DANIEL GOLEMAN esteredactor laThe New Principalele teme pe carele abordeaYorkTimes. zd in articolele sale sint inspirate din gtiinlele comportamentale gi ale funclionirii creierului. A predat la Harvard (unde 9i-a luat 9i doctoratul) 9i la inceputul carierei sale de zianst a Today. fost redactor principal la Psychology

DAMEL GOLEMAN

Emte$sgwm$n
ermLol+ibrrali
Tiaducere de IRINA-MARGARETA NISTOR

,
BUCUREgTI,2ool

*

ts.

DescriereaCIP a Bibliotecii Nalionale GOLEMAN, DANIEL Inteligenla emolionalli / Daniel Goleman trad.: Irina-Margareta Nistor Bucuregti:Curtea {eche Publishing, 2001 424p.;20 cm (CXgi cheie;28) ISBN 973-8120-57-5 L Nistor, Irina-Margareta (trad.) r59.9M

Pentru Tara, izuor detnlelepciune emolionald

Coperta colecliei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCru

DANIELGOLEMAN EMOT IONAL INT ELLIGENCE Why it can matter more than IQ Copyright @ 1995by Daniel Goleman Published by arrangements with Bantam Books @Curtea VechePublishing,200L, pentru prezenta versiune in limbglromAnd ,
ol

ISBN 973-8120-67-5

Provocarealui Aristotel
poate Oricine deoeni furios- e simplu.Dar sdte inpentru cit trebuie, ctndtrebuie, furii pe cinetrebuie, gi cumtrebuie deloc ugor. ceea cetrebuie - nu este
ARISTOTEL, Etiu niconuhicd

Era o dupd-amiaz6. de august insuportabil de cXlduroasd la y York, o zi din acelea cind tofi oamenii transpiri,abundent, i'ce ii face sd se simttr extrem de inconfortabil 9i de ursuzi. firtorceam la hotel gi, urcindu-md intr-un autobuz de pe MaAvenue, am fost luat prin surprindere de gofeq,un bbrbat de virsttr mijlocie, care dvea tirn zimbet plin de entugi'Care m-a intimpinat cu un prietenos: ,,Bund ziua! Ce faceli?" Cu acest salut ii intimpina pe toli cei care urcau in strecuriddu-se apoi prin aglomeralia din mijlocul oraFiecare pasager era la fel de mirat ca gi mine, dar fiind indigpozilie mofoclnoasl datoritd vremii mult prea cdlduroa-

ini ii rlspundeau.
weme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu inceavu loc o transformare aproape magici. $oferul ne-a Prezenspl€ binele nostru, un monolog, un comentariu plin,de viaceea ce se intimpla in jurul nostr.u: era o virzare extrala un magazin, o superbX expozilie la un'muzeu sau ali'auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la ciI din col!? tncintarea sa referitoare la,nenumdratele ili pe care le oferea acest orag era contagioasd. PinI si din autobuz, fiecare se scuturase de acea carapaceursucare urcase, iar cfird goferul le striga: ,,Cu bine gi si aveli o ,zav6l", fiecare r5spirndea zimbind. Lirea acestei inflniri o pdstrez de aproape douXieci de Fe vremea cind am mers cu acel'autobuz din Madison Avetocmai imi terminasem doctoratul in psihologie - dar psi' de la aceavreme dddea foarte pulind atenlie felului cum

transformare. hryutea'produce o asemenea $tiinfa psihologiei aproape nimic despre mecanica foarte pu,ure sau fapt d" dh lthotiilor. pi totugi, imaginindu-mi rXspirdirea unui virus al

.. fie ci e vorba de tdcuta singuritate a copiilor incuiali fur casl cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abandonati. vandalizind totodatd gi o magini din parcarea gcolii. s-a inregistrat o revfusare constantd de asemenea incidente. care portretizeazh trbsdtttrile unei stupiditdfi emolionale. despre atacuri violente datorate unui impuls mirgav. calcuLtoarele gi imprimantele. s-a tras in mullime cu pistoale automate de calibrul 38. Pentru prima datd in istoria omenirii a devenit vizibil ceea ce era un mister profund: felul in care opereazi masa de celule complicate atunci ctrd gindim 9i simtim. in ultimii zece ani. el pbtrunde in viala noastrd intr-un fel sau altul..neinfelegeri pe gosele. cdci ii stitea in putere sd transforrne acegti oameni posaci 9i iritabili in fiinle deschise la suflet si imblinzite.in cazuri.Fd-md sd am o zibwld.infracfiuni" cum ar fi faptul cd acel copil e blbcat in fala televizorului.adolescenli inarmafi la gcoal6. Ca psiholog 9i ca ziarist in ultimii zece ani la New YorkThnes. cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului. iatd citeva gtiri din ziarele siptdminii resPective: r La o gcoalSdin cartier. unde. pdrinlii suslin cd . canalieindu-ne spre bine sau spre r5u. Opt tineri au fost rdnili in urma unei altercalii dintr-un club de rap din Manhattan. in aproape jumltate d. bea prea mult gi totul din vina striinilor. $tirile doar reflectd la scarX mai mare acel sentiment cutremurdtor cE emoliile au fost scdpate de sub control atit in propria noastri viafd. in ultimii ani s-au cronicizat minia 9i disperarea. cit gi in a celor din jur. fogti angajali nemullumili care i9i masacreazdfogtii colegi. Aparlinind unei grup5ri neonaziste. maltratafi sau de atmosfera violmlelor conjugale. Fluxul de date neurobiologice ne face sI inlelegem mai clar felul in care centrii de emofie ai creierului duc la minie sau la lacrimi 9i cum alte pirfi ale creierului ne irndeamnd sd ne rdzboim sau sd iubim. reprezintd irsX 9i un Ultimii zece ar:ri.am urmXrit progresele gtiinlifice legate de infelegerea iralionalului.care sfirgesccu schimburi de focuri. Bitaia fatald pornegte de la . gi ista datoritd unor rnetode inovatoare.8 Pronocarealui Aristotel Proaocarea lui Aristotel 9 unei stSri de bine ce trebuie sd fi flcut valuri prin orag.. in gtirile de fiecare zi apar o mullime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizaliei 9i a siguranfei. Cel mai important este faptul ci putem sd vedem cum lucreaze creierul.atacularmat 9i strexi posttraumatic ari' zece al ultimilor zi de zi cu vocabularul itr au intrat ce tagme precum gi urarea care din vesela: . Motivul: ciliva colegi din clasa a treia il fdcuserd . o Conform unui raport.. Cu o voce care abia se attzea.. comunit5li sau ln viafa in comun. O stare emolionali proastd ce se rispindegte continuu poate fi constatati in statisticile ce indicd o crizh in lumea intreagd. DE CETOCMAI ACIIM ACEASTA EXPLORARE in ciuda lucrurilor rele. r Un tindr german este judecat pentru cI a omorit cinci turcoaice mai tinere sau mai pulin tinere intr-un incendiu pe care l-a provocat in timp ce acesteadormeau.bebelug". el s-a justificat spunind cd nu-9i gdsea niciodatd o slujbd. sirt sinMaltratareaanofionald. Raportul ardta cd asemeneaincidente ce pornesc de la lucruri aparent minore.. una care portretizeazd creqterea dezastrului din viala noaitrX emoflonald 9i cealalt5 care oferd citeva remedii pline de speran!5. precum gi din amintirile valurilor de agresiune .ei incearcX doar sd-gi disciplineze copiii". Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de iegiri necontrolate gi regrete.tmi pare cumplit de rdu pentru ceeace am ficut 9i mi-e ingrozitor de rusine. .Yd urez o zi bun5!" s-a translormat intr-una lipsiti de gust: . un pugti de noud ani a fost cuprins de furie gi a umplut cu vopsea toate bdncile gcolii. el a pledal .!" Aceastd carte este un ghid ce urmdregte si dea sensla ceeace nu are sens. progres firi egal in privinla studiilor gtiinlifice asupra emofiilor. ce aclioneazd sub influen!a furiei ucigage. De la acest nivel am fost izbit de doud tendinte opuse. 57"/" dintre criminali sint pirinfii lor naturali sau pdrinlii vitregi. Printr-un contrast clar. neglijali. plinge sau gia murddrit scutecele. am constatat cd soferul era un fel de impiciuitor urbary un soi de vr5jitor. incepind cu pasagerii acestui autobuz. dupd o serie de imbrirceli. percepute ca o lipsd de respect. iar el a vrut s5-i impresioneze. Aceasti claritate fdrd precedent in privinla felului cum funclioneazd emoliile 9i egecurile aduce ir prim plan noi remedii pentru crizele noastre emolionale colective' .. au ajuns sd fie tot mai des irtilnite in ultimii ani in intreaga !arX. in cazul victimelor minore sub doisprezece ani. ne imagin5m sau visdm. ale disperdrii gi neglijenlei ir familii.

sd te infurii pe cine trebuie. bei care sint sclavii impulsurilor . element esenlial al legdturii dintre sentimente.ti. ldsind emotiile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei gtiintifice. capacitatea tard' .un voiaj ce are ca scoP o mai bund inlelegere a momentelor celor mai compliclte d-i1 existenla noastr5 gi a lumii care ne inconjoard. fapt care le va acorda o ganstrmai mare. Acest argument ignorl problema cea mai provocatoare: ce putem schimba pentru a-i ajuta pe copiii nogtri sX le fie mult mai bine in viafi? Ce factori sini in joc. dar lipsite de orice bazd gtiinfificd. impulsurile sint emolii de nivel mediu. Precum 9i ceea ce Putem face pentru a ne stdpini impulsurile emolionale cele mai distrugdtoare 9i mai demoializatoare. zelul.dezvdluie multe despre felul in care dobindim obiceiurile emolionale ce pot submina cele mai bune intenfii. independent de potenlialul intelectual primit pe linie geneticd. Acestea sint vremuri in care strucfura societilii pare a se descilci cu o vitezd mai mare ca niciodatd. Cdldtoria noastrd incepe in Partea intii cu noi descoperiri despre arhitectura emolionald a creierului. In prezent.agadar.. Iati un argument pentru importanla inteligenfei emofionale.suficient fie de bogatd ca se scriu Jceastdcarte. acum cind egoismul. care oferi o explicalie pentru momentele cele mai nefavorabile *in viala noastrd. Toate aceste aptitudini. modificind ceeace e de observat. s5minfa impulsurilor este o dorin!5 aizdtoare de exprimare prin acfiune. cei lipsiti de autocontrol au mult de suferit din punct de vedere moral. Cel mai important este ce datele neurologice sugereazd cd ar exista o adevdratd fereastrd de oportunitdli pentru formarea obiceiurilor emolionale ale copiilor. cii trebuie. aceiea cind sentimentele coplegescraliunea. care include auto_ controlul. fur vreme ce o alta.sI ddm inteligenld emoliitor noastre. cind trebuie. in capacitatimilar. gtiinfa este in sfirgit caplbild sh aibl o vo_ ce autoritartr in privinta acestor intrebdri insistente gi complica_ te despre pdrlile cele mai irafionale ale psihicului gi sd realizeze o hartd de o anumitX precizie a sufletului omenesc. in acest spaliu gol s-au grlbit si apard o mulgime de c5rli pline de intenliibune. Urmdtorul popas important din cSldtoria noastr5. Aceastd realizare a hdrlii este o mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinga inteligenlei." (Cititorii carehu sint atragi de detaliile neurologice s-ar putea sd doreascdsd treacddirect la acestcapitol') . sd ghicim sentimentele cele mai as. perseverenta . se descurcd surprinzdtor de bine? A9 susfine cd diferenla constd cel mai adesea in capacitatea numitd aici inteligenld emofionald. rddlcina altruismului se gXsegte nevoia sau disperarea nu simli a celorlalfi: emoliile a citi tca de existd doud atitudacX de afecliune. pentru ceea ce trebuie 9i cum trebuie. faptul cd sintem capabili sd ne inleligenldemofionald: stdpiirim un impuls emolional.coeficient de inteiigenldl este un dat genetic ce nu poate fi schimbat ir funcfie de experienla de viald 9i cI destinul nostru estein mare misurd determinat de aceastd aptitudine. cu un IQ modest. Existd t6t mai multe dovezi ci aptitudinile fundamental etice din viatd igi au originea in capacitSlile emofionale pe care le au la bazX. in parte pentru cI locul sentimentelor in viala mintali a fost surprinzdtor de neglijat de cdtre cercetdtori de-a lungul anilor. cunoaqtereaacestui tdrim al ientimentelor are un efect similar cumva cu acela al impactului pe care il are un observator la nivel cuantic in fizici. violenla 9i slrlcia spiritului par sd i9i aibd rddicinile in bundtatea vielii noastre comune. caracter si instincte morale. Acesie puncte de vedere vin atit de tirziu. pentru unii. de exemplu. ata cum vom vedea. cu sfaturi bazate pe pdreri dovedite clinic. constX in a vedea felul furcare datul neurologic joacX un rol esenlial in flerul fundamental de a trdi numit de exemplu. sfirgitul cdlitoriei consti in inlelegerea a ceeace inseamni . Aceastd inlelegere in sine poate ajuta-intr-o oarecare mdsurd. Partea a doua a acestei cir. si tratdm cu cel mai mare tact o relalie sau cum sPunea Aristotel. susfi nind cd IQ-ul [de la IntelligenceQuotient .nt s" ale celuilalt.Itrlelegerea interacliunii structurilor creierului care comandd momentele de furie 9i fric6 . Dincolo de aceastd posibilitate.sau de pasiune 9i bucurie .10 Proaocarealui Aristotel Prooocarealui Aristotel 11 A trebuit si agtept pind acum pentru ca recolta gtiinlificd sd . CALATORIA NOASTIU{ ln aceastdcarte eu sint cdlduza intr-o cdldtorie ce va scoate la lveali idei nebdnuite despre emolii . te pot fi insuflate copiilor. atunci cind o persoand cu un Ie mare se zbate din greu.9i a felului cum . Capacitateade a controla impulsurile std la baza voinlei 9i a caracterului' In mod in empatie.i capacitatea de automotivare. lips6 o inseamnd $i celuilalt dini morale de care timpurile noastre ar avea nevoie. ele sint cu riguran!5 autoinfrinarea gi compasiunea. se deslugegte o necesitate morald presantS.

Partea a treia examineaze citeva diferenle-cheie pe care le genereazd aceaste capacitate: felul in care aceste calitlfi pot intreline cele mai de pre! relalii ale noastre sau cum inexistenla lor Ie poate coroda. ci in felul in care adecadrn emoliile 9i exprimarea lor. felul in care forlele pielei care remodeleazd stilul nostru de muncX pun un pre! fdri precedent pe inteligenla noastrd emofionald.inteligent" pune emoliile in centrul aptitudinilor necesarepentru viald. temperamentul nu este un destin. caracter gi o viald mai bund. provocarea sa constind in stipinirea prin inteligenli a vielii noastre emofionale. problema nu constd in existenla emofiilor.felul in care deficienlele de inteligenli emolionald sporesc spectrul de risc.sint prezentate date concrete in legiturd cu primele gcoli care ii invald pe copii ce inseamnd capacitd.. Aga cum constata gi Aristotel. Aristotel igi pune irtrebdri filozofice referitoare la virfute. InEtica nicomahicd. precum gi arta de a asculta. ceea ce duce la rezultate 9i mai dezastruoase. acasd9i la gcoalS. sint in!elepte.12 Proaocarealui Aristotel Proaocarealui Aristotel 13 Acest model ldrgit a ceea ce inseamnd sd fii . pot irsi sd o ia razna cu ugurin!5. de a rezolva conflictele 9i de a coopera. Pasiunile noastre. Intrebarea este cum putem sX ddm inteligenld emofiilor noastre . 9i cit de otrdvitoare pot fi emoliile noastre atunci cind ne pun in pericol sdnitatea fizicil. Aceasta inseamni cX adolescenfa gi copiltrria sint ferestre de oportunitate pentru a forrnA obiceiurile emolionale esenliale care ne vor domina intreaga existenfd. Din pdcate.modeleazd circuitele emofionale.O solulie ar fi o noutr viziune in privinla a ceea ce pot face gcolile spre a forma complet elevii. mai emotivi gi mai inclinafi sd se ingrijoreze din orice. de exemplu fumatul tigard de la figard. mai impulsivi 9i mai agresivi. Partea a cincea exploreazi hazardul care ii agteaptd pe cei ce au eguat in stdpinirea domeniului emoliilor . atunci cind sint bine exercitate. sau cum ne poate ajuta echilibrul emolional sI ne ap5r6m sdndtatea 9i binele personal. l5sdm la intimplare educafia emolional5 a copiilor nogtri. eu cred cd el consti in felul in care ii pregdtim pe tineri pentru via!5.lecliile emolionale pe care le invilim in copildrie. punind la treabd in acelagi timp mintea 9i sufletul. mai furiogi gi mai nestdpinili.gi sX readucem civilizalia pe strXzi gi afecliunea in viata comund? . ele ne cdlSuzesc gindirea. Daci existd intr-adevir un remediu. Poate cd lucrul cel mai tulburdtor din intreaga carte este sondajul efectuat asupra unui mare numdr de pdrinli 9i profesori gi care indicd tendinla mondialtr a generaliei actuale de copii de a avea mai multe probleme emolionale decit tr trecul sint mai singuri 9i mai deprimali. De asemenea. Aga cum se arate in Partea apatra.la fundamentele inteligenlei emofionale. autocontrolul gi empatia. ceea ce duce la depresii sau violenld ori la tulburdri de alimentalie sau consum de droguri. Eu prevestesc c5 va veni o zi cird invdldmintul va include in programa sa obignuitd studierea acestor calitdli umane incalculabile cum ar fi congtiinla de sine. CdlStoria noastr5 se sfirgegte prin vizitarea unor gcoli unde se lin cursuri inovatoare. valorile 9i supraviefuirea.sau inadaptabili . Mogtenirea geneticd il inzestreazd pe fiecare dintre noi cu o serie de emolii care determind temperamentul. Circuitul creierului presupune insd o maleabilitate extraordinard. in prezent. ce vizeazd str le ofere copiilor datele esenfiale referitoare la inteligenla emofional5. pentru cd de ea depinde succesul la slujbd. ficindu-ne mai ugor adaptabili .tileemolionale gi sociale de care au nevoie pentru a rdmine pe calea cea bunl in via!5. ceea ce se 9i intimpl5 deseori.

PARTEA lNriI Creierul emotional .

suclui feproducerii" in trecerea genelor la.cd noastre cele mai profunde. dupd care. Din punct de ve- . Ca privire aruncati asupra scopului gi puterii emofiilor.gi pentru toate celelaltesentimmte pe le trdim . d. cind vagonul s-a dus la pieritr. Familia Chauncey se afla intr-un tren Amtrak ce s-a prdinh-un riu..Pentru ce existi sentimentele? Binenu poli aedu ilecitcu sufletul.cei doi ftrcut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind au ntrvtrlit in trenul scufunda! ei au reugit sdo impingd pe astrtr cdtre salvatori. pasiunile sau lucrurile care tir{im sint cdlSuze esenlialegi ctrspecianoastrtrigi dair mare parte existenla capacitdlii umane de a iubi. al cdror ultim act eroic a si igi salveze copilul.o noud generafie. Ftrrtrindoialtr. Ancare era condamnatd la un scaun rulant. Povestea Andreei gi a ptrrinlilor ei. Privit dih perspectivabiologilor eVolufioun asemenea sacrificiu de sine ptrrintesc stil labaza . din perspectiva pdrintelui care ia o decizie disperatd intr-un de crizl nu estenimic altceva decit iubire. r esteo putere extraordinartr:doar o iubire puternicl * absolutdde a salvacopilul iubit: poate determinaun s5-gi anuleze instinctul de conservare.intr-o viaftr de om3.ceea ceeste eseninoizibilpentruochi. lial este . au pierit'. M\CUI PrtNT SAanalizdm ultimele clipe ale lui Gary gi Mary JaneChaun. uh cuplu complet devotat fetilei lor de unsprezece ani. dupd ce un glep lovise gi sldbise un pod de cadin Louisiana. Gindindu-se mai intii la fiica lor. surprinde un moment al unui curaj mitic. un eneaact exemplar de eroism plrintesc std mtrrturie pentru altruist al iubirii . asemenea dovezi de sacrificiu ptrpentru copii s-au repetat de nenumtrrate ori in istoria nirii sau irnpreistorie 9i de nenumdrate ori de-a lungul evoi specieinoastre2. ANTOINEDE SAINT-EXUPrtRY. in urma unei pai. Acest lucru sugereazi.

acest lucru a dus la marea tragedie a familiei Crabtree. inteligenfa poate sd nu mai aibd nici o importanld atunci cird sentimentele ii iau locul. din punct de vedere sufletesc. Fiecare emolie tr parte oferd o dorinld distinctd de a acliona. a supune 9i a domestici viala emolionald. Ea ne mobilizeazd sX ne apdrim familia de primejdii. Matilda Crabtree. primele legi gi porunci ale evreidate etice. acest impuls l-a indemnat pe Bobby Crabtree sd pund mina pe armi 9i se caute intrusul pe care il bdnuia cd bintuie pe acolo. in termenii biologici carc stau la baza descrierii circuitului neuronal al emoliiloq. o pierdere dureroas5. care altfel ar fi mult prea nesdbuite. sd vadX despre ce e vorba. agacum constate recent gtiinla. Sau. CeIezece lor sau EdicteleimpfuatuluiAshoknpol fi descifrate ca incerciri de a sttrpini. Dar in vreme ce emoliile noastre au fost ghidate inteligent in lunga perioadd a evoluliei. Dupi cum gtim cu tolii din experienfi. innescute ale suflefului omenesc. atunci cird trebuie si ne modeldm hotdririle gi acfiunile. ca in cazul tristei intimpliri din casa fami- .adicd a ceea ce m5soard IQ-ul in viala omului. ci gi de trecutul nostru irdepdrtat ancestral. Crabtree a impugcat-o in git. de-a lungul evolufiei. cum ar fi: Codul Hammurabi.Bau" atunci cind pirinlii ei s-au intors la unu noaptea dintr-o vizit6. Chiar mai important este faptul cd ele stau labaza principalei sarcini a evolufiei: a putea da nagtere unor urmagi ce vor putea duce mai departe aceste predispozilii genetice . Bobby Crabtree gi solia sa gtiau cd Matilda a rdmas la nigte prieteni peste noapte. Sociobiologii subliniazd intiietatea sufletului fald de minte in asemenea momente cruciale. Aceasta ne face uneori sd rvem porniri tragice. Cind fetila a sdrit din debara.18 Creierul emolional Pentru ce existd sentimentele? 19 dere al intelectului. noile realitdli ale civilizaliei prezente au apdrut cu o asemenearepeziciune. Frica a primat atunci cind Crabtree a tras inainte s5-gi dea seama exact in ce trage. emoliei i-a fost incredinlat un rol atit de important in psihicul uman. Acea perspectivi asupra nafurii umane care ignori puterea emofiilor este una intristitor de ingust6. sentimentele conteazd in egald mdsurd .specia care gindegte. societateaa trebuit sd intdt€ascd anumite legi pentru a stlpini excesele emofionale. Aceste date ale naturii umane apar din insigi arhitectura fundamentald a vielii mintale. inainte de a recunoagte vocea fetilei sale. La bine sau la rXu. cfND pAsruNrrE copLEFEsc RArTUNEA A fost o adevdratd tragedie a erorilor. Crabtree a scos pistolul de calibru 35 9i s-a dus in dormitorul Matildei. Evolufia deliberat lentd carc a modelat emoliile noastre gi-a fdcut datoria de-a lungul a milloane de ani.primejdia. a fost singura alegere pe care o puteau face. i-a fdcut o glumd tatilui ei: a sdrit dintr-o debara gi a lipat .o tristd ironie. agacum descria Freud in Disconfort tn culturd. de rdu. valoarea supraviefuirii repertoriului nostru dmofional a fost atestatd de faptul ce s-au imprimat in structura noastri nervoasd ca nigte tendinfe automate. Auzind zgomote prin cas5. chiar dac5 au fost martorii unei rapide forme de civilizalie umand gi ai unei explozii demografice de la cinci milioane la cinci miliarde . o fetild depaisprezece ani. afunci cind se pune intrebarea de ce. Cum aceste situalii s-au repetat mereu de-a lungul istoriei evoluliei noastre. Asemenea reaclii devenite automatisme sint deja gravate fir sistemul nostru neryos/ spun biologii specialigti in evolulia specii' lor. la nigte prieteni. perseverarea in atingerea unui scop in ciuda frustrdrilor. ln ciuda acestor constrirgeri sociale. duce pe un figas gregit in aprecierea locului pe care il au emofiile in viala noastrS. De bine. pasiunile coplegescra|iunea iar gi iar.. Ei spun cd emoliile ne c5leuzesc in hfruntarea situaliilor dificile 9i a indatoririlor mult prea importante spre a fi ldsate doar in grija intelectului . ne nagtem cu ceea ce a funclionat cel mai bine pentru ultimele 50 000 de generalii umane 9i nu pentru ultimele 500 .9i categoric nu doar pentru ultimele cinci. evaluarea fiecdrei intilniri personale gi reac|iile noastre fir raport cu aceastasint modelate nu doar de judeclti ralionale sau de propria noastrd istorie a vielii. Denumirea in sine de Hogo sapiens. Frica este o adevdrati mogtenire emotionald in evolufia omului.gi uneori chiar mai mult decit gindurile. legdtura cu un partener de via!5. ultimii 10 000 de ani. Intr-adevdr.au ldsat puftre urme in tiparul biologic al vielii noastre emolionale. fiecare ne aratd direclia cea bund in abordarea provoclrilor inerente ale vieliia. incit evolulia nu mai !ine pasul cu ceeace se intimplS in jur. clddirea unei familii. sigur cd sacrificiul lor de sine a fost unul irafional. deoarece pentru o lungd 9i cruciali perioadd din preistoria umani ele au asigurat supraviefuirea. Am mers mult prea departe cu sublinierea importanlei ralionalitdlii pure . Matilda Crabtree a murit doudsprezece ore mai tirzius.

Rddicina cuvintului emolie este motere. Modelul parasimpatic. planuri imediate de abordare a viefii.verbul latinesc care trseamnd . Doar la adullii . In esenfd. linigtind ceeace ar putea genera ginduri de ingrijorare. agieptind sd treaci ninsoarea. Ca in cazul unui iepure ce impietregte de groazd atunci cind zdregteo vulpe trecftrd . lucru ce poate fi cel mai ugor observat la animale gi copii. fdcindu-l gata sd aclioneze. singele stribate mugchii cei mari. iar atenlia se fixeazd asupra ameninld. t lubirea.e". AceastX configuralie ii oferd trupului un fel de odihnd general5.reaclia de relaxare". emoliile . Nu mai vedeam nimic in fa!d. r Cind .desprinse de reacfia cea mai fireascS6. care inhibd sentimentele negative gi fircurajeazd cregterea energiei. chiar dacd doar pentru o clip5. fdcind sd fie mai ugor de firleles exact ceea ce cc intimplS 9i punerea la cale a celui mai bun plan de acfiune. sd fiu mai atent 9i sd mi feresc de o posibil5 mare primejdie. reprezint5 un set de reacfii ale corpului ce genereazi o stare de calm 9i mulfumire care faciliteazd cooperarea.a te da la o parte".civilizali" 96sim aceastl mare anomalie pentru regnul animal.. 9i ili este mai ugor sd fugi .. Teama s-a transformat intr-o adeviratd fricd: am tras pe dreapta.a misca" plus prefixul .erltd7: r Cind te mtnii. am simlit curh mi cuprinde teama 9i am inceput si aud cum imi bate inima. r Ridicarea sprincenelor a surprinderepermite mdrirea razei vizuale gi totodatd pltrunderea luminii in retind in cantitate mai mare. Apdsind piciorul pe frin5. ceea ce face ca trupul sd-gi revind mai rapid din aparilia emoliilor supdritoare. Aceste emolii duc la fapte. trupul paralizeazd.toate emoliile sint impulsuri ce te determind sd acfionezi. Aceastd afirmalie std la baza subiectului pe care il tratez.ti-e fricd. Cu noile metode de a pdtrunde in trup gi in creier. .contrariul psihologic al acelei mobilizdri de tipul . dublind . vizibilitatea a revenit gi mi-am continuat drumul .ri arati la fel.20 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 21 liei Crabtree. precum gi dispozilia 9i entuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri gi de a se strXdui pentru o mare varietate de scopuri. singele circuld mai repede ir:rmiini si ili este mai ugor sd ingfaci o arml sau si lovegti un dugman..sau ca un mamifer preistoric speriat de un dinozaur -. drn fost cuprins de o teamd interioari care m-a fdcut sX md opresc. pentru a vedea mai bine ce reaclie trebuie adoptatS. ceea ce genereazd un plus de energie suficient de puternic pentru o faptd in fortd. transmifind acelagimesaj:e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau me- .). exprimarea dezgusttth. in repertoriul nostru emofional. fiecare emolie joacd un rol unic. planuri pe care le avem inndscute.sentimentele de tandrele gi de satisfaclie sexualS determintr o trezire parasimpaticd .rIddcina impulsurilor de a acfiona . ciocnirea blocase goseaua.gi sI te albegti la fafd.Dacd a9 fi continuat sX merg prin zdpada aceea orbitoare. Acest fapt oferd informalii suplimentare despre un eveniment neagteptat.. cu un repertoriu emolional modelat de nevoile imediate ale Epocii pleistocene. Pe scurt. sugerind cX tendinla de a acliona este implicitd in orice emolie. pentru cd singele ipi opregte Sursul (creindu-li senzalia cX . O jumdtate de ori mai tirziu ninsoarea s-a oprit. pe cind mergeam cu magina pe o gosea/printr-o trecdtoare montand din Colorado.. asa cum relevd semndtura biologicd distinctivd (vezi Anexa A pentru detalii in legdturi cu emoliile . cum ar fi cei din picioare.. bXt5ile inimii cresc 9i se degajd hormoni precum adrenalina.fundamentale".luptd sau fugi" provenite din fricd sau minie. Circuitele din centrele emolionale ale creierului aclioneazi un flux de hormoni ce pune trupul in stare de alertd.rii imediate. unde o ambulanld il ajuta pe un pasager dintr-o magind ce intrase in plin in automobilul din fafd.. probabil cd ag fi intrat 9i eu in ei. fulgii de zdpadd md fdceau ca orb. ne confruntSm mult prea des cu dileme postmoderne. Frica preventivd m-a obligat atunci si md opresc 9i poate cd mi-a salvat viafa. I In lumea intreagd.oprindu-md citeva sute de metri mai incolo.. r Printre schimbdrile biologice cele mai importante din starea de fericire se numdrd o activitate sporitd a centrului creierului.. Nu existd insi o modificare fiziologicd radical6 care sI duci la pasivitate. cercetdtorii au descoperit mai multe detalii psihologice despre felul in care fiecare emofie pregdtegte corpul pentru o reacfie dif. adicd.!i-a inghelat singele in vene"). In acelagi timp. dintr-odatd un val de fulgi de zdpadi mi-a acoperit magina. Impulsurile care duc la fapte lntr-o zi de primdvard timpurie. care mergea prea incet. poate gi pentru a l6sa timp ca omul sd evalueze situafia 9i sd constate dacd nu cumva cea mai buni solulie este o ascunzdtoare.

Unul este un act al minlii emofionale. Aceste doui moduri fundamental diferite de cunoagtere interaclioneazX pentru a crea viata noastr6 mintali.e structurat de culturd gi tot a9a anumite persoane din viala noastrd intrd in categoria . una care gindegte 9i una care simte.9i deci mai ineficientd din punct de vedere rafional. ae cina acesteprogrese s-au inregistrat in lumea intreagS.minte".. fir care acestereaclii emolionale prindeau form5. Aceasta este o ordine a lucrurilor care pare sd dureze din erele indepdrtate ale evolufiei .. Dar pe lingi acesta mai existd gi un alt sistem de cunoagtere. Dacd in vremurile trecute declangareafuriei putea constitui un moment crucial pentru supraviefuire. De exemplu. cind animalele de pradX puteau ataca in orice moment. Perioada de inceput a evolufiei. iar adincimea ei 9i intrarea in depresie duce la o scddere a metabolismului. ameninldrile feroce care au linut populalia umand in gah au inceput sd fie stdpirite. in special fald de divertisment sau fa!5 de pldceri. Dar cind tocmai spunea asta. De fapt. unde erau mai in siguran!5. a mdrturisit ea. accesul la armele automate pind 9i al copiilor de treisprezeceani a transformat acest fapt intr-o reaclie prea adesea dezastruoasSs. Aceste irclinalii biologice de a acliona sint modelate ulterior de experienla noastrd de viald 9i de cultura ngastrd. aga cum observase Darwin.. fiind jelite.22 Creierul emolional Pentru ce existd sentitnentele? 23 taforic. Mintea rafionald este modul de comprehensiune de care sintem cel mai congtienfi: mai proeminent in starea de trezie. avem douA rninfi.. gi brusc a anunlat-o ce o va pdrdsi pentru a se muta cu cealalti.cumva un tip mai profund de convingere . Aceastd retragere introspectivi creeazd ocazia de a jeli o pierdere sdu o speranld goald . .in apropierea casei.nu imi mai pasd".Pur gi simplu nu md mai gindesc la el .in inima ta" cd un lucru este bun ai o altfel de convingere . cu cit un eentiment este mai intens. . Acum.cum sint etalate emoliile sau cum sint ele relinute pentru clipele de singurdtate . Tristelea aduce o scddere a energiei gi a entuziasmului fafd de activitdlile viefii. Solul ei se indrigostise de o femeie mai tindri. in ultimii zece mii de ani. ?!i dai seama imediat cd atunci cfird cineva ldcrimeazd inseamnd cd este trist.i de a congtientiza consecinlele acestora pentru viata cuiva.sugereazd o incercare primordiald. cum ar fi moartea cuiva apropiat sau o mare dezamdgire.a avea emofii. a inceput sd dispari insi gi armonia pdrtilor repertoriului nostru sentimental. se confur€aze noi inceputuri. r Principala funclie a tristelii este ajutorul dat pentru adaptare in cazul unei pierderi importante. iar pe mdsurd ce energia revine.bani 9i copii. capabil sd cintdreascd gi sd reflecteze. Dar odatd cu progresele din agriculturd. pe care majoritatea oamenilor au indurat-o ca specie incd din zorii istoriei noastre consemnate. chiar gi in societdlile umane cele mai rudimentare gansele de supraviefuire au crescut enorrn. ochii i s-au umplut de lacrimi.9i lucrurile sint la fel de ugor de priceput ca atunci cind citegti cuvintele de pe o pagind tipdritS.foarte dragi". o despdrlire dureroasi. Era o perioadX cind pulini sugari supravieluiau 9i pulini adulli treceau de treizeci de ani. Expresia de dezgust a felei . Au urmat luni amare de dispute nesfirgite pentru casd. cu atit mintea devine mai dominant emolionald . unul impulsiv gi foarte puternic.decit atunci cind gtii cd un lucru este bun din punct de vedere al minlii ralionale. a fost fdrd indoiald o realitate asprd.gi vulnerabili . vezi Anexa B. cind varialiile intre secetd gi inundalii reprezentau diferenla dintre foamete 9i supraviefuire. operind cu ginduri.mintea emofionald. chiar dacd uneori ilogic . pe misurd ce ele au pilit.. Cele doui minti ale noastre O prigtend imi povestea despre divorlul ei.inim5" si . la citeva luni dupi evenimente. de a inchide ndrile atunci cind apare un miros nepldcut sau de a scuipa o mincare nocivi. pierderea unei persoane dragi duce oriunde la tristele 9i mihnire. in vreme ce se strimbd ugor din nas .buza de sus curbatd intr-o parte. Aceasti pierdere de energie se poate sd-i fi tinut pe oameni trigti . atunci cind stii . (Pentru o descriere mai detaliat5 a caracteristicilor minlii emofionale. de o colegi de la birou. ea tocmai imi declara cd a inceput sd-i placd aceistd ipdependenld gi cd se bucuri si fie iar pe propriile-i picioare. Dar felul cum ne manifestdm mihnirea . celdlalt esteun act al minlii ralionale. in ciuda a ceeace spune. Exist5 o varialie stabild a raportului rafiune-emofie in controlul asupra minlii.) Dihotomia emolional/rafional aproximeazi distinclia populari intre . Acel moment al ochilor inldcrimafi ar putea trece usor neobservat. Dar printr-o inlelegere empaticd. Toate aceste ameninldri au creat gi reacliile noastre emofionale atit de prelioase pentru supraviefuire. gi anume intuifii care cilduzesc reacfia instantanee in situatiile in care viala ne estein pericol gi in care a ne opri sX ne gindim Ia ce sd facem ne Poate costa viala este un avantaj.

CUM S-A DEZVOUTAT CREIERUL a inlelege mai bine puterea emoliilor asupra gindirii fe1tru . Acestea au inf5gurat trunchiul creierului. be obicei. con- trolind totodati reacliile stereotipe 9i migcirile. (Dezvoltarea creierului in embrionul uman reface traseul evolulionist. iar gindirea pentru sentimente. el este programat dinainte si regleze funclionarea corpului ca atare 9i sI reacfioneze pentru a asigura supravieluirea. Cea mai veche ridlcind a vielii noastre emolionale sti in simful olfactiv sau. Ragiunea face singurul lucru de careestein stare.pind ce Conducdtorul lor obosegte. dugman aau hrand. disponibil din punct de vedere sexual. a9a cum vom vedea. cum ar fi respiralia gi metabolismul celorlalte organe ale corpului. Fiecare strat de celule absorbea mirosul."uru "rroluliei. in vreme ce ceilalli doi o-trimit la naiba 9i sirt tot mai zgomotogigi mai agresivi.limbus".. aceste doud minti distincte sint extrem de rafinat coordonate. cea emolionald 9i cea rafionald. artrtind ca un fel de inele cu partea de la bazd lipsd. si fugd sau sI urmtrreascdlo. mirosul era un sim! de o importanld capitalS pentru supraviefuire De la lobul olfactiv au irceput sb evolueze centrii strivechi ai emofiei. in celulele care preiau qi analizeazd. centrii superiori s-au dez_ voltat ca prelucrare a centrilor de jos.) Partea cea mai primitivi a creierului este comune tuturor ce_ lorlalte-spec. cu kilogramul sdu gi jumdtate de celule gi de neuroni. sint facultdfi semi-independente. in lobul olfactiv.. au aplrut noi straturi cheie de creier emofional. impXrfindu-l pe diverse pategorii relevante: comestibil eau otrtrvitor. au apdrut centrii emolionali. mirosurile. insi atunci citrd intervine pasiunea. Orice entitate vie. impletindu-gi cdile atit de diferite pentru a ne cdlduzi prin lume. de un partener sexual. totul are o anumitd semnXturd moleculartr distinctd ce poate fi purtati de vint.tionald rafineazi gi uneori se opune emofiilor. acfionea_ zd de cele mai multe ori in strinsd armonie. Uma_ nistul din secolul al XVI-lea Erasmus din Rotterdam scria satirizind tensiunea perenl dintre rafiune gi emoflee: Iupiter a impirlit mult mai multd pasiune decit raliune _ poli cal_ cula raportul ca fiind cam de 24 la i. estedestulde limpede. funcliile debaz| ale viefii. Faptul cd creierul care girdegte s-a dezvoltat pomind de la trdsltura emolionald spune multe despre relalia dintre gindire gi sentiment. este de trei ori mai mare decit al verilor nogtri de pe .24 Creierul emolional Pentru ce existd sentintentele? 25 Aceste doud minfi. sentimentele sint esentiale pentru gindire. Din forma cea mai primitiv5. Dupi milioane de ani de evolufie. sx luim in considerare felul in care a evoluat-creierul. Milioane de ani mai tirziu. pXrli mult mai vechi ale creierului.. Acest tip de creier a fost unicul in Epoca Reptilelor: imaginafi-vd un garpe care sisiie pentru a semnaliza ameninlarea unui atac. In multe sau in majoritatea momentelo{. Cind setea e puternicd sau intr-un moment de furie.sirepetindu-piformule d! virtute. cea emofionald 9i cea rafionali. trunchiul creierului. Odat5 cu aparifia primelor mamifere. informind trupul ce are de ftrcut ca reacfie: sd mugte/ str scuipe. cind strtem indrdgos- . primatele non-umane. unde lgi ftrceacuib trunchiul creierului propriu-zis. ln acele vremuri primitive. il analiza. dar conectati a circuitului creierului. In fazele sale rudimentare. sI se apropie.neocortexul". Un al doilea strat de celule transmitea mesaje prin gistemul neryos. se creeazXun dezechilibru: min_ tea emolionali preia controlul. in care emoliile alimenteazd gi informeazi operaliile minlii ralionale gi mintea ra. inecind mintea rafionald. Acest creier primitiv nu poate fi ficut sI gindeasci sau sd invefe. creierul omului.gi de ce sentimentele gi raliunea sint vegnic gata d^e . bulbul cu circumvoluliuni care formeazi straturile superioare ale creierului. din acestezone emolionale s-au dezvoltat zonele de gindire sau . fiecare reflectind o operafiune distinctS. $i totqi minlile noastre.inel".tionilX 9i cea rafional5. fie cd este vorba de ceva nutritiv. ln ce mdsurd Rafiuneapoate preveni forlele acestoradoui in viafa de zi cu zi a omului. trunchiul creierului aflindu-se in jurul virfului mlduvei spindrii. existi un echilibru intre mintea emo.eiboi _. mai precis. de la . de un animal de pradd sau de o victimtr. Pentru cd aceasti Parte a creierului se infigoard in cercuri 9i mlrginegte creierul se mai numegte gi sistem limbic.ii care au un sistem nervos peste minim. renunld 9i capituleazi. El a fdcut sd existedoi tirani furiogi ce s_e opun puterii solitare a Rafiunii: minia 9i dezmigul. care in latind inteamne . otrdvitor.izolindu-se . creierul a crescut de la baz6 spre virf. centrul olfactiv era format din straturi foarte subliri de neuroni care impreuntr analizau mirosul. Aceastd rdddcind a creierului regleazd. respectiv. dezvoltindu-se suficient pentru a inveli in final partea de sus a creierului. in plan evolutiv. Acest nou teritoriu neural a adus emolii tipice pentru aceast5dezvoltare a repertoriului creieruluill. a existat un creier emolional cu mult inainte sd existe cel rafional.

9i nu existi un sistem social mai complex decit cel al lumii in care trdimlz. mult mai mare decit la orice alNeocortexul luiHomo sapiens.siplanificdri pe termen lung. cregtegi volumul neocortexului. (Speciile care nu au neocortex. td specie. disting?nd astfel intre bine 9i rdu. permite 9i un repertoriu mai larg .Dar addugarea neocortexului 9i a conexiunilor sale la sistemul periferic au permis gi dezvoltarea legiturii dintre mamd 9i copil. creierul continud si se dezvolte. al civilizaliei gi al culturii sint la rindul lor rodul neocortexului. comparind un miros acfual cu unul din trecut. el putea fi evitat data viitoare. Cu cit sistemul social este mai complex. . flrd a reacliona de fiecare datd invariabil gi automat la fel. puii trebuie sd se ascundd pentru a evita sd nu fie cumva mincati de membrii propriei specii. alte citeva noi straturi de celule neryoase s-au ad5ugat spre a forma neocortexul. nu au instinct matern. Aceasti noud addugire la creier a permis nuanldri in viala emofionald. Neocortexul permite subtilitali 9i complexitili ale vielii emofionale. iubirea. zonele emolionale sint intrepdtrunse de miriade de circuite legate intre ele gi care strdbat neocortexul. intelectuald. legitura protectoare pdrinte-copil permite o maturizare ce dureazd pe toatd perioada copildriei . parte din circumvoluliunile limbice qibazd rudimentard pentru neocortex. creierul care gindegte. Acest lucru dh o enormd putere centrilor emofionali. cu atit flexibilitatea este mai importantd . Fiind rlddcina de la care s-a dezvoltat noul creier. Avind in vedere cd partea cea mai mare a centrilor superiori ai creierului au inmugurit din zona perifericd sau s-au extins in funclie de ea. fapt ce a fricut posibild dezvoltarea umand. Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat gi ce nu continuau sd depindd in mare mdsurd de miros.se formeazd o anumitd geometrie a conexiunilor circuitului creierului. lucru ce stl. cind ies din oud.Acum 100 de milioane de ani. reugind sd le nuanfim. cum ar fi reptilele. Supravieluirea se datoreazi talentului neocortexului de a crea strategii . prinzindu-ne in strinsoarea sa. Pe mdsurd ce a evoluat.9i mai ales tr fd urgenlele emolionale ..inclusiv a centrilor gindirii.emolii care hrd- nesc pasiunea sexuald. de altfel. care sugereazi de ce sintem capabili sd ddm dovadd de o mult mai mare gamd de reacfii in raport cu emoliile noastre. Acest lucru adaug5 unui anumit sentiment ceea ce gindim despre .26 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 27 tili pind peste urechi sau morfi de fricd. intr-o traducere exactd: . aici se afli centrii care pun cap la cap gi inleleg ceea ce percep simlurile. neocortexul a permis o fini ajustare judicioasd. care fdrd indoialS ctr a creat enorme avantaje in capacitatea organismului de a supravielui in condilii potrivnice. Spre deosebire de cortexul cel vechi in doui straturi. triumful artelor.) ln cazul oamenilor. coordonind migcdrile -. Acegti centri superiori nu stdpinesc insi intreaga noastri viaemolionald. ir chestiunile sufletegti esenliale .9i ne permite sd avem sentimente in legdfurX cu diverse idei sau cu arta.creierul nasului". neocortexul uman. Situate deasupra celor doud straturi subliri de cortex . cum ar fi capacitatea de a avea sentimentefald de sentimentele noastre. Cuicit aceste legdturi sint mai numeroase la nivelul creierului.inclusiv sunatul la Polilie.. creierul mamiferelor a evoluat spectaculos. a dat trdsitura distinctiv umani. sistemul limbic este cel care preia de fapt comanda. odatd cu aceasti cregtere. De exemplu.se poate spune ci ele sint lXsate in grija sistemului limbic. sistemul limbic gi-a rafinat doud instrumente extrem de eficiente: invilatul 9i memoria. . mai mare ca dimensiune. Dacd un anumit aliment ducea la imbolnXvire. Acest lucru s-a fXcut prin . Acest progres revolulionar a permis unui animal sX fie mult mai degtept in alegerile sale de supravieluire .timp fir care.rinocefalon". conexiunile dintre bulbul olfactiv 9i sistemul limbic au preiluat sarcina de a face distinclie intre mirosuri 9i de a le recunoagte. cu atit sint posibile mai multe reacfii. fdcind posibil ca urmagii sdi sd transmitd prin gene acelagi circuit neural.labaza unitdlii familiei gi a implicdrii pe termen lung in ingrijirea copilului. La primate existd o mai mare legdturd intre neocortex 9i sistemul limbic decit la orice alte specii . In vreme ce un iepure sau o maimuld au doar citeva reaclii tipice restrinse la fricd. precum si alte tertipuri mintale. putind astfel sd influenleze funcfionarea restului creierului .regiunile care planificd 9i i:rfeleg ceea ce este simlit.i sd i9i modeleze cu grijd reacfiile. Neocortexul este locul in care sildgluiegte gindirea. creierul emolional are un rol crucial in arhitectura neurald. Structurile limbice genereazl sentimente de pldcere 9i de dorinll sexuald . pentru a se adapta cerinlelor mereu in schimbare.dar 9i mai semnificative sint legdturile de la oameni -. De-a lungul evoluliei. simbolurile. Pe mdsurd ce avansim pe scara filogenetici de la reptile la maimule 9i la oameni. neocortexul oferea o laturi extraordinard. In afard de asta. imaginile.

dupi treizeci de ani.se petrec multe. in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din 1994.amygdala". creierul care gindegte..intr-o asemeneamlsurd. Apartamentul pe care l-a spart in aceazi aparlinea lui Janice Wylie.Anatomia unui blocaj emorional 29 Anatomiaunui blocai emotional Vidla esteo comedie pentru ceicare gjndesc Ai o tragedie pentr.Pur 9i simplu o luasem razna. un anumit centru din creierul limbic declarl cd este vorba de o urgen!5.Eu am un vis" in cadrul margului din Wbshington. prins de o cumplitd furie. dupd un moment de reflecfie gi de gindire. dar gi de fricd. descdrcindu-v5 pe cineva . Robles a legat-o 9i pe ea.. ca in cazul omoririi fetelor cu studii. nucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc . ]r. gilui Emily Hoffert. concenhind tot restul creierului asupra acestei realitdli care nu suferd amfirare. are forma unui mtrnunchi de migdale. a luat in rfirgit medalia de aur olimpicd la patinaj vitezd (ceeace jurase si frctr promilindu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moarte). care promisese cI este ultima lui spargere.pe partenerul de viali sau pe copil sau pe goferul altei magini . Robles a avut tot timpul sd regrete aceste citeva minute de furie dezlXnfuit5. Atunci cind cineva este atit de impresionat de o glumd incit il cuprinde un ris aproape exploziv. Voia sd renunle la viafa de delincvent. Mai mult ca sigur cd era tot o formd de blocaj. doudzeci gi cinci de ani mai tirziu. Tlrtrsdturaprincipal5 a acestui blocaj este cd odatd cu trecerea momentului respectiv cei astfel posedafi nu-gi mai dau seama ce li s-a intimplat. un centru al creierului limbic. Robles se pliragea: . in mod similar.a intrat in panicd tr asemenea mdsurd. ln aceastXformd catastrofald . pentru ceea ce a ajuns sd fie cunoscut drept. o tindrd de doutrzeci gi unu de ani. Ani de zile mai tirziu Robles povestea cd atunci ci:rd o lega pe Hoffert. a venit Hoffert. un sptrrgltor inrdit care tocmai fusese eliberat condifionat dupd o pedeapsi de trei ani. Ele sint incidente irgrozitoare. Am simlit ci-mi explodeazd creierul. sd aibl vreo gansi sI analizeze complet irtr-o fracliune de secundi ce se furtimpld 9i str hotirasci ce e de ficut. HORACEWALPOLE Era o dupi-amiazi fierbinte de august drnl963.chiar ziua in care reverendul Martin Luther King. L O CUL TUTUROR PA SITIAIIL OR La oameni. lh acea zi. Janice Wylie l-a avertizat cX n-are scdpare: i9i va aminti cum aratl gi va ajuta polilia str-i dea de urmd.crimele impotriva fetelor cu studii".sofia sa a fost atit'de coplegitl de emolie gi de fericire. gi-a linut discursul inceput cu . Cind sX plece. invdfdtoare.. care inseanrnd . Nu toate blocajele limbice sint tulburtrtoare." Pini in ziua de azi. spunea el ch pentru ultima datd. $i in prezent el este tot in inchisoare. documentarist la revista Neu.. incit r trebuit dusd de urgen!tr la cabinetul medical al patinoarului. Asemenea explozii emofionale sint o formX de blocaj neural.tsweek. aceastaeste tot o reaclie limbictr. Robles a ameninlat-o cu un culit 9i a legat-o. Intr-un moment de nebtmie. a incercat si facX rost de nigte heroinX.. incit 9i-a pierdut complet controlul. dupd mai multe egecuri care l-au marcat profu1rd.dar mai pufin intmsi . care duc la crime violente. doutrzeci 9i trei de ani. dupl care. Ca s5 reugeascdsd fugd. Amintindu-9i de acest moment. Aceste blocaje nu sirt izolate. le-a injunghiat de nenumdrate ori 9i le-a hlcuit cu un culit de bucitirie. destul de frecvent in mintea noashe. lncercagisd vd amintili cind .migdald").u ceicare au sentimente. declangind o reaclie dramaticd inainte ca neocortexul. va susline el ulterior. vi s-a ptrrut nepotrivit. Wylie era acolo. o preluare neurald a controlului/ care/ aga clun vom vedea. dar avea nevoie disperati de bani pentru iubita lui 9i pentru fetila lor de trei anigori. Blocajul apare firtr-o clipX. dupi cum sugereazd dovezile. i9i are originea in nucleul amigdalian..v-a!i pierdut busola" pentru ultima dattr. Degi Robles aleseseun apartament aritos din cartierul de est al New York-ului tocmai gindindu-se cd nu este nimeni acasi. ^ In acesteclipe. luatl in urma a peste o sutX de spargeri. 'lncit ulterior. organizat ir favoarea drepturilor omului. Acest lucru re manifesttr gi in momentele de bucurie intensi: cind Dan fanren. Robles. Richard Robles. a inLgficato sticld de suc gi le-a lovit in cap pe femei pind au leginat. fiind alcdtuit din structuri conectate ce se .

punind nucleul amigdalian fur centrul acliunii 9i plasind celelalte structuri periferice in roluri cu totul diferite3. Astfel. nu a regretat cd a plecat. o caracteristici exclusivd a oamenilor. o tindrd a mers doud ore pind la Boston ca sd ia o gustare gi s6-9i petreacdziua cu iubitul ei. foseph LeDoux. dintr-un gest impulsig a aruncat gravura la gunoi. localizate ir interiorul capului. un neurospecialist de la Centrul de $tiin!5 Neurald al Universittrlii din New York. Semnalele ce sint receplionate de cXtre simfuri ii dau nucleului amigdalian posibilitatea sE scaneze fiecare experien!5 in parte. rudele. reanalizind incidentul. Dar incintarea ei a dispirut complet ctrd. el nu-gi mai recunogtea prietenii apropiali. ci cd a rdmas flrd gravurS. aceastdstare se numegte uneori . Descoperirile sale referitoare la circuitul creierului emofional aveau sd indepirteze o idee preconceputd in leglturd cu sistemul limbic. emoliile sint tocite sau absente. cite una de ambele pdr. dintre cele . o gravuri greu de g6sit gi cumpdratd tocmai din Spania. sufletul inteligenlei emolionale consti in felul in care funclioneaz5 nucleul amigdalian gi cum interaclioneazd cu neocortexul.creier al nasului" gi care. dind la lumind adev5'rate mistere ale minlii omenegti. este un fel de santineld psihologicS. FXri nucleul amigdalian el pdrea sd-gi fi pierdut sentimentul recunoagterii. este inci pe cale sd ia o hotdrire. ea s-a ridicat in lacrimi. nucleul amigdalian are un rol extrem de important in viala mintalS. nici mtrcar mama 9i rdminea perfect calm 9i senin atunci cind vedea tulburarea lor in fala indiferenlei lui. De exemplu. Hipocampul 9i nucleul amigdalian erau cele douS zone cheie ale primitivului . |ignitX gi neincrezdtoare. ce pdreau impenetrabile celorlalte generalii de oameni de gtiin!5. el i-a oferit un cadou pe care ea 9i-l dorea de luni de zile. LeDoux face parte dintr-o noud generalie de neurospecialigti. acesteaaducind o mare precizie in stabilirea organizdrii creierului in funcfiune. lucru foarte important in sine. Aga cum vom vedea. toate percepfiile. a fost primul care a descoperit rolul cheie jucat de nucleul amigdalian in creieful emolionalz. Cercetdrile lui LeDoux explicd felul in care nucleul amigdalian poate prelua controlul asupra a ceea ce facem. normal.30 Creierul emolianal Anatomia unui blocaj emofional 31 afld in creiel. preferind si se izoleze fdrd nici o relalie umand.. au dat nagtere cortexului 9i apoi neocortexului. orice pasiune depinde de el.orbire afectiv5". care au pus bazele irnor metode inovatoare Si unor teh- nologii pe mdsurd. neocortexul. intrebarea este cum de am devenit iralionali atit de u9or.ctrd reacfia impulsivd o coplegegtepe cea logici . Lipsa trdsiturii emolionale duce la disparilia sentimentelor. distingind problemele. precum gi toate sentimentele fald de sentimentel. ce infruntd toate situaliile. sint declangatede nucleul amigdalian gi de o structurd apropiatd. Acum. de indati ce lucrurile reintrd pe un fdga. rezultatul este incapacitatea de a mai distinge semnificalia emolionald a evenimentelor. viala fird nucleul amigdalian este o viald lipsitl de un sens personal. Un tinSr al cdrui nucleu amigdalian au fost indeptrrtat chirurgical pentru a putea stdpini severe atacuri de apoplexie a devenit complet neinteresat de cei din jur. la sugestia ei ca dupd masd sd meargl impreund la un matineu la cinema pentru ctr-gi dorea si vadl in mod special un film. nu-gi mai gisesc locul in cadrul speciei lor.momente pasionale pe care le regretlm ulfii terior.pierd dorinla de a se intrece sau de a fi cooperante. Degi era perfect capabil sd converseze.ti ale creierului. a iegit din regtaurant 9i. girusul cingular. Existd doud amigdale.nu se mai tem gi nu se mai infurie. S-a descoperit recent cI in asemeneamomente . aceste structuri periferice stau la baza invdldrii gi a memoriei: nucleul amigdalian este specializat in chestiuni emofionale. in spatele inelului limbic. avind in gind doar o singurd intrebare. RETEAIIANEURALA Ceea ce intrigX in infelegerea puterii emoliilor la nivelul viemintale sint acele. igi.nucleul amigdalian are un rol crucial. Nucleul amigdalian aclioneazd la nivelul memoriei afective. prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spunindu-i cd nu-9i va putea petrece ziua cu ea pentru cI are antrenament la fotbal. Ftrri nucleul amigdalian nu existd lacrimi de tristele care sa fie domolite. De nucleul amigdalian se leagd nu numai afecfiunea. Dacd nucleul amigdalian este despdrlit de restul creierului. In timpul gustdrii. chiar in vreme ce creierul care gindegte. Lacrimile. lovite sau in vreun alt fel atinse ugo1 acestezone ale creierului pot determina oprirea plinsului. Luni de zile mai tirziu. Nucleul amigdalian uman este relativ mare tr comparalie cu cel al rudelor noaske mai apropiate de pe scara evoluliei. fiind refinute. primatele.. pe misurd ce au evoluat. Animalele ctrrora le-a fost scos nucleul amigdalian sau le-a fost secfionat.

Cird se aude semnalul. Semnale suplimentare ale nucleului amigdalian determinl kunchiul cerebral sd transforme fa!a. inclusiv a celor care determini ca simfurile sI fie mai treze. ihainte de a-9i da seama ce face. formatd din conexiunile neurale. Din neocortex.printr-o unicl sinapsX. vezi Anexa C). dintr-odati a vizut o fatd ce privea fix spre apd cu o expresie de groaz5 pe chip.. aceit circuit explicd puterea emoliei de a coplegi rafionalul. Cam aga funclioneazd de cele mai multe ori .tie de ce? Rdspunsul este mai mult ca sigur nucleul amigdalian..ii permite nucleultii amigdalian sd primeascd . Simultan. de fricd. adaugindu-se celor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor cdtre cortex. Doar dupX ce a ajuns in aptr a realizat cd fata se uita gocatd la un comis voiajor care cXzuse fir canal . in urma semnalului nucleului amigdalian.dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni care duce de la talamus direct la nucleul amigdalian. pe care le orcheskeazd nucleul amigdalian prin zonele de comandd de la nivelul creierului (pentru o prezentare mai detaliat6. Cercetdrile lui LeDoux sint revolulionare in ceea ce privegte lnlelegerea vielii emofionale.inclusiv mintea rafionald. sd inghele celelalte migctrri ale mugchilor.E oare ceva ce nu-mi place? Care mi jignegte? De care md tem?" DacI lucrurile stau aga . permite ca . care aranjeaztr informaliile ce trec prin mai multe niveluri de circuite ale creierului. $i toate acesteasint doar o parte a unui irtreg gir de schimbtrri atent coordonate. Reteaua extinsd a nucleului amigdalian. cum ar fi secrefia unui hormon pentru stlrile de crizd. str sporeasctrritmul cardiac. mobilizind centrii migcdrii gi activind sistemul cardio-vascular. pentru cd sint primele care pun in eviden!6 cdile neurale ale sentimenteloq. Oare ce l-a fdcut sd sard furapi inainte si . punind practic creierul in alertd. Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii zece ani. nucleul amigdalian este un fel de serviciu de urgenld: este mereu gata sX transmitl apeluri de urgenld cdtre pompieri.32 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emofional 33 mai primitive: . reaclionind in conformitate cu precedentele existente. Aceste increngdturi ii permit nucleului amigdalian sXinceapd sd reaclionezeinainteaneocortexului. care sporegte reaclia zonelor cheie ale creierului. cercetirile lui LeDoux au aritat c5.un fel de alee 15turalnicd neurald . dindu-i o expresie de teamd. semnalele sint trimise c5tre creierul limbic gi de acolo este radiati reaclia potrivitd cdtre creier gi restul trupului. s-a aruncat in apd . astfel incit creierul recunoagte ce este fiecare obiect in parte gi ce inseamnd prezenla sa. SAMflNETA EMOryONALA Un prieten povestea despre faptul cX a fost in vacanftr in Anglia 9i ci a luat o gustare la o cafenea de pe malul unui canal. Alte semnale indreapttr atenlia asupra sursei propriu-zise a fricii gi pregdtesc mugchii si reacfioneze ir conformitate cu aceasta. sd creasci tensiunea arterialtr gi str incetineasctr respiralia. in privinla emoliilo1. se transmit urgent mesaje citre toate pdrlile importante ale creierului: acest lucru genereazd secrelii de hormoni de tipul .dacd in momentul respectiv apare un da" -. polilie sau vecini cind sistemul de alarmd al unei case semnaleazl probleme. sint activate gi alte circuite.. arhitectura creierului oferd o pozilie privilegiatd nucleului amigdalian. un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex aceaparte a creierului care gindegte... si spunem.luptd sau fugi. In arhitectura creierului. care devine un fel de santineld emolionalS capabilX sXblocheze creieruls. susline vechea teorie. mugchii 9i organele internea. Aceasti potecd mai ingust5 gi mai scurtd . urechea 9i alte organe senzitive transmit semnalele la talamus gi de acolo la zonele de prelucrare senzoriald din neocortex. Conform teoriei convenfionale.la nucleul amigdalian. care inconjoarl neocortexul. ochiul. inainte de a fi percepute pe de-a-ntregul gi de a inilia un rdspuns mult mai fin decupat. in timpul unei crize emofionale sicapteze gi sd direclioneze mare parte a restului creierului . nucleul amigdalian reacfioneazi instantaneu asemeni unor cabluri de transmisie neurald ce telegrafiazd un mesaj de crizi cltre celelalte ptrrli ale creierului. in neurogtiinfd. Studiul sdu a aritat cd semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche merg mai itrtii in creier la talamus 9i apoi . Aceste sentimente care iau calea directd a nucleului amigdalian sint de obicei cele mai primitive 9i mai puternice.norepinefrina. memoria corticaltr este determinatl sd gdseascd orice informalie util5 in acea stare de crizd.cu haina gi cravata pe el. Semnalelesint triate dupX semnificafie. unde gemnalele sint reunite in obiectele asa cum le percepem noi. Mergind apoi la plimbare gi coborind treptele ce dldeau spre ca- nal..gi pe care astfel el l-a putut salva.

chiar daci este trregistrat gi un circuit reverberativ paralel intre nucleul amigdalian gi neocortex. cresc. Pe scurt. mai lent _ dar mai bine informat -. punct de vedere anatomic. fur care oamenii au dobindit o anumitd preferinfd pentru forme geometrice ciudate ce le-au fost trecute atit de rapid prin fala ochilor.cd rolul subteran al nucleului amigdalian la nivelul memoriei este cel ce explicd.. earepermiteo reacliernpidd (degi maipulin precisd). sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus si apoi la nucleu-l amigdalian. nucleul amigdalianpoatedeclanga o ruclie emolionnldinainte ca respectirsii centri corticalisdfi inlelesin totnlitateceseintimpld.I se ne ddm prea bine seama de ce aqlionim astfel. el a dis1rus cortexul auditiv al so_ bolanilor. gobolanii au invilat si aibd o reacfie emolionali fdrtr vreo implicare corticald: nucleul amigdalian a perceput. fe. in schimb. $obolanii au invilat repede sd se teamd de acest su_ net. in vreme cl neocortexul.. un experiment uluitor.. Aceasti descoperire detroneazd ideea ci nucleul amigdalian . Un semnaloizunl ajungede la retind mai intti la talamus. undeesteanalizatgi naluat ca ?nleles rdspunseste Si rdspunspotioit. pentru cd scurtd_ tura de la talamus la nucleul amigdalian ocolegte complet neo_ Acest ocol pare si-i permiti nucleului amigdalian sX lo. Astfel. Nucleul amigdalian REACTIE: LUYTA SAU FUGI Rltmul cariliac si tensiuneaarteiald.. . relinut gi orchestrat independent frica lor..incongtientul cognitiv" participd nu nurnai la congtientizarea identitdlii a cdea ce vedem. dar gi hotdrim dac6 ne pluce suu r. rrri-a spus LeDoux. in ca_ drul unui experiment crucial. LeDoux avanseazr ideea. Nucleii corticali pot add_ posti amintirea 9i repertoriul de reaclii pe care le u..tglll: devind depozitul unor impresii emolionale 9i amint'iri despre care n-am gtiut niciodatd totul in mod constient. Dar o parte mai micda semnaluluiinilial mergede Ia talamusdirect la nucleulamigdalianintr-o transmisierapiild. Emoliile noastre au o minte proprie. SPECIALISTLflN MTMONrc EMOTTONALA Opiniile incongtiente sint o formd de memorie emofionald. de exemplu. Mare parte a mesnjului mergeapoi Ia cortexul t:izual.pentru a actiaacentrii emolionali. sdrind peste nivelurile superioare. dupd care i-a expus la un sunet similar insolit de un goc electric.unde estetradus in Iimbajul creierului. sistemul emolional poate _. Mugchii ceimai sepregdtesc pen*u o acliuterupiild. cle sint inmagazinate in nucleul amigdalian.Din acliona independent de neocortex". LeDoux a rdsturnat vechea conceplie privind cdile strdbXtu_ te de emofii prin cercetdrile sale asupra fricii la animale.. semnalulmergeIa nucletLl amigdalian.0nele reaclii emolionale 9i memoria emolionald pot fi formate fird nici o participare congtientd cognitivd. Nucleul amigdaliin este cel care ne in_ deamnl s5 trecem la fapte. Nucleul amigdalian poate declanga o reacfie emolionald prin intermediul ciii de urgenfi. chiar dactr el nu putea fi inregistrat de neocortexul lor.34 Creierul emolional Anatomia unui blocai etnotional Thlamus 35 informalii directe de la simluri . una care susline puncte de vedere independent de mintea noastrd rafional5.ou-.. .Cercetdrile lui LeDoux 9i ale altor specialigti in neurologiepot sd sugereze acum .i si aibd o reaclie tnainte ca ele sd fie inregistrate complet de cdtre neocortex. dar gi la opinia despre acel lucruT. incit n-au ajuns si fie congtienti citugi de pugiri cd le-ar fivdzut6l Alte cercetdri au ardtat cd in primele miimi de secundd din momeltul in care percepem ceva nu numai cd inlelegem incong_ tient despre ce este vorba. depinde integral de semnalele de la neocortex pentru fo"rmula_ rea reacliilor emolionale. desfdgoarEun plan mult mai aminun_ lit de reacfie. dacdacest emofional.

traumatizatd de ndratelertrni oribile pe carele ingrijise ii vreme de rdzboi. abia reugind si evitiim_o ciocnire frontaltr." """'*pl. respectiv bucurie). tr momenhrl in care vom mai treee prinfr-o situalie similari. Ca sediu al i emolionale.Nucleul amigdalian estelocul principal din creier unde se duc acestesemnale. care a fost considerat multi vreme structura cheie a sistemului limbic.eDoux: .urd 9i panicd .36 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emolional 37 cd hipocampul. dind semnalul ctr este o stare limitl. Cu cit trezireanucleului amigdalian estemai intenstr.hipocampul este extrern de important ir recunoagterea unui chip ca fiiru:l al unei verigoare. care semnaliznazd altor regiuni ale creierului.Dar amintirile emofionalepot fi ctrlduzegregitetr ALAKMELE NEURALE DEM ODATE dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ce meurgent pe care il transmite nucleul amigdalian este uneori.r. Acegti hormoni activeazi receptorii nervului vag.. de exemplu. cine era cu noi sau crrn arlta cealalti Nucleul amigdalian va fi insd cel care va da oricir{ mai apoi senzalia de"teamtr. de p" . nucleul amigdalian reline partea emolionaltr care inSofegte acele lucruri. bineinzestrind animalul cu amintirile vii a ceea ce-l amenin- ii place. Problema este cd pe lingi emofionale care au puterea necesare de a genera asel crire. reaclia poate veni in egald mdsurtr de la felul cum abordatd o astfel de situatie in trecut. hipocampul este cel care rec-unoagte semnificalia diferitf. hipothmusul refine datele specifice ale iniidentului. Citeva ln care copilul ei ascunsese te disparate ale aCelei'situafii au fost suficiente pentru a similitudini'cu o primejdie trecuti gi astfel nucleul amigsi proclame starea de urgenfi. experienlele care ne sperie i ne ingrozesc cel mai mult in viagtr sint dintre cele mai d-enearnintiri. el le hansmite gi inapoi la creier.unde am mersla prima intilnire saucefiatunci cind am auzit la gtiri cX a explodat nava spalial5 . In vreme ce hipocantpul igi amintegte fapte seci. Sau cum spunea l. ernoliile 9i reacliile dobfirdite abordare a unor evenimente ce sint doar vag asemdnitoare. 'ur a9a fel ftrcit str sporeascl amintirea a ceea ce se itrtimpltr. de exemplu. o fostd infiimieri din cadrul armatei. inainteaunei confirmXri complete. impreuni cu gindurile. in vreme ce nervul vag transmite mesaje de la creier pentru a regla inima. dar foarte abill de a inzes. lntr-oltare de stres (anxietate sau emolie intensX. Aceastd trezire a nucleului amigdalian se pare cI impriml in memorie majoritatea momentelor de intensd activitate emofionald cu un grad suplimentar de forld . Dar nucleul amigdalian este cel care va adiuga gi ideea c5. atit amintirea este mai puternicS. ca. iegit din uz . 'Astfel. tra registrul emolional al amintirii cu o potenfd specialtr: acelagi sistem de alarmtr neurochimici care determini corpul str reacfioneze prin luptd sau fuge in si{pliile ameninfltoare inregistreazd in memorie qlipa respectivi c. nu chiar foarte des. Metodele atunci cind un elementcheie rcomparare sfurt de tip asociativ: pitualiei prezente seamdndcu ceva din trecqt.). misind... determinind o secrclie de hormoni. nu ne place persoana respectivtr.are a reacliilor ei de pe terenul de luptd.. este mai implicat in inregistrarea gi in crearea unei semnificafii pentru tiparul* perceptiv decit in reacliile emofionale. cuprinsd dintr-odatd de un fel de groazd.. a unui urs aflat la grtrdina zoologicd fafi de a unuia ce se gtrsegtein propria-fi curte. bisteme de memorie. nucleul amigdalian scaneaze experienla deci o analiznazd comparird ceea ce se intimplX ir prezent cu ceea ce s-a intimplat in trecut.Seco[uz: reaclia apare rdtrin grabi o reacliela prezent in funclie de amintiri intipldehult. care circultr prin corp.di aceea ne amintim * ln original: pattern (N . un nery carepomegte de la creier ajunge la glandele suprarenale. ceeace este absolut vital pentru semnificafia emofionaltr. rl sirficient de apropiate pentru a alarma nucleul amigdalian.it m poate de viu8. aceste semnale achveazd neuronii din nuileul amigdalian. red. declangatX duptr zile pe neagteptateatunci cind a deschis uga de la o deba- un scutec urit mirositor. Un sistem specialpentru emolionale are o logicl bine ginditd tn evolufe. epinefrine gi norepinefrine.mai ales in raport cu socialtr fluidd in care trtrim noi. de fapt. putem str nuAcestfapt explici de ce circuitul e acestlucru -potrivire". utor. Creierul folosegte o rnetodX simpld. . Aceasta inseamnd cI ir creier existi. generind epinefrine gi norepinefrine. unul pentru faptele oarecare gi unul cele cu incirc5turtr emolionald. si zicem. Dactr incerctrm se trecem cu o magintr de pe o bandtr pe alta pe gosea. Principalul rol al hipocampului este si asigure o memorie cit mai ascufitd a contextului. oamenii. bandi ne aflam. prin unnare.

care are un rol crucial in amintirile noastre narative. inclusiv in al dvs.ceeace Poate ctr m-ar fi salvat si nu fiu rinit dacd intr-adevlr ar fi cdzut tavanul . cind lucrurile erau neclare gi nu aveam-incd vocabulaiul necesar pentru a inlelege evenimentele petrecute. am tras prudent cu ochiul in dormitor. pentru a vedea ce a dus la acest dezastru . de altfel' Faptul cd am sdrit din pat pe jumdtate adormit . fi . partea cea mai mare din el luind drumul principal cItTe neocortex. putem avea un senti_ ment haotic. locul ln care. permilind reaclii rapide 9i opliuni care economisesc citcva miimi de secundd cruciale in reacfia fald de pericol. ca nu cumva si cadd intregul tavan' Apoi. din relalia copilului fbarte mic cu cei care ii poartX d-eeriid. imprdgtiind in incdpere ceea ce se afla in pod.ilustreazX puterea nucleului amigdalian de a declangao anumite acliune la care recurgem in situaliile de urgenfd. Pentru cd aceste prime amintiri emolionale se fixeazd inarnte ca respectivii copii s6 aibd cuvinte pentru experienla lor. care se maturizeazd. Ilebuie inci si se faci mdsuritori similare in cazul creierului uman. 9i al meu. ritmul este mai mult ca sigur acelagi' ln termeni evolugionigti. pegtilor gi rep- . ele sint inmagazinate in nucleul amigdalian sub o forme neprelucratd. alte structuri ale creierului. Tavanul era intact. ire_ buie sd se dezvolte in totalitate. supravieluirea depinde de acest drum direct. Drumul de la talamus la neocortex gi apoi la nucleul amigdalian dureaz5 cam dublu. nucleul amig_ dalian gi hipocampul lucreaz5 in colaborare. mare parte din viala mintald a pdslrilor. Nu cdzuse nimic din pod: pentru ci nu aveam pod. fiind un fel de tipare ferd cuvi_ite ale vielii emolio_ nale.am sdrit din pat gi am iesit din cnmeri ingrozlt. tn primii ani de viald.r."lo Drumul direct prezintd un enorm avintaj la nivelul timpului creierului.dintre lectii emolionale sint atit de puternice totufi utit a" ai_ fcgsle 9i ficil de inleles din punctur de vedere al adultuiui. dupd ce le triase din debara.tionale. intr-o secundd. dar in mare. dar nu 9i cuvinte plntru amintirile care l_au creat.9i aveam aI descopdr cd lucrul ce mi s-a pdrut a fi fost tavanul ddrimat nu era altceva decit o grimadi de cutii pe care solia mea le inghetuise intr-un col! cu o zi inainte.. in special hipo_ campul. ciND EMoTULEsfNT RArTDE sr goNFUZE Era cam trei dimineala cind un obiect enorm a cd. inc'it. nu mai exist5 o potrivire cu gindirea articulatd in ceea ce privegte reaclia care ne cuprinde. ca 9i mine. nucleul amigdalian ho_ :: lif*.putem fiingelali de iegirile noastre emolionale este faptul ce ele dateazd adeseadinh-o perioadi timpurie a existenlei nbastre. gil.Nu e nevoie sd gtii exact ce este un anumit lucru pentru a-!i da seama cd poate fi periculos. De fapt.. Nucleul amigdalian al gobolanului poate genera o reaclie in raport cu o perceplie in douisprezece miimi de secundd. in momentele vitale. crede LeDoux.zutprin ta_ vanul din colful {ormitorului meu. 9i care acum cdzuserl pe jos. pentru ci astfel s-a ajuns ca ea si fie de mai lungl duratd. Acest lucru este adevdrat in special in cazul eve_ nimentelor traumatizante. inainte ca neocortexul sX aibi timp sX inregistreze in intregime ce s-a intimplat. .este format de fapt in totalitate ince de la nagtereacopihirui.u. atunci cind acesteamintiri emolionale sfiri declangaie ulteiior in via!5.a de ele. La nivelul riemoriei.38 Creierul emotional Anatomia unui blocaj emolional 39 Imprecizia creierului emolional in asemeneamomente se adaugd faptului cd multe amintiri emofionale puternice provin din primii ani de viafd. Aceste miimi de secundd ar fi putut tot a9a de bine sd salveze vielile rtrtrmogilor nogtri protomamifere gi probabil de aceea existi aceste tipare in creierele mamiferelor. taseul stdrii de urgen!5 care merge de la ochi sau de la ureche la talamus gi apoi la nucleul amitdahan este crucial: se economisegte timp intr-o situalie de urgenld.te dacd informafiile au 9i valenle emofionale. mai ales cfird este necesard o reaclie instantanee' Dar acestcircuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite declt o micl parte din mesajul senzorial. dindu-mi seama cX sint in siguran!5. Sau cum sublinia LeDoux: .. care se mdsoard in miimi de secundi. LeDoux se intoarce la rolul nucleului amigdalian in copildrie pentru a susline o idee care a stat la baza gindirii pslhanilitice: gi anume cd interacliunile primilor ani de iiula for*"uzd un set de lectii emolionale bazaie pe deprinderi gi nemultumiri din contactele copilul foarte mic gi cei care u. in vreme ce acbst circuit poate juca un rol relativ limitat in viala mintal5 a oamenilot redus doar la crizele emo|lonale. dar nucleul 3migdalian. ceea ce se inregistreazXin nucleul amigdalian aia drumul direct estein cel mai fericlt caz un semnal brut suficient doar pentru un avertisment. cum ar fi bdtdile sau indiferenla."*pul tdrd.rru recupereazi informafiile. si neocortexul. Deci.fiecare inmaeazinei_ zd gi recupereazdinforrnafiile speciale de sine stdtitor.foarte rapid in creierul sugaru_ lui. Unul dintre motivele pentru care.sirt addpostite gindurile ra.

Nu e. podulind nucleul amigdaliangi alte zone limbice. Vpia'Unei ea estedictati de lobii prefrontali. politicoas5. Dar in cazul viefii. care nu au fost stocate cohplet gi nu ay fost integrate intr-un obiect recognoscibil. zonele prefrontale guverneazdreacfiile noastre pmolionale incd de la inceput. senzorial de import. sau se se arunce pe orice I Preajma lucru comestibil. careparcl a pinlit. a1ea1!e imprecizie poate avea coasecinfe dezastruoase pentru relafiile noastre/ deoarece inseamni. A aruncat perigla de dinli gi s-a rcpezit la telefon. Jessica... . e. -.parc cd funcfioneazi atunci cind cineva e speriat sauinfuriat.. fugind la cel mai mic semn cI ar putea fi vreun dugman.emofionale a oamenilor.caresirt locul in carese planificX9i se organizeazd frunile in raport cu un scopl inclusiv celeemofionale. Nu uitali ci ceamai mare proiecfie a informaliei senzorialeceprovine de la talamus nu mergela nUcleulamigdalian. declangind reaclii incd inainte de a-i confirma realitatea pe de-a-ntregul . dormea pentru prima dattr la o prietentr de joaci.gregeli Asemenea emofionale aflate i:l qtadiu inilial se bazeazd pe sentimente prioritare in raport cu gindirea...in cazulurgenfeloremofionale.gi. pentru ci insigi supraviefuirea lor {epinde de o analizare perrnanentd a priddtoriior sau a pfi. . MANAGEREMOYONAL Fetila unei prietene. .. De obicei. cu inima b[tindu-i si-i sarl din piepf imagi ni4du-gi-o pe Jessicain tot felul de ipostaze cit se poate de ingrozitoare.El oferd o cale foarie rapidd de declangarea emofiilor. Aceastl zond neocorticalda creierului are o reactiemai gr. O asemeneaimprecizie.." ln acelmoment. Atunci cind nucleul amigdalian funclioneazl pregednd o reacfie impulsivtr nelinigtitd. o reactie bazatd pe informafii fragmentare senzoriale. lucreazein strinsd legtrturi cu nucleul amigdalian 9i cu alCere p circuitedin creierulemofional.ln neocorinregistreazdgi analizeaz5intex.& cred cI am gregit num5- ruI.cduta!?" .in timp CFo voce de femeie tocmai spunea: .. Cind sedegfangeazf. .spre neocortex.zilor.. Nucleul amigdalian poate reacfiona intr-o crizl de furie sau de frici inainte ca insugi cortexul s5-gi dea seama ce se intimpl5 g! de ce o asemenea emolie este declangatdindependent sau anterior gindirii. ca in cazul mamei ingrijorate care rtrspunde la ielefon. oro reaclie.mama gi-arevenit 9i.Cortexul prefrontal. o emolie. Aceastdprogresie care face loc discerntrmintului in cazul relcliei emolionaleesteun aranjament standard..bgntr deoarece o determind str se ascundd.ralitici sau mai potrivitii ir raport cu impulsurile emolionale. la cela lobii prefronlllalt capit al circuitului major. "... in vreme ce mama se strtrduia sd nu se bage in seaml faptul ci este ntilinigtitd.]essica!" ..i a auzit telefonul sunfird.Dacdin timpul acestuiprocgsse simte neCfestreazd reactiremotionale. apogeul a fost atins la miezul noplii. dar nu foarte precise.sau chiar deloc.emo!ie precognitivi".40 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emo[ional 4l tilelor graviteazd in jurul lui. prin intermediul lobilor prefrontali.. cind se pregitea de culcale s. el trage o anumiti concluzle. o altl parte a creierului emofional permite o rpactie mai potrivitd gi mai corecttr. . de exemplu la o veverigd.in care. in citeva clipe lobii prefrontali analizeazl.i reaclia noastrXin raport cu ele sint coordonate de lobii preacfpontali. pe un ton etlptrit.care o ptrrisise fostul ei so!). a intrebah . o serie de circuite in cascadtr tgrmaliile.cu o singurtrexoepliesemnificatiVi. in loc str se factr o judecati rapidd a bucifii muzicale pe baza a doar citorva note.de gaseanigori. spune LeDoux". mai ales atunci cind incd sintem sclavii lor. Daci nucleul arnigdalian simte aperlnd ll ttpu. LeDoux numegte acest luc-ru . ci la neocortexgi la numerogii centri de prelq+re Ci de analizare a ceeace a fost percepuf acesteinformalii . 9i nici mdcar lu era pria limpede care era mai emolionatd. mama sau fiica. Este insd un proces rapid gi dezordonat celulele sint rapide.. Este o folpd bruti de informalie senzoriald.Cenurntrr..Amortizorul creierului trece de-la nucleul amigdalian. de mirare ctr de fapt nu putem pdtrunde suficient de bine in intunericul emoliilor noastre explozivg. vorbind la figura! ie putem sd ne repezim la cineva sau si fugim de cineva de carsnu este cazul (de exemplq o chelnerifi a sctrpat din mine tava cu gasecomenzi atunci cind a ztrrit o femeie care avea o claie de ptrr rggu gi cref asemeni celei pentru. tall carese afl5 chiar in dreptul frunfii.Acest creier primitiv minor la mamifere este creierul-principal la nemamifere". ceva de gehulCum seeheam meIo4ia. le infeleg.Mama a ingfdcat receptorul gi a strigal . se ajunge la o perceplie integrald prin citeva incercdri. linigfndu-se sau stlpinind sentimentul pentry a acfionamai eficient h situalia dati sau alunci cind o noui ingtiinlare cereun cu tolul alt rdspuns. deci.

. in schimb lasd lobii prefrontali sd fie parte a comutatorului creierului care poate .Apoi a apdrut cazul solului fericit un bdrbat al cdrui lob prefrontal drept fusese parlial indepirtat in urma unei operalii la care s-a recurs datoritd unei malformalii a creierului. Detumarea emolionali presupunea doud dinamici: declangareanucleului amigdalian 9i incapacitatea de a activa proceseIe neocorticale care de obicei echilibreazd reacfia emolionali sau restabilirea zonelor neocorticale in cazul unei urgenle emocoplegitl !ionale12.. nu va mai exista nici o emofie.g. Neuropsihologii care studiazd dispoziliile pacienlilor care au suferit accidente la lobii frontali au ajuns la concluzia cX una dintre sarcinile lobului frontal sting este se aclioneze ca un termostat neural. Dacd nucleul amigdalian aclioneazd adeseaca o supapd de urgenli. probabil inhibind lobul dreptla. spunindu-i sd se poarte cum trebuie (sau sd agtepte cu rdbdare) ca sd i se dea ceeace dorestel3. dintre gind 9i sentiment. altfel spus. tdierea legdturilor dintre lobii prefrontali gi restul creierului pentru .. pentru cd aceastapur 9i simplu dispirea 9i ea. Solia le-a spus doctorilor cX dupd operalie soful a suferit o schimbare radicald de personalitate. cind sd atace. lobul prefrontal stirg pare a fi parte a circuitului neural care poate bloca sau incetini orice. o reugitd sau cuget5m la ceva ce a spus sau a ficut cineva.inchide" emoliile tulbur5toare.ln asemeneamomente. cind sd fiO dispreluitori .a. de asemenea. este aleasd cea mai bunXll. lobii prefrontali dispun.c?nd sd fie impdciuitori.... ea se bucura 9i pentru faptul ci era mai afectuosl6. cei ale cdror leziuni se aflau in cortexul prefrontal sting erau inclinati sd vadd numai nenorociri gi sd se teamd permanenf cei cu leziuni in partea dreaptd erau .gi din pdcate prost utilizat5 . glumeau 9i pdrea cX nu le pasd de nimic1s. Ca 9i in cazul nucleului amigdalian. in mare parte viala emolionald s-ar ndrui. cind si plingd. Se pare cd lobul prefrontal stirg este comutatorul cheie care poate .rezohare" chirurgicalS a bolilor mintale: lobotomia prefrontald care (adeseala intimplare) indepdrta o parte din lobii prefrontali sau.inchide" emofiile neplicute: nucleul amigdalian propune. dacd lipsegte inlelegerea faptului cd un anumit lucru meritd o reacfie emotionald. Pe scurt. Reaclia neocorticald este mai lentd in creier decit in mecanismul de deturnare.m.. cind sd convingd. ARMONIZAREAEMOTIILOR . legdtura dintre cortexul prefrontal 9i creierul inferior. avind in vedere ci sentimentul este precedat de o gindire mai profundi. aceastdmetodd avea s5-i coste pe pacienfii regpectivi viala emofionald.42 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emolional 43 proportia riscuri/avantaje tt. din miliarde de reaclii posibile. cind sd fie ca un zid. Lobii prefrontali drepfi sint locul in care se gdsesc sentimentele negative cum ar fi frica gi agresivitatea.intreg repertoriul de posibilitdfi emofionale. cind si creeze sentimente de vinovifie. fird funclionarea lobilor prefrontali. Aceste legdturi prefrontal-limbice sint extrem de importante pentru viala mintald nu numai in reglarea fini a emoliilor. pentru cd presupune mai multe circuite.indepdrtarea" disperdrii pacienfilor. atunci cind se ajunsesela o vindecare disperatd . inseamnd cd neocortexul este la datorie. ir afard de emoliile negative prea puternice. in sensul ci nu se mai supdra aga ugor gi. Rolul lobilor prefrontali in emolii a fost bdnuit de cdtre neurologi incd din anii 1940. in plus.printr-o . mintea ralionalS est-e de cea emofionald. Cind suferim o pierdere gi ne intristdm sau sintem fericili dupd un triumf.exagerat de veseli". ln grupul nostru de pacienli care suferiserd atacuri cerebrale/ de exemplu. FrAGrNDURIIOR Legdturile dintre nucleul amigdalian (gi structurile limbice aferente) 9i neocortex sint centrul luptelor sau al tratatelor de cooperare dintre minte 9i suflet. Circuitul cheie fusese diskus. cind sd atace gi cind sd fug5. iar apoi ne simfim jignili sau ne infuriem. lobotomia era incurajatd ca solufie a gravelor tulbur5ri emofionale respectiv.d. in vreme ce lobii stingi reusescsd stlpileasci acesteemolii primitive. ele sint esenliale pentru o navigare la nivelul deciziilor celor mai importante din viali..cintdrind reacliile inainte de a trece la fapte . Felul in care acfioneazd cortexul prefrontal ca manager eficient al emoliei . reglind emofiile neplScute. Acest circuit explicd de ce emolia este atit de importantd intr-o gindire . in timpul examenelor neurologice. Din pdcate. cind si caute simpatie. cind sX fugi 9i. ln cazul oamenilor.este tocmai potolirea semnalelor de activare transmise de nucleul amigdalian 9i de alli centri periferici . cind sd braveze. De asemenea/poate sd fie mai judicioasd 9i mai atenti.asemd- nltor cu felul in care un pdrinte opregte un copil impulsiv si se agite. in cazul animalelor. Atunci cird incd nu exista nici un fel de medicalie eficienti pentru bolile mintale.

Antonio Damasio. totugi nu dddeau rezultate prea bune la gcoalX. Trebuie str ne gindim gi la rolul emoliilor in cazul hotdririlor celor mai . (cum ar fi amintirea unei inv'estifii dezastruoase sau a unei [giri dureroase) ne trimit semnale care ne determind sX o hottrrire.i din punct de vedere emofional. de exemplu. de la Colegiul. Aceasttr deficien!tr este mai subtiH gi nu poate fi intotdeauri5 inregistratl prin testele de inteligenti. un neurolog de Universitatea din lowa. Aceste circuite emolionale sint modehte de experienle1e din copildrie :9i acesteexperienle sint cele care stau labaza reacliilor noastre in momentele de pericol. pot aiunge alcoolici gi delincvenfi * nu pentru cd intelectul lor ar fi deficitar. eliminind unele posibiliHli 9i scolindu-le in evii pe altele. acegti pacienli au . indiferent dactr este vorba de anumite trXsdturi ideale pe care le-ar ctruta cineva atunci cind viziteaztr mai multe locuinfe posibile ori despre elementele de ralionament in rezolvarea unui test. Aeldar.in . cit gi in ingtrduirea unei gindiri limpezi. mi:nia 9i altele asemenea . ci pentru cd nu reugesc si. emoliile conteazdintr-un rafionament. lucrind in colaborare cu mintea ajutind .gindirea. In citeva lucrtrri cu implicalii multiple in vielii mintale.nelinigtea. In ciuda inteli- i lor intacte. de Medicind. Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care rtrspunde tn mod direct de memoria funcflonaltrl7. De aceea...pot crea o stare neurali ce poate sabota capacitatea lobilor prefrontali de a menline actlvtr memoria. atunci cind sintem suptrra. Un stimul cum ar fi un favorit sau o cunogtinlX antipaticl nu mai genereaztr nici nici aversiune. Creierul emofional. Ei erau impulsivi 9i nelinigtili. dr. Ir bun.. a fdcut i atente asupra felului furcarepacienlii au de suferit in caunor probleme de circuit prefrontal. In ciuda potenlialului lor intelectual.rafionale". Damasiosuslinectr acestcreieremomdsurdca 9i creI esteimplicat in ralionamentein aceeagi il gindirii. separat de zonele corticale inregistrate in testele IQ. Hotirirea lor profund viciati * chiar dacd nu apare nici o deteriorare la lul IQ-ului sau al capacit5lii lor cognitive.Astfel. Damasio susline cd hotlririle lor sirnt atit de nefericite rtru ci au pierdut accesul la invdldtura de Ep emofionnt. schilodindu-i posibilitllile de a inv5fa. chiar daci ele ne indictr prin unele mtrsurtrtori neuropsihologice precise agitalia gi impulsivitatea continud a unui copil. dr. Tn de legtrturtrdintre gind gi emofie.. adesea distrugdtori 9i cu probleme * ceed ce sugera o proasttrfunclionare a lobilor prefrontali in raport cu nevoile limbice. conform cdreia sentimentele sint practic indis- pen|ru deciziilerafionale. s-a dovedit ctr problema unor blieli de gcoaltrprimard.M Creierul emolional Anatomia unui blocaj erholional 45 eficientd. flrm ar fi btabilirea unei inDr.memorie funcfionald" pentru capacitatea de atenlie care reline in minte faptele esenliale pentru a rezolva o anumitd insdrcinare sau problemtr. ferentce glndegteneocortexul. capacitatea emolionald ne cdhotdririle de moment. spunem: . ctrstrtorili?). care degi aveau un coeficient de inteligenld peste medie.gi din acelagi motiv o stare permanentI de disconfort emofional poate crea deficienle in capacitatea intelectualX a copilului. Damasio sd ia o poneintuitivd. Circuitele de la creierul limbic la lobii piefrontali mai dau beamX 9i de faptul ctr semnalele de emolie puternicd . Odattrintrememoria emofionaldde la nivelul nucleului amigdalian. iar logica seactr ce lumea ne confruntl adesea cu o mare posibilitate de i (Cum ar trebui si vi investili fondul de pensii? Cu cine lecliile emofionale pe careni le-a dat trebui sI vf. in sensul ci pot avea egecuri profesionale. Tot aga. Asemenea dovezi l-au determinat pe dr.uitat" aceste leclii pentru cd nu mai au acces la locul in care sirt irunain nucleul amigdalian. atit tr luarea hotdririlor infelepte. controleazd in egalS mdsurd momentele de furie 9i de compasiune.gi stdpineascl viafa emofional5.Nu mai pot gindi limpede" .ele ne indreapte pe drumul sabile va putea faceapoi cum e mai bine. acegtiasint copiii cu cele rnai mari riscuri.todevenind de o neutralitate absolutd.nu mai sint declangatereacemofionale asociatetr trecut imprejurtrrii respective. circuitul prefrontal-aI este o poart2i extrem de importanttr pentru ceeace ne sau ne displacede-a lungul unei intregi viefi. creieglndirii joac5 un rol de conducltor la nivelul emoliilor . Neurologii folosesc termenul de . ei fac alegeri dezastruoasein cariertr sau i:r personaldsau chiar pot zlbovi obsedantde mult asupra hotdriri cit se poate de simple.amigdalle. SI ludm in considerare puterea emoliilor de a intrerupe gindirea. lntr-un studiu.putea fi explicattr prin testele neuropsihologice care au indicat o proastE funcfionare a cortexului frontalls.in acestbalet lentimentelor 9i al gindurilor.sau dimpotrivd .

Felul cum reugim in via!5 este determinat de ambele . Atunci cind acegti parteneri interaclioneazi bine. Pentru a face asta aga cum.46 Creierul emolional afari de acele momente ir care emofiile scapl de sub control 9i creierul emolional o ia razna. ci gi inteligenfa emofionald. ci sd des-coperimun echilibru inteligent intre cele doud. Intr-un fel. dintre nucleul amigdalian 9i lobii prefrontali dd seamd de faptul cd fiecare este partener egal in viala mintald.9i doud feluri diferite de inteligen!5:. ata cum a procedat drasmus. trebuie ca mai intii si inlelegem mai exact ce trseamnd str-fi folosegti ir mod inteligent emofiile.9i totodatd gi capacitatea intelectuald. complementaritatea dintre sistemul limbic gi neocortex.cea ralionald 9i cea emofionali. intr-adevi1. intelectul nu poate funcliona la capacitate maximd fdr5 inteligenla emolional5. inteligenla emolionald iese la suprafald . Acest lucru ristoamd vechea teorie a existenlei unei tensiuni intre fafiune 9i simfire: noi nu vrem sd renun!trm la emolii gi sd ii dim raliunii locul care i se cuvine. avem doud creiere. Noua paradigmd ne irdeamnd sI armonizlm mintea gi sufletul.doar IQ-ul. doui minfi .nu conteazd. PARTEAA DOUA Natura inteligenfei emotionale . De obicei.se cuvine la nivelul existenlei noastre. Vechea paradigmd suslinea cd existd o raliune ideald care a sclpat de emolie.

a susfinut cd el intenlionase sd se sinucid5 din pricina rezullui de la test 9i se dusesela Pologruto s5-i spund cd se omoa- .fostul lui profesor de fizicd David Polos-a plins cd |ason nu gi-a cerut niciodatd scuze 9i nici nu asumat rdspunderea pentru faptul cd l-a atacatl. profesor de fizicd la un liceu. $i nu la orice facultate . gi era ferm hottrrit sd meargd mai departe la nultatea de Medicintr. inainte de a se fi pornit o lupti cei doi. Dar Pologruto. invlfa la liceul Coings. fade o crizl de nebunie temporard in timpul acestui incident cornisie formattr din patru psihologi 9i psihiatri au declarat n pricina notei proaste.tA. injunghiat cu un cufit de bucXtdriede unul dintre elevii lui rezultateexcelente la invdtiturd esteinc[ un lucru discutabil. Florida.Cind a fi degtept e o prostie De ce anume David Pologruto.i-ar putea pune in primejdie visul de o via. Crezftrd ci noun biet 9 .. faptele. cu zecepe linie. agacum au fost ele prezentate pe larg. Un judecdtorl-a gdsitpe ]asonnevinovat.l-a adus la gcoaltrgi in timpul confruntrdri cu Pologruto in laboratorul de fizictr gi-a infat profesorul in clavicultr.. profesorul lui de hzicl. pupd ce a fost transferatla o 9coal5 particulard.pentru cI ar fi sujurdmint cI in timpul confrunttrrii biiatul fusesenebun. Degi |ason a oblinut asemenea spectaculoase.visa sd ajungl Harvard.iididuse lui doar 80 de puncte din 100 la un chestionar. elev in anul doi.. sint urmdtoalason H.Luind numai a terminat cu medie maxim6.Pologruto a povestit altceva:.Jasona terFatliceul doi ani mai drziu ca 9efde promofie. a luat un culit de bucdttuie.Eu cd a irncercat sXmd omoarecu cufitul" pentru ch era furios pricina notei proaste.

majoritatea copii de imigranli. urmeazd cam aceleagistudii 9i au aceleagiganse. . Un studiu similar pentru virsta adultl s-a fdcut gi asupraa de biiefi. Spre deosebire de IQ. s-a constatat cd aceia care avucele mai bune rezultate la testele de la facultare nu?u reit cel mai.alte caracteristici". mai ales cird a fost vorba de salariu. respectiv. Cu siguran!5 cd existd o legXturd intre IQ 9i performanlele in viald. Mulfi dintre cei cu un IQ scXzut sfirgesc prin a ocupa slujbe modeste. fapt care ii lasd pe ceilalfi 80% pradd altor forfe2..Pe un elev in anul intii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAI de matematici poate sXnu-l impingi inima sd devinl matematician.. la factorii care determind reugita in via!5.la fel de puternicd 9i uneori chiar mai puternici decit IQ-ul.pe vremea cind . Aga cum nota un observator: .lrala f 9_e|.Cind 95% dintre fogtii studenli la Haward ai iilor anilor 1940: vremuri ir care cei care aveau un IQ mergeau la gcolile Ivy League mai mult decit fir prezent fost analizali la virsta matur6. de exempltr.de obicei.Cea mai mare parte a locurilor pe care gi le gdsegtecineva in societate este determinatd de factori care nu au legdturi cu IQ-ul. se culca tirziu gi liplga de la cursuri. I-au trebuit tproape zece ani ca sd-gi ia diploma. in cel mai fericit ciz.atit de prostesc? Rdspunsul: inteligenla academici are foarte pulin de-a face cu viala emofionali." Chiar gi Richard Herrnstein gi Charles Murray. pornind de la clasele sociale 9i ajungind pini la noroc. iar cei ca.intra la facultate. copil4riei. Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a notelor. T% cei cu IQ-ul sub 80 au fost gomeri zece ani sau chiar 9i mai 'dar asta s-a intimplat 9i cu7o/" dintre cei cu IQ-ul de peste . inteligenla emolionald este un concept nou. .'3 Eu sint preocupat de cheia acestor . In ciuda extraordinarelor sale capacitdli intefpctuale. Cei mai degtepfi dintre noi pot cddea pradd unor patimi cumplite 9i unor impulsuri necontrolate. pentru cI dormea pind la prinz.cumplita mahala" la doi pagi de Harvard. de a fi stdruitor 9i de a spera. de la o persoand la alta de'a lungul unei viefi.50 f:fatura inteligenfei emolionale Ctnd afi degtepte oprostie 51 Intrebarea este cum a fost cu putinld ca. recunosc acest lucru.. Existi foarte multe exceplii la regula conform cdreia IQ-ul determini succesul . persoanele cu un IQ ridicat pot deveni piloli uluitori de progti atunci cind se afl6 la cirma propriei lor vieli. iar {n mdsura ir care existi mulli care suslin cd IQ-ul nu poate fi tctrimbat prin experienld sau studii. de inteligenla emofionald: capacitatea de a fi in stare sd se motiveze 9i sX perseverezein fala frustrdrilor. TNTELTGENTA EMOTT ONALA trDEsTrNur rl imi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst care fgase 800 de puncte la testul SAT gi la altele similare inainte de l. O treime dintre ei avea un IQ sub 90... : IQ-ul explicd furtr-o mic6 mdsuri destinele diferite ale celor promit in egald mdsuri. dar dacl vrea sd se ocupe de o afacere. a IQ-ului sau a altor evaludri in ciuda popularitdlii lor aproape mistice. The BeIICurae(Curba lui BeII) .bine gi in viafd. de a-9i stdpini impulsurile gi de a amina satisfacfiile. de a prevedea fdrd greg cine va reugi in viafd. doul treimi prcvedin familii care trtriau din aiutor social si care au crescut in Massachusetts. care are o istorie de aproape 100 de ani de cercetlri aplicate pe sute de mii de oa- nreni. acordl o importanlX capitald IQ-ului. comparativ cu colegii lor cu rezultamai proaste. de producsau de statuhrl lor in domeniul respectiv. cei doi subliniazd: .cu lmbr45t5!i!9pg$utd deJa'v.o persoand atit de inteligentd sd comiti un act iralional . re au un IQ mare au tendinla si devinX persoane bine pl5tite Iucru care insd nu este valabil intotdeauna.ul a avut o micd relevanlXpentru felul in cares-au cu slujba sau ir restul existenlei lor. IQ. nou. IQ-ul contribuie cam cu 20"/. Dar din datele existente reiese cd poate fi . Bineinleles ci a e$stat o legSturd (a9acum existd. Legdtura dintre punctajele la tesfe gi acestereugite este diminuattr de totalitatea altor caracteristici pe care el le aduce la viatd. in Partea a Cincea voi ar5fa cd acele competenle emofionale de o importanti crucial5poJ. mai tot timpul igi pierdea vremea. a cdror carte.rlaitepi iondilia se facemefortul sEii inv5ldm pe copii. N-au avut nici mai mari satisfaclii fir vialX gi nici cele mai fericite relalii cu cu familia sau in dragostea.. Nimeni nu poate spune exact in ce m5surd variazd. de altfel. si devind senator american sau si cigtige un milion de dolari poate n-ar trebui sd-gi lase la o parte visurile. fiind mai multe exceplii decit cazuri care se potrivesc cu regula. de a-gi regla stlrile de spirit 9i de a impiedica necazurile s5-i intunece gindirea. in cazul unor grupuri largi de persoane.

noi to!i. nu gtim nimic despre felul in care reacfioneazAla vicisitudinile vie!ii.sau pentru ocaziile . asupia capacittrlilor de ftrvdfdturd.cu care te itrtilnegti la nivelul vicisitudinilor viefii. profesor de pedagogie la Universitatea din Boston. nu participd intens la joacd gi nu este rdat6in centrul atenFei.Pentru un observatorinfiimpldtor.reugit cu bine acolo unde tot ce a fdcut s-a mdsurat ir note. Absolvenlii se zbat la fel ca. Dar capacitatea dobinditd in copildrie de a gestiona frustririle. Sd ne aplecim insd gi asupra datelor unui studiu in burs.. 6ofisticarea ei nu a fost evidentd pird ce educatoarea lui fudy d-a adunat pe tofi copilagii. JgculClasei. Acestea sint capacicare ulterior ir viald ii vor permite lui ]udy sX devind o ve- . Dar ir vreme ce au continuat sd se descurce bine gi la facultate. fie cd este vorba de relatiile sentimenta- regulilor nescrisecare guvemearyi"intime.ta emofionaltr oferd o altl falet5 la locul munc6.fie de respectarea tbugita in politica organizatoricd. Un IQ ridicat nu este o garanlie de prosperitate.d. IIN ALT FELDE INTELIGENTA . un set de trdstrturi .este de un test asupra percepliei sociale. sfirgegte intr-o funddturtr: aptitudinile emofionale sint meta-abilitdfi. gestionatd cu mai mult sau mai pulin talent 9i care presupune un set unic de competenle. cu o inteligenld egal5. capacitatea de a stdpini tehnica este categoric importantd. ignorind inteligenla emofionali.coltul ar- Clasei.a. doar unul din patru se afla la cel mai inalt nivel in profesia pe care gi-o alesesegi mulli nu se descurcasertrprea grozav. Existd gi o gluml pe care o spun copiii: . Evident c5 ei au avut media cea rnai mare. . si-gistiipineasci obiceiurile mintale care stau la propriei lor productivittrfi. prestigiu sau fericire tr viald..nesuferifi" inteligen. gtim doar cd a. Desigur cd exist5 multe cdi spre reugita in viald gi multe domenii in care celelalte aptitudini sint rtrsplitite.eare conteazd imens in destinul nostru perscinal.52 Natura inteligqnlei emolionale Ctnd afi degtept e o prostie 53 intotdeauna) intre IQ gi nivelul socio-economic la virsta de pakuzeci gi gapte de ani. Dovezile aratd care se descurci din punct de vedere emolional igi cunosc ai igi stiptnesc bine sentimentele gi care deslugesc rdeazd eficient sentimentele celorlalfi .un fel de casda pdpugilorcarecopiazd I de grddinild 9i unde aparfigurine caretr loc de cap aumici nre fetitd alituri de cei cu care le place cel mai mult sI se joafudy a dovedit cd ii poate gisi pe cei mai buni prieteni ai fie- cel cu cuburi g. pentru ctr gcolile noastre 9i cultura noastrtr se concentreazd.Cum va fi strigat peste cincisprezece ani nesufe- tl de acum?" Rispunsul: u$efu"'.sint in avantaj in domeniu al vielii. efectuat asupra a 81 de absolvenfi ai promofiei 1981 ai liceelor din Illinois.. Atunci cffrd gtim despre o persoantr ctr a absolvit o facultate. Viala emolionali este o dominanti care poate fi. in schimb.. cam pinl la treizeci de ani rul au ajuns sI atingi decit un nivel mediu de reugitd. micula Judy de patru anipoate pdrea o fiinf5 izolatd prinke colegii ei de joactr mai soili. precurn matematica sau cititul..:cedetermind cit de bine putem folosi talentele pe care le avem. Atunci cind i s-a cerut str agezefiecarebtrietel 9i Iui Judy dezvdluie faptul cI ea d'efine o harti soperfectd a grupei sale de la gridinild 9i un nivel de perceppentru o fetild de patru ani. Dar chiar gi in ce-i privegte . Mdsura in care cineva abordeaztr aceste competmte este de o importanld majord pentru infelegerea faptului cI o persoanA poate reugi fur viafi. dddea urrnStoarea explicafie: . tn societatea noastrtr bazatd. luind note excelente. ln schimb.6 $i aceasta este problema: inteligmla la invi!trturd nu te pregtrtegte pentru viltoarea .Cred cd am descoperit persoanele <ascultltoar€> cafe gtiu str reugeascdin acest sistem. Cei careau capacitdliemole bine dezvoltate au gi mai multe ganse sd fie mutlumili in gi eficienli.de patru ani pentru a intra in Joale copiilor de grddinild 9i ale educatorilor .unii l-ar putea ntrmi caracter . cei carenu-gi pot controla Via.m. La zeceani dupd absolvirea liceului. unul dintre cercetdtorii care au urmdrit destinul absolvenfilor. Cind educatoarea i-a cerut fudy sA ageze fiecare fetifd 9i fiecare blielel in acea parte a tperii in care le place lor cel mai mult si se joace . in weme ce o altd persoand. Ea std deoparte. este un fin observator al sociale din grldinila ei gi poate este chiar cea mai sofisdintre copii atunci cind este vorba sd arializeze felul cum ceilal!i.. aga cum vom vedea ir Partea a treia. de a-gi stdpini emoliile gi de a se furlelege cu ceilalfi a fost factorul de diferenliere cel mai important'. inclusiv inteligenfa pur5. Karen Arnold.ta ionali gi duc bdtdlii inteme hfungs5-9isaboteze capacitatea ls€concentraasulra muncii gi asupra unei gindiri clare.Iudy a ftrcut-o cu o acuratele inari.tot mai mult pe cunoastere.

capacitatea de a cultiva relaliile gi de a pdstra prieteaceea de a rezolva conflictele si de a face analize sociale. Aceastd modalitate de gindire a pus stdpirire pe etatea noastrd. am suPus Pe loatd lumea unei educalii conform ctrreia nu pofi reugi altceva decit sd fii profesor universitar. Gardner recunoagte cX cifra gapte este una arbitrard in prifa tipurilorde inteligenfX. La un moment dat..54 Natura inteligenlei emoliorfrIe Ctnd a fi degtept e o prostie 55 detd in orice domeniu in care sfultnecesare.felul de a gindi la nivelul IQ-ului": . ca factor singular gi invariabil. un psiholog de la Stanford. .inteligenfele perionale. Cartea lui Gardner din 1983.sebazeazdpe o nofiullmitati a inteligenlei."sBiheinleles ci Gardner vede cel mai bine limitele vechii gindiri asupra inteligenlei. gi capacitdlile. dar includea gi capacitatea spafiald. mai pulin eviir mulfumirea interioard ce se poate obline atunci cind cireugegte si fie in aconCcu adevdratele lui sentimente.coala devine un factor important gi ir . .. Inteligenla interpersonald. apar cele . ne lirgim noliunea'de spectru al talentelor. Completind aceastdlist5. cum ar fi cele ale unui mareterapeut Carl Rogers sau ale unui lider mondial precum Mirtin King..tilor .Frames Mind (Cadreleminfii). Testul de admitere la fa- te Sebazeaztr pe un singur tip de aptitudine.. Ar trebui si petrecem mult mai pulin timp pentru a-i inregimenta pe copii 9i mult mai mult ajutindu-i sX-giidentifice talentele date de Dumnezeu 9i sd 9i le cultive.: interpersonale.de la cele de fFcitate. li evalulm pe toli conform unor standarde extrem de inguste ale succesului. Ir. Cuv?ntul operativ irr privinla irfteligenlelor este multiplu: delul lui Gardner merge mult mai departe decit conceptul ndardde IQ. careili deterd viitorul. in care sd fie mu$umit 9i competent. iar educalia trebuie sd le hrtrneasci in loc sd le ignore sau si le frustreze. a fost un manifest impotrivfle-ului. El recunoagte cd care ne-au tira4izat cit arn fost la scoali .cahteli in abordarea oamenilor" . .. aga s-au ndscut. de a fostimpirliti in patru capacit5fi distincte:spiritul de tcere.predarea" capacitililor de a se descurca in viafd. de abilitatea fu:r proiect scoatein evidenli faphrl cd talente precum cel al lui ]udy ." .sint extrem de importante. care este desprinstr de adevdratele ca$tl!i 9i abilitXli ce conteazd in viali peste gi dincolo de Ie. inteligenla ver{ 9i logica matematicd.utrfalete a ceeace Gardner numegte . Proiectul Spectrum recunoagteci repertoriul capacitd.acegti fie cd sint degtepfi sau nu.urnane merge cu mult dincolo de cei trei & adicl dincolo de limitata impdrlire asupra cdreia gcolile se concentreazd in mod privinfa cuvintelor 9i a cifrelor. unde a fost aplicat Proiectul Spectrum. In schimb.care a avut un mare imp act. Am pierdut complet din vedere acestlucru. Nu putem prea mult situafia. Acest tradilional. o programd de invd!5mint la nivel internalional pentru descoperirea diverselor tipuri de inteligen!5. Cea mai importanti contribulie 9i unica pe clre educalia o poate aduce la dezvoltarea copilului este sd fl ajute sd se indrepte spre un domeniu in care talentele sale si fie cit mai in favoarea lui..care pot apdrea. Cardner si lpa sa de cercetdtori au extins cele gapte posibilitdli la douAi de tipuri de inteligenli.o perceplie a socialului . ci un spectru larg de inteenle cu gapte posibilitdfi. nu existd un numdr magic referila multiplele talente umane.. de esenlialX ir cazul unui artist plastic sau al unui arhig geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizicb gi in graMarthei Graham sau a lui Magic Johnson. Acest lucru a durat decenii. mi-a spus Gardner. gi talentul muzical lui Mozart sau YoYo Ma.si. care ne-au implrlit intre cei care au fost indreptali k gcoli tehnice gi facultate gi pinl la cele preuniversitare. ea opunea ideea cX nu existd un singur tip monolitic de inteligencare si stea la baza reugitei in viafd. iar testul nu spune altceva decit dafaci sau nu parte dintre cei degtepfi.. Existd sute gi sute de modalit5li de a reuqi 9i capacitili total diferite ce pot ajuta la asta. Spiritul vizionar gi cdlduzitor al Proiectului Spectrum_este Howard Gardner. care au fost etichetate de Gardner drept . psiholog la Harvard School of EducationT. care Stabilit ce colegiu vom putea urma . Acest talent strtrlucit al lui judy in domeniul social a fost remarcat atit de timpuriu gi datoriti faptului cd ea a invSlat la grddinila Eliot-Pearson din campusul Universitdlii Tufts. pe o parte. respectiv cel al invfi5rii. cind doud milioane de americani au fost alegi prin intelmediul primului test in scris.de la vinzdri la management gi diplomalie.. inventat chiar iIr vremea aceea de Lewis Terman.A sosit timpul". El subliniazi faptul ci epoca de glorie a IQ-ului a inceput itr perioada primului rdzboi mondial. in intuiliile lui Sigmund Freud sau...intrapsihice". Lista lui includea gi cele doud tipuri inteligenfi standard. tncurajindu-i pe copii sX-gidezvolte o intreagd gam5 a capacitdlilor de care va depinde reugita lor sau incurajindu-i doar sd le foloseascdpentru a se implini in indiferent ce ar face.

56

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptepte o prostie

57

adici aceeain care fudy excela la doar patru ani. Acest punct de vedere care prezintd multele falete ale inteligenlei oferd o imagine mai ampl5 asupra capacitdfii copilului gi asupra potenfialului stru pentru reugit5 decit IQ-ul standard. Atunci cind elevii Programului Spectrum au fost evaluagi conform Scalei de Inteligenld Stanford-Binet - cirdva, standardul de aur al testelor IQ - gi, din nou, conform unui set de intrebXri ce urmdrea str mdsoare spectrul de inteligenle aga cum le definise Gardne{, nu au existat legituri semnificative intre rezultatele copiilor la cele doud testee.Cei cinci copii cu cel mai mare IQ (intre 125 9i 133) au dezviluit diverse profiluri ir raport cu cele zece trdslturi importante misurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre cei cinci copii ,,cei mai degtepli", conform testelor IQ, unul era foarte bun in trei domenii, trei in doud 9i cel de-al cincilea coresPundea doar uneia dintre tris5turile importante ale Spectrum. Aceste puncte tari erau impdrlite astfel patru dintre punctele tari ale acestor copii erau plasate irn domeniul muzical, doud in domeniul artelor vizuale gi unul in inlelegerea sociali, unul in logictr 9i doud in limbaj. Nici unul dintre ceipinci copii cu IQ-uri mari nu erau ,,tari" in ce privegte migcareaTizicd, cifrele sau tehnica; migcarea fizicd 9i cifrele erau chiar punctele slabe in cazul a doi dintre cei cinci. Concluzia lui Gardner a fost ci: ,,scala de inteligenld Stanford-Binet nu putea prezice reugita la nivelul activit5lilor Spectrum." Pe de alti parte, rezultatele la Spectrum le-au dat pirinlilor 9i profesorilor un indiciu clar referitor la domeniile fali de care copiii vor arlta un interes spontan gi in care se vor descurca indeajuns de bine, incit sd dezvolte o pasiune care intr-o buntr zi sI ajungd dincolo de pricepere, ctrtre mdiestrie. Gindirea lui Gardner referitoare la multiplicitatea inteligencontinui sd se desfdgoare.La zeceani dupi publicarea teoriei lei sale, Gardner a oferit aceste rezumdri pentru inteligenlele personale: de a-i inlelege pe ceilalfi: estecapacitatea Inteligenla interpersonald cum se poate cooperacu ei. ce anumeii motiveazi, cum lucreazd, Agenfii de vinziri, politicienii, profesorii, medicii de clinicd 9i liderii ieligiogi cu o influenli clari cel mai adeseasint indivizi cu un grad ridicat de inteligenli interpersonald.Inte[genta intrapersonacorelat{,orientatdspre interior. Esteaceaca1i... esteo capacitate pacitatede a iorma un model plin de acuratele9i de veridicitatea sinelui 9i de a fi in staresdfolosegtiacestmodel Pentru a ailiona eftcientin viatd.lo

Intr-o altAinterpretare, Gardnerobserva ci miezul inteligenpresupune,,capacit5file de a discernegi de a tei interpersonale rdspundein modul cel mai nimerit la st5rile, temperamentele, motivaliile gi dorinlele altora". La inteligenla intrapersonali, cheia cunoagteriide sine, el mai include ,,accesul la propriile Fentimente,capacitateade a discerne intre ele gi de a le stipini h cilduzirea comportamentului"ll. SPOCKVS.DATA: ATUNCI

cf^rDcrrNoAtrEREA Nu ESTE DE4 rNs
Exist5 o dimensiune a inteligenlei personaleindelung scoaedin evidenfd,dar pulin explorati in studiile lui Gardner:rolul Tmofiilor. Asta sedatoreaztrpoate gi faptului cd, agacum imi sugeraGardner,lucrdrilesalesint determinate profund de un model al minlii cognitiv-gtiinfific.Astfel, punctul stru de vedere Bsuprainteligenlelor pune accentul pe cognitiv -tnfelegerea de tine gi a altora in ce privegte motivafiile, obiceiurile de munci gi folosirea acestorinformafii in conducereapropriei vieli 9i pentru a te ftrlelegecu ceilalfi. Dar ca gi in cazui domeniului chineslpzic, unde excelenlafizicd se manifesti nonverbal, domeniul gmoJiilorseextinde la rindul s5u,dincolo de limbaj gi de cogpitiv. ; Degi se acordtrun spafiu amplu descrierilorintetigentelor personale din perspectiva rolului pe careacestea iljoaci la nivelul gi lmoliilor al sttrpiniriilor, Gardnergi cei careau lucrat cu el nu gu urmiritin detaliurolul sentimentuluiincazul acestor inteligenasupracunogtinlelordespre sentiment. AceasS, concentrindu-se poateneintenfionattr lasdneexplorat vastul ocean ftr concentrare d emofiilor, care fac ca viala interioar5 gi relafiile str fie atit de
de constringtrtodre gi adeseafircurcate. De asemenea,

hsd loc descoperirilor atit in sensul in care existtrinteligen!tr in fiFolii, dar gi tr sensulin careinteligenla poate fi datil enofiilor. Accentul pus de Gardner pe elementelecognitive la nivelul
lelor personale reflectd zeitgeist-ul psihologiei care i-a

t punctelede vedere.Accentulexagerat pe carepsihologia
p-une pe cunoattere chiar gi in domeniul emoliilor este in part datorat unor capricii din istoria acesteigtiinfe. Pe la iumitltea secol, psihologia la nivel universitar a fost dominati de viorigti, duBd modelul lui B. F. Skinner, care considera cd comportafirentul poate fi perceput obiectiv din exterior 9i, prin grmare, poate fi studiat cu acuratefe gtiinfificd. Behaviorig-

58

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptept e o prostie

59

tii au reglementat toatd viala interioard, inclusiv emofiile, care nu era la indemitra gtiinlei. Apoi la sfirgitul anilor L960,a apdrut ,,revolufia cognitivtr", accentul in psihologie indreptindu-se asuPra registrelor minta}e, al stocdrii de informafii gi al naturii inteligenlei. In continuare ins[ emoliile nu puteau fi abordate. Teoria tradilionalI accePtatl de savanfii cognitivigti considera inteligenfa ca fiind rezultanta unui proces la rece al faptelor. Totul este hiper-rafional, precum Mr Spock dtn Star Trek, arhetrpul octelilor informafionali lipsili de orice fel de sentimente 9i care trtrupeazi ideea ci emoliile nu au ce cduta la nivelul inteligenlei, ele doar stricind imaginea unei vieli mintale. Savanlii cognitivigti care au imbr6li9at acest punct de vedere au fost sedugi de calculator ca model operativ al minlii, uitind cd in realitate materia creierului este scXldatd intr-o budinci dezordonatd pulsind de produse neurochimice gi nu se apropie in nici un fel de siliciul ordonat gi aseptic din care a lignit metafora cdlduzitoare pentru minte. Modelele predominante care circuli printre savanlii cognitivigti referitor la felul in care mintea proceseaztrinformalia au fost lipsite de recunoagterea faptului ctr ralionalitatea este ghidatd - 9i poate fi biruitd - de sentimente. Modelul cognitiv este in acest sens'o privire sirlcittr a minfii, adicd una care nu reugegtesd explice Sturm und Drang'ul sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a rlmine la aceastl viziune, savanlii cognitivigti au fost hevoifi, ei in9i9i, sf, ignore relevanfa pentru modelele minlii create de ei a sPeranlelor personale gi a temerilor, a neinlelegerilor in cisnicie sau a invidiilor profesionale - ei au indeptrrtat sentimentele care dau savoare vielii dar 9i momentele de criztr gi care, in fiecare clipd, influenfeazd exact iir mdsura in care (cit de bine sau cit de slab) sint prelucrate informaliile. Versiunea gtiinlificl unilaterali conform cdreia ar exista o care a clliuzit ultimii via!6 mintali fdri influenle emolionale optzeci de ani de cercettrri asuPra inteligenlei - se schimbi treptat, pe misurd ce psihologia a inceput sX recunoascl rolul esenfial al sentimentelor in gindirg. Precurh personajul Data din Star Tiek:generaliaurmdtoare,psihologia incepe sd aprecieze puterea gi virtulile emoliilor la nivelul vielii mintale, dar 9i primejdiile pe care le reprezinti. La urma urmei, a9acum vede Data lucrurile (spre marea lui mirare, in mXsura in care poate simli a9a ceva), logica lui rece nu reugegtesI glseascd solulii umane'Urfla'

ul nostru este cel mai evident la nivelul sentimentelor. Datncearcd sd simt5, dindu-gi seama cd rateazd,ceva esenlial. El a p.rietenie 9i loialitate; precum Omul de Tinichea dnVrdjitodin Oz,lui ii lipsegte o inimd. Lipsindu-i simpl liric ce insosentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu o mare rzitate tehnicd, dar fird a trdi pasiunea. Lec,tia dupd care tinjegte sint tocmai valorile mai inalte, cele ale sufletului ic - credinfa, speranfa, devotamenful, iubirea -, care cu desdvirgire unui punct de vedere rece, strict cognitiv.

imbogdfesc;un model mintal care le ignortr este unul Atunci cind l-am trtrebat pe Gardner despre accentulpe catlpune pe gtrdurile asuprasmtirrrentelor siu pe metacunoagmai mult decit pe emolii insele, el a recunoscutctr a avut
sd abordeze inteligenla din perspectivi cognitivtr, dar r spus totodatd: ,,Cind am scris prima dat5.despre inteligenpersonale, de fapt aorbeamdespre emofii, in special potrivit mele de inteligenld intrapersonald - una dintre compofiind acordarea din punct de vedere emofional cu'sine. sentimentelor viscerale sint cele care devin esenliale inteligenta interpersonald. Dar atunci cind a fost dezvolin,practicd, teoria multitudinii inteligenlelor a evoluat, conmai mult pe metacunoagterel'7 adiia pe congtienprocesului mintal al cuiva - ,,gi mai pulin asupra irtregame a capacitdlilor emolionale." Chiar 9i aga,Gardner apreciazd importanla cruciald a acestor itdli emolionale gi relalionale aflate labaza vielii. El sublicd: ,,Mulfi dintre cei care au un IQ de L60 lucreazd pentru

cu un IQ de 10Oin cazul in care cei dintii au o slabtrintelitd intrapersonald,iar a celor din urmtr esteridicat5. ln lumea
.nu existd o inteligenld mai importantii decit cea interperDacf, n-o ai, nu vei gti cu cine sd te cdsdtoregti, ce slujbd iei g.a.rn.d.tebuie sd ne formdm copiii la nivelul inteligenpersonale ircd din 9coli."

EMOVILE POT Ft INTELIGENTE? . , Pe4tru o infelegeremai complettr a felului fir cares-ar putea
asemenea pregdtiri la nivelul copiilor, trebuie si ne oprim gi altor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner - cel mai

ru fiind psihologul de la Yale,Belefg4lgv_Cy carea reugit sd

60

Natura inteligenlei emolionale

Ctnd afi deptept e o prostie

6l

prezinte in detaliu felurile tr care putem da inteligen!tr emofiilor noastrel2. Acest efort nu este unul nou; de-a lungul anilor, chiar gi cei mai invergunafi teoreticieni ai IQ-ului au ircercat uneori sI aducX emofiile in zona inteligenfei, flrd a socoti cd intre ,,emofie" gi ,,inteligenld" existl o contradicfie inerentl in termeni. Astfel E.L. Thorndiken un eminent psiholog care a avut la rindul s5u un cuvftrt de spus in popularizarea noliunii de IQ in anii 1920 gi 1930,propunea intr-un articol dinHarper's Mngazine ideea cd un anumit aspect al inteligenlei emolionale, inteligenla ,,sociald" - car€ este capacitatea de a-i irlelege pe ieilalfi ,,9i de a acliona cu inlelepciune in relaliile interumane" - este ir sine un aspect al IQ-ului unei persoane. Alli psihologi ai vremii au acordat o conotalie mai cinicd inteligenlei sociale, considerind-o capacitatea de a-i manipula pe ceilalfl - de a-i determina sd factr ceeace vrem, indiferent dacl sint cu adevdrat dispugi sau nu. Dar nici una dintre acesteconceptualizdri ale inteligenlei sociale nu i-a influenlat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in 1960,a apdrut un manual de o mare importan!5, care cuprindea teste de inteligenlX ce declarau inteligenla socialtr drept un concept,,inutil". Dar inteligenfa personalS nu poate fi ignoratd tocmai pentru ctr are o laturd inttritivtr gi una de bun sim!. De exemplu, cind Robert Stemberg, alt psiholog d9 la Yale, le-a cerut oamenilor sd descrie o,,persoantr inteligentS", capacitSlile de a se descurca in practicd se numdrau printre prindipalele trdstrturi incluse pe listd. Studiul mai sistematic al lui Sternberg l-a fdcut sd revintr Ia o concluzie a lui Thorndike: anume cX inteligenla sociald eSte altceva decit inteligenla academictr gi cd este o parte extrem de importanttr in a-i face pe oameni si reacfioneze bine in situaliile practice cu care sint confruntali fur viaftr. Printre inteligenlele practice care sirt, de exemplu, foarte apreciate la locul de munctr, se numdrd gi acea sensibilitate care le permite managerilor eficienli sX intuiasci mesajele implicitel3. in ultimii ani, un ttumhr tot mai mare de psihologi au ajuns la concluzii similare, fiind de acord cu Gardneq,gi anume cX vechiul concept de IQ, care se concentreazd pe lingvisticd 9i matematici 9i care reprezenta un factor predictiv al succesului la gcoali sau ca profesor, fir cazul in care testul IQ era trecut cu bine, s-a dovedit cd este din ce in ce mai ineficieirt, pe mXsurd ce viala igi continud cursul dincolo de porlile instituliilor de invS: limint. Acegti psihologi - printre care se numdrl gi Sternberg

rlovey - au ircercat sd-gi formeze o imagine mai largd asuinteligenfei, reinventind-o la nivelul necesitSlilor pentru refurviald. Pe aceastdlinie se ajunge din nou la aprecierea la valoare a inteligenfei ,,personale" sau emofionale. Salovey include inteligenlele personale ale lui Gardner in defia de bazd pe care a dat-o inteligenlei emofionale, extinzind capacitdli la cinci domenii principalela:

personale. emoliilor C,@ oCtfrioagterea unui sentimentatuncictndel apare - estepiatra de hoagterea
. Aga cum vom emo in Capi[, capacitatea de a supraveghea sentimentele d_e la un Ino-

de o imp;rtmre !q e!tu!-egte

o'rntelesere de srne.

rva

noastrli-iEntimenta ne lasa
i ai existenlei personale, avind un sim! mai sigur asupra in care reaclioneazi tr privinfa deciziilor pelsonale de -

cu carese cdsetoresc pirl la slujbape caregi-oiau.

