central al fricii il reprezintd amygdala. Felul cum gindim 9i aclionim cind ne simlim intr-o dispozilie romantici este total diferit de felul cum ne comportdm cind sintem furiogi sau demoralizafi. De aici ea reprezintd doui increngituri separate:o serie mai micd de proieclii se strecoard pind la amygdala si la hipocamp in . cum ar fi crizele de panic6. astfel. fiecare emotie majord are propria ei pecetebiologici. Sau cum zic neurologii: . in aceastdmecanicd a emoliilor.". Primul circuit al creierului implicat'preia pur 9i simplu sunetul ca o undd fizicd in sine si il transformd in linrbajul siu gi vI aduce intr-o stare de vigilenfi. un anumit tipar de schimbXri care suslin corpul atunci cfird emolia cregte 9i un set unic de indicii pe care trupul le di automat atunci cind este pradd emoliei7. Atunci cind o foarte rar intilnitd boali a creierului distruge amygdala (dar nu 9i alte strucfuri ale sale) la un pacient. care apare la un moment dat. lJn semn ci acest repertoriu este activ il reprezintX memoria selectivd.. Frica este un caz tipic de inlelegere a dinamicii neurale a emoliei. fiecare sentiment are repertoriul sdu distinct de gindire.Dacd cineva pune o armd la timpla unui bolnav S.5. de reacfie gi chiar 9i de amintiri. Sigur cd in vremurile moderne temerile nepotrivite sint blestemul vielii de zi cu zi.354 Anexa B Starea-specifici de realitate Funclionarea minlii emolionale este in mare mdsuri o sfa-re-specificd. fobiile sau tulburdrile obsesive. angoasd9i toate celelalteingrijordri . Cind se intimpld acest lucru.M. Parte din rispunsul mintal la o situalie emolionald constd in a revedea amintiri 9i opfiuni de acfiune. $i a9a cum amvdzut. pentru cd este cruciald pentru supravieluire. degi in starea actuald nu a putut fi stabilit circuitul complet pentru nici un tip de emofie.citili o carte gi dintr-odatd se aude ceva in camera de aldturi. dar nu simte teama ca voi sau ca mine.

creind o voce ascufiti. Aceasta este doar o Parte din intregul gir foarte bine coordonat de schimbdri comandate de amygdala 9i de zonele invecinate si care orchestreazi creierul ir:rcriz6. un loc cheie de inmagazinare a amintirilor. Proiecliile amygdala se extind asupra tuturor pirtilor importante ale creierului.tie in intreg creierul. unde se produc norepinefrinele (care se mai numesc 9i .fricii gi a nelinigtii subliminale. dar poate fi 9i un intrus . amygdala impreund cu hipocampul direclioneazd celulele care trirnit neurotransmi!5tori .ade lupttr-sau-fugi printr-o adehormoni.. Superba arhitecturd a amygdala ca sistem central de alarmd al creierului devine evidentd in momentul apariliei. aceastecale mai largi se indreapti spre cortexul auzului din lobul temporal. Aceste semnale care sosesccontinuu fac ca amygdala sd fie un fel de santineli permanenti ce scruteaz5 toate experienlele senzoriale. Dacd nu apare nici un r5spuns satisflcdtor din aceasti analizd suplimentarS. cortexul auzului face o analiztr mai profundtr a sunetului .Prin intermediul nucleilor centrali din apropiere. creierul gi sistemul neryos autonom. hormonul corticotropina (CRH).amygdala comandX o reactie cu btrtaie lungd. distinge rapid faptul cd . ceea ce sporegte nesiguranla gi concentreazd atenfta. In acel moment. La oameni. Diversele pdrli ale amygdala primesc informagii diferite. orice alte migclri musculare fiind blocate. amygdala transmit semnale cdtre sistemul nervos autonom prinmedulla. polilie sau Ia un vecin.i incearcd sd-i inleleagd sursa .oare se fie pisica? Nigte obloane bitute de vint? Un intrus? Cortexul auzului vine cu propria ipotezX poate fi motanul care a dirimat o lampd de pe mas5. care se impr5.centrul gr1" .adici atunci cird anxietatea subcongtientX ajunge la congtient .tensiunea de asemenea.cheie. amygdala declangeazl alarma in zona centrald. Din zona bazal| lateraltr a amygdala pornesc brale care infSgoari cortexul.celulele care regleaztr mugchii mari ai scheletului. Dar daci inctr nu v-afi edificat. aceste schimbdri merg dincolo de congtientizare. Pintr la nucleii laterali ai amygdala ajung proiecliile din talamus 9i cortexul auzului 9i al vizului. ritmul cardiac cregte. circuitele senzoriale devenind 9i mai sensibile. unde sunetele sint triate gi inlelese. unde sint activali hipotalamusul..dar oare acest. Mirosurile ajung prin bulbul olfactiv la zona cortical5 mediani a amygdala 9i sint transmise mesaje ce trebuie sd ajungi in zona central5. Efectul in lan! al norepinefrinei este cX ea sporegtein ansamblu modalitatea de a reacfiona in acele zone ale creierului care primesc aceastdsubstan!d. hipocamp 9i cortexul prefrontal.. ca un fel de companii care se ocupi cu sistemele de alarmd.gi trimite mesajul la amygdala gi Ia hipocamp. chiar gi cel mai mic zgomot din castr poate da fiori. de exemplu. evenfual chiar cu unul familiar .zgomotul" seamdni cu un altul similar pe care l-ati mai auzit. activind o mare gamd de reacfii indepirtate la nivelul sistemului cardiovascular al mugchilor gi al m5runtaielor. care se leagtr cu acel sistem din creier ce determind migcarea. Ei semnalizeaztrcelulelor din creier sd creeze o expresie a fricii pe chip. proieclii distincte ale receptirii in cazul di' vergilor neurotransmi!5tori..sunetele ciudate . Din zonele centrald 9i mediand o increngdturd merge la hipotalamus. Dar pe mtrsurX ce realmente incepi sd simfi frica .zgomot" poate fi recunoscut imediat? intre timp. Mai multe grupe de neuroni din amygdala au. intre timp. aducind totul intr-o stare limiti. ceea ce duce la tintuirea atenliei asupra sursei fricii . care mobilizeazd reacli. O altd cale din amygdala duce la locusceruleusdin creier. avind angajali care sint gata in orice moment sd sune la pompieri. a fricii. fiecare in parte. apare un alt circuit paralel intre amygdala. Hipocampul. care-l compartr rapid cu amintirile similare. deci nici micar nu-!i dai seama pe moment cd !i-e fric5. fAcindu-vi si fili gi mai preocupali de identificarea sursei sunetului. Daci este o concluzie linigtitoare (sint doar obloanele care se izbesc de cite ori bate vintul prea taie) atunci alerta generald nu ajunge la nivelul urmtrtor.gi pregdtirea mugchi- . ajungindu-se la acele fibre care se mai numesc gi . care secretdaceasubstanfd de reaclie pentru cazurile limiti ale trupului.356 Anexa C Circuitul neural al fricii 357 apropiere.iar ritmul respiraliei se incetinegte (s-ar putea chiar sd constali la un moment dat cd nu mai respiri de fricd sau pentru a auzi mai bine de ce te-ai speriat). de cite ori siguranla casei pare pusd in primejdie. in majoritate. Norepinefrina inundd cortexul 9i creierul in generaf precum 9i sistemul periferic. Aceste celule fac un ciine si miriie sau o pisici si se infoaie la vederea unei amenin!5ri ori a unui intrus in teritoriul siu. fdcindu-te sd fii speriat gi gata de acliune.noradrenalintr"). aceste circuite tensioneazd mugchii coardelor vocale. pentru a declangadopamina. Zona de bazd a amygdala are ravirati cascadi de a19i mificalii cdtre corpus striatum.

Exprimarea sentimentelor . Basic Books.de exemplu. dezvoltarea unor explicalii realistedespresine E . controlarea impulsurilor. In acelagitimp. amygdala semnalizeazd. astfel incit diverse nofiuni gi amintiri revelatoare pentru respectivul moment de crizd sd poatd-fi oricind la indemind.anticiparea consecinlelor . egti cuprins de o fricl totald: congtientizezi faptul cd !i s-a strins stomacul. trupul pur 9i simplu iti infepenegte. sistemele de memorie corticald sint deblocate. (Pentru mai multe informafii. vezi ]erome Kagan. asigurindu-se ci ochii vor cduta sd descoperece este mai revelator in situalia limitd in care se afli. Galen'sProphecy[Profelia dr.de exemplu. cd !i s-au incordat mugchii in jurul gitului 9i umerilor sau cd-!i tremurd picioarele. ci-!i bate inima mai repede. iar atenlia se ascute pentru a a:uzi alte sunete.New York. Citirea 9i interpretarea semnalelor sociale .purtarea unui .358 Alfabetul emotional lo'r pentru a reacliona ca atare.T. Disculiile cu sine . recunoagtereainfluenlelor sociale asupra comPortamentului 9i privirea asupra sinelui din perspectivaunei comunitili mai mari . inlelegereanormelor de comportament (ce esteacceptat9i ce nu din punct de vedere comportamental) r O atitudine pozitivi fald de viald o Autocongtientizarea. Reducerea stresului r Cunoagterea diferenlei dintre sentimente 9i acliuni CAPACITATI COGNITIVE . Aminarea rXsplatei .. fiind mai ugor de apelat la ele decit la altele care nu au o legdturd.de exemplu. Identificarea 9i etichetarea sentimentelor . Grant: componenteactive ale programelor de prevenire Elementele cheie ale programelor eficiente presuPun: CAPACITATI EMOTIONALE . Folosirea pagilor pentru rezolvarea problemelor 9i luarea de decizii .zonele senzoriale ale vederii gi atenfiei. Controlul sentimentelor . Intreaga secvenld . stabilirea scopurilor.de la surprizd la nesiguranfd gi pind la teamd gi frici .) ^ffi#^ Consorliul W.poate fi derulatd intr-o secundd 9i ceva.dialog interior" ca modalitate de adaptare la un subiect sau la o provocare sau de reintdrire a comportamentului cuiva . iar mintea incearcdsd distingd posibilele primejdii 9i modalitdli de reacfie. Controlarea impulsurilor . Simultan. Evaluarea intensitilii sentimentelor . Galen). 1994. Dupd trimiterea acestor semnale. inlelegereaperspectiveialtora .identificareaacliunilor alternative.

a distinge intre ceeace face sau spune cineva gi reacliile sau iudecSlile tale despre asta. ascultareacu atenlie a celorlalli.creareaunui vocabular al sentimentelor. . cum ar fi descurajdrileinlerne. rezistenla in fala inflrrenlelor negative.participarea in grupuri de semeni pozitivi offi*o ProgramaStiintei Sinelui Principalele comPonente: . suferinla care accentueazdminia). gesturi 9. Perspectioa: identificarea tiparelor din viala emolionald 9i a reacfiilor. Grant din cadrul Scolii pentru Promovarea in Functie de Competenlele Sociale.Eu" in loc de invinovtrliri . minia 9i tristelea .360 Anexa D CA PACITATI COMPORTAMENTA LE r Nonverbale . . Conptientizarea de sine: a observa propria persoanl . Luarea de hotdriri personale:a examina acliunile 9i a cunoagte consecinlelelor. precum 9i a aborda situafia.dialogul cu sine" sentimcntelor: pentru a detectamesajelenegative. din perspectiva lor. aiutareacelorlalgi.formularea unor cereri clare. David Hawkins gi altli.d. Verbale. recunoagtereaunor tipare similare la ceilalli c Acceptarea de sine: a te simli mindru 9i a te vedea pe tineintr-o luminl pozitivX. a-!i rectinoagte punctele tari 9i punctele slabe.T. Stdpiniria stresultri: a inv5la valoarea exerciliului fizic.comunicarea prin contact vizual. prin expresiile fetei. capacitatea de a ride de sine SURSA: Consorliul !V.i a recunoagtesentimentelepersonale. a discuta in mod eficient despre sentimente: cum poli deveni un bun ascultdtor 9i cum poli sI pui intrebirile cele mai potrivite. gisirea cdilor de a stdpini temerile 9i anxietdfile.1992). Iossey-Bass. inlelegerea a ceea ce se afld in spatele unui sentiment . (de exemplu.Programa de prevenire a drogurilor gi a alcoolismului"... a cunoagte momentului cind egti in siguran!d 9i poli vorbi despre sentimentele personale . rlspunsul eficient Ia criticile aduse. transmiterea unor mesaje care sd inceapd cu . CommunitiesThnt Care (Comuitdti cdroraIe pasd)(San Francisco. din f . tonul vocii.. .a. sentimente 9i reac!ii . aprecierea diferentei in felul in care oamenii simt faid de anumite lucruri t Comunicarea. cunoagterea relaliei dintre ginduri. Administrarea a supraveghea. Empatin:a inlelege sentimentele altora gi preocupdrile lor.m. Autodezadluirea:a prelui deschiderea 9i a pune increderea la baza unei relafii. a imaginaliei bine cdlduzite gi a metodelor de relaxare . aplicarea acestor perspective in chestiuni cum ar fi sexul 9i drogurile . a afla daci la baza ludrii unei hotiriri se afli un gind sau un sentiment.

1978).ducereala capdt a promisiunilor sau implicarea total5 (de exemplu. SeIf Science:The Is Me ($tiinfn Shrelui: subiectulsint eu) (SantaMonica. dezvoltariisindtitii prin prevenirilela nivelul gcolar: Drug Use: Fvonr Adolescent Monograph. acceptarea sentimentelor si dispozitiilor personale. cu profesorii. promoveazd dezvoltarea calionale care TheNuu Sytrtl::csis Tenchittg: Effecticc andResportsible Dick 9i J.Patry(ed. Rdspundereapersonald:asumarea rispunderii.. (Predaren SanFrancisco.. no. mai populari 9i indrdzneli . abuzurilorde substante tategi serviciiin folosulornului. modelul de tip . proscrialS a copiilor"). Dillenhunt. Schaps SURSE: . REZULTATE: .JOZ Alfabetul emotional .c). in F. eva' ludri stabilite de observatori independenli. mai responsabili . Oser.Crearea practici edusi-i pese: uneicomunititicdreia Development" social A..\.wi:"' ll tl ll i' lnvitarea sociali 9i emofionali: rezultate Proiectul de dezvoltare a copilului Eric Schaps. Battistich. M. Evaludri in gcolile din California de Nord.1991. 8: Preztenting OSAPPreoention de ln te(Preuenirea de cdtue ndolescenli: droguriior to Practicc Theory folosirii Gopelrud(ed. V Battistich. clasele a 6-a. comparativ cu cele la nivel gcolar. California.toatd lumea cigtig5" pentru negocierea unui compromis "'. mai multe strategii pro-sociale pentru rezolvarea problemelor interpersonale r mai armoniogi . fr. mai.€ric american pentrusdniDepartamentul nocive.PromotingHealth Development Prevention:New Approaches"(. mai pro-sociali 9i de ajutor .-L. Delucchi. Goodyear Subiect Publishing Co. mai buni in privinla capacitSlilorde rezolvarea conflictelor gi V.Creating ProThatPromote Childret-r's Practices Educational a CaringCommunity: (..fthaps 9iK. Rezolaarea conflictelor:cum sd te confrunli cinstit cu alli copii. cu pdrinlii. Oakland. Afirmarea: recunoagterea preocupdrilor 9i sentimentelor fdrd minie sau pasivitate c Dinamicade grup: cooperarea.democratici" .Promovarea Through School-Based noi aborddri"). recunoagterea consecinlelor deciziilor gi ale acfiunilor. Watsoir.). giresponsnbild: 1992. Stone gi Harold Q. t n 4 i t I & * SURSA: Karen F. Solomon.K.. noishttez.. D.capacitateade a 9ti cind 9i cum sd conduci 9i cind trebuie sd urmezi pe altcineva . la invdldturd) . o mai bund inlelegere a celorlalli o mai atenli 9i mai preocupali .Rockville:Biroul de prevenirea orieIn Strncticd). i .. E. Centrul de studii de dezvoltare. mai afirmativi . . E. eftcientd Tossey-Bass.

Schaps SURSE: Prevention:New Approaches"(..PromoM. Grupul de cercetarea dezvoltdrii sociale. Hawkins 9i alfii. Psychopathology andEmotional DeSocial Promotirtg M. Greenberg. T.A DeveGrupul de cercetare SURSE: lopmentaland Clinical Model for the Preventionof ConductDisorder: The FastTrackProgram"(. E. Deaelopment 4 (1992). Hawkins.2 (1991). Evaludri in gcolile din Seattle. Btriefii mai pufin agresivi. A.364 cii Anexa F Inrsdlarea sociald gi emolionald 365 Marc Greenberg. (Promoaarea dezaoltdrii sociaThe PATHS Project in DeafChildren: oelopment .. capacitilii de recunoagtere9i a celei de inlelegere r Un mai bun autocontrol o O mai buntr planificare a rezolvdrii misiunilor cognitive r O mai mare refleclie inainte de a acliona r O mai eficientd rezolvare a conflictelor r O mai bund atmosfertr in clasd ELEVII CU NEVOI SPECIALE: ?mbunXtSlirea comportameritului la clasd in privinla: . D.. lournal of theAmerican pp. T.University of Washington legi emofionale Ia copiiisrtrzi:Proiecttrl Press. P. Tiemde dezvoltaresociali din Seattle")..no. americanpentru strninocive.Promovarea Through School-Based dezvolttrrii sdndtdliiprin prevenirile la nivelul gcolar:noi aborddri").. 3) de la clase speciale.i gimnaziale prin testdri independente 9i standarde obiective in comparalie cu gcolile neincluse in program. fetele mai pulin autodistrugtrtoare .. von Qlevegi R..Departamentul abuzurilor de substanle tate si serviciiin folosul omului. Universitatea din Washington Evaluarea s-a fdcut in gcolile primare . ThePreoention la copii). REZULTATE: .McCord gi R. 1993. of the in School-Aged Children:TheEffects ting EmotionalCompetence la copiii de competenlei emofionale PATHS Curriculum" (.ri gi exmatriculdri printre elevii cu rezultate proaste . Sociabilitdtii r Autocontrolului i- PATHs)..). Recunoagterea .The SeattleSocialDevelopmentProject" (.Modelde dezvoltaregi clinic PentruPrevead nirea problemelor de conduitS:programul rapid"). EMoTIoNALA o INTELEGERE . .Manifesttrrii capacitililor sociale . 1992. 1991.Proiectul in J...S: OSAPPreoention Eric Gopelrud (ed.Promovarea and PsychopaprogrameiPATHS"). Impdrtigirii . (Preaenirea comPorBehaaior in Children of Antisocial blay. thologyT Proiectul de dezvoltare socialtr de la Seattle |. Seattle. ]. Cook9i j. 208-217. Mai puline delincvenle o Mai bune rezultate la testele standard la invtrldturX gi V. ImbunXtXlirea emofiilor. Greenberg 9i C. From Preoenting Adolescent Drug Use: Monograph. Guilford. tvruNArAprA. evaluiri fdcute de profesori comparativ intre mai multe tipuri de elevi: 1) obignuifi.clasele1-5. New York.ReduceResultsof a Primary Prevention hood Aggression: unui program de preverea agresivitdliiin prima copilirie: rezultatele Academy of Child and Adolescent nire ini!iald").. Early ChildCatalano.Rockville:Biroul de prevenirea Theory to Practice.Quamma. imbundtdfirea capacitililor socio-cognitive . Battistich. tamentelor antisociale j. Etichetarea . F'. Mai puline eliminf. C. Kusche.Reducing Program"(. Psy chiatry30. Proiect rapid din cadrul Universitdlii din Washington. Kusche.E. Mai puline inilieri in consumul de droguri . Toleranlei la frustrare .Promoting Health Development E.. . A. D. Capacitdlii semenilor . REZULTATE: r O atagarepozitivtr fali de familie 9i gcoali .. Misiunilor de orientare .Duselopment virsti gcolari: efectele (1995). 2) surzi. T.. David Hawkins. Descregtereanumdrului de mtrrturisiri in legdturd cu tristelea 9i depresia o Descregtereaanxietdlii 9i izoldrii al problemelorde conduitd.

