P. 1
-Daniel-Goleman-Inteligenţa-emoţională

-Daniel-Goleman-Inteligenţa-emoţională

|Views: 1|Likes:
Published by lulu690

More info:

Published by: lulu690 on Sep 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/23/2014

pdf

text

original

DANIEL GOLEMAN esteredactor laThe New Principalele teme pe carele abordeaYorkTimes. zd in articolele sale sint inspirate din gtiinlele comportamentale gi ale funclionirii creierului. A predat la Harvard (unde 9i-a luat 9i doctoratul) 9i la inceputul carierei sale de zianst a Today. fost redactor principal la Psychology

DAMEL GOLEMAN

Emte$sgwm$n
ermLol+ibrrali
Tiaducere de IRINA-MARGARETA NISTOR

,
BUCUREgTI,2ool

*

ts.

DescriereaCIP a Bibliotecii Nalionale GOLEMAN, DANIEL Inteligenla emolionalli / Daniel Goleman trad.: Irina-Margareta Nistor Bucuregti:Curtea {eche Publishing, 2001 424p.;20 cm (CXgi cheie;28) ISBN 973-8120-57-5 L Nistor, Irina-Margareta (trad.) r59.9M

Pentru Tara, izuor detnlelepciune emolionald

Coperta colecliei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCru

DANIELGOLEMAN EMOT IONAL INT ELLIGENCE Why it can matter more than IQ Copyright @ 1995by Daniel Goleman Published by arrangements with Bantam Books @Curtea VechePublishing,200L, pentru prezenta versiune in limbglromAnd ,
ol

ISBN 973-8120-67-5

Provocarealui Aristotel
poate Oricine deoeni furios- e simplu.Dar sdte inpentru cit trebuie, ctndtrebuie, furii pe cinetrebuie, gi cumtrebuie deloc ugor. ceea cetrebuie - nu este
ARISTOTEL, Etiu niconuhicd

Era o dupd-amiaz6. de august insuportabil de cXlduroasd la y York, o zi din acelea cind tofi oamenii transpiri,abundent, i'ce ii face sd se simttr extrem de inconfortabil 9i de ursuzi. firtorceam la hotel gi, urcindu-md intr-un autobuz de pe MaAvenue, am fost luat prin surprindere de gofeq,un bbrbat de virsttr mijlocie, care dvea tirn zimbet plin de entugi'Care m-a intimpinat cu un prietenos: ,,Bund ziua! Ce faceli?" Cu acest salut ii intimpina pe toli cei care urcau in strecuriddu-se apoi prin aglomeralia din mijlocul oraFiecare pasager era la fel de mirat ca gi mine, dar fiind indigpozilie mofoclnoasl datoritd vremii mult prea cdlduroa-

ini ii rlspundeau.
weme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu inceavu loc o transformare aproape magici. $oferul ne-a Prezenspl€ binele nostru, un monolog, un comentariu plin,de viaceea ce se intimpla in jurul nostr.u: era o virzare extrala un magazin, o superbX expozilie la un'muzeu sau ali'auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la ciI din col!? tncintarea sa referitoare la,nenumdratele ili pe care le oferea acest orag era contagioasd. PinI si din autobuz, fiecare se scuturase de acea carapaceursucare urcase, iar cfird goferul le striga: ,,Cu bine gi si aveli o ,zav6l", fiecare r5spirndea zimbind. Lirea acestei inflniri o pdstrez de aproape douXieci de Fe vremea cind am mers cu acel'autobuz din Madison Avetocmai imi terminasem doctoratul in psihologie - dar psi' de la aceavreme dddea foarte pulind atenlie felului cum

transformare. hryutea'produce o asemenea $tiinfa psihologiei aproape nimic despre mecanica foarte pu,ure sau fapt d" dh lthotiilor. pi totugi, imaginindu-mi rXspirdirea unui virus al

neinfelegeri pe gosele. canalieindu-ne spre bine sau spre r5u.. care portretizeazh trbsdtttrile unei stupiditdfi emolionale. . progres firi egal in privinla studiilor gtiinlifice asupra emofiilor. O stare emolionali proastd ce se rispindegte continuu poate fi constatati in statisticile ce indicd o crizh in lumea intreagd. Ca psiholog 9i ca ziarist in ultimii zece ani la New YorkThnes. Raportul ardta cd asemeneaincidente ce pornesc de la lucruri aparent minore.bebelug". in ultimii zece ani. in cazul victimelor minore sub doisprezece ani. unde. ce aclioneazd sub influen!a furiei ucigage. Fluxul de date neurobiologice ne face sI inlelegem mai clar felul in care centrii de emofie ai creierului duc la minie sau la lacrimi 9i cum alte pirfi ale creierului ne irndeamnd sd ne rdzboim sau sd iubim. De la acest nivel am fost izbit de doud tendinte opuse.Yd urez o zi bun5!" s-a translormat intr-una lipsiti de gust: . in aproape jumltate d.. el a pledal . s-a tras in mullime cu pistoale automate de calibrul 38. fogti angajali nemullumili care i9i masacreazdfogtii colegi..care sfirgesccu schimburi de focuri. am constatat cd soferul era un fel de impiciuitor urbary un soi de vr5jitor. r Un tindr german este judecat pentru cI a omorit cinci turcoaice mai tinere sau mai pulin tinere intr-un incendiu pe care l-a provocat in timp ce acesteadormeau. reprezintd irsX 9i un Ultimii zece ar:ri. Opt tineri au fost rdnili in urma unei altercalii dintr-un club de rap din Manhattan.ei incearcX doar sd-gi disciplineze copiii". calcuLtoarele gi imprimantele.tmi pare cumplit de rdu pentru ceeace am ficut 9i mi-e ingrozitor de rusine.infracfiuni" cum ar fi faptul cd acel copil e blbcat in fala televizorului. maltratafi sau de atmosfera violmlelor conjugale. s-a inregistrat o revfusare constantd de asemenea incidente. in ultimii ani s-au cronicizat minia 9i disperarea. gi ista datoritd unor rnetode inovatoare.. dupd o serie de imbrirceli.8 Pronocarealui Aristotel Proaocarea lui Aristotel 9 unei stSri de bine ce trebuie sd fi flcut valuri prin orag. Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de iegiri necontrolate gi regrete. Aceasti claritate fdrd precedent in privinla felului cum funclioneazd emoliile 9i egecurile aduce ir prim plan noi remedii pentru crizele noastre emolionale colective' . DE CETOCMAI ACIIM ACEASTA EXPLORARE in ciuda lucrurilor rele. percepute ca o lipsd de respect. o Conform unui raport. sirt sinMaltratareaanofionald. au ajuns sd fie tot mai des irtilnite in ultimii ani in intreaga !arX. cit gi in a celor din jur. un pugti de noud ani a fost cuprins de furie gi a umplut cu vopsea toate bdncile gcolii. Cel mai important este faptul ci putem sd vedem cum lucreaze creierul. despre atacuri violente datorate unui impuls mirgav. ale disperdrii gi neglijenlei ir familii. cdci ii stitea in putere sd transforrne acegti oameni posaci 9i iritabili in fiinle deschise la suflet si imblinzite. Motivul: ciliva colegi din clasa a treia il fdcuserd . Aparlinind unei grup5ri neonaziste. el pbtrunde in viala noastrd intr-un fel sau altul.adolescenli inarmafi la gcoal6.Fd-md sd am o zibwld. precum gi din amintirile valurilor de agresiune . incepind cu pasagerii acestui autobuz. Printr-un contrast clar. una care portretizeazd creqterea dezastrului din viala noaitrX emoflonald 9i cealalt5 care oferd citeva remedii pline de speran!5. pdrinlii suslin cd .. comunit5li sau ln viafa in comun. fie ci e vorba de tdcuta singuritate a copiilor incuiali fur casl cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abandonati.atacularmat 9i strexi posttraumatic ari' zece al ultimilor zi de zi cu vocabularul itr au intrat ce tagme precum gi urarea care din vesela: . plinge sau gia murddrit scutecele. Bitaia fatald pornegte de la . bea prea mult gi totul din vina striinilor. cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului. $tirile doar reflectd la scarX mai mare acel sentiment cutremurdtor cE emoliile au fost scdpate de sub control atit in propria noastri viafd..in cazuri. iar el a vrut s5-i impresioneze. Cu o voce care abia se attzea. Pentru prima datd in istoria omenirii a devenit vizibil ceea ce era un mister profund: felul in care opereazi masa de celule complicate atunci ctrd gindim 9i simtim.. iatd citeva gtiri din ziarele siptdminii resPective: r La o gcoalSdin cartier.am urmXrit progresele gtiinlifice legate de infelegerea iralionalului. neglijali.!" Aceastd carte este un ghid ce urmdregte si dea sensla ceeace nu are sens. 57"/" dintre criminali sint pirinfii lor naturali sau pdrinlii vitregi. in gtirile de fiecare zi apar o mullime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizaliei 9i a siguranfei. ne imagin5m sau visdm. el s-a justificat spunind cd nu-9i gdsea niciodatd o slujbd.. vandalizind totodatd gi o magini din parcarea gcolii.

suficient fie de bogatd ca se scriu Jceastdcarte. rddlcina altruismului se gXsegte nevoia sau disperarea nu simli a celorlalfi: emoliile a citi tca de existd doud atitudacX de afecliune.sd te infurii pe cine trebuie. susfi nind cd IQ-ul [de la IntelligenceQuotient . ldsind emotiile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei gtiintifice. gtiinfa este in sfirgit caplbild sh aibl o vo_ ce autoritartr in privinta acestor intrebdri insistente gi complica_ te despre pdrlile cele mai irafionale ale psihicului gi sd realizeze o hartd de o anumitX precizie a sufletului omenesc. constX in a vedea felul furcare datul neurologic joacX un rol esenlial in flerul fundamental de a trdi numit de exemplu. Cel mai important este ce datele neurologice sugereazd cd ar exista o adevdratd fereastrd de oportunitdli pentru formarea obiceiurilor emolionale ale copiilor.9i a felului cum . perseverenta . Dincolo de aceastd posibilitate. capacitatea tard' . sfirgitul cdlitoriei consti in inlelegerea a ceeace inseamni .Itrlelegerea interacliunii structurilor creierului care comandd momentele de furie 9i fric6 . Partea a doua a acestei cir.. cei lipsiti de autocontrol au mult de suferit din punct de vedere moral." (Cititorii carehu sint atragi de detaliile neurologice s-ar putea sd doreascdsd treacddirect la acestcapitol') . caracter si instincte morale. fapt care le va acorda o ganstrmai mare. In prezent. s5minfa impulsurilor este o dorin!5 aizdtoare de exprimare prin acfiune.sau de pasiune 9i bucurie . de exemplu. te pot fi insuflate copiilor. impulsurile sint emolii de nivel mediu. cunoaqtereaacestui tdrim al ientimentelor are un efect similar cumva cu acela al impactului pe care il are un observator la nivel cuantic in fizici. atunci cind o persoand cu un Ie mare se zbate din greu. sd ghicim sentimentele cele mai as.ti. Toate aceste aptitudini. zelul. aceiea cind sentimentele coplegescraliunea. dar lipsite de orice bazd gtiinfificd. faptul cd sintem capabili sd ne inleligenldemofionald: stdpiirim un impuls emolional. lips6 o inseamnd $i celuilalt dini morale de care timpurile noastre ar avea nevoie. element esenlial al legdturii dintre sentimente. Iati un argument pentru importanla inteligenfei emofionale. independent de potenlialul intelectual primit pe linie geneticd. Urmdtorul popas important din cSldtoria noastr5. Capacitateade a controla impulsurile std la baza voinlei 9i a caracterului' In mod in empatie. in acest spaliu gol s-au grlbit si apard o mulgime de c5rli pline de intenliibune. in parte pentru cI locul sentimentelor in viala mintali a fost surprinzdtor de neglijat de cdtre cercetdtori de-a lungul anilor. cu sfaturi bazate pe pdreri dovedite clinic. Aceastd inlelegere in sine poate ajuta-intr-o oarecare mdsurd.sI ddm inteligenld emoliitor noastre. cind trebuie. Acestea sint vremuri in care strucfura societilii pare a se descilci cu o vitezd mai mare ca niciodatd.i capacitatea de automotivare. pentru ceea ce trebuie 9i cum trebuie. in capacitatimilar.un voiaj ce are ca scoP o mai bund inlelegere a momentelor celor mai compliclte d-i1 existenla noastr5 gi a lumii care ne inconjoard. pentru unii. CALATORIA NOASTIU{ ln aceastdcarte eu sint cdlduza intr-o cdldtorie ce va scoate la lveali idei nebdnuite despre emolii . acum cind egoismul. Precum 9i ceea ce Putem face pentru a ne stdpini impulsurile emolionale cele mai distrugdtoare 9i mai demoializatoare. ele sint cu riguran!5 autoinfrinarea gi compasiunea. se descurcd surprinzdtor de bine? A9 susfine cd diferenla constd cel mai adesea in capacitatea numitd aici inteligenld emofionald. modificind ceeace e de observat. Acesie puncte de vedere vin atit de tirziu.coeficient de inteiigenldl este un dat genetic ce nu poate fi schimbat ir funcfie de experienla de viald 9i cI destinul nostru estein mare misurd determinat de aceastd aptitudine.dezvdluie multe despre felul in care dobindim obiceiurile emolionale ce pot submina cele mai bune intenfii. violenla 9i slrlcia spiritului par sd i9i aibd rddicinile in bundtatea vielii noastre comune.nt s" ale celuilalt.10 Proaocarealui Aristotel Prooocarealui Aristotel 11 A trebuit si agtept pind acum pentru ca recolta gtiinlificd sd . care oferi o explicalie pentru momentele cele mai nefavorabile *in viala noastrd. ata cum vom vedea. si tratdm cu cel mai mare tact o relalie sau cum sPunea Aristotel. care include auto_ controlul. Acest argument ignorl problema cea mai provocatoare: ce putem schimba pentru a-i ajuta pe copiii nogtri sX le fie mult mai bine in viafi? Ce factori sini in joc. cu un IQ modest. se deslugegte o necesitate morald presantS. bei care sint sclavii impulsurilor . Existd t6t mai multe dovezi ci aptitudinile fundamental etice din viatd igi au originea in capacitSlile emofionale pe care le au la bazX.agadar. Aceastd realizare a hdrlii este o mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinga inteligenlei. Cdldtoria noastrd incepe in Partea intii cu noi descoperiri despre arhitectura emolionald a creierului. fur vreme ce o alta. cii trebuie.

provocarea sa constind in stipinirea prin inteligenli a vielii noastre emofionale. Circuitul creierului presupune insd o maleabilitate extraordinard. pot irsi sd o ia razna cu ugurin!5. sau cum ne poate ajuta echilibrul emolional sI ne ap5r6m sdndtatea 9i binele personal. autocontrolul gi empatia. sint in!elepte. Mogtenirea geneticd il inzestreazd pe fiecare dintre noi cu o serie de emolii care determind temperamentul. mai emotivi gi mai inclinafi sd se ingrijoreze din orice. caracter gi o viald mai bund. mai impulsivi 9i mai agresivi. Aga cum constata gi Aristotel. Poate cd lucrul cel mai tulburdtor din intreaga carte este sondajul efectuat asupra unui mare numdr de pdrinli 9i profesori gi care indicd tendinla mondialtr a generaliei actuale de copii de a avea mai multe probleme emolionale decit tr trecul sint mai singuri 9i mai deprimali.lecliile emolionale pe care le invilim in copildrie. temperamentul nu este un destin. Din pdcate. Partea a cincea exploreazi hazardul care ii agteaptd pe cei ce au eguat in stdpinirea domeniului emoliilor . eu cred cd el consti in felul in care ii pregdtim pe tineri pentru via!5. ele ne cdlSuzesc gindirea. Aga cum se arate in Partea apatra. ce vizeazd str le ofere copiilor datele esenfiale referitoare la inteligenla emofional5. ficindu-ne mai ugor adaptabili . felul in care forlele pielei care remodeleazd stilul nostru de muncX pun un pre! fdri precedent pe inteligenla noastrd emofionald. acasd9i la gcoalS.modeleazd circuitele emofionale. pentru cd de ea depinde succesul la slujbd. valorile 9i supraviefuirea. ceea ce duce la rezultate 9i mai dezastruoase. ceea ce duce la depresii sau violenld ori la tulburdri de alimentalie sau consum de droguri.gi sX readucem civilizalia pe strXzi gi afecliunea in viata comund? . Partea a treia examineaze citeva diferenle-cheie pe care le genereazd aceaste capacitate: felul in care aceste calitlfi pot intreline cele mai de pre! relalii ale noastre sau cum inexistenla lor Ie poate coroda. mai furiogi gi mai nestdpinili. Pasiunile noastre. ci in felul in care adecadrn emoliile 9i exprimarea lor.sau inadaptabili .tileemolionale gi sociale de care au nevoie pentru a rdmine pe calea cea bunl in via!5.la fundamentele inteligenlei emofionale. atunci cind sint bine exercitate. problema nu constd in existenla emofiilor. Intrebarea este cum putem sX ddm inteligenld emofiilor noastre . Daci existd intr-adevir un remediu. Aceasta inseamni cX adolescenfa gi copiltrria sint ferestre de oportunitate pentru a forrnA obiceiurile emolionale esenliale care ne vor domina intreaga existenfd. 9i cit de otrdvitoare pot fi emoliile noastre atunci cind ne pun in pericol sdnitatea fizicil.O solulie ar fi o noutr viziune in privinla a ceea ce pot face gcolile spre a forma complet elevii. Aristotel igi pune irtrebdri filozofice referitoare la virfute.inteligent" pune emoliile in centrul aptitudinilor necesarepentru viald.sint prezentate date concrete in legiturd cu primele gcoli care ii invald pe copii ce inseamnd capacitd. CdlStoria noastr5 se sfirgegte prin vizitarea unor gcoli unde se lin cursuri inovatoare. InEtica nicomahicd. de a rezolva conflictele 9i de a coopera. in prezent. precum gi arta de a asculta. de exemplu fumatul tigard de la figard. punind la treabd in acelagi timp mintea 9i sufletul.felul in care deficienlele de inteligenli emolionald sporesc spectrul de risc. Eu prevestesc c5 va veni o zi cird invdldmintul va include in programa sa obignuitd studierea acestor calitdli umane incalculabile cum ar fi congtiinla de sine.. ceea ce se 9i intimpl5 deseori. l5sdm la intimplare educafia emolional5 a copiilor nogtri.12 Proaocarealui Aristotel Proaocarealui Aristotel 13 Acest model ldrgit a ceea ce inseamnd sd fii . De asemenea.

PARTEA lNriI Creierul emotional .

Ancare era condamnatd la un scaun rulant.cei doi ftrcut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind au ntrvtrlit in trenul scufunda! ei au reugit sdo impingd pe astrtr cdtre salvatori. Din punct de ve- . Ftrrtrindoialtr. Familia Chauncey se afla intr-un tren Amtrak ce s-a prdinh-un riu. M\CUI PrtNT SAanalizdm ultimele clipe ale lui Gary gi Mary JaneChaun.cd noastre cele mai profunde. Privit dih perspectivabiologilor eVolufioun asemenea sacrificiu de sine ptrrintesc stil labaza . uh cuplu complet devotat fetilei lor de unsprezece ani. dupd care. ANTOINEDE SAINT-EXUPrtRY. un eneaact exemplar de eroism plrintesc std mtrrturie pentru altruist al iubirii . al cdror ultim act eroic a si igi salveze copilul..Pentru ce existi sentimentele? Binenu poli aedu ilecitcu sufletul.ceea ceeste eseninoizibilpentruochi.suclui feproducerii" in trecerea genelor la.o noud generafie. Acest lucru sugereazi. lial este . r esteo putere extraordinartr:doar o iubire puternicl * absolutdde a salvacopilul iubit: poate determinaun s5-gi anuleze instinctul de conservare. din perspectiva pdrintelui care ia o decizie disperatd intr-un de crizl nu estenimic altceva decit iubire. d. Gindindu-se mai intii la fiica lor. pasiunile sau lucrurile care tir{im sint cdlSuze esenlialegi ctrspecianoastrtrigi dair mare parte existenla capacitdlii umane de a iubi. in urma unei pai.gi pentru toate celelaltesentimmte pe le trdim . cind vagonul s-a dus la pieritr. asemenea dovezi de sacrificiu ptrpentru copii s-au repetat de nenumtrrate ori in istoria nirii sau irnpreistorie 9i de nenumdrate ori de-a lungul evoi specieinoastre2. Povestea Andreei gi a ptrrinlilor ei. dupd ce un glep lovise gi sldbise un pod de cadin Louisiana. Ca privire aruncati asupra scopului gi puterii emofiilor.intr-o viaftr de om3. au pierit'. surprinde un moment al unui curaj mitic.

agacum constate recent gtiinla. la nigte prieteni.9i categoric nu doar pentru ultimele cinci. clddirea unei familii. legdtura cu un partener de via!5. societateaa trebuit sd intdt€ascd anumite legi pentru a stlpini excesele emofionale. sentimentele conteazd in egald mdsurd . sd vadX despre ce e vorba. Dar in vreme ce emoliile noastre au fost ghidate inteligent in lunga perioadd a evoluliei. Cum aceste situalii s-au repetat mereu de-a lungul istoriei evoluliei noastre. Auzind zgomote prin cas5. de rdu. Cind fetila a sdrit din debara. agacum descria Freud in Disconfort tn culturd. Chiar mai important este faptul cd ele stau labaza principalei sarcini a evolufiei: a putea da nagtere unor urmagi ce vor putea duce mai departe aceste predispozilii genetice . Frica a primat atunci cind Crabtree a tras inainte s5-gi dea seama exact in ce trage. pasiunile coplegescra|iunea iar gi iar. ln ciuda acestor constrirgeri sociale. ultimii 10 000 de ani. primele legi gi porunci ale evreidate etice. De bine. incit evolulia nu mai !ine pasul cu ceeace se intimplS in jur. i-a fdcut o glumd tatilui ei: a sdrit dintr-o debara gi a lipat . de-a lungul evolufiei. in termenii biologici carc stau la baza descrierii circuitului neuronal al emoliiloq. Ea ne mobilizeazd sX ne apdrim familia de primejdii. a fost singura alegere pe care o puteau face.18 Creierul emolional Pentru ce existd sentimentele? 19 dere al intelectului. acest impuls l-a indemnat pe Bobby Crabtree sd pund mina pe armi 9i se caute intrusul pe care il bdnuia cd bintuie pe acolo. din punct de vedere sufletesc. care altfel ar fi mult prea nesdbuite. Fiecare emolie tr parte oferd o dorinld distinctd de a acliona. Frica este o adevdrati mogtenire emotionald in evolufia omului. o fetild depaisprezece ani.Bau" atunci cind pirinlii ei s-au intors la unu noaptea dintr-o vizit6. fiecare ne aratd direclia cea bund in abordarea provoclrilor inerente ale vieliia. Aceste date ale naturii umane apar din insigi arhitectura fundamentald a vielii mintale. perseverarea in atingerea unui scop in ciuda frustrdrilor. Intr-adevdr.o tristd ironie. Dupi cum gtim cu tolii din experienfi. Crabtree a impugcat-o in git. La bine sau la rXu. Sociobiologii subliniazd intiietatea sufletului fald de minte in asemenea momente cruciale. duce pe un figas gregit in aprecierea locului pe care il au emofiile in viala noastrS. Am mers mult prea departe cu sublinierea importanlei ralionalitdlii pure . o pierdere dureroas5. noile realitdli ale civilizaliei prezente au apdrut cu o asemenearepeziciune. cum ar fi: Codul Hammurabi.au ldsat puftre urme in tiparul biologic al vielii noastre emolionale. inainte de a recunoagte vocea fetilei sale. ca in cazul tristei intimpliri din casa fami- .adicd a ceea ce m5soard IQ-ul in viala omului. atunci cird trebuie si ne modeldm hotdririle gi acfiunile. Aceasta ne face uneori sd rvem porniri tragice. Ei spun cd emoliile ne c5leuzesc in hfruntarea situaliilor dificile 9i a indatoririlor mult prea importante spre a fi ldsate doar in grija intelectului . innescute ale suflefului omenesc. evaluarea fiecdrei intilniri personale gi reac|iile noastre fir raport cu aceastasint modelate nu doar de judeclti ralionale sau de propria noastrd istorie a vielii. Matilda Crabtree. afunci cind se pune intrebarea de ce.. deoarece pentru o lungd 9i cruciali perioadd din preistoria umani ele au asigurat supraviefuirea. ci gi de trecutul nostru irdepdrtat ancestral. emoliei i-a fost incredinlat un rol atit de important in psihicul uman. Matilda Crabtree a murit doudsprezece ore mai tirzius. Crabtree a scos pistolul de calibru 35 9i s-a dus in dormitorul Matildei. Bobby Crabtree gi solia sa gtiau cd Matilda a rdmas la nigte prieteni peste noapte. valoarea supraviefuirii repertoriului nostru dmofional a fost atestatd de faptul ce s-au imprimat in structura noastri nervoasd ca nigte tendinfe automate.primejdia.gi uneori chiar mai mult decit gindurile. acest lucru a dus la marea tragedie a familiei Crabtree. Denumirea in sine de Hogo sapiens. inteligenfa poate sd nu mai aibd nici o importanld atunci cird sentimentele ii iau locul. Asemenea reaclii devenite automatisme sint deja gravate fir sistemul nostru neryos/ spun biologii specialigti in evolulia specii' lor. a supune 9i a domestici viala emolionald. cfND pAsruNrrE copLEFEsc RArTUNEA A fost o adevdratd tragedie a erorilor. Sau. sigur cd sacrificiul lor de sine a fost unul irafional. CeIezece lor sau EdicteleimpfuatuluiAshoknpol fi descifrate ca incerciri de a sttrpini. Acea perspectivi asupra nafurii umane care ignori puterea emofiilor este una intristitor de ingust6. ne nagtem cu ceea ce a funclionat cel mai bine pentru ultimele 50 000 de generalii umane 9i nu pentru ultimele 500 . chiar dac5 au fost martorii unei rapide forme de civilizalie umand gi ai unei explozii demografice de la cinci milioane la cinci miliarde .specia care gindegte. Evolufia deliberat lentd carc a modelat emoliile noastre gi-a fdcut datoria de-a lungul a milloane de ani.

adicd. am simlit curh mi cuprinde teama 9i am inceput si aud cum imi bate inima. Pe scurt. In esenfd. vizibilitatea a revenit gi mi-am continuat drumul ..e".. dublind . r Ridicarea sprincenelor a surprinderepermite mdrirea razei vizuale gi totodatd pltrunderea luminii in retind in cantitate mai mare.gi sI te albegti la fafd.ti-e fricd. pentru cd singele ipi opregte Sursul (creindu-li senzalia cX .. asa cum relevd semndtura biologicd distinctivd (vezi Anexa A pentru detalii in legdturi cu emoliile . cum ar fi cei din picioare.fundamentale". agieptind sd treaci ninsoarea. Impulsurile care duc la fapte lntr-o zi de primdvard timpurie. precum gi dispozilia 9i entuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri gi de a se strXdui pentru o mare varietate de scopuri. sd fiu mai atent 9i sd mi feresc de o posibil5 mare primejdie. emoliile . Modelul parasimpatic.. unde o ambulanld il ajuta pe un pasager dintr-o magind ce intrase in plin in automobilul din fafd. ceea ce genereazd un plus de energie suficient de puternic pentru o faptd in fortd. I In lumea intreagd. Ca in cazul unui iepure ce impietregte de groazd atunci cind zdregteo vulpe trecftrd . Acest fapt oferd informalii suplimentare despre un eveniment neagteptat. Cu noile metode de a pdtrunde in trup gi in creier. probabil cd ag fi intrat 9i eu in ei. In acelagi timp. fdcind sd fie mai ugor de firleles exact ceea ce cc intimplS 9i punerea la cale a celui mai bun plan de acfiune.oprindu-md citeva sute de metri mai incolo. fulgii de zdpadd md fdceau ca orb.reaclia de relaxare". linigtind ceeace ar putea genera ginduri de ingrijorare. Aceastd afirmalie std la baza subiectului pe care il tratez. . ne confruntSm mult prea des cu dileme postmoderne. pe cind mergeam cu magina pe o gosea/printr-o trecdtoare montand din Colorado. planuri imediate de abordare a viefii. care inhibd sentimentele negative gi fircurajeazd cregterea energiei.toate emoliile sint impulsuri ce te determind sd acfionezi.rIddcina impulsurilor de a acfiona . Doar la adullii . exprimarea dezgusttth.civilizali" 96sim aceastl mare anomalie pentru regnul animal. lucru ce poate fi cel mai ugor observat la animale gi copii. r Cind .. t lubirea.20 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 21 liei Crabtree. pentru a vedea mai bine ce reaclie trebuie adoptatS. fiecare emolie joacd un rol unic.. r Printre schimbdrile biologice cele mai importante din starea de fericire se numdrd o activitate sporitd a centrului creierului. 9i ili este mai ugor sd fugi .contrariul psihologic al acelei mobilizdri de tipul . care mergea prea incet.a misca" plus prefixul . Rddicina cuvintului emolie este motere.). iar atenlia se fixeazd asupra ameninld.luptd sau fugi" provenite din fricd sau minie. bXt5ile inimii cresc 9i se degajd hormoni precum adrenalina.rii imediate. Nu mai vedeam nimic in fa!d. cu un repertoriu emolional modelat de nevoile imediate ale Epocii pleistocene.. O jumdtate de ori mai tirziu ninsoarea s-a oprit.verbul latinesc care trseamnd . trupul paralizeazd.!i-a inghelat singele in vene"). fdcindu-l gata sd aclioneze.. ceea ce face ca trupul sd-gi revind mai rapid din aparilia emoliilor supdritoare. in repertoriul nostru emofional. Circuitele din centrele emolionale ale creierului aclioneazi un flux de hormoni ce pune trupul in stare de alertd. transmifind acelagimesaj:e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau me- .desprinse de reacfia cea mai fireascS6. drn fost cuprins de o teamd interioari care m-a fdcut sX md opresc.a te da la o parte". Aceste emolii duc la fapte. poate gi pentru a l6sa timp ca omul sd evalueze situafia 9i sd constate dacd nu cumva cea mai buni solulie este o ascunzdtoare. chiar dacd doar pentru o clip5.erltd7: r Cind te mtnii. dintr-odatd un val de fulgi de zdpadi mi-a acoperit magina.sau ca un mamifer preistoric speriat de un dinozaur -.. Frica preventivd m-a obligat atunci si md opresc 9i poate cd mi-a salvat viafa. Teama s-a transformat intr-o adeviratd fricd: am tras pe dreapta. AceastX configuralie ii oferd trupului un fel de odihnd general5. singele circuld mai repede ir:rmiini si ili este mai ugor sd ingfaci o arml sau si lovegti un dugman.sentimentele de tandrele gi de satisfaclie sexualS determintr o trezire parasimpaticd .ri arati la fel. Apdsind piciorul pe frin5. singele stribate mugchii cei mari. sugerind cX tendinla de a acliona este implicitd in orice emolie. ciocnirea blocase goseaua. cercetdtorii au descoperit mai multe detalii psihologice despre felul in care fiecare emofie pregdtegte corpul pentru o reacfie dif. Nu existd insi o modificare fiziologicd radical6 care sI duci la pasivitate. reprezint5 un set de reacfii ale corpului ce genereazi o stare de calm 9i mulfumire care faciliteazd cooperarea.Dacd a9 fi continuat sX merg prin zdpada aceea orbitoare. planuri pe care le avem inndscute.

capabil sd cintdreascd gi sd reflecteze. pe care majoritatea oamenilor au indurat-o ca specie incd din zorii istoriei noastre consemnate. unul impulsiv gi foarte puternic. Expresia de dezgust a felei . Dar felul cum ne manifestdm mihnirea . Solul ei se indrigostise de o femeie mai tindri. ?!i dai seama imediat cd atunci cfird cineva ldcrimeazd inseamnd cd este trist. ae cina acesteprogrese s-au inregistrat in lumea intreagS. Toate aceste ameninldri au creat gi reacliile noastre emofionale atit de prelioase pentru supraviefuire. pe misurd ce ele au pilit.. atunci cind stii . Acum..9i deci mai ineficientd din punct de vedere rafional. Aceste doui moduri fundamental diferite de cunoagtere interaclioneazX pentru a crea viata noastr6 mintali.. cu cit un eentiment este mai intens. .a avea emofii.foarte dragi". Aceasta este o ordine a lucrurilor care pare sd dureze din erele indepdrtate ale evolufiei . cu atit mintea devine mai dominant emolionald . cind animalele de pradX puteau ataca in orice moment.Pur gi simplu nu md mai gindesc la el . fiind jelite.. Acel moment al ochilor inldcrimafi ar putea trece usor neobservat. de o colegi de la birou. in ultimii zece mii de ani.decit atunci cind gtii cd un lucru este bun din punct de vedere al minlii ralionale. De exemplu. Dar pe lingi acesta mai existd gi un alt sistem de cunoagtere. Dar printr-o inlelegere empaticd.sugereazd o incercare primordiald.e structurat de culturd gi tot a9a anumite persoane din viala noastrd intrd in categoria . fir care acestereaclii emolionale prindeau form5. operind cu ginduri. Dar cind tocmai spunea asta. de a inchide ndrile atunci cind apare un miros nepldcut sau de a scuipa o mincare nocivi. gi brusc a anunlat-o ce o va pdrdsi pentru a se muta cu cealalti.buza de sus curbatd intr-o parte. a inceput sd dispari insi gi armonia pdrtilor repertoriului nostru sentimental. a mdrturisit ea. in vreme ce se strimbd ugor din nas . la citeva luni dupi evenimente. accesul la armele automate pind 9i al copiilor de treisprezeceani a transformat acest fapt intr-o reaclie prea adesea dezastruoasSs. se confur€aze noi inceputuri. Dar odatd cu progresele din agriculturd.cum sint etalate emoliile sau cum sint ele relinute pentru clipele de singurdtate . in ciuda a ceeace spune.in apropierea casei. De fapt. celdlalt esteun act al minlii ralionale. Perioada de inceput a evolufiei. Unul este un act al minlii emofionale.nu imi mai pasd". Aceste irclinalii biologice de a acliona sint modelate ulterior de experienla noastrd de viald 9i de cultura ngastrd. ea tocmai imi declara cd a inceput sd-i placd aceistd ipdependenld gi cd se bucuri si fie iar pe propriile-i picioare. pierderea unei persoane dragi duce oriunde la tristele 9i mihnire. Era o perioadX cind pulini sugari supravieluiau 9i pulini adulli treceau de treizeci de ani. iar adincimea ei 9i intrarea in depresie duce la o scddere a metabolismului.22 Creierul emolional Pentru ce existd sentitnentele? 23 taforic.mintea emofionald.) Dihotomia emolional/rafional aproximeazi distinclia populari intre . iar pe mdsurd ce energia revine.bani 9i copii.in inima ta" cd un lucru este bun ai o altfel de convingere . a fost fdrd indoiald o realitate asprd. Mintea rafionald este modul de comprehensiune de care sintem cel mai congtienfi: mai proeminent in starea de trezie. Cele doui minti ale noastre O prigtend imi povestea despre divorlul ei. chiar dacd uneori ilogic . ochii i s-au umplut de lacrimi. Tristelea aduce o scddere a energiei gi a entuziasmului fafd de activitdlile viefii. o despdrlire dureroasi.minte". (Pentru o descriere mai detaliat5 a caracteristicilor minlii emofionale. Exist5 o varialie stabild a raportului rafiune-emofie in controlul asupra minlii.i de a congtientiza consecinlele acestora pentru viata cuiva.inim5" si . r Principala funclie a tristelii este ajutorul dat pentru adaptare in cazul unei pierderi importante. Dacd in vremurile trecute declangareafuriei putea constitui un moment crucial pentru supraviefuire. avem douA rninfi. una care gindegte 9i una care simte. vezi Anexa B. chiar gi in societdlile umane cele mai rudimentare gansele de supraviefuire au crescut enorrn. Au urmat luni amare de dispute nesfirgite pentru casd. .. Aceasti pierdere de energie se poate sd-i fi tinut pe oameni trigti . in special fald de divertisment sau fa!5 de pldceri. gi anume intuifii care cilduzesc reacfia instantanee in situatiile in care viala ne estein pericol gi in care a ne opri sX ne gindim Ia ce sd facem ne Poate costa viala este un avantaj. ameninldrile feroce care au linut populalia umand in gah au inceput sd fie stdpirite.9i lucrurile sint la fel de ugor de priceput ca atunci cind citegti cuvintele de pe o pagind tipdritS. cum ar fi moartea cuiva apropiat sau o mare dezamdgire.cumva un tip mai profund de convingere .gi vulnerabili . unde erau mai in siguran!5. cind varialiile intre secetd gi inundalii reprezentau diferenla dintre foamete 9i supraviefuire. aga cum observase Darwin. Aceastd retragere introspectivi creeazd ocazia de a jeli o pierdere sdu o speranld goald .

sx luim in considerare felul in care a evoluat-creierul. Un al doilea strat de celule transmitea mesaje prin gistemul neryos. au apdrut centrii emolionali.limbus".eiboi _. in vreme ce ceilalli doi o-trimit la naiba 9i sirt tot mai zgomotogigi mai agresivi. Milioane de ani mai tirziu.tionilX 9i cea rafional5. $i totqi minlile noastre. de un partener sexual.. Faptul cd creierul care girdegte s-a dezvoltat pomind de la trdsltura emolionald spune multe despre relalia dintre gindire gi sentiment. otrdvitor. inecind mintea rafionald. cea emolionald 9i cea rafionald.) Partea cea mai primitivi a creierului este comune tuturor ce_ lorlalte-spec. Cind setea e puternicd sau intr-un moment de furie. informind trupul ce are de ftrcut ca reacfie: sd mugte/ str scuipe. fie cd este vorba de ceva nutritiv. be obicei. Din forma cea mai primitiv5. a9a cum vom vedea. Aceastd rdddcind a creierului regleazd. con- trolind totodati reacliile stereotipe 9i migcirile. totul are o anumitd semnXturd moleculartr distinctd ce poate fi purtati de vint. In multe sau in majoritatea momentelo{. si fugd sau sI urmtrreascdlo. sint facultdfi semi-independente. care in latind inteamne . artrtind ca un fel de inele cu partea de la bazd lipsd.pind ce Conducdtorul lor obosegte. au aplrut noi straturi cheie de creier emofional. de un animal de pradd sau de o victimtr. aceste doud minti distincte sint extrem de rafinat coordonate. in lobul olfactiv. mirosurile. creierul omului. Orice entitate vie.ii care au un sistem nervos peste minim. funcliile debaz| ale viefii. centrul olfactiv era format din straturi foarte subliri de neuroni care impreuntr analizau mirosul. impXrfindu-l pe diverse pategorii relevante: comestibil eau otrtrvitor. primatele non-umane.. in care emoliile alimenteazd gi informeazi operaliile minlii ralionale gi mintea ra. El a fdcut sd existedoi tirani furiogi ce s_e opun puterii solitare a Rafiunii: minia 9i dezmigul. Fiecare strat de celule absorbea mirosul.izolindu-se . respectiv. ln acele vremuri primitive. ln ce mdsurd Rafiuneapoate preveni forlele acestoradoui in viafa de zi cu zi a omului. cea emofionald 9i cea rafionali. creierul a crescut de la baz6 spre virf. insi atunci citrd intervine pasiunea. Odat5 cu aparifia primelor mamifere. In fazele sale rudimentare.sirepetindu-piformule d! virtute. cum ar fi respiralia gi metabolismul celorlalte organe ale corpului. (Dezvoltarea creierului in embrionul uman reface traseul evolulionist. mai precis. Acest tip de creier a fost unicul in Epoca Reptilelor: imaginafi-vd un garpe care sisiie pentru a semnaliza ameninlarea unui atac."uru "rroluliei. din acestezone emolionale s-au dezvoltat zonele de gindire sau . in plan evolutiv. de la . bulbul cu circumvoluliuni care formeazi straturile superioare ale creierului. acfionea_ zd de cele mai multe ori in strinsd armonie. Acestea au inf5gurat trunchiul creierului. pXrli mult mai vechi ale creierului. centrii superiori s-au dez_ voltat ca prelucrare a centrilor de jos. este de trei ori mai mare decit al verilor nogtri de pe .. iar gindirea pentru sentimente. Pentru cd aceasti Parte a creierului se infigoard in cercuri 9i mlrginegte creierul se mai numegte gi sistem limbic. Acest creier primitiv nu poate fi ficut sI gindeasci sau sd invefe. dar conectati a circuitului creierului. Cea mai veche ridlcind a vielii noastre emolionale sti in simful olfactiv sau. mirosul era un sim! de o importanld capitalS pentru supraviefuire De la lobul olfactiv au irceput sb evolueze centrii strivechi ai emofiei. Acest nou teritoriu neural a adus emolii tipice pentru aceast5dezvoltare a repertoriului creieruluill. cind strtem indrdgos- . disponibil din punct de vedere sexual.24 Creierul emolional Pentru ce existd sentintentele? 25 Aceste doud minfi. cu kilogramul sdu gi jumdtate de celule gi de neuroni. Dupi milioane de ani de evolufie. sentimentele sint esentiale pentru gindire. impletindu-gi cdile atit de diferite pentru a ne cdlduzi prin lume.inel". el este programat dinainte si regleze funclionarea corpului ca atare 9i sI reacfioneze pentru a asigura supravieluirea. unde lgi ftrceacuib trunchiul creierului propriu-zis. dugman aau hrand.neocortexul". in celulele care preiau qi analizeazd. CUM S-A DEZVOUTAT CREIERUL a inlelege mai bine puterea emoliilor asupra gindirii fe1tru . estedestulde limpede. Uma_ nistul din secolul al XVI-lea Erasmus din Rotterdam scria satirizind tensiunea perenl dintre rafiune gi emoflee: Iupiter a impirlit mult mai multd pasiune decit raliune _ poli cal_ cula raportul ca fiind cam de 24 la i. dezvoltindu-se suficient pentru a inveli in final partea de sus a creierului. Ragiunea face singurul lucru de careestein stare. a existat un creier emolional cu mult inainte sd existe cel rafional. existi un echilibru intre mintea emo. trunchiul creierului aflindu-se in jurul virfului mlduvei spindrii. sI se apropie. il analiza.gi de ce sentimentele gi raliunea sint vegnic gata d^e . trunchiul creierului. renunld 9i capituleazi. fiecare reflectind o operafiune distinctS. se creeazXun dezechilibru: min_ tea emolionali preia controlul.tionald rafineazi gi uneori se opune emofiilor.

cum ar fi capacitatea de a avea sentimentefald de sentimentele noastre. fdcind posibil ca urmagii sdi sd transmitd prin gene acelagi circuit neural. cind ies din oud. Supravieluirea se datoreazi talentului neocortexului de a crea strategii . neocortexul a permis o fini ajustare judicioasd. de altfel. aici se afli centrii care pun cap la cap gi inleleg ceea ce percep simlurile. Acest lucru dh o enormd putere centrilor emofionali. cu atit sint posibile mai multe reacfii. Spre deosebire de cortexul cel vechi in doui straturi.inclusiv a centrilor gindirii. La primate existd o mai mare legdturd intre neocortex 9i sistemul limbic decit la orice alte specii . . iubirea. odatd cu aceasti cregtere.. precum si alte tertipuri mintale. creierul care gindegte.i sd i9i modeleze cu grijd reacfiile. puii trebuie sd se ascundd pentru a evita sd nu fie cumva mincati de membrii propriei specii.rinocefalon".inclusiv sunatul la Polilie. al civilizaliei gi al culturii sint la rindul lor rodul neocortexului. Situate deasupra celor doud straturi subliri de cortex . coordonind migcdrile -. alte citeva noi straturi de celule neryoase s-au ad5ugat spre a forma neocortexul. creierul continud si se dezvolte. Acest lucru adaug5 unui anumit sentiment ceea ce gindim despre .labaza unitdlii familiei gi a implicdrii pe termen lung in ingrijirea copilului.9i ne permite sd avem sentimente in legdfurX cu diverse idei sau cu arta.se formeazd o anumitd geometrie a conexiunilor circuitului creierului. De exemplu. cregtegi volumul neocortexului. Avind in vedere cd partea cea mai mare a centrilor superiori ai creierului au inmugurit din zona perifericd sau s-au extins in funclie de ea. intr-o traducere exactd: . Acest lucru s-a fXcut prin . reugind sd le nuanfim. Neocortexul permite subtilitali 9i complexitili ale vielii emofionale.dar 9i mai semnificative sint legdturile de la oameni -.9i mai ales tr fd urgenlele emolionale . pentru a se adapta cerinlelor mereu in schimbare.Dar addugarea neocortexului 9i a conexiunilor sale la sistemul periferic au permis gi dezvoltarea legiturii dintre mamd 9i copil. care sugereazi de ce sintem capabili sd ddm dovadd de o mult mai mare gamd de reacfii in raport cu emoliile noastre. a dat trdsitura distinctiv umani. Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat gi ce nu continuau sd depindd in mare mdsurd de miros. Cu cit sistemul social este mai complex. cum ar fi reptilele. parte din circumvoluliunile limbice qibazd rudimentard pentru neocortex. neocortexul oferea o laturi extraordinard. conexiunile dintre bulbul olfactiv 9i sistemul limbic au preiluat sarcina de a face distinclie intre mirosuri 9i de a le recunoagte. comparind un miros acfual cu unul din trecut. Pe mdsurd ce avansim pe scara filogenetici de la reptile la maimule 9i la oameni. mult mai mare decit la orice alNeocortexul luiHomo sapiens.. Fiind rlddcina de la care s-a dezvoltat noul creier. nu au instinct matern.regiunile care planificd 9i i:rfeleg ceea ce este simlit. lucru ce stl. permite 9i un repertoriu mai larg .9i nu existi un sistem social mai complex decit cel al lumii in care trdimlz.creierul nasului". zonele emolionale sint intrepdtrunse de miriade de circuite legate intre ele gi care strdbat neocortexul. sistemul limbic gi-a rafinat doud instrumente extrem de eficiente: invilatul 9i memoria. In afard de asta. putind astfel sd influenleze funcfionarea restului creierului . simbolurile. sistemul limbic este cel care preia de fapt comanda. Acest progres revolulionar a permis unui animal sX fie mult mai degtept in alegerile sale de supravieluire . ir chestiunile sufletegti esenliale . intelectuald. creierul mamiferelor a evoluat spectaculos.timp fir care. Acegti centri superiori nu stdpinesc insi intreaga noastri viaemolionald. creierul emolional are un rol crucial in arhitectura neurald. Dacd un anumit aliment ducea la imbolnXvire. flrd a reacliona de fiecare datd invariabil gi automat la fel.siplanificdri pe termen lung. Neocortexul este locul in care sildgluiegte gindirea. De-a lungul evoluliei. cu atit flexibilitatea este mai importantd .26 Creierul emofional Pentru ce existd sentimentele? 27 tili pind peste urechi sau morfi de fricd.) ln cazul oamenilor. neocortexul uman. td specie. Pe mdsurd ce a evoluat. prinzindu-ne in strinsoarea sa. triumful artelor. mai mare ca dimensiune. . Cuicit aceste legdturi sint mai numeroase la nivelul creierului. care fdrd indoialS ctr a creat enorme avantaje in capacitatea organismului de a supravielui in condilii potrivnice. Aceasti noud addugire la creier a permis nuanldri in viala emofionald. disting?nd astfel intre bine 9i rdu. imaginile. fapt ce a fricut posibild dezvoltarea umand. Structurile limbice genereazl sentimente de pldcere 9i de dorinll sexuald .Acum 100 de milioane de ani.emolii care hrd- nesc pasiunea sexuald. el putea fi evitat data viitoare. legitura protectoare pdrinte-copil permite o maturizare ce dureazd pe toatd perioada copildriei . (Speciile care nu au neocortex. In vreme ce un iepure sau o maimuld au doar citeva reaclii tipice restrinse la fricd.se poate spune ci ele sint lXsate in grija sistemului limbic.

lncercagisd vd amintili cind . gilui Emily Hoffert. prins de o cumplitd furie..a intrat in panicd tr asemenea mdsurd. un sptrrgltor inrdit care tocmai fusese eliberat condifionat dupd o pedeapsi de trei ani. a inLgficato sticld de suc gi le-a lovit in cap pe femei pind au leginat. doutrzeci 9i trei de ani.amygdala". incit 9i-a pierdut complet controlul. dupi cum sugereazd dovezile. lh acea zi. Atunci cind cineva este atit de impresionat de o glumd incit il cuprinde un ris aproape exploziv. 'lncit ulterior. Voia sd renunle la viafa de delincvent. fiind alcdtuit din structuri conectate ce se ..Pur 9i simplu o luasem razna. Robles se pliragea: . Richard Robles. un centru al creierului limbic. dupi treizeci de ani. incit r trebuit dusd de urgen!tr la cabinetul medical al patinoarului. ca in cazul omoririi fetelor cu studii. documentarist la revista Neu.Anatomia unui blocaj emorional 29 Anatomiaunui blocai emotional Vidla esteo comedie pentru ceicare gjndesc Ai o tragedie pentr. Janice Wylie l-a avertizat cX n-are scdpare: i9i va aminti cum aratl gi va ajuta polilia str-i dea de urmd. Acest lucru re manifesttr gi in momentele de bucurie intensi: cind Dan fanren. a venit Hoffert. descdrcindu-v5 pe cineva . a incercat si facX rost de nigte heroinX. Intr-un moment de nebtmie.v-a!i pierdut busola" pentru ultima dattr. dar avea nevoie disperati de bani pentru iubita lui 9i pentru fetila lor de trei anigori.Eu am un vis" in cadrul margului din Wbshington.pe partenerul de viali sau pe copil sau pe goferul altei magini . Asemenea explozii emofionale sint o formX de blocaj neural.. a luat in rfirgit medalia de aur olimpicd la patinaj vitezd (ceeace jurase si frctr promilindu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moarte).chiar ziua in care reverendul Martin Luther King. sd aibl vreo gansi sI analizeze complet irtr-o fracliune de secundi ce se furtimpld 9i str hotirasci ce e de ficut. ^ In acesteclipe.sofia sa a fost atit'de coplegitl de emolie gi de fericire.se petrec multe. invdfdtoare. creierul care gindegte. are forma unui mtrnunchi de migdale. Blocajul apare firtr-o clipX. concenhind tot restul creierului asupra acestei realitdli care nu suferd amfirare. care duc la crime violente. Amintindu-9i de acest moment. le-a injunghiat de nenumdrate ori 9i le-a hlcuit cu un culit de bucitirie. HORACEWALPOLE Era o dupi-amiazi fierbinte de august drnl963. in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din 1994. destul de frecvent in mintea noashe.. L O CUL TUTUROR PA SITIAIIL OR La oameni. care inseanrnd . Aceste blocaje nu sirt izolate. spunea el ch pentru ultima datd. in mod similar. i9i are originea in nucleul amigdalian. Ca s5 reugeascdsd fugd. Nu toate blocajele limbice sint tulburtrtoare. Robles a ameninlat-o cu un culit 9i a legat-o. dar gi de fricd.migdald"). ln aceastXformd catastrofald .dar mai pufin intmsi . dupd mai multe egecuri care l-au marcat profu1rd. gi-a linut discursul inceput cu . Robles. Cind sX plece.u ceicare au sentimente. Robles a avut tot timpul sd regrete aceste citeva minute de furie dezlXnfuit5. organizat ir favoarea drepturilor omului. $i in prezent el este tot in inchisoare. Ani de zile mai tirziu Robles povestea cd atunci ci:rd o lega pe Hoffert. o tindrd de doutrzeci gi unu de ani. Tlrtrsdturaprincipal5 a acestui blocaj este cd odatd cu trecerea momentului respectiv cei astfel posedafi nu-gi mai dau seama ce li s-a intimplat. declangind o reaclie dramaticd inainte ca neocortexul. o preluare neurald a controlului/ care/ aga clun vom vedea. Degi Robles aleseseun apartament aritos din cartierul de est al New York-ului tocmai gindindu-se cd nu este nimeni acasi. ]r. Mai mult ca sigur cd era tot o formd de blocaj.. Robles a legat-o 9i pe ea." Pini in ziua de azi.. care promisese cI este ultima lui spargere. va susline el ulterior.crimele impotriva fetelor cu studii".tsweek. nucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc . Apartamentul pe care l-a spart in aceazi aparlinea lui Janice Wylie. Am simlit ci-mi explodeazd creierul. un anumit centru din creierul limbic declarl cd este vorba de o urgen!5. pentru ceea ce a ajuns sd fie cunoscut drept. dupd un moment de reflecfie gi de gindire. vi s-a ptrrut nepotrivit. doudzeci gi cinci de ani mai tirziu. Ele sint incidente irgrozitoare. Wylie era acolo. luatl in urma a peste o sutX de spargeri. dupl care.intr-o asemeneamlsurd. aceastaeste tot o reaclie limbictr.

