DANIEL GOLEMAN esteredactor laThe New Principalele teme pe carele abordeaYorkTimes. zd in articolele sale sint inspirate din gtiinlele comportamentale gi ale funclionirii creierului. A predat la Harvard (unde 9i-a luat 9i doctoratul) 9i la inceputul carierei sale de zianst a Today. fost redactor principal la Psychology

DAMEL GOLEMAN

Emte$sgwm$n
ermLol+ibrrali
Tiaducere de IRINA-MARGARETA NISTOR

,
BUCUREgTI,2ool

*

ts.

DescriereaCIP a Bibliotecii Nalionale GOLEMAN, DANIEL Inteligenla emolionalli / Daniel Goleman trad.: Irina-Margareta Nistor Bucuregti:Curtea {eche Publishing, 2001 424p.;20 cm (CXgi cheie;28) ISBN 973-8120-57-5 L Nistor, Irina-Margareta (trad.) r59.9M

Pentru Tara, izuor detnlelepciune emolionald

Coperta colecliei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCru

DANIELGOLEMAN EMOT IONAL INT ELLIGENCE Why it can matter more than IQ Copyright @ 1995by Daniel Goleman Published by arrangements with Bantam Books @Curtea VechePublishing,200L, pentru prezenta versiune in limbglromAnd ,
ol

ISBN 973-8120-67-5

Provocarealui Aristotel
poate Oricine deoeni furios- e simplu.Dar sdte inpentru cit trebuie, ctndtrebuie, furii pe cinetrebuie, gi cumtrebuie deloc ugor. ceea cetrebuie - nu este
ARISTOTEL, Etiu niconuhicd

Era o dupd-amiaz6. de august insuportabil de cXlduroasd la y York, o zi din acelea cind tofi oamenii transpiri,abundent, i'ce ii face sd se simttr extrem de inconfortabil 9i de ursuzi. firtorceam la hotel gi, urcindu-md intr-un autobuz de pe MaAvenue, am fost luat prin surprindere de gofeq,un bbrbat de virsttr mijlocie, care dvea tirn zimbet plin de entugi'Care m-a intimpinat cu un prietenos: ,,Bund ziua! Ce faceli?" Cu acest salut ii intimpina pe toli cei care urcau in strecuriddu-se apoi prin aglomeralia din mijlocul oraFiecare pasager era la fel de mirat ca gi mine, dar fiind indigpozilie mofoclnoasl datoritd vremii mult prea cdlduroa-

ini ii rlspundeau.
weme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu inceavu loc o transformare aproape magici. $oferul ne-a Prezenspl€ binele nostru, un monolog, un comentariu plin,de viaceea ce se intimpla in jurul nostr.u: era o virzare extrala un magazin, o superbX expozilie la un'muzeu sau ali'auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la ciI din col!? tncintarea sa referitoare la,nenumdratele ili pe care le oferea acest orag era contagioasd. PinI si din autobuz, fiecare se scuturase de acea carapaceursucare urcase, iar cfird goferul le striga: ,,Cu bine gi si aveli o ,zav6l", fiecare r5spirndea zimbind. Lirea acestei inflniri o pdstrez de aproape douXieci de Fe vremea cind am mers cu acel'autobuz din Madison Avetocmai imi terminasem doctoratul in psihologie - dar psi' de la aceavreme dddea foarte pulind atenlie felului cum

transformare. hryutea'produce o asemenea $tiinfa psihologiei aproape nimic despre mecanica foarte pu,ure sau fapt d" dh lthotiilor. pi totugi, imaginindu-mi rXspirdirea unui virus al

Raportul ardta cd asemeneaincidente ce pornesc de la lucruri aparent minore. cit gi in a celor din jur. DE CETOCMAI ACIIM ACEASTA EXPLORARE in ciuda lucrurilor rele. pdrinlii suslin cd . Pentru prima datd in istoria omenirii a devenit vizibil ceea ce era un mister profund: felul in care opereazi masa de celule complicate atunci ctrd gindim 9i simtim. comunit5li sau ln viafa in comun. r Un tindr german este judecat pentru cI a omorit cinci turcoaice mai tinere sau mai pulin tinere intr-un incendiu pe care l-a provocat in timp ce acesteadormeau. 57"/" dintre criminali sint pirinfii lor naturali sau pdrinlii vitregi. cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului.infracfiuni" cum ar fi faptul cd acel copil e blbcat in fala televizorului. fogti angajali nemullumili care i9i masacreazdfogtii colegi. dupd o serie de imbrirceli. un pugti de noud ani a fost cuprins de furie gi a umplut cu vopsea toate bdncile gcolii. calcuLtoarele gi imprimantele. . iar el a vrut s5-i impresioneze.tmi pare cumplit de rdu pentru ceeace am ficut 9i mi-e ingrozitor de rusine. Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de iegiri necontrolate gi regrete. percepute ca o lipsd de respect.neinfelegeri pe gosele. vandalizind totodatd gi o magini din parcarea gcolii. ce aclioneazd sub influen!a furiei ucigage.!" Aceastd carte este un ghid ce urmdregte si dea sensla ceeace nu are sens. Aceasti claritate fdrd precedent in privinla felului cum funclioneazd emoliile 9i egecurile aduce ir prim plan noi remedii pentru crizele noastre emolionale colective' . am constatat cd soferul era un fel de impiciuitor urbary un soi de vr5jitor. Fluxul de date neurobiologice ne face sI inlelegem mai clar felul in care centrii de emofie ai creierului duc la minie sau la lacrimi 9i cum alte pirfi ale creierului ne irndeamnd sd ne rdzboim sau sd iubim. despre atacuri violente datorate unui impuls mirgav.in cazuri.. De la acest nivel am fost izbit de doud tendinte opuse.Fd-md sd am o zibwld. o Conform unui raport. in cazul victimelor minore sub doisprezece ani. Ca psiholog 9i ca ziarist in ultimii zece ani la New YorkThnes. s-a tras in mullime cu pistoale automate de calibrul 38. $tirile doar reflectd la scarX mai mare acel sentiment cutremurdtor cE emoliile au fost scdpate de sub control atit in propria noastri viafd.ei incearcX doar sd-gi disciplineze copiii". Bitaia fatald pornegte de la . el a pledal . care portretizeazh trbsdtttrile unei stupiditdfi emolionale.Yd urez o zi bun5!" s-a translormat intr-una lipsiti de gust: . Motivul: ciliva colegi din clasa a treia il fdcuserd . cdci ii stitea in putere sd transforrne acegti oameni posaci 9i iritabili in fiinle deschise la suflet si imblinzite. el pbtrunde in viala noastrd intr-un fel sau altul. unde. precum gi din amintirile valurilor de agresiune . el s-a justificat spunind cd nu-9i gdsea niciodatd o slujbd. gi ista datoritd unor rnetode inovatoare. Opt tineri au fost rdnili in urma unei altercalii dintr-un club de rap din Manhattan. in ultimii ani s-au cronicizat minia 9i disperarea.8 Pronocarealui Aristotel Proaocarea lui Aristotel 9 unei stSri de bine ce trebuie sd fi flcut valuri prin orag. Aparlinind unei grup5ri neonaziste. in gtirile de fiecare zi apar o mullime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizaliei 9i a siguranfei.. ale disperdrii gi neglijenlei ir familii.bebelug". incepind cu pasagerii acestui autobuz. maltratafi sau de atmosfera violmlelor conjugale. iatd citeva gtiri din ziarele siptdminii resPective: r La o gcoalSdin cartier. una care portretizeazd creqterea dezastrului din viala noaitrX emoflonald 9i cealalt5 care oferd citeva remedii pline de speran!5.adolescenli inarmafi la gcoal6.. in aproape jumltate d. s-a inregistrat o revfusare constantd de asemenea incidente.am urmXrit progresele gtiinlifice legate de infelegerea iralionalului. neglijali.. bea prea mult gi totul din vina striinilor. progres firi egal in privinla studiilor gtiinlifice asupra emofiilor. reprezintd irsX 9i un Ultimii zece ar:ri. O stare emolionali proastd ce se rispindegte continuu poate fi constatati in statisticile ce indicd o crizh in lumea intreagd.care sfirgesccu schimburi de focuri. fie ci e vorba de tdcuta singuritate a copiilor incuiali fur casl cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abandonati. sirt sinMaltratareaanofionald.. au ajuns sd fie tot mai des irtilnite in ultimii ani in intreaga !arX. Cel mai important este faptul ci putem sd vedem cum lucreaze creierul. ne imagin5m sau visdm. Printr-un contrast clar.atacularmat 9i strexi posttraumatic ari' zece al ultimilor zi de zi cu vocabularul itr au intrat ce tagme precum gi urarea care din vesela: .. in ultimii zece ani. canalieindu-ne spre bine sau spre r5u. plinge sau gia murddrit scutecele.. Cu o voce care abia se attzea..

ti. impulsurile sint emolii de nivel mediu. fur vreme ce o alta.agadar. bei care sint sclavii impulsurilor . cii trebuie. Urmdtorul popas important din cSldtoria noastr5. ata cum vom vedea. atunci cind o persoand cu un Ie mare se zbate din greu. Aceastd realizare a hdrlii este o mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinga inteligenlei.coeficient de inteiigenldl este un dat genetic ce nu poate fi schimbat ir funcfie de experienla de viald 9i cI destinul nostru estein mare misurd determinat de aceastd aptitudine. care oferi o explicalie pentru momentele cele mai nefavorabile *in viala noastrd. acum cind egoismul. Acest argument ignorl problema cea mai provocatoare: ce putem schimba pentru a-i ajuta pe copiii nogtri sX le fie mult mai bine in viafi? Ce factori sini in joc. ldsind emotiile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei gtiintifice. dar lipsite de orice bazd gtiinfificd. pentru unii. rddlcina altruismului se gXsegte nevoia sau disperarea nu simli a celorlalfi: emoliile a citi tca de existd doud atitudacX de afecliune. Precum 9i ceea ce Putem face pentru a ne stdpini impulsurile emolionale cele mai distrugdtoare 9i mai demoializatoare. constX in a vedea felul furcare datul neurologic joacX un rol esenlial in flerul fundamental de a trdi numit de exemplu. sfirgitul cdlitoriei consti in inlelegerea a ceeace inseamni . aceiea cind sentimentele coplegescraliunea. violenla 9i slrlcia spiritului par sd i9i aibd rddicinile in bundtatea vielii noastre comune. susfi nind cd IQ-ul [de la IntelligenceQuotient . pentru ceea ce trebuie 9i cum trebuie. cei lipsiti de autocontrol au mult de suferit din punct de vedere moral. Existd t6t mai multe dovezi ci aptitudinile fundamental etice din viatd igi au originea in capacitSlile emofionale pe care le au la bazX. care include auto_ controlul. cunoaqtereaacestui tdrim al ientimentelor are un efect similar cumva cu acela al impactului pe care il are un observator la nivel cuantic in fizici.i capacitatea de automotivare. Aceastd inlelegere in sine poate ajuta-intr-o oarecare mdsurd.sau de pasiune 9i bucurie . cu sfaturi bazate pe pdreri dovedite clinic. capacitatea tard' . In prezent.sd te infurii pe cine trebuie. in parte pentru cI locul sentimentelor in viala mintali a fost surprinzdtor de neglijat de cdtre cercetdtori de-a lungul anilor.un voiaj ce are ca scoP o mai bund inlelegere a momentelor celor mai compliclte d-i1 existenla noastr5 gi a lumii care ne inconjoard. Toate aceste aptitudini.Itrlelegerea interacliunii structurilor creierului care comandd momentele de furie 9i fric6 . Iati un argument pentru importanla inteligenfei emofionale.10 Proaocarealui Aristotel Prooocarealui Aristotel 11 A trebuit si agtept pind acum pentru ca recolta gtiinlificd sd . se descurcd surprinzdtor de bine? A9 susfine cd diferenla constd cel mai adesea in capacitatea numitd aici inteligenld emofionald. perseverenta . faptul cd sintem capabili sd ne inleligenldemofionald: stdpiirim un impuls emolional. Partea a doua a acestei cir. Cdldtoria noastrd incepe in Partea intii cu noi descoperiri despre arhitectura emolionald a creierului. element esenlial al legdturii dintre sentimente. cu un IQ modest. independent de potenlialul intelectual primit pe linie geneticd. modificind ceeace e de observat. si tratdm cu cel mai mare tact o relalie sau cum sPunea Aristotel. zelul. in capacitatimilar. Dincolo de aceastd posibilitate. fapt care le va acorda o ganstrmai mare. se deslugegte o necesitate morald presantS.dezvdluie multe despre felul in care dobindim obiceiurile emolionale ce pot submina cele mai bune intenfii. te pot fi insuflate copiilor.suficient fie de bogatd ca se scriu Jceastdcarte. de exemplu." (Cititorii carehu sint atragi de detaliile neurologice s-ar putea sd doreascdsd treacddirect la acestcapitol') . Capacitateade a controla impulsurile std la baza voinlei 9i a caracterului' In mod in empatie. Acestea sint vremuri in care strucfura societilii pare a se descilci cu o vitezd mai mare ca niciodatd. Cel mai important este ce datele neurologice sugereazd cd ar exista o adevdratd fereastrd de oportunitdli pentru formarea obiceiurilor emolionale ale copiilor. s5minfa impulsurilor este o dorin!5 aizdtoare de exprimare prin acfiune. CALATORIA NOASTIU{ ln aceastdcarte eu sint cdlduza intr-o cdldtorie ce va scoate la lveali idei nebdnuite despre emolii . in acest spaliu gol s-au grlbit si apard o mulgime de c5rli pline de intenliibune. caracter si instincte morale.. ele sint cu riguran!5 autoinfrinarea gi compasiunea. cind trebuie.nt s" ale celuilalt. sd ghicim sentimentele cele mai as.9i a felului cum . Acesie puncte de vedere vin atit de tirziu.sI ddm inteligenld emoliitor noastre. gtiinfa este in sfirgit caplbild sh aibl o vo_ ce autoritartr in privinta acestor intrebdri insistente gi complica_ te despre pdrlile cele mai irafionale ale psihicului gi sd realizeze o hartd de o anumitX precizie a sufletului omenesc. lips6 o inseamnd $i celuilalt dini morale de care timpurile noastre ar avea nevoie.

O solulie ar fi o noutr viziune in privinla a ceea ce pot face gcolile spre a forma complet elevii.tileemolionale gi sociale de care au nevoie pentru a rdmine pe calea cea bunl in via!5. acasd9i la gcoalS. sau cum ne poate ajuta echilibrul emolional sI ne ap5r6m sdndtatea 9i binele personal. mai emotivi gi mai inclinafi sd se ingrijoreze din orice.inteligent" pune emoliile in centrul aptitudinilor necesarepentru viald. felul in care forlele pielei care remodeleazd stilul nostru de muncX pun un pre! fdri precedent pe inteligenla noastrd emofionald. provocarea sa constind in stipinirea prin inteligenli a vielii noastre emofionale. Pasiunile noastre. Aristotel igi pune irtrebdri filozofice referitoare la virfute.sau inadaptabili . Circuitul creierului presupune insd o maleabilitate extraordinard. Partea a treia examineaze citeva diferenle-cheie pe care le genereazd aceaste capacitate: felul in care aceste calitlfi pot intreline cele mai de pre! relalii ale noastre sau cum inexistenla lor Ie poate coroda. autocontrolul gi empatia. problema nu constd in existenla emofiilor. Intrebarea este cum putem sX ddm inteligenld emofiilor noastre . temperamentul nu este un destin. valorile 9i supraviefuirea. Partea a cincea exploreazi hazardul care ii agteaptd pe cei ce au eguat in stdpinirea domeniului emoliilor . Poate cd lucrul cel mai tulburdtor din intreaga carte este sondajul efectuat asupra unui mare numdr de pdrinli 9i profesori gi care indicd tendinla mondialtr a generaliei actuale de copii de a avea mai multe probleme emolionale decit tr trecul sint mai singuri 9i mai deprimali. ceea ce duce la depresii sau violenld ori la tulburdri de alimentalie sau consum de droguri. De asemenea. de a rezolva conflictele 9i de a coopera. CdlStoria noastr5 se sfirgegte prin vizitarea unor gcoli unde se lin cursuri inovatoare. Aga cum constata gi Aristotel..la fundamentele inteligenlei emofionale. Daci existd intr-adevir un remediu. ci in felul in care adecadrn emoliile 9i exprimarea lor. Mogtenirea geneticd il inzestreazd pe fiecare dintre noi cu o serie de emolii care determind temperamentul. 9i cit de otrdvitoare pot fi emoliile noastre atunci cind ne pun in pericol sdnitatea fizicil.gi sX readucem civilizalia pe strXzi gi afecliunea in viata comund? . eu cred cd el consti in felul in care ii pregdtim pe tineri pentru via!5.felul in care deficienlele de inteligenli emolionald sporesc spectrul de risc. pot irsi sd o ia razna cu ugurin!5. ceea ce duce la rezultate 9i mai dezastruoase. pentru cd de ea depinde succesul la slujbd. in prezent. caracter gi o viald mai bund.modeleazd circuitele emofionale.lecliile emolionale pe care le invilim in copildrie. Aga cum se arate in Partea apatra. atunci cind sint bine exercitate. precum gi arta de a asculta. mai furiogi gi mai nestdpinili. sint in!elepte. l5sdm la intimplare educafia emolional5 a copiilor nogtri. InEtica nicomahicd. Eu prevestesc c5 va veni o zi cird invdldmintul va include in programa sa obignuitd studierea acestor calitdli umane incalculabile cum ar fi congtiinla de sine. mai impulsivi 9i mai agresivi.12 Proaocarealui Aristotel Proaocarealui Aristotel 13 Acest model ldrgit a ceea ce inseamnd sd fii .sint prezentate date concrete in legiturd cu primele gcoli care ii invald pe copii ce inseamnd capacitd. Aceasta inseamni cX adolescenfa gi copiltrria sint ferestre de oportunitate pentru a forrnA obiceiurile emolionale esenliale care ne vor domina intreaga existenfd. de exemplu fumatul tigard de la figard. punind la treabd in acelagi timp mintea 9i sufletul. ceea ce se 9i intimpl5 deseori. Din pdcate. ce vizeazd str le ofere copiilor datele esenfiale referitoare la inteligenla emofional5. ele ne cdlSuzesc gindirea. ficindu-ne mai ugor adaptabili .

PARTEA lNriI Creierul emotional .

Povestea Andreei gi a ptrrinlilor ei. Privit dih perspectivabiologilor eVolufioun asemenea sacrificiu de sine ptrrintesc stil labaza .suclui feproducerii" in trecerea genelor la. M\CUI PrtNT SAanalizdm ultimele clipe ale lui Gary gi Mary JaneChaun. Ancare era condamnatd la un scaun rulant.ceea ceeste eseninoizibilpentruochi. surprinde un moment al unui curaj mitic.gi pentru toate celelaltesentimmte pe le trdim . pasiunile sau lucrurile care tir{im sint cdlSuze esenlialegi ctrspecianoastrtrigi dair mare parte existenla capacitdlii umane de a iubi. ANTOINEDE SAINT-EXUPrtRY.o noud generafie. uh cuplu complet devotat fetilei lor de unsprezece ani.intr-o viaftr de om3. in urma unei pai. d.. au pierit'.Pentru ce existi sentimentele? Binenu poli aedu ilecitcu sufletul. Ca privire aruncati asupra scopului gi puterii emofiilor.cd noastre cele mai profunde. dupd care. r esteo putere extraordinartr:doar o iubire puternicl * absolutdde a salvacopilul iubit: poate determinaun s5-gi anuleze instinctul de conservare.cei doi ftrcut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind au ntrvtrlit in trenul scufunda! ei au reugit sdo impingd pe astrtr cdtre salvatori. Familia Chauncey se afla intr-un tren Amtrak ce s-a prdinh-un riu. Acest lucru sugereazi. lial este . al cdror ultim act eroic a si igi salveze copilul. asemenea dovezi de sacrificiu ptrpentru copii s-au repetat de nenumtrrate ori in istoria nirii sau irnpreistorie 9i de nenumdrate ori de-a lungul evoi specieinoastre2. dupd ce un glep lovise gi sldbise un pod de cadin Louisiana. Ftrrtrindoialtr. Gindindu-se mai intii la fiica lor. Din punct de ve- . din perspectiva pdrintelui care ia o decizie disperatd intr-un de crizl nu estenimic altceva decit iubire. cind vagonul s-a dus la pieritr. un eneaact exemplar de eroism plrintesc std mtrrturie pentru altruist al iubirii .

Auzind zgomote prin cas5. ne nagtem cu ceea ce a funclionat cel mai bine pentru ultimele 50 000 de generalii umane 9i nu pentru ultimele 500 . Dupi cum gtim cu tolii din experienfi. atunci cird trebuie si ne modeldm hotdririle gi acfiunile. CeIezece lor sau EdicteleimpfuatuluiAshoknpol fi descifrate ca incerciri de a sttrpini. evaluarea fiecdrei intilniri personale gi reac|iile noastre fir raport cu aceastasint modelate nu doar de judeclti ralionale sau de propria noastrd istorie a vielii. valoarea supraviefuirii repertoriului nostru dmofional a fost atestatd de faptul ce s-au imprimat in structura noastri nervoasd ca nigte tendinfe automate. primele legi gi porunci ale evreidate etice. Matilda Crabtree a murit doudsprezece ore mai tirzius. Denumirea in sine de Hogo sapiens. o fetild depaisprezece ani.Bau" atunci cind pirinlii ei s-au intors la unu noaptea dintr-o vizit6. duce pe un figas gregit in aprecierea locului pe care il au emofiile in viala noastrS.primejdia. Crabtree a impugcat-o in git.specia care gindegte. Asemenea reaclii devenite automatisme sint deja gravate fir sistemul nostru neryos/ spun biologii specialigti in evolulia specii' lor.adicd a ceea ce m5soard IQ-ul in viala omului. afunci cind se pune intrebarea de ce. Aceasta ne face uneori sd rvem porniri tragice. Frica este o adevdrati mogtenire emotionald in evolufia omului. perseverarea in atingerea unui scop in ciuda frustrdrilor. Aceste date ale naturii umane apar din insigi arhitectura fundamentald a vielii mintale. legdtura cu un partener de via!5. i-a fdcut o glumd tatilui ei: a sdrit dintr-o debara gi a lipat . ln ciuda acestor constrirgeri sociale. din punct de vedere sufletesc. cfND pAsruNrrE copLEFEsc RArTUNEA A fost o adevdratd tragedie a erorilor. deoarece pentru o lungd 9i cruciali perioadd din preistoria umani ele au asigurat supraviefuirea.o tristd ironie. inainte de a recunoagte vocea fetilei sale. inteligenfa poate sd nu mai aibd nici o importanld atunci cird sentimentele ii iau locul. Chiar mai important este faptul cd ele stau labaza principalei sarcini a evolufiei: a putea da nagtere unor urmagi ce vor putea duce mai departe aceste predispozilii genetice . agacum descria Freud in Disconfort tn culturd. noile realitdli ale civilizaliei prezente au apdrut cu o asemenearepeziciune. incit evolulia nu mai !ine pasul cu ceeace se intimplS in jur. Am mers mult prea departe cu sublinierea importanlei ralionalitdlii pure . agacum constate recent gtiinla. Matilda Crabtree. acest impuls l-a indemnat pe Bobby Crabtree sd pund mina pe armi 9i se caute intrusul pe care il bdnuia cd bintuie pe acolo. sentimentele conteazd in egald mdsurd . de-a lungul evolufiei. la nigte prieteni. in termenii biologici carc stau la baza descrierii circuitului neuronal al emoliiloq. Dar in vreme ce emoliile noastre au fost ghidate inteligent in lunga perioadd a evoluliei. Ea ne mobilizeazd sX ne apdrim familia de primejdii. Evolufia deliberat lentd carc a modelat emoliile noastre gi-a fdcut datoria de-a lungul a milloane de ani. Cum aceste situalii s-au repetat mereu de-a lungul istoriei evoluliei noastre. pasiunile coplegescra|iunea iar gi iar.au ldsat puftre urme in tiparul biologic al vielii noastre emolionale. La bine sau la rXu. Frica a primat atunci cind Crabtree a tras inainte s5-gi dea seama exact in ce trage. a supune 9i a domestici viala emolionald. De bine. sd vadX despre ce e vorba. cum ar fi: Codul Hammurabi. sigur cd sacrificiul lor de sine a fost unul irafional. Sau. societateaa trebuit sd intdt€ascd anumite legi pentru a stlpini excesele emofionale. Bobby Crabtree gi solia sa gtiau cd Matilda a rdmas la nigte prieteni peste noapte. ultimii 10 000 de ani. Crabtree a scos pistolul de calibru 35 9i s-a dus in dormitorul Matildei. Ei spun cd emoliile ne c5leuzesc in hfruntarea situaliilor dificile 9i a indatoririlor mult prea importante spre a fi ldsate doar in grija intelectului . fiecare ne aratd direclia cea bund in abordarea provoclrilor inerente ale vieliia.9i categoric nu doar pentru ultimele cinci.gi uneori chiar mai mult decit gindurile. a fost singura alegere pe care o puteau face. clddirea unei familii. Fiecare emolie tr parte oferd o dorinld distinctd de a acliona. o pierdere dureroas5. Acea perspectivi asupra nafurii umane care ignori puterea emofiilor este una intristitor de ingust6.18 Creierul emolional Pentru ce existd sentimentele? 19 dere al intelectului. Sociobiologii subliniazd intiietatea sufletului fald de minte in asemenea momente cruciale.. acest lucru a dus la marea tragedie a familiei Crabtree. chiar dac5 au fost martorii unei rapide forme de civilizalie umand gi ai unei explozii demografice de la cinci milioane la cinci miliarde . emoliei i-a fost incredinlat un rol atit de important in psihicul uman. de rdu. Cind fetila a sdrit din debara. care altfel ar fi mult prea nesdbuite. innescute ale suflefului omenesc. Intr-adevdr. ca in cazul tristei intimpliri din casa fami- . ci gi de trecutul nostru irdepdrtat ancestral.

toate emoliile sint impulsuri ce te determind sd acfionezi. cum ar fi cei din picioare.verbul latinesc care trseamnd . Teama s-a transformat intr-o adeviratd fricd: am tras pe dreapta. sugerind cX tendinla de a acliona este implicitd in orice emolie. trupul paralizeazd. AceastX configuralie ii oferd trupului un fel de odihnd general5. fdcind sd fie mai ugor de firleles exact ceea ce cc intimplS 9i punerea la cale a celui mai bun plan de acfiune. transmifind acelagimesaj:e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau me- . drn fost cuprins de o teamd interioari care m-a fdcut sX md opresc.ti-e fricd..a te da la o parte". bXt5ile inimii cresc 9i se degajd hormoni precum adrenalina. Doar la adullii . lucru ce poate fi cel mai ugor observat la animale gi copii.fundamentale". Nu mai vedeam nimic in fa!d.. pe cind mergeam cu magina pe o gosea/printr-o trecdtoare montand din Colorado. sd fiu mai atent 9i sd mi feresc de o posibil5 mare primejdie. agieptind sd treaci ninsoarea. Frica preventivd m-a obligat atunci si md opresc 9i poate cd mi-a salvat viafa.e". dublind . ciocnirea blocase goseaua. I In lumea intreagd. Circuitele din centrele emolionale ale creierului aclioneazi un flux de hormoni ce pune trupul in stare de alertd.rii imediate.gi sI te albegti la fafd.. Ca in cazul unui iepure ce impietregte de groazd atunci cind zdregteo vulpe trecftrd . adicd. 9i ili este mai ugor sd fugi .luptd sau fugi" provenite din fricd sau minie. unde o ambulanld il ajuta pe un pasager dintr-o magind ce intrase in plin in automobilul din fafd. asa cum relevd semndtura biologicd distinctivd (vezi Anexa A pentru detalii in legdturi cu emoliile . pentru cd singele ipi opregte Sursul (creindu-li senzalia cX . exprimarea dezgusttth.!i-a inghelat singele in vene"). Cu noile metode de a pdtrunde in trup gi in creier.a misca" plus prefixul . ceea ce face ca trupul sd-gi revind mai rapid din aparilia emoliilor supdritoare... precum gi dispozilia 9i entuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri gi de a se strXdui pentru o mare varietate de scopuri. vizibilitatea a revenit gi mi-am continuat drumul . fiecare emolie joacd un rol unic.ri arati la fel.. am simlit curh mi cuprinde teama 9i am inceput si aud cum imi bate inima. fdcindu-l gata sd aclioneze.reaclia de relaxare".contrariul psihologic al acelei mobilizdri de tipul . Aceste emolii duc la fapte.Dacd a9 fi continuat sX merg prin zdpada aceea orbitoare. linigtind ceeace ar putea genera ginduri de ingrijorare. singele stribate mugchii cei mari. cu un repertoriu emolional modelat de nevoile imediate ale Epocii pleistocene. Nu existd insi o modificare fiziologicd radical6 care sI duci la pasivitate. pentru a vedea mai bine ce reaclie trebuie adoptatS.sentimentele de tandrele gi de satisfaclie sexualS determintr o trezire parasimpaticd . t lubirea. r Cind . Apdsind piciorul pe frin5. probabil cd ag fi intrat 9i eu in ei.20 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 21 liei Crabtree. Impulsurile care duc la fapte lntr-o zi de primdvard timpurie. ne confruntSm mult prea des cu dileme postmoderne.sau ca un mamifer preistoric speriat de un dinozaur -. planuri pe care le avem inndscute.. In acelagi timp. care mergea prea incet. . In esenfd. Acest fapt oferd informalii suplimentare despre un eveniment neagteptat. emoliile . in repertoriul nostru emofional. r Printre schimbdrile biologice cele mai importante din starea de fericire se numdrd o activitate sporitd a centrului creierului.. Pe scurt.erltd7: r Cind te mtnii. O jumdtate de ori mai tirziu ninsoarea s-a oprit. cercetdtorii au descoperit mai multe detalii psihologice despre felul in care fiecare emofie pregdtegte corpul pentru o reacfie dif. ceea ce genereazd un plus de energie suficient de puternic pentru o faptd in fortd. reprezint5 un set de reacfii ale corpului ce genereazi o stare de calm 9i mulfumire care faciliteazd cooperarea. planuri imediate de abordare a viefii. chiar dacd doar pentru o clip5. Modelul parasimpatic. Rddicina cuvintului emolie este motere. fulgii de zdpadd md fdceau ca orb.desprinse de reacfia cea mai fireascS6. Aceastd afirmalie std la baza subiectului pe care il tratez.rIddcina impulsurilor de a acfiona .oprindu-md citeva sute de metri mai incolo. singele circuld mai repede ir:rmiini si ili este mai ugor sd ingfaci o arml sau si lovegti un dugman.. iar atenlia se fixeazd asupra ameninld. care inhibd sentimentele negative gi fircurajeazd cregterea energiei. dintr-odatd un val de fulgi de zdpadi mi-a acoperit magina. r Ridicarea sprincenelor a surprinderepermite mdrirea razei vizuale gi totodatd pltrunderea luminii in retind in cantitate mai mare.).civilizali" 96sim aceastl mare anomalie pentru regnul animal. poate gi pentru a l6sa timp ca omul sd evalueze situafia 9i sd constate dacd nu cumva cea mai buni solulie este o ascunzdtoare.

atunci cind stii .buza de sus curbatd intr-o parte. Dar odatd cu progresele din agriculturd. a inceput sd dispari insi gi armonia pdrtilor repertoriului nostru sentimental. a fost fdrd indoiald o realitate asprd. Acel moment al ochilor inldcrimafi ar putea trece usor neobservat. capabil sd cintdreascd gi sd reflecteze. r Principala funclie a tristelii este ajutorul dat pentru adaptare in cazul unei pierderi importante. cu cit un eentiment este mai intens.bani 9i copii. in ultimii zece mii de ani. .Pur gi simplu nu md mai gindesc la el ... Aceste doui moduri fundamental diferite de cunoagtere interaclioneazX pentru a crea viata noastr6 mintali.decit atunci cind gtii cd un lucru este bun din punct de vedere al minlii ralionale. pe misurd ce ele au pilit. cum ar fi moartea cuiva apropiat sau o mare dezamdgire.inim5" si . iar adincimea ei 9i intrarea in depresie duce la o scddere a metabolismului.nu imi mai pasd". .sugereazd o incercare primordiald. pe care majoritatea oamenilor au indurat-o ca specie incd din zorii istoriei noastre consemnate. Unul este un act al minlii emofionale. Dar printr-o inlelegere empaticd. ea tocmai imi declara cd a inceput sd-i placd aceistd ipdependenld gi cd se bucuri si fie iar pe propriile-i picioare. se confur€aze noi inceputuri. o despdrlire dureroasi. unde erau mai in siguran!5. Dar cind tocmai spunea asta. Expresia de dezgust a felei .9i lucrurile sint la fel de ugor de priceput ca atunci cind citegti cuvintele de pe o pagind tipdritS. la citeva luni dupi evenimente. iar pe mdsurd ce energia revine. unul impulsiv gi foarte puternic.) Dihotomia emolional/rafional aproximeazi distinclia populari intre . De exemplu.foarte dragi". Mintea rafionald este modul de comprehensiune de care sintem cel mai congtienfi: mai proeminent in starea de trezie.in apropierea casei. in ciuda a ceeace spune.cumva un tip mai profund de convingere . Exist5 o varialie stabild a raportului rafiune-emofie in controlul asupra minlii. Acum. Cele doui minti ale noastre O prigtend imi povestea despre divorlul ei.22 Creierul emolional Pentru ce existd sentitnentele? 23 taforic. gi brusc a anunlat-o ce o va pdrdsi pentru a se muta cu cealalti. vezi Anexa B. fiind jelite.. chiar dacd uneori ilogic . gi anume intuifii care cilduzesc reacfia instantanee in situatiile in care viala ne estein pericol gi in care a ne opri sX ne gindim Ia ce sd facem ne Poate costa viala este un avantaj. in vreme ce se strimbd ugor din nas . ameninldrile feroce care au linut populalia umand in gah au inceput sd fie stdpirite. accesul la armele automate pind 9i al copiilor de treisprezeceani a transformat acest fapt intr-o reaclie prea adesea dezastruoasSs. cu atit mintea devine mai dominant emolionald . de a inchide ndrile atunci cind apare un miros nepldcut sau de a scuipa o mincare nocivi. Tristelea aduce o scddere a energiei gi a entuziasmului fafd de activitdlile viefii.i de a congtientiza consecinlele acestora pentru viata cuiva. Toate aceste ameninldri au creat gi reacliile noastre emofionale atit de prelioase pentru supraviefuire. aga cum observase Darwin.a avea emofii. ?!i dai seama imediat cd atunci cfird cineva ldcrimeazd inseamnd cd este trist. cind varialiile intre secetd gi inundalii reprezentau diferenla dintre foamete 9i supraviefuire. ae cina acesteprogrese s-au inregistrat in lumea intreagS.gi vulnerabili .in inima ta" cd un lucru este bun ai o altfel de convingere . De fapt. Aceastd retragere introspectivi creeazd ocazia de a jeli o pierdere sdu o speranld goald . celdlalt esteun act al minlii ralionale. in special fald de divertisment sau fa!5 de pldceri. de o colegi de la birou. Era o perioadX cind pulini sugari supravieluiau 9i pulini adulli treceau de treizeci de ani. Perioada de inceput a evolufiei.cum sint etalate emoliile sau cum sint ele relinute pentru clipele de singurdtate . Dar felul cum ne manifestdm mihnirea . Dacd in vremurile trecute declangareafuriei putea constitui un moment crucial pentru supraviefuire.. fir care acestereaclii emolionale prindeau form5. chiar gi in societdlile umane cele mai rudimentare gansele de supraviefuire au crescut enorrn. (Pentru o descriere mai detaliat5 a caracteristicilor minlii emofionale. pierderea unei persoane dragi duce oriunde la tristele 9i mihnire. operind cu ginduri. a mdrturisit ea. Au urmat luni amare de dispute nesfirgite pentru casd. Aceasta este o ordine a lucrurilor care pare sd dureze din erele indepdrtate ale evolufiei . avem douA rninfi. una care gindegte 9i una care simte. Dar pe lingi acesta mai existd gi un alt sistem de cunoagtere. ochii i s-au umplut de lacrimi. Solul ei se indrigostise de o femeie mai tindri.mintea emofionald.minte".. cind animalele de pradX puteau ataca in orice moment. Aceste irclinalii biologice de a acliona sint modelate ulterior de experienla noastrd de viald 9i de cultura ngastrd. Aceasti pierdere de energie se poate sd-i fi tinut pe oameni trigti .e structurat de culturd gi tot a9a anumite persoane din viala noastrd intrd in categoria .9i deci mai ineficientd din punct de vedere rafional.

Acest creier primitiv nu poate fi ficut sI gindeasci sau sd invefe. impXrfindu-l pe diverse pategorii relevante: comestibil eau otrtrvitor. estedestulde limpede. CUM S-A DEZVOUTAT CREIERUL a inlelege mai bine puterea emoliilor asupra gindirii fe1tru . renunld 9i capituleazi. impletindu-gi cdile atit de diferite pentru a ne cdlduzi prin lume. sI se apropie. de un animal de pradd sau de o victimtr. respectiv. primatele non-umane. au aplrut noi straturi cheie de creier emofional. a9a cum vom vedea. sx luim in considerare felul in care a evoluat-creierul. bulbul cu circumvoluliuni care formeazi straturile superioare ale creierului. au apdrut centrii emolionali. informind trupul ce are de ftrcut ca reacfie: sd mugte/ str scuipe. de un partener sexual. $i totqi minlile noastre. existi un echilibru intre mintea emo. disponibil din punct de vedere sexual.ii care au un sistem nervos peste minim. centrul olfactiv era format din straturi foarte subliri de neuroni care impreuntr analizau mirosul."uru "rroluliei.24 Creierul emolional Pentru ce existd sentintentele? 25 Aceste doud minfi. cea emofionald 9i cea rafionali. Cind setea e puternicd sau intr-un moment de furie. in care emoliile alimenteazd gi informeazi operaliile minlii ralionale gi mintea ra. Acest nou teritoriu neural a adus emolii tipice pentru aceast5dezvoltare a repertoriului creieruluill. Fiecare strat de celule absorbea mirosul. El a fdcut sd existedoi tirani furiogi ce s_e opun puterii solitare a Rafiunii: minia 9i dezmigul. Milioane de ani mai tirziu.sirepetindu-piformule d! virtute. mirosul era un sim! de o importanld capitalS pentru supraviefuire De la lobul olfactiv au irceput sb evolueze centrii strivechi ai emofiei. dugman aau hrand. Orice entitate vie. de la . el este programat dinainte si regleze funclionarea corpului ca atare 9i sI reacfioneze pentru a asigura supravieluirea. se creeazXun dezechilibru: min_ tea emolionali preia controlul. mai precis. ln acele vremuri primitive. otrdvitor. este de trei ori mai mare decit al verilor nogtri de pe . dezvoltindu-se suficient pentru a inveli in final partea de sus a creierului. con- trolind totodati reacliile stereotipe 9i migcirile. totul are o anumitd semnXturd moleculartr distinctd ce poate fi purtati de vint. Un al doilea strat de celule transmitea mesaje prin gistemul neryos. Odat5 cu aparifia primelor mamifere. In fazele sale rudimentare. unde lgi ftrceacuib trunchiul creierului propriu-zis. a existat un creier emolional cu mult inainte sd existe cel rafional. artrtind ca un fel de inele cu partea de la bazd lipsd. funcliile debaz| ale viefii. In multe sau in majoritatea momentelo{. in celulele care preiau qi analizeazd. creierul omului. sentimentele sint esentiale pentru gindire.eiboi _. Dupi milioane de ani de evolufie. be obicei. cea emolionald 9i cea rafionald. in vreme ce ceilalli doi o-trimit la naiba 9i sirt tot mai zgomotogigi mai agresivi. mirosurile. ln ce mdsurd Rafiuneapoate preveni forlele acestoradoui in viafa de zi cu zi a omului. centrii superiori s-au dez_ voltat ca prelucrare a centrilor de jos. Aceastd rdddcind a creierului regleazd..limbus". (Dezvoltarea creierului in embrionul uman reface traseul evolulionist. inecind mintea rafionald. sint facultdfi semi-independente.. in lobul olfactiv.izolindu-se .. aceste doud minti distincte sint extrem de rafinat coordonate.pind ce Conducdtorul lor obosegte. Din forma cea mai primitiv5.neocortexul". trunchiul creierului aflindu-se in jurul virfului mlduvei spindrii. dar conectati a circuitului creierului. fiecare reflectind o operafiune distinctS.inel". pXrli mult mai vechi ale creierului. si fugd sau sI urmtrreascdlo. fie cd este vorba de ceva nutritiv.) Partea cea mai primitivi a creierului este comune tuturor ce_ lorlalte-spec. Pentru cd aceasti Parte a creierului se infigoard in cercuri 9i mlrginegte creierul se mai numegte gi sistem limbic. in plan evolutiv. trunchiul creierului. cu kilogramul sdu gi jumdtate de celule gi de neuroni. iar gindirea pentru sentimente. Cea mai veche ridlcind a vielii noastre emolionale sti in simful olfactiv sau. acfionea_ zd de cele mai multe ori in strinsd armonie. creierul a crescut de la baz6 spre virf. Uma_ nistul din secolul al XVI-lea Erasmus din Rotterdam scria satirizind tensiunea perenl dintre rafiune gi emoflee: Iupiter a impirlit mult mai multd pasiune decit raliune _ poli cal_ cula raportul ca fiind cam de 24 la i. care in latind inteamne .gi de ce sentimentele gi raliunea sint vegnic gata d^e . cum ar fi respiralia gi metabolismul celorlalte organe ale corpului. il analiza. din acestezone emolionale s-au dezvoltat zonele de gindire sau . Ragiunea face singurul lucru de careestein stare. Acestea au inf5gurat trunchiul creierului.tionilX 9i cea rafional5. insi atunci citrd intervine pasiunea. Faptul cd creierul care girdegte s-a dezvoltat pomind de la trdsltura emolionald spune multe despre relalia dintre gindire gi sentiment. cind strtem indrdgos- . Acest tip de creier a fost unicul in Epoca Reptilelor: imaginafi-vd un garpe care sisiie pentru a semnaliza ameninlarea unui atac.tionald rafineazi gi uneori se opune emofiilor.

siplanificdri pe termen lung. Aceasti noud addugire la creier a permis nuanldri in viala emofionald. . Acest lucru s-a fXcut prin . td specie. lucru ce stl. Pe mdsurd ce avansim pe scara filogenetici de la reptile la maimule 9i la oameni. Neocortexul permite subtilitali 9i complexitili ale vielii emofionale. Acest lucru adaug5 unui anumit sentiment ceea ce gindim despre . . Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat gi ce nu continuau sd depindd in mare mdsurd de miros. disting?nd astfel intre bine 9i rdu. a dat trdsitura distinctiv umani. zonele emolionale sint intrepdtrunse de miriade de circuite legate intre ele gi care strdbat neocortexul. fdcind posibil ca urmagii sdi sd transmitd prin gene acelagi circuit neural. cum ar fi capacitatea de a avea sentimentefald de sentimentele noastre. mult mai mare decit la orice alNeocortexul luiHomo sapiens. precum si alte tertipuri mintale.inclusiv sunatul la Polilie. Situate deasupra celor doud straturi subliri de cortex .dar 9i mai semnificative sint legdturile de la oameni -. legitura protectoare pdrinte-copil permite o maturizare ce dureazd pe toatd perioada copildriei . Cu cit sistemul social este mai complex.26 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 27 tili pind peste urechi sau morfi de fricd. simbolurile. De-a lungul evoluliei. intelectuald.se poate spune ci ele sint lXsate in grija sistemului limbic.Acum 100 de milioane de ani.. al civilizaliei gi al culturii sint la rindul lor rodul neocortexului.regiunile care planificd 9i i:rfeleg ceea ce este simlit. Acest lucru dh o enormd putere centrilor emofionali. Fiind rlddcina de la care s-a dezvoltat noul creier. creierul continud si se dezvolte. neocortexul a permis o fini ajustare judicioasd.creierul nasului". cregtegi volumul neocortexului. In vreme ce un iepure sau o maimuld au doar citeva reaclii tipice restrinse la fricd.timp fir care. In afard de asta. cu atit flexibilitatea este mai importantd . fapt ce a fricut posibild dezvoltarea umand. cind ies din oud. Neocortexul este locul in care sildgluiegte gindirea. conexiunile dintre bulbul olfactiv 9i sistemul limbic au preiluat sarcina de a face distinclie intre mirosuri 9i de a le recunoagte. odatd cu aceasti cregtere.rinocefalon". creierul care gindegte. Pe mdsurd ce a evoluat. care fdrd indoialS ctr a creat enorme avantaje in capacitatea organismului de a supravielui in condilii potrivnice. De exemplu.emolii care hrd- nesc pasiunea sexuald. cu atit sint posibile mai multe reacfii.i sd i9i modeleze cu grijd reacfiile. Spre deosebire de cortexul cel vechi in doui straturi. care sugereazi de ce sintem capabili sd ddm dovadd de o mult mai mare gamd de reacfii in raport cu emoliile noastre.se formeazd o anumitd geometrie a conexiunilor circuitului creierului. intr-o traducere exactd: .9i nu existi un sistem social mai complex decit cel al lumii in care trdimlz. de altfel.. imaginile. Dacd un anumit aliment ducea la imbolnXvire.Dar addugarea neocortexului 9i a conexiunilor sale la sistemul periferic au permis gi dezvoltarea legiturii dintre mamd 9i copil. alte citeva noi straturi de celule neryoase s-au ad5ugat spre a forma neocortexul. permite 9i un repertoriu mai larg . creierul emolional are un rol crucial in arhitectura neurald. aici se afli centrii care pun cap la cap gi inleleg ceea ce percep simlurile. nu au instinct matern. Structurile limbice genereazl sentimente de pldcere 9i de dorinll sexuald . neocortexul oferea o laturi extraordinard. Supravieluirea se datoreazi talentului neocortexului de a crea strategii . Avind in vedere cd partea cea mai mare a centrilor superiori ai creierului au inmugurit din zona perifericd sau s-au extins in funclie de ea. parte din circumvoluliunile limbice qibazd rudimentard pentru neocortex. creierul mamiferelor a evoluat spectaculos. reugind sd le nuanfim. cum ar fi reptilele.9i mai ales tr fd urgenlele emolionale . comparind un miros acfual cu unul din trecut. sistemul limbic gi-a rafinat doud instrumente extrem de eficiente: invilatul 9i memoria. puii trebuie sd se ascundd pentru a evita sd nu fie cumva mincati de membrii propriei specii. triumful artelor.) ln cazul oamenilor. mai mare ca dimensiune.9i ne permite sd avem sentimente in legdfurX cu diverse idei sau cu arta.inclusiv a centrilor gindirii. Acest progres revolulionar a permis unui animal sX fie mult mai degtept in alegerile sale de supravieluire . Cuicit aceste legdturi sint mai numeroase la nivelul creierului.labaza unitdlii familiei gi a implicdrii pe termen lung in ingrijirea copilului. flrd a reacliona de fiecare datd invariabil gi automat la fel. neocortexul uman. pentru a se adapta cerinlelor mereu in schimbare. La primate existd o mai mare legdturd intre neocortex 9i sistemul limbic decit la orice alte specii . coordonind migcdrile -. (Speciile care nu au neocortex. ir chestiunile sufletegti esenliale . el putea fi evitat data viitoare. putind astfel sd influenleze funcfionarea restului creierului . iubirea. prinzindu-ne in strinsoarea sa. Acegti centri superiori nu stdpinesc insi intreaga noastri viaemolionald. sistemul limbic este cel care preia de fapt comanda.

dupi cum sugereazd dovezile.migdald").Anatomia unui blocaj emorional 29 Anatomiaunui blocai emotional Vidla esteo comedie pentru ceicare gjndesc Ai o tragedie pentr.v-a!i pierdut busola" pentru ultima dattr." Pini in ziua de azi. Am simlit ci-mi explodeazd creierul. vi s-a ptrrut nepotrivit. ^ In acesteclipe. Atunci cind cineva este atit de impresionat de o glumd incit il cuprinde un ris aproape exploziv. doutrzeci 9i trei de ani. dar avea nevoie disperati de bani pentru iubita lui 9i pentru fetila lor de trei anigori. destul de frecvent in mintea noashe. dar gi de fricd. gilui Emily Hoffert. Intr-un moment de nebtmie. spunea el ch pentru ultima datd.pe partenerul de viali sau pe copil sau pe goferul altei magini . prins de o cumplitd furie.a intrat in panicd tr asemenea mdsurd.crimele impotriva fetelor cu studii". Ele sint incidente irgrozitoare. luatl in urma a peste o sutX de spargeri. nucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc .. dupl care. Acest lucru re manifesttr gi in momentele de bucurie intensi: cind Dan fanren. $i in prezent el este tot in inchisoare. dupd un moment de reflecfie gi de gindire. HORACEWALPOLE Era o dupi-amiazi fierbinte de august drnl963. Wylie era acolo. Richard Robles. gi-a linut discursul inceput cu . Mai mult ca sigur cd era tot o formd de blocaj. lh acea zi. aceastaeste tot o reaclie limbictr. care duc la crime violente.tsweek. o preluare neurald a controlului/ care/ aga clun vom vedea. documentarist la revista Neu.Pur 9i simplu o luasem razna. Voia sd renunle la viafa de delincvent. le-a injunghiat de nenumdrate ori 9i le-a hlcuit cu un culit de bucitirie. lncercagisd vd amintili cind .dar mai pufin intmsi . care promisese cI este ultima lui spargere.. Aceste blocaje nu sirt izolate. pentru ceea ce a ajuns sd fie cunoscut drept. descdrcindu-v5 pe cineva . Nu toate blocajele limbice sint tulburtrtoare. Tlrtrsdturaprincipal5 a acestui blocaj este cd odatd cu trecerea momentului respectiv cei astfel posedafi nu-gi mai dau seama ce li s-a intimplat. dupi treizeci de ani. concenhind tot restul creierului asupra acestei realitdli care nu suferd amfirare. doudzeci gi cinci de ani mai tirziu.. ca in cazul omoririi fetelor cu studii. ln aceastXformd catastrofald . Cind sX plece. invdfdtoare. in mod similar. Robles a avut tot timpul sd regrete aceste citeva minute de furie dezlXnfuit5. care inseanrnd . a venit Hoffert. incit r trebuit dusd de urgen!tr la cabinetul medical al patinoarului. a inLgficato sticld de suc gi le-a lovit in cap pe femei pind au leginat.amygdala". L O CUL TUTUROR PA SITIAIIL OR La oameni. creierul care gindegte. un anumit centru din creierul limbic declarl cd este vorba de o urgen!5.intr-o asemeneamlsurd. sd aibl vreo gansi sI analizeze complet irtr-o fracliune de secundi ce se furtimpld 9i str hotirasci ce e de ficut. are forma unui mtrnunchi de migdale. Ani de zile mai tirziu Robles povestea cd atunci ci:rd o lega pe Hoffert. a luat in rfirgit medalia de aur olimpicd la patinaj vitezd (ceeace jurase si frctr promilindu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moarte). ]r. declangind o reaclie dramaticd inainte ca neocortexul. Ca s5 reugeascdsd fugd. organizat ir favoarea drepturilor omului. i9i are originea in nucleul amigdalian.Eu am un vis" in cadrul margului din Wbshington. un sptrrgltor inrdit care tocmai fusese eliberat condifionat dupd o pedeapsi de trei ani.u ceicare au sentimente. Apartamentul pe care l-a spart in aceazi aparlinea lui Janice Wylie. 'lncit ulterior.sofia sa a fost atit'de coplegitl de emolie gi de fericire. Robles a legat-o 9i pe ea. incit 9i-a pierdut complet controlul. o tindrd de doutrzeci gi unu de ani. va susline el ulterior. Robles se pliragea: . Robles a ameninlat-o cu un culit 9i a legat-o. Robles. a incercat si facX rost de nigte heroinX.. in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din 1994. fiind alcdtuit din structuri conectate ce se . Amintindu-9i de acest moment..chiar ziua in care reverendul Martin Luther King. un centru al creierului limbic. Asemenea explozii emofionale sint o formX de blocaj neural.se petrec multe. dupd mai multe egecuri care l-au marcat profu1rd. Blocajul apare firtr-o clipX. Degi Robles aleseseun apartament aritos din cartierul de est al New York-ului tocmai gindindu-se cd nu este nimeni acasi.. Janice Wylie l-a avertizat cX n-are scdpare: i9i va aminti cum aratl gi va ajuta polilia str-i dea de urmd.

S-a descoperit recent cI in asemeneamomente . foseph LeDoux. Hipocampul 9i nucleul amigdalian erau cele douS zone cheie ale primitivului . precum gi toate sentimentele fald de sentimentel. igi. ea s-a ridicat in lacrimi. este inci pe cale sd ia o hotdrire. normal. dintr-un gest impulsig a aruncat gravura la gunoi. viala fird nucleul amigdalian este o viald lipsitl de un sens personal.ctrd reacfia impulsivd o coplegegtepe cea logici . orice pasiune depinde de el. el i-a oferit un cadou pe care ea 9i-l dorea de luni de zile.nucleul amigdalian are un rol crucial. rudele.pierd dorinla de a se intrece sau de a fi cooperante. in spatele inelului limbic. lovite sau in vreun alt fel atinse ugo1 acestezone ale creierului pot determina oprirea plinsului. Ftrri nucleul amigdalian nu existd lacrimi de tristele care sa fie domolite. Cercetdrile lui LeDoux explicd felul in care nucleul amigdalian poate prelua controlul asupra a ceea ce facem. pe misurd ce au evoluat. lucru foarte important in sine. nucleul amigdalian are un rol extrem de important in viala mintalS. este un fel de santineld psihologicS. In timpul gustdrii. el nu-gi mai recunogtea prietenii apropiali. o caracteristici exclusivd a oamenilor. reanalizind incidentul.nu se mai tem gi nu se mai infurie. nu-gi mai gisesc locul in cadrul speciei lor. Semnalele ce sint receplionate de cXtre simfuri ii dau nucleului amigdalian posibilitatea sE scaneze fiecare experien!5 in parte. neocortexul. Aga cum vom vedea. nu a regretat cd a plecat. De exemplu. sint declangatede nucleul amigdalian gi de o structurd apropiatd. de indati ce lucrurile reintrd pe un fdga. a fost primul care a descoperit rolul cheie jucat de nucleul amigdalian in creieful emolionalz. distingind problemele. Descoperirile sale referitoare la circuitul creierului emofional aveau sd indepirteze o idee preconceputd in leglturd cu sistemul limbic. Degi era perfect capabil sd converseze. Existd doud amigdale. au dat nagtere cortexului 9i apoi neocortexului. Lacrimile. dintre cele . FXri nucleul amigdalian el pdrea sd-gi fi pierdut sentimentul recunoagterii. aceastdstare se numegte uneori .momente pasionale pe care le regretlm ulfii terior. emoliile sint tocite sau absente. LeDoux face parte dintr-o noud generalie de neurospecialigti. punind nucleul amigdalian fur centrul acliunii 9i plasind celelalte structuri periferice in roluri cu totul diferite3. fiind refinute. a iegit din regtaurant 9i. primatele. aceste structuri periferice stau la baza invdldrii gi a memoriei: nucleul amigdalian este specializat in chestiuni emofionale.ti ale creierului. Lipsa trdsiturii emolionale duce la disparilia sentimentelor. preferind si se izoleze fdrd nici o relalie umand. chiar in vreme ce creierul care gindegte. Dar incintarea ei a dispirut complet ctrd. prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spunindu-i cd nu-9i va putea petrece ziua cu ea pentru cI are antrenament la fotbal. Dacd nucleul amigdalian este despdrlit de restul creierului. la sugestia ei ca dupd masd sd meargl impreund la un matineu la cinema pentru ctr-gi dorea si vadl in mod special un film. Nucleul amigdalian aclioneazd la nivelul memoriei afective. dind la lumind adev5'rate mistere ale minlii omenegti. ce pdreau impenetrabile celorlalte generalii de oameni de gtiin!5. cite una de ambele pdr.creier al nasului" gi care. Animalele ctrrora le-a fost scos nucleul amigdalian sau le-a fost secfionat. care au pus bazele irnor metode inovatoare Si unor teh- nologii pe mdsurd. Astfel. intrebarea este cum de am devenit iralionali atit de u9or. Un tinSr al cdrui nucleu amigdalian au fost indeptrrtat chirurgical pentru a putea stdpini severe atacuri de apoplexie a devenit complet neinteresat de cei din jur. Nucleul amigdalian uman este relativ mare tr comparalie cu cel al rudelor noaske mai apropiate de pe scara evoluliei. o gravuri greu de g6sit gi cumpdratd tocmai din Spania. un neurospecialist de la Centrul de $tiin!5 Neurald al Universittrlii din New York. De nucleul amigdalian se leagd nu numai afecfiunea. nici mtrcar mama 9i rdminea perfect calm 9i senin atunci cind vedea tulburarea lor in fala indiferenlei lui. toate percepfiile. localizate ir interiorul capului. avind in gind doar o singurd intrebare.orbire afectiv5". ci cd a rdmas flrd gravurS. ce infruntd toate situaliile. Acum. rezultatul este incapacitatea de a mai distinge semnificalia emolionald a evenimentelor. sufletul inteligenlei emolionale consti in felul in care funclioneaz5 nucleul amigdalian gi cum interaclioneazd cu neocortexul. |ignitX gi neincrezdtoare. girusul cingular.30 Creierul emolianal Anatomia unui blocaj emofional 31 afld in creiel.. RETEAIIANEURALA Ceea ce intrigX in infelegerea puterii emoliilor la nivelul viemintale sint acele. Luni de zile mai tirziu. acesteaaducind o mare precizie in stabilirea organizdrii creierului in funcfiune. o tindrd a mers doud ore pind la Boston ca sd ia o gustare gi s6-9i petreacdziua cu iubitul ei..

. Din neocortex.printr-o unicl sinapsX. Cercetdrile lui LeDoux sint revolulionare in ceea ce privegte lnlelegerea vielii emofionale.ii permite nucleultii amigdalian sd primeascd .. aceit circuit explicd puterea emoliei de a coplegi rafionalul.luptd sau fugi. memoria corticaltr este determinatl sd gdseascd orice informalie util5 in acea stare de crizd. arhitectura creierului oferd o pozilie privilegiatd nucleului amigdalian. susline vechea teorie. si spunem. In arhitectura creierului. ihainte de a-9i da seama ce face. in privinla emoliilo1.inclusiv mintea rafionald. Simultan.32 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emofional 33 mai primitive: . se transmit urgent mesaje citre toate pdrlile importante ale creierului: acest lucru genereazd secrelii de hormoni de tipul . sint activate gi alte circuite. in timpul unei crize emofionale sicapteze gi sd direclioneze mare parte a restului creierului . reaclionind in conformitate cu precedentele existente. care devine un fel de santineld emolionalS capabilX sXblocheze creieruls. mugchii 9i organele internea. Semnale suplimentare ale nucleului amigdalian determinl kunchiul cerebral sd transforme fa!a.gi pe care astfel el l-a putut salva. pentru cd sint primele care pun in eviden!6 cdile neurale ale sentimenteloq. polilie sau vecini cind sistemul de alarmd al unei case semnaleazl probleme. cum ar fi secrefia unui hormon pentru stlrile de crizd. Cam aga funclioneazd de cele mai multe ori .dacd in momentul respectiv apare un da" -. mobilizind centrii migcdrii gi activind sistemul cardio-vascular. Aceste sentimente care iau calea directd a nucleului amigdalian sint de obicei cele mai primitive 9i mai puternice. Aceste increngdturi ii permit nucleului amigdalian sXinceapd sd reaclionezeinainteaneocortexului. Studiul sdu a aritat cd semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche merg mai itrtii in creier la talamus 9i apoi . care aranjeaztr informaliile ce trec prin mai multe niveluri de circuite ale creierului. ochiul.E oare ceva ce nu-mi place? Care mi jignegte? De care md tem?" DacI lucrurile stau aga .norepinefrina.cu haina gi cravata pe el. Aceasti potecd mai ingust5 gi mai scurtd . SAMflNETA EMOryONALA Un prieten povestea despre faptul cX a fost in vacanftr in Anglia 9i ci a luat o gustare la o cafenea de pe malul unui canal. semnalele sint trimise c5tre creierul limbic gi de acolo este radiati reaclia potrivitd cdtre creier gi restul trupului.. astfel incit creierul recunoagte ce este fiecare obiect in parte gi ce inseamnd prezenla sa. vezi Anexa C). pe care le orcheskeazd nucleul amigdalian prin zonele de comandd de la nivelul creierului (pentru o prezentare mai detaliat6. de fricd. unde gemnalele sint reunite in obiectele asa cum le percepem noi.tie de ce? Rdspunsul este mai mult ca sigur nucleul amigdalian. inclusiv a celor care determini ca simfurile sI fie mai treze. str sporeasctrritmul cardiac. inainte de a fi percepute pe de-a-ntregul gi de a inilia un rdspuns mult mai fin decupat. Cird se aude semnalul. Alte semnale indreapttr atenlia asupra sursei propriu-zise a fricii gi pregdtesc mugchii si reacfioneze ir conformitate cu aceasta. s-a aruncat in apd . sd inghele celelalte migctrri ale mugchilor. Mergind apoi la plimbare gi coborind treptele ce dldeau spre ca- nal.. sd creasci tensiunea arterialtr gi str incetineasctr respiralia.. Oare ce l-a fdcut sd sard furapi inainte si . in urma semnalului nucleului amigdalian.dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni care duce de la talamus direct la nucleul amigdalian. Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii zece ani. adaugindu-se celor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor cdtre cortex. in neurogtiinfd. Semnalelesint triate dupX semnificafie. nucleul amigdalian reacfioneazi instantaneu asemeni unor cabluri de transmisie neurald ce telegrafiazd un mesaj de crizi cltre celelalte ptrrli ale creierului. nucleul amigdalian este un fel de serviciu de urgenld: este mereu gata sX transmitl apeluri de urgenld cdtre pompieri.. care sporegte reaclia zonelor cheie ale creierului. un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex aceaparte a creierului care gindegte. cercetirile lui LeDoux au aritat c5. urechea 9i alte organe senzitive transmit semnalele la talamus gi de acolo la zonele de prelucrare senzoriald din neocortex. punind practic creierul in alertd. permite ca . formatd din conexiunile neurale.la nucleul amigdalian. Reteaua extinsd a nucleului amigdalian. $i toate acesteasint doar o parte a unui irtreg gir de schimbtrri atent coordonate. dindu-i o expresie de teamd.un fel de alee 15turalnicd neurald . dintr-odati a vizut o fatd ce privea fix spre apd cu o expresie de groaz5 pe chip. care inconjoarl neocortexul. Doar dupX ce a ajuns in aptr a realizat cd fata se uita gocatd la un comis voiajor care cXzuse fir canal . Conform teoriei convenfionale.

.. punct de vedere anatomic. fe.ou-. sistemul emolional poate _. LeDoux avanseazr ideea. desfdgoarEun plan mult mai aminun_ lit de reacfie. Mare parte a mesnjului mergeapoi Ia cortexul t:izual. cle sint inmagazinate in nucleul amigdalian. in ca_ drul unui experiment crucial.i si aibd o reaclie tnainte ca ele sd fie inregistrate complet de cdtre neocortex. semnalulmergeIa nucletLl amigdalian.0nele reaclii emolionale 9i memoria emolionald pot fi formate fird nici o participare congtientd cognitivd. LeDoux a rdsturnat vechea conceplie privind cdile strdbXtu_ te de emofii prin cercetdrile sale asupra fricii la animale.. Mugchii ceimai sepregdtesc pen*u o acliuterupiild..unde estetradus in Iimbajul creierului. un experiment uluitor. $obolanii au invilat repede sd se teamd de acest su_ net. mai lent _ dar mai bine informat -.pentru a actiaacentrii emolionali. Nucleul amigdaliin este cel care ne in_ deamnl s5 trecem la fapte. dar gi la opinia despre acel lucruT. Pe scurt. Aceasti descoperire detroneazd ideea ci nucleul amigdalian . sdrind peste nivelurile superioare. nucleul amigdalianpoatedeclanga o ruclie emolionnldinainte ca respectirsii centri corticalisdfi inlelesin totnlitateceseintimpld. Emoliile noastre au o minte proprie. relinut gi orchestrat independent frica lor. chiar dactr el nu putea fi inregistrat de neocortexul lor. chiar daci este trregistrat gi un circuit reverberativ paralel intre nucleul amigdalian gi neocortex. Nucleul amigdalian poate declanga o reacfie emolionald prin intermediul ciii de urgenfi. .34 Creierul emolional Anatomia unui blocai etnotional Thlamus 35 informalii directe de la simluri . dar gi hotdrim dac6 ne pluce suu r. fur care oamenii au dobindit o anumitd preferinfd pentru forme geometrice ciudate ce le-au fost trecute atit de rapid prin fala ochilor. Astfel. dacdacest emofional. undeesteanalizatgi naluat ca ?nleles rdspunseste Si rdspunspotioit. .I se ne ddm prea bine seama de ce aqlionim astfel. Dar o parte mai micda semnaluluiinilial mergede Ia talamusdirect la nucleulamigdalianintr-o transmisierapiild.tglll: devind depozitul unor impresii emolionale 9i amint'iri despre care n-am gtiut niciodatd totul in mod constient. Nucleul amigdalian REACTIE: LUYTA SAU FUGI Rltmul cariliac si tensiuneaarteiald.. earepermiteo reacliernpidd (degi maipulin precisd).Cercetdrile lui LeDoux 9i ale altor specialigti in neurologiepot sd sugereze acum .. sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus si apoi la nucleu-l amigdalian.incongtientul cognitiv" participd nu nurnai la congtientizarea identitdlii a cdea ce vedem.. dupd care i-a expus la un sunet similar insolit de un goc electric.Din acliona independent de neocortex".. depinde integral de semnalele de la neocortex pentru fo"rmula_ rea reacliilor emolionale. in vreme cl neocortexul. el a dis1rus cortexul auditiv al so_ bolanilor. rrri-a spus LeDoux.cd rolul subteran al nucleului amigdalian la nivelul memoriei este cel ce explicd. Un semnaloizunl ajungede la retind mai intti la talamus. incit n-au ajuns si fie congtienti citugi de pugiri cd le-ar fivdzut6l Alte cercetdri au ardtat cd in primele miimi de secundd din momeltul in care percepem ceva nu numai cd inlelegem incong_ tient despre ce este vorba. una care susline puncte de vedere independent de mintea noastrd rafional5. gobolanii au invilat si aibd o reacfie emolionali fdrtr vreo implicare corticald: nucleul amigdalian a perceput. pentru cd scurtd_ tura de la talamus la nucleul amigdalian ocolegte complet neo_ Acest ocol pare si-i permiti nucleului amigdalian sX lo. in schimb. SPECIALISTLflN MTMONrc EMOTTONALA Opiniile incongtiente sint o formd de memorie emofionald. cresc. Nucleii corticali pot add_ posti amintirea 9i repertoriul de reaclii pe care le u. de exemplu.

bisteme de memorie.). Problema este cd pe lingi emofionale care au puterea necesare de a genera asel crire. care a fost considerat multi vreme structura cheie a sistemului limbic.it m poate de viu8. bandi ne aflam. cine era cu noi sau crrn arlta cealalti Nucleul amigdalian va fi insd cel care va da oricir{ mai apoi senzalia de"teamtr.. Sau cum spunea l. a unui urs aflat la grtrdina zoologicd fafi de a unuia ce se gtrsegtein propria-fi curte. Dactr incerctrm se trecem cu o magintr de pe o bandtr pe alta pe gosea.Seco[uz: reaclia apare rdtrin grabi o reacliela prezent in funclie de amintiri intipldehult. . hipothmusul refine datele specifice ale iniidentului. care circultr prin corp. traumatizatd de ndratelertrni oribile pe carele ingrijise ii vreme de rdzboi. determinind o secrclie de hormoni. dar foarte abill de a inzes. impreuni cu gindurile.Dar amintirile emofionalepot fi ctrlduzegregitetr ALAKMELE NEURALE DEM ODATE dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ce meurgent pe care il transmite nucleul amigdalian este uneori.urd 9i panicd .unde am mersla prima intilnire saucefiatunci cind am auzit la gtiri cX a explodat nava spalial5 . red. aceste semnale achveazd neuronii din nuileul amigdalian. respectiv bucurie). utor. hipocampul este cel care rec-unoagte semnificalia diferitf. oamenii. experienlele care ne sperie i ne ingrozesc cel mai mult in viagtr sint dintre cele mai d-enearnintiri.mai ales in raport cu socialtr fluidd in care trtrim noi. ca.eDoux: . in vreme ce nervul vag transmite mesaje de la creier pentru a regla inima. epinefrine gi norepinefrine. tr momenhrl in care vom mai treee prinfr-o situalie similari. nucleul amigdalian reline partea emolionaltr care inSofegte acele lucruri. declangatX duptr zile pe neagteptateatunci cind a deschis uga de la o deba- un scutec urit mirositor. Metodele atunci cind un elementcheie rcomparare sfurt de tip asociativ: pitualiei prezente seamdndcu ceva din trecqt. abia reugind si evitiim_o ciocnire frontaltr. de p" . iegit din uz . misind.r. In vreme ce hipocantpul igi amintegte fapte seci." """'*pl. nu chiar foarte des. rl sirficient de apropiate pentru a alarma nucleul amigdalian. Aceasta inseamnd cI ir creier existi. cuprinsd dintr-odatd de un fel de groazd. Cu cit trezireanucleului amigdalian estemai intenstr.. el le hansmite gi inapoi la creier.. Citeva ln care copilul ei ascunsese te disparate ale aCelei'situafii au fost suficiente pentru a similitudini'cu o primejdie trecuti gi astfel nucleul amigsi proclame starea de urgenfi. putem str nuAcestfapt explici de ce circuitul e acestlucru -potrivire". de exemplu. unul pentru faptele oarecare gi unul cele cu incirc5turtr emolionald. Dar nucleul amigdalian este cel care va adiuga gi ideea c5. este mai implicat in inregistrarea gi in crearea unei semnificafii pentru tiparul* perceptiv decit in reacliile emofionale. inainteaunei confirmXri complete. o fostd infiimieri din cadrul armatei. nucleul amigdalian scaneaze experienla deci o analiznazd comparird ceea ce se intimplX ir prezent cu ceea ce s-a intimplat in trecut. un nery carepomegte de la creier ajunge la glandele suprarenale. ernoliile 9i reacliile dobfirdite abordare a unor evenimente ce sint doar vag asemdnitoare. bineinzestrind animalul cu amintirile vii a ceea ce-l amenin- ii place. 'Astfel. de exemplu. Un sistem specialpentru emolionale are o logicl bine ginditd tn evolufe. atit amintirea este mai puternicS. lntr-oltare de stres (anxietate sau emolie intensX. Ca sediu al i emolionale.are a reacliilor ei de pe terenul de luptd. Creierul folosegte o rnetodX simpld. prin unnare.36 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emolional 37 cd hipocampul. Acegti hormoni activeazi receptorii nervului vag. 'ur a9a fel ftrcit str sporeascl amintirea a ceea ce se itrtimpltr. de fapt.Nucleul amigdalian estelocul principal din creier unde se duc acestesemnale.. reaclia poate veni in egald mdsurtr de la felul cum abordatd o astfel de situatie in trecut.hipocampul este extrern de important ir recunoagterea unui chip ca fiiru:l al unei verigoare. tra registrul emolional al amintirii cu o potenfd specialtr: acelagi sistem de alarmtr neurochimici care determini corpul str reacfioneze prin luptd sau fuge in si{pliile ameninfltoare inregistreazd in memorie qlipa respectivi c..di aceea ne amintim * ln original: pattern (N . Aceastd trezire a nucleului amigdalian se pare cI impriml in memorie majoritatea momentelor de intensd activitate emofionald cu un grad suplimentar de forld . Principalul rol al hipocampului este si asigure o memorie cit mai ascufitd a contextului. si zicem. ceeace este absolut vital pentru semnificafia emofionaltr. generind epinefrine gi norepinefrine. care semnaliznazd altor regiuni ale creierului. dind semnalul ctr este o stare limitl. nu ne place persoana respectivtr.

r. in special hipo_ campul."lo Drumul direct prezintd un enorm avintaj la nivelul timpului creierului.rru recupereazi informafiile. din relalia copilului fbarte mic cu cei care ii poartX d-eeriid. ca nu cumva si cadd intregul tavan' Apoi.este format de fapt in totalitate ince de la nagtereacopihirui. de altfel' Faptul cd am sdrit din pat pe jumdtate adormit . mare parte din viala mintald a pdslrilor. in momentele vitale. putem avea un senti_ ment haotic. pentru ci astfel s-a ajuns ca ea si fie de mai lungl duratd. pegtilor gi rep- . ceea ce se inregistreazXin nucleul amigdalian aia drumul direct estein cel mai fericlt caz un semnal brut suficient doar pentru un avertisment. De fapt. fiind un fel de tipare ferd cuvi_ite ale vielii emolio_ nale. dar nucleul 3migdalian. Nucleul amigdalian al gobolanului poate genera o reaclie in raport cu o perceplie in douisprezece miimi de secundd. alte structuri ale creierului. dar nu 9i cuvinte plntru amintirile care l_au creat. dar in mare. in vreme ce acbst circuit poate juca un rol relativ limitat in viala mintal5 a oamenilot redus doar la crizele emo|lonale. care se mdsoard in miimi de secundi. ca 9i mine. 9i care acum cdzuserl pe jos.putem fiingelali de iegirile noastre emolionale este faptul ce ele dateazd adeseadinh-o perioadi timpurie a existenlei nbastre. Acest lucru este adevdrat in special in cazul eve_ nimentelor traumatizante. care se maturizeazd. nu mai exist5 o potrivire cu gindirea articulatd in ceea ce privegte reaclia care ne cuprinde. La nivelul riemoriei. Nu cdzuse nimic din pod: pentru ci nu aveam pod. supravieluirea depinde de acest drum direct. Deci."*pul tdrd.9i aveam aI descopdr cd lucrul ce mi s-a pdrut a fi fost tavanul ddrimat nu era altceva decit o grimadi de cutii pe care solia mea le inghetuise intr-un col! cu o zi inainte. si neocortexul.Nu e nevoie sd gtii exact ce este un anumit lucru pentru a-!i da seama cd poate fi periculos. cum ar fi bdtdile sau indiferenla. ire_ buie sd se dezvolte in totalitate. partea cea mai mare din el luind drumul principal cItTe neocortex.zutprin ta_ vanul din colful {ormitorului meu. fi . permilind reaclii rapide 9i opliuni care economisesc citcva miimi de secundd cruciale in reacfia fald de pericol. ciND EMoTULEsfNT RArTDE sr goNFUZE Era cam trei dimineala cind un obiect enorm a cd.. tn primii ani de viald.ceeace Poate ctr m-ar fi salvat si nu fiu rinit dacd intr-adevlr ar fi cdzut tavanul . imprdgtiind in incdpere ceea ce se afla in pod...tionale. crede LeDoux. locul ln care. . dupd ce le triase din debara. care are un rol crucial in amintirile noastre narative.te dacd informafiile au 9i valenle emofionale. Aceste miimi de secundd ar fi putut tot a9a de bine sd salveze vielile rtrtrmogilor nogtri protomamifere gi probabil de aceea existi aceste tipare in creierele mamiferelor. inclusiv in al dvs. LeDoux se intoarce la rolul nucleului amigdalian in copildrie pentru a susline o idee care a stat la baza gindirii pslhanilitice: gi anume cd interacliunile primilor ani de iiula for*"uzd un set de lectii emolionale bazaie pe deprinderi gi nemultumiri din contactele copilul foarte mic gi cei care u. atunci cind acesteamintiri emolionale sfiri declangaie ulteiior in via!5. gil.u. taseul stdrii de urgen!5 care merge de la ochi sau de la ureche la talamus gi apoi la nucleul amitdahan este crucial: se economisegte timp intr-o situalie de urgenld. intr-o secundd.fiecare inmaeazinei_ zd gi recupereazdinforrnafiile speciale de sine stdtitor. Drumul de la talamus la neocortex gi apoi la nucleul amigdalian dureaz5 cam dublu. Pentru cd aceste prime amintiri emolionale se fixeazd inarnte ca respectivii copii s6 aibd cuvinte pentru experienla lor. 9i al meu. dindu-mi seama cX sint in siguran!5.foarte rapid in creierul sugaru_ lui. mai ales cfird este necesard o reaclie instantanee' Dar acestcircuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite declt o micl parte din mesajul senzorial. Ilebuie inci si se faci mdsuritori similare in cazul creierului uman. inainte ca neocortexul sX aibi timp sX inregistreze in intregime ce s-a intimplat. ele sint inmagazinate in nucleul amigdalian sub o forme neprelucratd. Unul dintre motivele pentru care.ilustreazX puterea nucleului amigdalian de a declangao anumite acliune la care recurgem in situaliile de urgenfd.a de ele. nucleul amig_ dalian gi hipocampul lucreaz5 in colaborare. inc'it. nucleul amigdalian ho_ :: lif*. cind lucrurile erau neclare gi nu aveam-incd vocabulaiul necesar pentru a inlelege evenimentele petrecute.am sdrit din pat gi am iesit din cnmeri ingrozlt. ritmul este mai mult ca sigur acelagi' ln termeni evolugionigti. am tras prudent cu ochiul in dormitor.38 Creierul emotional Anatomia unui blocaj emolional 39 Imprecizia creierului emolional in asemeneamomente se adaugd faptului cd multe amintiri emofionale puternice provin din primii ani de viafd. Tavanul era intact.sirt addpostite gindurile ra.dintre lectii emolionale sint atit de puternice totufi utit a" ai_ fcgsle 9i ficil de inleles din punctur de vedere al adultuiui. Sau cum sublinia LeDoux: . pentru a vedea ce a dus la acest dezastru .

de mirare ctr de fapt nu putem pdtrunde suficient de bine in intunericul emoliilor noastre explozivg.emo!ie precognitivi". a intrebah .spre neocortex.. Vpia'Unei ea estedictati de lobii prefrontali. in loc str se factr o judecati rapidd a bucifii muzicale pe baza a doar citorva note. Nucleul amigdalian poate reacfiona intr-o crizl de furie sau de frici inainte ca insugi cortexul s5-gi dea seama ce se intimpl5 g! de ce o asemenea emolie este declangatdindependent sau anterior gindirii.de gaseanigori. Este o folpd bruti de informalie senzoriald..cduta!?" .Cenurntrr.bgntr deoarece o determind str se ascundd. senzorial de import.El oferd o cale foarie rapidd de declangarea emofiilor. ci la neocortexgi la numerogii centri de prelq+re Ci de analizare a ceeace a fost percepuf acesteinformalii . pentru ci insigi supraviefuirea lor {epinde de o analizare perrnanentd a priddtoriior sau a pfi. dormea pentru prima dattr la o prietentr de joaci.. care nu au fost stocate cohplet gi nu ay fost integrate intr-un obiect recognoscibil. Dar in cazul viefii. se ajunge la o perceplie integrald prin citeva incercdri.sau chiar deloc. zonele prefrontale guverneazdreacfiile noastre pmolionale incd de la inceput.. la cela lobii prefronlllalt capit al circuitului major.gi. Nu uitali ci ceamai mare proiecfie a informaliei senzorialeceprovine de la talamus nu mergela nUcleulamigdalian.Cortexul prefrontal.. cind se pregitea de culcale s. mai ales atunci cind incd sintem sclavii lor. vorbind la figura! ie putem sd ne repezim la cineva sau si fugim de cineva de carsnu este cazul (de exemplq o chelnerifi a sctrpat din mine tava cu gasecomenzi atunci cind a ztrrit o femeie care avea o claie de ptrr rggu gi cref asemeni celei pentru. dar nu foarte precise. fugind la cel mai mic semn cI ar putea fi vreun dugman. Este insd un proces rapid gi dezordonat celulele sint rapide.. Nu e. deci. linigfndu-se sau stlpinind sentimentul pentry a acfionamai eficient h situalia dati sau alunci cind o noui ingtiinlare cereun cu tolul alt rdspuns. o emolie. . de exemplu la o veverigd.. a1ea1!e imprecizie poate avea coasecinfe dezastruoase pentru relafiile noastre/ deoarece inseamni. LeDoux numegte acest luc-ru .& cred cI am gregit num5- ruI..ln neocorinregistreazdgi analizeaz5intex. oro reaclie. le infeleg.]essica!" .i reaclia noastrXin raport cu ele sint coordonate de lobii preacfpontali.emofionale a oamenilor.i a auzit telefonul sunfird. cu inima b[tindu-i si-i sarl din piepf imagi ni4du-gi-o pe Jessicain tot felul de ipostaze cit se poate de ingrozitoare. mama sau fiica.40 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emo[ional 4l tilelor graviteazd in jurul lui.parc cd funcfioneazi atunci cind cineva e speriat sauinfuriat. spune LeDoux".. MANAGEREMOYONAL Fetila unei prietene.care o ptrrisise fostul ei so!). pe un ton etlptrit. Aceastl zond neocorticalda creierului are o reactiemai gr.. Atunci cind nucleul amigdalian funclioneazl pregednd o reacfie impulsivtr nelinigtitd. apogeul a fost atins la miezul noplii. De obicei. Daci nucleul arnigdalian simte aperlnd ll ttpu.in care.in cazulurgenfeloremofionale. O asemeneaimprecizie. lucreazein strinsd legtrturi cu nucleul amigdalian 9i cu alCere p circuitedin creierulemofional. ceva de gehulCum seeheam meIo4ia.zilor. careparcl a pinlit. podulind nucleul amigdaliangi alte zone limbice. o reactie bazatd pe informafii fragmentare senzoriale.ralitici sau mai potrivitii ir raport cu impulsurile emolionale. declangind reaclii incd inainte de a-i confirma realitatea pe de-a-ntregul . politicoas5.. . . prin intermediul lobilor prefrontali. sau se se arunce pe orice I Preajma lucru comestibil. o altl parte a creierului emofional permite o rpactie mai potrivitd gi mai corecttr. el trage o anumiti concluzle. Jessica.. e.Mama a ingfdcat receptorul gi a strigal . . in citeva clipe lobii prefrontali analizeazl.Amortizorul creierului trece de-la nucleul amigdalian. ".caresirt locul in carese planificX9i se organizeazd frunile in raport cu un scopl inclusiv celeemofionale.. -. . in vreme ce mama se strtrduia sd nu se bage in seaml faptul ci este ntilinigtitd.in timp CFo voce de femeie tocmai spunea: . 9i nici mdcar lu era pria limpede care era mai emolionatd..Acest creier primitiv minor la mamifere este creierul-principal la nemamifere". ca in cazul mamei ingrijorate care rtrspunde la ielefon. o serie de circuite in cascadtr tgrmaliile. tall carese afl5 chiar in dreptul frunfii.gregeli Asemenea emofionale aflate i:l qtadiu inilial se bazeazd pe sentimente prioritare in raport cu gindirea... Cind sedegfangeazf. Aceastdprogresie care face loc discerntrmintului in cazul relcliei emolionaleesteun aranjament standard." ln acelmoment. A aruncat perigla de dinli gi s-a rcpezit la telefon.mama gi-arevenit 9i.cu o singurtrexoepliesemnificatiVi.Dacdin timpul acestuiprocgsse simte neCfestreazd reactiremotionale.

ea se bucura 9i pentru faptul ci era mai afectuosl6.. in sensul ci nu se mai supdra aga ugor gi. FrAGrNDURIIOR Legdturile dintre nucleul amigdalian (gi structurile limbice aferente) 9i neocortex sint centrul luptelor sau al tratatelor de cooperare dintre minte 9i suflet.ln asemeneamomente. De asemenea/poate sd fie mai judicioasd 9i mai atenti. cind sX fugi 9i. dacd lipsegte inlelegerea faptului cd un anumit lucru meritd o reacfie emotionald. Acest circuit explicd de ce emolia este atit de importantd intr-o gindire . o reugitd sau cuget5m la ceva ce a spus sau a ficut cineva. iar apoi ne simfim jignili sau ne infuriem. Cind suferim o pierdere gi ne intristdm sau sintem fericili dupd un triumf.42 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emolional 43 proportia riscuri/avantaje tt. Circuitul cheie fusese diskus. cind sd braveze. cei ale cdror leziuni se aflau in cortexul prefrontal sting erau inclinati sd vadd numai nenorociri gi sd se teamd permanenf cei cu leziuni in partea dreaptd erau .printr-o .. mintea ralionalS est-e de cea emofionald. lobul prefrontal stirg pare a fi parte a circuitului neural care poate bloca sau incetini orice. cind sd convingd. Rolul lobilor prefrontali in emolii a fost bdnuit de cdtre neurologi incd din anii 1940. in vreme ce lobii stingi reusescsd stlpileasci acesteemolii primitive. ele sint esenliale pentru o navigare la nivelul deciziilor celor mai importante din viali. Atunci cird incd nu exista nici un fel de medicalie eficienti pentru bolile mintale.a. avind in vedere ci sentimentul este precedat de o gindire mai profundi. glumeau 9i pdrea cX nu le pasd de nimic1s. in timpul examenelor neurologice.intreg repertoriul de posibilitdfi emofionale.. Detumarea emolionali presupunea doud dinamici: declangareanucleului amigdalian 9i incapacitatea de a activa proceseIe neocorticale care de obicei echilibreazd reacfia emolionali sau restabilirea zonelor neocorticale in cazul unei urgenle emocoplegitl !ionale12.cintdrind reacliile inainte de a trece la fapte .inchide" emofiile neplicute: nucleul amigdalian propune. cind sd fiO dispreluitori . Dacd nucleul amigdalian aclioneazd adeseaca o supapd de urgenli. cind si caute simpatie. lobii prefrontali dispun. ARMONIZAREAEMOTIILOR .. cind si plingd. de asemenea.d.exagerat de veseli". Pe scurt. Solia le-a spus doctorilor cX dupd operalie soful a suferit o schimbare radicald de personalitate. spunindu-i sd se poarte cum trebuie (sau sd agtepte cu rdbdare) ca sd i se dea ceeace dorestel3. cind sd atace.. probabil inhibind lobul dreptla.m. cind si creeze sentimente de vinovifie. in cazul animalelor.gi din pdcate prost utilizat5 .Apoi a apdrut cazul solului fericit un bdrbat al cdrui lob prefrontal drept fusese parlial indepirtat in urma unei operalii la care s-a recurs datoritd unei malformalii a creierului. dintre gind 9i sentiment.c?nd sd fie impdciuitori. Lobii prefrontali drepfi sint locul in care se gdsesc sentimentele negative cum ar fi frica gi agresivitatea. fird funclionarea lobilor prefrontali. inseamnd cd neocortexul este la datorie. tdierea legdturilor dintre lobii prefrontali gi restul creierului pentru .este tocmai potolirea semnalelor de activare transmise de nucleul amigdalian 9i de alli centri periferici . pentru cd presupune mai multe circuite. ln grupul nostru de pacienli care suferiserd atacuri cerebrale/ de exemplu. aceastdmetodd avea s5-i coste pe pacienfii regpectivi viala emofionald. Reaclia neocorticald este mai lentd in creier decit in mecanismul de deturnare. Se pare cd lobul prefrontal stirg este comutatorul cheie care poate . Felul in care acfioneazd cortexul prefrontal ca manager eficient al emoliei . lobotomia era incurajatd ca solufie a gravelor tulbur5ri emofionale respectiv. Aceste legdturi prefrontal-limbice sint extrem de importante pentru viala mintald nu numai in reglarea fini a emoliilor. in plus. cind sd fie ca un zid. altfel spus.. legdtura dintre cortexul prefrontal 9i creierul inferior. in mare parte viala emolionald s-ar ndrui. este aleasd cea mai bunXll. din miliarde de reaclii posibile. nu va mai exista nici o emofie. cind sd atace gi cind sd fug5.asemd- nltor cu felul in care un pdrinte opregte un copil impulsiv si se agite. reglind emofiile neplScute. pentru cd aceastapur 9i simplu dispirea 9i ea. ir afard de emoliile negative prea puternice.. in schimb lasd lobii prefrontali sd fie parte a comutatorului creierului care poate .g.rezohare" chirurgicalS a bolilor mintale: lobotomia prefrontald care (adeseala intimplare) indepdrta o parte din lobii prefrontali sau.inchide" emoliile tulbur5toare.indepdrtarea" disperdrii pacienfilor. Ca 9i in cazul nucleului amigdalian. atunci cind se ajunsesela o vindecare disperatd . Neuropsihologii care studiazd dispoziliile pacienlilor care au suferit accidente la lobii frontali au ajuns la concluzia cX una dintre sarcinile lobului frontal sting este se aclioneze ca un termostat neural.. Din pdcate. ln cazul oamenilor.

amigdalle.pot crea o stare neurali ce poate sabota capacitatea lobilor prefrontali de a menline actlvtr memoria. Aceste circuite emolionale sint modehte de experienle1e din copildrie :9i acesteexperienle sint cele care stau labaza reacliilor noastre in momentele de pericol. ferentce glndegteneocortexul. iar logica seactr ce lumea ne confruntl adesea cu o mare posibilitate de i (Cum ar trebui si vi investili fondul de pensii? Cu cine lecliile emofionale pe careni le-a dat trebui sI vf. circuitul prefrontal-aI este o poart2i extrem de importanttr pentru ceeace ne sau ne displacede-a lungul unei intregi viefi. atit tr luarea hotdririlor infelepte. Tot aga. Odattrintrememoria emofionaldde la nivelul nucleului amigdalian. In ciuda inteli- i lor intacte.gi stdpineascl viafa emofional5. Antonio Damasio. Neurologii folosesc termenul de . ci pentru cd nu reugesc si. Creierul emofional. (cum ar fi amintirea unei inv'estifii dezastruoase sau a unei [giri dureroase) ne trimit semnale care ne determind sX o hottrrire. s-a dovedit ctr problema unor blieli de gcoaltrprimard. spunem: . Trebuie str ne gindim gi la rolul emoliilor in cazul hotdririlor celor mai . pot aiunge alcoolici gi delincvenfi * nu pentru cd intelectul lor ar fi deficitar. atunci cind sintem suptrra. Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care rtrspunde tn mod direct de memoria funcflonaltrl7. dr.in acestbalet lentimentelor 9i al gindurilor. In citeva lucrtrri cu implicalii multiple in vielii mintale.nu mai sint declangatereacemofionale asociatetr trecut imprejurtrrii respective. Ei erau impulsivi 9i nelinigtili..i din punct de vedere emofional.rafionale". de exemplu. Damasiosuslinectr acestcreieremomdsurdca 9i creI esteimplicat in ralionamentein aceeagi il gindirii. Circuitele de la creierul limbic la lobii piefrontali mai dau beamX 9i de faptul ctr semnalele de emolie puternicd .gindirea. de Medicind. dr.todevenind de o neutralitate absolutd. De aceea.Nu mai pot gindi limpede" . Tn de legtrturtrdintre gind gi emofie. indiferent dactr este vorba de anumite trXsdturi ideale pe care le-ar ctruta cineva atunci cind viziteaztr mai multe locuinfe posibile ori despre elementele de ralionament in rezolvarea unui test. mi:nia 9i altele asemenea . SI ludm in considerare puterea emoliilor de a intrerupe gindirea.gi din acelagi motiv o stare permanentI de disconfort emofional poate crea deficienle in capacitatea intelectualX a copilului. In ciuda potenlialului lor intelectual. chiar daci ele ne indictr prin unele mtrsurtrtori neuropsihologice precise agitalia gi impulsivitatea continud a unui copil. acegtiasint copiii cu cele rnai mari riscuri. adesea distrugdtori 9i cu probleme * ceed ce sugera o proasttrfunclionare a lobilor prefrontali in raport cu nevoile limbice.in . cit gi in ingtrduirea unei gindiri limpezi. Asemenea dovezi l-au determinat pe dr. Ir bun. Aceasttr deficien!tr este mai subtiH gi nu poate fi intotdeauri5 inregistratl prin testele de inteligenti. de la Colegiul. ctrstrtorili?).M Creierul emolional Anatomia unui blocaj erholional 45 eficientd.ele ne indreapte pe drumul sabile va putea faceapoi cum e mai bine... in sensul ci pot avea egecuri profesionale. separat de zonele corticale inregistrate in testele IQ. Hotirirea lor profund viciati * chiar dacd nu apare nici o deteriorare la lul IQ-ului sau al capacit5lii lor cognitive. ei fac alegeri dezastruoasein cariertr sau i:r personaldsau chiar pot zlbovi obsedantde mult asupra hotdriri cit se poate de simple. lntr-un studiu. capacitatea emolionald ne cdhotdririle de moment. totugi nu dddeau rezultate prea bune la gcoalX.uitat" aceste leclii pentru cd nu mai au acces la locul in care sirt irunain nucleul amigdalian. eliminind unele posibiliHli 9i scolindu-le in evii pe altele. schilodindu-i posibilitllile de a inv5fa. flrm ar fi btabilirea unei inDr.nelinigtea. lucrind in colaborare cu mintea ajutind . a fdcut i atente asupra felului furcarepacienlii au de suferit in caunor probleme de circuit prefrontal. acegti pacienli au . Aeldar.putea fi explicattr prin testele neuropsihologice care au indicat o proastE funcfionare a cortexului frontalls. creieglndirii joac5 un rol de conducltor la nivelul emoliilor .Astfel. Damasio susline cd hotlririle lor sirnt atit de nefericite rtru ci au pierdut accesul la invdldtura de Ep emofionnt. care degi aveau un coeficient de inteligenld peste medie.memorie funcfionald" pentru capacitatea de atenlie care reline in minte faptele esenliale pentru a rezolva o anumitd insdrcinare sau problemtr. conform cdreia sentimentele sint practic indis- pen|ru deciziilerafionale.sau dimpotrivd . controleazd in egalS mdsurd momentele de furie 9i de compasiune. emoliile conteazdintr-un rafionament.. Un stimul cum ar fi un favorit sau o cunogtinlX antipaticl nu mai genereaztr nici nici aversiune. un neurolog de Universitatea din lowa. Damasio sd ia o poneintuitivd.

9i totodatd gi capacitatea intelectuald. doui minfi . Intr-un fel. De obicei. PARTEAA DOUA Natura inteligenfei emotionale . avem doud creiere. Acest lucru ristoamd vechea teorie a existenlei unei tensiuni intre fafiune 9i simfire: noi nu vrem sd renun!trm la emolii gi sd ii dim raliunii locul care i se cuvine. Pentru a face asta aga cum.doar IQ-ul.nu conteazd.cea ralionald 9i cea emofionali. ata cum a procedat drasmus. dintre nucleul amigdalian 9i lobii prefrontali dd seamd de faptul cd fiecare este partener egal in viala mintald. Felul cum reugim in via!5 este determinat de ambele . intelectul nu poate funcliona la capacitate maximd fdr5 inteligenla emolional5. trebuie ca mai intii si inlelegem mai exact ce trseamnd str-fi folosegti ir mod inteligent emofiile. Vechea paradigmd suslinea cd existd o raliune ideald care a sclpat de emolie. ci gi inteligenfa emofionald. ci sd des-coperimun echilibru inteligent intre cele doud. inteligenla emolionald iese la suprafald . Atunci cind acegti parteneri interaclioneazi bine. complementaritatea dintre sistemul limbic gi neocortex.46 Creierul emolional afari de acele momente ir care emofiile scapl de sub control 9i creierul emolional o ia razna. Noua paradigmd ne irdeamnd sI armonizlm mintea gi sufletul.se cuvine la nivelul existenlei noastre.9i doud feluri diferite de inteligen!5:. intr-adevi1.

sint urmdtoalason H. cu zecepe linie.Cind a fi degtept e o prostie De ce anume David Pologruto.fostul lui profesor de fizicd David Polos-a plins cd |ason nu gi-a cerut niciodatd scuze 9i nici nu asumat rdspunderea pentru faptul cd l-a atacatl. Un judecdtorl-a gdsitpe ]asonnevinovat.pentru cI ar fi sujurdmint cI in timpul confrunttrrii biiatul fusesenebun.iididuse lui doar 80 de puncte din 100 la un chestionar. a susfinut cd el intenlionase sd se sinucid5 din pricina rezullui de la test 9i se dusesela Pologruto s5-i spund cd se omoa- .visa sd ajungl Harvard.Pologruto a povestit altceva:..Jasona terFatliceul doi ani mai drziu ca 9efde promofie. Degi |ason a oblinut asemenea spectaculoase. Florida. inainte de a se fi pornit o lupti cei doi. $i nu la orice facultate . elev in anul doi. pupd ce a fost transferatla o 9coal5 particulard.. Crezftrd ci noun biet 9 .l-a adus la gcoaltrgi in timpul confruntrdri cu Pologruto in laboratorul de fizictr gi-a infat profesorul in clavicultr. injunghiat cu un cufit de bucXtdriede unul dintre elevii lui rezultateexcelente la invdtiturd esteinc[ un lucru discutabil.tA. profesorul lui de hzicl. profesor de fizicd la un liceu. invlfa la liceul Coings. gi era ferm hottrrit sd meargd mai departe la nultatea de Medicintr. agacum au fost ele prezentate pe larg..i-ar putea pune in primejdie visul de o via.Eu cd a irncercat sXmd omoarecu cufitul" pentru ch era furios pricina notei proaste. fade o crizl de nebunie temporard in timpul acestui incident cornisie formattr din patru psihologi 9i psihiatri au declarat n pricina notei proaste. a luat un culit de bucdttuie. faptele.Luind numai a terminat cu medie maxim6. Dar Pologruto.

. .ul a avut o micd relevanlXpentru felul in cares-au cu slujba sau ir restul existenlei lor. inteligenla emolionald este un concept nou. Aga cum nota un observator: .alte caracteristici". de a-9i stdpini impulsurile gi de a amina satisfacfiile. Nimeni nu poate spune exact in ce m5surd variazd. a cdror carte.50 f:fatura inteligenfei emolionale Ctnd afi degtepte oprostie 51 Intrebarea este cum a fost cu putinld ca.'3 Eu sint preocupat de cheia acestor . respectiv.. pentru cI dormea pind la prinz.rlaitepi iondilia se facemefortul sEii inv5ldm pe copii. acordl o importanlX capitald IQ-ului. Spre deosebire de IQ.cu lmbr45t5!i!9pg$utd deJa'v. de la o persoand la alta de'a lungul unei viefi. a IQ-ului sau a altor evaludri in ciuda popularitdlii lor aproape mistice. in Partea a Cincea voi ar5fa cd acele competenle emofionale de o importanti crucial5poJ. nou. de a fi stdruitor 9i de a spera.Cind 95% dintre fogtii studenli la Haward ai iilor anilor 1940: vremuri ir care cei care aveau un IQ mergeau la gcolile Ivy League mai mult decit fir prezent fost analizali la virsta matur6. s-a constatat cd aceia care avucele mai bune rezultate la testele de la facultare nu?u reit cel mai. de altfel.lrala f 9_e|. recunosc acest lucru. O treime dintre ei avea un IQ sub 90.. care are o istorie de aproape 100 de ani de cercetlri aplicate pe sute de mii de oa- nreni.atit de prostesc? Rdspunsul: inteligenla academici are foarte pulin de-a face cu viala emofionali.de obicei. IQ-ul contribuie cam cu 20"/. comparativ cu colegii lor cu rezultamai proaste.cumplita mahala" la doi pagi de Harvard. iar {n mdsura ir care existi mulli care suslin cd IQ-ul nu poate fi tctrimbat prin experienld sau studii. I-au trebuit tproape zece ani ca sd-gi ia diploma." Chiar gi Richard Herrnstein gi Charles Murray. Bineinleles ci a e$stat o legSturd (a9acum existd. Dar din datele existente reiese cd poate fi . re au un IQ mare au tendinla si devinX persoane bine pl5tite Iucru care insd nu este valabil intotdeauna. Legdtura dintre punctajele la tesfe gi acestereugite este diminuattr de totalitatea altor caracteristici pe care el le aduce la viatd. si devind senator american sau si cigtige un milion de dolari poate n-ar trebui sd-gi lase la o parte visurile. la factorii care determind reugita in via!5.Cea mai mare parte a locurilor pe care gi le gdsegtecineva in societate este determinatd de factori care nu au legdturi cu IQ-ul. T% cei cu IQ-ul sub 80 au fost gomeri zece ani sau chiar 9i mai 'dar asta s-a intimplat 9i cu7o/" dintre cei cu IQ-ul de peste . Cu siguran!5 cd existd o legXturd intre IQ 9i performanlele in viald. Cei mai degtepfi dintre noi pot cddea pradd unor patimi cumplite 9i unor impulsuri necontrolate. mai ales cird a fost vorba de salariu. dar dacl vrea sd se ocupe de o afacere. Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a notelor. pornind de la clasele sociale 9i ajungind pini la noroc. de producsau de statuhrl lor in domeniul respectiv. persoanele cu un IQ ridicat pot deveni piloli uluitori de progti atunci cind se afl6 la cirma propriei lor vieli. cei doi subliniazd: . de a prevedea fdrd greg cine va reugi in viafd. mai tot timpul igi pierdea vremea.la fel de puternicd 9i uneori chiar mai puternici decit IQ-ul. : IQ-ul explicd furtr-o mic6 mdsuri destinele diferite ale celor promit in egald mdsuri. IQ.intra la facultate.Pe un elev in anul intii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAI de matematici poate sXnu-l impingi inima sd devinl matematician. iar cei ca.pe vremea cind .bine gi in viafd. in cazul unor grupuri largi de persoane... Mulfi dintre cei cu un IQ scXzut sfirgesc prin a ocupa slujbe modeste. urmeazd cam aceleagistudii 9i au aceleagiganse. fapt care ii lasd pe ceilalfi 80% pradd altor forfe2.o persoand atit de inteligentd sd comiti un act iralional . In ciuda extraordinarelor sale capacitdli intefpctuale.. se culca tirziu gi liplga de la cursuri. in cel mai fericit ciz. fiind mai multe exceplii decit cazuri care se potrivesc cu regula. de a-gi regla stlrile de spirit 9i de a impiedica necazurile s5-i intunece gindirea. Existi foarte multe exceplii la regula conform cdreia IQ-ul determini succesul . Un studiu similar pentru virsta adultl s-a fdcut gi asupraa de biiefi. doul treimi prcvedin familii care trtriau din aiutor social si care au crescut in Massachusetts.. N-au avut nici mai mari satisfaclii fir vialX gi nici cele mai fericite relalii cu cu familia sau in dragostea. majoritatea copii de imigranli. copil4riei. de exempltr. de inteligenla emofionald: capacitatea de a fi in stare sd se motiveze 9i sX perseverezein fala frustrdrilor. TNTELTGENTA EMOTT ONALA trDEsTrNur rl imi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst care fgase 800 de puncte la testul SAT gi la altele similare inainte de l. The BeIICurae(Curba lui BeII) .

Acestea sint capacicare ulterior ir viald ii vor permite lui ]udy sX devind o ve- .. Dovezile aratd care se descurci din punct de vedere emolional igi cunosc ai igi stiptnesc bine sentimentele gi care deslugesc rdeazd eficient sentimentele celorlalfi .Cum va fi strigat peste cincisprezece ani nesufe- tl de acum?" Rispunsul: u$efu"'. si-gistiipineasci obiceiurile mintale care stau la propriei lor productivittrfi.unii l-ar putea ntrmi caracter . efectuat asupra a 81 de absolvenfi ai promofiei 1981 ai liceelor din Illinois. in schimb. Mdsura in care cineva abordeaztr aceste competmte este de o importanld majord pentru infelegerea faptului cI o persoanA poate reugi fur viafi.coltul ar- Clasei. Atunci cind i s-a cerut str agezefiecarebtrietel 9i Iui Judy dezvdluie faptul cI ea d'efine o harti soperfectd a grupei sale de la gridinild 9i un nivel de perceppentru o fetild de patru ani. Absolvenlii se zbat la fel ca. cam pinl la treizeci de ani rul au ajuns sI atingi decit un nivel mediu de reugitd.de patru ani pentru a intra in Joale copiilor de grddinild 9i ale educatorilor .. Evident c5 ei au avut media cea rnai mare.este de un test asupra percepliei sociale. Sd ne aplecim insd gi asupra datelor unui studiu in burs. IIN ALT FELDE INTELIGENTA .Cred cd am descoperit persoanele <ascultltoar€> cafe gtiu str reugeascdin acest sistem. in weme ce o altd persoand. prestigiu sau fericire tr viald. JgculClasei. cei carenu-gi pot controla Via. sfirgegte intr-o funddturtr: aptitudinile emofionale sint meta-abilitdfi. Atunci cffrd gtim despre o persoantr ctr a absolvit o facultate. La zeceani dupd absolvirea liceului.Iudy a ftrcut-o cu o acuratele inari.sint in avantaj in domeniu al vielii.. doar unul din patru se afla la cel mai inalt nivel in profesia pe care gi-o alesesegi mulli nu se descurcasertrprea grozav. profesor de pedagogie la Universitatea din Boston.un fel de casda pdpugilorcarecopiazd I de grddinild 9i unde aparfigurine caretr loc de cap aumici nre fetitd alituri de cei cu care le place cel mai mult sI se joafudy a dovedit cd ii poate gisi pe cei mai buni prieteni ai fie- cel cu cuburi g. .a.:cedetermind cit de bine putem folosi talentele pe care le avem. Dar capacitatea dobinditd in copildrie de a gestiona frustririle. inclusiv inteligenfa pur5. ln schimb. cu o inteligenld egal5. dddea urrnStoarea explicafie: . micula Judy de patru anipoate pdrea o fiinf5 izolatd prinke colegii ei de joactr mai soili. Ea std deoparte. asupia capacittrlilor de ftrvdfdturd. 6ofisticarea ei nu a fost evidentd pird ce educatoarea lui fudy d-a adunat pe tofi copilagii. fie cd este vorba de relatiile sentimenta- regulilor nescrisecare guvemearyi"intime. gtim doar cd a.m. nu gtim nimic despre felul in care reacfioneazAla vicisitudinile vie!ii.eare conteazd imens in destinul nostru perscinal.reugit cu bine acolo unde tot ce a fdcut s-a mdsurat ir note.tot mai mult pe cunoastere. ignorind inteligenla emofionali.Pentru un observatorinfiimpldtor. Un IQ ridicat nu este o garanlie de prosperitate. Existd gi o gluml pe care o spun copiii: . capacitatea de a stdpini tehnica este categoric importantd. Cind educatoarea i-a cerut fudy sA ageze fiecare fetifd 9i fiecare blielel in acea parte a tperii in care le place lor cel mai mult si se joace . gestionatd cu mai mult sau mai pulin talent 9i care presupune un set unic de competenle. este un fin observator al sociale din grldinila ei gi poate este chiar cea mai sofisdintre copii atunci cind este vorba sd arializeze felul cum ceilal!i. nu participd intens la joacd gi nu este rdat6in centrul atenFei. luind note excelente. de a-gi stdpini emoliile gi de a se furlelege cu ceilalfi a fost factorul de diferenliere cel mai important'. aga cum vom vedea ir Partea a treia. precurn matematica sau cititul. un set de trdstrturi .cu care te itrtilnegti la nivelul vicisitudinilor viefii. pentru ctr gcolile noastre 9i cultura noastrtr se concentreazd.52 Natura inteligqnlei emolionale Ctnd afi degtept e o prostie 53 intotdeauna) intre IQ gi nivelul socio-economic la virsta de pakuzeci gi gapte de ani. tn societatea noastrtr bazatd... Cei careau capacitdliemole bine dezvoltate au gi mai multe ganse sd fie mutlumili in gi eficienli.6 $i aceasta este problema: inteligmla la invi!trturd nu te pregtrtegte pentru viltoarea . unul dintre cercetdtorii care au urmdrit destinul absolvenfilor. Viala emolionali este o dominanti care poate fi.nesuferifi" inteligen.noi to!i.fie de respectarea tbugita in politica organizatoricd.. Dar ir vreme ce au continuat sd se descurce bine gi la facultate.ta ionali gi duc bdtdlii inteme hfungs5-9isaboteze capacitatea ls€concentraasulra muncii gi asupra unei gindiri clare. Desigur cd exist5 multe cdi spre reugita in viald gi multe domenii in care celelalte aptitudini sint rtrsplitite.ta emofionaltr oferd o altl falet5 la locul munc6.d.sau pentru ocaziile . Dar chiar gi in ce-i privegte . Karen Arnold.

iar testul nu spune altceva decit dafaci sau nu parte dintre cei degtepfi.. Acest tradilional. Testul de admitere la fa- te Sebazeaztr pe un singur tip de aptitudine.. de esenlialX ir cazul unui artist plastic sau al unui arhig geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizicb gi in graMarthei Graham sau a lui Magic Johnson. Acest talent strtrlucit al lui judy in domeniul social a fost remarcat atit de timpuriu gi datoriti faptului cd ea a invSlat la grddinila Eliot-Pearson din campusul Universitdlii Tufts. ea opunea ideea cX nu existd un singur tip monolitic de inteligencare si stea la baza reugitei in viafd..de la vinzdri la management gi diplomalie.inteligenfele perionale. ca factor singular gi invariabil. Cuv?ntul operativ irr privinla irfteligenlelor este multiplu: delul lui Gardner merge mult mai departe decit conceptul ndardde IQ. Inteligenla interpersonald. respectiv cel al invfi5rii.intrapsihice".o perceplie a socialului . gi capacitdlile. . mai pulin eviir mulfumirea interioard ce se poate obline atunci cind cireugegte si fie in aconCcu adevdratele lui sentimente. dar includea gi capacitatea spafiald.predarea" capacitililor de a se descurca in viafd... Lista lui includea gi cele doud tipuri inteligenfi standard. Acest lucru a durat decenii.si. in intuiliile lui Sigmund Freud sau. Cardner si lpa sa de cercetdtori au extins cele gapte posibilitdli la douAi de tipuri de inteligenli. Proiectul Spectrum recunoagteci repertoriul capacitd..sebazeazdpe o nofiullmitati a inteligenlei. capacitatea de a cultiva relaliile gi de a pdstra prieteaceea de a rezolva conflictele si de a face analize sociale. ne lirgim noliunea'de spectru al talentelor.Frames Mind (Cadreleminfii). care Stabilit ce colegiu vom putea urma . Cartea lui Gardner din 1983. ."sBiheinleles ci Gardner vede cel mai bine limitele vechii gindiri asupra inteligenlei.de la cele de fFcitate. . In schimb. unde a fost aplicat Proiectul Spectrum. El recunoagte cd care ne-au tira4izat cit arn fost la scoali .utrfalete a ceeace Gardner numegte . apar cele . Ir. gi talentul muzical lui Mozart sau YoYo Ma. o programd de invd!5mint la nivel internalional pentru descoperirea diverselor tipuri de inteligen!5. cind doud milioane de americani au fost alegi prin intelmediul primului test in scris. iar educalia trebuie sd le hrtrneasci in loc sd le ignore sau si le frustreze.acegti fie cd sint degtepfi sau nu.felul de a gindi la nivelul IQ-ului": . tncurajindu-i pe copii sX-gidezvolte o intreagd gam5 a capacitdlilor de care va depinde reugita lor sau incurajindu-i doar sd le foloseascdpentru a se implini in indiferent ce ar face. nu existd un numdr magic referila multiplele talente umane. Ar trebui si petrecem mult mai pulin timp pentru a-i inregimenta pe copii 9i mult mai mult ajutindu-i sX-giidentifice talentele date de Dumnezeu 9i sd 9i le cultive. El subliniazi faptul ci epoca de glorie a IQ-ului a inceput itr perioada primului rdzboi mondial. care ne-au implrlit intre cei care au fost indreptali k gcoli tehnice gi facultate gi pinl la cele preuniversitare.cahteli in abordarea oamenilor" . li evalulm pe toli conform unor standarde extrem de inguste ale succesului.tilor .. Existd sute gi sute de modalit5li de a reuqi 9i capacitili total diferite ce pot ajuta la asta. Spiritul vizionar gi cdlduzitor al Proiectului Spectrum_este Howard Gardner. mi-a spus Gardner. Gardner recunoagte cX cifra gapte este una arbitrard in prifa tipurilorde inteligenfX. care este desprinstr de adevdratele ca$tl!i 9i abilitXli ce conteazd in viali peste gi dincolo de Ie. de abilitatea fu:r proiect scoatein evidenli faphrl cd talente precum cel al lui ]udy ..care pot apdrea. Aceastd modalitate de gindire a pus stdpirire pe etatea noastrd. care au fost etichetate de Gardner drept . in care sd fie mu$umit 9i competent..coala devine un factor important gi ir .care a avut un mare imp act." . careili deterd viitorul. a fost un manifest impotrivfle-ului. ci un spectru larg de inteenle cu gapte posibilitdfi.A sosit timpul"..: interpersonale. cum ar fi cele ale unui mareterapeut Carl Rogers sau ale unui lider mondial precum Mirtin King. psiholog la Harvard School of EducationT. inventat chiar iIr vremea aceea de Lewis Terman. Cea mai importanti contribulie 9i unica pe clre educalia o poate aduce la dezvoltarea copilului este sd fl ajute sd se indrepte spre un domeniu in care talentele sale si fie cit mai in favoarea lui. Am pierdut complet din vedere acestlucru. pe o parte.urnane merge cu mult dincolo de cei trei & adicl dincolo de limitata impdrlire asupra cdreia gcolile se concentreazd in mod privinfa cuvintelor 9i a cifrelor.sint extrem de importante.54 Natura inteligenlei emoliorfrIe Ctnd a fi degtept e o prostie 55 detd in orice domeniu in care sfultnecesare. de a fostimpirliti in patru capacit5fi distincte:spiritul de tcere. am suPus Pe loatd lumea unei educalii conform ctrreia nu pofi reugi altceva decit sd fii profesor universitar. un psiholog de la Stanford. Completind aceastdlist5. inteligenla ver{ 9i logica matematicd. aga s-au ndscut. La un moment dat. Nu putem prea mult situafia..

56

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptepte o prostie

57

adici aceeain care fudy excela la doar patru ani. Acest punct de vedere care prezintd multele falete ale inteligenlei oferd o imagine mai ampl5 asupra capacitdfii copilului gi asupra potenfialului stru pentru reugit5 decit IQ-ul standard. Atunci cind elevii Programului Spectrum au fost evaluagi conform Scalei de Inteligenld Stanford-Binet - cirdva, standardul de aur al testelor IQ - gi, din nou, conform unui set de intrebXri ce urmdrea str mdsoare spectrul de inteligenle aga cum le definise Gardne{, nu au existat legituri semnificative intre rezultatele copiilor la cele doud testee.Cei cinci copii cu cel mai mare IQ (intre 125 9i 133) au dezviluit diverse profiluri ir raport cu cele zece trdslturi importante misurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre cei cinci copii ,,cei mai degtepli", conform testelor IQ, unul era foarte bun in trei domenii, trei in doud 9i cel de-al cincilea coresPundea doar uneia dintre tris5turile importante ale Spectrum. Aceste puncte tari erau impdrlite astfel patru dintre punctele tari ale acestor copii erau plasate irn domeniul muzical, doud in domeniul artelor vizuale gi unul in inlelegerea sociali, unul in logictr 9i doud in limbaj. Nici unul dintre ceipinci copii cu IQ-uri mari nu erau ,,tari" in ce privegte migcareaTizicd, cifrele sau tehnica; migcarea fizicd 9i cifrele erau chiar punctele slabe in cazul a doi dintre cei cinci. Concluzia lui Gardner a fost ci: ,,scala de inteligenld Stanford-Binet nu putea prezice reugita la nivelul activit5lilor Spectrum." Pe de alti parte, rezultatele la Spectrum le-au dat pirinlilor 9i profesorilor un indiciu clar referitor la domeniile fali de care copiii vor arlta un interes spontan gi in care se vor descurca indeajuns de bine, incit sd dezvolte o pasiune care intr-o buntr zi sI ajungd dincolo de pricepere, ctrtre mdiestrie. Gindirea lui Gardner referitoare la multiplicitatea inteligencontinui sd se desfdgoare.La zeceani dupi publicarea teoriei lei sale, Gardner a oferit aceste rezumdri pentru inteligenlele personale: de a-i inlelege pe ceilalfi: estecapacitatea Inteligenla interpersonald cum se poate cooperacu ei. ce anumeii motiveazi, cum lucreazd, Agenfii de vinziri, politicienii, profesorii, medicii de clinicd 9i liderii ieligiogi cu o influenli clari cel mai adeseasint indivizi cu un grad ridicat de inteligenli interpersonald.Inte[genta intrapersonacorelat{,orientatdspre interior. Esteaceaca1i... esteo capacitate pacitatede a iorma un model plin de acuratele9i de veridicitatea sinelui 9i de a fi in staresdfolosegtiacestmodel Pentru a ailiona eftcientin viatd.lo

Intr-o altAinterpretare, Gardnerobserva ci miezul inteligenpresupune,,capacit5file de a discernegi de a tei interpersonale rdspundein modul cel mai nimerit la st5rile, temperamentele, motivaliile gi dorinlele altora". La inteligenla intrapersonali, cheia cunoagteriide sine, el mai include ,,accesul la propriile Fentimente,capacitateade a discerne intre ele gi de a le stipini h cilduzirea comportamentului"ll. SPOCKVS.DATA: ATUNCI

cf^rDcrrNoAtrEREA Nu ESTE DE4 rNs
Exist5 o dimensiune a inteligenlei personaleindelung scoaedin evidenfd,dar pulin explorati in studiile lui Gardner:rolul Tmofiilor. Asta sedatoreaztrpoate gi faptului cd, agacum imi sugeraGardner,lucrdrilesalesint determinate profund de un model al minlii cognitiv-gtiinfific.Astfel, punctul stru de vedere Bsuprainteligenlelor pune accentul pe cognitiv -tnfelegerea de tine gi a altora in ce privegte motivafiile, obiceiurile de munci gi folosirea acestorinformafii in conducereapropriei vieli 9i pentru a te ftrlelegecu ceilalfi. Dar ca gi in cazui domeniului chineslpzic, unde excelenlafizicd se manifesti nonverbal, domeniul gmoJiilorseextinde la rindul s5u,dincolo de limbaj gi de cogpitiv. ; Degi se acordtrun spafiu amplu descrierilorintetigentelor personale din perspectiva rolului pe careacestea iljoaci la nivelul gi lmoliilor al sttrpiniriilor, Gardnergi cei careau lucrat cu el nu gu urmiritin detaliurolul sentimentuluiincazul acestor inteligenasupracunogtinlelordespre sentiment. AceasS, concentrindu-se poateneintenfionattr lasdneexplorat vastul ocean ftr concentrare d emofiilor, care fac ca viala interioar5 gi relafiile str fie atit de
de constringtrtodre gi adeseafircurcate. De asemenea,

hsd loc descoperirilor atit in sensul in care existtrinteligen!tr in fiFolii, dar gi tr sensulin careinteligenla poate fi datil enofiilor. Accentul pus de Gardner pe elementelecognitive la nivelul
lelor personale reflectd zeitgeist-ul psihologiei care i-a

t punctelede vedere.Accentulexagerat pe carepsihologia
p-une pe cunoattere chiar gi in domeniul emoliilor este in part datorat unor capricii din istoria acesteigtiinfe. Pe la iumitltea secol, psihologia la nivel universitar a fost dominati de viorigti, duBd modelul lui B. F. Skinner, care considera cd comportafirentul poate fi perceput obiectiv din exterior 9i, prin grmare, poate fi studiat cu acuratefe gtiinfificd. Behaviorig-

58

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptept e o prostie

59

tii au reglementat toatd viala interioard, inclusiv emofiile, care nu era la indemitra gtiinlei. Apoi la sfirgitul anilor L960,a apdrut ,,revolufia cognitivtr", accentul in psihologie indreptindu-se asuPra registrelor minta}e, al stocdrii de informafii gi al naturii inteligenlei. In continuare ins[ emoliile nu puteau fi abordate. Teoria tradilionalI accePtatl de savanfii cognitivigti considera inteligenfa ca fiind rezultanta unui proces la rece al faptelor. Totul este hiper-rafional, precum Mr Spock dtn Star Trek, arhetrpul octelilor informafionali lipsili de orice fel de sentimente 9i care trtrupeazi ideea ci emoliile nu au ce cduta la nivelul inteligenlei, ele doar stricind imaginea unei vieli mintale. Savanlii cognitivigti care au imbr6li9at acest punct de vedere au fost sedugi de calculator ca model operativ al minlii, uitind cd in realitate materia creierului este scXldatd intr-o budinci dezordonatd pulsind de produse neurochimice gi nu se apropie in nici un fel de siliciul ordonat gi aseptic din care a lignit metafora cdlduzitoare pentru minte. Modelele predominante care circuli printre savanlii cognitivigti referitor la felul in care mintea proceseaztrinformalia au fost lipsite de recunoagterea faptului ctr ralionalitatea este ghidatd - 9i poate fi biruitd - de sentimente. Modelul cognitiv este in acest sens'o privire sirlcittr a minfii, adicd una care nu reugegtesd explice Sturm und Drang'ul sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a rlmine la aceastl viziune, savanlii cognitivigti au fost hevoifi, ei in9i9i, sf, ignore relevanfa pentru modelele minlii create de ei a sPeranlelor personale gi a temerilor, a neinlelegerilor in cisnicie sau a invidiilor profesionale - ei au indeptrrtat sentimentele care dau savoare vielii dar 9i momentele de criztr gi care, in fiecare clipd, influenfeazd exact iir mdsura in care (cit de bine sau cit de slab) sint prelucrate informaliile. Versiunea gtiinlificl unilaterali conform cdreia ar exista o care a clliuzit ultimii via!6 mintali fdri influenle emolionale optzeci de ani de cercettrri asuPra inteligenlei - se schimbi treptat, pe misurd ce psihologia a inceput sX recunoascl rolul esenfial al sentimentelor in gindirg. Precurh personajul Data din Star Tiek:generaliaurmdtoare,psihologia incepe sd aprecieze puterea gi virtulile emoliilor la nivelul vielii mintale, dar 9i primejdiile pe care le reprezinti. La urma urmei, a9acum vede Data lucrurile (spre marea lui mirare, in mXsura in care poate simli a9a ceva), logica lui rece nu reugegtesI glseascd solulii umane'Urfla'

ul nostru este cel mai evident la nivelul sentimentelor. Datncearcd sd simt5, dindu-gi seama cd rateazd,ceva esenlial. El a p.rietenie 9i loialitate; precum Omul de Tinichea dnVrdjitodin Oz,lui ii lipsegte o inimd. Lipsindu-i simpl liric ce insosentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu o mare rzitate tehnicd, dar fird a trdi pasiunea. Lec,tia dupd care tinjegte sint tocmai valorile mai inalte, cele ale sufletului ic - credinfa, speranfa, devotamenful, iubirea -, care cu desdvirgire unui punct de vedere rece, strict cognitiv.

imbogdfesc;un model mintal care le ignortr este unul Atunci cind l-am trtrebat pe Gardner despre accentulpe catlpune pe gtrdurile asuprasmtirrrentelor siu pe metacunoagmai mult decit pe emolii insele, el a recunoscutctr a avut
sd abordeze inteligenla din perspectivi cognitivtr, dar r spus totodatd: ,,Cind am scris prima dat5.despre inteligenpersonale, de fapt aorbeamdespre emofii, in special potrivit mele de inteligenld intrapersonald - una dintre compofiind acordarea din punct de vedere emofional cu'sine. sentimentelor viscerale sint cele care devin esenliale inteligenta interpersonald. Dar atunci cind a fost dezvolin,practicd, teoria multitudinii inteligenlelor a evoluat, conmai mult pe metacunoagterel'7 adiia pe congtienprocesului mintal al cuiva - ,,gi mai pulin asupra irtregame a capacitdlilor emolionale." Chiar 9i aga,Gardner apreciazd importanla cruciald a acestor itdli emolionale gi relalionale aflate labaza vielii. El sublicd: ,,Mulfi dintre cei care au un IQ de L60 lucreazd pentru

cu un IQ de 10Oin cazul in care cei dintii au o slabtrintelitd intrapersonald,iar a celor din urmtr esteridicat5. ln lumea
.nu existd o inteligenld mai importantii decit cea interperDacf, n-o ai, nu vei gti cu cine sd te cdsdtoregti, ce slujbd iei g.a.rn.d.tebuie sd ne formdm copiii la nivelul inteligenpersonale ircd din 9coli."

EMOVILE POT Ft INTELIGENTE? . , Pe4tru o infelegeremai complettr a felului fir cares-ar putea
asemenea pregdtiri la nivelul copiilor, trebuie si ne oprim gi altor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner - cel mai

ru fiind psihologul de la Yale,Belefg4lgv_Cy carea reugit sd

60

Natura inteligenlei emolionale

Ctnd afi deptept e o prostie

6l

prezinte in detaliu felurile tr care putem da inteligen!tr emofiilor noastrel2. Acest efort nu este unul nou; de-a lungul anilor, chiar gi cei mai invergunafi teoreticieni ai IQ-ului au ircercat uneori sI aducX emofiile in zona inteligenfei, flrd a socoti cd intre ,,emofie" gi ,,inteligenld" existl o contradicfie inerentl in termeni. Astfel E.L. Thorndiken un eminent psiholog care a avut la rindul s5u un cuvftrt de spus in popularizarea noliunii de IQ in anii 1920 gi 1930,propunea intr-un articol dinHarper's Mngazine ideea cd un anumit aspect al inteligenlei emolionale, inteligenla ,,sociald" - car€ este capacitatea de a-i irlelege pe ieilalfi ,,9i de a acliona cu inlelepciune in relaliile interumane" - este ir sine un aspect al IQ-ului unei persoane. Alli psihologi ai vremii au acordat o conotalie mai cinicd inteligenlei sociale, considerind-o capacitatea de a-i manipula pe ceilalfl - de a-i determina sd factr ceeace vrem, indiferent dacl sint cu adevdrat dispugi sau nu. Dar nici una dintre acesteconceptualizdri ale inteligenlei sociale nu i-a influenlat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in 1960,a apdrut un manual de o mare importan!5, care cuprindea teste de inteligenlX ce declarau inteligenla socialtr drept un concept,,inutil". Dar inteligenfa personalS nu poate fi ignoratd tocmai pentru ctr are o laturd inttritivtr gi una de bun sim!. De exemplu, cind Robert Stemberg, alt psiholog d9 la Yale, le-a cerut oamenilor sd descrie o,,persoantr inteligentS", capacitSlile de a se descurca in practicd se numdrau printre prindipalele trdstrturi incluse pe listd. Studiul mai sistematic al lui Sternberg l-a fdcut sd revintr Ia o concluzie a lui Thorndike: anume cX inteligenla sociald eSte altceva decit inteligenla academictr gi cd este o parte extrem de importanttr in a-i face pe oameni si reacfioneze bine in situaliile practice cu care sint confruntali fur viaftr. Printre inteligenlele practice care sirt, de exemplu, foarte apreciate la locul de munctr, se numdrd gi acea sensibilitate care le permite managerilor eficienli sX intuiasci mesajele implicitel3. in ultimii ani, un ttumhr tot mai mare de psihologi au ajuns la concluzii similare, fiind de acord cu Gardneq,gi anume cX vechiul concept de IQ, care se concentreazd pe lingvisticd 9i matematici 9i care reprezenta un factor predictiv al succesului la gcoali sau ca profesor, fir cazul in care testul IQ era trecut cu bine, s-a dovedit cd este din ce in ce mai ineficieirt, pe mXsurd ce viala igi continud cursul dincolo de porlile instituliilor de invS: limint. Acegti psihologi - printre care se numdrl gi Sternberg

rlovey - au ircercat sd-gi formeze o imagine mai largd asuinteligenfei, reinventind-o la nivelul necesitSlilor pentru refurviald. Pe aceastdlinie se ajunge din nou la aprecierea la valoare a inteligenfei ,,personale" sau emofionale. Salovey include inteligenlele personale ale lui Gardner in defia de bazd pe care a dat-o inteligenlei emofionale, extinzind capacitdli la cinci domenii principalela:

personale. emoliilor C,@ oCtfrioagterea unui sentimentatuncictndel apare - estepiatra de hoagterea
. Aga cum vom emo in Capi[, capacitatea de a supraveghea sentimentele d_e la un Ino-

de o imp;rtmre !q e!tu!-egte

o'rntelesere de srne.

rva

noastrli-iEntimenta ne lasa
i ai existenlei personale, avind un sim! mai sigur asupra in care reaclioneazi tr privinfa deciziilor pelsonale de -

cu carese cdsetoresc pirl la slujbape caregi-oiau.

',scutura

incapacittrlii de a avea acestecalittrli emofionale mentale.C-e-tg1lg"nU*l91r9'.e--q9s-4..pS-l!4phSe-s-c

5 va examina capacitatea de a ne calma, de anxietate, de depresie gi.de irascibilitate - gi

fie !gsE9_fslj11q!!ee tientiza$i-sepesilelgl de,a-S9r!-sllglqgnf

tltg!"eers"Blgllqu.dSZag]1glri turvremeceace*i*dippsrari,
care exceleazdin aceastddireclie se pot reechilibra mult mai fir urma obstacolelor 9i a necazurilor din via!5..

il Motiaarmdesine. Aqacrun vom artrtain Capitolul 6, punerea in serviciul unui scop este absolut eseirlial pentru a-i
atenfia cuvenitd, pentru motivarea de sine, pentru stdpi,gi creativitate. Autocontrolul emolional - aminarea recom-

5lgqline_btg.$F$llilor'-3stalab.azarsugltelorde

elul. Capacitatea de a h ,,pe faz6" duce la performanle iegicomun in toate domeniile. Cei care au aceastd capacitate

tendingastrfie mult mai productivi 9i mai eficienli in tot ceea &ttreprind. ':Recrnwtereaemoliilortn ceilalfi.Empati4 o alti capacitate pe baza congtientizdrii de sine emofionale, este tl se clddegte
mentul ,,capacitdlii de inlelegere a celorlalli". Capitolul 7 investiga rXddcinile empatiei, costul social al surzeniei emogi motivele care duc de la empatie la altruism. Cei care

62

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi degtept e o prostie

69

sint empatici sint mai atenli la semnalele sociale subtile ce indicd de ce au nevoie sau ce vor ceilalfi. Aceasta ii face sd fie mult mai potrivili pentru profesiunile care presupun grijafalE de ceilalgi, cum ar fi profesorii, agenfii de vinztrri sau cei din domeniul managementului. 5, ,Maneatarea relafiilor. Arta de a stabili relafii inseamni in mare parte capagitatea de a gestiona emofiile celorlalli. Capitolul S se ocupd de competenla sociald, dar 9i de incompetenla la acest nivel gi de capacitXfile specifice imphcate. Acestea sfurtcapacitdfile care contribuie la o rnare popularitate, la spiritul de conducere gi la eficimld in relafiile interpersonale. Cei care exceleazd fir aceste abilitdli se deFcurcX bine in tot ceea ce irseamnd interacliunea pozitivi cu ceilalli; acegtia sitrt adevdrate vedete pe plan social. Evident cd oamenii au capacittrli diferite in fiecare dintre aceste direcfii; unii dintre noi, si zicern, igi pot stdpini mai bine propria nelinigte, dar sint relativ incapabili si calmeze pe altcineva la suptrrare. Baza nivelului capacitdlii noastre este fdrd indoiald determinatd neuronal, dar aga cum vom vedea, creierul este extrem de plastic, invtrfnd mereir. Lipsurile la nivelul capacittrlilor emolionale pot fi remediate: agadar, in mare mdsurtr, in toate aceste direcfii conteazd obiceiurile gi reacfiile, carb, atunci cirrd se face eforhrl cuvenit, pot fi imbunltdfite.

cuiva in funclie de expresia fefei, aga cum este ea inregistra'Bdzicem, pe o caseti video. Totugi,.folosind o anumitd misuceeace el numegte ,Blasticitatea eului", ceeace este siinteligenlei emolionale (incluzind principalele competenaociale 9i emofionale), ]ack Block, psiholog la Universitatea din Califomia, a fdcut o comparalie intre doutr tipuri

tic pure: cei cu un IQ mareversuscei cu aptitudini emoliomarirs.Diferenlelesint griitoare.
Tipul pur de IQ mare (asta inseamnd ltrsarea la o parte a in-

emofionale) este o caricaturtra ittebcfualului care se
adapta la nivel mintal, dar este incapabiFsdse adapteze la personaltr. Profilurile difertr ugor de la bXrbali la femei. I cu un IQ mare - nu e nici o surprizd - dovedegte o gami de interese intelectuale 9i de capacitili in aceastddi. El este o persoand ambilioasd 9i productiv6,, previzibild,,

toare 9i netulburatd de ingrijortrri in ceeace-l privegte.

tendinla de a fi critic ai condescendent, greu de mul;umit 9i cu probleme sexuale, inclusiv la nivelul experienfei seninexpresiv gi detagat, prevenitor 9i rece emofional. Prin cei care au o inteligen!5 emolionald ridicatd sint echilidin puntt de vedere social, simpatici gi veseli, nu cad pra,femerilor gi trgrijorlrilor care sd-i macine, Au o mafe eapaci-

rQ-uL;"*i,iff#[tR{"!IaNALA:
IQ-ul gi inteligenla emof,onali nu sint competenfe.contradicintelectul cu torii, ci mai degrabtrseparate.Cu tolii amestecXm acuitateaemofionald. Cei careau un IQ ridicat, dar o inteligen!X emolionaldscizutd (sauun IQ scdzutgi ointeligenld emofionald ridicatX) sint, ir ciuda stereotipurilor, relativ pufini. lntr-adevdr, existi o oarecarecorelareintre IQ gi anumite aspecteale inteligenlei emolionale - degi suficient de ingustd pentru a face clar faptul ci, in mare mdsurd, sint entittrli independente. Spredeosebirede testeleIQ familiare, nu existtrdeocamdatX inteligenlei emolionale" gi nici un test caresdstabileascd ,,6;corul s-ar putea sdnici nu existevreodatl. Degi existtrample studii referitoare la fiecarecomponentl in'parte, unele, cum ar fi empatia, sint mai bine testateprin mostrele abilitllii propriu-zise ale uriei persoane- de exemplu, punirad-ostrdetermine sentimen-

in relaliile lor. Viala lor emolionali este bogati 9i nor; ei se simt bine cu ei insigi gi cu ceilalli gi cu universul soln care trdiesc, Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de agteptat, ircredere insint fluente ilr exprimarea gindurilor, apreciazl chesintelectuale gi au o larga gamd de interese intelectuale gi De asemenea, au tendinla sd fie introspective, pradd negi lucrurilor care le macind, sentimentului de vinovilie sX-gi exprime minia deschis (chiar daci o fac indirect). Femeile inteligente din punct de vedere emolional, din con, au tendinla de a fi categorice, de a-gi exprima sentimentele d direct 9i de 4 alEeao pdr€re pozitivd despre ele insele; are un sens p-entru ele. Ca gi beiba.Ei, ele sint simpatice 9i igi exprimi sentimentele in mod potrivit (9i nu iegiri pe care si le regrete ulterior); se adapteizd bine stre. lnclinalia spre viala sociald le face sd stabileascd cu ustrnoi relafii; se simt destul de bine cu sine qi strt vesele,

de a sededicatryp ;i suflet oamenilor9i cauzelctlot, de a-gi na rtrspunderi;i de a aveaun profil etic; sint inlelegdtori9i

lar acesta Congtientizarea brusctr de cdtre samurai a stirii agitate in cage afla ilustreazd diferenla covirgitoare intre a fi cuprins de un ntiment 9i a deveni congtient ctr poli fi inghilit de el. pe tine Cunoagte-te insuti O veche povestejaponeztrvorbegtedespre un rdzboinic saai care l-a provocat pe un maestru Zen sd ii explice ce in.. orice om are o inteligenfd cognitivi 9i una emofional[.a spuscdlugtrrul. Pind la un anumit punct.Cunoagte-te pe tine insufi" face referire tocrrrai la ce este esenlial in inteligenla emofionalS: congtientizarea iilor sentimente fir momentul in care ele apar. samuraiul s-a linigtit. 9i metadispozifie. iLa o primi privire. ar putea pirea cd sentimentele noastre evidente. gi.i ia din teactrgi a zbieral . inteligenfa emofionald adaugf mult mai multe calitdli care ne determini str fim cu adevdrat oameni. Dar ele oferd o privire instructivd referitoare la fiecare din aceste dimensiuni. dintre cele doutr. acesteportrete se contopesc. de gindire.Te-ag asta. in teacd.. pentru a se referi la congtientizarea acestui proin sensul unei atenfii prefer termenul cangtientizare-de-sine. Spre deosebire de femeile doar cu un IQ ridicat.. mintea constapi investigheazi experienla in sine. samuraiul s-a infuriat cumplit. prin urmare. ale calitifilor fiecdruia. manente acordate stdrilor interioarei. a scosi putea omori pentru obrtrzni. r . fur mod separat.. inclusiv emoliile2.. Sigur ctr acesteportrete sint extremele -in fiecare dintre noi existtr un amestec de IQ gi inteligen!5 emolionald la anumite niveluri. esterairJl". Psihologii folosesc un tertnen destul de ponderat. lndemnul Socrate: .Uluit strconsesteiadul". ln cadrul acestei congtientiziri autoreflexive.Acesta realitatea in spusele maestrului care igi indreptase atenlia miniei ce-l cuprinsese.n-are rost str-mi pierd vremea cu unul ca tine!" i Simlindu-se ofensat. rareori sint nelinistite ori se simt vinovate sau se frtrmfirtd pentru ceva." calm cdlugdrul. o gindire mai atentd ne amintegte insd cd am trecu vederea ceea ce am simfit cu adevirat in legdturl cu un lucru sau cI am reactionat tirziu fald de acestesentimenaflate in joc. .Egtiun i cofan .64 N atur a in t eligenl ei emol ion aIe spontane 9i deschise la experienle senzuale.a fdcut o plecdciune9i i-a mulgumit ctrluglrului ci luminat.r nntrrai gi iad.a bdgat ij. a rtrspuns . $i totugi. pentrucongtientizarea emoliilor. Ctrlugdrul instr i-a rdspunscu dispre!: .