',scutura

incapacittrlii de a avea acestecalittrli emofionale mentale.C-e-tg1lg"nU*l91r9'.e--q9s-4..pS-l!4phSe-s-c

5 va examina capacitatea de a ne calma, de anxietate, de depresie gi.de irascibilitate - gi

fie !gsE9_fslj11q!!ee tientiza$i-sepesilelgl de,a-S9r!-sllglqgnf

tltg!"eers"Blgllqu.dSZag]1glri turvremeceace*i*dippsrari,
care exceleazdin aceastddireclie se pot reechilibra mult mai fir urma obstacolelor 9i a necazurilor din via!5..

il Motiaarmdesine. Aqacrun vom artrtain Capitolul 6, punerea in serviciul unui scop este absolut eseirlial pentru a-i
atenfia cuvenitd, pentru motivarea de sine, pentru stdpi,gi creativitate. Autocontrolul emolional - aminarea recom-

5lgqline_btg.$F$llilor'-3stalab.azarsugltelorde

elul. Capacitatea de a h ,,pe faz6" duce la performanle iegicomun in toate domeniile. Cei care au aceastd capacitate

tendingastrfie mult mai productivi 9i mai eficienli in tot ceea &ttreprind. ':Recrnwtereaemoliilortn ceilalfi.Empati4 o alti capacitate pe baza congtientizdrii de sine emofionale, este tl se clddegte
mentul ,,capacitdlii de inlelegere a celorlalli". Capitolul 7 investiga rXddcinile empatiei, costul social al surzeniei emogi motivele care duc de la empatie la altruism. Cei care

62

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi degtept e o prostie

69

sint empatici sint mai atenli la semnalele sociale subtile ce indicd de ce au nevoie sau ce vor ceilalfi. Aceasta ii face sd fie mult mai potrivili pentru profesiunile care presupun grijafalE de ceilalgi, cum ar fi profesorii, agenfii de vinztrri sau cei din domeniul managementului. 5, ,Maneatarea relafiilor. Arta de a stabili relafii inseamni in mare parte capagitatea de a gestiona emofiile celorlalli. Capitolul S se ocupd de competenla sociald, dar 9i de incompetenla la acest nivel gi de capacitXfile specifice imphcate. Acestea sfurtcapacitdfile care contribuie la o rnare popularitate, la spiritul de conducere gi la eficimld in relafiile interpersonale. Cei care exceleazd fir aceste abilitdli se deFcurcX bine in tot ceea ce irseamnd interacliunea pozitivi cu ceilalli; acegtia sitrt adevdrate vedete pe plan social. Evident cd oamenii au capacittrli diferite in fiecare dintre aceste direcfii; unii dintre noi, si zicern, igi pot stdpini mai bine propria nelinigte, dar sint relativ incapabili si calmeze pe altcineva la suptrrare. Baza nivelului capacitdlii noastre este fdrd indoiald determinatd neuronal, dar aga cum vom vedea, creierul este extrem de plastic, invtrfnd mereir. Lipsurile la nivelul capacittrlilor emolionale pot fi remediate: agadar, in mare mdsurtr, in toate aceste direcfii conteazd obiceiurile gi reacfiile, carb, atunci cirrd se face eforhrl cuvenit, pot fi imbunltdfite.

cuiva in funclie de expresia fefei, aga cum este ea inregistra'Bdzicem, pe o caseti video. Totugi,.folosind o anumitd misuceeace el numegte ,Blasticitatea eului", ceeace este siinteligenlei emolionale (incluzind principalele competenaociale 9i emofionale), ]ack Block, psiholog la Universitatea din Califomia, a fdcut o comparalie intre doutr tipuri

tic pure: cei cu un IQ mareversuscei cu aptitudini emoliomarirs.Diferenlelesint griitoare.
Tipul pur de IQ mare (asta inseamnd ltrsarea la o parte a in-

emofionale) este o caricaturtra ittebcfualului care se
adapta la nivel mintal, dar este incapabiFsdse adapteze la personaltr. Profilurile difertr ugor de la bXrbali la femei. I cu un IQ mare - nu e nici o surprizd - dovedegte o gami de interese intelectuale 9i de capacitili in aceastddi. El este o persoand ambilioasd 9i productiv6,, previzibild,,

toare 9i netulburatd de ingrijortrri in ceeace-l privegte.

tendinla de a fi critic ai condescendent, greu de mul;umit 9i cu probleme sexuale, inclusiv la nivelul experienfei seninexpresiv gi detagat, prevenitor 9i rece emofional. Prin cei care au o inteligen!5 emolionald ridicatd sint echilidin puntt de vedere social, simpatici gi veseli, nu cad pra,femerilor gi trgrijorlrilor care sd-i macine, Au o mafe eapaci-

rQ-uL;"*i,iff#[tR{"!IaNALA:
IQ-ul gi inteligenla emof,onali nu sint competenfe.contradicintelectul cu torii, ci mai degrabtrseparate.Cu tolii amestecXm acuitateaemofionald. Cei careau un IQ ridicat, dar o inteligen!X emolionaldscizutd (sauun IQ scdzutgi ointeligenld emofionald ridicatX) sint, ir ciuda stereotipurilor, relativ pufini. lntr-adevdr, existi o oarecarecorelareintre IQ gi anumite aspecteale inteligenlei emolionale - degi suficient de ingustd pentru a face clar faptul ci, in mare mdsurd, sint entittrli independente. Spredeosebirede testeleIQ familiare, nu existtrdeocamdatX inteligenlei emolionale" gi nici un test caresdstabileascd ,,6;corul s-ar putea sdnici nu existevreodatl. Degi existtrample studii referitoare la fiecarecomponentl in'parte, unele, cum ar fi empatia, sint mai bine testateprin mostrele abilitllii propriu-zise ale uriei persoane- de exemplu, punirad-ostrdetermine sentimen-

in relaliile lor. Viala lor emolionali este bogati 9i nor; ei se simt bine cu ei insigi gi cu ceilalli gi cu universul soln care trdiesc, Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de agteptat, ircredere insint fluente ilr exprimarea gindurilor, apreciazl chesintelectuale gi au o larga gamd de interese intelectuale gi De asemenea, au tendinla sd fie introspective, pradd negi lucrurilor care le macind, sentimentului de vinovilie sX-gi exprime minia deschis (chiar daci o fac indirect). Femeile inteligente din punct de vedere emolional, din con, au tendinla de a fi categorice, de a-gi exprima sentimentele d direct 9i de 4 alEeao pdr€re pozitivd despre ele insele; are un sens p-entru ele. Ca gi beiba.Ei, ele sint simpatice 9i igi exprimi sentimentele in mod potrivit (9i nu iegiri pe care si le regrete ulterior); se adapteizd bine stre. lnclinalia spre viala sociald le face sd stabileascd cu ustrnoi relafii; se simt destul de bine cu sine qi strt vesele,

de a sededicatryp ;i suflet oamenilor9i cauzelctlot, de a-gi na rtrspunderi;i de a aveaun profil etic; sint inlelegdtori9i

Pind la un anumit punct. de gindire. inteligenfa emofionald adaugf mult mai multe calitdli care ne determini str fim cu adevdrat oameni. rareori sint nelinistite ori se simt vinovate sau se frtrmfirtd pentru ceva.. dintre cele doutr. Sigur ctr acesteportrete sint extremele -in fiecare dintre noi existtr un amestec de IQ gi inteligen!5 emolionald la anumite niveluri. r .Uluit strconsesteiadul". a rtrspuns . ar putea pirea cd sentimentele noastre evidente." calm cdlugdrul.lar acesta Congtientizarea brusctr de cdtre samurai a stirii agitate in cage afla ilustreazd diferenla covirgitoare intre a fi cuprins de un ntiment 9i a deveni congtient ctr poli fi inghilit de el. acesteportrete se contopesc. iLa o primi privire.Te-ag asta. 9i metadispozifie.r nntrrai gi iad.. samuraiul s-a linigtit. Dar ele oferd o privire instructivd referitoare la fiecare din aceste dimensiuni. ln cadrul acestei congtientiziri autoreflexive. o gindire mai atentd ne amintegte insd cd am trecu vederea ceea ce am simfit cu adevirat in legdturl cu un lucru sau cI am reactionat tirziu fald de acestesentimenaflate in joc. orice om are o inteligenfd cognitivi 9i una emofional[. Spre deosebire de femeile doar cu un IQ ridicat. ale calitifilor fiecdruia. mintea constapi investigheazi experienla in sine. samuraiul s-a infuriat cumplit. manente acordate stdrilor interioarei. fur mod separat. esterairJl". pentru a se referi la congtientizarea acestui proin sensul unei atenfii prefer termenul cangtientizare-de-sine. a scosi putea omori pentru obrtrzni.64 N atur a in t eligenl ei emol ion aIe spontane 9i deschise la experienle senzuale. Ctrlugdrul instr i-a rdspunscu dispre!: . gi. pe tine Cunoagte-te insuti O veche povestejaponeztrvorbegtedespre un rdzboinic saai care l-a provocat pe un maestru Zen sd ii explice ce in. inclusiv emoliile2.a bdgat ij..a fdcut o plecdciune9i i-a mulgumit ctrluglrului ci luminat.Cunoagte-te pe tine insufi" face referire tocrrrai la ce este esenlial in inteligenla emofionalS: congtientizarea iilor sentimente fir momentul in care ele apar. pentrucongtientizarea emoliilor. in teacd.n-are rost str-mi pierd vremea cu unul ca tine!" i Simlindu-se ofensat.Acesta realitatea in spusele maestrului care igi indreptase atenlia miniei ce-l cuprinsese. lndemnul Socrate: .. prin urmare. $i totugi.. Psihologii folosesc un tertnen destul de ponderat.Egtiun i cofan .i ia din teactrgi a zbieral .a spuscdlugtrrul. .

autocongtientizarea inseamnd sd fim . Inchiiereatn sine. de exemplu. psiho- la Universitatea din New Hampshire.acele circuite neocorticale supravegfeazl activ emofia. aceasti subtili deplasare la nivelul mintalului se presupune cd semnalizeazi cd.atenlie egal flotantd" gi pe care o recomanda psihanaligtilor. Congtientizarea dispoziliilor in momentul r.. inteligenla ii ajutd sd-9i stdpineascd emofiile.aavea o privire pozitivd asupra viefii. congtient fatd de ceea ce se intimpld mai degrabE decit a fi preluat 9i pierdut ir acel flux.Autolongtientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor " ptrtimage sau de antipatie:inlelegerea faptului cX. au sinitate psihologicd bund 9i tendinla de ."+ in cel mai bun caz.Nu te g?ndi la asta acum" ... Mayer descoperd cd oamenii au tendinla de a aborda stiluri dlferite de a participa sau de a-gi st5pini emo!ii1e6: atocongtientizarea. un canal paralel al congtientizdrii. fiind capabili si iasd mai ugor din aceastdstare. care permite o eva: .a unei insoliri de cdtre un al doilea sine . Aceast5 congtientizare a emofiilor este competenla emofionald fundamentald pe care se clddesc celelalte competenle. Din punctul de vedere al mecanicii neurale a congtientizdrii. ...Ar trebui sd simt aga". '' . gindurile tipice prin care se exprimd aqtocongtienemolionald le includ pe acestea:.. Pe scurt.un observator spectral care nu impdrtdgegte demenla dublului sdu gi deci este capabil de o curiozitate lipsiti de patimd in momentele in care camaradul s5u se zbate. iar proasta dispozifie nu devine o obsesie. Cind sint prost dispugi.congtienfi atit de dispozilia in care sintem. Claritatea referitoare la emolii poate da nagtere altor tr5sdturi de peri.66 Natura inteligenlei emolionale Cttnoagte-te pe tine tnsuNi 67 Aceastd calitate a congtientizirii seamdnd cu ceea ce Freud descrie ca .Existd oameni care adesease simt cupringi de r. a formulat teoria inteligenlei emofionales. mci cind ii spunem: . totugi.qOnalitate: sint persoane autonome gi sigure pe limitele lor. cit gi de gindurile pe care le avem despre aceastd dispozilie".capacitatea congtientizdrii de sine care ii permite analistului s5-gi supravegheze propriile reaclii la spusele pacientului 9i la procesul de liberd asociere pe care-l lese pacientul3.. nu mediteazd la asta fur toate felurile. in toiul. al unor emolii turbulente.ca reaclie la ceva foarte suDegi existd o distinclie logici intre a fi congtient de sentimengi a acliona pentru a le schimba. acesta fiind primul pas in cigtigarea unui anumit control. care. William Styron pare str fi descris aceastdfacultate a minlii scriind despre depresiile lui profunde.eul observalsltt . care este . ci gi pe aceeade a incerca sd-fi treacd. Pe scurt. putem opri lovidar minia lui va continua sd clocoteascd. diferenla ftrtre a fi miniat de moarte pe cineva 9i a gindi totugi: . observarea de sine permite o congtientizare la rece a sentimentelor pasionale sau fulburdtoare. mai ales in zona limbajului.gi minia continud sd-l stdpineascd. Este.. o fua26. ln cel mai rf.Dar btl-a furat juciria!" . Mayer considerd ci din mopractice cele doud merg de obicei min'rd in mind: a recunoago dispozilie incorectd inseamnd sd doregti sd o depdgegti. se manifestd doar printr-o ugoard distanlare fatl de experienla respectiv5. iar pentru autocongtientizare mai restrictivi. aldturi de Peter de la Yale. O asemenea constientizare de sine pare sI necesite un neocortex activat.Inceteaz1t" unui copil a cdrui superare determinat s5-9i loveascdprietenul de joac5. €moliile lor gi nu se simt in stare sd scape de ele.ln care ele apar ii face pe oamenii care procedeazi astfel sd aibl o viziune sofisticatd asupra vielii lor emolionale. reaclionind exagerat 9i amplificind ceeace este perceput. gindesc la ceva frumos ca se-mi ridic moralul".nu doar opfiuh de a nu acfiona.Sentimentul pe care il triiesc este unul de minie" chiar in momentul in care el te cuprinde. ca 9i cum ar fi vorba despre un martor interesat gi care totugi nu reaclioneazS. Ei sint schimbStori .. recunoagtereeste insd distinctd de eforturile fdcute pena ne impiedica si acliondm conform unui irnpuls emotional.Unii psihanaligti ii mai spun gi .. vorbind despre ea ca fiind o simfire . de parcd dispozi$ile ar fi preluat controlul asupra lor.meta": planind deasupra san dedesubtul fluxului principal.Ceea ce simt Itte furie" oferdun mai maregrad de libertate. dupd cum spune ]ohn Mayer. de sine poate fi vdzutd ca un fel de atenlie nonvd 9i lipsitd de judecili asupra stdrii interioare. Dar Mayer ci aceastl sensibilitate poate la rindul sdu si fie mai calmd.u caz.. Congtientizarea de sine nu este o forml de atenlie care sX se lase purtatd la voia intimpldrii de cdtre emolii.. cum ar fi cea a autocontrolului emofional.Gindurile copilUlui sirt incS fixate pe ceea ce a declangat supdrarea . O asemeneaatentie abordeazi tot ceea ce se intimpld in stare congtienti cu imparlialitate. acordat spre a identifica gi a numi emofiile stirnite. Mai degrabd este un mod neutru de a menline reflecfia de sine..

68

Natura inteligenlei emolionale

Cunoagte-te pe tine tnsuli

69

gi nu foarte congtienfi de propriile sentimente, drept pentru care se pierd ugor in ele, firtr a le putea contempla in perspectivd. Ca urrnare, nu se strdduiesc prea tare sd scape de aceste stdri proaste, avind impresia cd nu delin controlul asupra vielii lor emofionale. Adesea simt cd sint coplegili gi cd au sc5pat emofiile de sub control. o Acceptarea. Degi aceste persoane gtiu adesea foarte exact ceea ce simt, au insd tendinla sI accepte cu ugurin!6 dispoziliile prin care kec, fdri a incerca si le schimbe. ExistX doui ramuri ale tipologiei celor care accepti: cei care de obicei sintbine dispugi, deci nu strt motivali sd-gi schimbe dispozilia ir care se afltr, 9i cei care, in ciuda limpezimii asupra stirilor lor, sitrt irclinali spre stf,ri proaste, pe care le accepttrintr-o atitudine pasivtr, neficind nimic sd le schimbe, in ciuda disconfortului acest model este intilnit mai ales la persoanele deprimate, care se resemneazdin fala disperirii.

asemenea momente nelinigtitoare, incearcd si-gi distragd ntia. Aceste doud reaclii intr-o situalie limiti au consecinle de diferite pentru felul in care oamenii igi experimentea-

propriile reaclii emofionale.Cei care igi creeaztr o stare de ar fi privali de libertateprin insdgifaptul cXtrateazdtotul de atentigi amplifictrfird strwea propriile reaclii* mai ales starea lor e lipsitd de o congtientizare calmtr. Rezultatul ctr emoliile lor par gi mai intense.Existd 9i dintre aceiacare rctr sd-gi distragd atenfia, nebdgindu-gi in seamdpropriile
gi minimalizindu-gi astfel experienta reacliei emofionale, nu chiar gi dimensiunea in sine a reacfiilor. de la aceste extreme, rezultd cd pentru unii congtien-

emofionald este coplegitoare,in vreme ce pentru algii dactr efstd. Si ne gindim la studentul care intr-o searl
ci in cimin a izbucnit un incendiu gi merge str ia un exgi stinge focul. Nimic neobignuit - in afard de faptul ci

P ATIMAFUL'I I]VDIFERENruL Strne imaginem pentruo cliptrci ne afldmintr-un avioncare zboard de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin, dar pe mtrsurtr ce vtr apropiali de Munlii Stincogi, se aude vocea pilotului: ,,Doamnelor gi domnilor, urmeazi nigte turbulenfe. Vd rugtrm sd vtr intoarceli la locurile dvs. 9i sd vtr puneli centurile de siguranli." Apoi avionul intre in zona de turbulenlg care sint mai rele decit tot ce ali intilnit pfurtr acum - avionul este aruncat in sus 9i in jos gi dintr-o parte in cealaltd precum o minge {e phiA purtattr de valuri. Inkebarea este: ce facefi? Sinteli genul de om canese refugiaztr intr-o carte sau intr-o revisttr sau care continui str se uite la un film, adaptindu-se turbulenfelor? Sau sinteli dintre cei care recitesc instrucliunile pentru cazurile disperate sau care le pindesc pe stewardese pentru a vedea dacd dau semne de panicl? Ori sinteli dintre cei care-gi ciulesc urechile spre a auzi dacd e ceva in nereguld cu motoarele? Oricare dintre aceste rdspunsuri vi s-ar pdrea mai firesc, el este un semn asupra felului in care reacfiondm la stres. Scenariul cu avionul face parte dintr-un test psihologic creat de Suzanne Miller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata dacd oamenii au tendinla de a fi vigilenli, preocupindu-se de fiecare detaliu intr-o asemeneasitualie disperatd, sau dacd din contri,

. spre extinctor 9i inapoi el merge normal gi nu aleargtr. ? N-a simlit ctrar fi vreo urgenfi. Itr intimplare mi-a fost povestittr de Edward Dieneq, la Universitateadin lllinois, care a studiat intensitatea oamenii igi trtriescemofiile7.Dintre studiile de cazpe capsiholog le fdcuse,studentul seremarcase prin faptul ci cel mai pufin intens emoliile, din cite persoaneintilnise . Era esenfialmenteo persoantrfdrtr nici un fel de patimi, trece prin via!tr ftrrtr sd simttr mare lucru, chiar gi ir cazul incendiu. Prin contrast,sd ludm gi exemplul unei femei de capdt al spectrului alctrtuit de Diener. Pierzindu-9i t[ pixul preferat a fost distrusl zile intregi. Alttr datd, a fost de impresionattrcitind cd se face o mare vinzare de pantofi redus intr-un magazin costisitor,incit a ltrsat orice altcearuncat in magind gi a condus trei ore pintr la magazinul icago. Diener constati ctrin generalfemeile trdiescatit emoliile pocit 9i pe cele negative mai puternic decit birbalii. Ltrsind
parte diferenlele de sex, viafa emofionali este mai bogatl

cei care observtrmai multe. Sporireasensibilittrfiiemoare drept consecinli pentru aceastd categoriefaptul cI la
micd provocare se dezlinftrie adevlrate furtuni emofioo ahnosfertr de rai sau de iad, in vreme ce ceilalgi, de la exopusd, abia de simt ceva chiar gi in cele mai cumplite im-

70

Natura

inteligenlei

etnolionale

Cunoagte-tepe tine tnsuli

77

OMULFARASENTIMEATIE Gary 9i-a furfuriat logodnica, pe Ellen, pentru cd, d.e9iera un tip ihteligent, atent gi un chirurg care reugise in carierd, nu avea nici un fel de emolii 9i nici un fel de reactie la orice manifestarc sentimentald. Gary putea vorbi strilucit despre gtiinle gi arte, dar cind era vorba de sentimente - chiar gi pentru Ellen amufea. Degi ea se strdduise s5-i stirneascd pasiun-ea,Gary rdmdseseimpasibil gi lipsit de cea mai mici reailie. ,,Eu nu-rni exprim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen l-a trimis cu insistenld. ,,Cind este vorba de viala emofionald',, a mai addugat el, ,,nu gtiu despre ce se vorbesc; n-am sentimentc puternice - nici pozitive, nici negative." Nu doar Ellen era frustratd de rdceala lui Gary: pe m5surd cc i se_ confesa terapeutului, el gi-a dat seama cX este incapabil sI vorbeasci deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai intii, cd nu gtia ce simlea de fapt. Dupd cite igi dddea el searna, nu se miniase, nu se intristase 9i nu se bucurase niciodatds. A9a cum a constatat terapeutul, acest vid emolional i-a fdcut pe_ceiasemeni lui Gary incolori 9i inodori: ,,Ei plictisesc pe toati lumea. De aceeaii gi trimit nevestele la tratament.,, pljtitudi nea emolionald a lui Gary exemplificd ceeace psihiatrii numesc alexitimie, de la grecescul a - care inseamnd ,,lips6',, Iexis, care inseamnd ,,cuvint" gi thymos,care inseamn d ,,emo!ie', . Acegti oameni nu-gi gisesc cuvintele pentru a-9i exprima sentimentele. Intr-adevdr, ei par lipsili de toate sentimentele, degi asta s-ar putea datora mai degrabd incapacitdlii de a-gi exprima emolia decit absenlei totale a emofiei. Aceastd categorie de oameni a fost observate mai ftrtii de psihanalistii care s-au mirat cd existi o categorie de pacienli care nu puteau fi tratali prin nici o metddd, pentru cd nu dddeau sefilne si aibi sentimente, fantezii sau vise colorate - pe scurt, nu dddeau dovadd de o viali emotional5 interioari despre care ar fi putut sXvorbeascie. Tr5siturile cli nice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a descrie sentimentele - ale lor sau ale altora - 9i un vocabular emolional extrem de limitatlO. Mai mult, discem cu greu emoliile intre ele sau de senzaliile trupegti, astfel incit pot povesti cd au nervi la stomac, palpitalii, transpiralii sau ameleli - dar nu-9i dau seama ci de fapt simt o stare de nelinigte. ,,Ei dau impresia cd sint altfel, nigte extrateregtri care au picat de pe o cu totul altd lume gi au fost paragutali in miiloiul

societdli dominate de sentimente", agaii descrie doctorul Sifneos, psihiatrul de la Harvard, care, in 1972, a inventat I de alexitimiell. Alexitimicii pling rareori, dar si cind o se mai opresc. Totugi, sirt foarte incurcali dac5 sint intrece pling. O pacienttr cu alexitimie era atit de supdratd dua vdzut un film cu o femeie ce avea opt copii 9i urma sd de cancer,incit a plins pind ce a adormit. Cind terapeutul lt[gerat cd probabil a intristat-o filmul, fiindci ii amintise de ei mamd care suferea de un cancer ir ultimul stadiu, fea inmdrmurit complet uluiti gi a rdmas fdrX grai. Cind tea intrebat-o apoi ce simte, ea i-a rdspuns ci se simte lrozitor", dar nu gi-a putut clarifica mai mult sentimentele. ad5ugat cI din cind in cind se trezegte plingind, dar nu gtie exact de ce plinge12. este esenla problemei. Alexitimicii nu cd nu ar simfi nimic, dar sint incapabili s5-9i dea seama - gi mai ales 1eexprime - sau sd explice exact ce sentimente au. Le lipsegh mod acut capacitatea fundamentald de a da dovadd de inemolionald, de congtientizare de sine - faptul de a gti ce emolii ne tulburd in interior. Alexitimicii dezmint conceplie a simfului comun potrivit cdreia este mai mult clar ceea ce simlim: ei habar nu au despre ce este vorba. ceva - sau mai precis cineva - ii impresioneazl. intr-atit sd simti ceva, experienfa in sine ii blocheazi gi ii coplegegSeci trebuie evitatd cu orice pre!. Sentimentele ajung la ei, cind ajung, ca o amefitoare nelinigte; sau aga cum spunea care a plirs dupd un film, e vorba despre ceva ,,ingrozi, dar pe care nu-l poate explica, precizind cefel deingrozitor. Aceastd confuzie fundamentalS in privinla sentimentelor pad ducd adesea la vagi probleme medicale, atunci cind realaceste senzalii de disperare emolionalX sint trXite; acest este cunoscut in psihiatrie sub numele de somatizarc re emolional6 poate fi confundatd cu una fizicl (9i este dide o boali psihosomatic5, in cazul cireia problemele emoduc la complicalii realmente de ordin medical).Intr-ade,mare parte din interesul psihiatrilor fald de alexitimici este de a-i deosebi de cei care vin la doctor pentru a cere ajutor deosebire de cei care cad pradd uflei obsesii sterpe de a g5diagnostic medical gi un tratament pentru ceea ce este de o problemd emolionalh.

72

Natura inteligenfei emolionale

Cunoapte-te pe tine insuli

73

In vreme ce nimeni nu poate spune ince precis ce anume produce alexitimia, dr. Sifneos propune ca explicafie o deconectare intre sistemul limbic Ai neocortex, in special de centrii vor. birii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce am aflat desprc creierul emolional. Pacienlii cu atacuri grave de apoplexie laiare aceasttr deconectare a fost realizattr printr-o operalie chirurgicald cu scopul de a-i elibera de aceste simptome, observa Sifneos, devin insensibili din punct de vedere emolional, asemeni celor cu alexitimie, care sint incapabili sd igi exprime sentimentele in cuvinte 9i sint lipsifi de o via!tr imaginartr. pe scurf degi circuitele creierului emolional pot reacfiona prin sentimente, neocortexul nu poate tria aceste sentimente gi nici nu le poate nuanpli" limbaj. Henry Roth observa in romanul s6u CalI It Sleep !1 (9il-i zicem somn) puterca limbajului: ,,Dactr poti exprima irn cuvinte ceea ce simfi, inseamntr ctr acel ceva ifi aparline." ln mod corolar evident, aceasta este gi dilema alexitimicilor: negtrsindu-gi cuvintele pentru sentimente, nu gi le pot insugi.

sale de dupl operafie. Altfel, concluzia nu putea fi decit

esteun bolnav inchipuit. neurologul la carea mersElliot, a fost 9oAntonio Damasio, !e un element carelipsea din repertoriul mintal al lui Elliot:
nu era nimic in nereguli cu logica sa, cu memoria, cu atenBau cu orice alttr capacitate cognitivh, Elliot pur gi simplu igi lse sentimentele referitoare la ceea ce se intimplase cu ell3. $i

izbitor era faptul ci Elliot putea povesti hagiceleintimpliri totali, ca gi cum ar fi privit de la disviala sa cu o detagare pierderile gi egecuriledin trecutul sdu - ftrri nici un dram regret sau de tristefe, de frustrare sau de minie fa!tr de nelui Elliot decit Elliot insugi. impresionatde povestea Damasio a ajuns la concluzia ci aceasttrnecongtientizare avea drept surstr indeptrrtarea odattr cu tumora de creier pi a unei plrti din lobii prefrontali. Ca urmare, interchirurgicaltr a ttriat legitura dintre centrii de jos ai creieemofional, tn special nucleul amigdalian 9i circuitele colarle,9i capacitatea de gindire la nivelul neocortexului. Gindilui Elliot devenise una ca de calculator, capabild deci str trealile viefii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio era

IfinNn

SEMrIMEA/TELE I/ISCERALE

Tumora care cregteain spatele frunfii lui Elliot avea dimensiune3 unei mici portocale; i s-a fdcut operalie 9i a fost indepdrtattr. Degi intervenfia chirurgicaltr a fost declarattr o reugitd, ulterior, cei care-l cunoscuseri bine au spus cd Elliot nu mai era Elliot - el suferise o schimbare severd de personalitate. Ctndva, fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era in stare sd-gi linl slujba. Solia l-a pdrdsit. El gi-a investit economiile in afaceri pdguboase 9i a sfirgit prin a locui in dormitorul pentru oaspe,tidin casa fratelui sdu. ln cazul lui Elliot, intervenise o problemd care ii uimea pe to!i. Din punct de vedere intelectual, era la fel de degtept ca mai furainte,dar nu mai gtia s5-gi drimuiasctr timpul, pierzindu-se in amdnunte minore; igi pierduse simlul prioritililor. Reprogurile care i se fdceau nu pireau sd-l afecteze;fusese concediat din mai multe slujbe de avocaturd. Degi testele de inteligenlX nu detectaserl nimic in nereguld cu facultdlile mintale ale lui Elliot, el s-a dus totugi la un neurolog, sperind sI descopere vreo problemi neurologicS; pebaza acesteiaar fi oblinut unele avantaje finan,. ciare, despre care credea cd i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

prin toatefazelecalculirii unei hottrriri, dar incapabili strdeoalori perrtru diversele posibilitdfi. Fiecareopfiune in era una neutrtr.Acestralionamenttotal lipsit de orice imemolionald era esenla problemei lui Elliot, sau cel pulin

t;

Acest handicap 9i-a ftrcut simliti prezen,tagi irn hotdririle de "il cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sd aleagd o zi gi o ord

a sentimenteiga btrnuiaDamasio:o prea pulurd congtientizare pe Elliot strproducdun ralor salein raport cu lucrurile il ftrcea lonament gregit. pentru urmitoarea programarea lui Elliot, rezultahrl a fost o nultitudine de nehotlriri: Elliot gisea argumentepro 9i contra h cazul fiecdreizile 9i ore propuse de Damasio,dar nu putea llege intre ele.La nivel ralional, aveamotive perfectlogicepena obiecta sau de a acgeptapractic orice moment pentru proNumai ci lui Elliot ii lipsea acel sim! a ceeace simleain cu oricare dintre acestemomente. Lipsindu-i congtienrea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de preferinle.

I

Di" nehotdrirealui Elliot putem invila o leclie esenfialX, 9i
me aceeaa rolului crucial al sentimentelor atunci cind navi-

din via!6. In ,gtrmpe acestnesfirgittorent al deciziilor personale
Vreme ce sentimentele puternice pot face prdpdd in rafionamen-

74

Natura inteligenlei emolionale

,

Cunoagte-te pe tine insuli

75 decit allii frica sau

te, Iipsa congtientiz5rii sentimentelor poate fi ea dezastruoasd, 9i mai ales atunci cind trebuie sd cintdrim hotdririle de care depinde in mare parte soarta noastrl: ce carierd sd urmdm, dac5 si rI_ minem intr-o slujbi sigurd sau si ne mutdm la una mai riscantd dar 9i mai interesantS, cu cine sX iegim in orag sau cu cine si ne cdsdtorim, unde sd trdim, ce apartament sX inchiriem sau ce ca_ sd sd cumpdrdm - 9i agamai departe. Asemenea hotdriri nu pot fi bune dacd sint luate doar ragional, ele presupun 9i un sentiment visceral 9i inlelepciunea emofionaH idunaH din experienfele trecute. Logica formalX nu poate funcliona de una singure cabazd. pentru a hottrri cu cine sX ne cdsltorim sau in cinle si avem incredere sau ce slujbd sd ne ludm: acesteasint zone in ca_ re raliunea f5rd sentiment este oarbi. Semnalele intuitive care ne cdlduzescin asemeneamomente apar sub forma unor valuri aclionate limbic din viscere, pe care Damasio le mai numegte 9i ,,marcatori somatici,,,,uu *ui birru zis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alarmi automat5 care de obicei atrage atenlia asupra unui pericol potenlial presupus de o anumitd acfiune in desfdgurare.iel mai adesea, acegti marcatori ne indepdrteazd de o alegere impotriva cdreia sintem avertizali de experienla anterioard. Totodati, ei ne pot avertiza 9i cind apare o ocazie excelenti. De obicei, pe mo_ ment, nu ne amintim exact ce anume a dus la formarei senti_ menfului negativ; nu avem nevoie decit de un semnal cd o po_ tenlial5 perseverare trtr-o anumiti direclie poate fi un dezastiu. De cite ori apare un asemenea sentiment visceral putem sd re_ nun!5m imediat sau sd continudm cu mai multd incredere, ast_ fel incit multitudinea de alegeri sd devinx o matrice decizionali mai ugor de manevrat. Cheia unor decizii personale sdnltoase este simplX: sI fim in acord cu sentimentele noastre. G O LIREA INCONSTIENTULUI Vidul emolional al lui Elliot sugereazl c6, existd un spectru de abilit5li de a simfi emoliile pe misurd ce ele apar. Conform logicii neurogtiinfei, daci absenfa unui circuit neural duce la o deficientd a unei anumite abilitdfi, ahrnci relativa putere sau sldbiciune a aceluiagi circuit din creierele intacte ar irebui sx ducd la niveluri cor.nparabilede competenl5 in ceea ce privegte acea capacitate. In termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale tn acordarea emofional5, ea sugereazd cI din motiv-e neurologice

pnii dintre noi sesizdm cu mai mare ugurinli

deci sintem mai congtienli de noi ingine din punct de emofional. S-ar putea ca 9i talentul pentru introspeclia psihologicd sd !iill de acelagi circuit. O parte dintre noi sirtem mai bine acordali ctr modurile simbolice specifice minlii emofionale: metafora 9i fuibetul, alXturi de poezie, ctrtece 9i fabule, toate sint in limbafUl inimii. La fel sint visele 9i miturile, ir care asocialia dezldnpitd de idei determind fluxul narativ, fiind intdritd de logica lhinlii emo,tionale. Cei care se afld intr-un acord firesc cu propriul glas al inimii - cu limbajul emoliei - sint cu siguranld mhi apli de a exprima mesaje,fie cd estevorba de romancieri, de hxtieri sau de psihoterapeufi. Acordarea interioar5 ii face sI fie ihai talentali in a da glas ,,inlelepciunii subcongtientului" - irtrdit al viselor noastre si al inchipuirilor noastre, simbo! care intrupeazi cele mai profunde dorinle ale noastre. Congtientizarea de sine este fundamental5 in pdtrunderea ic5; aceastaeste facultatea mintald pe care vrea sd o faputernicd psihoterapia. Intr-adevir, pentru Howard Gardner, ul de inteligenld intrapsihicd este Sigmund Freud, marele f al dinamicii tainice a sufletului. Aga cum o spunea foarclar Freud, mare parte din viala emolional5 este incongtienti; f€ntimentele care ne frdmintd interior nu trec intotdeauna pracongtientizdrii. Verificarea empiricd a acestei axiome psihoprovine din experienle asupra emoliilor incongtiente, Ctrmar fi remarcabila descoperire ci oamenii i9i formeazd prefefe pentru lucruri in legdturd cu care nici mdcar nu-9i dau seacd le-au mai vdzut. Orice emolie poate fi - gi adesea9i este inconstientd. lnceputul psihologic al unei emolii se declangeazl de obicei inte ca persoana respectivd sd fie congtientd de sentiment in De exemplu, atunci cind celor care se tem de gerpi li se arattr o imagine cu gerpi, senzorii din pielea lor vor detecta transpicare s-a pornit ca sefiln al nelinigtii, degi ei suslin ci nu simt o teami. La aceste persoane transpiralia apare chiar 9i cind imaginea unui garpe este prezentatd atit de fugitiv, nu congtientizeazd exact ce au vdzut, dar ei incep deja sd se inigteascX.Aceste emolii precongtiente continud sd se formein final devenind suficient de puternice pentru a se transforin congtientizare. Astfel, existd doud niveluri de emofie, cel

devin patologice. adicd ablinere de' la excesul emofional. te port. lui Platon.sttrpinireaemoliilor tulburdtoare este cheia imlrii cu viala emofional5. gi-amsd-lport In inimd.grija me". S-arputealX nici nu bagede seamtr cit estede irascibiltr9i chiar sd fii surprinstrdactr i se atrageatenfia. Momenhrl in care o emofie devine congtienttr marcheazd inregistrareaei caatarein cortexul frontalla. itr-adevtrr. al nelinigtii coplegitoare. Scopul echilibrul gi nu o trdeplrtare a emofiilor: fiecaresentiment irte are valoarea9i semnificalia lui.76 N atura in t eligenl ei emo! ion aIe congtient gi cel incongtient. ca in cazul rrcsiei demobilizatoare. al furiei tur- al agitafiei nebune. a-!i conduce gi de inteligenla .congtientizarea de sineemotionaltrdeyinepiatra de temeliea stratului urmdtor de inteligenld emofionald. de a facefali furtunilor emofioin cale de cdhe Soarttr9i de a nu deveni I carene sfilt scoase virtute incd de pe de patimi a fost ltrudatca o adeveratd lucru senluneasophroacest greaca veche.ln echilibru 9!inteviata. O viald lipsitl de pasiufi o plictiseali'pe vastul tdrim al neutralitdfii gi o izolare fabogl.emoliile prea intense echilibrul.poate evalua din nou lucrurile gi hottrrdgtestrse scuture de sentimentele cu care rtrmdsese de la inceputul zilei.in miezulinimii. Precum Hamletpentru prietenul siu Horatio W Faptul de a ne putea stdpini. De exemplu. suferinla poate tem. simjigneasci gi findu-sejigniti cind nimeni nu intenlioneazAsd. ele duc la plictis gi la cind sint scdpatede sub control 9i se ajunge la extregau sint de prea lungd durattr. Netnrobit dcpatimi. extremele.o persoani enervatdde o intilnire nepltrcuttr ce i avut loc cevamai devremeesteirascibildoreintregi dupd aceea. Romanii gi primii cregtini aveau s-o numeascetunperantemperare.pera sufletul' .At fi multe de spus in privinmei contribulii constructive a suferinlei la viala creatoare9i .degi aceastilipsd de congtientizare o sufocd gi ii dicteaztr replici tiioase. schimbindu-gi perspectivagi dispozifia.ln felul aceita. ffi inrobit de patimi Norocile cei gi patimi chibzuieli Ce-mbindbine lncit nu sintsubmtnaSoartei fluiet Dd-miinsu! Din ure cintdeacumarea.chiar dacd habar nu avem cd ele lucreazddeia. Emofiile care clocotesc sub pragul congtientiztrriipot avea un impact puternicasuprafelului in carepercepem gi in carereacliontrm. Cind emoliile sint prea titcute. sint emoliile potriaite.sentimenteleproporlionale cu inle.ia viefii insfui. Dar aga cum observa chiar Aristotel.-o repezindu-se la ceilalli ftrri nici un motiv. Dar de firdattrceii estecongtientizattr aceastdreacfie.specialistln rc[. Evident de prea lungi durati ..ne submineaztr e vorba de a simfi un singur tip de gmolie. capacitatea de a sescuturade o proasttrdispoiigie. si fii fericit tot amintegte oareclun de acele insigne cu chipuri zimbitoa- iare erau la modi ir anii 1970.odattr ce e inregistrattr de cortex .. agacum aveastr traducl PageDuBois.

in special in timpul liber .nafurale" 9i ar ui trdite aga cum se manifestS. treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost niciodatl trapentru aceastXproblemd. care altemeazi episoade de nebunie ce amestecd haotic euforia gi mania ii cu irascibilitatea gi furia. cum ar fi ]ohn Bowlby gi D. Arta de a ne calma este un talent fundamental al vie!ii.sau cel purin acestaeste verdictul in urma studierii dispozifiilor in cazul a sute de bdrbali 9i femei care purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteau dil clnd in cind sd-9iinregistreze emoliile din momenhrl respectiv1. Aga cum am vd. aceste dispozilii cu timpul gi cu multd rdbdare. Atunci cind ajung in fazecele rnai grave gi mai necontrolabile. atunci cind dispozilia rdmireein medie aceeagide-a lungul mai multor sdptdmini sau luni. toate emoliile sfurt. cu condilia sd fie pdstrat un anumit echilibru. Aceste studii mai confirmi gi independenla emofionalului in raport cu inteligenla academictr.unii psihanaligti. medicalia psihiatricd o unealtX pentru o gestionare mai bund a viefii. strucfura creierului ne arat5 cd foarte adeseaavem pulin sau nici un control asupra momenfului in ca- emofie. Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi gintem cupringi de emolii..u episoade de minie cumplitd sau de deprimare se pot simli bine totugi dacd au momente de bucurie iau de feriiire care sd le contrabalanseze pe cele dint?i. ele intr6 in zona extremS.. in ciuda hotdririlor dezastruoase pe care le iau. De exemplu. care dizlocd orice bund dispozifie. ca 9i asupra a ceeace urmeazd sd acesteemolii. ii fac mai pulin vulnerabili la gocurile creierului emotional.78 . dupd pXrerea lor. fircit nu v6d de ce ar fi nevoie s5-i aiua. gestionarea emofiilor este o slujbd non-stop: mare parte din ceea ce facem . la fel existi gi o fredonare emoflonali constantd. $i totu9i. aceiSo/o susfin cI nu incearci niciodatd sd igi schimbe dispozifia.cei ce au grijd de ei. in caacestor tulbur5ri emolionale grave. se susfine cd sunetele emolionile pe care le invald sugarii pentru a se calma. In teorie.puri9ti ai dispoziliilor". Litiul sau medicamentele mai noi iontrabalansa iceasti depresie p ar alizantl. tru cX. Aga cum undeva ir fundalul gindurilor existd rln murrnur permanent. ingrijorare sau mfirie. W.m. $i apoi mai existd 9i cei care cautd si fiein dispozilii ne- . indiferent cit ar fi de descu. aceastaare tendinla sd reflecte in mare cam care este senzalia de bine a persoanei respective. Cei care a. sintem ldsali sd ne descurcim cu riile noastre instrumente.00 p. Dar avem oarecum o idee despre ctt durea- Momentele bune gi cele proaste pot condimenta viata. ci doar sX nu scape de sub control lceste sentimente furtunoase. O problemd iri cazul manialep-resivilor este cX atunci cind ei se afl5 in aceastdstare. dar. Oamenii nu trebuie neapdrat sd evite sentimentele neplicute ca sd se simtd bine. incercafi si sunali pe cineva pe pager la 6.fi indepdrtate.eite o incercare de a ne gestiona dispozifia. in calculul sufletului omenesc existd proporlii de emofii pozitive gi neiative care determind senzalia de bine . psiholog la Universitatea Case Western care a intrebat peste patru sute de birbali 9i femei ce ii aplicd pentru a scdpa de asemenea dispozilii nesdnigi cit de bune au fost rezultatele obginute in urma acestor Nu toatl lumea este insd de acord cu premisa filozoficX concireia dispozifiile proaste ar trebui schimbate. Nu putem spuneacelagi lucru atuncicind estevorbristefe..m. cu usoare kes5riri ir acest carusel emofional. prea putemicd a putea fi depigitd fdrd ajutor farmacologic. mftrii necontrolate. de la cititul unui roman sau privitul la televizor pind la alte activitlli gi prietenii pe care ni-i alegem. Totul. sentimentele foarte intense sint relativ rare. Din pdcate. Tice a desit cd existd gi aga-numilii . Dar atunci cind aceste emode mare intensitate gi au tendinla sd depdgeascdun anupunct. Evident cA oricine poate avea o dispozilie complet diferitX de la o zi la alta. aceste mijloace nu intotdeauna eficiente . poate deveni o modalitate de a ne face sA ne simlim mai bine. sint de increzdtori in sine. S_a dovedit cX pentru majoritate. depresie. unul dintre se{nnele capacitdlii de loreglare emojionald poate fi faptul de a recunoagte ci e vorde o agitalie cronici a creierului emolional. gi de fiecare datd va fi intr-o'dispozifie sau alta.00 a. cei mai mulgi ne afldm ?ntr-o zoni de mijloc. o considerd drept una dintre cele mai importante trnelte psihice. se recurge la medicalie gi rapie pentru a putea. tratindu-se pe ei ingigi a9acum ii trateazd. Winnicott. descoperind cd existd doar o sla6d relalie sau poate nici una intre note sau IQ 9i binele emofional al oamenilor. de obicei. Dar atunci cind se pune problema de a infringe categorii mai i-te de proastd dispozifie. asemenea momente. ajungindu-se la nelinigti )nice.sau cel pulin asta este concluzia la a ajuns Diane Tice.zut. sau la 7.

Dar la celdlalt .tii negative.Nenorocitul naibii. Dintre toate proastele dispozilii de care oamenii vor sd scape. Sau poate ctr a avut un motiv serios sd gofeze a9a de neatent... Fpre deosebire de tristele. asistenlii sociali care igi cultivtr intransigenla fap de nedreptdli pentru a fi mai eficienli in bdtdlia pe care o duci chiar gi un tinlr a spus ci igi cultivl minia pentru a-l ajuta pe frtrliorul lui sf.urmirifi-i cu atenfie pe cei care vin str stringX bani pentru facturi gi care inadins se strtrduiesc se parX cit mai furiogi. conducere neatenttr gi chiar la focuri de arrnd pe autostradtr.. ln schimb. calculatS.$i apoi existtr gi cei care sirt de-a dreptul machiavelici. . Si compardm aceasttr secvenle a miniei care cregte cu un gind mai ingdduitor fa!5 de goferul care v-a tiiat calea:. scurtcircuitind minia. rniria pare str fie cea mai intransigentd.. sd ne amintim sd avem doar o'mhie potriaitd. acel monolog interior de a-!i singur dreptatepe carb il propagXumple mintea cu argudintre cele mai convingXtoare pentru a-!i vXrsa furia. Dupd care vI claxoneazd o magintr din spate pentru ctr ali incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci str vi se irtimple . Intreg trupul se mobilizeazd pentru luptd. sd transpirafi. pentru ctr in rest aproape toatil lurnea se plinge cd este la mila dispozifiilor sufletegti. O asemenea mirie ginditd are mai mult ca sigur. Tice a descoperit cd lninia este dispozilia pe care oamenii reugesc cel mai greu s-o Controleze. neocortexul probabil cd indeamhtr la un alt tip de minie. pentru a da impresia de fermitate in fala datornicilof. sau micar si vtr faci sX avefi o minte mai deschisd. cind de fapt ali vrea sd il stringeli pe celtrlalt de git.. Problema este. cum ar fi o rdzbunare cu singe rece sau o revoltd fald de o nedreptate de orice tip. iar mugchii felei se incordeazi la rindul lor. minia este cea mai seducltoare afunci 'clnd este vorba de emo." Aceastd frazd ar putea sd tempereze minia gi sI introduci elementul de mil5.deci este bund. intr-un sens pozitiv. Tice a descoperit ci reunei situafii in mod pozitiv este una dintre cele mai eficdi de a potoli minia. o reacfie impotriva imaginii sumbre de pind acum. ANATOMIAMNIEI Sd zicem cd goferul unei alte magini vE taie calea in mod periculos in timp ce vi aflali la volan pe o autostradd. Puterea de seduclie gi de convingere a miniei poate expliprin sine de ce anumite puncte de vedere furceea ce o privegstrt atit de comune: cI minia este incontrolabili sau.Poatecd nu m-a vdzut. in privinfa manipultrrii dispoziiiilor . de exemplu. oricum. n-ar trebui str fie controlatd gi ci." . Cursul gfurdurilor mirioase careadund furia estein mod pofial cheiauneia dintre celemai eficientectride a gdsi o supaimpotriva miniei: subminarea de la bun inceput a convingelr care alimenteazi mfiria. totul se calmeazd. minia dd energie.. chiar o stare de euforie. Dactr automat gindifi: . Existtr. gi nu pentru fuge . penhu cI de multe ori minia ne face si ne pierdem conkolul. desigur.gi sinteli in stare sd explodali de furie gi fali de goferul acesta.Aga se ajunge la hipertensiune.motive mai iniate" 9i justificlri pentru faptul cX ne-am miniat. Dar cazurile in care sirit cultivate dispoziliile nepldcute sint rare. o urgen!5 medical5. BenJamin Franklin spunea foarte infelept: .Mtria nu apare niciodattr fird motiv. Felurile in care oamenii furcearci sd se scuture de o proasttr dispozifie sint categoric foarte diferite. virsarea furiei este o de catharsis.un motiv intemeiat". agacum propu- nea Aristotel. dacd ihcercdmsi privim lucrurile 9i .Nenorocitul naibii!"asta inseamnd enorm pentru traiectoria pe carie o va lua minia in cazul fur care acest gind va fi urmat de altele de revoltd 9i rtrzbunare: . Nucleul amigdalian . cu atit gdsim .capdt al circuitului emolional.poate fi sursa principald a scinteii de furie pe care o simfim atunci cind un gofer neatent ne pune in pericol. putea si intre in mine . le facd fal6 copiilor rdi de pe terenul de joactr. de fapt.ftrcindu-vi str tremurafi. care altfel ar lua proporfii. entrtrmpreamult asupraunui lucru carene-amfuriat ii d5m la moar5. inima bate mai tare. diverse tipuri de minie. sau cel pufin aga pare. Ali vrea bi-l omorlfi pe individul acela. Un alt punct de vedere comopus.nu-l las eu sd scape aga ugor!" Degetele vi se albesc de cit de tare stringeli volanul. Dacd ne altd perspectivi. Dar rareori apare pentru unul care sX merite. Intr-adev5r. ajungind chiar fel de mituria. aga cum spunea Franklin. cd minia ar putea fi complet prevenit5. Dar o lecturd a descoperirilor gtiinlifice sugereazd cd toate acesteatitui comune fafi de minie sint prost direclionate. Cu citne frXmintdm mai multin le:5 cu lucrul care ne-a infuriat.80 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 81 pldcute din motive pragmatice: doctorii care trebuie str fie sobri pentru a le da vegtile proaste pacienfilor.

Gdsirea ridXcinilor miniei ftr partea de luptd a expresiei .. care are un efect dual asupra creierului. fiecare val sporegteceeace t deja. o persoand care a avut o zi grea la serviciu este mult mai vulnerabil5 si ulterior se poate infuria niai ugor acasi . al unei ameninliri simbolice a respectului de sine sau a demnitdlii personale: atunci cind cineva este tratat nedrept sau grosolarq fiind insultat sau ridiculizat ori frustrat tr urmdrirea unui scop important. Ulterior. Intensitatea rdzb* lor a fost directproporlionald cu felul furcareii influenlase I pe caretocmaii1vdzuserd. Acest val de energie dureazi aproximativ doud minute. ocazie mult mai des intilniti. Zillmann ajunge la aceastdperspectivi asupra miniei printr-o observare foarte atentd.pentru cd. ca tr cazul mamei de mai sus. linfird creierul intr-o stare de alerti gi devenind baza pentru reaclii ulterioare ce pot apdrea destul de rapid. Md aflam la supermagazin cind am auzit 'o mamd ira spus fiului sdu doar atit. fiecare depind o reaclie excitantd care dispare trcet". mama a lipat . dindu-i o recomandare despre credeau ci va sluji la angajarea acestuia. este extrem de intensd.ddbrtzrta" Inrobit de patimi a3 Aceasti descoperire corespunde concluziilor psihologului Dolf Zillmann de la Universitatea din Alabama.lupti sau fugi". Aceasti stare poate fi semnalizatd nu numai ir cazul unei primejdii fizice.. Stresul de orice fel creeaz5 aceastXsecrelie adrenocorticali. Aceste percepfii duc la declangareasistemului limbic. in general. l-a apucat de incheietura miinii 9i s-a grdbit magazin. coborind pragul de Ia care este trezittr minia. Aceasta este ica ce apare atunci cind cineva se irfurie.. a avut un complice care i-a provocat pe participanlii bdrbali 9i femei ce se oferiserd voluntar pentru experiment. timp in care pregdtegte corpul pentru o betaie zdravtrntr sau o fugi rapid5. ficind tot felul de re- i nepotrivite.Pune-o la loc!" . impingi:nd periculos cdruciorul ir care se afla sucare acum plingea. copiii sint prea gIlSgiogi sau fdc prea multd mizerie -. .lupti sau fugi" nu e nici o surprizd.. celXlalt copilag care se afla in cdruciorul de turi a ddrimat un borcan cu dulceatd. de exemplu. de astd datd cuprinnunla..Lasd-mdjos. linind strins in brale cutia cu de porumb pe care era un desen cu Jestoasele Ninja. aceasti stare declangatoarecreatd de adrenocortical explicd de ce oamenii sint mai predispugi la minie. Apoi. cum ar fi reacfia . emolia care apare.. l a. intr-un studiu. gi ceva declano deturnare emolionald.l oc!" . care in urma unei serii de experimente atente a reugit sd facX misurdtori precise ale miniei 9i ale anatomiei minieis. suficientX. ci gi.. De exemplu. Excitalia suprarenald gi corticald generalizatd poate dura ore intregi gi chiar zile intregi.pentru a trece la fapte serioase". De exemplu. dar foarte apisat: . ceeace genereazd o rapidd gi episodicd desc6rcarede energie.. escaladind rapid nivelul de trezire psihologicl al i... Tiece o secundd inainte sd apard urmigi apoi cel de-al treilea 9.. Un gfird care intervine ulterior in acest declansator de: . O parte din acestval degajd catecolamine. Cind acestaa atejos.Pu. fie cd este vorminie sau de nelinigte.cd explozia furiei este .. Intre timp.o secvenli de provocdri. s-a miorldit el. un alt impuls generat tot de nucleul amigdalian prin intermediul increngdturii adrenocorticale a sistemului nervos creeazi un mediu tonic pentru acliune.spuse ea mai tare.82 Natura inteligenlei ernolionale Minia . au avut ia si se rXzbune pe complice. acegti voluntari s-au uitat la un film cale-a ficut pl5cere sau la unul care i-a eneryat. in funclie de felul in care crer^erul emolional hotlrigte sd acfioneze. jos!" Zillmann a descoperit cX atunci cind trupul este deja intr-o de agitafie. fiecare in parte creimpuls hormonal.d.a.m. Dupi filmul carenu le-afdcut au devenit mult mai furiosi si au dat evaludrile cele mai Minia se clidegte pe mlnie Studiile lui Zillmann par si explice dinamica funcliondrii i drame de familie a cXrui martor am fost intr-o zi cind am Ia cumpdrdfuri. in timp ce celdlalt bdielel dddea din pi lre ti protesta: . Zillmann soco. care dureaz5 mult mai mult decit energia catecolaminelor. dup6 cum spune Zillmann. daci inainte a existat o provocare sau o iritare din altl cauzd.Asta e prea de tot". a ingfbcat cutia blielelului de trei ani 9i a aruncat-o in cel apropiat raft. ceeace in alte imprejuriri nu ar fi fost suficient pentru a declanga o crizl emofionali.Dar o orealtl". ' ln acel moment. In aceastdirgifiecare gfird succesiv care provoaci minia sau fiecare perdevine un minideclangator pentru impulsul nucleului de a crea valuri de catecolamine.. Zillmann a descoperit cd in toate cazurile minia este declangati de senzalia de a fi pus in primejdie. pdlmuindu-l fustr.lasd-md.

Minia se clddegte pe minie. intervenfie. Conteazd foarte mult momentul.Asta e prea de tot!" sau ajungind la.agteptind ca adrenalina str acolo unde nu mai poate sX deClangezeminia. creierul emolional se incinge. ei au fdcut-o cu minie 9i satisfacfie. gtrsegtec[ aceastd distracfie este extfem de puternicd schimbarea dispozifiei. gindurile lor se concentreazl. Atunci cind voluntarilor li s-a dat ocazia sd pltrteascd cu aceeagi monedd (din nou dindu-li-se posibilitatea sd facd o proastd evaluare a candidaturii acelei persoane pentru o slujbd).pentru cd atunci cind conducem facem praco pauzd (gi Tice mi-a spus cd asta a determinat-o sS.el a mai fXcut o remarcd dezagreabil5 gi la adresa ei. Balsam pentru minie Dupd ce oferd aceasti anaLzf a anatomiei furiei. De atunci. cu cit mai repede. minia netemperati de rafiune se transformd ugor in violen!5.gi anumesd potolegtiminia sufigien{citsdpoli sirroll gr sromenJpHcUt-pecareil trdiegtidinglin:. oamenii devin neiertltori gi nu mai gindesc ralional.cuitati dacd informalia de lini gtire sosegte lia inle c. pentru cd nu gtie dacd o sd ia examenele orale pe care unneazd si le dea. nu mai sfurtin stare sd gtrdeascd normal.. iar duptr citeva ore m-am foitorsspdsit9i aproapecomplet potolit.. Acest inalt nivel de excitare Zillmann il definegte ca: . O cale . Aceastd povestire a fost relatatX de unul dintre subiecfii unudintre cele mai gtiinfifice studii asupra mfuriei. m-am infuriat odatd foarte tare 9i am iegit din casd jurind ci n-am sX mi mai intorc niciodattr. Impulsul limbic este ascendent. Lecfia cea mai durtr de brutalitate cdlduzegte persoana la fapte.ircercind sd se distreze.ejtu -Aiflizele lui Zillmann rEferitdare la felurile in care minia sau descregte explicd multe dintre descoperirile Dianei referitoare la strategiile pe care oamenii spun cd le folosesc ricei pentru a-9i potoli minia. Continud sd fie un model pentru o a doua posibilitate de minia: psihologia calmtrrii . Era o frumoastr zi de varl 9i m-am plimbat pe superbele pajigti pind ce linig- tea gi frumuselea peisajului m-au calmat.evalueazd o interacliune care confirmtr gi incurajeazlprimaizibucnire de minie. Poate cd o variant5 mai sigur5 este mersul la plimbaexercifiul fizic ajuti gi el la potolirea miniei. pentru risipirea miniei este de a lua fur stdpinire gindurile care declangeaztrvalurile de minie. explicind dupl ce acestaa plecat ci bietul de el era foarte tensionat 9i ingrijorat.. au hotdrit sd n-o facd totugi. avind o reaclie dintre cele mai primitive. Mulli oameni ctr aceastdsolulie se poate pune in practiCi mergind la vounei magini . o femeie.cele mai cumplite n t5!i posibile ale limbii engleze". furcare un asistent crescut" i-a insultat 9i i-a -prost provocat pe voluntarii care tocmai fdceau gimnastictr pe biciclet5. Zillmann constattr cd ea funcfiofoarte bine la nivelurile de minie moderati. a intrat dupd ce voluntarii au fost provocali gi inainte sI apuce sd rtrspundd cu aceeagimonedi.r-miniapropau-gstr sd adioieze.mai intens in minie decit la irceput.84 Natura inteligenlei emolionale I4robit de patimi 85 ja existent este gi. uitind de eventualele consecinle.duptr cum se exprima Zillmann. Intr-uira dintre versiunile acestei experienfe. iar reevaludrile subsecvente pot alila fldc5rile. Exist5 insd un truc. In timp ce iegea.addpostind iluzia puterii gi a invulnerabilittrlii ce poate inspira gi facilita o agresiune". Dar mai existd gi o posibilitaspecifici de a potoli minia. intr-adevdr. .voluntarii. Aceste informalii de linigtire permit o reevaluare a miniei te de diverse evenimente. Puterea de inlelegere necesard pentni?-dEZi-morsa minia este mai limpede explicatd printr-o alttr serie de experienle ale lui Zillmann. asta inseamnd str te distanlezi de celdlalt o vreme.gll alte cuvinte. cu atit mai bine pentru eficienla dezamorsXrii acestui cerCal mfuriei. avind in vedere cd ele sint cele ce '. In perioada de calmare persozmafurioasd poa- frintr escaladtrrii situaliei ostile. intr-o de exemqlu.conductr atent). In acel moment.ai calqrszi. letgeles.furii. procedez la fel 9i mi se pare ci este cel mai bun leac. dintr-un motiv foarte simplu: greu sI rimii furios cind te simli bine. Cind oamenii deja foarte infuriafi. Dupd aceea. minia poate fi complet scurtcir. asupra rdzbundrii gi ripostei. Ca gi metodele de .incapacitatea cognitivtr't . un alt complice.. Ea instr a reacfionat pozitiv. efectuat in .. astfel incit persoana furioasi . Una dinke strategiile cele mai teeste sI rdmii singurpind te-so. la nivelurile ute de minie.i9i pierde controlul rational". pentru cX apare ce el numegte . de cite ori mi in- 1. intre timp. Zillmann socotefte ctr existX doui cdi principali de. Chiar 9i-au exprimat compasiunea pentru situalia lui. nu mai este luatd in calcul. ei refuz5 informalia de linigtire. atunci cind li s-a oferit ocazia s5-i plXteasctrcu aceeagimonedd bdrbatului mitocan. Calmarea r Crnd aveam treisprezece ani. ea i-a spus primului complice care ii provocase cd il cauti cineva la telefon pe hol. spunin: .

a da friu liber miniei . acest lucru este mai ugor de spus decit de fdcute.tie sau cd indrepli o nedreptate sau atunci cind . cum ar fi cumpSrdturile sau mincatul.te face si te i mai bine". cititul si orice intervine in indepdrtarea gindurilor minioase.rdul cuvenit" adus celeilalte Persoane/ ceea ce ar -o si igi schimbe pozlliafiri sd pldteascd.Nu trebuie sd permili nim5nui sd te calce in pi.86 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 87 relaxare. i proaste da-asiiEitlei-iiea creieruli-i emofional. Puterea capacitilii de distraclie consttl in faptul cd stopeazd acest tren al miniei in care se afli gindurile negative. .. care s-a gindit sd ajute persoanele ostile care riscd sd contracteze boli de inimd dacd nu-gi controleazd irascibilitateaT.. trupul igi revine la un alt nivel. In sondajul sdu referitor la strategiile prin care oamenii igi stdpinesc minia. existi 9i argumente contra catharsisului. l-a claxonat. sI se cu perioana respectivi. in timpul exerciliului fizic. .. $oferul. ir momentul in care acestaa intrat in trafic.' .este uneori o modalide a aborda furia. atunci cind reintrtr in repaos. nerdbddtor si porneascd. Perioada de calmare nu va apdrea insX daci in acest timp vom continua sd urmdrim girul gindurilor care duc la minie gi dac5 fiecare gind in sine este un mic declangator pentru o adevdratd cascadd a miniei... Dar Tice a mai constatat cli exist5 9i alte solulii. Pe lingi aceste strategii. in care acest sistem de a da friu miniei funcfioneazd: atunci cind este exprimatd direct cXtre na ce reprezintd linta.. Sportul poate rdcori minia din acelagimotiv: dupd o activare psihologictr intens5. Dar aga cum o sugereazl 9i descoperirile lui nann. apisind pe accelerator gi pe frind in acelagitimp.. Ar trebui sd iau bani din fondul pentru facultate al lui ]amie. addugafi-le 9i pe cele inventate de Redford Williams. tocmai pentru cd acest lucru schimbd fiziologia trupului dintr-o incordare determinatd de minie in destindere gi poate gi pentru cd atenlia este distrasd de la ceea ce a declangat minia.. $i ce daci nu imi mai pot perrilrite se-l trimit la studii?. un tindr care traversa strada s-a oprit irn fala maginii.. Tice a descoperit cd d_""jetS-ar"ea11iryelestu una -4ln!$-Sefe de turie impiediizbucnirile moa4itXg_a9_iltmare. Tiebuie sd-i rlspunzi cu aceeagi monedi . Rispunsul a fost o injuriturd 9i un gest obscen. Tice a descoperit cd distracfia ajutd 9i calmeaztr minia: televizorul. in fala acestui pericol mortal. Tice a constatat cX atunci cind renii spun cd 9i-au virsat nervii pe Persoana care i-a provoefectul oblinut este o preltrngire a dispoziliei furioase 9i nu re a ei. tirdrul s-a dat deoparte gi a dat un pumn in taxi. Eroarea descirciirii Cind tocmai mi urcam intr-un taxi la New York. strighdu-i sd plece din drum. dar care nu au acelagiefecf este simplu sd continui sd te concentrezi asupra gindurilor care te-au infuriat atunci cind mergi la Mall sau devorezi o felie de tort de ciocolat5. intr-o manierd mult mai constructiv5. cu monedS. incd din momentul ilr care se formeazd. ele pot fi reevaluate. Nu-mi pot permite cheltuiala asta'. Teoria populard susline cd .. goferul incd foarte agimi-a spus: . crNE. dindu-li senzalia cd egti din nou pe situa..ru! Toba de egaPament nu sund bine deloc." CALMAREA NELINIPTII. Odatd ce gindurile sint captate ir acest fel. Una dintre recomandirile sale este ca aceste persoane se foloseascd congtientizarea de sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau ostile. Acest lucru t indicat pini in anul 1950. psihiatru la Universitatea Duke.. ameninlindu-l cu magina... cum ar fi respiralia profundd 9i relaxarea mugchilor. pentru a-gi rezolva disputa' cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci a fost intrebat cum e mai bine s5-!i stlpinegti minia: .. aga cum a constatat Zillmann.cind psihologii au inceput sd tesefectele cltharsisului gi au descoperit de fiecare dati ci a da liber miniei nu inseamnd a o alunga (chiar dacX din pricina seducitoare a miniei te simli satisfdcut)8' S-ar putea sE 9i unele situalii speciale. 9i a le nota. ]o duc la reparat?. Fe mdsuri ce am inceput si avansdm.eventual.Nenorocitul dracului!". aceastd abordare funclionind mai bine inainte ca minia sd ajungi furie.N-o . . Afunci goferul a inceput si ii strige o intreagi coleclie de injurii.. a zbierat taximetrisful. de mai micd intensitate. Dar nici nu acliona in funcfie de ea. pi dacd notele vor fi 9i mai proaste gi nu mai poate intra la facultate?' ' ' i Toba de egapament nu sund bine deloc. Elr sA-Ml EAc GRrII? [A. Mult mai eficient este ca oamenii si se calmeze intii gi abia apoi. filmele. ca sd agtepte reducerea circulafiei. Notele proaste de sdpt6mina trecutd.mdcar te ugurat!" Catharsisul . Dar pentru cX minia are o naturI incendiari. iar astafdcindu-i pe i 9i mai furiogi decit erau.

Ceea ce-i fine treji sint tocmai gindurile siciitoare. ale_c5rorcercetdri asupra ingrijordrii _ mie_ zul nelinistii .!u1 parte din nelinigtea rezultati fixeazd. el se transformi intr-un ua""arltito.grqr_ rdrile se concentreazdpe frica de moarte sau chiar pe iaeeu?a'u. Ea nu se va agezadecit dupd ce va steriliza scaunul cu alcool. De exemplu. ir. generind de obicei un fel de atmosferi d.deci n-ar mai fi o indicalie desprelucrul real ori noi trebuie sd ajungem la lucrul rea1. desigur. Pe scurt.tulburdri generalizate de anxietate'dsnumirea psihiatrictr a ingrijortrrii permanente .adici in cuvinte. spilatul pe miini irtre cinci 9i doudzeci de minute. axeazdpe temeri. Principala probleml a celor ce sufertr de insomnie nu este de fapt tensiunea somatice. Atunci cind frica declangeazi creierul emJlional.au ridicat acest subiect la rang:uf de adevirati gtiin!510.Dactrnu se ajungela lucrul real. ingrijordrile parcx vin de niciunde gi sint """i necontrolal brle. vorbind timp de un minut: $ar putea sdnu fac. Toate aceste obsesii au fost activate de teama ei morbid5 gi foarte acutl de microbi. grijile pot fi stopate prin distragerea atenfiei. igi face griji permanent. cerinla ca ingrijorarea sd fie exprimati in cuvinte vreme de un minut."tu ui?u_ brectulul generator de ingrijorare. Dificultatea intervine atunci cind este vorba de ingrijordri cronice repetitive.este str giseascdsolulii pozitive in cazul pericolelor ce apaq. calamitdti care il sperie. ignorind orice iltceva pentru moment.l2 ln aceastdprezentare plind de virtuozitate a ingrijordrii fald de ingrijorare. putea intimpla rdu gi a felului in care trebuie ibordatd situa. pe prevenirea unei ""il.. . duce la contemplarea unei catastrofe care va dura o viafd: .N-am sd mai pot fi fericitd niciodatS.._u. nu in imagini . obsesiile sau crizele de panictr.ar91.. nu md pot facebine.. o femeie tratatd pentru o tulburare obsesivd are o serie de iitualuri care ii ocupd aproape toate ore_ le in care se afld in stare de veghe: duguri decite^patruzeci gi cinci de minute de mai multe ori pe zi. Si dacd n-am sd mi facbine.tia. anilizind insd o probleml _ adila io_ losmd reuecfla constructivX.enelinigte.uj neuraf ajungindu-se la tulburdri de anxietate curn ar fi fobiile. u. in cercul vi_ cios al unei melodrame de slabi calitate. mergind dintr_o ingri_ jorare ftrtr-alta.tia asupra pdricorurui imingnt.binece fac.^ esenlial p"li* supraviquiie dJa iungul umane.prea murdari".. I.Ar fi prea artificial.88 Natura inteligenfei emolionale Inrobit de patimi 89 $i astfel mintea ingrijoratd se rotegte la nesfirgit. Cind acest ciclu al ingrijor5rii se intensificd gi persistx.9ste indoial5.aten.. care a fosf f?rd ior. indiferent cit de somn le-ar fi. reacgia care subliiiaza ingri vigilenia fald de pericolul potenfial.f.pentru cd sint . bdtiile rapide ale inimii sau febra musculari. Borkovec gi colegii sdi au inceput sI studieze ingrijorarea atunci cind au incercat si gdseascdun leac pentru insomnie. ingrijorarea este o repetilie a ceea . O femeie aflatd sub tratament din pricina unei .a reaclionat astfel atunci cind i s-a cerut sd-gi exprime firgrijorarea in cuvinte. Ei sint persoane care se ingrijoreazl in mod cronic ai nu de pot abline de la asta. in_ tr-un fel. Alli cercetdtori au constatat cd anxietatea apare sub douX forme: cognitiad .u.Ingrijordrile sint de obicei exprimate fir gind. in fiecare dintre aceste sttrri iherijorarea se fixeazd intr-un mod diferif pentru fobi. ftr auz gi nu in vdz. Intr-adevtrr.anticipind primejdiile.lucru extrem de semnificativ pentru stdpinirea irgrijoririi. emofiional. mai precis. dup5 cum a descoperit Borkovec. nici un obstacil ftr fala f"!iij"_ rdrii.prin simptome fiziologice ale anxietilii cum ar fi transpiratul. O analizl atentd a irgri_ jore{i cronice sugereazi ctr ei are toate atribut"f" UfJ.Nu mai existd. pentru cei care suferi de crize de panicd.r toate acestesitualii." Ingrijortrrile de obicei urmeaztr un asemenea tipar . blocind persoana insri_ joratd asupra unui singur punct de vedere inflexibil. sint im_ previzibile din punct de vedere ralional. numitorul comun este ingrijorarea ca_ re o ia razna.. concentrindu-se asupra senzaliilor produse de metodele de relaxare. o sd se molipseascd de vreo boali 9i o str moard11..sau ginduri ingrijordtoare gi somaticd .. pentru obsedat. Lizabeth Roe"mer si Th-omasBorkovec. care poate pdrea a fi o irgrijorare _ poate aplrea o solufr-e. Nu se va atinge de nici un copil sau de nici un animal . "-roi. n-am sd mai pot fi fericiti niciodatd. cele care apar iar 9i iar gi nici mdcir nu se apropie vreodatd de o solufie pozitivtr. "" misiunea in_ grijordrii. Singurul lucru care ii poate ajuta sd adoarmi este sd nu-gi mai facd griji. Exemprul anterior ni-r oferi d"oi psihorogi a! ta Universitatea de Stat din pennsylvania. atunci cind ea apare. gindindu-se cI dacd nu se spald gi nu sterilizeazd totul. obligind mintea sd se fixeze asupra rerutuiin care ar trebui str gestioneze situalia.. putea suferi o asemeneacrizi.o conversafie cu sine care merge de la ingrijorare la ingrijorare 9i care cel mai adeseaajUnge la catastrofd 9i la imaginarca celei mai cumplite tragedii. adicd doar citeva secunde..

La nivel neurologic existi o rigiditate corticald. un deficit in privinla capafii creierului emolional de a reacliona in mod flexibil la imprejurdrile unei schimbdri. sd-9i facd tot felul de ginduri. Adesea se pierdea in lungi reverii. dicl la acest 9ir de ingrijordri. s-a trezit coplegitdde treabdgi incapabild si-9i pl5teascd la timp chiria.-Oare de ce ingrijoririle aiung un fel de dependen!5 mintal5? in mod ciudai. Apucindu-sestrscrieca liber profesionistd.cineva drag care ar putea muri intr-un accident de avion. . niciodatd in cele prin care se unge la concluzii: ea ugureazd intr-o oarecaremdsurd anxietadar nu rezolvd niciodatd problema. ei deslugesctot felul de primejdii in calea viefii. sensulcd totul capdtl aspectulunor idei stereotiperigide 9i $u mai existi nici o bregd creatoare care ar putea duce la o rezola problemei. la rindul ei. Aceastd lipsi de siguranfda devenit extremde stresant5: a inceput . Se pare insd cd existd totugi ceva pozitiv in aceste ingrijordri: ele sint o modalitate de a aborda ameninlirile potenliale 9i pericolele ce pot apdrea. Borkovec a constatat cX lginile sint declangatoaremult mai puternice pentru anxietafiziologicd decit gindurile. cu atit mai pulin cind este vorba de o trgrijorare cronicd. gftrdindu-se la griji.bdtdile rapide ale inimii. Borkovec consideri ce motivul are in parte legdturd cu o consecin!5 a faptului cd se ingrijoreazd pind ce acest lucru devine un obicei. Dar ingrijorarea nu funclioneazX chiar aga de bine. Se presupune ci lucrurile se succed aga: cel care se ingrijoreazd observd ceva care declangeazd unei posibile amenin!5ri sau primejdii. acesteingri: ' joriri deveniserd aproape o formd de dependenid. In loc si produci solulii la aceste potenliale probleme.90 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 91 Majoritatea celor care se ingrijoreaze par totugi a nu fi in stare sX procedeze astfel. Astfel. el igi imagineapi o catastrofdcare.i" Cei care se ingrijoreazd insi in mod cronic se infring singuri. de . orice durere de cap putea fi o tumord pe cre. Noile solulii gi modalitilile de a vedea o problemi nu provin de obicei din procesul de ingrijorare. Numai ci intre timp editura a fost cumpdratd de altcineva 9i ea a rimas pe drumwi. Dar.atunci cind urmeazi o cale normald . cei care se ingrijoreazl reugescdin punct de vedere psihologic sd creadd ci previn pericolul care ii obsedeazd. pe o piali de desfacere inegali. dar devine un fel de anin raport cu anxietatea evocatd. obiceiul ingrijordrii se adincegte cam in acelagifel ca superstiliile. Cei care suferS de ingrijorare cronicd i9i fac probleme pentru o vastd gamd de lucruri. In vreme ce oamenii sint cupringi de gindurile lor pline de griji. ier. Jinind cont de faptul cd oamenii se ingrijoreazd din pricina multor lucruri cu gansefoarte mici de a se intimpla cu adevirat . ingrijorarea cronicd funcfiodoar in anumite direcfii.constl intr-o repetifie a ceea ce sint pericolele 9i in refleclia asupra cdilor in care trebuie rezolvate. dintre care cea mai mare parte nu au cum si se furtimple. Funclionarea ingrij oririi S-amutat la Los Angeles din Midwest. in' tr-un amestec de frimintdri de tot felul. furgrijorarea este refiltdritd. ei si nu mai observe senzaliile subiective ale anxiet5lii stirnite aceste ingrijordri .existi la nivelul creierului limbic cel pulin un fel de fenomen magic. Precum o amuletd care ne apiri de unele rele anticipate. rdminind mereu pe acelagi figag al gindirii. cel pulin aga poate fi din ritmul cardiac. tentatd de o slujbd la o edituri. si vadi tot felul de catastrofe in ceea ce privegte sinitatea ei. cei care se ingrijoreazX de obicei pur 9i simplu se macind cu gindul la pericolul tr sine. $i totugi bolnavii de ingrijorare cronicd i-au spus lui Borkovec cd sint ajutafi de ingrijorarea lor 9i cX ingrijoririle lor se autoperpetueazi intr-un cerc inchis la nesfirgit. declara ea. tremuraful -. Dupd care cel ce se ingrijoreazd se lasd pradd unui lung $r de ginduri stresante. pare cd anuleazd o parte din anxietate. A trebuit sd-gilimiteze convorbirile telefonicegi pentru prima datl era fird asigurarede sdnitate. Aceastd rigiditate apare nu numai ir manifes- tareaconlinutului gindurilor in$rijoritoare. broboanele de re. pe care algii s:ar putea ca nici micar si nu le observe. trezindu-se cu un moral extrem de scdzut gi totodatd temindu-se. deci cufundarea fur ginduri 9i eximaginilor catastrofale alind in parte experienla anxiettrtii. se gi vedea implicatd intr-un accident ori de cite ori mergea cu i magina.ge ereaz| o ugoari crizd de anxietate. carepur gi simplu mai mult sau mai putin aceeagiidee mereu. Pe scurt. Singurul lucru pe care cei card se ingrijoreazd in mod cronic pu-l pot face este sd urmeze sfatul care li se dX cel mai des. pe mtrsurd ce atenlia este indreptati ir alti direclie. Procesul de ingrijorare . iat pe mdsurd ce ingrijorarea continud. fiecare avind la bazdwr alt motiv de ingriiorare. Borkovec a descoperit un avantaj neagteptat al ingrijordrii. aga cum subliniazd 9i Borkovec. un faliment gi altele asemenea. concentrarea asupra acestor gini face ca mintea sd abandoneze imaginea catastrofald iniliacare generase senzalia de anxietate.

Intr-adevdr. Tristefea pe o aduce o pierdere are efecte invariabile. fii fericit"). Apoi existd citeva semne la nivel intelectu.str ia anumite medicamente care firtrerup acest vicios infernal. retrastrdin via!tr agitattr. instrdepresiiletotalenu.ideal ar fi cit mai curind sau imediat dupd ce imaginea catastrofalS declangeazd ciclul ingrijorare-anxietate.. un fel de sentirrimt o . ne menline intr-o staremeditativ5.ldsindu-ne intr-cj stare de suspensie. ura de sine.dominatd de anarhice" gi de . pentru a-gi line acest obicei sub control.gi intr-adevdr acestaeste un semn de congtientide sine .un sentiment sumbru care se strecoaln mine. Prin insdgi natura lor.. pentru a fi in stare str le foloseascd pe loc atunci cfurd au mai mare nevoie de ele.ei inva!d metodele de relaxare pe care le pot aplica furmomentul in care igi dau seama ctr incepe ingrijorarea 9i pe care le pot practica zilnic.Nu-!i mai face griji" (sau gi mai riu: .dezorientarea. melanca orice altd dispozilie. nu trebuie scdpat de orice fel de tristefe. este prudent . ea cigtigi teren. in special. valiunile sint utile.Nu-!i mai face griji. de obsesii. Chiar gi unii dintre cei care se ingrijoindeajuns de mult incit sd fie calificali cu diagnostice psi- au sctrpatde ingrijorare procedind astfel. Atunci cind unei ingrijordri i se permite sd se repea fi abordati. Pede alti parte. De asemenea. ceva ce li se ivegte in gind persist5. interindu-gi puterea de con- abordarea ei prin contemplarea unui 9ir de puncte de plauzibile face ca acest gtnd ingrijordtor sd fie considerat naiv ca adevirat.Diane Tice a constatatctr ii sirt mai inventivi atunci cind incearci sd scape de tris. Borkovec ii pregtrtegte pe oameni sd abordeze situafia invlltndu-i mai intii sI monitorizeze semnele de anxietate.rdceald". care este incompatibild cu ijorarea. de crize de panicd. devin imprevizibili. Generarea activi a unor asemenea ginduri poate amorsa circuitul ce inhibd sistemul limbic care duce la ingrijorare. pentru cei care se ingrijoreazd atit de tare inau ajuns sd sufere de fobii. in acelagitimp. detectarea episoadelor ingrijordtoare cit mai aproape de inceputul lor .. iar intr-o fazd ulterioard mintea este .. Bineinfeles. o teamd gi o instriinare gi mai presus de toate o suanxietate"r4. Duptr mai multe experienle.. pe care creierul emolional le trimite in corp. spirala ingrijortrrii va reveni. Primul pas este congtientizarea de sine. si invele si identifice situafiile care declangeazdingrijorarea sau gindurile gi imaginile care dau nagtere ingrijortrrii. in caielim incercind sd gdsim un sens 9i in final ajungem str ne hptlm psihologic Ai strne facemnoi planuri caresd ne permittr ne ducemviala mai departe. Pescurt. oammii pot identifica ingrijordrile intr-un stadiu incipient al spiralei anxietifii. are gi ea avantajele ei. pericol ce poate reapirea urci cind este intrerupttr medicafial3. precum gi senzafiile ce le insolesc la nivelul trupului. Borkovec subliniazd cd acestestrategii stabilesc o anumitd ordine a activitdfii mintale..92 Natura inteligenlei emofionale lnrobit de patimi 93 altfel: . O reactivare a circuitului emolional cu aju- unei terapii estetotugi necesarA pentru a reduce pericolul cazul problemelor de anxietate. Metoda de relaxare itr sine nu este trsd suficientd. incapacitatea de concentrare gi pauzele de morie". ABORDAREAMEIANCOLIEI Singura dispozilie ftr care oamenii fac cele mai mari eforturi a se scutura de ea estetristetea.. Prin exercifiu. Cei ingrijorafi trebuie str conteste activ gindurile ingrijordtoare. Astfel. daci nu vor reugi. Borkovec a descoperit cd existi ciliva pagi foarte simpli care pot fi de folos pine gi celor care suferi de o ingrijorare cronictr foarte gravtr. ne pierdem intere- fald de distraclii gi pltrceri.ne concentrtrmasuprapierderii gi ne diminueaztr energia de a face noi eforturi cel pulin pe . Cum cei care se ingrijoreazd in mod cronic au probleme la nivelul nucleului amigdalian.ideea cd procesul meu de gindire a cuprins de un val toxic 9i incalificabil care mi-a anulat orice . urmtrtorul pas este abordarea unei pozifii fa!5 de aceste presupuneri: este oire foarte probabil ca infmplarea aceeade'ternut sd se gi petreacX? Este neaptrrat necesar str presupunem cd dxlstl doar o alternativd sau eventual nici una pentru a impiedica sd se intimple aga ceva? Exist5 pagi constructivi care pot fi fdculi? Oare ajut5 la ceva sd ne gi"di* la nesfirgit la aceste lucruri care ne dau o stare de nelinigte? Acest amestec de scepticism sdndtos gi gindire profundd se presupune cd ar putea si aclioneze ca o frind asupra activdrii neurale care susfine anxietatea. William Styron o descrierefoarte elocvent5a . intre altele. o stare de relaxare activatd in mod voit anihileaztr semnalele prezenlei anxiettrfii.numeroaselormanifestdri trale bolii"..

o parte dintre strategiile folosite adeseaau un efect contrar 9i ii face pe oameni si se simtd chiar mai riu d. qi ind sd igi distragtratenlia.DupA pdrerea lui Styron.. sinuciddrea. In depresie. Dacd la aceastXformtr de deprimare ar fi reaclionat duge lg persglgZglgldgp_llmdrii.Ocutun{q1g. in-final. Dar el poate pre. starea de a fi apatic ca un zombi. 9i anume cX femeia este mult mai dispusX dezvdluie motivul de ingrijorare sau cd in viala ei se pot ivi multe situalii care si o deprime. sing-ryyt reJusiu rdminind spitalul. infinal.inrduie. precum 9i .izol6rii gi concentrdasupra a cit de ingrozitor te simli.ar fi putut strse dedice^truP vinzdrilor.94 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 95 reaclie posibild de bucurie ir raport cu lumea celor vii. in special pentru depresiile majore. Apoi se pierde gustul fal5 de pldcere: .iegitul la masi fir ora9.o vegnicd nelinigte". Una dintre strategii este statul de unul singur.{*gage"ra. aparent. Din pdcate. ingrijorarea poate avea mai multe forme. .. Nodi ca exemplu o femeie agent de virzdri care instr fie deprimati 9i-9i petrece ore intregi irgrijorindu-se in uri cu gisirea unor clienli importanli. risipegte?eznddejdea. o stare depresivd va persista sau se va adinci in funclie de gradul ftr care este *megate.arbal!i-q-4re{g-q}gze.. lungi aceasti stare dactr se folosegte de prilej doar pentru a cugetq 9i mai mult la ceea ce l-a adus in acea situafie. Existd gi efecte fizice: insomnia. pe scurt. Bineinleles tX pot intra joc 9i alli factori. Persoanele deprimate igi justificl de obicei acest tip de frire spunind cd incearcd . vinscad. a girdului cd partenerul de te-ar putba respinge pentru cd egti deprimat sau a preocudacd vei avea din nou o noapte de insomnie". ajutd foarte mult sd refle condiliile necesare pentru a fi 9i mai deprimat. In acel moment. Alte indes intilnite ar fi cele ce iau forma .dispozif Deasemenea. Eu md concentrez aici asupra celei mai des intilnite forme de tristefe. incit pare o durere fizicd insuportabild. insd-5toa_q in ca. gerar_e fa!5 de care singura solufie este.. Acest lucru poate explica parfial de ce Tice a Constatat cd tactica cea mai des folositd pentru lupta impotriva depresiei este o viald mondentr . aceastdstare nu trece decit odatd cu timpul care se scurge. de exemplu. cu condilia sd existi resuriele inteme necesare. cit de motivali sintem. iar ea se simte o ratata. 'Nolen-Hoeksma a constatat cd fglqgile sint inclinate mai te..adicd melancolia obignuitd. ceea ce ii alimenteazX starea depresie..tatuncicin . Dar pentru cei mai mulli. Ea a presupus ce acest lucru s-ar putea explica cel in parte prin faptul ci femeile sint diagnosticate ca deprede doud ori mai des decit birbafii. ca de altfel orice altceva care presupunc o senzafie. Bdrbalii igi pot ineca depri- b. de o dis9i atit de palpabild. sentimentul de insingurare gi de izolare sporegte tristelea. In cazul unei asemenea depresii majore viafa este paralizat|.pgqly3jnjriCte-tepurgisimplu.. care.h!qo-.un fel de amorleali. concentrindu-se asupra aceluiagi aspect al depresiei in sicit de obosili ne simlim. de fapt. a-cS_ast5.cel mai la modd katament este cel iu prozac. in nici una dintre acesterefleclii nu este insolit5 de un gir acliuni concrete care ar putea sd mai aline problema.mincarea...In acest virzlrile nu ar fi scXzut 9i experienfa de a vinde i-ar fi spofircrederea in sine gi i-ar fi atenuat inclinalia spre deprimare. slu cit de pulin muncim.. la un meii sau la cinema. o solulie ar fipsihoterapia. dar existd cel pulin alte doudsprezece medicamente. dar mai ales o fragilitate ciudatd". care. devine brusc lipsiti de orice savoare. cit de pufind energie avem. Aceasta este un tip de disperare pe care oamenii o pot rezolva singuri. trebuie ftrcut ceva impreun5 cu prietenii sau cu familia. cJ mai adesea. .o groazd sinistrd. . Acest lucru funclioneazi bine daci efbctul de ansamblu este acela de a-i abate omului gindul de la tristefe. lucrd care-i atrage pe cei care se simt la plmin! totugi.Zgl it sa-re a cauzat si&rafia care qeg ag]-rgri:are-ilLp'tu. t**na [yg stare. Sirnptomele pro_ priu-zise aledepresiei fac ca viala sd rdmitrd in suspensie. care a t unde duce rumegarea problemei in cazul persoanelor te1s. la limitele superioare. ingrijorarea fali de ceea ce ne deprimd face ca depresia sd fie gi mai intensd gi de mai lun- duratd.meditaleaglig:11 !dp-.depresia subclinici. nu se mai ivegte nici un fel de nou inceput. fdrd sX facl njg! unl2as in direclia fir4elrn 9g uterapii. dar gi medicamentele .ecit inifial..sd se firleleagd mai bine". mai ales pentru iei care suferd de cazuri mai pulin grave. nici o medicalie gi nici o terapie nu ajuia.Jocmaipentru a uita de aceastitristele. cel pulin aga : psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford. Intr-adevbr.9-ate*-inr{gtg"!idepresia.. sperag_tadispare gi este inlocuitd de .. o nervozitate. devine ceea ce se cheamd in termeni de specialitate .

Dintr-odatd. Terapia cognitivS vizeaz6. fluxul gindurilor deprimante are un efect magnetic foarte puternic la nivelul asocialiilor de idei. Sinteli plin de remugclri gi vi cuprinde o nesfirgitd tristele din pricina acestei tragedii. num5rul acelora dintre ei care aleg aceastll solulie nefericitd fiind de doud ori mai mare decit al femeilor. al unui roman tragic pentru ctr asta i-ar putea indemna sd recadd in aceeagidispozilie sumbrd. Unul dintre motivele pentru care aceasttrdistragere a atenliei funclioneazd este faptul ctr gindurile deprimante apar ca din senin. Constata$ ci ea este plind de copii. voluntarii mai deprimafi au dovedit cd pondeglndurilor obsedante creptea. Chiar gi atunci cind persoanele deprimate incearcd sd-gi alunge gindurile deprimante.notlindu-gi gindurile ata cnm le veneautr minte in urmdnoud minute. Distraclia reugegte sd rupd care menline acea gindire coplegit5 de tristele. o ma. se gindeau din ce in ce mai rar la aceastd scetulburltoare. iresurl si igi notau ideile.. Un asemenea experienlelor lui Wenzlaff sd seemofodin cadrul I voluntarii din minte aceasti profund. Aptrsati frina cu putere pini in podea 9i de- alte ginduri stresante penku a-9i distrage atenfia. unul dinrrmentele teoriei de bazd conform cireia terapia gocurilor socurilor argumentele este eficientd in depresiile grave este 9i faptul cd ea proo pierdere a memoriei pe termen scurt .schimbarea acestor tipare de gindire 9i. magina alunecind ugor sPre cealalti magind. Una este inv5larea modului de confruntare cu gindurile aflate in centrul frXmintdrilor . Apoi. Ei au incercatapoi sd-giscoattr r.baunii au fdcut chiar referiri in:cte la acea scend in gindurile lor. subiectii au ales activitSlile mai melancolice. el poate gi str lase o anumiti obsesie privitoare la motivele rerdrii..Viitorul pare foarte sumbru") gi nu pentru cel mobilizator (. Tendinla de perpetuare a deprimtrrii se manifesttr pinl 9i in genurile de distracfie pe care gi le aleg oamenii. atunci cind persoanelor deprimate li se cere sd recompuntr o propozilie din patru cuvinte date aleator.trea.96 Natura inteligenlei emolionale tnrobit de patimi 97 marea in alcoolism. psiholog la Universitatea din Texas. cum ar fi irmormintarea unui prieten. astfel incit ele greu de suprimat de indatd ce aPare o proastd dispozilie' nea ironiei. Oamenii au un intreg set de ginduri dente care apar cu mare repeziciune atunci cind sint trigti. cu medicalia pentru tratarea depresiilor nu foarte gravcr 9i chiar cd este superioari medicaliei i:r prevenirea revenirii depresiilor ugoare. confonh unor studii. Modalititi de.. Mai mult." O alttr teorie susline ctr plinsul ar fi modalitatea naturald de nivelul substanlelor chimice ce aPar odati cu suferinfa. care se PresuPunea ci ar fi ruit strfi fost indreptatespre altceva.ftrceauun semn pe.chestionarea asupra valabilit5lii lor gi gindirea unor variante mai pozitive. de dispozilia ei. cel mai adesea ele nu reugesc si gdseascdo varianttr mai bund. cei deprimali folosesc tocmai un subiect deprica si i9i ia gindul de la un altul de acelagi gen/ ceeace stlirte gi mai multe emolii negative. Atunci cind li s-a dat o listtr de modalittr'i pozitive sau plictisitoare de a igi lua gindul de la ceva trist.ti cI unul dintre copii zace nemigcat. cei careaveauo inclinalie spre deprimareau folo- Imagina!-vd cd mergefi pe un drum necunoscutabrupt 9i plin de serpentineir vreme ce afard esteceafd. scenariu dureros a fost folosit pentru a-i face .plins sdndtos" este ingelStoare: plinsul intlregte meditarea asupra unei situalii nefericite prelunde fapt starea de disconfort.ridicare a moralului rapafi. Cea de-a doua ar fi organizarea voitd a unor programe plicute gi care sd distragd atenfia. care se deprimd ugor au tendinla sd-9i creeze relele foarte :rnice de a-ociafii de idei intre aceste ginduri. avind grijl sd nu aleagd ceva in genul unui film melodramatic. dupi ciocnire.pacienlii simfin- . un vehicul care ii duce la grddinild .hirtie.. Dupd cum rnea Wenzlaff: . este cel care a ftrcut aceste studii 9i care a ajuns la concluzia ci aceia care sint deja deprimali trebuie si faci un efort suplimentar pentry a se concentra asupra unui lucru mai mobilizator. distanla fiind prea micd pentru a mai putea frina la timp. De exemplu. s-a dovedit cI poate fi folositd impreunf.sind vd !i9negtein fald la numai cifiva metri. cd uneori plinsul poate sd ne scaPe de blestemul histefii. Reugili sd fugifl la cealaltd magini 9i constata. in vreme ce majoritatea.Viitorul pare foarte strXlucit')r7.urmati de un plins in cor. odattr cu cerea timpului. Doud strategii sint extrem de eficiente in acest tip de beteliel6. odatd pomit. Ideea unui . Richard Wenzlaff. se agterne dintr'odatd linis. cel mai adeseaopteazd pentru mesajul cel mai deprimant (.Gindurile se asociazd mintal nu numai in ie de confinut.9i asta cu o secundi inainte de a auzi cum geamul se sParge 9i metalul se izbegte de alt metal. strecurindu-se total nepoftite in mintea cuiva. De fiecare dattr cind li se strecura in minte gind despretulburdtoareascene. ci gi in funclie de starea ir care se afl5 per.

dar nu tot atit de bine in cazul depresiei.indiferent cit de gravd ar fi starea lor/ reugesc aibd o dispozifie mai buni dacd sint in stare se descopere cI alli pacienli care o duc 9i mai r5u (. constate Tice. este una dintre cele mai eficiente tactici pentru indeplrtarea depresiilor ugoare. Este firesc s5 rtr-o alta perspectivd sau retncadrarea vditXm atunciciird o relalie ia sfirgit 9i sd ne cuprind5 ginduri autocompdtimire. care este o formd de agitalie. practic. tn oice caz. este populard solulia de a-9i cumpdra singure un cadou sau de a se desfbta pentru a depXgi o proastd dispolilie.este PercePerealucrurilor cognitiad. ln mod similar. iar gimnastica aerobicd reugegtesd heleascd trupul. deci in cazul sedentarilor. sporegte starea de O abordare mult mai constructivi in privinla ridic5rii morai. ca sfdtuitor sau pentru a-i hr5ni pe cei fdrd . Cum depresia se alimenteazd din rumegarea ginduri 9i preocuparea de sine. Ridicarea moralului prin intermediul unor desfdtiri sau pldceri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru momentele de tristele. clun ar fi cititul. Sportul pare sd funclioneze bine pentr0 cd schimbtr starea psihologic5 presupusd de dispozilia respectivS: depresia inseamnd un moral scdzut.tin aga reiese din studiul lui .. susline Tice.alcoolul esteprincipalul factor de deprimala nivelul sistemului nervos gi deci. trtr-o lumini pozitivl . atita vreme cit incepe si ne intesuferinla altora.De fapt. . cum ar fi imbrdcatul frumos sau fardatul' Unul dintre cele mai putemice antidoturi in cazul depresiei pulin folosit in afara terapiei . a-i aiuta pe ceilalli ne face si ne desde acestepreocupdri.ilar.a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente solude schimbare a dispoziliei. pentru cei care fac gimnasticd. irntorcindu-ne in timp 9i gindinla faptul ci relalia nu era prea gtozavd 9i ci de fapt nu ftro pereche potrivitd . Asemenea atii cu aceia care o duc gi mai reu sint surprinzdtor de te: deodat6. o comedie.Asta inseamnd voi rdmitne pentru totdeauna singur(d)". aceastdmetodd este foarte rar practicati.98 N at ur a int eli g en! ei em o! ional e Inrobit de patimi 99 du-semai bine pentru cd nu-9i mai amintesc de ce erau atit de trigti. efectul asupra dispoziliei este invers: ei incep sd se simti prost atunci cind sar cite o zi peste educalia hzicl. din pdcate. Unele dintre modalitdlile obignuite prin care oamenii se calmeazd atunci cind sint deprimaliar fi bdile fierbinli sau consumarea mhcdrurilor favorite ori a asculta muzica sau o partid5 de sex. Wenzlaff ad5uga faptul ctr distracliile cele mai eficiente sint acelea care ifi schimbtr starea . studiind tipurile de tristele. Studiile au ardtat ci aceia care se uitd foarte mult la televizor sirt de obicei mai deprimali decit irainte s5 o fdci!) Gimnastica aerobictr. care nu se omoartr prea mult cu exercifiile fizice. tot ceeace pdrea atit de ftrgrozitor nu mai pachiar aga. are efect o irnbundt5lire a imaginii personale ce duce la icarea moralului. dar 9i a proastei dispozifii. privind din altd :ctivi aceastdpierdere. Totugi. O alti metodd eficientd de a scdpa de deprimare este a-i ajupe allii. jocurile video sau jocurile puzzle.ca antrenor Liga funiorilor. Fiecare dintre aceste abordiri pare sd funclioneze in sensul cd opregte acest cerc infemal al depresiei sau al anxietdfii.visatul la o vacanld imaginard. reveria .acest luionstituie un a4ticlqlsl'!dqte.Totugi se poate 9i mai . Diane Tice a descoperit cI mulli au suslinut ce s-au indreptat spre diverse modalit5li de distracfie. in vreme ce bhrbafii sint de cinci mai predispugi decit femeile la bdutur5 sau la droguri atunci au clderi nervoase. ceea ce evident cX te disperarea. Implicarea fir voluntariat . in cazul femeilor. (Atenfie instr: unele distraclii in sine pot perpetua starea de depresie. televizorul 9i cinematograful. in ce-i privegte pe aceia care fac sport zi de zi. este sd pui la cale o mici victorie sau o reugila itrdemind: nigte treburi care agteptau de mult sd fie fdcute in casd sau alte mici lucruri ce agteptiu sd fie rezolvate. o carte optimisttr. aducind creierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea emofionalE care a pus stdpinire pe el. cei care se compard cu Perrele sdnitoase sint automat 9i cei mai deprima1il8. Da{. in mod similar. dormitul.eu cel pulin pot sd umblu").cu alte cuvinte. ln mod . pacienlii casuferi de cancer. dar 9i mersul la cumpdrdturi sau chiar uitatul prin vitrine.cum ar fi un eveniment sportiv palpitant.. Tice a constatat ci mincatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de cdtre fe- i pentru calmarea tristelii. efectul maxim a fost oblinut doar atunci cind s-au apucat de acestobicei sdndtos. tehnicile de relaxare care aduc trupul intr'o stare de inactivitate funcfioneazd foarte bine in cdzul anxietdlii.o solufiecu doud tXiguri:mincatul in exreprezintS. Mincatul exagerat sau alcoolul ca anti- desigur."tii. gi anume ci avantajele sportului funclioneazd cel mai bine in cazul celor lenegi. cel pu. duce la regrete. chiar dacd aduce o schimbare de dispozilie. In privinla studenfilor. Aici irstr trebuie si includem un avertisment. cum ar fi convingerea cd: .

toli au dat semne fiziologice de disconfort ca reie la cuvintele respective. reacfia a . Aceastd frazd a fost scrisd de un student care s-a oferit sd participe la un studiu referitor la reprimatori .psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wiscare anterior colaborase cu Weinberger. . Altul ar fi un ptrrintesau ambii pdrinli cala rindul lor fac parte din categoria celor care-gi reprimtr emo- gi prin urmare sint un exemplu. in vreme ce centrii vorbirii se afl5 in cel .c5un cuvint suplrdtor.cel pulin agasuslineWeinberger. este o reprimare captattr in oiao. au rdscd sfirt perfect calmi..Rugiciunea. da- .I-a tras un picior in burtd colegului de camerd-. Aceastd continui indepdrtare a unor emolii precum minia gi tea nu este un lucru neobignuit. ir prezent psiholog la Universitatea Case Westem Reserve. Nimeni nu poate spune exactcind apareun asemenea ftr existenfa cuiva. Davidson a reugit sd afiun cuvirt astfel incit sd fie vdzut doar cu iumitate din cimvizual. aratd ctr degi aceste persoane par calme 9i imperturbabile.. Daci primul cuvint a fost . ir prezent ei sint considerafi ca fiind exper. dacd egti credincios. Mare parte din acest studiu fdcut in principal de Daniel Weinberger. pur gi simplu aceasti trtrstrtur5poate fi un temperament tenit. adicl inima a inceput sI le batd mai repede..urd". chiar dactr asocialiile de idei pe cafdcut au ardtat aproape intotdeauna cX au incercat str miefectul cuvintelor supirdtoare. Au ajuns str se adapteze atit de bine prin instinctul de autoapdrare impotriva sentimentelor negative. Din pricina legdfurii neurale a sistemului vizual.ti in reglarea emofiilor. $i se sfirgea astfel: . tn loc s5-i mai numim reprimatori. Studiul lui Davidsona profitat de faptul cd (in cazul dreptaor) un centru cheieal analizdriiemofieinegativese afltrin lodrept al creierului.100 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 101 Lr sfirgit. Alte teste au ardtat cd acest mic act mintal de evitare ftrceaparte dintr-un tipar mai vast al existenlei tinirului.iubire". unii oameni reugescsd-gi depigeasci starea de melancolie orienfndu-se spre transcendent. Teoretic.In timpul testului de completare a frazei. ln vreme ce la inceput cercetitorii i-au considerat pe cei care igi reprimb emofiile drept un exemplu edificator al incapacitilii de a le simli . sd transpire 9i sd le creascX tensiu- arteriald.. cei care igi reprimi sentimentele la maturitdlii sint calmi 9i stnpinifi. Tice mi-a spus: . aga cum obignuiau pind acum cercetAtorii. lntr-adevdr sd nu perceapX semnele fizice ale emoliilor tul? Sau doar se prefac a fi calmi? Rdspunsul la aceast5 re a venit tr urma unui studiu foarte inteligent.rude bune cu alexitimi.de a distruge majoritatea emoliilor supdrdtoarele. un termen mult mai potrivit mi s-ar pdrea imputurbabili.cind au fost trtrebafi cum sesimt. apropiindu-le de almai nevinovate. inceputul acestui fragment: . chiar dacf.oameni care de obicgi gi in mod automat par sS. adictrse arattrveseli sau ca gheali atunci cind sint confruntali cu situalii nelinigtitoare.au dat semne de anxietate. Una din gase persoane astfel. uneori ele pot str ajungd sd clocoteasctrdin pricina.." Aceastl transformare a unui act de agresiune intr-o gregeald nevinovat5. funcfioneazi indiferent de starea proast5 in care te afli." i-a fost dat unui student pmtru a fi completat in cadrul unui test. Davidson i-a pe cei imperturbabili sI rezolve un test de liberd asociere. Aga cum au demonstrat-o reaclor fizice. este pulin plauzibili.1' Aga incepea fraza. Reprimatorii care pireau ctr emantr calm au fost trddali de agitalia trupului: cind au fost confruntali cu fraza despre colegul de cameri violent gi altele asemenea. Odat6 ce emisferadreaptXrecunoagte faptul. voluntarii au fost 9i ei monitorizali in ceea ce privegte nivelul de excitare fiziologicd. Unul ar fi o strategiede supravieluirein situaliile dramatice. ea transmite aceastdinformalie cdtre corpuscalloacel element care imparte creierul in doud jumdtdfi. cuprindea o listX de cuvinte neutre. iar apoi vorbirii.$i totu9i. dintre care unele aveau nrranfd ostiltr sau sexuald.cum fi un plrinte alcoolic intr-o familie in care aceasttr problemtr esterecunoscutS.." CEI CE REPRIMA: NEGAREAIOWALA ..dar de fapt voia sd aprindtr lumina. realizat . menitd si stimeascd un sentiment anxietate la aproape oricine. reaclionindu-se printr-un cuvint rostit.. eventual -. fircit nici mdcar nu le mai congtientizeazd latura negativd. mai ales dacd este vorba de depresie. Problema care rtrmine.estompeze tulburtrrile emolionale inainte de a le congtientiza. acestor tulbur5ri psihologice pe care par si le ignore. desigur. este cit de calmi sint de fapt.... cii. copot irv5la in mai multe feluri sd fie imperturbabili.I-a tras un picior in burtd colegului de camerd. Foloo combinalie complicattr de lentile.

r02 Natura inteligenlei emolionale cd afisajul s-ar fi fdcut in jumdtatea stirgd a cimpului vizual. Reaclia fiziologici puternicd se poate datora incercdrii suslinute a circuitului neural de a menline sentimentele pozitive sau de a le suprima ori de a le inhiba pe cele negative. .. Inci imi amintesc in:iperea in care am intrat ir acea dimineald d€'fiiimavara de parcd mergeam Ia tAiere gi imi sinleam inima grea. Mai precis. MXsura ir care problemele emolionale pot interveni in viala d nu este ceva nou pentru profesori. stratul de indulcire a sentimentelor care acoperd acesteperceplii neplicute poate sd se datoreze acliunilor lobului frontal stftrg. A9a cum am vdzut in . o disociere pozitivd . Ideea este cd einu se prefac cAnu ar fi congtienfi de gradul de eneryare. Dar nici o speranfd. Am rimas incremenit ca un animal care fusese oprit in loc de o inlepifuri cu curara. dupd o situafie de stres posttraumatic.seprezintd pe ei ingigi intr-o lumind pozitivd gi irtr-o dispozilie joviald". cei care sint pringi intr-o stare de spirit nu primesc informafiile in mod eficient nu gtiu ce sd facd pini la urmd cu ele.9i mai pulin in partea dreapti. este nevoie de energie pentru a trii realitdlile nepldcute intr-o lumin5 pozitivd. stare asociatd cu sentimentele pozitive. O ortr m-am uitat fix la paginA.entru ci. mi-a spus Davidson. mintea mea gindindu-se la consecingelepe care urma si le am de suferit. Pe scurt. Aptitudinea de a stipini O singurd datd in viali am fost paializat de frictr. ar fi fost recunoscut mai irtii de lobul drept al creiirului.gi probabil este 9i un indiciu pentru funclionarea mecanismului neural in cazul unor stiri disociative grave/ care pot apdrea. imperturbabilii pdreau cd datoreazd aceastl reacfie unui mecanism neural care incetinegte sau intervine in transferarea informaliilor deranjante. dar nu invdfasem. Priveam fix in podea drept in fafa mea ir timp ce mi indreptam spre locul de lingi ugi. Aceleagi ginduri se repetau la nesffr9it. care arr o anumitd sensibilitate la suferinld." Teoria lui Davidson spune cX. am simlit in urechi blthile inimii 9i am perceput acest gust al anxietdlii $n stomac.spune Davidson. Acum imi dau seama cA acest chin al meu era un fel de al posibilitSlii creierului emolional care stdpinegte gi r p ar alizeazd gindirea. baci afigajul s-ar fi f5cut in jumdtatea dreaptd a cimpului vizual. ln cazul cuvintelor neutre. Fusesem de multe ori la cursuri in aceaste salA. fotugi.pare a fi o strategie cu o reugitd maximd pentru autoregldrile emotionale". M-am uitat o datd rapid la intrebirile de examen. Acegti oameni . Nu am petrecut ora aceeaincercind cu disperare sd gisesc o rezolvare a testului. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirmalii pozltive. Studentii nerdbddfuriogi sau deprimali nu inva!5. centrul sentimentelor negative. creierul lor le ascunde aceastdinformafie. Tohrl s-a petrecut la un examen de matematicd.in privinla activitdlii creierului.Ei neagd faptul ci stresul ii deranjeazd gi aclioneazd printr-un tipar al activdrii frontale stingi. nu exista nlcl o trage^re de timp in privinla vitezei cu care era gdsiti asociafia de idei.dar numai in cazul in care cuvintul fa!5 de care trebuiau sd reaclioneze era unul care ii deranja. care seamind foarte tare cu o stare de disconfort. Intirzierea apdrea doar atunci cird cuvintele erau prezentate emisferei drepte.. Atita vreme cit acest lucru nu presupune decit o detagare.centrul sentimentului pozitiv . agteptind str se termine acest chin.. 9i in de azi este pentru mine cea mai grditoare dovadd a impacdevastator pe careil are gocul emolional asupra limpezimii ii. de exemplu. nu gtiu de ce. nu gi celei stingi.l AceastX povestire a momentelor de chin imi aparfine. N-am visat cu ochii deschigi. Spre surprinderea sa. atunci cfurdDavidson a mdsuratnivelul de activitate al lobilor frontali. Cind am deschis coperta albastrd a caieh:lui de examen. Pe scurt.semnalul-ar fi ajuns in partea stingd a creierului fdrX a fi perceput ca o problemd nepldcutil. Pur 9i simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare. imperturbabilitatea este un fel de negare joviald. a durat un timp pentru ca imperturbabilii sd rdspundd . in ciuda unei teaclii fiziologice clare. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult ir acel moment cumplit este cit de in''chisd a devenit mintea mea. in primul an de facultatg-p. pe ling6 fricd gi tremurat. in acea dimineaf6. nu mai vedeam nimic pe fereastrd gi nici micar nu mai observam incdperea. s-a dovedit cd activitatea este mai intensd in partea stirgi . . Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte. cind stau gi se odihnesc. degi nu se cunosc urmdrile la nivelul constientizdrii de sine.

. de doar doutrsautrei punctes.u gindurile de autocompdtimire gi de disperare. fl_ cfurd posibile toate celelalte eforturi intelectuale.gre spre reugitd. aga cum la rindul meu am constatat in timful acelui inspiimintitor examm de matematici. cei mai mari violonigti ai secolului XX au irceput ul instrumentului de la cinci ani. Atrcepe mai deweme oferl o gansdmai mare in via- cei mai buni studenli la vioartr de la ceamai mareAcademie Muzictr din Berlin.t* a"i . acolo are loc intilnirea dintre sentimente gi emofii3. cum ar fi dreptul gi medicina.participanfii din echipa chinezl de sirituri in apd aveau doispr"re"u ani gi fdcuseri tot atitea antrenamente ca gi membrii echipei americane. p"r. sd te trezegti mai devreme dimineala ca si mai i pulin. emofiile negative puternice abat atenlia spre prrr.u alt gind. {inJgrii-. emoliile coplegescputerea de coircentrare.In vrece cei mai mulli pirinli americani sint dispugi sd accepte cd gopil poate avea 9i pdrli mai slabe gi str pund accentulpe forte. dacd nu reugegti. mulli i de origine asiaticd se comportd ca 9i cum IQ-ul lor ar cu mult mai ridicat . au studiat zece mii de ore.echivalentul unui IQ de 110 la americade origine japonezd gi al unuia de 120 la americanii de origichinezd5. sabotind permanent incercdrile de a acordi atentie orictrrui alt lucm intilnit. lilor asiatici in gcolile gi profesiile din America. pe lingd ta- poate fi vdzutXin remarcabileleperformanle ale iJrntrscut.ropozifii pind la deslugirea unei complicate probleme de Cortexul prefrontal este cel care indeplinegte aceastil logi:|'.gi nu uitafi. este blocatll 9ind .. incepind devreme in viafd. . vor! suplrdtor . Iar pen_ tru o cregterestabilX a gradului de mdiestrie.zel 9i in_ cyd..it urzeasctr. trebuie luat tr considerare gi rolul motivdrii pozitive . Studierea sportivilor olimpici.r*iifr""" le care formeazd un numdl de telefon sau la rut ae precum o intrigd pe care un romancier incearci sI o "ompti. La Olimpiada dinlggl.i.mintea. . $i totugi. care aveall peste doudzeci de ani . Pe de altd parte. capiciiatea de a'r$ine toite informa_ liile relevante in raport cu miliunea'de indepiinit.entuziasmul gi perseverenla in faia obstacolelor fiind i importante decit orice altceva. incii copleger" ori. funclie a memoriei funcfionale . au in stare sd gi continue printr-o pregtrtire asidud ani gi ani de .indreptarea sentimentelor spre entuziasm. de ra alctrtuirea unei p.tapt cl€ capacitatea mintald -c6nitivtr. pentru asiatici abordarea este urmdtoarea: dacd i luat note bune. Cind circuitul limbic care converge pe cortexul prefrontal se afld tr zona tulburirilor emolio_ nale. careacum au doulzeci de ani.o culturd etici a munprin zel 9i persecii setraduceprintr-o motivafie mai puternicS.un avantajemolional. unul dintre semnele care aratd ci1 sentimentele au tendinla sd-gi schimbe direcfia str cadtr in pr9i tologic-este faptul ctr sint atit de insistente. Ceea fr"o" cupi memoria funclionall poate fi la fel de lumescprec. i. cum ar fi munca sau gcoala. pria lor preocupare/ interferind cu incercarea de-cbncentrare asupra altui lucru.sau pentru copilul ai cdrui perin. fir vreme ce cei care se afld in egalonul al au studiat cam gapte mii cinci sute de ore. pentru persoana care trece printr_un di. acesteantrenamente trebuie sd inceapi in_ cddin copildrie. verenle.. a muzi_ : cienilor de renume internafional 9i imarilor maegtii de 9ah aratd cI acegtiaau ca trdsdturd comund capacitatea de a se'motiva pentru a unna un antrenament neindurltor si regulata. O trecere faptul cXacegticorevisti atentd a acesteirealittrli sugereaztr americani de origine asiaticd au un avantaj mediu faftr de i la IQ. Ceea ce pare sd-i despartl pe cei din virf de ceilalfi cu capaegale este mtrsura tr care.ii divorleaztr . in vrece aceia care au ajuns doar la nivel nalional s-au apucat pe lece ani.memoria funcfionaltr. de deznidejde gi de neajutorare le intrec pe toate celelalte.in ceeacepriprofesiile liberale. Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 105 Capitolul 5. Sanford Dosociolog la Stanford. nu se opregte prea mult asupra lucrurilor ce par prin comparalie mdrunte. Aceasttrperseverenlddepinde de anumite kdsdturi emofio. Motivul pare sd fie faptul ci incd din primii ani de copiii asiatici muncesc mai mult decit albii. campionii internalionali gah s-au apucat de acest joc ir medie pe la gapte ani. solulia este sd inveli mai mult seara 9i." Pescurt.h similaq. eficacitatea memoriei funcfionale are de suferit: nu mai pu_ tem gindi logic. Memoria funcfionall este o funcfie executivd la nivel mintal. a studiat peste zece mii de licegi a constatat cd americanii de origine asiaticd petrec cu 40%i r mult timp la pregdtirea lecliilor decit ceilalli elevi. thtr-adeva4. pe care savanfii o nrunesc g. Rdsplata suplimentard care vine din motivalie. Ei considerfl ci oricine se poate descurca bine la pcoalS daci faceefortul cuvenit.104.'necesardunui per_ former internafional.scufundltoiii chinezi incepuserd un extrem de riguros incd de la virsta de patru ani.11ice..

Capacitatea de a rezista impulsului de a acfiona. un remarcabil studiu in care unui copil de patru ani i s-a pus in fald o prdjiturd aratd cit de important5 este capacitatea de linere in friu a emoliilor 9i de amiure a impulsului. pini la terminarea liceuluiT.106 Natura inteligenfei emolionale Aptitudinea de a stdPini 707 In mlsura fur care emotiile noastre merg in direclia sau sporesc capacitatea noastrtr de a gindi 9i de a planifica. sd inlepeneasc5 de fric[ sau si dea inapoi din cauza stresului ori s5 fie ugor de dezorganizat sau de niucit intr-o stare de tensiunei ei au trfruntat provoc6ri 9i nu au abandonat nici mdcar in fala marilor dificultiifi. lesne nemulgumili de frustriri. cin$nd.dar !i-o dau chiar acum. dar gi a traiectoriei pe care o va avea probabil in viafd.a migca" .rnali 9i indecigi. aproximativ o treime din tor r tal. COMIR OLA REA IMPULS URIL ORr TESTUL PRAIrTRn Imaginafi-vi ci aveli patru ani gi cd cineva vX face urmdtoarea propunere: dactr agtepli pinl ce facem citeva comisioane. capacitatea care afecteaztrin mod profund toate celelalte capacitX!i. $i dupd toli acegti ani. reaclionau exagerat la orice lucru care ii irita. dintre dorinli gi autocontrol. de a nimici migcarea incipient6. erau timizi in privinla legdturilor sociale. Diferenla gmolionali gi sociald irtre pregcolarii care au ftrgfdcat prdjitura . Era mai pulin probabil cd ar fi putut si cedeze nervos. este verbul . se transferd cel mai adeseagi la nivelul funcfiondrii creierului intr-o inhibare a semnalelor limbice cdtre cortexul motor. dintre sine 9i eu. vei ctrpdta ca premiu doui prijituri. avird tr vedere cd toate emoliile. 9i i-a numdrat mai ales pe copiii celor de la facultatea Stanford. Sigur cd aceastaeste o provocare pentru sufleful unui copil de patru ani. Acegti pregcolari curajogi 9i hotdrili au primit risplata celor doutr pr5jituri.. DacI nu poli si agtepli pini atunci. prezentind |n portret .vom fi propulsali spre reugittr. au fost increzdtori in sine 9i demni de incredere. Copiii care au ingficat prijitura. ceea ce remarcdm la o virstl fragedd se dezvoltd la scar5 mare la nivelul competenlelor sociale gi emofionale. iegindu-gi din fire. . duc intr-un fel sau altul la un impuls. absol- venti gi alli angajafi. Dar alfii.. Capacitatea de a impune aminarea unui impuls std . inteligenla emofionald este o aptitudine majord.. $i in mdsura in care sintem motivafi simlind un enfuziasm sau o pl5cere pentru ceea ce facem sau chiar gi un grad optim de nelinigte . de-a lungul vielii. Oricum. siguri pe ei gi mai capabili sd se adapteze frustririlor viefii.16r" sau nedemni. dintre risplattr 9i amtrare. la o grddinild din padrul campusului universitar Stanford. urmirindu-gi scopurile. In adoles. el oferi nu numai o interpretare a caracterului. lui. mai degrabd tulbure din punct de vedere psihologic. se simleau nesiguri 9i nemulfumili pentru cd nu .ob!inuserl destul".comisioanele". studiul urmdrindu-i pe acei copii de patru rni gi in timp. Unii copii de patru ani au fost nevoili sd agtepte cincisprezece sau doudzeci de minute. primegti numai una . Ca str se gprijine in lupta lor interioard. in funcfie de ceea ce alege copilul acest test poate fi grditor. Nu existd un talent psihologic mai important decit a rezista la impulsuri. ei gi-au acoperit ochii ca sd nu se uite la ispittr sau au stat cu miinile in poald vorbind intre ei. se considerau . de a urma un antrenament pentru un scop indepdrtat. acest microcosmos al vegnicei bet5lii dintre impuls gi ablinere. Rdddcina cuvintulwi emofie. jucindu-se. mai impulsivi.escurca in viafl. ceea ce cu siguran!5 li s-a pXrut o vegnicie. Agadar. Dupd zece ani. au 9i ingficat o prdjiturd de lndatd ce persoana cari: fdcea experienfa a iegit din incdpere pentru a-gi face .amintifi-vi. Diagnosticul pentru felul in care au gtiut s5-9i stdpfureascd impulsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece ani mai tiraiu. in acest sens. Aceasta este baza autocontrolului emofional. dddeau inapoi sau se blocau fur fala stresu. pentru a rezolva problemele. pini ce s-a intors cel care ficea experienfa. prin insigi natura lor. Acest studiu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960. Cei care au rezistat ispitei la patru ani au devenit intre timp adolescenli mult mai competenli din punct de vedere social: erau eficienli.gicei care au avut ribdare a fost enormi. fie facilitin4 fie combinindu-se cu ele. provocind certuri 9i neinfelegeri. cddeau ugor pradd geloziei sau invidiei. ele determini limitele capacitStii noastre de a ne folosi abilit5lile mintale furniscute 9i de a hotdri cum ne vom d. sau erau furcdpdf. c€nld. tot nu erau in stare sX i9i amine rdsplata. Au luat initiative 9i s-au implicat in proiecte. toli acegti copii fiind urmdrili 9i la adolescenli. erau in continuare in stare sd amire rdsplata. pinl ce uneori chiar au obosit 9i au adormit. degi o asemeneainterpretare rimire deocamdatd speculativi. au dat dovadd de mai puline calit5fi. spre o acfiune.

si-gi fac6 planuri pe care str-lerespecte gi mai neribdtrtori si invefe. iar la matematrcd. iar ei povestesc ce le trece prin gind .Este shesantsi-l urmdregti pe teren. sd se concentreze. Felul in care copiii trec testul amindrii recompensei la patru ani este un indicator de doutr ori mai exact asupra noteloide la examenele SAT decit IQ-ul. Vorbitoarea urmeazd o terapie pentm anxietate. o reaclie utiltr . ingrijorarea . Aqa cum vom vedea in Partea a cincea. - Atunci cind celor care sint pradl ingrijordrii li se cerestr iro misiune cognitivd. Persoaneleanxioase stnt predispuse si eguezechiar oblin un punctaj b. Anxietatea saboteazd performanfele la invd!5turtr de orice fel: in peste asemenea ftrcutepe 36 000de persoane. $i mai surprinzdtor este faptul ctr atunci cind copiii testafi au .treimeacelor care-au agteptat cel mai mult au avut intre 610 qi 612de puncte. Acest lucru sugereazXfaptul cd acea capacitate de a amtra recompensa contribuie major la potenlialul intelectual.s5fg esenla autoregldrii emofionale: capacitatea de a nega impulsul ir avantajul scopului. cel care a fdcut acest studiu. o diferenlX de 2L0 puncte in totals. prin punctaje sau realiz5ril3. Sint sigurA ctr fiul meu estedezamtrgitctr nu mi uit cum joactr.unla testul de inteligen!tr. ciuri. reprezentind o limitare definitivi in potenliaiul existent al unui copil. degi unii aduc argumente ci IQ-ul nu poate fi schimbat.S2S.anxietatea cronici este aceea indiciu aproape sigur cd persoana respectivi va da greg in ceurmd. sI i9i distragd atenlia ca sd nu se concentreze asupra ispitei imediate 9i si fie suficient de perseveienli pentru atingerea unui scop . Ea igi dd ma ci lngrijorarea intervine in mod nefericit tr existenla ei. crun ar fi aceea de a-9i vedea sau fiul jucind fotbal. Acest de repetilii mintale sint dezastruoase din punct de vedere atunci ciild intr5 intr-un fel de rutintr care capteazd inatenfie.. Mai uluitor eite faptul cd au avutnote foarte mari la testele SAT.cele doud prijituri. grijile ii coplegescraliunea.direcfionarea spre scop prin aminarea autoimpustr a rdsplatei" ..108 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 109 labaza unei multitudini de eforturi. Dar atunci cind sd ia o hottrrire simpld.a luat-o razrl. (Un control deficitar al impulsurilor in copildrie poate fi {e asemeneaun indiciu asupra delincvenlei ulterioare.. din nou un indicator mult mai exact decit lQ-ulto. mintea ii estecotropittr de gtrduri catastro.sau cit de rdu sfirt oamenii ir sd-gi utilizeze capacitSlile mintale.ai a devenit o pregdtirnintaltr prea zeloasl pentru o ameninlare anticipati. de studii ' ia pentru ingrijorare duce la o mai slabd performan!5 la indiferent cum s-ar face misurarea acestei perforprin note sau tesfe. Ea nu mai este liberi sd aleagd. Tieimea copiilor ie ingfdcaserdprXjitura cu mare nerdbdare abia dactr au luat sZa de puncte la testul de gramatictr. incepind cu un regim d. intervenind in orice alte incerclri de concmtrare altui lucru. cei care la patru ani agteptaserd cu rlbdare erau studenli mult mai buni decit cei care acfionaseri sub indemnul imboldului. de rezolvarea unei ecualii algebrice sau de cigtigarea unei Cupe.ei erau din punct de vedere academic mai competenfi: mai capabili str igi transpunl ideile in cuvinte. care nu o mai poate duce aga cum ar vreall. dar mai devreme sau rnai frziu tot va avea un accident. independent de le-ul in sine.bal. agacum aratrn shrdiu ficut pe 1790de studenfi carese preglteau sd ocuposturi de controlori de trafic aerianl2.desigur. agacHnici nu m-am mii dus la me. s-aarltat cd diferite. IQ-ul devine un indicator putemic numai duptr ce copilul invali sd scrie 9i sd citeascde.. Conform evalutrrii pdrinfilor. indiferent cd este vorba de punerea bazelor unei afaceri.. tn cazuri ce necesitd efor- intelectuale complexe sau ale unor misiuni tensionateprea controloiilor de trafic aerian. GfNDTRE DI SP Onyr PROASTE.evaluali fost din nou la sfirgitul liceului. Ceea ce Walter Mischel. descrie. printr-o fraztr destul de nefericiti . sd imparti obiecin doui categorii.e sldbit 9i pini la luarea unei diplome ca medic. Anxietatea submineaztr intelectul. Abia a inceput si joacein echipade fot. Aga curn am vdzut. PROASTA lmi fac griji pentru fiul meu. grijile sint miezul efectului devastator al fetSlii asupra performantei mintale de orice fel. de exemplu. existd dovada clartr cd abilitdfile emolionale c]rm ar fi controlul gi deslugirea corectd a situaliilor sociale pof fi dobindite. Unii copii lhiar 9i la patru ani au reugit si stdpineasci lucrurile esenliJle: au fost capabili str deslugeascdanumite situalii sociale curn ar fi amirarea beneficiului.dar pur 9i simplu nu rezist nervos. sd foloseaicd logica gi si reaclioneze logic. Descoperirea sa reduce rolul inteligenlei emolionale ca metaca- ce determintr cit de bine.

celdlalt al U-ului . Numdrul motivelor de ingrijorare pe care le invocd cei care dau teste pot fi un indiciu direci asupra a cit de slab le va rezol_ va17. Grijile devin adevtrrate pt"f"l1i care se indeplinesc. Cei care sint in stare sd igi stiptneasce emoliile. pentru . In acest test. esenliiH pentru ca iucruri_ le si meargS bine.a"hufph Haber considera ci tensiunea inaintea unui exanien il ajutd ie fapt sa se descurce mai binels. se pot folosi de aceastdanxietate anticipativi _-in legatu_ rd cu un discurs care trebuie linut sau cu un test care trebuiJdat.i. . soluliile problemelor fiind gdsite i ugoq. chiar prea liber pentru ca vreuna si fie urmdri- suficient gi si se oblind produsul finit. al5turi de aite stu_ dii. ca in cazul schimbXrilor de dispozifie ale maniaresivilor. obserrelalia care altfel i-ar fi putut qcoli trdsdturd mintalX imnu numai in creativitate.fi posibilitatea de a pica la teste. tost rugat.motivindu-se pentru o pregitire mai temeinicd pentru oblinerea unor rezultate mai bune..ducela apatiesaula o prea slabtr de a se descurca. in psihologie. in vreme ce colegul . s-a constatat c5 oaii care s-au uitat la o casetdvideo au rezolvat mult mai bine ri^gm5folositl de psihologi pentru a testa girdirea creatoa.-teama dinaintea testului interfereazd "ui cu gindirea iogicd 9i necesardpentru a invdfa eficignt. ei n-au mai avut problerngYe. a aritat ci exist5 doui tipuri de studengi anxiogi: cei ctrrora anxietatea le diminueazd performanla la invdldtur5 9i aceia care sint in stare si se descurce in pofida stresului _ sau poate chiar datoritd luir6. relalia dintre anxie- 9i perforrnanfd.u sint prea an_ xio9i. de exemplu . chiar dacd ideile circultr . poate motiva elevii pre_ cum Haber sd studieze din greu pentru a se pregiti. cum se numegte ea in terde specialitate .micgorind resursele disponibile pe1tru prelucrarea altor informafii. capaci_ 'atea lor de a indeplini aceeagi misiune s-a deteriorat viziUil. care. dar 9i ir recunoagterearelaficomplexe 9i in prevederea consecinlelor unei hotlriri luate. Macelor cdrora li s-a dat aceastXproblemd au cdzut. indreptindu-ne cu precizie ipre de_ zastrul pe care il preziceau. L'rnct celor care igi faceau griji li s_a dat o pauzd de relaxare de 15 minute . dacd ne preocupd griji cum ar..Nu md prilp la genril trsta de teste" 9i alte justificiri asemdnitoa. Ironia testtrrii anxietdlii este cd nehnigiea de a se descurca bine la test. lntr-adevdr. chibrituri gi o cu pioneze gi li s-a cerut sX pun5 lumtrarea pe o bucatd de plutd. Literatura de specialitate descrie. cu un consum nervos mediu pentm a ceva. Prea pulini anxietate instr prima parte a motiva$ea strtrduindui .fie ci este vorba de unele intelectuale sau interperso.in vreme ce prea multtr anxietate.110 N atura in t elig enl ei emolion al e Aptitudinea de a stdptni 111 rn asemenea momente/ constatdm cd sint ginduri negative _ .de fapt. pe de altd parte.. astfel incit sd ardd fird sd curgd ceard pe jos.gitu f"_ lul rn care am putea gdsi rdspunsurile.intr-o . par str ajute oamenii sd ginmai deschis 9i sd faci mai ugor legituri intre idei.ingrijorarea -.saboteazX orice incercare de a reugi cu bine. Risul.. inclusiv ceamintald. sub forma unui U rtrsVirful acestui U inversat reprezinti relalia optimX intre te 9i performan!tr. aturrci cincl.Nu voi fi in stare sd fac asta.pare ideald pentru scriitori gi alfi crea- presupunind o flexibilitate 9i o diversitate plintr de imagia gindirii. Cercetarealor.sA se ingrijoreze inadins vreme de 15 minite. atit cit dureaz5. un. sporegte capacitatea de a flexibil gi mai complex. Resursele mintale se concentieazA asupra unei misiuni cognitive .ceea ce le-a redus nivelul de'ftrgrijorare _ inainte sd furceapl treaba. ir mod ideal.erultutu prour_ te la teste din pricina emoliilor. . ca gi starea de exaltare.' Anxietatea din timpul examenelor a fost studiattr pentru pri_ ma dattr in mod gtiinlific in anii 1960 de cdtre Richard'elpertjca_ re mi-a mdrturisit cd interesul i-a fost trezit tocmai pen'tru cd a constatat ci un student al lui didea ftrtotdeauna. Acest lucru sugereazd cE o posibilitate de a ajuta pe cineva gindeasc6 mai bine o anumiti problemd ar fi sI i se spuni o .grup de persoane care nu se ingrijoreazd ii l. O stare ugor exaltatl -hipomania. oamenilor li s-a dat o luminare. Buna dispozifie. se glsegte oarecumspre virful rdsturnat al U-uDar dacd euforia este scipattr de sub control. Conform unui studiu. iar in timpil tei_ :". T:i.T "o*pu_ta!ie.l:" tului le tulbuli limpezimea mintald. sintem mii puUn utJr. ea devine dinebunie." _ iure sLbaieazape o in_ trerupere a capacitilii de a lua decizii. poate li fel de bine str sabotezesuccesul albia. iar agitalia submineazd capacitatea de a gindi de coerent pentru a scrie bine.. Avantajele intelectuale ale unui ris sinXtos sint Si mai izbicind estevorba de rezolvarea unei probleme care presupuo solufie creatoare.

in sens gtiinlific nu reprezintl doar o imagine luminoaideea ci totul va fi bine. astfel incit sX poati prinde unicul antidot care e suportabili nefericirea pe lumea asta: speranla. Uneori.ir vreme dfii pur 9i simplu nu se simt in stare sd aibd energia.Ce facegi?te Totul depindede speranfd. cei care dnt bine dispugi au o perceplie preferenliald careii determind sd fie mai expansivi 9i mai pozitivi in gtndire. o proasttr dispozilie. Acest lucru se datoreazdin parfe lemoliei. atunci cind analizlm avantajef dezavantajeleuneiacgiuni gi sintem bine dispugi. capaciSasau mijloacele de a-gi atinge scopurile. gdsesc resursele necesare . Cei care au un inalt de speran!6. R. el a descoperit cd speranla era un indicamult mai bun al notelor din primul semestru decit notele de SAT. Au pus cutia cu pionezepe bucatade plutl gi au folosit_o pe post de sfegnic. ceea ce le face sd difere este 20 Studenlii au fost supugiurmdtoareisitualii ipotetice: Degi v-a!i propus sd luali un 9. a comparat reugitele la invdfd- ale studenfilor in anul I cu o speranldcrescuti cu ale celor o speranld scizutd. constatd Snyder. Selntimpl[ ca in legendara gi binecunoscuta poveste a Pandoprinlesa din Grecia anticd. cum ar fi ln viafa gcolari sau suportarea unor slujbe apisdtoare. Atunci cind se face o compafirtre studenlii cu aptitudini intelectuale echivalente in ie de rezultatele la invllXturtr. Snyder. Strne gindim la citeva cazuri specifice:ulrunt"l"le speran_ fei 9i ale optimismului gi acelemomentepline de ufur. au c. voinla gi posibilitatea de a-!i atinge scole. r Explicafialui Snyderesteurmdtoarea: . joacl un rol extrem de important in oferind tot felul de avantaje in diverse domenii. cird C. A trecut deja o siptdmind de cind ali aflat ci ali luat un G.172 Natura inteligenfei emofionale Aptitudinea de a stdptni 113 un fill desprematematici sau careau fdcut exercifii. ctmApA rDoREt 1rPO. Unii gindesc despre ei cd sint in stare sd iasd incurclturi sausdgtrseascd solulii la probleme. simfindu_se demoralizafi. cevamai aventurossau mai ris_ cant.glsind o solulie creatoare. Chiar 9i dispoziliile pllcute pot schimba girul gindirii.Studenliicu un nivel de speranldmai scdzuts-au gindit la mai multe posibilittrli de a_9i miri nota. Dar agacrun am vor_ bitin Capitolul5.aptitudinile emolionale constituie difecapitald.Studenfiicu sperani i9i fixeaztrscopurimai spectaculoase 9i gtiu cum sI mundin greu pentru a le atinge.de exemplu. aceastdintrebare nu este doar una pur teoreticd. Atunci cind facemplanuri sau luim decizii. dupA prima evaluare.. putem determinaemoliile scXpate de sub control sd revinl la norma| aceastd competenldemogionaHesteap_ titudinga majortr care faciliteazd toite celelalte tipuri de inteiigegd. Snyder o definegte mai precis ca fi2credinfa ci existf. .LLIAIVIVAEORTA GfNDIRI PozITIw tofugi. indiferent care ar fi ele". ln mod similar. Un zeu milos a ldsat-o insd sI irchicutia la timp.. Pandora a ridicat ca se arunce o privire gi a adus lumii marile nenorociri relele gi irebunia. psihologul de la Universitatea din care a ftrcut acest studiu.eali ffcuf a_fost gregit 9i a[ primit un 6.ind ou_ menii se deptrgesc pe sine.30% din ceea c. Din nou se dovedegte cd degi capacitdlile intelecsirt cam aceleagi. coplegittr de curiozitate 9i de ispittr. me'moria -sj favorizeazdcanalizareaprobelor in mod pozitivideterminindu-ne strfacem.test ce sepresupunecdestecapabilsdprevaddfese vor descurca studenlii la facultate(9i careestestrins cu IQ-ul). influenleazi memoria lrtr-o direclie negativtr gi astfel eite mai probabil ctr din teamtr vom ajunge la o hotdrtre exageratde prudenttr.un aceleagitrisdturi cosint tr stare sd se motiveze. Dar intr-o zi. dar au dovedit mai pulini hotdrirein obginerea aces_ tui scop. Reaclia studenlilor cu un nivel ri_ dicat-desperanlda fost sdinvefe mai mult 9i si giseasci diver_ sesolulii pentru a-gimtrri media final6.$i agacum era de agteptat. pentru cI atunci cind sintem bine dispugi ne amintim mai multe lucruri pozitive. I s-a cd nu trebqie sd desehidd niciodatX acest dar. Cercetdtorii recenli au descoperit cd speranla inseamnl mai decit un leac.au folosit cutia in carese aflau pionezele. Emofiile sctrpa_ te de sub control incomodeaid intelectul. Oamenii au tendinfa sd fie diferili in funclie de misura irncafac speranfe. Ea a primit in dar o cutie mistedin partea zeilor ce o invidiag pentru frumuselea sa. studenlii cu un nivel de spe_ ranld mai scdzutau renunlatin celedin urmd la tot.

instr atunci cind alli membri ai echipei au fost informali cd ar fi oblinut un timp prost. aceeade 100 de metri fluture. linigtindu-str atunci cind se afld intr-o situafie dificild.Examenele de la liceu. In cadrul unei experienle flcute de Seligmary antrenorul de inot i-a spus lui Biondi in timpul unui dveniment special care trebuia sd demonstreze marele lui talent cf a avut un timp mai prost decit era in realitate. Sint suficient de flexibili pentiu a gdsi diverse posibiliteli de a-9i atinge scopurile sau de a 9i le scliimba. optimigtii au tendinla sd reaclioneze activ un plan de acliune 'plini de speranlX. Intr-adevdr. aga incit viitoare vor reugi. performanla lui _ care de fapt era deja foarte buni . sptrnindu-gi ci totul se ylindrgRta. Biondi a iegit pe locul trei la prima trtrecere. Unii cronicari sportivi chiar suslineau cd Biondi este de talia lui Mark Spitz. sint in general mai pulin anxiogi 9i trec prin mai puline nelinigti emofionale. Martin Seligman.tn schimb. Aceste explicalii diferite au Slicalii profunde in raport cu felul in care oamenii reacfionealn fala viegii. inseamn6 un orizont de agteptac5ruia.a fost 9i mai bunf. potrivit testelor. Biondi a fost irtrecut la mustafd. speranfa inseamntr sd nu cddem pradd unei anxietdli coplegitoare sau unei atitudini defetiste sau depresiei ir fala unoi situalii dificile sau a unor obstacole.114 Natura inteligenlei emolionale pesimigti - Aptitudinea de a stdptni 115 pentru a descoperi cii de indeplinire a obiectiveior. sPunea: itere la facultate mdsoard talentul. a fost unul dintre spectalorii care nu s-au dovedit deloc surpringi de revenirea lui Biondi. deci nu reaceazl in nici un fel. la proba de 200 de metri liber. la o dezamdgire cum ar fi refuzul li se oferi o slujbd.irgZ2 a luat gapte med^aliide aur. Trebuie sd gtim daci cineva va merge departe chiar 9i cfrrd situalia devine una frustrantd. oPtimismul este o atitudine care piedici pe oameni sd cadd in apatie. impreuni cu ruda sa apropiatX.carei-a studiat. Intuilia spune cd la un anumit nivel de inteligenld reugita pro- . cel care ir. Dar Biondi gi-a revenit si a luat medalia de aur in urmdtoarele cinci probe. in ciuda acestui feed_ back demobilizator. Este o combinalie de talent lerat 9i capacitatea de a continua inclusiv in fala infrirgericare in final duce la reugitd.aceia care. ei consider5 obstacolele in situaliiremediabile. cind lui Biondi i s-a cerut str se odihneascX pufin 9i sd mai incerce o datd sX inoate. gi au inteligenla de a impirti in mai mul" te faze o misiune ce altfel n-ar putea fi atinsi. Ceea ce le lipsegte testelor de apeste motivafia. La urmitoarea. la cea de-a doua incercare timpul lor a fost 9i ca gi speranla.tepersonale.studenfi in an ai promoliei 1984 a UniversitXgii din Pennsylvania. iligman definegte optimismul in funclie de felul in care oai igi explicd reugitele 9i egecurile. Din punctul de veal inteligenlei emolionale. |urnaligtii sportivi au ficut tot felul de speculalii potrivit cirora acestefurfringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pent u probe_ le care urmau. O P TIMI SMAL : M ARELE M OTIUAT O R Americanii care urmdresc intrecerile de inot gi-au ficut mari speranle pentru Matt Biondi. medalia de aur luind-o un alt inotltor care a fdcut un efort zuplimentar pe ultimul metru. ne exemplu. Optimigtii considerl cd un se datoreazd unei situalii care poate fi schimbatS. in general.. unul dintre membrii echipei olim_ pice a SUA din 1988. lucrurile se rezolvd pirii la urm5 in ciuda obstacolelor gi frustririlor.atribuindu-l unor trisdturi ce nu pot fi schimbate 9i de care se simt total neaiutorali. care intotdeauna ii vor trage inapoi. Din perspectiva inteligenfei emofionale. Seligman. optimismul prezice reugite la invd- intr-un studiu asuPraa o suttr de persoane. in vreme ce stilul exiv dezvdluie cine va renunta. Ca gi in cazul speranlei. pentru cd el il supuses! pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii evalua optimismul.pesimigtiireaclioneaztr unor asemenea obstacole prin presupunerea cd nu pot face ic pentru a imbundtdli situalia data urmitoare. un optimism prea poate fi dezastruos)22. urmdrindu-gi scopurile. ei considerd obstacolul ca fiind datorat ior deficien. psiholog la Universitatea din Pennsylvania. Din picate insd. optimismul aduce cigtiguri de-a lungul existenlei (sicu condilia si fie un optimism realist..formultrdu-gi repede fi cerind ajutor sau un sfat cuiva. cei care i9i fac speranle ajung sd fie deprimali din ce in ce mai greu pe misurd ce inainteazl ftr viafX. ree aceitora la testul de optimism au fost un indicator mult precisal notelor lor din primul an decit testul SAT sauno. degi nu era adevdrat . dezn6dejde sau depri- lntr-un moment mai dur. in rlreme ce pesimigtii se invinovdlesc egec. in cazul irr care devin imposibile.