Descoperirile sale referitoare la circuitul creierului emofional aveau sd indepirteze o idee preconceputd in leglturd cu sistemul limbic.pierd dorinla de a se intrece sau de a fi cooperante. dintre cele .nucleul amigdalian are un rol crucial. In timpul gustdrii.momente pasionale pe care le regretlm ulfii terior. De exemplu. Acum. ce infruntd toate situaliile. lucru foarte important in sine. Un tinSr al cdrui nucleu amigdalian au fost indeptrrtat chirurgical pentru a putea stdpini severe atacuri de apoplexie a devenit complet neinteresat de cei din jur. un neurospecialist de la Centrul de $tiin!5 Neurald al Universittrlii din New York. cite una de ambele pdr. sufletul inteligenlei emolionale consti in felul in care funclioneaz5 nucleul amigdalian gi cum interaclioneazd cu neocortexul. aceste structuri periferice stau la baza invdldrii gi a memoriei: nucleul amigdalian este specializat in chestiuni emofionale. |ignitX gi neincrezdtoare. acesteaaducind o mare precizie in stabilirea organizdrii creierului in funcfiune. primatele. la sugestia ei ca dupd masd sd meargl impreund la un matineu la cinema pentru ctr-gi dorea si vadl in mod special un film. LeDoux face parte dintr-o noud generalie de neurospecialigti. Astfel. Animalele ctrrora le-a fost scos nucleul amigdalian sau le-a fost secfionat. a fost primul care a descoperit rolul cheie jucat de nucleul amigdalian in creieful emolionalz. Lacrimile. o tindrd a mers doud ore pind la Boston ca sd ia o gustare gi s6-9i petreacdziua cu iubitul ei. igi. sint declangatede nucleul amigdalian gi de o structurd apropiatd. Dar incintarea ei a dispirut complet ctrd. in spatele inelului limbic. FXri nucleul amigdalian el pdrea sd-gi fi pierdut sentimentul recunoagterii. intrebarea este cum de am devenit iralionali atit de u9or. este un fel de santineld psihologicS. precum gi toate sentimentele fald de sentimentel. punind nucleul amigdalian fur centrul acliunii 9i plasind celelalte structuri periferice in roluri cu totul diferite3.nu se mai tem gi nu se mai infurie. nici mtrcar mama 9i rdminea perfect calm 9i senin atunci cind vedea tulburarea lor in fala indiferenlei lui.. emoliile sint tocite sau absente. fiind refinute. reanalizind incidentul.orbire afectiv5". distingind problemele. Cercetdrile lui LeDoux explicd felul in care nucleul amigdalian poate prelua controlul asupra a ceea ce facem. Lipsa trdsiturii emolionale duce la disparilia sentimentelor. este inci pe cale sd ia o hotdrire.. viala fird nucleul amigdalian este o viald lipsitl de un sens personal. nu a regretat cd a plecat. o gravuri greu de g6sit gi cumpdratd tocmai din Spania.ctrd reacfia impulsivd o coplegegtepe cea logici . Aga cum vom vedea. de indati ce lucrurile reintrd pe un fdga. avind in gind doar o singurd intrebare. De nucleul amigdalian se leagd nu numai afecfiunea. ea s-a ridicat in lacrimi. RETEAIIANEURALA Ceea ce intrigX in infelegerea puterii emoliilor la nivelul viemintale sint acele. orice pasiune depinde de el. au dat nagtere cortexului 9i apoi neocortexului. chiar in vreme ce creierul care gindegte. Semnalele ce sint receplionate de cXtre simfuri ii dau nucleului amigdalian posibilitatea sE scaneze fiecare experien!5 in parte. Nucleul amigdalian aclioneazd la nivelul memoriei afective. Existd doud amigdale. Luni de zile mai tirziu. Nucleul amigdalian uman este relativ mare tr comparalie cu cel al rudelor noaske mai apropiate de pe scara evoluliei. normal. el i-a oferit un cadou pe care ea 9i-l dorea de luni de zile. care au pus bazele irnor metode inovatoare Si unor teh- nologii pe mdsurd. S-a descoperit recent cI in asemeneamomente . Ftrri nucleul amigdalian nu existd lacrimi de tristele care sa fie domolite. rezultatul este incapacitatea de a mai distinge semnificalia emolionald a evenimentelor. Degi era perfect capabil sd converseze. localizate ir interiorul capului. dind la lumind adev5'rate mistere ale minlii omenegti.creier al nasului" gi care. lovite sau in vreun alt fel atinse ugo1 acestezone ale creierului pot determina oprirea plinsului. pe misurd ce au evoluat. rudele. nucleul amigdalian are un rol extrem de important in viala mintalS. dintr-un gest impulsig a aruncat gravura la gunoi. ci cd a rdmas flrd gravurS. Hipocampul 9i nucleul amigdalian erau cele douS zone cheie ale primitivului . Dacd nucleul amigdalian este despdrlit de restul creierului. el nu-gi mai recunogtea prietenii apropiali. toate percepfiile.30 Creierul emolianal Anatomia unui blocaj emofional 31 afld in creiel. girusul cingular. preferind si se izoleze fdrd nici o relalie umand. ce pdreau impenetrabile celorlalte generalii de oameni de gtiin!5. a iegit din regtaurant 9i. o caracteristici exclusivd a oamenilor. neocortexul. prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spunindu-i cd nu-9i va putea petrece ziua cu ea pentru cI are antrenament la fotbal. foseph LeDoux. aceastdstare se numegte uneori . nu-gi mai gisesc locul in cadrul speciei lor.ti ale creierului.

care sporegte reaclia zonelor cheie ale creierului. in urma semnalului nucleului amigdalian. sd creasci tensiunea arterialtr gi str incetineasctr respiralia. de fricd. In arhitectura creierului. care aranjeaztr informaliile ce trec prin mai multe niveluri de circuite ale creierului. dintr-odati a vizut o fatd ce privea fix spre apd cu o expresie de groaz5 pe chip. nucleul amigdalian reacfioneazi instantaneu asemeni unor cabluri de transmisie neurald ce telegrafiazd un mesaj de crizi cltre celelalte ptrrli ale creierului. Doar dupX ce a ajuns in aptr a realizat cd fata se uita gocatd la un comis voiajor care cXzuse fir canal . Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii zece ani. mobilizind centrii migcdrii gi activind sistemul cardio-vascular. Mergind apoi la plimbare gi coborind treptele ce dldeau spre ca- nal.norepinefrina. sd inghele celelalte migctrri ale mugchilor. cum ar fi secrefia unui hormon pentru stlrile de crizd. in neurogtiinfd. in privinla emoliilo1. mugchii 9i organele internea. Reteaua extinsd a nucleului amigdalian.gi pe care astfel el l-a putut salva.. aceit circuit explicd puterea emoliei de a coplegi rafionalul. s-a aruncat in apd .. pentru cd sint primele care pun in eviden!6 cdile neurale ale sentimenteloq.tie de ce? Rdspunsul este mai mult ca sigur nucleul amigdalian... dindu-i o expresie de teamd.32 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emofional 33 mai primitive: . Aceste sentimente care iau calea directd a nucleului amigdalian sint de obicei cele mai primitive 9i mai puternice. vezi Anexa C).un fel de alee 15turalnicd neurald .printr-o unicl sinapsX.inclusiv mintea rafionald. Cam aga funclioneazd de cele mai multe ori . Aceste increngdturi ii permit nucleului amigdalian sXinceapd sd reaclionezeinainteaneocortexului. Cird se aude semnalul. urechea 9i alte organe senzitive transmit semnalele la talamus gi de acolo la zonele de prelucrare senzoriald din neocortex. un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex aceaparte a creierului care gindegte. inainte de a fi percepute pe de-a-ntregul gi de a inilia un rdspuns mult mai fin decupat. reaclionind in conformitate cu precedentele existente. Studiul sdu a aritat cd semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche merg mai itrtii in creier la talamus 9i apoi . pe care le orcheskeazd nucleul amigdalian prin zonele de comandd de la nivelul creierului (pentru o prezentare mai detaliat6. Alte semnale indreapttr atenlia asupra sursei propriu-zise a fricii gi pregdtesc mugchii si reacfioneze ir conformitate cu aceasta.luptd sau fugi. inclusiv a celor care determini ca simfurile sI fie mai treze.la nucleul amigdalian. care inconjoarl neocortexul. Aceasti potecd mai ingust5 gi mai scurtd .ii permite nucleultii amigdalian sd primeascd .cu haina gi cravata pe el. permite ca . arhitectura creierului oferd o pozilie privilegiatd nucleului amigdalian. unde gemnalele sint reunite in obiectele asa cum le percepem noi. care devine un fel de santineld emolionalS capabilX sXblocheze creieruls.. ochiul. Semnale suplimentare ale nucleului amigdalian determinl kunchiul cerebral sd transforme fa!a. sint activate gi alte circuite. Oare ce l-a fdcut sd sard furapi inainte si . cercetirile lui LeDoux au aritat c5. ihainte de a-9i da seama ce face. Simultan.E oare ceva ce nu-mi place? Care mi jignegte? De care md tem?" DacI lucrurile stau aga . se transmit urgent mesaje citre toate pdrlile importante ale creierului: acest lucru genereazd secrelii de hormoni de tipul .dacd in momentul respectiv apare un da" -. Din neocortex. astfel incit creierul recunoagte ce este fiecare obiect in parte gi ce inseamnd prezenla sa. in timpul unei crize emofionale sicapteze gi sd direclioneze mare parte a restului creierului . semnalele sint trimise c5tre creierul limbic gi de acolo este radiati reaclia potrivitd cdtre creier gi restul trupului. adaugindu-se celor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor cdtre cortex. Semnalelesint triate dupX semnificafie. Conform teoriei convenfionale. Cercetdrile lui LeDoux sint revolulionare in ceea ce privegte lnlelegerea vielii emofionale. str sporeasctrritmul cardiac. si spunem. SAMflNETA EMOryONALA Un prieten povestea despre faptul cX a fost in vacanftr in Anglia 9i ci a luat o gustare la o cafenea de pe malul unui canal.dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni care duce de la talamus direct la nucleul amigdalian.. punind practic creierul in alertd. polilie sau vecini cind sistemul de alarmd al unei case semnaleazl probleme. $i toate acesteasint doar o parte a unui irtreg gir de schimbtrri atent coordonate. susline vechea teorie. formatd din conexiunile neurale. memoria corticaltr este determinatl sd gdseascd orice informalie util5 in acea stare de crizd. nucleul amigdalian este un fel de serviciu de urgenld: este mereu gata sX transmitl apeluri de urgenld cdtre pompieri.

sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus si apoi la nucleu-l amigdalian. . el a dis1rus cortexul auditiv al so_ bolanilor. in vreme cl neocortexul.incongtientul cognitiv" participd nu nurnai la congtientizarea identitdlii a cdea ce vedem.. un experiment uluitor. SPECIALISTLflN MTMONrc EMOTTONALA Opiniile incongtiente sint o formd de memorie emofionald. Mugchii ceimai sepregdtesc pen*u o acliuterupiild. Pe scurt. . cresc. $obolanii au invilat repede sd se teamd de acest su_ net. dar gi hotdrim dac6 ne pluce suu r. rrri-a spus LeDoux... sdrind peste nivelurile superioare. Dar o parte mai micda semnaluluiinilial mergede Ia talamusdirect la nucleulamigdalianintr-o transmisierapiild. undeesteanalizatgi naluat ca ?nleles rdspunseste Si rdspunspotioit. LeDoux a rdsturnat vechea conceplie privind cdile strdbXtu_ te de emofii prin cercetdrile sale asupra fricii la animale.I se ne ddm prea bine seama de ce aqlionim astfel.0nele reaclii emolionale 9i memoria emolionald pot fi formate fird nici o participare congtientd cognitivd. Emoliile noastre au o minte proprie. chiar daci este trregistrat gi un circuit reverberativ paralel intre nucleul amigdalian gi neocortex. punct de vedere anatomic. dacdacest emofional.Din acliona independent de neocortex". in schimb. semnalulmergeIa nucletLl amigdalian.34 Creierul emolional Anatomia unui blocai etnotional Thlamus 35 informalii directe de la simluri . Nucleul amigdaliin este cel care ne in_ deamnl s5 trecem la fapte. gobolanii au invilat si aibd o reacfie emolionali fdrtr vreo implicare corticald: nucleul amigdalian a perceput. mai lent _ dar mai bine informat -. fur care oamenii au dobindit o anumitd preferinfd pentru forme geometrice ciudate ce le-au fost trecute atit de rapid prin fala ochilor. Nucleul amigdalian poate declanga o reacfie emolionald prin intermediul ciii de urgenfi. pentru cd scurtd_ tura de la talamus la nucleul amigdalian ocolegte complet neo_ Acest ocol pare si-i permiti nucleului amigdalian sX lo. depinde integral de semnalele de la neocortex pentru fo"rmula_ rea reacliilor emolionale. nucleul amigdalianpoatedeclanga o ruclie emolionnldinainte ca respectirsii centri corticalisdfi inlelesin totnlitateceseintimpld. LeDoux avanseazr ideea.Cercetdrile lui LeDoux 9i ale altor specialigti in neurologiepot sd sugereze acum . in ca_ drul unui experiment crucial.i si aibd o reaclie tnainte ca ele sd fie inregistrate complet de cdtre neocortex. Nucleul amigdalian REACTIE: LUYTA SAU FUGI Rltmul cariliac si tensiuneaarteiald. cle sint inmagazinate in nucleul amigdalian. sistemul emolional poate _.tglll: devind depozitul unor impresii emolionale 9i amint'iri despre care n-am gtiut niciodatd totul in mod constient. una care susline puncte de vedere independent de mintea noastrd rafional5.. de exemplu. dupd care i-a expus la un sunet similar insolit de un goc electric... relinut gi orchestrat independent frica lor. Mare parte a mesnjului mergeapoi Ia cortexul t:izual. Nucleii corticali pot add_ posti amintirea 9i repertoriul de reaclii pe care le u. Astfel.cd rolul subteran al nucleului amigdalian la nivelul memoriei este cel ce explicd. earepermiteo reacliernpidd (degi maipulin precisd). Un semnaloizunl ajungede la retind mai intti la talamus.pentru a actiaacentrii emolionali..unde estetradus in Iimbajul creierului. desfdgoarEun plan mult mai aminun_ lit de reacfie.. incit n-au ajuns si fie congtienti citugi de pugiri cd le-ar fivdzut6l Alte cercetdri au ardtat cd in primele miimi de secundd din momeltul in care percepem ceva nu numai cd inlelegem incong_ tient despre ce este vorba.ou-. Aceasti descoperire detroneazd ideea ci nucleul amigdalian . chiar dactr el nu putea fi inregistrat de neocortexul lor. dar gi la opinia despre acel lucruT. fe.

epinefrine gi norepinefrine.. generind epinefrine gi norepinefrine. abia reugind si evitiim_o ciocnire frontaltr. inainteaunei confirmXri complete. cine era cu noi sau crrn arlta cealalti Nucleul amigdalian va fi insd cel care va da oricir{ mai apoi senzalia de"teamtr. dar foarte abill de a inzes. impreuni cu gindurile. hipothmusul refine datele specifice ale iniidentului. unul pentru faptele oarecare gi unul cele cu incirc5turtr emolionald. Dactr incerctrm se trecem cu o magintr de pe o bandtr pe alta pe gosea.urd 9i panicd .36 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emolional 37 cd hipocampul. bandi ne aflam.r. nu chiar foarte des. utor.. el le hansmite gi inapoi la creier. Un sistem specialpentru emolionale are o logicl bine ginditd tn evolufe. atit amintirea este mai puternicS.. bineinzestrind animalul cu amintirile vii a ceea ce-l amenin- ii place. care circultr prin corp.di aceea ne amintim * ln original: pattern (N . Aceasta inseamnd cI ir creier existi. 'ur a9a fel ftrcit str sporeascl amintirea a ceea ce se itrtimpltr. cuprinsd dintr-odatd de un fel de groazd. prin unnare.). rl sirficient de apropiate pentru a alarma nucleul amigdalian.. oamenii.mai ales in raport cu socialtr fluidd in care trtrim noi.are a reacliilor ei de pe terenul de luptd. care a fost considerat multi vreme structura cheie a sistemului limbic. Sau cum spunea l. si zicem. hipocampul este cel care rec-unoagte semnificalia diferitf. Aceastd trezire a nucleului amigdalian se pare cI impriml in memorie majoritatea momentelor de intensd activitate emofionald cu un grad suplimentar de forld . traumatizatd de ndratelertrni oribile pe carele ingrijise ii vreme de rdzboi.. dind semnalul ctr este o stare limitl. in vreme ce nervul vag transmite mesaje de la creier pentru a regla inima. reaclia poate veni in egald mdsurtr de la felul cum abordatd o astfel de situatie in trecut. red. determinind o secrclie de hormoni.hipocampul este extrern de important ir recunoagterea unui chip ca fiiru:l al unei verigoare. experienlele care ne sperie i ne ingrozesc cel mai mult in viagtr sint dintre cele mai d-enearnintiri. un nery carepomegte de la creier ajunge la glandele suprarenale. Problema este cd pe lingi emofionale care au puterea necesare de a genera asel crire. . putem str nuAcestfapt explici de ce circuitul e acestlucru -potrivire". declangatX duptr zile pe neagteptateatunci cind a deschis uga de la o deba- un scutec urit mirositor.Seco[uz: reaclia apare rdtrin grabi o reacliela prezent in funclie de amintiri intipldehult. ca. bisteme de memorie. misind. Acegti hormoni activeazi receptorii nervului vag. este mai implicat in inregistrarea gi in crearea unei semnificafii pentru tiparul* perceptiv decit in reacliile emofionale.eDoux: . care semnaliznazd altor regiuni ale creierului.Nucleul amigdalian estelocul principal din creier unde se duc acestesemnale. nu ne place persoana respectivtr. respectiv bucurie). iegit din uz . nucleul amigdalian scaneaze experienla deci o analiznazd comparird ceea ce se intimplX ir prezent cu ceea ce s-a intimplat in trecut. de exemplu. Citeva ln care copilul ei ascunsese te disparate ale aCelei'situafii au fost suficiente pentru a similitudini'cu o primejdie trecuti gi astfel nucleul amigsi proclame starea de urgenfi.it m poate de viu8. Dar nucleul amigdalian este cel care va adiuga gi ideea c5. In vreme ce hipocantpul igi amintegte fapte seci. o fostd infiimieri din cadrul armatei. aceste semnale achveazd neuronii din nuileul amigdalian. de exemplu. a unui urs aflat la grtrdina zoologicd fafi de a unuia ce se gtrsegtein propria-fi curte.unde am mersla prima intilnire saucefiatunci cind am auzit la gtiri cX a explodat nava spalial5 . Ca sediu al i emolionale. ceeace este absolut vital pentru semnificafia emofionaltr." """'*pl. nucleul amigdalian reline partea emolionaltr care inSofegte acele lucruri. de p" . tra registrul emolional al amintirii cu o potenfd specialtr: acelagi sistem de alarmtr neurochimici care determini corpul str reacfioneze prin luptd sau fuge in si{pliile ameninfltoare inregistreazd in memorie qlipa respectivi c. 'Astfel. lntr-oltare de stres (anxietate sau emolie intensX. tr momenhrl in care vom mai treee prinfr-o situalie similari. Cu cit trezireanucleului amigdalian estemai intenstr. ernoliile 9i reacliile dobfirdite abordare a unor evenimente ce sint doar vag asemdnitoare. Metodele atunci cind un elementcheie rcomparare sfurt de tip asociativ: pitualiei prezente seamdndcu ceva din trecqt. Principalul rol al hipocampului este si asigure o memorie cit mai ascufitd a contextului. de fapt. Creierul folosegte o rnetodX simpld.Dar amintirile emofionalepot fi ctrlduzegregitetr ALAKMELE NEURALE DEM ODATE dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ce meurgent pe care il transmite nucleul amigdalian este uneori.

dar nucleul 3migdalian. Unul dintre motivele pentru care. supravieluirea depinde de acest drum direct.am sdrit din pat gi am iesit din cnmeri ingrozlt. dar nu 9i cuvinte plntru amintirile care l_au creat. pentru a vedea ce a dus la acest dezastru . 9i al meu. nu mai exist5 o potrivire cu gindirea articulatd in ceea ce privegte reaclia care ne cuprinde.dintre lectii emolionale sint atit de puternice totufi utit a" ai_ fcgsle 9i ficil de inleles din punctur de vedere al adultuiui. in special hipo_ campul.a de ele. pentru ci astfel s-a ajuns ca ea si fie de mai lungl duratd. fiind un fel de tipare ferd cuvi_ite ale vielii emolio_ nale.ceeace Poate ctr m-ar fi salvat si nu fiu rinit dacd intr-adevlr ar fi cdzut tavanul .rru recupereazi informafiile. ca 9i mine."lo Drumul direct prezintd un enorm avintaj la nivelul timpului creierului. intr-o secundd.fiecare inmaeazinei_ zd gi recupereazdinforrnafiile speciale de sine stdtitor.. ciND EMoTULEsfNT RArTDE sr goNFUZE Era cam trei dimineala cind un obiect enorm a cd. in vreme ce acbst circuit poate juca un rol relativ limitat in viala mintal5 a oamenilot redus doar la crizele emo|lonale. in momentele vitale. crede LeDoux. ceea ce se inregistreazXin nucleul amigdalian aia drumul direct estein cel mai fericlt caz un semnal brut suficient doar pentru un avertisment.ilustreazX puterea nucleului amigdalian de a declangao anumite acliune la care recurgem in situaliile de urgenfd. dar in mare.38 Creierul emotional Anatomia unui blocaj emolional 39 Imprecizia creierului emolional in asemeneamomente se adaugd faptului cd multe amintiri emofionale puternice provin din primii ani de viafd. inc'it. Tavanul era intact. Aceste miimi de secundd ar fi putut tot a9a de bine sd salveze vielile rtrtrmogilor nogtri protomamifere gi probabil de aceea existi aceste tipare in creierele mamiferelor. din relalia copilului fbarte mic cu cei care ii poartX d-eeriid. cind lucrurile erau neclare gi nu aveam-incd vocabulaiul necesar pentru a inlelege evenimentele petrecute.u. De fapt. ca nu cumva si cadd intregul tavan' Apoi. Sau cum sublinia LeDoux: . si neocortexul. dupd ce le triase din debara. mare parte din viala mintald a pdslrilor. ritmul este mai mult ca sigur acelagi' ln termeni evolugionigti.Nu e nevoie sd gtii exact ce este un anumit lucru pentru a-!i da seama cd poate fi periculos.. LeDoux se intoarce la rolul nucleului amigdalian in copildrie pentru a susline o idee care a stat la baza gindirii pslhanilitice: gi anume cd interacliunile primilor ani de iiula for*"uzd un set de lectii emolionale bazaie pe deprinderi gi nemultumiri din contactele copilul foarte mic gi cei care u. inclusiv in al dvs."*pul tdrd.sirt addpostite gindurile ra. tn primii ani de viald.este format de fapt in totalitate ince de la nagtereacopihirui. am tras prudent cu ochiul in dormitor. taseul stdrii de urgen!5 care merge de la ochi sau de la ureche la talamus gi apoi la nucleul amitdahan este crucial: se economisegte timp intr-o situalie de urgenld. La nivelul riemoriei. care se mdsoard in miimi de secundi. Ilebuie inci si se faci mdsuritori similare in cazul creierului uman. Pentru cd aceste prime amintiri emolionale se fixeazd inarnte ca respectivii copii s6 aibd cuvinte pentru experienla lor. dindu-mi seama cX sint in siguran!5. Nucleul amigdalian al gobolanului poate genera o reaclie in raport cu o perceplie in douisprezece miimi de secundd.tionale. alte structuri ale creierului. fi . de altfel' Faptul cd am sdrit din pat pe jumdtate adormit . Drumul de la talamus la neocortex gi apoi la nucleul amigdalian dureaz5 cam dublu. ele sint inmagazinate in nucleul amigdalian sub o forme neprelucratd. ire_ buie sd se dezvolte in totalitate.te dacd informafiile au 9i valenle emofionale. atunci cind acesteamintiri emolionale sfiri declangaie ulteiior in via!5.foarte rapid in creierul sugaru_ lui. putem avea un senti_ ment haotic.zutprin ta_ vanul din colful {ormitorului meu. care are un rol crucial in amintirile noastre narative. gil. 9i care acum cdzuserl pe jos. nucleul amig_ dalian gi hipocampul lucreaz5 in colaborare.. cum ar fi bdtdile sau indiferenla.putem fiingelali de iegirile noastre emolionale este faptul ce ele dateazd adeseadinh-o perioadi timpurie a existenlei nbastre.9i aveam aI descopdr cd lucrul ce mi s-a pdrut a fi fost tavanul ddrimat nu era altceva decit o grimadi de cutii pe care solia mea le inghetuise intr-un col! cu o zi inainte. permilind reaclii rapide 9i opliuni care economisesc citcva miimi de secundd cruciale in reacfia fald de pericol. partea cea mai mare din el luind drumul principal cItTe neocortex. pegtilor gi rep- . Nu cdzuse nimic din pod: pentru ci nu aveam pod.r. inainte ca neocortexul sX aibi timp sX inregistreze in intregime ce s-a intimplat. . locul ln care. Acest lucru este adevdrat in special in cazul eve_ nimentelor traumatizante. care se maturizeazd. imprdgtiind in incdpere ceea ce se afla in pod. Deci. mai ales cfird este necesard o reaclie instantanee' Dar acestcircuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite declt o micl parte din mesajul senzorial. nucleul amigdalian ho_ :: lif*.

. declangind reaclii incd inainte de a-i confirma realitatea pe de-a-ntregul .cu o singurtrexoepliesemnificatiVi. Nu uitali ci ceamai mare proiecfie a informaliei senzorialeceprovine de la talamus nu mergela nUcleulamigdalian.40 Creierul emolional Anatomia unui blocaj emo[ional 4l tilelor graviteazd in jurul lui. a intrebah .mama gi-arevenit 9i.ln neocorinregistreazdgi analizeaz5intex.Cenurntrr.Amortizorul creierului trece de-la nucleul amigdalian. Aceastl zond neocorticalda creierului are o reactiemai gr.. Aceastdprogresie care face loc discerntrmintului in cazul relcliei emolionaleesteun aranjament standard. . MANAGEREMOYONAL Fetila unei prietene. dormea pentru prima dattr la o prietentr de joaci. e.bgntr deoarece o determind str se ascundd.Dacdin timpul acestuiprocgsse simte neCfestreazd reactiremotionale. ca in cazul mamei ingrijorate care rtrspunde la ielefon. pe un ton etlptrit. Nu e.. ". la cela lobii prefronlllalt capit al circuitului major. LeDoux numegte acest luc-ru .emo!ie precognitivi"..Cortexul prefrontal. . ceva de gehulCum seeheam meIo4ia. A aruncat perigla de dinli gi s-a rcpezit la telefon. o serie de circuite in cascadtr tgrmaliile.sau chiar deloc. politicoas5. deci. Nucleul amigdalian poate reacfiona intr-o crizl de furie sau de frici inainte ca insugi cortexul s5-gi dea seama ce se intimpl5 g! de ce o asemenea emolie este declangatdindependent sau anterior gindirii.. .El oferd o cale foarie rapidd de declangarea emofiilor.gi.in cazulurgenfeloremofionale.parc cd funcfioneazi atunci cind cineva e speriat sauinfuriat.i reaclia noastrXin raport cu ele sint coordonate de lobii preacfpontali.de gaseanigori. a1ea1!e imprecizie poate avea coasecinfe dezastruoase pentru relafiile noastre/ deoarece inseamni. cind se pregitea de culcale s. o emolie...gregeli Asemenea emofionale aflate i:l qtadiu inilial se bazeazd pe sentimente prioritare in raport cu gindirea. careparcl a pinlit. lucreazein strinsd legtrturi cu nucleul amigdalian 9i cu alCere p circuitedin creierulemofional. .Mama a ingfdcat receptorul gi a strigal .ralitici sau mai potrivitii ir raport cu impulsurile emolionale. in loc str se factr o judecati rapidd a bucifii muzicale pe baza a doar citorva note. tall carese afl5 chiar in dreptul frunfii. cu inima b[tindu-i si-i sarl din piepf imagi ni4du-gi-o pe Jessicain tot felul de ipostaze cit se poate de ingrozitoare. Daci nucleul arnigdalian simte aperlnd ll ttpu. Vpia'Unei ea estedictati de lobii prefrontali.spre neocortex. De obicei. dar nu foarte precise. el trage o anumiti concluzle. mama sau fiica.]essica!" . in citeva clipe lobii prefrontali analizeazl.& cred cI am gregit num5- ruI. le infeleg. vorbind la figura! ie putem sd ne repezim la cineva sau si fugim de cineva de carsnu este cazul (de exemplq o chelnerifi a sctrpat din mine tava cu gasecomenzi atunci cind a ztrrit o femeie care avea o claie de ptrr rggu gi cref asemeni celei pentru. spune LeDoux". mai ales atunci cind incd sintem sclavii lor. podulind nucleul amigdaliangi alte zone limbice. o altl parte a creierului emofional permite o rpactie mai potrivitd gi mai corecttr. senzorial de import..Acest creier primitiv minor la mamifere este creierul-principal la nemamifere". zonele prefrontale guverneazdreacfiile noastre pmolionale incd de la inceput.zilor. sau se se arunce pe orice I Preajma lucru comestibil. o reactie bazatd pe informafii fragmentare senzoriale.care o ptrrisise fostul ei so!).i a auzit telefonul sunfird.cduta!?" . care nu au fost stocate cohplet gi nu ay fost integrate intr-un obiect recognoscibil. de mirare ctr de fapt nu putem pdtrunde suficient de bine in intunericul emoliilor noastre explozivg. fugind la cel mai mic semn cI ar putea fi vreun dugman.emofionale a oamenilor. prin intermediul lobilor prefrontali. ci la neocortexgi la numerogii centri de prelq+re Ci de analizare a ceeace a fost percepuf acesteinformalii . Atunci cind nucleul amigdalian funclioneazl pregednd o reacfie impulsivtr nelinigtitd.. de exemplu la o veverigd. in vreme ce mama se strtrduia sd nu se bage in seaml faptul ci este ntilinigtitd. Este o folpd bruti de informalie senzoriald. -. Cind sedegfangeazf... oro reaclie..caresirt locul in carese planificX9i se organizeazd frunile in raport cu un scopl inclusiv celeemofionale. .." ln acelmoment. Este insd un proces rapid gi dezordonat celulele sint rapide. se ajunge la o perceplie integrald prin citeva incercdri. 9i nici mdcar lu era pria limpede care era mai emolionatd.in care. apogeul a fost atins la miezul noplii.. Jessica. linigfndu-se sau stlpinind sentimentul pentry a acfionamai eficient h situalia dati sau alunci cind o noui ingtiinlare cereun cu tolul alt rdspuns..in timp CFo voce de femeie tocmai spunea: . pentru ci insigi supraviefuirea lor {epinde de o analizare perrnanentd a priddtoriior sau a pfi. Dar in cazul viefii.. O asemeneaimprecizie.

Felul in care acfioneazd cortexul prefrontal ca manager eficient al emoliei . in plus..ln asemeneamomente. de asemenea. altfel spus.cintdrind reacliile inainte de a trece la fapte . mintea ralionalS est-e de cea emofionald. Se pare cd lobul prefrontal stirg este comutatorul cheie care poate . pentru cd aceastapur 9i simplu dispirea 9i ea.este tocmai potolirea semnalelor de activare transmise de nucleul amigdalian 9i de alli centri periferici . ARMONIZAREAEMOTIILOR . din miliarde de reaclii posibile. Pe scurt. in mare parte viala emolionald s-ar ndrui.indepdrtarea" disperdrii pacienfilor. in timpul examenelor neurologice.d. Reaclia neocorticald este mai lentd in creier decit in mecanismul de deturnare. in vreme ce lobii stingi reusescsd stlpileasci acesteemolii primitive. inseamnd cd neocortexul este la datorie. dintre gind 9i sentiment..c?nd sd fie impdciuitori..asemd- nltor cu felul in care un pdrinte opregte un copil impulsiv si se agite. probabil inhibind lobul dreptla. Din pdcate.inchide" emofiile neplicute: nucleul amigdalian propune. Atunci cird incd nu exista nici un fel de medicalie eficienti pentru bolile mintale. lobii prefrontali dispun. Circuitul cheie fusese diskus. atunci cind se ajunsesela o vindecare disperatd .inchide" emoliile tulbur5toare. Ca 9i in cazul nucleului amigdalian. fird funclionarea lobilor prefrontali. in schimb lasd lobii prefrontali sd fie parte a comutatorului creierului care poate . Solia le-a spus doctorilor cX dupd operalie soful a suferit o schimbare radicald de personalitate. De asemenea/poate sd fie mai judicioasd 9i mai atenti.. iar apoi ne simfim jignili sau ne infuriem. cind si caute simpatie. tdierea legdturilor dintre lobii prefrontali gi restul creierului pentru . cind sd fiO dispreluitori .. avind in vedere ci sentimentul este precedat de o gindire mai profundi.. Dacd nucleul amigdalian aclioneazd adeseaca o supapd de urgenli. aceastdmetodd avea s5-i coste pe pacienfii regpectivi viala emofionald.Apoi a apdrut cazul solului fericit un bdrbat al cdrui lob prefrontal drept fusese parlial indepirtat in urma unei operalii la care s-a recurs datoritd unei malformalii a creierului.exagerat de veseli". reglind emofiile neplScute. glumeau 9i pdrea cX nu le pasd de nimic1s. ir afard de emoliile negative prea puternice.42 Creierul emolional Anatornia unui blocaj emolional 43 proportia riscuri/avantaje tt. Acest circuit explicd de ce emolia este atit de importantd intr-o gindire . legdtura dintre cortexul prefrontal 9i creierul inferior. cind sX fugi 9i. este aleasd cea mai bunXll. ea se bucura 9i pentru faptul ci era mai afectuosl6. cind sd atace.gi din pdcate prost utilizat5 . ele sint esenliale pentru o navigare la nivelul deciziilor celor mai importante din viali. FrAGrNDURIIOR Legdturile dintre nucleul amigdalian (gi structurile limbice aferente) 9i neocortex sint centrul luptelor sau al tratatelor de cooperare dintre minte 9i suflet. nu va mai exista nici o emofie. in sensul ci nu se mai supdra aga ugor gi. lobotomia era incurajatd ca solufie a gravelor tulbur5ri emofionale respectiv. cind sd atace gi cind sd fug5. Cind suferim o pierdere gi ne intristdm sau sintem fericili dupd un triumf. pentru cd presupune mai multe circuite. Aceste legdturi prefrontal-limbice sint extrem de importante pentru viala mintald nu numai in reglarea fini a emoliilor.m. cind sd braveze. cind sd fie ca un zid. cei ale cdror leziuni se aflau in cortexul prefrontal sting erau inclinati sd vadd numai nenorociri gi sd se teamd permanenf cei cu leziuni in partea dreaptd erau . ln cazul oamenilor. cind si creeze sentimente de vinovifie. Rolul lobilor prefrontali in emolii a fost bdnuit de cdtre neurologi incd din anii 1940. Neuropsihologii care studiazd dispoziliile pacienlilor care au suferit accidente la lobii frontali au ajuns la concluzia cX una dintre sarcinile lobului frontal sting este se aclioneze ca un termostat neural.intreg repertoriul de posibilitdfi emofionale. dacd lipsegte inlelegerea faptului cd un anumit lucru meritd o reacfie emotionald. cind si plingd.a.rezohare" chirurgicalS a bolilor mintale: lobotomia prefrontald care (adeseala intimplare) indepdrta o parte din lobii prefrontali sau. spunindu-i sd se poarte cum trebuie (sau sd agtepte cu rdbdare) ca sd i se dea ceeace dorestel3. o reugitd sau cuget5m la ceva ce a spus sau a ficut cineva. ln grupul nostru de pacienli care suferiserd atacuri cerebrale/ de exemplu. Detumarea emolionali presupunea doud dinamici: declangareanucleului amigdalian 9i incapacitatea de a activa proceseIe neocorticale care de obicei echilibreazd reacfia emolionali sau restabilirea zonelor neocorticale in cazul unei urgenle emocoplegitl !ionale12. in cazul animalelor.. lobul prefrontal stirg pare a fi parte a circuitului neural care poate bloca sau incetini orice.. Lobii prefrontali drepfi sint locul in care se gdsesc sentimentele negative cum ar fi frica gi agresivitatea. cind sd convingd.g.printr-o .

ele ne indreapte pe drumul sabile va putea faceapoi cum e mai bine. Asemenea dovezi l-au determinat pe dr.pot crea o stare neurali ce poate sabota capacitatea lobilor prefrontali de a menline actlvtr memoria.rafionale".todevenind de o neutralitate absolutd. Creierul emofional. creieglndirii joac5 un rol de conducltor la nivelul emoliilor . Aceasttr deficien!tr este mai subtiH gi nu poate fi intotdeauri5 inregistratl prin testele de inteligenti.i din punct de vedere emofional.memorie funcfionald" pentru capacitatea de atenlie care reline in minte faptele esenliale pentru a rezolva o anumitd insdrcinare sau problemtr. atunci cind sintem suptrra. Un stimul cum ar fi un favorit sau o cunogtinlX antipaticl nu mai genereaztr nici nici aversiune. separat de zonele corticale inregistrate in testele IQ. Ei erau impulsivi 9i nelinigtili. de la Colegiul. Trebuie str ne gindim gi la rolul emoliilor in cazul hotdririlor celor mai . Tot aga. s-a dovedit ctr problema unor blieli de gcoaltrprimard. dr. emoliile conteazdintr-un rafionament. Antonio Damasio. lntr-un studiu.putea fi explicattr prin testele neuropsihologice care au indicat o proastE funcfionare a cortexului frontalls. Damasiosuslinectr acestcreieremomdsurdca 9i creI esteimplicat in ralionamentein aceeagi il gindirii. mi:nia 9i altele asemenea . ci pentru cd nu reugesc si. Aceste circuite emolionale sint modehte de experienle1e din copildrie :9i acesteexperienle sint cele care stau labaza reacliilor noastre in momentele de pericol. Damasio susline cd hotlririle lor sirnt atit de nefericite rtru ci au pierdut accesul la invdldtura de Ep emofionnt. flrm ar fi btabilirea unei inDr. (cum ar fi amintirea unei inv'estifii dezastruoase sau a unei [giri dureroase) ne trimit semnale care ne determind sX o hottrrire. a fdcut i atente asupra felului furcarepacienlii au de suferit in caunor probleme de circuit prefrontal.gi stdpineascl viafa emofional5. capacitatea emolionald ne cdhotdririle de moment. adesea distrugdtori 9i cu probleme * ceed ce sugera o proasttrfunclionare a lobilor prefrontali in raport cu nevoile limbice. schilodindu-i posibilitllile de a inv5fa. conform cdreia sentimentele sint practic indis- pen|ru deciziilerafionale. Damasio sd ia o poneintuitivd.in . Circuitele de la creierul limbic la lobii piefrontali mai dau beamX 9i de faptul ctr semnalele de emolie puternicd .nu mai sint declangatereacemofionale asociatetr trecut imprejurtrrii respective. totugi nu dddeau rezultate prea bune la gcoalX. circuitul prefrontal-aI este o poart2i extrem de importanttr pentru ceeace ne sau ne displacede-a lungul unei intregi viefi. In citeva lucrtrri cu implicalii multiple in vielii mintale. lucrind in colaborare cu mintea ajutind . Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care rtrspunde tn mod direct de memoria funcflonaltrl7. iar logica seactr ce lumea ne confruntl adesea cu o mare posibilitate de i (Cum ar trebui si vi investili fondul de pensii? Cu cine lecliile emofionale pe careni le-a dat trebui sI vf.gindirea. indiferent dactr este vorba de anumite trXsdturi ideale pe care le-ar ctruta cineva atunci cind viziteaztr mai multe locuinfe posibile ori despre elementele de ralionament in rezolvarea unui test. acegtiasint copiii cu cele rnai mari riscuri.Astfel.Nu mai pot gindi limpede" .amigdalle.nelinigtea. Odattrintrememoria emofionaldde la nivelul nucleului amigdalian. in sensul ci pot avea egecuri profesionale.in acestbalet lentimentelor 9i al gindurilor. ctrstrtorili?). spunem: . Neurologii folosesc termenul de . de Medicind.. dr. Tn de legtrturtrdintre gind gi emofie. un neurolog de Universitatea din lowa. In ciuda inteli- i lor intacte. pot aiunge alcoolici gi delincvenfi * nu pentru cd intelectul lor ar fi deficitar. eliminind unele posibiliHli 9i scolindu-le in evii pe altele. Ir bun. Aeldar. Hotirirea lor profund viciati * chiar dacd nu apare nici o deteriorare la lul IQ-ului sau al capacit5lii lor cognitive.uitat" aceste leclii pentru cd nu mai au acces la locul in care sirt irunain nucleul amigdalian. acegti pacienli au . SI ludm in considerare puterea emoliilor de a intrerupe gindirea. ferentce glndegteneocortexul.. chiar daci ele ne indictr prin unele mtrsurtrtori neuropsihologice precise agitalia gi impulsivitatea continud a unui copil.. In ciuda potenlialului lor intelectual. controleazd in egalS mdsurd momentele de furie 9i de compasiune.gi din acelagi motiv o stare permanentI de disconfort emofional poate crea deficienle in capacitatea intelectualX a copilului.sau dimpotrivd .M Creierul emolional Anatomia unui blocaj erholional 45 eficientd.. care degi aveau un coeficient de inteligenld peste medie. cit gi in ingtrduirea unei gindiri limpezi. de exemplu. De aceea. ei fac alegeri dezastruoasein cariertr sau i:r personaldsau chiar pot zlbovi obsedantde mult asupra hotdriri cit se poate de simple. atit tr luarea hotdririlor infelepte.

inteligenla emolionald iese la suprafald . Intr-un fel. Acest lucru ristoamd vechea teorie a existenlei unei tensiuni intre fafiune 9i simfire: noi nu vrem sd renun!trm la emolii gi sd ii dim raliunii locul care i se cuvine. trebuie ca mai intii si inlelegem mai exact ce trseamnd str-fi folosegti ir mod inteligent emofiile. dintre nucleul amigdalian 9i lobii prefrontali dd seamd de faptul cd fiecare este partener egal in viala mintald.46 Creierul emolional afari de acele momente ir care emofiile scapl de sub control 9i creierul emolional o ia razna. doui minfi . De obicei.doar IQ-ul.se cuvine la nivelul existenlei noastre. ci gi inteligenfa emofionald. Noua paradigmd ne irdeamnd sI armonizlm mintea gi sufletul. complementaritatea dintre sistemul limbic gi neocortex. PARTEAA DOUA Natura inteligenfei emotionale . Vechea paradigmd suslinea cd existd o raliune ideald care a sclpat de emolie. Atunci cind acegti parteneri interaclioneazi bine. intelectul nu poate funcliona la capacitate maximd fdr5 inteligenla emolional5. Felul cum reugim in via!5 este determinat de ambele . ci sd des-coperimun echilibru inteligent intre cele doud. intr-adevi1.9i doud feluri diferite de inteligen!5:. ata cum a procedat drasmus.nu conteazd.9i totodatd gi capacitatea intelectuald. Pentru a face asta aga cum. avem doud creiere.cea ralionald 9i cea emofionali.

fostul lui profesor de fizicd David Polos-a plins cd |ason nu gi-a cerut niciodatd scuze 9i nici nu asumat rdspunderea pentru faptul cd l-a atacatl. pupd ce a fost transferatla o 9coal5 particulard.i-ar putea pune in primejdie visul de o via. invlfa la liceul Coings. fade o crizl de nebunie temporard in timpul acestui incident cornisie formattr din patru psihologi 9i psihiatri au declarat n pricina notei proaste.Cind a fi degtept e o prostie De ce anume David Pologruto.Jasona terFatliceul doi ani mai drziu ca 9efde promofie.Eu cd a irncercat sXmd omoarecu cufitul" pentru ch era furios pricina notei proaste. injunghiat cu un cufit de bucXtdriede unul dintre elevii lui rezultateexcelente la invdtiturd esteinc[ un lucru discutabil.tA. Crezftrd ci noun biet 9 . Dar Pologruto. agacum au fost ele prezentate pe larg.Luind numai a terminat cu medie maxim6. Un judecdtorl-a gdsitpe ]asonnevinovat.l-a adus la gcoaltrgi in timpul confruntrdri cu Pologruto in laboratorul de fizictr gi-a infat profesorul in clavicultr. gi era ferm hottrrit sd meargd mai departe la nultatea de Medicintr.visa sd ajungl Harvard. faptele. inainte de a se fi pornit o lupti cei doi. profesor de fizicd la un liceu.Pologruto a povestit altceva:. Degi |ason a oblinut asemenea spectaculoase... sint urmdtoalason H. elev in anul doi. profesorul lui de hzicl.iididuse lui doar 80 de puncte din 100 la un chestionar. $i nu la orice facultate . a susfinut cd el intenlionase sd se sinucid5 din pricina rezullui de la test 9i se dusesela Pologruto s5-i spund cd se omoa- . a luat un culit de bucdttuie. Florida. cu zecepe linie.pentru cI ar fi sujurdmint cI in timpul confrunttrrii biiatul fusesenebun..

in Partea a Cincea voi ar5fa cd acele competenle emofionale de o importanti crucial5poJ.Cea mai mare parte a locurilor pe care gi le gdsegtecineva in societate este determinatd de factori care nu au legdturi cu IQ-ul. Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a notelor. Nimeni nu poate spune exact in ce m5surd variazd.alte caracteristici". mai ales cird a fost vorba de salariu. Aga cum nota un observator: . TNTELTGENTA EMOTT ONALA trDEsTrNur rl imi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst care fgase 800 de puncte la testul SAT gi la altele similare inainte de l. in cazul unor grupuri largi de persoane. de a-9i stdpini impulsurile gi de a amina satisfacfiile. doul treimi prcvedin familii care trtriau din aiutor social si care au crescut in Massachusetts. persoanele cu un IQ ridicat pot deveni piloli uluitori de progti atunci cind se afl6 la cirma propriei lor vieli..atit de prostesc? Rdspunsul: inteligenla academici are foarte pulin de-a face cu viala emofionali. Cu siguran!5 cd existd o legXturd intre IQ 9i performanlele in viald.'3 Eu sint preocupat de cheia acestor . recunosc acest lucru. acordl o importanlX capitald IQ-ului. iar {n mdsura ir care existi mulli care suslin cd IQ-ul nu poate fi tctrimbat prin experienld sau studii. inteligenla emolionald este un concept nou. Legdtura dintre punctajele la tesfe gi acestereugite este diminuattr de totalitatea altor caracteristici pe care el le aduce la viatd. a cdror carte.bine gi in viafd. de exempltr. in cel mai fericit ciz. Mulfi dintre cei cu un IQ scXzut sfirgesc prin a ocupa slujbe modeste. Cei mai degtepfi dintre noi pot cddea pradd unor patimi cumplite 9i unor impulsuri necontrolate.o persoand atit de inteligentd sd comiti un act iralional . de a fi stdruitor 9i de a spera. Existi foarte multe exceplii la regula conform cdreia IQ-ul determini succesul . Un studiu similar pentru virsta adultl s-a fdcut gi asupraa de biiefi. I-au trebuit tproape zece ani ca sd-gi ia diploma. IQ. IQ-ul contribuie cam cu 20"/. mai tot timpul igi pierdea vremea. a IQ-ului sau a altor evaludri in ciuda popularitdlii lor aproape mistice..ul a avut o micd relevanlXpentru felul in cares-au cu slujba sau ir restul existenlei lor.Pe un elev in anul intii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAI de matematici poate sXnu-l impingi inima sd devinl matematician. majoritatea copii de imigranli. s-a constatat cd aceia care avucele mai bune rezultate la testele de la facultare nu?u reit cel mai.pe vremea cind . re au un IQ mare au tendinla si devinX persoane bine pl5tite Iucru care insd nu este valabil intotdeauna. la factorii care determind reugita in via!5. de la o persoand la alta de'a lungul unei viefi. Bineinleles ci a e$stat o legSturd (a9acum existd. fapt care ii lasd pe ceilalfi 80% pradd altor forfe2. T% cei cu IQ-ul sub 80 au fost gomeri zece ani sau chiar 9i mai 'dar asta s-a intimplat 9i cu7o/" dintre cei cu IQ-ul de peste . : IQ-ul explicd furtr-o mic6 mdsuri destinele diferite ale celor promit in egald mdsuri. The BeIICurae(Curba lui BeII) . . Dar din datele existente reiese cd poate fi . In ciuda extraordinarelor sale capacitdli intefpctuale. O treime dintre ei avea un IQ sub 90.de obicei. de inteligenla emofionald: capacitatea de a fi in stare sd se motiveze 9i sX perseverezein fala frustrdrilor. respectiv. cei doi subliniazd: .lrala f 9_e|..Cind 95% dintre fogtii studenli la Haward ai iilor anilor 1940: vremuri ir care cei care aveau un IQ mergeau la gcolile Ivy League mai mult decit fir prezent fost analizali la virsta matur6. copil4riei. urmeazd cam aceleagistudii 9i au aceleagiganse. . care are o istorie de aproape 100 de ani de cercetlri aplicate pe sute de mii de oa- nreni." Chiar gi Richard Herrnstein gi Charles Murray. N-au avut nici mai mari satisfaclii fir vialX gi nici cele mai fericite relalii cu cu familia sau in dragostea. de altfel. fiind mai multe exceplii decit cazuri care se potrivesc cu regula.cumplita mahala" la doi pagi de Harvard. iar cei ca.la fel de puternicd 9i uneori chiar mai puternici decit IQ-ul. pentru cI dormea pind la prinz. Spre deosebire de IQ..50 f:fatura inteligenfei emolionale Ctnd afi degtepte oprostie 51 Intrebarea este cum a fost cu putinld ca. de producsau de statuhrl lor in domeniul respectiv. dar dacl vrea sd se ocupe de o afacere. si devind senator american sau si cigtige un milion de dolari poate n-ar trebui sd-gi lase la o parte visurile.. nou. comparativ cu colegii lor cu rezultamai proaste. de a prevedea fdrd greg cine va reugi in viafd.rlaitepi iondilia se facemefortul sEii inv5ldm pe copii. de a-gi regla stlrile de spirit 9i de a impiedica necazurile s5-i intunece gindirea. se culca tirziu gi liplga de la cursuri.cu lmbr45t5!i!9pg$utd deJa'v.intra la facultate.. pornind de la clasele sociale 9i ajungind pini la noroc.