Universitatea Illinois din Chicago Evaluarea fdcutd in gcolile publice din New Haven.Cataiano. O capacitatecrescuti de a .. Capacit5li sporite de adaptare o O mai bund capacitate de a stdpini problemele interpersonale o O mai bund adaptarela anxietate o Comportamente delincvente mai puline . Jacoby. Programul Centrului Nalional pentru rezolvarea in mod creator a conflictelor (o iniliativi a educatorilor pentru rdspunderea sociald). t: imbunitilirea congtientizlrii sociale in cadrul proiectului de rezolvare a problemelor sociale Maurice Elias. 56-63. American 65 (1994)..Social urban Young Adolescents: Effectsof SocialAdjustment and Alcohol Use" (. Capacitili de comunicare imbunitifite Conflict Creatioely Inc.366 Anexa F Inzsdlareasociald gi emolionald Programul de rezolvare a conflictelor in mod creator 367 R. J. pp. J.Promovarea competentei sociale in anii de gcoald ca principaldstrategie de prevenire inifiald:povestea a doudproiecte"). clasele 5-8.R.and DelinquencyAmong Low. Yale-New Haven . The Resolaing SURSA: Metis Associates. Apelarea la ajutorul semenilor r O mai bund capacitatede^aface trecereaspre gimnaziu . S.New York. in modcreator: de rezoloare a conflictelor YorkSite(Programul program). Mai mult5 empatie . P Weissberg.Abbott9i L. SocialCom. J.Sivo.988-. Universitatea Rutgers Analizl ficutd in gcolile din New ]ersey la clasele a 6-a prin evalutrri acordate de profesori.Preventing IncomeChildren:Effects of a Long-TermPrevention Projectin Elementary Schools"(. din afirmaliile semenilor 9i din cataloage comparativ cu nonParticipanlii. Elias 9i R.R. lournalof Orthopsychiatry. pp. Grober.lournalof Constrlting and Clinical Psychology 60.. SchoolFailure.coliledin orassi periferice: de alcool").1 (1992). REZULTATE: o O mai mare sensibilitate fagade sentimentele altora o O mai bund inlelegere a consecinlelor comPortamentului lor . REZULIATE: o Mai pulind violenli la clasd ' Mai Puline jigniri in clasd r O atmosferi mai afecfuoasd . Metis Associaaleacestui semnificatioe Rezumatul constatdrilor tes.. Grady 9i C.P.Promovarea competentei socialeir:rcazul adolescenlilor din efectele adaptirii sociale gi aleconsumului . de ctrtre observatorii independenli precum gi in funcfie de rapoartele elevilor 9i profesorilor comparativ cu un alt grup de control. Un mai bun control al impulsurilor e Un comportament imbunitdtit '. Caplan.F. Mai multe dispozilie spre colaborare . Competence Promotionwith inner-Cityand Sub.. | (1990). Mai bune capacitdli de rezolvare a conflictelor SURSE: M.V. Linda Lantieri. Preoention in HwunnSeraices 7. New York City Evaluarea in cadrul gcolilor dln New York a claselor a 12-a prin evaludri acordate de profesori irratnte gi dupd program.Tale of Two Projects"(.1989. REZULIATE: .. of RCCPNew of the SignifcantFindings L98AL989.A. Hawkins. Weissberg. 177-200.. O'Donnell.D. Summary Program: 1.School-Based petencePromotion as a Primary PreventionStrategy:A. O eficienld interpersonaldgi o popularitate imbundt5lite .Day. E. P. M.Drug Use. J. J. imbundtilirea capacit5lilor de rezolvar'e a problemelor o O mai mare implicare cu semenii .Prevenirea gcolat a folosirii drogurilor 9i a deegecului lincvenlei la copiii ce provin din familii cu venituri mici: efccteleunei preveniri pe termen lung in cadrul unui proiect in gcolileprimare")..mai 1990. K.Programul de promovare a competenlei sociale Roger Weissberg.mdsura" situaliile interpersonale gi de a gindi acliunile cele mai adecvate o O mai bunX pdfere de sine o Un comportament mai pro-social .

unii cercetitori suslinind ideea cd existi mai degrabd o prdpastie decit simple diferenle intre emolii sau ci irn prezent capacitatea noastrd de a misura corelatiile biologice ale emofiei este inc5 insuficientd Pentru a le distinge in mod iatisficitor. Mare parte din disculie sebazeazl pe eseul cheie al lui Paul Ekman: . . Vegnicia acestei teme a iubirii altruiste este sugerati de profunzimea acestui mit universal: povestirile Jataca spuse ir:r iretreaga Asie de milenii intregi gi care nireazi. chiar 9i cind se ajunge la liceu . vezi: Paul Ekman .. Oatley. o astfel de listi rdmine intr-o oarecare misurd speculativtr. Levenson.Promovarea competenlei sociale: studiu aprofundat al unui program preventiv la nivel gcolar"). Branden-Muller gi M. Pentru acest Punct in dezbatere. M.New York. Pentru ce existi sentimentele? 1..Mi9ciri faciale voluntare care genereazAo anumitd activitate a sistemului nervos autonom in cazuri specifice") de Robert W. Associated Press.2T. astfel de parabole ale sacrificiului de sine. 6' L992' pp' 159-200' fundamentale")'dn provine dintr-un eseu care a apdrut inacelaqi vedere de Acest punct numii al revistei respective 9i care era semnat de P' N' JohnsonLaird 9i K. . Iubirea altruistd 9i supravieluirea umand: Teoriile evolulioniste care descriu avantajele adaptdrii prin altruism sint rezumate in The Adaptiae Design of the Human Psyche(Modelul de adaptarea psihicului uman\ de Maicolm Slavin 9i Daniel Kriegman. 5.L992. Un comportament mai pulin antisocial.The Promotion of Social Competence: Longitudinal Sfudy of a Preventive School-BasedPrograrn" (. Elias. R.. .l^990. AmericanJourualof Orthopsychiatry. I. Guilford Press. impugcarea Matildei Crabtree: TheNeto YorkTimes.6I(1991). Clabby.. Schimbdrile la nivelul corpmlui in momentul apariliei emoliilor 9i motivele lor evolufioniste: o Parte dintre schimbdri sint Prezentate in . Elias 9i J. M. si din alte surse. in acest punct.pp. Capitolul 1. Ll nov' 1994' 6. Gara. Building Social ProblemSolaing Skills: Guide' a pro' capacitdlilorde rezolaare Progran (Formarea linesFrom a School-Based blemelorsociale:puncte de reperpornind de Ia un program executatIa niuel I ossey-Bass. Schuyler. Scolar). 2. o con.Voluntary Facial Action Generates Emotion-Specific Autono' mous Nervous System Activity" (. L. Paul Ekman 9i Wallace V' FrieAceastd list5 este culeasAde aici. 1992. 3..Psychophysiology. 15 sePt' 1993. Universitatea Califomia din San Francisco.409-17.r. dar sin. Sayette. 4. Doar la adulfi: observafie fdcuti de Paul Ekman. T. ].tientizare social5 9i luarea de decizii socialela nivelul sau in afara clasei Note PARTEAflNTTI CRETERUL EMOTIONAL SURSE:M. 7.Argument pentru emoliile Cognition and Emotion.368 Anexa F ..autodistructiv sau problematic. Capacili imbunXtdlite de a invdla sd invefe r Un mai bun autocontrol. toate.An Argument for Basic Emotions" (. existX o dezbatere gtiinlificd asuPra semndturii biologiie a fiecirei emofii in parte. A. A.San Francisco.

Basic Books..creier emolional" r." 9. .. care permanent se referd la stratul neural de bazA al emofiilor. In acele vremuri de demult. Dincolo de aceasta. Conform gindirii curente. 1994). Pe de alti parte/ pot existaurme ale sentimentelor la cei lipsifi de nucleul amigdalian (vezi Paul Ekman 9i Richard Dartldson [ed. . noiembrie 1992..87. de exemplu. Plenum Publishing.p. 12. 10. .viati emofionald" . LeDoux lucreazi la mai multe niveluri.cu nucleul amigdalian conteazi mult mai mult. 8.d are ProPria sa topografie Pe aceastd hartd imaginar5.. Acest tip de reaclii fundamentale definescceeace poate trece drept .in special lobii prefrontali .. Totugi acest creier primitiv nu a permis inci ceea ce noi considerlm a fi o emotie.mic bine definit. foseph LeDoux. Galen).Emo!iile gi concePtul de sistem limbic")..|oseph LeDoux. Dar studiul lui LeDoux este susfinut de tot mai multe dovezi convergente. QuestionsAbottt Emotion. anevoioasa stabilire a traseului neuronilor singulari. 1994.Plenum. New York. Londra.Sensory Systems and Emotion" (. Am scris despre studiul lui Joseph LeDoux in The Nnu York Times din 1.instinct de viali" al acestor specii..Sistemul senzorial 9i emofiile"). engl.Neuronul gol-golu!: evolulia si limbajele creierului 9i corpului").op. In Praise of FoIIy (Elogiul nebwtiei). inclusiv: |oseph LeDoux. 1. lin descoperirile recente. Behazsioral 58. viala mintali era in stare bruti: simfurile 9i un repertoriu totusi foarte limitat de reacfii fali de stimuli au ajutat sopirlele. astfel incit au transmis aceste lucruri prin sistemul genetic. Oxford University Press. Oxford University Press. studiind. aceasti analiztr se bazeaz| pe sinteza excelentd a lui ferome Kagan.5aug. Emoliile noastre au evoluat atunci cind nu aveam tehnologia necesard pentru a acliona atit de puternic asupra lor.83. in vreme ce circuitele care leagA alte pdrli ale creierului .370 Note Note 371 si Richard Davidson (ed. Galen'sProphecy (Profefiadr. Vezi Joseph LeDoux. in cadrul teoriei evolu!ioniste. se Pare ce nu existi un . Ned Kalin. unele dintre problemele principale care distrug societatea actual5 duc la o minie nestivilite. 2.). agacum a fost el descris de R. . Capitolul 2. 1'992. Ca mulfi specialigti in neurogtiinte. 1993. Sistemul limbic 9i emotiile: R. Ideea de sistem limbic ca Punct esenlial ir creierul emolional a fost introdusd de neurologul Paul Maclean. Integratiae Psychiatry. trad. pisirile sau pegtii . cum ar fi cea a lui LeDoux. 1994. 4. Puii de macac ai puterea de adaptabilitate: ..ir special cind e vorba de implicaliile pentru intelegerea vietii noastre emotionale care par sd decurgd din datele neprelucrate.9i poate 9i brontozaurii . de exemplu. and Brain Research. Eddie Radice. aritindu-se cd o parte dintre structurile centrale cum ar fi hipocampul sint mai pulin implicate in emolii. Constatdrile sale si ale altora sint trecute aici in revisti 9i se afli undeva Ia granila explordrii in neurogtiinfd.intr-un moment de minie instantanee ajungeai Ia dorinta de a omori pe cineva. broastele.. Departamentul de psihologie gi psihiatrie.4.exista gi o recunoaqtere tot mai puternici a faptului ci fiecare emotie se adreseazAunor anumite zone sPecifice ale creierului.. N euroscien 3. fiecare emofe majo. cooido' asupra nind ptrrli ale creierului.Penguin. Concepts ce.1993. deci rdmin sPeculative . dr. 1990.. p. Joseph. 1971. The Triune Brain in Eoolution (Creierul triunic in eoolutie). insd neurologia emotiei e departe de a-si fi spus ultimul cuvint.Minia este emolia cea mai periculoasi. o harti specialXa traseelor neuronilor. cu Peste 40 de ani in urmi. .Aspecte ale emoliei pdstrate la diverse specii"). New York. animalele care reusesc bine sau destul de bine au pufut supravietui. 1986. A. pentru ca ea ne mobilizeazh pentru lupti.Aspects of emotion conserved across species" (.sd trdiasci acele vremuri.. cit. care determind calitefle lor unice. Universitatea Wisconsin. Maclean. Specialigtiiin neurogtiinle sPeculeazd faptului cd atunci cind creierul reugette sd creeze un model comPlet al emofiilor.Paul D.sau mai precis .. insd nu puteai si o faci prea ugor . totugi multe sau majoritatea acestor circuite sint destul de sigur in interdependenli cu punctele de legiturd cheie din sistemul limbic cum ar fi nucleul amigdalian 9i cortexul Prefrontal.dar acum po!i. Aceasta este emolia care se adapteazd cel mai greu. conceptul de sistem limbic a fost prelucrat atent. organizarea unor experiente elaborate pentru a obline efecte condilionate de fricd Ia gobolanii al ciror creier a fost modificat chirurgical. Cazul unui bdrbat fdre sentimente.Emotion and the Limbic Sysin tem Concept" (. Anatomia unui blocaj emotional i.Emotional Memory Systems in the Brain" (. New York.FundamentnlQuestions About Emotions (intrebdri fwtdamattnle anryra emoliilor). 1989. Yezi. felul ir:rcare anumite leziuni din creierul gobolanului ii pot modifica in vreun fel comportamentul. Circuitul creierului la diferite niveluri ale fricii.l.. in perioada preistorice.Disculia din acest capitol se bazeazd pe interviuri cu ei 9i pe mai multe articole ale sale. pregdtit pentru Seminarul de neurogtiinli afectivi MacArthur.a cum spune PauI Ekman: . New York.. Mai important. 5. 11. ele sint decizii crtrciale pentru supravietuire. foseph. ci mai degrabi mai multe sisteme de circuite care disperseazd reglarea unei emolii date.Sistemele memoriei emo$onale la nivelul creierului").The Naked Neuron: Evolution and the Languages of the Brain and Body" (.. care provin de la divergi neurospecialigti. New York.. Erasmus din Rotterdam.2. Diferitele descoperiri ar putea indica acele pdrti anume ale nucleului amigdalian care conteaze in mod special gi care sint circuitele care lipsesc.

. pregitit pentru Seminarul de neurogtiinld afectivi MacArthur. New Jersey.Emotional Memory Systems in the Brain". Morris de la Catedra de neurologie a UniversitSlii din Florida in cadrul intilnirii internalionale a Societalii de neurofiziologie (13-16 febr. . 13. i. 15. memorie .1994. Washingtory D.. un manuscris nepublicat. Luria.. 1992. nov. Science 7. Memoria emolionali: Lary Cahill gi allii. 8. Ambele legituri sirt ficute intr-o unici proiecfie.1993. cit.p.LawrenceErlbaum Associates.Emo!ie. . Zajonc.Discriminarea afectivi a stimulilor care nu pot fi recunoscufi"). Studiile pe animale aratd cd atunci cind zoneie lobilor prefrontali au suferit leziuni astfel incit nu mai pot modula semnalele emolionale din zonele limbice. mai este gi una biochimicd: atit partea ventro-mediani a cortexului prefrontal cit 9i nucleul amigdalian au o mare concentra.. 1994.Aspecte ale emoliilor pistrate la nivelul speciilor").58.1994. Multe dovezi se indreapti spre acea parte a cortexului prefrontal ca fiind locul in care majoritatea sau chiar toate circuitele corticale implicate intr-o reaclie emolionalS aclioneazi deodati. 9. sugerind un traseu rapid 9i puternic. strdlucitul neuropsiholog rus.Mare parte din aceastespeculalie asupra reglirii reacliei emolionale de citre neocortex aparline lui Ned Kalin.How Scary Things Get That Way" (. Nu existd doar o singuri punte structural6 i-ntre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal. Memory and the Brain" (.. 1992..acea parte care gindegte la nivelul creierului emofional. propunea inci din anii 1930 ideea ci acest cortex prefrontal este cheia autocontrolului 9i stdpinegte iegirile emofionale. 1992. Science 1. (iun.joseph LeDoux. 9i Allan Schore. 1980). Hillsdale.inclusiv in inhibarea semnalelor creierului emofional. psiholog la Universitatea din Connecticut. 1994). intre altele. 1994). animalele devin stranii. Opinie subcongtientd: John A. 16... New Jersey. B..San Antonio).C.tie'de receptori chimici pentru serotonina neurotransmilitorului.. tetoare pot fi lucrurile"). Bargh. cele mai puternice Iegdturi intre neocortex gi nucleul amigdalian se afld ir lobul prefrontal sting 9i in lobul temporal dedesubt gi lateral falX de lobul frontal (lobul temporal este extrem de important in identificarea a ceea ce este un obiect).?rima secundd: interacliunile sociale precongtiente"). 6.1. Cele mai importante studii asupra leziunilor lobilor Ia gobolani au fost fdcute de Victor l)ennenberg.Cit de inspiimin(6 nov..foseph LeDoux.cortex limbic" . Cortex. ..Activarea p-adrenergicd 9i amintirea evenimentelor emolionale").Emotion. Preferinle incongtiente: William Raft Kunst-Wilson 9i R. s-a constatat folosindu-se un scaner PET pentru stabilirea a ceea ce se intimpld pe creier. .i la consecinlele emoliilor in dezvoltarea creierului aparline lui Allan Schore. . 887). chiar daci nu gtii despre ce e vorba: LeDoux. erau impulsivi 9i inclinali spre teama 9i minie. . Vezi Antonio Damasio.R. un fel de goseavirfuali neurald. Gianotti. New York. Scientific American. Descartes'Error (Eroarealui Descartes). Iar ir urma unui studiu ficut pe 24 de birbali 9i femei care fuseseri condamnali pentru crime pasionale sdvirgite ir:rmomente de mare impulsivitate. Nature (20 oct.Afect Regulation and the Origin of SeIf (Reglementarea afectiadgi origineasinehti).. Leziunile pe emisfera stingi 9i jovialitatea: G. incit neuroanatomigtii i-au mai spus 9i .First Second: The Preconscious in Social Interactions" (.ci acegtioameni aveau un nivel mult mai scizut decit normal de activitate in acestepirli ale cortexului prefrontal. 10.. in schimb acelea care au o concentratie sc5zuti sint ostile si dugmdnoase. impulsive gi imprevizibile. prezentat la intilnirea Societ5lii Americane de Psihologie. dar are 9i propria relea complicati si extinsd de proiecfii Ia nivelul creierului limbic. Aceastaeste zona care pare cea mai importantd pentru evaluarea reactiilor emolionale atunci cind sintem in toiul lor 9i facem coreclii de trasee. Vezi Ned Kalin.2. Concepts irr Neuroscience.Aspectsof Emotion Consen'ed Across Species" (. Hillsdale. O privire mai atentd asupra neuroanatomiei arati cum aclioneazi lobii prefrontali ca administratori emofionali. A. pacientii care au avut probleme in aceastd zond.i creier"). . Periculos..Affective Discrimination of Stimuli That Cannot Be Recognized (.. iun..1972.Comportamentul emolional 9i leziunea pe emisferi").. Teoria psihanaliticX gi maturizarea creierului: prezentarea cea mai aminunlitd referitoare la primii ani de via!5 .3/ Z Note i Note 373 .. Proieclia unui neuron intre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal se face printr-o zond care se numegte cortexorbitofrontal. Aceste substanle chimice la nivelul creierului par. 14.Emotional behavior and hemispheric side of lesion" (. 1961. Cortexul orbitofrontal primegte semnale gi de la nucleul amigdalian.8. Cazul pacientului care a devenit mai fericii dupi un accident cerebral a fost prezentat de Mary K.t astfel calmindu-se intensitatea neurali a acestor semnale. Lawrence Erlbaum Associates.bine adaptate social". 12. .. (l febr. aga cum a fost citat in . BehaoioralBrain Research. op. sd conteze in mod special in ceeace inseamn6 colaborare: maimulele cu o mare cantitate de serotonind la nivelul nucleului amigdalian sint .Beta-adrenergic activation and memory for emotional events" (. Conexiunile cortexului orbitofrontal cu creierul limbic sint atit de extinse. 1994.Emotion and the Limbic System Concept". Prin aceastd relea el joaci un rol important in regldrea reacliilor emolionale . izbucnind in crize de furie sau de lipete de fricd. observa el. pe mdsuri ce ajung in alte zone ale cortexuluj.Grosset/Putnam. La oameni. Catedra de psihologie 9i psihiatrie din cadrul Universitifii \disconsin.Affect Regulationand the Origin of Self.