Pur gi simplu persoana asta era prost dispusd. chi. ci egti stdpin pe intimpldrile vielii tale 9i ci poli faprovocirilor cu care egti confruntat.Sint un rataf n-am sd . agentului fiindu-i din ce in ce mai greu s5-puni mina pe telefon cisa mai sune un potenfial client. Ceeace susline ambele trdsSturi pozitive viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitatepersonald. psiholog la Stanford. baschetbalittl.din Chicago. pe de altd parte. dar mai ales cird este vorba de o asigura ret caz in care . Neconsiderin_ du-se pe ei motivul principal al es_ecului... in cazul in care nu se ajunge chiar h depresie. enorm de multe variante fur care aceastdcapacitate poate ti.tivd poate fi otrdsitur5 iem_ peramentald innlscutd. seligman a'descoperit cd noii vinzitori care erau optimigti din fire reugeau sI vindd cu 32"/. ingineri. Ciptimigtii.. Seligman a convins compania Metlife sd angajeze un grup special de solicitanfi_de slujbl care au avut un punctai mare latestele de optimism. Capacitatea de a acceptacu eleganle un refuz este absolut esenliald in vinzirile de orice fel. numirul pesimigtiloi cure. Din acesi motiv.alpinigti. Acest refuz este extrem de greu de acceptat de r-rhpesimis! pentru cd el il interpreteazd astfel: .ffp special a vindut cu2l/omai multe asigurdri decit pesimigtii in primul an 9i cu sr% maimult in al doiea an. i9i pot schimba abor_ darea la urm5torul telefon. frunta egecul. Faptul cd optimismul conteazl atit de mult in reugita vinzd_ rifor este_ legat 9i de o atitudine datorati inteligenlei emolionale.interpretare care genereazd apatia gi defetismul. care a fXcut multe cerin privinla eficacittrlii personale.Conoamenilor despre capacitdlile lor au un efect profund acestor capacitifi. Mai mult. directori 9i chiar funclionari cind povestesc ce s-au intrecut pe sine intr-o activitate la r. moralul se deterioreazd.N-im abordat birre situalia. Orice refuz pe care il intimpind un agent de vinzdri este o micd infringere. Dezvoltarea unei de orice fel intdregte aceastd eficacitate personald._urile sint descurajant mai multe decit"da-urile. in timpul primului an.2s fI I \_Z (} .. Cei care au aceasteeficacitate personal5 se dau la o din calea egecului. ei abordeaztr lucrurile in aga fel incit sd intr-un fel sau aitul.sau sd facd in a9afel incit s5 gi le dezBandura."rrrrr. unii oameni au din fire tendinla str pro- 14. In vreme ce sistemul mintal al pesimistului duce la disperare.eo imcapitald in privinfa capacitdlii de a geii o motivalie su_ ryJtanje ficrenta_ pentru a continua.errgescsd vind nimic in veci" . spun a9a: . mai multe asigurdri in primii doi ani d9 s-lujbedecit pesimigtii. Reaclia emogioniH ra acea"stf. campioni la gah. pe mtrsuri ce refuzurile se adund.temperamentul poate fi temperatprin experienlaacuOptimismul gi speranla. Capacitatea nu este o proprietate fixd... St4reape care o d 'Agai-a spus Mihaly Csikszentmihalyr.Depdgirea acestor ri sporegteir schimb sentimentul de eficacitate personaAceastd atitudine ii ajutd pe oameni str igi foloseascXmai bipe care le au . o rezumd astfel: .. Am trdit asemeneamomente de multe ori."2a TRANSAI NEUROBIOL A GIA MAIES TRTEI Un compozitordescrieastfelmomentelein carelucreazdcel bine: Te afli intr-o stare de extaz intr-o asemenea mSsurd incit simli cA Fproape nu edgti. saui ...ca 9i neputinla 9i disperarea fi dobindite. ca persoana respectivd sd fie mai dispusd sd-gi asume risgi sd urmdreascd provocdri mai serioase. trei sferturi dintre cei care vind asigurdri renunl5 la aceasti me_ serie in primii trei ani. cel al optimistului nagte speranld.. infringere este d.t5 esie de doud ori mai mare decit al optimigtilor. psiholog la Universin. Parci tnfira este desprinsd de trupul meu gi nu am nimic de-a face cu ceea te se intimplh. care a adunat asemenearelatXri ale momende virf din de vedere profesioffi . ci gi de capacitatea de a in.Descrierea sa esteextraordinarde asemXndtoare cu aceea a \-/ sute de bdrbali gi femei ."z3 Una dintre cele mai griitoare demonstralii ale puterii optimismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seiig. O perspectivd pozitivd sau neg.nu. dar au picat la testul practic'(referil torla o intreagd gamd de reaclii ale unui profir standard aicrtuit pebaza rdspunsurilor date de agenlii de vinzdri care reusiserd in carierd). Dar aga cum vom vedea 9i in Capi- stdpiri gi ftrrtrsXseingrijorezein privinla diverselordeposibile. Totul curge de h eine. AgesJg.116 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdpini 117 priu-zisd nu_depinde doar de talent. Stau doar 9i md uit 9i mtr minunez. man l-a flcut asupra unor agenli de vtnziri care comercializau asigurdri pentlu compania Metlife.

^: i intr-o asemeneamdsurS.gi el nici mdcar n-a observat. facturile 9i chiar starea de bine.pe calrco ating atunci cind rezultatele lor extraordinare par a fi obginute fdrd efort.intr-ugmonqg4!_binecuvintat care ii ffi Roffe-SieinrotGiGE a .Oarnc rcXseconcentreazX mai bine atunci c?nd li seceremai mult de obicei 9i sint in stare sd ofere mai mult ca de obicei.M-am simlit ca o cascaqa. $i totugi transa (sau eventual ceva asem5ndtor) este o experienld prin care trece aproape toat5 lumea din cird in cind. in acest sens. Experienla este una extraordinari: pecetea acestei transe este o bucurie spontan5. aceastdtransl ili este blocatd. furcit le sint puse la incertalE' itetile @5zmlffihalF:-.. p_ublicul.. . ile lor fiind te nela capacitate maximl atunci se afld intr-o asemestare/ ei nu mai sint preocupafi de felul cum se descurci. Una 'fi concentrare a atentiei ra acfiude stare de Existi ins5 un ingel[tor la poarta de in- zon5. Dacd li se cere prea intri in panicd.{'entru c5 intrase intr-un fel de stare de relaxare: . literafura clasici a de .acesta fiind pas care presupune o oarecare disciplinS. incerctrd sd-gi depXgeascX limitele anterioare. tansa apare ir acea zonl foarte delicatd ttrg plictiseal5 9i panicd.pentru cd plicerea purd a acfir sine ii motiveaz5..Thansaeste o 91Presu -extaz de constrinextaz pare si fie un plodus jntermediar al concentrd: care premerge transa. dupd ce a terminat cursa a declarat ctr ry31341in. mai ales cind aclioneazl la cote maxime.cum ar fi r. aproape un extaz total. 9i inheabX ce s-a intimplat. atunci cind o termind observd nigte moloz pe jos. transa este minunat md este atit de de Fare este solicitat de o operalie grea in timpul cdreia intrd ir aceasti stare special5. Dase cere prea pufin. Alenlia fir starea Acest tpde transd este una relaxatS.''' Capacitatea de a intra intr-o asemeneatrans5 este de fapt un moment de inteligen!tr emolionald maximd.tgg!e3bl9lg!gin(Iic. dar foarte re diferd de acela in care te strdduiesti si fii atent cind spt+ellg-pricepglieje . pline de energie Si qentrate pe misiunea ce trebuie indeplinitd. in sala de operalii. starea de gralie 9i eficacitatea ce caractetransa sint incompatibile cu atacul emofional.i ceilalti ri dispdrind pentru o cligfl. moment valul limbic capteazd restul creierului. renunlind la preomai pulin importante ale vielii de zi cu zi .-. . dar sint 9i pozitive. Odatd instalaaceasti concentrare are propria sa putere. Aceasttr senzalie este mai clard ir momentele de extaz in care doi parteneri fac dragoste 9i ajung la o armonie totald. emoliile nu numai cd sint stdpinite gi canalizate. oamenii se plictisesc. Intr-o asemenea trans5. Transa reprezinttr poate emolia absolutd aflatd in serviciul performanlei gi al acumuldrii de cunogtinfe._ tlalie-de aur la schi la Olimpiada de iarnd din 1994. Transa este o stare de uitare de sine opulg renlgllpli4lne-. mal a intr-o asemen'eatransX.attrnci cind era atit de absorbit de actul medical o parte din tavan a cdzut . dauryna o reugiti sau un egec. aceste sint lipsite de egoism.118 N atura in t eli g en! ei emo! ion al e Aptitudinea de a stdptni t19 durat dou5zeci de ani26.Pldcereaspontand.Sportivii numesc o asemenea stare dc gralie . Este o stare in care oamenii sint ind o atenlie r. ea este intrinsec o rdsplatd. . hrtr-adevtrr.zona". loc sd se piardd intr-o preocupare pli@ nd de nervoZitaGlceltare intri in aceastdtransd sirt atit de abacest curs special..... Eul nu mai existi.El poate presupuneun efort considerabil calmare 9i concentrare pentru a incepe treaba . . care detageazdacea de tulburdrile emolionale.. Pentru cd in aceast5transd ne simfim atit de bine. reflec.ob-tinTo-mc-. Este uluit sd afle ctr. l rrCe de ceea ce aq de f5lglgcit uitd de ei.> . iar misiunea respectivd pa'b se indeplini fdrd nici un efort."..Intrarea intr-o asemeneazond se mai produce 9i afunci cind ii au de realizat un lucru Ju:u. in mod paracare-E-dffiEr:okrea stare dovedesc o stdptrire ri a ceeace fac. Atunci cindlgtiiufffiFddphctiseala deprimdrii sau de agitalia anxiet6!ii..

r... tradifiilor contemplative descrie stdrile de absorblie experimentate ca purd grafie: transa este indusd doar de o concentrare inAtunci cind urmdrim o persoand aflatd intr_o asemenea sta- I cu eficienfd maximd ca in cazul transei.rt g=I_ge de{apt creierulpoatefi mai eficientatuncicind Ie exec}tX.cair cazulprogramatoruluide calculatoare. Csikszentmihalyi a constatat cd aceia care in stuie au savurat din plin bucuria de a picta au devenit pictori ortanfi.. se ajunge mai degrabd la an- *. i"t J.atunci cinJcrelerul funclionea_ zi mai pulin eficientdinpricina oboseliisau a neryozitdlii saua emofiilor..M*"T:i:"*5*:"J. in _ stare chiar 9i munca nii sint repetdun paradoxsimilar: chiar gi lucrurile celemai complical.areloc o estompare a precizieiefortului cortical.i.. creafiei.il...{ffi. tot aga este gi cu infatq} Elevii care intrd in ace - - lsi deptrgesc poten!!Al!r!@!-pdile$e!e special de gtiin!5 din Chicago . Cei care au fost motivali in facultate. lor abordeze decit la transtr..]Br r s ..sporesc ai ganselede a ajunin aceastdtransd. .t .ffi# performanla optimtr-para fi o oazda eficienlei ".v . trebuie sI picteze.n un efoit mintal . dacd este prea complicatd.Ou.ctrc abildle pel4qite oamenilorsd F6cticd jntre in transd:stipryreEfrlsJEiiiromtr-6 anur-nrite *1i. decit 6ldGJE-dbriE-eu-ftsftnsr6gate sau decit cele caresint inctr mult prea grele.Acest logrcapoatein sensul. N-a fost .degl"d d" g_t*pllSg*Jge!4. ca balerintrsau ca geneticianeste cel pufin in parte de a rdmine ir trans5.. Daci artistul aflat in fala pinzei incepe se intrebe cu cit o va vinde sau ce vor spune criticii..' circuitell neurate r"'.tr* sante.Intr-adevdr.. Cheia transei este insd aceea cd ea se instale azd doar. LTNNoUMaDEL DEEDUCATIE cX aceastdtransd apare in zona ir care o anumitd acii provoacd pe oameni sd aclioneze la capacitate maximd. existd o presle merge rn_ paralel-cu ceea ce se intimpld in creieq.in mod similar.irr rnur" maestru al sa_ hului sau de rezolvarea unei probleme de maternaii. nu va mai ln stare sd meargd pe calea originali pe care a pornit.incit trezirea inhibarea ". Csikszentmihalyi trage concluzia c5: .au fost caracterizafi de |i fltre profesorul lor ca fiind capabili de realiziri mai mari sau gpi mici la matematici.. in principiu.dintr-un studiu fdcut pra a 200 de artigti plastici la 18 ani dupl ce au terminat arplastice..r*."sr Aga cun({ggrya este o necesitatepentru miiestria intr-o anutl artd sau profesie ori intr-un megtetug.- . transd.'*!d chiar gi lucruri extrem de grele.toli fiind siprintre primii 5% in matematictr ..ii".i.i"J. s-au depirtat in cea mai mare parte de acest doiu dupd ce au absolvit studiile. ea este plicti. atins un virf al capacitllii respective.e c{ asemenea acliuni sofisticate qlesupun o mai mare activitate corticald gi nu una mai micd.. Felul in care acegti elevi gi-au petrecut a fost monitorizat. ri" naesrcmiba-ae de une_ le mintale. i""t* alfosj activatepreamulte zonenu neapdratnecesare "A _ ceea ce a o. DacI treaba este prea simpld. cred.creierulesteatit de . lucru are o lrtrlrTte o energiemintaltraplggpedCrminim. se fac cu un consumminim de energiemintali.calm".unde sc - 4 ' :: ' .il. Ace_ lagilucru seintimpl' 9i i' cazulplictiselii.ata cum se infmpltr la sfirgitul unei zile h"ti9i. dar visind la gi la bani.hi .r r l l qr l s r l r l - st5im- tNvAyarut gr TRANSA. fiecare avind un pager care din cind cird suna la intimplare peste zi gi atunci ei erau instruili si noteze ce ficeau in aceacliptr 9i in ce dispozifie se aflau.. Ivfi2gfrile bine antrenate presup. ffi_ plexe..ii"il.120 l{atura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdp?ni 121 tenstr. d... fie ctr este vorba de o partidd . mdsurd ce aptitudinile lor cresc. mai presus de rte.llr" cir_ 9i cuitelor neuralese adapteaztr nevoilor de moment.i. s-u.Pictorii.."i. Ctrd oame.t_v '.us la o stareneuraldprofund distrastr de alte elemmte3O. in ca re a impulsuluitd deoarece inseamnd ctrtransale permiteoameni_ Ij sd TTi*1biId.Sepoate suslineci stipinirea unui anusau a unel ini este stimulatd de experienfa ceva cl'ln ce rn ce mar bme ca dst... existd o rela]ie p1eintre zonele active gi necesitdlile misiunii respective.#S. indiferent de domeniu.caElF5!!ndomeniul tpune un strgur obiectiv.i"i. Reugite- ciei6\-.

toate acesteadovedesc cd puterea emocgnste in ghidarea unui efort eficient. in care tr-o_ @ci -incep . in ?e cTI** ce copilul va ft-. Acest lucru este aplicabil gi ink-un sens mai general. acest :a unui talentsaua unui setde cunogtinlear puteasdaibdloc la sine.. iar copilul va fi mai fericit. a-iegit la iveald o descoperire. spune Gardner. . cindcopiiile pii"n-"r. Pe scurt.telege-c5 uimincl un u . pe misurd ce copilul este atras ilr zonele in care se anin mod spontan = adicd. spre care are o mai micd inclinatie. Atit unii cit gi ceilalliGetreceau foarte mult timp din siptdmind plictisindu-se cu activi-Efi cum ar fi uitatul la televizor. .i indemne sd mai inceice gi ih alte domenii". de motivarea persodea 9i de a incerca iar 9i iar atunci cind intervin sau de a gdsi c5i de a intra in starea de transtr pentru firai mare eficacitate . Astfel se invald cu plXcere gi nu mai apar nici frica sau plictiseala. acest luciu este valabil pentru aproape toli adolescen. Ho-ward Gardner. la nivelul potenlialului lor de invdfdturl. Acesta.acestadevine o sursd de bgcurie pe care nu o avea decit in starGE cum penFUa se{unge in sEre cleTiansd este nevoie de a trece dincolo de anumilimite ale capacitdlii fieciruia."on "ri" ""ir"ffi lizarea emoliilor spre scopuri productive esteo aptitudine jortr. transa apbrea doar cam in 16% din timpul afectat studiului.ar nutea dezvolta anumite competenfe'1. Cunoscind felul in careeste ul copilului. cu mult mai pulin decit cele doutrzeci 9i gapte de bre pi sdptlmind in care i9i pregltiserd temele colegii lor cu rezultate eicelente.piopuneaGardner.r22 Natura inteligenlei emolionale Ap/vd*u<a stdPini 123 deloc surprinzdtoare constatarea cd aceia care n-au reugit mare lucru au invdlat acasd cam cincisprezece ore pe strptdmind. ceeace nu insemna o provocare pentru capacitatea lor intelectuali.indiferent c{este vorba de dans. invitaful e". sint cel mai adesea atrasi de studiul propriu-zis pentru cl in felul acestfia-E-il#Fare de transa.frIt6ffililsau muzicd .Fie ci estevorba de controlarea unui impuls saude amiunei recompense. lugind cd experienlaaratdctra9ase gi ?ntimpl5. Din picate. desigur. profesorulpoatesi adapteze o anumitX materie 9i s5-i ofere lecliile la acest nivel incepind cu faza de iniliere 9i pinl la una mai avansatd ln felul acestaoferindu-i un stimulent optim. devin nerdbdtrtori si-gi facd temele.SperanEste ca atunci cfurd copiii in[rd in transa invdlatului aceasta . ea devine o motivafie primde progres. pentru cei care n-au reugit mare lucru. Cine nu-gi mai amintegte gcoalaca pe tngiruire de nesfirgite ore de plictiseald punctate de momente mare panicd? Urmirirea unei st5ri de transd prin intermediul hrrii este rnai uman.Ql mai bine se"invafd atunci cind 1ii la un anumit lucru. La urma urmei.tii. Atunci cind le-a fost analizatl dispozifia.' pl5cere un transd cam 40% din timpul acordat acestei activitlfi.).. Pentru cei care au reugit spectaculos.grditoare. de reglarea dispoziliilor in a9a fel incit sX faciliteze 9i nu sd impiedice gindirea.Ar trebui s6 folosim starea pozitivi a copiilor pentru a-i determina sd invele la materiile laiare ti. mai firesc gi prin urmare mai eficient intru canalizarea emofiilor in serviciul educaliei. elevii care au avut reugite de virf. cel mai adeseaapirea o stare de anxietate care le depdgeacapacitatea de a o stdpini. Cei care nu au reugit mare lucru i9i ocupau mai tot timpul in care nu firvilau cu mondenitXli sau cu stitul la taclale cu prietenii 9i familia. motivindu:i din interior 9i nu cu ameninlIri sau promisiuni de recomperpg. va intra mai ugor ilr transd in domeniul respectiv delntr-un altul. considerilragSa4r*tt5rile pozitive care o clasifictr astfel drept (ea mai sdnltoasd cale de a-i invata p_e c9pjr. Diferenla esenliald consta in experienla de a studia.i pofi o anumitd plAcere in &t*tt faptul ci te-ai angajat ir acea treab[') . Cind insl sint coplggifi de o anumitd treabd. un model pozitiv de iriv5lare 9i de educalie tr raport cu cepe care le gdsim in gcoli. Cei care nu au reugit prea multe descopereau pldcerea gi transa in mondenitdli 9i nu ir studiu.fransa folositdfn multe gcoli$re pun in practicdmodelul Strategia asupra Gardnerse axeazd lligenlelor multip@iie ificdrii profilului com Un cu talent inndscut la muzicX sau la sport de plu. taffiG- sd se batd. psihologul de la Harvard care a dezvoltat teoria inteligenlelor multiple.du"it. cei care n@gi 1u ajung sd atingi acele aptitudini care sd le provoace transa se lipsesc de bucuria studiului gi riscd sd-9i limiteze nivelul intelectual de care ar fi putut sd se btrcure pe viitof2. model al transeisugereazd cdstipiIn generalvorbind.

gestica. care 9i-a supdrat atit de tarelogodnica. . de la uri la iubirea matemtr2. a fi mai popular gi mai deschis . s-a constatat cd nu existd decit o relalntimplStoare intre rezultatele rndsurdtorii acuit5lii empatice cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de la de sfirgit de an din gcoal5. pe Ellen.. Notele ""i emolionale trans_ mise prin cuvintele sau faptele celorlalli _ tonul vocii sau schimbarea poziliei corpulul tdcerile elocvente sau tremuratul. Scenele resau un spectru foarte larg. nonverbal. de la gelozia furioasd pind la a iertare. Gary fXceacomentarii .talentul de a gti ce simt ceilalli _ intrA ..d.. Dezorientali de propriile lor sentimente. strdlucitul chirurg din picate alexitimic. oamenilor sirt rareori transpuse in vorbe. ct cea mai vastl cercetare asupralimbajului trupului gi capacitdlii oamenilor de a detecta asemeneamesaje nona fost fdcuti de Robert RosenthXl.nivelu-l inteligenlei emogionale gi un egectragic in ceea ce ar trebui sd fie ceva omenesc.Aceastd ^ joc in in vaste zone ale arenelor viefii. arexitimicii sint la fel de. care spune multe . in unele scene dispirird orice altfel de indicii in afard expresia felei. cu atit sintem mai capabili sd interpretxm sentimentele altoral. erau prezentate doar migcirile trupug. capacitate .. in acest test. la violatori 9i la cei molesteazd copii. Aceastd incapacitate de a detecta sentimentere cerorlaili este un efect major la. el schimba subiectul.tdlit performanlele de-a lungul unui test de i gi cinci de minute . a fost montatd astfel incit din fiecare cadru unul sau mai canale de comunicare nonverbale au fost sistematic gter- Revenim Ia Gary. dacd ea ii vorbea despre iubire. In altele. Alexitimicii preflrm Gary. inclusiv o fi bund adaptare emofionald. rd_ ddcina afecliunii aflindu-se tr acordul emofional"gi in capacita_ tea de a fi empatic.de lmplu. etudenfii sdi. Independenla empatiei in racu inteligenla academicd a fost constatatd 9i in cazul unei ri cu o versiune PONS pentru copii. In general. referi_ toare la Ellen fdrd si-gi dea searna ci ea se simfea direct atacatd de acestecritici 9i nicidecum ajutatd ir vreun fel. cdci toate se leagd inire ele. Ca majoritatea alexitimicilot el era tipsit de empatie 9f d" p"rr_ pectivS. Rosenthal a impXrlit un test de empatie refela PONS (Profle of NonaerbalSensitiaity. o serie de casetecu diverse tinere care-si exsentimentele. Absenfa empatiei este de asemeneagrditoare. expresia felei gi altele asemenea. Mult mai ele sfurtexprimateprin alte indicii. de la manifestarea recunogtinlei pind la seducfie.uluili cind ceilalli i9i exprimd sentimentele fafd de ei. Ei sint afoni din punct de vedere emofional.trec neobservate. sint de fapt total pierdufi atunci cind trebuie sd-gi dea seama ce simt di. efectuat . Cheiaintuirii sentialtcuiva st5 in capacitatea de a interpreta canalele nontonul vocii. pentru cX nu_gi putea manifesta sentimentele gi nu le ricunogtea nici pe ale ei.probabil cd nu este surprinzitor . Din testele fdcute asupra a peste 7 000 de persoane in Statele ite 9i 18 000 in alte 1iri. Empatia se construiegte pe congtientizarea de sine.mai sensibil. cu cit sin_ tem mai deschigi fald de propriile noastre emofii. psiholog la Harvard. de la compasiune"la acliunea politic5.ur. Continuind pe linia descoperirilor referitoare la elementele inteligenld emofionaltr. astfel incit spectatorii sd detecteze emolia cu ajutorul indiciu sau al altuia. bary nu reugea si o infeleagd.a.m.Rdddcinile emoatiei t25 Ridicinile empatiei ei este detectati la psihopafii criminali. care habar n-au ce simt.Nu ar trebui strne surprindd sd afldm tia ajuttr in viala sentimentald. s-au constatat avantajele capacitdlii a interpreta sentimentele prin indicii nonverbale.constructive. pe lingd faptul cd schimbulde replici verbalenu seauzea. trecind prin principalele canale nonverbale de coicare. Toli care 9i-au imbunf. Dacd Ellen spunea ctr este cu moralul ia pdmint.un senul care aratl cI au talentul discearnd capacitatea empatici . de la vtrzdri lamanage_ ment.s-a dovedit cd au gi relafii bune cu sexul opus.Profilul SensibiNonverbale). reile sint mai bune decit bdrbafii ir acest tip de empatie. de la iubire la afecliunea pirinteascd.

adevirul emolional consttr in felul fir care spune ceva 9i nu in ceeace spune. ci este ltcuiva. In mdsura ih care mintea rafionalX inseamnd cuvinte. Michael. O serie de studii fXcute de MaRadke-Yarrow gi Carolyn Zahn-Waxler de la Institutul Na- crrM AcTloN EAZAEMPATTA ln momentul in care Hope. Titchener.Copilagulse calmeacearcd zl. negtiindpreabine cestrfaIntr-un studiu ftrcut de Martin L. Teoria lui Titsusfine cd empatia i. dar jenny incd pare tngrijoratd. ftrrd a da o atenlie speciald naturii mesajului.sint percepute aproape intotdeauna subcongtient.aga cum a fost el foloial in anii 1920 de citre E. El s-a gindit la un cuvint aparte gi nu s-a oprit simpatiei. al gesticii sau al altor canale nonverbale.. La numai citeva luni dr. a vizut un alt copil cdzind. Ateastd ugoar5 diferen!5 fa. sugarii reacf. dacd un alt copil lovbgte la deget. copilul ingepe sd facd distinccei din jurul lui in raport cu sensibilitatea personalS 9i emolionale ale altora.. plingird incep sd inleleagd cd de fapt suferinla nu le aparfine. B. un psiholog ame. care avea doar noud luni. Hoffman de la Universitadin. Tot acegtia au fost 9i cei care s-au descurcat mai bine la gcoalX. gi aceastala nivelul tonului vocii.tdde conceptul inilial pornegla grecescul empatheia. Iatd o intimplare din jurnalul unei mdmici: Copilul unor vecinipltrge. de proprie gi sint in stare sd se relaxeze. copilul de un an igi va duce gi el degetul la sd vadi dactr il doare. .degi in medie IQ-urile lor nu erau mai mari decit ale copiilor care au doledit o mai micd aptitudine fir interpretarea mesajelor nonverbale . sugarii suferX cind aud alt copil plingind .care poate fi simlitd in general fali de altcineva a impdrt5gi sentimentele persoanei respective. ceea ce evoci aceleagisentimente in perrespectivd. din ziua ir care se nasc.6 aceastl fazd de dezvoltare. emoliile inseamnd nonverbal. Seline dupd el 9i incepe sd scinceascd si il mingiie pe pir. care avea un an gi trei luni. careera gi eair aceeagi incipere.o reaclie pe care unii o considerl un precursor timpuriu al empatieis" Psihologii dezvoltirii au constatat ci sugarii reacfioneazXcu multd inlelegere la suferinfa.lpi nagtere.a se simli in". Ambele gesturi mirunte de simpatie gi de afecliune au fost constatate de mdmici pregdtite special ca str inregistreze asemenea intimpldri in care aclioneazd empatiaa. cei care au dovedit o oarecare aptitudine pentru identificarea sentimentelor nonverbale erau printre cei mai indrdgiji in 9coal69i mai stabili din punct de vedere emofional3. si-l mfngiie pe cap 9i si-l batd pe umtrr.. de exemplu.i are baza iretr-un fel de imitatie fizinefericirii altora. Aceasttr confuse constatXgi atunci cind un copil de un an imittr suferinla a. Rezultatele acestui studiu au sugerat cd riddcinile empatiei se afld undeva in prima copiltrrie.. copilul gterge la ochi. Capacitatea care ne permite sd'facem asta bine sau riu este la rindul ei dobinditX in cea mai mare parte implicit. poate gi pentru cX doregte sd inleleagd mai bine ce se cu persoana respectivd. Aceastd imitalie motorie. chiar dacd nu i-au curs lacrimi..anxietate in tonul vocii cuiva. ignorind-o pe acestuia. cind cuvintele cuiva sint in dezacord cu ceeace transmite de fapt. cum Paul a continuat si plingd. cam pe la doi ani 9i jucfurd igi dau seama cd durerea altcuiva este diferitf. care plingea. Pe la un an 9i ce- pentru a-l alina pe un prieten care plingea.126 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 127 asupra a 101 copii. a fost inifial de la care a pornit cut'rntul empatic. $i Jennyseapropiegi incearce si-i dea gi ea. Una dintre regulile empirice folosite in cercettrrile de comunicare este ctr 90% sau chiar gi mai mult din mesajul emolional este nonverbal.ca gi cum ea s-ar fi lovit.ContinuAsd-i aducdjuclrii.Apoi inni$te fursecuri. unbdielel de un an gi-a adus mdcird v5d un alt copil cu lacrimi in ochi.sugerind cd stdpinirea capacitilii ernpatice ajutd la o mai mare eficien!5 gi la cursuri (sau pur 9i simplu ii determini pe profesori si-i indrdgeascd mai tare). de exemplu.oneazl la orice li se infm- .Mimarea motorie dispare din repertoriul copiilor in perioacare ircep sd meargtr de-a bugilea. iritare printr-o gestictr foarte precipitati .. dar el se retrage. Copiii ca Jenny congtientiabil gi se acordl cu ceilalfi. ci doar primindu-l tacit 9i reaclionind la el. lntr-adevdr. a izbucnit in lacrimi gi s-a tirit si fie alinatd de mama ei. s-a dus s5-9i ia ursulelul de la prietenul lui Paul. chiar furainte de a-gi da searna pe de-a-ntregul cI ei existi practic separat. Vdzirdu-gi mama plingind.altcuiva. celor din jurul lor ca 9i cum li s-ar infmpla lor. Practic. Michael i-a dat inapoi ursulelul care-i asigura securitatea.degisint inctrdezorientafi. Asemenea mesaje .cum mai este ea numitd.New York. termen folosit inilial rreticienii esteticieni pentru a denumi capacitatea de a perexperienfa subiectivd a unei alte persoane.

constatat c5 empatia copiilor este formatd gi prin observarea reacliilor altora atunci cind acegtiasuferd." S-a mai.Intr-o asemenea interacliune. el considertr ctr cele mai importante leclii de via!5 emolionald'sint date in asemeneamomente de intimitate. Dintre toate acestemomente. intorcea capul ugor in sus sau intr-o parte cu un zimbet de invingtrtor.poamai mult decit orice intimpllri dramatice din copilXrie.tncepesd igi dezvolte ideea cd persoanele celelalte pot gi ii i sentimentele. un copil scuturtro juctrrie gi attrnci mrunail impinge pufin in n de rtrspuns. Actul sexual este.Uite ce tare ai supirat o". gingurindu-i pe limba lui sau imifindu-l chiar. in cel mai rau sens. cele mai importante sint acelea in care copilul afld ci acesteemofii sint receptate cu empatie. presupunesesizarea scrie:. in cel mai bun sens. Stem afirma cd aceste moment repetate de racordare sau de dezacordare dintre pdgi copil fiormeazl un orizont de agteptare emofional al coajuns adult in ceeace privegte relaliile apropiate . mesajulclar este se racordeaztr mai mult sau mai pufin nivelului de inal copilului.. Gemenii 9i mama lor au fost atmt linuli sub observalie in urma trnui studiu ftrcut de Daniel Stern. Fred era clar mai speriat gi mai dependent decit Mark. Acestemici racordtrri la nivelul copilului il p6 i9i retrtdreascl sentimentul cd se aflX intr-o conexiune mesajdesprecare Stem susline ctr mamele il transrninut furminut atunei ctrd interacfioneazd cu sugarii lor. intorcird intruna capul in stinga 9i ir dreapta. acceptate gi reci- si redai sentimentele sale profunde intr-un alt fel. nu si4!it. Ea avea impresia cd Mark ii seamdntr mai tare. la Facultatea de MedicindT. De exemplu. Aceastd perceplie ar putea sd stea labaza unei subtile diferenle in felul in care gi-a tratat btriefii. ir vreme ce Fred semina mai mult cu tatll lui. COPILULBINE RACORDAT irtr-un proces pe care Stern il numegte de racordare. Sarah trcerca adesea sI intilneasctr privirea lui Fred. dar edificator.Urit din partea ta.pe alfii: . din este foarte diferittr de o simpld imitalie.. iar ea nu incerca sd il urmdreasctr din priviri. Fred se intorcea dupd ea gi acest ciclu continua pind-la aversiune .'caparte a ritmului unei relaSbrn a studiat acestlucru cu o precizie microscopici prin inunor inregistrdri video ale marnelor9i sugarilor ceduore intregi. Acest sim! pare a se nagte pe la opt . agacum procedase 9i cu mama lui la trei luni. copilul gtie cd este infeles. imitind ceeace vtrd. Stern este fascinat de acest schimb mirunt 9i repetat care se petrece intre ptrrinte gi copil. Pe de alt5 parte. racordare se facetacit. Mark ii privea pe oameni drept in ochi. Sarah nu incerca practic str stabileascdun contact vizual impus." face dragoste este probabil cea mai apropiati aproximalie adultd a acestei intime racordiri intre mamd gi copil.estelipsa acestei mutuali- PRETULRA CORDARTI GRE'ITE susline cd din acesteincercdri de racordare repetati su. Cind aveau doar trei luni. Fred reacfiona devenind mai empatic. Un an mai |irziu. pe Mark 9i pe Fred. pe atunci psilriatru la Universitatea Cornell. un act de mutuali. In schimb..Magemeni. Sarah avea doutrzeci gi cinci de ani atunci cind a nXscut doi gemeni. El a constatatcf. din nou incerca sd il fac5 s-o priveascI.128 Natura inteligenlei emotionale Rdddcinile empatiei 129 lional de Boli Mintale aratd cI o mare parte dintre diferitele abordiri empatice au o strirsi legdturd cu disciplina impusd de pdrinli copiilor. Astfel s-a constatat ctr sint mai empatici acei copii a clror disciplini presupune atragerea atenliei asupra faptului cX prin comportamentul lor ii afecteaz6. in cazul lui Mark.ceea ce adeseaii aducea lui Fred lacrimi in ochi. in special ajutindu-i pe cei care sirt necdjifi. ca in cazul lui Fred. copiii igi dezvoltd un repertoriu empatic reactiv. cird voia str intreruptr acest contact itzual.Dacd doar imifi copilul asta arati doar ce-a fdcut. Mark putea s6-9i ia ochii de la ea oricind poftea. una dintre modalitdlile prin care igi exprima aceste sentimente era aceea cd nu voia str priveasci pe nimeni in ochi. Un gest mlrunt. dar nu exista o emofionald cu Fred.A facedragoste sttrrii subiectiuilalt o dorinld irnpirtd9it5. iar cird ftrtorcea capul.lor era intr-un perfect acord cu Mark. prin aceasttr racordaremamele sctncegte de bucurie gi mama confirrne bucuria legtrninugor pe copil. Stern spus: . ceeace dd un sens tacit de ra. intenlii comune 9i o stare rede excitare senzuald simultand" atunci cind cei care se lgi rlspund in mod sincron. tt loc de . De indattr ce ea intorcea capul.. Pentru ca el sX inleleagd faptul cd sesizezi ce simcopiii sd-gi dea seama cd ele simt ce simt 9i ei.

130

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

131

luni, cind sugarii incep si-gi dea seama cd sint entitifi separate 9i continu5 sd fie formali prin relaliile intime de-a lungulfirtregii vieli. Cind plrinlii sint in dezacord cu copilul, el este foarte trist. In cadrul unei experienle, Stem le-a pus pe mame si reaclioneze exagerat sau insuficient ftr raport cu sugarii, in loc si corespundd agteptdrilor, racordirdu-se la sentimentele lor; sugarii au reacfionat imediat prin disperare 9i supdrare. Abgenfa prelungitd a racorddrii dintre ptrrinte gi copil duce la un chin emolional irigrozitor pentru acestadin urmX. Cind un plrinte nu reugegtesi-9i manifeste empatia printr-o anumitX gamd emolionall fald de copil - bucurie, lacrimi, nevoia de imbr5ligiri - copilul incepe sd evite sX se mai exprime gi eventual chiar sd mai simt5 acele emolii. Astfel, trtreaga gami de emolii se presupune cd incepe sd fie uitati, scoasddin repertoriul relaliilor intime, mai ales dacX de-a lungul copiliriei lceste sentimente continud sd fie ascunse sau descurajate. in mod similar, copiii pot ajunge s6 faioizeze o gamd nefericitd de emofii, care vor genera dispozifii pe mdsuie. Chiar 9i copiii ,,prind" anumite dispozilii: copiii de trei luni ai mXmicilor deprimate, de exemplu, oglindesc dispozilia mamelor atunci cind se joacl cu ele, afigind mai degrabd sentimente de minie sau de tristele gi mult mai pulin de curiozitate spontanX sau de interes, comparativ cu sugarii ai cXror mame nu sint deprimatee. Una dintre mamele studiate de Stern reacliona permanent insuficient fa!5 de nivelul de activitate al copilagului; irr cele din urm5, copilul a invdlat sd fie pasiv. ,,Un copil tratat astfel invald cd atunci cind se entuziasmeaztr gi nu reugegtesX-gientuziasmeze 9i mama, nu mai are rost s-o facd", afirmd Stern. ExistX irrsd speranle in relaliile ,,reparatorii": ,,Relafiile stabilite de-a lungul vielii - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau in psihoterapii - igi schimbd forma permanent, modificind modelul de funclionare. Un dezechilibru dintr-un anumit moment poate fi corectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care dureazi o viald intreagS." lntr-adevir, diverse teorii ale psihanaligtilor suslin cd relafiile terapeutice care furnizeazd chiar o asemeneacoreclie emofionali reprezinttr de fapt o experienld reparatorie de racordare. Oglindire este termenul folosit de unii ginditori psihanaligti pentru reflectarea a ceea ce pacientul ii expune terapeutului, aiesta din urmd reflectind starea interioard tot asa cum reugegteacest lucru o mami aflatd in acord cu sugarul ei. Sincronizarea emo-

este ir afara congtientizirii propriu-zise,.de9i pacientul

gi infeles. de fapt sd fie profund recunoscut Costulemolionalal lipsei unei racord5riin copildriepoatefi
foarte mare pentru tot restul vielii - 9i nu doar pentru coUn studiu efectuat asupra unor criminali care au comis cele crude gi violente crime aratd cA una dintre caracteristicile Ior, care ii diferenliazd de ceilalli delincvenfi, este tocfaptul cX au mers din casdin casd, au tot schimbat divergi pdi adoptivi sau au fost cresculi in orfelinate - aceste cazuri rersugerird cd neglijarea emolionald gi prea pulinele ocazii de a racorda sentimental cu cineva au dus la acesteatrocitdtilO. ln vreme ce neglijarea emolionald pare si opacizeze empatia, 9i un rezultat paradoxal, determinat de un abuz emoliosuslinut gi foarte intens, inclusiv cruzimi, ameninldri sadice, sau simple rdutdli. Copiii care silt supugi unui asemetratament pot deveni hiper-receptivi la emoliile celor din julor, datoritd vigilenlei posttraumatice putind deslugi semnade ameningare. Preocuparea obsesivi pentru sentimentele lli este tipicX acelor copii matratali din punct de vedere gi care la virsta adultd suferd de o instabilitate emointens5, cu vegnice suiguri gi coboriguri, care adesea sint te ca aflindu-se ,,la limita unor tulburdri de personate". Mulli dintre acegtia au un fler inndscut in a detecta ceea Simt cei din jur 9i deseori se afl6 cd au suferit maltratiri emoin copildrielr

NEUROLOGIAEMPATIEI
Aga cum se intimpl5 deseori in neurologie, rapoartele referila cazuri ciudate 9i bizare sint de obicei primele indicii ale lui empatiei fir creier. Conform unui raport din in care erau revizuite mai multe cazuri de lede exemplu, , ale lobului frontal din dreapta, pacienlii au dat dovadl de deficien!5 curioasd: erau incapabili sd inleleagd mesajul emonal din tonul vocii celorlalli, degi inlelegeau perfect cuvintele sine. Un l,Mulgumesc" sarcastic sau unul plin de recunogtin9i unul plin de minie aveau acelagi inleles, neutru, pentru ei. schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii pacienli care iserd leziuni in alte pdrli ale emisferei drepte 9i care reacfiodiferit ca perceplie emolionald. Acegtia erau incapabili sd-9i propria emolie prin tonul vocii sau prin gesticd. Ei

132

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

i33

gtiau ce simt, dar pur 9i simplu nu puteau transmite asta. Toatc aceste regiuni corticale ale creierului, aveau sd observe diversi autori, au strinse legdturi cu sistemul limbic. Aceste studii au fost trecute ftr revistl cabazd,pentru o lucrare semnati de Leslie Brothers, psihiatru la Institutul de Tehnologie din Califomia, care se ocupa de biologia empatieilz. Reanali_ zind atit descoperirile neurologice cit studiite comparative pe 9i animale, Brothers a subliniat ci nucleul amigdalian 9i legdtura dintre acesta gi zona asociativtr a cortexului viiual constituie cheia circuitului la nivelul creierului de care e legatd empatia. Mare parte dintre studiile neurologice relevante s_au fdcut pe animale, mai ales pe maimufe. Faptul cI aceste primate afi_ geaztrempatie - sau o ,,comunicare emolionalX,,, cum preferd sd-i spund Brothers - este clar nu numai din povestirill anecdotice, dar gi din studii cum ar fi urmtrtoarele: maimulele au fost invdfate mai intii sd se teamd de un anumit ton, prin aceeacd il a:rzelu atunci cind primeau gi un goc electric. Apoi, au invdlat sr evite gocul electric, aprsind pe o manetd ori de cite ori auzeau acel sunet. Pasul urmdtor a fost ca perechi din aceste maimule sI fie puse in cugti separate, singura comunicare dintre ele ficin_ du-se ptintr-un televizor cu circuit inchis, care le permitea sd va_ dI imagini cu cealalti maimull. prima maimuli, dar nu gi cea de-a doua, avea sd audd acel sunet nepldcut, ceea ce-i trezea o expresie de fricd. ln acel moment,."u'd"-u d.oua maimulE,vdzindfrica pe chipul celei dintii, apisa maneta care impiedica go_ cul electric - ca un act de empatie, in cazul in care nu era o for_ mI de altruism. Dupd ce s-a stabilit cd acesteprimate non-umane detecteazl intr-adevdr emoliile urmdrind chipurile semenilor lor, cercetrtorii au introdus in creierul maimulelor eleckozi fini. Acegti elecpermiteau furregistrarea activitilii unui singur neuron. f.ozi Fjectrozii care inregistrau neuronii din cortexul vizriat 9i din nucleul amigdalian au ardtat cd atunci cird o maimuld vede chipul celeilalte, aceastdinformafie ajunge la neuroni trecind mai intii prin cortexul vizual gi apoi prin nucleul amigdalian. Aceastd traiectorie evident ci este una standard pentru orice informatie care trezegte o anumitX emofie. Sulprinzdtor este insi faptul cd rezultatele acestor studii au ardtat cd in cortexul vizual au fost identificali neuroni care pdreau sI aclioneze numai cardspuns la o anumitl expresie a felei sau la anumite gesfuri, cum ar fi o

ameninldtoare a gurii, o grimasd de fricd sau o ghedocilS. Acegti neuroni sfirt diferili de ceilalli din aceeagi care recunosc chipurile familiare. Asta pare sd insemne cd

la fapt creierulesteconceputde la bun inceput sdreaclioneze
tmite expresii emolionale - adicd empatia esteun datbiologic. Alte dovezi referitoare la rolul cheie pe care il joacd traiectoamigdalo-corticald ar fi interpretarea gi reaclia la emofii;

Brothers,aparin studiile pe maimuagaclrn sugereazd !8tea, intre nucleul lflate in silbdticie careau suferit o deconectare
9i cortex. Cind au fost ldsate printre ai lot aceste au fost in stare strigi continue obiceiurile cum ar fi acede a se hrXni gi de a se ctrlira in copaci. Dar bietele maimule

pierdut posibilitateade a reaclionaemolionalin raport cu maimule din grupul lor. Chiar 9i cind o maimu!5 din grup
t sX o abordeze prietenos pe maimula ce suferise decoaceastea din urmd a fugit 9i ?n final s-a izolat, refuzind legdturd cu celelalte maimufe. Tot acesteregiuni ale cortexului furcare se afli concentrati neii specifici emoliei sint gi cei care, dupl cum observd Broau cele mai puternice legdturi cu nucleul amigdalian; inemoliilor presupune un circuit amigdalo-cortical ca.are un rol primordial in orchestrarea reacliilor potrivite. ,,Vairea de supraviefuire a unui asemenea sistem este mai mult clar6" laprimate, constati Brothers. ,,Percep!1afa,tddeo alabordare individuald ar trebui sX dea nagtere unui anumit ti[de reaclie psihologici] - 9i foarte rapid - croit in funclie

i;rtenlie,fie ci estesi mugte,fie str se spele,fie sd se inmultt73

Obazi psihologicd similari penku empatie in cazul oameniapare in cadrul studiului fdcut de psihologul Robert Levende la Universitatea Berkeley din California, care a studiat '

ri cistrtorite, furcercind si ghiceascd ce simte partenerul Metoda lui este simpld: cuplul o discufie mai aprinsSla.

lnregistrat pe video, iar reacliile psihologice le sint mdsurarh'rnci cind sint discutate chestiuni supirdtoare din cdsnicia - cum sd disciplineze coplli, cum sI cheltuiascd banii gi alasemenea.Fiecare partener revede caseta gi povestegte ce a it furmomentul respectiv, clipS de clipd. Apoi partenerul recaseta a doua oari, trcercind sd interpreteze sentimentele

134

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

135

Cea mai exactA empatie s-a produs in cazul solilor gi soliilor a cdrorpropriefiziologie o urmdreaexactpe acee6 a partenerululla ca" re se uita. Adicd atunci cind partenerul reacliona transpirincl masiv, la fel reacliona gi celdlalf atunci cind partenerului il bltea inima mai incet, ritmul cardiac i se incetinea 9i celuilalt. pe scurt, trupul lor imita in mod subtil, clipd de clipi, reacfiile fizice ale partenerului de viafd. Daci tiparul fiziologic al privitorului il repeta pe acela din timpul disculiei inifiale, el, privitorul, putea spune foarte pulin din ceea ce simlea celdlalt. Empatia apdrea doar in momentul unei sincronizdri fiizice. Aceasta sugereazd faptul cd atunci cird creierul emotional coordoneazi trupul prink-o reaclie puternicd - sd zicem, se aprinde de minie - nu poate apdrea o prea mare empatie, ir cazul in care apare in vreun fel. Empatia presupune suficient calm 9i receptivitate, astfel incit semnalele subtile ale sentimentelor celuilalt sd poatd fi recepfionate gi imitate de cdtre propriul creier emolional.

faptul de a ne pune in locul altcuiva - ii face pe oasd respecte anumite principii morale. Hoffman crede cI existd un fel de progres firesc al empatiei din cea mai fragedd copildrie. Aga cum s-a constatat, la un copilul intrd in panicd atunci cind vede un alt copil cdzind gi

sd plingtr;raportul esteatit de puternic ai de imediat,in$i bage degelelul in guri gi igi infundi capul in poala mamei, cum 9i el ar fi avut de suferit. Dupd primul an, cind copiii mai congtienli cd sint o entitate diferit5, trcearcd in mod si aline un alt copil care plinge, oferindu-i, de exemplu, urrl lui. lncX de la doi ani, copiii incep sX inleleagd cd sentialtcuiva diferl de ale lor si devin mai sensibili la orice ie card dezvdluie ceea ce simte de fapt celdlalt; in aceasti fade exemplu, ei igi dau seama cd celilalt copil are mindria lui consecinld cea mai buni solulie pentru a-l ajuta atunci cind nu este neapdrat sd ii acorde toatd atenfia. Mai tirziu, in timpul copil5riei, cel mai avansat nivel de emse manifestd atunci cind copiii sint in stare si inleleagl o re dincolo de situalia imediatl gi sd priceap[ ci starea sau situafia in viafi poate fi o sursd de nemulfumire cro. ln acest moment, ei devin inlelegdtori fali de un intreg , curn ar fi cei sdraci, cei oprimali sau cei marginalizafi. inlelegere din adolescen!5 poate duce la convingeri moaxate pe ideea de a alina nefericirea gi nedreptatea. Empatia subliniazd multe fa;ete ale judecifii morale gi ale i. Una ar fi ,,mfiria empatici", pe care fohn Stuart Mill o deca fiind ,,sentimentul firesc revangard... care se formeazd velul intelectului gi al simpatiei... atunci cind este vorba de !e care ne afecteazdpentru cd ii afecteazl pe al!ii"; Mill il numea 9i,,apdrdtorul dreptilii". O altd situalie in care emduce la o acliune moraltr este atunci cind o persoani din este suficient de impresionatd ca sd intervini in favoarea victime; cercetdrile arati cd in realitate cu cit empatia fald victimd este mai mare cu atit ganseleca acest martor exterior ,lntervind sint mai mari. Existd dovezi conform cerora nivelul empatie al oamenilor ar corespunde cu judecSlile lor morale. diverse studii din Germania si SUA au ardtat cd pe ce oamenii sint mai empatici, ei favorizeazd mai mult ile morale 9i, in consecinfd, resursele alocate celor nevo-

EMPAT I A gt ET tC A: nAo AcJrrt nt AAIRUISMULUI
,,Niciodatd sd nu crezi cd gtii pentru cine bat clopotele; ele bat chiar pentru tine// - este una dintre cele mai celibre fraze din literatura englezd. ]ohn Donne vorbegte de fapt despre leg6tura dintre empatie 9i afecfiune: suferinla altcuivj devine u ta-,q simli ceva fa!5 de cel5laltinseamnd ci-!i pasi. ln acestsens,contrariul empatiei este antipatia. Atitudinei empaticd este mereu antrenat5 in judecifi morale, in dileme morale care implicd potenliale victime: oare trebuie sI minti ca sXnu ili jignegtiun piieten? Oare trebuie sI te lii de cuvint gi sd mergi la un prieten bolnav sau sd accepli o invitalie la cind apdrutd in ultimul moment? Oare trebuie linutd artificial in vial6 o persoand care altfel ar muri? Aceste probleme morale slnt formulate de un cercetdtor care s-a ocupat de empatie, Martin Hoffman, ce susline cd rddicinile morahtefii se afld in empatie, pentru cd ea ne face sd ne pese de potenlialele victime - cineva care suferX, este ir pericol iau duce o viald cu lipsuri grave, de exemplu - si sd le impdrtdgim suferinfa, ceeace ne impresioneazi suficient ca sd ii ajutamls. Dincolo de aceastd legSturd imediati dintre empatie 9i altruism, Hoffman presupune cd aceeagi capacitate pentru o afecliune

136

Natura inteligenlei emolionale WATA FARAEMPATIE: CE ESTE TT,I ruTNTTE CELUI IARE MILESWAZA; M O RALITATE A SO U O PATULUI

Rdddcinile empatiei

137

gi sfirgegte in masturbare: Dupd aceea, atacatorul simte o vreme o oarecaredescdtugaredin starea de tristefe, nu-

Eric Eckardt a fost implicat intr-un delict scandalos: fiind garda de cgrp a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjat cl niqte ucrsagi plltili sX o atace pe Nancy Kerrigan, rivala Tonyiei de.la Olimpiada din 1994,care a luat medalii de aur la proba feminind de patinaj artistic. ln urma acestui atac, genunciiul lui Kerrigan a avut de suferit grav, fapt care a impiedicat-o sd srr antreneze citeva luni, foarte importante de altfel pentru cariera sa. Atunci cind Eckardt a vdzut-o pe Kerrigan la televizor cum plinge, remugcdrile l-au cuprins brusc gi i-a spus unui prieten secretul lui, ceea ce a dus Ia arestarea atacatorilor. Aceaita este puterea empatiei. De obicei instr, din picate, ea le lipsegte.celor care comit cele mai oribile crime. Profilul psihologi&l violatorilor, al celor care molesteaztr copii gi al celor care dau spargeri extrem de violente este acelagi: ei sint incapabili de empatie. Aceasti incapacitate de a simfi suferinla victimelor le permite sX se minttr singuri, incurajindu-se astfel in actele lor criminale. pentru violatori, minciuna sund cam aga: ,,Fembilor le place sd fie violate,, sau: ,,Dacd se opune, de fapt se lastr mai greu, asta e tot,,; pentru cei care molesteazd copiii: ,,De fapt, nu-i fac nici un rau copilului, ci doar ii dau pulintr iubire" sau: ,,E doar o altl forml de afecfiune,,; pentr_upirinlii care i9i maltrateazl fizic copiii: ,,Asta nu este decit o disciplintr de fier." Aceste autojustificEri au fost preluate de la oameni tratali-,pentru astfel de probleme gi care au declarat cd asta gi-au spus atunci cind igi brutalizau victimele sau se pregtrteau s-o facd. Blocarea empatiei la acegti oameni in momentul in care isi chinuiesc victimele este aproape intotdeauna parte componentd a unui ciclu emolional care accelereazdacestgacte pline de cruzime. Ele stau mdrturie din punct de vedere emolional pentru ceea ce duce la un delict sexual cum ar fi molestarea unui copil17.Ciclul incepe atunci cind agresorul e foarte suptrrafi furios, deprimat, singur. Aceste sentimente pot fi declangate,de exemplu, de urmXrirea unor cupluri fericite la televizor, ceeace ii creeazd, apoi un sentiment de deprimare, datoritl faptului cI el este singur. Atacatorul care cautd mingiiere in fantezia favoritl doregte de obicei o prietenie caldd cu un copil; fantezia devine se-

estede scurti durat5; depresia ce aceasta 9i singuritatearecum gi incepe sd se gindeasce mare forfX. Atacatorul ln mai putea s5-gipund in practictrfanteziileerotice,spunindu-gictr
justificdri, ca de exemplu: ,,De fapt, nu-i fac nici un rdu co-

i, pentru cXnu sufertr din punct de vedere hzic" qi: ,,Dacd copil nu vrea strfacdsexcu mine, mi poateopri." In acestmoment,atacatorulvede copilul prin lentilele unei
perverse gi nu cu empatie fali de ceea ce simte cu ade-

emofiositualie.Aceasti detagare *trrat cqpilul intr-o asemenea
caracterizeaztr tot ceea ce urmeazi, de la planul pus la cale

atentda ceea tru a-l prinde singur pe copil pind la repetarea Toate acestea in practicd a planului. intimpla ptrnerea 9i 1eseva fnt,urrnlrite ca gi cum copilul implicat n-ar aveanici un fel de
proprii; in schimb, atacatorul proiecteazd in fantezia

dinpartea copilului. Sentimen1neroticeo atitudine cooperanttr greafa, teama, dezgustul copilului - nu sint luate in sea{ele ele ar ,,distruge"tohrl pentru el. intr. Dacdatacatorulle'ar percepe, "i Noile tratamentepentru agresoriide copii 9i alli atacatori-se foncentreazemai ales pe lipsa de empatie fald de victime. lntrunul dintre celemai promilitoare programe de tratare, atacabrii citescrelattrricumplite ale unor delicte similare cu ale lor, urmdresccavictimelor.De asemenea, povestitedin perspectiva
video cu victimele in lacrimi, in care acesteapovestesc ce in-

&amne sX fii molestat.Apoi atacatoriitrebuie si scrie despre propriul lor delict din punctul de vedereal victimelot imagininpovestire ftr cadrul {u-gi'ce a simfit victima. Ei citescaceaste qnei terapii de grup gi incearcd sd rdspunddla intrebdrilereferivictimelor.in final, atabare la ataculrLspictiv din perspectiva catorii trec printr-o reconstituiresimulattra delictului, de data lceastajucind rolul victimei. ri William Pithers,psihologulinchisorii din Vermont,cel carea terapiea privirii lucrurilor dintr-o altXperspectivd, crcataceastA ni-a spus: ,,Empatiacu victima schimbdpercepfia,astfel incit ilegareadurerii devine dificild chiar gi in fanteziile erotice."$i intdregtemotivareablrbalilor respectivide a se lupta cu .Abtfel fornirile lor sexualeperverse.Doar jumdtate dintre atacatorii rcxuali careau urmat acestprogram in inchisoarerepettrdelict€lecomise,comparativcu cei carenu au urmat acesttratament

este una dintre cele mai uluitoare lipsuri za totalei rdceli sufletegti a psihopatului pare sI "*ogiorrule. Mergind intr-o magind cu Leon Bing. Cerrea a scos la iveald o anomalie psihologicE intilnitd la mulfi sofii care-9i blteau nevestele sau le ameninlau cu cufltul ta{r cu arma: acegti soli acfioneazd astf. incapacitatea de a simlr empatia sau vreo compasiune de orice fel sau micar de a avea o tresdrire de constiinld. gi manevreazi emogiile vic_ timelor cu acelagicinism. Faraindoia_ li cd in privirea lui am vizut frica.xtrem de violent gi se poate transforma intr-o capacitate de a Comite crime.treaba". pentru cd se simt respingi sau sau de frica de a nu fi pSr5sili. seuit5 intr-o pa*e. nici mdcar fir cazul actelor celor mai crude gi mai ne_ miloase. Faro ii demonstreazd lui Bing ce privire i-a aruncat persoa_ nei din cealaltl magind: M-a privit fix gi irtreaga fizionomie i s-a schimbat de parcd cineva ar fi fdcut un trucaj fotografic. orice-pentru a obline ceeace doresc. care a mu_ tilat o mamd gi pe copilagul ei.virtute" in multe roluri din via!5. in aceste cazuri. cum ar fi ucigagii in serie care se bucurd de suferinla victimelor inainti de a Ie "udi"i. olipsd oportund de empalie poale deveni o . poate uneorisi apard tocmai dintr-un defect neural. de exemplu. 'In vreme ce existi unele mici speranle de trezire a unui simt empatic la atacatori cum ar fi pedofilii.rrriu."i Unii cercetdtori care i-au studiat pe psihopalii criminali bdcd stilul lor rece de a manipula 9i lipsa empatiei sau a unii. nici de via!a ta. Iatd cum po_ vestegte Bing acest schimb de violenfe: $oferul.. orice ar face ea. psihopalii sint binE_ cunosculi pentru faptul ci stnt fermecdtori nu au nici un fel de 9i remugcdri. Acest lucru inseamnl ci din punct de ve.!i_aiur.asta nu inseamni cd toli criminalii au probleme biologice sau cd existd unele . care tocmai scria o carte despre bandele din Los Angeles.inllmidarea altora . acesta fiind un diag_ nostic psihiatric) ele sirit mult mai reduse..dere psihologic sirt mai calmi cind devin violenli gi abuzivi. Faro a .aga cum se intimpld de obii in crizele de furie. . inctrierindu-se prin baruri. omori rs_ prezintd un fel de rezumat al psihopatieils. sofia. nici de a lui. din furie. la serviciu sau cu ceilalli memDri ai familiei.. o metodd de 6qi stdpfurinevestele insuflindu-le frica. Privirealui spunecd de fapt nu-i pisi de nimic. Psihopatia. Violenla lor pare a fi o formi de terorism calculat.* * Atenlie: chiar dacd ir:r anumite tipuri de criminalitate sint irn joc Jrnele tipare biologice . prin care sd demonstrezetrecerea timpului.rdu" pini la conducitorul unei corporafii. lngherind pentru o clipi.biologicd. Sd ne gindim la cazul lui Faro. de la polifistul anfhetator .9i odati ce incep.cum ar fi un defect neural in empatie . Acestchip ifi spuneci dlaci ai rispunde cu aceeagi monedd. Fdrd aceasti motivalie inilial5 inspi_ ratd de empatie. Cripis Blood. par a fi violenli gi in afara cdshiciei. membrul unei bande din Los Angeles. El ctescrieaceastdintimplare mai curird cu mindrie decit cu re_ mugcare_. impugcindu-i din-magina in mers. ' Acegti soli reci gi brutali sint o specie aparte fald de ceilalli toli care igi bat sofiile.seuitd in jos. Psihopalii sint 9i mitomani credibili. intr-adevdr. care uneori par sd nu aibX nici un motiv .are o valoare de supraviefuire intr-un mediu .doi gagii. Ar fi aceeacd o capacitate emolional5 perversd .elcu singe rece. 9i in timp ce cei mai mulli bSrbafi devin violenli cu soliile lor impulsiv. El i-a spus lui Bing .ci o sd factr pe nebu_ nul" fa!5 de cei .-ni_ se afle in inca_ pacitatea lui de a face altcevl decit conexiuni emolionale super_ ficiale.. Apoi opregte magina.rr.*u_ re risc. irtr-un grod calculat.i vryj s-earate ce poate. . prea multd empatie ar putea fi contraproductiv5. A devenito fald de cogmar.39 gi care sint mult mai mulli. dac5l-ai provocape aiestpugti. din magina. simlind cd cineva se uitd la el. Mai intii. degaptesprezece ani. descriu fe3D(ecutat lul in care au irrvdlat sd se disocieze de sentimentele victimelor pentru a-gi face . aceastdanomalie iese la iveal5: Ittmul cardiac scadeinloc sX creasc5.r"r-etour". ii prinde prr1r*-u lui Faro. esteinspdimirtdtor si 9i vezi acestlucru cu ochii tdi. in cazul criminalilor psi_ hopali (care mai nou se_numisc sociopayi. fiind in stare sd spund . arunci o privire citre magi_ na noastrd.s.le Bineinleles cd intr-un comportament atit de complex precum fel criminal sint multe explicalii plauzibile care nu evocd baza . Cei mai cruzi criminali.138 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 1. Unele dintre cele mai rele chipuri pe care le ia absenla de empatie au fost descoperite intimpl5tor intr-un studiu asupra unodintre cei mai cumplili indivizi care i9i b5teau nevestele.. Cei care au acte de torturd pentru terorigti. chiar gi trcercarea de a-l abandona. in momentele lor de furie maximS. gi nu pentru cd sint intr-un acces de minidO. are ca sporirea violenfei. Sint multe c5i manipulatorii. ceilalli igi calculeazl bdtdile. restul tratamentului nu va funcfiona.

cum at fi a ucifu. liniCtindu-l totodattr gi in'. Atunci idoptl alttr tacticd. Artele sociale Aqa cum se intimpld foarte des cu copiii de cinci ani care au rnai mici. e un om intruntru.l. Len incd plinge.en izbucnegin plins. acest lucru nu tnseamntr cd tofi cei care suferd de a9l ceva ajung la crimd..rcd probabil cd i s-aptrrut o mare nedreptate. . Cum durerea viitoare nu genereazi un val de lelinigte. Len plinge! Len plturge. Ei bine.. Ce-i asta.{Jite.dindu-i o mini de ajutor la strinsul piede Lego gi la punerealor intr-un sdculef addugind priete.en?" . pe una dintri ele undele cere_ brale sint mdsurate pe mdsurd ce oamenii fircearcr str d. Schimbul de replici suntr cam agal: . sXle pun la loc pentru Lenny. spunindu-i strlase obiectul acesdispute. |ay adopt2to atitudine materfratele care plinge. Majoritatea oamenilor reaclioneazd diferit la anumite cuvinte cu incirctrturi emofional5.Jayigi implord mq ca din p{€u lui Ley . In acestmoment . cam la o zecime de secundd. Cuvintele sint afigatefoarte repede. care ?i atageaztrun anumit sentiment. te rog".Asculttr. pe care l-a descoperit furtr-un studiu ce sugereazd o deviere in funclionarea nucliului amigdalian 9i a circuitelor aflate in leglturd cu acesta: psihopafii care gtiu cX vor fi supugi gocurilor electrice nu aratd nici un fel de teamtr... Len il mugcd peJay." Len continud str se smiorctrie. Sub acestpretext al egecului.Lnn. Len? Ce-i I-.140 N at ur a int eligenf ei emolion ale O posibili bazd psihologicX a psihopatiei nemiloase a fost prezentatd in dou5 feluri.. Uite la el. Robert Hare.. cel care a ftrcut acest studirj interpreteaztr rezultatele in sensul dovgdi$ faptului ctr psihopalii au o inlelegere superficiali a cuyintelgr emo!{onale.Ii aratl fratelui lui o maginuIgtrategie:distragerea vrind astfel sd ii abattr gindul de la mica tragedie care toc- l7a cuprins. Cuprins de un val de furie.Ei. devine fur- timp aft de preocupatde lacrimile fratelui lui. Hare crede Ceimpietrirea psihopalgilor se bazeazA in pa1!e pe un alt tipar psihologic.. Te rog. Len gisegte mingiiere de unde ne-am agtepta mai de la fay. A apfuut o controversA ir acest sens. $i pentru cd ei nu simt aceastd frici . fa!tr de frica sau durerea victimelor lor.pen. psiholog la Universitatea British Columbia. respectiv piesele de Lego. Mama lor. Hare trage concluzia cd psihopalii nu sftrt pregcupali de posibilele pedepse fald de ceea ie fac. dar nu gi la cele neutre. sau compasiunea. PlingeLen. Inctr iritattr. nu mai plinge. Len igi pierduse rXbdareaatlay. majoritatea nu. psihopafii nu au asemenea reacfii: creierul lor nu dovedegte existenla unui tipar distinctiv de reacfie la cuvinfele emolionale gi nu rispunde mai rapid la ele. intorcindu-se spre Len. economice gi sociale iare converg spre criminalitate. sugerfurd astfel o disfuncNionalitate a circuitelor dintre cortexul verbal.vine gi-l ceartdpe [€n. 9i creierul limbic.escifreze mai multe cuvinte ale cdror litere au fost amestecate. care degi inilial era partea vitdmati.Mdmico. Apoi. fiecare sugerind implicarea unor trasee neurale citre creierul limbic. Chiar daci existd o baz6 biologicl a lipsei de empatie in unele cazuri.irn ciuda consoldrilor. care ii tot ircurca piesele de Lego cu care se ru amindoi. fa!tr de cuvintele neutre cum ar fiscaun: ei pot decide mai rapid dactr acel cuvint emofional a fost incurcat.1€n.nu cunosc empatia. nu mai semne de naturd biologicd astfel incit si indice inclinaSa pentru crimA. lngeniosul |ay incearcdtotugi o atenfiei. . LipsA de empatie ar trebui pusi aldturi de toate celelalte forle psihologicd. izbucni in lacrimi. care recunoagte cuvintul.Nu mai pliage. marna lui refuztr str-l consoleze. auzindu-l pe |ay scincind de rere. iar unicul consens la care s-a aiuns este ci nu existtr un asemenea insemn biologic Ai categoric nu existi . reflectare a superficialitlfii lor mai generale in domeniul'afectiv. ca reaclie normaltr in cazul unor oameni care urmeazi str sufere o durere hzicdzr.gena criminald". da?" Chiar gi againlacrimile continud sd curg5. frtrliorul s5u de ani gi jumltate. iar creierul lor araie un tipar distinctiv de reaclie la cuvintele emoSonale. incitincepe str inigteasctr.. il implord Jay. e.Len.mfu\giindu-9i si-l calmeze:.

distragerea atenliei. cel puocazional.. O astfel abordare a emoliilor altcuiva .chiar dacd aceastdcapacitate dd greg uneori. deficienlele in aceastddirecfie duc la incapacitade adaptare la viala sociali sau la dezastre intelpersonale reate. l-a irdemnat pe acesta sX ine atit de mult sX igi linigteasci fratele care plingea. in aceastd furcercareimediati de a-gi calma fratele..ir privinla modalitdlii de ex. Racordarea la cerinfele celorlalfi presupune un minim de calm interior. Dar chiar 9i acestetr6s5. de la simpla implorare la gtrsireaunui aliat in mama sa (de9i ea nu este de nici un ajutor) pinX la mingiierea fizicS. Aceste capacitEli la nivelul vielii socia- permit cuiva sd semobilizezesau se fie o surs5de inspirar pentru ceilalli.o adevdratd arti a relaliilor .chiar dacl nu intotdeauna aleg aceascale. culturile diferitelor PoPoare vaiazd enorm' De Ekman gi colegii sdi din japonia au studiat reacliile faale studenlilor la un film infioritor despre ritualul circumaborigenilor adolescenli.telor ce trebuie manifestate in anumite momente. este de neconsolaf lacrimile lui nu se mai opresc.presupune formarea a doutr talente emofionale. Existd mai multe reguli debazd. Tentativele de semnalizare a acestei capacitdli de stdpinire a propriilor emofii ies la ivealS cam in aceeagiperioadi: copiii mici invald sd agtepte fdrd sd plingd. dovedindu-se aroganli. dovedind un amestec de chipurile ). Avind . ln aceasdireclie. sprijinul practic. usor exasperat5. Nu conteazd. insusau insensibili. sX se certe sau sd lingu- i pentru a obline ceeace-gi doresc. potolegte-te. mai bine sau mai pulin bine.Atunci.. tocmai lipsa acestor capacitdli poate face ca gi cei strdluciti din punct de vedere intelectual si naufrain relaflile lor interumane. afigarea empatiei lui Jay 9i i:rcercarea de calmare a celuilalt estecategoric universal valabilS.lay dd dovadd de un vast repertoriu de tactici. aga cum gtie orice plrinte care a avut un copil mic. Pentru a manifesta o asemeneaputere interpersonal5. si reugeasctr in relaliile intime.Incere.. el ameninfd: . sd-9i exprime rriile sentimente. intr-adevdr. Cird studenlii japonezi au urmdacest film in prezenla unei persoane ce rePrezenta o autoritafefele lor dideau doar vagi searlnede reacfie. gi empatia. . Len.|a care Len rdspunde printr-un . Printre sughifuri.2. Dar atunci cind ci sint singuri (degi erau inregistrali cu o camerd aslor s-au contorsionat. MANTFE STATI -VA EMOTilLE Una dintre calitilile importante in viala sociald este felul in oamenii gtiu. ceeace este mai practic sd foloseascdforla . Rlbdarea pare o altemativd la acceselede furie.m. Len reugegte si scoatd un suspinat: . mamir vine cu ameninlarea pdrinteascd tipicd: . terog". impulsurile gi enervirile . Pierzindu-gi rdbdarea cu el.Nu mai plinge. Tot aga cum un copil de virsta lui poate detecta in suptrrarea fratelui gansa de a se rizbuna 9i chiar de a inriutili situalia. Aceleagi pomiri pot fi folosite pentru a necdji sau chiar a chinui un frate. disconfort.capacitilile umane" se dezvoltS. Semnelede empatie aPar Pe la doi ani. copiii trebuie sd ajungd la un nivel de autoconkol.Nu" govXitor. Paul Ekman folosegte termenul reguli de imnre pentru a desemna consensul social in privinla senti. Acessint adevdrate competenle sociale care duc la eficienla in tracelorlalfi.LJna dintre ele esle minimalizarea exprfundrii emoliei fiind tradilia japonezi ir cazul resimlirii unor sentimende disconfort ir prezenla unei Persoane ce reprezintd o auto- . inceputul dezvoltdrii acelei capacitili de a-gi potoli minia gi supdrarea. Firtr indoial5 cI Jay se bazeaz|pe un intreg arsenal care a fost folcsit asupra lui ir propriile-i momente cu probleme. Desigur ci. Ceea ce conteaze este'cdel l-a aplicat intr-o situalie dificild incl de la o virstd foarte fragedi.Vrei sd-fi trag o palmd?". CI ili trag una!" Aceasti microdramd scoate la iveal5 o complexi gi remarcabild atitudine emolionali de care este in stare un copil de doi ani gi jumdtate care incearci sd rezolve emotiile altcuiva. Capacitatea de a gestiona emoliile altcuiva este insugi miezul artei de a manevra poziflrv relaliile interumzule. aceastd bazd. sd-i convingd sX-i influenleze pe ceilalgi sau sd-i facd sd se simtd in largul lor.742 Natura inteligemlei emolionale Artele sociale 143 Len insd nu manifestd nici un interes. empatia lui adicd rdddcinile compasiunii.turi malilioase vddesc necesitatea de o importanld capitald a existenlei unei inclinalii emofionale: capacitatea de a 9ti care sint sentimentele celuilalt gi de a acliona astfel incit acestesentirhente si poatd fi formate. spune mama fer." Ceea ce duce la stratagema final5 a lui ]ay: imprumutird dirr fermitatea mamei gi din tonul ei autoritar.. spaimd gi dezgust.. ameninl5rile 9i poruncile directe.

. "lr.i"g"".i o parte dintre noi sint actori inniscufi. faci .:pentru emoliilor sint conforme modelelor pe care le-am diferind in foarte mare mtrsuri in ce privegte cade a dovedi o mare pricepere. "u* Pru.1. iju.Au luat-o prin A fost de-adreptul ciudat. o u ti"iu ui ri-o tirt)?r.atunci cind repede..ri"'.: tegii gi cunoagterea lor constituie un factor important in intelr. bunicului eite foa*e difert H prmul cazestefe" !f::9lsup_ra amdgit). Acestlucru ilustreazi'urt principiu al vie."3Calmrrlcdlugdrilor tips-it gi pe ceilalfi. pil va irvdfa-o altr reclie va reaclion" 9i il?. t. rnili . cllugdrii : spre ei gase zona de luPtl." cel mai ade.cit 9i mesajul. respingisau binevenili 9i respectali.1c!.*"i"urbur"u acesta estesistemulabordat ae fetila de gase ini re i9i schimonosegtefala. simplu am incetatstrne mai luptdm.fti... u*pr* emofionale.re sepetrecein fiecareintilnire in parte.uulJ"t" ." ahqeazd."grrti inseamimpact optim. igi amintegte David Busch.":9Ttele ar h exagerarea a ceeale simt" .pli"putereaexemplutui:copiiiinvali "*pri*ur"'r" sf. transformindu-i in soldali pacifigti.Natura inteligenlei emolionale ritate gi de aceastaau dat d. Si f5rd in_ nepldcute in spatele unui chipr. J"lu oiam s-ofac. jignit de acesr :":jl*:fci mesatcontuz. Fel-ul in care"ur" sini folosiie. ele diiteazi im'pactuf sentimente_ lor asupratuturor celorlalgi."lrt .. rezerya unei soi politicoase este la urma urmei doar o modalitate de a asici nici o scurgere de emolii supXritoare nu va avea faptul a (este o reguli sociali care atunci cind ajunge in domeniul re- ire simgim ignorafi. poruncitor $i rece -_ 9i care i9i transmite mesajul -o*"nt ristit in loc s-o faci Fopt_it 9i cu cdldurtr_." v#L allii. fiind un fel de schimb ta- f.Daci unui "r"ofiif" zimbeasc5 "ti i susp"rls6 9i sb "opit mulfumeascd"de cdtreun ptrrinte in u""l este as.. Asemenea reguli privitoare la exprimur"u fac'partedin dicliona_ "^-oliiior rul regulilor de bund iuviinfd. pentru ci toati lumea a renunlat. lp educafie_ explicita.qri"tr-o 'ciq iljnvftem pe copil sliu-gi J"ru*agirea.Perfectcalmi 9i linigtili.il ia sigur ci acelco. duc la :: "" emotional.". au inceput sd se cdlugdri. De obicei.Ne .bltIlie."lru dai mai-pufin supdrdtor. Sigur ctr intimplare esteuna extraordinard.a.tii sociale: emoliile sfint contagioase. Dintr-odatX. Transmitem9i capdispoiigiile celuilaltintr-un fel de economiesubterani a psiastfel incit unele intilniri sint otrXvitoare. genla emofionald? InvXfEm foarte de timqyliu exprimarea acestor reguli.... In privinfa educirii sertime. dezastru Evident cd actorii sint ad. Aiest lucm se petrece atuncl .. mi-am pierdut orice chef de luptf... pentru cd nimeni nu i-a imp 'rcduptr ce au hecut. prin asupra p-ersoanei carepririqt" u""rt *esaj' Copiii sint imp.e_i" cu un sentimentnesincer.r. tindu-se gi dirdu-i un lespuls teio". educafiein privinla regulilor a" fu.i* uunui sentimefli cu un alttrf acestsistem apare in anumite culfuri ." piinjl mamei ei cd frnk ry le mai marea nectrjit-o. un iil:1.: cul.evlratiartigti ai exprimdrii emofio_ nale.". aur-u Uir. in t exact s-auuitat nici in stinga.p:rl"^. atuncicind sint urmate prost. semnale emolionale in decursul fiecdrei intilniri semnale ii afecteazd pe cei care se afli in preajmi' Cu tem mai abili din punct de vedere sQcial.ovadi studenlii atunci cind gi_arr I t4 Artele sociale 145 ::rj.r. strzimbear ctr gisd rnulfumeascj in momentul "rutu in carebunicul i_aadus dl ziua lui un cadou oribil. iacruntinau_se cumplit gi strimblrt du-gi gura. un pluton american a r. "rtu Exprimarea emofionaldare desigurconsecingJimediate .Multumesc.. ahau in plin6. $i probabil cd ilucru au simlit cu tofii. expresivitatea lor genereazd reacliapublicului.il. estenepoliticossI refud. Dar astairtr-o cd lecliile Pe carele invilim in privinmtrsurd. iar altele beneSchimbul emolional are loc la un nivel subtil aproape imfelul in care ne mullumegte un vinzitor ne poate faunul altuia sentimentele ca gi cum ar fi un fel de microti.in cel de_ataoiiu". pozitivl (chiar dacdfabe).ut de genul ..i..nici in dreapta.tetoi """u .Asiunde_liadevaratete sentimente 11l|tlti: lequld atunci cind ele ar putea strsuperep" arag.il. urr reieztt. cu atit ne contromai bine semnalele Pe care le transmitem.ht .l. infocuies. unul dintre soldalii ameri- etr le refugieze itrtr-o plantalie de orez in toiul unui de focuri cu vietramezii. -prir.saucel pufin nu in ziua aceea. dar a fdcut_o *il. A I I COIVLT]VIII\IAREA EXPRESNTTATE EMOTTONALA rdzboiului din Vietnam. drept pentru "ri"fi*... contaminartionald este mult mai subtili. bunicurui incrun.

Doud minute mai tirziu. fericili.tre cel mai pasiv. propriul lor chip redi sernne ale aceleiagi dispozifii prin ugoare modificiri ale mugchilor faciali.acesta fiind un indice de apropiere de obinecongtientizat. Ulf Dmberg.psihofiziologul in probleme sociale de la tatea de Stat din Ohio. reclamele sentimen- pot impresiona pftrd la lacrimi. in vreme ce o discugie rapicu o persoanl veseld le poate ridica moralul (de asemenea. oamenii recreeaze in sine dispozifia celuilalt .existd un fel de balet al sincronizdrii emofiilor. chiar gi in cazul ftr care acesteasirt negative.simpatic" gi fermecitor sfult ter" mmii pe care ii folosim in privinla celor cu care ne place si fim. studiile fdcute la nivelul clasei au cX pe mdsurd ce coordonarea de migcdri intre profesOr 9i este mai apropiatd ei se simt mai prietenogi. Cu tofii sintem practic unelte utile unii altora in acest schimb emolional la bine 9i la rdu. Dar unii oameni sint extrem de sensibili la contagiunea emolionali. pentm ci talentul lor emofional ne face str ne simlim bine. Sincronizarea intre profesori 9i elevi indici cit de mare este I emofional dintre ei. si-i faci pe acei indivizi sd fie 9i mai empatici. fedeprimate participau la aceste experienfe impreuni cu erii lor de via!tr gi discutau desprg o anumitd problemd relafia lor. Invariabil. dar greu vizibile cu ochiul liber. Intenlionat au fost alese perechi de subiecfi in care unul sd fie genul care igi exprimtr foarte tare emoliile. Atunci cind oamenii se simt fericiti sau !i. direcfia transferului de disgozilie este de la cel mai puternic din punct de vedere al exprimtrrii sentimentelor cf. prelutrm emoliile pe care le vedem exprimate de altcineva prin intermediul unui mimetism al expresiei lor faciale.o versiune ceva mai pulin intenstr a metodei Stanislavski." Gradul de emofie resimfit de oameni in cadrul unei intilniri oglindit de cit de bine sint orchestrate migctrrile lor fizice in fitentul vorbirii . cu atit partenerii femeilor deprimate se sim- mai rdu duptr aceste disculii . entu!i.ei sint sufletele spre care se indreaptd cei aflali in situalii emolionale grave. Atunci cind doi oameni interacfioneazd.. sensibilitatea lor inndscuttr face ca sistemul lor nervos autonom (un semn al activittrlii emofionale) str fie declangat mai ugor. Iattr o demonstrafie remarcabild a subtilitllii cu care emofiile trec de la o persoand la alta. Acest lucru ni lntimpl5 tot timpul .. doi voluntari au completat o listX despre dispoziliile lor ir momentul respectiv. indiferent dacd ne dim nu seama ci imitdm sau nu expresia faciald. Oare cum a avut loc acest transfer magic? Mai mult ca sigur. rtrspunsul este c5. Aceastd sincronizare pare sd faciliteze transmiterea gi primidispozifiilor. Aceastd labilitate pare cd ii face mai pulin impresionabili. Acest lucru a fost constagi de Daniel Stern atunci cind a urmirit sincronizarea intre in perfect acord cu sugarii lor. iar celdlalt gi le ascunde. dispozilia celui mai expresiv s-a tranpferat asupra celui pasi#. avfird in ve- ctrpot fi atit de impresionali de sentimentele altora).146 Natura iitdligenlei emolionale Artele sociale t47 laliilor intime este sufocantd). cu atit preiau mai ugor dispozifiile sufletegti.pentru ctrpreluau proasta >ziliea iubitelot'. Imitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul de subtilX. cu cit persoanele cu care se firtilnesc sint mai pe lungime de undtr din punct de vedere fizic cu ei. Orrarea poate fi atit de subtild. Prin aceastdimitafie.Doar a vedea pe cineva cum igi exemolia poate trezi aceadispozilie. fohn Cacioppo. . aceeagireciprocitate lemigclrile celor care stabilesc un raport emolional. Cel care sirt in stare sX-i ajute pe allii str se calmeze au un deosebit talent in relaliile sociale. al gesturilor sau al tonului vocii sau al altor semne nonverbale ale emofiei. care a studiat acest schimb emosubtil. un cercetdtor suedez de la Universitatea din Uppsala. Inteligenfa emolionaltr include qi administrarea acestui schimb. migciri gi alte exprim{ri ale emofiilor pe care le-au simlit puternic in trecut pmtru a reda din nou aceste sentimente. De in cadrul unui studiu asupra sincronicitSlii fizice. lntr-o experien!tr simpli. incit dacl ambii se afld pe base pot migca ir acelagi ritm. a constatat ctr atunci cind oamenii vtrd un chip zimbitor sau unul furios. mai interesafi 9i mai disponibili pentru o relalie inter- . ftrrtr gXne dtrrn seama. O persoand dd din cap cind celXlalt igi susfipunctul de vedere sau amindoi se migcd pe scalrn in acelagi ori unul se apleactrin vreme ce celdlalt se lasd pe spate. Cu cit sincronizarea intre parteneri era mai mare nivel nonverbal. duptr care au stat pur gi simplu fald in fa!tr. a constatat cX: . Schimbtrrile sint evidente la nivelul unor senzori electronici. agteptind persoana care ficuse experienla sd se reirtoarctr in incdpere. ea s-a intors gi i-a rugat str noteze din nou dispogilia tr care se afltr. in care actorii igi amintesc gesturi. Aceastd sincronizare a dispoziliei deterfelul in care o anumitd interacliune a avut loc in bine sau tlu.

IEI SOCIALE 1. Trebuie sd exin. la ofilerii estecopilul orice fel.acesta . cel care are iea mai mare putere de expresivitate cea mai mare forld . .tiTp').in care se transmite afec_ liunea.fie emolionaldesenfiald estevorba de o cXsltorie. care preia conducerea.la fel pentru a antre_ na emoliile auditoriului6.turilor unei intregi relelede oameni.indiferent cI sfirt unele pozitive sau negative. ce se vor coace de-a lungul vielii. Dominanta unui lider puter_ nic sau intelpret este capacitatea de a impresiona ii-rtr_un 1y""1 fel publicul format adeseadin mii de persoane. ei pot face carierd in diplomafie.furarbitrarea sau furme.este de obicei gi cel ale cErui emofii le antreneazd pe are celuilart.funclioneazd.in afarl de Rogeq.Asemenea ii talentului lor. $evenim la o grtrdinildgi la ci$va pugti carealeargi pe iarbi.ominanti vorbesc mai mult. . versiunea adulttr a racordlrii emo_ lionale dintre mamr gi sugarul stru.Acestaestetalentul care rdin armatd gi la gefii eficienli ai unor organizafii sau institulii rile remarctrla regizorii sau productrtorii de teatru.'mele de arbitraj sau in magistraturd. Aceastd putere de a determina o anumittr emofie seimind cu in biologie se numegte zeitgeber(care inseamnl .ro. unul dinlegii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum. se lovegte la genunchi gi incepe str plingtr.tcoape conceptulinteligenlelormultipleT. liune denotd cd oamenii implicafi se plac reciproc. gi-gi vreme Reggie Roger apleaci freace scircegte.. se impiedicd.Misura ir care ne simgim prost sau bi_ ne cu cineva depinde gi de un anumit nivel fizic. este felul in care cei foarte abili reugescsd-gi sincronizeze emofiile. Frank Bcr.49 umane. iul genunchi. Thlentul lui Rogerreprezinti una dintre cele patru capacittr|i incarele identificd Hatch si Gardnerca fiind componentele lei interpersonale: grupurilor t r r q r u vr aceastaeste o calitate esenfiald pen- eforun conducdtot presupunindinilierea 9i coordonarea itru '. un moment potrivit pentru coordonarea migctrrilor pentru a ne simli bine. Cind.Separe cI Roger extrem de apt in recunoagterea sentimentelor colegilor sdi. te o sincronizare compatibili.ryu*u tivi.. dispoiiliile iufletegti lncep sll se amestece. susline Cacioppo. coordonarea dispozigiiloi sufletegti este-insigi esenfa raporturilor interumane. este vorba *torl de o intilnire inke persoane. legdturi foarte rapide gi bune cu ei. Roger a fost singu- carea observatcd Reggiea pilit-o gi ci sufertr. mi-a spus: .$i eu m-am lovit la genunchi!" este citat ca avind o inteligenld interpersonaltrexemgi apareintr-un studiu fdcut de ThomasHatch. acest lucru ipseamnd determinarea stirii ernolionale a celeilalte persoane.. forla unui bun vorbitor . reflectd profunda legiturl dintre paitenerii respec= :.. in mod similar.acesta fiind mediul p. hotdrind de-a ce se vor juca ceilalli sau devenind cdpitan de echipd.9i numai el a sd-l consoleze. Acesta este inlelesul sintagmei .148 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale ORI GIN ILE IMTELIGEJV. tr vreme ce cei supugi privesc mai mult chi_ plr. carese ceilaJlibdieli continuX sd fugH.Pe scurt. A stabili tonul emolional de interacliune este ftrtr_un fel o dovadtr de dominare la un nivel. in proble. dierea disputelor. Sin. 'nii) care antreneazl ritmuri biologice. ln mod 1l"Trt similar. Negociereasoluliilor .. nieri. in larguf nostru. Pe terenul de joactrin general.de o prieteniesau de un parteneriat aptitudini la copiii de grddinild sint doar' afaceri. in general.ho! de :Fuu :. care a flcut acestestudii. chiar dactrastaa constatin faptul ctrgi-a propriul genunchi. partenerii d.rlceluilalt . Determinant in eficienta interpersonaltr. Cacioppo subliniazX cd oamenii care nu sint in stare sI primeascd sau sd transmitd emoliile sint sortili str aibd probleme ih relaliile lor.. psiholog la Universitatea de Staf din Or*on.Iiioa_ cd_pe deget". Acest gest mirunt dovedegte un adet talent in privinla raporturilor interpersonale 9i o capacita- pentru pdstrarea relafiilor apropiate. se In tgte. avird 11 vedere cd adesea semenii nu se simt in largul lor atunci cind le stau aldturi. Acegtia sint copiii care rezolvl neinlelegerile de pe terenul de joaci.profund sau intim. chiar dac5 nu pot explica prea bine de ce. Cei care au caipacitatea de a excela in dezamorsarea. un nivel inart de sincronizare intr-o interac.a unui politi_ cian sau a unui predicator . Antrenarea emolionald stdlabaza cipacitilii de irifluenlare. pentru-un cuplu de dan_ muzica devine vn zeitgebeial trupului." un proces (asemeni celui ciclic zi-noapte sau fazelor lu_ . strigind: .talentul mediatorului care previne con*l'flictele gi le rezolvi pe cele care plutesc tr aer. dacd existi o mare legtrturi. ori ca intermediari sau ca ' administratori ai preludrilor de companii.

d1c9re. pe mtrsurtrce capteaztr pubtictr ilin jur.popularitatecigtigat[ cu prelul adevdrateisatispersonale.estefoarte diferitl de pe care ircerc sd o creez in mintea altora pentru a-i de- Schimbulpoateavealoc dacl acest strmtrindrdgeasctr".ln cazul unora". cu condilia str oblind acceptul societtrfii. Pentrua fi inbune relafii gi acceptafi.emolionale. fiind mai ie.Natura intetigenlei emolionale t Relaliilepersonale ..persoana fl:cea intimtr se impletesc bine.. S:.. Snyder a constatat cd semnul definitoriu pentru aceastl ie este ctr fac o impresie extraordinard. 150 Artele sociale 151 daci aceste capacitifi interpersonale nu sint echilide un acut sim! al propriilor nevoi 9i sentimente 9i al felu- hr care trebuie satisficute. Aceastll cunoagtere a felului cum simt ceiralfi poate dgce la stabilirea cu mai mare ugurinld a unei relalii intime sau a unei leglturi de orice fel. social depdgegtecapacitatea de a congtienti2a gi de a ressentimentele cuiva: pentru a fi indrXgit . care i-a studiat ale ctrror capacitili sociale ii transformd in adevdrali campioni ai impresiei bune pe care o fac8.etectasau de a presupune sentimentele celorlalli. stabilesc ugor ielalii de joicd si o fic cu pldcere. dolind integritate. Un model mult mai ar fi desigur o echilibrare inhe adevdratul sine 9i capade adaptare la societate prin folosirea acestui talent.r 9i simplu ceea icegti oameni sint dispugi si ii factrpe cei pe carenu-i pot suferi rtr creadl ctr le este prieten. inion_. Cei care dau dovadd de inteligentd so_ ciali pot stabili mai ugor-legdturi cu ceilalfi. Anal. motivele gi trgrijordrile lor. deci ginj capabili sd racordeze permanent comportamentul lor social. Aceste capacitlfi interpersonale se construiesc pe inteligen_ .lentati.coechipieri. reugittr socialX gi chiar carismd. in lumea afaceri. Aceastl capacitate folositd la maximum poate fi de folos unuiterapeutiompetent sau unui consilier^_ sau.capacitatea de a d. psiharialist. Pe cameleonii sociali totugi nu ii deranjeazi deloc ctr una gi alta fac. lor se descurcd 9i ca agengi de vinzdri sau ca administratclrl sau pot fi excelenli profesgli. fdcind in a9a fel incit se obtina efectul icontat in acest sens/ asemeni unor actori ta.talentul lui Rogef. .o. Ei i9i folosesccapacitdlilesociale pentru a-9i modela acliunile in funclie de diverse situalii 9i procedeazdca 9i cum ar avea mai multe personalittrfi.Crezul lor ftrcuti de W. pentru cd gtiu sj cultive emoliile . ele aducird farmEc.. Ei sint precum personajul 7-nligal lui Woody Allen. modificindu-gi personalitatea cu o re- semnalede la cei flexibilitate.organizare gi in rezolvarea disputelor care pot izbucni 2i oricind in societate. Acegti copii au tendinla sd se descurce foarte bine ln descifrarea emoliilor duptr expresia chipului gi sirt cei mai indrdgili de colegii de gcoile... dar au foarte pu- relalii intime stabilesau mulpmitoare. Asemmea oameni fircearctrstr detectezeun indiciu despre ftlul cum s-ar dori sI fie inainte de a avea o reaclie 9i nu spun ce simt. H..leferitor la empatie gi la r1*illt* unor iegdturi interumaie. socotegte cI acegtia au itiili ca-gi-cum". be obicei. aceste per" soane sint buni . sint capabili si igi monitorizeze propia exprimare a emoliilor 9i sd gi-o adapteze la ferul cum reic. .ii lasx pe ceilalfi bine dispugf hezesc comentarii de 9i genul: . mi-a spus Snyder.izasociald.sau micar plil-. Copiii precum Roger se inleleg practic cu toati lumea..Ce pl5cut e sd te afli ln preajma unei asemeneaperso. parteneri de viald pe care te pofl ' bizu| buni prieteni sau parteneri de afaceri. cameleonul social va pdrea cX este tot ceea ce vor ceilalgi fie. Auar puteasi coincidtrcu o remarctr care a spus ctr imaginea lui de sine . in felul acesta'se poare stabili mai utor o intilnire sau recunoagte ori reaclioni currr trebuie in raport cu_sentimentele gi ingrijordrile celorlalgi arta stabilirii relatiilor interpersonah. dacd este combinattr gi cu un oarecare talent literar.ti-one azt ceilalyi. Acegtia sint oamenii a ciror companie este cdutatd.. ele pot duce la o reugitl socialtr .spicu_ ce fir interpretarea reacliilor 9i a sentimentelor semenitor. fiecare in funcgiede cel in prezenla ciruia se afltr." "1.me. toate acestecapacitdli constituie ingrediente_ le necesarerelaliilor interpersonaie. lele de exemplu. care incu disperare si se adapteze in funclie de persoana in fala .Acesta este punctul de vedere al lui Mark psiholog la Universitatea din Minnesota.tlreia se afltr.Ei trtrln aceasti discrepan!trdintre imaginea publici gi realitatea Helena Deutsch. unui ro_ mancier sau dramafurg cu har.trecind de la supersocia- . Cei care pot exprimi acersentiment colectiv neexprimat gi-l pot folosi in aga fel incit sX indrepte grupuri in_ tregi spre scopurile lor sint conducxtori inndscufi. in vreme ce ir cazul altora este Vorbadoar de un adevtrratcaleidoscopde aparenfeschimbdtoan. Puse la un loc. Cei care fac o foarte bunX impresie in socieLte..

sd le mu$umeasctr celorlalli. era faptul ci el se temea cd lucrurile pe care are de ipus s-ar putea si nu intereseze pe nimeni. ceea ce un cameleon nu va inceica si facd niciodatd. era incapabil de cele mai simple schimburi sociale.. trcercind sd impresioneze pe toatd lumea gi cei care igi utilizeazd rafinarea sociali pentru l-gi mengine adevtrratele lor sentimente. sd inilieze un contact social 9i sd nu agtepte lntotdeauna ca alfii sd facd primul pas. El era ir stare sti rateze complet o conversalie inti*pHto"re la ocafea gi sI bijbiie complet dezorientat cind trebuia si-gi treactr tr vreun fel timpul. indi9i ferent care ar fi consecinlele sociale. . ceea ce permite un comportament in concordanfd cu cele mai profunde sentimente vilori. Existau ingd 9i puncte esenliale in care era complet incapabil.eurrcorugi in plan social.o lipsi de elemente fundamentale in construirea unei interacliuni umane. Cecil plrea lipsit de cele mai elementare calittrgi pintru vii.cei care nu par sI gtie cird eAincheie o conversalie sau o convorbire telefonicd 9i care continud str vorbeascd la nesfirgit.o curXfare a atmosferei. i-a mlrturisit el terapeutului. Aceste deraieri de la o traiectorie sociald fireasci dernonglreazl. pare str factr diferenfa dintre cei ce ajung cameleoni.. care susfiireacI problema lui Cecil igi are irn egeculsdu din copiltrriede a invila celemai eleleclii de interacfiunesocial5: Suntere Ce-arfi putut si fie invltat Cecil anterior? Si le vorbeasci direct celor carei se adreseazi. povestea lui Cecil este instructivtr. Efectul. Oamenii lipsili de acestecapacitdfi sint incapabili nu numai de rafinamente sociale. avea sd-i m5rfuriseascd Cecil terapeutului. tea sa era coplegitoare. sd spund . venea de undeva din copildriei toatd viafa s-a simgit ^bine in societate doar in prezenla fratelui mai mare. consti de fapt in emiterea acelor unde care ii fac pe cei din jur sd se simttr nelalocul lpr in prezenla noastrtr. aceste trllsdturi sint foarte preluite in anumite profesii cum ar fi actoria. poate gi mai important. O asemeneacinste emotionalX poate duce ugor la o confruntare deliberatd pentru a ttria din rXddcini orice formd duplicitard sau de negare . lncapacitatea de a respecta aceste reguli.. cei care se bagi ti pun intrebdri . vinzirile. cei ale ctrror conversafii se axeazd.Emoliiie excesive din timpul intilnirilor l-au fdcut sd chicoteasci 9i sn ridl in momentele cele mai nepokivite 9i in schimb sd nu reugeascdsI schileze mdcar un zimbet afunci cind cineva spunea ceva cu adevdrat amuzant. cum le zicea el. cum se spune/ . care sfirt suptrrdtor de inadaptali vielii sociale .nelalocul lor". De indatl ce pleca de acasdinsd.e Este neclar dactr aceasttrdeficienfd a lui Cecil se datora doar lncapacit5lii persoanei ce trebuia sX-l ftrvefe aceste elemente lAFnfiale de civilizafie sociald sau dactr el nu a fost in stare sd gi le insugeasctr. care a reugit oa_ recum si amelioreze sifualia..Iattr ce povestegte Lakin Phillips. diplomafia gi politica.profunde tendinle homosexuale...social.. psiholog la Universitatea Washington. stingdcia nagte anxietate. degi niciodatd nu avusese asemeneafantezii erotice. Dar lipsa de adaptire itr societate se manifesta sub forma cea mai gravd afunci citrd se afla tr prezen!a femeilor.152 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 153 bilitate la o rezervi totald^ Categoric ctr ir acest sens. lnevitabil lasd in urma lor o 6tare de tulburare.. SEMNELE INCOMPETENTEI DIN PUNCT DE I/EDERE SOCIAL FIri indoialtr ci Cecil era strdlucif el era un adeviiat expert cu studii inalte in limbi str6ine gi un neintrecut traducdtor.. Cu tolii am cunoscut oameni asemenealui Cecil. . pentru ctr subliniazX importanfa esenlialtr t nenumtrratelor leclii gi reguli nescrise de armonie socialtr pe care le primesc copiii in sincronizarea interacfiunilor lor..Indiferent care ar fi rdddcina rdului. Funcfionarea acestor reguli presupune 4esig* implicarea tuturor irtr-un schimb social desfdgurat in clelemai bune conililii.ta in socie_ tate. a9a incit Cecil a ajuns la terapeut. pe scurt.toate celelalte lucruri elementaie in relafiile interumane pe care le preddm copiiilor nogtri de pe la 2 ani. era pur 9i simplu paralizat din de vedere. Adevdrata problemd.te rog". sd imparti cu al$i ceea ce are.i. U:r alt tip de autosupraveghere.de a fi fu insufi". intrebindu-se daci nu cumva are .permanent pe ei firgigi fird nici cel mai mic interes mlrturisit pentru oricine altcineva gi care ignori cu orice pre! incercdrile de a Schimba subiectul. sAirceapd o conversafie9i nu sAse mulfumeasctrdoar cu da" gi. vit cineva. nebdgind in seamd toate aluziile de a-gi lua la revedere. . si dea voie altcuiva sd iastrmai intii pe ugtr.si agteptepind ce esteser" . Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau. avocatura. dar gi de a se descurca cu emoliile celor cu care se intilnesc.nu" sau cu alte rdspunsuri dintr-un singur cuvin! sA-giarate recunogtinla fa$ de ceilalfi. StingXcia lui Cecil.. Aceastd teami profundd ducea la o incapacitate de adaptare in societate..

iar acliunea lor nu are asup(a a ceea ce li se intimplS. gi prin urmare vorbegteprea strident sau monoton. drept pentru care se.dar pari exagerat saufurios. agacum nuiti pofi mascatonul vocii.fnterpersonale.l! faptul cd existd un contrast izbitor in privinla strategiilor de pbordare folosite de copiii foarte indrdgili comparativ cu ale pcelora neacceptafi. de exemplu. el dorindu-gi si se integreze..nifiind.rucial a devenit subiectul unui studiu foarte aminunfit. aga cum aulrdtatlo testele referila sensibilitatea nonverbald a copiilor. StephgnNowicki.in speciai prieienii de joactr. dir nefiind accep- lucru fiind universalvalabil..Copiii cane nu pot deslugi sau exptirna bine emoliile se simt permanent frustrafi.egti respins gi nu itii de ce. ei nu inleleg ceseintimpli.pi acest fndrdgili sint uneori respingi. Aceit tip cecomun! careesteun permanent subtext a tot c€eace faci. acegti copii suferd 9i pe plan gco.In esenfd.pentru cd atunci copiftil esteindrdgit sau urit.in 26o/" din cazuri..ciuda!i. Nu ili pofi ascundeexpresia chip-trlui saupozilia corpului. careinseamne . glul din zececopii areuna saumai multe problemein aceastX direcfiel9. astfelincit copilul sttrprea aproapede persoana cu carevorbegtesau igi imprdgtielucrurile pe teritoiiul altcuiva. Dactracegticopii nu se descurctrbine din puirct de vedere al limbajului.ii cred ctrnu sint prea degtepli sau ctr n-au gcoaltr.NATE PUTEM SUFERI'. cit 9i ceilalli copii. Acegtiasint copiii cane nu au reugit s5-gisttrpineascd limbajul tdcut al emofiilor 9i care. S-a scos la ivea- Ilomente din viafa unui copil: incercarea de a fi acceptat intr-un grup de joac5.ftrrtr str-9idea seaml. contestelor IQll.lat. hdrXgili sint respingi atunci cind incearcdsd intre intr-un grup dejaformat. capabil str stabileasctr un contact vizual.careinseamni .Este sfigietor sd vedem cI un copil este izolat de fi la joacd.gi sd se reaclioneze in raport cu aluziile emolionale sau .ii percep ca fiind . sd intervind in mod negativ asupra capacit[lii de a fura copilului.Clasa. copiii cei mai . sau are un sim! subdezvoltatal prozodiei.al calitifii emofionalea vorbirii. constali ci ceilalli copii se suptrrtr pe tine 9i nu inlelegi de ce. Copiii mici sirt extrem de sinceri in privinla judecilii emofionale in cazul acestor schimburi.de evitat".1. Anxietatea rezultatd 9i consternarea pot. Descoperirile au aritat ci este extrem de im'rnPortant pentru adaptarea societate sd se observe..un studiu fiqrt pe copii de claeaa doua 9i a treia a aritat cd. constafi cI oamenii reacgioneazd ciudat in ceeace te privegte .gisemes. o"-"r. psiholog la Universitatea Emory. careii lovescpe ceilalli in loc strse poa+e camaraderegte .pe scurt. degi potenlialul lor de invdldtur5 este bun. este tot o societate..personal. la d lor. una de inv5ldminf copietingaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ci va gregit gi va reacliona gregit atit falX de profesori." afard de izolarea sociald.) pentru a desemna incapacitatea de a detectamesajele nonverba" 19.desiguq. cei care interpreteagregit aluziile emolionale au tendinla sd nu se descurce prea la gcoald. interpreteazd sau igi folosegteprost limbijul trupului. fdcut ciliva studenli. Dacdgregegti in mesajele emofionalepe iare le hansmifi permanent.simt deprimali gi apatici. Din acest motiv. Linda vrea sd se joa-- . asupra dezvoltdrii copilului.t512.copii a cIror stingtrcie ii jace str fie neglijali sau respingi de prietenii de joactr.dar cirndnu se descurci in ce privegte regulile nonverbale de interacfiune umantr .Aceasti categoriede copii sfirgegte printr-o lipsi a controlului in ra- cu felul in care sint tratali de ceilalli. in_ terpreteazd gregitsau folosegte gregitexpresiilefe. Chiar gi copiii ceimai . sI se interprcteze.Acegfiasint copiii carenu gtiu strintre ugor in joc. Multe cercetdris-auconcentrat asupradetectirii copiilor care dau semnede deficienld de adaptaie in societate. o altd categorieevitatd esteceaa copiilor iu permanentedeficien!e in interacliunea directtr. Veli fi martorii unui dialog lntre copiii de patru ani de la o grddini.semnai.: ABORDARII Inadaptabilitatea sociali este mai dureroasd gi mai explicittr i cind se manifesti intr-unul dintre cele mai periculoase tgate acesteasint fdcute publice.carear trebui sdhe insofit2lde anumite elementesociale. Dactrai impresiactraclionezicu bucurie.dificultate. lntr-adevdr. cei cate iirnt .. gi ii evittr. simte sau nu ci aparline grupului 9i .mai alesde regulile nescrisecareguverneazd asemenea trtilniri..Problemapoate fi aceeactr nu iimte cum trebuie spafiul. PRAGUL . a studiat capacittrfilenonverbale ale copiilor 9i a declarah .In afard de copiii caresint izolali pentru ctr sint tiranici.54 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 155 Psihologii au inventat termenul disemie (de la grecescul dys ..tei. acest moment .Esteun moment periculos. transmit mesajece creeazl o senzalienepltrcuttr.

. Aceastaesteo strategiede succes. ei sint ignorati sau respingi. beat mort gi murdar tot.tiale in ]aponia... .$i tu ai se fii in elicopter?" ed observe mai intii.precis. devenind mai siguri pe ei doai dupi ce au fXcuici_ liva pagi prudenfi.Azinute vrem.mai. LJn asemenea talent foarte rafinat pe care il reprezinti marea artd de a putea influenla din punct de vedere emolional este cel mai bine exemplificat printr-o poveste spustr de un vechi prieten de-al meu. Or.toate acesteafiild d9 fapt incerctrri de a atrage itgngia azupra lor.." INTEIJGENTA N netaynE EMOfl ONALE : UN SruDIU DE CAZ Dactr in testarea abilitlfilor sociale. cel mai important este str gtim sd calmtrm emofiile negative ale celorlalfi. Ceea ce conteazd cel.rtimplj acolo $re.rlt ir. . care sd o racorddze la o gamtrmaipozitivtr de sentimmte -un fel de judo emofional...Slti inainte de a intra in el $i apoi fac un anumit lucru spie a fi ac_ ceptali. ca irtre prieteni intimi.i tu 1*i!. .t pricina pericolului de a li se spune. care scoate rapid in eviden!tr diferen_ fa de talent social.N-ai voie .pe unul dintre. . pentru c6 acest moment de trecere a pragului de intrare intr_un grup este atit de important pentru * copil cercetdtorii l-au nimii . citrd dintr-odattr a urcat o matahald de muncitor foarte violent. Warren l-a intrebat pe Roger dactrvr.ticare pa. arunctrd-o in bralele unui cuplu mai in virstd. a inghiontit-o pe o femeie care linea in brafe un copil. toli copiii sint foarte prudengi atunci cind -N-u treacf grlgul abordArii unui grup deja format. de exemplu.se implica. Pentru a intra intr-un grup.. degi se clitina pe picioare: zbiera iriurtrturi. |'a dovedit in cazul lui Roger. Bdrbatul a inceput sd-i terorizeze pe pasageri. Rogera intrebaf .. explicit sau implicit: . Roger avealca tatti- dupi cum lrtegreze complet.. riposatul Terry Dobson..rr. tocmai asta incearcd sd facd acei copii nepopulari: ei dau ntrvald *!t*l grup incercind mult prea 6rusc 9i mult prea curind sd schimbe cursul lucrurilor sau oferindu-gi pdrerile ori pur gi sim_ plu nefiind de acord cu ceilalli incX din. -rtrspunde .in_ terpersonal5l4. Cele doui pdcate capitale care aproape intotdeauna duc la o respingere ar fi: incercarea de a prelua ionducerea prea curind sau de a nu se sincroniza cu ceeace ii intereseazd pe ceilai. care apoi s-a ridicat 9i s-a dus undeva mai in spatele vagonului.amiazd.El intii i9i <testeaz5> colcgii de joactr in a9a fel incit ei si rtrtnind in mediul lor gi sX-gi continue joaca."13 De obicei.. AceasI"b1" f td nelinigteprobabil cd nrr difertr pr"u m.copiii din grup gi apoi sd ce ficea acesta. care au nigte animilule gi nigte cu_ Durl. intr-o dupi. 9i Barbara se intoarce 9i ii spune: .. care in anii 1950 a fost unul dintre primii americani care au studiat artele mar. ii spune rtrspicat Barbara.. Am asistat la felul curn au reaclionat gi alfi copii carepur gi simplu s-au urcat in ir propriile elicoptere sau avioane gi gi-auluat zborul la propriu gi la figurat din societatea resPecrespectiv[.prima clipi . in ichimb. noii sosili stau mai intii in expeciativd gi abia apoi intrd timid. Datele referitoare la autostlpinirea miniei gi la molipsirea emofionali sugereazd cd o strategie eficientd ar fi distragerea persoanei furioase.eastrmeargtrcu eliCopterulsau cu avionul..rlt-d" aceeape care o resimte un adult la un cocktail unde se afli necunoscu. CTq Biil trece de partea Lindei.Banu". lnainte.dea. agteaptd sX aibl un statut personal in grupui respectiv.ba se uitd cam un minut. u avea o disculie foarte veseli.. in mod paradoxal. . Linda. sesizind ce jocuri sint la modd gi ce inume le displace ce_ lorlalti. copiii in_ studiazd grypyl pentru a inleiege ce se ir. Nancy se aldturX ea atacu_ .Naqrcy gi Bill.Ba am". "" Strne trtoarcem la Rogeq..-Din te putem suferi". se intorcea acastr cu un tren care fdcea legdfura cu Tokio. privinla ac_ ceptdrii unui copil este felul in care se integreazd in tipicul'unui grup. . pentru ca in final si-i vorbeasci 9i sd se Acest moment aparent inofensiv dezviluie sensibilitatea fatl de grijile celorlalfi gi capacitatea de a acfidna in cunogtinli de cauzd intr-un fel care sd menlinl legdtura. gi anume aikido.pot sX am 9i eu nigte animllule.i. atunci cind el gi ltlarren s-aujucat de-a pusul . intrind in empatie cu sentimentele gi perspectiva acesteia gi conducird-o apoi spre o alttr variantd.bombelor"(de fapt pietricele)in losete. statut ce va fi confirmat inainte de a lua iniliativa de a sugeru ar trebui si facl ceilalli..156 Natura inteligenlei emolionale Aitele sociale 't57 ce cu Barbara-. Iatd care este comentariul lui Hatch in privinla lui Roger: . a te descurca cu cineva aflat in culmea furiei reprezintd culmea mdiestriei. dupd care ii abordeazi agezin_ du*e lingd Barbara gi incepind sd je joace ea cu animilufele..bdielelul de patru ani descoperit de Thomas Hatch pentru cX dtrdea dovadd d" o *ure inteliglnfl.un qragnostlc toarte.Azi nu putem s-o suferim. 9i ' lui. .

in ceea o ocazielegitimd.h . pus pe harftr..tonul era foarte-vesel.. Chiar atunci trenul a ajuns in stafia unde Terry trebuia strcoboare 9i l-a auzit pe btrtrin cum l-a invitat pe befivan sd vini cu tot 9i l-a vtrzut pe acesta cum gi.cinevaa strigat cu toate puterile gi cu mare veseliein glas: ...mere."." . Btrtrinul i_aftrcut incintat semn cu mina belivhnului 9i a cintat intr-un ritm vioi . """oiu Dar si_a amintit cuvintelemaestruluisau:. AstAinseamnd strai geniu in relaliile emolionale. T::y n tacut cel mai mic gest de violenfd. a intrebat bitrinul. a contiiuat vorbind a"rpr" $i malul japonezdin curtea lui. .1 rntr-un col!..Hei!. Acum insd i sepdreacdareocaziasd-si testeze_cunogtinfele de aikido in realitaie. i" n""*" seard eu 9i cu sofiamea (si gtii ci aregaptezeci gi gase ae anijin_ cdlzimo sticluld de sakegi odrrcemin Sredind.Aharun strtrin! Trebuie . $i-a desclegtatpumnii..9i mie imi placesakeui.il"i..Nu". Astfelincit in vnemece toli ceilalli "" "ru "tu.. . jntr-adevdr. o3t:.Noi. rlspunse muncitorul...Akidoleste urtu recoi...Am-bdut sake. Belivanul s-u iniois s....Ti|t"t in kimono_ul lui.T iipt"".unde ne agezhm pe o banci vechede lemn. minunat. . d" f"p.observindu-1. a simlit 1 T saiT" rntervrna..rJftr....Chiiul belivu- a inceputstrsemai imblinzeazfpe mXsurd ceil asculta pe bi.. . ochii indrepttn_ du-i-sespremuncitorul beat.. a replicat bftrinul cu un ton plin de cdldurl. spuseel cu o vocehiriittr.. Terry s-a ridicaj in picioare gi s_ain_ dreqlat deliberat foarte incet spre individul respectiv. 9i mie imi plac curmalii ja- . Cum spuneam. dcspreminundliile di" g.Ce naiba ai b{ut?'.Terry acceptase ta inceputuicursurilor cu maes_ . sf s9 dea o leclie in stil japonez!"$i ainceput sl sepregdteas_ cd sd-ivind de hac lui Terrv. dat asta e minunat.ca cum tocmai ..C. I inceput sd spundo povestedesprecum gi-apierdut sofia. .. u.i"'tr.... Tocmaicihd voia se facaprima migcare..dupi ce s-amai cldtinatde citevaori (ratindu_gi loviturile incercate)..i.casa gi slujba9i cit de rugineii estede el. ""r_ unde bea cu pl5cerecite un sakein fiecareseard..4.di""l..a ldsatcael 9i sd-i povesteascl pul in poalabtrtrinului."_ velSmsd rezolvim conflictelegi nu sd'lestirnim. pasageri in_ lemnisertrtr scauneleloq...qi oricum nu-i treabata.rlui gi cu un riget a vrut sd-lscbatl din podea. In acestmoment. a ingficatstilpul metalic din miylocullrugo. .: pe zi de anrrenamente aikido.....$i pun pariu ctrai o eotieminunattr. ar fi 9i fost ztrrit un bun prieten...De ce dracu' crezi cl lg sta eu de vorbtrcu .Da".. Belivanul s-a indreptat cu pagi mari spre el.. ..h. Terry careeratntr_t condifiefizicXmaximtr .sofiameaa murit.rlprins gi a vdzut pe la vreo gaptezeci de ani carestaieaacolo. Da_ cdincercistr-idomini pe ceilaltiegtideia"infrint..158 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 159 Befivanul. rrur sausanu provoaceniciodatdo bdiategi sd foloseasci artele marlialedoar caapdrare.. .iff"rfi Qinearein gind sI sebatl gi-ablocatlegltura cu universul. befivanul a zbierat .Mda. a replicatbdtrinul cu o vocetonictr.." Plingind.inainte s_o pdleascdprea grav careva. a mugit befivanul. .yezi tu.. fi_ fost gata stril doboarepe befivan.

PARTEAA TREIA Inteligenfa emofionali aplicati .

Dusmani intimr " Sigrnund Freud remarca fald de discipolul sdu Erikson fapful cX a iubi gi a munci sint cele doud capacitili umane care delermind maturitatea completd. Numlrul divorfurilor s-a stabilizat la un anumit nivel. care sugereazd o cregtere vertiginoasd: privind la gansele unui cuplu proaspit ctrsitorit de a eftrsi irc celedin urmdintr-un divor!.18o/". Dacd aga stau lucrurile. Degi in ansamblu numdrul divorfurilor nu a mai crescut. Iar pentru cei cdsitorili h 1990. doar trei din zece cupluri clsdtorite recent pot conta cd vor rdmine nedespdrlili toati viala. aceastdcregterenu se datoreazd atit de mult sciderii inteligenlei emofionale.30%. chiar 9i in cazul celor mai nefericite perechi. posibilitatea ca mariajul sd se sfirgeascdprintr-un divor! a ajuns Daci acesteestimdri vor contila infricogdtoarea cifrd de 67"/'11 nua pe aceeagilinie. nevestele nu mai sint dependente din punct de vedere financiar de solii lor . cit eroziunii permanente a constringerilor sociale . avind in vedere tendinfele actuale ale cdsniciei gi ale divorfului. Penku cei ctrsdtorili in1920. riscul de divor! s-a modificat in cazul tinerilor cdsdtorili. Cdsitoriile din 1970 aw avut o proporlie de 50% de despXrfiri. Se poate spune c5. pentru cei cdsdtorifi in 1950. cam 10% au sfirgit printr-un divor!. din cdsniciile care au inceput la 1890. atunci maturitatea ar putea fi pusd in pericol. in mare parte. Dar mai existd o posibilitate de a calcula rata divorfurilor. La americani. care fac ca inteligenla emolionaltr sd fie mai importantd ca oricind' Sd ne gindim la procentajul divorfurilor.cei care divorleazd nu mai sint stigmatizali. AceastX modificare este gi mai vizibilS atunci cind compardm rata divorfurilor in cazul cuplurilor cdsitorite intr-un anumit an.cdci asta linea multe cupluri la un loc. Dar daci aceste constringeri sociale nu mai reprezintd un factor ce .

atunci in mod sigur cI forlele emolionale dinhe so! 9i solie sint cu mult mai importante. birfele nefaste 9i rdzbundrile indirecte.Imediat in spatele lui era o tindrtr care venise tr fuga . du-se cd sofia nu este . bdielii gi fetele inva!tr lucruri total diferite despre felul in care str-gistdpineascdemoliile. furtr-oseard.au fost recent analizate cu o mai mare precizie ca oricird. cind incep intilnirile sentimentale.rrr"i1"lor emolionale la nivelul cuplului. re trdiesc bdielii 9i fetele pe mSsurd ce cresc. la un restaurant. Specialigtiiin cisnicii au observat demult cd pind ca un cuplu sd ajungd la terapedeja ajunge la acest tipar implicare-retragere.. Aceste mdsurdtori fiziologice scot la iveald un subtext biologic ascuns. barierele dintre ele intdrindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pe care le preferd bdiefii gi fetele.cu exceplia miniei . lntr-no studiu referitor L prieteniile dintre copii. iar el se retrage. Aceasti rug5minte trangantl gi categoric contradictorie fdcuttr unui spate in retra_ gere rezumtr tiparul cel mai des intilnit al cuplurilor cu probleme: ea incearcd sd se implice. conti- . -m11e bal lntoarce-te imediat gi fii drdgu! cu mine!. iar cei de gapte ani susfin aproape cX nu mai existd prieteni de sex opus3. decit o fac cu fiii lor .foarte pulin pinX la adolescenld.o iubiti" sau .degi cu fiii intrd in mai multe amXnunte referitoare la cauzele gi consecinlele emofiilor precum minia (probabilpentruaopreveni). a lui si a ei. cu sugarii lor.bdiefii pentru care exprimarea in cuvinte a sentimentelor nu este subliniatl pot in mare mXsuri sd nu congtientizeze starea emotionald atit in cazul lor.il lovea cu disperare cu pumnii in spate fipind: . care este de obicei imperceptibil sau trecut cu vederea de cltre cupluri. spun ctr circa 20"h. le discutX mai in aminunt din punct de vedere al stlrii emolionale.Ce nii.164 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 165 line cisniciile la un loc. . de exemplu. . cind mamele se joactr.. adaugl ele. care incep sd se defineascd mai bine: fetele devin mai apte decit btrielii ih arta tacticilor agresive curn ar fi ostracizarea. care permit urmirirea clipd de clipi a. ei folosesc mai multe cuvinte emolionale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cind vorbesc cu fiii lor. dacd doresc intr-adevlr ca legdtura dintre ei str dureze. Fetele strt expuse unei mai mari cantitili de informalii deepre emolii decit bdiefii: atunci cind pXrinlii inventeazX povegti pe care le spun copiilor pregcolari. Dar pe la treisprezeceani apare o diferenlX considerabili intre sexe. ceeace le face sX aibtr sentimente care presupun o mai mare experienld gi o mai bund exprimare. solut ptingin|t. se afld gi in copilSrie.. cei de cinci ani. chiar dacd in parte este biologicX. ]ASNI)IALIII SI AEI: nAnAuIITIE sE AELATN IIPIIARIE Cind tocmai intram. Pirinfii in general discutd emoliile . un nivel critic al rea[Hfii emofionale. de curind. Existd multe cerce- t{ri fdcute in legdturi cu aceste doud lumi separate. sd observe trecitoadar grtritoare microemolii care se strecoard pe chipul soliei 1e. ahqeazd o mai largd gam5 de emolii fa!5 de fiice decit fa!5 de fii. poate cI descoperirea cea mai importantd pentru infelegerea a ce anume face ca o cdsnicie si reziste sau sd fie distrusi vine din citeva mdsurltori psihologice foarte sofisticate. care contribuie la dificultdlile cuplului. dar gi de teama incercati de copiii mici de a nu fi ironizali pentru cX au . am dat peste un tinir care iegeape ug5 9i avea un chip impietrit 9i urstrz. clnd mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente. respectiv in cele dou{lumi emotional-ein ca. lui. precum 9i cregterile brugte de tensiune. precum 9i o capacitate superioarl fald de a biielilor in ceea ce privegte folosirea cuvintelor pentru a explora 9i a irlocui reacliile emolionale crun ar fi conflictele fizice..Aceste universuri sociale separate se intersecteaz6. suslin cd acest lucru se irtimpltr probabil pentru ci fetele igi dezvolt6 mai rapid 9i mai ugor limbajul decit biiefii. lntre timp.. cam acelagi procent de fete 9i de bliefi slnt agresivi 9i dispugi la confruntlri directe atunci c?nd se infurie. Aceste mdsuritori irattr care sftrt forlele emofionale care pdstreazd o cXsnicie sau o distrug. s-a descoperit ctr miculii de trei ani suslin cd jumdtate dintre prietenii lor sint de sex opus. in general. BSielii.un iubit"z. Rddlcina ui"sto_rdiferenle emofionale. Leslie Brody 9i Judith Hall. care au rezumat studiul asupra diferenlelor de emolii intre sexe.. cit 9i in cazul celorlalli. iar ea se plinge de indiferenla lui fali de ceea ce ipune ea. Oamenii de gtiin-tdsint acum capabili str detecteze valurile invizibile de adrenalini ale sofului. Acest joc matrimonial reflecti faptul cd la nivelul crrplului existd doul realitdli emolionale.mai mult cu fiicele decit cu fiiia.rezonabild" prin ceeice solicitd ori frin iegirile ei. Aceste legdturi dintre so! 9i solie . in schimb. 'Gregelile apar de la bun inceput din pricina diferenlelor dintie lumea emolionald a fetelor gi cea a bdielilor."s La virsta de zece ani.9i gregelile emolionalc care ii pot determina sd se despartd .

rninimalir. o fac in grupuri mici.. psila Universitatea din Texas. considerind ci acest lcntiment de apropiere poate fi exprimat gi prin grldindritul impreuni.::**r.cel pulin in ceeaceprivegtemdsurarea "*puii..iil. legiturile cu rudele prin alian!5. Acest lucru reflecta in parte o altd diferenld cheie: in medie. in urma u .""^i"cii saudupi alte aluzii nonverbaie."_T::" cste mtrerupt pentru c5 i!1.actul sexual.rr".. cu trecerea . femeile il.. diferit".. in vreme ce soliile oe preocupd de toate problemele care apar."1ff ".i cineva-p5legte ceva.dar nu gi pentru bdrbafi .rucruri. finanlele.ti de tot ceealj:i"9 inpericoli"a"p""Ju"ga.a... dintr-o dorinlX de itate.. .r*a cooperare.?rlpii..i.r.la "" greu. femeile intreaga gami de emolii cu o mai mare intensitate 9i vadecit bXrbalii . a"fra i.. (Desigur cX aceastddiferenliere pe sexe este o generalizare gi nu este valabili in fiecare caz.liilffi Jrr.sr-si exprimegi sa-9i'"o*rir.. Dacd un baiat accidcir.. 166 Dusmani intimi 167 #t#...o bund comunicare"e.>>" Fluston a constatat cI in perioada ir care fac curte..lr^9 sele motive pentru "rtu care blielii _ uifio... Jd vorbeasca despre lt"iJ:?liil: latede o rupturi la nivel *f"Ur*i.ir" carese joacd.o"i r.riura cafiind o de.rfrti." a" u ir.. Ei spun aga: vreau sd fac diverse lucruri cu ea.tei.. jocttl seopregte 9i toatese adunl in juq. la faptul cdbdrba_ dorescai agteptl lucruri totailirerite l]1r1f:*^"il" de la o con_ versafie."i-i""fi cetede pe chipul """i aceste co: "*ogor.n1l.i". emoliiretiindb."t.iil l:l:ltt o"" Ia vutnerabi_ Ittate. lor.atura de specialitate."t" au .trji::ca!i 9i decit r"*"r op". dupd ce trec de gcoala priblielii devin mai pulin expresivi decit fetele.ilTjff sd interpreteze atit semnele diverse.pentru ca o relafie sd re s-a ar5tat cd ar fi.emoti- decltbdrbaliis.ur". intr-adevXr..r1rii= :fll.invieme. aceste perspective cajbacasd poati continua..7 lite..Jbate cit 9i pe cele nonverbale.Pentru solii. . . sentimentede vinovdfie. in general. Dar odatl cdsitorili." uer#fui fetile la joaci rezumd ceea ceCarorGiniganae u uuivarJ r-.r". ce importan!5 au neajundurile personalelO. in i". sauat fetelor .. intr-un studiu deepre cisnicii.trai. clt de bine se ascultd unul pe celilalt. UarU"fii.#.iameninga. biri sint mult mai dispugi str stea de vorbi. .ae accentul pe concurent5' o difererigSir*i.pentru Cind feti. autonomia dependenla 9i i'. femeile sint mai a".ii:qi:. bdrbalii vid mai in roz decit soliile lor intreaga relafie . ln bdrbalii nu inleleg ce vor nevestele de la ei. intimitatea inseamnd a discuta dilucruri. te 9i si nu mai pringd.miirr. igi exprimi mai mult decit blrbalii nemullumirile 9i o fac verbal mai ales in cuplurile nefericite. osebirecheietrtre sex-e: bdielii se. un prieten psihiatru se plingea cd in cdsni- . cel mai important element femei .::"rfi intimpti cindjoculUai"iii.Nevestele.."...il. conform unui sfudiu efecfuat a264 de cupluri.usor deci_ tit sentimentele de pe chipul f"i.r(. in medie.. acesteainseamnd ir general cd femeile intri in cisnicie tite pentru rolul de administrator emofional." *dgu.rti .. mai ales despre cele referitoare la relalia in sine. Tlcerea crescindd a solilor se datoreazd 9i faptului cd bdrbafti sint mai optimigti in privinla cXsniciei loq.. mai degrabi chiar decit prin discutarea diverselor asPecte. "." teaml sarr d Dovada acestor stdri diferjte esteuna ae neUjaauit"in urere. in vreme ce fetelese considerdparte a unei adevirat de legituri.Inteligenla emolionald aplicatd nua sA fie dispugi la confruntdri directe atunci cind sint fur. Ted Huston.l. bdt.tlflt.:"t.pr"ta sentimentelenegrditedupd expresia "upucitagii fe. punindu.piil"rIL sd sedeade-opar.DacA acetagi lucru se intirirpfi in cazul.a"urtu *ul dintre run. in vreme ce birbalilor acest lucru conteazd mult mai pulin pentru vigpirea relaliei..studiind in profunzime cuplua constatat: . tele. _u..mai ales in cuplurile tradilionale . punirrd accentul pe o mini-md ostilitate gip" *".i[ii"*rj .. strategiile mascate6.iiiil Pe scurt.ca re plinge. DiferenfarnanifestJta se_ivine i._"F..:...r... cd. iar ea nu vrea decit sI vor."iil. in vremeceberbaiii..tirr".r... Combinind modul optimist in care btrrbalii percep cdsXtoria cu aversiunea lor falX de confruntdrile emofionale.iogl.r.ei petrec tot mai fufnA vreme stind de vorbd cu soliile lor. tat este foarte nectriif""":t:1f.ai.. ""=. Astfel.:r. devine clar de ce soliile se pling atit de des ci solii lor incearcd sXevite disculiile despre lucrurile supbrdtoare din relafia lor. ai" cll suUlinia gi Deborah Tannen-in cartea ei vo" n'ii iii-"tiiTrurra (pur pi simpru nu tnfelegi).in sensul cd femeile stnt rr. cu viitoarele lor sofii.L!aterripuritor vief ti berb"ti*...telese joacl intre ele.. iar sintapfi sa.ic"use. de exemptu. rezistin! . in vrc_ me ce jocurile bdiefilor r: f3: " il i*p"ri'*"i mari.p*r" fi constatatil flr ir vreme ce in privinla expresivitdlii bdielilor gi fefoarte mici nu existX diferenle.

drept pentru care el este cel care le abordeazd. incit intr-unul dintre studii el a reugit chiar sd prevadtr care dintre cuplurile testate (precum cel al lui Fred gi Ingrid.. o parte de curind cd![torite.tele inniscute intre sexe. nenorocitele aleade rufe. fiecare partener vine separat in laborator gi urmdregte caseta cu irregistrarea conversafiei. dar nici urmd de Tom.1n casnrctel-lor. o analizare clipd de clipi a expresiei de pe chip (folosind sistemul de citire a emoliilor creat de Paul Ekman) detecteaztr9i cea mai subtili gi trecitoare nuantare a sentimentului.i ly intilniti in cadrul unui studiu de laborator fdcut "i. tntr-o cdsnicie sdnXtoasd. N-ai decitsi !i le stringi tu.iuerbafii 9i femeile trebuie si depxgeascadifeien. ajungere.r.i. sint mai sensibiie ta o expresie tristd do _ I:.*"il:. dar 9i asupra sentimentelor corozive care pot distruge cdsnicial3. decit un bIrbatpentru ca acesta sd_iobserve sentimentele gi eveltuaf sd pund problema referitor la ce a dus la aceasti."g" relalia propriu-zisd.bdrbatul gi nevasta se simt liberi sd-gi exprime nemulfumirile.Mi_aistrins rufele de pe sirmi.Daci putut fi amuzant.) Incetineala cu care birbalii deschid discugi'e incomode irrtr-o relalie fdrd indoiali cd se datoreazd relativei lor incapacitlli de a interpreta exprimarea faciald a emofiei. . senzorii inregistreazd gi cea mai mlrunt5 modificare fiziologici. servitoare? Fred: N-agzice. dezvdluindu-gi gindurile ascunse din cele mai incinse momente ale schimbului de replici. altele de zeci de ani. abordind emoliile difiiile.be fapt.. in vreme ce soful. sau clun trebuie crescufi co_ T :11. Agadar.168 Inteligenla emolionald aplicatd Dusmani intimi 1. ln ultimii doudzeci de ani.DacA-ai fi fost servitoare.u:*gTPt. declangirdu-se atacuri la adresa caracterului partenerului de via!5._O. Ceslnt eu. Aga cum vom vedea. Atunci cind guplurile vorbesc. de felul canr :1i: ryt c'rplu despre acpste puncte delicare depinde soarta 1j::Y|1.Conversaliile cuplurilor au fost inregistrate pe calete video. cuplurile de_ vin vulnerabile in fala emoliilor gi in final asta le poui" Jirt. numai cd acest ton dureros de tdios a fost a!o1a. in fierbinleala miniei. S-au firleles sd se htilneascl in fala pogtei intr-o orX 9i apoi sX meargS impreund sI vadi un film la matineu. Dupd gedinfd. Cind nu reugesc."y1t:-"ir. care a fdcut pgate cea mai detaliatd analizd asupra legdturii emolionale dintfe cupluri. Astfel. a ctrror disculie despre rufe a fost atit de tdioasd) vor divorla in urmdtorii trei ani. o femeie trebuie sd fie cu mult mai trist5. ceeace nu s-a mai intilnit in etudiile asupra mariajelor! Acuratefea analizei lui Gottman consti in metoda sa extrem de minulioasd 9i de atenti de analizare a dovezilor.69 cia lui sofia nu doregte sd discute despre chestiunile emolionak. ar fi . De fapt..: cuplu dragoste.l Ia oinlelegere despre . s-a dus la o libdrie. De exemplu.. Tom. unul sau ambii parteneri au anumite deficienle de inteligenfi emofionali. mdcarai fi gtiut sd faci curat. nemullumirile ajung sd fie exprimate intr-o manierd distructiv5. trebuie sd ne gindim la implicaliile diferen. Dar mult prea adesea. aceste fisuri au mai multe gansede dezvoltare atunci cind.tetor enio_ sexe pentru a explica fetut in iure cupl..it"ufii." . Intocmirea unei hXrli a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la divort a avut un rol primordial in privinfa inteligenlei emolionale pl a importanlei sale in supravieluirea unei cisnicii. susline Gottman. Pamela gi fiica ei s-au dus str cumpere pantofi. s-a plins Pamela fiicei sale. .at de doul persoane care formau un cuplu gi care (p. vd surprinde) au divorfatin urmatoiii ani12. sX incurce totul.:i. Intr-o proporlie de 94% el a avut dreptate. Gottman a detectat momentele bune gi rele a peste douX sute de cupluri. pe chrpur bdrbatului decit sint birbalii in a detecia tristelea di' expresia unei femeill. Rezultatul este un fel de radiografie emofionaItr a cdsniciei. acest dialog ar fi fost dintr_un serial de comed.ie.rrile reugesc lr:ii_t:"T"" supirdrile 9i neinfelegerile'la care se ajunge inevi::j.u*id deptrgeas_ c5 neinfelegerile constituie cheia sripravieguirii unui ma'a.Unde este? Filmul incepe in zece minute".. de psihologui ]ohn Gottman de la'Universitatea din Washington. Pamela a fost punctualX.Tatdl tiu atita e in stare sd facd. chestiunile preciie im ar fi fi. IVEA/TIAISURTLE DIN gASNI cIE Fred: Mi-ai strins rufele de pe sirmd? Ingrid: (cu un ton batjocoritor). Un semnal timpuriu de avertizare a faptului cd o cdsnicie se afltr in pericol este critica asprd. dupi care au fost analizate tr aminunt ore intregi Pentru a deslugi emoliile secrete 9i felul cum aclioneazi ele.Ei f"ri :e.0:_9"" pru/ orl ce datorii sau economii are un cuplu nu strt elemehte sd inchege sau sd strice o ctrsnicie.. Gottman a fdcut o hartd a ecologiei emolionale a clsniciei cu o asemenea precizie.l tabrl tntr-o relalie intimi.

ftrregistseazdo cregterea bdtdilor inimii cu doud sau trei pulsalii pe miiut. Disprelul faciAl este de-fapt o contracfie a mugchilor . violent sau pasiv. atunci cind se aduce o criticl cu o nuanl5 de dis_ pre!. gi nu a faptei. rudi buntr cu dispreful.. mai ales cird ." . superioritate 9i detagare.fugitul" inseamnX o izolare intr-o tdcere incremenitd. este wr semn t5cut cd respectivul cuplu se va desPerli in urmdtorii patru ani. . Acest tip de gindire negativX gi ostild duce in mod firesc la atacuri care-l fac pe celdlalt sd abordesd fie gata de contraatac. La fel de ddundtor este gi limbajui trupului care transmite acest dispre!.. mai ares strimbiturite din gurd..-desigur.Nu e nimic . fiecare dintre acegti factori il prezice pe urmdtorul pe aceastd scard mereu crescindi a nefericirii.afirmtr du. rdspunzind printr-o tdcere mormintald gi un chip impasibil. Tom 9i-a cerut scuze.91:"t3:" asupra faptei. Aceastd cale duce de obicei la un adevlrat meci de lipete fdri rost.Majori_ tatea cuplurilor trec prin asemeneamomlnte din cind in cind si atunci nemulfumirea in legdturd cu ceeace a ftrcut partenerul se transformd intr-un atac impotriva persoanei. Critica 9i dispreful sau dezgustul devenite obignuinld sint semne de pericol.soful este cel care reaclioneazi astfel in fala atacurilor pline de reproguri 9i dispre! din partea solieila. care sint un limbaj facial universal pentru dezgust. Doamne!. a collurilor gurii (cel mai adeseadoar in stinga).. un atac la persoand. extraordinarul teu talent de a da totul peste cap.. emolia creatd este extrem de distructivi. Mai mult. Nu te gindegti niciodati la consecinle gi egti cumplit de egoist!.. sd simtd cd nu "r"-"_ este iubrt.. in 85% dintre acestecazuri. Acest zid apare mai ales in cdsniciile care se indreapti sPre un dezastru sigur.. ironia sau insulta _ .gropi_ felor".. a constatat Gottman. dacd solul i9i manifestd permanent dispreful. Reaclia alternativd.... 9i totu9i Pamela I-a etichetat drept . partenerul este ve9nic condamnat pentru ceva. ze o pozifie defensivd Fiecare dintre cele doud capete ale reacliei lupt5-sau-fugi reprezint6 un rdspuns la atac. chiar :oT.Cind ai uitat s5-mi iei rufele de la ipilXtoria chimicd mi-am dat seama cX nu lii la mine. Numai cd aceste critici dure au un impact emolional coroziv in cu reprogurile rezonabile. Sigur cd o manifestare ocazionald a disprelului sau a dezgustului nu poate destrdma o cdsnicie. ea are un efect devas- . La urma urmei. sau da_ tul ochilor peste 9ap. un fel de combinalie de rlceald. ca 9i cum u. Atunci cind chipul sofiei manifesti dezgustul.rr. distanld. Conversalia invizibild este in plin avint. Forma cea mai evident5 este. gi nu un . . nu cu un ton "urru. in i.Of.. fericit cd s_aintil_ nit cu un prieten gi cerindu-9i scuze cA ainfirziat. Cel mai adesea se contraatacd prin exprimarea miniei. de patru lau de mai multe ori intr-o conversalie de un sfert de or5. de la rdceli gi gripe pind la infecJii urinare sau o stare de nellnigte. Diferenla dintre reproguri 9i critici-directe la persoand este una simpltr. Cind aceasti reaclie devine ceva obignuit. Este o exprimare ce dove_ degte inteligenfi emolionald . cu atita pericolul cregte. ea folosegte oca_ zia pentru a aduce o criticd globali la adresa solului ei: .abia am avut ocazia sI discutim desprt..cumplit de egoist.pamela zice crr sarcasm: . celilalt..amiritule.nenorocifule. Asta dovedegte incl odatl cX nu poi avea furcrederein tine cd ai fi in stare sd faci ceva ca lumea. intr-un repro? solia respectiv5 specificd faptul care a ngmulfumit-o 9i criticllpta soluluiei 9i nu pe el.. Dispreful inso!e9_ te adesea furia.. deciarind ce a simlit . fuga.eir" Ct ochii sirt dali peste caP.tgti atit de egoist 9i nu-!i pasd. Aceastd modalitate transmite un mesaj puternic fXrd echivoc.. InsI asemenea exprimdri €molionale dese seamlnd cu fumatul sau cu colesterolul crescut ca factor de risc in bolile de inimi . poate fi 9i mai dXundtoare. Dar intr-un atac la persoand.pltuti: dacd sint de infeles. solia cade mult mai ugor pradd unei intregi game de probleme de sdndtah.p.. Asemenea atacuri. el nu se exprimd doar prin cuvintg ci prin-to9i nulvocii sau printr-o expiesie sup5raid a fefei. Cel care alege aceastd solulie refuzd conversafia.. in mintea lor.scirbi ce egti". Reprogul Pamelei inseamnd mii mult Jecit atit: este un asasinat asupra personalitdfii celuilalt... cd este acuzat 9i cd are defecte _ ceea ce mai mult ca sigur cd va duce la o reaclie defensiv5 care nu va drege in nici un"fel lucrurile.cu cit sint mai mari gi de mai lungi durati.170 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 171' Cind apare 9i Tom zece minute mai tirziu. intr-un schimb emofional tacit. Pe drumul spre divort. devin tot mai dese dacd soful sau sofia simt cd reprogurile lor r5mfir neauzite sau ignorate.. Acest zid al ticerii este o ultimd posibilitate de apirare.. pentru ctr indicX faptul cd solul sau solia 9i-au judecat in gind cit se poate de tare partenerul de via!6. (i nea criticd il face pe celdlalt si-i fie rusine. precum 9i simptome gastrointestinale. Cind unul dintre parteneri afigeazd lceaste expresie.