prestigiu sau fericire tr viald. fie cd este vorba de relatiile sentimenta- regulilor nescrisecare guvemearyi"intime. sfirgegte intr-o funddturtr: aptitudinile emofionale sint meta-abilitdfi.52 Natura inteligqnlei emolionale Ctnd afi degtept e o prostie 53 intotdeauna) intre IQ gi nivelul socio-economic la virsta de pakuzeci gi gapte de ani.. dddea urrnStoarea explicafie: . un set de trdstrturi . Dar ir vreme ce au continuat sd se descurce bine gi la facultate. aga cum vom vedea ir Partea a treia. JgculClasei. ln schimb. precurn matematica sau cititul. cu o inteligenld egal5.de patru ani pentru a intra in Joale copiilor de grddinild 9i ale educatorilor . Karen Arnold.reugit cu bine acolo unde tot ce a fdcut s-a mdsurat ir note.sint in avantaj in domeniu al vielii. si-gistiipineasci obiceiurile mintale care stau la propriei lor productivittrfi.este de un test asupra percepliei sociale. luind note excelente. in schimb. Atunci cffrd gtim despre o persoantr ctr a absolvit o facultate.. profesor de pedagogie la Universitatea din Boston. nu participd intens la joacd gi nu este rdat6in centrul atenFei.a. 6ofisticarea ei nu a fost evidentd pird ce educatoarea lui fudy d-a adunat pe tofi copilagii. Evident c5 ei au avut media cea rnai mare. Cind educatoarea i-a cerut fudy sA ageze fiecare fetifd 9i fiecare blielel in acea parte a tperii in care le place lor cel mai mult si se joace .unii l-ar putea ntrmi caracter .nesuferifi" inteligen..Pentru un observatorinfiimpldtor. Viala emolionali este o dominanti care poate fi.ta emofionaltr oferd o altl falet5 la locul munc6.Cred cd am descoperit persoanele <ascultltoar€> cafe gtiu str reugeascdin acest sistem. Atunci cind i s-a cerut str agezefiecarebtrietel 9i Iui Judy dezvdluie faptul cI ea d'efine o harti soperfectd a grupei sale de la gridinild 9i un nivel de perceppentru o fetild de patru ani. pentru ctr gcolile noastre 9i cultura noastrtr se concentreazd.sau pentru ocaziile .ta ionali gi duc bdtdlii inteme hfungs5-9isaboteze capacitatea ls€concentraasulra muncii gi asupra unei gindiri clare.eare conteazd imens in destinul nostru perscinal.tot mai mult pe cunoastere. cei carenu-gi pot controla Via. de a-gi stdpini emoliile gi de a se furlelege cu ceilalfi a fost factorul de diferenliere cel mai important'.:cedetermind cit de bine putem folosi talentele pe care le avem.m.un fel de casda pdpugilorcarecopiazd I de grddinild 9i unde aparfigurine caretr loc de cap aumici nre fetitd alituri de cei cu care le place cel mai mult sI se joafudy a dovedit cd ii poate gisi pe cei mai buni prieteni ai fie- cel cu cuburi g. inclusiv inteligenfa pur5. efectuat asupra a 81 de absolvenfi ai promofiei 1981 ai liceelor din Illinois. Acestea sint capacicare ulterior ir viald ii vor permite lui ]udy sX devind o ve- . Un IQ ridicat nu este o garanlie de prosperitate. Cei careau capacitdliemole bine dezvoltate au gi mai multe ganse sd fie mutlumili in gi eficienli. cam pinl la treizeci de ani rul au ajuns sI atingi decit un nivel mediu de reugitd.coltul ar- Clasei. in weme ce o altd persoand..noi to!i. micula Judy de patru anipoate pdrea o fiinf5 izolatd prinke colegii ei de joactr mai soili. doar unul din patru se afla la cel mai inalt nivel in profesia pe care gi-o alesesegi mulli nu se descurcasertrprea grozav. ignorind inteligenla emofionali. Existd gi o gluml pe care o spun copiii: .Cum va fi strigat peste cincisprezece ani nesufe- tl de acum?" Rispunsul: u$efu"'. .Iudy a ftrcut-o cu o acuratele inari... Mdsura in care cineva abordeaztr aceste competmte este de o importanld majord pentru infelegerea faptului cI o persoanA poate reugi fur viafi. capacitatea de a stdpini tehnica este categoric importantd. Dovezile aratd care se descurci din punct de vedere emolional igi cunosc ai igi stiptnesc bine sentimentele gi care deslugesc rdeazd eficient sentimentele celorlalfi .d. unul dintre cercetdtorii care au urmdrit destinul absolvenfilor. IIN ALT FELDE INTELIGENTA . tn societatea noastrtr bazatd. Desigur cd exist5 multe cdi spre reugita in viald gi multe domenii in care celelalte aptitudini sint rtrsplitite. Absolvenlii se zbat la fel ca. gtim doar cd a.cu care te itrtilnegti la nivelul vicisitudinilor viefii.fie de respectarea tbugita in politica organizatoricd. asupia capacittrlilor de ftrvdfdturd. Ea std deoparte. La zeceani dupd absolvirea liceului. Dar chiar gi in ce-i privegte . Sd ne aplecim insd gi asupra datelor unui studiu in burs. gestionatd cu mai mult sau mai pulin talent 9i care presupune un set unic de competenle. este un fin observator al sociale din grldinila ei gi poate este chiar cea mai sofisdintre copii atunci cind este vorba sd arializeze felul cum ceilal!i.6 $i aceasta este problema: inteligmla la invi!trturd nu te pregtrtegte pentru viltoarea . nu gtim nimic despre felul in care reacfioneazAla vicisitudinile vie!ii. Dar capacitatea dobinditd in copildrie de a gestiona frustririle.

utrfalete a ceeace Gardner numegte . dar includea gi capacitatea spafiald.urnane merge cu mult dincolo de cei trei & adicl dincolo de limitata impdrlire asupra cdreia gcolile se concentreazd in mod privinfa cuvintelor 9i a cifrelor. Cartea lui Gardner din 1983. inventat chiar iIr vremea aceea de Lewis Terman." . gi capacitdlile. . care Stabilit ce colegiu vom putea urma . a fost un manifest impotrivfle-ului. nu existd un numdr magic referila multiplele talente umane. in intuiliile lui Sigmund Freud sau. li evalulm pe toli conform unor standarde extrem de inguste ale succesului. Acest tradilional. careili deterd viitorul.coala devine un factor important gi ir . Spiritul vizionar gi cdlduzitor al Proiectului Spectrum_este Howard Gardner. mi-a spus Gardner. Existd sute gi sute de modalit5li de a reuqi 9i capacitili total diferite ce pot ajuta la asta. ci un spectru larg de inteenle cu gapte posibilitdfi. .. cind doud milioane de americani au fost alegi prin intelmediul primului test in scris. psiholog la Harvard School of EducationT.tilor .. Proiectul Spectrum recunoagteci repertoriul capacitd. tncurajindu-i pe copii sX-gidezvolte o intreagd gam5 a capacitdlilor de care va depinde reugita lor sau incurajindu-i doar sd le foloseascdpentru a se implini in indiferent ce ar face. gi talentul muzical lui Mozart sau YoYo Ma. Cardner si lpa sa de cercetdtori au extins cele gapte posibilitdli la douAi de tipuri de inteligenli. de abilitatea fu:r proiect scoatein evidenli faphrl cd talente precum cel al lui ]udy . inteligenla ver{ 9i logica matematicd.sint extrem de importante.cahteli in abordarea oamenilor" . un psiholog de la Stanford.felul de a gindi la nivelul IQ-ului": . capacitatea de a cultiva relaliile gi de a pdstra prieteaceea de a rezolva conflictele si de a face analize sociale...de la vinzdri la management gi diplomalie.. iar educalia trebuie sd le hrtrneasci in loc sd le ignore sau si le frustreze. care au fost etichetate de Gardner drept . In schimb. Lista lui includea gi cele doud tipuri inteligenfi standard.care a avut un mare imp act. iar testul nu spune altceva decit dafaci sau nu parte dintre cei degtepfi. Inteligenla interpersonald. Cuv?ntul operativ irr privinla irfteligenlelor este multiplu: delul lui Gardner merge mult mai departe decit conceptul ndardde IQ.si. ne lirgim noliunea'de spectru al talentelor.54 Natura inteligenlei emoliorfrIe Ctnd a fi degtept e o prostie 55 detd in orice domeniu in care sfultnecesare. care ne-au implrlit intre cei care au fost indreptali k gcoli tehnice gi facultate gi pinl la cele preuniversitare. cum ar fi cele ale unui mareterapeut Carl Rogers sau ale unui lider mondial precum Mirtin King. de a fostimpirliti in patru capacit5fi distincte:spiritul de tcere.intrapsihice".predarea" capacitililor de a se descurca in viafd."sBiheinleles ci Gardner vede cel mai bine limitele vechii gindiri asupra inteligenlei. o programd de invd!5mint la nivel internalional pentru descoperirea diverselor tipuri de inteligen!5. Completind aceastdlist5. Nu putem prea mult situafia.. Gardner recunoagte cX cifra gapte este una arbitrard in prifa tipurilorde inteligenfX.sebazeazdpe o nofiullmitati a inteligenlei.. ea opunea ideea cX nu existd un singur tip monolitic de inteligencare si stea la baza reugitei in viafd. Cea mai importanti contribulie 9i unica pe clre educalia o poate aduce la dezvoltarea copilului este sd fl ajute sd se indrepte spre un domeniu in care talentele sale si fie cit mai in favoarea lui. pe o parte. ca factor singular gi invariabil. Testul de admitere la fa- te Sebazeaztr pe un singur tip de aptitudine.o perceplie a socialului .inteligenfele perionale... Ir. Am pierdut complet din vedere acestlucru.. aga s-au ndscut. am suPus Pe loatd lumea unei educalii conform ctrreia nu pofi reugi altceva decit sd fii profesor universitar. mai pulin eviir mulfumirea interioard ce se poate obline atunci cind cireugegte si fie in aconCcu adevdratele lui sentimente.acegti fie cd sint degtepfi sau nu. de esenlialX ir cazul unui artist plastic sau al unui arhig geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizicb gi in graMarthei Graham sau a lui Magic Johnson. in care sd fie mu$umit 9i competent.: interpersonale.. Acest lucru a durat decenii. apar cele .de la cele de fFcitate. El recunoagte cd care ne-au tira4izat cit arn fost la scoali .care pot apdrea.A sosit timpul". Acest talent strtrlucit al lui judy in domeniul social a fost remarcat atit de timpuriu gi datoriti faptului cd ea a invSlat la grddinila Eliot-Pearson din campusul Universitdlii Tufts. Ar trebui si petrecem mult mai pulin timp pentru a-i inregimenta pe copii 9i mult mai mult ajutindu-i sX-giidentifice talentele date de Dumnezeu 9i sd 9i le cultive. care este desprinstr de adevdratele ca$tl!i 9i abilitXli ce conteazd in viali peste gi dincolo de Ie.Frames Mind (Cadreleminfii). . La un moment dat. respectiv cel al invfi5rii. unde a fost aplicat Proiectul Spectrum. Aceastd modalitate de gindire a pus stdpirire pe etatea noastrd. El subliniazi faptul ci epoca de glorie a IQ-ului a inceput itr perioada primului rdzboi mondial.

56

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptepte o prostie

57

adici aceeain care fudy excela la doar patru ani. Acest punct de vedere care prezintd multele falete ale inteligenlei oferd o imagine mai ampl5 asupra capacitdfii copilului gi asupra potenfialului stru pentru reugit5 decit IQ-ul standard. Atunci cind elevii Programului Spectrum au fost evaluagi conform Scalei de Inteligenld Stanford-Binet - cirdva, standardul de aur al testelor IQ - gi, din nou, conform unui set de intrebXri ce urmdrea str mdsoare spectrul de inteligenle aga cum le definise Gardne{, nu au existat legituri semnificative intre rezultatele copiilor la cele doud testee.Cei cinci copii cu cel mai mare IQ (intre 125 9i 133) au dezviluit diverse profiluri ir raport cu cele zece trdslturi importante misurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre cei cinci copii ,,cei mai degtepli", conform testelor IQ, unul era foarte bun in trei domenii, trei in doud 9i cel de-al cincilea coresPundea doar uneia dintre tris5turile importante ale Spectrum. Aceste puncte tari erau impdrlite astfel patru dintre punctele tari ale acestor copii erau plasate irn domeniul muzical, doud in domeniul artelor vizuale gi unul in inlelegerea sociali, unul in logictr 9i doud in limbaj. Nici unul dintre ceipinci copii cu IQ-uri mari nu erau ,,tari" in ce privegte migcareaTizicd, cifrele sau tehnica; migcarea fizicd 9i cifrele erau chiar punctele slabe in cazul a doi dintre cei cinci. Concluzia lui Gardner a fost ci: ,,scala de inteligenld Stanford-Binet nu putea prezice reugita la nivelul activit5lilor Spectrum." Pe de alti parte, rezultatele la Spectrum le-au dat pirinlilor 9i profesorilor un indiciu clar referitor la domeniile fali de care copiii vor arlta un interes spontan gi in care se vor descurca indeajuns de bine, incit sd dezvolte o pasiune care intr-o buntr zi sI ajungd dincolo de pricepere, ctrtre mdiestrie. Gindirea lui Gardner referitoare la multiplicitatea inteligencontinui sd se desfdgoare.La zeceani dupi publicarea teoriei lei sale, Gardner a oferit aceste rezumdri pentru inteligenlele personale: de a-i inlelege pe ceilalfi: estecapacitatea Inteligenla interpersonald cum se poate cooperacu ei. ce anumeii motiveazi, cum lucreazd, Agenfii de vinziri, politicienii, profesorii, medicii de clinicd 9i liderii ieligiogi cu o influenli clari cel mai adeseasint indivizi cu un grad ridicat de inteligenli interpersonald.Inte[genta intrapersonacorelat{,orientatdspre interior. Esteaceaca1i... esteo capacitate pacitatede a iorma un model plin de acuratele9i de veridicitatea sinelui 9i de a fi in staresdfolosegtiacestmodel Pentru a ailiona eftcientin viatd.lo

Intr-o altAinterpretare, Gardnerobserva ci miezul inteligenpresupune,,capacit5file de a discernegi de a tei interpersonale rdspundein modul cel mai nimerit la st5rile, temperamentele, motivaliile gi dorinlele altora". La inteligenla intrapersonali, cheia cunoagteriide sine, el mai include ,,accesul la propriile Fentimente,capacitateade a discerne intre ele gi de a le stipini h cilduzirea comportamentului"ll. SPOCKVS.DATA: ATUNCI

cf^rDcrrNoAtrEREA Nu ESTE DE4 rNs
Exist5 o dimensiune a inteligenlei personaleindelung scoaedin evidenfd,dar pulin explorati in studiile lui Gardner:rolul Tmofiilor. Asta sedatoreaztrpoate gi faptului cd, agacum imi sugeraGardner,lucrdrilesalesint determinate profund de un model al minlii cognitiv-gtiinfific.Astfel, punctul stru de vedere Bsuprainteligenlelor pune accentul pe cognitiv -tnfelegerea de tine gi a altora in ce privegte motivafiile, obiceiurile de munci gi folosirea acestorinformafii in conducereapropriei vieli 9i pentru a te ftrlelegecu ceilalfi. Dar ca gi in cazui domeniului chineslpzic, unde excelenlafizicd se manifesti nonverbal, domeniul gmoJiilorseextinde la rindul s5u,dincolo de limbaj gi de cogpitiv. ; Degi se acordtrun spafiu amplu descrierilorintetigentelor personale din perspectiva rolului pe careacestea iljoaci la nivelul gi lmoliilor al sttrpiniriilor, Gardnergi cei careau lucrat cu el nu gu urmiritin detaliurolul sentimentuluiincazul acestor inteligenasupracunogtinlelordespre sentiment. AceasS, concentrindu-se poateneintenfionattr lasdneexplorat vastul ocean ftr concentrare d emofiilor, care fac ca viala interioar5 gi relafiile str fie atit de
de constringtrtodre gi adeseafircurcate. De asemenea,

hsd loc descoperirilor atit in sensul in care existtrinteligen!tr in fiFolii, dar gi tr sensulin careinteligenla poate fi datil enofiilor. Accentul pus de Gardner pe elementelecognitive la nivelul
lelor personale reflectd zeitgeist-ul psihologiei care i-a

t punctelede vedere.Accentulexagerat pe carepsihologia
p-une pe cunoattere chiar gi in domeniul emoliilor este in part datorat unor capricii din istoria acesteigtiinfe. Pe la iumitltea secol, psihologia la nivel universitar a fost dominati de viorigti, duBd modelul lui B. F. Skinner, care considera cd comportafirentul poate fi perceput obiectiv din exterior 9i, prin grmare, poate fi studiat cu acuratefe gtiinfificd. Behaviorig-

58

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptept e o prostie

59

tii au reglementat toatd viala interioard, inclusiv emofiile, care nu era la indemitra gtiinlei. Apoi la sfirgitul anilor L960,a apdrut ,,revolufia cognitivtr", accentul in psihologie indreptindu-se asuPra registrelor minta}e, al stocdrii de informafii gi al naturii inteligenlei. In continuare ins[ emoliile nu puteau fi abordate. Teoria tradilionalI accePtatl de savanfii cognitivigti considera inteligenfa ca fiind rezultanta unui proces la rece al faptelor. Totul este hiper-rafional, precum Mr Spock dtn Star Trek, arhetrpul octelilor informafionali lipsili de orice fel de sentimente 9i care trtrupeazi ideea ci emoliile nu au ce cduta la nivelul inteligenlei, ele doar stricind imaginea unei vieli mintale. Savanlii cognitivigti care au imbr6li9at acest punct de vedere au fost sedugi de calculator ca model operativ al minlii, uitind cd in realitate materia creierului este scXldatd intr-o budinci dezordonatd pulsind de produse neurochimice gi nu se apropie in nici un fel de siliciul ordonat gi aseptic din care a lignit metafora cdlduzitoare pentru minte. Modelele predominante care circuli printre savanlii cognitivigti referitor la felul in care mintea proceseaztrinformalia au fost lipsite de recunoagterea faptului ctr ralionalitatea este ghidatd - 9i poate fi biruitd - de sentimente. Modelul cognitiv este in acest sens'o privire sirlcittr a minfii, adicd una care nu reugegtesd explice Sturm und Drang'ul sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a rlmine la aceastl viziune, savanlii cognitivigti au fost hevoifi, ei in9i9i, sf, ignore relevanfa pentru modelele minlii create de ei a sPeranlelor personale gi a temerilor, a neinlelegerilor in cisnicie sau a invidiilor profesionale - ei au indeptrrtat sentimentele care dau savoare vielii dar 9i momentele de criztr gi care, in fiecare clipd, influenfeazd exact iir mdsura in care (cit de bine sau cit de slab) sint prelucrate informaliile. Versiunea gtiinlificl unilaterali conform cdreia ar exista o care a clliuzit ultimii via!6 mintali fdri influenle emolionale optzeci de ani de cercettrri asuPra inteligenlei - se schimbi treptat, pe misurd ce psihologia a inceput sX recunoascl rolul esenfial al sentimentelor in gindirg. Precurh personajul Data din Star Tiek:generaliaurmdtoare,psihologia incepe sd aprecieze puterea gi virtulile emoliilor la nivelul vielii mintale, dar 9i primejdiile pe care le reprezinti. La urma urmei, a9acum vede Data lucrurile (spre marea lui mirare, in mXsura in care poate simli a9a ceva), logica lui rece nu reugegtesI glseascd solulii umane'Urfla'

ul nostru este cel mai evident la nivelul sentimentelor. Datncearcd sd simt5, dindu-gi seama cd rateazd,ceva esenlial. El a p.rietenie 9i loialitate; precum Omul de Tinichea dnVrdjitodin Oz,lui ii lipsegte o inimd. Lipsindu-i simpl liric ce insosentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu o mare rzitate tehnicd, dar fird a trdi pasiunea. Lec,tia dupd care tinjegte sint tocmai valorile mai inalte, cele ale sufletului ic - credinfa, speranfa, devotamenful, iubirea -, care cu desdvirgire unui punct de vedere rece, strict cognitiv.

imbogdfesc;un model mintal care le ignortr este unul Atunci cind l-am trtrebat pe Gardner despre accentulpe catlpune pe gtrdurile asuprasmtirrrentelor siu pe metacunoagmai mult decit pe emolii insele, el a recunoscutctr a avut
sd abordeze inteligenla din perspectivi cognitivtr, dar r spus totodatd: ,,Cind am scris prima dat5.despre inteligenpersonale, de fapt aorbeamdespre emofii, in special potrivit mele de inteligenld intrapersonald - una dintre compofiind acordarea din punct de vedere emofional cu'sine. sentimentelor viscerale sint cele care devin esenliale inteligenta interpersonald. Dar atunci cind a fost dezvolin,practicd, teoria multitudinii inteligenlelor a evoluat, conmai mult pe metacunoagterel'7 adiia pe congtienprocesului mintal al cuiva - ,,gi mai pulin asupra irtregame a capacitdlilor emolionale." Chiar 9i aga,Gardner apreciazd importanla cruciald a acestor itdli emolionale gi relalionale aflate labaza vielii. El sublicd: ,,Mulfi dintre cei care au un IQ de L60 lucreazd pentru

cu un IQ de 10Oin cazul in care cei dintii au o slabtrintelitd intrapersonald,iar a celor din urmtr esteridicat5. ln lumea
.nu existd o inteligenld mai importantii decit cea interperDacf, n-o ai, nu vei gti cu cine sd te cdsdtoregti, ce slujbd iei g.a.rn.d.tebuie sd ne formdm copiii la nivelul inteligenpersonale ircd din 9coli."

EMOVILE POT Ft INTELIGENTE? . , Pe4tru o infelegeremai complettr a felului fir cares-ar putea
asemenea pregdtiri la nivelul copiilor, trebuie si ne oprim gi altor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner - cel mai

ru fiind psihologul de la Yale,Belefg4lgv_Cy carea reugit sd

60

Natura inteligenlei emolionale

Ctnd afi deptept e o prostie

6l

prezinte in detaliu felurile tr care putem da inteligen!tr emofiilor noastrel2. Acest efort nu este unul nou; de-a lungul anilor, chiar gi cei mai invergunafi teoreticieni ai IQ-ului au ircercat uneori sI aducX emofiile in zona inteligenfei, flrd a socoti cd intre ,,emofie" gi ,,inteligenld" existl o contradicfie inerentl in termeni. Astfel E.L. Thorndiken un eminent psiholog care a avut la rindul s5u un cuvftrt de spus in popularizarea noliunii de IQ in anii 1920 gi 1930,propunea intr-un articol dinHarper's Mngazine ideea cd un anumit aspect al inteligenlei emolionale, inteligenla ,,sociald" - car€ este capacitatea de a-i irlelege pe ieilalfi ,,9i de a acliona cu inlelepciune in relaliile interumane" - este ir sine un aspect al IQ-ului unei persoane. Alli psihologi ai vremii au acordat o conotalie mai cinicd inteligenlei sociale, considerind-o capacitatea de a-i manipula pe ceilalfl - de a-i determina sd factr ceeace vrem, indiferent dacl sint cu adevdrat dispugi sau nu. Dar nici una dintre acesteconceptualizdri ale inteligenlei sociale nu i-a influenlat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in 1960,a apdrut un manual de o mare importan!5, care cuprindea teste de inteligenlX ce declarau inteligenla socialtr drept un concept,,inutil". Dar inteligenfa personalS nu poate fi ignoratd tocmai pentru ctr are o laturd inttritivtr gi una de bun sim!. De exemplu, cind Robert Stemberg, alt psiholog d9 la Yale, le-a cerut oamenilor sd descrie o,,persoantr inteligentS", capacitSlile de a se descurca in practicd se numdrau printre prindipalele trdstrturi incluse pe listd. Studiul mai sistematic al lui Sternberg l-a fdcut sd revintr Ia o concluzie a lui Thorndike: anume cX inteligenla sociald eSte altceva decit inteligenla academictr gi cd este o parte extrem de importanttr in a-i face pe oameni si reacfioneze bine in situaliile practice cu care sint confruntali fur viaftr. Printre inteligenlele practice care sirt, de exemplu, foarte apreciate la locul de munctr, se numdrd gi acea sensibilitate care le permite managerilor eficienli sX intuiasci mesajele implicitel3. in ultimii ani, un ttumhr tot mai mare de psihologi au ajuns la concluzii similare, fiind de acord cu Gardneq,gi anume cX vechiul concept de IQ, care se concentreazd pe lingvisticd 9i matematici 9i care reprezenta un factor predictiv al succesului la gcoali sau ca profesor, fir cazul in care testul IQ era trecut cu bine, s-a dovedit cd este din ce in ce mai ineficieirt, pe mXsurd ce viala igi continud cursul dincolo de porlile instituliilor de invS: limint. Acegti psihologi - printre care se numdrl gi Sternberg

rlovey - au ircercat sd-gi formeze o imagine mai largd asuinteligenfei, reinventind-o la nivelul necesitSlilor pentru refurviald. Pe aceastdlinie se ajunge din nou la aprecierea la valoare a inteligenfei ,,personale" sau emofionale. Salovey include inteligenlele personale ale lui Gardner in defia de bazd pe care a dat-o inteligenlei emofionale, extinzind capacitdli la cinci domenii principalela:

personale. emoliilor C,@ oCtfrioagterea unui sentimentatuncictndel apare - estepiatra de hoagterea
. Aga cum vom emo in Capi[, capacitatea de a supraveghea sentimentele d_e la un Ino-

de o imp;rtmre !q e!tu!-egte

o'rntelesere de srne.

rva

noastrli-iEntimenta ne lasa
i ai existenlei personale, avind un sim! mai sigur asupra in care reaclioneazi tr privinfa deciziilor pelsonale de -

cu carese cdsetoresc pirl la slujbape caregi-oiau.

',scutura

incapacittrlii de a avea acestecalittrli emofionale mentale.C-e-tg1lg"nU*l91r9'.e--q9s-4..pS-l!4phSe-s-c

5 va examina capacitatea de a ne calma, de anxietate, de depresie gi.de irascibilitate - gi

fie !gsE9_fslj11q!!ee tientiza$i-sepesilelgl de,a-S9r!-sllglqgnf

tltg!"eers"Blgllqu.dSZag]1glri turvremeceace*i*dippsrari,
care exceleazdin aceastddireclie se pot reechilibra mult mai fir urma obstacolelor 9i a necazurilor din via!5..

il Motiaarmdesine. Aqacrun vom artrtain Capitolul 6, punerea in serviciul unui scop este absolut eseirlial pentru a-i
atenfia cuvenitd, pentru motivarea de sine, pentru stdpi,gi creativitate. Autocontrolul emolional - aminarea recom-

5lgqline_btg.$F$llilor'-3stalab.azarsugltelorde

elul. Capacitatea de a h ,,pe faz6" duce la performanle iegicomun in toate domeniile. Cei care au aceastd capacitate

tendingastrfie mult mai productivi 9i mai eficienli in tot ceea &ttreprind. ':Recrnwtereaemoliilortn ceilalfi.Empati4 o alti capacitate pe baza congtientizdrii de sine emofionale, este tl se clddegte
mentul ,,capacitdlii de inlelegere a celorlalli". Capitolul 7 investiga rXddcinile empatiei, costul social al surzeniei emogi motivele care duc de la empatie la altruism. Cei care

62

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi degtept e o prostie

69

sint empatici sint mai atenli la semnalele sociale subtile ce indicd de ce au nevoie sau ce vor ceilalfi. Aceasta ii face sd fie mult mai potrivili pentru profesiunile care presupun grijafalE de ceilalgi, cum ar fi profesorii, agenfii de vinztrri sau cei din domeniul managementului. 5, ,Maneatarea relafiilor. Arta de a stabili relafii inseamni in mare parte capagitatea de a gestiona emofiile celorlalli. Capitolul S se ocupd de competenla sociald, dar 9i de incompetenla la acest nivel gi de capacitXfile specifice imphcate. Acestea sfurtcapacitdfile care contribuie la o rnare popularitate, la spiritul de conducere gi la eficimld in relafiile interpersonale. Cei care exceleazd fir aceste abilitdli se deFcurcX bine in tot ceea ce irseamnd interacliunea pozitivi cu ceilalli; acegtia sitrt adevdrate vedete pe plan social. Evident cd oamenii au capacittrli diferite in fiecare dintre aceste direcfii; unii dintre noi, si zicern, igi pot stdpini mai bine propria nelinigte, dar sint relativ incapabili si calmeze pe altcineva la suptrrare. Baza nivelului capacitdlii noastre este fdrd indoiald determinatd neuronal, dar aga cum vom vedea, creierul este extrem de plastic, invtrfnd mereir. Lipsurile la nivelul capacittrlilor emolionale pot fi remediate: agadar, in mare mdsurtr, in toate aceste direcfii conteazd obiceiurile gi reacfiile, carb, atunci cirrd se face eforhrl cuvenit, pot fi imbunltdfite.

cuiva in funclie de expresia fefei, aga cum este ea inregistra'Bdzicem, pe o caseti video. Totugi,.folosind o anumitd misuceeace el numegte ,Blasticitatea eului", ceeace este siinteligenlei emolionale (incluzind principalele competenaociale 9i emofionale), ]ack Block, psiholog la Universitatea din Califomia, a fdcut o comparalie intre doutr tipuri

tic pure: cei cu un IQ mareversuscei cu aptitudini emoliomarirs.Diferenlelesint griitoare.
Tipul pur de IQ mare (asta inseamnd ltrsarea la o parte a in-

emofionale) este o caricaturtra ittebcfualului care se
adapta la nivel mintal, dar este incapabiFsdse adapteze la personaltr. Profilurile difertr ugor de la bXrbali la femei. I cu un IQ mare - nu e nici o surprizd - dovedegte o gami de interese intelectuale 9i de capacitili in aceastddi. El este o persoand ambilioasd 9i productiv6,, previzibild,,

toare 9i netulburatd de ingrijortrri in ceeace-l privegte.

tendinla de a fi critic ai condescendent, greu de mul;umit 9i cu probleme sexuale, inclusiv la nivelul experienfei seninexpresiv gi detagat, prevenitor 9i rece emofional. Prin cei care au o inteligen!5 emolionald ridicatd sint echilidin puntt de vedere social, simpatici gi veseli, nu cad pra,femerilor gi trgrijorlrilor care sd-i macine, Au o mafe eapaci-

rQ-uL;"*i,iff#[tR{"!IaNALA:
IQ-ul gi inteligenla emof,onali nu sint competenfe.contradicintelectul cu torii, ci mai degrabtrseparate.Cu tolii amestecXm acuitateaemofionald. Cei careau un IQ ridicat, dar o inteligen!X emolionaldscizutd (sauun IQ scdzutgi ointeligenld emofionald ridicatX) sint, ir ciuda stereotipurilor, relativ pufini. lntr-adevdr, existi o oarecarecorelareintre IQ gi anumite aspecteale inteligenlei emolionale - degi suficient de ingustd pentru a face clar faptul ci, in mare mdsurd, sint entittrli independente. Spredeosebirede testeleIQ familiare, nu existtrdeocamdatX inteligenlei emolionale" gi nici un test caresdstabileascd ,,6;corul s-ar putea sdnici nu existevreodatl. Degi existtrample studii referitoare la fiecarecomponentl in'parte, unele, cum ar fi empatia, sint mai bine testateprin mostrele abilitllii propriu-zise ale uriei persoane- de exemplu, punirad-ostrdetermine sentimen-

in relaliile lor. Viala lor emolionali este bogati 9i nor; ei se simt bine cu ei insigi gi cu ceilalli gi cu universul soln care trdiesc, Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de agteptat, ircredere insint fluente ilr exprimarea gindurilor, apreciazl chesintelectuale gi au o larga gamd de interese intelectuale gi De asemenea, au tendinla sd fie introspective, pradd negi lucrurilor care le macind, sentimentului de vinovilie sX-gi exprime minia deschis (chiar daci o fac indirect). Femeile inteligente din punct de vedere emolional, din con, au tendinla de a fi categorice, de a-gi exprima sentimentele d direct 9i de 4 alEeao pdr€re pozitivd despre ele insele; are un sens p-entru ele. Ca gi beiba.Ei, ele sint simpatice 9i igi exprimi sentimentele in mod potrivit (9i nu iegiri pe care si le regrete ulterior); se adapteizd bine stre. lnclinalia spre viala sociald le face sd stabileascd cu ustrnoi relafii; se simt destul de bine cu sine qi strt vesele,

de a sededicatryp ;i suflet oamenilor9i cauzelctlot, de a-gi na rtrspunderi;i de a aveaun profil etic; sint inlelegdtori9i

fur mod separat. pentrucongtientizarea emoliilor. in teacd. Psihologii folosesc un tertnen destul de ponderat. ar putea pirea cd sentimentele noastre evidente.. esterairJl". mintea constapi investigheazi experienla in sine.r nntrrai gi iad.a fdcut o plecdciune9i i-a mulgumit ctrluglrului ci luminat." calm cdlugdrul. gi. o gindire mai atentd ne amintegte insd cd am trecu vederea ceea ce am simfit cu adevirat in legdturl cu un lucru sau cI am reactionat tirziu fald de acestesentimenaflate in joc.. r . ale calitifilor fiecdruia..Uluit strconsesteiadul". Pind la un anumit punct. prin urmare. de gindire.a bdgat ij. ln cadrul acestei congtientiziri autoreflexive. pentru a se referi la congtientizarea acestui proin sensul unei atenfii prefer termenul cangtientizare-de-sine. pe tine Cunoagte-te insuti O veche povestejaponeztrvorbegtedespre un rdzboinic saai care l-a provocat pe un maestru Zen sd ii explice ce in. Ctrlugdrul instr i-a rdspunscu dispre!: . 9i metadispozifie. acesteportrete se contopesc.a spuscdlugtrrul. inteligenfa emofionald adaugf mult mai multe calitdli care ne determini str fim cu adevdrat oameni. manente acordate stdrilor interioarei. Dar ele oferd o privire instructivd referitoare la fiecare din aceste dimensiuni.64 N atur a in t eligenl ei emol ion aIe spontane 9i deschise la experienle senzuale. $i totugi.Egtiun i cofan ... lndemnul Socrate: .i ia din teactrgi a zbieral . orice om are o inteligenfd cognitivi 9i una emofional[.Cunoagte-te pe tine insufi" face referire tocrrrai la ce este esenlial in inteligenla emofionalS: congtientizarea iilor sentimente fir momentul in care ele apar. rareori sint nelinistite ori se simt vinovate sau se frtrmfirtd pentru ceva. . a rtrspuns . Sigur ctr acesteportrete sint extremele -in fiecare dintre noi existtr un amestec de IQ gi inteligen!5 emolionald la anumite niveluri. a scosi putea omori pentru obrtrzni.n-are rost str-mi pierd vremea cu unul ca tine!" i Simlindu-se ofensat. iLa o primi privire.lar acesta Congtientizarea brusctr de cdtre samurai a stirii agitate in cage afla ilustreazd diferenla covirgitoare intre a fi cuprins de un ntiment 9i a deveni congtient ctr poli fi inghilit de el. Spre deosebire de femeile doar cu un IQ ridicat.Acesta realitatea in spusele maestrului care igi indreptase atenlia miniei ce-l cuprinsese. samuraiul s-a linigtit.Te-ag asta. samuraiul s-a infuriat cumplit. inclusiv emoliile2. dintre cele doutr.

inteligenla ii ajutd sd-9i stdpineascd emofiile.Inceteaz1t" unui copil a cdrui superare determinat s5-9i loveascdprietenul de joac5. in toiul. nu mediteazd la asta fur toate felurile.meta": planind deasupra san dedesubtul fluxului principal. ci gi pe aceeade a incerca sd-fi treacd. iar pentru autocongtientizare mai restrictivi.Unii psihanaligti ii mai spun gi .ln care ele apar ii face pe oamenii care procedeazi astfel sd aibl o viziune sofisticatd asupra vielii lor emolionale.qOnalitate: sint persoane autonome gi sigure pe limitele lor.congtienfi atit de dispozilia in care sintem. Cind sint prost dispugi. a formulat teoria inteligenlei emofionales.atenlie egal flotantd" gi pe care o recomanda psihanaligtilor.Dar btl-a furat juciria!" .Sentimentul pe care il triiesc este unul de minie" chiar in momentul in care el te cuprinde. vorbind despre ea ca fiind o simfire . Din punctul de vedere al mecanicii neurale a congtientizdrii. congtient fatd de ceea ce se intimpld mai degrabE decit a fi preluat 9i pierdut ir acel flux. Claritatea referitoare la emolii poate da nagtere altor tr5sdturi de peri. Dar Mayer ci aceastl sensibilitate poate la rindul sdu si fie mai calmd.aavea o privire pozitivd asupra viefii. un canal paralel al congtientizdrii.Existd oameni care adesease simt cupringi de r. autocongtientizarea inseamnd sd fim . ln cel mai rf. se manifestd doar printr-o ugoard distanlare fatl de experienla respectiv5.Autolongtientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor " ptrtimage sau de antipatie:inlelegerea faptului cX.. putem opri lovidar minia lui va continua sd clocoteascd. Este. mai ales in zona limbajului. al unor emolii turbulente. cit gi de gindurile pe care le avem despre aceastd dispozilie".. acesta fiind primul pas in cigtigarea unui anumit control. totugi. O asemenea constientizare de sine pare sI necesite un neocortex activat. Pe scurt.ca reaclie la ceva foarte suDegi existd o distinclie logici intre a fi congtient de sentimengi a acliona pentru a le schimba..u caz. acordat spre a identifica gi a numi emofiile stirnite. gindurile tipice prin care se exprimd aqtocongtienemolionald le includ pe acestea:."+ in cel mai bun caz.gi minia continud sd-l stdpineascd. recunoagtereeste insd distinctd de eforturile fdcute pena ne impiedica si acliondm conform unui irnpuls emotional.. . aceasti subtili deplasare la nivelul mintalului se presupune cd semnalizeazi cd. dupd cum spune ]ohn Mayer.un observator spectral care nu impdrtdgegte demenla dublului sdu gi deci este capabil de o curiozitate lipsiti de patimd in momentele in care camaradul s5u se zbate. €moliile lor gi nu se simt in stare sd scape de ele. de parcd dispozi$ile ar fi preluat controlul asupra lor. gindesc la ceva frumos ca se-mi ridic moralul".Gindurile copilUlui sirt incS fixate pe ceea ce a declangat supdrarea . Ei sint schimbStori ..Ar trebui sd simt aga". diferenla ftrtre a fi miniat de moarte pe cineva 9i a gindi totugi: . ca 9i cum ar fi vorba despre un martor interesat gi care totugi nu reaclioneazS. au sinitate psihologicd bund 9i tendinla de . Mai degrabd este un mod neutru de a menline reflecfia de sine..66 Natura inteligenlei emolionale Cttnoagte-te pe tine tnsuNi 67 Aceastd calitate a congtientizirii seamdnd cu ceea ce Freud descrie ca . care este . iar proasta dispozifie nu devine o obsesie. de sine poate fi vdzutd ca un fel de atenlie nonvd 9i lipsitd de judecili asupra stdrii interioare.acele circuite neocorticale supravegfeazl activ emofia. de exemplu.Nu te g?ndi la asta acum" .. William Styron pare str fi descris aceastdfacultate a minlii scriind despre depresiile lui profunde. '' . Aceast5 congtientizare a emofiilor este competenla emofionald fundamentald pe care se clddesc celelalte competenle. cum ar fi cea a autocontrolului emofional... Mayer descoperd cd oamenii au tendinla de a aborda stiluri dlferite de a participa sau de a-gi st5pini emo!ii1e6: atocongtientizarea.capacitatea congtientizdrii de sine care ii permite analistului s5-gi supravegheze propriile reaclii la spusele pacientului 9i la procesul de liberd asociere pe care-l lese pacientul3.. Inchiiereatn sine. O asemeneaatentie abordeazi tot ceea ce se intimpld in stare congtienti cu imparlialitate. psiho- la Universitatea din New Hampshire..eul observalsltt ..nu doar opfiuh de a nu acfiona. Congtientizarea de sine nu este o forml de atenlie care sX se lase purtatd la voia intimpldrii de cdtre emolii.. o fua26. Mayer considerd ci din mopractice cele doud merg de obicei min'rd in mind: a recunoago dispozilie incorectd inseamnd sd doregti sd o depdgegti. Pe scurt. Congtientizarea dispoziliilor in momentul r.a unei insoliri de cdtre un al doilea sine . mci cind ii spunem: . aldturi de Peter de la Yale. fiind capabili si iasd mai ugor din aceastdstare. reaclionind exagerat 9i amplificind ceeace este perceput. observarea de sine permite o congtientizare la rece a sentimentelor pasionale sau fulburdtoare. care. care permite o eva: .Ceea ce simt Itte furie" oferdun mai maregrad de libertate.

68

Natura inteligenlei emolionale

Cunoagte-te pe tine tnsuli

69

gi nu foarte congtienfi de propriile sentimente, drept pentru care se pierd ugor in ele, firtr a le putea contempla in perspectivd. Ca urrnare, nu se strdduiesc prea tare sd scape de aceste stdri proaste, avind impresia cd nu delin controlul asupra vielii lor emofionale. Adesea simt cd sint coplegili gi cd au sc5pat emofiile de sub control. o Acceptarea. Degi aceste persoane gtiu adesea foarte exact ceea ce simt, au insd tendinla sI accepte cu ugurin!6 dispoziliile prin care kec, fdri a incerca si le schimbe. ExistX doui ramuri ale tipologiei celor care accepti: cei care de obicei sintbine dispugi, deci nu strt motivali sd-gi schimbe dispozilia ir care se afltr, 9i cei care, in ciuda limpezimii asupra stirilor lor, sitrt irclinali spre stf,ri proaste, pe care le accepttrintr-o atitudine pasivtr, neficind nimic sd le schimbe, in ciuda disconfortului acest model este intilnit mai ales la persoanele deprimate, care se resemneazdin fala disperirii.

asemenea momente nelinigtitoare, incearcd si-gi distragd ntia. Aceste doud reaclii intr-o situalie limiti au consecinle de diferite pentru felul in care oamenii igi experimentea-

propriile reaclii emofionale.Cei care igi creeaztr o stare de ar fi privali de libertateprin insdgifaptul cXtrateazdtotul de atentigi amplifictrfird strwea propriile reaclii* mai ales starea lor e lipsitd de o congtientizare calmtr. Rezultatul ctr emoliile lor par gi mai intense.Existd 9i dintre aceiacare rctr sd-gi distragd atenfia, nebdgindu-gi in seamdpropriile
gi minimalizindu-gi astfel experienta reacliei emofionale, nu chiar gi dimensiunea in sine a reacfiilor. de la aceste extreme, rezultd cd pentru unii congtien-

emofionald este coplegitoare,in vreme ce pentru algii dactr efstd. Si ne gindim la studentul care intr-o searl
ci in cimin a izbucnit un incendiu gi merge str ia un exgi stinge focul. Nimic neobignuit - in afard de faptul ci

P ATIMAFUL'I I]VDIFERENruL Strne imaginem pentruo cliptrci ne afldmintr-un avioncare zboard de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin, dar pe mtrsurtr ce vtr apropiali de Munlii Stincogi, se aude vocea pilotului: ,,Doamnelor gi domnilor, urmeazi nigte turbulenfe. Vd rugtrm sd vtr intoarceli la locurile dvs. 9i sd vtr puneli centurile de siguranli." Apoi avionul intre in zona de turbulenlg care sint mai rele decit tot ce ali intilnit pfurtr acum - avionul este aruncat in sus 9i in jos gi dintr-o parte in cealaltd precum o minge {e phiA purtattr de valuri. Inkebarea este: ce facefi? Sinteli genul de om canese refugiaztr intr-o carte sau intr-o revisttr sau care continui str se uite la un film, adaptindu-se turbulenfelor? Sau sinteli dintre cei care recitesc instrucliunile pentru cazurile disperate sau care le pindesc pe stewardese pentru a vedea dacd dau semne de panicl? Ori sinteli dintre cei care-gi ciulesc urechile spre a auzi dacd e ceva in nereguld cu motoarele? Oricare dintre aceste rdspunsuri vi s-ar pdrea mai firesc, el este un semn asupra felului in care reacfiondm la stres. Scenariul cu avionul face parte dintr-un test psihologic creat de Suzanne Miller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata dacd oamenii au tendinla de a fi vigilenli, preocupindu-se de fiecare detaliu intr-o asemeneasitualie disperatd, sau dacd din contri,

. spre extinctor 9i inapoi el merge normal gi nu aleargtr. ? N-a simlit ctrar fi vreo urgenfi. Itr intimplare mi-a fost povestittr de Edward Dieneq, la Universitateadin lllinois, care a studiat intensitatea oamenii igi trtriescemofiile7.Dintre studiile de cazpe capsiholog le fdcuse,studentul seremarcase prin faptul ci cel mai pufin intens emoliile, din cite persoaneintilnise . Era esenfialmenteo persoantrfdrtr nici un fel de patimi, trece prin via!tr ftrrtr sd simttr mare lucru, chiar gi ir cazul incendiu. Prin contrast,sd ludm gi exemplul unei femei de capdt al spectrului alctrtuit de Diener. Pierzindu-9i t[ pixul preferat a fost distrusl zile intregi. Alttr datd, a fost de impresionattrcitind cd se face o mare vinzare de pantofi redus intr-un magazin costisitor,incit a ltrsat orice altcearuncat in magind gi a condus trei ore pintr la magazinul icago. Diener constati ctrin generalfemeile trdiescatit emoliile pocit 9i pe cele negative mai puternic decit birbalii. Ltrsind
parte diferenlele de sex, viafa emofionali este mai bogatl

cei care observtrmai multe. Sporireasensibilittrfiiemoare drept consecinli pentru aceastd categoriefaptul cI la
micd provocare se dezlinftrie adevlrate furtuni emofioo ahnosfertr de rai sau de iad, in vreme ce ceilalgi, de la exopusd, abia de simt ceva chiar gi in cele mai cumplite im-

70

Natura

inteligenlei

etnolionale

Cunoagte-tepe tine tnsuli

77

OMULFARASENTIMEATIE Gary 9i-a furfuriat logodnica, pe Ellen, pentru cd, d.e9iera un tip ihteligent, atent gi un chirurg care reugise in carierd, nu avea nici un fel de emolii 9i nici un fel de reactie la orice manifestarc sentimentald. Gary putea vorbi strilucit despre gtiinle gi arte, dar cind era vorba de sentimente - chiar gi pentru Ellen amufea. Degi ea se strdduise s5-i stirneascd pasiun-ea,Gary rdmdseseimpasibil gi lipsit de cea mai mici reailie. ,,Eu nu-rni exprim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen l-a trimis cu insistenld. ,,Cind este vorba de viala emofionald',, a mai addugat el, ,,nu gtiu despre ce se vorbesc; n-am sentimentc puternice - nici pozitive, nici negative." Nu doar Ellen era frustratd de rdceala lui Gary: pe m5surd cc i se_ confesa terapeutului, el gi-a dat seama cX este incapabil sI vorbeasci deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai intii, cd nu gtia ce simlea de fapt. Dupd cite igi dddea el searna, nu se miniase, nu se intristase 9i nu se bucurase niciodatds. A9a cum a constatat terapeutul, acest vid emolional i-a fdcut pe_ceiasemeni lui Gary incolori 9i inodori: ,,Ei plictisesc pe toati lumea. De aceeaii gi trimit nevestele la tratament.,, pljtitudi nea emolionald a lui Gary exemplificd ceeace psihiatrii numesc alexitimie, de la grecescul a - care inseamnd ,,lips6',, Iexis, care inseamnd ,,cuvint" gi thymos,care inseamn d ,,emo!ie', . Acegti oameni nu-gi gisesc cuvintele pentru a-9i exprima sentimentele. Intr-adevdr, ei par lipsili de toate sentimentele, degi asta s-ar putea datora mai degrabd incapacitdlii de a-gi exprima emolia decit absenlei totale a emofiei. Aceastd categorie de oameni a fost observate mai ftrtii de psihanalistii care s-au mirat cd existi o categorie de pacienli care nu puteau fi tratali prin nici o metddd, pentru cd nu dddeau sefilne si aibi sentimente, fantezii sau vise colorate - pe scurt, nu dddeau dovadd de o viali emotional5 interioari despre care ar fi putut sXvorbeascie. Tr5siturile cli nice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a descrie sentimentele - ale lor sau ale altora - 9i un vocabular emolional extrem de limitatlO. Mai mult, discem cu greu emoliile intre ele sau de senzaliile trupegti, astfel incit pot povesti cd au nervi la stomac, palpitalii, transpiralii sau ameleli - dar nu-9i dau seama ci de fapt simt o stare de nelinigte. ,,Ei dau impresia cd sint altfel, nigte extrateregtri care au picat de pe o cu totul altd lume gi au fost paragutali in miiloiul

societdli dominate de sentimente", agaii descrie doctorul Sifneos, psihiatrul de la Harvard, care, in 1972, a inventat I de alexitimiell. Alexitimicii pling rareori, dar si cind o se mai opresc. Totugi, sirt foarte incurcali dac5 sint intrece pling. O pacienttr cu alexitimie era atit de supdratd dua vdzut un film cu o femeie ce avea opt copii 9i urma sd de cancer,incit a plins pind ce a adormit. Cind terapeutul lt[gerat cd probabil a intristat-o filmul, fiindci ii amintise de ei mamd care suferea de un cancer ir ultimul stadiu, fea inmdrmurit complet uluiti gi a rdmas fdrX grai. Cind tea intrebat-o apoi ce simte, ea i-a rdspuns ci se simte lrozitor", dar nu gi-a putut clarifica mai mult sentimentele. ad5ugat cI din cind in cind se trezegte plingind, dar nu gtie exact de ce plinge12. este esenla problemei. Alexitimicii nu cd nu ar simfi nimic, dar sint incapabili s5-9i dea seama - gi mai ales 1eexprime - sau sd explice exact ce sentimente au. Le lipsegh mod acut capacitatea fundamentald de a da dovadd de inemolionald, de congtientizare de sine - faptul de a gti ce emolii ne tulburd in interior. Alexitimicii dezmint conceplie a simfului comun potrivit cdreia este mai mult clar ceea ce simlim: ei habar nu au despre ce este vorba. ceva - sau mai precis cineva - ii impresioneazl. intr-atit sd simti ceva, experienfa in sine ii blocheazi gi ii coplegegSeci trebuie evitatd cu orice pre!. Sentimentele ajung la ei, cind ajung, ca o amefitoare nelinigte; sau aga cum spunea care a plirs dupd un film, e vorba despre ceva ,,ingrozi, dar pe care nu-l poate explica, precizind cefel deingrozitor. Aceastd confuzie fundamentalS in privinla sentimentelor pad ducd adesea la vagi probleme medicale, atunci cind realaceste senzalii de disperare emolionalX sint trXite; acest este cunoscut in psihiatrie sub numele de somatizarc re emolional6 poate fi confundatd cu una fizicl (9i este dide o boali psihosomatic5, in cazul cireia problemele emoduc la complicalii realmente de ordin medical).Intr-ade,mare parte din interesul psihiatrilor fald de alexitimici este de a-i deosebi de cei care vin la doctor pentru a cere ajutor deosebire de cei care cad pradd uflei obsesii sterpe de a g5diagnostic medical gi un tratament pentru ceea ce este de o problemd emolionalh.