Gindurile copilUlui sirt incS fixate pe ceea ce a declangat supdrarea .ca reaclie la ceva foarte suDegi existd o distinclie logici intre a fi congtient de sentimengi a acliona pentru a le schimba. acordat spre a identifica gi a numi emofiile stirnite. dupd cum spune ]ohn Mayer.Inceteaz1t" unui copil a cdrui superare determinat s5-9i loveascdprietenul de joac5.. care. psiho- la Universitatea din New Hampshire.Existd oameni care adesease simt cupringi de r. €moliile lor gi nu se simt in stare sd scape de ele.. Ei sint schimbStori . gindesc la ceva frumos ca se-mi ridic moralul". William Styron pare str fi descris aceastdfacultate a minlii scriind despre depresiile lui profunde. Inchiiereatn sine. Congtientizarea dispoziliilor in momentul r.aavea o privire pozitivd asupra viefii. totugi.congtienfi atit de dispozilia in care sintem. aceasti subtili deplasare la nivelul mintalului se presupune cd semnalizeazi cd.acele circuite neocorticale supravegfeazl activ emofia. cum ar fi cea a autocontrolului emofional.gi minia continud sd-l stdpineascd. '' .meta": planind deasupra san dedesubtul fluxului principal. iar proasta dispozifie nu devine o obsesie. ca 9i cum ar fi vorba despre un martor interesat gi care totugi nu reaclioneazS. de sine poate fi vdzutd ca un fel de atenlie nonvd 9i lipsitd de judecili asupra stdrii interioare. .. Mayer considerd ci din mopractice cele doud merg de obicei min'rd in mind: a recunoago dispozilie incorectd inseamnd sd doregti sd o depdgegti. acesta fiind primul pas in cigtigarea unui anumit control. congtient fatd de ceea ce se intimpld mai degrabE decit a fi preluat 9i pierdut ir acel flux.. fiind capabili si iasd mai ugor din aceastdstare.. O asemeneaatentie abordeazi tot ceea ce se intimpld in stare congtienti cu imparlialitate. mai ales in zona limbajului. Cind sint prost dispugi. aldturi de Peter de la Yale. in toiul.u caz.66 Natura inteligenlei emolionale Cttnoagte-te pe tine tnsuNi 67 Aceastd calitate a congtientizirii seamdnd cu ceea ce Freud descrie ca . recunoagtereeste insd distinctd de eforturile fdcute pena ne impiedica si acliondm conform unui irnpuls emotional.atenlie egal flotantd" gi pe care o recomanda psihanaligtilor. gindurile tipice prin care se exprimd aqtocongtienemolionald le includ pe acestea:. al unor emolii turbulente.eul observalsltt .nu doar opfiuh de a nu acfiona. mci cind ii spunem: . o fua26.un observator spectral care nu impdrtdgegte demenla dublului sdu gi deci este capabil de o curiozitate lipsiti de patimd in momentele in care camaradul s5u se zbate. au sinitate psihologicd bund 9i tendinla de .. observarea de sine permite o congtientizare la rece a sentimentelor pasionale sau fulburdtoare.. care este .. Mayer descoperd cd oamenii au tendinla de a aborda stiluri dlferite de a participa sau de a-gi st5pini emo!ii1e6: atocongtientizarea.. Pe scurt. de parcd dispozi$ile ar fi preluat controlul asupra lor.Ar trebui sd simt aga". putem opri lovidar minia lui va continua sd clocoteascd. cit gi de gindurile pe care le avem despre aceastd dispozilie". Claritatea referitoare la emolii poate da nagtere altor tr5sdturi de peri.Autolongtientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor " ptrtimage sau de antipatie:inlelegerea faptului cX. Din punctul de vedere al mecanicii neurale a congtientizdrii.. diferenla ftrtre a fi miniat de moarte pe cineva 9i a gindi totugi: . vorbind despre ea ca fiind o simfire . Dar Mayer ci aceastl sensibilitate poate la rindul sdu si fie mai calmd.Sentimentul pe care il triiesc este unul de minie" chiar in momentul in care el te cuprinde. iar pentru autocongtientizare mai restrictivi. Este. reaclionind exagerat 9i amplificind ceeace este perceput.capacitatea congtientizdrii de sine care ii permite analistului s5-gi supravegheze propriile reaclii la spusele pacientului 9i la procesul de liberd asociere pe care-l lese pacientul3.a unei insoliri de cdtre un al doilea sine .Unii psihanaligti ii mai spun gi .qOnalitate: sint persoane autonome gi sigure pe limitele lor. O asemenea constientizare de sine pare sI necesite un neocortex activat. a formulat teoria inteligenlei emofionales. nu mediteazd la asta fur toate felurile. Pe scurt...Nu te g?ndi la asta acum" . se manifestd doar printr-o ugoard distanlare fatl de experienla respectiv5. de exemplu. autocongtientizarea inseamnd sd fim . Congtientizarea de sine nu este o forml de atenlie care sX se lase purtatd la voia intimpldrii de cdtre emolii. Aceast5 congtientizare a emofiilor este competenla emofionald fundamentald pe care se clddesc celelalte competenle. un canal paralel al congtientizdrii. care permite o eva: . inteligenla ii ajutd sd-9i stdpineascd emofiile. ln cel mai rf. ci gi pe aceeade a incerca sd-fi treacd.ln care ele apar ii face pe oamenii care procedeazi astfel sd aibl o viziune sofisticatd asupra vielii lor emolionale. Mai degrabd este un mod neutru de a menline reflecfia de sine.."+ in cel mai bun caz.Dar btl-a furat juciria!" .Ceea ce simt Itte furie" oferdun mai maregrad de libertate.

68

Natura inteligenlei emolionale

Cunoagte-te pe tine tnsuli

69

gi nu foarte congtienfi de propriile sentimente, drept pentru care se pierd ugor in ele, firtr a le putea contempla in perspectivd. Ca urrnare, nu se strdduiesc prea tare sd scape de aceste stdri proaste, avind impresia cd nu delin controlul asupra vielii lor emofionale. Adesea simt cd sint coplegili gi cd au sc5pat emofiile de sub control. o Acceptarea. Degi aceste persoane gtiu adesea foarte exact ceea ce simt, au insd tendinla sI accepte cu ugurin!6 dispoziliile prin care kec, fdri a incerca si le schimbe. ExistX doui ramuri ale tipologiei celor care accepti: cei care de obicei sintbine dispugi, deci nu strt motivali sd-gi schimbe dispozilia ir care se afltr, 9i cei care, in ciuda limpezimii asupra stirilor lor, sitrt irclinali spre stf,ri proaste, pe care le accepttrintr-o atitudine pasivtr, neficind nimic sd le schimbe, in ciuda disconfortului acest model este intilnit mai ales la persoanele deprimate, care se resemneazdin fala disperirii.

asemenea momente nelinigtitoare, incearcd si-gi distragd ntia. Aceste doud reaclii intr-o situalie limiti au consecinle de diferite pentru felul in care oamenii igi experimentea-

propriile reaclii emofionale.Cei care igi creeaztr o stare de ar fi privali de libertateprin insdgifaptul cXtrateazdtotul de atentigi amplifictrfird strwea propriile reaclii* mai ales starea lor e lipsitd de o congtientizare calmtr. Rezultatul ctr emoliile lor par gi mai intense.Existd 9i dintre aceiacare rctr sd-gi distragd atenfia, nebdgindu-gi in seamdpropriile
gi minimalizindu-gi astfel experienta reacliei emofionale, nu chiar gi dimensiunea in sine a reacfiilor. de la aceste extreme, rezultd cd pentru unii congtien-

emofionald este coplegitoare,in vreme ce pentru algii dactr efstd. Si ne gindim la studentul care intr-o searl
ci in cimin a izbucnit un incendiu gi merge str ia un exgi stinge focul. Nimic neobignuit - in afard de faptul ci

P ATIMAFUL'I I]VDIFERENruL Strne imaginem pentruo cliptrci ne afldmintr-un avioncare zboard de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin, dar pe mtrsurtr ce vtr apropiali de Munlii Stincogi, se aude vocea pilotului: ,,Doamnelor gi domnilor, urmeazi nigte turbulenfe. Vd rugtrm sd vtr intoarceli la locurile dvs. 9i sd vtr puneli centurile de siguranli." Apoi avionul intre in zona de turbulenlg care sint mai rele decit tot ce ali intilnit pfurtr acum - avionul este aruncat in sus 9i in jos gi dintr-o parte in cealaltd precum o minge {e phiA purtattr de valuri. Inkebarea este: ce facefi? Sinteli genul de om canese refugiaztr intr-o carte sau intr-o revisttr sau care continui str se uite la un film, adaptindu-se turbulenfelor? Sau sinteli dintre cei care recitesc instrucliunile pentru cazurile disperate sau care le pindesc pe stewardese pentru a vedea dacd dau semne de panicl? Ori sinteli dintre cei care-gi ciulesc urechile spre a auzi dacd e ceva in nereguld cu motoarele? Oricare dintre aceste rdspunsuri vi s-ar pdrea mai firesc, el este un semn asupra felului in care reacfiondm la stres. Scenariul cu avionul face parte dintr-un test psihologic creat de Suzanne Miller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata dacd oamenii au tendinla de a fi vigilenli, preocupindu-se de fiecare detaliu intr-o asemeneasitualie disperatd, sau dacd din contri,

. spre extinctor 9i inapoi el merge normal gi nu aleargtr. ? N-a simlit ctrar fi vreo urgenfi. Itr intimplare mi-a fost povestittr de Edward Dieneq, la Universitateadin lllinois, care a studiat intensitatea oamenii igi trtriescemofiile7.Dintre studiile de cazpe capsiholog le fdcuse,studentul seremarcase prin faptul ci cel mai pufin intens emoliile, din cite persoaneintilnise . Era esenfialmenteo persoantrfdrtr nici un fel de patimi, trece prin via!tr ftrrtr sd simttr mare lucru, chiar gi ir cazul incendiu. Prin contrast,sd ludm gi exemplul unei femei de capdt al spectrului alctrtuit de Diener. Pierzindu-9i t[ pixul preferat a fost distrusl zile intregi. Alttr datd, a fost de impresionattrcitind cd se face o mare vinzare de pantofi redus intr-un magazin costisitor,incit a ltrsat orice altcearuncat in magind gi a condus trei ore pintr la magazinul icago. Diener constati ctrin generalfemeile trdiescatit emoliile pocit 9i pe cele negative mai puternic decit birbalii. Ltrsind
parte diferenlele de sex, viafa emofionali este mai bogatl

cei care observtrmai multe. Sporireasensibilittrfiiemoare drept consecinli pentru aceastd categoriefaptul cI la
micd provocare se dezlinftrie adevlrate furtuni emofioo ahnosfertr de rai sau de iad, in vreme ce ceilalgi, de la exopusd, abia de simt ceva chiar gi in cele mai cumplite im-

70

Natura

inteligenlei

etnolionale

Cunoagte-tepe tine tnsuli

77

OMULFARASENTIMEATIE Gary 9i-a furfuriat logodnica, pe Ellen, pentru cd, d.e9iera un tip ihteligent, atent gi un chirurg care reugise in carierd, nu avea nici un fel de emolii 9i nici un fel de reactie la orice manifestarc sentimentald. Gary putea vorbi strilucit despre gtiinle gi arte, dar cind era vorba de sentimente - chiar gi pentru Ellen amufea. Degi ea se strdduise s5-i stirneascd pasiun-ea,Gary rdmdseseimpasibil gi lipsit de cea mai mici reailie. ,,Eu nu-rni exprim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen l-a trimis cu insistenld. ,,Cind este vorba de viala emofionald',, a mai addugat el, ,,nu gtiu despre ce se vorbesc; n-am sentimentc puternice - nici pozitive, nici negative." Nu doar Ellen era frustratd de rdceala lui Gary: pe m5surd cc i se_ confesa terapeutului, el gi-a dat seama cX este incapabil sI vorbeasci deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai intii, cd nu gtia ce simlea de fapt. Dupd cite igi dddea el searna, nu se miniase, nu se intristase 9i nu se bucurase niciodatds. A9a cum a constatat terapeutul, acest vid emolional i-a fdcut pe_ceiasemeni lui Gary incolori 9i inodori: ,,Ei plictisesc pe toati lumea. De aceeaii gi trimit nevestele la tratament.,, pljtitudi nea emolionald a lui Gary exemplificd ceeace psihiatrii numesc alexitimie, de la grecescul a - care inseamnd ,,lips6',, Iexis, care inseamnd ,,cuvint" gi thymos,care inseamn d ,,emo!ie', . Acegti oameni nu-gi gisesc cuvintele pentru a-9i exprima sentimentele. Intr-adevdr, ei par lipsili de toate sentimentele, degi asta s-ar putea datora mai degrabd incapacitdlii de a-gi exprima emolia decit absenlei totale a emofiei. Aceastd categorie de oameni a fost observate mai ftrtii de psihanalistii care s-au mirat cd existi o categorie de pacienli care nu puteau fi tratali prin nici o metddd, pentru cd nu dddeau sefilne si aibi sentimente, fantezii sau vise colorate - pe scurt, nu dddeau dovadd de o viali emotional5 interioari despre care ar fi putut sXvorbeascie. Tr5siturile cli nice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a descrie sentimentele - ale lor sau ale altora - 9i un vocabular emolional extrem de limitatlO. Mai mult, discem cu greu emoliile intre ele sau de senzaliile trupegti, astfel incit pot povesti cd au nervi la stomac, palpitalii, transpiralii sau ameleli - dar nu-9i dau seama ci de fapt simt o stare de nelinigte. ,,Ei dau impresia cd sint altfel, nigte extrateregtri care au picat de pe o cu totul altd lume gi au fost paragutali in miiloiul

societdli dominate de sentimente", agaii descrie doctorul Sifneos, psihiatrul de la Harvard, care, in 1972, a inventat I de alexitimiell. Alexitimicii pling rareori, dar si cind o se mai opresc. Totugi, sirt foarte incurcali dac5 sint intrece pling. O pacienttr cu alexitimie era atit de supdratd dua vdzut un film cu o femeie ce avea opt copii 9i urma sd de cancer,incit a plins pind ce a adormit. Cind terapeutul lt[gerat cd probabil a intristat-o filmul, fiindci ii amintise de ei mamd care suferea de un cancer ir ultimul stadiu, fea inmdrmurit complet uluiti gi a rdmas fdrX grai. Cind tea intrebat-o apoi ce simte, ea i-a rdspuns ci se simte lrozitor", dar nu gi-a putut clarifica mai mult sentimentele. ad5ugat cI din cind in cind se trezegte plingind, dar nu gtie exact de ce plinge12. este esenla problemei. Alexitimicii nu cd nu ar simfi nimic, dar sint incapabili s5-9i dea seama - gi mai ales 1eexprime - sau sd explice exact ce sentimente au. Le lipsegh mod acut capacitatea fundamentald de a da dovadd de inemolionald, de congtientizare de sine - faptul de a gti ce emolii ne tulburd in interior. Alexitimicii dezmint conceplie a simfului comun potrivit cdreia este mai mult clar ceea ce simlim: ei habar nu au despre ce este vorba. ceva - sau mai precis cineva - ii impresioneazl. intr-atit sd simti ceva, experienfa in sine ii blocheazi gi ii coplegegSeci trebuie evitatd cu orice pre!. Sentimentele ajung la ei, cind ajung, ca o amefitoare nelinigte; sau aga cum spunea care a plirs dupd un film, e vorba despre ceva ,,ingrozi, dar pe care nu-l poate explica, precizind cefel deingrozitor. Aceastd confuzie fundamentalS in privinla sentimentelor pad ducd adesea la vagi probleme medicale, atunci cind realaceste senzalii de disperare emolionalX sint trXite; acest este cunoscut in psihiatrie sub numele de somatizarc re emolional6 poate fi confundatd cu una fizicl (9i este dide o boali psihosomatic5, in cazul cireia problemele emoduc la complicalii realmente de ordin medical).Intr-ade,mare parte din interesul psihiatrilor fald de alexitimici este de a-i deosebi de cei care vin la doctor pentru a cere ajutor deosebire de cei care cad pradd uflei obsesii sterpe de a g5diagnostic medical gi un tratament pentru ceea ce este de o problemd emolionalh.

72

Natura inteligenfei emolionale

Cunoapte-te pe tine insuli

73

In vreme ce nimeni nu poate spune ince precis ce anume produce alexitimia, dr. Sifneos propune ca explicafie o deconectare intre sistemul limbic Ai neocortex, in special de centrii vor. birii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce am aflat desprc creierul emolional. Pacienlii cu atacuri grave de apoplexie laiare aceasttr deconectare a fost realizattr printr-o operalie chirurgicald cu scopul de a-i elibera de aceste simptome, observa Sifneos, devin insensibili din punct de vedere emolional, asemeni celor cu alexitimie, care sint incapabili sd igi exprime sentimentele in cuvinte 9i sint lipsifi de o via!tr imaginartr. pe scurf degi circuitele creierului emolional pot reacfiona prin sentimente, neocortexul nu poate tria aceste sentimente gi nici nu le poate nuanpli" limbaj. Henry Roth observa in romanul s6u CalI It Sleep !1 (9il-i zicem somn) puterca limbajului: ,,Dactr poti exprima irn cuvinte ceea ce simfi, inseamntr ctr acel ceva ifi aparline." ln mod corolar evident, aceasta este gi dilema alexitimicilor: negtrsindu-gi cuvintele pentru sentimente, nu gi le pot insugi.

sale de dupl operafie. Altfel, concluzia nu putea fi decit

esteun bolnav inchipuit. neurologul la carea mersElliot, a fost 9oAntonio Damasio, !e un element carelipsea din repertoriul mintal al lui Elliot:
nu era nimic in nereguli cu logica sa, cu memoria, cu atenBau cu orice alttr capacitate cognitivh, Elliot pur gi simplu igi lse sentimentele referitoare la ceea ce se intimplase cu ell3. $i

izbitor era faptul ci Elliot putea povesti hagiceleintimpliri totali, ca gi cum ar fi privit de la disviala sa cu o detagare pierderile gi egecuriledin trecutul sdu - ftrri nici un dram regret sau de tristefe, de frustrare sau de minie fa!tr de nelui Elliot decit Elliot insugi. impresionatde povestea Damasio a ajuns la concluzia ci aceasttrnecongtientizare avea drept surstr indeptrrtarea odattr cu tumora de creier pi a unei plrti din lobii prefrontali. Ca urmare, interchirurgicaltr a ttriat legitura dintre centrii de jos ai creieemofional, tn special nucleul amigdalian 9i circuitele colarle,9i capacitatea de gindire la nivelul neocortexului. Gindilui Elliot devenise una ca de calculator, capabild deci str trealile viefii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio era

IfinNn

SEMrIMEA/TELE I/ISCERALE

Tumora care cregteain spatele frunfii lui Elliot avea dimensiune3 unei mici portocale; i s-a fdcut operalie 9i a fost indepdrtattr. Degi intervenfia chirurgicaltr a fost declarattr o reugitd, ulterior, cei care-l cunoscuseri bine au spus cd Elliot nu mai era Elliot - el suferise o schimbare severd de personalitate. Ctndva, fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era in stare sd-gi linl slujba. Solia l-a pdrdsit. El gi-a investit economiile in afaceri pdguboase 9i a sfirgit prin a locui in dormitorul pentru oaspe,tidin casa fratelui sdu. ln cazul lui Elliot, intervenise o problemd care ii uimea pe to!i. Din punct de vedere intelectual, era la fel de degtept ca mai furainte,dar nu mai gtia s5-gi drimuiasctr timpul, pierzindu-se in amdnunte minore; igi pierduse simlul prioritililor. Reprogurile care i se fdceau nu pireau sd-l afecteze;fusese concediat din mai multe slujbe de avocaturd. Degi testele de inteligenlX nu detectaserl nimic in nereguld cu facultdlile mintale ale lui Elliot, el s-a dus totugi la un neurolog, sperind sI descopere vreo problemi neurologicS; pebaza acesteiaar fi oblinut unele avantaje finan,. ciare, despre care credea cd i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

prin toatefazelecalculirii unei hottrriri, dar incapabili strdeoalori perrtru diversele posibilitdfi. Fiecareopfiune in era una neutrtr.Acestralionamenttotal lipsit de orice imemolionald era esenla problemei lui Elliot, sau cel pulin

t;

Acest handicap 9i-a ftrcut simliti prezen,tagi irn hotdririle de "il cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sd aleagd o zi gi o ord

a sentimenteiga btrnuiaDamasio:o prea pulurd congtientizare pe Elliot strproducdun ralor salein raport cu lucrurile il ftrcea lonament gregit. pentru urmitoarea programarea lui Elliot, rezultahrl a fost o nultitudine de nehotlriri: Elliot gisea argumentepro 9i contra h cazul fiecdreizile 9i ore propuse de Damasio,dar nu putea llege intre ele.La nivel ralional, aveamotive perfectlogicepena obiecta sau de a acgeptapractic orice moment pentru proNumai ci lui Elliot ii lipsea acel sim! a ceeace simleain cu oricare dintre acestemomente. Lipsindu-i congtienrea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de preferinle.

I

Di" nehotdrirealui Elliot putem invila o leclie esenfialX, 9i
me aceeaa rolului crucial al sentimentelor atunci cind navi-

din via!6. In ,gtrmpe acestnesfirgittorent al deciziilor personale
Vreme ce sentimentele puternice pot face prdpdd in rafionamen-

74

Natura inteligenlei emolionale

,

Cunoagte-te pe tine insuli

75 decit allii frica sau

te, Iipsa congtientiz5rii sentimentelor poate fi ea dezastruoasd, 9i mai ales atunci cind trebuie sd cintdrim hotdririle de care depinde in mare parte soarta noastrl: ce carierd sd urmdm, dac5 si rI_ minem intr-o slujbi sigurd sau si ne mutdm la una mai riscantd dar 9i mai interesantS, cu cine sX iegim in orag sau cu cine si ne cdsdtorim, unde sd trdim, ce apartament sX inchiriem sau ce ca_ sd sd cumpdrdm - 9i agamai departe. Asemenea hotdriri nu pot fi bune dacd sint luate doar ragional, ele presupun 9i un sentiment visceral 9i inlelepciunea emofionaH idunaH din experienfele trecute. Logica formalX nu poate funcliona de una singure cabazd. pentru a hottrri cu cine sX ne cdsltorim sau in cinle si avem incredere sau ce slujbd sd ne ludm: acesteasint zone in ca_ re raliunea f5rd sentiment este oarbi. Semnalele intuitive care ne cdlduzescin asemeneamomente apar sub forma unor valuri aclionate limbic din viscere, pe care Damasio le mai numegte 9i ,,marcatori somatici,,,,uu *ui birru zis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alarmi automat5 care de obicei atrage atenlia asupra unui pericol potenlial presupus de o anumitd acfiune in desfdgurare.iel mai adesea, acegti marcatori ne indepdrteazd de o alegere impotriva cdreia sintem avertizali de experienla anterioard. Totodati, ei ne pot avertiza 9i cind apare o ocazie excelenti. De obicei, pe mo_ ment, nu ne amintim exact ce anume a dus la formarei senti_ menfului negativ; nu avem nevoie decit de un semnal cd o po_ tenlial5 perseverare trtr-o anumiti direclie poate fi un dezastiu. De cite ori apare un asemenea sentiment visceral putem sd re_ nun!5m imediat sau sd continudm cu mai multd incredere, ast_ fel incit multitudinea de alegeri sd devinx o matrice decizionali mai ugor de manevrat. Cheia unor decizii personale sdnltoase este simplX: sI fim in acord cu sentimentele noastre. G O LIREA INCONSTIENTULUI Vidul emolional al lui Elliot sugereazl c6, existd un spectru de abilit5li de a simfi emoliile pe misurd ce ele apar. Conform logicii neurogtiinfei, daci absenfa unui circuit neural duce la o deficientd a unei anumite abilitdfi, ahrnci relativa putere sau sldbiciune a aceluiagi circuit din creierele intacte ar irebui sx ducd la niveluri cor.nparabilede competenl5 in ceea ce privegte acea capacitate. In termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale tn acordarea emofional5, ea sugereazd cI din motiv-e neurologice

pnii dintre noi sesizdm cu mai mare ugurinli

deci sintem mai congtienli de noi ingine din punct de emofional. S-ar putea ca 9i talentul pentru introspeclia psihologicd sd !iill de acelagi circuit. O parte dintre noi sirtem mai bine acordali ctr modurile simbolice specifice minlii emofionale: metafora 9i fuibetul, alXturi de poezie, ctrtece 9i fabule, toate sint in limbafUl inimii. La fel sint visele 9i miturile, ir care asocialia dezldnpitd de idei determind fluxul narativ, fiind intdritd de logica lhinlii emo,tionale. Cei care se afld intr-un acord firesc cu propriul glas al inimii - cu limbajul emoliei - sint cu siguranld mhi apli de a exprima mesaje,fie cd estevorba de romancieri, de hxtieri sau de psihoterapeufi. Acordarea interioar5 ii face sI fie ihai talentali in a da glas ,,inlelepciunii subcongtientului" - irtrdit al viselor noastre si al inchipuirilor noastre, simbo! care intrupeazi cele mai profunde dorinle ale noastre. Congtientizarea de sine este fundamental5 in pdtrunderea ic5; aceastaeste facultatea mintald pe care vrea sd o faputernicd psihoterapia. Intr-adevir, pentru Howard Gardner, ul de inteligenld intrapsihicd este Sigmund Freud, marele f al dinamicii tainice a sufletului. Aga cum o spunea foarclar Freud, mare parte din viala emolional5 este incongtienti; f€ntimentele care ne frdmintd interior nu trec intotdeauna pracongtientizdrii. Verificarea empiricd a acestei axiome psihoprovine din experienle asupra emoliilor incongtiente, Ctrmar fi remarcabila descoperire ci oamenii i9i formeazd prefefe pentru lucruri in legdturd cu care nici mdcar nu-9i dau seacd le-au mai vdzut. Orice emolie poate fi - gi adesea9i este inconstientd. lnceputul psihologic al unei emolii se declangeazl de obicei inte ca persoana respectivd sd fie congtientd de sentiment in De exemplu, atunci cind celor care se tem de gerpi li se arattr o imagine cu gerpi, senzorii din pielea lor vor detecta transpicare s-a pornit ca sefiln al nelinigtii, degi ei suslin ci nu simt o teami. La aceste persoane transpiralia apare chiar 9i cind imaginea unui garpe este prezentatd atit de fugitiv, nu congtientizeazd exact ce au vdzut, dar ei incep deja sd se inigteascX.Aceste emolii precongtiente continud sd se formein final devenind suficient de puternice pentru a se transforin congtientizare. Astfel, existd doud niveluri de emofie, cel

congtientizarea de sineemotionaltrdeyinepiatra de temeliea stratului urmdtor de inteligenld emofionald. te port. ca in cazul rrcsiei demobilizatoare.specialistln rc[. a-!i conduce gi de inteligenla . Precum Hamletpentru prietenul siu Horatio W Faptul de a ne putea stdpini. sint emoliile potriaite. Scopul echilibrul gi nu o trdeplrtare a emofiilor: fiecaresentiment irte are valoarea9i semnificalia lui. simjigneasci gi findu-sejigniti cind nimeni nu intenlioneazAsd.ne submineaztr e vorba de a simfi un singur tip de gmolie. Emofiile care clocotesc sub pragul congtientiztrriipot avea un impact puternicasuprafelului in carepercepem gi in carereacliontrm. capacitatea de a sescuturade o proasttrdispoiigie. lui Platon. Netnrobit dcpatimi. S-arputealX nici nu bagede seamtr cit estede irascibiltr9i chiar sd fii surprinstrdactr i se atrageatenfia. agacum aveastr traducl PageDuBois.. Evident de prea lungi durati . Dar aga cum observa chiar Aristotel. gi-amsd-lport In inimd.sentimenteleproporlionale cu inle.-o repezindu-se la ceilalli ftrri nici un motiv.76 N atura in t eligenl ei emo! ion aIe congtient gi cel incongtient. ele duc la plictis gi la cind sint scdpatede sub control 9i se ajunge la extregau sint de prea lungd durattr. itr-adevtrr.ia viefii insfui. de a facefali furtunilor emofioin cale de cdhe Soarttr9i de a nu deveni I carene sfilt scoase virtute incd de pe de patimi a fost ltrudatca o adeveratd lucru senluneasophroacest greaca veche.. De exemplu.degi aceastilipsd de congtientizare o sufocd gi ii dicteaztr replici tiioase. al nelinigtii coplegitoare.At fi multe de spus in privinmei contribulii constructive a suferinlei la viala creatoare9i .ln echilibru 9!inteviata.odattr ce e inregistrattr de cortex .in miezulinimii. Momenhrl in care o emofie devine congtienttr marcheazd inregistrareaei caatarein cortexul frontalla.emoliile prea intense echilibrul. Dar de firdattrceii estecongtientizattr aceastdreacfie. extremele. ffi inrobit de patimi Norocile cei gi patimi chibzuieli Ce-mbindbine lncit nu sintsubmtnaSoartei fluiet Dd-miinsu! Din ure cintdeacumarea. devin patologice. Cind emoliile sint prea titcute. suferinla poate tem.ln felul aceita.o persoani enervatdde o intilnire nepltrcuttr ce i avut loc cevamai devremeesteirascibildoreintregi dupd aceea. O viald lipsitl de pasiufi o plictiseali'pe vastul tdrim al neutralitdfii gi o izolare fabogl. Romanii gi primii cregtini aveau s-o numeascetunperantemperare. schimbindu-gi perspectivagi dispozifia.grija me". adicd ablinere de' la excesul emofional. al furiei tur- al agitafiei nebune. si fii fericit tot amintegte oareclun de acele insigne cu chipuri zimbitoa- iare erau la modi ir anii 1970.pera sufletul' .sttrpinireaemoliilor tulburdtoare este cheia imlrii cu viala emofional5.poate evalua din nou lucrurile gi hottrrdgtestrse scuture de sentimentele cu care rtrmdsese de la inceputul zilei.chiar dacd habar nu avem cd ele lucreazddeia.

toate emoliile sfurt. psiholog la Universitatea Case Western care a intrebat peste patru sute de birbali 9i femei ce ii aplicd pentru a scdpa de asemenea dispozilii nesdnigi cit de bune au fost rezultatele obginute in urma acestor Nu toatl lumea este insd de acord cu premisa filozoficX concireia dispozifiile proaste ar trebui schimbate. gestionarea emofiilor este o slujbd non-stop: mare parte din ceea ce facem .nafurale" 9i ar ui trdite aga cum se manifestS.in special in timpul liber . S_a dovedit cX pentru majoritate. depresie.00 p. Evident cA oricine poate avea o dispozilie complet diferitX de la o zi la alta. indiferent cit ar fi de descu. Cei care a. in caacestor tulbur5ri emolionale grave.m. ajungindu-se la nelinigti )nice. Tice a desit cd existd gi aga-numilii . gi de fiecare datd va fi intr-o'dispozifie sau alta.sau cel purin acestaeste verdictul in urma studierii dispozifiilor in cazul a sute de bdrbali 9i femei care purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteau dil clnd in cind sd-9iinregistreze emoliile din momenhrl respectiv1. Litiul sau medicamentele mai noi iontrabalansa iceasti depresie p ar alizantl. sintem ldsali sd ne descurcim cu riile noastre instrumente. Dar avem oarecum o idee despre ctt durea- Momentele bune gi cele proaste pot condimenta viata. sint de increzdtori in sine. ca 9i asupra a ceeace urmeazd sd acesteemolii. $i totu9i. Aga cum undeva ir fundalul gindurilor existd rln murrnur permanent. medicalia psihiatricd o unealtX pentru o gestionare mai bund a viefii. care dizlocd orice bund dispozifie. Arta de a ne calma este un talent fundamental al vie!ii.m. aceste mijloace nu intotdeauna eficiente . cei mai mulgi ne afldm ?ntr-o zoni de mijloc. asemenea momente. dupd pXrerea lor. Oamenii nu trebuie neapdrat sd evite sentimentele neplicute ca sd se simtd bine. poate deveni o modalitate de a ne face sA ne simlim mai bine. treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost niciodatl trapentru aceastXproblemd. cum ar fi ]ohn Bowlby gi D. aceste dispozilii cu timpul gi cu multd rdbdare. mftrii necontrolate.cei ce au grijd de ei. Aga cum am vd.eite o incercare de a ne gestiona dispozifia. De exemplu. aceiSo/o susfin cI nu incearci niciodatd sd igi schimbe dispozifia.puri9ti ai dispoziliilor". ii fac mai pulin vulnerabili la gocurile creierului emotional. la fel existi gi o fredonare emoflonali constantd. descoperind cd existd doar o sla6d relalie sau poate nici una intre note sau IQ 9i binele emofional al oamenilor. Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi gintem cupringi de emolii. in ciuda hotdririlor dezastruoase pe care le iau. W. Winnicott. ele intr6 in zona extremS. aceastaare tendinla sd reflecte in mare cam care este senzalia de bine a persoanei respective. sau la 7. se susfine cd sunetele emolionile pe care le invald sugarii pentru a se calma. sentimentele foarte intense sint relativ rare. Nu putem spuneacelagi lucru atuncicind estevorbristefe. Atunci cind ajung in fazecele rnai grave gi mai necontrolabile. dar.78 .. Dar atunci cind aceste emode mare intensitate gi au tendinla sd depdgeascdun anupunct. care altemeazi episoade de nebunie ce amestecd haotic euforia gi mania ii cu irascibilitatea gi furia.fi indepdrtate. unul dintre se{nnele capacitdlii de loreglare emojionald poate fi faptul de a recunoagte ci e vorde o agitalie cronici a creierului emolional. Totul. de obicei. O problemd iri cazul manialep-resivilor este cX atunci cind ei se afl5 in aceastdstare. In teorie..u episoade de minie cumplitd sau de deprimare se pot simli bine totugi dacd au momente de bucurie iau de feriiire care sd le contrabalanseze pe cele dint?i. se recurge la medicalie gi rapie pentru a putea. $i apoi mai existd 9i cei care cautd si fiein dispozilii ne- . Din pdcate. cu condilia sd fie pdstrat un anumit echilibru. o considerd drept una dintre cele mai importante trnelte psihice. tru cX. in calculul sufletului omenesc existd proporlii de emofii pozitive gi neiative care determind senzalia de bine . ingrijorare sau mfirie. Aceste studii mai confirmi gi independenla emofionalului in raport cu inteligenla academictr. atunci cind dispozilia rdmireein medie aceeagide-a lungul mai multor sdptdmini sau luni. tratindu-se pe ei ingigi a9acum ii trateazd. prea putemicd a putea fi depigitd fdrd ajutor farmacologic. ci doar sX nu scape de sub control lceste sentimente furtunoase.sau cel pulin asta este concluzia la a ajuns Diane Tice. strucfura creierului ne arat5 cd foarte adeseaavem pulin sau nici un control asupra momenfului in ca- emofie.00 a.unii psihanaligti.zut. fircit nu v6d de ce ar fi nevoie s5-i aiua. de la cititul unui roman sau privitul la televizor pind la alte activitlli gi prietenii pe care ni-i alegem. incercafi si sunali pe cineva pe pager la 6. cu usoare kes5riri ir acest carusel emofional. Dar atunci cind se pune problema de a infringe categorii mai i-te de proastd dispozifie..

totul se calmeazd. putea si intre in mine . cu atit gdsim . Dintre toate proastele dispozilii de care oamenii vor sd scape. sau micar si vtr faci sX avefi o minte mai deschisd.Nenorocitul naibii!"asta inseamnd enorm pentru traiectoria pe carie o va lua minia in cazul fur care acest gind va fi urmat de altele de revoltd 9i rtrzbunare: . cind de fapt ali vrea sd il stringeli pe celtrlalt de git. conducere neatenttr gi chiar la focuri de arrnd pe autostradtr.nu-l las eu sd scape aga ugor!" Degetele vi se albesc de cit de tare stringeli volanul.poate fi sursa principald a scinteii de furie pe care o simfim atunci cind un gofer neatent ne pune in pericol. o urgen!5 medical5. pentru a da impresia de fermitate in fala datornicilof. sd transpirafi. Felurile in care oamenii furcearci sd se scuture de o proasttr dispozifie sint categoric foarte diferite. Cursul gfurdurilor mirioase careadund furia estein mod pofial cheiauneia dintre celemai eficientectride a gdsi o supaimpotriva miniei: subminarea de la bun inceput a convingelr care alimenteazi mfiria. Tice a descoperit ci reunei situafii in mod pozitiv este una dintre cele mai eficdi de a potoli minia. Intr-adev5r. le facd fal6 copiilor rdi de pe terenul de joactr. BenJamin Franklin spunea foarte infelept: . Un alt punct de vedere comopus.ftrcindu-vi str tremurafi.$i apoi existtr gi cei care sirt de-a dreptul machiavelici. Dar cazurile in care sirit cultivate dispoziliile nepldcute sint rare. Ali vrea bi-l omorlfi pe individul acela. gi nu pentru fuge .un motiv intemeiat". sau cel pufin aga pare. minia dd energie. scurtcircuitind minia. diverse tipuri de minie. Puterea de seduclie gi de convingere a miniei poate expliprin sine de ce anumite puncte de vedere furceea ce o privegstrt atit de comune: cI minia este incontrolabili sau. cd minia ar putea fi complet prevenit5. Sau poate ctr a avut un motiv serios sd gofeze a9a de neatent. ANATOMIAMNIEI Sd zicem cd goferul unei alte magini vE taie calea in mod periculos in timp ce vi aflali la volan pe o autostradd. Fpre deosebire de tristele.. Cu citne frXmintdm mai multin le:5 cu lucrul care ne-a infuriat. intr-un sens pozitiv. Dar la celdlalt . cum ar fi o rdzbunare cu singe rece sau o revoltd fald de o nedreptate de orice tip. agacum propu- nea Aristotel. minia este cea mai seducltoare afunci 'clnd este vorba de emo. de fapt. chiar o stare de euforie. ajungind chiar fel de mituria.. ln schimb. pentru ctr in rest aproape toatil lurnea se plinge cd este la mila dispozifiilor sufletegti. Nucleul amigdalian . Dar o lecturd a descoperirilor gtiinlifice sugereazd cd toate acesteatitui comune fafi de minie sint prost direclionate. iar mugchii felei se incordeazi la rindul lor. in privinfa manipultrrii dispoziiiilor . o reacfie impotriva imaginii sumbre de pind acum. Intreg trupul se mobilizeazd pentru luptd. de exemplu. Dar rareori apare pentru unul care sX merite. virsarea furiei este o de catharsis. Existtr.Poatecd nu m-a vdzut. calculatS. dacd ihcercdmsi privim lucrurile 9i . sd ne amintim sd avem doar o'mhie potriaitd. rniria pare str fie cea mai intransigentd..Aga se ajunge la hipertensiune. ... O asemenea mirie ginditd are mai mult ca sigur.80 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 81 pldcute din motive pragmatice: doctorii care trebuie str fie sobri pentru a le da vegtile proaste pacienfilor. Dactr automat gindifi: . oricum. penhu cI de multe ori minia ne face si ne pierdem conkolul. n-ar trebui str fie controlatd gi ci. inima bate mai tare.gi sinteli in stare sd explodali de furie gi fali de goferul acesta. neocortexul probabil cd indeamhtr la un alt tip de minie.motive mai iniate" 9i justificlri pentru faptul cX ne-am miniat. desigur.capdt al circuitului emolional." . Tice a descoperit cd lninia este dispozilia pe care oamenii reugesc cel mai greu s-o Controleze. Problema este. Si compardm aceasttr secvenle a miniei care cregte cu un gind mai ingdduitor fa!5 de goferul care v-a tiiat calea:. aga cum spunea Franklin.urmirifi-i cu atenfie pe cei care vin str stringX bani pentru facturi gi care inadins se strtrduiesc se parX cit mai furiogi. asistenlii sociali care igi cultivtr intransigenla fap de nedreptdli pentru a fi mai eficienli in bdtdlia pe care o duci chiar gi un tinlr a spus ci igi cultivl minia pentru a-l ajuta pe frtrliorul lui sf." Aceastd frazd ar putea sd tempereze minia gi sI introduci elementul de mil5. Dacd ne altd perspectivi. entrtrmpreamult asupraunui lucru carene-amfuriat ii d5m la moar5. acel monolog interior de a-!i singur dreptatepe carb il propagXumple mintea cu argudintre cele mai convingXtoare pentru a-!i vXrsa furia.tii negative. care altfel ar lua proporfii.Nenorocitul naibii. Dupd care vI claxoneazd o magintr din spate pentru ctr ali incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci str vi se irtimple .Mtria nu apare niciodattr fird motiv..deci este bund.

impingi:nd periculos cdruciorul ir care se afla sucare acum plingea. ocazie mult mai des intilniti.lupti sau fugi" nu e nici o surprizd. in general. .lupti sau fugi". daci inainte a existat o provocare sau o iritare din altl cauzd. dindu-i o recomandare despre credeau ci va sluji la angajarea acestuia. Aceste percepfii duc la declangareasistemului limbic. ci gi. care in urma unei serii de experimente atente a reugit sd facX misurdtori precise ale miniei 9i ale anatomiei minieis. Apoi. fie cd este vorminie sau de nelinigte. fiecare depind o reaclie excitantd care dispare trcet".l oc!" . fiecare val sporegteceeace t deja.. timp in care pregdtegte corpul pentru o betaie zdravtrntr sau o fugi rapid5.cd explozia furiei este .. In aceastdirgifiecare gfird succesiv care provoaci minia sau fiecare perdevine un minideclangator pentru impulsul nucleului de a crea valuri de catecolamine. Dupi filmul carenu le-afdcut au devenit mult mai furiosi si au dat evaludrile cele mai Minia se clidegte pe mlnie Studiile lui Zillmann par si explice dinamica funcliondrii i drame de familie a cXrui martor am fost intr-o zi cind am Ia cumpdrdfuri. suficientX. ficind tot felul de re- i nepotrivite. cum ar fi reacfia ... Cind acestaa atejos. ceeace in alte imprejuriri nu ar fi fost suficient pentru a declanga o crizl emofionali.pentru cd. au avut ia si se rXzbune pe complice. Ulterior.. acegti voluntari s-au uitat la un film cale-a ficut pl5cere sau la unul care i-a eneryat.a. fiecare in parte creimpuls hormonal. Excitalia suprarenald gi corticald generalizatd poate dura ore intregi gi chiar zile intregi. escaladind rapid nivelul de trezire psihologicl al i. Tiece o secundd inainte sd apard urmigi apoi cel de-al treilea 9.Asta e prea de tot". Intre timp. de astd datd cuprinnunla. l-a apucat de incheietura miinii 9i s-a grdbit magazin. copiii sint prea gIlSgiogi sau fdc prea multd mizerie -. o persoand care a avut o zi grea la serviciu este mult mai vulnerabil5 si ulterior se poate infuria niai ugor acasi .Pune-o la loc!" . Aceasti stare poate fi semnalizatd nu numai ir cazul unei primejdii fizice.. pdlmuindu-l fustr.82 Natura inteligenlei ernolionale Minia . care are un efect dual asupra creierului. in timp ce celdlalt bdielel dddea din pi lre ti protesta: . emolia care apare. de exemplu. celXlalt copilag care se afla in cdruciorul de turi a ddrimat un borcan cu dulceatd... linind strins in brale cutia cu de porumb pe care era un desen cu Jestoasele Ninja..Lasd-mdjos. Intensitatea rdzb* lor a fost directproporlionald cu felul furcareii influenlase I pe caretocmaii1vdzuserd. De exemplu. Acest val de energie dureazi aproximativ doud minute. un alt impuls generat tot de nucleul amigdalian prin intermediul increngdturii adrenocorticale a sistemului nervos creeazi un mediu tonic pentru acliune. intr-un studiu. dup6 cum spune Zillmann. mama a lipat . Md aflam la supermagazin cind am auzit 'o mamd ira spus fiului sdu doar atit. gi ceva declano deturnare emolionald. Zillmann ajunge la aceastdperspectivi asupra miniei printr-o observare foarte atentd. a ingfbcat cutia blielelului de trei ani 9i a aruncat-o in cel apropiat raft. De exemplu. este extrem de intensd.Pu. al unei ameninliri simbolice a respectului de sine sau a demnitdlii personale: atunci cind cineva este tratat nedrept sau grosolarq fiind insultat sau ridiculizat ori frustrat tr urmdrirea unui scop important. s-a miorldit el. Zillmann soco.o secvenli de provocdri.lasd-md.pentru a trece la fapte serioase". O parte din acestval degajd catecolamine.spuse ea mai tare. Un gfird care intervine ulterior in acest declansator de: . ceeace genereazd o rapidd gi episodicd desc6rcarede energie. jos!" Zillmann a descoperit cX atunci cind trupul este deja intr-o de agitafie.m. Stresul de orice fel creeaz5 aceastXsecrelie adrenocorticali. coborind pragul de Ia care este trezittr minia. dar foarte apisat: . Aceasta este ica ce apare atunci cind cineva se irfurie. aceasti stare declangatoarecreatd de adrenocortical explicd de ce oamenii sint mai predispugi la minie. care dureaz5 mult mai mult decit energia catecolaminelor.. a avut un complice care i-a provocat pe participanlii bdrbali 9i femei ce se oferiserd voluntar pentru experiment.. in funclie de felul in care crer^erul emolional hotlrigte sd acfioneze.Dar o orealtl". ' ln acel moment.ddbrtzrta" Inrobit de patimi a3 Aceasti descoperire corespunde concluziilor psihologului Dolf Zillmann de la Universitatea din Alabama.d. linfird creierul intr-o stare de alerti gi devenind baza pentru reaclii ulterioare ce pot apdrea destul de rapid. ca tr cazul mamei de mai sus. l a.. Zillmann a descoperit cd in toate cazurile minia este declangati de senzalia de a fi pus in primejdie.. Gdsirea ridXcinilor miniei ftr partea de luptd a expresiei .

84 Natura inteligenlei emolionale I4robit de patimi 85 ja existent este gi.ircercind sd se distreze. letgeles. In acel moment. Chiar 9i-au exprimat compasiunea pentru situalia lui. gtrsegtec[ aceastd distracfie este extfem de puternicd schimbarea dispozifiei. nu mai sfurtin stare sd gtrdeascd normal. de cite ori mi in- 1.. Acest inalt nivel de excitare Zillmann il definegte ca: . intervenfie.el a mai fXcut o remarcd dezagreabil5 gi la adresa ei. creierul emolional se incinge.. m-am infuriat odatd foarte tare 9i am iegit din casd jurind ci n-am sX mi mai intorc niciodattr. Lecfia cea mai durtr de brutalitate cdlduzegte persoana la fapte.addpostind iluzia puterii gi a invulnerabilittrlii ce poate inspira gi facilita o agresiune". Ea instr a reacfionat pozitiv. Zillmann constattr cd ea funcfiofoarte bine la nivelurile de minie moderati. minia poate fi complet scurtcir.gi anumesd potolegtiminia sufigien{citsdpoli sirroll gr sromenJpHcUt-pecareil trdiegtidinglin:. au hotdrit sd n-o facd totugi. In timp ce iegea. Poate cd o variant5 mai sigur5 este mersul la plimbaexercifiul fizic ajuti gi el la potolirea miniei. Una dinke strategiile cele mai teeste sI rdmii singurpind te-so. un alt complice. iar reevaludrile subsecvente pot alila fldc5rile. Conteazd foarte mult momentul.voluntarii. Aceastd povestire a fost relatatX de unul dintre subiecfii unudintre cele mai gtiinfifice studii asupra mfuriei. atunci cind li s-a oferit ocazia s5-i plXteasctrcu aceeagimonedd bdrbatului mitocan.pentru cd atunci cind conducem facem praco pauzd (gi Tice mi-a spus cd asta a determinat-o sS. ei refuz5 informalia de linigtire. Dupd aceea.furii. In perioada de calmare persozmafurioasd poa- frintr escaladtrrii situaliei ostile. gindurile lor se concentreazl. .. astfel incit persoana furioasi . Balsam pentru minie Dupd ce oferd aceasti anaLzf a anatomiei furiei. Mulli oameni ctr aceastdsolulie se poate pune in practiCi mergind la vounei magini . ei au fdcut-o cu minie 9i satisfacfie.conductr atent). o femeie.Asta e prea de tot!" sau ajungind la. intr-o de exemqlu. intr-adevdr. dintr-un motiv foarte simplu: greu sI rimii furios cind te simli bine. Ca gi metodele de . efectuat in . Aceste informalii de linigtire permit o reevaluare a miniei te de diverse evenimente. oamenii devin neiertltori gi nu mai gindesc ralional. pentru cX apare ce el numegte ..mai intens in minie decit la irceput. Minia se clddegte pe minie.cuitati dacd informalia de lini gtire sosegte lia inle c. Continud sd fie un model pentru o a doua posibilitate de minia: psihologia calmtrrii . a intrat dupd ce voluntarii au fost provocali gi inainte sI apuce sd rtrspundd cu aceeagimonedi.ejtu -Aiflizele lui Zillmann rEferitdare la felurile in care minia sau descregte explicd multe dintre descoperirile Dianei referitoare la strategiile pe care oamenii spun cd le folosesc ricei pentru a-9i potoli minia.ai calqrszi.incapacitatea cognitivtr't . Atunci cind voluntarilor li s-a dat ocazia sd pltrteascd cu aceeagi monedd (din nou dindu-li-se posibilitatea sd facd o proastd evaluare a candidaturii acelei persoane pentru o slujbd). Cind oamenii deja foarte infuriafi.gll alte cuvinte. Exist5 insd un truc.cele mai cumplite n t5!i posibile ale limbii engleze". Impulsul limbic este ascendent.i9i pierde controlul rational". furcare un asistent crescut" i-a insultat 9i i-a -prost provocat pe voluntarii care tocmai fdceau gimnastictr pe biciclet5.duptr cum se exprima Zillmann. intre timp. asta inseamnd str te distanlezi de celdlalt o vreme. explicind dupl ce acestaa plecat ci bietul de el era foarte tensionat 9i ingrijorat. minia netemperati de rafiune se transformd ugor in violen!5. avind in vedere cd ele sint cele ce '.r-miniapropau-gstr sd adioieze. la nivelurile ute de minie. procedez la fel 9i mi se pare ci este cel mai bun leac.agteptind ca adrenalina str acolo unde nu mai poate sX deClangezeminia. Zillmann socotefte ctr existX doui cdi principali de. cu cit mai repede. avind o reaclie dintre cele mai primitive. pentru risipirea miniei este de a lua fur stdpinire gindurile care declangeaztrvalurile de minie.. asupra rdzbundrii gi ripostei.evalueazd o interacliune care confirmtr gi incurajeazlprimaizibucnire de minie. ea i-a spus primului complice care ii provocase cd il cauti cineva la telefon pe hol. Calmarea r Crnd aveam treisprezece ani. De atunci. Dar mai existd gi o posibilitaspecifici de a potoli minia. cu atit mai bine pentru eficienla dezamorsXrii acestui cerCal mfuriei. nu mai este luatd in calcul. Intr-uira dintre versiunile acestei experienfe. pentru cd nu gtie dacd o sd ia examenele orale pe care unneazd si le dea. spunin: . O cale . iar duptr citeva ore m-am foitorsspdsit9i aproapecomplet potolit. Era o frumoastr zi de varl 9i m-am plimbat pe superbele pajigti pind ce linig- tea gi frumuselea peisajului m-au calmat. uitind de eventualele consecinle. Puterea de inlelegere necesard pentni?-dEZi-morsa minia este mai limpede explicatd printr-o alttr serie de experienle ale lui Zillmann.

Perioada de calmare nu va apdrea insX daci in acest timp vom continua sd urmdrim girul gindurilor care duc la minie gi dac5 fiecare gind in sine este un mic declangator pentru o adevdratd cascadd a miniei. de mai micd intensitate. sI se cu perioana respectivi.ru! Toba de egaPament nu sund bine deloc. apisind pe accelerator gi pe frind in acelagitimp.. Acest lucru t indicat pini in anul 1950. ca sd agtepte reducerea circulafiei.. dindu-li senzalia cd egti din nou pe situa. intr-o manierd mult mai constructiv5. .este uneori o modalide a aborda furia.. Dar nici nu acliona in funcfie de ea. Dar aga cum o sugereazl 9i descoperirile lui nann. Odatd ce gindurile sint captate ir acest fel. aceastd abordare funclionind mai bine inainte ca minia sd ajungi furie. ..eventual.. psihiatru la Universitatea Duke. l-a claxonat. cum ar fi cumpSrdturile sau mincatul. Tiebuie sd-i rlspunzi cu aceeagi monedi . Tice a descoperit cd d_""jetS-ar"ea11iryelestu una -4ln!$-Sefe de turie impiediizbucnirile moa4itXg_a9_iltmare. Dar Tice a mai constatat cli exist5 9i alte solulii.... Notele proaste de sdpt6mina trecutd. $oferul... incd din momentul ilr care se formeazd.86 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 87 relaxare.cind psihologii au inceput sd tesefectele cltharsisului gi au descoperit de fiecare dati ci a da liber miniei nu inseamnd a o alunga (chiar dacX din pricina seducitoare a miniei te simli satisfdcut)8' S-ar putea sE 9i unele situalii speciale.N-o . Eroarea descirciirii Cind tocmai mi urcam intr-un taxi la New York. 9i a le nota. tirdrul s-a dat deoparte gi a dat un pumn in taxi.. Pe lingi aceste strategii.. care s-a gindit sd ajute persoanele ostile care riscd sd contracteze boli de inimd dacd nu-gi controleazd irascibilitateaT. In sondajul sdu referitor la strategiile prin care oamenii igi stdpinesc minia. Teoria populard susline cd . in fala acestui pericol mortal.. pi dacd notele vor fi 9i mai proaste gi nu mai poate intra la facultate?' ' ' i Toba de egapament nu sund bine deloc. existi 9i argumente contra catharsisului. cum ar fi respiralia profundd 9i relaxarea mugchilor.tie sau cd indrepli o nedreptate sau atunci cind . Dar pentru cX minia are o naturI incendiari. addugafi-le 9i pe cele inventate de Redford Williams. i proaste da-asiiEitlei-iiea creieruli-i emofional. crNE. filmele. ir momentul in care acestaa intrat in trafic.Nenorocitul dracului!". nerdbddtor si porneascd. pentru a-gi rezolva disputa' cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci a fost intrebat cum e mai bine s5-!i stlpinegti minia: .Nu trebuie sd permili nim5nui sd te calce in pi. strighdu-i sd plece din drum. tocmai pentru cd acest lucru schimbd fiziologia trupului dintr-o incordare determinatd de minie in destindere gi poate gi pentru cd atenlia este distrasd de la ceea ce a declangat minia.. ele pot fi reevaluate. ]o duc la reparat?. acest lucru este mai ugor de spus decit de fdcute. in care acest sistem de a da friu miniei funcfioneazd: atunci cind este exprimatd direct cXtre na ce reprezintd linta.te face si te i mai bine".. Afunci goferul a inceput si ii strige o intreagi coleclie de injurii. $i ce daci nu imi mai pot perrilrite se-l trimit la studii?.rdul cuvenit" adus celeilalte Persoane/ ceea ce ar -o si igi schimbe pozlliafiri sd pldteascd.a da friu liber miniei . Ar trebui sd iau bani din fondul pentru facultate al lui ]amie. cu monedS. iar astafdcindu-i pe i 9i mai furiogi decit erau. aga cum a constatat Zillmann. dar care nu au acelagiefecf este simplu sd continui sd te concentrezi asupra gindurilor care te-au infuriat atunci cind mergi la Mall sau devorezi o felie de tort de ciocolat5. Fe mdsuri ce am inceput si avansdm. goferul incd foarte agimi-a spus: . un tindr care traversa strada s-a oprit irn fala maginii. Sportul poate rdcori minia din acelagimotiv: dupd o activare psihologictr intens5. ." CALMAREA NELINIPTII. Una dintre recomandirile sale este ca aceste persoane se foloseascd congtientizarea de sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau ostile. atunci cind reintrtr in repaos. Elr sA-Ml EAc GRrII? [A. Tice a constatat cX atunci cind renii spun cd 9i-au virsat nervii pe Persoana care i-a provoefectul oblinut este o preltrngire a dispoziliei furioase 9i nu re a ei. trupul igi revine la un alt nivel. in timpul exerciliului fizic. cititul si orice intervine in indepdrtarea gindurilor minioase. Rispunsul a fost o injuriturd 9i un gest obscen. a zbierat taximetrisful. Mult mai eficient este ca oamenii si se calmeze intii gi abia apoi. Nu-mi pot permite cheltuiala asta'.' . Tice a descoperit cd distracfia ajutd 9i calmeaztr minia: televizorul. ameninlindu-l cu magina.mdcar te ugurat!" Catharsisul . Puterea capacitilii de distraclie consttl in faptul cd stopeazd acest tren al miniei in care se afli gindurile negative..

Intr-adevtrr. dup5 cum a descoperit Borkovec. emofiional.binece fac. concentrindu-se asupra senzaliilor produse de metodele de relaxare. o sd se molipseascd de vreo boali 9i o str moard11.Ingrijordrile sint de obicei exprimate fir gind. numitorul comun este ingrijorarea ca_ re o ia razna.prea murdari". desigur. ir.f.pentru cd sint .aten. care poate pdrea a fi o irgrijorare _ poate aplrea o solufr-e. putea suferi o asemeneacrizi.Dactrnu se ajungela lucrul real. mergind dintr_o ingri_ jorare ftrtr-alta. spilatul pe miini irtre cinci 9i doudzeci de minute. Exemprul anterior ni-r oferi d"oi psihorogi a! ta Universitatea de Stat din pennsylvania. pentru cei care suferi de crize de panicd."tu ui?u_ brectulul generator de ingrijorare. in cercul vi_ cios al unei melodrame de slabi calitate.l2 ln aceastdprezentare plind de virtuozitate a ingrijordrii fald de ingrijorare.sau ginduri ingrijordtoare gi somaticd . "-roi. ingrijordrile parcx vin de niciunde gi sint """i necontrolal brle.r toate acestesitualii.^ esenlial p"li* supraviquiie dJa iungul umane.enelinigte." Ingrijortrrile de obicei urmeaztr un asemenea tipar . nu md pot facebine. in fiecare dintre aceste sttrri iherijorarea se fixeazd intr-un mod diferif pentru fobi. adicd doar citeva secunde. sint im_ previzibile din punct de vedere ralional. I. "" misiunea in_ grijordrii. o femeie tratatd pentru o tulburare obsesivd are o serie de iitualuri care ii ocupd aproape toate ore_ le in care se afld in stare de veghe: duguri decite^patruzeci gi cinci de minute de mai multe ori pe zi. gindindu-se cI dacd nu se spald gi nu sterilizeazd totul. mai precis.grqr_ rdrile se concentreazdpe frica de moarte sau chiar pe iaeeu?a'u. nu in imagini .!u1 parte din nelinigtea rezultati fixeazd. atunci cind ea apare.N-am sd mai pot fi fericitd niciodatS.u. pe prevenirea unei ""il. pentru obsedat. igi face griji permanent.adici in cuvinte.. Toate aceste obsesii au fost activate de teama ei morbid5 gi foarte acutl de microbi.lucru extrem de semnificativ pentru stdpinirea irgrijoririi.tia. cerinla ca ingrijorarea sd fie exprimati in cuvinte vreme de un minut. Alli cercetdtori au constatat cd anxietatea apare sub douX forme: cognitiad .. O analizl atentd a irgri_ jore{i cronice sugereazi ctr ei are toate atribut"f" UfJ.9ste indoial5. in_ tr-un fel.o conversafie cu sine care merge de la ingrijorare la ingrijorare 9i care cel mai adeseaajUnge la catastrofd 9i la imaginarca celei mai cumplite tragedii.. nici un obstacil ftr fala f"!iij"_ rdrii. Borkovec gi colegii sdi au inceput sI studieze ingrijorarea atunci cind au incercat si gdseascdun leac pentru insomnie.Ar fi prea artificial. O femeie aflatd sub tratament din pricina unei .. Dificultatea intervine atunci cind este vorba de ingrijordri cronice repetitive. axeazdpe temeri. n-am sd mai pot fi fericiti niciodatd. Ceea ce-i fine treji sint tocmai gindurile siciitoare. bdtiile rapide ale inimii sau febra musculari.tulburdri generalizate de anxietate'dsnumirea psihiatrictr a ingrijortrrii permanente .este str giseascdsolulii pozitive in cazul pericolelor ce apaq. obligind mintea sd se fixeze asupra rerutuiin care ar trebui str gestioneze situalia. blocind persoana insri_ joratd asupra unui singur punct de vedere inflexibil. Pe scurt. Ea nu se va agezadecit dupd ce va steriliza scaunul cu alcool. generind de obicei un fel de atmosferi d. ale_c5rorcercetdri asupra ingrijordrii _ mie_ zul nelinistii . putea intimpla rdu gi a felului in care trebuie ibordatd situa. reacgia care subliiiaza ingri vigilenia fald de pericolul potenfial. Ei sint persoane care se ingrijoreazl in mod cronic ai nu de pot abline de la asta.prin simptome fiziologice ale anxietilii cum ar fi transpiratul. calamitdti care il sperie. Principala probleml a celor ce sufertr de insomnie nu este de fapt tensiunea somatice.ar91.a reaclionat astfel atunci cind i s-a cerut sd-gi exprime firgrijorarea in cuvinte. Atunci cind frica declangeazi creierul emJlional. anilizind insd o probleml _ adila io_ losmd reuecfla constructivX. indiferent cit de somn le-ar fi. Singurul lucru care ii poate ajuta sd adoarmi este sd nu-gi mai facd griji.. cele care apar iar 9i iar gi nici mdcir nu se apropie vreodatd de o solufie pozitivtr. duce la contemplarea unei catastrofe care va dura o viafd: . ingrijorarea este o repetilie a ceea ._u.au ridicat acest subiect la rang:uf de adevirati gtiin!510.tia asupra pdricorurui imingnt. Lizabeth Roe"mer si Th-omasBorkovec... grijile pot fi stopate prin distragerea atenfiei. Nu se va atinge de nici un copil sau de nici un animal .deci n-ar mai fi o indicalie desprelucrul real ori noi trebuie sd ajungem la lucrul rea1. ftr auz gi nu in vdz.. vorbind timp de un minut: $ar putea sdnu fac. el se transformi intr-un ua""arltito.Nu mai existd.uj neuraf ajungindu-se la tulburdri de anxietate curn ar fi fobiile. Cind acest ciclu al ingrijor5rii se intensificd gi persistx.. obsesiile sau crizele de panictr. care a fosf f?rd ior. ignorind orice iltceva pentru moment. De exemplu.anticipind primejdiile.88 Natura inteligenfei emolionale Inrobit de patimi 89 $i astfel mintea ingrijoratd se rotegte la nesfirgit. u.. Si dacd n-am sd mi facbine.. .

Se presupune ci lucrurile se succed aga: cel care se ingrijoreazd observd ceva care declangeazd unei posibile amenin!5ri sau primejdii. gftrdindu-se la griji. .cineva drag care ar putea muri intr-un accident de avion. declara ea. Dar ingrijorarea nu funclioneazX chiar aga de bine. ingrijorarea cronicd funcfiodoar in anumite direcfii. in' tr-un amestec de frimintdri de tot felul.-Oare de ce ingrijoririle aiung un fel de dependen!5 mintal5? in mod ciudai. Aceastd lipsi de siguranfda devenit extremde stresant5: a inceput .90 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 91 Majoritatea celor care se ingrijoreaze par totugi a nu fi in stare sX procedeze astfel. Cei care suferS de ingrijorare cronicd i9i fac probleme pentru o vastd gamd de lucruri. Procesul de ingrijorare . Borkovec consideri ce motivul are in parte legdturd cu o consecin!5 a faptului cd se ingrijoreazd pind ce acest lucru devine un obicei. Singurul lucru pe care cei card se ingrijoreazd in mod cronic pu-l pot face este sd urmeze sfatul care li se dX cel mai des.atunci cind urmeazi o cale normald . ei si nu mai observe senzaliile subiective ale anxiet5lii stirnite aceste ingrijordri . dintre care cea mai mare parte nu au cum si se furtimple. pe mtrsurd ce atenlia este indreptati ir alti direclie. Numai ci intre timp editura a fost cumpdratd de altcineva 9i ea a rimas pe drumwi. dicl la acest 9ir de ingrijordri. rdminind mereu pe acelagi figag al gindirii. Se pare insd cd existd totugi ceva pozitiv in aceste ingrijordri: ele sint o modalitate de a aborda ameninlirile potenliale 9i pericolele ce pot apdrea. $i totugi bolnavii de ingrijorare cronicd i-au spus lui Borkovec cd sint ajutafi de ingrijorarea lor 9i cX ingrijoririle lor se autoperpetueazi intr-un cerc inchis la nesfirgit. Pe scurt. In vreme ce oamenii sint cupringi de gindurile lor pline de griji. pe care algii s:ar putea ca nici micar si nu le observe. tremuraful -. carepur gi simplu mai mult sau mai putin aceeagiidee mereu. orice durere de cap putea fi o tumord pe cre. Astfel. trezindu-se cu un moral extrem de scdzut gi totodatd temindu-se. pare cd anuleazd o parte din anxietate. Dar. cel pulin aga poate fi din ritmul cardiac. ier. sensulcd totul capdtl aspectulunor idei stereotiperigide 9i $u mai existi nici o bregd creatoare care ar putea duce la o rezola problemei. Borkovec a descoperit un avantaj neagteptat al ingrijordrii. aga cum subliniazd 9i Borkovec. In loc si produci solulii la aceste potenliale probleme. el igi imagineapi o catastrofdcare. dar devine un fel de anin raport cu anxietatea evocatd.i" Cei care se ingrijoreazd insi in mod cronic se infring singuri. si vadi tot felul de catastrofe in ceea ce privegte sinitatea ei. un deficit in privinla capafii creierului emolional de a reacliona in mod flexibil la imprejurdrile unei schimbdri. furgrijorarea este refiltdritd. acesteingri: ' joriri deveniserd aproape o formd de dependenid. deci cufundarea fur ginduri 9i eximaginilor catastrofale alind in parte experienla anxiettrtii. de . se gi vedea implicatd intr-un accident ori de cite ori mergea cu i magina. fiecare avind la bazdwr alt motiv de ingriiorare. Noile solulii gi modalitilile de a vedea o problemi nu provin de obicei din procesul de ingrijorare. la rindul ei. cei care se ingrijoreazX de obicei pur 9i simplu se macind cu gindul la pericolul tr sine. pe o piali de desfacere inegali.constl intr-o repetifie a ceea ce sint pericolele 9i in refleclia asupra cdilor in care trebuie rezolvate. Dupd care cel ce se ingrijoreazd se lasd pradd unui lung $r de ginduri stresante.existi la nivelul creierului limbic cel pulin un fel de fenomen magic. tentatd de o slujbd la o edituri. un faliment gi altele asemenea. broboanele de re. ei deslugesctot felul de primejdii in calea viefii.bdtdile rapide ale inimii. concentrarea asupra acestor gini face ca mintea sd abandoneze imaginea catastrofald iniliacare generase senzalia de anxietate. Apucindu-sestrscrieca liber profesionistd. A trebuit sd-gilimiteze convorbirile telefonicegi pentru prima datl era fird asigurarede sdnitate. Funclionarea ingrij oririi S-amutat la Los Angeles din Midwest. Jinind cont de faptul cd oamenii se ingrijoreazd din pricina multor lucruri cu gansefoarte mici de a se intimpla cu adevirat . Borkovec a constatat cX lginile sint declangatoaremult mai puternice pentru anxietafiziologicd decit gindurile. La nivel neurologic existi o rigiditate corticald.ge ereaz| o ugoari crizd de anxietate. niciodatd in cele prin care se unge la concluzii: ea ugureazd intr-o oarecaremdsurd anxietadar nu rezolvd niciodatd problema. iat pe mdsurd ce ingrijorarea continud. cei care se ingrijoreazl reugescdin punct de vedere psihologic sd creadd ci previn pericolul care ii obsedeazd. s-a trezit coplegitdde treabdgi incapabild si-9i pl5teascd la timp chiria. obiceiul ingrijordrii se adincegte cam in acelagifel ca superstiliile. cu atit mai pulin cind este vorba de o trgrijorare cronicd. Precum o amuletd care ne apiri de unele rele anticipate. sd-9i facd tot felul de ginduri. Aceastd rigiditate apare nu numai ir manifes- tareaconlinutului gindurilor in$rijoritoare. Adesea se pierdea in lungi reverii.

in acelagitimp. in special.. are gi ea avantajele ei. Prin exercifiu.Nu-!i mai face griji" (sau gi mai riu: .. spirala ingrijortrrii va reveni. o stare de relaxare activatd in mod voit anihileaztr semnalele prezenlei anxiettrfii. pericol ce poate reapirea urci cind este intrerupttr medicafial3.gi intr-adevdr acestaeste un semn de congtientide sine . nu trebuie scdpat de orice fel de tristefe. in caielim incercind sd gdsim un sens 9i in final ajungem str ne hptlm psihologic Ai strne facemnoi planuri caresd ne permittr ne ducemviala mai departe.ideal ar fi cit mai curind sau imediat dupd ce imaginea catastrofalS declangeazd ciclul ingrijorare-anxietate. pentru a fi in stare str le foloseascd pe loc atunci cfurd au mai mare nevoie de ele. intre altele.. Pescurt. de crize de panicd.dominatd de anarhice" gi de .dezorientarea. valiunile sint utile. ceva ce li se ivegte in gind persist5.rdceald". Cei ingrijorafi trebuie str conteste activ gindurile ingrijordtoare. Astfel.. o teamd gi o instriinare gi mai presus de toate o suanxietate"r4. de obsesii.Diane Tice a constatatctr ii sirt mai inventivi atunci cind incearci sd scape de tris. Apoi existd citeva semne la nivel intelectu. ne menline intr-o staremeditativ5.. Prin insdgi natura lor. ne pierdem intere- fald de distraclii gi pltrceri. oammii pot identifica ingrijordrile intr-un stadiu incipient al spiralei anxietifii. melanca orice altd dispozilie. instrdepresiiletotalenu. interindu-gi puterea de con- abordarea ei prin contemplarea unui 9ir de puncte de plauzibile face ca acest gtnd ingrijordtor sd fie considerat naiv ca adevirat. Atunci cind unei ingrijordri i se permite sd se repea fi abordati. Generarea activi a unor asemenea ginduri poate amorsa circuitul ce inhibd sistemul limbic care duce la ingrijorare. daci nu vor reugi. Borkovec subliniazd cd acestestrategii stabilesc o anumitd ordine a activitdfii mintale.Nu-!i mai face griji. si invele si identifice situafiile care declangeazdingrijorarea sau gindurile gi imaginile care dau nagtere ingrijortrrii. urmtrtorul pas este abordarea unei pozifii fa!5 de aceste presupuneri: este oire foarte probabil ca infmplarea aceeade'ternut sd se gi petreacX? Este neaptrrat necesar str presupunem cd dxlstl doar o alternativd sau eventual nici una pentru a impiedica sd se intimple aga ceva? Exist5 pagi constructivi care pot fi fdculi? Oare ajut5 la ceva sd ne gi"di* la nesfirgit la aceste lucruri care ne dau o stare de nelinigte? Acest amestec de scepticism sdndtos gi gindire profundd se presupune cd ar putea si aclioneze ca o frind asupra activdrii neurale care susfine anxietatea.. De asemenea. fii fericit"). Duptr mai multe experienle. un fel de sentirrimt o . Intr-adevdr.numeroaselormanifestdri trale bolii".ldsindu-ne intr-cj stare de suspensie.. Primul pas este congtientizarea de sine. retrastrdin via!tr agitattr. pentru a-gi line acest obicei sub control. pentru cei care se ingrijoreazd atit de tare inau ajuns sd sufere de fobii. Borkovec ii pregtrtegte pe oameni sd abordeze situafia invlltndu-i mai intii sI monitorizeze semnele de anxietate.. Metoda de relaxare itr sine nu este trsd suficientd. O reactivare a circuitului emolional cu aju- unei terapii estetotugi necesarA pentru a reduce pericolul cazul problemelor de anxietate. ABORDAREAMEIANCOLIEI Singura dispozilie ftr care oamenii fac cele mai mari eforturi a se scutura de ea estetristetea. precum gi senzafiile ce le insolesc la nivelul trupului.92 Natura inteligenlei emofionale lnrobit de patimi 93 altfel: .ideea cd procesul meu de gindire a cuprins de un val toxic 9i incalificabil care mi-a anulat orice . ura de sine. pe care creierul emolional le trimite in corp. William Styron o descrierefoarte elocvent5a . Chiar gi unii dintre cei care se ingrijoindeajuns de mult incit sd fie calificali cu diagnostice psi- au sctrpatde ingrijorare procedind astfel.un sentiment sumbru care se strecoaln mine. este prudent . Borkovec a descoperit cd existi ciliva pagi foarte simpli care pot fi de folos pine gi celor care suferi de o ingrijorare cronictr foarte gravtr.ne concentrtrmasuprapierderii gi ne diminueaztr energia de a face noi eforturi cel pulin pe . iar intr-o fazd ulterioard mintea este . ea cigtigi teren.str ia anumite medicamente care firtrerup acest vicios infernal. devin imprevizibili.ei inva!d metodele de relaxare pe care le pot aplica furmomentul in care igi dau seama ctr incepe ingrijorarea 9i pe care le pot practica zilnic. incapacitatea de concentrare gi pauzele de morie". Pede alti parte. Cum cei care se ingrijoreazd in mod cronic au probleme la nivelul nucleului amigdalian. care este incompatibild cu ijorarea. detectarea episoadelor ingrijordtoare cit mai aproape de inceputul lor . Bineinfeles. Tristefea pe o aduce o pierdere are efecte invariabile.

cu condilia sd existi resuriele inteme necesare... care a t unde duce rumegarea problemei in cazul persoanelor te1s.cel mai la modd katament este cel iu prozac. fdrd sX facl njg! unl2as in direclia fir4elrn 9g uterapii. qi ind sd igi distragtratenlia. o stare depresivd va persista sau se va adinci in funclie de gradul ftr care este *megate. Persoanele deprimate igi justificl de obicei acest tip de frire spunind cd incearcd . infinal. ceea ce ii alimenteazX starea depresie. nu se mai ivegte nici un fel de nou inceput. devine brusc lipsiti de orice savoare. de exemplu. Sirnptomele pro_ priu-zise aledepresiei fac ca viala sd rdmitrd in suspensie. Dar pentru cei mai mulli.. In cazul unei asemenea depresii majore viafa este paralizat|... Eu md concentrez aici asupra celei mai des intilnite forme de tristefe. .DupA pdrerea lui Styron.{*gage"ra. cit de motivali sintem. Ea a presupus ce acest lucru s-ar putea explica cel in parte prin faptul ci femeile sint diagnosticate ca deprede doud ori mai des decit birbafii. iar ea se simte o ratata. ca de altfel orice altceva care presupunc o senzafie.o groazd sinistrd.un fel de amorleali. dar mai ales o fragilitate ciudatd". in special pentru depresiile majore.Ocutun{q1g. trebuie ftrcut ceva impreun5 cu prietenii sau cu familia..mincarea.o vegnicd nelinigte". Intr-adevbr.dispozif Deasemenea. o solulie ar fipsihoterapia. dar gi medicamentele . Alte indes intilnite ar fi cele ce iau forma . cJ mai adesea. in nici una dintre acesterefleclii nu este insolit5 de un gir acliuni concrete care ar putea sd mai aline problema.iegitul la masi fir ora9. 'Nolen-Hoeksma a constatat cd fglqgile sint inclinate mai te. ajutd foarte mult sd refle condiliile necesare pentru a fi 9i mai deprimat. mai ales pentru iei care suferd de cazuri mai pulin grave. sing-ryyt reJusiu rdminind spitalul. starea de a fi apatic ca un zombi.9-ate*-inr{gtg"!idepresia. aceastdstare nu trece decit odatd cu timpul care se scurge. . concentrindu-se asupra aceluiagi aspect al depresiei in sicit de obosili ne simlim. Acest lucru poate explica parfial de ce Tice a Constatat cd tactica cea mai des folositd pentru lupta impotriva depresiei este o viald mondentr .meditaleaglig:11 !dp-. o nervozitate. o parte dintre strategiile folosite adeseaau un efect contrar 9i ii face pe oameni si se simtd chiar mai riu d.sd se firleleagd mai bine". cit de pufind energie avem..ar fi putut strse dedice^truP vinzdrilor. insd-5toa_q in ca.adicd melancolia obignuitd. ingrijorarea fali de ceea ce ne deprimd face ca depresia sd fie gi mai intensd gi de mai lun- duratd. Aceasta este un tip de disperare pe care oamenii o pot rezolva singuri.ecit inifial. pe scurt. Dar el poate pre. lungi aceasti stare dactr se folosegte de prilej doar pentru a cugetq 9i mai mult la ceea ce l-a adus in acea situafie. de o dis9i atit de palpabild. lucrd care-i atrage pe cei care se simt la plmin! totugi. in-final.Zgl it sa-re a cauzat si&rafia care qeg ag]-rgri:are-ilLp'tu.inrduie. aparent.Jocmaipentru a uita de aceastitristele.94 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 95 reaclie posibild de bucurie ir raport cu lumea celor vii..izol6rii gi concentrdasupra a cit de ingrozitor te simli.. Dacd la aceastXformtr de deprimare ar fi reaclionat duge lg persglgZglgldgp_llmdrii. In depresie. Din pdcate.In acest virzlrile nu ar fi scXzut 9i experienfa de a vinde i-ar fi spofircrederea in sine gi i-ar fi atenuat inclinalia spre deprimare. Apoi se pierde gustul fal5 de pldcere: . slu cit de pulin muncim. sinuciddrea. sperag_tadispare gi este inlocuitd de . nici o medicalie gi nici o terapie nu ajuia..depresia subclinici.h!qo-. ingrijorarea poate avea mai multe forme. risipegte?eznddejdea. a girdului cd partenerul de te-ar putba respinge pentru cd egti deprimat sau a preocudacd vei avea din nou o noapte de insomnie". Una dintre strategii este statul de unul singur. sentimentul de insingurare gi de izolare sporegte tristelea.arbal!i-q-4re{g-q}gze. devine ceea ce se cheamd in termeni de specialitate . care. Nodi ca exemplu o femeie agent de virzdri care instr fie deprimati 9i-9i petrece ore intregi irgrijorindu-se in uri cu gisirea unor clienli importanli. . la limitele superioare. la un meii sau la cinema. care.tatuncicin . t**na [yg stare. gerar_e fa!5 de care singura solufie este.. 9i anume cX femeia este mult mai dispusX dezvdluie motivul de ingrijorare sau cd in viala ei se pot ivi multe situalii care si o deprime..pgqly3jnjriCte-tepurgisimplu. Existd gi efecte fizice: insomnia. de fapt.. In acel moment. incit pare o durere fizicd insuportabild. vinscad. Bineinleles tX pot intra joc 9i alli factori. dar existd cel pulin alte doudsprezece medicamente. cel pulin aga : psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford. precum 9i . Bdrbalii igi pot ineca depri- b. a-cS_ast5. Acest lucru funclioneazi bine daci efbctul de ansamblu este acela de a-i abate omului gindul de la tristefe.

chestionarea asupra valabilit5lii lor gi gindirea unor variante mai pozitive. Reugili sd fugifl la cealaltd magini 9i constata. Modalititi de. num5rul acelora dintre ei care aleg aceastll solulie nefericitd fiind de doud ori mai mare decit al femeilor. Terapia cognitivS vizeaz6.pacienlii simfin- .9i asta cu o secundi inainte de a auzi cum geamul se sParge 9i metalul se izbegte de alt metal. Atunci cind li s-a dat o listtr de modalittr'i pozitive sau plictisitoare de a igi lua gindul de la ceva trist. Ideea unui . cei deprimali folosesc tocmai un subiect deprica si i9i ia gindul de la un altul de acelagi gen/ ceeace stlirte gi mai multe emolii negative. se agterne dintr'odatd linis.plins sdndtos" este ingelStoare: plinsul intlregte meditarea asupra unei situalii nefericite prelunde fapt starea de disconfort. Dupd cum rnea Wenzlaff: . Sinteli plin de remugclri gi vi cuprinde o nesfirgitd tristele din pricina acestei tragedii. de dispozilia ei.Viitorul pare foarte strXlucit')r7. este cel care a ftrcut aceste studii 9i care a ajuns la concluzia ci aceia care sint deja deprimali trebuie si faci un efort suplimentar pentry a se concentra asupra unui lucru mai mobilizator.trea. un vehicul care ii duce la grddinild ..urmati de un plins in cor. Constata$ ci ea este plind de copii. Tendinla de perpetuare a deprimtrrii se manifesttr pinl 9i in genurile de distracfie pe care gi le aleg oamenii. odatd pomit. Richard Wenzlaff.Gindurile se asociazd mintal nu numai in ie de confinut.Viitorul pare foarte sumbru") gi nu pentru cel mobilizator (. odattr cu cerea timpului. De fiecare dattr cind li se strecura in minte gind despretulburdtoareascene. Un asemenea experienlelor lui Wenzlaff sd seemofodin cadrul I voluntarii din minte aceasti profund. el poate gi str lase o anumiti obsesie privitoare la motivele rerdrii. magina alunecind ugor sPre cealalti magind. al unui roman tragic pentru ctr asta i-ar putea indemna sd recadd in aceeagidispozilie sumbrd. voluntarii mai deprimafi au dovedit cd pondeglndurilor obsedante creptea. scenariu dureros a fost folosit pentru a-i face . astfel incit ele greu de suprimat de indatd ce aPare o proastd dispozilie' nea ironiei. confonh unor studii. De exemplu. in vreme ce majoritatea. Doud strategii sint extrem de eficiente in acest tip de beteliel6.96 Natura inteligenlei emolionale tnrobit de patimi 97 marea in alcoolism.ftrceauun semn pe. cd uneori plinsul poate sd ne scaPe de blestemul histefii.notlindu-gi gindurile ata cnm le veneautr minte in urmdnoud minute.sind vd !i9negtein fald la numai cifiva metri..ti cI unul dintre copii zace nemigcat." O alttr teorie susline ctr plinsul ar fi modalitatea naturald de nivelul substanlelor chimice ce aPar odati cu suferinfa. ci gi in funclie de starea ir care se afl5 per. fluxul gindurilor deprimante are un efect magnetic foarte puternic la nivelul asocialiilor de idei. care se PresuPunea ci ar fi ruit strfi fost indreptatespre altceva. unul dinrrmentele teoriei de bazd conform cireia terapia gocurilor socurilor argumentele este eficientd in depresiile grave este 9i faptul cd ea proo pierdere a memoriei pe termen scurt . Mai mult. Chiar gi atunci cind persoanele deprimate incearcd sd-gi alunge gindurile deprimante. o ma. Unul dintre motivele pentru care aceasttrdistragere a atenliei funclioneazd este faptul ctr gindurile deprimante apar ca din senin. Aptrsati frina cu putere pini in podea 9i de- alte ginduri stresante penku a-9i distrage atenfia. strecurindu-se total nepoftite in mintea cuiva. cel mai adesea ele nu reugesc si gdseascdo varianttr mai bund. Oamenii au un intreg set de ginduri dente care apar cu mare repeziciune atunci cind sint trigti. psiholog la Universitatea din Texas. cel mai adeseaopteazd pentru mesajul cel mai deprimant (.schimbarea acestor tipare de gindire 9i. atunci cind persoanelor deprimate li se cere sd recompuntr o propozilie din patru cuvinte date aleator. Una este inv5larea modului de confruntare cu gindurile aflate in centrul frXmintdrilor . avind grijl sd nu aleagd ceva in genul unui film melodramatic. cum ar fi irmormintarea unui prieten. Apoi. distanla fiind prea micd pentru a mai putea frina la timp.hirtie. cei careaveauo inclinalie spre deprimareau folo- Imagina!-vd cd mergefi pe un drum necunoscutabrupt 9i plin de serpentineir vreme ce afard esteceafd. Distraclia reugegte sd rupd care menline acea gindire coplegit5 de tristele.Dintr-odatd. s-a dovedit cI poate fi folositd impreunf. care se deprimd ugor au tendinla sd-9i creeze relele foarte :rnice de a-ociafii de idei intre aceste ginduri.baunii au fdcut chiar referiri in:cte la acea scend in gindurile lor. se gindeau din ce in ce mai rar la aceastd scetulburltoare. iresurl si igi notau ideile. subiectii au ales activitSlile mai melancolice. cu medicalia pentru tratarea depresiilor nu foarte gravcr 9i chiar cd este superioari medicaliei i:r prevenirea revenirii depresiilor ugoare.ridicare a moralului rapafi. dupi ciocnire. Ei au incercatapoi sd-giscoattr r... Cea de-a doua ar fi organizarea voitd a unor programe plicute gi care sd distragd atenfia.

care nu se omoartr prea mult cu exercifiile fizice. Mincatul exagerat sau alcoolul ca anti- desigur. susline Tice. dar nu tot atit de bine in cazul depresiei. in mod similar. sporegte starea de O abordare mult mai constructivi in privinla ridic5rii morai. cei care se compard cu Perrele sdnitoase sint automat 9i cei mai deprima1il8."tii. duce la regrete. chiar dacd aduce o schimbare de dispozilie. este una dintre cele mai eficiente tactici pentru indeplrtarea depresiilor ugoare.eu cel pulin pot sd umblu"). iar gimnastica aerobicd reugegtesd heleascd trupul. Diane Tice a descoperit cI mulli au suslinut ce s-au indreptat spre diverse modalit5li de distracfie. Da{.tin aga reiese din studiul lui . cum ar fi imbrdcatul frumos sau fardatul' Unul dintre cele mai putemice antidoturi in cazul depresiei pulin folosit in afara terapiei .o solufiecu doud tXiguri:mincatul in exreprezintS.De fapt. in vreme ce bhrbafii sint de cinci mai predispugi decit femeile la bdutur5 sau la droguri atunci au clderi nervoase. o comedie. ca sfdtuitor sau pentru a-i hr5ni pe cei fdrd . este populard solulia de a-9i cumpdra singure un cadou sau de a se desfbta pentru a depXgi o proastd dispolilie. Aici irstr trebuie si includem un avertisment.a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente solude schimbare a dispoziliei. cel pu. dormitul. constate Tice. Totugi. dar 9i mersul la cumpdrdturi sau chiar uitatul prin vitrine.este PercePerealucrurilor cognitiad.cu alte cuvinte. Wenzlaff ad5uga faptul ctr distracliile cele mai eficiente sint acelea care ifi schimbtr starea . Unele dintre modalitdlile obignuite prin care oamenii se calmeazd atunci cind sint deprimaliar fi bdile fierbinli sau consumarea mhcdrurilor favorite ori a asculta muzica sau o partid5 de sex. are efect o irnbundt5lire a imaginii personale ce duce la icarea moralului. efectul asupra dispoziliei este invers: ei incep sd se simti prost atunci cind sar cite o zi peste educalia hzicl. privind din altd :ctivi aceastdpierdere. (Atenfie instr: unele distraclii in sine pot perpetua starea de depresie. deci in cazul sedentarilor.ilar.indiferent cit de gravd ar fi starea lor/ reugesc aibd o dispozifie mai buni dacd sint in stare se descopere cI alli pacienli care o duc 9i mai r5u (. cum ar fi convingerea cd: . jocurile video sau jocurile puzzle. o carte optimisttr. este sd pui la cale o mici victorie sau o reugila itrdemind: nigte treburi care agteptau de mult sd fie fdcute in casd sau alte mici lucruri ce agteptiu sd fie rezolvate. irntorcindu-ne in timp 9i gindinla faptul ci relalia nu era prea gtozavd 9i ci de fapt nu ftro pereche potrivitd . ln mod similar. O alti metodd eficientd de a scdpa de deprimare este a-i ajupe allii. tot ceeace pdrea atit de ftrgrozitor nu mai pachiar aga.98 N at ur a int eli g en! ei em o! ional e Inrobit de patimi 99 du-semai bine pentru cd nu-9i mai amintesc de ce erau atit de trigti. aceastdmetodd este foarte rar practicati. clun ar fi cititul.acest luionstituie un a4ticlqlsl'!dqte. pacienlii casuferi de cancer. ceea ce evident cX te disperarea. gi anume ci avantajele sportului funclioneazd cel mai bine in cazul celor lenegi. pentru cei care fac gimnasticd.. Fiecare dintre aceste abordiri pare sd funclioneze in sensul cd opregte acest cerc infemal al depresiei sau al anxietdfii. Tice a constatat ci mincatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de cdtre fe- i pentru calmarea tristelii. in cazul femeilor. ln mod .ca antrenor Liga funiorilor. efectul maxim a fost oblinut doar atunci cind s-au apucat de acestobicei sdndtos. aducind creierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea emofionalE care a pus stdpinire pe el. tehnicile de relaxare care aduc trupul intr'o stare de inactivitate funcfioneazd foarte bine in cdzul anxietdlii. din pdcate.alcoolul esteprincipalul factor de deprimala nivelul sistemului nervos gi deci. Este firesc s5 rtr-o alta perspectivd sau retncadrarea vditXm atunciciird o relalie ia sfirgit 9i sd ne cuprind5 ginduri autocompdtimire. Asemenea atii cu aceia care o duc gi mai reu sint surprinzdtor de te: deodat6.Totugi se poate 9i mai . care este o formd de agitalie. atita vreme cit incepe si ne intesuferinla altora. practic..visatul la o vacanld imaginard. Cum depresia se alimenteazd din rumegarea ginduri 9i preocuparea de sine. a-i aiuta pe ceilalli ne face si ne desde acestepreocupdri. trtr-o lumini pozitivl . Studiile au ardtat ci aceia care se uitd foarte mult la televizor sirt de obicei mai deprimali decit irainte s5 o fdci!) Gimnastica aerobictr. Implicarea fir voluntariat . In privinla studenfilor. dar 9i a proastei dispozifii.cum ar fi un eveniment sportiv palpitant. tn oice caz. . Ridicarea moralului prin intermediul unor desfdtiri sau pldceri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru momentele de tristele. studiind tipurile de tristele. Sportul pare sd funclioneze bine pentr0 cd schimbtr starea psihologic5 presupusd de dispozilia respectivS: depresia inseamnd un moral scdzut. reveria .Asta inseamnd voi rdmitne pentru totdeauna singur(d)". televizorul 9i cinematograful. in ce-i privegte pe aceia care fac sport zi de zi.

Tice mi-a spus: . pur gi simplu aceasti trtrstrtur5poate fi un temperament tenit. ln vreme ce la inceput cercetitorii i-au considerat pe cei care igi reprimb emofiile drept un exemplu edificator al incapacitilii de a le simli .. tn loc s5-i mai numim reprimatori. Altul ar fi un ptrrintesau ambii pdrinli cala rindul lor fac parte din categoria celor care-gi reprimtr emo- gi prin urmare sint un exemplu. Nimeni nu poate spune exactcind apareun asemenea ftr existenfa cuiva. un termen mult mai potrivit mi s-ar pdrea imputurbabili. voluntarii au fost 9i ei monitorizali in ceea ce privegte nivelul de excitare fiziologicd.$i totu9i. este pulin plauzibili. Alte teste au ardtat cd acest mic act mintal de evitare ftrceaparte dintr-un tipar mai vast al existenlei tinirului. inceputul acestui fragment: .rude bune cu alexitimi. Aceastd frazd a fost scrisd de un student care s-a oferit sd participe la un studiu referitor la reprimatori . Din pricina legdfurii neurale a sistemului vizual. Davidson i-a pe cei imperturbabili sI rezolve un test de liberd asociere.c5un cuvint suplrdtor. iar apoi vorbirii. cuprindea o listX de cuvinte neutre. da- . Una din gase persoane astfel. funcfioneazi indiferent de starea proast5 in care te afli. reaclionindu-se printr-un cuvint rostit.cind au fost trtrebafi cum sesimt. este o reprimare captattr in oiao. unii oameni reugescsd-gi depigeasci starea de melancolie orienfndu-se spre transcendent." CEI CE REPRIMA: NEGAREAIOWALA . Studiul lui Davidsona profitat de faptul cd (in cazul dreptaor) un centru cheieal analizdriiemofieinegativese afltrin lodrept al creierului. in vreme ce centrii vorbirii se afl5 in cel . aratd ctr degi aceste persoane par calme 9i imperturbabile. Teoretic.iubire". copot irv5la in mai multe feluri sd fie imperturbabili.cum fi un plrinte alcoolic intr-o familie in care aceasttr problemtr esterecunoscutS.In timpul testului de completare a frazei. toli au dat semne fiziologice de disconfort ca reie la cuvintele respective.oameni care de obicgi gi in mod automat par sS." Aceastl transformare a unui act de agresiune intr-o gregeald nevinovat5. au rdscd sfirt perfect calmi. mai ales dacd este vorba de depresie. . acestor tulbur5ri psihologice pe care par si le ignore. reacfia a .. dintre care unele aveau nrranfd ostiltr sau sexuald. adictrse arattrveseli sau ca gheali atunci cind sint confruntali cu situalii nelinigtitoare.urd". cii. este cit de calmi sint de fapt.estompeze tulburtrrile emolionale inainte de a le congtientiza. desigur. dacd egti credincios.. apropiindu-le de almai nevinovate.. $i se sfirgea astfel: . ir prezent psiholog la Universitatea Case Westem Reserve. fircit nici mdcar nu le mai congtientizeazd latura negativd.cel pulin agasuslineWeinberger.ti in reglarea emofiilor. Aceastd continui indepdrtare a unor emolii precum minia gi tea nu este un lucru neobignuit. Odat6 ce emisferadreaptXrecunoagte faptul.. aga cum obignuiau pind acum cercetAtorii. Daci primul cuvint a fost . Foloo combinalie complicattr de lentile. chiar dacf. Reprimatorii care pireau ctr emantr calm au fost trddali de agitalia trupului: cind au fost confruntali cu fraza despre colegul de cameri violent gi altele asemenea. lntr-adevdr sd nu perceapX semnele fizice ale emoliilor tul? Sau doar se prefac a fi calmi? Rdspunsul la aceast5 re a venit tr urma unui studiu foarte inteligent..au dat semne de anxietate.psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wiscare anterior colaborase cu Weinberger. Mare parte din acest studiu fdcut in principal de Daniel Weinberger. realizat . ea transmite aceastdinformalie cdtre corpuscalloacel element care imparte creierul in doud jumdtdfi. Aga cum au demonstrat-o reaclor fizice.I-a tras un picior in burtd colegului de camerd. chiar dactr asocialiile de idei pe cafdcut au ardtat aproape intotdeauna cX au incercat str miefectul cuvintelor supirdtoare. uneori ele pot str ajungd sd clocoteasctrdin pricina.. Davidson a reugit sd afiun cuvirt astfel incit sd fie vdzut doar cu iumitate din cimvizual.1' Aga incepea fraza.. Problema care rtrmine.I-a tras un picior in burtd colegului de camerd-. ir prezent ei sint considerafi ca fiind exper.100 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 101 Lr sfirgit. Au ajuns str se adapteze atit de bine prin instinctul de autoapdrare impotriva sentimentelor negative.. eventual -. menitd si stimeascd un sentiment anxietate la aproape oricine.dar de fapt voia sd aprindtr lumina..de a distruge majoritatea emoliilor supdrdtoarele. adicl inima a inceput sI le batd mai repede. cei care igi reprimi sentimentele la maturitdlii sint calmi 9i stnpinifi. Unul ar fi o strategiede supravieluirein situaliile dramatice.Rugiciunea.. sd transpire 9i sd le creascX tensiu- arteriald." i-a fost dat unui student pmtru a fi completat in cadrul unui test.

M-am uitat o datd rapid la intrebirile de examen. in ciuda unei teaclii fiziologice clare. atunci cfurdDavidson a mdsuratnivelul de activitate al lobilor frontali. nu exista nlcl o trage^re de timp in privinla vitezei cu care era gdsiti asociafia de idei. 9i in de azi este pentru mine cea mai grditoare dovadd a impacdevastator pe careil are gocul emolional asupra limpezimii ii. Ideea este cd einu se prefac cAnu ar fi congtienfi de gradul de eneryare. A9a cum am vdzut in . Dar nici o speranfd. o disociere pozitivd . a durat un timp pentru ca imperturbabilii sd rdspundd . Acum imi dau seama cA acest chin al meu era un fel de al posibilitSlii creierului emolional care stdpinegte gi r p ar alizeazd gindirea. este nevoie de energie pentru a trii realitdlile nepldcute intr-o lumin5 pozitivd.. in acea dimineaf6. nu gtiu de ce. Tohrl s-a petrecut la un examen de matematicd. Intirzierea apdrea doar atunci cird cuvintele erau prezentate emisferei drepte. dupd o situafie de stres posttraumatic. Spre surprinderea sa. baci afigajul s-ar fi f5cut in jumdtatea dreaptd a cimpului vizual. in primul an de facultatg-p. Pe scurt.pare a fi o strategie cu o reugitd maximd pentru autoregldrile emotionale". mi-a spus Davidson. . Acegti oameni . Reaclia fiziologici puternicd se poate datora incercdrii suslinute a circuitului neural de a menline sentimentele pozitive sau de a le suprima ori de a le inhiba pe cele negative.. care arr o anumitd sensibilitate la suferinld.9i mai pulin in partea dreapti. N-am visat cu ochii deschigi. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirmalii pozltive. nu gi celei stingi." Teoria lui Davidson spune cX.r02 Natura inteligenlei emolionale cd afisajul s-ar fi fdcut in jumdtatea stirgd a cimpului vizual. Aptitudinea de a stipini O singurd datd in viali am fost paializat de frictr. care seamind foarte tare cu o stare de disconfort.gi probabil este 9i un indiciu pentru funclionarea mecanismului neural in cazul unor stiri disociative grave/ care pot apdrea.dar numai in cazul in care cuvintul fa!5 de care trebuiau sd reaclioneze era unul care ii deranja. cind stau gi se odihnesc. fotugi. Priveam fix in podea drept in fafa mea ir timp ce mi indreptam spre locul de lingi ugi. Nu am petrecut ora aceeaincercind cu disperare sd gisesc o rezolvare a testului. am simlit in urechi blthile inimii 9i am perceput acest gust al anxietdlii $n stomac. Pur 9i simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare. creierul lor le ascunde aceastdinformafie. pe ling6 fricd gi tremurat. imperturbabilitatea este un fel de negare joviald..centrul sentimentului pozitiv . Studentii nerdbddfuriogi sau deprimali nu inva!5.in privinla activitdlii creierului. Aceleagi ginduri se repetau la nesffr9it. stare asociatd cu sentimentele pozitive.seprezintd pe ei ingigi intr-o lumind pozitivd gi irtr-o dispozilie joviald".l AceastX povestire a momentelor de chin imi aparfine. de exemplu. Am rimas incremenit ca un animal care fusese oprit in loc de o inlepifuri cu curara. Cind am deschis coperta albastrd a caieh:lui de examen. imperturbabilii pdreau cd datoreazd aceastl reacfie unui mecanism neural care incetinegte sau intervine in transferarea informaliilor deranjante.Ei neagd faptul ci stresul ii deranjeazd gi aclioneazd printr-un tipar al activdrii frontale stingi. Atita vreme cit acest lucru nu presupune decit o detagare. ln cazul cuvintelor neutre.spune Davidson.semnalul-ar fi ajuns in partea stingd a creierului fdrX a fi perceput ca o problemd nepldcutil. O ortr m-am uitat fix la paginA. Mai precis. MXsura ir care problemele emolionale pot interveni in viala d nu este ceva nou pentru profesori. Inci imi amintesc in:iperea in care am intrat ir acea dimineald d€'fiiimavara de parcd mergeam Ia tAiere gi imi sinleam inima grea. stratul de indulcire a sentimentelor care acoperd acesteperceplii neplicute poate sd se datoreze acliunilor lobului frontal stftrg. Fusesem de multe ori la cursuri in aceaste salA.entru ci. s-a dovedit cd activitatea este mai intensd in partea stirgi . Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte. mintea mea gindindu-se la consecingelepe care urma si le am de suferit. centrul sentimentelor negative. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult ir acel moment cumplit este cit de in''chisd a devenit mintea mea. . ar fi fost recunoscut mai irtii de lobul drept al creiirului. cei care sint pringi intr-o stare de spirit nu primesc informafiile in mod eficient nu gtiu ce sd facd pini la urmd cu ele. degi nu se cunosc urmdrile la nivelul constientizdrii de sine. Pe scurt. dar nu invdfasem. nu mai vedeam nimic pe fereastrd gi nici micar nu mai observam incdperea. agteptind str se termine acest chin.

pe care savanfii o nrunesc g." Pescurt. emofiile negative puternice abat atenlia spre prrr.h similaq. cum ar fi dreptul gi medicina. pentru persoana care trece printr_un di. cum ar fi munca sau gcoala. unul dintre semnele care aratd ci1 sentimentele au tendinla sd-gi schimbe direcfia str cadtr in pr9i tologic-este faptul ctr sint atit de insistente. pria lor preocupare/ interferind cu incercarea de-cbncentrare asupra altui lucru.mintea.tapt cl€ capacitatea mintald -c6nitivtr. thtr-adeva4. dacd nu reugegti. funclie a memoriei funcfionale .memoria funcfionaltr.zel 9i in_ cyd. Ceea fr"o" cupi memoria funclionall poate fi la fel de lumescprec.ii divorleaztr .indreptarea sentimentelor spre entuziasm. este blocatll 9ind . .it urzeasctr.sau pentru copilul ai cdrui perin.. acesteantrenamente trebuie sd inceapi in_ cddin copildrie. Studierea sportivilor olimpici.104. mulli i de origine asiaticd se comportd ca 9i cum IQ-ul lor ar cu mult mai ridicat .ropozifii pind la deslugirea unei complicate probleme de Cortexul prefrontal este cel care indeplinegte aceastil logi:|'. Rdsplata suplimentard care vine din motivalie. care aveall peste doudzeci de ani . vor! suplrdtor . sd te trezegti mai devreme dimineala ca si mai i pulin. a muzi_ : cienilor de renume internafional 9i imarilor maegtii de 9ah aratd cI acegtiaau ca trdsdturd comund capacitatea de a se'motiva pentru a unna un antrenament neindurltor si regulata. Cind circuitul limbic care converge pe cortexul prefrontal se afld tr zona tulburirilor emolio_ nale. de ra alctrtuirea unei p. sabotind permanent incercdrile de a acordi atentie orictrrui alt lucm intilnit. Ceea ce pare sd-i despartl pe cei din virf de ceilalfi cu capaegale este mtrsura tr care.. Atrcepe mai deweme oferl o gansdmai mare in via- cei mai buni studenli la vioartr de la ceamai mareAcademie Muzictr din Berlin. aga cum la rindul meu am constatat in timful acelui inspiimintitor examm de matematici.'necesardunui per_ former internafional.gi nu uitafi.u alt gind.participanfii din echipa chinezl de sirituri in apd aveau doispr"re"u ani gi fdcuseri tot atitea antrenamente ca gi membrii echipei americane. fl_ cfurd posibile toate celelalte eforturi intelectuale. de doar doutrsautrei punctes. pentru asiatici abordarea este urmdtoarea: dacd i luat note bune. Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 105 Capitolul 5.entuziasmul gi perseverenla in faia obstacolelor fiind i importante decit orice altceva. {inJgrii-. O trecere faptul cXacegticorevisti atentd a acesteirealittrli sugereaztr americani de origine asiaticd au un avantaj mediu faftr de i la IQ.scufundltoiii chinezi incepuserd un extrem de riguros incd de la virsta de patru ani.echivalentul unui IQ de 110 la americade origine japonezd gi al unuia de 120 la americanii de origichinezd5. emoliile coplegescputerea de coircentrare. campionii internalionali gah s-au apucat de acest joc ir medie pe la gapte ani. nu se opregte prea mult asupra lucrurilor ce par prin comparalie mdrunte. trebuie luat tr considerare gi rolul motivdrii pozitive . careacum au doulzeci de ani. La Olimpiada dinlggl. solulia este sd inveli mai mult seara 9i. incepind devreme in viafd. Iar pen_ tru o cregterestabilX a gradului de mdiestrie. Sanford Dosociolog la Stanford.. a studiat peste zece mii de licegi a constatat cd americanii de origine asiaticd petrec cu 40%i r mult timp la pregdtirea lecliilor decit ceilalli elevi.o culturd etici a munprin zel 9i persecii setraduceprintr-o motivafie mai puternicS. de deznidejde gi de neajutorare le intrec pe toate celelalte. verenle. eficacitatea memoriei funcfionale are de suferit: nu mai pu_ tem gindi logic. lilor asiatici in gcolile gi profesiile din America. Memoria funcfionall este o funcfie executivd la nivel mintal. p"r. Motivul pare sd fie faptul ci incd din primii ani de copiii asiatici muncesc mai mult decit albii.r*iifr""" le care formeazd un numdl de telefon sau la rut ae precum o intrigd pe care un romancier incearci sI o "ompti. in vrece aceia care au ajuns doar la nivel nalional s-au apucat pe lece ani. . pe lingd ta- poate fi vdzutXin remarcabileleperformanle ale iJrntrscut. $i totugi. capiciiatea de a'r$ine toite informa_ liile relevante in raport cu miliunea'de indepiinit.In vrece cei mai mulli pirinli americani sint dispugi sd accepte cd gopil poate avea 9i pdrli mai slabe gi str pund accentulpe forte. i.u gindurile de autocompdtimire gi de disperare.un avantajemolional. Pe de altd parte. au in stare sd gi continue printr-o pregtrtire asidud ani gi ani de . acolo are loc intilnirea dintre sentimente gi emofii3.t* a"i ..i. cei mai mari violonigti ai secolului XX au irceput ul instrumentului de la cinci ani.in ceeacepriprofesiile liberale. Ei considerfl ci oricine se poate descurca bine la pcoalS daci faceefortul cuvenit.11ice. fir vreme ce cei care se afld in egalonul al au studiat cam gapte mii cinci sute de ore. Aceasttrperseverenlddepinde de anumite kdsdturi emofio.. au studiat zece mii de ore. incii copleger" ori.gre spre reugitd.

sd inlepeneasc5 de fric[ sau si dea inapoi din cauza stresului ori s5 fie ugor de dezorganizat sau de niucit intr-o stare de tensiunei ei au trfruntat provoc6ri 9i nu au abandonat nici mdcar in fala marilor dificultiifi. provocind certuri 9i neinfelegeri. Dar alfii.ob!inuserl destul". reaclionau exagerat la orice lucru care ii irita.a migca" .dar !i-o dau chiar acum. au 9i ingficat o prdjiturd de lndatd ce persoana cari: fdcea experienfa a iegit din incdpere pentru a-gi face . dar gi a traiectoriei pe care o va avea probabil in viafd. in funcfie de ceea ce alege copilul acest test poate fi grditor. dintre dorinli gi autocontrol. In adoles. spre o acfiune. Dupd zece ani. primegti numai una . pini ce s-a intors cel care ficea experienfa. prezentind |n portret . fie facilitin4 fie combinindu-se cu ele. COMIR OLA REA IMPULS URIL ORr TESTUL PRAIrTRn Imaginafi-vi ci aveli patru ani gi cd cineva vX face urmdtoarea propunere: dactr agtepli pinl ce facem citeva comisioane. un remarcabil studiu in care unui copil de patru ani i s-a pus in fald o prdjiturd aratd cit de important5 este capacitatea de linere in friu a emoliilor 9i de amiure a impulsului. se transferd cel mai adeseagi la nivelul funcfiondrii creierului intr-o inhibare a semnalelor limbice cdtre cortexul motor. dddeau inapoi sau se blocau fur fala stresu. in acest sens.vom fi propulsali spre reugittr. aproximativ o treime din tor r tal. DacI nu poli si agtepli pini atunci. mai degrabd tulbure din punct de vedere psihologic. Aceasta este baza autocontrolului emofional. 9i i-a numdrat mai ales pe copiii celor de la facultatea Stanford.. studiul urmdrindu-i pe acei copii de patru rni gi in timp. sau erau furcdpdf. vei ctrpdta ca premiu doui prijituri. duc intr-un fel sau altul la un impuls. Era mai pulin probabil cd ar fi putut si cedeze nervos. lesne nemulgumili de frustriri. toli acegti copii fiind urmdrili 9i la adolescenli. absol- venti gi alli angajafi. $i dupd toli acegti ani. el oferi nu numai o interpretare a caracterului. inteligenla emofionald este o aptitudine majord. Diagnosticul pentru felul in care au gtiut s5-9i stdpfureascd impulsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece ani mai tiraiu. Cei care au rezistat ispitei la patru ani au devenit intre timp adolescenli mult mai competenli din punct de vedere social: erau eficienli. de a urma un antrenament pentru un scop indepdrtat. degi o asemeneainterpretare rimire deocamdatd speculativi. este verbul . tot nu erau in stare sX i9i amine rdsplata. pentru a rezolva problemele. acest microcosmos al vegnicei bet5lii dintre impuls gi ablinere. Unii copii de patru ani au fost nevoili sd agtepte cincisprezece sau doudzeci de minute. jucindu-se. pinl ce uneori chiar au obosit 9i au adormit. erau timizi in privinla legdturilor sociale. Oricum. prin insigi natura lor. .rnali 9i indecigi. dintre sine 9i eu. siguri pe ei gi mai capabili sd se adapteze frustririlor viefii. c€nld. $i in mdsura in care sintem motivafi simlind un enfuziasm sau o pl5cere pentru ceea ce facem sau chiar gi un grad optim de nelinigte . Diferenla gmolionali gi sociald irtre pregcolarii care au ftrgfdcat prdjitura . pini la terminarea liceuluiT. Au luat initiative 9i s-au implicat in proiecte. Acegti pregcolari curajogi 9i hotdrili au primit risplata celor doutr pr5jituri. Copiii care au ingficat prijitura. dintre risplattr 9i amtrare. ei gi-au acoperit ochii ca sd nu se uite la ispittr sau au stat cu miinile in poald vorbind intre ei. iegindu-gi din fire.gicei care au avut ribdare a fost enormi. urmirindu-gi scopurile. au fost increzdtori in sine 9i demni de incredere. Agadar.. lui. ceea ce cu siguran!5 li s-a pXrut o vegnicie. se considerau . Sigur cd aceastaeste o provocare pentru sufleful unui copil de patru ani. avird tr vedere cd toate emoliile. Rdddcina cuvintulwi emofie. Ca str se gprijine in lupta lor interioard.amintifi-vi.. erau in continuare in stare sd amire rdsplata. de-a lungul vielii.comisioanele". la o grddinild din padrul campusului universitar Stanford. Capacitatea de a impune aminarea unui impuls std . Nu existd un talent psihologic mai important decit a rezista la impulsuri. Acest studiu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960.escurca in viafl. cin$nd. Capacitatea de a rezista impulsului de a acfiona.106 Natura inteligenfei emolionale Aptitudinea de a stdPini 707 In mlsura fur care emotiile noastre merg in direclia sau sporesc capacitatea noastrtr de a gindi 9i de a planifica. cddeau ugor pradd geloziei sau invidiei. ceea ce remarcdm la o virstl fragedd se dezvoltd la scar5 mare la nivelul competenlelor sociale gi emofionale.16r" sau nedemni. mai impulsivi. de a nimici migcarea incipient6. ele determini limitele capacitStii noastre de a ne folosi abilit5lile mintale furniscute 9i de a hotdri cum ne vom d. au dat dovadd de mai puline calit5fi. se simleau nesiguri 9i nemulfumili pentru cd nu . capacitatea care afecteaztrin mod profund toate celelalte capacitX!i.

Unii copii lhiar 9i la patru ani au reugit si stdpineasci lucrurile esenliJle: au fost capabili str deslugeascdanumite situalii sociale curn ar fi amirarea beneficiului.Este shesantsi-l urmdregti pe teren. sI i9i distragd atenlia ca sd nu se concentreze asupra ispitei imediate 9i si fie suficient de perseveienli pentru atingerea unui scop . sd foloseaicd logica gi si reaclioneze logic.. prin punctaje sau realiz5ril3. grijile ii coplegescraliunea. sd imparti obiecin doui categorii.cele doud prijituri.. din nou un indicator mult mai exact decit lQ-ulto. de studii ' ia pentru ingrijorare duce la o mai slabd performan!5 la indiferent cum s-ar face misurarea acestei perforprin note sau tesfe. incepind cu un regim d. dar mai devreme sau rnai frziu tot va avea un accident.direcfionarea spre scop prin aminarea autoimpustr a rdsplatei" . Descoperirea sa reduce rolul inteligenlei emolionale ca metaca- ce determintr cit de bine. Mai uluitor eite faptul cd au avutnote foarte mari la testele SAT. Dar atunci cind sd ia o hottrrire simpld. Felul in care copiii trec testul amindrii recompensei la patru ani este un indicator de doutr ori mai exact asupra noteloide la examenele SAT decit IQ-ul.evaluali fost din nou la sfirgitul liceului. cei care la patru ani agteptaserd cu rlbdare erau studenli mult mai buni decit cei care acfionaseri sub indemnul imboldului.a luat-o razrl. existd dovada clartr cd abilitdfile emolionale c]rm ar fi controlul gi deslugirea corectd a situaliilor sociale pof fi dobindite.. ciuri.S2S. mintea ii estecotropittr de gtrduri catastro. grijile sint miezul efectului devastator al fetSlii asupra performantei mintale de orice fel.108 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 109 labaza unei multitudini de eforturi. printr-o fraztr destul de nefericiti . Acest lucru sugereazXfaptul cd acea capacitate de a amtra recompensa contribuie major la potenlialul intelectual. GfNDTRE DI SP Onyr PROASTE.sau cit de rdu sfirt oamenii ir sd-gi utilizeze capacitSlile mintale. Aga curn am vdzut. Tieimea copiilor ie ingfdcaserdprXjitura cu mare nerdbdare abia dactr au luat sZa de puncte la testul de gramatictr. de rezolvarea unei ecualii algebrice sau de cigtigarea unei Cupe. PROASTA lmi fac griji pentru fiul meu. - Atunci cind celor care sint pradl ingrijordrii li se cerestr iro misiune cognitivd. Acest de repetilii mintale sint dezastruoase din punct de vedere atunci ciild intr5 intr-un fel de rutintr care capteazd inatenfie. Abia a inceput si joacein echipade fot.s5fg esenla autoregldrii emofionale: capacitatea de a nega impulsul ir avantajul scopului.bal..ei erau din punct de vedere academic mai competenfi: mai capabili str igi transpunl ideile in cuvinte. care nu o mai poate duce aga cum ar vreall.ai a devenit o pregdtirnintaltr prea zeloasl pentru o ameninlare anticipati. s-aarltat cd diferite. intervenind in orice alte incerclri de concmtrare altui lucru. Vorbitoarea urmeazd o terapie pentm anxietate. agacum aratrn shrdiu ficut pe 1790de studenfi carese preglteau sd ocuposturi de controlori de trafic aerianl2. si-gi fac6 planuri pe care str-lerespecte gi mai neribdtrtori si invefe.dar pur 9i simplu nu rezist nervos.. descrie.treimeacelor care-au agteptat cel mai mult au avut intre 610 qi 612de puncte. independent de le-ul in sine. de exemplu. Ea igi dd ma ci lngrijorarea intervine in mod nefericit tr existenla ei.unla testul de inteligen!tr. Anxietatea submineaztr intelectul. Aqa cum vom vedea in Partea a cincea. iar ei povestesc ce le trece prin gind . (Un control deficitar al impulsurilor in copildrie poate fi {e asemeneaun indiciu asupra delincvenlei ulterioare. indiferent cd este vorba de punerea bazelor unei afaceri. Ceea ce Walter Mischel. agacHnici nu m-am mii dus la me.anxietatea cronici este aceea indiciu aproape sigur cd persoana respectivi va da greg in ceurmd. ingrijorarea . o diferenlX de 2L0 puncte in totals.e sldbit 9i pini la luarea unei diplome ca medic. degi unii aduc argumente ci IQ-ul nu poate fi schimbat. Sint sigurA ctr fiul meu estedezamtrgitctr nu mi uit cum joactr. crun ar fi aceea de a-9i vedea sau fiul jucind fotbal. Ea nu mai este liberi sd aleagd. o reaclie utiltr . Persoaneleanxioase stnt predispuse si eguezechiar oblin un punctaj b. IQ-ul devine un indicator putemic numai duptr ce copilul invali sd scrie 9i sd citeascde.desigur. Anxietatea saboteazd performanfele la invd!5turtr de orice fel: in peste asemenea ftrcutepe 36 000de persoane. reprezentind o limitare definitivi in potenliaiul existent al unui copil. $i mai surprinzdtor este faptul ctr atunci cind copiii testafi au . sd se concentreze. tn cazuri ce necesitd efor- intelectuale complexe sau ale unor misiuni tensionateprea controloiilor de trafic aerian. Conform evalutrrii pdrinfilor. cel care a fdcut acest studiu. iar la matematrcd.

sintem mii puUn utJr. cu un consum nervos mediu pentm a ceva.fie ci este vorba de unele intelectuale sau interperso. esenliiH pentru ca iucruri_ le si meargS bine.110 N atura in t elig enl ei emolion al e Aptitudinea de a stdptni 111 rn asemenea momente/ constatdm cd sint ginduri negative _ . L'rnct celor care igi faceau griji li s_a dat o pauzd de relaxare de 15 minute . dar 9i ir recunoagterearelaficomplexe 9i in prevederea consecinlelor unei hotlriri luate. relalia dintre anxie- 9i perforrnanfd. Avantajele intelectuale ale unui ris sinXtos sint Si mai izbicind estevorba de rezolvarea unei probleme care presupuo solufie creatoare. Grijile devin adevtrrate pt"f"l1i care se indeplinesc. ir mod ideal. pentru . in vreme ce colegul . un. Macelor cdrora li s-a dat aceastXproblemd au cdzut. Cei care sint in stare sd igi stiptneasce emoliile. dacd ne preocupd griji cum ar.' Anxietatea din timpul examenelor a fost studiattr pentru pri_ ma dattr in mod gtiinlific in anii 1960 de cdtre Richard'elpertjca_ re mi-a mdrturisit cd interesul i-a fost trezit tocmai pen'tru cd a constatat ci un student al lui didea ftrtotdeauna.-teama dinaintea testului interfereazd "ui cu gindirea iogicd 9i necesardpentru a invdfa eficignt.. sporegte capacitatea de a flexibil gi mai complex. tost rugat." _ iure sLbaieazape o in_ trerupere a capacitilii de a lua decizii. T:i.ceea ce le-a redus nivelul de'ftrgrijorare _ inainte sd furceapl treaba. care. poate motiva elevii pre_ cum Haber sd studieze din greu pentru a se pregiti. Resursele mintale se concentieazA asupra unei misiuni cognitive .l:" tului le tulbuli limpezimea mintald. lntr-adevdr.intr-o .micgorind resursele disponibile pe1tru prelucrarea altor informafii.Nu voi fi in stare sd fac asta. O stare ugor exaltatl -hipomania.fi posibilitatea de a pica la teste. inclusiv ceamintald. par str ajute oamenii sd ginmai deschis 9i sd faci mai ugor legituri intre idei.in vreme ce prea multtr anxietate.gitu f"_ lul rn care am putea gdsi rdspunsurile. Conform unui studiu. capaci_ 'atea lor de a indeplini aceeagi misiune s-a deteriorat viziUil.u sint prea an_ xio9i.i. de exemplu . aturrci cincl.pare ideald pentru scriitori gi alfi crea- presupunind o flexibilitate 9i o diversitate plintr de imagia gindirii. astfel incit sd ardd fird sd curgd ceard pe jos.de fapt.a"hufph Haber considera ci tensiunea inaintea unui exanien il ajutd ie fapt sa se descurce mai binels.grup de persoane care nu se ingrijoreazd ii l. Prea pulini anxietate instr prima parte a motiva$ea strtrduindui ..sA se ingrijoreze inadins vreme de 15 minite. in psihologie. indreptindu-ne cu precizie ipre de_ zastrul pe care il preziceau. Acest lucru sugereazd cE o posibilitate de a ajuta pe cineva gindeasc6 mai bine o anumiti problemd ar fi sI i se spuni o . Literatura de specialitate descrie. . Ironia testtrrii anxietdlii este cd nehnigiea de a se descurca bine la test. Buna dispozifie.saboteazX orice incercare de a reugi cu bine.. pe de altd parte. poate li fel de bine str sabotezesuccesul albia. ei n-au mai avut problerngYe.ducela apatiesaula o prea slabtr de a se descurca..erultutu prour_ te la teste din pricina emoliilor. . Risul.celdlalt al U-ului . s-a constatat c5 oaii care s-au uitat la o casetdvideo au rezolvat mult mai bine ri^gm5folositl de psihologi pentru a testa girdirea creatoa.. In acest test. a aritat ci exist5 doui tipuri de studengi anxiogi: cei ctrrora anxietatea le diminueazd performanla la invdldtur5 9i aceia care sint in stare si se descurce in pofida stresului _ sau poate chiar datoritd luir6. Numdrul motivelor de ingrijorare pe care le invocd cei care dau teste pot fi un indiciu direci asupra a cit de slab le va rezol_ va17. atit cit dureaz5. chibrituri gi o cu pioneze gi li s-a cerut sX pun5 lumtrarea pe o bucatd de plutd. se glsegte oarecumspre virful rdsturnat al U-uDar dacd euforia este scipattr de sub control. al5turi de aite stu_ dii.Nu md prilp la genril trsta de teste" 9i alte justificiri asemdnitoa. iar in timpil tei_ :". cum se numegte ea in terde specialitate .ingrijorarea -. soluliile problemelor fiind gdsite i ugoq. ea devine dinebunie. sub forma unui U rtrsVirful acestui U inversat reprezinti relalia optimX intre te 9i performan!tr. oamenilor li s-a dat o luminare. se pot folosi de aceastdanxietate anticipativi _-in legatu_ rd cu un discurs care trebuie linut sau cu un test care trebuiJdat. iar agitalia submineazd capacitatea de a gindi de coerent pentru a scrie bine. ca gi starea de exaltare. Cercetarealor. obserrelalia care altfel i-ar fi putut qcoli trdsdturd mintalX imnu numai in creativitate. ca in cazul schimbXrilor de dispozifie ale maniaresivilor.T "o*pu_ta!ie. chiar prea liber pentru ca vreuna si fie urmdri- suficient gi si se oblind produsul finit. chiar dacd ideile circultr .motivindu-se pentru o pregitire mai temeinicd pentru oblinerea unor rezultate mai bune.

test ce sepresupunecdestecapabilsdprevaddfese vor descurca studenlii la facultate(9i careestestrins cu IQ-ul). astfel incit sX poati prinde unicul antidot care e suportabili nefericirea pe lumea asta: speranla. Reaclia studenlilor cu un nivel ri_ dicat-desperanlda fost sdinvefe mai mult 9i si giseasci diver_ sesolulii pentru a-gimtrri media final6. Un zeu milos a ldsat-o insd sI irchicutia la timp.172 Natura inteligenfei emofionale Aptitudinea de a stdptni 113 un fill desprematematici sau careau fdcut exercifii.Studenliicu un nivel de speranldmai scdzuts-au gindit la mai multe posibilittrli de a_9i miri nota.aptitudinile emolionale constituie difecapitald.un aceleagitrisdturi cosint tr stare sd se motiveze. Dar intr-o zi. o proasttr dispozilie. cird C. Cercetdtorii recenli au descoperit cd speranla inseamnl mai decit un leac. cum ar fi ln viafa gcolari sau suportarea unor slujbe apisdtoare. Atunci cind se face o compafirtre studenlii cu aptitudini intelectuale echivalente in ie de rezultatele la invllXturtr. Uneori. . cei care dnt bine dispugi au o perceplie preferenliald careii determind sd fie mai expansivi 9i mai pozitivi in gtndire. Strne gindim la citeva cazuri specifice:ulrunt"l"le speran_ fei 9i ale optimismului gi acelemomentepline de ufur..Studenfiicu sperani i9i fixeaztrscopurimai spectaculoase 9i gtiu cum sI mundin greu pentru a le atinge. Din nou se dovedegte cd degi capacitdlile intelecsirt cam aceleagi. Emofiile sctrpa_ te de sub control incomodeaid intelectul. Oamenii au tendinfa sd fie diferili in funclie de misura irncafac speranfe. el a descoperit cd speranla era un indicamult mai bun al notelor din primul semestru decit notele de SAT. Pandora a ridicat ca se arunce o privire gi a adus lumii marile nenorociri relele gi irebunia. Chiar 9i dispoziliile pllcute pot schimba girul gindirii. aceastdintrebare nu este doar una pur teoreticd.au folosit cutia in carese aflau pionezele. Snyder o definegte mai precis ca fi2credinfa ci existf.$i agacum era de agteptat.Ce facegi?te Totul depindede speranfd.. Unii gindesc despre ei cd sint in stare sd iasd incurclturi sausdgtrseascd solulii la probleme. I s-a cd nu trebqie sd desehidd niciodatX acest dar. R. psihologul de la Universitatea din care a ftrcut acest studiu. Snyder. Selntimpl[ ca in legendara gi binecunoscuta poveste a Pandoprinlesa din Grecia anticd. coplegittr de curiozitate 9i de ispittr. au c. in sens gtiinlific nu reprezintl doar o imagine luminoaideea ci totul va fi bine. Acest lucru se datoreazdin parfe lemoliei.de exemplu. a comparat reugitele la invdfd- ale studenfilor in anul I cu o speranldcrescuti cu ale celor o speranld scizutd. cevamai aventurossau mai ris_ cant.glsind o solulie creatoare. voinla gi posibilitatea de a-!i atinge scole. putem determinaemoliile scXpate de sub control sd revinl la norma| aceastd competenldemogionaHesteap_ titudinga majortr care faciliteazd toite celelalte tipuri de inteiigegd. indiferent care ar fi ele". dar au dovedit mai pulini hotdrirein obginerea aces_ tui scop. atunci cind analizlm avantajef dezavantajeleuneiacgiuni gi sintem bine dispugi.30% din ceea c. studenlii cu un nivel de spe_ ranld mai scdzutau renunlatin celedin urmd la tot. Ea a primit in dar o cutie mistedin partea zeilor ce o invidiag pentru frumuselea sa. simfindu_se demoralizafi. constatd Snyder.LLIAIVIVAEORTA GfNDIRI PozITIw tofugi.eali ffcuf a_fost gregit 9i a[ primit un 6. r Explicafialui Snyderesteurmdtoarea: . pentru cI atunci cind sintem bine dispugi ne amintim mai multe lucruri pozitive. dupA prima evaluare.ir vreme dfii pur 9i simplu nu se simt in stare sd aibd energia. Cei care au un inalt de speran!6. joacl un rol extrem de important in oferind tot felul de avantaje in diverse domenii. gdsesc resursele necesare .ind ou_ menii se deptrgesc pe sine. ln mod similar. Dar agacrun am vor_ bitin Capitolul5. me'moria -sj favorizeazdcanalizareaprobelor in mod pozitivideterminindu-ne strfacem. capaciSasau mijloacele de a-gi atinge scopurile. Au pus cutia cu pionezepe bucatade plutl gi au folosit_o pe post de sfegnic. A trecut deja o siptdmind de cind ali aflat ci ali luat un G. influenleazi memoria lrtr-o direclie negativtr gi astfel eite mai probabil ctr din teamtr vom ajunge la o hotdrtre exageratde prudenttr. Atunci cind facemplanuri sau luim decizii. ceea ce le face sd difere este 20 Studenlii au fost supugiurmdtoareisitualii ipotetice: Degi v-a!i propus sd luali un 9. ctmApA rDoREt 1rPO.

sptrnindu-gi ci totul se ylindrgRta. Ceea ce le lipsegte testelor de apeste motivafia.a fost 9i mai bunf. ei considerd obstacolul ca fiind datorat ior deficien. aga incit viitoare vor reugi. in ciuda acestui feed_ back demobilizator. Intuilia spune cd la un anumit nivel de inteligenld reugita pro- . medalia de aur luind-o un alt inotltor care a fdcut un efort zuplimentar pe ultimul metru. in rlreme ce pesimigtii se invinovdlesc egec. inseamn6 un orizont de agteptac5ruia. ne exemplu. la o dezamdgire cum ar fi refuzul li se oferi o slujbd. Biondi a fost irtrecut la mustafd. Sint suficient de flexibili pentiu a gdsi diverse posibiliteli de a-9i atinge scopurile sau de a 9i le scliimba.studenfi in an ai promoliei 1984 a UniversitXgii din Pennsylvania.tn schimb. La urmitoarea. performanla lui _ care de fapt era deja foarte buni . potrivit testelor. Din punctul de veal inteligenlei emolionale. O P TIMI SMAL : M ARELE M OTIUAT O R Americanii care urmdresc intrecerile de inot gi-au ficut mari speranle pentru Matt Biondi. psiholog la Universitatea din Pennsylvania. urmdrindu-gi scopurile. Seligman.atribuindu-l unor trisdturi ce nu pot fi schimbate 9i de care se simt total neaiutorali. optimismul aduce cigtiguri de-a lungul existenlei (sicu condilia si fie un optimism realist. ei consider5 obstacolele in situaliiremediabile. in cazul irr care devin imposibile. Optimigtii considerl cd un se datoreazd unei situalii care poate fi schimbatS. degi nu era adevdrat . la proba de 200 de metri liber.tepersonale. sPunea: itere la facultate mdsoard talentul.Examenele de la liceu.. instr atunci cind alli membri ai echipei au fost informali cd ar fi oblinut un timp prost. aceeade 100 de metri fluture. sint in general mai pulin anxiogi 9i trec prin mai puline nelinigti emofionale.. la cea de-a doua incercare timpul lor a fost 9i ca gi speranla. ree aceitora la testul de optimism au fost un indicator mult precisal notelor lor din primul an decit testul SAT sauno. Este o combinalie de talent lerat 9i capacitatea de a continua inclusiv in fala infrirgericare in final duce la reugitd. gi au inteligenla de a impirti in mai mul" te faze o misiune ce altfel n-ar putea fi atinsi. unul dintre membrii echipei olim_ pice a SUA din 1988. un optimism prea poate fi dezastruos)22. dezn6dejde sau depri- lntr-un moment mai dur. iligman definegte optimismul in funclie de felul in care oai igi explicd reugitele 9i egecurile. Biondi a iegit pe locul trei la prima trtrecere. Martin Seligman. lucrurile se rezolvd pirii la urm5 in ciuda obstacolelor gi frustririlor. cel care ir. pentru cd el il supuses! pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii evalua optimismul. cei care i9i fac speranle ajung sd fie deprimali din ce in ce mai greu pe misurd ce inainteazl ftr viafX.aceia care. in general. optimigtii au tendinla sd reaclioneze activ un plan de acliune 'plini de speranlX.carei-a studiat. in vreme ce stilul exiv dezvdluie cine va renunta. Unii cronicari sportivi chiar suslineau cd Biondi este de talia lui Mark Spitz. impreuni cu ruda sa apropiatX.irgZ2 a luat gapte med^aliide aur.formultrdu-gi repede fi cerind ajutor sau un sfat cuiva. oPtimismul este o atitudine care piedici pe oameni sd cadd in apatie. In cadrul unei experienle flcute de Seligmary antrenorul de inot i-a spus lui Biondi in timpul unui dveniment special care trebuia sd demonstreze marele lui talent cf a avut un timp mai prost decit era in realitate. a fost unul dintre spectalorii care nu s-au dovedit deloc surpringi de revenirea lui Biondi. Dar Biondi gi-a revenit si a luat medalia de aur in urmdtoarele cinci probe. deci nu reaceazl in nici un fel. Din picate insd. linigtindu-str atunci cind se afld intr-o situafie dificild. Aceste explicalii diferite au Slicalii profunde in raport cu felul in care oamenii reacfionealn fala viegii. Din perspectiva inteligenfei emofionale. Ca gi in cazul speranlei. care intotdeauna ii vor trage inapoi. cind lui Biondi i s-a cerut str se odihneascX pufin 9i sd mai incerce o datd sX inoate. speranfa inseamntr sd nu cddem pradd unei anxietdli coplegitoare sau unei atitudini defetiste sau depresiei ir fala unoi situalii dificile sau a unor obstacole. optimismul prezice reugite la invd- intr-un studiu asuPraa o suttr de persoane. Trebuie sd gtim daci cineva va merge departe chiar 9i cfrrd situalia devine una frustrantd.114 Natura inteligenlei emolionale pesimigti - Aptitudinea de a stdptni 115 pentru a descoperi cii de indeplinire a obiectiveior.pesimigtiireaclioneaztr unor asemenea obstacole prin presupunerea cd nu pot face ic pentru a imbundtdli situalia data urmitoare. Intr-adevdr. |urnaligtii sportivi au ficut tot felul de speculalii potrivit cirora acestefurfringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pent u probe_ le care urmau.