. Nemulguniirea lor interioari gi atitudinea pesimisti cu aiguran!5 va declanga reproguri 9i dispre! in confruntarea cu .Partenerii care abordeazd perspectiva pesimistd elnt sortili blocajelor emolionale.' Aceste conversalii paralele ..gdtor. tatdl lor. spune blind: . pentru Martin. De fapt. se infurie. Prima atitudine aduce numai nefericire.onaleceie mai profunde.. ele se autoconfirmd: parteneiul care se considerd o victimd cautd vegnic acele fapte lJe celuilalt care_i pot confirma punctul de vedere. care nu pot fi schimbate 9i care genereazl suferinlI: ... El se in_ toarce spre sofia sa Melanie 9i ii spune pe un ton rdstih . Se apleacl a*einir.N_artrebui sd-i culc de pe acum?" . se supdrd. referitor la perspectiva pesimisti 9i cea optimistd. ea socotegte cd momentul nepotrivit se datoreazd unei situafii care poah fi schimbati. tot timpulse plirge de ceva. in curind vor merge la crilcare. care reflectd atitudinile noastre emogi. se simt jignili sau. Martin este acum vizibil enervat. Ar fi mai bine sd preiau iniliativa.Ea este vegnic contra mea..neinf elegerilor.Dragd. $i nu-9i va mai lminti nimic din tot ceea ce a fdcut ea in intreaga lor relalie care m putea pune la indoiald ideea ch este o victimd nevinovat6.cea rostitd 9i cea din gind ..Copiii se joacd gi ei. Melanie gindegte ascuns cam aga: .Este egoist 9i nu-l intereseazi decit persoana lui. in cazul in care ele totu9i apar.u exemplu de gindire ce poate otrdvi o cAsniiiels. Melanie se considerd o victimd nevinovatd a cdsniciei lo4 iar Martin socote$te cd are tot dreptul str fie indignat..Iar incepe. Ea de fapt gindegte: ..mi intreb dacd nu are probleme la lerviciu. Adevlratul schimb emolional irtre Melanie gi Martin este format de gindurile lor gi aceste ginduri.gindirilor auto_ trecitoare presupuneri fdcute in avans despre sine gi 1nte" despre ceilalli. In schimb. sint determinate?e un strat mai profund. nefericili din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii lor de viali. el declangeazbun atac emofional. oricum. Aceste ginduri sint foarte putemice. Melanie. un tipar subliniat ir Capitolul 6 de citre psihologul Martin Seligman. a9a a fost crescut gi agava rtrmine pentru totdeauna.. C. gi devin tulburali de indatl ce incepe un asemenea episod. Gtndirea care menline sau alimenteazd nefericirea [rmeazf. ii culc eu imediat. GfNDURI ToXIcE Copiii nu sint cuminli gi Martin....E prea ingiduitoare cu copiii.. nu crezi cd ar trebui sd se mai potoleasci 9i copiii dgtia?" El de fapt gindegte: . Vrea sd-i fiu la dispozilie permanent gi pulm ii pasd de ceea ce simt eu..1..72 Inteligenla emolionald aplicatd dt' Dugmani intimi 173 tator asupra sdndtdlii unei relafii afective: taie toate p'nlile r ezolv ar e a.Acum este mai exigent. chiar gi lucrurile bune pe care le face vor fi rtrstXlmlcite atunci clnd vor fi analizate printr-o lentiltr negativi gi refuzate ca o palidd incercare a ei de a nega ctr incearctr si-l transforme intr-o victimd.lntotdeauna md terorizeazd cu minia lui"..Nu. la rindul lor. Partenera de viafi este pusd intr-o situafie fXrI iegire: astfel." Aceasta este o perspectivi in care mariajul nu este privit ca iremediabil distrus sau fdri speranfh.."ogr. ignorind sau neluind in seaml gesturile frumoase care ar putea pune la indoiali sau nu ar mai Confirma aceasttridee. Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere declangatoare de neinlelegeri dau o interpretare benignd la ceea ce se intfmpl5. in toate. punctul de vedere optimist sune cam gga: . Melanie reaclioneazd la minialui. cea de-a doua calmeazX. partenerii igi revin mai repede. infuriindu-se la rindul ei. pe care Beck il numegte al . Mai bine cedez. incrunttr sprturcenele ii rispunde: 9i .N-are nici un drept sd se comporte aga cu mine." In schimb..fjnuli se irdsprggte.$i-a iegit din fire ... dar a fost atit de atent in trecuf poate este prost dispus . dintr-o datX speriatl de minia lui Martin.le-ar putea face vreun rdu copiilor..ln 9i momentul ir care acesteginduri nefaste cum ar fi drepful la indignare devin un reflex. el gindegte: . Oricum.. . Gindurile cd am fi victime nevinovate ori cd avem dreptul sd ne indigndm sint tipice pentru partenerii de viafA din cXsnicii cu probleme care igi alimenteazX permanent minia suferingal6. gindul cheie este: . ele declangeazd sistemul de alarmX neural. sau. pentru cx nu este tratat coreci. a9aincit e mai pulin probabil sd se ajungl la astfel de $ehrrndri. fondatorul terapiei .iIirru. Odatd ce sotul se consideri o victimd... drept pentru care va tot analiza cu ugurinli pe toate felele o list5 intreagtr de nemullumiri care-i vor aminti cd a fost transformat intr-o victimd.discutate sint de Aaron Beck. Punctul de vedere pesimist pornegte de la premisa cd partenerul de viafi are defecte inerente. Ea de fapt gindegte: .... pumnii ftrclegtali gi spune pe un ton scos din sirite: ..

Astfel.ti de sentimente cumplite.I]VDAREA CASNICIEI ' Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansarea unei crize permanente. Partenerul . Sigur cd majoritatea solilor 9i soliilor trec prin asemeneamotnente de mare intensitate atunci cind se cearti . dacd se ajunge la 100 de bttXi pe minut (ceeace se intimplS cu ugurin!5 tr momentele de ie sau de lacrirni). El pare cd-i face curte.. pentru cd blocajele emolionale apar tot mai des. iar suferinla gi minia nu mai pot fi depdgite. devine extrem de vigilent la cel mai mic semn de atac.referitor la aceasti tul_ burare emolionald mult prea des intilnitd.Iubifule. care declangeazi mereu potopul.. 20 sau chiar cu 30 de bitli pe minut intr-o clip[.O sX me pirdseascd" declangeazl un blocaj emofional.tiile ajunsi ir aceastd situalie sint atit de coplegili de negativis*ul puri"r. Problema trtr-o cdsnicie apare atunci cind unul dintie parteneri se eimte invadat aproape permanent.nu reutesc sd aibd o relalie comportamentald aiecvatd'a.. ritmul inimii femeii ajunge si fie de 82 de bdtdi pe t. Un studiu asupra solilor vioiengi fdcut de psihologii de la Uni.Aga . la rindul sau. iar in mod subiectiv pare cI dureazl . Dacd solia unui asemenea personaj aflat in aceasti stare ii spune: . Revenirea dintr-o asemeneastare fiziologici este tot mai dificild. Unii oamenii ajung greu in aceaste fazd. starea de nemullumire pentru mai multd vreme. apar dificultlfile de fespirafie. Gott_ man folosegteun alt termen .deci devin violenfils. in vreme ce la allii se declangeazd. va deveni defensiv gi se va refrr gia in spatele unui zid. Mugchii se incordeazd. versitatea lndiana a demonstrat ctr acegti berbuti-imbtiligeazl exact rafionamentul pugtilor duri din curtea gcolii.potopul. iar perspectiva atit de ingusti 9i gindirea atit de conhv6. iar al btrrbatuluide72 de bltdi pe minut (ritmul cardiac in special in funclie de dimensiuneafizic6. l1 Si " Cind acegti bdrbali percep cd sogiite lor fac ceva ce sugereaza o. Acesta este poate punctul de cotiturd cel mai periculos al unei cdsnicii. a persoanei). reac. ceea ce pdstreazd. acegttbdrbafi se tem mai ales sd nu fie respingi. sd loveascd la rindul lor..Ai iegit in societate gi observi cX furultima jumdtate de ord solia ta a stat de vor_ ris cu acelagi bdrbat atrdgdtor. le este tot mai greu sd se organizeze in gindire gi revin la reacfii primitive. o schimbare catastrofald intr-o relatie. cum spun cercetitorii. descrierea momentului consta in aceea cX bAtAile inimii cresc mult peste nivelul de le. Acegti ou-*"r. Din punct de vedere gtiinlific.i.. este mereu gata si reaclioneze in fala unui atac emolional sau a unei nedreptdli. Poate_cd virulenla cea mai mare a acestor ginduri otrtrvite sc constatd la solii violenli din punct de vedereJizic cu soliile lor. 9i folosesc aceastl judecare gregittr pentru a_9ijustifica propria violenld (bdrbatii agresivi din punct de vedere sexual cu iubitele lor procedeazd cumva in modsimilar. fiind bdnuitori ra adresa femeilor 9i neluind in seamd obiecliile lor)12. detectirid interlii ostile chiar gi in lucrurile ceremai neutre pe care le fac soliile loq. potopire esteun blocaj emolional care se prelungegte de tine.Iar vrea sI ne certtrm" 9i va declangapotopul.. Un scenariu tipic care declangeazaginduri ce . Este o invazie de sentimente otrdvite gi o nepldcuti baie de frici 9i mirie ce nu poate fi evitatd. atunci trupul pompeazd adrenalinl gi alli hormoni. d virtutea. sofii sau so. in vreme ce lucrurile cele mai inofensive strt privite dintr-o perspectivd sinistrS.l. posibild respingere sau o abandonare a lor. partenerul se simte coplegit de cel6lalt.incd momentul in care partenerul face cel mai nefirsemnat coriu.de plin blocaj . In acest moment .Se pare ci gtrduri reflexe de genul: .. . senzalie apare in momentul cind ritmul cregte cu 10 b5tli pe minut falX de ritmul de repaos. trebuie str sttrm de vorbd".o vegnicie" pini trece.. scdpate de sub control.e firesc. Apoi.cdruia solii care-9i bat nevestele reacfioneazd impulsiv sau.-r mai sirt in stare sd receptezenimic nedistorsionatsau si reaclio_ n:z:. P OT O PIIL : SCUFI.. el va alege un gind negativ: . incit nu este nici o gansi de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de a lezolva lucrurile in mod rezonabil.emoliile persoanei sint atit de puternice.cu mintea limpede.. nesocotifi sau supugi unor situafii jenante in public de cI_ tre soliile lor.174 Inteligenla emolionald aplicatd Dupmani intimi 775 partenerul/ care.r1u* vdzut in Capitolul 7.tioneazl prin in_ dignare li19v-ott-e."rului 9i de propria lor reacfie fali de acesta. insultd sau meryare gi categoric cX va reacliona exagerat gi la lucrurile neinsemnate. pentru cd suporti minia 9i dispreful.jus_ tifici" violenfa celor care-gi bat nevestele este: . uneori. Momentul de blocaj emolional este vizibil din ritmul cardiac: el poate cregte cu 10..frcit sint ingiiti. Ei aivrea ca lucirrire si inceteze sau ar vrea sX fugd ori.

.solii secrettr mai multd adrenalindin siinge. acestpartenerincepesd consideretoatt. priu. de competenldemofionaldsint mai mult decit evidente. Aceastl asimetrie carezultatal faptului cdsoliile igi urmtrresc rolul de admitrator emofional. interpretind mereu tot ceeace faceacesta ilrtr-o tumina negati: vd. Pe ce certurile in cdsnicie se intensifici. Dar nu uitafi. incepindsi-i faci reproguri. ritmul al soliilor cregte. careestedivorful.rl vtrLN ERAB tL Revenind la diferenlele dintre sexeir ceeace privegte viafa emofionald. ceea ce deun potop tot mai mare. Cind solul devine obiectul crigi al disprefului soliei sale. Solia i9i vede solul reimplicarea.Ca rdspuns. Tot agacum birbalii preferd sd se refugiezein spateleunui femeile aleg sd facd reproguri solilor lor2. grare a autocongtietiztrrii gi a autocontrolului emofional.yryi neintelegeric_asnice. La aceastd concluziea ajunsin urma unui studiu RobertLevensonde la universitatea Berkeleydin California. cfurdsolii se izoleazd' ei declangeazi asupra sofiilor lor. ea se simte devinetot mai defensivsau pur 9i simplu serefugiaztr in spaunui zid. AL LUI $I AL EI: SFATMATRIMONIAL Dati fiind aceasti coplegitoare diferen!5 in ce privegte felul care bXrbalii 9i femeile reacli0neazd in fala sentimentelor neiubirea 9i afecliunea pe scurt. ulfumirii.intr-oasemenea sta- . Acestlucru sugereazicd genul de blrbat stoic ai imperturprecum Clint Eastwood pare a fi de fapt o formtr de apdrarpotriva unui sentiment coplegitor din punct de vedere Motivul pentru carebdrbafii sint predispugi la a ajunge impresupune Gotbnan. tot aga solii lor se dovedesc pulin i sI se implice in disculii aprinse.ele trcearci sd declangeze 9i sd rezolneinlelegerile gi mihnirile.ezinte.femeile sint mai dispuse strintre in discufii contradictorii pe problemede cdsnicie decit birbalii. Peacestdrum spr€divo4. se_ crelie declangatd de reacfianegativda soliilor lor. bdrbafi cad mai ugor pradd acestuipotop"decitfemeile. ln general. cum igi pot apdra cisni- te din relalia 161. so. pentT cI potopuJin sine saboteazd oriceincercare de indiepta_ re a situaliei. ceea ce confesenzafie subiectivd de ugurare. fapt ce semnalizeazf.ilorie tre_ buie mai multi vremepentru i-gi reveni d. ele pot scdpa ugor sub control. B ARB ATn : sEx].9i aici se afltr paradoatunci cind bdrbalii se ascund in spatele unui zid. Atunci :ld -"1cuplu intrtr in cgrculinfemal al reprogurilor gi al dirp*fului al defensivei9i al zidurilor ceseinal. riIlor cardiac scade cam cu zece bdtdi pe minut. Cum. incepe str creadd cd este o victinevinovattr sau cd are dreptul sd se indigneze. gi atunci igi sporegte volumul 9i intensitatea gi furioasX. Penku a evita o atare situafie.solul dedefensivsau se refugiazi in spateleunui zid.estereflectati de flpt o d. duce la o cu totul alttr stare in raport cu unttrrile emolionale: bdrbalii doresc sd le evite tot aft de pe cit nevestelese simt nevoite sI le caute cu tot dinadinsul. ca reaclie la reprogurilepirtenerului. pare inutil sn m1i fi. care se simt complet descurajate. Iattrces-aconstatat: Chiar gi dupx mai bine de treizeci gi cinci de ani de cdsnicie existr o distinclie clard intre soli gi sofii_legatd de felul in careprivesc conflicteleemofionale. este acela de a se proteja pe ei.al empatieigi al capacitiiliide a secalmaunul pe celllalt gipe sine.Levenson ctrsolilor a. al gtrduufornepltrcutegi al potopului emofional. practicizolindu-seunul de ceItrlalt9i simlind singurtrtatea din interiorul cdsniciei.bazindu-sepe cercetarea a 151 de cu_ pluri cu cisnicii de lungd duratd.o profundi nemulAcest tango al creierului limbic. studiul sXu arattr cd tr momentul c?nd se izoleazd. problemeledin cisnicie ca fiind grave gi imposibil de reparat. Sofii dovedesc o maimare intensitate a spiritului negativde_ cit soliile lor.mult prea des se ajungeli pasul urmdtor. se pune irroblemacum igi pot apdracu- . devenind disprefuitoare.ingigi p.se simte p"irluneltjigni-f Cu timpul. discutategi partenerii inceirctr sX se a"line'pe cont pro. Mjcile problemegmereazi betdlii majore. Lucrurile continuind pe acestfigag. OdatX'ajungi in aceastd situafie. Din pdcate. Incepstrducdvieli paralele. sedovedegte ctrele sint riddcina ascunstr a declinului cisniciei. Dar . clupi cum constatdGottman.te'intre ei. pentru a da o mai s greutate insatisfacfiei sale. in vreme ce pe sofii nu le deranjeazd chiar agade rdu2o.176 Inteligenla emolionalfiaplicatd Dugmani intimi 177 potopit ajqse si gindeasctr tot ce estemai rdu despreceldlall. consecinlele hagiceale deficienlelor .constatat li se pare nepl5cut gi chiar au o aversiunefatl de a se infuria in timpul. cu fiecare sex care igi ca- alinare la celdlalt.

tii lor. Dar acestecupluri fac un pas important inainte: i9i aratd cE ascultdunul pe celdlalt.care sint . cind o sofie sim_ te ctr punctul ei de vedere s-a f5cut auzit 9i cI sentimentele ei au fost remarcate. in care igi reafirinclusiv iubirea fald de el. o nemulfumire sau o neinfelegere. Mecanismele de lEparare care impiedicd o ceartd sd ajungd la o explozie sint de fSpt foarte simple . !iei). dar ele oferd o primd gansi de a aduce inteligenemolionali in cuplu. Michael: el voia si se la meciul irtre echipele Dallas Cowboys gi Philadelphia Eaiar ea voia sd vadd gtirile. incercind sd pistreze relalia sdnttoasi 9i pe drumul cel bun (degi s-ar putea sd fie si alte motive care si justifice ostilitatea so. atunci cind sint aerisite si analizate. Una dintre strategiile general valabile pentru ca o cdsnicie sd funclioneze este sd nu se concentreze disculia pe anumite.oferind prea curtrd o solugie practicX _ in gene_ ral. clruia in parte. De cele mai multe ori. ci s-dfie afirmafii clare cI un anumit fapt nu le convine. Cum principala problemi a bdrbalilor este faptul cX sogiile lor i9i fac iuzite prea des nemulgumirile.unul algansade a-gi exprima punctul de vedere in legStur5 cu aces. Un atac la persoand virulentva duce aproape sigur la o atitudine defensivl din partea solului sau la ridicarea unui zid. Ea poate considera faptul cd el ii dd un sfat ca pe o neglijare a sentimentelor ei. tensiunia scade. moniale oferd sfaturi precise pentru bdrbali 9i pentru femei. nevestele ar trebui sI facd un efort gi sE aibe gri_ jd sitru-si atace solii . care va spori neinfelegerea. iar nu-trebuie criticafi ca persoand gi nici disprefuifi. precum 9i citeva indemnuri valabile gi pentru unii si pentru alfii. Dna Lenick a fost acuzatd de atac de maximd gravitate gi contra a 50 000 de dolari. Atunci cind nemullumirile fierb. Ceea ce le lipsegte in mod special cuplurilor care in final {ung la divor! este tocmai incercarea mlcar a unuia dintre par$neri de a detensiona atmosfera presupusd de o cearti. Sigur cd unele certuri in cdsnicie strt prea violente .Mai presus de toate. De asemenea. De asemenea. gospoddria . Pentru bdrbali.emoliile soliilor lor fiind doar sublinieri. Smpatia gi reducerea tensiunii. Aceste gesturi fundamentale sirt Un fel de termostat emofional care impiedicd sentimentele exprimate se dea pe dinafarl 9i sd coplegeascdacea capacitate a partenerilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii in cauzd. In vreme ce el gi-a adjudecat medna Lenick i-a spus cd: . duce la reducerea tensiunilor. e mult mai important ca solia si simti ii sogul ei ii as'culttr cu atenfie nemullumirea gi dd dovadd de empatie ir raport cu sentimentele ei in chestiunea in cauzd (de9i el nu are nevoie sd fie de acord cu ea). sexul. socotite neimportante. ea se talmeazi. CEARTASAruATOASA Articolul din ziarul de dimineali ne oferi o leclie practicd felul in care nu trebuie rezolvatd o neinlelegere in cisniMarlme Lenick s-a certat cu solul ei. Bdrbalii 9i femeile.. o pot face ca pe un act de iubire.bdrbalii trebuie si aibd grijd sI nu scurtcircui_ teze discu-tia.adesea. Sfatul pentru femei-este unul paralel. banii. PrezenS sau absenla cXilor de reparare a fisurilor este diferenla primprdiaH dintre certurile cuplurilor cu o ctrsnicie strndtoasdgi cele $e cuplurilor care pini la urmd divorleazd2s. De exemplu. socotind-o neinsemnatd. le diferite.5-a sdturat de fotbalul dsta". ele iresc in intensitate pind ce explodeaz[. sofiile doresc str le fie recunoscute sentimentele gi respectateca valabile. in loc str o trea_ ctr cu vederea. Solii trebuie sd inleleagd ctr minia sau nemulgumirea nu sint sinonime cu atacurile personale . ci si inleleagr cr atunci cind soliile lor aduc in discutir. revenindu-9i in urma gloanlelor care ii intraseri prin gi ii iegiserd prin omoplatul sting 9i prin gitts. a ingfdcat un pistol de calibru 38 9i l-a impugde dou5 ori.se pot plinge de ceea ce au fdcut ei. cercetdtorii problemelor matrl. in vreme ce el se uita la meci in camera lui de . perechile care rezistd imse referd de obicei la un singur subiect gi-gi oferd. Dl Lenick a fost audiat in stabuni.I78 Inteligenla emot'ionald aplicatd Dugmani intimi 179 cia? Pe baza urmrririi interacliunii la nivelul cuplurilor a ctrnrr cdsnicie a supraviefuit peste ani. i9i ajutd sofiile sd se simtd auzite gi respectate. fic. sfatul ar fi str nu devinla parte intr-un conflict. Solii ca_ re reugescsi suporte minia incins5 a soliilor lor.menlinerea disculiei pe o anumitd linie. Reprogurile nu t?ebuie sd fie atacuri la adresa personahtl.Cum acestlucru esteceeace urmtrde fapt cu indirjire celilalt din punct de vedere emofional. in general. accentutrri ale sentimentelor lor referitoare la chesliunea in cauz5.este de ajutor ca reprogu_ eoliei sd fie incluse ftrtr-un context mai larg.educalia copiilor. chiar dacd so_ lii lor sint de alti pirere. s-a in dormitor. situalie 9i mai frustrantl.subiecte .sau grave -. au nevoie de regltrri emofiona.

.dacdpulsul cregte ci a inceput potopul.'Reacgiiledeclangate in acestesitualii se rdsfrirg asupra celor mai profunde nevoi ale noastre . empatia gi ascultarea atentd _ pot ajuta cuplul s5-gi rezolve in mod eficient neinlelegerile. _. A9a cum sublinia terapeutul Aaron Beck. calmarea este un pas extrem de constructiv fdr6 de care nu 9i mai este posibil nici un progres in rezolvarea chestiunii ir cauzd. dacX sint lisate sd se acumullze. Pentru cuplurile cdrora li se pare ciudat..tioase pot invila sd-gi monitorizeze pulsul _ din cinci ir:rcinci minute in timul confruntdrilor. Desigur ci nici unul dintre aceste obiceiuri emofionale nu sc schimbd peste_noapte. prinzind din zbor acesteginduri 9i analizindu-le . de a gindi si de a vorbi logic pare si dispard intr-un moment de crizd"emotiona_ ld. FXcind aceasta in momentele de calm.bileri sd ceardo pauzdla primele i"*" lceaste perioad5. sporindu-se ganselede a rezorva lucrurile. .. cupluiile vor fi in stare str opereze aciste schimbdri chJic in mlsura ir care sint motivate sd hcerce. Cum acest potop este declangat de ginduri negative despre partener. Calmarea emolie puternici arelabazdun impuls de a acfiona. unde mizl este foarte mare. etrii jigneasci Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri 9i furtelegerea faptului cI nu trebuie crezute. cuplul trebuie sd facd o pauzd' de douizeci de in care sd se calmeze inainte de a lua o hotlrire. Cuplurile ambi. De exemplu. o solie care simte intr-un moment incins c5: .hu-i pasX de nevoile mele . sau majorita_ tea reacfiilor emofionale. Multe. avefi un punct cu pestezecebitii pe minut fali de reper. Astfel. Nu e de miraie cd intr-o cearti in cdsnicie reaclionim ca 9i cum ar fi o chestiune de supraviefuire...inseamntr e mai simplu si existeo irJei-a pulsul in timp cesecearttr e stabilitdin prealabilcaresd permitd oricdruiadintre parin de potop detectate. amintindu-qi de cite ori solul ei a fXcut diverse gesturi care ii dovedeau afecliunea.p intotdeauna atit de egoist" trebuie s[ se lupte cu acest gind. Cum capacitatea de f asculta. 9i este de inleles. ci sd se cultive inteligenla emolionall a crr_ plului. Dacds-aajuns elul obignuit._ liu:ut" stdpinirea acestor_impulsuri este fundamentild pentru inteli_ genla emofionald. ma pe partener). e de ajutor ca soful sau solia care s-a supdrat din priciin uoor comentarii prea dure sd le abordeze direct.Nu merit sX fiu tra[at(d) astfel" sint sloganuri de tip victimd nevinovatd sau dreap. ftrvtrlate in cele mai intime relalii sau modelate pentru noide parinfi. o ruzdmai lungX di wrrlgazmai mare trupului sd-9i revind din de surescitare iniliaH.tional.H indignare. Ginduri de genul .in loc sd ii infurie sau j solul sau solia pot incerca sd scape de ele28.de a fi iubigi 9i de a ne simli respectali.reacfia exagerattr la cele mai mici semne de confruntare -. ceea ce ii poate face pe parteneri sd iasd mai repede din blocajul emolional.Ei bine. Toate aceitea duc la aga-numitele neinlelegeri sdnitoase sau la. Uneori poate fi extrem de greu. recupefiliologicd se face treptat. Asta ii va permite sd igi reformuleze gindul: ... existd predispozilii la obiceiuri emolionale . asta inseamnd stXpinirea ca_ pacitdlii de a-gi reveni rapid in urma petopului prohus de un blocaj emo. De fapt. aceastd cifrd. prin urmare. se declangeazdcu atita ugurinl5 ftrtr<l cdsnicie pentru cd ele au fost deja inoculate incd din copilirie.N-am sd mai inghit aga ceva" sau . chiar dacd probibil am jurat ci noi nu vom face precum pdrinlii nogtri. unul dintre talentele cheie intr-o cdsnicie este ca partenerii sx invele sr-gi calmeze sentimentele de nemulfumire. Chiar o pauz6 de cinci minute ar putea pdrea suficienti. pot distruge o ctrsnicie26. chiar dacX lucrul pe care .Lui.. fiind deja formate fur momentul ctrsitoriei. de a nu fi pArdsili sau lipsili de afecliune.. Precum 9i incercarea de a face un efort penku glsirea unor argumente sau perspective car€ le pun la indoialS.-este necesardmultd perseverenld gi vigilenfd.certurile sinXtoase. titerru calitilil emofionale .in special capacitatea de a se calma (sau de a_lcai. Dar nimic nu se_poaterezolva pozitiv atita vremi cit sogut 9i solia se afld tr plin blocaj emogional. care permit unei ctrsnicii sX fie infloritoare 9i sd depigeascX aspectele negative care. luindu_gi_i la ca_ la ciliva centimetri intre lobul urechii gi maxilar (cei care I-uareapulsului-in inva!5 ugor asta)27.180 Inteligenla emolionald aplicatd Du$mani intimi 181 prilejuri de ceart6. .calmareapoate fi ajutattrprintr-o tehnicdde lelaxare sau printr-un exerciliu de gimnasticd aerobicd (sau prin Oricare dintre celelalte metode munlate in Capitolul 6). mai ales ir re_ laliile de iubire. uneori di dovadd cd line la mine. Aga cum am vtrzut in Capitolul mlnia care persist5 genereaztralt val de minie. aerobicX gimnastictr gi irmulfirea lui cu patru dd valoarealui isprezecesecunde minut. Vorbitul in gind penku indeptutarea atmosferei otrtrvite .

daci ili dai seama c5 ai gregit. gi nu o irra"r. " ai"tiill-. un partener dintr-un cuplu..ce nama tgnorarii sau a refuzului imediat in fala nemullumirii ex_ primate." C91mai putemicd modalitate de a asculta fdrl a adopta un _ ton defensiv este.lr. Pe scurt." De exemplu: . um vdzut in"Capitolul 7.i. aceasta fiind mult prea des rezolvarea unei asemeneasitualii in certurile unui cuplu." de schim_ bare_c-omportamentali. nereugind sd mai audd _ gi in nici un caz . Sigur cd. Atunci cind unul dintre parteipi exprimd o nemulfumire. in general.782 Inteligenla emolionald aplicatd tocmai l-a f5cut demonstreazd egoism.i qellite o solutiepozitivd. empatia este o unealttr puternicS.tonulregativ este de fapt o ilustrare indirectd a importanlei .de abilitate din partea f"i ie . in final. empatia cu celilait prur"pir"" propriile sale reaclii emo. astfer incit fiziologia sa si bglindeascd sentimentele partenerului.. inir-o ceartd.ll*r gl -.. in loc fle: . Din nou. chiar dacl nu reugegti sd mergi mai departe de: . slmplu nu egti atent!.. O altX solulie este asumarea rispunderii sau chiar scuzele. daci sE mX mai intrerupi.lnceteazd nezeril".ii. unei oglindiri corecte nu constd doar in sentimentul parni cd a fost in. si asculte atent dincolo de minia care_i cuprinde 9i atunci reac_ lioneazd la un eventual gest reparator facui de p". recomanda ca formul6 ideald pentru o nelnulfumire .. Apoi. subiectului ir cauzi ..t"_.. bunicul programelor de iomunicare eficientd. Aq fi preferat sI md suni gi si-mi spui cd intirzii". contraatacul. Psihologul Haim Ginott.este un lucru care pare extrem simplu. posibilita_ Dusmani intimi 183 celuilalt de a simli exactstareade spirit a partenerului este at{. empatia: distingerea sentimenttrlui din spatele celor spuse. Chiar 9i in situaliile cele mairele partenerii pot disceme din ceeace aud.t.. 6r*i"t.. 9a !ipi: .il.. chiar dacl nu egti de acord cu el... l)ur _. incit nu poate fi perceput altfel decit ci un atac. Empatia se deterioreazd atunci cind sentimentele unuia atit de putemice incit nu perrnit armonizarea fiziologic5. nesimfit gi egoist".-ajut5dacl ambii parteneii i9i amintesc cd. j.Ti pi! " cI lip .n-ai auzit nimic din tot ce am spus.pe cind. ceea ce spun(.Imi dau seama . ar fi o dovadd.tionalesl se calmeze pinice "" devine su_ ficient de receptiv.oglindire" gi se folosegte foarte des in tera- pentru recuperarea cuplului. Sau cel pulin recunoagterea spuselor partenerului/ ceea ce este o dovadtr cd l-ai ascultat gi ci ai sesizat emo{ile exprimate. negarea rdspunderii.Egti un nenorocit.i.u.p""e iare sd reacfioneze in mod deschis la ostilitaiea ei: . dar gi ir ajungerea la o armonizare mofionalf. respectul gi iubirea dezarmeazX gesturile ostile din cXsnicie 9i din via!5..XYZ":. dar este surprinzitor de greu de pus in practicXze. desigur. arta de a nu fi defensiv firseamnX a discuta doar despre nemulgumirile specifice gi a nu se ajunge la atacuri le persoand.il.. unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus cu atita ne_ g?tr1j*...:^"ll_":_:.!lly:u: la moard mtriei si suferintei.. ln acestcaz. mdcar unul sau uneori chiar 'r^"Td amitrdoi reugesr. O cale eficienti de a potoli o ceartd este de a-i da de inleles partenerului cX poli vedea lucrurile din perspectiva sa 9i cI punctul lui de vedere are o valoare in sine. reproguri 9i alte asemenea.teles.lirli profund. in- rctr iar gi iar pinl reugegte. cfird ambii sint cupringi de un olocal emollonal. Agu . ' Pentru cupluri. C.Cfurd ai ficut X m-am simlit Y gi ag fi preferat sd faci 2.propunerilor de impicare cepot fi subinfe_ iliii_1t:p"rdi spune partenerul. ameninlEri sau insulti. Cum si asculfi si si vorbegti tfud aaborda un ton defensiv . .o dorinfd de a i se acorda toati atentia.rile."'u i_. ceea ce md deranjt.rrr. t. E l :. celdlalt o repetd cu cuvintele satrcercind sd capteze nu numai gindul. ignorind pbrlile ostile sau negative _ tonul nesufe_ reprogurile dispreluitoare -. gi nici nu lasd loc pentru una dintre nenumtrratele formule defensive .Bine... comunicarea deschisXnu inseamnd teroare. ci gi simplu devin exacerbate. Defensiva imbracX repedc lT. ai de zis. Ascultatul este un talent datoritd cdruia cuplurile rdmin inr_ Cliur Ui in plind ceartd. 'Una dintre metodele eficiente pentru o ascultare emolionali se numegte ."!turu fizioi6gicl. Acest lucru in sine poate dezarma un atac iminent fl poate impiedica o disculie sX ajungi o cearti gravd. Fdrd aceastd." Aceastd a doua formul"are deschide p"ril.care ajung sigur la divorg se lasi absorbite de minie pi s" ion: centreazd asupra ei.scuze. ci 9i sentimentele care Aceasttroglindire folosegte la verificarea lintei corec- gi in cazulin carepartenerulconstattr cd nu a inlelesbine.Atunci cind nu m-ai sunat sd-mi tpui ce intirzii la cind am simlit cd nu mX respecli 9i asta m-a infuriat. ca gi cum ar fi fost un atac. pentru a percepe esen_ lr_llllr? Ia mesarulut. p.

pot trece neobservate de cei din afard. incet si se goleasci aproape complet.r sentimente pozitive. invirtindu-se deasupra pistei la o mare altitudine Pentru a reugi sd remedieze problemele tehnice.e crizd. ln cazul a 80% dintre avioanele comerciale care se prdbugesc pilolii fac gregeli care ar fi putut fi prevenite. Oregon. Astdzi. cind cu siguranl5 surescitarea emblionald este ma_ re.imi reacfie-de la sine (sau mdcar o reaclie nu prea intirziata) in repertoriul circuifului emofional. cind nu izbucnegte o cearta.preful unui asemeneacom- I . Copilolii se temeau atit de tare de el gi de furia lui.il l" dobindite anterior fur viafd. crizd emofionald.ti" stresante. acesteantidoturi ale destdmdrii cdsniciei strt un mic remediu educalional ra nivelul inteligenfei emolionale.r. in1978. cfurda observat o problemd la trenul de aterizare. de ascultare 9i de exprimare directd . ln esenfi. Din acestemotive. lucritorii intimidali sau gefii aroganli . dacd vrem sd aevine i p. un reflex. Dar. de-a lungul repetatelor clipe a" . de cooperare. strategiile *"rr'!iorru_ te trebuie probate gi exersate in timpul contactElor *uii". Exersarea Pentru cI acestemanevre sht cerute in timpul unei confruntdri aprinse. Munca in echipd deschide linii de comunicare.amintim greu in situaliile de cumpdne. lntr-o zi." Alteori. Lipsa contactului cu realitatea ir cazul unui accident de aviory efectele diskugdtoare ale unei moralitdli dubioase. Dacd o reaclic 11i emofional5 pozitivtr nu ne este familiartr u* exersat-o mai pufin. creierul emolional declangeazdreacliile de rutin.care in prezent sint accentuate in cursurile. de ca_ re ne. povestea acqsteiprdbugiri este spusd adeseacelor care invald sI fie piloli de liniel.r84 Int eligenl a emolionald aplicatd ci te-ai supdraf. astfel incit la nevoie sI fie accct-tb-ttu fapt.de supdrare care au devenit?ominante. ea are mai multe ganse sI se poatd exprima intr-o.daci reaclia este repetatd inti-atit incit sI devintr un auto_ matism. Cum memoria 9i reaclia au ca trtrsdfurd. degi erau in pragul dezastrului. KWW Conducind cu inima Melburn McBroom era un gef dominator/ cu un temperatlent care ii intimida pe cei care lucrau cu el. Avionul s-a pribugit gi au murit zece Per80ane.oricare dintre zecile de alte deficienle emolionale la locul de muncd ... mai ales dacX membrii echipajului ar fi lucrat mai bine impreund.. recunoitry terea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descot.de formare a pilolilor odati cu cunogtinlele tehnice. Faptul ar fi putut bece neobservat dacd acestaar fi lucrat itrtr-un birou sau la o fabFicd. ea devine foarte greu de aplicat in"u... avionul lui McBroom tocmai se apropia de Portland.e u. Evl T1:? qent-ca recunoagterea este o modalitate de a cakia partencrrrl sau de a pune bazele unui capital emofional sub forma un.emofia. Astfel cd McBroom a abordat un sistem de menlinere a pozitiei.u"u ce apreciezi sincer ori prin laude cu glas tare.Numai ci dl McBroom era pilot de linie. dar 9i in toiul scandalului. Din pdcate irnsd. rezervorul de carburant al avionului a ajuns incet. in acestemomente rtrs_ punsurile imediate trebuie asociate unor clipe rndi calme. debazd. ln vreme ce McBroom era preocuPat exclusiv de trenul de aterizare. Locul pilotului este precum microcosmosul oricdrei organizafii.elementele de bazd ale inteligenlei sociale .ele trebuie invdlate lemeinic. mai armonios.i_ nie sau. momentele d. incit nu i-au spus nimic.

precum 9i datoritd exodului de angajafi ctrtre alte firme similare. s-a constatat ctr marea majoritate simt ci lucrul ce le este solicitat la serviciu .dlure" pe care le presupun afacerile ." Pe latura pozitivl' sd ne imagindm ce beneficii pentru munC[ ar aduce competenla emolionald .degi e mai probabil cd aceste decizii ar putea fi puse in aplicare mai omenegte astfelz.9i care ar fi schimbdrile ce ne-ar putea aduce mai multd satisfacfie in munctr. Unele dintre cele mai pulin evidente aptitudini emolionale ajung determinante pentru capacitatea de a face afaceri 9i reflecttr schimbdrile permanente de la locul de muncd. aptrrind o transformare a peisajului emolional.Birbafii gi femeile carelucraseri multe ore. La un moment dat. Sau cum spunea un consultant in probleflle de management: . de a face critici constructive. Shoshona Zuboff:. Dar cind inginerul 9i-a terminat prezentarea. Unii considerau cd ideea detectdrii sentimentelor celor care lucreazd pentru ei li se pare un lucru absurd . Sau agacum imi sublinia un psiholog de la Harvard Business School. gi la locul de iltuncd: atunci cftrd cineva este supdrat nu poate sd-gi aminteas!1. era rtrsplitit pentru aceste tristrturi dure. profund jenat 9i dezumflat n-a mai scoso vorbi 9i s-ainnegrit de supdrare." Mulli spun cI se tem cd sentimentele de empatie sau de compasiune fali de cei cu care lucreazd... Atunci cind acestnivel este excesiv de scdzut.gi uneleostile. N-am si le aprobniciodatd. o cregterea numdrului de termene de predare nerespectate. trasindu-vd diferenlele intre trei aplicalii ale inteligenlei emolionale: capacitatea de a risipi conflictele. tipul de gef luptdtor ir jungld.atunci cird mediul de afaceri era cu toful altul.imposibil sI tratezi astfel cu oamenii".i-ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice.nimic nu este mai important decit a ne recunoagte cele mai profunde Bentimente fur legdturd cu ceea ce facem ."3 O parte dintre acestemotive sint mai mult decit evidente imaginafi-vtr consecinlele asupra unei echipe de lucru atunci cind unul dintre membri este incapabil si igi stdpineascd minia nu dd dovadi de sensibilitate fali de ceeace simt cei din jur. declarau ei. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori. mindri si-gi pre. iar unii manageri o pot glsi greu de acceptat. A sti si conduci nu irseamnl a gti sd domini. in general.Corporafiile au trecut printr-o schimbare radicali ir acest secol..reglarea sentimentelor ir lcord cu cei cu care lucr5m. Preful in eficacitate al inteligenlei emolionale este o idee relativ noutr pentru afaceri.Stresul ii prostegte pe oameni. nu poate sI invele 9i nici itr ia hotdriri limpezi. ldsind in urmd multd nemullumire 9i minie. de- .. rupt brusc. Studiul a fost flcut in arui\97}. cind un gef manipulator. ci a gti sX convingi oamenii sd munceascd pentru un scop cornun. . In ceeaee privegte propria carierX. Punctul meu de vedere este cd o asemeneaatitudine este deptrgit5.. siptlmini irtr. lloate aceste efecte dezastruoase asupra gindirii au fost trecute h revistd ir Capitolul 8. crearea unei atmosfere in care diversitatea este prefuitd glnu devine o surstr de fricliuni 9i punerea bazei unei refele de comunicare eficiente.lnevitabil existd aici un pre! de pltrtit pentru nivelul foarte sctrzut al inteligenlei emolionale la locul de munci. vicepregedintele a fost chematla rindul stru 9i gedinla s-a irtre. inginerul a fost de-a dreptul obse.Dintr-odatd. reprezentind un lux pe care ni-l puteam permite doar ir trecu| noua realitate concurenliali pune la loc de cinste inteligenfa emofionaltr la locul de muncd 9i pe piafi. Dar aceasttrierarhie rigidd a inceput sd se dizolve in anii 1980 sub dubla presiune a globalizirii gi a tehnologiei informaliei.185 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima t87 portament poate fi remarcat prin intermediul a diverse semne.vicepregedintele s-afirtors spre el 9i l-a intrebat sarcastic:. Lupttrtorul in junglS a rimas un simbol al companiilor trecutului.estemintea 9i nu inima. n-ar mai putea sd ia hottrririle .egi erau aldturi de el. spur0nd ci dactr nu ar fi detapali din punct de vedere emolional.ar h. In urmdtoarele doud sdptdmini. VI voi explica ceva mai pe larg punctul meu de vedere. dat de remarcilevicepregedintelui. SRTTISAESTE O SLUIBA El era inginer sezonier9i conduceaun proiect de dezvoltare de soft. pentru cd ele aclioneazl.De cirnd ai terminat gcoala?Proiecteleastea stnt absolut caraghioase. era demobihzat. cel al viitorului este un adevdrat virtuoz in relaliile interpersonale gi abordarea lor. zinte roadelemuncii grele." Inginerul. stipinirea neinlelegerilor astfel furclt acesteasd nu se agraveze gi favorizarea capaiitegii de a intra Lrtr-o stare de transd cind muncim. Allii au protestat. nu poate sXigi dea firtreaga mlsurd.pentru a-giapira eforfuiile. fiind nevoit sd prezinte vicepregedinteluicompaniei rezultatele citorva luni de munci ale echipei sale. companiile se pot prdbugi 9i distruge definitiv. A fost o lungl perioadl de dominare manageriald a ierarhiei companiilor. cum ar fi o descregterea productivitifii. de gregeli gi de neinfelegeri.Cei din echipa sa au fdcut cileva remarci sporadice.

A deciarat insi cl nu gi_aAat seama cit de prost reagtionase gi nici cd. El chiar considera ceioftul in cauzd era unul promilator. Apa incit ir cele din urmi gi-a cerut scuze. sarcastic.. B-inuiesc cr nu afi incercat doar sr mtr punefi intr-o situafie oeniti avut 9i alt scop in gind. deci feedbact*il u"t" esengial pentru organizarea acesteia _ respectiv. afirmalia prin care se generalizeaz6 un faph . Fdrd feedback oimenii sint in ptinr beznd.tisau ezist€nli pasivtr.. ar fi ap5rut 9i acel potop care accentueazd asemenea ginduri. intrindu-se astfel ir:rtr-un cerc infemal.Cea de a motiva pe cineva la locul . ' li . unde iau forme similare. ' Intr-un fel.t simlit pe nedrept atacafi sau atacate. la fel ca solii sau sofiiie ce s-a. Reprogurile sint considera- gi nu nemulfumiri carear trebui sd drept. considertr ei. diskuge tot.Mi-e pufin cim neclar ce anume voiafi-si_a str fac. glsindu-gi tot felul de scuze sau evitind orice rtrspundere. 9i cei cu care se lucreaztr. Aceast6 dinamici distructivd a iegit la iveald gi irtr-un sondaj efectuat asuPra unor manageri cirora li s-a cerut sI se gindeasci de cite ori s-au rdstit la angajali atunci cind s-au furcins epiritele gi s-a ajuns la un atac la persoanIs . trtr-adevdr. Exact ca sarcasticul vicepregedinte..atacurila persoand 9i disconstructive. :d toattr. spunea un consultant in afaceri. surat bine cuvintele: . satisfaclia productivitatea la locul 9i de muncd depind de felul in care angajalilor li se reprogeazX diver_ se probleme. ea este una dinke cele mai te_ mul: gi poate. 9i chiar se gindea sX ptece. .furios. Aceastd deiicienla are trn cost enorm: asa cum strn5tateaeinolionald a cuplului depinde de fe_ lul in care cei doi sint in stare si destindl atmosferi ddunitoa_ re. inlelegindu.lnsensul inilial al teoriei siftemetor.feeaiaci insemna schimbul de date despre cum funcfioneaz6 o parte sau alta a sistemului.jignise pe cineva. ceeace nu duce nici o reaigie. mai nefericittrmodalitate . Dacd fiziologia lor ar fi fost urmdriti.Dupd care a ircercat o foarte prudenti anchetd in care mlt.. nici la o sugestie de indreptare a situaliei' Persoana Grre primegte aceasttr criticl se simte neajutoratd 9i suptrratd. Ori Ju devenit impietrili ..fapt ce inseamnd o incercare de evitare a oricdrui contact cu managerul cate le-a fdcut observalie. astfel incit orice parte ce are tendinla i3:1din matcd sI poati fi modificati ?nbine. care in lumea afacerilor sfirgegte prin buie sd delintr informaliile necesare esengialepmtru. intr_o compa.4 la locul de muncd.lumea este parte dintr-un sistem. care i se piruse doar una intimpldtoare. mult prea mulli manageri nu au gtiut sI stdpineascd aceasttr ar_ td importantd a feedback-urui.edinte 9f1nat. habar n-au care este-pozifia lor in fEla gefului. ceea tn final insgamni ridicarea unui zid itrtre cele doud ptrr. acgi ii pldcuse acolo. de fapt.i 9i d. vor inriu_ t5lipe mdsurd ce timpul trece.el nu . dar gi de efectul lor demorari. aceqti angaiali nemullumili au dovedit ci se socotesc victime nevinovate sau pe bund dreptate indignafi.188 Intuligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 189 primat gi convins cd n-o sa mai primeasci niciodatd o misiune atil de importantd in cadrul companiei... in faga ce se agteapttrde la ei ori datd anumite probleme se "olugii. Totodatd.Ai dat-o tr ba'' . nu_i aga7.sint omenegticrizele de dezgust. de o modernizare sau de o redirecfionare.i care ii face pe oameni sI afle dacl ceea ce realizeazd el merge brne sau e nevoie de o reglare. 9i anume oamenii tre_ . Crizele de furie au avut cam aceleagiefecte ca gi in cdsnicie: angaialii care Primeau rcproguri minioase cel mai adesea au reaclionat devenind defunsivi. zator. sarcasm ele insi duc la contraatacuri gi la refq2ul rXspunderii. schimbul de rntormafi. critica este una dintre cele mai importante mi_ siuni ale unui manager. inginerul s-a dus la vicepre. efortul mai_departe.. una dintre formele cele mai des intilnite de critici la locul de muncd. felul cum se aduc criticilegi cum sint ele primite determind pe termen lung cit sftrt oamenii de satisfX_ Este o chestiune de feedback. Bin punct de vedere al inteligenlei emolionale/ un asemeneareprog evidengiaztr o ignorare a sentimentelor declangate la cei cdiora le este adresat gi un efect devastator asuPra sentimentelor gare stau labaza motivdrii."ti vcepregedintele a rdmas ufuit . 9i i_a amintit de aceastl intilrrire 9i de remarcile critice fdcute.spusd pe un ton dur.Jg5d aceastdparte le uf"it"ura p" toate celelalte din sistem.sa _ nu !l desfiinfase complei. Atunci cind au fost supugi aceluiagi microscop emolional pe care l-a folosit John Gottman in cazul cuplurilor.ie.rVicisitudinile emolionale din cdsnicie pot apdrea 9i I rnunce. dar dorea o aprofundare a. a energiei 9i a increderii in ducerea ila bun sfirgit a unei firdatoriri profesionale. tot asa eficacitatea. gi cei fali de ca- pc rdspunde.firrditd de sentimentul unei tratdri nedrepte. ca pi'cum n-ar fi avut nici cea mai micd valoare. $i totugi rhanagerii erau 9i mai nemulfumili pi se simleau provocali de asemeneareacfii. a avut un asemenea efect devastator.si-adat seama cd remarca sa.

psihanalist." Un asemenea mesaj are un impact contrar unui reprog distructiv: in loc sd creeze o senzalie de neajutorare. intr-un studiu fdcut asupra a 108 manageri gi gefi in general. pistreazd speranla ctr se poate gi mai bine 9i sugereazEinceputul untri plan de realizare." Arta criticii Ddr existl 9i o altemativd asupra cdreia ar trebui si ne oprim. Criticile aspre i-au ficut pe cei care le-au primit sd se demoralizeze gi si nu se mai zbattr ca pird atunci. Mulli au suslinut cX pur gi simplu vor evita orice contact cu perso.Majoritatea problemelor legate de felul in care muncesc angajalii nu apar brusc. cu sarcasm 9i rdutate. La asemeneaatacufi existtr contraatacuri. angajatul ar fi putut str corecteze problema vizatd. O experienld fdcutd la Rensselaer Polytechnic lnstitute aratd cit de ddunXtoare este o asemenearemarc5 tiioasi in cadrul relaliilor de munci. criticile nefondate au dus la nehcredere. observi f..R. Ciitica poate fi fXcuttr cu multd arti 9i atunci devine un mesaj de mare ajutor transmis de managerul respectiv.Un atac .. . $i atunci criticile.Atunci cind geful nu este in stare s5-gi exprime prompt sentimentele spre a le face cunoscute imediat se ajunge la o stare de frustrare tot mai acutd.Dacd. deci nu mai este receptiv la ceeace ai si-i spui gi cum ar putea si indrepte lucrurile.cu alte cuvinte.ceea ce este echivalentul unui divor! la nivelul unei afaceri. mult prea adeseaoamenii critictr doar atunci cind nu se mai poate face nimic.pe care le aduc se fac cum nu se poate mai rdu. Trebuie si nu uitali ci acea convingere care stdlabaza optimismului constl in faptul ci obstacolele sau egecurile se datoreaztr intimplirilor pe care le putem modifica. Aceasttr tendinltr spre o critictr permanenttr este o componentd in cazul managerilor care nu au nici un fel de feedback pe perioadd indelungatd. voluntarii primeair de fapt unul dintre reprogurile gata formulate.N-are rost nici mtrcar si incerci. de minie. ce ar fi putut sd-i spunl vicepregedintele de care am vorbit inginerului specialist in software . mai ales la arninuntele de design pentru soft-ul respectiv. ei igi pierd speranla gi nu mai incearctr. oblinind solulii mai bune. Ele sint primite ca un afront astfel incit cel ciruia i se face reprogul se infurie la rindul sdu." Evident ci persoanele care au fost atacate au devenit tensionate gi furioase 9i au avut reaclii antagonice. la adevdrate bdtdlii de personalitate 9i la dispute asupra puterii. evident. intr-o bund zi. dar 9i mai grav este ci nu s-au mai simlit capabili str facd mdcar ceva ca lumea. O criticl era politicoaid 9i foarte la obiect. O sd rog pe altcineva sd facd treaba asta. Din pdcate.cum ar fi acela sd faci pe cineva prost sau incompetrent. cind lucrurile deja fierb.rna in cauzl . spre a vedea dactr nu existtr o cale de rezolvare mai rapidd. Dar cealaltd presupunea amenin!trri gi invinovEliri la adresa incapacitdlii inndscute a persoanei respective.. care trebuie str-gi dezamorseze neirtelegprile. a dat urmtrtorul sfat ir privinla artei de a critica. voluntarilor li s-a dat si realizeze o reclami pentru lm nou gampon. elpw gi simplu explodeazd. de revolti. Un alt voluntar (un complice) ar fi trebuit sd judece aceste reclame.E clar ci n-ai nici un pic de talent.. devenit consultant al unei companii. este valabil gi in cazul cuplurilor cdsitorite.dar n-a ficut-o . acea criticd ar fi fost adusd mai devreme. ingirtndu-se o lungd listd de nemulfumiri neexprimate pinl atunci sau trecindu-se direct la ameninfdri.este total lipsit de sens. s-a ajuns la zidul despre care vorbeam.190 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 19L faptul cd angajalii demisioneazd sau sint concediali . fdcirdu-se remarci de genul . Atacul la persoand a fost devastator pentru moralul lor." Acest sfat.. . A"gvrei si vX mai gindili la propunerea voastrS. trcit nu se mai pot abline. Cel vizat intrtr imediat in defensivi. legattr intrinsec de arta de a lduda: .Principala dificultate in faza actualdeste faptul cd planul vostru v-a luat prea mult timp Ci vor cregte astfel costurile.. ldsindu-gi angajalii sd audd doar ci fac vegnic gregeli. Cea mai nefericiti modalitate de a motiva pe cineva. Harry Levinson. spunind ctr refuzd str colaboreze sau sd coopereze la alte proiecte cu persoana care i-a criticat. in cadrul unei experienfe. intr-adevd1. Cum observd gi Larson: . atunci ctrd oamenii cred ctr neajunsurile lor se datoreaztr unei deficjenle ce nu poate fi deptrgittr. ele se dezvoltd incetul cu incetul". Lr privinla motivafiei. Mulli manageri sint mult prea dispugi si critice 9i prea zgircili cu laudele. Apoi. cind sint atit de supirafi. Larsory psiholog la Universitatea Illinois. De nimic nu egti in stare" gi: . precum 9i la un motiv de conflict la locul de muncd5. Acest tip de critici ftrcuttr cu arti se concentreaztr asupra a ceea ce persoana a fdcut 9i poate face gi nu asupra remarclrii unui defect dintr-o treabl prost ftrcutd. De exemplu.ar suna cam aga:.

Reglafi-vd impactul a ceea ce vefi spune gi cum ii veli ipunepersoanei respective. Dacd acestaar fi fost un incident izolat. Intr-o dupd-amiazd. furvreme ce colegii lor albi de la masa de al5twi au fost servif imediat .stdteau cu ochii in jos. sint mai eficiente atunci cind sint fXcute fafi in fald gi intre patru ochi. n-am ce sd fac. un lucru care ilustreaztr o problemtr cheie ce trebuie modificattr sau un model de dificultate.dar pentru asta trebuie sd existe 9i sugestii in legdturd cu rezolvarea problemelor. s6 audtr doar ci gregesc . Critica trebuie socotitd o informalie valoroasd pentru a indrepta lucrurile. demoralizat sau lipsit de motivilie. Acesta seamdntr cu sfatul dat cuplurilor in legdturb cu felul in care trebuie precizate motivele di neinlelege ie .sau laude_.. nu facefi comentarii indirecte sau evazive. ca. mesajul va fi mult prea neclar. N-ag spune chiar cd o laudtr vagd n-are nici un efect.. o Fili prezenfi. pentru o atitudine defensivi gi penku o distanfare greu de recuperat. pentru supdrdri serioase. un pastor asistent gi doi cintXrefi dintr-un cor religios . e mai bine sd se ceard o amfurare a intilnirii respective. Nu vtr ascundeli dupd deget. ceea ce a dus la un proces cu despSgubiri de 54 de milioane de dolari ln numele a mii de clienli de culoare care au avut de suferit asemeneaiigniri. Numai c[ Sylvia Skeeter a ficut parte dintre sutele de persoane care au venit $e depunX mdrturie fur legdturd cu discriminirile rasiale de care s-a dat dovad[ in intregul lan! de restaurante Denny's." Skeeter gi-a dat demisia imediat..A9a au fost crescute. cind nu prea era clientel5. subliniazd Levinson.192 Inteligenfa emolionald aplicatd Conductnd cu inima 193 o Fiti Ia obiect. gi nu un atac la persoand. Concentrafi-vtr asupra unor date precise. .degi cu tolii unnau sd asigure . fdrd sd afle exact ce anumg pentru a putea modifica situalia. curn ar fi incapacitatea de a face bine anumite lucruri. acest tip d-e criticd este unul distrugdtor: in loc sd deschidi o cale de corectare a situaliei. Levinson subliniazd ctr: .. $i ea era de culoare. in vreme ce chelnerilele i-au ignorat. Carolina de Sud. cit 9i atunci ctrd critictrm. pentru a se inghiti acest mesaj dureros gi pentru pulind linigtire. in acest fel insd comunicarea va fi prea impersonali 9i lipsegte persoana vizat6. Levinson mai oferi 9i o consiliere pe probleme emolionale Celorcare sint criticafi. care a fost cdpitan tr armatl cird avea 30 de ani. CIIM TE DESCURCI CU DIVERSITATEA . ce aruune nu vI convine. Pe oameni ii demoralizeazl. hrdignatd. ce afi simfit gi ce poate fi schimbat. c Fiti sensibili.Precizarea la obiect este la fel de importantd atit cind lduddm. De asemenea. Ceicare evitd sd aduci reproguri . pot fi drese . dar fdra indoiall ctr nu este unul de amploare gi nu se poate invdla mare lucru din ea. Alegeli o intimplare semnificativd. de exemplu. au intrat citeva persoane de culoare . Dacd se ajunge la supirtrri majore. a ajuns 9ef dg turd la restaurantul Denny's din Columbia. in scris. Critica poate deschide o ugtr spre anumite posibilitdfi de care persoana respectivd nu gi-a dat seama cd existtr sau pur gi simplu o poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuii care. Acest sfat inlelept evident cd igi gdsegteecourile gi in sugestiile pentru cuplurile c5' ttrtorite. care le-a apdraf spunird: .ceva".de gansade a'da un rdspuns sau de a clirifica iucrurile.vor sd-gi u9ureze povara comunicind de la distanfi. Altfel. Trebuie evitat impulsul de a reacliona in mod defensiv in loc de agumarea rdspunderii.ca sd mdnince gi au agteptat. Skeeter igi amintegte cX ospdtdrilele . menfionafi-i persoanei ce a ftrcut bine gi ce a fdcut prost gi cum s-ar putea modifica situafia. Skeeter le-a infruntat pe chelnerile 9i s-a plins di. Ca urmare. prin puneri la punct excesive. se creeazd loc pentru resentimente emofionale puternice. rectorului. sint sortifi sd ajungd str ofere un feedback in mod jignitor. tr final. Critica. Managerii care nu au destuld empatie. . care incearcl sd-gi stdpineascd nemulfumirile ftrrd a-gi distruge permanent relafia.y{2" : spuneli exact care este problema.un preot. Sylvia Skeeter. cel care o primegte rdmfire frustrat.. Oferiti o solulie. Depoziliile au inclus 9i relatarea a gapte agenli afro-americani de la Secret Service care au stat 9i au agteptat o ord sd li se ierveasc5 micul dejun. Acest lucru se referd la empatie. vorbind intre ele ca gi cum persoanele de culoare care se aflau la un metru de ele nici n-ar fi existat"."7 . o asemeneaprejudecatd rasialtr ostentativi ar fi trecut probabil neobservatd. cu pulin6 atenlie. la fel ca orice feedback util. el ii sfituiegte pe oameni sd considere critica o ocazie de a lucra tnpretrnd cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei 9i nu pentru a se ajunge la o situalie de adversitate. trebuie sd indice o cale de rezolvare a problemei.. ca gi laudele. Criticile. La locul de muncl este la fel ca in cdsnicie.

p. Puterea stereotipurilor care alimenteazd prejudecdlile constd ln parte in dinamica neutrd din mintea care creeazd aceste stereotipuri de tot felul care se autoconfirmirl. in mgre parte ca unnare a acestui proces a publicitl_ 9i fii care i s-a ficut. fdcind ca acestereaclii sd fie foarte greu de eradicat in intregime . De asemenea. explicd Thomas Pettigrew' psiholog in probleme sociale la Universitatea Santa Cruz din California. unde existaumari neirfeintre turci 9i greci. dar este mai ugor se-1i schimbi convingerile intelectuale decit sentimentele profunde.194 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 195 pazain cad. o atmosferd de c6nfruntare.in special la nivelul managerilor districtuali 9i de ra_ murd -. copiinvdlat au a ceea ce rdmtrgile sint sentimente l[rie.otfel incit si ajungl pini la generaliile mai recentee. fie cl eite vorba de u-ru.o modificaie demograficd ce se re_ flectd in mare mdsurx in componenfa clienfiloF.. trebuie intii sdinlelegemnatura prejudectrlilorinsele. sirt de ordin pragmatic.rul unei vizite a pregedintelui Clinton la Academia Navald a Statelor Unite din Annapolis.ezfnt.acela cd duc la false agteptdri prin promisiuni grga m3ri sau pur gi simplu creeaz6. mina dea cu sd pare ugor ciudat iuloare. Un sondaj fecut la"citiva sute de companii americane a ardtat ci peste trei sferturi dintre noii angajali nu erau albi . Rtrdicinile prejudeci$lor Dr. chial 9i in cazul adullilor care i9i dau seama ctr gregescgindind astfel' . poli si-!i doregti sd-!i schimbi preiudeclfile. dupr un bar de absblvire. Atunci cfurd intilnim la o petrecere un englez extrem de deschis din punct de vedere de origine turci in Lrsula Cipru. in special managerii. Discrimindrilc care au dus la acest proces au avut loc in toate localurile Denny's . carc a rtrmas in scaunul ei rulant doud ore.Emo!ia ce insole9te prejudecata se formeazi in copilirie. care a studiat prejudecdlile zeci de ani. efectul real al cursurilor inepte de diversitate culturald . Toate acesteaaratd cI deprinderile eulfurale ale unei organi_ zalii trebuie schimbati in sensul stimuldrii toleranfei.in avantaje concuren. Vamik Volkan este itr prezent psihiatru la Universitatea Virginia.. ci chiar ie iransforme aceste apre_ cieri. dar li se irn in familie."1o . Multe persoane din sud mi-au mtrrturisit. ci devenind o minoritate. Prejudecdlile sint un fel de date emofionale dobindite incd de la cele mai fragede virste. bdrbalii albi nemaifiind grupul dominant. de cursuri de o zi. Preful psihologic al loiantelii fafd de propriul grup poate consta furantipada fate de ceilalli. Motivele.usiald intre albi 9i negri. Pentru a inlelege ce se poate face.iale. de o sdptdminil.Ulterior in viafi.e. lanlul de restaurante Dinny. asteptind sX i se aducd dc mincare intr-o seard. Asemenea seminarii se lin in aproape toate companiile din America. chiai-clacd prejudecilile individuale rdmin. Copil fiind. Volkan a auzit zvonul cd .rieu face com_ paniile acest lucru? Trista realitate este cX intreaga panoplie de cursuri video. in loc de inlelegere . . Apoi. deoarece chiar 9i cei care au prejudecdfi trebuie sd in_ leleagd cd ele trebuie depdgite. de exemfafi de cei de ilu. cind convingerile sint folosite pentru a justifica ceea ce utTrteazd".t1:. A treia motivalie ar fi marea di_ versitate_tr privinla colectivitdlilor creatoare gi a energiei ankeprenoriale. dincolo de cele ce gin de decenla .. Florida. mai ales cind existd o lungd istorie a dugmXniei dintre anumite grupuri.. iar anglyafii si reaclioneze ca 9i cum nu le-ar avea. ce nici mdcar in gind nu mai au prejudecXli Aceste acegtia. intre negri 9i asiatici sau intre asiatici si hispanici. trebuie sd faci unele cursuri desprelvantajele clien_ telei multirasiale. dar igi amintegte foarte bine cwn a crescut intr-o fa- grec din partea locului flcuse cite o gaurd in cingitoare fiecare copil turc pe care il strangulase qi i9i amintegte tode dispre! cu care i s-a zis cI vecinii lor greci mtrnhcd porc. studiind conflictele ehtice. Dar cum u. Unul dintre ele ar fi faptul cd piala de munctr s-a modificat. Volkan arbliniazd aceste amintiri din copildrie pentru a ardta cum Poab fi menlinuti ura de-a lungul anilorin cadrul unei comunitdli. pentru ci se spunea cd negrii prejudiciazi afacerile. . Toli angajafii. re consideratd mult prea necurattr spre a fi consumatd de cicei de etnie turctr. utr alt motiv este nevoia crescirdi a companiilor internafionale de a avea an_ gajali care nu doar sd lase la o parte prejudecllile 9i sd aprecie_ ze celelalte culturi (gi pie!e).s gi_aindreptat pozilia fa$ de comunitatea de culoare. ln pr.Oamenii igi amintesc ma1 ugor exemplele care suslin aceste stereotipuri atunci cind lncearcd sd rezolve situalii de cumpin6. Intr-adevrr.poate cregtetensiunile care divizeazl gru_ la locul de muncd.mai exista gi cazul unei fete de culoare paralizate din Thmpa. determinird chiar o mai mare atenlie diferenlelor.asupra diver_ sitdfii" duc cu adevirat la o indepdrtare Jprejudecefilor angajali_ lor care participd la acestepregitiri.

chelnerii sau gefii de unitate care . Sau poate lua-forma unor informagii ajutf_ alb. a8". fi ar r"r. Toleranftr zero pentru intoleran!tr Dacd prejudectrlile oamenilor nu pot fi tdiate din rddlcini ce sepoateschimba este ceeacelfacoamenii cu ele. a nu sPunenimic le ampli$rosferasocialdde descuiajare sint intr-o pozilie de autoritacei care direcfie.cu o valoarenede rigoare. Poate ctr nu vor rea prejudec6lile.itot rt uti" ::_:l^rytll_1e rogrce.sau Poate in eficimla lor . Cind sint intreLafi. ctrruia i se dx.ceea de exemplu.. tati"a $i cu consecinlele 'o it . cel pulin tacit. ei susgin .Asemenea reac.asenfdevinzdri Roni.Conducerea langului de restaurante benny. nicii sint reci gi rezervagi. in schimb. a nu fac are conJecinle grave deoareceinseamnd a lisa microbul . dar incd ac."13 Dar tot ceea ce gtim despre rdddcinile prejudecdlilor 9i de_ spre cum trebuie luptat in mod eficient cu ele ne sugereazd cd tocmai aceastdatitudine ."u acte ?e "r"t se dd de inleles ci care prin putemic.cdri ..incit sdfie receptat incidentenu vor mai in mod firescsauinvages-ofac5.conformcirofdestor actede discriminaieducela mesaje un refuz categorical in schirnb. de exemplu. de qgaloanele cele mai inalte de conducere.riou_ re. care sd rnai tolerante. dar in situaliile ambigue reaclioneazd Tl in.: ^ -^t-. s-a constatatcd atunci cind intr-un grup aperea. Reimaru care a-dat in judecatd firma Denny. au notartt sa facd discriminiri in funclie de rasi au fost rareori apostrofafi.u"u ceprivegte aptitudinile de inteligenld emolionald..p"iiul. Cu siguranld a existdt un fel de mesaj.patruzeci ae ani atitudinire rasiste are americanikrr albi faid de negri au devenit tot mai tolerante. 9i angajeaia un alb care vine din exact acelagi mediu. sd spunem.?:*y':.care este cbnvins ctr nu are prejudectrfi.desigisesc ..Noi nu tolerim insultele de nici un fel. tiu . IBM: .l'.t". degi ele existau-pen-tru ceilalfi.^o la rl-'.-x-:: ---la n o atloc duce pe l^^ lor -^ refuztrriif^a sau iinirii icestor prejudecdli a lor.. darbamenii i9i spun t. luind insi forme mai subtile: oamenii dezaprobX atitudinile rasiste.-sugerind d. el ntrruie prejudecata potrivit clreia brita.ci pentru cI studiile 9i ixperienga sint tocmai pot iui_ te" qen{u slujba respectivl "u].rt lohn p. in ca_ zul unui director alb . ln ce 9i humai nat in mod productiv impotriva discrimindrilor' Un asemenea feedbacktreLuie sd existe gi trebuie dat printr-o critici eficienti fdrSurd.. sau afigarea calendarelor cu fe- operare ale grupului si fie schimbate irn mod decisir4' prin r Lnor m5su*ri active impotriva actelor de discrirninare.s irrnumele ug""tiioiru"rll de culoare: . mesaj un reprezintl br prejudecdlile nu sint un fleac. adiitr el fie este un tip *"i . tiebuie ca oamenii str fie incurajali str dechiar 9i actele minore de discriminare sau de hdrfuire le iig4jitoare.tii "*pti"a1it emofional gi de cald. dar micar actele in sine vor fi blocate. Pi::^T:il*unui.iverse strategii cum ar fi plata-consumafiei ftr avans doaiin cazul clienfilo. ele ctrdau un exemplunu tonstituie univantaj mai alesprin aceea cum trebsie reacliomodul ci privegtemomentul. respectul r persoantrestecentrul culturii IBM-"14 Pentru ca acestecercettrriasuPraprejudecdlilorsI ductr la rte leclii de comportament la nivelul companiiloq. b au totodat5 un rol de pivoh simpla omitere a condamntrrii tacite.. si facd discriminiri. refuzul de a se oferi mese gratuite de aniversare pmku cei de culoare.inchiderea ochilor in fagai*j. Dac6directorii 9i colegiio fac gi fina. Cursurile de pregitire in abordarea diversitdlii culturale.iormunui studiu. ceea ce izoleazd toate tipurile de discriminare 9i-i incurajeazd pe cei care au . Sau a9a cuin sp'nea "" u"rro"'ut. sau incuierea ugllor 9i punerea semnului de inchis in geam dacd se apropia g"rp du clienli de culoare. in contextul dat.F acest lucru este nefiresc. de-exemplu.-.196 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 197 indirecte pot apirea. Tenacitateaacestor prejudecdli subtile ar putea explica de ce tr.s inchi_ dea ochii la ceea ce fdcea personalul.r.r.ci un lucru serios.ra""X_ prejude.asemenea fac remarci nelalocul lor din punct de vedere etnic.esteca normedecit ceeace esteesengial duce la aparilia discriminirilor. iar in sine va fi schimbatd. rn vreme ce in cazul unui individ de culoare sau de origine tris_ panicl se neglijazl aceastdinformafie. in regultr. dar refuzd cerereade angajare a unui negru nu dJn motive rasia_ le. unii gefi mai mari chiar iau ircurajat.a bdut ceva". fioneazHin funcfie de prejudecllil2.3 tr: intoleranfi.au stabilit noi date de po*ite la nivel organizatoric. Sau cnm sPunea un director tii sd se intindX fdrtr sd intilneasci vreo rezistenfI' tnai important decit cursurile de instruire . aceasttr itt illce*. ylumii. acestea ii jpe alti oameni si prolifereze altele similare' Simpla reaclie a -t goui"l"u"u ce este un ifront fa!tr de colegelede serviciu' .. care le dddea mini liberl in Jazul acestor impul_ suri rasiste. ffefWor.

.al"""" echipe.iga cum se intimpld ir mod firesc 9i la locul de muncd. .uid de valoareaadtrugati prin informaiiJ*"t" "t" vorba de analigti ai pielei' de scriitori sau de ii" . termenul de .. elnt elecRelelele muncd' ""1" in atribuliile *u f"trrt.i.il..citeva trupuri vechi asumai cele fel' irntr-un 9i mai clare exemple 9i.i.ei .JJffir"ii ffi .:.lucritor ir cunoagtere"' a subliniat o i"""". ffi. 'J#..'':?. sd se iu u*ftio"ufe 9i iptitudinile care-iajutd pe oameni locul la bun ca preluite sx hewindtot mai i. oamenii.-.t"t propiiu"lT'Acest in anii ce urmeaz6' muncd.ot""piA sint sistemul letul organizaliei."i lucru t:9"*i11 *..echipele devin L.'.indiferent ci hdinta. ittT-"tt rcare lucrtrtor in parte este mare exPert il"^1tg:- *ur... oamenii vor putea sd inleleagi suferinia cek.de iii a". acea stare care ircurajeazd empatia gl toleranla. existi un IQ al ei sd capacitilile celor implicati.. este mai practic sI incercdm sd anuldm exprimart... Capaciiatea . ln majoritatea cazurilor.99 ajlnge la bande ostile..rro. mai creatoare 9i mai eficiente decit cei care lucreazd izolat. o echi_ pd de lucru formatd din oameni cu diverse culturi 9i perspecti_ ve poate lucra in mod armonios gi poate ajunge la sltugi mai bune.l obiecfiile... schim_ barea normelorprin care se ajunge ta pre. i"aittt"tu ..ri in carese impuri relucru' de echipele teleconferinfele' electronici.ovedes= te in gcoli. ca de exemplu in echipele sp"ortivesau in formafiile muzicale..i de soft. stereotipurile dispar .orglnizlte:':.i. lrorbi d"eschisimpotrive acesfui sistem. ."umai ales mai rudimentard de organi"-ut" 1. cum este ea.l"=il: . unde ostilitatea cregte in loc str scadr.irtri"" f"io. Cel mai important ci mai curind al inteligenleiemofloun IQ acad^emic. Stereotipurile se schimbl foarte greu. aga cum se d... care ar oferi o for_ !d de muncd diversi. iar rezultatul nu poate fi agteptat imediat ce se termind un seminar de specialitate. o treime din forla a cdror cei ra o constituiau . Aga curn vom vedea. acestlucru care nu poate fi evitat de conceputi. Astfel. intr-o incipeT-?T::::-ti ii ti"! intr-o sald uLmune camerdirn aceeagi fi. asemeneaprograme pot ajuta mult la congtientizarea ideii cd intoleranla sau hdrluirea nu sint gi nu vor fi acceptate. eminentul om de afaceri productivitateasa depinde de eforturile coordotit t aiittiutiitori de soft' Cum oamenii au luin tandem.A 1".ULGRUPULUI 199 fost martori ticuli sau indirecfi si-gi exprime nemulgumirilt.ea perspectivd de abordare. in cazul in care se schimbi vreodatll.Pului. la rindul sau.i. Peter Drucker.r afectati de discriminiri 9i atunci .'l 1TT.cof ca egali ientru a gtinge uJl scop comun. cit a3 bine reugesc . observi Drucker' in cazul unei de muncd la sfirgitul acestui secol.llu inteligenJa elemeniin acestIQ. -rjo*u. avind in vedere cd prejudecilile sirt o formtr invdta_ td emofional.i"'.cum otgu"i'aJoric' ei nervoscentral' indiferent daci estevorba De cite ori oamenii colaboreazd.:*:i::: mai importante i calificate in cunoaqtere. locul de muncl inseamnl ratarea unei mari ocazii: avantajul unor posibilit5li creatoare gi intreprinzdtoare.Jil. atunci cind oamenii lucreizd cu cei asemeni lor ani de zile16.i este mare de cit depinde va 9i.ilt" h nivel organizatoric' reprezintd schetl[.. Refuzul datorat prejudecitilor al unei diversitdfi culturale la . Punerea la un loc a stereotipurilor din diverse grupuri culturale nu-ajut5 prea tare la scddereaintoleranfei. acestepuncte sensibile' sintnoileentitalifunc!io13l: at"r" asemenea expliciierarhia Totaga. fir care stereotipurile negative se intensificd.".*rio....lucrXtorii in cunoagtere"' .iJ .a "tt" .insd ideea cA un asemeneaprogram ar putea sI dezrtrddcineze prejudectr_ lile este una nerealistdTotu9i..r":11: prejudecdlilor decit si elimindm atitudinea insdgi. Ceea ce conteazi insd enorm ar fi o camaraderie suslinuttr gi eforturile zilnice spre un scop co_ mun ale-unor persoane venite din medii diferite. aceste cursuri de instruire speciale programe de ln 9i nivelul companiilor urmdresc un scopfoarte prigmatic.. pentru un de o fedinle de planificare sau de o muncd in echipd insumeazh ce grupului' anumit proiect iomun. .Dar cind elevii au muncit cot la.".ceva vreme.. t. este posibild o reinvdlare a datelor _ degi durea_ 25. Un alt element activ in cadrul icestor cursuri este at.uaeclgi sau la hlrfuiri."ti."""i u:liPu :t1: gefi . si grup un ca face va egali' considerindui pe tofi ceilalti .198 Inteligenla emolionald aplicatd cu inima Conductnd TALENTIIL ORGAN IZ ATORIC IIIQ.x fu U"" sfirgit misiunea gy. Lecgia aceasta poate fi invdfatd din ceea ce se tntimpld tr gcoli: aturrci cind di_ verse-grupuri nu reugesc sd convieluiascd din punct de vedere gocial.. in armo"tft" in cazul unui grup cu un IQ ridicat constX "tt" i*"-Cft"iu de a se parte in fiecdrui individ sa sociali..

. ea s-a desff.formfurd o echipl temporard. Pentru ctr aceastXmuncd nu putea fi ficuttr de o singuri persoanX. ca_ au incerglt str inleleagd de ce unele grupuri sint mai eficiente 1e decit altele18. Aici ltcreazd ingineri 9i oameni de gtiinld care au avut rezultate de virf la testele IQ.gurat tr echipe care puteau fi formate din 5 pintr la 150 de ingineri.funcliona" in relea . diverse insircindri pot presupune apelarea la divergi membri ai refelei.l general in cazul grupurilor armonioase a fost ijutat de faptul c5"a exis_ tat de fiecare datd cite un membru extrem de talenta! grupurile cu prea multe fricliuni nu au reugit s5-gi foloseascdmembrii cu mari capacitifi. Una dintre ce- . Surpriza a fost ctr aceia care s-au dovedit afipreanerdbddtori sd factr parte dintr-o asemmea echipi au dat in general rezulta_ te mai slabe. Printre aceste nenumdrate talente." Kelley gi Caplan scriauinHarvard m5surb ce se dezvolttr. capacitatea de a . Cel mai important factor in maximizarea excelenlei in a pro_ . de inteligenld academici.celebritdfile" cu oricine altcineva..surdtgri cognitive 9i sociale. Unde existl un nivel crescut de stagnare emo_ . de la testele standard IQ pind la inventarele de personalitate.tionaltr9i socialx . duce ceva a unui grup este gradul in care membrii acestuii au fost irn stare sd creeze o stare de armonie. o absolventd. fir vreme ce altele au rtrmas la un nivel relativ mediu. cuprinzind persoane care sI ofere un 9ir optim de talente. In vreme ce morala acestei povegti e cit se poate de limpede pentru cei ce lucreazd in echipi. empatie .uu u*puriirl tehnicd.un studiu referitor la marile valori de la laboratoarele Bell. De fapt.rre*bri ui lor. Robert Kelley 9i lanet Caplan au avut la dispozilie gefi 9i simpli angajali reprezentind intre 10 qi15% dintre inginerii considerali celebri. experienli 9i eficienfd. psiholog la Yale.. cind oimenii muncesc impreu_ ni intr-un grup. ad-hoc este un factor crucial in reugita in carierX. din rivalitSli sau din resentimente . creativitate. Rezuitat." Ca. Lor le lipsea un element de baztr la nivelul inteligenlei sociale.ai c5rui membri cu talente gi aptitudini egale ih alte direclii nu se descurcd la nivelul inteligenlei emolioiale. Atunci cfird s-au comparat . aiunei companii.. se creeazdposibilitatea de a forma grupuri ad-hoc. g P"t luenld a exprimlrii.La urma urmelor. 9i de la Wendy Vvilliams. acegti neribdltori voiau sI control-ezeei totul sau si domine situafia. Pentru a constata ir ce consth diferenla dintre cei care s-au dovedit extrern de productivi gi cei care au rimas la un nivel mediu. Ideea cd existd o inteligenfi de grup vine de la Robert Stern_ berg.indiferent cx provine din frictr turiditr mirie. . Multe lucruri pe care oamenii le fac la senriciu de_ pind de capacitatea lor de a apela la releaua disponibild de lucrltori. Un alt aspect negativ l-au reprezentat persoanele care au constituit pentru grupl greutate de dus in spate gi care nu au participat direct la proiect..egi ce nu in procesul .Pe nu este un indiciu clar al productivitdlii in practicd. mai productiv gi sd aibd mai multe succesedecit un altul . capacitatea de a recunoagte ce se cad. In vreme ce un grup poate str nu fie _mai degtept'.celebritSlile" pentru a-gi face treaba. Iattr un exemplu .decit toate acestecalitafi insumate. cea mai grozavi descoperire a fost mai irtii lipsa diferenfelor dintre cele doud grupuri.20A Inteligenla emolionald aplicatd Conduc?nd cu inima 201.o invenfle de inginerie electronicd extrem de sofisticatd 9i de complicatdle. pentru a reugi. talentul academic BusinessRepiezu:. Diferenla dintre celebritdfi gi ceilalli nu consttr in IQ-ul academic.ia-gi-dd". care i-a ajutat sd profite de intregul talent al membrilor grupului. trebuie canalizatX experienla fur domeniu a celorlalgi. . de altfel. diferenlele esenliale au iegit la iveali la nivelul strategiilor interne 9i interpersonale pe care le-au folosit. o parte au iegit in evidenfd. Ca urmare..Armonia le permite grupurilor sd profiteia maxim de calitdlile creatoare ale celor mii talentali .Pomindu-s'e de la o vastd gamd de mf. Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba singur. Ei sint capabili sd se motiveze mai bine gi str lucreze la nivelul relelelor neoficiale. celebrul nucleu gtiinlific de pe l?ngXPrinceton.. formindu-gi echipe ad-hoc. DupX citeva interviuri detaliate. nici IQ-ul. fiecare vine cu anumite calitdli _ de exemplu.. nu existl diferenle semnificative in privinla talentelor inndscute. ea are o implicalie mai gene_ 9i rald pentru cei care lucreazd la nivelul unei oiganizalii. er poate fi in schimb mai prost daci la nivel intern oamenii nu i9i pot impirtigi talentelelAceasta regul5 a devenit evidentii atunci cind Sternberg gi Williams au recrutat oameni care sd ia parte la echipe care ar fi trebuit se des_ fdgoare o campanie promolionali creatoare cif mai eficienttr peltru un irdulcitor imagina4. fie mai talentat. despre care se spunea cd poate inlocui zahtrrul.oamenii nu pot da ce au *li bl11r.Celebritdfile" ce au fost studiate intr-o divizie a laboratorului au alcituit o unitate care a creat 9i a proiectat intrerupdtoare electronice de control al sistemelor telefonice . ci in cel emolioral.

Atunci cind cer un sfat. . eliptic.fereinrormur". Aceasti releaextrem de complexd de legdturi sociale formeazd o echipd de colegi gata oricind de acliune gi care se intdregte in mod surprinzitor.. Celebritdlile rareori se confruntl cu ase_ menea situafii.X zi de zi impreund nu inseamnd neipdrat ctr au trcredere unul in celXlalt. le mai importante a fost formarea unei refele a unor oameni ch€ie.organizaliile informale intrd in acfiune. in care capacitdlile fundamentale ale inteligenlei emolionale vor fi tot mai importante in munca ir echipd. Au reugit sd vadi lucrurile din perspectiva celorlalli. transformindu-se in relele stabile. igi va pierde gi eficienla la nivelul unei re- ."uu.. Un mic tiran local sau un micromanager poate sd fie un mare expert. ceea ce adesea duce la o avansare.rocid" vedere mai sofisticat asupra relelelor informale arati ci existl cel pulin trei cate_ gorii de relele de comunicare . Existd semne puternice cd de fapt ceeace se intimplI la laboratoarele Bell ar fi de bun augur pentru viitoarea existenld a companiilor. dovedindu-se incapabil si conducd. la laboratoarele Bell. pentru lumea de miine.indoielile si vulnerabilitXlile. pentru cI nu i s-a rdspunJh mesajele ltrsate nici la 9i e-mail-urile transmise. aproape irtotdeauna acegtia oblin un rdspuns rapid... . SI fii un punct nodal intr-o retea a experlilor inseamnd sI ai o foarte buni reputalie in domeniul tehnic. bazatS.El s-a strdduit si apeleze la divergi <guru> in domeniul tehnic gi apoi i-a agteptat pe acegtia.. de cea a experlilor sau de cea de incredere.de a fi suficient de motivali pentru a-9i asuma rtrspunderea mai presus de slujba oficiald .pierzindirn timp valoros.Organiziliile formale existd pen_ tru a rezolva problemele ugor de anticipat. s-au dovedit lideri in construirea unui consens.-. in ajutorarea oamenilor de a inv5!a impreuni cum sI lucreze mai eficient." . ci ele au investit timp in cultivarea bunelor relatii cu cei ale cdror servicii ar fi putut fi necesare in cazul formlrii unei echipe ad-hoc pentru rezolvarea unei probleme sau depigirea unei cri_ ze..ea$a.Darltunci cind apar'proble_ me neagteptate.202 Inteligenla emolionald aplicatd : care au foarte rnulte relafii in toate relelele.:i:"::"::"Kuo". companiile ar face bine sd-gi sporeascd inteligenla emofionald colectivd. dar nu va inspira incredere gi atunci. imbundtdlirea felului tr care oamenii muncesc impreund va deveni o cale majorX de sporire a capitalului intelectual gi ir aceastava consta diferenla esenliaItr a concurenfei. .cine cu cine vorbegte.ptgga mai repede gi se migcd rapid pe diagonald. evitind conflictele. pentru a-9i imptrrtdgi informalii mai intime (cum ar fi dorinla de a-gi schimba sluiba sau resentimentele fatd de comportamentul^unui 9ef sau al iolegilor) gi nici nu le vor transforma irt crize.. cd ele au gtiut sd-gi coordoneze foarte eficient eforturile in echipd. Nu existi insl nici o legiturd intre a fi expert gi a fi o persoand ir care ceilalli sd aibd ircredere pentru a-9i mdrturisi secretele. adici din aceeaa clienlilor sau a celorlalli membri ai echipei. Toate acesteasebazeazd pe capacitdli sociale. Lucrurile au fost gi mai simple fur cazul celebritdfilol. au constatat Kelley si Caplan.ttt p.i. au dat dovadd de putere de convingere. in colabordri.Un angajat cu performante medii la laboratoarele Bell toc_ mai vorbea despre o problemd tehnicd survenitd. . gi releaua de incredere. Pentru a se descurca gi pentru a supraviefui. Toate acestecapacitdfi desigur cd sint aspecte ale inteligenlei emofion6le. intr-adevdq.'zo' Analiza acestor relele informale aratd faptul cd degi oamenii _ lucreaz. releaua experfilor. i-r sensul regldrii eforturilor de timp gi de muncd.. pentru cd igi construiesc refele suficient de soli de incX inainte de a avea nevoie de ele.9i de autoadministrare. Relelele informale s.rtr. Dincolo de talentul de a organiza aceste relele esenliale. Refelele informale sirt extrem de importante pentru rezolva_ rea problemelor neprevizute.. vorba de cea de comunicare.pe persoanele care sint pregitite sd dea sfa_ turi. cel pulin a9a irattr un studiu referitor la acesteregele.cur"u. drept pentru care celebritdlile au dovedit cd au gi un alt akibut esenfial: capacitatea de a lua iniliativa . in cazul celebritdlilor s-a observat. indiferent ci este . Avind fur vedere ctr serviciile bazate pe cunoagtere 9i capitalul intelectual devin tot mai importante la nivelul firmelor. gi au incurajat cooperarea... depdgind birocralia pentru a rezolva piopriu-zis lreaba:. pe.

neregu$iu aefit it misiunea ca fiind aceeade pacientului.. ale funcfiei rinichilor.rr.oate fi sporitd tratind stareaemolionali a pacientului ba"ie * stareasa medicald..l--: A ^^^^lX afi- o eviden!5 care arat5 cd starea emofionald a oamenilor Houduprofilacticd. Existd.mr in toate cazurile 9i nu i'. Dincolo de atg. ln lumea bolii.arrtr _ dirt*g" aceasti iluzie gi nrruie premisa conform cereia lumea noastie este una a existenfei in deplin5 siguranfd. Din punct de vedere istoric. existXo cregterein medie destul de mare din punct de ve'deremedicala eficienleipentru a Puteasugeracd o intervenlie a ingrijirii medicaar trebui sd fie parte componentX enotinnald le. neajutoragi 9i vulnerabili. ci gi alinare.Ciuma Minte si medicind 205 p vage durere in vintre m-a trimis la doctor. Problema survine atunci cind personalul medical ignord fe_ lul in care reacfioneazd pacienlii din punct de vedere itnofional. Cancer.Ag vrea sd te duci la spital gi str mai faci nigte analize. mai conta in acel moment.u uneori un rol semnificativin vulnerabilitatealor fald Sistemulmedical boiU gi pe parcursulperioadeide refacere' lipsit de int-eligenti emofionali' estemult prea adesea u pacient.rriu de invulnerabilitate. Ciutind insi date din sutele9i sutele de caLuri. .. ne sim_ lim plini de sldbiciuni..Aceasti efiiieni5 . tout" situatiile.Cinete-afut:dlattoateastu. caredepinde prea mult de cronetrarea pe care o fac contabilii. A remarcat hematurii in urintr.9i -iile pacienfii.. Imi amintesc foarte vag de explicalia pe care mi_a dat_o in locului 9i a zilei in care unna str fai analizele pentru sta-plivinfa bilirea unui diagnostic.r r -^1--^-L.deih o bazX in $ficd conform cdreia aPare o limitd a eficienl'ei medicale P9It 1! .. Boala . pini ce el. existd 9i alte motive t*n realitatea psihologicd 9i socialtr a pacienlilor aflate de asttr gtiinNatd pe tdrim medical.t. Citologie..tm"ntul umanitar potrivit ciruia medicii ar rui sd aductr nu numai leac. Oare de ce am reaclionat atit de putemic? La urma urmei. au intrat lor medicale problemele la emolional5 ceput si ignore reaclia pentru irelevante socotindu-le reaclii.mult prea adesea cXexisttrasisSigur pacienfilor.s-a uitat mai atent la rezultatuf analizei de urind. chiar dacl ar trebui sd se preocupe de starea noastrd exclusiv fi.sau atunci cind situalia este o invitalie la deznidei rtd in moJnefericit. ALBERTCAMUS..de a gdsi mtursau de a gisi o consolare. a ticerii 9i au inconspiralie fel de intr-un problema lor. orice intilnire cu asistenta sau cu doctorul fi o qinsd de a obline informalii lini.. Mintea mea se blocase pe cuvintul citologie. vedere referitor la de punct acest acceptird iaiea bolii.. mai ales in bolile grave.mai ales .Evident.daf 9i in timpul tratamentului. putem fi atit de fragili'din punct de vedere emolional atunci cind suferim de ceva"pentru cd starea noastrd mentald de bine sebazeazd. doctore? Rdspunsul a oenitimeiliat: . ni-a zis el pe un ton profesio_ nal. Aceastd indiferenfi fald de realitatea emotionald a bolii ne- le.a g. Dintr_odatX.Separe cd lucrurile chiar seinrlutlilesc in cadrul crurealittrfi a sistemului medical.sttporstarea a ignora de de ordin medical .gtitoare. emofiile degin"supre_ mafia. indiferent fa!5 de disperarea sI linigteasctr timp gdsesc care-gi tte inlelegitoare sau medici Tenun tratament' administreze gi doar sd i sd informeze nu imperativele in care profesional univers esteinsl spre un pot fu. iar frica este singurul gind. Citologie _ mn_ tea mea nu mai scipa de acest cuvirt. doctorul meu era doar foarte atent gi competent gi vroia str veri_ fice toate posibilitilile pentru stabilirea unui diagnostic.. Nu ptrrea nimic neobignuit. zicd. dar am fost nevoit sd-l furtreb de trei sau de patru ori. aceste sau sa concedieze de modelul retrtarita este abordare Aceastd 9i problema in sine. medicina itr societateamodernd a vindeca boli .Nici nu mai gtiu bine ce a mai spus. Era pu_ lin probabil sd fie vorba de dar aceastd ializdlogica nu -cancer. Erau indicalii extrem de simple. . de a descoperi medical este gribit personalul Din pdcate. El md ftrcease-me simt ca gi cum ag fi fost jefuit chiar in fafa casei..in parte p" it. 9i nu in afara lui.KK Minte 9i medicini ." personalulmedical sd uite de punctele ale pacienlilor sau str fie prea grtrbit pentru a le lua seamd.Sufertfia.

Unele dintre cele mai puternice dovezi ale faptului ci existd o cale fizicd directd ce le permite emoliilor sd aibd un impact asupra sistemului imunitar a venit din partea lui David Felten. De fiecare daH cind i.r!:o qlcrna 9r Stomatologie a Uqivgrsitllii Rochester avea practic sd rescrie harta biologicl a trupului: Robert Ader. cele mai grave boli simfindu*e fericili sau ginjind "frf". care regleazd totul . Qelulele imunitare circulS ir singe prin intreg trupul. Suzanne.Inteligenla emolionald apligatd medical. doar creierul gi sistemul neryos c*tiut pot "u "r"_ r"u"lionu *: :e L diferite experimente. toli anatomigtii. Nu existasenici o cale prin care str se stabileasci o leglturi intre centrii creierului care monitorizeazd ce $ustd gobolanul gi zonele de mdduvi osoasi unde se formeazi celulele T. Sistemul imunitar este . un coleg a lui Ader. O irtreagi relea de cercetitori au descoperit ci mesagerii chimici care aclioneaztr in cea mai mare mdsurd atit in creier cit gi in sistemul imunitar sint 9i cei mai numerogi in zonele neurale care regleaz6..rrii noastrd emolionald _ joaci un rol in privinla s6ntrtlfii 9i iUotii. 206 Minte gi medicind 207 MINTEATRtrpuLur: FELALfiVCanr EM1TITLE rNFLTTENW AZA SAttt Ardrn e de Me_ . uneori s-a ajuns chiar ra a invinovdfi pe cineva pentru cd s-a imbolndvit.rrir. emoliile 9i trupul. care nu sint capabile sd-gi influenleze unul celuilalt funclionarea. Tlecind prin datele gtiinfifice.ogie la fel de neproductivd in al9i te direcfii: ideea cd oamenii s-ar putea vindeca singUri ii de.de la cantitatea de insulind secretatd pind la tensiunea arteriali. se creeazd o boald autoimunitari.acele cirdri biologice care formeazd min_ tea. fa fef J gi cre_ ierul.rr. care nu sint separlte intre elei ci strins le_ gate.emolia2. F5cind experiente pe gobolani. celulele pe care nu le recunosc le atac5. Re_ zultatul acestei atitudini-de-vindec. o inghileau cu apd cu zaharind. Sistemul lor imunitar invdfase si distrugd celu_ descoperire flcutd in laboratorul Faculttrlii hle T ca reaclie la apa cu gust de zaharind. conform teoriilor gtiinlifice de pfurdatunci. coperit ci sistemul imunitar poate invtrla multe.care neagd complet ideea cd mintea influenleazi trupul intr-o mdsuri cu adevdrlt importantd. num5rul de celule T tot ""h^r.mintea". AdevSrul este undeva la mijloc intre aceste extreme. daci insd celulele imunitare nu identifictr in mod corect o parte dintre celulele trupului. de-a lungul anilor.respectiv ce anurne ii aparline 9i ce nur.gi inteliglnla ". Felten a lucrat cu solia sa. le_a dat acestora o med. ca gi cum boala ar fi un semn de imoralitate sau de nevrednicie spirifuall. pird atunci. scade_ gi incj in_ tr-o asemeneamdsurd. psiholig.. pozitiiu ori ideea cd oamenii sint vinovali pentru. toli doctorii au crezut cd de fapt creierul (impreund cu prelungirile sale din trup prin intermediul sistemului nervos central) gi sistemul imunitar sirt doui entitdli separate. incit o parte dintre gobolani . cum il numea lpecialistul in neurologie Francisco Varela. 9i cu alli colegi pind ce a gdsit un Punct de irtilnire al . nel4ro. a bacteriilor sau a cancerului. schimbindu_gi felul in care se comportd. u a. cum ar fi alergiile sau lupus. intrtrd practic ln contact cu toate celelalte celule."i*Uotrra_ veau gi mureau. Felten a firceput prin a constata ci emoliile au un Putemic efect asuPra sistemului nervos autonom. scopul meu este sd clarific corrt uai"giite 9i str inlocuiesc stupizeniile-cu o inlelegere mai limpede in care emoliile noastre . Pind sd facd Ader aceastd descoperire absolut extraordinar5. Descoperirile lui Ader au dus la cercetarea a ceeace se irtimpld cu miriadele de ctri prin care comunicd sistemul nervos central 9i sistemgl imunitar .+ot a creat o confuzie generalizatd 9i adevdrate neinlelegeri referitoare la mdsura in care boala poate fi afectati de mintir. de la $coala Politehnicl din Paris.pentru sistemul neuroendocrin (care insumeazd sistemul neryos 9i cel hormonal) 9i imunologiapentru sistemul imunitar. mai existl o ideol. Atacul ne rptrrX impotriva virugilor. modesta descoperire a lui Ader a obligat la un nou punct de vedere in privinla legtrturilor dintre sistemul imunitar 9i sistemul nervos cenkal. Ader a constatat insi cI dacd le di gobolanilor doar apa cu rd aceastdmedicafie. Numele in sine atestli aceste leglturi: psiho sau .creierul trupului". $i totugi.e r-uu imbolnlvit.. Sau cel pulin aga s-a crezut vreme de peste un secol. Rezultatul stru a fost un adevdrat goc.:i. Psihoneuroimunologia sau PNI este aceeacare studiazd actualmente subiectul gi a devenit o gtiinli medicali de frunte. meau aceastdmedicafie. Celulele Pe care le recunosc le lastr in pace.icatie care reducea th mod artificial numdrul de celule care se luptd ! cu boala 9i care circulau fir-singele lor..-!:. atunci cind definea propriul sim! al sinelui pe carc-l are trupul . De atunci. Acest lucru nu ar fi ilebuit sd se intimple.

artrisd d .. De exemplu.tot mai mulfi doctori recunosc importanla emoln medicintr. care comunic6 i:r mod direct cu linr focitele gicu macrofagele. Pentru a testacit deimportante sint aceste terminafii neryoa_ se la nivelul sistemului imunitar." Motivul este cit se poate de limpede: panica gi anxietatea fac creascdtensiunea 9i astfel strgerarea este mai intenstr atunci se face incizia.rp. pot face o infecsau alte complicafii.r1anoi. de tensiuni permanente de o ostilitate continud sau care sint cinici sau blnuitori riscontacteze un numlr dublu de boli . precum p_en_ gi dorfinelenaturalegi encefalinele aparir momentul de stres.escoperitsi napse la nivelul capetelor.Catecolamineie(epinefrinele gi norepin"_ frinele . descoperire a fosrde_a ai"ptrr 1yi.208 Inteligenla emolionald aplicatd Minte gi medicind EMOTIILE TOXICE: DATE CLINI CE 209 ci aceste celuleimunitare ar putea fi lintele mesajelornervilor.""pi" ideeacindva . hr lcest sens. btatistic vorbind.ur.T::i: revoluFonard.i"i"f"f"'i*""ii*"* 9. esenfialtr in supraviefuire.t. Igi revin mai greu.spunea:.poateconservtrd energia.cu alte cuvinte. se ajunge la concluzia cd toatl lumea care suferX de asemenea sentimente cronice va cidea mai ugor pradd unei boli.nece acegtihormoni upu. Cei care suferl de anxietate cronicd.. re PtT capdt brusc acestor celule imunitare. hidrocortizonul gi prolactina.. reunite mai mare. influenfa principaltrconstl in fap_ in." Nezhat explictr: . toarecd acestea pur gi simplu existis.."rprir. Singerarea excesivd e una dintre cele mai complicafii chirurgicale.inclusiv astrn. .a.1imulte legdturi intre creier sistemele carjiorrur.tei pe care o au hormonii care apar in stare de stres. cu celulele sistemului imunitat'. dr. de lungi perioade de tristele gi pesimism. Camran Nezhat.'irr't . In studiile ficute la microscopul electronic s_aud."rirt"rrgurir_ temylui imunitar cel pulin temporar.ra. este intotdeauna clar dactr gama acestor schimbdri este sufide mare pentru a reprezenta o importanld de otdtnmedical. 9i lot 9i imunitar . un eminent rg specialist irn ginecologia laparoscopicd de la Universita- pentru opeprogramattr 9tanford. fird indoiald.1a sintimpiedicatein funcfionarea loi: stresulreduce. intr_adevir. sistemul imunitar pur gi simpfir nu mai reaclioneaztr cum ar trebui la o invazie de v1ru9isuudu bacterii. dar esteesenlial pentru o funcfionare corectda acesfuia din urmd.Concluzia sa a fost cd firE aceste terminalii ner.ur.. Aceastd . care combind rezultatele a 101 studii mai mici. el a indepertat termina.tii ner_ voasede la nivelul excrescenfelor limfatice gi aI splinei _ unde celulele imunitare sint inmagazinatesau create_ 9i a folosit vimicrgbi pentru a provoca sistemul imunitar. ficut pe citeva mii de bdrbali 9i femei.' Dincolo de astfel de istorii medicale. pentru cd prioritatea o constituie situalia urgenti imediita. Deci este mult mai bi- strfie calmi.pe scurt. Sigur ci existd. o ameninlare majord pentru sXn5tate.rnulli saumajoritateadoctorilor sint &r ciuda acestor scepticiin privinla importanlei clinice a emofiilor.Fie_ carearerrn puternic impact asupracelulelor imunitare.Fiechirurg gtie ci oamenii foarte speriafi pot avea probleme ve in timpul operafiei. Felten a trecut la urmtrtoarea faze li experienlelepe animale. care uneori poate duce la deces. O alttrformd cheiede legarea emofiilor cu sistemul imunitar se face prin intermediul influen. .ulcere peptice gi probleme cu inima (fiecare reprezenSnd o imbolnlvire majord din largile categorii de boli grave). dovada importanlei clla emoliilor a crescut tot mai mult. Stuconfirmd ci emofiile perturbatoare dluneazi sdntrtdtii oarecaremdsur55.. Nimeni nu a bdnuit sistemului nervos autonom. Rezultatul 3Sl a rost o scadere brusctra reactieisistemuluiimunitar fafi de virusul respectiv.""t ii]rLt" intens.caremai sint cunoscute sub numel" J" 9i Jr*"ii#ir noradrenalind). o legitur5 largd in acest rcns 9i astfel. Acest punct de con= tact fizic permite celulelor nervoase si degaje neurotransmigA_ tori care str regleze celulele imunitare.riu.Dacdo persoand imi spune cd a intrat in panicd in ziua respectivl gi cd nu wea sd se opereze.fiind nevoifi-sdu.sistemul neryosnu numai ci stabilegte legitura cu sistemulimunitar.voase.rervoase ale sistemului autontm. ln vre_ me ce relafiilesint complexe.aceastisuprimarepoatedeveni "ri" de lung5 duratii. Dar dovada rolului important pe care-l joaci . cefalee. anulez operalia. c. Pot singera prea tare. Chiar 9i a9a. emoliile tulburdtoare sint un factor de risc la fel de toxic ai de mare ca fumatul sau colesterolul pentru bolile de iniilttr .Un molste faptul cX degi in multe studii s-a constatat cd stresul gi negative sldbesc eficienla diverselor celule imunitare. Specialigtii irnmicrobioiogie 9i alli oamenidi gtiintedescope_ ri m.Dacdstresul p"ri.i. Cele mai edificatoare dareferitoare la importanfa medicali a emoliilor provin de la o aliz6. ele semnall- dovezi.

spuseb5rbahrl.o izbiturtrpe o laturd a maginil a fdcut ca aceaexcursie sd devind fdrl sens9i frustrantd. in timp ce_9iaminteau acest incident nepldcut.t r_ supirat de care am pomenit. cazul unui efort fizic. Aceasti arnintire nepltrcutd a fost reinviattr inadins ca fdcind parte dintr-un studiu al miniei in cazul pacienlilor cu boli de inimd de la Universitatea de Med.inci mai datorag00de dolari.in cazul cardiacilor supugi angiografiei.a completezenenumirate formulaie pentru compania de asigurdri9i si meargi pe ra mai multe ateliere autocaremaimult au stricatdecitau reparat.r*"il. $i nici macar nu fusese vina lui. poate aduce daune".minia.icind Stanford. Sau a9a cum mi-a explicat Peter Kaufgeful Institutuluide Comportament in cazul bolilor de inigra.l.de.incd nu putem spune precis daci minia 9i Oetilitatea au un rol cauzal in declangarea bolilor coronariene cau daci doar le accentueazdodatd ce sint aptrrute. pacienfii susfineau ce erau doar pe jumdtate *pXruli comparativ cu momentul c.sdtul.ea cam cu cinci procentes. piemini gi singe: . anxietatea gi deprimarea _ indicd cu cln" prin care sentimentele prezintl importan!tr me. scorurile la testul de ostilitate sirt corelate direct gravitatea bolilor arterelor coronariene' Sigur cX nimeni nu sPune cd minia poate cauza de una sinrX 6 imbohavire a arterelor coronariene. sau 9i una 9i 3lta. minia s-e pare ci "r* este aceaemolie care ddu_ neazd cel mai mult inimii.ares_aintimplai.De Williams a constatat cI doctorii care au scorurile cele mari la testul de ostilitate cind se afld incd la facultatea de i prezintd un risc de gapte ori mai mare sX moartr pfird dL cinzeci de ani comparativ cu cei care au scoruri mici cei dintii avind o inclinalie clard spre a se miria. . avind in vedere cd ir acel moment cresc iit*nt cardiac 9i tensiunea. "ir*fuj"i Sciderea eficien. RedfordWilfiams de la UniversitateaDukel0.tei pompirii sirgelui in inimtr nu s_atrresis_ .i-' iul -r' exercittr efectul nu este inci intru toitul intelesz.:". "e Aceasti descoperire face parte dintr_o serie mai larga de do_ vezi constatate in urma a zeci de studii.r telor referitoare la anumite emofii. O privire mai atqntd asupra . De aici a reiegit ins6 o noud re: ostilitatea este aceeacare ii supune pe oameni unui Ite dintre datele despre ostilitate provin dintr-un studiu I de dr. ea reprezintd unul l factorii implicafi. Atunci cind aceastd situalie se repetd..tttJih momentul in care pacienlii povesteau incidentele care i_au furfu_ singelui in inimi scdd. 1t.^:ijl.'f4i puciu"gil . mai ales penlru cX tulburarea circulainimd .1iprecise qlcala/ cnrar daca mecanismur biorogic prin care aceste emotii ----.s-a ardtat cd bdrbalii care s-au . Vechea idee nu a mai rezistat. care aratd cit de d5un5_ toare este minia pentru inimde.. frustrarea l_afdcutsi_9ivirde maiina.. Descoperirile coleg. 9i anume cd o personalitate de Tip A cu tensiune mare riscd mai gtr se imbolndveascd de inimd. Era atit.ceea ce cardiologii considerd iapte cA ar fi un semn de ischemie miocardictr. incit de clte ori se suia in magi_ n6. De exemplu. fapt ce pre.ln finat. dr.Dd*..|t:ll..une la o moarte timpurie. r."ll Odatd ce apare o asemeneaboal5. emofiile in imbolniviri este mult mai extinsd decit o aratd rrrr studiu al mai multor cercetdri. atunci dupd treizeci de ani aceasta poate duce la o aparifie mai rapidl a pl6cii 9i la o boalX a arterei coronariene."r"a unll ctrntre pacienfi au manifestat chiar o scddere cu pro_ cente sau gi mai mult .. adicl test cu un fub introdus in artera coronariand pentru a m6leziunile. in care se dezvoltd placa' Dacd ritmul cardiac este mai rapid 9i tensiunea cregte pentru cd vi enervali ir mod obignuit.Ji. Iohn Barefoot de la Universitatea din Carolina de l.poate iiei din artera coronariand cu fiecare bdtaie de cauza leziuni in vasele sangvine. mecanismul declangat de minie afecteazl eficienla cu care se face pomParea singelui la nivelul inimii.210 Inteligenla emolionald aplicatd Minte si medicind 211. Dar si luim o persoand de douizeci de ani care se enerveazd in mod rePetat. in special asupra celor trei ce le mai grave . suferiseia d"j". chiar mai mult decit alfi factori de cum ar fi fumatul. il apucadezgustul. trat 9i in cazul altor trliri nlpldc.. aritA ci.1. Ani de zile mai tirziu era suficient sd_9i aminteascd ce s_aintim_ plat ca sd seschimbela fald de supdrare.rt{ ar fi anxietate" . Cind minia este sinucidere curati Cind am dat inapoi. sugerind i"i_ ! ma lor ar fi avut 9i mai mult de suferit in acel moment.:l rarct gr rntrebarea care se punea era dacd minia a avut un impact semnificativ asupra funclionlrii inimii lor. o scddere iericuloasi u sangvine la nivelul inimii. tensiunea sau colesterolul. conform unui studiu fdcut la Universitatea de Medicind Stanford pe 101'2bdrbali gi femei care au avut deja un infarct 9i apoi au fost linufi sub observalie o perioadI de pini la opt ani duptr aceea. it1l1B?Il. Fiecare crizi de minie reprezintX un stres suplimentar pentru inimd. Efectul *".

este probabil emofia cu cea mai mare importanld ca gtiinlifici a legdturii dintre declangarea unei boli 9i vindecarea ti.. mai ales cei care sufereau deja de inimd. ei sint inv5lali sd perceapi lucrurile perspectiva celuilalt otriva miniei. Pacienlilor li se cere si reducd gindurile ci- ginduri per9i ostile pe mtrsurdce le observd. Rezuitat".rt*i"I ". flun ar fi congtientizarea miniei pe misurtr ce ea se 26. empatia fiind un adevlrat balsam ''Sau Williams: . intr-un. Pirinlii mei md obligau si iau note mari 9i sd fiu un model pentru ceilalfi..'. mai multd incredere.".Antidotul pentru ostilitatear agacum spunea Atunci E suficientdo motivareputernictr...i mai mult sr facd un stop cardiac. el folosea elementele de bazd ale inteligenlei ionale.caracterizat de sentimlnte iepetate de neincre_ dere gi cinism gi tendinla de a iace co*"riarii tdioase 9i de a jigni. problema apare cind ostilitatea devine p'ermanentA. totul a irceput cind eram in liceu.r. Pentru ctr problemele de stomac au ap{rut din anul doi de liceu.Ei sint incurajali sd inlocuiasci girdurile cinice cu rezonabile.*ui de inimtr.ritutuu J" Medicinl Harvard au fost chestionali p. precum gi de alte mdrturii 9i mai clare ale unei firi dificil. dar gi pe cele de neircredere din situaliile limide exemplu."uuir.e emofii 9i bolile de inimd au labazdmhG.tuai.ltt. Dar in ansamblu cele mai puternice legdturi gtiingifice"ainf. imaginindu-gi cX o persoani In de acestinconvenient. ci dacd este cronicd. Cind anxietatea ne ajutd sI infruntdm o primejdie (lucru prefupus util in evolulia omului). De atunci trebuie sd am mare gnji sd nu beau nimic care si conlind cofeini 9i nici sd nu mdninc mincdruri condimentate. Cercetitorii de la yale au sublinial minia spo_ regte riscul de deces din cauza bolilor "e. Eram o elevi cu 10 pe linie gi mereu imi fdceam griji pentru notele mele.r". aga cum am vdzut in Capitolul 5.. 9i cum mereu imi fac griji pentru ceva.. capacitatea de a o regla in momentul in care se degi empatia. dacd sint sau nu pe placul colegilor 9i al profesorilor. Un program imaginat de Wila avut aceleagirezultate beneficels.9i alte asemenea. care de obicei a"i" f"-" j"""_ rare de hormoni ai stresului in intreg trupul.""rr. risc6 de trei ori mai mult sd moartr de inimd decit cei care erau mai calmi..ritdt. sI nu cumva sd intirzii la gcoald .Stop!" . ea are un efect benefic. ci 9i o emotivi_ tate negativd intensd de orice fel..inaintea infarctului. Anxietatea . unde s-a ficut *.le . se manifeste o transformd intr_o reacfie potrivitr in situafiile nepldcute."rtg exprimatd sau nu. oamenii v[d cd ostilitatea ii poate blga mai repede in morsint dispugi str incerce un remediu. s-a demonstrat ctr fircercarea de a anula asemenea sentimente intr-un moment tensionat duce la o sporire a.":*"tst _inctugi rvreqtcare btantord. dar anxietafea vielii moderne este cel mai adeseaexageratd 9i nelalocul ei o anxietate exageratd 9i nelalocul ei Mi simt tot timpul stresatd 9i tensionatd.-"" . trebuie sI incerce sd le scurtcircuiteze spunind (sau gir.. O manifestare a ostilitdlii din cind in cind nu este un pericol pentru ..fie neapdrat o condamnare la moarte: ostilitatea este un obi_ cei care se poate schimba.. DacI aveau 9i colesterolul ridicat. conceput Inteligenla emolionalli aplicatd dovedit mai agresivi gi mai ostili au riscat mult mai mult un al doilea infarctll. afitde mult dacd *Ti. ir-rcercarea repetatd a" a irotoii minia ori de cite ori incepe sf. 9i la Facultatea de Medicind Yale. bun sim! estedirectrEspunztrtoare intilnirilor neplicute. Aceasttrirvd' miniei a avut ca urrnare faptul ci riscul unui al stipinirii a la infarct a sctrzut cu Moh fali de cazul celor care nu au insd-gi schimbe firea ostildl7.agitaliei in trupli poate produce o cregtere a tensiunii arterialelslpe de ata pa'rtl. Am observat ci atunci cfurd mi irgrijorez sau silt stresatd.t"ai" p" 929 debdrba! cc au supraviefuit unor infarcturi 9i au fost ginugi sub obse. Ca 9i in cazul prograStanford. williams rezolvd acest paradox ajungird la concluzia ci nu contea zd.Ut.i"rii. sX caute o explicalie be- - rtr9i nu si-gi stimeasctrmfiria.. cei care fuseserh furiogi au riscat ae aoux-o. Aceste constatiri nu duc la concluzia cd oamenii ar trebui sd-9i suprime milria atunci cind ea este intemei"a-iil-". stomacul meu se revolti. definind un stil antagonic . Un grup de pacienfi care suferiseri un pentru a_iajuta sd_gitempereze a[i_ 272 Minte si medicind 213 care i-a f6cut atit de ugor de scos din fire. facuita Urii"".d"il.acea senzalie riepldcutX cauzatd de tensiunile vieShesul . fori"ti e".. riscul cei maimare era prezent cam doul ore dupd c! se instala miniala. gind un lift intirzie.:u apiigi la minie s-a a"riror." dovadi {ii . O veste care ne dd speranfe este cX minia cronictr nu trebuie sd. . cred c{ de aiii mi se trage starea de tensiune.. ilt^1.intr-unprogru* ain cadrulU"i". gi ale unei miaii cronicel6.i" mie cinci sute de birbali 9i de femei care au suferit de crize " de inimd 9i ctrrora li s-a cerut sd descrie starea lor emolionald d. imi este permanent greafa.valie o perioadd de pin5 la zece ani dupd Cei care u.Dacdaceste . riscul cregtea de cinci ori.

s_aconstatatcA stresulgi anxietatea r-au sldbit.rtaurgastrointestinal. . exnaus. #il.. au dovedit cd:la trei saupatru zile dupd mai multe supXrtrri it sau au ficut o infeclie a sistemului respirptor. stresul arl"" tu .r" ". cetmai adesea nu mai arenici un rezultat.. reactivarea virusului herpesului a fost descoperitd gi la studenlii la medicind in perioada examenelor de sfirgit de an sau la femeile de curind divorlate.ilila h. ln vreme ce ostilitatea cronicl 9i crizele repetate de minie par si insemne un risc mai mare de imbolnivire a inimii la btrrbali.:ilT.274 Inteligenla emolionald aplicatd il:." tipic penrru fetuI i n carganxietatea gi stresul medicale. frJUlemele -exa"".iaes of rnternat Medici ne.d."rcd ingrijorareducel. fiind expugi in momentele de ingrijorare sau de suptrrare.. ca urtnare a unei experienl" skesante... din studierea cuplurilor c6sitorite care au fd- din Anglia. d"nt*gu.rl fafl1 de infecfi'e virare. Anxietatea sporittr nu duce doar la scddereareacliei sistemului imunitar. lir"o...e*!il. cei foarte !i au rdcit in proporlie de 47% .. au devenit mult mai vulnerabili2a.. apdrind inclu_ ilr*"*". aplrind ocazional.J.olffi ...ceea ce sugereazd faptul cX solii.tiva-a*p.ajoritatea rezurtatelor esteneclar dacdintreaga'il.Lp"iJtle anxietatedovedesc un nivel marede stres....J. emoliile cele mai periculoase.I" ui1"if"tt* ff#"_M"lon."'ib. ori la un persoanele aflate intr-o continutr tensiune. Dupi ce oamenii au fost expugi acestui virus.d. Crir"f" cazul unui pericol cu caretn. Acelagi tipar stres-boald infecfioasi se p5streazh' giin cazul virusului care duce la aparilia herpesului .o dovadd clarl cd stresul rtesistemul imunitaf3."a crizetor de astm2o.r. . dar de obiceisistemui "*p"9ip". t". studiind curn se comporttr in via!5 cei care foarte stresafi. De asemenea. produc infarct miocardic.i".m asemenea mi_ crobi..." fu. spuneMcEw"r.." au ficut o leed_ turd gtiinlificdintre stres. ""." i"gr*rii dinke stressi B*.mai...bilitate crescutd "ur.serioase studii gtiinfificg Sheldon psiholo. alte studii au relevat efecte adverse gi in cadrul sistemului cardiovascular. de la yale observa i:1"]:iyj*.#.f"JUs".g. In multe cazuri... gripa gi herpesurile... ar fi rdcerile..r.::ffi:rinse ..Perioada corespunde aceleia de incubafie in cazul virugilor ce provoacl rdceala .uiistd dovezi . el r6mine latent in corp. imunitar gi La unul dintre cele. Cohen a constatat cd odatd cu stresul cregte9i de a contracta o rdcealtr.. accelerarea aiut"lrifiiaTr.r*urrJniunor nosil" irril"i ii infringe _ dohr cdin cazulsrresuluiemofional u""". renun!5 la siujbl sau eviti sX mai iasi din casi25. declangind colitele 9iloil.t#".anxietat" 9i inceput cu oamenisrndtogi ".il* sistemulnervos poate cddeavictimd unet <uzuri>> ".. ." robustefea siste_ mului imunitar a fost asaltate h . spectru de efecte:compromiter"u'furr. siv probtemeate hioocam"p"ht Lu*ori".rragie . rimunologice au o semnificatie clinici a"rrui"e mare =iai"i sd deschi_ dd caleaspre imboln5"ir"r.i "" i urmaid a..i.stresulaprrind in sifuafii prin carene amintim si nu neapdrit care trebuiesr trecemsau ae in buie sd ne confruntd*." M."ro"* te fi afectatpe termen I""g.psihologur rarg u.. pacienlii nu mai conduc magina. Intr-un studiu ficut la Universitatea de Medicind Stanford ce a numirat Peste o mie de bdrbali 9i de femei care suferiseri deja un infarct. Activitatea virusului ce declangeazd lrerpesul poate fi detectatd la nivelul anticorpilor din singe.lilitate.il.p I9i progresarea "puriHii pidl a diabetului ae ra_ tipil. (tn vreme ce acestaeste un rezultat fic ce confirmd ceea ce toati lumea a observat sau a binuit el este considerat a fi o descoperire fundamentalh ce td rigorile gtiinfifice. frica poate lua forma unor fobii paralizante: dupd primul infarct.Femeia problemegastrointestinah ".. Studiile_au til. chiar mortale pentru femei sfurtanxietatea 9i frica.21 Dovezi coplegitoare asupraimpactului medical al suferinfei au apdrut din studierea boriior.atit a celui de pe buza superioard.. acele femei care l-au flcut 9i pe al doilea erau profund marcatede cumplite temeri gi de anxietate.. gi creierulpoa_ "r.5rii sistemului imunologic intr_o asemenea misurd incit poate grdbi formarea de metastaze ir.ur. .."... Sintem ".. .) mod similal.. a lucrat S:_T*specialigti cu savanfi in cercetarearScelilor in cadrul laboratorurui ...Efectele perfide ale stresului mintal 9i ale anxietdlii .tior..:"r.. ".cele produse ....i..r .U"ura Intr-un articot din 1993 i. cit gi a celui care genereaz6 leziuni genitale.il. avird irjngrijire inembru al familiei care suferd de boala Alzheimers. .: deor.""p....fi#. ln generat. despreo cercetare ^pi.i o cregtere Minte si medicind 215 stresaliau rdcit dupi ce au fost expugivirusului..." itoii]".r[i'""-.i][*. Folosind aceasti unitate de misuri. formareade atenoamecare duc Ia ateroscrerozd gi formareade cheaguri d"..r..r..Doar 27ohdintre subiectii Pu- liste cu nemulgumiriap5rutein timpul certurilor conjugale.""te..