72

Natura inteligenfei emolionale

Cunoapte-te pe tine insuli

73

In vreme ce nimeni nu poate spune ince precis ce anume produce alexitimia, dr. Sifneos propune ca explicafie o deconectare intre sistemul limbic Ai neocortex, in special de centrii vor. birii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce am aflat desprc creierul emolional. Pacienlii cu atacuri grave de apoplexie laiare aceasttr deconectare a fost realizattr printr-o operalie chirurgicald cu scopul de a-i elibera de aceste simptome, observa Sifneos, devin insensibili din punct de vedere emolional, asemeni celor cu alexitimie, care sint incapabili sd igi exprime sentimentele in cuvinte 9i sint lipsifi de o via!tr imaginartr. pe scurf degi circuitele creierului emolional pot reacfiona prin sentimente, neocortexul nu poate tria aceste sentimente gi nici nu le poate nuanpli" limbaj. Henry Roth observa in romanul s6u CalI It Sleep !1 (9il-i zicem somn) puterca limbajului: ,,Dactr poti exprima irn cuvinte ceea ce simfi, inseamntr ctr acel ceva ifi aparline." ln mod corolar evident, aceasta este gi dilema alexitimicilor: negtrsindu-gi cuvintele pentru sentimente, nu gi le pot insugi.

sale de dupl operafie. Altfel, concluzia nu putea fi decit

esteun bolnav inchipuit. neurologul la carea mersElliot, a fost 9oAntonio Damasio, !e un element carelipsea din repertoriul mintal al lui Elliot:
nu era nimic in nereguli cu logica sa, cu memoria, cu atenBau cu orice alttr capacitate cognitivh, Elliot pur gi simplu igi lse sentimentele referitoare la ceea ce se intimplase cu ell3. $i

izbitor era faptul ci Elliot putea povesti hagiceleintimpliri totali, ca gi cum ar fi privit de la disviala sa cu o detagare pierderile gi egecuriledin trecutul sdu - ftrri nici un dram regret sau de tristefe, de frustrare sau de minie fa!tr de nelui Elliot decit Elliot insugi. impresionatde povestea Damasio a ajuns la concluzia ci aceasttrnecongtientizare avea drept surstr indeptrrtarea odattr cu tumora de creier pi a unei plrti din lobii prefrontali. Ca urmare, interchirurgicaltr a ttriat legitura dintre centrii de jos ai creieemofional, tn special nucleul amigdalian 9i circuitele colarle,9i capacitatea de gindire la nivelul neocortexului. Gindilui Elliot devenise una ca de calculator, capabild deci str trealile viefii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio era

IfinNn

SEMrIMEA/TELE I/ISCERALE

Tumora care cregteain spatele frunfii lui Elliot avea dimensiune3 unei mici portocale; i s-a fdcut operalie 9i a fost indepdrtattr. Degi intervenfia chirurgicaltr a fost declarattr o reugitd, ulterior, cei care-l cunoscuseri bine au spus cd Elliot nu mai era Elliot - el suferise o schimbare severd de personalitate. Ctndva, fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era in stare sd-gi linl slujba. Solia l-a pdrdsit. El gi-a investit economiile in afaceri pdguboase 9i a sfirgit prin a locui in dormitorul pentru oaspe,tidin casa fratelui sdu. ln cazul lui Elliot, intervenise o problemd care ii uimea pe to!i. Din punct de vedere intelectual, era la fel de degtept ca mai furainte,dar nu mai gtia s5-gi drimuiasctr timpul, pierzindu-se in amdnunte minore; igi pierduse simlul prioritililor. Reprogurile care i se fdceau nu pireau sd-l afecteze;fusese concediat din mai multe slujbe de avocaturd. Degi testele de inteligenlX nu detectaserl nimic in nereguld cu facultdlile mintale ale lui Elliot, el s-a dus totugi la un neurolog, sperind sI descopere vreo problemi neurologicS; pebaza acesteiaar fi oblinut unele avantaje finan,. ciare, despre care credea cd i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

prin toatefazelecalculirii unei hottrriri, dar incapabili strdeoalori perrtru diversele posibilitdfi. Fiecareopfiune in era una neutrtr.Acestralionamenttotal lipsit de orice imemolionald era esenla problemei lui Elliot, sau cel pulin

t;

Acest handicap 9i-a ftrcut simliti prezen,tagi irn hotdririle de "il cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sd aleagd o zi gi o ord

a sentimenteiga btrnuiaDamasio:o prea pulurd congtientizare pe Elliot strproducdun ralor salein raport cu lucrurile il ftrcea lonament gregit. pentru urmitoarea programarea lui Elliot, rezultahrl a fost o nultitudine de nehotlriri: Elliot gisea argumentepro 9i contra h cazul fiecdreizile 9i ore propuse de Damasio,dar nu putea llege intre ele.La nivel ralional, aveamotive perfectlogicepena obiecta sau de a acgeptapractic orice moment pentru proNumai ci lui Elliot ii lipsea acel sim! a ceeace simleain cu oricare dintre acestemomente. Lipsindu-i congtienrea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de preferinle.

I

Di" nehotdrirealui Elliot putem invila o leclie esenfialX, 9i
me aceeaa rolului crucial al sentimentelor atunci cind navi-

din via!6. In ,gtrmpe acestnesfirgittorent al deciziilor personale
Vreme ce sentimentele puternice pot face prdpdd in rafionamen-

74

Natura inteligenlei emolionale

,

Cunoagte-te pe tine insuli

75 decit allii frica sau

te, Iipsa congtientiz5rii sentimentelor poate fi ea dezastruoasd, 9i mai ales atunci cind trebuie sd cintdrim hotdririle de care depinde in mare parte soarta noastrl: ce carierd sd urmdm, dac5 si rI_ minem intr-o slujbi sigurd sau si ne mutdm la una mai riscantd dar 9i mai interesantS, cu cine sX iegim in orag sau cu cine si ne cdsdtorim, unde sd trdim, ce apartament sX inchiriem sau ce ca_ sd sd cumpdrdm - 9i agamai departe. Asemenea hotdriri nu pot fi bune dacd sint luate doar ragional, ele presupun 9i un sentiment visceral 9i inlelepciunea emofionaH idunaH din experienfele trecute. Logica formalX nu poate funcliona de una singure cabazd. pentru a hottrri cu cine sX ne cdsltorim sau in cinle si avem incredere sau ce slujbd sd ne ludm: acesteasint zone in ca_ re raliunea f5rd sentiment este oarbi. Semnalele intuitive care ne cdlduzescin asemeneamomente apar sub forma unor valuri aclionate limbic din viscere, pe care Damasio le mai numegte 9i ,,marcatori somatici,,,,uu *ui birru zis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alarmi automat5 care de obicei atrage atenlia asupra unui pericol potenlial presupus de o anumitd acfiune in desfdgurare.iel mai adesea, acegti marcatori ne indepdrteazd de o alegere impotriva cdreia sintem avertizali de experienla anterioard. Totodati, ei ne pot avertiza 9i cind apare o ocazie excelenti. De obicei, pe mo_ ment, nu ne amintim exact ce anume a dus la formarei senti_ menfului negativ; nu avem nevoie decit de un semnal cd o po_ tenlial5 perseverare trtr-o anumiti direclie poate fi un dezastiu. De cite ori apare un asemenea sentiment visceral putem sd re_ nun!5m imediat sau sd continudm cu mai multd incredere, ast_ fel incit multitudinea de alegeri sd devinx o matrice decizionali mai ugor de manevrat. Cheia unor decizii personale sdnltoase este simplX: sI fim in acord cu sentimentele noastre. G O LIREA INCONSTIENTULUI Vidul emolional al lui Elliot sugereazl c6, existd un spectru de abilit5li de a simfi emoliile pe misurd ce ele apar. Conform logicii neurogtiinfei, daci absenfa unui circuit neural duce la o deficientd a unei anumite abilitdfi, ahrnci relativa putere sau sldbiciune a aceluiagi circuit din creierele intacte ar irebui sx ducd la niveluri cor.nparabilede competenl5 in ceea ce privegte acea capacitate. In termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale tn acordarea emofional5, ea sugereazd cI din motiv-e neurologice

pnii dintre noi sesizdm cu mai mare ugurinli

deci sintem mai congtienli de noi ingine din punct de emofional. S-ar putea ca 9i talentul pentru introspeclia psihologicd sd !iill de acelagi circuit. O parte dintre noi sirtem mai bine acordali ctr modurile simbolice specifice minlii emofionale: metafora 9i fuibetul, alXturi de poezie, ctrtece 9i fabule, toate sint in limbafUl inimii. La fel sint visele 9i miturile, ir care asocialia dezldnpitd de idei determind fluxul narativ, fiind intdritd de logica lhinlii emo,tionale. Cei care se afld intr-un acord firesc cu propriul glas al inimii - cu limbajul emoliei - sint cu siguranld mhi apli de a exprima mesaje,fie cd estevorba de romancieri, de hxtieri sau de psihoterapeufi. Acordarea interioar5 ii face sI fie ihai talentali in a da glas ,,inlelepciunii subcongtientului" - irtrdit al viselor noastre si al inchipuirilor noastre, simbo! care intrupeazi cele mai profunde dorinle ale noastre. Congtientizarea de sine este fundamental5 in pdtrunderea ic5; aceastaeste facultatea mintald pe care vrea sd o faputernicd psihoterapia. Intr-adevir, pentru Howard Gardner, ul de inteligenld intrapsihicd este Sigmund Freud, marele f al dinamicii tainice a sufletului. Aga cum o spunea foarclar Freud, mare parte din viala emolional5 este incongtienti; f€ntimentele care ne frdmintd interior nu trec intotdeauna pracongtientizdrii. Verificarea empiricd a acestei axiome psihoprovine din experienle asupra emoliilor incongtiente, Ctrmar fi remarcabila descoperire ci oamenii i9i formeazd prefefe pentru lucruri in legdturd cu care nici mdcar nu-9i dau seacd le-au mai vdzut. Orice emolie poate fi - gi adesea9i este inconstientd. lnceputul psihologic al unei emolii se declangeazl de obicei inte ca persoana respectivd sd fie congtientd de sentiment in De exemplu, atunci cind celor care se tem de gerpi li se arattr o imagine cu gerpi, senzorii din pielea lor vor detecta transpicare s-a pornit ca sefiln al nelinigtii, degi ei suslin ci nu simt o teami. La aceste persoane transpiralia apare chiar 9i cind imaginea unui garpe este prezentatd atit de fugitiv, nu congtientizeazd exact ce au vdzut, dar ei incep deja sd se inigteascX.Aceste emolii precongtiente continud sd se formein final devenind suficient de puternice pentru a se transforin congtientizare. Astfel, existd doud niveluri de emofie, cel

o persoani enervatdde o intilnire nepltrcuttr ce i avut loc cevamai devremeesteirascibildoreintregi dupd aceea. S-arputealX nici nu bagede seamtr cit estede irascibiltr9i chiar sd fii surprinstrdactr i se atrageatenfia. sint emoliile potriaite.ln felul aceita. Dar de firdattrceii estecongtientizattr aceastdreacfie. Emofiile care clocotesc sub pragul congtientiztrriipot avea un impact puternicasuprafelului in carepercepem gi in carereacliontrm.specialistln rc[.in miezulinimii. a-!i conduce gi de inteligenla .poate evalua din nou lucrurile gi hottrrdgtestrse scuture de sentimentele cu care rtrmdsese de la inceputul zilei. Evident de prea lungi durati . Precum Hamletpentru prietenul siu Horatio W Faptul de a ne putea stdpini. devin patologice. de a facefali furtunilor emofioin cale de cdhe Soarttr9i de a nu deveni I carene sfilt scoase virtute incd de pe de patimi a fost ltrudatca o adeveratd lucru senluneasophroacest greaca veche.odattr ce e inregistrattr de cortex . ca in cazul rrcsiei demobilizatoare. capacitatea de a sescuturade o proasttrdispoiigie. itr-adevtrr. Momenhrl in care o emofie devine congtienttr marcheazd inregistrareaei caatarein cortexul frontalla. Dar aga cum observa chiar Aristotel. Romanii gi primii cregtini aveau s-o numeascetunperantemperare.sentimenteleproporlionale cu inle. gi-amsd-lport In inimd. suferinla poate tem. extremele. al nelinigtii coplegitoare.ia viefii insfui. O viald lipsitl de pasiufi o plictiseali'pe vastul tdrim al neutralitdfii gi o izolare fabogl. Netnrobit dcpatimi. si fii fericit tot amintegte oareclun de acele insigne cu chipuri zimbitoa- iare erau la modi ir anii 1970.emoliile prea intense echilibrul.pera sufletul' . te port.congtientizarea de sineemotionaltrdeyinepiatra de temeliea stratului urmdtor de inteligenld emofionald.sttrpinireaemoliilor tulburdtoare este cheia imlrii cu viala emofional5. Cind emoliile sint prea titcute. schimbindu-gi perspectivagi dispozifia.. agacum aveastr traducl PageDuBois.degi aceastilipsd de congtientizare o sufocd gi ii dicteaztr replici tiioase.chiar dacd habar nu avem cd ele lucreazddeia. ele duc la plictis gi la cind sint scdpatede sub control 9i se ajunge la extregau sint de prea lungd durattr.ln echilibru 9!inteviata.76 N atura in t eligenl ei emo! ion aIe congtient gi cel incongtient..At fi multe de spus in privinmei contribulii constructive a suferinlei la viala creatoare9i . ffi inrobit de patimi Norocile cei gi patimi chibzuieli Ce-mbindbine lncit nu sintsubmtnaSoartei fluiet Dd-miinsu! Din ure cintdeacumarea.ne submineaztr e vorba de a simfi un singur tip de gmolie. Scopul echilibrul gi nu o trdeplrtare a emofiilor: fiecaresentiment irte are valoarea9i semnificalia lui.-o repezindu-se la ceilalli ftrri nici un motiv. lui Platon.grija me". adicd ablinere de' la excesul emofional. De exemplu. al furiei tur- al agitafiei nebune. simjigneasci gi findu-sejigniti cind nimeni nu intenlioneazAsd.

ele intr6 in zona extremS.cei ce au grijd de ei. in ciuda hotdririlor dezastruoase pe care le iau.unii psihanaligti. in calculul sufletului omenesc existd proporlii de emofii pozitive gi neiative care determind senzalia de bine . Cei care a. depresie. de la cititul unui roman sau privitul la televizor pind la alte activitlli gi prietenii pe care ni-i alegem. ii fac mai pulin vulnerabili la gocurile creierului emotional. W.puri9ti ai dispoziliilor". aceiSo/o susfin cI nu incearci niciodatd sd igi schimbe dispozifia. Tice a desit cd existd gi aga-numilii . In teorie. cu usoare kes5riri ir acest carusel emofional. unul dintre se{nnele capacitdlii de loreglare emojionald poate fi faptul de a recunoagte ci e vorde o agitalie cronici a creierului emolional. se recurge la medicalie gi rapie pentru a putea. dupd pXrerea lor.m. dar. ajungindu-se la nelinigti )nice.zut. ingrijorare sau mfirie. ci doar sX nu scape de sub control lceste sentimente furtunoase. sentimentele foarte intense sint relativ rare. Oamenii nu trebuie neapdrat sd evite sentimentele neplicute ca sd se simtd bine. cum ar fi ]ohn Bowlby gi D.78 . Nu putem spuneacelagi lucru atuncicind estevorbristefe. sau la 7. Aga cum am vd. psiholog la Universitatea Case Western care a intrebat peste patru sute de birbali 9i femei ce ii aplicd pentru a scdpa de asemenea dispozilii nesdnigi cit de bune au fost rezultatele obginute in urma acestor Nu toatl lumea este insd de acord cu premisa filozoficX concireia dispozifiile proaste ar trebui schimbate.u episoade de minie cumplitd sau de deprimare se pot simli bine totugi dacd au momente de bucurie iau de feriiire care sd le contrabalanseze pe cele dint?i. prea putemicd a putea fi depigitd fdrd ajutor farmacologic. Aga cum undeva ir fundalul gindurilor existd rln murrnur permanent. Arta de a ne calma este un talent fundamental al vie!ii.in special in timpul liber .sau cel purin acestaeste verdictul in urma studierii dispozifiilor in cazul a sute de bdrbali 9i femei care purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteau dil clnd in cind sd-9iinregistreze emoliile din momenhrl respectiv1. la fel existi gi o fredonare emoflonali constantd.. aceste dispozilii cu timpul gi cu multd rdbdare. in caacestor tulbur5ri emolionale grave. strucfura creierului ne arat5 cd foarte adeseaavem pulin sau nici un control asupra momenfului in ca- emofie.fi indepdrtate. se susfine cd sunetele emolionile pe care le invald sugarii pentru a se calma.sau cel pulin asta este concluzia la a ajuns Diane Tice. Dar atunci cind se pune problema de a infringe categorii mai i-te de proastd dispozifie. sint de increzdtori in sine. O problemd iri cazul manialep-resivilor este cX atunci cind ei se afl5 in aceastdstare. S_a dovedit cX pentru majoritate.m. mftrii necontrolate. cu condilia sd fie pdstrat un anumit echilibru. ca 9i asupra a ceeace urmeazd sd acesteemolii. poate deveni o modalitate de a ne face sA ne simlim mai bine. De exemplu. care dizlocd orice bund dispozifie. atunci cind dispozilia rdmireein medie aceeagide-a lungul mai multor sdptdmini sau luni.00 p. Evident cA oricine poate avea o dispozilie complet diferitX de la o zi la alta. aceste mijloace nu intotdeauna eficiente .00 a.. Dar avem oarecum o idee despre ctt durea- Momentele bune gi cele proaste pot condimenta viata. $i apoi mai existd 9i cei care cautd si fiein dispozilii ne- .eite o incercare de a ne gestiona dispozifia. o considerd drept una dintre cele mai importante trnelte psihice. Winnicott. fircit nu v6d de ce ar fi nevoie s5-i aiua. care altemeazi episoade de nebunie ce amestecd haotic euforia gi mania ii cu irascibilitatea gi furia. incercafi si sunali pe cineva pe pager la 6. sintem ldsali sd ne descurcim cu riile noastre instrumente. cei mai mulgi ne afldm ?ntr-o zoni de mijloc. treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost niciodatl trapentru aceastXproblemd. tratindu-se pe ei ingigi a9acum ii trateazd. tru cX. asemenea momente. Aceste studii mai confirmi gi independenla emofionalului in raport cu inteligenla academictr. Litiul sau medicamentele mai noi iontrabalansa iceasti depresie p ar alizantl. indiferent cit ar fi de descu. toate emoliile sfurt. de obicei. medicalia psihiatricd o unealtX pentru o gestionare mai bund a viefii. descoperind cd existd doar o sla6d relalie sau poate nici una intre note sau IQ 9i binele emofional al oamenilor. Din pdcate. gestionarea emofiilor este o slujbd non-stop: mare parte din ceea ce facem . gi de fiecare datd va fi intr-o'dispozifie sau alta. aceastaare tendinla sd reflecte in mare cam care este senzalia de bine a persoanei respective. Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi gintem cupringi de emolii. Totul. Atunci cind ajung in fazecele rnai grave gi mai necontrolabile. $i totu9i.nafurale" 9i ar ui trdite aga cum se manifestS. Dar atunci cind aceste emode mare intensitate gi au tendinla sd depdgeascdun anupunct..

inima bate mai tare. oricum. Felurile in care oamenii furcearci sd se scuture de o proasttr dispozifie sint categoric foarte diferite.poate fi sursa principald a scinteii de furie pe care o simfim atunci cind un gofer neatent ne pune in pericol. sau cel pufin aga pare. gi nu pentru fuge .un motiv intemeiat". Tice a descoperit ci reunei situafii in mod pozitiv este una dintre cele mai eficdi de a potoli minia. Dactr automat gindifi: .ftrcindu-vi str tremurafi.motive mai iniate" 9i justificlri pentru faptul cX ne-am miniat. Dacd ne altd perspectivi. minia dd energie. sd ne amintim sd avem doar o'mhie potriaitd. Existtr. o reacfie impotriva imaginii sumbre de pind acum. calculatS.gi sinteli in stare sd explodali de furie gi fali de goferul acesta. Fpre deosebire de tristele. scurtcircuitind minia. Si compardm aceasttr secvenle a miniei care cregte cu un gind mai ingdduitor fa!5 de goferul care v-a tiiat calea:. sau micar si vtr faci sX avefi o minte mai deschisd. de exemplu.Mtria nu apare niciodattr fird motiv. Problema este. agacum propu- nea Aristotel. n-ar trebui str fie controlatd gi ci. diverse tipuri de minie..Aga se ajunge la hipertensiune. Ali vrea bi-l omorlfi pe individul acela.urmirifi-i cu atenfie pe cei care vin str stringX bani pentru facturi gi care inadins se strtrduiesc se parX cit mai furiogi. desigur. totul se calmeazd.tii negative.capdt al circuitului emolional. Intr-adev5r. Un alt punct de vedere comopus. virsarea furiei este o de catharsis..Poatecd nu m-a vdzut. o urgen!5 medical5. cum ar fi o rdzbunare cu singe rece sau o revoltd fald de o nedreptate de orice tip. ajungind chiar fel de mituria. Cursul gfurdurilor mirioase careadund furia estein mod pofial cheiauneia dintre celemai eficientectride a gdsi o supaimpotriva miniei: subminarea de la bun inceput a convingelr care alimenteazi mfiria. aga cum spunea Franklin.. acel monolog interior de a-!i singur dreptatepe carb il propagXumple mintea cu argudintre cele mai convingXtoare pentru a-!i vXrsa furia. Tice a descoperit cd lninia este dispozilia pe care oamenii reugesc cel mai greu s-o Controleze." Aceastd frazd ar putea sd tempereze minia gi sI introduci elementul de mil5. Cu citne frXmintdm mai multin le:5 cu lucrul care ne-a infuriat..$i apoi existtr gi cei care sirt de-a dreptul machiavelici.Nenorocitul naibii. Sau poate ctr a avut un motiv serios sd gofeze a9a de neatent. iar mugchii felei se incordeazi la rindul lor.nu-l las eu sd scape aga ugor!" Degetele vi se albesc de cit de tare stringeli volanul. dacd ihcercdmsi privim lucrurile 9i . sd transpirafi. Puterea de seduclie gi de convingere a miniei poate expliprin sine de ce anumite puncte de vedere furceea ce o privegstrt atit de comune: cI minia este incontrolabili sau. pentru ctr in rest aproape toatil lurnea se plinge cd este la mila dispozifiilor sufletegti. penhu cI de multe ori minia ne face si ne pierdem conkolul. de fapt. ANATOMIAMNIEI Sd zicem cd goferul unei alte magini vE taie calea in mod periculos in timp ce vi aflali la volan pe o autostradd.Nenorocitul naibii!"asta inseamnd enorm pentru traiectoria pe carie o va lua minia in cazul fur care acest gind va fi urmat de altele de revoltd 9i rtrzbunare: . Nucleul amigdalian . cd minia ar putea fi complet prevenit5. Dar cazurile in care sirit cultivate dispoziliile nepldcute sint rare. cu atit gdsim . putea si intre in mine . conducere neatenttr gi chiar la focuri de arrnd pe autostradtr. Dintre toate proastele dispozilii de care oamenii vor sd scape. rniria pare str fie cea mai intransigentd. O asemenea mirie ginditd are mai mult ca sigur.deci este bund. Intreg trupul se mobilizeazd pentru luptd." . BenJamin Franklin spunea foarte infelept: . minia este cea mai seducltoare afunci 'clnd este vorba de emo.. neocortexul probabil cd indeamhtr la un alt tip de minie. care altfel ar lua proporfii.. le facd fal6 copiilor rdi de pe terenul de joactr. ln schimb. asistenlii sociali care igi cultivtr intransigenla fap de nedreptdli pentru a fi mai eficienli in bdtdlia pe care o duci chiar gi un tinlr a spus ci igi cultivl minia pentru a-l ajuta pe frtrliorul lui sf. Dar la celdlalt . . Dupd care vI claxoneazd o magintr din spate pentru ctr ali incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci str vi se irtimple . in privinfa manipultrrii dispoziiiilor . entrtrmpreamult asupraunui lucru carene-amfuriat ii d5m la moar5. pentru a da impresia de fermitate in fala datornicilof. chiar o stare de euforie. Dar rareori apare pentru unul care sX merite. Dar o lecturd a descoperirilor gtiinlifice sugereazd cd toate acesteatitui comune fafi de minie sint prost direclionate. intr-un sens pozitiv. cind de fapt ali vrea sd il stringeli pe celtrlalt de git.80 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 81 pldcute din motive pragmatice: doctorii care trebuie str fie sobri pentru a le da vegtile proaste pacienfilor.

timp in care pregdtegte corpul pentru o betaie zdravtrntr sau o fugi rapid5. s-a miorldit el.ddbrtzrta" Inrobit de patimi a3 Aceasti descoperire corespunde concluziilor psihologului Dolf Zillmann de la Universitatea din Alabama.d.o secvenli de provocdri. al unei ameninliri simbolice a respectului de sine sau a demnitdlii personale: atunci cind cineva este tratat nedrept sau grosolarq fiind insultat sau ridiculizat ori frustrat tr urmdrirea unui scop important. dup6 cum spune Zillmann. fiecare val sporegteceeace t deja. fiecare in parte creimpuls hormonal.. ceeace genereazd o rapidd gi episodicd desc6rcarede energie. In aceastdirgifiecare gfird succesiv care provoaci minia sau fiecare perdevine un minideclangator pentru impulsul nucleului de a crea valuri de catecolamine. copiii sint prea gIlSgiogi sau fdc prea multd mizerie -. Acest val de energie dureazi aproximativ doud minute.Asta e prea de tot". De exemplu. ocazie mult mai des intilniti.lasd-md.Lasd-mdjos. Intre timp. l a. impingi:nd periculos cdruciorul ir care se afla sucare acum plingea.. Zillmann soco.. jos!" Zillmann a descoperit cX atunci cind trupul este deja intr-o de agitafie.lupti sau fugi". Cind acestaa atejos. Dupi filmul carenu le-afdcut au devenit mult mai furiosi si au dat evaludrile cele mai Minia se clidegte pe mlnie Studiile lui Zillmann par si explice dinamica funcliondrii i drame de familie a cXrui martor am fost intr-o zi cind am Ia cumpdrdfuri. ci gi.. Intensitatea rdzb* lor a fost directproporlionald cu felul furcareii influenlase I pe caretocmaii1vdzuserd. a avut un complice care i-a provocat pe participanlii bdrbali 9i femei ce se oferiserd voluntar pentru experiment. de astd datd cuprinnunla.pentru cd. intr-un studiu. Apoi.lupti sau fugi" nu e nici o surprizd. au avut ia si se rXzbune pe complice. daci inainte a existat o provocare sau o iritare din altl cauzd. pdlmuindu-l fustr. o persoand care a avut o zi grea la serviciu este mult mai vulnerabil5 si ulterior se poate infuria niai ugor acasi . dar foarte apisat: . fiecare depind o reaclie excitantd care dispare trcet".l oc!" .. acegti voluntari s-au uitat la un film cale-a ficut pl5cere sau la unul care i-a eneryat. O parte din acestval degajd catecolamine. Ulterior. aceasti stare declangatoarecreatd de adrenocortical explicd de ce oamenii sint mai predispugi la minie. Excitalia suprarenald gi corticald generalizatd poate dura ore intregi gi chiar zile intregi. Aceasti stare poate fi semnalizatd nu numai ir cazul unei primejdii fizice. l-a apucat de incheietura miinii 9i s-a grdbit magazin. .Dar o orealtl". linind strins in brale cutia cu de porumb pe care era un desen cu Jestoasele Ninja. Un gfird care intervine ulterior in acest declansator de: . mama a lipat . suficientX.Pu.m. Zillmann a descoperit cd in toate cazurile minia este declangati de senzalia de a fi pus in primejdie. Stresul de orice fel creeaz5 aceastXsecrelie adrenocorticali. Aceasta este ica ce apare atunci cind cineva se irfurie.pentru a trece la fapte serioase". ca tr cazul mamei de mai sus.82 Natura inteligenlei ernolionale Minia . coborind pragul de Ia care este trezittr minia. Md aflam la supermagazin cind am auzit 'o mamd ira spus fiului sdu doar atit. Aceste percepfii duc la declangareasistemului limbic... linfird creierul intr-o stare de alerti gi devenind baza pentru reaclii ulterioare ce pot apdrea destul de rapid. de exemplu.a..spuse ea mai tare. cum ar fi reacfia . Zillmann ajunge la aceastdperspectivi asupra miniei printr-o observare foarte atentd. ' ln acel moment. escaladind rapid nivelul de trezire psihologicl al i.Pune-o la loc!" . care dureaz5 mult mai mult decit energia catecolaminelor. fie cd este vorminie sau de nelinigte. un alt impuls generat tot de nucleul amigdalian prin intermediul increngdturii adrenocorticale a sistemului nervos creeazi un mediu tonic pentru acliune. ceeace in alte imprejuriri nu ar fi fost suficient pentru a declanga o crizl emofionali. dindu-i o recomandare despre credeau ci va sluji la angajarea acestuia.cd explozia furiei este .. care are un efect dual asupra creierului... in general. Tiece o secundd inainte sd apard urmigi apoi cel de-al treilea 9. Gdsirea ridXcinilor miniei ftr partea de luptd a expresiei . a ingfbcat cutia blielelului de trei ani 9i a aruncat-o in cel apropiat raft. emolia care apare. care in urma unei serii de experimente atente a reugit sd facX misurdtori precise ale miniei 9i ale anatomiei minieis. De exemplu. in funclie de felul in care crer^erul emolional hotlrigte sd acfioneze. in timp ce celdlalt bdielel dddea din pi lre ti protesta: .. este extrem de intensd. gi ceva declano deturnare emolionald. celXlalt copilag care se afla in cdruciorul de turi a ddrimat un borcan cu dulceatd. ficind tot felul de re- i nepotrivite..

Poate cd o variant5 mai sigur5 este mersul la plimbaexercifiul fizic ajuti gi el la potolirea miniei. asta inseamnd str te distanlezi de celdlalt o vreme. atunci cind li s-a oferit ocazia s5-i plXteasctrcu aceeagimonedd bdrbatului mitocan.Asta e prea de tot!" sau ajungind la. gindurile lor se concentreazl. Impulsul limbic este ascendent. efectuat in . dintr-un motiv foarte simplu: greu sI rimii furios cind te simli bine.pentru cd atunci cind conducem facem praco pauzd (gi Tice mi-a spus cd asta a determinat-o sS. In acel moment.84 Natura inteligenlei emolionale I4robit de patimi 85 ja existent este gi.el a mai fXcut o remarcd dezagreabil5 gi la adresa ei. Calmarea r Crnd aveam treisprezece ani. a intrat dupd ce voluntarii au fost provocali gi inainte sI apuce sd rtrspundd cu aceeagimonedi. m-am infuriat odatd foarte tare 9i am iegit din casd jurind ci n-am sX mi mai intorc niciodattr. ea i-a spus primului complice care ii provocase cd il cauti cineva la telefon pe hol. intr-o de exemqlu. Continud sd fie un model pentru o a doua posibilitate de minia: psihologia calmtrrii .agteptind ca adrenalina str acolo unde nu mai poate sX deClangezeminia..i9i pierde controlul rational". minia netemperati de rafiune se transformd ugor in violen!5.ai calqrszi. avind o reaclie dintre cele mai primitive. Balsam pentru minie Dupd ce oferd aceasti anaLzf a anatomiei furiei. intervenfie.. nu mai sfurtin stare sd gtrdeascd normal. uitind de eventualele consecinle. de cite ori mi in- 1. o femeie.gi anumesd potolegtiminia sufigien{citsdpoli sirroll gr sromenJpHcUt-pecareil trdiegtidinglin:. gtrsegtec[ aceastd distracfie este extfem de puternicd schimbarea dispozifiei.cele mai cumplite n t5!i posibile ale limbii engleze". pentru cX apare ce el numegte .incapacitatea cognitivtr't .. Puterea de inlelegere necesard pentni?-dEZi-morsa minia este mai limpede explicatd printr-o alttr serie de experienle ale lui Zillmann. au hotdrit sd n-o facd totugi. pentru risipirea miniei este de a lua fur stdpinire gindurile care declangeaztrvalurile de minie. avind in vedere cd ele sint cele ce '. spunin: .ircercind sd se distreze. nu mai este luatd in calcul. letgeles. De atunci. Intr-uira dintre versiunile acestei experienfe. procedez la fel 9i mi se pare ci este cel mai bun leac. Atunci cind voluntarilor li s-a dat ocazia sd pltrteascd cu aceeagi monedd (din nou dindu-li-se posibilitatea sd facd o proastd evaluare a candidaturii acelei persoane pentru o slujbd). iar duptr citeva ore m-am foitorsspdsit9i aproapecomplet potolit. intre timp. Era o frumoastr zi de varl 9i m-am plimbat pe superbele pajigti pind ce linig- tea gi frumuselea peisajului m-au calmat. Ca gi metodele de . Chiar 9i-au exprimat compasiunea pentru situalia lui. O cale .gll alte cuvinte.evalueazd o interacliune care confirmtr gi incurajeazlprimaizibucnire de minie. Minia se clddegte pe minie. .addpostind iluzia puterii gi a invulnerabilittrlii ce poate inspira gi facilita o agresiune". Ea instr a reacfionat pozitiv. In perioada de calmare persozmafurioasd poa- frintr escaladtrrii situaliei ostile. minia poate fi complet scurtcir. un alt complice. cu cit mai repede. astfel incit persoana furioasi . iar reevaludrile subsecvente pot alila fldc5rile. ei refuz5 informalia de linigtire.mai intens in minie decit la irceput. Dupd aceea.duptr cum se exprima Zillmann. Una dinke strategiile cele mai teeste sI rdmii singurpind te-so. pentru cd nu gtie dacd o sd ia examenele orale pe care unneazd si le dea. explicind dupl ce acestaa plecat ci bietul de el era foarte tensionat 9i ingrijorat. Aceastd povestire a fost relatatX de unul dintre subiecfii unudintre cele mai gtiinfifice studii asupra mfuriei. Zillmann constattr cd ea funcfiofoarte bine la nivelurile de minie moderati. Lecfia cea mai durtr de brutalitate cdlduzegte persoana la fapte.r-miniapropau-gstr sd adioieze. ei au fdcut-o cu minie 9i satisfacfie.. Acest inalt nivel de excitare Zillmann il definegte ca: . la nivelurile ute de minie.furii. Dar mai existd gi o posibilitaspecifici de a potoli minia.voluntarii. Aceste informalii de linigtire permit o reevaluare a miniei te de diverse evenimente. asupra rdzbundrii gi ripostei. creierul emolional se incinge. intr-adevdr.conductr atent).cuitati dacd informalia de lini gtire sosegte lia inle c. In timp ce iegea. furcare un asistent crescut" i-a insultat 9i i-a -prost provocat pe voluntarii care tocmai fdceau gimnastictr pe biciclet5. Zillmann socotefte ctr existX doui cdi principali de. cu atit mai bine pentru eficienla dezamorsXrii acestui cerCal mfuriei. Conteazd foarte mult momentul. Exist5 insd un truc.. oamenii devin neiertltori gi nu mai gindesc ralional.ejtu -Aiflizele lui Zillmann rEferitdare la felurile in care minia sau descregte explicd multe dintre descoperirile Dianei referitoare la strategiile pe care oamenii spun cd le folosesc ricei pentru a-9i potoli minia. Mulli oameni ctr aceastdsolulie se poate pune in practiCi mergind la vounei magini . Cind oamenii deja foarte infuriafi.

dindu-li senzalia cd egti din nou pe situa. ele pot fi reevaluate..este uneori o modalide a aborda furia.ru! Toba de egaPament nu sund bine deloc.cind psihologii au inceput sd tesefectele cltharsisului gi au descoperit de fiecare dati ci a da liber miniei nu inseamnd a o alunga (chiar dacX din pricina seducitoare a miniei te simli satisfdcut)8' S-ar putea sE 9i unele situalii speciale. Notele proaste de sdpt6mina trecutd..' . nerdbddtor si porneascd. Teoria populard susline cd . iar astafdcindu-i pe i 9i mai furiogi decit erau.te face si te i mai bine". Odatd ce gindurile sint captate ir acest fel.eventual. l-a claxonat. Elr sA-Ml EAc GRrII? [A. Dar aga cum o sugereazl 9i descoperirile lui nann. i proaste da-asiiEitlei-iiea creieruli-i emofional. goferul incd foarte agimi-a spus: .. dar care nu au acelagiefecf este simplu sd continui sd te concentrezi asupra gindurilor care te-au infuriat atunci cind mergi la Mall sau devorezi o felie de tort de ciocolat5. aceastd abordare funclionind mai bine inainte ca minia sd ajungi furie. . cu monedS. Una dintre recomandirile sale este ca aceste persoane se foloseascd congtientizarea de sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau ostile. cum ar fi cumpSrdturile sau mincatul. de mai micd intensitate. incd din momentul ilr care se formeazd.. 9i a le nota. Rispunsul a fost o injuriturd 9i un gest obscen. pentru a-gi rezolva disputa' cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci a fost intrebat cum e mai bine s5-!i stlpinegti minia: ..rdul cuvenit" adus celeilalte Persoane/ ceea ce ar -o si igi schimbe pozlliafiri sd pldteascd. cum ar fi respiralia profundd 9i relaxarea mugchilor. Dar pentru cX minia are o naturI incendiari.. in timpul exerciliului fizic. care s-a gindit sd ajute persoanele ostile care riscd sd contracteze boli de inimd dacd nu-gi controleazd irascibilitateaT.. ca sd agtepte reducerea circulafiei." CALMAREA NELINIPTII. crNE. ir momentul in care acestaa intrat in trafic. a zbierat taximetrisful. cititul si orice intervine in indepdrtarea gindurilor minioase. strighdu-i sd plece din drum. aga cum a constatat Zillmann... Fe mdsuri ce am inceput si avansdm. tocmai pentru cd acest lucru schimbd fiziologia trupului dintr-o incordare determinatd de minie in destindere gi poate gi pentru cd atenlia este distrasd de la ceea ce a declangat minia. Sportul poate rdcori minia din acelagimotiv: dupd o activare psihologictr intens5. Mult mai eficient este ca oamenii si se calmeze intii gi abia apoi. Ar trebui sd iau bani din fondul pentru facultate al lui ]amie.. Afunci goferul a inceput si ii strige o intreagi coleclie de injurii. pi dacd notele vor fi 9i mai proaste gi nu mai poate intra la facultate?' ' ' i Toba de egapament nu sund bine deloc. $oferul. Perioada de calmare nu va apdrea insX daci in acest timp vom continua sd urmdrim girul gindurilor care duc la minie gi dac5 fiecare gind in sine este un mic declangator pentru o adevdratd cascadd a miniei.tie sau cd indrepli o nedreptate sau atunci cind .. Tiebuie sd-i rlspunzi cu aceeagi monedi .a da friu liber miniei . ameninlindu-l cu magina. Nu-mi pot permite cheltuiala asta'. in care acest sistem de a da friu miniei funcfioneazd: atunci cind este exprimatd direct cXtre na ce reprezintd linta. un tindr care traversa strada s-a oprit irn fala maginii... . Dar Tice a mai constatat cli exist5 9i alte solulii.86 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 87 relaxare. ]o duc la reparat?.Nu trebuie sd permili nim5nui sd te calce in pi. Pe lingi aceste strategii. $i ce daci nu imi mai pot perrilrite se-l trimit la studii?. Acest lucru t indicat pini in anul 1950. addugafi-le 9i pe cele inventate de Redford Williams.mdcar te ugurat!" Catharsisul . acest lucru este mai ugor de spus decit de fdcute. psihiatru la Universitatea Duke. Puterea capacitilii de distraclie consttl in faptul cd stopeazd acest tren al miniei in care se afli gindurile negative. In sondajul sdu referitor la strategiile prin care oamenii igi stdpinesc minia. atunci cind reintrtr in repaos. Tice a descoperit cd distracfia ajutd 9i calmeaztr minia: televizorul.. filmele. Tice a constatat cX atunci cind renii spun cd 9i-au virsat nervii pe Persoana care i-a provoefectul oblinut este o preltrngire a dispoziliei furioase 9i nu re a ei.. . existi 9i argumente contra catharsisului. trupul igi revine la un alt nivel. tirdrul s-a dat deoparte gi a dat un pumn in taxi. Dar nici nu acliona in funcfie de ea. in fala acestui pericol mortal.. Eroarea descirciirii Cind tocmai mi urcam intr-un taxi la New York. intr-o manierd mult mai constructiv5. apisind pe accelerator gi pe frind in acelagitimp.Nenorocitul dracului!".N-o . sI se cu perioana respectivi. Tice a descoperit cd d_""jetS-ar"ea11iryelestu una -4ln!$-Sefe de turie impiediizbucnirile moa4itXg_a9_iltmare.

binece fac.l2 ln aceastdprezentare plind de virtuozitate a ingrijordrii fald de ingrijorare.Dactrnu se ajungela lucrul real. n-am sd mai pot fi fericiti niciodatd. ir. emofiional..^ esenlial p"li* supraviquiie dJa iungul umane. cele care apar iar 9i iar gi nici mdcir nu se apropie vreodatd de o solufie pozitivtr. Exemprul anterior ni-r oferi d"oi psihorogi a! ta Universitatea de Stat din pennsylvania.a reaclionat astfel atunci cind i s-a cerut sd-gi exprime firgrijorarea in cuvinte.adici in cuvinte.sau ginduri ingrijordtoare gi somaticd . Ea nu se va agezadecit dupd ce va steriliza scaunul cu alcool.. Lizabeth Roe"mer si Th-omasBorkovec. Toate aceste obsesii au fost activate de teama ei morbid5 gi foarte acutl de microbi. anilizind insd o probleml _ adila io_ losmd reuecfla constructivX..r toate acestesitualii. u. pentru obsedat..deci n-ar mai fi o indicalie desprelucrul real ori noi trebuie sd ajungem la lucrul rea1. calamitdti care il sperie. Intr-adevtrr. sint im_ previzibile din punct de vedere ralional. Alli cercetdtori au constatat cd anxietatea apare sub douX forme: cognitiad . Ei sint persoane care se ingrijoreazl in mod cronic ai nu de pot abline de la asta. ingrijordrile parcx vin de niciunde gi sint """i necontrolal brle. ingrijorarea este o repetilie a ceea .N-am sd mai pot fi fericitd niciodatS.este str giseascdsolulii pozitive in cazul pericolelor ce apaq. O femeie aflatd sub tratament din pricina unei . putea suferi o asemeneacrizi. I.88 Natura inteligenfei emolionale Inrobit de patimi 89 $i astfel mintea ingrijoratd se rotegte la nesfirgit. Nu se va atinge de nici un copil sau de nici un animal . bdtiile rapide ale inimii sau febra musculari. o femeie tratatd pentru o tulburare obsesivd are o serie de iitualuri care ii ocupd aproape toate ore_ le in care se afld in stare de veghe: duguri decite^patruzeci gi cinci de minute de mai multe ori pe zi. .anticipind primejdiile. pentru cei care suferi de crize de panicd._u. Pe scurt. nu in imagini .. ignorind orice iltceva pentru moment.lucru extrem de semnificativ pentru stdpinirea irgrijoririi.Nu mai existd. in_ tr-un fel.pentru cd sint .9ste indoial5." Ingrijortrrile de obicei urmeaztr un asemenea tipar . care a fosf f?rd ior. reacgia care subliiiaza ingri vigilenia fald de pericolul potenfial. in cercul vi_ cios al unei melodrame de slabi calitate.prea murdari".ar91..enelinigte. mai precis.f..grqr_ rdrile se concentreazdpe frica de moarte sau chiar pe iaeeu?a'u. vorbind timp de un minut: $ar putea sdnu fac. obsesiile sau crizele de panictr. axeazdpe temeri. cerinla ca ingrijorarea sd fie exprimati in cuvinte vreme de un minut. Borkovec gi colegii sdi au inceput sI studieze ingrijorarea atunci cind au incercat si gdseascdun leac pentru insomnie. pe prevenirea unei ""il. spilatul pe miini irtre cinci 9i doudzeci de minute. numitorul comun este ingrijorarea ca_ re o ia razna. desigur. o sd se molipseascd de vreo boali 9i o str moard11. Atunci cind frica declangeazi creierul emJlional. nici un obstacil ftr fala f"!iij"_ rdrii.tia asupra pdricorurui imingnt.. concentrindu-se asupra senzaliilor produse de metodele de relaxare. blocind persoana insri_ joratd asupra unui singur punct de vedere inflexibil.. O analizl atentd a irgri_ jore{i cronice sugereazi ctr ei are toate atribut"f" UfJ. Si dacd n-am sd mi facbine. Singurul lucru care ii poate ajuta sd adoarmi este sd nu-gi mai facd griji.aten. dup5 cum a descoperit Borkovec.prin simptome fiziologice ale anxietilii cum ar fi transpiratul. igi face griji permanent.. el se transformi intr-un ua""arltito. ale_c5rorcercetdri asupra ingrijordrii _ mie_ zul nelinistii .au ridicat acest subiect la rang:uf de adevirati gtiin!510. putea intimpla rdu gi a felului in care trebuie ibordatd situa. duce la contemplarea unei catastrofe care va dura o viafd: ."tu ui?u_ brectulul generator de ingrijorare.!u1 parte din nelinigtea rezultati fixeazd. Ceea ce-i fine treji sint tocmai gindurile siciitoare.u. generind de obicei un fel de atmosferi d. obligind mintea sd se fixeze asupra rerutuiin care ar trebui str gestioneze situalia. indiferent cit de somn le-ar fi. Cind acest ciclu al ingrijor5rii se intensificd gi persistx. De exemplu. care poate pdrea a fi o irgrijorare _ poate aplrea o solufr-e. nu md pot facebine.Ar fi prea artificial.. in fiecare dintre aceste sttrri iherijorarea se fixeazd intr-un mod diferif pentru fobi.tulburdri generalizate de anxietate'dsnumirea psihiatrictr a ingrijortrrii permanente . grijile pot fi stopate prin distragerea atenfiei. "-roi. atunci cind ea apare. adicd doar citeva secunde. Principala probleml a celor ce sufertr de insomnie nu este de fapt tensiunea somatice. ftr auz gi nu in vdz.o conversafie cu sine care merge de la ingrijorare la ingrijorare 9i care cel mai adeseaajUnge la catastrofd 9i la imaginarca celei mai cumplite tragedii.tia. Dificultatea intervine atunci cind este vorba de ingrijordri cronice repetitive.uj neuraf ajungindu-se la tulburdri de anxietate curn ar fi fobiile. "" misiunea in_ grijordrii.Ingrijordrile sint de obicei exprimate fir gind. mergind dintr_o ingri_ jorare ftrtr-alta. gindindu-se cI dacd nu se spald gi nu sterilizeazd totul.