Stau doar 9i md uit 9i mtr minunez. chi._urile sint descurajant mai multe decit"da-urile. campioni la gah. mai multe asigurdri in primii doi ani d9 s-lujbedecit pesimigtii. Capacitatea de a acceptacu eleganle un refuz este absolut esenliald in vinzirile de orice fel. psiholog la Stanford. Din acesi motiv.Sint un rataf n-am sd . AgesJg. Parci tnfira este desprinsd de trupul meu gi nu am nimic de-a face cu ceea te se intimplh. Cei care au aceasteeficacitate personal5 se dau la o din calea egecului. in cazul in care nu se ajunge chiar h depresie. ca persoana respectivd sd fie mai dispusd sd-gi asume risgi sd urmdreascd provocdri mai serioase.Conoamenilor despre capacitdlile lor au un efect profund acestor capacitifi.. trei sferturi dintre cei care vind asigurdri renunl5 la aceasti me_ serie in primii trei ani."rrrrr.ffp special a vindut cu2l/omai multe asigurdri decit pesimigtii in primul an 9i cu sr% maimult in al doiea an. pe de altd parte. enorm de multe variante fur care aceastdcapacitate poate ti.. Faptul cd optimismul conteazl atit de mult in reugita vinzd_ rifor este_ legat 9i de o atitudine datorati inteligenlei emolionale. St4reape care o d 'Agai-a spus Mihaly Csikszentmihalyr.nu.. Dar aga cum vom vedea 9i in Capi- stdpiri gi ftrrtrsXseingrijorezein privinla diverselordeposibile.sau sd facd in a9afel incit s5 gi le dezBandura. o rezumd astfel: . Capacitatea nu este o proprietate fixd. Ceeace susline ambele trdsSturi pozitive viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitatepersonald. Neconsiderin_ du-se pe ei motivul principal al es_ecului. care a fXcut multe cerin privinla eficacittrlii personale. ci gi de capacitatea de a in.116 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdpini 117 priu-zisd nu_depinde doar de talent. agentului fiindu-i din ce in ce mai greu s5-puni mina pe telefon cisa mai sune un potenfial client.. pe mtrsuri ce refuzurile se adund.temperamentul poate fi temperatprin experienlaacuOptimismul gi speranla. unii oameni au din fire tendinla str pro- 14.Descrierea sa esteextraordinarde asemXndtoare cu aceea a \-/ sute de bdrbali gi femei .interpretare care genereazd apatia gi defetismul. frunta egecul. cel al optimistului nagte speranld."z3 Una dintre cele mai griitoare demonstralii ale puterii optimismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seiig. dar au picat la testul practic'(referil torla o intreagd gamd de reaclii ale unui profir standard aicrtuit pebaza rdspunsurilor date de agenlii de vinzdri care reusiserd in carierd).. Ciptimigtii. man l-a flcut asupra unor agenli de vtnziri care comercializau asigurdri pentlu compania Metlife. saui .. Acest refuz este extrem de greu de acceptat de r-rhpesimis! pentru cd el il interpreteazd astfel: . ci egti stdpin pe intimpldrile vielii tale 9i ci poli faprovocirilor cu care egti confruntat. numirul pesimigtiloi cure. Mai mult. spun a9a: . O perspectivd pozitivd sau neg.din Chicago. Reaclia emogioniH ra acea"stf.errgescsd vind nimic in veci" . Am trdit asemeneamomente de multe ori. in timpul primului an. In vreme ce sistemul mintal al pesimistului duce la disperare.Depdgirea acestor ri sporegteir schimb sentimentul de eficacitate personaAceastd atitudine ii ajutd pe oameni str igi foloseascXmai bipe care le au . Orice refuz pe care il intimpind un agent de vinzdri este o micd infringere. moralul se deterioreazd.. seligman a'descoperit cd noii vinzitori care erau optimigti din fire reugeau sI vindd cu 32"/.. Dezvoltarea unei de orice fel intdregte aceastd eficacitate personald. Totul curge de h eine.ca 9i neputinla 9i disperarea fi dobindite.eo imcapitald in privinfa capacitdlii de a geii o motivalie su_ ryJtanje ficrenta_ pentru a continua."2a TRANSAI NEUROBIOL A GIA MAIES TRTEI Un compozitordescrieastfelmomentelein carelucreazdcel bine: Te afli intr-o stare de extaz intr-o asemenea mSsurd incit simli cA Fproape nu edgti. care a adunat asemenearelatXri ale momende virf din de vedere profesioffi . dar mai ales cird este vorba de o asigura ret caz in care .2s fI I \_Z (} .t5 esie de doud ori mai mare decit al optimigtilor. i9i pot schimba abor_ darea la urm5torul telefon.Pur gi simplu persoana asta era prost dispusd. ingineri. baschetbalittl.alpinigti. infringere este d.. ei abordeaztr lucrurile in aga fel incit sd intr-un fel sau aitul.. directori 9i chiar funclionari cind povestesc ce s-au intrecut pe sine intr-o activitate la r.tivd poate fi otrdsitur5 iem_ peramentald innlscutd. Seligman a convins compania Metlife sd angajeze un grup special de solicitanfi_de slujbl care au avut un punctai mare latestele de optimism. psiholog la Universin.N-im abordat birre situalia.

M-am simlit ca o cascaqa. .El poate presupuneun efort considerabil calmare 9i concentrare pentru a incepe treaba . . ea este intrinsec o rdsplatd.-... l rrCe de ceea ce aq de f5lglgcit uitd de ei. emoliile nu numai cd sint stdpinite gi canalizate. mai ales cind aclioneazl la cote maxime. $i totugi transa (sau eventual ceva asem5ndtor) este o experienld prin care trece aproape toat5 lumea din cird in cind. renunlind la preomai pulin importante ale vielii de zi cu zi .pe calrco ating atunci cind rezultatele lor extraordinare par a fi obginute fdrd efort. Eul nu mai existi. moment valul limbic capteazd restul creierului. aceste sint lipsite de egoism. atunci cind o termind observd nigte moloz pe jos. Aceasttr senzalie este mai clard ir momentele de extaz in care doi parteneri fac dragoste 9i ajung la o armonie totald.". Alenlia fir starea Acest tpde transd este una relaxatS.Thansaeste o 91Presu -extaz de constrinextaz pare si fie un plodus jntermediar al concentrd: care premerge transa. Pentru cd in aceast5transd ne simfim atit de bine. Experienla este una extraordinari: pecetea acestei transe este o bucurie spontan5. incerctrd sd-gi depXgeascX limitele anterioare. oamenii se plictisesc. Transa reprezinttr poate emolia absolutd aflatd in serviciul performanlei gi al acumuldrii de cunogtinfe.. dauryna o reugiti sau un egec.Sportivii numesc o asemenea stare dc gralie . aproape un extaz total.pentru cd plicerea purd a acfir sine ii motiveaz5. tansa apare ir acea zonl foarte delicatd ttrg plictiseal5 9i panicd. Intr-o asemenea trans5. reflec. Este uluit sd afle ctr.118 N atura in t eli g en! ei emo! ion al e Aptitudinea de a stdptni t19 durat dou5zeci de ani26.^: i intr-o asemeneamdsurS.. in mod paracare-E-dffiEr:okrea stare dovedesc o stdptrire ri a ceeace fac. Transa este o stare de uitare de sine opulg renlgllpli4lne-.. Dase cere prea pufin. aceastdtransl ili este blocatd. loc sd se piardd intr-o preocupare pli@ nd de nervoZitaGlceltare intri in aceastdtransd sirt atit de abacest curs special.gi el nici mdcar n-a observat. 9i inheabX ce s-a intimplat..{'entru c5 intrase intr-un fel de stare de relaxare: . hrtr-adevtrr. pline de energie Si qentrate pe misiunea ce trebuie indeplinitd. mal a intr-o asemen'eatransX. starea de gralie 9i eficacitatea ce caractetransa sint incompatibile cu atacul emofional. care detageazdacea de tulburdrile emolionale.acesta fiind pas care presupune o oarecare disciplinS. furcit le sint puse la incertalE' itetile @5zmlffihalF:-.cum ar fi r.tgg!e3bl9lg!gin(Iic.Pldcereaspontand. dupd ce a terminat cursa a declarat ctr ry31341in..Oarnc rcXseconcentreazX mai bine atunci c?nd li seceremai mult de obicei 9i sint in stare sd ofere mai mult ca de obicei. transa este minunat md este atit de de Fare este solicitat de o operalie grea in timpul cdreia intrd ir aceasti stare special5. Atunci cindlgtiiufffiFddphctiseala deprimdrii sau de agitalia anxiet6!ii. . in sala de operalii.Intrarea intr-o asemeneazond se mai produce 9i afunci cind ii au de realizat un lucru Ju:u. literafura clasici a de . ile lor fiind te nela capacitate maximl atunci se afld intr-o asemestare/ ei nu mai sint preocupafi de felul cum se descurci. Dacd li se cere prea intri in panicd. dar foarte re diferd de acela in care te strdduiesti si fii atent cind spt+ellg-pricepglieje . p_ublicul.zona".intr-ugmonqg4!_binecuvintat care ii ffi Roffe-SieinrotGiGE a ..i ceilalti ri dispdrind pentru o cligfl.''' Capacitatea de a intra intr-o asemeneatrans5 este de fapt un moment de inteligen!tr emolionald maximd.attrnci cind era atit de absorbit de actul medical o parte din tavan a cdzut .> . Odatd instalaaceasti concentrare are propria sa putere. dar sint 9i pozitive. Una 'fi concentrare a atentiei ra acfiude stare de Existi ins5 un ingel[tor la poarta de in- zon5._ tlalie-de aur la schi la Olimpiada de iarnd din 1994. in acest sens. Este o stare in care oamenii sint ind o atenlie r. .ob-tinTo-mc-. facturile 9i chiar starea de bine. iar misiunea respectivd pa'b se indeplini fdrd nici un efort...

"i. in principiu.120 l{atura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdp?ni 121 tenstr.rt g=I_ge de{apt creierulpoatefi mai eficientatuncicind Ie exec}tX. Felul in care acegti elevi gi-au petrecut a fost monitorizat.il.. in _ stare chiar 9i munca nii sint repetdun paradoxsimilar: chiar gi lucrurile celemai complical... DacI treaba este prea simpld.incit trezirea inhibarea ". Csikszentmihalyi a constatat cd aceia care in stuie au savurat din plin bucuria de a picta au devenit pictori ortanfi. ca balerintrsau ca geneticianeste cel pufin in parte de a rdmine ir trans5..i. trebuie sI picteze.in mod similar..]Br r s .'*!d chiar gi lucruri extrem de grele. mai presus de rte.Intr-adevdr.Sepoate suslineci stipinirea unui anusau a unel ini este stimulatd de experienfa ceva cl'ln ce rn ce mar bme ca dst.{ffi. lucru are o lrtrlrTte o energiemintaltraplggpedCrminim.llr" cir_ 9i cuitelor neuralese adapteaztr nevoilor de moment.. decit 6ldGJE-dbriE-eu-ftsftnsr6gate sau decit cele caresint inctr mult prea grele.. i"t J. tot aga este gi cu infatq} Elevii care intrd in ace - - lsi deptrgesc poten!!Al!r!@!-pdile$e!e special de gtiin!5 din Chicago .cair cazulprogramatoruluide calculatoare.. se ajunge mai degrabd la an- *. existd o rela]ie p1eintre zonele active gi necesitdlile misiunii respective.ii"il.t_v '. indiferent de domeniu.r. s-au depirtat in cea mai mare parte de acest doiu dupd ce au absolvit studiile.unde sc - 4 ' :: ' .us la o stareneuraldprofund distrastr de alte elemmte3O. Daci artistul aflat in fala pinzei incepe se intrebe cu cit o va vinde sau ce vor spune criticii.. d.atunci cinJcrelerul funclionea_ zi mai pulin eficientdinpricina oboseliisau a neryozitdlii saua emofiilor. LTNNoUMaDEL DEEDUCATIE cX aceastdtransd apare in zona ir care o anumitd acii provoacd pe oameni sd aclioneze la capacitate maximd.creierulesteatit de .i.tr* sante.sporesc ai ganselede a ajunin aceastdtransd.ii".. Csikszentmihalyi trage concluzia c5: . dacd este prea complicatd. se fac cu un consumminim de energiemintali.."sr Aga cun({ggrya este o necesitatepentru miiestria intr-o anutl artd sau profesie ori intr-un megtetug.ctrc abildle pel4qite oamenilorsd F6cticd jntre in transd:stipryreEfrlsJEiiiromtr-6 anur-nrite *1i... Ivfi2gfrile bine antrenate presup. i""t* alfosj activatepreamulte zonenu neapdratnecesare "A _ ceea ce a o..areloc o estompare a precizieiefortului cortical.M*"T:i:"*5*:"J.' circuitell neurate r"'.i"J.Ou. transd. nu va mai ln stare sd meargd pe calea originali pe care a pornit.degl"d d" g_t*pllSg*Jge!4.r r l l qr l s r l r l - st5im- tNvAyarut gr TRANSA.dintr-un studiu fdcut pra a 200 de artigti plastici la 18 ani dupl ce au terminat arplastice. existd o presle merge rn_ paralel-cu ceea ce se intimpld in creieq.e c{ asemenea acliuni sofisticate qlesupun o mai mare activitate corticald gi nu una mai micd. Cei care au fost motivali in facultate.r*.irr rnur" maestru al sa_ hului sau de rezolvarea unei probleme de maternaii. mdsurd ce aptitudinile lor cresc...toli fiind siprintre primii 5% in matematictr . ea este plicti.calm".il.ata cum se infmpltr la sfirgitul unei zile h"ti9i.v .hi . Ctrd oame. Reugite- ciei6\-.Acest logrcapoatein sensul. fie ctr este vorba de o partidd ..n un efoit mintal . . tradifiilor contemplative descrie stdrile de absorblie experimentate ca purd grafie: transa este indusd doar de o concentrare inAtunci cind urmdrim o persoand aflatd intr_o asemenea sta- I cu eficienfd maximd ca in cazul transei. Ace_ lagilucru seintimpl' 9i i' cazulplictiselii.ffi# performanla optimtr-para fi o oazda eficienlei ".au fost caracterizafi de |i fltre profesorul lor ca fiind capabili de realiziri mai mari sau gpi mici la matematici.. cred.i"i.Pictorii.... Cheia transei este insd aceea cd ea se instale azd doar.- . lor abordeze decit la transtr. ri" naesrcmiba-ae de une_ le mintale. dar visind la gi la bani.i. ffi_ plexe.caElF5!!ndomeniul tpune un strgur obiectiv. in ca re a impulsuluitd deoarece inseamnd ctrtransale permiteoameni_ Ij sd TTi*1biId. N-a fost .. creafiei. s-u.#S.t . atins un virf al capacitllii respective. fiecare avind un pager care din cind cird suna la intimplare peste zi gi atunci ei erau instruili si noteze ce ficeau in aceacliptr 9i in ce dispozifie se aflau..

.Ql mai bine se"invafd atunci cind 1ii la un anumit lucru. psihologul de la Harvard care a dezvoltat teoria inteligenlelor multiple. sint cel mai adesea atrasi de studiul propriu-zis pentru cl in felul acestfia-E-il#Fare de transa. in ?e cTI** ce copilul va ft-. Cine nu-gi mai amintegte gcoalaca pe tngiruire de nesfirgite ore de plictiseald punctate de momente mare panicd? Urmirirea unei st5ri de transd prin intermediul hrrii este rnai uman."on "ri" ""ir"ffi lizarea emoliilor spre scopuri productive esteo aptitudine jortr.acestadevine o sursd de bgcurie pe care nu o avea decit in starGE cum penFUa se{unge in sEre cleTiansd este nevoie de a trece dincolo de anumilimite ale capacitdlii fieciruia.r22 Natura inteligenlei emolionale Ap/vd*u<a stdPini 123 deloc surprinzdtoare constatarea cd aceia care n-au reugit mare lucru au invdlat acasd cam cincisprezece ore pe strptdmind.).tii. Din picate. Diferenla esenliald consta in experienla de a studia. Cind insl sint coplggifi de o anumitd treabd.piopuneaGardner. ea devine o motivafie primde progres. taffiG- sd se batd. Atit unii cit gi ceilalliGetreceau foarte mult timp din siptdmind plictisindu-se cu activi-Efi cum ar fi uitatul la televizor. spre care are o mai micd inclinatie. acest luciu este valabil pentru aproape toli adolescen.i pofi o anumitd plAcere in &t*tt faptul ci te-ai angajat ir acea treab[') . La urma urmei.indiferent c{este vorba de dans.i indemne sd mai inceice gi ih alte domenii". iar copilul va fi mai fericit. ceeace nu insemna o provocare pentru capacitatea lor intelectuali. .SperanEste ca atunci cfurd copiii in[rd in transa invdlatului aceasta .Fie ci estevorba de controlarea unui impuls saude amiunei recompense. Cunoscind felul in careeste ul copilului. spune Gardner. pentru cei care n-au reugit mare lucru. elevii care au avut reugite de virf. invitaful e". Cei care nu au reugit mare lucru i9i ocupau mai tot timpul in care nu firvilau cu mondenitXli sau cu stitul la taclale cu prietenii 9i familia. lugind cd experienlaaratdctra9ase gi ?ntimpl5. considerilragSa4r*tt5rile pozitive care o clasifictr astfel drept (ea mai sdnltoasd cale de a-i invata p_e c9pjr.. cindcopiiile pii"n-"r. Ho-ward Gardner. Acesta.' pl5cere un transd cam 40% din timpul acordat acestei activitlfi. va intra mai ugor ilr transd in domeniul respectiv delntr-un altul. a-iegit la iveald o descoperire.. mai firesc gi prin urmare mai eficient intru canalizarea emofiilor in serviciul educaliei. un model pozitiv de iriv5lare 9i de educalie tr raport cu cepe care le gdsim in gcoli.fransa folositdfn multe gcoli$re pun in practicdmodelul Strategia asupra Gardnerse axeazd lligenlelor multip@iie ificdrii profilului com Un cu talent inndscut la muzicX sau la sport de plu.du"it. Astfel se invald cu plXcere gi nu mai apar nici frica sau plictiseala. Acest lucru este aplicabil gi ink-un sens mai general. pe misurd ce copilul este atras ilr zonele in care se anin mod spontan = adicd. in care tr-o_ @ci -incep . Cei care nu au reugit prea multe descopereau pldcerea gi transa in mondenitdli 9i nu ir studiu. Pe scurt. acest :a unui talentsaua unui setde cunogtinlear puteasdaibdloc la sine. desigur. profesorulpoatesi adapteze o anumitX materie 9i s5-i ofere lecliile la acest nivel incepind cu faza de iniliere 9i pinl la una mai avansatd ln felul acestaoferindu-i un stimulent optim. motivindu:i din interior 9i nu cu ameninlIri sau promisiuni de recomperpg.ar nutea dezvolta anumite competenfe'1. devin nerdbdtrtori si-gi facd temele. la nivelul potenlialului lor de invdfdturl. cei care n@gi 1u ajung sd atingi acele aptitudini care sd le provoace transa se lipsesc de bucuria studiului gi riscd sd-9i limiteze nivelul intelectual de care ar fi putut sd se btrcure pe viitof2.grditoare. transa apbrea doar cam in 16% din timpul afectat studiului. Pentru cei care au reugit spectaculos. cu mult mai pulin decit cele doutrzeci 9i gapte de bre pi sdptlmind in care i9i pregltiserd temele colegii lor cu rezultate eicelente.telege-c5 uimincl un u . de motivarea persodea 9i de a incerca iar 9i iar atunci cind intervin sau de a gdsi c5i de a intra in starea de transtr pentru firai mare eficacitate . model al transeisugereazd cdstipiIn generalvorbind.frIt6ffililsau muzicd .toate acesteadovedesc cd puterea emocgnste in ghidarea unui efort eficient.Ar trebui s6 folosim starea pozitivi a copiilor pentru a-i determina sd invele la materiile laiare ti. cel mai adeseaapirea o stare de anxietate care le depdgeacapacitatea de a o stdpini. de reglarea dispoziliilor in a9a fel incit sX faciliteze 9i nu sd impiedice gindirea. Atunci cind le-a fost analizatl dispozifia.

Nu ar trebui strne surprindd sd afldm tia ajuttr in viala sentimentald. In general. Mult mai ele sfurtexprimateprin alte indicii. de la manifestarea recunogtinlei pind la seducfie. Independenla empatiei in racu inteligenla academicd a fost constatatd 9i in cazul unei ri cu o versiune PONS pentru copii. s-a constatat cd nu existd decit o relalntimplStoare intre rezultatele rndsurdtorii acuit5lii empatice cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de la de sfirgit de an din gcoal5.Aceastd ^ joc in in vaste zone ale arenelor viefii. in acest test. pentru cX nu_gi putea manifesta sentimentele gi nu le ricunogtea nici pe ale ei. Scenele resau un spectru foarte larg.mai sensibil. pe Ellen.de lmplu. cu atit sintem mai capabili sd interpretxm sentimentele altoral. de la vtrzdri lamanage_ ment..tdlit performanlele de-a lungul unui test de i gi cinci de minute . el schimba subiectul. . expresia felei gi altele asemenea.Rdddcinile emoatiei t25 Ridicinile empatiei ei este detectati la psihopafii criminali.constructive. de la uri la iubirea matemtr2. a fi mai popular gi mai deschis . astfel incit spectatorii sd detecteze emolia cu ajutorul indiciu sau al altuia. Din testele fdcute asupra a peste 7 000 de persoane in Statele ite 9i 18 000 in alte 1iri. Toli care 9i-au imbunf. capacitate . sint de fapt total pierdufi atunci cind trebuie sd-gi dea seama ce simt di. de la gelozia furioasd pind la a iertare. efectuat . in unele scene dispirird orice altfel de indicii in afard expresia felei. ct cea mai vastl cercetare asupralimbajului trupului gi capacitdlii oamenilor de a detecta asemeneamesaje nona fost fdcuti de Robert RosenthXl.probabil cd nu este surprinzitor .Profilul SensibiNonverbale). Absenfa empatiei este de asemeneagrditoare. Dacd Ellen spunea ctr este cu moralul ia pdmint. Gary fXceacomentarii .uluili cind ceilalli i9i exprimd sentimentele fafd de ei. care habar n-au ce simt. erau prezentate doar migcirile trupug.. Continuind pe linia descoperirilor referitoare la elementele inteligenld emofionaltr. a fost montatd astfel incit din fiecare cadru unul sau mai canale de comunicare nonverbale au fost sistematic gter- Revenim Ia Gary.talentul de a gti ce simt ceilalli _ intrA . oamenilor sirt rareori transpuse in vorbe. Dezorientali de propriile lor sentimente. strdlucitul chirurg din picate alexitimic.m. o serie de casetecu diverse tinere care-si exsentimentele. Notele ""i emolionale trans_ mise prin cuvintele sau faptele celorlalli _ tonul vocii sau schimbarea poziliei corpulul tdcerile elocvente sau tremuratul. In altele.trec neobservate. arexitimicii sint la fel de. s-au constatat avantajele capacitdlii a interpreta sentimentele prin indicii nonverbale. la violatori 9i la cei molesteazd copii.un senul care aratl cI au talentul discearnd capacitatea empatici . Cheiaintuirii sentialtcuiva st5 in capacitatea de a interpreta canalele nontonul vocii. care spune multe . care 9i-a supdrat atit de tarelogodnica. psiholog la Harvard. referi_ toare la Ellen fdrd si-gi dea searna ci ea se simfea direct atacatd de acestecritici 9i nicidecum ajutatd ir vreun fel.s-a dovedit cd au gi relafii bune cu sexul opus. Ca majoritatea alexitimicilot el era tipsit de empatie 9f d" p"rr_ pectivS. Empatia se construiegte pe congtientizarea de sine. rd_ ddcina afecliunii aflindu-se tr acordul emofional"gi in capacita_ tea de a fi empatic. Alexitimicii preflrm Gary. inclusiv o fi bund adaptare emofionald. cu cit sin_ tem mai deschigi fald de propriile noastre emofii. etudenfii sdi. nonverbal. de la compasiune"la acliunea politic5. trecind prin principalele canale nonverbale de coicare.a.. de la iubire la afecliunea pirinteascd.nivelu-l inteligenlei emogionale gi un egectragic in ceea ce ar trebui sd fie ceva omenesc. dacd ea ii vorbea despre iubire.d. reile sint mai bune decit bdrbafii ir acest tip de empatie. gestica. Rosenthal a impXrlit un test de empatie refela PONS (Profle of NonaerbalSensitiaity. Aceastd incapacitate de a detecta sentimentere cerorlaili este un efect major la. Ei sint afoni din punct de vedere emofional. bary nu reugea si o infeleagd. pe lingd faptul cd schimbulde replici verbalenu seauzea.ur.. cdci toate se leagd inire ele.

Asemenea mesaje .anxietate in tonul vocii cuiva. de exemplu. Teoria lui Titsusfine cd empatia i. termen folosit inilial rreticienii esteticieni pentru a denumi capacitatea de a perexperienfa subiectivd a unei alte persoane. a vizut un alt copil cdzind.Apoi inni$te fursecuri.oneazl la orice li se infm- . La numai citeva luni dr. cind cuvintele cuiva sint in dezacord cu ceeace transmite de fapt.tdde conceptul inilial pornegla grecescul empatheia. Rezultatele acestui studiu au sugerat cd riddcinile empatiei se afld undeva in prima copiltrrie.care poate fi simlitd in general fali de altcineva a impdrt5gi sentimentele persoanei respective. ceea ce evoci aceleagisentimente in perrespectivd. dar jenny incd pare tngrijoratd. dar el se retrage.126 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 127 asupra a 101 copii.sint percepute aproape intotdeauna subcongtient. Hoffman de la Universitadin. s-a dus s5-9i ia ursulelul de la prietenul lui Paul. lntr-adevdr. care avea un an gi trei luni. unbdielel de un an gi-a adus mdcird v5d un alt copil cu lacrimi in ochi. un psiholog ame. ftrrd a da o atenlie speciald naturii mesajului. din ziua ir care se nasc. El s-a gindit la un cuvint aparte gi nu s-a oprit simpatiei. Copiii ca Jenny congtientiabil gi se acordl cu ceilalfi.. de exemplu. chiar furainte de a-gi da searna pe de-a-ntregul cI ei existi practic separat. Seline dupd el 9i incepe sd scinceascd si il mingiie pe pir. Capacitatea care ne permite sd'facem asta bine sau riu este la rindul ei dobinditX in cea mai mare parte implicit. negtiindpreabine cestrfaIntr-un studiu ftrcut de Martin L. O serie de studii fXcute de MaRadke-Yarrow gi Carolyn Zahn-Waxler de la Institutul Na- crrM AcTloN EAZAEMPATTA ln momentul in care Hope.. Michael.6 aceastl fazd de dezvoltare.o reaclie pe care unii o considerl un precursor timpuriu al empatieis" Psihologii dezvoltirii au constatat ci sugarii reacfioneazXcu multd inlelegere la suferinfa.Copilagulse calmeacearcd zl. B.ca gi cum ea s-ar fi lovit.lpi nagtere.Mimarea motorie dispare din repertoriul copiilor in perioacare ircep sd meargtr de-a bugilea. poate gi pentru cX doregte sd inleleagd mai bine ce se cu persoana respectivd. ci doar primindu-l tacit 9i reaclionind la el. cum Paul a continuat si plingd.. si-l mfngiie pe cap 9i si-l batd pe umtrr.sugerind cd stdpinirea capacitilii ernpatice ajutd la o mai mare eficien!5 gi la cursuri (sau pur 9i simplu ii determini pe profesori si-i indrdgeascd mai tare).. adevirul emolional consttr in felul fir care spune ceva 9i nu in ceeace spune.degi in medie IQ-urile lor nu erau mai mari decit ale copiilor care au doledit o mai micd aptitudine fir interpretarea mesajelor nonverbale .altcuiva. al gesticii sau al altor canale nonverbale. care avea doar noud luni. dacd un alt copil lovbgte la deget.ContinuAsd-i aducdjuclrii. Una dintre regulile empirice folosite in cercettrrile de comunicare este ctr 90% sau chiar gi mai mult din mesajul emolional este nonverbal. Aceasttr confuse constatXgi atunci cind un copil de un an imittr suferinla a. de proprie gi sint in stare sd se relaxeze.i are baza iretr-un fel de imitatie fizinefericirii altora. Michael i-a dat inapoi ursulelul care-i asigura securitatea. sugarii suferX cind aud alt copil plingind . gi aceastala nivelul tonului vocii. celor din jurul lor ca 9i cum li s-ar infmpla lor.cum mai este ea numitd. cam pe la doi ani 9i jucfurd igi dau seama cd durerea altcuiva este diferitf. . copilul ingepe sd facd distinccei din jurul lui in raport cu sensibilitatea personalS 9i emolionale ale altora. ignorind-o pe acestuia.New York. plingird incep sd inleleagd cd de fapt suferinla nu le aparfine. Tot acegtia au fost 9i cei care s-au descurcat mai bine la gcoalX. Practic. Titchener. Iatd o intimplare din jurnalul unei mdmici: Copilul unor vecinipltrge. In mdsura ih care mintea rafionalX inseamnd cuvinte.. Vdzirdu-gi mama plingind. a fost inifial de la care a pornit cut'rntul empatic.a se simli in". ci este ltcuiva. Ambele gesturi mirunte de simpatie gi de afecliune au fost constatate de mdmici pregdtite special ca str inregistreze asemenea intimpldri in care aclioneazd empatiaa. Pe la un an 9i ce- pentru a-l alina pe un prieten care plingea.aga cum a fost el foloial in anii 1920 de citre E. chiar dacd nu i-au curs lacrimi. iritare printr-o gestictr foarte precipitati . Aceastd imitalie motorie. care plingea. sugarii reacf. careera gi eair aceeagi incipere. Ateastd ugoar5 diferen!5 fa.. $i Jennyseapropiegi incearce si-i dea gi ea. emoliile inseamnd nonverbal. a izbucnit in lacrimi gi s-a tirit si fie alinatd de mama ei. cei care au dovedit o oarecare aptitudine pentru identificarea sentimentelor nonverbale erau printre cei mai indrdgiji in 9coal69i mai stabili din punct de vedere emofional3. copilul gterge la ochi. copilul de un an igi va duce gi el degetul la sd vadi dactr il doare.degisint inctrdezorientafi.

iar cird ftrtorcea capul. Un gest mlrunt. Acestemici racordtrri la nivelul copilului il p6 i9i retrtdreascl sentimentul cd se aflX intr-o conexiune mesajdesprecare Stem susline ctr mamele il transrninut furminut atunei ctrd interacfioneazd cu sugarii lor.Dacd doar imifi copilul asta arati doar ce-a fdcut. Fred era clar mai speriat gi mai dependent decit Mark. el considertr ctr cele mai importante leclii de via!5 emolionald'sint date in asemeneamomente de intimitate. mesajulclar este se racordeaztr mai mult sau mai pufin nivelului de inal copilului. Pe de alt5 parte. cird voia str intreruptr acest contact itzual. in cel mai bun sens.Uite ce tare ai supirat o".Intr-o asemenea interacliune.tncepesd igi dezvolte ideea cd persoanele celelalte pot gi ii i sentimentele. Stem afirma cd aceste moment repetate de racordare sau de dezacordare dintre pdgi copil fiormeazl un orizont de agteptare emofional al coajuns adult in ceeace privegte relaliile apropiate . Astfel s-a constatat ctr sint mai empatici acei copii a clror disciplini presupune atragerea atenliei asupra faptului cX prin comportamentul lor ii afecteaz6. gingurindu-i pe limba lui sau imifindu-l chiar. COPILULBINE RACORDAT irtr-un proces pe care Stern il numegte de racordare. in special ajutindu-i pe cei care sirt necdjifi. Sarah trcerca adesea sI intilneasctr privirea lui Fred. Actul sexual este.128 Natura inteligenlei emotionale Rdddcinile empatiei 129 lional de Boli Mintale aratd cI o mare parte dintre diferitele abordiri empatice au o strirsi legdturd cu disciplina impusd de pdrinli copiilor. din este foarte diferittr de o simpld imitalie. un copil scuturtro juctrrie gi attrnci mrunail impinge pufin in n de rtrspuns. copiii igi dezvoltd un repertoriu empatic reactiv. pe Mark 9i pe Fred.ceea ce adeseaii aducea lui Fred lacrimi in ochi. Cind aveau doar trei luni. Stern este fascinat de acest schimb mirunt 9i repetat care se petrece intre ptrrinte gi copil. un act de mutuali. iar ea nu incerca sd il urmdreasctr din priviri. pe atunci psilriatru la Universitatea Cornell.poamai mult decit orice intimpllri dramatice din copilXrie. dar nu exista o emofionald cu Fred. In schimb. Sarah avea doutrzeci gi cinci de ani atunci cind a nXscut doi gemeni." face dragoste este probabil cea mai apropiati aproximalie adultd a acestei intime racordiri intre mamd gi copil. racordare se facetacit. intorcird intruna capul in stinga 9i ir dreapta. Mark ii privea pe oameni drept in ochi. una dintre modalitdlile prin care igi exprima aceste sentimente era aceea cd nu voia str priveasci pe nimeni in ochi. nu si4!it. Gemenii 9i mama lor au fost atmt linuli sub observalie in urma trnui studiu ftrcut de Daniel Stern. Fred reacfiona devenind mai empatic.. presupunesesizarea scrie:. Un an mai |irziu. De indattr ce ea intorcea capul. tt loc de . Aceastd perceplie ar putea sd stea labaza unei subtile diferenle in felul in care gi-a tratat btriefii. Ea avea impresia cd Mark ii seamdntr mai tare.. la Facultatea de MedicindT. El a constatatcf.Urit din partea ta. intorcea capul ugor in sus sau intr-o parte cu un zimbet de invingtrtor.. prin aceasttr racordaremamele sctncegte de bucurie gi mama confirrne bucuria legtrninugor pe copil. cele mai importante sint acelea in care copilul afld ci acesteemofii sint receptate cu empatie. in cel mai rau sens.estelipsa acestei mutuali- PRETULRA CORDARTI GRE'ITE susline cd din acesteincercdri de racordare repetati su.'caparte a ritmului unei relaSbrn a studiat acestlucru cu o precizie microscopici prin inunor inregistrdri video ale marnelor9i sugarilor ceduore intregi. Mark putea s6-9i ia ochii de la ea oricind poftea.constatat c5 empatia copiilor este formatd gi prin observarea reacliilor altora atunci cind acegtiasuferd.pe alfii: . din nou incerca sd il fac5 s-o priveascI.A facedragoste sttrrii subiectiuilalt o dorinld irnpirtd9it5. ir vreme ce Fred semina mai mult cu tatll lui.lor era intr-un perfect acord cu Mark. Stern spus: . Sarah nu incerca practic str stabileascdun contact vizual impus.. Fred se intorcea dupd ea gi acest ciclu continua pind-la aversiune . copilul gtie cd este infeles. De exemplu. acceptate gi reci- si redai sentimentele sale profunde intr-un alt fel. in cazul lui Mark. dar edificator. Acest sim! pare a se nagte pe la opt . imitind ceeace vtrd." S-a mai. Dintre toate acestemomente. agacum procedase 9i cu mama lui la trei luni. ceeace dd un sens tacit de ra. Pentru ca el sX inleleagd faptul cd sesizezi ce simcopiii sd-gi dea seama cd ele simt ce simt 9i ei.Magemeni. intenlii comune 9i o stare rede excitare senzuald simultand" atunci cind cei care se lgi rlspund in mod sincron. ca in cazul lui Fred.

130

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

131

luni, cind sugarii incep si-gi dea seama cd sint entitifi separate 9i continu5 sd fie formali prin relaliile intime de-a lungulfirtregii vieli. Cind plrinlii sint in dezacord cu copilul, el este foarte trist. In cadrul unei experienle, Stem le-a pus pe mame si reaclioneze exagerat sau insuficient ftr raport cu sugarii, in loc si corespundd agteptdrilor, racordirdu-se la sentimentele lor; sugarii au reacfionat imediat prin disperare 9i supdrare. Abgenfa prelungitd a racorddrii dintre ptrrinte gi copil duce la un chin emolional irigrozitor pentru acestadin urmX. Cind un plrinte nu reugegtesi-9i manifeste empatia printr-o anumitX gamd emolionall fald de copil - bucurie, lacrimi, nevoia de imbr5ligiri - copilul incepe sd evite sX se mai exprime gi eventual chiar sd mai simt5 acele emolii. Astfel, trtreaga gami de emolii se presupune cd incepe sd fie uitati, scoasddin repertoriul relaliilor intime, mai ales dacX de-a lungul copiliriei lceste sentimente continud sd fie ascunse sau descurajate. in mod similar, copiii pot ajunge s6 faioizeze o gamd nefericitd de emofii, care vor genera dispozifii pe mdsuie. Chiar 9i copiii ,,prind" anumite dispozilii: copiii de trei luni ai mXmicilor deprimate, de exemplu, oglindesc dispozilia mamelor atunci cind se joacl cu ele, afigind mai degrabd sentimente de minie sau de tristele gi mult mai pulin de curiozitate spontanX sau de interes, comparativ cu sugarii ai cXror mame nu sint deprimatee. Una dintre mamele studiate de Stern reacliona permanent insuficient fa!5 de nivelul de activitate al copilagului; irr cele din urm5, copilul a invdlat sd fie pasiv. ,,Un copil tratat astfel invald cd atunci cind se entuziasmeaztr gi nu reugegtesX-gientuziasmeze 9i mama, nu mai are rost s-o facd", afirmd Stern. ExistX irrsd speranle in relaliile ,,reparatorii": ,,Relafiile stabilite de-a lungul vielii - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau in psihoterapii - igi schimbd forma permanent, modificind modelul de funclionare. Un dezechilibru dintr-un anumit moment poate fi corectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care dureazi o viald intreagS." lntr-adevir, diverse teorii ale psihanaligtilor suslin cd relafiile terapeutice care furnizeazd chiar o asemeneacoreclie emofionali reprezinttr de fapt o experienld reparatorie de racordare. Oglindire este termenul folosit de unii ginditori psihanaligti pentru reflectarea a ceea ce pacientul ii expune terapeutului, aiesta din urmd reflectind starea interioard tot asa cum reugegteacest lucru o mami aflatd in acord cu sugarul ei. Sincronizarea emo-

este ir afara congtientizirii propriu-zise,.de9i pacientul

gi infeles. de fapt sd fie profund recunoscut Costulemolionalal lipsei unei racord5riin copildriepoatefi
foarte mare pentru tot restul vielii - 9i nu doar pentru coUn studiu efectuat asupra unor criminali care au comis cele crude gi violente crime aratd cA una dintre caracteristicile Ior, care ii diferenliazd de ceilalli delincvenfi, este tocfaptul cX au mers din casdin casd, au tot schimbat divergi pdi adoptivi sau au fost cresculi in orfelinate - aceste cazuri rersugerird cd neglijarea emolionald gi prea pulinele ocazii de a racorda sentimental cu cineva au dus la acesteatrocitdtilO. ln vreme ce neglijarea emolionald pare si opacizeze empatia, 9i un rezultat paradoxal, determinat de un abuz emoliosuslinut gi foarte intens, inclusiv cruzimi, ameninldri sadice, sau simple rdutdli. Copiii care silt supugi unui asemetratament pot deveni hiper-receptivi la emoliile celor din julor, datoritd vigilenlei posttraumatice putind deslugi semnade ameningare. Preocuparea obsesivi pentru sentimentele lli este tipicX acelor copii matratali din punct de vedere gi care la virsta adultd suferd de o instabilitate emointens5, cu vegnice suiguri gi coboriguri, care adesea sint te ca aflindu-se ,,la limita unor tulburdri de personate". Mulli dintre acegtia au un fler inndscut in a detecta ceea Simt cei din jur 9i deseori se afl6 cd au suferit maltratiri emoin copildrielr

NEUROLOGIAEMPATIEI
Aga cum se intimpl5 deseori in neurologie, rapoartele referila cazuri ciudate 9i bizare sint de obicei primele indicii ale lui empatiei fir creier. Conform unui raport din in care erau revizuite mai multe cazuri de lede exemplu, , ale lobului frontal din dreapta, pacienlii au dat dovadl de deficien!5 curioasd: erau incapabili sd inleleagd mesajul emonal din tonul vocii celorlalli, degi inlelegeau perfect cuvintele sine. Un l,Mulgumesc" sarcastic sau unul plin de recunogtin9i unul plin de minie aveau acelagi inleles, neutru, pentru ei. schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii pacienli care iserd leziuni in alte pdrli ale emisferei drepte 9i care reacfiodiferit ca perceplie emolionald. Acegtia erau incapabili sd-9i propria emolie prin tonul vocii sau prin gesticd. Ei

132

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

i33

gtiau ce simt, dar pur 9i simplu nu puteau transmite asta. Toatc aceste regiuni corticale ale creierului, aveau sd observe diversi autori, au strinse legdturi cu sistemul limbic. Aceste studii au fost trecute ftr revistl cabazd,pentru o lucrare semnati de Leslie Brothers, psihiatru la Institutul de Tehnologie din Califomia, care se ocupa de biologia empatieilz. Reanali_ zind atit descoperirile neurologice cit studiite comparative pe 9i animale, Brothers a subliniat ci nucleul amigdalian 9i legdtura dintre acesta gi zona asociativtr a cortexului viiual constituie cheia circuitului la nivelul creierului de care e legatd empatia. Mare parte dintre studiile neurologice relevante s_au fdcut pe animale, mai ales pe maimufe. Faptul cI aceste primate afi_ geaztrempatie - sau o ,,comunicare emolionalX,,, cum preferd sd-i spund Brothers - este clar nu numai din povestirill anecdotice, dar gi din studii cum ar fi urmtrtoarele: maimulele au fost invdfate mai intii sd se teamd de un anumit ton, prin aceeacd il a:rzelu atunci cind primeau gi un goc electric. Apoi, au invdlat sr evite gocul electric, aprsind pe o manetd ori de cite ori auzeau acel sunet. Pasul urmdtor a fost ca perechi din aceste maimule sI fie puse in cugti separate, singura comunicare dintre ele ficin_ du-se ptintr-un televizor cu circuit inchis, care le permitea sd va_ dI imagini cu cealalti maimull. prima maimuli, dar nu gi cea de-a doua, avea sd audd acel sunet nepldcut, ceea ce-i trezea o expresie de fricd. ln acel moment,."u'd"-u d.oua maimulE,vdzindfrica pe chipul celei dintii, apisa maneta care impiedica go_ cul electric - ca un act de empatie, in cazul in care nu era o for_ mI de altruism. Dupd ce s-a stabilit cd acesteprimate non-umane detecteazl intr-adevdr emoliile urmdrind chipurile semenilor lor, cercetrtorii au introdus in creierul maimulelor eleckozi fini. Acegti elecpermiteau furregistrarea activitilii unui singur neuron. f.ozi Fjectrozii care inregistrau neuronii din cortexul vizriat 9i din nucleul amigdalian au ardtat cd atunci cird o maimuld vede chipul celeilalte, aceastdinformafie ajunge la neuroni trecind mai intii prin cortexul vizual gi apoi prin nucleul amigdalian. Aceastd traiectorie evident ci este una standard pentru orice informatie care trezegte o anumitX emofie. Sulprinzdtor este insi faptul cd rezultatele acestor studii au ardtat cd in cortexul vizual au fost identificali neuroni care pdreau sI aclioneze numai cardspuns la o anumitl expresie a felei sau la anumite gesfuri, cum ar fi o

ameninldtoare a gurii, o grimasd de fricd sau o ghedocilS. Acegti neuroni sfirt diferili de ceilalli din aceeagi care recunosc chipurile familiare. Asta pare sd insemne cd

la fapt creierulesteconceputde la bun inceput sdreaclioneze
tmite expresii emolionale - adicd empatia esteun datbiologic. Alte dovezi referitoare la rolul cheie pe care il joacd traiectoamigdalo-corticald ar fi interpretarea gi reaclia la emofii;

Brothers,aparin studiile pe maimuagaclrn sugereazd !8tea, intre nucleul lflate in silbdticie careau suferit o deconectare
9i cortex. Cind au fost ldsate printre ai lot aceste au fost in stare strigi continue obiceiurile cum ar fi acede a se hrXni gi de a se ctrlira in copaci. Dar bietele maimule

pierdut posibilitateade a reaclionaemolionalin raport cu maimule din grupul lor. Chiar 9i cind o maimu!5 din grup
t sX o abordeze prietenos pe maimula ce suferise decoaceastea din urmd a fugit 9i ?n final s-a izolat, refuzind legdturd cu celelalte maimufe. Tot acesteregiuni ale cortexului furcare se afli concentrati neii specifici emoliei sint gi cei care, dupl cum observd Broau cele mai puternice legdturi cu nucleul amigdalian; inemoliilor presupune un circuit amigdalo-cortical ca.are un rol primordial in orchestrarea reacliilor potrivite. ,,Vairea de supraviefuire a unui asemenea sistem este mai mult clar6" laprimate, constati Brothers. ,,Percep!1afa,tddeo alabordare individuald ar trebui sX dea nagtere unui anumit ti[de reaclie psihologici] - 9i foarte rapid - croit in funclie

i;rtenlie,fie ci estesi mugte,fie str se spele,fie sd se inmultt73

Obazi psihologicd similari penku empatie in cazul oameniapare in cadrul studiului fdcut de psihologul Robert Levende la Universitatea Berkeley din California, care a studiat '

ri cistrtorite, furcercind si ghiceascd ce simte partenerul Metoda lui este simpld: cuplul o discufie mai aprinsSla.

lnregistrat pe video, iar reacliile psihologice le sint mdsurarh'rnci cind sint discutate chestiuni supirdtoare din cdsnicia - cum sd disciplineze coplli, cum sI cheltuiascd banii gi alasemenea.Fiecare partener revede caseta gi povestegte ce a it furmomentul respectiv, clipS de clipd. Apoi partenerul recaseta a doua oari, trcercind sd interpreteze sentimentele

134

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

135

Cea mai exactA empatie s-a produs in cazul solilor gi soliilor a cdrorpropriefiziologie o urmdreaexactpe acee6 a partenerululla ca" re se uita. Adicd atunci cind partenerul reacliona transpirincl masiv, la fel reacliona gi celdlalf atunci cind partenerului il bltea inima mai incet, ritmul cardiac i se incetinea 9i celuilalt. pe scurt, trupul lor imita in mod subtil, clipd de clipi, reacfiile fizice ale partenerului de viafd. Daci tiparul fiziologic al privitorului il repeta pe acela din timpul disculiei inifiale, el, privitorul, putea spune foarte pulin din ceea ce simlea celdlalt. Empatia apdrea doar in momentul unei sincronizdri fiizice. Aceasta sugereazd faptul cd atunci cird creierul emotional coordoneazi trupul prink-o reaclie puternicd - sd zicem, se aprinde de minie - nu poate apdrea o prea mare empatie, ir cazul in care apare in vreun fel. Empatia presupune suficient calm 9i receptivitate, astfel incit semnalele subtile ale sentimentelor celuilalt sd poatd fi recepfionate gi imitate de cdtre propriul creier emolional.

faptul de a ne pune in locul altcuiva - ii face pe oasd respecte anumite principii morale. Hoffman crede cI existd un fel de progres firesc al empatiei din cea mai fragedd copildrie. Aga cum s-a constatat, la un copilul intrd in panicd atunci cind vede un alt copil cdzind gi

sd plingtr;raportul esteatit de puternic ai de imediat,in$i bage degelelul in guri gi igi infundi capul in poala mamei, cum 9i el ar fi avut de suferit. Dupd primul an, cind copiii mai congtienli cd sint o entitate diferit5, trcearcd in mod si aline un alt copil care plinge, oferindu-i, de exemplu, urrl lui. lncX de la doi ani, copiii incep sX inleleagd cd sentialtcuiva diferl de ale lor si devin mai sensibili la orice ie card dezvdluie ceea ce simte de fapt celdlalt; in aceasti fade exemplu, ei igi dau seama cd celilalt copil are mindria lui consecinld cea mai buni solulie pentru a-l ajuta atunci cind nu este neapdrat sd ii acorde toatd atenfia. Mai tirziu, in timpul copil5riei, cel mai avansat nivel de emse manifestd atunci cind copiii sint in stare si inleleagl o re dincolo de situalia imediatl gi sd priceap[ ci starea sau situafia in viafi poate fi o sursd de nemulfumire cro. ln acest moment, ei devin inlelegdtori fali de un intreg , curn ar fi cei sdraci, cei oprimali sau cei marginalizafi. inlelegere din adolescen!5 poate duce la convingeri moaxate pe ideea de a alina nefericirea gi nedreptatea. Empatia subliniazd multe fa;ete ale judecifii morale gi ale i. Una ar fi ,,mfiria empatici", pe care fohn Stuart Mill o deca fiind ,,sentimentul firesc revangard... care se formeazd velul intelectului gi al simpatiei... atunci cind este vorba de !e care ne afecteazdpentru cd ii afecteazl pe al!ii"; Mill il numea 9i,,apdrdtorul dreptilii". O altd situalie in care emduce la o acliune moraltr este atunci cind o persoani din este suficient de impresionatd ca sd intervini in favoarea victime; cercetdrile arati cd in realitate cu cit empatia fald victimd este mai mare cu atit ganseleca acest martor exterior ,lntervind sint mai mari. Existd dovezi conform cerora nivelul empatie al oamenilor ar corespunde cu judecSlile lor morale. diverse studii din Germania si SUA au ardtat cd pe ce oamenii sint mai empatici, ei favorizeazd mai mult ile morale 9i, in consecinfd, resursele alocate celor nevo-

EMPAT I A gt ET tC A: nAo AcJrrt nt AAIRUISMULUI
,,Niciodatd sd nu crezi cd gtii pentru cine bat clopotele; ele bat chiar pentru tine// - este una dintre cele mai celibre fraze din literatura englezd. ]ohn Donne vorbegte de fapt despre leg6tura dintre empatie 9i afecfiune: suferinla altcuivj devine u ta-,q simli ceva fa!5 de cel5laltinseamnd ci-!i pasi. ln acestsens,contrariul empatiei este antipatia. Atitudinei empaticd este mereu antrenat5 in judecifi morale, in dileme morale care implicd potenliale victime: oare trebuie sI minti ca sXnu ili jignegtiun piieten? Oare trebuie sI te lii de cuvint gi sd mergi la un prieten bolnav sau sd accepli o invitalie la cind apdrutd in ultimul moment? Oare trebuie linutd artificial in vial6 o persoand care altfel ar muri? Aceste probleme morale slnt formulate de un cercetdtor care s-a ocupat de empatie, Martin Hoffman, ce susline cd rddicinile morahtefii se afld in empatie, pentru cd ea ne face sd ne pese de potenlialele victime - cineva care suferX, este ir pericol iau duce o viald cu lipsuri grave, de exemplu - si sd le impdrtdgim suferinfa, ceeace ne impresioneazi suficient ca sd ii ajutamls. Dincolo de aceastd legSturd imediati dintre empatie 9i altruism, Hoffman presupune cd aceeagi capacitate pentru o afecliune

136

Natura inteligenlei emolionale WATA FARAEMPATIE: CE ESTE TT,I ruTNTTE CELUI IARE MILESWAZA; M O RALITATE A SO U O PATULUI

Rdddcinile empatiei

137

gi sfirgegte in masturbare: Dupd aceea, atacatorul simte o vreme o oarecaredescdtugaredin starea de tristefe, nu-

Eric Eckardt a fost implicat intr-un delict scandalos: fiind garda de cgrp a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjat cl niqte ucrsagi plltili sX o atace pe Nancy Kerrigan, rivala Tonyiei de.la Olimpiada din 1994,care a luat medalii de aur la proba feminind de patinaj artistic. ln urma acestui atac, genunciiul lui Kerrigan a avut de suferit grav, fapt care a impiedicat-o sd srr antreneze citeva luni, foarte importante de altfel pentru cariera sa. Atunci cind Eckardt a vdzut-o pe Kerrigan la televizor cum plinge, remugcdrile l-au cuprins brusc gi i-a spus unui prieten secretul lui, ceea ce a dus Ia arestarea atacatorilor. Aceaita este puterea empatiei. De obicei instr, din picate, ea le lipsegte.celor care comit cele mai oribile crime. Profilul psihologi&l violatorilor, al celor care molesteaztr copii gi al celor care dau spargeri extrem de violente este acelagi: ei sint incapabili de empatie. Aceasti incapacitate de a simfi suferinla victimelor le permite sX se minttr singuri, incurajindu-se astfel in actele lor criminale. pentru violatori, minciuna sund cam aga: ,,Fembilor le place sd fie violate,, sau: ,,Dacd se opune, de fapt se lastr mai greu, asta e tot,,; pentru cei care molesteazd copiii: ,,De fapt, nu-i fac nici un rau copilului, ci doar ii dau pulintr iubire" sau: ,,E doar o altl forml de afecfiune,,; pentr_upirinlii care i9i maltrateazl fizic copiii: ,,Asta nu este decit o disciplintr de fier." Aceste autojustificEri au fost preluate de la oameni tratali-,pentru astfel de probleme gi care au declarat cd asta gi-au spus atunci cind igi brutalizau victimele sau se pregtrteau s-o facd. Blocarea empatiei la acegti oameni in momentul in care isi chinuiesc victimele este aproape intotdeauna parte componentd a unui ciclu emolional care accelereazdacestgacte pline de cruzime. Ele stau mdrturie din punct de vedere emolional pentru ceea ce duce la un delict sexual cum ar fi molestarea unui copil17.Ciclul incepe atunci cind agresorul e foarte suptrrafi furios, deprimat, singur. Aceste sentimente pot fi declangate,de exemplu, de urmXrirea unor cupluri fericite la televizor, ceeace ii creeazd, apoi un sentiment de deprimare, datoritl faptului cI el este singur. Atacatorul care cautd mingiiere in fantezia favoritl doregte de obicei o prietenie caldd cu un copil; fantezia devine se-

estede scurti durat5; depresia ce aceasta 9i singuritatearecum gi incepe sd se gindeasce mare forfX. Atacatorul ln mai putea s5-gipund in practictrfanteziileerotice,spunindu-gictr
justificdri, ca de exemplu: ,,De fapt, nu-i fac nici un rdu co-

i, pentru cXnu sufertr din punct de vedere hzic" qi: ,,Dacd copil nu vrea strfacdsexcu mine, mi poateopri." In acestmoment,atacatorulvede copilul prin lentilele unei
perverse gi nu cu empatie fali de ceea ce simte cu ade-

emofiositualie.Aceasti detagare *trrat cqpilul intr-o asemenea
caracterizeaztr tot ceea ce urmeazi, de la planul pus la cale

atentda ceea tru a-l prinde singur pe copil pind la repetarea Toate acestea in practicd a planului. intimpla ptrnerea 9i 1eseva fnt,urrnlrite ca gi cum copilul implicat n-ar aveanici un fel de
proprii; in schimb, atacatorul proiecteazd in fantezia

dinpartea copilului. Sentimen1neroticeo atitudine cooperanttr greafa, teama, dezgustul copilului - nu sint luate in sea{ele ele ar ,,distruge"tohrl pentru el. intr. Dacdatacatorulle'ar percepe, "i Noile tratamentepentru agresoriide copii 9i alli atacatori-se foncentreazemai ales pe lipsa de empatie fald de victime. lntrunul dintre celemai promilitoare programe de tratare, atacabrii citescrelattrricumplite ale unor delicte similare cu ale lor, urmdresccavictimelor.De asemenea, povestitedin perspectiva
video cu victimele in lacrimi, in care acesteapovestesc ce in-

&amne sX fii molestat.Apoi atacatoriitrebuie si scrie despre propriul lor delict din punctul de vedereal victimelot imagininpovestire ftr cadrul {u-gi'ce a simfit victima. Ei citescaceaste qnei terapii de grup gi incearcd sd rdspunddla intrebdrilereferivictimelor.in final, atabare la ataculrLspictiv din perspectiva catorii trec printr-o reconstituiresimulattra delictului, de data lceastajucind rolul victimei. ri William Pithers,psihologulinchisorii din Vermont,cel carea terapiea privirii lucrurilor dintr-o altXperspectivd, crcataceastA ni-a spus: ,,Empatiacu victima schimbdpercepfia,astfel incit ilegareadurerii devine dificild chiar gi in fanteziile erotice."$i intdregtemotivareablrbalilor respectivide a se lupta cu .Abtfel fornirile lor sexualeperverse.Doar jumdtate dintre atacatorii rcxuali careau urmat acestprogram in inchisoarerepettrdelict€lecomise,comparativcu cei carenu au urmat acesttratament

Cei care au acte de torturd pentru terorigti. nici de via!a ta. aceastdanomalie iese la iveal5: Ittmul cardiac scadeinloc sX creasc5.138 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 1.!i_aiur. in momentele lor de furie maximS. care uneori par sd nu aibX nici un motiv . degaptesprezece ani. par a fi violenli gi in afara cdshiciei.*u_ re risc. chiar gi trcercarea de a-l abandona. pentru cd se simt respingi sau sau de frica de a nu fi pSr5sili. prin care sd demonstrezetrecerea timpului. care tocmai scria o carte despre bandele din Los Angeles. ' Acegti soli reci gi brutali sint o specie aparte fald de ceilalli toli care igi bat sofiile. inctrierindu-se prin baruri. Psihopatia. la serviciu sau cu ceilalli memDri ai familiei.cum ar fi un defect neural in empatie . . fiind in stare sd spund .rdu" pini la conducitorul unei corporafii.le Bineinleles cd intr-un comportament atit de complex precum fel criminal sint multe explicalii plauzibile care nu evocd baza . Violenla lor pare a fi o formi de terorism calculat.. o metodd de 6qi stdpfurinevestele insuflindu-le frica.are o valoare de supraviefuire intr-un mediu . El ctescrieaceastdintimplare mai curird cu mindrie decit cu re_ mugcare_. Faro ii demonstreazd lui Bing ce privire i-a aruncat persoa_ nei din cealaltl magind: M-a privit fix gi irtreaga fizionomie i s-a schimbat de parcd cineva ar fi fdcut un trucaj fotografic.. Cripis Blood. intr-adevdr. de exemplu. gi nu pentru cd sint intr-un acces de minidO. descriu fe3D(ecutat lul in care au irrvdlat sd se disocieze de sentimentele victimelor pentru a-gi face . Faraindoia_ li cd in privirea lui am vizut frica..biologicd.doi gagii.elcu singe rece.. are ca sporirea violenfei. ii prinde prr1r*-u lui Faro.treaba".s. membrul unei bande din Los Angeles. incapacitatea de a simlr empatia sau vreo compasiune de orice fel sau micar de a avea o tresdrire de constiinld. gi manevreazi emogiile vic_ timelor cu acelagicinism. de la polifistul anfhetator . omori rs_ prezintd un fel de rezumat al psihopatieils. Mai intii..39 gi care sint mult mai mulli. orice ar face ea."i Unii cercetdtori care i-au studiat pe psihopalii criminali bdcd stilul lor rece de a manipula 9i lipsa empatiei sau a unii. nici mdcar fir cazul actelor celor mai crude gi mai ne_ miloase. Sint multe c5i manipulatorii.i vryj s-earate ce poate. restul tratamentului nu va funcfiona. Faro a .xtrem de violent gi se poate transforma intr-o capacitate de a Comite crime.dere psihologic sirt mai calmi cind devin violenli gi abuzivi. prea multd empatie ar putea fi contraproductiv5. Ar fi aceeacd o capacitate emolional5 perversd . este una dintre cele mai uluitoare lipsuri za totalei rdceli sufletegti a psihopatului pare sI "*ogiorrule. cum ar fi ucigagii in serie care se bucurd de suferinla victimelor inainti de a Ie "udi"i. A devenito fald de cogmar. esteinspdimirtdtor si 9i vezi acestlucru cu ochii tdi. lngherind pentru o clipi.rr. 'In vreme ce existi unele mici speranle de trezire a unui simt empatic la atacatori cum ar fi pedofilii. sofia. Mergind intr-o magind cu Leon Bing. Unele dintre cele mai rele chipuri pe care le ia absenla de empatie au fost descoperite intimpl5tor intr-un studiu asupra unodintre cei mai cumplili indivizi care i9i b5teau nevestele. Cei mai cruzi criminali.r"r-etour". Cerrea a scos la iveald o anomalie psihologicE intilnitd la mulfi sofii care-9i blteau nevestele sau le ameninlau cu cufltul ta{r cu arma: acegti soli acfioneazd astf. psihopalii sint binE_ cunosculi pentru faptul ci stnt fermecdtori nu au nici un fel de 9i remugcdri. olipsd oportund de empalie poale deveni o .ci o sd factr pe nebu_ nul" fa!5 de cei . in aceste cazuri. dac5l-ai provocape aiestpugti. nici de a lui. din furie.aga cum se intimpld de obii in crizele de furie. . Privirealui spunecd de fapt nu-i pisi de nimic. Acestchip ifi spuneci dlaci ai rispunde cu aceeagi monedd. El i-a spus lui Bing . Acest lucru inseamnl ci din punct de ve.9i odati ce incep.virtute" in multe roluri din via!5. din magina. ceilalli igi calculeazl bdtdile. Sd ne gindim la cazul lui Faro. 9i in timp ce cei mai mulli bSrbafi devin violenli cu soliile lor impulsiv.-ni_ se afle in inca_ pacitatea lui de a face altcevl decit conexiuni emolionale super_ ficiale. irtr-un grod calculat. orice-pentru a obline ceeace doresc. poate uneorisi apard tocmai dintr-un defect neural.rrriu.inllmidarea altora . in cazul criminalilor psi_ hopali (care mai nou se_numisc sociopayi. acesta fiind un diag_ nostic psihiatric) ele sirit mult mai reduse. impugcindu-i din-magina in mers. care a mu_ tilat o mamd gi pe copilagul ei.asta nu inseamni cd toli criminalii au probleme biologice sau cd existd unele . Apoi opregte magina.* * Atenlie: chiar dacd ir:r anumite tipuri de criminalitate sint irn joc Jrnele tipare biologice . arunci o privire citre magi_ na noastrd.seuitd in jos. Fdrd aceasti motivalie inilial5 inspi_ ratd de empatie. Iatd cum po_ vestegte Bing acest schimb de violenfe: $oferul. simlind cd cineva se uitd la el. seuit5 intr-o pa*e. Psihopalii sint 9i mitomani credibili.

Atunci idoptl alttr tacticd. Apoi. care ?i atageaztrun anumit sentiment.Asculttr. In acestmoment .dindu-i o mini de ajutor la strinsul piede Lego gi la punerealor intr-un sdculef addugind priete. care degi inilial era partea vitdmati. te rog". fiecare sugerind implicarea unor trasee neurale citre creierul limbic. dar nu gi la cele neutre. psihopafii nu au asemenea reacfii: creierul lor nu dovedegte existenla unui tipar distinctiv de reacfie la cuvinfele emolionale gi nu rispunde mai rapid la ele. |ay adopt2to atitudine materfratele care plinge. Artele sociale Aqa cum se intimpld foarte des cu copiii de cinci ani care au rnai mici. Hare trage concluzia cd psihopalii nu sftrt pregcupali de posibilele pedepse fald de ceea ie fac.1€n. Majoritatea oamenilor reaclioneazd diferit la anumite cuvinte cu incirctrturi emofional5.Ei.escifreze mai multe cuvinte ale cdror litere au fost amestecate. sugerfurd astfel o disfuncNionalitate a circuitelor dintre cortexul verbal. lngeniosul |ay incearcdtotugi o atenfiei. Len? Ce-i I-.Len. Te rog. care ii tot ircurca piesele de Lego cu care se ru amindoi. sau compasiunea.140 N at ur a int eligenf ei emolion ale O posibili bazd psihologicX a psihopatiei nemiloase a fost prezentatd in dou5 feluri. LipsA de empatie ar trebui pusi aldturi de toate celelalte forle psihologicd. respectiv piesele de Lego.. PlingeLen. auzindu-l pe |ay scincind de rere. 9i creierul limbic.Lnn. e. Len incd plinge.Nu mai pliage. intorcindu-se spre Len.vine gi-l ceartdpe [€n." Len continud str se smiorctrie. care recunoagte cuvintul. nu mai plinge. Cuvintele sint afigatefoarte repede. fa!tr de frica sau durerea victimelor lor. Len plinge! Len plturge. ca reaclie normaltr in cazul unor oameni care urmeazi str sufere o durere hzicdzr. Ei bine. Cum durerea viitoare nu genereazi un val de lelinigte. A apfuut o controversA ir acest sens. Mama lor. acest lucru nu tnseamntr cd tofi cei care suferd de a9l ceva ajung la crimd.. il implord Jay. . iar creierul lor araie un tipar distinctiv de reaclie la cuvintele emoSonale.en?" . frtrliorul s5u de ani gi jumltate. Inctr iritattr. marna lui refuztr str-l consoleze.pen. pe una dintri ele undele cere_ brale sint mdsurate pe mdsurd ce oamenii fircearcr str d.Ii aratl fratelui lui o maginuIgtrategie:distragerea vrind astfel sd ii abattr gindul de la mica tragedie care toc- l7a cuprins. da?" Chiar gi againlacrimile continud sd curg5. e un om intruntru. devine fur- timp aft de preocupatde lacrimile fratelui lui. majoritatea nu... Len gisegte mingiiere de unde ne-am agtepta mai de la fay.nu cunosc empatia. Ce-i asta. sXle pun la loc pentru Lenny. cel care a ftrcut acest studirj interpreteaztr rezultatele in sensul dovgdi$ faptului ctr psihopalii au o inlelegere superficiali a cuyintelgr emo!{onale. economice gi sociale iare converg spre criminalitate. $i pentru cd ei nu simt aceastd frici . cum at fi a ucifu.en izbucnegin plins. Chiar daci existd o baz6 biologicl a lipsei de empatie in unele cazuri.mfu\giindu-9i si-l calmeze:. Schimbul de replici suntr cam agal: . Len igi pierduse rXbdareaatlay. Hare crede Ceimpietrirea psihopalgilor se bazeazA in pa1!e pe un alt tipar psihologic. reflectare a superficialitlfii lor mai generale in domeniul'afectiv..Jayigi implord mq ca din p{€u lui Ley . Sub acestpretext al egecului. liniCtindu-l totodattr gi in'. fa!tr de cuvintele neutre cum ar fiscaun: ei pot decide mai rapid dactr acel cuvint emofional a fost incurcat. spunindu-i strlase obiectul acesdispute. pe care l-a descoperit furtr-un studiu ce sugereazd o deviere in funclionarea nucliului amigdalian 9i a circuitelor aflate in leglturd cu acesta: psihopafii care gtiu cX vor fi supugi gocurilor electrice nu aratd nici un fel de teamtr. Len il mugcd peJay. Uite la el.irn ciuda consoldrilor. Robert Hare.. .rcd probabil cd i s-aptrrut o mare nedreptate..Mdmico.gena criminald". iar unicul consens la care s-a aiuns este ci nu existtr un asemenea insemn biologic Ai categoric nu existi .{Jite. nu mai semne de naturd biologicd astfel incit si indice inclinaSa pentru crimA.. Cuprins de un val de furie. psiholog la Universitatea British Columbia. cam la o zecime de secundd.l. izbucni in lacrimi. incitincepe str inigteasctr.

O astfel abordare a emoliilor altcuiva . ameninl5rile 9i poruncile directe. de la simpla implorare la gtrsireaunui aliat in mama sa (de9i ea nu este de nici un ajutor) pinX la mingiierea fizicS. terog". Firtr indoial5 cI Jay se bazeaz|pe un intreg arsenal care a fost folcsit asupra lui ir propriile-i momente cu probleme. Dar atunci cind ci sint singuri (degi erau inregistrali cu o camerd aslor s-au contorsionat. dovedind un amestec de chipurile ). Desigur ci. sX se certe sau sd lingu- i pentru a obline ceeace-gi doresc. MANTFE STATI -VA EMOTilLE Una dintre calitilile importante in viala sociald este felul in oamenii gtiu. Cird studenlii japonezi au urmdacest film in prezenla unei persoane ce rePrezenta o autoritafefele lor dideau doar vagi searlnede reacfie. el ameninfd: .. in aceastd furcercareimediati de a-gi calma fratele. si reugeasctr in relaliile intime. Printre sughifuri. sprijinul practic. mai bine sau mai pulin bine. spaimd gi dezgust. l-a irdemnat pe acesta sX ine atit de mult sX igi linigteasci fratele care plingea. aga cum gtie orice plrinte care a avut un copil mic. Rlbdarea pare o altemativd la acceselede furie.Nu" govXitor. ln aceasdireclie.ir privinla modalitdlii de ex. insusau insensibili. Capacitatea de a gestiona emoliile altcuiva este insugi miezul artei de a manevra poziflrv relaliile interumzule. Tentativele de semnalizare a acestei capacitdli de stdpinire a propriilor emofii ies la ivealS cam in aceeagiperioadi: copiii mici invald sd agtepte fdrd sd plingd. spune mama fer.Vrei sd-fi trag o palmd?". deficienlele in aceastddirecfie duc la incapacitade adaptare la viala sociali sau la dezastre intelpersonale reate. Aceleagi pomiri pot fi folosite pentru a necdji sau chiar a chinui un frate. Paul Ekman folosegte termenul reguli de imnre pentru a desemna consensul social in privinla senti. dovedindu-se aroganli. Pentru a manifesta o asemeneaputere interpersonal5. culturile diferitelor PoPoare vaiazd enorm' De Ekman gi colegii sdi din japonia au studiat reacliile faale studenlilor la un film infioritor despre ritualul circumaborigenilor adolescenli. intr-adevdr..capacitilile umane" se dezvoltS. cel puocazional. Avind .Nu mai plinge. impulsurile gi enervirile . potolegte-te. . sd-9i exprime rriile sentimente..turi malilioase vddesc necesitatea de o importanld capitald a existenlei unei inclinalii emofionale: capacitatea de a 9ti care sint sentimentele celuilalt gi de a acliona astfel incit acestesentirhente si poatd fi formate. inceputul dezvoltdrii acelei capacitili de a-gi potoli minia gi supdrarea.o adevdratd arti a relaliilor . aceastd bazd. Acessint adevdrate competenle sociale care duc la eficienla in tracelorlalfi. sd-i convingd sX-i influenleze pe ceilalgi sau sd-i facd sd se simtd in largul lor. copiii trebuie sd ajungd la un nivel de autoconkol. Nu conteazd. Len.. gi empatia. afigarea empatiei lui Jay 9i i:rcercarea de calmare a celuilalt estecategoric universal valabilS. distragerea atenliei." Ceea ce duce la stratagema final5 a lui ]ay: imprumutird dirr fermitatea mamei gi din tonul ei autoritar.presupune formarea a doutr talente emofionale.. CI ili trag una!" Aceasti microdramd scoate la iveal5 o complexi gi remarcabild atitudine emolionali de care este in stare un copil de doi ani gi jumdtate care incearci sd rezolve emotiile altcuiva. Tot aga cum un copil de virsta lui poate detecta in suptrrarea fratelui gansa de a se rizbuna 9i chiar de a inriutili situalia. ceeace este mai practic sd foloseascdforla . Ceea ce conteaze este'cdel l-a aplicat intr-o situalie dificild incl de la o virstd foarte fragedi. Racordarea la cerinfele celorlalfi presupune un minim de calm interior.|a care Len rdspunde printr-un .Atunci.telor ce trebuie manifestate in anumite momente. disconfort. Len reugegte si scoatd un suspinat: .. Semnelede empatie aPar Pe la doi ani. mamir vine cu ameninlarea pdrinteascd tipicd: . Existd mai multe reguli debazd.Incere.lay dd dovadd de un vast repertoriu de tactici. usor exasperat5.2. este de neconsolaf lacrimile lui nu se mai opresc. tocmai lipsa acestor capacitdli poate face ca gi cei strdluciti din punct de vedere intelectual si naufrain relaflile lor interumane.chiar dacd aceastdcapacitate dd greg uneori. Pierzindu-gi rdbdarea cu el.m.742 Natura inteligemlei emolionale Artele sociale 143 Len insd nu manifestd nici un interes.chiar dacl nu intotdeauna aleg aceascale. empatia lui adicd rdddcinile compasiunii. Aceste capacitEli la nivelul vielii socia- permit cuiva sd semobilizezesau se fie o surs5de inspirar pentru ceilalli.LJna dintre ele esle minimalizarea exprfundrii emoliei fiind tradilia japonezi ir cazul resimlirii unor sentimende disconfort ir prezenla unei Persoane ce reprezintd o auto- . Dar chiar 9i acestetr6s5.

Sigur ctr intimplare esteuna extraordinard. Asemenea reguli privitoare la exprimur"u fac'partedin dicliona_ "^-oliiior rul regulilor de bund iuviinfd.. pozitivl (chiar dacdfabe).il ia sigur ci acelco.evlratiartigti ai exprimdrii emofio_ nale. genla emofionald? InvXfEm foarte de timqyliu exprimarea acestor reguli. infocuies.r. bunicului eite foa*e difert H prmul cazestefe" !f::9lsup_ra amdgit).1. -prir.ht . strzimbear ctr gisd rnulfumeascj in momentul "rutu in carebunicul i_aadus dl ziua lui un cadou oribil. un pluton american a r.nici in dreapta. fiind un fel de schimb ta- f. ahau in plin6.il.atunci cind repede.cit 9i mesajul. respingisau binevenili 9i respectali.":9Ttele ar h exagerarea a ceeale simt" .. pentru cd nimeni nu i-a imp 'rcduptr ce au hecut.. cllugdrii : spre ei gase zona de luPtl. A I I COIVLT]VIII\IAREA EXPRESNTTATE EMOTTONALA rdzboiului din Vietnam..uulJ"t" . lp educafie_ explicita. iju.Multumesc.: cul.. un iil:1. estenepoliticossI refud.ri"'. au inceput sd se cdlugdri.". semnale emolionale in decursul fiecdrei intilniri semnale ii afecteazd pe cei care se afli in preajmi' Cu tem mai abili din punct de vedere sQcial." piinjl mamei ei cd frnk ry le mai marea nectrjit-o. igi amintegte David Busch.Perfectcalmi 9i linigtili. jignit de acesr :":jl*:fci mesatcontuz. pentru ci toati lumea a renunlat. o u ti"iu ui ri-o tirt)?r.*"i"urbur"u acesta estesistemulabordat ae fetila de gase ini re i9i schimonosegtefala..i"g"". Transmitem9i capdispoiigiile celuilaltintr-un fel de economiesubterani a psiastfel incit unele intilniri sint otrXvitoare." ahqeazd.Asiunde_liadevaratete sentimente 11l|tlti: lequld atunci cind ele ar putea strsuperep" arag.. In privinfa educirii sertime. Dar astairtr-o cd lecliile Pe carele invilim in privinmtrsurd.qri"tr-o 'ciq iljnvftem pe copil sliu-gi J"ru*agirea. bunicurui incrun. expresivitatea lor genereazd reacliapublicului. rnili . pil va irvdfa-o altr reclie va reaclion" 9i il?.. iar altele beneSchimbul emolional are loc la un nivel subtil aproape imfelul in care ne mullumegte un vinzitor ne poate faunul altuia sentimentele ca gi cum ar fi un fel de microti. De obicei.: tegii gi cunoagterea lor constituie un factor important in intelr. Fel-ul in care"ur" sini folosiie. J"lu oiam s-ofac.. atuncicind sint urmate prost."grrti inseamimpact optim.i* uunui sentimefli cu un alttrf acestsistem apare in anumite culfuri .fti."3Calmrrlcdlugdrilor tips-it gi pe ceilalfi. transformindu-i in soldali pacifigti. t. in t exact s-auuitat nici in stinga. educafiein privinla regulilor a" fu.re sepetrecein fiecareintilnire in parte. faci .. Si f5rd in_ nepldcute in spatele unui chipr. rezerya unei soi politicoase este la urma urmei doar o modalitate de a asici nici o scurgere de emolii supXritoare nu va avea faptul a (este o reguli sociali care atunci cind ajunge in domeniul re- ire simgim ignorafi. duc la :: "" emotional. $i probabil cd ilucru au simlit cu tofii. mi-am pierdut orice chef de luptf." cel mai ade.il.."lru dai mai-pufin supdrdtor. "rtu Exprimarea emofionaldare desigurconsecingJimediate .Au luat-o prin A fost de-adreptul ciudat. Acestlucru ilustreazi'urt principiu al vie.i.ovadi studenlii atunci cind gi_arr I t4 Artele sociale 145 ::rj.pli"putereaexemplutui:copiiiinvali "*pri*ur"'r" sf.saucel pufin nu in ziua aceea. "u* Pru. "lr.Daci unui "r"ofiif" zimbeasc5 "ti i susp"rls6 9i sb "opit mulfumeascd"de cdtreun ptrrinte in u""l este as. urr reieztt. ele diiteazi im'pactuf sentimente_ lor asupratuturor celorlalgi.bltIlie.".in cel de_ataoiiu".tii sociale: emoliile sfint contagioase.e_i" cu un sentimentnesincer. Aiest lucm se petrece atuncl . drept pentru "ri"fi*. prin asupra p-ersoanei carepririqt" u""rt *esaj' Copiii sint imp. u*pr* emofionale.ut de genul .i o parte dintre noi sint actori inniscufi. iacruntinau_se cumplit gi strimblrt du-gi gura. poruncitor $i rece -_ 9i care i9i transmite mesajul -o*"nt ristit in loc s-o faci Fopt_it 9i cu cdldurtr_..:pentru emoliilor sint conforme modelelor pe care le-am diferind in foarte mare mtrsuri in ce privegte cade a dovedi o mare pricepere.r. Dintr-odatX. dar a fdcut_o *il. unul dintre soldalii ameri- etr le refugieze itrtr-o plantalie de orez in toiul unui de focuri cu vietramezii."lrt .a. aur-u Uir.1c!. dezastru Evident cd actorii sint ad.Natura inteligenlei emolionale ritate gi de aceastaau dat d..l. tindu-se gi dirdu-i un lespuls teio".." v#L allii.tetoi """u ....Ne .p:rl"^. simplu am incetatstrne mai luptdm. contaminartionald este mult mai subtili. cu atit ne contromai bine semnalele Pe care le transmitem.

Cu tofii sintem practic unelte utile unii altora in acest schimb emolional la bine 9i la rdu. cu atit preiau mai ugor dispozifiile sufletegti. propriul lor chip redi sernne ale aceleiagi dispozifii prin ugoare modificiri ale mugchilor faciali. Acest lucru a fost constagi de Daniel Stern atunci cind a urmirit sincronizarea intre in perfect acord cu sugarii lor. Acest lucru ni lntimpl5 tot timpul . in vreme ce o discugie rapicu o persoanl veseld le poate ridica moralul (de asemenea..tre cel mai pasiv. prelutrm emoliile pe care le vedem exprimate de altcineva prin intermediul unui mimetism al expresiei lor faciale. avfird in ve- ctrpot fi atit de impresionali de sentimentele altora). Imitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul de subtilX. Cel care sirt in stare sX-i ajute pe allii str se calmeze au un deosebit talent in relaliile sociale. cu atit partenerii femeilor deprimate se sim- mai rdu duptr aceste disculii .Doar a vedea pe cineva cum igi exemolia poate trezi aceadispozilie. Sincronizarea intre profesori 9i elevi indici cit de mare este I emofional dintre ei. sensibilitatea lor inndscuttr face ca sistemul lor nervos autonom (un semn al activittrlii emofionale) str fie declangat mai ugor. reclamele sentimen- pot impresiona pftrd la lacrimi. Intenlionat au fost alese perechi de subiecfi in care unul sd fie genul care igi exprimtr foarte tare emoliile.146 Natura iitdligenlei emolionale Artele sociale t47 laliilor intime este sufocantd). De in cadrul unui studiu asupra sincronicitSlii fizice. Orrarea poate fi atit de subtild. Oare cum a avut loc acest transfer magic? Mai mult ca sigur. Aceastd sincronizare pare sd faciliteze transmiterea gi primidispozifiilor." Gradul de emofie resimfit de oameni in cadrul unei intilniri oglindit de cit de bine sint orchestrate migctrrile lor fizice in fitentul vorbirii . direcfia transferului de disgozilie este de la cel mai puternic din punct de vedere al exprimtrrii sentimentelor cf. Inteligenfa emolionaltr include qi administrarea acestui schimb. fericili. ftrrtr gXne dtrrn seama. pentm ci talentul lor emofional ne face str ne simlim bine. migciri gi alte exprim{ri ale emofiilor pe care le-au simlit puternic in trecut pmtru a reda din nou aceste sentimente. Aceastd sincronizare a dispoziliei deterfelul in care o anumitd interacliune a avut loc in bine sau tlu. Iattr o demonstrafie remarcabild a subtilitllii cu care emofiile trec de la o persoand la alta. oamenii recreeaze in sine dispozifia celuilalt . Doud minute mai tirziu. Cu cit sincronizarea intre parteneri era mai mare nivel nonverbal. fedeprimate participau la aceste experienfe impreuni cu erii lor de via!tr gi discutau desprg o anumitd problemd relafia lor. care a studiat acest schimb emosubtil. si-i faci pe acei indivizi sd fie 9i mai empatici.acesta fiind un indice de apropiere de obinecongtientizat. duptr care au stat pur gi simplu fald in fa!tr. doi voluntari au completat o listX despre dispoziliile lor ir momentul respectiv. fohn Cacioppo.ei sint sufletele spre care se indreaptd cei aflali in situalii emolionale grave. dispozilia celui mai expresiv s-a tranpferat asupra celui pasi#. indiferent dacd ne dim nu seama ci imitdm sau nu expresia faciald. dar greu vizibile cu ochiul liber. entu!i. aceeagireciprocitate lemigclrile celor care stabilesc un raport emolional. cu cit persoanele cu care se firtilnesc sint mai pe lungime de undtr din punct de vedere fizic cu ei. Atunci cind oamenii se simt fericiti sau !i. Prin aceastdimitafie. a constatat ctr atunci cind oamenii vtrd un chip zimbitor sau unul furios.. mai interesafi 9i mai disponibili pentru o relalie inter- . rtrspunsul este c5. studiile fdcute la nivelul clasei au cX pe mdsurd ce coordonarea de migcdri intre profesOr 9i este mai apropiatd ei se simt mai prietenogi. Aceastd labilitate pare cd ii face mai pulin impresionabili. Ulf Dmberg. chiar gi in cazul ftr care acesteasirt negative. iar celdlalt gi le ascunde. Dar unii oameni sint extrem de sensibili la contagiunea emolionali. ea s-a intors gi i-a rugat str noteze din nou dispogilia tr care se afltr.psihofiziologul in probleme sociale de la tatea de Stat din Ohio.pentru ctrpreluau proasta >ziliea iubitelot'.o versiune ceva mai pulin intenstr a metodei Stanislavski.simpatic" gi fermecitor sfult ter" mmii pe care ii folosim in privinla celor cu care ne place si fim. al gesturilor sau al tonului vocii sau al altor semne nonverbale ale emofiei. a constatat cX: .existd un fel de balet al sincronizdrii emofiilor. O persoand dd din cap cind celXlalt igi susfipunctul de vedere sau amindoi se migcd pe scalrn in acelagi ori unul se apleactrin vreme ce celdlalt se lasd pe spate. lntr-o experien!tr simpli. incit dacl ambii se afld pe base pot migca ir acelagi ritm. Invariabil. . un cercetdtor suedez de la Universitatea din Uppsala. Schimbtrrile sint evidente la nivelul unor senzori electronici. Atunci cind doi oameni interacfioneazd. agteptind persoana care ficuse experienla sd se reirtoarctr in incdpere. in care actorii igi amintesc gesturi.

ei pot face carierd in diplomafie.este de obicei gi cel ale cErui emofii le antreneazd pe are celuilart. versiunea adulttr a racordlrii emo_ lionale dintre mamr gi sugarul stru.Acestaestetalentul care rdin armatd gi la gefii eficienli ai unor organizafii sau institulii rile remarctrla regizorii sau productrtorii de teatru. 'nii) care antreneazl ritmuri biologice. forla unui bun vorbitor .furarbitrarea sau furme. liune denotd cd oamenii implicafi se plac reciproc. care preia conducerea. un moment potrivit pentru coordonarea migctrrilor pentru a ne simli bine. A stabili tonul emolional de interacliune este ftrtr_un fel o dovadtr de dominare la un nivel. in general. Pe terenul de joactrin general. legdturi foarte rapide gi bune cu ei.acesta . tr vreme ce cei supugi privesc mai mult chi_ plr.ominanti vorbesc mai mult.la fel pentru a antre_ na emoliile auditoriului6. cel care are iea mai mare putere de expresivitate cea mai mare forld .turilor unei intregi relelede oameni.Pe scurt. $evenim la o grtrdinildgi la ci$va pugti carealeargi pe iarbi. strigind: .9i numai el a sd-l consoleze.in care se transmite afec_ liunea. in proble. . la ofilerii estecopilul orice fel. Acest gest mirunt dovedegte un adet talent in privinla raporturilor interpersonale 9i o capacita- pentru pdstrarea relafiilor apropiate. Cacioppo subliniazX cd oamenii care nu sint in stare sI primeascd sau sd transmitd emoliile sint sortili str aibd probleme ih relaliile lor.148 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale ORI GIN ILE IMTELIGEJV.rlceluilalt ..fie emolionaldesenfiald estevorba de o cXsltorie. Antrenarea emolionald stdlabaza cipacitilii de irifluenlare. unul dinlegii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum. in mod similar. dispoiiliile iufletegti lncep sll se amestece. gi-gi vreme Reggie Roger apleaci freace scircegte. nieri.. este felul in care cei foarte abili reugescsd-gi sincronizeze emofiile. susline Cacioppo. care a flcut acestestudii. Roger a fost singu- carea observatcd Reggiea pilit-o gi ci sufertr.Separe cI Roger extrem de apt in recunoagterea sentimentelor colegilor sdi.acesta fiind mediul p. chiar dactrastaa constatin faptul ctrgi-a propriul genunchi. Cei care au caipacitatea de a excela in dezamorsarea. . avird 11 vedere cd adesea semenii nu se simt in largul lor atunci cind le stau aldturi.49 umane.Asemenea ii talentului lor. hotdrind de-a ce se vor juca ceilalli sau devenind cdpitan de echipd..de o prieteniesau de un parteneriat aptitudini la copiii de grddinild sint doar' afaceri. reflectd profunda legiturl dintre paitenerii respec= :.IEI SOCIALE 1.ho! de :Fuu :. Aceastd putere de a determina o anumittr emofie seimind cu in biologie se numegte zeitgeber(care inseamnl . Frank Bcr. te o sincronizare compatibili.. carese ceilaJlibdieli continuX sd fugH.talentul mediatorului care previne con*l'flictele gi le rezolvi pe cele care plutesc tr aer. se impiedicd.profund sau intim.." un proces (asemeni celui ciclic zi-noapte sau fazelor lu_ . Trebuie sd exin. pentru-un cuplu de dan_ muzica devine vn zeitgebeial trupului. dierea disputelor. Determinant in eficienta interpersonaltr. se lovegte la genunchi gi incepe str plingtr.Iiioa_ cd_pe deget".a unui politi_ cian sau a unui predicator . Thlentul lui Rogerreprezinti una dintre cele patru capacittr|i incarele identificd Hatch si Gardnerca fiind componentele lei interpersonale: grupurilor t r r q r u vr aceastaeste o calitate esenfiald pen- eforun conducdtot presupunindinilierea 9i coordonarea itru '. Cind. Acegtia sint copiii care rezolvl neinlelegerile de pe terenul de joaci. mi-a spus: .. Dominanta unui lider puter_ nic sau intelpret este capacitatea de a impresiona ii-rtr_un 1y""1 fel publicul format adeseadin mii de persoane.Misura ir care ne simgim prost sau bi_ ne cu cineva depinde gi de un anumit nivel fizic.tcoape conceptulinteligenlelormultipleT. ori ca intermediari sau ca ' administratori ai preludrilor de companii. Negociereasoluliilor . iul genunchi.ro. Sin.indiferent cI sfirt unele pozitive sau negative.in afarl de Rogeq. dacd existi o mare legtrturi.$i eu m-am lovit la genunchi!" este citat ca avind o inteligenld interpersonaltrexemgi apareintr-un studiu fdcut de ThomasHatch. este vorba *torl de o intilnire inke persoane. acest lucru ipseamnd determinarea stirii ernolionale a celeilalte persoane. partenerii d. ce se vor coace de-a lungul vielii. ln mod 1l"Trt similar.tiTp').'mele de arbitraj sau in magistraturd. coordonarea dispozigiiloi sufletegti este-insigi esenfa raporturilor interumane. psiholog la Universitatea de Staf din Or*on. se In tgte. Acesta este inlelesul sintagmei . chiar dac5 nu pot explica prea bine de ce.funclioneazd.ryu*u tivi. in larguf nostru. un nivel inart de sincronizare intr-o interac.

. stabilesc ugor ielalii de joicd si o fic cu pldcere.. . psiharialist. Acegtia sint oamenii a ciror companie este cdutatd.r 9i simplu ceea icegti oameni sint dispugi si ii factrpe cei pe carenu-i pot suferi rtr creadl ctr le este prieten. lor se descurcd 9i ca agengi de vinzdri sau ca administratclrl sau pot fi excelenli profesgli..lentati.coechipieri.Acesta este punctul de vedere al lui Mark psiholog la Universitatea din Minnesota. Ei sint precum personajul 7-nligal lui Woody Allen. motivele gi trgrijordrile lor." "1.capacitatea de a d. Cei care dau dovadd de inteligentd so_ ciali pot stabili mai ugor-legdturi cu ceilalfi. fdcind in a9a fel incit se obtina efectul icontat in acest sens/ asemeni unor actori ta. ele pot duce la o reugitl socialtr . Puse la un loc. cameleonul social va pdrea cX este tot ceea ce vor ceilalgi fie. H. in felul acesta'se poare stabili mai utor o intilnire sau recunoagte ori reaclioni currr trebuie in raport cu_sentimentele gi ingrijordrile celorlalgi arta stabilirii relatiilor interpersonah.Ei trtrln aceasti discrepan!trdintre imaginea publici gi realitatea Helena Deutsch. Auar puteasi coincidtrcu o remarctr care a spus ctr imaginea lui de sine .ii lasx pe ceilalfi bine dispugf hezesc comentarii de 9i genul: .Ce pl5cut e sd te afli ln preajma unei asemeneaperso.. dar au foarte pu- relalii intime stabilesau mulpmitoare.emolionale. fiecare in funcgiede cel in prezenla ciruia se afltr. dolind integritate. Cei care fac o foarte bunX impresie in socieLte. Anal. care incu disperare si se adapteze in funclie de persoana in fala . fiind mai ie. parteneri de viald pe care te pofl ' bizu| buni prieteni sau parteneri de afaceri.popularitatecigtigat[ cu prelul adevdrateisatispersonale. be obicei. lele de exemplu. Pe cameleonii sociali totugi nu ii deranjeazi deloc ctr una gi alta fac. toate acestecapacitdli constituie ingrediente_ le necesarerelaliilor interpersonaie. Cei care pot exprimi acersentiment colectiv neexprimat gi-l pot folosi in aga fel incit sX indrepte grupuri in_ tregi spre scopurile lor sint conducxtori inndscufi.. social depdgegtecapacitatea de a congtienti2a gi de a ressentimentele cuiva: pentru a fi indrXgit . ele aducird farmEc.spicu_ ce fir interpretarea reacliilor 9i a sentimentelor semenitor.sau micar plil-..estefoarte diferitl de pe care ircerc sd o creez in mintea altora pentru a-i de- Schimbulpoateavealoc dacl acest strmtrindrdgeasctr". deci ginj capabili sd racordeze permanent comportamentul lor social. inion_. d1c9re. Copiii precum Roger se inleleg practic cu toati lumea. Pentrua fi inbune relafii gi acceptafi..ln cazul unora". pe mtrsurtrce capteaztr pubtictr ilin jur. Ei i9i folosesccapacitdlilesociale pentru a-9i modela acliunile in funclie de diverse situalii 9i procedeazdca 9i cum ar avea mai multe personalittrfi.talentul lui Rogef.Natura intetigenlei emolionale t Relaliilepersonale . Aceastll cunoagtere a felului cum simt ceiralfi poate dgce la stabilirea cu mai mare ugurinld a unei relalii intime sau a unei leglturi de orice fel.. modificindu-gi personalitatea cu o re- semnalede la cei flexibilitate. .o. in lumea afaceri. reugittr socialX gi chiar carismd.. mi-a spus Snyder. socotegte cI acegtia au itiili ca-gi-cum". Un model mult mai ar fi desigur o echilibrare inhe adevdratul sine 9i capade adaptare la societate prin folosirea acestui talent. Aceastl capacitate folositd la maximum poate fi de folos unuiterapeutiompetent sau unui consilier^_ sau. dacd este combinattr gi cu un oarecare talent literar.ti-one azt ceilalyi.persoana fl:cea intimtr se impletesc bine. unui ro_ mancier sau dramafurg cu har. sint capabili si igi monitorizeze propia exprimare a emoliilor 9i sd gi-o adapteze la ferul cum reic.etectasau de a presupune sentimentele celorlalli. cu condilia str oblind acceptul societtrfii..me. in vreme ce ir cazul altora este Vorbadoar de un adevtrratcaleidoscopde aparenfeschimbdtoan.trecind de la supersocia- . 150 Artele sociale 151 daci aceste capacitifi interpersonale nu sint echilide un acut sim! al propriilor nevoi 9i sentimente 9i al felu- hr care trebuie satisficute. pentru cd gtiu sj cultive emoliile .organizare gi in rezolvarea disputelor care pot izbucni 2i oricind in societate. S:. Acegti copii au tendinla sd se descurce foarte bine ln descifrarea emoliilor duptr expresia chipului gi sirt cei mai indrdgili de colegii de gcoile. Aceste capacitlfi interpersonale se construiesc pe inteligen_ .leferitor la empatie gi la r1*illt* unor iegdturi interumaie. Asemmea oameni fircearctrstr detectezeun indiciu despre ftlul cum s-ar dori sI fie inainte de a avea o reaclie 9i nu spun ce simt. Snyder a constatat cd semnul definitoriu pentru aceastl ie este ctr fac o impresie extraordinard. aceste per" soane sint buni .Crezul lor ftrcuti de W. care i-a studiat ale ctrror capacitili sociale ii transformd in adevdrali campioni ai impresiei bune pe care o fac8.izasociald.tlreia se afltr.

152 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 153 bilitate la o rezervi totald^ Categoric ctr ir acest sens. a9a incit Cecil a ajuns la terapeut. i-a mlrturisit el terapeutului. venea de undeva din copildriei toatd viafa s-a simgit ^bine in societate doar in prezenla fratelui mai mare. stingdcia nagte anxietate. intrebindu-se daci nu cumva are .eurrcorugi in plan social.o lipsi de elemente fundamentale in construirea unei interacliuni umane. sd imparti cu al$i ceea ce are.social... sAirceapd o conversafie9i nu sAse mulfumeasctrdoar cu da" gi. Efectul.. care a reugit oa_ recum si amelioreze sifualia.. Existau ingd 9i puncte esenliale in care era complet incapabil.i.ta in socie_ tate. care susfiireacI problema lui Cecil igi are irn egeculsdu din copiltrriede a invila celemai eleleclii de interacfiunesocial5: Suntere Ce-arfi putut si fie invltat Cecil anterior? Si le vorbeasci direct celor carei se adreseazi. care sfirt suptrrdtor de inadaptali vielii sociale .si agteptepind ce esteser" . si dea voie altcuiva sd iastrmai intii pe ugtr.. nebdgind in seamd toate aluziile de a-gi lua la revedere. cei care se bagi ti pun intrebdri . tea sa era coplegitoare. Cecil plrea lipsit de cele mai elementare calittrgi pintru vii.Iattr ce povestegte Lakin Phillips. Aceste deraieri de la o traiectorie sociald fireasci dernonglreazl. dar gi de a se descurca cu emoliile celor cu care se intilnesc.e Este neclar dactr aceasttrdeficienfd a lui Cecil se datora doar lncapacit5lii persoanei ce trebuia sX-l ftrvefe aceste elemente lAFnfiale de civilizafie sociald sau dactr el nu a fost in stare sd gi le insugeasctr. pentru ctr subliniazX importanfa esenlialtr t nenumtrratelor leclii gi reguli nescrise de armonie socialtr pe care le primesc copiii in sincronizarea interacfiunilor lor. U:r alt tip de autosupraveghere. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau. psiholog la Universitatea Washington. pare str factr diferenfa dintre cei ce ajung cameleoni. era pur 9i simplu paralizat din de vedere. Adevdrata problemd. avocatura. lncapacitatea de a respecta aceste reguli. cum se spune/ . sd spund . Cu tolii am cunoscut oameni asemenealui Cecil. degi niciodatd nu avusese asemeneafantezii erotice..cei care nu par sI gtie cird eAincheie o conversalie sau o convorbire telefonicd 9i care continud str vorbeascd la nesfirgit.Indiferent care ar fi rdddcina rdului.nu" sau cu alte rdspunsuri dintr-un singur cuvin! sA-giarate recunogtinla fa$ de ceilalfi. sd inilieze un contact social 9i sd nu agtepte lntotdeauna ca alfii sd facd primul pas.toate celelalte lucruri elementaie in relafiile interumane pe care le preddm copiiilor nogtri de pe la 2 ani. ceea ce un cameleon nu va inceica si facd niciodatd. cum le zicea el. indi9i ferent care ar fi consecinlele sociale.. era incapabil de cele mai simple schimburi sociale. .o curXfare a atmosferei. cei ale ctrror conversafii se axeazd.de a fi fu insufi". O asemeneacinste emotionalX poate duce ugor la o confruntare deliberatd pentru a ttria din rXddcini orice formd duplicitard sau de negare . El era ir stare sti rateze complet o conversalie inti*pHto"re la ocafea gi sI bijbiie complet dezorientat cind trebuia si-gi treactr tr vreun fel timpul. Aceastd teami profundd ducea la o incapacitate de adaptare in societate.nelalocul lor".. SEMNELE INCOMPETENTEI DIN PUNCT DE I/EDERE SOCIAL FIri indoialtr ci Cecil era strdlucif el era un adeviiat expert cu studii inalte in limbi str6ine gi un neintrecut traducdtor. lnevitabil lasd in urma lor o 6tare de tulburare.profunde tendinle homosexuale.te rog".. era faptul ci el se temea cd lucrurile pe care are de ipus s-ar putea si nu intereseze pe nimeni. avea sd-i m5rfuriseascd Cecil terapeutului. pe scurt. vit cineva.permanent pe ei firgigi fird nici cel mai mic interes mlrturisit pentru oricine altcineva gi care ignori cu orice pre! incercdrile de a Schimba subiectul. ceea ce permite un comportament in concordanfd cu cele mai profunde sentimente vilori. Dar lipsa de adaptire itr societate se manifesta sub forma cea mai gravd afunci citrd se afla tr prezen!a femeilor...Emoliiie excesive din timpul intilnirilor l-au fdcut sd chicoteasci 9i sn ridl in momentele cele mai nepokivite 9i in schimb sd nu reugeascdsI schileze mdcar un zimbet afunci cind cineva spunea ceva cu adevdrat amuzant. .. Oamenii lipsili de acestecapacitdfi sint incapabili nu numai de rafinamente sociale. . vinzirile. De indatl ce pleca de acasdinsd. aceste trllsdturi sint foarte preluite in anumite profesii cum ar fi actoria. diplomafia gi politica. Funcfionarea acestor reguli presupune 4esig* implicarea tuturor irtr-un schimb social desfdgurat in clelemai bune conililii. consti de fapt in emiterea acelor unde care ii fac pe cei din jur sd se simttr nelalocul lpr in prezenla noastrtr. poate gi mai important. StingXcia lui Cecil. sd le mu$umeasctr celorlalli. povestea lui Cecil este instructivtr. trcercind sd impresioneze pe toatd lumea gi cei care igi utilizeazd rafinarea sociali pentru l-gi mengine adevtrratele lor sentimente.

la d lor.gi sd se reaclioneze in raport cu aluziile emolionale sau .ciuda!i.copii a cIror stingtrcie ii jace str fie neglijali sau respingi de prietenii de joactr. dir nefiind accep- lucru fiind universalvalabil. PRAGUL .. S-a scos la ivea- Ilomente din viafa unui copil: incercarea de a fi acceptat intr-un grup de joac5. Din acest motiv. agacum nuiti pofi mascatonul vocii. o altd categorieevitatd esteceaa copiilor iu permanentedeficien!e in interacliunea directtr. el dorindu-gi si se integreze. copiii cei mai .l! faptul cd existd un contrast izbitor in privinla strategiilor de pbordare folosite de copiii foarte indrdgili comparativ cu ale pcelora neacceptafi. interpreteazd sau igi folosegteprost limbijul trupului. de exemplu. Acegtiasint copiii cane nu au reugit s5-gisttrpineascd limbajul tdcut al emofiilor 9i care. constafi cI oamenii reacgioneazd ciudat in ceeace te privegte .egti respins gi nu itii de ce.un studiu fiqrt pe copii de claeaa doua 9i a treia a aritat cd.simt deprimali gi apatici. este tot o societate.al calitifii emofionalea vorbirii. StephgnNowicki. careinseamne . Multe cercetdris-auconcentrat asupradetectirii copiilor care dau semnede deficienld de adaptaie in societate. Veli fi martorii unui dialog lntre copiii de patru ani de la o grddini.lat.Aceasti categoriede copii sfirgegte printr-o lipsi a controlului in ra- cu felul in care sint tratali de ceilalli.mai alesde regulile nescrisecareguverneazd asemenea trtilniri. Aceit tip cecomun! careesteun permanent subtext a tot c€eace faci. asupra dezvoltdrii copilului.In afard de copiii caresint izolali pentru ctr sint tiranici. Chiar gi copiii ceimai .54 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 155 Psihologii au inventat termenul disemie (de la grecescul dys . aga cum aulrdtatlo testele referila sensibilitatea nonverbald a copiilor.gisemes..dar cirndnu se descurci in ce privegte regulile nonverbale de interacfiune umantr . cit 9i ceilalli copii.In esenfd.in speciai prieienii de joactr. hdrXgili sint respingi atunci cind incearcdsd intre intr-un grup dejaformat.Clasa.nifiind. cei cate iirnt . o"-"r.Este sfigietor sd vedem cI un copil este izolat de fi la joacd.. psiholog la Universitatea Emory. acegti copii suferd 9i pe plan gco. Copiii mici sirt extrem de sinceri in privinla judecilii emofionale in cazul acestor schimburi.ii cred ctrnu sint prea degtepli sau ctr n-au gcoaltr.dificultate.pi acest fndrdgili sint uneori respingi. Anxietatea rezultatd 9i consternarea pot.careinseamni . una de inv5ldminf copietingaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ci va gregit gi va reacliona gregit atit falX de profesori. transmit mesajece creeazl o senzalienepltrcuttr.Acegfiasint copiii carenu gtiu strintre ugor in joc.ftrrtr str-9idea seaml. ei nu inleleg ceseintimpli.ii percep ca fiind . careii lovescpe ceilalli in loc strse poa+e camaraderegte .t512.desiguq. Linda vrea sd se joa-- . sau are un sim! subdezvoltatal prozodiei. iar acliunea lor nu are asup(a a ceea ce li se intimplS.carear trebui sdhe insofit2lde anumite elementesociale. a studiat capacittrfilenonverbale ale copiilor 9i a declarah . constali ci ceilalli copii se suptrrtr pe tine 9i nu inlelegi de ce.NATE PUTEM SUFERI'. Dacdgregegti in mesajele emofionalepe iare le hansmifi permanent.dar pari exagerat saufurios." afard de izolarea sociald. contestelor IQll.semnai.Esteun moment periculos.pe scurt. Nu ili pofi ascundeexpresia chip-trlui saupozilia corpului..Problemapoate fi aceeactr nu iimte cum trebuie spafiul.personal.in 26o/" din cazuri.. fdcut ciliva studenli.1. glul din zececopii areuna saumai multe problemein aceastX direcfiel9.rucial a devenit subiectul unui studiu foarte aminunfit. capabil str stabileasctr un contact vizual... Dactrai impresiactraclionezicu bucurie. Dactracegticopii nu se descurctrbine din puirct de vedere al limbajului.: ABORDARII Inadaptabilitatea sociali este mai dureroasd gi mai explicittr i cind se manifesti intr-unul dintre cele mai periculoase tgate acesteasint fdcute publice..de evitat".Copiii cane nu pot deslugi sau exptirna bine emoliile se simt permanent frustrafi. in_ terpreteazd gregitsau folosegte gregitexpresiilefe. drept pentru care se. Descoperirile au aritat ci este extrem de im'rnPortant pentru adaptarea societate sd se observe.) pentru a desemna incapacitatea de a detectamesajele nonverba" 19. sI se interprcteze. simte sau nu ci aparline grupului 9i . gi prin urmare vorbegteprea strident sau monoton. astfelincit copilul sttrprea aproapede persoana cu carevorbegtesau igi imprdgtielucrurile pe teritoiiul altcuiva. cei care interpreteagregit aluziile emolionale au tendinla sd nu se descurce prea la gcoald. lntr-adevdr. acest moment . degi potenlialul lor de invdldtur5 este bun. sd intervind in mod negativ asupra capacit[lii de a fura copilului.pentru cd atunci copiftil esteindrdgit sau urit.tei. gi ii evittr.fnterpersonale.

intrind in empatie cu sentimentele gi perspectiva acesteia gi conducird-o apoi spre o alttr variantd. Linda.bombelor"(de fapt pietricele)in losete. Cele doui pdcate capitale care aproape intotdeauna duc la o respingere ar fi: incercarea de a prelua ionducerea prea curind sau de a nu se sincroniza cu ceeace ii intereseazd pe ceilai.Slti inainte de a intra in el $i apoi fac un anumit lucru spie a fi ac_ ceptali.Naqrcy gi Bill. . Warren l-a intrebat pe Roger dactrvr.. Aceastaesteo strategiede succes. a te descurca cu cineva aflat in culmea furiei reprezintd culmea mdiestriei.eastrmeargtrcu eliCopterulsau cu avionul.toate acesteafiild d9 fapt incerctrri de a atrage itgngia azupra lor.Banu". . . ei sint ignorati sau respingi. cel mai important este str gtim sd calmtrm emofiile negative ale celorlalfi.rr. degi se clitina pe picioare: zbiera iriurtrturi.. Bdrbatul a inceput sd-i terorizeze pe pasageri. beat mort gi murdar tot. devenind mai siguri pe ei doai dupi ce au fXcuici_ liva pagi prudenfi..se implica.. -rtrspunde . arunctrd-o in bralele unui cuplu mai in virstd.pe unul dintre. a inghiontit-o pe o femeie care linea in brafe un copil..dea.pot sX am 9i eu nigte animllule.ba se uitd cam un minut. toli copiii sint foarte prudengi atunci cind -N-u treacf grlgul abordArii unui grup deja format. .amiazd. Or.rlt-d" aceeape care o resimte un adult la un cocktail unde se afli necunoscu.."13 De obicei. pentru ca in final si-i vorbeasci 9i sd se Acest moment aparent inofensiv dezviluie sensibilitatea fatl de grijile celorlalfi gi capacitatea de a acfidna in cunogtinli de cauzd intr-un fel care sd menlinl legdtura.bdielelul de patru ani descoperit de Thomas Hatch pentru cX dtrdea dovadd d" o *ure inteliglnfl.156 Natura inteligenlei emolionale Aitele sociale 't57 ce cu Barbara-. |'a dovedit in cazul lui Roger.. care apoi s-a ridicat 9i s-a dus undeva mai in spatele vagonului.i tu 1*i!.copiii din grup gi apoi sd ce ficea acesta... . de exemplu. intr-o dupi. u avea o disculie foarte veseli.N-ai voie . Pentru a intra intr-un grup. ii spune rtrspicat Barbara.-Din te putem suferi". explicit sau implicit: .precis. Ceea ce conteazd cel... care sd o racorddze la o gamtrmaipozitivtr de sentimmte -un fel de judo emofional. Datele referitoare la autostlpinirea miniei gi la molipsirea emofionali sugereazd cd o strategie eficientd ar fi distragerea persoanei furioase.. 9i ' lui. Rogera intrebaf . care scoate rapid in eviden!tr diferen_ fa de talent social.tiale in ]aponia. care in anii 1950 a fost unul dintre primii americani care au studiat artele mar. tocmai asta incearcd sd facd acei copii nepopulari: ei dau ntrvald *!t*l grup incercind mult prea 6rusc 9i mult prea curind sd schimbe cursul lucrurilor sau oferindu-gi pdrerile ori pur gi sim_ plu nefiind de acord cu ceilalli incX din. in ichimb. in mod paradoxal. lnainte.rlt ir. CTq Biil trece de partea Lindei.. gi anume aikido.$i tu ai se fii in elicopter?" ed observe mai intii. LJn asemenea talent foarte rafinat pe care il reprezinti marea artd de a putea influenla din punct de vedere emolional este cel mai bine exemplificat printr-o poveste spustr de un vechi prieten de-al meu. sesizind ce jocuri sint la modd gi ce inume le displace ce_ lorlalti.i. ca irtre prieteni intimi. privinla ac_ ceptdrii unui copil este felul in care se integreazd in tipicul'unui grup." INTEIJGENTA N netaynE EMOfl ONALE : UN SruDIU DE CAZ Dactr in testarea abilitlfilor sociale. riposatul Terry Dobson. atunci cind el gi ltlarren s-aujucat de-a pusul . Roger avealca tatti- dupi cum lrtegreze complet. copiii in_ studiazd grypyl pentru a inleiege ce se ir..prima clipi . citrd dintr-odattr a urcat o matahald de muncitor foarte violent. pentru c6 acest moment de trecere a pragului de intrare intr_un grup este atit de important pentru * copil cercetdtorii l-au nimii . agteaptd sX aibl un statut personal in grupui respectiv. Iatd care este comentariul lui Hatch in privinla lui Roger: .Azinute vrem.t pricina pericolului de a li se spune. 9i Barbara se intoarce 9i ii spune: .Ba am". noii sosili stau mai intii in expeciativd gi abia apoi intrd timid. . dupd care ii abordeazi agezin_ du*e lingd Barbara gi incepind sd je joace ea cu animilufele...ticare pa. statut ce va fi confirmat inainte de a lua iniliativa de a sugeru ar trebui si facl ceilalli. "" Strne trtoarcem la Rogeq. Nancy se aldturX ea atacu_ . care au nigte animilule gi nigte cu_ Durl. AceasI"b1" f td nelinigteprobabil cd nrr difertr pr"u m.El intii i9i <testeaz5> colcgii de joactr in a9a fel incit ei si rtrtnind in mediul lor gi sX-gi continue joaca.un qragnostlc toarte.rtimplj acolo $re. se intorcea acastr cu un tren care fdcea legdfura cu Tokio..mai.in_ terpersonal5l4.Azi nu putem s-o suferim. Am asistat la felul curn au reaclionat gi alfi copii carepur gi simplu s-au urcat in ir propriile elicoptere sau avioane gi gi-auluat zborul la propriu gi la figurat din societatea resPecrespectiv[.. .

Belivanul s-a indreptat cu pagi mari spre el. . """oiu Dar si_a amintit cuvintelemaestruluisau:...mere.tonul era foarte-vesel....Aharun strtrin! Trebuie .cinevaa strigat cu toate puterile gi cu mare veseliein glas: .. o3t:.. Cum spuneam."_ velSmsd rezolvim conflictelegi nu sd'lestirnim. dcspreminundliile di" g.yezi tu.qi oricum nu-i treabata.casa gi slujba9i cit de rugineii estede el.Nu". befivanul a zbierat .. In acestmoment. ... pasageri in_ lemnisertrtr scauneleloq.sofiameaa murit.Noi.C.De ce dracu' crezi cl lg sta eu de vorbtrcu . pus pe harftr. a contiiuat vorbind a"rpr" $i malul japonezdin curtea lui. a replicatbdtrinul cu o vocetonictr.... .Da"..Ce naiba ai b{ut?'. . fi_ fost gata stril doboarepe befivan.$i pun pariu ctrai o eotieminunattr.. ar fi 9i fost ztrrit un bun prieten.h.rlui gi cu un riget a vrut sd-lscbatl din podea. I inceput sd spundo povestedesprecum gi-apierdut sofia. Acum insd i sepdreacdareocaziasd-si testeze_cunogtinfele de aikido in realitaie.. rrur sausanu provoaceniciodatdo bdiategi sd foloseasci artele marlialedoar caapdrare..a ldsatcael 9i sd-i povesteascl pul in poalabtrtrinului. sf s9 dea o leclie in stil japonez!"$i ainceput sl sepregdteas_ cd sd-ivind de hac lui Terrv.....unde ne agezhm pe o banci vechede lemn. spuseel cu o vocehiriittr... . Astfelincit in vnemece toli ceilalli "" "ru "tu.il"i." Plingind.Akidoleste urtu recoi. dat asta e minunat.di""l.iff"rfi Qinearein gind sI sebatl gi-ablocatlegltura cu universul. ..4.Chiiul belivu- a inceputstrsemai imblinzeazfpe mXsurd ceil asculta pe bi. Terry careeratntr_t condifiefizicXmaximtr . Chiar atunci trenul a ajuns in stafia unde Terry trebuia strcoboare 9i l-a auzit pe btrtrin cum l-a invitat pe befivan sd vini cu tot 9i l-a vtrzut pe acesta cum gi. d" f"p. 9i mie imi plac curmalii ja- .ca cum tocmai ... a simlit 1 T saiT" rntervrna.dupi ce s-amai cldtinatde citevaori (ratindu_gi loviturile incercate).Mda. a mugit befivanul..".. a intrebat bitrinul. rlspunse muncitorul. a ingficatstilpul metalic din miylocullrugo...observindu-1.Ti|t"t in kimono_ul lui. T::y n tacut cel mai mic gest de violenfd.158 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 159 Befivanul. a replicat bftrinul cu un ton plin de cdldurl..Am-bdut sake. i" n""*" seard eu 9i cu sofiamea (si gtii ci aregaptezeci gi gase ae anijin_ cdlzimo sticluld de sakegi odrrcemin Sredind. ." .T iipt"".9i mie imi placesakeui.. minunat. Tocmaicihd voia se facaprima migcare... u. Da_ cdincercistr-idomini pe ceilaltiegtideia"infrint.Terry acceptase ta inceputuicursurilor cu maes_ .Hei!.rJftr...in ceea o ocazielegitimd. AstAinseamnd strai geniu in relaliile emolionale... ""r_ unde bea cu pl5cerecite un sakein fiecareseard.h ..rlprins gi a vdzut pe la vreo gaptezeci de ani carestaieaacolo. jntr-adevdr...i"'tr. .. Btrtrinul i_aftrcut incintat semn cu mina belivhnului 9i a cintat intr-un ritm vioi ..inainte s_o pdleascdprea grav careva.. ..1 rntr-un col!.. Belivanul s-u iniois s. Terry s-a ridicaj in picioare gi s_ain_ dreqlat deliberat foarte incet spre individul respectiv. $i-a desclegtatpumnii.: pe zi de anrrenamente aikido. ochii indrepttn_ du-i-sespremuncitorul beat.i.

PARTEAA TREIA Inteligenfa emofionali aplicati .

18o/". in mare parte.cdci asta linea multe cupluri la un loc. pentru cei cdsdtorifi in 1950. care sugereazd o cregtere vertiginoasd: privind la gansele unui cuplu proaspit ctrsitorit de a eftrsi irc celedin urmdintr-un divor!. Numlrul divorfurilor s-a stabilizat la un anumit nivel. care fac ca inteligenla emolionaltr sd fie mai importantd ca oricind' Sd ne gindim la procentajul divorfurilor. aceastdcregterenu se datoreazd atit de mult sciderii inteligenlei emofionale. Cdsitoriile din 1970 aw avut o proporlie de 50% de despXrfiri. chiar 9i in cazul celor mai nefericite perechi. posibilitatea ca mariajul sd se sfirgeascdprintr-un divor! a ajuns Daci acesteestimdri vor contila infricogdtoarea cifrd de 67"/'11 nua pe aceeagilinie. Degi in ansamblu numdrul divorfurilor nu a mai crescut. doar trei din zece cupluri clsdtorite recent pot conta cd vor rdmine nedespdrlili toati viala. Dacd aga stau lucrurile.Dusmani intimr " Sigrnund Freud remarca fald de discipolul sdu Erikson fapful cX a iubi gi a munci sint cele doud capacitili umane care delermind maturitatea completd. Se poate spune c5. atunci maturitatea ar putea fi pusd in pericol. AceastX modificare este gi mai vizibilS atunci cind compardm rata divorfurilor in cazul cuplurilor cdsitorite intr-un anumit an. avind in vedere tendinfele actuale ale cdsniciei gi ale divorfului. riscul de divor! s-a modificat in cazul tinerilor cdsdtorili.cei care divorleazd nu mai sint stigmatizali. cam 10% au sfirgit printr-un divor!. Iar pentru cei cdsitorili h 1990. Penku cei ctrsdtorili in1920. nevestele nu mai sint dependente din punct de vedere financiar de solii lor .30%. Dar mai existd o posibilitate de a calcula rata divorfurilor. din cdsniciile care au inceput la 1890. cit eroziunii permanente a constringerilor sociale . La americani. Dar daci aceste constringeri sociale nu mai reprezintd un factor ce .

au fost recent analizate cu o mai mare precizie ca oricird.mai mult cu fiicele decit cu fiiia. am dat peste un tinir care iegeape ug5 9i avea un chip impietrit 9i urstrz.rezonabild" prin ceeice solicitd ori frin iegirile ei. care au rezumat studiul asupra diferenlelor de emolii intre sexe. le discutX mai in aminunt din punct de vedere al stlrii emolionale. lntr-no studiu referitor L prieteniile dintre copii. solut ptingin|t. Oamenii de gtiin-tdsint acum capabili str detecteze valurile invizibile de adrenalini ale sofului. Leslie Brody 9i Judith Hall. Pirinfii in general discutd emoliile . spun ctr circa 20"h. barierele dintre ele intdrindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pe care le preferd bdiefii gi fetele.il lovea cu disperare cu pumnii in spate fipind: . iar el se retrage. de curind. care permit urmirirea clipd de clipi a.degi cu fiii intrd in mai multe amXnunte referitoare la cauzele gi consecinlele emofiilor precum minia (probabilpentruaopreveni). un nivel critic al rea[Hfii emofionale. iar cei de gapte ani susfin aproape cX nu mai existd prieteni de sex opus3. s-a descoperit ctr miculii de trei ani suslin cd jumdtate dintre prietenii lor sint de sex opus. dar gi de teama incercati de copiii mici de a nu fi ironizali pentru cX au .cu exceplia miniei . Aceste mdsuritori irattr care sftrt forlele emofionale care pdstreazd o cXsnicie sau o distrug. du-se cd sofia nu este . iar ea se plinge de indiferenla lui fali de ceea ce ipune ea. Acest joc matrimonial reflecti faptul cd la nivelul crrplului existd doul realitdli emolionale. cit 9i in cazul celorlalli.164 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 165 line cisniciile la un loc. re trdiesc bdielii 9i fetele pe mSsurd ce cresc.9i gregelile emolionalc care ii pot determina sd se despartd . Specialigtiiin cisnicii au observat demult cd pind ca un cuplu sd ajungd la terapedeja ajunge la acest tipar implicare-retragere..Ce nii.. cind incep intilnirile sentimentale. furtr-oseard. clnd mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente.."s La virsta de zece ani. Existd multe cerce- t{ri fdcute in legdturi cu aceste doud lumi separate. . sd observe trecitoadar grtritoare microemolii care se strecoard pe chipul soliei 1e. precum 9i o capacitate superioarl fald de a biielilor in ceea ce privegte folosirea cuvintelor pentru a explora 9i a irlocui reacliile emolionale crun ar fi conflictele fizice. ceeace le face sX aibtr sentimente care presupun o mai mare experienld gi o mai bund exprimare. Aceste mdsurdtori fiziologice scot la iveald un subtext biologic ascuns. ]ASNI)IALIII SI AEI: nAnAuIITIE sE AELATN IIPIIARIE Cind tocmai intram. lntre timp. Dar pe la treisprezeceani apare o diferenlX considerabili intre sexe. se afld gi in copilSrie. la un restaurant. -m11e bal lntoarce-te imediat gi fii drdgu! cu mine!. de exemplu. chiar dacd in parte este biologicX. lui.. in schimb. adaugl ele.Aceste universuri sociale separate se intersecteaz6. suslin cd acest lucru se irtimpltr probabil pentru ci fetele igi dezvolt6 mai rapid 9i mai ugor limbajul decit biiefii. Aceste legdturi dintre so! 9i solie . atunci in mod sigur cI forlele emolionale dinhe so! 9i solie sint cu mult mai importante. care este de obicei imperceptibil sau trecut cu vederea de cltre cupluri. a lui si a ei. dacd doresc intr-adevlr ca legdtura dintre ei str dureze. in general. respectiv in cele dou{lumi emotional-ein ca. Aceasti rug5minte trangantl gi categoric contradictorie fdcuttr unui spate in retra_ gere rezumtr tiparul cel mai des intilnit al cuplurilor cu probleme: ea incearcd sd se implice. cind mamele se joactr. ei folosesc mai multe cuvinte emolionale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cind vorbesc cu fiii lor. Rddlcina ui"sto_rdiferenle emofionale. precum 9i cregterile brugte de tensiune. conti- .Imediat in spatele lui era o tindrtr care venise tr fuga ..o iubiti" sau .rrr"i1"lor emolionale la nivelul cuplului. decit o fac cu fiii lor . Fetele strt expuse unei mai mari cantitili de informalii deepre emolii decit bdiefii: atunci cind pXrinlii inventeazX povegti pe care le spun copiilor pregcolari. cu sugarii lor. bdielii gi fetele inva!tr lucruri total diferite despre felul in care str-gistdpineascdemoliile. birfele nefaste 9i rdzbundrile indirecte. care incep sd se defineascd mai bine: fetele devin mai apte decit btrielii ih arta tacticilor agresive curn ar fi ostracizarea.un iubit"z. ahqeazd o mai largd gam5 de emolii fa!5 de fiice decit fa!5 de fii. poate cI descoperirea cea mai importantd pentru infelegerea a ce anume face ca o cdsnicie si reziste sau sd fie distrusi vine din citeva mdsurltori psihologice foarte sofisticate. cei de cinci ani. . BSielii.. care contribuie la dificultdlile cuplului. cam acelagi procent de fete 9i de bliefi slnt agresivi 9i dispugi la confruntlri directe atunci c?nd se infurie.bdiefii pentru care exprimarea in cuvinte a sentimentelor nu este subliniatl pot in mare mXsuri sd nu congtientizeze starea emotionald atit in cazul lor.foarte pulin pinX la adolescenld. 'Gregelile apar de la bun inceput din pricina diferenlelor dintie lumea emolionald a fetelor gi cea a bdielilor.

a"urtu *ul dintre run....p*r" fi constatatil flr ir vreme ce in privinla expresivitdlii bdielilor gi fefoarte mici nu existX diferenle.Inteligenla emolionald aplicatd nua sA fie dispugi la confruntdri directe atunci cind sint fur.. in medie. sauat fetelor .. devine clar de ce soliile se pling atit de des ci solii lor incearcd sXevite disculiile despre lucrurile supbrdtoare din relafia lor._"F.ii:qi:. sentimentede vinovdfie.r.L!aterripuritor vief ti berb"ti*.mai ales in cuplurile tradilionale ..rr"..::"rfi intimpti cindjoculUai"iii.. igi exprimi mai mult decit blrbalii nemullumirile 9i o fac verbal mai ales in cuplurile nefericite.ur".n1l. intimitatea inseamnd a discuta dilucruri.. bdt. punirrd accentul pe o mini-md ostilitate gip" *". in urma u . . in vreme ce fetelese considerdparte a unei adevirat de legituri.a. strategiile mascate6..telese joacl intre ele. de exemptu.studiind in profunzime cuplua constatat: .o bund comunicare"e. in vreme ce soliile oe preocupd de toate problemele care apar..:"t. intr-adevXr." teaml sarr d Dovada acestor stdri diferjte esteuna ae neUjaauit"in urere... aceste perspective cajbacasd poati continua.. in vreme ce birbalilor acest lucru conteazd mult mai pulin pentru vigpirea relaliei. in general.r.r*a cooperare.i cineva-p5legte ceva.miirr..:r.cel pulin in ceeaceprivegtemdsurarea "*puii.ic"use.. femeile il. tele. mai degrabi chiar decit prin discutarea diverselor asPecte. cel mai important element femei .?rlpii.r1rii= :fll.ir" carese joacd.... ". .iiiil Pe scurt. emoliiretiindb. cu viitoarele lor sofii. a"fra i.. bdrbalii vid mai in roz decit soliile lor intreaga relafie ..""^i"cii saudupi alte aluzii nonverbaie... tat este foarte nectriif""":t:1f." *dgu.riura cafiind o de.usor deci_ tit sentimentele de pe chipul f"i.. osebirecheietrtre sex-e: bdielii se.. cd.rti ."t.ei petrec tot mai fufnA vreme stind de vorbd cu soliile lor.la "" greu." uer#fui fetile la joaci rezumd ceea ceCarorGiniganae u uuivarJ r-. femeile sint mai a".ae accentul pe concurent5' o difererigSir*i. Dacd un baiat accidcir. clt de bine se ascultd unul pe celilalt. DiferenfarnanifestJta se_ivine i.sr-si exprimegi sa-9i'"o*rir.. un prieten psihiatru se plingea cd in cdsni- .::**r..pr"ta sentimentelenegrditedupd expresia "upucitagii fe.tirr".pentru ca o relafie sd re s-a ar5tat cd ar fi. te 9i si nu mai pringd. Combinind modul optimist in care btrrbalii percep cdsXtoria cu aversiunea lor falX de confruntdrile emofionale. conform unui sfudiu efecfuat a264 de cupluri. iar sintapfi sa."i-i""fi cetede pe chipul """i aceste co: "*ogor. dupd ce trec de gcoala priblielii devin mai pulin expresivi decit fetele. Acest lucru reflecta in parte o altd diferenld cheie: in medie. ""=."t" au . Ted Huston.rucruri.tlflt.7 lite...i".. intr-un studiu deepre cisnicii.r. rezistin! . la faptul cdbdrba_ dorescai agteptl lucruri totailirerite l]1r1f:*^"il" de la o con_ versafie.ai. cu trecerea ."1ff ". Ei spun aga: vreau sd fac diverse lucruri cu ea. in vrc_ me ce jocurile bdiefilor r: f3: " il i*p"ri'*"i mari..tei...iogl.invieme.r.rfrti. considerind ci acest lcntiment de apropiere poate fi exprimat gi prin grldindritul impreuni.. iar ea nu vrea decit sI vor.l.r". acesteainseamnd ir general cd femeile intri in cisnicie tite pentru rolul de administrator emofional.i[ii"*rj .ti de tot ceealj:i"9 inpericoli"a"p""Ju"ga.". femeile intreaga gami de emolii cu o mai mare intensitate 9i vadecit bXrbalii ."iil. _u.Jbate cit 9i pe cele nonverbale.o"i r.ca re plinge.emoti- decltbdrbaliis.atura de specialitate..iil l:l:ltt o"" Ia vutnerabi_ Ittate. ln bdrbalii nu inleleg ce vor nevestele de la ei.:.lr^9 sele motive pentru "rtu care blielii _ uifio.Pentru solii.DacA acetagi lucru se intirirpfi in cazul.. lor.r(.dar nu gi pentru bdrbafi .#. in i". jocttl seopregte 9i toatese adunl in juq. UarU"fii.>>" Fluston a constatat cI in perioada ir care fac curte.. finanlele.rninimalir.. 166 Dusmani intimi 167 #t#.in sensul cd femeile stnt rr. Tlcerea crescindd a solilor se datoreazd 9i faptului cd bdrbafti sint mai optimigti in privinla cXsniciei loq. punindu.. Dar odatl cdsitorili. dintr-o dorinlX de itate.Nevestele.ilTjff sd interpreteze atit semnele diverse.il." a" u ir. mai ales despre cele referitoare la relalia in sine. biri sint mult mai dispugi str stea de vorbi. o fac in grupuri mici.iil.. Jd vorbeasca despre lt"iJ:?liil: latede o rupturi la nivel *f"Ur*i. (Desigur cX aceastddiferenliere pe sexe este o generalizare gi nu este valabili in fiecare caz..actul sexual. . legiturile cu rudele prin alian!5.liilffi Jrr.trai. ."_T::" cste mtrerupt pentru c5 i!1. ce importan!5 au neajundurile personalelO. diferit"..piil"rIL sd sedeade-opar.. in vremeceberbaiii. psila Universitatea din Texas.i. Astfel.. autonomia dependenla 9i i'. ai" cll suUlinia gi Deborah Tannen-in cartea ei vo" n'ii iii-"tiiTrurra (pur pi simpru nu tnfelegi).trji::ca!i 9i decit r"*"r op".pentru Cind feti.iameninga.

unul sau ambii parteneri au anumite deficienle de inteligenfi emofionali.r. Cind nu reugesc.ie. S-au firleles sd se htilneascl in fala pogtei intr-o orX 9i apoi sX meargS impreund sI vadi un film la matineu. care a fdcut pgate cea mai detaliatd analizd asupra legdturii emolionale dintfe cupluri. Atunci cind guplurile vorbesc. declangirdu-se atacuri la adresa caracterului partenerului de via!5. Un semnal timpuriu de avertizare a faptului cd o cdsnicie se afltr in pericol este critica asprd._O. numai cd acest ton dureros de tdios a fost a!o1a. servitoare? Fred: N-agzice. de felul canr :1i: ryt c'rplu despre acpste puncte delicare depinde soarta 1j::Y|1. sX incurce totul.u:*gTPt.1n casnrctel-lor. cuplurile de_ vin vulnerabile in fala emoliilor gi in final asta le poui" Jirt.iuerbafii 9i femeile trebuie si depxgeascadifeien.tetor enio_ sexe pentru a explica fetut in iure cupl. Aga cum vom vedea. Astfel. Gottman a detectat momentele bune gi rele a peste douX sute de cupluri. chestiunile preciie im ar fi fi..:i.Daci putut fi amuzant.. Dupd gedinfd.at de doul persoane care formau un cuplu gi care (p. susline Gottman.i ly intilniti in cadrul unui studiu de laborator fdcut "i. De fapt.DacA-ai fi fost servitoare.. o femeie trebuie sd fie cu mult mai trist5.. Dar mult prea adesea.Ei f"ri :e.Tatdl tiu atita e in stare sd facd. aceste fisuri au mai multe gansede dezvoltare atunci cind.tele inniscute intre sexe. Pamela a fost punctualX.69 cia lui sofia nu doregte sd discute despre chestiunile emolionak. dar 9i asupra sentimentelor corozive care pot distruge cdsnicial3. Ceslnt eu.. Pamela gi fiica ei s-au dus str cumpere pantofi.168 Inteligenla emolionald aplicatd Dusmani intimi 1. in fierbinleala miniei. pe chrpur bdrbatului decit sint birbalii in a detecia tristelea di' expresia unei femeill. a ctrror disculie despre rufe a fost atit de tdioasd) vor divorla in urmdtorii trei ani.l tabrl tntr-o relalie intimi.0:_9"" pru/ orl ce datorii sau economii are un cuplu nu strt elemehte sd inchege sau sd strice o ctrsnicie. Intocmirea unei hXrli a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la divort a avut un rol primordial in privinfa inteligenlei emolionale pl a importanlei sale in supravieluirea unei cisnicii.bdrbatul gi nevasta se simt liberi sd-gi exprime nemulfumirile.) Incetineala cu care birbalii deschid discugi'e incomode irrtr-o relalie fdrd indoiali cd se datoreazd relativei lor incapacitlli de a interpreta exprimarea faciald a emofiei.be fapt. s-a dus la o libdrie. decit un bIrbatpentru ca acesta sd_iobserve sentimentele gi eveltuaf sd pund problema referitor la ce a dus la aceasti. Intr-o proporlie de 94% el a avut dreptate.u*id deptrgeas_ c5 neinfelegerile constituie cheia sripravieguirii unui ma'a. ." .it"ufii. s-a plins Pamela fiicei sale. Agadar. . ar fi .Unde este? Filmul incepe in zece minute". altele de zeci de ani.i. Tom."g" relalia propriu-zisd.l Ia oinlelegere despre .. o parte de curind cd![torite. sint mai sensibiie ta o expresie tristd do _ I:. dezvdluindu-gi gindurile ascunse din cele mai incinse momente ale schimbului de replici.*"il:. IVEA/TIAISURTLE DIN gASNI cIE Fred: Mi-ai strins rufele de pe sirmd? Ingrid: (cu un ton batjocoritor). nemullumirile ajung sd fie exprimate intr-o manierd distructiv5. de psihologui ]ohn Gottman de la'Universitatea din Washington. ln ultimii doudzeci de ani. vd surprinde) au divorfatin urmatoiii ani12. fiecare partener vine separat in laborator gi urmdregte caseta cu irregistrarea conversafiei. Rezultatul este un fel de radiografie emofionaItr a cdsniciei. dupi care au fost analizate tr aminunt ore intregi Pentru a deslugi emoliile secrete 9i felul cum aclioneazi ele.Mi_aistrins rufele de pe sirmi. senzorii inregistreazd gi cea mai mlrunt5 modificare fiziologici. sau clun trebuie crescufi co_ T :11. De exemplu. o analizare clipd de clipi a expresiei de pe chip (folosind sistemul de citire a emoliilor creat de Paul Ekman) detecteaztr9i cea mai subtili gi trecitoare nuantare a sentimentului. incit intr-unul dintre studii el a reugit chiar sd prevadtr care dintre cuplurile testate (precum cel al lui Fred gi Ingrid.rrile reugesc lr:ii_t:"T"" supirdrile 9i neinfelegerile'la care se ajunge inevi::j. in vreme ce soful..Conversaliile cuplurilor au fost inregistrate pe calete video."y1t:-"ir. drept pentru care el este cel care le abordeazd. acest dialog ar fi fost dintr_un serial de comed. mdcarai fi gtiut sd faci curat. dar nici urmd de Tom. nenorocitele aleade rufe. N-ai decitsi !i le stringi tu.: cuplu dragoste. tntr-o cdsnicie sdnXtoasd. Gottman a fdcut o hartd a ecologiei emolionale a clsniciei cu o asemenea precizie. ajungere. ceeace nu s-a mai intilnit in etudiile asupra mariajelor! Acuratefea analizei lui Gottman consti in metoda sa extrem de minulioasd 9i de atenti de analizare a dovezilor. trebuie sd ne gindim la implicaliile diferen. abordind emoliile difiiile.