a trecut 30 de voluntaii printrlo serie de stdri anxioase. Pacienlii d9p1mali se pling mult mai tire de regimul medical .ca in cazul pacientei car._i s-apus diagnosticul.gi de problemele emofionale. de exemplu.sub o puternicd presiune a pretenliilor fatl de'ei.. sint confundate cu ugurinld cu semnele altor boli.i. in cazul celor 3% care erau cel mai grav deprimali. i:i. incit pacienlilor cu boli grave care stnt deprimali este necesar sX le fie tratati 9i depresia' Uni dintre comPlicaliile care survin in tratarea depresiei la cei deja bolnavi este faptul ci simptomele acesteia.C"* velul de stres este atit de mare. 9i De exemplu. pentru a menfbna doa. intr-o oarecaremlsurd. mai ales in inr5utdlirea lor' Aceasti influenfe este atit de covir9itoare. toate simptomele sint agra_ v3te d9 st1es. in dietd.la faptul J. Egecul in diagnosticare 9i netratarea depresiei cregteriscul de decesin cazul bolilor grave.e fria"pii sarcini.t. printre acestease numdri bolile card. oare nu cumva GOntadin punct de vedere medical gi faptul cd el nu trata starea de permanenti tristele a pacientei? Cind o boalS ajunge sI fie ffl atit de virulentd.lntr-un urfost au mijlocie-ce virsti gi de femei debdrbali 2832 pe ficut mirili de-a lungul a doisprezece ani. studiu asupra a cinci sute gaizeci noud de pacienli 9i . trointestinale 9i durerile cronice. nivelul de adenozin trl_ tosfat a crescut brusc. psihoiogta'Universitatea din pittsburgh..i medicind 217 de o mare tensiune la serviciu sau de o viafd foarte dificili.21.ri rectal gi y" g*p comparativ.stresante. ci in cei zece anl antenorr au avut srujbe foarte stresante erau de cinci ori mai expugi cancerului decit cei care nu cunogteau stresul2z. o mullime de studii au sugerat cX depresia joactr untol important in alte boli. Atunci iir.ri"r.Doctorulnu_i mai putea vorbi despreun tratament-iar chimioierapiai_ar fi putut of&i cel rhult inci vreo citevalyii gu viafd. este pulin probabil ce vreo emofie de vreun ar mai putea anea un ifect cbnsiderabil asupra evoluliei bolii' In Vreme ie depresia femeii categoric ctr ii inrdutdfea aceste ultime luni de viali. sd se destindl gi str-gi stdpineascdsentimentele nelinijUtoare. Lisind de'o parte cance. chiar mai important decit oricare alt simptom medical3r. Cancerulde sin intrasein meta_ stazd.t ufu_ lanseazX?n mod direct declangareastresului se folosesc "e fur trata_ mentele chimice pentru a reduce simptomele ftrtr-un mare nu_ mdr de boli cronice.trigfurd.iovas_ citeva tipuri de diabet. pen"tru ci depresia trece neobservatX 9i netratati . fapt poate duce la crize de inimd sau la atacuri cerebrile. Acest ". ci unul atitudinal. depresia este un puternic factor de determinare a momentului morlii.oUfu*"i" gur_ :"tr". In afari de rlceala jignitoare a oncologului.celulelemaligne reapdruseri gi se extinseserd la cifiva ani du_ pd o operaliecarefusese socotiti o reugitd.ul.r nu au nrci un control asupra felului in care vor fi indeplini_ te acele sarcini (acest lucru duie. artritele. De exemplu. cei care au dat dovadd de o permanentd disperare 9i o lipsl cronicd de speranlI au. "e iil.incit ori de cite ori mergea la oncologizbrc_ neain lacrimi. numitd adenozin triflsfat.". cei care au. Drumul care face legitura intre emolie 9i starea medicald nu este unul biologic.a rro_ luntarii au fost supugi unui stres intens. Costurile medicale ale depresiei D.in vreme ce 34 dinte ceilalti 87 incd mai trdiatr 9i dupa doi ani30. ei ' pot sd amine sau chiar str scape de simptomele respectiveze. declangamodificdri la nivel.[ia mulli goferi de autobuz care suferi de hipertensil.inclusiv pierderea poftei de mincaie 9i letargia. fiind nevoi_ tE sd se oclpe de el gi str aibd o slujbe. Incapacitatea de a diagnoitica depresia poate si devini o problemi suplimentar5. riscul de a muri de inimd era de patru ori mai mare decit la cei care nu erau deprimafi' .in cazul pacien. cei cdrora li s-a diagnosticat o depresie majord e probabil si moari in urmdtorii doi ani. tr care a ap5rut o substan_ !d secretati de celulele lui. p. dac! pacienfii .:ei trebuie . Ai E de inleles cd riscurile de imbobrivirepar mai mari pentru cei ale cdror slujbe sint mai . apar ia nivel anatomic.murit in mai mare numar de boli de inime32. cum ar fi cea a unei mame care-gi cregte singurd copilul. astmuf. dovada medicalX clarX ctr melancolia poate afecta evolulia cancerului este incd indoielnicdze.".phngea deoarece cancerul de sir intrase in metaitaz1. Reacfiadoctoruruiera de fiecarJaata aceeasio poiteasi iasdimediat din cabinet.rrl vaselor de singe. tehnicile de relaxare "i_ cor.inl1-od-ala. monitorizind starea singelui acesiora.astfel. 12 din cei L3 care au suferit depresii au murit in primul an dupd transplant. ca gi rihnul cardiac tensiunea. ceea ce-i exPune unui risc crescut' studiu $i'bolile de iniml sint accentuate de depresie..ilor cu boli cronice de rinichi care fac dializ6. Stephen Manuck.. Era de^ingeles ca ffeceaprintr_o staredepresivd . de exemplu.declirat "urr. o iarte dintre ele.6 Inteligenla emolionalll aplicatd Minte .r"t qe.. mai ales de citre doctorii care nu au destul5 experienld in diagnosticarea psihiatricd. in cazul a 100 de pacienli cirora li s-a fXcut un transplant d-emtrduv5 osoasd.

gi avantaje ce corespund optimismului' De exemplu' priin fost evaluali au infarct de bdrLali care suferiserd deja un vinla gradului de optimism sau pesimism' La opt ani dupd accident]dintre 25 cei mai pesimi9ti. avind in vedere il tragedia ie petrece de obicei la persoane cam de douizeci de ani gi este urmarea unui accident."t r. fos!.nnfi.piiul din Montreal care au dupE ce fuseserd ti"t"fif" urma unui infarct.. existd un cost medical al pesimismu122 lui .rJur.dar care.incitsenumdrau pririr" primii 91a 10%care necesitau serviciimedicale_ adesea puit o.tu".. atunci cind au fost studiali _ pacienlii a ctrror stare atit de gravd. dar care s-au simlit mai pude grditoare in cazul 1in piini de speranle.1" turi similare. .i.irrior" a sctrzutde la 79la 5'1. Felul in care reacfioneazi din punct de vede- AUANTATELB*r!. f"*"if" G.depresia induceun risc de imbobrivire foarte cres_ -_ . Perspectiva lor mintald s-a dovedit mefactor alt orice fi un mai bun indiciu de supraviefuire decit indical de risc.nusufeieauau a"piesiu treime 9i doar o". Cam unu din opt deprimali era de cinci ori. mai ugor marile incerclri.r.i.l" cut pentru cei careau supraviefuitunui irf".exempf".il.entrigululuisting -oard sau a altor proUf"*" inimii de dinainteainfarchrlui. sint de_adreptut 9i T"..uru au primit 9i un p:ihptriS qentru depresiilor u" u*irulroie de mai puti_ lJ"":?r nd terapiefizicd de recuperare pentru u *"rg" . cei care iu avut mai multd speran!5 au fost in stare si oblind o mobilitate fizicd mai mare comParativ cu ceilalli pacienli cu accidente similare. .aiuiecit pacienli serios ce'ar. evaluatepsihiatric la interriare.i de depresie au stat internatein mediecu opt zile mai *i d". Dacd aceistd formd de nemulpmire emolionald cronicd este predispune la o intreagd gamd de boli' Chiar dacX depresia puteaia nu-i faci pe oammi mai vuln-erabili la ilftniv-trlt .t... paciettgi care au fdcut o operalie de by-pass 9i care erau mai cor. tru iot restul viefii.. pioduse de accidentele la coloani."i u"""ioipu_ cienfi le-a fost tratatdprobrlma aEpr"riui.. mecanisme care a_r putg-a de depresiasporegte intr_oasemenea 9e mtr_ -explica surd posibilitateaunui infarct urte..pinl la un in nici un cazci emolia pozitirmit punct.iga..rr. Speranla este extrem putuliriilo. Atit mi:ria cit 9i anxieiat". doar 6 muriseid.carecregte riscul unei aritmii fatale..a sufereau de boli multiple.ior se numarr efectelesale asupraritmului cardiac.proti"rn" lardiace 9i diabet_ unul din gase sufereade aepresiiira"u. i.ir. de. diu.: mite care odatd cu celelalteingrijiri *"Ei.pu. emoliile pozitive pot fi tonice."*pfi"i refacerea du_ pd o fracturd de col de femur.. optlti'ti9ti gi-au revenit mai repede 9i ay a1lt mai puline pacienlii decit aceea ci..ri y1u t11gidisfunclii a v. curn ar fi.il.r. Asta nu inseamnd pot schimbasingurecursul fericirea ori risul cd vinalca sau pozitive pare destul de emoliile oferd ce Ceea grave.'lnt _" . de ri-scul treste multe ori toxici.ule in timpul opeialiei 9i dupl pesimigti3s.rri"tr"p"riu'ele "f. ln stdri grave. dintre 25 cei mai a optimigti..fereau "ft"*. blocajul arterial.ii t*ai. 9i avantajele .i cind sint cronice.2L8 Inteligenla emolionaldaplicatd Minte Fi medicind 2t9 p:r cd.tf#.fr#LEEMoTrrLoR Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale ad_ verse produse de minie. etr. d"p..9xlernagi pacienfii deprimali au prezentatun risc mult mai mare de a muri in urmdtoarelegasl luni. inclusiv daunele aduse inimii ir urma primului stualt Intr-un tensiunea' sau colesterolul farct.. pentru cei cu deprerii go"u dezile pe an la 9iJ"-ia-eZ 18pentru cei tratali de depresiiugoarlsa-- 9i niod sigur ea aduci prejudicii capacitdliide insdndtogire care firavi mai pacienlii la ales 9i mai deces.21 muriseri. 9a constatat cd depresia esteceaaur".tisd sufere de o boall similard _ de de inimd din ca"""*irt".roru i"iJ.ilr.C"[ .iii. Cei care au multe speranld este firesc sd depdgeascf. t" pot desprinde ittteva efecte din masa de variabile care afecteazXcursul bolii. ' Ca rudd apropiati a optimismului. "ina de zile dintrmdrur tr-un an in care erau iircapabifi ae ireo uc. Preful pesimismului optimismului Ca 9i in cazul depresiei. toli ei percEptibit. inclusiv problemele medicale' Lrtr-un studiu efectuat asupra unor persoane paralizate ir urma unor accidente la coloand. dintre ele au mai reutlt yreodatesr. .*tuT coplegitoare.mai i" ptit"u. speranla are puteri vindecdtoare.lt. efectuatasupraunor paiiengi di"t _.. dar fdcindu-se studii p" ttt' mare numdr de *". de mai puline ori in urmltoar"fE t luni dupd pri_ ::Tt"Tut" ma externare. . "i ln mod similar.iar paralizia se instaleazi pen. f:.li" unor femei mai in virstd cu fracturtr a" "fu.

ceeace sPoreqteriscul de irnbolndvire.IntuIigenla emolionald aplicatd re emolional persoana paralizatd.. precum tehsiune crescutS. cd singuritatqa nu este acelagilucru cu izolarea. deci se u bizui pe un spriiin emofional. Nu_ mSrulbdrbagilor izoligi caiemor esteal.urr r.riscul estede L.tiinale strtrse r" iRa pe lista de factori protectori.tiigliceride crescute sau nivelul colesterolului crescut.cu rezistenfa sistemului imunitar la tumori'gi iifecfli _ o speculafie nedemonstrati deocamdate.aubeneficiat transplantului mai bine de doi ani..#vtrrat sdntrtoase.Dintre venisertr Care pcegtia.6 ori.. Sau poate ce pesimigtii s. celecu o viald sociali bogati. spre deosebirede doar dintie cei carenu au avut decit foarte pulin sprijin din exln mod similar. faptul ci erau implicali fir weun Proces sau ca heceau printr-un diivor!.rl :lr"j"::l qe qecesctoarde 11tca1ei..la GOttubotg.5ori mai"marea". Existd mai multe explicalii ale faptului cd o perspectivl opti_ mistd sau pesimistd are. avind in vedere izolarea cresctrgeneratd de uitatul la teleVizor 9i de-pierderea obiceiurilor 6le. _-. Ttrlburirile emolionale se datorau unor probleme cu ut fi cele financiare grave. tensiunea arteriald mare.it pur. Aceasti constacgte tot mai ameninfhtoaie.. rzolarea estemai greapentru bdrbali decitpentru femei.are nu au nici un sPrijinao' i Ou.gi erau ndsculi i:r 1933au avut ocaziasI facd un consult meJical gratuit. pentru fe*J le izolate.54o/o au supravie- Feze. Ac-ea1td diferenld dintre btr'rbagi 9i femei tn griyinta impactului izolirii sepoate'datorafaptului ctr femeile sd aibdrelafii emotionalLmai apropiate. prezentindastfelun pericol gi mai marepentru sXndtate38.consecinge asupra sdndtifii. Putereaizoltrrii constituie un factor de risc al mortalitdlii .Jil"r.portantd peitru rata mortalitilii ca gi fumatul.t la fel de im. a""i saude t. care ajunge str inter_ tereze. . r care aveau dou6 sau mai multe Persoanein jurul lor.ea ins5gi un ai" punct de veJe_ i"t* re biologic in lupta trupului impotriva.iar legr'turile emo. de lfost supuseunui transplant parpartea din emolional sprijin pu[ernic de un .eneglijeazd pe ei ingigi _ unele studii au constatat ci pesimigtii fumeaztr 9i beau. cilesterolul crescut.. a dmiliei sau a prietenilor.tfne-oleglturd strinsi * dubieazi riscurile de imbolnlvir. Faptul de a avea trei sau mai multe dintre aceste probleme in anul de dinaintea consultului a devenit un factor prevestitor mai puternic Pentru moartea 191in urmdtorii gapte ani decit indicatorii medicali..tdt-. . poate ci dovada cea.Tolibdrbalii caretrdiau intr-un oragdin Suedia.adduga gi ticerea .":1ry muru oamenrcaretrdiescsinguri sau seintilnesc cu pulini prie_ tlnsa it t -udevia qe r"-utur rpor"gt" iir". citevale_ \1tine gdturi socialesint suficientepentru o fe*!i" comparativcu un numdr mic de prieteni pentru un bdrbat.va avea urmari asupia mlsu_ rii in care ea va face eforhrri ce i_ar putea aduce o mai bund funcfionare fizicl gi socialtr36. O teoric presupune cd pesimismul duce-la depresie.. cd in societtrlile moderne nu se mai fac vizite 9i nu mai au aceeaqiimPor- totugi mullumili gi sdndtogi'Mai curiredconteazdsentisubiectiv de izolare de lume 9i faptul cd nu au cui sd se vreme c€ izolareasocialr'de 2 ori.uiasci mai bine de un an dupd infarct decit cei f.orcare au sPus cd duc o viald calmd gi linigtit5.. nesiguranla locului de muncd gau concedierile. de deces3z. Siuaiite facute ae_al""g"l. fste treizeci si sap_ 220 Minte si medicind 227 nici grupurile de ajutorarecryn ar fi Alcoolicii Anonimi.mai mul. Izolarea ir-sine. conchide din 19g7 din re_ vista Science. ca ai comunittrfii.._ tii gi in general sint mai neatenfi i" pri"i"g" obiceiurilor il .. se poate intimpta ca intr_o bunl zi fizio_ loqf speranfei si fie prin. au de doul ori mai multe sd suprivie.. in tul ci nu ai cui sd-i impdrtlgegti emofiile. r.P.. oUL_ teiq.astfel.t . doudzeci de ani gi in care au fost ir"pli". gapteani mai tirziu. 752 dtnue birbafii la icest consult au fost din nou contactafi.legtrturileapropiate au un efectvindectrtor .mii de persoane au ardtat ctrizolarea il.ei ori mai mare decit al celor careaustrinse legdturi sociale.este "".Ei biire. persoanele mai in virstd care au ftrcut infarct..4l murisertr intre timP.. fac^mai pugin sport d""it."pr. de faptul cI nu se mai merge la cluburi. Printre birbalii care au declarat inilial cd trdiesc intr-un stres pmolional puternic s-a inregistrat o rattr a mortalitdlii de trei ori mai mare decitin rindul cel.t.#I- re a legSturilor strinse o aduce un studiu ficut in $uedia 9i Publicat il lgg34r.mai grditoarea puterii de vindecade vialX. ai cu cine intre.pti. Cu pulin ajutor din partea prietenilon valoarea medicali a ielafiilor interumane Pe lista riscurilor emolionale-periculoase penhu slnltate pu_ tem.cel pulin agase care rtJconstatJdintr-un studiu ficut pe o sutd de Persoane ca' pacienlii Dintre mdduvtr3e.

u"urtu utu singurul loc unde femeile puteau vorbi deschis depentru cd celelaltePersoanedin viala lor nu spre iceste "ttio.ii.1 9l atemo_ mentului. il. constattrrile constattrrile lui cird se deschideaun subiect delica! apoi..printre cei careau spuscd au o via.yotrnCacioppo. se inchega o povestire care descoperea un fel de sens in sau in chinul respectiv. .. Robin ii sfdtuiegte pe cei carei se aldturd:.222 Inteligenla emolionalllapticatd Minte gi medicind 223 $i totugi. Dupi tratamentul ini'fial. Femeilecare au merb la acesteirntruniri au triit treizeci gi gaptede luni. te vezi .. Era doar o chestiunede timp din punct de vedereclinic pinl ce boala le va ucide' Dr' David'Spiegel. singura diferenfi a fost ctrunele au participat la acesteintilniri de grup.. era exprimat un mare grad de tristeanxietate..experienlaceamai traumatiintreagaexisten!!.._po. mai importantdin via!tr.gierau unde s-au putut desctrrca dispuse sX le ascultetemerile.rour.careg9pot bizui 9 solie. cei care gi-au notat lucruri care inregistteazd clat care ii frf.un'fet iltre rt 9i rata mortaritdlii' Faptul ctraveaucui sd se udt"r"r""rrli*u.s-1 gegindurimai sinitoasd" calede a aerisipulin atmosfera r.lntotdeauna un guvoi de vorbe "ii"". ca de altfel gi lumea medicali: femeilecu o formtr de canier avansatla sin caremergeausdptiminal la irprobleme au trtrit dedoudori truniri cu alte persoanecu aceleagi boalape cont propriua6' au tnfruntat cele care .pout" fi "ffit dou." de exemplu..minti au gi avut cele mai mari Progrese pentni care alte studii aratd cI pacienlilor care fac psihoterapie .. au un im_ pact negativ asupra sistemului imunitar€.in funclie de sentimentele care apdreau ba chiar se irnbundtdlegte 9i funcfionarea'enzimelor din fiMai mult. ". Ceeace oamenii. in urmtrtoare- .nufrfil" d au gi ele costul lor. devine chiar U"".. la fuiceput.Yl:*><11"u p:lsgane care puteau str le"u ofere *heri"r" .ur."Uit d" . carea condus acesfstudiu. unJ" .€ Forfa vindectrtoare a sprijinului emolional ln Minunatete aoenturialelui RobinHood.'_ psiholog la Southem Methoaist dniverriry. ln urmdtoarelegaset. Acest proces desizui ci seamdnd cu ceea ce se intimpl5 i cind oamenii igi exploreazd nelinigtile prin psihoterapie' motiv un motiv sugereaztr un lui Pennebacker sugereaztr devdr.acie1t9 ce luni . p"r... Poate cd una dintre cele mai rtrsuntrtoaredemonstralii ale impactului clinic al sprijinului emolional-a fost irregistrat in grupuriie de femei cu cancerla sir in fazi de metastazdavansaie ai U UniversitateaMedicald Stanford....ai cament ug""i cind aplr probleme cu inima.e hnse operafii sau tratamente medicale adeseale este mai bimedicaldecit celor care fac doar simple traie diipuict de aedere tamente medicaleas.. e ca gi cirm am da drumul unui bara.fl: ne vizite la policlinici..."". Calitatea relafiilor precum gi numi..lara'aie .l. iur" a ardtat in urma unui gir de experimte. e dt . mi-a spus: . spn tn sau o sugestie i_aapdratde impactul mortal. str diJcute cu ele despre cancer9i despremoartea sL incumetau iminenttr.t _"1.. adunat prea mul-te.i*pld.. O "" cI a sfatului lui Robin vine-din_partea pennebacker. careadesea a insemnat gi o operalie. Un studiu fe""i ul"pra unor colegi de cdmin de la o facultate a ardtat cXmisura in careacegtia se urtrscintre ei determindriscur de a raci sau Ju-u facegripe precum si Ia doctor.ir. cam cinci zile."rr..Spune.piieteni apropiali _ nu . Efectul imediat al acesteiconfesiuni este "iuimitor: sporegte funclia imunitarl.maimult decit Toatefemeile au primit acelaqitratament standard. mirie . doudzeci de mi_ nute pe zi.cu atitea conteazl mai multpentru sta_ rea de sintrtate..rril" deschis. a fost la rindul lui uluit de aclstidescoperiri. oamenilor sd scrie v*Te de cincisprez""" ."Aceastdinfelepciun-e pop.. iu.lgo. par a fi cheiarezolvlrii situafiilor au st es..te 1*.il."Eil.ti_ne. . scadenumdrul zilelor de concediumedi_ nivelul funcliei imunitare.".ri" .ii".scri. a"rpr" grijii" pruru. cancerul acestorfemei a revenit gi s-a extins in intreg corpul.t r. despre . durerile 9i sup{are3'.. i"iiu*u. psihologla ryz1te Universitateade Stat Ohio. in fala celor carele infelegeau...i ai )igi deci totur devine de o. importanld cruciali"ur" pentru . P!.studiu asupraco_ legilor de cameri.oate aveaun efect medicalbenefic4.cregterea fiind mai presusde medicalie sau de alte tratamentede orice fel..tuntd relalie din via!tr. {{esga. .i *ur" merif sepa_ re cd a spune tot ce ai pe suflet a1uta.u gi cine sd vorbeascd.i. r.. careu fe.rul acestora -interumane. in medie.g. Certurile in cdsnicie.ti intimd sigurll. in urma acesteiexperienfe.cea care macini..Metoda lui este. j:t.iiosi " traumeleviefii.. zile."il"irt.ci dacdii facemp6'oam"r. sint oameni .. "pli"".roi.. in vreme ce cele carenu au mers intruniri au murit in rnediein urmdtoarelenoulsprezela aceste speranlei de via!5 in cazul acestorp._u.u.i strvorbeasci desprelucruriie careii framinu jG].#i.diU utirre o"r*t inimtr furhistatd._o"n i gistratnici o rerarie denici.

y_u* intins pe o *ria sub un upui"t si mi s-au frcut mai mirite .un specialist in boli de rinichi a intrat repedein incdpere. clic. temeri gi exageriri. SX fii pacient intr-un spital poate fi uneori o mare singur6tate gi o experienld care prisupune multtr neajutorare..548' rc ar fi programele care fir citeva minute ii invald pe pacienli punf intre6ari eficiente doctorilor..9i reo ocazie de a aborda dimensiunea emolionald a situa- ilt tr"beti in gind....lr]it-"t. .i. pr"r"rrtut in fugi gi a dispdrut penrru u uiutAu.'lntr-adevdr. cu rtrmine poaiX se fimiliei ei ca acas{.rtrspunzindu-le la intrebUri mult inainte de operalie gi spunindu-le cu citeva zile mai "n prin cevor trecein perioadade refacere. psihiatrul 9ef oncolog la spjtil{ de stilul actual f emolionaleale pacienfllor nu sint satisfdcute rdspuns gdsesc nu-9i care medicinei. companiilefarmaceutice s-arfi bdtui pe el care'sd_l proa""a *ai intii.'intrebirile a [tt.. Incapacitatea meade a pune vreo intrebarein privinfa lucru_ _se repetdde mii de ori zilnic in rpiiuiu ::t:i::.tocmai plecam de35ol_o impreuntr cu prietenul meu. A ir.Orice p-acien"i cu cancer trebui sh p_articipe la acest-tipde intruniri. E foartenerdbddtor sd afle dacdsevid cevaunne de cancerla radiografie.ixcind zgomit d.rrinu *"a. pacienlii ar puteaprimi infor.de exemplu. Dar cidd pu"iurrfil pleacddin cabi- Sau aga cum spunea dr.'a ficut_o pri*"i"f meu: . .a.. rotafie.eviaftr.. grdbit sdmgargdIa urmitorul pacierit. ldrgeassd-9i ar Putea pxistdmultefeluriprin caremedicina incluzind realittrriziuneadespreceel ce inseamndsXntrtate.'tde tratareir 9: cancerului "ent* ar din New y_ork: . Aceste constaldri vizeazd felul in care multe dintre ne- totul. esenfiale in privinfa hotdririlor Pe care !re: str le ia referitor la ingrijirile medicale. Nu m-am dus singur str_mifac aceasti analizl:a venit cu mine un prieten apropiig gi el tot medic.Precum9i emoliile care nepldcerile simptomele. astfel irncit str aibi "T"Fq in fala cabinehrlui.Fiind incl destul a" u*". invXlindu-i ie pacienti diverse tehnici de relaxare. Totodati.r:1p""" un studiu ftrcutasupraunor pacienfi careagteaitl si il."t" irztr incertitudini. rotafie. Tehnicilede relaxarepot str-iajutepe pacienli sd depdgeasc5 ceinsolescunele simptome.laelerXspunsuripe calculatouprin igultarealiteraturii medicalein privinla lucrurilor careii suastfel incit pacienfii pot deveni un fel de parteneri egali ai O alttr abor:ilor in a lua hoteriri in cunogtinld de can. ao. am trecutpe lingi nefrolog.Un model exemplar sau exacerbeazd deilangeaze estefon Kabat-Zinn9i clinica sa de reducerea stresuluidin caunde exist1un drul Universitdtii Medicale din Massachusetts.r.11".fi"care datd.dactracesta ar fi rosr un nou medicamentcaresd sporeascd speranlad.MED I c ALE in ziua fn caream^fdcut un consultmedical de rutind gi s_au descoperiturme de singe in. Momentele in care pacienlii au de irfruntat o operalie sau Flize numeroase gi dureroase'sirt pline de anxietate .Satelprietenului meu a murit de cancerla vezicaurinarl. i. lnffe la ctoctorarati c5 fiecareare ir medie trei sau mai multe intrebdri de pus medicului. Rezultahrl:^patrainte cienlii iii revin in medie crrdoui sau trei zile mai dewemes0' camereunde divergi membri ai I rpitale au inceput si proiecteze gdtindu-le9i avind griid de pacienfii. a-fost replica scurtd a nefrologuiui. inctr de cind aqteaptd iasdde acoloiu rXspunsurila eleae' 9i . Unele spitale au deja un sistem de informare a pacienlilor intea operafiei. "_uN.eperecit mi s-a fdcut radiografia9i aparatul s_arotit de "t"t citeva or1pu"t*-" prind. Dar unele . AP O RruL INTE LI G ENTEIEM O7'ION ALE LA N GRII IRI LE..fiit. Mai intii.u..in schimb. pentru a-i aiuta str-gipotoleasc[ temerile 9i str sttrpineisctrstarea de disconfort .Doctore".tit a" u""url te aylizj.uaiografii ale felu_ f: cum :*"gl{Tre rut a reacfionat substanla de contrasttr rinichl gi vezicauri_ nartr... n-am avut prezenlade spirit s5-i pun o intrebareca_ re md frdmintasetoatj dimineala. A durat cam o orHgi jumdtate."di%.:" intors sd_mi spu_ ntr ce a vdzut.spus el. . r.. Jimmie Holland.Nu e nimic anormal-.Y1_'-"..cui" tocmaiera in vizittr 9i s-aoferit sdma insogeasci la spital.to*f m_atrimis str facanalizegi pentru aceasta mi s_aficut o injecliecu o substan_ fd de contrastradioactivl.culmea. Cind. mai complete. emofonaleite botil.La sffrgit. trnele servicii oferi prezent oricui apeleaz1.U.o etaptrcare.224 Inteligenfa emolionald aplicatd Minte si medicind 225 dg_urgentisi". ii determini sd urmeze regimuri medicale Pe care nu le inleleg in- pu au gdsit rdspuns decit la o intrebaie 9i jumdtate in me.eimagineadin maimulte unghiuri.estefoarte des intilnitl in Lumea a Treiasl.:i.

la virsta d.J.^t'l!idoctori:?191i.|" L:rvindecemai repede-' talareabolii sauii u.. spitalele au realizat gi casete cu diverse instrucfiuni din cadrul cursului gi care sint disponibile pentru televizoarele pacien{ilo1-.nume TPid "11Y:t a9a-numitele-!:ry]i. Dean Ornishs3.i.tj. mai alei congtienttzarea d.unui pa- ii *fl"t". a9a uru""rilor. In final. o l"pfii..m gi. conteazl valoarea medicali adiugattr a unui d. Ca 9i in cazul lui Kabat-ZinO se profita de ceea ce dr." i.ma' alju :i..rexagerare".ll:1 :9=i. mingiiere 9i in ciuda .i6rraie ugu .li. SPRE O MEDICINA CAREIA SA-I PESE pagi sint doar un inceput..". tot mai numeroa- al "tiiitatii r"satolil" dintrecentrulemolional fi.il."ta p" Uot"avi si se fraccu virstd' in mai tr-un studiu fdcut asupia unor Persoane . pesimismul pi singurdtatea_ esteoformd de preaenirea tmbolndairilor.cegti si-gi ldrgeascdviziunea intr-o asemeneamdiurd incit sd inglobeze-gi impactul emofiiloq. sprijinirea oamenilor pentru a le trata mai bine poategvea un efect medical potenlial U fet de mare ca atunci cind fumdtorii inrditi sint convingi sd se lase de fumat.asupra practicii zilniCe care oferl o relaxare profun1Bq"l: dd. care str poatd si asculte gi sd se iacx aicultati..ru lerului 9i sistemut.reacfi.. prwine sauamini ilsin cire f misura in mai alis .. la pacienfii aleidror boll cardiace au fost destul dggrave ircit sd s! alunge la un by_pasr coronarian s-a schimbat felul de coagulare aiteriila.. {. p"pl un-an de aplicare u iceJtoi program.unei relalii axate pe ingrijire."t h.X.e tot mai greu sd gisegti ...i. Un al treileagruPtinfi ai puteafi mq:es:-?l:.."ptu cre- i#"i .!rlt.li&i iilit"'it"utii similare lq stdputea ei ei-ar medical spriiin odaid'"i . .. l. accentul se pune asupra episoadelor emo. O tatedeafaceastagi carearaveaun ef ect lar gasupr asd- "' # I#il.e sine 9i arta empatiei gi a ascultatuluis.nevoilor utiiitalii i". a""u.226 Inteligenla emofionald aplicatd Minte gi medicind 227 curs de zece septAmini de tehnici mintale si yoga pentru I.. patl oarbd pentru medicinI' emolional"' precum ne'voilor emolionale' ingrijirii ingrijirii.."r.lii: .. Aceste ietigii ar putea fi mult mai solide dacl educalia medicaltr ar presupune gi unelte minime de inteligenld emofionald. ratd mare a t-** ii1." *4tlt ""P9ilT1-T::i:"'?:1 irnalt fi.: care mamele ti*"ti mari-iei ioartesdraci.ffi . aiung in privin- foT"-l-: emoliile caredecurg-dinaceste lY::-*..octof empatic sau a unei asistente care se afld pe aieeagi lungime de undtr cu pacienfii. "u "ri" pe cale de_disparitie. fiind similare cu fumatul.rt ci doctorul oferd. ornisir mi-n spus cd tehnicile de relaxare sint plrtea cea mai importantl n programului.:l pensionali. I#"t"ora ?t:tlT Elil#.T:1 incitelesddeviastfel emogionile' un factor determinant esJe u*"fi" "fX'poiiti. program i.{.ea1 de dr. . "ottsolate este eirolionald eiea 9"::1T. anxietatea. un regrm emolional mult mii bun pentru cei aflagi la pat decit obignuitele seriale siropoases2.semai pot incd facemul- deocamdaP*cticdasiizimedicina.a" urul' toreclaml Pentru unei ingrifiri meDegitot mai mulli pacienli tn"Ji"-ta*urea mai ?igotcf. dupi cum arataprimele dovezi' jj|.'...r cienfi.. "r"Ia' emoliilor stspinirii invalarea pri" iilruri.* *-t::t: a emoliei pacienlilor lor' conHci in privinla importanlei ctinice cao saucaanecdotici' neinsemnattr lia'"trtiJl""itti dovada'ca o modalitate de aueste 9i mai grav ca . 'a' fdcut piei sPreo fgriiire.. Aceasta presupune crearea . trebuie sd se ajungd la luarea in"serios a doud implicalii importante ale descoperirilor gtiinfifice. existe9i un avantil in.traiul ..dEresia. Herbert Benson numegte .radacdvor aveaun declin .. '-u" suu ittfit^i"ta r"nr.^r" tn+ naitor psineuoile dacd '.i.ade relaxare.Avind in ved-erecr datele indicd o toxicitate a acestor emolii atunci cind ele sint cronice.*ttt'i"tut.. dicale mai umane."ttl"r atentdla mai tot fiind schimbare' i'" .iJ.'.i'-dil.afaceri strepacienlilor a 'medicini mai omenoasd: kitarea emolionalX poateinsemna9i o econosati..ninia..it"" fiPgT::i:?.t i-ili.i' /ju"sqi considerabil ffi.3ilt'il..i."ftn"* *"aicali ilr ii""'J" ceva.rrrrii o oferi daci Pe de altd parte.tt*" i.ii saiispcute l'ii'iJ Y* w:'!y: !Y:{{Y:.il.il'e.. Relaxareagi yoga sint de asemeneamiezul unui program in_ ovator pentru tratarea bolilor de inimd.ut."irg*t"i .. Ajutarea oamenilorastfel tnctt ei sd-1istilpineascd mai bine supd_ rdrile .{ .nsibilitate' o il. cei care locuiesc in cartiere cu avrl! 11"*::....""" 'l li seimpdrt6?:ff1T:Ti:'"'.'.#li.. 9i pe recunoagtereafaptului cd relafia dintre medic paiient esie in ai sine un factor €xtrem de semnificativ. contrariul fiziologic al declanglrii stresului.hi. acorle care doctori careseaeaici tttrp gisuflet 9i existi asistente Dar cum ingrijire plinl de iandrele9i se.'Dar pentru ca medicina .i]i.. care concurd la un mare numtrr de probleme medicale...il.. care presupune gi un regim firi grtrsimi.

"fl poatg fi ochestiune de 9i etictr medicall.. metodicd o atmrie legdturii dintre emofie gi sdndtate.*_ lul medicalneglijeazdceea 9e..P1"e ardtat mare lucru.. reprezentind costurile mediiale ce nu au mai fost r.l..* p" cineva-demind. ingrqiiiL'ortopedice firegti l :ill"! extemali :t tost in medie cu doueZile..l devini o lipsd dgetici faptul cr cum se cuvine."". agacum spuneaun pacientintr_oscri_ soaredeschisd ctrtrechirurgul s5u. pe pielele medicale -doctorul inctr in devenire.a o grdbire a re_ facerii... p""i""!ii care au focl pentru depr.r.55 ". unde pacimfii adesea au j" atesintre solulii dt nivelul de satisfacgie va intra fdrd indoialrt i31l*"**p:Ifi1". geprF..^..esie pe lftrgd.sa devina "ureiuH pJ"t_ .e fie mal muitumitl de lor 9i tratamentulineaicat.nu inseainnea. acestlucru se d. rn aceasttr ecuafieafunci cind ei vor decide_ experienlele nefe_ ricite ii pot determinape pacienlisdmeargd f" a""t6i..Il {1"_L intr_unedi_ din /oarnll of the MeiticatAiiicAtion. . Mtrcarar "fi una mai omenoasi.ri."57 PARTEAA PATRA Oazede oportunitefi .""ur"iC.iar pentru unii ar prrt"u irrr"rr. descoperirilereferitoarela emolii la nu au 9i strntrtate .atoreazd iaptului cd p"rr..Ddmonstrafia clartrctr "t fi factorii psihologicicum_1.. insl aceastjsituagie *ui poltu continua.'#. ci inseamntrun medicament "elii efi_ cu adevdrat cient.E momentul ia medicinase acorde ".f-lryt..sescria:.". d. .q[iJ"r"rj "" "hti.paci""1i"" fori'a" gi soi d. la dispozifieo medicindcdreiasd-i p"r" a"'"fi.care comen= l:rial -American ta un raport referitor la faptul ctr depresia sporegtede cinci ori rata mortalitilii duoi ir..i ar hebui .. C""u *"m reprezintdex_ cepJia ar putea-.'..imloamenii atunci cind se lupttr cu o boall cronicdsau grav5.228 Inteligenla emolionallt aplicatd hrri de pol4 de la Facurtatea de Medicind Muntere sinai airr New York 9i la Northwestem Univeiriiy. economiile rr kr tale la cei^osut6 9i cevade.hi. O asemenea in*riiire *de ii facepe pu"i""gi .Compasiunea.iui durrr"*u. ilr..me^ce cei mulfumili vor devenifideli.r"" socialtr predispun pacienlii cu boli coronariene la dn gi mai mare risc iace .

in suPdrarea ei. Mai la sfingal La stirga!". . a inceput si lipe peste sfaturile lui: . dindu-9i ochii peste cap de nemulfumire.stoP. nici nimdnui altcuiva nu-i pasi de sentimentele ei1. Stop!". striga Ann.Cird asemeneamomente se repete dd nenumArate ori de-a lungul unei copildrii.La dreapta. in vreme ce Leslie i9i mugca buza 9i se uita cu ochi mari la ecran.ffi*#w Creuzetul famI liei Urmtrtoarea situafie este o adeviratd drami in orice familie' Carl 9i Ann tocmai ii arattr fetilei lor de cinci ani.. Pd..Nu este itr stare si mute bastonagul dla nici atit" ' ii sPune exasPeratd Ann lui Carl. nici mama. Stop..wf fi .ntii au inceput sd se certe intre ei. singuri.Bine. pind ce i s-au umplut ochii de lacrimi. iar mama ei spuse pe un ton rdstiti. a poruncit brusc Carl. ln vreme ce lacrimile au inceput sd se rostogoleascd pe obrajii lui Leslie. Ann. nu te-ai aliniat. nici unul dintre pArinli n-a det nici cea mai micd dovadi cd ar observa sau ci i-ar pisa.o ajute". mama. Leslie a inceput s5-9i inclegteze madlarul gi sX clipeasctr tot mai des.. incercind sA respecte aceste indicalii. . lntre timp. cum functioneazi uncrou joc video. Hai. itrcurcird-o mai mult' Apar tot felul de comenzi contradictorii' vo. Cind Leslie gi-a ridicat mina si se frece la ochi. Leslie smiorcdie u9or.Bil€. ' ' Trebuie sd fii pregdtiti sd tragi. pdrinfii inceaici cu nerdbdare si . mutd dcd pulin mai incolo!" intre timp.. tn asemenea momente... nrina inapoi pe manet6. copiii inva!5 lecfii foarte Profunde' Una dintre concluziile pe care le-a tras Leslie din acest schimb dureros ar fi ci nici pdrinlilor ei. la dreapta . ignorind lacimile lui Leslie' .leclii care pot de- . ele transmit unele dintre cele mai importante mesaje emolionale . lui Leslie.. Dar de indatd ce Leslie incepe si se joace. incepe!". tatdl ei a gi sirit: . cea ei crescind in intensitate 9i in nerdbdare.Stop! Stop!" Nereugind str-gi mullumeascd nici tatdl. tatdl fetei.Vezi.

o interacliune aparent inofensivd.1eloc sd dai in el.l.."t j" *aere emo. Viala in familie este prirne noastrd gcoali pentru dobindirea cunoagterii emotionaie. sa-rarate copilului mic cum{unc}ioneazi un joc nou ::::T* vldeo -. Aceste cu.?"..chiar... Atunci cind o echiod de cercetare de Carole H.re empatici.rst caredistrug ten-dinge de dispreg gi cdsniciile.cuplu"rilor i" r"". Cele mai inadecvate tipare emolionale de care au dat dovad[ plrinlii sint: .fie cI este vorba de o disciplinl asprd .. ei au descoperit ctr aceJe cupluri mii compe. pintr ce o str ai din nou chef sd fii cu el?"). Acest test al joSului video a fost un barometru extrem de eficient in aprecierea flparului emofional al pdrinlilor. Felul in care un cuplu-igi stapinegte sentimentele _ pc lingl felul cum igi rrateazd copilul _ p""i" l"...ocupat de copii.ci 9i prin intermediul *fj"rct* P... "or. de exemplu. .d..1 altuia. Allii insd au avut rrbdur-L "" !r"g"rfi.uy doar prin spusele 9i actele pdrinf i 232 ' Creuzetul familiei 233 t utat se inteleagd jocul firi s5-giimpund voinla. ei trebuie sI aibi un set minim de elemente de inteligenli emolionalX. Familiile au fost urmdrite mai intii atunci cind unul dintre copii nu aveadecit cinci ani 9i mai apoi cind acesta implinise nol" lingd observareafelului in care pa. sd zicem. Ei nu reugesc ed foloseasctraceste momente ca pe o gansi de apropiere fa!5 de copil sau astfel iricit s6-l ajute pe copil sd asimileze leclii de competenld emolionali. Acegti pirinli observtr ce simte copilul..ltrofindu-9i copilul. Afrprmindulgent.i"fu igi vorbeau unul ".fil.u. care sint aicultdtori neintreculi.ii. de cercetare a monitoriiat familiile (inclusiv oe "i!ip3 cea a lui Leslie) in privinla feluluj in care t"tei. teazi . te copiii in momenteleemofionale "tu""i "ina bune sau rele2.t deslugim gi sr ne exprimam sperangelegi-temerile. Acegtia sint pdrinlii care liptr miniogi la copilul care incearc6 str-giexpuntr varianta: .ctrsniciei sd-si aiu.1l.ltil1"gtu qe rerul rn carepdrintii s-au. "f"ri ce sesizeazll schimburile embgonale cele mai t"utir" di" cadrul familiei. o ManWstareadisprefului... lovindu-I. insd considerX cd indiferent ctun ar depigi copilul furtuna emofio'naltr..proJ" _ pe scurt. surr emolronale nu se pld. de indiferenld sau. Existd sute de studii care aratd c6 felul in care pdrinfii il tra. este rnult prea preocupat de propriile lui suplrdri nu-gi poate ajuta fiul sd inleleagd diferenla intre a suferi p. sXinterzicd orice manifestare a supdrdrii copilului gi sd pedepseascdgi cel mai mic semn de irascibilitate. Ignorareatuturor sentimentelor. Ca gi cei care ignorl sentimentele copilului.F:c_rnfeprofunde 9i de-duratl pentru viaga emogionaltrn copilului. dar suficient ie griitoare in privinla curentilor emofionalece existX intre pXrin_ te 9i copil. Unii piiingi sint profesori emolionali foar te talentafi. . oferi. de ce nu-!i gtrsegti ceva cu care si te joci singuq. este felul in care se poate discerne intre sentimente.hington au f6cut o de copii. flcinXu_l .. Ei se strdduiesc si calmeze toate suptrrtrrile gi vor folosi.ridicind . Acegn plrinfi sint de obicei din categoria celor care vegnic nu sint de acord cu ce se intimpld.Jp. pierzindu-giribdarea din cauzai". Ei pot. d" o fn1"f"gi.E9ti supdrat cd Tiommy te-a jignit?") gi il ajuti pe copil sd giseasctr cdi pozitive de calmare a sentimentelor (. Pentru ca pirinlii sd fie antrenori eficienli in acest sens.tutl le . un tatd care.Oazede oportunitdli termina cursul existenleiabelui copil. altii sint groaznici. Una dintre lecliile emolionale fundamentale." Ji ciente-pentru copii..de stdpinire a propri'or sentimente gi lii de manifest'. Ei iau in serios sentimentele copilului gi incearcd si irnleleagd exact ce anume ii nemulfumegte (.l*i-."stafi'sau exasperafi. re a emoliilor sofilor.".. lrr acest mediu intim invdfdm.ii" 11::?.unii cfial apo. interacliunii lanivelul .upu"itagii copilului?e a se descurca. care sint aspri in comentarii gi in pedepse. Astfel de pirinli trateazd sup5' rarea emolionali a copilului ca pe un lucru neinsemnat sau enervant. de exemplu.arrra W.de iataureii aga mai departe"_ are:or.. cum sd gin dim acestesentimente ce posibilitali Je 9i ieaclie existd. cI_ .t. tocmelile sau mita pentru a-i impiedica pe copii sd fie trigti sau supdrali.Sdnu furdrdznegti str vorbegti!" Existtr 9i pdrinlii care sesizeazd ocazia oferitl de supirarea copilului pentru a acliona ca un fel de antrenor emofional sau de mentor. sI zicem..I9 ppaa aceloragi ji Jurg.. de John Gottman de la Univers*"t".:"t: prrr.tional in itil cadrul sint 9i mai eficiente trebuie . Cum g. e bine . de exemplu.-rldgrg. lipsa de respect copifald de sentimentele lului. peste care de-abia agteaptd str treacd... acegti pdrinfi rareori fircearctr str-i prezinte rnicufului o alternativtr de reacfie emofionaltr.. Unele mame 9i unii tali au procedatca Ann gi Carl: exage_ rind..cum sI simlim in ceea ce ne priveyle gi cum vor reactiona ceilalli la sentimentele noastre..

acegti copii igi stlpineic niai b'ine emofiile. in general. Aga cum am vi_ zut tr CapitolulT.depind uiata ci succesele . ei vor reugisddepdgeascl casesumdin prgvin care copiii vdcfri aleLxistenlei.tiebuie si inleleaga cum pot.. poate duce la o sdndtate fizicd mai bun5.. se concentre azd.t"l iJ*i. Dincolo de acestea. copiii de cinci ani ai ctrror plrinli s-au doveditbuni . dinar de puternic3.mul.pdrin_ lii 9i profesorii lor considerd ci acegti copii au mai puline pro_ bleme de comportament.r* a*. 9i-l va freca de cap' dacli-l *i *::!:lli u-" p". prin acliunile lor' apldcerii icuriozitilii."" 9i optimigti 9i a celor cire seagteaptd spune Plrinlii.-"i.antrenori.runte indatoriri aceste prin trec Ui".d groziv?"a c6-s ceunul 111^* cuburile unul Pesre Pestecepi aieea executi ce i s-a cerut . O echipl de la Universitatea din Washington a constatat ci atunci cind ptrrinlii sint mai pricepuli din punct de vedere emofional.ru gtiu sf-9i stepineascdsentimentele. deprinzindu-i cu toate formele de inteligenll emofionaltr: sI irnvele sd recunoascd.Nu avind viali prin trec iopii fosdin stare''i Acegti 9 i"ri. il va arunca inva lua cubul.careconslin a"iA q"oufuun loc in carenu au nici un fel de bucurii' agacd final chiar o abandoneazX. o privire ceparcXar spuni: .. care ii vor ajuta la gcoali in 9i via!d).ti emofionale. Iar in cele din urmd avantajele sint gi de ordin iognitiv. mai afectuogi 9i sint mai pulin tensionali in preajma pd_ rinfilor.se modifictr.ri tristelea care apare atunci cind unei persoane la care copiiul gi: ne i se ceva rtru.adicl pune cuburlle a9a spunindu-fi: plrcd incintat.. Pe mdsurd ce qopiii cresc.a copiilor care sint uC"' increztrtori T.vocatl de o jignire. se calmeazd mai ugor cird sint superili gi.F-de lpuneBrazelton. deciinva_ !i mai eficient.t t^nCapitglul 11).-u: n aratd ffi... nerry cry i1 cuir arvreasdle aranJez::. D"pt care te privegte "Nu-i Acegticopii au cdptrtato mare dozd de ircuviinlare 9i incumicile proraiut" Ji" pa'*eaaduflilor.! copiii..in schimb. str gtie cum sd trateze sentimentele ce apar in cadrul rela.i"il "o?il sale' ll via. eminentul nraielton. PE PROPRIIL E PICIOARE _ HEART START apare-inci Impactul pXrinlilor asuPra pregdtirii emogio-nale a profilulylee simplude diagnosticare .sint mai io_ ciabili. tu generarea 4: I l"lp viari J" u fit"l"gu limitele".drept pentru.gi este de infeles .ii"u letuf'. Copiii sint. inmf. Menlinind un IQ constant. sd Brazelton.d-" ilfue" oi.itest! nagiin migciri Pentru a face ce fi Je spune' Dar chiar 9i atunci este de cind o fac. Astfel. urmirini sdvad. care adesea'estepr. au rezultate mai per_ formante la matematici gi la citit atunci cind ajung in clasa a treia (un argument extrem de puternic pentru u-i uirrtu pe copii sd invele acesteabilitS.. perinlii care se adapteazd sentimentelorcopilagului lor-. . rirr""p" si prinde iorrpdin primii ani de via!6.Alte avantaje sint de ordin social: acegti co_ pii rtlj mai indrdgili 9i mai ugor acceptafi de semenii lor 9i sint considerafi de profesori ca fiind mai adaptali la societate. acegti copii sint mai atenfi.. povlstegte Brazelton.gi de care au nevoie . rdsplita pentru copiii ai cdror p6rinli'sint piice- aproape din punct de vedere emolional este o enormi inteligenla privegte ce ceea in o"r"'. sd aibi o reacfie de empatie.ia_ zy. uint. ptrrinfii apli din punct de vedere emogional i9i pot ajutl. copiii lor . comportamentul lor nimic' de bun sint . de asemenea.prezinttr un nivel al hormonilor de stres gi al altor indicatori ai stdrilor emogionale supdr5toare mai redus (fir cazul in care acest model este suslinut de-a lungul intregii viefi.Chiar T daci unele aptitudini emofionale sint inttrrite de prieteni de-a lungul aniloq. existtr gl -intimplS alte indicii mai sofisticate. Diferenfa dintre cele doui perspective. iel"li.ulbl. ceeace e de marefolos reugiteiir ia a copitului Stuttt lui estebazalpe tot mai multe dovezi care sulprinzdtor de mult de trdsigcolare. sI stipineascE s5-g-ido_ 9i moleascl sentimentele. huoti"" sau nlgtjente Nu greg' dea si deja agteapttr se ci faptul marcheLi t-"" fuf ce estevorba de faptul ctr aiegti copii nu ar fi ir staresi pune 1ceHIalU6i i"Ft"g 9i sint suficient de coordoilil"..ii1or interumane. adicd sirt mai pugin necioplifi sau agresivi. Dincolo de aceastl distincfie.. Impactul unor asemeneaptrrinli asupra copiilor este extraor_ .. il va duce la gurtr..lecliile de empatie incep in prima copildrie. se supdrd mai rar.'i^ peispectivadefetisttr9i nu se agteapti sd primeascl incurajdri 'run ie trezeasciinteresulprofesorilor.lecliile emofionale pentru care sint pregdtili . cum ar fi miria.?. aga c.234 Oaze de oportunitdli Creuzetul familiei 235 in urma unei mari pierderi sau a fi trist dupi un film siropos . P"qlut11.cantitate de avantaje ld.mai ugor.r."J Jea in viag copilulincesugir' El ii dI unui copilde opt luni liTi.e 9i careareincrederein capacittrlile il. mai relaiali din punct de vedere biologic. dar 9i dincolo de ea.il. comparativ cu cei care. ircrederii.

ie Su*ecgiune 9i ii spune cf..i uli. interesul.r. in ide- si seformeze.. in cazul cind se repetd. t.fapre ale copilului. sau nu 9i dificultdfi cognitive. sd zicem cd un alt copil de doui tensionatl mamd are o dar noplii. a comportamentului 9i a lumli din jur.Oazede oportunitdti turile emo..n .. raport.ilJ. Ideea ctr descoperirea unor lucruri noi este un pozitiv gi conduce la pllcere.1fti exprime nevoile'atun"i ..acapacitatea unrri copil de patru ani dea-gistdpini i*p"rsui he a inhtrla imediat' prdjituricd indicd ob. 9i irascibild' in toiul nlineit:td zdravXn certat s-a ce dupl inainte. {apt 3.tinerea unui punctaj murt mai bun la testtrl de admitere.rrr. ci de inclinaliile emoiionale sociale:'sigur*fiprecoce 9i a". "" T1i vrea str fie alintat.." Cu aceleagi ges-turi bruqte il agazi inapoi tr istovit' nou. l5sindu-l se phnge pini ce adoarme tul"gi 'tele doui scenarii'sinipiezentate irk-un raport ftrcut de Centrul Nalional de Progra'me Pentru Copii Mici ca exemple de reaclii care. Curiozitate..".. O senzaliede.ieinve.: ulierior in viaftr"friffii.. agacum am $i vdzutin Capitolul6.Mai *urnu it ridiclbrusc Ai iruiti se matna alinare. din iese. ci retrliegte cearta cu solul ei.. incintat de afecgiunea mamei.t.rar"intin urmi fa!tr de co_ legi. l.roateavlhd o legtrturddirectdcu inteligenfi emoflonali6l l.... Un ra_ "ir... e fericittr str-l vadi 9i in toiul noplii' nou' din adoarme carul.u"itXgii.t fix.te..Asta voiai?". de_a-lung't a fi it tetes9i de a-i infelege pe allii' de a schimba dea comuniu. Mtrmica lui vine 9i." p. 2. care iI privegte-cu ginut de in brale eite copiiul ite ora. ierl"iii*.e.Capacitatea de a-9i regla 9i de a-9i controla acconform virstei.. problema nu e una minord.d. Intenlie. bu"u fi.. che]epentru aceasth capacitate crucia_ li ra . ceea ce o enerveaia 9i mai tare.de'a detaliulator Head Start.inteligenfi emofionald(indiferenid. a" u*-u'*pf. "tr1r agtepte.. Dorinla gi capicitateade a aveaun anumit impact gi de a aclionacu o anumiti perseverenfd. clasahtii.i."l"T"T!""r*.nffrii cu ale Cooptoir. continud "rpii"f. Prima ocaziede a forma alltefgenta emofionalA agarg. careva aveafoa puir'pruru-" -ani mai tirziu.co_ntrol gi de stdpinirea corpului. include adulti. A9acum am vizut in CTlt-olyl5. a""rif". n-ai decit.Doiinla 9i capacitatea Aceastd ceilalfi' cu verbal idei..lire). sd gtie ce tip de se agteaptadin partea "o-pojurnurli sr-ei stdp'ineur"e i. sa fie capabil sI 11 l."* haei incepe sI plingl. nemullumirea 9i riceala. .ilr unele state..Capacitatea aldturide care formeazl un grup de activitate' Dactrun copil vine sau nu vine in prima zi de gcoald.uri gi violenli. devenindtot mai aescuralagi. ortr o cu a adormit iar""uUiu in care momentul in fie tensionat cu sogul ei. drept pentru care il respinge' Copilul.id a invtrf.rii. Sa jumita"i..'r*un. de'perinli . iar pe mdsurtrce anii ou. de a-9iechilibraneyoilg. Aploape tofi elevii cu rezultateslabela gcoaltr.si apelezi la ajutorul prlf"*r_ tui.. Hearf picioare propriile pe fi . aceste capacitIf. se bazeazd pe celeformatein primii ani. cautd iopilul ce vreme in odati!" mind trl.tr in companiaattor copii5.t de programe port al Centrului Nalional pu"t* Copii Mici sub_ liniazd faptul cd reutila ta gcoata n"upout!-n pr"uiribil$ in func_ ft"* T:Tite. : DOBNDTREAELEMENTELOREMOTIONALE FIINDAA/IENTALE 1 cd un copil de doud luni se trezegtela trei diminea.rt p.i. luni se trezegte 9i u"rl*. emolionale pe carecopiii le dobfrdesc ""iir.str-i asi891e ldenllut echivalentul Start".ri. crun ar fi disfunctiil" a" i. 236 Creuzetul familiei 237 trol de sine. apare o lis_ *:*^ui_p_S.Dacd nu vrei str ptrsugi. .. nu-l privegte in ochi.9i de educaiori .tionale formatein anii cind copiii sint inci pregcolari. Incredere. sd urmeze indicalii gi.* este in strin_ si leg5turdcu un sim! al iompereng"i.i. Disponibilitateaunui copil'fa1i a" i"ouie'aupinae in sfeciat decapacitatea d9 a 9ti il. Copilul incepe sd Tersuport' mai nu taci iispune: . sesizind tensiunea..tatea de a citi. zice mama' .. in urmdtoarea mamtr. .. ii insuflX copilului sentimente diferite despre sine 9i despre relaliile cu cei apropiali7' Primul . increderea copilului ln fap_ tul cdva reugicu siguran!tr in ceea ceincearce cd adulfii ii vor 9i fi de ajutor. Capacitatea de a se implica aldturi de allii. sentimente 9i concepte cu in ceilalli incredeiii simful 9i cel al te are legtrturd cu de a se ilnplica furdiverse lucruri alituri de allii..sau la cu acestecalitili deia dobindite depinde furmare mtrne.inprimii ani ai viefii "t"-""t"rc i"gi aceasticapacitatt. scrie ftr ra_ porf duc lipsi de unul saude mai mutte aintre aceste elemente de. un sens al controlului interior' .unu din cinci copii irebuie ..

Fetilele agresive. cop-iiiigi formeazd obaz6. Erik Erikson susfine cI ar fi vorba despre ceeace simte un copil ca .a perspectivei emolionale gi a capacitdfilor lo_r emofionale.un asemenea tili in viattr. deprimali.in bine sau ir rtru. Cei care la virste mai mari creeazd..reacopilului in vialA .ln urma unui sondajdesprecopiiimaltratagi.65% dintre ei repettrclasaintii. aga cum vom vedea. ' Un copil care nu se poate concentra. acestava invila legliile emofionale delpre cit de sigur se poate sirnli un copil pe lumea asta. De asemenea.mica foarte ocupattrsi o ajute va primi un anumit mesajin cazul furcarertrspunsul mamei esteunul dat cu pltrcerela cerereaftrcuttr9i cu totul altul dactrrispunsul este tdios: . impactul acestor lucruri dobindite de timpuriu este unul profund.careestetrist sau furios in loc sd fie optimist. permanent furiogi sau pur 9i simplu fdrd un scopin viag. lisind la o parte ganseleegale de a pretinde cd toate cdile din lume slnt ale luie crrMPoTr cKEtrEo BRVTA Se pot invtrla multe despre efectele de durattr ale unei cregteri de cdke ptrrinli incapabili din punct de vedere emolional mai ales despre rolul jucat in agresivitatea copilului . cu atit 9i consecinlele sitrt mai importante.cit de eficient se simte gi cit de mult poate conta pe ceilalfi.imaturi. ei repetd modelul mogtenit.din studii precum cel efectuat asupra a 870 de copii din nordul statului New York. ca str nu mai voibim de satisfacerea nevoilor emofionale ale sugarilor. In aceastdperioadtr. stresul puternic poate afecta capacitatea de invdlare a creierului (9i prin urmare poate d[una intelectului). ci:rd ajung pXrinli. O asemeneainvtrlare emofionaltr incepe incl din primele mole-1te {e vgfe gi-continudde-a lungul intregii copildrii. spun studiile.. s-aconstatat cd negliia: reacopiilor mici estecelmai rdu lucru.238 Oazede oportunitdli Creuzetul familiei 239 copil invafd cd poate aveaincredere in oameni.Nu mtr deranja. Toate micile schimburi dintre pdrinte 9i copil au un subGgeles emo1ioryf -lL odatd cu repetareaacestormesajede-a lungul anilor. Acest lucru a fost valabil fie cd era vorba de un tattr sau de o maml care in copilSrie ddduserd la rirdul lor semne de mare agresivitate.Am o.Cei mai agresivi dintre copii . Ctnd asemenea reaclii devin tipice in relalia dintre copil gi pdrinte..incredere debaz|" sau ca nefurcredere debazd.alternindagresivitatea cu izolarea.9i mai ales se ajunge la o dobindire a cunogtinlelor emolionale.preocupat de fantezii inspdimintdtoare9i care. Dar in mdsura ln care una sau alta dintre acestereaclii estetipictr pentm felul in carepdrinlii trateazdun copil. acest lucru poate fi remediat intr-o oarecare mdsurtr prin experienlele ulterioare din viafi.cei care imediat se luau la ceartd sau intotdeauna igi impuneau punctul de vedere cu forfa .Asemeneapdrinli estepufin probabil ctr vor reugi sd ofere o grijd adecvati.O fetifl ctrreiai se pareprea greu str facd un puzzle gi igi roagtrmf.in generaf copil are pufine posibilise simte profund nefericit . Ldsind deoparte predilecfiile mogtenite. poate fi uneori mai gravtr decit maltratareapropriu-zistr8. Degi. Sau a9a cum rezuml un raport pe aceasttr temd. In aceastd periqadd.anumitecunogtin- !e cheie se fixeazi mai bine decit ulterior . despre cum se transmite ea de la o generalie la alta. cu cit lecfiile emolionale cheie din primii patru ani sfit mai puternice. Simpla neglijare. iar pinl la treizeci de ani au avut deja cazier pentru delincvenfi. c-5 nu s9poatecontape oamenigi ci eforturilesalede a g6s1pufinl mingiiere au fost incununate de egec. ele modeleaztrsperanleleemofionale ale copilului in privinla relaliilor interumane 9i perspectivelecarevor determina funciiona. acegtia ilevin anxiogl neatmfi gi apatici. a agresivit5lii. sint la fel de aspre 9i arbitrare in pedepse ca 9i bdielii agresivi citrd ajung . drogafi.ulterior au abandonat gcoala. Prryii trei sau patru ani de viafl acoperdo perioaild in care creierul copilului ajungecam la doud treimi din-dimensiuneasa de la virsta maturit5lii 9i evolueaztrin complexitateinh-o mai maremtrsurdca oricind.probleme au fost cresculi de pdrinli care i-au disciplinat in mod arbitrar gi mereu prea sever.treabdimportantl de flcut. cd ei vor observa nevoile-lui 9i se poateconta pe ei pmtru un eventualajutor eficien! cel de-al doileadescopeii ctrde faptnimtrnui nu-i pasd. atunci cird cresc. care estemai degrabl distrugetor decit respectuos9i careestecoplegitde anxietate. Riscurile sint foarte mari pentru acei copii ai cdror plrinli gin! foarte nepregitifi . Existi o lecfie in privinla agresivitlfii. care au fost urmdrili incepind de la opt pird la 30 de ani10. nu reugeau sd-gi sttrpineascl inclinalia spre violenfd: copiii lor care erau la gcoali aveau aceleagiprobleme ca gi delincvenlii lor perinli.care e mai degrabd suspicios decit increzdtor..Evidmt ctr majorltatea copiilor mici in generalgustd in celedin urmd din ambeletipuri de intervenfie. ducind o existen!tr-haoticd. cei care creeaze probleme ca adulli se comportf ir a9a fel incit devine clar ctr viala lor de familie a fost un fel de gcoalf.

s-a dovedit a fi aproape sadicd atunci cird s-a luat de un copil mai mic. in ciuda lipetelor ei. DarinZ7 de cazuri in care copiii maltratali ar fi putut 9i ei str procedeze la fel.9i brutali a lui Martin fafi de co- lega lui de joacd gi de suplrarea acesteiaeste una tipicl in cazul copiilor care la rindul lor au fost victimele bltdilor gi ale altor maltratdri fizice inctr din prima copilirie. dar dintr-o pdlmuld prieteneasc{a ajuns sX-idea pumni. n-a mai migcat. Chiar daci ei igi pedepsesc copiii extrem de sever. |oey. dar dactr el continud. ca 9i pozigia violentit gi sfiddtoa're a copilului in raport cu lumea in general. 9i ea un copil maltratat. Reaclia violentd de la cre95 a lui Martin reflectb bine lecliile pe care le-a invdlat acasd.iar gi iar. Reacfia bizard.tetd pentru sentimente de inutilitate 9i deznldejde gi pentru convingerea cA amenin'trri existe pretutindeni gi pot lovi oricind.la lovituri 9i la bdtei in toatd regula. Atunci.dupd care a intensificat loviturile.Martin. el are impulsuri de cruzime 9i de brutd sadici. Kate.dar care nu erau maltratali fizic. larinlii le-au dat acestora cind erau copii un exemplu viu gi violent de agresivitate. de instinctul de a opri orice agresiune impotriva cuiva care deja suferd.copilului spre empatiell. de doi ani gi patru luni. care avea un an. MALTRATARE A: DI S PARIIIA EMPAT IE I lntr-o joactr cu tumbe gi rostogoliri dintr-o cregd. a fdcut o figurd feroce. ce avea doar doi ani 9i jumtrtate. a lovit-o pestebrat. In 23 de asemenea incidente. un model pe care ei 9i l-au insugit la gcoald gi pe terenul de joac6 gi care i-a urmdrit de-a lungul intregii viefi. O fetilX maltratatd. se ajunge la o privire uiite gi h lipete. $i mai supdrdtor este faptul ci Martin deja nu mai di dovadd de aceaprimitivd empatie. un alt copil maltratat.bltdile repetate datorate dispozitiilor proaste ir care se afli p-drinfii . din ptrcate.240 Oaze de oportunitdfi Creuzetul familiei 241' tali. pe mesure ce celtrlalt copil continua sd pli:rgd . de exemplu. din cein cemai repede9i mai tire. Era un fel de re. Martin ftrceaparte dintr-un grup de noui asemenea copii intre unu gi trei ani. Rdutatea lui Martin ia locul empatiei. firi si vrea. . Potrivit acestui model de violenfd. ceea ce rtrmirne.Copiii maltratali erau comparali cu alli noui copii de la cregi care veneau tot din case serace/ cu o atmosfertr foarte stresanttr. La doi ani 9i jumdtate. A . . aga cum am vezut in Capitolul 7. Thomas. nici unul nu 9i-a manifestat nici cea mai micd preocupare. au reactionat fie cu fricl sau minie la plinsetele altui copil.Aceasti pedeapsd nu erl o consecin!tr a faptei propriu-zise a copilului. Martin a incercat s-o ia de mintr. in acehgf timp.distruge inclinalia fireascl a. privind in gol. ignorindu-i in cea mai mare parte a timpului. dtrd tot mai tare 9i ignorfurdu-i supdrarea.Martin a inceput sd fipe: Termind odatll'. Din nou Martin a mingiiat-o pe fetif5. aceste lucruri se extindeau. amenin!trtoare. Dactr pdrinfii erau bine dispugi. citre o alta care a inceput sd plingi. Pirinfii nu au fost neapirat rEi gi nici nu se poate spune cd n-au vrut binele copiilor lorjmai degrabtr au repetat stilul de a fi pdrinli care le-a fost prezentat de proprii lor ptrrinfi.. fiind insplimintat. in schimb.TerrdnA. el a scrignit din dinti ca un cfrne. a inlepenit de fricd atunci cind a artzit un copil plingind in celdlalt capXt al camerei. a fdcut o migcarei bruscd 9i. ci a felului in care se simfeau plrinlii. Aceastd irtimplare nefericitd este o dovadd a felului tr care maltratarea . a inceput sd-l priveascX cu tandrele gi sX-lbati ugor pe spate . copiii puteau scdpa doar cu o predictr acastr.suierindcdhe fetifa iare plingea. Reaclia este irtr-un contrast izbitor cu inlelegerea de care dau dovadd de obicei copiii 9i cu incercirile de a-gi consola prietenul de joacd atunci cind plinge. Diferenla consti in felul in care au reaclionat cele doui grupuri de copii atunci cind unul dintre ei a fost rinit s4u suptrrat. care inc6 de la o virstd foarte fragedtr sint speriafi de pedepsele extrem de severe gi de maltratarea emolionald din sinul familiei. tristele sau empatie. copiii erau aspru pedepsili. printr-un atac hzic. cinci din norid copii nemaltratali au reaclionat la suferinla altui copil prin ingrijorare.ea din nou s-a opus. Crnd Martin a lncercat apoi str o consoleze. care au fost observali vreme de doud ore la creg5. s-a ristit la o fetili careln mod inexplicabil a izbucnit in lacrimi. trintindu-l la pdmirnt gi punindu-i piedici. in fapt nu-i intereseaz|viata copiilor.neschimbat. cum zicea el acolo. fie ca Martin. Pe mdsurdce lacrimile continuau si curgd. intr-o stare de tensiune crescirdX.in privinla lacrimilor 9i a suferinlelor de orice fel: plinsul este abordat mai intii printr-un gest de consolare. Este descurajant faptul cd asemeneamodele demobilizatoare se inva!tr foarte ugor 9i il vor costa mult pe copil la nivelul vielii emofionale. dar cum fata se scutura de plins. Din perspectiva vielii de familie. acegti copii au fost disciplinafi in mod-capricios: dacd p{rinfii erau proit dispugi.ca 9i cum s-ar fi agteptat la atac asupra lui insugi. Martin a lovit 9i iar a lovit in bilta feti$. fapt tipic gi in cazul altor copii ca el.

ldi*i inspdimlntdtoare unne dispiruseri aeia . sint predispugi si aibd djficultdgi de naturd cognitive. amenintXtori gi pedepsescaspru.. din'stoctton."t"ta cinci degi vie' foarte incd era lui Prezenla declangat..singele. poate cI exem_ plul cel mai instructiv pentru a inlelege genul de invifare emo_ lionali de care au avut parte acegti copii este acela de a ved. cinci copiibrau pe moirte 9i doudzeci 9i noud rdnifi' -'i. tendinfa de a fi nepisltori atunci ctrd. .'"h"i. ei tind sI adopte o rdceali permanenttr. str fie agresivi 9i neiridrdgili de colegi (nu ar fi de mirare"ca du_ ritatea cu care reaclioneazd la grddinilr sd fie doar o mostrd a ceea cese-va repeta in viitor). f""ifi irnediai urmdtoare. lovindu-l incd de vreo gase_rapte ori. AcegU copii betuli u.3 g*p.te.i. in asemenea momente. 9i irrvdlase la aceasttrgcoalhcu vreo doutrzeci de ani mai inainte de rafale irtimplare la tras joac6a pe terenul de 9i " "pt*t aiZ. care i-au i1c-urajat incl de cind erau sugari si p.. Ei sint intr_un contrast rzbrtor cu elnpatia manifestatd in mod firesc de copiii cu pirinfi care i-au educat. s-a opus categoric atunci de jucicind cei trei fii ai s5i au rugat-o s{le cumPere mitraliere aru unsPrezece noud gase. personajul negativ copii de gruP un losea o asemeneamitralierd Pentru a masacra dupd care indrepta ut*u spte sine' Dupd un timp insd' copiii i-au gdsit un alt ?inal: l-au impuqcat ei pe P-urdy' P"urdy era de fapt reconstituirea unei intimpldri macabre' a9a povestitd de supravieluitorii unei mari drame ce crun a f&t "u la gcoala elementari Cleveland s-u put". fie de iu_ bire -. pot av^ea te acte de violenfil2. rindul la cdreia. tatea Pacific. ce este-poate cel mai ingrijordtor in legdturl cu copiii . Cind primesc btrtaia cu p" .rr. desigur. . de asemel nea. de rdu. Kffi Trauma 9i reinvifarea emotionali Som Chit. bucdlelele tt-:. Bdielii . Ei sint mai irclinali spre depresii mai multe probleme cu legea 9i pot iomi 9i.242 Oaze de oportunitdli continuat aga. lncapacitatea de a manifesta empatie se repetd uneori gene_ ralii de-a rtrdul. pe mdsuri ce inainteaztr in viatd. de 9i rie AK-47..fie de violen!tr. dar pinX 9i acesteamprente cumplite pot fi indreptate. . lor' Cind m-am sapte minute se ftrtipdriseri bine in amintirea de Universimicd distan!tr iris la aceastdgcoald care se afld la o crescut' tream meu.-".Ceea maltratali este felul cum au invdlat foarte de tiirpuriu sa re'aclioneze ca versiuni in miniaturb ale propriilor paiinli care i_au ab lzat.Purdy" a apdntt h A9d ClesDontan atit la btrielii cit 9i la fetifele de la gcoalaelementarl acele cd sernne numeroasele dintre unul fiind acesta .care la riradul sdu Purdy Patrick a treia. Purdy. jocul .chiar a doua zi dupd nenorocire. uer care nu au primit asemenealeclii de empatie par si nu le mai poattr irvila vreodatl. copii. o refugiati cambodgianS.. de bine. California. ia_ re culmineaz5 cu brutalitatea. gdurile *ilP ""t" piele carne.ii trateazd pe ceilalfi aga cum au fost gi .Pvrdy" 'ln acestjoc. ca adrrlli.iit du timpuriu intr-un regim permanent traumatizant.ea cum trauma poate l5sa oamprentd de duratl pe creier.t" minute. fei ae aieH zilnici. t .Nu uitati ci existd momente ir care pasiunile o iau razna gi ci in perioa_ dele. pind ce acestaa fugit tirindu-se in patru labe.de crizi tendinlele primitive are centrilor periferici ai creierului capitd un rol dominant. e mai mult decit clar ce fel de leclii emolionare i9i insugesc. .. l-a care p" .zZmm in sutele de copii care se jucau acolo' Vreme *toittt" c-13" c. a" gloan. cu pirinli brutali cire la rindul lor au fost"martratafi de propriii plrinli fir copil6rie13. V5zind cum este creierul format . Asemenea c-opii arr. Purdy a imprXgtiit gloanlele in curte' dupX polii" i# a"t un pistol latimpld 9i s-a impugcat' Cind a venit tia. tavecinitatea cogadevXratul cu Purdy cu povestea dupi 9i luni ..in virsti de l. totul serd adrinate imediit . a doua claselor intii. ne ddm seama ci de fapt copillria reprezinti o gansd unicd pentru lecliile emogionale. obiceiuri_ le creierului emolional ce au fost dobindite mai inainte vor domina.A:u?li ei tratali' Cruzimea copiilor maltratali este'de fapt o versiune extremtr a ceea ce se vede la copiii ai cdror perinyi sint critici."Tpare pentru ceilalli 9i str firleleagtr cum se sirnt cei_ 1t11" rartl coplr. vreun copil se lovegte sau plinge. de 9i . h jbaci.rrt p" t7 f"b*urie 19'89 pauzi de dupd-amiazd a intr-o Acolo.or joace colegii pregum jucirie sd ca voiau pugtite de ?::i9 toun joc numit .

h. cd i-a cuprins un val de frictr atunci . li*ntor"=1t >pencer Htfr.u_ trditd mereu p...lovitur5 de pumn. tntr-o clipi. "uru Despre aceste momente vii.cd vor muri gi ei curind. susfine cd problemi principaltr in cazul unei asemenea traume este .nutc" unei traume emolionale de orice tip. strecurirdu-se in minlile neatente are copiilor inainte de a adormi. Ea a fugit de la banca unde lucra in momentul in care a vdzut un birEat care gi-a bdgat mina ir haind exact cum procedase jefuitoruI. traumatizante devin declangatori mintali. Unii copii au incercat sd doarmi cu ochii deschigi. singele pj"ur_ te. spre deosebire de victimele unui dezastru natural. . Citeva sdptdmini bune. stind'-"r". neurospecialigtii su'slin ctr ele devin amintiri integrate in circuitul emofional' simptomele sint de fapt semnele unei supralicitdri a nucleului amigdalian. ca str nu mai viseze.mi_a zis. care incercau str-gi ductr viaia ji ca mai-piifo. participarea la catastroftr naturald cum ar fi un cutremur sau un uragan/ un viol sau un jaf' Sutg de mii de oameni trec anual prin alsemeneadezastre 9i mulli dintre ei sufer5 rdni emogionale care igi lasl amprenta pe creier' a"t"l" de violenfd sint mai periculoase decit catastrofele naturale cum ar fi un uragan. ". psihiatru pentru copii. Cruzimea oamenilor se intipdregte in amintirea victirnelor ir aga fel incit totul este privit cu teamtr. un culit infipt.ce are ca rezultat o vigilen*J poate si dureze o via!6.O femeie care a fost jefuite de cltre un bXrbat care a urcat criea in lift 9i a obligat-o sub ameningarea culitului sd coboare-la un etaj neocupat nu s-a mai urcat tn lifturi strptXmini htregi' dar nici in metrou sau in vreun alt spaliu inchis.care s-a tras de curird. Pentru c6..q pentru cg se gin_ deau. copiii erau cupringi de vise nelinigtitoare ii . Dr. Ca urmare. ni se ttria-respiragia". copiii'au fost in_ spdimfurtafi pini 9i de oglinzile din dormitoare. a9a cum s-a ardtat in!5 exagerati asupra unor suPraviefuitori ai Holocaustului' fdcut t-"t ti"ai" .De cite ori auzeam o ambulanli ce se indrepta spre'azilul dnr capul strdzii. in cire murise_ rtr colegii lor.. . minute ....Tofi copiii ciuleau urechile si vadd dactr se opregte aici sau merge-mai departe. Zgomotul ve_ :t^l 4l?1 .."d nea de ta tantul unui leagln care se freca de stilp. o fetili exaltatd a venit in goand la directorul gcolii. gata sX dea i*ir. incit ir doamne unei fala in intotdeauna meargtr stradl incearci sd in lovitd nou fi din va nu cI in siguranld a se simli pentru virstd cap2. auzirea sau mirosul unei pugti din. Mulli copii au devenit hipervigilenfi. patrick. obazd.-. in afard de cogmaruri care repetau crima.. pat il. irrtipariiua grouzei.-Acest fenomen declangator este . nemaiindrdznind sE iasl pine in curte. La citeva sdpttrmini aupe inciient.care tn cazul unei catastrofe naturale rxmine ireatinsd. inclusiv a iinor suferinlehzice repetate din timpul copiltrriei' Orice eveniment traumatizant poate declanga asemenea un incendiu sau un accident de amintiri in nucleul amigdalian: -o magind. Toate aceste reacFi sint binecunoscute de psihiatri ca fiind . care-gi ilpune prezenfa:.ln6 in cele mai mici amtrnunte.in *emorie ..amintirea principalei acfiuni violente.o. se se repete nenorocirea. deixemplu...ft.. acolo unde avrlsese loc crima. ltrsird un copil a" puri. inspiimintitoare. ii mai izbitor era felul cum amintirea acestor citeva "i"tei. unii bdieli unele fetile 9i :l::":T"" 9r-au tacut un loc de joacd lingd sala de curs. cele mai profunde cica_ trice ale gcolii nu se aflau in clldire.nefasti.tt atacul suferit. lumea inconjurtrtoare devine periculoasd' oamenii sint ameninfdri potenliale la adresa siguranlei Personale. impugclturi! Aud impugcdturi!.J. principale ale tulburdrii de stres posttraumatic. impiedicind permanent congtientizarea pinl la capdt I amintirilor vii ale unui moment traumatizant.. s_x rdspindit re_ pede zvonul cI acolo igi are sdlagul un fel de monstru imaginax. anunfat venirea zilei sf. fuf"i! au continuat luni ilrtregi sd evite zona . Amintirile sint expeiienle senzoriale intense .vederea. Amintirile au continuat si trdiasci la fel de tulburltoare ca visele.u Un profesor mi_a zis. unora dintre copii le-a venit ideea ctr aceastdzi ar putea fi in onoarea lui patrick purdy. in care s-ar fi putut simli ca irtr-o capcani. specializat in tulburdri de stres posttraumatic.-A. ---.. de exemplu.silrgeroasaFecioartrMaria. O persoani care a fost lovitd irn cap ftrri pe -anX sd-gi vadtr atacatorul devine atit de speriatd ulterior. 1:3rg. de paz6. mai ales cind ceva se asea.2M Oaze de oportunitdli Trauma 9i retnttdlatea emolionald 245 fiind spelat l.i" ufiproioli.i zugrdvil In acel moment. sirenele poli!iei.piriu. cele ale unui act de violenfi simt ctr au fost alese in mod intengionat ca fintX' Acest Iucrrrclatind hcrederea ftn oameni 9i in securitatea unei lumi interpersonale.tipetele sau tdcereabrusci a victimei. un zgomot de armd.titit" mai mic semnal care ar putea insemna cI un mola cel alarma ment cumplit este Pe cale str se repete. Alfii nu se mai jucau decit in grupuri mici..... ci in psihicui gi"f personalului..

nd gi a inceput sa tune. d: r.it *e*e ce descoperirile privind tulburarea de stres singur epiiostttu.cum ar fi o ugi trintitd.r_ fulb-urarSa loas6 a nivelului la care centrul ndural di alarma..searatrecutdm-am dus la culcare gi in sfirgit am dormit gi eu bine.. repetate. Precum cei de la gcoala Cleveland' " devastatoare sd us"poate intimpla ca victimele unei traume vedere biolode punct din inainte mai ca nu mai'fie niciodafi qic". cd pot exercita .rr-it control. a izbucnit o furtu. amintirile care ii bintuiau erau furcr foarte vii.t'rrr. iar inima simteam cA_miiese din piept. directorul Laboiatorului de psihofarmacologie din cadrul centrului: . un psihiatru ce a studiat Ia %t".Nu conteazl' dacd este vorba de o aruf C"tt*lui groazdstirnitd pe cimpul de lupti. am reugit sd avem suficiente date in aceste Dar de stres tulburarea inseamnX Posttraumatic' rd cu ce suferit au care copiilor mdsurd in egali aplici 9i se informalii qrave traume emogionad. Eram sigur cd voi fi doborit iu prima ocaziegi cd voi muri. le fuseserd mdcelirifi cei dragi gi induraserd lagirele nazis= te. o relea de laboratoare de cercetarecare s-au condintre centrat asuPra spiialelor de veterani.e se opereazd esteinconttolabil'Dac1' oamenii simt cd pot face ceva intr-o situafie catastrofalX. cum ar intr-un muri de a pericolul sau uragan unui timpuf blocarea in aceaccident de ma9ina. Dennis Charnet'. reactioneazd. ur..transpiramprin toli porii. par_ ci eram din nou in Vi9{ap in plin sezon*.. de proaspdth gi de detaliatd avea peste 20 de ani..T"" posttraumatic reprezinti o scddere pe.rr. maltate un anumit numtrr de atti.. Tot acest stres incontrolabil poate avea biologic.Cam 60% au'spus cd se girdesc aproa_ pe zilnic la Holocaust.. M-am trezit imediat infepenit de fricd.. tlii_ nile imi inghelaserd9i totugi. gi totugi igi pdstra fo4a ae a'pro_ duce aceeagifricd in acest fost soldat iu gi in ziua aceeanefista. Spredimineali. Aproape trei sferturi au spus crl incd se sperie de tot ceea ce le poate aminti de persecu!i". Circuitul blocat despre care dis_ cutamin Capitolul 2 pare extrem de important in ltrsarea unei urme de memorie atit de puternice: cu cii evenimentere care de- mai llangeazi blocarea nucleului amigdalian sint mai brutale' Baza greu' gterge mai io""nt" si mai oribile. miroseaa sulf. Iar unul dintre supravieluitori declara: ... studiilor urmu itt rXzboaie' ierani din Vietnam. indiferent cit de mic.rrorric.t*utic sebazeazl. Sau cum imi spunea dr' ]ohn iri"e an Krystal. se descurci mult mai bine din punct de vedere emolional decitcei care se simt complet neaiutorafi.ic." lagi ' impact Cuvintul cu ci. o salteadlubambus sau mirosul de camede porc prdjite. fdcind i"rrou_ na respectivd sd reaclionezg la nlomente obignuite din viagi ca 9i cum ar fi unele de mare crizd. Simleamfie_ carefiricel de pdr de pe ceafdcurn se rid^icase veitical. extrem de vie. Nu reuseam si-mi recapit ritmul respiraliei. Dintr-odati. pelmpactul asuPra unui fost suporau ce din cruzimile pot ipirea similare rezultate lod. cu atit amintirea se iflurag a acestor amintiri este o alterare totall a reacliilor chimicoce din creierul pus ir migcare de o singurh cliptr de groazd plesitoarea. GROAZA TNGHETATA iN MEMORIE ce spunea un veteran al r5zboiului din Vietnam tr virs_ -Iate td de 48 de ani. . aparentdeclangate de lucruri fdrl nici o legdturd.fizic sau emofional' cut"maidetaliatestudiiasupraschimbirilorlanivelulcrelerului s-au fhcut la Centrul Nalional pentru Probleme de Stres Posttraumatic. o deime au dcclarat cd le este fricd in generar.. opt din zece inci suferd de cogmaruri -ruu". f6cind de gar_ dd. la vreo.> persoana neajutorat6 este cea care risc5 sd acel sufere ulterior de o tulburare de stres posttraumatic' Este nipi pofi nu cd primejdie in push este face ili viala ci sentiment . un ciine care iatrd sau fumul care i_e9e pe un cog. om mort. Apoi brusc am zdrit ceeace mai rdmisesedin amicul meu toy. t5.bir.Cind cineva este atacat cu culitul 9i gtie si se apere.ui"nt fiind directorul unei clinici de neurologie din caNalional.. cu in cazul cu copiii care sint hatati Sexual. chiar gi dupd o jumdtate J" diotr. o asiatici intilnitd pe stradd. de o torturX sau de o maltrafi fi iare repetata in copihrie sau db o experien!tr unic5. Neajutorarea face ca evenimentul in sine si de' 'mod subiectii coplegitor.Cine a fost la Auschwitz 9i nu are cogmaruri irseamnd cd nu e normal.3 Aceastd oribild amintire.246 Oaze de oportunitdli Trauma pi reinztdlatea emolionald 247 Dupd aproape 50 de ani de la perioada in care suferiserd de foa_ me. dar 9i din alte legdtuasupra veteranilor. mi-a spus dr. totul se afla pe un taler din bam_ bus ce fusese trimis ir cimpul nostru de lupia de citre militarii Viet-cong-ului.24 de ani dupd ce trecuse prin momente de groazd in acea lar5 indepXrtatd: Nu pot scdpade amintiri! Imaginile se succed pind in celemai mici amanunte. Cel de-aldoileafuIger gi tunetul cei_aurmat m_au ficut s5 sarin agahal dirl pat incit ail aierizatdirect pe jos. cei cu simptome active. cum ar fi o uniformd. it p.. unde existS mulgi veales mai cei care sufertr di tulburare de stres posttraumatic. o bdtaie in u9i. ir vreme ce altcineva i9i spune doar atit: .

::grl Oazede oportunitdli * in acelmoment incepird ca scapi 1n( 9d modificdrile la nive_ lul creierului.r.pironitd." d" l.rru ca varga. t'.l.".t""r de stresant 9"-ir: pentru un gobolan-.nrrt o urmd de stres.u"""ir" il*ui'f"ra" ai" aceapanicd ingrozitoarece o cuprins"r" ir.{liu"ir."l1 . ca reacfie la situaliile care reprezintX doar o micd ameninlare sau nici una.i.-p.pii "i"st mor coteiii ." into""iic. fil.-. secretind doze mari din aceste substanle chimice din creier. In urma unui studiu. dar care amintesc de trauma inifialtr.sugerindu-se astfel cd de fapt creierele lor au suferit o modificare de durati in privinla secrefiei de catecolamine. in -.. pentru un -orrte. u*Ltili#'n1J".p.i*"tu.i sa de a mai dormi.r u'p.cupu"itutea ". Incepe sI transpire." se concentreazd asupranudeului amigdalian. in cazul unui veteran din Viefrram cu tulburare de stres posttraumatic.ilG . t ?:.in special in nucleul amigdalian."i" . Principatele simptome utu u""rG friii . Schimbtrrile au fdcut ca acest hormon si fie secretat intr-o cantitate excesivd .. care intrau in panicX ori de cite ori auzeau o sireni de ambulanld asemeni celor auzite dupl crima din gcoald' Locusceruleus 9i nucleul amigdalian sint strins legate de alte structuri periferice... psihiatru la Universitatea Duke: . ca{e se afli intr-o Parcare unde exsI plonjeze in plodeazd un cauciuc. i."9d. insd cel posibilitatea sd opreascdqocurile a scdpat ftrrd nici "ur"lu. Jolinait" _ inclusiv celemaiintense.ajutoratdin aceastr pgiecheu r"rurit u niverul creierului createde stres6-.ri". 9i pentru profesorulaflat de f1F cl-re... lucru ce i se iniimpla a""ii" m.i". Aceia insi care au prea mult ACTH nu se pot obignui cu lucrul ista: gi a patra oarX vor reacliona la fel ca gi prima datd.e"thdu_gi bdielelul de patru ani in aceacasi cuprinsaj.? - 248 Trauma pi reinztdlarea emolionald 249 acest sistem devine hiperactiv. care regleazd producerea de ACTH.i l"r" impugcat pe te_ renul de joa-cigi a vdzut cum singeieazx "..*rruiui.. De exemplu...lriii.Unul singur dintre acegti cobaiurr"uo _ur. tremurtr gi s-ar putea chiar sd-9i aminteascd frinturi din ceeace s-a intimplat.pi. Schimbdrile din acestecircuite se pare cd arnplificd simptomele tulburdrii de stres posttraumatic/ ceea ce inseamn6 anxietate.agacum tusese ""pfii.._ tuI.atetulburarii dt.. apar in locus ceruIeus..ifl.soculelectricincetapentru ambelec"gti.Preamult ACTH te face sd reacfionezi exagerat. dar nu 9i a treia sau a patra oar5.t.h. in care reaclia este lupt6-sau-fugi. Dupi luni de zile..cutremurului. Simptomulcet mai obosito*i d. insd de fiecarea"ti J" intensitate. teamd. Acestesubstanle neurochimic"rnoUiti""urdtrupul in cazul unui moment de ciize.il#Jsti"utr_utic _ sedato_ reazd schimbdrilor din circuitul p". acefagi ae-cat"cotumine dI o for!5 speciall amintirilor..gi. dacd te strecori in spatele cuiva gi dintr-odatd pocnegti din palme. Neajutorarea ca declangator al tulburdrii de stresposttrau_ matic a fost prezentati in zeci destudii pe ."... irascibilitate.. ltlr:ture .jes undevain tocul ""u"u apd ugii."f"f ei e3.. ting . de cite ori auzeace s'etrtrtea . principalul hormon al stresului. sauluminf. cu greu de controlate Alte modificdri au avut loc in circuitul ce leagi creierul periferic de glanda suprarenald. Sau a9a cum imi spunea dr. producind in trup modificiri ca hipocamp giinlocus ceruleus moment de crizd.rr"r"" "uia"'"t*.z o parte dintre schimbe.. posttraumatic.i."ta"""""9i iriirg. aarenalinagi nora_ drenalina. il cuprinde frica.itu bai care au fost rinuli in .". dispozilia de a se bate sau de a fugi gi amintirile emofionale intense gi de negtersb.in timp cevaluri du_ ptr valuri de replici ale cutrdmurului scuturaudil.u ru.t[. i. trlb.. Doar cel ne_ *r"i ir. supdrare din orice. De exemplu.. *urn.r..9ocelecrric-'il. Cei care au hipersecrelie de ACTH au gi o reaclie de spaimd exageratd. generarea de ACTH il fac^e aceleagisentimente ca in cazul traumei inifiale. hipervigilenfi..l.. TULBARAR\4 DE STRESPO STTRAUMATTC CATIILBIIRARE LIMBICA Trecuseri lurii de zile de la un cumplit cutremur careo arun_ casedin pat gi o fdcuse"sd ag gr."'r"gluur?J. Charles Nemeroff..refia de cdtre cre_ ier a doud substante numite qi.plecat.neajutorarea trebuiesd fi fosi puipuUifa." dG. Cind el apd_ sape manetd.ierd mincare.:. S_a ghemuit ore hilugi in noaptea . care in realitate nu se irtimun ar urma cum 9i PH'0.ih . Pe care corpul il secreti pentru a se mobiliza in situaliile de crizi. il ia cu frig.atr.._.rtot sd opreascd ma_ sacrul.t.. cantitdli de gocuri electrice. ca in cazul copiilor de la gcoala Cleveland.tiie"arui" o per"chede co_ adminisrrin_ un u'or. circuitul catecolaminelor se prelungegte pind in cortex. Fli.ei:'r. s-a constatat cd veteranii din Vietnam care suferd de tulburare de stres posttraumatic au cu 40o/"mai pulini receptori de stopare a catecolaminelor decit cei care nu au aceste simptome . i9i .. persoana respectivd va tresiri putemic prima dat5.. cum ar fi hipocampul 9i hipotalamusul..

persoana fiind gata de orice. cu irrvilarea unei reaclii mai normale la evenimentele tiaumatizante. alarma este 1tu":i cte o urtensitate $i mai mare. iar cealaltl ny nrlcl^eu. Ceva similar se intimpli 9i tr cazul tulburerli de stres post_ traumaticl2. pentru moment. Condilionareafticii este denumirea pe care o folosesc psihologii pentru procesul prin care ceva ce ir ultimi instan!5 nu este ameninldtor devine inspdimint[tor. Modificdrire-de. mecanismele inv5lirii gi memoriei au luat-o razna. atunci cind creierul suportd modificdri care devin predispozifii.hiperactiv.aceastdmdritd potenlialitate de a declanga blocaje neurale . pentru cd in mintea persoanei afectate se asociaztrcu ceva cumplit. sugereazl nevoia. cu care igi petrece multd vreme jucindu-se.rju trofe una suferl o tulburare de stres posttraumatic. ca o magind care rdmfurepermanent fur viteza a patra. opioidele sint substante chimice din creier . Cirad nucleul amigdalian 9i acea regiune a creierului conectatd la el i9i iau un alt punct de reper in momentul unei traume de mare intensitate.amigdalian este cheia regiunilor creierului implicate. indiferent la ceea ce in alte condilii ar fi ervenimente tulburitoare.negativi. cel care secrettrendorfinel-e. din nou nucleul. de data aceastaconcertat cu o anumiti re_ giune de la nivelul cortexurui cerebrar. De obicei.el devine. In condilii dure. Ce-iapropiali acestor persoane pot cLnstata o indiferenld 9i o lips{ de empatie. Schimbdrile neurale fur cazul tulburtrrii de stres posttrauma_ tic se pare cI predispun persorna care suferi de ace'asttr boall la viitoare traume.250 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnodlarea emolionald 251- Un al treilea set de schimbdri apare in sistemul opioid al creierului.te. de cite ori obiectul fricii este intilnit din nou ir absenla a ceva cu adevlrat inspdimintdtor. Acest lucru se pare cd se intimpl5 printr-o reinvtrfare fireascd. incetul cu incetul igi pierde aceastdfricd in ca2ut in care se mutd lingd nigte vecini care au un ciobtrnesc foarte prietenos.inseamnd cd toati viala este gata sd devini o crizi permanentd.tr la nivelul creierului ulterior in viatd I1cru. Cind asemenea. stringenti de a trata copiii cu tul_ facest burare dg streg postfraumatic). ore intregi sau chiar zilein cazul unui eve_ niment traumati2ant. pentru cd interfereazi cu lucrurile invdlate ulterior . observite de mult lt"g:. Charney a observat ci frica poate dura gi ani de zilel3. corpul este pregdtit pentru a susline eforturile fizice 9i. . Aceste avantaje pe termen scurt devin insd cu timpul probleme de durati. Dar in depdgirea fricii dobindite neocortexul are o importanli capitald. Acesta ar putea fi un motiv pen_ tru-faptul cd dintre douX persoane unei aceleiagi catas_ "*p. Acest circuit neural imphce din nou nucleul amigdalian. chiar 9i cele r4ai nevinovate clipe putind deveni o explozie de frici innebunitciare. care tocesc senialia de du_ rere $i."t ra rulburarea de stres posttraumatic: anhedonia (incapacitatea de a. un copil care invald sd-i fie fricd de ciini pentru cd a fost urmdrit de un ciobinesc geruriu:r furios.simli plicerea) gi o amorfeall emolionaltr generali. aceastd schimbare de excitabilitate ."r"-"" constatat ci soldatii grav rdnili lveau hevoie de cintitegi mai mici de narcotice decit civilii cu rlni mai pulin grave.mai precis. oamenii au o mai maretoleranfd h durere _ un efect ie a fost observat de chirurgii de pe cimpurile a" f"pU . care suportd o traum. Regiunea cheie de pe creier unde se irva!5. Toate aceste schimbtrri neurale oferi avantaje pe termen scurt pentru rezolvarea unor urgenfe infiortrtoare sau stresante ce pot apdrea. Un alt efect posibil poaTulg te fi disocierea.l amigdalian este pregdtit ie descopere pericolul.endorfini dau o noui dimeniiune combinafiei neurale declangate de o nouX expunere la trauml: amorlireaanumitor senzaFi. o senza_ iie de izolare fa!tr de vial5 sau fal5 de preocufarea in raport cu sentimerrtele altora.it: comparabile cu opiumul sau cu alte narcotice inrudite. Astfel. . ln temerile dobindite cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic. cind cineva invald si se teamtr de ceva printr-un reflex condifionat. RENyATAREAEMOTI2NALA Aceste amintiri traumatizante se pare cI rdmin ca fixafii in funclionarea creierului. incluzind incapacitatea de a-gi aminu momlnte de mare importanftr. frica dispare in timp. se reline 9i se aclioneazd ca reaclie la fricd este circuitul dintre talamus. imprevizibill in ceea ce privegte durerea. vigilenla este mult mai mare.sistemul blocdrii neurale. Acest lucru se paie ci explicd un in_ de simptome psihologice . iar cind el reapare in via!tr ca o primejdieieall.. Un numlr de studii pe animale aveau sd desco_ pere cd atunci cind ele strt expuse chiar gi unui stres ugor la o virsttr fragedd sint mult mai vulnerabile decit animalele nestresate. nucleul amigdalian gi lobul frontal .agenli foarte putemici de amor. temeri sftrt declangatela animalele de laboratoq.. Atunci cmd existd un nivel mare de opioide (-propria morfintr a creie_ ru!ui").

reinvilarea spontand nu mai are loc. Vestea cea buntr este deci ci gi traumele profunde ca acelea care produc tulburarea de stres posttraumatic se pot vindeca 9i ctr drumul spre o asemenea vindecare este parcurs prin reinvdfare. igi spila pipugica la nesfirgit.. care la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic nu mai funcfioneazS. scolindu-gi in evidenld capacitatea de a stlpini momentele traumatice de neajutorare. O altd cale de vindecare este'aceeactr.la D-actr insd trec prin experienfele cele mai potrivite. memoria repettr fur cortex o stare de anxietate mai scXzutd.cam la o ortr de Central Valley 9i de Stockton. psihanalist in probleme de copiilT. desensibilizindu-l gi permifnd un set de reaclii netraumatizante care-i vor fi asociate. ]ocurile acestea repetate la nesfirgit ii lasd pe copii str retrtriascdtrauma in siguranli.Purdy" sint previzibile la copiii mici care au trecut printr-o asemenea intimplare de o violenld coplegitoare.pe scurt. tntr-o eiperien!tr de la6orator in care oamenii mai intii au invtrlat str aibd o aversiune fafd de un zgomot puternic . Aceasti reinvi.. refurttrrind tiparul fricii.252 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnztdfarea emolionalll 253 ih tulburarea de stres posttraumatic. Cinci ani mai tiirziu.se pare ctr presupune un proces de invigare activ6. Califomia .un exemplu de fricd dobinditl gi o paraleld fir alt registru cu fulburarea de stres posttraumatic -. amintirile emofionale putemice gi tiparele de gindire gi de reaclie pe care le gerrereazi se pof schimba in timp. Rdpitorii au itrgropat autobuzul gi au linut copiii i:rtr-un chin care a durat doulzeci gi gapte de ore. propune Charney. evenimentele din viafa lor au contracarat aceasttrproblemS.ceea ce duce la o supravieluire anormald a amintirilor emof ionale".Dispari1ia. este de naturtr corticaltr. Aceasti constatare 9i altele similare dau speranle ctr schimbtrrile la nivelul creierului in privinla tulburirii de stres posttraumatic nu sint ireversibile 9i cd oamenii $i pot reveni chiar 9i din cele mai cumplite traume emolionale .. ]ocurile precum . Aceste jocuri macabre tn cazul copiilor traumatizafi au fost observate prima datd de dr. fetele jucau in mod simbolic scenarii ale rtrpirii cu ptrpugile lor Barbie. Unul dintre modurile in care aceastd vindecare emofionaltr se pare cX se petrece spontan .Purdy" .. Terr a descoperit cd acei copii rdpili retrdiau momentul in jocuri in care erau victime. ctr acestcircuit emofional poate fi reeducat.cel pufin la copii .Intrebarea este cit de repede scipdm de o fricd dobinditX. Uneori. Lenore Terr din San Frantisco. Cei care inctr mai aveau simptomele dddeau dovadtr de modificiri de catecolamine la nivelul creierului. dintre care trei sferturi i-a constatat cI au simptome active de tulburare de stres posttrau_ matic chiar gi o jumtrtate de secol mai tirziu. . mai bun. Frica inilialtr incolgi_ tI in nucleul amigrtalian nu dispare comple! mai degrabd cortexul prefrontal anuleaztr in mod activ commzile date ie nucleul amiqdalian restului creierului.. unde s-a furtimplat nenorocirea cu Purdy .. care ura faptul cI simlise urina celorla$i copii pe pielea ei cind stiteau acolo ghemuili de spaimd. De exemplu. Charney susfine ctr acest lucru se poate datora schimbdrilor din creier in cazul tulburdrii de stres posttrauma_ tic.ir weme ce aceia care gi-au revenit nu mai prezentau asemenea schimbtrrib. chiar cei 9i cu tulburare de stres posttraumatic pot depdgi momentul. spune Richard Davidsory psiholog la Universitatea Wisconsin. incit blocarea nucleului amigdalian se petrece de fiecare dattr cind ceva ce amintegte fie chiar gi vag de trauma iniliali reapare. Descoperirea pozi_ tivd a fost cd un sfert dintre supravieluitorii iare atrsuferit iind- va de asemenea simptome nu le mai au.. REED UCAR EA CREIERULUT EM Oy ON AL Una dintre cele mai incurajatoare descoperiri despre tulburarea de stres _posthaumatic provine dinti-un studiu asupra supravieluitorilor Holocaustului. Davidson a descoperit cd oamenii care sirt mai activi ir cortexul prefrontal sting igi depdgescmai rapid frica dobindittr.taie.nucleul amigdalian nu trva!tr niciodatd str aibi o reaclie mai slabd. sugerind din nou roL'J imp_ortant jucat de zona corticald in detagirea de stresul dobindiCs. care a descoperit ctr rolul cortexului prefrontal sting este de'a di_ minua starea de disconfort. copiii dau un alt deznodlmint. fricii. constatd el. . O alta se juca de-a cXldtoria lui Bar- .. Una dintre fetife. tragediei. Aceas. inh-un fel sau altul.Purdy". ir mintea lor.. Ea a descoperit asemeneajocuri la copiii din Chowchilla. schimbiri care sint atit de puternice. care ar putea reacliona cu team5. juciridu-se de-a .este practicarea unor jocuri precum .. .gitrnde in1973 un autobuz cu copii plecali intr-o excursie de o'zi a fost rdpit la drumul mare. ta permite doutr cli de vindecare: pe de o parte. tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic . copiii il omoar5. Acest lucru inseamnd cd niciodatl lucrurile de care ne temem nu pot fi tratate cu o senzafie de calm .

in final. Aceastd inlelegerefaceca simptomelein sine sd fie rnai pulin inspiimintitoare. de a seajungela ima'gineainghefati din nucleul amig_ . psihiatru care a absolvit la Harvard 9i a cirei munctr deschizXtoare de noi direclii subliniaztr fazele de revenire in urma unei traume.'di"ti- rile putemice care ii preocupi se strecoard ffr desenele. Irene avea deja simptome de tulburare de shes posttraumatic.atingerea sttrrii de siguran!tr. Astfel ce trth i-a cerut sd faci un desen. Ase_ meneareferiri indirecte la o sieire p?ofund traumatizanta apar aproapeintotdeauna in creafiile Eth a mai pus gi alli co_ pii str deseneze cite ceva. Prima fazi .hipervigilenla gi panica sint de fapt pirfi ale simptomelor tulburtrrii de stres posttraumatic. Irene. asemenea canrri 9i povestegtedespri un pugti de cinci ani care a fo$t rdpit impreund cu mama lui de ctrtrefostul iubit al acesteia.psihiatr. reincBperea unei viefl normale. desenatul in sine este o terapie. RENyATAREAEMOTIONALA 9I REFA9EREA DINA O TRHIMA Irene a mers la o intilnire care s-a sfirgit printr-o incercare de viol.254 Oazedd oportunititli Trauma gi reiialgarea emolionald 255 bie. trateazd.presupuneg5sireaunor cdi de calmarea circuitelor emolionale prba temtrtoare 9i care se pot declangaatit de ugor irncitsd permiti reinvdfarea18. pindind-o gi urmdrindu-i fiecare rrigcare. Cind a inceput terapia.. Aceasti cale este folosittr adeseapentru tratarea copiiior trauUneori. cind a trcercat si apeleze la ajutorul polifiei. pdpusacaremergeaundeva.acestlucru ircepe prin a-i ajuta pe pacienli sd inleleagdctrstarealor de surescitare9i cogmarurile. arta poatedeschideo posibilitateca aceicopii Tu|r"!i: sd discute despremomentul de groazddesprecarealtfel .apt.povestea. de exemplu. re voluntari a traumei se pare cd alimenteazd nevoia de a o transforma in amintiri putCrnice.ir"_ drdztrisd vorbeasci SpencerEth din Los Angeles. ._u. amintirea amlnuntelor traumei gi jelirea pierderii suferite gi. Degi s-a luptat cu atacatorul. E de infeles cdb{iatul nu era dis_ pus.uin probleme de copii.de f. Dar daci estevorba d. Ochii aceiaimengi Eth i-a intelpretat ca fiind in_ drizneala copilului de a privi pefufiC la cefacecriminalul. EI a schi. retrdirea momentului "ad" "*u*_ o dati saude doud ori e suficienttr. ca gi in gtrdurile lor. Hermdn susline cX ele ar fi acestea: atingerea unei stdri de siguran!tr. Judith Lewis Herman. Aceistd retr*.de blocarea memoriei sau a senzafiilor ir raport cu o anumiti catastrofd. care ulterior pot aptrreasub formtr de flash-back-uri.aze.pr*"rri primar": mesajele. Adesea. sunind-o in toiul nopfii. a itcepe astfel terapia.lir carecreierulemoinva!tr din nou viala nu trebuie socotiti o criz6. ceea ceera chiar scopulin sineal jocului.9"ul: ctallan este cea oferitd de arttr. O altdfazd de inceput estea-i ajuta pe pacienfi si recigtigeun anumit control asupra lucrurilor careli seintimpld. Cazul lui Irene este citat de dr.pentru"opiilor. avind ln vedere cA .cel pulina9a credeTerr... ia reia ve.sejoacd9i viseazl cu ochii deschigi.tato magintrde.sdvorbeasctr despreastacu Eth.cursecareaveanigte ochi enormi. ofiferii au socotit cl problema este un fleac. nu mai iegea in lume 9i se simtea o adevtrrati prizonierd ir propria ei casi. Bdrbatuli-a dus'irtr-o cameri de motel.espre ce_ va coplegitoq. desprevaietelepe carele_a auzit gi despretot cea vdzut chiar gi de sub piturtr. intr-un ritual monoion 9i neindurtrtor.i u_li reaminti 9i a regindi chinurile prin careau trecut. Dincolo de asta. aga cum vom vedea de alt- fet aceastisuccesiune parestrreflectefelu. b a tre_ ia introducea pdpugaintr-o groapd. o dezvdlare directd a lecliei de neajutorarepe care a intiptrrit-o trauma. copilul simte nevoia sd repete la nesfirgit. el a continuat sd o urmdreasci: a hdrfuit-o cu telefoane obscene gi cu amenintdri violente. igi arnintegteEth.in careaceasta se sufoca.orice desen. ce poate fi un inceput de sttrpinire a traumei. gi-a mobilizat prietenii gi falnilia pentru a forma un fel de zid irtre ea 9i urmdritor 9i era gatasd apeleze 9i la polilie. nu s-a infmplat nimic". In vreme ce adullii care au trecut prin traume coplegitoare pot suferi un fel de amorlealdpsihictr.-respectiv metafora.creierur emolional estebine adaptatirlelesului simbolicai la ceea ceFreudnumeu.pentiu cd i9i fo_ losescfantezia. in vreme ce el a bd_ tut-o pe mamtrpfurda omorit-o. p"rrt . plu mersul la dentist pentru o plombd.adeseapsihicul eopiilor trateazd cu totul altfel problema. cd perrnalional nenttr.unde ia po_ runcit copilului si se ascunddsub o ptrturtr.nu conteaziunde _ gi sein_ torceacu bine. Dactrtrauma esteminori.snic firul traumei. Ei sint insensibili la traumd mult mai rar . Existd o logicd biologicd in privinla ordinii acestor f. Odatd. mirul gi artele. care la rindul stru esteun mijlJc de comunicareal subcongtienturui. _.

ce blocheazd activarea sistemului neryos simpatic. mai realisttr. ea mimeazX pagii care apar in mod firesc la cei care sint in stare sd-gi revind dintr-o traumd fXrd si fi suferit de o tulburare de skes posttraumatic.256 Oaze de oportunitdli Trauma si tetnudlarea emolionald 257 Felul in care pacienlii cu tulburare de stres posttrawnatic se simt in . nesiguranla incepe printr-o fazi mai intimd.a!ipeasc5" amintirile prea supirdtoare. groaz| s-a mirosit' s-a auzit' s-a vizut. fiecare retreind el. memoria incepe sd fie transformatl atit la nivelul irilelesului emolional. dindu-le insomnii sau condimentindu-le somnul cu cogmaruri." i se intihpla b5ielelulul tlnal' In s5u' de tatdl aldturi cimin noului ftrcercastr se adapteze pugtiul a reugit id vorbeascd despre viala zilnicX' iar amintirile -traumei au inceput sd se estomp.ezetreptat' . n-u mai ftrcut alte desene jocuri' creindu-se . care le dau posibilitatea sd igi echilibreze aceasttrstare de nervozitate maxim6.piriri denu incetul cu incetul. Pacienfii pot de asemeneasd invefe tehnici de relaxare. cit sI nu intrerupd Terapeutut il incurijeazd pe pacient.azaeste mediu sigur *utttutot 9i a emoliilor.n aici este Scopul greaJa' reacliile. Spencer Eth.stf.. in mod ideal. ei au continuat sd vorbeasci t u*"i". pare Aceastd alternare intre reimersiune 9i refuzul traumei a reinvilare o sd permitd o revedere spontand a intimpldrilor 9i stres de tulburare o cu cei Pentru o. ' Pustiul de cinci ani care a desenat ochii aceia imengi dupd ce mama a fost martorul unei crime oribile.tiif" pe care le genereaztrpot fi mai bine inlelese' aceasin emofionald Reinvdlarea gice 9i mai ugor de minevrat. posttraumatic mai greu tratabild. 9i sd reaclioneze altfel fafi de arnintirea traumatizarftl. mai precis. s-a ce ceea doar pr"rrip*e . susline Eth.nesiguran!tr" trece dincolo de frica fald de pericolele ce-i pindesc.r gtou"u poate fi trXite in tandem pective. avind in vedere declangareablocajului emolional pe care o creeazi tulburarea de stres posttraumatic prin hipersensibilizarea circuitului nucleului amigdalian. a desa naraliunea Treptat.iii caPtarea transformarea amintiiii in cuvinte. dar de data aceasta Ftt-* comunilucru Acest jii" unui terapeut de furcredere' siguranla cA "o*1i*ia faptul anume cA o te"!i" circuitului embgonal . venit mai deschisd 9i mai scell rePetau care sale cogmarurile timp. care duc la retrtrirea traumei 9i care rleapar slptdmini sau chiar luni. Deocamdatd insi existd medicalii care contrabalanseazd doar o parte dintre acesteschimbdri. Calmul fiziologic deschide o posibilitate de a ajuta circuitul emolional brutalizat sd redescopere cHviala nu este o permanentd ameninlare gi de a reda pacienlilor sentimentul de siguranld pe care l-au avut inainte de traumd."i1iui emolionale la aiestea. Acest lucru este de infeles. la inceput cu stereotipuri.ttol tan. prin sentimentul cX nu defin controlul asupra a ceea ce se intimpll cu trupul 9i cu emoliile lor. ceea ce inseamnd disociatl apoi fi putea ar 9i fice amintire.coplegitoare' caz in care tepoate ilti^plXtitot parupurrt rl ar trebui si reducX ritmul 9i sd pdstt'eze reacfiile reinvilareaciintului la un nivel suportabil. duptr 9i . Foarte ei' intre strinsd mai fegitrrta o astfel fiecare recitind . ln acestecazuri se pare cd adesea existd un fel de ceas interior care ii face pe oameni sd igi . zivor exista medicamente care si aclioneze in mod direct asupra efectelor hrlburdrii de stres posttraumatic la nivelul nucleului amigdalian gi conectdrii circuitelor de neurotransmifltori.. de fScut liil d."po. dupi care abia de-gi mai amintesc de cumplitele intimpldrile. spune Herman' repovestirea -declan9a temeri. Farmacologii sperd ch intr-o bund. au inventat tot felul de el a inceput sd incet.. a unei . unei pdrfi din aceastf. exact la fel de fiecare dat5' tenpulin "tia"""t mai trupul iar curgitoare. precum propanololul. ri#tit. despre spre temerile pe care le-a imprimat aceastd traum6' ci ce misurd zi'pe zi cu de in viala . sPaima.u"rt"ir"d crima. existtr antidepresive care aclioneaztr asupra sistemului de serotonind 9i betablocante. care permite circuitului emofional sX dobindeascl o nouX inlelegere. ca Pe lucru Acest detaliu.gi de tot ceeace poate ea declanga. sionat. O altd fazi a vindqcdrii presupune repovestirea 9i reconstruirea irtimplXrii care a creat trauma intr-un mediu sigur... in care victima fusese terapeel in schimb' aceea. Pe mlsurd ce pacienlii povestesc amdnuntele ingrozitoare ale traumei. cit 9i in privinla efectelor asupra creierului emofional. eveniretrtrirea dobindite deja mesurl mare in Prin ief.. Medicalia le oferd pacienlilor posibilitatea de refacere fur a9a fel incit ei sX igi dea seama cX nu trebuie sd fie la dispozifia alarmelor emofionale ce-i cuprind odatd cu o anxietate inexplicabi15. Ritmul repovestirii este unul lent.u. am6Folosindu-se 9i congtienti' amintirea din cutX'sa dispara se nuntele senzoriale 9i sentimentele ce devin cuvinte' amintirile unneocortex' de Dresupune cd sirt mai bine finute'sub control mai loi" i"J.9i cu amintirile traumei res9i .i"u . dezgustul. tn acelagi :u a devenit tot mai rut" iu unnare.se Povesteasci eveniun fel de mentele traumatizante iit se pbati de aminunfit..

lipsiti de umbra traumei. de moartea cuiva drag. avind totugi un control mai mare asuPra duratei lor. dar nu poate sd-l impiedice sE reacfioneze din primul moment.turi Precum incapacitatea de acceptare sau ie stabiliie a unei intimitdli sau frica de egecori o dependenli exageratS. chiar cu speranli gi sd-gi reconstruiascd o vialX noui. care a descoperit declangatorul din-nucleul amigdalian Precum 9i rolul jucat de acestain izbucnirile emofionale: . 9i. Neajunsurile oarecum obignuite ale copil5riei. ca orice alte amintiri.la lacrimi 9i crize de furie . abandonarea sau pierderea lor ori o rispin- gere din partea societilii s-ar putea sd nu atingi niciodati culmile unoi traume. prost adaptate. Dar acelagicircuit caie se poate vedea cd intipdregte amintirile traumatizante se presupune c[ funcfioneazd 9i in momentele linigtite din viafd. Acest lucru presupune reducerea simptomelor psihologice la un nivel controlabil 9i capacitatea de a suporta aceste sentimente asociate amintirilor traumatizante. dar iti vor ldsa amprenta in creierul emofional. tot aga se poate intimpla 9i cu cicatricele ernolionale de care suferim mulli dintre noi' Aceasta este misiunea psihoterapiei.. cu relalii puternice bazate pe incredere gipe un sistem de convingeri care si aibd o logici chiar gi intr-o lume in care se pot intimpla asemenea nedrepttrli2O. Dinjmica preiupusi de nucleul amigdalian 9i reacliile mult niai bine formate ale cortexului prefrontal poate oferi un model neuroanatomic asuPra felului in care psihoterapia remodeleazd tiparele emolionale profunde. Sau cum sPune niurospecialistul |oseph LeDoux. trseamntr reconstruirea unei vieli noi. Terapia practic te invald sd-l sthpinegti . de o despdrfire ori de regretul cI nu s-a incercat salvarea cuiva sau pur gi simplu de increderea pierdutd ftr cei care pdreau cd o meritd. ci pot fi vizitate ca orice amintire.DoveziasuPra acestui faptprovin-dintr-o ierie de studii de psihoterapie conduse de Lester Luborski 9i colegii sdi de la Universitatel din Pennsylvani*z' Ei au analizat principalele relalii conflictuale care au condus zeci de pacienli la psihoterapie . dar existd semne speiifice cd trluma a fost in mare parte depdgitd.spune Herman.gi poate gi mai important..dar tendinla de a se declanga reaclia nu dispare complet intr-o primi fazS. Ca 9i cum reciclarea permanenti gi retrdirea groazei dintr-o traumi ar fi un circuit emolional a cdrui vrajd. in sfirgit. Asta inseamntr cd in loc de a fi captivi pe veci intr-un moment din trecut.in relaliile intime din viala ulterioard.258 Oaze de oportunitdli emolionald Tiauma gi re?nztdfarea 259 Ih final. fiecare zgomot in noapte nu trebuie sd trezeascdun moment de groaztr din trecut.momentele catABtrofalefur care amintirile traumatizante sirt intipdrite sint rare de-a lungul unei vieli pentru marea majoritatea dintre noi.trdsf. Este semnificativ in special faptul ci amintirile tr urma traumei nu mai erup la momente necontrolate. ' PSIHOTERAPIA CAEDUCATIE EMOyONALA Din fericire.ili invall neocortexul sd inhibe nucleul amigdalian' -Impulsul de a acliona este refulat. Efectele ulterioare sau ocazionale ale simptomelor persisti adesea. pacienlii pot incepe si priveascX inainte. O refacere mai rapidd fir urma unei asemeneaizbucniri poate fi un semn de maturitate emolionald' Dupd aceasti terapie ceeace se Pare. care ste labazaunor tulburdri emofionale2l' Cortexul prefrontal poate redefini sau frira impulsul nucleului amigdalian. Fiecare sirenl nu trebuie si aducd neaptrrat un potop de temeri. este imprdgtiatd. intr-o oarecarem5sur5. De aceea noi nu putem hotdfr'ctnd si avem ieqirile noastre emolionale. |elireaiare rezultd in urma repovestirii unor evenimente atit de dureroase servegteunui scop de o importan!tr capitald. Herman a constatat cI pacienlii trebuie sd jeleascd pierderea generatd de o traum5 . ln finit. Toate acesteala un loc sint semne ale succesului in reeducirea creierului emofional. Ea creeazi capacitatea de detagare de traumd. Dacd tulburarea de stres Posttraurnatic poate fi vindecatd. odati ce este declangattro reacfie emogonile . un reziduu al sensibilitdlii itriliut" sau al fricii.. ele pot fi lSsate la o parte. ir mod voluntar .Apoi au studiat atent reacliile tipice (intotdeauna de aut6apdraref Pe care le au pacienlii atunci cind aceste dorinle . iar aici intrd in joc inteligenla emolionald. totul consti in invdlarea aborddrii iu talent a reacliilor cu incXrcdturd nervoasd. ceea ce se Pare cd rimire chiar 9i dupd o psihoterapie reugitd este reaclia remanenttr.indiferent cd este voiba de o rdnire.ctr-se schimbA sint reacliilepe-carele au oamenii.Odatd ce sistemul emolional irvald ceva pare cE nu mai uitd niciodatd. in vreme ce emoliile funda*"t tul" in aceasti privinld rdmin intr-o formd subliminald'" Datorittr arhitecturii creierului care addpostegte reinvilarea emolional5. ducind la deregliri . cum ar fi o ignorare perm€mentd sau o lipsi de acordare a atenfiei sau a tandrefii din partea unuia dintre pdrinfi. ir:r general.

e autoapdrare. it cuzt-. iar rispunsul devine mai eficient in ce privegte obfinerea a ceea ce igi doreau irtr-adevdr de la rela_ lia respectivd. Se pare cd existtr nenumdrate diferenfe de temperament. Ceea ce nu se schimbi instr deloc eit" a"u" sensibilitate speciald fald de rXdtrcinile acestor nevoi profunde.260 Oaze de oportunitdfi sau temeri sint activate la nivelul relafiilor lor interpersonale _ reaclii cum at fi faptul cd sint prea poruncitori. stnt foarte superficiali sau cumplit de timizi? Aceastf. eminenhrl psiholog al dezvolttrrii de la Universitatea Harvardl. indrizne! vesel 9i melancolic . intrebarea este dacd acest set emolional determinat biologic poate fi schimbat prin experien!5.u. Pe scurt. .ar putea tri. circuitului lim_ . fiecare bazindu-se pe diferenle innXscute la nivelul circuitului emofional. fie cd este vorba despre . dispre legsau despre un gef. pacienfii sigur cx au fost cupringi de sentimente de suptrrare . despre un copil sau despre un perinte. d. pentru fiecare emolie in parte. dar corteiul prefiontal gi zonele trvecinate au invtrtat firtre timp o reaclie noutr.specific pacientului. putem face speculafii.spuns la aceastd intrebare provine din studiul ftrcut de ]erome Kagan. acegti pacienli prezinti doui tipuri de schimbdri: reacfia lor emofionati la evenimentele declangatoare devine mai pulin tulburitoare. bic.Iucestor intilniri nefericite.rr. Ceea ce nu se schimbr insr este dorinfa sau frica acuti gi sentimentul inilial de torturd.m. fiecare avem o anumitl gamd emolionald favorittr. ceeace-il face pe celdlalt sd reaclioneze nepotrivit.. de tensiuni putemice pi de temeri. acel zgomot de fond al sentimenteloq. gaml de limitdri emolionale intrd sub umbrela temperamentaltr. cu temperamentul ne nagtem in parte datoritl loteriei genetice. prea exigenfi.cum rimire cu schimbarea obiceiurilor de a reacfiona intr-un anumit fel in cazul celor care din fire. care are o forlX extraordinard de-a lungul vielii. Fiecarepdrinte a observat asta:incd de la nagtere."r'de durati p11tind sI lind o vialX intreag*. "r.copilul va fi calm 9i linigtit sau capricios gi dificil. uneori chiar calmi sau indiferenti. Intr-o oarecare mdsur6. "o11u-r1a unei terapii de lungd durattr totugi. de in_ vinovdliri 9i de autoinvinovdliri 9.' KW Temperamentul nu este predestinat Prin urmare. lecfiile emofionale . intimplirile pe care le-a povestit se dovedesc a avea multmai puline reaclii emolionale riegative comparativ cu cele de la firceputul terapiei 9i rdspunsurilipozi_ tive sint de doud ori mai numeroase din partea celeilultu putroune.. cd au crize de furie sau manifestx o rdceali totali fa_tade"ceielalt sau o retragere in carapacea lor intr-o formtr d. oamenii se pot diferenlia in funclie de cit de ugor se declangeazX sau cit dr:l^reazd. Studiul lui Kagan se concentreazdpe unul dintrc aceste tipare: dimensiunea temperamentului care merge de la indrdzneali la timiditate.de lipsd di speranld ae iristege.9i sentimente gi de minie.mile se_mnale de alarmd ia respuirs la posibila dete$aye a unor intimpldri de temut. de"pre yn amant. . se pare cd el apare in aproape toate relaliile importante..pot fi remodelate. Indiferent care este tiparul.d.9i cd fiecare se datoreaztr unui tipar diferit al activitdlii creierului. invtrlarea emoJionald este un pro. Kagan susline cd existii cel pulin patru tipuri temperamentale * timid. In privinla creierului.a. mai ienetoasd. atit de rivnite. oricit de intensi este. aga pot fi modificate tiparele emolionale care au fost invdlate pe parcurs. Oare biologia noastrtr ne fixeazX destinul emolional sau chiar gi un copil ndscut timid poate deveni un adult fircrezXtor? Cel mai clar rf.chiar si in cazul obiceiurilor celor mai inrtrdtrcinate dobtrdite incd din copildrie . sd zicem. Cind pacientul nu mai are decit citeva gedinle de terapie. sog. Dar cum rtrmine cu acele reacfii care provin din codul nostru genetic . care ne influenfeazX dispozilia de bazd. Temperamentul poate fi definit tn funclie de stiri care ne inregimenteazd firtr-o anumit5 categorie de viafd emoflonald.

care au in- . carn 15 pini la 20h dintre copii sint . dupi cum ii numegte el.era fulburat de te- meri intense: se temea ci-i ia foc casa/ ca nu cumva si se inece in piscini sau sd rXmini singur pe intuneric. in Sala William ]ames. care se afld la etajul al paisprezeceleaal Universitdlii Harvard. La un an gi noui luni. care se scurse_ serd.de exemplq sint in_ clinali sd se autoilrvinovdleascd 9i sd-gi faci reproguii. Ca sugari. era atacat de mongtri. De asemenea. ca 9i cum s-ar fi adresat cuiva de virsta sa . Ralph era unul dintre cei mai firdrdzneli 9i mai deschigi copii. cum ar fi migrenele. acegti copii sini timizi in pri_ vinla a tot ceea ce nu le este familiar.degi era in primii 5% cei mai buni din clasi. inaniide mijloc ai copilSriei. mamele gi-au adus sugarii gi copiii mici la laboratorul lui Kagan pentru Dezvolt4reiCopilului. pe un ton prietenos.262 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu ebte predestinat 263 Zeci de ani. cind_aceiagicopii au ajuns la grddinifd. la treisprezece ani gtia sd se a9eze confortabil pe un scaun. Ca adulli. fri:rgindu-gi miinile. Atunci cind a fost chestio_ nat la-treisprezece ani. sint sortili si ajungl insingurafi. Ca urmare. avea incd o oarecare stare de anxietate in preajma copiilor gi problemele sale se concentrau acum asupra rezultatelor de la gcoal6. Dupd aproape patru ani. Kagan colegii sdi au observat semne timpu-si rii de timiditate in cazul unui grup de copii de un an 9i noud luni adugi pentru observalii expeiimentale. nu avea ticuri verbale 9i vorbea foarte increzXtor. Kagan consideri cd de fapt copiii care sint prea sensibili gi temitori se transformd tr adulli timizi 9i timoiali. sd se apropie de animale necunoscute sau de locuri negtiute 9i sI fie foarte sfiogi in prezenla striinilor. juci:rdu-se cu cei_ lalli copii practic ftrrd nici o ezitare._ dl-i h ticere pe ceilalli cum se joacd. trdind in_ tr-o fricd groaznictr atunci cind trebuie ia fina un discrtrs sau sd execute ceva in public. Existd si copii care sint de-a dreptul paralizafi. ur*arir. pentru a lua parte la studiile referitoare la dezvoltarea copilului. Copiii timizi se pare cI vin in viali cu un circuit neural care fr face sI reaclioneze mai puternic chiar gi la stresurile mdrunte . Chiar dacd se simlise mai pulin timid tn ultimii doi ani gi ceva. El susfine ci oamenii precum Tom. Tom. inima lor bate mai repede decit a altor sugari ca reaclie la situaliile necunoscute sau noi. asudind tot de fiecare datd cind trebuia str se apropie de un coleg de joac5. este tipic pentru aceastdcategorie de timiditate. nici unul dinke copiii firdrlzneli nu devenise timid. care abia zimbea timid 9i forlat doar cilrd era vorba'despre prietena lui. in comparalie cu allii rnai indr5zneli. rdspunsurile bale erau scurte gi pdrea abdtuP. La toate misurdtorile fdcute in timpul copil5riei -lay)oi.degi diferenfa de virstd era de doulzeci 9i cinci de ani. Ralph era sociabil 9i indrdgit 9i niciodatd nu s-a socotit timid. tocmai penku ci l-a tentat ideea cd asta ar presupune o oarecare singurdtate. crede Kagan. gi o alta de zburat. drept pentru care gi-a fdcut o carierd in acest domeniu. cam pinX pe la unsprezece ani. Tom igi amintegte cd era cumplit de timid. NETIRO CHIMIA TIMID IT ATII Diferenla dintre prudentul Tom gi indrXzneful Ralph constd in excitabilitatea circuitului neural centrat in nucleul amigdalian. cinci gi gapte ani -. Altii tot$i erau nesiguri 9i ezltanl| nu indrdzneau 9i se agilau de fusta mamei.. o parte dintre ei s-au dovedit vioi gi spontani. potrivitX inclinaliilor sale introvertite. mugcin9i drr-gi buzele. lntotdeauna relaxat 9i vorbXre!.inhibafi comportamental. de la nagtere. unul dintre bdieleii din studiul lui Kagan. aavut doar vreo doud temeri trecdtoare . indiferent de virsta la care a fost supus evalu6rii. Aflafi la joacd. de teamd atunci cird se afld in societate: la gcoali sau pe terenul de joaci. griji gi sentimente de vinovtrlie 9i s5'sufere de probleme cauzate de stres. ln timpul copildriei. De-a lungul a*lo. are tendinla de a trece prin via!tr cu mai multe temeri. in vreme ce doud treimi dintre cei timizi rdmdseseri reticenfi. in schimb.cea de ciini. cind copilul reticent refuzd. Tom se numdra printre cei mai timizi copii. Asta iiface sd ezite si md_ nirce lucruri noi. in desele cogmaruri. sd se joace. pentru ci la gapte ani auzise de un avion care se pribugise. Acolo. atunci cind cunosc oameni noi sau atunci cird reflectorul societdlii se indreap_ td spre ei. iritlri ale vezicii biliare gi alte indispozilii stomacale3.inci de la nagtere.. cu un chip impietiit. trcepe sd batl ca in timpul unei crize de anxietate. o femeie de virstX mijlocie care igi amintegte cd a fost extrem de timidd in copildrie. Tom era bdiatul unui om de gtiinfd. dupX ce un duldu a sdrit pe el cfird avea trei ani. ecfripi de-cercetdtori a lui Kagan i-a studiat din nou. ei devin sensibili gi in alte sensuri . aratd monitoarele. Aceasttr anxietate pare sd fie labaza timiditelii de o viafd: orice persoantr noui sau situalie nouS este socotitd o potenlial5 ameninlare. De asemenea. inima lui.. Tom devenise tensionat rigid.