lnteligenlelemultiple merg la gcoali"). creierul uman). manuscris nepublicat. 1992). a fost citatd si in Tftc ChicagoTribune (29 lr. 12. Psychiatry. iar de inteligenla emofionald.pp.de E. Descartes' emolia ralitmea si Renson nnd the Human Brain (Eroarealui Descartes. Seiemon 9i al . 1987. Existd aici.elasticitate a eului" si nu de inteligenli emofional5. 4. . Arnericanloumal ol 1995.Punctajul mediu al unui grup de la Harvard Ia testul SAT a fost de 584 de puncte din 800 posibile. Rezumatul este din Howard Gardner. la niaelul aielii americane).Emotional Intelligence" de Salovey. care a fdcut studiul asupra absolvenlilor impreuni cu Terry Denny de la Universitatea din Illinois. teoria multiple: lele p. . Karen Arnold.. mia povestit despre ineficienla relativX a acestor notdri tr prefigurarea reugitei in viald a acestui grup de oameni. 9.ail992). Felul in care eu folosesc termenul de congtientizare o atenlie indreptati citre sine. Ll. inteligenfi emofionald: jack Block..1995..Iase sociale 1994. ll IT I AL E ffi ortoN NATRA nWTZ+#ir? Capitolul 3. 18.Cortexul prefrontal").8(1989). George Vaillant. dar cele doui sint construclii independente' Capitolul 4. Mayer.Guilford Press. Cum acesteasint elementele principale ale inteligenlei emofionale.Avertismenful unui absolvent care a fosl confruntat cu inchisoarea") din The Nera York Times(23 iun. Modelul inteligenfei emolionale a fost prima dat6 propus in Peter Salovey 9i John D. fii. folosind metode statistice Pentru a arAta felul in care personalitatea gi comPortamentul sint legate de IQ. IQ vs. independent de IQ..Inteligenld 9 (1990).. cdtre propriile experienle. . Vaillant. Definilia fundamentald a . E.. dar observd cd principalele comPonente PresuPun o autoreglare emofionald gi un control al impulsului de adaptare ca sim! al autoeficienlei gi al inteligenlei sociale.Regindirea valorii testelor de inteligenti"). Kohler.. 5.Un alt model timpuriu de inteligenli emolionald apare in .. Cambridge University Press. Felsman 9i G. Imagination. Inteligenfa practicd 9i calitSlile oamenilor: Robert f. Richard Herrnstein 9i Charles Murray. . 7. Dr.Multiple Intelligences Go to ResearSchool" (. Vaillant. 19869i Supplenrent apdrut in The New YorkTimesEducatiott de alte citeva ori de atunci incoace. Multiple lntelligences: New York... dupi cum constatd el. L3.Little.The Development of ..Emotional Intelligence" (. .PrefrontalCortex" (. tezi de doctorat prezentati la Universitatea Rhodes.. Anderson 9i B.i Mayer la p. Adaptation to Life (Adaptaren Boston. Educational cher.a Concept of Psychological Well-Being" (.18. 189. independent de inteligenla emofionali.. Block a analizat datele dintr-un studiu ficut pe 100 de bdrbali gi femei de la virsta adolescenlei 9i pini la douizeci 9i ceva de ani. Grosset/Putnam.Warning by a Valedickr rian Who Faced Prison" (. it I * telligence Tests" (. El a la 3 nov.iar' na 1995. The BeIl Curae: Intelligencc and ClassStructure in American Life (Curba lui BeIl: inteligenld Si struc Free Press. Un observator noteazi: Howard Gardner. New York. 1988.374 Note Note 375 17. Brown. Cind a fi degtept e o prostie 1. turare p1 c. o ugoari corelare intre IQ si elasticitatea eului.9. I-am luat un interviu lui Howard Gardner in legdturi cu teoria s:r referitoare Ia inteligentele multiple in . TheAmerican Prospect.intr€deschiderea cutiei IQ-ului"). Universitatea Berkeley din California. ceea ce uneori se mai numegte qirefleclie. a fost prezentatd in . reactivitateacardio vasculari 9i comportamentul la bdieli cu o predispozilie crescuti 1.Rethinking the Value of.In .. .Multiple lntelligences. Error: Emotintt. K. 1993..66. 14. .j.Cognition. introspectivi... and Behavior in Boys at High Risk for Alcoholism" (. elasticitatea eului poate fi considerati un fel de surogat al misurdrii inteligenlei emofionale.New York. Basic Books. cum ar fi testele SAT fa!5 de IQ. febr. pentru alcoolism").f . Imperfecliuni ale cortexului: Philip Harden si Robert Pihl.. Cardiovascular Reactivity. Proiectul Spectrum: principalii colegi ai lui Gardner in crearea Prtr iectului Spectrum au fost Mara Krechevsky qi David Feldman. 1994. Cunoagte-te pe tine insuli de sine se referi la 1. New York. Journalof AbnormalPsychology. Howard Gardner gi Thomas Hatch. 2. 1995.Cogni tive Function.inteligenfei emofionale" apare in .Resilient Children as Adults: A 40-Year Study" (. 3. Sternberg. in practicd).152. 5..Dezvoltarea concepliei bundstdrii psihice"). Cortexul prefrontai: Antonio Damasio.Copii 9i la virsta adulti: un studiu de 40 de ani") dinThe lnoulnerableChild (Copilul inaulnerabil). Africa de Sud. i I i. care actualmente este la Universitatea Medicald Harvard.04. 15.tiaff). 8. Comparatia ir:rtre testele IQ 9i abilitilile Spectrum este Prezentati intr-un capitol al cdrui coautoare este Mara Krechevsky' Vezi HoThe Theoryin Practice(Inteligenward Gardner..Functiacognitivd.. 1977). p.New York.. 185-211. emotionali").nnd Personality. 19. la z.Cracking Open the IQ Box" (.. Reuven Bar-On. I. Cortexui prefiontal 9i memoria funcfionalS:Lynn D. BeyondIQ (Dincolo de IQ).Block folosette concePtul de . 1985.Povestea lui Jason H. 10..

iatdle). 9. Dar vezi gi Carol Tavris. Freedman 9i B.980.Ingri. Analfabetismulemolionala fost un termen folosit de M.Controlul mintal al agresivitSlii la minie") de Dolf Zillmann. Strategiile lui Redford Williams de stipinire a ostilitdlii sint detaliate in Anger KiIIs (Mtnia ucide\ de Redford Williams 9i Virginia Williams. fost student la Diener. Basic Books. 6.Some Specific Features of Group Psychotherapy" (. . Efortul ingrijoririi. impotriva miniei si pentru autocontrol este un caz amplu dezvoltat in Anger: Self-Induced Emotion Change't (. Psychotherapy-and-Psychosomntics. Galen'sProphecy.. ... conflict emolional 9i deficienfd: o privire de ansamblu").p.Obsessive-Compulsive Disorder" (. New York. observatorul poate scdpa de timiditate 9i poate deveni . .Alexithymia: History of the Concept" (.. 5. New York. . Internationallournal for Group Psychotherapy.Alexitimia: tratamentul ce folosegte psihoterapia combinati individuald 9i de grup") de Hillel I.)..993.Alexithymia: Tieatment Utilizing Combined Individual and Group Psychoterapy" (. 2.tionale sint propriile mele adaptiri ale acelor categorii..376 2.An Emerging Understanding of the Reflective (Meta)Experience of Mood" (. understood 10. Epstein observi cd dacb aceastAcapacitate este profund cultivatd. Vezi gi: fon Kabat-Zinn.i Edna Foa.. Emotional Conflict. S. Mayer gi Stevens. . Descartes' Error. Times Books.Alexitimia: istoria unui concept"). Baumeister dinHandbook of Mental Control de Wegner 9i Pennebaker (ed.. Eul observator: o comparalie perspicace a stdrii de atentie la nivel psihanalitic 9i autocongtientizare apare la Mark Epstein in Thoughts Without a Thinker (Gtnduri fdrd ginditor). Anger: The MisunderstoodEmotion.. Guilford Press. 1 (1988).990. Swiler. 1. Prentice-Hall. Random House. Clinicai and Therapeutic Aspects" (. Anger: TheMistrnderstood Emotion (Minia: o emoliegregit inleleasd). 10" Tidsiturile clinice ale alexitimiei sint descrisein cartea lui Graeme J.mai flexibil si mai curajosr (<un€u dezvoltat>.. Pentru un rezumat al acestui studiu. 64. O parte dintre termenii stilului acestei congtientizdri de sine emo. 7.. inrobit Note de patimi 377 Whereoer YottGo.. 1989. and Deficit: An Overview" (. Revdrsarea miniei nu duce la risipirea ei: vezi.Affect. manuscris nepublicat (1993). Larsen. K.04.. 4 . . capabil si se adapteze total la viat5".Sttrpinirea -Controlling miniei: autoimpunerea unei schimbdri de emofie") de Diane Tice gi Roy F. . DC (mai 1986).Mental Control of Angry Aggression" (.New York. 47-6L. ln decembrie L992 i-am luat un interviu Dianei Tice in legiturd cu studiul sdu in privinla felului in care oamenii reugescsd se scufure de proastele dispozilii. 11G722. ap5rutd in Hnndbookof Mental Control de Wegner si Pennebaker.Alexithymia. vezi Ed Diener si Randy j. Touchstone.1.. Free Press. 8.Studiul asupra agresiunii cathartice") de S.56(1991).). McCandless din lournnl of Personality and SocialPsychology. 13.The Experience of Emotional Well-Being" (. Anger: The MisEmotion. in Clinical Handbook of . Psychotherapy-and-Psychosomatics. 12..).A Study of Catharsis Aggression" (. R. William Styron.. aspecteclinice 9i terapeutice").Afecr. p. in Handbook de Daniel Wegner gi James Pennebaker (ed.l35. lournal for Group Psychotherapy. 1994. . New York. care apare in Handbookof Mental Control de Wegner 9i Pennebaker.. 335-368.. New York. Rolul emoliilor in logici: Damasio. Taylor.'orarea:o activitate cognitivi nedoritd ce controleazd o expresie somaticd nedoritd").An Emerging Understanding.Alexi timia. Femeia ca{e nu gtia de ce plinge a fost amintiti in lucrarea lui H. Anger: The Misunderstood Emotion. 4. New York. 4 (1966). 7. pp. Internationnl 4 (195a). fohn D.46 (1986). Plimbarea care calmeaz5: se citeazd din Tavris. Mayer gi Alexander Stevens.pp. Studiile asupra miniei sint descrise si in . Mallick 9i B. 9G1...Citeva trisdturi specifice ale psihoterapiei de grup"). de exemplu.. Darkness Visible:A Memoir of Madness(Intunericul aizibil: o amintirea nebuniei). B. Pentru aminunte despre raportul dintre sentimentele pozitive gi cele negative 9i despre bunistarea emofionalh. Perceptorii: au fost descrigi 9i in TheManagedHeart (Sufletul stdptnit) de Arlie Hochschild. Hyperion. Ea 9i-a publicat constatirile asupra miniei ink-un capitol pe care l-a scris impreund cu solul ei. 14. New York.. Atunci cind este eficient sd-!i exprimi minia: Tavris.. 3. Frica subcongtienti: studiile in legAturi cu gerpii au fost descrise in cartea lui Kagan. Sweet in . Englewood Cliffs. 8. Note Capitolul 5. Lizabeth Roemer gi Thomas Borkovec.. 11.pp. este descris in . lucrare prezentatd la intilnirea anuali a Asociatiei Americane a Psihiatrilor din Washington. 5.O intelegere ce iese tot mai mult la iveali a (meta)experientei care reflectd starea de spirit". 9.. 1993.Dezechilibrul obsesiv"). in prezent lucrind la Universitatea Michigan. Descrierea alexitimiei este flcutd de Peter Sifneos. 38. 1. Gary. 11. New Jersey. 1993. 1. vezi Tavris. Teama de microbi: David Riggs ." .pp.Worry: Unwanted Cognitive Activity That Controls Unwanted Somatic Experience" (. Warnes . Roy Baumeisof Mental Control (Manualul pentru controlulmintal) ter. 1995...Experienfa buntrstirii emolionale") in cadrul cArlli Handbookof Emotions (Manualul emofiilor) de Michael Lewis 9i ]eannette Haviland (ed. Intensitatea emofiilor: mare parte din acest studiu a fost fXcut de cdtre sau impreuntr cu Randy Larsen. ThereYouAre (Oriunde te-ai duce. chirurgul lipsit de emofii.

Performanfa expertiloq. and Dissociation(Refularegi disociere) Repression care a dezUniversity of Chicago Press. Jack Block. 11.New York.. 19.26. WorkingMemory (Funclionarea memoriei). Impulsivitate si delincvenli: vezi discutia din.1990. Dobson. care a analizat datele de la testele SAT intr-un studiu al amindrii recompensei ficut de Walter Mischel. Deuelopmental Psychology. Cortexul prefrontal 9i funclionarea memoriei: Patricia Goldman-Rakic.Ingrijordrile modifici felul in care sint luate hotiririle: efectele gindirii negative asupra procesului cognitiv". prezentat de Richard Wenzlaff in . .Anxietatea si rezultatele la scoald:o meta-analiz5"). structura 9i dobindirea sa"). Capitolul 5.. a devenit un cefcetitor de frunte in acestdomeniu. New York.978-986. Walter Mischel 9i Philip K... | (1991).Menfinerea unor iluzii pozitive in confruntarea cu informalii negative"). 3. Groaza de examen: Daniel Goleman. aminarea ca factor de previziune pentru examenele de admitere: comunicare personald a psihologului Phil Peake de la Colegiul Smith. Progress . 1993. Anxietatea 9i rezultatele la gcoalS: Bettina. .. 1990). n ))1 i3. ingrijordri: Richard Metzger 9i algii.SexDifferences in Control of Depreission" (. Rezultatele la testele SAT in cazul copiilor impulsivi dar 9i al celor stipinili: analizarea datelor de la examene a fost fdcuti de Phil Peake.Maintaining Positive Illusions in the Face of Negative Information" (.. Simon and Schuster. lournal of Clinical Psycholo gy (ian.On the Relation Between IQ. Asian-AmericanAchiettement BeyondIQ (Reu. AmericnnPsychologist (aug. . 1993. Vital Lies. FAA Ofice of Aoiation Meilicine Reports(mai 1989). Studiul asupra amindrii risplatei la copiii de patru ani a fost prezentat in lucrarea ..Expert Performance: Its Structure and Aquisition" (. Guilford Press..Worry Changes Decision-making: The Effects of Negative Thoughts on Cognitive Processing" (. Cazul studentillui rizbunitor este preluat din cartea lui Daniel A. 1... Barlow (ed. Random House. .A Connectionist Approach to the Prefrontal Cortex" (.Relationships of Anxiety Scoresto Academy and Field taining Performance of Air Traffic Control Specialists" (. psiholog Ia Colegiul Smith. Collins 9i alfii. 17.8 (1989).. L...Predicting Adolescent Cognitive and Self-regulatory Competencies From PreschSol Delay of Gratification" (... 13.8. Simple Truths: The (Minciuni aitale. Avantajul IQ-ului asiatic: Herrnstein gi N{urray.Seipp. Terapiadepresiei:K. The Bell Curoe.New York.. 15. . 9.). lournal of Neuropsychiatry5 (1993).. and Delinquency" (.). Guilford Press. Brown si alfii. 1. 1985. lournal of Clinical and Social Psycholory. Impulsivity. New Jersey..Anxiety and Acadernic Performance: A Meta-analysis" (. 14.Anxiety Research. 4... 8. 1990. Weinberger. 1990. de exemplu.. . 2. Peake.. Lawrence Erlbaum. 1994).Diof Mentnl Conferentelesexualein controlul depresiei") in Handbook frol de Wegner gi Pennebaker.Baza celulard gi a circuitelor memoriei funclionale aflate in cortexul prefrontal la primatele nonin Brain Research.378 Note Note 379 de Psychological Disorders(Manualul clitric de disfunclii psihologice) David Barlow. Singer (ed.Daniel Weinberger umane"). Motivatia gi performanla de elitS: Anders Ericsson. 1993..Chicago. Oxford. Darkness Visible: A Memoir of Madness. pp.Worry". 57 (1989).O abordare corelalionari a cortexului prefrontal"). lournal of Abnormal Psychology. 5.Meta-analiza eficienlei terapiei cognitive in cazurile de depresie").1991..Shelley Taylor gi alfii. . Mama ingrijorati: Timothy A. Schwartz gi Richard Davidson.85. E. Srudiu asupra tiparelor de gindire ale persoanelor deprimate. . 1985. 6. David of Psychological Disorders. 16. voltat conceptul de rdzbunare in studiile sale anterioare impreund cu Gary F. ierapiile pentru disfuncliile de anxietate:vezr.6 (1990).Rela!ia dintre punctajele obtinute la testul de anxietate din cadrul Academiei de Avialie gi performanla practici a controlorilor de trafic aerian"). Aptitudinea de a stipini 1a t' rr li I' 1. adeullrurisimple:psiholoPsychology of Self-Deception gia autotngeldrii).The Construct Validity of the Repressive Coping Style" (. S.Disfuncfii de anxietate generalizatd") drn Clinical Handbook of Psychological Disorders de David H. Barlow (ed. IQ-ul si ocupalia americanilor de origine asiaticd: fames Flynn.. New York. Motivele de ingrijorare aie celor deprimafi sint prezentate de Susan Nolen-Hoeksma in .Controlul mintal al depresiei") in Hnndbookof Mental Control de Wegner gi Pennebaker. ..Cellular and Circuit Basis of Workin$ Memory in Prefrontal Cortex of Nonhuman Primates" (.2. IQ vs.Weino-erger. 7. 104 (1995)..Generalized Anxiety Disorder" (. Depresia la Styron: William Styron..Controlorii de trafic 9i anxietatea: W. 10. 12. loumnl of Consulting and Clinical Psychology.Clarendon Press. Pacienta ingrijorati a fost citatd de Roemer gi Borkovec in .ehnicalHandbook Press.4..Despre relalia dintre IQ.Prezicerea competenlelor cognitive si de autoreglare pornind de la aminarea rdsplatei in cazul pregcolarilor") de Yuichi Shoda.A Meta-analysisof the Efficacy of Cognitive Therapy for Depression" (.iteleamericanilordeorigine asiaticdmai presusde lQ). Guilford H.The Mental Control of Depression" (..Valoarea constructivi a copierii stilului de refulare") din de j. . .). 14. Funcfionarea memoriei: Alan Baddeley.New York. impulsivitate si delincventA").

29. Ralph Haber si Richard Alpert..The PONS Test: Measuring Sensiiivity to Nonverbal Cues" (. Rtrdicinile empatiei leet). lucrare prezentati la intrunirea Societdlii Americane de Psihologie (1989)... Universitatea din New Hampshire. . CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(22 mart. p.. reu9i"). 4 (1991). 21. . 199i). Deuelopment antl Maintenance of ProsocialBehnaior(Dezz.. 24.i menlinerea ctal). I-am luat un interviu lui C.. ed. Gindurile negative gi rezultatele la teste: john Hunsley. . . lournal of CollegeStudent Deuelopment 17.iilor fierbingi devine mai exacti atunci cind existi o experien!tr emolionali deschis6"). 6. Mamele care au actionat ca niste cercetAtoaredupd ce au fost preg5tite de Marian Radke-Yarrow 9i Carol1'n Zahn-Waxler'la Laboratoarele de Dezvoltare PsihologicX din cadrul Institutului National de Sindtate Mintali. 31.1992).. 4. .) si allii. 27. Mihaly Csikszentmih alyi. NeutYorkTimes 25. Robert Rosenthal 9i al.Hot Information-Processing Becomes More Accurate With Open Emotional Experience" (. Optimismul realist fa!5 de cel naiv: vezi. 1987). Medical Makhtg (iul. Randy Larsen gi altii. s. 1988. LearnedOptimism (Optimismul .Ca o cascadl"): Newsweek 28.vder 30. 1973. Harper and Row.3 (L975). 1. McReynolds. . . despre rddicinile dezvoltirii sale gi despre neurologia sa in The New YorkTimes (28 mart.Rela!ia dintre anxietatea datoratX rezultatelor la invSlituri 9i grija de a (mai 1989).Opera. 5.-sept.. .. 2 (1984) g 1. 1986).The Influence of Positive Affect on Clinical Problem Solving" (.Procesareainforma. Studiul transei 9i studenlii la matematicd: JeanneNakamura. 1994). inotdtorii optimigti: Martin Seligman. sirea talentului") din Mihaly Csikszentmihalyi gi Isabella Csikszentmihaly.Influenfa afectului pozitiv asupra rezolvdrii problemelor clinice").Test Anxiety" (. in TheNew YorkTimes(24 dec... 1989).Roots. I-am luat un interviu dr. I-amluat un interviu lui Albert Bandura despre autoeficienli in Tfte (8 mai 1988).. 579.fournalof Humanistic Psychology1'5..Joaca9i rdsplXlile intrinsece").Play and Intrinsic Rewards" (. . Am scris despre empatie.. Motives and Pattems in Children's Prosocial Behavior" (. Flow: The Psycholo (Transa:psihologiaexperienleioptime\. 1990. de exemplu.Llke a waterfall" (. Autocongtientizarea 9i empatia: vezi. I-am luat un interviu dr. 1987 . 1977. Studenli anxiogi: Theodore Chapin. Cambridge University Press.The Relationship of Trait Anxiety and Academic Performance to Achievement Anxiety" (.New Haven.. 32. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(4 mart. Mihaly Csikszentmihalyi.Redecini.Internal Dialogue During Academic Examinations" (.Testul PONS: mdsurarea sensibilitdlii Ia indiciile nonverbale")in Adaances in Psychological Assessment de P.Optimismul in judecilile copiilor asupra sdnitXlii gi riscurilor din mediul inconjurdtor") .R.tiile cognitive asociate cu diferentele individuale la nivelul intensitdlii afective").Optimal Experience and the Uses of Talent" (. New York. . Plenum. Snyder 9i alfii.tii. 30.. 20. Yale University Press. Optimal Experience: Psychological Studiesof Flow in Consciousness(Experienfaoptimd:studii psihologice asupratranseiin congtientizare). . Sn. Cambridge. dobindit).. 22.toltarea comportamentului proso. Potential and Attention Measures" (.San Francisco.1994). prin potenlialul evocat gi prin misurarea aten!iei").. New'York. manuscris nepublicat (oct. Daniel Stern. din Ervin Staub (ed. 1987). Ba3ic Books. (28 teb..Testede anxieta13 (1958)' te"). . Heakh Psychology13 (1994)' 23. lournal of Personalityand SocialPsychology53 (7987\.Scaiaadaptirii bucuriei intrinsece 9i a plictiselii: validarea prin personalitate.Dialogul intem in (dec.Speranla 9i notele proaste: C. lournal of Personality and SocialPsychology60. D ecision 1"9. Stephen Nowicki 9i Marshall Duke....380 Note Note 38i 15. Internistii care fac cadou o bomboani: Alice Isen qi altii.Voin!a 9i cdile: dezvoltarea 9i validarea gradului de diferenliere individuald a speranlei").Optimism in Children's fudgments of Health and Environmental Risks" (.. Evoked. Capitolul 7. e gy of Op timal Experienc 26. Nevv York.Intrinsic Enjoyment and Boredom Coping Scales: Validation With Personality.R.The Will and the Ways: Development and Validation of an Individual-Differences Measure of Hope" (. Carol Whalen 9i alfii. The Functions of Sleep(Funcfiile somnului). 2. de exemplu..The Interpersonal World of the lnfant (Lumeainteryersonald a sugarului). 1991.A Measure of Nonverbal Social Processing Ability in Children Between Ages of 6 and 10" (.. timpul examenelor")..Knopf. john Mayer gi Melissa Kirkpatrick.. .. 7... 3. motive 9i tipare de comportament prosocial Ia copii").Cognitive Operations Associated With Individual Differences in Affect Intensity" (. New York.. fossey-Bass. Activarea corticali si oboseala: Emest Hartmann. Cognitiae Therapyand Research 18. I-am luat un interviu lui Martin Seligman despre optimism in Thc New York Times(3 feb. 1984..Experienla optimi gi folo.. Creierul in transi: fean Hamilton gi allii.p. Personalityand Indiaidual Differences .O mXsurtr a capacitdfii de analizare a indiciilor sociale nonverbale la copiii furtre 6 si 10 ani"). Trezirea empatiei Ia copii: Marian Radke-Yarrow 9i Carolyn ZahnWaxler in . Iournal of Abnormal and SocialPsychology 16.