Cind ai uitat s5-mi iei rufele de la ipilXtoria chimicd mi-am dat seama cX nu lii la mine. Asta dovedegte incl odatl cX nu poi avea furcrederein tine cd ai fi in stare sd faci ceva ca lumea.. Critica 9i dispreful sau dezgustul devenite obignuinld sint semne de pericol. superioritate 9i detagare. a constatat Gottman. Acest zid apare mai ales in cdsniciile care se indreapti sPre un dezastru sigur... Diferenla dintre reproguri 9i critici-directe la persoand este una simpltr. deciarind ce a simlit . gi nu a faptei. in mintea lor. in 85% dintre acestecazuri." .amiritule.. mai ares strimbiturite din gurd.cu cit sint mai mari gi de mai lungi durati. ze o pozifie defensivd Fiecare dintre cele doud capete ale reacliei lupt5-sau-fugi reprezint6 un rdspuns la atac. Dar intr-un atac la persoand. dacd solul i9i manifestd permanent dispreful.. Cel care alege aceastd solulie refuzd conversafia. distanld. rudi buntr cu dispreful. ca 9i cum u. in i.170 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 171' Cind apare 9i Tom zece minute mai tirziu. Sigur cd o manifestare ocazionald a disprelului sau a dezgustului nu poate destrdma o cdsnicie. devin tot mai dese dacd soful sau sofia simt cd reprogurile lor r5mfir neauzite sau ignorate.soful este cel care reaclioneazi astfel in fala atacurilor pline de reproguri 9i dispre! din partea solieila. nu cu un ton "urru. Cel mai adesea se contraatacd prin exprimarea miniei. un atac la persoand.. Cind unul dintre parteneri afigeazd lceaste expresie. ftrregistseazdo cregterea bdtdilor inimii cu doud sau trei pulsalii pe miiut. Nu te gindegti niciodati la consecinle gi egti cumplit de egoist!. emolia creatd este extrem de distructivi. ea are un efect devas- . precum 9i simptome gastrointestinale. . Pe drumul spre divort. mai ales cird . intr-un schimb emofional tacit..Of. Numai cd aceste critici dure au un impact emolional coroziv in cu reprogurile rezonabile. Conversalia invizibild este in plin avint... Disprelul faciAl este de-fapt o contracfie a mugchilor . InsI asemenea exprimdri €molionale dese seamlnd cu fumatul sau cu colesterolul crescut ca factor de risc in bolile de inimi .p. . poate fi 9i mai dXundtoare.. Doamne!. ironia sau insulta _ . de patru lau de mai multe ori intr-o conversalie de un sfert de or5.. violent sau pasiv. a collurilor gurii (cel mai adeseadoar in stinga). pentru ctr indicX faptul cd solul sau solia 9i-au judecat in gind cit se poate de tare partenerul de via!6. Forma cea mai evident5 este.fugitul" inseamnX o izolare intr-o tdcere incremenitd. fiecare dintre acegti factori il prezice pe urmdtorul pe aceastd scard mereu crescindi a nefericirii. ea folosegte oca_ zia pentru a aduce o criticd globali la adresa solului ei: . Mai mult. Dispreful inso!e9_ te adesea furia.. de la rdceli gi gripe pind la infecJii urinare sau o stare de nellnigte. Aceastd cale duce de obicei la un adevlrat meci de lipete fdri rost. Asemenea atacuri.91:"t3:" asupra faptei. Tom 9i-a cerut scuze.. Acest tip de gindire negativX gi ostild duce in mod firesc la atacuri care-l fac pe celdlalt sd abordesd fie gata de contraatac.nenorocifule. Atunci cind chipul sofiei manifesti dezgustul...afirmtr du. fuga. (i nea criticd il face pe celdlalt si-i fie rusine. extraordinarul teu talent de a da totul peste cap. care sint un limbaj facial universal pentru dezgust. sd simtd cd nu "r"-"_ este iubrt.. el nu se exprimd doar prin cuvintg ci prin-to9i nulvocii sau printr-o expiesie sup5raid a fefei. La urma urmei. 9i totu9i Pamela I-a etichetat drept .pamela zice crr sarcasm: .abia am avut ocazia sI discutim desprt. cu atita pericolul cregte. celilalt. solia cade mult mai ugor pradd unei intregi game de probleme de sdndtah. fericit cd s_aintil_ nit cu un prieten gi cerindu-9i scuze cA ainfirziat. partenerul este ve9nic condamnat pentru ceva. gi nu un ..-desigur.scirbi ce egti". chiar :oT. Aceastd modalitate transmite un mesaj puternic fXrd echivoc.gropi_ felor". atunci cind se aduce o criticl cu o nuanl5 de dis_ pre!...cumplit de egoist.. intr-un repro? solia respectiv5 specificd faptul care a ngmulfumit-o 9i criticllpta soluluiei 9i nu pe el.tgti atit de egoist 9i nu-!i pasd. Acest zid al ticerii este o ultimd posibilitate de apirare... un fel de combinalie de rlceald.pltuti: dacd sint de infeles. sau da_ tul ochilor peste 9ap. Reaclia alternativd... Reprogul Pamelei inseamnd mii mult Jecit atit: este un asasinat asupra personalitdfii celuilalt. Este o exprimare ce dove_ degte inteligenfi emolionald . rdspunzind printr-o tdcere mormintald gi un chip impasibil. Cind aceasti reaclie devine ceva obignuit. cd este acuzat 9i cd are defecte _ ceea ce mai mult ca sigur cd va duce la o reaclie defensiv5 care nu va drege in nici un"fel lucrurile.Nu e nimic . La fel de ddundtor este gi limbajui trupului care transmite acest dispre!. este wr semn t5cut cd respectivul cuplu se va desPerli in urmdtorii patru ani.Majori_ tatea cuplurilor trec prin asemeneamomlnte din cind in cind si atunci nemulfumirea in legdturd cu ceeace a ftrcut partenerul se transformd intr-un atac impotriva persoanei.eir" Ct ochii sirt dali peste caP.rr.

.. Se apleacl a*einir. gi devin tulburali de indatl ce incepe un asemenea episod. Melanie se considerd o victimd nevinovatd a cdsniciei lo4 iar Martin socote$te cd are tot dreptul str fie indignat.onaleceie mai profunde. care reflectd atitudinile noastre emogi.. incrunttr sprturcenele ii rispunde: 9i .N-are nici un drept sd se comporte aga cu mine. punctul de vedere optimist sune cam gga: . Odatd ce sotul se consideri o victimd.. Vrea sd-i fiu la dispozilie permanent gi pulm ii pasd de ceea ce simt eu." Aceasta este o perspectivi in care mariajul nu este privit ca iremediabil distrus sau fdri speranfh. dintr-o datX speriatl de minia lui Martin.. Mai bine cedez.le-ar putea face vreun rdu copiilor. Nemulguniirea lor interioari gi atitudinea pesimisti cu aiguran!5 va declanga reproguri 9i dispre! in confruntarea cu ."ogr..' Aceste conversalii paralele .Dragd.. Oricum. un tipar subliniat ir Capitolul 6 de citre psihologul Martin Seligman. se supdrd.. Ea de fapt gindegte: . $i nu-9i va mai lminti nimic din tot ceea ce a fdcut ea in intreaga lor relalie care m putea pune la indoiald ideea ch este o victimd nevinovat6.Ea este vegnic contra mea. dar a fost atit de atent in trecuf poate este prost dispus . partenerii igi revin mai repede. referitor la perspectiva pesimisti 9i cea optimistd.Acum este mai exigent. a9a a fost crescut gi agava rtrmine pentru totdeauna. oricum. Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere declangatoare de neinlelegeri dau o interpretare benignd la ceea ce se intfmpl5. el gindegte: ... ele declangeazd sistemul de alarmX neural. care nu pot fi schimbate 9i care genereazl suferinlI: .. sint determinate?e un strat mai profund.iIirru. Prima atitudine aduce numai nefericire. Ar fi mai bine sd preiau iniliativa. ignorind sau neluind in seaml gesturile frumoase care ar putea pune la indoiali sau nu ar mai Confirma aceasttridee. Gindurile cd am fi victime nevinovate ori cd avem dreptul sd ne indigndm sint tipice pentru partenerii de viafA din cXsnicii cu probleme care igi alimenteazX permanent minia suferingal6.. Martin este acum vizibil enervat.N_artrebui sd-i culc de pe acum?" . ele se autoconfirmd: parteneiul care se considerd o victimd cautd vegnic acele fapte lJe celuilalt care_i pot confirma punctul de vedere.1.. In schimb.. Melanie gindegte ascuns cam aga: . pentru Martin... Melanie.. nefericili din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii lor de viali.. se simt jignili sau. in curind vor merge la crilcare. a9aincit e mai pulin probabil sd se ajungl la astfel de $ehrrndri. drept pentru care va tot analiza cu ugurinli pe toate felele o list5 intreagtr de nemullumiri care-i vor aminti cd a fost transformat intr-o victimd. in cazul in care ele totu9i apar.gindirilor auto_ trecitoare presupuneri fdcute in avans despre sine gi 1nte" despre ceilalli.lntotdeauna md terorizeazd cu minia lui". Adevlratul schimb emolional irtre Melanie gi Martin este format de gindurile lor gi aceste ginduri. El se in_ toarce spre sofia sa Melanie 9i ii spune pe un ton rdstih . pentru cx nu este tratat coreci. GfNDURI ToXIcE Copiii nu sint cuminli gi Martin..fjnuli se irdsprggte. la rindul lor. De fapt.cea rostitd 9i cea din gind .ln 9i momentul ir care acesteginduri nefaste cum ar fi drepful la indignare devin un reflex. nu crezi cd ar trebui sd se mai potoleasci 9i copiii dgtia?" El de fapt gindegte: .. gindul cheie este: ." In schimb. Punctul de vedere pesimist pornegte de la premisa cd partenerul de viafi are defecte inerente. in toate. tot timpulse plirge de ceva.mi intreb dacd nu are probleme la lerviciu. tatdl lor.u exemplu de gindire ce poate otrdvi o cAsniiiels..discutate sint de Aaron Beck.. pe care Beck il numegte al .Partenerii care abordeazd perspectiva pesimistd elnt sortili blocajelor emolionale.Este egoist 9i nu-l intereseazi decit persoana lui...Nu.Copiii se joacd gi ei. se infurie.E prea ingiduitoare cu copiii. cea de-a doua calmeazX. Gtndirea care menline sau alimenteazd nefericirea [rmeazf.Iar incepe. Melanie reaclioneazd la minialui... ii culc eu imediat. Partenera de viafi este pusd intr-o situafie fXrI iegire: astfel.72 Inteligenla emolionald aplicatd dt' Dugmani intimi 173 tator asupra sdndtdlii unei relafii afective: taie toate p'nlile r ezolv ar e a.gdtor. Aceste ginduri sint foarte putemice. fondatorul terapiei . ea socotegte cd momentul nepotrivit se datoreazd unei situafii care poah fi schimbati. C. spune blind: . pumnii ftrclegtali gi spune pe un ton scos din sirite: .. el declangeazbun atac emofional.. sau. chiar gi lucrurile bune pe care le face vor fi rtrstXlmlcite atunci clnd vor fi analizate printr-o lentiltr negativi gi refuzate ca o palidd incercare a ei de a nega ctr incearctr si-l transforme intr-o victimd. infuriindu-se la rindul ei.. Ea de fapt gindegte: .$i-a iegit din fire .neinf elegerilor. .

. iar suferinla gi minia nu mai pot fi depdgite. descrierea momentului consta in aceea cX bAtAile inimii cresc mult peste nivelul de le.deci devin violenfils.174 Inteligenla emolionald aplicatd Dupmani intimi 775 partenerul/ care. Revenirea dintr-o asemeneastare fiziologici este tot mai dificild. in vreme ce la allii se declangeazd.Ai iegit in societate gi observi cX furultima jumdtate de ord solia ta a stat de vor_ ris cu acelagi bdrbat atrdgdtor..r1u* vdzut in Capitolul 7. Acesta este poate punctul de cotiturd cel mai periculos al unei cdsnicii. Gott_ man folosegteun alt termen . Este o invazie de sentimente otrdvite gi o nepldcuti baie de frici 9i mirie ce nu poate fi evitatd.e firesc. in vreme ce lucrurile cele mai inofensive strt privite dintr-o perspectivd sinistrS. incit nu este nici o gansi de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de a lezolva lucrurile in mod rezonabil.emoliile persoanei sint atit de puternice.i.Aga .l. iar in mod subiectiv pare cI dureazl . care declangeazi mereu potopul. senzalie apare in momentul cind ritmul cregte cu 10 b5tli pe minut falX de ritmul de repaos.Se pare ci gtrduri reflexe de genul: . 9i folosesc aceastl judecare gregittr pentru a_9ijustifica propria violenld (bdrbatii agresivi din punct de vedere sexual cu iubitele lor procedeazd cumva in modsimilar. partenerul se simte coplegit de cel6lalt. Din punct de vedere gtiinlific. Astfel.ti de sentimente cumplite. o schimbare catastrofald intr-o relatie. reac. dacd se ajunge la 100 de bttXi pe minut (ceeace se intimplS cu ugurin!5 tr momentele de ie sau de lacrirni). pentru cd blocajele emolionale apar tot mai des.. starea de nemullumire pentru mai multd vreme. l1 Si " Cind acegti bdrbali percep cd sogiite lor fac ceva ce sugereaza o.. 20 sau chiar cu 30 de bitli pe minut intr-o clip[. Ei aivrea ca lucirrire si inceteze sau ar vrea sX fugd ori. Poate_cd virulenla cea mai mare a acestor ginduri otrtrvite sc constatd la solii violenli din punct de vedereJizic cu soliile lor. acegttbdrbafi se tem mai ales sd nu fie respingi.. ritmul inimii femeii ajunge si fie de 82 de bdtdi pe t. Partenerul . Problema trtr-o cdsnicie apare atunci cind unul dintie parteneri se eimte invadat aproape permanent.tioneazl prin in_ dignare li19v-ott-e..tiile ajunsi ir aceastd situalie sint atit de coplegili de negativis*ul puri"r.Iubifule. iar perspectiva atit de ingusti 9i gindirea atit de conhv6.Iar vrea sI ne certtrm" 9i va declangapotopul. devine extrem de vigilent la cel mai mic semn de atac. el va alege un gind negativ: .-r mai sirt in stare sd receptezenimic nedistorsionatsau si reaclio_ n:z:. va deveni defensiv gi se va refrr gia in spatele unui zid. In acest moment .nu reutesc sd aibd o relalie comportamentald aiecvatd'a. sd loveascd la rindul lor. Apoi. le este tot mai greu sd se organizeze in gindire gi revin la reacfii primitive. nesocotifi sau supugi unor situafii jenante in public de cI_ tre soliile lor.de plin blocaj . P OT O PIIL : SCUFI. El pare cd-i face curte.. Acegti ou-*"r. Un scenariu tipic care declangeazaginduri ce . sofii sau so.potopul. insultd sau meryare gi categoric cX va reacliona exagerat gi la lucrurile neinsemnate.jus_ tifici" violenfa celor care-gi bat nevestele este: . a persoanei).referitor la aceasti tul_ burare emolionald mult prea des intilnitd.o vegnicie" pini trece. Sigur cd majoritatea solilor 9i soliilor trec prin asemeneamotnente de mare intensitate atunci cind se cearti .incd momentul in care partenerul face cel mai nefirsemnat coriu. scdpate de sub control. este mereu gata si reaclioneze in fala unui atac emolional sau a unei nedreptdli.frcit sint ingiiti. apar dificultlfile de fespirafie. atunci trupul pompeazd adrenalinl gi alli hormoni. fiind bdnuitori ra adresa femeilor 9i neluind in seamd obiecliile lor)12.cdruia solii care-9i bat nevestele reacfioneazd impulsiv sau. pentru cd suporti minia 9i dispreful.. iar al btrrbatuluide72 de bltdi pe minut (ritmul cardiac in special in funclie de dimensiuneafizic6. Dacd solia unui asemenea personaj aflat in aceasti stare ii spune: . trebuie str sttrm de vorbd". detectirid interlii ostile chiar gi in lucrurile ceremai neutre pe care le fac soliile loq.. Mugchii se incordeazd. la rindul sau. Momentul de blocaj emolional este vizibil din ritmul cardiac: el poate cregte cu 10. d virtutea. cum spun cercetitorii. potopire esteun blocaj emolional care se prelungegte de tine.O sX me pirdseascd" declangeazl un blocaj emofional. ... ceea ce pdstreazd."rului 9i de propria lor reacfie fali de acesta.I]VDAREA CASNICIEI ' Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansarea unei crize permanente. versitatea lndiana a demonstrat ctr acegti berbuti-imbtiligeazl exact rafionamentul pugtilor duri din curtea gcolii.cu mintea limpede. Unii oamenii ajung greu in aceaste fazd. posibild respingere sau o abandonare a lor. Un studiu asupra solilor vioiengi fdcut de psihologii de la Uni. uneori.

ulfumirii. incepindsi-i faci reproguri. devenind disprefuitoare. Iattrces-aconstatat: Chiar gi dupx mai bine de treizeci gi cinci de ani de cdsnicie existr o distinclie clard intre soli gi sofii_legatd de felul in careprivesc conflicteleemofionale. OdatX'ajungi in aceastd situafie. Solia i9i vede solul reimplicarea. Peacestdrum spr€divo4. Lucrurile continuind pe acestfigag. incepe str creadd cd este o victinevinovattr sau cd are dreptul sd se indigneze. La aceastd concluziea ajunsin urma unui studiu RobertLevensonde la universitatea Berkeleydin California. B ARB ATn : sEx].o profundi nemulAcest tango al creierului limbic. Tot agacum birbalii preferd sd se refugiezein spateleunui femeile aleg sd facd reproguri solilor lor2.solul dedefensivsau se refugiazi in spateleunui zid. Atunci :ld -"1cuplu intrtr in cgrculinfemal al reprogurilor gi al dirp*fului al defensivei9i al zidurilor ceseinal.9i aici se afltr paradoatunci cind bdrbalii se ascund in spatele unui zid.ele trcearci sd declangeze 9i sd rezolneinlelegerile gi mihnirile. ea se simte devinetot mai defensivsau pur 9i simplu serefugiaztr in spaunui zid.estereflectati de flpt o d. fapt ce semnalizeazf. Pe ce certurile in cdsnicie se intensifici.te'intre ei. Mjcile problemegmereazi betdlii majore. problemeledin cisnicie ca fiind grave gi imposibil de reparat.constatat li se pare nepl5cut gi chiar au o aversiunefatl de a se infuria in timpul. Aceastl asimetrie carezultatal faptului cdsoliile igi urmtrresc rolul de admitrator emofional. Incepstrducdvieli paralele. so.femeile sint mai dispuse strintre in discufii contradictorii pe problemede cdsnicie decit birbalii. interpretind mereu tot ceeace faceacesta ilrtr-o tumina negati: vd. pentT cI potopuJin sine saboteazd oriceincercare de indiepta_ re a situaliei.176 Inteligenla emolionalfiaplicatd Dugmani intimi 177 potopit ajqse si gindeasctr tot ce estemai rdu despreceldlall. grare a autocongtietiztrrii gi a autocontrolului emofional. se_ crelie declangatd de reacfianegativda soliilor lor.ilorie tre_ buie mai multi vremepentru i-gi reveni d.mult prea des se ajungeli pasul urmdtor. in vreme ce pe sofii nu le deranjeazd chiar agade rdu2o.se simte p"irluneltjigni-f Cu timpul.Levenson ctrsolilor a. ca reaclie la reprogurilepirtenerului. ele pot scdpa ugor sub control.ezinte. riIlor cardiac scade cam cu zece bdtdi pe minut. cfurdsolii se izoleazd' ei declangeazi asupra sofiilor lor. duce la o cu totul alttr stare in raport cu unttrrile emolionale: bdrbalii doresc sd le evite tot aft de pe cit nevestelese simt nevoite sI le caute cu tot dinadinsul. discutategi partenerii inceirctr sX se a"line'pe cont pro.intr-oasemenea sta- . ceea ce deun potop tot mai mare. tot aga solii lor se dovedesc pulin i sI se implice in disculii aprinse. Dar nu uitafi. pentru a da o mai s greutate insatisfacfiei sale. este acela de a se proteja pe ei. acestpartenerincepesd consideretoatt. sedovedegte ctrele sint riddcina ascunstr a declinului cisniciei. Penku a evita o atare situafie.ingigi p. AL LUI $I AL EI: SFATMATRIMONIAL Dati fiind aceasti coplegitoare diferen!5 in ce privegte felul care bXrbalii 9i femeile reacli0neazd in fala sentimentelor neiubirea 9i afecliunea pe scurt. de competenldemofionaldsint mai mult decit evidente.solii secrettr mai multd adrenalindin siinge. pare inutil sn m1i fi. Acestlucru sugereazicd genul de blrbat stoic ai imperturprecum Clint Eastwood pare a fi de fapt o formtr de apdrarpotriva unui sentiment coplegitor din punct de vedere Motivul pentru carebdrbafii sint predispugi la a ajunge impresupune Gotbnan. careestedivorful. Sofii dovedesc o maimare intensitate a spiritului negativde_ cit soliile lor. ln general.al empatieigi al capacitiiliide a secalmaunul pe celllalt gipe sine. bdrbafi cad mai ugor pradd acestuipotop"decitfemeile. ceea ce confesenzafie subiectivd de ugurare. se pune irroblemacum igi pot apdracu- .yryi neintelegeric_asnice. Cind solul devine obiectul crigi al disprefului soliei sale. clupi cum constatdGottman.Ca rdspuns. cu fiecare sex care igi ca- alinare la celdlalt.. Dar .rl vtrLN ERAB tL Revenind la diferenlele dintre sexeir ceeace privegte viafa emofionald. ritmul al soliilor cregte. studiul sXu arattr cd tr momentul c?nd se izoleazd. care se simt complet descurajate. consecinlele hagiceale deficienlelor . cum igi pot apdra cisni- te din relalia 161. priu. Cum. practicizolindu-seunul de ceItrlalt9i simlind singurtrtatea din interiorul cdsniciei.bazindu-sepe cercetarea a 151 de cu_ pluri cu cisnicii de lungd duratd. gi atunci igi sporegte volumul 9i intensitatea gi furioasX. Din pdcate. al gtrduufornepltrcutegi al potopului emofional.

se pot plinge de ceea ce au fdcut ei. ci s-dfie afirmafii clare cI un anumit fapt nu le convine. ele iresc in intensitate pind ce explodeaz[. CEARTASAruATOASA Articolul din ziarul de dimineali ne oferi o leclie practicd felul in care nu trebuie rezolvatd o neinlelegere in cisniMarlme Lenick s-a certat cu solul ei.oferind prea curtrd o solugie practicX _ in gene_ ral. cercetdtorii problemelor matrl. De cele mai multe ori. e mult mai important ca solia si simti ii sogul ei ii as'culttr cu atenfie nemullumirea gi dd dovadd de empatie ir raport cu sentimentele ei in chestiunea in cauzd (de9i el nu are nevoie sd fie de acord cu ea). le diferite.adesea. cind o sofie sim_ te ctr punctul ei de vedere s-a f5cut auzit 9i cI sentimentele ei au fost remarcate. Solii trebuie sd inleleagd ctr minia sau nemulgumirea nu sint sinonime cu atacurile personale .este de ajutor ca reprogu_ eoliei sd fie incluse ftrtr-un context mai larg.bdrbalii trebuie si aibd grijd sI nu scurtcircui_ teze discu-tia. Dna Lenick a fost acuzatd de atac de maximd gravitate gi contra a 50 000 de dolari. o nemulfumire sau o neinfelegere. dar ele oferd o primd gansi de a aduce inteligenemolionali in cuplu. De exemplu. atunci cind sint aerisite si analizate. Pentru bdrbali.tii lor. Sigur cd unele certuri in cdsnicie strt prea violente . sofiile doresc str le fie recunoscute sentimentele gi respectateca valabile. Mecanismele de lEparare care impiedicd o ceartd sd ajungd la o explozie sint de fSpt foarte simple .I78 Inteligenla emot'ionald aplicatd Dugmani intimi 179 cia? Pe baza urmrririi interacliunii la nivelul cuplurilor a ctrnrr cdsnicie a supraviefuit peste ani.Mai presus de toate. s-a in dormitor.sau grave -. !iei).5-a sdturat de fotbalul dsta". sexul. o pot face ca pe un act de iubire. iar nu-trebuie criticafi ca persoand gi nici disprefuifi. socotite neimportante. perechile care rezistd imse referd de obicei la un singur subiect gi-gi oferd. in general. chiar dacd so_ lii lor sint de alti pirere. a ingfdcat un pistol de calibru 38 9i l-a impugde dou5 ori. De asemenea. au nevoie de regltrri emofiona. ea se talmeazi. Atunci cind nemullumirile fierb. Ea poate considera faptul cd el ii dd un sfat ca pe o neglijare a sentimentelor ei. Bdrbalii 9i femeile. Michael: el voia si se la meciul irtre echipele Dallas Cowboys gi Philadelphia Eaiar ea voia sd vadd gtirile. Un atac la persoand virulentva duce aproape sigur la o atitudine defensivl din partea solului sau la ridicarea unui zid. banii. Aceste gesturi fundamentale sirt Un fel de termostat emofional care impiedicd sentimentele exprimate se dea pe dinafarl 9i sd coplegeascdacea capacitate a partenerilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii in cauzd. Ceea ce le lipsegte in mod special cuplurilor care in final {ung la divor! este tocmai incercarea mlcar a unuia dintre par$neri de a detensiona atmosfera presupusd de o cearti. care va spori neinfelegerea.educalia copiilor. duce la reducerea tensiunilor. Sfatul pentru femei-este unul paralel. clruia in parte.unul algansade a-gi exprima punctul de vedere in legStur5 cu aces. gospoddria .Cum acestlucru esteceeace urmtrde fapt cu indirjire celilalt din punct de vedere emofional. fic. accentutrri ale sentimentelor lor referitoare la chesliunea in cauz5. incercind sd pistreze relalia sdnttoasi 9i pe drumul cel bun (degi s-ar putea sd fie si alte motive care si justifice ostilitatea so. ci si inleleagr cr atunci cind soliile lor aduc in discutir. socotind-o neinsemnatd. moniale oferd sfaturi precise pentru bdrbali 9i pentru femei.subiecte . PrezenS sau absenla cXilor de reparare a fisurilor este diferenla primprdiaH dintre certurile cuplurilor cu o ctrsnicie strndtoasdgi cele $e cuplurilor care pini la urmd divorleazd2s. In vreme ce el gi-a adjudecat medna Lenick i-a spus cd: . Reprogurile nu t?ebuie sd fie atacuri la adresa personahtl. Una dintre strategiile general valabile pentru ca o cdsnicie sd funclioneze este sd nu se concentreze disculia pe anumite. situalie 9i mai frustrantl. i9i ajutd sofiile sd se simtd auzite gi respectate. Smpatia gi reducerea tensiunii. revenindu-9i in urma gloanlelor care ii intraseri prin gi ii iegiserd prin omoplatul sting 9i prin gitts.menlinerea disculiei pe o anumitd linie. Dar acestecupluri fac un pas important inainte: i9i aratd cE ascultdunul pe celdlalt.emoliile soliilor lor fiind doar sublinieri.. sfatul ar fi str nu devinla parte intr-un conflict. precum 9i citeva indemnuri valabile gi pentru unii si pentru alfii. in care igi reafirinclusiv iubirea fald de el. tensiunia scade. in loc str o trea_ ctr cu vederea.care sint . nevestele ar trebui sI facd un efort gi sE aibe gri_ jd sitru-si atace solii . De asemenea. Dl Lenick a fost audiat in stabuni. in vreme ce el se uita la meci in camera lui de . Cum principala problemi a bdrbalilor este faptul cX sogiile lor i9i fac iuzite prea des nemulgumirile. Solii ca_ re reugescsi suporte minia incins5 a soliilor lor.

.hu-i pasX de nevoile mele . prinzind din zbor acesteginduri 9i analizindu-le ..certurile sinXtoase. Vorbitul in gind penku indeptutarea atmosferei otrtrvite .calmareapoate fi ajutattrprintr-o tehnicdde lelaxare sau printr-un exerciliu de gimnasticd aerobicd (sau prin Oricare dintre celelalte metode munlate in Capitolul 6). Pentru cuplurile cdrora li se pare ciudat. pot distruge o ctrsnicie26._ liu:ut" stdpinirea acestor_impulsuri este fundamentild pentru inteli_ genla emofionald. De exemplu. dacX sint lisate sd se acumullze. asta inseamnd stXpinirea ca_ pacitdlii de a-gi reveni rapid in urma petopului prohus de un blocaj emo. De fapt. FXcind aceasta in momentele de calm. Uneori poate fi extrem de greu. Desigur ci nici unul dintre aceste obiceiuri emofionale nu sc schimbd peste_noapte. Multe. Aga cum am vtrzut in Capitolul mlnia care persist5 genereaztralt val de minie. de a gindi si de a vorbi logic pare si dispard intr-un moment de crizd"emotiona_ ld. existd predispozilii la obiceiuri emolionale . Calmarea emolie puternici arelabazdun impuls de a acfiona.tioase pot invila sd-gi monitorizeze pulsul _ din cinci ir:rcinci minute in timul confruntdrilor. unde mizl este foarte mare.180 Inteligenla emolionald aplicatd Du$mani intimi 181 prilejuri de ceart6. o solie care simte intr-un moment incins c5: . empatia gi ascultarea atentd _ pot ajuta cuplul s5-gi rezolve in mod eficient neinlelegerile. sau majorita_ tea reacfiilor emofionale. Cum capacitatea de f asculta. .reacfia exagerattr la cele mai mici semne de confruntare -. calmarea este un pas extrem de constructiv fdr6 de care nu 9i mai este posibil nici un progres in rezolvarea chestiunii ir cauzd.in loc sd ii infurie sau j solul sau solia pot incerca sd scape de ele28. unul dintre talentele cheie intr-o cdsnicie este ca partenerii sx invele sr-gi calmeze sentimentele de nemulfumire. uneori di dovadd cd line la mine. cuplul trebuie sd facd o pauzd' de douizeci de in care sd se calmeze inainte de a lua o hotlrire.de a fi iubigi 9i de a ne simli respectali. chiar dacX lucrul pe care . luindu_gi_i la ca_ la ciliva centimetri intre lobul urechii gi maxilar (cei care I-uareapulsului-in inva!5 ugor asta)27. recupefiliologicd se face treptat. mai ales ir re_ laliile de iubire. Toate aceitea duc la aga-numitele neinlelegeri sdnitoase sau la. Dar nimic nu se_poaterezolva pozitiv atita vremi cit sogut 9i solia se afld tr plin blocaj emogional. etrii jigneasci Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri 9i furtelegerea faptului cI nu trebuie crezute.inseamntr e mai simplu si existeo irJei-a pulsul in timp cesecearttr e stabilitdin prealabilcaresd permitd oricdruiadintre parin de potop detectate. Chiar o pauz6 de cinci minute ar putea pdrea suficienti.-este necesardmultd perseverenld gi vigilenfd. cupluiile vor fi in stare str opereze aciste schimbdri chJic in mlsura ir care sint motivate sd hcerce.dacdpulsul cregte ci a inceput potopul.bileri sd ceardo pauzdla primele i"*" lceaste perioad5. ci sd se cultive inteligenla emolionall a crr_ plului..tional.p intotdeauna atit de egoist" trebuie s[ se lupte cu acest gind. de a nu fi pArdsili sau lipsili de afecliune. sporindu-se ganselede a rezorva lucrurile.. chiar dacd probibil am jurat ci noi nu vom face precum pdrinlii nogtri. Nu e de miraie cd intr-o cearti in cdsnicie reaclionim ca 9i cum ar fi o chestiune de supraviefuire. aerobicX gimnastictr gi irmulfirea lui cu patru dd valoarealui isprezecesecunde minut. ceea ce ii poate face pe parteneri sd iasd mai repede din blocajul emolional. ma pe partener)..Nu merit sX fiu tra[at(d) astfel" sint sloganuri de tip victimd nevinovatd sau dreap. ftrvtrlate in cele mai intime relalii sau modelate pentru noide parinfi. avefi un punct cu pestezecebitii pe minut fali de reper. fiind deja formate fur momentul ctrsitoriei. A9a cum sublinia terapeutul Aaron Beck.. Dacds-aajuns elul obignuit. _. care permit unei ctrsnicii sX fie infloritoare 9i sd depigeascX aspectele negative care.H indignare. .in special capacitatea de a se calma (sau de a_lcai. Asta ii va permite sd igi reformuleze gindul: .N-am sd mai inghit aga ceva" sau . Cum acest potop este declangat de ginduri negative despre partener. amintindu-qi de cite ori solul ei a fXcut diverse gesturi care ii dovedeau afecliunea.Ei bine. Astfel. Precum 9i incercarea de a face un efort penku glsirea unor argumente sau perspective car€ le pun la indoialS. aceastd cifrd. e de ajutor ca soful sau solia care s-a supdrat din priciin uoor comentarii prea dure sd le abordeze direct.. Cuplurile ambi.. 9i este de inleles.. prin urmare. Ginduri de genul . o ruzdmai lungX di wrrlgazmai mare trupului sd-9i revind din de surescitare iniliaH.Lui.'Reacgiiledeclangate in acestesitualii se rdsfrirg asupra celor mai profunde nevoi ale noastre . se declangeazdcu atita ugurinl5 ftrtr<l cdsnicie pentru cd ele au fost deja inoculate incd din copilirie. titerru calitilil emofionale .

dar gi ir ajungerea la o armonizare mofionalf.este un lucru care pare extrem simplu." De exemplu: .. in final.n-ai auzit nimic din tot ce am spus. ameninlEri sau insulti.. gi nici nu lasd loc pentru una dintre nenumtrratele formule defensive . C.i qellite o solutiepozitivd." C91mai putemicd modalitate de a asculta fdrl a adopta un _ ton defensiv este. ci 9i sentimentele care Aceasttroglindire folosegte la verificarea lintei corec- gi in cazulin carepartenerulconstattr cd nu a inlelesbine. Sigur cd..782 Inteligenla emolionald aplicatd tocmai l-a f5cut demonstreazd egoism. t.. ceea ce spun(..lnceteazd nezeril". chiar dacl nu egti de acord cu el.rrr.scuze. Apoi. respectul gi iubirea dezarmeazX gesturile ostile din cXsnicie 9i din via!5. dar este surprinzitor de greu de pus in practicXze.. Ascultatul este un talent datoritd cdruia cuplurile rdmin inr_ Cliur Ui in plind ceartd.t"_. slmplu nu egti atent!. desigur. Sau cel pulin recunoagterea spuselor partenerului/ ceea ce este o dovadtr cd l-ai ascultat gi ci ai sesizat emo{ile exprimate. cfird ambii sint cupringi de un olocal emollonal. inir-o ceartd. j. Pe scurt. Defensiva imbracX repedc lT.. 9a !ipi: . pentru a percepe esen_ lr_llllr? Ia mesarulut. . contraatacul. Atunci cind unul dintre parteipi exprimd o nemulfumire. celdlalt o repetd cu cuvintele satrcercind sd capteze nu numai gindul. un partener dintr-un cuplu..lirli profund.ce nama tgnorarii sau a refuzului imediat in fala nemullumirii ex_ primate.Imi dau seama .. unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus cu atita ne_ g?tr1j*. posibilita_ Dusmani intimi 183 celuilalt de a simli exactstareade spirit a partenerului este at{.!lly:u: la moard mtriei si suferintei.il. in general... 'Una dintre metodele eficiente pentru o ascultare emolionali se numegte .oglindire" gi se folosegte foarte des in tera- pentru recuperarea cuplului. l)ur _."!turu fizioi6gicl.Atunci cind nu m-ai sunat sd-mi tpui ce intirzii la cind am simlit cd nu mX respecli 9i asta m-a infuriat. incit nu poate fi perceput altfel decit ci un atac.. 6r*i"t. Psihologul Haim Ginott. nereugind sd mai audd _ gi in nici un caz .pe cind.i.Ti pi! " cI lip .ii.teles.. ceea ce md deranjt. ignorind pbrlile ostile sau negative _ tonul nesufe_ reprogurile dispreluitoare -.t.tionalesl se calmeze pinice "" devine su_ ficient de receptiv. si asculte atent dincolo de minia care_i cuprinde 9i atunci reac_ lioneazd la un eventual gest reparator facui de p". p.XYZ":.. " ai"tiill-.Bine." de schim_ bare_c-omportamentali. O altX solulie este asumarea rispunderii sau chiar scuzele. ar fi o dovadd." Aceastd a doua formul"are deschide p"ril. ' Pentru cupluri.rile.daci ili dai seama c5 ai gregit. um vdzut in"Capitolul 7.u. empatia cu celilait prur"pir"" propriile sale reaclii emo.. ai de zis. daci sE mX mai intrerupi. aceasta fiind mult prea des rezolvarea unei asemeneasitualii in certurile unui cuplu.:^"ll_":_:. empatia: distingerea sentimenttrlui din spatele celor spuse. chiar dacl nu reugegti sd mergi mai departe de: .propunerilor de impicare cepot fi subinfe_ iliii_1t:p"rdi spune partenerul. ca gi cum ar fi fost un atac. bunicul programelor de iomunicare eficientd.. ci gi simplu devin exacerbate. subiectului ir cauzi . astfer incit fiziologia sa si bglindeascd sentimentele partenerului. Chiar 9i in situaliile cele mairele partenerii pot disceme din ceeace aud. arta de a nu fi defensiv firseamnX a discuta doar despre nemulgumirile specifice gi a nu se ajunge la atacuri le persoand. ln acestcaz.care ajung sigur la divorg se lasi absorbite de minie pi s" ion: centreazd asupra ei. comunicarea deschisXnu inseamnd teroare.ll*r gl -.p""e iare sd reacfioneze in mod deschis la ostilitaiea ei: .i. in loc fle: . negarea rdspunderii.-ajut5dacl ambii parteneii i9i amintesc cd. gi nu o irra"r. mdcar unul sau uneori chiar 'r^"Td amitrdoi reugesr. in- rctr iar gi iar pinl reugegte. unei oglindiri corecte nu constd doar in sentimentul parni cd a fost in. recomanda ca formul6 ideald pentru o nelnulfumire .lr. Acest lucru in sine poate dezarma un atac iminent fl poate impiedica o disculie sX ajungi o cearti gravd.. O cale eficienti de a potoli o ceartd este de a-i da de inleles partenerului cX poli vedea lucrurile din perspectiva sa 9i cI punctul lui de vedere are o valoare in sine. empatia este o unealttr puternicS. Empatia se deterioreazd atunci cind sentimentele unuia atit de putemice incit nu perrnit armonizarea fiziologic5. Din nou.il."'u i_. E l :..o dorinfd de a i se acorda toati atentia.tonulregativ este de fapt o ilustrare indirectd a importanlei . reproguri 9i alte asemenea..Cfurd ai ficut X m-am simlit Y gi ag fi preferat sd faci 2.Egti un nenorocit. nesimfit gi egoist". Cum si asculfi si si vorbegti tfud aaborda un ton defensiv . Agu . Aq fi preferat sI md suni gi si-mi spui cd intirzii".de abilitate din partea f"i ie . Fdrd aceastd.

Astdzi. dacd vrem sd aevine i p. incet si se goleasci aproape complet. incit nu i-au spus nimic. ea are mai multe ganse sI se poatd exprima intr-o. creierul emolional declangeazdreacliile de rutin.Numai ci dl McBroom era pilot de linie.u"u ce apreciezi sincer ori prin laude cu glas tare.ele trebuie invdlate lemeinic..r sentimente pozitive. ea devine foarte greu de aplicat in"u. invirtindu-se deasupra pistei la o mare altitudine Pentru a reugi sd remedieze problemele tehnice.ti" stresante. degi erau in pragul dezastrului..r84 Int eligenl a emolionald aplicatd ci te-ai supdraf. de ca_ re ne.il l" dobindite anterior fur viafd. in1978.emofia. Astfel cd McBroom a abordat un sistem de menlinere a pozitiei. KWW Conducind cu inima Melburn McBroom era un gef dominator/ cu un temperatlent care ii intimida pe cei care lucrau cu el. Din acestemotive. Exersarea Pentru cI acestemanevre sht cerute in timpul unei confruntdri aprinse. ln vreme ce McBroom era preocuPat exclusiv de trenul de aterizare. de-a lungul repetatelor clipe a" . mai armonios. Locul pilotului este precum microcosmosul oricdrei organizafii. Lipsa contactului cu realitatea ir cazul unui accident de aviory efectele diskugdtoare ale unei moralitdli dubioase. lucritorii intimidali sau gefii aroganli . Din pdcate irnsd. Dacd o reaclic 11i emofional5 pozitivtr nu ne este familiartr u* exersat-o mai pufin.de formare a pilolilor odati cu cunogtinlele tehnice. strategiile *"rr'!iorru_ te trebuie probate gi exersate in timpul contactElor *uii". recunoitry terea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descot.preful unui asemeneacom- I ." Alteori..de supdrare care au devenit?ominante. cfurda observat o problemd la trenul de aterizare. Munca in echipd deschide linii de comunicare.. cind cu siguranl5 surescitarea emblionald este ma_ re. debazd. lntr-o zi. dar 9i in toiul scandalului. Cum memoria 9i reaclia au ca trtrsdfurd.daci reaclia este repetatd inti-atit incit sI devintr un auto_ matism. Copilolii se temeau atit de tare de el gi de furia lui. momentele d.oricare dintre zecile de alte deficienle emolionale la locul de muncd .elementele de bazd ale inteligenlei sociale . ln esenfi. de cooperare. in acestemomente rtrs_ punsurile imediate trebuie asociate unor clipe rndi calme. cind nu izbucnegte o cearta. mai ales dacX membrii echipajului ar fi lucrat mai bine impreund.e crizd. avionul lui McBroom tocmai se apropia de Portland. Oregon.. rezervorul de carburant al avionului a ajuns incet. acesteantidoturi ale destdmdrii cdsniciei strt un mic remediu educalional ra nivelul inteligenfei emolionale. ln cazul a 80% dintre avioanele comerciale care se prdbugesc pilolii fac gregeli care ar fi putut fi prevenite.e u.pot trece neobservate de cei din afard.care in prezent sint accentuate in cursurile.i_ nie sau. un reflex.imi reacfie-de la sine (sau mdcar o reaclie nu prea intirziata) in repertoriul circuifului emofional. crizd emofionald. Evl T1:? qent-ca recunoagterea este o modalitate de a cakia partencrrrl sau de a pune bazele unui capital emofional sub forma un. Dar. povestea acqsteiprdbugiri este spusd adeseacelor care invald sI fie piloli de liniel. Faptul ar fi putut bece neobservat dacd acestaar fi lucrat itrtr-un birou sau la o fabFicd. Avionul s-a pribugit gi au murit zece Per80ane. astfel incit la nevoie sI fie accct-tb-ttu fapt.amintim greu in situaliile de cumpdne. de ascultare 9i de exprimare directd .r.

de a face critici constructive. fiind nevoit sd prezinte vicepregedinteluicompaniei rezultatele citorva luni de munci ale echipei sale. Sau cum spunea un consultant in probleflle de management: . stipinirea neinlelegerilor astfel furclt acesteasd nu se agraveze gi favorizarea capaiitegii de a intra Lrtr-o stare de transd cind muncim. ci a gti sX convingi oamenii sd munceascd pentru un scop cornun. zinte roadelemuncii grele. era rtrsplitit pentru aceste tristrturi dure.. in general. nu poate sI invele 9i nici itr ia hotdriri limpezi. reprezentind un lux pe care ni-l puteam permite doar ir trecu| noua realitate concurenliali pune la loc de cinste inteligenfa emofionaltr la locul de muncd 9i pe piafi.."3 O parte dintre acestemotive sint mai mult decit evidente imaginafi-vtr consecinlele asupra unei echipe de lucru atunci cind unul dintre membri este incapabil si igi stdpineascd minia nu dd dovadi de sensibilitate fali de ceeace simt cei din jur. s-a constatat ctr marea majoritate simt ci lucrul ce le este solicitat la serviciu . Punctul meu de vedere este cd o asemeneaatitudine este deptrgit5. lloate aceste efecte dezastruoase asupra gindirii au fost trecute h revistd ir Capitolul 8.Corporafiile au trecut printr-o schimbare radicali ir acest secol. Studiul a fost flcut in arui\97}. Atunci cind acestnivel este excesiv de scdzut. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori. o cregterea numdrului de termene de predare nerespectate. Dar aceasttrierarhie rigidd a inceput sd se dizolve in anii 1980 sub dubla presiune a globalizirii gi a tehnologiei informaliei. nu poate sXigi dea firtreaga mlsurd. vicepregedintele a fost chematla rindul stru 9i gedinla s-a irtre. era demobihzat.ar h.lnevitabil existd aici un pre! de pltrtit pentru nivelul foarte sctrzut al inteligenlei emolionale la locul de munci. Sau agacum imi sublinia un psiholog de la Harvard Business School. La un moment dat. rupt brusc.Birbafii gi femeile carelucraseri multe ore. .. Allii au protestat." Pe latura pozitivl' sd ne imagindm ce beneficii pentru munC[ ar aduce competenla emolionald . Lupttrtorul in junglS a rimas un simbol al companiilor trecutului. precum 9i datoritd exodului de angajafi ctrtre alte firme similare. siptlmini irtr. Shoshona Zuboff:. Dar cind inginerul 9i-a terminat prezentarea.9i care ar fi schimbdrile ce ne-ar putea aduce mai multd satisfacfie in munctr. cind un gef manipulator.. inginerul a fost de-a dreptul obse. declarau ei. pentru cd ele aclioneazl.imposibil sI tratezi astfel cu oamenii".dlure" pe care le presupun afacerile . dat de remarcilevicepregedintelui. companiile se pot prdbugi 9i distruge definitiv. Unele dintre cele mai pulin evidente aptitudini emolionale ajung determinante pentru capacitatea de a face afaceri 9i reflecttr schimbdrile permanente de la locul de muncd. N-am si le aprobniciodatd. A fost o lungl perioadl de dominare manageriald a ierarhiei companiilor. trasindu-vd diferenlele intre trei aplicalii ale inteligenlei emolionale: capacitatea de a risipi conflictele.degi e mai probabil cd aceste decizii ar putea fi puse in aplicare mai omenegte astfelz. n-ar mai putea sd ia hottrririle .reglarea sentimentelor ir lcord cu cei cu care lucr5m. aptrrind o transformare a peisajului emolional.Cei din echipa sa au fdcut cileva remarci sporadice. profund jenat 9i dezumflat n-a mai scoso vorbi 9i s-ainnegrit de supdrare. Unii considerau cd ideea detectdrii sentimentelor celor care lucreazd pentru ei li se pare un lucru absurd . de gregeli gi de neinfelegeri.egi erau aldturi de el. cum ar fi o descregterea productivitifii.nimic nu este mai important decit a ne recunoagte cele mai profunde Bentimente fur legdturd cu ceea ce facem .Stresul ii prostegte pe oameni. In ceeaee privegte propria carierX.atunci cird mediul de afaceri era cu toful altul. cel al viitorului este un adevdrat virtuoz in relaliile interpersonale gi abordarea lor.Dintr-odatd. tipul de gef luptdtor ir jungld. SRTTISAESTE O SLUIBA El era inginer sezonier9i conduceaun proiect de dezvoltare de soft.gi uneleostile. In urmdtoarele doud sdptdmini.De cirnd ai terminat gcoala?Proiecteleastea stnt absolut caraghioase.estemintea 9i nu inima..185 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima t87 portament poate fi remarcat prin intermediul a diverse semne. mindri si-gi pre. A sti si conduci nu irseamnl a gti sd domini. VI voi explica ceva mai pe larg punctul meu de vedere. Preful in eficacitate al inteligenlei emolionale este o idee relativ noutr pentru afaceri. de- ." Inginerul. spur0nd ci dactr nu ar fi detapali din punct de vedere emolional.vicepregedintele s-afirtors spre el 9i l-a intrebat sarcastic:.i-ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice.pentru a-giapira eforfuiile." Mulli spun cI se tem cd sentimentele de empatie sau de compasiune fali de cei cu care lucreazd. crearea unei atmosfere in care diversitatea este prefuitd glnu devine o surstr de fricliuni 9i punerea bazei unei refele de comunicare eficiente. ldsind in urmd multd nemullumire 9i minie. gi la locul de iltuncd: atunci cftrd cineva este supdrat nu poate sd-gi aminteas!1. iar unii manageri o pot glsi greu de acceptat.

ea este una dinke cele mai te_ mul: gi poate.edinte 9f1nat. mai nefericittrmodalitate . 9i anume oamenii tre_ .188 Intuligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 189 primat gi convins cd n-o sa mai primeasci niciodatd o misiune atil de importantd in cadrul companiei..el nu . vor inriu_ t5lipe mdsurd ce timpul trece. $i totugi rhanagerii erau 9i mai nemulfumili pi se simleau provocali de asemeneareacfii. deci feedbact*il u"t" esengial pentru organizarea acesteia _ respectiv. Atunci cind au fost supugi aceluiagi microscop emolional pe care l-a folosit John Gottman in cazul cuplurilor.Cea de a motiva pe cineva la locul . diskuge tot."ti vcepregedintele a rdmas ufuit . ' li .jignise pe cineva. Apa incit ir cele din urmi gi-a cerut scuze. Aceastd deiicienla are trn cost enorm: asa cum strn5tateaeinolionald a cuplului depinde de fe_ lul in care cei doi sint in stare si destindl atmosferi ddunitoa_ re. a energiei 9i a increderii in ducerea ila bun sfirgit a unei firdatoriri profesionale.lnsensul inilial al teoriei siftemetor.i care ii face pe oameni sI afle dacl ceea ce realizeazd el merge brne sau e nevoie de o reglare. Bin punct de vedere al inteligenlei emolionale/ un asemeneareprog evidengiaztr o ignorare a sentimentelor declangate la cei cdiora le este adresat gi un efect devastator asuPra sentimentelor gare stau labaza motivdrii.Dupd care a ircercat o foarte prudenti anchetd in care mlt. schimbul de rntormafi. nici la o sugestie de indreptare a situaliei' Persoana Grre primegte aceasttr criticl se simte neajutoratd 9i suptrratd. Aceast6 dinamici distructivd a iegit la iveald gi irtr-un sondaj efectuat asuPra unor manageri cirora li s-a cerut sI se gindeasci de cite ori s-au rdstit la angajali atunci cind s-au furcins epiritele gi s-a ajuns la un atac la persoanIs .sa _ nu !l desfiinfase complei. A deciarat insi cl nu gi_aAat seama cit de prost reagtionase gi nici cd. aceqti angaiali nemullumili au dovedit ci se socotesc victime nevinovate sau pe bund dreptate indignafi.i 9i d. El chiar considera ceioftul in cauzd era unul promilator. B-inuiesc cr nu afi incercat doar sr mtr punefi intr-o situafie oeniti avut 9i alt scop in gind. Reprogurile sint considera- gi nu nemulfumiri carear trebui sd drept. felul cum se aduc criticilegi cum sint ele primite determind pe termen lung cit sftrt oamenii de satisfX_ Este o chestiune de feedback. unde iau forme similare. in faga ce se agteapttrde la ei ori datd anumite probleme se "olugii. dar gi de efectul lor demorari. care i se piruse doar una intimpldtoare.. mult prea mulli manageri nu au gtiut sI stdpineascd aceasttr ar_ td importantd a feedback-urui. :d toattr.. de fapt. ceeace nu duce nici o reaigie. Dacd fiziologia lor ar fi fost urmdriti.. afirmalia prin care se generalizeaz6 un faph .Jg5d aceastdparte le uf"it"ura p" toate celelalte din sistem. ceea tn final insgamni ridicarea unui zid itrtre cele doud ptrr.spusd pe un ton dur.4 la locul de muncd. nu_i aga7.si-adat seama cd remarca sa. intrindu-se astfel ir:rtr-un cerc infemal. una dintre formele cele mai des intilnite de critici la locul de muncd. trtr-adevdr. acgi ii pldcuse acolo.Ai dat-o tr ba'' . habar n-au care este-pozifia lor in fEla gefului..tisau ezist€nli pasivtr. considertr ei. efortul mai_departe. la fel ca solii sau sofiiie ce s-a. inginerul s-a dus la vicepre. 9i chiar se gindea sX ptece. zator.firrditd de sentimentul unei tratdri nedrepte. Ori Ju devenit impietrili . gi cei fali de ca- pc rdspunde. Fdrd feedback oimenii sint in ptinr beznd.feeaiaci insemna schimbul de date despre cum funcfioneaz6 o parte sau alta a sistemului.ie. 9i i_a amintit de aceastl intilrrire 9i de remarcile critice fdcute.atacurila persoand 9i disconstructive. intr_o compa. . ca pi'cum n-ar fi avut nici cea mai micd valoare. glsindu-gi tot felul de scuze sau evitind orice rtrspundere. spunea un consultant in afaceri. ar fi ap5rut 9i acel potop care accentueazd asemenea ginduri.. de o modernizare sau de o redirecfionare. critica este una dintre cele mai importante mi_ siuni ale unui manager.fapt ce inseamnd o incercare de evitare a oricdrui contact cu managerul cate le-a fdcut observalie.lumea este parte dintr-un sistem. Exact ca sarcasticul vicepregedinte. inlelegindu.furios. surat bine cuvintele: . ' Intr-un fel. sarcasm ele insi duc la contraatacuri gi la refq2ul rXspunderii. dar dorea o aprofundare a. a avut un asemenea efect devastator.rVicisitudinile emolionale din cdsnicie pot apdrea 9i I rnunce.t simlit pe nedrept atacafi sau atacate. care in lumea afacerilor sfirgegte prin buie sd delintr informaliile necesare esengialepmtru..Mi-e pufin cim neclar ce anume voiafi-si_a str fac. Totodatd.. sarcastic. tot asa eficacitatea. astfel incit orice parte ce are tendinla i3:1din matcd sI poati fi modificati ?nbine. satisfaclia productivitatea la locul 9i de muncd depind de felul in care angajalilor li se reprogeazX diver_ se probleme. 9i cei cu care se lucreaztr.sint omenegticrizele de dezgust. Crizele de furie au avut cam aceleagiefecte ca gi in cdsnicie: angaialii care Primeau rcproguri minioase cel mai adesea au reaclionat devenind defunsivi.

pistreazd speranla ctr se poate gi mai bine 9i sugereazEinceputul untri plan de realizare. psihanalist. atunci ctrd oamenii cred ctr neajunsurile lor se datoreaztr unei deficjenle ce nu poate fi deptrgittr. la adevdrate bdtdlii de personalitate 9i la dispute asupra puterii. voluntarii primeair de fapt unul dintre reprogurile gata formulate. acea criticd ar fi fost adusd mai devreme. cind sint atit de supirafi. cind lucrurile deja fierb. ingirtndu-se o lungd listd de nemulfumiri neexprimate pinl atunci sau trecindu-se direct la ameninfdri. de revolti. legattr intrinsec de arta de a lduda: . intr-adevd1.. intr-un studiu fdcut asupra a 108 manageri gi gefi in general. Din pdcate.Dacd. Ele sint primite ca un afront astfel incit cel ciruia i se face reprogul se infurie la rindul sdu.pe care le aduc se fac cum nu se poate mai rdu. care trebuie str-gi dezamorseze neirtelegprile.E clar ci n-ai nici un pic de talent. deci nu mai este receptiv la ceeace ai si-i spui gi cum ar putea si indrepte lucrurile. Lr privinla motivafiei." Evident ci persoanele care au fost atacate au devenit tensionate gi furioase 9i au avut reaclii antagonice. O experienld fdcutd la Rensselaer Polytechnic lnstitute aratd cit de ddunXtoare este o asemenearemarc5 tiioasi in cadrul relaliilor de munci. in cadrul unei experienfe. De exemplu. La asemeneaatacufi existtr contraatacuri.190 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 19L faptul cd angajalii demisioneazd sau sint concediali . Cel vizat intrtr imediat in defensivi. ei igi pierd speranla gi nu mai incearctr. De nimic nu egti in stare" gi: . s-a ajuns la zidul despre care vorbeam. Apoi.. Atacul la persoand a fost devastator pentru moralul lor. spunind ctr refuzd str colaboreze sau sd coopereze la alte proiecte cu persoana care i-a criticat. O sd rog pe altcineva sd facd treaba asta. mai ales la arninuntele de design pentru soft-ul respectiv.Atunci cind geful nu este in stare s5-gi exprime prompt sentimentele spre a le face cunoscute imediat se ajunge la o stare de frustrare tot mai acutd. Larsory psiholog la Universitatea Illinois." Un asemenea mesaj are un impact contrar unui reprog distructiv: in loc sd creeze o senzalie de neajutorare. este valabil gi in cazul cuplurilor cdsitorite.Un atac .rna in cauzl .R. a dat urmtrtorul sfat ir privinla artei de a critica. $i atunci criticile. ele se dezvoltd incetul cu incetul"." Acest sfat.dar n-a ficut-o . dar 9i mai grav este ci nu s-au mai simlit capabili str facd mdcar ceva ca lumea. Ciitica poate fi fXcuttr cu multd arti 9i atunci devine un mesaj de mare ajutor transmis de managerul respectiv.. Trebuie si nu uitali ci acea convingere care stdlabaza optimismului constl in faptul ci obstacolele sau egecurile se datoreaztr intimplirilor pe care le putem modifica. elpw gi simplu explodeazd. Un alt voluntar (un complice) ar fi trebuit sd judece aceste reclame. Acest tip de critici ftrcuttr cu arti se concentreaztr asupra a ceea ce persoana a fdcut 9i poate face gi nu asupra remarclrii unui defect dintr-o treabl prost ftrcutd..Majoritatea problemelor legate de felul in care muncesc angajalii nu apar brusc. Mulli manageri sint mult prea dispugi si critice 9i prea zgircili cu laudele. cu sarcasm 9i rdutate.cu alte cuvinte. Mulli au suslinut cX pur gi simplu vor evita orice contact cu perso. criticile nefondate au dus la nehcredere. spre a vedea dactr nu existtr o cale de rezolvare mai rapidd. Harry Levinson..N-are rost nici mtrcar si incerci. Cum observd gi Larson: . . Dar cealaltd presupunea amenin!trri gi invinovEliri la adresa incapacitdlii inndscute a persoanei respective. de minie. . mult prea adeseaoamenii critictr doar atunci cind nu se mai poate face nimic. angajatul ar fi putut str corecteze problema vizatd. intr-o bund zi. observi f. oblinind solulii mai bune.este total lipsit de sens. precum 9i la un motiv de conflict la locul de muncd5.Principala dificultate in faza actualdeste faptul cd planul vostru v-a luat prea mult timp Ci vor cregte astfel costurile.ceea ce este echivalentul unui divor! la nivelul unei afaceri.cum ar fi acela sd faci pe cineva prost sau incompetrent. voluntarilor li s-a dat si realizeze o reclami pentru lm nou gampon. fdcirdu-se remarci de genul . trcit nu se mai pot abline. O criticl era politicoaid 9i foarte la obiect. ce ar fi putut sd-i spunl vicepregedintele de care am vorbit inginerului specialist in software .." Arta criticii Ddr existl 9i o altemativd asupra cdreia ar trebui si ne oprim. devenit consultant al unei companii.ar suna cam aga:. A"gvrei si vX mai gindili la propunerea voastrS. ldsindu-gi angajalii sd audd doar ci fac vegnic gregeli. Aceasttr tendinltr spre o critictr permanenttr este o componentd in cazul managerilor care nu au nici un fel de feedback pe perioadd indelungatd. evident. Cea mai nefericiti modalitate de a motiva pe cineva. Criticile aspre i-au ficut pe cei care le-au primit sd se demoralizeze gi si nu se mai zbattr ca pird atunci.

Concentrafi-vtr asupra unor date precise. Critica poate deschide o ugtr spre anumite posibilitdfi de care persoana respectivd nu gi-a dat seama cd existtr sau pur gi simplu o poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuii care. pentru o atitudine defensivi gi penku o distanfare greu de recuperat. Levinson subliniazd ctr: . Alegeli o intimplare semnificativd. cind nu prea era clientel5. ceea ce a dus la un proces cu despSgubiri de 54 de milioane de dolari ln numele a mii de clienli de culoare care au avut de suferit asemeneaiigniri.. acest tip d-e criticd este unul distrugdtor: in loc sd deschidi o cale de corectare a situaliei. Oferiti o solulie. ca gi laudele. Critica. De asemenea. Carolina de Sud. N-ag spune chiar cd o laudtr vagd n-are nici un efect.. Trebuie evitat impulsul de a reacliona in mod defensiv in loc de agumarea rdspunderii. . Dacd acestaar fi fost un incident izolat. Sylvia Skeeter. in vreme ce chelnerilele i-au ignorat. pentru supdrdri serioase.degi cu tolii unnau sd asigure . fdrd sd afle exact ce anumg pentru a putea modifica situalia.vor sd-gi u9ureze povara comunicind de la distanfi. Managerii care nu au destuld empatie. o Fili prezenfi. a ajuns 9ef dg turd la restaurantul Denny's din Columbia. se creeazd loc pentru resentimente emofionale puternice. Skeeter igi amintegte cX ospdtdrilele .. cel care o primegte rdmfire frustrat. Numai c[ Sylvia Skeeter a ficut parte dintre sutele de persoane care au venit $e depunX mdrturie fur legdturd cu discriminirile rasiale de care s-a dat dovad[ in intregul lan! de restaurante Denny's.un preot. Nu vtr ascundeli dupd deget.stdteau cu ochii in jos.de gansade a'da un rdspuns sau de a clirifica iucrurile. ca. Levinson mai oferi 9i o consiliere pe probleme emolionale Celorcare sint criticafi. pentru a se inghiti acest mesaj dureros gi pentru pulind linigtire. pot fi drese .y{2" : spuneli exact care este problema.dar pentru asta trebuie sd existe 9i sugestii in legdturd cu rezolvarea problemelor.. care le-a apdraf spunird: . au intrat citeva persoane de culoare . un pastor asistent gi doi cintXrefi dintr-un cor religios . Ca urmare. $i ea era de culoare. Reglafi-vd impactul a ceea ce vefi spune gi cum ii veli ipunepersoanei respective. in acest fel insd comunicarea va fi prea impersonali 9i lipsegte persoana vizat6. Critica trebuie socotitd o informalie valoroasd pentru a indrepta lucrurile. sint mai eficiente atunci cind sint fXcute fafi in fald gi intre patru ochi.. Pe oameni ii demoralizeazl. prin puneri la punct excesive. cu pulin6 atenlie.ceva".. care incearcl sd-gi stdpineascd nemulfumirile ftrrd a-gi distruge permanent relafia. Ceicare evitd sd aduci reproguri . in scris." Skeeter gi-a dat demisia imediat. CIIM TE DESCURCI CU DIVERSITATEA . el ii sfituiegte pe oameni sd considere critica o ocazie de a lucra tnpretrnd cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei 9i nu pentru a se ajunge la o situalie de adversitate. s6 audtr doar ci gregesc . Altfel. curn ar fi incapacitatea de a face bine anumite lucruri. demoralizat sau lipsit de motivilie. . sint sortifi sd ajungd str ofere un feedback in mod jignitor. trebuie sd indice o cale de rezolvare a problemei. Acest sfat inlelept evident cd igi gdsegteecourile gi in sugestiile pentru cuplurile c5' ttrtorite. Skeeter le-a infruntat pe chelnerile 9i s-a plins di. Acest lucru se referd la empatie. c Fiti sensibili. e mai bine sd se ceard o amfurare a intilnirii respective. n-am ce sd fac.Precizarea la obiect este la fel de importantd atit cind lduddm. Depoziliile au inclus 9i relatarea a gapte agenli afro-americani de la Secret Service care au stat 9i au agteptat o ord sd li se ierveasc5 micul dejun. mesajul va fi mult prea neclar. ce afi simfit gi ce poate fi schimbat. care a fost cdpitan tr armatl cird avea 30 de ani. subliniazd Levinson. dar fdra indoiall ctr nu este unul de amploare gi nu se poate invdla mare lucru din ea. de exemplu. o asemeneaprejudecatd rasialtr ostentativi ar fi trecut probabil neobservatd. Intr-o dupd-amiazd. vorbind intre ele ca gi cum persoanele de culoare care se aflau la un metru de ele nici n-ar fi existat". menfionafi-i persoanei ce a ftrcut bine gi ce a fdcut prost gi cum s-ar putea modifica situafia.ca sd mdnince gi au agteptat. furvreme ce colegii lor albi de la masa de al5twi au fost servif imediat . Dacd se ajunge la supirtrri majore. un lucru care ilustreaztr o problemtr cheie ce trebuie modificattr sau un model de dificultate. nu facefi comentarii indirecte sau evazive. la fel ca orice feedback util. Acesta seamdntr cu sfatul dat cuplurilor in legdturb cu felul in care trebuie precizate motivele di neinlelege ie . La locul de muncl este la fel ca in cdsnicie. ce aruune nu vI convine."7 . cit 9i atunci ctrd critictrm. gi nu un atac la persoand.sau laude_.A9a au fost crescute. tr final. hrdignatd. Criticile.192 Inteligenfa emolionald aplicatd Conductnd cu inima 193 o Fiti Ia obiect. rectorului.

studiind conflictele ehtice.mai exista gi cazul unei fete de culoare paralizate din Thmpa.e.o modificaie demograficd ce se re_ flectd in mare mdsurx in componenfa clienfiloF.ezfnt.in special la nivelul managerilor districtuali 9i de ra_ murd -. mai ales cind existd o lungd istorie a dugmXniei dintre anumite grupuri. o atmosferd de c6nfruntare.t1:. fdcind ca acestereaclii sd fie foarte greu de eradicat in intregime . ce nici mdcar in gind nu mai au prejudecXli Aceste acegtia.Emo!ia ce insole9te prejudecata se formeazi in copilirie. determinird chiar o mai mare atenlie diferenlelor. trebuie intii sdinlelegemnatura prejudectrlilorinsele. De asemenea. re consideratd mult prea necurattr spre a fi consumatd de cicei de etnie turctr. efectul real al cursurilor inepte de diversitate culturald . ln pr. de cursuri de o zi..asupra diver_ sitdfii" duc cu adevirat la o indepdrtare Jprejudecefilor angajali_ lor care participd la acestepregitiri. dar igi amintegte foarte bine cwn a crescut intr-o fa- grec din partea locului flcuse cite o gaurd in cingitoare fiecare copil turc pe care il strangulase qi i9i amintegte tode dispre! cu care i s-a zis cI vecinii lor greci mtrnhcd porc. carc a rtrmas in scaunul ei rulant doud ore. in mgre parte ca unnare a acestui proces a publicitl_ 9i fii care i s-a ficut. pentru ci se spunea cd negrii prejudiciazi afacerile. dar este mai ugor se-1i schimbi convingerile intelectuale decit sentimentele profunde.iale. de exemfafi de cei de ilu. dar li se irn in familie. Preful psihologic al loiantelii fafd de propriul grup poate consta furantipada fate de ceilalli. fie cl eite vorba de u-ru. Rtrdicinile prejudeci$lor Dr. bdrbalii albi nemaifiind grupul dominant. poli si-!i doregti sd-!i schimbi preiudeclfile. Copil fiind. copiinvdlat au a ceea ce rdmtrgile sint sentimente l[rie. Atunci cfurd intilnim la o petrecere un englez extrem de deschis din punct de vedere de origine turci in Lrsula Cipru. Intr-adevrr. cind convingerile sint folosite pentru a justifica ceea ce utTrteazd". . mina dea cu sd pare ugor ciudat iuloare.. Discrimindrilc care au dus la acest proces au avut loc in toate localurile Denny's . Pentru a inlelege ce se poate face. Volkan a auzit zvonul cd . dupr un bar de absblvire. Unul dintre ele ar fi faptul cd piala de munctr s-a modificat. . in loc de inlelegere . A treia motivalie ar fi marea di_ versitate_tr privinla colectivitdlilor creatoare gi a energiei ankeprenoriale. asteptind sX i se aducd dc mincare intr-o seard. Prejudecdlile sint un fel de date emofionale dobindite incd de la cele mai fragede virste. unde existaumari neirfeintre turci 9i greci. chiai-clacd prejudecilile individuale rdmin. trebuie sd faci unele cursuri desprelvantajele clien_ telei multirasiale.rul unei vizite a pregedintelui Clinton la Academia Navald a Statelor Unite din Annapolis. Un sondaj fecut la"citiva sute de companii americane a ardtat ci peste trei sferturi dintre noii angajali nu erau albi ."1o . sirt de ordin pragmatic. Asemenea seminarii se lin in aproape toate companiile din America. de o sdptdminil. in special managerii. p. Vamik Volkan este itr prezent psihiatru la Universitatea Virginia. ci chiar ie iransforme aceste apre_ cieri.s gi_aindreptat pozilia fa$ de comunitatea de culoare. Dar cum u.in avantaje concuren. lanlul de restaurante Dinny..194 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 195 pazain cad.Ulterior in viafi. ci devenind o minoritate. iar anglyafii si reaclioneze ca 9i cum nu le-ar avea.poate cregtetensiunile care divizeazl gru_ la locul de muncd.otfel incit si ajungl pini la generaliile mai recentee. Toate acesteaaratd cI deprinderile eulfurale ale unei organi_ zalii trebuie schimbati in sensul stimuldrii toleranfei. deoarece chiar 9i cei care au prejudecdfi trebuie sd in_ leleagd cd ele trebuie depdgite.rieu face com_ paniile acest lucru? Trista realitate este cX intreaga panoplie de cursuri video.Oamenii igi amintesc ma1 ugor exemplele care suslin aceste stereotipuri atunci cind lncearcd sd rezolve situalii de cumpin6. Apoi. chial 9i in cazul adullilor care i9i dau seama ctr gregescgindind astfel' . utr alt motiv este nevoia crescirdi a companiilor internafionale de a avea an_ gajali care nu doar sd lase la o parte prejudecllile 9i sd aprecie_ ze celelalte culturi (gi pie!e). Toli angajafii. Florida. Multe persoane din sud mi-au mtrrturisit. Motivele. dincolo de cele ce gin de decenla . explicd Thomas Pettigrew' psiholog in probleme sociale la Universitatea Santa Cruz din California. care a studiat prejudecdlile zeci de ani. intre negri 9i asiatici sau intre asiatici si hispanici.. Puterea stereotipurilor care alimenteazd prejudecdlile constd ln parte in dinamica neutrd din mintea care creeazd aceste stereotipuri de tot felul care se autoconfirmirl. Volkan arbliniazd aceste amintiri din copildrie pentru a ardta cum Poab fi menlinuti ura de-a lungul anilorin cadrul unei comunitdli.usiald intre albi 9i negri.acela cd duc la false agteptdri prin promisiuni grga m3ri sau pur gi simplu creeaz6.

IBM: . Sau a9a cuin sp'nea "" u"rro"'ut. in regultr. si facd discriminiri.. Dac6directorii 9i colegiio fac gi fina. iar in sine va fi schimbatd. au notartt sa facd discriminiri in funclie de rasi au fost rareori apostrofafi.r. nicii sint reci gi rezervagi. rn vreme ce in cazul unui individ de culoare sau de origine tris_ panicl se neglijazl aceastdinformafie. ei susgin .. ylumii. mesaj un reprezintl br prejudecdlile nu sint un fleac.. de exemplu.-sugerind d. el ntrruie prejudecata potrivit clreia brita. Sau poate lua-forma unor informagii ajutf_ alb. refuzul de a se oferi mese gratuite de aniversare pmku cei de culoare..Noi nu tolerim insultele de nici un fel. b au totodat5 un rol de pivoh simpla omitere a condamntrrii tacite.esteca normedecit ceeace esteesengial duce la aparilia discriminirilor. a nu fac are conJecinle grave deoareceinseamnd a lisa microbul .u"u ceprivegte aptitudinile de inteligenld emolionald.s inchi_ dea ochii la ceea ce fdcea personalul.. darbamenii i9i spun t. Tenacitateaacestor prejudecdli subtile ar putea explica de ce tr.r.3 tr: intoleranfi. sau afigarea calendarelor cu fe- operare ale grupului si fie schimbate irn mod decisir4' prin r Lnor m5su*ri active impotriva actelor de discrirninare. dar incd ac.Asemenea reac.asenfdevinzdri Roni. tati"a $i cu consecinlele 'o it . in contextul dat. sd spunem.t".iormunui studiu.itot rt uti" ::_:l^rytll_1e rogrce.desigisesc .. s-a constatatcd atunci cind intr-un grup aperea. Cu siguranld a existdt un fel de mesaj.cdri .: ^ -^t-. care le dddea mini liberl in Jazul acestor impul_ suri rasiste.cu o valoarenede rigoare.incit sdfie receptat incidentenu vor mai in mod firescsauinvages-ofac5. unii gefi mai mari chiar iau ircurajat. sau incuierea ugllor 9i punerea semnului de inchis in geam dacd se apropia g"rp du clienli de culoare.p"iiul.196 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 197 indirecte pot apirea. ceea ce izoleazd toate tipurile de discriminare 9i-i incurajeazd pe cei care au .riou_ re. ele ctrdau un exemplunu tonstituie univantaj mai alesprin aceea cum trebsie reacliomodul ci privegtemomentul.Conducerea langului de restaurante benny.asemenea fac remarci nelalocul lor din punct de vedere etnic.-. tiebuie ca oamenii str fie incurajali str dechiar 9i actele minore de discriminare sau de hdrfuire le iig4jitoare. dar micar actele in sine vor fi blocate.^o la rl-'."u acte ?e "r"t se dd de inleles ci care prin putemic.s irrnumele ug""tiioiru"rll de culoare: .inchiderea ochilor in fagai*j. 9i angajeaia un alb care vine din exact acelagi mediu. dar refuzd cerereade angajare a unui negru nu dJn motive rasia_ le. a nu sPunenimic le ampli$rosferasocialdde descuiajare sint intr-o pozilie de autoritacei care direcfie. fi ar r"r. Toleranftr zero pentru intoleran!tr Dacd prejudectrlile oamenilor nu pot fi tdiate din rddlcini ce sepoateschimba este ceeacelfacoamenii cu ele.ceea de exemplu. acestea ii jpe alti oameni si prolifereze altele similare' Simpla reaclie a -t goui"l"u"u ce este un ifront fa!tr de colegelede serviciu' .ra""X_ prejude. Cursurile de pregitire in abordarea diversitdlii culturale.l'.tii "*pti"a1it emofional gi de cald. ffefWor.. Sau cnm sPunea un director tii sd se intindX fdrtr sd intilneasci vreo rezistenfI' tnai important decit cursurile de instruire . a8".rt lohn p. ctrruia i se dx. tiu .?:*y':.a bdut ceva". Reimaru care a-dat in judecatd firma Denny.ci un lucru serios. Pi::^T:il*unui. aceasttr itt illce*. Cind sint intreLafi. de qgaloanele cele mai inalte de conducere. ln ce 9i humai nat in mod productiv impotriva discrimindrilor' Un asemenea feedbacktreLuie sd existe gi trebuie dat printr-o critici eficienti fdrSurd. care sd rnai tolerante. chelnerii sau gefii de unitate care . in ca_ zul unui director alb .conformcirofdestor actede discriminaieducela mesaje un refuz categorical in schirnb. fioneazHin funcfie de prejudecllil2.-x-:: ---la n o atloc duce pe l^^ lor -^ refuztrriif^a sau iinirii icestor prejudecdli a lor.patruzeci ae ani atitudinire rasiste are americanikrr albi faid de negri au devenit tot mai tolerante. luind insi forme mai subtile: oamenii dezaprobX atitudinile rasiste. Poate ctr nu vor rea prejudec6lile.F acest lucru este nefiresc. adiitr el fie este un tip *"i . in schimb.care este cbnvins ctr nu are prejudectrfi. respectul r persoantrestecentrul culturii IBM-"14 Pentru ca acestecercettrriasuPraprejudecdlilorsI ductr la rte leclii de comportament la nivelul companiiloq. degi ele existau-pen-tru ceilalfi."13 Dar tot ceea ce gtim despre rdddcinile prejudecdlilor 9i de_ spre cum trebuie luptat in mod eficient cu ele ne sugereazd cd tocmai aceastdatitudine .au stabilit noi date de po*ite la nivel organizatoric.sau Poate in eficimla lor . cel pulin tacit. de-exemplu.iverse strategii cum ar fi plata-consumafiei ftr avans doaiin cazul clienfilo.ci pentru cI studiile 9i ixperienga sint tocmai pot iui_ te" qen{u slujba respectivl "u]. dar in situaliile ambigue reaclioneazd Tl in..

schim_ barea normelorprin care se ajunge ta pre.r":11: prejudecdlilor decit si elimindm atitudinea insdgi.i.ceva vreme.cof ca egali ientru a gtinge uJl scop comun.ovedes= te in gcoli. Lecgia aceasta poate fi invdfatd din ceea ce se tntimpld tr gcoli: aturrci cind di_ verse-grupuri nu reugesc sd convieluiascd din punct de vedere gocial. Stereotipurile se schimbl foarte greu. acestepuncte sensibile' sintnoileentitalifunc!io13l: at"r" asemenea expliciierarhia Totaga.i"'. eminentul om de afaceri productivitateasa depinde de eforturile coordotit t aiittiutiitori de soft' Cum oamenii au luin tandem.ot""piA sint sistemul letul organizaliei.... Un alt element activ in cadrul icestor cursuri este at.t"t propiiu"lT'Acest in anii ce urmeaz6' muncd. intr-o incipeT-?T::::-ti ii ti"! intr-o sald uLmune camerdirn aceeagi fi.. ca de exemplu in echipele sp"ortivesau in formafiile muzicale... o echi_ pd de lucru formatd din oameni cu diverse culturi 9i perspecti_ ve poate lucra in mod armonios gi poate ajunge la sltugi mai bune.198 Inteligenla emolionald aplicatd cu inima Conductnd TALENTIIL ORGAN IZ ATORIC IIIQ.l"=il: .uaeclgi sau la hlrfuiri. iar rezultatul nu poate fi agteptat imediat ce se termind un seminar de specialitate.iga cum se intimpld ir mod firesc 9i la locul de muncd.. fir care stereotipurile negative se intensificd.a "tt" .. i"aittt"tu .de iii a". o treime din forla a cdror cei ra o constituiau ..Pului. si grup un ca face va egali' considerindui pe tofi ceilalti . acea stare care ircurajeazd empatia gl toleranla.insd ideea cA un asemeneaprogram ar putea sI dezrtrddcineze prejudectr_ lile este una nerealistdTotu9i.".lucrXtorii in cunoagtere"' . ."umai ales mai rudimentard de organi"-ut" 1. ffi.ULGRUPULUI 199 fost martori ticuli sau indirecfi si-gi exprime nemulgumirilt.ilt" h nivel organizatoric' reprezintd schetl[. pentru un de o fedinle de planificare sau de o muncd in echipd insumeazh ce grupului' anumit proiect iomun. Astfel. stereotipurile dispar .. Ceea ce conteazi insd enorm ar fi o camaraderie suslinuttr gi eforturile zilnice spre un scop co_ mun ale-unor persoane venite din medii diferite.citeva trupuri vechi asumai cele fel' irntr-un 9i mai clare exemple 9i.i de soft..i este mare de cit depinde va 9i.'':?.ri in carese impuri relucru' de echipele teleconferinfele' electronici..irtri"" f"io...".A 1". Refuzul datorat prejudecitilor al unei diversitdfi culturale la ... .'l 1TT.orglnizlte:':.indiferent ci hdinta. este mai practic sI incercdm sd anuldm exprimart. acestlucru care nu poate fi evitat de conceputi. oamenii vor putea sd inleleagi suferinia cek.echipele devin L.llu inteligenJa elemeniin acestIQ. in armo"tft" in cazul unui grup cu un IQ ridicat constX "tt" i*"-Cft"iu de a se parte in fiecdrui individ sa sociali.. Peter Drucker. termenul de .99 ajlnge la bande ostile.lucritor ir cunoagtere"' a subliniat o i"""".rro. 'J#.cum otgu"i'aJoric' ei nervoscentral' indiferent daci estevorba De cite ori oamenii colaboreazd..Jil. -rjo*u. ittT-"tt rcare lucrtrtor in parte este mare exPert il"^1tg:- *ur. Punerea la un loc a stereotipurilor din diverse grupuri culturale nu-ajut5 prea tare la scddereaintoleranfei. Cel mai important ci mai curind al inteligenleiemofloun IQ acad^emic.al"""" echipe. ln majoritatea cazurilor. observi Drucker' in cazul unei de muncd la sfirgitul acestui secol.Dar cind elevii au muncit cot la..x fu U"" sfirgit misiunea gy. aga cum se d.-. unde ostilitatea cregte in loc str scadr.r afectati de discriminiri 9i atunci ..uid de valoareaadtrugati prin informaiiJ*"t" "t" vorba de analigti ai pielei' de scriitori sau de ii" .i.. atunci cind oamenii lucreizd cu cei asemeni lor ani de zile16. este posibild o reinvdlare a datelor _ degi durea_ 25. oamenii.. aceste cursuri de instruire speciale programe de ln 9i nivelul companiilor urmdresc un scopfoarte prigmatic. in cazul in care se schimbi vreodatll. locul de muncl inseamnl ratarea unei mari ocazii: avantajul unor posibilit5li creatoare gi intreprinzdtoare."""i u:liPu :t1: gefi .."i lucru t:9"*i11 *.:*:i::: mai importante i calificate in cunoaqtere..ei .ea perspectivd de abordare.. lrorbi d"eschisimpotrive acesfui sistem. cum este ea.JJffir"ii ffi . avind in vedere cd prejudecilile sirt o formtr invdta_ td emofional. Aga curn vom vedea.iJ . Capaciiatea . care ar oferi o for_ !d de muncd diversi..i.*rio. mai creatoare 9i mai eficiente decit cei care lucreazd izolat. asemeneaprograme pot ajuta mult la congtientizarea ideii cd intoleranla sau hdrluirea nu sint gi nu vor fi acceptate.'. . cit a3 bine reugesc . elnt elecRelelele muncd' ""1" in atribuliile *u f"trrt. existi un IQ al ei sd capacitilile celor implicati.l obiecfiile.:.i.il. sd se iu u*ftio"ufe 9i iptitudinile care-iajutd pe oameni locul la bun ca preluite sx hewindtot mai i. t."ti. la rindul sau.

DupX citeva interviuri detaliate. pentru a reugi. din rivalitSli sau din resentimente .. cind oimenii muncesc impreu_ ni intr-un grup.celebritSlile" pentru a-gi face treaba.egi ce nu in procesul .gurat tr echipe care puteau fi formate din 5 pintr la 150 de ingineri. Diferenla dintre celebritdfi gi ceilalli nu consttr in IQ-ul academic. Robert Kelley 9i lanet Caplan au avut la dispozilie gefi 9i simpli angajali reprezentind intre 10 qi15% dintre inginerii considerali celebri. talentul academic BusinessRepiezu:. cea mai grozavi descoperire a fost mai irtii lipsa diferenfelor dintre cele doud grupuri.uu u*puriirl tehnicd. empatie . cuprinzind persoane care sI ofere un 9ir optim de talente. De fapt. duce ceva a unui grup este gradul in care membrii acestuii au fost irn stare sd creeze o stare de armonie.ai c5rui membri cu talente gi aptitudini egale ih alte direclii nu se descurcd la nivelul inteligenlei emolioiale.l general in cazul grupurilor armonioase a fost ijutat de faptul c5"a exis_ tat de fiecare datd cite un membru extrem de talenta! grupurile cu prea multe fricliuni nu au reugit s5-gi foloseascdmembrii cu mari capacitifi.La urma urmelor. 9i de la Wendy Vvilliams. trebuie canalizatX experienla fur domeniu a celorlalgi. o parte au iegit in evidenfd.tionaltr9i socialx . Unde existl un nivel crescut de stagnare emo_ . Pentru ctr aceastXmuncd nu putea fi ficuttr de o singuri persoanX. aiunei companii. ea are o implicalie mai gene_ 9i rald pentru cei care lucreazd la nivelul unei oiganizalii. Ei sint capabili sd se motiveze mai bine gi str lucreze la nivelul relelelor neoficiale. formindu-gi echipe ad-hoc. ." Ca. capacitatea de a . nu existl diferenle semnificative in privinla talentelor inndscute.. care i-a ajutat sd profite de intregul talent al membrilor grupului.. Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba singur. Printre aceste nenumdrate talente.Armonia le permite grupurilor sd profiteia maxim de calitdlile creatoare ale celor mii talentali . Pentru a constata ir ce consth diferenla dintre cei care s-au dovedit extrern de productivi gi cei care au rimas la un nivel mediu. Iattr un exemplu .surdtgri cognitive 9i sociale.. Una dintre ce- .20A Inteligenla emolionald aplicatd Conduc?nd cu inima 201.o invenfle de inginerie electronicd extrem de sofisticatd 9i de complicatdle.Pe nu este un indiciu clar al productivitdlii in practicd.Celebritdfile" ce au fost studiate intr-o divizie a laboratorului au alcituit o unitate care a creat 9i a proiectat intrerupdtoare electronice de control al sistemelor telefonice . fir vreme ce altele au rtrmas la un nivel relativ mediu." Kelley gi Caplan scriauinHarvard m5surb ce se dezvolttr. se creeazdposibilitatea de a forma grupuri ad-hoc. er poate fi in schimb mai prost daci la nivel intern oamenii nu i9i pot impirtigi talentelelAceasta regul5 a devenit evidentii atunci cind Sternberg gi Williams au recrutat oameni care sd ia parte la echipe care ar fi trebuit se des_ fdgoare o campanie promolionali creatoare cif mai eficienttr peltru un irdulcitor imagina4. fiecare vine cu anumite calitdli _ de exemplu. Ideea cd existd o inteligenfi de grup vine de la Robert Stern_ berg. Aici ltcreazd ingineri 9i oameni de gtiinld care au avut rezultate de virf la testele IQ..celebritdfile" cu oricine altcineva. ea s-a desff. Ca urmare. ca_ au incerglt str inleleagd de ce unele grupuri sint mai eficiente 1e decit altele18.formfurd o echipl temporard. .decit toate acestecalitafi insumate.Pomindu-s'e de la o vastd gamd de mf. In vreme ce morala acestei povegti e cit se poate de limpede pentru cei ce lucreazd in echipi. g P"t luenld a exprimlrii. Lor le lipsea un element de baztr la nivelul inteligenlei sociale. experienli 9i eficienfd. acegti neribdltori voiau sI control-ezeei totul sau si domine situafia. In vreme ce un grup poate str nu fie _mai degtept'. Cel mai important factor in maximizarea excelenlei in a pro_ . despre care se spunea cd poate inlocui zahtrrul. diferenlele esenliale au iegit la iveali la nivelul strategiilor interne 9i interpersonale pe care le-au folosit. de altfel. capacitatea de a recunoagte ce se cad.funcliona" in relea . ci in cel emolioral.oamenii nu pot da ce au *li bl11r.. Un alt aspect negativ l-au reprezentat persoanele care au constituit pentru grupl greutate de dus in spate gi care nu au participat direct la proiect. fie mai talentat.. Atunci cfird s-au comparat . celebrul nucleu gtiinlific de pe l?ngXPrinceton.ia-gi-dd".indiferent cx provine din frictr turiditr mirie. Multe lucruri pe care oamenii le fac la senriciu de_ pind de capacitatea lor de a apela la releaua disponibild de lucrltori. diverse insircindri pot presupune apelarea la divergi membri ai refelei. Rezuitat.. de la testele standard IQ pind la inventarele de personalitate. creativitate. ad-hoc este un factor crucial in reugita in carierX.rre*bri ui lor. psiholog la Yale. o absolventd. de inteligenld academici. nici IQ-ul. mai productiv gi sd aibd mai multe succesedecit un altul . Surpriza a fost ctr aceia care s-au dovedit afipreanerdbddtori sd factr parte dintr-o asemmea echipi au dat in general rezulta_ te mai slabe.un studiu referitor la marile valori de la laboratoarele Bell.

Avind fur vedere ctr serviciile bazate pe cunoagtere 9i capitalul intelectual devin tot mai importante la nivelul firmelor. pentru lumea de miine. in care capacitdlile fundamentale ale inteligenlei emolionale vor fi tot mai importante in munca ir echipd. pentru cI nu i s-a rdspunJh mesajele ltrsate nici la 9i e-mail-urile transmise..'zo' Analiza acestor relele informale aratd faptul cd degi oamenii _ lucreaz. indiferent ci este . dovedindu-se incapabil si conducd. evitind conflictele.. cd ele au gtiut sd-gi coordoneze foarte eficient eforturile in echipd.ttt p.. ceea ce adesea duce la o avansare. s-au dovedit lideri in construirea unui consens. aproape irtotdeauna acegtia oblin un rdspuns rapid. releaua experfilor.pierzindirn timp valoros. Un mic tiran local sau un micromanager poate sd fie un mare expert. Aceasti releaextrem de complexd de legdturi sociale formeazd o echipd de colegi gata oricind de acliune gi care se intdregte in mod surprinzitor. Refelele informale sirt extrem de importante pentru rezolva_ rea problemelor neprevizute. Dincolo de talentul de a organiza aceste relele esenliale. .fereinrormur". adici din aceeaa clienlilor sau a celorlalli membri ai echipei..-. Existd semne puternice cd de fapt ceeace se intimplI la laboratoarele Bell ar fi de bun augur pentru viitoarea existenld a companiilor.ea$a. . gi au incurajat cooperarea.202 Inteligenla emolionald aplicatd : care au foarte rnulte relafii in toate relelele.9i de autoadministrare. vorba de cea de comunicare.Darltunci cind apar'proble_ me neagteptate. transformindu-se in relele stabile. Relelele informale s.organizaliile informale intrd in acfiune. Au reugit sd vadi lucrurile din perspectiva celorlalli.Organiziliile formale existd pen_ tru a rezolva problemele ugor de anticipat. companiile ar face bine sd-gi sporeascd inteligenla emofionald colectivd.. ci ele au investit timp in cultivarea bunelor relatii cu cei ale cdror servicii ar fi putut fi necesare in cazul formlrii unei echipe ad-hoc pentru rezolvarea unei probleme sau depigirea unei cri_ ze. igi va pierde gi eficienla la nivelul unei re- . in colabordri. au dat dovadd de putere de convingere. au constatat Kelley si Caplan. depdgind birocralia pentru a rezolva piopriu-zis lreaba:.i. Pentru a se descurca gi pentru a supraviefui.pe persoanele care sint pregitite sd dea sfa_ turi. pe. bazatS.rocid" vedere mai sofisticat asupra relelelor informale arati ci existl cel pulin trei cate_ gorii de relele de comunicare .indoielile si vulnerabilitXlile.cine cu cine vorbegte. imbundtdlirea felului tr care oamenii muncesc impreund va deveni o cale majorX de sporire a capitalului intelectual gi ir aceastava consta diferenla esenliaItr a concurenfei.El s-a strdduit si apeleze la divergi <guru> in domeniul tehnic gi apoi i-a agteptat pe acegtia. eliptic. Nu existi insl nici o legiturd intre a fi expert gi a fi o persoand ir care ceilalli sd aibd ircredere pentru a-9i mdrturisi secretele. pentru a-9i imptrrtdgi informalii mai intime (cum ar fi dorinla de a-gi schimba sluiba sau resentimentele fatd de comportamentul^unui 9ef sau al iolegilor) gi nici nu le vor transforma irt crize. Toate acesteasebazeazd pe capacitdli sociale. la laboratoarele Bell. . Toate acestecapacitdfi desigur cd sint aspecte ale inteligenlei emofion6le.cur"u.:i:"::"::"Kuo". Lucrurile au fost gi mai simple fur cazul celebritdfilol."uu.X zi de zi impreund nu inseamnd neipdrat ctr au trcredere unul in celXlalt.rtr.Un angajat cu performante medii la laboratoarele Bell toc_ mai vorbea despre o problemd tehnicd survenitd. SI fii un punct nodal intr-o retea a experlilor inseamnd sI ai o foarte buni reputalie in domeniul tehnic. Atunci cind cer un sfat. i-r sensul regldrii eforturilor de timp gi de muncd.. intr-adevdq. in cazul celebritdlilor s-a observat." . dar nu va inspira incredere gi atunci..ptgga mai repede gi se migcd rapid pe diagonald. de cea a experlilor sau de cea de incredere. cel pulin a9a irattr un studiu referitor la acesteregele. le mai importante a fost formarea unei refele a unor oameni ch€ie. gi releaua de incredere.. in ajutorarea oamenilor de a inv5!a impreuni cum sI lucreze mai eficient.. pentru cd igi construiesc refele suficient de soli de incX inainte de a avea nevoie de ele. drept pentru care celebritdlile au dovedit cd au gi un alt akibut esenfial: capacitatea de a lua iniliativa . ..de a fi suficient de motivali pentru a-9i asuma rtrspunderea mai presus de slujba oficiald . Celebritdlile rareori se confruntl cu ase_ menea situafii..

ln lumea bolii. ALBERTCAMUS..9i -iile pacienfii.KK Minte 9i medicini . indiferent fa!5 de disperarea sI linigteasctr timp gdsesc care-gi tte inlelegitoare sau medici Tenun tratament' administreze gi doar sd i sd informeze nu imperativele in care profesional univers esteinsl spre un pot fu.t.Aceasti efiiieni5 . aceste sau sa concedieze de modelul retrtarita este abordare Aceastd 9i problema in sine.Evident.. pini ce el. chiar dacl ar trebui sd se preocupe de starea noastrd exclusiv fi..neregu$iu aefit it misiunea ca fiind aceeade pacientului. medicina itr societateamodernd a vindeca boli . Erau indicalii extrem de simple..a g.Nici nu mai gtiu bine ce a mai spus. putem fi atit de fragili'din punct de vedere emolional atunci cind suferim de ceva"pentru cd starea noastrd mentald de bine sebazeazd. ni-a zis el pe un ton profesio_ nal. Citologie _ mn_ tea mea nu mai scipa de acest cuvirt.. ne sim_ lim plini de sldbiciuni. ale funcfiei rinichilor." personalulmedical sd uite de punctele ale pacienlilor sau str fie prea grtrbit pentru a le lua seamd..rriu de invulnerabilitate.Separe cd lucrurile chiar seinrlutlilesc in cadrul crurealittrfi a sistemului medical. mai conta in acel moment.sttporstarea a ignora de de ordin medical . doctore? Rdspunsul a oenitimeiliat: .. existd 9i alte motive t*n realitatea psihologicd 9i socialtr a pacienlilor aflate de asttr gtiinNatd pe tdrim medical.in parte p" it..rr.de a gdsi mtursau de a gisi o consolare. A remarcat hematurii in urintr..mult prea adesea cXexisttrasisSigur pacienfilor. iar frica este singurul gind. Dincolo de atg.Sufertfia.. a ticerii 9i au inconspiralie fel de intr-un problema lor.mr in toate cazurile 9i nu i'.l--: A ^^^^lX afi- o eviden!5 care arat5 cd starea emofionald a oamenilor Houduprofilacticd. Citologie.sau atunci cind situalia este o invitalie la deznidei rtd in moJnefericit. Oare de ce am reaclionat atit de putemic? La urma urmei. de a descoperi medical este gribit personalul Din pdcate.s-a uitat mai atent la rezultatuf analizei de urind.Ciuma Minte si medicind 205 p vage durere in vintre m-a trimis la doctor.r r -^1--^-L.oate fi sporitd tratind stareaemolionali a pacientului ba"ie * stareasa medicald..arrtr _ dirt*g" aceasti iluzie gi nrruie premisa conform cereia lumea noastie este una a existenfei in deplin5 siguranfd. .Cinete-afut:dlattoateastu. dar am fost nevoit sd-l furtreb de trei sau de patru ori. zicd. neajutoragi 9i vulnerabili. . mai ales in bolile grave. tout" situatiile. vedere referitor la de punct acest acceptird iaiea bolii. Mintea mea se blocase pe cuvintul citologie. Era pu_ lin probabil sd fie vorba de dar aceastd ializdlogica nu -cancer.mai ales . Existd.u uneori un rol semnificativin vulnerabilitatealor fald Sistemulmedical boiU gi pe parcursulperioadeide refacere' lipsit de int-eligenti emofionali' estemult prea adesea u pacient. Cancer. Nu ptrrea nimic neobignuit. 9i nu in afara lui.Ag vrea sd te duci la spital gi str mai faci nigte analize. El md ftrcease-me simt ca gi cum ag fi fost jefuit chiar in fafa casei. Problema survine atunci cind personalul medical ignord fe_ lul in care reacfioneazd pacienlii din punct de vedere itnofional. Din punct de vedere istoric.. ci gi alinare.deih o bazX in $ficd conform cdreia aPare o limitd a eficienl'ei medicale P9It 1! .gtitoare. Aceastd indiferenfi fald de realitatea emotionald a bolii ne- le. Imi amintesc foarte vag de explicalia pe care mi_a dat_o in locului 9i a zilei in care unna str fai analizele pentru sta-plivinfa bilirea unui diagnostic. doctorul meu era doar foarte atent gi competent gi vroia str veri_ fice toate posibilitilile pentru stabilirea unui diagnostic. au intrat lor medicale problemele la emolional5 ceput si ignore reaclia pentru irelevante socotindu-le reaclii. caredepinde prea mult de cronetrarea pe care o fac contabilii. emofiile degin"supre_ mafia. Boala .daf 9i in timpul tratamentului. existXo cregterein medie destul de mare din punct de ve'deremedicala eficienleipentru a Puteasugeracd o intervenlie a ingrijirii medicaar trebui sd fie parte componentX enotinnald le. orice intilnire cu asistenta sau cu doctorul fi o qinsd de a obline informalii lini.tm"ntul umanitar potrivit ciruia medicii ar rui sd aductr nu numai leac. Ciutind insi date din sutele9i sutele de caLuri. Dintr_odatX.

9i cu alli colegi pind ce a gdsit un Punct de irtilnire al . daci insd celulele imunitare nu identifictr in mod corect o parte dintre celulele trupului. atunci cind definea propriul sim! al sinelui pe carc-l are trupul . uneori s-a ajuns chiar ra a invinovdfi pe cineva pentru cd s-a imbolndvit. care regleazd totul . cele mai grave boli simfindu*e fericili sau ginjind "frf". Descoperirile lui Ader au dus la cercetarea a ceeace se irtimpld cu miriadele de ctri prin care comunicd sistemul nervos central 9i sistemgl imunitar . Celulele Pe care le recunosc le lastr in pace. care nu sint separlte intre elei ci strins le_ gate. Psihoneuroimunologia sau PNI este aceeacare studiazd actualmente subiectul gi a devenit o gtiinli medicali de frunte. conform teoriilor gtiinlifice de pfurdatunci. se creeazd o boald autoimunitari.:i. cum ar fi alergiile sau lupus. scopul meu este sd clarific corrt uai"giite 9i str inlocuiesc stupizeniile-cu o inlelegere mai limpede in care emoliile noastre .Inteligenla emolionald apligatd medical.Unele dintre cele mai puternice dovezi ale faptului ci existd o cale fizicd directd ce le permite emoliilor sd aibd un impact asupra sistemului imunitar a venit din partea lui David Felten. De fiecare daH cind i. Acest lucru nu ar fi ilebuit sd se intimple. Rezultatul stru a fost un adevdrat goc.ogie la fel de neproductivd in al9i te direcfii: ideea cd oamenii s-ar putea vindeca singUri ii de. Numele in sine atestli aceste leglturi: psiho sau . Re_ zultatul acestei atitudini-de-vindec.emolia2. num5rul de celule T tot ""h^r.+ot a creat o confuzie generalizatd 9i adevdrate neinlelegeri referitoare la mdsura in care boala poate fi afectati de mintir.r!:o qlcrna 9r Stomatologie a Uqivgrsitllii Rochester avea practic sd rescrie harta biologicl a trupului: Robert Ader. Pind sd facd Ader aceastd descoperire absolut extraordinar5.rr. Atacul ne rptrrX impotriva virugilor.icatie care reducea th mod artificial numdrul de celule care se luptd ! cu boala 9i care circulau fir-singele lor. pozitiiu ori ideea cd oamenii sint vinovali pentru.care neagd complet ideea cd mintea influenleazi trupul intr-o mdsuri cu adevdrlt importantd. de la $coala Politehnicl din Paris. de-a lungul anilor. modesta descoperire a lui Ader a obligat la un nou punct de vedere in privinla legtrturilor dintre sistemul imunitar 9i sistemul nervos cenkal. fa fef J gi cre_ ierul. celulele pe care nu le recunosc le atac5. Sau cel pulin aga s-a crezut vreme de peste un secol. pird atunci. F5cind experiente pe gobolani. meau aceastdmedicafie.-!:... 206 Minte gi medicind 207 MINTEATRtrpuLur: FELALfiVCanr EM1TITLE rNFLTTENW AZA SAttt Ardrn e de Me_ . doar creierul gi sistemul neryos c*tiut pot "u "r"_ r"u"lionu *: :e L diferite experimente. Nu existasenici o cale prin care str se stabileasci o leglturi intre centrii creierului care monitorizeazd ce $ustd gobolanul gi zonele de mdduvi osoasi unde se formeazi celulele T.creierul trupului". Felten a firceput prin a constata ci emoliile au un Putemic efect asuPra sistemului nervos autonom. toli anatomigtii. coperit ci sistemul imunitar poate invtrla multe. o inghileau cu apd cu zaharind. Ader a constatat insi cI dacd le di gobolanilor doar apa cu rd aceastdmedicafie. $i totugi. De atunci. un coleg a lui Ader.rrir.e r-uu imbolnlvit. a bacteriilor sau a cancerului. incit o parte dintre gobolani .mintea". emoliile 9i trupul. toli doctorii au crezut cd de fapt creierul (impreund cu prelungirile sale din trup prin intermediul sistemului nervos central) gi sistemul imunitar sirt doui entitdli separate. cum il numea lpecialistul in neurologie Francisco Varela.. AdevSrul este undeva la mijloc intre aceste extreme. Sistemul imunitar este . intrtrd practic ln contact cu toate celelalte celule. nel4ro. Tlecind prin datele gtiinfifice.. care nu sint capabile sd-gi influenleze unul celuilalt funclionarea. ca gi cum boala ar fi un semn de imoralitate sau de nevrednicie spirifuall. u a. scade_ gi incj in_ tr-o asemeneamdsurd. O irtreagi relea de cercetitori au descoperit ci mesagerii chimici care aclioneaztr in cea mai mare mdsurd atit in creier cit gi in sistemul imunitar sint 9i cei mai numerogi in zonele neurale care regleaz6.gi inteliglnla ". Felten a lucrat cu solia sa. Suzanne. schimbindu_gi felul in care se comportd."i*Uotrra_ veau gi mureau. le_a dat acestora o med.rrii noastrd emolionald _ joaci un rol in privinla s6ntrtlfii 9i iUotii. mai existl o ideol. Qelulele imunitare circulS ir singe prin intreg trupul.pentru sistemul neuroendocrin (care insumeazd sistemul neryos 9i cel hormonal) 9i imunologiapentru sistemul imunitar.acele cirdri biologice care formeazd min_ tea. psiholig.de la cantitatea de insulind secretatd pind la tensiunea arteriali. Sistemul lor imunitar invdfase si distrugd celu_ descoperire flcutd in laboratorul Faculttrlii hle T ca reaclie la apa cu gust de zaharind.respectiv ce anurne ii aparline 9i ce nur.

este intotdeauna clar dactr gama acestor schimbdri este sufide mare pentru a reprezenta o importanld de otdtnmedical.' Dincolo de astfel de istorii medicale.i. influenfa principaltrconstl in fap_ in. Cei care suferl de anxietate cronicd. Acest punct de con= tact fizic permite celulelor nervoase si degaje neurotransmigA_ tori care str regleze celulele imunitare." Nezhat explictr: .T::i: revoluFonard.ra. pentru cd prioritatea o constituie situalia urgenti imediita.t. fird indoiald.tii ner_ voasede la nivelul excrescenfelor limfatice gi aI splinei _ unde celulele imunitare sint inmagazinatesau create_ 9i a folosit vimicrgbi pentru a provoca sistemul imunitar. se ajunge la concluzia cd toatl lumea care suferX de asemenea sentimente cronice va cidea mai ugor pradd unei boli. cefalee. anulez operalia. btatistic vorbind.pe scurt. Dar dovada rolului important pe care-l joaci . De exemplu. Singerarea excesivd e una dintre cele mai complicafii chirurgicale.""t ii]rLt" intens."rirt"rrgurir_ temylui imunitar cel pulin temporar..rnulli saumajoritateadoctorilor sint &r ciuda acestor scepticiin privinla importanlei clinice a emofiilor.""pi" ideeacindva . cu celulele sistemului imunitat'.Fie_ carearerrn puternic impact asupracelulelor imunitare.Un molste faptul cX degi in multe studii s-a constatat cd stresul gi negative sldbesc eficienla diverselor celule imunitare. artrisd d . un eminent rg specialist irn ginecologia laparoscopicd de la Universita- pentru opeprogramattr 9tanford. el a indepertat termina.r1anoi. ele semnall- dovezi. In studiile ficute la microscopul electronic s_aud.ur.rervoase ale sistemului autontm. de tensiuni permanente de o ostilitate continud sau care sint cinici sau blnuitori riscontacteze un numlr dublu de boli . care comunic6 i:r mod direct cu linr focitele gicu macrofagele. care combind rezultatele a 101 studii mai mici." Motivul este cit se poate de limpede: panica gi anxietatea fac creascdtensiunea 9i astfel strgerarea este mai intenstr atunci se face incizia. sistemul imunitar pur gi simpfir nu mai reaclioneaztr cum ar trebui la o invazie de v1ru9isuudu bacterii. intr_adevir.1imulte legdturi intre creier sistemele carjiorrur. pot face o infecsau alte complicafii.poateconservtrd energia.voase.Dacdo persoand imi spune cd a intrat in panicd in ziua respectivl gi cd nu wea sd se opereze. esenfialtr in supraviefuire. dovada importanlei clla emoliilor a crescut tot mai mult. ..'irr't .i"i"f"f"'i*""ii*"* 9.Concluzia sa a fost cd firE aceste terminalii ner.Dacdstresul p"ri.inclusiv astrn. . Camran Nezhat. Igi revin mai greu. Specialigtii irnmicrobioiogie 9i alli oamenidi gtiintedescope_ ri m. c.aceastisuprimarepoatedeveni "ri" de lung5 duratii.1a sintimpiedicatein funcfionarea loi: stresulreduce. Rezultatul 3Sl a rost o scadere brusctra reactieisistemuluiimunitar fafi de virusul respectiv. dr. Sigur ci existd. Nimeni nu a bdnuit sistemului nervos autonom.208 Inteligenla emolionald aplicatd Minte gi medicind EMOTIILE TOXICE: DATE CLINI CE 209 ci aceste celuleimunitare ar putea fi lintele mesajelornervilor.riu.cu alte cuvinte.Fiechirurg gtie ci oamenii foarte speriafi pot avea probleme ve in timpul operafiei. o legitur5 largd in acest rcns 9i astfel. reunite mai mare.a.ur. toarecd acestea pur gi simplu existis.sistemul neryosnu numai ci stabilegte legitura cu sistemulimunitar.fiind nevoifi-sdu.ulcere peptice gi probleme cu inima (fiecare reprezenSnd o imbolnlvire majord din largile categorii de boli grave). hr lcest sens. o ameninlare majord pentru sXn5tate. Deci este mult mai bi- strfie calmi. ln vre_ me ce relafiilesint complexe. emoliile tulburdtoare sint un factor de risc la fel de toxic ai de mare ca fumatul sau colesterolul pentru bolile de iniilttr .tei pe care o au hormonii care apar in stare de stres. Pentru a testacit deimportante sint aceste terminafii neryoa_ se la nivelul sistemului imunitar..escoperitsi napse la nivelul capetelor. descoperire a fosrde_a ai"ptrr 1yi. ficut pe citeva mii de bdrbali 9i femei.Catecolamineie(epinefrinele gi norepin"_ frinele ."rprir. O alttrformd cheiede legarea emofiilor cu sistemul imunitar se face prin intermediul influen.nece acegtihormoni upu. Pot singera prea tare. Chiar 9i a9a.tot mai mulfi doctori recunosc importanla emoln medicintr.spunea:. 9i lot 9i imunitar . de lungi perioade de tristele gi pesimism.... Aceastd . dar esteesenlial pentru o funcfionare corectda acesfuia din urmd. care uneori poate duce la deces.caremai sint cunoscute sub numel" J" 9i Jr*"ii#ir noradrenalind). Cele mai edificatoare dareferitoare la importanfa medicali a emoliilor provin de la o aliz6. Felten a trecut la urmtrtoarea faze li experienlelepe animale. hidrocortizonul gi prolactina.rp. re PtT capdt brusc acestor celule imunitare. Stuconfirmd ci emofiile perturbatoare dluneazi sdntrtdtii oarecaremdsur55. precum p_en_ gi dorfinelenaturalegi encefalinele aparir momentul de stres.

.tei pompirii sirgelui in inimtr nu s_atrresis_ . 9i anume cd o personalitate de Tip A cu tensiune mare riscd mai gtr se imbolndveascd de inimd..Dd*. sugerind i"i_ ! ma lor ar fi avut 9i mai mult de suferit in acel moment. care aratd cit de d5un5_ toare este minia pentru inimde.'f4i puciu"gil . Aceasti arnintire nepltrcutd a fost reinviattr inadins ca fdcind parte dintr-un studiu al miniei in cazul pacienlilor cu boli de inimd de la Universitatea de Med. it1l1B?Il.i-' iul -r' exercittr efectul nu este inci intru toitul intelesz.ea cam cu cinci procentes.icind Stanford.inci mai datorag00de dolari. pacienfii susfineau ce erau doar pe jumdtate *pXruli comparativ cu momentul c..210 Inteligenla emolionald aplicatd Minte si medicind 211.. sau 9i una 9i 3lta. spuseb5rbahrl. adicl test cu un fub introdus in artera coronariand pentru a m6leziunile. aritA ci. O privire mai atqntd asupra . minia s-e pare ci "r* este aceaemolie care ddu_ neazd cel mai mult inimii. conform unui studiu fdcut la Universitatea de Medicind Stanford pe 101'2bdrbali gi femei care au avut deja un infarct 9i apoi au fost linufi sub observalie o perioadI de pini la opt ani duptr aceea. Ani de zile mai tirziu era suficient sd_9i aminteascd ce s_aintim_ plat ca sd seschimbela fald de supdrare.:l rarct gr rntrebarea care se punea era dacd minia a avut un impact semnificativ asupra funclionlrii inimii lor. "ir*fuj"i Sciderea eficien. De aici a reiegit ins6 o noud re: ostilitatea este aceeacare ii supune pe oameni unui Ite dintre datele despre ostilitate provin dintr-un studiu I de dr.t r_ supirat de care am pomenit. Cind minia este sinucidere curati Cind am dat inapoi.de.sdtul. Fiecare crizi de minie reprezintX un stres suplimentar pentru inimd."r"a unll ctrntre pacienfi au manifestat chiar o scddere cu pro_ cente sau gi mai mult . o scddere iericuloasi u sangvine la nivelul inimii. scorurile la testul de ostilitate sirt corelate direct gravitatea bolilor arterelor coronariene' Sigur cX nimeni nu sPune cd minia poate cauza de una sinrX 6 imbohavire a arterelor coronariene. .De Williams a constatat cI doctorii care au scorurile cele mari la testul de ostilitate cind se afld incd la facultatea de i prezintd un risc de gapte ori mai mare sX moartr pfird dL cinzeci de ani comparativ cu cei care au scoruri mici cei dintii avind o inclinalie clard spre a se miria.in cazul cardiacilor supugi angiografiei.ares_aintimplai. ea reprezintd unul l factorii implicafi.. anxietatea gi deprimarea _ indicd cu cln" prin care sentimentele prezintl importan!tr me.l. in special asupra celor trei ce le mai grave .r*"il.o izbiturtrpe o laturd a maginil a fdcut ca aceaexcursie sd devind fdrl sens9i frustrantd. Dar si luim o persoand de douizeci de ani care se enerveazd in mod rePetat. in care se dezvoltd placa' Dacd ritmul cardiac este mai rapid 9i tensiunea cregte pentru cd vi enervali ir mod obignuit. poate aduce daune". 1t.. Atunci cind aceastd situalie se repetd.incd nu putem spune precis daci minia 9i Oetilitatea au un rol cauzal in declangarea bolilor coronariene cau daci doar le accentueazdodatd ce sint aptrrute. atunci dupd treizeci de ani aceasta poate duce la o aparifie mai rapidl a pl6cii 9i la o boalX a arterei coronariene. De exemplu.r telor referitoare la anumite emofii. frustrarea l_afdcutsi_9ivirde maiina. cazul unui efort fizic. Sau a9a cum mi-a explicat Peter Kaufgeful Institutuluide Comportament in cazul bolilor de inigra. emofiile in imbolniviri este mult mai extinsd decit o aratd rrrr studiu al mai multor cercetdri. Vechea idee nu a mai rezistat.1. mai ales penlru cX tulburarea circulainimd .poate iiei din artera coronariand cu fiecare bdtaie de cauza leziuni in vasele sangvine.Ji. r.^:ijl. il apucadezgustul. RedfordWilfiams de la UniversitateaDukel0. chiar mai mult decit alfi factori de cum ar fi fumatul.s-a ardtat cd bdrbalii care s-au . piemini gi singe: . avind in vedere cd ir acel moment cresc iit*nt cardiac 9i tensiunea.a completezenenumirate formulaie pentru compania de asigurdri9i si meargi pe ra mai multe ateliere autocaremaimult au stricatdecitau reparat. incit de clte ori se suia in magi_ n6. Iohn Barefoot de la Universitatea din Carolina de l.minia.tttJih momentul in care pacienlii povesteau incidentele care i_au furfu_ singelui in inimi scdd."ll Odatd ce apare o asemeneaboal5.:".ln finat. $i nici macar nu fusese vina lui. "e Aceasti descoperire face parte dintr_o serie mai larga de do_ vezi constatate in urma a zeci de studii. Descoperirile coleg.ceea ce cardiologii considerd iapte cA ar fi un semn de ischemie miocardictr. mecanismul declangat de minie afecteazl eficienla cu care se face pomParea singelui la nivelul inimii.rt{ ar fi anxietate" . suferiseia d"j".|t:ll. fapt ce pre. Era atit. dr. trat 9i in cazul altor trliri nlpldc.. Efectul *".1iprecise qlcala/ cnrar daca mecanismur biorogic prin care aceste emotii ----. tensiunea sau colesterolul. in timp ce_9iaminteau acest incident nepldcut.une la o moarte timpurie.

flun ar fi congtientizarea miniei pe misurtr ce ea se 26. oamenii v[d cd ostilitatea ii poate blga mai repede in morsint dispugi str incerce un remediu. facuita Urii"". totul a irceput cind eram in liceu. risc6 de trei ori mai mult sd moartr de inimd decit cei care erau mai calmi. mai ales cei care sufereau deja de inimd.ltt.acea senzalie riepldcutX cauzatd de tensiunile vieShesul ..valie o perioadd de pin5 la zece ani dupd Cei care u.t"ai" p" 929 debdrba! cc au supraviefuit unor infarcturi 9i au fost ginugi sub obse.r".Antidotul pentru ostilitatear agacum spunea Atunci E suficientdo motivareputernictr. Am observat ci atunci cfurd mi irgrijorez sau silt stresatd. Aceasttrirvd' miniei a avut ca urrnare faptul ci riscul unui al stipinirii a la infarct a sctrzut cu Moh fali de cazul celor care nu au insd-gi schimbe firea ostildl7. ir-rcercarea repetatd a" a irotoii minia ori de cite ori incepe sf. Rezuitat".*ui de inimtr.":*"tst _inctugi rvreqtcare btantord." dovadi {ii ."uuir. riscul cei maimare era prezent cam doul ore dupd c! se instala miniala. bun sim! estedirectrEspunztrtoare intilnirilor neplicute.""rr.intr-unprogru* ain cadrulU"i".inaintea infarctului.agitaliei in trupli poate produce o cregtere a tensiunii arterialelslpe de ata pa'rtl.i"rii. cei care fuseserh furiogi au riscat ae aoux-o. Eram o elevi cu 10 pe linie gi mereu imi fdceam griji pentru notele mele. imaginindu-gi cX o persoani In de acestinconvenient.r. empatia fiind un adevlrat balsam ''Sau Williams: . precum gi de alte mdrturii 9i mai clare ale unei firi dificil. problema apare cind ostilitatea devine p'ermanentA. Un program imaginat de Wila avut aceleagirezultate beneficels.. Ca 9i in cazul prograStanford. trebuie sI incerce sd le scurtcircuiteze spunind (sau gir.. cred c{ de aiii mi se trage starea de tensiune.le .i mai mult sr facd un stop cardiac. ea are un efect benefic.Dacdaceste . Pentru ctr problemele de stomac au ap{rut din anul doi de liceu.Ut. dar anxietafea vielii moderne este cel mai adeseaexageratd 9i nelalocul ei o anxietate exageratd 9i nelalocul ei Mi simt tot timpul stresatd 9i tensionatd. unde s-a ficut *..tuai. intr-un. De atunci trebuie sd am mare gnji sd nu beau nimic care si conlind cofeini 9i nici sd nu mdninc mincdruri condimentate.. dar gi pe cele de neircredere din situaliile limide exemplu. Pacienlilor li se cere si reducd gindurile ci- ginduri per9i ostile pe mtrsurdce le observd.'. afitde mult dacd *Ti.d"il. capacitatea de a o regla in momentul in care se degi empatia.ritutuu J" Medicinl Harvard au fost chestionali p. williams rezolvd acest paradox ajungird la concluzia ci nu contea zd. sX caute o explicalie be- - rtr9i nu si-gi stimeasctrmfiria.. aga cum am vdzut in Capitolul 5. imi este permanent greafa. Pirinlii mei md obligau si iau note mari 9i sd fiu un model pentru ceilalfi.Stop!" .9i alte asemenea.caracterizat de sentimlnte iepetate de neincre_ dere gi cinism gi tendinla de a iace co*"riarii tdioase 9i de a jigni. se manifeste o transformd intr_o reacfie potrivitr in situafiile nepldcute. O manifestare a ostilitdlii din cind in cind nu este un pericol pentru . fori"ti e". Dar in ansamblu cele mai puternice legdturi gtiingifice"ainf.e emofii 9i bolile de inimd au labazdmhG.este probabil emofia cu cea mai mare importanld ca gtiinlifici a legdturii dintre declangarea unei boli 9i vindecarea ti.ritdt."rtg exprimatd sau nu. ci 9i o emotivi_ tate negativd intensd de orice fel.-"" .. Anxietatea . 9i cum mereu imi fac griji pentru ceva. care de obicei a"i" f"-" j"""_ rare de hormoni ai stresului in intreg trupul.. Un grup de pacienfi care suferiseri un pentru a_iajuta sd_gitempereze a[i_ 272 Minte si medicind 213 care i-a f6cut atit de ugor de scos din fire. . sI nu cumva sd intirzii la gcoald . Aceste constatiri nu duc la concluzia cd oamenii ar trebui sd-9i suprime milria atunci cind ea este intemei"a-iil-". conceput Inteligenla emolionalli aplicatd dovedit mai agresivi gi mai ostili au riscat mult mai mult un al doilea infarctll.fie neapdrat o condamnare la moarte: ostilitatea este un obi_ cei care se poate schimba. stomacul meu se revolti... O veste care ne dd speranfe este cX minia cronictr nu trebuie sd. definind un stil antagonic .rt*i"I ". el folosea elementele de bazd ale inteligenlei ionale. riscul cregtea de cinci ori.:u apiigi la minie s-a a"riror... gi ale unei miaii cronicel6.Ei sint incurajali sd inlocuiasci girdurile cinice cu rezonabile. gind un lift intirzie.i" mie cinci sute de birbali 9i de femei care au suferit de crize " de inimd 9i ctrrora li s-a cerut sd descrie starea lor emolionald d. DacI aveau 9i colesterolul ridicat. ci dacd este cronicd. ilt^1. 9i la Facultatea de Medicind Yale.. s-a demonstrat ctr fircercarea de a anula asemenea sentimente intr-un moment tensionat duce la o sporire a.. Cind anxietatea ne ajutd sI infruntdm o primejdie (lucru prefupus util in evolulia omului). ei sint inv5lali sd perceapi lucrurile perspectiva celuilalt otriva miniei. mai multd incredere.". Cercetitorii de la yale au sublinial minia spo_ regte riscul de deces din cauza bolilor "e. dacd sint sau nu pe placul colegilor 9i al profesorilor.

"'ib... Dupi ce oamenii au fost expugi acestui virus. lir"o.il. Activitatea virusului ce declangeazd lrerpesul poate fi detectatd la nivelul anticorpilor din singe.d.d.""te.cele produse ..r.r*urrJniunor nosil" irril"i ii infringe _ dohr cdin cazulsrresuluiemofional u"""."a crizetor de astm2o. . ori la un persoanele aflate intr-o continutr tensiune. d"nt*gu..i o cregtere Minte si medicind 215 stresaliau rdcit dupi ce au fost expugivirusului. alte studii au relevat efecte adverse gi in cadrul sistemului cardiovascular.ceea ce sugereazd faptul cX solii. (tn vreme ce acestaeste un rezultat fic ce confirmd ceea ce toati lumea a observat sau a binuit el este considerat a fi o descoperire fundamentalh ce td rigorile gtiinfifice..bilitate crescutd "ur.. el r6mine latent in corp. rimunologice au o semnificatie clinici a"rrui"e mare =iai"i sd deschi_ dd caleaspre imboln5"ir"r.atit a celui de pe buza superioard..mai. "....i "" i urmaid a..r" ". ...r.ilila h. "". Folosind aceasti unitate de misuri. cit gi a celui care genereaz6 leziuni genitale. Intr-un studiu ficut la Universitatea de Medicind Stanford ce a numirat Peste o mie de bdrbali 9i de femei care suferiseri deja un infarct. De asemenea.Doar 27ohdintre subiectii Pu- liste cu nemulgumiriap5rutein timpul certurilor conjugale.. emoliile cele mai periculoase."..:ilT..i". . a lucrat S:_T*specialigti cu savanfi in cercetarearScelilor in cadrul laboratorurui ."rcd ingrijorareducel..serioase studii gtiinfificg Sheldon psiholo. renun!5 la siujbl sau eviti sX mai iasi din casi25. studiind curn se comporttr in via!5 cei care foarte stresafi. au dovedit cd:la trei saupatru zile dupd mai multe supXrtrri it sau au ficut o infeclie a sistemului respirptor. stresul arl"" tu . Cohen a constatat cd odatd cu stresul cregte9i de a contracta o rdcealtr.J.ur.iaes of rnternat Medici ne.U"ura Intr-un articot din 1993 i.r. Anxietatea sporittr nu duce doar la scddereareacliei sistemului imunitar..." i"gr*rii dinke stressi B*. Sintem ". declangind colitele 9iloil.anxietat" 9i inceput cu oamenisrndtogi "." M.. avird irjngrijire inembru al familiei care suferd de boala Alzheimers. au devenit mult mai vulnerabili2a. ln vreme ce ostilitatea cronicl 9i crizele repetate de minie par si insemne un risc mai mare de imbolnivire a inimii la btrrbali...o dovadd clarl cd stresul rtesistemul imunitaf3.uiistd dovezi .#..r[i'""-.f"JUs". frica poate lua forma unor fobii paralizante: dupd primul infarct... accelerarea aiut"lrifiiaTr. gi creierulpoa_ "r." itoii]".. ... frJUlemele -exa"".274 Inteligenla emolionald aplicatd il:.""p..m asemenea mi_ crobi.. produc infarct miocardic.lilitate.. aplrind ocazional. cetmai adesea nu mai arenici un rezultat.psihologur rarg u. spuneMcEw"r.." robustefea siste_ mului imunitar a fost asaltate h .5rii sistemului imunologic intr_o asemenea misurd incit poate grdbi formarea de metastaze ir. formareade atenoamecare duc Ia ateroscrerozd gi formareade cheaguri d". din studierea cuplurilor c6sitorite care au fd- din Anglia.r . siv probtemeate hioocam"p"ht Lu*ori". s_aconstatatcA stresulgi anxietatea r-au sldbit.. #il.21 Dovezi coplegitoare asupraimpactului medical al suferinfei au apdrut din studierea boriior.rtaurgastrointestinal.. gripa gi herpesurile.p I9i progresarea "puriHii pidl a diabetului ae ra_ tipil.. acele femei care l-au flcut 9i pe al doilea erau profund marcatede cumplite temeri gi de anxietate.r. chiar mortale pentru femei sfurtanxietatea 9i frica. cei foarte !i au rdcit in proporlie de 47% . exnaus.i..ajoritatea rezurtatelor esteneclar dacdintreaga'il.J.: deor..rl fafl1 de infecfi'e virare. ln generat. dar de obiceisistemui "*p"9ip".Perioada corespunde aceleia de incubafie in cazul virugilor ce provoacl rdceala .. ca urtnare a unei experienl" skesante..tiva-a*p. apdrind inclu_ ilr*"*".il* sistemulnervos poate cddeavictimd unet <uzuri>> ". Crir"f" cazul unui pericol cu caretn..Efectele perfide ale stresului mintal 9i ale anxietdlii . imunitar gi La unul dintre cele.:"r. In multe cazuri..Lp"iJtle anxietatedovedesc un nivel marede stres. de la yale observa i:1"]:iyj*.e*!il. reactivarea virusului herpesului a fost descoperitd gi la studenlii la medicind in perioada examenelor de sfirgit de an sau la femeile de curind divorlate.i][*. pacienlii nu mai conduc magina. fiind expugi in momentele de ingrijorare sau de suptrrare.il.I" ui1"if"tt* ff#"_M"lon.fi#.... Acelagi tipar stres-boald infecfioasi se p5streazh' giin cazul virusului care duce la aparilia herpesului . ar fi rdcerile.Femeia problemegastrointestinah ". ..::ffi:rinse .tior.g." au ficut o leed_ turd gtiinlificdintre stres.. spectru de efecte:compromiter"u'furr." tipic penrru fetuI i n carganxietatea gi stresul medicale.." fu.olffi ."ro"* te fi afectatpe termen I""g... .) mod similal.stresulaprrind in sifuafii prin carene amintim si nu neapdrit care trebuiesr trecemsau ae in buie sd ne confruntd*. despreo cercetare ^pi.t#".. t"..i....rragie . Studiile_au til.