"U_ stanfe chimice care activeazi nucreur imigdarian astfer incii se amigdaliansi fie mai ugor declangat. clinafii spre temeri de tot felul. copii apare teama de .u?i un pragmic de excitabilitate.. mogtenit nivelurile cronic mari dgnorepinefririe "oirii sau de uttu . mal asupra cetormai *aii. Aceste episoade de anxietate au fost de obicei declangate de alarme obignuite pentru prima adolescenld..cum ar fi mirosurile p"t"r"i"".h"i.. nucleul amigdalian gi structurile periferice apropiate. respirafia neregulati sau senzafia de sufocare impreund cu sentimentul cf.tulburare de panicd". de la opt luni.. Maturizarea creierului pisicii la o lund peamdnd cu cea a sugarului.ti creazasemenele lor feline mai curajoase.264 Oaze de oportunitdfi Temperarnentul nu este predestinat 265 tare. Kagan declard cu tirie cd acegti Uri.. Intr-un studiu efectuat asupra a754 de blieli 9i fete din acesteclase. i"crimi.pli* din . foTu. acesteaputind incepe din clasa a gaseasau a gaptea. sint mai indrdzneli "puri" 9i mai nerdbdito-ri si explor&e noi lo_ curi gi si cunoascd gi alte persoane. copilut izUucnugte ir.-birbali sau femei. se nasc cu g neurochimie care face ca acest circuit sA se excite ugoq.unul din cinci copii intri in cutegoria celor timizi. sistemul nervos simpatic fiind 9i el activata. aud o ameningare sau. in vreme. care/ precum Ralph. Cercetdtorii cred cI aceste episoade nu au fost suficient de semnificative incit sX presupund un diagnostic psihiatric cum ar fi o .1r^:| :: legea{a. Cam una din gapte dintre pisicile de casd au un tipar al fricii cur" seumena mult cu timiditatea copiilor: se retrag daci este ceva nou (si nu-gi manifestd legendara curiozitate I pisicii). ""i O parte din dovezile culese Kagan pirovin din observafii_ . mici. Kagan a descoperit ci acegti copii timizi au niveluri mai mari de reaclie in intreaga gamd de indici ai sistemului neryos simpatic. Un alt baromeku al timiditdtii este ttrcerea. . Un copil de grddinifi timid e in stare str nu spund nimic atunci cirnd un altul i se adreseazi gi sd-9i petreaci mai toatX ziua uifindu-se doar cum se joactr ceilalfi. impreuni cu alli copii care nu qtiau despre ce e vorba sau cind au vorbit cu cei care ii chestionau * copiii mai timizi s-au exprimat mai pulin.'pro""_ fdid ezi_ exemplu.inghi!im" cuvintele. fapt c9 duce la o stare de nesiguranld gi "u "rl" Cei la anxietate..alacemdma iese din incdpere gi el rdmine cu un necunoscut.tJ'. analizali acum intr-un laborator p"r.] constd in ritmul lor cardiac care rhmine crescut mai multl vreme decit la tinerii indrdzneli de o virsti cu ei .evitind tot ceea ru_ familiar...necunoscut/ . str ne sufocdm).lrr.. usu lid:.".cares-audovedit a fi a-bstur a" ti*lri tn copil5rie.. pentru cd i9i pot dezvolta un fel de dezechilibre anxioase.. la opt sau nouX luni."* reaclioneazd " ""a"" Ia motive de stres.il. indiciu asupra tiparului mogtenit de copil vine 9". Acegti copii sensibili sint in mare primejdie. adicd or sd trnebuneascd sau or sd moard. care apar i:r urina lor. 9a constatat la nivelul creierului aceskir pisici timide ci porfiuni ale nucleului amigdalian sint extrem de excitabile. doi din clncr au un temperament indrtrznef i pufin la nattere. cum ar fi prima intilnire cu iubita sau un examen important .*O.riri. Dar adolescenlii timizi din fire 9i extrem de speriali de situaliile noi intri in panicd gi atunci apar simptomele. au un sistem nei-ros caiibrat mai bine in ceea ce privegte excitarea.ce. observd K"gdl.." 6. punctul cind nucleuf amigdalian se maturizeaz5 slficient pentru a prelua controlul circuitelor din creier ce determini apiopierea siu evitarea..itt'.nucleului amigdalian se *ui greu. Kagan face chiar unele speculafii.de cit dificil sau de irasCibil eite sugarul ain graail de tulbu_ !i rare din momentul ir care este confiuntai cu ceva sau cu cineva necunoscut. incepind cu tensiunea arteriald gi dilatarea pupilelor pind la un nivel crescut de norepinefrine. Julu""'. cum ar fi crizele de ganici..de Timiditatea pisicilor infloregte cam pe la o luni.i.asup-ra $9 le pisicilor.... proreze noi teritorii gi nu atactr decit rozitoare "_u.semn ci aparilia norepinefrinelor pdstreaztrnucleul amigdalian intr-o stare de excitare prin intermediul circuitelor neurale.De cite ori echipa lui Kagan a studiat copiii timizi gi indrdzneli intr-un mediu natural . care controleazd capacitatea de a vorbi cu glas tare (aceleagi circuite ne fac ca in momentele de stres sd ne . care ar face_o ". "&u i Semnulunei mari sensibilitdli.la grddini!f. care sint neobignuit ae'tirrfiae.de exemplujftr cazul unor ti_ neri. gi anume palpitafiile. s-a constatat cA M trecuserd deja prin cel pulin un asemenea episod de panici sau ctr avuseserd simptomele preliminare.alarme pe care majoritatea copiilor le rezolvi fird probleme prea serioase. declarind ci o ttrcere timidd ir fala noului sau a unei posibile amenin!trri este un semn al activitdlii circuitului neural care se desfigoari intre creierul din fald. totugi ele aratX ci acegti adolescenfi sint expugi unui mare risc de a dez- . o str li se intimple un lucru ingrozitor. fiind prea ti- lf.t.

cind ea avea vreo gaptezeci de ani. Cei cu o activitate marcat mai mare in lobul frontal drept s-a demonstrat cd au un tipar distinctiv de negativism atunci cind au dat testul de personalitate.o tinird. Aceas"ta 9i di menslunea temperamenfului. polii superiori ai creierului emofional..dup{ perioadd "^ ""*Ural de"i"" refacere fo"rb l.exuberan.ri iu virsja adolescenfeis..pare a fi legatd de activitatea din zonele prefrontale din dreapta 9i stinga.. dar dintre cele care au intrat in pubertate Ay" au cu_ scuJdeja panica. Feiele care abia intrf.Iune j . dar dupi citerrami_ aln auzit un lipdt ugor _ st1q. ir funclie de tiparele creierului siu. carelucra tr polilia colonialtr din cadrul C". ele au in_ clinafia sd inceapd str se teamide o repetare. meagi solul ei au fostinchigi inh_un lagdr.. mdtuga mea June. Nu gtiu cum a ficut.. Cei care fursi au o activitate relativ mai mare in partea dreaptd sint sortili gindurilor negative gi sint firi posace. a plecat de la ea de :"::[. aproape nimeni nu poate fi clasificat."1. Odatd ce au avut o ur"rrr".roior. -o dificild.at5cu trecerea timpului. lmi amintesc de vremeacind erar. criztr.." din fire..-..G. Sint sociabili 9i veseli. in acelevremuri. ea a reugitsI umble din nou._amdritat cu un de_ tectiv britanic. Intr-una dintre experienlele lui Davidson fdcute pe voluntari. cain cazulmdtugii mele.teorie care inc5 mai agteaptd"otestare gtiinlificX. acestioameni sint energiJi yl"i l::1:.1':I1T:"_clry o cararone toarte periculoasd pentru o femelesingurd. Davidson a fdcut urmitoarea speculafie. au ircredere in ei 9i se angajeazd puternic in vialX. ei parcd suferi pentru cd nu igi pot potoli grijile 9i depresiile.. Fdrdnici un ban.oribili de lagda ea gi soful sd". comparativ cu aceia care nu au fost deprimali niciodati.iui ul"._ lui Internalional de Comeri. M-am repezit-sdo iiaic 9i dcrnai cind "" fd_ ceamasta."""r""t 9i .".uru iie. se bucurd din orice. flcuse gi rXmdsese parlial paralizatd...".sd gra.n copil 9i am cunoscut_o pe June. Singurul ei comentarii a fost *.uu 1o. precum mdtuga ]une. adeseasint bine dispu9i... igi depdgescobstacolele. od. fupt.care a fost descrisin jilmutEmpireof (Impiriulsoaretrr._ *. ei corespundeau perfect rolurilor caricaturale din comediile lui Woody Allery alarmistul care vede catastrofe peste tot.. Oamenii care au avut probleme datorate unor depresii grave au dovedit o activitate mai scizuti in partea stftrgi a creierului gi mai putemicd in partea dreapti. oameni la panictr gi la izolare de viate 266 Temperamentul nu este predestinat 267 Nu MADERANIEAZA NIMIC: TEMPERAMENTUL wsEL in anii 1920.. Acolo. aarjciriopatina. punctajele la testele lor psihologice au sugerat ch prezinti un risc mai mic de a suferi depresii gi alte dezechilibre emofionale6. la firceputul celui de-al doilea'raiioi """"rft. Cind jad.. pind 9i in lucrurile cele mai mdrunte . El a descoperit cd oamenii care au o activitate mai mare in lobul frontal sting comparativ cu activitatea din lobul drept sint din fire mai veseli. auTostrepatriagi in Columbia britanici. a inceput sE rid... Degi studiul sdu s-a ficut in proporlie de 30% pe oameni aparlinind uneia dintre acesteextreme.tea avut un curs impresionant.tr loc strse plingdiau sd se lamenteze. El a descoperit acelagi tipar gi la pacienlii recent diagnosticali cu depresii.o doarnndin vjrstX exuberantd.a ceiei iria.in pubertate nu au aseme_ nea crize."ii u" ghaiul. Spre deosebire de cei care suferd de melancolie. 9i anume cd persoanele care igi depSgescdepresiile au invdlat sd sporeasci nivelul de activitate in partea stingd a lobului frontal .Oaze de oportunitdli volta aceast5tulburare. ca avird o .. . iar sdumblu.r: dut practic tot.. cei cu o activitate puternicX in lobul frontal sting vdd lumea cu totul altfel. 1a*ea.il.. dupl cum a constatat Davidson."torr'CL"r" 9i lute se mai putea ridica. se bucurd de via!5 gi de oameni.. Acest lucru a iegit la iveald in mare parte in urma studiului lui Richard Davidsory psiholog la Universitatea din Wisconsin. Imi amin_ tesccdfir aceavremeam iegit odatl in orui irrr.ta la unii si melanco_ eis-adusdeuna. binuitor fald de o lume pe care o percepe ca plintr de dificultdli 9i de primejdii care stau la pindd.'. dupeu..'.":. Inceputurile crizelor de anxietate sint strins legate de perioa_ da de pubertate..iin !!r:!y supravieluit acestorani. Apoi. mulfi adulfi care suferd de crize de panicd susfin ci atacurile u" i"""p. persoanele cu o activitate pronunlat mai intensl in lobul frontal sting au fost comparate cu cincisprezece persoane care au dovedit o activitate mai intensi in lobul frontal drept.]""1"-Tl ei amaorlr/ ln vreme pe allii sint pasivi melancolici.j... p:lpgzftiv. a9a incit sint ugor doborili de problemele viefii.S. ln ultimii ani.i"g"ie h shanghai _ lia la alfii ..inclinat spre spaime 9i dispozilii proaste.tc.. intr-un fel."^:::jttt-:_iyT q"t.

Corehrla eia practic de 100%: din zecile de copii testafi astfel. Davidson a constatat ctr nivelul de activitate al lobilor frontali prezicea deja dacd ei vor plinge sau nu atunci cind mamele vor iegi din cameri. se pare ci avem o inclinalie temperamentaltr de a re_ acliona fa!5 de viaf6. ceea ce era foarte tulburtrtor.ca gi spre timiditate sau indrdzneali apare in primul an lesel de viafd. Ceea ce face diferenla sint lecfiile emolionale 9i reacliile trvdlate ale copiilor pe mtrsurd ce se maturizeazl. fie intr-unul pozitiv. in vreme ce cei care ruau plins au dovedit o activitate mai putemictr in partea sttngd a creierului. fie intr-un registru emo. Grupul celor veseli a avut reaclii minime fali de filmul cu operafia. cei care ne inscriem in tiparul morocdnos nu sintem neapirat blestemafi sd strdbatem inireasa existentd trintind gi bufnind. Se pare cX aceasti conceplie protectoare intdregte sentimentul de teamd. voluntarii au urmirit fragmente dintr-un film. fiecare d.vd de asemenea o determinare geneticd. Tendinfa spre un timp". astfel incit activitatea lor nu poate fi mislrattr corect decit la zece luni. Observafiile fdcute tr diferite case cind copiii aveau doar vreo tase luni au aritat cd mamele protectoare care i:rcercau str-gi linigteascd sugarii ii luau pe acegtia in brafe 9i ii lineau strins la piept cind se speriau sau plhgeau 9i o ficeau mai multtr vreme decit mamele care ii ajutau pe copii sX invele s6-gi sttrpineascd momentelg de nelinigte. Marea elasticitate a creierului din perioada copilSriei inseamnl cd experienlele din timpul acestor anipot avea un impact de duratd asupra modeldrii unor cdi neurale pentru tot restul vielii. Echipa de cercetdtori a lui Kagan a constatat ctr o parte dintre mame au concepfia cd trebuie s5-9i apere copiii timizi de tot ceea ce ii necXjegte. un factor care sugere. Pentru copilul timid. au gtrsit cI filmulefele amuzante erau doar u9or amuzante.tional negativ. gi.urrlerrt melaniolic sau . concentrate pe emisfera dreapt5. Nucleul amigdalian exagerat de excitabil poate fi imblinzit prin experienle potrivite.9i prin urrnare cum sd se adapteze gi micilor betelii din viafd. 9i totugi. Diferenla de temperament itrtre cei morocXnogi gi cei veseli se manifestd in multe feluri. spune Davidson.intre cei careau plins s-a dovedit ci are o activitate mai puternicd in partea dreaptd a creierului. Lecliile emolionale din copildriJpot avea un improfund asupra temperamentului. Din otbervaliile la domiciliu ftrcute asupra acestor copii cindva temitori. Acei ptrrinfi care reugescsX leastr o intreagtr relea de experienfe mobilizatoare pentru copilul lor ii ofertr acestuia ceea ce ar putea fi un corectiv al fricii.. chiar daci aceasti dimensiune fundamentali a temperamentului existtr incd de la nagtere sau apare foarte cu_ rind dupd aceea. fie poto|. cu tot felul de aminunte sinistre din timpulbperafiilor. ceea ce conteaztr este felul in care este tratat de plrinfii sXi gi cum inva!e se $i depdgeasctrtimiditatea inniscutd. Unele erau amuzante . Ca 9i cea mai mare parte a creierului. Filozofia . a devenit clar faptul ctr ptrrinlii.act lind o predispozilie inntrscutd. in schimb s-au speriat gi au fost dezgustali cftrd a venitvorba de singele din timpul operaliei gi de alte asemenea amAnunte. Timpul cit copiii erau linuli in brale in momentele de calm gi in momentele de supdrare aratd . in_ tr-o experien. au jucat un rol major in transformarea copilului timid care a devenit indrdzne! cu timpul sau continutr sd rXmftrd sfios in fafa a tot ceea ce este nou 9i sI fie speriat de orice provocare. Poate cd iea mai bunX ilustrare a tipului de experienle ce pot modifica temperamentul in bine ar fi tocmai observafia ce s-a putut face in urma studiului lui Kagan pe copiii timizi.inv5!drii de a se adapta" se pare cd ii ajutd pe copiii prea speriali sd devini mai curajogi.268 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu este predestinat 269 tendin!tr spre un tip sau altul.o goriltr care f5cJa baie sau un ctrlelug care se juca.puternice reacfii au fost cele de incintare datorate vizionirii filmelor vesele.td. fie amplificind. Cam unul din trei sugari care vin pe lurne cu semnele clare ale unui nucleu amigdalian extrem de excitabil igi pierde timiditatea pind ce ajunge la virsta de grddinili7.mai ales mamele. altele au simlit cd este mai important sd-gi ajute copiii timizi sX firvele cum sd se adapteze acestor momente supXrtrtoare. ItuntN ztnEANuc LEuLurAMt cDALrAr:\I PREA EXCTTABIL Vestea cea bund pe care am primit-o fururma studiilor lui Kagan este ce nu toli copiii temtrtori devin adulli izolali .Astfel. Altele erau dintr-un film educativ pentru infirmie_ re. in lucrurile mai mari sau mai mici. Cele mai. lobii frontali sint inci irn perioada de maturizare in primele luni de viafd. probabil prin faptul cd ii lipsegte pe copii de ocazia de a invdla cum si-gi deptrgeascl frica. Dar chiar 9i la copii atit ae mici. De exemplu. Persoanele mai sumbre.temperamentul nu este predestinat. .

reaclionau exagerat la cea mai micd frustrare.. ei sugereazdcd 9i tiparele emofionale inniscute pot fi schimbate intr-o oarecare mdsurd. Concluzia lui Kagan: . este mai pulin pro_ babil ci vor izbucni ir:rlacrimi de cite orise incruntd cineva ia ei sau de cite ori cel care face experienta le ia tensiunea. copilul invald treptat sd se descurce in asemenea momente.ti." De-a lungul copildriei. DimpotrivS. Temperamentul fricos . se presupune c6 acest lucru inseamnd cd de fapt circuitele prefrontale rateazd ocazia de a invSla reaclii altemative de blocare a fricii.. Cind intilnirea are loc cu pdrinli clre. imbufnali 9i plingXciogi.. cum al fi.pe mdsurd ce experienla de viald a continuat se le modeleze circuitul neural cheie. in schimb. La copiii speriafi. iar mamele protectoare erau mai ingdduitoare si mai indirecte in stabilirea limitelor cind copiii fdceau ceva ce ar fi putut sd dduneze. tocmai o asemeneaintilnire tiebuie bine stdpinitl 9i dozele mici sir:rtideale pentru a invdla aceastd leclie.8 Cu alte cuvinte. O disponibilitate mai mare pentru viala in societate presupune mai mult ca sigur o serie de experienle pozitive succesivecu alli copii. nu se reped sd i9i ridice copilagul 9i sd il consolezede fiecaredatd cind se necdjegtede ceva. Cam pe la doi ani. Un copil venit pe lumea asta care se sperie ugor poate inv5la si fie mai calm sau chiar mai indrdzne! in fala lucrurilor cu care nu este familiarizat. Chiar dacd aceastdtrdsdturd temperamentali pare ceva mai greu de schimbat decit altele .. Chiar daci erau tentali se nu comunice neapdrat cu un nou partener de joacd. dispus sd dea 9i sXimpartd gi este mai atent.270 Oaze cleoportunitdli Temperamentul nu estepredestinat 271 cd mamele protectoareii lineau mai mult in brale pe copii atunci cind erau supdrali decit atunci cird erau calmi. esteugor de constatatde ce persoanelecu o competenli emolionalS mai mare .sd-i faci pe cei timizi mai siguri de ei.i9i dep5gesc in mod spontan timiditatea.blocind acfiunile copiilor gi insistind pe disciplinS. firegte. inclinatia cdtre o fricd necontrolatd este accentuati pur gi simplu prin repetare. copilul esteobli. strategia protectoare ajunge si aibd un efect contrar.poate sd fie parte a mogtenirii biologice a . esteempatic. iar acelora care le au le va fi mai greu sd depigeascd repulsia iniliald fald de implicare. cind acegticopii cindva te_ litori sint readugi in laboratorul lui Kagan.puteau de-a dreptul sd strlluceascd in societate. desi iubitori. lipsindu-i pe copiii timizi de ocazia de a invila sd se calmeze in fa!a lucrurilor cu care nu sint familiarizali si sd cigtige o oarecare stipinire asupra fricii 1or.Pleacd gat sd rezolve doar o ugoard incertifudine.Aceste lipsuri emofionale sint desigur capabile sd dduneze relaliilor cu ceilalli copii. Acegti pagi spre indrdzneali sint incurajatori. ln schimb.mai pulin timizi fie pind la virsta de grddinift se pare cd au avut pdrinti carei-au supus unor tensiuni usoarepentiu a-i facesd fie maifleschigi. nu erau in stare sd aibd rdbdare spre a fi recompensali.Separe cd mamele care-gi protejeazi copiii ce reacfioneazd prea puternic. erau extrem de sensibili la critici gi la dovezi de neincredere. in speranfa de a obline un rezultat pozitiv exacerbeazd de fapt nesiguranta copilului gi oblin efectul contrar. erau temXtori.La nivel neurologic. Unul dintre semnele cd un copil timid i9i va putea depigi inhibilia naturali esteacelade a dovedi o competenli socialdmai mare: estemai cooperant 9i se inlelege mai bine cu ceilalli copii. de_e1emplu. este in stare sd pund bazele unor prietenii apropiate.stabileau limite foarte ferme.poate gi pentru ci are 9i obazd fiziologicd . dddeau ordine precise.chiar dacd timizi din fire .nici o insugire uman5 nu este mai presus de schimbare. ferindu-i de frusiriri ii anxietate. odatd spartd gheafa. Repetareaunei ase_ menea provocdri de sute gi sute de ori in primui an de viatd il face pe copil sd retrdiascd in doze mici intilnirea cu neagteptatul din via!5. De ce oare fermitatea duce la o reducere a fricii? Kagan speculeazd ci este ceva invdlat faptul ci un copil se tirdste spreie_ va ce-l intrigd (dar pe caremama lui il considerdcategoriiun lucru periculos) gi atunci el este oprit printr-un avertisment: de acolol Nu pune mina!" Dintr-odatd.Acei copii care au ajuns sd . Aceste trisdturi marcau un grup de copii identificali ca avind un temperament timid la patru ani 9i care au reuqit si scapede el pind la zece anie. Dimpotrivd. acei copii timizi la patru ani cu temperamentul pulin schimbat in cei gaseani au avut tendirlla sd fie mai pulin pregdtili din punct de vedere emolional: in condigii de stres plingeau gi se retrdgeau repede. mi-a spus Kagan. miniindu-se cumplit.. unii copii timizi au devenit mai indrdzne. si introduci in gurd un obiectcareputea fi inghifit. aveau reaclii emolionale inadecvate. . O altl diferenld a reiegit cind copiii aveau un an. Celelaltemame in schimb erau empatice.sau orice alt temperament . Repetarea regulatd a acestor reugite sociale de-a lungul mai multor ani va putea.

printr-un proces care se mai numegte 9i . Copiii se nasc cu mult mai mulli neuroni decit cei care vor rdmine in creierul adult. Conexiunile sinaptice se pot forma in citeva ore sau zile. cum ar fi scdrile 9i rotife.Aga cum constatespecialigtiiin comportamenful genetic. numdrul sinapselor acestui ochi cXtre cortexul vizual se reducea. pacienlii cu obsesiaspilatului pe miini erau dugi pind la chiuvetd. Acest proces este unul constant gi rapid. zona neocorticalda . cel mai puternic progres avind loc in copilirie. complex. incit creierui gobolanilor bogali era mai greu gi. vederea normald stimuleazi formarea unui circuit neural extrem de in cortexul vizual. mediul 9i mai ales ceea ce trlim gi invdtdm pe mdsuri ce cregter4 modeleazdpredispozilia noastra temperamentald. mult subdezvoltat. ambii neurosavantil0.Una dintre cele mai des intilnite dorinle nestdpinite ale acestoraestesp6latul pe miini. Demonstralia vie a impactului experienlei asupra dezvoltdrii creierului o reprezintd studierea gobolanilor .boga|l" 9i . mai ales cea din copildrie. dar nu li se permitea se se spele. In acelagitimp.de reducere". perioada criticd corespunzitoare pentru vedere acoperSprimii saseani din viafi. pin6. fdrd a se nerge insd pind la capit.sdraci" . Degi ochiul in sine nu avea nimic.de exemplu. indepirtind cavza . coPtLARrA: o gANSA LINTCA Creierul omului nu este nici pe departe format la nagtere. acest fapt poate crea un deficit in capacitateavizuald a ochiului respectiv. Thorsten Wiesel si David Hubel. $obolanii . animalul deveneapractic orb de acel ochi. circuifui neuronal al gobolanilor seraci era.9i desigur efectul poate fi oblinut gi in cazul oamenilor.Dacd animalului i se inchidea un ochi o perioadl mai indelungatS.i sistematicobiectului obsesieilor sau al fixafiei lor... care poate ajunge atit de frecvent. ochiul respectivva intimpina dificultdli in distingerea detaliilor. ]umitate dintre pacienlii studiali au fost tratali cu medicamentele standard. Motivele. $obolanii .odati cu trecereatimpului. Ei au aritat ci la pisici 9i la maimule existd o perioadd critici in primele luni de viafi. ei invdlau sd igi analizezetemerile gi spaimelecare ii chinuiau .obolanilor bogali a dezvoltat relele mult mai complexe de circuite sinaptice. faptul cd ni puteau sd se spele ii ficea sd creada cI or sd se imbolndveasci gi or se moara. Cea mai edificatoare demonstralie a acestui fapt provine dintr-un studiu asupra celor tratali pentru tulburXri obsesivelz.. care incepe de la ochi gi se sfirgegte Dacd un ochi al unui copil este acoperit citeva sdptdmini.. erau mai degtepli in rezolvarea labirinturilor decit gobolanii sdraci. Diferenla era atit de rnare.i in cazul constringerilor genetice. cind se dezvoltd sinapsele ce transportd semnale de la ochi la cortexul vtrzului. unde acestesemnale sint interpretate. La oameni.272 ()aze de oportunitdli Temperamentul tttt estepredestinat 273 vielii noastre emotionale. Dacd un copil a avut un ochi inchis citeva luni si uiterior a putut vedea..sdraci" locuiau in cugti foarte asemindtoare. El continui sd se modeleze de-a lungul intregii viefi. Dacd dupd perioada criticd ochiul inchis era redeschis.Pacienlii suprrgi terapiei au fost expu. ceeace nu e de mirare.. Psihoterapia. in vreme ce sinapsele de la ochiul deschis se inmulleau. genele nu determind singure comportamenful. obsesia a in- . Demonstralia clasicd a impactului experienlei asupra dezvoltirii creierului a fost fdcuti de delindtorii premiului Nobel. Studiile au ardtat cd lobii prefrontali ai obsedalilor au o activitate peste normal13. Simplificarea prin renunlarea la sinapsele in plus imbunit5legte calitatea semnalului in creier. existau prea puline legituri cu cortexul vizual pentru ca acestasi poatd interpreta semnaleledate de acel ochi. ele pot fi imbundtdlite. cu fluoxetin (care este mai des intilnitd sub numele de Prozac).bogali" locuiau in grupuri mici.pentru care acestlucru esteposibil lin de maturizareacreierului uman. Treptat. creierul practic pierde acele conexiuni neuronale care sint mai pulin folosite 9i formeazd conexiuni putemice in circuitele sinaptice cele mai folosite.siraci"l\ .. incit si se facd 9i de sute de ori pe zi.similare pe maimule au ardtat ci 9i in acest caz existd diferenle intre . printr-o invdlare corecti.este o dovadd pentru felul in care experienla poate schimba tiparele emolionale 9i poate modela creierul.bogafi" si . modeleaztr creierul. Capacitdlile noastreemotionale nu sint date fixe inndscute.careestede fapt o reinv5lare emolionali sistematicd .. Existi o intreagd gamd de posibilitdti. chiar. de-a lungul a luni intregi de asemeneaexperienfe.ce pielea persoanei crapd. Experienle.Dupd citeva luni. Experien!a. comParativ cu al celorlalfi. dar goale 9i lipsite de orice distracfie. avind tot felul de distracfii. in cu9ti.iar cealaltdjumdtate au fost supugi unei terapii comportamentale. dar nu sintem in mod necesarlirnitati la un anumit meniu emolional de cdtre trisdturile mogtenite. In aceastdperioadd.zgomotului de fond".

nucleii caudafi.Iocul in carese manifesti autocontrolul emotional.continui sX se dezvolte pind cdtre sfirgitul perioadei de adolescenli.ornpi"t.o m6suretoare a cit de ugor Poate fi declangat nervul vag se face . care a realizat aceststudiu: .de pildd in situaliile in careeste vorba desPrelovire sau retragere in momentele de tristele. Pe mesurd ce maturizarea creierului ii oferd copilului mai multe unelte emolionale complexe. invdlatd in prima coUna dintre lecliile emolionale esenfiale. semnale la nucleul amigdalian prin intermediul altor circuite producind secrelia de catecolamine care declangeazd reaclia iupt5-sau-fugi. intre zeceluni 9i un an gi iumdtate. care face ca nucle- ." Cind pirinlii au procedat bine. zona orbitofrontald a cortexului prefrontal formeazd rapid conexiunile cu creierul limbic. In vreme ce zonele senzorialese maturizeazd.incapacitatea de implicare a unui pirinte egoist sau indiferent sau o disciplinh brutali isi pot ldsa amprenta in circuitul emolionalls. oportunitilile gi indrumarea de care are parte un copil in a invdla sd se descurcecu propria suferinfd.inprima copildrie. e atunci cind iul in care estecalmat copilul i9i aumaml de ei: o au grijd de cei care copii mici sint calmali linisce se gi pind il leagdnd in brale il ridicd plingind.Un alt circuit cheie care continue sd se modeleze de-a lungul copildriei se afld la nivelul nervului vag. obiceiuri care sint repetate mereu in copildrie si in adolescenfd. in timpul unei anumite perioade critice. Sigur cd arta de a se calma singur se dobindegte de-a lungul anilor 9i prin alte mijloace. conform unor speculafii.se pare cd in acestcircuit existd legdturi puternice Pentru controlarea momentelor nepldcute 9i cd de-a lungul vielii vor reugi sd se calmeze mai bine la supirare. despre cum se rezolvd diverse situalii emofionale. obiceiurile dobindite in copildrie sint incluse in refelele sinaptice ale arhitecturii neurale 9i sint mai greu de schimbat ulterior in via!5. Obiceiurile de stdpinire a emoliilor.la fel de eficient ca 9i medicamentatia! FANSE CRUCIALE Creierului uman ii ia cel mai mult timp comparativ cu creierul altor specii ca sd se maturir"ru . Sd nu uitdm cd lobii frontali atit de importanli pentru reglarea impulsurilor periferice se maturizeazi la adolescen!6i7.9i a indepdrtat acele simptome .acelagilucru s-a intimplat 9i cu pacienlii pentru care s-au folosit medicamente. copiii au reugit si suprime mai ugor activitatea nervului vag.Mai multe zone ale creierului care au'un rol in-viala emolionald sint printre cele ce se maturizeazd mai incet. o reprezintd feurmeazd. Aga cum amvdzut. iar la cealalti transmite gleazd.ajutl la rindul lor la modelarea acestui circuit. copildria reprezintd o gansd cruciald pentru modelarea predilecliilor emofionale de-o viafd. In mod similar. sd-gicontroleze impulsurile 9i sd aibd exerciliul empatiei. pildrie gi slefuitd pe parcursul anilor ce Foarte mulli supdrat. experienla copilului de-a lungul anilor poate modela ultimele conexiuni in circuitele care reglementeazd creierul emofional.Oaze de oportunitdli 'letnperamentul nu estepredestinat 275 ceput se se estompeze. intre 16 9i 18 anila. O echipd de la Universitatea din Washington care a studiat impactul asuPra cregterii copiilor a constatat cA ingrijirea pdrinlilor comPetenli din punct de vedere emolional duce la o schimbare in bine a funcliei nervului vag. Descoperirearemarcabildtotugi a fost fdcuti din analizelerealizate la scaner.rezultatele au ar5tat cd terapia comportamentali a dus la o scdderesemnificativd a activitilii pdrlii cheie din creierul emolional.. instalareapubertilii marcheazduna dintre celemai nSvalnice perioade de specializarein creier. care va fi un fel de comutator deschis/inchis pentru momentele nepldcute' Copilul care a fost calmat de nenumdrate ori invali mai ugor sd se calmeze singur. experienfelecritice includ cit de bine rdspund pdrinfii la nevoile copilului. neglijareasau maltratarea. spun unii teoreticieni.. inlelegerea9i reaclia la rang de arti . Sau cum explica psihologul ]ohn Gottman. de copilul tegte. pregitindu-i pentru ceeace trebuie sd facd.prin preg5tirea lor emofionald: prin disculii cu copiii despre sentimentele lor 9i despre cum trebuie ele inlelese.lobii frontali . care la una dintre terminaliile sale reinima gi alte pdrli ale corpului. Datd fiind importanla lobilor prefrontali in stdpinirea emofiilor. fdrd critici sau judecili de valoare. aceasansdde modelare sinaptici in respectivaregiune a creierului poate insemna totodatd si cX in marele proiect al creierului. in vreme ce fiecare zond'a creierului se dezvoltd intr-un ritm diferit in timpul copiliriei. Experienla le-a schimbat funcfionarea creierului . iar sistemul periferic la pubertate. Astfel.Pirinfii modificd tonul vag al copiilor" . ca gi in cazul pacienfilor tratali cu succescu fluoxetin.Aceastdadaptarebiologicd.il ajutd pe copil sd inceap5 sd invele cum ar putea sd se potoleascdsingurto.

Fiecareperioadd reprezintd o oportunitate pentru a ajuta copilul sd dobindeasci obiceiuri emolionale benefice. degi nu intr-o mdsuri la fel de spectaculoasd ca in copildrie. efortul va fi mult mai mare pentru a oferi lectiile corective ulterioare in viafd. pe de alttr parte. capricios prin lipete si bitXi. sau dacd. care se intind pe mai mulli ani in copildrie. chiar gi dupl terapie aceste tipare au tendinfa sd rdmind nigte inclinatii profunde. Dar de ce sI nu facem ceeace ne std in putinli pentru a preveni aceastd nevoie. o intdrire a conexiunii sinaptice.gi de ce. un remediu pentru ceea ce s-a gregit sau s-a ratat complet in perioada anterioard in privinfa pregdtirii copiilor. Orice invdtare presupune o schim6are in creier. dacd nu se reusesteacestlucru. soldindu-se cu efecte de duratd 9i chinuitoare. ar mai putea explica 9i de ce psihoterapia poate dura adeseafoarte mult. oferindu-le copiilor atenlia 9i cdlduzireanecesarepentru a cultiva cahtetile emofionale esenlialeinci de la bun irceput? PARTEAA CINCEA Alfabetul emofional . asa cum am vdzut. Formarea si specializareacircuitelor neurale in copilirie poate fi un motiv suficient de puternic pentru a explica de ce emoliile timpurii 9i traumele sint atit de greu de depdsit. a*tind cd obiceiurile emolionale pot fi schimbate de-a lungul vie!ii. De asemenea. ei sint pe lungimei de undd a copiilor. inclusiv la virsta adultd. O psihoterapie prelungitd este.276 Oaze de oportunitdti ul amigdalian sd declangeze hormonii reacliei luptd-sau-fugi 9i deci s-au comportat mult mai bine.trtr-un fel. plrinfii sint absorbili doar de sine gi ignord tulburdrile copilului sau il disciplineazd. pe de o parte. desi sint acoperitede noi viziuni 9i reacliireinvilate. Ce se intimpl5 cu creierul in cazurile de tulburare de stres posttraumatic (sau in terapia respectivi) estede fapt un efect analog cu acelea pe care Ie aduc experienleleemofionale in bine sau in riu. chiar 9i la nivel neural. Unele dintre cele mai grditoare leclii pentru un copil vin din partea pdrintelui. adicl recunoscnevoile emolionale ale copiilor gi le satisfac sau isi disciplineazl copiii prin empatie. La pacienlii cu tulburdri obsesivecreierul se modificd. cu un oarecareefort sustinut. Evident. mai ales atunci cind e vorba de influenlarea acestor tipare . Este limpede ci dezvoltarea principalelor talente ale inteligentei emolionale are perioadele ei critice. creierul rdmine elastic de-a lungul vielii. Obiceiurile emolionale induse de pdrinli sint foarte diferite dacd.

. deranjati de punctajele slabe la matematicX gi la citit ale elevilor.::i::iirr::jilii: a:::i:::air:: j . care sint tot mai dese in gcolile americane.::.i:il:ii:ii....fiind un fel de model pentru tendinlele din lumea intreagd .. actualmente.. cum ar fi impugcarea lui Ian 9i a lui Tyrone.x+:+i:ir :l:+4:::::: i:!i:iiil!l l::ti::t::: :\iilil:i:ri!:l:r::. fn vreme ce pentru imbundtdlirea performanlelor intelecfuale s-au fdcut eforturi liudabile. au constatat ci existi 9i o deficienfd mult mai alarmanti: analfabetismul emofionall.ne preocupi mult mai tare cit de bine pot citi copiii gi cit de bine pot scrie decit dacd vor mai fi in viafd sdptdmina viitoare".. de cincisprezece ani. oricit de sinistru ar fi. elev in claselemari la Liceul Thomas lefferson din Brooklyn. . Costurile analfabetismului emotional Totul a inceput ca o micd disputi. Acestea nu mai sint doar cazuri izolate: cregtereatulburdrii vielii adolescenlilor gi a numdrului necazurilor copildriei pot fi sesizatepretutindeni in StateleUnite . de rezolvare pagnicd a neinlelegerilor sau Pur gi simplu de adaptare la viala in comun. gi Tyrone Sinkler.. poate fi interpretat ca incd un sernn al nevoii disperate de leclii de stdpinire a emofiilor. au avut o neinlelegere cu un coleg pe nume Khalil Sumpter.dupi cum se aratd in statistici precum acestea2: . accentul care se pune in gcoli sugereazi cX .. i-a impugcat mortal de la distan!5 mici pe cei doi pugti chiar pe culoarelegcolii.... din clasele mici... la cinci metri de paznicul scolii. Acest incident.. Dupd care au inceput sd se lege de el gi si-l ameninle pind ce conflictul a explodat. dar lucrurtle au luat amploare.. Khalil.1r... Semnele acesteideficienfe se pot constata in incidentele violente. Sau cum spunea un profesor din Brooklyn.. Ian Moore.iiiiill . aceastdnoud 9i tulburdtoare deficienld nu este abordatd in nici un fel la nivelul Programei gcolare. Educatorii.. speriat ci Ian si Tyrone ar putea sd-l batd.. a venit intr-o dimineald la gcoal5 cu un pistol de calibru 38 gi..

numdrul de nagteri la fetele intre zece si paisprezeceani a crescut constant cinci ani la rind. Problemele deatenliegi degtndire: incapacitateade a fi atenli sau de a fi calmi.acliuni intreprinse fird a medita asupra situaliei. Frecv en. 'slh. Cele mai grditoare date . De exemplu. i"dif..profesorii gi pdrinlii din Olanda.cc> pii carefac copii"-. dependenla exagerat5. vorbjtul prea mult. simptomere de depresie. China gi Germania au ajuns la con- Aceste statistici alarmante sint precum canarul din tunelul din mina de cdrbuni.-.280 Alfubetul entolional Costurile analfabetisnruluiemolional 2E1. pe mdsurr ce am intrat in anii 1990. comparativ cu ultimii doudzeci de ani.opf . sfudiile ficute in lumea intreagd aratd cX existX . erlai ales clin orage.proporlia tinerbor cupluri care sfirgesc printr-un divorf este cam cl-e doue din trei. O SENZATIE EMOTIONALA NEPLACUTA ilor din ziua de azi pot fi urmdrite gi la niveluri mai stlbtile. riscul de depresie se dubleazd la pubertate. al unui nou tip de toxicitate care aParegi otrivegte experienlele din copildrie. unde incd nu s-a ajuns la crize profunde. rinfilor gi ale profesorilor.fac parte dintr-o mostrd la nivel nalional privitoare la copiii americani intre gapte gi gaisprezece ani asupra cSrora s-a f5cut un studiu comparindu-se stareaemolional5 a copiilor de la jumdtateaanilor 7970cu ceaa Pornind de la declarafiilepdcopiilor de la sfirgitui anilor 19808.Tot in acegtidouizeci de ani. acestfenomen fiind numit . tachinirile. majore sau minore. lzolareasau problemele sociale: preferinla de a fi singuri..e 18 ori fali de acum doudzeci de ani6. in vreme ce toate acesteprobleme de izolare ridici noi semne de intrebare in ansamblu. neascultarea manifestatdacasdgi la gcoal6..in rindul tinerilor americani de origine africand. in statere unite s-a inregistrat cel mai mare procent de arestdri de minori pentru delicte violente. rata crimelor sdvirgite de adolescenfia crescut $e patru ori.incapacitateade a-9i lua gindul de la anumite lucruri. dar daci ne concentrim asupra tineretului american de origine africand.rezultatele proaste de la gcoald.pentru fete. . situafia este 9i mai ingrijordtJare.. sigur cr aceste cifre sint descurajante. Anxietatea dorinla de a fi singuri. Rdmin insdrcinate fete tot mai multe gi mai tinere.tadezechilibrelor de alimentalie la adolescentea crescut spectaculosT.tunecati de la o g".ig problemele ca fiind extrem de grave comparativ cu cele ale altor culturi. existenla mai mulsi depresia: tor temeri 9i ingrijordri.u adolescenfi.sentimentul de nefesecretogi. sentimentul ci nu sint iubili.i situafii mai alarmante decit cea din StateleUnite. nevoia de a fi perfecli. s-a dublai numarul arestirilor adoles_ cenfilor pentru violuri. Aceastd senzalie emolionali nepldcuti pare sd fie in cazul tuturor copiilor prelul vielii lor moderne. . mai ales din cauzatot mai desei folosiri a armelor3. asistdm la o inr5utSlire permanenti. dorinla imperioasdde a li se acorda atenfie. Aga cum am r'rzut in capitorurg. toate cifrele fiind mult mai mari gi uneori duble. dacd nu chiar triple sau mai De elemplu. rdut5lile fali de allii.lipsa de energie. in situaliile de zi cu zi. toate indicatoarele aratd o direclie gregit5. certurile foarte dese cu alfii. Dincoro de acestecifre. visarea cu ochii deschigi. minlitul 9i trigatul. prnd in 1993. ricire. agitalia sau tristelea gi depresia. consumul de heroind cocaind in rindul ce9i futl ror roarte trneri a crescut cu 300% in cei doudzeci de ani de di_ nainte de 1990.in ce in anii 1970 gi L980rata divorfurilor era de aprox.incipdlinarea gi proasta dispozilie.'Nurndrul de cazuri de boli venerice la adolescenfis-a triplat in ultimii treizeci de anis. afec{eazii o treime d'ir. ele sint barometrul unei schimbiri majore. care moare avertizindu-i pe muncitori cd esteprea putin oxigen. Nu e vorba doar de o singurd problemd.. s-a ajuns ca numdrul celor ce iau droguri sd creasci decid. daci lucrurile nu se-vor schimba. al unor deficienle profunde la nivelul competenlelor emofionale. care duce la o incapacitate de concentrare. copiii o duc mai prost in urmdtoarele privinle: .. numirul de sinucideri i^ rindul adolescentilor s-a triplat. de a fi bosumflarea. distrugerea lucrurilcrr care nu le aparfin.precum numdrur proporfia 9i sarcinilor ne9i dorite 9i presiunile cblegilor de a face sex. in anii 1980. In vreme ce americanii igi criticd in mod fd.In medie.un barometru exact al scdderii nivelurilor de competenld emolionale . probremelecopi- . paisprezeceani care sint victimele unor crirne4..ili. Cauza cea mai des intilnitd a dezechilibrelor adolescentilor este boala mintald. agitalia prea mare. firea prea aprins5. la fel ca numdrul cle . In 1990.t. o Delincaenla frecventareacopiilor care au intotsaungresiaitatea: deauna necazuri. in sfirsit. perspectiva pe termen lung a copiilor de astdzi in privinla unei casdtorii 9i a unei vieti rodnice 9i stabile este tot mai i.rt._ la rrie're 11!e alta.

|immy . Statutul-copiiloramericani gi al familiilor lor estemai disperat ca niciodat5. un eminent psiholog in probleme de dezvoltare de la universitatea Cornell. Aceste probleme sint universal valabile gi caracterizeazdtoate grupurile etnice. . urp"i*"J 9i c''' pedepsele cap1i. ci unul global.Toate schimburi rinfilor bine intenli'onali. Franfa gi rhailanda.. inclusiv la nivelul celor cu studii rlr.o*p"tutrfelor existente tu .rn .i. nimeni nu se de distanla.B:t'tttt dintre multe in iveald vielii agresivitat"u dir. Acestea sint vremuri in care familiile sint asaltate de probleme financiare 9i atunci ambii pdrinti lucreazd multe ore.. rata de deteriorare de-a lungul zecilor de ani nu este mai mare decit aceeadin rindul copiiior din clasade mijloc sau al celor bogati: toate datele arati aceeagi pantd constant coboritoare. pentru cr semnalizeazd faptul ci existd un ajutor disponibil).. foayguard invizibil ii inaeparta pe toli copiii Mai puSigur cd acei copii ca ]immy. cind familiile cu gi-c-opii mici sugari mulli mai tot cind numeroase.sint mai vulnerabili in fafa acestor forle distrugdtoare..in absenfa unui sistem eficient de sprijin. . in special biiefii. N utol i copi i i furi ogi si nti nsdgibdt dugi. nu este scutit de riscuri.au probleme serioase' copidin flagrantd aceas[eagresivitate lin evident este fapLl cd emolionale' pro-bleme lirie constifuie . Milioane de copii sint lipsiti de competenti si caracter moral. cum ar fi Australia.' pentru viiloarele }i mmyafdcutpugc5ri epentru m olest ar epir r SsSim plineascd gaisprezeceani."rt de inleles .tl. bogat sau sdrac.ui prouste rezultate in privinla capacitdfilor emofionale.A9a cum am vdzut. mai sint tot si ntl dsal i l acreg6. cum ar fi efecteledevastatoare ale divorfului. Dar probabil cx lucrurile nu vor rdmine nici m6car aga pentru multd vreme. pdrinte airrtr" 9i mdrunte si necesar" care nu familiile de f6cut in competenleie emofionale.. cdci concurenta mondiali in a scddea cosful miinii de lircru a creat forle economice care exercitr presiuni asupra familiilor. bani.apet er enuldejoacder acagicum din calea sa' .toare ."1o Acesta nu este un fenomen strict american. pregdtindu-i pentru viali? ci deficienlele mecanismelor problemelor specifice iugereaz1 sociale constiemogionale 9i ."ro. tot restul Faptul ci acei copii ca Jimmy mogtenest.gi p6stram uneori chiar din nimic. precum gi o dublare a numdrului copii care au avut suficiente probleme emolionale incit ar fi-de trebuif sd apelezera un ajutor. paranoici pulin s{devini copii pe face ii tipar u. opar t edint r eeisir r t nigtepariaretragi. copiiagresiviPresuPuneintotdeaunapdrinlicealterneazdneeste probabil glijenla . Toatd lumea il ura 9i se temea j ucacuel . ifi aprindea din orice' se care bdt[ugului tipul era vorbeai. vr em ur icindt ot m ai un singur P1itl mulli copii cresc in s[rd!ie. in joc este generalia urmdtoare. de indatd ce-i apostrofa te bicicleta inu 9i ra banii d" *ir.pe mdsurl ce cresc. rasiale sau formate pe criteriul venitului. sardciei gi gomajului.Alfabetul emofional Costttrile analfabetismuh i emolional cluzia cd nivelul problemelor pe care le au copiii din ldrile lor estesimilar cu cel al copiilor Americii anului tcizo.Toli ne temeam de |immy jimmy.A tunci ci ndapdre. aveau probleme chiar mai grave decit cele actuale ale SUA.iour".corectivele in tuiebazaunor probleme grave . fiind neglila. copilulcelm air duer aJim m y. Nici un copil.ci9a3e.e sau violenfi. A existat 9i o cregtere corespunzd. Era genul careili fucare era ir. .u.bg est^e pe copiii poati Pune mai funclioneazd atit de eficient incit sd-9i asupra atentd mai privire O pi. i fecut in stuaiu comparativ la nivel internalional referitor la binele copiilor gi a deilarat: .r.intreiti a numxrului de copii care au apelat la un sprijin-psihologic (ceeace ar putea fi un semn bun. in vreme ce copiii sdraci au cele ..rr.. care. dar n-au fdcut-o (un semn prost) .9i felul mai menlind sd putea ar ne orientate sau misurilJpreventive mulli copii Pe drumul cel bun' stwr ATtr A A GRE imn ttv zrRE C i nderami ngcoal apri mard.de La9% in 1976la tg% in 19g9...luru ulut.Iar unele !dri. copiii fiind l dsal i decapul l orsaui ngri j atel evizor uiui. incit pind gi familiile puternice incep si se destrame.r"irri bicare.. copiierie i iegit la acestor a familie de viala studiile f6cutel1. urie Bromfenbrenner.ui.'stresul extern a devenit atit de mare.undenul i sed6aPr oaPeniciunf eldeat enacesteainseimne' chiar 9i in cazul pA!ie.. erod'area nenumdratelor ajunge la se care prin copil. L" fiind inti-antiia. instabilitatea gi inconseivenfa vielii de familie de zi cu zi sint tot mai mari la nivelul tufuror segmentelor societdtii noastre. Astfel.carereaclioneazXexagerataturtcicindsintneDefectul percajigi sau fagdde ceea ce ei percep a fi nedreptdli. Forlele puternice care propulseazi coborirea competenlei emofionale se pare cd au cdpdtat avint in statele unite comparativ cu alte liri dezvoltatee. Agitafia.

odatd ce se supird. Aceste inclinafii perceptuale spre ostilitate existd incd din primele clase.r**o gi lovind. 284 Costurile analfubetismului emolional 285 Asemenea copii sint vulnerabili din punct de vedere emofional in sensul cd au un Prag foarte scdzut al supirdrii. gi mai grditor faptul cd atunci cind a fost necesar . iar repertoriuf aJop.-pugti. Existau sansede trei ori mai mari ca acegticopii sX admiti faptul cd au betut pe cineva care nu le ficuse nimic.Ltu a doua. acegtiasint cei care risci cel mai tare ca in final si comitd delicte violente. incapabili si se inleleagd cu ceilal.in vreme ce majoritatea copiilor. ^miria Acest salt ra a-i judeca pe piotagonigtii filmului dovedegte o profundd inclinalie p"t. Acegti copii furiogi gi i. fi fdcut ceva atunci cind nu aveau nici o vini."pirruia i.un brinci nevino_ vat devine o vendetd: iar singurul respuns este atacul imediat.pro9ti". gi mai ales a bdielilor.pe baza prezumliei de ostilitate sau de ameninfare. izolindu-i gi mai tare. sint obraznici la grddinild 9i in clasa intii. imaginindu-9i cd persoanele din jur sint mai ostile decit fir realitate.-profesorii i-au acuzat .u direct tu u*ru. Dar dintre toli copiii.. iar reaclia este automat ostild. uaiutnt . unele fapte neutre sint ameninldtoare .in primii ani ai adolescenlei.. de exemplu. Tendinla spre delicte apare surprinzdtor de devreme la acegti copii.cr ar putea fi traiati astfel. gluma .iat scapdcSrlile-pejos atunci cind un altur il inghiontegte. neascultitori fald de pdrinli . ii loc sr ii suuiinieze celuilalt cd a fdcut o gregeald. De indatd ce detecteazi aceastd amenintare.zori.'cir.. b5taugii se bizuie tot mai mult pe forli gi violenld.uru u .rin-d"r. Atunci iind copiiloi dintr-o grddinila din Montreal le-au foit date calificative ir ceea ce privegte ostilitatea 9i capacitatea de a crea probleme. 9ah va interpreta i. gindirea li se ilrtunecd. iritindu-se tot mai des pentru tot mai multe lucruri. intr_unul dintre filme..e u..".u fiind vino_ vat.cum funcfioneazi acesteinclinalii percepfuin care bataugii sint pugi aldturi de co_ :f pt 1t:. Ei pldtesc un pre! social: dupd primele doud sau trei ore petrecute cu un b5t5ug pe terenul de joaci. odati cu aceastdperceplie grdbitd a unui act ostil apare automat gi"un act de agresivitite.Alfubetul emolional ceptiv care-i unegte pe acegticopii constd in faptur cd ei sesizea_ zd atacuri acolo unde ere nu existd. Studiile care i-au urmdrit pe copii din anii pregcolari gi pind la virsta adolescenlei au constatat ci aproape jumdtate dintre gcolarii de clasaintii care sint obraznici.J *pili care au vdzut caseta vorbesc despre ea ulterior.agisint foarte sensibili la nedrep_ qj la faptul.1. cd lu folosit o armd de foc intr-g neinlelegere. copiii cei mai agresivi nu reugescsi invele o modalitate de autocontrol pind in .ie la ceea ce se intimpld de fapt.tii.:[9*R"riment mar pagnici si priveascd inregistriri videl. ci au dat o spargere sau cd au fuiat piese de la o magini sau ci s-au imbdtat --gi toate acesteaincX inainte sd facd paisprezece ani16. bdiefelului care lovegte fiind justificl#2. o alti tresature a acestorcopii este aceeaci afunci cind se afld in toiur unei crizede furie nu au decit o singurd reacfie: si loveascd."i . se poate vedea. Xcuustu iiruce sd ri se pa_ ta:5.i"ni _ polite_ r !ea. nedind prea murtd iten. fdrd a sta str se gindeascd dacd nu cumva a.i*"i aceastSmutare ca fiind o ingelitorie.. sar la bitaie.pru. ceilalgicopii deja deilare cI pugtiul le displacela. se constatd c5 bitdugul tntotdeauna ir justitici pe cel care aa ir..rrerea sa este una rduvoitoare gi nu una nevinovatd. Ei intotdeauna se vid Ietl in rolul de victime-9ipot ingira oricind o listd intreagd de cazuri in care. "I acest Cu cit copiii fac mai des lucru. cu atit agresivitatea devine pentru ei un Sest arllomat. cei cu scoruri inalte fdceau dovadl clarl de delincven!5 doar cinci-opt ani mai frrziu. cd au furat din magazine.apuilergilu se ener_ veazd si incearcdsd dea intr-unul dintre . De exemplu. Copiii incep sd ridd. dacd un bdiefel agresiv joacd cu un altul care muti o piesd atunci cind nu ii Iste.este sd se precizeze agresivitatea din film. Calea tipici primard spre violenld 9i spre criminalitatd se sint agresivi 9i-greu de stdpinit ince prefigureuialu copiii ca_re De obicei.ia. iar actele nevinovate sint percepute ca ostile 9i recad in obiceiul prea bine invdlat de a reacliona printr-o loviturd violent613. cei in care sint in mod normal agresivi: ei acfionea zF.se restringe.i. t. te din primii ani de gcoaldcontribuie la rezultatele gcolareProas' te. remarcd de altfel confirmati 9i de faptul . in discutiile d"rpru .iar coi"g"l'. sigur cd asta ii {glermind pe afi copii sdl-ievite.i bdtdusii r_au consideratpe cel care gi-a imbrincit ini.i in53q1!ina!i cu ProSigur ci nu toli iesorii devin delincvenli la virsta adolescengeiis. in vreme ce alli copii au inceput sd invele ce inseamnd negocierile gi compromisul pentru neinlelegerile de pe terenul de joacd."". copiii din aceast5categorie fiind percepu-ti9i percepin9"-t9 pe ei ingigi ca .fost o simpld gregeald." . impulsurile prost controlaiit Jutu intii gi a doua17. sau la acla violenld duce ce drumul pe sint agresivi copii acegti te criminale ulterior in via!5. un b.

are drept consecinld pierderea unui timp care altfel ar fi putut fi folosit pentru invdtat. existd mulgi alli factori care pun in primejdie un copil: daci estenrscut intr-un cartier cu o ratx mare a criminalitefli. Acegti 6ai"1i erau invifali. impulsivitatea brielilor de zece ani este un indiciu de trei ori mai puternic al delincvenlei ulterioare fatd de IQ-ul lor18. gedinle de instruire de 4Oae minute ce aveau loc de doud ori pe siptamine. va fi expus mai multor tentalii spre crimd gi violenfi.coercitiv" .cele care au probleme cu profesorii sau nu respectd regulile.adici violent . s-a ocuPat de elevii de gimnaziu iur" . un studiu efectuat asuPra delincvenfilor minori condamnali pentru acte d.rdmin gravide.in acelagitimp. Tendinla lor agresivd estejustificata in gind prin convingeri cum ar fi:.sint respingi de colegii lor gi sint incapabili sd-gifactr ugor prieteni. frlnindu-se sI tragd concluzii in legdturi cu ostilitatea acesteia fald.dificili" . intrd in bande 9i duc o via!i ce sfideazd legea gi ordinea.opii'agresivi se invele si-gi controleze impulsu.. iur. dar care sint atragi de aceststil sfidtrtor. un sfudiu asupra fetelor . (o diferenld grditoare apare pe acestparcurs intrebdieti fe9i te. Asta inseamni un procent de trei ori mai mare fa!5 de cel inregistrat in rindul celorlalte fete. mai ales intre claselea gaptea9i a opta. impulsivitatea este in mai mare mdsurl cauza delincvenlei. Sfidarea regulilor de la ore.r"1e1a ei sd devind infractori violenfi. cu siguranli nu toli se afld in aceastdsituafie). Toate acesteafiind la fel de importante. acegticopii considerali betdugi sau doar .sint de asemeneaizolali de cdtre profesori.uq" 9i creau probleme' in cadrul i.rirr. spargerile sau comerful cu droguri.mai alesincepind cu clasaa treia. automat considerd cd persoana se afld p" o potilie antagonicd..organizatla universitatea Duke.. consecinla negativd a unei solutii violente .hiperactivitate" sau disfunctii de invdl-are. alcoolici.o. soarta lor de a nu reugi la invdfiturd este aproape predestinatd.de obicei. Degi biielii care se indreapti spre delincventd tind sd aibd un Ie mai scdzut decit colegii lor. Pe la jumdtatea anilor de gcoali."2L ' lns6 un ajutor venit la timp poate schimba acesteatitudini 9i poate bloca iceasti traiectorie Jpre delincvenla a copilului.acegtia au un tipar mintal co.... Intre clasa a patra 9i a noua. Unul dintre acestea." infuriau r"p. acestgrup marginalizat de obicei renunld la studii 9i incearcdsd se in&epte spre delincvenfd. Cu alte cuvinte.. o bStaie .de .acteleantisocialeale unui copil de cinci ani pot fi modelul actelor de delincvenla ale adolescentului..) Desigur.. un psiholog care a urmdrit indeaproaPe evolulia a sute de bdieli la virsta adulta tindri: . . pe o perioadi de gase pind la doudsprezece sapiamini.de ei.au inceput mai tirziu... fetele cu apucdfuri antisociale nu devin violente .Dar nici unul dintre acegtifactori nu face delincvenla si devind inevitabili. existi un risc de cinci ori mai mare pentru ei sd ajungi vagabonzi. lucru ce Pornegte de la faptul ci familia tidiegte intr-un stres puternic sau in sdrdcie.. nu existd o singurd traiectorie spre violentd 9i delinwenfd. total nestepinili acasd. Sau cum sPune Gerald Patterson.rele" din clasa a patra .E in fugul5 si lovegti pe cine-vadaci egti nebun Ie furie. firl sd mai caute alte infoimalii sau sd incerce sd gindeasci pagnic pentru a-gi rezolva neingelegerile. implicindu-se in delicte minore. 9ur. drogafi. mai multe programe experimentalelu avut un oarecaresuccesin a ajutaraieme.nu le trece prin minte.eviolenld 9i asupra elevilor de liceu agresivi a ajuns la conclu zia cd.Dacd te dai inapoi de la o bdtaie lumea o sI te socoteasci un lag".. forin cazul copiilo^r agresivi spolele psihologice care acfioneazd.aratd cd 40% dintre ele au deja un copil inainte sd termine anii de liceule. se asociazi iu alti paria sociali. de exemplu. atunci cind au probleme cu cineva. Copiii care la inceputul gcolii gtiu deja de acasdce inseamnd stiluf. cd-o parte dintre aluziile Pe care ei le intrepretau ca fiind ostile erau de fapt neutre sau prietenegti. Ei invxlau si gindeascd 9i din perspecti- .."20 FCOALAnATAUgtLoR Aceastdpredispozilie mintal5 a copiilor agresivi ce ii inso!e9te toath viagl este cea care aproape sigur ii va face sd sfirgeascd fur necazuri.il" urrtirocialeinainte id intre in incurcituri majore. simfindu-se fdri prieteni.."u. ei strt insofili de allii care . ei aiung ratali din punct de vedere gcolar. care ar trebui sd-giocupe prea mult timp ca sd-i find in friu. Pind in clasa a patra sau a cincea.cei care sint betufi zdravdn nu suferi chiar asa de rAu. ce pare fireascd pentru acegti copii.care au inceput sd bintuie pe strdzi de capul lor incx din gcoalaprimard.286 Alfubetul emolional C os t uril e analfab et is rru'il ui etn olion al 287 cd sint surghiunili in claselespeciale (gi chiar daci acegticopii pot avea o mare dozd. insd firi a fi nepopulare printre colegi . in anii de liceu. cum ar fi furtul din magazine. acegtifurtirziali slnt adeseacopii mai mici. gi ..

'i". nefiind in stare sd iasx din aceastd neajutorati gi f5r5 speranfe.ce facl?"zz Dana a urmat o terapie in cadrul unui Pro8ram exPerimental pentru adolescenli deprimali din cadrul Universitalii Columbia... inifiinsprijin emolional gi si-i calduzeascS du-se un fel de spirali infernald.t ir ca_ re deja au apucat sd se aprindd.u*.. cum tocmaisemutasela o altd 9coal6.chiar dacdde fiecaredataf'5cea Dana9i-apierdut pofta gi vegnicobositd.it utiile prin care au trecui recent.de saisprezece fete9i nu se mai puteainlelegecu celelalte Dar acum.. psiholog la Universitatea Duke.dintr-odata. biielii exerseazi asemenea alternativ"..:r:] vild sau sd mai reflecteze la ceea ce urmeazd sdfacd gi nu sd ac_ fioneze impulsiv.cu atit agresivitatea a sclzut mai iare. de.-*o*"r. sdmenlin5prea gi mai tareera ci nu reu9ea ce o nemullumea ceea 9i dramult o legaturdcu un bdiat..erau gi cursuri speciale pent.chiardaci acest .cind se culcacu divergibiiefi. Mai ales la cei tineri.288 Alfubetul emolional Costu rile nnnlfabetism ul ui emo! ittnal PREI{ENIREA DEPRESIEI 289 va altor copii. Copiii .tt u..lc. cu cit prog. Dificultatea este la fel de des intilniti atit in relaliile dintie copii 9i pirinfi.i chiar segindeasd sesinucidd' proastX de prietede ultima despdrlire generattr fusese 3tur"ude dLprimare ci nu gtiacum sdfaci sXiasdcu un bXiatfdrdsi nul ei.Sesimlea n-a mai avut chefsi sedistreze de mincare. care sfirgeste il:r permanente certuri si forme de instrdinare. sesfias[ deschidd De exemplu. problemele in stabilirea unor relalii genereaze depresii.r.cum sI impuni limite in privinla relaliilor sexuale..murgi dintrl biiefii agresivi sint nefericifi din cauzd cd-gi ies ugor din fire. ei pot incerca un rdspuns prietenos prin care si-gi pdstreze demnitatea..urvdrii si abor'larea acestor^sernne ca pe un indiciu ce trebie.enta bdielii care urmaserS acest program erau mai pulin dificili la ore.e ur"rr*nea reacfii la rece/cum ar fi retragerea sau numdruirr pind la zece.cum ar fi o tachinare care i-ar fi putut face sd-giiasd din fire.uioi controlul fara . cd seadapteazS ani.mai ales fale acorde !d de parinfi. gostecu JI.. cum ar fi rogirea obrajilor sau tensiunea muscurard i' mo."l Astfer. Tiatamentul ei s-a concentrat asuPra felului in care ar putea sd igi stipineasci mai bine relaliile sentimentale:cum se-9i ?acd prieteni. "tu sdturile emolionale fundamentale. de rugine. Morocanoasd in nici un fel. a pirut intotdearrna Dana.'. usor. vorbind vreo conversafie...ri. stipinirea miniei.rr*bi despre ferur cum ar fi trebuit sd abordeze aceastd intimprare. dar care sd fie ollternativi la lovire. de nerdbdare. Parci nu sint in stare s5-9ievalueze corect sentimentele. iar posibilitatea de a se apuca de beutura sau de droguri era mult mai micd. unul dintre creatorii acestui program. $i a funcliona! depresia i-a trecut. Lochcomparat cu allii care fuseserdla fel de agresivi. parinlilor le este 9i mai greu sd a9a cum se cuvine.1 beneficiaserd de asemenea cursuri de stipiniru ? miniei.. dar nu ...Buni. sint receptivi ra posi_ bilitatea de a invdfa cum se se controrez".rl a durat *ui *rrrt.. nu se declansea_ zd automat.. dispozitie.. *i-u rprs: . iind ". Astfel..ner. ca d" mersul in_ tr-un autobuz in care citiva pusti nu le au" "*"mflu pu.Era incapabild doar ci|d i se adresa eade fapt gi nici nu gtiace sd mai zici dupa: . La trei ani dupd ce biielii au urmat un asemeneacurs. de fapt sesimfise9i mai Astfelincit. dind dovadi de irascibilitate. unul dintre ei. pe care o consideraserdvoit5. pii"I. sPunea nesatisfdctrtoare. s5-gi dea seama cum sint percepufi gi ce ar putea ginli gi simti ceilalgicopii in situaliile care i-au infuriat foarte tare' De asemenea. cum sX-9iexprime sentimentele.. prin urmare.Ea a precizat lucru i se seimpliceimediatintr-o relaliesexuali. Pare interesant.gi nu gtiacum si pundcapit unei relalii chiar pdreainconfortabil ea. de acolo.congtientizarea senzatiilor fizici.Ei discut' despre . ..unu voia decitsi-i cunoascd mai bine.de nervozitate 9i de minie ..exemplu. - .*. si-9i facdprieteneprintre f9tel9 nereugind timidi gi mai nelinigtita. constind in reconstituirea unor scene... ium sI se simti mai increzhtoare aldturi de alli adolescenfi.eald pe cu_ loar. mi-a povestit cum s-a adresaf unui biiefer care r-a imbrincit.e igi piar_ dd respectul de sine fdrd si provoace 9i o bitaie. spunindu-i sd nu mai faci prr gi simplu a plecat' Asta insemna cd detinuse ".#.. ca df exernprtr-oi*uri. cum se se Poarte in intimitate. sXsearatea9acum era cineva..astfer incit si treacd primul impurs inainte de a reacfiona. fel de incercare de a remedia o Parte dintre tr5in esenfd. cit 9i in relaliile cu cei de o virsti' Copiii deprima-ti 9i adolescenlii sint adesea incapabili sau nu sint dispugi sd vorbeascedesPrenemulfumirile lor. aveau o pirere mai bund despre si_ ne. desigur. una dintre abilitdtile cheie pentru controlarea miniei a constat in supravegherea senti_ mentelor .*u" i. fuiTscenetein care fiecare are rolul sdu.*o. Er a constatat c5 la adorg. Iohn Lochman.

numdrului de depresii are o strinsd land5. sublinia o altd tendin!5: .Aceasta inseamnd o pierdere de resurse care ar fi putut mobiliza impotriva obstacolelor 9i a egecului. Datele la "pocu nivel internalional aratd ci starea ce pare a fi o epidemie a zilelor noastre . Liban gi Noua ZeeFranla. Fiecaregeneragie.. Micgorareavirstei la care copiii trdiescprima experienfddepresivi pare de asemeneasi fie un factor comun pentru lumea "intreagd. Dr. La Beirut. in tot mai multe familii s-a instalat o indiferen!5 a pdrinlilor fald de nevoile copiilor. ci de nepdsare. la 35 de ani era de 4%. precum 9i o scddere a sprijinului acordat celorlalli de comunitdli ori a familiilor numeroase. ceeace poate duce la o depresie in momentele de mare stres. directorul Institutului Nalional de SdndtateMintald.290 Alfubetul emolional Co s turile an al fabet ismului emo t i on al 291.phe la24 de ani. Pentru cei niscufi intre 1934 qi 1941.posibilitatea de a suferi de o depresiemajori ina_ inte de a impiini 24 de ani bste de zeceori rnai mare decit pentru pentru fiecare generatie.. a ajuns la concluzia cd aceleagi Taiwan. comparativ cu cele anterioare.iese la iveald ca o pecete a sceneimoderne. Italia.. pirinlii au tot mai pulin timp disponibil pentru copiii lor 9i nu stau prea mult intr-un loc. spunea: .dar creeazd torii de stres emolional care aPar de timpuriu pot afecta dezvoltarea neuronilor." Martin Seligman.se adapteazd in funclie de stilurile de viali moderne.4. chiar dacd ele pot apdrea zeci de ani mai tirziu.Odatd cu extinderea industrializdrii dupi cel de-al doilea rdzboi mondial. a inregistrat un risc tot mai mare de a ajunge intr-o stare depresivi I .. Frederick Goodwin.pe de altd parte. cotele maxime fiind atinse in timpul perioad. Un studiu mondial fdcut asupra a peste 39 000 de persoane tendinfe existi gi in Porto Rico. Exisratd 9i esteamplificat in a9afel incit afecteazd .. o noud trecerein revistd a cauzelor depresieila tineri subliniazd. Nu apuci s5-!i cunogti prea bine restul familiei.in acestsens. iltele par a fi cauzatede obiceiul de a gindi pesimist.indiferent pe ce s-arbaza. cd aceastdpredispozitie pentru depresie. doar o stare de tristefe. Germania.. totugi cea mai mare cregterese remarcd la tineri. in vreme ce o parte dintre predispozitiile la depresie sint aproape sigur de ordin genetic. David Kupfer. aga cum anii '20 erau Anxietifiloi.dintre cei ndscufi dupd 195s. degi in ansamblu cregtereaacestei tendinle nu are legiturd cu evenimentele politice. PRETUL LUMII MODERNE: NUMARI]L MARE DE DEPRESII Anii de sfirgit de mileniu au inaugurat o noui epoci. ce predispune copiii sd reaclionezeviolent la cele mai mici infringeri din viali . pentru cei niscufi dupi 195s.Aceste sidri upat de la virste tot mai fragede.este si mai mare la tineri. psiholog la Universitatea Pennsylvania. in rindul celor probabilitatea de a face o depresie pinX nisculi inainte de 191. era de14%. episod de depresieare tendinta sd apard tot mai devreme.Depresiala copii.numdrul divorlurilor s-a dublat.si ointerpretare a refuzurilor celorlalgi.A existat o cumplitd erodare a nucleului familial .deficite la nivelul a doud zone de competenfi emofionald: talentul de a stabili relatii.i de coplegitoare lipsi de sperantd de-a lungul unei vie!i23. o ceartd cu pdrintii.o notd proastd." Dr. aproximativ 6"/" au suferit deja o depresie.elor de rdzboi civil. am remarcat o cregtereaca convingerilor recentuatd a individualismului 9i o descregtere ligioase. pe m5surX ce acegtiacregteau. iar pierderea acestor surse stabile de autoidentificare inseamnd un risc mai mare de a se ajunge la depresie. in lumea intreagd.tn lumea intreagS. au apdrut mai multe teorii. precum .posibilitateade a suferi o depresiemajorr la un moment dat in viald estein multe fdri de trei ori mai mare decit pentru bunicii lor. cea a Melancoliei. pe de o^parte.Aceasta nu este o cauo anumiti vulnerabilitate. cindva complet necunoscuti (saucel putin nerecunoscutd).pentiu cei nisculi intre 1945si7954. Canada.de'demor u{irur"gi de autocompitimire. aproape cd nimeni nu mai era Pe-acasi. La americanii ndsculi inainte de 1905. a ficut urmXtorul comentariu: . Atunci cind le-am cerut experlilor sd imi spund de ce cred ei asta. geful catedrei de psihiatrie a Universitilii de Medicini din Pittsburgh.generaliile care s-au maturizat in momente de tulburiri politice sint marcate de un numdr mai mare de depresii. in Germania.orice egeceste considerat ceva de dutotul in viatd. cregterea legdturd cu evenimentele politice. ajungind la deprimare.in ultimii 30 sau 40 de ani. ' Degi probabilitatea de a deveni deprimat cregte odati cu virsta. Existx dovezi care sugereazd.depresia.primul cei ndscufi intre 1905 si 191124. care se intinde tot mai tire . o respingere din partea celor din jur--. Faczi directd a depresiiloq. dar care este un procesreversibil. proporlia celor care ar fi putut suferi o depresie gravd intr-o viafd era de doar 1o/".

ca gi perioada adultd. a. pentru ci ei . ci ra co_ piii pentru care spirala infernali a tristelii ii aduce intr_o stare de disperare. In mod firesc. degi la unul din saseau tinut chiar un dureazdin medie 1"1 an gi jumitate. unele studii epidemiorogice. presupun gi momente de dezamE_ gire sau pierderi importante sau mai mici care intrelin suferinfa. fird depresii.'" ulterior in viafd26.drept pentru care cu greu reugescsd fie atenli la ore gi sd refini ceeace li se pred5."*po. Kovacs u it. depresia s-a prelungit pini in adolescen!59i uneori chiar pinX in primii ani de virsti adultd... copilariu gi adoles_ cenfa.acestafiind un semnal pe care copilul sociabil il percepe ca pe o respingere. vinfa vulnerabilitdlii de--a"rii*eril" lungul vietii datorJ depresiilor de care suferd copiii si adolescenfii. Aceastdlacuni la nivelul experienlei interpersonale inseamnd ratarea a ceea ce ar putea sXinvele jucindu-se.Gr" . o datd la trei ani.rr.irr.sd se ajungd la tratamentsserioase.."gr:.in medie."i perioa_ de mai lungi. Cei care ajung la o dubl6 depresie riscX mult mai mult si se confrunte cu o recidivi odatd cu scurgereaanilor.lucru clar mai ales la copii. tJnele date . variazdfoarte mult in pri_.g"*urt cd procentul aproape se dubleazd pentru fete la pubertaie. Un alt rezultat nepl5cut pentru acegti copii este faptul cd ei se descurci prost la gcoald.*pii nu conteazi pe termen lung. pe unii chiar pind la 24 de ani.in medie..de exemplu. Nevoia de a prevet i r.op"rire extrem de alarmantd: chiar gi episoadele minore dedepreJie la un copil pot duce la episoade gri.intr-o aga-numiti dubld depresie. indiierent de f"riouda in care apar ele.i la joach.pltrtesc"nu numai suferinde depresia in sine.Copiii inva!5 in general anumiprodusd !a te atribute socialede la cei de o seamdcu ei .. cei cu fost au comparali deprimali copiii atunci cind tr-adevdr... rezultatul final este cd un copil deprimat este respins sau neluat ir seamdla joacd. Copiii cu depresii majore trec prin astfel de episoade care luni.sint aceia cu care ceilalgicopii nu se ioac5.r se referd la asemenea momente. ca si nu mai vorbim de aceaexperien!5 a sthrii de iransi in timpul acumuldrii de cunogtinle. nu sint preferafi de ceilal.depresia are un efect negativ asuPra memoriei gi puterii de concentare. dar dureazd mai mult . s-a constatat cd sint mai pulin capabili sd se adapteze in societate... . ajungindu-se la probleme sociainle gi emogionalecu urmdri chiar dupa iegirea din depresie2e. Copiii deprimali se numXrd insd printre copiii neglijali la gcoa16.cu cit perioada de depresiea copiilor din studiul lui Kovacs .simptomere oficiare de diagnosticare a depresiilor _ au constatat cd pentru biielii gi feterJintre 10 gi 13 ani probabi_ litatea de a face o depresie majore de-a lungur'unui an este cam de 8 sau 9oh.mult mai g.292 AlfabetuI cmotional Cttsturileanalfabetismuluiemotional 293 td o inclinafie spre a lSsao infringere de moment sa devinr una de durati si o cauzi a lipsei de sperantd. cum ar fi credinfa in Dumne zeu qiin viafa de apoi. deqi arte studii inaintasertr o . uneori chiar la cinci ani. i"J.. . In cazul copiilor. ce si faci cind vrei ceva gi nu pofi sd ai.ur" ul-folosit criterii stricte . suferind de depresii sau de un sindrom maniaco-depresiv. nu devin foarte intense. psiholog ra Institutul Yli' 9i Clinica de psihiatrie din Pittsburgh2T. aproximativ patru ani. Kovacs mi-a spus cd acegticopii . atunci pierderea unei slujbe ar pirea .au mai pufini prieteni. urmdrincl_u_i p"" pur.in statele unite. Kovacs a constatat cX acei copii care au suferit o depresie minori riscd si o transforme intr-una majord . observind cum se descurcdin situalia respectivd ceilalli copii 9i aplicind la rindul lor modelul.rdiut copli diagnosticagi cu depresii in_ cd de la virsta de opt ani.u*ta idee pune la indoiald vechea presupunere ctr depresia r."28 Fiind ursuzi sau trigti.. sint mai pulin indrdgili gi au relalii conflictuale cu ceilal!i copii. P^rnira 16%dintre fetele intre 74 si r6ani s_uferd depresii serioase. in cazur cirora s-a fdcui o'd"r.. Dacd ai avea o perspectivd mai largd. Depresiileugoarecaregi-au fdcut aparifia la virste fragede. Dintre copiii ale cdror depresii au fost suficient cle grave in^ cit.d.ifre . Desigur ci fiecare copil se mai intristeazi din cind in ci. Indiferent care ar fi cauza. depresia la tinleri este o problemd presantS. Un copil care nu simte nici o bucurie i9i va canaliza cu greu energia spre a-gi stdpini bine lecfiile. acegti copii aiung sd evite inilierea in contactele sociale sau si nu ia in seamd un alt copil care incearcd s5-i abordeze ..arre decit melancolia.. trei sferturi mai trecuserd printr-un episod de depresie. TRAIECTORTA DEPR ESIEI LA TINERI Depresia n-ar trebui doar tratatr. de iraicibilitate si de izolare .o uitd iu vremea".iar ra bdieti pro_ centul rimine constant2S.. conform unor date adunate de Ko..u* ra jumdtate fta chiar si de doar 2%). ci qi preaenitd. ard.

a clasele din 9i gcolari de grup identificat un claseceape care col"egiii-au respins.")31Cercetdtorii a cina patra treia.Iau note mari pentru cd sint degtept". terminind gcoala primarS. (. Felul in care copiii igi explici acest refuz este de o importanlx capitald in privinla apariliel unei depresii. ca si scapede dispoziliile depresiepe alti o apare ce misur5 pe pe copil gi mai vuinerabil. ceeace l-a tulburat mult pe copil.. Parcurs. a fost perspectiva pesimistl depresie o suferi vor cd nic indiciu ar fi divorful parintilor sau cum majoie. drept pentru care rdmii singur acasdsi nu mai ai nici mdcar cu cine sd te joci." Aceste schirnbari Pe a cincea' a treia clasa 9i iep sa se instalezetreptat cam intre perspectio dezvoltd care copiii mdsurd ce se intimpld aceasta. experienla depresiei ia reacgie ." CUM SE A/UNGE LA DEPRIMARE Ca 9i in cazul adullilor.sint un prost") se simt mai deprimali decit cei care isi explici aceastd notd ca pe un lucru ce poate fi schimbat. carnetele de note sint in general una dintre sursele de mare exaltare sau de mare dispeiare pentru copii. Acest lucru este demonstral de faptul cd de obicei copii reacfioneazi astfel: .Cei care considerd cd aceastdnotd se datoreazd unei neimpliniri personale (. chiar dupa ce este dep59it5stareadepresivd.Mai mult. Aceastdinformatie sugereazdo posibilitate de a-i vaccina impotriva depresiei inainte ca ea si loveascd.. un studiu grxitor a urmdrit ciliva copii de clasa a cincea si a gasea in zilele ce au urmat primirii carnetelorde note. Pe m5surd ce copiii au griitoare schimbare o loc avut a cut. iau note mari.Cind am probleme acasi mh descurc mai bine decit alli copii la rezolvar-ea lor" 9i . modaritdtile pesimiste de a interpreta esecuriledin viali par si alimentezesentimentul de neatutorare si de lipsd de speranti din sufletul copiilor deprimafi.N-1* inprea mulii prieteni pentru ci n-am urnor.asaincit pot rdmine 9i repetenli. Ceea ce a iegit la iveald doar recent este faptul cd de obicei copiii care au inclinafie spre melancolie tincl cdire o viziune pesimisti inainte de a ajunge sd fie deprimali. acestsentiment de neajutoraree 9i mai mare la copiii foarte deprima!i30.. o dovadd provine din citeva studii asupra convingerilor copiilor despre propria capacitatede control isupra a ceeace li se intimpld in viatd . au existat 9i cresbili s5 ofere o consolare suficienti." Copiii care nu spun nici una dintre aceste fraze descriptive pozitive sint convingicd nu pot schimba nimic.. a gapteas-a dovedit cd aceia care clasa in greu de re irec"extrlm fali au manifestat o at]tudine pesimisti si au reaclionat negativ depresie33' o de gcoaldgi fala de stresul addugat acasaau suferit Dovada cea mai directa a faptului c5 o perspectivd pesimist5 ii face pe copii sd cadi cu ugurinld pradd depresiei provine dintr-un siudiucare a durat cinci ani. care-giimagineaz6. pur" in sine astfel incit.294 Afabetul emolional Co s turi I e an alfub e tis mului emo! ion a I 295 estemai lung5. . de a indrepta in bine lucrurile. nu Iar intr-un studiu referitor la copiii carespingeripermanente32. cu atit notele scad si mai tare se descurcdmar 9i slab la teste. eventual. i-a creat incapapxrinti nigte stare de nelinigte si.Cind md striduiesc suficient.ul" serioase. De fapt. situalie ce a continuat 9i in respingi le uimdtoare." r. la problemele ce aPar.copilul cu convingeri alimenrdmine cu o cicatriceemolionald serioasd.. nu poate sd se descurcd tate de depresie9i intipdrite in minte: poate face nimic nu ci respinge 9i ce la gcoali.gi atribuie obstacoleledin viala lor unor defecte p"*o. cel mai puterde la inceputul clasei a treia3a. efectuat asupra unor copii La copiii mai mici. cei care sint dejn deprimati gindesc astfel 9i asta se stie dintotdeauna. vd pesimisti .. loviturS o cu combinati o un decesin familie. Cei care consideri cd aceasti respingere Cei se datoreazaunui defect personal devin 9i mai deprimafi' a pentru ceva face putea ar c6 optimigti insa. intimpld cind deja egti deprimat si egti gi dat afarXde la gcoald.rlrl in care copiii i9i asumd rolul in cazul unei note mai proaste decit se agteptau.a intdreascdacestemodalitS.Asa cum observdKovacs: .incep sd cadSpradd unor stdri depresive.Imaginafi-vd.. neapdrat devin iriar"piu lucrurile. existdo corelare directd intre durata depresiei unui copil gi notele sale dt.datoritd poverii constantedin tirnpul episodului respectiv. copiii ca-talor log"ind tot mai mult acesteevenimente in funclie de propriile triseturi psihice: .i de gindire pesimistd.de exemplu. . unei ciuda in deprimali. cd toati lumea il fixe il pot face idei Aceste neplacute. Asa cum ne amintim cu tolii. ei rdminind ttittu paria. ir:rgindirea lor referitor la binele 9i rdul din viala lor. Cercetitorii insd gisesc cd ele au consecinle asupru ful. la gcoald.Toateproblemele de invbfiturd implici compo9i aceastd nenti a depresiei.Dacx md voi strddui mai tjre la matematiid si in au special la teme o sd capdt o nota mai bun6.

s-au mai fdcut descoperiri promifitoare in uffna unui curs special de o sdptdmind pentru tinerii intre 10 si 13 ani care aveau probleme cu pdrintii . lY.oarun sfert dir. chiar dacd acestlucru l-am inleles abia ani de zile mai tirziu. . adicd in primii ani de adolescen!5' Iar leciia continud sd aibd efect 9i sd fie eficientd dupi terminarea cursului incd vreo ciliva ani. aproximativ iOW dnt e cei care au participil lu curs au dat ..d. apioximativ unul din patru erevi suferea de ceea ce psihologii numesc . Seligman mai adaugd: . s-a demonstrat.Antidepresivele triciclice dau deseori rezultate la adul. unul dintre creatorii Programului rece lupta cu gindurile deprimante poate impiedica formarea unei diipozifiiiumbre. efectuat la un liceu din oregon.ecjtopt dupe-imieze.Acegti copli se descurce mai bine.zS dintre elevii ugor deprimali au fost invdfafi si-gi infrunte modelul gindirii asociat cu depresia pentru a deveni mai doritori de algi face prieteni. . spre deosebirede"doir 14% dintre gfevii care-particlpaseri la programul de prevenire a depresiei. sugerind ci aceqticopii folosesc acesteinformafii in viala lor de zi cu zi-" Alli experli in problema depresiei la copii au acceptat ctt mult entu2iasm nbile programe..r purticipaserd la acest program au reugit sd depigeasci momentul critic.CJeace invald un copil la acesteore este cd dispoziliile cum ar fi anxietatea. ComentaKovacs.Nu sint destul de degtept'" . firraluruu acestor abiliteli emolionale incd din adolescenfd poate fi de mare ajutor.. Ei par sd fi invilat acestlucru cind riscul depresiei este mai mare. infruntind chinul obignuit la virsta adolescenlei de a fi respingi de ceilalli.Dacd vreli intr-adevir o schimbare radicalS 9i reaie pLntru bolile psihiatrice cum ar fi depresia. .iar acestlucru mai dura gi dupa doi ani. Una dintre ele era o strilucitd absolventd de matematicd. Medicamentele mai noi impotriva depresiiior. hotdrini si invege % * La copii."*u presie. un sfert dintre cei din grupul comparativ au ajuns la depresii grave..rai.tr" cei care r.296 Alfabetul emotiortnl S C URTC/R CUITAREA DEPRTSIIL OR Cost ttrile anslfttbet isrnri tti ernofional 297 Existd gi o veste buni: toate indiciile aratd cd clacd acegtico_ pii sint invdtati sd aibi o perspecti'd mai productivi fatd de di_ ficultalile lor. Intr-o ord de curs speciita ae h sfirgitul zilei. riscul de clepreiie scade*.am cunoscut doud femei care sufereau de probleme de alimentafie. fald de 44% din grupul comparativ. studiase la Harvard 9i eram prieteni inci din studenfie' Cealalti fdceaparte din personalul Bibliotecii Universitare' Ma- . La un an dupi terminarea cursurilor. mai serios dupd ce nu s-au descurcat Prea Srozav la un test.. iesimiste care insolesc depresia . tratamentul medicamentos nu . la sfirgitul anilor 7960.u iur" cd acestcurs special a redus riscul de depresie la jum5tatei5. intr-un st.i. dar la copii reuge.chiar in timp ce scriam aceastd carte ci ar putea sd fie cauza clecesuluila copii.i dideu.tristelea Ji *it ia nu se revarsd din sine fdrd a deceeace simline nici un control asupra lor 9i ci el poate schimba seligMartin psihologul te prin ceea ce gindegte"." TULBURARILE DE ALI MENTATIE Cind lucram ca student la'clinica de psihologie." il: . in' loc sd gindeasci doar cd: . subliniazd Deoasiptdmini. cum sd infrunte convingeriie t. este neapirat o alternativi pentru terapia sau prevenirea depresiilor.ei au invdlat elemente emolionale fundamentale. adicd nu indead" gravd incit si depdgeascistarea bbisnuita de nefericire3s. La sfirgitul unui qrogram de opt siptdmini.in vreme ce d. $i dupl doi ani.. in mod similar. trebuie si faceli ceva inainte ca acegti copii si se imbolniveaSci".eexemplu.. inclusiv cum sd se descurcecu neinlelegerile. Degi nu a durat d.: unii se aflau in primele ieptxmini sau luni din ceea ce putea deveni o depresie in toatd regula. ss"/odintre acegtierevi gi-au depigit depresia ugoard. doar 8% dintre participanli au avut un punctaj modest spre grav la testul de depresie.. besipramina este unul dintre cele mai des intilnite (gi mai sigure) triciclice folosite pentru adulti. .micd depresie"'. in intilnirilg de-dupd or!t" de gcoald. te lucrul cel mai important. sint incd.Jupta devine un intiritoide moment care ajunge si fie un obicei'" Din nou acestecursuri au scizut numdrul depresiilor la jumatate . Seligman observd: . de a se infel_ege mai bine cu pirinfii lor gi de a seimptica in activitili sociale care le ficeau pldcere. in_ clusiv Prozacul.sc aproximativ in mdsura in care este eficient gi un medica_ ment inactiv placebo. spre deosebire de adulti. copiii au un alt metaborisl raport cu medicamentele comparativ cu ! adul-tii."*n" de cel mult o depresie ugoard.Adevdrata solulie este O inoculare psihologicd. un an mai tirziu. sd se gindeascdinainte de a trece la fapte gi. 12 de *u. fald de29"/' dinire copiii din grupulle nu a participat la cursuri.netestatepentru copii..

daci faptul.lor de alimentalie.Pe care nu 9i le^puteaucalma ql p.Pe mdsurd ce se ajunge la adolescente. in schimb.Ceva pu. (Aga cum ne Prevenea9i Bruch.fetele sint obsedate de greutatea lor.96937. deprimali sau fldminzi . matematiciana ar fi diagnosticatdca suferind de anorexienervoasi. acestas-a doved.se ducea pe ascuns la baie 9i igi provoca virsdturi. chiar gi in clasa a zeceaintr-un foarte populat liceu din Minneapolis existau 61 de fete care deja aveau simptome serioasede anorexiesau de bulimie.desi era foarte slabi. pur 9i simplu nu era in stare sd mdnince: sustineacd are repulsie fald de mincare.con9tientizeizd insuficient sentimentele 9i semnalele date de trup.rr. a se infuria 9i a le fi foame.cu atit fetele reactionau mai puternic la obstacole.aga cum mi-a mirfurisit cu oarecarejeni . nu existau asemenea diagnosticrri.in special incapacitateade a discernesentimentelenepldcutegi de i le controli . Studiul de la Minneapolis a aritat ci obsesiakilogramelor in plus n-ueste in sine su?icientdpentru a explica de ce unele fete au probleme de alimentalie. De atunci.acestlucru fiind o parte din ceeace se cheamd cunogtinlele emofionale.X se intimpld gi cu aceste fete. jumdtate dintre ele considerau cd sint prea grase. pioniera acesteimiscrri. a observat cd acestefete .b e fapt. susline pediatrul care Povestegte tea era nor*ilA pentru lndllimea ei3e.rtatate 9i condiliile care favorizeazd asemenea probieme.intr-un studiu fdcut pe 271 de tinere. ceeace duce la o alimentasimilar se lie exageratdde fiecare dati cind sint supiratea0. Hilda Bruch.".de a avea pdrinti abuzivi ie predispune pe fete la probleme de alimentatie. in prezent. sint mult mai acceptabile studiile fdcute pe grupuri mari de persoane de-a lungul mai multor ani. Majoritatea acestoripoteze aveau insr un defect: erau extrapolSri in urma unor observafii ficute in timpul terapiilor. literatura clinicr asupra "rriproblemelor de alimentalie s-a extins enorm spre o multitudine de ipoteze asupra cauzelor. den_t." . Cind acestedoui tendinle emolionale erau cuplate cu o nemullumire puternici in ceea ce privegte corpul 1or.)Irelevanteau fost considerate caliile populare. de baie.r. ugurinld sd fie foarte severi ca reactiela probllmett de alimentafie ale fetelor lor dintr-o incercare dispein final gi expliiatd de a le ajuta. paiintii pof.Dincolo de u. i publicat un articol despre problemele de alimentatiein 1. fiind distinse cele care par a fi cauza. cum ar fi frica de sexualitatede la inceputul perioadei de pubertate gi lipsa unei bune pdreri despre sine. psiholog 1a Universitatea din Minnesot at carea intreprins studiul asupra fetelor cu probleme de alimentafie. o fetili de gaseani a izbucnit in lacrimi atunci cind mama ei i-a sPus si mearge sd inoate. Medicii de clinici abia incepuserdsi se preocupe de"aceastrproblemi. dupe ce se indopa . la senzatia de foame. care cu cit le congtientizaumai pulin cu atit le resimleau *ui i. prin sentimentenegative intense. Dar acestefete au probleme cu distingerea . incepind din clasa a gaptea 9i pini intr-a zecea. poiri . ba chiar si la celemai mici neajunsuri. De exemplu. Cu cit problema era mai gravd. Acest tip de studii permite o compalafie clird gi corecti.o..'Bruch era uluitd de fe_ meile care erau in stare sd moard de foame si suslinea cd una dinke. unele persoane obeze nu sint in stare sd discearnSdiferenla intre a se terne. furiogi. Majoritateacopiilor inva!5 sd distingd intre senzalii 9i sd poatd spune d.r. S-a constatatcd nu pdrinlii exageratde exigenli joaci rolul cel mai important in provocarea pro6lu*. degi majoritatea aveau greutatea normal5. Atunci cind s-a fdcut un studiu asupra a mai bine de 900 de fete.uiu poate afirma. de bulimie. Din punct de vedere gtiinfific. Gloria Leon.dar care se intilnesc adeseasi Ia cei carenu au problemele celor ce vin la tratament. . pretinzind cd aratl prea grasd in costumul greutacazu1.mult prea acaparatoarecare igi imping fetele sd trdiasci un vegnic seniiment de vinovdfie. astfel incit unificd toate acestesenzalii in ideea de foame.itsingurul 9i cel mai puternic indiciu de a prevedea continuarea problemelor de alimentalie 9i in urmitorii doi ani. Biblioteca_ ra era corpolentd gi cdzuse in patima inghetatei si a tortului de morcovi sara Lee gi a altor deserturi."uriu. s-a constatat ci deficienfele emolionale .incepind cu fetele foarte tinere care simt nevoia sd atingd standardele greu de atins de frumusele feminind 9i pind la mamele. tefriile bazatepe acestpunct de vedere nu sint bine formulate..aci se iimt plictisifi.sint factorii cheie care duc la problemele de alimentafie3s. in acelevrernuri. iar bibliotecara. de exemplu. lanful cauzal relevat de studiile prosPective incepe cu efecteleasuPra fetelor tinere ale faptului cd au crescut inir-o societatepreocupatd de canoane de frumusele feminind care presupun o sldbire nefireasca.298 Alfubetttl emotional Cost urile analfab e tisrnul ui enrc! io nnl 299 tematiciana. se ajungeala anorexis sau la bulimie.principalele cauze consta in incapacitaiea de a recunoaste gi de a reacliona corect la nevoile trupului 9i ur. pentru a vedea la cine apar problemele de fapt.t"ts. de exemplu.

. cu Chad. lombinatia intre o constienhzare interioarr nesatisfrcdtoare . ar trebui si i'crurjdi'strucfiu"i. o modalitate prin care acegticopii . la problemede alim"".. Dar Ben nici nu vrea sd audl 9i le spune sd-l lase ir. tipdBen la Jason. are putini prieteni si tocmai a auzrt de la amicur lui ]ason cd nu se vor juca impreuli in pauza de prinz . . copiii iespingi din punct de vedere social. O alti cale in aceastdluptd a" . Ben se duce in sala de mese/acolo unde fason Chad minincd. 25% dintre copiii nepopulari in gcoalaprimari au renunlat la gcoali iirainte de terminarea liNici nu-i de miceului.Dar ca sd reminf subtire.iroare. t Dar cind acestobicei de calmare interacfio neazlcu frustrdri_ le pe care le trdiesc fetele pentru a rdmine subtiri.Mi-ai zis toatd sSptdminacd o si te joci cu rnine 9i m-ai min!it....-u. . chiar cind le pot desluseascd citi. Cind copiii de gcoali cu prieteni pulini au fost intrebali cum s-ar manifesta dezgustul . va in_ cepesd verse sau sh ia raxativeori sd facr foarte mult.e. O cercetarea ardtat ia.setetrag" .aru1ri". .eze eficient pentru o i. Benigi ia capul ir. atunci cind sfurt nernulfumite a" pri. Ceea ce este insd cel tnai grditor in privinla lui Ben este incapacitateade a reacliona la efoittrrile lrri ]ason <iea indrepta lucrurile .n....ffi. O asemeneaincapacitate d. sau a scdpa de propria net'er.cd daci ne udr"ri* direct problernelor. sentimentul de a Ii respini 9i lipsit de prieteni este unul prin care fiecare trece la un mbment dat in copildrie sau in adolescenli. comparativ cu 8% dintre ceitalgicopiia2. existd toate . Cea de-a doua este timiditatea. rni-a s.lt^"]::l:" iiyqe mmca exagerat". erev in clasa a patra. d" exemplu. .t.... lor emofionale ar.ii au tres_ coperit".. loc in care niintr-un sdptlmind rare: imaginali-vd 30 de ore Pe iubegte! te meni nu DouS tipuri de reaclii emolionale ii determini pe coPii str ptitt a deveni nigte paria.xi" rou f"r gi simplu cremincaful fdrx m5surS.i identifice sentimenteregi sd se calmeze sau sd-gistdpineascdmai bine relafiile. Tiatarn.^telc'eficiente pentru aceasti categorie de fete. te. sPuse Ben cu un ton acuzator' .in general.'miinigi se prdbugegtein lacrimi. casS se ascundi in spatele lizilor de gunoi ale gcolii' un grup de fete care au fost martore la acest schimb de cuvinte inIeaica sd aibd un rol impdciuitor. se duc la Ben gi ii spun ci fason e dispus si se joaceii cu el.seizoleazd" eslefelul in care transmit unele selnnale emofionale..aceastafiinci o posibilitate ci"e a simti cd existi un oare_ care control asupra sentimentelor cople..intreab5 Tason. Sigur cd este un moment foarte intens.Dar dincolo de aceqti factori temperamentali.puiea rerne_ tlia aceacapacit'ate emofionali ce re lipsegte.cei a cdror timiditaie repetatd ii face pe cei din iur s5 se simta stingherili 9i care au tendinta de a se izola..vrea sd se joacecu un alt biiat.. in schimb... unul este sfirgeascd inciinalia ipre iegiri minioase 9i percepereaunei ostilitdli chiar 9i acolo unde ea nu existd de fapt. nu reugescsi aciic..i. observd sentimentelorfundarnentale.300 Al-fnbetul cmofional Cos tur ile analfabetisnnt lui emo f ional 301 Leon." r.ui.ea sesiza 9i de a profita de o astfel de gansi este tipici pentru copiii mai retragi.tdspre o masi goald.ffi: te de a minca. in schirnb.agacum am vilzutin Capitolul S.i siabele capacitdii d5 3daptare sociali coriduce ra faptul c5 acestefete. A9a cum am vdzut. --' acestapoate deveni un obicei emolionar puternic intipdrit.. Renunlarea la gcoaldeste celhai rnare risc irentru copiii cu probleme de adaptare in societate.lJrdsc_tupeul pe care il ai!"..tapi"i.ur"'* mai mi'incd deloc .nrr.iri"i. in iegetele 9i bag6 *es".inci smiorcdindu-se.port p""_ tru a scipa de kilogramele acumurate in urma unei alimentatii nesdnitoase.dar de din sala fuge ignore si-i hotirit urechi.i""i sau de pd_ rinfi.apia functioneazd mai bine. plingind uqgr: Ben igi [ason I cnua se duc la el gi incearcSs5-i vorbeascd. smiorcdindu-se de .lucru care in loc sd ii aline suferinfa.pot avea neinleregericu iubitul fd_ rd s5-gi dea seama cd sint furioase. nelinistite iau deprimate _ traincl doar o furfuni emoJionaldsubtilS.ffi..ru.rrpArur"u lor decla."fi"..Pentru ci m-ai min!it".fi c:a pe care o areg cere. gtiu str o de_ pSgeascd eficient. au un repertoriu foarte limitat de reaclii.tt'rnt singural. pu.iuror. 9i .rr.De ce?". Aceste fete trebuie sd invele sd i. Rata renunl5rilor la studii printre copiii care sint respingi de colegii lor este de douE pind la opt ori mai mare fali de aceeainregiitratd in rindul copiilor care au prieteni. anxietatea 9i a fi ruginos in societate.ur".sint in stare sI iemnalele emoiicnale 9i scciaie.pus ea. El igi linge rdnile." Dupd care Benle indreap. fdrl u upuio ca la o solufie tu ..geazd problerneie rle aii'rentafie.icire.." DOAR CEI SINGUR/ RENLTNTA LA FCOALA Aceastaeste drama din claseleprimare: Ben. invafd si se simti "u mai bine mincind. o amplific5. pu. indifercnt dacd este vorba de l-'ulirnie sau rie ancrc..ra inceput va f. credeLe. copiii sint cei care .

amuzanli gi amabili". cind cigtigi. sd spund ceva face. fiind totodatd deprimali gi sin- guri.url ceilalti copii se codescsd se joace avut rdspunsuri autodefensive atunci. statutul de piria. ci sint mult mai inclinati sa trigeze decit cei3lelut.azele in mod riscd singuri sint re ale vielii.. apropierea de prieteni 9i tumultul din momentele de joacd glefuiescialentele socia_ le gi emolionale care vor duce la ait tip de relafii interpersonale mai tirziu. reaclia copiilor evitafi a fost aproximaiiv urmdtoarea: .cum si ne rezolvim neinlelegerile giii ne impirtigim cele mai profunde sentimente .care p-ermanentau probleme de descifrur" de reacgie 9i la emotii . a9acum am vdzut .rr.sfirgescca peisoane izolate din punct de vedere social. ei continud sd facd acelagi luciu care nu a funcfionat nici in trecut sau vin cu solufii gi mai inadec_ vate=. in situalia in care doi copii voiau aceeasi jucdrie.. Nu elte deci de mirare cd asemenea copii se simt neajutorati cind este vorba si igi facd prieteni. acestlucru nu se iplica acelor copii . cei care au prieteni putini 9i timpurie.Copiii au mai inceicat sd creeze condilii agreabile social in timp cb ju- . in toc sd invele noi abordrri in a-gi face prieteni.dar fie cd ei cigtigd s-aupierd. in ciuda incapacitdtii lor de adaptare.Arde-i un pumn!.sau vagi incercdri de a obgine ajutor din partea unui adult. mijoritatea copiiior pot sd isi relini reacliile emolionale pentru a nu submina relatia cu prietenul de joacd. Copiii care sint exclusi din acest tdrim al in_ vifdrii sint inevitabil dezavantajali. Desigur cd majoritatea copiilor vor sd cigtige un joc . in aceastdad...Un prieten conteazd. Dar pe cei care sint in pernanenfd exclugi gi respinsi. gi astfelrateazd una dintre Posibilitilile esenliale de a se dezvolta din punct de vedere emointorc spalionalas. fiind . copiii nepopulari . in primul rind.cei . El i-a identificat cei mai neindrXgili elevi d. doar printr-o perioadd temporard de marginalizare. psiholog la Universitatea din illinois.mai eficient decit evaludrile profesorilor 9i ale asistentelot decit rezultatele de la gcoali 9i IQ-ul 9i chiar mai eficient decit rezultateulterioale testelor psihologiceaa. studierea copiilor nepopulari la joaci a au exemplu. cei mai pufin populari au dat interpretdrile cele mai pulin convingdtoare. -erau invilali sd aclioneze in anumite feluri Pe care Copiii Asher le-a descoperit a fi tipice copiilor indrxgili.consecinlele faptului cd sfirgesc Pl". liudin_ du-se peste mdsurd..in f.in clasa I treia 9i a patra gi le-a linut gasecursuri despre cum . de exempl1.prieteno9i. sx-si aminteascd si vorbeasci 9i sd sd asculte 9i s5-l puni intreblri ieluilalt copil in timp ce se ioacd. erau incurajati se t" gindeascd Ia sugestii alternative 9i sd faci unele compromisuri (in loc sd se certe). Stiven Asher. vedea ce a pentru copil celdlalt pe priveascx hrdgul atunci cind celilalt face bine un lucru.. cd . cd nu gtiu sd piardd. In vreme ce copiii care nu au aceastdinclinafie spre viafa sociald . Cind unor. .ur" tr". moarte o felul tot de boli de cronic sd fie afectali 9i A9a cum sublinia psihanalistul Harry Stack. ei au mimat gregit de mult mai multe ori decit copiii indrdgili. tr cazul in care nu erau de acord cu regula jocului.302 Alfubetul emolional Costurile analfabetismului emolional 303 gi furia pe chipul lor.. Dar copiii care sint respingi din punct de vedere social au doar jumdtaie din ganselecelor de-o virstd cu ei de a avea un prieten bun in acegti ani din gcoalaelementard. acegti copii dispun de foarte puline criterii de i acliona emofional: ei nu par deloc amuzanfi 9i nu gtiu cum sd-i faci pe ceilalti si se simta bine si in largul lor.din primele noastre relalii apropiate cu prietenii de acelagisex.tttit'rdi.sd faci sd fie joaca mai amuzartt6". $i.iu mult mai bun al shndtdlii mintale de la L8 ani .. Afunci cind copiilor li s-a cerut sd interpreteze tristelea. cea nu este respectivl (chiar dlcd prietenia tele ANTRENAREA PENTR U PRIETENIE Existd speranfe gi pentru copiii respingi.antrenamentepentru prietenie". li s-a spus tufuror cd cei alegi sint un fel de . ii urmdregte in tofi anii de gcoald. furia sau rdutatea. dureros.. lalfi.se dau mari. i fi margin alizali sint potenlial mai mari pe masurd ce copilul intrd in virsta adulta.chiar cind toli ceilalgi mai solidi).oiii de grddinifd li s-a cerut sd explice cdile prin caregi-ar putea face prie"tenisau ar putea s6 nu se batd. cit de popular este un copil in clasa a treia Pare a ii .. De exemplu.ovadd de multd anxietate 9i de multe griji. in viald. a organizat o serie de . De fapt..consultanfi" ai acestui curs. prin care Seincerca si se afle ce anume se poate face pentru ca joaca sd fie mai plicut5. sd zimbeasci 9i sd-giofere sprijinul sau sd dea sugestii ori sd incurajeze.evxratdloterie de a fi pldcuti de allii. Pentru a evita stigmatizarea copiilor. in care s-a ocuPat de copiii nepopulari 9i care se pare ci au avut rezultate poziiivea5.invdlam cum sd ne negociem relaliile intime . inca_ pacitatealor sociald devine un fel de profefie. E de infeles cd acei copii care sint respingi dau d.

se-aflauprinire cei popurari.necd. zitate poate avea rezultate deloc pldcute pe termen lung. din celeciteva sute de elevi din claselea 9aP- . cam jumdtate dintre studenli si aproape 4A"i"dintre strrclentese imbatd cel pulin de doud ori pe luniae. clasemai mari gi par a fi eficiente 9i de folos mai murt pentru copiii inadaptabili din punct de vedere social decit p"rrtr' cei fJarte agresivi.uncleva re incearcd sfirgescprin a deveni'alcoolici sau drogafi.adicd a bea o cantitate enormd de bere.a8. BAUruRA FI DROGIIRILE: DEPENDEAryA CAAUTOMEDICATIE studengii din campusul universitar spun n bea pind li se tnt."i dir. dar numai 1.. $^semenea de 50 pind la 60"t y cregtereapopularitdfii copiilo. peste 90% dintre adolescenfi au gustat aicoolul au devenit alcoolici. in ansamblu. inceputul dependenlei se in anii de adolescenfd.totul este o chestiune de regLre find. unde drogurile se vind la colgul sfri'zii. folosescacestesubstanle ca Pe un fel de medicarnent. Copiii.4"/" americani care au incercat cocaina. psiholog la universitatea EmoryaT. Pentru majoritatea alcoolicilor gi drogalilor. Dupr care au pus in practicr acestetarente proaspdt invdfate cu un copil cu iare igi doreau sd se imprieteneasc5. u" *"i. pini ta legin.si care fuseseri aregi tocmai pentru cd erau cei mai . dintre milioanele de tare. numdrul tinerilor care se drogheazl a crescut foarte mult in anii 1980 9i existd o tendinld permanenti de scidere a virstei de la care se incepe si se consume alcool.Astfel.gi. iar traficanfii sint un fel de model local de reugiti economicd. Experienla drogurilor 9i a alcoolului pare a fi un fel de ritucuriodar din picate aceastd al de trecerela virsta adolescenlei. Unii vor deveni dependenli dupi ce un timp au fost traficanli mdrunfi. in vreme ce in 1. O teorie gtiinlificd actual5 spune cd aceia care i9i fac un obicei din consumul de alcool sau de droguri... programe au dat rezultate bune intr-o proporlie . De faprt. ajung la un anumit dozai chimic ce poate potoli sentimentelede anxietatesau de melancoliecare ii chinuiesc.factor ce sPoregte riscul de a se ajunge la consumul de droguri in orice cartier. riscul de a se ajunge la dependen!5 este mult mai mare. rdmine problema care dintre cei ce se dedau acestorpldceri ademenitoavor aiunge la o dependen!5 serioas5? re. chiar 9i (poate mai ales) in cele mai elegante.legii. dar nici unul dintre ei nu mai era respins. un semn de speranli pentru majoritatea copiilor respingi este cd ei pot intra in cercul prieteniilor cu unels elemente emolionale de baz6 deja asimilate. ca pe o modalitate de a-9i calma anxietatea. Un sondaj din 1993a constatatcd 35% dintre studenteau declaratcd nttrnai 10% ficeau asbeau ca sd se imbete. Aceastd metodd nu este o curiozitate izolati. drept pentru care cantitatea unei cutii de beie . decit pentru .alcoolici." ar.p"op. de exernplu. una dintre tehnici: se pune un furtun de grddina h un butoi. incercfurdu-le.drogui . LJn alt termen ar putea fi cel de . devenind tot mai clependenfi.befivi inriiti". minia sau depresia.prin progro*rr sdu. allii pur 9i simplu pentru cd in felul acestaau mai ugor accesla cultura celor de o seami cu ei. dupi care li se explica in ce misurd s-au descurcatbine.Totugi.. mai pufin de 5% au devenit dependenlis2. Aceste programe (cel pulin aga cum au fost ele concepute pind acum) par sd funclioneze foarte bine mai degrabd in cazul elevi_ lor de clasa a treia gi a patra.r_ iari in claselelor.degi pufini dintre cei caplaseazd.De unde provine diferenla? Cu siguranfd cI aceia care locuiesc in cartiere cu o mare rati a criminalitalii.977 ta.sau amindoi . Prin experienlele lor timpurii. care idealizeazd.in vreme ce rr6/"igi spun chiar . Acest fapt reprezintd si alte riscuri: 90% dintre violurile petrecute in campusurile universitare se petrecin timp ce atacatorulsatt victima .unu din trei studenfi bea ca sd se imbete..'r"spir.. pe casete video in vreme ce incercau sd exprime prin expresia fefei fericirea gi tristelea g_i au fost invdtagi ia-si i*urrr." p" git in zece secunde.1 a constatat ci doud cincimi crintre studenli beau cite gapte gi chiar mai multe sticreodatd.nici unul nu era intr-adevdr vedetd iegiti din comun. La terminarea liceului. copiii care fuseserapregdtiti .au biuts0. Rezultate similare au fost constatate si de stephen Nowicki.304 Alfabetul entotional Cos hr ile anal fabefismului entol ion nI cau Marococu c. au fost inregistraf. citiva paria din punct de vedere social erau pregdtiti sd-gidezvolte ca_ pacitatea de a distinge gi de a reacfiona cJrect falade sentinren_ tele celorlalfi copii. In StateleUnite. Acest minicurs de infelegere cu ceilalti a avut un efect remarcabil: un an mai tirziu. siguq.atafeascd expresivitatea emolionald. Accidentele pricinuite de alcool sint cauzanumdrul unu pentru deceseletinerilor intre 15 9i 24 de ani51.

agacum alcoolul le asigurd o linigtire imediatd a anxietelii.lp""rr" cei care au o predispozilie biologicd. In timp ce depresia ii poate determina pe unii sd bea. reaclia lor obignuitl la plictiseald .. gdsind o reraxare dia. m-am simtit normal pentru prima datd.rimentatd dru a ardtat cr fiii cu tali alcoorici au un nivel scizut de GABA gi sint 6xtrem de nelinigtifi. sentiment de bine de scurtd duratd in schimb"r pentru tot_ deauna a viefii. Multi dintre cgi care au fost la dezintoxicare mi-au spus: <Atunci cind am luat droguri pentru prima dati.acolo memorindu-se consecinlele diverselor acliuni atunci cind se ia o anumiti hotdrire -.u 9i u lobilor fron- 306 Costurile analfabetismului emolional 307 talis6. nu numai de alcoolss.. tric Institute si la crinica din pittsburgh: . $i cum lobii prefrontali au un rol important 9i in funclionarea memoriei . in utcoot.rrt:liisig"i.u . Acegti copii de arcoolici beau pentru a se detensiona.alte puncte de vedere. . niverul de GABA cregte9i anxietateascadess.pe care adeseao simt .tulburare de personalitateantisociali".OlO "::".Astfel.Acest tipar se manifesti inci din prima copildrie. cel pulin pe termen r. hiperactiv intrind mereu in tot felul de incurcdturi. Acegti oameni (majoritatea sint bdrbafi) se pling in primul rind de o stare de agitafie. dar cind beau alcool. ei poirrru..#. ""fiJirirrig"ri Existd anumite tip3re emofionale care parsd-i predispuni pe unii s5-gigrseasci o arinare emofionatx mai a"griue intr_o anu_ mitd substanfddecit in alta.a acestaeste un pact cu diavo-lul pentru o viitoare dependerigar.i*u d.'in vreme ce altii devin dependenli de la bun inceput: cei mai vuln. s-a dovedit cd aceia care a\zeautulburiri emotionale mai p_uternice au ajuns 9i la un abuz de consum de substante . Cei care se apucd de bluturd considerind-o un paleativ emolional o fac cel rnai adeseapentru a-gi calma anxietatea. 9i nu depresia... persoanelecu acesttipar mintal (care poate avea legdturd cu deficienlele de neurotransmilitori. acelezone de pe creier care ar fi putut ajuta la potolirea anxietSlii sau la controlarea impulsivitilii i-au aiutat mai pufin decit pe alti bdiefi.u. acestlucru asociat cu impulsivitatea lor fireasci ii face sd aibd o inclinalie clari spre a abuza de o serie intreagd de droguri puternice." gte ii stabilizea zd dinil. Cer mai adesea sint copiii .care regreazdanxietatea . cercetdtorii au ajuns la concluzia ci alcoolismul ce se dezvolti la aceste persoaneestede fapt un . Un stu_ . Acest lucru ar putea explica de ce atit de murti tineri sint capabili sd incerce drogurile gi bdutura fdri si devinh dependenli. .o..cu pdrinfi alcoolici. poate s5-l impingd sd-gi caute prieteni indoielnici . un neurotransmifitor. copilul fiind dificil 9i greu de stdpinit in gcoalaprimarS.i.uneori ajungindu-se la delincvenli sau la diagnosticul de . intr-adevdr. existiEou6 cdi emofio_ nale care duc la alcoolism. S:t cum spunea Ralph Thrter. Un studiu f5cut pe 1300de rude de alcoolici a ardtat cd de fapt copiii de alcoolici risci cel mai tare sd ajungd alcoolici. Ei sint vulnerabili si din.. nivel inalt de tensiune. Ca adulfi.uy:. precum gi o impulsivitate exagerat._ dere psihologic.de obicei. cum ar fi un ritm cardiac crescut ca reacfie la stres.. una incepe afunci cind cineva care a fost foarte incordat gi nelinistit in copilirie de obicei constati in adolescenld ci arcoolur ii calmeazd nelinigtea. care ra rin_ au-apelat la biuturd pentru a-gi potoli nervii. aga cum am vdzut.r'p..medicamentautoadministrat impotriva simptomelor de anxietate"57. ardta cd biielii prezentau o prourtd funciio.ozdde dro_ guri are un impact coviriitot ceeace nu se intimprd cu ceilarti. o cu toful alti categorie de droguri sau de. funclionarea lor deficitari poate duce la o inclinalie spre alcoolism.Faptul cd nu suportd monotonia ii face si fie dispugi sd incerce orice.irr!rJ. un studiu de neuropsihologie asupra fiilor de alcoorici care la 12 ani dddea' se-r.prea pufini ..de impulsivitate gi de plictiseal5. dind dovadi de o inclinatie care.Alfubetul emoltonal tea si a opta care au fost studiati vreme de doi ani. efectele metabolice ale alcoolului adeseainriutilesc depresia dupd o scurtd linigtire. prea multe sedative cu alcool tocmai pentiu a-9i reduce starea de anxietate. De exemplu.mai ales dacd au dat dovadd de o anxietate cronicd puternicd.l pendenfi se pare cd gisesc in droguri gi alcool o modaritate ra_ pidd de a-9i calma emotiile care i-au chinuit ani de zile.este o dorin!5 impulsivd de a cunoagteriscul sau ceva cit mai palpitant.d:11"1 biologic al acestui tipar este o secrefie insuficientd de GABA.". AceastXdorin!5 nestdvilitd de calm pare a fi un factor emolional de naturd genetici in raport cu alcoolismul. ajutindu-i sd ignore dezavantajele pe termen lung ale bduturii.. Principala sl5biciune este o impulsivitate nestdpinitd. un factor . O a doua cale emolional5 ce conduce la alcoolism provine dintr-o stare de agitalie puterrricd.. serotonind si MAO) constatdcd alcoolul le poate potoli agitafia.psiholog la Western psychia_ .. a" exemplu.u de anx"ietate. primul pahar"su. bdieli .r.

oferindu-le copiilor nogtri capacitateade a infrunta viala 9i sporindu-le 'ansele de a evita toate acestesitualii dezastruoase6l' Concentrindu-md asupra locului deficitelor emolionale 9i sociale.Evident ci multe dintre aceste fdrd sd aibd aceste citdli sint inndscute.ffi"!#i!i. In schimbul acestortot mai numeroase.sau haoticd sau intr-un cartier sdrac inlesat de delincvenli gi de trafic de droguri. O cale de intervenlie ar fi.tlt" lucruri ce le pot fi oferit€ copiilor spre a-i ajuta si infrunte mai bine asemeneainabiliteli irnpovdritoare' sd luam cazul unor tulburdri emofionale. o g.nevoia imperioasXde a lua droguri sau de a consuma alcool inci din start.rdzboaie". asa cum s-a demonstrat de zeci de ani incoace.. Problema in asemenea campanii este cd ele vin prea tirziu. asemeneaprobleme.eterminareamdsurii in care orice copil sau adolescent este influenlat de acesteprobleme spinoasesau gdsegteo posibilitate de a le supraviefui.uv5 boali mintald aratd cd pin. pe lipete. o fire fericitd.cel pulin temporar. ar fi fost mai bine sd urm6m un sistem preventiv.de a calma anxietatea.t tot mai deprimate (de obicei. formele de exprimare a_cildurii pirintegti. Dar marea majoritate a copiilor infrunti asemeneadificultdli caPaavantaje." urpr". este loteria genelor . Dar in afard de acestetactici unor nagtere (caresint tot mai pulin fuate in seamdpe ordinea de zi social5) existd tot mai *.308 Alfubetul emotional Costtrile analfabetismului emolional 309 medicamente ii linigtesc pe deprimafi . Intr-un studiu ficut pe 400 de pacienli tratati pentru dependenla de heroind gi de alte derivate ale opiului. Dobindirea capacitdlii de a trata acestesentimente. firegte.i inci de la cinci ani sint mai trigti decit cei de seamalor care o duc mai bine. Furia permanentd poate duce la un alt tip de susceptibilitate.a renuntirii la gcoald..nu inseamnd cd neg rolul celorlalli factori de risc cum ar fi dezvoltarea intr-o familie divorlatd .autotrateze" prin bduturd sau droguri pot fi stdpinite fdrd sd se recurgi la medicamente. Conform unui studiu. impotriva sarcinilor adolescentelor. dupd ce problema in cauzd a cdpdtatdeja proporfiile unei epidemii gi s-ainriddcinat in vielile tinerilor.9i care poate fi decisiv in d. Studiereape termen lung a sute de copii cresculiin sdricie in familii abuzive sau de citre un pdrinte i. adaptare de pozitivi ciiate sd se ipropie.Apdsareasdriciei afecteazd familie: se impulineazd. abuziv6. mamele iir. mai nelinigtili 9i iiii ratu. tendinfd care se prelungeqte 9i seriosviala de la virsta adolesceifei. dincolo de forlele familiei si de cele economice.drept pentru caie se bizuie tot mai mult pe pedep. inainte ca obiceiul sd devind unul inrdit. Ele sint interventii in momente de criz\.rlzboaie" . mai recent. s-ATERMTN ar c1. desigur. de a scdpade starea de depresie gi de potolire a furiei .l 9i aceia care au de infruntat celemai cumplite situafii au tendinla sd dea dovadd de Acest lucru Presupuneo capacapacitaliemolionale esenfiale63.Y{ DRUM in ultimii zece ani. Aceste capacitSli emolionale elementarese pot invSla ca remediu in programele de tratare contra drogurilor 9i alcoolului. impotriva violenlei. s-a ardtat cX peste jumdtate dintre pacienlii unei clinici tratali contra dependenlei de cocaine fuseserd diagnosticali cu depresii grave inainte sd ajungi dependenfi.in cadrul discutiilor membrilor organizaliei Alcoolicii Anonimi.cea politici 9i eradicareasdriciei gi a altor condilii socialecaredau economicX. ceea ce-i face pe ceilalli in societate. Sentimentul cronic de nefericire ii pune pe oameni in gi mai mare primejdie de a deveni dependenfi de stimulenli cum ar fi cocaina. a9acum am vdzut in Capitolul 14.dar chiar 9i atributele temperamentale se pot schimba in bine. Sdrdciain sine di lovituri emolionale serioasecopiilor: comai speriali. cum ar fi frecvente furii necontroiate sau distrug"ti d" obiecte. cu cit depresia fusesemai mare. O parte dintre pacienli spuneau cd opiul ii fdcea si se simtd in sfirgit normali 9i relaxati60. un antidot direct impotriva deprimlrii.. Ar fi mult mai bine. Ctr toate cd predispozilia de a abuza de substanle nocive poate fi in multe cazuri determinati de creier.sentimentele care ii indeamni pe oameni sd se . dacd ele ar fi dobindite mai de timpuriu in via!5. incredere in sine. bdtei 9i amenin!5ri corporale62' gxista insi 9i rolul pe care il joacd competenla emofionali. pers€verenld optimistd in fala egecuriior 9i a frustrdrilor. adicd echivalentul rezolvlrii unei probleme prin trimiterea unei ambulante pentru a salva in loc sd se facd un vaccin care ar fi izolat boala de la inceput. probleme de care unul din doi americanisuferi de-a lungul viefii. in general. Un studiu fdcut . s-au declarat tot felul de . abilitatea de a-gi reveni rapid din supirare gi. fiind firi soli 9i faia stuiUd).indepdrteazd.. cel mai evidenliat tipar emolional s-a constatat a fi dificultatea de a sthpini minia gi accesele de furie. cu atit dependenta era mai puternic5se.a drogurilor gi. au mai multe probleme de comportament.

cu abuzul sexual. dar sint unele. mai riu decit nimic .o parte.bune" si . ci expunerea se fdcea la diverse niveluri de-a lungul anilor de gcoald.se pare chiar cd au sporit posibilitatea aparitiei unor probleme pe care trebuiau sd le rezolve. copiii cirora li s-a linut un curs mai complex inclusiv referitor la anumite competenle emolionale 9i socialeau fost mai capabili si se apere impotriva ameninldrii de a deveni victime: au reugit sd ceari sd fie ldsali in pace. intre altele)65.sociolog la universitatea dln Michigan.310 Alfubetul emolional emolional Costurile analfabetisrnttltti 311 pe un esantion reprezentativ de 8 098 americani a constatatc. I{onald Kessler. care atr avut trei sau mai multe probleme psihiatrice deodatd.ca parte a educaliei sexualesau medicale. gi anume drogurile gi sexul in rir:rdul adolescentilor. Acesta era grupul cu cele mai multe necazuri. Marea intrebare rdmine ce am fi putut noi sd facem mai de timpuriu in viala ei pentru ca ea sd nu ajungi in aceastd prdpastiefdrd fund?" Acelagi lucru estevalabil si pentru actelede violentd si intregul gir de pericole cu caresint confruntati tinerii din ziua de azi.esteincd temdtoare. Cu acesteriscuri in gind. incapabili si rezistepe cont propriu gi izolafi prin ceea ce li s-a intimplat.Dar un sondaj nalional ficut pe 2 000 de copii a aritat cd acestcurs elementarera doar cu pulin rnai bun decit nimic . Nu existd un profil unic al co- pilului vulnerabil la abuzuri sexuale. Copiii careau urmat programe mai complexeau fdcut de trei ori mai multe reclamafii decit cei care nu au fdcut un asemenea curs.ttervenim de timpuriu in viafd. Acest ultim avantaj . 9i chiar multe.i 48o/"au suferit de cel pufin o problemd psihiatricd de-a lungtrl vietii lorfl. intre timp a devenit alcoolicdsi drogatx gi este deprimatd. de exemplu. in 1. in vreme ce estimSrile variazd. Multe dintre ele insd . aproximativ 200 000 de cazuristudiate atent au apdrut numai in statele unite. molestarea a iegit la lumind numai dupi ce unul dintre bdielii care fusese molestat de profesor a inceput si-gi molestezepropria surioard6T. spre disperareaeducatorilor.sau de fapt. Majoritatea acestorprope informatiile fundarnentale in legSfuri grame se concentreazd.gi totugi nici unul dintre copii nu a reclamat..s-au dovedit a fi ineficiente.. fie ale unui potenlial agresor de copii66.si ameninfe ci vor povesti ce s-a intimplat gi realmente sd spund ce gi cind li s-a intimplat. atunci cind vine la noi la cabinet.Trebuie ra i. r5u este cd dintre acegti copii care au urmat un asemeneaprogram elementargi care apoi au devenit victime ale unui atac sexual. invSlindu-i. Un raport in legdturd cu un gofer de autobuz gi cu un profesor de informaticd dintr-un liceu dezvdluie ci fiecare dintre ei a molestat cam 300 de copii in fiecare an . Programele educalionalepentru prevenirea unor anumite probleme cum ar fi drogurile sau violenla au proliferat foarte muit in ultimii 10 ani. In schimb. Cel mai grav afectali au fostl4'/" dintre ei.este un mijloc preventiv intr-un sensgrditor. avertrzindu-i asuprh pericolelor care ii pindesc gi incurajindu-i sd le spuni pdrinlilor daci li s-a intimplat ceva suspect. Ei aveaunevoie de o ingrijire intensivd. cei care au relatat pirinlilor ce se intimplase au fost cu jtrmdtatemai pulini decit cei care nu urmaseri un asemeneaPrograp. inregistrind 60% dintrt' toate tulburirile psihice si 90"/"dintre cele mai grave 9i cu urmdri cumplite. De exemplu. numdrul lor crescind cu aproximativ r0% pean. creindu-seo mini-industrie educalionald.Cetre 3t) de ani. Un studiu efectuat asupra pedofililor de patruzeci de ani aratd ci ei au in medie cite o victimd pe lund inci din anii adolescen!ei. Cum de a funclionat atit de bine? Aceste programe nu expuneau toati problematica dintr-odatd.i pedofili fac sute de victime. multe gcoli au inceput si ofere programe de prevenire a abuzului sexual.inclusiv multe dintre cele mai m-arcante ori mai des utilizate .993.pentru cd existi o piafd de desfacere. o fatd care sufera de fobie sociali incd din clasaa gasea se apucd de bduturd din primii ani de liceu pentru a-si stipini anxietitile sociale.pentru a-i aju" ta pe copii sd facd ceva astfel fircit sd nu ajungi victime fie ale Cel mai durului gcolii.dar abordarea optimd ar fi fost prevenireape cit posibil a acestorprobleme incd de la inceput.Pirinfilor li s-a cerut sd isi informeze .. Informatiile nu sint de ajuns un caz instructiv ar fi abuzul sexual asupra copiilor. Desigur cd nu orice dezechilibru mintal poate fi prevenit. estecel care a fdcut aceststudiu gi care mi-a spus: .informarea in legdturl cu molestarea suferitd .rele". mul. pentrtr cd viata ei esteo mizerie.dar majoritatease simt neocrotifi. majoritatea experlilor sint de acord cd intre 20 si 30% dintre fete 9i cam jumdtate din numxrul bdiefilor sint victimele unei forme de abuz sexual pind la virsta de 77 ani (cifrele cresc sau scad in functie de felul cum se definegte acest abuz sexual. carepot fi prevenite.sd lipe sau si se zbat6. pe copii si discearnd intre atingerile .

i emolionad-ea rezistala influenlele negaatentd. acoperita intreaga listd a capacitdfilor cheie interpretate ca elernenie de inteligenfd emofionald. Din acestemotive.)6e Capacitdlileemolionale presupun gi congtientizarea de sine.strpinirea stresului gi a anxietefii.capacitatea le.i inlelegerea comportamentului acceptabilintr-o anumitd situatie.r rdu sau nepldcut chiar inainte sd inceapi pipdielile.fabetul emofional Cos t u rile analfab etist nttlu i etno! iona I -1 ^a^ lJ copiii mai in aminunt despre ceeace sint invdfafi la gcoald(tr piii ai cdror pdrinti au procedat a9aau rezistatmai bine amenirrtirilor si abuzului sexual). mai intii prin controlareaimpulsurilor 9i apoi prin identificareareacliilor alternative gi a consecintelorinainte de a acliona. intr-un proiect de cinci ani sponsorizat de fundafia w. distingind elementele active ce pireau cruciale in reugita unor asemeneaprograme funcfiona1e68.o capacitatecheiein controlurui i*p.in afari de aceasta. ir"b"*ri. ie gti" . identificarea.buie sd congtientizezecind o asemeneasituatie inseamnd'cel-.T. sarpesau sinuciderein aceeagi cini nedorite la rrirsta adolescenfei rioadS. mod pozitiv. cauzeletuturor acestorprobleme sint complexe. Acestea sint capacitdlile emolionale si sociale cheie pentru intreaga viald gi presupun cel putin remedii parfiale. ur. Nu e suficienl ca un copil doar sd gtie ce e . controlul asupra impulsurilor gi aminarea recompenselor." Apoi. Acest lucnr presupune nu numai congtientizare. intervenind in diferite proporlii destinul biologic.cazurile sint similare in ceeace privegte rolul jucat de competenleleemolionale gi sociale.372 Al. . abordarea lucrurilor din perspectiva altora . Alegerea problemelor specifice impotriva cdrora se pot inocula capacitilile emofionale este aproapearbitrar5 .spunindu-i: .bine" 9i ce e . celc mai bune programe ii invatd pe copii sd-giimpund punctul de r'-edgre.. Grant. competenlelesociale si emotionale au contat enorm. cor.Aceste programe i-au invdlat pe copii si giseascd anumite cdi de a-gi rezolva conflictele interpercor. dach li se va $i intimpla ceva riu e mult mai probabil ca vor povesti..9i am vizut cI intr-o mare mdsuri __ atenlia trebuie sd se concentrezeasupra remediilor emofionale.. dar si destuld incredere in sine si capacitatea de a acliona in asemenea momente. Ei tie. cum ar trebui el si arate pornind de la acele'evaludri imparliale care s-au dovedit cu adevdrat eficiente.ul"i.To1uf e in reguld. dacd nu pentru toate. Cercetatorii au ajuns la conclu zia cd.nu prin excluderea altor rdspunsuri. Mtrlte competenle sint interpersonale:interpretareaindiciilor sociale. Nici un singur asupra unei tip de modalitate de a interveni 9i nici concentrarea singure emofii nu poate pretinde cX rezolvd intreaga problemi. (Yezi Anexa D pentru lista completd. ci prin gisirea lor impreun5.rlsului ar fi cunoagtereadiferenlei dintre sentimente gi acliut'ti gi invSlarea de a lua hotiriri emolionale rnai bune..ur" I sint limitele si si .r6u" in privinla pipiitului. ascultarea tive.sorliu cle cercetXtoii a studiat acestpeisaj. de a-i face mai increzdtori 9i de a nu se invinui pentru ceeace se intimpli. simfind cd existi o intreagd relea de iprijin. de fapt. indiferent ce problema anume trebuie prevenit5. dinamica familiei. copilul are nevoie de un inireg sir dc modalitSli de a opri ceeace este pe cale sd se intimple -"de la a fugi pind la amenintareacu reclimafia. politica sdriciei si cultura strXzii. Urmdtoarea intrebare este cum ar putea ardta educalia in domeniul emofional.i le apere Programele cele mai eficiente au suprimentat apoi informafiile referitoarela abuzul sexual gi invilarea abiiitdtilor esenliale emofionale 9i sociale. Sigur cX. s5-gi exprime drepturile 9i lr nu fie pisivi. exprimarea si stdpinirea sentimentelor. profesori gi pdrinli cdrora li s-ar putea adresa. Ingrediente active Asemenea constatdri au dus la o alti perspectivd asupra ingredientelor ce trebuie conlinute de un progru* optim du pr"venire. Dar in misura in care deficienlele emolionale sporesc riscul copilului . micar pentru majoritatea problemelor pe care Ie-am discutat in acestcapitol.de exemplu. chiar si itr fata unui adult care poate incerca sr-l iinisteascd.

Sau cum spune Karen Stone McCown. dinastia care a fondat una dintre cele mai mari bdnci din San Francisco. Grant a fdcut un studiu al programelor de prevenire si a constatat cd sint mult mai eficiente atunci cind se ocupd de cheia competenlelor emotionale 9i sociale.Prezent". unu inseamnd prost-disprts) zece." .. care oferd ceeace poate fi numit un curs model de inteligenld emolionali. ci spun un numir care indicd cum se simt." . Pe mdsurd ce-siaud numele. In unele. clidirea. . ca para spori nivelul competenleisc-rciale te componentd a sistemului lor de educalie obignuit .violenla. Universitatea Illinois din Chicago. Subiectul $tiinfei Sinelui il reprezintd sentimentele . este vineri... Asa cum am vizut in capitolul precedent.Ideea la vremea aceeaera cd lecfiile psihologice 9i motivalionale erau mult mai profund invXlate dacd presupuneari o experienld imediatd a ceeace fuseseinvdlat in teorie.Nicole. fiecarein parte avind o anumitd lintd: fumatul la adolescenfi.Migcareade alfabetizare emofionali a scosin eviden!5 termenul de educatie -in loc sd afectiad fie folosit afectul pentru a educa. a apdrut noua generaliede modalitdti de intervenlie. cum ar fi controlarea impulsurilor.Capacitilile necesare in viatd" 9i pind la . neinlelegerile care pot si degenereze in bitii in curtea gcolii. care a inceput sd se rispindeasci in gcolilede pe ambele coasteamericane*. aceasti temX cere ca profesorii gi elevii si se concentrezeasupra structurii emolionale a viefii de copil .care suslinea ci existd mai multe feluri de inteligenfd.cele proprii gi cele care apar in cadrul unor relafii. Chicago. Astdzi au moralul ridicat: . in acord cu ideea lui Howard Gardner." . stdpinirea furiei.nu doar ca un remediu pentru copiii careau probleme sau sint definili ca . Cursurile de alfabetizareemotionali au rdddcini indepXrtate in migcareade invdfXmint-afectiva anilor 1. 15 copii din clasaa cinceastau pe jos in stil indian. pufin emofionat.$ colarizarea em o ti iI o r 315 $ colarizareaemofiilor Prhtciltnla speranfd n unui poporconstd httr-oeducan tineretuluisdu.Noud: incintat. . care seamdndcu o versiune in miniaturi a Operei din San Francisco...Studiul social9i emofional"." Este ora de $tiinfa Sinelui la Nueva School..7007 West Harrison St. elevii nu rispund cu .gcoali amplasatd in ceeace a fost cindva marele conac al familiei Crocker. Profesorii se referd la cazuri reale suferinla de a fi izolat. A9a cum am vdzut in Capitolul 15.cum se face de obicei la gcoald..renuntareala gcoal5 gi.]essica. IL 60606-7737 .. invidia.Zece:sint in al noudlea cer. creatoareaprogramei de $tiinfa Sinelui 9i fondatoare a Nueva School: .inteligenfepersonale".Pornind de la acestprincipiu. mai recent. Mai aproape de noi. catedra de psiliologie (M/C 285). tie corectd ERASMUS E un fel mai ciudat de a striga catalogul. Alfabetizarea emolionald este la fel de importantd ca 9i invhlarea matematicii 9i a cititului. in prezent.."l $tiinla sinelui este un adevdrat pionierat. fericitd. Prin natura sa. consumul de droguri.cu energie maxim5.T. o idee incd incipientd.Patrick.." .. intervenfiile destinate inilial a se concentra asupra anumitor deficienle ale capacitdlilor * Pentru informalii suplimentare referitoare la cursurile de alfabetizare emolionali apelati la: The Collaborative for the Advancement of Social and Emotional Learning (CASEL) (Grupul de Colaborare pentru Progresele in invilarea Sociald si Emofionali).lucru care de obicei este ignorat in majoritatea celorlalte gcoli americane. consorliul W. sarcina.Strategiapresupune includerea tensiunilor gi a traurnelor din viafa copiilor ca subiect pe ordinea de zi. .. g5sirea de solulii creatoarepentru problemele sociale.Dezvoltarea sociald" la.esteeducat afectul in sine.Firul comun estescopul de gi emolionale la copii. ci ca un set de instrumente si elemente esentialede inlelegerepentru orice copil." .960.addpostegteo gcoaldparticulard.drficlli".Zece:linigtiti.. Denumirea acestor cursuri merge de la . seTolosegte termenul de. multe dintre acestecursuri 9i zelul de a le rSspindi provin dintr-o serie de programe de prevenire deja existentein gcoli.Invdfitura nu se poate face izolat de senti- mentele copiilor.

in acele momente din viala tinerilor cind incep sd se confrunte cu ele. frenetic piesele de pe masdnabordeazdtoate posibilitSflle. care ali terminat Jo-An Vargo.. Aga pot fi intipdrite invXldturile emofionale. TensiuneaslSbegte pulin atunci cind Rahman ia doui dintre piese gi le pune in fata ochilor ca pe o mascS. Un grup de elevi din clasaa cincease pregdiegtesd joacePdtrdleleleCoopbrdrii. drogurile si altele asemenea.Cei putefi sd ii ajutali pe cei care inci se mai strdduiesc.Astea trebuie si le puneli invers. Subiectul principal insd gi mereu important este competenfa-cheieprin care poate fi depdsitd orice dilemd specific5: inteligenfa emofionald.6 Alfabetul emolional $colarizarea emoliilor 377 emofionale gi sociale care genereazi probleme. cumva. ProfesoareaJo-An Vargo imparte clasain trei grupe. in loc de a trata constringerile existenlei de zi cu zi ale copilului ca simple intruziuni irelevante sau. LECTIADESPRE COOPERARE Si compardm un moment de la o ord de Stiinta Sinelui cu ceeace fdceamnoi la ore. ilr urma lecfiilor de abordare in echipd pe care le-au primit. iar 9i iar. Un al doilea grup depune eforturi solitare. rezultatul . termind in doar citeva minute. Rahman. O abordare mai sofisticatd gi mai eficientd de prevenire pre-. fiecare lucrind separat la propriul puzzle. cind duc la izbucniri. dar nu se ajunge nicdieri. In vreme ce substanla zilnicd a alfabetizdrii emolionale poate pirea foarte banald..isi di seama de nbua imagine 9i piesele se potrivesc pe loc in primul puzzle gi apoi 9i in celelalte." Dintr-odatd. predate in mod regulat gi menlinute de-a lungul mai multor ani.conteazd.ceeace.Acest lucru se intimpl5 in mare parte pentru cd. pe misurd ce aceastdexperien!5 se repetd. Noul punct de pornire in alfabetizareaemotionali la nivelul gcolilor face din emolii si din viafa in societateo temi ir sine.un joc in carefiecareechipd trebuie sd aranjeze piese de puzzlq Ei trebuie sd lucreze intr-o linigte desdvirgiti 9i nu sint permise nici gesturile.colegii chicotesc. . pot deveni extrem de eficiente ca element de proteclie pentru copii. cum ar fi agresivitatea sau depresia. cu pdrul lui blond gi frumos pieptdnat. Elevii impr5gtie pe masd piesele de puzzle gi se apucd de treab5.. asemeni unei bune copilirii petrecute acasi. aratd doud piese din afara pdtratului gi sugereazl. sd fie predate de cltre profesori obignuifi. cerceteazd. Sean. i : Trei observatori care sint familiarizali cu jocul au cite o foaie de evaluare pentru a consemna. au fost executatede psihologi cercetdtori ca simpld experienfi.. Un singur puzzle este aproape terminat. in principal. ii diminueazl rolul oficial.fiinle umane decente. cu chipul schimonosit de concentrare.ii incurajeaz6. poarti un tricou pe carese afld motoul. lecfiile impdrtrgite sint scurte dar grditoare. creierul le reflectd ca fiind cdi. Ei sint in mod clar frustrali. Aceste intervenfii bine conturate. sint antrenali in nesfirgite disculii asupra regulilor in privinfa interdicliilor gesticuldrilor. observatorul grupului. de exemplu. incetul cu inceful. Rahman.Fii responsabil".31.. Dupd care. aqezindfiecare piesd lingi pdtratul parlial terminat de care aparlin gi fiind foarte dezamdgili de fiecare dati cind nu se potrivesc.cine e clovnul. gi cu Tucker.:.. supune informalii referitoare la probleme cum ar fi SIDA. paralele. Intr-un minut gi ceva este clar cd unul dintre grupuri va fi mult mai eficient ca echipi. fiecdreiadindu-i-se o anumitd mas5. de a le incredinla diverselor pirghii disciplinare ocazionaieale consilierilor gcolari sau ale biroului directorului.Fairlie gi Rahman trebuie incd si gdseascd coordonareaideald pe care celelalte doud grupuri au intuit-o imediat. Orele in sine pot pdrea la prima vedere plicticoasegi cu atit mai pufin o solulie pentru problemele dramatice pe care le vizeaz\. care. UN PUNCT DE CONTROI'ERSA Dar pe mdsuri ce orele continuS. inalt gi cu o claie de pir negru pe cap. Acesta se dovedegtea fi un moment de fumurd in ora respectivd. tot puzzle-ul. cine intrerupe. profesoara. Cel de-al treilea grup inci se mai zbate.Se pornesc aplauze spontane cind ultima piesd igi gdsegtelocul gi se termind si al treilea puzzle. cine din grup preia organizarea. Tucker. si chiar 9i acestaaratd mai curind a trapez decit a pitrat. mai mult ca niciodatd pentru viitorul nostru. incep si lucreze impreunS pentru a completa primul pdtrat gi continu5 pind ce termind. obiceiuri neurale aplicabile in momentele dure de frustrare sau de suferinte." Dagan se duce cdtre grupul care inc5 nu a terminat. din cite ne mai amintim. urmdtorul pas este generalizarealecliilor acestor programe specializateca masurd preventivd pentru tofi elevii. mai existd 9i un alt schimb de experienld extrem de intens.