Thomas Hatch. 21.A Biological Perspective on Empathy" (.Facial Expressivity in Infants of Depressed Mothers" (. lournnl of PersonalityDisorders6 (1992).p.Giftedness and Psychological Abuse in Borderline Personality Dlsorder: Their Relevance to Genesis and Treatment" (. disculii despre sentimente si dezvoltarea regldrii afectului in prima copildrie"). 9. Studii asupra legiturii dintre empatie 9i etici pot fi gdsite in . Prentice Hall.1994).New York. Gerwitz (ed.Afectul. am scris despre lucrdrile sale in ThENew YorkTimes.Expresiafa29. 16. 1978. 5... American lournal of Psychiatry 146. Behavior Matdring and Interpersonal Synchrony" (. . . Grune and Stratton. 15. psiholog la Universitatea de Stat Oregon. 1.382 Note Note 383 8. l0.Fiziologia empatiei: Robert Levenson 9i Anna Ruef. Kurtines 9i J. Leslie Brothers. 8. Sursa era Wlliam Pithers. Hoffman.). . 1981. 1984.. 1975. Dodge (ed. 10.Cambridge. Lakin Phillips.).Rela!ii.Disfuncfiile invdldrii nonverbale: Stephen Nowicki si Marshall Duke.. Hclping the Child Who Doesn't Fit'ln (Cum ponte fi ajutat copilul . Cilug6ri in toiul bdtiliei: povestea este relatatd de David Busch in .. 1. Studiile asupra transmiterii dispozitiilor 9i asupra sincronizdrii sint fdcute de Frank Bernieri. Copiii deprimati sirt descrisi de Jeffrey Pickens 9i Tiffany Field in . aersity Research 4. New York..lnteqpersonal Coorrdination.Emotion in the Criminal Psychopath: Fear Image Proces- sing" (. 20. op. cunoagtereasocialX 9i acliunile morale")bin W. Soclal Psychologyin the'80s (Psihologiasocialdn anilor'80). Psychology ciald a sugarilor cu mame deprimate"). (1994).. psiholog la Universitatea British Columbia.Inteligen!a sociali la copiii mici"). Verbal Content. gi aplicarea tn practicll).Social Intelligence in Young Children" (. 140..Impression Management: The Self in Social Interaction" (.. 2.Infloriturile dramatice imi aparfin. 16. NJ. 1991. conlinutul verbal 9i psihofiziologia in certurile din cuplurile cu soli violen!|"). lournal of Clinical Psychology (irtl. and Psychophysiology in'the Arguments of Couples With a Violent Husband" (. lucrare prezentattr la intrunirea anualtr a Asocialiei Psihologilor Americani (1990). 18.ordeline": Lee C. 17. .. Teoria antrendrii este propusi de Bernieri 9i Rosenthal in Fundamentals of NonaerbnlBehaaior. Wrightsman 9i K.p. S6tii care igi bat nevestele: Neil S. |udy Garber . I ournal of Personalityand SocialPsychology63... cif.]ohn Wiley and tn teoric. Cambridge University Press.Managementul care face impresie: sinele ifi interacgiunea sociali") din L. in Fundamentals fundamentale ale comportamentuluinonaerbal)de Robert Feldman si Bernard Rime (ed. . Brooks/Cole. Monterey...inzestrarea gi abuzul psiho'logic la personaliti.cereetare rea:progrese Sons... Deoelopmental 6 (19e3).. The Social SkiIIs Basisof Psychopathology sdturilor socialeale psihopatologiei). 6. Moral Behaaior and Deaelopment:Adtsancesin and Applications (Comportamentulmoral pi dezzsoltaTheory.b.. The Deaelopmentol Emotion Regtilationand Dysregulation(Dezuoltarea regldrii emoliei. Park 9i alfii. potrivirea comportamentald si sincronizarea interpersonald") de Bernieri of NonaerbalBehauior(Ideile 9i Robert Rosenthal. 12. 7. . lournal of AbnonnalPsychology.Empathy. Cambridge University Press.Coordonarea interpeisonalX. 1991.tile la limita disfuncfiei: relevanla lor ir:rprivinia nagterii 9i a tratamentultl").Empatia. Schimbul dintre fay 9i Len a fost prezentat de judy Dunn 9i jane Brown in . 13. Arizona State Uni(prirn5var5 / vard 1994). and the Development of Affect Regulation in Early Childhood" (. psiholog la Vermont Department of Corrections. Jacobson gi al.).Affect. HarperCollins.efectul este observabil in faptul ci psihopalii criminali sint de-a dreptul gocafi: una dintre cele mai recente replici ale acestui efect apare in cartea lui Cfuistopher Patrick 9i alfii. Stern.. .. Social Cognition. California.ii.Empathy: A Physiological Substrate" (..i Kenneth A. Studierea modificirii dispoziliilor a fost prezentatd de Ellen Sullins in aprilie 1991 intr-o edilie a Personalityand Social PsychologyBulletin. Social Cognition. Brothers. .. 1991.103 Capitolul 8.Emo!ii la-psihopatul criminal: prelucrarea imaginii fricri" ).S. (Bazatrll9. Englewood Cliffs.Cambridge.Empathy. Natura psihopatiei este descrisd mai amtrnunlit intr-un articol pe care l-am scris in The Nettt York Timespe 7 iul. Artele sociale { r 1...2 (1992). Amsiris despre ciclul emolional care culmineazi cu crimele sexuale in The New York Times (L4 apr. New York. Regulile de exprimaie apar la Paul Ekman 9i Wallace Friesen in Unmasking the Face(Demascarea chipului).4. Martin L.7 (1989). Do or Die (Fd-o sau mori).Perspectiva biologici asupra empatiel"). Diaux. Research.A Biological Perspective".. 3. and Moral Action" (.Empatia: substratul fiziologic" )..9. Cameleonii sociali: Mark Snyder. psiholog la Philadelphia.. 11.Leon Bing. expert in psihopatie. Empatia la pacienlii .'1992). and Moral Action" de Hoffman. Studierea violatorilor violenJi de copii a fost ficuti de Robert Prentky. 1987..Cultura in funditurd").. Talk About Feelings. Psihopalii nu se tem de nimic .Culture Cul-de-Sac" (.Relationships.i dereglnrea ei). Mare parte din ce am scris aici este preluat de fapt dintr-o lucrare a lui Robert Hare.Mare parte clin cercetirile sale apar ir . . E.

din Steven Asher 9i ]ohn Coie (ed. 13. Ce se gindegte in cazul cdsniciilor cu probleme: Gottman. . Aceastd vinietA 9i cronica studiului asupra intrlrii intr-un grup este din . 17. Schimburile dintre Fred gi Ingrid sint preluate din Gottman. Atlanta.Segregarea copilirie") in H.. Fetele gi arta agresiunii: Robert B.Genderand Emotion" (. Lawrence Erlbaum Associates.Suspiciunea birbalilor care dau dovadi de agresivitatesexuali: Neil MaIamuth si Lisa Brown. p.Gender and Emotion" .. Hatch. Adaances in Child Deaelopmentand gi comportamentul copilului). 10. Dugmaniintimi 1.). din lr{iciraelLervis gi JearrnetteHar.Maintenance of Satisfaction in Romantic Relationships:Empathy and Relational Competence" (. Guilford Irress.. 1992. 1993. New \brk. Brodv 9i Judith A. AcaBehauior(Noi progrese tn dezaoltarea demic ltess. 84. Statisticile aratX o rati crescindd a divorlurilor in ultimul secol. Putallaz 9i Wasserman. Descoperirile despre diferentele de sex la nivelul emofiilor sint trecute in revistd in . fiind descris mai ir aminunt in doud cXrfi: john Gottman. Cambridge University Press. New York. Dactr luim in calcul divorfurile ca numdr total intr-un an. Ruben C. 206-211. Hillsdale. Knopf. . What PredictsDiaorce. 9.). 1990.. Gur de la Facultatea de Medicini a Universitdlii Pennsylvania12..397410. 2. Zidul: Gottman.. . tsrody 9i Hall. . 12. Sternberg..Triunghiul amoros") din Robert Sternberg of Loae(Psihologiaiubirii). p. Davis si H.Prieteniile de acelagi sex gi de sex diferit la copiii mici") din J. Cindirea distorsionatd a sotilor violenti este descrisi in . Povestea lui Terry Dobson despre belivul japonez gi betrin este folositd cu permisiunea autorului. New jersey.. 8. Reese (ed. .Genui si emotiile") de l. 14. Nonoerbal Learning Disabilities (Disfuncfiile inadtdrii nonaerbale). 11. Parker (ed. Lumile total diferite ale biielilor 9i fetelor: Eleanor Maccoby 9i C. 1986.New York. Alfred A.. New York. N. Existd multe posibilitili de a calcula procentul de divorfuri. l"L. Nerv York. d. Simon and Schuster. Lifelines nrd Risks(Pwtcte de reperpi riscuri)..Harper and Row.). 454. 1985. Importanla unei bune comuniciri pentru femei a fost prezentati de Mark H.Genderand Emotion" . Cont.Menlinerea satisfacliei intr-o rela!ie romantictr: empatie 9i competenld relafionald"). 13. 5. New York. 1988.Atribuirea intenliilor negative comportamentului sotiilor: atributele sotilor violen!i comparativ cu cei nonviolenli") de Amy Holtzworth-Munroe 9i Glenn Hutchinson.New Haven.. 45o. Brody 9i Hall. PARTEAATREIA r^r1TilGEM.). se Pare cd ele au atins apogeul in anii 1980. Cairns. Hall.New York. Why Marriages Succeed or Fail (De ce mariajelereugesc sauajung sllfie un epec).pp.Cambridge University Press. Wftal PredictsDitsorce..384 Nofe Note 385 sd se adapteze). 1987. Unele metode arati cd rata divorfurilor ajunge la 50% 9i ci s-a mai redus pu1in.. Alan Oathout in .lournal of AbnortnalPsychology I02. Peachtree Publishers.Children's Entry Behavior" (. 3. Studierea nemulgumirilor sofilor 9i sotiilor: Robert J.eslie R. Mai multe amdnunte in Whaf Predicts DiBetween Marital Processes and Mnrital Outcomes oorce:TheRelationship (Ce anume prezicedfuorful: relalia dintre procesulmarital gi reailtatele sale)de fohn Gottrnan.). 15.. 7 . Guilford Press.ersation of Friends (Conoersafiileprietenilor). ci mai degrabd posibilitdfle ca un cuplu cdsitorit sd sftrgeasci prin a divorla in anul respectiv. 15. 167-171. PeerRejectionin Childhood(Respingerea semenilorin copildrie). 145-146.. 1994. 1988. Studiui asupra cdsniciei este ficut de John Gottman si colegii sdi de la Universitatea din Washington. Whaf PredictsDiuorce. lournnl of Personalityand Socinl Psvchology53.Triangulating Love" (. 1989. care nu reuFerte Vezi 9i Byron Rourke.. iar mijloacele statistice folosite vor determina diferite rezultate. l i i : 4..2 (1987). Helping the Child Who Doesn't Fit In.SocialIntelligence in Young Children". Handbook of Entotions.egen in |acklin. Descifrarea chipurilor triste: studiul este fdcut de dr. Prieteni de joacd de acelagisex: ]ohn Gottman..pp.iland (ed. ThePsychology University Press.Yale 9i Michael Barnes (ed. Lorse Is Neaer Enough (Itrbirearur e niciodatdde ajtnts). Cambriclge Universitv Press..rA EM OTtONAtA Ap U Cdr A Capitolul 9.Dar statisticile Pe care le citez aici calculeazd nu numirul divorfuri-lor care se petrec intr-un an. pp. Cairns gi l3everley D.pp. Ea este de asemeni citattr gi in How Can I Help? (Cum apputeasdajut?) de Ram Dass 9i Paul Gorman.Sexually Aggressive Men's Perceptions of .Sameand Cross Sex Friendship in Young Children" (.'Inc. 14.Gender and Emotion" de Brody si Hall. 16. 1994 si Wnt PredictsDioorce. Nowicki 9i Duke. p.Attributing Negative Intent to Wife Behavior: The Attributions of Maritally Violent Versus Nonviolent Men" (. . New York.Children's Entry Behavior". New York. Gottman gi |.Comportamentul de intrare in grup al copiilor") de Martha Putallaz gi Aviva Wasserman. Acesta si rczumatul care urmeazir asupra diferentelor sexuale care afecteazi reaclia fafd de viafa in societatesi emotiile care decurg se bazeazdpe o excelentdcronici din .Gender Segregation in Childhood" (. ..2 (1993). 6. Ginduri otrdvite: Aaron Beck.. . 1993.

Prejudice. Echipele: Peter Drucker. Whnt Predicts Dioorce. fiziologiei 9i relaliilor dintre ele: studiu asupra cisniciilor de durati").Discrimination. Jason Aronson.Group Intelligence: Why Some Groups Are Better Than Others" (. 1994. 1993). and Rncism. Discfimination.. 18.Influenfa virstei 9i genului asupra afectului.New York. Certurile productive din cdsnicie: Gottman.Servicii firi tragere de inimd"). Capitolul 10. New fersey. and Their Interrelations: A Study of Long-term Marriages" (.. 2. Riddcinile urii: Vamik Volkan. Stereotipuri 9i idei preconcepute subtile: Samuel Gaertner gi John Davidio. femeile criticd: Gottman. Addendum to the Leoinson Letter (Addendala scrisoarea lui Leoinson)..Feedback to Subordinates" (. What PredictsDioorce.Inteligenla de grup: de ce unele grupuri sint (1988).Towers Perrin. 26.Countering the Effects of Destructive Criticism: The Relative Efficacy of Four lnterventions" (. Northvale. Conducind cu inima 1. Prejudice. 1987.discriminare ri rasism). 2. 1988. 29. 18. New York.TheAtlnntic Monthly (nov. Pribugirea pilotului care ii intimida pe ceilalgi: Carl Lavin. 1994).certuri pozitive" sint din Gottman. Oglindirea: Harville Hendrix..Wife Charged with Shooting Husband Over Football on TV" (. 20. 13.' mai bune decit altele").386 Note Note 387 Women's Communications" (. c5lilor rasiale"). 1994).. $coala Superioard de Afaceri. The Neu York Times(26 aug. . 1990). Lipsa capacitilii de impicare in cupluri: Gottman.3 (1990)..Reducereaexprimdrii prejudegi cal Science(v ol. 14. Thomas Pettigrew: i-am luat un interviu lui Pettigrew pentru The NrzuYorkTimes(I2 mai 1987).pe care l-am intervievat in The New York Times(11 sept. 11..Cint5rirea efectelor distrugdtoare ale criticilor: eficacitatea relativd a patru interventii"). 4. . Schimbarea Ia falA a forlei de munc5: un sondaj pe 545 de companii nalionale fdcut de o firmd de consultanli din Manhattan .. . and Racism.. LoaeIs Neaer Enough. Puterea de a se exprima cu glas tare: Fletcher Blanchard. cind se enerveazd qi cei care o fac la rece.. Physiology. psiholog la Institutul Politehnic Rensselaer. What PredictsDiaorce. What PredictsDiaorce.. Conceptul de inteligen!5 de grup este inventat de Wendy Williams 9i Robert Sternberg.. 9. 19. Relman: citat in Howard Kohn. Waltham..Guilford Press. psiholog la UCLA.Henry Holt. Solilor nu le plac ciorovdielile: Robert Levenson 9i allii. S69iicare igi bat nevestele: existi trei categorii de soli care devin violenti: cei care o fac rareori. Vezi Neil Jacobson 9i alfii.Intelligencc . Massachusetts (1992). Criticile. 8. Sondajul asupra izbucnirilor directorilor a fost fdcut de Robert Baron. The Need to Haae Enemiesand Allies (Neaoiade a aoeadugmani 9i aliafi).Academic Press. 24. 27. 1989. 3.Atunci cind dispoziliile afecteaid siguranta persoanei: comunicarea in cockpit inseamnd ce ea se face totusi undeva in aer"). Forttme (dec. vezi cartea ei ltt theAge of the SrnnrtMachine(ht epoca nngililor degtepte). Potopul: Gottman. Basic Books. New York. 1988. Povestea unui vicepregedinte sarcastic mi-a fost spusi de Hendrie Weisinger. The New York Tinrcs(26 iun.The Age of Social Transformation" (.Percepfia agresivitilii sexuale a bdrbalilor in comunicarea femeilor"). 21. /oumal of Applied Psychology 75. . . lournal of Personnlity and Social Psychology 67 (7994). 23. 22.The Influence of Age and Gender on Affect. 1976).Little.Cinevrea sd urce trepteie ierarhice trebuie si aibd mult otraj").Service With a Sneer" (.Reac!iafafd de o for!tr de muncd diversd").Virsta transformdrii sociale"). 5. Cartea sa The Critical Edge:Hozu to Criticize Up and Down the Organization und Mnke It Pay Of (Punctuluitic: cum poli comenta pozitia sau negatizscompaniaSi sd merite). Bdrbatri sint ca un zid.Institutul Levinson. Prejudice. IBM: . 1990). Brown.. cei care o fac la supdrare. Psycholo 16. cauze a conflictelor: Robert Baron.Feedback-ul 9i subaltemii"). Critica precise gi cea vaga: Harry Levinson. Zuboff: intr-o conversalie din iunie 1994.. 17. /ournal of Personalityand SocialPsychology 67 (1994).. Stereotipurile distrug: Gaertner 9i Davidio. 1991. Prinderea din zbor a automatismelor de gindire: Beck. Supravegherea pulsului: Gottrnan. Ibid. .Pentru impactul tehnologiilor de informare.. 1990). 1994).The Corporate Climber Has to Find His Heart" (. The New York Times(3 nov. .. 6. 28... Getting the LoaeYou Want (Cum sd obtii iubireape careo doregti\. Cei patru pagi care duc la .. in mod calculat. . 12. Sondajul asupra a 250 de directori: Michael Maccoby. .. 25. Terapia se pare ci ajutd doar la cei din primele doui categorii. prezentat ire The Neut York Times(26 aug.New York. Boston. What Predicts Dioorce.Discrimination.Responding to a Diverse Work Force" (.Sotia acuzati ci 9i-a impugcat soful din pricina unui meci de fotbal de Ia televizor"). TheNeutYorkTimesSundayMngazine(11nov. . 10. 7. Clinical Handbook of Marital Therapy(Manunlul terapieicdsniciei). 199l). 15. Idei preconcepute subtile: Gaertner si Davidio. and Rncism(Prejudecdfi.When Moods Affect Safety: Communications in a Cockpit Mean a Lot a Few Miles Up" (.. Why Marriages Succeed or FaiI.Reducing the Expression of Racial Prejudice" (.. Potopul la so!i: Gottman.