". in dietd. ci unul atitudinal.stresante. declangamodificdri la nivel. este pulin probabil ce vreo emofie de vreun ar mai putea anea un ifect cbnsiderabil asupra evoluliei bolii' In Vreme ie depresia femeii categoric ctr ii inrdutdfea aceste ultime luni de viali. o iarte dintre ele.murit in mai mare numar de boli de inime32.6 Inteligenla emolionalll aplicatd Minte .a rro_ luntarii au fost supugi unui stres intens. sd se destindl gi str-gi stdpineascdsentimentele nelinijUtoare.. 9i De exemplu.in vreme ce 34 dinte ceilalti 87 incd mai trdiatr 9i dupa doi ani30.[ia mulli goferi de autobuz care suferi de hipertensil. p. trointestinale 9i durerile cronice. cei cdrora li s-a diagnosticat o depresie majord e probabil si moari in urmdtorii doi ani. in cazul a 100 de pacienli cirora li s-a fXcut un transplant d-emtrduv5 osoasd.ri"r. printre acestease numdri bolile card. 12 din cei L3 care au suferit depresii au murit in primul an dupd transplant. o mullime de studii au sugerat cX depresia joactr untol important in alte boli. Incapacitatea de a diagnoitica depresia poate si devini o problemi suplimentar5.C"* velul de stres este atit de mare. incit pacienlilor cu boli grave care stnt deprimali este necesar sX le fie tratati 9i depresia' Uni dintre comPlicaliile care survin in tratarea depresiei la cei deja bolnavi este faptul ci simptomele acesteia. Costurile medicale ale depresiei D. tehnicile de relaxare "i_ cor. Drumul care face legitura intre emolie 9i starea medicald nu este unul biologic.r nu au nrci un control asupra felului in care vor fi indeplini_ te acele sarcini (acest lucru duie.gi de problemele emofionale. Reacfiadoctoruruiera de fiecarJaata aceeasio poiteasi iasdimediat din cabinet. de exemplu.inclusiv pierderea poftei de mincaie 9i letargia.21. pen"tru ci depresia trece neobservatX 9i netratati . numitd adenozin triflsfat. depresia este un puternic factor de determinare a momentului morlii.celulelemaligne reapdruseri gi se extinseserd la cifiva ani du_ pd o operaliecarefusese socotiti o reugitd. cei care au. Stephen Manuck.t.inl1-od-ala. dovada medicalX clarX ctr melancolia poate afecta evolulia cancerului este incd indoielnicdze.astfel. apar ia nivel anatomic.t ufu_ lanseazX?n mod direct declangareastresului se folosesc "e fur trata_ mentele chimice pentru a reduce simptomele ftrtr-un mare nu_ mdr de boli cronice. fapt poate duce la crize de inimd sau la atacuri cerebrile.ri rectal gi y" g*p comparativ. astmuf.lntr-un urfost au mijlocie-ce virsti gi de femei debdrbali 2832 pe ficut mirili de-a lungul a doisprezece ani. Egecul in diagnosticare 9i netratarea depresiei cregteriscul de decesin cazul bolilor grave.rrl vaselor de singe.declirat "urr.r"t qe. Pacienlii d9p1mali se pling mult mai tire de regimul medical . Cancerulde sin intrasein meta_ stazd. in cazul celor 3% care erau cel mai grav deprimali. mai ales de citre doctorii care nu au destul5 experienld in diagnosticarea psihiatricd..phngea deoarece cancerul de sir intrase in metaitaz1. Era de^ingeles ca ffeceaprintr_o staredepresivd . fiind nevoi_ tE sd se oclpe de el gi str aibd o slujbe.incit ori de cite ori mergea la oncologizbrc_ neain lacrimi. nivelul de adenozin trl_ tosfat a crescut brusc.i medicind 217 de o mare tensiune la serviciu sau de o viafd foarte dificili. "e iil. Atunci iir. i:i. Ai E de inleles cd riscurile de imbobrivirepar mai mari pentru cei ale cdror slujbe sint mai .e fria"pii sarcini. riscul de a muri de inimd era de patru ori mai mare decit la cei care nu erau deprimafi' . dac! pacienfii ..in cazul pacien.la faptul J.sub o puternicd presiune a pretenliilor fatl de'ei. a trecut 30 de voluntaii printrlo serie de stdri anxioase. studiu asupra a cinci sute gaizeci noud de pacienli 9i . sint confundate cu ugurinld cu semnele altor boli. cei care au dat dovadd de o permanentd disperare 9i o lipsl cronicd de speranlI au.i. cum ar fi cea a unei mame care-gi cregte singurd copilul.:ei trebuie .ca in cazul pacientei car. psihoiogta'Universitatea din pittsburgh. ei ' pot sd amine sau chiar str scape de simptomele respectiveze. In afari de rlceala jignitoare a oncologului. Acest ".iovas_ citeva tipuri de diabet. de exemplu. intr-o oarecaremlsurd.Doctorulnu_i mai putea vorbi despreun tratament-iar chimioierapiai_ar fi putut of&i cel rhult inci vreo citevalyii gu viafd..trigfurd.ul. artritele. oare nu cumva GOntadin punct de vedere medical gi faptul cd el nu trata starea de permanenti tristele a pacientei? Cind o boalS ajunge sI fie ffl atit de virulentd. mai ales in inr5utdlirea lor' Aceasti influenfe este atit de covir9itoare. ci in cei zece anl antenorr au avut srujbe foarte stresante erau de cinci ori mai expugi cancerului decit cei care nu cunogteau stresul2z. ca gi rihnul cardiac tensiunea. Lisind de'o parte cance.. pentru a menfbna doa. ceea ce-i exPune unui risc crescut' studiu $i'bolile de iniml sint accentuate de depresie. toate simptomele sint agra_ v3te d9 st1es.oUfu*"i" gur_ :"tr".ilor cu boli cronice de rinichi care fac dializ6. De exemplu. monitorizind starea singelui acesiora._i s-apus diagnosticul. tr care a ap5rut o substan_ !d secretati de celulele lui.". chiar mai important decit oricare alt simptom medical3r.

atunci cind au fost studiali _ pacienlii a ctrror stare atit de gravd. ' Ca rudd apropiati a optimismului..fereau "ft"*.. emoliile pozitive pot fi tonice..uru au primit 9i un p:ihptriS qentru depresiilor u" u*irulroie de mai puti_ lJ"":?r nd terapiefizicd de recuperare pentru u *"rg" .incitsenumdrau pririr" primii 91a 10%care necesitau serviciimedicale_ adesea puit o. .piiul din Montreal care au dupE ce fuseserd ti"t"fif" urma unui infarct.ii t*ai. evaluatepsihiatric la interriare. Dacd aceistd formd de nemulpmire emolionald cronicd este predispune la o intreagd gamd de boli' Chiar dacX depresia puteaia nu-i faci pe oammi mai vuln-erabili la ilftniv-trlt ..2L8 Inteligenla emolionaldaplicatd Minte Fi medicind 2t9 p:r cd.proti"rn" lardiace 9i diabet_ unul din gase sufereade aepresiiira"u.ir. tru iot restul viefii.pu. blocajul arterial. speranla are puteri vindecdtoare. etr.1" turi similare. pioduse de accidentele la coloani."t r.lt. optlti'ti9ti gi-au revenit mai repede 9i ay a1lt mai puline pacienlii decit aceea ci. efectuatasupraunor paiiengi di"t _.i de depresie au stat internatein mediecu opt zile mai *i d".iar paralizia se instaleazi pen.nnfi. "i ln mod similar.9xlernagi pacienfii deprimali au prezentatun risc mult mai mare de a muri in urmdtoarelegasl luni. cei care iu avut mai multd speran!5 au fost in stare si oblind o mobilitate fizicd mai mare comParativ cu ceilalli pacienli cu accidente similare.nusufeieauau a"piesiu treime 9i doar o".. inclusiv problemele medicale' Lrtr-un studiu efectuat asupra unor persoane paralizate ir urma unor accidente la coloand. dintre ele au mai reutlt yreodatesr. de ri-scul treste multe ori toxici..C"[ .l" cut pentru cei careau supraviefuitunui irf". inclusiv daunele aduse inimii ir urma primului stualt Intr-un tensiunea' sau colesterolul farct.'lnt _" .rri"tr"p"riu'ele "f. doar 6 muriseid..il.depresia induceun risc de imbobrivire foarte cres_ -_ . avind in vedere il tragedia ie petrece de obicei la persoane cam de douizeci de ani gi este urmarea unui accident. curn ar fi.iga. Atit mi:ria cit 9i anxieiat". sint de_adreptut 9i T". diu.. Asta nu inseamnd pot schimbasingurecursul fericirea ori risul cd vinalca sau pozitive pare destul de emoliile oferd ce Ceea grave. dar care s-au simlit mai pude grditoare in cazul 1in piini de speranle. paciettgi care au fdcut o operalie de by-pass 9i care erau mai cor.. t" pot desprinde ittteva efecte din masa de variabile care afecteazXcursul bolii..i cind sint cronice.tisd sufere de o boall similard _ de de inimd din ca"""*irt".r. de mai puline ori in urmltoar"fE t luni dupd pri_ ::Tt"Tut" ma externare. i. fos!. .tu". de. Cei care au multe speranld este firesc sd depdgeascf. Perspectiva lor mintald s-a dovedit mefactor alt orice fi un mai bun indiciu de supraviefuire decit indical de risc..r.fr#LEEMoTrrLoR Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale ad_ verse produse de minie. dar fdcindu-se studii p" ttt' mare numdr de *".entrigululuisting -oard sau a altor proUf"*" inimii de dinainteainfarchrlui. mai ugor marile incerclri.a sufereau de boli multiple.rJur. toli ei percEptibit. .irrior" a sctrzutde la 79la 5'1. Speranla este extrem putuliriilo.il. f"*"if" G. 9a constatat cd depresia esteceaaur". dintre 25 cei mai a optimigti.*tuT coplegitoare. .dar care."i u"""ioipu_ cienfi le-a fost tratatdprobrlma aEpr"riui..mai i" ptit"u. pentru cei cu deprerii go"u dezile pe an la 9iJ"-ia-eZ 18pentru cei tratali de depresiiugoarlsa-- 9i niod sigur ea aduci prejudicii capacitdliide insdndtogire care firavi mai pacienlii la ales 9i mai deces.li" unor femei mai in virstd cu fracturtr a" "fu.t..iii. ln stdri grave.."*pfi"i refacerea du_ pd o fracturd de col de femur.aiuiecit pacienli serios ce'ar. d"p.i.ri y1u t11gidisfunclii a v..tf#.ule in timpul opeialiei 9i dupl pesimigti3s.roru i"iJ.rr. "ina de zile dintrmdrur tr-un an in care erau iircapabifi ae ireo uc.carecregte riscul unei aritmii fatale.exempf".pinl la un in nici un cazci emolia pozitirmit punct.i. existd un cost medical al pesimismu122 lui .ior se numarr efectelesale asupraritmului cardiac.ilr.: mite care odatd cu celelalteingrijiri *"Ei.. Felul in care reacfioneazi din punct de vede- AUANTATELB*r!.gi avantaje ce corespund optimismului' De exemplu' priin fost evaluali au infarct de bdrLali care suferiserd deja un vinla gradului de optimism sau pesimism' La opt ani dupd accident]dintre 25 cei mai pesimi9ti. Cam unu din opt deprimali era de cinci ori. mecanisme care a_r putg-a de depresiasporegte intr_oasemenea 9e mtr_ -explica surd posibilitateaunui infarct urte. f:.21 muriseri. 9i avantajele . Preful pesimismului optimismului Ca 9i in cazul depresiei.

spre deosebirede doar dintie cei carenu au avut decit foarte pulin sprijin din exln mod similar. a dmiliei sau a prietenilor. precum tehsiune crescutS.riscul estede L. prezentindastfelun pericol gi mai marepentru sXndtate38.4l murisertr intre timP.mai mul.are nu au nici un sPrijinao' i Ou. .Tolibdrbalii caretrdiau intr-un oragdin Suedia."pr. tensiunea arteriald mare. . de lfost supuseunui transplant parpartea din emolional sprijin pu[ernic de un .#vtrrat sdntrtoase.#I- re a legSturilor strinse o aduce un studiu ficut in $uedia 9i Publicat il lgg34r..cel pulin agase care rtJconstatJdintr-un studiu ficut pe o sutd de Persoane ca' pacienlii Dintre mdduvtr3e.urr r. a""i saude t. 752 dtnue birbafii la icest consult au fost din nou contactafi.cu rezistenfa sistemului imunitar la tumori'gi iifecfli _ o speculafie nedemonstrati deocamdate. Izolarea ir-sine. Printre birbalii care au declarat inilial cd trdiesc intr-un stres pmolional puternic s-a inregistrat o rattr a mortalitdlii de trei ori mai mare decitin rindul cel.iar legr'turile emo. Ttrlburirile emolionale se datorau unor probleme cu ut fi cele financiare grave. gapteani mai tirziu. fste treizeci si sap_ 220 Minte si medicind 227 nici grupurile de ajutorarecryn ar fi Alcoolicii Anonimi.t la fel de im. ca ai comunittrfii.P.gi erau ndsculi i:r 1933au avut ocaziasI facd un consult meJical gratuit.tiigliceride crescute sau nivelul colesterolului crescut.6 ori.pti. nesiguranla locului de muncd gau concedierile.portantd peitru rata mortalitilii ca gi fumatul. avind in vedere izolarea cresctrgeneratd de uitatul la teleVizor 9i de-pierderea obiceiurilor 6le.tdt-.ceeace sPoreqteriscul de irnbolndvire. Existd mai multe explicalii ale faptului cd o perspectivl opti_ mistd sau pesimistd are. Nu_ mSrulbdrbagilor izoligi caiemor esteal.legtrturileapropiate au un efectvindectrtor .. citevale_ \1tine gdturi socialesint suficientepentru o fe*!i" comparativcu un numdr mic de prieteni pentru un bdrbat.astfel.it pur.. Faptul de a avea trei sau mai multe dintre aceste probleme in anul de dinaintea consultului a devenit un factor prevestitor mai puternic Pentru moartea 191in urmdtorii gapte ani decit indicatorii medicali. cilesterolul crescut. _-.orcare au sPus cd duc o viald calmd gi linigtit5. fac^mai pugin sport d""it.":1ry muru oamenrcaretrdiescsinguri sau seintilnesc cu pulini prie_ tlnsa it t -udevia qe r"-utur rpor"gt" iir". poate ci dovada cea. se poate intimpta ca intr_o bunl zi fizio_ loqf speranfei si fie prin.ea ins5gi un ai" punct de veJe_ i"t* re biologic in lupta trupului impotriva. rzolarea estemai greapentru bdrbali decitpentru femei.54o/o au supravie- Feze... de deces3z..5ori mai"marea".eneglijeazd pe ei ingigi _ unele studii au constatat ci pesimigtii fumeaztr 9i beau. doudzeci de ani gi in care au fost ir"pli".Ei biire.. r.Jil"r..tiinale strtrse r" iRa pe lista de factori protectori.. Siuaiite facute ae_al""g"l.mai grditoarea puterii de vindecade vialX.. cd singuritatqa nu este acelagilucru cu izolarea. au de doul ori mai multe sd suprivie. faptul ci erau implicali fir weun Proces sau ca heceau printr-un diivor!. Cu pulin ajutor din partea prietenilon valoarea medicali a ielafiilor interumane Pe lista riscurilor emolionale-periculoase penhu slnltate pu_ tem.rl :lr"j"::l qe qecesctoarde 11tca1ei. celecu o viald sociali bogati. cd in societtrlile moderne nu se mai fac vizite 9i nu mai au aceeaqiimPor- totugi mullumili gi sdndtogi'Mai curiredconteazdsentisubiectiv de izolare de lume 9i faptul cd nu au cui sd se vreme c€ izolareasocialr'de 2 ori.mii de persoane au ardtat ctrizolarea il..aubeneficiat transplantului mai bine de doi ani. oUL_ teiq. de faptul cI nu se mai merge la cluburi. O teoric presupune cd pesimismul duce-la depresie..IntuIigenla emolionald aplicatd re emolional persoana paralizatd.consecinge asupra sdndtifii..va avea urmari asupia mlsu_ rii in care ea va face eforhrri ce i_ar putea aduce o mai bund funcfionare fizicl gi socialtr36. Ac-ea1td diferenld dintre btr'rbagi 9i femei tn griyinta impactului izolirii sepoate'datorafaptului ctr femeile sd aibdrelafii emotionalLmai apropiate. pentru fe*J le izolate.la GOttubotg. deci se u bizui pe un spriiin emofional.Dintre venisertr Care pcegtia.uiasci mai bine de un an dupd infarct decit cei f.tfne-oleglturd strinsi * dubieazi riscurile de imbolnlvir. care ajunge str inter_ tereze. r care aveau dou6 sau mai multe Persoanein jurul lor. in tul ci nu ai cui sd-i impdrtlgegti emofiile.ei ori mai mare decit al celor careaustrinse legdturi sociale.t . persoanele mai in virstd care au ftrcut infarct.. Putereaizoltrrii constituie un factor de risc al mortalitdlii .adduga gi ticerea . Sau poate ce pesimigtii s. conchide din 19g7 din re_ vista Science. ai cu cine intre.t._ tii gi in general sint mai neatenfi i" pri"i"g" obiceiurilor il . Aceasti constacgte tot mai ameninfhtoaie.este ""..

..ci dacdii facemp6'oam"r.. Era doar o chestiunede timp din punct de vedereclinic pinl ce boala le va ucide' Dr' David'Spiegel.. doudzeci de mi_ nute pe zi. Ceeace oamenii. il.oate aveaun efect medicalbenefic4. spn tn sau o sugestie i_aapdratde impactul mortal.i.rul acestora -interumane.. mi-a spus: . r.in funclie de sentimentele care apdreau ba chiar se irnbundtdlegte 9i funcfionarea'enzimelor din fiMai mult.studiu asupraco_ legilor de cameri. Un studiu fe""i ul"pra unor colegi de cdmin de la o facultate a ardtat cXmisura in careacegtia se urtrscintre ei determindriscur de a raci sau Ju-u facegripe precum si Ia doctor. ". se inchega o povestire care descoperea un fel de sens in sau in chinul respectiv.pout" fi "ffit dou.un'fet iltre rt 9i rata mortaritdlii' Faptul ctraveaucui sd se udt"r"r""rrli*u. careu fe.g.gierau unde s-au putut desctrrca dispuse sX le ascultetemerile. str diJcute cu ele despre cancer9i despremoartea sL incumetau iminenttr..fl: ne vizite la policlinici.rril" deschis.roi. sint oameni .."".e hnse operafii sau tratamente medicale adeseale este mai bimedicaldecit celor care fac doar simple traie diipuict de aedere tamente medicaleas. despre . .printre cei careau spuscd au o via. cancerul acestorfemei a revenit gi s-a extins in intreg corpul. e ca gi cirm am da drumul unui bara.. in vreme ce cele carenu au mers intruniri au murit in rnediein urmdtoarelenoulsprezela aceste speranlei de via!5 in cazul acestorp. O "" cI a sfatului lui Robin vine-din_partea pennebacker. iur" a ardtat in urma unui gir de experimte. a"rpr" grijii" pruru..lara'aie .ai cament ug""i cind aplr probleme cu inima.cea care macini. Femeilecare au merb la acesteirntruniri au triit treizeci gi gaptede luni. a fost la rindul lui uluit de aclstidescoperiri._u.t r. scadenumdrul zilelor de concediumedi_ nivelul funcliei imunitare. Robin ii sfdtuiegte pe cei carei se aldturd:.rour. careadesea a insemnat gi o operalie..piieteni apropiali _ nu . ca de altfel gi lumea medicali: femeilecu o formtr de canier avansatla sin caremergeausdptiminal la irprobleme au trtrit dedoudori truniri cu alte persoanecu aceleagi boalape cont propriua6' au tnfruntat cele care . i"iiu*u.l. mirie .nufrfil" d au gi ele costul lor. singura diferenfi a fost ctrunele au participat la acesteintilniri de grup. Poate cd una dintre cele mai rtrsuntrtoaredemonstralii ale impactului clinic al sprijinului emolional-a fost irregistrat in grupuriie de femei cu cancerla sir in fazi de metastazdavansaie ai U UniversitateaMedicald Stanford.Yl:*><11"u p:lsgane care puteau str le"u ofere *heri"r" .maimult decit Toatefemeile au primit acelaqitratament standard. importanld cruciali"ur" pentru . zile.Spune.'_ psiholog la Southem Methoaist dniverriry.t _"1.i*pld. oamenilor sd scrie v*Te de cincisprez""" ."Uit d" . "pli""..." de exemplu. Calitatea relafiilor precum gi numi.diU utirre o"r*t inimtr furhistatd. mai importantdin via!tr.ir. P!.tuntd relalie din via!tr."rr.iiosi " traumeleviefii. unJ" .i strvorbeasci desprelucruriie careii framinu jG]. u"urtu utu singurul loc unde femeile puteau vorbi deschis depentru cd celelaltePersoanedin viala lor nu spre iceste "ttio."Eil.. par a fi cheiarezolvlrii situafiilor au st es.scri.ur._po.. Acest proces desizui ci seamdnd cu ceea ce se intimpl5 i cind oamenii igi exploreazd nelinigtile prin psihoterapie' motiv un motiv sugereaztr un lui Pennebacker sugereaztr devdr. durerile 9i sup{are3'. devine chiar U"".te 1*. p"r. iu.. la fuiceput.ri" ..lntotdeauna un guvoi de vorbe "ii"". Dupi tratamentul ini'fial.. in urmtrtoare- .#i.._o"n i gistratnici o rerarie denici. in fala celor carele infelegeau.minti au gi avut cele mai mari Progrese pentni care alte studii aratd cI pacienlilor care fac psihoterapie .i *ur" merif sepa_ re cd a spune tot ce ai pe suflet a1uta.. j:t...experienlaceamai traumatiintreagaexisten!!.. {{esga. cei care gi-au notat lucruri care inregistteazd clat care ii frf. au un im_ pact negativ asupra sistemului imunitar€....u gi cine sd vorbeascd.". in medie. Efectul imediat al acesteiconfesiuni este "iuimitor: sporegte funclia imunitarl.careg9pot bizui 9 solie.il.cu atitea conteazl mai multpentru sta_ rea de sintrtate..ti intimd sigurll.u. e dt .cregterea fiind mai presusde medicalie sau de alte tratamentede orice fel.i ai )igi deci totur devine de o.. carea condus acesfstudiu."Aceastdinfelepciun-e pop. constattrrile constattrrile lui cird se deschideaun subiect delica! apoi. te vezi .. in urma acesteiexperienfe. psihologla ryz1te Universitateade Stat Ohio.. cam cinci zile.€ Forfa vindectrtoare a sprijinului emolional ln Minunatete aoenturialelui RobinHood.lgo.ii". Certurile in cdsnicie.. . .s-1 gegindurimai sinitoasd" calede a aerisipulin atmosfera r.ii. ln urmdtoarelegaset.1 9l atemo_ mentului.acie1t9 ce luni .222 Inteligenla emolionalllapticatd Minte gi medicind 223 $i totugi.. era exprimat un mare grad de tristeanxietate.."il"irt.yotrnCacioppo.Metoda lui este..ti_ne. adunat prea mul-te.

pr"r"rrtut in fugi gi a dispdrut penrru u uiutAu.eperecit mi s-a fdcut radiografia9i aparatul s_arotit de "t"t citeva or1pu"t*-" prind. y_u* intins pe o *ria sub un upui"t si mi s-au frcut mai mirite . am trecutpe lingi nefrolog.fiit..Un model exemplar sau exacerbeazd deilangeaze estefon Kabat-Zinn9i clinica sa de reducerea stresuluidin caunde exist1un drul Universitdtii Medicale din Massachusetts. temeri gi exageriri.in schimb. SX fii pacient intr-un spital poate fi uneori o mare singur6tate gi o experienld care prisupune multtr neajutorare.tocmai plecam de35ol_o impreuntr cu prietenul meu.:" intors sd_mi spu_ ntr ce a vdzut.lr]it-"t.548' rc ar fi programele care fir citeva minute ii invald pe pacienli punf intre6ari eficiente doctorilor..culmea. "_uN. lnffe la ctoctorarati c5 fiecareare ir medie trei sau mai multe intrebdri de pus medicului.dactracesta ar fi rosr un nou medicamentcaresd sporeascd speranlad.La sffrgit. rotafie.eviaftr."di%. trnele servicii oferi prezent oricui apeleaz1.. Unele spitale au deja un sistem de informare a pacienlilor intea operafiei. cu rtrmine poaiX se fimiliei ei ca acas{. ii determini sd urmeze regimuri medicale Pe care nu le inleleg in- pu au gdsit rdspuns decit la o intrebaie 9i jumdtate in me. a-fost replica scurtd a nefrologuiui. E foartenerdbddtor sd afle dacdsevid cevaunne de cancerla radiografie.rrinu *"a. inctr de cind aqteaptd iasdde acoloiu rXspunsurila eleae' 9i . Rezultahrl:^patrainte cienlii iii revin in medie crrdoui sau trei zile mai dewemes0' camereunde divergi membri ai I rpitale au inceput si proiecteze gdtindu-le9i avind griid de pacienfii.'a ficut_o pri*"i"f meu: .u.224 Inteligenfa emolionald aplicatd Minte si medicind 225 dg_urgentisi".tit a" u""url te aylizj.Fiind incl destul a" u*". .MED I c ALE in ziua fn caream^fdcut un consultmedical de rutind gi s_au descoperiturme de singe in. grdbit sdmgargdIa urmitorul pacierit.. Tehnicilede relaxarepot str-iajutepe pacienli sd depdgeasc5 ceinsolescunele simptome.9i reo ocazie de a aborda dimensiunea emolionald a situa- ilt tr"beti in gind.11"..de exemplu.o etaptrcare...Nu e nimic anormal-..rtrspunzindu-le la intrebUri mult inainte de operalie gi spunindu-le cu citeva zile mai "n prin cevor trecein perioadade refacere. ao. i. Dar cidd pu"iurrfil pleacddin cabi- Sau aga cum spunea dr..'intrebirile a [tt. companiilefarmaceutice s-arfi bdtui pe el care'sd_l proa""a *ai intii.a. r. psihiatrul 9ef oncolog la spjtil{ de stilul actual f emolionaleale pacienfllor nu sint satisfdcute rdspuns gdsesc nu-9i care medicinei. AP O RruL INTE LI G ENTEIEM O7'ION ALE LA N GRII IRI LE. .Precum9i emoliile care nepldcerile simptomele.. Momentele in care pacienlii au de irfruntat o operalie sau Flize numeroase gi dureroase'sirt pline de anxietate ..Doctore"..estefoarte des intilnitl in Lumea a Treiasl.Satelprietenului meu a murit de cancerla vezicaurinarl. A durat cam o orHgi jumdtate.:i.laelerXspunsuripe calculatouprin igultarealiteraturii medicalein privinla lucrurilor careii suastfel incit pacienfii pot deveni un fel de parteneri egali ai O alttr abor:ilor in a lua hoteriri in cunogtinld de can. A ir.Orice p-acien"i cu cancer trebui sh p_articipe la acest-tipde intruniri. Incapacitatea meade a pune vreo intrebarein privinfa lucru_ _se repetdde mii de ori zilnic in rpiiuiu ::t:i::.fi"care datd. mai complete. Dar unele . n-am avut prezenlade spirit s5-i pun o intrebareca_ re md frdmintasetoatj dimineala. astfel irncit str aibi "T"Fq in fala cabinehrlui. Nu m-am dus singur str_mifac aceasti analizl:a venit cu mine un prieten apropiig gi el tot medic..Y1_'-". Jimmie Holland. pentru a-i aiuta str-gipotoleasc[ temerile 9i str sttrpineisctrstarea de disconfort . ldrgeassd-9i ar Putea pxistdmultefeluriprin caremedicina incluzind realittrriziuneadespreceel ce inseamndsXntrtate.. clic.un specialist in boli de rinichi a intrat repedein incdpere.eimagineadin maimulte unghiuri.r:1p""" un studiu ftrcutasupraunor pacienfi careagteaitl si il. Mai intii. rotafie.cui" tocmaiera in vizittr 9i s-aoferit sdma insogeasci la spital.uaiografii ale felu_ f: cum :*"gl{Tre rut a reacfionat substanla de contrasttr rinichl gi vezicauri_ nartr. Cind. .ixcind zgomit d.to*f m_atrimis str facanalizegi pentru aceasta mi s_aficut o injecliecu o substan_ fd de contrastradioactivl. pacienlii ar puteaprimi infor. emofonaleite botil.i. Aceste constaldri vizeazd felul in care multe dintre ne- totul.'tde tratareir 9: cancerului "ent* ar din New y_ork: . Totodati.U. esenfiale in privinfa hotdririlor Pe care !re: str le ia referitor la ingrijirile medicale. invXlindu-i ie pacienti diverse tehnici de relaxare.'lntr-adevdr.r.spus el."t" irztr incertitudini.

traiul . dupi cum arataprimele dovezi' jj|.ma' alju :i."t h.afaceri strepacienlilor a 'medicini mai omenoasd: kitarea emolionalX poateinsemna9i o econosati. 'a' fdcut piei sPreo fgriiire.^r" tn+ naitor psineuoile dacd '. cei care locuiesc in cartiere cu avrl! 11"*::.octof empatic sau a unei asistente care se afld pe aieeagi lungime de undtr cu pacienfii.il'e.. Aceste ietigii ar putea fi mult mai solide dacl educalia medicaltr ar presupune gi unelte minime de inteligenld emofionald.. mai alei congtienttzarea d.. care presupune gi un regim firi grtrsimi.cegti si-gi ldrgeascdviziunea intr-o asemeneamdiurd incit sd inglobeze-gi impactul emofiiloq.nevoilor utiiitalii i".226 Inteligenla emofionald aplicatd Minte gi medicind 227 curs de zece septAmini de tehnici mintale si yoga pentru I.." *4tlt ""P9ilT1-T::i:"'?:1 irnalt fi. a""u. Relaxareagi yoga sint de asemeneamiezul unui program in_ ovator pentru tratarea bolilor de inimd.. la pacienfii aleidror boll cardiace au fost destul dggrave ircit sd s! alunge la un by_pasr coronarian s-a schimbat felul de coagulare aiteriila.."ta p" Uot"avi si se fraccu virstd' in mai tr-un studiu fdcut asupia unor Persoane . Herbert Benson numegte ..#li. sprijinirea oamenilor pentru a le trata mai bine poategvea un efect medical potenlial U fet de mare ca atunci cind fumdtorii inrditi sint convingi sd se lase de fumat. Un al treileagruPtinfi ai puteafi mq:es:-?l:.!rlt.hi. program i."ftn"* *"aicali ilr ii""'J" ceva.a" urul' toreclaml Pentru unei ingrifiri meDegitot mai mulli pacienli tn"Ji"-ta*urea mai ?igotcf. Ajutarea oamenilorastfel tnctt ei sd-1istilpineascd mai bine supd_ rdrile .il.lii: . In final. Dean Ornishs3.i... trebuie sd se ajungd la luarea in"serios a doud implicalii importante ale descoperirilor gtiinfifice.it"" fiPgT::i:?..iJ.'..'Dar pentru ca medicina .'." i. I#"t"ora ?t:tlT Elil#."r.J.unei relalii axate pe ingrijire."ttl"r atentdla mai tot fiind schimbare' i'" .unui pa- ii *fl"t". fiind similare cu fumatul...i. pesimismul pi singurdtatea_ esteoformd de preaenirea tmbolndairilor.*ttt'i"tut. patl oarbd pentru medicinI' emolional"' precum ne'voilor emolionale' ingrijirii ingrijirii.ninia.^t'l!idoctori:?191i. care str poatd si asculte gi sd se iacx aicultati.asupra practicii zilniCe care oferl o relaxare profun1Bq"l: dd.. "ottsolate este eirolionald eiea 9"::1T..i6rraie ugu .rexagerare"...tt*" i.ru lerului 9i sistemut.'. a9a uru""rilor.tj.* *-t::t: a emoliei pacienlilor lor' conHci in privinla importanlei ctinice cao saucaanecdotici' neinsemnattr lia'"trtiJl""itti dovada'ca o modalitate de aueste 9i mai grav ca . prwine sauamini ilsin cire f misura in mai alis . aiung in privin- foT"-l-: emoliile caredecurg-dinaceste lY::-*. existe9i un avantil in..|" L:rvindecemai repede-' talareabolii sauii u.i]i. l..{.ut.reacfi.li&i iilit"'it"utii similare lq stdputea ei ei-ar medical spriiin odaid'"i .li. contrariul fiziologic al declanglrii stresului.t i-ili...semai pot incd facemul- deocamdaP*cticdasiizimedicina...".T:1 incitelesddeviastfel emogionile' un factor determinant esJe u*"fi" "fX'poiiti. un regrm emolional mult mii bun pentru cei aflagi la pat decit obignuitele seriale siropoases2.nsibilitate' o il."ptu cre- i#"i . accentul se pune asupra episoadelor emo.. Aceasta presupune crearea .ii saiispcute l'ii'iJ Y* w:'!y: !Y:{{Y:..."irg*t"i . 9i pe recunoagtereafaptului cd relafia dintre medic paiient esie in ai sine un factor €xtrem de semnificativ. ornisir mi-n spus cd tehnicile de relaxare sint plrtea cea mai importantl n programului.X.i... care concurd la un mare numtrr de probleme medicale.i. . la virsta d.Avind in ved-erecr datele indicd o toxicitate a acestor emolii atunci cind ele sint cronice. tot mai numeroa- al "tiiitatii r"satolil" dintrecentrulemolional fi. acorle care doctori careseaeaici tttrp gisuflet 9i existi asistente Dar cum ingrijire plinl de iandrele9i se.. "r"Ia' emoliilor stspinirii invalarea pri" iilruri. Ca 9i in cazul lui Kabat-ZinO se profita de ceea ce dr. SPRE O MEDICINA CAREIA SA-I PESE pagi sint doar un inceput.. O tatedeafaceastagi carearaveaun ef ect lar gasupr asd- "' # I#il. conteazl valoarea medicali adiugattr a unui d..: care mamele ti*"ti mari-iei ioartesdraci.r cienfi. dicale mai umane. ratd mare a t-** ii1. anxietatea.ffi ..ea1 de dr.e sine 9i arta empatiei gi a ascultatuluis.e tot mai greu sd gisegti . spitalele au realizat gi casete cu diverse instrucfiuni din cadrul cursului gi care sint disponibile pentru televizoarele pacien{ilo1-..:l pensionali.radacdvor aveaun declin ..i'-dil. '-u" suu ittfit^i"ta r"nr. o l"pfii.nume TPid "11Y:t a9a-numitele-!:ry]i.ll:1 :9=i.""" 'l li seimpdrt6?:ff1T:Ti:'"'. "u "ri" pe cale de_disparitie.dEresia. mingiiere 9i in ciuda .{ .i' /ju"sqi considerabil ffi.rt ci doctorul oferd. . {.il. p"pl un-an de aplicare u iceJtoi program.3ilt'il.m gi.ade relaxare.il..rrrrii o oferi daci Pe de altd parte..

paci""1i"" fori'a" gi soi d.."". p""i""!ii care au focl pentru depr.l devini o lipsd dgetici faptul cr cum se cuvine.a o grdbire a re_ facerii.iar pentru unii ar prrt"u irrr"rr. pe pielele medicale -doctorul inctr in devenire.55 ". "fl poatg fi ochestiune de 9i etictr medicall...nu inseainnea. .me^ce cei mulfumili vor devenifideli.. O asemenea in*riiire *de ii facepe pu"i""gi .care comen= l:rial -American ta un raport referitor la faptul ctr depresia sporegtede cinci ori rata mortalitilii duoi ir.".. .e fie mal muitumitl de lor 9i tratamentulineaicat.hi.228 Inteligenla emolionallt aplicatd hrri de pol4 de la Facurtatea de Medicind Muntere sinai airr New York 9i la Northwestem Univeiriiy.""ur"iC.sa devina "ureiuH pJ"t_ ."57 PARTEAA PATRA Oazede oportunitefi ..l.. acestlucru se d.*_ lul medicalneglijeazdceea 9e.* p" cineva-demind.ri. agacum spuneaun pacientintr_oscri_ soaredeschisd ctrtrechirurgul s5u.Ddmonstrafia clartrctr "t fi factorii psihologicicum_1. ingrqiiiL'ortopedice firegti l :ill"! extemali :t tost in medie cu doueZile. rn aceasttr ecuafieafunci cind ei vor decide_ experienlele nefe_ ricite ii pot determinape pacienlisdmeargd f" a""t6i.imloamenii atunci cind se lupttr cu o boall cronicdsau grav5.'...iui durrr"*u..Il {1"_L intr_unedi_ din /oarnll of the MeiticatAiiicAtion. ilr.. reprezentind costurile mediiale ce nu au mai fost r.E momentul ia medicinase acorde ".r.atoreazd iaptului cd p"rr.. metodicd o atmrie legdturii dintre emofie gi sdndtate.sescria:..esie pe lftrgd..i ar hebui . insl aceastjsituagie *ui poltu continua... C""u *"m reprezintdex_ cepJia ar putea-. descoperirilereferitoarela emolii la nu au 9i strntrtate . unde pacimfii adesea au j" atesintre solulii dt nivelul de satisfacgie va intra fdrd indoialrt i31l*"**p:Ifi1".f-lryt. la dispozifieo medicindcdreiasd-i p"r" a"'"fi. d.. ci inseamntrun medicament "elii efi_ cu adevdrat cient.Compasiunea. geprF. Mtrcarar "fi una mai omenoasi. economiile rr kr tale la cei^osut6 9i cevade.r"" socialtr predispun pacienlii cu boli coronariene la dn gi mai mare risc iace .P1"e ardtat mare lucru.'#.q[iJ"r"rj "" "hti.^.

singuri.Vezi. ele transmit unele dintre cele mai importante mesaje emolionale .Nu este itr stare si mute bastonagul dla nici atit" ' ii sPune exasPeratd Ann lui Carl.Cird asemeneamomente se repete dd nenumArate ori de-a lungul unei copildrii.. Leslie smiorcdie u9or. Stop.. iar mama ei spuse pe un ton rdstiti.ntii au inceput sd se certe intre ei. Hai. itrcurcird-o mai mult' Apar tot felul de comenzi contradictorii' vo.stoP. incercind sA respecte aceste indicalii... Dar de indatd ce Leslie incepe si se joace. Stop!". a poruncit brusc Carl.ffi*#w Creuzetul famI liei Urmtrtoarea situafie este o adeviratd drami in orice familie' Carl 9i Ann tocmai ii arattr fetilei lor de cinci ani. nici unul dintre pArinli n-a det nici cea mai micd dovadi cd ar observa sau ci i-ar pisa. ln vreme ce lacrimile au inceput sd se rostogoleascd pe obrajii lui Leslie.o ajute". cum functioneazi uncrou joc video. a inceput si lipe peste sfaturile lui: .La dreapta. cea ei crescind in intensitate 9i in nerdbdare.Stop! Stop!" Nereugind str-gi mullumeascd nici tatdl. . Ann. Mai la sfingal La stirga!". striga Ann. pind ce i s-au umplut ochii de lacrimi.. lntre timp. Pd. Leslie a inceput s5-9i inclegteze madlarul gi sX clipeasctr tot mai des. .. copiii inva!5 lecfii foarte Profunde' Una dintre concluziile pe care le-a tras Leslie din acest schimb dureros ar fi ci nici pdrinlilor ei.Bil€. mama. lui Leslie. mutd dcd pulin mai incolo!" intre timp. la dreapta ... tatdl fetei. tn asemenea momente. ' ' Trebuie sd fii pregdtiti sd tragi. incepe!".wf fi . in vreme ce Leslie i9i mugca buza 9i se uita cu ochi mari la ecran. dindu-9i ochii peste cap de nemulfumire. nu te-ai aliniat.Bine. nrina inapoi pe manet6. ignorind lacimile lui Leslie' . pdrinfii inceaici cu nerdbdare si .in suPdrarea ei. nici nimdnui altcuiva nu-i pasi de sentimentele ei1.leclii care pot de- . Cind Leslie gi-a ridicat mina si se frece la ochi. nici mama. tatdl ei a gi sirit: .

o ManWstareadisprefului. Aceste cu.. Cum g.. Ei nu reugesc ed foloseasctraceste momente ca pe o gansi de apropiere fa!5 de copil sau astfel iricit s6-l ajute pe copil sd asimileze leclii de competenld emolionali. ei trebuie sI aibi un set minim de elemente de inteligenli emolionalX. de indiferenld sau. care sint aicultdtori neintreculi..ltrofindu-9i copilul..proJ" _ pe scurt. Cele mai inadecvate tipare emolionale de care au dat dovad[ plrinlii sint: .. sd zicem. e bine . insd considerX cd indiferent ctun ar depigi copilul furtuna emofio'naltr.F:c_rnfeprofunde 9i de-duratl pentru viaga emogionaltrn copilului. Una dintre lecliile emolionale fundamentale.ltil1"gtu qe rerul rn carepdrintii s-au. de cercetare a monitoriiat familiile (inclusiv oe "i!ip3 cea a lui Leslie) in privinla feluluj in care t"tei. sI zicem.tional in itil cadrul sint 9i mai eficiente trebuie . Ignorareatuturor sentimentelor. sXinterzicd orice manifestare a supdrdrii copilului gi sd pedepseascdgi cel mai mic semn de irascibilitate. de exemplu.chiar..de stdpinire a propri'or sentimente gi lii de manifest'. este felul in care se poate discerne intre sentimente.cuplu"rilor i" r"". Unele mame 9i unii tali au procedatca Ann gi Carl: exage_ rind..ocupat de copii. Unii piiingi sint profesori emolionali foar te talentafi. Pentru ca pirinlii sd fie antrenori eficienli in acest sens.de iataureii aga mai departe"_ are:or. altii sint groaznici.i"fu igi vorbeau unul ". Viala in familie este prirne noastrd gcoali pentru dobindirea cunoagterii emotionaie.1l.... oferi. lovindu-I. "or.. de ce nu-!i gtrsegti ceva cu care si te joci singuq.:"t: prrr. interacliunii lanivelul . pierzindu-giribdarea din cauzai"."t j" *aere emo. "f"ri ce sesizeazll schimburile embgonale cele mai t"utir" di" cadrul familiei.unii cfial apo. Acegn plrinfi sint de obicei din categoria celor care vegnic nu sint de acord cu ce se intimpld. Allii insd au avut rrbdur-L "" !r"g"rfi.ctrsniciei sd-si aiu. teazi . surr emolronale nu se pld..fie cI este vorba de o disciplinl asprd .uy doar prin spusele 9i actele pdrinf i 232 ' Creuzetul familiei 233 t utat se inteleagd jocul firi s5-giimpund voinla. te copiii in momenteleemofionale "tu""i "ina bune sau rele2.hington au f6cut o de copii.Jp.1eloc sd dai in el.". acegti pdrinfi rareori fircearctr str-i prezinte rnicufului o alternativtr de reacfie emofionaltr.l.1 altuia.. d" o fn1"f"gi. flcinXu_l .. Ei pot. Acest test al joSului video a fost un barometru extrem de eficient in aprecierea flparului emofional al pdrinlilor.t deslugim gi sr ne exprimam sperangelegi-temerile.fil.Oazede oportunitdli termina cursul existenleiabelui copil.t... ei au descoperit ctr aceJe cupluri mii compe. Ei iau in serios sentimentele copilului gi incearcd si irnleleagd exact ce anume ii nemulfumegte (. care sint aspri in comentarii gi in pedepse. . peste care de-abia agteaptd str treacd.I9 ppaa aceloragi ji Jurg.E9ti supdrat cd Tiommy te-a jignit?") gi il ajuti pe copil sd giseasctr cdi pozitive de calmare a sentimentelor (..?".tutl le . cI_ .d. de John Gottman de la Univers*"t". cum sd gin dim acestesentimente ce posibilitali Je 9i ieaclie existd. un tatd care. re a emoliilor sofilor..arrra W. Acegtia sint pdrinlii care liptr miniogi la copilul care incearc6 str-giexpuntr varianta: . Familiile au fost urmdrite mai intii atunci cind unul dintre copii nu aveadecit cinci ani 9i mai apoi cind acesta implinise nol" lingd observareafelului in care pa. Atunci cind o echiod de cercetare de Carole H. este rnult prea preocupat de propriile lui suplrdri nu-gi poate ajuta fiul sd inleleagd diferenla intre a suferi p. tocmelile sau mita pentru a-i impiedica pe copii sd fie trigti sau supdrali..ridicind . Ei se strdduiesc si calmeze toate suptrrtrrile gi vor folosi. Ca gi cei care ignorl sentimentele copilului. dar suficient ie griitoare in privinla curentilor emofionalece existX intre pXrin_ te 9i copil. pintr ce o str ai din nou chef sd fii cu el?"). Astfel de pirinli trateazd sup5' rarea emolionali a copilului ca pe un lucru neinsemnat sau enervant.Sdnu furdrdznegti str vorbegti!" Existtr 9i pdrinlii care sesizeazd ocazia oferitl de supirarea copilului pentru a acliona ca un fel de antrenor emofional sau de mentor..re empatici." Ji ciente-pentru copii.ci 9i prin intermediul *fj"rct* P. sa-rarate copilului mic cum{unc}ioneazi un joc nou ::::T* vldeo -. de exemplu.rst caredistrug ten-dinge de dispreg gi cdsniciile.o interacliune aparent inofensivd.. lrr acest mediu intim invdfdm.-rldgrg. Existd sute de studii care aratd c6 felul in care pdrinfii il tra. .upu"itagii copilului?e a se descurca..cum sI simlim in ceea ce ne priveyle gi cum vor reactiona ceilalli la sentimentele noastre.l*i-. Felul in care un cuplu-igi stapinegte sentimentele _ pc lingl felul cum igi rrateazd copilul _ p""i" l"."stafi'sau exasperafi..ii... de exemplu.ii" 11::?. Afrprmindulgent.u. lipsa de respect copifald de sentimentele lului. Acegti pirinli observtr ce simte copilul.

-"i.mul.r. iel"li.il.. povlstegte Brazelton. care adesea'estepr.ii1or interumane.. inmf. deprinzindu-i cu toate formele de inteligenll emofionaltr: sI irnvele sd recunoascd.careconslin a"iA q"oufuun loc in carenu au nici un fel de bucurii' agacd final chiar o abandoneazX. Astfel.depind uiata ci succesele . tu generarea 4: I l"lp viari J" u fit"l"gu limitele". 9i-l va freca de cap' dacli-l *i *::!:lli u-" p".Chiar T daci unele aptitudini emofionale sint inttrrite de prieteni de-a lungul aniloq.ii"u letuf'. o privire ceparcXar spuni: . eminentul nraielton.ia_ zy. adicd sirt mai pugin necioplifi sau agresivi. Iar in cele din urmd avantajele sint gi de ordin iognitiv. nerry cry i1 cuir arvreasdle aranJez::. Menlinind un IQ constant. ceeace e de marefolos reugiteiir ia a copitului Stuttt lui estebazalpe tot mai multe dovezi care sulprinzdtor de mult de trdsigcolare.ru gtiu sf-9i stepineascdsentimentele. Aga cum am vi_ zut tr CapitolulT.ulbl. comportamentul lor nimic' de bun sint . sI stipineascE s5-g-ido_ 9i moleascl sentimentele. O echipl de la Universitatea din Washington a constatat ci atunci cind ptrrinlii sint mai pricepuli din punct de vedere emofional.. ircrederii."J Jea in viag copilulincesugir' El ii dI unui copilde opt luni liTi...prezinttr un nivel al hormonilor de stres gi al altor indicatori ai stdrilor emogionale supdr5toare mai redus (fir cazul in care acest model este suslinut de-a lungul intregii viefi.pdrin_ lii 9i profesorii lor considerd ci acegti copii au mai puline pro_ bleme de comportament. de asemenea.d-" ilfue" oi. urmirini sdvad.cantitate de avantaje ld.."" 9i optimigti 9i a celor cire seagteaptd spune Plrinlii. mai relaiali din punct de vedere biologic.?. dinar de puternic3. acegti copii igi stlpineic niai b'ine emofiile. sd aibi o reacfie de empatie. huoti"" sau nlgtjente Nu greg' dea si deja agteapttr se ci faptul marcheLi t-"" fuf ce estevorba de faptul ctr aiegti copii nu ar fi ir staresi pune 1ceHIalU6i i"Ft"g 9i sint suficient de coordoilil".lecliile emofionale pentru care sint pregdtili . uint..mai ugor. in general. comparativ cu cei care.se modifictr. perinlii care se adapteazd sentimentelorcopilagului lor-. PE PROPRIIL E PICIOARE _ HEART START apare-inci Impactul pXrinlilor asuPra pregdtirii emogio-nale a profilulylee simplude diagnosticare . copiii de cinci ani ai ctrror plrinli s-au doveditbuni . Diferenfa dintre cele doui perspective.itest! nagiin migciri Pentru a face ce fi Je spune' Dar chiar 9i atunci este de cind o fac.d groziv?"a c6-s ceunul 111^* cuburile unul Pesre Pestecepi aieea executi ce i s-a cerut ..a copiilor care sint uC"' increztrtori T. rirr""p" si prinde iorrpdin primii ani de via!6. dar 9i dincolo de ea. se calmeazd mai ugor cird sint superili gi. il va arunca inva lua cubul. Copiii sint.tiebuie si inleleaga cum pot. ptrrinfii apli din punct de vedere emogional i9i pot ajutl.! copiii.r* a*..antrenori.ri tristelea care apare atunci cind unei persoane la care copiiul gi: ne i se ceva rtru. aga c.t t^nCapitglul 11). poate duce la o sdndtate fizicd mai bun5. copiii lor . rdsplita pentru copiii ai cdror p6rinli'sint piice- aproape din punct de vedere emolional este o enormi inteligenla privegte ce ceea in o"r"'. Dincolo de aceastl distincfie. D"pt care te privegte "Nu-i Acegticopii au cdptrtato mare dozd de ircuviinlare 9i incumicile proraiut" Ji" pa'*eaaduflilor. se concentre azd. Impactul unor asemeneaptrrinli asupra copiilor este extraor_ .F-de lpuneBrazelton.e 9i careareincrederein capacittrlile il.. se supdrd mai rar.Nu avind viali prin trec iopii fosdin stare''i Acegti 9 i"ri..runte indatoriri aceste prin trec Ui". au rezultate mai per_ formante la matematici gi la citit atunci cind ajung in clasa a treia (un argument extrem de puternic pentru u-i uirrtu pe copii sd invele acesteabilitS.sint mai io_ ciabili.Alte avantaje sint de ordin social: acegti co_ pii rtlj mai indrdgili 9i mai ugor acceptafi de semenii lor 9i sint considerafi de profesori ca fiind mai adaptali la societate. str gtie cum sd trateze sentimentele ce apar in cadrul rela.vocatl de o jignire.adicl pune cuburlle a9a spunindu-fi: plrcd incintat. care ii vor ajuta la gcoali in 9i via!d).lecliile de empatie incep in prima copildrie. cum ar fi miria. Pe mdsurd ce qopiii cresc. existtr gl -intimplS alte indicii mai sofisticate.234 Oaze de oportunitdli Creuzetul familiei 235 in urma unei mari pierderi sau a fi trist dupi un film siropos .-u: n aratd ffi. acegti copii sint mai atenfi. prin acliunile lor' apldcerii icuriozitilii.ti emofionale.drept pentru. ei vor reugisddepdgeascl casesumdin prgvin care copiii vdcfri aleLxistenlei.. .'i^ peispectivadefetisttr9i nu se agteapti sd primeascl incurajdri 'run ie trezeasciinteresulprofesorilor.in schimb.t"l iJ*i.gi este de infeles .. P"qlut11.gi de care au nevoie .i"il "o?il sale' ll via. il va duce la gurtr. deciinva_ !i mai eficient. sd Brazelton. mai afectuogi 9i sint mai pulin tensionali in preajma pd_ rinfilor. Dincolo de acestea.

Incredere.tinerea unui punctaj murt mai bun la testtrl de admitere. ci de inclinaliile emoiionale sociale:'sigur*fiprecoce 9i a".e.nffrii cu ale Cooptoir..Capacitatea de a-9i regla 9i de a-9i controla acconform virstei.str-i asi891e ldenllut echivalentul Start". che]epentru aceasth capacitate crucia_ li ra ." Cu aceleagi ges-turi bruqte il agazi inapoi tr istovit' nou. luni se trezegte 9i u"rl*.d..rar"intin urmi fa!tr de co_ legi. din iese.rrr.. emolionale pe carecopiii le dobfrdesc ""iir. iar pe mdsurtrce anii ou.co_ntrol gi de stdpinirea corpului. care iI privegte-cu ginut de in brale eite copiiul ite ora.inprimii ani ai viefii "t"-""t"rc i"gi aceasticapacitatt. in cazul cind se repetd. aceste capacitIf. 9i irascibild' in toiul nlineit:td zdravXn certat s-a ce dupl inainte..Oazede oportunitdti turile emo.: ulierior in viaftr"friffii. clasahtii.i.".i uli.tatea de a citi. l5sindu-l se phnge pini ce adoarme tul"gi 'tele doui scenarii'sinipiezentate irk-un raport ftrcut de Centrul Nalional de Progra'me Pentru Copii Mici ca exemple de reaclii care.t de programe port al Centrului Nalional pu"t* Copii Mici sub_ liniazd faptul cd reutila ta gcoata n"upout!-n pr"uiribil$ in func_ ft"* T:Tite. a comportamentului 9i a lumli din jur.. in ide- si seformeze.lire). continud "rpii"f.. ii insuflX copilului sentimente diferite despre sine 9i despre relaliile cu cei apropiali7' Primul .. ceea ce o enerveaia 9i mai tare."l"T"T!""r*.n ."* haei incepe sI plingl.. . Curiozitate. 2. apare o lis_ *:*^ui_p_S. raport.9i de educaiori . sesizind tensiunea.ieinve. in urmdtoarea mamtr.* este in strin_ si leg5turdcu un sim! al iompereng"i. Disponibilitateaunui copil'fa1i a" i"ouie'aupinae in sfeciat decapacitatea d9 a 9ti il. ierl"iii*. Un ra_ "ir.sau la cu acestecalitili deia dobindite depinde furmare mtrne. include adulti. de'perinli ..u"itXgii. sa fie capabil sI 11 l.. Prima ocaziede a forma alltefgenta emofionalA agarg. increderea copilului ln fap_ tul cdva reugicu siguran!tr in ceea ceincearce cd adulfii ii vor 9i fi de ajutor. crun ar fi disfunctiil" a" i. bu"u fi. agacum am $i vdzutin Capitolul6. t. a""rif".1fti exprime nevoile'atun"i . interesul.. cautd iopilul ce vreme in odati!" mind trl.. sd urmeze indicalii gi. Intenlie. ci retrliegte cearta cu solul ei. se bazeazd pe celeformatein primii ani. Capacitatea de a se implica aldturi de allii..tr in companiaattor copii5.. Hearf picioare propriile pe fi .Mai *urnu it ridiclbrusc Ai iruiti se matna alinare.unu din cinci copii irebuie . Sa jumita"i. zice mama' . "tr1r agtepte.i..Asta voiai?".t. {apt 3. devenindtot mai aescuralagi.. "" T1i vrea str fie alintat. ortr o cu a adormit iar""uUiu in care momentul in fie tensionat cu sogul ei. ie Su*ecgiune 9i ii spune cf.ri.r... sentimente 9i concepte cu in ceilalli incredeiii simful 9i cel al te are legtrturd cu de a se ilnplica furdiverse lucruri alituri de allii. Mtrmica lui vine 9i. problema nu e una minord.Doiinla 9i capacitatea Aceastd ceilalfi' cu verbal idei. A9acum am vizut in CTlt-olyl5.te..fapre ale copilului. scrie ftr ra_ porf duc lipsi de unul saude mai mutte aintre aceste elemente de. incintat de afecgiunea mamei.uri gi violenli. l. sd zicem cd un alt copil de doui tensionatl mamd are o dar noplii.. Copilul incepe sd Tersuport' mai nu taci iispune: . . : DOBNDTREAELEMENTELOREMOTIONALE FIINDAA/IENTALE 1 cd un copil de doud luni se trezegtela trei diminea.. nemullumirea 9i riceala.Capacitatea aldturide care formeazl un grup de activitate' Dactrun copil vine sau nu vine in prima zi de gcoald. a" u*-u'*pf. un sens al controlului interior' .si apelezi la ajutorul prlf"*r_ tui. n-ai decit. nu-l privegte in ochi.Dacd nu vrei str ptrsugi.. sau nu 9i dificultdfi cognitive. careva aveafoa puir'pruru-" -ani mai tirziu.rt p.id a invtrf. e fericittr str-l vadi 9i in toiul noplii' nou' din adoarme carul.t fix.ilJ. 236 Creuzetul familiei 237 trol de sine. .acapacitatea unrri copil de patru ani dea-gistdpini i*p"rsui he a inhtrla imediat' prdjituricd indicd ob.. Ideea ctr descoperirea unor lucruri noi este un pozitiv gi conduce la pllcere. O senzaliede... Dorinla gi capicitateade a aveaun anumit impact gi de a aclionacu o anumiti perseverenfd..inteligenfi emofionald(indiferenid. sd gtie ce tip de se agteaptadin partea "o-pojurnurli sr-ei stdp'ineur"e i.de'a detaliulator Head Start. de_a-lung't a fi it tetes9i de a-i infelege pe allii' de a schimba dea comuniu..ilr unele state..i.. drept pentru care il respinge' Copilul.'r*un.roateavlhd o legtrturddirectdcu inteligenfi emoflonali6l l.rii. Aploape tofi elevii cu rezultateslabela gcoaltr. de a-9iechilibraneyoilg.tionale formatein anii cind copiii sint inci pregcolari." p.

Am o.cit de eficient se simte gi cit de mult poate conta pe ceilalfi. Ctnd asemenea reaclii devin tipice in relalia dintre copil gi pdrinte. permanent furiogi sau pur 9i simplu fdrd un scopin viag.mica foarte ocupattrsi o ajute va primi un anumit mesajin cazul furcarertrspunsul mamei esteunul dat cu pltrcerela cerereaftrcuttr9i cu totul altul dactrrispunsul este tdios: .preocupat de fantezii inspdimintdtoare9i care. ci:rd ajung pXrinli.un asemenea tili in viattr. cu cit lecfiile emolionale cheie din primii patru ani sfit mai puternice. In aceastd periqadd. impactul acestor lucruri dobindite de timpuriu este unul profund.Asemeneapdrinli estepufin probabil ctr vor reugi sd ofere o grijd adecvati. ducind o existen!tr-haoticd. a agresivit5lii.careestetrist sau furios in loc sd fie optimist.. Ldsind deoparte predilecfiile mogtenite.Cei mai agresivi dintre copii . stresul puternic poate afecta capacitatea de invdlare a creierului (9i prin urmare poate d[una intelectului).Evidmt ctr majorltatea copiilor mici in generalgustd in celedin urmd din ambeletipuri de intervenfie.9i mai ales se ajunge la o dobindire a cunogtinlelor emolionale. iar pinl la treizeci de ani au avut deja cazier pentru delincvenfi.reacopilului in vialA . ele modeleaztrsperanleleemofionale ale copilului in privinla relaliilor interumane 9i perspectivelecarevor determina funciiona. spun studiile. care estemai degrabl distrugetor decit respectuos9i careestecoplegitde anxietate. cd ei vor observa nevoile-lui 9i se poateconta pe ei pmtru un eventualajutor eficien! cel de-al doileadescopeii ctrde faptnimtrnui nu-i pasd. acegtia ilevin anxiogl neatmfi gi apatici.imaturi.. Acest lucru a fost valabil fie cd era vorba de un tattr sau de o maml care in copilSrie ddduserd la rirdul lor semne de mare agresivitate. De asemenea. Degi.238 Oazede oportunitdli Creuzetul familiei 239 copil invafd cd poate aveaincredere in oameni.incredere debaz|" sau ca nefurcredere debazd. Cei care la virste mai mari creeazd. Fetilele agresive. ei repetd modelul mogtenit.ln urma unui sondajdesprecopiiimaltratagi.care e mai degrabd suspicios decit increzdtor. Riscurile sint foarte mari pentru acei copii ai cdror plrinli gin! foarte nepregitifi . Sau a9a cum rezuml un raport pe aceasttr temd. Simpla neglijare. aga cum vom vedea. Existi o lecfie in privinla agresivitlfii..alternindagresivitatea cu izolarea. s-aconstatat cd negliia: reacopiilor mici estecelmai rdu lucru.cei care imediat se luau la ceartd sau intotdeauna igi impuneau punctul de vedere cu forfa . drogafi. acest lucru poate fi remediat intr-o oarecare mdsurtr prin experienlele ulterioare din viafi. lisind la o parte ganseleegale de a pretinde cd toate cdile din lume slnt ale luie crrMPoTr cKEtrEo BRVTA Se pot invtrla multe despre efectele de durattr ale unei cregteri de cdke ptrrinli incapabili din punct de vedere emolional mai ales despre rolul jucat in agresivitatea copilului . despre cum se transmite ea de la o generalie la alta. c-5 nu s9poatecontape oamenigi ci eforturilesalede a g6s1pufinl mingiiere au fost incununate de egec. ' Un copil care nu se poate concentra. sint la fel de aspre 9i arbitrare in pedepse ca 9i bdielii agresivi citrd ajung . Dar in mdsura ln care una sau alta dintre acestereaclii estetipictr pentm felul in carepdrinlii trateazdun copil.in generaf copil are pufine posibilise simte profund nefericit .treabdimportantl de flcut. cu atit 9i consecinlele sitrt mai importante. ca str nu mai voibim de satisfacerea nevoilor emofionale ale sugarilor. nu reugeau sd-gi sttrpineascl inclinalia spre violenfd: copiii lor care erau la gcoali aveau aceleagiprobleme ca gi delincvenlii lor perinli.din studii precum cel efectuat asupra a 870 de copii din nordul statului New York. cop-iiiigi formeazd obaz6. poate fi uneori mai gravtr decit maltratareapropriu-zistr8. deprimali..in bine sau ir rtru.O fetifl ctrreiai se pareprea greu str facd un puzzle gi igi roagtrmf. Toate micile schimburi dintre pdrinte 9i copil au un subGgeles emo1ioryf -lL odatd cu repetareaacestormesajede-a lungul anilor. Erik Erikson susfine cI ar fi vorba despre ceeace simte un copil ca .ulterior au abandonat gcoala. In aceastdperioadtr.anumitecunogtin- !e cheie se fixeazi mai bine decit ulterior . O asemeneainvtrlare emofionaltr incepe incl din primele mole-1te {e vgfe gi-continudde-a lungul intregii copildrii.Nu mtr deranja.a perspectivei emolionale gi a capacitdfilor lo_r emofionale. atunci cird cresc. care au fost urmdrili incepind de la opt pird la 30 de ani10. cei care creeaze probleme ca adulli se comportf ir a9a fel incit devine clar ctr viala lor de familie a fost un fel de gcoalf. Prryii trei sau patru ani de viafl acoperdo perioaild in care creierul copilului ajungecam la doud treimi din-dimensiuneasa de la virsta maturit5lii 9i evolueaztrin complexitateinh-o mai maremtrsurdca oricind. acestava invila legliile emofionale delpre cit de sigur se poate sirnli un copil pe lumea asta.65% dintre ei repettrclasaintii.probleme au fost cresculi de pdrinli care i-au disciplinat in mod arbitrar gi mereu prea sever.

aga cum am vezut in Capitolul 7. fiind insplimintat. Kate. Reaclia este irtr-un contrast izbitor cu inlelegerea de care dau dovadd de obicei copiii 9i cu incercirile de a-gi consola prietenul de joacd atunci cind plinge. firi si vrea. s-a dovedit a fi aproape sadicd atunci cird s-a luat de un copil mai mic. DarinZ7 de cazuri in care copiii maltratali ar fi putut 9i ei str procedeze la fel. dar dintr-o pdlmuld prieteneasc{a ajuns sX-idea pumni. $i mai supdrdtor este faptul ci Martin deja nu mai di dovadd de aceaprimitivd empatie. ce avea doar doi ani 9i jumtrtate. de doi ani gi patru luni. Diferenla consti in felul in care au reaclionat cele doui grupuri de copii atunci cind unul dintre ei a fost rinit s4u suptrrat. copiii puteau scdpa doar cu o predictr acastr. Reacfia bizard. au reactionat fie cu fricl sau minie la plinsetele altui copil. a fdcut o figurd feroce.Aceasti pedeapsd nu erl o consecin!tr a faptei propriu-zise a copilului.copilului spre empatiell. care au fost observali vreme de doud ore la creg5. dar dactr el continud. Din nou Martin a mingiiat-o pe fetif5. el a scrignit din dinti ca un cfrne. un model pe care ei 9i l-au insugit la gcoald gi pe terenul de joac6 gi care i-a urmdrit de-a lungul intregii viefi. copiii erau aspru pedepsili.Martin. Martin ftrceaparte dintr-un grup de noui asemenea copii intre unu gi trei ani. a inceput sd-l priveascX cu tandrele gi sX-lbati ugor pe spate . O fetilX maltratatd. fapt tipic gi in cazul altor copii ca el. |oey. privind in gol. pe mesure ce celtrlalt copil continua sd pli:rgd . dtrd tot mai tare 9i ignorfurdu-i supdrarea.neschimbat. Chiar daci ei igi pedepsesc copiii extrem de sever. de exemplu. ci a felului in care se simfeau plrinlii.9i brutali a lui Martin fafi de co- lega lui de joacd gi de suplrarea acesteiaeste una tipicl in cazul copiilor care la rindul lor au fost victimele bltdilor gi ale altor maltratdri fizice inctr din prima copilirie. a inlepenit de fricd atunci cind a artzit un copil plingind in celdlalt capXt al camerei.Martin a inceput sd fipe: Termind odatll'. din ptrcate.tetd pentru sentimente de inutilitate 9i deznldejde gi pentru convingerea cA amenin'trri existe pretutindeni gi pot lovi oricind. a lovit-o pestebrat. de instinctul de a opri orice agresiune impotriva cuiva care deja suferd. Este descurajant faptul cd asemeneamodele demobilizatoare se inva!tr foarte ugor 9i il vor costa mult pe copil la nivelul vielii emofionale.ca 9i cum s-ar fi agteptat la atac asupra lui insugi. Thomas. aceste lucruri se extindeau. trintindu-l la pdmirnt gi punindu-i piedici. in schimb. dar cum fata se scutura de plins. in ciuda lipetelor ei. un alt copil maltratat. Reaclia violentd de la cre95 a lui Martin reflectb bine lecliile pe care le-a invdlat acasd. intr-o stare de tensiune crescirdX. Dactr pdrinfii erau bine dispugi. ca 9i pozigia violentit gi sfiddtoa're a copilului in raport cu lumea in general. ceea ce rtrmirne.ea din nou s-a opus. care inc6 de la o virstd foarte fragedtr sint speriafi de pedepsele extrem de severe gi de maltratarea emolionald din sinul familiei.bltdile repetate datorate dispozitiilor proaste ir care se afli p-drinfii . s-a ristit la o fetili careln mod inexplicabil a izbucnit in lacrimi.la lovituri 9i la bdtei in toatd regula. Rdutatea lui Martin ia locul empatiei.Copiii maltratali erau comparali cu alli noui copii de la cregi care veneau tot din case serace/ cu o atmosfertr foarte stresanttr. printr-un atac hzic. n-a mai migcat. In 23 de asemenea incidente. 9i ea un copil maltratat. Martin a lovit 9i iar a lovit in bilta feti$. acegti copii au fost disciplinafi in mod-capricios: dacd p{rinfii erau proit dispugi.dar care nu erau maltratali fizic. el are impulsuri de cruzime 9i de brutd sadici. din cein cemai repede9i mai tire. amenin!trtoare. Potrivit acestui model de violenfd.suierindcdhe fetifa iare plingea. nici unul nu 9i-a manifestat nici cea mai micd preocupare. cum zicea el acolo. se ajunge la o privire uiite gi h lipete. cinci din norid copii nemaltratali au reaclionat la suferinla altui copil prin ingrijorare.TerrdnA.dupd care a intensificat loviturile. fie ca Martin. . Era un fel de re. Crnd Martin a lncercat apoi str o consoleze.. Pe mdsurdce lacrimile continuau si curgd. La doi ani 9i jumdtate. tristele sau empatie.distruge inclinalia fireascl a. Atunci.iar gi iar. Din perspectiva vielii de familie. Martin a incercat s-o ia de mintr. Pirinfii nu au fost neapirat rEi gi nici nu se poate spune cd n-au vrut binele copiilor lorjmai degrabtr au repetat stilul de a fi pdrinli care le-a fost prezentat de proprii lor ptrrinfi.in privinla lacrimilor 9i a suferinlelor de orice fel: plinsul este abordat mai intii printr-un gest de consolare. in fapt nu-i intereseaz|viata copiilor. MALTRATARE A: DI S PARIIIA EMPAT IE I lntr-o joactr cu tumbe gi rostogoliri dintr-o cregd. Aceastd irtimplare nefericitd este o dovadd a felului tr care maltratarea . . citre o alta care a inceput sd plingi. larinlii le-au dat acestora cind erau copii un exemplu viu gi violent de agresivitate. a fdcut o migcarei bruscd 9i.240 Oaze de oportunitdfi Creuzetul familiei 241' tali. in acehgf timp. A . ignorindu-i in cea mai mare parte a timpului. care avea un an.

l-a care p" ."t"ta cinci degi vie' foarte incd era lui Prezenla declangat. ca adrrlli. . lovindu-l incd de vreo gase_rapte ori. Cind primesc btrtaia cu p" .rr. de asemel nea. lncapacitatea de a manifesta empatie se repetd uneori gene_ ralii de-a rtrdul.242 Oaze de oportunitdli continuat aga. h jbaci. fei ae aieH zilnici.. Ei sint mai irclinali spre depresii mai multe probleme cu legea 9i pot iomi 9i. . V5zind cum este creierul format .care la riradul sdu Purdy Patrick a treia. din'stoctton. a" gloan. ne ddm seama ci de fapt copillria reprezinti o gansd unicd pentru lecliile emogionale. vreun copil se lovegte sau plinge. tavecinitatea cogadevXratul cu Purdy cu povestea dupi 9i luni . tendinfa de a fi nepisltori atunci ctrd. Asemenea c-opii arr. o refugiati cambodgianS. Ei sint intr_un contrast rzbrtor cu elnpatia manifestatd in mod firesc de copiii cu pirinfi care i-au educat. gdurile *ilP ""t" piele carne.3 g*p. jocul . tatea Pacific. f""ifi irnediai urmdtoare.Ceea maltratali este felul cum au invdlat foarte de tiirpuriu sa re'aclioneze ca versiuni in miniaturb ale propriilor paiinli care i_au ab lzat. California. ldi*i inspdimlntdtoare unne dispiruseri aeia .. 9i irrvdlase la aceasttrgcoalhcu vreo doutrzeci de ani mai inainte de rafale irtimplare la tras joac6a pe terenul de 9i " "pt*t aiZ. Bdielii .A:u?li ei tratali' Cruzimea copiilor maltratali este'de fapt o versiune extremtr a ceea ce se vede la copiii ai cdror perinyi sint critici. fie de iu_ bire -. ei tind sI adopte o rdceali permanenttr. .zZmm in sutele de copii care se jucau acolo' Vreme *toittt" c-13" c. Kffi Trauma 9i reinvifarea emotionali Som Chit.. bucdlelele tt-:. poate cI exem_ plul cel mai instructiv pentru a inlelege genul de invifare emo_ lionali de care au avut parte acegti copii este acela de a ved. personajul negativ copii de gruP un losea o asemeneamitralierd Pentru a masacra dupd care indrepta ut*u spte sine' Dupd un timp insd' copiii i-au gdsit un alt ?inal: l-au impuqcat ei pe P-urdy' P"urdy era de fapt reconstituirea unei intimpldri macabre' a9a povestitd de supravieluitorii unei mari drame ce crun a f&t "u la gcoala elementari Cleveland s-u put".-". copii. dar pinX 9i acesteamprente cumplite pot fi indreptate.'"h"i. obiceiuri_ le creierului emolional ce au fost dobindite mai inainte vor domina.in virsti de l.or joace colegii pregum jucirie sd ca voiau pugtite de ?::i9 toun joc numit .Purdy" a apdntt h A9d ClesDontan atit la btrielii cit 9i la fetifele de la gcoalaelementarl acele cd sernne numeroasele dintre unul fiind acesta . pind ce acestaa fugit tirindu-se in patru labe. s-a opus categoric atunci de jucicind cei trei fii ai s5i au rugat-o s{le cumPere mitraliere aru unsPrezece noud gase. uer care nu au primit asemenealeclii de empatie par si nu le mai poattr irvila vreodatl. totul serd adrinate imediit .i. sint predispugi si aibd djficultdgi de naturd cognitive.t" minute. Purdy a imprXgtiit gloanlele in curte' dupX polii" i# a"t un pistol latimpld 9i s-a impugcat' Cind a venit tia.. de 9i . de rdu.te."Tpare pentru ceilalli 9i str firleleagtr cum se sirnt cei_ 1t11" rartl coplr.chiar a doua zi dupd nenorocire.ii trateazd pe ceilalfi aga cum au fost gi . lor' Cind m-am sapte minute se ftrtipdriseri bine in amintirea de Universimicd distan!tr iris la aceastdgcoald care se afld la o crescut' tream meu.de crizi tendinlele primitive are centrilor periferici ai creierului capitd un rol dominant. ce este-poate cel mai ingrijordtor in legdturl cu copiii .. pe mdsuri ce inainteaztr in viatd. . rindul la cdreia.ea cum trauma poate l5sa oamprentd de duratl pe creier. cu pirinli brutali cire la rindul lor au fost"martratafi de propriii plrinli fir copil6rie13. ia_ re culmineaz5 cu brutalitatea. AcegU copii betuli u.singele.. e mai mult decit clar ce fel de leclii emolionare i9i insugesc.Pvrdy" 'ln acestjoc. cinci copiibrau pe moirte 9i doudzeci 9i noud rdnifi' -'i. str fie agresivi 9i neiridrdgili de colegi (nu ar fi de mirare"ca du_ ritatea cu care reaclioneazd la grddinilr sd fie doar o mostrd a ceea cese-va repeta in viitor).rrt p" t7 f"b*urie 19'89 pauzi de dupd-amiazd a intr-o Acolo. desigur.. de bine. t . pot av^ea te acte de violenfil2.iit du timpuriu intr-un regim permanent traumatizant. amenintXtori gi pedepsescaspru. a doua claselor intii. de 9i rie AK-47.fie de violen!tr. Purdy. in asemenea momente. care i-au i1c-urajat incl de cind erau sugari si p.Nu uitati ci existd momente ir care pasiunile o iau razna gi ci in perioa_ dele.

singele pj"ur_ te. Zgomotul ve_ :t^l 4l?1 .. ii mai izbitor era felul cum amintirea acestor citeva "i"tei. un culit infipt. Alfii nu se mai jucau decit in grupuri mici.u Un profesor mi_a zis. mai ales cind ceva se asea. obazd. minute ..titit" mai mic semnal care ar putea insemna cI un mola cel alarma ment cumplit este Pe cale str se repete. auzirea sau mirosul unei pugti din. nemaiindrdznind sE iasl pine in curte.lovitur5 de pumn. de paz6.mi_a zis.2M Oaze de oportunitdli Trauma 9i retnttdlatea emolionald 245 fiind spelat l. ni se ttria-respiragia". fuf"i! au continuat luni ilrtregi sd evite zona . incit ir doamne unei fala in intotdeauna meargtr stradl incearci sd in lovitd nou fi din va nu cI in siguranld a se simli pentru virstd cap2. anunfat venirea zilei sf. . deixemplu. specializat in tulburdri de stres posttraumatic.tt atacul suferit.ft. . O persoani care a fost lovitd irn cap ftrri pe -anX sd-gi vadtr atacatorul devine atit de speriatd ulterior. patrick. Ea a fugit de la banca unde lucra in momentul in care a vdzut un birEat care gi-a bdgat mina ir haind exact cum procedase jefuitoruI..o.amintirea principalei acfiuni violente. un zgomot de armd. Ca urmare. Pentru c6.care tn cazul unei catastrofe naturale rxmine ireatinsd. traumatizante devin declangatori mintali.. Mulli copii au devenit hipervigilenfi.De cite ori auzeam o ambulanli ce se indrepta spre'azilul dnr capul strdzii.. cd i-a cuprins un val de frictr atunci .Tofi copiii ciuleau urechile si vadd dactr se opregte aici sau merge-mai departe. in care s-ar fi putut simli ca irtr-o capcani. inspiimintitoare.. impugclturi! Aud impugcdturi!.i zugrdvil In acel moment. ltrsird un copil a" puri. in afard de cogmaruri care repetau crima.."d nea de ta tantul unui leagln care se freca de stilp. spre deosebire de victimele unui dezastru natural. a9a cum s-a ardtat in!5 exagerati asupra unor suPraviefuitori ai Holocaustului' fdcut t-"t ti"ai" .. irrtipariiua grouzei..cd vor muri gi ei curind.u_ trditd mereu p. copiii erau cupringi de vise nelinigtitoare ii .q pentru cg se gin_ deau..in *emorie . Amintirile au continuat si trdiasci la fel de tulburltoare ca visele. o fetili exaltatd a venit in goand la directorul gcolii. "uru Despre aceste momente vii.care s-a tras de curird. participarea la catastroftr naturald cum ar fi un cutremur sau un uragan/ un viol sau un jaf' Sutg de mii de oameni trec anual prin alsemeneadezastre 9i mulli dintre ei sufer5 rdni emogionale care igi lasl amprenta pe creier' a"t"l" de violenfd sint mai periculoase decit catastrofele naturale cum ar fi un uragan. lumea inconjurtrtoare devine periculoasd' oamenii sint ameninfdri potenliale la adresa siguranlei Personale.J. Citeva sdptdmini bune. acolo unde avrlsese loc crima. ca str nu mai viseze.-Acest fenomen declangator este . li*ntor"=1t >pencer Htfr. stind'-"r".O femeie care a fost jefuite de cltre un bXrbat care a urcat criea in lift 9i a obligat-o sub ameningarea culitului sd coboare-la un etaj neocupat nu s-a mai urcat tn lifturi strptXmini htregi' dar nici in metrou sau in vreun alt spaliu inchis. unii bdieli unele fetile 9i :l::":T"" 9r-au tacut un loc de joacd lingd sala de curs.. susfine cd problemi principaltr in cazul unei asemenea traume este .piriu.h. neurospecialigtii su'slin ctr ele devin amintiri integrate in circuitul emofional' simptomele sint de fapt semnele unei supralicitdri a nucleului amigdalian. pat il. ---...ce are ca rezultat o vigilen*J poate si dureze o via!6... s_x rdspindit re_ pede zvonul cI acolo igi are sdlagul un fel de monstru imaginax. cele ale unui act de violenfi simt ctr au fost alese in mod intengionat ca fintX' Acest Iucrrrclatind hcrederea ftn oameni 9i in securitatea unei lumi interpersonale. ci in psihicui gi"f personalului. Dr. strecurirdu-se in minlile neatente are copiilor inainte de a adormi. copiii'au fost in_ spdimfurtafi pini 9i de oglinzile din dormitoare.silrgeroasaFecioartrMaria.. La citeva sdpttrmini aupe inciient. unora dintre copii le-a venit ideea ctr aceastdzi ar putea fi in onoarea lui patrick purdy. gata sX dea i*ir. impiedicind permanent congtientizarea pinl la capdt I amintirilor vii ale unui moment traumatizant.ln6 in cele mai mici amtrnunte.-. ". 1:3rg. Unii copii au incercat sd doarmi cu ochii deschigi. care incercau str-gi ductr viaia ji ca mai-piifo. care-gi ilpune prezenfa:.nutc" unei traume emolionale de orice tip. Toate aceste reacFi sint binecunoscute de psihiatri ca fiind . cele mai profunde cica_ trice ale gcolii nu se aflau in clldire. psihiatru pentru copii. in cire murise_ rtr colegii lor... de exemplu.. principale ale tulburdrii de stres posttraumatic.i" ufiproioli.tipetele sau tdcereabrusci a victimei. inclusiv a iinor suferinlehzice repetate din timpul copiltrriei' Orice eveniment traumatizant poate declanga asemenea un incendiu sau un accident de amintiri in nucleul amigdalian: -o magind.vederea. Amintirile sint expeiienle senzoriale intense .nefasti. se se repete nenorocirea.-A.. sirenele poli!iei. tntr-o clipi. Cruzimea oamenilor se intipdregte in amintirea victirnelor ir aga fel incit totul este privit cu teamtr.

. Precum cei de la gcoala Cleveland' " devastatoare sd us"poate intimpla ca victimele unei traume vedere biolode punct din inainte mai ca nu mai'fie niciodafi qic".246 Oaze de oportunitdli Trauma pi reinztdlatea emolionald 247 Dupd aproape 50 de ani de la perioada in care suferiserd de foa_ me.. unde existS mulgi veales mai cei care sufertr di tulburare de stres posttraumatic.r_ fulb-urarSa loas6 a nivelului la care centrul ndural di alarma.rr.ui"nt fiind directorul unei clinici de neurologie din caNalional.. om mort.cum ar fi o ugi trintitd. Neajutorarea face ca evenimentul in sine si de' 'mod subiectii coplegitor. ir vreme ce altcineva i9i spune doar atit: . cd pot exercita . gi totugi igi pdstra fo4a ae a'pro_ duce aceeagifricd in acest fost soldat iu gi in ziua aceeanefista. . ur. iar inima simteam cA_miiese din piept.T"" posttraumatic reprezinti o scddere pe. cei cu simptome active. de o torturX sau de o maltrafi fi iare repetata in copihrie sau db o experien!tr unic5. cum ar fi o uniformd. Cel de-aldoileafuIger gi tunetul cei_aurmat m_au ficut s5 sarin agahal dirl pat incit ail aierizatdirect pe jos. Spredimineali. opt din zece inci suferd de cogmaruri -ruu".. un psihiatru ce a studiat Ia %t". o deime au dcclarat cd le este fricd in generar..24 de ani dupd ce trecuse prin momente de groazd in acea lar5 indepXrtatd: Nu pot scdpade amintiri! Imaginile se succed pind in celemai mici amanunte.transpiramprin toli porii. am reugit sd avem suficiente date in aceste Dar de stres tulburarea inseamnX Posttraumatic' rd cu ce suferit au care copiilor mdsurd in egali aplici 9i se informalii qrave traume emogionad. cu in cazul cu copiii care sint hatati Sexual. o salteadlubambus sau mirosul de camede porc prdjite. Tot acest stres incontrolabil poate avea biologic. d: r. extrem de vie. it p. Nu reuseam si-mi recapit ritmul respiraliei. cu atit amintirea se iflurag a acestor amintiri este o alterare totall a reacliilor chimicoce din creierul pus ir migcare de o singurh cliptr de groazd plesitoarea. Dintr-odati. Circuitul blocat despre care dis_ cutamin Capitolul 2 pare extrem de important in ltrsarea unei urme de memorie atit de puternice: cu cii evenimentere care de- mai llangeazi blocarea nucleului amigdalian sint mai brutale' Baza greu' gterge mai io""nt" si mai oribile.. GROAZA TNGHETATA iN MEMORIE ce spunea un veteran al r5zboiului din Vietnam tr virs_ -Iate td de 48 de ani.> persoana neajutorat6 este cea care risc5 sd acel sufere ulterior de o tulburare de stres posttraumatic' Este nipi pofi nu cd primejdie in push este face ili viala ci sentiment .. dar 9i din alte legdtuasupra veteranilor. t5. le fuseserd mdcelirifi cei dragi gi induraserd lagirele nazis= te.bir. de proaspdth gi de detaliatd avea peste 20 de ani.. Iar unul dintre supravieluitori declara: . la vreo.it *e*e ce descoperirile privind tulburarea de stres singur epiiostttu.rrorric. tlii_ nile imi inghelaserd9i totugi. directorul Laboiatorului de psihofarmacologie din cadrul centrului: .fizic sau emofional' cut"maidetaliatestudiiasupraschimbirilorlanivelulcrelerului s-au fhcut la Centrul Nalional pentru Probleme de Stres Posttraumatic. par_ ci eram din nou in Vi9{ap in plin sezon*.t'rrr. Apoi brusc am zdrit ceeace mai rdmisesedin amicul meu toy.3 Aceastd oribild amintire. repetate. o bdtaie in u9i. Aproape trei sferturi au spus crl incd se sperie de tot ceea ce le poate aminti de persecu!i".Nu conteazl' dacd este vorba de o aruf C"tt*lui groazdstirnitd pe cimpul de lupti. cum ar intr-un muri de a pericolul sau uragan unui timpuf blocarea in aceaccident de ma9ina. f6cind de gar_ dd. reactioneazd.rr-it control. M-am trezit imediat infepenit de fricd. fdcind i"rrou_ na respectivd sd reaclionezg la nlomente obignuite din viagi ca 9i cum ar fi unele de mare crizd. mi-a spus dr. Eram sigur cd voi fi doborit iu prima ocaziegi cd voi muri. Dennis Charnet'. se descurci mult mai bine din punct de vedere emolional decitcei care se simt complet neaiutorafi..ic. maltate un anumit numtrr de atti. a izbucnit o furtu.searatrecutdm-am dus la culcare gi in sfirgit am dormit gi eu bine.. aparentdeclangate de lucruri fdrl nici o legdturd. totul se afla pe un taler din bam_ bus ce fusese trimis ir cimpul nostru de lupia de citre militarii Viet-cong-ului.t*utic sebazeazl. un ciine care iatrd sau fumul care i_e9e pe un cog.. chiar gi dupd o jumdtate J" diotr. Simleamfie_ carefiricel de pdr de pe ceafdcurn se rid^icase veitical.e se opereazd esteinconttolabil'Dac1' oamenii simt cd pot face ceva intr-o situafie catastrofalX. o asiatici intilnitd pe stradd. nd gi a inceput sa tune. pelmpactul asuPra unui fost suporau ce din cruzimile pot ipirea similare rezultate lod. Sau cum imi spunea dr' ]ohn iri"e an Krystal.Cine a fost la Auschwitz 9i nu are cogmaruri irseamnd cd nu e normal.. studiilor urmu itt rXzboaie' ierani din Vietnam. miroseaa sulf." lagi ' impact Cuvintul cu ci. amintirile care ii bintuiau erau furcr foarte vii.Cam 60% au'spus cd se girdesc aproa_ pe zilnic la Holocaust.. o relea de laboratoare de cercetarecare s-au condintre centrat asuPra spiialelor de veterani. indiferent cit de mic.Cind cineva este atacat cu culitul 9i gtie si se apere.

ajutoratdin aceastr pgiecheu r"rurit u niverul creierului createde stres6-.cupu"itutea ".t. i.plecat..". acefagi ae-cat"cotumine dI o for!5 speciall amintirilor. i.i.ri". t'.i".itu bai care au fost rinuli in .. t ?:." se concentreazd asupranudeului amigdalian. sauluminf. De exemplu. de cite ori auzeace s'etrtrtea . ca{e se afli intr-o Parcare unde exsI plonjeze in plodeazd un cauciuc.h.. Simptomulcet mai obosito*i d.." dG.in special in nucleul amigdalian. Acestesubstanle neurochimic"rnoUiti""urdtrupul in cazul unui moment de ciize..r. ca in cazul copiilor de la gcoala Cleveland. Schimbtrrile au fdcut ca acest hormon si fie secretat intr-o cantitate excesivd ."i" .r u'p...atr.. dispozilia de a se bate sau de a fugi gi amintirile emofionale intense gi de negtersb.pii "i"st mor coteiii .Preamult ACTH te face sd reacfionezi exagerat. pentru un -orrte...i.pi. insd cel posibilitatea sd opreascdqocurile a scdpat ftrrd nici "ur"lu. lucru ce i se iniimpla a""ii" m. Cei care au hipersecrelie de ACTH au gi o reaclie de spaimd exageratd.. Principatele simptome utu u""rG friii . irascibilitate."9d. De exemplu.in timp cevaluri du_ ptr valuri de replici ale cutrdmurului scuturaudil.u ru. In urma unui studiu. apar in locus ceruIeus. fil..il#Jsti"utr_utic _ sedato_ reazd schimbdrilor din circuitul p". S_a ghemuit ore hilugi in noaptea . care in realitate nu se irtimun ar urma cum 9i PH'0. persoana respectivd va tresiri putemic prima dat5. Fli.? - 248 Trauma pi reinztdlarea emolionald 249 acest sistem devine hiperactiv.".ih .u"""ir" il*ui'f"ra" ai" aceapanicd ingrozitoarece o cuprins"r" ir. cantitdli de gocuri electrice.gi.l.. in -..e"thdu_gi bdielelul de patru ani in aceacasi cuprinsaj.sugerindu-se astfel cd de fapt creierele lor au suferit o modificare de durati in privinla secrefiei de catecolamine. circuitul catecolaminelor se prelungegte pind in cortex.-p. il cuprinde frica.. u*Ltili#'n1J". posttraumatic. dar nu 9i a treia sau a patra oar5.z o parte dintre schimbe. Cind el apd_ sape manetd. i9i . ::grl Oazede oportunitdli * in acelmoment incepird ca scapi 1n( 9d modificdrile la nive_ lul creierului. trlb.neajutorarea trebuiesd fi fosi puipuUifa. supdrare din orice. dacd te strecori in spatele cuiva gi dintr-odatd pocnegti din palme..agacum tusese ""pfii..refia de cdtre cre_ ier a doud substante numite qi.{liu"ir.pironitd. producind in trup modificiri ca hipocamp giinlocus ceruleus moment de crizd. Charles Nemeroff. 9i pentru profesorulaflat de f1F cl-re.ifl. Aceia insi care au prea mult ACTH nu se pot obignui cu lucrul ista: gi a patra oarX vor reacliona la fel ca gi prima datd. Sau a9a cum imi spunea dr.lriii. s-a constatat cd veteranii din Vietnam care suferd de tulburare de stres posttraumatic au cu 40o/"mai pulini receptori de stopare a catecolaminelor decit cei care nu au aceste simptome .rr"r"" "uia"'"t*...". dar care amintesc de trauma inifialtr.:.-. care intrau in panicX ori de cite ori auzeau o sireni de ambulanld asemeni celor auzite dupl crima din gcoald' Locusceruleus 9i nucleul amigdalian sint strins legate de alte structuri periferice. aarenalinagi nora_ drenalina.*rruiui. cu greu de controlate Alte modificdri au avut loc in circuitul ce leagi creierul periferic de glanda suprarenald.."l1 .jes undevain tocul ""u"u apd ugii. secretind doze mari din aceste substanle chimice din creier.atetulburarii dt.i sa de a mai dormi.ei:'r.soculelectricincetapentru ambelec"gti. hipervigilenfi. Doar cel ne_ *r"i ir. Incepe sI transpire.. cum ar fi hipocampul 9i hipotalamusul.t[. Jolinait" _ inclusiv celemaiintense. generarea de ACTH il fac^e aceleagisentimente ca in cazul traumei inifiale. Pe care corpul il secreti pentru a se mobiliza in situaliile de crizi. ltlr:ture . il ia cu frig.9ocelecrric-'il. *urn."'r"gluur?J."ta"""""9i iriirg.cutremurului. principalul hormon al stresului. ca reacfie la situaliile care reprezintX doar o micd ameninlare sau nici una.i l"r" impugcat pe te_ renul de joa-cigi a vdzut cum singeieazx "..tiie"arui" o per"chede co_ adminisrrin_ un u'or.nrrt o urmd de stres.i*"tu.Unul singur dintre acegti cobaiurr"uo _ur.r." into""iic..p.l."f"f ei e3. in care reaclia este lupt6-sau-fugi. insd de fiecarea"ti J" intensitate." d" l..t.rtot sd opreascd ma_ sacrul. Neajutorarea ca declangator al tulburdrii de stresposttrau_ matic a fost prezentati in zeci destudii pe . in cazul unui veteran din Viefrram cu tulburare de stres posttraumatic. Dupi luni de zile.t""r de stresant 9"-ir: pentru un gobolan-. care regleazd producerea de ACTH. Schimbdrile din acestecircuite se pare cd arnplificd simptomele tulburdrii de stres posttraumatic/ ceea ce inseamn6 anxietate..ierd mincare._..ilG ... ting .. tremurtr gi s-ar putea chiar sd-9i aminteascd frinturi din ceeace s-a intimplat.rru ca varga. psihiatru la Universitatea Duke: ._ tuI. TULBARAR\4 DE STRESPO STTRAUMATTC CATIILBIIRARE LIMBICA Trecuseri lurii de zile de la un cumplit cutremur careo arun_ casedin pat gi o fdcuse"sd ag gr. teamd...

ca o magind care rdmfurepermanent fur viteza a patra.aceastdmdritd potenlialitate de a declanga blocaje neurale . Ceva similar se intimpli 9i tr cazul tulburerli de stres post_ traumaticl2.it: comparabile cu opiumul sau cu alte narcotice inrudite. Acest lucru se paie ci explicd un in_ de simptome psihologice . oamenii au o mai maretoleranfd h durere _ un efect ie a fost observat de chirurgii de pe cimpurile a" f"pU . Un numlr de studii pe animale aveau sd desco_ pere cd atunci cind ele strt expuse chiar gi unui stres ugor la o virsttr fragedd sint mult mai vulnerabile decit animalele nestresate."t ra rulburarea de stres posttraumatic: anhedonia (incapacitatea de a.el devine. mecanismele inv5lirii gi memoriei au luat-o razna.sistemul blocdrii neurale. de data aceastaconcertat cu o anumiti re_ giune de la nivelul cortexurui cerebrar.amigdalian este cheia regiunilor creierului implicate.. frica dispare in timp. ore intregi sau chiar zilein cazul unui eve_ niment traumati2ant. aceastd schimbare de excitabilitate .rju trofe una suferl o tulburare de stres posttraumatic. temeri sftrt declangatela animalele de laboratoq. Acest lucru se pare cd se intimpl5 printr-o reinvtrfare fireascd. incetul cu incetul igi pierde aceastdfricd in ca2ut in care se mutd lingd nigte vecini care au un ciobtrnesc foarte prietenos.tr la nivelul creierului ulterior in viatd I1cru. Ce-iapropiali acestor persoane pot cLnstata o indiferenld 9i o lips{ de empatie. corpul este pregdtit pentru a susline eforturile fizice 9i. Regiunea cheie de pe creier unde se irva!5. iar cind el reapare in via!tr ca o primejdieieall. incluzind incapacitatea de a-gi aminu momlnte de mare importanftr. . Acest circuit neural imphce din nou nucleul amigdalian."r"-"" constatat ci soldatii grav rdnili lveau hevoie de cintitegi mai mici de narcotice decit civilii cu rlni mai pulin grave.agenli foarte putemici de amor. In condilii dure. care suportd o traum.hiperactiv. atunci cind creierul suportd modificdri care devin predispozifii. persoana fiind gata de orice.mai precis. din nou nucleul. . o senza_ iie de izolare fa!tr de vial5 sau fal5 de preocufarea in raport cu sentimerrtele altora. iar cealaltl ny nrlcl^eu. Dar in depdgirea fricii dobindite neocortexul are o importanli capitald.te. Cind asemenea. alarma este 1tu":i cte o urtensitate $i mai mare. pentru cd interfereazi cu lucrurile invdlate ulterior . Un alt efect posibil poaTulg te fi disocierea. De obicei. cu irrvilarea unei reaclii mai normale la evenimentele tiaumatizante. Aceste avantaje pe termen scurt devin insd cu timpul probleme de durati. Cirad nucleul amigdalian 9i acea regiune a creierului conectatd la el i9i iau un alt punct de reper in momentul unei traume de mare intensitate. stringenti de a trata copiii cu tul_ facest burare dg streg postfraumatic).negativi. cind cineva invald si se teamtr de ceva printr-un reflex condifionat. Astfel.l amigdalian este pregdtit ie descopere pericolul. cel care secrettrendorfinel-e. cu care igi petrece multd vreme jucindu-se. vigilenla este mult mai mare.inseamnd cd toati viala este gata sd devini o crizi permanentd. Toate aceste schimbtrri neurale oferi avantaje pe termen scurt pentru rezolvarea unor urgenfe infiortrtoare sau stresante ce pot apdrea. se reline 9i se aclioneazd ca reaclie la fricd este circuitul dintre talamus. sugereazl nevoia. chiar 9i cele r4ai nevinovate clipe putind deveni o explozie de frici innebunitciare.simli plicerea) gi o amorfeall emolionaltr generali. ln temerile dobindite cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic. Acesta ar putea fi un motiv pen_ tru-faptul cd dintre douX persoane unei aceleiagi catas_ "*p. un copil care invald sd-i fie fricd de ciini pentru cd a fost urmdrit de un ciobinesc geruriu:r furios. de cite ori obiectul fricii este intilnit din nou ir absenla a ceva cu adevlrat inspdimintdtor. Schimbdrile neurale fur cazul tulburtrrii de stres posttrauma_ tic se pare cI predispun persorna care suferi de ace'asttr boall la viitoare traume. opioidele sint substante chimice din creier . observite de mult lt"g:.250 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnodlarea emolionald 251- Un al treilea set de schimbdri apare in sistemul opioid al creierului. care tocesc senialia de du_ rere $i. Modificdrire-de.. pentru cd in mintea persoanei afectate se asociaztrcu ceva cumplit. nucleul amigdalian gi lobul frontal . Charney a observat ci frica poate dura gi ani de zilel3. indiferent la ceea ce in alte condilii ar fi ervenimente tulburitoare. RENyATAREAEMOTI2NALA Aceste amintiri traumatizante se pare cI rdmin ca fixafii in funclionarea creierului. Condilionareafticii este denumirea pe care o folosesc psihologii pentru procesul prin care ceva ce ir ultimi instan!5 nu este ameninldtor devine inspdimint[tor. imprevizibill in ceea ce privegte durerea.endorfini dau o noui dimeniiune combinafiei neurale declangate de o nouX expunere la trauml: amorlireaanumitor senzaFi. Atunci cmd existd un nivel mare de opioide (-propria morfintr a creie_ ru!ui"). pentru moment.

gitrnde in1973 un autobuz cu copii plecali intr-o excursie de o'zi a fost rdpit la drumul mare. . inh-un fel sau altul. Aceasti reinvi. tragediei.se pare ctr presupune un proces de invigare activ6. care ura faptul cI simlise urina celorla$i copii pe pielea ei cind stiteau acolo ghemuili de spaimd. refurttrrind tiparul fricii. constatd el. ta permite doutr cli de vindecare: pe de o parte. ir mintea lor. incit blocarea nucleului amigdalian se petrece de fiecare dattr cind ceva ce amintegte fie chiar gi vag de trauma iniliali reapare. Aceste jocuri macabre tn cazul copiilor traumatizafi au fost observate prima datd de dr. igi spila pipugica la nesfirgit. ctr acestcircuit emofional poate fi reeducat. reinvilarea spontand nu mai are loc. fetele jucau in mod simbolic scenarii ale rtrpirii cu ptrpugile lor Barbie.Intrebarea este cit de repede scipdm de o fricd dobinditX. care ar putea reacliona cu team5.un exemplu de fricd dobinditl gi o paraleld fir alt registru cu fulburarea de stres posttraumatic -. Uneori. Descoperirea pozi_ tivd a fost cd un sfert dintre supravieluitorii iare atrsuferit iind- va de asemenea simptome nu le mai au.. O alta se juca de-a cXldtoria lui Bar- .. schimbiri care sint atit de puternice. Vestea cea buntr este deci ci gi traumele profunde ca acelea care produc tulburarea de stres posttraumatic se pot vindeca 9i ctr drumul spre o asemenea vindecare este parcurs prin reinvdfare. Davidson a descoperit cd oamenii care sirt mai activi ir cortexul prefrontal sting igi depdgescmai rapid frica dobindittr. unde s-a furtimplat nenorocirea cu Purdy . desensibilizindu-l gi permifnd un set de reaclii netraumatizante care-i vor fi asociate. Ea a descoperit asemeneajocuri la copiii din Chowchilla..este practicarea unor jocuri precum . evenimentele din viafa lor au contracarat aceasttrproblemS. ]ocurile precum . Rdpitorii au itrgropat autobuzul gi au linut copiii i:rtr-un chin care a durat doulzeci gi gapte de ore. De exemplu. Terr a descoperit cd acei copii rdpili retrdiau momentul in jocuri in care erau victime. dintre care trei sferturi i-a constatat cI au simptome active de tulburare de stres posttrau_ matic chiar gi o jumtrtate de secol mai tirziu. care la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic nu mai funcfioneazS. memoria repettr fur cortex o stare de anxietate mai scXzutd. . amintirile emofionale putemice gi tiparele de gindire gi de reaclie pe care le gerrereazi se pof schimba in timp. Charney susfine ctr acest lucru se poate datora schimbdrilor din creier in cazul tulburdrii de stres posttrauma_ tic.. Aceas. care a descoperit ctr rolul cortexului prefrontal sting este de'a di_ minua starea de disconfort.la D-actr insd trec prin experienfele cele mai potrivite. Aceasti constatare 9i altele similare dau speranle ctr schimbtrrile la nivelul creierului in privinla tulburirii de stres posttraumatic nu sint ireversibile 9i cd oamenii $i pot reveni chiar 9i din cele mai cumplite traume emolionale . psihanalist in probleme de copiilT. ]ocurile acestea repetate la nesfirgit ii lasd pe copii str retrtriascdtrauma in siguranli. Unul dintre modurile in care aceastd vindecare emofionaltr se pare cX se petrece spontan . copiii dau un alt deznodlmint. Una dintre fetife. copiii il omoar5.Purdy" sint previzibile la copiii mici care au trecut printr-o asemenea intimplare de o violenld coplegitoare.. chiar cei 9i cu tulburare de stres posttraumatic pot depdgi momentul.ceea ce duce la o supravieluire anormald a amintirilor emof ionale". scolindu-gi in evidenld capacitatea de a stlpini momentele traumatice de neajutorare.Dispari1ia. Acest lucru inseamnd cd niciodatl lucrurile de care ne temem nu pot fi tratate cu o senzafie de calm .nucleul amigdalian nu trva!tr niciodatd str aibi o reaclie mai slabd. fricii. sugerind din nou roL'J imp_ortant jucat de zona corticald in detagirea de stresul dobindiCs. Cinci ani mai tiirziu.cel pufin la copii . tntr-o eiperien!tr de la6orator in care oamenii mai intii au invtrlat str aibd o aversiune fafd de un zgomot puternic ....252 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnztdfarea emolionalll 253 ih tulburarea de stres posttraumatic. juciridu-se de-a . Frica inilialtr incolgi_ tI in nucleul amigrtalian nu dispare comple! mai degrabd cortexul prefrontal anuleaztr in mod activ commzile date ie nucleul amiqdalian restului creierului.Purdy". spune Richard Davidsory psiholog la Universitatea Wisconsin. Cei care inctr mai aveau simptomele dddeau dovadtr de modificiri de catecolamine la nivelul creierului. Califomia . Lenore Terr din San Frantisco.taie.. O altd cale de vindecare este'aceeactr. este de naturtr corticaltr. . mai bun. REED UCAR EA CREIERULUT EM Oy ON AL Una dintre cele mai incurajatoare descoperiri despre tulburarea de stres _posthaumatic provine dinti-un studiu asupra supravieluitorilor Holocaustului. propune Charney. tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic .ir weme ce aceia care gi-au revenit nu mai prezentau asemenea schimbtrrib.Purdy" .pe scurt.cam la o ortr de Central Valley 9i de Stockton..

b a tre_ ia introducea pdpugaintr-o groapd. de a seajungela ima'gineainghefati din nucleul amig_ . ceea ceera chiar scopulin sineal jocului. arta poatedeschideo posibilitateca aceicopii Tu|r"!i: sd discute despremomentul de groazddesprecarealtfel . Aceasti cale este folosittr adeseapentru tratarea copiiior trauUneori. de exemplu. in final. asemenea canrri 9i povestegtedespri un pugti de cinci ani care a fo$t rdpit impreund cu mama lui de ctrtrefostul iubit al acesteia. . sunind-o in toiul nopfii._u. Dar daci estevorba d.snic firul traumei. E de infeles cdb{iatul nu era dis_ pus.sejoacd9i viseazl cu ochii deschigi. aga cum vom vedea de alt- fet aceastisuccesiune parestrreflectefelu. Prima fazi . O altdfazd de inceput estea-i ajuta pe pacienfi si recigtigeun anumit control asupra lucrurilor careli seintimpld. intr-un ritual monoion 9i neindurtrtor. RENyATAREAEMOTIONALA 9I REFA9EREA DINA O TRHIMA Irene a mers la o intilnire care s-a sfirgit printr-o incercare de viol.presupuneg5sireaunor cdi de calmarea circuitelor emolionale prba temtrtoare 9i care se pot declangaatit de ugor irncitsd permiti reinvdfarea18. Ochii aceiaimengi Eth i-a intelpretat ca fiind in_ drizneala copilului de a privi pefufiC la cefacecriminalul. Judith Lewis Herman.in careaceasta se sufoca. Astfel ce trth i-a cerut sd faci un desen. pindind-o gi urmdrindu-i fiecare rrigcare. ce poate fi un inceput de sttrpinire a traumei. nu mai iegea in lume 9i se simtea o adevtrrati prizonierd ir propria ei casi. mirul gi artele.i u_li reaminti 9i a regindi chinurile prin careau trecut. Irene.espre ce_ va coplegitoq.hipervigilenla gi panica sint de fapt pirfi ale simptomelor tulburtrrii de stres posttraumatic.cursecareaveanigte ochi enormi. Odatd.. desenatul in sine este o terapie. In vreme ce adullii care au trecut prin traume coplegitoare pot suferi un fel de amorlealdpsihictr. el a continuat sd o urmdreasci: a hdrfuit-o cu telefoane obscene gi cu amenintdri violente. p"rrt .adeseapsihicul eopiilor trateazd cu totul altfel problema.pentru"opiilor.acestlucru ircepe prin a-i ajuta pe pacienli sd inleleagdctrstarealor de surescitare9i cogmarurile. EI a schi.ir"_ drdztrisd vorbeasci SpencerEth din Los Angeles.'di"ti- rile putemice care ii preocupi se strecoard ffr desenele. trateazd. cind a trcercat si apeleze la ajutorul polifiei. cd perrnalional nenttr. care la rindul stru esteun mijlJc de comunicareal subcongtienturui. ofiferii au socotit cl problema este un fleac.de f.apt.-respectiv metafora. _. Ei sint insensibili la traumd mult mai rar .nu conteaziunde _ gi sein_ torceacu bine. igi arnintegteEth.sdvorbeasctr despreastacu Eth. re voluntari a traumei se pare cd alimenteazd nevoia de a o transforma in amintiri putCrnice. Cazul lui Irene este citat de dr. Dincolo de asta. avind ln vedere cA . psihiatru care a absolvit la Harvard 9i a cirei munctr deschizXtoare de noi direclii subliniaztr fazele de revenire in urma unei traume. retrdirea momentului "ad" "*u*_ o dati saude doud ori e suficienttr. gi-a mobilizat prietenii gi falnilia pentru a forma un fel de zid irtre ea 9i urmdritor 9i era gatasd apeleze 9i la polilie.pentiu cd i9i fo_ losescfantezia. pdpusacaremergeaundeva.pr*"rri primar": mesajele. reincBperea unei viefl normale. o dezvdlare directd a lecliei de neajutorarepe care a intiptrrit-o trauma. Cind a inceput terapia. copilul simte nevoia sd repete la nesfirgit. Bdrbatuli-a dus'irtr-o cameri de motel. Degi s-a luptat cu atacatorul.tato magintrde.cel pulina9a credeTerr..254 Oazedd oportunititli Trauma gi reiialgarea emolionald 255 bie. ia reia ve. Aceastd inlelegerefaceca simptomelein sine sd fie rnai pulin inspiimintitoare. Irene avea deja simptome de tulburare de shes posttraumatic.povestea. nu s-a infmplat nimic". amintirea amlnuntelor traumei gi jelirea pierderii suferite gi.atingerea sttrrii de siguran!tr. desprevaietelepe carele_a auzit gi despretot cea vdzut chiar gi de sub piturtr. Hermdn susline cX ele ar fi acestea: atingerea unei stdri de siguran!tr. Ase_ meneareferiri indirecte la o sieire p?ofund traumatizanta apar aproapeintotdeauna in creafiile Eth a mai pus gi alli co_ pii str deseneze cite ceva.unde ia po_ runcit copilului si se ascunddsub o ptrturtr.lir carecreierulemoinva!tr din nou viala nu trebuie socotiti o criz6.creierur emolional estebine adaptatirlelesului simbolicai la ceea ceFreudnumeu.de blocarea memoriei sau a senzafiilor ir raport cu o anumiti catastrofd.. Dactrtrauma esteminori.orice desen.psihiatr. plu mersul la dentist pentru o plombd.uin probleme de copii. care ulterior pot aptrreasub formtr de flash-back-uri. ca gi in gtrdurile lor. in vreme ce el a bd_ tut-o pe mamtrpfurda omorit-o.aze. Adesea. a itcepe astfel terapia.9"ul: ctallan este cea oferitd de arttr. Aceistd retr*. Existd o logicd biologicd in privinla ordinii acestor f.

a desa naraliunea Treptat.256 Oaze de oportunitdli Trauma si tetnudlarea emolionald 257 Felul in care pacienlii cu tulburare de stres posttrawnatic se simt in . precum propanololul.tiif" pe care le genereaztrpot fi mai bine inlelese' aceasin emofionald Reinvdlarea gice 9i mai ugor de minevrat. ea mimeazX pagii care apar in mod firesc la cei care sint in stare sd-gi revind dintr-o traumd fXrd si fi suferit de o tulburare de skes posttraumatic. Deocamdatd insi existd medicalii care contrabalanseazd doar o parte dintre acesteschimbdri.ezetreptat' . dezgustul. despre spre temerile pe care le-a imprimat aceastd traum6' ci ce misurd zi'pe zi cu de in viala . ri#tit. sionat. prin sentimentul cX nu defin controlul asupra a ceea ce se intimpll cu trupul 9i cu emoliile lor.. zivor exista medicamente care si aclioneze in mod direct asupra efectelor hrlburdrii de stres posttraumatic la nivelul nucleului amigdalian gi conectdrii circuitelor de neurotransmifltori. Pacienfii pot de asemeneasd invefe tehnici de relaxare. ceea ce inseamnd disociatl apoi fi putea ar 9i fice amintire.."i1iui emolionale la aiestea. cit 9i in privinla efectelor asupra creierului emofional. ce blocheazd activarea sistemului neryos simpatic. posttraumatic mai greu tratabild. Foarte ei' intre strinsd mai fegitrrta o astfel fiecare recitind . care le dau posibilitatea sd igi echilibreze aceasttrstare de nervozitate maxim6.u"rt"ir"d crima.ttol tan. eveniretrtrirea dobindite deja mesurl mare in Prin ief. spune Herman' repovestirea -declan9a temeri. susline Eth. dupi care abia de-gi mai amintesc de cumplitele intimpldrile. ' Pustiul de cinci ani care a desenat ochii aceia imengi dupd ce mama a fost martorul unei crime oribile.azaeste mediu sigur *utttutot 9i a emoliilor..nesiguran!tr" trece dincolo de frica fald de pericolele ce-i pindesc. ei au continuat sd vorbeasci t u*"i". in mod ideal.i"u .a!ipeasc5" amintirile prea supirdtoare.. cit sI nu intrerupd Terapeutut il incurijeazd pe pacient. avind in vedere declangareablocajului emolional pe care o creeazi tulburarea de stres posttraumatic prin hipersensibilizarea circuitului nucleului amigdalian. care permite circuitului emofional sX dobindeascl o nouX inlelegere.piriri denu incetul cu incetul. 9i sd reaclioneze altfel fafi de arnintirea traumatizarftl. venit mai deschisd 9i mai scell rePetau care sale cogmarurile timp..coplegitoare' caz in care tepoate ilti^plXtitot parupurrt rl ar trebui si reducX ritmul 9i sd pdstt'eze reacfiile reinvilareaciintului la un nivel suportabil. unei pdrfi din aceastf. sPaima..u. ln acestecazuri se pare cd adesea existd un fel de ceas interior care ii face pe oameni sd igi .r gtou"u poate fi trXite in tandem pective. Acest lucru este de infeles. groaz| s-a mirosit' s-a auzit' s-a vizut. mai realisttr. nesiguranla incepe printr-o fazi mai intimd.iii caPtarea transformarea amintiiii in cuvinte. mai precis. Spencer Eth. duptr 9i .. dindu-le insomnii sau condimentindu-le somnul cu cogmaruri.stf.9i cu amintirile traumei res9i . Medicalia le oferd pacienlilor posibilitatea de refacere fur a9a fel incit ei sX igi dea seama cX nu trebuie sd fie la dispozifia alarmelor emofionale ce-i cuprind odatd cu o anxietate inexplicabi15. exact la fel de fiecare dat5' tenpulin "tia"""t mai trupul iar curgitoare. memoria incepe sd fie transformatl atit la nivelul irilelesului emolional. pare Aceastd alternare intre reimersiune 9i refuzul traumei a reinvilare o sd permitd o revedere spontand a intimpldrilor 9i stres de tulburare o cu cei Pentru o. au inventat tot felul de el a inceput sd incet. ca Pe lucru Acest detaliu. O altd fazi a vindqcdrii presupune repovestirea 9i reconstruirea irtimplXrii care a creat trauma intr-un mediu sigur. Farmacologii sperd ch intr-o bund. dar de data aceasta Ftt-* comunilucru Acest jii" unui terapeut de furcredere' siguranla cA "o*1i*ia faptul anume cA o te"!i" circuitului embgonal ."po." i se intihpla b5ielelulul tlnal' In s5u' de tatdl aldturi cimin noului ftrcercastr se adapteze pugtiul a reugit id vorbeascd despre viala zilnicX' iar amintirile -traumei au inceput sd se estomp. n-u mai ftrcut alte desene jocuri' creindu-se . in care victima fusese terapeel in schimb' aceea. care duc la retrtrirea traumei 9i care rleapar slptdmini sau chiar luni. am6Folosindu-se 9i congtienti' amintirea din cutX'sa dispara se nuntele senzoriale 9i sentimentele ce devin cuvinte' amintirile unneocortex' de Dresupune cd sirt mai bine finute'sub control mai loi" i"J. tn acelagi :u a devenit tot mai rut" iu unnare. la inceput cu stereotipuri. de fScut liil d.se Povesteasci eveniun fel de mentele traumatizante iit se pbati de aminunfit. Pe mlsurd ce pacienlii povestesc amdnuntele ingrozitoare ale traumei.gi de tot ceeace poate ea declanga. fiecare retreind el. existtr antidepresive care aclioneaztr asupra sistemului de serotonind 9i betablocante. a unei . Calmul fiziologic deschide o posibilitate de a ajuta circuitul emolional brutalizat sd redescopere cHviala nu este o permanentd ameninlare gi de a reda pacienlilor sentimentul de siguranld pe care l-au avut inainte de traumd. Ritmul repovestirii este unul lent. s-a ce ceea doar pr"rrip*e .n aici este Scopul greaJa' reacliile.

De aceea noi nu putem hotdfr'ctnd si avem ieqirile noastre emolionale. ceea ce se Pare cd rimire chiar 9i dupd o psihoterapie reugitd este reaclia remanenttr.dar tendinla de a se declanga reaclia nu dispare complet intr-o primi fazS.ctr-se schimbA sint reacliilepe-carele au oamenii.gi poate gi mai important.turi Precum incapacitatea de acceptare sau ie stabiliie a unei intimitdli sau frica de egecori o dependenli exageratS. un reziduu al sensibilitdlii itriliut" sau al fricii. dar iti vor ldsa amprenta in creierul emofional. 9i. care a descoperit declangatorul din-nucleul amigdalian Precum 9i rolul jucat de acestain izbucnirile emofionale: . in vreme ce emoliile funda*"t tul" in aceasti privinld rdmin intr-o formd subliminald'" Datorittr arhitecturii creierului care addpostegte reinvilarea emolional5. iar aici intrd in joc inteligenla emolionald..Odatd ce sistemul emolional irvald ceva pare cE nu mai uitd niciodatd. ci pot fi vizitate ca orice amintire. chiar cu speranli gi sd-gi reconstruiascd o vialX noui. trseamntr reconstruirea unei vieli noi.in relaliile intime din viala ulterioard.. in sfirgit.trdsf. tot aga se poate intimpla 9i cu cicatricele ernolionale de care suferim mulli dintre noi' Aceasta este misiunea psihoterapiei. Fiecare sirenl nu trebuie si aducd neaptrrat un potop de temeri. Dinjmica preiupusi de nucleul amigdalian 9i reacliile mult niai bine formate ale cortexului prefrontal poate oferi un model neuroanatomic asuPra felului in care psihoterapia remodeleazd tiparele emolionale profunde. Efectele ulterioare sau ocazionale ale simptomelor persisti adesea. intr-o oarecarem5sur5. prost adaptate. ca orice alte amintiri. Sau cum sPune niurospecialistul |oseph LeDoux.Apoi au studiat atent reacliile tipice (intotdeauna de aut6apdraref Pe care le au pacienlii atunci cind aceste dorinle . Asta inseamntr cd in loc de a fi captivi pe veci intr-un moment din trecut. Dacd tulburarea de stres Posttraurnatic poate fi vindecatd. de o despdrfire ori de regretul cI nu s-a incercat salvarea cuiva sau pur gi simplu de increderea pierdutd ftr cei care pdreau cd o meritd. Neajunsurile oarecum obignuite ale copil5riei. abandonarea sau pierderea lor ori o rispin- gere din partea societilii s-ar putea sd nu atingi niciodati culmile unoi traume. Dar acelagicircuit caie se poate vedea cd intipdregte amintirile traumatizante se presupune c[ funcfioneazd 9i in momentele linigtite din viafd. Toate acesteala un loc sint semne ale succesului in reeducirea creierului emofional.. |elireaiare rezultd in urma repovestirii unor evenimente atit de dureroase servegteunui scop de o importan!tr capitald. cum ar fi o ignorare perm€mentd sau o lipsi de acordare a atenfiei sau a tandrefii din partea unuia dintre pdrinfi.DoveziasuPra acestui faptprovin-dintr-o ierie de studii de psihoterapie conduse de Lester Luborski 9i colegii sdi de la Universitatel din Pennsylvani*z' Ei au analizat principalele relalii conflictuale care au condus zeci de pacienli la psihoterapie .la lacrimi 9i crize de furie .spune Herman. ' PSIHOTERAPIA CAEDUCATIE EMOyONALA Din fericire. de moartea cuiva drag. este imprdgtiatd. ln finit. Herman a constatat cI pacienlii trebuie sd jeleascd pierderea generatd de o traum5 . pacienlii pot incepe si priveascX inainte. ir:r general. Este semnificativ in special faptul ci amintirile tr urma traumei nu mai erup la momente necontrolate.indiferent cd este voiba de o rdnire. care ste labazaunor tulburdri emofionale2l' Cortexul prefrontal poate redefini sau frira impulsul nucleului amigdalian. Acest lucru presupune reducerea simptomelor psihologice la un nivel controlabil 9i capacitatea de a suporta aceste sentimente asociate amintirilor traumatizante. ele pot fi lSsate la o parte.258 Oaze de oportunitdli emolionald Tiauma gi re?nztdfarea 259 Ih final. fiecare zgomot in noapte nu trebuie sd trezeascdun moment de groaztr din trecut. odati ce este declangattro reacfie emogonile .ili invall neocortexul sd inhibe nucleul amigdalian' -Impulsul de a acliona este refulat.momentele catABtrofalefur care amintirile traumatizante sirt intipdrite sint rare de-a lungul unei vieli pentru marea majoritatea dintre noi. cu relalii puternice bazate pe incredere gipe un sistem de convingeri care si aibd o logici chiar gi intr-o lume in care se pot intimpla asemenea nedrepttrli2O. O refacere mai rapidd fir urma unei asemeneaizbucniri poate fi un semn de maturitate emolionald' Dupd aceasti terapie ceeace se Pare. avind totugi un control mai mare asuPra duratei lor. ir mod voluntar . Ea creeazi capacitatea de detagare de traumd. dar existd semne speiifice cd trluma a fost in mare parte depdgitd. totul consti in invdlarea aborddrii iu talent a reacliilor cu incXrcdturd nervoasd. ducind la deregliri . dar nu poate sd-l impiedice sE reacfioneze din primul moment. Ca 9i cum reciclarea permanenti gi retrdirea groazei dintr-o traumi ar fi un circuit emolional a cdrui vrajd. lipsiti de umbra traumei. Terapia practic te invald sd-l sthpinegti .

dispre legsau despre un gef. Ceea ce nu se schimbi instr deloc eit" a"u" sensibilitate speciald fald de rXdtrcinile acestor nevoi profunde.spuns la aceastd intrebare provine din studiul ftrcut de ]erome Kagan. prea exigenfi.9i sentimente gi de minie.pot fi remodelate.' KW Temperamentul nu este predestinat Prin urmare.e autoapdrare. eminenhrl psiholog al dezvolttrrii de la Universitatea Harvardl. care ne influenfeazX dispozilia de bazd.copilul va fi calm 9i linigtit sau capricios gi dificil.260 Oaze de oportunitdfi sau temeri sint activate la nivelul relafiilor lor interpersonale _ reaclii cum at fi faptul cd sint prea poruncitori. iar rispunsul devine mai eficient in ce privegte obfinerea a ceea ce igi doreau irtr-adevdr de la rela_ lia respectivd. ceeace-il face pe celdlalt sd reaclioneze nepotrivit. oamenii se pot diferenlia in funclie de cit de ugor se declangeazX sau cit dr:l^reazd. stnt foarte superficiali sau cumplit de timizi? Aceastf.. d.. Ceea ce nu se schimbr insr este dorinfa sau frica acuti gi sentimentul inilial de torturd. intimplirile pe care le-a povestit se dovedesc a avea multmai puline reaclii emolionale riegative comparativ cu cele de la firceputul terapiei 9i rdspunsurilipozi_ tive sint de doud ori mai numeroase din partea celeilultu putroune. se pare cd el apare in aproape toate relaliile importante. Kagan susline cd existii cel pulin patru tipuri temperamentale * timid. Se pare cd existtr nenumdrate diferenfe de temperament."r'de durati p11tind sI lind o vialX intreag*. gaml de limitdri emolionale intrd sub umbrela temperamentaltr. acegti pacienli prezinti doui tipuri de schimbdri: reacfia lor emofionati la evenimentele declangatoare devine mai pulin tulburitoare. fiecare bazindu-se pe diferenle innXscute la nivelul circuitului emofional. dar corteiul prefiontal gi zonele trvecinate au invtrtat firtre timp o reaclie noutr. Fiecarepdrinte a observat asta:incd de la nagtere. aga pot fi modificate tiparele emolionale care au fost invdlate pe parcurs.m. indrizne! vesel 9i melancolic . de in_ vinovdliri 9i de autoinvinovdliri 9. .d.chiar si in cazul obiceiurilor celor mai inrtrdtrcinate dobtrdite incd din copildrie .cum rimire cu schimbarea obiceiurilor de a reacfiona intr-un anumit fel in cazul celor care din fire. Oare biologia noastrtr ne fixeazX destinul emolional sau chiar gi un copil ndscut timid poate deveni un adult fircrezXtor? Cel mai clar rf. Intr-o oarecare mdsur6. "o11u-r1a unei terapii de lungd durattr totugi. Cind pacientul nu mai are decit citeva gedinle de terapie. putem face speculafii.a. circuitului lim_ . cu temperamentul ne nagtem in parte datoritl loteriei genetice. pacienfii sigur cx au fost cupringi de sentimente de suptrrare . bic. "r. lecfiile emofionale .mile se_mnale de alarmd ia respuirs la posibila dete$aye a unor intimpldri de temut. acel zgomot de fond al sentimenteloq. fiecare avem o anumitl gamd emolionald favorittr. invtrlarea emoJionald este un pro. pentru fiecare emolie in parte. de tensiuni putemice pi de temeri. Temperamentul poate fi definit tn funclie de stiri care ne inregimenteazd firtr-o anumit5 categorie de viafd emoflonald. sog. fie cd este vorba despre ..9i cd fiecare se datoreaztr unui tipar diferit al activitdlii creierului. despre un copil sau despre un perinte. Pe scurt. sd zicem.u. atit de rivnite.de lipsd di speranld ae iristege.specific pacientului. it cuzt-. Studiul lui Kagan se concentreazdpe unul dintrc aceste tipare: dimensiunea temperamentului care merge de la indrdzneali la timiditate. Indiferent care este tiparul. uneori chiar calmi sau indiferenti.Iucestor intilniri nefericite. intrebarea este dacd acest set emolional determinat biologic poate fi schimbat prin experien!5. In privinla creierului.rr. de"pre yn amant. Dar cum rtrmine cu acele reacfii care provin din codul nostru genetic .ar putea tri. mai ienetoasd. oricit de intensi este. . cd au crize de furie sau manifestx o rdceali totali fa_tade"ceielalt sau o retragere in carapacea lor intr-o formtr d. care are o forlX extraordinard de-a lungul vielii.

inima lor bate mai repede decit a altor sugari ca reaclie la situaliile necunoscute sau noi. ur*arir. Altii tot$i erau nesiguri 9i ezltanl| nu indrdzneau 9i se agilau de fusta mamei. De-a lungul a*lo. care se scurse_ serd. Aceasttr anxietate pare sd fie labaza timiditelii de o viafd: orice persoantr noui sau situalie nouS este socotitd o potenlial5 ameninlare. inaniide mijloc ai copilSriei. crede Kagan. o parte dintre ei s-au dovedit vioi gi spontani. ei devin sensibili gi in alte sensuri . la treisprezece ani gtia sd se a9eze confortabil pe un scaun. NETIRO CHIMIA TIMID IT ATII Diferenla dintre prudentul Tom gi indrXzneful Ralph constd in excitabilitatea circuitului neural centrat in nucleul amigdalian. cinci gi gapte ani -. in desele cogmaruri. sd se joace. Copiii timizi se pare cI vin in viali cu un circuit neural care fr face sI reaclioneze mai puternic chiar gi la stresurile mdrunte . asudind tot de fiecare datd cind trebuia str se apropie de un coleg de joac5. aratd monitoarele. inima lui. de la nagtere. nici unul dinke copiii firdrlzneli nu devenise timid. cind_aceiagicopii au ajuns la grddinifd. Ralph era unul dintre cei mai firdrdzneli 9i mai deschigi copii. mamele gi-au adus sugarii gi copiii mici la laboratorul lui Kagan pentru Dezvolt4reiCopilului. o femeie de virstX mijlocie care igi amintegte cd a fost extrem de timidd in copildrie. Tom. iritlri ale vezicii biliare gi alte indispozilii stomacale3.inhibafi comportamental..degi diferenfa de virstd era de doulzeci 9i cinci de ani. nu avea ticuri verbale 9i vorbea foarte increzXtor.. Ca urmare. sint sortili si ajungl insingurafi. acegti copii sini timizi in pri_ vinla a tot ceea ce nu le este familiar. Tom se numdra printre cei mai timizi copii. lntotdeauna relaxat 9i vorbXre!. La toate misurdtorile fdcute in timpul copil5riei -lay)oi. Acolo. drept pentru care gi-a fdcut o carierd in acest domeniu. unul dintre bdieleii din studiul lui Kagan.degi era in primii 5% cei mai buni din clasi. cind copilul reticent refuzd. indiferent de virsta la care a fost supus evalu6rii._ dl-i h ticere pe ceilalli cum se joacd. El susfine ci oamenii precum Tom. are tendinla de a trece prin via!tr cu mai multe temeri. ln timpul copildriei. Chiar dacd se simlise mai pulin timid tn ultimii doi ani gi ceva. Kagan consideri cd de fapt copiii care sint prea sensibili gi temitori se transformd tr adulli timizi 9i timoiali. este tipic pentru aceastdcategorie de timiditate. Ca sugari.262 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu ebte predestinat 263 Zeci de ani. cu un chip impietiit.de exemplq sint in_ clinali sd se autoilrvinovdleascd 9i sd-gi faci reproguii. dupi cum ii numegte el. atunci cind cunosc oameni noi sau atunci cird reflectorul societdlii se indreap_ td spre ei. aavut doar vreo doud temeri trecdtoare . Kagan colegii sdi au observat semne timpu-si rii de timiditate in cazul unui grup de copii de un an 9i noud luni adugi pentru observalii expeiimentale. cum ar fi migrenele. trdind in_ tr-o fricd groaznictr atunci cind trebuie ia fina un discrtrs sau sd execute ceva in public. Dupd aproape patru ani. dupX ce un duldu a sdrit pe el cfird avea trei ani. Tom era bdiatul unui om de gtiinfd. de teamd atunci cird se afld in societate: la gcoali sau pe terenul de joaci. carn 15 pini la 20h dintre copii sint . fri:rgindu-gi miinile. Aflafi la joacd. care abia zimbea timid 9i forlat doar cilrd era vorba'despre prietena lui. Ralph era sociabil 9i indrdgit 9i niciodatd nu s-a socotit timid. Atunci cind a fost chestio_ nat la-treisprezece ani. De asemenea. griji gi sentimente de vinovtrlie 9i s5'sufere de probleme cauzate de stres. in schimb. cam pinX pe la unsprezece ani. Tom devenise tensionat rigid. Existd si copii care sint de-a dreptul paralizafi.inci de la nagtere. in comparalie cu allii rnai indr5zneli. Ca adulli.cea de ciini. trcepe sd batl ca in timpul unei crize de anxietate. pentru a lua parte la studiile referitoare la dezvoltarea copilului. ecfripi de-cercetdtori a lui Kagan i-a studiat din nou. mugcin9i drr-gi buzele. in vreme ce doud treimi dintre cei timizi rdmdseseri reticenfi. Tom igi amintegte cd era cumplit de timid. La un an gi noui luni. De asemenea. juci:rdu-se cu cei_ lalli copii practic ftrrd nici o ezitare. tocmai penku ci l-a tentat ideea cd asta ar presupune o oarecare singurdtate. avea incd o oarecare stare de anxietate in preajma copiilor gi problemele sale se concentrau acum asupra rezultatelor de la gcoal6. gi o alta de zburat. sd se apropie de animale necunoscute sau de locuri negtiute 9i sI fie foarte sfiogi in prezenla striinilor. pe un ton prietenos. care se afld la etajul al paisprezeceleaal Universitdlii Harvard. rdspunsurile bale erau scurte gi pdrea abdtuP. pentru ci la gapte ani auzise de un avion care se pribugise. era atacat de mongtri. ca 9i cum s-ar fi adresat cuiva de virsta sa .. in Sala William ]ames. care au in- . Asta iiface sd ezite si md_ nirce lucruri noi. potrivitX inclinaliilor sale introvertite.era fulburat de te- meri intense: se temea ci-i ia foc casa/ ca nu cumva si se inece in piscini sau sd rXmini singur pe intuneric.