Procesul de ingrijorare . furgrijorarea este refiltdritd. In vreme ce oamenii sint cupringi de gindurile lor pline de griji. ier. dintre care cea mai mare parte nu au cum si se furtimple. carepur gi simplu mai mult sau mai putin aceeagiidee mereu. Dupd care cel ce se ingrijoreazd se lasd pradd unui lung $r de ginduri stresante. fiecare avind la bazdwr alt motiv de ingriiorare.cineva drag care ar putea muri intr-un accident de avion. Se presupune ci lucrurile se succed aga: cel care se ingrijoreazd observd ceva care declangeazd unei posibile amenin!5ri sau primejdii. Se pare insd cd existd totugi ceva pozitiv in aceste ingrijordri: ele sint o modalitate de a aborda ameninlirile potenliale 9i pericolele ce pot apdrea.existi la nivelul creierului limbic cel pulin un fel de fenomen magic. pe care algii s:ar putea ca nici micar si nu le observe. Borkovec a descoperit un avantaj neagteptat al ingrijordrii. Funclionarea ingrij oririi S-amutat la Los Angeles din Midwest. cei care se ingrijoreazl reugescdin punct de vedere psihologic sd creadd ci previn pericolul care ii obsedeazd. de . s-a trezit coplegitdde treabdgi incapabild si-9i pl5teascd la timp chiria. rdminind mereu pe acelagi figag al gindirii. aga cum subliniazd 9i Borkovec. orice durere de cap putea fi o tumord pe cre. niciodatd in cele prin care se unge la concluzii: ea ugureazd intr-o oarecaremdsurd anxietadar nu rezolvd niciodatd problema. Noile solulii gi modalitilile de a vedea o problemi nu provin de obicei din procesul de ingrijorare. concentrarea asupra acestor gini face ca mintea sd abandoneze imaginea catastrofald iniliacare generase senzalia de anxietate. Dar. tremuraful -. Dar ingrijorarea nu funclioneazX chiar aga de bine. dicl la acest 9ir de ingrijordri. pare cd anuleazd o parte din anxietate. el igi imagineapi o catastrofdcare. dar devine un fel de anin raport cu anxietatea evocatd. gftrdindu-se la griji. Astfel. deci cufundarea fur ginduri 9i eximaginilor catastrofale alind in parte experienla anxiettrtii. obiceiul ingrijordrii se adincegte cam in acelagifel ca superstiliile. acesteingri: ' joriri deveniserd aproape o formd de dependenid. sd-9i facd tot felul de ginduri. .i" Cei care se ingrijoreazd insi in mod cronic se infring singuri. La nivel neurologic existi o rigiditate corticald.bdtdile rapide ale inimii. A trebuit sd-gilimiteze convorbirile telefonicegi pentru prima datl era fird asigurarede sdnitate. Pe scurt. cel pulin aga poate fi din ritmul cardiac.ge ereaz| o ugoari crizd de anxietate. Aceastd rigiditate apare nu numai ir manifes- tareaconlinutului gindurilor in$rijoritoare. tentatd de o slujbd la o edituri. si vadi tot felul de catastrofe in ceea ce privegte sinitatea ei. iat pe mdsurd ce ingrijorarea continud. Jinind cont de faptul cd oamenii se ingrijoreazd din pricina multor lucruri cu gansefoarte mici de a se intimpla cu adevirat .90 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 91 Majoritatea celor care se ingrijoreaze par totugi a nu fi in stare sX procedeze astfel. trezindu-se cu un moral extrem de scdzut gi totodatd temindu-se.-Oare de ce ingrijoririle aiung un fel de dependen!5 mintal5? in mod ciudai.constl intr-o repetifie a ceea ce sint pericolele 9i in refleclia asupra cdilor in care trebuie rezolvate. ei deslugesctot felul de primejdii in calea viefii. in' tr-un amestec de frimintdri de tot felul. $i totugi bolnavii de ingrijorare cronicd i-au spus lui Borkovec cd sint ajutafi de ingrijorarea lor 9i cX ingrijoririle lor se autoperpetueazi intr-un cerc inchis la nesfirgit. un deficit in privinla capafii creierului emolional de a reacliona in mod flexibil la imprejurdrile unei schimbdri. pe mtrsurd ce atenlia este indreptati ir alti direclie. Aceastd lipsi de siguranfda devenit extremde stresant5: a inceput . la rindul ei. Cei care suferS de ingrijorare cronicd i9i fac probleme pentru o vastd gamd de lucruri. Numai ci intre timp editura a fost cumpdratd de altcineva 9i ea a rimas pe drumwi. In loc si produci solulii la aceste potenliale probleme. pe o piali de desfacere inegali. Singurul lucru pe care cei card se ingrijoreazd in mod cronic pu-l pot face este sd urmeze sfatul care li se dX cel mai des.atunci cind urmeazi o cale normald . cei care se ingrijoreazX de obicei pur 9i simplu se macind cu gindul la pericolul tr sine. Apucindu-sestrscrieca liber profesionistd. ei si nu mai observe senzaliile subiective ale anxiet5lii stirnite aceste ingrijordri . Adesea se pierdea in lungi reverii. un faliment gi altele asemenea. sensulcd totul capdtl aspectulunor idei stereotiperigide 9i $u mai existi nici o bregd creatoare care ar putea duce la o rezola problemei. broboanele de re. Borkovec consideri ce motivul are in parte legdturd cu o consecin!5 a faptului cd se ingrijoreazd pind ce acest lucru devine un obicei. ingrijorarea cronicd funcfiodoar in anumite direcfii. cu atit mai pulin cind este vorba de o trgrijorare cronicd. declara ea. Borkovec a constatat cX lginile sint declangatoaremult mai puternice pentru anxietafiziologicd decit gindurile. Precum o amuletd care ne apiri de unele rele anticipate. se gi vedea implicatd intr-un accident ori de cite ori mergea cu i magina.

interindu-gi puterea de con- abordarea ei prin contemplarea unui 9ir de puncte de plauzibile face ca acest gtnd ingrijordtor sd fie considerat naiv ca adevirat.. ura de sine. Chiar gi unii dintre cei care se ingrijoindeajuns de mult incit sd fie calificali cu diagnostice psi- au sctrpatde ingrijorare procedind astfel. De asemenea. in caielim incercind sd gdsim un sens 9i in final ajungem str ne hptlm psihologic Ai strne facemnoi planuri caresd ne permittr ne ducemviala mai departe. Primul pas este congtientizarea de sine. o stare de relaxare activatd in mod voit anihileaztr semnalele prezenlei anxiettrfii. Intr-adevdr.ne concentrtrmasuprapierderii gi ne diminueaztr energia de a face noi eforturi cel pulin pe . Borkovec ii pregtrtegte pe oameni sd abordeze situafia invlltndu-i mai intii sI monitorizeze semnele de anxietate.. Prin insdgi natura lor. Borkovec subliniazd cd acestestrategii stabilesc o anumitd ordine a activitdfii mintale. O reactivare a circuitului emolional cu aju- unei terapii estetotugi necesarA pentru a reduce pericolul cazul problemelor de anxietate. iar intr-o fazd ulterioard mintea este . pericol ce poate reapirea urci cind este intrerupttr medicafial3.un sentiment sumbru care se strecoaln mine. melanca orice altd dispozilie.Nu-!i mai face griji" (sau gi mai riu: . fii fericit")..numeroaselormanifestdri trale bolii". Metoda de relaxare itr sine nu este trsd suficientd.dominatd de anarhice" gi de .rdceald". este prudent . precum gi senzafiile ce le insolesc la nivelul trupului.ldsindu-ne intr-cj stare de suspensie. ABORDAREAMEIANCOLIEI Singura dispozilie ftr care oamenii fac cele mai mari eforturi a se scutura de ea estetristetea.gi intr-adevdr acestaeste un semn de congtientide sine . incapacitatea de concentrare gi pauzele de morie".ideal ar fi cit mai curind sau imediat dupd ce imaginea catastrofalS declangeazd ciclul ingrijorare-anxietate. William Styron o descrierefoarte elocvent5a . in special. Astfel... Bineinfeles. intre altele. detectarea episoadelor ingrijordtoare cit mai aproape de inceputul lor . Generarea activi a unor asemenea ginduri poate amorsa circuitul ce inhibd sistemul limbic care duce la ingrijorare. pentru cei care se ingrijoreazd atit de tare inau ajuns sd sufere de fobii. ne menline intr-o staremeditativ5.str ia anumite medicamente care firtrerup acest vicios infernal.Diane Tice a constatatctr ii sirt mai inventivi atunci cind incearci sd scape de tris. ceva ce li se ivegte in gind persist5. Cei ingrijorafi trebuie str conteste activ gindurile ingrijordtoare. Pescurt. Cum cei care se ingrijoreazd in mod cronic au probleme la nivelul nucleului amigdalian. care este incompatibild cu ijorarea. urmtrtorul pas este abordarea unei pozifii fa!5 de aceste presupuneri: este oire foarte probabil ca infmplarea aceeade'ternut sd se gi petreacX? Este neaptrrat necesar str presupunem cd dxlstl doar o alternativd sau eventual nici una pentru a impiedica sd se intimple aga ceva? Exist5 pagi constructivi care pot fi fdculi? Oare ajut5 la ceva sd ne gi"di* la nesfirgit la aceste lucruri care ne dau o stare de nelinigte? Acest amestec de scepticism sdndtos gi gindire profundd se presupune cd ar putea si aclioneze ca o frind asupra activdrii neurale care susfine anxietatea.. Prin exercifiu. pe care creierul emolional le trimite in corp. ea cigtigi teren. spirala ingrijortrrii va reveni. pentru a-gi line acest obicei sub control. are gi ea avantajele ei. un fel de sentirrimt o . Tristefea pe o aduce o pierdere are efecte invariabile.ideea cd procesul meu de gindire a cuprins de un val toxic 9i incalificabil care mi-a anulat orice . daci nu vor reugi. o teamd gi o instriinare gi mai presus de toate o suanxietate"r4. Pede alti parte. Borkovec a descoperit cd existi ciliva pagi foarte simpli care pot fi de folos pine gi celor care suferi de o ingrijorare cronictr foarte gravtr.92 Natura inteligenlei emofionale lnrobit de patimi 93 altfel: . devin imprevizibili. oammii pot identifica ingrijordrile intr-un stadiu incipient al spiralei anxietifii.dezorientarea. de obsesii. valiunile sint utile.ei inva!d metodele de relaxare pe care le pot aplica furmomentul in care igi dau seama ctr incepe ingrijorarea 9i pe care le pot practica zilnic. si invele si identifice situafiile care declangeazdingrijorarea sau gindurile gi imaginile care dau nagtere ingrijortrrii. instrdepresiiletotalenu.Nu-!i mai face griji. ne pierdem intere- fald de distraclii gi pltrceri. de crize de panicd. nu trebuie scdpat de orice fel de tristefe. in acelagitimp. Duptr mai multe experienle.. Atunci cind unei ingrijordri i se permite sd se repea fi abordati. Apoi existd citeva semne la nivel intelectu. retrastrdin via!tr agitattr. pentru a fi in stare str le foloseascd pe loc atunci cfurd au mai mare nevoie de ele..

de o dis9i atit de palpabild. devine brusc lipsiti de orice savoare. in special pentru depresiile majore..o vegnicd nelinigte". ingrijorarea fali de ceea ce ne deprimd face ca depresia sd fie gi mai intensd gi de mai lun- duratd. . ceea ce ii alimenteazX starea depresie. Una dintre strategii este statul de unul singur. concentrindu-se asupra aceluiagi aspect al depresiei in sicit de obosili ne simlim. la un meii sau la cinema. infinal.Jocmaipentru a uita de aceastitristele. care a t unde duce rumegarea problemei in cazul persoanelor te1s.. Existd gi efecte fizice: insomnia.. pe scurt.. aparent. incit pare o durere fizicd insuportabild.h!qo-. o nervozitate. care.inrduie. o parte dintre strategiile folosite adeseaau un efect contrar 9i ii face pe oameni si se simtd chiar mai riu d. care. fdrd sX facl njg! unl2as in direclia fir4elrn 9g uterapii. cit de pufind energie avem. dar mai ales o fragilitate ciudatd".arbal!i-q-4re{g-q}gze. Dacd la aceastXformtr de deprimare ar fi reaclionat duge lg persglgZglgldgp_llmdrii. In cazul unei asemenea depresii majore viafa este paralizat|. de exemplu.DupA pdrerea lui Styron. .{*gage"ra.cel mai la modd katament este cel iu prozac. Nodi ca exemplu o femeie agent de virzdri care instr fie deprimati 9i-9i petrece ore intregi irgrijorindu-se in uri cu gisirea unor clienli importanli.. ingrijorarea poate avea mai multe forme. insd-5toa_q in ca. risipegte?eznddejdea. gerar_e fa!5 de care singura solufie este.izol6rii gi concentrdasupra a cit de ingrozitor te simli.Ocutun{q1g.depresia subclinici. devine ceea ce se cheamd in termeni de specialitate .adicd melancolia obignuitd. In acel moment. Apoi se pierde gustul fal5 de pldcere: . Acest lucru poate explica parfial de ce Tice a Constatat cd tactica cea mai des folositd pentru lupta impotriva depresiei este o viald mondentr . de fapt. vinscad. in-final. a girdului cd partenerul de te-ar putba respinge pentru cd egti deprimat sau a preocudacd vei avea din nou o noapte de insomnie". lucrd care-i atrage pe cei care se simt la plmin! totugi. Persoanele deprimate igi justificl de obicei acest tip de frire spunind cd incearcd . Dar el poate pre. iar ea se simte o ratata. Sirnptomele pro_ priu-zise aledepresiei fac ca viala sd rdmitrd in suspensie..iegitul la masi fir ora9. Eu md concentrez aici asupra celei mai des intilnite forme de tristefe.. mai ales pentru iei care suferd de cazuri mai pulin grave. Din pdcate. nici o medicalie gi nici o terapie nu ajuia. la limitele superioare. Intr-adevbr. qi ind sd igi distragtratenlia. t**na [yg stare. sentimentul de insingurare gi de izolare sporegte tristelea..ar fi putut strse dedice^truP vinzdrilor. dar gi medicamentele .sd se firleleagd mai bine".pgqly3jnjriCte-tepurgisimplu. cel pulin aga : psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford. cu condilia sd existi resuriele inteme necesare. 9i anume cX femeia este mult mai dispusX dezvdluie motivul de ingrijorare sau cd in viala ei se pot ivi multe situalii care si o deprime. In depresie.In acest virzlrile nu ar fi scXzut 9i experienfa de a vinde i-ar fi spofircrederea in sine gi i-ar fi atenuat inclinalia spre deprimare. Bdrbalii igi pot ineca depri- b. nu se mai ivegte nici un fel de nou inceput.dispozif Deasemenea. sperag_tadispare gi este inlocuitd de .Zgl it sa-re a cauzat si&rafia care qeg ag]-rgri:are-ilLp'tu. starea de a fi apatic ca un zombi.tatuncicin .. Aceasta este un tip de disperare pe care oamenii o pot rezolva singuri. dar existd cel pulin alte doudsprezece medicamente. ajutd foarte mult sd refle condiliile necesare pentru a fi 9i mai deprimat.. Acest lucru funclioneazi bine daci efbctul de ansamblu este acela de a-i abate omului gindul de la tristefe. Dar pentru cei mai mulli. in nici una dintre acesterefleclii nu este insolit5 de un gir acliuni concrete care ar putea sd mai aline problema.un fel de amorleali. a-cS_ast5. cJ mai adesea. 'Nolen-Hoeksma a constatat cd fglqgile sint inclinate mai te.. sing-ryyt reJusiu rdminind spitalul.. Alte indes intilnite ar fi cele ce iau forma .9-ate*-inr{gtg"!idepresia.meditaleaglig:11 !dp-.. o stare depresivd va persista sau se va adinci in funclie de gradul ftr care este *megate. sinuciddrea. aceastdstare nu trece decit odatd cu timpul care se scurge. precum 9i . lungi aceasti stare dactr se folosegte de prilej doar pentru a cugetq 9i mai mult la ceea ce l-a adus in acea situafie. trebuie ftrcut ceva impreun5 cu prietenii sau cu familia. Bineinleles tX pot intra joc 9i alli factori. o solulie ar fipsihoterapia. ca de altfel orice altceva care presupunc o senzafie.94 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 95 reaclie posibild de bucurie ir raport cu lumea celor vii.ecit inifial. . slu cit de pulin muncim. cit de motivali sintem. Ea a presupus ce acest lucru s-ar putea explica cel in parte prin faptul ci femeile sint diagnosticate ca deprede doud ori mai des decit birbafii.mincarea.o groazd sinistrd.

sind vd !i9negtein fald la numai cifiva metri. confonh unor studii. se agterne dintr'odatd linis. el poate gi str lase o anumiti obsesie privitoare la motivele rerdrii. voluntarii mai deprimafi au dovedit cd pondeglndurilor obsedante creptea. scenariu dureros a fost folosit pentru a-i face .ridicare a moralului rapafi.Dintr-odatd. cu medicalia pentru tratarea depresiilor nu foarte gravcr 9i chiar cd este superioari medicaliei i:r prevenirea revenirii depresiilor ugoare.urmati de un plins in cor.plins sdndtos" este ingelStoare: plinsul intlregte meditarea asupra unei situalii nefericite prelunde fapt starea de disconfort. iresurl si igi notau ideile. Distraclia reugegte sd rupd care menline acea gindire coplegit5 de tristele. care se PresuPunea ci ar fi ruit strfi fost indreptatespre altceva.Viitorul pare foarte sumbru") gi nu pentru cel mobilizator (.Viitorul pare foarte strXlucit')r7. in vreme ce majoritatea. astfel incit ele greu de suprimat de indatd ce aPare o proastd dispozilie' nea ironiei. Apoi. unul dinrrmentele teoriei de bazd conform cireia terapia gocurilor socurilor argumentele este eficientd in depresiile grave este 9i faptul cd ea proo pierdere a memoriei pe termen scurt .chestionarea asupra valabilit5lii lor gi gindirea unor variante mai pozitive. Ei au incercatapoi sd-giscoattr r. Terapia cognitivS vizeaz6. dupi ciocnire.ti cI unul dintre copii zace nemigcat.pacienlii simfin- .trea. Dupd cum rnea Wenzlaff: . cei deprimali folosesc tocmai un subiect deprica si i9i ia gindul de la un altul de acelagi gen/ ceeace stlirte gi mai multe emolii negative. Tendinla de perpetuare a deprimtrrii se manifesttr pinl 9i in genurile de distracfie pe care gi le aleg oamenii. distanla fiind prea micd pentru a mai putea frina la timp. Atunci cind li s-a dat o listtr de modalittr'i pozitive sau plictisitoare de a igi lua gindul de la ceva trist.9i asta cu o secundi inainte de a auzi cum geamul se sParge 9i metalul se izbegte de alt metal. al unui roman tragic pentru ctr asta i-ar putea indemna sd recadd in aceeagidispozilie sumbrd. Un asemenea experienlelor lui Wenzlaff sd seemofodin cadrul I voluntarii din minte aceasti profund.baunii au fdcut chiar referiri in:cte la acea scend in gindurile lor.. cei careaveauo inclinalie spre deprimareau folo- Imagina!-vd cd mergefi pe un drum necunoscutabrupt 9i plin de serpentineir vreme ce afard esteceafd. Aptrsati frina cu putere pini in podea 9i de- alte ginduri stresante penku a-9i distrage atenfia.notlindu-gi gindurile ata cnm le veneautr minte in urmdnoud minute. Oamenii au un intreg set de ginduri dente care apar cu mare repeziciune atunci cind sint trigti. este cel care a ftrcut aceste studii 9i care a ajuns la concluzia ci aceia care sint deja deprimali trebuie si faci un efort suplimentar pentry a se concentra asupra unui lucru mai mobilizator. magina alunecind ugor sPre cealalti magind. subiectii au ales activitSlile mai melancolice. fluxul gindurilor deprimante are un efect magnetic foarte puternic la nivelul asocialiilor de idei. cum ar fi irmormintarea unui prieten. se gindeau din ce in ce mai rar la aceastd scetulburltoare. un vehicul care ii duce la grddinild .. psiholog la Universitatea din Texas.hirtie.schimbarea acestor tipare de gindire 9i. num5rul acelora dintre ei care aleg aceastll solulie nefericitd fiind de doud ori mai mare decit al femeilor. Richard Wenzlaff. ci gi in funclie de starea ir care se afl5 per. atunci cind persoanelor deprimate li se cere sd recompuntr o propozilie din patru cuvinte date aleator. Chiar gi atunci cind persoanele deprimate incearcd sd-gi alunge gindurile deprimante. odatd pomit. care se deprimd ugor au tendinla sd-9i creeze relele foarte :rnice de a-ociafii de idei intre aceste ginduri. De exemplu. Constata$ ci ea este plind de copii. De fiecare dattr cind li se strecura in minte gind despretulburdtoareascene. Sinteli plin de remugclri gi vi cuprinde o nesfirgitd tristele din pricina acestei tragedii.ftrceauun semn pe.. Unul dintre motivele pentru care aceasttrdistragere a atenliei funclioneazd este faptul ctr gindurile deprimante apar ca din senin.96 Natura inteligenlei emolionale tnrobit de patimi 97 marea in alcoolism.Gindurile se asociazd mintal nu numai in ie de confinut. Una este inv5larea modului de confruntare cu gindurile aflate in centrul frXmintdrilor . odattr cu cerea timpului. cel mai adesea ele nu reugesc si gdseascdo varianttr mai bund.. cel mai adeseaopteazd pentru mesajul cel mai deprimant (. cd uneori plinsul poate sd ne scaPe de blestemul histefii. s-a dovedit cI poate fi folositd impreunf. Doud strategii sint extrem de eficiente in acest tip de beteliel6. o ma. avind grijl sd nu aleagd ceva in genul unui film melodramatic. Modalititi de. strecurindu-se total nepoftite in mintea cuiva. Reugili sd fugifl la cealaltd magini 9i constata. Cea de-a doua ar fi organizarea voitd a unor programe plicute gi care sd distragd atenfia. Mai mult. Ideea unui ." O alttr teorie susline ctr plinsul ar fi modalitatea naturald de nivelul substanlelor chimice ce aPar odati cu suferinfa. de dispozilia ei.

eu cel pulin pot sd umblu"). ca sfdtuitor sau pentru a-i hr5ni pe cei fdrd . care este o formd de agitalie. in ce-i privegte pe aceia care fac sport zi de zi. irntorcindu-ne in timp 9i gindinla faptul ci relalia nu era prea gtozavd 9i ci de fapt nu ftro pereche potrivitd . efectul maxim a fost oblinut doar atunci cind s-au apucat de acestobicei sdndtos. este una dintre cele mai eficiente tactici pentru indeplrtarea depresiilor ugoare. televizorul 9i cinematograful.indiferent cit de gravd ar fi starea lor/ reugesc aibd o dispozifie mai buni dacd sint in stare se descopere cI alli pacienli care o duc 9i mai r5u (. Mincatul exagerat sau alcoolul ca anti- desigur.De fapt. Sportul pare sd funclioneze bine pentr0 cd schimbtr starea psihologic5 presupusd de dispozilia respectivS: depresia inseamnd un moral scdzut.tin aga reiese din studiul lui . In privinla studenfilor. o carte optimisttr.ca antrenor Liga funiorilor. reveria . efectul asupra dispoziliei este invers: ei incep sd se simti prost atunci cind sar cite o zi peste educalia hzicl. tn oice caz. Studiile au ardtat ci aceia care se uitd foarte mult la televizor sirt de obicei mai deprimali decit irainte s5 o fdci!) Gimnastica aerobictr.o solufiecu doud tXiguri:mincatul in exreprezintS. cel pu.. ln mod similar. Ridicarea moralului prin intermediul unor desfdtiri sau pldceri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru momentele de tristele.ilar. aceastdmetodd este foarte rar practicati. pacienlii casuferi de cancer.alcoolul esteprincipalul factor de deprimala nivelul sistemului nervos gi deci. clun ar fi cititul. din pdcate. atita vreme cit incepe si ne intesuferinla altora. dar 9i mersul la cumpdrdturi sau chiar uitatul prin vitrine. deci in cazul sedentarilor. tehnicile de relaxare care aduc trupul intr'o stare de inactivitate funcfioneazd foarte bine in cdzul anxietdlii. Implicarea fir voluntariat . studiind tipurile de tristele.a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente solude schimbare a dispoziliei.Asta inseamnd voi rdmitne pentru totdeauna singur(d)".cum ar fi un eveniment sportiv palpitant. Diane Tice a descoperit cI mulli au suslinut ce s-au indreptat spre diverse modalit5li de distracfie.acest luionstituie un a4ticlqlsl'!dqte. tot ceeace pdrea atit de ftrgrozitor nu mai pachiar aga. dar nu tot atit de bine in cazul depresiei. Aici irstr trebuie si includem un avertisment.visatul la o vacanld imaginard. privind din altd :ctivi aceastdpierdere. ln mod . gi anume ci avantajele sportului funclioneazd cel mai bine in cazul celor lenegi. Totugi. trtr-o lumini pozitivl .. (Atenfie instr: unele distraclii in sine pot perpetua starea de depresie. aducind creierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea emofionalE care a pus stdpinire pe el.este PercePerealucrurilor cognitiad. Tice a constatat ci mincatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de cdtre fe- i pentru calmarea tristelii. cum ar fi convingerea cd: . Da{. este populard solulia de a-9i cumpdra singure un cadou sau de a se desfbta pentru a depXgi o proastd dispolilie. este sd pui la cale o mici victorie sau o reugila itrdemind: nigte treburi care agteptau de mult sd fie fdcute in casd sau alte mici lucruri ce agteptiu sd fie rezolvate. practic. Fiecare dintre aceste abordiri pare sd funclioneze in sensul cd opregte acest cerc infemal al depresiei sau al anxietdfii. ceea ce evident cX te disperarea."tii. duce la regrete. iar gimnastica aerobicd reugegtesd heleascd trupul. in cazul femeilor. pentru cei care fac gimnasticd. Cum depresia se alimenteazd din rumegarea ginduri 9i preocuparea de sine. Asemenea atii cu aceia care o duc gi mai reu sint surprinzdtor de te: deodat6. . constate Tice. in vreme ce bhrbafii sint de cinci mai predispugi decit femeile la bdutur5 sau la droguri atunci au clderi nervoase. are efect o irnbundt5lire a imaginii personale ce duce la icarea moralului. dar 9i a proastei dispozifii. susline Tice.cu alte cuvinte.98 N at ur a int eli g en! ei em o! ional e Inrobit de patimi 99 du-semai bine pentru cd nu-9i mai amintesc de ce erau atit de trigti. care nu se omoartr prea mult cu exercifiile fizice. chiar dacd aduce o schimbare de dispozilie. Este firesc s5 rtr-o alta perspectivd sau retncadrarea vditXm atunciciird o relalie ia sfirgit 9i sd ne cuprind5 ginduri autocompdtimire. Wenzlaff ad5uga faptul ctr distracliile cele mai eficiente sint acelea care ifi schimbtr starea . in mod similar.Totugi se poate 9i mai . cei care se compard cu Perrele sdnitoase sint automat 9i cei mai deprima1il8. o comedie. Unele dintre modalitdlile obignuite prin care oamenii se calmeazd atunci cind sint deprimaliar fi bdile fierbinli sau consumarea mhcdrurilor favorite ori a asculta muzica sau o partid5 de sex. a-i aiuta pe ceilalli ne face si ne desde acestepreocupdri. dormitul. cum ar fi imbrdcatul frumos sau fardatul' Unul dintre cele mai putemice antidoturi in cazul depresiei pulin folosit in afara terapiei . jocurile video sau jocurile puzzle. sporegte starea de O abordare mult mai constructivi in privinla ridic5rii morai. O alti metodd eficientd de a scdpa de deprimare este a-i ajupe allii.

Altul ar fi un ptrrintesau ambii pdrinli cala rindul lor fac parte din categoria celor care-gi reprimtr emo- gi prin urmare sint un exemplu. iar apoi vorbirii. chiar dactr asocialiile de idei pe cafdcut au ardtat aproape intotdeauna cX au incercat str miefectul cuvintelor supirdtoare. reaclionindu-se printr-un cuvint rostit.ti in reglarea emofiilor. Daci primul cuvint a fost .cel pulin agasuslineWeinberger. un termen mult mai potrivit mi s-ar pdrea imputurbabili. da- . toli au dat semne fiziologice de disconfort ca reie la cuvintele respective. Studiul lui Davidsona profitat de faptul cd (in cazul dreptaor) un centru cheieal analizdriiemofieinegativese afltrin lodrept al creierului." i-a fost dat unui student pmtru a fi completat in cadrul unui test. Odat6 ce emisferadreaptXrecunoagte faptul. Tice mi-a spus: . ea transmite aceastdinformalie cdtre corpuscalloacel element care imparte creierul in doud jumdtdfi. .In timpul testului de completare a frazei. tn loc s5-i mai numim reprimatori. funcfioneazi indiferent de starea proast5 in care te afli. Alte teste au ardtat cd acest mic act mintal de evitare ftrceaparte dintr-un tipar mai vast al existenlei tinirului.cum fi un plrinte alcoolic intr-o familie in care aceasttr problemtr esterecunoscutS. aratd ctr degi aceste persoane par calme 9i imperturbabile.urd". Reprimatorii care pireau ctr emantr calm au fost trddali de agitalia trupului: cind au fost confruntali cu fraza despre colegul de cameri violent gi altele asemenea. copot irv5la in mai multe feluri sd fie imperturbabili.. reacfia a .$i totu9i. mai ales dacd este vorba de depresie. menitd si stimeascd un sentiment anxietate la aproape oricine." Aceastl transformare a unui act de agresiune intr-o gregeald nevinovat5. Aceastd frazd a fost scrisd de un student care s-a oferit sd participe la un studiu referitor la reprimatori .. Nimeni nu poate spune exactcind apareun asemenea ftr existenfa cuiva.dar de fapt voia sd aprindtr lumina. Mare parte din acest studiu fdcut in principal de Daniel Weinberger. Davidson a reugit sd afiun cuvirt astfel incit sd fie vdzut doar cu iumitate din cimvizual. este o reprimare captattr in oiao.1' Aga incepea fraza. uneori ele pot str ajungd sd clocoteasctrdin pricina. apropiindu-le de almai nevinovate. Davidson i-a pe cei imperturbabili sI rezolve un test de liberd asociere. Din pricina legdfurii neurale a sistemului vizual.iubire". sd transpire 9i sd le creascX tensiu- arteriald. pur gi simplu aceasti trtrstrtur5poate fi un temperament tenit. desigur. Una din gase persoane astfel. lntr-adevdr sd nu perceapX semnele fizice ale emoliilor tul? Sau doar se prefac a fi calmi? Rdspunsul la aceast5 re a venit tr urma unui studiu foarte inteligent.Rugiciunea.psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wiscare anterior colaborase cu Weinberger.. voluntarii au fost 9i ei monitorizali in ceea ce privegte nivelul de excitare fiziologicd. este pulin plauzibili.I-a tras un picior in burtd colegului de camerd. acestor tulbur5ri psihologice pe care par si le ignore. chiar dacf. ir prezent psiholog la Universitatea Case Westem Reserve. cii.oameni care de obicgi gi in mod automat par sS.au dat semne de anxietate.de a distruge majoritatea emoliilor supdrdtoarele.estompeze tulburtrrile emolionale inainte de a le congtientiza..rude bune cu alexitimi. realizat . ln vreme ce la inceput cercetitorii i-au considerat pe cei care igi reprimb emofiile drept un exemplu edificator al incapacitilii de a le simli . Au ajuns str se adapteze atit de bine prin instinctul de autoapdrare impotriva sentimentelor negative. eventual -. $i se sfirgea astfel: .. unii oameni reugescsd-gi depigeasci starea de melancolie orienfndu-se spre transcendent. aga cum obignuiau pind acum cercetAtorii. dacd egti credincios.cind au fost trtrebafi cum sesimt. Aga cum au demonstrat-o reaclor fizice. adictrse arattrveseli sau ca gheali atunci cind sint confruntali cu situalii nelinigtitoare. dintre care unele aveau nrranfd ostiltr sau sexuald.. Unul ar fi o strategiede supravieluirein situaliile dramatice. inceputul acestui fragment: . adicl inima a inceput sI le batd mai repede.. cei care igi reprimi sentimentele la maturitdlii sint calmi 9i stnpinifi. fircit nici mdcar nu le mai congtientizeazd latura negativd. in vreme ce centrii vorbirii se afl5 in cel ... este cit de calmi sint de fapt. Aceastd continui indepdrtare a unor emolii precum minia gi tea nu este un lucru neobignuit." CEI CE REPRIMA: NEGAREAIOWALA .c5un cuvint suplrdtor. au rdscd sfirt perfect calmi. cuprindea o listX de cuvinte neutre.. Foloo combinalie complicattr de lentile. Problema care rtrmine. ir prezent ei sint considerafi ca fiind exper. Teoretic..100 Natura inteligenlei emolionale Inrobit de patimi 101 Lr sfirgit.I-a tras un picior in burtd colegului de camerd-.

l AceastX povestire a momentelor de chin imi aparfine. . imperturbabilitatea este un fel de negare joviald. fotugi. Tohrl s-a petrecut la un examen de matematicd.spune Davidson.semnalul-ar fi ajuns in partea stingd a creierului fdrX a fi perceput ca o problemd nepldcutil. in acea dimineaf6. Inci imi amintesc in:iperea in care am intrat ir acea dimineald d€'fiiimavara de parcd mergeam Ia tAiere gi imi sinleam inima grea. mi-a spus Davidson. Fusesem de multe ori la cursuri in aceaste salA... MXsura ir care problemele emolionale pot interveni in viala d nu este ceva nou pentru profesori. Aptitudinea de a stipini O singurd datd in viali am fost paializat de frictr. Pe scurt. degi nu se cunosc urmdrile la nivelul constientizdrii de sine. cei care sint pringi intr-o stare de spirit nu primesc informafiile in mod eficient nu gtiu ce sd facd pini la urmd cu ele. Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte. agteptind str se termine acest chin. Cind am deschis coperta albastrd a caieh:lui de examen. baci afigajul s-ar fi f5cut in jumdtatea dreaptd a cimpului vizual. Acum imi dau seama cA acest chin al meu era un fel de al posibilitSlii creierului emolional care stdpinegte gi r p ar alizeazd gindirea. .entru ci. nu gtiu de ce. creierul lor le ascunde aceastdinformafie. Aceleagi ginduri se repetau la nesffr9it. A9a cum am vdzut in . Pe scurt. care arr o anumitd sensibilitate la suferinld. stare asociatd cu sentimentele pozitive.dar numai in cazul in care cuvintul fa!5 de care trebuiau sd reaclioneze era unul care ii deranja. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult ir acel moment cumplit este cit de in''chisd a devenit mintea mea. 9i in de azi este pentru mine cea mai grditoare dovadd a impacdevastator pe careil are gocul emolional asupra limpezimii ii.pare a fi o strategie cu o reugitd maximd pentru autoregldrile emotionale". Studentii nerdbddfuriogi sau deprimali nu inva!5. Acegti oameni . o disociere pozitivd . cind stau gi se odihnesc. nu mai vedeam nimic pe fereastrd gi nici micar nu mai observam incdperea.r02 Natura inteligenlei emolionale cd afisajul s-ar fi fdcut in jumdtatea stirgd a cimpului vizual. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirmalii pozltive. care seamind foarte tare cu o stare de disconfort. s-a dovedit cd activitatea este mai intensd in partea stirgi . Reaclia fiziologici puternicd se poate datora incercdrii suslinute a circuitului neural de a menline sentimentele pozitive sau de a le suprima ori de a le inhiba pe cele negative. Pur 9i simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare. centrul sentimentelor negative.. este nevoie de energie pentru a trii realitdlile nepldcute intr-o lumin5 pozitivd. Mai precis. dar nu invdfasem. ln cazul cuvintelor neutre. pe ling6 fricd gi tremurat. a durat un timp pentru ca imperturbabilii sd rdspundd . N-am visat cu ochii deschigi. M-am uitat o datd rapid la intrebirile de examen. Spre surprinderea sa.9i mai pulin in partea dreapti. Intirzierea apdrea doar atunci cird cuvintele erau prezentate emisferei drepte.Ei neagd faptul ci stresul ii deranjeazd gi aclioneazd printr-un tipar al activdrii frontale stingi.in privinla activitdlii creierului. Atita vreme cit acest lucru nu presupune decit o detagare." Teoria lui Davidson spune cX. in primul an de facultatg-p. atunci cfurdDavidson a mdsuratnivelul de activitate al lobilor frontali. nu exista nlcl o trage^re de timp in privinla vitezei cu care era gdsiti asociafia de idei. de exemplu. nu gi celei stingi. imperturbabilii pdreau cd datoreazd aceastl reacfie unui mecanism neural care incetinegte sau intervine in transferarea informaliilor deranjante.seprezintd pe ei ingigi intr-o lumind pozitivd gi irtr-o dispozilie joviald". Nu am petrecut ora aceeaincercind cu disperare sd gisesc o rezolvare a testului. Dar nici o speranfd. am simlit in urechi blthile inimii 9i am perceput acest gust al anxietdlii $n stomac.gi probabil este 9i un indiciu pentru funclionarea mecanismului neural in cazul unor stiri disociative grave/ care pot apdrea. O ortr m-am uitat fix la paginA. stratul de indulcire a sentimentelor care acoperd acesteperceplii neplicute poate sd se datoreze acliunilor lobului frontal stftrg. mintea mea gindindu-se la consecingelepe care urma si le am de suferit. in ciuda unei teaclii fiziologice clare.centrul sentimentului pozitiv . Am rimas incremenit ca un animal care fusese oprit in loc de o inlepifuri cu curara. ar fi fost recunoscut mai irtii de lobul drept al creiirului. Priveam fix in podea drept in fafa mea ir timp ce mi indreptam spre locul de lingi ugi. Ideea este cd einu se prefac cAnu ar fi congtienfi de gradul de eneryare. dupd o situafie de stres posttraumatic.

t* a"i . sd te trezegti mai devreme dimineala ca si mai i pulin. incii copleger" ori. care aveall peste doudzeci de ani .ropozifii pind la deslugirea unei complicate probleme de Cortexul prefrontal este cel care indeplinegte aceastil logi:|'. sabotind permanent incercdrile de a acordi atentie orictrrui alt lucm intilnit. au in stare sd gi continue printr-o pregtrtire asidud ani gi ani de . Ceea fr"o" cupi memoria funclionall poate fi la fel de lumescprec.echivalentul unui IQ de 110 la americade origine japonezd gi al unuia de 120 la americanii de origichinezd5. de ra alctrtuirea unei p. solulia este sd inveli mai mult seara 9i.. cei mai mari violonigti ai secolului XX au irceput ul instrumentului de la cinci ani. funclie a memoriei funcfionale .r*iifr""" le care formeazd un numdl de telefon sau la rut ae precum o intrigd pe care un romancier incearci sI o "ompti.sau pentru copilul ai cdrui perin.o culturd etici a munprin zel 9i persecii setraduceprintr-o motivafie mai puternicS. verenle. mulli i de origine asiaticd se comportd ca 9i cum IQ-ul lor ar cu mult mai ridicat . de deznidejde gi de neajutorare le intrec pe toate celelalte.indreptarea sentimentelor spre entuziasm. emoliile coplegescputerea de coircentrare.104. ..gre spre reugitd. Motivul pare sd fie faptul ci incd din primii ani de copiii asiatici muncesc mai mult decit albii. acesteantrenamente trebuie sd inceapi in_ cddin copildrie.mintea.scufundltoiii chinezi incepuserd un extrem de riguros incd de la virsta de patru ani. p"r. Sanford Dosociolog la Stanford. thtr-adeva4. Studierea sportivilor olimpici. capiciiatea de a'r$ine toite informa_ liile relevante in raport cu miliunea'de indepiinit.In vrece cei mai mulli pirinli americani sint dispugi sd accepte cd gopil poate avea 9i pdrli mai slabe gi str pund accentulpe forte. a muzi_ : cienilor de renume internafional 9i imarilor maegtii de 9ah aratd cI acegtiaau ca trdsdturd comund capacitatea de a se'motiva pentru a unna un antrenament neindurltor si regulata.tapt cl€ capacitatea mintald -c6nitivtr.u alt gind. Rdsplata suplimentard care vine din motivalie.un avantajemolional. vor! suplrdtor . este blocatll 9ind . i. $i totugi.it urzeasctr.u gindurile de autocompdtimire gi de disperare. pria lor preocupare/ interferind cu incercarea de-cbncentrare asupra altui lucru. Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 105 Capitolul 5. unul dintre semnele care aratd ci1 sentimentele au tendinla sd-gi schimbe direcfia str cadtr in pr9i tologic-este faptul ctr sint atit de insistente. acolo are loc intilnirea dintre sentimente gi emofii3. pentru asiatici abordarea este urmdtoarea: dacd i luat note bune.. Iar pen_ tru o cregterestabilX a gradului de mdiestrie. lilor asiatici in gcolile gi profesiile din America. {inJgrii-. Atrcepe mai deweme oferl o gansdmai mare in via- cei mai buni studenli la vioartr de la ceamai mareAcademie Muzictr din Berlin. in vrece aceia care au ajuns doar la nivel nalional s-au apucat pe lece ani. nu se opregte prea mult asupra lucrurilor ce par prin comparalie mdrunte.i. Ei considerfl ci oricine se poate descurca bine la pcoalS daci faceefortul cuvenit. a studiat peste zece mii de licegi a constatat cd americanii de origine asiaticd petrec cu 40%i r mult timp la pregdtirea lecliilor decit ceilalli elevi. La Olimpiada dinlggl. Pe de altd parte.ii divorleaztr . incepind devreme in viafd. careacum au doulzeci de ani. .memoria funcfionaltr.. pe lingd ta- poate fi vdzutXin remarcabileleperformanle ale iJrntrscut.'necesardunui per_ former internafional. au studiat zece mii de ore. trebuie luat tr considerare gi rolul motivdrii pozitive .entuziasmul gi perseverenla in faia obstacolelor fiind i importante decit orice altceva. dacd nu reugegti. campionii internalionali gah s-au apucat de acest joc ir medie pe la gapte ani.h similaq. fir vreme ce cei care se afld in egalonul al au studiat cam gapte mii cinci sute de ore." Pescurt. Ceea ce pare sd-i despartl pe cei din virf de ceilalfi cu capaegale este mtrsura tr care. Memoria funcfionall este o funcfie executivd la nivel mintal.participanfii din echipa chinezl de sirituri in apd aveau doispr"re"u ani gi fdcuseri tot atitea antrenamente ca gi membrii echipei americane. cum ar fi munca sau gcoala. pentru persoana care trece printr_un di. O trecere faptul cXacegticorevisti atentd a acesteirealittrli sugereaztr americani de origine asiaticd au un avantaj mediu faftr de i la IQ. cum ar fi dreptul gi medicina. eficacitatea memoriei funcfionale are de suferit: nu mai pu_ tem gindi logic. de doar doutrsautrei punctes. Cind circuitul limbic care converge pe cortexul prefrontal se afld tr zona tulburirilor emolio_ nale.. aga cum la rindul meu am constatat in timful acelui inspiimintitor examm de matematici. Aceasttrperseverenlddepinde de anumite kdsdturi emofio.11ice.zel 9i in_ cyd.gi nu uitafi. pe care savanfii o nrunesc g. emofiile negative puternice abat atenlia spre prrr. fl_ cfurd posibile toate celelalte eforturi intelectuale.in ceeacepriprofesiile liberale.

spre o acfiune. Unii copii de patru ani au fost nevoili sd agtepte cincisprezece sau doudzeci de minute. acest microcosmos al vegnicei bet5lii dintre impuls gi ablinere. in acest sens. erau timizi in privinla legdturilor sociale. In adoles.. primegti numai una .dar !i-o dau chiar acum. cddeau ugor pradd geloziei sau invidiei. se considerau . fie facilitin4 fie combinindu-se cu ele. la o grddinild din padrul campusului universitar Stanford. $i dupd toli acegti ani. dddeau inapoi sau se blocau fur fala stresu. Rdddcina cuvintulwi emofie. 9i i-a numdrat mai ales pe copiii celor de la facultatea Stanford. provocind certuri 9i neinfelegeri.. cin$nd. lui. Acest studiu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960. inteligenla emofionald este o aptitudine majord. mai degrabd tulbure din punct de vedere psihologic. pentru a rezolva problemele. ei gi-au acoperit ochii ca sd nu se uite la ispittr sau au stat cu miinile in poald vorbind intre ei. Copiii care au ingficat prijitura. sd inlepeneasc5 de fric[ sau si dea inapoi din cauza stresului ori s5 fie ugor de dezorganizat sau de niucit intr-o stare de tensiunei ei au trfruntat provoc6ri 9i nu au abandonat nici mdcar in fala marilor dificultiifi. se simleau nesiguri 9i nemulfumili pentru cd nu . DacI nu poli si agtepli pini atunci. Dar alfii. un remarcabil studiu in care unui copil de patru ani i s-a pus in fald o prdjiturd aratd cit de important5 este capacitatea de linere in friu a emoliilor 9i de amiure a impulsului. Nu existd un talent psihologic mai important decit a rezista la impulsuri.gicei care au avut ribdare a fost enormi. . dintre sine 9i eu. ele determini limitele capacitStii noastre de a ne folosi abilit5lile mintale furniscute 9i de a hotdri cum ne vom d. urmirindu-gi scopurile. Sigur cd aceastaeste o provocare pentru sufleful unui copil de patru ani. capacitatea care afecteaztrin mod profund toate celelalte capacitX!i. mai impulsivi. avird tr vedere cd toate emoliile. Aceasta este baza autocontrolului emofional. tot nu erau in stare sX i9i amine rdsplata. pini la terminarea liceuluiT.ob!inuserl destul". in funcfie de ceea ce alege copilul acest test poate fi grditor. Era mai pulin probabil cd ar fi putut si cedeze nervos. au fost increzdtori in sine 9i demni de incredere. Ca str se gprijine in lupta lor interioard.comisioanele". se transferd cel mai adeseagi la nivelul funcfiondrii creierului intr-o inhibare a semnalelor limbice cdtre cortexul motor. au dat dovadd de mai puline calit5fi. lesne nemulgumili de frustriri.16r" sau nedemni. degi o asemeneainterpretare rimire deocamdatd speculativi.escurca in viafl. COMIR OLA REA IMPULS URIL ORr TESTUL PRAIrTRn Imaginafi-vi ci aveli patru ani gi cd cineva vX face urmdtoarea propunere: dactr agtepli pinl ce facem citeva comisioane. Dupd zece ani. sau erau furcdpdf. Acegti pregcolari curajogi 9i hotdrili au primit risplata celor doutr pr5jituri. Agadar. reaclionau exagerat la orice lucru care ii irita. pini ce s-a intors cel care ficea experienfa.. ceea ce remarcdm la o virstl fragedd se dezvoltd la scar5 mare la nivelul competenlelor sociale gi emofionale.a migca" . dar gi a traiectoriei pe care o va avea probabil in viafd. el oferi nu numai o interpretare a caracterului. Capacitatea de a impune aminarea unui impuls std . dintre dorinli gi autocontrol. prin insigi natura lor. Diagnosticul pentru felul in care au gtiut s5-9i stdpfureascd impulsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece ani mai tiraiu. Cei care au rezistat ispitei la patru ani au devenit intre timp adolescenli mult mai competenli din punct de vedere social: erau eficienli. ceea ce cu siguran!5 li s-a pXrut o vegnicie. vei ctrpdta ca premiu doui prijituri. Au luat initiative 9i s-au implicat in proiecte. duc intr-un fel sau altul la un impuls. absol- venti gi alli angajafi. $i in mdsura in care sintem motivafi simlind un enfuziasm sau o pl5cere pentru ceea ce facem sau chiar gi un grad optim de nelinigte . au 9i ingficat o prdjiturd de lndatd ce persoana cari: fdcea experienfa a iegit din incdpere pentru a-gi face .106 Natura inteligenfei emolionale Aptitudinea de a stdPini 707 In mlsura fur care emotiile noastre merg in direclia sau sporesc capacitatea noastrtr de a gindi 9i de a planifica.vom fi propulsali spre reugittr. Oricum.rnali 9i indecigi. jucindu-se. siguri pe ei gi mai capabili sd se adapteze frustririlor viefii. de a urma un antrenament pentru un scop indepdrtat.amintifi-vi. de-a lungul vielii. Diferenla gmolionali gi sociald irtre pregcolarii care au ftrgfdcat prdjitura . pinl ce uneori chiar au obosit 9i au adormit. de a nimici migcarea incipient6. toli acegti copii fiind urmdrili 9i la adolescenli. prezentind |n portret . aproximativ o treime din tor r tal. erau in continuare in stare sd amire rdsplata. c€nld. este verbul . dintre risplattr 9i amtrare. studiul urmdrindu-i pe acei copii de patru rni gi in timp. iegindu-gi din fire. Capacitatea de a rezista impulsului de a acfiona.