388

Note

Note

389

19 Studiereacelebritdliior in cadrul laboratoarelorBell a fost prezentatE de Robert Kelley 9i JanetCaplan in ,,i{ow Bell Labs CreatesStar Performers" (,,Cum s-au creat la laboratoargle Bell performeri ce(iulie-aug. 1993). lebri"), HnraardBusiness Reoreiu 20. Utilitatea retelelor neoficiale este citati de David Krackhardt si jeffrey R. Hanson in .,Informal Networks: The Company Behind the Chart" (,,Reteleleneoficiale: compania din spatele graficulul"), Har(iulie-aug. 1993),p. 104. trnrdBusiness Reoiew Capitolul 11. Minte 9i medicini 1. Sistemul imunitar pe post de creier al trupului: FranciscoVarela in cadrul intrunirii Cea de-a treia minte si viafa, Dharamsala, India (dec.1990). 2. Mesageri chimici intre creier 9i sistemul imunitar: vezi Robert Ader gia),editia a 2-a, ogy (Psihoneuroimunolo 9i alfii, Psychoneurohmnunol Academic Press,San Diego, 1990. 3. Contactul dintre nervi 9i celulele imune: David Felten 9i allii, ,,Noradrenergic Sympathetic Innervation of Lymphoid Tissue" (,,Inversarea noradrenalinei sistemului simpatic in tesutul lilr.foid"), lournal of Immunology135 (1985). 4. Hormonii 9i funcliile imunitare: B. S. Rabin ti allii: ,,Bidirectional Interaction Between the Central Nervous System and the Immune System" (,,Interactiunea bidirecfionald intre sistemul nervos central gi sistemul imunitar"), Critical Reztiews in Immunology 9 (4), (1989), pp.279-312. 5. Legdturile dintre creier 9i sistemul imunitar: vezi, de exemplu, Steven B. Maier 9i al1ii, ,,Psychoneuroimmunology" (,,Psihoneuroimu(dec. 1994). nologia"), AmericanPsychologist 6. Emoliile toxice: Howard Friedman 9i S. Boothby-Kewley, ,,The Disease-PronePersonality: A Meta-Analytic View" (,,Personalitatea care predispune la boald: un punct de vedere meta-analitic"), American Psychologist 42(1987). Aceasti vastd analizi a studiilor care foIosesc ,,meta-analiza" si care rezulti din multe alte studii mai mici poate fi combinati din punct de vedere statistic intr-un studiu enorm. Acest lucru ar permite efecte ce nu s-ar vedea in orice studiu, dar s-ar putea detecta mai ugor datorit5 unui numdr total de persoane studiate mult mai mare. 7. Scepticii suslin cd imaginea en'rofionald in strinsi legiturb cu numSrul mare de imbolniviri este de fapt profilul chintesenfei neurotice - un adevirat naufragiu in anxiozitate, depresie 9i furie emotionald. Aceste procente mari de imbolndvire care sint prezentate se datoreazh nu atita unor motive medicale, cit unei inclinafii a oamenilor de a se plinge de problemele de sdnitate, exagerindu-legravitatea. Friedman si allii sustin cd importanla emoliilor ir:raparitia bolilor se rezurrri doar la cercetirile in care evaludrile medicilor sint ficute

:

doar asupra semnelor observabilede boald 9i ale analizelor medicale gi nu tin cont de plingerile pacientilor,care determind nivelul de imbolndvire - cea dintii solutie fiind una rnai obiectivi. Sigur cd existd posibilitatea ca o stare proasti si fie rezultatui unei conditii fizice precare,precum si posibilitatea de a grdbi aparitia bolii; din acest motiv, datele cele mai convingitoare provin din niste studii de prospecfie in care stirile emofionale sint evaluate independent de celede boal5. 8. Gail Ironson gi allii, ,,Effects of Anger on Left Ventricular Election Fraction in Coronary Artery Disease" (,,Efecteleminiei asupra ventriculului sting in bolile coronariene"), The American lournal of Cardiology,70,1992.Eficienla pompdrii sangvine se mai numegte uneori gi ,,ejection fraction", ceea ce calificd acea capacitate a inimii de a pompa singele din ventriculul sting in artere. Astfel se misoari procentajul de singe pompat din ventricule la fiecare bdtaie a inimii. In bolile de inim5, scddereapompirii inseamni o sldbiciune a musclriului inimii. 9. Dntre cele peste 12 studii despre ostilitate si moarte pricinuite de bolile de inim5, o parte au arEtat ci ar exista o legdfuri, numai cI acest neajuns poate si se datoreze diferenlelor de metodi, cum ar fi o proastd misurare a ostilititii, precum 9i efectului relativ subtil al acestuia.De exemplu, cel mai mare numir de decesecauzate de efectul ostilitdlii se pare ci se produc cam la virstele miilocii. Daci sfudiul nu reugegtesd giseasci acele cauze ale decesului pentru oamenii aflali la aceastdvirstd, inseamni cE practic rateazeefectul. 10. Ostilitatea ;i bolile de inimd: Redford Wiiliams, The Trttsting Henrt (O inimd deinuedere),Times Books/Random House, New york. 19g9. il. Peter Kaufman: i-am luat un interviu dr. Kiufman pentru Ty'le Nczu YorkTimes (1 sept. 1992). 12. Un studiu fdcut la Stanford asupra miniei 9i celui de-al doilea infarct: Carl Thoreson l-a prezentat in cadrul Congresului lnternational de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iut. 1990). 13. Lynda H. Powell, ,,Emotional Arousal as a predictor of Long-Term Mortality and Morbidity in Post M.I. Men,, (,,Tiezirea emogionald ca factor predictiv al mortalitdtii gi rnorbiditilii birbatilor dupi opera_ vol.82, nr. 4, Anexa III, oct. 1990. ,tii"), Circulntion, 14. Murray A. Mittleman, ,,Triggering of Myocardial Infarction Onset by Episodesof Anger" (,,Declangarea infarctului miocardic in urma crizelor de furie"), Circulation, vol.89, nr.2(1994\. 15. Reprirnarea miniei ridici tensiunea arteriald: Robert Levenson, ,,Can We Control C)ur Emotions, and Hon, Does Such Control Change an Emotional Episode?" (,,Oareputem controla emotiile si cum ar putea un asemeneacontrol sd modifice un episod emofio_ nal?" din Fundanrcrttal Abortt Ertrotions (ftttrebdri Questions fiutrlnmen-

390

Nofc

Note

391

tale nntpra emofiilor) de Richard Davidson 9i Paul Ekman, Oxford University Press,New York, 1945. 16. Stilul personal furios: am scris desPre studiul Iui Redford Williams asrrpru mi.ti"i gi asupra inimii in The NezuYork Times Good Health Magazine(16 apr. 1989). 17. O reducere de Mo/" la cel de-al doilea infarct: Thoreson, op' cif' 18. Programul dr. Williams Pentru stdpinirea miniei: Williams, Tfte Trusting Heart. 19. Femeia care igi ficea mereu griji: Timothy Brown 9i al1ii: ,,GeneraIized Anxiety Disorder" (,,Disfuncfii ale anxietdlii generalizate") din Disorders(Manunlul disfuncliilor psiof Psychological Clinical Handbook (ed.), Guilford Press, New York, 1993' H. Barlow de David hologice) 20. Stresul 9i metastazele:Bruce McEwen 9i Eliot Stellar, ,,Stressand the Individual: Mechanisms Leading to Disease" (,,Stresul 9i individul: mecanismele care duc la imbolndvire"), Archioesof Internal Medicine I53 (27 sept. 1993). Studiul Pe care il descriu este in ,,Biology and Clinical Relevance of Human Natural Killer Cells" (,,Biologia 9i relevanla clinicd a celulelor umane ucigdtoare") de M' Robertson 9i l.Ilrtz, Blood76 (1990). 21. Pot exista multiPle motive Pentru care oamenii stresali devin mai vulnerabili la boali, aparte de cdile biologice firegti. Unul ar fi felul ir care oamenii incearci si-9i calmeze anxietatea - de exemplu, fumatul, biutul sau indopatul cu alimente nestrndtoasesint in sine un pericol. Pe de altd parte, existi 9i aceasti ingrijorare permanenti 9i anxietate care ii pot face pe oameni si-gi piardi somnul sau si uite sd i9i respecte tratamentele medicale sau dietele, prelungindu-9i boala pe care deja o au. CeI mai adeseainsd, mai mult ca sigur, acestea merg mind in mini, stresul 9i boala sint un tandem. 22. Stresul slibegte sistemul imunitar: de exemplu, intr-un studiu ficut asupra unor studenli la medicini care se confrunti cu stresul la examene, s-a demonstrat ci acegtia nu numai cd au un control scizut asupra sistemului imunitar, ceea ce duce la herpesuri, dar prezintd 9i o scidere a caPacitelii globulelor albe de a ucide celulele bolnave, precum 9i un nivel crescut de substanle chimice, asociat cu suprimarea capacititilor imunitare ale limfocitelor, globulele albe concentrindu-se asupra rispunsului imunologic' Vezi Ronald Glaser 9i Depression in Cellular Janice Kiecolt-Glaser,,,Stress-Associated la nivel imunttar"), Brain, (,,Depresia stresului asociati Immunity" nnd lmmunity 1 (1987) Behaoior, ' Dar in majoritatea acestorstudii se arati cd existi o sldbire a capacitdlii de apXrare imunologicd in fata stresului, totugi nefiind foarte clar dacd aceste niveluri sint atit de scezute incit si ducA la riscuri medicale 23. Stresul 9i ricelile: Sheldon Cohen 9i allii,,,PsychologicalStressand Susceptibility to the Common Cold" (,,Stresul psihologic 9i sensibi

i

litatea exageratd la ricelile obignuite"), NezuEnglandlournal of Medicine 325 (1991). 24. Supdrdrile zilnice si infecliile: Arthur Stone gi allii, ,,SecretoryIgA as a Measure of Immunocompetence", lournal of Htunan Stress 13 (1987).intr-un alt studiu, 246 de soli, sofii si copii au tinut un jurnal zilnic aI motivelor de stres din familia lor intr-un sezon cu gripd. Cei care au avut cele mai multe crize familiale au avut 9i cele mai multe gripe si mai multe zile cu febri, fdcindu-se inclusiv o mdsurdtoare a nivelului anticorpilor. Vezi 9i R. D. Clover 9i altii, ,,Family Functioning and Stress as Predictors of Influenza B Infection" (,,Funcfionarea familiei si stresului ca indicatori ai gripei infeclioase B"),lournal of Family Practice 28 (mai 1989). 25. Herpesurile 9i stresul: o serie de studii fdcute de Ronald Glaser si ]anice Kiecolt-Glaser - de ex., ,,Psychological Influences on Immunity" (,,Influenfele psihologice asupra imunit5lii"), American Psychologist43 (1988).Relalia dintre stres si herpes este atit de puternicd, incit acest lucru a fost demonstrat intr-un studiu pe numai zece pacienfi, folosindu-se herpesul ca mdsurdtoare; cu cit anxietatea era mai mare, stresul inregistrat de citre pacienli era 9i el mai mare 9i cregtea pericolul apariliei de herpesuri in urmitoarele sdptdmini; perioadele calme din vietile lor duceau la liniFtirea herpesurilor, care nu mai apdreau. Vezi H. E. Schmidt gi algii, ,,Stressas a Precipitating Factor in Subjects With Recurrent Herpes Labialis" (,,Stresul ca factor ce grdbegte recurenta herpesului la persoanele vulnerabile"), lournal ofFamily Practice 20 (1985). 26. Anxietatea Ia femei 9i bolile de inimi: Carl Thoreson a prezentat acest studiu la Congresul Internafional de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iulie 1990). Anxietatea poate de asemenea sd joace un rol in a-i face pe unii oameni vulnerabili la bolile de inim5. Intr-un studiu fdcut la Universitatea Alabama. la Facultatea de Medicind, pe '1. L23 de birbali 9i femei intre 45 qi 77 de ani, s-a evaluat profilul lor emotional. Acei birbati care aveau inclinatii mai mari spre anxietate gi spre ingrijorare la virsta mrl-locie riscau mai mult decit ceilalli sd facd hipertensiune 20 de ani mai tirziu. Yezi Abraham Markowitz si altii, lournal of the ArnericanMedical Association (74 nov. 1993). 27. Stresul 9i cancerul colorectal: Joseph C. Courtney 9i altii, ,,Stressful Life Events and the Risk of Colorectal Cancer" (,,Viala stresantd si riscul de a face cancercolorectal"),Epideniology (sept. 1993),a(5). 28. Relaxarea pentru contrabalansareasimptomelor bazate pe stres: vezi, de exemplu, Daniel Goleman gi joel Gurin, Mittd BodyMedicine (Medicinnmhlii gi a trupultti),Consumer Reports Books/St. Martin's Press,New York. 1993.

392

NoIc

Note

393

2v. Depresiasi bolile: vezi, de ex., Seymour Reichlin, ,,NeuroendocrineIm.nrune lnteractions" (,,interacliunea neur(iendocrini si irnunA"), Medicine(21 oct. 1993). NtzuEnglnndlotmnl o.f 30. 'fransplantul de rndduvi osoas;: citat de JamesStrain, ,,CostOffset From a Psychiatric Consultation-LiaisonIniervention trVithElderl,v in urma unei intervenlii care .Hip Fracture Patients" (,,Consecintele presupune gi o consultagiela nivel psihiatric atunci cind pacientii suferSla o virstd avansati de o fracturi de gold"), Americnnlournnl of Psychiatry148 (1991). 31. Howard Burton si al1ii,,,The I{elationship of Depressionto Survivai in Chronic Renal Failure" (,,Rela!iadintre depresie9i supraviefttire (mart. 1986). Nledicine in bolile cronice renale"), Psycltosomntic 32. Lipsa de speranfd 9i decesul in urma bolilor de inimi: Robert Anda 9i al;ii, ,,Depressed Affect, Hopelessness, and the Risk of Ischemic Heart Disease in a Cohort of U.S. Adults" (,,Deprimarea,Iipsa de speranld si riscul imbolndvirii de boli de inimd in cazul mai multor (iul. 1993). adulfi din SUA"), Epidemiology 33. Depresia ;i infarctul: Nancy Frasure-Smith 9i allii, ,,Depression Foilowing Myocardial Infarction" (,,Depresia care insole9te infarctul (20 oct. 1993). MedicalAssociation miocardic"), / ournalof theArnerican 34. Depresia in mai multe boli: dr. Michael von Korff de la Universitatea Washington, psihiatrul care a fdcut acest studiu, a subliniat cd in cazul unor asemeneapacienli care se confrunti cu situalii dificile 9i care triiesc de pe o zi pe alta, ,,daci tratezi depresia unui pacient, constali ameliordri fird modificdri ale stirii de sdndtate fizici. Daci egti deprimat, simptomele !i se par insd mai grave. O boald fizicA de obicei cronici este o mare problemd pentru adaptabilitate' DacX egti deprimat, egti mai pulin capabil si inveli sd ai grijd de boala ta. Chiar 9i in cazul bolilor fizice, dacl egti motivat 9i ai destuli energie 9i sentimentul valorii de sine - toate acesteafiind sub semnul intrebdrii in cazul unei depresii - atunci oamenii se pot adapta remarcabil chiar ;i la cele mai cumplite neajunsuri de sdnXtate'" 35. Optimismul gi operatiile de bypass: Chris Peterson ;i alyii, Learned Helplesatess: ATheory for the Age of PersonalControl (Dobindireadepdgirii neajutordrii: o teorie pentru otrsta controlttlui personal), Oxford University Press,New York, 1993. 36. Accidentele la coloana vertebrald 9i speranla: Timothy Elliott 9i al!ii, ,,Negotiating Reality After Physical Loss: Hope, Depression, and Disability" (,,Negocierea realitdfii dupd un accident fizic: speranla, and SocialPsttchology depresia gi infirmitatea"),lournal of Personality

of tire AsscciationsBetwcen Social Support ancl !ii, ,,1\{eta-Arralysis Heaith Outcomes" (,,Meta-analizalegiturilor dintre sprijinul social si rezultatele in directia sAnitdlii"), JotLrnal of Behnutorni Mttlii:ittc

(1ee1).

; I t
I

I

6r,4(r99r).
37. Riscul medical al izoldrii sociale:james House gi al1ii, ,,SocialRelationships and Health" (,,Relafiile sociale 9i sindtatea"), Science(29 iul. 1988).Dar vezi si o descoperirecontroversati: Carol Smith 9i al-

38. Izolarea si riscul de deces:alte stuclii sugereazbun mecanism bioicrgic in functie. Aceste descoperiri,citate in House, ,,SocialRelationships and Health", au a.iunsla concluzia cd simpla prezenti a unei alte persoanepoate reduce anxietateagi scidea stresul psihologic ia persoanelecare se afli in terapie intensivd, la reanimare.Efectul de reconfortare datorat prezentei unei alte persoane duce nu numai Ia o scdderea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, dar gi la o mai mici secreliea acizilor gragi, care ar putea bioca arterele.Una dintre teorii incearc5 sd explice efecful vindecitor al contactelor sociale, care sugereazd un mecanism mintal in funclie. Aceastd teorie se bazeazd pe diverse date oblinute in urma experienfelor pe animale, din care s-a constatat cd existi un efect de calmare a zonei hir:otalamice posterioare,zoni a sistemului limbic cu puternice Iegdturi cu nucleul amigdalian. Prezenla reconfortantd a unei alte persoane inhibd activitatealimbicS, scizind ritmul de secretieal aietilcolinelor hidrocortizonului gi catecolaminelor, toate acestea fiind substante neurochimice care declanseazi o respiralie mai rapidi, un ritm cardiac crescut sau alte semne fiziologice ale stresului. 39. incordare,,,Cost Offset" (,,Consecirge";. 40. Cei ce supravietuiesc infarctului 9i sprijinul emofional: Lisa Berkrnan 9i altii, ,,Emotional Support and Survival After Myocardial Infarction, A Prospective Population Based Study of the Elderly,, (,,Sprijinul emotional si supravieluirea dupd infarctul miocardic, un studiu bazat pe persoanein virsti"), Annals of lntental Medicine(lS dec. 1992). 41. Studiu suedez: Annika Rosengren gi alfii, ,,Stressful Life Events, Social Support, ancl Mortality in Men Born in 1933,,(,,Evenimentele stresante ale vielii, sprijinul social gi mortalitatea bdrbalilor n5scuti in 1933"),British Medicallournal (19 oct. 1993). 42. Certurile in cisnicie 9i sistemul imunitar: JaniceKiecolt-Glaser si al!ii, ,,Marital Quality, Marital Disruption, and Immune Function,, (,,Calitatea cdsniciei, dezmembrarea cdsniciei si functia imunologicd"), Psycltosomatic Medicine 49 (1987). 43. I-am luat un interviu lui John Cacioppo in The Nezt,york Tintes(IS dec. 1992). 44. Me refer la gindurile nepl5cute: ]ames pennebaker, ,,putting Stress Into Words: Health, Linguistic and Therapeutic Implications. (,,Exprimarea stresului in currinte: sindtate, implicalii lingvistice gi tera_ peutice"), lucrare prezentatd la intilnirea Asociatiei Americane a Psihologilor, Washington, DC (1992).

394

Note oAZE Capitolul

Note PARTEAAPATRA DE OPORTLTNTTATr familiei

395

45. Psihoterapie gi ameliorhri medicale: Lester Luborsky 9i a$ii, "Is Psychotherapy Good for Your Health?" (,,Psihoterapia face bine la sanatate?";, irr.tu." Prezentatd la intilnirea Asociafiei Americane a Psihologilor,Washington, DC (1993). 46. Grupurile de sprijin pentru cei bolnavi de cancer: David Spiegel 9i algii, ,,fffect of Psychbsocial Treatment on Survival of Patients with Metastatic Breast Cancer" (,,Efectul tratamentului psihologic asupra pacientelor care au supravieluit unui cancer Ia sin cu metastaze"), Lancetnr. 8668,ii (i989). 47. lntiebdrile pdrinfilor: descoperirea a fost citati de dr. Steven Cohen-Cole, piihiut.n la Universitatea Emory, atunci cind i-am luat un interviu ptntru The New YorkTimes(13 nov' L991)' 48. Informalii complete: de exemplu, programul Planetree din cadrul Pacific Presbyterian Hospital din san Francisco va face cercetdri medicale asupra tuturor subiectelor in funclie de cerinfe' 49. Cum pot deveni pacienlii eficienfi: in acest sens, a fost dezvoltat un progru- de catre dr. Mack Lipkin, Jr', de Ia Universitatea de Medicini din New York. 50. Pregatirea emolionali a unei intervenlii chirurgicale: am scris despri acest lucru in The NezpYork Times (10 dec' 1987)' 5t. ingrijirea din partea familiei pentru pacienlii aflali in spital: din nou modei Planetree, .u 9i cel de la spitalele Ronald McDonald' "rt"".r^ undesepermitecapirinliisdsteaundevainapropiereaspitalelor atunci cind copiii sint internafi. 52. Congtientizare 9i medicini: vezi Jon Kabat-Zinn, Full Catastrophe Liaing (Trdireatn plind catastroffi, Delacorte, New York, 1991' 53. progiamul de reiacere in urma bolilor de inima: vezi Dean ornish, Dr.bean Ornish's Programfor ReuersingHeart Disease(Ptogranul dr' Dean ontish pentru rifacereapacienlilor cu boli de inimd), Ballanttne, New York, 1991. Educntion 54. Medicina bazatd pe relafiile interu mane: Health Professions legatedesdndtaCare(Educafiatn profesiunile anil Relationship-Centered te gi relafiile bazatepe tngrijiri). Raport al Pew-Fetzer Tas]<F9rc9 on pew Health Professions Aivancing psychosocial Health Education, of Health Professions Center The at Institute gi F"tr". Commission din cadrul Universitdlii California din san Francisco, san Francisco (aug. 1994). 55. Extirnarea mai rapidd: incordarea, ,,Consecin!e"' 56'Estelips6deetic6sdnutratezidepresiaincazulpacienlilorcuboli cardiovasculare: Redford Williams 9i Margaret Chesney, ,,PsychosocialFactorsandPrognosisinEstablishedCoronaryHeartDisease,, (,,Factorii psihologicl gi prognozele in stabilirea bolilor coronarie(20 oct' 1993)' MedicalAssociation of tlteAnrerican n1t'1,louninl Kramer, Stanley ,,A Prescription un chirurg. ',',' lir riso,rlt'dt'schisdcAtre (7 iunie 1993)' (,,I{t'teiipentru vindecare"),Nezos'1ueek l,rr lfr'.rlin1'."