. Cam una din gapte dintre pisicile de casd au un tipar al fricii cur" seumena mult cu timiditatea copiilor: se retrag daci este ceva nou (si nu-gi manifestd legendara curiozitate I pisicii).. in vreme.nucleului amigdalian se *ui greu. ""i O parte din dovezile culese Kagan pirovin din observafii_ . observd K"gdl.il. adicd or sd trnebuneascd sau or sd moard. 9a constatat la nivelul creierului aceskir pisici timide ci porfiuni ale nucleului amigdalian sint extrem de excitabile. Maturizarea creierului pisicii la o lund peamdnd cu cea a sugarului..inghi!im" cuvintele. "&u i Semnulunei mari sensibilitdli.pli* din . care apar i:r urina lor. care/ precum Ralph.. Kagan a descoperit ci acegti copii timizi au niveluri mai mari de reaclie in intreaga gamd de indici ai sistemului neryos simpatic.alacemdma iese din incdpere gi el rdmine cu un necunoscut. care ar face_o ".De cite ori echipa lui Kagan a studiat copiii timizi gi indrdzneli intr-un mediu natural . usu lid:.. pentru cd i9i pot dezvolta un fel de dezechilibre anxioase.1r^:| :: legea{a.264 Oaze de oportunitdfi Temperarnentul nu este predestinat 265 tare.la grddini!f. Julu""'. Intr-un studiu efectuat asupra a754 de blieli 9i fete din acesteclase..unul din cinci copii intri in cutegoria celor timizi.de exemplujftr cazul unor ti_ neri..lrr.".itt'. respirafia neregulati sau senzafia de sufocare impreund cu sentimentul cf. la opt sau nouX luni.h"i.u?i un pragmic de excitabilitate.t. .. copilut izUucnugte ir.*O.evitind tot ceea ru_ familiar.tJ'. fapt c9 duce la o stare de nesiguranld gi "u "rl" Cei la anxietate. nucleul amigdalian gi structurile periferice apropiate. Kagan face chiar unele speculafii.ce. care sint neobignuit ae'tirrfiae.alarme pe care majoritatea copiilor le rezolvi fird probleme prea serioase.cares-audovedit a fi a-bstur a" ti*lri tn copil5rie. indiciu asupra tiparului mogtenit de copil vine 9". str ne sufocdm)."* reaclioneazd " ""a"" Ia motive de stres.'pro""_ fdid ezi_ exemplu. cum ar fi prima intilnire cu iubita sau un examen important ."U_ stanfe chimice care activeazi nucreur imigdarian astfer incii se amigdaliansi fie mai ugor declangat. totugi ele aratX ci acegti adolescenfi sint expugi unui mare risc de a dez- .cum ar fi mirosurile p"t"r"i"".. mal asupra cetormai *aii. clinafii spre temeri de tot felul. punctul cind nucleuf amigdalian se maturizeaz5 slficient pentru a prelua controlul circuitelor din creier ce determini apiopierea siu evitarea. acesteaputind incepe din clasa a gaseasau a gaptea. sint mai indrdzneli "puri" 9i mai nerdbdito-ri si explor&e noi lo_ curi gi si cunoascd gi alte persoane. copii apare teama de . Un alt baromeku al timiditdtii este ttrcerea.ti creazasemenele lor feline mai curajoase. Dar adolescenlii timizi din fire 9i extrem de speriali de situaliile noi intri in panicd gi atunci apar simptomele.-birbali sau femei.... Cercetdtorii cred cI aceste episoade nu au fost suficient de semnificative incit sX presupund un diagnostic psihiatric cum ar fi o .i.asup-ra $9 le pisicilor. o str li se intimple un lucru ingrozitor.semn ci aparilia norepinefrinelor pdstreaztrnucleul amigdalian intr-o stare de excitare prin intermediul circuitelor neurale. s-a constatat cA M trecuserd deja prin cel pulin un asemenea episod de panici sau ctr avuseserd simptomele preliminare." 6.] constd in ritmul lor cardiac care rhmine crescut mai multl vreme decit la tinerii indrdzneli de o virsti cu ei . incepind cu tensiunea arteriald gi dilatarea pupilelor pind la un nivel crescut de norepinefrine.de cit dificil sau de irasCibil eite sugarul ain graail de tulbu_ !i rare din momentul ir care este confiuntai cu ceva sau cu cineva necunoscut. gi anume palpitafiile. Kagan declard cu tirie cd acegti Uri. foTu. se nasc cu g neurochimie care face ca acest circuit sA se excite ugoq. de la opt luni.. declarind ci o ttrcere timidd ir fala noului sau a unei posibile amenin!trri este un semn al activitdlii circuitului neural care se desfigoari intre creierul din fald. impreuni cu alli copii care nu qtiau despre ce e vorba sau cind au vorbit cu cei care ii chestionau * copiii mai timizi s-au exprimat mai pulin.de Timiditatea pisicilor infloregte cam pe la o luni. fiind prea ti- lf. aud o ameningare sau. analizali acum intr-un laborator p"r. doi din clncr au un temperament indrtrznef i pufin la nattere.. proreze noi teritorii gi nu atactr decit rozitoare "_u.tulburare de panicd". Un copil de grddinifi timid e in stare str nu spund nimic atunci cirnd un altul i se adreseazi gi sd-9i petreaci mai toatX ziua uifindu-se doar cum se joactr ceilalfi.necunoscut/ . i"crimi... Aceste episoade de anxietate au fost de obicei declangate de alarme obignuite pentru prima adolescenld. mici.. au un sistem nei-ros caiibrat mai bine in ceea ce privegte excitarea. care controleazd capacitatea de a vorbi cu glas tare (aceleagi circuite ne fac ca in momentele de stres sd ne . mogtenit nivelurile cronic mari dgnorepinefririe "oirii sau de uttu . sistemul nervos simpatic fiind 9i el activata. cum ar fi crizele de ganici.riri. Acegti copii sensibili sint in mare primejdie.

iui ul".S. fupt. od. El a descoperit cd oamenii care au o activitate mai mare in lobul frontal sting comparativ cu activitatea din lobul drept sint din fire mai veseli. ei corespundeau perfect rolurilor caricaturale din comediile lui Woody Allery alarmistul care vede catastrofe peste tot."..n copil 9i am cunoscut_o pe June. cind ea avea vreo gaptezeci de ani. adeseasint bine dispu9i.tr loc strse plingdiau sd se lamenteze...ri iu virsja adolescenfeis. dupeu. 9i anume cd persoanele care igi depSgescdepresiile au invdlat sd sporeasci nivelul de activitate in partea stingd a lobului frontal . polii superiori ai creierului emofional. dar dupi citerrami_ aln auzit un lipdt ugor _ st1q. mdtuga mea June. la firceputul celui de-al doilea'raiioi """"rft.roior. binuitor fald de o lume pe care o percepe ca plintr de dificultdli 9i de primejdii care stau la pindd.sd gra..at5cu trecerea timpului. ea a reugitsI umble din nou..":..inclinat spre spaime 9i dispozilii proaste.a ceiei iria.iin !!r:!y supravieluit acestorani. intr-un fel. in acelevremuri. Intr-una dintre experienlele lui Davidson fdcute pe voluntari. au ircredere in ei 9i se angajeazd puternic in vialX.Oaze de oportunitdli volta aceast5tulburare. Cind jad. comparativ cu aceia care nu au fost deprimali niciodati._ *. p:lpgzftiv."""r""t 9i . se bucurd de via!5 gi de oameni.1':I1T:"_clry o cararone toarte periculoasd pentru o femelesingurd...uru iie.Iune j . oameni la panictr gi la izolare de viate 266 Temperamentul nu este predestinat 267 Nu MADERANIEAZA NIMIC: TEMPERAMENTUL wsEL in anii 1920. dupl cum a constatat Davidson. Fdrdnici un ban._amdritat cu un de_ tectiv britanic. Nu gtiu cum a ficut. Spre deosebire de cei care suferd de melancolie. meagi solul ei au fostinchigi inh_un lagdr.j. pind 9i in lucrurile cele mai mdrunte .uu 1o. dar dintre cele care au intrat in pubertate Ay" au cu_ scuJdeja panica. Imi amin_ tesccdfir aceavremeam iegit odatl in orui irrr. Acest lucru a iegit la iveald in mare parte in urma studiului lui Richard Davidsory psiholog la Universitatea din Wisconsin.. persoanele cu o activitate pronunlat mai intensl in lobul frontal sting au fost comparate cu cincisprezece persoane care au dovedit o activitate mai intensi in lobul frontal drept. aarjciriopatina.tc. ei parcd suferi pentru cd nu igi pot potoli grijile 9i depresiile.i"g"ie h shanghai _ lia la alfii . Sint sociabili 9i veseli. ca avird o ."...oribili de lagda ea gi soful sd". Cei cu o activitate marcat mai mare in lobul frontal drept s-a demonstrat cd au un tipar distinctiv de negativism atunci cind au dat testul de personalitate. carelucra tr polilia colonialtr din cadrul C".. Aceas"ta 9i di menslunea temperamenfului. . criztr. Degi studiul sdu s-a ficut in proporlie de 30% pe oameni aparlinind uneia dintre acesteextreme. punctajele la testele lor psihologice au sugerat ch prezinti un risc mai mic de a suferi depresii gi alte dezechilibre emofionale6.'. Cei care fursi au o activitate relativ mai mare in partea dreaptd sint sortili gindurilor negative gi sint firi posace... auTostrepatriagi in Columbia britanici. mulfi adulfi care suferd de crize de panicd susfin ci atacurile u" i"""p. cei cu o activitate puternicX in lobul frontal sting vdd lumea cu totul altfel.il. Feiele care abia intrf. ele au in_ clinafia sd inceapd str se teamide o repetare." din fire.. igi depdgescobstacolele. iar sdumblu."^:::jttt-:_iyT q"t.."torr'CL"r" 9i lute se mai putea ridica.G.-. -o dificild.o doarnndin vjrstX exuberantd..pare a fi legatd de activitatea din zonele prefrontale din dreapta 9i stinga. El a descoperit acelagi tipar gi la pacienlii recent diagnosticali cu depresii. flcuse gi rXmdsese parlial paralizatd.. Singurul ei comentarii a fost *. Odatd ce au avut o ur"rrr".. a inceput sE rid. Inceputurile crizelor de anxietate sint strins legate de perioa_ da de pubertate. Oamenii care au avut probleme datorate unor depresii grave au dovedit o activitate mai scizuti in partea stftrgi a creierului gi mai putemicd in partea dreapti. cain cazulmdtugii mele.]""1"-Tl ei amaorlr/ ln vreme pe allii sint pasivi melancolici.. a9a incit sint ugor doborili de problemele viefii.dup{ perioadd "^ ""*Ural de"i"" refacere fo"rb l. precum mdtuga ]une.. aproape nimeni nu poate fi clasificat.'. se bucurd din orice."ii u" ghaiul.ta la unii si melanco_ eis-adusdeuna._ lui Internalional de Comeri.r: dut practic tot..teorie care inc5 mai agteaptd"otestare gtiinlificX. lmi amintesc de vremeacind erar.. Acolo.in pubertate nu au aseme_ nea crize.. ir funclie de tiparele creierului siu. acestioameni sint energiJi yl"i l::1:. M-am repezit-sdo iiaic 9i dcrnai cind "" fd_ ceamasta.care a fost descrisin jilmutEmpireof (Impiriulsoaretrr.o tinird. a plecat de la ea de :"::[. Davidson a fdcut urmitoarea speculafie. 1a*ea..tea avut un curs impresionant. ln ultimii ani. Apoi."1..exuberan...

9i totugi. Filozofia .9i prin urrnare cum sd se adapteze gi micilor betelii din viafd.temperamentul nu este predestinat. Persoanele mai sumbre. au gtrsit cI filmulefele amuzante erau doar u9or amuzante.vd de asemenea o determinare geneticd. cu tot felul de aminunte sinistre din timpulbperafiilor. astfel incit activitatea lor nu poate fi mislrattr corect decit la zece luni. Tendinfa spre un timp". Dar chiar 9i la copii atit ae mici.mai ales mamele. ItuntN ztnEANuc LEuLurAMt cDALrAr:\I PREA EXCTTABIL Vestea cea bund pe care am primit-o fururma studiilor lui Kagan este ce nu toli copiii temtrtori devin adulli izolali . Altele erau dintr-un film educativ pentru infirmie_ re. Se pare cX aceasti conceplie protectoare intdregte sentimentul de teamd. Echipa de cercetdtori a lui Kagan a constatat ctr o parte dintre mame au concepfia cd trebuie s5-9i apere copiii timizi de tot ceea ce ii necXjegte.268 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu este predestinat 269 tendin!tr spre un tip sau altul. Ca 9i cea mai mare parte a creierului. voluntarii au urmirit fragmente dintr-un film. Poate cd iea mai bunX ilustrare a tipului de experienle ce pot modifica temperamentul in bine ar fi tocmai observafia ce s-a putut face in urma studiului lui Kagan pe copiii timizi. Cam unul din trei sugari care vin pe lurne cu semnele clare ale unui nucleu amigdalian extrem de excitabil igi pierde timiditatea pind ce ajunge la virsta de grddinili7.intre cei careau plins s-a dovedit ci are o activitate mai puternicd in partea dreaptd a creierului.urrlerrt melaniolic sau . Corehrla eia practic de 100%: din zecile de copii testafi astfel. Din otbervaliile la domiciliu ftrcute asupra acestor copii cindva temitori. fie poto|.. Timpul cit copiii erau linuli in brale in momentele de calm gi in momentele de supdrare aratd .Astfel. ceea ce era foarte tulburtrtor. in_ tr-o experien. chiar daci aceasti dimensiune fundamentali a temperamentului existtr incd de la nagtere sau apare foarte cu_ rind dupd aceea.td. lobii frontali sint inci irn perioada de maturizare in primele luni de viafd. De exemplu. Observafiile fdcute tr diferite case cind copiii aveau doar vreo tase luni au aritat cd mamele protectoare care i:rcercau str-gi linigteascd sugarii ii luau pe acegtia in brafe 9i ii lineau strins la piept cind se speriau sau plhgeau 9i o ficeau mai multtr vreme decit mamele care ii ajutau pe copii sX invele s6-gi sttrpineascd momentelg de nelinigte. probabil prin faptul cd ii lipsegte pe copii de ocazia de a invdla cum si-gi deptrgeascl frica. gi. se pare ci avem o inclinalie temperamentaltr de a re_ acliona fa!5 de viaf6. fiecare d. un factor care sugere. Davidson a constatat ctr nivelul de activitate al lobilor frontali prezicea deja dacd ei vor plinge sau nu atunci cind mamele vor iegi din cameri. fie intr-unul pozitiv. Unele erau amuzante .act lind o predispozilie inntrscutd. ceea ce conteaztr este felul in care este tratat de plrinfii sXi gi cum inva!e se $i depdgeasctrtimiditatea inniscutd. in vreme ce cei care ruau plins au dovedit o activitate mai putemictr in partea sttngd a creierului. Ceea ce face diferenla sint lecfiile emolionale 9i reacliile trvdlate ale copiilor pe mtrsurd ce se maturizeazl. concentrate pe emisfera dreapt5.o goriltr care f5cJa baie sau un ctrlelug care se juca. Cele mai. in schimb s-au speriat gi au fost dezgustali cftrd a venitvorba de singele din timpul operaliei gi de alte asemenea amAnunte. Lecliile emolionale din copildriJpot avea un improfund asupra temperamentului. . in lucrurile mai mari sau mai mici. spune Davidson. a devenit clar faptul ctr ptrrinlii.inv5!drii de a se adapta" se pare cd ii ajutd pe copiii prea speriali sd devini mai curajogi. altele au simlit cd este mai important sd-gi ajute copiii timizi sX firvele cum sd se adapteze acestor momente supXrtrtoare. fie intr-un registru emo. Grupul celor veseli a avut reaclii minime fali de filmul cu operafia. Pentru copilul timid. fie amplificind.tional negativ.puternice reacfii au fost cele de incintare datorate vizionirii filmelor vesele. Nucleul amigdalian exagerat de excitabil poate fi imblinzit prin experienle potrivite. Marea elasticitate a creierului din perioada copilSriei inseamnl cd experienlele din timpul acestor anipot avea un impact de duratd asupra modeldrii unor cdi neurale pentru tot restul vielii. au jucat un rol major in transformarea copilului timid care a devenit indrdzne! cu timpul sau continutr sd rXmftrd sfios in fafa a tot ceea ce este nou 9i sI fie speriat de orice provocare. Diferenla de temperament itrtre cei morocXnogi gi cei veseli se manifestd in multe feluri. Acei ptrrinfi care reugescsX leastr o intreagtr relea de experienfe mobilizatoare pentru copilul lor ii ofertr acestuia ceea ce ar putea fi un corectiv al fricii.ca gi spre timiditate sau indrdzneali apare in primul an lesel de viafd. cei care ne inscriem in tiparul morocdnos nu sintem neapirat blestemafi sd strdbatem inireasa existentd trintind gi bufnind.

copilul invald treptat sd se descurce in asemenea momente. De ce oare fermitatea duce la o reducere a fricii? Kagan speculeazd ci este ceva invdlat faptul ci un copil se tirdste spreie_ va ce-l intrigd (dar pe caremama lui il considerdcategoriiun lucru periculos) gi atunci el este oprit printr-un avertisment: de acolol Nu pune mina!" Dintr-odatd. unii copii timizi au devenit mai indrdzne.Pleacd gat sd rezolve doar o ugoard incertifudine. imbufnali 9i plingXciogi. ln schimb. Unul dintre semnele cd un copil timid i9i va putea depigi inhibilia naturali esteacelade a dovedi o competenli socialdmai mare: estemai cooperant 9i se inlelege mai bine cu ceilalli copii. Repetarea regulatd a acestor reugite sociale de-a lungul mai multor ani va putea. reaclionau exagerat la cea mai micd frustrare. iar mamele protectoare erau mai ingdduitoare si mai indirecte in stabilirea limitelor cind copiii fdceau ceva ce ar fi putut sd dduneze. ferindu-i de frusiriri ii anxietate. Concluzia lui Kagan: .Separe cd mamele care-gi protejeazi copiii ce reacfioneazd prea puternic. aveau reaclii emolionale inadecvate. nu erau in stare sd aibd rdbdare spre a fi recompensali.chiar dacd timizi din fire . se presupune c6 acest lucru inseamnd cd de fapt circuitele prefrontale rateazd ocazia de a invSla reaclii altemative de blocare a fricii. Aceste trisdturi marcau un grup de copii identificali ca avind un temperament timid la patru ani 9i care au reuqit si scapede el pind la zece anie. si introduci in gurd un obiectcareputea fi inghifit." De-a lungul copildriei. erau extrem de sensibili la critici gi la dovezi de neincredere.sau orice alt temperament . inclinatia cdtre o fricd necontrolatd este accentuati pur gi simplu prin repetare. erau temXtori.puteau de-a dreptul sd strlluceascd in societate. Un copil venit pe lumea asta care se sperie ugor poate inv5la si fie mai calm sau chiar mai indrdzne! in fala lucrurilor cu care nu este familiarizat.blocind acfiunile copiilor gi insistind pe disciplinS. dispus sd dea 9i sXimpartd gi este mai atent. Cam pe la doi ani. odatd spartd gheafa. tocmai o asemeneaintilnire tiebuie bine stdpinitl 9i dozele mici sir:rtideale pentru a invdla aceastd leclie. copilul esteobli. desi iubitori. O disponibilitate mai mare pentru viala in societate presupune mai mult ca sigur o serie de experienle pozitive succesivecu alli copii.La nivel neurologic.stabileau limite foarte ferme.. firegte. miniindu-se cumplit. esteugor de constatatde ce persoanelecu o competenli emolionalS mai mare . Cind intilnirea are loc cu pdrinli clre..Aceste lipsuri emofionale sint desigur capabile sd dduneze relaliilor cu ceilalli copii..ti. Temperamentul fricos .nici o insugire uman5 nu este mai presus de schimbare. dddeau ordine precise. La copiii speriafi. DimpotrivS. ei sugereazdcd 9i tiparele emofionale inniscute pot fi schimbate intr-o oarecare mdsurd.Acei copii care au ajuns sd .mai pulin timizi fie pind la virsta de grddinift se pare cd au avut pdrinti carei-au supus unor tensiuni usoarepentiu a-i facesd fie maifleschigi. O altl diferenld a reiegit cind copiii aveau un an.. cum al fi. strategia protectoare ajunge si aibd un efect contrar. Celelaltemame in schimb erau empatice. lipsindu-i pe copiii timizi de ocazia de a invila sd se calmeze in fa!a lucrurilor cu care nu sint familiarizali si sd cigtige o oarecare stipinire asupra fricii 1or. acei copii timizi la patru ani cu temperamentul pulin schimbat in cei gaseani au avut tendirlla sd fie mai pulin pregdtili din punct de vedere emolional: in condigii de stres plingeau gi se retrdgeau repede. mi-a spus Kagan.sd-i faci pe cei timizi mai siguri de ei.poate sd fie parte a mogtenirii biologice a . Repetareaunei ase_ menea provocdri de sute gi sute de ori in primui an de viatd il face pe copil sd retrdiascd in doze mici intilnirea cu neagteptatul din via!5.poate gi pentru ci are 9i obazd fiziologicd . Dimpotrivd. . iar acelora care le au le va fi mai greu sd depigeascd repulsia iniliald fald de implicare.i9i dep5gesc in mod spontan timiditatea. in speranfa de a obline un rezultat pozitiv exacerbeazd de fapt nesiguranta copilului gi oblin efectul contrar. in schimb. Chiar dacd aceastdtrdsdturd temperamentali pare ceva mai greu de schimbat decit altele . Chiar daci erau tentali se nu comunice neapdrat cu un nou partener de joacd.pe mdsurd ce experienla de viald a continuat se le modeleze circuitul neural cheie. esteempatic.8 Cu alte cuvinte. este in stare sd pund bazele unor prietenii apropiate. este mai pulin pro_ babil ci vor izbucni ir:rlacrimi de cite orise incruntd cineva ia ei sau de cite ori cel care face experienta le ia tensiunea. de_e1emplu.270 Oaze cleoportunitdli Temperamentul nu estepredestinat 271 cd mamele protectoareii lineau mai mult in brale pe copii atunci cind erau supdrali decit atunci cird erau calmi.. nu se reped sd i9i ridice copilagul 9i sd il consolezede fiecaredatd cind se necdjegtede ceva. cind acegticopii cindva te_ litori sint readugi in laboratorul lui Kagan. Acegti pagi spre indrdzneali sint incurajatori.

complex.sdraci" locuiau in cugti foarte asemindtoare. Psihoterapia.de reducere". Experienle. erau mai degtepli in rezolvarea labirinturilor decit gobolanii sdraci. faptul cd ni puteau sd se spele ii ficea sd creada cI or sd se imbolndveasci gi or se moara.ce pielea persoanei crapd. Treptat. pin6. dar nu sintem in mod necesarlirnitati la un anumit meniu emolional de cdtre trisdturile mogtenite. In acelagitimp. care incepe de la ochi gi se sfirgegte Dacd un ochi al unui copil este acoperit citeva sdptdmini. mediul 9i mai ales ceea ce trlim gi invdtdm pe mdsuri ce cregter4 modeleazdpredispozilia noastra temperamentald.bogafi" si . $obolanii . fdrd a se nerge insd pind la capit. Simplificarea prin renunlarea la sinapsele in plus imbunit5legte calitatea semnalului in creier. animalul deveneapractic orb de acel ochi. cind se dezvoltd sinapsele ce transportd semnale de la ochi la cortexul vtrzului.Aga cum constatespecialigtiiin comportamenful genetic.de exemplu. vederea normald stimuleazi formarea unui circuit neural extrem de in cortexul vizual.siraci"l\ .este o dovadd pentru felul in care experienla poate schimba tiparele emolionale 9i poate modela creierul.. La oameni. Demonstralia clasicd a impactului experienlei asupra dezvoltirii creierului a fost fdcuti de delindtorii premiului Nobel. creierul practic pierde acele conexiuni neuronale care sint mai pulin folosite 9i formeazd conexiuni putemice in circuitele sinaptice cele mai folosite.. obsesia a in- . indepirtind cavza . $obolanii . Motivele. printr-un proces care se mai numegte 9i . Existi o intreagd gamd de posibilitdti.careestede fapt o reinv5lare emolionali sistematicd . in vreme ce sinapsele de la ochiul deschis se inmulleau. ei invdlau sd igi analizezetemerile gi spaimelecare ii chinuiau .iar cealaltdjumdtate au fost supugi unei terapii comportamentale.similare pe maimule au ardtat ci 9i in acest caz existd diferenle intre . acest fapt poate crea un deficit in capacitateavizuald a ochiului respectiv. El continui sd se modeleze de-a lungul intregii viefi. chiar. incit creierui gobolanilor bogali era mai greu gi. Acest proces este unul constant gi rapid. Degi ochiul in sine nu avea nimic.9i desigur efectul poate fi oblinut gi in cazul oamenilor.sdraci" ..Dacd animalului i se inchidea un ochi o perioadl mai indelungatS. dar nu li se permitea se se spele. unde acestesemnale sint interpretate.obolanilor bogali a dezvoltat relele mult mai complexe de circuite sinaptice. in cu9ti.Dupd citeva luni.i sistematicobiectului obsesieilor sau al fixafiei lor. coPtLARrA: o gANSA LINTCA Creierul omului nu este nici pe departe format la nagtere.i in cazul constringerilor genetice. Demonstralia vie a impactului experienlei asupra dezvoltdrii creierului o reprezintd studierea gobolanilor . ceeace nu e de mirare. Thorsten Wiesel si David Hubel. pacienlii cu obsesiaspilatului pe miini erau dugi pind la chiuvetd. ele pot fi imbundtdlite. incit si se facd 9i de sute de ori pe zi. comParativ cu al celorlalfi.. circuifui neuronal al gobolanilor seraci era. avind tot felul de distracfii. numdrul sinapselor acestui ochi cXtre cortexul vizual se reducea.zgomotului de fond". existau prea puline legituri cu cortexul vizual pentru ca acestasi poatd interpreta semnaleledate de acel ochi.272 ()aze de oportunitdli Temperamentul tttt estepredestinat 273 vielii noastre emotionale. Dacd un copil a avut un ochi inchis citeva luni si uiterior a putut vedea. ]umitate dintre pacienlii studiali au fost tratali cu medicamentele standard.Pacienlii suprrgi terapiei au fost expu. Diferenla era atit de rnare. de-a lungul a luni intregi de asemeneaexperienfe. Experien!a. Studiile au ardtat cd lobii prefrontali ai obsedalilor au o activitate peste normal13. dar goale 9i lipsite de orice distracfie. mai ales cea din copildrie... printr-o invdlare corecti. Dacd dupd perioada criticd ochiul inchis era redeschis.bogali" locuiau in grupuri mici. Cea mai edificatoare demonstralie a acestui fapt provine dintr-un studiu asupra celor tratali pentru tulburXri obsesivelz.Una dintre cele mai des intilnite dorinle nestdpinite ale acestoraestesp6latul pe miini. mult subdezvoltat. cel mai puternic progres avind loc in copilirie.odati cu trecereatimpului. In aceastdperioadd. ochiul respectivva intimpina dificultdli in distingerea detaliilor. cu fluoxetin (care este mai des intilnitd sub numele de Prozac). modeleaztr creierul.boga|l" 9i . Copiii se nasc cu mult mai mulli neuroni decit cei care vor rdmine in creierul adult. care poate ajunge atit de frecvent. zona neocorticalda . cum ar fi scdrile 9i rotife.. Capacitdlile noastreemotionale nu sint date fixe inndscute. perioada criticd corespunzitoare pentru vedere acoperSprimii saseani din viafi.. Conexiunile sinaptice se pot forma in citeva ore sau zile. genele nu determind singure comportamenful. Ei au aritat ci la pisici 9i la maimule existd o perioadd critici in primele luni de viafi. ambii neurosavantil0.pentru care acestlucru esteposibil lin de maturizareacreierului uman.

obiceiuri care sint repetate mereu in copildrie si in adolescenfd.o m6suretoare a cit de ugor Poate fi declangat nervul vag se face .. spun unii teoreticieni. neglijareasau maltratarea.incapacitatea de implicare a unui pirinte egoist sau indiferent sau o disciplinh brutali isi pot ldsa amprenta in circuitul emolionalls. O echipd de la Universitatea din Washington care a studiat impactul asuPra cregterii copiilor a constatat cA ingrijirea pdrinlilor comPetenli din punct de vedere emolional duce la o schimbare in bine a funcliei nervului vag.de pildd in situaliile in careeste vorba desPrelovire sau retragere in momentele de tristele. Sd nu uitdm cd lobii frontali atit de importanli pentru reglarea impulsurilor periferice se maturizeazi la adolescen!6i7. Obiceiurile de stdpinire a emoliilor.lobii frontali . invdlatd in prima coUna dintre lecliile emolionale esenfiale. in timpul unei anumite perioade critice.Aceastdadaptarebiologicd.Un alt circuit cheie care continue sd se modeleze de-a lungul copildriei se afld la nivelul nervului vag. intre 16 9i 18 anila. oportunitilile gi indrumarea de care are parte un copil in a invdla sd se descurcecu propria suferinfd.rezultatele au ar5tat cd terapia comportamentali a dus la o scdderesemnificativd a activitilii pdrlii cheie din creierul emolional. o reprezintd feurmeazd.Oaze de oportunitdli 'letnperamentul nu estepredestinat 275 ceput se se estompeze. In mod similar.se pare cd in acestcircuit existd legdturi puternice Pentru controlarea momentelor nepldcute 9i cd de-a lungul vielii vor reugi sd se calmeze mai bine la supirare. de copilul tegte. ca gi in cazul pacienfilor tratali cu succescu fluoxetin.9i a indepdrtat acele simptome .continui sX se dezvolte pind cdtre sfirgitul perioadei de adolescenli. instalareapubertilii marcheazduna dintre celemai nSvalnice perioade de specializarein creier. sd-gicontroleze impulsurile 9i sd aibd exerciliul empatiei." Cind pirinlii au procedat bine. pregitindu-i pentru ceeace trebuie sd facd. e atunci cind iul in care estecalmat copilul i9i aumaml de ei: o au grijd de cei care copii mici sint calmali linisce se gi pind il leagdnd in brale il ridicd plingind. Aga cum amvdzut. iar la cealalti transmite gleazd. care la una dintre terminaliile sale reinima gi alte pdrli ale corpului.inprima copildrie. Astfel.Iocul in carese manifesti autocontrolul emotional. care va fi un fel de comutator deschis/inchis pentru momentele nepldcute' Copilul care a fost calmat de nenumdrate ori invali mai ugor sd se calmeze singur. conform unor speculafii. care face ca nucle- . nucleii caudafi. pildrie gi slefuitd pe parcursul anilor ce Foarte mulli supdrat. copildria reprezintd o gansd cruciald pentru modelarea predilecliilor emofionale de-o viafd. Datd fiind importanla lobilor prefrontali in stdpinirea emofiilor.ajutl la rindul lor la modelarea acestui circuit. experienla copilului de-a lungul anilor poate modela ultimele conexiuni in circuitele care reglementeazd creierul emofional.la fel de eficient ca 9i medicamentatia! FANSE CRUCIALE Creierului uman ii ia cel mai mult timp comparativ cu creierul altor specii ca sd se maturir"ru . care a realizat aceststudiu: . In vreme ce zonele senzorialese maturizeazd. experienfelecritice includ cit de bine rdspund pdrinfii la nevoile copilului. Pe mesurd ce maturizarea creierului ii oferd copilului mai multe unelte emolionale complexe. Descoperirearemarcabildtotugi a fost fdcuti din analizelerealizate la scaner. aceasansdde modelare sinaptici in respectivaregiune a creierului poate insemna totodatd si cX in marele proiect al creierului..ornpi"t.Pirinfii modificd tonul vag al copiilor" .acelagilucru s-a intimplat 9i cu pacienlii pentru care s-au folosit medicamente. iar sistemul periferic la pubertate. Sau cum explica psihologul ]ohn Gottman.il ajutd pe copil sd inceap5 sd invele cum ar putea sd se potoleascdsingurto. obiceiurile dobindite in copildrie sint incluse in refelele sinaptice ale arhitecturii neurale 9i sint mai greu de schimbat ulterior in via!5. intre zeceluni 9i un an gi iumdtate.prin preg5tirea lor emofionald: prin disculii cu copiii despre sentimentele lor 9i despre cum trebuie ele inlelese. inlelegerea9i reaclia la rang de arti . fdrd critici sau judecili de valoare. Experienla le-a schimbat funcfionarea creierului . zona orbitofrontald a cortexului prefrontal formeazd rapid conexiunile cu creierul limbic. copiii au reugit si suprime mai ugor activitatea nervului vag.Mai multe zone ale creierului care au'un rol in-viala emolionald sint printre cele ce se maturizeazd mai incet. despre cum se rezolvd diverse situalii emofionale. in vreme ce fiecare zond'a creierului se dezvoltd intr-un ritm diferit in timpul copiliriei. semnale la nucleul amigdalian prin intermediul altor circuite producind secrelia de catecolamine care declangeazd reaclia iupt5-sau-fugi. Sigur cd arta de a se calma singur se dobindegte de-a lungul anilor 9i prin alte mijloace.

La pacienlii cu tulburdri obsesivecreierul se modificd. chiar gi dupl terapie aceste tipare au tendinfa sd rdmind nigte inclinatii profunde. degi nu intr-o mdsuri la fel de spectaculoasd ca in copildrie. capricios prin lipete si bitXi. Unele dintre cele mai grditoare leclii pentru un copil vin din partea pdrintelui. inclusiv la virsta adultd. efortul va fi mult mai mare pentru a oferi lectiile corective ulterioare in viafd. pe de alttr parte. Evident. a*tind cd obiceiurile emolionale pot fi schimbate de-a lungul vie!ii. Dar de ce sI nu facem ceeace ne std in putinli pentru a preveni aceastd nevoie. asa cum am vdzut. Este limpede ci dezvoltarea principalelor talente ale inteligentei emolionale are perioadele ei critice. desi sint acoperitede noi viziuni 9i reacliireinvilate. cu un oarecareefort sustinut. ei sint pe lungimei de undd a copiilor.276 Oaze de oportunitdti ul amigdalian sd declangeze hormonii reacliei luptd-sau-fugi 9i deci s-au comportat mult mai bine. soldindu-se cu efecte de duratd 9i chinuitoare. dacd nu se reusesteacestlucru. Formarea si specializareacircuitelor neurale in copilirie poate fi un motiv suficient de puternic pentru a explica de ce emoliile timpurii 9i traumele sint atit de greu de depdsit. un remediu pentru ceea ce s-a gregit sau s-a ratat complet in perioada anterioard in privinfa pregdtirii copiilor.gi de ce. care se intind pe mai mulli ani in copildrie. o intdrire a conexiunii sinaptice. Fiecareperioadd reprezintd o oportunitate pentru a ajuta copilul sd dobindeasci obiceiuri emolionale benefice. Ce se intimpl5 cu creierul in cazurile de tulburare de stres posttraumatic (sau in terapia respectivi) estede fapt un efect analog cu acelea pe care Ie aduc experienleleemofionale in bine sau in riu. pe de o parte. creierul rdmine elastic de-a lungul vielii. plrinfii sint absorbili doar de sine gi ignord tulburdrile copilului sau il disciplineazd. sau dacd. ar mai putea explica 9i de ce psihoterapia poate dura adeseafoarte mult. mai ales atunci cind e vorba de influenlarea acestor tipare . chiar 9i la nivel neural. Obiceiurile emolionale induse de pdrinli sint foarte diferite dacd. oferindu-le copiilor atenlia 9i cdlduzireanecesarepentru a cultiva cahtetile emofionale esenlialeinci de la bun irceput? PARTEAA CINCEA Alfabetul emofional . Orice invdtare presupune o schim6are in creier. De asemenea. adicl recunoscnevoile emolionale ale copiilor gi le satisfac sau isi disciplineazl copiii prin empatie. O psihoterapie prelungitd este.trtr-un fel.

Khalil. Acestea nu mai sint doar cazuri izolate: cregtereatulburdrii vielii adolescenlilor gi a numdrului necazurilor copildriei pot fi sesizatepretutindeni in StateleUnite . la cinci metri de paznicul scolii.. din clasele mici... dar lucrurtle au luat amploare. a venit intr-o dimineald la gcoal5 cu un pistol de calibru 38 gi.::i::iirr::jilii: a:::i:::air:: j . Semnele acesteideficienfe se pot constata in incidentele violente.1r. oricit de sinistru ar fi. speriat ci Ian si Tyrone ar putea sd-l batd.::.. care sint tot mai dese in gcolile americane. Dupd care au inceput sd se lege de el gi si-l ameninle pind ce conflictul a explodat. Acest incident. cum ar fi impugcarea lui Ian 9i a lui Tyrone.ne preocupi mult mai tare cit de bine pot citi copiii gi cit de bine pot scrie decit dacd vor mai fi in viafd sdptdmina viitoare". de rezolvare pagnicd a neinlelegerilor sau Pur gi simplu de adaptare la viala in comun. au avut o neinlelegere cu un coleg pe nume Khalil Sumpter.. accentul care se pune in gcoli sugereazi cX .. gi Tyrone Sinkler. au constatat ci existi 9i o deficienfd mult mai alarmanti: analfabetismul emofionall.... aceastdnoud 9i tulburdtoare deficienld nu este abordatd in nici un fel la nivelul Programei gcolare... Costurile analfabetismului emotional Totul a inceput ca o micd disputi.fiind un fel de model pentru tendinlele din lumea intreagd .iiiiill ... Ian Moore. Educatorii. deranjati de punctajele slabe la matematicX gi la citit ale elevilor.x+:+i:ir :l:+4:::::: i:!i:iiil!l l::ti::t::: :\iilil:i:ri!:l:r::. de cincisprezece ani... elev in claselemari la Liceul Thomas lefferson din Brooklyn.dupi cum se aratd in statistici precum acestea2: .. i-a impugcat mortal de la distan!5 mici pe cei doi pugti chiar pe culoarelegcolii.. . fn vreme ce pentru imbundtdlirea performanlelor intelecfuale s-au fdcut eforturi liudabile.. actualmente... poate fi interpretat ca incd un sernn al nevoii disperate de leclii de stdpinire a emofiilor.i:il:ii:ii... Sau cum spunea un profesor din Brooklyn.

in ce in anii 1970 gi L980rata divorfurilor era de aprox.incapacitateade a-9i lua gindul de la anumite lucruri.precum numdrur proporfia 9i sarcinilor ne9i dorite 9i presiunile cblegilor de a face sex. Anxietatea dorinla de a fi singuri. Rdmin insdrcinate fete tot mai multe gi mai tinere. Problemele deatenliegi degtndire: incapacitateade a fi atenli sau de a fi calmi.ig problemele ca fiind extrem de grave comparativ cu cele ale altor culturi.fac parte dintr-o mostrd la nivel nalional privitoare la copiii americani intre gapte gi gaisprezece ani asupra cSrora s-a f5cut un studiu comparindu-se stareaemolional5 a copiilor de la jumdtateaanilor 7970cu ceaa Pornind de la declarafiilepdcopiilor de la sfirgitui anilor 19808. sentimentul ci nu sint iubili. distrugerea lucrurilcrr care nu le aparfin.. Aceastd senzalie emolionali nepldcuti pare sd fie in cazul tuturor copiilor prelul vielii lor moderne. erlai ales clin orage. simptomere de depresie. Dincoro de acestecifre. nevoia de a fi perfecli. rdut5lile fali de allii. asistdm la o inr5utSlire permanenti. existenla mai mulsi depresia: tor temeri 9i ingrijordri.In medie. ele sint barometrul unei schimbiri majore. Cele mai grditoare date .numdrul de nagteri la fetele intre zece si paisprezeceani a crescut constant cinci ani la rind.cc> pii carefac copii"-. De exemplu.. toate cifrele fiind mult mai mari gi uneori duble.acliuni intreprinse fird a medita asupra situaliei. agitalia sau tristelea gi depresia.un barometru exact al scdderii nivelurilor de competenld emolionale .rezultatele proaste de la gcoald.pentru fete.proporlia tinerbor cupluri care sfirgesc printr-un divorf este cam cl-e doue din trei. minlitul 9i trigatul. 'slh. care duce la o incapacitate de concentrare. toate indicatoarele aratd o direclie gregit5.incipdlinarea gi proasta dispozilie. certurile foarte dese cu alfii..rt.-. visarea cu ochii deschigi. s-a dublai numarul arestirilor adoles_ cenfilor pentru violuri. afec{eazii o treime d'ir. Aga cum am r'rzut in capitorurg. o Delincaenla frecventareacopiilor care au intotsaungresiaitatea: deauna necazuri. ricire. i"dif. dorinla imperioasdde a li se acorda atenfie. in statere unite s-a inregistrat cel mai mare procent de arestdri de minori pentru delicte violente. paisprezeceani care sint victimele unor crirne4. in anii 1980. care moare avertizindu-i pe muncitori cd esteprea putin oxigen. sfudiile ficute in lumea intreagd aratd cX existX . vorbjtul prea mult.tadezechilibrelor de alimentalie la adolescentea crescut spectaculosT. tachinirile. dar daci ne concentrim asupra tineretului american de origine africand. sigur cr aceste cifre sint descurajante. dependenla exagerat5. numirul de sinucideri i^ rindul adolescentilor s-a triplat. dacd nu chiar triple sau mai De elemplu. la fel ca numdrul cle . In 1990. prnd in 1993.e 18 ori fali de acum doudzeci de ani6. rinfilor gi ale profesorilor. mai ales din cauzatot mai desei folosiri a armelor3. perspectiva pe termen lung a copiilor de astdzi in privinla unei casdtorii 9i a unei vieti rodnice 9i stabile este tot mai i. Frecv en.opf . . O SENZATIE EMOTIONALA NEPLACUTA ilor din ziua de azi pot fi urmdrite gi la niveluri mai stlbtile. China gi Germania au ajuns la con- Aceste statistici alarmante sint precum canarul din tunelul din mina de cdrbuni. In vreme ce americanii igi criticd in mod fd. al unui nou tip de toxicitate care aParegi otrivegte experienlele din copildrie.sentimentul de nefesecretogi.'Nurndrul de cazuri de boli venerice la adolescenfis-a triplat in ultimii treizeci de anis.280 Alfubetul entolional Costurile analfabetisnruluiemolional 2E1.. consumul de heroind cocaind in rindul ce9i futl ror roarte trneri a crescut cu 300% in cei doudzeci de ani de di_ nainte de 1990.ili. lzolareasau problemele sociale: preferinla de a fi singuri. s-a ajuns ca numdrul celor ce iau droguri sd creasci decid. Nu e vorba doar de o singurd problemd. al unor deficienle profunde la nivelul competenlelor emofionale.tunecati de la o g". in situaliile de zi cu zi..Tot in acegtidouizeci de ani. agitalia prea mare... in sfirsit. . comparativ cu ultimii doudzeci de ani.profesorii gi pdrinlii din Olanda. copiii o duc mai prost in urmdtoarele privinle: . pe mdsurr ce am intrat in anii 1990. acestfenomen fiind numit ._ la rrie're 11!e alta. neascultarea manifestatdacasdgi la gcoal6. de a fi bosumflarea. riscul de depresie se dubleazd la pubertate.in rindul tinerilor americani de origine africand. Cauza cea mai des intilnitd a dezechilibrelor adolescentilor este boala mintald. unde incd nu s-a ajuns la crize profunde. situafia este 9i mai ingrijordtJare.lipsa de energie.i situafii mai alarmante decit cea din StateleUnite. majore sau minore. daci lucrurile nu se-vor schimba. in vreme ce toate acesteprobleme de izolare ridici noi semne de intrebare in ansamblu.u adolescenfi. firea prea aprins5. probremelecopi- . rata crimelor sdvirgite de adolescenfia crescut $e patru ori.t.

. .ui.' pentru viiloarele }i mmyafdcutpugc5ri epentru m olest ar epir r SsSim plineascd gaisprezeceani. paranoici pulin s{devini copii pe face ii tipar u.. inclusiv la nivelul celor cu studii rlr. cum ar fi Australia. nimeni nu se de distanla."ro. precum gi o dublare a numdrului copii care au avut suficiente probleme emolionale incit ar fi-de trebuif sd apelezera un ajutor.rn .corectivele in tuiebazaunor probleme grave .Iar unele !dri. .. aveau probleme chiar mai grave decit cele actuale ale SUA.. urp"i*"J 9i c''' pedepsele cap1i.luru ulut. opar t edint r eeisir r t nigtepariaretragi. rasiale sau formate pe criteriul venitului. Aceste probleme sint universal valabile gi caracterizeazdtoate grupurile etnice. Astfel.o*p"tutrfelor existente tu .Toli ne temeam de |immy jimmy.undenul i sed6aPr oaPeniciunf eldeat enacesteainseimne' chiar 9i in cazul pA!ie. copilulcelm air duer aJim m y.de La9% in 1976la tg% in 19g9. |immy . copiierie i iegit la acestor a familie de viala studiile f6cutel1. cum ar fi efecteledevastatoare ale divorfului..gi p6stram uneori chiar din nimic. . pregdtindu-i pentru viali? ci deficienlele mecanismelor problemelor specifice iugereaz1 sociale constiemogionale 9i .rr.B:t'tttt dintre multe in iveald vielii agresivitat"u dir.ui prouste rezultate in privinla capacitdfilor emofionale. i fecut in stuaiu comparativ la nivel internalional referitor la binele copiilor gi a deilarat: . Milioane de copii sint lipsiti de competenti si caracter moral. cind familiile cu gi-c-opii mici sugari mulli mai tot cind numeroase. pentru cr semnalizeazd faptul ci existd un ajutor disponibil).apet er enuldejoacder acagicum din calea sa' . vr em ur icindt ot m ai un singur P1itl mulli copii cresc in s[rd!ie. fiind neglila. dar n-au fdcut-o (un semn prost) . in vreme ce copiii sdraci au cele . nu este scutit de riscuri. N utol i copi i i furi ogi si nti nsdgibdt dugi... ci unul global.r"irri bicare.carereaclioneazXexagerataturtcicindsintneDefectul percajigi sau fagdde ceea ce ei percep a fi nedreptdli. instabilitatea gi inconseivenfa vielii de familie de zi cu zi sint tot mai mari la nivelul tufuror segmentelor societdtii noastre.bg est^e pe copiii poati Pune mai funclioneazd atit de eficient incit sd-9i asupra atentd mai privire O pi.Toate schimburi rinfilor bine intenli'onali.'stresul extern a devenit atit de mare. cdci concurenta mondiali in a scddea cosful miinii de lircru a creat forle economice care exercitr presiuni asupra familiilor.intreiti a numxrului de copii care au apelat la un sprijin-psihologic (ceeace ar putea fi un semn bun.tl. pdrinte airrtr" 9i mdrunte si necesar" care nu familiile de f6cut in competenleie emofionale. Forlele puternice care propulseazi coborirea competenlei emofionale se pare cd au cdpdtat avint in statele unite comparativ cu alte liri dezvoltatee.. L" fiind inti-antiia. Era genul careili fucare era ir. Dar probabil cx lucrurile nu vor rdmine nici m6car aga pentru multd vreme.in absenfa unui sistem eficient de sprijin. copiii fiind l dsal i decapul l orsaui ngri j atel evizor uiui.9i felul mai menlind sd putea ar ne orientate sau misurilJpreventive mulli copii Pe drumul cel bun' stwr ATtr A A GRE imn ttv zrRE C i nderami ngcoal apri mard. Agitafia. sardciei gi gomajului.. foayguard invizibil ii inaeparta pe toli copiii Mai puSigur cd acei copii ca ]immy. urie Bromfenbrenner."rt de inleles . A existat 9i o cregtere corespunzd..A9a cum am vdzut. in joc este generalia urmdtoare. Franfa gi rhailanda.r. tot restul Faptul ci acei copii ca Jimmy mogtenest.au probleme serioase' copidin flagrantd aceas[eagresivitate lin evident este fapLl cd emolionale' pro-bleme lirie constifuie .sint mai vulnerabili in fafa acestor forle distrugdtoare.Alfabetul emofional Costttrile analfabetismuh i emolional cluzia cd nivelul problemelor pe care le au copiii din ldrile lor estesimilar cu cel al copiilor Americii anului tcizo. bogat sau sdrac. erod'area nenumdratelor ajunge la se care prin copil. mai sint tot si ntl dsal i l acreg6.u.iour". Statutul-copiiloramericani gi al familiilor lor estemai disperat ca niciodat5.i. care. ifi aprindea din orice' se care bdt[ugului tipul era vorbeai. in special biiefii. copiiagresiviPresuPuneintotdeaunapdrinlicealterneazdneeste probabil glijenla . de indatd ce-i apostrofa te bicicleta inu 9i ra banii d" *ir."1o Acesta nu este un fenomen strict american. rata de deteriorare de-a lungul zecilor de ani nu este mai mare decit aceeadin rindul copiiior din clasade mijloc sau al celor bogati: toate datele arati aceeagi pantd constant coboritoare. un eminent psiholog in probleme de dezvoltare de la universitatea Cornell.A tunci ci ndapdre. incit pind gi familiile puternice incep si se destrame.ci9a3e. Nici un copil.. bani.e sau violenfi.pe mdsurl ce cresc. Toatd lumea il ura 9i se temea j ucacuel .toare . Acestea sint vremuri in care familiile sint asaltate de probleme financiare 9i atunci ambii pdrinti lucreazd multe ore.

Tendinla spre delicte apare surprinzdtor de devreme la acegti copii. cu atit agresivitatea devine pentru ei un Sest arllomat. b5taugii se bizuie tot mai mult pe forli gi violenld. te din primii ani de gcoaldcontribuie la rezultatele gcolareProas' te.Ltu a doua. "I acest Cu cit copiii fac mai des lucru.i in53q1!ina!i cu ProSigur ci nu toli iesorii devin delincvenli la virsta adolescengeiis. sint obraznici la grddinild 9i in clasa intii. in discutiile d"rpru . cd lu folosit o armd de foc intr-g neinlelegere. sau la acla violenld duce ce drumul pe sint agresivi copii acegti te criminale ulterior in via!5.apuilergilu se ener_ veazd si incearcdsd dea intr-unul dintre . Xcuustu iiruce sd ri se pa_ ta:5..u direct tu u*ru.pe baza prezumliei de ostilitate sau de ameninfare. iar reaclia este automat ostild.J *pili care au vdzut caseta vorbesc despre ea ulterior.pru. 284 Costurile analfubetismului emolional 285 Asemenea copii sint vulnerabili din punct de vedere emofional in sensul cd au un Prag foarte scdzut al supirdrii.-pugti. ii loc sr ii suuiinieze celuilalt cd a fdcut o gregeald.i bdtdusii r_au consideratpe cel care gi-a imbrincit ini. odati cu aceastdperceplie grdbitd a unui act ostil apare automat gi"un act de agresivitite.'cir. 9ah va interpreta i.pro9ti". izolindu-i gi mai tare.rrerea sa este una rduvoitoare gi nu una nevinovatd.iar coi"g"l'. iar repertoriuf aJop.uru u . remarcd de altfel confirmati 9i de faptul . uaiutnt .se restringe.agisint foarte sensibili la nedrep_ qj la faptul.este sd se precizeze agresivitatea din film. acegtiasint cei care risci cel mai tare ca in final si comitd delicte violente. Ei pldtesc un pre! social: dupd primele doud sau trei ore petrecute cu un b5t5ug pe terenul de joaci.Alfubetul emolional ceptiv care-i unegte pe acegticopii constd in faptur cd ei sesizea_ zd atacuri acolo unde ere nu existd. un b.:[9*R"riment mar pagnici si priveascd inregistriri videl. nedind prea murtd iten. Copiii incep sd ridd. se poate vedea. De exemplu. t.fost o simpld gregeald. gindirea li se ilrtunecd.rin-d"r. unele fapte neutre sint ameninldtoare .1. o alti tresature a acestorcopii este aceeaci afunci cind se afld in toiur unei crizede furie nu au decit o singurd reacfie: si loveascd. fdrd a sta str se gindeascd dacd nu cumva a..un brinci nevino_ vat devine o vendetd: iar singurul respuns este atacul imediat." . incapabili si se inleleagd cu ceilal. sigur cd asta ii {glermind pe afi copii sdl-ievite. Studiile care i-au urmdrit pe copii din anii pregcolari gi pind la virsta adolescenlei au constatat ci aproape jumdtate dintre gcolarii de clasaintii care sint obraznici.r**o gi lovind. impulsurile prost controlaiit Jutu intii gi a doua17. Aceste inclinafii perceptuale spre ostilitate existd incd din primele clase.. Ei intotdeauna se vid Ietl in rolul de victime-9ipot ingira oricind o listd intreagd de cazuri in care. Acegti copii furiogi gi i. Atunci iind copiiloi dintr-o grddinila din Montreal le-au foit date calificative ir ceea ce privegte ostilitatea 9i capacitatea de a crea probleme.. se constatd c5 bitdugul tntotdeauna ir justitici pe cel care aa ir.u fiind vino_ vat."pirruia i. cd au furat din magazine. sar la bitaie.i*"i aceastSmutare ca fiind o ingelitorie. bdiefelului care lovegte fiind justificl#2.zori. Dar dintre toli copiii. iar actele nevinovate sint percepute ca ostile 9i recad in obiceiul prea bine invdlat de a reacliona printr-o loviturd violent613.cum funcfioneazi acesteinclinalii percepfuin care bataugii sint pugi aldturi de co_ :f pt 1t:.in vreme ce majoritatea copiilor. iritindu-se tot mai des pentru tot mai multe lucruri. gi mai ales a bdielilor.iat scapdcSrlile-pejos atunci cind un altur il inghiontegte.. Existau sansede trei ori mai mari ca acegticopii sX admiti faptul cd au betut pe cineva care nu le ficuse nimic.e u. cei cu scoruri inalte fdceau dovadl clarl de delincven!5 doar cinci-opt ani mai frrziu.cr ar putea fi traiati astfel."". ci au dat o spargere sau cd au fuiat piese de la o magini sau ci s-au imbdtat --gi toate acesteaincX inainte sd facd paisprezece ani16. Calea tipici primard spre violenld 9i spre criminalitatd se sint agresivi 9i-greu de stdpinit ince prefigureuialu copiii ca_re De obicei. odatd ce se supird.ie la ceea ce se intimpld de fapt. gi mai grditor faptul cd atunci cind a fost necesar . imaginindu-9i cd persoanele din jur sint mai ostile decit fir realitate..-profesorii i-au acuzat .. cei in care sint in mod normal agresivi: ei acfionea zF.". copiii din aceast5categorie fiind percepu-ti9i percepin9"-t9 pe ei ingigi ca . intr_unul dintre filme. De indatd ce detecteazi aceastd amenintare. de exemplu. dacd un bdiefel agresiv joacd cu un altul care muti o piesd atunci cind nu ii Iste.tii. fi fdcut ceva atunci cind nu aveau nici o vini. in vreme ce alli copii au inceput sd invele ce inseamnd negocierile gi compromisul pentru neinlelegerile de pe terenul de joacd.in primii ani ai adolescenlei. copiii cei mai agresivi nu reugescsi invele o modalitate de autocontrol pind in . gluma .i"ni _ polite_ r !ea. ceilalgicopii deja deilare cI pugtiul le displacela.i."i . ^miria Acest salt ra a-i judeca pe piotagonigtii filmului dovedegte o profundd inclinalie p"t. neascultitori fald de pdrinli .ia.

dificili" . frlnindu-se sI tragd concluzii in legdturi cu ostilitatea acesteia fald.acegtia au un tipar mintal co. un psiholog care a urmdrit indeaproaPe evolulia a sute de bdieli la virsta adulta tindri: . ei strt insofili de allii care .286 Alfubetul emolional C os t uril e analfab et is rru'il ui etn olion al 287 cd sint surghiunili in claselespeciale (gi chiar daci acegticopii pot avea o mare dozd.. alcoolici.. gi . Cu alte cuvinte.E in fugul5 si lovegti pe cine-vadaci egti nebun Ie furie. Degi biielii care se indreapti spre delincventd tind sd aibd un Ie mai scdzut decit colegii lor. 9ur. firl sd mai caute alte infoimalii sau sd incerce sd gindeasci pagnic pentru a-gi rezolva neingelegerile. acestgrup marginalizat de obicei renunld la studii 9i incearcdsd se in&epte spre delincvenfd. consecinla negativd a unei solutii violente .. forin cazul copiilo^r agresivi spolele psihologice care acfioneazd."20 FCOALAnATAUgtLoR Aceastdpredispozilie mintal5 a copiilor agresivi ce ii inso!e9te toath viagl este cea care aproape sigur ii va face sd sfirgeascd fur necazuri. lucru ce Pornegte de la faptul ci familia tidiegte intr-un stres puternic sau in sdrdcie..opii'agresivi se invele si-gi controleze impulsu.) Desigur. spargerile sau comerful cu droguri. (o diferenld grditoare apare pe acestparcurs intrebdieti fe9i te. un sfudiu asupra fetelor . se asociazi iu alti paria sociali..au inceput mai tirziu. existi un risc de cinci ori mai mare pentru ei sd ajungi vagabonzi.adici violent .. iur. atunci cind au probleme cu cineva.r"1e1a ei sd devind infractori violenfi. cum ar fi furtul din magazine.. are drept consecinld pierderea unui timp care altfel ar fi putut fi folosit pentru invdtat. va fi expus mai multor tentalii spre crimd gi violenfi.o.rdmin gravide. acegtifurtirziali slnt adeseacopii mai mici.. gedinle de instruire de 4Oae minute ce aveau loc de doud ori pe siptamine. cu siguranli nu toli se afld in aceastdsituafie).il" urrtirocialeinainte id intre in incurcituri majore. simfindu-se fdri prieteni. Copiii care la inceputul gcolii gtiu deja de acasdce inseamnd stiluf. automat considerd cd persoana se afld p" o potilie antagonicd. impulsivitatea este in mai mare mdsurl cauza delincvenlei. implicindu-se in delicte minore. Sfidarea regulilor de la ore. s-a ocuPat de elevii de gimnaziu iur" . .cei care sint betufi zdravdn nu suferi chiar asa de rAu. impulsivitatea brielilor de zece ani este un indiciu de trei ori mai puternic al delincvenlei ulterioare fatd de IQ-ul lor18. in anii de liceu.cele care au probleme cu profesorii sau nu respectd regulile.de obicei. Acegti 6ai"1i erau invifali..Dacd te dai inapoi de la o bdtaie lumea o sI te socoteasci un lag".. mai ales intre claselea gaptea9i a opta. Toate acesteafiind la fel de importante." infuriau r"p. mai multe programe experimentalelu avut un oarecaresuccesin a ajutaraieme. Tendinla lor agresivd estejustificata in gind prin convingeri cum ar fi:. nu existd o singurd traiectorie spre violentd 9i delinwenfd."2L ' lns6 un ajutor venit la timp poate schimba acesteatitudini 9i poate bloca iceasti traiectorie Jpre delincvenla a copilului. intrd in bande 9i duc o via!i ce sfideazd legea gi ordinea. drogafi. Asta inseamni un procent de trei ori mai mare fa!5 de cel inregistrat in rindul celorlalte fete. ei aiung ratali din punct de vedere gcolar..de . dar care sint atragi de aceststil sfidtrtor.de ei. Sau cum sPune Gerald Patterson.rele" din clasa a patra .nu le trece prin minte. Ei invxlau si gindeascd 9i din perspecti- .rirr.coercitiv" .hiperactivitate" sau disfunctii de invdl-are. o bStaie .. Unul dintre acestea. existd mulgi alli factori care pun in primejdie un copil: daci estenrscut intr-un cartier cu o ratx mare a criminalitefli.."u.organizatla universitatea Duke. total nestepinili acasd.in acelagitimp... ce pare fireascd pentru acegti copii.eviolenld 9i asupra elevilor de liceu agresivi a ajuns la conclu zia cd.uq" 9i creau probleme' in cadrul i.acteleantisocialeale unui copil de cinci ani pot fi modelul actelor de delincvenla ale adolescentului. insd firi a fi nepopulare printre colegi . care ar trebui sd-giocupe prea mult timp ca sd-i find in friu. Pe la jumdtatea anilor de gcoali. Intre clasa a patra 9i a noua.Dar nici unul dintre acegtifactori nu face delincvenla si devind inevitabili. cd-o parte dintre aluziile Pe care ei le intrepretau ca fiind ostile erau de fapt neutre sau prietenegti.sint respingi de colegii lor gi sint incapabili sd-gifactr ugor prieteni. Pind in clasa a patra sau a cincea. fetele cu apucdfuri antisociale nu devin violente .aratd cd 40% dintre ele au deja un copil inainte sd termine anii de liceule. pe o perioadi de gase pind la doudsprezece sapiamini.mai alesincepind cu clasaa treia..care au inceput sd bintuie pe strdzi de capul lor incx din gcoalaprimard. de exemplu. un studiu efectuat asuPra delincvenfilor minori condamnali pentru acte d. soarta lor de a nu reugi la invdfiturd este aproape predestinatd. acegticopii considerali betdugi sau doar .sint de asemeneaizolali de cdtre profesori.

iar posibilitatea de a se apuca de beutura sau de droguri era mult mai micd. gostecu JI..288 Alfubetul emolional Costu rile nnnlfabetism ul ui emo! ittnal PREI{ENIREA DEPRESIEI 289 va altor copii.dintr-odata. care sfirgeste il:r permanente certuri si forme de instrdinare. Parci nu sint in stare s5-9ievalueze corect sentimentele. stipinirea miniei..Ei discut' despre . a pirut intotdearrna Dana.u*.:r:] vild sau sd mai reflecteze la ceea ce urmeazd sdfacd gi nu sd ac_ fioneze impulsiv. spunindu-i sd nu mai faci prr gi simplu a plecat' Asta insemna cd detinuse "..chiar dacdde fiecaredataf'5cea Dana9i-apierdut pofta gi vegnicobositd.ri. iind ".enta bdielii care urmaserS acest program erau mai pulin dificili la ore. cd seadapteazS ani... nefiind in stare sd iasx din aceastd neajutorati gi f5r5 speranfe..Sesimlea n-a mai avut chefsi sedistreze de mincare.astfer incit si treacd primul impurs inainte de a reacfiona.. psiholog la Universitatea Duke. vorbind vreo conversafie. sPunea nesatisfdctrtoare.unu voia decitsi-i cunoascd mai bine. prin urmare.it utiile prin care au trecui recent.exemplu. aveau o pirere mai bund despre si_ ne.. "tu sdturile emolionale fundamentale.tt u. cum ar fi rogirea obrajilor sau tensiunea muscurard i' mo.rl a durat *ui *rrrt.urvdrii si abor'larea acestor^sernne ca pe un indiciu ce trebie.t ir ca_ re deja au apucat sd se aprindd. fuiTscenetein care fiecare are rolul sdu.1 beneficiaserd de asemenea cursuri de stipiniru ? miniei.. de acolo. - . dispozitie.. parinlilor le este 9i mai greu sd a9a cum se cuvine. Pare interesant..ner. cit 9i in relaliile cu cei de o virsti' Copiii deprima-ti 9i adolescenlii sint adesea incapabili sau nu sint dispugi sd vorbeascedesPrenemulfumirile lor. Dificultatea este la fel de des intilniti atit in relaliile dintie copii 9i pirinfi. si-9i facdprieteneprintre f9tel9 nereugind timidi gi mai nelinigtita. biielii exerseazi asemenea alternativ". Er a constatat c5 la adorg.*u" i.congtientizarea senzatiilor fizici. usor. Iohn Lochman.Era incapabild doar ci|d i se adresa eade fapt gi nici nu gtiace sd mai zici dupa: .i chiar segindeasd sesinucidd' proastX de prietede ultima despdrlire generattr fusese 3tur"ude dLprimare ci nu gtiacum sdfaci sXiasdcu un bXiatfdrdsi nul ei.de nervozitate 9i de minie . cum tocmaisemutasela o altd 9coal6. unul dintre creatorii acestui program. fel de incercare de a remedia o Parte dintre tr5in esenfd. cu cit prog. constind in reconstituirea unor scene. problemele in stabilirea unor relalii genereaze depresii.. cum sX-9iexprime sentimentele. pe care o consideraserdvoit5. pii"I.'. $i a funcliona! depresia i-a trecut. dind dovadi de irascibilitate.. s5-gi dea seama cum sint percepufi gi ce ar putea ginli gi simti ceilalgicopii in situaliile care i-au infuriat foarte tare' De asemenea..cu atit agresivitatea a sclzut mai iare.Ea a precizat lucru i se seimpliceimediatintr-o relaliesexuali.-*o*"r.e igi piar_ dd respectul de sine fdrd si provoace 9i o bitaie. Mai ales la cei tineri.eald pe cu_ loar.. .#.mai ales fale acorde !d de parinfi.. ca d" mersul in_ tr-un autobuz in care citiva pusti nu le au" "*"mflu pu. Copiii . Morocanoasd in nici un fel. sdmenlin5prea gi mai tareera ci nu reu9ea ce o nemullumea ceea 9i dramult o legaturdcu un bdiat. de.'i"..Buni... Lochcomparat cu allii care fuseserdla fel de agresivi.e ur"rr*nea reacfii la rece/cum ar fi retragerea sau numdruirr pind la zece. sXsearatea9acum era cineva.. ei pot incerca un rdspuns prietenos prin care si-gi pdstreze demnitatea. de fapt sesimfise9i mai Astfelincit. dar nu ."l Astfer. nu se declansea_ zd automat. La trei ani dupd ce biielii au urmat un asemeneacurs. desigur...rr*bi despre ferur cum ar fi trebuit sd abordeze aceastd intimprare.murgi dintrl biiefii agresivi sint nefericifi din cauzd cd-gi ies ugor din fire.de saisprezece fete9i nu se mai puteainlelegecu celelalte Dar acum. unul dintre ei. de rugine.cum ar fi o tachinare care i-ar fi putut face sd-giiasd din fire.erau gi cursuri speciale pent. ca df exernprtr-oi*uri..r.gi nu gtiacum si pundcapit unei relalii chiar pdreainconfortabil ea. *i-u rprs: .*.uioi controlul fara .lc. de nerdbdare. ium sI se simti mai increzhtoare aldturi de alli adolescenfi. Astfel.chiardaci acest .ce facl?"zz Dana a urmat o terapie in cadrul unui Pro8ram exPerimental pentru adolescenli deprimali din cadrul Universitalii Columbia. dar care sd fie ollternativi la lovire... una dintre abilitdtile cheie pentru controlarea miniei a constat in supravegherea senti_ mentelor . sesfias[ deschidd De exemplu. cum se se Poarte in intimitate. inifiinsprijin emolional gi si-i calduzeascS du-se un fel de spirali infernald.cum sI impuni limite in privinla relaliilor sexuale.. mi-a povestit cum s-a adresaf unui biiefer care r-a imbrincit.cind se culcacu divergibiiefi. sint receptivi ra posi_ bilitatea de a invdfa cum se se controrez".*o. Tiatamentul ei s-a concentrat asuPra felului in care ar putea sd igi stipineasci mai bine relaliile sentimentale:cum se-9i ?acd prieteni.

indiferent pe ce s-arbaza.depresia. cotele maxime fiind atinse in timpul perioad. Faczi directd a depresiiloq. Micgorareavirstei la care copiii trdiescprima experienfddepresivi pare de asemeneasi fie un factor comun pentru lumea "intreagd.generaliile care s-au maturizat in momente de tulburiri politice sint marcate de un numdr mai mare de depresii. aproape cd nimeni nu mai era Pe-acasi.elor de rdzboi civil. o noud trecerein revistd a cauzelor depresieila tineri subliniazd. Liban gi Noua ZeeFranla. La americanii ndsculi inainte de 1905. la 35 de ani era de 4%.tn lumea intreagS. o ceartd cu pdrintii. Germania. iar pierderea acestor surse stabile de autoidentificare inseamnd un risc mai mare de a se ajunge la depresie. pirinlii au tot mai pulin timp disponibil pentru copiii lor 9i nu stau prea mult intr-un loc. in lumea intreagd. pe de o^parte. in rindul celor probabilitatea de a face o depresie pinX nisculi inainte de 191.dintre cei ndscufi dupd 195s. directorul Institutului Nalional de SdndtateMintald. David Kupfer. cregterea legdturd cu evenimentele politice. a inregistrat un risc tot mai mare de a ajunge intr-o stare depresivi I .Odatd cu extinderea industrializdrii dupi cel de-al doilea rdzboi mondial.290 Alfubetul emolional Co s turile an al fabet ismului emo t i on al 291. Exisratd 9i esteamplificat in a9afel incit afecteazd . Datele la "pocu nivel internalional aratd ci starea ce pare a fi o epidemie a zilelor noastre . dar care este un procesreversibil.de'demor u{irur"gi de autocompitimire." Dr.este si mai mare la tineri. Atunci cind le-am cerut experlilor sd imi spund de ce cred ei asta. a ajuns la concluzia cd aceleagi Taiwan.. Nu apuci s5-!i cunogti prea bine restul familiei. era de14%.. degi in ansamblu cregtereaacestei tendinle nu are legiturd cu evenimentele politice.se adapteazd in funclie de stilurile de viali moderne. doar o stare de tristefe. in Germania. Italia. precum . o respingere din partea celor din jur--. iltele par a fi cauzatede obiceiul de a gindi pesimist.Aceasta nu este o cauo anumiti vulnerabilitate. numdrului de depresii are o strinsd land5. pentru cei niscufi dupi 195s. PRETUL LUMII MODERNE: NUMARI]L MARE DE DEPRESII Anii de sfirgit de mileniu au inaugurat o noui epoci.si ointerpretare a refuzurilor celorlalgi. aga cum anii '20 erau Anxietifiloi.Depresiala copii.iese la iveald ca o pecete a sceneimoderne. La Beirut. Pentru cei niscufi intre 1934 qi 1941.i de coplegitoare lipsi de sperantd de-a lungul unei vie!i23. ' Degi probabilitatea de a deveni deprimat cregte odati cu virsta.4." Martin Seligman.Aceste sidri upat de la virste tot mai fragede. ci de nepdsare. proporlia celor care ar fi putut suferi o depresie gravd intr-o viafd era de doar 1o/". Dr. totugi cea mai mare cregterese remarcd la tineri. chiar dacd ele pot apdrea zeci de ani mai tirziu. am remarcat o cregtereaca convingerilor recentuatd a individualismului 9i o descregtere ligioase. Canada.phe la24 de ani.A existat o cumplitd erodare a nucleului familial .dar creeazd torii de stres emolional care aPar de timpuriu pot afecta dezvoltarea neuronilor. geful catedrei de psihiatrie a Universitilii de Medicini din Pittsburgh. ajungind la deprimare. ceeace poate duce la o depresie in momentele de mare stres.primul cei ndscufi intre 1905 si 191124... au apdrut mai multe teorii. spunea: .numdrul divorlurilor s-a dublat. aproximativ 6"/" au suferit deja o depresie. in tot mai multe familii s-a instalat o indiferen!5 a pdrinlilor fald de nevoile copiilor. ce predispune copiii sd reaclionezeviolent la cele mai mici infringeri din viali .in acestsens. Un studiu mondial fdcut asupra a peste 39 000 de persoane tendinfe existi gi in Porto Rico. cindva complet necunoscuti (saucel putin nerecunoscutd). in vreme ce o parte dintre predispozitiile la depresie sint aproape sigur de ordin genetic. a ficut urmXtorul comentariu: . cd aceastdpredispozitie pentru depresie..pentiu cei nisculi intre 1945si7954. Fiecaregeneragie.Aceasta inseamnd o pierdere de resurse care ar fi putut mobiliza impotriva obstacolelor 9i a egecului..posibilitateade a suferi o depresiemajorr la un moment dat in viald estein multe fdri de trei ori mai mare decit pentru bunicii lor.deficite la nivelul a doud zone de competenfi emofionald: talentul de a stabili relatii. episod de depresieare tendinta sd apard tot mai devreme. cea a Melancoliei. pe m5surX ce acegtiacregteau.orice egeceste considerat ceva de dutotul in viatd. Frederick Goodwin. psiholog la Universitatea Pennsylvania. sublinia o altd tendin!5: .o notd proastd. care se intinde tot mai tire .in ultimii 30 sau 40 de ani. precum 9i o scddere a sprijinului acordat celorlalli de comunitdli ori a familiilor numeroase. comparativ cu cele anterioare. Existx dovezi care sugereazd.pe de altd parte.posibilitatea de a suferi de o depresiemajori ina_ inte de a impiini 24 de ani bste de zeceori rnai mare decit pentru pentru fiecare generatie.

. ci qi preaenitd.in medie.irr...arre decit melancolia. pe unii chiar pind la 24 de ani. atunci pierderea unei slujbe ar pirea . dar dureazd mai mult .iar ra bdieti pro_ centul rimine constant2S. Cei care ajung la o dubl6 depresie riscX mult mai mult si se confrunte cu o recidivi odatd cu scurgereaanilor. cei cu fost au comparali deprimali copiii atunci cind tr-adevdr..i la joach.r se referd la asemenea momente. Desigur ci fiecare copil se mai intristeazi din cind in ci. acegti copii aiung sd evite inilierea in contactele sociale sau si nu ia in seamd un alt copil care incearcd s5-i abordeze . observind cum se descurcdin situalia respectivd ceilalli copii 9i aplicind la rindul lor modelul. ca si nu mai vorbim de aceaexperien!5 a sthrii de iransi in timpul acumuldrii de cunogtinle. Nevoia de a prevet i r.d. Copiii deprimali se numXrd insd printre copiii neglijali la gcoa16.mult mai g. fird depresii.u* ra jumdtate fta chiar si de doar 2%)."*po. ce si faci cind vrei ceva gi nu pofi sd ai.. nu sint preferafi de ceilal. trei sferturi mai trecuserd printr-un episod de depresie."28 Fiind ursuzi sau trigti. ca gi perioada adultd.de exemplu. a.cu cit perioada de depresiea copiilor din studiul lui Kovacs . urmdrincl_u_i p"" pur.'" ulterior in viafd26. tJnele date .lucru clar mai ales la copii.drept pentru care cu greu reugescsd fie atenli la ore gi sd refini ceeace li se pred5. i"J. Copiii cu depresii majore trec prin astfel de episoade care luni.o uitd iu vremea". Dintre copiii ale cdror depresii au fost suficient cle grave in^ cit. ard.. copilariu gi adoles_ cenfa. vinfa vulnerabilitdlii de--a"rii*eril" lungul vietii datorJ depresiilor de care suferd copiii si adolescenfii.ifre . in cazur cirora s-a fdcui o'd"r.u*ta idee pune la indoiald vechea presupunere ctr depresia r..g"*urt cd procentul aproape se dubleazd pentru fete la pubertaie.. Depresiileugoarecaregi-au fdcut aparifia la virste fragede.intr-o aga-numiti dubld depresie. Un copil care nu simte nici o bucurie i9i va canaliza cu greu energia spre a-gi stdpini bine lecfiile.."gr:.. Aceastdlacuni la nivelul experienlei interpersonale inseamnd ratarea a ceea ce ar putea sXinvele jucindu-se. rezultatul final este cd un copil deprimat este respins sau neluat ir seamdla joacd.acestafiind un semnal pe care copilul sociabil il percepe ca pe o respingere.sd se ajungd la tratamentsserioase.. Kovacs u it.rr. indiierent de f"riouda in care apar ele. Kovacs mi-a spus cd acegticopii . Indiferent care ar fi cauza. sint mai pulin indrdgili gi au relalii conflictuale cu ceilal!i copii. nu devin foarte intense.. unele studii epidemiorogice.sint aceia cu care ceilalgicopii nu se ioac5.ur" ul-folosit criterii stricte . uneori chiar la cinci ani.Copiii inva!5 in general anumiprodusd !a te atribute socialede la cei de o seamdcu ei .rdiut copli diagnosticagi cu depresii in_ cd de la virsta de opt ani.op"rire extrem de alarmantd: chiar gi episoadele minore dedepreJie la un copil pot duce la episoade gri. suferind de depresii sau de un sindrom maniaco-depresiv.au mai pufini prieteni. de iraicibilitate si de izolare .pltrtesc"nu numai suferinde depresia in sine. s-a constatat cd sint mai pulin capabili sd se adapteze in societate. pentru ci ei .. presupun gi momente de dezamE_ gire sau pierderi importante sau mai mici care intrelin suferinfa."i perioa_ de mai lungi. . TRAIECTORTA DEPR ESIEI LA TINERI Depresia n-ar trebui doar tratatr.in medie. Kovacs a constatat cX acei copii care au suferit o depresie minori riscd si o transforme intr-una majord .depresia are un efect negativ asuPra memoriei gi puterii de concentare. o datd la trei ani. variazdfoarte mult in pri_. In mod firesc.. conform unor date adunate de Ko.in statele unite.simptomere oficiare de diagnosticare a depresiilor _ au constatat cd pentru biielii gi feterJintre 10 gi 13 ani probabi_ litatea de a face o depresie majore de-a lungur'unui an este cam de 8 sau 9oh.. cum ar fi credinfa in Dumne zeu qiin viafa de apoi. In cazul copiilor. psiholog ra Institutul Yli' 9i Clinica de psihiatrie din Pittsburgh2T. Dacd ai avea o perspectivd mai largd.. aproximativ patru ani.*pii nu conteazi pe termen lung. depresia s-a prelungit pini in adolescen!59i uneori chiar pinX in primii ani de virsti adultd.. deqi arte studii inaintasertr o . ajungindu-se la probleme sociainle gi emogionalecu urmdri chiar dupa iegirea din depresie2e. P^rnira 16%dintre fetele intre 74 si r6ani s_uferd depresii serioase. Un alt rezultat nepl5cut pentru acegti copii este faptul cd ei se descurci prost la gcoald.292 AlfabetuI cmotional Cttsturileanalfabetismuluiemotional 293 td o inclinafie spre a lSsao infringere de moment sa devinr una de durati si o cauzi a lipsei de sperantd. ci ra co_ piii pentru care spirala infernali a tristelii ii aduce intr_o stare de disperare.Gr" . degi la unul din saseau tinut chiar un dureazdin medie 1"1 an gi jumitate. depresia la tinleri este o problemd presantS.

" Copiii care nu spun nici una dintre aceste fraze descriptive pozitive sint convingicd nu pot schimba nimic. eventual. unei ciuda in deprimali. loviturS o cu combinati o un decesin familie. la problemele ce aPar.N-1* inprea mulii prieteni pentru ci n-am urnor. intimpld cind deja egti deprimat si egti gi dat afarXde la gcoald.gi atribuie obstacoleledin viala lor unor defecte p"*o.Toateproblemele de invbfiturd implici compo9i aceastd nenti a depresiei. la gcoald. cei care sint dejn deprimati gindesc astfel 9i asta se stie dintotdeauna. au existat 9i cresbili s5 ofere o consolare suficienti." r. carnetele de note sint in general una dintre sursele de mare exaltare sau de mare dispeiare pentru copii. . cu atit notele scad si mai tare se descurcdmar 9i slab la teste.Cind md striduiesc suficient.de exemplu. iau note mari. Pe m5surd ce copiii au griitoare schimbare o loc avut a cut..Cei care considerd cd aceastdnotd se datoreazd unei neimpliniri personale (. nu poate sd se descurcd tate de depresie9i intipdrite in minte: poate face nimic nu ci respinge 9i ce la gcoali.Mai mult.i de gindire pesimistd. Cei care consideri cd aceasti respingere Cei se datoreazaunui defect personal devin 9i mai deprimafi' a pentru ceva face putea ar c6 optimigti insa.sint un prost") se simt mai deprimali decit cei care isi explici aceastd notd ca pe un lucru ce poate fi schimbat." Aceste schirnbari Pe a cincea' a treia clasa 9i iep sa se instalezetreptat cam intre perspectio dezvoltd care copiii mdsurd ce se intimpld aceasta. Acest lucru este demonstral de faptul cd de obicei copii reacfioneazi astfel: . care-giimagineaz6.Iau note mari pentru cd sint degtept". un studiu grxitor a urmdrit ciliva copii de clasa a cincea si a gasea in zilele ce au urmat primirii carnetelorde note.. drept pentru care rdmii singur acasdsi nu mai ai nici mdcar cu cine sd te joci.Cind am probleme acasi mh descurc mai bine decit alli copii la rezolvar-ea lor" 9i . a fost perspectiva pesimistl depresie o suferi vor cd nic indiciu ar fi divorful parintilor sau cum majoie. ei rdminind ttittu paria.. Aceastdinformatie sugereazdo posibilitate de a-i vaccina impotriva depresiei inainte ca ea si loveascd. . ir:rgindirea lor referitor la binele 9i rdul din viala lor.ul" serioase. acestsentiment de neajutoraree 9i mai mare la copiii foarte deprima!i30. nu Iar intr-un studiu referitor la copiii carespingeripermanente32. modaritdtile pesimiste de a interpreta esecuriledin viali par si alimentezesentimentul de neatutorare si de lipsd de speranti din sufletul copiilor deprimafi. cel mai puterde la inceputul clasei a treia3a.. a gapteas-a dovedit cd aceia care clasa in greu de re irec"extrlm fali au manifestat o at]tudine pesimisti si au reaclionat negativ depresie33' o de gcoaldgi fala de stresul addugat acasaau suferit Dovada cea mai directa a faptului c5 o perspectivd pesimist5 ii face pe copii sd cadi cu ugurinld pradd depresiei provine dintr-un siudiucare a durat cinci ani.. existdo corelare directd intre durata depresiei unui copil gi notele sale dt. Parcurs.rlrl in care copiii i9i asumd rolul in cazul unei note mai proaste decit se agteptau. pur" in sine astfel incit. i-a creat incapapxrinti nigte stare de nelinigte si. Asa cum ne amintim cu tolii. Felul in care copiii igi explici acest refuz este de o importanlx capitald in privinla apariliel unei depresii." CUM SE A/UNGE LA DEPRIMARE Ca 9i in cazul adullilor.Dacx md voi strddui mai tjre la matematiid si in au special la teme o sd capdt o nota mai bun6. neapdrat devin iriar"piu lucrurile.294 Afabetul emolional Co s turi I e an alfub e tis mului emo! ion a I 295 estemai lung5. (...datoritd poverii constantedin tirnpul episodului respectiv. efectuat asupra unor copii La copiii mai mici.asaincit pot rdmine 9i repetenli.incep sd cadSpradd unor stdri depresive.")31Cercetdtorii a cina patra treia. vd pesimisti .Imaginafi-vd.copilul cu convingeri alimenrdmine cu o cicatriceemolionald serioasd.a intdreascdacestemodalitS. De fapt. terminind gcoala primarS. situalie ce a continuat 9i in respingi le uimdtoare. de a indrepta in bine lucrurile. ca si scapede dispoziliile depresiepe alti o apare ce misur5 pe pe copil gi mai vuinerabil. experienla depresiei ia reacgie . o dovadd provine din citeva studii asupra convingerilor copiilor despre propria capacitatede control isupra a ceeace li se intimpld in viatd .Asa cum observdKovacs: . Ceea ce a iegit la iveald doar recent este faptul cd de obicei copiii care au inclinafie spre melancolie tincl cdire o viziune pesimisti inainte de a ajunge sd fie deprimali. a clasele din 9i gcolari de grup identificat un claseceape care col"egiii-au respins. Cercetitorii insd gisesc cd ele au consecinle asupru ful. copiii ca-talor log"ind tot mai mult acesteevenimente in funclie de propriile triseturi psihice: . cd toati lumea il fixe il pot face idei Aceste neplacute. ceeace l-a tulburat mult pe copil. chiar dupa ce este dep59it5stareadepresivd.

Degi nu a durat d.Antidepresivele triciclice dau deseori rezultate la adul.Jupta devine un intiritoide moment care ajunge si fie un obicei'" Din nou acestecursuri au scizut numdrul depresiilor la jumatate . spre deosebire de adulti. s-au mai fdcut descoperiri promifitoare in uffna unui curs special de o sdptdmind pentru tinerii intre 10 si 13 ani care aveau probleme cu pdrintii .. de a se infel_ege mai bine cu pirinfii lor gi de a seimptica in activitili sociale care le ficeau pldcere. hotdrini si invege % * La copii. La sfirgitul unui qrogram de opt siptdmini. spre deosebirede"doir 14% dintre gfevii care-particlpaseri la programul de prevenire a depresiei.iar acestlucru mai dura gi dupa doi ani.tr" cei care r.netestatepentru copii. adicd nu indead" gravd incit si depdgeascistarea bbisnuita de nefericire3s.. inclusiv cum sd se descurcecu neinlelegerile. 12 de *u.: unii se aflau in primele ieptxmini sau luni din ceea ce putea deveni o depresie in toatd regula. cum sd infrunte convingeriie t..tristelea Ji *it ia nu se revarsd din sine fdrd a deceeace simline nici un control asupra lor 9i ci el poate schimba seligMartin psihologul te prin ceea ce gindegte". firraluruu acestor abiliteli emolionale incd din adolescenfd poate fi de mare ajutor.in vreme ce d.ecjtopt dupe-imieze. .Adevdrata solulie este O inoculare psihologicd. Medicamentele mai noi impotriva depresiiior. . in mod similar. .Nu sint destul de degtept'" . infruntind chinul obignuit la virsta adolescenlei de a fi respingi de ceilalli.sc aproximativ in mdsura in care este eficient gi un medica_ ment inactiv placebo. chiar dacd acestlucru l-am inleles abia ani de zile mai tirziu. doar 8% dintre participanli au avut un punctaj modest spre grav la testul de depresie. subliniazd Deoasiptdmini. Ei par sd fi invilat acestlucru cind riscul depresiei este mai mare.i. $i dupl doi ani. . Seligman observd: . in_ clusiv Prozacul." TULBURARILE DE ALI MENTATIE Cind lucram ca student la'clinica de psihologie.."*n" de cel mult o depresie ugoard. fald de29"/' dinire copiii din grupulle nu a participat la cursuri.u iur" cd acestcurs special a redus riscul de depresie la jum5tatei5. La un an dupi terminarea cursurilor. studiase la Harvard 9i eram prieteni inci din studenfie' Cealalti fdceaparte din personalul Bibliotecii Universitare' Ma- .d.oarun sfert dir. tratamentul medicamentos nu . dar la copii reuge.. Seligman mai adaugd: . este neapirat o alternativi pentru terapia sau prevenirea depresiilor. lY. mai serios dupd ce nu s-au descurcat Prea Srozav la un test. s-a demonstrat."*u presie.Dacd vreli intr-adevir o schimbare radicalS 9i reaie pLntru bolile psihiatrice cum ar fi depresia.i dideu.r purticipaserd la acest program au reugit sd depigeasci momentul critic.chiar in timp ce scriam aceastd carte ci ar putea sd fie cauza clecesuluila copii. intr-un st.zS dintre elevii ugor deprimali au fost invdfafi si-gi infrunte modelul gindirii asociat cu depresia pentru a deveni mai doritori de algi face prieteni. in intilnirilg de-dupd or!t" de gcoald. Una dintre ele era o strilucitd absolventd de matematicd.Acegti copli se descurce mai bine. copiii au un alt metaborisl raport cu medicamentele comparativ cu ! adul-tii.. ComentaKovacs.296 Alfabetul emotiortnl S C URTC/R CUITAREA DEPRTSIIL OR Cost ttrile anslfttbet isrnri tti ernofional 297 Existd gi o veste buni: toate indiciile aratd cd clacd acegtico_ pii sint invdtati sd aibi o perspecti'd mai productivi fatd de di_ ficultalile lor. ss"/odintre acegtierevi gi-au depigit depresia ugoard.ei au invdlat elemente emolionale fundamentale. efectuat la un liceu din oregon. Intr-o ord de curs speciita ae h sfirgitul zilei.micd depresie"'.am cunoscut doud femei care sufereau de probleme de alimentafie. adicd in primii ani de adolescen!5' Iar leciia continud sd aibd efect 9i sd fie eficientd dupi terminarea cursului incd vreo ciliva ani. besipramina este unul dintre cele mai des intilnite (gi mai sigure) triciclice folosite pentru adulti. riscul de clepreiie scade*.." il: . sd se gindeascdinainte de a trece la fapte gi. trebuie si faceli ceva inainte ca acegti copii si se imbolniveaSci". iesimiste care insolesc depresia . fald de 44% din grupul comparativ.. la sfirgitul anilor 7960. te lucrul cel mai important. aproximativ iOW dnt e cei care au participil lu curs au dat .CJeace invald un copil la acesteore este cd dispoziliile cum ar fi anxietatea. sint incd. in' loc sd gindeasci doar cd: . apioximativ unul din patru erevi suferea de ceea ce psihologii numesc .. sugerind ci aceqticopii folosesc acesteinformafii in viala lor de zi cu zi-" Alli experli in problema depresiei la copii au acceptat ctt mult entu2iasm nbile programe.eexemplu.rai. unul dintre creatorii Programului rece lupta cu gindurile deprimante poate impiedica formarea unei diipozifiiiumbre. un an mai tirziu. un sfert dintre cei din grupul comparativ au ajuns la depresii grave.

in prezent. in schimb. de bulimie. Studiul de la Minneapolis a aritat ci obsesiakilogramelor in plus n-ueste in sine su?icientdpentru a explica de ce unele fete au probleme de alimentalie.o. matematiciana ar fi diagnosticatdca suferind de anorexienervoasi. nu existau asemenea diagnosticrri. ceeace duce la o alimentasimilar se lie exageratdde fiecare dati cind sint supiratea0.uiu poate afirma.se ducea pe ascuns la baie 9i igi provoca virsdturi. den_t. incepind din clasa a gaptea 9i pini intr-a zecea. daci faptul. cum ar fi frica de sexualitatede la inceputul perioadei de pubertate gi lipsa unei bune pdreri despre sine. furiogi. Din punct de vedere gtiinfific.mult prea acaparatoarecare igi imping fetele sd trdiasci un vegnic seniiment de vinovdfie.96937. Cu cit problema era mai gravd.de a avea pdrinti abuzivi ie predispune pe fete la probleme de alimentatie. De atunci. fiind distinse cele care par a fi cauza. poiri . i publicat un articol despre problemele de alimentatiein 1. psiholog 1a Universitatea din Minnesot at carea intreprins studiul asupra fetelor cu probleme de alimentafie.fetele sint obsedate de greutatea lor.aga cum mi-a mirfurisit cu oarecarejeni .)Irelevanteau fost considerate caliile populare.intr-un studiu fdcut pe 271 de tinere. unele persoane obeze nu sint in stare sd discearnSdiferenla intre a se terne.lor de alimentalie.Pe mdsurd ce se ajunge la adolescente.sint factorii cheie care duc la problemele de alimentafie3s.incepind cu fetele foarte tinere care simt nevoia sd atingd standardele greu de atins de frumusele feminind 9i pind la mamele. susline pediatrul care Povestegte tea era nor*ilA pentru lndllimea ei3e.in special incapacitateade a discernesentimentelenepldcutegi de i le controli .con9tientizeizd insuficient sentimentele 9i semnalele date de trup." . Atunci cind s-a fdcut un studiu asupra a mai bine de 900 de fete.rr.acestlucru fiind o parte din ceeace se cheamd cunogtinlele emofionale. se ajungeala anorexis sau la bulimie. pioniera acesteimiscrri. astfel incit unificd toate acestesenzalii in ideea de foame.cu atit fetele reactionau mai puternic la obstacole. jumdtate dintre ele considerau cd sint prea grase.dar care se intilnesc adeseasi Ia cei carenu au problemele celor ce vin la tratament. prin sentimentenegative intense. paiintii pof. literatura clinicr asupra "rriproblemelor de alimentalie s-a extins enorm spre o multitudine de ipoteze asupra cauzelor. Majoritatea acestoripoteze aveau insr un defect: erau extrapolSri in urma unor observafii ficute in timpul terapiilor. pentru a vedea la cine apar problemele de fapt. iar bibliotecara. ugurinld sd fie foarte severi ca reactiela probllmett de alimentafie ale fetelor lor dintr-o incercare dispein final gi expliiatd de a le ajuta.. de exemplu. chiar gi in clasa a zeceaintr-un foarte populat liceu din Minneapolis existau 61 de fete care deja aveau simptome serioasede anorexiesau de bulimie.298 Alfubetttl emotional Cost urile analfab e tisrnul ui enrc! io nnl 299 tematiciana. pretinzind cd aratl prea grasd in costumul greutacazu1.aci se iimt plictisifi. Majoritateacopiilor inva!5 sd distingd intre senzalii 9i sd poatd spune d. de exemplu.desi era foarte slabi. care cu cit le congtientizaumai pulin cu atit le resimleau *ui i. de baie. Acest tip de studii permite o compalafie clird gi corecti. sint mult mai acceptabile studiile fdcute pe grupuri mari de persoane de-a lungul mai multor ani. deprimali sau fldminzi .r. Hilda Bruch.Ceva pu.t"ts..'Bruch era uluitd de fe_ meile care erau in stare sd moard de foame si suslinea cd una dinke. .r.principalele cauze consta in incapacitaiea de a recunoaste gi de a reacliona corect la nevoile trupului 9i ur.itsingurul 9i cel mai puternic indiciu de a prevedea continuarea problemelor de alimentalie 9i in urmitorii doi ani. in acelevrernuri.X se intimpld gi cu aceste fete. a observat cd acestefete .b e fapt. dupe ce se indopa . Biblioteca_ ra era corpolentd gi cdzuse in patima inghetatei si a tortului de morcovi sara Lee gi a altor deserturi. tefriile bazatepe acestpunct de vedere nu sint bine formulate. Gloria Leon. s-a constatat ci deficienfele emolionale . lanful cauzal relevat de studiile prosPective incepe cu efecteleasuPra fetelor tinere ale faptului cd au crescut inir-o societatepreocupatd de canoane de frumusele feminind care presupun o sldbire nefireasca. De exemplu."uriu. Dar acestefete au probleme cu distingerea .Dincolo de u. pur 9i simplu nu era in stare sd mdnince: sustineacd are repulsie fald de mincare. ba chiar si la celemai mici neajunsuri. acestas-a doved.rtatate 9i condiliile care favorizeazd asemenea probieme.".Pe care nu 9i le^puteaucalma ql p. S-a constatatcd nu pdrinlii exageratde exigenli joaci rolul cel mai important in provocarea pro6lu*. Cind acestedoui tendinle emolionale erau cuplate cu o nemullumire puternici in ceea ce privegte corpul 1or. Medicii de clinici abia incepuserdsi se preocupe de"aceastrproblemi. a se infuria 9i a le fi foame. o fetili de gaseani a izbucnit in lacrimi atunci cind mama ei i-a sPus si mearge sd inoate. (Aga cum ne Prevenea9i Bruch. la senzatia de foame. degi majoritatea aveau greutatea normal5.

chiar cind le pot desluseascd citi. 25% dintre copiii nepopulari in gcoalaprimari au renunlat la gcoali iirainte de terminarea liNici nu-i de miceului.agacum am vilzutin Capitolul S.ur"'* mai mi'incd deloc .. 9i . d" exemplu. nelinistite iau deprimate _ traincl doar o furfuni emoJionaldsubtilS.cd daci ne udr"ri* direct problernelor. copiii sint cei care .setetrag" . tipdBen la Jason.lt^"]::l:" iiyqe mmca exagerat".rrpArur"u lor decla. sPuse Ben cu un ton acuzator' ." Dupd care Benle indreap. comparativ cu 8% dintre ceitalgicopiia2.cei a cdror timiditaie repetatd ii face pe cei din iur s5 se simta stingherili 9i care au tendinta de a se izola." r. . au un repertoriu foarte limitat de reaclii. pu. O alti cale in aceastdluptd a" .geazd problerneie rle aii'rentafie. in schirnb.apia functioneazd mai bine. rni-a s. nu reugescsi aciic...tt'rnt singural.pus ea. in iegetele 9i bag6 *es". Ben se duce in sala de mese/acolo unde fason Chad minincd. observd sentimentelorfundarnentale." DOAR CEI SINGUR/ RENLTNTA LA FCOALA Aceastaeste drama din claseleprimare: Ben. are putini prieteni si tocmai a auzrt de la amicur lui ]ason cd nu se vor juca impreuli in pauza de prinz .'miinigi se prdbugegtein lacrimi... t Dar cind acestobicei de calmare interacfio neazlcu frustrdri_ le pe care le trdiesc fetele pentru a rdmine subtiri... Tiatarn. El igi linge rdnile.aru1ri".lJrdsc_tupeul pe care il ai!". O cercetarea ardtat ia.300 Al-fnbetul cmofional Cos tur ile analfabetisnnt lui emo f ional 301 Leon. plingind uqgr: Ben igi [ason I cnua se duc la el gi incearcSs5-i vorbeascd..Pentru ci m-ai min!it".dar de din sala fuge ignore si-i hotirit urechi.iroare.. . pu...Mi-ai zis toatd sSptdminacd o si te joci cu rnine 9i m-ai min!it.tdspre o masi goald.icire.seizoleazd" eslefelul in care transmit unele selnnale emofionale.intreab5 Tason. O asemeneaincapacitate d.inci smiorcdindu-se. invafd si se simti "u mai bine mincind.nrr. sau a scdpa de propria net'er.^telc'eficiente pentru aceasti categorie de fete.ra inceput va f. --' acestapoate deveni un obicei emolionar puternic intipdrit.pot avea neinleregericu iubitul fd_ rd s5-gi dea seama cd sint furioase. va in_ cepesd verse sau sh ia raxativeori sd facr foarte mult.iri"i.n. Sigur cd este un moment foarte intens. se duc la Ben gi ii spun ci fason e dispus si se joaceii cu el.lucru care in loc sd ii aline suferinfa. te..puiea rerne_ tlia aceacapacit'ate emofionali ce re lipsegte. smiorcdindu-se de .tapi"i. Dar Ben nici nu vrea sd audl 9i le spune sd-l lase ir.rr.aceastafiinci o posibilitate ci"e a simti cd existi un oare_ care control asupra sentimentelor cople. Rata renunl5rilor la studii printre copiii care sint respingi de colegii lor este de douE pind la opt ori mai mare fali de aceeainregiitratd in rindul copiilor care au prieteni. casS se ascundi in spatele lizilor de gunoi ale gcolii' un grup de fete care au fost martore la acest schimb de cuvinte inIeaica sd aibd un rol impdciuitor. fdrl u upuio ca la o solufie tu .ui.ii au tres_ coperit"... . copiii iespingi din punct de vedere social.xi" rou f"r gi simplu cremincaful fdrx m5surS. in schimb..e..eze eficient pentru o i.De ce?". loc in care niintr-un sdptlmind rare: imaginali-vd 30 de ore Pe iubegte! te meni nu DouS tipuri de reaclii emolionale ii determini pe coPii str ptitt a deveni nigte paria. lombinatia intre o constienhzare interioarr nesatisfrcdtoare ..-u.sint in stare sI iemnalele emoiicnale 9i scciaie.Dar ca sd reminf subtire. indifercnt dacd este vorba de l-'ulirnie sau rie ancrc..ea sesiza 9i de a profita de o astfel de gansi este tipici pentru copiii mai retragi.port p""_ tru a scipa de kilogramele acumurate in urma unei alimentatii nesdnitoase. Renunlarea la gcoaldeste celhai rnare risc irentru copiii cu probleme de adaptare in societate.. existd toate . ar trebui si i'crurjdi'strucfiu"i. cu Chad.in general.ffi.. A9a cum am vdzut.Dar dincolo de aceqti factori temperamentali. Cind copiii de gcoali cu prieteni pulini au fost intrebali cum s-ar manifesta dezgustul .ru. la problemede alim""..fi c:a pe care o areg cere. o amplific5.iuror..."fi". lor emofionale ar.i siabele capacitdii d5 3daptare sociali coriduce ra faptul c5 acestefete. credeLe.i""i sau de pd_ rinfi.ffi. o modalitate prin care acegticopii . . erev in clasa a patra. unul este sfirgeascd inciinalia ipre iegiri minioase 9i percepereaunei ostilitdli chiar 9i acolo unde ea nu existd de fapt.vrea sd se joacecu un alt biiat.i. sentimentul de a Ii respini 9i lipsit de prieteni este unul prin care fiecare trece la un mbment dat in copildrie sau in adolescenli. anxietatea 9i a fi ruginos in societate.ur". gtiu str o de_ pSgeascd eficient. Benigi ia capul ir. Ceea ce este insd cel tnai grditor in privinla lui Ben este incapacitateade a reacliona la efoittrrile lrri ]ason <iea indrepta lucrurile . atunci cind sfurt nernulfumite a" pri..t..ffi: te de a minca. Aceste fete trebuie sd invele sd i.. Cea de-a doua este timiditatea.i identifice sentimenteregi sd se calmeze sau sd-gistdpineascdmai bine relafiile.

a9acum am vdzut . in aceastdad.cei . sd zimbeasci 9i sd-giofere sprijinul sau sd dea sugestii ori sd incurajeze.Arde-i un pumn!.ur" tr". fiind totodatd deprimali gi sin- guri.. fiind .sd faci sd fie joaca mai amuzartt6".. in primul rind.sfirgescca peisoane izolate din punct de vedere social. erau incurajati se t" gindeascd Ia sugestii alternative 9i sd faci unele compromisuri (in loc sd se certe).. sd spund ceva face..iu mult mai bun al shndtdlii mintale de la L8 ani .consultanfi" ai acestui curs. cd nu gtiu sd piardd. cea nu este respectivl (chiar dlcd prietenia tele ANTRENAREA PENTR U PRIETENIE Existd speranfe gi pentru copiii respingi. i fi margin alizali sint potenlial mai mari pe masurd ce copilul intrd in virsta adulta. Afunci cind copiilor li s-a cerut sd interpreteze tristelea.amuzanli gi amabili". Dar copiii care sint respingi din punct de vedere social au doar jumdtaie din ganselecelor de-o virstd cu ei de a avea un prieten bun in acegti ani din gcoalaelementard. Pentru a evita stigmatizarea copiilor. statutul de piria.in clasa I treia 9i a patra gi le-a linut gasecursuri despre cum .azele in mod riscd singuri sint re ale vielii. De fapt. Desigur cd majoritatea copiilor vor sd cigtige un joc . apropierea de prieteni 9i tumultul din momentele de joacd glefuiescialentele socia_ le gi emolionale care vor duce la ait tip de relafii interpersonale mai tirziu. El i-a identificat cei mai neindrXgili elevi d..cum si ne rezolvim neinlelegerile giii ne impirtigim cele mai profunde sentimente . cei care au prieteni putini 9i timpurie. Stiven Asher.antrenamentepentru prietenie"..Un prieten conteazd. de exempl1. ci sint mult mai inclinati sa trigeze decit cei3lelut. reaclia copiilor evitafi a fost aproximaiiv urmdtoarea: .. in viald. in ciuda incapacitdtii lor de adaptare. cind cigtigi. acegti copii dispun de foarte puline criterii de i acliona emofional: ei nu par deloc amuzanfi 9i nu gtiu cum sd-i faci pe ceilalti si se simta bine si in largul lor.se dau mari. cei mai pufin populari au dat interpretdrile cele mai pulin convingdtoare. sx-si aminteascd si vorbeasci 9i sd sd asculte 9i s5-l puni intreblri ieluilalt copil in timp ce se ioacd.. a organizat o serie de . ei continud sd facd acelagi luciu care nu a funcfionat nici in trecut sau vin cu solufii gi mai inadec_ vate=. studierea copiilor nepopulari la joaci a au exemplu. .invdlam cum sd ne negociem relaliile intime .. mijoritatea copiiior pot sd isi relini reacliile emolionale pentru a nu submina relatia cu prietenul de joacd. prin care Seincerca si se afle ce anume se poate face pentru ca joaca sd fie mai plicut5.oiii de grddinifd li s-a cerut sd explice cdile prin caregi-ar putea face prie"tenisau ar putea s6 nu se batd. in care s-a ocuPat de copiii nepopulari 9i care se pare ci au avut rezultate poziiivea5. ii urmdregte in tofi anii de gcoald.dar fie cd ei cigtigd s-aupierd.prieteno9i.din primele noastre relalii apropiate cu prietenii de acelagisex.chiar cind toli ceilalgi mai solidi).url ceilalti copii se codescsd se joace avut rdspunsuri autodefensive atunci. In vreme ce copiii care nu au aceastdinclinafie spre viafa sociald . tr cazul in care nu erau de acord cu regula jocului. moarte o felul tot de boli de cronic sd fie afectali 9i A9a cum sublinia psihanalistul Harry Stack. Nu elte deci de mirare cd asemenea copii se simt neajutorati cind este vorba si igi facd prieteni. in toc sd invele noi abordrri in a-gi face prieteni. li s-a spus tufuror cd cei alegi sint un fel de .consecinlele faptului cd sfirgesc Pl". gi astfelrateazd una dintre Posibilitilile esenliale de a se dezvolta din punct de vedere emointorc spalionalas.ovadd de multd anxietate 9i de multe griji. Dar pe cei care sint in pernanenfd exclugi gi respinsi.. -erau invilali sd aclioneze in anumite feluri Pe care Copiii Asher le-a descoperit a fi tipice copiilor indrxgili. doar printr-o perioadd temporard de marginalizare. cd . in situalia in care doi copii voiau aceeasi jucdrie. ei au mimat gregit de mult mai multe ori decit copiii indrdgili. lalfi.rr.care p-ermanentau probleme de descifrur" de reacgie 9i la emotii .302 Alfubetul emolional Costurile analfabetismului emolional 303 gi furia pe chipul lor. E de infeles cd acei copii care sint respingi dau d. Copiii care sint exclusi din acest tdrim al in_ vifdrii sint inevitabil dezavantajali. psiholog la Universitatea din illinois. dureros. cit de popular este un copil in clasa a treia Pare a ii .sau vagi incercdri de a obgine ajutor din partea unui adult. liudin_ du-se peste mdsurd. copiii nepopulari .Copiii au mai inceicat sd creeze condilii agreabile social in timp cb ju- . $i.evxratdloterie de a fi pldcuti de allii.mai eficient decit evaludrile profesorilor 9i ale asistentelot decit rezultatele de la gcoali 9i IQ-ul 9i chiar mai eficient decit rezultateulterioale testelor psihologiceaa. acestlucru nu se iplica acelor copii .in f. inca_ pacitatealor sociald devine un fel de profefie. vedea ce a pentru copil celdlalt pe priveascx hrdgul atunci cind celilalt face bine un lucru. De exemplu. Cind unor. furia sau rdutatea.tttit'rdi..

Acest fapt reprezintd si alte riscuri: 90% dintre violurile petrecute in campusurile universitare se petrecin timp ce atacatorulsatt victima ." p" git in zece secunde.. u" *"i. rdmine problema care dintre cei ce se dedau acestorpldceri ademenitoavor aiunge la o dependen!5 serioas5? re. ca pe o modalitate de a-9i calma anxietatea. decit pentru .necd." ar. dar numai 1. se-aflauprinire cei popurari. Acest minicurs de infelegere cu ceilalti a avut un efect remarcabil: un an mai tirziu.prin progro*rr sdu.. ajung la un anumit dozai chimic ce poate potoli sentimentelede anxietatesau de melancoliecare ii chinuiesc.r_ iari in claselelor. un semn de speranli pentru majoritatea copiilor respingi este cd ei pot intra in cercul prieteniilor cu unels elemente emolionale de baz6 deja asimilate. drept pentru care cantitatea unei cutii de beie . allii pur 9i simplu pentru cd in felul acestaau mai ugor accesla cultura celor de o seami cu ei. Pentru majoritatea alcoolicilor gi drogalilor. Experienla drogurilor 9i a alcoolului pare a fi un fel de ritucuriodar din picate aceastd al de trecerela virsta adolescenlei. Rezultate similare au fost constatate si de stephen Nowicki. iar traficanfii sint un fel de model local de reugiti economicd.adicd a bea o cantitate enormd de bere.nici unul nu era intr-adevdr vedetd iegiti din comun. pe casete video in vreme ce incercau sd exprime prin expresia fefei fericirea gi tristelea g_i au fost invdtagi ia-si i*urrr. programe au dat rezultate bune intr-o proporlie . au fost inregistraf. incercfurdu-le. clasemai mari gi par a fi eficiente 9i de folos mai murt pentru copiii inadaptabili din punct de vedere social decit p"rrtr' cei fJarte agresivi. cam jumdtate dintre studenli si aproape 4A"i"dintre strrclentese imbatd cel pulin de doud ori pe luniae. O teorie gtiinlificd actual5 spune cd aceia care i9i fac un obicei din consumul de alcool sau de droguri. dar nici unul dintre ei nu mai era respins. care idealizeazd. peste 90% dintre adolescenfi au gustat aicoolul au devenit alcoolici.si care fuseseri aregi tocmai pentru cd erau cei mai .1 a constatat ci doud cincimi crintre studenli beau cite gapte gi chiar mai multe sticreodatd. unde drogurile se vind la colgul sfri'zii. din celeciteva sute de elevi din claselea 9aP- .a8. mai pufin de 5% au devenit dependenlis2.degi pufini dintre cei caplaseazd.au biuts0. Accidentele pricinuite de alcool sint cauzanumdrul unu pentru deceseletinerilor intre 15 9i 24 de ani51."i dir. de exernplu. Dupr care au pus in practicr acestetarente proaspdt invdfate cu un copil cu iare igi doreau sd se imprieteneasc5.alcoolici. In StateleUnite.drogui . riscul de a se ajunge la dependen!5 este mult mai mare. BAUruRA FI DROGIIRILE: DEPENDEAryA CAAUTOMEDICATIE studengii din campusul universitar spun n bea pind li se tnt. copiii care fuseserapregdtiti .in vreme ce rr6/"igi spun chiar .uncleva re incearcd sfirgescprin a deveni'alcoolici sau drogafi.De unde provine diferenla? Cu siguranfd cI aceia care locuiesc in cartiere cu o mare rati a criminalitalii. dintre milioanele de tare.legii.. Aceste programe (cel pulin aga cum au fost ele concepute pind acum) par sd funclioneze foarte bine mai degrabd in cazul elevi_ lor de clasa a treia gi a patra. numdrul tinerilor care se drogheazl a crescut foarte mult in anii 1980 9i existd o tendinld permanenti de scidere a virstei de la care se incepe si se consume alcool.Astfel. inceputul dependenlei se in anii de adolescenfd..4"/" americani care au incercat cocaina.Totugi. Copiii. zitate poate avea rezultate deloc pldcute pe termen lung.totul este o chestiune de regLre find.gi. folosescacestesubstanle ca Pe un fel de medicarnent. Aceastd metodd nu este o curiozitate izolati. una dintre tehnici: se pune un furtun de grddina h un butoi. La terminarea liceului.sau amindoi .atafeascd expresivitatea emolionald. in vreme ce in 1. minia sau depresia. psiholog la universitatea EmoryaT. pini ta legin.977 ta. Prin experienlele lor timpurii.befivi inriiti".. dupi care li se explica in ce misurd s-au descurcatbine.304 Alfabetul entotional Cos hr ile anal fabefismului entol ion nI cau Marococu c. siguq.'r"spir.unu din trei studenfi bea ca sd se imbete. Unii vor deveni dependenli dupi ce un timp au fost traficanli mdrunfi. citiva paria din punct de vedere social erau pregdtiti sd-gidezvolte ca_ pacitatea de a distinge gi de a reacfiona cJrect falade sentinren_ tele celorlalfi copii. LJn alt termen ar putea fi cel de . De faprt.. Un sondaj din 1993a constatatcd 35% dintre studenteau declaratcd nttrnai 10% ficeau asbeau ca sd se imbete. chiar 9i (poate mai ales) in cele mai elegante. in ansamblu. devenind tot mai clependenfi.p"op. $^semenea de 50 pind la 60"t y cregtereapopularitdfii copiilo.factor ce sPoregte riscul de a se ajunge la consumul de droguri in orice cartier.

Alfubetul emoltonal tea si a opta care au fost studiati vreme de doi ani. gdsind o reraxare dia.r. cel pulin pe termen r. dar cind beau alcool.cu pdrinfi alcoolici.r'p. un studiu de neuropsihologie asupra fiilor de alcoorici care la 12 ani dddea' se-r.. Cer mai adesea sint copiii .i. Acegti oameni (majoritatea sint bdrbafi) se pling in primul rind de o stare de agitafie. sentiment de bine de scurtd duratd in schimb"r pentru tot_ deauna a viefii.. Acest lucru ar putea explica de ce atit de murti tineri sint capabili sd incerce drogurile gi bdutura fdri si devinh dependenli. care ra rin_ au-apelat la biuturd pentru a-gi potoli nervii. existiEou6 cdi emofio_ nale care duc la alcoolism.pe care adeseao simt . agacum alcoolul le asigurd o linigtire imediatd a anxietelii. ardta cd biielii prezentau o prourtd funciio. O a doua cale emolional5 ce conduce la alcoolism provine dintr-o stare de agitalie puterrricd.u 9i u lobilor fron- 306 Costurile analfabetismului emolional 307 talis6. una incepe afunci cind cineva care a fost foarte incordat gi nelinistit in copilirie de obicei constati in adolescenld ci arcoolur ii calmeazd nelinigtea.l pendenfi se pare cd gisesc in droguri gi alcool o modaritate ra_ pidd de a-9i calma emotiile care i-au chinuit ani de zile. reaclia lor obignuitl la plictiseald . poate s5-l impingd sd-gi caute prieteni indoielnici .d:11"1 biologic al acestui tipar este o secrefie insuficientd de GABA.este o dorin!5 impulsivd de a cunoagteriscul sau ceva cit mai palpitant.Astfel. In timp ce depresia ii poate determina pe unii sd bea. precum gi o impulsivitate exagerat..alte puncte de vedere.. cum ar fi un ritm cardiac crescut ca reacfie la stres. .acolo memorindu-se consecinlele diverselor acliuni atunci cind se ia o anumiti hotdrire -. intr-adevdr._ dere psihologic..rimentatd dru a ardtat cr fiii cu tali alcoorici au un nivel scizut de GABA gi sint 6xtrem de nelinigtifi.OlO "::".i*u d. persoanelecu acesttipar mintal (care poate avea legdturd cu deficienlele de neurotransmilitori. ""fiJirirrig"ri Existd anumite tip3re emofionale care parsd-i predispuni pe unii s5-gigrseasci o arinare emofionatx mai a"griue intr_o anu_ mitd substanfddecit in alta.de obicei. hiperactiv intrind mereu in tot felul de incurcdturi.mai ales dacd au dat dovadd de o anxietate cronicd puternicd..." gte ii stabilizea zd dinil. .rrt:liisig"i. primul pahar"su.tulburare de personalitateantisociali"..#. Acegti copii de arcoolici beau pentru a se detensiona. a" exemplu.de impulsivitate gi de plictiseal5. De exemplu.Acest tipar se manifesti inci din prima copildrie. nivel inalt de tensiune..'in vreme ce altii devin dependenli de la bun inceput: cei mai vuln. dind dovadi de o inclinatie care. Principala sl5biciune este o impulsivitate nestdpinitd. ei poirrru. in utcoot. Un studiu f5cut pe 1300de rude de alcoolici a ardtat cd de fapt copiii de alcoolici risci cel mai tare sd ajungd alcoolici.Faptul cd nu suportd monotonia ii face si fie dispugi sd incerce orice. efectele metabolice ale alcoolului adeseainriutilesc depresia dupd o scurtd linigtire.u de anx"ietate. nu numai de alcoolss. s-a dovedit cd aceia care a\zeautulburiri emotionale mai p_uternice au ajuns 9i la un abuz de consum de substante . prea multe sedative cu alcool tocmai pentiu a-9i reduce starea de anxietate. AceastXdorin!5 nestdvilitd de calm pare a fi un factor emolional de naturd genetici in raport cu alcoolismul.a acestaeste un pact cu diavo-lul pentru o viitoare dependerigar. acelezone de pe creier care ar fi putut ajuta la potolirea anxietSlii sau la controlarea impulsivitilii i-au aiutat mai pufin decit pe alti bdiefi. Un stu_ . serotonind si MAO) constatdcd alcoolul le poate potoli agitafia. funclionarea lor deficitari poate duce la o inclinalie spre alcoolism. 9i nu depresia.uneori ajungindu-se la delincvenli sau la diagnosticul de . acestlucru asociat cu impulsivitatea lor fireasci ii face sd aibd o inclinalie clari spre a abuza de o serie intreagd de droguri puternice.". $i cum lobii prefrontali au un rol important 9i in funclionarea memoriei . ajutindu-i sd ignore dezavantajele pe termen lung ale bduturii. tric Institute si la crinica din pittsburgh: .lp""rr" cei care au o predispozilie biologicd.uy:. copilul fiind dificil 9i greu de stdpinit in gcoalaprimarS.... bdieli . un factor . cercetdtorii au ajuns la concluzia ci alcoolismul ce se dezvolti la aceste persoaneestede fapt un .u .irr!rJ. Ei sint vulnerabili si din.medicamentautoadministrat impotriva simptomelor de anxietate"57.u. S:t cum spunea Ralph Thrter.care regreazdanxietatea . niverul de GABA cregte9i anxietateascadess. Ca adulfi. aga cum am vdzut. Cei care se apucd de bluturd considerind-o un paleativ emolional o fac cel rnai adeseapentru a-gi calma anxietatea.psiholog la Western psychia_ . m-am simtit normal pentru prima datd. o cu toful alti categorie de droguri sau de. un neurotransmifitor. Multi dintre cgi care au fost la dezintoxicare mi-au spus: <Atunci cind am luat droguri pentru prima dati.o..ozdde dro_ guri are un impact coviriitot ceeace nu se intimprd cu ceilarti.prea pufini .

mai recent.a renuntirii la gcoald. Furia permanentd poate duce la un alt tip de susceptibilitate. ceea ce-i face pe ceilalli in societate. s-au declarat tot felul de . au mai multe probleme de comportament. probleme de care unul din doi americanisuferi de-a lungul viefii. Ctr toate cd predispozilia de a abuza de substanle nocive poate fi in multe cazuri determinati de creier. bdtei 9i amenin!5ri corporale62' gxista insi 9i rolul pe care il joacd competenla emofionali. asemeneaprobleme. Un studiu fdcut . cum ar fi frecvente furii necontroiate sau distrug"ti d" obiecte.sentimentele care ii indeamni pe oameni sd se . s-a ardtat cX peste jumdtate dintre pacienlii unei clinici tratali contra dependenlei de cocaine fuseserd diagnosticali cu depresii grave inainte sd ajungi dependenfi.indepdrteazd. O cale de intervenlie ar fi. formele de exprimare a_cildurii pirintegti. O parte dintre pacienli spuneau cd opiul ii fdcea si se simtd in sfirgit normali 9i relaxati60.Y{ DRUM in ultimii zece ani. abuziv6.rdzboaie".sau haoticd sau intr-un cartier sdrac inlesat de delincvenli gi de trafic de droguri.. tendinfd care se prelungeqte 9i seriosviala de la virsta adolesceifei. desigur.drept pentru caie se bizuie tot mai mult pe pedep. adaptare de pozitivi ciiate sd se ipropie. cu atit dependenta era mai puternic5se. impotriva violenlei. inainte ca obiceiul sd devind unul inrdit. dupd ce problema in cauzd a cdpdtatdeja proporfiile unei epidemii gi s-ainriddcinat in vielile tinerilor.. abilitatea de a-gi reveni rapid din supirare gi. cu cit depresia fusesemai mare. adicd echivalentul rezolvlrii unei probleme prin trimiterea unei ambulante pentru a salva in loc sd se facd un vaccin care ar fi izolat boala de la inceput. mai nelinigtili 9i iiii ratu.9i care poate fi decisiv in d. Dar marea majoritate a copiilor infrunti asemeneadificultdli caPaavantaje.cel pulin temporar.i inci de la cinci ani sint mai trigti decit cei de seamalor care o duc mai bine. este loteria genelor . ar fi fost mai bine sd urm6m un sistem preventiv. dincolo de forlele familiei si de cele economice. Aceste capacitSli emolionale elementarese pot invSla ca remediu in programele de tratare contra drogurilor 9i alcoolului. pe lipete. o g.eterminareamdsurii in care orice copil sau adolescent este influenlat de acesteprobleme spinoasesau gdsegteo posibilitate de a le supraviefui. a9acum am vdzut in Capitolul 14. incredere in sine.Apdsareasdriciei afecteazd familie: se impulineazd. mamele iir. fiind firi soli 9i faia stuiUd). de a scdpade starea de depresie gi de potolire a furiei .uv5 boali mintald aratd cd pin. s-ATERMTN ar c1." urpr". pers€verenld optimistd in fala egecuriior 9i a frustrdrilor. oferindu-le copiilor nogtri capacitateade a infrunta viala 9i sporindu-le 'ansele de a evita toate acestesitualii dezastruoase6l' Concentrindu-md asupra locului deficitelor emolionale 9i sociale. Sdrdciain sine di lovituri emolionale serioasecopiilor: comai speriali.dar chiar 9i atributele temperamentale se pot schimba in bine. in general.autotrateze" prin bduturd sau droguri pot fi stdpinite fdrd sd se recurgi la medicamente.ffi"!#i!i. un antidot direct impotriva deprimlrii. Dar in afard de acestetactici unor nagtere (caresint tot mai pulin fuate in seamdpe ordinea de zi social5) existd tot mai *. In schimbul acestortot mai numeroase. o fire fericitd.t tot mai deprimate (de obicei.. impotriva sarcinilor adolescentelor.308 Alfubetul emotional Costtrile analfabetismului emolional 309 medicamente ii linigtesc pe deprimafi .tlt" lucruri ce le pot fi oferit€ copiilor spre a-i ajuta si infrunte mai bine asemeneainabiliteli irnpovdritoare' sd luam cazul unor tulburdri emofionale. Ele sint interventii in momente de criz\. Ar fi mult mai bine. Conform unui studiu.rlzboaie" .l 9i aceia care au de infruntat celemai cumplite situafii au tendinla sd dea dovadd de Acest lucru Presupuneo capacapacitaliemolionale esenfiale63.cea politici 9i eradicareasdriciei gi a altor condilii socialecaredau economicX. Dobindirea capacitdlii de a trata acestesentimente. Sentimentul cronic de nefericire ii pune pe oameni in gi mai mare primejdie de a deveni dependenfi de stimulenli cum ar fi cocaina.Evident ci multe dintre aceste fdrd sd aibd aceste citdli sint inndscute.a drogurilor gi.in cadrul discutiilor membrilor organizaliei Alcoolicii Anonimi.nu inseamnd cd neg rolul celorlalli factori de risc cum ar fi dezvoltarea intr-o familie divorlatd . firegte. asa cum s-a demonstrat de zeci de ani incoace. dacd ele ar fi dobindite mai de timpuriu in via!5.nevoia imperioasXde a lua droguri sau de a consuma alcool inci din start..de a calma anxietatea. Studiereape termen lung a sute de copii cresculiin sdricie in familii abuzive sau de citre un pdrinte i. Problema in asemenea campanii este cd ele vin prea tirziu. Intr-un studiu ficut pe 400 de pacienli tratati pentru dependenla de heroind gi de alte derivate ale opiului. cel mai evidenliat tipar emolional s-a constatat a fi dificultatea de a sthpini minia gi accesele de furie.

Cu acesteriscuri in gind. dar sint unele.ca parte a educaliei sexualesau medicale.310 Alfubetul emolional emolional Costurile analfabetisrnttltti 311 pe un esantion reprezentativ de 8 098 americani a constatatc. carepot fi prevenite. numdrul lor crescind cu aproximativ r0% pean. estecel care a fdcut aceststudiu gi care mi-a spus: .dar majoritatease simt neocrotifi. Marea intrebare rdmine ce am fi putut noi sd facem mai de timpuriu in viala ei pentru ca ea sd nu ajungi in aceastd prdpastiefdrd fund?" Acelagi lucru estevalabil si pentru actelede violentd si intregul gir de pericole cu caresint confruntati tinerii din ziua de azi. inregistrind 60% dintrt' toate tulburirile psihice si 90"/"dintre cele mai grave 9i cu urmdri cumplite. Multe dintre ele insd . Informatiile nu sint de ajuns un caz instructiv ar fi abuzul sexual asupra copiilor.s-au dovedit a fi ineficiente.Cetre 3t) de ani. creindu-seo mini-industrie educalionald.i 48o/"au suferit de cel pufin o problemd psihiatricd de-a lungtrl vietii lorfl.ttervenim de timpuriu in viafd. spre disperareaeducatorilor.. pe copii si discearnd intre atingerile . o fatd care sufera de fobie sociali incd din clasaa gasea se apucd de bduturd din primii ani de liceu pentru a-si stipini anxietitile sociale.si ameninfe ci vor povesti ce s-a intimplat gi realmente sd spund ce gi cind li s-a intimplat. fie ale unui potenlial agresor de copii66. Ei aveaunevoie de o ingrijire intensivd.pentru a-i aju" ta pe copii sd facd ceva astfel fircit sd nu ajungi victime fie ale Cel mai durului gcolii. mul. r5u este cd dintre acegti copii care au urmat un asemeneaprogram elementargi care apoi au devenit victime ale unui atac sexual.inclusiv multe dintre cele mai m-arcante ori mai des utilizate . Un studiu efectuat asupra pedofililor de patruzeci de ani aratd ci ei au in medie cite o victimd pe lund inci din anii adolescen!ei. Copiii careau urmat programe mai complexeau fdcut de trei ori mai multe reclamafii decit cei care nu au fdcut un asemenea curs.dar abordarea optimd ar fi fost prevenireape cit posibil a acestorprobleme incd de la inceput.se pare chiar cd au sporit posibilitatea aparitiei unor probleme pe care trebuiau sd le rezolve. de exemplu.sociolog la universitatea dln Michigan.sau de fapt.Trebuie ra i. Un raport in legdturd cu un gofer de autobuz gi cu un profesor de informaticd dintr-un liceu dezvdluie ci fiecare dintre ei a molestat cam 300 de copii in fiecare an .993. incapabili si rezistepe cont propriu gi izolafi prin ceea ce li s-a intimplat. avertrzindu-i asuprh pericolelor care ii pindesc gi incurajindu-i sd le spuni pdrinlilor daci li s-a intimplat ceva suspect.sd lipe sau si se zbat6.i pedofili fac sute de victime.Dar un sondaj nalional ficut pe 2 000 de copii a aritat cd acestcurs elementarera doar cu pulin rnai bun decit nimic . Acest ultim avantaj .bune" si .Pirinfilor li s-a cerut sd isi informeze . In schimb. Majoritatea acestorprope informatiile fundarnentale in legSfuri grame se concentreazd..informarea in legdturl cu molestarea suferitd . copiii cirora li s-a linut un curs mai complex inclusiv referitor la anumite competenle emolionale 9i socialeau fost mai capabili si se apere impotriva ameninldrii de a deveni victime: au reugit sd ceari sd fie ldsali in pace. Cel mai grav afectali au fostl4'/" dintre ei. I{onald Kessler. aproximativ 200 000 de cazuristudiate atent au apdrut numai in statele unite. multe gcoli au inceput si ofere programe de prevenire a abuzului sexual. cei care au relatat pirinlilor ce se intimplase au fost cu jtrmdtatemai pulini decit cei care nu urmaseri un asemeneaPrograp. intre timp a devenit alcoolicdsi drogatx gi este deprimatd.esteincd temdtoare.o parte.pentru cd existi o piafd de desfacere. Programele educalionalepentru prevenirea unor anumite probleme cum ar fi drogurile sau violenla au proliferat foarte muit in ultimii 10 ani. intre altele)65. gi anume drogurile gi sexul in rir:rdul adolescentilor. De exemplu. Desigur cd nu orice dezechilibru mintal poate fi prevenit. cu abuzul sexual. pentrtr cd viata ei esteo mizerie. Nu existd un profil unic al co- pilului vulnerabil la abuzuri sexuale.rele". mai riu decit nimic . atunci cind vine la noi la cabinet. in 1. molestarea a iegit la lumind numai dupi ce unul dintre bdielii care fusese molestat de profesor a inceput si-gi molestezepropria surioard6T. care atr avut trei sau mai multe probleme psihiatrice deodatd. majoritatea experlilor sint de acord cd intre 20 si 30% dintre fete 9i cam jumdtate din numxrul bdiefilor sint victimele unei forme de abuz sexual pind la virsta de 77 ani (cifrele cresc sau scad in functie de felul cum se definegte acest abuz sexual.gi totugi nici unul dintre copii nu a reclamat.este un mijloc preventiv intr-un sensgrditor. in vreme ce estimSrile variazd. invSlindu-i.. 9i chiar multe. ci expunerea se fdcea la diverse niveluri de-a lungul anilor de gcoald. Cum de a funclionat atit de bine? Aceste programe nu expuneau toati problematica dintr-odatd. Acesta era grupul cu cele mai multe necazuri.

rlsului ar fi cunoagtereadiferenlei dintre sentimente gi acliut'ti gi invSlarea de a lua hotiriri emolionale rnai bune. ie gti" . Alegerea problemelor specifice impotriva cdrora se pot inocula capacitilile emofionale este aproapearbitrar5 . identificarea. ur. mod pozitiv. cor.sorliu cle cercetXtoii a studiat acestpeisaj. competenlelesociale si emotionale au contat enorm. intr-un proiect de cinci ani sponsorizat de fundafia w. Dar in misura in care deficienlele emolionale sporesc riscul copilului . profesori gi pdrinli cdrora li s-ar putea adresa.buie sd congtientizezecind o asemeneasituatie inseamnd'cel-.spunindu-i: . mai intii prin controlareaimpulsurilor 9i apoi prin identificareareacliilor alternative gi a consecintelorinainte de a acliona.. acoperita intreaga listd a capacitdfilor cheie interpretate ca elernenie de inteligenfd emofionald.. dar si destuld incredere in sine si capacitatea de a acliona in asemenea momente. de a-i face mai increzdtori 9i de a nu se invinui pentru ceeace se intimpli. Mtrlte competenle sint interpersonale:interpretareaindiciilor sociale. (Yezi Anexa D pentru lista completd.T. cum ar trebui el si arate pornind de la acele'evaludri imparliale care s-au dovedit cu adevdrat eficiente. politica sdriciei si cultura strXzii.ul"i." Apoi.nu prin excluderea altor rdspunsuri. s5-gi exprime drepturile 9i lr nu fie pisivi.i emolionad-ea rezistala influenlele negaatentd. dach li se va $i intimpla ceva riu e mult mai probabil ca vor povesti.9i am vizut cI intr-o mare mdsuri __ atenlia trebuie sd se concentrezeasupra remediilor emofionale. Nu e suficienl ca un copil doar sd gtie ce e . indiferent ce problema anume trebuie prevenit5. Acest lucnr presupune nu numai congtientizare. Urmdtoarea intrebare este cum ar putea ardta educalia in domeniul emofional. celc mai bune programe ii invatd pe copii sd-giimpund punctul de r'-edgre. abordarea lucrurilor din perspectiva altora .capacitatea le. controlul asupra impulsurilor gi aminarea recompenselor.in afari de aceasta. sarpesau sinuciderein aceeagi cini nedorite la rrirsta adolescenfei rioadS.i le apere Programele cele mai eficiente au suprimentat apoi informafiile referitoarela abuzul sexual gi invilarea abiiitdtilor esenliale emofionale 9i sociale.strpinirea stresului gi a anxietefii. Nici un singur asupra unei tip de modalitate de a interveni 9i nici concentrarea singure emofii nu poate pretinde cX rezolvd intreaga problemi. ir"b"*ri. Din acestemotive. distingind elementele active ce pireau cruciale in reugita unor asemeneaprograme funcfiona1e68. Grant. Cercetatorii au ajuns la conclu zia cd. chiar si itr fata unui adult care poate incerca sr-l iinisteascd. micar pentru majoritatea problemelor pe care Ie-am discutat in acestcapitol. de fapt.r6u" in privinla pipiitului.ur" I sint limitele si si . Acestea sint capacitdlile emolionale si sociale cheie pentru intreaga viald gi presupun cel putin remedii parfiale.de exemplu. intervenind in diferite proporlii destinul biologic.bine" 9i ce e . exprimarea si stdpinirea sentimentelor..cazurile sint similare in ceeace privegte rolul jucat de competenleleemolionale gi sociale.372 Al.. cauzeletuturor acestorprobleme sint complexe. ascultarea tive. ci prin gisirea lor impreun5.i inlelegerea comportamentului acceptabilintr-o anumitd situatie.r rdu sau nepldcut chiar inainte sd inceapi pipdielile. simfind cd existi o intreagd relea de iprijin. Sigur cX. .Aceste programe i-au invdlat pe copii si giseascd anumite cdi de a-gi rezolva conflictele interpercor.fabetul emofional Cos t u rile analfab etist nttlu i etno! iona I -1 ^a^ lJ copiii mai in aminunt despre ceeace sint invdfafi la gcoald(tr piii ai cdror pdrinti au procedat a9aau rezistatmai bine amenirrtirilor si abuzului sexual). dacd nu pentru toate. copilul are nevoie de un inireg sir dc modalitSli de a opri ceeace este pe cale sd se intimple -"de la a fugi pind la amenintareacu reclimafia.)6e Capacitdlileemolionale presupun gi congtientizarea de sine.To1uf e in reguld. dinamica familiei.o capacitatecheiein controlurui i*p. Ingrediente active Asemenea constatdri au dus la o alti perspectivd asupra ingredientelor ce trebuie conlinute de un progru* optim du pr"venire. Ei tie.

" ." . Mai aproape de noi. Astdzi au moralul ridicat: ...Zece:linigtiti. g5sirea de solulii creatoarepentru problemele sociale.Dezvoltarea sociald" la. . A9a cum am vdzut in Capitolul 15. mai recent..Patrick. clidirea. Pe mdsurd ce-siaud numele." .T. Alfabetizarea emolionald este la fel de importantd ca 9i invhlarea matematicii 9i a cititului.Strategiapresupune includerea tensiunilor gi a traurnelor din viafa copiilor ca subiect pe ordinea de zi. in acord cu ideea lui Howard Gardner. este vineri.. consorliul W... consumul de droguri.cum se face de obicei la gcoald..Nicole. in prezent. Denumirea acestor cursuri merge de la . unu inseamnd prost-disprts) zece. creatoareaprogramei de $tiinfa Sinelui 9i fondatoare a Nueva School: .Prezent". fericitd. Asa cum am vizut in capitolul precedent. 15 copii din clasaa cinceastau pe jos in stil indian.renuntareala gcoal5 gi. Universitatea Illinois din Chicago. catedra de psiliologie (M/C 285).care suslinea ci existd mai multe feluri de inteligenfd.drficlli". invidia.]essica. stdpinirea furiei.gcoali amplasatd in ceeace a fost cindva marele conac al familiei Crocker..Capacitilile necesare in viatd" 9i pind la .960.7007 West Harrison St.Pornind de la acestprincipiu.addpostegteo gcoaldparticulard. Cursurile de alfabetizareemotionali au rdddcini indepXrtate in migcareade invdfXmint-afectiva anilor 1.. a apdrut noua generaliede modalitdti de intervenlie.cu energie maxim5. dinastia care a fondat una dintre cele mai mari bdnci din San Francisco.inteligenfepersonale". Sau cum spune Karen Stone McCown." Este ora de $tiinfa Sinelui la Nueva School. ca para spori nivelul competenleisc-rciale te componentd a sistemului lor de educalie obignuit .Invdfitura nu se poate face izolat de senti- mentele copiilor. Grant a fdcut un studiu al programelor de prevenire si a constatat cd sint mult mai eficiente atunci cind se ocupd de cheia competenlelor emotionale 9i sociale. sarcina. cum ar fi controlarea impulsurilor.cele proprii gi cele care apar in cadrul unor relafii. ci spun un numir care indicd cum se simt.$ colarizarea em o ti iI o r 315 $ colarizareaemofiilor Prhtciltnla speranfd n unui poporconstd httr-oeducan tineretuluisdu. . tie corectd ERASMUS E un fel mai ciudat de a striga catalogul.Studiul social9i emofional".Migcareade alfabetizare emofionali a scosin eviden!5 termenul de educatie -in loc sd afectiad fie folosit afectul pentru a educa.Ideea la vremea aceeaera cd lecfiile psihologice 9i motivalionale erau mult mai profund invXlate dacd presupuneari o experienld imediatd a ceeace fuseseinvdlat in teorie.nu doar ca un remediu pentru copiii careau probleme sau sint definili ca . intervenfiile destinate inilial a se concentra asupra anumitor deficienle ale capacitdlilor * Pentru informalii suplimentare referitoare la cursurile de alfabetizare emolionali apelati la: The Collaborative for the Advancement of Social and Emotional Learning (CASEL) (Grupul de Colaborare pentru Progresele in invilarea Sociald si Emofionali). aceasti temX cere ca profesorii gi elevii si se concentrezeasupra structurii emolionale a viefii de copil .." .Zece:sint in al noudlea cer. Prin natura sa. care oferd ceeace poate fi numit un curs model de inteligenld emolionali. Subiectul $tiinfei Sinelui il reprezintd sentimentele .violenla. care a inceput sd se rispindeasci in gcolilede pe ambele coasteamericane*. Profesorii se referd la cazuri reale suferinla de a fi izolat."l $tiinla sinelui este un adevdrat pionierat.lucru care de obicei este ignorat in majoritatea celorlalte gcoli americane.esteeducat afectul in sine. seTolosegte termenul de. IL 60606-7737 .Noud: incintat. ci ca un set de instrumente si elemente esentialede inlelegerepentru orice copil.. In unele. elevii nu rispund cu . care seamdndcu o versiune in miniaturi a Operei din San Francisco.Firul comun estescopul de gi emolionale la copii. neinlelegerile care pot si degenereze in bitii in curtea gcolii. pufin emofionat... ." . Chicago. o idee incd incipientd. multe dintre acestecursuri 9i zelul de a le rSspindi provin dintr-o serie de programe de prevenire deja existentein gcoli. fiecarein parte avind o anumitd lintd: fumatul la adolescenfi.