Ceea ce Walter Mischel. ingrijorarea . Dar atunci cind sd ia o hottrrire simpld. Abia a inceput si joacein echipade fot. reprezentind o limitare definitivi in potenliaiul existent al unui copil. IQ-ul devine un indicator putemic numai duptr ce copilul invali sd scrie 9i sd citeascde.. iar ei povestesc ce le trece prin gind ..evaluali fost din nou la sfirgitul liceului. agacum aratrn shrdiu ficut pe 1790de studenfi carese preglteau sd ocuposturi de controlori de trafic aerianl2. sd se concentreze.. crun ar fi aceea de a-9i vedea sau fiul jucind fotbal. cei care la patru ani agteptaserd cu rlbdare erau studenli mult mai buni decit cei care acfionaseri sub indemnul imboldului. de exemplu.direcfionarea spre scop prin aminarea autoimpustr a rdsplatei" . Tieimea copiilor ie ingfdcaserdprXjitura cu mare nerdbdare abia dactr au luat sZa de puncte la testul de gramatictr. prin punctaje sau realiz5ril3. incepind cu un regim d. degi unii aduc argumente ci IQ-ul nu poate fi schimbat. de studii ' ia pentru ingrijorare duce la o mai slabd performan!5 la indiferent cum s-ar face misurarea acestei perforprin note sau tesfe. si-gi fac6 planuri pe care str-lerespecte gi mai neribdtrtori si invefe. printr-o fraztr destul de nefericiti . Acest de repetilii mintale sint dezastruoase din punct de vedere atunci ciild intr5 intr-un fel de rutintr care capteazd inatenfie. existd dovada clartr cd abilitdfile emolionale c]rm ar fi controlul gi deslugirea corectd a situaliilor sociale pof fi dobindite. dar mai devreme sau rnai frziu tot va avea un accident. - Atunci cind celor care sint pradl ingrijordrii li se cerestr iro misiune cognitivd.. s-aarltat cd diferite.108 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdptni 109 labaza unei multitudini de eforturi.bal.sau cit de rdu sfirt oamenii ir sd-gi utilizeze capacitSlile mintale.s5fg esenla autoregldrii emofionale: capacitatea de a nega impulsul ir avantajul scopului. sd foloseaicd logica gi si reaclioneze logic. din nou un indicator mult mai exact decit lQ-ulto. GfNDTRE DI SP Onyr PROASTE. Aqa cum vom vedea in Partea a cincea. Conform evalutrrii pdrinfilor.anxietatea cronici este aceea indiciu aproape sigur cd persoana respectivi va da greg in ceurmd. care nu o mai poate duce aga cum ar vreall. cel care a fdcut acest studiu.e sldbit 9i pini la luarea unei diplome ca medic. sI i9i distragd atenlia ca sd nu se concentreze asupra ispitei imediate 9i si fie suficient de perseveienli pentru atingerea unui scop . Vorbitoarea urmeazd o terapie pentm anxietate. intervenind in orice alte incerclri de concmtrare altui lucru.Este shesantsi-l urmdregti pe teren.desigur. Persoaneleanxioase stnt predispuse si eguezechiar oblin un punctaj b. grijile ii coplegescraliunea. Aga curn am vdzut. indiferent cd este vorba de punerea bazelor unei afaceri. PROASTA lmi fac griji pentru fiul meu. Ea nu mai este liberi sd aleagd.. Descoperirea sa reduce rolul inteligenlei emolionale ca metaca- ce determintr cit de bine. (Un control deficitar al impulsurilor in copildrie poate fi {e asemeneaun indiciu asupra delincvenlei ulterioare. grijile sint miezul efectului devastator al fetSlii asupra performantei mintale de orice fel.ai a devenit o pregdtirnintaltr prea zeloasl pentru o ameninlare anticipati. descrie. Anxietatea submineaztr intelectul. o diferenlX de 2L0 puncte in totals. $i mai surprinzdtor este faptul ctr atunci cind copiii testafi au . agacHnici nu m-am mii dus la me.cele doud prijituri.treimeacelor care-au agteptat cel mai mult au avut intre 610 qi 612de puncte. Acest lucru sugereazXfaptul cd acea capacitate de a amtra recompensa contribuie major la potenlialul intelectual.dar pur 9i simplu nu rezist nervos.a luat-o razrl. iar la matematrcd. sd imparti obiecin doui categorii. Ea igi dd ma ci lngrijorarea intervine in mod nefericit tr existenla ei. o reaclie utiltr . ciuri.S2S. Mai uluitor eite faptul cd au avutnote foarte mari la testele SAT. Anxietatea saboteazd performanfele la invd!5turtr de orice fel: in peste asemenea ftrcutepe 36 000de persoane. de rezolvarea unei ecualii algebrice sau de cigtigarea unei Cupe. tn cazuri ce necesitd efor- intelectuale complexe sau ale unor misiuni tensionateprea controloiilor de trafic aerian.unla testul de inteligen!tr. mintea ii estecotropittr de gtrduri catastro.ei erau din punct de vedere academic mai competenfi: mai capabili str igi transpunl ideile in cuvinte. independent de le-ul in sine. Unii copii lhiar 9i la patru ani au reugit si stdpineasci lucrurile esenliJle: au fost capabili str deslugeascdanumite situalii sociale curn ar fi amirarea beneficiului. Felul in care copiii trec testul amindrii recompensei la patru ani este un indicator de doutr ori mai exact asupra noteloide la examenele SAT decit IQ-ul. Sint sigurA ctr fiul meu estedezamtrgitctr nu mi uit cum joactr.

oamenilor li s-a dat o luminare.fi posibilitatea de a pica la teste. Buna dispozifie. astfel incit sd ardd fird sd curgd ceard pe jos.. poate motiva elevii pre_ cum Haber sd studieze din greu pentru a se pregiti. iar agitalia submineazd capacitatea de a gindi de coerent pentru a scrie bine. Literatura de specialitate descrie. al5turi de aite stu_ dii. se pot folosi de aceastdanxietate anticipativi _-in legatu_ rd cu un discurs care trebuie linut sau cu un test care trebuiJdat. Avantajele intelectuale ale unui ris sinXtos sint Si mai izbicind estevorba de rezolvarea unei probleme care presupuo solufie creatoare.motivindu-se pentru o pregitire mai temeinicd pentru oblinerea unor rezultate mai bune. chibrituri gi o cu pioneze gi li s-a cerut sX pun5 lumtrarea pe o bucatd de plutd. capaci_ 'atea lor de a indeplini aceeagi misiune s-a deteriorat viziUil. indreptindu-ne cu precizie ipre de_ zastrul pe care il preziceau..intr-o . O stare ugor exaltatl -hipomania. ei n-au mai avut problerngYe." _ iure sLbaieazape o in_ trerupere a capacitilii de a lua decizii.Nu md prilp la genril trsta de teste" 9i alte justificiri asemdnitoa. sub forma unui U rtrsVirful acestui U inversat reprezinti relalia optimX intre te 9i performan!tr.ceea ce le-a redus nivelul de'ftrgrijorare _ inainte sd furceapl treaba. esenliiH pentru ca iucruri_ le si meargS bine. sintem mii puUn utJr. Cercetarealor..ingrijorarea -.110 N atura in t elig enl ei emolion al e Aptitudinea de a stdptni 111 rn asemenea momente/ constatdm cd sint ginduri negative _ .. pe de altd parte. ca in cazul schimbXrilor de dispozifie ale maniaresivilor. ea devine dinebunie. poate li fel de bine str sabotezesuccesul albia.-teama dinaintea testului interfereazd "ui cu gindirea iogicd 9i necesardpentru a invdfa eficignt.T "o*pu_ta!ie. In acest test. un.celdlalt al U-ului . Numdrul motivelor de ingrijorare pe care le invocd cei care dau teste pot fi un indiciu direci asupra a cit de slab le va rezol_ va17. cum se numegte ea in terde specialitate . in vreme ce colegul . lntr-adevdr.' Anxietatea din timpul examenelor a fost studiattr pentru pri_ ma dattr in mod gtiinlific in anii 1960 de cdtre Richard'elpertjca_ re mi-a mdrturisit cd interesul i-a fost trezit tocmai pen'tru cd a constatat ci un student al lui didea ftrtotdeauna.fie ci este vorba de unele intelectuale sau interperso. chiar dacd ideile circultr .in vreme ce prea multtr anxietate.i. Ironia testtrrii anxietdlii este cd nehnigiea de a se descurca bine la test. dar 9i ir recunoagterearelaficomplexe 9i in prevederea consecinlelor unei hotlriri luate.sA se ingrijoreze inadins vreme de 15 minite. in psihologie. ir mod ideal. se glsegte oarecumspre virful rdsturnat al U-uDar dacd euforia este scipattr de sub control. Conform unui studiu.. par str ajute oamenii sd ginmai deschis 9i sd faci mai ugor legituri intre idei. care.de fapt. de exemplu .l:" tului le tulbuli limpezimea mintald.a"hufph Haber considera ci tensiunea inaintea unui exanien il ajutd ie fapt sa se descurce mai binels. tost rugat.grup de persoane care nu se ingrijoreazd ii l. sporegte capacitatea de a flexibil gi mai complex. Acest lucru sugereazd cE o posibilitate de a ajuta pe cineva gindeasc6 mai bine o anumiti problemd ar fi sI i se spuni o . . inclusiv ceamintald. relalia dintre anxie- 9i perforrnanfd.micgorind resursele disponibile pe1tru prelucrarea altor informafii.erultutu prour_ te la teste din pricina emoliilor. ca gi starea de exaltare.u sint prea an_ xio9i.gitu f"_ lul rn care am putea gdsi rdspunsurile. .pare ideald pentru scriitori gi alfi crea- presupunind o flexibilitate 9i o diversitate plintr de imagia gindirii. L'rnct celor care igi faceau griji li s_a dat o pauzd de relaxare de 15 minute . soluliile problemelor fiind gdsite i ugoq. atit cit dureaz5. dacd ne preocupd griji cum ar. Resursele mintale se concentieazA asupra unei misiuni cognitive .Nu voi fi in stare sd fac asta. cu un consum nervos mediu pentm a ceva. Risul. chiar prea liber pentru ca vreuna si fie urmdri- suficient gi si se oblind produsul finit. Prea pulini anxietate instr prima parte a motiva$ea strtrduindui . s-a constatat c5 oaii care s-au uitat la o casetdvideo au rezolvat mult mai bine ri^gm5folositl de psihologi pentru a testa girdirea creatoa.ducela apatiesaula o prea slabtr de a se descurca. aturrci cincl. obserrelalia care altfel i-ar fi putut qcoli trdsdturd mintalX imnu numai in creativitate. T:i. pentru . Grijile devin adevtrrate pt"f"l1i care se indeplinesc. Macelor cdrora li s-a dat aceastXproblemd au cdzut. Cei care sint in stare sd igi stiptneasce emoliile. iar in timpil tei_ :". a aritat ci exist5 doui tipuri de studengi anxiogi: cei ctrrora anxietatea le diminueazd performanla la invdldtur5 9i aceia care sint in stare si se descurce in pofida stresului _ sau poate chiar datoritd luir6.saboteazX orice incercare de a reugi cu bine.

in sens gtiinlific nu reprezintl doar o imagine luminoaideea ci totul va fi bine. au c.ir vreme dfii pur 9i simplu nu se simt in stare sd aibd energia.eali ffcuf a_fost gregit 9i a[ primit un 6. Pandora a ridicat ca se arunce o privire gi a adus lumii marile nenorociri relele gi irebunia. atunci cind analizlm avantajef dezavantajeleuneiacgiuni gi sintem bine dispugi. influenleazi memoria lrtr-o direclie negativtr gi astfel eite mai probabil ctr din teamtr vom ajunge la o hotdrtre exageratde prudenttr.30% din ceea c. Snyder. Cercetdtorii recenli au descoperit cd speranla inseamnl mai decit un leac. Un zeu milos a ldsat-o insd sI irchicutia la timp. Uneori. psihologul de la Universitatea din care a ftrcut acest studiu. Au pus cutia cu pionezepe bucatade plutl gi au folosit_o pe post de sfegnic. Strne gindim la citeva cazuri specifice:ulrunt"l"le speran_ fei 9i ale optimismului gi acelemomentepline de ufur. aceastdintrebare nu este doar una pur teoreticd. me'moria -sj favorizeazdcanalizareaprobelor in mod pozitivideterminindu-ne strfacem. R.. dar au dovedit mai pulini hotdrirein obginerea aces_ tui scop.ind ou_ menii se deptrgesc pe sine.LLIAIVIVAEORTA GfNDIRI PozITIw tofugi. voinla gi posibilitatea de a-!i atinge scole. Ea a primit in dar o cutie mistedin partea zeilor ce o invidiag pentru frumuselea sa.Ce facegi?te Totul depindede speranfd. indiferent care ar fi ele". ceea ce le face sd difere este 20 Studenlii au fost supugiurmdtoareisitualii ipotetice: Degi v-a!i propus sd luali un 9. r Explicafialui Snyderesteurmdtoarea: . Dar agacrun am vor_ bitin Capitolul5. Reaclia studenlilor cu un nivel ri_ dicat-desperanlda fost sdinvefe mai mult 9i si giseasci diver_ sesolulii pentru a-gimtrri media final6. . Din nou se dovedegte cd degi capacitdlile intelecsirt cam aceleagi. o proasttr dispozilie. joacl un rol extrem de important in oferind tot felul de avantaje in diverse domenii. putem determinaemoliile scXpate de sub control sd revinl la norma| aceastd competenldemogionaHesteap_ titudinga majortr care faciliteazd toite celelalte tipuri de inteiigegd. Selntimpl[ ca in legendara gi binecunoscuta poveste a Pandoprinlesa din Grecia anticd. simfindu_se demoralizafi.Studenliicu un nivel de speranldmai scdzuts-au gindit la mai multe posibilittrli de a_9i miri nota.un aceleagitrisdturi cosint tr stare sd se motiveze. studenlii cu un nivel de spe_ ranld mai scdzutau renunlatin celedin urmd la tot. Atunci cind se face o compafirtre studenlii cu aptitudini intelectuale echivalente in ie de rezultatele la invllXturtr. Unii gindesc despre ei cd sint in stare sd iasd incurclturi sausdgtrseascd solulii la probleme. constatd Snyder. Cei care au un inalt de speran!6. ctmApA rDoREt 1rPO. cum ar fi ln viafa gcolari sau suportarea unor slujbe apisdtoare.$i agacum era de agteptat. A trecut deja o siptdmind de cind ali aflat ci ali luat un G. Acest lucru se datoreazdin parfe lemoliei. Emofiile sctrpa_ te de sub control incomodeaid intelectul. a comparat reugitele la invdfd- ale studenfilor in anul I cu o speranldcrescuti cu ale celor o speranld scizutd. dupA prima evaluare. cird C. el a descoperit cd speranla era un indicamult mai bun al notelor din primul semestru decit notele de SAT. cei care dnt bine dispugi au o perceplie preferenliald careii determind sd fie mai expansivi 9i mai pozitivi in gtndire.aptitudinile emolionale constituie difecapitald. pentru cI atunci cind sintem bine dispugi ne amintim mai multe lucruri pozitive. gdsesc resursele necesare . I s-a cd nu trebqie sd desehidd niciodatX acest dar. Atunci cind facemplanuri sau luim decizii.glsind o solulie creatoare.au folosit cutia in carese aflau pionezele. astfel incit sX poati prinde unicul antidot care e suportabili nefericirea pe lumea asta: speranla. coplegittr de curiozitate 9i de ispittr.. capaciSasau mijloacele de a-gi atinge scopurile. Oamenii au tendinfa sd fie diferili in funclie de misura irncafac speranfe. Chiar 9i dispoziliile pllcute pot schimba girul gindirii.172 Natura inteligenfei emofionale Aptitudinea de a stdptni 113 un fill desprematematici sau careau fdcut exercifii.Studenfiicu sperani i9i fixeaztrscopurimai spectaculoase 9i gtiu cum sI mundin greu pentru a le atinge. ln mod similar. cevamai aventurossau mai ris_ cant.test ce sepresupunecdestecapabilsdprevaddfese vor descurca studenlii la facultate(9i careestestrins cu IQ-ul). Snyder o definegte mai precis ca fi2credinfa ci existf. Dar intr-o zi.de exemplu.

Aceste explicalii diferite au Slicalii profunde in raport cu felul in care oamenii reacfionealn fala viegii.Examenele de la liceu. in cazul irr care devin imposibile. pentru cd el il supuses! pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii evalua optimismul. cel care ir.aceia care. Intr-adevdr. Martin Seligman. ei consider5 obstacolele in situaliiremediabile. optimismul prezice reugite la invd- intr-un studiu asuPraa o suttr de persoane. ree aceitora la testul de optimism au fost un indicator mult precisal notelor lor din primul an decit testul SAT sauno. inseamn6 un orizont de agteptac5ruia. la cea de-a doua incercare timpul lor a fost 9i ca gi speranla. aga incit viitoare vor reugi. Biondi a iegit pe locul trei la prima trtrecere. a fost unul dintre spectalorii care nu s-au dovedit deloc surpringi de revenirea lui Biondi. sptrnindu-gi ci totul se ylindrgRta. sint in general mai pulin anxiogi 9i trec prin mai puline nelinigti emofionale. speranfa inseamntr sd nu cddem pradd unei anxietdli coplegitoare sau unei atitudini defetiste sau depresiei ir fala unoi situalii dificile sau a unor obstacole. Dar Biondi gi-a revenit si a luat medalia de aur in urmdtoarele cinci probe. Trebuie sd gtim daci cineva va merge departe chiar 9i cfrrd situalia devine una frustrantd. in vreme ce stilul exiv dezvdluie cine va renunta. oPtimismul este o atitudine care piedici pe oameni sd cadd in apatie. cei care i9i fac speranle ajung sd fie deprimali din ce in ce mai greu pe misurd ce inainteazl ftr viafX.formultrdu-gi repede fi cerind ajutor sau un sfat cuiva. aceeade 100 de metri fluture. deci nu reaceazl in nici un fel. Unii cronicari sportivi chiar suslineau cd Biondi este de talia lui Mark Spitz. optimismul aduce cigtiguri de-a lungul existenlei (sicu condilia si fie un optimism realist. Intuilia spune cd la un anumit nivel de inteligenld reugita pro- . Ca gi in cazul speranlei. gi au inteligenla de a impirti in mai mul" te faze o misiune ce altfel n-ar putea fi atinsi. in general.carei-a studiat..114 Natura inteligenlei emolionale pesimigti - Aptitudinea de a stdptni 115 pentru a descoperi cii de indeplinire a obiectiveior. linigtindu-str atunci cind se afld intr-o situafie dificild. in ciuda acestui feed_ back demobilizator. ne exemplu. ei considerd obstacolul ca fiind datorat ior deficien. instr atunci cind alli membri ai echipei au fost informali cd ar fi oblinut un timp prost. performanla lui _ care de fapt era deja foarte buni . medalia de aur luind-o un alt inotltor care a fdcut un efort zuplimentar pe ultimul metru. cind lui Biondi i s-a cerut str se odihneascX pufin 9i sd mai incerce o datd sX inoate.irgZ2 a luat gapte med^aliide aur. care intotdeauna ii vor trage inapoi. lucrurile se rezolvd pirii la urm5 in ciuda obstacolelor gi frustririlor. Ceea ce le lipsegte testelor de apeste motivafia.pesimigtiireaclioneaztr unor asemenea obstacole prin presupunerea cd nu pot face ic pentru a imbundtdli situalia data urmitoare. sPunea: itere la facultate mdsoard talentul. urmdrindu-gi scopurile. Sint suficient de flexibili pentiu a gdsi diverse posibiliteli de a-9i atinge scopurile sau de a 9i le scliimba.a fost 9i mai bunf. Din punctul de veal inteligenlei emolionale. Din picate insd. unul dintre membrii echipei olim_ pice a SUA din 1988. In cadrul unei experienle flcute de Seligmary antrenorul de inot i-a spus lui Biondi in timpul unui dveniment special care trebuia sd demonstreze marele lui talent cf a avut un timp mai prost decit era in realitate.. potrivit testelor.tepersonale. La urmitoarea. Seligman. Din perspectiva inteligenfei emofionale. optimigtii au tendinla sd reaclioneze activ un plan de acliune 'plini de speranlX. la proba de 200 de metri liber. |urnaligtii sportivi au ficut tot felul de speculalii potrivit cirora acestefurfringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pent u probe_ le care urmau. Optimigtii considerl cd un se datoreazd unei situalii care poate fi schimbatS. degi nu era adevdrat . un optimism prea poate fi dezastruos)22. Biondi a fost irtrecut la mustafd. impreuni cu ruda sa apropiatX. dezn6dejde sau depri- lntr-un moment mai dur. in rlreme ce pesimigtii se invinovdlesc egec. la o dezamdgire cum ar fi refuzul li se oferi o slujbd. psiholog la Universitatea din Pennsylvania. O P TIMI SMAL : M ARELE M OTIUAT O R Americanii care urmdresc intrecerile de inot gi-au ficut mari speranle pentru Matt Biondi.atribuindu-l unor trisdturi ce nu pot fi schimbate 9i de care se simt total neaiutorali.studenfi in an ai promoliei 1984 a UniversitXgii din Pennsylvania. Este o combinalie de talent lerat 9i capacitatea de a continua inclusiv in fala infrirgericare in final duce la reugitd.tn schimb. iligman definegte optimismul in funclie de felul in care oai igi explicd reugitele 9i egecurile.

N-im abordat birre situalia. Parci tnfira este desprinsd de trupul meu gi nu am nimic de-a face cu ceea te se intimplh.. Ciptimigtii.interpretare care genereazd apatia gi defetismul.. ei abordeaztr lucrurile in aga fel incit sd intr-un fel sau aitul."2a TRANSAI NEUROBIOL A GIA MAIES TRTEI Un compozitordescrieastfelmomentelein carelucreazdcel bine: Te afli intr-o stare de extaz intr-o asemenea mSsurd incit simli cA Fproape nu edgti. infringere este d. Reaclia emogioniH ra acea"stf. campioni la gah.. care a adunat asemenearelatXri ale momende virf din de vedere profesioffi .. Dar aga cum vom vedea 9i in Capi- stdpiri gi ftrrtrsXseingrijorezein privinla diverselordeposibile.temperamentul poate fi temperatprin experienlaacuOptimismul gi speranla.eo imcapitald in privinfa capacitdlii de a geii o motivalie su_ ryJtanje ficrenta_ pentru a continua.. mai multe asigurdri in primii doi ani d9 s-lujbedecit pesimigtii. directori 9i chiar funclionari cind povestesc ce s-au intrecut pe sine intr-o activitate la r. Orice refuz pe care il intimpind un agent de vinzdri este o micd infringere. i9i pot schimba abor_ darea la urm5torul telefon. man l-a flcut asupra unor agenli de vtnziri care comercializau asigurdri pentlu compania Metlife.Conoamenilor despre capacitdlile lor au un efect profund acestor capacitifi."rrrrr.Depdgirea acestor ri sporegteir schimb sentimentul de eficacitate personaAceastd atitudine ii ajutd pe oameni str igi foloseascXmai bipe care le au .ca 9i neputinla 9i disperarea fi dobindite.Sint un rataf n-am sd . ci gi de capacitatea de a in. AgesJg. saui . O perspectivd pozitivd sau neg. In vreme ce sistemul mintal al pesimistului duce la disperare.Descrierea sa esteextraordinarde asemXndtoare cu aceea a \-/ sute de bdrbali gi femei .. Am trdit asemeneamomente de multe ori.errgescsd vind nimic in veci" .nu. unii oameni au din fire tendinla str pro- 14.tivd poate fi otrdsitur5 iem_ peramentald innlscutd. Stau doar 9i md uit 9i mtr minunez. Din acesi motiv. dar mai ales cird este vorba de o asigura ret caz in care . enorm de multe variante fur care aceastdcapacitate poate ti. numirul pesimigtiloi cure.. care a fXcut multe cerin privinla eficacittrlii personale. Neconsiderin_ du-se pe ei motivul principal al es_ecului.. Cei care au aceasteeficacitate personal5 se dau la o din calea egecului."z3 Una dintre cele mai griitoare demonstralii ale puterii optimismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seiig. ingineri. pe de altd parte. baschetbalittl.2s fI I \_Z (} . spun a9a: . in cazul in care nu se ajunge chiar h depresie._urile sint descurajant mai multe decit"da-urile.Pur gi simplu persoana asta era prost dispusd. psiholog la Stanford.alpinigti. Faptul cd optimismul conteazl atit de mult in reugita vinzd_ rifor este_ legat 9i de o atitudine datorati inteligenlei emolionale. dar au picat la testul practic'(referil torla o intreagd gamd de reaclii ale unui profir standard aicrtuit pebaza rdspunsurilor date de agenlii de vinzdri care reusiserd in carierd). trei sferturi dintre cei care vind asigurdri renunl5 la aceasti me_ serie in primii trei ani. St4reape care o d 'Agai-a spus Mihaly Csikszentmihalyr. Capacitatea de a acceptacu eleganle un refuz este absolut esenliald in vinzirile de orice fel. cel al optimistului nagte speranld. ca persoana respectivd sd fie mai dispusd sd-gi asume risgi sd urmdreascd provocdri mai serioase.sau sd facd in a9afel incit s5 gi le dezBandura..t5 esie de doud ori mai mare decit al optimigtilor.ffp special a vindut cu2l/omai multe asigurdri decit pesimigtii in primul an 9i cu sr% maimult in al doiea an. Acest refuz este extrem de greu de acceptat de r-rhpesimis! pentru cd el il interpreteazd astfel: . Capacitatea nu este o proprietate fixd. frunta egecul. Totul curge de h eine. agentului fiindu-i din ce in ce mai greu s5-puni mina pe telefon cisa mai sune un potenfial client.. Ceeace susline ambele trdsSturi pozitive viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitatepersonald. pe mtrsuri ce refuzurile se adund. psiholog la Universin. seligman a'descoperit cd noii vinzitori care erau optimigti din fire reugeau sI vindd cu 32"/. o rezumd astfel: . ci egti stdpin pe intimpldrile vielii tale 9i ci poli faprovocirilor cu care egti confruntat. chi.din Chicago. Dezvoltarea unei de orice fel intdregte aceastd eficacitate personald. moralul se deterioreazd.116 Natura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdpini 117 priu-zisd nu_depinde doar de talent. in timpul primului an. Mai mult. Seligman a convins compania Metlife sd angajeze un grup special de solicitanfi_de slujbl care au avut un punctai mare latestele de optimism.

transa este minunat md este atit de de Fare este solicitat de o operalie grea in timpul cdreia intrd ir aceasti stare special5.Intrarea intr-o asemeneazond se mai produce 9i afunci cind ii au de realizat un lucru Ju:u. Alenlia fir starea Acest tpde transd este una relaxatS. furcit le sint puse la incertalE' itetile @5zmlffihalF:-. Dase cere prea pufin.".Thansaeste o 91Presu -extaz de constrinextaz pare si fie un plodus jntermediar al concentrd: care premerge transa. Aceasttr senzalie este mai clard ir momentele de extaz in care doi parteneri fac dragoste 9i ajung la o armonie totald. Este o stare in care oamenii sint ind o atenlie r. Una 'fi concentrare a atentiei ra acfiude stare de Existi ins5 un ingel[tor la poarta de in- zon5. l rrCe de ceea ce aq de f5lglgcit uitd de ei. iar misiunea respectivd pa'b se indeplini fdrd nici un efort.tgg!e3bl9lg!gin(Iic. .ob-tinTo-mc-. incerctrd sd-gi depXgeascX limitele anterioare. in acest sens.intr-ugmonqg4!_binecuvintat care ii ffi Roffe-SieinrotGiGE a .Sportivii numesc o asemenea stare dc gralie . Atunci cindlgtiiufffiFddphctiseala deprimdrii sau de agitalia anxiet6!ii. in sala de operalii.-.El poate presupuneun efort considerabil calmare 9i concentrare pentru a incepe treaba . p_ublicul..Pldcereaspontand.{'entru c5 intrase intr-un fel de stare de relaxare: ...gi el nici mdcar n-a observat._ tlalie-de aur la schi la Olimpiada de iarnd din 1994. care detageazdacea de tulburdrile emolionale. facturile 9i chiar starea de bine. loc sd se piardd intr-o preocupare pli@ nd de nervoZitaGlceltare intri in aceastdtransd sirt atit de abacest curs special.pentru cd plicerea purd a acfir sine ii motiveaz5. reflec.. dar sint 9i pozitive. ile lor fiind te nela capacitate maximl atunci se afld intr-o asemestare/ ei nu mai sint preocupafi de felul cum se descurci. Intr-o asemenea trans5. dar foarte re diferd de acela in care te strdduiesti si fii atent cind spt+ellg-pricepglieje . Este uluit sd afle ctr. $i totugi transa (sau eventual ceva asem5ndtor) este o experienld prin care trece aproape toat5 lumea din cird in cind. . Eul nu mai existi.cum ar fi r.Oarnc rcXseconcentreazX mai bine atunci c?nd li seceremai mult de obicei 9i sint in stare sd ofere mai mult ca de obicei.^: i intr-o asemeneamdsurS..zona". emoliile nu numai cd sint stdpinite gi canalizate. Transa este o stare de uitare de sine opulg renlgllpli4lne-. moment valul limbic capteazd restul creierului. mai ales cind aclioneazl la cote maxime. aproape un extaz total. aceastdtransl ili este blocatd. dauryna o reugiti sau un egec.M-am simlit ca o cascaqa. Transa reprezinttr poate emolia absolutd aflatd in serviciul performanlei gi al acumuldrii de cunogtinfe. . renunlind la preomai pulin importante ale vielii de zi cu zi .attrnci cind era atit de absorbit de actul medical o parte din tavan a cdzut .''' Capacitatea de a intra intr-o asemeneatrans5 este de fapt un moment de inteligen!tr emolionald maximd.. atunci cind o termind observd nigte moloz pe jos. ea este intrinsec o rdsplatd. mal a intr-o asemen'eatransX. 9i inheabX ce s-a intimplat. Odatd instalaaceasti concentrare are propria sa putere. hrtr-adevtrr. Experienla este una extraordinari: pecetea acestei transe este o bucurie spontan5.i ceilalti ri dispdrind pentru o cligfl. starea de gralie 9i eficacitatea ce caractetransa sint incompatibile cu atacul emofional. .. literafura clasici a de . oamenii se plictisesc. in mod paracare-E-dffiEr:okrea stare dovedesc o stdptrire ri a ceeace fac.. tansa apare ir acea zonl foarte delicatd ttrg plictiseal5 9i panicd. dupd ce a terminat cursa a declarat ctr ry31341in. pline de energie Si qentrate pe misiunea ce trebuie indeplinitd. aceste sint lipsite de egoism.> ...pe calrco ating atunci cind rezultatele lor extraordinare par a fi obginute fdrd efort.118 N atura in t eli g en! ei emo! ion al e Aptitudinea de a stdptni t19 durat dou5zeci de ani26.acesta fiind pas care presupune o oarecare disciplinS. Pentru cd in aceast5transd ne simfim atit de bine. Dacd li se cere prea intri in panicd.

i"J.. fie ctr este vorba de o partidd . Cei care au fost motivali in facultate.t_v '. ffi_ plexe.Ou. d..Intr-adevdr.... s-u.. fiecare avind un pager care din cind cird suna la intimplare peste zi gi atunci ei erau instruili si noteze ce ficeau in aceacliptr 9i in ce dispozifie se aflau. N-a fost . ea este plicti..dintr-un studiu fdcut pra a 200 de artigti plastici la 18 ani dupl ce au terminat arplastice.Pictorii.il.au fost caracterizafi de |i fltre profesorul lor ca fiind capabili de realiziri mai mari sau gpi mici la matematici.ata cum se infmpltr la sfirgitul unei zile h"ti9i.."i.. nu va mai ln stare sd meargd pe calea originali pe care a pornit. Csikszentmihalyi trage concluzia c5: ..il.v .r r l l qr l s r l r l - st5im- tNvAyarut gr TRANSA. i"t J.us la o stareneuraldprofund distrastr de alte elemmte3O.' circuitell neurate r"'.creierulesteatit de . indiferent de domeniu.#S. Reugite- ciei6\-. i""t* alfosj activatepreamulte zonenu neapdratnecesare "A _ ceea ce a o. lucru are o lrtrlrTte o energiemintaltraplggpedCrminim.cair cazulprogramatoruluide calculatoare.t .'*!d chiar gi lucruri extrem de grele.tr* sante. LTNNoUMaDEL DEEDUCATIE cX aceastdtransd apare in zona ir care o anumitd acii provoacd pe oameni sd aclioneze la capacitate maximd.r.120 l{atura inteligenlei emolionale Aptitudinea de a stdp?ni 121 tenstr.degl"d d" g_t*pllSg*Jge!4.Acest logrcapoatein sensul.ffi# performanla optimtr-para fi o oazda eficienlei ".areloc o estompare a precizieiefortului cortical.]Br r s . DacI treaba este prea simpld. trebuie sI picteze. lor abordeze decit la transtr. in _ stare chiar 9i munca nii sint repetdun paradoxsimilar: chiar gi lucrurile celemai complical. Ivfi2gfrile bine antrenate presup. dar visind la gi la bani.toli fiind siprintre primii 5% in matematictr ...i.atunci cinJcrelerul funclionea_ zi mai pulin eficientdinpricina oboseliisau a neryozitdlii saua emofiilor.M*"T:i:"*5*:"J."sr Aga cun({ggrya este o necesitatepentru miiestria intr-o anutl artd sau profesie ori intr-un megtetug..i"i.sporesc ai ganselede a ajunin aceastdtransd. Felul in care acegti elevi gi-au petrecut a fost monitorizat. Ctrd oame. dacd este prea complicatd.{ffi.. mai presus de rte.- . existd o presle merge rn_ paralel-cu ceea ce se intimpld in creieq.in mod similar.. Daci artistul aflat in fala pinzei incepe se intrebe cu cit o va vinde sau ce vor spune criticii. cred. tot aga este gi cu infatq} Elevii care intrd in ace - - lsi deptrgesc poten!!Al!r!@!-pdile$e!e special de gtiin!5 din Chicago .incit trezirea inhibarea ".irr rnur" maestru al sa_ hului sau de rezolvarea unei probleme de maternaii..calm". Ace_ lagilucru seintimpl' 9i i' cazulplictiselii.r*. transd..i.hi . s-au depirtat in cea mai mare parte de acest doiu dupd ce au absolvit studiile.i.ctrc abildle pel4qite oamenilorsd F6cticd jntre in transd:stipryreEfrlsJEiiiromtr-6 anur-nrite *1i. ca balerintrsau ca geneticianeste cel pufin in parte de a rdmine ir trans5.llr" cir_ 9i cuitelor neuralese adapteaztr nevoilor de moment. se fac cu un consumminim de energiemintali.e c{ asemenea acliuni sofisticate qlesupun o mai mare activitate corticald gi nu una mai micd. decit 6ldGJE-dbriE-eu-ftsftnsr6gate sau decit cele caresint inctr mult prea grele.rt g=I_ge de{apt creierulpoatefi mai eficientatuncicind Ie exec}tX. Csikszentmihalyi a constatat cd aceia care in stuie au savurat din plin bucuria de a picta au devenit pictori ortanfi. in principiu.unde sc - 4 ' :: ' . ri" naesrcmiba-ae de une_ le mintale. atins un virf al capacitllii respective...Sepoate suslineci stipinirea unui anusau a unel ini este stimulatd de experienfa ceva cl'ln ce rn ce mar bme ca dst. existd o rela]ie p1eintre zonele active gi necesitdlile misiunii respective. . Cheia transei este insd aceea cd ea se instale azd doar..n un efoit mintal .ii". in ca re a impulsuluitd deoarece inseamnd ctrtransale permiteoameni_ Ij sd TTi*1biId. se ajunge mai degrabd la an- *.caElF5!!ndomeniul tpune un strgur obiectiv... mdsurd ce aptitudinile lor cresc.. creafiei.ii"il. tradifiilor contemplative descrie stdrile de absorblie experimentate ca purd grafie: transa este indusd doar de o concentrare inAtunci cind urmdrim o persoand aflatd intr_o asemenea sta- I cu eficienfd maximd ca in cazul transei.

transa apbrea doar cam in 16% din timpul afectat studiului.Fie ci estevorba de controlarea unui impuls saude amiunei recompense. Ho-ward Gardner. Atit unii cit gi ceilalliGetreceau foarte mult timp din siptdmind plictisindu-se cu activi-Efi cum ar fi uitatul la televizor. la nivelul potenlialului lor de invdfdturl. model al transeisugereazd cdstipiIn generalvorbind. ea devine o motivafie primde progres.ar nutea dezvolta anumite competenfe'1..grditoare. sint cel mai adesea atrasi de studiul propriu-zis pentru cl in felul acestfia-E-il#Fare de transa. Acesta. in ?e cTI** ce copilul va ft-.telege-c5 uimincl un u .tii.i pofi o anumitd plAcere in &t*tt faptul ci te-ai angajat ir acea treab[') .Ar trebui s6 folosim starea pozitivi a copiilor pentru a-i determina sd invele la materiile laiare ti. pentru cei care n-au reugit mare lucru.indiferent c{este vorba de dans. iar copilul va fi mai fericit.Ql mai bine se"invafd atunci cind 1ii la un anumit lucru. Cunoscind felul in careeste ul copilului. profesorulpoatesi adapteze o anumitX materie 9i s5-i ofere lecliile la acest nivel incepind cu faza de iniliere 9i pinl la una mai avansatd ln felul acestaoferindu-i un stimulent optim. Diferenla esenliald consta in experienla de a studia.toate acesteadovedesc cd puterea emocgnste in ghidarea unui efort eficient. cu mult mai pulin decit cele doutrzeci 9i gapte de bre pi sdptlmind in care i9i pregltiserd temele colegii lor cu rezultate eicelente. a-iegit la iveald o descoperire. .SperanEste ca atunci cfurd copiii in[rd in transa invdlatului aceasta . lugind cd experienlaaratdctra9ase gi ?ntimpl5. elevii care au avut reugite de virf. ceeace nu insemna o provocare pentru capacitatea lor intelectuali. Cine nu-gi mai amintegte gcoalaca pe tngiruire de nesfirgite ore de plictiseald punctate de momente mare panicd? Urmirirea unei st5ri de transd prin intermediul hrrii este rnai uman."on "ri" ""ir"ffi lizarea emoliilor spre scopuri productive esteo aptitudine jortr. psihologul de la Harvard care a dezvoltat teoria inteligenlelor multiple. desigur. considerilragSa4r*tt5rile pozitive care o clasifictr astfel drept (ea mai sdnltoasd cale de a-i invata p_e c9pjr. acest luciu este valabil pentru aproape toli adolescen. Pe scurt. spre care are o mai micd inclinatie. cei care n@gi 1u ajung sd atingi acele aptitudini care sd le provoace transa se lipsesc de bucuria studiului gi riscd sd-9i limiteze nivelul intelectual de care ar fi putut sd se btrcure pe viitof2. Cei care nu au reugit prea multe descopereau pldcerea gi transa in mondenitdli 9i nu ir studiu. in care tr-o_ @ci -incep .frIt6ffililsau muzicd . . Atunci cind le-a fost analizatl dispozifia. spune Gardner. mai firesc gi prin urmare mai eficient intru canalizarea emofiilor in serviciul educaliei. cel mai adeseaapirea o stare de anxietate care le depdgeacapacitatea de a o stdpini.i indemne sd mai inceice gi ih alte domenii".fransa folositdfn multe gcoli$re pun in practicdmodelul Strategia asupra Gardnerse axeazd lligenlelor multip@iie ificdrii profilului com Un cu talent inndscut la muzicX sau la sport de plu. Pentru cei care au reugit spectaculos. devin nerdbdtrtori si-gi facd temele. Cei care nu au reugit mare lucru i9i ocupau mai tot timpul in care nu firvilau cu mondenitXli sau cu stitul la taclale cu prietenii 9i familia.du"it. taffiG- sd se batd.r22 Natura inteligenlei emolionale Ap/vd*u<a stdPini 123 deloc surprinzdtoare constatarea cd aceia care n-au reugit mare lucru au invdlat acasd cam cincisprezece ore pe strptdmind. acest :a unui talentsaua unui setde cunogtinlear puteasdaibdloc la sine. un model pozitiv de iriv5lare 9i de educalie tr raport cu cepe care le gdsim in gcoli. de motivarea persodea 9i de a incerca iar 9i iar atunci cind intervin sau de a gdsi c5i de a intra in starea de transtr pentru firai mare eficacitate . La urma urmei.piopuneaGardner. va intra mai ugor ilr transd in domeniul respectiv delntr-un altul. motivindu:i din interior 9i nu cu ameninlIri sau promisiuni de recomperpg. invitaful e". Cind insl sint coplggifi de o anumitd treabd. Acest lucru este aplicabil gi ink-un sens mai general.' pl5cere un transd cam 40% din timpul acordat acestei activitlfi.). pe misurd ce copilul este atras ilr zonele in care se anin mod spontan = adicd. cindcopiiile pii"n-"r. Din picate.acestadevine o sursd de bgcurie pe care nu o avea decit in starGE cum penFUa se{unge in sEre cleTiansd este nevoie de a trece dincolo de anumilimite ale capacitdlii fieciruia.. Astfel se invald cu plXcere gi nu mai apar nici frica sau plictiseala. de reglarea dispoziliilor in a9a fel incit sX faciliteze 9i nu sd impiedice gindirea.

inclusiv o fi bund adaptare emofionald. in acest test. etudenfii sdi. a fost montatd astfel incit din fiecare cadru unul sau mai canale de comunicare nonverbale au fost sistematic gter- Revenim Ia Gary. Continuind pe linia descoperirilor referitoare la elementele inteligenld emofionaltr.de lmplu. s-au constatat avantajele capacitdlii a interpreta sentimentele prin indicii nonverbale.trec neobservate.Rdddcinile emoatiei t25 Ridicinile empatiei ei este detectati la psihopafii criminali. de la iubire la afecliunea pirinteascd. Toli care 9i-au imbunf. capacitate . nonverbal. s-a constatat cd nu existd decit o relalntimplStoare intre rezultatele rndsurdtorii acuit5lii empatice cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de la de sfirgit de an din gcoal5.tdlit performanlele de-a lungul unui test de i gi cinci de minute . oamenilor sirt rareori transpuse in vorbe. . rd_ ddcina afecliunii aflindu-se tr acordul emofional"gi in capacita_ tea de a fi empatic. Dezorientali de propriile lor sentimente. Alexitimicii preflrm Gary. cdci toate se leagd inire ele.. Rosenthal a impXrlit un test de empatie refela PONS (Profle of NonaerbalSensitiaity. pe Ellen. Din testele fdcute asupra a peste 7 000 de persoane in Statele ite 9i 18 000 in alte 1iri. pentru cX nu_gi putea manifesta sentimentele gi nu le ricunogtea nici pe ale ei. in unele scene dispirird orice altfel de indicii in afard expresia felei. de la manifestarea recunogtinlei pind la seducfie. a fi mai popular gi mai deschis . referi_ toare la Ellen fdrd si-gi dea searna ci ea se simfea direct atacatd de acestecritici 9i nicidecum ajutatd ir vreun fel.constructive. cu cit sin_ tem mai deschigi fald de propriile noastre emofii. de la gelozia furioasd pind la a iertare. In general. el schimba subiectul. Independenla empatiei in racu inteligenla academicd a fost constatatd 9i in cazul unei ri cu o versiune PONS pentru copii. gestica.un senul care aratl cI au talentul discearnd capacitatea empatici . expresia felei gi altele asemenea.ur. In altele. Empatia se construiegte pe congtientizarea de sine.talentul de a gti ce simt ceilalli _ intrA . Ca majoritatea alexitimicilot el era tipsit de empatie 9f d" p"rr_ pectivS.Nu ar trebui strne surprindd sd afldm tia ajuttr in viala sentimentald. de la compasiune"la acliunea politic5. dacd ea ii vorbea despre iubire. trecind prin principalele canale nonverbale de coicare.a. care habar n-au ce simt. bary nu reugea si o infeleagd.. de la uri la iubirea matemtr2.probabil cd nu este surprinzitor . care 9i-a supdrat atit de tarelogodnica. strdlucitul chirurg din picate alexitimic.Aceastd ^ joc in in vaste zone ale arenelor viefii.. Dacd Ellen spunea ctr este cu moralul ia pdmint. erau prezentate doar migcirile trupug. efectuat . psiholog la Harvard. reile sint mai bune decit bdrbafii ir acest tip de empatie.mai sensibil. Gary fXceacomentarii . sint de fapt total pierdufi atunci cind trebuie sd-gi dea seama ce simt di. care spune multe . Absenfa empatiei este de asemeneagrditoare. arexitimicii sint la fel de.s-a dovedit cd au gi relafii bune cu sexul opus. Scenele resau un spectru foarte larg. o serie de casetecu diverse tinere care-si exsentimentele.. de la vtrzdri lamanage_ ment. pe lingd faptul cd schimbulde replici verbalenu seauzea.Profilul SensibiNonverbale).m.uluili cind ceilalli i9i exprimd sentimentele fafd de ei. astfel incit spectatorii sd detecteze emolia cu ajutorul indiciu sau al altuia. ct cea mai vastl cercetare asupralimbajului trupului gi capacitdlii oamenilor de a detecta asemeneamesaje nona fost fdcuti de Robert RosenthXl. Mult mai ele sfurtexprimateprin alte indicii.nivelu-l inteligenlei emogionale gi un egectragic in ceea ce ar trebui sd fie ceva omenesc. cu atit sintem mai capabili sd interpretxm sentimentele altoral.d. Cheiaintuirii sentialtcuiva st5 in capacitatea de a interpreta canalele nontonul vocii. la violatori 9i la cei molesteazd copii. Ei sint afoni din punct de vedere emofional. Aceastd incapacitate de a detecta sentimentere cerorlaili este un efect major la. Notele ""i emolionale trans_ mise prin cuvintele sau faptele celorlalli _ tonul vocii sau schimbarea poziliei corpulul tdcerile elocvente sau tremuratul.

de proprie gi sint in stare sd se relaxeze. Tot acegtia au fost 9i cei care s-au descurcat mai bine la gcoalX.. Aceasttr confuse constatXgi atunci cind un copil de un an imittr suferinla a. chiar dacd nu i-au curs lacrimi. care plingea. sugarii suferX cind aud alt copil plingind . cam pe la doi ani 9i jucfurd igi dau seama cd durerea altcuiva este diferitf.. . plingird incep sd inleleagd cd de fapt suferinla nu le aparfine. a izbucnit in lacrimi gi s-a tirit si fie alinatd de mama ei. al gesticii sau al altor canale nonverbale. cei care au dovedit o oarecare aptitudine pentru identificarea sentimentelor nonverbale erau printre cei mai indrdgiji in 9coal69i mai stabili din punct de vedere emofional3.altcuiva.i are baza iretr-un fel de imitatie fizinefericirii altora. negtiindpreabine cestrfaIntr-un studiu ftrcut de Martin L. iritare printr-o gestictr foarte precipitati . ci doar primindu-l tacit 9i reaclionind la el. un psiholog ame. care avea un an gi trei luni. careera gi eair aceeagi incipere. Vdzirdu-gi mama plingind.New York. Aceastd imitalie motorie. adevirul emolional consttr in felul fir care spune ceva 9i nu in ceeace spune. cind cuvintele cuiva sint in dezacord cu ceeace transmite de fapt.lpi nagtere.a se simli in".degisint inctrdezorientafi. Copiii ca Jenny congtientiabil gi se acordl cu ceilalfi. dacd un alt copil lovbgte la deget. gi aceastala nivelul tonului vocii.care poate fi simlitd in general fali de altcineva a impdrt5gi sentimentele persoanei respective. Ateastd ugoar5 diferen!5 fa.Mimarea motorie dispare din repertoriul copiilor in perioacare ircep sd meargtr de-a bugilea..cum mai este ea numitd. ftrrd a da o atenlie speciald naturii mesajului. lntr-adevdr. B.Copilagulse calmeacearcd zl. si-l mfngiie pe cap 9i si-l batd pe umtrr. Hoffman de la Universitadin.degi in medie IQ-urile lor nu erau mai mari decit ale copiilor care au doledit o mai micd aptitudine fir interpretarea mesajelor nonverbale .Apoi inni$te fursecuri. chiar furainte de a-gi da searna pe de-a-ntregul cI ei existi practic separat.126 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 127 asupra a 101 copii.aga cum a fost el foloial in anii 1920 de citre E.o reaclie pe care unii o considerl un precursor timpuriu al empatieis" Psihologii dezvoltirii au constatat ci sugarii reacfioneazXcu multd inlelegere la suferinfa. de exemplu.anxietate in tonul vocii cuiva. sugarii reacf.tdde conceptul inilial pornegla grecescul empatheia. Una dintre regulile empirice folosite in cercettrrile de comunicare este ctr 90% sau chiar gi mai mult din mesajul emolional este nonverbal. copilul gterge la ochi. celor din jurul lor ca 9i cum li s-ar infmpla lor. de exemplu.sint percepute aproape intotdeauna subcongtient. Practic. In mdsura ih care mintea rafionalX inseamnd cuvinte. Capacitatea care ne permite sd'facem asta bine sau riu este la rindul ei dobinditX in cea mai mare parte implicit. poate gi pentru cX doregte sd inleleagd mai bine ce se cu persoana respectivd. Iatd o intimplare din jurnalul unei mdmici: Copilul unor vecinipltrge.oneazl la orice li se infm- . Michael. copilul ingepe sd facd distinccei din jurul lui in raport cu sensibilitatea personalS 9i emolionale ale altora. La numai citeva luni dr. s-a dus s5-9i ia ursulelul de la prietenul lui Paul. dar jenny incd pare tngrijoratd. El s-a gindit la un cuvint aparte gi nu s-a oprit simpatiei. Rezultatele acestui studiu au sugerat cd riddcinile empatiei se afld undeva in prima copiltrrie. care avea doar noud luni.ContinuAsd-i aducdjuclrii. Teoria lui Titsusfine cd empatia i.6 aceastl fazd de dezvoltare.ca gi cum ea s-ar fi lovit. ceea ce evoci aceleagisentimente in perrespectivd. din ziua ir care se nasc. ignorind-o pe acestuia. Seline dupd el 9i incepe sd scinceascd si il mingiie pe pir. O serie de studii fXcute de MaRadke-Yarrow gi Carolyn Zahn-Waxler de la Institutul Na- crrM AcTloN EAZAEMPATTA ln momentul in care Hope. Michael i-a dat inapoi ursulelul care-i asigura securitatea. dar el se retrage. Asemenea mesaje . unbdielel de un an gi-a adus mdcird v5d un alt copil cu lacrimi in ochi.sugerind cd stdpinirea capacitilii ernpatice ajutd la o mai mare eficien!5 gi la cursuri (sau pur 9i simplu ii determini pe profesori si-i indrdgeascd mai tare). Pe la un an 9i ce- pentru a-l alina pe un prieten care plingea. termen folosit inilial rreticienii esteticieni pentru a denumi capacitatea de a perexperienfa subiectivd a unei alte persoane.. a vizut un alt copil cdzind. emoliile inseamnd nonverbal. a fost inifial de la care a pornit cut'rntul empatic. Titchener. cum Paul a continuat si plingd. copilul de un an igi va duce gi el degetul la sd vadi dactr il doare... $i Jennyseapropiegi incearce si-i dea gi ea. Ambele gesturi mirunte de simpatie gi de afecliune au fost constatate de mdmici pregdtite special ca str inregistreze asemenea intimpldri in care aclioneazd empatiaa. ci este ltcuiva.

poamai mult decit orice intimpllri dramatice din copilXrie. Mark ii privea pe oameni drept in ochi. presupunesesizarea scrie:. tt loc de . el considertr ctr cele mai importante leclii de via!5 emolionald'sint date in asemeneamomente de intimitate. cele mai importante sint acelea in care copilul afld ci acesteemofii sint receptate cu empatie. copilul gtie cd este infeles. Aceastd perceplie ar putea sd stea labaza unei subtile diferenle in felul in care gi-a tratat btriefii.pe alfii: .'caparte a ritmului unei relaSbrn a studiat acestlucru cu o precizie microscopici prin inunor inregistrdri video ale marnelor9i sugarilor ceduore intregi.Dacd doar imifi copilul asta arati doar ce-a fdcut.ceea ce adeseaii aducea lui Fred lacrimi in ochi. Astfel s-a constatat ctr sint mai empatici acei copii a clror disciplini presupune atragerea atenliei asupra faptului cX prin comportamentul lor ii afecteaz6. Un an mai |irziu. Pentru ca el sX inleleagd faptul cd sesizezi ce simcopiii sd-gi dea seama cd ele simt ce simt 9i ei.tncepesd igi dezvolte ideea cd persoanele celelalte pot gi ii i sentimentele. una dintre modalitdlile prin care igi exprima aceste sentimente era aceea cd nu voia str priveasci pe nimeni in ochi. Fred era clar mai speriat gi mai dependent decit Mark. iar ea nu incerca sd il urmdreasctr din priviri. intorcea capul ugor in sus sau intr-o parte cu un zimbet de invingtrtor. Stem afirma cd aceste moment repetate de racordare sau de dezacordare dintre pdgi copil fiormeazl un orizont de agteptare emofional al coajuns adult in ceeace privegte relaliile apropiate . Acest sim! pare a se nagte pe la opt . imitind ceeace vtrd. Gemenii 9i mama lor au fost atmt linuli sub observalie in urma trnui studiu ftrcut de Daniel Stern. Mark putea s6-9i ia ochii de la ea oricind poftea. COPILULBINE RACORDAT irtr-un proces pe care Stern il numegte de racordare.Urit din partea ta. un copil scuturtro juctrrie gi attrnci mrunail impinge pufin in n de rtrspuns. la Facultatea de MedicindT. cird voia str intreruptr acest contact itzual. Stern este fascinat de acest schimb mirunt 9i repetat care se petrece intre ptrrinte gi copil. Actul sexual este. acceptate gi reci- si redai sentimentele sale profunde intr-un alt fel. Cind aveau doar trei luni. De indattr ce ea intorcea capul. intorcird intruna capul in stinga 9i ir dreapta. dar nu exista o emofionald cu Fred.Uite ce tare ai supirat o". ca in cazul lui Fred. din este foarte diferittr de o simpld imitalie. mesajulclar este se racordeaztr mai mult sau mai pufin nivelului de inal copilului. copiii igi dezvoltd un repertoriu empatic reactiv. pe Mark 9i pe Fred. iar cird ftrtorcea capul." face dragoste este probabil cea mai apropiati aproximalie adultd a acestei intime racordiri intre mamd gi copil. Sarah nu incerca practic str stabileascdun contact vizual impus. racordare se facetacit. Fred se intorcea dupd ea gi acest ciclu continua pind-la aversiune . Pe de alt5 parte.lor era intr-un perfect acord cu Mark. in cel mai rau sens.. dar edificator. agacum procedase 9i cu mama lui la trei luni.constatat c5 empatia copiilor este formatd gi prin observarea reacliilor altora atunci cind acegtiasuferd. Acestemici racordtrri la nivelul copilului il p6 i9i retrtdreascl sentimentul cd se aflX intr-o conexiune mesajdesprecare Stem susline ctr mamele il transrninut furminut atunei ctrd interacfioneazd cu sugarii lor.estelipsa acestei mutuali- PRETULRA CORDARTI GRE'ITE susline cd din acesteincercdri de racordare repetati su. De exemplu. nu si4!it. in cel mai bun sens. prin aceasttr racordaremamele sctncegte de bucurie gi mama confirrne bucuria legtrninugor pe copil. Sarah avea doutrzeci gi cinci de ani atunci cind a nXscut doi gemeni. El a constatatcf. din nou incerca sd il fac5 s-o priveascI.. Dintre toate acestemomente. Un gest mlrunt.Magemeni. in cazul lui Mark.. gingurindu-i pe limba lui sau imifindu-l chiar. ceeace dd un sens tacit de ra. ir vreme ce Fred semina mai mult cu tatll lui. intenlii comune 9i o stare rede excitare senzuald simultand" atunci cind cei care se lgi rlspund in mod sincron. Ea avea impresia cd Mark ii seamdntr mai tare.128 Natura inteligenlei emotionale Rdddcinile empatiei 129 lional de Boli Mintale aratd cI o mare parte dintre diferitele abordiri empatice au o strirsi legdturd cu disciplina impusd de pdrinli copiilor.A facedragoste sttrrii subiectiuilalt o dorinld irnpirtd9it5." S-a mai. Sarah trcerca adesea sI intilneasctr privirea lui Fred. Fred reacfiona devenind mai empatic.. In schimb. Stern spus: . in special ajutindu-i pe cei care sirt necdjifi. pe atunci psilriatru la Universitatea Cornell. un act de mutuali.Intr-o asemenea interacliune.