12. Creuzetul

1. Leslie 9i jocurile video: Beverly Wilson 9i John Gottman, ,,Marital Conflict and Parenting: The Role of Negativity in Families,, (,,Conflictele maritale 9i crestereacopiilor: rolul gindirii negative in familii") din M. H. Bornsteav Handbookof parenting (Ghidul pdrintelui), vol.4, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, New Jersey,1994. 2. Cercetarea emofiilor in familie a fost fdcuti mai sistematic in studiile lui ]ohn Gottrnan, pe care le-am recapitulat in Capitolul 9. vezt Carole Hooven, Lynn Katz 9i john Gottman, ,,The Family as a Metaemotion Culture" (,,Familia ca tip de culturd meta-emotionali,,), Cognition and Emotion (primivara 1994). 3. Beneficiile copiilor cu pdrinli adepfi ai educaliei emofionale: Hooven, Katz gi Gottman, ,,The Family as a Meta-emotion Culture,,. 4. Sugarii optimigti: T. Berry Brazelton in prefala de la Heart Start: The EmotionalFoundationsof SchoolReadiness (Heart Start: bazaemolionallt a pregdtirii pentru pcoald), Centrul Nalional de programe pentru Sugari, Arlington, YA, 1992. 5. Indicatori emolionali ai succesului la gcoali: Heart Start. 6. Elemente pentru pregdtirea copiilor pentru inceperea sco\ii: Heart Start,p.7 . 7. Sugari si mame: Heart Start,p.9. 8. Neajunsuri create prin neglijare: M. Erickson 9i allii, ,,The Relationship Between Quality of Attachment and Behavior problems in Preschool in a High-Risk Sample" (,,Relatia dintre calitatea afectiunii 9i problemele de comportament la pre;colarii cu risc mare,,) din I. Betherton 9i E. Waters (ed.), Monographsof the Societyof Research in Child Deaelopment 50, seria nr. 209. 9. Leclii care rdmin gi care strt date ir:rprimii patru ani: Heart Start,p.13. 10. Supravegherea in timp a copiilor agresivi: L.R. Huesman, Leonard Eron gi Patty Warnicke-Yarmel, ,,Intellectual Function and Aggression" (,,Functia intelectuald si agresivitatea"),The lountal of personaIity nnd SocialPsychology (ian. 1987).Descoperiri similare au fost prezentate gi de Alexander Thomas gi Stella Chess in revista Child Deaelopment din sept. 1988,intr-un studiu flcut pe 75 de copii, care au fost urmdrili la intervale fixe, incepind din 1956, cind aveau intre 7 gi 12 ani. Alexander Thomas 9i alfii, ,,Longitudinal Study of Negative Emotional Statesand Adjustments From Early Childhood Through Adolescence" (,,Studiu aprofundat al stirilor emolionale negative si adaptdrile posibile incd din prima copildrie si pini la adolescenli"), Child Deztelopment 59 (1988). Zece ani mai tiriiu, copiii considerali cei mai agresivi de citre pdrinfi gi profesori in anii de gcoali primar5 au fost cei mai agitali din punct de vedere emo-

bttla Abuse. fafe de supirdrile cePsychology21' lor de virsta lor: studiu fdcut la cre9d"). problemele mergeau de la faptul cd erau certali cu legea 9i pind la anxietate . 9. Connecticutt.rk. Catfry Spatz Widom. 6. Yohimbina preia friiele. un drog aplicat pe virful s6ge-tilor de indienii din America de Sud pentru a-9i imobiliza prada.Reacfiile Psy' menilor in cazul pregcolarilor maltratali fizic"). un altul a vdzut o explozie a unei mine in drepful unui jeep in care se aflau camarazii lui de arme aceeagisceni care il obsedasede multe ori in cogmaruri 9i pe care o revedea de peste 20 de ani. .tere a nivelului de catecolamind. Difi.)..2944A5. 8..itul adolescenfei. virful neuronului care primeste un neurotransmi!5tor). De obicei.Amscrisdespretraumelededuratdcaurmareacrimelordela$coala Primard Ctleveland in The New York TimesIa rubrica . fdcindu-li-se injectii cu CRF. American Psychologist discutat daci acegti de rdmine generaliilor: lungul de-a 13.Family Violence" (feb' 1989)' (.... directorul Laboratorului de psihofarmacologie clinici din cadrul Centrului Nalional de tulburiri de stres posttraumatic din West Haven.Responsesof Abused and Disadvantaged Toddlers to Distress in Agemates: A Study in the Day-Care Setting" (-Reac!iile copiilor micimaltratali sau dezavantajafi. 1.. pentru cd erau deja .caredevineunulgtiinlificpen.. mai cu seami extrem de supdrdtoare din "Intlelibility of Subcortical Emotional Memories" (.R. De-a lungul anilor. New \o.Maltratarea copilului. in doze extrem de mici. O parte dintre dovezile pentru schirnbdrile in creier apirute in urma traumelor provin din experienle cu veterani din Vietnam. Buiters 9i L.. rezultatul este o cre.irr.238-243.r . N.Violen!a in familie-).Incapacitatea . I .semn care aratd cd practic creierui lor a tiiat legitura cu receptorii CRF. Squiie (ed.rtrrrrirrtt. o injectie cu CRF genereazd o invazie de ACHI hormonul care se rdspindegte in corp pentru a declanga catecolaminele.r'i{'. Cea mai bund relatare asupra schimbdrilor din creier in cazul tulburirii de stres posttraumatic si rolului nucleului amigdalian in acest caz este cea ficuti de Dennis Charney si altii in' . .lte$le copiilor maltratafi: Robert Emery.Psychobiologic Mechanisms". Spitalul Veteranilor.LeDoux"aduceindisculieacestcaz. ShellyNiederbach. de exemplu' .s-au inleles mult mai greu cu colegii de clasd9i cu familiile 9i au avut probleme la gcoali' Cind au fost contactali ca adulfi. Dar la pacienfii cu tulburare de stres posttraumatic.rrillrr.. r. aceastaactioneazi ca o frind pentru catecolamine. 1990). John Krystal 9i au fost repetate in mai multe laboratoare stiinfifice. nu s-a putut distinge nici o schimbarea nivelului de ACHT .. vol. Faptul cX acestaeste un semn cd ceva s-a intimplat la cei cu tulburare de stres posttraumatic a putut fi constatat in urma unui studiu in care opt pacienli au fost tratati pentru aceasti problemS. yohimbina a declangat panicd in 9 din L5 pacienli cu tulburare de stres posttraumatic 9i amintiri intense la 6 dintre ei.Acegtia cd s"lreaula b5taie din numai nu care fete) decit ori mai mulli beieti orice. John Krystal. 10.Analiza unor amintiri nlplicute folosind paradigma fricii poten-tiale") de M' Davis din of Memory (NeuN.. . Neglect and Adult Behavior" (. Odati ce aceste frine neurale pentru anxietate au fost scoasedin uz prin aceasti injecfie. 1990). l aumal of Cognitioe (1989). ostilitateaior nu s-a schimbat.rviudr. spre deosebire de cei fird tulburare de stres posttraumatic.2: v ezi Charney. pirindu-i-se cd a fost doborit un elicopter 9i cd a rimas doar fum in urma sa gi o lumind puternicS.ca adolescenli. D eaelopmental chology26 (1990)' 12.rrrrinti rilor emolionale din zona subcorticali"). Experimentelefdcute in laborator pe animaie mi-au fost descrisede dr. . 1993).Aceste descopbriri nie Klimes-Dougan silanet Kistner.i depresie' la copiii maltratafi: observaliile celor de la cregd si 11. Deaelopmentnl Bonpregcolari: pe verificate fost au 9i 3 (1985). i4altratarea copii maltratagi devir pirinli care maltrateazi' Vezi.Psychobiologic Mechanisms of Posttraumatic Stress Disorder" (... Amintirile din Vietnam sirt din . De obicei.'Education Life" (7 ian. Studiile majore in acest sens au fost fdcute de dr. 2. Trauma 9i reinvtrlarea emolionali l : I l.CharneyinTheNeiuYorkTimcs (12iun. Studiul cu yohimbind a fost condus de dr. compensind prin reducerea numdrului de receptori care o elibereazd.. Exemplele de tulburare de stres posttraumatic la victimele delincventei au fost oferite de dr. La bdrbatii cu tulburare de stres posttraumatic existd mai pulini receptori s. neglijarea sa 9i comportamentul adultului").Mecanismele psihologice ale tulburdrii de stres posttraumatic") dtn Archiaes of General Psychiatry50 (apr..Guilford Press.. Jay Weiss de la UniversitateaDuke 7.1992' ropsihologia 4.396 Nofe Nofe 397 erau copii (cam de doui lional citre sfir. Creierul incearcE sd scadd secrelia de CRF. The Neuropsychology memoriei).. yohimbina bloiheazd acfiunea receptorului specific (respectiv. American lournal of Orthopsychiatry(iul' 1989)' Capitolul 13. psiholog in Serviciul de consiliere a victimelor Brooklyn' 3. Un veteran a avut o halucinatie. cu tulburdri de stres posttraumatic ce au fost injectafi cu yohimbind. impiedicind receptorii si simtd secreliile de catecolamin5. tru aceste amintiri.da rera ug idispre luit or igios t ilif alideallic opiis ic hi a r f a i d de propriile familii si fald de profesori.r.Analysis of Aversive Memories Using the Fear-Potentiated Startle Paradigm" (. Lipsa "-puli"i descoperirile fdcute iu fost prezentate in lucrarea lui Mary Main 9i Carol George.Physically Abused PreschoofalA de supiririle selers'Responsesio Peers' Distress" (.

.De ce tocmai eu?" .3yt""tic tulburarea (iun. 18. 16. . . Post-Traumatic Stress Disorders and Other Allied Psychopathologic States" (. acegti veterani nu au demonstrat nici o a sensibilitilii la durere' Dar la grupul cdruia nu i se ad-odifi. fosti studentir a iui joseph LeDoux la Centrul de gtiinte neurald al Universitdtii New York. lournal of Traumatic Stress5' 4 (1992). zgomotul inilial era de ajuns pentru a declansa acelagivolum de transpiratie.. psihiatru la Universitatea Duke' 11. dupd un timp.ur" blocantul cu endorfini sensibi-litateala durere a scizut ministrase simlitor. Vegnica intrebare a victimei . Vezi de ise-etea 9i Hillel Glover. Un alt nivel la care funclioneazd reinvifarea. New york. cind gobolanii au fost pugi tr cugtile unde au foit electrocutali . gindind cd ceea ce se intimpli in viatd nu este drept . in stdpinirea lecliilor emotionale. s-a arhtat rolul lobilor prefrontali ir depdgirea fricii. cel pufin pentru adulgi. psihiatru' Ca 9i in cazul altor simptome ale tulburirii de stres postiraumatic. Archioes of General Medicine 14. 1990.Mecanismele psihobiologice")' stimulilbiin i. 19... Recoaery Basic Books. StressResponse Svndromes (Sindromul de renclieIa stres). insuportabil. Tiaumele copiliriei: Lenore Terr. De exemplu. Ceva similar se pare cd se intimpld 9i cu tulburarea de stres Posttraumatic: de exemplu. incetul cu incetul. o substanli care blocheazi endorfinele.. fdrd sunetul into_ lerabil. Vezi Roger Pitman. Refacerea dupi fulburarea de stres posttraumatic: mi-a vorbit despre acest studiu Rachel Yehuda.Emotional Numbing: A Possible Endorphin-Mediated Phenomenon Associated witf... voluntarii au reactionat printr-o transpiratie abundentd (un barometru al anxietdtii) atunci cind au auzii un zgomot urmat de un alt sunet asurzitor. 1992.5minute special montat Pentru a arA. o leziune chirurgicali la nivelul creierului..398 Note Note 399 multpreaincircalicuhormoniaistresului. intr-o alti experienld. La cei ai cdror lobi prefrontali fuseserd deconectali a durat de doui ori mai mult ca sj se dezvefe .u r. DupI un timp. Rolul cortexului prefrontal in dezvdtul de frici: in studiul lui Richard Davidson. 12. HarperCollins. 1990)..dar de data aceastafird si li se administreze 9ocul electric .Mardi Horowitz. pe mlsurd ce au continuat si audi doar zgomotul de mic6 intensitate.trebuie abordatd.. Pitman a constatat ca . $obolanii de laborator . aversiunea inifial5 a dispirut . ln urmitoarele zile. Charney. Am prezentat la rindul meu rezultatele in The New York Times(6 oct..iloxon. New lersey. intr-o experientd ficutd cu veterani din Vietnam diagnosticali cu tulburare de stres posttraumatic.i din nou liceva care amintegte de trauma iniliala' In aceastdsecvenfi. indicind o cregterein secrelia de endorfind' Aceeaqi sceni nu a avut acelagiefect la veteranii care nu aveau tulburare de stres posttraumatic. Siptemini mai tirziu. ci poite fi declangati din nou dacd existd o rimigi!6 din cumplitul eveniment inilial. 17. Atunci cind devine victima unei traume/ persoana i9i pierde increderea in lume.n"iiiii anutgeiii{i "i1oi. sugerindu-se astfel ci la vjctimele tulburirii de stres posttraumatic traieele nervoase care regleaztr endorfinele sint extrem de sensibile sau hiperactive .ca 9i in multe alte cazuri din aceste studii .intr-un 8rup.Psychobiologic Mechanisms.au irvdlat si se teamX de un sunet insotit cu un soc elec_ tric. cu 30%.Dozarea" traumei . 15.nnlilPeiitiu'aombilaiea de stres posttraumatic"). Trauma and (kauma gi refacerea). Sunetul putemii a declangat transpirafia. L992J. atunci cind gobolanii de laborator erau expugi unor gocuri electrice in cu9cd. Dovada la nivelul creierului pe care o gisim in acest fragment se bazeazApe un excelent articol al lui Dennis Charney. Cu cit cortexul prefrontal al voluntarilor era mai activ. . Aceasti experienfi a fost fdcuti de Maria Morgan. Studiul Pitman de la Harvard.Naloxone-Reversible Analgesic ResStressDisorder" ponqe !o Combat-R9!9!9{ S[mg!!. in general.deci nu mai poate sd fie convinsd . New york. . ei dezvoltau acelagi analgezic pebazi de endorfin6 care a apdrutgilaveteraniidinVietnamcareauurmsritfi|r]rru]lPlutonul.ei au devenit din nou insensibili la durere. veteranilor-li s-a ficut injeciie . gobolanii caie invifaseri sd se teamd de acel sunet au eliminat gradual frica.300.111-l-o-l!-!r-. neurochimist 9i director al programului de studiere a stresului traumatic de la Facultatea de Medicini Muntele Sinai din Manhattan.. $obolanii au fost supugi apoi unei lobotomii. este cel filozofic. schimbarea creieiului nu se face doar sub 9oc. I-am luat un interviu dr..sugerindu-se astfel ci existd un rol crucial al lobilor prefrontali in stipinirea fricii gi. nucleul amigdalian evalueazd mai irtii importana fost fdcut de dr' Roger !a emolionald a ceea ce este vizut. Cdile de refacere dupi traumi: Judith Lewis Herman.Blocarea emofionali: un posibil fenomen mediut d" endorfine in cazul tulburdrii de stres posttraumatic sau in cazul altor stiri psihopatologice"). |ason Aronson. 1986. cu atit reugeau sI scape mai repede de acea frici dobindit5.efect care devine vizibil doar cind sint expu.tas. Nemeroff in The New York Times (12 iun' 1990).TooScared to Cry (preasperiatpentru a plinge). care a tdiat legdtura lobilor prefrontali cu nucleul amigdalian.cene clare de lupti din pelicula Plutonul. ca in primul caz. gobolanilorli s-a dat si audi sunetul fdrd ca acesta si mai fie insotit de gocul electric. acestora li s-a prezentat un film de 1.Psychobiologic Mechinisms" (. Northvale. 20. ardtind astfel cj voluntarii au inceput sd aibi aversiune fatd'deel.zgomotul inilial nu mai provoca transpirafie. Dupi ce au vezut filmul.Studiulafostdescrisde Charles Nemeroff. 13.

Functia creierrrlui asimetric.Behavioral Inhibition in Childhood: A Risk Factor for Anxiety Disorders" (. cum ar fi un clopolel. psiholog la Universitatea Vanderbilt: vezi Andrew Tomarken si Richard Davidson. Mai pulin timid odati cu trecerea anilor: Jens Asendorpf.and Seventh-grade Girls" (..Reacliile iniliale fati de lucrurile cu care nu sintem fa(dec' 1992)' O Science miliarizaii"). 14..rator.Local Cerebral Glucose Metabolic Rates in Obsessive-Compulsive Disorder" (.lournal of Abnormal PsychologyI03 (1994). Paul Luborsky l. 6 (1994). 12. .243 .. Annals of Behnoior 5. atunci sunetul apdrea insolit de un goc electric.Puberta' tea . Baxter si altii.cind auci-r'rd zeau clopofelJl.194-195. atunci cind este vorba de o fricd tiaumatizantd din trecut care reaParecu toata forfa. Dar frica reapirea la cote maxime atunci cind clopolelul era din nou insofit de un 9oc electric..Yezi.in schirnb. Experiente 9i creierul sobolanilor: studiul lui Marian Diamond 9i allii este descris de Richard Thompson inThe Brain (Creierul). .Brain Development. Current Directions in Psychological descriere completd a temPeramentului apare in Galen'sProphecyde Kagan.400 NoIe Note 401 cii tlctine controlul asupra destinului trirind o via!5 asa cum trebuie' nelinigte a victimci desigur cd nu trebuie si fie I{ispunsul la aceastd unul tilozofic sau de ordin religios.. and Behavior" (. Hubel gi Wiesel: David H. vol. 11. rie"). . PhilosophicalTransactions of the Roynl Societyof London 278 (1977).Caudate Glucose Metabolism Rate Changes With Both Drug and Behavior Therapy for Obsessive-Compulsive Disorder" (. 13.'1.. care au fost conditionati sd se teami de un sunet.Plasticitatea coloanelor oculare la corteiul striat al maimulelor").. dupi un an (o perioadi extrem de lungi pentru un sobolan .Inhibifia comportamentald la copii: factori de risc pentru anxietate"). . Plasticity. Amdnunte in cartea lui Kagan... . Thorsten Wiesel 9i S. I erold Rosenbaum gi alfii. Hubel. Tieptat..Anu:1 ri { rican I ournal of Psychiatry..R. Levay. 7992). 15. lucru ce a fost aritat in diveise studii chiar gi pe goboianide lab. 22. Annals of Behauior dicine 16 (1994). Andrew Tomarken...1990' Capitolul 14. chiar dacS nu exista gocul electric. Archiaesof GenernlPsychiatry49 (1992). 8..Asymmetric Brain Function. . New York..E9eculde a regulariza ritmul cirdiac in timpul experienfelor stresante cognitive gi olfactive fdcute pe tinerii adulli care au suferit de timiditate in copiliMedicinel6 (1994). Affective Style and Psychopathologv: The Role of Early Experience and Plasticity" (. Deaelopmental Psychology30.. pp. a9a cum sint ele deicrise in Galen'sProphecyde Kagan. 4. Experientedin copilSriesi probleme prefrontale:Richard Davidson.pp .239 -1. 15F157' 3. . Bell 9i allii.Increased Prevalence of Stress-related Symptoms in Middie-aged Women Who Report Childhood Shyness" (. Frica revenea ir:rtr-o clipi . studiul terapeutic al lui Luborsky este prezentat in aminunt in t ransferului: ncc : The CCRTMethod (in lelegerea Untlerstandii g Transfere Basic Crits-Christoph. 1985.Maleabilitatea inhibitiei comportamentale: studiu asupra funcliilor de dezvoltare individuali"). Ritmul cardiac cescut: Iris R. .Activarea creierului frontal la aparitia represorilor si nonrepresorilor"). misiunea este de reconstruire a sLstemuluide incredere sau de credin!5 careii Pefmite aceleipersoane din nou in lume aldturi de oametriPe carese poatebizui si trdiascd 21.i crizele de panici la elevele de clasa a gasea9i a qaptea"). de exemplu. Baxter si altii.Dezvoltarea creierului. Frica inijialS persistdcl-riaratunci cind este stipinitS. Haranrd ReaiewofPsychiatry (mai 1993). Dupi aceea. 7..ester de metoda CCNT) 9i Books.Cre9tereasimptomelor legate de stres Me' la iemeile de virsti mUlocie cu copii timizi").Pubertal Stage and Panic Attack History in Sixth. San Francisco.Failure of Heart Rate Habituation During Cognitive and Olfactory Laboratory Stressors in Young Adults With Childhood Shyness" (.Frontal Brain Activation in Repressorsand Nonrepressors" (.stilul af'ectivsi psihopatologia:rolul experienlelor timpu- .The Malleability of Behavioral Inhibition: A Study of lndividual Deveiopmental Functions" (. R.. Observafiile asupra felului in care mamele igi pot ajuta copiii timizi si devind mai indrizneli au {ost fdcute cu Doreen Arcus.H.lu* o treime din viala sa)' sobolanii i9i pierdeau teama de clopolel.W. plasticitate gi comportament").Evaluarea metabolismului giucozei ia nivel cerebral local in cazul tulburdrilor obsesive"). 2. Freeman. ei reactionau cu fricd. 10. Gnlen'sProphecy. 149(9) (sept... . 9. . Tom 9i Ralph sint arhetipurile de timiditate 9i indrdznealtr. 6. ferome Kagan 9i alfii. Temperamentul nu este predestinat l.. Maturitatea lobilor prefrontali: Bryan Kolb.l in cazul hrlburdrilor obsesive"). Galen's Prophecy. Activitatea crescutda lobilor prefrontali: L. Modificirile creierului in tratarea disfuncliilor obsesive: L. Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin 9i de citre dr. AnrericanPsychologist 44 (1989). . Archioesof GeneralPsycliatry a 9987).. dura luni 9i luni de zile pentru a dispdrea' Bineinleles cd se poate face o paraleld cu oamenii.Plasticity of Ocular Columns in Monkey Striate Cortex" (. . Kagan. pp. Panica la adoiescenli: Chris Ha)'ward 9i alfii.. Studiile asupra personalitdtii si diferenfelor emisferice au fost ficute de cStre dr.Evaluarea schimbdrilor in metabolismul glucozei caudate produse de medicamente si de terapia comportamental. reamintind de trauma iniliald.Initial Reactions to Unfamiliarity" (. Problemele pe viafd ale copilului timid: Iris Bell..