. tu n-ai spus indisciplinat in sensul rdu al cuvintului. Rahman simte nevoia sd-i auzi gi sd-i accepfi sentimentele. spune Vargo. amindoi au fdcut eforturi pentru a-gi exprima punctul de vedere intr-un fel care sd nu in- . tragerea unor concluzii pripite.isi bulbucd ochii 9i igi umfld obrajii . Ceea ce de obicei duce la escaladarea conflicteloq.. transmiterea unui mesaj <puternic> intr-un fel care il face mai dur pentru ascultdtori. insistd Rahman vehement. observd tot mai marea agresivitate din timpur schim-vargo bului de replici. drept pentru care graviteazd in jurui mesei lor.Vd simliti mai bil:re?". ii spune Tucker lui Rahman cu un ton emfatic si apdsat.Mi-a pldcut cum !i-ai suslinut punctul de vedere in disculia cu Tucker.se maimuldregte in mod caraghios..cel pulin dupi pdrerea me a . pe foaia c-le evaluare.asta ru inseamnd cd gesti culezi..Ba tocmai cd esteun fel de a gesticula". ili dai searna cit efect au ivut lectiile deja invdtate gi de felul cum pot fi invdfate noile lectii intl-rl mod mai profitabil. Biiefii. Nu-i asa?" Ambii biieli au dat din cap afirmativ. Vargo disecd Ceea ce tocmai iegisela iveald.. Tucker di 9i el din cap zimbind.dar. Atunci cind !i-ai dus piesele de puzzle la ochi. Tircker.N-aveaidecit sd faci asta mai devreme" .in privinta lui. .apt?" . .318 Alfubetul emolional $colarizareaemofiilor 319 .Aga cum gtie orice profesor bun...A." Rahman rdspunde cu un ton furios: . da.. . POSTMORTEM: O CEARTA CARE N-AMAI IZBUCNIT in vreme ce un nou.Mi se pare cam exagerat. observind cd toati lumea deja iegise din clis5.incearci sd spui ceea ce doregti cu un ton care sd riu sune a critic5".nedisciplinat. lecfiile date in asemeneamomente pline de scintei rdmin in memoria elevilor. un schimb spontan de replici aprinse. spunindu-i lui rucker: .. ilr vreme ce ceilalgi elevi i9i strinseserdpiesele de puzzle. . protesteazd ciplinat e atunci cind ne concentrdm cu tolii serios pe ceva.Sau inci vd deranjeazd ceva?" .spune Vargo.Nu-i place sd i se spund aga.. degi nu este pldcut si fii etichetat drept indisciplinaf.Asta ar fi indisciplin5. Aceastd micd melodramd din cadrul clasei a ajuns la final. . pentru cd nu fi-a inleles intenfia.grup igi cauti locurile pe scaune. iar eu fac aqa". dar ai transmis un alt mesaj asupra felului in care discutafi. . mi simt bine".degi inci nu s-a pomenit .ali colaborat foarte bine .Cineestenedisciplinat?" Vargo....Nu e o critici .El a zis cX asemenea cuvinte negative cum ar fi indisciplinat i se par nedrepte. Rahman nu inghite gdlugca.. ci si rezolvi neinlelegerea gi resentimentele inainte si se ajung5 la o ceartdputernic5.Necomunicarea. zise el scdrpinindu-se in cap pentru a-gi ilustra nevinovdfia.a face tot felul de presupuneri...Incercind sd ajufi. . ai pirut mai curind frustrat gi voiai sI destinzi pulin atmosfera. dar are deja un ton mai calm la rindul lui.pur 9i simplu sd ii oferi piesa.Dar". ..Tuckerincearci sd spund ci lucrul ce poate fi considerat ca o indisciplini poate fi 9i ceva care destinde lucrurile intr-un moment dificil. . Schimbul aprins de replici si linigtirea erau determinate de ceea ce bdielii inv5laserd deja despre rezolvarea conflictelor..simte cd ai folosit un cuvint negativ ." Apoi adaugd cdtre Rahman: ." Elevii de la orele de $tiinla Sinelui invali cd important nu este si evili complet conflictul. Nu l-ai atacat.indis. spuse Rahman cu o voce mult mai blindd acum. face o presupunere.Sepoate oferi o piesd .a provocat in realitate tensiunea intre Tucker si Rahman. observind cr Rahman se uitd la formularul acelaofensator..$i fi s-ar fi zis <Fdrdgesticuldri!o..." Rahman mult mai la obiect acum. Ce ai vrut sd spui de f." Vqrgo fi:rcearcio noud leclie emofionald.pofi pur simplu sd pui o piesd acolo unde crezici se potrivegte.. Tucker trecuse numele lui Rahman in coloana cu . contrazicindu-se. spunindu-i lui Tucker: .cu voceadeja calmatd. simfindu-se ascultat gi infeles. De exemplu.si dai 9i cuiva ceeace crezi cd ii trebuie fdrd sd gesticulezi. Tucker. este:. Acesta este un incident crucial. rdspunse Tucker. se intorc gi se gribesc la rindul lor spre ugX. sigur cd minia lui Rahman merge dincolo de ceeace estesau nuo formd de gesticulare. Tucker a socotit cd este o indisciplind.iispuse lui Rahman:.Arfl vrut sd spun cd nu era chiar o indisciplind graad". " Vargo subliniazd o modalitate pozitivd de a vedea lucrurile. Existd urme ale acestor prime leclii in felul in care Tucker 9i Rahman gi-au stdpinit disputa. in asemeneamomente..intreabd Vargo.Ecu ochii pe foaia de evaluarepe care Tucker a completat-o gi care .

Chestiunile pe care elevii le pun in disculie pot furniza exemple vii. pentrq cd nu are cu cine sd le comenteze. in vreme ce la inceputul disputei nici unul clintie beieli nu il pnvea pe celSlalt.mai ales cind sint sup5rafi. Karen Stone McCown. Problemele care apar vari azd in funclie de clasa in care sint elevii. Acestea sint intimpldri de o importanld capitali in viala copiilor gi se desfdgoar6de obicei ir afara gcolii ..sd se insulte sau sd !ipe.arenevoie de ceva ajutor pentru a se controla pe sine in momentele de supdrare". cd sint izolafi. .onAnnrzrLEr La inceputul fiecirei ore de $tiinfa Sinelui cifrele nu sint intotdeauna atit de mari ca la inceputul capitolului.afirrnarea"si ascultareaactivd au devenit pentru acegtibiieli nu doar nigte vorbe goale dintr-un careu dc cuvinte incrucigate . LJneori. . cum ar fi metodele de rezolvare a conflictelor care au reugit sd potoleascd spiritele fin disculia aprinsi dintre cei doi biiefi. dar ele il obsedeazdseara. cind este mai mare nevoie de ele. cind e singur in pat. Cam din clasa a gasea... Stipinirea in domeniul emolional este extrem de dificili. lucrurile ar fi putut si iasd cu totul altfel in alte imprejurdri.pentru iucruri mult mai mdrunte. lucrul cel mai remarcabil este fapful cd atit Tucker cit gi Rahman au incercat sd igi expuni punctele de vedere fird sd se ir:rvinovdfeascdunul pe celXlalt. cu atit existenlava fi mai bogatd. subliniazd Yargo.unu.sau chiar si mai rdu .Cind linem cursurile despre minie. Daci sint in clase mai mici.!" sau la o bitaie cu pumnii ori la un abandon prin pdrdsirea inciperii. Pregdtirea specialdin aceastd direclie ajuti. stabilind un contact vizuai gi transmitind acele semnaie tXcut... in autobuzul spre gcoald.sentimente de suferin!5 datorate faptului cd o fatd nu le-a acordat o intilnire.in sala de mese.La orele de $tiinla Sinelui ele pot deveni subiectele zilei. privindu-se unul pe celdlalt. mi-a spus: . Punind acesteinstrumente in acfiune. Cursul are gi un plan de leclie.. gi anume clarificarea copiilor in ce privegte sinele 9i in relaliile cu ceilalli. Se subliniazd importanla exprimdrii senti mentelor imediate in agafel incit sd nu se ajungi la agresivitate. doi sau trei." Pentru cine este familiarizat cu hcegti blieti dificili de clasa a cincea.. la care se pot referi atit elevii. oamenii fiind foarte pulin inclinati sd fie atenli la noi informalii sau sd invete noi modalitdli de reaclie ...Cel mai adesea copilul nu impirtigegte acestegriji." fnrcnr.gi ocazia de a gdsi opliuni creatoarede rezolvare.pe mdsur5 ce lucrurile au progresat. impreun5 cu o anumiti pregitire special5. ii ajutdm pe copii sI infeleagi cd aproape intotdeauna existi gi o a doua reacfie 9i cd trebuie sd caute ce este dedesubt . egti cu nervii in pioneze gi incerci sd asculfi bine.. pentru cd trebuie dobindite anumite abilitefl.Prietenii mei fumeazd gi incearcdsI md convingd gi pe mine").320 Alfabetul ernolional $colarizareaentofiilor 321 tensificeconflictul. Ceea ce putea si fie sdmin!5 de scandal a scos de fupt in eviden!5 stdpinirea de sine a biiefiloa dar gi percepereanuanfelor de rezolvare a conflictului.Oricine..egti jignit? gelos? Copiii invald cd intotdeauna existi diverse alegeri in privinla reacliei la emolie gi cu cit sint mai multe cdi..lecliile sint surprinzdtor de sofisticate. cit gi profesorii pentru aplicareacapacitifilor emolionale dobindite. miinile transpir5. AB C-UL INTELI GENTEI EMOTI ON ALE Programa $tiinfei Sinelui existi de aproape 20 de ani 9i este un model de predare a inteligenlei emolionale. stdpinindu-te sI !ipi. sau situafii nepldcute pentru cei mici (.la un prieten acasd.Directoarea de la Nueva.Inima bate foarte repede... izolali sau speriafi.Du-te. $i nici ntr au ldsatca sentimentelelor sd ajungdla un disprefuitor . apar noi motive de ingrijorare . Copiii din ziua de azi ajung si se minie . pentru ca momentele cum ar fi conflictul dintre Rahman gi Tucker sd poatd deveni unele profitabile. prieteni imaturi. Fiecaredintre acestedisculii reprezintd un profit potenfial in privinfa scopului explicit al cunoagterii de sine. care ii dau de infeles vorbitorului cd este ascultat.adult sau elev in clasa a cincea.au inceptit sh dea semnede . de obicei totul pornegte de la faptul cd au fost necdjifi. se deschidecaleapentru ca o persoandsi intrebe: . asta indici faptul cd se simt groaznic .gi .N-afi vrea si discutim despre felul cum vd simlili azl?" Daci unul dintre elevi doregte si rispundd (nimeni nu este obligat sd vorbeascd dacd nu vrea) acestlucru permite scoatereala iveald a ceeace este .School.ascultare activ5". care este flexibil. Acest mod de a face o afirmafie (altcevadecit agresivitateasau pasivitatea)estepredat la Nueva Schooliricd din clasa a treia. sXinvinovSlesti sau si sari la atac.8eiefii mai mari s-au luat de mine".. Cind sint mici .ci modalitdti de a reactiona in asemenear momente.

precum 9i dobindirea artei colaboririi. O calitate sociald cheie este empatia.)2 Subiectele predate cuprind gi congtientizarea de sine.precum gi o privire in perspectivtr asupra sinelui. de Nueva School. precum 9i determinarea legdturilor dintre ginduri. Un punct major este stabilirea relafiilor. care era atit de preocupat de talentul in rezolvarea problemelor emolionale. Dar in afard de acesteavantaje strict legate de invdfxmint. Un alt accent se pune pe asumarea rdspunderii hotdririlor 9i acliunilor 9i transformarea lor in implicdri trup 9i suflet.322 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor ALFABETIZARE A EM O TI ON ALA 323 Lista de conlinut a Stiinlei Sinelui este aproape punct cu punct identicl cu elementele de inteligenld emofionald . Congtientizarea de sine imbracd gi forma recunoagterii punctelor tari gi a celor slabe.gcoala se mai numegte 9i Troup Magne Academy of Sciencegi esteuna dintre cele doui gcoli din district unde sint atragi cei mai buni elevi din clasa a cincea pinE la a opta din intregul New Haven pentru o Programd special imbunitiflte in domeniul gtiinfelor. Elevii de aici pot pune intrebdri din domeniul fizicii fenomenelor cosmice. o serie de cursuri care se ocupd practic cam de aceleagisubiecte ca 9i cele din Programa $tiinfei Sinelui de la Nueva School. La $tiinla Sinelui nu se dau note. Foarte aproape de campusul universitar Yale . cind elevii se pregitesc 'sI pdriseascdNueva Schoolgi si plece la liceu. La Tioup insi legitura dintre subiecte esteadeseamai directd si mai dur5.gi nu furia sau pasivitatea. ilr capnut oRAstrLUt E de inleles ci scepticii vor intreba dacXun asemeneacurs de $tiinla sinelui ar putea sd aibd efecte gi intr-un cadru mai pulin privilegiat sau el are efecte doar in micile gcoli private precum Nueva. a rezolvirii conflictelor gi a negocierii compromisurilor. minia) gi invilarea modalitifilor de a sttrpini anxietdfile. inlelegerea sentimentelor celorlal! si insugirea perspectivei lor. in anii 1980. minia 9i tristefea. Una dintre intrebdrile dintr-un examen recent a fost: .droguri 9i violenld. in haosul total din cadrul gcolilor publice? un rdspuns ar fi o vizitd la Augusta Lewis Tioup Middle School din New Haven. Un accent se pune gi pe stdpinirea emofiilor: inlelegerea a ceea ce se afl5 in spatele unui sentiment (de exemplu. inclusiv a inv5la sd asculgi 9i si pui intrebiri: distingerea intre ceeace se spune sau se face gi propriile reaclii gi judecifi. atmosfera de la Troup PresuPuneun interes la fel de mare pentru invdfituri . oare competenla emolionald poate fi predatd acolo unde este mai mare nevoie de ea. prevederea consecinlelor alegerilor alternative. la Troup. (Vezi Anexa E pentru lista complet5.. cea a increderii exageratede sine). Nu mai esteLn sim- . s-a scufundat in sdrdcie. care in anii 1950avea 20 000 de oameni angajali in fabricile din apropiere. sau i9i pot programa calculatoarele pentru a asculta muzicd. este mai talentat decit ceilal. fumatul gi sexul. pozitivd 9i totusi realistd (astfel evitindu-se o capcand des intilniti. sentimente 9i reacfii. dar 9i geografic. a afla dacd gindurile sau sentimentele sint hotiritoare in luarea unei decizii. locurile de munci s-au redus la mai pulin de 3 000 gi odati cu aceastaa scdzut 9i orizontul economic al familiilor care locuiesc acolo. Dar la sfirgitul clasei a opta. ca in multe alte orage. in sensul recunoagterii sentimentelor 9i al construirii unui vocabular pentru ele. Tioup este amplasatd intr-un cartier de muncitori sdraci.un grup de psihologi gi de educatori de la Yale au gindit un Program de Competenli Sociald. in prezent. furia 9i frica?" Daci ar mai fi trdit.prin intermediul unei antene de satelit care are legdfurd directd cu astronau[i de la Houston. ca de altfel multe alte oragemuncitoregti din Noua Anglie.Care sint cdile sindtoase de a depisi stresul.care rePrezintd insd un cu totul alt univers -. viata in sine este examenul de diplomi.9i cu calitdlile cheie recomandate ca preventive pentru diversele capcane ce ameninli copiii.95o/"dintre elevi sint negri 9i de origine hispanicd. care e departe din punct de vedere social gi economic. intr-un fel sau altul. New Haven.Descrieti o reaclie corectd pentru a ajuta un prieten si rezolve un conflict cu cineva careincearc5 si-l convingd sd se drogheze sau cu un prieten cdruia ii place si tachineze" sau: .i.un examen oral de cunoagterede sine. precis cd ar fi fost de acord cu acestcurs. Ca rXspuns la acest adevirat cogmar urban. Aristotel. drept pentru care.. Mai exact. Pe scurt. precum gi respectarea diferenlelor in felul in care oamenii simt anumite lucruri. durerea care genereazd. gi aplicarea acestorinformalii in deciziile referitoare la subiecte cum ar fi drogurile. de la Olin BrassMills la Winchester Arms. unde fiecare copil. fiecaredi un test socratic. albii au fugit de suburbiile New Havenului la gcolile particulare. afirmarea lulcruriloq.

Aceastdleclie elementard face iegitura dintre un cuvint gi un sentiment gi dintre sentiment gi expresiafaciali potrivitS. Agezali in blnci de cite patru locuri. atit de des intilnit. fiecare exprimind una dintre cele gaseemolii fundamentale fericire.d. a rdspuns o fatd zimbind. furie. Daci un profesor este nesigur in privinta predirii unei lecfii. gi o parte dintr-eelevii de aici.itgi copiii au acasr o situalie extrem de haoticd. ca tofi ceilalti profesori de clasaa cincea. toli au ridicat mina. |oyce Andrews igi conduce elevii de clasa a cincea la ora de competenld socialS.care se tine de trei ori pe srptdmind. .r. si colturileinterioare Ochii sint deschisi sint ridicate9i inrpreunate.Uitagi-vdla cartierul dsta centrez doar asupra problemelor de invdtdmint itita vreme cit existi probleme grave.. Atunci cird a addugat pe lista de pe tabldfrustrare. . pe care le-a scris pe tablX ..l mai ridicat procent din statele unite de femei bolnave de sIDA.r 91 y"gi felul de probleme iminente intr-un asemeneaorag. ." La etajul al treilea al gcolii de cdrdmidd aparentd. Collins va veni la ore gi ii va arita cum sl facd. trcercind si-i atragi atenfia pentru a da rispunsul.Cigi dintre voi s-au simfit vreodatd frustrafi?". de altfel. Andrews. copiilor li s-a dat ca temd sd aduci fotografii din reviste cu diverse persoane pentru a li se explica cum sd vorbeasci despre ce exprimi chipul respectiv. elevii ridicau sus miinile. Capacitatea de a numi sentimentele pentru a le distinge mai bine intre ele esteo calitateemofionali cheie. |oyce a sPus: . $i totugi poate sen'i ca antidot fald de un burprinzdtor analfabetism emotional.Cq o zi inainte. spune Collins. in cazul in care nu est(. in timp ce mi intimpind. si bdrbiatrasi in spate.3 Pe mXsurd ce pozele sint trecute in revistd.nu sint siguri cd vor comenta asta in timpul disculiilor despre sIDA.Cind vorbegte toat5 lumea in clasi". orice vizitator este acel sefirn de circulalie in forlf de romb galben. Cind pe listd s-a addugat cuvinful eneraare. Guraestedeschisi seridici in sus. Andrews a fdcut o listtr a sentimentelor. .. New Haven ire ct. de-a dreptul dezastruoasr.324 Alfubetul etnolional S colar izare a em oliilo r 325 plu exerciliu educationalatunci cind se lin orele de educatie st. semnul cel mai vizibil care frapeazd. La usi std Mary Ellen Collins.si de altfel.r aceasti boald .m. Aceastd leclie provine din chiar studiul lui Paul Ekman asupra expresiilor faciale. . se predd in aproape toate gcolile in cadrul lecliei introductive de psihologie .gi s-a adresat intr-un ritm rapid celor optsprezeceelevi care reugiserdsh vini la 9coal5in ziua respectivi. pe fefele copiilor apar expresii de fric5.Anxietate". Andrews a intrebat: .Asta gtiu ce inseamnd. . consilierul gcolii fel de avocat al poporului care se ocupi de problemele speciale pe mdsuri ce ele apar gi al cdrei rol presupune gi ajutaiea profbsorilor in ce privegte programa de competenld socialx.. rareori se intimpli asta in claseleprimare.Si ce ali simlit in acele momente?" Rdspunsurile au venit in cascadi. dar exuberantaei sugereazdfaptul cd subiectelede competenli sociali sint pentru ea mai mult decit firegti. adesealovesc . mai lineli minte. ceeace poate pdrea de la sine infeles gi cd n-ar trebui invSfat.a urmat un curs specialclevard pentru a sti cum sd predea. entuziasm.Predau in gcoala asta de 20 de ani. . nale ii poate ajuta si evite boli precum sIDA.. dar de indatd ce un copil i9i va da seama cd existd un profesor care i-ar putea asculta problemele emolionale r.Zond fdrddroguri. minie. astfel incit in unele zile pur gi simplu nu reugescsd ajungX la gcoali. Oare cind se simte un profesor enervat?" .|EAMA: . Durii din curtea gcolilor. De exemplu. . in ciuprograme imbogdfite...Cortfuzie". 9i pe ceie de gcoalS. Lecfia de azi estedespreidentificareasentimentelor. Sprincenele Apar riduri pe mijlocul fruntii. Andrews a trecut la o foaie de evaluare.. elevii de la Troup se luptd cu t. cei care au sIDA sau au furcasdbolnavi de sIDA .inseamnd ci se deschide o cale spre conversalie. dezgust 9i o descriere a musculaturii faciale activatein fiecaredintre acesteexemple: .... fericire 9. . tristele. o parte dintre mamele care igi trimit copiii la Troup au dei. tr. pentru cd ei imitd imaginile 9i respectXintru totul reletele exprimdrii prin intermediul muscuiaturii faciale a fieclrei emolii in parte.tristefe. dou. . pe care scrie.a.. surprindere 9i dezgust..DupI ce au adunat temele. xuali la clasa a opta 9i elevii afld cum luarea de hotdriri pers.acestlucru. surprindere. ingrijorare.N-am mai putut gindi limpede".in schimb. teamd. Pe o coloand se afli chipurile unor bdiefi 9i ale unor fete. cu care copiii se confrunti in realitate.. FdrX sd-gi iasd din ritm.Oboseald".. ca de altfel toate gcolile din New Haven.

e de inleles cd unii profesori s-au simlit mulr prea incircali pentru a mai face ore suplimentare pentru incd trrr curs.de fapt o cutie de carton vopsiti . an xietate si foame.Broscula9i Ursulelul se imprietenesc"..lnceteazlt" oRARUt EMOTTONAI .dar sint strecurate in strucfura viefii gcolare. stabilirea unei perspective gi afecliunea. Astfel.Eu intii!". cum te simti cind egti tachinat gi impdrtisirea senti'mentelor. in genet'alin cartiere cu aceleagiprobleme ca aceleaale New Havenuluia. precum gi de rezolvare a neintelegerilor. Se pornegte de la ideea ci in programul de Dezvoltare a Copilului apar asemeneamomente tocmai potrivite pentru a-i invdla pe elevi diverse aptitudini care le lipsesc . O parte dintre lectii se lin irr cadrul orelor de matematicd . emotionale se pot integra in mod firesc in orele de citire sau dt' scris. chipuri. O serie de aventuri duc la deschjdereaunor subiecte cum ar fi cele despre timiditate. altul decit autoritarul gi mereu prezentul: . de exemplu.. in schimb. Aceastddisculie nu menlioneazi numele celor implicali. in cursurile de sdndtatesau de gtiinfd. au ocaziasXincerce noi solulii la acestesituatii .nerdbddtoaresd se joace cu prietenul ei care hiberneazd.Ea i-a fost depusd in mod anonim in .. in vreme ce la gcoliledin New Ha. pentru ca intreanigte cii ga clasd sd vorbeascddespre ele gi sd incerce sd gdseascd de rezolvare. in studiile socialt' sau in alte cursuri standard.9i ci existi c5i mai bune de disciplinare decit cele coercitive. profesorul subliniazd faptttl cd toli copiii au asemeneaprobleme din cind in cind gi trebuie sd invele cum sd Atunci cind vorbesc despre ceeace simt cind sint le depdgeascd. creat de o echipd condusi de psihologul Eric schaps. pentru ci ei interpreteazd gregit rnesajeneutre gi unclt. California. ii joacd o fest6. dindu-le indicii profesorilor pentru a deschide subiecte cum ar fi empatia.cutia sa pogtald" din clasd. recunoagterea nevoilor prietenilor. strategia care iese la iveald in privinla educafit'i emolionale nu ar fi cea a crexrii de noi cursuri.Astfel. in vreme ce subiectele mai profunde pot fi negociate. cum ar fi citirea sau sindtatea. ALFAB ETI ZARE EM O TI ON ALA DEGHIZATA Cu o programi ce a fost aglomerati de noimaterii 9i subiec te la ordinea zllei. ven materia Leclii pentru Via!5 esteseparat6.motivarea la invi!5tur5.la unele claseprograma materiei Dezvoltare Sociald se imbind cu cea a altor cursuri. Un profesor care vede trei elevi de clasa a treia impingindu-se ca si ajungd mai repede la coadl in sala de mese ii pune sd ghiceascl o cifr6. copiii o folosesc la rindul lor pentru a tranga alte neinlelegeri (. Broscuta. cei din clasaintii ascultd la lie ora de citire povestea .Ursuleful. izolali. Lecliilt.este Proiectul de Dezvoltare a Copilului.gi anume se invatd calitdlile principale.o posibilitate de a observa cd existi mai multe cdi de aplanare a unui conflict. o altd modalitate de impletire a lecliilor emolionale cu structura vielii gcolare este aceeade a-i ajuta pe profesori sd regindeascdmdsurile disciplinare pentru elevii care nu sint cuminli. sau despre ce ar trebui si faci pentru a fi acceptati. Existd deci un mesaj pozitiv. stdpinirea impulsurilor pentru a putea invdla bine.. iar cel care o nimeregte intrd primul." Aceastdplingere dureroasd aparline unei fetile de clasaa treia de la gcoalaelementari fohn Muir din Seattle. Ideea imediati este ci existi gi cii imparfiale.unde ea gi colegele sale au fost incurajate s5-9i scrie nemulfumirile 9i problemele. cum ar fi puterea de concentrare. 9i in prezent este experimentat ir mai multe gcoli din intreaga !ard. ca fiind ostile. $i cum aceastaeste o posibili abordare.dacl nu cumva ea persisti gi in restul vielii sub o formd sau alta).Prietenii mei Alice gi Lynn nu vor sd se joace cu mine. Proiectul oferd un set de materiale care se pot adapta in funcde cursurile deja existente..326 Alfubetul emolional $colarizarea emofiilor 327 Ia minie. Proiectul s-a aplicat initial in Oakland. este o expresie molipsitoare in primele clase . iar fetele care ajung la pro blemele de alimentalie nu reugescsd discearnd ir:rtreminie.ca sd-l trezeasci mai repede. Unele proiectede dezvoltarea capacitdliloremolionale 9i sociale nu au programd sau ord de curs ca materie separatd. ci de a amesteca lecliile despre sentimentegi relafii cu materiile predate.controlarea impulsurilor. . Aici. la urma urmei. cinstite de rezolvare a acestor dispute m6runte.Un plan de programd oferd povestiri tot mai sofisticate de-a lungul anilor de gcoali primari 9i gimnaziald. Istorioara este folositi pentru a provoca o disculie despre prietenie 9i despre ceeace simt oamenii atunci cind li se face o glumd. Un model al acestei aborddri curs de competen!5 emolionald gi sociald esenlialmente invizibil . explicarea sentimentelot rezolvarea conflictelor .

aminarea selor. de fapt pitrunde intr-o lume a comparaliilor sociale. care a evaluit ptogtu-e de pionierat in domeniul educa.iieiemolionale. in agafel incit sd corespundi schimbirilor 9i capacitilii de intelegere.cu alte cuvinte. poate avea efectebenefice. emolionale 9i sociale. !ie.. Un argument puternic ar putea fi o subliniere mai sistematicha capacit5lilor sociale. Repertoriul sentimental al noului-ndscut este relativ primitiv comparativ cu gama emolionald a unui copil de cinci ani.mult inaintea virstei corespunzS- toare. considerd ci anii de tranzilie spre gcoala primard gi apoi spre liceu sau SPregimnaziu sint puncte cruciaie in capacititea de adaptare a copiluluiT. mindria 9i increderea . cel mai eficient ar fi ca lectii le emolionale sd se concentrezeasupra dezvoltSrii copilului si sii fie repetate la virste diferite. o formide inteligenld emolionalds' Pubertatea .proasta"' ci incepe -David Hamburg. O intrebare ar fi cind trebuie si se inceap6. Pe mlsurd ce copiii se schimbd gi cresc. de-a lungul intregii perioade a copilXriei 9i pini in primii ani de adolescenle . simful valorii de sine la copii depind_l substanlial de capacitateaacestorade a se descurcala gcoald. pe de alti parte' Aga cum am vdzut. ipnr. gi de maturizare biologici 9i a creierului. care la rindul ei nu este la fel de complexd ca a unui adolescent. Anii de grddinild fac sd se ajungd la o perioadi de virf a dezvoltirii . Asemenea intervenfii funcfioneazd mai bine afunci cind se reugegtestabilirea unui orar emolional al dezvoltdrii6. agacum am vdzutin Capitolul 15.pentru cI este un moment de foarte rnari schimbdri in biologia copilului 9i in capacitSlilesale de gindire.si preocupirile lor se modific5. doar atunci cind sistemul sdu nervos atinge starea de dezvoltare finald . uitind cd fiecare emofie are Propriul ei moment de apariDe exemplu. responsabilitateasociald in cel mai potrivit mod. Dar creierul noului-ndscut e departe de a se fi maturizat complet. dispozilia copiilor de a invd!a line in mare mdstrrd de dobindirea unor asemeneacapacit5li emolionale. programat dinainte in dezvoltarea copilului. . Copilul de cinci ani care intrd intr-un mediu social mai vast. din parmustrdri atrage putea va igi un copiltiudhros de patru de nagte care sine de congtientizarea gi totugi tea pirintelui obiCeiumilinga nu aPare decit dupd cinci ani' Programul evoluliei emolionale este intersectat de anumite linii dJdezvoltare de alte natura.328 AIfubetttl emolional S c olariznre a ett uttiilor 329 Cutia pogtald permite o anumith flexibilitate.emoliile copilului vor fi pe de-a-ntregul formate. Aceasta este o virsti la care..gcoalaeste o experienld cruciali 9i definitorie. suicesul sau talentul de patinator pe rotile. de exemplu. in special cognitive.fi popularitatea. Aga cum plinsul noului-ndscut o dovedegte de altfel.sentimente precum nesiguranla gi umilinla.. ci 9i de aparilia unei capacitxli cognitive: ugurinla de a se comPara cu uilii it privinla inumitor Calitdli specifice cum ar. Deci.emoliilor sociale" .' Printie capacitalile esenliale ce se pot dobindi recomPengcoali se numSrd. agacum se intimpld in unele programe speciale care se lin la domiciliu. . menlinerea controlului asupra emoliilor 9i o privire optimisti'/ .proces care se desfdgoardconform unui ceas biologic innbscut. Nu este vorba doar de o schimbare exterioar5 care Provoaci aceste comparalii. . dac} sora mai mare ia un 10. atunci cind este bine condus (un factor extrem de important). Intre gase9i unsPrezece ani. Carnegie. ctrsnicii mai fericite 9i puterea de a cigtiga mai bines.i o agendd de lucru prea rigidi ar putea fi nepotriviti in cazul realititilor copildriei. precum gi provocdrilor cdrora trebuie sX le facd fa!5 copilul.tJate avind nevoie de capacitateade a se comPara pe sine cu allii. psihiatru 9i pregedintele corporaliei Dr. cea mistr g?ndeasciprin comparalie ci ar fi o .Un copil care nu reugegtela gcoal5 se socotegteinfrint 9i reaclioneazi ca atare.pentru c. Unii suslin ci ntr e prea devreme nici in primii ani de viafd. care va influenla masiv adolescenlacopiilor 9i pe mai departe. astfel incit cri zele gi chestiunilecareapar si devind subiectul orelor.mai puline droguri gi arestdri.. Anii de grddinild sint extrem de importanli pentru punerea bazei acestor calit5li gi existi 9i dovezi c5 programul Head Start. capacitdfile emolionale cum ar fi empatia-9i autoreglarea emolionile incep sI se formeze practic incd din prima iopilhrie. conform lui Hamburg.pe termen lung asupra vielii absolvenlilor sau chiar gi a celor ajungi in primii ani de virstd adulti . Berry Brazelton susline ci mulgi pdrinli ar putea obline beneficii dacd ar fi instruili sd ajungd mentori emolionali pentrtr sugarii 9i copiii foarte mici. adultii cad mult prea adesea in capcanaatit de comund 9i anume aceeacd se agteapti ca acegti copii si fi atins maturjtatea cu. gelozia qi invidia. ceeace reprezinti o PersPectivi sumbrd pentru-intreaga sa viain anii de !d." Hamburg. Pediatrul de la Harvard T.gi emolionale in programele de grddinild cum ar fi HEAD STARI aga cum am vizut in Capitolul12. pe de o parte. copiii au sentimente intense incd de cind vin pe lume. intr-adevdr.. respectiv cel al gcolii sau al gradinifei.

practic toli elevii se confrunti cu un declin in privinla increderiiin sine gi cu un plus ir congtientizareade sine. Toate celelalte probleme fiind ldsate deoparte in momenful in care se intrd intr-o noud formX de gcolarizare. precum 9i altor ispitee. dar gi alli specialigti.majoritatea adolescenlilor au intre 10 gi 15 ani atunci cind sint expugi sexului. De-i drumul 9i incearciplanul celmai bun. Pind intr-a patra gi a cincea.in lupta impotriva viltorii gi tensiunii cXrora trebuie sI le facd fa!d.este subliniati in mod special. controlarea impulsurilor 9i stipirirea miniei.atit personald. au avut lecfii care i-au ajutat sd-giimbunit5leasci relalii de prietenie prin empatie.. ocolind crizele presupuse de prietenii gi cultivindu-gi increderea in sine.i tineri de aceeagi virstd. de stabilire a relaliilor 9i de lu. capacitatea de a avea mai multe perspective . Pind in clasaa noua. Gindeste-te la cit mai multe solutii. Ei reugescsd-gi stlpineasc5 abilitdtile emolionale dobindite . 5. pe care le-au perceput ca gi cum ar fi fost ale lor. SINCRONIZAREA ESTE TOTUL Psihologii dezvolthrii. ln clasa intii. de exemplu. Verde 6. in momentul in care igi face aparilia adolescenfa.. esenliale pentru dobindirea unei capacitili empatice. cit gi a acelora implicali . la care elevii de clasa a cincea de la $coala Troup incercau sd citeascd emoliile dupi expresia fefei. Acest moment de joncfiune. i"i1iit" se reiere in mod mai direct la tentalii gi la presiunile sexuale. in clasa u gur"u.. in programul de la New Haven. elevii se agezau in cerc si aruncau cu . Noliunea de semafor este invocati intotdeauna cind un copil. . o primesc in . in sine.cind relaliile cu colegii deveniserd extrem de importante in viala lor. Trecereala gimnaziu sau la primii ani de liceu marcheazXde fapt sfirgitul copildriei gi. Orele de Instruire pentru Via!5.. .la droguri. cu deficienlele care vor fi de duratd gi nu vor putea fi stdp?nitela momentul oportun 9i cu experienlelecareputea si recupereze sau si remedieze ceeace s-a ratat.arede hotdriri. Stai.Cit privegte anii de adolescenfi. ii vaccineazd. cregtereaexigenlelor gcolare 9i tentaliile de a fuma sau de a lua droguri le pun mai puline probleme decit celorlal. De exemplu. alcoolului. este o mare provocare pe plan emofional.la biufuri. existd un .poate fi inclus in strategia fundamentald de tratare a riscurilor de la virsta adolescentei. spun profesorii de la New Haven. Spune-fi problema9i exprimdceea cesimfi." . de exemplu. ii ajutd enorm pe bdieli gi pe fete s5-9i consolideze capacitXlile 9i si pune bazeLeunor relalii apropiate. fiecare elev descria momenful cind a avut un asemenea sentiment. Dincolo de stXpinirea sentimentelor. drogurilor gi fumatului". Obiceiul de stdpinire a impulsului emolional necugetata reflecta inainte de a acliona in funclie de sentimente . exerciliu ce le-a dat mai multi incredere pentru ocaziile in care incercau sd exprime in cuvinte sentimentele si i-a ajutat sd fie empatici atunci cind au auzlt despre sentimentele altora. Hamburg observtr ci atunci cind elevii intri la gimnaziu. Gindeste-te la consecinfe. pe misurd ce adolescenlii sint confruntali cu tot mai multe realitdli sociale ambigue. este pe cale si izbucneascdla minie sau sd se izoleze ori si inceapd si plingd pentru ctr a fost necdjit 9i oferd un gir concret de faze pentru rezolvarea acestormomente incXrcate intr-un fel mai ugor de mdsurat. concepfiile despre ei ingigi sint dintr-odati gubrezite 9i prinse intr-un adevirat tumult. 4. Galben2.330 Alfubetul emolional $colarizareaemoliilor 331 dar 9i in funclionarea creierului . Stabilegte-fi un scoppozitiv. subliniaz|Hamburg..cubul sentimentelor" .incearcd sd creeze un fel de hXrli ale progresului emofional. pentru a fi mai precigi in legdturi cu lecliile pe care ar trebui sd le invele copiii in fiecare fazd de dezvoltare a inteligenlei emolionale.increderea elevilor c5-9i pot face 9i pistra prietenii. copiii din claselemai mici primeau leclii de congtientizare de sine.care avea inscrisecurrintecum ar fi trist sau tncintatpe fiecareparte. de altfel.Dacdun pugti este furios pentru ci igi vede iubita vorbind cu un alt tip" .estede asemeneaun moment foarte important pentru lecliile emolionale gi sociale.i pe mai departe.semafor" afisat la vedere gi care are gasefaze: gi gindegte-te Rogu 1. Hamburg observi cd. 3. au fost.cel pulin pe termen scurt. care incep sd apard in viala copiilor.existd o diferen!i intre cei care au urmat cursuri de alfabetizare emolionali 9i ceilalgi:cei dintii descoperl cd noile tensiuni ale politicii colegilor.. Cind ii venea rindul. Pentru controlarea impulsurilor.respectulde sine socialtt.el va fi incurajat sd se gindeascdla ceeace s-a intimplat gi din punctul de vedere al celorlalli 9i nu sd se repeadd cu capul inainte intr-o confruntare violent5.linigtegte-te inaintes{ aclionezi. semaforul reprezintd 9i o cale mai eficientd de a acfiona. Una dintre cele mai mari lovituri specifice. care.

O cheie a reugitei programului de rezolvare a conflictelor esteextinderealui dincolo de orele de clasi.au scos clar in evidenld drumul care a fost urmat. cum ar fi violenfa.9i anume.cu mare mindrie faptul cd a sporit . in ciuda protestelor surorii mai rnici..Programul m-a stimulat sd gindesc. DacI mi se face o riutate. Atunci cind izbucnesc tensiunile.afecliuneaprintre copii" 9i a scdzut numdrul bdtiilor. Mediatorii din curtea scolii invatd sd se descurce in cazul unei bdtdi sau a unor invective ori ameninfiri. indiferent cit de mic. de exemplu. cum ar fi recunoagtereaunui larg spectru de sentimente 9i capacitateade a le da un nume gi de a le trata cu empatie. pregitit ca mediator inci din gcoala primarS: . Sau cum spunea Angel Perez. Supirati foc.unii elevi iint pregetifi si fie mediatori. Eu consideram cd dacd cineva se leagd de mine sau imi face ceva. adici ambele surori sI fie mullumite in egali mdsurd. marcat adeseade delicte 9i violenfd. elevii se gindesc la un unic pas realist. incidente interrasialesau de alt gen. Acestea sint capacitili care rdmin valabile o viali intreag5. singura solulie este cearta sau bdtaia ori o form| de rdzbunare. pentru a vedea daci s-a inleles ce trebuie. Apoi cu tolii incearcl sd giseascd o solulie pe care s-o accepteambele p1trfi. Clasa trebuie si giseascd solulii care ar fi putut funcfiona 9i care ar fi presupus ca ambele pdrfi.inlelegerea este adeseasub formd scrisd. in curtea gcolii gi la cantind.Copiii inva!5 si igi apere drepturile fdrd si recurgd la viqlenfd.JJZ Alfubetul emofional ALFAB ETIZARE A EM OTI ON ALA CA MI I L O C DE PREWNIRE $ colarizarea ernoliilor JJJ Unele dintre cele mai eficiente programe din literatura emolionali de specialitate au fost dezvoltate ca reaclie la anumite probleme specifice. Pirerea ei este cX talentele necesarepentru stoparea violenlei nu pot fi despdrlite de intregul spectru al competenfei emolionale . Tactica lor presupune o disculie cu cei implicali astfel incit si-i determine sd se asculte fird intreruperi sau insulte. care altfel pot lua amploare. Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor se axeazd. sd gtii ce simli sau cum sd-!i stipinegti impulsul ori supdrarea. din viala gcolard. considerd cd programul are o misiune nu doar preventiv5. Noi le ardtdm inutilitatea violentei gi ii ajutdm sd o inlocuiascd cu abilitdli concrete. la nivelul comunitdlii din care face parte. programul ii invali pe elevi si abordeze diferit neinleleferea fnci de la inceput. Lantieri subliniazd. transformindu-se in incidente cum ar fi impugcarea lui fan Moore gi a lui Tyrone Sinkler de citre colegul lor de clasd de la liceul ]efferson. Atunci cind descrie valoarea rezultatelor efectelor programului sdu. in afard de medierea unei dispute.pe prevenirea violenfei.factori irnportanli in prevenirea violenlei 9i in potolirea miniei.ci si rezolv problema !' $i a descoperit ci poate si transmit5 mai departe acest tip de abordare. Mediatorii inva!6 sd igi exprime punctele de vedere in a9afel incit ambele pirfi si simtd cd mediatorul este imparlial. Zeci de studii asupra unor asemeneaelevi aga cum am vdzut in Capitolul 15 ."10 intr-unul dintre exercilii. Cursul de rezolvare a conflictelor se axeazdasupra felului in care trebuie rezolvate certurile din curtea gcolii. dar Lantieri susline cd are gi o misiune mai vasti. potenlial incendiare. fondatoarea Programului de Rezolvare Creativtr a Conflictelor gi director al centrului nafional de intervenlie cu sediul in Manhattan. in acestsens. O mare parte din pregdtire se ocupi de elementele emolionale debazd. copiii pot cere ajutorul unui mediator pentru a le potoli. nu fircerc si rdspund cu aceeagi monedi . ironiilor 9i insultelor. dupd care fiecare lucru spus trebuie clarificat. O abordare similari a alfabetizdrli emofionale a apdrut in camodadrul unui grup de psihologi care au incercatsi gdseascd litaf de a-i ajuta pe tineri pe drumul vielii. dincolo de pasivitate sau agresivitate. si nu doar pentru cei cu o mai mare inclinafie spre violente. am inceput si am o gindire mult mai pozitiv5. un rol care poate incepe in ultimii ani de gcoal5primard.. Ei reugescastfel sd convingl fiecare parte sd se calmeze gi si-gi exprime pozifia. unde este muit mai probabil ca elevii s5-giiasd ugor clin fire. sora mai mare opregtecaseta. De cind am urmat acestprogram. care se aplicd in citeva sute de gcoli publice din New York si din fard. Linda Lantieri. incepind cu impulsivitatea gi cu iufea- .. Ea susfine: . Unul dintre cele mai rapide cursuri preventive de alfabetizare emolionald este Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor.Programul le aratd elevilor cd existd multe opliuni pentru a depSgi un conflict. Un alt exercifiu presupune cd elevii trebuie sd joace o scendin care o sord mai mare incearcd sd-si facd temele gi se enerveazi ci sora mai micd a pus o casetdcu muzici rap cu sonorul mult prea tare. care ar fi putut ajuta in aplanarea unui conflict pe care l-au avut.

gcoala. Aceastdmisiune plind de rdspundere presupune doud schimb5ri majore: profesorii trebuie si mearg5 dincolo de indatorirea lor tradilionald. Mai intii de toate.. Altii ii ajutd pe copii in privinla prieteniilo.. iar membrii comunitilii sI se implice mai mult in viafa gcolilor. Poate cX in nici un alt caz nu este mai importanti calitatea profesorului. lipsa acesteicapacitdfi produce tulburdri specialecopiiloa ei nemaifiind suficient de atenli la ore gi avind deci probleme cu invdldtura 9i cu notele. a I I 1 t Pentru cX viala de familie nu mai oferi un sprijin sigur pentru tot mai mulli copii. Alfabettzarea emolionali implici un mandat lirgit pentru gcoli. alli 20 sau 30 ftrvali o leclie. o contra . programele de alfabetizare emolionald le acordi de obicei profesorilor incepdtori citeva sbptdmini de instruclie speciald.pe care altfel nu ar avea de unde s6 le primeascd.cum si recunoascdcind cineva este cu adevdrat ostil. evitindu-se orice stigmatizare a vreunui subgrup cu probleme. Unul dintre instrumentele prin care poate fi invdlat autocontrolul este acelagiexerciliu cu . Nu orice profesor poate face asta Sau vrea s-o facd. Una dintre cele mai importante leclii este. Ele presupun. fiind predate emofiile fundamentale. iar ulterior fiind atins subiecful sentimentelor mai complicate. avind in vedere cd felul in care el i9i conduce clasa este in sine un model. Din acestemotive. Asta nu inseamnXcd gcolile pot line locul tuturor instifuliilor sociale. o leclie defacto in domeniul competenlei emolionale . Alt efect constd in recunoagterea de citre copii a propriilor sentimente. stdpinirea miniei. De cite ori profesorul reaclioneazAfald de un eley. spre deosebire de situaliile in care ostilitatea le este atribuitd altora doar de ei ingigi. existi dovezi ci.care tot mai des sint sau se apropie cu pagi tot mai mari de un adevtrrat colaps. cursurile le sint tinute tuturor celor din clasi. La gcolile din New Haven. cum ar -fi gelozia.ceeace este cel mai important pentru cei cu inclinalii agresive . in programa PATHS (Promotion Alternative Thinking Strategies . mare parte dintre acegtibdieli au deja cazier 9i sint dispugi la acte violente.h vreme ce mulli profesori sint govditori cu asemenea subiecte ce li se par striine in raport cu pregdtirea 9i rutina lor. dar unele reaclii sint in reguld. Existd foarte pulin sau mai nimic in formarea standard a profesorilor caresd-i pregiteasci pentru acesttip de lecfii. cind profesorii au aflat cd vor fi pregdtiti sd predea acestecursuri de alfabetizare emolionali."rpi. in primii ani de virstd adultS. Lecliile de congtientizare emolionald includ felul cum poate fi linut sub observalie ce simt ei gi cei din jurul lor . Dar cum practic fiecare copil merge la gcoali (cel pulin la inceput).. Premiza fundamentald de la care se pleacd atunci cind copiilor li se predd minia (9i toate celelalte emolii) este ci . Degi cei care riscd sd ajungi pe drumul delictelor 9i al violenlei au cea mai mare nevoie de aceste lecJii.mai pulin decit felul tn care sint predate acestelecfii.d delincvenfei.Strategii de Promovare a Gindirii Alternative). Existi o autoseleclie printre profesorii care ajung sd predea acestecursuri. rezultatul a fost din nou Cdeste necesar un program de alfabetizare emo!ional511. $i totugi lecliile sint utile pentru toli copiii. invilarea incd din primii ani de gcoali a stipinirii impulsurilor. cum ar fi fericirea 9i minia copiilor mai mici. Daci existd sau nu in mod explicit ore dedicate alfabenzdrii emolionale contea 26. 31% dintre ei au spus cd nu au chef s-o fac5.sau a lipsei ei.majoritatea vor fi incintali.semaforul" folosit la cursul de la New Haven. Dupi un an .pentru vial6. Atunci cind este vorba de imaginarea unor solulii de intervenlie care ar putea ajuta asemeneabdieti sd scape de drumul spre violenld 9i delicte.rdminesingurul loc in care comunitatea poate rezolva deficienlele competenlelor emolionale 9i socialeale copiilor..rg"rilor sociale ^errr. urmind intrarea in cercul unora asemenealor gi proliferarea delictelor in anii de gimnaziu. pentru cd nu oricine este potrivit pentru a9aceva din punct de vedere temperamental.desigur. de exemplu. COMUNITAN CANONA LE PASA 335 la cu care se minie incd din primii ani de gcoalSgi sfirgind prin a deveni paria sociali pind si termine gcoalaprimard. orgoliul 9i vinovdlia. i. odatd ce sint dispuqi si incerce. programa PATHS are cincizeci de lecJii despre diferite emolii. iar altele nu. aceastadevine un loc in care copiii sd fie cresculi inv5lind lecliile de bazd.nu e nimic riu in a avea toate sentimentele cu putinld".334 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor REGIMTREA $COLTLOR: PREDAREA PRTN PTITEREA EXEMPLULUI.Un asemenea program a fost creat de Carol Kusche impreund cu Mark Greenberg de la Universitatea din Washington. profesorii trebuie si se simtd h largul lor atunci cind vorbesc despre sentimente. care trebuie sd recupereze ceea ce familiile n-au reugit in privinla adaptirii la societatea copiilor lor. ce-l pot arunca pe copil in bralele .

fifionald. Pe scurt. transformindu-le intr-un agent social mai explicit. Antrenorii vor folosi acestetehnici pentru a depdgi conflictele de pe terenul de joaci. adullii responsabili se oferd si devind mentori. alfabetizareaemolionald ne l5rgegte perspectiva asupra indatoririlor gcolilor in sine. ci si fie testate. unde multe familii sint dezorganizate.exersate9i intirite in provocdrile propriu-zise ale viefii. Tim Shriver deschide ziarul local 9i citegte cd Lamont. unul dintre fogtii sii elevi preferafi.comunitate implicatd".dar deving un argument mai pulin convingdtor cind cunosc e$ecul).$i unii copii se vor oPune/ in special in ideea ci acesteore nu intrd in preocupirile lor propriu-zise sau le consideri o invadare a intimitdfii. Jinem cursuri pentru pirinli. copiii oblin mesajeconsistente in legdturi cu competenlele emolionale de la toate nivelurile vielii lor.. Aceastl perspectivi mai largd presupune. spune Tim Shriver. oferi o largi gamd de programe care recruteazd persoanele implicate din comunitate pentru a le pune in legdturi cu elevii a ciror viali in familie este cel pulin dezordonatd.pdrinfi gi comunitate. In gcolile din New Haven.daci unii copii incep sd se certe la cantin5. un loc in care elevii se simt respectafi.ci gi pe terenul de joacd. programele de competenfd emoadevdrate dezastre." Astfel de c5i paralele de intdrire a lecliilor emolionale . intr-o asemeneamisurd incit pdrinlii chiarse ocupd de acestesubiecte . structura optimi a Programelor de alfabetizare emolionald constd intr-un inceput de foarte devreme. Multe programe de alfabetizare emolionald includ gi ore speciale pentru pdrinli.336 Alfabetul emolional $ c oI nr izarea emofi il o r 337 de predare a cursurilor. care trebuie si urmdreascd faptul cd acegti copii inva!5 lecliile esenliale ale vielii . unii profesori chiar s-ar Putea simli stingherifi sd predea acestelucruri gi de aceeaar avea nevoie de o pregdtire speciald. cX lucrurile acesteaar trebui lisate in grija pSrinlilor (punct de vedere care cigtig5 tot mai multd credibilitate. Chiar dacd in mare parte acesteprograme se potrivesc bine in orarul zilnic al multor gcoli. gcolile din zone Precum New Haven. cu profesorii 9i cu gcoa- ir I F j I * . mai ales cele prost fdcute. nu? O ARE ALFABETIZ AREA EM OT I ON AL A CONTEAZA? Cogmarul oricirui profesor este in linii mari urmdtorul.funclioneazd cel mai bine atunci cind lecfiile de la gcoali sint coordonate cu ceea ce se intimplS in cdminele copiilor. ce si ne mai ostenim sd mai inAvind in vedere toate acestea. Ar fi o naivitate sd anticipXm programe tot mai numeroase in gcoli. in afard de programele specifice. folosirea ocaziilor ivite la ore gi in afara lor de a-i ajuta pe elevi fir momentele de crizl personali 9i de a le transforma in leclii de competenfd emofional5. ci gi acasd .nu doar la clas5.Profesorii pot avea ezitdri in a ceda o parte din orele de curs acestor subiecte. Asta inseamni o cornbinalie mai strinsd intre gcoal5. la virsta impletind efortul cea mai adecvatd. $i atunci cind aPare gi dilema menlinerii unei calitSli optime gi a asiguririi unor puncte de reper educalionale.o revenire la rolul clasic al invd!5mintului. pentru a folosi acestemetode acasi. de reguli insolitori ai elevilor care au o viald mai pulin stabili acasdsau sint inconjurali de adulli care nu le oferd afecliunea necesard. cercdm. care sti de vorbd cu ei pentru a rezolva conflictul prin aceleagitehnici de a lua distan!d pe care le-au invilat la ore.sint optime. ln gcolile din New Haven. intr-o zi. directorul Programului de Competenld Sociali: . astfel incit acegtiasX fie invdlafi cu ce li se predi 9i copiilor gi asta nu doar pentru a li se impirtdgi ceea ce fac copiii la gcoal6. peste 90'/" au suslinut ci sint lncintali gi cd dorescsi le predea in continuare. creeazd' ind cursuri neconvingdtoare in privinla drogurilor sau a sarcinilor la adolescente.. sporindu-se astfel ganseleca lucrurile pe care le invali copiii la alfabetizareaemolionald si nu r5mind undeva doar la nivelul gcolii.care nu Par a avea o legtrturi directd cu cele de inv5limint.ci 9i pentnr a-i ajuta atunci cind ar simli nevoia sX abordezemai eficient via!a emolionali a copiilor lor. O alte modalitate prin care acest sistem precis remodeleazir gcolile estepunerea bazelor unei culturi de campus. $ la in sine1z. stribitind anii de 9coa16. a fost impugcat cu noui . De asemenea. ele reprezintd o mare schimbare la nivel de programb. ei sint trimigi la un mediator de virsta lor. iubili si intr-o strinsd legdturi cu colegii. nu doar la gcoalS. prruTRU SCOLr o MrsrLrNE EXTTNSA Dincolo de pregitirea profesorilor. Astfel. care duce la o . Mulli pdrinli considerd cI subiectul in sine este mult prea intim. profesorilor cu cel al pirinlilor gi al comunitXfii.De exemplu.

versiunea adulti a metodei semaforului. degi nimeni nu poate face o afirmalie sigurd. cea mai buni prieteni a ei." O fetili plinulI de 12 ani a ridicat repede mina: .... Lamont zdceaacum pe un pat de spital. un voinic . Vdzindu-gi fostul profesor.. igi amintegte Shriver. Degi a dat fuga imediat la spital. . in vreme ce Shriver s-a aplecat spre el. Solulii . Pe mdsurd ce au apdrut orele de alfabetizare emoliona15. pentru ci mama 9i iubita acestuia erau inghesuite linge el." In loc sd provoace o confruntare la minie cu cealalti fatd. cind o sd ies din spital am si folosescmetoda SOCS. Sau cum spunea Tim Shriver: . era un adept al metodei . . conform cireia copiii care sint pringi bltindu-se sint eliminali.." Povesteapare destul de inofensivi.sau nu mai punea deloc. adaugd Shriver. Optiuni. gindegte-te la opliunile de rezolvare a problemei gi care ar putea fi consecinfele.extrem de popular. care aratd cd au fost imbunit5fite sau chiar salvate viefi.. . biiatul i-a goptit: . ea a aplicat o abordare care fuseseincurajatd la ore . dar reald victorie...Mi-a sPus cineva ci fata aceasta.alege o solufie gi pune-o in practicd ." Iatd citeva mlrturisiri ale profesorilor care s-au ocupat de acestprogram la New Haven.au fost 106 elimindri.numdrul acestor elimindri a scdzut.mama i-a spus profesorului cd se putea discuta cu ea fdrd .aga cum este acum cazul copiilor din gcolile publice din New Haven? Ar fi posibil un rlspuns afirmativ. Dupi ce a umblat pe strdzi. Doar ci fetila care o Povestegtea fost deja exmatriculatd dintr-o altd gcoald.Un alt profesor i9i amintegtecum relalia dintre o elevd 9i mama sa era atit de nefericiti. 9i care zimbea intotdeauna".Lamont venea cu plicere la un club pe care il conduceam gi unde discutam ideile de rezolvare a problemelor printr-un sistem care se numeste SOCS. drept pentru care intenliona sd se sinucidi. agteptaun copil 9i n-avea cu cine sX discute ce avea de fdcut. inclusiv ca sportiv.tot pentru bltaie. Poate ci semnul cel mai grditor al impactului unei asemenea alfabetizdri emolionale este ceea ce mi-a impdrtdgit directorul gcolii unde inva!tr aceasti fetild de 12 ani.338 Alfubetul etnolional gcolarizarea emoliilor 339 gloanle pe strdzile din New Haven 9i se afld in stare foarte grav6. dupd ce fata a inv5lat cum si se stdpineascd9i cd trebuie sd gindeascdinainte sd reaclioneze. Consecinte.Sd-mipovesteascdcineva o neinfelegere recenti care s-a incheiat in mod pozitiv. Oare viala lui ar fi fost alta dacd ar fi beneficiat de o educalie de acest gen in anii de gcoald. spune directorul. se pune 9i o intrebare empirici asupra importanlei alfabetizdrii . Unul dintre ei repovestegtefelul in care o fostd elevi inci necdsdtoriti i-a fdcut o vizitd 9i i-a mlrturisit ci ar fi fost deja o mamd cu un copil din flori.au fost doar 26.daci nu ar fi invdlat s5-giapere drepturile in cadrul orelor de Dezvoltare Sociale"l3. strada sau cdminul. dar gtia ci profesoarei ii va pdsa de aceastdsituafie.o metodd in patru trepte: spune in ce situalie te afli gi ce anume simli. cum ar fi cele cu'iubitele sau evitarea b5tdilor.peste un metru optzeci 9i cinci . studiind o clasi a gapteadin cadrul programului de dezvoltare sociald de la gcolile din New Haven. a conflictelor.. deci bitaia n-a mai avut loc. ci 9i cantina. la cei26 de ani ai sdi. Existd o regul5 foarte severi.. Acel cineva mi-a spus cd ea vrea sd mi prindd la furghesuialdintr-un col! dupd orele de gcoal5.. scrisesefetila. inf5gurat in bandaje 9i cu trupul ciuruit de gloanfe. dar potenlial efigiente pentru rezolvarea dilemelor presante din viala de liceu. a declarat cd ar vrea sd md bat6. Lamont.Dar in afard de acesteintimpldri reale." Lamont a urmat liceul Hillhouse in anii in care cursul de adaptare social5 nu incepuse si se fini. ir lumea sdriciei.Lamont a fost un elev foarte bun. ea era cea care ataca prima gi abia dupd aceea punea intrebiri .Shrive.zbierete". Un moment revelator a fost acela in care.Pe vremea aceea." Acesta este acronimul pentru Situalii. .Ea mi-a rdspuns ci n-a spus niciodatd agaceva. La gcoala Tioup o elevd din clasa a gasea i-a trimis un bilelel profesoarei de la orele de Dezvoltare Social5. Shriver abia a reugit sd vorbeasci cu Lamont.gi anume aflarea adevirului inainte de a se ajunge la concluzii pripite: .Anul trecut". anul acestaeram in martie . Dar aceste cursuri se pare ci nu au dat roade dupd ce el a terminat liceul.brainstorming" pentru a gdsi solulii cit mai pline de imaginafie. incit permanent orice disculie se termina cu lipete. . profesorul a cerut: . a drogurilor 9i armelor.care se presupune cd este cea mai bund prietenl a mea." Existi avantaje concrete. in trecut.LIn lucru e clar: terenul ideal pentru rezolvarea problemelor sociale nu este doar sala de curs.Deci m-am dus la fetild gi am intrebat-o de ce a zis asta. Lamont l-a invitat si stea pe marginea patului 9i.. faptul de a se angaja cu ceea ce pare un posibil adversar pe o cale constructivd in loc de a ajunge imediat la o confruntare plini de minie reprezinttr o micd. Pentru ea. Pind in prezent.

de citre observatori independenfi. s5-gi asume rdspunderea Pentru ceea ce fac sau si-gi manifeste sentimentele fald de ceeace afld sau invafd. O altd metodd ar fi detectarea schimbirilor inregistrate de acegticursanli inainte si dupd ce au urmat acestecursuri.precum 9i ale nivelului de competenld emofionale -atit pentru fetele. alfabetizareaemolionali sporegtecapacitatea dascdlilorde a-giinv5la copiii. mai mult autocontrol . Sau cum sPunea Tim Shriver: . Mai multd impdrtigire. Au existat o mullime de evaludri obiective.i anxietate in societate UTTLIZAREA EMOTIILOR iN \4On PRODUCTIV ." srApimnEA EMoTirLoR . de la o clasd la alta.existd foarte multe avantaje in privinla competenlei emolionale 9i sociale a copiilor. dar mdcar trebuie sd incercdm sd facem tot posibilul. Mai multd responsabilitate . Recunoagterea diferentei dintre sentimente si actiuni . un lucru meriti o atenlie cu totul speciald: programele de alfabetizare emolionali au imbundtdlit rezultateIelatnadldturd ale copiilor. care le-au analizat comportamenful. elevi mai buni sau fii si fiice mai buni sau mai bune iar in viitor sofi mai buni ori solii mai bune. si-9i domoleasci impulsurile. bdtdi gi acte de indisciplini la ore . pdrinli gi cetdleni mai buni. S-a ajuns la concluzia cd. Mai multi preocupare gi amabilitate . O ascultare mai atentda celorlalli ABORDAREARELATIILORINTERPERSONALE r O mai bund capacitate de a analiza9i de a inlelegerelaliile r O mai buni rezolvarea conflictelor9i a neinlelegerilorprin negocieri o O mai bund rezolvare la nivelul relaliilor a problemelor o O mai buni exprimare9i talent in comunicare . cursurile par si-i ajute pe copii sd-giindeplineascd mai bine rolul in viafi. Mai pufine elimindri 9i exmatriculiri o Mai pulind agresivitate sau comportament autodistructiv . cum ar fi numirul de betdi in curtea gcolii sau de elimindri..340 Alfabetul emofional $ colarizare a emoliilor 341 emofionale a celor care trec prin asemeneamomente. pe misurd ce copiii trec de la o programd la alta. Punctaje mai bune la testele de invifdturd EMPATIA: CITIREA EMOTIILOR . Mai multd armoniegi socializare in grupuri .Fluxul reu9e9te si ridice la api toate ambarcaliunile.Nu e vorba doar de copiii cu probleme. O mai buni concentrareasupra indeplinirii unei misiuni gi acordarea atentiei necesare . cit gi in capacitatea lor de a irvdla (vezi Anexa F pentru amdnunte): CON9TIENTIZAREA DE SINEEMOTIONALA . cit 9i pentru biielii care le-au urmat. Mai multe sentimente pozitive despre sine. O mai mare capacitate de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt . fird ceartd . Datele arati ci degi aserneneacursuri nu schimbd viafa peste noapte. bazatdpe mdsuidtori obiective ale comportamentului lor. Mai pulind izolare. a comportamentului lor la clasd sau in afara gcolii. ci de tofi copiii care au de cigtigat de pe urma acestoraptitudini dobindite. tot ceeace ar putea si aprofundeze acesteabilitXli va fi de ajutor la nivel educalional. Mai multi democrafie celorlalgi in tratarea Din aceastdlist5. Mai puline insulte. Chiar gi intr-o perioaddin carese ajunge la strictul necesar gi bugetele sint tot mai reduse. sd fie prieteni mai buni. apar ameliordri vizibile in atitudinea 9i modul de a privi gcoala . cele mai interesante constind in compararea celor care au urmat acestecursuri cu cei care nu le-au urmat.abordarea 9i imin viala semenilor plicarea o Mai multd atenfiefa!5 de semeni . Mai pulind impulsivitate. in acest sens.colaborare gi ajutor . Ea provine din foarte multe studii. sd asculte sau sd se concentreze. Mai mult succes cu prietenie gi siguranld de sine. gcoali familie 9i . Putinla de exprimare a miniei intr-un mod potrivit." . O mai mare empatiegi sensibilitate celorlalgi fald de sentimentele . in acestevremuri fur care mult prea mulli copii nu reugescs5-9istdpineascdsupdrarea. O mai bunXinlelegere a cauzelorcareau generatdiversesentimente . imbunititirea recunoasterii gi definirii propriilor emolii . ele sint un fel de vaccin pe viafd.. Aceastanu este o descoperireizolat5. indeplinindu-gi principala misiune 9i meritind investilia' Dincolo de avantajele educafionale. Sigur cI ei nu vor dobindi fiecare in mod egal acesteaptitudini. O mai bund stipinire a stresului . O mai buni tolerantd la frustrare 9i o mai bund stdpinire a miniei . lucrdtori 9i 9efi. existi argumente pentru care se considerd cd acestePrograme ar putea stopa declinul educalional 9i ar putea intdri pozilia gcolilor.

. asa cum au constatat filozofii de la Aristotel incoace. Leagdnul caracterului este autodisciplina.carierd" criminald . patimile pentru a face ceeace se cuvine 9i a fi drepli fald de ceilalti". altruism gi compasiune. M ORALITATE A SI ARTADEMOCRATIEI $colarizarea emoliilor 343 Existi un cuvint de modd veche care definegte toate calitdlile pe care le reprezintd inteligenfa emolionald. Numirul tot mai mare de arme aflate la dispozilia adolescenlilor echivaleazd cu faptul ci acele conflicte care pini acum s-ar fi putut rezolva cu pumnii igi vor gdsi deznodimintul prin impugcdri. UN IILTIM CUVflNT in vreme ce terminam aceasti carte. au un rol central in cultivarea caracterului prin inocularea autodisciplinei gi a empatiei. capacitateade a amina rdsplata gi de a controla gi canaliza nevoile stringente ale cuiva de a acliona este o calitate emolionali fundamentald. El i9i motiveazd ideea spunind ci omorurile s5virgite de adolescenli de L4 gi 15 ani sint in cregteregi aceastdgrupd de virstd reprezinti o perioadi in care natalitatea a fost sporit5. am fost frapat de unele lucruri tulburitoare ap6rute in ziare. A9a cum am vdzut. Un motiv pentru care nu sint deloc pregdtili pentru viali este fdrd indoiald acela ci societateanu s-a deranjat si se asigure ci fiecare copil esteinvdlat care sint elementele esenliale pentru a-gi stipini minia sau pentru a-gi rezolva conflictele in mod pozitiv .respectiv. care de altfel pe vremuri se numea voinld. spre o abordare a lucrurilor din perspectiva celuilalt. Piatra de temelie a caracterului constd in capacitateade automotivare 9i de a ne cdl5uzi singuri. Caracterul. aga cum am vlzut. .342 Alfubetul emofional C ARA CTE RUL. dintre care doar atacurile cu premeditare ajung la 80%20. Acegti adolescenli sint prima generalie care nu numai ci are arme.de a gdsi o slujbd sau de trezitul de dimineafd. creind posibilitatea unui discurs public constructiv.furtuni de delincventd". ce urmeazd sd se abatd asupra noastrd in urmdtorii 10 ani. duce la afecliune.mugchiul psihologic de care este nevoie pentru o conduit5 morald.ceeace se 9i intimpli pe mdsurd ce copiii igi formeazd capacitilile fundamentale emofionale gi sociale. sebazeazdpe autocontrol.pur gi simplu nu sint in stare sd evite disputele".. acegti adolescenli . alfabetizareaemolionald merge mind in mir:ri cu educarea caracterului.. gi anume caracter. o viafi plind de virtufi..Nu ajung insb doar predicile linute copiilor desprevalori: ele trebuie aplicate in practicX. care susline cd ne aflim in pragul unei . tot agacurn generaliile plrinlilor lor au fost primele cu un accesliber la droguri. moment de virf pentru delictele grave violente intr-o . de jafuri ori de violuri.. cu dezvoltarea morali si cetdleneasci. acegtiavor avea pini Ia 24 de ani. Empatta. este o cale spre empatie.tot aga cum nu ne-am deranjat si-i inv5ldm ce inseamni empatia. Sau agacum subliniazd un alt expert. Aceasta este arta fundamentali a democrajieilT. In urmdtorii 10 ani. observd Etzioni. Perceperealucrurilor din perspectiva celuilalt ne face sd scdpdm de stereotipuri gi genereazdtoleranld 9i acceptareadiferenlelor. Aceste capacitSli sint tot mai necesarefir aceastdsocietate tot mai pluralisti. oamenii putind astfel sd trdiascX impreund respectindu-sereciproc. scrie Amitai Etzioni. ln unele scria cd armele de foc au devenit motivul num5rul unu de decesin America. In acest sens. ..apetitul. intr-un altul scria cd rata criminaliteli a . fie cd este vorba de temele de acas5. depdgind accidentele auto." A fi in stare sd muli centrul atenfiei de la tine insuli are avantaje de ordin social.."l4lar filozoful fohn Dewey a constatat cd educalia moral5 este mai puternicd atunci cind lectiile le sint linute copiilor in cadrul unor evenimente reale 9i nu doar la nivel abstract . De asemenea. care in schimb permit o realS implicare civicd.Trebuiesd ne control5m . trebuie si luim in considerare felul in care inteligenla emolionald poate deveni acestfundament. La orizont se afld prevestiri sumbre: un al treilea articol susline cd intre anii 19889i L992Ministerul de ]ustilie a inregistrat o cregterede 68% a numdrului de minori acuzali de crimd sau de atac cu premeditare. nota Thomas Lickona afunci cfird scria despre educarea caracterului15. precum 9i existenta unor valori moralel8.Estenevoie de voinli pentru ca emofia si fie controlatl de ratiune. dar are arme automate pe care 9i le poate procura cu ugurinfd.ingrijordtoare este crescut in ultimul an cu 3o/"re gi profetia unui criminalist citat in cel de-al doilea articol. este . teoretician in problemele sociale la Universitatea George Washington. alfabetizarea emotionaldls. Avind in vedere ci dezvoltarea caracterului este baza societdlilor democratice. controlarea impulsurilor sau oricare dintre ce- . $colile. spre o ascultare reald.

Eu cred cd emotiase referi la un sentiment gi la gindurile pe care acestale antreneaz5.sau dacd micar existtr asemeneaemolii primare. Cercetdtorii continutr si discute in contradictoriu care sint emoliile ce pot fi considerateprimare . In ciuda marelui interes de care dau dovadd unii profesori fald de alfabetizarea emofional5. nu oferd un rispuns la toate problemele. plinsul de mili. riscdm si ratdm aceastdocazie care ne este datd de fapful cd maturizarea creierului este un proces de duratd 9i. Cele mai bune modele sint in afara sistemului educalional principal. lipsa de chef. exasperarea. ar trebui sd ne intrebim: Oare n-ar trebui si pred5m acestecalitdli fundamentale de viali fiecdrui copil in parte acum mai mult ca niciodatd? Si dacX nu acum. totul desfigurindu-se in gcoli particulare gi in doar citeva sute de gcoli publice. dar nu tofi ceilalli sint de acord cu ele. care sint patologice. intr-adevdr. iar de ordin psihopatologic. disperarea gi deprimarea gravd. Dar avind in vedere crizele prin care trecem noi sau copiii nogtri gi procentul de speran!5 dat de acestecursuri de alfabetizare emo!ional5. ostilitatea 9i poate intr-o oarecare mdsurd ura gi violenfa. fobia 9i panica. kistetea. cu diverse variafii. vexarea. Sigur cd nici un program/ inclusiv acesta.. spaima.ceeace in domeniul culorilor primare corespunde culorilor rogu.nervozitatea.la stdri psihologice gi biologice gi la mdsura in care sintem inclinali si acfionim. imbufnarea. .3M Alfubetttl emolional lelalte competenle fundamentale la nivel emofional. majoritatea dascililot directorilor 9i pirinlilor nici mdcar ntr gtiu cX existd. supdrarea.Iatd care ar fi principalii candidali (gi o parte dintre membrii acestor familii) ai acestor ftrcrengSturi: . copiii ar putga fi ajutali sd-gicultive un repertoriu emolional sdndtos. irascibilitatea. t Frica: anxietatea. Existx sute de emolii de toate tipurile. galben gi albastru. in sens literal. melancolia. ingrijorarea. preocuparea. animozitatea. atunci cind este de ordin patolpgic. unii teoreticieni propun increngdturi fundamentale. din care sint generate to4te combinaliile posibile . prin urmare. . Lisindu-i pe copii sd invele la intimplare acesteleclii emofionale. existd emofii mult mai subtile decit cuvintele care le-ar putea defini.neinfelegerea.orice agitafie sau fulburare mintald. schimbxri 9i nuanfe. atunci cind? Ce esteemotia? citeva cuvinte despre lucrurile la care m-am referit la rubrica enrofie. termen al cdrui inleles precis nu a fost incd definit de psihologii gi filozofii care s-au aplecat asupra lui vreme de peste un secol. groaza.constemarea. resentimentul. Diclionirut oxford definegte emoliaca fiind . aceste cursuri sint incd rare.indignarea. singuritatea. orice stare mintalS acuti sau tensionatd". sentimentald sau pasional5. mihnirea. Mtnia: furia. teama.

supdrarea. Dezgustul: repulsia. certitudinea 9i stdpinirea de sine? Sau cu o Parte dintre viciile clasice. mirarea. regretul.. aceste semnale fiind intipirite in sistemul nostru nervos. sugerindu-se astfel universalitatea lor. apar problentelede naturd emotionald.detestarea. sint mai pulin evidente 9i dureazd mai mult decit emoliile (in vreme ce. de exemplu. Fiecare dintre aceste familii de emolii au un nucleu debaz6.remu9carea. .Dincolo de dispozitii exist6. de la care se formeazi nesfirgitele mutalii. o variantd a miniei care cuprinde tristele 9i fricd? Dar cu virtuli cum ar fi speranla 9i credinla. pldcerea senzualS.ca fiind cele de la care Pornescnesfirgitele nuanldri ale vielii noastre emolionale.po. undeva in munfi. disprelul. triste!ea.temperamentele. ruginea 9.346 Anexa A Ce este emofia? 347 .ti fi totugi imbufnat sau irascibil. la lirnitd.d. adoralia..minia. care a folosit-o gi ca argument in teoria sa evolulionistd. tristefea. este greu sd fii foarte minios toatd t . o lubirea:acceptarea.a.timizi sau voiogi. care susline cd patru dintre expresiile faciale (frica. De aici se nasc dispozifiile.care. inclinalia de a-!i aminti anumite emolii sau dispozilii prin care ai mai trecut.afinitatea. de care'unii nu mai scapd. Ideea ci acestea sebazeazd. bucuria. mindria. inclusiv de indivizii complet analfabefi.sau plictiseala?Nu existd rdspunsuri clare: dezbatereagtiinfifici asupra felului in care trebuie clasificateemoliile continui. mullumirea. satisfacfia. prietenia. Ruginea: vinovilia. increderea. Bucuria: fericirea.umilinfa. extazul gi. unde existd triburi izolate care tr6iesc la fel ca in Epoca de piatrd. binecuvintarea. ziua. Iar dincolo de aceste dispozitii emofionale. Sigur cd aceastdlistd nu rezolvd toate intrebdrile in privinla categorisirii emoliilor. am urmirit cum Ekman 9i allii gindeau emoliile in termeni de familii sau dimensiuni gi considerau familiile principale -.m. aversiunea. Suryriza:gocul. care nu au fost in contact cu cinematograful sau cu televiziunea.amabilitatea.pe citeva emolii principale pornegtein parte de Ia o descoperirea lui Paul Ekman de Ia Universitatea California din San Francisco.agape. cum rdmine cu o combinalie precum gelozia. incintarea. cum ar fi depresiile clinice sau anxietitile cronice. 9i absolut toli au recunoscut acesteemotii fundamentale.rdsplata. cum ar fi cele din Noua Guinee. curajul 9i iertarea. mania. . dragostea.. . bucuria) sint recunoscute de toate culturile din intreaga lume. simfindu-se pringi ca intr-o capcand cu un efect toxic. . Ekman a ardtat fotografii cu diverse expresii ale felei unor reprezentanli ai culturilor indepdrtate. Primul care a constatat universalitatea expresiilor emolionale a fost Darwin. amuzamentul. teoretic vorbind. fapt care-i fape pe oameni sd fie melancolici. De exemplu. . euforia. jena. ugurarea. acesteafiind forme mai pulin acute ale miniei gi care sint ugor de declangat). iubirea. minia. devotamentul.sentimente precum indoiala . frica. Cdutind principiile debazd.

profundd.sefirn cI mintea ralionald este treazi in momentul acela. aruncindu-se in acliune fird a sta sd cintdreascd mdcar o clipd ce face.analiticd.Iuleala sa nu permite o refleclie deliberat5. dar confuz Mintea emofionald opereazi mult mai rapid decit cea ralionali.9i a doua de Seymour Epstein. de Paul Ekman. Atunci cird se instaleazX o oarecare agitalie sau mdcar o reacfie minimi. De-a lungul evoluliei. ea minte. in istoria evolufiei) am fi agteptat ca mintea ralionald sd emitd o parte din acestejudecdfi. sint produse bine direclionate 9i reprezintd o modalitate simplificatd de abordare a lucrurilor. dacd noi (sau strdmo. Paul Ekman crede cd aceastdrapiditate cu care emoliile ne pot implica intr-o acliune inainte sd congtientizdm cd ele au aptrrut este absolut esenliald pentru marea noastrd adaptabilitate: ele ne mobilizeazesd.Ekman si colaboratorii sdi au descoperitcd expresiile emolionale incep sd fie descifrate in schimbdrile din musculatura fetei in citeva miimi de secundb dupd ce au fost declangate de un eveniment si cd . care este semnul unei minli care gindegte. pot fi gregite. Aceastd valorificare a nevoii de a acliona trebuie sX fie automatd 9i atit de rapidS.Oare de ce am fdcut asta?" . care poate fi absolut niucitoare pentru mintea rafionald. geful laboratorului de interactiune umand de la Universitatea California din San Francisco. Problema esteci acesteimpresii sau judecdli intuitive.. fiind fdcute cit ai clipi. Cum intervalul dintre ceea ce declangeazdemolia gi aparilia ei propriu-zis5 poate fi practic nul. nu numai ci am fi fdcut o gregeald. incit sI nu se ajungd la o congtientizare evidentd3. Poateci evaludrile celemai bune ale minlii emofionale sint cele oferite. care explici felul in care mare parte din ceea ce facem poate fi dictat de emolii . in confruntarea cu un animal gi luarea unei hotdriri intr-o fracliune de secund5:il mininc sau md mdnincd? Organismele care au fost nevoite sd facd pauze prea lungi pentru a reflectaasupra unor rdspunsuri n-au avut prea mulfi urmagt'cdrorasd le transmitd acestegene ale incetineliiin fapte. cu lucrurile cdrora trebuie sI li se acorde atenlie gi cu faptele care necesitd vigilenli. dar nu a fost la fel de promptd ca mintea emofionald. ei au oferit totusi o listd fundamentali de calitdti ce disting emoliile de restul trdirilor mintale2. in cine sd avem incredere. Folosind acest sistem pe care l-a creat pentru a detectaemofiile pornind de la schimbdrile subtile 9i pind la expresia faciald. cine e tulburat. Actiunile care izvordsc din mintea emolionald poartd cu ele o senzalieputernicd gi specialdde certitudine. reaclionind la imaginea de ansamblu sau la aspectelecele mai izbitoare.ffio Pecetile minfii emofionale Pecelile minlii emolionale 349 Doar in ultimii ani a apirut un model gtiintific de studiere a minlii emofionale. intuitive. mecanismul care evalueazi percepfia trebuie si fie capabil si aibd o mare vitezX de funcfionare chiar gi in termenii timpului la nivel de creier. ca un tot.cum putem deveni rezonabili pentru o clipi gi atit de iralionali imediat dupd aceea. Un rispuns rapid. care ne spun de cine trebuie si ne temern. timp ce se pare cX este misurat in miimi de secundd.gaz pentru o analiz6. de pildd. ne trezim ci gindim: . Marele avantaj este cd mintea emolionali poate citi o realitate emolionald (e miniat pe mine. O mullime de reaclii emolionale isi fac aparilia practic inainte sX gtim prea bine ce se intimplX.o. Mintea emotionald este radarul nostru care detecteazi primejdia.9i mdsura in care emoliile au propriul lor ralionament gi propria lor logic5. Perceplia rapidd sacrifici acuratelea in favoarea vitezei. bazindu-se pe prima impresie. prima. asta il inkisteazd) intr-o clipd. Ekman a putut sesizamicroemoliile care apar pe chip in mai pulin de o jumdtate de secundd. Chiar dacd Ekman 9i Epstein au evaluat diferit diverse dovezi stiintifice. reacliondm fdrd sd pierdem vremea pentru a analiza cum sX reactiondm sau dace sd reactiondm in cazul situafiilor grave. fird trnr6. psiholog de clinici la Universitatea din Massachusettsr. Toate lucrurile sint judecate deodatd.dar eA ar fi fost mortald. aceastl rapiditate are legdturd cu luarea hotdririlor fundamentale. construind judecdli rapide. Elementele kXite intens pot determina aceastXimpresie fdrd o cintdrire atentd a amdnuntelor.ii nostri.

. nu noi ld este cuSsul hotdrim cind s6.ea presupune elemente care simbolizeazd realitatea sau declangeazd o amintire care sd corespundi acestei realitdfi. nu putem decide cind vor izbucni.Faptul cd nu putemalege le auem". Degi nu putem schimba ugor emoliile specifice ce pot fi declangate de un anumit gind. opera. Dar de obicei nu mintea ralionald hotdrdgte ce emolii . tehnic vorbind. de supraviefuire. metdforele gi imaginile se adreseazd direct minfii emofionale. Stendhal scria: .Copilul dita este luare -. independent de ce altceva s-ar intimpla in jurul nostru. Sentimentele noastre cele mai intense sint reaclii involuntare. Ekman susline cd.. Aceasta este puterea unor asemeneahotSriri rapide: si ne mobilizeze intr-o clipi in fala unei situalii de urgenfd. Dacd emoliile produse de un anumit eveniinent ar continua invariabil sd ne domine 9i dupi ce acestaa trecut. Aceastd reaclie emofional5 iute ca focul preia controlul in situaliile urgente. teatrul. iar gindurile melancolice ne intristeazd. Mai intii sentimentele 9i apoi indoielile Pentru cimintea ralionald are nevoie de ceva mai mult timp comparativ cu mintea emolionald Pentru a inregistra 9i a reacfiona.Iubirea este ca o febrd care vine 9i trece independent de voinla noastrd.m. dind impreSia cX s-ar intimpla de la sine9i ci nu noi am hotdrit sd fie aga. gindurile noastre . tot aga amintirile fericite ne ridici moralul. atunci sentimentele ar deveni cilduze ineficiente in trecerea la fapte.primul impuls" intr-o situalie emolionali este cel al inimii 9i nu al raliunii.De indatd ce facem o evaista mI ingealtr" sau .De aceea emoliilepe care ele pot oferi 9i un alibi: . fiind nevoie de secunde sau de minute de desfigurare . cum ar fi jena sau teama de un examen. sentimentul prin intermediul gindirii. romanele. in schimb. Ceea ce poate controla cel mai adeseamintea rationareac. Aga cum existi cdi rapide sau incete cdtre emolie .Taximetristul adorabil". ar fi dovedit o inadaptare. ca gi artele plastice. foarte adesea putem alege insd la ce si ne gindim. O realitate simbolici 9i mai mirlt copiltrreasci Logica minlii emolionale este asociatiad. poezia. Prin contrast.partea cognitivd ...a. cum ar fi lacrimile. Aceasti a doua cale de declangarea emofiilor este una deliberattr 9i. ci 9i minia sau frica ne cuprind.d. De aceeazimbetele. Aceastd rapiditate este valabild in special pentru emofiile intense. care se naqte 9i se amplifici in gindul nostru inainte de a se ajunge la sentiment. In aceastl secvenld mai inceatd gindul mai bine articulat precede sentimentul.cum ar fi inrogitul la fa!5 sau cretterea ritmului cardiac . Dar actorii nu sint altceva decit nigte oameni mai pricepuli decit noi in privinla folosirii intenlionate a celei de-a doua cdi spre emolii. le permite oamenilor sd-gi explice actiunile spunind cd erau cupringi de emofiea. durind doar citeva secunde gi nu minute. sirtem congtienfi de gindurile care ii premerg' In acest tip de reacfie emofionaltr existd o valorificare mai extinstr.tlilornoastre. care apar cind anumite amintiri triste'sint rememorate in acest scop.acestea reprezintd emolii care provin din girduri.fim furiogi. urmeazi acest drum mai incet. sentimentele noastre vin de obicei ca de la sine. existi 9i emolii care pot fi produse.unele printr-o perceplie imediatd.joaci rolul cheie in determinarea emoliilor ce vor fi declangate.. Un exemplu este acel tip de sentiment intenlionat manevrat de care se folosesc actorii pe scend. iar celelalte printr-o gindire care presupune 'refleclie -. ca atunci cind pierdem pe cineva drag 9i continudm si il jelim mult timp. ore sau zile. declangarealor trebuie sd fie suslinutd evocind Permanent emolia respectivd. in general. Ralionamentul sdu este cd o emolie care sd capteze creierul 9i trupul pentru o perioadi mai lung6. muzica. independent de imprejurdrile care se schimbi. Existi 9i un al doilea tip de reaclie emolionald." Nu numai iubirea.se produc de asemeneain doar citeva fracliuni de secundd. trigti g. Marii maegtri spirituali cum ar fi Buddha gi Isus au ajuns pini la sufletul discipolilor lor adresindu-li-se intr-un limbaj emofio- . in secvenla de reacfie rapidd sentimentele par si preceadd sau sd fie simultane cu gindurile. Dispoziliile stabilesc un ton afectiv dar nu sint modelatori atit de puternici ai felului fur care percepem 9i acliondm Precum emoliile puternice. filmul. observd Ekman. mai inceatd decit reacfia imediatd. o formd amortizati.. . emolia maximd este foarte scurtS. Cind sentimentele persisti ore intregi. Exact cum fanteziile sexuale pot duce la sentimente sexuale. urmeazd o reaclie emofional6 adaptati situaliei. Emoliile mai complicate. in afard de citeva exceplii. ele devin de fapt dispozilii. cum ar fi frica fald de o ameninlare imediati. Pentru ca emoliile sd dureze mai mult.350 Anexa B P ecetile mintii emotionale 351 schimbdrile fiziologice tipice unei anumite emolii .ar trebui" sd avem.

. $i cu cit este mai mult astfel. Tiecutul impus prezentului Afunci cind o trdsdturtr a unui eveniment seam6nXcu o amintire cu incdrcdturi emolionali de undeva din trecut. avind o serie de perceplii . identitllile pot fi ca o hologramd. suprimind sau ignorind amintirile sau faptele care ar putea si submineze anumite convingeri gi rezumindu-se doar la cele care le intiresc. nu mai existd lucruri cum ar fi .. nu au nici o greutate dacd nu corespund convingerilor emolionale de moment. ca de exemplu 9oferul care. Ceva care ne amintegte de altceva poate fi mult mai important decit ceea ce . .este" in sine. chiar dacd ea coloreazd in mod subtil felul in care reacliondm Pe moment. atunci 9i reacfia declangati este clard. ele i9i gdsesc Aceastd logici a sufletului . Convinge- rile minlii ralionale sint sir. potrivit cdreia fiecare element il susline pe celilalt.e foarte bine descrisi de Freud prin conceptul de . a viselor 9i a miturilor (sau cum spune ]oseph Campbell: . atunci cind incruntarea in sine nu mai reprezintd o asemeneaameninfare' Daci sentimentele sint puternice. fdrd inlelegerea influenlei pe care o are memoria emolionald. Dar dacd sentimentele sint vagi 9i subtile.Viselesint mituri private. A9a cum subliniazX Seymour Epstein.. Sentimentele se autojustificd. fird umbre de gri. descotorosindu-sede orice dovadX care demonstreazi contrariul.. miturile sint vise impdrtdgite").. s-ar putea si nu ne dtrm seama de reaclia emolionald Pe care o avem.i a poeziei. in vreme ce mintea rafionalX face legdturi logice intre cauze 9i efecte. gdsind legdturi intre lucruri care au vagi trds5furi comunes. nici legi de cauzd 9i efect. fabule . orice este posibil. Intr-adevSt simbolurile religioase9i ritualurile conteazdmai pulin din punct de locul in expresiile sufletegti. O cale ar fi gindirea tranpantd." Un alt semn al acestui mod copil5resc este glndireapersonalizatdprin care evenimentele sint percepute prin prisma inclinaliei de a fi centrate pe propria persoani. De aceeaesteatit de greu sd te inleiegi cu o persoani care este supdratd din punct de vedere emofional: indiferent cit de sindtoase ar fi argumentele din punct de vedere logic. a psihozelor 9i a copiilor. in sensul cd o singuri parte evocd intregul.in care fiecare lucru este alb sau negm. O persoandcare a invdlat din experienleleduteroaseale copiltrriei sd reaclionezefali de o privire minioasd cu fricX intensl 9i cu uri va repeta aceastereaciie la aceeagidimensiune gi la virsta adult5. lntr-adevir. vedere rafional. mintea emolional5 a subjugat-o deja pe cea ralionali..Intotdeauna trebuie. intregul este condensatin pdrfi.a minfii emofionale . Putem sd nu ne ddm seama ce se intimpld in fapt.i s-o inlocuiasci cu una noui . o persoand ingrozispun ce nu ttr sX nu faci o gafi va gindi imediat: . anumite asocieri de idei vagi determind fluxul narativ. in viala emofionald. chiar dac6 putem avea convingerea 9i certitudinea ci gtim exact ce se intimpli. cu atit emoliile devin mai putemice.Stilpul de telefon pur 9i simplu a intrat in mine. mintea emofionalX nu face discriminAri. dupi un accident. Nlintea emolionald face totugi in aga fel incit convingerile sd fie foarte adevdrate. Mintea emofional5 reacProblema lioneazi fald de prezent ca pi cwn s-nr situa ?n trecut6. chiar daci ar putea ptrrea cd reaclia se datoreazd exclusiv situaliei de moment. explici faptul c5: . Nu mai existi timp. Procesul inilial este cheia injelesului cuvintdor Iui |ames |oyce din Ulysses'.Nu" in procesul inifial.ple incercdri.acestlucru semdnind cu o dovadi obiectivd. Metodele psihanalitice fac parte din arta de a descifra gi de a scoatela lumini acesteinlocuiri de infeles.procesprimar" al gindirii. pe care il susfine.i povegti. este ci mai ales atunci cind reaclia este rapidi 9i automatd s-ar putea sXnu ne ddm seamacdsitualia care odinioari a reprezenlat o crizd nu se repeti in prezent. dind povele in parabole." Acest mod copiltrros se autoconfirmd. orice dovadd noud poate sd nu mai confirme o anumitd convingere . iar lucrurile nu trebuie definite neapdrat prin identitatea lor obiectivd: ceea ce conteazl este cum sftrt percepute. Astfel. Mintea noaske emolionald va indemna mintea rafionald spre scopurile sale gi astfel apar explicaliile pentru sentimentele 9i reacgiilenoastre . Intr-adevdr. Mintea emolionald urmeazd aceastdlogici 9i regulile ei. in procesul de gindire inifiald. un sentiment se transformd intr-un altul. lucrurile sint a9acum par. justificarea lor in funclie de momentul prezent. un obiect simbolizeazi un altul. Girdurile 9i reacliile din orice moment vor fi in concordanld cu culoarea gindurilor 9i a reacliilor din trecut. Existd multe feluri in care mintea emolionala este precum cea a unui copil.dovezi" proprii.ralionalizdrile -. punind-o la treabd in folosul siu. In asemeneamomente. aceastaestelogica religiei ..352 Anexa B Pecetilemintii ernolionale 353 nal. mintea emofionald reaclioneazi declangind sentimentele pe care le-a avut in momentul de care gi-a amintit.i de .

dar nu simte teama ca voi sau ca mine. Frica este un caz tipic de inlelegere a dinamicii neurale a emoliei. astfel. fiecare sentiment are repertoriul sdu distinct de gindire. care apare la un moment dat. Primul circuit al creierului implicat'preia pur 9i simplu sunetul ca o undd fizicd in sine si il transformd in linrbajul siu gi vI aduce intr-o stare de vigilenfi.Dacd cineva pune o armd la timpla unui bolnav S. Sigur cd in vremurile moderne temerile nepotrivite sint blestemul vielii de zi cu zi. in aceastdmecanicd a emoliilor. cum ar fi crizele de panic6.354 Anexa B Starea-specifici de realitate Funclionarea minlii emolionale este in mare mdsuri o sfa-re-specificd. Sd presupunem ci intr-o seardsinteli singuri in cas5. un anumit tipar de schimbXri care suslin corpul atunci cfird emolia cregte 9i un set unic de indicii pe care trupul le di automat atunci cind este pradd emoliei7. angoasd9i toate celelalteingrijordri . de reacfie gi chiar 9i de amintiri.citili o carte gi dintr-odatd se aude ceva in camera de aldturi.M. Parte din rispunsul mintal la o situalie emolionald constd in a revedea amintiri 9i opfiuni de acfiune. Aceste repertorii de stdri-specifice devin predominante in momentele de emolie intensd. Sau cum zic neurologii: .5. Acest circuit pornegte de la ureche si ajunge la creier gi apoi ia talamus. pentru cd ne lasd sd suferim de sperieturi. Atunci cind o foarte rar intilnitd boali a creierului distruge amygdala (dar nu 9i alte strucfuri ale sale) la un pacient. $i a9a cum amvdzut. Persoana respectivd devine incapabild sd identifice frica de pe chipurile altora gi si o exprime la rindul sdu.. dictati de un anume sentiment. frica dispare din repertoriul mintal.. ceeace neurologii numesc . fiecare emotie majord are propria ei pecetebiologici. pentru cd este cruciald pentru supravieluire." Specialigtii in neurologie au trasat circuitul fricii in cele mai mici detalii.. acestai9i di seama din punct de vedere intelectual cd ar trebui sd se team5.". Felul cum gindim 9i aclionim cind ne simlim intr-o dispozilie romantici este total diferit de felul cum ne comportdm cind sintem furiogi sau demoralizafi. fobiile sau tulburdrile obsesive. ^'qfu_l^ Circuitul neural al fricii Punctul central al fricii il reprezintd amygdala. lJn semn ci acest repertoriu este activ il reprezintX memoria selectivd. creierul oferd in urmdtoarele momente o posibilitate de a observa circuitul neural al fricii 9i rolul amygdala ca sistem de alarmd. Frica are un rol extrem de important in evolulia omului poate mai mare decit al oricdrei alte emolii. Cind se intimpld acest lucru.putindu-se ajunge chiar la cazuri patologice. degi in starea actuald nu a putut fi stabilit circuitul complet pentru nici un tip de emofie. De aici ea reprezintd doui increngituri separate:o serie mai micd de proieclii se strecoard pind la amygdala si la hipocamp in .incit cele mai relevante sint puse in fruntea ierarhiei gi deci devin mai ugor de pus in practici.M.

Daci este o concluzie linigtitoare (sint doar obloanele care se izbesc de cite ori bate vintul prea taie) atunci alerta generald nu ajunge la nivelul urmtrtor. Din zonele centrald 9i mediand o increngdturd merge la hipotalamus. orice alte migclri musculare fiind blocate. unde sunetele sint triate gi inlelese. evenfual chiar cu unul familiar . Din zona bazal| lateraltr a amygdala pornesc brale care infSgoari cortexul.fricii gi a nelinigtii subliminale.tensiunea de asemenea. care secretdaceasubstanfd de reaclie pentru cazurile limiti ale trupului. Aceste semnale care sosesccontinuu fac ca amygdala sd fie un fel de santineli permanenti ce scruteaz5 toate experienlele senzoriale. ca un fel de companii care se ocupi cu sistemele de alarmd. Ei semnalizeaztrcelulelor din creier sd creeze o expresie a fricii pe chip. care se leagtr cu acel sistem din creier ce determind migcarea. Pintr la nucleii laterali ai amygdala ajung proiecliile din talamus 9i cortexul auzului 9i al vizului. polilie sau Ia un vecin. Diversele pdrli ale amygdala primesc informagii diferite. deci nici micar nu-!i dai seama pe moment cd !i-e fric5. de exemplu. aducind totul intr-o stare limiti. amygdala declangeazl alarma in zona centrald.. Hipocampul.amygdala comandX o reactie cu btrtaie lungd.356 Anexa C Circuitul neural al fricii 357 apropiere.adici atunci cird anxietatea subcongtientX ajunge la congtient . Proiecliile amygdala se extind asupra tuturor pirtilor importante ale creierului. amygdala impreund cu hipocampul direclioneazd celulele care trirnit neurotransmi!5tori .celulele care regleaztr mugchii mari ai scheletului. activind o mare gamd de reacfii indepirtate la nivelul sistemului cardiovascular al mugchilor gi al m5runtaielor. La oameni. fiecare in parte.noradrenalintr"). Aceasta este doar o Parte din intregul gir foarte bine coordonat de schimbdri comandate de amygdala 9i de zonele invecinate si care orchestreazi creierul ir:rcriz6.Prin intermediul nucleilor centrali din apropiere..gi trimite mesajul la amygdala gi Ia hipocamp. ceea ce sporegte nesiguranla gi concentreazd atenfta. proieclii distincte ale receptirii in cazul di' vergilor neurotransmi!5tori. pentru a declangadopamina. Efectul in lan! al norepinefrinei este cX ea sporegtein ansamblu modalitatea de a reacfiona in acele zone ale creierului care primesc aceastdsubstan!d. avind angajali care sint gata in orice moment sd sune la pompieri. ceea ce duce la tintuirea atenliei asupra sursei fricii . circuitele senzoriale devenind 9i mai sensibile. Dar pe mtrsurX ce realmente incepi sd simfi frica . a fricii. cortexul auzului face o analiztr mai profundtr a sunetului .gi pregdtirea mugchi- . In acel moment.sunetele ciudate . de cite ori siguranla casei pare pusd in primejdie. unde sint activali hipotalamusul. Zona de bazd a amygdala are ravirati cascadi de a19i mificalii cdtre corpus striatum. Dar daci inctr nu v-afi edificat. fdcindu-te sd fii speriat gi gata de acliune. dar poate fi 9i un intrus . care-l compartr rapid cu amintirile similare. Mirosurile ajung prin bulbul olfactiv la zona cortical5 mediani a amygdala 9i sint transmise mesaje ce trebuie sd ajungi in zona central5.i incearcd sd-i inleleagd sursa . in majoritate.zgomot" poate fi recunoscut imediat? intre timp. creind o voce ascufiti. care se impr5.. ajungindu-se la acele fibre care se mai numesc gi . unde se produc norepinefrinele (care se mai numesc 9i .iar ritmul respiraliei se incetinegte (s-ar putea chiar sd constali la un moment dat cd nu mai respiri de fricd sau pentru a auzi mai bine de ce te-ai speriat). creierul gi sistemul neryos autonom. care mobilizeazd reacli.zgomotul" seamdni cu un altul similar pe care l-ati mai auzit.centrul gr1" .dar oare acest. ritmul cardiac cregte. Mai multe grupe de neuroni din amygdala au. hipocamp 9i cortexul prefrontal. aceste schimbdri merg dincolo de congtientizare. distinge rapid faptul cd .oare se fie pisica? Nigte obloane bitute de vint? Un intrus? Cortexul auzului vine cu propria ipotezX poate fi motanul care a dirimat o lampd de pe mas5. amygdala transmit semnale cdtre sistemul nervos autonom prinmedulla. hormonul corticotropina (CRH). aceste circuite tensioneazd mugchii coardelor vocale. Superba arhitecturd a amygdala ca sistem central de alarmd al creierului devine evidentd in momentul apariliei. un loc cheie de inmagazinare a amintirilor..tie in intreg creierul. aceastecale mai largi se indreapti spre cortexul auzului din lobul temporal.ade lupttr-sau-fugi printr-o adehormoni. O altd cale din amygdala duce la locusceruleusdin creier. fAcindu-vi si fili gi mai preocupali de identificarea sursei sunetului. Dacd nu apare nici un r5spuns satisflcdtor din aceasti analizd suplimentarS. Aceste celule fac un ciine si miriie sau o pisici si se infoaie la vederea unei amenin!5ri ori a unui intrus in teritoriul siu. intre timp. Norepinefrina inundd cortexul 9i creierul in generaf precum 9i sistemul periferic. apare un alt circuit paralel intre amygdala.cheie. chiar gi cel mai mic zgomot din castr poate da fiori.

Evaluarea intensitilii sentimentelor .New York. fiind mai ugor de apelat la ele decit la altele care nu au o legdturd.poate fi derulatd intr-o secundd 9i ceva. trupul pur 9i simplu iti infepenegte. Citirea 9i interpretarea semnalelor sociale . Folosirea pagilor pentru rezolvarea problemelor 9i luarea de decizii . Simultan.anticiparea consecinlelor . Galen). Galen'sProphecy[Profelia dr. Dupd trimiterea acestor semnale.purtarea unui . controlarea impulsurilor. Disculiile cu sine . Grant: componenteactive ale programelor de prevenire Elementele cheie ale programelor eficiente presuPun: CAPACITATI EMOTIONALE . dezvoltarea unor explicalii realistedespresine E . Identificarea 9i etichetarea sentimentelor . (Pentru mai multe informafii.zonele senzoriale ale vederii gi atenfiei.identificareaacliunilor alternative. iar atenlia se ascute pentru a a:uzi alte sunete.de exemplu.. Reducerea stresului r Cunoagterea diferenlei dintre sentimente 9i acliuni CAPACITATI COGNITIVE . Aminarea rXsplatei . inlelegereanormelor de comportament (ce esteacceptat9i ce nu din punct de vedere comportamental) r O atitudine pozitivi fald de viald o Autocongtientizarea. iar mintea incearcdsd distingd posibilele primejdii 9i modalitdli de reacfie. Controlarea impulsurilor . vezi ]erome Kagan. inlelegereaperspectiveialtora . Controlul sentimentelor .dialog interior" ca modalitate de adaptare la un subiect sau la o provocare sau de reintdrire a comportamentului cuiva . sistemele de memorie corticald sint deblocate.de exemplu. In acelagitimp.de exemplu. cd !i s-au incordat mugchii in jurul gitului 9i umerilor sau cd-!i tremurd picioarele.de la surprizd la nesiguranfd gi pind la teamd gi frici .) ^ffi#^ Consorliul W. recunoagtereainfluenlelor sociale asupra comPortamentului 9i privirea asupra sinelui din perspectivaunei comunitili mai mari . 1994. asigurindu-se ci ochii vor cduta sd descoperece este mai revelator in situalia limitd in care se afli. stabilirea scopurilor. astfel incit diverse nofiuni gi amintiri revelatoare pentru respectivul moment de crizd sd poatd-fi oricind la indemind. egti cuprins de o fricl totald: congtientizezi faptul cd !i s-a strins stomacul. Exprimarea sentimentelor . Intreaga secvenld . ci-!i bate inima mai repede.T. Basic Books. amygdala semnalizeazd.358 Alfabetul emotional lo'r pentru a reacliona ca atare.

a afla daci la baza ludrii unei hotiriri se afli un gind sau un sentiment. a discuta in mod eficient despre sentimente: cum poli deveni un bun ascultdtor 9i cum poli sI pui intrebirile cele mai potrivite. CommunitiesThnt Care (Comuitdti cdroraIe pasd)(San Francisco.. Perspectioa: identificarea tiparelor din viala emolionald 9i a reacfiilor.creareaunui vocabular al sentimentelor. gisirea cdilor de a stdpini temerile 9i anxietdfile.i a recunoagtesentimentelepersonale. Luarea de hotdriri personale:a examina acliunile 9i a cunoagte consecinlelelor. minia 9i tristelea . Administrarea a supraveghea. tonul vocii. Iossey-Bass.d. a-!i rectinoagte punctele tari 9i punctele slabe. aplicarea acestor perspective in chestiuni cum ar fi sexul 9i drogurile . rezistenla in fala inflrrenlelor negative. transmiterea unor mesaje care sd inceapd cu .. . Empatin:a inlelege sentimentele altora gi preocupdrile lor. .participarea in grupuri de semeni pozitivi offi*o ProgramaStiintei Sinelui Principalele comPonente: .T.Eu" in loc de invinovtrliri .Programa de prevenire a drogurilor gi a alcoolismului". Verbale.a. a distinge intre ceeace face sau spune cineva gi reacliile sau iudecSlile tale despre asta. suferinla care accentueazdminia). Conptientizarea de sine: a observa propria persoanl .m. rlspunsul eficient Ia criticile aduse. din f . Autodezadluirea:a prelui deschiderea 9i a pune increderea la baza unei relafii.formularea unor cereri clare. cum ar fi descurajdrileinlerne. cunoagterea relaliei dintre ginduri. precum 9i a aborda situafia. capacitatea de a ride de sine SURSA: Consorliul !V.. prin expresiile fetei. aprecierea diferentei in felul in care oamenii simt faid de anumite lucruri t Comunicarea. David Hawkins gi altli.dialogul cu sine" sentimcntelor: pentru a detectamesajelenegative. inlelegerea a ceea ce se afld in spatele unui sentiment .360 Anexa D CA PACITATI COMPORTAMENTA LE r Nonverbale . Stdpiniria stresultri: a inv5la valoarea exerciliului fizic. Grant din cadrul Scolii pentru Promovarea in Functie de Competenlele Sociale. sentimente 9i reac!ii . a imaginaliei bine cdlduzite gi a metodelor de relaxare . (de exemplu.comunicarea prin contact vizual. ascultareacu atenlie a celorlalli. din perspectiva lor. aiutareacelorlalgi. a cunoagte momentului cind egti in siguran!d 9i poli vorbi despre sentimentele personale . gesturi 9. recunoagtereaunor tipare similare la ceilalli c Acceptarea de sine: a te simli mindru 9i a te vedea pe tineintr-o luminl pozitivX.1992). .

capacitateade a 9ti cind 9i cum sd conduci 9i cind trebuie sd urmezi pe altcineva . clasele a 6-a.. Goodyear Subiect Publishing Co.. la invdldturd) .\. modelul de tip . abuzurilorde substante tategi serviciiin folosulornului.wi:"' ll tl ll i' lnvitarea sociali 9i emofionali: rezultate Proiectul de dezvoltare a copilului Eric Schaps.Patry(ed.fthaps 9iK. .Rockville:Biroul de prevenirea orieIn Strncticd).. proscrialS a copiilor").K. Afirmarea: recunoagterea preocupdrilor 9i sentimentelor fdrd minie sau pasivitate c Dinamicade grup: cooperarea. Solomon.€ric american pentrusdniDepartamentul nocive. SeIf Science:The Is Me ($tiinfn Shrelui: subiectulsint eu) (SantaMonica. Oser. Battistich. Stone gi Harold Q..toatd lumea cigtig5" pentru negocierea unui compromis "'. fr. Rdspundereapersonald:asumarea rispunderii. mai multe strategii pro-sociale pentru rezolvarea problemelor interpersonale r mai armoniogi . E. mai responsabili . Delucchi. Rezolaarea conflictelor:cum sd te confrunli cinstit cu alli copii. M. Schaps SURSE: .Creating ProThatPromote Childret-r's Practices Educational a CaringCommunity: (.Promovarea Through School-Based noi aborddri").-L. Dillenhunt. cu profesorii.1991.ducereala capdt a promisiunilor sau implicarea total5 (de exemplu. recunoagterea consecinlelor deciziilor gi ale acfiunilor. promoveazd dezvoltarea calionale care TheNuu Sytrtl::csis Tenchittg: Effecticc andResportsible Dick 9i J. comparativ cu cele la nivel gcolar. no. V Battistich..democratici" .JOZ Alfabetul emotional . eftcientd Tossey-Bass..PromotingHealth Development Prevention:New Approaches"(. in F. o mai bund inlelegere a celorlalli o mai atenli 9i mai preocupali . Watsoir. acceptarea sentimentelor si dispozitiilor personale. (Predaren SanFrancisco. Centrul de studii de dezvoltare. mai pro-sociali 9i de ajutor . t n 4 i t I & * SURSA: Karen F. E. California. mai afirmativi . Oakland.c). eva' ludri stabilite de observatori independenli. giresponsnbild: 1992.1978). REZULTATE: .. mai.). 8: Preztenting OSAPPreoention de ln te(Preuenirea de cdtue ndolescenli: droguriior to Practicc Theory folosirii Gopelrud(ed. noishttez. D. cu pdrinlii. mai buni in privinla capacitSlilorde rezolvarea conflictelor gi V. mai populari 9i indrdzneli . i . Evaludri in gcolile din California de Nord. dezvoltariisindtitii prin prevenirilela nivelul gcolar: Drug Use: Fvonr Adolescent Monograph.Crearea practici edusi-i pese: uneicomunititicdreia Development" social A.

208-217. Seattle.University of Washington legi emofionale Ia copiiisrtrzi:Proiecttrl Press. thologyT Proiectul de dezvoltare socialtr de la Seattle |... P.A DeveGrupul de cercetare SURSE: lopmentaland Clinical Model for the Preventionof ConductDisorder: The FastTrackProgram"(.ReduceResultsof a Primary Prevention hood Aggression: unui program de preverea agresivitdliiin prima copilirie: rezultatele Academy of Child and Adolescent nire ini!iald"). imbundtdfirea capacitililor socio-cognitive .Rockville:Biroul de prevenirea Theory to Practice.McCord gi R. capacitilii de recunoagtere9i a celei de inlelegere r Un mai bun autocontrol o O mai buntr planificare a rezolvdrii misiunilor cognitive r O mai mare refleclie inainte de a acliona r O mai eficientd rezolvare a conflictelor r O mai bund atmosfertr in clasd ELEVII CU NEVOI SPECIALE: ?mbunXtSlirea comportameritului la clasd in privinla: . F'. Mai puline inilieri in consumul de droguri .E. (Promoaarea dezaoltdrii sociaThe PATHS Project in DeafChildren: oelopment . C.364 cii Anexa F Inrsdlarea sociald gi emolionald 365 Marc Greenberg.. D. Greenberg 9i C.clasele1-5. Cook9i j. Recunoagterea . Psychopathology andEmotional DeSocial Promotirtg M. Btriefii mai pufin agresivi. Etichetarea .Promoting Health Development E. Schaps SURSE: Prevention:New Approaches"(. Descregtereanumdrului de mtrrturisiri in legdturd cu tristelea 9i depresia o Descregtereaanxietdlii 9i izoldrii al problemelorde conduitd. Universitatea din Washington Evaluarea s-a fdcut in gcolile primare .The SeattleSocialDevelopmentProject" (. Toleranlei la frustrare . D.Promovarea Through School-Based dezvolttrrii sdndtdliiprin prevenirile la nivelul gcolar:noi aborddri"). Impdrtigirii .Manifesttrrii capacitililor sociale . 1991. lournal of theAmerican pp. REZULTATE: . Greenberg.i gimnaziale prin testdri independente 9i standarde obiective in comparalie cu gcolile neincluse in program. ImbunXtXlirea emofiilor. Evaludri in gcolile din Seattle. Mai puline eliminf. Deaelopment 4 (1992). From Preoenting Adolescent Drug Use: Monograph. Kusche. (Preaenirea comPorBehaaior in Children of Antisocial blay. New York. 3) de la clase speciale. REZULTATE: r O atagarepozitivtr fali de familie 9i gcoali . evaluiri fdcute de profesori comparativ intre mai multe tipuri de elevi: 1) obignuifi. 1992. Proiect rapid din cadrul Universitdlii din Washington.Departamentul abuzurilor de substanle tate si serviciiin folosul omului.Reducing Program"(.Modelde dezvoltaregi clinic PentruPrevead nirea problemelor de conduitS:programul rapid").. of the in School-Aged Children:TheEffects ting EmotionalCompetence la copiii de competenlei emofionale PATHS Curriculum" (. .. Psy chiatry30. americanpentru strninocive.ri gi exmatriculdri printre elevii cu rezultate proaste . 2) surzi.S: OSAPPreoention Eric Gopelrud (ed. T. A. A.. Capacitdlii semenilor .Quamma..2 (1991).Promovarea and PsychopaprogrameiPATHS"). T. von Qlevegi R. Sociabilitdtii r Autocontrolului i- PATHs). tvruNArAprA. David Hawkins. Hawkins... . Grupul de cercetarea dezvoltdrii sociale. ]. EMoTIoNALA o INTELEGERE . ThePreoention la copii). Misiunilor de orientare ... Battistich. tamentelor antisociale j. Kusche. Mai puline delincvenle o Mai bune rezultate la testele standard la invtrldturX gi V.Duselopment virsti gcolari: efectele (1995).. fetele mai pulin autodistrugtrtoare .no. Guilford. Tiemde dezvoltaresociali din Seattle"). Early ChildCatalano. Hawkins 9i alfii.Proiectul in J. T. 1993.)..PromoM. E..

Programul Centrului Nalional pentru rezolvarea in mod creator a conflictelor (o iniliativi a educatorilor pentru rdspunderea sociald). Capacitili de comunicare imbunitifite Conflict Creatioely Inc. Grady 9i C. Apelarea la ajutorul semenilor r O mai bund capacitatede^aface trecereaspre gimnaziu . Caplan. J.Abbott9i L. Summary Program: 1.R..F.988-..Preventing IncomeChildren:Effects of a Long-TermPrevention Projectin Elementary Schools"(.Drug Use.R. New York City Evaluarea in cadrul gcolilor dln New York a claselor a 12-a prin evaludri acordate de profesori irratnte gi dupd program. Mai multe dispozilie spre colaborare ..and DelinquencyAmong Low. K. din afirmaliile semenilor 9i din cataloage comparativ cu nonParticipanlii. REZULIATE: o Mai pulind violenli la clasd ' Mai Puline jigniri in clasd r O atmosferi mai afecfuoasd . Grober.Day.Tale of Two Projects"(. clasele 5-8.Sivo. 56-63. J.P.School-Based petencePromotion as a Primary PreventionStrategy:A. Competence Promotionwith inner-Cityand Sub.Promovarea competentei sociale in anii de gcoald ca principaldstrategie de prevenire inifiald:povestea a doudproiecte").mdsura" situaliile interpersonale gi de a gindi acliunile cele mai adecvate o O mai bunX pdfere de sine o Un comportament mai pro-social . Mai mult5 empatie . Hawkins.Promovarea competentei socialeir:rcazul adolescenlilor din efectele adaptirii sociale gi aleconsumului . The Resolaing SURSA: Metis Associates. Capacit5li sporite de adaptare o O mai bund capacitate de a stdpini problemele interpersonale o O mai bund adaptarela anxietate o Comportamente delincvente mai puline . 177-200. S.mai 1990. REZULIATE: .1 (1992). Jacoby. SocialCom.366 Anexa F Inzsdlareasociald gi emolionald Programul de rezolvare a conflictelor in mod creator 367 R. Mai bune capacitdli de rezolvare a conflictelor SURSE: M..coliledin orassi periferice: de alcool"). Elias 9i R. of RCCPNew of the SignifcantFindings L98AL989. Yale-New Haven . O capacitatecrescuti de a .New York. t: imbunitilirea congtientizlrii sociale in cadrul proiectului de rezolvare a problemelor sociale Maurice Elias. pp. P Weissberg. Weissberg.. pp. in modcreator: de rezoloare a conflictelor YorkSite(Programul program). O eficienld interpersonaldgi o popularitate imbundt5lite . O'Donnell. J. de ctrtre observatorii independenli precum gi in funcfie de rapoartele elevilor 9i profesorilor comparativ cu un alt grup de control. Universitatea Rutgers Analizl ficutd in gcolile din New ]ersey la clasele a 6-a prin evalutrri acordate de profesori.A. REZULTATE: o O mai mare sensibilitate fagade sentimentele altora o O mai bund inlelegere a consecinlelor comPortamentului lor .Programul de promovare a competenlei sociale Roger Weissberg.. Un mai bun control al impulsurilor e Un comportament imbunitdtit '. E. J. SchoolFailure.D. Metis Associaaleacestui semnificatioe Rezumatul constatdrilor tes. imbundtilirea capacit5lilor de rezolvar'e a problemelor o O mai mare implicare cu semenii . Preoention in HwunnSeraices 7.V.lournalof Constrlting and Clinical Psychology 60..Social urban Young Adolescents: Effectsof SocialAdjustment and Alcohol Use" (. Linda Lantieri. Universitatea Illinois din Chicago Evaluarea fdcutd in gcolile publice din New Haven.Prevenirea gcolat a folosirii drogurilor 9i a deegecului lincvenlei la copiii ce provin din familii cu venituri mici: efccteleunei preveniri pe termen lung in cadrul unui proiect in gcolileprimare"). M.. | (1990).Cataiano.1989. P. J. American 65 (1994). lournalof Orthopsychiatry.

M. 15 sePt' 1993. Elias. Un comportament mai pulin antisocial. impugcarea Matildei Crabtree: TheNeto YorkTimes. existX o dezbatere gtiinlificd asuPra semndturii biologiie a fiecirei emofii in parte.Psychophysiology. . Scolar).autodistructiv sau problematic. A.San Francisco.An Argument for Basic Emotions" (. Oatley. 4. Doar la adulfi: observafie fdcuti de Paul Ekman. Elias 9i J.r.Voluntary Facial Action Generates Emotion-Specific Autono' mous Nervous System Activity" (. Mare parte din disculie sebazeazl pe eseul cheie al lui Paul Ekman: .409-17.. Levenson. dar sin. 1992. Building Social ProblemSolaing Skills: Guide' a pro' capacitdlilorde rezolaare Progran (Formarea linesFrom a School-Based blemelorsociale:puncte de reperpornind de Ia un program executatIa niuel I ossey-Bass. I. Iubirea altruistd 9i supravieluirea umand: Teoriile evolulioniste care descriu avantajele adaptdrii prin altruism sint rezumate in The Adaptiae Design of the Human Psyche(Modelul de adaptarea psihicului uman\ de Maicolm Slavin 9i Daniel Kriegman. Branden-Muller gi M. L.l^990.. Paul Ekman 9i Wallace V' FrieAceastd list5 este culeasAde aici.368 Anexa F .Argument pentru emoliile Cognition and Emotion. T. R.6I(1991). Schimbdrile la nivelul corpmlui in momentul apariliei emoliilor 9i motivele lor evolufioniste: o Parte dintre schimbdri sint Prezentate in . Guilford Press. 5. Associated Press. astfel de parabole ale sacrificiului de sine. Sayette. o con.The Promotion of Social Competence: Longitudinal Sfudy of a Preventive School-BasedPrograrn" (. AmericanJourualof Orthopsychiatry. vezi: Paul Ekman . Capacili imbunXtdlite de a invdla sd invefe r Un mai bun autocontrol.. A.pp.Mi9ciri faciale voluntare care genereazAo anumitd activitate a sistemului nervos autonom in cazuri specifice") de Robert W. 3.tientizare social5 9i luarea de decizii socialela nivelul sau in afara clasei Note PARTEAflNTTI CRETERUL EMOTIONAL SURSE:M. Gara.Promovarea competenlei sociale: studiu aprofundat al unui program preventiv la nivel gcolar"). 2. toate. unii cercetitori suslinind ideea cd existi mai degrabd o prdpastie decit simple diferenle intre emolii sau ci irn prezent capacitatea noastrd de a misura corelatiile biologice ale emofiei este inc5 insuficientd Pentru a le distinge in mod iatisficitor. 6' L992' pp' 159-200' fundamentale")'dn provine dintr-un eseu care a apdrut inacelaqi vedere de Acest punct numii al revistei respective 9i care era semnat de P' N' JohnsonLaird 9i K. Vegnicia acestei teme a iubirii altruiste este sugerati de profunzimea acestui mit universal: povestirile Jataca spuse ir:r iretreaga Asie de milenii intregi gi care nireazi. si din alte surse. Clabby. ]. ..L992. Capitolul 1. chiar 9i cind se ajunge la liceu .. 7. Schuyler. M. Ll nov' 1994' 6. o astfel de listi rdmine intr-o oarecare misurd speculativtr. Universitatea Califomia din San Francisco. .New York.2T.. in acest punct. Pentru acest Punct in dezbatere. Pentru ce existi sentimentele? 1.

New York. Ned Kalin..1993.370 Note Note 371 si Richard Davidson (ed. Totugi acest creier primitiv nu a permis inci ceea ce noi considerlm a fi o emotie. ele sint decizii crtrciale pentru supravietuire. cit. 1.83. insd neurologia emotiei e departe de a-si fi spus ultimul cuvint.5aug. New York. Circuitul creierului la diferite niveluri ale fricii. 1993.Sistemul senzorial 9i emofiile").Sistemele memoriei emo$onale la nivelul creierului"). care provin de la divergi neurospecialigti. in perioada preistorice. . Anatomia unui blocaj emotional i..Minia este emolia cea mai periculoasi. New York.Emotional Memory Systems in the Brain" (. foseph. care determind calitefle lor unice. In acele vremuri de demult. pentru ca ea ne mobilizeazh pentru lupti.. Diferitele descoperiri ar putea indica acele pdrti anume ale nucleului amigdalian care conteaze in mod special gi care sint circuitele care lipsesc. Oxford University Press.l. Acest tip de reaclii fundamentale definescceeace poate trece drept . Ca mulfi specialigti in neurogtiinte.Aspects of emotion conserved across species" (. conceptul de sistem limbic a fost prelucrat atent. studiind.). 12.intr-un moment de minie instantanee ajungeai Ia dorinta de a omori pe cineva.. ci mai degrabi mai multe sisteme de circuite care disperseazd reglarea unei emolii date. animalele care reusesc bine sau destul de bine au pufut supravietui. unele dintre problemele principale care distrug societatea actual5 duc la o minie nestivilite. Am scris despre studiul lui Joseph LeDoux in The Nnu York Times din 1. Joseph. New York. . Integratiae Psychiatry. insd nu puteai si o faci prea ugor . cu Peste 40 de ani in urmi. and Brain Research. 1'992. o harti specialXa traseelor neuronilor. Galen'sProphecy (Profefiadr. fiecare emofe majo. Sistemul limbic 9i emotiile: R. Yezi. dr.2. New York. In Praise of FoIIy (Elogiul nebwtiei). aritindu-se cd o parte dintre structurile centrale cum ar fi hipocampul sint mai pulin implicate in emolii.viati emofionald" . astfel incit au transmis aceste lucruri prin sistemul genetic. Ideea de sistem limbic ca Punct esenlial ir creierul emolional a fost introdusd de neurologul Paul Maclean. se Pare ce nu existi un . aceasti analiztr se bazeaz| pe sinteza excelentd a lui ferome Kagan.. Eddie Radice. p. organizarea unor experiente elaborate pentru a obline efecte condilionate de fricd Ia gobolanii al ciror creier a fost modificat chirurgical. in vreme ce circuitele care leagA alte pdrli ale creierului . broastele.Aspecte ale emoliei pdstrate la diverse specii").Plenum. Dincolo de aceasta. Maclean. Capitolul 2. cum ar fi cea a lui LeDoux..creier emolional" r. 1971.sd trdiasci acele vremuri. Concepts ce. felul ir:rcare anumite leziuni din creierul gobolanului ii pot modifica in vreun fel comportamentul. care permanent se referd la stratul neural de bazA al emofiilor. de exemplu.d are ProPria sa topografie Pe aceastd hartd imaginar5. anevoioasa stabilire a traseului neuronilor singulari.|oseph LeDoux.Penguin. 1994.Emotion and the Limbic Sysin tem Concept" (. . Puii de macac ai puterea de adaptabilitate: . Aceasta este emolia care se adapteazd cel mai greu.. LeDoux lucreazi la mai multe niveluri.Disculia din acest capitol se bazeazd pe interviuri cu ei 9i pe mai multe articole ale sale. Emoliile noastre au evoluat atunci cind nu aveam tehnologia necesard pentru a acliona atit de puternic asupra lor. Erasmus din Rotterdam. Departamentul de psihologie gi psihiatrie..dar acum po!i. trad.cu nucleul amigdalian conteazi mult mai mult. QuestionsAbottt Emotion. Vezi Joseph LeDoux..instinct de viali" al acestor specii.4. 4. inclusiv: |oseph LeDoux. engl. Behazsioral 58.exista gi o recunoaqtere tot mai puternici a faptului ci fiecare emotie se adreseazAunor anumite zone sPecifice ale creierului.. 1994. Oxford University Press. Constatdrile sale si ale altora sint trecute aici in revisti 9i se afli undeva Ia granila explordrii in neurogtiinfd. 1986. in cadrul teoriei evolu!ioniste. Dar studiul lui LeDoux este susfinut de tot mai multe dovezi convergente. Galen). pisirile sau pegtii . agacum a fost el descris de R." 9. 2. foseph LeDoux.9i poate 9i brontozaurii . Cazul unui bdrbat fdre sentimente. Londra. deci rdmin sPeculative . Plenum Publishing. 10.Neuronul gol-golu!: evolulia si limbajele creierului 9i corpului"). totugi multe sau majoritatea acestor circuite sint destul de sigur in interdependenli cu punctele de legiturd cheie din sistemul limbic cum ar fi nucleul amigdalian 9i cortexul Prefrontal. Universitatea Wisconsin. cooido' asupra nind ptrrli ale creierului.Basic Books.Emo!iile gi concePtul de sistem limbic"). 1989.sau mai precis . N euroscien 3. viala mintali era in stare bruti: simfurile 9i un repertoriu totusi foarte limitat de reacfii fali de stimuli au ajutat sopirlele. pregdtit pentru Seminarul de neurogtiinli afectivi MacArthur.The Naked Neuron: Evolution and the Languages of the Brain and Body" (. 1990. 1994). A.Sensory Systems and Emotion" (. .. Specialigtiiin neurogtiinle sPeculeazd faptului cd atunci cind creierul reugette sd creeze un model comPlet al emofiilor. noiembrie 1992.. 11.. 8. 5. Pe de alti parte/ pot existaurme ale sentimentelor la cei lipsifi de nucleul amigdalian (vezi Paul Ekman 9i Richard Dartldson [ed. Mai important. de exemplu.p. Conform gindirii curente..in special lobii prefrontali .ir special cind e vorba de implicaliile pentru intelegerea vietii noastre emotionale care par sd decurgd din datele neprelucrate.a cum spune PauI Ekman: .mic bine definit.FundamentnlQuestions About Emotions (intrebdri fwtdamattnle anryra emoliilor). lin descoperirile recente.87.op. The Triune Brain in Eoolution (Creierul triunic in eoolutie)..Paul D... .