130

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

131

luni, cind sugarii incep si-gi dea seama cd sint entitifi separate 9i continu5 sd fie formali prin relaliile intime de-a lungulfirtregii vieli. Cind plrinlii sint in dezacord cu copilul, el este foarte trist. In cadrul unei experienle, Stem le-a pus pe mame si reaclioneze exagerat sau insuficient ftr raport cu sugarii, in loc si corespundd agteptdrilor, racordirdu-se la sentimentele lor; sugarii au reacfionat imediat prin disperare 9i supdrare. Abgenfa prelungitd a racorddrii dintre ptrrinte gi copil duce la un chin emolional irigrozitor pentru acestadin urmX. Cind un plrinte nu reugegtesi-9i manifeste empatia printr-o anumitX gamd emolionall fald de copil - bucurie, lacrimi, nevoia de imbr5ligiri - copilul incepe sd evite sX se mai exprime gi eventual chiar sd mai simt5 acele emolii. Astfel, trtreaga gami de emolii se presupune cd incepe sd fie uitati, scoasddin repertoriul relaliilor intime, mai ales dacX de-a lungul copiliriei lceste sentimente continud sd fie ascunse sau descurajate. in mod similar, copiii pot ajunge s6 faioizeze o gamd nefericitd de emofii, care vor genera dispozifii pe mdsuie. Chiar 9i copiii ,,prind" anumite dispozilii: copiii de trei luni ai mXmicilor deprimate, de exemplu, oglindesc dispozilia mamelor atunci cind se joacl cu ele, afigind mai degrabd sentimente de minie sau de tristele gi mult mai pulin de curiozitate spontanX sau de interes, comparativ cu sugarii ai cXror mame nu sint deprimatee. Una dintre mamele studiate de Stern reacliona permanent insuficient fa!5 de nivelul de activitate al copilagului; irr cele din urm5, copilul a invdlat sd fie pasiv. ,,Un copil tratat astfel invald cd atunci cind se entuziasmeaztr gi nu reugegtesX-gientuziasmeze 9i mama, nu mai are rost s-o facd", afirmd Stern. ExistX irrsd speranle in relaliile ,,reparatorii": ,,Relafiile stabilite de-a lungul vielii - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau in psihoterapii - igi schimbd forma permanent, modificind modelul de funclionare. Un dezechilibru dintr-un anumit moment poate fi corectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care dureazi o viald intreagS." lntr-adevir, diverse teorii ale psihanaligtilor suslin cd relafiile terapeutice care furnizeazd chiar o asemeneacoreclie emofionali reprezinttr de fapt o experienld reparatorie de racordare. Oglindire este termenul folosit de unii ginditori psihanaligti pentru reflectarea a ceea ce pacientul ii expune terapeutului, aiesta din urmd reflectind starea interioard tot asa cum reugegteacest lucru o mami aflatd in acord cu sugarul ei. Sincronizarea emo-

este ir afara congtientizirii propriu-zise,.de9i pacientul

gi infeles. de fapt sd fie profund recunoscut Costulemolionalal lipsei unei racord5riin copildriepoatefi
foarte mare pentru tot restul vielii - 9i nu doar pentru coUn studiu efectuat asupra unor criminali care au comis cele crude gi violente crime aratd cA una dintre caracteristicile Ior, care ii diferenliazd de ceilalli delincvenfi, este tocfaptul cX au mers din casdin casd, au tot schimbat divergi pdi adoptivi sau au fost cresculi in orfelinate - aceste cazuri rersugerird cd neglijarea emolionald gi prea pulinele ocazii de a racorda sentimental cu cineva au dus la acesteatrocitdtilO. ln vreme ce neglijarea emolionald pare si opacizeze empatia, 9i un rezultat paradoxal, determinat de un abuz emoliosuslinut gi foarte intens, inclusiv cruzimi, ameninldri sadice, sau simple rdutdli. Copiii care silt supugi unui asemetratament pot deveni hiper-receptivi la emoliile celor din julor, datoritd vigilenlei posttraumatice putind deslugi semnade ameningare. Preocuparea obsesivi pentru sentimentele lli este tipicX acelor copii matratali din punct de vedere gi care la virsta adultd suferd de o instabilitate emointens5, cu vegnice suiguri gi coboriguri, care adesea sint te ca aflindu-se ,,la limita unor tulburdri de personate". Mulli dintre acegtia au un fler inndscut in a detecta ceea Simt cei din jur 9i deseori se afl6 cd au suferit maltratiri emoin copildrielr

NEUROLOGIAEMPATIEI
Aga cum se intimpl5 deseori in neurologie, rapoartele referila cazuri ciudate 9i bizare sint de obicei primele indicii ale lui empatiei fir creier. Conform unui raport din in care erau revizuite mai multe cazuri de lede exemplu, , ale lobului frontal din dreapta, pacienlii au dat dovadl de deficien!5 curioasd: erau incapabili sd inleleagd mesajul emonal din tonul vocii celorlalli, degi inlelegeau perfect cuvintele sine. Un l,Mulgumesc" sarcastic sau unul plin de recunogtin9i unul plin de minie aveau acelagi inleles, neutru, pentru ei. schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii pacienli care iserd leziuni in alte pdrli ale emisferei drepte 9i care reacfiodiferit ca perceplie emolionald. Acegtia erau incapabili sd-9i propria emolie prin tonul vocii sau prin gesticd. Ei

132

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

i33

gtiau ce simt, dar pur 9i simplu nu puteau transmite asta. Toatc aceste regiuni corticale ale creierului, aveau sd observe diversi autori, au strinse legdturi cu sistemul limbic. Aceste studii au fost trecute ftr revistl cabazd,pentru o lucrare semnati de Leslie Brothers, psihiatru la Institutul de Tehnologie din Califomia, care se ocupa de biologia empatieilz. Reanali_ zind atit descoperirile neurologice cit studiite comparative pe 9i animale, Brothers a subliniat ci nucleul amigdalian 9i legdtura dintre acesta gi zona asociativtr a cortexului viiual constituie cheia circuitului la nivelul creierului de care e legatd empatia. Mare parte dintre studiile neurologice relevante s_au fdcut pe animale, mai ales pe maimufe. Faptul cI aceste primate afi_ geaztrempatie - sau o ,,comunicare emolionalX,,, cum preferd sd-i spund Brothers - este clar nu numai din povestirill anecdotice, dar gi din studii cum ar fi urmtrtoarele: maimulele au fost invdfate mai intii sd se teamd de un anumit ton, prin aceeacd il a:rzelu atunci cind primeau gi un goc electric. Apoi, au invdlat sr evite gocul electric, aprsind pe o manetd ori de cite ori auzeau acel sunet. Pasul urmdtor a fost ca perechi din aceste maimule sI fie puse in cugti separate, singura comunicare dintre ele ficin_ du-se ptintr-un televizor cu circuit inchis, care le permitea sd va_ dI imagini cu cealalti maimull. prima maimuli, dar nu gi cea de-a doua, avea sd audd acel sunet nepldcut, ceea ce-i trezea o expresie de fricd. ln acel moment,."u'd"-u d.oua maimulE,vdzindfrica pe chipul celei dintii, apisa maneta care impiedica go_ cul electric - ca un act de empatie, in cazul in care nu era o for_ mI de altruism. Dupd ce s-a stabilit cd acesteprimate non-umane detecteazl intr-adevdr emoliile urmdrind chipurile semenilor lor, cercetrtorii au introdus in creierul maimulelor eleckozi fini. Acegti elecpermiteau furregistrarea activitilii unui singur neuron. f.ozi Fjectrozii care inregistrau neuronii din cortexul vizriat 9i din nucleul amigdalian au ardtat cd atunci cird o maimuld vede chipul celeilalte, aceastdinformafie ajunge la neuroni trecind mai intii prin cortexul vizual gi apoi prin nucleul amigdalian. Aceastd traiectorie evident ci este una standard pentru orice informatie care trezegte o anumitX emofie. Sulprinzdtor este insi faptul cd rezultatele acestor studii au ardtat cd in cortexul vizual au fost identificali neuroni care pdreau sI aclioneze numai cardspuns la o anumitl expresie a felei sau la anumite gesfuri, cum ar fi o

ameninldtoare a gurii, o grimasd de fricd sau o ghedocilS. Acegti neuroni sfirt diferili de ceilalli din aceeagi care recunosc chipurile familiare. Asta pare sd insemne cd

la fapt creierulesteconceputde la bun inceput sdreaclioneze
tmite expresii emolionale - adicd empatia esteun datbiologic. Alte dovezi referitoare la rolul cheie pe care il joacd traiectoamigdalo-corticald ar fi interpretarea gi reaclia la emofii;

Brothers,aparin studiile pe maimuagaclrn sugereazd !8tea, intre nucleul lflate in silbdticie careau suferit o deconectare
9i cortex. Cind au fost ldsate printre ai lot aceste au fost in stare strigi continue obiceiurile cum ar fi acede a se hrXni gi de a se ctrlira in copaci. Dar bietele maimule

pierdut posibilitateade a reaclionaemolionalin raport cu maimule din grupul lor. Chiar 9i cind o maimu!5 din grup
t sX o abordeze prietenos pe maimula ce suferise decoaceastea din urmd a fugit 9i ?n final s-a izolat, refuzind legdturd cu celelalte maimufe. Tot acesteregiuni ale cortexului furcare se afli concentrati neii specifici emoliei sint gi cei care, dupl cum observd Broau cele mai puternice legdturi cu nucleul amigdalian; inemoliilor presupune un circuit amigdalo-cortical ca.are un rol primordial in orchestrarea reacliilor potrivite. ,,Vairea de supraviefuire a unui asemenea sistem este mai mult clar6" laprimate, constati Brothers. ,,Percep!1afa,tddeo alabordare individuald ar trebui sX dea nagtere unui anumit ti[de reaclie psihologici] - 9i foarte rapid - croit in funclie

i;rtenlie,fie ci estesi mugte,fie str se spele,fie sd se inmultt73

Obazi psihologicd similari penku empatie in cazul oameniapare in cadrul studiului fdcut de psihologul Robert Levende la Universitatea Berkeley din California, care a studiat '

ri cistrtorite, furcercind si ghiceascd ce simte partenerul Metoda lui este simpld: cuplul o discufie mai aprinsSla.

lnregistrat pe video, iar reacliile psihologice le sint mdsurarh'rnci cind sint discutate chestiuni supirdtoare din cdsnicia - cum sd disciplineze coplli, cum sI cheltuiascd banii gi alasemenea.Fiecare partener revede caseta gi povestegte ce a it furmomentul respectiv, clipS de clipd. Apoi partenerul recaseta a doua oari, trcercind sd interpreteze sentimentele

134

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

135

Cea mai exactA empatie s-a produs in cazul solilor gi soliilor a cdrorpropriefiziologie o urmdreaexactpe acee6 a partenerululla ca" re se uita. Adicd atunci cind partenerul reacliona transpirincl masiv, la fel reacliona gi celdlalf atunci cind partenerului il bltea inima mai incet, ritmul cardiac i se incetinea 9i celuilalt. pe scurt, trupul lor imita in mod subtil, clipd de clipi, reacfiile fizice ale partenerului de viafd. Daci tiparul fiziologic al privitorului il repeta pe acela din timpul disculiei inifiale, el, privitorul, putea spune foarte pulin din ceea ce simlea celdlalt. Empatia apdrea doar in momentul unei sincronizdri fiizice. Aceasta sugereazd faptul cd atunci cird creierul emotional coordoneazi trupul prink-o reaclie puternicd - sd zicem, se aprinde de minie - nu poate apdrea o prea mare empatie, ir cazul in care apare in vreun fel. Empatia presupune suficient calm 9i receptivitate, astfel incit semnalele subtile ale sentimentelor celuilalt sd poatd fi recepfionate gi imitate de cdtre propriul creier emolional.

faptul de a ne pune in locul altcuiva - ii face pe oasd respecte anumite principii morale. Hoffman crede cI existd un fel de progres firesc al empatiei din cea mai fragedd copildrie. Aga cum s-a constatat, la un copilul intrd in panicd atunci cind vede un alt copil cdzind gi

sd plingtr;raportul esteatit de puternic ai de imediat,in$i bage degelelul in guri gi igi infundi capul in poala mamei, cum 9i el ar fi avut de suferit. Dupd primul an, cind copiii mai congtienli cd sint o entitate diferit5, trcearcd in mod si aline un alt copil care plinge, oferindu-i, de exemplu, urrl lui. lncX de la doi ani, copiii incep sX inleleagd cd sentialtcuiva diferl de ale lor si devin mai sensibili la orice ie card dezvdluie ceea ce simte de fapt celdlalt; in aceasti fade exemplu, ei igi dau seama cd celilalt copil are mindria lui consecinld cea mai buni solulie pentru a-l ajuta atunci cind nu este neapdrat sd ii acorde toatd atenfia. Mai tirziu, in timpul copil5riei, cel mai avansat nivel de emse manifestd atunci cind copiii sint in stare si inleleagl o re dincolo de situalia imediatl gi sd priceap[ ci starea sau situafia in viafi poate fi o sursd de nemulfumire cro. ln acest moment, ei devin inlelegdtori fali de un intreg , curn ar fi cei sdraci, cei oprimali sau cei marginalizafi. inlelegere din adolescen!5 poate duce la convingeri moaxate pe ideea de a alina nefericirea gi nedreptatea. Empatia subliniazd multe fa;ete ale judecifii morale gi ale i. Una ar fi ,,mfiria empatici", pe care fohn Stuart Mill o deca fiind ,,sentimentul firesc revangard... care se formeazd velul intelectului gi al simpatiei... atunci cind este vorba de !e care ne afecteazdpentru cd ii afecteazl pe al!ii"; Mill il numea 9i,,apdrdtorul dreptilii". O altd situalie in care emduce la o acliune moraltr este atunci cind o persoani din este suficient de impresionatd ca sd intervini in favoarea victime; cercetdrile arati cd in realitate cu cit empatia fald victimd este mai mare cu atit ganseleca acest martor exterior ,lntervind sint mai mari. Existd dovezi conform cerora nivelul empatie al oamenilor ar corespunde cu judecSlile lor morale. diverse studii din Germania si SUA au ardtat cd pe ce oamenii sint mai empatici, ei favorizeazd mai mult ile morale 9i, in consecinfd, resursele alocate celor nevo-

EMPAT I A gt ET tC A: nAo AcJrrt nt AAIRUISMULUI
,,Niciodatd sd nu crezi cd gtii pentru cine bat clopotele; ele bat chiar pentru tine// - este una dintre cele mai celibre fraze din literatura englezd. ]ohn Donne vorbegte de fapt despre leg6tura dintre empatie 9i afecfiune: suferinla altcuivj devine u ta-,q simli ceva fa!5 de cel5laltinseamnd ci-!i pasi. ln acestsens,contrariul empatiei este antipatia. Atitudinei empaticd este mereu antrenat5 in judecifi morale, in dileme morale care implicd potenliale victime: oare trebuie sI minti ca sXnu ili jignegtiun piieten? Oare trebuie sI te lii de cuvint gi sd mergi la un prieten bolnav sau sd accepli o invitalie la cind apdrutd in ultimul moment? Oare trebuie linutd artificial in vial6 o persoand care altfel ar muri? Aceste probleme morale slnt formulate de un cercetdtor care s-a ocupat de empatie, Martin Hoffman, ce susline cd rddicinile morahtefii se afld in empatie, pentru cd ea ne face sd ne pese de potenlialele victime - cineva care suferX, este ir pericol iau duce o viald cu lipsuri grave, de exemplu - si sd le impdrtdgim suferinfa, ceeace ne impresioneazi suficient ca sd ii ajutamls. Dincolo de aceastd legSturd imediati dintre empatie 9i altruism, Hoffman presupune cd aceeagi capacitate pentru o afecliune

136

Natura inteligenlei emolionale WATA FARAEMPATIE: CE ESTE TT,I ruTNTTE CELUI IARE MILESWAZA; M O RALITATE A SO U O PATULUI

Rdddcinile empatiei

137

gi sfirgegte in masturbare: Dupd aceea, atacatorul simte o vreme o oarecaredescdtugaredin starea de tristefe, nu-

Eric Eckardt a fost implicat intr-un delict scandalos: fiind garda de cgrp a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjat cl niqte ucrsagi plltili sX o atace pe Nancy Kerrigan, rivala Tonyiei de.la Olimpiada din 1994,care a luat medalii de aur la proba feminind de patinaj artistic. ln urma acestui atac, genunciiul lui Kerrigan a avut de suferit grav, fapt care a impiedicat-o sd srr antreneze citeva luni, foarte importante de altfel pentru cariera sa. Atunci cind Eckardt a vdzut-o pe Kerrigan la televizor cum plinge, remugcdrile l-au cuprins brusc gi i-a spus unui prieten secretul lui, ceea ce a dus Ia arestarea atacatorilor. Aceaita este puterea empatiei. De obicei instr, din picate, ea le lipsegte.celor care comit cele mai oribile crime. Profilul psihologi&l violatorilor, al celor care molesteaztr copii gi al celor care dau spargeri extrem de violente este acelagi: ei sint incapabili de empatie. Aceasti incapacitate de a simfi suferinla victimelor le permite sX se minttr singuri, incurajindu-se astfel in actele lor criminale. pentru violatori, minciuna sund cam aga: ,,Fembilor le place sd fie violate,, sau: ,,Dacd se opune, de fapt se lastr mai greu, asta e tot,,; pentru cei care molesteazd copiii: ,,De fapt, nu-i fac nici un rau copilului, ci doar ii dau pulintr iubire" sau: ,,E doar o altl forml de afecfiune,,; pentr_upirinlii care i9i maltrateazl fizic copiii: ,,Asta nu este decit o disciplintr de fier." Aceste autojustificEri au fost preluate de la oameni tratali-,pentru astfel de probleme gi care au declarat cd asta gi-au spus atunci cind igi brutalizau victimele sau se pregtrteau s-o facd. Blocarea empatiei la acegti oameni in momentul in care isi chinuiesc victimele este aproape intotdeauna parte componentd a unui ciclu emolional care accelereazdacestgacte pline de cruzime. Ele stau mdrturie din punct de vedere emolional pentru ceea ce duce la un delict sexual cum ar fi molestarea unui copil17.Ciclul incepe atunci cind agresorul e foarte suptrrafi furios, deprimat, singur. Aceste sentimente pot fi declangate,de exemplu, de urmXrirea unor cupluri fericite la televizor, ceeace ii creeazd, apoi un sentiment de deprimare, datoritl faptului cI el este singur. Atacatorul care cautd mingiiere in fantezia favoritl doregte de obicei o prietenie caldd cu un copil; fantezia devine se-

estede scurti durat5; depresia ce aceasta 9i singuritatearecum gi incepe sd se gindeasce mare forfX. Atacatorul ln mai putea s5-gipund in practictrfanteziileerotice,spunindu-gictr
justificdri, ca de exemplu: ,,De fapt, nu-i fac nici un rdu co-

i, pentru cXnu sufertr din punct de vedere hzic" qi: ,,Dacd copil nu vrea strfacdsexcu mine, mi poateopri." In acestmoment,atacatorulvede copilul prin lentilele unei
perverse gi nu cu empatie fali de ceea ce simte cu ade-

emofiositualie.Aceasti detagare *trrat cqpilul intr-o asemenea
caracterizeaztr tot ceea ce urmeazi, de la planul pus la cale

atentda ceea tru a-l prinde singur pe copil pind la repetarea Toate acestea in practicd a planului. intimpla ptrnerea 9i 1eseva fnt,urrnlrite ca gi cum copilul implicat n-ar aveanici un fel de
proprii; in schimb, atacatorul proiecteazd in fantezia

dinpartea copilului. Sentimen1neroticeo atitudine cooperanttr greafa, teama, dezgustul copilului - nu sint luate in sea{ele ele ar ,,distruge"tohrl pentru el. intr. Dacdatacatorulle'ar percepe, "i Noile tratamentepentru agresoriide copii 9i alli atacatori-se foncentreazemai ales pe lipsa de empatie fald de victime. lntrunul dintre celemai promilitoare programe de tratare, atacabrii citescrelattrricumplite ale unor delicte similare cu ale lor, urmdresccavictimelor.De asemenea, povestitedin perspectiva
video cu victimele in lacrimi, in care acesteapovestesc ce in-

&amne sX fii molestat.Apoi atacatoriitrebuie si scrie despre propriul lor delict din punctul de vedereal victimelot imagininpovestire ftr cadrul {u-gi'ce a simfit victima. Ei citescaceaste qnei terapii de grup gi incearcd sd rdspunddla intrebdrilereferivictimelor.in final, atabare la ataculrLspictiv din perspectiva catorii trec printr-o reconstituiresimulattra delictului, de data lceastajucind rolul victimei. ri William Pithers,psihologulinchisorii din Vermont,cel carea terapiea privirii lucrurilor dintr-o altXperspectivd, crcataceastA ni-a spus: ,,Empatiacu victima schimbdpercepfia,astfel incit ilegareadurerii devine dificild chiar gi in fanteziile erotice."$i intdregtemotivareablrbalilor respectivide a se lupta cu .Abtfel fornirile lor sexualeperverse.Doar jumdtate dintre atacatorii rcxuali careau urmat acestprogram in inchisoarerepettrdelict€lecomise,comparativcu cei carenu au urmat acesttratament

Mai intii. gi nu pentru cd sint intr-un acces de minidO. El ctescrieaceastdintimplare mai curird cu mindrie decit cu re_ mugcare_. prin care sd demonstrezetrecerea timpului. Apoi opregte magina. poate uneorisi apard tocmai dintr-un defect neural. ii prinde prr1r*-u lui Faro. in momentele lor de furie maximS. Cei care au acte de torturd pentru terorigti. 9i in timp ce cei mai mulli bSrbafi devin violenli cu soliile lor impulsiv.* * Atenlie: chiar dacd ir:r anumite tipuri de criminalitate sint irn joc Jrnele tipare biologice .seuitd in jos. o metodd de 6qi stdpfurinevestele insuflindu-le frica. chiar gi trcercarea de a-l abandona. acesta fiind un diag_ nostic psihiatric) ele sirit mult mai reduse.aga cum se intimpld de obii in crizele de furie. orice ar face ea.xtrem de violent gi se poate transforma intr-o capacitate de a Comite crime.. care uneori par sd nu aibX nici un motiv .virtute" in multe roluri din via!5. in aceste cazuri. de la polifistul anfhetator . simlind cd cineva se uitd la el. Cerrea a scos la iveald o anomalie psihologicE intilnitd la mulfi sofii care-9i blteau nevestele sau le ameninlau cu cufltul ta{r cu arma: acegti soli acfioneazd astf.biologicd. Psihopatia.138 Natura inteligenlei emolionale Rdddcinile empatiei 1.-ni_ se afle in inca_ pacitatea lui de a face altcevl decit conexiuni emolionale super_ ficiale. din furie. Violenla lor pare a fi o formi de terorism calculat. are ca sporirea violenfei. nici de via!a ta. este una dintre cele mai uluitoare lipsuri za totalei rdceli sufletegti a psihopatului pare sI "*ogiorrule.ci o sd factr pe nebu_ nul" fa!5 de cei . fiind in stare sd spund . lngherind pentru o clipi. nici mdcar fir cazul actelor celor mai crude gi mai ne_ miloase. Ar fi aceeacd o capacitate emolional5 perversd .le Bineinleles cd intr-un comportament atit de complex precum fel criminal sint multe explicalii plauzibile care nu evocd baza . 'In vreme ce existi unele mici speranle de trezire a unui simt empatic la atacatori cum ar fi pedofilii. . psihopalii sint binE_ cunosculi pentru faptul ci stnt fermecdtori nu au nici un fel de 9i remugcdri. Privirealui spunecd de fapt nu-i pisi de nimic.*u_ re risc. dac5l-ai provocape aiestpugti. omori rs_ prezintd un fel de rezumat al psihopatieils. .dere psihologic sirt mai calmi cind devin violenli gi abuzivi. ' Acegti soli reci gi brutali sint o specie aparte fald de ceilalli toli care igi bat sofiile. Sint multe c5i manipulatorii. Psihopalii sint 9i mitomani credibili. Faro a . Cripis Blood.!i_aiur. cum ar fi ucigagii in serie care se bucurd de suferinla victimelor inainti de a Ie "udi"i. degaptesprezece ani. incapacitatea de a simlr empatia sau vreo compasiune de orice fel sau micar de a avea o tresdrire de constiinld. impugcindu-i din-magina in mers. in cazul criminalilor psi_ hopali (care mai nou se_numisc sociopayi. esteinspdimirtdtor si 9i vezi acestlucru cu ochii tdi.treaba".s. membrul unei bande din Los Angeles. Faro ii demonstreazd lui Bing ce privire i-a aruncat persoa_ nei din cealaltl magind: M-a privit fix gi irtreaga fizionomie i s-a schimbat de parcd cineva ar fi fdcut un trucaj fotografic.39 gi care sint mult mai mulli.rdu" pini la conducitorul unei corporafii.. Fdrd aceasti motivalie inilial5 inspi_ ratd de empatie.r"r-etour". nici de a lui. sofia. irtr-un grod calculat. ceilalli igi calculeazl bdtdile..doi gagii. pentru cd se simt respingi sau sau de frica de a nu fi pSr5sili. care a mu_ tilat o mamd gi pe copilagul ei.. intr-adevdr.are o valoare de supraviefuire intr-un mediu . Iatd cum po_ vestegte Bing acest schimb de violenfe: $oferul. Cei mai cruzi criminali. Acestchip ifi spuneci dlaci ai rispunde cu aceeagi monedd. de exemplu. Faraindoia_ li cd in privirea lui am vizut frica. A devenito fald de cogmar. Sd ne gindim la cazul lui Faro. inctrierindu-se prin baruri. orice-pentru a obline ceeace doresc.i vryj s-earate ce poate. Acest lucru inseamnl ci din punct de ve. Unele dintre cele mai rele chipuri pe care le ia absenla de empatie au fost descoperite intimpl5tor intr-un studiu asupra unodintre cei mai cumplili indivizi care i9i b5teau nevestele. descriu fe3D(ecutat lul in care au irrvdlat sd se disocieze de sentimentele victimelor pentru a-gi face . Mergind intr-o magind cu Leon Bing. aceastdanomalie iese la iveal5: Ittmul cardiac scadeinloc sX creasc5.elcu singe rece.rr.rrriu. gi manevreazi emogiile vic_ timelor cu acelagicinism. care tocmai scria o carte despre bandele din Los Angeles. din magina. olipsd oportund de empalie poale deveni o .. arunci o privire citre magi_ na noastrd. par a fi violenli gi in afara cdshiciei.asta nu inseamni cd toli criminalii au probleme biologice sau cd existd unele ."i Unii cercetdtori care i-au studiat pe psihopalii criminali bdcd stilul lor rece de a manipula 9i lipsa empatiei sau a unii.inllmidarea altora . El i-a spus lui Bing . restul tratamentului nu va funcfiona.cum ar fi un defect neural in empatie . prea multd empatie ar putea fi contraproductiv5.9i odati ce incep. la serviciu sau cu ceilalli memDri ai familiei. seuit5 intr-o pa*e.

Cuvintele sint afigatefoarte repede.en izbucnegin plins.nu cunosc empatia..irn ciuda consoldrilor.Nu mai pliage. care ii tot ircurca piesele de Lego cu care se ru amindoi. Mama lor. Artele sociale Aqa cum se intimpld foarte des cu copiii de cinci ani care au rnai mici.en?" . majoritatea nu. Len il mugcd peJay. spunindu-i strlase obiectul acesdispute. dar nu gi la cele neutre. e un om intruntru.mfu\giindu-9i si-l calmeze:.Mdmico. |ay adopt2to atitudine materfratele care plinge. psiholog la Universitatea British Columbia.dindu-i o mini de ajutor la strinsul piede Lego gi la punerealor intr-un sdculef addugind priete.. Ei bine. Atunci idoptl alttr tacticd. Chiar daci existd o baz6 biologicl a lipsei de empatie in unele cazuri. sXle pun la loc pentru Lenny. il implord Jay.l.. Inctr iritattr. Cuprins de un val de furie. te rog". Schimbul de replici suntr cam agal: . A apfuut o controversA ir acest sens. pe una dintri ele undele cere_ brale sint mdsurate pe mdsurd ce oamenii fircearcr str d. Len igi pierduse rXbdareaatlay. respectiv piesele de Lego. sau compasiunea. iar unicul consens la care s-a aiuns este ci nu existtr un asemenea insemn biologic Ai categoric nu existi . incitincepe str inigteasctr.escifreze mai multe cuvinte ale cdror litere au fost amestecate. fiecare sugerind implicarea unor trasee neurale citre creierul limbic. Len incd plinge. fa!tr de frica sau durerea victimelor lor. economice gi sociale iare converg spre criminalitate.. PlingeLen. Len plinge! Len plturge. cum at fi a ucifu. 9i creierul limbic.Ei. . psihopafii nu au asemenea reacfii: creierul lor nu dovedegte existenla unui tipar distinctiv de reacfie la cuvinfele emolionale gi nu rispunde mai rapid la ele. intorcindu-se spre Len. nu mai plinge. Len? Ce-i I-. Sub acestpretext al egecului. e.Len. Hare crede Ceimpietrirea psihopalgilor se bazeazA in pa1!e pe un alt tipar psihologic... sugerfurd astfel o disfuncNionalitate a circuitelor dintre cortexul verbal.140 N at ur a int eligenf ei emolion ale O posibili bazd psihologicX a psihopatiei nemiloase a fost prezentatd in dou5 feluri.Ii aratl fratelui lui o maginuIgtrategie:distragerea vrind astfel sd ii abattr gindul de la mica tragedie care toc- l7a cuprins. ca reaclie normaltr in cazul unor oameni care urmeazi str sufere o durere hzicdzr.Jayigi implord mq ca din p{€u lui Ley .. fa!tr de cuvintele neutre cum ar fiscaun: ei pot decide mai rapid dactr acel cuvint emofional a fost incurcat.1€n. care degi inilial era partea vitdmati. nu mai semne de naturd biologicd astfel incit si indice inclinaSa pentru crimA. marna lui refuztr str-l consoleze. Robert Hare. iar creierul lor araie un tipar distinctiv de reaclie la cuvintele emoSonale. auzindu-l pe |ay scincind de rere.rcd probabil cd i s-aptrrut o mare nedreptate. lngeniosul |ay incearcdtotugi o atenfiei. reflectare a superficialitlfii lor mai generale in domeniul'afectiv.Asculttr. liniCtindu-l totodattr gi in'. Ce-i asta. Te rog.. care recunoagte cuvintul. Apoi.{Jite. Len gisegte mingiiere de unde ne-am agtepta mai de la fay.gena criminald". Majoritatea oamenilor reaclioneazd diferit la anumite cuvinte cu incirctrturi emofional5. LipsA de empatie ar trebui pusi aldturi de toate celelalte forle psihologicd.Lnn. acest lucru nu tnseamntr cd tofi cei care suferd de a9l ceva ajung la crimd. devine fur- timp aft de preocupatde lacrimile fratelui lui. cam la o zecime de secundd. Hare trage concluzia cd psihopalii nu sftrt pregcupali de posibilele pedepse fald de ceea ie fac.vine gi-l ceartdpe [€n. In acestmoment . cel care a ftrcut acest studirj interpreteaztr rezultatele in sensul dovgdi$ faptului ctr psihopalii au o inlelegere superficiali a cuyintelgr emo!{onale. . izbucni in lacrimi. $i pentru cd ei nu simt aceastd frici .pen. pe care l-a descoperit furtr-un studiu ce sugereazd o deviere in funclionarea nucliului amigdalian 9i a circuitelor aflate in leglturd cu acesta: psihopafii care gtiu cX vor fi supugi gocurilor electrice nu aratd nici un fel de teamtr. care ?i atageaztrun anumit sentiment. Cum durerea viitoare nu genereazi un val de lelinigte. frtrliorul s5u de ani gi jumltate. Uite la el. da?" Chiar gi againlacrimile continud sd curg5." Len continud str se smiorctrie.

Existd mai multe reguli debazd. sd-i convingd sX-i influenleze pe ceilalgi sau sd-i facd sd se simtd in largul lor. mamir vine cu ameninlarea pdrinteascd tipicd: . Ceea ce conteaze este'cdel l-a aplicat intr-o situalie dificild incl de la o virstd foarte fragedi. ameninl5rile 9i poruncile directe. Rlbdarea pare o altemativd la acceselede furie.. Paul Ekman folosegte termenul reguli de imnre pentru a desemna consensul social in privinla senti. Aceleagi pomiri pot fi folosite pentru a necdji sau chiar a chinui un frate.. MANTFE STATI -VA EMOTilLE Una dintre calitilile importante in viala sociald este felul in oamenii gtiu. mai bine sau mai pulin bine. intr-adevdr. Tentativele de semnalizare a acestei capacitdli de stdpinire a propriilor emofii ies la ivealS cam in aceeagiperioadi: copiii mici invald sd agtepte fdrd sd plingd. CI ili trag una!" Aceasti microdramd scoate la iveal5 o complexi gi remarcabild atitudine emolionali de care este in stare un copil de doi ani gi jumdtate care incearci sd rezolve emotiile altcuiva. si reugeasctr in relaliile intime.presupune formarea a doutr talente emofionale. culturile diferitelor PoPoare vaiazd enorm' De Ekman gi colegii sdi din japonia au studiat reacliile faale studenlilor la un film infioritor despre ritualul circumaborigenilor adolescenli. insusau insensibili.Atunci. Acessint adevdrate competenle sociale care duc la eficienla in tracelorlalfi.Incere. inceputul dezvoltdrii acelei capacitili de a-gi potoli minia gi supdrarea. O astfel abordare a emoliilor altcuiva . usor exasperat5. dovedind un amestec de chipurile ). l-a irdemnat pe acesta sX ine atit de mult sX igi linigteasci fratele care plingea. Dar chiar 9i acestetr6s5. copiii trebuie sd ajungd la un nivel de autoconkol. ceeace este mai practic sd foloseascdforla .chiar dacl nu intotdeauna aleg aceascale.capacitilile umane" se dezvoltS.2." Ceea ce duce la stratagema final5 a lui ]ay: imprumutird dirr fermitatea mamei gi din tonul ei autoritar. Semnelede empatie aPar Pe la doi ani. Avind . Dar atunci cind ci sint singuri (degi erau inregistrali cu o camerd aslor s-au contorsionat. sd-9i exprime rriile sentimente. . sX se certe sau sd lingu- i pentru a obline ceeace-gi doresc. Aceste capacitEli la nivelul vielii socia- permit cuiva sd semobilizezesau se fie o surs5de inspirar pentru ceilalli. ln aceasdireclie. spaimd gi dezgust. cel puocazional. Nu conteazd. sprijinul practic. gi empatia. Firtr indoial5 cI Jay se bazeaz|pe un intreg arsenal care a fost folcsit asupra lui ir propriile-i momente cu probleme. in aceastd furcercareimediati de a-gi calma fratele. el ameninfd: . spune mama fer. impulsurile gi enervirile . Desigur ci. distragerea atenliei.Nu mai plinge. de la simpla implorare la gtrsireaunui aliat in mama sa (de9i ea nu este de nici un ajutor) pinX la mingiierea fizicS. Pentru a manifesta o asemeneaputere interpersonal5. aceastd bazd. potolegte-te. Pierzindu-gi rdbdarea cu el. Cird studenlii japonezi au urmdacest film in prezenla unei persoane ce rePrezenta o autoritafefele lor dideau doar vagi searlnede reacfie.|a care Len rdspunde printr-un .742 Natura inteligemlei emolionale Artele sociale 143 Len insd nu manifestd nici un interes.telor ce trebuie manifestate in anumite momente. tocmai lipsa acestor capacitdli poate face ca gi cei strdluciti din punct de vedere intelectual si naufrain relaflile lor interumane. aga cum gtie orice plrinte care a avut un copil mic. Len reugegte si scoatd un suspinat: .lay dd dovadd de un vast repertoriu de tactici.. Len. afigarea empatiei lui Jay 9i i:rcercarea de calmare a celuilalt estecategoric universal valabilS. Printre sughifuri.LJna dintre ele esle minimalizarea exprfundrii emoliei fiind tradilia japonezi ir cazul resimlirii unor sentimende disconfort ir prezenla unei Persoane ce reprezintd o auto- .m. Racordarea la cerinfele celorlalfi presupune un minim de calm interior.o adevdratd arti a relaliilor . terog". deficienlele in aceastddirecfie duc la incapacitade adaptare la viala sociali sau la dezastre intelpersonale reate.chiar dacd aceastdcapacitate dd greg uneori. este de neconsolaf lacrimile lui nu se mai opresc. dovedindu-se aroganli.ir privinla modalitdlii de ex. empatia lui adicd rdddcinile compasiunii. Tot aga cum un copil de virsta lui poate detecta in suptrrarea fratelui gansa de a se rizbuna 9i chiar de a inriutili situalia. Capacitatea de a gestiona emoliile altcuiva este insugi miezul artei de a manevra poziflrv relaliile interumzule..Nu" govXitor.. disconfort.turi malilioase vddesc necesitatea de o importanld capitald a existenlei unei inclinalii emofionale: capacitatea de a 9ti care sint sentimentele celuilalt gi de a acliona astfel incit acestesentirhente si poatd fi formate..Vrei sd-fi trag o palmd?".

Ne .uulJ"t" .:pentru emoliilor sint conforme modelelor pe care le-am diferind in foarte mare mtrsuri in ce privegte cade a dovedi o mare pricepere.fti. semnale emolionale in decursul fiecdrei intilniri semnale ii afecteazd pe cei care se afli in preajmi' Cu tem mai abili din punct de vedere sQcial. pentru cd nimeni nu i-a imp 'rcduptr ce au hecut. ele diiteazi im'pactuf sentimente_ lor asupratuturor celorlalgi.ovadi studenlii atunci cind gi_arr I t4 Artele sociale 145 ::rj."grrti inseamimpact optim. Aiest lucm se petrece atuncl .. duc la :: "" emotional. pil va irvdfa-o altr reclie va reaclion" 9i il?.Au luat-o prin A fost de-adreptul ciudat..". prin asupra p-ersoanei carepririqt" u""rt *esaj' Copiii sint imp. Dar astairtr-o cd lecliile Pe carele invilim in privinmtrsurd. dar a fdcut_o *il. unul dintre soldalii ameri- etr le refugieze itrtr-o plantalie de orez in toiul unui de focuri cu vietramezii.. transformindu-i in soldali pacifigti.: tegii gi cunoagterea lor constituie un factor important in intelr.il..Perfectcalmi 9i linigtili. Transmitem9i capdispoiigiile celuilaltintr-un fel de economiesubterani a psiastfel incit unele intilniri sint otrXvitoare.atunci cind repede. urr reieztt.qri"tr-o 'ciq iljnvftem pe copil sliu-gi J"ru*agirea. estenepoliticossI refud. Si f5rd in_ nepldcute in spatele unui chipr. mi-am pierdut orice chef de luptf. o u ti"iu ui ri-o tirt)?r. iar altele beneSchimbul emolional are loc la un nivel subtil aproape imfelul in care ne mullumegte un vinzitor ne poate faunul altuia sentimentele ca gi cum ar fi un fel de microti... un iil:1.a.bltIlie.Asiunde_liadevaratete sentimente 11l|tlti: lequld atunci cind ele ar putea strsuperep" arag.saucel pufin nu in ziua aceea. ahau in plin6. rnili . drept pentru "ri"fi*. Sigur ctr intimplare esteuna extraordinard." piinjl mamei ei cd frnk ry le mai marea nectrjit-o.i. dezastru Evident cd actorii sint ad. Dintr-odatX. -prir.Daci unui "r"ofiif" zimbeasc5 "ti i susp"rls6 9i sb "opit mulfumeascd"de cdtreun ptrrinte in u""l este as. pentru ci toati lumea a renunlat. genla emofionald? InvXfEm foarte de timqyliu exprimarea acestor reguli.cit 9i mesajul..":9Ttele ar h exagerarea a ceeale simt" .Multumesc. De obicei. iju.il. faci . J"lu oiam s-ofac.ut de genul .tetoi """u . u*pr* emofionale..i* uunui sentimefli cu un alttrf acestsistem apare in anumite culfuri . tindu-se gi dirdu-i un lespuls teio". "lr. Fel-ul in care"ur" sini folosiie. Asemenea reguli privitoare la exprimur"u fac'partedin dicliona_ "^-oliiior rul regulilor de bund iuviinfd... igi amintegte David Busch. cu atit ne contromai bine semnalele Pe care le transmitem. respingisau binevenili 9i respectali. Acestlucru ilustreazi'urt principiu al vie. au inceput sd se cdlugdri.e_i" cu un sentimentnesincer. lp educafie_ explicita..nici in dreapta.1.re sepetrecein fiecareintilnire in parte..in cel de_ataoiiu"...tii sociale: emoliile sfint contagioase. un pluton american a r.*"i"urbur"u acesta estesistemulabordat ae fetila de gase ini re i9i schimonosegtefala. poruncitor $i rece -_ 9i care i9i transmite mesajul -o*"nt ristit in loc s-o faci Fopt_it 9i cu cdldurtr_."3Calmrrlcdlugdrilor tips-it gi pe ceilalfi.il ia sigur ci acelco.1c!.: cul. expresivitatea lor genereazd reacliapublicului. bunicurui incrun." v#L allii.r. educafiein privinla regulilor a" fu. fiind un fel de schimb ta- f.. A I I COIVLT]VIII\IAREA EXPRESNTTATE EMOTTONALA rdzboiului din Vietnam.ht . aur-u Uir. "u* Pru. rezerya unei soi politicoase este la urma urmei doar o modalitate de a asici nici o scurgere de emolii supXritoare nu va avea faptul a (este o reguli sociali care atunci cind ajunge in domeniul re- ire simgim ignorafi. t.i"g"".. pozitivl (chiar dacdfabe).p:rl"^." cel mai ade. bunicului eite foa*e difert H prmul cazestefe" !f::9lsup_ra amdgit).l."lru dai mai-pufin supdrdtor.ri"'. atuncicind sint urmate prost. simplu am incetatstrne mai luptdm.evlratiartigti ai exprimdrii emofio_ nale. iacruntinau_se cumplit gi strimblrt du-gi gura. strzimbear ctr gisd rnulfumeascj in momentul "rutu in carebunicul i_aadus dl ziua lui un cadou oribil. in t exact s-auuitat nici in stinga.Natura inteligenlei emolionale ritate gi de aceastaau dat d." ahqeazd."lrt . infocuies. "rtu Exprimarea emofionaldare desigurconsecingJimediate .r.. cllugdrii : spre ei gase zona de luPtl. In privinfa educirii sertime.pli"putereaexemplutui:copiiiinvali "*pri*ur"'r" sf.".i o parte dintre noi sint actori inniscufi. jignit de acesr :":jl*:fci mesatcontuz. contaminartionald este mult mai subtili. $i probabil cd ilucru au simlit cu tofii.

avfird in ve- ctrpot fi atit de impresionali de sentimentele altora).acesta fiind un indice de apropiere de obinecongtientizat. ." Gradul de emofie resimfit de oameni in cadrul unei intilniri oglindit de cit de bine sint orchestrate migctrrile lor fizice in fitentul vorbirii . Ulf Dmberg. pentm ci talentul lor emofional ne face str ne simlim bine. studiile fdcute la nivelul clasei au cX pe mdsurd ce coordonarea de migcdri intre profesOr 9i este mai apropiatd ei se simt mai prietenogi.simpatic" gi fermecitor sfult ter" mmii pe care ii folosim in privinla celor cu care ne place si fim. al gesturilor sau al tonului vocii sau al altor semne nonverbale ale emofiei.existd un fel de balet al sincronizdrii emofiilor. Cu tofii sintem practic unelte utile unii altora in acest schimb emolional la bine 9i la rdu. duptr care au stat pur gi simplu fald in fa!tr. mai interesafi 9i mai disponibili pentru o relalie inter- . doi voluntari au completat o listX despre dispoziliile lor ir momentul respectiv. ea s-a intors gi i-a rugat str noteze din nou dispogilia tr care se afltr. dar greu vizibile cu ochiul liber. Oare cum a avut loc acest transfer magic? Mai mult ca sigur. fohn Cacioppo. entu!i. Aceastd sincronizare pare sd faciliteze transmiterea gi primidispozifiilor.pentru ctrpreluau proasta >ziliea iubitelot'. Acest lucru a fost constagi de Daniel Stern atunci cind a urmirit sincronizarea intre in perfect acord cu sugarii lor. ftrrtr gXne dtrrn seama. si-i faci pe acei indivizi sd fie 9i mai empatici. in care actorii igi amintesc gesturi. a constatat cX: . Doud minute mai tirziu.Doar a vedea pe cineva cum igi exemolia poate trezi aceadispozilie. De in cadrul unui studiu asupra sincronicitSlii fizice. direcfia transferului de disgozilie este de la cel mai puternic din punct de vedere al exprimtrrii sentimentelor cf. lntr-o experien!tr simpli. Cel care sirt in stare sX-i ajute pe allii str se calmeze au un deosebit talent in relaliile sociale. chiar gi in cazul ftr care acesteasirt negative. indiferent dacd ne dim nu seama ci imitdm sau nu expresia faciald. migciri gi alte exprim{ri ale emofiilor pe care le-au simlit puternic in trecut pmtru a reda din nou aceste sentimente. Schimbtrrile sint evidente la nivelul unor senzori electronici. fedeprimate participau la aceste experienfe impreuni cu erii lor de via!tr gi discutau desprg o anumitd problemd relafia lor. Intenlionat au fost alese perechi de subiecfi in care unul sd fie genul care igi exprimtr foarte tare emoliile. Invariabil. propriul lor chip redi sernne ale aceleiagi dispozifii prin ugoare modificiri ale mugchilor faciali. Imitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul de subtilX. cu atit preiau mai ugor dispozifiile sufletegti. Inteligenfa emolionaltr include qi administrarea acestui schimb. care a studiat acest schimb emosubtil. Orrarea poate fi atit de subtild.psihofiziologul in probleme sociale de la tatea de Stat din Ohio. O persoand dd din cap cind celXlalt igi susfipunctul de vedere sau amindoi se migcd pe scalrn in acelagi ori unul se apleactrin vreme ce celdlalt se lasd pe spate.o versiune ceva mai pulin intenstr a metodei Stanislavski. a constatat ctr atunci cind oamenii vtrd un chip zimbitor sau unul furios. cu atit partenerii femeilor deprimate se sim- mai rdu duptr aceste disculii .. Atunci cind oamenii se simt fericiti sau !i. dispozilia celui mai expresiv s-a tranpferat asupra celui pasi#.tre cel mai pasiv.146 Natura iitdligenlei emolionale Artele sociale t47 laliilor intime este sufocantd). iar celdlalt gi le ascunde. sensibilitatea lor inndscuttr face ca sistemul lor nervos autonom (un semn al activittrlii emofionale) str fie declangat mai ugor. rtrspunsul este c5. Aceastd sincronizare a dispoziliei deterfelul in care o anumitd interacliune a avut loc in bine sau tlu. in vreme ce o discugie rapicu o persoanl veseld le poate ridica moralul (de asemenea. agteptind persoana care ficuse experienla sd se reirtoarctr in incdpere. Aceastd labilitate pare cd ii face mai pulin impresionabili. reclamele sentimen- pot impresiona pftrd la lacrimi. prelutrm emoliile pe care le vedem exprimate de altcineva prin intermediul unui mimetism al expresiei lor faciale.ei sint sufletele spre care se indreaptd cei aflali in situalii emolionale grave. cu cit persoanele cu care se firtilnesc sint mai pe lungime de undtr din punct de vedere fizic cu ei. fericili. Acest lucru ni lntimpl5 tot timpul . Atunci cind doi oameni interacfioneazd. Prin aceastdimitafie.. Iattr o demonstrafie remarcabild a subtilitllii cu care emofiile trec de la o persoand la alta. un cercetdtor suedez de la Universitatea din Uppsala. Sincronizarea intre profesori 9i elevi indici cit de mare este I emofional dintre ei. Dar unii oameni sint extrem de sensibili la contagiunea emolionali. aceeagireciprocitate lemigclrile celor care stabilesc un raport emolional. incit dacl ambii se afld pe base pot migca ir acelagi ritm. oamenii recreeaze in sine dispozifia celuilalt . Cu cit sincronizarea intre parteneri era mai mare nivel nonverbal.