A Data Bookof Child and Adolescent 6. Psychologist +.publicalieeditatedeMinisterul SdnitXlii din SUA si Refeaua pentru copii. 12.5 la 100000 de locuitori. Noua Zeeland5. Vezi Ruby Takanashi."""mirul sinuciderilor printre cei intre 75 si24 de ani a fost de 4. Jafurile cu circumstanle agravanteau crescutla adolescenlicu 64"/" din 1980 pini in 1990. lnjury (Atutar statisticaI problemelor nnd Adolescent Centrul Nalional pentru Educalie 9i Sindtate a Mamei 9i Copilului' Wasliington. trei din patru crime sdvirgite de adolescenli erau fdcuie cu arme de foc. !ei"). . de ex'..PET: o imagine biochimici a funclion5rii creierului") in N . Phelps 9i altii.. . Studiul la nivel nalional asupra problemelor emolionale ale copiilor gi comparalia cu alte ldri: Thomas Achenbach 9i Catherine Howell. 1991. Ruby Thkanashi. and Nonaggressive Boys" (.Ocaziile adolescenlnjury.1991.Social-Cognitive processesof Severely Violent.PET: A Biochemical Image of the Brain at Work" (.Proceselesocio-cognitive la bdielii foarte violenli. A Data Bookof Child adolescenfilor).Are America's Children's Problems Getting Worse? A l.1. 13.Brai nW or k andM ent alAc t iait y : Q uan t i t a t i t t e Trncers(Fwtcfionnteacreieruhri 9i actizsitdlile studies with Radioactirse Munksgaard.3-Year Comparison" (. i. iar 4"h cu anxietate intensi ir momentul despirfirii de pirinli. Ministerul Justitiei din SUA. Canada si Porto Rico. 1993). Deoeloprnent pp. PARTEAA CINCEA ALFABETULEMOTIONAL Capitolul 15' Costurile analfabetismului emolional 1.Oare problemele copiilor americani se inriutdfesc? Studiu comparativ pentru virsta de 13 ani"). Affect Regulatiort.1992.. rii gi plasticitatea").Lassen sia ltii. 9.riSSO.8 Ia 100 000 Ia 12. de la 2.The Opportunities of Adolescence" (.402 Nofe Note 403 vol' 6 (1994)' and Psychopathology. Statisticiasupra numdrului de crime consemnatein rapoartele polipublicat de Ministerul de Justifie' liei. din 1g60incoace. Cifrele in legitura cu consumul de droguri sint luate drnCrime in thell. Moderately Aggressive.eZ7%falddelg80. ha9a. Lawrence Erlbaum.. Urie Bronfenbrenner a luat cuvintul la un simpozion in cadrul UniversitStii Comell (24 sept. doar 13% dintre femei suslineau acest lucru. Un sondaj fdcut in anii 1990 a ardtat cd peste o treime dintre tinerele femei suslin cd 9i-au inceput viata sexuald pentru ci au fost obligate de anturaj. Journal of the American Academyof Child and Adolescent Psychiatry (nov.9la 100000 in 1990'Crimele sdvirgitede aclolescenli au crescut de patru ori intre 1965 9i 1990. American (feb. 11. Unul din cinci copii are probleme psihologice care le marcheazd viata intr-un fel sau altul. Consumul de heroind gi cocaind in rindul populaliei albe a crescut de la 18 la 100 000 in 1970la 68 in 1990. 8. Alexander Thomas 9i al. in ultim"ii 30 de ani. . incit sd aibX un impact puternic asupra vietii normale. tional Statesand Adjustments from Early Childhood Through Adolescence". 1988). Delicte violente la adolescenfi:in 1990.3' Numirul de sinucideri la copii intre 10 9i 14 ani aProaPes-a triplat intre 1968 si 1985. 1989).1991.ii.E. Copencu mintnle:studii cantitntizte reactiairadioactiai). al. i991. Problema cel mai des intilniti este anxietatea la copiii sub 11 ani..20% dintre pacienlii cr-r SIDA aveau inire 20 si 30 de ani. Cantitifile de alcool consumat au crescut la biieli de virsta adolescentei cam cu 20%pind la 20 de ani. de exemplu. 7. . multi imbolnivindu-se in timpr"rl Presiunile exterioarePentru a incepe cit mai devremc adolescentei. presupunirnd 9i tulburdri majore in 10% din cazuri.. 16. New Jersey. Experimentul cu bdtdugii: ]ohn Lochman. Vezi.pind in i990. M. A ..aproape de 13 ori mai mult decit cu 20 de ani inainte.. 3. Comparalia intre liri a fost ficuti de Urie Bronfenbrenner in Child Carein Context:Cross-CulturalPerspectioes (Ingrijirea copilului tn context: perspectiae interculturale) de Michael Lamb 9i Kathleen Sternberg..Ocaziile adolescenlei"). Studii asupra agresivitilii 9i delincvenlei Ia copii: vezi.fiind deci de trei ori mai mare. cu o .Longitudinal Study of Negative Emo-. Alfatetizarea emolionald: am scris despre acestecursuri inThe Netu YorkTimes(3 martie 1992). 1989).numdrul celor bolnavi de blenoragie a crescutde patru ori in rindul copiilor intre 10 9i 14 ani 9i de trii ori la copiii inire 15 si 19 ani. ilegla. Englewood. o cregtere d.74I-758.ea biologici 9i dezvoltarea creierului: Schore. 2.Arestiriledeadolescenlipentruviolaucrescut de la 10. "The Opportunities of Adol"s""ttc e" (. I' viata sexuald sint tot mai puternice. Cu o generalie inainte.lggl. Child D eoelop ment.era de trei ori mai mare.. . 59 (sept. cel putin a9a suslin sondajele fdcute in Statele Unite. 1993). o cregtere cu 79"k in ultimii zece ani. in 1990. victime ale crimelorgisarcinisintdinHealth.S. 5. 10. Cifrele ce se referx la sinucideri.numirul arestSrilorpentru delictele violente a crescut cu 430 la 100 000 de locuitori.5. Releaua pentru copii.9 la 100000 la 21. in 1989. Dar cam tot in acegti 20 de ani la populalia de culoare cregterea a fost de la 53 la 100 000 de locuitori in 19701a766in 1990. apdrir:rd fobii indeajuns de grave.. Eu am semnalat mare parte dintre acestedate despre tulburdrile emolionale ale copiilor intr-un articol din The New york Times(10 ian. 17. v ol.i 5% au o anxietate generalizatd 9i ingrijorare permanenti. Crime in lhe t1.. DC.

predispun la delicte violente la 18 ani").Schimbdri'ia ordinea zilei intr-o lume stabilh: trdsdturile antisociale ... Mood Disorders in Chitdhood nnd'Atlo_ . Dodge. 25. 19.) de Jack Block din I04 (1995). Cazul Danei: din Laura Mufson si altii.B. 1994.Complicafiilede la nagtere combinate cu respingerea timpurie din partea mamei. 1994). impulsivitatea era aproape de trei ori mai relevantS decit IQ-ul verbal in anticipareadelincventei. elevi de clasa a patra ca predictor-al sarcinilor la virsta adoiescentA"). 15. D eoelopmen tal PsV chology 24 (1988). .On the Relation Between IQ. and Delinquency" (.lournal of Clinicaland Consulting Psychology.. impulsivitate si. . Garber 9i K.Evoiulia epide.delincventi..Adolescent psycho_ pathology: I.Outcome.ii. de exemplu.Cambridge University Press. exist5 dovezi ci impulsivitatea este o cauzd mai directd si mai puternicd pentru un IQ scdzut 9i pentru delincvente. . prognoze si riscuri intr-un studiu longitudinal de lungi duratd")..Embtion and Social Information Processing" (. de exemplu.Guilford Press. in care s-au luat ir:rcalcul IQ-uI 9i impulsivitatea la copiii intre zece 9i i"2 ani.Cognitive Mediators of Aggression in Adolescent Offenders. Epidemiologia depresiei:Patricia Cohen si altii. Missouri (apr. la virsta de un an.Intr-un studiu fdcut pe tineretui din Pittsburgh intr-un proiect longitudinal. lounul of the Academy of Chikl nnd Adolescent Psychiatry 28 (19S9). (. lournal of Abnormal Psychology. . a aritat cd acei copii ai cdror mame i-au respins la virsta de un an sau care au avut o nagtere mai complicatd erau de patru ori mai inclinali spre comiterea de delicte pind la 18 ani.. Coodyer. .... Prevalence and Incidence of Depression in High School Students" (.Mediatori cognitivi ai agresivitdlii la delincvenlii adolescenfi. Pentru o trecere in revistd si a altor estimiri: E. Degi se pirea cd un IQ verbal mic poate anticipa delincvenla (urr studiu a ardtat ci existi o diferenld de opt puncte intre punctajele delincventilor gi nondelincvenfilor). Fetele .. 22.. lournal of Clinical and Consttltingpsychology62 (1999).. Psychiatry General 18.o hime_ rA")..Fourth-Grade Peer Status as a Predictor of Adolescent pregnancy.. (.Archiaes of General Psychiatry $ept..The Psychotherapeutic Management of Major Depressive and Dysthy_ mic Disorders in Childhood and Adolescence:Issues and pros_ pects" (. lourrnl of the AmericnnMcdicnt iort (2 dec. Pinb la jumdtate dintre copiii nestdpinili: vezi.Numeroasele schim_ biri in functie de virstd duc la depresie .in a Stable World: The Antisocial Tiait as Chimera.Un studiu. 1... Archiues of (dec. Institutul psihiatric din New York. 1989).Age-Cohort Changes in the Lifetime Occurrence of Depression and Other Mental Disorders. Kansas Citv. 20. Kupersmidt. 13. Coie 9i f. Interyersonalpsychothcrapy Adolescents (Psihoterapie for Depressed interpersonald pentrtt ndolesceilii cu depresii). (.rele" si sarcina: Marion Underwood gi Melinda Albert. Tiparul de gindire al agresivitdfii: Ronald Slaby 9i Nancy Guerra.M.992) Associal . 16.O analizd comportamentald a apariliei statutului social in grupurile de bdieti"). Dodge.Psihopatologia adolescentului: rdspindirea si ir_ cidenla depresiei la elevii de liceu")... Ce se intimpld in familia unui copil inainte ca acesta sd ajungA la 9coal5 evident cd este de o importanld capitala ir:r ce privegte furclinatia spre agresivitate.i alte dezechilibre minta_ le"). New York.. lournal of Abnormalpsychology L02 (1993). 21. 23.. in cazul punctajelor rnici.Anticiparea aparitiei comportamentului antisocial masculin inci din comportamentul pregcolar").Vezi aceastd discutiein . 1993. TheDeaelopment of gi ErnotionRegulationand Dysregulation(Deztsoltarea regldrii emolionale a deregldrilor). astfel incit impulsivitatea face si scadd acestepunctaje. taiectoria spre delincventi: Gerald R. miologici psihiatrici a copilului"). . 1988. 1994). Child Deaelopment 54 (1983). copiii impulsivi nu dau atenlie suficienti invdldrii unui Iimbaj sau rafionamentelor in functie de care se stabileste un punctaj al IQ-ului verbal. 17. 1991. Prognosis. 14. 26.New york.404 Note Note 405 agresivitatescdzuti 9i neagresivi"). (.Birth "'iolente Complications CombineC with Early Maternal Rejection at Age One Predisposeto Violent Crime at Age 18 Years" (... Disprelui pentru bitiugi: j. .. bine realizat. lucrare prezentate la intilnirea So_ cietdlii de cercetare a dezvoltdrii copilului.. (. Numirul crescind al depresiilor in lumea intreagd: Grupul de cola_ borare interstatal.Orderly Change .. Tiparele depresiei la tineri: Maria Kovacs si Leo Bastiaens. laurnal of the American Acndemyof Child and Adolescent Psychiatry 31 (1992).. .Rezultate. Peter Lewinsohn 9i alfii.. Vezi de asemeni Mufson 9i alyri..Despre legdtura dintre IQ. Impulsivity.D.Predicting Early Onset of Male Antisocial Behavior from Preschool Behavior" (...The Changing Rate of Major Depression: Cross_ National Comparisons" (. Copiii agresivi si delincvenfa: Richard Tremblay gi altii. Dan Offord gi al..Tratarea psihoterapeuticda depresiilor majore gi a tulburd_ rilor distimice in copilirie 9i adolescenld: puncte de vedere 9i pers_ pective") din I... . and Risk in a Longitudinal Follow-up Study" (. Adriane Raines 9i alfii. patterson. .A Behavioral Analysis of Emerging Social Status in Boys' Groups" (.. .). lournal of Abnormal PsychologyI02 (1993). Studiu asupra agresivitilii bdielilor: Kenneth A.Interpersonalpsychotii_ rapy. 24.Prelucrarea informaliilor emolionale gi sociale")din J. . Posibilitateade a faceo depresieestede zeceori mai mare: peter Le_ winsohn 9i al1ii... Costelio.De_ velopments in Child Psychiatric Epidemiology.Statutul in rindul colegilor.Numirul mereu in schimbare al depresi_ ilor majore: comparatii nalionale").

..Cognitive a copiilorChildren and Adolesints" (.. 1993)..Emotionai Conflict...Universul social aI copiilor respinsi de colegi") de StevenAsher si Sonda Gabriel. Observat de Sifneos.rlli i. Attributional Style. director al Colegiului de studiere a alcoolicilor din cadrul Universititii Harvard pentru sinitate publicd (aug.Cunoagtereasociald gi statutul social") de Kenneth Dodge 9i Esther Feldman.. pentru modelul cognitiv de diatezd aI depresiei la copii: factorii r cons' ltresanli de la gcoa*.The Sociai World of Peer-ReiectedChildren.v-up of Early Detected Vulnerable Children" (..Studiu pe termen lung al copiilor detectali de psychotimpuriu ca vulnerabili").Friendship Adjustment.. I't'rionality and Behavioral Vulnerabilities Associated with lir'. i Neroous' (Colit. Numdrul depresiilor s-a injumdtdlit: Gregory Clarke' Depression din Oregon. San Francisco(martie 1989). . Pregdtireacopiilor respingidin punct de vedere social:StevenAsher 9i Gladys Williams.. . Universitatea Duke (1989). acceptareain grup 9i nemultumirile sociale in copiiirie"). Depresiala copii: Kovacs..rltt:.Prevenirea Adolescents" School High in At-Rilk Academia lescenlii din iiceele cu probleme").. Proportia celor care renunt5 la gcoald printre copiii respinsi social: Asher 9i Gabriel... d" "*..A Remediationprocedure for Nonverbal Processing Deficits" (.Longterm Follor.. 3T.. .geri controlate 9i simptomi dLPtlt^"^e .Un procedeu de remediere a deficienlelor nonverbale").SocialCognition and SociometricStatus. lotLrnat (mai 1991)' Psychintry Adolescent and Child Beliefs 30. ut' (11 ian' 28.rdl . htucliereaproblemelor de alimentalie nesdnitoasi: Gloria R' Leon 9i . William Feldman.L asupra simptomelor depresive.. Bdutul exagerat: cifrele sint preluate din statisticile lui Harvey Wechsler.HildaBruch."ssive and Selfreporied lri. 39. 41.Foameasiinstinctul")'/ourand irlentnl Diseasel4g (1969)' The Golden Cage: The . lournal of Abnormal Psychplogy Universitatea 35.406 Note Nofe 407 Cambridge (Tttlbttrdri de dispozilie in copildrie9i adolescenfd)' lescence University Press.Helping Children Without Friends in Home and School Contexts" (. lucrare prezentatd la furtrunirea anual5 a Asocialiei cer. 101 te gi vulnerabilitSli comportamentale asociatecu un risc crescut al problemelor de alimentalie nesindtoasd Ia adolescente'.Evolulia cognitivd si sociald of Acadenry Americnn the if 9i adolescenlilor cu depresi'e"). Garber. .. and Development adodezvoltarea depresive cognitive. 43. vezi.Cognitions. .Urbana and Champaign.).The Social World of Peer-RejectedChildren" (. op. . University se). Group Acceptance and Social Dissatisfactionin Childhood" (.Personalita- (1ee2). lucrare Prezentata la (oct' 1993) Americand de Psihologie a Copilului 9i Adolescentului 36.Simptome 9i AdolescentsT lescentilor"). u. .Ajutarea copiilor fird prieteni acasi si la scoald") drn Children's Social Deoelopnrcnt: htfornntion for pnrentsnnd (Dezuoltnrcn Tcnclrcrs socinld a copiilor:inforniyii pcntru ldrinti 9i proJc. . peer Rejection in Childhood (Refuzul semenilor la uirsta copildriei). sori). . 42.1:t^*toscute in copildria tirzie"). 33. 45.! iil. lournnl of Abnonnal Psychology102 (1993)' 32. din Steven Asher gi John Coie (ed..1994' 27.(.'Centrul de $tiinle Medicale... Cei mai buni prieteni 9i copiii respinsi: Jeffrey parker gi Steven Asher. 47..Predictors and ConsequencesChildhood Depressive Symptoms: A Five-Year Longitudinal Study-" (. Massachusetts' nu a fost Press.Adaptirile la prietenie. 1994).'ATest Hilsman.. Cambridge University.Hungerandlnstinct"(. Universitatea the Cogniof Garber.. of 34. lounnl of Abnormal Psychology102 (1993).. Boston (1990). Depressive Symptoms. . Constatdrilein privinla competenteiemotionaie slabe a copiilor neindrdgiti sint din .Anticipdri giconsecin.Cognitions". lottrnal ofAbrtormalPsychologylO2 (1993)' Vander31. Garber. Fragmentul cu neacceptarea lui Ben este din . Strestive Diathesis Model of Depression in Children: Academic ("Test Control" and Competence Perieived sors. Probleme sociale 9i emolionale la copiii cu depresii: Maria Depressed of Development Solial and David Goldston. . shireGazette 49.Affect.. lournal of Clinicnl nnd Constrlting togy 47 (Is73). PercePereacompeten-tei (1994).. 48.Control-related ("ConChildhood" Late in Symptoms D"p. 44. Pesimism 9i depresie la copii: Judy Garber. enigmeleanorexieineraoaEnigna of Anorexia Nerrtosa Cambridge....New Yotk.Prevention of Ia adodepresiei (. Press.University of lllinois Press.i R. lbidetn. 46.. Susan Nolen-Hoeksema 9i al1ii. 1987.din copiliii".. aprofundat pe cinii anl").cetdtorilor americani din domeniul educalional...ia de aur. (. Rezultatesimilare:StephenNowicki.th Judy bilt.... manuscris nepublicat.. lucrare prezentati la intilnirea anuali a Asocialiei cercetdtorilor americani din domeniul educalional. Emory Cowen si alfii.Cognitions".New York. I-am luat un interviu Mariei Kovacs in The New York Tirrres 1 qq4I Kovacs 9i 29..). . Bdielelul de gaseani care se considera gras a fost pacientul dr.."Harvard publicatd Pind in 1'978. pediatru la Universitateadin Ottawa. and Deficit. Doud cincimi sint alcoolici:un sondai fdcut la Universitatea Massachusetts de citre Project Pulse a fost prezentatin The Dnily Hamp(13 nov..Judith 67 Psychology and Soiial ptrnai Personality of trol"f-i in Garber. 1990. stil autoritar. st.for liating Disorders in Adolescent Girls" (. Neajutorarea9i depresia:John Weiss9i alfii. 40..