Rahman. In vreme ce substanla zilnicd a alfabetizdrii emolionale poate pirea foarte banald. sd fie predate de cltre profesori obignuifi. gi cu Tucker. Un singur puzzle este aproape terminat. mai mult ca niciodatd pentru viitorul nostru.Astea trebuie si le puneli invers. termind in doar citeva minute.in acele momente din viala tinerilor cind incep sd se confrunte cu ele. Acesta se dovedegtea fi un moment de fumurd in ora respectivd." Dintr-odatd.. cine din grup preia organizarea. Intr-un minut gi ceva este clar cd unul dintre grupuri va fi mult mai eficient ca echipi.. Aceste intervenfii bine conturate. cerceteazd. fiecdreiadindu-i-se o anumitd mas5. supune informalii referitoare la probleme cum ar fi SIDA.Cei putefi sd ii ajutali pe cei care inci se mai strdduiesc. Sean.isi di seama de nbua imagine 9i piesele se potrivesc pe loc in primul puzzle gi apoi 9i in celelalte. obiceiuri neurale aplicabile in momentele dure de frustrare sau de suferinte. Aga pot fi intipdrite invXldturile emofionale. aqezindfiecare piesd lingi pdtratul parlial terminat de care aparlin gi fiind foarte dezamdgili de fiecare dati cind nu se potrivesc. Ei sint in mod clar frustrali. cu pdrul lui blond gi frumos pieptdnat.Acest lucru se intimpl5 in mare parte pentru cd.Fii responsabil". in loc de a trata constringerile existenlei de zi cu zi ale copilului ca simple intruziuni irelevante sau. urmdtorul pas este generalizarealecliilor acestor programe specializateca masurd preventivd pentru tofi elevii. cumva. de a le incredinla diverselor pirghii disciplinare ocazionaieale consilierilor gcolari sau ale biroului directorului. . Un grup de elevi din clasaa cincease pregdiegtesd joacePdtrdleleleCoopbrdrii. ilr urma lecfiilor de abordare in echipd pe care le-au primit. au fost executatede psihologi cercetdtori ca simpld experienfi. care ali terminat Jo-An Vargo.. cum ar fi agresivitatea sau depresia. pot deveni extrem de eficiente ca element de proteclie pentru copii. rezultatul . mai existd 9i un alt schimb de experienld extrem de intens. Orele in sine pot pdrea la prima vedere plicticoasegi cu atit mai pufin o solulie pentru problemele dramatice pe care le vizeaz\. Dupd care. aratd doud piese din afara pdtratului gi sugereazl. drogurile si altele asemenea. frenetic piesele de pe masdnabordeazdtoate posibilitSflle. Noul punct de pornire in alfabetizareaemotionali la nivelul gcolilor face din emolii si din viafa in societateo temi ir sine. din cite ne mai amintim. profesoara. inalt gi cu o claie de pir negru pe cap. TensiuneaslSbegte pulin atunci cind Rahman ia doui dintre piese gi le pune in fata ochilor ca pe o mascS. cind duc la izbucniri. O abordare mai sofisticatd gi mai eficientd de prevenire pre-. creierul le reflectd ca fiind cdi. LECTIADESPRE COOPERARE Si compardm un moment de la o ord de Stiinta Sinelui cu ceeace fdceamnoi la ore.Fairlie gi Rahman trebuie incd si gdseascd coordonareaideald pe care celelalte doud grupuri au intuit-o imediat. UN PUNCT DE CONTROI'ERSA Dar pe mdsuri ce orele continuS. de exemplu. i : Trei observatori care sint familiarizali cu jocul au cite o foaie de evaluare pentru a consemna.ceeace. observatorul grupului.6 Alfabetul emolional $colarizarea emoliilor 377 emofionale gi sociale care genereazi probleme. lecfiile impdrtrgite sint scurte dar grditoare.fiinle umane decente. poarti un tricou pe carese afld motoul. care.. incetul cu inceful. Cel de-al treilea grup inci se mai zbate. Un al doilea grup depune eforturi solitare.31. in principal.un joc in carefiecareechipd trebuie sd aranjeze piese de puzzlq Ei trebuie sd lucreze intr-o linigte desdvirgiti 9i nu sint permise nici gesturile. tot puzzle-ul. si chiar 9i acestaaratd mai curind a trapez decit a pitrat. dar nu se ajunge nicdieri.conteazd. Subiectul principal insd gi mereu important este competenfa-cheieprin care poate fi depdsitd orice dilemd specific5: inteligenfa emofionald.. fiecare lucrind separat la propriul puzzle.colegii chicotesc.cine e clovnul. cu chipul schimonosit de concentrare. Rahman.:.. asemeni unei bune copilirii petrecute acasi. Tucker. ProfesoareaJo-An Vargo imparte clasain trei grupe.Se pornesc aplauze spontane cind ultima piesd igi gdsegtelocul gi se termind si al treilea puzzle.ii incurajeaz6. paralele. predate in mod regulat gi menlinute de-a lungul mai multor ani. ii diminueazl rolul oficial. incep si lucreze impreunS pentru a completa primul pdtrat gi continu5 pind ce termind." Dagan se duce cdtre grupul care inc5 nu a terminat. sint antrenali in nesfirgite disculii asupra regulilor in privinfa interdicliilor gesticuldrilor. iar 9i iar. cine intrerupe. pe misurd ce aceastdexperien!5 se repetd. Elevii impr5gtie pe masd piesele de puzzle gi se apucd de treab5.

Mi se pare cam exagerat. Tucker trecuse numele lui Rahman in coloana cu . da.. se intorc gi se gribesc la rindul lor spre ugX. De exemplu.. . transmiterea unui mesaj <puternic> intr-un fel care il face mai dur pentru ascultdtori. Biiefii.N-aveaidecit sd faci asta mai devreme" .pur 9i simplu sd ii oferi piesa. zise el scdrpinindu-se in cap pentru a-gi ilustra nevinovdfia.Nu e o critici . Nu l-ai atacat.Ecu ochii pe foaia de evaluarepe care Tucker a completat-o gi care . insistd Rahman vehement.$i fi s-ar fi zis <Fdrdgesticuldri!o. . Ce ai vrut sd spui de f. Tircker.apt?" .El a zis cX asemenea cuvinte negative cum ar fi indisciplinat i se par nedrepte.A.Sau inci vd deranjeazd ceva?" . . .simte cd ai folosit un cuvint negativ ..Cineestenedisciplinat?" Vargo.. protesteazd ciplinat e atunci cind ne concentrdm cu tolii serios pe ceva. POSTMORTEM: O CEARTA CARE N-AMAI IZBUCNIT in vreme ce un nou.incearci sd spui ceea ce doregti cu un ton care sd riu sune a critic5".Ba tocmai cd esteun fel de a gesticula".. . ilr vreme ce ceilalgi elevi i9i strinseserdpiesele de puzzle. Ceea ce de obicei duce la escaladarea conflicteloq.." Vqrgo fi:rcearcio noud leclie emofionald.ali colaborat foarte bine . mi simt bine". ci si rezolvi neinlelegerea gi resentimentele inainte si se ajung5 la o ceartdputernic5.cel pulin dupi pdrerea me a ... spunindu-i lui rucker: .cu voceadeja calmatd. contrazicindu-se.nedisciplinat.Aga cum gtie orice profesor bun.Necomunicarea. Tucker. Tucker di 9i el din cap zimbind.se maimuldregte in mod caraghios." Rahman rdspunde cu un ton furios: . in asemeneamomente. iar eu fac aqa".Sepoate oferi o piesd ..intreabd Vargo.indis.. face o presupunere. un schimb spontan de replici aprinse.... Atunci cind !i-ai dus piesele de puzzle la ochi.grup igi cauti locurile pe scaune. " Vargo subliniazd o modalitate pozitivd de a vedea lucrurile.. Rahman nu inghite gdlugca. drept pentru care graviteazd in jurui mesei lor. pe foaia c-le evaluare.iispuse lui Rahman:.. tu n-ai spus indisciplinat in sensul rdu al cuvintului.degi inci nu s-a pomenit . spunindu-i lui Tucker: .Asta ar fi indisciplin5.318 Alfubetul emolional $colarizareaemofiilor 319 . Existd urme ale acestor prime leclii in felul in care Tucker 9i Rahman gi-au stdpinit disputa.. ." Elevii de la orele de $tiinla Sinelui invali cd important nu este si evili complet conflictul.Mi-a pldcut cum !i-ai suslinut punctul de vedere in disculia cu Tucker. amindoi au fdcut eforturi pentru a-gi exprima punctul de vedere intr-un fel care sd nu in- .pofi pur simplu sd pui o piesd acolo unde crezici se potrivegte.a provocat in realitate tensiunea intre Tucker si Rahman. lecfiile date in asemeneamomente pline de scintei rdmin in memoria elevilor.Incercind sd ajufi. dar are deja un ton mai calm la rindul lui. Aceastd micd melodramd din cadrul clasei a ajuns la final..a face tot felul de presupuneri.. ili dai searna cit efect au ivut lectiile deja invdtate gi de felul cum pot fi invdfate noile lectii intl-rl mod mai profitabil." Rahman mult mai la obiect acum. Schimbul aprins de replici si linigtirea erau determinate de ceea ce bdielii inv5laserd deja despre rezolvarea conflictelor. spune Vargo.Vd simliti mai bil:re?". tragerea unor concluzii pripite. Vargo disecd Ceea ce tocmai iegisela iveald.Dar".isi bulbucd ochii 9i igi umfld obrajii .. ..dar..Arfl vrut sd spun cd nu era chiar o indisciplind graad". dar ai transmis un alt mesaj asupra felului in care discutafi.si dai 9i cuiva ceeace crezi cd ii trebuie fdrd sd gesticulezi. sigur cd minia lui Rahman merge dincolo de ceeace estesau nuo formd de gesticulare. spuse Rahman cu o voce mult mai blindd acum. . rdspunse Tucker. Acesta este un incident crucial. Nu-i asa?" Ambii biieli au dat din cap afirmativ. observind cr Rahman se uitd la formularul acelaofensator.Tuckerincearci sd spund ci lucrul ce poate fi considerat ca o indisciplini poate fi 9i ceva care destinde lucrurile intr-un moment dificil. . observd tot mai marea agresivitate din timpur schim-vargo bului de replici..spune Vargo.Nu-i place sd i se spund aga. Tucker a socotit cd este o indisciplind.asta ru inseamnd cd gesti culezi. degi nu este pldcut si fii etichetat drept indisciplinaf. Rahman simte nevoia sd-i auzi gi sd-i accepfi sentimentele.in privinta lui. ii spune Tucker lui Rahman cu un ton emfatic si apdsat." Apoi adaugd cdtre Rahman: . ai pirut mai curind frustrat gi voiai sI destinzi pulin atmosfera. pentru cd nu fi-a inleles intenfia. simfindu-se ascultat gi infeles.. este:. observind cd toati lumea deja iegise din clis5.

. .lecliile sint surprinzdtor de sofisticate. sXinvinovSlesti sau si sari la atac.Prietenii mei fumeazd gi incearcdsI md convingd gi pe mine"). cind este mai mare nevoie de ele..in sala de mese. pentru ca momentele cum ar fi conflictul dintre Rahman gi Tucker sd poatd deveni unele profitabile. cd sint izolafi..School.ci modalitdti de a reactiona in asemenear momente. in autobuzul spre gcoald.Inima bate foarte repede. . asta indici faptul cd se simt groaznic . care este flexibil. Daci sint in clase mai mici." Pentru cine este familiarizat cu hcegti blieti dificili de clasa a cincea.. lucrul cel mai remarcabil este fapful cd atit Tucker cit gi Rahman au incercat sd igi expuni punctele de vedere fird sd se ir:rvinovdfeascdunul pe celXlalt. Punind acesteinstrumente in acfiune.sd se insulte sau sd !ipe. prieteni imaturi.la un prieten acasd. privindu-se unul pe celdlalt.N-afi vrea si discutim despre felul cum vd simlili azl?" Daci unul dintre elevi doregte si rispundd (nimeni nu este obligat sd vorbeascd dacd nu vrea) acestlucru permite scoatereala iveald a ceeace este ... miinile transpir5.Cel mai adesea copilul nu impirtigegte acestegriji. egti cu nervii in pioneze gi incerci sd asculfi bine. stabilind un contact vizuai gi transmitind acele semnaie tXcut. oamenii fiind foarte pulin inclinati sd fie atenli la noi informalii sau sd invete noi modalitdli de reaclie .pentru iucruri mult mai mdrunte.8eiefii mai mari s-au luat de mine"... Acest mod de a face o afirmafie (altcevadecit agresivitateasau pasivitatea)estepredat la Nueva Schooliricd din clasa a treia. Problemele care apar vari azd in funclie de clasa in care sint elevii.!" sau la o bitaie cu pumnii ori la un abandon prin pdrdsirea inciperii.Oricine. se deschidecaleapentru ca o persoandsi intrebe: .onAnnrzrLEr La inceputul fiecirei ore de $tiinfa Sinelui cifrele nu sint intotdeauna atit de mari ca la inceputul capitolului.. Pregdtirea specialdin aceastd direclie ajuti. cit gi profesorii pentru aplicareacapacitifilor emolionale dobindite...Cind linem cursurile despre minie. cind e singur in pat. cu atit existenlava fi mai bogatd.Du-te. Cind sint mici .La orele de $tiinla Sinelui ele pot deveni subiectele zilei. Se subliniazd importanla exprimdrii senti mentelor imediate in agafel incit sd nu se ajungi la agresivitate.afirrnarea"si ascultareaactivd au devenit pentru acegtibiieli nu doar nigte vorbe goale dintr-un careu dc cuvinte incrucigate . lucrurile ar fi putut si iasd cu totul altfel in alte imprejurdri.. mi-a spus: . cum ar fi metodele de rezolvare a conflictelor care au reugit sd potoleascd spiritele fin disculia aprinsi dintre cei doi biiefi.ascultare activ5".gi . doi sau trei.egti jignit? gelos? Copiii invald cd intotdeauna existi diverse alegeri in privinla reacliei la emolie gi cu cit sint mai multe cdi.arenevoie de ceva ajutor pentru a se controla pe sine in momentele de supdrare". Fiecaredintre acestedisculii reprezintd un profit potenfial in privinfa scopului explicit al cunoagterii de sine.sau chiar si mai rdu .gi ocazia de a gdsi opliuni creatoarede rezolvare." fnrcnr.320 Alfabetul ernolional $colarizareaentofiilor 321 tensificeconflictul. Acestea sint intimpldri de o importanld capitali in viala copiilor gi se desfdgoar6de obicei ir afara gcolii .Directoarea de la Nueva..unu. izolali sau speriafi.sentimente de suferin!5 datorate faptului cd o fatd nu le-a acordat o intilnire. subliniazd Yargo. Cam din clasa a gasea.au inceptit sh dea semnede . apar noi motive de ingrijorare . la care se pot referi atit elevii.adult sau elev in clasa a cincea. pentru cd trebuie dobindite anumite abilitefl.pe mdsur5 ce lucrurile au progresat. pentrq cd nu are cu cine sd le comenteze. LJneori. Copiii din ziua de azi ajung si se minie . AB C-UL INTELI GENTEI EMOTI ON ALE Programa $tiinfei Sinelui existi de aproape 20 de ani 9i este un model de predare a inteligenlei emolionale. de obicei totul pornegte de la faptul cd au fost necdjifi. stdpinindu-te sI !ipi. Stipinirea in domeniul emolional este extrem de dificili. sau situafii nepldcute pentru cei mici (. dar ele il obsedeazdseara. Cursul are gi un plan de leclie. ii ajutdm pe copii sI infeleagi cd aproape intotdeauna existi gi o a doua reacfie 9i cd trebuie sd caute ce este dedesubt . Chestiunile pe care elevii le pun in disculie pot furniza exemple vii. $i nici ntr au ldsatca sentimentelelor sd ajungdla un disprefuitor . Karen Stone McCown..mai ales cind sint sup5rafi. gi anume clarificarea copiilor in ce privegte sinele 9i in relaliile cu ceilalli. care ii dau de infeles vorbitorului cd este ascultat. Ceea ce putea si fie sdmin!5 de scandal a scos de fupt in eviden!5 stdpinirea de sine a biiefiloa dar gi percepereanuanfelor de rezolvare a conflictului. in vreme ce la inceputul disputei nici unul clintie beieli nu il pnvea pe celSlalt. impreun5 cu o anumiti pregitire special5..

minia 9i tristefea. a afla dacd gindurile sau sentimentele sint hotiritoare in luarea unei decizii.95o/"dintre elevi sint negri 9i de origine hispanicd.gi nu furia sau pasivitatea. Aristotel.322 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor ALFABETIZARE A EM O TI ON ALA 323 Lista de conlinut a Stiinlei Sinelui este aproape punct cu punct identicl cu elementele de inteligenld emofionald . Un alt accent se pune pe asumarea rdspunderii hotdririlor 9i acliunilor 9i transformarea lor in implicdri trup 9i suflet. precum 9i dobindirea artei colaboririi. Congtientizarea de sine imbracd gi forma recunoagterii punctelor tari gi a celor slabe. in prezent. Dar la sfirgitul clasei a opta. gi aplicarea acestorinformalii in deciziile referitoare la subiecte cum ar fi drogurile. Ca rXspuns la acest adevirat cogmar urban. fumatul gi sexul. Elevii de aici pot pune intrebdri din domeniul fizicii fenomenelor cosmice. la Troup. dar 9i geografic. precis cd ar fi fost de acord cu acestcurs.i. albii au fugit de suburbiile New Havenului la gcolile particulare. ca de altfel multe alte oragemuncitoregti din Noua Anglie. este mai talentat decit ceilal. in anii 1980. Nu mai esteLn sim- . unde fiecare copil.droguri 9i violenld. intr-un fel sau altul. inclusiv a inv5la sd asculgi 9i si pui intrebiri: distingerea intre ceeace se spune sau se face gi propriile reaclii gi judecifi. Dar in afard de acesteavantaje strict legate de invdfxmint..un examen oral de cunoagterede sine. in sensul recunoagterii sentimentelor 9i al construirii unui vocabular pentru ele. precum gi respectarea diferenlelor in felul in care oamenii simt anumite lucruri.9i cu calitdlile cheie recomandate ca preventive pentru diversele capcane ce ameninli copiii. inlelegerea sentimentelor celorlal! si insugirea perspectivei lor. Mai exact. oare competenla emolionald poate fi predatd acolo unde este mai mare nevoie de ea.Care sint cdile sindtoase de a depisi stresul. La Tioup insi legitura dintre subiecte esteadeseamai directd si mai dur5. a rezolvirii conflictelor gi a negocierii compromisurilor.Descrieti o reaclie corectd pentru a ajuta un prieten si rezolve un conflict cu cineva careincearc5 si-l convingd sd se drogheze sau cu un prieten cdruia ii place si tachineze" sau: . drept pentru care. cind elevii se pregitesc 'sI pdriseascdNueva Schoolgi si plece la liceu.precum gi o privire in perspectivtr asupra sinelui.. care era atit de preocupat de talentul in rezolvarea problemelor emolionale. viata in sine este examenul de diplomi. de la Olin BrassMills la Winchester Arms. o serie de cursuri care se ocupd practic cam de aceleagisubiecte ca 9i cele din Programa $tiinfei Sinelui de la Nueva School. (Vezi Anexa E pentru lista complet5. Una dintre intrebdrile dintr-un examen recent a fost: . furia 9i frica?" Daci ar mai fi trdit. ilr capnut oRAstrLUt E de inleles ci scepticii vor intreba dacXun asemeneacurs de $tiinla sinelui ar putea sd aibd efecte gi intr-un cadru mai pulin privilegiat sau el are efecte doar in micile gcoli private precum Nueva. sau i9i pot programa calculatoarele pentru a asculta muzicd. ca in multe alte orage. sentimente 9i reacfii. durerea care genereazd. minia) gi invilarea modalitifilor de a sttrpini anxietdfile. pozitivd 9i totusi realistd (astfel evitindu-se o capcand des intilniti. afirmarea lulcruriloq. cea a increderii exageratede sine).gcoala se mai numegte 9i Troup Magne Academy of Sciencegi esteuna dintre cele doui gcoli din district unde sint atragi cei mai buni elevi din clasa a cincea pinE la a opta din intregul New Haven pentru o Programd special imbunitiflte in domeniul gtiinfelor.un grup de psihologi gi de educatori de la Yale au gindit un Program de Competenli Sociald. La $tiinla Sinelui nu se dau note. O calitate sociald cheie este empatia. atmosfera de la Troup PresuPuneun interes la fel de mare pentru invdfituri .)2 Subiectele predate cuprind gi congtientizarea de sine. Tioup este amplasatd intr-un cartier de muncitori sdraci. Un accent se pune gi pe stdpinirea emofiilor: inlelegerea a ceea ce se afl5 in spatele unui sentiment (de exemplu. care e departe din punct de vedere social gi economic. Pe scurt. de Nueva School. prevederea consecinlelor alegerilor alternative. Foarte aproape de campusul universitar Yale . fiecaredi un test socratic. New Haven. care in anii 1950avea 20 000 de oameni angajali in fabricile din apropiere. locurile de munci s-au redus la mai pulin de 3 000 gi odati cu aceastaa scdzut 9i orizontul economic al familiilor care locuiesc acolo. s-a scufundat in sdrdcie.care rePrezintd insd un cu totul alt univers -. in haosul total din cadrul gcolilor publice? un rdspuns ar fi o vizitd la Augusta Lewis Tioup Middle School din New Haven. Un punct major este stabilirea relafiilor.prin intermediul unei antene de satelit care are legdfurd directd cu astronau[i de la Houston. precum 9i determinarea legdturilor dintre ginduri.

Atunci cird a addugat pe lista de pe tabldfrustrare..r aceasti boald .gi s-a adresat intr-un ritm rapid celor optsprezeceelevi care reugiserdsh vini la 9coal5in ziua respectivi.|EAMA: . in cazul in care nu est(.nu sint siguri cd vor comenta asta in timpul disculiilor despre sIDA.. Pe o coloand se afli chipurile unor bdiefi 9i ale unor fete. elevii de la Troup se luptd cu t.Si ce ali simlit in acele momente?" Rdspunsurile au venit in cascadi. surprindere 9i dezgust.care se tine de trei ori pe srptdmind. Andrews a trecut la o foaie de evaluare.r.itgi copiii au acasr o situalie extrem de haoticd. pe care scrie. .in schimb. elevii ridicau sus miinile.l mai ridicat procent din statele unite de femei bolnave de sIDA. xuali la clasa a opta 9i elevii afld cum luarea de hotdriri pers. furie." La etajul al treilea al gcolii de cdrdmidd aparentd. Collins va veni la ore gi ii va arita cum sl facd.Zond fdrddroguri. entuziasm. se predd in aproape toate gcolile in cadrul lecliei introductive de psihologie .Cigi dintre voi s-au simfit vreodatd frustrafi?".Cortfuzie". minie. dezgust 9i o descriere a musculaturii faciale activatein fiecaredintre acesteexemple: .N-am mai putut gindi limpede". New Haven ire ct.Cind vorbegte toat5 lumea in clasi". de altfel. ceeace poate pdrea de la sine infeles gi cd n-ar trebui invSfat. trcercind si-i atragi atenfia pentru a da rispunsul.. pe fefele copiilor apar expresii de fric5. Aceastdleclie elementard face iegitura dintre un cuvint gi un sentiment gi dintre sentiment gi expresiafaciali potrivitS. . Durii din curtea gcolilor. copiilor li s-a dat ca temd sd aduci fotografii din reviste cu diverse persoane pentru a li se explica cum sd vorbeasci despre ce exprimi chipul respectiv. Cind pe listd s-a addugat cuvinful eneraare. . Aceastd leclie provine din chiar studiul lui Paul Ekman asupra expresiilor faciale. Andrews. in timp ce mi intimpind. . a rdspuns o fatd zimbind. teamd. dar de indatd ce un copil i9i va da seama cd existd un profesor care i-ar putea asculta problemele emolionale r. . Sprincenele Apar riduri pe mijlocul fruntii.Asta gtiu ce inseamnd.. Daci un profesor este nesigur in privinta predirii unei lecfii. consilierul gcolii fel de avocat al poporului care se ocupi de problemele speciale pe mdsuri ce ele apar gi al cdrei rol presupune gi ajutaiea profbsorilor in ce privegte programa de competenld socialx. de-a dreptul dezastruoasr.Cq o zi inainte..acestlucru.Oboseald".Anxietate". Guraestedeschisi seridici in sus. orice vizitator este acel sefirn de circulalie in forlf de romb galben. Andrews a fdcut o listtr a sentimentelor... . toli au ridicat mina..3 Pe mXsurd ce pozele sint trecute in revistd. pe care le-a scris pe tablX .r 91 y"gi felul de probleme iminente intr-un asemeneaorag. Agezali in blnci de cite patru locuri.. |oyce Andrews igi conduce elevii de clasa a cincea la ora de competenld socialS.a. atit de des intilnit. . o parte dintre mamele care igi trimit copiii la Troup au dei.324 Alfubetul etnolional S colar izare a em oliilo r 325 plu exerciliu educationalatunci cind se lin orele de educatie st. La usi std Mary Ellen Collins. tr. gi o parte dintr-eelevii de aici. ca tofi ceilalti profesori de clasaa cincea.. ca de altfel toate gcolile din New Haven. si colturileinterioare Ochii sint deschisi sint ridicate9i inrpreunate.si de altfel. adesealovesc . in ciuprograme imbogdfite. De exemplu. . Oare cind se simte un profesor enervat?" . ingrijorare. fericire 9.m.a urmat un curs specialclevard pentru a sti cum sd predea. . pentru cd ei imitd imaginile 9i respectXintru totul reletele exprimdrii prin intermediul muscuiaturii faciale a fieclrei emolii in parte.Predau in gcoala asta de 20 de ani.. FdrX sd-gi iasd din ritm. astfel incit in unele zile pur gi simplu nu reugescsd ajungX la gcoali.tristefe. nale ii poate ajuta si evite boli precum sIDA.. . rareori se intimpli asta in claseleprimare. si bdrbiatrasi in spate. dou. fiecare exprimind una dintre cele gaseemolii fundamentale fericire. mai lineli minte.inseamnd ci se deschide o cale spre conversalie. Lecfia de azi estedespreidentificareasentimentelor. spune Collins. tristele. 9i pe ceie de gcoalS.. cu care copiii se confrunti in realitate. semnul cel mai vizibil care frapeazd..d.Uitagi-vdla cartierul dsta centrez doar asupra problemelor de invdtdmint itita vreme cit existi probleme grave. dar exuberantaei sugereazdfaptul cd subiectelede competenli sociali sint pentru ea mai mult decit firegti. Capacitatea de a numi sentimentele pentru a le distinge mai bine intre ele esteo calitateemofionali cheie. |oyce a sPus: .DupI ce au adunat temele.. cei care au sIDA sau au furcasdbolnavi de sIDA . surprindere. Andrews a intrebat: . $i totugi poate sen'i ca antidot fald de un burprinzdtor analfabetism emotional.

cum ar fi puterea de concentrare. Ideea imediati este ci existi gi cii imparfiale. an xietate si foame. $i cum aceastaeste o posibili abordare." Aceastdplingere dureroasd aparline unei fetile de clasaa treia de la gcoalaelementari fohn Muir din Seattle. izolali. Un profesor care vede trei elevi de clasa a treia impingindu-se ca si ajungd mai repede la coadl in sala de mese ii pune sd ghiceascl o cifr6. ca fiind ostile. dindu-le indicii profesorilor pentru a deschide subiecte cum ar fi empatia.dacl nu cumva ea persisti gi in restul vielii sub o formd sau alta). pentru ca intreanigte cii ga clasd sd vorbeascddespre ele gi sd incerce sd gdseascd de rezolvare. Aceastddisculie nu menlioneazi numele celor implicali. emotionale se pot integra in mod firesc in orele de citire sau dt' scris. Broscuta. 9i in prezent este experimentat ir mai multe gcoli din intreaga !ard. cum te simti cind egti tachinat gi impdrtisirea senti'mentelor. Existd deci un mesaj pozitiv.Astfel. Unele proiectede dezvoltarea capacitdliloremolionale 9i sociale nu au programd sau ord de curs ca materie separatd. stabilirea unei perspective gi afecliunea. iar cel care o nimeregte intrd primul. de exemplu. in studiile socialt' sau in alte cursuri standard. in schimb. in vreme ce la gcoliledin New Ha.o posibilitate de a observa cd existi mai multe cdi de aplanare a unui conflict. cum ar fi citirea sau sindtatea.dar sint strecurate in strucfura viefii gcolare.Un plan de programd oferd povestiri tot mai sofisticate de-a lungul anilor de gcoali primari 9i gimnaziald. au ocaziasXincerce noi solulii la acestesituatii .gi anume se invatd calitdlile principale.Prietenii mei Alice gi Lynn nu vor sd se joace cu mine. precum gi de rezolvare a neintelegerilor. copiii o folosesc la rindul lor pentru a tranga alte neinlelegeri (. O serie de aventuri duc la deschjdereaunor subiecte cum ar fi cele despre timiditate. ALFAB ETI ZARE EM O TI ON ALA DEGHIZATA Cu o programi ce a fost aglomerati de noimaterii 9i subiec te la ordinea zllei. ven materia Leclii pentru Via!5 esteseparat6. Proiectul s-a aplicat initial in Oakland. ii joacd o fest6. in genet'alin cartiere cu aceleagiprobleme ca aceleaale New Havenuluia. recunoagterea nevoilor prietenilor.controlarea impulsurilor. O parte dintre lectii se lin irr cadrul orelor de matematicd . sau despre ce ar trebui si faci pentru a fi acceptati. pentru ci ei interpreteazd gregit rnesajeneutre gi unclt. iar fetele care ajung la pro blemele de alimentalie nu reugescsd discearnd ir:rtreminie.. stdpinirea impulsurilor pentru a putea invdla bine.. profesorul subliniazd faptttl cd toli copiii au asemeneaprobleme din cind in cind gi trebuie sd invele cum sd Atunci cind vorbesc despre ceeace simt cind sint le depdgeascd.de fapt o cutie de carton vopsiti .unde ea gi colegele sale au fost incurajate s5-9i scrie nemulfumirile 9i problemele.. California. este o expresie molipsitoare in primele clase . Aici. Astfel.lnceteazlt" oRARUt EMOTTONAI . Istorioara este folositi pentru a provoca o disculie despre prietenie 9i despre ceeace simt oamenii atunci cind li se face o glumd.este Proiectul de Dezvoltare a Copilului. cinstite de rezolvare a acestor dispute m6runte.9i ci existi c5i mai bune de disciplinare decit cele coercitive.Eu intii!". Se pornegte de la ideea ci in programul de Dezvoltare a Copilului apar asemeneamomente tocmai potrivite pentru a-i invdla pe elevi diverse aptitudini care le lipsesc .326 Alfubetul emolional $colarizarea emofiilor 327 Ia minie.nerdbddtoaresd se joace cu prietenul ei care hiberneazd. e de inleles cd unii profesori s-au simlit mulr prea incircali pentru a mai face ore suplimentare pentru incd trrr curs. altul decit autoritarul gi mereu prezentul: . Proiectul oferd un set de materiale care se pot adapta in funcde cursurile deja existente.motivarea la invi!5tur5.Ursuleful.Ea i-a fost depusd in mod anonim in . strategia care iese la iveald in privinla educafit'i emolionale nu ar fi cea a crexrii de noi cursuri. creat de o echipd condusi de psihologul Eric schaps. Lecliilt.ca sd-l trezeasci mai repede. cei din clasaintii ascultd la lie ora de citire povestea .la unele claseprograma materiei Dezvoltare Sociald se imbind cu cea a altor cursuri.cutia sa pogtald" din clasd. Un model al acestei aborddri curs de competen!5 emolionald gi sociald esenlialmente invizibil . o altd modalitate de impletire a lecliilor emolionale cu structura vielii gcolare este aceeade a-i ajuta pe profesori sd regindeascdmdsurile disciplinare pentru elevii care nu sint cuminli. in cursurile de sdndtatesau de gtiinfd. la urma urmei.Broscula9i Ursulelul se imprietenesc". ci de a amesteca lecliile despre sentimentegi relafii cu materiile predate. explicarea sentimentelot rezolvarea conflictelor .. chipuri. in vreme ce subiectele mai profunde pot fi negociate. ..

emoliile copilului vor fi pe de-a-ntregul formate. gelozia qi invidia. considerd ci anii de tranzilie spre gcoala primard gi apoi spre liceu sau SPregimnaziu sint puncte cruciaie in capacititea de adaptare a copiluluiT. de-a lungul intregii perioade a copilXriei 9i pini in primii ani de adolescenle . care va influenla masiv adolescenlacopiilor 9i pe mai departe.aminarea selor.. care la rindul ei nu este la fel de complexd ca a unui adolescent. gi de maturizare biologici 9i a creierului. Berry Brazelton susline ci mulgi pdrinli ar putea obline beneficii dacd ar fi instruili sd ajungd mentori emolionali pentrtr sugarii 9i copiii foarte mici. cea mistr g?ndeasciprin comparalie ci ar fi o . poate avea efectebenefice. ci 9i de aparilia unei capacitxli cognitive: ugurinla de a se comPara cu uilii it privinla inumitor Calitdli specifice cum ar.. Aceasta este o virsti la care. dispozilia copiilor de a invd!a line in mare mdstrrd de dobindirea unor asemeneacapacit5li emolionale. menlinerea controlului asupra emoliilor 9i o privire optimisti'/ . O intrebare ar fi cind trebuie si se inceap6.i o agendd de lucru prea rigidi ar putea fi nepotriviti in cazul realititilor copildriei. Aga cum plinsul noului-ndscut o dovedegte de altfel. Unii suslin ci ntr e prea devreme nici in primii ani de viafd. Anii de grddinild fac sd se ajungd la o perioadi de virf a dezvoltirii . dac} sora mai mare ia un 10. ipnr. Deci. in special cognitive. astfel incit cri zele gi chestiunilecareapar si devind subiectul orelor.pentru cI este un moment de foarte rnari schimbdri in biologia copilului 9i in capacitSlilesale de gindire. intr-adevdr. conform lui Hamburg.Un copil care nu reugegtela gcoal5 se socotegteinfrint 9i reaclioneazi ca atare. suicesul sau talentul de patinator pe rotile.fi popularitatea. ctrsnicii mai fericite 9i puterea de a cigtiga mai bines.pentru c. din parmustrdri atrage putea va igi un copiltiudhros de patru de nagte care sine de congtientizarea gi totugi tea pirintelui obiCeiumilinga nu aPare decit dupd cinci ani' Programul evoluliei emolionale este intersectat de anumite linii dJdezvoltare de alte natura.proces care se desfdgoardconform unui ceas biologic innbscut.iieiemolionale. precum gi provocdrilor cdrora trebuie sX le facd fa!5 copilul. cel mai eficient ar fi ca lectii le emolionale sd se concentrezeasupra dezvoltSrii copilului si sii fie repetate la virste diferite. capacitdfile emolionale cum ar fi empatia-9i autoreglarea emolionile incep sI se formeze practic incd din prima iopilhrie. mindria 9i increderea . pe de o parte. in agafel incit sd corespundi schimbirilor 9i capacitilii de intelegere. agacum am vdzutin Capitolul 15. agacum se intimpld in unele programe speciale care se lin la domiciliu. ceeace reprezinti o PersPectivi sumbrd pentru-intreaga sa viain anii de !d. . de fapt pitrunde intr-o lume a comparaliilor sociale. Nu este vorba doar de o schimbare exterioar5 care Provoaci aceste comparalii. Dar creierul noului-ndscut e departe de a se fi maturizat complet. o formide inteligenld emolionalds' Pubertatea . adultii cad mult prea adesea in capcanaatit de comund 9i anume aceeacd se agteapti ca acegti copii si fi atins maturjtatea cu.cu alte cuvinte. Intre gase9i unsPrezece ani." Hamburg. doar atunci cind sistemul sdu nervos atinge starea de dezvoltare finald . uitind cd fiecare emofie are Propriul ei moment de apariDe exemplu... Pe mlsurd ce copiii se schimbd gi cresc.tJate avind nevoie de capacitateade a se comPara pe sine cu allii..emoliilor sociale" . simful valorii de sine la copii depind_l substanlial de capacitateaacestorade a se descurcala gcoald.mai puline droguri gi arestdri. pe de alti parte' Aga cum am vdzut. psihiatru 9i pregedintele corporaliei Dr.gi emolionale in programele de grddinild cum ar fi HEAD STARI aga cum am vizut in Capitolul12. Repertoriul sentimental al noului-ndscut este relativ primitiv comparativ cu gama emolionald a unui copil de cinci ani. !ie.si preocupirile lor se modific5. care a evaluit ptogtu-e de pionierat in domeniul educa. Copilul de cinci ani care intrd intr-un mediu social mai vast. de exemplu. copiii au sentimente intense incd de cind vin pe lume. .gcoalaeste o experienld cruciali 9i definitorie. Anii de grddinild sint extrem de importanli pentru punerea bazei acestor calit5li gi existi 9i dovezi c5 programul Head Start.mult inaintea virstei corespunzS- toare.328 AIfubetttl emolional S c olariznre a ett uttiilor 329 Cutia pogtald permite o anumith flexibilitate. Carnegie. Asemenea intervenfii funcfioneazd mai bine afunci cind se reugegtestabilirea unui orar emolional al dezvoltdrii6.proasta"' ci incepe -David Hamburg. atunci cind este bine condus (un factor extrem de important). programat dinainte in dezvoltarea copilului. Pediatrul de la Harvard T.' Printie capacitalile esenliale ce se pot dobindi recomPengcoali se numSrd. responsabilitateasociald in cel mai potrivit mod. Un argument puternic ar putea fi o subliniere mai sistematicha capacit5lilor sociale.pe termen lung asupra vielii absolvenlilor sau chiar gi a celor ajungi in primii ani de virstd adulti . . respectiv cel al gcolii sau al gradinifei.sentimente precum nesiguranla gi umilinla. emolionale 9i sociale.

Obiceiul de stdpinire a impulsului emolional necugetata reflecta inainte de a acliona in funclie de sentimente .poate fi inclus in strategia fundamentald de tratare a riscurilor de la virsta adolescentei. concepfiile despre ei ingigi sint dintr-odati gubrezite 9i prinse intr-un adevirat tumult. 3.. Galben2.Cit privegte anii de adolescenfi.la droguri.cind relaliile cu colegii deveniserd extrem de importante in viala lor. De-i drumul 9i incearciplanul celmai bun. Hamburg observtr ci atunci cind elevii intri la gimnaziu.i tineri de aceeagi virstd. alcoolului. Noliunea de semafor este invocati intotdeauna cind un copil.cubul sentimentelor" . De exemplu.el va fi incurajat sd se gindeascdla ceeace s-a intimplat gi din punctul de vedere al celorlalli 9i nu sd se repeadd cu capul inainte intr-o confruntare violent5. pentru a fi mai precigi in legdturi cu lecliile pe care ar trebui sd le invele copiii in fiecare fazd de dezvoltare a inteligenlei emolionale. Cind ii venea rindul.estede asemeneaun moment foarte important pentru lecliile emolionale gi sociale. la care elevii de clasa a cincea de la $coala Troup incercau sd citeascd emoliile dupi expresia fefei. Dincolo de stXpinirea sentimentelor. capacitatea de a avea mai multe perspective . in momentul in care igi face aparilia adolescenfa. controlarea impulsurilor 9i stipirirea miniei. care. Stabilegte-fi un scoppozitiv.cel pulin pe termen scurt.Dacdun pugti este furios pentru ci igi vede iubita vorbind cu un alt tip" .practic toli elevii se confrunti cu un declin in privinla increderiiin sine gi cu un plus ir congtientizareade sine. fiecare elev descria momenful cind a avut un asemenea sentiment.incearcd sd creeze un fel de hXrli ale progresului emofional. au fost. de altfel.i pe mai departe. Pind in clasaa noua. pe care le-au perceput ca gi cum ar fi fost ale lor. pe misurd ce adolescenlii sint confruntali cu tot mai multe realitdli sociale ambigue.linigtegte-te inaintes{ aclionezi. elevii se agezau in cerc si aruncau cu . i"i1iit" se reiere in mod mai direct la tentalii gi la presiunile sexuale. esenliale pentru dobindirea unei capacitili empatice. este o mare provocare pe plan emofional.la biufuri. in programul de la New Haven. in sine. o primesc in . precum 9i altor ispitee.. 5.increderea elevilor c5-9i pot face 9i pistra prietenii. exerciliu ce le-a dat mai multi incredere pentru ocaziile in care incercau sd exprime in cuvinte sentimentele si i-a ajutat sd fie empatici atunci cind au auzlt despre sentimentele altora. Toate celelalte probleme fiind ldsate deoparte in momenful in care se intrd intr-o noud formX de gcolarizare. Spune-fi problema9i exprimdceea cesimfi. dar gi alli specialigti. spun profesorii de la New Haven. Hamburg observi cd. Ei reugescsd-gi stlpineasc5 abilitdtile emolionale dobindite . ocolind crizele presupuse de prietenii gi cultivindu-gi increderea in sine. Orele de Instruire pentru Via!5. este pe cale si izbucneascdla minie sau sd se izoleze ori si inceapd si plingd pentru ctr a fost necdjit 9i oferd un gir concret de faze pentru rezolvarea acestormomente incXrcate intr-un fel mai ugor de mdsurat. 4. Pentru controlarea impulsurilor. subliniaz|Hamburg. SINCRONIZAREA ESTE TOTUL Psihologii dezvolthrii.arede hotdriri.330 Alfubetul emolional $colarizareaemoliilor 331 dar 9i in funclionarea creierului . in clasa u gur"u. ii ajutd enorm pe bdieli gi pe fete s5-9i consolideze capacitXlile 9i si pune bazeLeunor relalii apropiate.care avea inscrisecurrintecum ar fi trist sau tncintatpe fiecareparte.este subliniati in mod special. ln clasa intii. Stai. Pind intr-a patra gi a cincea.majoritatea adolescenlilor au intre 10 gi 15 ani atunci cind sint expugi sexului.in lupta impotriva viltorii gi tensiunii cXrora trebuie sI le facd fa!d. Acest moment de joncfiune. Gindeste-te la consecinfe. cregtereaexigenlelor gcolare 9i tentaliile de a fuma sau de a lua droguri le pun mai puline probleme decit celorlal.. cu deficienlele care vor fi de duratd gi nu vor putea fi stdp?nitela momentul oportun 9i cu experienlelecareputea si recupereze sau si remedieze ceeace s-a ratat. existd un . drogurilor gi fumatului". Una dintre cele mai mari lovituri specifice. ii vaccineazd..respectulde sine socialtt. .existd o diferen!i intre cei care au urmat cursuri de alfabetizare emolionali 9i ceilalgi:cei dintii descoperl cd noile tensiuni ale politicii colegilor. de exemplu.semafor" afisat la vedere gi care are gasefaze: gi gindegte-te Rogu 1. de exemplu. copiii din claselemai mici primeau leclii de congtientizare de sine.. cit gi a acelora implicali . de stabilire a relaliilor 9i de lu. Verde 6. care incep sd apard in viala copiilor." ..atit personald. Gindeste-te la cit mai multe solutii. . Trecereala gimnaziu sau la primii ani de liceu marcheazXde fapt sfirgitul copildriei gi. semaforul reprezintd 9i o cale mai eficientd de a acfiona. au avut lecfii care i-au ajutat sd-giimbunit5leasci relalii de prietenie prin empatie.

Eu consideram cd dacd cineva se leagd de mine sau imi face ceva. Mediatorii inva!6 sd igi exprime punctele de vedere in a9afel incit ambele pirfi si simtd cd mediatorul este imparlial. Linda Lantieri. Un alt exercifiu presupune cd elevii trebuie sd joace o scendin care o sord mai mare incearcd sd-si facd temele gi se enerveazi ci sora mai micd a pus o casetdcu muzici rap cu sonorul mult prea tare.pe prevenirea violenfei. Supirati foc. sd gtii ce simli sau cum sd-!i stipinegti impulsul ori supdrarea.afecliuneaprintre copii" 9i a scdzut numdrul bdtiilor. dincolo de pasivitate sau agresivitate. de exemplu. incidente interrasialesau de alt gen. Acestea sint capacitili care rdmin valabile o viali intreag5. Atunci cind descrie valoarea rezultatelor efectelor programului sdu. Zeci de studii asupra unor asemeneaelevi aga cum am vdzut in Capitolul 15 . copiii pot cere ajutorul unui mediator pentru a le potoli.Copiii inva!5 si igi apere drepturile fdrd si recurgd la viqlenfd. pregitit ca mediator inci din gcoala primarS: . si nu doar pentru cei cu o mai mare inclinafie spre violente. indiferent cit de mic. sora mai mare opregtecaseta. singura solulie este cearta sau bdtaia ori o form| de rdzbunare. in afard de medierea unei dispute.. potenlial incendiare.unii elevi iint pregetifi si fie mediatori.ci si rezolv problema !' $i a descoperit ci poate si transmit5 mai departe acest tip de abordare. unde este muit mai probabil ca elevii s5-giiasd ugor clin fire. dar Lantieri susline cd are gi o misiune mai vasti. nu fircerc si rdspund cu aceeagi monedi . cum ar fi recunoagtereaunui larg spectru de sentimente 9i capacitateade a le da un nume gi de a le trata cu empatie.au scos clar in evidenld drumul care a fost urmat. in curtea gcolii gi la cantind.cu mare mindrie faptul cd a sporit .inlelegerea este adeseasub formd scrisd.factori irnportanli in prevenirea violenlei 9i in potolirea miniei. transformindu-se in incidente cum ar fi impugcarea lui fan Moore gi a lui Tyrone Sinkler de citre colegul lor de clasd de la liceul ]efferson. Lantieri subliniazd. care ar fi putut ajuta in aplanarea unui conflict pe care l-au avut. O abordare similari a alfabetizdrli emofionale a apdrut in camodadrul unui grup de psihologi care au incercatsi gdseascd litaf de a-i ajuta pe tineri pe drumul vielii. Tactica lor presupune o disculie cu cei implicali astfel incit si-i determine sd se asculte fird intreruperi sau insulte.. am inceput si am o gindire mult mai pozitiv5. in acestsens. Ea susfine: . Sau cum spunea Angel Perez. Noi le ardtdm inutilitatea violentei gi ii ajutdm sd o inlocuiascd cu abilitdli concrete.Programul m-a stimulat sd gindesc. care se aplicd in citeva sute de gcoli publice din New York si din fard. Clasa trebuie si giseascd solulii care ar fi putut funcfiona 9i care ar fi presupus ca ambele pdrfi. Atunci cind izbucnesc tensiunile. un rol care poate incepe in ultimii ani de gcoal5primard. Apoi cu tolii incearcl sd giseascd o solulie pe care s-o accepteambele p1trfi. fondatoarea Programului de Rezolvare Creativtr a Conflictelor gi director al centrului nafional de intervenlie cu sediul in Manhattan. Unul dintre cele mai rapide cursuri preventive de alfabetizare emolionald este Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor. Cursul de rezolvare a conflictelor se axeazdasupra felului in care trebuie rezolvate certurile din curtea gcolii. O cheie a reugitei programului de rezolvare a conflictelor esteextinderealui dincolo de orele de clasi. O mare parte din pregdtire se ocupi de elementele emolionale debazd. din viala gcolard. programul ii invali pe elevi si abordeze diferit neinleleferea fnci de la inceput. De cind am urmat acestprogram. Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor se axeazd.9i anume. DacI mi se face o riutate. elevii se gindesc la un unic pas realist. Ei reugescastfel sd convingl fiecare parte sd se calmeze gi si-gi exprime pozifia. marcat adeseade delicte 9i violenfd. considerd cd programul are o misiune nu doar preventiv5. adici ambele surori sI fie mullumite in egali mdsurd.Programul le aratd elevilor cd existd multe opliuni pentru a depSgi un conflict. in ciuda protestelor surorii mai rnici. dupd care fiecare lucru spus trebuie clarificat. la nivelul comunitdlii din care face parte. cum ar fi violenfa.JJZ Alfubetul emofional ALFAB ETIZARE A EM OTI ON ALA CA MI I L O C DE PREWNIRE $ colarizarea ernoliilor JJJ Unele dintre cele mai eficiente programe din literatura emolionali de specialitate au fost dezvoltate ca reaclie la anumite probleme specifice.. pentru a vedea daci s-a inleles ce trebuie. incepind cu impulsivitatea gi cu iufea- ."10 intr-unul dintre exercilii. Mediatorii din curtea scolii invatd sd se descurce in cazul unei bdtdi sau a unor invective ori ameninfiri. ironiilor 9i insultelor. care altfel pot lua amploare. Pirerea ei este cX talentele necesarepentru stoparea violenlei nu pot fi despdrlite de intregul spectru al competenfei emolionale .

Aceastdmisiune plind de rdspundere presupune doud schimb5ri majore: profesorii trebuie si mearg5 dincolo de indatorirea lor tradilionald. evitindu-se orice stigmatizare a vreunui subgrup cu probleme. cum ar fi fericirea 9i minia copiilor mai mici.pe care altfel nu ar avea de unde s6 le primeascd. profesorii trebuie si se simtd h largul lor atunci cind vorbesc despre sentimente. pentru cd nu oricine este potrivit pentru a9aceva din punct de vedere temperamental. urmind intrarea in cercul unora asemenealor gi proliferarea delictelor in anii de gimnaziu. de exemplu. Alt efect constd in recunoagterea de citre copii a propriilor sentimente.majoritatea vor fi incintali. iar altele nu. 31% dintre ei au spus cd nu au chef s-o fac5..h vreme ce mulli profesori sint govditori cu asemenea subiecte ce li se par striine in raport cu pregdtirea 9i rutina lor. $i totugi lecliile sint utile pentru toli copiii. avind in vedere cd felul in care el i9i conduce clasa este in sine un model.pentru vial6.ceeace este cel mai important pentru cei cu inclinalii agresive . in programa PATHS (Promotion Alternative Thinking Strategies .. gcoala. rezultatul a fost din nou Cdeste necesar un program de alfabetizare emo!ional511.d delincvenfei. spre deosebire de situaliile in care ostilitatea le este atribuitd altora doar de ei ingigi.nu e nimic riu in a avea toate sentimentele cu putinld". existi dovezi ci. Mai intii de toate.Strategii de Promovare a Gindirii Alternative). Dupi un an . iar ulterior fiind atins subiecful sentimentelor mai complicate. De cite ori profesorul reaclioneazAfald de un eley. odatd ce sint dispuqi si incerce. programa PATHS are cincizeci de lecJii despre diferite emolii. a I I 1 t Pentru cX viala de familie nu mai oferi un sprijin sigur pentru tot mai mulli copii. cind profesorii au aflat cd vor fi pregdtiti sd predea acestecursuri de alfabetizare emolionali. alli 20 sau 30 ftrvali o leclie.rg"rilor sociale ^errr. Existd foarte pulin sau mai nimic in formarea standard a profesorilor caresd-i pregiteasci pentru acesttip de lecfii.desigur. Ele presupun. Din acestemotive.. orgoliul 9i vinovdlia. Degi cei care riscd sd ajungi pe drumul delictelor 9i al violenlei au cea mai mare nevoie de aceste lecJii. Atunci cind este vorba de imaginarea unor solulii de intervenlie care ar putea ajuta asemeneabdieti sd scape de drumul spre violenld 9i delicte. iar membrii comunitilii sI se implice mai mult in viafa gcolilor.. programele de alfabetizare emolionald le acordi de obicei profesorilor incepdtori citeva sbptdmini de instruclie speciald.334 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor REGIMTREA $COLTLOR: PREDAREA PRTN PTITEREA EXEMPLULUI. Existi o autoseleclie printre profesorii care ajung sd predea acestecursuri."rpi. care trebuie sd recupereze ceea ce familiile n-au reugit in privinla adaptirii la societatea copiilor lor. Asta nu inseamnXcd gcolile pot line locul tuturor instifuliilor sociale. o leclie defacto in domeniul competenlei emolionale .Un asemenea program a fost creat de Carol Kusche impreund cu Mark Greenberg de la Universitatea din Washington. i. in primii ani de virstd adultS. Unul dintre instrumentele prin care poate fi invdlat autocontrolul este acelagiexerciliu cu . Daci existd sau nu in mod explicit ore dedicate alfabenzdrii emolionale contea 26. cursurile le sint tinute tuturor celor din clasi.sau a lipsei ei. cum ar -fi gelozia. invilarea incd din primii ani de gcoali a stipinirii impulsurilor. fiind predate emofiile fundamentale. Dar cum practic fiecare copil merge la gcoali (cel pulin la inceput). Nu orice profesor poate face asta Sau vrea s-o facd. Lecliile de congtientizare emolionald includ felul cum poate fi linut sub observalie ce simt ei gi cei din jurul lor .mai pulin decit felul tn care sint predate acestelecfii. dar unele reaclii sint in reguld. ce-l pot arunca pe copil in bralele . Premiza fundamentald de la care se pleacd atunci cind copiilor li se predd minia (9i toate celelalte emolii) este ci . Una dintre cele mai importante leclii este. o contra . Altii ii ajutd pe copii in privinla prieteniilo. COMUNITAN CANONA LE PASA 335 la cu care se minie incd din primii ani de gcoalSgi sfirgind prin a deveni paria sociali pind si termine gcoalaprimard. stdpinirea miniei.rdminesingurul loc in care comunitatea poate rezolva deficienlele competenlelor emolionale 9i socialeale copiilor. Poate cX in nici un alt caz nu este mai importanti calitatea profesorului.semaforul" folosit la cursul de la New Haven. mare parte dintre acegtibdieli au deja cazier 9i sint dispugi la acte violente.cum si recunoascdcind cineva este cu adevdrat ostil. La gcolile din New Haven. Alfabettzarea emolionali implici un mandat lirgit pentru gcoli. aceastadevine un loc in care copiii sd fie cresculi inv5lind lecliile de bazd.care tot mai des sint sau se apropie cu pagi tot mai mari de un adevtrrat colaps. lipsa acesteicapacitdfi produce tulburdri specialecopiiloa ei nemaifiind suficient de atenli la ore gi avind deci probleme cu invdldtura 9i cu notele.

cu profesorii 9i cu gcoa- ir I F j I * .$i unii copii se vor oPune/ in special in ideea ci acesteore nu intrd in preocupirile lor propriu-zise sau le consideri o invadare a intimitdfii.sint optime.exersate9i intirite in provocdrile propriu-zise ale viefii. profesorilor cu cel al pirinlilor gi al comunitXfii.comunitate implicatd". programele de competenfd emoadevdrate dezastre. spune Tim Shriver. In gcolile din New Haven. pentru a folosi acestemetode acasi. unii profesori chiar s-ar Putea simli stingherifi sd predea acestelucruri gi de aceeaar avea nevoie de o pregdtire speciald.. Chiar dacd in mare parte acesteprograme se potrivesc bine in orarul zilnic al multor gcoli. adullii responsabili se oferd si devind mentori. ei sint trimigi la un mediator de virsta lor. intr-o zi. Pe scurt. a fost impugcat cu noui .ci gi pe terenul de joacd. structura optimi a Programelor de alfabetizare emolionald constd intr-un inceput de foarte devreme.funclioneazd cel mai bine atunci cind lecfiile de la gcoali sint coordonate cu ceea ce se intimplS in cdminele copiilor. Jinem cursuri pentru pirinli.dar deving un argument mai pulin convingdtor cind cunosc e$ecul). stribitind anii de 9coa16. creeazd' ind cursuri neconvingdtoare in privinla drogurilor sau a sarcinilor la adolescente.De exemplu. $i atunci cind aPare gi dilema menlinerii unei calitSli optime gi a asiguririi unor puncte de reper educalionale. mai ales cele prost fdcute.nu doar la clas5. iubili si intr-o strinsd legdturi cu colegii. ci si fie testate.pdrinfi gi comunitate. Tim Shriver deschide ziarul local 9i citegte cd Lamont. oferi o largi gamd de programe care recruteazd persoanele implicate din comunitate pentru a le pune in legdturi cu elevii a ciror viali in familie este cel pulin dezordonatd.336 Alfabetul emolional $ c oI nr izarea emofi il o r 337 de predare a cursurilor. O alte modalitate prin care acest sistem precis remodeleazir gcolile estepunerea bazelor unei culturi de campus. Multe programe de alfabetizare emolionald includ gi ore speciale pentru pdrinli. nu doar la gcoalS. Asta inseamni o cornbinalie mai strinsd intre gcoal5. Antrenorii vor folosi acestetehnici pentru a depdgi conflictele de pe terenul de joaci. unde multe familii sint dezorganizate. transformindu-le intr-un agent social mai explicit.ci 9i pentnr a-i ajuta atunci cind ar simli nevoia sX abordezemai eficient via!a emolionali a copiilor lor. prruTRU SCOLr o MrsrLrNE EXTTNSA Dincolo de pregitirea profesorilor. alfabetizareaemolionald ne l5rgegte perspectiva asupra indatoririlor gcolilor in sine. $ la in sine1z. Astfel. care trebuie si urmdreascd faptul cd acegti copii inva!5 lecliile esenliale ale vielii .care nu Par a avea o legtrturi directd cu cele de inv5limint. astfel incit acegtiasX fie invdlafi cu ce li se predi 9i copiilor gi asta nu doar pentru a li se impirtdgi ceea ce fac copiii la gcoal6. gcolile din zone Precum New Haven. peste 90'/" au suslinut ci sint lncintali gi cd dorescsi le predea in continuare. cX lucrurile acesteaar trebui lisate in grija pSrinlilor (punct de vedere care cigtig5 tot mai multd credibilitate. un loc in care elevii se simt respectafi. nu? O ARE ALFABETIZ AREA EM OT I ON AL A CONTEAZA? Cogmarul oricirui profesor este in linii mari urmdtorul.Profesorii pot avea ezitdri in a ceda o parte din orele de curs acestor subiecte. De asemenea.o revenire la rolul clasic al invd!5mintului. unul dintre fogtii sii elevi preferafi. ele reprezintd o mare schimbare la nivel de programb. copiii oblin mesajeconsistente in legdturi cu competenlele emolionale de la toate nivelurile vielii lor." Astfel de c5i paralele de intdrire a lecliilor emolionale . in afard de programele specifice. ln gcolile din New Haven. folosirea ocaziilor ivite la ore gi in afara lor de a-i ajuta pe elevi fir momentele de crizl personali 9i de a le transforma in leclii de competenfd emofional5. intr-o asemeneamisurd incit pdrinlii chiarse ocupd de acestesubiecte . sporindu-se astfel ganseleca lucrurile pe care le invali copiii la alfabetizareaemolionald si nu r5mind undeva doar la nivelul gcolii. directorul Programului de Competenld Sociali: . care duce la o . ci gi acasd . de reguli insolitori ai elevilor care au o viald mai pulin stabili acasdsau sint inconjurali de adulli care nu le oferd afecliunea necesard. Mulli pdrinli considerd cI subiectul in sine este mult prea intim. la virsta impletind efortul cea mai adecvatd. Ar fi o naivitate sd anticipXm programe tot mai numeroase in gcoli. cercdm. care sti de vorbd cu ei pentru a rezolva conflictul prin aceleagitehnici de a lua distan!d pe care le-au invilat la ore.fifionald. ce si ne mai ostenim sd mai inAvind in vedere toate acestea.daci unii copii incep sd se certe la cantin5. Aceastl perspectivi mai largd presupune..

Lamont zdceaacum pe un pat de spital. dar potenlial efigiente pentru rezolvarea dilemelor presante din viala de liceu. Existd o regul5 foarte severi." In loc sd provoace o confruntare la minie cu cealalti fatd." Iatd citeva mlrturisiri ale profesorilor care s-au ocupat de acestprogram la New Haven. cum ar fi cele cu'iubitele sau evitarea b5tdilor. biiatul i-a goptit: . Pentru ea.. in trecut.. ci 9i cantina." Acesta este acronimul pentru Situalii. . strada sau cdminul. inf5gurat in bandaje 9i cu trupul ciuruit de gloanfe.Ea mi-a rdspuns ci n-a spus niciodatd agaceva. adaugd Shriver. drept pentru care intenliona sd se sinucidi. Lamont l-a invitat si stea pe marginea patului 9i.gi anume aflarea adevirului inainte de a se ajunge la concluzii pripite: . 9i care zimbea intotdeauna".Lamont venea cu plicere la un club pe care il conduceam gi unde discutam ideile de rezolvare a problemelor printr-un sistem care se numeste SOCS.peste un metru optzeci 9i cinci . se pune 9i o intrebare empirici asupra importanlei alfabetizdrii . igi amintegte Shriver.zbierete". a declarat cd ar vrea sd md bat6. era un adept al metodei .Un alt profesor i9i amintegtecum relalia dintre o elevd 9i mama sa era atit de nefericiti. Poate ci semnul cel mai grditor al impactului unei asemenea alfabetizdri emolionale este ceea ce mi-a impdrtdgit directorul gcolii unde inva!tr aceasti fetild de 12 ani.numdrul acestor elimindri a scdzut. degi nimeni nu poate face o afirmalie sigurd. Doar ci fetila care o Povestegtea fost deja exmatriculatd dintr-o altd gcoald. cind o sd ies din spital am si folosescmetoda SOCS. pentru ci mama 9i iubita acestuia erau inghesuite linge el.daci nu ar fi invdlat s5-giapere drepturile in cadrul orelor de Dezvoltare Sociale"l3. Vdzindu-gi fostul profesor. Degi a dat fuga imediat la spital. profesorul a cerut: . ea a aplicat o abordare care fuseseincurajatd la ore .tot pentru bltaie.au fost doar 26.care se presupune cd este cea mai bund prietenl a mea.Sd-mipovesteascdcineva o neinfelegere recenti care s-a incheiat in mod pozitiv.Mi-a sPus cineva ci fata aceasta. cea mai buni prieteni a ei.Deci m-am dus la fetild gi am intrebat-o de ce a zis asta. Dar aceste cursuri se pare ci nu au dat roade dupd ce el a terminat liceul. agteptaun copil 9i n-avea cu cine sX discute ce avea de fdcut. faptul de a se angaja cu ceea ce pare un posibil adversar pe o cale constructivd in loc de a ajunge imediat la o confruntare plini de minie reprezinttr o micd. scrisesefetila.Pe vremea aceea.o metodd in patru trepte: spune in ce situalie te afli gi ce anume simli. Shriver abia a reugit sd vorbeasci cu Lamont..Anul trecut". Acel cineva mi-a spus cd ea vrea sd mi prindd la furghesuialdintr-un col! dupd orele de gcoal5. ea era cea care ataca prima gi abia dupd aceea punea intrebiri . . .. dupd ce fata a inv5lat cum si se stdpineascd9i cd trebuie sd gindeascdinainte sd reaclioneze. Optiuni. Lamont. Dupi ce a umblat pe strdzi. conform cireia copiii care sint pringi bltindu-se sint eliminali.extrem de popular. studiind o clasi a gapteadin cadrul programului de dezvoltare sociald de la gcolile din New Haven.. spune directorul. Pind in prezent. gindegte-te la opliunile de rezolvare a problemei gi care ar putea fi consecinfele. Unul dintre ei repovestegtefelul in care o fostd elevi inci necdsdtoriti i-a fdcut o vizitd 9i i-a mlrturisit ci ar fi fost deja o mamd cu un copil din flori..alege o solufie gi pune-o in practicd . Un moment revelator a fost acela in care." Povesteapare destul de inofensivi. deci bitaia n-a mai avut loc." O fetili plinulI de 12 ani a ridicat repede mina: .Shrive. .versiunea adulti a metodei semaforului." Existi avantaje concrete. un voinic . La gcoala Tioup o elevd din clasa a gasea i-a trimis un bilelel profesoarei de la orele de Dezvoltare Social5.. Pe mdsurd ce au apdrut orele de alfabetizare emoliona15..brainstorming" pentru a gdsi solulii cit mai pline de imaginafie. inclusiv ca sportiv.. Solulii . la cei26 de ani ai sdi. incit permanent orice disculie se termina cu lipete. a conflictelor.sau nu mai punea deloc. Sau cum spunea Tim Shriver: . care aratd cd au fost imbunit5fite sau chiar salvate viefi. ir lumea sdriciei.aga cum este acum cazul copiilor din gcolile publice din New Haven? Ar fi posibil un rlspuns afirmativ.338 Alfubetul etnolional gcolarizarea emoliilor 339 gloanle pe strdzile din New Haven 9i se afld in stare foarte grav6. dar reald victorie.. dar gtia ci profesoarei ii va pdsa de aceastdsituafie. anul acestaeram in martie .. Oare viala lui ar fi fost alta dacd ar fi beneficiat de o educalie de acest gen in anii de gcoald.au fost 106 elimindri.. in vreme ce Shriver s-a aplecat spre el.Dar in afard de acesteintimpldri reale." Lamont a urmat liceul Hillhouse in anii in care cursul de adaptare social5 nu incepuse si se fini.LIn lucru e clar: terenul ideal pentru rezolvarea problemelor sociale nu este doar sala de curs. .Lamont a fost un elev foarte bun. Consecinte. a drogurilor 9i armelor.mama i-a spus profesorului cd se putea discuta cu ea fdrd .

alfabetizareaemolionali sporegtecapacitatea dascdlilorde a-giinv5la copiii. Aceastanu este o descoperireizolat5. Mai multi preocupare gi amabilitate . de la o clasd la alta. Punctaje mai bune la testele de invifdturd EMPATIA: CITIREA EMOTIILOR . mai mult autocontrol . Mai multd armoniegi socializare in grupuri .Fluxul reu9e9te si ridice la api toate ambarcaliunile. tot ceeace ar putea si aprofundeze acesteabilitXli va fi de ajutor la nivel educalional. O mai bund stipinire a stresului . existi argumente pentru care se considerd cd acestePrograme ar putea stopa declinul educalional 9i ar putea intdri pozilia gcolilor. Chiar gi intr-o perioaddin carese ajunge la strictul necesar gi bugetele sint tot mai reduse. cele mai interesante constind in compararea celor care au urmat acestecursuri cu cei care nu le-au urmat. s5-gi asume rdspunderea Pentru ceea ce fac sau si-gi manifeste sentimentele fald de ceeace afld sau invafd." srApimnEA EMoTirLoR . ele sint un fel de vaccin pe viafd. Datele arati ci degi aserneneacursuri nu schimbd viafa peste noapte. si-9i domoleasci impulsurile. cum ar fi numirul de betdi in curtea gcolii sau de elimindri.340 Alfabetul emofional $ colarizare a emoliilor 341 emofionale a celor care trec prin asemeneamomente.precum 9i ale nivelului de competenld emofionale -atit pentru fetele. S-a ajuns la concluzia cd. care le-au analizat comportamenful. Mai multe sentimente pozitive despre sine. Sigur cI ei nu vor dobindi fiecare in mod egal acesteaptitudini. sd fie prieteni mai buni. Mai pufine elimindri 9i exmatriculiri o Mai pulind agresivitate sau comportament autodistructiv . Mai pulind izolare. indeplinindu-gi principala misiune 9i meritind investilia' Dincolo de avantajele educafionale.Nu e vorba doar de copiii cu probleme. elevi mai buni sau fii si fiice mai buni sau mai bune iar in viitor sofi mai buni ori solii mai bune.existd foarte multe avantaje in privinla competenlei emolionale 9i sociale a copiilor. Au existat o mullime de evaludri obiective. O mai mare capacitate de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt . sd asculte sau sd se concentreze. apar ameliordri vizibile in atitudinea 9i modul de a privi gcoala . cit 9i pentru biielii care le-au urmat. O mai buni concentrareasupra indeplinirii unei misiuni gi acordarea atentiei necesare . pe misurd ce copiii trec de la o programd la alta.. Mai puline insulte. un lucru meriti o atenlie cu totul speciald: programele de alfabetizare emolionali au imbundtdlit rezultateIelatnadldturd ale copiilor. O mai mare empatiegi sensibilitate celorlalgi fald de sentimentele . Ea provine din foarte multe studii. Mai mult succes cu prietenie gi siguranld de sine. O mai buni tolerantd la frustrare 9i o mai bund stdpinire a miniei . Mai multi democrafie celorlalgi in tratarea Din aceastdlist5. cit gi in capacitatea lor de a irvdla (vezi Anexa F pentru amdnunte): CON9TIENTIZAREA DE SINEEMOTIONALA . pdrinli gi cetdleni mai buni. Putinla de exprimare a miniei intr-un mod potrivit. in acestevremuri fur care mult prea mulli copii nu reugescs5-9istdpineascdsupdrarea. in acest sens. Mai pulind impulsivitate. Mai multd impdrtigire.i anxietate in societate UTTLIZAREA EMOTIILOR iN \4On PRODUCTIV . Recunoagterea diferentei dintre sentimente si actiuni . O altd metodd ar fi detectarea schimbirilor inregistrate de acegticursanli inainte si dupd ce au urmat acestecursuri. dar mdcar trebuie sd incercdm sd facem tot posibilul. imbunititirea recunoasterii gi definirii propriilor emolii .colaborare gi ajutor . gcoali familie 9i . fird ceartd ." . O ascultare mai atentda celorlalli ABORDAREARELATIILORINTERPERSONALE r O mai bund capacitate de a analiza9i de a inlelegerelaliile r O mai buni rezolvarea conflictelor9i a neinlelegerilorprin negocieri o O mai bund rezolvare la nivelul relaliilor a problemelor o O mai buni exprimare9i talent in comunicare . bdtdi gi acte de indisciplini la ore .abordarea 9i imin viala semenilor plicarea o Mai multd atenfiefa!5 de semeni . bazatdpe mdsuidtori obiective ale comportamentului lor. O mai bunXinlelegere a cauzelorcareau generatdiversesentimente . cursurile par si-i ajute pe copii sd-giindeplineascd mai bine rolul in viafi.. Mai multd responsabilitate . de citre observatori independenfi. Sau cum sPunea Tim Shriver: . lucrdtori 9i 9efi. a comportamentului lor la clasd sau in afara gcolii. ci de tofi copiii care au de cigtigat de pe urma acestoraptitudini dobindite.

observd Etzioni. Un motiv pentru care nu sint deloc pregdtili pentru viali este fdrd indoiald acela ci societateanu s-a deranjat si se asigure ci fiecare copil esteinvdlat care sint elementele esenliale pentru a-gi stipini minia sau pentru a-gi rezolva conflictele in mod pozitiv . Leagdnul caracterului este autodisciplina. depdgind accidentele auto. nota Thomas Lickona afunci cfird scria despre educarea caracterului15.Nu ajung insb doar predicile linute copiilor desprevalori: ele trebuie aplicate in practicX. $colile. Acegti adolescenli sint prima generalie care nu numai ci are arme. Numirul tot mai mare de arme aflate la dispozilia adolescenlilor echivaleazd cu faptul ci acele conflicte care pini acum s-ar fi putut rezolva cu pumnii igi vor gdsi deznodimintul prin impugcdri. Empatta. Sau agacum subliniazd un alt expert. o viafi plind de virtufi. alfabetizareaemolionald merge mind in mir:ri cu educarea caracterului. trebuie si luim in considerare felul in care inteligenla emolionald poate deveni acestfundament. De asemenea.ingrijordtoare este crescut in ultimul an cu 3o/"re gi profetia unui criminalist citat in cel de-al doilea articol. moment de virf pentru delictele grave violente intr-o . care de altfel pe vremuri se numea voinld... au un rol central in cultivarea caracterului prin inocularea autodisciplinei gi a empatiei.respectiv. aga cum am vlzut. El i9i motiveazd ideea spunind ci omorurile s5virgite de adolescenli de L4 gi 15 ani sint in cregteregi aceastdgrupd de virstd reprezinti o perioadi in care natalitatea a fost sporit5. de jafuri ori de violuri. A9a cum am vdzut.ceeace se 9i intimpli pe mdsurd ce copiii igi formeazd capacitilile fundamentale emofionale gi sociale.furtuni de delincventd".pur gi simplu nu sint in stare sd evite disputele". teoretician in problemele sociale la Universitatea George Washington. patimile pentru a face ceeace se cuvine 9i a fi drepli fald de ceilalti". controlarea impulsurilor sau oricare dintre ce- . este . UN IILTIM CUVflNT in vreme ce terminam aceasti carte. duce la afecliune.. acegti adolescenli . sebazeazdpe autocontrol. In urmdtorii 10 ani.apetitul. alfabetizarea emotionaldls. Avind in vedere ci dezvoltarea caracterului este baza societdlilor democratice. spre o ascultare reald.de a gdsi o slujbd sau de trezitul de dimineafd.. gi anume caracter. Aceasta este arta fundamentali a democrajieilT. altruism gi compasiune. .Estenevoie de voinli pentru ca emofia si fie controlatl de ratiune. ce urmeazd sd se abatd asupra noastrd in urmdtorii 10 ani. capacitateade a amina rdsplata gi de a controla gi canaliza nevoile stringente ale cuiva de a acliona este o calitate emolionali fundamentald. In acest sens. creind posibilitatea unui discurs public constructiv. dar are arme automate pe care 9i le poate procura cu ugurinfd. precum 9i existenta unor valori moralel8. . este o cale spre empatie. Aceste capacitSli sint tot mai necesarefir aceastdsocietate tot mai pluralisti. Perceperealucrurilor din perspectiva celuilalt ne face sd scdpdm de stereotipuri gi genereazdtoleranld 9i acceptareadiferenlelor. cu dezvoltarea morali si cetdleneasci." A fi in stare sd muli centrul atenfiei de la tine insuli are avantaje de ordin social. oamenii putind astfel sd trdiascX impreund respectindu-sereciproc. am fost frapat de unele lucruri tulburitoare ap6rute in ziare."l4lar filozoful fohn Dewey a constatat cd educalia moral5 este mai puternicd atunci cind lectiile le sint linute copiilor in cadrul unor evenimente reale 9i nu doar la nivel abstract . fie cd este vorba de temele de acas5. acegtiavor avea pini Ia 24 de ani. spre o abordare a lucrurilor din perspectiva celuilalt. scrie Amitai Etzioni.mugchiul psihologic de care este nevoie pentru o conduit5 morald.. M ORALITATE A SI ARTADEMOCRATIEI $colarizarea emoliilor 343 Existi un cuvint de modd veche care definegte toate calitdlile pe care le reprezintd inteligenfa emolionald. asa cum au constatat filozofii de la Aristotel incoace.Trebuiesd ne control5m . care susline cd ne aflim in pragul unei . Piatra de temelie a caracterului constd in capacitateade automotivare 9i de a ne cdl5uzi singuri.342 Alfubetul emofional C ARA CTE RUL. tot agacurn generaliile plrinlilor lor au fost primele cu un accesliber la droguri.tot aga cum nu ne-am deranjat si-i inv5ldm ce inseamni empatia. ln unele scria cd armele de foc au devenit motivul num5rul unu de decesin America. dintre care doar atacurile cu premeditare ajung la 80%20. Caracterul. intr-un altul scria cd rata criminaliteli a .carierd" criminald . La orizont se afld prevestiri sumbre: un al treilea articol susline cd intre anii 19889i L992Ministerul de ]ustilie a inregistrat o cregterede 68% a numdrului de minori acuzali de crimd sau de atac cu premeditare.. . care in schimb permit o realS implicare civicd.

nervozitatea. cu diverse variafii.constemarea. in sens literal. plinsul de mili. Existx sute de emolii de toate tipurile. unii teoreticieni propun increngdturi fundamentale.3M Alfubetttl emolional lelalte competenle fundamentale la nivel emofional.indignarea. schimbxri 9i nuanfe. mihnirea. din care sint generate to4te combinaliile posibile . care sint patologice. dar nu tofi ceilalli sint de acord cu ele. Eu cred cd emotiase referi la un sentiment gi la gindurile pe care acestale antreneaz5. preocuparea. nu oferd un rispuns la toate problemele. riscdm si ratdm aceastdocazie care ne este datd de fapful cd maturizarea creierului este un proces de duratd 9i. totul desfigurindu-se in gcoli particulare gi in doar citeva sute de gcoli publice. kistetea.neinfelegerea. intr-adevdr. fobia 9i panica. In ciuda marelui interes de care dau dovadd unii profesori fald de alfabetizarea emofional5. Dar avind in vedere crizele prin care trecem noi sau copiii nogtri gi procentul de speran!5 dat de acestecursuri de alfabetizare emo!ional5. spaima. disperarea gi deprimarea gravd. vexarea. Sigur cd nici un program/ inclusiv acesta. ingrijorarea.orice agitafie sau fulburare mintald. iar de ordin psihopatologic. Diclionirut oxford definegte emoliaca fiind .la stdri psihologice gi biologice gi la mdsura in care sintem inclinali si acfionim. atunci cind este de ordin patolpgic. resentimentul. copiii ar putga fi ajutali sd-gicultive un repertoriu emolional sdndtos. galben gi albastru. sentimentald sau pasional5. orice stare mintalS acuti sau tensionatd". existd emofii mult mai subtile decit cuvintele care le-ar putea defini. Lisindu-i pe copii sd invele la intimplare acesteleclii emofionale.. prin urmare. singuritatea. melancolia.ceeace in domeniul culorilor primare corespunde culorilor rogu. irascibilitatea. teama. lipsa de chef. Cercetdtorii continutr si discute in contradictoriu care sint emoliile ce pot fi considerateprimare . termen al cdrui inleles precis nu a fost incd definit de psihologii gi filozofii care s-au aplecat asupra lui vreme de peste un secol.sau dacd micar existtr asemeneaemolii primare. groaza. animozitatea. imbufnarea. . atunci cind? Ce esteemotia? citeva cuvinte despre lucrurile la care m-am referit la rubrica enrofie. Cele mai bune modele sint in afara sistemului educalional principal.Iatd care ar fi principalii candidali (gi o parte dintre membrii acestor familii) ai acestor ftrcrengSturi: . ostilitatea 9i poate intr-o oarecare mdsurd ura gi violenfa. ar trebui sd ne intrebim: Oare n-ar trebui si pred5m acestecalitdli fundamentale de viali fiecdrui copil in parte acum mai mult ca niciodatd? Si dacX nu acum. exasperarea. t Frica: anxietatea. aceste cursuri sint incd rare. supdrarea. majoritatea dascililot directorilor 9i pirinlilor nici mdcar ntr gtiu cX existd. . Mtnia: furia.

Iar dincolo de aceste dispozitii emofionale.umilinfa. incintarea. Ideea ci acestea sebazeazd. 9i absolut toli au recunoscut acesteemotii fundamentale.po. Ruginea: vinovilia.amabilitatea. inclusiv de indivizii complet analfabefi... iubirea. care a folosit-o gi ca argument in teoria sa evolulionistd. simfindu-se pringi ca intr-o capcand cu un efect toxic. disprelul.. sint mai pulin evidente 9i dureazd mai mult decit emoliile (in vreme ce.timizi sau voiogi. apar problentelede naturd emotionald. increderea. bucuria) sint recunoscute de toate culturile din intreaga lume. tristefea. certitudinea 9i stdpinirea de sine? Sau cu o Parte dintre viciile clasice. cum ar fi cele din Noua Guinee. mullumirea.m. Fiecare dintre aceste familii de emolii au un nucleu debaz6. inclinalia de a-!i aminti anumite emolii sau dispozilii prin care ai mai trecut. ziua. . ruginea 9. regretul.rdsplata. Sigur cd aceastdlistd nu rezolvd toate intrebdrile in privinla categorisirii emoliilor. sugerindu-se astfel universalitatea lor. o lubirea:acceptarea.Dincolo de dispozitii exist6. frica. Suryriza:gocul. fapt care-i fape pe oameni sd fie melancolici. de la care se formeazi nesfirgitele mutalii.sau plictiseala?Nu existd rdspunsuri clare: dezbatereagtiinfifici asupra felului in care trebuie clasificateemoliile continui. o variantd a miniei care cuprinde tristele 9i fricd? Dar cu virtuli cum ar fi speranla 9i credinla.pe citeva emolii principale pornegtein parte de Ia o descoperirea lui Paul Ekman de Ia Universitatea California din San Francisco. prietenia. . extazul gi.d. ugurarea.detestarea.minia. aversiunea. teoretic vorbind. este greu sd fii foarte minios toatd t . amuzamentul.afinitatea.temperamentele.care. mindria.ca fiind cele de la care Pornescnesfirgitele nuanldri ale vielii noastre emolionale. triste!ea. De aici se nasc dispozifiile.ti fi totugi imbufnat sau irascibil. pldcerea senzualS. de care'unii nu mai scapd.346 Anexa A Ce este emofia? 347 . bucuria. acesteafiind forme mai pulin acute ale miniei gi care sint ugor de declangat).agape. aceste semnale fiind intipirite in sistemul nostru nervos. mania. am urmirit cum Ekman 9i allii gindeau emoliile in termeni de familii sau dimensiuni gi considerau familiile principale -. mirarea. binecuvintarea.sentimente precum indoiala . cum rdmine cu o combinalie precum gelozia. Primul care a constatat universalitatea expresiilor emolionale a fost Darwin. undeva in munfi. care susline cd patru dintre expresiile faciale (frica. de exemplu. Dezgustul: repulsia. minia. Ekman a ardtat fotografii cu diverse expresii ale felei unor reprezentanli ai culturilor indepdrtate. la lirnitd.a. care nu au fost in contact cu cinematograful sau cu televiziunea. Cdutind principiile debazd. . De exemplu. Bucuria: fericirea. satisfacfia. .remu9carea. devotamentul. curajul 9i iertarea. supdrarea. dragostea. euforia. . cum ar fi depresiile clinice sau anxietitile cronice. jena. adoralia. unde existd triburi izolate care tr6iesc la fel ca in Epoca de piatrd.

care este semnul unei minli care gindegte.cum putem deveni rezonabili pentru o clipi gi atit de iralionali imediat dupd aceea. Actiunile care izvordsc din mintea emolionald poartd cu ele o senzalieputernicd gi specialdde certitudine. De-a lungul evoluliei. profundd. reaclionind la imaginea de ansamblu sau la aspectelecele mai izbitoare. sint produse bine direclionate 9i reprezintd o modalitate simplificatd de abordare a lucrurilor. timp ce se pare cX este misurat in miimi de secundd. care poate fi absolut niucitoare pentru mintea rafionald. O mullime de reaclii emolionale isi fac aparilia practic inainte sX gtim prea bine ce se intimplX. intuitive. Elementele kXite intens pot determina aceastXimpresie fdrd o cintdrire atentd a amdnuntelor.o. Ekman a putut sesizamicroemoliile care apar pe chip in mai pulin de o jumdtate de secundd. Cum intervalul dintre ceea ce declangeazdemolia gi aparilia ei propriu-zis5 poate fi practic nul. Poateci evaludrile celemai bune ale minlii emofionale sint cele oferite. Marele avantaj este cd mintea emolionali poate citi o realitate emolionald (e miniat pe mine. fird trnr6. dar confuz Mintea emofionald opereazi mult mai rapid decit cea ralionali. in istoria evolufiei) am fi agteptat ca mintea ralionald sd emitd o parte din acestejudecdfi. reacliondm fdrd sd pierdem vremea pentru a analiza cum sX reactiondm sau dace sd reactiondm in cazul situafiilor grave. ca un tot. nu numai ci am fi fdcut o gregeald. de pildd. ea minte. Toate lucrurile sint judecate deodatd. bazindu-se pe prima impresie. Un rispuns rapid. cine e tulburat. incit sI nu se ajungd la o congtientizare evidentd3. aruncindu-se in acliune fird a sta sd cintdreascd mdcar o clipd ce face.gaz pentru o analiz6.Ekman si colaboratorii sdi au descoperitcd expresiile emolionale incep sd fie descifrate in schimbdrile din musculatura fetei in citeva miimi de secundb dupd ce au fost declangate de un eveniment si cd . pot fi gregite. Folosind acest sistem pe care l-a creat pentru a detectaemofiile pornind de la schimbdrile subtile 9i pind la expresia faciald. dacd noi (sau strdmo. prima.9i mdsura in care emoliile au propriul lor ralionament gi propria lor logic5. in confruntarea cu un animal gi luarea unei hotdriri intr-o fracliune de secund5:il mininc sau md mdnincd? Organismele care au fost nevoite sd facd pauze prea lungi pentru a reflectaasupra unor rdspunsuri n-au avut prea mulfi urmagt'cdrorasd le transmitd acestegene ale incetineliiin fapte.Oare de ce am fdcut asta?" . Atunci cird se instaleazX o oarecare agitalie sau mdcar o reacfie minimi. Perceplia rapidd sacrifici acuratelea in favoarea vitezei. Aceastd valorificare a nevoii de a acliona trebuie sX fie automatd 9i atit de rapidS. geful laboratorului de interactiune umand de la Universitatea California din San Francisco. Problema esteci acesteimpresii sau judecdli intuitive. ei au oferit totusi o listd fundamentali de calitdti ce disting emoliile de restul trdirilor mintale2. fiind fdcute cit ai clipi. care ne spun de cine trebuie si ne temern. cu lucrurile cdrora trebuie sI li se acorde atenlie gi cu faptele care necesitd vigilenli. in cine sd avem incredere. construind judecdli rapide.sefirn cI mintea ralionald este treazi in momentul acela. Paul Ekman crede cd aceastdrapiditate cu care emoliile ne pot implica intr-o acliune inainte sd congtientizdm cd ele au aptrrut este absolut esenliald pentru marea noastrd adaptabilitate: ele ne mobilizeazesd. psiholog de clinici la Universitatea din Massachusettsr.dar eA ar fi fost mortald.9i a doua de Seymour Epstein. dar nu a fost la fel de promptd ca mintea emofionald. ne trezim ci gindim: .ii nostri.analiticd. care explici felul in care mare parte din ceea ce facem poate fi dictat de emolii . aceastl rapiditate are legdturd cu luarea hotdririlor fundamentale.. mecanismul care evalueazi percepfia trebuie si fie capabil si aibd o mare vitezX de funcfionare chiar gi in termenii timpului la nivel de creier. Mintea emotionald este radarul nostru care detecteazi primejdia.ffio Pecetile minfii emofionale Pecelile minlii emolionale 349 Doar in ultimii ani a apirut un model gtiintific de studiere a minlii emofionale.Iuleala sa nu permite o refleclie deliberat5. Chiar dacd Ekman 9i Epstein au evaluat diferit diverse dovezi stiintifice. de Paul Ekman. asta il inkisteazd) intr-o clipd.

. Dar de obicei nu mintea ralionald hotdrdgte ce emolii . mai inceatd decit reacfia imediatd..partea cognitivd . atunci sentimentele ar deveni cilduze ineficiente in trecerea la fapte. durind doar citeva secunde gi nu minute. filmul. Degi nu putem schimba ugor emoliile specifice ce pot fi declangate de un anumit gind.m. Marii maegtri spirituali cum ar fi Buddha gi Isus au ajuns pini la sufletul discipolilor lor adresindu-li-se intr-un limbaj emofio- .acestea reprezintd emolii care provin din girduri. Aceastd reaclie emofional5 iute ca focul preia controlul in situaliile urgente. care apar cind anumite amintiri triste'sint rememorate in acest scop. Sentimentele noastre cele mai intense sint reaclii involuntare.Taximetristul adorabil". sentimentele noastre vin de obicei ca de la sine.ea presupune elemente care simbolizeazd realitatea sau declangeazd o amintire care sd corespundi acestei realitdfi. O realitate simbolici 9i mai mirlt copiltrreasci Logica minlii emolionale este asociatiad. o formd amortizati.. in general. Dacd emoliile produse de un anumit eveniinent ar continua invariabil sd ne domine 9i dupi ce acestaa trecut. poezia.Iubirea este ca o febrd care vine 9i trece independent de voinla noastrd. cum ar fi jena sau teama de un examen.. sirtem congtienfi de gindurile care ii premerg' In acest tip de reacfie emofionaltr existd o valorificare mai extinstr. Dar actorii nu sint altceva decit nigte oameni mai pricepuli decit noi in privinla folosirii intenlionate a celei de-a doua cdi spre emolii.tlilornoastre. foarte adesea putem alege insd la ce si ne gindim. existi 9i emolii care pot fi produse.cum ar fi inrogitul la fa!5 sau cretterea ritmului cardiac .ar trebui" sd avem.unele printr-o perceplie imediatd. In aceastl secvenld mai inceatd gindul mai bine articulat precede sentimentul. cum ar fi lacrimile.se produc de asemeneain doar citeva fracliuni de secundd." Nu numai iubirea. Aceasti a doua cale de declangarea emofiilor este una deliberattr 9i. Ralionamentul sdu este cd o emolie care sd capteze creierul 9i trupul pentru o perioadi mai lung6.Copilul dita este luare -. nu putem decide cind vor izbucni. Stendhal scria: . Pentru ca emoliile sd dureze mai mult. care se naqte 9i se amplifici in gindul nostru inainte de a se ajunge la sentiment. Cind sentimentele persisti ore intregi. ca gi artele plastice.d. urmeazi acest drum mai incet. iar celelalte printr-o gindire care presupune 'refleclie -. Dispoziliile stabilesc un ton afectiv dar nu sint modelatori atit de puternici ai felului fur care percepem 9i acliondm Precum emoliile puternice. in schimb. ci 9i minia sau frica ne cuprind.. sentimentul prin intermediul gindirii. . ca atunci cind pierdem pe cineva drag 9i continudm si il jelim mult timp.joaci rolul cheie in determinarea emoliilor ce vor fi declangate. Aga cum existi cdi rapide sau incete cdtre emolie . muzica. emolia maximd este foarte scurtS. Mai intii sentimentele 9i apoi indoielile Pentru cimintea ralionald are nevoie de ceva mai mult timp comparativ cu mintea emolionald Pentru a inregistra 9i a reacfiona. teatrul.Faptul cd nu putemalege le auem". observd Ekman. romanele. Ekman susline cd. Exact cum fanteziile sexuale pot duce la sentimente sexuale. nu noi ld este cuSsul hotdrim cind s6.De aceea emoliilepe care ele pot oferi 9i un alibi: . iar gindurile melancolice ne intristeazd. ar fi dovedit o inadaptare. cum ar fi frica fald de o ameninlare imediati. declangarealor trebuie sd fie suslinutd evocind Permanent emolia respectivd.fim furiogi. trigti g. ore sau zile. Ceea ce poate controla cel mai adeseamintea rationareac.primul impuls" intr-o situalie emolionali este cel al inimii 9i nu al raliunii.. urmeazd o reaclie emofional6 adaptati situaliei. opera. independent de ce altceva s-ar intimpla in jurul nostru. Prin contrast. Un exemplu este acel tip de sentiment intenlionat manevrat de care se folosesc actorii pe scend. independent de imprejurdrile care se schimbi. fiind nevoie de secunde sau de minute de desfigurare . dind impreSia cX s-ar intimpla de la sine9i ci nu noi am hotdrit sd fie aga. gindurile noastre . le permite oamenilor sd-gi explice actiunile spunind cd erau cupringi de emofiea. de supraviefuire. Emoliile mai complicate. in afard de citeva exceplii. Existi 9i un al doilea tip de reaclie emolionald.a.De indatd ce facem o evaista mI ingealtr" sau . tehnic vorbind. in secvenla de reacfie rapidd sentimentele par si preceadd sau sd fie simultane cu gindurile. Aceasta este puterea unor asemeneahotSriri rapide: si ne mobilizeze intr-o clipi in fala unei situalii de urgenfd. tot aga amintirile fericite ne ridici moralul. Aceastd rapiditate este valabild in special pentru emofiile intense. ele devin de fapt dispozilii. De aceeazimbetele.350 Anexa B P ecetile mintii emotionale 351 schimbdrile fiziologice tipice unei anumite emolii . metdforele gi imaginile se adreseazd direct minfii emofionale.

i s-o inlocuiasci cu una noui . mintea emofionalX nu face discriminAri. a viselor 9i a miturilor (sau cum spune ]oseph Campbell: . Procesul inilial este cheia injelesului cuvintdor Iui |ames |oyce din Ulysses'. O persoandcare a invdlat din experienleleduteroaseale copiltrriei sd reaclionezefali de o privire minioasd cu fricX intensl 9i cu uri va repeta aceastereaciie la aceeagidimensiune gi la virsta adult5.Intotdeauna trebuie. Mintea emofional5 reacProblema lioneazi fald de prezent ca pi cwn s-nr situa ?n trecut6. Astfel.ralionalizdrile -. Metodele psihanalitice fac parte din arta de a descifra gi de a scoatela lumini acesteinlocuiri de infeles. ele i9i gdsesc Aceastd logici a sufletului . Putem sd nu ne ddm seama ce se intimpld in fapt. Mintea emolionald urmeazd aceastdlogici 9i regulile ei.ple incercdri. chiar dacd ea coloreazd in mod subtil felul in care reacliondm Pe moment. vedere rafional.este" in sine. chiar daci ar putea ptrrea cd reaclia se datoreazd exclusiv situaliei de moment.procesprimar" al gindirii. mintea emolional5 a subjugat-o deja pe cea ralionali. Intr-adevSt simbolurile religioase9i ritualurile conteazdmai pulin din punct de locul in expresiile sufletegti. anumite asocieri de idei vagi determind fluxul narativ. atunci 9i reacfia declangati este clard. justificarea lor in funclie de momentul prezent. dupi un accident. nici legi de cauzd 9i efect. un sentiment se transformd intr-un altul.. avind o serie de perceplii . Intr-adevdr.e foarte bine descrisi de Freud prin conceptul de . atunci cind incruntarea in sine nu mai reprezintd o asemeneaameninfare' Daci sentimentele sint puternice. potrivit cdreia fiecare element il susline pe celilalt. aceastaestelogica religiei . s-ar putea si nu ne dtrm seama de reaclia emolionald Pe care o avem.Viselesint mituri private. explici faptul c5: . in procesul de gindire inifiald. Nlintea emolionald face totugi in aga fel incit convingerile sd fie foarte adevdrate. ca de exemplu 9oferul care.in care fiecare lucru este alb sau negm.Nu" in procesul inifial." Acest mod copiltrros se autoconfirmd.... ." Un alt semn al acestui mod copil5resc este glndireapersonalizatdprin care evenimentele sint percepute prin prisma inclinaliei de a fi centrate pe propria persoani. A9a cum subliniazX Seymour Epstein. $i cu cit este mai mult astfel. In asemeneamomente. in vreme ce mintea rafionalX face legdturi logice intre cauze 9i efecte..i de . Sentimentele se autojustificd. nu mai existd lucruri cum ar fi . Nu mai existi timp. Mintea noaske emolionald va indemna mintea rafionald spre scopurile sale gi astfel apar explicaliile pentru sentimentele 9i reacgiilenoastre . este ci mai ales atunci cind reaclia este rapidi 9i automatd s-ar putea sXnu ne ddm seamacdsitualia care odinioari a reprezenlat o crizd nu se repeti in prezent. Girdurile 9i reacliile din orice moment vor fi in concordanld cu culoarea gindurilor 9i a reacliilor din trecut. Existd multe feluri in care mintea emolionala este precum cea a unui copil. identitllile pot fi ca o hologramd. nu au nici o greutate dacd nu corespund convingerilor emolionale de moment.acestlucru semdnind cu o dovadi obiectivd. in sensul cd o singuri parte evocd intregul. dind povele in parabole. lucrurile sint a9acum par. intregul este condensatin pdrfi. fird umbre de gri. un obiect simbolizeazi un altul.. O cale ar fi gindirea tranpantd.i povegti. in viala emofionald. mintea emofionald reaclioneazi declangind sentimentele pe care le-a avut in momentul de care gi-a amintit.Stilpul de telefon pur 9i simplu a intrat in mine.dovezi" proprii. Dar dacd sentimentele sint vagi 9i subtile. o persoand ingrozispun ce nu ttr sX nu faci o gafi va gindi imediat: .i a poeziei. Convinge- rile minlii ralionale sint sir. iar lucrurile nu trebuie definite neapdrat prin identitatea lor obiectivd: ceea ce conteazl este cum sftrt percepute. miturile sint vise impdrtdgite"). punind-o la treabd in folosul siu. cu atit emoliile devin mai putemice. orice este posibil. fdrd inlelegerea influenlei pe care o are memoria emolionald. De aceeaesteatit de greu sd te inleiegi cu o persoani care este supdratd din punct de vedere emofional: indiferent cit de sindtoase ar fi argumentele din punct de vedere logic. lntr-adevir.a minfii emofionale . pe care il susfine..352 Anexa B Pecetilemintii ernolionale 353 nal. gdsind legdturi intre lucruri care au vagi trds5furi comunes. fabule . Ceva care ne amintegte de altceva poate fi mult mai important decit ceea ce . orice dovadd noud poate sd nu mai confirme o anumitd convingere . chiar dac6 putem avea convingerea 9i certitudinea ci gtim exact ce se intimpli. suprimind sau ignorind amintirile sau faptele care ar putea si submineze anumite convingeri gi rezumindu-se doar la cele care le intiresc. a psihozelor 9i a copiilor. Tiecutul impus prezentului Afunci cind o trdsdturtr a unui eveniment seam6nXcu o amintire cu incdrcdturi emolionali de undeva din trecut. descotorosindu-sede orice dovadX care demonstreazi contrariul.

lJn semn ci acest repertoriu este activ il reprezintX memoria selectivd. cum ar fi crizele de panic6. Primul circuit al creierului implicat'preia pur 9i simplu sunetul ca o undd fizicd in sine si il transformd in linrbajul siu gi vI aduce intr-o stare de vigilenfi.M. $i a9a cum amvdzut. Felul cum gindim 9i aclionim cind ne simlim intr-o dispozilie romantici este total diferit de felul cum ne comportdm cind sintem furiogi sau demoralizafi. pentru cd este cruciald pentru supravieluire. Sd presupunem ci intr-o seardsinteli singuri in cas5.incit cele mai relevante sint puse in fruntea ierarhiei gi deci devin mai ugor de pus in practici..5. fiecare emotie majord are propria ei pecetebiologici. fobiile sau tulburdrile obsesive. Parte din rispunsul mintal la o situalie emolionald constd in a revedea amintiri 9i opfiuni de acfiune. in aceastdmecanicd a emoliilor.. Cind se intimpld acest lucru. frica dispare din repertoriul mintal. Aceste repertorii de stdri-specifice devin predominante in momentele de emolie intensd. Frica este un caz tipic de inlelegere a dinamicii neurale a emoliei.putindu-se ajunge chiar la cazuri patologice. de reacfie gi chiar 9i de amintiri. Sau cum zic neurologii: . Sigur cd in vremurile moderne temerile nepotrivite sint blestemul vielii de zi cu zi. degi in starea actuald nu a putut fi stabilit circuitul complet pentru nici un tip de emofie. dictati de un anume sentiment.". angoasd9i toate celelalteingrijordri .. dar nu simte teama ca voi sau ca mine.354 Anexa B Starea-specifici de realitate Funclionarea minlii emolionale este in mare mdsuri o sfa-re-specificd. pentru cd ne lasd sd suferim de sperieturi.citili o carte gi dintr-odatd se aude ceva in camera de aldturi. ceeace neurologii numesc . un anumit tipar de schimbXri care suslin corpul atunci cfird emolia cregte 9i un set unic de indicii pe care trupul le di automat atunci cind este pradd emoliei7.Dacd cineva pune o armd la timpla unui bolnav S. Atunci cind o foarte rar intilnitd boali a creierului distruge amygdala (dar nu 9i alte strucfuri ale sale) la un pacient. care apare la un moment dat. creierul oferd in urmdtoarele momente o posibilitate de a observa circuitul neural al fricii 9i rolul amygdala ca sistem de alarmd. Acest circuit pornegte de la ureche si ajunge la creier gi apoi ia talamus. astfel. Persoana respectivd devine incapabild sd identifice frica de pe chipurile altora gi si o exprime la rindul sdu. fiecare sentiment are repertoriul sdu distinct de gindire. De aici ea reprezintd doui increngituri separate:o serie mai micd de proieclii se strecoard pind la amygdala si la hipocamp in .M. ^'qfu_l^ Circuitul neural al fricii Punctul central al fricii il reprezintd amygdala. acestai9i di seama din punct de vedere intelectual cd ar trebui sd se team5. Frica are un rol extrem de important in evolulia omului poate mai mare decit al oricdrei alte emolii." Specialigtii in neurologie au trasat circuitul fricii in cele mai mici detalii.

tie in intreg creierul. care secretdaceasubstanfd de reaclie pentru cazurile limiti ale trupului. un loc cheie de inmagazinare a amintirilor. dar poate fi 9i un intrus .iar ritmul respiraliei se incetinegte (s-ar putea chiar sd constali la un moment dat cd nu mai respiri de fricd sau pentru a auzi mai bine de ce te-ai speriat). Daci este o concluzie linigtitoare (sint doar obloanele care se izbesc de cite ori bate vintul prea taie) atunci alerta generald nu ajunge la nivelul urmtrtor. Mirosurile ajung prin bulbul olfactiv la zona cortical5 mediani a amygdala 9i sint transmise mesaje ce trebuie sd ajungi in zona central5. Aceasta este doar o Parte din intregul gir foarte bine coordonat de schimbdri comandate de amygdala 9i de zonele invecinate si care orchestreazi creierul ir:rcriz6.adici atunci cird anxietatea subcongtientX ajunge la congtient . Dacd nu apare nici un r5spuns satisflcdtor din aceasti analizd suplimentarS. Aceste celule fac un ciine si miriie sau o pisici si se infoaie la vederea unei amenin!5ri ori a unui intrus in teritoriul siu. activind o mare gamd de reacfii indepirtate la nivelul sistemului cardiovascular al mugchilor gi al m5runtaielor. care se impr5. deci nici micar nu-!i dai seama pe moment cd !i-e fric5. apare un alt circuit paralel intre amygdala. Mai multe grupe de neuroni din amygdala au. Dar pe mtrsurX ce realmente incepi sd simfi frica . pentru a declangadopamina.sunetele ciudate .i incearcd sd-i inleleagd sursa . Pintr la nucleii laterali ai amygdala ajung proiecliile din talamus 9i cortexul auzului 9i al vizului. de cite ori siguranla casei pare pusd in primejdie.tensiunea de asemenea. orice alte migclri musculare fiind blocate. aceste schimbdri merg dincolo de congtientizare. ritmul cardiac cregte. unde se produc norepinefrinele (care se mai numesc 9i . Superba arhitecturd a amygdala ca sistem central de alarmd al creierului devine evidentd in momentul apariliei. creierul gi sistemul neryos autonom.gi trimite mesajul la amygdala gi Ia hipocamp. unde sint activali hipotalamusul. Proiecliile amygdala se extind asupra tuturor pirtilor importante ale creierului. Aceste semnale care sosesccontinuu fac ca amygdala sd fie un fel de santineli permanenti ce scruteaz5 toate experienlele senzoriale. hipocamp 9i cortexul prefrontal. proieclii distincte ale receptirii in cazul di' vergilor neurotransmi!5tori. fiecare in parte. care se leagtr cu acel sistem din creier ce determind migcarea.. In acel moment. amygdala transmit semnale cdtre sistemul nervos autonom prinmedulla.ade lupttr-sau-fugi printr-o adehormoni. Norepinefrina inundd cortexul 9i creierul in generaf precum 9i sistemul periferic. circuitele senzoriale devenind 9i mai sensibile.zgomotul" seamdni cu un altul similar pe care l-ati mai auzit. aducind totul intr-o stare limiti. polilie sau Ia un vecin. aceste circuite tensioneazd mugchii coardelor vocale. Din zona bazal| lateraltr a amygdala pornesc brale care infSgoari cortexul. fAcindu-vi si fili gi mai preocupali de identificarea sursei sunetului. creind o voce ascufiti. Zona de bazd a amygdala are ravirati cascadi de a19i mificalii cdtre corpus striatum. amygdala declangeazl alarma in zona centrald. Diversele pdrli ale amygdala primesc informagii diferite. chiar gi cel mai mic zgomot din castr poate da fiori.dar oare acest. distinge rapid faptul cd .centrul gr1" . ceea ce sporegte nesiguranla gi concentreazd atenfta. de exemplu.amygdala comandX o reactie cu btrtaie lungd. ca un fel de companii care se ocupi cu sistemele de alarmd.gi pregdtirea mugchi- . aceastecale mai largi se indreapti spre cortexul auzului din lobul temporal. evenfual chiar cu unul familiar .356 Anexa C Circuitul neural al fricii 357 apropiere. avind angajali care sint gata in orice moment sd sune la pompieri.Prin intermediul nucleilor centrali din apropiere. intre timp. Ei semnalizeaztrcelulelor din creier sd creeze o expresie a fricii pe chip. Hipocampul. La oameni. care-l compartr rapid cu amintirile similare.. in majoritate.. O altd cale din amygdala duce la locusceruleusdin creier.noradrenalintr"). care mobilizeazd reacli. amygdala impreund cu hipocampul direclioneazd celulele care trirnit neurotransmi!5tori . unde sunetele sint triate gi inlelese. a fricii.fricii gi a nelinigtii subliminale. hormonul corticotropina (CRH). ajungindu-se la acele fibre care se mai numesc gi . cortexul auzului face o analiztr mai profundtr a sunetului . Dar daci inctr nu v-afi edificat. Efectul in lan! al norepinefrinei este cX ea sporegtein ansamblu modalitatea de a reacfiona in acele zone ale creierului care primesc aceastdsubstan!d.celulele care regleaztr mugchii mari ai scheletului. fdcindu-te sd fii speriat gi gata de acliune.oare se fie pisica? Nigte obloane bitute de vint? Un intrus? Cortexul auzului vine cu propria ipotezX poate fi motanul care a dirimat o lampd de pe mas5. Din zonele centrald 9i mediand o increngdturd merge la hipotalamus. ceea ce duce la tintuirea atenliei asupra sursei fricii ..cheie.zgomot" poate fi recunoscut imediat? intre timp.

1994. amygdala semnalizeazd. inlelegereanormelor de comportament (ce esteacceptat9i ce nu din punct de vedere comportamental) r O atitudine pozitivi fald de viald o Autocongtientizarea. inlelegereaperspectiveialtora .purtarea unui .de exemplu. asigurindu-se ci ochii vor cduta sd descoperece este mai revelator in situalia limitd in care se afli. Simultan. Disculiile cu sine . egti cuprins de o fricl totald: congtientizezi faptul cd !i s-a strins stomacul. Folosirea pagilor pentru rezolvarea problemelor 9i luarea de decizii . ci-!i bate inima mai repede. iar atenlia se ascute pentru a a:uzi alte sunete. recunoagtereainfluenlelor sociale asupra comPortamentului 9i privirea asupra sinelui din perspectivaunei comunitili mai mari .) ^ffi#^ Consorliul W. Galen'sProphecy[Profelia dr. trupul pur 9i simplu iti infepenegte. Citirea 9i interpretarea semnalelor sociale . Identificarea 9i etichetarea sentimentelor . vezi ]erome Kagan.poate fi derulatd intr-o secundd 9i ceva.identificareaacliunilor alternative. sistemele de memorie corticald sint deblocate. Reducerea stresului r Cunoagterea diferenlei dintre sentimente 9i acliuni CAPACITATI COGNITIVE . Aminarea rXsplatei . Exprimarea sentimentelor .de exemplu.358 Alfabetul emotional lo'r pentru a reacliona ca atare. Dupd trimiterea acestor semnale. stabilirea scopurilor. fiind mai ugor de apelat la ele decit la altele care nu au o legdturd.zonele senzoriale ale vederii gi atenfiei.dialog interior" ca modalitate de adaptare la un subiect sau la o provocare sau de reintdrire a comportamentului cuiva . dezvoltarea unor explicalii realistedespresine E . Basic Books.. Controlul sentimentelor . cd !i s-au incordat mugchii in jurul gitului 9i umerilor sau cd-!i tremurd picioarele. Controlarea impulsurilor . iar mintea incearcdsd distingd posibilele primejdii 9i modalitdli de reacfie. Intreaga secvenld . Galen). (Pentru mai multe informafii.T. Evaluarea intensitilii sentimentelor . Grant: componenteactive ale programelor de prevenire Elementele cheie ale programelor eficiente presuPun: CAPACITATI EMOTIONALE . astfel incit diverse nofiuni gi amintiri revelatoare pentru respectivul moment de crizd sd poatd-fi oricind la indemind. In acelagitimp.New York.anticiparea consecinlelor .de la surprizd la nesiguranfd gi pind la teamd gi frici .de exemplu. controlarea impulsurilor.

din f . a distinge intre ceeace face sau spune cineva gi reacliile sau iudecSlile tale despre asta.360 Anexa D CA PACITATI COMPORTAMENTA LE r Nonverbale . rlspunsul eficient Ia criticile aduse.Programa de prevenire a drogurilor gi a alcoolismului". rezistenla in fala inflrrenlelor negative. . Autodezadluirea:a prelui deschiderea 9i a pune increderea la baza unei relafii. inlelegerea a ceea ce se afld in spatele unui sentiment . Luarea de hotdriri personale:a examina acliunile 9i a cunoagte consecinlelelor. precum 9i a aborda situafia.i a recunoagtesentimentelepersonale.. a-!i rectinoagte punctele tari 9i punctele slabe.T.creareaunui vocabular al sentimentelor.participarea in grupuri de semeni pozitivi offi*o ProgramaStiintei Sinelui Principalele comPonente: . CommunitiesThnt Care (Comuitdti cdroraIe pasd)(San Francisco.comunicarea prin contact vizual. cunoagterea relaliei dintre ginduri. (de exemplu. prin expresiile fetei. transmiterea unor mesaje care sd inceapd cu . gesturi 9. Stdpiniria stresultri: a inv5la valoarea exerciliului fizic. aplicarea acestor perspective in chestiuni cum ar fi sexul 9i drogurile . Iossey-Bass. din perspectiva lor. capacitatea de a ride de sine SURSA: Consorliul !V.. a cunoagte momentului cind egti in siguran!d 9i poli vorbi despre sentimentele personale . a imaginaliei bine cdlduzite gi a metodelor de relaxare . a afla daci la baza ludrii unei hotiriri se afli un gind sau un sentiment.d.dialogul cu sine" sentimcntelor: pentru a detectamesajelenegative. suferinla care accentueazdminia). . gisirea cdilor de a stdpini temerile 9i anxietdfile. aprecierea diferentei in felul in care oamenii simt faid de anumite lucruri t Comunicarea. recunoagtereaunor tipare similare la ceilalli c Acceptarea de sine: a te simli mindru 9i a te vedea pe tineintr-o luminl pozitivX. Conptientizarea de sine: a observa propria persoanl . Perspectioa: identificarea tiparelor din viala emolionald 9i a reacfiilor. . sentimente 9i reac!ii . minia 9i tristelea .1992). cum ar fi descurajdrileinlerne..formularea unor cereri clare. Verbale. aiutareacelorlalgi.m.a. David Hawkins gi altli. ascultareacu atenlie a celorlalli. Grant din cadrul Scolii pentru Promovarea in Functie de Competenlele Sociale.Eu" in loc de invinovtrliri . Administrarea a supraveghea. Empatin:a inlelege sentimentele altora gi preocupdrile lor. tonul vocii. a discuta in mod eficient despre sentimente: cum poli deveni un bun ascultdtor 9i cum poli sI pui intrebirile cele mai potrivite.

Rezolaarea conflictelor:cum sd te confrunli cinstit cu alli copii. .1991. E. Afirmarea: recunoagterea preocupdrilor 9i sentimentelor fdrd minie sau pasivitate c Dinamicade grup: cooperarea. comparativ cu cele la nivel gcolar. proscrialS a copiilor").JOZ Alfabetul emotional .Patry(ed.. Battistich.€ric american pentrusdniDepartamentul nocive. Oakland. giresponsnbild: 1992. Solomon. noishttez. Goodyear Subiect Publishing Co. Rdspundereapersonald:asumarea rispunderii. M. Delucchi. clasele a 6-a.Crearea practici edusi-i pese: uneicomunititicdreia Development" social A. mai afirmativi . in F.ducereala capdt a promisiunilor sau implicarea total5 (de exemplu. fr.PromotingHealth Development Prevention:New Approaches"(. Stone gi Harold Q. Dillenhunt. Centrul de studii de dezvoltare. abuzurilorde substante tategi serviciiin folosulornului. V Battistich. mai pro-sociali 9i de ajutor .Rockville:Biroul de prevenirea orieIn Strncticd). mai.democratici" . promoveazd dezvoltarea calionale care TheNuu Sytrtl::csis Tenchittg: Effecticc andResportsible Dick 9i J.K. 8: Preztenting OSAPPreoention de ln te(Preuenirea de cdtue ndolescenli: droguriior to Practicc Theory folosirii Gopelrud(ed. t n 4 i t I & * SURSA: Karen F. Evaludri in gcolile din California de Nord. (Predaren SanFrancisco.Creating ProThatPromote Childret-r's Practices Educational a CaringCommunity: (.fthaps 9iK. eftcientd Tossey-Bass. recunoagterea consecinlelor deciziilor gi ale acfiunilor. cu profesorii. no.\.. Watsoir.capacitateade a 9ti cind 9i cum sd conduci 9i cind trebuie sd urmezi pe altcineva . mai populari 9i indrdzneli . la invdldturd) .toatd lumea cigtig5" pentru negocierea unui compromis "'. California.. modelul de tip . cu pdrinlii.wi:"' ll tl ll i' lnvitarea sociali 9i emofionali: rezultate Proiectul de dezvoltare a copilului Eric Schaps. dezvoltariisindtitii prin prevenirilela nivelul gcolar: Drug Use: Fvonr Adolescent Monograph.c).). mai responsabili .-L. D. i .1978).. E.Promovarea Through School-Based noi aborddri"). mai buni in privinla capacitSlilorde rezolvarea conflictelor gi V. o mai bund inlelegere a celorlalli o mai atenli 9i mai preocupali . mai multe strategii pro-sociale pentru rezolvarea problemelor interpersonale r mai armoniogi .. REZULTATE: . Schaps SURSE: . Oser. eva' ludri stabilite de observatori independenli. acceptarea sentimentelor si dispozitiilor personale.. SeIf Science:The Is Me ($tiinfn Shrelui: subiectulsint eu) (SantaMonica..

i gimnaziale prin testdri independente 9i standarde obiective in comparalie cu gcolile neincluse in program.A DeveGrupul de cercetare SURSE: lopmentaland Clinical Model for the Preventionof ConductDisorder: The FastTrackProgram"(..Reducing Program"(. ThePreoention la copii). Capacitdlii semenilor . E. Psy chiatry30. Mai puline eliminf. EMoTIoNALA o INTELEGERE .The SeattleSocialDevelopmentProject" (.S: OSAPPreoention Eric Gopelrud (ed. D.Rockville:Biroul de prevenirea Theory to Practice. of the in School-Aged Children:TheEffects ting EmotionalCompetence la copiii de competenlei emofionale PATHS Curriculum" (. T. ImbunXtXlirea emofiilor.Duselopment virsti gcolari: efectele (1995). Greenberg 9i C. REZULTATE: r O atagarepozitivtr fali de familie 9i gcoali . Misiunilor de orientare .. Evaludri in gcolile din Seattle.clasele1-5. Tiemde dezvoltaresociali din Seattle"). Battistich.Quamma. 3) de la clase speciale. Universitatea din Washington Evaluarea s-a fdcut in gcolile primare . Sociabilitdtii r Autocontrolului i- PATHs). Impdrtigirii . 2) surzi. Toleranlei la frustrare . Descregtereanumdrului de mtrrturisiri in legdturd cu tristelea 9i depresia o Descregtereaanxietdlii 9i izoldrii al problemelorde conduitd.Manifesttrrii capacitililor sociale .)... F'. 1992. .Proiectul in J. Hawkins.. Recunoagterea . T. REZULTATE: . von Qlevegi R. Schaps SURSE: Prevention:New Approaches"(.Departamentul abuzurilor de substanle tate si serviciiin folosul omului.. D. Btriefii mai pufin agresivi. 208-217. Etichetarea .. (Promoaarea dezaoltdrii sociaThe PATHS Project in DeafChildren: oelopment .ri gi exmatriculdri printre elevii cu rezultate proaste .Promovarea and PsychopaprogrameiPATHS").2 (1991). P. Deaelopment 4 (1992). Guilford.. New York.E. Greenberg. C. Grupul de cercetarea dezvoltdrii sociale. tamentelor antisociale j.University of Washington legi emofionale Ia copiiisrtrzi:Proiecttrl Press. 1991. Mai puline delincvenle o Mai bune rezultate la testele standard la invtrldturX gi V.Modelde dezvoltaregi clinic PentruPrevead nirea problemelor de conduitS:programul rapid"). americanpentru strninocive. Mai puline inilieri in consumul de droguri .. thologyT Proiectul de dezvoltare socialtr de la Seattle |. Kusche. 1993. ]. Kusche. (Preaenirea comPorBehaaior in Children of Antisocial blay.no.. Proiect rapid din cadrul Universitdlii din Washington. From Preoenting Adolescent Drug Use: Monograph. . lournal of theAmerican pp. tvruNArAprA.Promoting Health Development E.. capacitilii de recunoagtere9i a celei de inlelegere r Un mai bun autocontrol o O mai buntr planificare a rezolvdrii misiunilor cognitive r O mai mare refleclie inainte de a acliona r O mai eficientd rezolvare a conflictelor r O mai bund atmosfertr in clasd ELEVII CU NEVOI SPECIALE: ?mbunXtSlirea comportameritului la clasd in privinla: . Hawkins 9i alfii.ReduceResultsof a Primary Prevention hood Aggression: unui program de preverea agresivitdliiin prima copilirie: rezultatele Academy of Child and Adolescent nire ini!iald").. Seattle. David Hawkins. A.PromoM.McCord gi R. fetele mai pulin autodistrugtrtoare .. T. imbundtdfirea capacitililor socio-cognitive . Early ChildCatalano. A. evaluiri fdcute de profesori comparativ intre mai multe tipuri de elevi: 1) obignuifi.Promovarea Through School-Based dezvolttrrii sdndtdliiprin prevenirile la nivelul gcolar:noi aborddri").364 cii Anexa F Inrsdlarea sociald gi emolionald 365 Marc Greenberg. Psychopathology andEmotional DeSocial Promotirtg M. Cook9i j..

in modcreator: de rezoloare a conflictelor YorkSite(Programul program).F. P. Capacit5li sporite de adaptare o O mai bund capacitate de a stdpini problemele interpersonale o O mai bund adaptarela anxietate o Comportamente delincvente mai puline . Mai bune capacitdli de rezolvare a conflictelor SURSE: M. of RCCPNew of the SignifcantFindings L98AL989. 56-63.V. M... imbundtilirea capacit5lilor de rezolvar'e a problemelor o O mai mare implicare cu semenii .988-.School-Based petencePromotion as a Primary PreventionStrategy:A. K.A. Jacoby.Drug Use. 177-200. Hawkins. Un mai bun control al impulsurilor e Un comportament imbunitdtit '.1 (1992). Yale-New Haven .R. J. Preoention in HwunnSeraices 7. J.coliledin orassi periferice: de alcool")..New York. Grady 9i C. Linda Lantieri.Day. de ctrtre observatorii independenli precum gi in funcfie de rapoartele elevilor 9i profesorilor comparativ cu un alt grup de control.P. Programul Centrului Nalional pentru rezolvarea in mod creator a conflictelor (o iniliativi a educatorilor pentru rdspunderea sociald). Metis Associaaleacestui semnificatioe Rezumatul constatdrilor tes.Promovarea competentei socialeir:rcazul adolescenlilor din efectele adaptirii sociale gi aleconsumului . J. O eficienld interpersonaldgi o popularitate imbundt5lite . t: imbunitilirea congtientizlrii sociale in cadrul proiectului de rezolvare a problemelor sociale Maurice Elias. lournalof Orthopsychiatry.. P Weissberg. din afirmaliile semenilor 9i din cataloage comparativ cu nonParticipanlii.Prevenirea gcolat a folosirii drogurilor 9i a deegecului lincvenlei la copiii ce provin din familii cu venituri mici: efccteleunei preveniri pe termen lung in cadrul unui proiect in gcolileprimare"). | (1990). Mai mult5 empatie . Universitatea Rutgers Analizl ficutd in gcolile din New ]ersey la clasele a 6-a prin evalutrri acordate de profesori. Universitatea Illinois din Chicago Evaluarea fdcutd in gcolile publice din New Haven. E.D. pp.Tale of Two Projects"(. The Resolaing SURSA: Metis Associates.Cataiano. pp. O capacitatecrescuti de a . O'Donnell.mai 1990. Capacitili de comunicare imbunitifite Conflict Creatioely Inc.R.mdsura" situaliile interpersonale gi de a gindi acliunile cele mai adecvate o O mai bunX pdfere de sine o Un comportament mai pro-social . REZULIATE: . J.. Caplan. Elias 9i R. Summary Program: 1. SocialCom.lournalof Constrlting and Clinical Psychology 60. American 65 (1994).Abbott9i L.1989. S. J. New York City Evaluarea in cadrul gcolilor dln New York a claselor a 12-a prin evaludri acordate de profesori irratnte gi dupd program. Mai multe dispozilie spre colaborare . REZULIATE: o Mai pulind violenli la clasd ' Mai Puline jigniri in clasd r O atmosferi mai afecfuoasd . Competence Promotionwith inner-Cityand Sub. SchoolFailure.366 Anexa F Inzsdlareasociald gi emolionald Programul de rezolvare a conflictelor in mod creator 367 R. Apelarea la ajutorul semenilor r O mai bund capacitatede^aface trecereaspre gimnaziu .Social urban Young Adolescents: Effectsof SocialAdjustment and Alcohol Use" (.. Grober.. REZULTATE: o O mai mare sensibilitate fagade sentimentele altora o O mai bund inlelegere a consecinlelor comPortamentului lor . Weissberg.Promovarea competentei sociale in anii de gcoald ca principaldstrategie de prevenire inifiald:povestea a doudproiecte"). clasele 5-8.Preventing IncomeChildren:Effects of a Long-TermPrevention Projectin Elementary Schools"(.and DelinquencyAmong Low.Sivo.Programul de promovare a competenlei sociale Roger Weissberg..

L. Elias..6I(1991). 7. Vegnicia acestei teme a iubirii altruiste este sugerati de profunzimea acestui mit universal: povestirile Jataca spuse ir:r iretreaga Asie de milenii intregi gi care nireazi. Branden-Muller gi M. Levenson. Building Social ProblemSolaing Skills: Guide' a pro' capacitdlilorde rezolaare Progran (Formarea linesFrom a School-Based blemelorsociale:puncte de reperpornind de Ia un program executatIa niuel I ossey-Bass.Argument pentru emoliile Cognition and Emotion. 15 sePt' 1993. M.l^990.pp. Pentru ce existi sentimentele? 1. I. astfel de parabole ale sacrificiului de sine.An Argument for Basic Emotions" (. 4. o astfel de listi rdmine intr-o oarecare misurd speculativtr. Gara...autodistructiv sau problematic. in acest punct. Scolar). 5. Capacili imbunXtdlite de a invdla sd invefe r Un mai bun autocontrol.Mi9ciri faciale voluntare care genereazAo anumitd activitate a sistemului nervos autonom in cazuri specifice") de Robert W. unii cercetitori suslinind ideea cd existi mai degrabd o prdpastie decit simple diferenle intre emolii sau ci irn prezent capacitatea noastrd de a misura corelatiile biologice ale emofiei este inc5 insuficientd Pentru a le distinge in mod iatisficitor. Paul Ekman 9i Wallace V' FrieAceastd list5 este culeasAde aici.. . T.L992. Sayette. 3. AmericanJourualof Orthopsychiatry.368 Anexa F . 2. Elias 9i J. o con. R. 6' L992' pp' 159-200' fundamentale")'dn provine dintr-un eseu care a apdrut inacelaqi vedere de Acest punct numii al revistei respective 9i care era semnat de P' N' JohnsonLaird 9i K. Universitatea Califomia din San Francisco.New York. Mare parte din disculie sebazeazl pe eseul cheie al lui Paul Ekman: . ]. Guilford Press.r. si din alte surse.Psychophysiology. Schimbdrile la nivelul corpmlui in momentul apariliei emoliilor 9i motivele lor evolufioniste: o Parte dintre schimbdri sint Prezentate in . 1992. Un comportament mai pulin antisocial. A. Associated Press. M. Capitolul 1.tientizare social5 9i luarea de decizii socialela nivelul sau in afara clasei Note PARTEAflNTTI CRETERUL EMOTIONAL SURSE:M. Doar la adulfi: observafie fdcuti de Paul Ekman..The Promotion of Social Competence: Longitudinal Sfudy of a Preventive School-BasedPrograrn" (.2T.409-17. Schuyler. dar sin. Pentru acest Punct in dezbatere. A.Voluntary Facial Action Generates Emotion-Specific Autono' mous Nervous System Activity" (. Clabby. existX o dezbatere gtiinlificd asuPra semndturii biologiie a fiecirei emofii in parte. vezi: Paul Ekman .. impugcarea Matildei Crabtree: TheNeto YorkTimes. Iubirea altruistd 9i supravieluirea umand: Teoriile evolulioniste care descriu avantajele adaptdrii prin altruism sint rezumate in The Adaptiae Design of the Human Psyche(Modelul de adaptarea psihicului uman\ de Maicolm Slavin 9i Daniel Kriegman. Oatley.Promovarea competenlei sociale: studiu aprofundat al unui program preventiv la nivel gcolar"). chiar 9i cind se ajunge la liceu . Ll nov' 1994' 6. .San Francisco. toate. .

New York.sau mai precis . unele dintre problemele principale care distrug societatea actual5 duc la o minie nestivilite. 1'992. Totugi acest creier primitiv nu a permis inci ceea ce noi considerlm a fi o emotie. Yezi.cu nucleul amigdalian conteazi mult mai mult.Paul D.l. totugi multe sau majoritatea acestor circuite sint destul de sigur in interdependenli cu punctele de legiturd cheie din sistemul limbic cum ar fi nucleul amigdalian 9i cortexul Prefrontal. New York.1993.4. felul ir:rcare anumite leziuni din creierul gobolanului ii pot modifica in vreun fel comportamentul. 1994. broastele. care provin de la divergi neurospecialigti. Ned Kalin. 2. in vreme ce circuitele care leagA alte pdrli ale creierului . p. pregdtit pentru Seminarul de neurogtiinli afectivi MacArthur. New York.intr-un moment de minie instantanee ajungeai Ia dorinta de a omori pe cineva. Behazsioral 58.exista gi o recunoaqtere tot mai puternici a faptului ci fiecare emotie se adreseazAunor anumite zone sPecifice ale creierului.p. Departamentul de psihologie gi psihiatrie. Galen'sProphecy (Profefiadr. The Triune Brain in Eoolution (Creierul triunic in eoolutie). 1993.." 9.. insd neurologia emotiei e departe de a-si fi spus ultimul cuvint. Londra. organizarea unor experiente elaborate pentru a obline efecte condilionate de fricd Ia gobolanii al ciror creier a fost modificat chirurgical.Emotion and the Limbic Sysin tem Concept" (. se Pare ce nu existi un . inclusiv: |oseph LeDoux.ir special cind e vorba de implicaliile pentru intelegerea vietii noastre emotionale care par sd decurgd din datele neprelucrate.83. Mai important.. Am scris despre studiul lui Joseph LeDoux in The Nnu York Times din 1. conceptul de sistem limbic a fost prelucrat atent. Oxford University Press. 12. Integratiae Psychiatry. trad. . 1. Ideea de sistem limbic ca Punct esenlial ir creierul emolional a fost introdusd de neurologul Paul Maclean. astfel incit au transmis aceste lucruri prin sistemul genetic. ci mai degrabi mai multe sisteme de circuite care disperseazd reglarea unei emolii date. Diferitele descoperiri ar putea indica acele pdrti anume ale nucleului amigdalian care conteaze in mod special gi care sint circuitele care lipsesc. pisirile sau pegtii . and Brain Research. LeDoux lucreazi la mai multe niveluri. 11. dr. fiecare emofe majo. Oxford University Press. Dar studiul lui LeDoux este susfinut de tot mai multe dovezi convergente. Erasmus din Rotterdam. In acele vremuri de demult. Anatomia unui blocaj emotional i. . 1971.Minia este emolia cea mai periculoasi.. care determind calitefle lor unice. Vezi Joseph LeDoux. QuestionsAbottt Emotion. deci rdmin sPeculative .instinct de viali" al acestor specii. animalele care reusesc bine sau destul de bine au pufut supravietui. 10. viala mintali era in stare bruti: simfurile 9i un repertoriu totusi foarte limitat de reacfii fali de stimuli au ajutat sopirlele.d are ProPria sa topografie Pe aceastd hartd imaginar5.). New York... 5. de exemplu.viati emofionald" . 1994). cu Peste 40 de ani in urmi.Sensory Systems and Emotion" (.Plenum. aceasti analiztr se bazeaz| pe sinteza excelentd a lui ferome Kagan. Sistemul limbic 9i emotiile: R.dar acum po!i.. in perioada preistorice. Maclean. 4. cooido' asupra nind ptrrli ale creierului. studiind. insd nu puteai si o faci prea ugor .|oseph LeDoux. anevoioasa stabilire a traseului neuronilor singulari. foseph LeDoux. Concepts ce. Galen). 1990. Plenum Publishing.370 Note Note 371 si Richard Davidson (ed. Pe de alti parte/ pot existaurme ale sentimentelor la cei lipsifi de nucleul amigdalian (vezi Paul Ekman 9i Richard Dartldson [ed.. aritindu-se cd o parte dintre structurile centrale cum ar fi hipocampul sint mai pulin implicate in emolii. Conform gindirii curente. New York.9i poate 9i brontozaurii .. A. in cadrul teoriei evolu!ioniste. Capitolul 2.. Circuitul creierului la diferite niveluri ale fricii.Sistemul senzorial 9i emofiile").Sistemele memoriei emo$onale la nivelul creierului"). foseph. Universitatea Wisconsin. Acest tip de reaclii fundamentale definescceeace poate trece drept .87..Emo!iile gi concePtul de sistem limbic"). . .op. pentru ca ea ne mobilizeazh pentru lupti. In Praise of FoIIy (Elogiul nebwtiei).mic bine definit. Puii de macac ai puterea de adaptabilitate: ..FundamentnlQuestions About Emotions (intrebdri fwtdamattnle anryra emoliilor).Neuronul gol-golu!: evolulia si limbajele creierului 9i corpului")..Penguin.sd trdiasci acele vremuri. 8. N euroscien 3..2. Emoliile noastre au evoluat atunci cind nu aveam tehnologia necesard pentru a acliona atit de puternic asupra lor. Eddie Radice. Dincolo de aceasta. cit. Cazul unui bdrbat fdre sentimente. . care permanent se referd la stratul neural de bazA al emofiilor. Specialigtiiin neurogtiinle sPeculeazd faptului cd atunci cind creierul reugette sd creeze un model comPlet al emofiilor..Basic Books.5aug.The Naked Neuron: Evolution and the Languages of the Brain and Body" (.a cum spune PauI Ekman: . engl. Joseph.Emotional Memory Systems in the Brain" (. 1986. de exemplu. o harti specialXa traseelor neuronilor.Aspecte ale emoliei pdstrate la diverse specii"). 1989.Aspects of emotion conserved across species" (. Ca mulfi specialigti in neurogtiinte. noiembrie 1992. lin descoperirile recente. agacum a fost el descris de R. 1994. Aceasta este emolia care se adapteazd cel mai greu.Disculia din acest capitol se bazeazd pe interviuri cu ei 9i pe mai multe articole ale sale.in special lobii prefrontali . Constatdrile sale si ale altora sint trecute aici in revisti 9i se afli undeva Ia granila explordrii in neurogtiinfd... cum ar fi cea a lui LeDoux.creier emolional" r. ele sint decizii crtrciale pentru supravietuire.