First Second: The Preconscious in Social Interactions" (. memorie . BehaoioralBrain Research.Comportamentul emolional 9i leziunea pe emisferi")... 1992.inclusiv in inhibarea semnalelor creierului emofional. Aceste substanle chimice la nivelul creierului par.ci acegtioameni aveau un nivel mult mai scizut decit normal de activitate in acestepirli ale cortexului prefrontal. .1972. New York. O privire mai atentd asupra neuroanatomiei arati cum aclioneazi lobii prefrontali ca administratori emofionali.8. chiar daci nu gtii despre ce e vorba: LeDoux. 1994.Grosset/Putnam. New Jersey.2. intre altele. Concepts irr Neuroscience. mai este gi una biochimicd: atit partea ventro-mediani a cortexului prefrontal cit 9i nucleul amigdalian au o mare concentra. un manuscris nepublicat. propunea inci din anii 1930 ideea ci acest cortex prefrontal este cheia autocontrolului 9i stdpinegte iegirile emofionale.Beta-adrenergic activation and memory for emotional events" (. erau impulsivi 9i inclinali spre teama 9i minie. Hillsdale.Emotional Memory Systems in the Brain". strdlucitul neuropsiholog rus. Lawrence Erlbaum Associates.. Washingtory D. Descartes'Error (Eroarealui Descartes). Memory and the Brain" (.Emotion.. Proieclia unui neuron intre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal se face printr-o zond care se numegte cortexorbitofrontal. tetoare pot fi lucrurile"). impulsive gi imprevizibile.. 1992. 1980). New Jersey. iun. Opinie subcongtientd: John A. . op. Prin aceastd relea el joaci un rol important in regldrea reacliilor emolionale . Leziunile pe emisfera stingi 9i jovialitatea: G. Preferinle incongtiente: William Raft Kunst-Wilson 9i R. Bargh. Science 1.. 14.Activarea p-adrenergicd 9i amintirea evenimentelor emolionale").joseph LeDoux. 10.p.. (iun. Nature (20 oct.. i. Gianotti. pacientii care au avut probleme in aceastd zond. Teoria psihanaliticX gi maturizarea creierului: prezentarea cea mai aminunlitd referitoare la primii ani de via!5 .i creier"). A. Periculos. .Emotion and the Limbic System Concept".bine adaptate social".Cit de inspiimin(6 nov. Studiile pe animale aratd cd atunci cind zoneie lobilor prefrontali au suferit leziuni astfel incit nu mai pot modula semnalele emolionale din zonele limbice. 16. Conexiunile cortexului orbitofrontal cu creierul limbic sint atit de extinse. cele mai puternice Iegdturi intre neocortex gi nucleul amigdalian se afld ir lobul prefrontal sting 9i in lobul temporal dedesubt gi lateral falX de lobul frontal (lobul temporal este extrem de important in identificarea a ceea ce este un obiect). incit neuroanatomigtii i-au mai spus 9i . 1992. 9.i la consecinlele emoliilor in dezvoltarea creierului aparline lui Allan Schore. animalele devin stranii.t astfel calmindu-se intensitatea neurali a acestor semnale. Catedra de psihologie 9i psihiatrie din cadrul Universitifii \disconsin. pe mdsuri ce ajung in alte zone ale cortexuluj. izbucnind in crize de furie sau de lipete de fricd. . un fel de goseavirfuali neurald. . (l febr. 1994).1993..58. 9i Allan Schore. aga cum a fost citat in . 12.tie'de receptori chimici pentru serotonina neurotransmilitorului.Emotional behavior and hemispheric side of lesion" (.. Cortex.1.foseph LeDoux. La oameni. 1994). cit.. Cele mai importante studii asupra leziunilor lobilor Ia gobolani au fost fdcute de Victor l)ennenberg.. prezentat la intilnirea Societ5lii Americane de Psihologie..Afect Regulation and the Origin of SeIf (Reglementarea afectiadgi origineasinehti).Discriminarea afectivi a stimulilor care nu pot fi recunoscufi"). Multe dovezi se indreapti spre acea parte a cortexului prefrontal ca fiind locul in care majoritatea sau chiar toate circuitele corticale implicate intr-o reaclie emolionalS aclioneazi deodati. Memoria emolionali: Lary Cahill gi allii. B. .LawrenceErlbaum Associates. 1994.cortex limbic" . s-a constatat folosindu-se un scaner PET pentru stabilirea a ceea ce se intimpld pe creier. in schimb acelea care au o concentratie sc5zuti sint ostile si dugmdnoase..Mare parte din aceastespeculalie asupra reglirii reacliei emolionale de citre neocortex aparline lui Ned Kalin. . psiholog la Universitatea din Connecticut. 13.. nov. Cazul pacientului care a devenit mai fericii dupi un accident cerebral a fost prezentat de Mary K. Nu existd doar o singuri punte structural6 i-ntre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal. Zajonc. .Affective Discrimination of Stimuli That Cannot Be Recognized (. 887).1994.How Scary Things Get That Way" (.. sd conteze in mod special in ceeace inseamn6 colaborare: maimulele cu o mare cantitate de serotonind la nivelul nucleului amigdalian sint . sugerind un traseu rapid 9i puternic.. Vezi Ned Kalin. Science 7.3/ Z Note i Note 373 .R. 15. dar are 9i propria relea complicati si extinsd de proiecfii Ia nivelul creierului limbic.1994. 8..Aspecte ale emoliilor pistrate la nivelul speciilor").Emo!ie. Iar ir urma unui studiu ficut pe 24 de birbali 9i femei care fuseseri condamnali pentru crime pasionale sdvirgite ir:rmomente de mare impulsivitate.San Antonio). Vezi Antonio Damasio.Affect Regulationand the Origin of Self. Ambele legituri sirt ficute intr-o unici proiecfie. Morris de la Catedra de neurologie a UniversitSlii din Florida in cadrul intilnirii internalionale a Societalii de neurofiziologie (13-16 febr. observa el. Cortexul orbitofrontal primegte semnale gi de la nucleul amigdalian. Hillsdale.. Luria. Scientific American. 1961.Aspectsof Emotion Consen'ed Across Species" (. . Aceastaeste zona care pare cea mai importantd pentru evaluarea reactiilor emolionale atunci cind sintem in toiul lor 9i facem coreclii de trasee. pregitit pentru Seminarul de neurogtiinld afectivi MacArthur. 6.acea parte care gindegte la nivelul creierului emofional.?rima secundd: interacliunile sociale precongtiente").C.

o ugoari corelare intre IQ si elasticitatea eului. a fost prezentatd in . Africa de Sud. Cortexui prefiontal 9i memoria funcfionalS:Lynn D. Kohler. The BeIl Curae: Intelligencc and ClassStructure in American Life (Curba lui BeIl: inteligenld Si struc Free Press. Inteligenfa practicd 9i calitSlile oamenilor: Robert f. independent de inteligenla emofionali.Multiple Intelligences Go to ResearSchool" (.Functiacognitivd.Resilient Children as Adults: A 40-Year Study" (. . 10. Felul in care eu folosesc termenul de congtientizare o atenlie indreptati citre sine. IQ vs.. p. Cortexul prefrontai: Antonio Damasio. 1995.tiaff)..374 Note Note 375 17. .Povestea lui Jason H.Emotional Intelligence" (. 1994. . Karen Arnold. Descartes' emolia ralitmea si Renson nnd the Human Brain (Eroarealui Descartes. 1987. ll IT I AL E ffi ortoN NATRA nWTZ+#ir? Capitolul 3.Regindirea valorii testelor de inteligenti").nnd Personality.Punctajul mediu al unui grup de la Harvard Ia testul SAT a fost de 584 de puncte din 800 posibile. Adaptation to Life (Adaptaren Boston. Cardiovascular Reactivity. manuscris nepublicat..Inteligenld 9 (1990).Block folosette concePtul de . Journalof AbnormalPsychology. . Arnericanloumal ol 1995. Imagination.. L3. Rezumatul este din Howard Gardner.The Development of . Seiemon 9i al .Rethinking the Value of. Vaillant. independent de IQ. i I i. it I * telligence Tests" (. inteligenfi emofionald: jack Block.j. Imperfecliuni ale cortexului: Philip Harden si Robert Pihl.lnteligenlelemultiple merg la gcoali"). dar observd cd principalele comPonente PresuPun o autoreglare emofionald gi un control al impulsului de adaptare ca sim! al autoeficienlei gi al inteligenlei sociale. Modelul inteligenfei emolionale a fost prima dat6 propus in Peter Salovey 9i John D.Iase sociale 1994. 8.New York. care actualmente este la Universitatea Medicald Harvard. . 1992). la niaelul aielii americane).. 4.In . dupi cum constatd el.04. dar cele doui sint construclii independente' Capitolul 4. in practicd).Avertismenful unui absolvent care a fosl confruntat cu inchisoarea") din The Nera York Times(23 iun. 18. 1985. Comparatia ir:rtre testele IQ 9i abilitilile Spectrum este Prezentati intr-un capitol al cdrui coautoare este Mara Krechevsky' Vezi HoThe Theoryin Practice(Inteligenward Gardner.66. New York.PrefrontalCortex" (. a fost citatd si in Tftc ChicagoTribune (29 lr. iar de inteligenla emofionald.152.. 15. Basic Books.. reactivitateacardio vasculari 9i comportamentul la bdieli cu o predispozilie crescuti 1.Dezvoltarea concepliei bundstdrii psihice"). Definilia fundamentald a . New York. Brown.Warning by a Valedickr rian Who Faced Prison" (. 9.. Universitatea Berkeley din California.i Mayer la p.ail992).Cortexul prefrontal"). Vaillant. E. 1988. 12. Howard Gardner gi Thomas Hatch. 7. I-am luat un interviu lui Howard Gardner in legdturi cu teoria s:r referitoare Ia inteligentele multiple in . Psychiatry. Grosset/Putnam. 1977). Reuven Bar-On.New York.Cogni tive Function. 14.. 189. Educational cher. cum ar fi testele SAT fa!5 de IQ...Copii 9i la virsta adulti: un studiu de 40 de ani") dinThe lnoulnerableChild (Copilul inaulnerabil). 5. teoria multiple: lele p.. . Mayer. mia povestit despre ineficienla relativX a acestor notdri tr prefigurarea reugitei in viald a acestui grup de oameni.Cracking Open the IQ Box" (. TheAmerican Prospect. turare p1 c. 2. tezi de doctorat prezentati la Universitatea Rhodes.inteligenfei emofionale" apare in . febr. care a fdcut studiul asupra absolvenlilor impreuni cu Terry Denny de la Universitatea din Illinois. and Behavior in Boys at High Risk for Alcoholism" (. elasticitatea eului poate fi considerati un fel de surogat al misurdrii inteligenlei emofionale. Sternberg. Cum acesteasint elementele principale ale inteligenlei emofionale.18. Existd aici. creierul uman).1995..intr€deschiderea cutiei IQ-ului")...a Concept of Psychological Well-Being" (.Un alt model timpuriu de inteligenli emolionald apare in . Dr.. introspectivi. BeyondIQ (Dincolo de IQ).. K. 185-211. Multiple lntelligences: New York... ceea ce uneori se mai numegte qirefleclie. El a la 3 nov. pentru alcoolism"). George Vaillant. 19. la z. folosind metode statistice Pentru a arAta felul in care personalitatea gi comPortamentul sint legate de IQ.Multiple lntelligences. cdtre propriile experienle. Anderson 9i B. Richard Herrnstein 9i Charles Murray. Ll. 1993.f . Error: Emotintt. fii. Cunoagte-te pe tine insuli de sine se referi la 1. Block a analizat datele dintr-un studiu ficut pe 100 de bdrbali gi femei de la virsta adolescenlei 9i pini la douizeci 9i ceva de ani...Emotional Intelligence" de Salovey. Un observator noteazi: Howard Gardner.9. 5.pp...de E. Cind a fi degtept e o prostie 1.Little. Proiectul Spectrum: principalii colegi ai lui Gardner in crearea Prtr iectului Spectrum au fost Mara Krechevsky qi David Feldman.iar' na 1995. Cambridge University Press. Felsman 9i G.8(1989).elasticitate a eului" si nu de inteligenli emofional5.. I. 19869i Supplenrent apdrut in The New YorkTimesEducatiott de alte citeva ori de atunci incoace. 3.Cognition.Guilford Press. emotionali"). .

Clinicai and Therapeutic Aspects" (. vezi Tavris. Sweet in . Frica subcongtienti: studiile in legAturi cu gerpii au fost descrise in cartea lui Kagan. . ln decembrie L992 i-am luat un interviu Dianei Tice in legiturd cu studiul sdu in privinla felului in care oamenii reugescsd se scufure de proastele dispozilii. fohn D.56(1991). Atunci cind este eficient sd-!i exprimi minia: Tavris. Strategiile lui Redford Williams de stipinire a ostilitdlii sint detaliate in Anger KiIIs (Mtnia ucide\ de Redford Williams 9i Virginia Williams. . Dar vezi gi Carol Tavris..Citeva trisdturi specifice ale psihoterapiei de grup"). Internationallournal for Group Psychotherapy. Mayer gi Alexander Stevens.Worry: Unwanted Cognitive Activity That Controls Unwanted Somatic Experience" (. . aspecteclinice 9i terapeutice"). Anger: The MisunderstoodEmotion.Some Specific Features of Group Psychotherapy" (. 10" Tidsiturile clinice ale alexitimiei sint descrisein cartea lui Graeme J.. Mayer gi Stevens. Epstein observi cd dacb aceastAcapacitate este profund cultivatd. Studiile asupra miniei sint descrise si in . Lizabeth Roemer gi Thomas Borkovec. 6. New York... Revdrsarea miniei nu duce la risipirea ei: vezi. ThereYouAre (Oriunde te-ai duce. Guilford Press. Intensitatea emofiilor: mare parte din acest studiu a fost fXcut de cdtre sau impreuntr cu Randy Larsen.Ingri.Alexithymia. New York. Hyperion. 47-6L. pp. K. Englewood Cliffs. lucrare prezentatd la intilnirea anuali a Asociatiei Americane a Psihiatrilor din Washington.. p.i Edna Foa. New York.. Vezi gi: fon Kabat-Zinn.. . Psychotherapy-and-Psychosomntics.New York. Random House. Anger: The MisEmotion.. Times Books.O intelegere ce iese tot mai mult la iveali a (meta)experientei care reflectd starea de spirit".An Emerging Understanding of the Reflective (Meta)Experience of Mood" (.pp..993. New York. in prezent lucrind la Universitatea Michigan.mai flexibil si mai curajosr (<un€u dezvoltat>. 11G722. ap5rutd in Hnndbookof Mental Control de Wegner si Pennebaker.Affect. Touchstone. Prentice-Hall.. Gary.).04. Galen'sProphecy. care apare in Handbookof Mental Control de Wegner 9i Pennebaker. 5. 13. Pentru aminunte despre raportul dintre sentimentele pozitive gi cele negative 9i despre bunistarea emofionalh.. Taylor.. understood 10. Swiler.Alexithymia: History of the Concept" (. 1989. 4 . manuscris nepublicat (1993). 1993. 4..1.46 (1986).. Anger: The Misunderstood Emotion. 9G1. 8. de exemplu.Alexithymia: Tieatment Utilizing Combined Individual and Group Psychoterapy" (.Alexitimia: istoria unui concept"). inrobit Note de patimi 377 Whereoer YottGo. iatdle). Roy Baumeisof Mental Control (Manualul pentru controlulmintal) ter. 1 (1988). Descartes' Error.. Psychotherapy-and-Psychosomatics. Ea 9i-a publicat constatirile asupra miniei ink-un capitol pe care l-a scris impreund cu solul ei. 1994.Controlul mintal al agresivitSlii la minie") de Dolf Zillmann. Perceptorii: au fost descrigi 9i in TheManagedHeart (Sufletul stdptnit) de Arlie Hochschild. 1995.Studiul asupra agresiunii cathartice") de S. 64. Anger: TheMistrnderstood Emotion (Minia: o emoliegregit inleleasd).. conflict emolional 9i deficienfd: o privire de ansamblu"). Teama de microbi: David Riggs . Freedman 9i B. chirurgul lipsit de emofii. Eul observator: o comparalie perspicace a stdrii de atentie la nivel psihanalitic 9i autocongtientizare apare la Mark Epstein in Thoughts Without a Thinker (Gtnduri fdrd ginditor).l35.." . B.). Efortul ingrijoririi.. . . 7. 5. Pentru un rezumat al acestui studiu. Analfabetismulemolionala fost un termen folosit de M. 11.pp.Mental Control of Angry Aggression" (. in Handbook de Daniel Wegner gi James Pennebaker (ed.A Study of Catharsis Aggression" (. R. New York.Alexi timia. capabil si se adapteze total la viat5". Darkness Visible:A Memoir of Madness(Intunericul aizibil: o amintirea nebuniei).990. vezi Ed Diener si Randy j. Note Capitolul 5. Rolul emoliilor in logici: Damasio. 9.. Warnes . William Styron.p. O parte dintre termenii stilului acestei congtientizdri de sine emo. Mallick 9i B. 9.376 2.Experienfa buntrstirii emolionale") in cadrul cArlli Handbookof Emotions (Manualul emofiilor) de Michael Lewis 9i ]eannette Haviland (ed. 1. 12. and Deficit: An Overview" (. 1993. fost student la Diener. 3..pp. Larsen. impotriva miniei si pentru autocontrol este un caz amplu dezvoltat in Anger: Self-Induced Emotion Change't (. New Jersey. S.Obsessive-Compulsive Disorder" (. . Plimbarea care calmeaz5: se citeazd din Tavris. New York..An Emerging Understanding. Basic Books.. 14.. 8.. 11..Afecr. Free Press. McCandless din lournnl of Personality and SocialPsychology. DC (mai 1986). 38. Internationnl 4 (195a). Femeia ca{e nu gtia de ce plinge a fost amintiti in lucrarea lui H.). este descris in .. in Clinical Handbook of . Baumeister dinHandbook of Mental Control de Wegner 9i Pennebaker (ed. . Descrierea alexitimiei este flcutd de Peter Sifneos. 1. 7.Alexitimia: tratamentul ce folosegte psihoterapia combinati individuald 9i de grup") de Hillel I. 4 (1966). lournal for Group Psychotherapy. observatorul poate scdpa de timiditate 9i poate deveni . Emotional Conflict.'orarea:o activitate cognitivi nedoritd ce controleazd o expresie somaticd nedoritd").Sttrpinirea -Controlling miniei: autoimpunerea unei schimbdri de emofie") de Diane Tice gi Roy F. 2.Dezechilibrul obsesiv").980.The Experience of Emotional Well-Being" (. 1.tionale sint propriile mele adaptiri ale acelor categorii. 335-368..

Despre relalia dintre IQ. Rezultatele la testele SAT in cazul copiilor impulsivi dar 9i al celor stipinili: analizarea datelor de la examene a fost fdcuti de Phil Peake. and Delinquency" (. n ))1 i3. 11. Darkness Visible: A Memoir of Madness.Diof Mentnl Conferentelesexualein controlul depresiei") in Handbook frol de Wegner gi Pennebaker.Seipp. 14..Ingrijordrile modifici felul in care sint luate hotiririle: efectele gindirii negative asupra procesului cognitiv". Jack Block.. Singer (ed. 19.. .iteleamericanilordeorigine asiaticdmai presusde lQ).Disfuncfii de anxietate generalizatd") drn Clinical Handbook of Psychological Disorders de David H. ....Relationships of Anxiety Scoresto Academy and Field taining Performance of Air Traffic Control Specialists" (.1990.. 7. 13.Worry Changes Decision-making: The Effects of Negative Thoughts on Cognitive Processing" (. .Weino-erger.Menfinerea unor iluzii pozitive in confruntarea cu informalii negative"). impulsivitate si delincventA"). 1. lournal of Clinical and Social Psycholory. Motivele de ingrijorare aie celor deprimafi sint prezentate de Susan Nolen-Hoeksma in .85. care a analizat datele de la testele SAT intr-un studiu al amindrii recompensei ficut de Walter Mischel. Vital Lies. 1994). ingrijordri: Richard Metzger 9i algii. 1985.)..).. Guilford H.O abordare corelalionari a cortexului prefrontal"). L. Impulsivity. Progress . Anxietatea 9i rezultatele la gcoalS: Bettina. . Funcfionarea memoriei: Alan Baddeley. 5.Daniel Weinberger umane").. The Bell Curoe. 1993. Srudiu asupra tiparelor de gindire ale persoanelor deprimate. S...Expert Performance: Its Structure and Aquisition" (.. Schwartz gi Richard Davidson.. 1. AmericnnPsychologist (aug.1991. Capitolul 5.Baza celulard gi a circuitelor memoriei funclionale aflate in cortexul prefrontal la primatele nonin Brain Research.Cellular and Circuit Basis of Workin$ Memory in Prefrontal Cortex of Nonhuman Primates" (.Performanfa expertiloq..978-986. Motivatia gi performanla de elitS: Anders Ericsson..Worry". 1990.SexDifferences in Control of Depreission" (. Brown si alfii. Dobson. Cazul studentillui rizbunitor este preluat din cartea lui Daniel A.8 (1989). Depresia la Styron: William Styron. Peake. WorkingMemory (Funclionarea memoriei).Generalized Anxiety Disorder" (. Barlow (ed. and Dissociation(Refularegi disociere) Repression care a dezUniversity of Chicago Press.Shelley Taylor gi alfii. 1993. 10.Rela!ia dintre punctajele obtinute la testul de anxietate din cadrul Academiei de Avialie gi performanla practici a controlorilor de trafic aerian").A Meta-analysisof the Efficacy of Cognitive Therapy for Depression" (.The Construct Validity of the Repressive Coping Style" (.. David of Psychological Disorders. Walter Mischel 9i Philip K. voltat conceptul de rdzbunare in studiile sale anterioare impreund cu Gary F. Impulsivitate si delincvenli: vezi discutia din. Avantajul IQ-ului asiatic: Herrnstein gi N{urray.Controlul mintal al depresiei") in Hnndbookof Mental Control de Wegner gi Pennebaker. prezentat de Richard Wenzlaff in . 1990). Studiul asupra amindrii risplatei la copiii de patru ani a fost prezentat in lucrarea . 9. 2. 15... . ierapiile pentru disfuncliile de anxietate:vezr. Terapiadepresiei:K. FAA Ofice of Aoiation Meilicine Reports(mai 1989).4. 1993.6 (1990). New York. Cortexul prefrontal 9i funclionarea memoriei: Patricia Goldman-Rakic. Simple Truths: The (Minciuni aitale. structura 9i dobindirea sa"). 1990.Anxietatea si rezultatele la scoald:o meta-analiz5"). Guilford Press. 104 (1995). loumnl of Consulting and Clinical Psychology.. 12. .Chicago. Barlow (ed. Collins 9i alfii. New York.ehnicalHandbook Press. Mama ingrijorati: Timothy A. 6. .Predicting Adolescent Cognitive and Self-regulatory Competencies From PreschSol Delay of Gratification" (.New York. 8.. . 3.. Simon and Schuster.378 Note Note 379 de Psychological Disorders(Manualul clitric de disfunclii psihologice) David Barlow... lournal of Clinical Psycholo gy (ian.. 1985. IQ-ul si ocupalia americanilor de origine asiaticd: fames Flynn. IQ vs... . 57 (1989).. 16. adeullrurisimple:psiholoPsychology of Self-Deception gia autotngeldrii). Guilford Press. a devenit un cefcetitor de frunte in acestdomeniu. . Pacienta ingrijorati a fost citatd de Roemer gi Borkovec in .A Connectionist Approach to the Prefrontal Cortex" (. aminarea ca factor de previziune pentru examenele de admitere: comunicare personald a psihologului Phil Peake de la Colegiul Smith. | (1991).Maintaining Positive Illusions in the Face of Negative Information" (. Groaza de examen: Daniel Goleman. Deuelopmental Psychology.8.2. New Jersey.Meta-analiza eficienlei terapiei cognitive in cazurile de depresie"). 4.. Oxford..Controlorii de trafic 9i anxietatea: W. lournal of Abnormal Psychology.26. 17. . de exemplu.).The Mental Control of Depression" (. Weinberger. lournal of Neuropsychiatry5 (1993).Anxiety and Acadernic Performance: A Meta-analysis" (. Random House. psiholog Ia Colegiul Smith. 14.Anxiety Research. E.On the Relation Between IQ. Lawrence Erlbaum. Aptitudinea de a stipini 1a t' rr li I' 1.Valoarea constructivi a copierii stilului de refulare") din de j.Prezicerea competenlelor cognitive si de autoreglare pornind de la aminarea rdsplatei in cazul pregcolarilor") de Yuichi Shoda.New York.New York. Asian-AmericanAchiettement BeyondIQ (Reu. pp.Clarendon Press.

5. Activarea corticali si oboseala: Emest Hartmann.Llke a waterfall" (. Carol Whalen 9i alfii. . Studenli anxiogi: Theodore Chapin. 2 (1984) g 1.R. . Plenum. Daniel Stern. ed. 3.. 1989).. Universitatea din New Hampshire. 1991. 1986). sirea talentului") din Mihaly Csikszentmihalyi gi Isabella Csikszentmihaly. McReynolds.Experienla optimi gi folo.. Trezirea empatiei Ia copii: Marian Radke-Yarrow 9i Carolyn ZahnWaxler in . Creierul in transi: fean Hamilton gi allii. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(22 mart.. . Autocongtientizarea 9i empatia: vezi.. (28 teb.. Heakh Psychology13 (1994)' 23.Rela!ia dintre anxietatea datoratX rezultatelor la invSlituri 9i grija de a (mai 1989). Am scris despre empatie.Play and Intrinsic Rewards" (. lournal of CollegeStudent Deuelopment 17.) si allii. Nevv York.Optimism in Children's fudgments of Health and Environmental Risks" (. 1988. 21.Redecini. I-am luat un interviu lui C. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(4 mart. Cambridge. inotdtorii optimigti: Martin Seligman. . din Ervin Staub (ed.. I-am luat un interviu dr.Speranla 9i notele proaste: C. I-amluat un interviu lui Albert Bandura despre autoeficienli in Tfte (8 mai 1988). lournal of Personality and SocialPsychology60. Robert Rosenthal 9i al. The Functions of Sleep(Funcfiile somnului). 24. 7.toltarea comportamentului proso.tiile cognitive asociate cu diferentele individuale la nivelul intensitdlii afective"). 1973. Rtrdicinile empatiei leet)..O mXsurtr a capacitdfii de analizare a indiciilor sociale nonverbale la copiii furtre 6 si 10 ani"). manuscris nepublicat (oct.Opera..tii..-sept..p. Optimismul realist fa!5 de cel naiv: vezi. de exemplu. Mihaly Csikszentmih alyi. 29. Stephen Nowicki 9i Marshall Duke.Knopf.Influenfa afectului pozitiv asupra rezolvdrii problemelor clinice"). Sn. john Mayer gi Melissa Kirkpatrick.Dialogul intem in (dec.1994)... 4 (1991). Randy Larsen gi altii.. I-am luat un interviu lui Martin Seligman despre optimism in Thc New York Times(3 feb. Snyder 9i alfii. D ecision 1"9. Ralph Haber si Richard Alpert.. Personalityand Indiaidual Differences . 30.. 1.. Evoked..Cognitive Operations Associated With Individual Differences in Affect Intensity" (. 31. 6.. 1977. . ..Joaca9i rdsplXlile intrinsece"). . New York. despre rddicinile dezvoltirii sale gi despre neurologia sa in The New YorkTimes (28 mart.i menlinerea ctal).. Motives and Pattems in Children's Prosocial Behavior" (...fournalof Humanistic Psychology1'5. lournal of Personalityand SocialPsychology53 (7987\. Flow: The Psycholo (Transa:psihologiaexperienleioptime\. Optimal Experience: Psychological Studiesof Flow in Consciousness(Experienfaoptimd:studii psihologice asupratranseiin congtientizare). de exemplu.Roots. lucrare prezentati la intrunirea Societdlii Americane de Psihologie (1989).. Cambridge University Press. 1987 . Yale University Press. Medical Makhtg (iul.1992). in TheNew YorkTimes(24 dec.The Interpersonal World of the lnfant (Lumeainteryersonald a sugarului). 4.Testul PONS: mdsurarea sensibilitdlii Ia indiciile nonverbale")in Adaances in Psychological Assessment de P. 27. .Testede anxieta13 (1958)' te"). e gy of Op timal Experienc 26. 579.. 1987).vder 30. fossey-Bass.. prin potenlialul evocat gi prin misurarea aten!iei").. 20. Mamele care au actionat ca niste cercetAtoaredupd ce au fost preg5tite de Marian Radke-Yarrow 9i Carol1'n Zahn-Waxler'la Laboratoarele de Dezvoltare PsihologicX din cadrul Institutului National de Sindtate Mintali... 2.The Relationship of Trait Anxiety and Academic Performance to Achievement Anxiety" (. Potential and Attention Measures" (.Procesareainforma.380 Note Note 38i 15. Internistii care fac cadou o bomboani: Alice Isen qi altii.Optimismul in judecilile copiilor asupra sdnitXlii gi riscurilor din mediul inconjurdtor") . 1984..Test Anxiety" (. Mihaly Csikszentmihalyi..Scaiaadaptirii bucuriei intrinsece 9i a plictiselii: validarea prin personalitate. p.Intrinsic Enjoyment and Boredom Coping Scales: Validation With Personality. s. Capitolul 7.The PONS Test: Measuring Sensiiivity to Nonverbal Cues" (. New York. 32. Cognitiae Therapyand Research 18. Deuelopment antl Maintenance of ProsocialBehnaior(Dezz.San Francisco. Gindurile negative gi rezultatele la teste: john Hunsley. 1987). timpul examenelor").iilor fierbingi devine mai exacti atunci cind existi o experien!tr emolionali deschis6"). Studiul transei 9i studenlii la matematicd: JeanneNakamura.3 (L975). I-am luat un interviu dr. 1994). Ba3ic Books.New Haven. Harper and Row.. 199i).Hot Information-Processing Becomes More Accurate With Open Emotional Experience" (.Optimal Experience and the Uses of Talent" (. reu9i").The Will and the Ways: Development and Validation of an Individual-Differences Measure of Hope" (.Voin!a 9i cdile: dezvoltarea 9i validarea gradului de diferenliere individuald a speranlei"). NeutYorkTimes 25. LearnedOptimism (Optimismul . . 22.Internal Dialogue During Academic Examinations" (. Iournal of Abnormal and SocialPsychology 16. . New'York. . . dobindit). 1990.A Measure of Nonverbal Social Processing Ability in Children Between Ages of 6 and 10" (.. motive 9i tipare de comportament prosocial Ia copii"). .The Influence of Positive Affect on Clinical Problem Solving" (.Ca o cascadl"): Newsweek 28.R.

psiholog la Universitatea British Columbia..Leon Bing. . Kurtines 9i J.Fiziologia empatiei: Robert Levenson 9i Anna Ruef. lucrare prezentattr la intrunirea anualtr a Asocialiei Psihologilor Americani (1990).Facial Expressivity in Infants of Depressed Mothers" (.. I ournal of Personalityand SocialPsychology63.Rela!ii. 6.Empathy: A Physiological Substrate" (.. 9. 10. Diaux. Englewood Cliffs. cunoagtereasocialX 9i acliunile morale")bin W.. Deoelopmental 6 (19e3). Social Cognition. Regulile de exprimaie apar la Paul Ekman 9i Wallace Friesen in Unmasking the Face(Demascarea chipului).Giftedness and Psychological Abuse in Borderline Personality Dlsorder: Their Relevance to Genesis and Treatment" (. Schimbul dintre fay 9i Len a fost prezentat de judy Dunn 9i jane Brown in .Culture Cul-de-Sac" (. Lakin Phillips. 18.Emotion in the Criminal Psychopath: Fear Image Proces- sing" (.inzestrarea gi abuzul psiho'logic la personaliti. l0. 16.... potrivirea comportamentald si sincronizarea interpersonald") de Bernieri of NonaerbalBehauior(Ideile 9i Robert Rosenthal. Mare parte din ce am scris aici este preluat de fapt dintr-o lucrare a lui Robert Hare. Empatia la pacienlii . Hclping the Child Who Doesn't Fit'ln (Cum ponte fi ajutat copilul . Gerwitz (ed.. disculii despre sentimente si dezvoltarea regldrii afectului in prima copildrie"). Jacobson gi al. Leslie Brothers. 1981. Cameleonii sociali: Mark Snyder..Affect. Studierea modificirii dispoziliilor a fost prezentatd de Ellen Sullins in aprilie 1991 intr-o edilie a Personalityand Social PsychologyBulletin. 1984. aersity Research 4.lnteqpersonal Coorrdination. 2. 3.. Studiile asupra transmiterii dispozitiilor 9i asupra sincronizdrii sint fdcute de Frank Bernieri. 11. Studii asupra legiturii dintre empatie 9i etici pot fi gdsite in .A Biological Perspective". Brothers.7 (1989).Impression Management: The Self in Social Interaction" (.. . California. Cambridge University Press. lournal of AbnonnalPsychology.Mare parte clin cercetirile sale apar ir . Moral Behaaior and Deaelopment:Adtsancesin and Applications (Comportamentulmoral pi dezzsoltaTheory. The Deaelopmentol Emotion Regtilationand Dysregulation(Dezuoltarea regldrii emoliei. Thomas Hatch.).. 1991. 13. Teoria antrendrii este propusi de Bernieri 9i Rosenthal in Fundamentals of NonaerbnlBehaaior. S6tii care igi bat nevestele: Neil S.Cultura in funditurd").tile la limita disfuncfiei: relevanla lor ir:rprivinia nagterii 9i a tratamentultl").Empatia: substratul fiziologic" ). Research.). 1975.cereetare rea:progrese Sons. and Moral Action" de Hoffman. New York. op..4. Verbal Content. . Arizona State Uni(prirn5var5 / vard 1994).. HarperCollins.). lournnl of PersonalityDisorders6 (1992).1994). Social Cognition.b. 12.Relationships. Brooks/Cole. 17. Hoffman. conlinutul verbal 9i psihofiziologia in certurile din cuplurile cu soli violen!|"). .Cambridge. Talk About Feelings. 21.i dereglnrea ei).Expresiafa29. New York. 7. Sursa era Wlliam Pithers.i Kenneth A. in Fundamentals fundamentale ale comportamentuluinonaerbal)de Robert Feldman si Bernard Rime (ed.Social Intelligence in Young Children" (. 1991.. Psihopalii nu se tem de nimic .Empathy. 140. and Psychophysiology in'the Arguments of Couples With a Violent Husband" (.S..Perspectiva biologici asupra empatiel"). 1987. gi aplicarea tn practicll).efectul este observabil in faptul ci psihopalii criminali sint de-a dreptul gocafi: una dintre cele mai recente replici ale acestui efect apare in cartea lui Cfuistopher Patrick 9i alfii. psiholog la Philadelphia.Inteligen!a sociali la copiii mici"). Amsiris despre ciclul emolional care culmineazi cu crimele sexuale in The New York Times (L4 apr.. Behavior Matdring and Interpersonal Synchrony" (. American lournal of Psychiatry 146.9. lournal of Clinical Psychology (irtl. . Dodge (ed.New York. Monterey.Infloriturile dramatice imi aparfin. Soclal Psychologyin the'80s (Psihologiasocialdn anilor'80). Psychology ciald a sugarilor cu mame deprimate"). .. Studierea violatorilor violenJi de copii a fost ficuti de Robert Prentky. Grune and Stratton.]ohn Wiley and tn teoric. Do or Die (Fd-o sau mori)..Afectul. Park 9i alfii.Coordonarea interpeisonalX..A Biological Perspective on Empathy" (. Artele sociale { r 1. The Social SkiIIs Basisof Psychopathology sdturilor socialeale psihopatologiei). Cambridge University Press.. Copiii deprimati sirt descrisi de Jeffrey Pickens 9i Tiffany Field in . psiholog la Vermont Department of Corrections.382 Note Note 383 8.'1992). NJ. 15.Empathy.Cambridge. 1.. psiholog la Universitatea de Stat Oregon. .2 (1992). Natura psihopatiei este descrisd mai amtrnunlit intr-un articol pe care l-am scris in The Nettt York Timespe 7 iul. .Emo!ii la-psihopatul criminal: prelucrarea imaginii fricri" ).Disfuncfiile invdldrii nonverbale: Stephen Nowicki si Marshall Duke..p. 20. Martin L..103 Capitolul 8. and Moral Action" (. and the Development of Affect Regulation in Early Childhood" (. 8. |udy Garber . 5.Empatia. (Bazatrll9.p.. 1. cif. Wrightsman 9i K.ordeline": Lee C. 16..Managementul care face impresie: sinele ifi interacgiunea sociali") din L. . E. Prentice Hall. 1991. Cilug6ri in toiul bdtiliei: povestea este relatatd de David Busch in . expert in psihopatie. 1978.. (1994).. am scris despre lucrdrile sale in ThENew YorkTimes..ii. Stern.

Cambridge University Press. Dactr luim in calcul divorfurile ca numdr total intr-un an. Cambriclge Universitv Press. . 8. Schimburile dintre Fred gi Ingrid sint preluate din Gottman. 1990.Maintenance of Satisfaction in Romantic Relationships:Empathy and Relational Competence" (. Hatch.384 Nofe Note 385 sd se adapteze).Prieteniile de acelagi sex gi de sex diferit la copiii mici") din J. 1988. 1992.lournal of AbnortnalPsychology I02. 3. Cont..).New York. Cairns. 2. Ea este de asemeni citattr gi in How Can I Help? (Cum apputeasdajut?) de Ram Dass 9i Paul Gorman. 11. l i i : 4.). Ginduri otrdvite: Aaron Beck. ThePsychology University Press. .Comportamentul de intrare in grup al copiilor") de Martha Putallaz gi Aviva Wasserman. . 1994. p.2 (1987).eslie R.egen in |acklin.Genderand Emotion" (. p.. PeerRejectionin Childhood(Respingerea semenilorin copildrie). Nonoerbal Learning Disabilities (Disfuncfiile inadtdrii nonaerbale). 206-211. 6. PARTEAATREIA r^r1TilGEM. fiind descris mai ir aminunt in doud cXrfi: john Gottman.pp. Hall.. 1993.Attributing Negative Intent to Wife Behavior: The Attributions of Maritally Violent Versus Nonviolent Men" (.). Studierea nemulgumirilor sofilor 9i sotiilor: Robert J. 454. Reese (ed. Gottman gi |. N. Simon and Schuster. 14. l"L..Gender and Emotion" . Why Marriages Succeed or Fail (De ce mariajelereugesc sauajung sllfie un epec). Gur de la Facultatea de Medicini a Universitdlii Pennsylvania12. 1986. 15. 84. Davis si H.. New \brk. 1994 si Wnt PredictsDioorce.pp. Lorse Is Neaer Enough (Itrbirearur e niciodatdde ajtnts). 14.. 1993. Ce se gindegte in cazul cdsniciilor cu probleme: Gottman. 1988.. Ruben C. din lr{iciraelLervis gi JearrnetteHar. AcaBehauior(Noi progrese tn dezaoltarea demic ltess.397410. Alan Oathout in ..Genderand Emotion" .Menlinerea satisfacliei intr-o rela!ie romantictr: empatie 9i competenld relafionald").2 (1993).Gender and Emotion" de Brody si Hall.iland (ed.Yale 9i Michael Barnes (ed.pp. New York. Guilford Irress. Hillsdale. Descoperirile despre diferentele de sex la nivelul emofiilor sint trecute in revistd in .rA EM OTtONAtA Ap U Cdr A Capitolul 9.Atribuirea intenliilor negative comportamentului sotiilor: atributele sotilor violen!i comparativ cu cei nonviolenli") de Amy Holtzworth-Munroe 9i Glenn Hutchinson. 1989.New York.. New York. iar mijloacele statistice folosite vor determina diferite rezultate. 45o.. Lawrence Erlbaum Associates. din Steven Asher 9i ]ohn Coie (ed. 13.). Statisticile aratX o rati crescindd a divorlurilor in ultimul secol. Lumile total diferite ale biielilor 9i fetelor: Eleanor Maccoby 9i C.ersation of Friends (Conoersafiileprietenilor)..'Inc. Unele metode arati cd rata divorfurilor ajunge la 50% 9i ci s-a mai redus pu1in. 16.Sexually Aggressive Men's Perceptions of .. d. pp. Sternberg. Helping the Child Who Doesn't Fit In. Whaf PredictsDiuorce. Adaances in Child Deaelopmentand gi comportamentul copilului). Povestea lui Terry Dobson despre belivul japonez gi betrin este folositd cu permisiunea autorului.Gender Segregation in Childhood" (. 12. lournnl of Personalityand Socinl Psvchology53. 13. Parker (ed.. 10. Aceastd vinietA 9i cronica studiului asupra intrlrii intr-un grup este din . Mai multe amdnunte in Whaf Predicts DiBetween Marital Processes and Mnrital Outcomes oorce:TheRelationship (Ce anume prezicedfuorful: relalia dintre procesulmarital gi reailtatele sale)de fohn Gottrnan.. Wftal PredictsDitsorce. Acesta si rczumatul care urmeazir asupra diferentelor sexuale care afecteazi reaclia fafd de viafa in societatesi emotiile care decurg se bazeazdpe o excelentdcronici din . Importanla unei bune comuniciri pentru femei a fost prezentati de Mark H. Zidul: Gottman.).. What PredictsDiaorce. Brodv 9i Judith A. 9.. Alfred A. New jersey. Existd multe posibilitili de a calcula procentul de divorfuri. 1987. Guilford Press. se Pare cd ele au atins apogeul in anii 1980.Children's Entry Behavior" (. Knopf. .New Haven. 167-171.Suspiciunea birbalilor care dau dovadi de agresivitatesexuali: Neil MaIamuth si Lisa Brown.. Descifrarea chipurilor triste: studiul este fdcut de dr. care nu reuFerte Vezi 9i Byron Rourke. ci mai degrabd posibilitdfle ca un cuplu cdsitorit sd sftrgeasci prin a divorla in anul respectiv. Putallaz 9i Wasserman. New York.. .Children's Entry Behavior". Prieteni de joacd de acelagisex: ]ohn Gottman.Dar statisticile Pe care le citez aici calculeazd nu numirul divorfuri-lor care se petrec intr-un an. 17. 1985. Atlanta.Segregarea copilirie") in H. Brody 9i Hall. Nerv York. New York. 7 . . Cairns gi l3everley D. Studiui asupra cdsniciei este ficut de John Gottman si colegii sdi de la Universitatea din Washington.Triunghiul amoros") din Robert Sternberg of Loae(Psihologiaiubirii). Fetele gi arta agresiunii: Robert B. Cindirea distorsionatd a sotilor violenti este descrisi in . Nowicki 9i Duke. tsrody 9i Hall.SocialIntelligence in Young Children". 5... Peachtree Publishers. p. .Sameand Cross Sex Friendship in Young Children" (. New York. 145-146. Handbook of Entotions.Harper and Row.Triangulating Love" (.Genui si emotiile") de l. Dugmaniintimi 1.. Cambridge University Press. . Lifelines nrd Risks(Pwtcte de reperpi riscuri). 15.

10. 19. New York. 22. and Rncism. Zuboff: intr-o conversalie din iunie 1994.Reducing the Expression of Racial Prejudice" (.Towers Perrin. psiholog la UCLA. . Prejudice. Certurile productive din cdsnicie: Gottman..Cint5rirea efectelor distrugdtoare ale criticilor: eficacitatea relativd a patru interventii")... . S69iicare igi bat nevestele: existi trei categorii de soli care devin violenti: cei care o fac rareori.certuri pozitive" sint din Gottman.The Age of Social Transformation" (.. 21.386 Note Note 387 Women's Communications" (.Little..Percepfia agresivitilii sexuale a bdrbalilor in comunicarea femeilor"). 1989. 5. Addendum to the Leoinson Letter (Addendala scrisoarea lui Leoinson). LoaeIs Neaer Enough. femeile criticd: Gottman.When Moods Affect Safety: Communications in a Cockpit Mean a Lot a Few Miles Up" (. Schimbarea Ia falA a forlei de munc5: un sondaj pe 545 de companii nalionale fdcut de o firmd de consultanli din Manhattan . Critica precise gi cea vaga: Harry Levinson. Conducind cu inima 1. 25.. cind se enerveazd qi cei care o fac la rece. 20.discriminare ri rasism). Idei preconcepute subtile: Gaertner si Davidio. 1990). /ournal of Personalityand SocialPsychology 67 (1994). Getting the LoaeYou Want (Cum sd obtii iubireape careo doregti\. Sondajul asupra izbucnirilor directorilor a fost fdcut de Robert Baron.. .Feedback-ul 9i subaltemii").Intelligencc .Wife Charged with Shooting Husband Over Football on TV" (. .Reac!iafafd de o for!tr de muncd diversd"). Northvale. 3..Discrimination. Capitolul 10.. 18. Conceptul de inteligen!5 de grup este inventat de Wendy Williams 9i Robert Sternberg.. 6. Thomas Pettigrew: i-am luat un interviu lui Pettigrew pentru The NrzuYorkTimes(I2 mai 1987). fiziologiei 9i relaliilor dintre ele: studiu asupra cisniciilor de durati")... 15. 1994). Discfimination.Group Intelligence: Why Some Groups Are Better Than Others" (. TheNeutYorkTimesSundayMngazine(11nov. 1994)..TheAtlnntic Monthly (nov. 12. Pribugirea pilotului care ii intimida pe ceilalgi: Carl Lavin. Jason Aronson.Servicii firi tragere de inimd"). 13. in mod calculat.The Influence of Age and Gender on Affect. $coala Superioard de Afaceri. . Lipsa capacitilii de impicare in cupluri: Gottman. 17. and Rncism(Prejudecdfi.Responding to a Diverse Work Force" (. 1988.. c5lilor rasiale").. Physiology. Ibid. 8.Virsta transformdrii sociale").Influenfa virstei 9i genului asupra afectului. 1994). What Predicts Dioorce. Riddcinile urii: Vamik Volkan.The Corporate Climber Has to Find His Heart" (. Psycholo 16. 26. 28. Cartea sa The Critical Edge:Hozu to Criticize Up and Down the Organization und Mnke It Pay Of (Punctuluitic: cum poli comenta pozitia sau negatizscompaniaSi sd merite). Oglindirea: Harville Hendrix. 14. 1990).' mai bune decit altele"). .New York. The Neu York Times(26 aug.Discrimination. 24. Massachusetts (1992).Henry Holt. 199l).Inteligenla de grup: de ce unele grupuri sint (1988). .. 7. Bdrbatri sint ca un zid. Stereotipuri 9i idei preconcepute subtile: Samuel Gaertner gi John Davidio.Feedback to Subordinates" (. 23. Prejudice. .. lournal of Personnlity and Social Psychology 67 (7994). Prejudice. The New York Times(3 nov.Countering the Effects of Destructive Criticism: The Relative Efficacy of Four lnterventions" (. Potopul: Gottman. Sondajul asupra a 250 de directori: Michael Maccoby.Guilford Press. psiholog la Institutul Politehnic Rensselaer. 1994. Clinical Handbook of Marital Therapy(Manunlul terapieicdsniciei).. cauze a conflictelor: Robert Baron. Supravegherea pulsului: Gottrnan. What PredictsDiaorce.. Vezi Neil Jacobson 9i alfii.pe care l-am intervievat in The New York Times(11 sept. The New York Tinrcs(26 iun. Basic Books..Academic Press. What PredictsDiaorce. What PredictsDioorce. . vezi cartea ei ltt theAge of the SrnnrtMachine(ht epoca nngililor degtepte). Puterea de a se exprima cu glas tare: Fletcher Blanchard. Cei patru pagi care duc la .Reducereaexprimdrii prejudegi cal Science(v ol. and Racism. 11. Prinderea din zbor a automatismelor de gindire: Beck. 29. The Need to Haae Enemiesand Allies (Neaoiade a aoeadugmani 9i aliafi).. 9. 1976). Relman: citat in Howard Kohn. Stereotipurile distrug: Gaertner 9i Davidio. and Their Interrelations: A Study of Long-term Marriages" (. Why Marriages Succeed or FaiI.Cinevrea sd urce trepteie ierarhice trebuie si aibd mult otraj"). Brown.. cei care o fac la supdrare.Service With a Sneer" (. IBM: .Atunci cind dispoziliile afecteaid siguranta persoanei: comunicarea in cockpit inseamnd ce ea se face totusi undeva in aer"). Boston. . Whnt Predicts Dioorce. New York. /oumal of Applied Psychology 75. 1987. 27. 1988.Pentru impactul tehnologiilor de informare.Sotia acuzati ci 9i-a impugcat soful din pricina unui meci de fotbal de Ia televizor"). Terapia se pare ci ajutd doar la cei din primele doui categorii. Waltham. Povestea unui vicepregedinte sarcastic mi-a fost spusi de Hendrie Weisinger. New fersey.. Forttme (dec. Echipele: Peter Drucker. 2. Potopul la so!i: Gottman.New York.Institutul Levinson. 1993).3 (1990). Solilor nu le plac ciorovdielile: Robert Levenson 9i allii. 1990). 2. 18. Criticile. prezentat ire The Neut York Times(26 aug.. 1991. 4.

388

Note

Note

389

19 Studiereacelebritdliior in cadrul laboratoarelorBell a fost prezentatE de Robert Kelley 9i JanetCaplan in ,,i{ow Bell Labs CreatesStar Performers" (,,Cum s-au creat la laboratoargle Bell performeri ce(iulie-aug. 1993). lebri"), HnraardBusiness Reoreiu 20. Utilitatea retelelor neoficiale este citati de David Krackhardt si jeffrey R. Hanson in .,Informal Networks: The Company Behind the Chart" (,,Reteleleneoficiale: compania din spatele graficulul"), Har(iulie-aug. 1993),p. 104. trnrdBusiness Reoiew Capitolul 11. Minte 9i medicini 1. Sistemul imunitar pe post de creier al trupului: FranciscoVarela in cadrul intrunirii Cea de-a treia minte si viafa, Dharamsala, India (dec.1990). 2. Mesageri chimici intre creier 9i sistemul imunitar: vezi Robert Ader gia),editia a 2-a, ogy (Psihoneuroimunolo 9i alfii, Psychoneurohmnunol Academic Press,San Diego, 1990. 3. Contactul dintre nervi 9i celulele imune: David Felten 9i allii, ,,Noradrenergic Sympathetic Innervation of Lymphoid Tissue" (,,Inversarea noradrenalinei sistemului simpatic in tesutul lilr.foid"), lournal of Immunology135 (1985). 4. Hormonii 9i funcliile imunitare: B. S. Rabin ti allii: ,,Bidirectional Interaction Between the Central Nervous System and the Immune System" (,,Interactiunea bidirecfionald intre sistemul nervos central gi sistemul imunitar"), Critical Reztiews in Immunology 9 (4), (1989), pp.279-312. 5. Legdturile dintre creier 9i sistemul imunitar: vezi, de exemplu, Steven B. Maier 9i al1ii, ,,Psychoneuroimmunology" (,,Psihoneuroimu(dec. 1994). nologia"), AmericanPsychologist 6. Emoliile toxice: Howard Friedman 9i S. Boothby-Kewley, ,,The Disease-PronePersonality: A Meta-Analytic View" (,,Personalitatea care predispune la boald: un punct de vedere meta-analitic"), American Psychologist 42(1987). Aceasti vastd analizi a studiilor care foIosesc ,,meta-analiza" si care rezulti din multe alte studii mai mici poate fi combinati din punct de vedere statistic intr-un studiu enorm. Acest lucru ar permite efecte ce nu s-ar vedea in orice studiu, dar s-ar putea detecta mai ugor datorit5 unui numdr total de persoane studiate mult mai mare. 7. Scepticii suslin cd imaginea en'rofionald in strinsi legiturb cu numSrul mare de imbolniviri este de fapt profilul chintesenfei neurotice - un adevirat naufragiu in anxiozitate, depresie 9i furie emotionald. Aceste procente mari de imbolndvire care sint prezentate se datoreazh nu atita unor motive medicale, cit unei inclinafii a oamenilor de a se plinge de problemele de sdnitate, exagerindu-legravitatea. Friedman si allii sustin cd importanla emoliilor ir:raparitia bolilor se rezurrri doar la cercetirile in care evaludrile medicilor sint ficute

:

doar asupra semnelor observabilede boald 9i ale analizelor medicale gi nu tin cont de plingerile pacientilor,care determind nivelul de imbolndvire - cea dintii solutie fiind una rnai obiectivi. Sigur cd existd posibilitatea ca o stare proasti si fie rezultatui unei conditii fizice precare,precum si posibilitatea de a grdbi aparitia bolii; din acest motiv, datele cele mai convingitoare provin din niste studii de prospecfie in care stirile emofionale sint evaluate independent de celede boal5. 8. Gail Ironson gi allii, ,,Effects of Anger on Left Ventricular Election Fraction in Coronary Artery Disease" (,,Efecteleminiei asupra ventriculului sting in bolile coronariene"), The American lournal of Cardiology,70,1992.Eficienla pompdrii sangvine se mai numegte uneori gi ,,ejection fraction", ceea ce calificd acea capacitate a inimii de a pompa singele din ventriculul sting in artere. Astfel se misoari procentajul de singe pompat din ventricule la fiecare bdtaie a inimii. In bolile de inim5, scddereapompirii inseamni o sldbiciune a musclriului inimii. 9. Dntre cele peste 12 studii despre ostilitate si moarte pricinuite de bolile de inim5, o parte au arEtat ci ar exista o legdfuri, numai cI acest neajuns poate si se datoreze diferenlelor de metodi, cum ar fi o proastd misurare a ostilititii, precum 9i efectului relativ subtil al acestuia.De exemplu, cel mai mare numir de decesecauzate de efectul ostilitdlii se pare ci se produc cam la virstele miilocii. Daci sfudiul nu reugegtesd giseasci acele cauze ale decesului pentru oamenii aflali la aceastdvirstd, inseamni cE practic rateazeefectul. 10. Ostilitatea ;i bolile de inimd: Redford Wiiliams, The Trttsting Henrt (O inimd deinuedere),Times Books/Random House, New york. 19g9. il. Peter Kaufman: i-am luat un interviu dr. Kiufman pentru Ty'le Nczu YorkTimes (1 sept. 1992). 12. Un studiu fdcut la Stanford asupra miniei 9i celui de-al doilea infarct: Carl Thoreson l-a prezentat in cadrul Congresului lnternational de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iut. 1990). 13. Lynda H. Powell, ,,Emotional Arousal as a predictor of Long-Term Mortality and Morbidity in Post M.I. Men,, (,,Tiezirea emogionald ca factor predictiv al mortalitdtii gi rnorbiditilii birbatilor dupi opera_ vol.82, nr. 4, Anexa III, oct. 1990. ,tii"), Circulntion, 14. Murray A. Mittleman, ,,Triggering of Myocardial Infarction Onset by Episodesof Anger" (,,Declangarea infarctului miocardic in urma crizelor de furie"), Circulation, vol.89, nr.2(1994\. 15. Reprirnarea miniei ridici tensiunea arteriald: Robert Levenson, ,,Can We Control C)ur Emotions, and Hon, Does Such Control Change an Emotional Episode?" (,,Oareputem controla emotiile si cum ar putea un asemeneacontrol sd modifice un episod emofio_ nal?" din Fundanrcrttal Abortt Ertrotions (ftttrebdri Questions fiutrlnmen-

390

Nofc

Note

391

tale nntpra emofiilor) de Richard Davidson 9i Paul Ekman, Oxford University Press,New York, 1945. 16. Stilul personal furios: am scris desPre studiul Iui Redford Williams asrrpru mi.ti"i gi asupra inimii in The NezuYork Times Good Health Magazine(16 apr. 1989). 17. O reducere de Mo/" la cel de-al doilea infarct: Thoreson, op' cif' 18. Programul dr. Williams Pentru stdpinirea miniei: Williams, Tfte Trusting Heart. 19. Femeia care igi ficea mereu griji: Timothy Brown 9i al1ii: ,,GeneraIized Anxiety Disorder" (,,Disfuncfii ale anxietdlii generalizate") din Disorders(Manunlul disfuncliilor psiof Psychological Clinical Handbook (ed.), Guilford Press, New York, 1993' H. Barlow de David hologice) 20. Stresul 9i metastazele:Bruce McEwen 9i Eliot Stellar, ,,Stressand the Individual: Mechanisms Leading to Disease" (,,Stresul 9i individul: mecanismele care duc la imbolndvire"), Archioesof Internal Medicine I53 (27 sept. 1993). Studiul Pe care il descriu este in ,,Biology and Clinical Relevance of Human Natural Killer Cells" (,,Biologia 9i relevanla clinicd a celulelor umane ucigdtoare") de M' Robertson 9i l.Ilrtz, Blood76 (1990). 21. Pot exista multiPle motive Pentru care oamenii stresali devin mai vulnerabili la boali, aparte de cdile biologice firegti. Unul ar fi felul ir care oamenii incearci si-9i calmeze anxietatea - de exemplu, fumatul, biutul sau indopatul cu alimente nestrndtoasesint in sine un pericol. Pe de altd parte, existi 9i aceasti ingrijorare permanenti 9i anxietate care ii pot face pe oameni si-gi piardi somnul sau si uite sd i9i respecte tratamentele medicale sau dietele, prelungindu-9i boala pe care deja o au. CeI mai adeseainsd, mai mult ca sigur, acestea merg mind in mini, stresul 9i boala sint un tandem. 22. Stresul slibegte sistemul imunitar: de exemplu, intr-un studiu ficut asupra unor studenli la medicini care se confrunti cu stresul la examene, s-a demonstrat ci acegtia nu numai cd au un control scizut asupra sistemului imunitar, ceea ce duce la herpesuri, dar prezintd 9i o scidere a caPacitelii globulelor albe de a ucide celulele bolnave, precum 9i un nivel crescut de substanle chimice, asociat cu suprimarea capacititilor imunitare ale limfocitelor, globulele albe concentrindu-se asupra rispunsului imunologic' Vezi Ronald Glaser 9i Depression in Cellular Janice Kiecolt-Glaser,,,Stress-Associated la nivel imunttar"), Brain, (,,Depresia stresului asociati Immunity" nnd lmmunity 1 (1987) Behaoior, ' Dar in majoritatea acestorstudii se arati cd existi o sldbire a capacitdlii de apXrare imunologicd in fata stresului, totugi nefiind foarte clar dacd aceste niveluri sint atit de scezute incit si ducA la riscuri medicale 23. Stresul 9i ricelile: Sheldon Cohen 9i allii,,,PsychologicalStressand Susceptibility to the Common Cold" (,,Stresul psihologic 9i sensibi

i

litatea exageratd la ricelile obignuite"), NezuEnglandlournal of Medicine 325 (1991). 24. Supdrdrile zilnice si infecliile: Arthur Stone gi allii, ,,SecretoryIgA as a Measure of Immunocompetence", lournal of Htunan Stress 13 (1987).intr-un alt studiu, 246 de soli, sofii si copii au tinut un jurnal zilnic aI motivelor de stres din familia lor intr-un sezon cu gripd. Cei care au avut cele mai multe crize familiale au avut 9i cele mai multe gripe si mai multe zile cu febri, fdcindu-se inclusiv o mdsurdtoare a nivelului anticorpilor. Vezi 9i R. D. Clover 9i altii, ,,Family Functioning and Stress as Predictors of Influenza B Infection" (,,Funcfionarea familiei si stresului ca indicatori ai gripei infeclioase B"),lournal of Family Practice 28 (mai 1989). 25. Herpesurile 9i stresul: o serie de studii fdcute de Ronald Glaser si ]anice Kiecolt-Glaser - de ex., ,,Psychological Influences on Immunity" (,,Influenfele psihologice asupra imunit5lii"), American Psychologist43 (1988).Relalia dintre stres si herpes este atit de puternicd, incit acest lucru a fost demonstrat intr-un studiu pe numai zece pacienfi, folosindu-se herpesul ca mdsurdtoare; cu cit anxietatea era mai mare, stresul inregistrat de citre pacienli era 9i el mai mare 9i cregtea pericolul apariliei de herpesuri in urmitoarele sdptdmini; perioadele calme din vietile lor duceau la liniFtirea herpesurilor, care nu mai apdreau. Vezi H. E. Schmidt gi algii, ,,Stressas a Precipitating Factor in Subjects With Recurrent Herpes Labialis" (,,Stresul ca factor ce grdbegte recurenta herpesului la persoanele vulnerabile"), lournal ofFamily Practice 20 (1985). 26. Anxietatea Ia femei 9i bolile de inimi: Carl Thoreson a prezentat acest studiu la Congresul Internafional de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iulie 1990). Anxietatea poate de asemenea sd joace un rol in a-i face pe unii oameni vulnerabili la bolile de inim5. Intr-un studiu fdcut la Universitatea Alabama. la Facultatea de Medicind, pe '1. L23 de birbali 9i femei intre 45 qi 77 de ani, s-a evaluat profilul lor emotional. Acei birbati care aveau inclinatii mai mari spre anxietate gi spre ingrijorare la virsta mrl-locie riscau mai mult decit ceilalli sd facd hipertensiune 20 de ani mai tirziu. Yezi Abraham Markowitz si altii, lournal of the ArnericanMedical Association (74 nov. 1993). 27. Stresul 9i cancerul colorectal: Joseph C. Courtney 9i altii, ,,Stressful Life Events and the Risk of Colorectal Cancer" (,,Viala stresantd si riscul de a face cancercolorectal"),Epideniology (sept. 1993),a(5). 28. Relaxarea pentru contrabalansareasimptomelor bazate pe stres: vezi, de exemplu, Daniel Goleman gi joel Gurin, Mittd BodyMedicine (Medicinnmhlii gi a trupultti),Consumer Reports Books/St. Martin's Press,New York. 1993.

392

NoIc

Note

393

2v. Depresiasi bolile: vezi, de ex., Seymour Reichlin, ,,NeuroendocrineIm.nrune lnteractions" (,,interacliunea neur(iendocrini si irnunA"), Medicine(21 oct. 1993). NtzuEnglnndlotmnl o.f 30. 'fransplantul de rndduvi osoas;: citat de JamesStrain, ,,CostOffset From a Psychiatric Consultation-LiaisonIniervention trVithElderl,v in urma unei intervenlii care .Hip Fracture Patients" (,,Consecintele presupune gi o consultagiela nivel psihiatric atunci cind pacientii suferSla o virstd avansati de o fracturi de gold"), Americnnlournnl of Psychiatry148 (1991). 31. Howard Burton si al1ii,,,The I{elationship of Depressionto Survivai in Chronic Renal Failure" (,,Rela!iadintre depresie9i supraviefttire (mart. 1986). Nledicine in bolile cronice renale"), Psycltosomntic 32. Lipsa de speranfd 9i decesul in urma bolilor de inimi: Robert Anda 9i al;ii, ,,Depressed Affect, Hopelessness, and the Risk of Ischemic Heart Disease in a Cohort of U.S. Adults" (,,Deprimarea,Iipsa de speranld si riscul imbolndvirii de boli de inimd in cazul mai multor (iul. 1993). adulfi din SUA"), Epidemiology 33. Depresia ;i infarctul: Nancy Frasure-Smith 9i allii, ,,Depression Foilowing Myocardial Infarction" (,,Depresia care insole9te infarctul (20 oct. 1993). MedicalAssociation miocardic"), / ournalof theArnerican 34. Depresia in mai multe boli: dr. Michael von Korff de la Universitatea Washington, psihiatrul care a fdcut acest studiu, a subliniat cd in cazul unor asemeneapacienli care se confrunti cu situalii dificile 9i care triiesc de pe o zi pe alta, ,,daci tratezi depresia unui pacient, constali ameliordri fird modificdri ale stirii de sdndtate fizici. Daci egti deprimat, simptomele !i se par insd mai grave. O boald fizicA de obicei cronici este o mare problemd pentru adaptabilitate' DacX egti deprimat, egti mai pulin capabil si inveli sd ai grijd de boala ta. Chiar 9i in cazul bolilor fizice, dacl egti motivat 9i ai destuli energie 9i sentimentul valorii de sine - toate acesteafiind sub semnul intrebdrii in cazul unei depresii - atunci oamenii se pot adapta remarcabil chiar ;i la cele mai cumplite neajunsuri de sdnXtate'" 35. Optimismul gi operatiile de bypass: Chris Peterson ;i alyii, Learned Helplesatess: ATheory for the Age of PersonalControl (Dobindireadepdgirii neajutordrii: o teorie pentru otrsta controlttlui personal), Oxford University Press,New York, 1993. 36. Accidentele la coloana vertebrald 9i speranla: Timothy Elliott 9i al!ii, ,,Negotiating Reality After Physical Loss: Hope, Depression, and Disability" (,,Negocierea realitdfii dupd un accident fizic: speranla, and SocialPsttchology depresia gi infirmitatea"),lournal of Personality

of tire AsscciationsBetwcen Social Support ancl !ii, ,,1\{eta-Arralysis Heaith Outcomes" (,,Meta-analizalegiturilor dintre sprijinul social si rezultatele in directia sAnitdlii"), JotLrnal of Behnutorni Mttlii:ittc

(1ee1).

; I t
I

I

6r,4(r99r).
37. Riscul medical al izoldrii sociale:james House gi al1ii, ,,SocialRelationships and Health" (,,Relafiile sociale 9i sindtatea"), Science(29 iul. 1988).Dar vezi si o descoperirecontroversati: Carol Smith 9i al-

38. Izolarea si riscul de deces:alte stuclii sugereazbun mecanism bioicrgic in functie. Aceste descoperiri,citate in House, ,,SocialRelationships and Health", au a.iunsla concluzia cd simpla prezenti a unei alte persoanepoate reduce anxietateagi scidea stresul psihologic ia persoanelecare se afli in terapie intensivd, la reanimare.Efectul de reconfortare datorat prezentei unei alte persoane duce nu numai Ia o scdderea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, dar gi la o mai mici secreliea acizilor gragi, care ar putea bioca arterele.Una dintre teorii incearc5 sd explice efecful vindecitor al contactelor sociale, care sugereazd un mecanism mintal in funclie. Aceastd teorie se bazeazd pe diverse date oblinute in urma experienfelor pe animale, din care s-a constatat cd existi un efect de calmare a zonei hir:otalamice posterioare,zoni a sistemului limbic cu puternice Iegdturi cu nucleul amigdalian. Prezenla reconfortantd a unei alte persoane inhibd activitatealimbicS, scizind ritmul de secretieal aietilcolinelor hidrocortizonului gi catecolaminelor, toate acestea fiind substante neurochimice care declanseazi o respiralie mai rapidi, un ritm cardiac crescut sau alte semne fiziologice ale stresului. 39. incordare,,,Cost Offset" (,,Consecirge";. 40. Cei ce supravietuiesc infarctului 9i sprijinul emofional: Lisa Berkrnan 9i altii, ,,Emotional Support and Survival After Myocardial Infarction, A Prospective Population Based Study of the Elderly,, (,,Sprijinul emotional si supravieluirea dupd infarctul miocardic, un studiu bazat pe persoanein virsti"), Annals of lntental Medicine(lS dec. 1992). 41. Studiu suedez: Annika Rosengren gi alfii, ,,Stressful Life Events, Social Support, ancl Mortality in Men Born in 1933,,(,,Evenimentele stresante ale vielii, sprijinul social gi mortalitatea bdrbalilor n5scuti in 1933"),British Medicallournal (19 oct. 1993). 42. Certurile in cisnicie 9i sistemul imunitar: JaniceKiecolt-Glaser si al!ii, ,,Marital Quality, Marital Disruption, and Immune Function,, (,,Calitatea cdsniciei, dezmembrarea cdsniciei si functia imunologicd"), Psycltosomatic Medicine 49 (1987). 43. I-am luat un interviu lui John Cacioppo in The Nezt,york Tintes(IS dec. 1992). 44. Me refer la gindurile nepl5cute: ]ames pennebaker, ,,putting Stress Into Words: Health, Linguistic and Therapeutic Implications. (,,Exprimarea stresului in currinte: sindtate, implicalii lingvistice gi tera_ peutice"), lucrare prezentatd la intilnirea Asociatiei Americane a Psihologilor, Washington, DC (1992).

394

Note oAZE Capitolul

Note PARTEAAPATRA DE OPORTLTNTTATr familiei

395

45. Psihoterapie gi ameliorhri medicale: Lester Luborsky 9i a$ii, "Is Psychotherapy Good for Your Health?" (,,Psihoterapia face bine la sanatate?";, irr.tu." Prezentatd la intilnirea Asociafiei Americane a Psihologilor,Washington, DC (1993). 46. Grupurile de sprijin pentru cei bolnavi de cancer: David Spiegel 9i algii, ,,fffect of Psychbsocial Treatment on Survival of Patients with Metastatic Breast Cancer" (,,Efectul tratamentului psihologic asupra pacientelor care au supravieluit unui cancer Ia sin cu metastaze"), Lancetnr. 8668,ii (i989). 47. lntiebdrile pdrinfilor: descoperirea a fost citati de dr. Steven Cohen-Cole, piihiut.n la Universitatea Emory, atunci cind i-am luat un interviu ptntru The New YorkTimes(13 nov' L991)' 48. Informalii complete: de exemplu, programul Planetree din cadrul Pacific Presbyterian Hospital din san Francisco va face cercetdri medicale asupra tuturor subiectelor in funclie de cerinfe' 49. Cum pot deveni pacienlii eficienfi: in acest sens, a fost dezvoltat un progru- de catre dr. Mack Lipkin, Jr', de Ia Universitatea de Medicini din New York. 50. Pregatirea emolionali a unei intervenlii chirurgicale: am scris despri acest lucru in The NezpYork Times (10 dec' 1987)' 5t. ingrijirea din partea familiei pentru pacienlii aflali in spital: din nou modei Planetree, .u 9i cel de la spitalele Ronald McDonald' "rt"".r^ undesepermitecapirinliisdsteaundevainapropiereaspitalelor atunci cind copiii sint internafi. 52. Congtientizare 9i medicini: vezi Jon Kabat-Zinn, Full Catastrophe Liaing (Trdireatn plind catastroffi, Delacorte, New York, 1991' 53. progiamul de reiacere in urma bolilor de inima: vezi Dean ornish, Dr.bean Ornish's Programfor ReuersingHeart Disease(Ptogranul dr' Dean ontish pentru rifacereapacienlilor cu boli de inimd), Ballanttne, New York, 1991. Educntion 54. Medicina bazatd pe relafiile interu mane: Health Professions legatedesdndtaCare(Educafiatn profesiunile anil Relationship-Centered te gi relafiile bazatepe tngrijiri). Raport al Pew-Fetzer Tas]<F9rc9 on pew Health Professions Aivancing psychosocial Health Education, of Health Professions Center The at Institute gi F"tr". Commission din cadrul Universitdlii California din san Francisco, san Francisco (aug. 1994). 55. Extirnarea mai rapidd: incordarea, ,,Consecin!e"' 56'Estelips6deetic6sdnutratezidepresiaincazulpacienlilorcuboli cardiovasculare: Redford Williams 9i Margaret Chesney, ,,PsychosocialFactorsandPrognosisinEstablishedCoronaryHeartDisease,, (,,Factorii psihologicl gi prognozele in stabilirea bolilor coronarie(20 oct' 1993)' MedicalAssociation of tlteAnrerican n1t'1,louninl Kramer, Stanley ,,A Prescription un chirurg. ',',' lir riso,rlt'dt'schisdcAtre (7 iunie 1993)' (,,I{t'teiipentru vindecare"),Nezos'1ueek l,rr lfr'.rlin1'."

12. Creuzetul

1. Leslie 9i jocurile video: Beverly Wilson 9i John Gottman, ,,Marital Conflict and Parenting: The Role of Negativity in Families,, (,,Conflictele maritale 9i crestereacopiilor: rolul gindirii negative in familii") din M. H. Bornsteav Handbookof parenting (Ghidul pdrintelui), vol.4, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, New Jersey,1994. 2. Cercetarea emofiilor in familie a fost fdcuti mai sistematic in studiile lui ]ohn Gottrnan, pe care le-am recapitulat in Capitolul 9. vezt Carole Hooven, Lynn Katz 9i john Gottman, ,,The Family as a Metaemotion Culture" (,,Familia ca tip de culturd meta-emotionali,,), Cognition and Emotion (primivara 1994). 3. Beneficiile copiilor cu pdrinli adepfi ai educaliei emofionale: Hooven, Katz gi Gottman, ,,The Family as a Meta-emotion Culture,,. 4. Sugarii optimigti: T. Berry Brazelton in prefala de la Heart Start: The EmotionalFoundationsof SchoolReadiness (Heart Start: bazaemolionallt a pregdtirii pentru pcoald), Centrul Nalional de programe pentru Sugari, Arlington, YA, 1992. 5. Indicatori emolionali ai succesului la gcoali: Heart Start. 6. Elemente pentru pregdtirea copiilor pentru inceperea sco\ii: Heart Start,p.7 . 7. Sugari si mame: Heart Start,p.9. 8. Neajunsuri create prin neglijare: M. Erickson 9i allii, ,,The Relationship Between Quality of Attachment and Behavior problems in Preschool in a High-Risk Sample" (,,Relatia dintre calitatea afectiunii 9i problemele de comportament la pre;colarii cu risc mare,,) din I. Betherton 9i E. Waters (ed.), Monographsof the Societyof Research in Child Deaelopment 50, seria nr. 209. 9. Leclii care rdmin gi care strt date ir:rprimii patru ani: Heart Start,p.13. 10. Supravegherea in timp a copiilor agresivi: L.R. Huesman, Leonard Eron gi Patty Warnicke-Yarmel, ,,Intellectual Function and Aggression" (,,Functia intelectuald si agresivitatea"),The lountal of personaIity nnd SocialPsychology (ian. 1987).Descoperiri similare au fost prezentate gi de Alexander Thomas gi Stella Chess in revista Child Deaelopment din sept. 1988,intr-un studiu flcut pe 75 de copii, care au fost urmdrili la intervale fixe, incepind din 1956, cind aveau intre 7 gi 12 ani. Alexander Thomas 9i alfii, ,,Longitudinal Study of Negative Emotional Statesand Adjustments From Early Childhood Through Adolescence" (,,Studiu aprofundat al stirilor emolionale negative si adaptdrile posibile incd din prima copildrie si pini la adolescenli"), Child Deztelopment 59 (1988). Zece ani mai tiriiu, copiii considerali cei mai agresivi de citre pdrinfi gi profesori in anii de gcoali primar5 au fost cei mai agitali din punct de vedere emo-

N. 6.Violen!a in familie-).caredevineunulgtiinlificpen. 2. New \o.Acegtia cd s"lreaula b5taie din numai nu care fete) decit ori mai mulli beieti orice. .s-au inleles mult mai greu cu colegii de clasd9i cu familiile 9i au avut probleme la gcoali' Cind au fost contactali ca adulfi. Studiul cu yohimbind a fost condus de dr.Analysis of Aversive Memories Using the Fear-Potentiated Startle Paradigm" (.. Studiile majore in acest sens au fost fdcute de dr. Spitalul Veteranilor. o injectie cu CRF genereazd o invazie de ACHI hormonul care se rdspindegte in corp pentru a declanga catecolaminele. de exemplu' . De obicei. compensind prin reducerea numdrului de receptori care o elibereazd. O parte dintre dovezile pentru schirnbdrile in creier apirute in urma traumelor provin din experienle cu veterani din Vietnam. fdcindu-li-se injectii cu CRF. virful neuronului care primeste un neurotransmi!5tor). Cea mai bund relatare asupra schimbdrilor din creier in cazul tulburirii de stres posttraumatic si rolului nucleului amigdalian in acest caz este cea ficuti de Dennis Charney si altii in' . Exemplele de tulburare de stres posttraumatic la victimele delincventei au fost oferite de dr.. Experimentelefdcute in laborator pe animaie mi-au fost descrisede dr.Analiza unor amintiri nlplicute folosind paradigma fricii poten-tiale") de M' Davis din of Memory (NeuN.. 1990).tere a nivelului de catecolamind..Guilford Press. impiedicind receptorii si simtd secreliile de catecolamin5. in doze extrem de mici.irr. rezultatul este o cre. yohimbina a declangat panicd in 9 din L5 pacienli cu tulburare de stres posttraumatic 9i amintiri intense la 6 dintre ei. Buiters 9i L.1992' ropsihologia 4.. Catfry Spatz Widom.Amscrisdespretraumelededuratdcaurmareacrimelordela$coala Primard Ctleveland in The New York TimesIa rubrica .. De obicei. un drog aplicat pe virful s6ge-tilor de indienii din America de Sud pentru a-9i imobiliza prada. . 1990). psiholog in Serviciul de consiliere a victimelor Brooklyn' 3. ostilitateaior nu s-a schimbat. Connecticutt. problemele mergeau de la faptul cd erau certali cu legea 9i pind la anxietate .'Education Life" (7 ian... 1993). Jay Weiss de la UniversitateaDuke 7.R. pirindu-i-se cd a fost doborit un elicopter 9i cd a rimas doar fum in urma sa gi o lumind puternicS. ShellyNiederbach.bttla Abuse...rk. American Psychologist discutat daci acegti de rdmine generaliilor: lungul de-a 13.Reacfiile Psy' menilor in cazul pregcolarilor maltratali fizic"). Faptul cX acestaeste un semn cd ceva s-a intimplat la cei cu tulburare de stres posttraumatic a putut fi constatat in urma unui studiu in care opt pacienli au fost tratati pentru aceasti problemS.rrrrinti rilor emolionale din zona subcorticali").238-243. pentru cd erau deja . yohimbina bloiheazd acfiunea receptorului specific (respectiv.rviudr. Amintirile din Vietnam sirt din . un altul a vdzut o explozie a unei mine in drepful unui jeep in care se aflau camarazii lui de arme aceeagisceni care il obsedasede multe ori in cogmaruri 9i pe care o revedea de peste 20 de ani.rrillrr. 10. r. aceastaactioneazi ca o frind pentru catecolamine.. John Krystal.r .)... Squiie (ed.itul adolescenfei. 9. vol.Psychobiologic Mechanisms of Posttraumatic Stress Disorder" (. D eaelopmental chology26 (1990)' 12.da rera ug idispre luit or igios t ilif alideallic opiis ic hi a r f a i d de propriile familii si fald de profesori.r'i{'. spre deosebire de cei fird tulburare de stres posttraumatic. I . directorul Laboratorului de psihofarmacologie clinici din cadrul Centrului Nalional de tulburiri de stres posttraumatic din West Haven.2944A5. l aumal of Cognitioe (1989).. Trauma 9i reinvtrlarea emolionali l : I l.Incapacitatea .Maltratarea copilului. .. John Krystal 9i au fost repetate in mai multe laboratoare stiinfifice. Lipsa "-puli"i descoperirile fdcute iu fost prezentate in lucrarea lui Mary Main 9i Carol George.LeDoux"aduceindisculieacestcaz. 1. 8. Deaelopmentnl Bonpregcolari: pe verificate fost au 9i 3 (1985). Neglect and Adult Behavior" (.Responsesof Abused and Disadvantaged Toddlers to Distress in Agemates: A Study in the Day-Care Setting" (-Reac!iile copiilor micimaltratali sau dezavantajafi. De-a lungul anilor.Physically Abused PreschoofalA de supiririle selers'Responsesio Peers' Distress" (. . Difi.. fafe de supirdrile cePsychology21' lor de virsta lor: studiu fdcut la cre9d"). i4altratarea copii maltratagi devir pirinli care maltrateazi' Vezi. mai cu seami extrem de supdrdtoare din "Intlelibility of Subcortical Emotional Memories" (.Aceste descopbriri nie Klimes-Dougan silanet Kistner.Mecanismele psihologice ale tulburdrii de stres posttraumatic") dtn Archiaes of General Psychiatry50 (apr.lte$le copiilor maltratafi: Robert Emery.r.rtrrrrirrtt.CharneyinTheNeiuYorkTimcs (12iun.ca adolescenli. Creierul incearcE sd scadd secrelia de CRF. La bdrbatii cu tulburare de stres posttraumatic existd mai pulini receptori s. cu tulburdri de stres posttraumatic ce au fost injectafi cu yohimbind. tru aceste amintiri.396 Nofe Nofe 397 erau copii (cam de doui lional citre sfir.Family Violence" (feb' 1989)' (. Dar la pacienfii cu tulburare de stres posttraumatic.i depresie' la copiii maltratafi: observaliile celor de la cregd si 11. neglijarea sa 9i comportamentul adultului"). American lournal of Orthopsychiatry(iul' 1989)' Capitolul 13. Yohimbina preia friiele. nu s-a putut distinge nici o schimbarea nivelului de ACHT . The Neuropsychology memoriei). Odati ce aceste frine neurale pentru anxietate au fost scoasedin uz prin aceasti injecfie.Psychobiologic Mechanisms".semn care aratd cd practic creierui lor a tiiat legitura cu receptorii CRF.. Un veteran a avut o halucinatie.2: v ezi Charney.

..TooScared to Cry (preasperiatpentru a plinge). 15..i din nou liceva care amintegte de trauma iniliala' In aceastdsecvenfi. nucleul amigdalian evalueazd mai irtii importana fost fdcut de dr' Roger !a emolionald a ceea ce este vizut. 12. atunci cind gobolanii de laborator erau expugi unor gocuri electrice in cu9cd. cel pufin pentru adulgi.. insuportabil. ardtind astfel cj voluntarii au inceput sd aibi aversiune fatd'deel. este cel filozofic.Studiulafostdescrisde Charles Nemeroff. Recoaery Basic Books. Rolul cortexului prefrontal in dezvdtul de frici: in studiul lui Richard Davidson. Cu cit cortexul prefrontal al voluntarilor era mai activ. cu 30%. ei dezvoltau acelagi analgezic pebazi de endorfin6 care a apdrutgilaveteraniidinVietnamcareauurmsritfi|r]rru]lPlutonul.Psychobiologic Mechanisms. La cei ai cdror lobi prefrontali fuseserd deconectali a durat de doui ori mai mult ca sj se dezvefe .iloxon. in stdpinirea lecliilor emotionale. Am prezentat la rindul meu rezultatele in The New York Times(6 oct. 1992. gindind cd ceea ce se intimpli in viatd nu este drept .tas. gobolanilorli s-a dat si audi sunetul fdrd ca acesta si mai fie insotit de gocul electric.. 17. lournal of Traumatic Stress5' 4 (1992). zgomotul inilial era de ajuns pentru a declansa acelagivolum de transpiratie. Northvale. intr-o experientd ficutd cu veterani din Vietnam diagnosticali cu tulburare de stres posttraumatic.300. .. Tiaumele copiliriei: Lenore Terr.Naloxone-Reversible Analgesic ResStressDisorder" ponqe !o Combat-R9!9!9{ S[mg!!..dar de data aceastafird si li se administreze 9ocul electric ..ca 9i in multe alte cazuri din aceste studii . Aceasti experienfi a fost fdcuti de Maria Morgan.ei au devenit din nou insensibili la durere. Refacerea dupi fulburarea de stres posttraumatic: mi-a vorbit despre acest studiu Rachel Yehuda. . .intr-un 8rup. o leziune chirurgicali la nivelul creierului. 1986.sugerindu-se astfel ci existd un rol crucial al lobilor prefrontali in stipinirea fricii gi. HarperCollins.zgomotul inilial nu mai provoca transpirafie. pe mlsurd ce au continuat si audi doar zgomotul de mic6 intensitate. psihiatru' Ca 9i in cazul altor simptome ale tulburirii de stres postiraumatic. New lersey. 20. 18.Blocarea emofionali: un posibil fenomen mediut d" endorfine in cazul tulburdrii de stres posttraumatic sau in cazul altor stiri psihopatologice").3yt""tic tulburarea (iun. Ceva similar se pare cd se intimpld 9i cu tulburarea de stres Posttraumatic: de exemplu.5minute special montat Pentru a arA. acestora li s-a prezentat un film de 1. |ason Aronson.. psihiatru la Universitatea Duke' 11.398 Note Note 399 multpreaincircalicuhormoniaistresului. dupd un timp. s-a arhtat rolul lobilor prefrontali ir depdgirea fricii. Archioes of General Medicine 14.De ce tocmai eu?" .deci nu mai poate sd fie convinsd .. in general. L992J.n"iiiii anutgeiii{i "i1oi. DupI un timp.Psychobiologic Mechinisms" (.. 1990. cind gobolanii au fost pugi tr cugtile unde au foit electrocutali .Emotional Numbing: A Possible Endorphin-Mediated Phenomenon Associated witf. gobolanii caie invifaseri sd se teamd de acel sunet au eliminat gradual frica.cene clare de lupti din pelicula Plutonul. ci poite fi declangati din nou dacd existd o rimigi!6 din cumplitul eveniment inilial. I-am luat un interviu dr. . De exemplu. schimbarea creieiului nu se face doar sub 9oc. 19. $obolanii de laborator . Vezi Roger Pitman. care a tdiat legdtura lobilor prefrontali cu nucleul amigdalian. incetul cu incetul.nnlilPeiitiu'aombilaiea de stres posttraumatic").au irvdlat si se teamX de un sunet insotit cu un soc elec_ tric. Nemeroff in The New York Times (12 iun' 1990). Post-Traumatic Stress Disorders and Other Allied Psychopathologic States" (. Sunetul putemii a declangat transpirafia. StressResponse Svndromes (Sindromul de renclieIa stres). o substanli care blocheazi endorfinele.ur" blocantul cu endorfini sensibi-litateala durere a scizut ministrase simlitor. aversiunea inifial5 a dispirut .Dozarea" traumei . Trauma and (kauma gi refacerea). neurochimist 9i director al programului de studiere a stresului traumatic de la Facultatea de Medicini Muntele Sinai din Manhattan. voluntarii au reactionat printr-o transpiratie abundentd (un barometru al anxietdtii) atunci cind au auzii un zgomot urmat de un alt sunet asurzitor. sugerindu-se astfel ci la vjctimele tulburirii de stres posttraumatic traieele nervoase care regleaztr endorfinele sint extrem de sensibile sau hiperactive . Dovada la nivelul creierului pe care o gisim in acest fragment se bazeazApe un excelent articol al lui Dennis Charney. Pitman a constatat ca . Charney. 1990). Vezi de ise-etea 9i Hillel Glover. Siptemini mai tirziu. 16. ca in primul caz. indicind o cregterein secrelia de endorfind' Aceeaqi sceni nu a avut acelagiefect la veteranii care nu aveau tulburare de stres posttraumatic.111-l-o-l!-!r-.. fdrd sunetul into_ lerabil.Mardi Horowitz.u r. Atunci cind devine victima unei traume/ persoana i9i pierde increderea in lume.efect care devine vizibil doar cind sint expu. New york.. 13. cu atit reugeau sI scape mai repede de acea frici dobindit5. Cdile de refacere dupi traumi: Judith Lewis Herman. acegti veterani nu au demonstrat nici o a sensibilitilii la durere' Dar la grupul cdruia nu i se ad-odifi. intr-o alti experienld. Un alt nivel la care funclioneazd reinvifarea. Dupi ce au vezut filmul. fosti studentir a iui joseph LeDoux la Centrul de gtiinte neurald al Universitdtii New York. ln urmitoarele zile.trebuie abordatd. Vegnica intrebare a victimei . Studiul Pitman de la Harvard.Mecanismele psihobiologice")' stimulilbiin i. New york. $obolanii au fost supugi apoi unei lobotomii. veteranilor-li s-a ficut injeciie .

lucru ce a fost aritat in diveise studii chiar gi pe goboianide lab. Studiile asupra personalitdtii si diferenfelor emisferice au fost ficute de cStre dr. Activitatea crescutda lobilor prefrontali: L. Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin 9i de citre dr.H. Dupi aceea.lu* o treime din viala sa)' sobolanii i9i pierdeau teama de clopolel. Gnlen'sProphecy.. atunci sunetul apdrea insolit de un goc electric. 4... . Amdnunte in cartea lui Kagan.. Frica revenea ir:rtr-o clipi . Tom 9i Ralph sint arhetipurile de timiditate 9i indrdznealtr. atunci cind este vorba de o fricd tiaumatizantd din trecut care reaParecu toata forfa. New York.Cre9tereasimptomelor legate de stres Me' la iemeile de virsti mUlocie cu copii timizi"). ferome Kagan 9i alfii. Modificirile creierului in tratarea disfuncliilor obsesive: L.Plasticitatea coloanelor oculare la corteiul striat al maimulelor").'1.Yezi. 1985.Dezvoltarea creierului.Behavioral Inhibition in Childhood: A Risk Factor for Anxiety Disorders" (. plasticitate gi comportament").... R. dura luni 9i luni de zile pentru a dispdrea' Bineinleles cd se poate face o paraleld cu oamenii...E9eculde a regulariza ritmul cirdiac in timpul experienfelor stresante cognitive gi olfactive fdcute pe tinerii adulli care au suferit de timiditate in copiliMedicinel6 (1994). ..pp . Panica la adoiescenli: Chris Ha)'ward 9i alfii.. Paul Luborsky l.l in cazul hrlburdrilor obsesive").400 NoIe Note 401 cii tlctine controlul asupra destinului trirind o via!5 asa cum trebuie' nelinigte a victimci desigur cd nu trebuie si fie I{ispunsul la aceastd unul tilozofic sau de ordin religios. 11. 7992).Evaluarea metabolismului giucozei ia nivel cerebral local in cazul tulburdrilor obsesive").and Seventh-grade Girls" (. Temperamentul nu este predestinat l.R. .239 -1.Local Cerebral Glucose Metabolic Rates in Obsessive-Compulsive Disorder" (.243 .Anu:1 ri { rican I ournal of Psychiatry. Experiente 9i creierul sobolanilor: studiul lui Marian Diamond 9i allii este descris de Richard Thompson inThe Brain (Creierul)..Caudate Glucose Metabolism Rate Changes With Both Drug and Behavior Therapy for Obsessive-Compulsive Disorder" (. Hubel.Increased Prevalence of Stress-related Symptoms in Middie-aged Women Who Report Childhood Shyness" (. Baxter si altii. reamintind de trauma iniliald. 9. . Affective Style and Psychopathologv: The Role of Early Experience and Plasticity" (. 2. Andrew Tomarken. misiunea este de reconstruire a sLstemuluide incredere sau de credin!5 careii Pefmite aceleipersoane din nou in lume aldturi de oametriPe carese poatebizui si trdiascd 21. 12. Hubel gi Wiesel: David H.stilul af'ectivsi psihopatologia:rolul experienlelor timpu- .lournal of Abnormal PsychologyI03 (1994). AnrericanPsychologist 44 (1989).cind auci-r'rd zeau clopofelJl.Pubertal Stage and Panic Attack History in Sixth.. 15. Maturitatea lobilor prefrontali: Bryan Kolb. I erold Rosenbaum gi alfii.. chiar dacS nu exista gocul electric. 13. Galen's Prophecy. Current Directions in Psychological descriere completd a temPeramentului apare in Galen'sProphecyde Kagan. ei reactionau cu fricd.Frontal Brain Activation in Repressorsand Nonrepressors" (. Mai pulin timid odati cu trecerea anilor: Jens Asendorpf. Tieptat. 15F157' 3... Thorsten Wiesel 9i S. .Puberta' tea .The Malleability of Behavioral Inhibition: A Study of lndividual Deveiopmental Functions" (.ester de metoda CCNT) 9i Books. Problemele pe viafd ale copilului timid: Iris Bell. Ritmul cardiac cescut: Iris R. 6. rie"). San Francisco. de exemplu. .. Experientedin copilSriesi probleme prefrontale:Richard Davidson.Plasticity of Ocular Columns in Monkey Striate Cortex" (. a9a cum sint ele deicrise in Galen'sProphecyde Kagan. Levay.. . dupi un an (o perioadi extrem de lungi pentru un sobolan .... Deaelopmental Psychology30. Kagan.rator. pp. 22. Observafiile asupra felului in care mamele igi pot ajuta copiii timizi si devind mai indrizneli au {ost fdcute cu Doreen Arcus. . 14.Activarea creierului frontal la aparitia represorilor si nonrepresorilor"). . Haranrd ReaiewofPsychiatry (mai 1993).Evaluarea schimbdrilor in metabolismul glucozei caudate produse de medicamente si de terapia comportamental.i crizele de panici la elevele de clasa a gasea9i a qaptea")..Reacliile iniliale fati de lucrurile cu care nu sintem fa(dec' 1992)' O Science miliarizaii"). Plasticity. Archiaesof GenernlPsychiatry49 (1992). care au fost conditionati sd se teami de un sunet. 6 (1994). cum ar fi un clopolel.Functia creierrrlui asimetric.Asymmetric Brain Function.Inhibifia comportamentald la copii: factori de risc pentru anxietate").Brain Development. studiul terapeutic al lui Luborsky este prezentat in aminunt in t ransferului: ncc : The CCRTMethod (in lelegerea Untlerstandii g Transfere Basic Crits-Christoph.. Archioesof GeneralPsycliatry a 9987).W. and Behavior" (.Failure of Heart Rate Habituation During Cognitive and Olfactory Laboratory Stressors in Young Adults With Childhood Shyness" (. . 10.. 7. Bell 9i allii. PhilosophicalTransactions of the Roynl Societyof London 278 (1977). . 8. Freeman.Maleabilitatea inhibitiei comportamentale: studiu asupra funcliilor de dezvoltare individuali"). psiholog la Universitatea Vanderbilt: vezi Andrew Tomarken si Richard Davidson. . Annals of Behnoior 5.1990' Capitolul 14. pp. Frica inijialS persistdcl-riaratunci cind este stipinitS. Dar frica reapirea la cote maxime atunci cind clopolelul era din nou insofit de un 9oc electric.Initial Reactions to Unfamiliarity" (. 149(9) (sept.in schirnb. Annals of Behauior dicine 16 (1994).194-195. vol. Baxter si altii.

5 la 100000 de locuitori.ea biologici 9i dezvoltarea creierului: Schore..9 la 100000 la 21. Releaua pentru copii.Social-Cognitive processesof Severely Violent.Ocaziile adolescenlei"). Cu o generalie inainte.PET: A Biochemical Image of the Brain at Work" (.. 1988). DC. and Nonaggressive Boys" (. 11..Brai nW or k andM ent alAc t iait y : Q uan t i t a t i t t e Trncers(Fwtcfionnteacreieruhri 9i actizsitdlile studies with Radioactirse Munksgaard. American (feb. Vezi. Ruby Thkanashi. Studii asupra agresivitilii 9i delincvenlei Ia copii: vezi.aproape de 13 ori mai mult decit cu 20 de ani inainte.. 2. din 1g60incoace. victime ale crimelorgisarcinisintdinHealth.ii. . Cifrele ce se referx la sinucideri.20% dintre pacienlii cr-r SIDA aveau inire 20 si 30 de ani. !ei").5. i. Noua Zeeland5. apdrir:rd fobii indeajuns de grave. 59 (sept."""mirul sinuciderilor printre cei intre 75 si24 de ani a fost de 4.i 5% au o anxietate generalizatd 9i ingrijorare permanenti. I' viata sexuald sint tot mai puternice.The Opportunities of Adolescence" (. cu o . Alfatetizarea emolionald: am scris despre acestecursuri inThe Netu YorkTimes(3 martie 1992). Vezi Ruby Takanashi. in 1989. M.. cel putin a9a suslin sondajele fdcute in Statele Unite.pind in i990. doar 13% dintre femei suslineau acest lucru. Lawrence Erlbaum.3-Year Comparison" (.3' Numirul de sinucideri la copii intre 10 9i 14 ani aProaPes-a triplat intre 1968 si 1985. . Jafurile cu circumstanle agravanteau crescutla adolescenlicu 64"/" din 1980 pini in 1990.Arestiriledeadolescenlipentruviolaucrescut de la 10.1992.numdrul celor bolnavi de blenoragie a crescutde patru ori in rindul copiilor intre 10 9i 14 ani 9i de trii ori la copiii inire 15 si 19 ani. . multi imbolnivindu-se in timpr"rl Presiunile exterioarePentru a incepe cit mai devremc adolescentei. "The Opportunities of Adol"s""ttc e" (. 5. 7. o cregtere cu 79"k in ultimii zece ani. Psychologist +. Cifrele in legitura cu consumul de droguri sint luate drnCrime in thell.402 Nofe Note 403 vol' 6 (1994)' and Psychopathology. A Data Bookof Child and Adolescent 6. 1989). Ministerul Justitiei din SUA. de ex'.. o cregtere d.lggl. 3. . Journal of the American Academyof Child and Adolescent Psychiatry (nov. 13.. Canada si Porto Rico.publicalieeditatedeMinisterul SdnitXlii din SUA si Refeaua pentru copii.riSSO. in 1990. trei din patru crime sdvirgite de adolescenli erau fdcuie cu arme de foc. 8.S. Alexander Thomas 9i al.1. tional Statesand Adjustments from Early Childhood Through Adolescence".Lassen sia ltii. Eu am semnalat mare parte dintre acestedate despre tulburdrile emolionale ale copiilor intr-un articol din The New york Times(10 ian. Statisticiasupra numdrului de crime consemnatein rapoartele polipublicat de Ministerul de Justifie' liei. Un sondaj fdcut in anii 1990 a ardtat cd peste o treime dintre tinerele femei suslin cd 9i-au inceput viata sexuald pentru ci au fost obligate de anturaj. 17. A Data Bookof Child adolescenfilor).Oare problemele copiilor americani se inriutdfesc? Studiu comparativ pentru virsta de 13 ani"). Delicte violente la adolescenfi:in 1990. Phelps 9i altii. iar 4"h cu anxietate intensi ir momentul despirfirii de pirinli. Deoeloprnent pp.Proceselesocio-cognitive la bdielii foarte violenli. rii gi plasticitatea").Ocaziile adolescenlnjury. 12. de exemplu. incit sd aibX un impact puternic asupra vietii normale. 1991.8 Ia 100 000 Ia 12. Moderately Aggressive. Crime in lhe t1.E. Experimentul cu bdtdugii: ]ohn Lochman.1991.era de trei ori mai mare.Are America's Children's Problems Getting Worse? A l.. 1993).1991.Longitudinal Study of Negative Emo-.9la 100000 in 1990'Crimele sdvirgitede aclolescenli au crescut de patru ori intre 1965 9i 1990. . Dar cam tot in acegti 20 de ani la populalia de culoare cregterea a fost de la 53 la 100 000 de locuitori in 19701a766in 1990. Cantitifile de alcool consumat au crescut la biieli de virsta adolescentei cam cu 20%pind la 20 de ani.eZ7%falddelg80. ha9a.74I-758. 16. 1989). Consumul de heroind gi cocaind in rindul populaliei albe a crescut de la 18 la 100 000 in 1970la 68 in 1990. Englewood. de la 2. Child D eoelop ment. v ol. lnjury (Atutar statisticaI problemelor nnd Adolescent Centrul Nalional pentru Educalie 9i Sindtate a Mamei 9i Copilului' Wasliington. Studiul la nivel nalional asupra problemelor emolionale ale copiilor gi comparalia cu alte ldri: Thomas Achenbach 9i Catherine Howell.numirul arestSrilorpentru delictele violente a crescut cu 430 la 100 000 de locuitori. PARTEAA CINCEA ALFABETULEMOTIONAL Capitolul 15' Costurile analfabetismului emolional 1.. ilegla.. presupunirnd 9i tulburdri majore in 10% din cazuri. i991. al. Affect Regulatiort. 10. in ultim"ii 30 de ani.PET: o imagine biochimici a funclion5rii creierului") in N . 9. New Jersey... Comparalia intre liri a fost ficuti de Urie Bronfenbrenner in Child Carein Context:Cross-CulturalPerspectioes (Ingrijirea copilului tn context: perspectiae interculturale) de Michael Lamb 9i Kathleen Sternberg. Unul din cinci copii are probleme psihologice care le marcheazd viata intr-un fel sau altul. A . Urie Bronfenbrenner a luat cuvintul la un simpozion in cadrul UniversitStii Comell (24 sept.fiind deci de trei ori mai mare. Problema cel mai des intilniti este anxietatea la copiii sub 11 ani. 1993). Copencu mintnle:studii cantitntizte reactiairadioactiai).

Epidemiologia depresiei:Patricia Cohen si altii..Birth "'iolente Complications CombineC with Early Maternal Rejection at Age One Predisposeto Violent Crime at Age 18 Years" (. Ce se intimpld in familia unui copil inainte ca acesta sd ajungA la 9coal5 evident cd este de o importanld capitala ir:r ce privegte furclinatia spre agresivitate.rele" si sarcina: Marion Underwood gi Melinda Albert. Posibilitateade a faceo depresieestede zeceori mai mare: peter Le_ winsohn 9i al1ii. lournal of Clinical and Consttltingpsychology62 (1999).delincventi.404 Note Note 405 agresivitatescdzuti 9i neagresivi").D. Interyersonalpsychothcrapy Adolescents (Psihoterapie for Depressed interpersonald pentrtt ndolesceilii cu depresii).Complicafiilede la nagtere combinate cu respingerea timpurie din partea mamei.ii. (. Costelio. Cazul Danei: din Laura Mufson si altii.Cognitive Mediators of Aggression in Adolescent Offenders. Kansas Citv... de exemplu... Fetele .M. 16.Numeroasele schim_ biri in functie de virstd duc la depresie .Orderly Change .. Mood Disorders in Chitdhood nnd'Atlo_ . 1991. 1993.. Peter Lewinsohn 9i alfii.. 1989). Impulsivity. 20.Schimbdri'ia ordinea zilei intr-o lume stabilh: trdsdturile antisociale .. . lournal of Abnormalpsychology L02 (1993). 13. TheDeaelopment of gi ErnotionRegulationand Dysregulation(Deztsoltarea regldrii emolionale a deregldrilor).. la virsta de un an. Coie 9i f..Rezultate.Statutul in rindul colegilor.).Predicting Early Onset of Male Antisocial Behavior from Preschool Behavior" (..Interpersonalpsychotii_ rapy.Mediatori cognitivi ai agresivitdlii la delincvenlii adolescenfi. D eoelopmen tal PsV chology 24 (1988).Vezi aceastd discutiein . Prognosis. New York.Numirul mereu in schimbare al depresi_ ilor majore: comparatii nalionale"). Copiii agresivi si delincvenfa: Richard Tremblay gi altii.Intr-un studiu fdcut pe tineretui din Pittsburgh intr-un proiect longitudinal.. .. 17.Archiaes of General Psychiatry $ept.in a Stable World: The Antisocial Tiait as Chimera. laurnal of the American Acndemyof Child and Adolescent Psychiatry 31 (1992). 23. (.O analizd comportamentald a apariliei statutului social in grupurile de bdieti")... lucrare prezentate la intilnirea So_ cietdlii de cercetare a dezvoltdrii copilului.De_ velopments in Child Psychiatric Epidemiology... .lournal of Clinicaland Consulting Psychology. Archiues of (dec. 1994).992) Associal . Dan Offord gi al.. prognoze si riscuri intr-un studiu longitudinal de lungi duratd").. Pentru o trecere in revistd si a altor estimiri: E. a aritat cd acei copii ai cdror mame i-au respins la virsta de un an sau care au avut o nagtere mai complicatd erau de patru ori mai inclinali spre comiterea de delicte pind la 18 ani. Tiparele depresiei la tineri: Maria Kovacs si Leo Bastiaens. . 14... Kupersmidt. (... Adriane Raines 9i alfii..Tratarea psihoterapeuticda depresiilor majore gi a tulburd_ rilor distimice in copilirie 9i adolescenld: puncte de vedere 9i pers_ pective") din I. copiii impulsivi nu dau atenlie suficienti invdldrii unui Iimbaj sau rafionamentelor in functie de care se stabileste un punctaj al IQ-ului verbal. Dodge.On the Relation Between IQ. and Risk in a Longitudinal Follow-up Study" (.Embtion and Social Information Processing" (. lourrnl of the AmericnnMcdicnt iort (2 dec. and Delinquency" (.Fourth-Grade Peer Status as a Predictor of Adolescent pregnancy. Disprelui pentru bitiugi: j. de exemplu..Prelucrarea informaliilor emolionale gi sociale")din J. . bine realizat.New york. 24. Institutul psihiatric din New York.Psihopatologia adolescentului: rdspindirea si ir_ cidenla depresiei la elevii de liceu").Adolescent psycho_ pathology: I. 26. (.i alte dezechilibre minta_ le"). Prevalence and Incidence of Depression in High School Students" (.. Garber 9i K. Degi se pirea cd un IQ verbal mic poate anticipa delincvenla (urr studiu a ardtat ci existi o diferenld de opt puncte intre punctajele delincventilor gi nondelincvenfilor). lournal of Abnormal Psychology. miologici psihiatrici a copilului"). Dodge. .) de Jack Block din I04 (1995).Cambridge University Press.. 19. (. in care s-au luat ir:rcalcul IQ-uI 9i impulsivitatea la copiii intre zece 9i i"2 ani. taiectoria spre delincventi: Gerald R. 15.Evoiulia epide. Coodyer.Un studiu. impulsivitate si. 1.The Changing Rate of Major Depression: Cross_ National Comparisons" (. 1994). impulsivitatea era aproape de trei ori mai relevantS decit IQ-ul verbal in anticipareadelincventei.. 1994.. . lournal of Abnormal PsychologyI02 (1993). 25. lounul of the Academy of Chikl nnd Adolescent Psychiatry 28 (19S9). predispun la delicte violente la 18 ani"). Missouri (apr... Vezi de asemeni Mufson 9i alyri. . Studiu asupra agresivitilii bdielilor: Kenneth A.. Numirul crescind al depresiilor in lumea intreagd: Grupul de cola_ borare interstatal. Tiparul de gindire al agresivitdfii: Ronald Slaby 9i Nancy Guerra. patterson. 21.The Psychotherapeutic Management of Major Depressive and Dysthy_ mic Disorders in Childhood and Adolescence:Issues and pros_ pects" (. exist5 dovezi ci impulsivitatea este o cauzd mai directd si mai puternicd pentru un IQ scdzut 9i pentru delincvente.Age-Cohort Changes in the Lifetime Occurrence of Depression and Other Mental Disorders. in cazul punctajelor rnici.A Behavioral Analysis of Emerging Social Status in Boys' Groups" (. . 22.Outcome.o hime_ rA"). . . elevi de clasa a patra ca predictor-al sarcinilor la virsta adoiescentA").B. 1988..Despre legdtura dintre IQ. astfel incit impulsivitatea face si scadd acestepunctaje.Guilford Press. Psychiatry General 18.. Pinb la jumdtate dintre copiii nestdpinili: vezi.. . Child Deaelopment 54 (1983).Anticiparea aparitiei comportamentului antisocial masculin inci din comportamentul pregcolar")..

htucliereaproblemelor de alimentalie nesdnitoasi: Gloria R' Leon 9i .for liating Disorders in Adolescent Girls" (.. .Cunoagtereasociald gi statutul social") de Kenneth Dodge 9i Esther Feldman.Un procedeu de remediere a deficienlelor nonverbale").Personalita- (1ee2).Urbana and Champaign. and Deficit.A Remediationprocedure for Nonverbal Processing Deficits" (. 1994). 1993). lournal of Clinicnl nnd Constrlting togy 47 (Is73). .Helping Children Without Friends in Home and School Contexts" (...1:t^*toscute in copildria tirzie"). . Neajutorarea9i depresia:John Weiss9i alfii. 101 te gi vulnerabilitSli comportamentale asociatecu un risc crescut al problemelor de alimentalie nesindtoasd Ia adolescente'. ut' (11 ian' 28.Cognitions".. lucrare prezentatd la furtrunirea anual5 a Asocialiei cer.. manuscris nepublicat.. acceptareain grup 9i nemultumirile sociale in copiiirie")..SocialCognition and SociometricStatus. 39.Simptome 9i AdolescentsT lescentilor"). Susan Nolen-Hoeksema 9i al1ii.. I-am luat un interviu Mariei Kovacs in The New York Tirrres 1 qq4I Kovacs 9i 29.HildaBruch.v-up of Early Detected Vulnerable Children" (.Predictors and ConsequencesChildhood Depressive Symptoms: A Five-Year Longitudinal Study-" (. Group Acceptance and Social Dissatisfactionin Childhood" (. Strestive Diathesis Model of Depression in Children: Academic ("Test Control" and Competence Perieived sors. Universitatea Duke (1989). i Neroous' (Colit. Pesimism 9i depresie la copii: Judy Garber..Judith 67 Psychology and Soiial ptrnai Personality of trol"f-i in Garber.New Yotk. 33. Fragmentul cu neacceptarea lui Ben este din . .. Cei mai buni prieteni 9i copiii respinsi: Jeffrey parker gi Steven Asher. u.Ajutarea copiilor fird prieteni acasi si la scoald") drn Children's Social Deoelopnrcnt: htfornntion for pnrentsnnd (Dezuoltnrcn Tcnclrcrs socinld a copiilor:inforniyii pcntru ldrinti 9i proJc.Cognitions. Pregdtireacopiilor respingidin punct de vedere social:StevenAsher 9i Gladys Williams.rdl .). pediatru la Universitateadin Ottawa.... Universitatea the Cogniof Garber. director al Colegiului de studiere a alcoolicilor din cadrul Universititii Harvard pentru sinitate publicd (aug.. Bdielelul de gaseani care se considera gras a fost pacientul dr. st. peer Rejection in Childhood (Refuzul semenilor la uirsta copildriei). San Francisco(martie 1989). Numdrul depresiilor s-a injumdtdlit: Gregory Clarke' Depression din Oregon.. lucrare prezentati la intilnirea anuali a Asocialiei cercetdtorilor americani din domeniul educalional. 48.i R. 40... 45.cetdtorilor americani din domeniul educalional. stil autoritar. 46. .Control-related ("ConChildhood" Late in Symptoms D"p.L asupra simptomelor depresive.rltt:. lbidetn.... 1987. 1990.th Judy bilt. Garber.Prevention of Ia adodepresiei (. Massachusetts' nu a fost Press.. and Development adodezvoltarea depresive cognitive.. 43.Cognitive a copiilorChildren and Adolesints" (.University of lllinois Press.The Social World of Peer-RejectedChildren" (..Evolulia cognitivd si sociald of Acadenry Americnn the if 9i adolescenlilor cu depresi'e"). vezi.. lucrare Prezentata la (oct' 1993) Americand de Psihologie a Copilului 9i Adolescentului 36."Harvard publicatd Pind in 1'978.. Doud cincimi sint alcoolici:un sondai fdcut la Universitatea Massachusetts de citre Project Pulse a fost prezentatin The Dnily Hamp(13 nov..Cognitions".Longterm Follor.Hungerandlnstinct"(.Foameasiinstinctul")'/ourand irlentnl Diseasel4g (1969)' The Golden Cage: The . Bdutul exagerat: cifrele sint preluate din statisticile lui Harvey Wechsler. Constatdrilein privinla competenteiemotionaie slabe a copiilor neindrdgiti sint din . 44. PercePereacompeten-tei (1994).. Depresiala copii: Kovacs.New York. 41.(. of 34. Cambridge University.Emotionai Conflict. lounnl of Abnormal Psychology102 (1993). 42.Affect. aprofundat pe cinii anl").din copiliii".Universul social aI copiilor respinsi de colegi") de StevenAsher si Sonda Gabriel.Friendship Adjustment.'ATest Hilsman.. lournnl of Abnonnal Psychology102 (1993)' 32. sori).. .... (. Proportia celor care renunt5 la gcoald printre copiii respinsi social: Asher 9i Gabriel. pentru modelul cognitiv de diatezd aI depresiei la copii: factorii r cons' ltresanli de la gcoa*. 47. op..1994' 27. .. Probleme sociale 9i emolionale la copiii cu depresii: Maria Depressed of Development Solial and David Goldston.ia de aur. Depressive Symptoms. shireGazette 49. .Adaptirile la prietenie. 3T.406 Note Nofe 407 Cambridge (Tttlbttrdri de dispozilie in copildrie9i adolescenfd)' lescence University Press. . I't'rionality and Behavioral Vulnerabilities Associated with lir'. Observat de Sifneos.Prevenirea Adolescents" School High in At-Rilk Academia lescenlii din iiceele cu probleme"). lotLrnat (mai 1991)' Psychintry Adolescent and Child Beliefs 30. ..rlli i. William Feldman. .). Emory Cowen si alfii. d" "*.'Centrul de $tiinle Medicale. University se). Attributional Style. din Steven Asher gi John Coie (ed..The Sociai World of Peer-ReiectedChildren. Garber. Boston (1990).Anticipdri giconsecin."ssive and Selfreporied lri. ..... Press.geri controlate 9i simptomi dLPtlt^"^e . lottrnal ofAbrtormalPsychologylO2 (1993)' Vander31..! iil..Studiu pe termen lung al copiilor detectali de psychotimpuriu ca vulnerabili"). Rezultatesimilare:StephenNowicki.. enigmeleanorexieineraoaEnigna of Anorexia Nerrtosa Cambridge. lournal of Abnormal Psychplogy Universitatea 35.

T. in conversaliile de heroinS' dependenlei impotriva tratat i-a cienli pe care de Tim Shriver' 51.Povertv copiliria 9i sirdciei la the Quality of Th"i. Archipes of General (ian.p.yt ui Higtt Risk for Alcoholism" (. 58. Psycho59. . Archiues 58. of Sub53.. p.Violenld si Stres Traumatizant.rtrri frontal la fiii de alcoolici: Philip and Behavior Reactivity' Cardiovascular Function.FactoripsihiatricigipsiWashton 9i hldinamici in dependenla de cocaini") din Arnold manualul (Cocainn: Mark Gold (ed.ii.Drug and Alcohol prevention Curricula.6% inir-un anumit an: David Finkelhor si Jennifer Dziuba-Leatherman. Proiectul de dezvoltare u copilrrlui. I-am luat un interviu lui Karen Stone McCowninTIrc NeruyorkTt_ mes(7 nov.S..)...Copiii victime ale violenfei: un sondaj la nivel nafional"). iar la biieti de 0.Func!ia cognitivS' sd derisci care la bXielii comPortamentul tatea cardiovJsculard 9i 101 (1995)' vini alcoolici"). 2. lrincipala cerluza Americane de Psihologie (aug' 1994)' Asocialiei a trunirii anuale sint din Meyer 52. 1994).. New york. . David Hawkins 9i alfii. pediatrics (oct.Programa de prevenire a drogurilor 9i alcoolului.Violenti gi Stres Traumatizant. "Psychiatric dynamicFactorsinCocaineAddiction"(.Guide to Feelings.1-ipsurile 9i Cnitanooa Development" Children and Young of Experiences timpurie'. W. $colarizarea emoliilor 1. Impactul emolional al sdriciei: . (. (. Secortd SIclt 4-5 (1992). Probleme 9i consum exagerat: feanne Tschann' "Initiation de consumului (.. . Ho*" Environments" ("Experie.Cognitive reactivii" n. geful Institutului de alcool. 1987). 8+. Alcoolicii nelinigtili 9i impulsivi: Moss 9i alfii' and. Capitolul 16. 1992.. tocnfueiA Clinician'sHandbook 1987' York. Daniel Solomon si alfii. lottnal ofAbnornulPsychology of Depression 57. Dillehunt. Kessler si alfii. Anticiparea disfuncliilor mintale: Ronald C. The Inaulnerable Child (Copilul inzsulnerabil). psiholog la Instituhrl Natio_ nal de Sdndtate Mintald . Grant Consortium gi studiul despre promovarea competentei sociale de cdtre gcoali.Ac1iunea PsyBiological la alcoolism") predispugi birbalilor etJnol in cazul ' chiatry 27(6)(martie 1990).Familial Transmission la depresie 9i alduc care familie din (.. Guilford press. Karen F. Coodyear publishing io. Comisia pentru Copii .Am scris despre copiii care reusescin ciuda tuturor nealunsurilor in The New (13 oct.. rl l I 1 cia Garrett descriu fiecare in parte descoperirile lor in articole sepa_ rate apirute in Child Deoelopment (apr. Self Science: The SttbjectIs Me (Stiirt!a Sinelui: sttbiectulsint ur). l9g4). Santa Monica. .. Cifrele pentru biieli gi fete referitoare la molestirile sexuale din SUA si:rt din Malcolm Brown de la lnstitutul National de Sdndtate Mintali . Sondajul nalional asupra copiilor maltratati sexual si programele de prevenire au fost ficute de David Finkelhor.2o/". Dependenla de heroind 9i furia: Edward Khantzian' 200 de pacei cu avute Peste de i4edicini Harvard. 63. Cifrele asupra numirului victimelor.408 Note Note 409 un viol: raport Pre50. Jossey-Bass.Drug and Alcohol prevention Curricula.. W. . sociolog la 0niversita_ tea din New Hampshire. YorkTinrcs 64.. Datele asuPra dependenlei de alcool 9i cocaini de droguri 9i consumului a cercetare Glantz.. 4. Universitatea 60.. 66. Deficienla iob.niele si PatriDuncan cireg de familial") mediului caiitatea copiii rnici si (r9e4). sint preluate dintr-un interviu cu Malcolm Gordon. c'pii molestati. Psychiatry 65. San Francisco. vezi de ex. Tot mai multe femei beau ca s5 se imbete 9i riscd dependenlei asupra 9i concolumbia zentat de Centrul universitar (mai 1993)' nocive substanle de exagerat sumului adeceselor:Alan Marlatt' raport fdcut in cadrul inSf .. 19g7. ." (.Children as Vic_ tims of Violence: A National Survey.idol"'"""t"" stance Abuse in Early Psychology4 Health adolesce^le")' prima din incS nocive substanle YorkTimes(26 apr' 54. 1994).Tensiunile and Alcoholism" (apr' 1985)' Psychiatry of General coolism")..Lifetime and 12-month Prevalence of DSM-III-R psychiatric Disorders in the U. New Press. Gata & rizboaiele: aceasti frazd mi-a fost sugerat5 asupra Yale copiilor Progresecolaborator la Centrul de studiere.. 1978. 3... Pihl. Trisdturile copiilor foarte vioi: Norman Garmezy.Ghidul sentimente_ lor").a si emolionale' lor invitdrii sociale and Early 62. Cocaina 9i depresia:'Edlvard Khantzian. Guilford clit'ticianttlui)... (. 1e90).EnharrcingChildren's prosocial Behavior in the Classroom. Grant Consortium. Communities Thnt Care (Comunitdti cdrorn le pasf1.) . Un sondaj national ficut asupra copiilor a ardtat ci la fete proporti a estede 3. 69.EconomicDeprivation in dezvoltarea econornice (. Harden ti Robert 56.... ..'inceperea . 136...T. Kathleen Merikangas 9i al. numdrul cazurilor studia_ te este dat de comisia Nationald pentru prevenirea Morestdrii si Neglijerii Copiilor. 67. Nivelurile tensionale la fiii de alcoolici: Howard in Men at Challenge Ethanol to Response in Activity ma GABA-like reaclie la ca GABA plasmei Hign nirk for Alcohoiism" (.O viafi de om gi anticiparea cu 12 luni mai devreme a tulburirilor psihiatrice DSM-III-R in SUA-)..) din J.1993).. Stone si Harold Q. iam luat un interviu lui Ralph Tarter in The New Moss 9i a[ii' "Plas55.

3. Thompson.An Argument for the liasic Emotionr.Murders Across ("NumXrul Down" Is Crime Violent Rise by 3 Percent..4l&4-Ig. Associated press (25 iul. Am scris despre modelul lui Seymour Esptein de . Orarui emofional: Carolyn Saarni.Un u.1994).. ls... Hamburg... Cosmides.New York' 1991' nismti democrsfic). 1993..The Nation 19. Ekman.. 1.pp. 14. New York' 1'993' of Commtmity(Spiritrtlcorntmitdlii).Times Books' New rmui aiitor pentru o generafie azi: crearea York.55... dar in ansamblu 1994)' (2 mai YorkTinrcs New violente sint in scddere"). 17. p.).. 7994' DC' Washington' Network.Int5rireacomportamentului prosocial la clasi al copiilor")' ArneliResearch can Educationttl /orrrnnl(iarna 1988)' al Fundaliei Ypsilanti asuPra cercetaraport Start: Head 5.1993. Poate. 187. .Trecu_ tul explicd prezentul: adaptiri emotionale 9i strucfura mediului ancestral").).4 10 Not e Note 477 (. Totu9i nu este chiar aga si acest fapt a fost cbnstatat de cei carJau studiat psihofiziologia emofiei. (. Today's (3 mart. dar acesteasint cele care ne intereseazi aici.CharacterBuildingfor ciui(Eormaren caractenllrli Cittil Society Pentruo societnte a Democratte.1994. Chnracter cating for The 17. 175.. s Children.Lista trisdturilor care fac distinitia dintre emotii este ceva mai lungd.op. So cio on Motiaatiotr36 (1990)' Todny'-s 7. Tlnt Comnuities allii' 13.tept decit crezi).Cognition and Emo_ tion.. Today' Children..Formareacaracteruluigiconduitamorald:AmitaiEtzioni'TheSpirit Crown.grr_ ment pentru existenfa emotiilor fundamentale. Cregtereadelincventei juvenile: . 6. New York.but Overall delictele crimeio. Degi modelul sdu de minte experientiald a slujit mode_ lului meu de .p..pirea limpede cd fiecare emotie isl are propriul tipar biologic.p.p.The past Explains the present: Emotional Adaptations and the Structure of Ancestral Environments. Social (Hotdririle de ordin socialitt cadrul gimnazirrlul)' Aspen PubliSchool shers. pe scrisorile pe care mi le-a trimis 9i pe articolul sdu.p'I82' 9. O cregterecu 3% a numirului crimelor: . 2.89.Tht 20.minte emolionali"..Integration of the Cognitive and Psychodynamic Unconscious.1. Povestea fetilei care nu era gravidi: Roger P' Weisberg 9i Health Practice in and Development Social Positive . Ekman. Pecelile minlii emolionale 1. (. $colile ca adevdrate comunitdli cdrora le pasd: Hawkins 9i Care. Religiotts 15. J. . ieclii de mtruiitate: Steven C' Rockefellel lohn Deuey: religioasd credinla (John Dezoey: . Communitarian ld demouaticd). Horv 6. Simon & Schuster. 7992.Promoting ioung Urb"an Adolescents" (.Cultivareacaracterului:AmitaiEtzionigtalJii. Anexa B. (. Paul Ekman. . emolionali ca principal factor preventiv: 11.t urna' Htunanism Dernocrntic Faith and Columbia University Press. cit. Gaithersburg.. Edrr1. Fdrd a intra in aminuntele acestei dezbateri. Toobey gi L.e. . _ 7. op. New York' 199L' (Edttcnrea caracteruhri). Avantajele rii scopului educafional. . Epstein. interpretirile imi apartin.. 6.Serious Crimes bv Iuveniles Soar.Integr"areasub_ co^n_stientului cognitiv si psihodinam ic'.. iott re {mnrter Than You Think (Epti mai de.Emotional Competence: Emotions and Reiationships Become Integrated" ("Competenla emofionali: cum pot fi integrate emoliile gi relaliile interumane') r askaSymposimn nrcnt elop fll eb emot ionaI D ezt am R. Trecerea la gcoala primard si gimnaziu: David Hamburg' (Copiiidin ziua de Children:Criating a'Futttre for abeneratiortin Crisis in crizd). am prizentat cazul celor care au un profil biologic unic pentru fiecare emogiemajo_ ri in parte. Hawkins 9i alfii' 12. I-am luaiun interviu Lindei LantieriinThe New YorkTr'es 1992).cit.). 1992..incongtient expe_ riential" cu mai multe ocazii in The Nezuyork Tinressi mare purt" u acestuirezumat se bazeazdpe conversaliilepe care le_amavut cu el. Arta"iemocrafiei: Francis Moore Lappe 9i Paul Martin DuBois' QtickeningofAmerica(RitmtrltotmnirapidnlAmericii)'Jossey-Bass' San Francisco. J. Continui sd aibd loc o dezbatere in termeni foarte tehnici dacd trezirea emotiilor este in mod fundamental aceeagipentru toate sau daci existi tipare unice pentru fie_ care.6.Promovarea unei dezvoltdri sociale mepozitive gi a unor practici sinitoase la tinerele adolescente din in theMidd-le Decision-making iiul urban") ain M.. 5. Hamburg.pp' 17t-172' 8.1'992..Delicte grave sdvirsite de minori"). Ethology and Sociobiology. American p syihologist 44 Q99$ gi cartea sa scrisd impreund cu Archie Brodsky. Eiias (ed.Michigan (apr' 1993)'. Programelede alfabetizare That Care' Communities alfti. 10. 4.A proceda corect prin intermediul aliora: Thomas Lickona' Bantam. cregte la nivel nalional cu 3%.

De asemenea. Adaptarea sa la curenlii emolionali ce s-au agitat sub suprafala gindurilor gi interactiunilor noastre mi-a deschis o lume noutr.Multumiri Soliei mele Tara Bennett-Goleman.. precum gi colaboriiii permanente cu David Sluyter.inteligenld emolionald". Printre ei se numdrd Mark Creenberg si David Hawkins de la Universitatea din Washinqton. Permanentele lor eforturi de a spori talentul social gi emolional al copiilor gi de a recrea mediul gcolar. care pe vremea aceea era fondatorul gi pregedintele Institutului de Evolufie a Sdndtdlii.oltare din Oakland. Sint profund indatorat sutelor de cercetdtori care de-a lunguJ anilor mi-au impdrtdgit descoperirile lor 9i ale cdror efo4turi sint trecute in revistd gi sintetizate aici. ea mi-a trezit interesul gi a stat la baza investigaliilor care au dus in final la aceastd carte.De asemenea.. California. Prima datd am auzit aceastdexpresie. a fost o sursi de inspirafie pentru mine.edinte al Institutului.alfabetizare emolionald". Eric Schaps gi Catherine Lewis de la Centrul de studii je dezr. .. de la Eileen Rockefeller Growald. sprijinul acordat de Institutul Fetzer mi-a permis sd studiez 9i sd explorez cit mai aprofundat ce inseamnd . psihoterapeut. Lui Peter Salovey de la yale ii datorez conceptul de . care a fost un partener de o creativitate extraordinard incd din fazele de conceplie care au condus la scriereaacesteicirti. director de programe. Rob Lehman este cel care la inceputul studiilor mele m-a indemnat sd scriu o carte despre alfabetiz area emof ionaI d. pre.alfabetizarea emofionald". In cadrul unei conversalii intimpldtoare. Tim Shriver de la Centrul . transformindu-l in unul mai uman. drept pentru care sint recunoscdtor incurajdrilor pe care mi le-a dat inci de Ia inceput Rob Lehman. am avut mult de cigtigat pentru cd am primit informafii confidenliale asupra descoperirilor permanente ale multor educatori 9i practicanli ai artei prevenirii iniliale care sint labazamigcdrii incd ndscinde a alfabetizirii emolionale.

al Universitdlii din Washington. Maurice Elias de la Rutgers.tu Zubotf de la $coala de Afaceri Harvard. lui Mary Schwab-Stone. 9i lui Carol A. Margaret Annette Spychalla au pregitit anexele asuPra efectelor Programei de afa6etizare emofional5.mi-a oferit entuziasmul gi acuitatea sa in a. Iar Tara mi-a asigurat acest cocon de cdldurd. M. lui Richard Davidson. Toni Burbank. Shelly Kessler de la Institutul Goddard asuPra preddrii 9i invdlirii in grup din Boulder. director. Colorado. Roger Weissberg de la Universitatea Illinois din Chicigo. Ioy-Nolan Howe 9i idunat exemple de situalii emolionale. lui Naomi Wolf. director al Common Enterprise din Boulder. California. lui Paul Kaufman de li Media 9i mintal din Point Reyes.mi dovedi o gindire gi o rezolvare cit mai transantS.eo*. gi mai ales lui Fay Goleman' Sfaturi de mare ajutor 9i de inalti linutd intelectuald am primit de la Page DuBois. iubire si inteligenli. Lindei Rezolvare Creatoare a Conflictelor. lui Mark Gerzon. director al Laboratorului de interacliuni umane al Universitdlii California din San Francisco. Kusche de la Institutul de cercettrri gi programe de dezvoltare din Seattle' De asemenea. Editorii mei de la The New York Timesmi-au fost de un real sprijin in ultimii zece ani in numeroase anchete 9i noi descoperiri isupra emofiilor. Sam 9i Susan Harris au furnizat aparatura absolut necesari. lui foseph LeDoux de la Centrul de gtiinld neurald din cadrul Universit5lii New York. 9i Catherine T' MacArthur.414 Mullumiri Multumiri 475 Yale de studiere a copilului. de la Steven Rockefeller. specialist in eticl 9i religie la Universitatea din Columbia. lui Chevy Mafin 9i lui Karen Stone de la Nueva School din Hillsborough.t director la Centrul Nalional din New York de Lantieri. director la Commonweal din Bolinas. director al Laboratorului de psihofiziologie de la Universitatea din Wisconsin. lui Michael Lerner. directorul Programului de sdnXtate din cadrul Fundatiei Iohn D. toate acesteacontribuind in mod creator de-a lungul intregului proiect. savant grec de la Universitatea din Califomia de Sud. editorul meu de la Bantam Books. doctor la Centrul de studiere a copiilor din cadrul UniversitXfii de Medicind Yale. lui -shoiho. California. California. fessicdi Brackman. de la Matthew Kapstein. bioa [raful lui ]ohn Dewey de la Colegiul Middleburl. lui Denis Prager. lui Mark Greenberg. al programului Fast Track. Colorado. doctor la Departamentul de psihiatrie al Universit5lii trleaicite Stanford. lui David Spiegel. lui Paul Ekman.sint indatorat irnmod special celor care au revizuit 9i comentat pirli din acest manuscris: lui Howard Gardner de la Universitalea Harvard. toate acesteaap5rind in paginile ziarului 9i fiind o bazi informalional5 pentru aceasti carte. lui Peter Salovey de la Catedra de psihologie a Universitdiii Yale. .

. . . Natura inteligenlei emofionale 28 29 31 32 35 5/ 38 40 43 49 3. Abordarea melancoliei Cei ce reprimi: negareajovialS . .. 65 58 70 72 74 77 80 87 93 100 5. Cunoagte-te pe tine insuli . Calmarea nelinigtii: cine. . Ptrtimasul qi indiferentul Omul fdrtr sentimente Lludind sentimentele viscerale Golirea incongtientului .lnrobit de patimi Anatomia miniei . 62 IQul .... J/ 59 Emofiile pot fi inteligente? .. .i inteligenla emofionali: tipuri pure 4. Cind pasiunile coplegescraliunea Cum s-adezvoltatcreieiul 17 18 . . Creierul emolional 1.. eu sd-mi fac griji? . Pentru ce existd sentimentele? .. ... . Anatomia unui blocaj emolional Locul tuturor pasiunilor Releaua neurali Santinela emofionali Specialistul in memorie emolionalA Alarmele neurale demodate Cind emoliile sint rapide 9i confuze Manager emofional Armonizarea emoliilor 9i a gindurilor Partea a doua.... Data: atunci cind cunoagterea nu este de ajuns ' . . .: aA ir li I il I 2... . Cind a fi degtept e o prostie 51 Inteligenla emolionalA gi destinul 53 Un alt fel de inteligenld Spock vs...Cuprins Proaocarea lui Aristotel Partea intii.

Rddicinile empatiei emPatia Cum actioneazd Copilul bine racordat Prelul racordirii gregite Neurologia empatiei Empatia 9i etica: rXdicinile altruismului Viala f... . ' Dispozilii proaste.. ... Oaze de oportunitili 1..HEART START Dobindirea elementelor emolionale fundamentale Cum poli creqte o brutd : disparitia empatiei lUaltratarea Z5I L.lri empatie: ce este in mintea celui care molesteazd. gindire proasti Cutia Pandorei 9i Pollianna: forta gindirii pozitive Optim...11. Scoala 289 Prevenirea depresiei 290 Prelul lumii moderne: numdrul mare de depresii 292 Traiectoria depresiei la tineri 294 Cum se ajunge la deprimare 296 Scurtcircuitarea depresiilor 297 Tulburirile de alimentatie 300 Doar cei singuri r:nunti la 9coali 303 Antrenarea pentru prietenie .. Inteligenla emotionali aplicati 243 13.Conducind cu inima .73 237 z5v 240 7. . '. . $ansecruciale Partea a cincea. ". Dugmani intimi . r63 L64 168 172 174 176 t77 L79 185 187 193 10... Avantaiele medicale ale emoliilor pozitiv. .. .... Al lui 9i al ei: sfat matrimonial CeartasXndtoaii . .. T e m p e r a m e n t u l n u e s t e p r e d e sti n a t .2r t24 126 128 129 131 134 L36 141 t43 149 1. . Aptitudinea de a stdPini Controiarea impulsurilor: testul pr5iiturii . Neurochimiatimiditatii Nu md deranjeazi nimic: temperamentul vesel . Cdsnicia lui si a ei: riddcinile se afli in copilirie Neajunsurile din c5snicie Ginduri toxice .. moralitatea sociopatului 8.. . 248 251 Reinvitarea emotionald 252 emo!ional Reeducarea-creieruh"ri u5 Reinvdtarea emolionali 9i refacereadupi o traumd 258 Psihoterapia ca educafie emolionali 1 4 .' ... .....' Aportul inteligentei emolionale la ingrijirile medicale Spre o medicind cdreiasd-i Pese 279 15..52 155 157 Partea a patra. Minte 9i medicin5 Mintea trupului: felul in care emoliile influenleazd sdndtatea ' ' ' Emoliile toxice: date clinice .. Partea a treia.. ...'.Nu te putem suferi": pragul abordirii . .. . 308 16.. Semnele incompetenlei din punct de vedere social ... $colarizarea emoliilor Leclia despre cooperare U n p u n c t d e c o n t r o v e r s e.. ... . .. '. Inteligenla in relatiile emofionale: un studiu de caz . .... es t e Cri t ic a Cum te descurci cu diversitatea Talentul organizatoric 9i IQ-ul grupului 11... Artele sociale Manifestati-vX emoliile Expresivitatea 9i contaminarea emolionald Originile inteligenlei sociale .. .. Trauma 9i reinvdlarea emolionalS 246 Groaza inghelatd in memorie Tulburarea de stres posttraumatic ca tulburare limbicd . .. '... 261 263 266 269 272 274 9.. Transa: neurobiologia miiestriei invdtatui si transa: un nou model de educalie 103 106 109 112 114 117 1. S-a terminat cu rizboaiele: un drum comun final preventiv .. .... ... .Creuzetul familiei Pe propriile picioare . 280 O senzafie emolionalS neplAcutd 283 imblinzirea agresivitdfii 287 bitdugilor . Potopul: scufundarea cdsniciei Barbalii:sexul vulnerabil .... . o s luibi ..8 Nole Nofe 419 6..... Postmortem: o cearte care n-a mai izbucnit ingrijoririle zilei .... 304 Biutura si drogurile:dependenlaca automedicalie ... ABC-ul inteligenlei emolionale Alfabetizarea ernolionali in cadrul oragului Alfabetizare emolionali deghizatd lee 204 206 209 218 224 226 314 316 317 319 320 32r JLJ 326 . . '. Alfabetul emotional . Coshrrile analfabetismului emolional .. .imblinzirea nucleului arnigdalian prea excitabil Copildria: o 9ansi unic5 .2. .ismul: marele motivator . '.

. .illUlllPRllfI Cale. T..420 Nofc 330 332 335 336 337 342 . . Pecelileminlii emolionale . Anexa C...ictive . Cee s te e m o fi a ? Anexa B...(01)222 tel.26.... " '" Oare alfabetizarea emo.345 . '" " '''" Co inu nite licd ror alepas i.. .' .. ' Un ultim cuvint .57 -47 e-mail: arsene@rnc.65 .. 355 Anexa D. . . ' 348 .moralitatea gi arta democratiei ... 343 Anexa A.. ../ fax: (07)222. . Ansrx'r CURTEA VECHE PUBLISHING str. ''" ' O misiune extinsd pentru gcoli .... . 032-2112:15..ro web: www. 359 ale programelorde prevenire .. ..tl 6600 tof . " ' Alfabetizareaemolionald ca mijloc de prevenire Regindirea gcolilor: predarea prin puterea exemplului. 235384 ld.. 413 Editor: Gn. " " este totul Sincronizarea '.ro rf..... 369 . . invdfarea sociald9i emolionald: rezultate . l.. M t illum ir i .. !t 6. Circuitul neural al fricii ... . .rFqrr lagi Tipografra.... .. Chidniulul 22. 032-211252 d .. " ''" " 3 2 7 Oraru iemo tion al . arh. .. . Ion Mincu 11. 361 Anexa E. Grant: comPonente . 363 Not e.ionald conteazS? " " " " ' Caracterul.curteaveche.. . Consorliul W.Bucuregti . .. Programa $tiinlei Sinelui Anexa F.

. .l|ll!iluil[uilil]il.