. Grant Consortium gi studiul despre promovarea competentei sociale de cdtre gcoali. I-am luat un interviu lui Karen Stone McCowninTIrc NeruyorkTt_ mes(7 nov..Programa de prevenire a drogurilor 9i alcoolului.. in conversaliile de heroinS' dependenlei impotriva tratat i-a cienli pe care de Tim Shriver' 51. 1e90). Grant Consortium.T.. (. 58. 1978.. rl l I 1 cia Garrett descriu fiecare in parte descoperirile lor in articole sepa_ rate apirute in Child Deoelopment (apr. 3.1-ipsurile 9i Cnitanooa Development" Children and Young of Experiences timpurie'. Kathleen Merikangas 9i al.Lifetime and 12-month Prevalence of DSM-III-R psychiatric Disorders in the U.1993). Daniel Solomon si alfii. Guilford press.. of Sub53. Secortd SIclt 4-5 (1992). sociolog la 0niversita_ tea din New Hampshire.Guide to Feelings..2o/".Func!ia cognitivS' sd derisci care la bXielii comPortamentul tatea cardiovJsculard 9i 101 (1995)' vini alcoolici"). Pihl.. 69.Povertv copiliria 9i sirdciei la the Quality of Th"i.Familial Transmission la depresie 9i alduc care familie din (.Ghidul sentimente_ lor"). Probleme 9i consum exagerat: feanne Tschann' "Initiation de consumului (. . Sondajul nalional asupra copiilor maltratati sexual si programele de prevenire au fost ficute de David Finkelhor. c'pii molestati. Kessler si alfii.T. Anticiparea disfuncliilor mintale: Ronald C.6% inir-un anumit an: David Finkelhor si Jennifer Dziuba-Leatherman. psiholog la Instituhrl Natio_ nal de Sdndtate Mintald . Universitatea 60.. pediatrics (oct. Archiues 58.Violenld si Stres Traumatizant. Proiectul de dezvoltare u copilrrlui.. YorkTinrcs 64.. iam luat un interviu lui Ralph Tarter in The New Moss 9i a[ii' "Plas55.Violenti gi Stres Traumatizant. 66. New york. Ho*" Environments" ("Experie.) . Tot mai multe femei beau ca s5 se imbete 9i riscd dependenlei asupra 9i concolumbia zentat de Centrul universitar (mai 1993)' nocive substanle de exagerat sumului adeceselor:Alan Marlatt' raport fdcut in cadrul inSf .rtrri frontal la fiii de alcoolici: Philip and Behavior Reactivity' Cardiovascular Function.Drug and Alcohol prevention Curricula. . Coodyear publishing io. sint preluate dintr-un interviu cu Malcolm Gordon.. 1987). Capitolul 16. Guilford clit'ticianttlui). lrincipala cerluza Americane de Psihologie (aug' 1994)' Asocialiei a trunirii anuale sint din Meyer 52. 4. Archipes of General (ian.. (. . 1994).ii. W. Cifrele pentru biieli gi fete referitoare la molestirile sexuale din SUA si:rt din Malcolm Brown de la lnstitutul National de Sdndtate Mintali . New Press. Cifrele asupra numirului victimelor..408 Note Note 409 un viol: raport Pre50. Santa Monica.Cognitive reactivii" n. The Inaulnerable Child (Copilul inzsulnerabil)... 2. Psycho59. tocnfueiA Clinician'sHandbook 1987' York. Un sondaj national ficut asupra copiilor a ardtat ci la fete proporti a estede 3.FactoripsihiatricigipsiWashton 9i hldinamici in dependenla de cocaini") din Arnold manualul (Cocainn: Mark Gold (ed. Stone si Harold Q. .O viafi de om gi anticiparea cu 12 luni mai devreme a tulburirilor psihiatrice DSM-III-R in SUA-).) din J. Cocaina 9i depresia:'Edlvard Khantzian.yt ui Higtt Risk for Alcoholism" (. l9g4).'inceperea .idol"'"""t"" stance Abuse in Early Psychology4 Health adolesce^le")' prima din incS nocive substanle YorkTimes(26 apr' 54. 136.. Jossey-Bass. 8+. W.EconomicDeprivation in dezvoltarea econornice (. Alcoolicii nelinigtili 9i impulsivi: Moss 9i alfii' and. Gata & rizboaiele: aceasti frazd mi-a fost sugerat5 asupra Yale copiilor Progresecolaborator la Centrul de studiere. lottnal ofAbnornulPsychology of Depression 57..). $colarizarea emoliilor 1. David Hawkins 9i alfii. numdrul cazurilor studia_ te este dat de comisia Nationald pentru prevenirea Morestdrii si Neglijerii Copiilor. Communities Thnt Care (Comunitdti cdrorn le pasf1.. Harden ti Robert 56. geful Institutului de alcool.S. Comisia pentru Copii . Nivelurile tensionale la fiii de alcoolici: Howard in Men at Challenge Ethanol to Response in Activity ma GABA-like reaclie la ca GABA plasmei Hign nirk for Alcohoiism" (. Self Science: The SttbjectIs Me (Stiirt!a Sinelui: sttbiectulsint ur).. 1994)... 19g7. "Psychiatric dynamicFactorsinCocaineAddiction"(.a si emolionale' lor invitdrii sociale and Early 62.Drug and Alcohol prevention Curricula.. vezi de ex. Dillehunt.. 67. Deficienla iob.." (. Karen F.Ac1iunea PsyBiological la alcoolism") predispugi birbalilor etJnol in cazul ' chiatry 27(6)(martie 1990). iar la biieti de 0..Am scris despre copiii care reusescin ciuda tuturor nealunsurilor in The New (13 oct. (. Trisdturile copiilor foarte vioi: Norman Garmezy.Children as Vic_ tims of Violence: A National Survey. p... Impactul emolional al sdriciei: . Psychiatry 65. .Copiii victime ale violenfei: un sondaj la nivel nafional").p.niele si PatriDuncan cireg de familial") mediului caiitatea copiii rnici si (r9e4). 1992. Datele asuPra dependenlei de alcool 9i cocaini de droguri 9i consumului a cercetare Glantz.EnharrcingChildren's prosocial Behavior in the Classroom..Tensiunile and Alcoholism" (apr' 1985)' Psychiatry of General coolism"). 63. San Francisco. . Dependenla de heroind 9i furia: Edward Khantzian' 200 de pacei cu avute Peste de i4edicini Harvard. .

Religiotts 15. _ 7. Fdrd a intra in aminuntele acestei dezbateri..incongtient expe_ riential" cu mai multe ocazii in The Nezuyork Tinressi mare purt" u acestuirezumat se bazeazdpe conversaliilepe care le_amavut cu el.A proceda corect prin intermediul aliora: Thomas Lickona' Bantam. 5.1994. Anexa B. Pecelile minlii emolionale 1.p.).. Toobey gi L.55. .p. dar in ansamblu 1994)' (2 mai YorkTinrcs New violente sint in scddere").. Poate. New York' 199L' (Edttcnrea caracteruhri). 1.op. cit. pe scrisorile pe care mi le-a trimis 9i pe articolul sdu.Int5rireacomportamentului prosocial la clasi al copiilor")' ArneliResearch can Educationttl /orrrnnl(iarna 1988)' al Fundaliei Ypsilanti asuPra cercetaraport Start: Head 5. Hamburg.tept decit crezi).Cognition and Emo_ tion. Edrr1..Trecu_ tul explicd prezentul: adaptiri emotionale 9i strucfura mediului ancestral"). op. iott re {mnrter Than You Think (Epti mai de. Programelede alfabetizare That Care' Communities alfti. Horv 6.but Overall delictele crimeio.Lista trisdturilor care fac distinitia dintre emotii este ceva mai lungd. 7992. Trecerea la gcoala primard si gimnaziu: David Hamburg' (Copiiidin ziua de Children:Criating a'Futttre for abeneratiortin Crisis in crizd). Povestea fetilei care nu era gravidi: Roger P' Weisberg 9i Health Practice in and Development Social Positive .Tht 20.4l&4-Ig. 4. Arta"iemocrafiei: Francis Moore Lappe 9i Paul Martin DuBois' QtickeningofAmerica(RitmtrltotmnirapidnlAmericii)'Jossey-Bass' San Francisco.. 10.. J. Epstein. Totu9i nu este chiar aga si acest fapt a fost cbnstatat de cei carJau studiat psihofiziologia emofiei. Today' Children.Promoting ioung Urb"an Adolescents" (. American p syihologist 44 Q99$ gi cartea sa scrisd impreund cu Archie Brodsky.Integration of the Cognitive and Psychodynamic Unconscious. Social (Hotdririle de ordin socialitt cadrul gimnazirrlul)' Aspen PubliSchool shers. Associated press (25 iul.Integr"areasub_ co^n_stientului cognitiv si psihodinam ic'.4 10 Not e Note 477 (.Formareacaracteruluigiconduitamorald:AmitaiEtzioni'TheSpirit Crown. Cosmides.1993. Degi modelul sdu de minte experientiald a slujit mode_ lului meu de .. . (.p'I82' 9. Tlnt Comnuities allii' 13.pp. cregte la nivel nalional cu 3%.An Argument for the liasic Emotionr. Gaithersburg. New York' 1'993' of Commtmity(Spiritrtlcorntmitdlii).Serious Crimes bv Iuveniles Soar.pp' 17t-172' 8.Promovarea unei dezvoltdri sociale mepozitive gi a unor practici sinitoase la tinerele adolescente din in theMidd-le Decision-making iiul urban") ain M.6. Continui sd aibd loc o dezbatere in termeni foarte tehnici dacd trezirea emotiilor este in mod fundamental aceeagipentru toate sau daci existi tipare unice pentru fie_ care. $colile ca adevdrate comunitdli cdrora le pasd: Hawkins 9i Care.The Nation 19.Cultivareacaracterului:AmitaiEtzionigtalJii.The past Explains the present: Emotional Adaptations and the Structure of Ancestral Environments. J.CharacterBuildingfor ciui(Eormaren caractenllrli Cittil Society Pentruo societnte a Democratte. Am scris despre modelul lui Seymour Esptein de . ieclii de mtruiitate: Steven C' Rockefellel lohn Deuey: religioasd credinla (John Dezoey: . Hamburg...grr_ ment pentru existenfa emotiilor fundamentale. 2. 175.pirea limpede cd fiecare emotie isl are propriul tipar biologic..Times Books' New rmui aiitor pentru o generafie azi: crearea York. 17..e. Communitarian ld demouaticd). am prizentat cazul celor care au un profil biologic unic pentru fiecare emogiemajo_ ri in parte. 187.). p. Chnracter cating for The 17. Hawkins 9i alfii' 12. emolionali ca principal factor preventiv: 11.Murders Across ("NumXrul Down" Is Crime Violent Rise by 3 Percent. I-am luaiun interviu Lindei LantieriinThe New YorkTr'es 1992). Thompson. 3.. 6. 1992. (.. Orarui emofional: Carolyn Saarni..t urna' Htunanism Dernocrntic Faith and Columbia University Press. .. New York. Today's (3 mart. O cregterecu 3% a numirului crimelor: . 14.1994).cit.p.Delicte grave sdvirsite de minori"). dar acesteasint cele care ne intereseazi aici.1'992. interpretirile imi apartin.Michigan (apr' 1993)'. (.. 7994' DC' Washington' Network.1.89. So cio on Motiaatiotr36 (1990)' Todny'-s 7. 6.Emotional Competence: Emotions and Reiationships Become Integrated" ("Competenla emofionali: cum pot fi integrate emoliile gi relaliile interumane') r askaSymposimn nrcnt elop fll eb emot ionaI D ezt am R. ls. Paul Ekman.. Eiias (ed. Ethology and Sociobiology... Avantajele rii scopului educafional.).. Ekman. .minte emolionali". .New York' 1991' nismti democrsfic).. Simon & Schuster.Un u.. Cregtereadelincventei juvenile: . 1993. s Children. Ekman.

De asemenea. . Tim Shriver de la Centrul . Sint profund indatorat sutelor de cercetdtori care de-a lunguJ anilor mi-au impdrtdgit descoperirile lor 9i ale cdror efo4turi sint trecute in revistd gi sintetizate aici. psihoterapeut. drept pentru care sint recunoscdtor incurajdrilor pe care mi le-a dat inci de Ia inceput Rob Lehman. transformindu-l in unul mai uman.inteligenld emolionald". California.alfabetizarea emofionald".. pre. director de programe.. Adaptarea sa la curenlii emolionali ce s-au agitat sub suprafala gindurilor gi interactiunilor noastre mi-a deschis o lume noutr. a fost o sursi de inspirafie pentru mine. de la Eileen Rockefeller Growald. am avut mult de cigtigat pentru cd am primit informafii confidenliale asupra descoperirilor permanente ale multor educatori 9i practicanli ai artei prevenirii iniliale care sint labazamigcdrii incd ndscinde a alfabetizirii emolionale. sprijinul acordat de Institutul Fetzer mi-a permis sd studiez 9i sd explorez cit mai aprofundat ce inseamnd . Rob Lehman este cel care la inceputul studiilor mele m-a indemnat sd scriu o carte despre alfabetiz area emof ionaI d..Multumiri Soliei mele Tara Bennett-Goleman. Printre ei se numdrd Mark Creenberg si David Hawkins de la Universitatea din Washinqton. In cadrul unei conversalii intimpldtoare. care pe vremea aceea era fondatorul gi pregedintele Institutului de Evolufie a Sdndtdlii. Lui Peter Salovey de la yale ii datorez conceptul de . Eric Schaps gi Catherine Lewis de la Centrul de studii je dezr. Prima datd am auzit aceastdexpresie.De asemenea.edinte al Institutului.alfabetizare emolionald". precum gi colaboriiii permanente cu David Sluyter.oltare din Oakland. care a fost un partener de o creativitate extraordinard incd din fazele de conceplie care au condus la scriereaacesteicirti. Permanentele lor eforturi de a spori talentul social gi emolional al copiilor gi de a recrea mediul gcolar. ea mi-a trezit interesul gi a stat la baza investigaliilor care au dus in final la aceastd carte.

de la Matthew Kapstein. California. 9i lui Carol A. doctor la Departamentul de psihiatrie al Universit5lii trleaicite Stanford. lui Richard Davidson. Sam 9i Susan Harris au furnizat aparatura absolut necesari. lui Mary Schwab-Stone. Toni Burbank. lui Chevy Mafin 9i lui Karen Stone de la Nueva School din Hillsborough. director al Common Enterprise din Boulder.eo*. lui David Spiegel. Maurice Elias de la Rutgers. lui Paul Kaufman de li Media 9i mintal din Point Reyes. directorul Programului de sdnXtate din cadrul Fundatiei Iohn D. Shelly Kessler de la Institutul Goddard asuPra preddrii 9i invdlirii in grup din Boulder. editorul meu de la Bantam Books. Colorado. Iar Tara mi-a asigurat acest cocon de cdldurd.tu Zubotf de la $coala de Afaceri Harvard. Margaret Annette Spychalla au pregitit anexele asuPra efectelor Programei de afa6etizare emofional5.mi dovedi o gindire gi o rezolvare cit mai transantS. al Universitdlii din Washington. lui Paul Ekman. al programului Fast Track. Ioy-Nolan Howe 9i idunat exemple de situalii emolionale. fessicdi Brackman. toate acesteaap5rind in paginile ziarului 9i fiind o bazi informalional5 pentru aceasti carte. bioa [raful lui ]ohn Dewey de la Colegiul Middleburl. director la Commonweal din Bolinas. director.sint indatorat irnmod special celor care au revizuit 9i comentat pirli din acest manuscris: lui Howard Gardner de la Universitalea Harvard. lui Peter Salovey de la Catedra de psihologie a Universitdiii Yale. lui Michael Lerner. specialist in eticl 9i religie la Universitatea din Columbia. California. Roger Weissberg de la Universitatea Illinois din Chicigo. California. toate acesteacontribuind in mod creator de-a lungul intregului proiect. lui foseph LeDoux de la Centrul de gtiinld neurald din cadrul Universit5lii New York. gi mai ales lui Fay Goleman' Sfaturi de mare ajutor 9i de inalti linutd intelectuald am primit de la Page DuBois. savant grec de la Universitatea din Califomia de Sud. doctor la Centrul de studiere a copiilor din cadrul UniversitXfii de Medicind Yale. lui Mark Gerzon. director al Laboratorului de psihofiziologie de la Universitatea din Wisconsin. 9i Catherine T' MacArthur. lui Naomi Wolf. lui Mark Greenberg. de la Steven Rockefeller. iubire si inteligenli. . Editorii mei de la The New York Timesmi-au fost de un real sprijin in ultimii zece ani in numeroase anchete 9i noi descoperiri isupra emofiilor. Colorado.mi-a oferit entuziasmul gi acuitatea sa in a. lui Denis Prager.414 Mullumiri Multumiri 475 Yale de studiere a copilului.t director la Centrul Nalional din New York de Lantieri. M. Lindei Rezolvare Creatoare a Conflictelor. lui -shoiho. director al Laboratorului de interacliuni umane al Universitdlii California din San Francisco. Kusche de la Institutul de cercettrri gi programe de dezvoltare din Seattle' De asemenea.

... Creierul emolional 1. .: aA ir li I il I 2. Cind pasiunile coplegescraliunea Cum s-adezvoltatcreieiul 17 18 .. eu sd-mi fac griji? . 62 IQul . Pentru ce existd sentimentele? ... Data: atunci cind cunoagterea nu este de ajuns ' .. . Abordarea melancoliei Cei ce reprimi: negareajovialS .. . Cunoagte-te pe tine insuli .lnrobit de patimi Anatomia miniei .... Anatomia unui blocaj emolional Locul tuturor pasiunilor Releaua neurali Santinela emofionali Specialistul in memorie emolionalA Alarmele neurale demodate Cind emoliile sint rapide 9i confuze Manager emofional Armonizarea emoliilor 9i a gindurilor Partea a doua.. .i inteligenla emofionali: tipuri pure 4.Cuprins Proaocarea lui Aristotel Partea intii. Ptrtimasul qi indiferentul Omul fdrtr sentimente Lludind sentimentele viscerale Golirea incongtientului . Natura inteligenlei emofionale 28 29 31 32 35 5/ 38 40 43 49 3. . . J/ 59 Emofiile pot fi inteligente? . Calmarea nelinigtii: cine. 65 58 70 72 74 77 80 87 93 100 5. .. Cind a fi degtept e o prostie 51 Inteligenla emolionalA gi destinul 53 Un alt fel de inteligenld Spock vs... . . ... .

.. '.' Aportul inteligentei emolionale la ingrijirile medicale Spre o medicind cdreiasd-i Pese 279 15. .' . Transa: neurobiologia miiestriei invdtatui si transa: un nou model de educalie 103 106 109 112 114 117 1. .. 261 263 266 269 272 274 9.. . Cdsnicia lui si a ei: riddcinile se afli in copilirie Neajunsurile din c5snicie Ginduri toxice . .. '..2r t24 126 128 129 131 134 L36 141 t43 149 1. Avantaiele medicale ale emoliilor pozitiv....2.......... .. . r63 L64 168 172 174 176 t77 L79 185 187 193 10. . 248 251 Reinvitarea emotionald 252 emo!ional Reeducarea-creieruh"ri u5 Reinvdtarea emolionali 9i refacereadupi o traumd 258 Psihoterapia ca educafie emolionali 1 4 .. . . .Nu te putem suferi": pragul abordirii ... o s luibi .Creuzetul familiei Pe propriile picioare ..... Semnele incompetenlei din punct de vedere social . . Al lui 9i al ei: sfat matrimonial CeartasXndtoaii ...11. Potopul: scufundarea cdsniciei Barbalii:sexul vulnerabil ..... ".. $colarizarea emoliilor Leclia despre cooperare U n p u n c t d e c o n t r o v e r s e. 304 Biutura si drogurile:dependenlaca automedicalie ... .. Artele sociale Manifestati-vX emoliile Expresivitatea 9i contaminarea emolionald Originile inteligenlei sociale . Oaze de oportunitili 1. ... . gindire proasti Cutia Pandorei 9i Pollianna: forta gindirii pozitive Optim.'..Conducind cu inima . 280 O senzafie emolionalS neplAcutd 283 imblinzirea agresivitdfii 287 bitdugilor . Scoala 289 Prevenirea depresiei 290 Prelul lumii moderne: numdrul mare de depresii 292 Traiectoria depresiei la tineri 294 Cum se ajunge la deprimare 296 Scurtcircuitarea depresiilor 297 Tulburirile de alimentatie 300 Doar cei singuri r:nunti la 9coali 303 Antrenarea pentru prietenie .HEART START Dobindirea elementelor emolionale fundamentale Cum poli creqte o brutd : disparitia empatiei lUaltratarea Z5I L... .. moralitatea sociopatului 8. .. Trauma 9i reinvdlarea emolionalS 246 Groaza inghelatd in memorie Tulburarea de stres posttraumatic ca tulburare limbicd ..imblinzirea nucleului arnigdalian prea excitabil Copildria: o 9ansi unic5 . Partea a treia. Coshrrile analfabetismului emolional . es t e Cri t ic a Cum te descurci cu diversitatea Talentul organizatoric 9i IQ-ul grupului 11. . '. 308 16.. Minte 9i medicin5 Mintea trupului: felul in care emoliile influenleazd sdndtatea ' ' ' Emoliile toxice: date clinice .. .. . '. Neurochimiatimiditatii Nu md deranjeazi nimic: temperamentul vesel ..52 155 157 Partea a patra. S-a terminat cu rizboaiele: un drum comun final preventiv ..73 237 z5v 240 7.. . ' Dispozilii proaste.. ABC-ul inteligenlei emolionale Alfabetizarea ernolionali in cadrul oragului Alfabetizare emolionali deghizatd lee 204 206 209 218 224 226 314 316 317 319 320 32r JLJ 326 . Inteligenla emotionali aplicati 243 13. Dugmani intimi . Aptitudinea de a stdPini Controiarea impulsurilor: testul pr5iiturii .. Rddicinile empatiei emPatia Cum actioneazd Copilul bine racordat Prelul racordirii gregite Neurologia empatiei Empatia 9i etica: rXdicinile altruismului Viala f... $ansecruciale Partea a cincea.8 Nole Nofe 419 6.ismul: marele motivator ... '. Postmortem: o cearte care n-a mai izbucnit ingrijoririle zilei .. T e m p e r a m e n t u l n u e s t e p r e d e sti n a t . ... .. . Inteligenla in relatiile emofionale: un studiu de caz . Alfabetul emotional ... .lri empatie: ce este in mintea celui care molesteazd... .... ..

(01)222 tel. . !t 6..moralitatea gi arta democratiei . Programa $tiinlei Sinelui Anexa F.' .... . 343 Anexa A.57 -47 e-mail: arsene@rnc... 235384 ld.. T. M t illum ir i ... " ''" " 3 2 7 Oraru iemo tion al .. Chidniulul 22.tl 6600 tof ....illUlllPRllfI Cale.curteaveche.Bucuregti ...420 Nofc 330 332 335 336 337 342 . . 032-211252 d . .26. l.. .ro web: www. " " este totul Sincronizarea '. " ' Alfabetizareaemolionald ca mijloc de prevenire Regindirea gcolilor: predarea prin puterea exemplului..... ' 348 . .. Grant: comPonente . 369 . 413 Editor: Gn../ fax: (07)222. " '" Oare alfabetizarea emo. '" " '''" Co inu nite licd ror alepas i.. Consorliul W. Anexa C.... Cee s te e m o fi a ? Anexa B. Circuitul neural al fricii .... 355 Anexa D. 363 Not e.345 . ''" ' O misiune extinsd pentru gcoli . .. 032-2112:15... . invdfarea sociald9i emolionald: rezultate .. ' Un ultim cuvint . Ansrx'r CURTEA VECHE PUBLISHING str. . 361 Anexa E... . .ro rf. ..65 . .rFqrr lagi Tipografra.. arh.ictive . Ion Mincu 11.. . .. . 359 ale programelorde prevenire .ionald conteazS? " " " " ' Caracterul. . Pecelileminlii emolionale .

.l|ll!iluil[uilil]il. .