. s-a constatat folosindu-se un scaner PET pentru stabilirea a ceea ce se intimpld pe creier. chiar daci nu gtii despre ce e vorba: LeDoux. Lawrence Erlbaum Associates... 8. psiholog la Universitatea din Connecticut. Bargh. observa el.t astfel calmindu-se intensitatea neurali a acestor semnale. 887). pacientii care au avut probleme in aceastd zond. dar are 9i propria relea complicati si extinsd de proiecfii Ia nivelul creierului limbic.3/ Z Note i Note 373 . tetoare pot fi lucrurile"). B.1994.. Iar ir urma unui studiu ficut pe 24 de birbali 9i femei care fuseseri condamnali pentru crime pasionale sdvirgite ir:rmomente de mare impulsivitate.LawrenceErlbaum Associates. Cortexul orbitofrontal primegte semnale gi de la nucleul amigdalian. . aga cum a fost citat in . Science 7. Cele mai importante studii asupra leziunilor lobilor Ia gobolani au fost fdcute de Victor l)ennenberg.Comportamentul emolional 9i leziunea pe emisferi"). BehaoioralBrain Research.1994. erau impulsivi 9i inclinali spre teama 9i minie. Nu existd doar o singuri punte structural6 i-ntre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal. mai este gi una biochimicd: atit partea ventro-mediani a cortexului prefrontal cit 9i nucleul amigdalian au o mare concentra. strdlucitul neuropsiholog rus. intre altele. . Leziunile pe emisfera stingi 9i jovialitatea: G. 9.58.2. .?rima secundd: interacliunile sociale precongtiente").Aspectsof Emotion Consen'ed Across Species" (. Conexiunile cortexului orbitofrontal cu creierul limbic sint atit de extinse. O privire mai atentd asupra neuroanatomiei arati cum aclioneazi lobii prefrontali ca administratori emofionali.Grosset/Putnam.First Second: The Preconscious in Social Interactions" (.. (l febr. La oameni.Emotional Memory Systems in the Brain".Mare parte din aceastespeculalie asupra reglirii reacliei emolionale de citre neocortex aparline lui Ned Kalin.Emotion and the Limbic System Concept".. 12. Nature (20 oct.. Proieclia unui neuron intre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal se face printr-o zond care se numegte cortexorbitofrontal. A. (iun.How Scary Things Get That Way" (. pe mdsuri ce ajung in alte zone ale cortexuluj. 1994).Affect Regulationand the Origin of Self. 1994. cit.R. Vezi Ned Kalin.Aspecte ale emoliilor pistrate la nivelul speciilor"). izbucnind in crize de furie sau de lipete de fricd. 1992. Hillsdale. Vezi Antonio Damasio. 15.Discriminarea afectivi a stimulilor care nu pot fi recunoscufi"). New Jersey.. Morris de la Catedra de neurologie a UniversitSlii din Florida in cadrul intilnirii internalionale a Societalii de neurofiziologie (13-16 febr.i creier"). Gianotti..San Antonio). un fel de goseavirfuali neurald. 1992. . cele mai puternice Iegdturi intre neocortex gi nucleul amigdalian se afld ir lobul prefrontal sting 9i in lobul temporal dedesubt gi lateral falX de lobul frontal (lobul temporal este extrem de important in identificarea a ceea ce este un obiect).Activarea p-adrenergicd 9i amintirea evenimentelor emolionale"). Cortex. Prin aceastd relea el joaci un rol important in regldrea reacliilor emolionale .8. Luria.acea parte care gindegte la nivelul creierului emofional. 1961.Afect Regulation and the Origin of SeIf (Reglementarea afectiadgi origineasinehti).1993.. Zajonc. 1980).Beta-adrenergic activation and memory for emotional events" (. Hillsdale..Emotion. pregitit pentru Seminarul de neurogtiinld afectivi MacArthur. in schimb acelea care au o concentratie sc5zuti sint ostile si dugmdnoase.foseph LeDoux. 16.1972. . Preferinle incongtiente: William Raft Kunst-Wilson 9i R. 1994. 9i Allan Schore. Aceste substanle chimice la nivelul creierului par. .Emotional behavior and hemispheric side of lesion" (.Cit de inspiimin(6 nov.joseph LeDoux. sd conteze in mod special in ceeace inseamn6 colaborare: maimulele cu o mare cantitate de serotonind la nivelul nucleului amigdalian sint . Cazul pacientului care a devenit mai fericii dupi un accident cerebral a fost prezentat de Mary K.. . Teoria psihanaliticX gi maturizarea creierului: prezentarea cea mai aminunlitd referitoare la primii ani de via!5 .ci acegtioameni aveau un nivel mult mai scizut decit normal de activitate in acestepirli ale cortexului prefrontal. prezentat la intilnirea Societ5lii Americane de Psihologie. Opinie subcongtientd: John A.bine adaptate social". 14. animalele devin stranii. Multe dovezi se indreapti spre acea parte a cortexului prefrontal ca fiind locul in care majoritatea sau chiar toate circuitele corticale implicate intr-o reaclie emolionalS aclioneazi deodati. iun.cortex limbic" . nov..1.p. un manuscris nepublicat. 13. i.C. Descartes'Error (Eroarealui Descartes). 6.. Concepts irr Neuroscience.Emo!ie. New York. 1994). propunea inci din anii 1930 ideea ci acest cortex prefrontal este cheia autocontrolului 9i stdpinegte iegirile emofionale. memorie ... sugerind un traseu rapid 9i puternic. Catedra de psihologie 9i psihiatrie din cadrul Universitifii \disconsin. 1992. incit neuroanatomigtii i-au mai spus 9i . New Jersey.i la consecinlele emoliilor in dezvoltarea creierului aparline lui Allan Schore. Washingtory D. Studiile pe animale aratd cd atunci cind zoneie lobilor prefrontali au suferit leziuni astfel incit nu mai pot modula semnalele emolionale din zonele limbice. impulsive gi imprevizibile. Scientific American.. op. Aceastaeste zona care pare cea mai importantd pentru evaluarea reactiilor emolionale atunci cind sintem in toiul lor 9i facem coreclii de trasee. 10. Ambele legituri sirt ficute intr-o unici proiecfie.. Periculos..Affective Discrimination of Stimuli That Cannot Be Recognized (. Memory and the Brain" (. Science 1. Memoria emolionali: Lary Cahill gi allii. .inclusiv in inhibarea semnalelor creierului emofional..tie'de receptori chimici pentru serotonina neurotransmilitorului.

Richard Herrnstein 9i Charles Murray. The BeIl Curae: Intelligencc and ClassStructure in American Life (Curba lui BeIl: inteligenld Si struc Free Press.nnd Personality.PrefrontalCortex" (. I. 18.. Existd aici. 1985. Multiple lntelligences: New York. Vaillant. 15. TheAmerican Prospect. 5. 19869i Supplenrent apdrut in The New YorkTimesEducatiott de alte citeva ori de atunci incoace. Modelul inteligenfei emolionale a fost prima dat6 propus in Peter Salovey 9i John D.Cogni tive Function.tiaff). la niaelul aielii americane).Dezvoltarea concepliei bundstdrii psihice"). 1995. 4. in practicd).elasticitate a eului" si nu de inteligenli emofional5.Multiple Intelligences Go to ResearSchool" (.Rethinking the Value of. Cum acesteasint elementele principale ale inteligenlei emofionale.66. folosind metode statistice Pentru a arAta felul in care personalitatea gi comPortamentul sint legate de IQ.. Seiemon 9i al . Inteligenfa practicd 9i calitSlile oamenilor: Robert f.New York. Cortexul prefrontai: Antonio Damasio. teoria multiple: lele p. creierul uman).8(1989).1995. Comparatia ir:rtre testele IQ 9i abilitilile Spectrum este Prezentati intr-un capitol al cdrui coautoare este Mara Krechevsky' Vezi HoThe Theoryin Practice(Inteligenward Gardner. . Anderson 9i B..Multiple lntelligences. mia povestit despre ineficienla relativX a acestor notdri tr prefigurarea reugitei in viald a acestui grup de oameni. ceea ce uneori se mai numegte qirefleclie.Resilient Children as Adults: A 40-Year Study" (.Copii 9i la virsta adulti: un studiu de 40 de ani") dinThe lnoulnerableChild (Copilul inaulnerabil). IQ vs. Proiectul Spectrum: principalii colegi ai lui Gardner in crearea Prtr iectului Spectrum au fost Mara Krechevsky qi David Feldman.. Journalof AbnormalPsychology.lnteligenlelemultiple merg la gcoali")..Avertismenful unui absolvent care a fosl confruntat cu inchisoarea") din The Nera York Times(23 iun. Imperfecliuni ale cortexului: Philip Harden si Robert Pihl. it I * telligence Tests" (.f .Cortexul prefrontal"). cum ar fi testele SAT fa!5 de IQ. I-am luat un interviu lui Howard Gardner in legdturi cu teoria s:r referitoare Ia inteligentele multiple in .. Reuven Bar-On.. 2. dupi cum constatd el. Grosset/Putnam.. New York. 3. Karen Arnold. Ll. El a la 3 nov. 12. febr. 9. tezi de doctorat prezentati la Universitatea Rhodes.Un alt model timpuriu de inteligenli emolionald apare in .9.Inteligenld 9 (1990). care a fdcut studiul asupra absolvenlilor impreuni cu Terry Denny de la Universitatea din Illinois.Emotional Intelligence" (. dar observd cd principalele comPonente PresuPun o autoreglare emofionald gi un control al impulsului de adaptare ca sim! al autoeficienlei gi al inteligenlei sociale..The Development of ... K. Arnericanloumal ol 1995. 1977). Felsman 9i G. Mayer. inteligenfi emofionald: jack Block. Rezumatul este din Howard Gardner. i I i. Imagination. 8. reactivitateacardio vasculari 9i comportamentul la bdieli cu o predispozilie crescuti 1.j. . Africa de Sud. Descartes' emolia ralitmea si Renson nnd the Human Brain (Eroarealui Descartes. Cambridge University Press. New York. emotionali").Regindirea valorii testelor de inteligenti").ail992).Emotional Intelligence" de Salovey. o ugoari corelare intre IQ si elasticitatea eului. a fost citatd si in Tftc ChicagoTribune (29 lr. elasticitatea eului poate fi considerati un fel de surogat al misurdrii inteligenlei emofionale. Kohler. 1993..i Mayer la p. Definilia fundamentald a . Adaptation to Life (Adaptaren Boston.Iase sociale 1994.18. ll IT I AL E ffi ortoN NATRA nWTZ+#ir? Capitolul 3. Educational cher.Punctajul mediu al unui grup de la Harvard Ia testul SAT a fost de 584 de puncte din 800 posibile. la z. Cunoagte-te pe tine insuli de sine se referi la 1. .de E.Warning by a Valedickr rian Who Faced Prison" (. introspectivi. 1987.. 1992).. Block a analizat datele dintr-un studiu ficut pe 100 de bdrbali gi femei de la virsta adolescenlei 9i pini la douizeci 9i ceva de ani. . 1988. Psychiatry. care actualmente este la Universitatea Medicald Harvard. Cortexui prefiontal 9i memoria funcfionalS:Lynn D. Cind a fi degtept e o prostie 1. dar cele doui sint construclii independente' Capitolul 4.. BeyondIQ (Dincolo de IQ). Error: Emotintt. 189. cdtre propriile experienle. and Behavior in Boys at High Risk for Alcoholism" (.Little. George Vaillant.inteligenfei emofionale" apare in . Un observator noteazi: Howard Gardner. Dr. independent de IQ... Sternberg.Functiacognitivd. .In .. 19. 5.374 Note Note 375 17. 1994.New York. L3.04. .. Cardiovascular Reactivity.Cognition.Block folosette concePtul de . Universitatea Berkeley din California.Povestea lui Jason H. E. Felul in care eu folosesc termenul de congtientizare o atenlie indreptati citre sine.iar' na 1995. a fost prezentatd in .Cracking Open the IQ Box" (..pp. p. pentru alcoolism")..intr€deschiderea cutiei IQ-ului").a Concept of Psychological Well-Being" (... 14. manuscris nepublicat. Vaillant. independent de inteligenla emofionali. fii. Howard Gardner gi Thomas Hatch.. iar de inteligenla emofionald.Guilford Press. Brown. turare p1 c. 185-211. 10. 7. .152. Basic Books.

Alexithymia: Tieatment Utilizing Combined Individual and Group Psychoterapy" (. Strategiile lui Redford Williams de stipinire a ostilitdlii sint detaliate in Anger KiIIs (Mtnia ucide\ de Redford Williams 9i Virginia Williams. 1. 11." . iatdle).. R. capabil si se adapteze total la viat5".Obsessive-Compulsive Disorder" (. ln decembrie L992 i-am luat un interviu Dianei Tice in legiturd cu studiul sdu in privinla felului in care oamenii reugescsd se scufure de proastele dispozilii. .An Emerging Understanding. Revdrsarea miniei nu duce la risipirea ei: vezi.Some Specific Features of Group Psychotherapy" (.Controlul mintal al agresivitSlii la minie") de Dolf Zillmann. Internationallournal for Group Psychotherapy. William Styron. 8.Alexi timia. Dar vezi gi Carol Tavris. Free Press. Anger: The MisunderstoodEmotion. . New York. Mayer gi Stevens. Plimbarea care calmeaz5: se citeazd din Tavris. 4 (1966).An Emerging Understanding of the Reflective (Meta)Experience of Mood" (.. Eul observator: o comparalie perspicace a stdrii de atentie la nivel psihanalitic 9i autocongtientizare apare la Mark Epstein in Thoughts Without a Thinker (Gtnduri fdrd ginditor). fost student la Diener.O intelegere ce iese tot mai mult la iveali a (meta)experientei care reflectd starea de spirit".990. Anger: The Misunderstood Emotion. observatorul poate scdpa de timiditate 9i poate deveni ..pp..'orarea:o activitate cognitivi nedoritd ce controleazd o expresie somaticd nedoritd"). Teama de microbi: David Riggs .). impotriva miniei si pentru autocontrol este un caz amplu dezvoltat in Anger: Self-Induced Emotion Change't (... Psychotherapy-and-Psychosomatics. Studiile asupra miniei sint descrise si in .04.Alexithymia: History of the Concept" (. Larsen. Anger: TheMistrnderstood Emotion (Minia: o emoliegregit inleleasd).tionale sint propriile mele adaptiri ale acelor categorii. 4. K. Random House.pp. fohn D. ThereYouAre (Oriunde te-ai duce. 12. O parte dintre termenii stilului acestei congtientizdri de sine emo. 14. Times Books. Freedman 9i B.. Analfabetismulemolionala fost un termen folosit de M. Descartes' Error.i Edna Foa. B. aspecteclinice 9i terapeutice").Alexithymia. Mayer gi Alexander Stevens. Guilford Press.. Roy Baumeisof Mental Control (Manualul pentru controlulmintal) ter.56(1991). . Prentice-Hall. 1. Perceptorii: au fost descrigi 9i in TheManagedHeart (Sufletul stdptnit) de Arlie Hochschild. Epstein observi cd dacb aceastAcapacitate este profund cultivatd. Darkness Visible:A Memoir of Madness(Intunericul aizibil: o amintirea nebuniei). . New York. New York..Citeva trisdturi specifice ale psihoterapiei de grup"). 9G1. 64.Affect. .Alexitimia: tratamentul ce folosegte psihoterapia combinati individuald 9i de grup") de Hillel I. Hyperion. 47-6L.. 11. Mallick 9i B.1. Basic Books.376 2.. 5. McCandless din lournnl of Personality and SocialPsychology.mai flexibil si mai curajosr (<un€u dezvoltat>. 1.). de exemplu... 1 (1988). Touchstone.l35.Mental Control of Angry Aggression" (. este descris in . 1993. 1993. 2. 4 . 7. inrobit Note de patimi 377 Whereoer YottGo.). .. Atunci cind este eficient sd-!i exprimi minia: Tavris. conflict emolional 9i deficienfd: o privire de ansamblu").. Taylor... 6.Dezechilibrul obsesiv"). ap5rutd in Hnndbookof Mental Control de Wegner si Pennebaker. 5. Baumeister dinHandbook of Mental Control de Wegner 9i Pennebaker (ed. chirurgul lipsit de emofii. in Handbook de Daniel Wegner gi James Pennebaker (ed. Femeia ca{e nu gtia de ce plinge a fost amintiti in lucrarea lui H... Efortul ingrijoririi. 8. Vezi gi: fon Kabat-Zinn. Descrierea alexitimiei este flcutd de Peter Sifneos. 11G722.Worry: Unwanted Cognitive Activity That Controls Unwanted Somatic Experience" (.46 (1986). pp. understood 10.. p. 3.New York. 335-368. vezi Tavris.. manuscris nepublicat (1993).The Experience of Emotional Well-Being" (. care apare in Handbookof Mental Control de Wegner 9i Pennebaker. .A Study of Catharsis Aggression" (. S.Afecr. 38.pp. Warnes . 13. 10" Tidsiturile clinice ale alexitimiei sint descrisein cartea lui Graeme J. 1995. Rolul emoliilor in logici: Damasio. 7. vezi Ed Diener si Randy j.Experienfa buntrstirii emolionale") in cadrul cArlli Handbookof Emotions (Manualul emofiilor) de Michael Lewis 9i ]eannette Haviland (ed. Swiler. 1989. New York.. Intensitatea emofiilor: mare parte din acest studiu a fost fXcut de cdtre sau impreuntr cu Randy Larsen. lucrare prezentatd la intilnirea anuali a Asociatiei Americane a Psihiatrilor din Washington. DC (mai 1986). Anger: The MisEmotion. lournal for Group Psychotherapy. Lizabeth Roemer gi Thomas Borkovec. 9..993.Ingri. in Clinical Handbook of . New York. Galen'sProphecy. Note Capitolul 5. Pentru aminunte despre raportul dintre sentimentele pozitive gi cele negative 9i despre bunistarea emofionalh. ... 1994. Internationnl 4 (195a). Sweet in ..980.Studiul asupra agresiunii cathartice") de S. Emotional Conflict. Gary. in prezent lucrind la Universitatea Michigan. Pentru un rezumat al acestui studiu. Ea 9i-a publicat constatirile asupra miniei ink-un capitol pe care l-a scris impreund cu solul ei.. Psychotherapy-and-Psychosomntics. Englewood Cliffs. 9. New York. and Deficit: An Overview" (. Clinicai and Therapeutic Aspects" (.p. New Jersey.Alexitimia: istoria unui concept").Sttrpinirea -Controlling miniei: autoimpunerea unei schimbdri de emofie") de Diane Tice gi Roy F. Frica subcongtienti: studiile in legAturi cu gerpii au fost descrise in cartea lui Kagan.

Diof Mentnl Conferentelesexualein controlul depresiei") in Handbook frol de Wegner gi Pennebaker.. . Lawrence Erlbaum. Capitolul 5.1991. lournal of Clinical and Social Psycholory.Despre relalia dintre IQ. David of Psychological Disorders.Valoarea constructivi a copierii stilului de refulare") din de j. Mama ingrijorati: Timothy A. 57 (1989). . Depresia la Styron: William Styron. 13. Motivele de ingrijorare aie celor deprimafi sint prezentate de Susan Nolen-Hoeksma in . New Jersey. Simple Truths: The (Minciuni aitale. Collins 9i alfii.Seipp. Groaza de examen: Daniel Goleman.Worry Changes Decision-making: The Effects of Negative Thoughts on Cognitive Processing" (.Expert Performance: Its Structure and Aquisition" (. de exemplu. Cortexul prefrontal 9i funclionarea memoriei: Patricia Goldman-Rakic.85. pp. Singer (ed.26.Meta-analiza eficienlei terapiei cognitive in cazurile de depresie"). Walter Mischel 9i Philip K.New York.SexDifferences in Control of Depreission" (. AmericnnPsychologist (aug.Menfinerea unor iluzii pozitive in confruntarea cu informalii negative").. 9.ehnicalHandbook Press. adeullrurisimple:psiholoPsychology of Self-Deception gia autotngeldrii). ingrijordri: Richard Metzger 9i algii. Peake. n ))1 i3.New York. The Bell Curoe. 1985. lournal of Abnormal Psychology.Prezicerea competenlelor cognitive si de autoreglare pornind de la aminarea rdsplatei in cazul pregcolarilor") de Yuichi Shoda.). . Dobson.).. impulsivitate si delincventA"). 3. . care a analizat datele de la testele SAT intr-un studiu al amindrii recompensei ficut de Walter Mischel. 8. Guilford Press. Darkness Visible: A Memoir of Madness. Barlow (ed. 2. 1993.2.Rela!ia dintre punctajele obtinute la testul de anxietate din cadrul Academiei de Avialie gi performanla practici a controlorilor de trafic aerian")... Terapiadepresiei:K. 11. loumnl of Consulting and Clinical Psychology.. ..A Meta-analysisof the Efficacy of Cognitive Therapy for Depression" (..A Connectionist Approach to the Prefrontal Cortex" (. Funcfionarea memoriei: Alan Baddeley... 1..Baza celulard gi a circuitelor memoriei funclionale aflate in cortexul prefrontal la primatele nonin Brain Research. New York. 7. a devenit un cefcetitor de frunte in acestdomeniu. Impulsivity... . 1993. WorkingMemory (Funclionarea memoriei). 1990. and Dissociation(Refularegi disociere) Repression care a dezUniversity of Chicago Press.8 (1989). ierapiile pentru disfuncliile de anxietate:vezr. voltat conceptul de rdzbunare in studiile sale anterioare impreund cu Gary F.On the Relation Between IQ.. psiholog Ia Colegiul Smith. S. Deuelopmental Psychology. lournal of Clinical Psycholo gy (ian.378 Note Note 379 de Psychological Disorders(Manualul clitric de disfunclii psihologice) David Barlow. Anxietatea 9i rezultatele la gcoalS: Bettina. 15. .Daniel Weinberger umane").978-986. Guilford H. 1985.Weino-erger...Chicago. FAA Ofice of Aoiation Meilicine Reports(mai 1989)..Shelley Taylor gi alfii. Weinberger. 12.Ingrijordrile modifici felul in care sint luate hotiririle: efectele gindirii negative asupra procesului cognitiv".. Oxford. Asian-AmericanAchiettement BeyondIQ (Reu.Anxietatea si rezultatele la scoald:o meta-analiz5"). New York. lournal of Neuropsychiatry5 (1993).. structura 9i dobindirea sa"). . Barlow (ed.. aminarea ca factor de previziune pentru examenele de admitere: comunicare personald a psihologului Phil Peake de la Colegiul Smith. 1.. 1994). | (1991). 6. Cazul studentillui rizbunitor este preluat din cartea lui Daniel A.. Jack Block..Anxiety and Acadernic Performance: A Meta-analysis" (. 19. . Brown si alfii.4.iteleamericanilordeorigine asiaticdmai presusde lQ). 16. Studiul asupra amindrii risplatei la copiii de patru ani a fost prezentat in lucrarea . 1990).Anxiety Research. . Progress .. 5. 14. 1990. Simon and Schuster. 10. .8.1990..The Mental Control of Depression" (. Avantajul IQ-ului asiatic: Herrnstein gi N{urray.. 14. Schwartz gi Richard Davidson.Controlul mintal al depresiei") in Hnndbookof Mental Control de Wegner gi Pennebaker. Vital Lies.Performanfa expertiloq.Predicting Adolescent Cognitive and Self-regulatory Competencies From PreschSol Delay of Gratification" (. 104 (1995). Srudiu asupra tiparelor de gindire ale persoanelor deprimate.Clarendon Press.New York. Guilford Press. 17. 1993.. and Delinquency" (.Worry". Aptitudinea de a stipini 1a t' rr li I' 1. 4. Impulsivitate si delincvenli: vezi discutia din..). prezentat de Richard Wenzlaff in . Rezultatele la testele SAT in cazul copiilor impulsivi dar 9i al celor stipinili: analizarea datelor de la examene a fost fdcuti de Phil Peake. IQ-ul si ocupalia americanilor de origine asiaticd: fames Flynn..Maintaining Positive Illusions in the Face of Negative Information" (.Cellular and Circuit Basis of Workin$ Memory in Prefrontal Cortex of Nonhuman Primates" (. IQ vs. E.Generalized Anxiety Disorder" (. Motivatia gi performanla de elitS: Anders Ericsson. Random House.Relationships of Anxiety Scoresto Academy and Field taining Performance of Air Traffic Control Specialists" (. L.The Construct Validity of the Repressive Coping Style" (.O abordare corelalionari a cortexului prefrontal").Disfuncfii de anxietate generalizatd") drn Clinical Handbook of Psychological Disorders de David H. Pacienta ingrijorati a fost citatd de Roemer gi Borkovec in ..6 (1990).Controlorii de trafic 9i anxietatea: W.

Snyder 9i alfii. 1986). 1984.Procesareainforma.vder 30. lournal of Personalityand SocialPsychology53 (7987\. Am scris despre empatie...Experienla optimi gi folo.Testul PONS: mdsurarea sensibilitdlii Ia indiciile nonverbale")in Adaances in Psychological Assessment de P.-sept.The PONS Test: Measuring Sensiiivity to Nonverbal Cues" (.Scaiaadaptirii bucuriei intrinsece 9i a plictiselii: validarea prin personalitate. Autocongtientizarea 9i empatia: vezi. 4. Mihaly Csikszentmihalyi. Trezirea empatiei Ia copii: Marian Radke-Yarrow 9i Carolyn ZahnWaxler in . 1989). de exemplu.New Haven. 20. .The Interpersonal World of the lnfant (Lumeainteryersonald a sugarului). 3. I-amluat un interviu lui Albert Bandura despre autoeficienli in Tfte (8 mai 1988). ....Cognitive Operations Associated With Individual Differences in Affect Intensity" (.Ca o cascadl"): Newsweek 28. sirea talentului") din Mihaly Csikszentmihalyi gi Isabella Csikszentmihaly.Rela!ia dintre anxietatea datoratX rezultatelor la invSlituri 9i grija de a (mai 1989).Intrinsic Enjoyment and Boredom Coping Scales: Validation With Personality. .tii. lournal of CollegeStudent Deuelopment 17. 6. Universitatea din New Hampshire. Robert Rosenthal 9i al.. . . 1991... (28 teb. . Medical Makhtg (iul.. New York.. reu9i")..toltarea comportamentului proso. 31.Test Anxiety" (. Stephen Nowicki 9i Marshall Duke. e gy of Op timal Experienc 26. Mihaly Csikszentmih alyi. . Cognitiae Therapyand Research 18.Play and Intrinsic Rewards" (.iilor fierbingi devine mai exacti atunci cind existi o experien!tr emolionali deschis6"). Sn. Randy Larsen gi altii.Joaca9i rdsplXlile intrinsece"). 7. 30. Motives and Pattems in Children's Prosocial Behavior" (.. inotdtorii optimigti: Martin Seligman.. Ralph Haber si Richard Alpert. ed.R.Testede anxieta13 (1958)' te"). Daniel Stern... Ba3ic Books. . Yale University Press.Dialogul intem in (dec. Heakh Psychology13 (1994)' 23. lournal of Personality and SocialPsychology60. I-am luat un interviu dr. Harper and Row. Evoked. NeutYorkTimes 25.Speranla 9i notele proaste: C. 1987 .. 1..Influenfa afectului pozitiv asupra rezolvdrii problemelor clinice"). din Ervin Staub (ed. 21.. manuscris nepublicat (oct. Personalityand Indiaidual Differences .. prin potenlialul evocat gi prin misurarea aten!iei"). .Voin!a 9i cdile: dezvoltarea 9i validarea gradului de diferenliere individuald a speranlei"). .Hot Information-Processing Becomes More Accurate With Open Emotional Experience" (. fossey-Bass. McReynolds. Cambridge University Press.Internal Dialogue During Academic Examinations" (.tiile cognitive asociate cu diferentele individuale la nivelul intensitdlii afective"). 32.380 Note Note 38i 15.) si allii.O mXsurtr a capacitdfii de analizare a indiciilor sociale nonverbale la copiii furtre 6 si 10 ani").. 579. LearnedOptimism (Optimismul . Optimismul realist fa!5 de cel naiv: vezi. I-am luat un interviu lui Martin Seligman despre optimism in Thc New York Times(3 feb.Optimal Experience and the Uses of Talent" (. Studenli anxiogi: Theodore Chapin. in TheNew YorkTimes(24 dec.Opera. Internistii care fac cadou o bomboani: Alice Isen qi altii. Studiul transei 9i studenlii la matematicd: JeanneNakamura. Iournal of Abnormal and SocialPsychology 16. 199i). I-am luat un interviu lui C. . 22. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(4 mart. Carol Whalen 9i alfii.. 2 (1984) g 1. despre rddicinile dezvoltirii sale gi despre neurologia sa in The New YorkTimes (28 mart. 5. 29. Activarea corticali si oboseala: Emest Hartmann. s.Redecini. motive 9i tipare de comportament prosocial Ia copii"). dobindit).The Will and the Ways: Development and Validation of an Individual-Differences Measure of Hope" (..Optimism in Children's fudgments of Health and Environmental Risks" (. D ecision 1"9. Flow: The Psycholo (Transa:psihologiaexperienleioptime\.. 1994). 1977.. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(22 mart. 1990. 4 (1991). Potential and Attention Measures" (. Nevv York.Llke a waterfall" (. Cambridge. .Roots.. 27.A Measure of Nonverbal Social Processing Ability in Children Between Ages of 6 and 10" (.p..Optimismul in judecilile copiilor asupra sdnitXlii gi riscurilor din mediul inconjurdtor") . I-am luat un interviu dr. Optimal Experience: Psychological Studiesof Flow in Consciousness(Experienfaoptimd:studii psihologice asupratranseiin congtientizare). john Mayer gi Melissa Kirkpatrick.. The Functions of Sleep(Funcfiile somnului).3 (L975). lucrare prezentati la intrunirea Societdlii Americane de Psihologie (1989)..i menlinerea ctal).fournalof Humanistic Psychology1'5.1994). 2.The Influence of Positive Affect on Clinical Problem Solving" (. New'York. . timpul examenelor").1992). de exemplu. Rtrdicinile empatiei leet)...San Francisco. New York. Mamele care au actionat ca niste cercetAtoaredupd ce au fost preg5tite de Marian Radke-Yarrow 9i Carol1'n Zahn-Waxler'la Laboratoarele de Dezvoltare PsihologicX din cadrul Institutului National de Sindtate Mintali. Gindurile negative gi rezultatele la teste: john Hunsley. Plenum... 1987). Capitolul 7. Creierul in transi: fean Hamilton gi allii.R. Deuelopment antl Maintenance of ProsocialBehnaior(Dezz.The Relationship of Trait Anxiety and Academic Performance to Achievement Anxiety" (. 1988.Knopf.. p. 1973. 24. 1987).

10. Cameleonii sociali: Mark Snyder.cereetare rea:progrese Sons. 1978. l0.A Biological Perspective on Empathy" (.. Regulile de exprimaie apar la Paul Ekman 9i Wallace Friesen in Unmasking the Face(Demascarea chipului). in Fundamentals fundamentale ale comportamentuluinonaerbal)de Robert Feldman si Bernard Rime (ed. Social Cognition. Psihopalii nu se tem de nimic .S. . Verbal Content. HarperCollins... 6. 1..A Biological Perspective". Englewood Cliffs.'1992). Mare parte din ce am scris aici este preluat de fapt dintr-o lucrare a lui Robert Hare.. gi aplicarea tn practicll). Do or Die (Fd-o sau mori). Studii asupra legiturii dintre empatie 9i etici pot fi gdsite in .Giftedness and Psychological Abuse in Borderline Personality Dlsorder: Their Relevance to Genesis and Treatment" (.p.). aersity Research 4. Leslie Brothers. . lournnl of PersonalityDisorders6 (1992).1994). (Bazatrll9. E.b.. and Moral Action" de Hoffman. Hclping the Child Who Doesn't Fit'ln (Cum ponte fi ajutat copilul . Lakin Phillips.Empathy: A Physiological Substrate" (.. 1975. Jacobson gi al. .. 5...Culture Cul-de-Sac" (. Amsiris despre ciclul emolional care culmineazi cu crimele sexuale in The New York Times (L4 apr. Kurtines 9i J.Managementul care face impresie: sinele ifi interacgiunea sociali") din L. American lournal of Psychiatry 146. Thomas Hatch. 18. and the Development of Affect Regulation in Early Childhood" (. Moral Behaaior and Deaelopment:Adtsancesin and Applications (Comportamentulmoral pi dezzsoltaTheory.7 (1989). Cambridge University Press. Arizona State Uni(prirn5var5 / vard 1994). Brothers.. 17.Emo!ii la-psihopatul criminal: prelucrarea imaginii fricri" ). . cunoagtereasocialX 9i acliunile morale")bin W. Sursa era Wlliam Pithers. S6tii care igi bat nevestele: Neil S. and Psychophysiology in'the Arguments of Couples With a Violent Husband" (. 13. lucrare prezentattr la intrunirea anualtr a Asocialiei Psihologilor Americani (1990). Stern.Perspectiva biologici asupra empatiel"). 16. Dodge (ed. Teoria antrendrii este propusi de Bernieri 9i Rosenthal in Fundamentals of NonaerbnlBehaaior.ordeline": Lee C.Empathy. Hoffman.. 3. Gerwitz (ed..p.]ohn Wiley and tn teoric. Studiile asupra transmiterii dispozitiilor 9i asupra sincronizdrii sint fdcute de Frank Bernieri. psiholog la Vermont Department of Corrections.i Kenneth A. 16.Empathy.). am scris despre lucrdrile sale in ThENew YorkTimes.103 Capitolul 8. Grune and Stratton.Infloriturile dramatice imi aparfin. 21. 15. . Prentice Hall. 12.Disfuncfiile invdldrii nonverbale: Stephen Nowicki si Marshall Duke. Park 9i alfii.tile la limita disfuncfiei: relevanla lor ir:rprivinia nagterii 9i a tratamentultl"). 1991.Emotion in the Criminal Psychopath: Fear Image Proces- sing" (. expert in psihopatie. New York. Brooks/Cole. 1..lnteqpersonal Coorrdination. disculii despre sentimente si dezvoltarea regldrii afectului in prima copildrie").Afectul. 11. Empatia la pacienlii . |udy Garber .Impression Management: The Self in Social Interaction" (. lournal of Clinical Psychology (irtl.4. Cambridge University Press. 2. cif. psiholog la Universitatea British Columbia. Social Cognition.. 140. Studierea violatorilor violenJi de copii a fost ficuti de Robert Prentky. 7.. Natura psihopatiei este descrisd mai amtrnunlit intr-un articol pe care l-am scris in The Nettt York Timespe 7 iul. 20. Monterey.Cultura in funditurd").Cambridge. 8. Soclal Psychologyin the'80s (Psihologiasocialdn anilor'80).. Schimbul dintre fay 9i Len a fost prezentat de judy Dunn 9i jane Brown in .9. Wrightsman 9i K..Empatia. 1987. .). NJ.efectul este observabil in faptul ci psihopalii criminali sint de-a dreptul gocafi: una dintre cele mai recente replici ale acestui efect apare in cartea lui Cfuistopher Patrick 9i alfii. California. potrivirea comportamentald si sincronizarea interpersonald") de Bernieri of NonaerbalBehauior(Ideile 9i Robert Rosenthal. Research.Expresiafa29. 9. New York. Deoelopmental 6 (19e3).New York. The Social SkiIIs Basisof Psychopathology sdturilor socialeale psihopatologiei)..Cambridge.. Studierea modificirii dispoziliilor a fost prezentatd de Ellen Sullins in aprilie 1991 intr-o edilie a Personalityand Social PsychologyBulletin. Talk About Feelings. Diaux.. psiholog la Philadelphia...ii. . . and Moral Action" (.. I ournal of Personalityand SocialPsychology63.Inteligen!a sociali la copiii mici"). 1991. Psychology ciald a sugarilor cu mame deprimate"). lournal of AbnonnalPsychology... Artele sociale { r 1. Cilug6ri in toiul bdtiliei: povestea este relatatd de David Busch in .Rela!ii.Mare parte clin cercetirile sale apar ir . psiholog la Universitatea de Stat Oregon.Coordonarea interpeisonalX.Affect. 1984. (1994). conlinutul verbal 9i psihofiziologia in certurile din cuplurile cu soli violen!|"). Copiii deprimati sirt descrisi de Jeffrey Pickens 9i Tiffany Field in ..Social Intelligence in Young Children" (. 1991. Martin L.Fiziologia empatiei: Robert Levenson 9i Anna Ruef... op.2 (1992).i dereglnrea ei). Behavior Matdring and Interpersonal Synchrony" (. .Empatia: substratul fiziologic" ). 1981.Relationships.Facial Expressivity in Infants of Depressed Mothers" (. The Deaelopmentol Emotion Regtilationand Dysregulation(Dezuoltarea regldrii emoliei.382 Note Note 383 8.Leon Bing.inzestrarea gi abuzul psiho'logic la personaliti.

l"L. 10. Reese (ed.lournal of AbnortnalPsychology I02. p. Hall. . l i i : 4. Schimburile dintre Fred gi Ingrid sint preluate din Gottman. 13. Existd multe posibilitili de a calcula procentul de divorfuri.SocialIntelligence in Young Children". . tsrody 9i Hall. Cairns gi l3everley D.397410.384 Nofe Note 385 sd se adapteze). Hatch.New Haven.rA EM OTtONAtA Ap U Cdr A Capitolul 9. 15.New York. 1994 si Wnt PredictsDioorce. Adaances in Child Deaelopmentand gi comportamentul copilului). New York.'Inc.Gender and Emotion" de Brody si Hall. Simon and Schuster. 6. Lumile total diferite ale biielilor 9i fetelor: Eleanor Maccoby 9i C. 1990. 7 . Knopf. AcaBehauior(Noi progrese tn dezaoltarea demic ltess. Wftal PredictsDitsorce. 1989. New jersey.Genderand Emotion" . Ruben C.Suspiciunea birbalilor care dau dovadi de agresivitatesexuali: Neil MaIamuth si Lisa Brown. fiind descris mai ir aminunt in doud cXrfi: john Gottman. 14. 1992. Gur de la Facultatea de Medicini a Universitdlii Pennsylvania12. Sternberg.. Studiui asupra cdsniciei este ficut de John Gottman si colegii sdi de la Universitatea din Washington. Cambriclge Universitv Press. New York. ThePsychology University Press. Atlanta.Attributing Negative Intent to Wife Behavior: The Attributions of Maritally Violent Versus Nonviolent Men" (. 84. Alan Oathout in . 8. 1993.). Unele metode arati cd rata divorfurilor ajunge la 50% 9i ci s-a mai redus pu1in.. . What PredictsDiaorce. 2.pp. Zidul: Gottman. Acesta si rczumatul care urmeazir asupra diferentelor sexuale care afecteazi reaclia fafd de viafa in societatesi emotiile care decurg se bazeazdpe o excelentdcronici din . Hillsdale... N. Why Marriages Succeed or Fail (De ce mariajelereugesc sauajung sllfie un epec). iar mijloacele statistice folosite vor determina diferite rezultate. 5. d.. Davis si H.Comportamentul de intrare in grup al copiilor") de Martha Putallaz gi Aviva Wasserman. Ea este de asemeni citattr gi in How Can I Help? (Cum apputeasdajut?) de Ram Dass 9i Paul Gorman. Descoperirile despre diferentele de sex la nivelul emofiilor sint trecute in revistd in . New York. din lr{iciraelLervis gi JearrnetteHar. PARTEAATREIA r^r1TilGEM.Yale 9i Michael Barnes (ed.Harper and Row. 9. Mai multe amdnunte in Whaf Predicts DiBetween Marital Processes and Mnrital Outcomes oorce:TheRelationship (Ce anume prezicedfuorful: relalia dintre procesulmarital gi reailtatele sale)de fohn Gottrnan.Genderand Emotion" (.Gender and Emotion" .New York. New York. . p. lournnl of Personalityand Socinl Psvchology53. Nerv York.2 (1987). Descifrarea chipurilor triste: studiul este fdcut de dr.Genui si emotiile") de l.Triunghiul amoros") din Robert Sternberg of Loae(Psihologiaiubirii). New \brk. 1988. 167-171. pp..iland (ed. Statisticile aratX o rati crescindd a divorlurilor in ultimul secol. .pp.eslie R.). care nu reuFerte Vezi 9i Byron Rourke.Dar statisticile Pe care le citez aici calculeazd nu numirul divorfuri-lor care se petrec intr-un an.. 1985. ci mai degrabd posibilitdfle ca un cuplu cdsitorit sd sftrgeasci prin a divorla in anul respectiv. 145-146. 13.Maintenance of Satisfaction in Romantic Relationships:Empathy and Relational Competence" (. Prieteni de joacd de acelagisex: ]ohn Gottman.. Guilford Press.. Studierea nemulgumirilor sofilor 9i sotiilor: Robert J..Gender Segregation in Childhood" (. Whaf PredictsDiuorce. Dugmaniintimi 1. Cambridge University Press. 17.. PeerRejectionin Childhood(Respingerea semenilorin copildrie).Sexually Aggressive Men's Perceptions of . Lifelines nrd Risks(Pwtcte de reperpi riscuri). p. Guilford Irress.. Handbook of Entotions.Prieteniile de acelagi sex gi de sex diferit la copiii mici") din J. 14.Cambridge University Press. Helping the Child Who Doesn't Fit In. Cindirea distorsionatd a sotilor violenti este descrisi in .Children's Entry Behavior" (. Gottman gi |. Aceastd vinietA 9i cronica studiului asupra intrlrii intr-un grup este din . 16. din Steven Asher 9i ]ohn Coie (ed.. 1986. Putallaz 9i Wasserman. se Pare cd ele au atins apogeul in anii 1980. Brodv 9i Judith A. Povestea lui Terry Dobson despre belivul japonez gi betrin este folositd cu permisiunea autorului.Sameand Cross Sex Friendship in Young Children" (. Lawrence Erlbaum Associates. Parker (ed. 1994...Segregarea copilirie") in H. 15. Ce se gindegte in cazul cdsniciilor cu probleme: Gottman. 454. Brody 9i Hall.egen in |acklin. Importanla unei bune comuniciri pentru femei a fost prezentati de Mark H. 3..Atribuirea intenliilor negative comportamentului sotiilor: atributele sotilor violen!i comparativ cu cei nonviolenli") de Amy Holtzworth-Munroe 9i Glenn Hutchinson... 11.2 (1993). Ginduri otrdvite: Aaron Beck.pp. 1988. Nonoerbal Learning Disabilities (Disfuncfiile inadtdrii nonaerbale). 1987. 45o.). .. . Peachtree Publishers..ersation of Friends (Conoersafiileprietenilor). 1993. 12. . Alfred A.Children's Entry Behavior". Cont. 206-211. Nowicki 9i Duke.).). Lorse Is Neaer Enough (Itrbirearur e niciodatdde ajtnts).Menlinerea satisfacliei intr-o rela!ie romantictr: empatie 9i competenld relafionald"). New York.Triangulating Love" (. Dactr luim in calcul divorfurile ca numdr total intr-un an. Fetele gi arta agresiunii: Robert B.. Cairns.

Influenfa virstei 9i genului asupra afectului. 21. 11. . Certurile productive din cdsnicie: Gottman.... Forttme (dec..3 (1990). The Need to Haae Enemiesand Allies (Neaoiade a aoeadugmani 9i aliafi). . Povestea unui vicepregedinte sarcastic mi-a fost spusi de Hendrie Weisinger. 1991. /oumal of Applied Psychology 75. 1988.Intelligencc .Towers Perrin.New York.. IBM: .pe care l-am intervievat in The New York Times(11 sept. 1976). 2. 13. Waltham. 1990). Puterea de a se exprima cu glas tare: Fletcher Blanchard. 15. in mod calculat. Potopul: Gottman. Lipsa capacitilii de impicare in cupluri: Gottman. Northvale.certuri pozitive" sint din Gottman. Relman: citat in Howard Kohn. 4. Conceptul de inteligen!5 de grup este inventat de Wendy Williams 9i Robert Sternberg. 24..The Corporate Climber Has to Find His Heart" (. Schimbarea Ia falA a forlei de munc5: un sondaj pe 545 de companii nalionale fdcut de o firmd de consultanli din Manhattan . Massachusetts (1992).. fiziologiei 9i relaliilor dintre ele: studiu asupra cisniciilor de durati").386 Note Note 387 Women's Communications" (. Jason Aronson. Idei preconcepute subtile: Gaertner si Davidio. . What Predicts Dioorce. /ournal of Personalityand SocialPsychology 67 (1994). 10. Echipele: Peter Drucker. 5. cind se enerveazd qi cei care o fac la rece.Reducereaexprimdrii prejudegi cal Science(v ol.Service With a Sneer" (. Capitolul 10. c5lilor rasiale").. and Racism. Conducind cu inima 1.Academic Press. New fersey. Boston.Reducing the Expression of Racial Prejudice" (. Sondajul asupra a 250 de directori: Michael Maccoby..Cint5rirea efectelor distrugdtoare ale criticilor: eficacitatea relativd a patru interventii")..Little. Zuboff: intr-o conversalie din iunie 1994.Guilford Press.Discrimination. Stereotipuri 9i idei preconcepute subtile: Samuel Gaertner gi John Davidio. Riddcinile urii: Vamik Volkan. Prinderea din zbor a automatismelor de gindire: Beck.Percepfia agresivitilii sexuale a bdrbalilor in comunicarea femeilor"). Discfimination. Stereotipurile distrug: Gaertner 9i Davidio.When Moods Affect Safety: Communications in a Cockpit Mean a Lot a Few Miles Up" (. . Brown. 7..Institutul Levinson. Thomas Pettigrew: i-am luat un interviu lui Pettigrew pentru The NrzuYorkTimes(I2 mai 1987). $coala Superioard de Afaceri. vezi cartea ei ltt theAge of the SrnnrtMachine(ht epoca nngililor degtepte).Responding to a Diverse Work Force" (. 1989. Whnt Predicts Dioorce. Clinical Handbook of Marital Therapy(Manunlul terapieicdsniciei). LoaeIs Neaer Enough. The New York Tinrcs(26 iun. Basic Books. 1993).. Bdrbatri sint ca un zid.New York. The New York Times(3 nov. Psycholo 16.. psiholog la Institutul Politehnic Rensselaer. Prejudice. Cei patru pagi care duc la .Atunci cind dispoziliile afecteaid siguranta persoanei: comunicarea in cockpit inseamnd ce ea se face totusi undeva in aer"). 28..The Age of Social Transformation" (. Prejudice. 1988.Cinevrea sd urce trepteie ierarhice trebuie si aibd mult otraj"). 1994). Addendum to the Leoinson Letter (Addendala scrisoarea lui Leoinson). Pribugirea pilotului care ii intimida pe ceilalgi: Carl Lavin. and Rncism.Pentru impactul tehnologiilor de informare. 27. Vezi Neil Jacobson 9i alfii. 1990). . Critica precise gi cea vaga: Harry Levinson.. . and Their Interrelations: A Study of Long-term Marriages" (. Oglindirea: Harville Hendrix.discriminare ri rasism). 26.. . 29.Henry Holt.. 3. cauze a conflictelor: Robert Baron. 8. Supravegherea pulsului: Gottrnan. New York. cei care o fac la supdrare. 9. . Potopul la so!i: Gottman. Criticile.Inteligenla de grup: de ce unele grupuri sint (1988). TheNeutYorkTimesSundayMngazine(11nov. 18. What PredictsDioorce.Sotia acuzati ci 9i-a impugcat soful din pricina unui meci de fotbal de Ia televizor"). prezentat ire The Neut York Times(26 aug. 12. 23. 1990).Countering the Effects of Destructive Criticism: The Relative Efficacy of Four lnterventions" (. 1994.Virsta transformdrii sociale"). Terapia se pare ci ajutd doar la cei din primele doui categorii. 17. What PredictsDiaorce.TheAtlnntic Monthly (nov..' mai bune decit altele"). 20. New York. Prejudice. femeile criticd: Gottman. What PredictsDiaorce.Group Intelligence: Why Some Groups Are Better Than Others" (... Getting the LoaeYou Want (Cum sd obtii iubireape careo doregti\.. 18.The Influence of Age and Gender on Affect. 1994).Reac!iafafd de o for!tr de muncd diversd"). The Neu York Times(26 aug. and Rncism(Prejudecdfi. Cartea sa The Critical Edge:Hozu to Criticize Up and Down the Organization und Mnke It Pay Of (Punctuluitic: cum poli comenta pozitia sau negatizscompaniaSi sd merite). 199l). . 1994).Discrimination.Feedback-ul 9i subaltemii").. Physiology... lournal of Personnlity and Social Psychology 67 (7994). 19. Ibid. .Wife Charged with Shooting Husband Over Football on TV" (. Why Marriages Succeed or FaiI. 1987. 6. Sondajul asupra izbucnirilor directorilor a fost fdcut de Robert Baron. 2. S69iicare igi bat nevestele: existi trei categorii de soli care devin violenti: cei care o fac rareori.Servicii firi tragere de inimd"). Solilor nu le plac ciorovdielile: Robert Levenson 9i allii. 22. psiholog la UCLA.Feedback to Subordinates" (. 14. 25.

388

Note

Note

389

19 Studiereacelebritdliior in cadrul laboratoarelorBell a fost prezentatE de Robert Kelley 9i JanetCaplan in ,,i{ow Bell Labs CreatesStar Performers" (,,Cum s-au creat la laboratoargle Bell performeri ce(iulie-aug. 1993). lebri"), HnraardBusiness Reoreiu 20. Utilitatea retelelor neoficiale este citati de David Krackhardt si jeffrey R. Hanson in .,Informal Networks: The Company Behind the Chart" (,,Reteleleneoficiale: compania din spatele graficulul"), Har(iulie-aug. 1993),p. 104. trnrdBusiness Reoiew Capitolul 11. Minte 9i medicini 1. Sistemul imunitar pe post de creier al trupului: FranciscoVarela in cadrul intrunirii Cea de-a treia minte si viafa, Dharamsala, India (dec.1990). 2. Mesageri chimici intre creier 9i sistemul imunitar: vezi Robert Ader gia),editia a 2-a, ogy (Psihoneuroimunolo 9i alfii, Psychoneurohmnunol Academic Press,San Diego, 1990. 3. Contactul dintre nervi 9i celulele imune: David Felten 9i allii, ,,Noradrenergic Sympathetic Innervation of Lymphoid Tissue" (,,Inversarea noradrenalinei sistemului simpatic in tesutul lilr.foid"), lournal of Immunology135 (1985). 4. Hormonii 9i funcliile imunitare: B. S. Rabin ti allii: ,,Bidirectional Interaction Between the Central Nervous System and the Immune System" (,,Interactiunea bidirecfionald intre sistemul nervos central gi sistemul imunitar"), Critical Reztiews in Immunology 9 (4), (1989), pp.279-312. 5. Legdturile dintre creier 9i sistemul imunitar: vezi, de exemplu, Steven B. Maier 9i al1ii, ,,Psychoneuroimmunology" (,,Psihoneuroimu(dec. 1994). nologia"), AmericanPsychologist 6. Emoliile toxice: Howard Friedman 9i S. Boothby-Kewley, ,,The Disease-PronePersonality: A Meta-Analytic View" (,,Personalitatea care predispune la boald: un punct de vedere meta-analitic"), American Psychologist 42(1987). Aceasti vastd analizi a studiilor care foIosesc ,,meta-analiza" si care rezulti din multe alte studii mai mici poate fi combinati din punct de vedere statistic intr-un studiu enorm. Acest lucru ar permite efecte ce nu s-ar vedea in orice studiu, dar s-ar putea detecta mai ugor datorit5 unui numdr total de persoane studiate mult mai mare. 7. Scepticii suslin cd imaginea en'rofionald in strinsi legiturb cu numSrul mare de imbolniviri este de fapt profilul chintesenfei neurotice - un adevirat naufragiu in anxiozitate, depresie 9i furie emotionald. Aceste procente mari de imbolndvire care sint prezentate se datoreazh nu atita unor motive medicale, cit unei inclinafii a oamenilor de a se plinge de problemele de sdnitate, exagerindu-legravitatea. Friedman si allii sustin cd importanla emoliilor ir:raparitia bolilor se rezurrri doar la cercetirile in care evaludrile medicilor sint ficute

:

doar asupra semnelor observabilede boald 9i ale analizelor medicale gi nu tin cont de plingerile pacientilor,care determind nivelul de imbolndvire - cea dintii solutie fiind una rnai obiectivi. Sigur cd existd posibilitatea ca o stare proasti si fie rezultatui unei conditii fizice precare,precum si posibilitatea de a grdbi aparitia bolii; din acest motiv, datele cele mai convingitoare provin din niste studii de prospecfie in care stirile emofionale sint evaluate independent de celede boal5. 8. Gail Ironson gi allii, ,,Effects of Anger on Left Ventricular Election Fraction in Coronary Artery Disease" (,,Efecteleminiei asupra ventriculului sting in bolile coronariene"), The American lournal of Cardiology,70,1992.Eficienla pompdrii sangvine se mai numegte uneori gi ,,ejection fraction", ceea ce calificd acea capacitate a inimii de a pompa singele din ventriculul sting in artere. Astfel se misoari procentajul de singe pompat din ventricule la fiecare bdtaie a inimii. In bolile de inim5, scddereapompirii inseamni o sldbiciune a musclriului inimii. 9. Dntre cele peste 12 studii despre ostilitate si moarte pricinuite de bolile de inim5, o parte au arEtat ci ar exista o legdfuri, numai cI acest neajuns poate si se datoreze diferenlelor de metodi, cum ar fi o proastd misurare a ostilititii, precum 9i efectului relativ subtil al acestuia.De exemplu, cel mai mare numir de decesecauzate de efectul ostilitdlii se pare ci se produc cam la virstele miilocii. Daci sfudiul nu reugegtesd giseasci acele cauze ale decesului pentru oamenii aflali la aceastdvirstd, inseamni cE practic rateazeefectul. 10. Ostilitatea ;i bolile de inimd: Redford Wiiliams, The Trttsting Henrt (O inimd deinuedere),Times Books/Random House, New york. 19g9. il. Peter Kaufman: i-am luat un interviu dr. Kiufman pentru Ty'le Nczu YorkTimes (1 sept. 1992). 12. Un studiu fdcut la Stanford asupra miniei 9i celui de-al doilea infarct: Carl Thoreson l-a prezentat in cadrul Congresului lnternational de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iut. 1990). 13. Lynda H. Powell, ,,Emotional Arousal as a predictor of Long-Term Mortality and Morbidity in Post M.I. Men,, (,,Tiezirea emogionald ca factor predictiv al mortalitdtii gi rnorbiditilii birbatilor dupi opera_ vol.82, nr. 4, Anexa III, oct. 1990. ,tii"), Circulntion, 14. Murray A. Mittleman, ,,Triggering of Myocardial Infarction Onset by Episodesof Anger" (,,Declangarea infarctului miocardic in urma crizelor de furie"), Circulation, vol.89, nr.2(1994\. 15. Reprirnarea miniei ridici tensiunea arteriald: Robert Levenson, ,,Can We Control C)ur Emotions, and Hon, Does Such Control Change an Emotional Episode?" (,,Oareputem controla emotiile si cum ar putea un asemeneacontrol sd modifice un episod emofio_ nal?" din Fundanrcrttal Abortt Ertrotions (ftttrebdri Questions fiutrlnmen-

390

Nofc

Note

391

tale nntpra emofiilor) de Richard Davidson 9i Paul Ekman, Oxford University Press,New York, 1945. 16. Stilul personal furios: am scris desPre studiul Iui Redford Williams asrrpru mi.ti"i gi asupra inimii in The NezuYork Times Good Health Magazine(16 apr. 1989). 17. O reducere de Mo/" la cel de-al doilea infarct: Thoreson, op' cif' 18. Programul dr. Williams Pentru stdpinirea miniei: Williams, Tfte Trusting Heart. 19. Femeia care igi ficea mereu griji: Timothy Brown 9i al1ii: ,,GeneraIized Anxiety Disorder" (,,Disfuncfii ale anxietdlii generalizate") din Disorders(Manunlul disfuncliilor psiof Psychological Clinical Handbook (ed.), Guilford Press, New York, 1993' H. Barlow de David hologice) 20. Stresul 9i metastazele:Bruce McEwen 9i Eliot Stellar, ,,Stressand the Individual: Mechanisms Leading to Disease" (,,Stresul 9i individul: mecanismele care duc la imbolndvire"), Archioesof Internal Medicine I53 (27 sept. 1993). Studiul Pe care il descriu este in ,,Biology and Clinical Relevance of Human Natural Killer Cells" (,,Biologia 9i relevanla clinicd a celulelor umane ucigdtoare") de M' Robertson 9i l.Ilrtz, Blood76 (1990). 21. Pot exista multiPle motive Pentru care oamenii stresali devin mai vulnerabili la boali, aparte de cdile biologice firegti. Unul ar fi felul ir care oamenii incearci si-9i calmeze anxietatea - de exemplu, fumatul, biutul sau indopatul cu alimente nestrndtoasesint in sine un pericol. Pe de altd parte, existi 9i aceasti ingrijorare permanenti 9i anxietate care ii pot face pe oameni si-gi piardi somnul sau si uite sd i9i respecte tratamentele medicale sau dietele, prelungindu-9i boala pe care deja o au. CeI mai adeseainsd, mai mult ca sigur, acestea merg mind in mini, stresul 9i boala sint un tandem. 22. Stresul slibegte sistemul imunitar: de exemplu, intr-un studiu ficut asupra unor studenli la medicini care se confrunti cu stresul la examene, s-a demonstrat ci acegtia nu numai cd au un control scizut asupra sistemului imunitar, ceea ce duce la herpesuri, dar prezintd 9i o scidere a caPacitelii globulelor albe de a ucide celulele bolnave, precum 9i un nivel crescut de substanle chimice, asociat cu suprimarea capacititilor imunitare ale limfocitelor, globulele albe concentrindu-se asupra rispunsului imunologic' Vezi Ronald Glaser 9i Depression in Cellular Janice Kiecolt-Glaser,,,Stress-Associated la nivel imunttar"), Brain, (,,Depresia stresului asociati Immunity" nnd lmmunity 1 (1987) Behaoior, ' Dar in majoritatea acestorstudii se arati cd existi o sldbire a capacitdlii de apXrare imunologicd in fata stresului, totugi nefiind foarte clar dacd aceste niveluri sint atit de scezute incit si ducA la riscuri medicale 23. Stresul 9i ricelile: Sheldon Cohen 9i allii,,,PsychologicalStressand Susceptibility to the Common Cold" (,,Stresul psihologic 9i sensibi

i

litatea exageratd la ricelile obignuite"), NezuEnglandlournal of Medicine 325 (1991). 24. Supdrdrile zilnice si infecliile: Arthur Stone gi allii, ,,SecretoryIgA as a Measure of Immunocompetence", lournal of Htunan Stress 13 (1987).intr-un alt studiu, 246 de soli, sofii si copii au tinut un jurnal zilnic aI motivelor de stres din familia lor intr-un sezon cu gripd. Cei care au avut cele mai multe crize familiale au avut 9i cele mai multe gripe si mai multe zile cu febri, fdcindu-se inclusiv o mdsurdtoare a nivelului anticorpilor. Vezi 9i R. D. Clover 9i altii, ,,Family Functioning and Stress as Predictors of Influenza B Infection" (,,Funcfionarea familiei si stresului ca indicatori ai gripei infeclioase B"),lournal of Family Practice 28 (mai 1989). 25. Herpesurile 9i stresul: o serie de studii fdcute de Ronald Glaser si ]anice Kiecolt-Glaser - de ex., ,,Psychological Influences on Immunity" (,,Influenfele psihologice asupra imunit5lii"), American Psychologist43 (1988).Relalia dintre stres si herpes este atit de puternicd, incit acest lucru a fost demonstrat intr-un studiu pe numai zece pacienfi, folosindu-se herpesul ca mdsurdtoare; cu cit anxietatea era mai mare, stresul inregistrat de citre pacienli era 9i el mai mare 9i cregtea pericolul apariliei de herpesuri in urmitoarele sdptdmini; perioadele calme din vietile lor duceau la liniFtirea herpesurilor, care nu mai apdreau. Vezi H. E. Schmidt gi algii, ,,Stressas a Precipitating Factor in Subjects With Recurrent Herpes Labialis" (,,Stresul ca factor ce grdbegte recurenta herpesului la persoanele vulnerabile"), lournal ofFamily Practice 20 (1985). 26. Anxietatea Ia femei 9i bolile de inimi: Carl Thoreson a prezentat acest studiu la Congresul Internafional de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iulie 1990). Anxietatea poate de asemenea sd joace un rol in a-i face pe unii oameni vulnerabili la bolile de inim5. Intr-un studiu fdcut la Universitatea Alabama. la Facultatea de Medicind, pe '1. L23 de birbali 9i femei intre 45 qi 77 de ani, s-a evaluat profilul lor emotional. Acei birbati care aveau inclinatii mai mari spre anxietate gi spre ingrijorare la virsta mrl-locie riscau mai mult decit ceilalli sd facd hipertensiune 20 de ani mai tirziu. Yezi Abraham Markowitz si altii, lournal of the ArnericanMedical Association (74 nov. 1993). 27. Stresul 9i cancerul colorectal: Joseph C. Courtney 9i altii, ,,Stressful Life Events and the Risk of Colorectal Cancer" (,,Viala stresantd si riscul de a face cancercolorectal"),Epideniology (sept. 1993),a(5). 28. Relaxarea pentru contrabalansareasimptomelor bazate pe stres: vezi, de exemplu, Daniel Goleman gi joel Gurin, Mittd BodyMedicine (Medicinnmhlii gi a trupultti),Consumer Reports Books/St. Martin's Press,New York. 1993.

392

NoIc

Note

393

2v. Depresiasi bolile: vezi, de ex., Seymour Reichlin, ,,NeuroendocrineIm.nrune lnteractions" (,,interacliunea neur(iendocrini si irnunA"), Medicine(21 oct. 1993). NtzuEnglnndlotmnl o.f 30. 'fransplantul de rndduvi osoas;: citat de JamesStrain, ,,CostOffset From a Psychiatric Consultation-LiaisonIniervention trVithElderl,v in urma unei intervenlii care .Hip Fracture Patients" (,,Consecintele presupune gi o consultagiela nivel psihiatric atunci cind pacientii suferSla o virstd avansati de o fracturi de gold"), Americnnlournnl of Psychiatry148 (1991). 31. Howard Burton si al1ii,,,The I{elationship of Depressionto Survivai in Chronic Renal Failure" (,,Rela!iadintre depresie9i supraviefttire (mart. 1986). Nledicine in bolile cronice renale"), Psycltosomntic 32. Lipsa de speranfd 9i decesul in urma bolilor de inimi: Robert Anda 9i al;ii, ,,Depressed Affect, Hopelessness, and the Risk of Ischemic Heart Disease in a Cohort of U.S. Adults" (,,Deprimarea,Iipsa de speranld si riscul imbolndvirii de boli de inimd in cazul mai multor (iul. 1993). adulfi din SUA"), Epidemiology 33. Depresia ;i infarctul: Nancy Frasure-Smith 9i allii, ,,Depression Foilowing Myocardial Infarction" (,,Depresia care insole9te infarctul (20 oct. 1993). MedicalAssociation miocardic"), / ournalof theArnerican 34. Depresia in mai multe boli: dr. Michael von Korff de la Universitatea Washington, psihiatrul care a fdcut acest studiu, a subliniat cd in cazul unor asemeneapacienli care se confrunti cu situalii dificile 9i care triiesc de pe o zi pe alta, ,,daci tratezi depresia unui pacient, constali ameliordri fird modificdri ale stirii de sdndtate fizici. Daci egti deprimat, simptomele !i se par insd mai grave. O boald fizicA de obicei cronici este o mare problemd pentru adaptabilitate' DacX egti deprimat, egti mai pulin capabil si inveli sd ai grijd de boala ta. Chiar 9i in cazul bolilor fizice, dacl egti motivat 9i ai destuli energie 9i sentimentul valorii de sine - toate acesteafiind sub semnul intrebdrii in cazul unei depresii - atunci oamenii se pot adapta remarcabil chiar ;i la cele mai cumplite neajunsuri de sdnXtate'" 35. Optimismul gi operatiile de bypass: Chris Peterson ;i alyii, Learned Helplesatess: ATheory for the Age of PersonalControl (Dobindireadepdgirii neajutordrii: o teorie pentru otrsta controlttlui personal), Oxford University Press,New York, 1993. 36. Accidentele la coloana vertebrald 9i speranla: Timothy Elliott 9i al!ii, ,,Negotiating Reality After Physical Loss: Hope, Depression, and Disability" (,,Negocierea realitdfii dupd un accident fizic: speranla, and SocialPsttchology depresia gi infirmitatea"),lournal of Personality

of tire AsscciationsBetwcen Social Support ancl !ii, ,,1\{eta-Arralysis Heaith Outcomes" (,,Meta-analizalegiturilor dintre sprijinul social si rezultatele in directia sAnitdlii"), JotLrnal of Behnutorni Mttlii:ittc

(1ee1).

; I t
I

I

6r,4(r99r).
37. Riscul medical al izoldrii sociale:james House gi al1ii, ,,SocialRelationships and Health" (,,Relafiile sociale 9i sindtatea"), Science(29 iul. 1988).Dar vezi si o descoperirecontroversati: Carol Smith 9i al-

38. Izolarea si riscul de deces:alte stuclii sugereazbun mecanism bioicrgic in functie. Aceste descoperiri,citate in House, ,,SocialRelationships and Health", au a.iunsla concluzia cd simpla prezenti a unei alte persoanepoate reduce anxietateagi scidea stresul psihologic ia persoanelecare se afli in terapie intensivd, la reanimare.Efectul de reconfortare datorat prezentei unei alte persoane duce nu numai Ia o scdderea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, dar gi la o mai mici secreliea acizilor gragi, care ar putea bioca arterele.Una dintre teorii incearc5 sd explice efecful vindecitor al contactelor sociale, care sugereazd un mecanism mintal in funclie. Aceastd teorie se bazeazd pe diverse date oblinute in urma experienfelor pe animale, din care s-a constatat cd existi un efect de calmare a zonei hir:otalamice posterioare,zoni a sistemului limbic cu puternice Iegdturi cu nucleul amigdalian. Prezenla reconfortantd a unei alte persoane inhibd activitatealimbicS, scizind ritmul de secretieal aietilcolinelor hidrocortizonului gi catecolaminelor, toate acestea fiind substante neurochimice care declanseazi o respiralie mai rapidi, un ritm cardiac crescut sau alte semne fiziologice ale stresului. 39. incordare,,,Cost Offset" (,,Consecirge";. 40. Cei ce supravietuiesc infarctului 9i sprijinul emofional: Lisa Berkrnan 9i altii, ,,Emotional Support and Survival After Myocardial Infarction, A Prospective Population Based Study of the Elderly,, (,,Sprijinul emotional si supravieluirea dupd infarctul miocardic, un studiu bazat pe persoanein virsti"), Annals of lntental Medicine(lS dec. 1992). 41. Studiu suedez: Annika Rosengren gi alfii, ,,Stressful Life Events, Social Support, ancl Mortality in Men Born in 1933,,(,,Evenimentele stresante ale vielii, sprijinul social gi mortalitatea bdrbalilor n5scuti in 1933"),British Medicallournal (19 oct. 1993). 42. Certurile in cisnicie 9i sistemul imunitar: JaniceKiecolt-Glaser si al!ii, ,,Marital Quality, Marital Disruption, and Immune Function,, (,,Calitatea cdsniciei, dezmembrarea cdsniciei si functia imunologicd"), Psycltosomatic Medicine 49 (1987). 43. I-am luat un interviu lui John Cacioppo in The Nezt,york Tintes(IS dec. 1992). 44. Me refer la gindurile nepl5cute: ]ames pennebaker, ,,putting Stress Into Words: Health, Linguistic and Therapeutic Implications. (,,Exprimarea stresului in currinte: sindtate, implicalii lingvistice gi tera_ peutice"), lucrare prezentatd la intilnirea Asociatiei Americane a Psihologilor, Washington, DC (1992).

394

Note oAZE Capitolul

Note PARTEAAPATRA DE OPORTLTNTTATr familiei

395

45. Psihoterapie gi ameliorhri medicale: Lester Luborsky 9i a$ii, "Is Psychotherapy Good for Your Health?" (,,Psihoterapia face bine la sanatate?";, irr.tu." Prezentatd la intilnirea Asociafiei Americane a Psihologilor,Washington, DC (1993). 46. Grupurile de sprijin pentru cei bolnavi de cancer: David Spiegel 9i algii, ,,fffect of Psychbsocial Treatment on Survival of Patients with Metastatic Breast Cancer" (,,Efectul tratamentului psihologic asupra pacientelor care au supravieluit unui cancer Ia sin cu metastaze"), Lancetnr. 8668,ii (i989). 47. lntiebdrile pdrinfilor: descoperirea a fost citati de dr. Steven Cohen-Cole, piihiut.n la Universitatea Emory, atunci cind i-am luat un interviu ptntru The New YorkTimes(13 nov' L991)' 48. Informalii complete: de exemplu, programul Planetree din cadrul Pacific Presbyterian Hospital din san Francisco va face cercetdri medicale asupra tuturor subiectelor in funclie de cerinfe' 49. Cum pot deveni pacienlii eficienfi: in acest sens, a fost dezvoltat un progru- de catre dr. Mack Lipkin, Jr', de Ia Universitatea de Medicini din New York. 50. Pregatirea emolionali a unei intervenlii chirurgicale: am scris despri acest lucru in The NezpYork Times (10 dec' 1987)' 5t. ingrijirea din partea familiei pentru pacienlii aflali in spital: din nou modei Planetree, .u 9i cel de la spitalele Ronald McDonald' "rt"".r^ undesepermitecapirinliisdsteaundevainapropiereaspitalelor atunci cind copiii sint internafi. 52. Congtientizare 9i medicini: vezi Jon Kabat-Zinn, Full Catastrophe Liaing (Trdireatn plind catastroffi, Delacorte, New York, 1991' 53. progiamul de reiacere in urma bolilor de inima: vezi Dean ornish, Dr.bean Ornish's Programfor ReuersingHeart Disease(Ptogranul dr' Dean ontish pentru rifacereapacienlilor cu boli de inimd), Ballanttne, New York, 1991. Educntion 54. Medicina bazatd pe relafiile interu mane: Health Professions legatedesdndtaCare(Educafiatn profesiunile anil Relationship-Centered te gi relafiile bazatepe tngrijiri). Raport al Pew-Fetzer Tas]<F9rc9 on pew Health Professions Aivancing psychosocial Health Education, of Health Professions Center The at Institute gi F"tr". Commission din cadrul Universitdlii California din san Francisco, san Francisco (aug. 1994). 55. Extirnarea mai rapidd: incordarea, ,,Consecin!e"' 56'Estelips6deetic6sdnutratezidepresiaincazulpacienlilorcuboli cardiovasculare: Redford Williams 9i Margaret Chesney, ,,PsychosocialFactorsandPrognosisinEstablishedCoronaryHeartDisease,, (,,Factorii psihologicl gi prognozele in stabilirea bolilor coronarie(20 oct' 1993)' MedicalAssociation of tlteAnrerican n1t'1,louninl Kramer, Stanley ,,A Prescription un chirurg. ',',' lir riso,rlt'dt'schisdcAtre (7 iunie 1993)' (,,I{t'teiipentru vindecare"),Nezos'1ueek l,rr lfr'.rlin1'."

12. Creuzetul

1. Leslie 9i jocurile video: Beverly Wilson 9i John Gottman, ,,Marital Conflict and Parenting: The Role of Negativity in Families,, (,,Conflictele maritale 9i crestereacopiilor: rolul gindirii negative in familii") din M. H. Bornsteav Handbookof parenting (Ghidul pdrintelui), vol.4, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, New Jersey,1994. 2. Cercetarea emofiilor in familie a fost fdcuti mai sistematic in studiile lui ]ohn Gottrnan, pe care le-am recapitulat in Capitolul 9. vezt Carole Hooven, Lynn Katz 9i john Gottman, ,,The Family as a Metaemotion Culture" (,,Familia ca tip de culturd meta-emotionali,,), Cognition and Emotion (primivara 1994). 3. Beneficiile copiilor cu pdrinli adepfi ai educaliei emofionale: Hooven, Katz gi Gottman, ,,The Family as a Meta-emotion Culture,,. 4. Sugarii optimigti: T. Berry Brazelton in prefala de la Heart Start: The EmotionalFoundationsof SchoolReadiness (Heart Start: bazaemolionallt a pregdtirii pentru pcoald), Centrul Nalional de programe pentru Sugari, Arlington, YA, 1992. 5. Indicatori emolionali ai succesului la gcoali: Heart Start. 6. Elemente pentru pregdtirea copiilor pentru inceperea sco\ii: Heart Start,p.7 . 7. Sugari si mame: Heart Start,p.9. 8. Neajunsuri create prin neglijare: M. Erickson 9i allii, ,,The Relationship Between Quality of Attachment and Behavior problems in Preschool in a High-Risk Sample" (,,Relatia dintre calitatea afectiunii 9i problemele de comportament la pre;colarii cu risc mare,,) din I. Betherton 9i E. Waters (ed.), Monographsof the Societyof Research in Child Deaelopment 50, seria nr. 209. 9. Leclii care rdmin gi care strt date ir:rprimii patru ani: Heart Start,p.13. 10. Supravegherea in timp a copiilor agresivi: L.R. Huesman, Leonard Eron gi Patty Warnicke-Yarmel, ,,Intellectual Function and Aggression" (,,Functia intelectuald si agresivitatea"),The lountal of personaIity nnd SocialPsychology (ian. 1987).Descoperiri similare au fost prezentate gi de Alexander Thomas gi Stella Chess in revista Child Deaelopment din sept. 1988,intr-un studiu flcut pe 75 de copii, care au fost urmdrili la intervale fixe, incepind din 1956, cind aveau intre 7 gi 12 ani. Alexander Thomas 9i alfii, ,,Longitudinal Study of Negative Emotional Statesand Adjustments From Early Childhood Through Adolescence" (,,Studiu aprofundat al stirilor emolionale negative si adaptdrile posibile incd din prima copildrie si pini la adolescenli"), Child Deztelopment 59 (1988). Zece ani mai tiriiu, copiii considerali cei mai agresivi de citre pdrinfi gi profesori in anii de gcoali primar5 au fost cei mai agitali din punct de vedere emo-

Catfry Spatz Widom. directorul Laboratorului de psihofarmacologie clinici din cadrul Centrului Nalional de tulburiri de stres posttraumatic din West Haven. yohimbina bloiheazd acfiunea receptorului specific (respectiv.Mecanismele psihologice ale tulburdrii de stres posttraumatic") dtn Archiaes of General Psychiatry50 (apr. r.Psychobiologic Mechanisms". Spitalul Veteranilor.s-au inleles mult mai greu cu colegii de clasd9i cu familiile 9i au avut probleme la gcoali' Cind au fost contactali ca adulfi. Squiie (ed..Psychobiologic Mechanisms of Posttraumatic Stress Disorder" (.rrillrr.396 Nofe Nofe 397 erau copii (cam de doui lional citre sfir. De-a lungul anilor.Acegtia cd s"lreaula b5taie din numai nu care fete) decit ori mai mulli beieti orice. The Neuropsychology memoriei).caredevineunulgtiinlificpen. o injectie cu CRF genereazd o invazie de ACHI hormonul care se rdspindegte in corp pentru a declanga catecolaminele.. 9. 10.. ostilitateaior nu s-a schimbat.i depresie' la copiii maltratafi: observaliile celor de la cregd si 11. mai cu seami extrem de supdrdtoare din "Intlelibility of Subcortical Emotional Memories" (. nu s-a putut distinge nici o schimbarea nivelului de ACHT ... I . ... Faptul cX acestaeste un semn cd ceva s-a intimplat la cei cu tulburare de stres posttraumatic a putut fi constatat in urma unui studiu in care opt pacienli au fost tratati pentru aceasti problemS. Exemplele de tulburare de stres posttraumatic la victimele delincventei au fost oferite de dr. Yohimbina preia friiele. tru aceste amintiri.Guilford Press. American lournal of Orthopsychiatry(iul' 1989)' Capitolul 13. virful neuronului care primeste un neurotransmi!5tor).238-243. De obicei. Connecticutt. rezultatul este o cre. impiedicind receptorii si simtd secreliile de catecolamin5. neglijarea sa 9i comportamentul adultului"). O parte dintre dovezile pentru schirnbdrile in creier apirute in urma traumelor provin din experienle cu veterani din Vietnam. . .1992' ropsihologia 4. D eaelopmental chology26 (1990)' 12. Neglect and Adult Behavior" (. de exemplu' .bttla Abuse.Physically Abused PreschoofalA de supiririle selers'Responsesio Peers' Distress" (. 1990). 1990). New \o. l aumal of Cognitioe (1989).Analiza unor amintiri nlplicute folosind paradigma fricii poten-tiale") de M' Davis din of Memory (NeuN.. Buiters 9i L. aceastaactioneazi ca o frind pentru catecolamine.Maltratarea copilului.R. Creierul incearcE sd scadd secrelia de CRF.. problemele mergeau de la faptul cd erau certali cu legea 9i pind la anxietate . pentru cd erau deja .Aceste descopbriri nie Klimes-Dougan silanet Kistner.Reacfiile Psy' menilor in cazul pregcolarilor maltratali fizic")..lte$le copiilor maltratafi: Robert Emery.2: v ezi Charney.semn care aratd cd practic creierui lor a tiiat legitura cu receptorii CRF..r'i{'.rtrrrrirrtt..rrrrinti rilor emolionale din zona subcorticali").r. Studiul cu yohimbind a fost condus de dr. .Amscrisdespretraumelededuratdcaurmareacrimelordela$coala Primard Ctleveland in The New York TimesIa rubrica . yohimbina a declangat panicd in 9 din L5 pacienli cu tulburare de stres posttraumatic 9i amintiri intense la 6 dintre ei. cu tulburdri de stres posttraumatic ce au fost injectafi cu yohimbind. Cea mai bund relatare asupra schimbdrilor din creier in cazul tulburirii de stres posttraumatic si rolului nucleului amigdalian in acest caz este cea ficuti de Dennis Charney si altii in' .2944A5.rviudr. Un veteran a avut o halucinatie. Trauma 9i reinvtrlarea emolionali l : I l..CharneyinTheNeiuYorkTimcs (12iun. ShellyNiederbach.LeDoux"aduceindisculieacestcaz. in doze extrem de mici. Lipsa "-puli"i descoperirile fdcute iu fost prezentate in lucrarea lui Mary Main 9i Carol George.Family Violence" (feb' 1989)' (. Deaelopmentnl Bonpregcolari: pe verificate fost au 9i 3 (1985).rk. psiholog in Serviciul de consiliere a victimelor Brooklyn' 3. fafe de supirdrile cePsychology21' lor de virsta lor: studiu fdcut la cre9d"). 1. Studiile majore in acest sens au fost fdcute de dr.irr. N.da rera ug idispre luit or igios t ilif alideallic opiis ic hi a r f a i d de propriile familii si fald de profesori.Analysis of Aversive Memories Using the Fear-Potentiated Startle Paradigm" (. i4altratarea copii maltratagi devir pirinli care maltrateazi' Vezi. Jay Weiss de la UniversitateaDuke 7.). pirindu-i-se cd a fost doborit un elicopter 9i cd a rimas doar fum in urma sa gi o lumind puternicS.ca adolescenli. Dar la pacienfii cu tulburare de stres posttraumatic. spre deosebire de cei fird tulburare de stres posttraumatic.. De obicei. un altul a vdzut o explozie a unei mine in drepful unui jeep in care se aflau camarazii lui de arme aceeagisceni care il obsedasede multe ori in cogmaruri 9i pe care o revedea de peste 20 de ani.Incapacitatea . Odati ce aceste frine neurale pentru anxietate au fost scoasedin uz prin aceasti injecfie. La bdrbatii cu tulburare de stres posttraumatic existd mai pulini receptori s. Amintirile din Vietnam sirt din .Violen!a in familie-).'Education Life" (7 ian. Experimentelefdcute in laborator pe animaie mi-au fost descrisede dr. un drog aplicat pe virful s6ge-tilor de indienii din America de Sud pentru a-9i imobiliza prada.itul adolescenfei. compensind prin reducerea numdrului de receptori care o elibereazd. 6..Responsesof Abused and Disadvantaged Toddlers to Distress in Agemates: A Study in the Day-Care Setting" (-Reac!iile copiilor micimaltratali sau dezavantajafi. Difi. fdcindu-li-se injectii cu CRF.tere a nivelului de catecolamind.. John Krystal 9i au fost repetate in mai multe laboratoare stiinfifice. vol. John Krystal. 1993). 2. American Psychologist discutat daci acegti de rdmine generaliilor: lungul de-a 13. 8..r .

Am prezentat la rindul meu rezultatele in The New York Times(6 oct. I-am luat un interviu dr..5minute special montat Pentru a arA.tas. cind gobolanii au fost pugi tr cugtile unde au foit electrocutali . intr-o experientd ficutd cu veterani din Vietnam diagnosticali cu tulburare de stres posttraumatic. dupd un timp.TooScared to Cry (preasperiatpentru a plinge). psihiatru' Ca 9i in cazul altor simptome ale tulburirii de stres postiraumatic. cu 30%.au irvdlat si se teamX de un sunet insotit cu un soc elec_ tric. fdrd sunetul into_ lerabil.3yt""tic tulburarea (iun. gindind cd ceea ce se intimpli in viatd nu este drept . neurochimist 9i director al programului de studiere a stresului traumatic de la Facultatea de Medicini Muntele Sinai din Manhattan. 1990).Studiulafostdescrisde Charles Nemeroff. Tiaumele copiliriei: Lenore Terr.111-l-o-l!-!r-.dar de data aceastafird si li se administreze 9ocul electric ..ei au devenit din nou insensibili la durere. Ceva similar se pare cd se intimpld 9i cu tulburarea de stres Posttraumatic: de exemplu.Dozarea" traumei . . . 12. acegti veterani nu au demonstrat nici o a sensibilitilii la durere' Dar la grupul cdruia nu i se ad-odifi. Atunci cind devine victima unei traume/ persoana i9i pierde increderea in lume.Mecanismele psihobiologice")' stimulilbiin i.. gobolanii caie invifaseri sd se teamd de acel sunet au eliminat gradual frica. insuportabil..De ce tocmai eu?" .Psychobiologic Mechinisms" (. Charney. pe mlsurd ce au continuat si audi doar zgomotul de mic6 intensitate. incetul cu incetul. $obolanii de laborator .zgomotul inilial nu mai provoca transpirafie.sugerindu-se astfel ci existd un rol crucial al lobilor prefrontali in stipinirea fricii gi. 20. psihiatru la Universitatea Duke' 11. gobolanilorli s-a dat si audi sunetul fdrd ca acesta si mai fie insotit de gocul electric. New york.. Pitman a constatat ca . voluntarii au reactionat printr-o transpiratie abundentd (un barometru al anxietdtii) atunci cind au auzii un zgomot urmat de un alt sunet asurzitor. in stdpinirea lecliilor emotionale.Emotional Numbing: A Possible Endorphin-Mediated Phenomenon Associated witf. DupI un timp.Blocarea emofionali: un posibil fenomen mediut d" endorfine in cazul tulburdrii de stres posttraumatic sau in cazul altor stiri psihopatologice"). La cei ai cdror lobi prefrontali fuseserd deconectali a durat de doui ori mai mult ca sj se dezvefe . Trauma and (kauma gi refacerea).intr-un 8rup. s-a arhtat rolul lobilor prefrontali ir depdgirea fricii. aversiunea inifial5 a dispirut . . $obolanii au fost supugi apoi unei lobotomii. Siptemini mai tirziu.cene clare de lupti din pelicula Plutonul. De exemplu. intr-o alti experienld. Vezi de ise-etea 9i Hillel Glover. Vegnica intrebare a victimei .300. HarperCollins. 13. atunci cind gobolanii de laborator erau expugi unor gocuri electrice in cu9cd. in general.trebuie abordatd.i din nou liceva care amintegte de trauma iniliala' In aceastdsecvenfi. Cu cit cortexul prefrontal al voluntarilor era mai activ..Psychobiologic Mechanisms.u r. Dupi ce au vezut filmul. 1990.. 1986. ci poite fi declangati din nou dacd existd o rimigi!6 din cumplitul eveniment inilial. ardtind astfel cj voluntarii au inceput sd aibi aversiune fatd'deel. ln urmitoarele zile. care a tdiat legdtura lobilor prefrontali cu nucleul amigdalian. 15. o leziune chirurgicali la nivelul creierului. Sunetul putemii a declangat transpirafia. ei dezvoltau acelagi analgezic pebazi de endorfin6 care a apdrutgilaveteraniidinVietnamcareauurmsritfi|r]rru]lPlutonul. New york. 18. 17..Mardi Horowitz. Cdile de refacere dupi traumi: Judith Lewis Herman.deci nu mai poate sd fie convinsd . . L992J. Aceasti experienfi a fost fdcuti de Maria Morgan. 19.efect care devine vizibil doar cind sint expu. Northvale. lournal of Traumatic Stress5' 4 (1992). schimbarea creieiului nu se face doar sub 9oc. indicind o cregterein secrelia de endorfind' Aceeaqi sceni nu a avut acelagiefect la veteranii care nu aveau tulburare de stres posttraumatic. o substanli care blocheazi endorfinele. acestora li s-a prezentat un film de 1. |ason Aronson. Vezi Roger Pitman. Dovada la nivelul creierului pe care o gisim in acest fragment se bazeazApe un excelent articol al lui Dennis Charney. 1992. cu atit reugeau sI scape mai repede de acea frici dobindit5. Refacerea dupi fulburarea de stres posttraumatic: mi-a vorbit despre acest studiu Rachel Yehuda. 16.398 Note Note 399 multpreaincircalicuhormoniaistresului. zgomotul inilial era de ajuns pentru a declansa acelagivolum de transpiratie. ca in primul caz. este cel filozofic. fosti studentir a iui joseph LeDoux la Centrul de gtiinte neurald al Universitdtii New York. Studiul Pitman de la Harvard.Naloxone-Reversible Analgesic ResStressDisorder" ponqe !o Combat-R9!9!9{ S[mg!!.n"iiiii anutgeiii{i "i1oi.nnlilPeiitiu'aombilaiea de stres posttraumatic").ur" blocantul cu endorfini sensibi-litateala durere a scizut ministrase simlitor. Post-Traumatic Stress Disorders and Other Allied Psychopathologic States" (. Archioes of General Medicine 14. Un alt nivel la care funclioneazd reinvifarea.. StressResponse Svndromes (Sindromul de renclieIa stres).. sugerindu-se astfel ci la vjctimele tulburirii de stres posttraumatic traieele nervoase care regleaztr endorfinele sint extrem de sensibile sau hiperactive . Nemeroff in The New York Times (12 iun' 1990). cel pufin pentru adulgi. Rolul cortexului prefrontal in dezvdtul de frici: in studiul lui Richard Davidson.. New lersey. nucleul amigdalian evalueazd mai irtii importana fost fdcut de dr' Roger !a emolionald a ceea ce este vizut. veteranilor-li s-a ficut injeciie .ca 9i in multe alte cazuri din aceste studii . Recoaery Basic Books..iloxon..

Plasticity. Kagan. Gnlen'sProphecy. . Ritmul cardiac cescut: Iris R. San Francisco.. 22.Failure of Heart Rate Habituation During Cognitive and Olfactory Laboratory Stressors in Young Adults With Childhood Shyness" (.Maleabilitatea inhibitiei comportamentale: studiu asupra funcliilor de dezvoltare individuali").Plasticity of Ocular Columns in Monkey Striate Cortex" (.. .. Temperamentul nu este predestinat l.. 10.. Galen's Prophecy..Reacliile iniliale fati de lucrurile cu care nu sintem fa(dec' 1992)' O Science miliarizaii").Brain Development. Observafiile asupra felului in care mamele igi pot ajuta copiii timizi si devind mai indrizneli au {ost fdcute cu Doreen Arcus..W.. lucru ce a fost aritat in diveise studii chiar gi pe goboianide lab.Functia creierrrlui asimetric. pp... 7992). PhilosophicalTransactions of the Roynl Societyof London 278 (1977).ester de metoda CCNT) 9i Books.400 NoIe Note 401 cii tlctine controlul asupra destinului trirind o via!5 asa cum trebuie' nelinigte a victimci desigur cd nu trebuie si fie I{ispunsul la aceastd unul tilozofic sau de ordin religios. . I erold Rosenbaum gi alfii. studiul terapeutic al lui Luborsky este prezentat in aminunt in t ransferului: ncc : The CCRTMethod (in lelegerea Untlerstandii g Transfere Basic Crits-Christoph. Amdnunte in cartea lui Kagan.Anu:1 ri { rican I ournal of Psychiatry. Current Directions in Psychological descriere completd a temPeramentului apare in Galen'sProphecyde Kagan. Affective Style and Psychopathologv: The Role of Early Experience and Plasticity" (. Problemele pe viafd ale copilului timid: Iris Bell.Pubertal Stage and Panic Attack History in Sixth. plasticitate gi comportament").Activarea creierului frontal la aparitia represorilor si nonrepresorilor"). vol..Evaluarea schimbdrilor in metabolismul glucozei caudate produse de medicamente si de terapia comportamental. rie"). Hubel gi Wiesel: David H.Caudate Glucose Metabolism Rate Changes With Both Drug and Behavior Therapy for Obsessive-Compulsive Disorder" (. cum ar fi un clopolel. . AnrericanPsychologist 44 (1989).. Maturitatea lobilor prefrontali: Bryan Kolb. Andrew Tomarken. 15F157' 3.Yezi..Local Cerebral Glucose Metabolic Rates in Obsessive-Compulsive Disorder" (. 9. 1985.lu* o treime din viala sa)' sobolanii i9i pierdeau teama de clopolel. pp..Asymmetric Brain Function. Tieptat. Hubel. 14. Panica la adoiescenli: Chris Ha)'ward 9i alfii.The Malleability of Behavioral Inhibition: A Study of lndividual Deveiopmental Functions" (. Activitatea crescutda lobilor prefrontali: L. 15. Freeman. New York. Experiente 9i creierul sobolanilor: studiul lui Marian Diamond 9i allii este descris de Richard Thompson inThe Brain (Creierul). atunci sunetul apdrea insolit de un goc electric.239 -1. reamintind de trauma iniliald. Levay. Archiaesof GenernlPsychiatry49 (1992). 149(9) (sept. a9a cum sint ele deicrise in Galen'sProphecyde Kagan. 12. chiar dacS nu exista gocul electric.H.E9eculde a regulariza ritmul cirdiac in timpul experienfelor stresante cognitive gi olfactive fdcute pe tinerii adulli care au suferit de timiditate in copiliMedicinel6 (1994). . atunci cind este vorba de o fricd tiaumatizantd din trecut care reaParecu toata forfa.... 2. Haranrd ReaiewofPsychiatry (mai 1993). . dupi un an (o perioadi extrem de lungi pentru un sobolan .Increased Prevalence of Stress-related Symptoms in Middie-aged Women Who Report Childhood Shyness" (. .rator. care au fost conditionati sd se teami de un sunet. Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin 9i de citre dr. and Behavior" (.Initial Reactions to Unfamiliarity" (..stilul af'ectivsi psihopatologia:rolul experienlelor timpu- .. misiunea este de reconstruire a sLstemuluide incredere sau de credin!5 careii Pefmite aceleipersoane din nou in lume aldturi de oametriPe carese poatebizui si trdiascd 21. Experientedin copilSriesi probleme prefrontale:Richard Davidson. R. 7. 4.. 8. Archioesof GeneralPsycliatry a 9987). ferome Kagan 9i alfii. . Studiile asupra personalitdtii si diferenfelor emisferice au fost ficute de cStre dr.Behavioral Inhibition in Childhood: A Risk Factor for Anxiety Disorders" (.Frontal Brain Activation in Repressorsand Nonrepressors" (. dura luni 9i luni de zile pentru a dispdrea' Bineinleles cd se poate face o paraleld cu oamenii.Dezvoltarea creierului. Mai pulin timid odati cu trecerea anilor: Jens Asendorpf..in schirnb.i crizele de panici la elevele de clasa a gasea9i a qaptea"). Bell 9i allii. Deaelopmental Psychology30. Annals of Behnoior 5.R. psiholog la Universitatea Vanderbilt: vezi Andrew Tomarken si Richard Davidson. de exemplu. Baxter si altii. 13. . Frica inijialS persistdcl-riaratunci cind este stipinitS.'1. Frica revenea ir:rtr-o clipi . Thorsten Wiesel 9i S. .Plasticitatea coloanelor oculare la corteiul striat al maimulelor").Puberta' tea . Tom 9i Ralph sint arhetipurile de timiditate 9i indrdznealtr. .Inhibifia comportamentald la copii: factori de risc pentru anxietate"). Modificirile creierului in tratarea disfuncliilor obsesive: L.l in cazul hrlburdrilor obsesive"). 11.and Seventh-grade Girls" (.pp .lournal of Abnormal PsychologyI03 (1994).Evaluarea metabolismului giucozei ia nivel cerebral local in cazul tulburdrilor obsesive").1990' Capitolul 14.Cre9tereasimptomelor legate de stres Me' la iemeile de virsti mUlocie cu copii timizi"). Dupi aceea...194-195. 6 (1994). Paul Luborsky l.cind auci-r'rd zeau clopofelJl. . Dar frica reapirea la cote maxime atunci cind clopolelul era din nou insofit de un 9oc electric. 6.. Annals of Behauior dicine 16 (1994).243 . ei reactionau cu fricd. Baxter si altii.

Brai nW or k andM ent alAc t iait y : Q uan t i t a t i t t e Trncers(Fwtcfionnteacreieruhri 9i actizsitdlile studies with Radioactirse Munksgaard. .. Dar cam tot in acegti 20 de ani la populalia de culoare cregterea a fost de la 53 la 100 000 de locuitori in 19701a766in 1990.aproape de 13 ori mai mult decit cu 20 de ani inainte. !ei"). cu o .. din 1g60incoace. 5.numdrul celor bolnavi de blenoragie a crescutde patru ori in rindul copiilor intre 10 9i 14 ani 9i de trii ori la copiii inire 15 si 19 ani. Noua Zeeland5. and Nonaggressive Boys" (.3' Numirul de sinucideri la copii intre 10 9i 14 ani aProaPes-a triplat intre 1968 si 1985. Lawrence Erlbaum. in ultim"ii 30 de ani. lnjury (Atutar statisticaI problemelor nnd Adolescent Centrul Nalional pentru Educalie 9i Sindtate a Mamei 9i Copilului' Wasliington.PET: A Biochemical Image of the Brain at Work" (.402 Nofe Note 403 vol' 6 (1994)' and Psychopathology. Ministerul Justitiei din SUA.The Opportunities of Adolescence" (. de ex'.8 Ia 100 000 Ia 12.E.9la 100000 in 1990'Crimele sdvirgitede aclolescenli au crescut de patru ori intre 1965 9i 1990.1. Crime in lhe t1. Vezi.1991.74I-758.i 5% au o anxietate generalizatd 9i ingrijorare permanenti. multi imbolnivindu-se in timpr"rl Presiunile exterioarePentru a incepe cit mai devremc adolescentei. 1989). Comparalia intre liri a fost ficuti de Urie Bronfenbrenner in Child Carein Context:Cross-CulturalPerspectioes (Ingrijirea copilului tn context: perspectiae interculturale) de Michael Lamb 9i Kathleen Sternberg.Social-Cognitive processesof Severely Violent. 59 (sept.Ocaziile adolescenlnjury. al. iar 4"h cu anxietate intensi ir momentul despirfirii de pirinli. ha9a. de la 2. Canada si Porto Rico.5 la 100000 de locuitori.. Statisticiasupra numdrului de crime consemnatein rapoartele polipublicat de Ministerul de Justifie' liei. .9 la 100000 la 21. in 1989. Englewood. Studiul la nivel nalional asupra problemelor emolionale ale copiilor gi comparalia cu alte ldri: Thomas Achenbach 9i Catherine Howell. Copencu mintnle:studii cantitntizte reactiairadioactiai). Alexander Thomas 9i al. 3..Lassen sia ltii. 10. 16. Phelps 9i altii. i.publicalieeditatedeMinisterul SdnitXlii din SUA si Refeaua pentru copii. Cantitifile de alcool consumat au crescut la biieli de virsta adolescentei cam cu 20%pind la 20 de ani. Moderately Aggressive. victime ale crimelorgisarcinisintdinHealth. Ruby Thkanashi. 9... Deoeloprnent pp.20% dintre pacienlii cr-r SIDA aveau inire 20 si 30 de ani..eZ7%falddelg80.. apdrir:rd fobii indeajuns de grave. A . M.lggl. 1993). doar 13% dintre femei suslineau acest lucru.Arestiriledeadolescenlipentruviolaucrescut de la 10. Delicte violente la adolescenfi:in 1990. PARTEAA CINCEA ALFABETULEMOTIONAL Capitolul 15' Costurile analfabetismului emolional 1. presupunirnd 9i tulburdri majore in 10% din cazuri. Cu o generalie inainte. I' viata sexuald sint tot mai puternice. 1993). 17.5.Longitudinal Study of Negative Emo-. Affect Regulatiort. 1989). . 7. 8. A Data Bookof Child and Adolescent 6. A Data Bookof Child adolescenfilor). Problema cel mai des intilniti este anxietatea la copiii sub 11 ani. o cregtere cu 79"k in ultimii zece ani.. cel putin a9a suslin sondajele fdcute in Statele Unite. Studii asupra agresivitilii 9i delincvenlei Ia copii: vezi.Oare problemele copiilor americani se inriutdfesc? Studiu comparativ pentru virsta de 13 ani"). o cregtere d. Psychologist +. New Jersey. Urie Bronfenbrenner a luat cuvintul la un simpozion in cadrul UniversitStii Comell (24 sept. trei din patru crime sdvirgite de adolescenli erau fdcuie cu arme de foc. v ol. DC.Proceselesocio-cognitive la bdielii foarte violenli. Releaua pentru copii. Alfatetizarea emolionald: am scris despre acestecursuri inThe Netu YorkTimes(3 martie 1992). Journal of the American Academyof Child and Adolescent Psychiatry (nov. "The Opportunities of Adol"s""ttc e" (. 12.Ocaziile adolescenlei"). 2. rii gi plasticitatea"). . .. 1991.ii. Un sondaj fdcut in anii 1990 a ardtat cd peste o treime dintre tinerele femei suslin cd 9i-au inceput viata sexuald pentru ci au fost obligate de anturaj. American (feb. i991.1991. Vezi Ruby Takanashi.pind in i990. Consumul de heroind gi cocaind in rindul populaliei albe a crescut de la 18 la 100 000 in 1970la 68 in 1990. Experimentul cu bdtdugii: ]ohn Lochman. 11.numirul arestSrilorpentru delictele violente a crescut cu 430 la 100 000 de locuitori. Cifrele ce se referx la sinucideri. 13.riSSO. Eu am semnalat mare parte dintre acestedate despre tulburdrile emolionale ale copiilor intr-un articol din The New york Times(10 ian.. de exemplu."""mirul sinuciderilor printre cei intre 75 si24 de ani a fost de 4.1992.S.Are America's Children's Problems Getting Worse? A l. 1988).era de trei ori mai mare.PET: o imagine biochimici a funclion5rii creierului") in N .. ilegla.ea biologici 9i dezvoltarea creierului: Schore. Cifrele in legitura cu consumul de droguri sint luate drnCrime in thell. Jafurile cu circumstanle agravanteau crescutla adolescenlicu 64"/" din 1980 pini in 1990. incit sd aibX un impact puternic asupra vietii normale. in 1990.fiind deci de trei ori mai mare. Unul din cinci copii are probleme psihologice care le marcheazd viata intr-un fel sau altul.3-Year Comparison" (. tional Statesand Adjustments from Early Childhood Through Adolescence". Child D eoelop ment.

lournal of Abnormalpsychology L02 (1993). Adriane Raines 9i alfii. .lournal of Clinicaland Consulting Psychology.Cambridge University Press.).Archiaes of General Psychiatry $ept... 14.Psihopatologia adolescentului: rdspindirea si ir_ cidenla depresiei la elevii de liceu"). lournal of Abnormal PsychologyI02 (1993).M. astfel incit impulsivitatea face si scadd acestepunctaje..Tratarea psihoterapeuticda depresiilor majore gi a tulburd_ rilor distimice in copilirie 9i adolescenld: puncte de vedere 9i pers_ pective") din I. prognoze si riscuri intr-un studiu longitudinal de lungi duratd").. New York.Intr-un studiu fdcut pe tineretui din Pittsburgh intr-un proiect longitudinal..Fourth-Grade Peer Status as a Predictor of Adolescent pregnancy. 1994). la virsta de un an.Rezultate..ii.Outcome. .Prelucrarea informaliilor emolionale gi sociale")din J. Dodge.. . (..Cognitive Mediators of Aggression in Adolescent Offenders. . 13. Tiparul de gindire al agresivitdfii: Ronald Slaby 9i Nancy Guerra. Degi se pirea cd un IQ verbal mic poate anticipa delincvenla (urr studiu a ardtat ci existi o diferenld de opt puncte intre punctajele delincventilor gi nondelincvenfilor). Kupersmidt. Ce se intimpld in familia unui copil inainte ca acesta sd ajungA la 9coal5 evident cd este de o importanld capitala ir:r ce privegte furclinatia spre agresivitate.. Costelio.Statutul in rindul colegilor.. Mood Disorders in Chitdhood nnd'Atlo_ . Garber 9i K. Psychiatry General 18.Vezi aceastd discutiein . and Delinquency" (. 17. elevi de clasa a patra ca predictor-al sarcinilor la virsta adoiescentA"). (. . taiectoria spre delincventi: Gerald R.D.. Epidemiologia depresiei:Patricia Cohen si altii. 1993.. lounul of the Academy of Chikl nnd Adolescent Psychiatry 28 (19S9). exist5 dovezi ci impulsivitatea este o cauzd mai directd si mai puternicd pentru un IQ scdzut 9i pentru delincvente.Mediatori cognitivi ai agresivitdlii la delincvenlii adolescenfi. Vezi de asemeni Mufson 9i alyri.Orderly Change .The Changing Rate of Major Depression: Cross_ National Comparisons" (. TheDeaelopment of gi ErnotionRegulationand Dysregulation(Deztsoltarea regldrii emolionale a deregldrilor).Numirul mereu in schimbare al depresi_ ilor majore: comparatii nalionale"). 1991. Pinb la jumdtate dintre copiii nestdpinili: vezi. lucrare prezentate la intilnirea So_ cietdlii de cercetare a dezvoltdrii copilului..Adolescent psycho_ pathology: I.. lournal of Clinical and Consttltingpsychology62 (1999). 20. 1988.... (. Archiues of (dec. Prevalence and Incidence of Depression in High School Students" (.Guilford Press. Studiu asupra agresivitilii bdielilor: Kenneth A..De_ velopments in Child Psychiatric Epidemiology.Predicting Early Onset of Male Antisocial Behavior from Preschool Behavior" (.. Cazul Danei: din Laura Mufson si altii. . de exemplu. .. Institutul psihiatric din New York. Peter Lewinsohn 9i alfii.Age-Cohort Changes in the Lifetime Occurrence of Depression and Other Mental Disorders. 1994). impulsivitate si. Missouri (apr.The Psychotherapeutic Management of Major Depressive and Dysthy_ mic Disorders in Childhood and Adolescence:Issues and pros_ pects" (. .404 Note Note 405 agresivitatescdzuti 9i neagresivi")... lourrnl of the AmericnnMcdicnt iort (2 dec. laurnal of the American Acndemyof Child and Adolescent Psychiatry 31 (1992).. impulsivitatea era aproape de trei ori mai relevantS decit IQ-ul verbal in anticipareadelincventei.Un studiu.in a Stable World: The Antisocial Tiait as Chimera.Despre legdtura dintre IQ.delincventi. Interyersonalpsychothcrapy Adolescents (Psihoterapie for Depressed interpersonald pentrtt ndolesceilii cu depresii).. 25.Anticiparea aparitiei comportamentului antisocial masculin inci din comportamentul pregcolar").. Fetele . 24.992) Associal ... copiii impulsivi nu dau atenlie suficienti invdldrii unui Iimbaj sau rafionamentelor in functie de care se stabileste un punctaj al IQ-ului verbal.i alte dezechilibre minta_ le"). in cazul punctajelor rnici. Kansas Citv. 1994. D eoelopmen tal PsV chology 24 (1988). Posibilitateade a faceo depresieestede zeceori mai mare: peter Le_ winsohn 9i al1ii. Dodge....A Behavioral Analysis of Emerging Social Status in Boys' Groups" (. Dan Offord gi al. de exemplu. Pentru o trecere in revistd si a altor estimiri: E. predispun la delicte violente la 18 ani"). miologici psihiatrici a copilului"). lournal of Abnormal Psychology.New york..O analizd comportamentald a apariliei statutului social in grupurile de bdieti").. (. Coie 9i f. (. 16. . 1989).. Numirul crescind al depresiilor in lumea intreagd: Grupul de cola_ borare interstatal. Disprelui pentru bitiugi: j..rele" si sarcina: Marion Underwood gi Melinda Albert. 21.B. and Risk in a Longitudinal Follow-up Study" (.Complicafiilede la nagtere combinate cu respingerea timpurie din partea mamei.. 22.Interpersonalpsychotii_ rapy.o hime_ rA"). 26. a aritat cd acei copii ai cdror mame i-au respins la virsta de un an sau care au avut o nagtere mai complicatd erau de patru ori mai inclinali spre comiterea de delicte pind la 18 ani. 19. . Tiparele depresiei la tineri: Maria Kovacs si Leo Bastiaens.) de Jack Block din I04 (1995). Child Deaelopment 54 (1983).Embtion and Social Information Processing" (. Prognosis.Evoiulia epide. Copiii agresivi si delincvenfa: Richard Tremblay gi altii. 23.On the Relation Between IQ. . Impulsivity. .Numeroasele schim_ biri in functie de virstd duc la depresie .Birth "'iolente Complications CombineC with Early Maternal Rejection at Age One Predisposeto Violent Crime at Age 18 Years" (.. bine realizat. Coodyer. patterson. 1. in care s-au luat ir:rcalcul IQ-uI 9i impulsivitatea la copiii intre zece 9i i"2 ani. 15.Schimbdri'ia ordinea zilei intr-o lume stabilh: trdsdturile antisociale ..

42. u. Fragmentul cu neacceptarea lui Ben este din . peer Rejection in Childhood (Refuzul semenilor la uirsta copildriei).. Press..Un procedeu de remediere a deficienlelor nonverbale"). d" "*. lournal of Abnormal Psychplogy Universitatea 35.for liating Disorders in Adolescent Girls" (... lottrnal ofAbrtormalPsychologylO2 (1993)' Vander31..(.New York.Judith 67 Psychology and Soiial ptrnai Personality of trol"f-i in Garber. pentru modelul cognitiv de diatezd aI depresiei la copii: factorii r cons' ltresanli de la gcoa*.Ajutarea copiilor fird prieteni acasi si la scoald") drn Children's Social Deoelopnrcnt: htfornntion for pnrentsnnd (Dezuoltnrcn Tcnclrcrs socinld a copiilor:inforniyii pcntru ldrinti 9i proJc. Cei mai buni prieteni 9i copiii respinsi: Jeffrey parker gi Steven Asher..Adaptirile la prietenie.. Group Acceptance and Social Dissatisfactionin Childhood" (. .The Social World of Peer-RejectedChildren" (... William Feldman. 41. .HildaBruch.. Susan Nolen-Hoeksema 9i al1ii. Garber.. Cambridge University.. Massachusetts' nu a fost Press. lucrare Prezentata la (oct' 1993) Americand de Psihologie a Copilului 9i Adolescentului 36. 33.! iil. director al Colegiului de studiere a alcoolicilor din cadrul Universititii Harvard pentru sinitate publicd (aug..Helping Children Without Friends in Home and School Contexts" (. and Development adodezvoltarea depresive cognitive. PercePereacompeten-tei (1994).. .. stil autoritar. 101 te gi vulnerabilitSli comportamentale asociatecu un risc crescut al problemelor de alimentalie nesindtoasd Ia adolescente'. Constatdrilein privinla competenteiemotionaie slabe a copiilor neindrdgiti sint din . 1993). . lournal of Clinicnl nnd Constrlting togy 47 (Is73). sori). Bdielelul de gaseani care se considera gras a fost pacientul dr. 45. st. Rezultatesimilare:StephenNowicki. i Neroous' (Colit.Simptome 9i AdolescentsT lescentilor")... 40.rltt:.Foameasiinstinctul")'/ourand irlentnl Diseasel4g (1969)' The Golden Cage: The . op. .Urbana and Champaign.1994' 27. Depressive Symptoms.ia de aur.. ut' (11 ian' 28..Emotionai Conflict.din copiliii"...cetdtorilor americani din domeniul educalional.Universul social aI copiilor respinsi de colegi") de StevenAsher si Sonda Gabriel. Universitatea the Cogniof Garber.A Remediationprocedure for Nonverbal Processing Deficits" (. and Deficit... lounnl of Abnormal Psychology102 (1993). 47. I-am luat un interviu Mariei Kovacs in The New York Tirrres 1 qq4I Kovacs 9i 29. Strestive Diathesis Model of Depression in Children: Academic ("Test Control" and Competence Perieived sors. 43.. . Emory Cowen si alfii.. Probleme sociale 9i emolionale la copiii cu depresii: Maria Depressed of Development Solial and David Goldston. .). University se).Affect. 1990.Predictors and ConsequencesChildhood Depressive Symptoms: A Five-Year Longitudinal Study-" (. lotLrnat (mai 1991)' Psychintry Adolescent and Child Beliefs 30. Attributional Style.Friendship Adjustment..rdl .v-up of Early Detected Vulnerable Children" (. acceptareain grup 9i nemultumirile sociale in copiiirie").geri controlate 9i simptomi dLPtlt^"^e . 1994). 46. .L asupra simptomelor depresive. htucliereaproblemelor de alimentalie nesdnitoasi: Gloria R' Leon 9i .Cognitions"..Prevenirea Adolescents" School High in At-Rilk Academia lescenlii din iiceele cu probleme")."Harvard publicatd Pind in 1'978. Observat de Sifneos. Pesimism 9i depresie la copii: Judy Garber. Pregdtireacopiilor respingidin punct de vedere social:StevenAsher 9i Gladys Williams.University of lllinois Press..i R.Anticipdri giconsecin. I't'rionality and Behavioral Vulnerabilities Associated with lir'. . (. Doud cincimi sint alcoolici:un sondai fdcut la Universitatea Massachusetts de citre Project Pulse a fost prezentatin The Dnily Hamp(13 nov.). din Steven Asher gi John Coie (ed. Numdrul depresiilor s-a injumdtdlit: Gregory Clarke' Depression din Oregon.th Judy bilt.Evolulia cognitivd si sociald of Acadenry Americnn the if 9i adolescenlilor cu depresi'e"). 1987. San Francisco(martie 1989).Prevention of Ia adodepresiei (. .Cognitions. Garber. ..1:t^*toscute in copildria tirzie"). 39.Studiu pe termen lung al copiilor detectali de psychotimpuriu ca vulnerabili").Personalita- (1ee2).'ATest Hilsman. aprofundat pe cinii anl").New Yotk.Longterm Follor.Control-related ("ConChildhood" Late in Symptoms D"p."ssive and Selfreporied lri. Proportia celor care renunt5 la gcoald printre copiii respinsi social: Asher 9i Gabriel. lucrare prezentati la intilnirea anuali a Asocialiei cercetdtorilor americani din domeniul educalional. Neajutorarea9i depresia:John Weiss9i alfii..406 Note Nofe 407 Cambridge (Tttlbttrdri de dispozilie in copildrie9i adolescenfd)' lescence University Press. vezi.Cognitions".Cognitive a copiilorChildren and Adolesints" (..Cunoagtereasociald gi statutul social") de Kenneth Dodge 9i Esther Feldman. Boston (1990).Hungerandlnstinct"(.rlli i. lucrare prezentatd la furtrunirea anual5 a Asocialiei cer.. enigmeleanorexieineraoaEnigna of Anorexia Nerrtosa Cambridge. pediatru la Universitateadin Ottawa. 3T... shireGazette 49. Universitatea Duke (1989)... 48. Bdutul exagerat: cifrele sint preluate din statisticile lui Harvey Wechsler.. . lbidetn. Depresiala copii: Kovacs... lournnl of Abnonnal Psychology102 (1993)' 32.. 44.The Sociai World of Peer-ReiectedChildren..SocialCognition and SociometricStatus... manuscris nepublicat. of 34.'Centrul de $tiinle Medicale.

63. Harden ti Robert 56.. 58. of Sub53. Capitolul 16.rtrri frontal la fiii de alcoolici: Philip and Behavior Reactivity' Cardiovascular Function.Tensiunile and Alcoholism" (apr' 1985)' Psychiatry of General coolism").T. . Datele asuPra dependenlei de alcool 9i cocaini de droguri 9i consumului a cercetare Glantz. Secortd SIclt 4-5 (1992)..T. vezi de ex. Karen F.. . c'pii molestati. rl l I 1 cia Garrett descriu fiecare in parte descoperirile lor in articole sepa_ rate apirute in Child Deoelopment (apr. (. Gata & rizboaiele: aceasti frazd mi-a fost sugerat5 asupra Yale copiilor Progresecolaborator la Centrul de studiere. sociolog la 0niversita_ tea din New Hampshire.Lifetime and 12-month Prevalence of DSM-III-R psychiatric Disorders in the U.S... 66.. (. Coodyear publishing io. New Press. Dillehunt. Archipes of General (ian.6% inir-un anumit an: David Finkelhor si Jennifer Dziuba-Leatherman.FactoripsihiatricigipsiWashton 9i hldinamici in dependenla de cocaini") din Arnold manualul (Cocainn: Mark Gold (ed. Nivelurile tensionale la fiii de alcoolici: Howard in Men at Challenge Ethanol to Response in Activity ma GABA-like reaclie la ca GABA plasmei Hign nirk for Alcohoiism" (.).niele si PatriDuncan cireg de familial") mediului caiitatea copiii rnici si (r9e4).Familial Transmission la depresie 9i alduc care familie din (. pediatrics (oct. Ho*" Environments" ("Experie..Children as Vic_ tims of Violence: A National Survey. 1994).ii.a si emolionale' lor invitdrii sociale and Early 62. . 19g7. 1e90). The Inaulnerable Child (Copilul inzsulnerabil). Impactul emolional al sdriciei: . YorkTinrcs 64.O viafi de om gi anticiparea cu 12 luni mai devreme a tulburirilor psihiatrice DSM-III-R in SUA-). David Hawkins 9i alfii..) .Copiii victime ale violenfei: un sondaj la nivel nafional").EnharrcingChildren's prosocial Behavior in the Classroom.. Universitatea 60. Trisdturile copiilor foarte vioi: Norman Garmezy.Drug and Alcohol prevention Curricula. Daniel Solomon si alfii.2o/".p. sint preluate dintr-un interviu cu Malcolm Gordon. Guilford press. $colarizarea emoliilor 1.. lrincipala cerluza Americane de Psihologie (aug' 1994)' Asocialiei a trunirii anuale sint din Meyer 52. Dependenla de heroind 9i furia: Edward Khantzian' 200 de pacei cu avute Peste de i4edicini Harvard.. Grant Consortium gi studiul despre promovarea competentei sociale de cdtre gcoali.Drug and Alcohol prevention Curricula. numdrul cazurilor studia_ te este dat de comisia Nationald pentru prevenirea Morestdrii si Neglijerii Copiilor.Programa de prevenire a drogurilor 9i alcoolului. Alcoolicii nelinigtili 9i impulsivi: Moss 9i alfii' and.1993). Jossey-Bass.. p. (. Grant Consortium..Ghidul sentimente_ lor").Povertv copiliria 9i sirdciei la the Quality of Th"i.Violenld si Stres Traumatizant.. Self Science: The SttbjectIs Me (Stiirt!a Sinelui: sttbiectulsint ur). Stone si Harold Q.. W.1-ipsurile 9i Cnitanooa Development" Children and Young of Experiences timpurie'.. Communities Thnt Care (Comunitdti cdrorn le pasf1. l9g4). iar la biieti de 0. 8+.. 1994). 3. . psiholog la Instituhrl Natio_ nal de Sdndtate Mintald . Deficienla iob. geful Institutului de alcool. Tot mai multe femei beau ca s5 se imbete 9i riscd dependenlei asupra 9i concolumbia zentat de Centrul universitar (mai 1993)' nocive substanle de exagerat sumului adeceselor:Alan Marlatt' raport fdcut in cadrul inSf . Kessler si alfii. 69. Cocaina 9i depresia:'Edlvard Khantzian. Santa Monica. iam luat un interviu lui Ralph Tarter in The New Moss 9i a[ii' "Plas55..yt ui Higtt Risk for Alcoholism" (." (. . 1978. Comisia pentru Copii . .. Guilford clit'ticianttlui). Proiectul de dezvoltare u copilrrlui. lottnal ofAbnornulPsychology of Depression 57. 4. Probleme 9i consum exagerat: feanne Tschann' "Initiation de consumului (.) din J.Am scris despre copiii care reusescin ciuda tuturor nealunsurilor in The New (13 oct.. 1992. 67.Guide to Feelings. Cifrele pentru biieli gi fete referitoare la molestirile sexuale din SUA si:rt din Malcolm Brown de la lnstitutul National de Sdndtate Mintali .. San Francisco. "Psychiatric dynamicFactorsinCocaineAddiction"(.. Cifrele asupra numirului victimelor. Pihl.EconomicDeprivation in dezvoltarea econornice (. 1987).. tocnfueiA Clinician'sHandbook 1987' York. Psychiatry 65. .'inceperea . Kathleen Merikangas 9i al... New york. Sondajul nalional asupra copiilor maltratati sexual si programele de prevenire au fost ficute de David Finkelhor.. 2.Func!ia cognitivS' sd derisci care la bXielii comPortamentul tatea cardiovJsculard 9i 101 (1995)' vini alcoolici").idol"'"""t"" stance Abuse in Early Psychology4 Health adolesce^le")' prima din incS nocive substanle YorkTimes(26 apr' 54. I-am luat un interviu lui Karen Stone McCowninTIrc NeruyorkTt_ mes(7 nov.. Un sondaj national ficut asupra copiilor a ardtat ci la fete proporti a estede 3. Psycho59. 136. Archiues 58..Ac1iunea PsyBiological la alcoolism") predispugi birbalilor etJnol in cazul ' chiatry 27(6)(martie 1990).Cognitive reactivii" n. W.Violenti gi Stres Traumatizant. in conversaliile de heroinS' dependenlei impotriva tratat i-a cienli pe care de Tim Shriver' 51.. Anticiparea disfuncliilor mintale: Ronald C.408 Note Note 409 un viol: raport Pre50.

Arta"iemocrafiei: Francis Moore Lappe 9i Paul Martin DuBois' QtickeningofAmerica(RitmtrltotmnirapidnlAmericii)'Jossey-Bass' San Francisco. Poate. Epstein.Formareacaracteruluigiconduitamorald:AmitaiEtzioni'TheSpirit Crown.Trecu_ tul explicd prezentul: adaptiri emotionale 9i strucfura mediului ancestral"). dar in ansamblu 1994)' (2 mai YorkTinrcs New violente sint in scddere"). Am scris despre modelul lui Seymour Esptein de .p..Murders Across ("NumXrul Down" Is Crime Violent Rise by 3 Percent. Edrr1. . 1992.). Simon & Schuster.p'I82' 9. Gaithersburg. Degi modelul sdu de minte experientiald a slujit mode_ lului meu de .Serious Crimes bv Iuveniles Soar..pp.but Overall delictele crimeio. Fdrd a intra in aminuntele acestei dezbateri. ieclii de mtruiitate: Steven C' Rockefellel lohn Deuey: religioasd credinla (John Dezoey: . (. Pecelile minlii emolionale 1.. O cregterecu 3% a numirului crimelor: .pirea limpede cd fiecare emotie isl are propriul tipar biologic. Cregtereadelincventei juvenile: . cit. 4.. Ethology and Sociobiology. 6. Toobey gi L.). p. .pp' 17t-172' 8. 1. J.CharacterBuildingfor ciui(Eormaren caractenllrli Cittil Society Pentruo societnte a Democratte. 7994' DC' Washington' Network.. 187.Promovarea unei dezvoltdri sociale mepozitive gi a unor practici sinitoase la tinerele adolescente din in theMidd-le Decision-making iiul urban") ain M. s Children..Lista trisdturilor care fac distinitia dintre emotii este ceva mai lungd. New York' 1'993' of Commtmity(Spiritrtlcorntmitdlii). (.. Chnracter cating for The 17. iott re {mnrter Than You Think (Epti mai de. Hamburg. 6.An Argument for the liasic Emotionr.Tht 20. Horv 6.The Nation 19.New York' 1991' nismti democrsfic). Today' Children.1. Ekman. 175. Religiotts 15.Promoting ioung Urb"an Adolescents" (.. New York..tept decit crezi).1'992. emolionali ca principal factor preventiv: 11.. . New York' 199L' (Edttcnrea caracteruhri).t urna' Htunanism Dernocrntic Faith and Columbia University Press. Thompson. 1993. Continui sd aibd loc o dezbatere in termeni foarte tehnici dacd trezirea emotiilor este in mod fundamental aceeagipentru toate sau daci existi tipare unice pentru fie_ care.Delicte grave sdvirsite de minori").incongtient expe_ riential" cu mai multe ocazii in The Nezuyork Tinressi mare purt" u acestuirezumat se bazeazdpe conversaliilepe care le_amavut cu el.. Associated press (25 iul. Programelede alfabetizare That Care' Communities alfti. Orarui emofional: Carolyn Saarni. Anexa B.Emotional Competence: Emotions and Reiationships Become Integrated" ("Competenla emofionali: cum pot fi integrate emoliile gi relaliile interumane') r askaSymposimn nrcnt elop fll eb emot ionaI D ezt am R. $colile ca adevdrate comunitdli cdrora le pasd: Hawkins 9i Care.minte emolionali".Integr"areasub_ co^n_stientului cognitiv si psihodinam ic'. Avantajele rii scopului educafional.op. American p syihologist 44 Q99$ gi cartea sa scrisd impreund cu Archie Brodsky.Int5rireacomportamentului prosocial la clasi al copiilor")' ArneliResearch can Educationttl /orrrnnl(iarna 1988)' al Fundaliei Ypsilanti asuPra cercetaraport Start: Head 5. Hamburg. 2. 7992.grr_ ment pentru existenfa emotiilor fundamentale. Today's (3 mart.Cultivareacaracterului:AmitaiEtzionigtalJii.. interpretirile imi apartin.Cognition and Emo_ tion. 5.. Eiias (ed. J. (.The past Explains the present: Emotional Adaptations and the Structure of Ancestral Environments. . 3..p..55. dar acesteasint cele care ne intereseazi aici. _ 7.1994). 10. Povestea fetilei care nu era gravidi: Roger P' Weisberg 9i Health Practice in and Development Social Positive .e...4l&4-Ig. am prizentat cazul celor care au un profil biologic unic pentru fiecare emogiemajo_ ri in parte. Ekman..p. Tlnt Comnuities allii' 13..1993. 17. Cosmides.A proceda corect prin intermediul aliora: Thomas Lickona' Bantam. pe scrisorile pe care mi le-a trimis 9i pe articolul sdu. I-am luaiun interviu Lindei LantieriinThe New YorkTr'es 1992).1994. op..cit. Paul Ekman.Michigan (apr' 1993)'. Totu9i nu este chiar aga si acest fapt a fost cbnstatat de cei carJau studiat psihofiziologia emofiei. Trecerea la gcoala primard si gimnaziu: David Hamburg' (Copiiidin ziua de Children:Criating a'Futttre for abeneratiortin Crisis in crizd). ls.Times Books' New rmui aiitor pentru o generafie azi: crearea York.4 10 Not e Note 477 (.Integration of the Cognitive and Psychodynamic Unconscious.89. Hawkins 9i alfii' 12.6. So cio on Motiaatiotr36 (1990)' Todny'-s 7.Un u.. 14. Social (Hotdririle de ordin socialitt cadrul gimnazirrlul)' Aspen PubliSchool shers. . Communitarian ld demouaticd)..). cregte la nivel nalional cu 3%.

am avut mult de cigtigat pentru cd am primit informafii confidenliale asupra descoperirilor permanente ale multor educatori 9i practicanli ai artei prevenirii iniliale care sint labazamigcdrii incd ndscinde a alfabetizirii emolionale. director de programe. Sint profund indatorat sutelor de cercetdtori care de-a lunguJ anilor mi-au impdrtdgit descoperirile lor 9i ale cdror efo4turi sint trecute in revistd gi sintetizate aici. care a fost un partener de o creativitate extraordinard incd din fazele de conceplie care au condus la scriereaacesteicirti. Rob Lehman este cel care la inceputul studiilor mele m-a indemnat sd scriu o carte despre alfabetiz area emof ionaI d. psihoterapeut. Permanentele lor eforturi de a spori talentul social gi emolional al copiilor gi de a recrea mediul gcolar. Prima datd am auzit aceastdexpresie. drept pentru care sint recunoscdtor incurajdrilor pe care mi le-a dat inci de Ia inceput Rob Lehman.alfabetizare emolionald". In cadrul unei conversalii intimpldtoare. . precum gi colaboriiii permanente cu David Sluyter. California.inteligenld emolionald".. Lui Peter Salovey de la yale ii datorez conceptul de . Printre ei se numdrd Mark Creenberg si David Hawkins de la Universitatea din Washinqton.edinte al Institutului. sprijinul acordat de Institutul Fetzer mi-a permis sd studiez 9i sd explorez cit mai aprofundat ce inseamnd ..oltare din Oakland. pre. Adaptarea sa la curenlii emolionali ce s-au agitat sub suprafala gindurilor gi interactiunilor noastre mi-a deschis o lume noutr. Tim Shriver de la Centrul . transformindu-l in unul mai uman. Eric Schaps gi Catherine Lewis de la Centrul de studii je dezr. De asemenea. a fost o sursi de inspirafie pentru mine.Multumiri Soliei mele Tara Bennett-Goleman.alfabetizarea emofionald".De asemenea. de la Eileen Rockefeller Growald. care pe vremea aceea era fondatorul gi pregedintele Institutului de Evolufie a Sdndtdlii. ea mi-a trezit interesul gi a stat la baza investigaliilor care au dus in final la aceastd carte..

mi dovedi o gindire gi o rezolvare cit mai transantS. lui Denis Prager. Toni Burbank. 9i Catherine T' MacArthur. savant grec de la Universitatea din Califomia de Sud. bioa [raful lui ]ohn Dewey de la Colegiul Middleburl. lui Mark Greenberg. Editorii mei de la The New York Timesmi-au fost de un real sprijin in ultimii zece ani in numeroase anchete 9i noi descoperiri isupra emofiilor. Shelly Kessler de la Institutul Goddard asuPra preddrii 9i invdlirii in grup din Boulder.sint indatorat irnmod special celor care au revizuit 9i comentat pirli din acest manuscris: lui Howard Gardner de la Universitalea Harvard. director. Margaret Annette Spychalla au pregitit anexele asuPra efectelor Programei de afa6etizare emofional5. director al Laboratorului de psihofiziologie de la Universitatea din Wisconsin. California. Colorado. 9i lui Carol A. lui foseph LeDoux de la Centrul de gtiinld neurald din cadrul Universit5lii New York. de la Steven Rockefeller. lui Richard Davidson. lui Mark Gerzon. specialist in eticl 9i religie la Universitatea din Columbia.414 Mullumiri Multumiri 475 Yale de studiere a copilului. lui David Spiegel. Lindei Rezolvare Creatoare a Conflictelor. directorul Programului de sdnXtate din cadrul Fundatiei Iohn D. editorul meu de la Bantam Books. Kusche de la Institutul de cercettrri gi programe de dezvoltare din Seattle' De asemenea. lui Paul Kaufman de li Media 9i mintal din Point Reyes. de la Matthew Kapstein. M. Roger Weissberg de la Universitatea Illinois din Chicigo. California.mi-a oferit entuziasmul gi acuitatea sa in a. director al Common Enterprise din Boulder. toate acesteacontribuind in mod creator de-a lungul intregului proiect.eo*. lui Michael Lerner. Colorado.t director la Centrul Nalional din New York de Lantieri. lui Chevy Mafin 9i lui Karen Stone de la Nueva School din Hillsborough. fessicdi Brackman. director la Commonweal din Bolinas. doctor la Centrul de studiere a copiilor din cadrul UniversitXfii de Medicind Yale. lui Mary Schwab-Stone. director al Laboratorului de interacliuni umane al Universitdlii California din San Francisco. lui Naomi Wolf.tu Zubotf de la $coala de Afaceri Harvard. . Iar Tara mi-a asigurat acest cocon de cdldurd. lui Peter Salovey de la Catedra de psihologie a Universitdiii Yale. Sam 9i Susan Harris au furnizat aparatura absolut necesari. gi mai ales lui Fay Goleman' Sfaturi de mare ajutor 9i de inalti linutd intelectuald am primit de la Page DuBois. toate acesteaap5rind in paginile ziarului 9i fiind o bazi informalional5 pentru aceasti carte. iubire si inteligenli. al programului Fast Track. Ioy-Nolan Howe 9i idunat exemple de situalii emolionale. doctor la Departamentul de psihiatrie al Universit5lii trleaicite Stanford. California. lui Paul Ekman. Maurice Elias de la Rutgers. al Universitdlii din Washington. lui -shoiho.

...lnrobit de patimi Anatomia miniei . . J/ 59 Emofiile pot fi inteligente? . Pentru ce existd sentimentele? . 62 IQul .: aA ir li I il I 2. Abordarea melancoliei Cei ce reprimi: negareajovialS . Anatomia unui blocaj emolional Locul tuturor pasiunilor Releaua neurali Santinela emofionali Specialistul in memorie emolionalA Alarmele neurale demodate Cind emoliile sint rapide 9i confuze Manager emofional Armonizarea emoliilor 9i a gindurilor Partea a doua.. .. . Ptrtimasul qi indiferentul Omul fdrtr sentimente Lludind sentimentele viscerale Golirea incongtientului . .... . eu sd-mi fac griji? ..Cuprins Proaocarea lui Aristotel Partea intii... Cunoagte-te pe tine insuli . Cind a fi degtept e o prostie 51 Inteligenla emolionalA gi destinul 53 Un alt fel de inteligenld Spock vs..i inteligenla emofionali: tipuri pure 4. 65 58 70 72 74 77 80 87 93 100 5... . Cind pasiunile coplegescraliunea Cum s-adezvoltatcreieiul 17 18 . Creierul emolional 1. .. Data: atunci cind cunoagterea nu este de ajuns ' .... . Calmarea nelinigtii: cine. Natura inteligenlei emofionale 28 29 31 32 35 5/ 38 40 43 49 3. . .

. '. 261 263 266 269 272 274 9. Trauma 9i reinvdlarea emolionalS 246 Groaza inghelatd in memorie Tulburarea de stres posttraumatic ca tulburare limbicd . Oaze de oportunitili 1. Potopul: scufundarea cdsniciei Barbalii:sexul vulnerabil ..' Aportul inteligentei emolionale la ingrijirile medicale Spre o medicind cdreiasd-i Pese 279 15.... Coshrrile analfabetismului emolional . es t e Cri t ic a Cum te descurci cu diversitatea Talentul organizatoric 9i IQ-ul grupului 11. Minte 9i medicin5 Mintea trupului: felul in care emoliile influenleazd sdndtatea ' ' ' Emoliile toxice: date clinice .. . Inteligenla in relatiile emofionale: un studiu de caz . Inteligenla emotionali aplicati 243 13.. ABC-ul inteligenlei emolionale Alfabetizarea ernolionali in cadrul oragului Alfabetizare emolionali deghizatd lee 204 206 209 218 224 226 314 316 317 319 320 32r JLJ 326 . Rddicinile empatiei emPatia Cum actioneazd Copilul bine racordat Prelul racordirii gregite Neurologia empatiei Empatia 9i etica: rXdicinile altruismului Viala f. ". $colarizarea emoliilor Leclia despre cooperare U n p u n c t d e c o n t r o v e r s e.2r t24 126 128 129 131 134 L36 141 t43 149 1.. ..' . ..Creuzetul familiei Pe propriile picioare ...8 Nole Nofe 419 6.... Aptitudinea de a stdPini Controiarea impulsurilor: testul pr5iiturii . 248 251 Reinvitarea emotionald 252 emo!ional Reeducarea-creieruh"ri u5 Reinvdtarea emolionali 9i refacereadupi o traumd 258 Psihoterapia ca educafie emolionali 1 4 .... . .2. r63 L64 168 172 174 176 t77 L79 185 187 193 10... gindire proasti Cutia Pandorei 9i Pollianna: forta gindirii pozitive Optim. S-a terminat cu rizboaiele: un drum comun final preventiv ..imblinzirea nucleului arnigdalian prea excitabil Copildria: o 9ansi unic5 .. '.Conducind cu inima ..11.... . . '. o s luibi .. Scoala 289 Prevenirea depresiei 290 Prelul lumii moderne: numdrul mare de depresii 292 Traiectoria depresiei la tineri 294 Cum se ajunge la deprimare 296 Scurtcircuitarea depresiilor 297 Tulburirile de alimentatie 300 Doar cei singuri r:nunti la 9coali 303 Antrenarea pentru prietenie . Neurochimiatimiditatii Nu md deranjeazi nimic: temperamentul vesel . 280 O senzafie emolionalS neplAcutd 283 imblinzirea agresivitdfii 287 bitdugilor ... .. Semnele incompetenlei din punct de vedere social . . . .HEART START Dobindirea elementelor emolionale fundamentale Cum poli creqte o brutd : disparitia empatiei lUaltratarea Z5I L..Nu te putem suferi": pragul abordirii ... Transa: neurobiologia miiestriei invdtatui si transa: un nou model de educalie 103 106 109 112 114 117 1. ..... .. Al lui 9i al ei: sfat matrimonial CeartasXndtoaii . . .. Avantaiele medicale ale emoliilor pozitiv.. moralitatea sociopatului 8.. . Cdsnicia lui si a ei: riddcinile se afli in copilirie Neajunsurile din c5snicie Ginduri toxice ... T e m p e r a m e n t u l n u e s t e p r e d e sti n a t . . ' Dispozilii proaste.lri empatie: ce este in mintea celui care molesteazd. . .... Artele sociale Manifestati-vX emoliile Expresivitatea 9i contaminarea emolionald Originile inteligenlei sociale . Postmortem: o cearte care n-a mai izbucnit ingrijoririle zilei .. ... '..52 155 157 Partea a patra....73 237 z5v 240 7.. . 308 16..ismul: marele motivator . .. .. '..'.. .. Alfabetul emotional . Dugmani intimi .. . $ansecruciale Partea a cincea..... Partea a treia. .. 304 Biutura si drogurile:dependenlaca automedicalie ...

. Cee s te e m o fi a ? Anexa B./ fax: (07)222. 369 .curteaveche... ' 348 . . Ion Mincu 11. Grant: comPonente . invdfarea sociald9i emolionald: rezultate . 032-211252 d . M t illum ir i ... " ' Alfabetizareaemolionald ca mijloc de prevenire Regindirea gcolilor: predarea prin puterea exemplului..(01)222 tel.. 413 Editor: Gn. Consorliul W... " '" Oare alfabetizarea emo..illUlllPRllfI Cale.... .. arh. 235384 ld. .. . T. ''" ' O misiune extinsd pentru gcoli .. !t 6.ictive ..rFqrr lagi Tipografra. Pecelileminlii emolionale .. 361 Anexa E. ...ro rf.ionald conteazS? " " " " ' Caracterul. Circuitul neural al fricii .tl 6600 tof . Chidniulul 22....420 Nofc 330 332 335 336 337 342 . . 343 Anexa A... " " este totul Sincronizarea '. ' Un ultim cuvint ..' . l.ro web: www. Ansrx'r CURTEA VECHE PUBLISHING str.. .. 363 Not e...345 .26... .. . '" " '''" Co inu nite licd ror alepas i. " ''" " 3 2 7 Oraru iemo tion al .. Anexa C. Programa $tiinlei Sinelui Anexa F.57 -47 e-mail: arsene@rnc. . .. 355 Anexa D. . .65 . 359 ale programelorde prevenire .moralitatea gi arta democratiei . ... .. . .Bucuregti . 032-2112:15..

. .l|ll!iluil[uilil]il.