$evenim la o grtrdinildgi la ci$va pugti carealeargi pe iarbi. te o sincronizare compatibili. pentru-un cuplu de dan_ muzica devine vn zeitgebeial trupului.in care se transmite afec_ liunea. dispoiiliile iufletegti lncep sll se amestece.acesta fiind mediul p. in mod similar. Pe terenul de joactrin general. la ofilerii estecopilul orice fel. hotdrind de-a ce se vor juca ceilalli sau devenind cdpitan de echipd. un moment potrivit pentru coordonarea migctrrilor pentru a ne simli bine.ho! de :Fuu :. Determinant in eficienta interpersonaltr.Pe scurt. versiunea adulttr a racordlrii emo_ lionale dintre mamr gi sugarul stru.Iiioa_ cd_pe deget". gi-gi vreme Reggie Roger apleaci freace scircegte. acest lucru ipseamnd determinarea stirii ernolionale a celeilalte persoane.acesta . forla unui bun vorbitor .de o prieteniesau de un parteneriat aptitudini la copiii de grddinild sint doar' afaceri.$i eu m-am lovit la genunchi!" este citat ca avind o inteligenld interpersonaltrexemgi apareintr-un studiu fdcut de ThomasHatch. ei pot face carierd in diplomafie. dierea disputelor.IEI SOCIALE 1. . Thlentul lui Rogerreprezinti una dintre cele patru capacittr|i incarele identificd Hatch si Gardnerca fiind componentele lei interpersonale: grupurilor t r r q r u vr aceastaeste o calitate esenfiald pen- eforun conducdtot presupunindinilierea 9i coordonarea itru '... Frank Bcr. se lovegte la genunchi gi incepe str plingtr.Separe cI Roger extrem de apt in recunoagterea sentimentelor colegilor sdi. A stabili tonul emolional de interacliune este ftrtr_un fel o dovadtr de dominare la un nivel.funclioneazd. Cacioppo subliniazX cd oamenii care nu sint in stare sI primeascd sau sd transmitd emoliile sint sortili str aibd probleme ih relaliile lor.Misura ir care ne simgim prost sau bi_ ne cu cineva depinde gi de un anumit nivel fizic. liune denotd cd oamenii implicafi se plac reciproc.a unui politi_ cian sau a unui predicator . strigind: .este de obicei gi cel ale cErui emofii le antreneazd pe are celuilart.in afarl de Rogeq. Trebuie sd exin. tr vreme ce cei supugi privesc mai mult chi_ plr.ominanti vorbesc mai mult. .Acestaestetalentul care rdin armatd gi la gefii eficienli ai unor organizafii sau institulii rile remarctrla regizorii sau productrtorii de teatru. susline Cacioppo.tcoape conceptulinteligenlelormultipleT. ce se vor coace de-a lungul vielii. iul genunchi. carese ceilaJlibdieli continuX sd fugH.9i numai el a sd-l consoleze. partenerii d. Cei care au caipacitatea de a excela in dezamorsarea.furarbitrarea sau furme..profund sau intim. unul dinlegii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum.tiTp'). ori ca intermediari sau ca ' administratori ai preludrilor de companii. care a flcut acestestudii. este felul in care cei foarte abili reugescsd-gi sincronizeze emofiile. Acesta este inlelesul sintagmei . chiar dactrastaa constatin faptul ctrgi-a propriul genunchi. se In tgte. mi-a spus: . care preia conducerea. in larguf nostru.. Negociereasoluliilor . Aceastd putere de a determina o anumittr emofie seimind cu in biologie se numegte zeitgeber(care inseamnl . chiar dac5 nu pot explica prea bine de ce.turilor unei intregi relelede oameni. in proble. Dominanta unui lider puter_ nic sau intelpret este capacitatea de a impresiona ii-rtr_un 1y""1 fel publicul format adeseadin mii de persoane." un proces (asemeni celui ciclic zi-noapte sau fazelor lu_ . reflectd profunda legiturl dintre paitenerii respec= :. Antrenarea emolionald stdlabaza cipacitilii de irifluenlare. un nivel inart de sincronizare intr-o interac. Roger a fost singu- carea observatcd Reggiea pilit-o gi ci sufertr. ln mod 1l"Trt similar. coordonarea dispozigiiloi sufletegti este-insigi esenfa raporturilor interumane. Sin. 'nii) care antreneazl ritmuri biologice. este vorba *torl de o intilnire inke persoane.'mele de arbitraj sau in magistraturd. dacd existi o mare legtrturi.indiferent cI sfirt unele pozitive sau negative.talentul mediatorului care previne con*l'flictele gi le rezolvi pe cele care plutesc tr aer. legdturi foarte rapide gi bune cu ei..148 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale ORI GIN ILE IMTELIGEJV.Asemenea ii talentului lor. Acest gest mirunt dovedegte un adet talent in privinla raporturilor interpersonale 9i o capacita- pentru pdstrarea relafiilor apropiate.49 umane. Cind. se impiedicd.fie emolionaldesenfiald estevorba de o cXsltorie. nieri.ryu*u tivi.. in general.ro. psiholog la Universitatea de Staf din Or*on.la fel pentru a antre_ na emoliile auditoriului6. avird 11 vedere cd adesea semenii nu se simt in largul lor atunci cind le stau aldturi. Acegtia sint copiii care rezolvl neinlelegerile de pe terenul de joaci. cel care are iea mai mare putere de expresivitate cea mai mare forld .rlceluilalt .

ele aducird farmEc. inion_. 150 Artele sociale 151 daci aceste capacitifi interpersonale nu sint echilide un acut sim! al propriilor nevoi 9i sentimente 9i al felu- hr care trebuie satisficute. Aceastll cunoagtere a felului cum simt ceiralfi poate dgce la stabilirea cu mai mare ugurinld a unei relalii intime sau a unei leglturi de orice fel. . dar au foarte pu- relalii intime stabilesau mulpmitoare. dolind integritate. d1c9re. H.Ei trtrln aceasti discrepan!trdintre imaginea publici gi realitatea Helena Deutsch.etectasau de a presupune sentimentele celorlalli. Auar puteasi coincidtrcu o remarctr care a spus ctr imaginea lui de sine . Cei care dau dovadd de inteligentd so_ ciali pot stabili mai ugor-legdturi cu ceilalfi. socotegte cI acegtia au itiili ca-gi-cum".sau micar plil-. toate acestecapacitdli constituie ingrediente_ le necesarerelaliilor interpersonaie.izasociald..ii lasx pe ceilalfi bine dispugf hezesc comentarii de 9i genul: . stabilesc ugor ielalii de joicd si o fic cu pldcere. Acegtia sint oamenii a ciror companie este cdutatd.lentati.popularitatecigtigat[ cu prelul adevdrateisatispersonale. .organizare gi in rezolvarea disputelor care pot izbucni 2i oricind in societate. S:.capacitatea de a d. fiind mai ie. ele pot duce la o reugitl socialtr .estefoarte diferitl de pe care ircerc sd o creez in mintea altora pentru a-i de- Schimbulpoateavealoc dacl acest strmtrindrdgeasctr".. Copiii precum Roger se inleleg practic cu toati lumea. reugittr socialX gi chiar carismd. parteneri de viald pe care te pofl ' bizu| buni prieteni sau parteneri de afaceri. care incu disperare si se adapteze in funclie de persoana in fala . in vreme ce ir cazul altora este Vorbadoar de un adevtrratcaleidoscopde aparenfeschimbdtoan. sint capabili si igi monitorizeze propia exprimare a emoliilor 9i sd gi-o adapteze la ferul cum reic." "1. care i-a studiat ale ctrror capacitili sociale ii transformd in adevdrali campioni ai impresiei bune pe care o fac8.tlreia se afltr. unui ro_ mancier sau dramafurg cu har. Cei care fac o foarte bunX impresie in socieLte. in lumea afaceri.o. fdcind in a9a fel incit se obtina efectul icontat in acest sens/ asemeni unor actori ta.spicu_ ce fir interpretarea reacliilor 9i a sentimentelor semenitor.Crezul lor ftrcuti de W. Asemmea oameni fircearctrstr detectezeun indiciu despre ftlul cum s-ar dori sI fie inainte de a avea o reaclie 9i nu spun ce simt.leferitor la empatie gi la r1*illt* unor iegdturi interumaie. lele de exemplu. be obicei. cameleonul social va pdrea cX este tot ceea ce vor ceilalgi fie. mi-a spus Snyder.r 9i simplu ceea icegti oameni sint dispugi si ii factrpe cei pe carenu-i pot suferi rtr creadl ctr le este prieten.persoana fl:cea intimtr se impletesc bine. Cei care pot exprimi acersentiment colectiv neexprimat gi-l pot folosi in aga fel incit sX indrepte grupuri in_ tregi spre scopurile lor sint conducxtori inndscufi. Pentrua fi inbune relafii gi acceptafi.Ce pl5cut e sd te afli ln preajma unei asemeneaperso. motivele gi trgrijordrile lor... in felul acesta'se poare stabili mai utor o intilnire sau recunoagte ori reaclioni currr trebuie in raport cu_sentimentele gi ingrijordrile celorlalgi arta stabilirii relatiilor interpersonah. social depdgegtecapacitatea de a congtienti2a gi de a ressentimentele cuiva: pentru a fi indrXgit . Acegti copii au tendinla sd se descurce foarte bine ln descifrarea emoliilor duptr expresia chipului gi sirt cei mai indrdgili de colegii de gcoile.me.Natura intetigenlei emolionale t Relaliilepersonale . pentru cd gtiu sj cultive emoliile .trecind de la supersocia- .coechipieri. aceste per" soane sint buni .emolionale. dacd este combinattr gi cu un oarecare talent literar. modificindu-gi personalitatea cu o re- semnalede la cei flexibilitate. Ei i9i folosesccapacitdlilesociale pentru a-9i modela acliunile in funclie de diverse situalii 9i procedeazdca 9i cum ar avea mai multe personalittrfi.ln cazul unora".ti-one azt ceilalyi. lor se descurcd 9i ca agengi de vinzdri sau ca administratclrl sau pot fi excelenli profesgli. Un model mult mai ar fi desigur o echilibrare inhe adevdratul sine 9i capade adaptare la societate prin folosirea acestui talent. psiharialist. Puse la un loc...Acesta este punctul de vedere al lui Mark psiholog la Universitatea din Minnesota. cu condilia str oblind acceptul societtrfii. Ei sint precum personajul 7-nligal lui Woody Allen. fiecare in funcgiede cel in prezenla ciruia se afltr. Snyder a constatat cd semnul definitoriu pentru aceastl ie este ctr fac o impresie extraordinard... pe mtrsurtrce capteaztr pubtictr ilin jur. deci ginj capabili sd racordeze permanent comportamentul lor social.talentul lui Rogef. Aceastl capacitate folositd la maximum poate fi de folos unuiterapeutiompetent sau unui consilier^_ sau.. Anal.. Pe cameleonii sociali totugi nu ii deranjeazi deloc ctr una gi alta fac. Aceste capacitlfi interpersonale se construiesc pe inteligen_ .

o curXfare a atmosferei. .. trcercind sd impresioneze pe toatd lumea gi cei care igi utilizeazd rafinarea sociali pentru l-gi mengine adevtrratele lor sentimente. Funcfionarea acestor reguli presupune 4esig* implicarea tuturor irtr-un schimb social desfdgurat in clelemai bune conililii.permanent pe ei firgigi fird nici cel mai mic interes mlrturisit pentru oricine altcineva gi care ignori cu orice pre! incercdrile de a Schimba subiectul.o lipsi de elemente fundamentale in construirea unei interacliuni umane. a9a incit Cecil a ajuns la terapeut.nelalocul lor". tea sa era coplegitoare. Cecil plrea lipsit de cele mai elementare calittrgi pintru vii. i-a mlrturisit el terapeutului.. Existau ingd 9i puncte esenliale in care era complet incapabil. cum se spune/ . pe scurt. De indatl ce pleca de acasdinsd.Emoliiie excesive din timpul intilnirilor l-au fdcut sd chicoteasci 9i sn ridl in momentele cele mai nepokivite 9i in schimb sd nu reugeascdsI schileze mdcar un zimbet afunci cind cineva spunea ceva cu adevdrat amuzant.Indiferent care ar fi rdddcina rdului. Oamenii lipsili de acestecapacitdfi sint incapabili nu numai de rafinamente sociale. care a reugit oa_ recum si amelioreze sifualia. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau. U:r alt tip de autosupraveghere. StingXcia lui Cecil.toate celelalte lucruri elementaie in relafiile interumane pe care le preddm copiiilor nogtri de pe la 2 ani. nebdgind in seamd toate aluziile de a-gi lua la revedere.. cei ale ctrror conversafii se axeazd.eurrcorugi in plan social.. povestea lui Cecil este instructivtr.. Adevdrata problemd.si agteptepind ce esteser" . era pur 9i simplu paralizat din de vedere. lnevitabil lasd in urma lor o 6tare de tulburare. consti de fapt in emiterea acelor unde care ii fac pe cei din jur sd se simttr nelalocul lpr in prezenla noastrtr.. stingdcia nagte anxietate.152 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 153 bilitate la o rezervi totald^ Categoric ctr ir acest sens. O asemeneacinste emotionalX poate duce ugor la o confruntare deliberatd pentru a ttria din rXddcini orice formd duplicitard sau de negare . Dar lipsa de adaptire itr societate se manifesta sub forma cea mai gravd afunci citrd se afla tr prezen!a femeilor.. Cu tolii am cunoscut oameni asemenealui Cecil. cei care se bagi ti pun intrebdri . era faptul ci el se temea cd lucrurile pe care are de ipus s-ar putea si nu intereseze pe nimeni. pentru ctr subliniazX importanfa esenlialtr t nenumtrratelor leclii gi reguli nescrise de armonie socialtr pe care le primesc copiii in sincronizarea interacfiunilor lor. SEMNELE INCOMPETENTEI DIN PUNCT DE I/EDERE SOCIAL FIri indoialtr ci Cecil era strdlucif el era un adeviiat expert cu studii inalte in limbi str6ine gi un neintrecut traducdtor.e Este neclar dactr aceasttrdeficienfd a lui Cecil se datora doar lncapacit5lii persoanei ce trebuia sX-l ftrvefe aceste elemente lAFnfiale de civilizafie sociald sau dactr el nu a fost in stare sd gi le insugeasctr. venea de undeva din copildriei toatd viafa s-a simgit ^bine in societate doar in prezenla fratelui mai mare.. lncapacitatea de a respecta aceste reguli.Iattr ce povestegte Lakin Phillips.i. El era ir stare sti rateze complet o conversalie inti*pHto"re la ocafea gi sI bijbiie complet dezorientat cind trebuia si-gi treactr tr vreun fel timpul. sd le mu$umeasctr celorlalli. cum le zicea el. Aceastd teami profundd ducea la o incapacitate de adaptare in societate. care susfiireacI problema lui Cecil igi are irn egeculsdu din copiltrriede a invila celemai eleleclii de interacfiunesocial5: Suntere Ce-arfi putut si fie invltat Cecil anterior? Si le vorbeasci direct celor carei se adreseazi. pare str factr diferenfa dintre cei ce ajung cameleoni. ceea ce permite un comportament in concordanfd cu cele mai profunde sentimente vilori.nu" sau cu alte rdspunsuri dintr-un singur cuvin! sA-giarate recunogtinla fa$ de ceilalfi.. indi9i ferent care ar fi consecinlele sociale. Aceste deraieri de la o traiectorie sociald fireasci dernonglreazl.. sd inilieze un contact social 9i sd nu agtepte lntotdeauna ca alfii sd facd primul pas. dar gi de a se descurca cu emoliile celor cu care se intilnesc.ta in socie_ tate.social. . ceea ce un cameleon nu va inceica si facd niciodatd. intrebindu-se daci nu cumva are .. sd spund .de a fi fu insufi".te rog".. Efectul. degi niciodatd nu avusese asemeneafantezii erotice. vinzirile. sd imparti cu al$i ceea ce are. psiholog la Universitatea Washington.cei care nu par sI gtie cird eAincheie o conversalie sau o convorbire telefonicd 9i care continud str vorbeascd la nesfirgit. si dea voie altcuiva sd iastrmai intii pe ugtr. avea sd-i m5rfuriseascd Cecil terapeutului. era incapabil de cele mai simple schimburi sociale. vit cineva. poate gi mai important. aceste trllsdturi sint foarte preluite in anumite profesii cum ar fi actoria. . sAirceapd o conversafie9i nu sAse mulfumeasctrdoar cu da" gi. diplomafia gi politica.profunde tendinle homosexuale. avocatura. care sfirt suptrrdtor de inadaptali vielii sociale .

54 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 155 Psihologii au inventat termenul disemie (de la grecescul dys . sd intervind in mod negativ asupra capacit[lii de a fura copilului. astfelincit copilul sttrprea aproapede persoana cu carevorbegtesau igi imprdgtielucrurile pe teritoiiul altcuiva. la d lor. a studiat capacittrfilenonverbale ale copiilor 9i a declarah . glul din zececopii areuna saumai multe problemein aceastX direcfiel9. o"-"r.t512. degi potenlialul lor de invdldtur5 este bun. cei care interpreteagregit aluziile emolionale au tendinla sd nu se descurce prea la gcoald.Acegfiasint copiii carenu gtiu strintre ugor in joc.un studiu fiqrt pe copii de claeaa doua 9i a treia a aritat cd.Copiii cane nu pot deslugi sau exptirna bine emoliile se simt permanent frustrafi. simte sau nu ci aparline grupului 9i . cei cate iirnt . careii lovescpe ceilalli in loc strse poa+e camaraderegte .desiguq. Chiar gi copiii ceimai . hdrXgili sint respingi atunci cind incearcdsd intre intr-un grup dejaformat. fdcut ciliva studenli.rucial a devenit subiectul unui studiu foarte aminunfit.fnterpersonale.ii cred ctrnu sint prea degtepli sau ctr n-au gcoaltr. o altd categorieevitatd esteceaa copiilor iu permanentedeficien!e in interacliunea directtr. gi ii evittr. capabil str stabileasctr un contact vizual. transmit mesajece creeazl o senzalienepltrcuttr.in speciai prieienii de joactr. asupra dezvoltdrii copilului. constafi cI oamenii reacgioneazd ciudat in ceeace te privegte . lntr-adevdr.) pentru a desemna incapacitatea de a detectamesajele nonverba" 19.copii a cIror stingtrcie ii jace str fie neglijali sau respingi de prietenii de joactr. copiii cei mai . acegti copii suferd 9i pe plan gco. psiholog la Universitatea Emory.Problemapoate fi aceeactr nu iimte cum trebuie spafiul.nifiind. sI se interprcteze. de exemplu.In afard de copiii caresint izolali pentru ctr sint tiranici. interpreteazd sau igi folosegteprost limbijul trupului. gi prin urmare vorbegteprea strident sau monoton.1.ftrrtr str-9idea seaml.ciuda!i. Copiii mici sirt extrem de sinceri in privinla judecilii emofionale in cazul acestor schimburi.dar cirndnu se descurci in ce privegte regulile nonverbale de interacfiune umantr ..personal. Multe cercetdris-auconcentrat asupradetectirii copiilor care dau semnede deficienld de adaptaie in societate. Dacdgregegti in mesajele emofionalepe iare le hansmifi permanent. drept pentru care se.pe scurt. sau are un sim! subdezvoltatal prozodiei. contestelor IQll.pentru cd atunci copiftil esteindrdgit sau urit.simt deprimali gi apatici. in_ terpreteazd gregitsau folosegte gregitexpresiilefe. careinseamne . Din acest motiv.gisemes. una de inv5ldminf copietingaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ci va gregit gi va reacliona gregit atit falX de profesori. Acegtiasint copiii cane nu au reugit s5-gisttrpineascd limbajul tdcut al emofiilor 9i care.pi acest fndrdgili sint uneori respingi.NATE PUTEM SUFERI'.ii percep ca fiind . agacum nuiti pofi mascatonul vocii. StephgnNowicki.careinseamni .Aceasti categoriede copii sfirgegte printr-o lipsi a controlului in ra- cu felul in care sint tratali de ceilalli.carear trebui sdhe insofit2lde anumite elementesociale.: ABORDARII Inadaptabilitatea sociali este mai dureroasd gi mai explicittr i cind se manifesti intr-unul dintre cele mai periculoase tgate acesteasint fdcute publice. ei nu inleleg ceseintimpli. Linda vrea sd se joa-- .. Anxietatea rezultatd 9i consternarea pot.in 26o/" din cazuri. este tot o societate.. iar acliunea lor nu are asup(a a ceea ce li se intimplS.gi sd se reaclioneze in raport cu aluziile emolionale sau . Descoperirile au aritat ci este extrem de im'rnPortant pentru adaptarea societate sd se observe. dir nefiind accep- lucru fiind universalvalabil." afard de izolarea sociald.In esenfd.dificultate.de evitat"...Clasa.. el dorindu-gi si se integreze. Dactracegticopii nu se descurctrbine din puirct de vedere al limbajului.dar pari exagerat saufurios. acest moment . S-a scos la ivea- Ilomente din viafa unui copil: incercarea de a fi acceptat intr-un grup de joac5. Nu ili pofi ascundeexpresia chip-trlui saupozilia corpului.Este sfigietor sd vedem cI un copil este izolat de fi la joacd...Esteun moment periculos. Veli fi martorii unui dialog lntre copiii de patru ani de la o grddini. Aceit tip cecomun! careesteun permanent subtext a tot c€eace faci. constali ci ceilalli copii se suptrrtr pe tine 9i nu inlelegi de ce. aga cum aulrdtatlo testele referila sensibilitatea nonverbald a copiilor.semnai.mai alesde regulile nescrisecareguverneazd asemenea trtilniri.al calitifii emofionalea vorbirii. cit 9i ceilalli copii.lat. Dactrai impresiactraclionezicu bucurie.tei.egti respins gi nu itii de ce. PRAGUL .l! faptul cd existd un contrast izbitor in privinla strategiilor de pbordare folosite de copiii foarte indrdgili comparativ cu ale pcelora neacceptafi.

precis. Pentru a intra intr-un grup. ..dea. a te descurca cu cineva aflat in culmea furiei reprezintd culmea mdiestriei.pot sX am 9i eu nigte animllule.toate acesteafiild d9 fapt incerctrri de a atrage itgngia azupra lor. Am asistat la felul curn au reaclionat gi alfi copii carepur gi simplu s-au urcat in ir propriile elicoptere sau avioane gi gi-auluat zborul la propriu gi la figurat din societatea resPecrespectiv[. intr-o dupi. degi se clitina pe picioare: zbiera iriurtrturi..156 Natura inteligenlei emolionale Aitele sociale 't57 ce cu Barbara-..Azi nu putem s-o suferim. privinla ac_ ceptdrii unui copil este felul in care se integreazd in tipicul'unui grup. intrind in empatie cu sentimentele gi perspectiva acesteia gi conducird-o apoi spre o alttr variantd.. se intorcea acastr cu un tren care fdcea legdfura cu Tokio..prima clipi .. citrd dintr-odattr a urcat o matahald de muncitor foarte violent. Datele referitoare la autostlpinirea miniei gi la molipsirea emofionali sugereazd cd o strategie eficientd ar fi distragerea persoanei furioase. care in anii 1950 a fost unul dintre primii americani care au studiat artele mar. LJn asemenea talent foarte rafinat pe care il reprezinti marea artd de a putea influenla din punct de vedere emolional este cel mai bine exemplificat printr-o poveste spustr de un vechi prieten de-al meu. arunctrd-o in bralele unui cuplu mai in virstd.copiii din grup gi apoi sd ce ficea acesta. |'a dovedit in cazul lui Roger. AceasI"b1" f td nelinigteprobabil cd nrr difertr pr"u m. care sd o racorddze la o gamtrmaipozitivtr de sentimmte -un fel de judo emofional.eastrmeargtrcu eliCopterulsau cu avionul.rr. pentru ca in final si-i vorbeasci 9i sd se Acest moment aparent inofensiv dezviluie sensibilitatea fatl de grijile celorlalfi gi capacitatea de a acfidna in cunogtinli de cauzd intr-un fel care sd menlinl legdtura..t pricina pericolului de a li se spune. . 9i Barbara se intoarce 9i ii spune: . care au nigte animilule gi nigte cu_ Durl. cel mai important este str gtim sd calmtrm emofiile negative ale celorlalfi.N-ai voie . riposatul Terry Dobson.. Linda. in ichimb.rlt ir.pe unul dintre. gi anume aikido.Ba am"..$i tu ai se fii in elicopter?" ed observe mai intii. statut ce va fi confirmat inainte de a lua iniliativa de a sugeru ar trebui si facl ceilalli. ii spune rtrspicat Barbara. copiii in_ studiazd grypyl pentru a inleiege ce se ir.. Warren l-a intrebat pe Roger dactrvr. Bdrbatul a inceput sd-i terorizeze pe pasageri. Roger avealca tatti- dupi cum lrtegreze complet. sesizind ce jocuri sint la modd gi ce inume le displace ce_ lorlalti. Iatd care este comentariul lui Hatch in privinla lui Roger: .mai. dupd care ii abordeazi agezin_ du*e lingd Barbara gi incepind sd je joace ea cu animilufele.bdielelul de patru ani descoperit de Thomas Hatch pentru cX dtrdea dovadd d" o *ure inteliglnfl.ba se uitd cam un minut.in_ terpersonal5l4. u avea o disculie foarte veseli.i.rlt-d" aceeape care o resimte un adult la un cocktail unde se afli necunoscu. ca irtre prieteni intimi. atunci cind el gi ltlarren s-aujucat de-a pusul .. -rtrspunde . "" Strne trtoarcem la Rogeq." INTEIJGENTA N netaynE EMOfl ONALE : UN SruDIU DE CAZ Dactr in testarea abilitlfilor sociale.rtimplj acolo $re. ei sint ignorati sau respingi. Cele doui pdcate capitale care aproape intotdeauna duc la o respingere ar fi: incercarea de a prelua ionducerea prea curind sau de a nu se sincroniza cu ceeace ii intereseazd pe ceilai.. . explicit sau implicit: . beat mort gi murdar tot. CTq Biil trece de partea Lindei. lnainte. de exemplu.. Nancy se aldturX ea atacu_ . . toli copiii sint foarte prudengi atunci cind -N-u treacf grlgul abordArii unui grup deja format. in mod paradoxal.. agteaptd sX aibl un statut personal in grupui respectiv. care apoi s-a ridicat 9i s-a dus undeva mai in spatele vagonului. 9i ' lui."13 De obicei. pentru c6 acest moment de trecere a pragului de intrare intr_un grup este atit de important pentru * copil cercetdtorii l-au nimii . tocmai asta incearcd sd facd acei copii nepopulari: ei dau ntrvald *!t*l grup incercind mult prea 6rusc 9i mult prea curind sd schimbe cursul lucrurilor sau oferindu-gi pdrerile ori pur gi sim_ plu nefiind de acord cu ceilalli incX din. Rogera intrebaf .ticare pa.Slti inainte de a intra in el $i apoi fac un anumit lucru spie a fi ac_ ceptali.El intii i9i <testeaz5> colcgii de joactr in a9a fel incit ei si rtrtnind in mediul lor gi sX-gi continue joaca. noii sosili stau mai intii in expeciativd gi abia apoi intrd timid.. .Azinute vrem.-Din te putem suferi". Aceastaesteo strategiede succes.amiazd. Or.bombelor"(de fapt pietricele)in losete. . a inghiontit-o pe o femeie care linea in brafe un copil. Ceea ce conteazd cel.i tu 1*i!.se implica.Naqrcy gi Bill. care scoate rapid in eviden!tr diferen_ fa de talent social... .Banu"..tiale in ]aponia.un qragnostlc toarte. devenind mai siguri pe ei doai dupi ce au fXcuici_ liva pagi prudenfi.

i" n""*" seard eu 9i cu sofiamea (si gtii ci aregaptezeci gi gase ae anijin_ cdlzimo sticluld de sakegi odrrcemin Sredind. AstAinseamnd strai geniu in relaliile emolionale. minunat. .dupi ce s-amai cldtinatde citevaori (ratindu_gi loviturile incercate). spuseel cu o vocehiriittr.. Astfelincit in vnemece toli ceilalli "" "ru "tu. sf s9 dea o leclie in stil japonez!"$i ainceput sl sepregdteas_ cd sd-ivind de hac lui Terrv. o3t:. Terry s-a ridicaj in picioare gi s_ain_ dreqlat deliberat foarte incet spre individul respectiv...rJftr.". rlspunse muncitorul. a replicatbdtrinul cu o vocetonictr. dcspreminundliile di" g..sofiameaa murit." Plingind." .. pus pe harftr.Am-bdut sake. pasageri in_ lemnisertrtr scauneleloq.. ""r_ unde bea cu pl5cerecite un sakein fiecareseard.. . befivanul a zbierat .Ce naiba ai b{ut?'. . Btrtrinul i_aftrcut incintat semn cu mina belivhnului 9i a cintat intr-un ritm vioi . T::y n tacut cel mai mic gest de violenfd...Ti|t"t in kimono_ul lui... .Akidoleste urtu recoi..a ldsatcael 9i sd-i povesteascl pul in poalabtrtrinului.De ce dracu' crezi cl lg sta eu de vorbtrcu ..i"'tr. Chiar atunci trenul a ajuns in stafia unde Terry trebuia strcoboare 9i l-a auzit pe btrtrin cum l-a invitat pe befivan sd vini cu tot 9i l-a vtrzut pe acesta cum gi... a mugit befivanul. jntr-adevdr..observindu-1. """oiu Dar si_a amintit cuvintelemaestruluisau:. . In acestmoment.casa gi slujba9i cit de rugineii estede el.unde ne agezhm pe o banci vechede lemn. rrur sausanu provoaceniciodatdo bdiategi sd foloseasci artele marlialedoar caapdrare. Da_ cdincercistr-idomini pe ceilaltiegtideia"infrint.di""l...."_ velSmsd rezolvim conflictelegi nu sd'lestirnim.158 Natura inteligenlei emolionale Artele sociale 159 Befivanul.. a intrebat bitrinul.h...T iipt"". $i-a desclegtatpumnii. Cum spuneam. u.. 9i mie imi plac curmalii ja- .inainte s_o pdleascdprea grav careva. .9i mie imi placesakeui.in ceea o ocazielegitimd. Tocmaicihd voia se facaprima migcare..Terry acceptase ta inceputuicursurilor cu maes_ .i.Nu".ca cum tocmai .: pe zi de anrrenamente aikido.rlprins gi a vdzut pe la vreo gaptezeci de ani carestaieaacolo..qi oricum nu-i treabata.Da"...1 rntr-un col!. . .. ar fi 9i fost ztrrit un bun prieten.mere.Mda.....il"i.. ochii indrepttn_ du-i-sespremuncitorul beat. a contiiuat vorbind a"rpr" $i malul japonezdin curtea lui. Belivanul s-u iniois s. fi_ fost gata stril doboarepe befivan. dat asta e minunat. d" f"p.C..tonul era foarte-vesel. .rlui gi cu un riget a vrut sd-lscbatl din podea..Aharun strtrin! Trebuie .4. a simlit 1 T saiT" rntervrna..iff"rfi Qinearein gind sI sebatl gi-ablocatlegltura cu universul..cinevaa strigat cu toate puterile gi cu mare veseliein glas: .$i pun pariu ctrai o eotieminunattr.Hei!. a replicat bftrinul cu un ton plin de cdldurl. Acum insd i sepdreacdareocaziasd-si testeze_cunogtinfele de aikido in realitaie.yezi tu.Chiiul belivu- a inceputstrsemai imblinzeazfpe mXsurd ceil asculta pe bi. a ingficatstilpul metalic din miylocullrugo..Noi...... Belivanul s-a indreptat cu pagi mari spre el....h . Terry careeratntr_t condifiefizicXmaximtr . I inceput sd spundo povestedesprecum gi-apierdut sofia.

PARTEAA TREIA Inteligenfa emofionali aplicati .

care sugereazd o cregtere vertiginoasd: privind la gansele unui cuplu proaspit ctrsitorit de a eftrsi irc celedin urmdintr-un divor!. pentru cei cdsdtorifi in 1950. chiar 9i in cazul celor mai nefericite perechi.cei care divorleazd nu mai sint stigmatizali. Se poate spune c5. care fac ca inteligenla emolionaltr sd fie mai importantd ca oricind' Sd ne gindim la procentajul divorfurilor. Dacd aga stau lucrurile. atunci maturitatea ar putea fi pusd in pericol.18o/". AceastX modificare este gi mai vizibilS atunci cind compardm rata divorfurilor in cazul cuplurilor cdsitorite intr-un anumit an. avind in vedere tendinfele actuale ale cdsniciei gi ale divorfului. Degi in ansamblu numdrul divorfurilor nu a mai crescut. aceastdcregterenu se datoreazd atit de mult sciderii inteligenlei emofionale. La americani.cdci asta linea multe cupluri la un loc. Iar pentru cei cdsitorili h 1990.Dusmani intimr " Sigrnund Freud remarca fald de discipolul sdu Erikson fapful cX a iubi gi a munci sint cele doud capacitili umane care delermind maturitatea completd. Numlrul divorfurilor s-a stabilizat la un anumit nivel. cam 10% au sfirgit printr-un divor!. Dar mai existd o posibilitate de a calcula rata divorfurilor. nevestele nu mai sint dependente din punct de vedere financiar de solii lor . posibilitatea ca mariajul sd se sfirgeascdprintr-un divor! a ajuns Daci acesteestimdri vor contila infricogdtoarea cifrd de 67"/'11 nua pe aceeagilinie. in mare parte. din cdsniciile care au inceput la 1890. Dar daci aceste constringeri sociale nu mai reprezintd un factor ce . riscul de divor! s-a modificat in cazul tinerilor cdsdtorili.30%. doar trei din zece cupluri clsdtorite recent pot conta cd vor rdmine nedespdrlili toati viala. Cdsitoriile din 1970 aw avut o proporlie de 50% de despXrfiri. cit eroziunii permanente a constringerilor sociale . Penku cei ctrsdtorili in1920.

se afld gi in copilSrie. Leslie Brody 9i Judith Hall. cind incep intilnirile sentimentale. lui.rrr"i1"lor emolionale la nivelul cuplului.il lovea cu disperare cu pumnii in spate fipind: . birfele nefaste 9i rdzbundrile indirecte. furtr-oseard. solut ptingin|t. precum 9i o capacitate superioarl fald de a biielilor in ceea ce privegte folosirea cuvintelor pentru a explora 9i a irlocui reacliile emolionale crun ar fi conflictele fizice. ei folosesc mai multe cuvinte emolionale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cind vorbesc cu fiii lor. cit 9i in cazul celorlalli. Rddlcina ui"sto_rdiferenle emofionale.. re trdiesc bdielii 9i fetele pe mSsurd ce cresc. poate cI descoperirea cea mai importantd pentru infelegerea a ce anume face ca o cdsnicie si reziste sau sd fie distrusi vine din citeva mdsurltori psihologice foarte sofisticate. Acest joc matrimonial reflecti faptul cd la nivelul crrplului existd doul realitdli emolionale. care contribuie la dificultdlile cuplului. ahqeazd o mai largd gam5 de emolii fa!5 de fiice decit fa!5 de fii. de exemplu. la un restaurant. cu sugarii lor. conti- . spun ctr circa 20"h.un iubit"z. care este de obicei imperceptibil sau trecut cu vederea de cltre cupluri. Aceste mdsuritori irattr care sftrt forlele emofionale care pdstreazd o cXsnicie sau o distrug.. Aceste mdsurdtori fiziologice scot la iveald un subtext biologic ascuns. barierele dintre ele intdrindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pe care le preferd bdiefii gi fetele.. BSielii.. iar el se retrage. dar gi de teama incercati de copiii mici de a nu fi ironizali pentru cX au . am dat peste un tinir care iegeape ug5 9i avea un chip impietrit 9i urstrz.Aceste universuri sociale separate se intersecteaz6. le discutX mai in aminunt din punct de vedere al stlrii emolionale.degi cu fiii intrd in mai multe amXnunte referitoare la cauzele gi consecinlele emofiilor precum minia (probabilpentruaopreveni). . Existd multe cerce- t{ri fdcute in legdturi cu aceste doud lumi separate. lntre timp. -m11e bal lntoarce-te imediat gi fii drdgu! cu mine!. a lui si a ei. de curind. iar ea se plinge de indiferenla lui fali de ceea ce ipune ea. cam acelagi procent de fete 9i de bliefi slnt agresivi 9i dispugi la confruntlri directe atunci c?nd se infurie.au fost recent analizate cu o mai mare precizie ca oricird. Aceste legdturi dintre so! 9i solie . Aceasti rug5minte trangantl gi categoric contradictorie fdcuttr unui spate in retra_ gere rezumtr tiparul cel mai des intilnit al cuplurilor cu probleme: ea incearcd sd se implice. cei de cinci ani. Fetele strt expuse unei mai mari cantitili de informalii deepre emolii decit bdiefii: atunci cind pXrinlii inventeazX povegti pe care le spun copiilor pregcolari. suslin cd acest lucru se irtimpltr probabil pentru ci fetele igi dezvolt6 mai rapid 9i mai ugor limbajul decit biiefii. adaugl ele. un nivel critic al rea[Hfii emofionale. atunci in mod sigur cI forlele emolionale dinhe so! 9i solie sint cu mult mai importante."s La virsta de zece ani. care incep sd se defineascd mai bine: fetele devin mai apte decit btrielii ih arta tacticilor agresive curn ar fi ostracizarea. in schimb. 'Gregelile apar de la bun inceput din pricina diferenlelor dintie lumea emolionald a fetelor gi cea a bdielilor. s-a descoperit ctr miculii de trei ani suslin cd jumdtate dintre prietenii lor sint de sex opus..cu exceplia miniei . sd observe trecitoadar grtritoare microemolii care se strecoard pe chipul soliei 1e. iar cei de gapte ani susfin aproape cX nu mai existd prieteni de sex opus3.o iubiti" sau . . ceeace le face sX aibtr sentimente care presupun o mai mare experienld gi o mai bund exprimare. chiar dacd in parte este biologicX. clnd mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente. bdielii gi fetele inva!tr lucruri total diferite despre felul in care str-gistdpineascdemoliile.foarte pulin pinX la adolescenld. Oamenii de gtiin-tdsint acum capabili str detecteze valurile invizibile de adrenalini ale sofului.rezonabild" prin ceeice solicitd ori frin iegirile ei. decit o fac cu fiii lor . Dar pe la treisprezeceani apare o diferenlX considerabili intre sexe.. cind mamele se joactr. precum 9i cregterile brugte de tensiune. Specialigtiiin cisnicii au observat demult cd pind ca un cuplu sd ajungd la terapedeja ajunge la acest tipar implicare-retragere.164 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 165 line cisniciile la un loc. Pirinfii in general discutd emoliile .9i gregelile emolionalc care ii pot determina sd se despartd . respectiv in cele dou{lumi emotional-ein ca. in general. du-se cd sofia nu este . care permit urmirirea clipd de clipi a.mai mult cu fiicele decit cu fiiia.Ce nii.Imediat in spatele lui era o tindrtr care venise tr fuga . lntr-no studiu referitor L prieteniile dintre copii. dacd doresc intr-adevlr ca legdtura dintre ei str dureze. care au rezumat studiul asupra diferenlelor de emolii intre sexe. ]ASNI)IALIII SI AEI: nAnAuIITIE sE AELATN IIPIIARIE Cind tocmai intram.bdiefii pentru care exprimarea in cuvinte a sentimentelor nu este subliniatl pot in mare mXsuri sd nu congtientizeze starea emotionald atit in cazul lor.

tirr". .n1l..ir" carese joacd.. rezistin! .. in vreme ce fetelese considerdparte a unei adevirat de legituri.rfrti.telese joacl intre ele.a. legiturile cu rudele prin alian!5..i"."t. femeile sint mai a".ca re plinge.ic"use.""^i"cii saudupi alte aluzii nonverbaie. UarU"fii.ei petrec tot mai fufnA vreme stind de vorbd cu soliile lor..r.o"i r..rucruri. Jd vorbeasca despre lt"iJ:?liil: latede o rupturi la nivel *f"Ur*i. intr-un studiu deepre cisnicii.iameninga. osebirecheietrtre sex-e: bdielii se."t" au .usor deci_ tit sentimentele de pe chipul f"i.Jbate cit 9i pe cele nonverbale." a" u ir.invieme. sauat fetelor . strategiile mascate6..." uer#fui fetile la joaci rezumd ceea ceCarorGiniganae u uuivarJ r-. .ilTjff sd interpreteze atit semnele diverse.dar nu gi pentru bdrbafi . ce importan!5 au neajundurile personalelO. (Desigur cX aceastddiferenliere pe sexe este o generalizare gi nu este valabili in fiecare caz. in vreme ce soliile oe preocupd de toate problemele care apar.i[ii"*rj ... ln bdrbalii nu inleleg ce vor nevestele de la ei. Astfel. la faptul cdbdrba_ dorescai agteptl lucruri totailirerite l]1r1f:*^"il" de la o con_ versafie.ai. finanlele.o bund comunicare"e.ii:qi:. aceste perspective cajbacasd poati continua.. intr-adevXr.".r1rii= :fll. lor. ..p*r" fi constatatil flr ir vreme ce in privinla expresivitdlii bdielilor gi fefoarte mici nu existX diferenle.r(. cd..pentru ca o relafie sd re s-a ar5tat cd ar fi.ae accentul pe concurent5' o difererigSir*i..iogl.:"t.#... punindu. 166 Dusmani intimi 167 #t#."1ff ".miirr.iil l:l:ltt o"" Ia vutnerabi_ Ittate.in sensul cd femeile stnt rr. bdrbalii vid mai in roz decit soliile lor intreaga relafie .liilffi Jrr.. Tlcerea crescindd a solilor se datoreazd 9i faptului cd bdrbafti sint mai optimigti in privinla cXsniciei loq. dintr-o dorinlX de itate.?rlpii.. mai degrabi chiar decit prin discutarea diverselor asPecte..pr"ta sentimentelenegrditedupd expresia "upucitagii fe..i cineva-p5legte ceva..il. dupd ce trec de gcoala priblielii devin mai pulin expresivi decit fetele. te 9i si nu mai pringd.." *dgu.i.Pentru solii.piil"rIL sd sedeade-opar.Nevestele.a"urtu *ul dintre run.la "" greu..:.:r.tlflt..rninimalir.atura de specialitate. in vreme ce birbalilor acest lucru conteazd mult mai pulin pentru vigpirea relaliei.. intimitatea inseamnd a discuta dilucruri. iar ea nu vrea decit sI vor. _u..emoti- decltbdrbaliis.. Acest lucru reflecta in parte o altd diferenld cheie: in medie. punirrd accentul pe o mini-md ostilitate gip" *"... ai" cll suUlinia gi Deborah Tannen-in cartea ei vo" n'ii iii-"tiiTrurra (pur pi simpru nu tnfelegi). in medie.cel pulin in ceeaceprivegtemdsurarea "*puii.r.trji::ca!i 9i decit r"*"r op".iil.trai. ""=. sentimentede vinovdfie. autonomia dependenla 9i i'....r".... clt de bine se ascultd unul pe celilalt. Ted Huston..actul sexual. in vremeceberbaiii.riura cafiind o de.iiiil Pe scurt. Combinind modul optimist in care btrrbalii percep cdsXtoria cu aversiunea lor falX de confruntdrile emofionale. iar sintapfi sa.lr^9 sele motive pentru "rtu care blielii _ uifio.Inteligenla emolionald aplicatd nua sA fie dispugi la confruntdri directe atunci cind sint fur.ur"."_T::" cste mtrerupt pentru c5 i!1. femeile intreaga gami de emolii cu o mai mare intensitate 9i vadecit bXrbalii . jocttl seopregte 9i toatese adunl in juq. in i". bdt.l. biri sint mult mai dispugi str stea de vorbi. o fac in grupuri mici.. ". de exemptu. un prieten psihiatru se plingea cd in cdsni- ."i-i""fi cetede pe chipul """i aceste co: "*ogor. Dar odatl cdsitorili.rti ... igi exprimi mai mult decit blrbalii nemullumirile 9i o fac verbal mai ales in cuplurile nefericite."iil.::"rfi intimpti cindjoculUai"iii. cel mai important element femei . tat este foarte nectriif""":t:1f. in vrc_ me ce jocurile bdiefilor r: f3: " il i*p"ri'*"i mari..>>" Fluston a constatat cI in perioada ir care fac curte.r. conform unui sfudiu efecfuat a264 de cupluri. tele._"F.. femeile il.DacA acetagi lucru se intirirpfi in cazul.mai ales in cuplurile tradilionale . mai ales despre cele referitoare la relalia in sine.r*a cooperare. Ei spun aga: vreau sd fac diverse lucruri cu ea. devine clar de ce soliile se pling atit de des ci solii lor incearcd sXevite disculiile despre lucrurile supbrdtoare din relafia lor. cu viitoarele lor sofii. acesteainseamnd ir general cd femeile intri in cisnicie tite pentru rolul de administrator emofional. considerind ci acest lcntiment de apropiere poate fi exprimat gi prin grldindritul impreuni. DiferenfarnanifestJta se_ivine i.sr-si exprimegi sa-9i'"o*rir. cu trecerea .7 lite. Dacd un baiat accidcir. in general..ti de tot ceealj:i"9 inpericoli"a"p""Ju"ga.pentru Cind feti." teaml sarr d Dovada acestor stdri diferjte esteuna ae neUjaauit"in urere. in urma u .studiind in profunzime cuplua constatat: . a"fra i. emoliiretiindb. diferit".tei. psila Universitatea din Texas.r. ..::**r..L!aterripuritor vief ti berb"ti*.rr".

ln ultimii doudzeci de ani. Agadar.Tatdl tiu atita e in stare sd facd. declangirdu-se atacuri la adresa caracterului partenerului de via!5. Dar mult prea adesea.:i.r.it"ufii. De exemplu. pe chrpur bdrbatului decit sint birbalii in a detecia tristelea di' expresia unei femeill.be fapt. Intocmirea unei hXrli a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la divort a avut un rol primordial in privinfa inteligenlei emolionale pl a importanlei sale in supravieluirea unei cisnicii. mdcarai fi gtiut sd faci curat. dar nici urmd de Tom. aceste fisuri au mai multe gansede dezvoltare atunci cind. Gottman a detectat momentele bune gi rele a peste douX sute de cupluri. in fierbinleala miniei.tetor enio_ sexe pentru a explica fetut in iure cupl. Dupd gedinfd.bdrbatul gi nevasta se simt liberi sd-gi exprime nemulfumirile... s-a plins Pamela fiicei sale. Intr-o proporlie de 94% el a avut dreptate. in vreme ce soful. ceeace nu s-a mai intilnit in etudiile asupra mariajelor! Acuratefea analizei lui Gottman consti in metoda sa extrem de minulioasd 9i de atenti de analizare a dovezilor. incit intr-unul dintre studii el a reugit chiar sd prevadtr care dintre cuplurile testate (precum cel al lui Fred gi Ingrid.0:_9"" pru/ orl ce datorii sau economii are un cuplu nu strt elemehte sd inchege sau sd strice o ctrsnicie.l tabrl tntr-o relalie intimi. Atunci cind guplurile vorbesc. unul sau ambii parteneri au anumite deficienle de inteligenfi emofionali.. acest dialog ar fi fost dintr_un serial de comed. de felul canr :1i: ryt c'rplu despre acpste puncte delicare depinde soarta 1j::Y|1. Rezultatul este un fel de radiografie emofionaItr a cdsniciei. sau clun trebuie crescufi co_ T :11. IVEA/TIAISURTLE DIN gASNI cIE Fred: Mi-ai strins rufele de pe sirmd? Ingrid: (cu un ton batjocoritor). Astfel.) Incetineala cu care birbalii deschid discugi'e incomode irrtr-o relalie fdrd indoiali cd se datoreazd relativei lor incapacitlli de a interpreta exprimarea faciald a emofiei.i ly intilniti in cadrul unui studiu de laborator fdcut "i.. S-au firleles sd se htilneascl in fala pogtei intr-o orX 9i apoi sX meargS impreund sI vadi un film la matineu.u*id deptrgeas_ c5 neinfelegerile constituie cheia sripravieguirii unui ma'a.DacA-ai fi fost servitoare.rrile reugesc lr:ii_t:"T"" supirdrile 9i neinfelegerile'la care se ajunge inevi::j.. servitoare? Fred: N-agzice. trebuie sd ne gindim la implicaliile diferen. abordind emoliile difiiile. cuplurile de_ vin vulnerabile in fala emoliilor gi in final asta le poui" Jirt.Conversaliile cuplurilor au fost inregistrate pe calete video. o femeie trebuie sd fie cu mult mai trist5.u:*gTPt. Aga cum vom vedea.Daci putut fi amuzant.1n casnrctel-lor. nemullumirile ajung sd fie exprimate intr-o manierd distructiv5. drept pentru care el este cel care le abordeazd.. Pamela gi fiica ei s-au dus str cumpere pantofi.Ei f"ri :e.tele inniscute intre sexe. o analizare clipd de clipi a expresiei de pe chip (folosind sistemul de citire a emoliilor creat de Paul Ekman) detecteaztr9i cea mai subtili gi trecitoare nuantare a sentimentului. dupi care au fost analizate tr aminunt ore intregi Pentru a deslugi emoliile secrete 9i felul cum aclioneazi ele.: cuplu dragoste. dezvdluindu-gi gindurile ascunse din cele mai incinse momente ale schimbului de replici. chestiunile preciie im ar fi fi.l Ia oinlelegere despre . dar 9i asupra sentimentelor corozive care pot distruge cdsnicial3.Unde este? Filmul incepe in zece minute".Mi_aistrins rufele de pe sirmi.. De fapt. Ceslnt eu. N-ai decitsi !i le stringi tu. nenorocitele aleade rufe. senzorii inregistreazd gi cea mai mlrunt5 modificare fiziologici."y1t:-"ir.at de doul persoane care formau un cuplu gi care (p. Pamela a fost punctualX. Cind nu reugesc.168 Inteligenla emolionald aplicatd Dusmani intimi 1. sX incurce totul. de psihologui ]ohn Gottman de la'Universitatea din Washington. altele de zeci de ani. a ctrror disculie despre rufe a fost atit de tdioasd) vor divorla in urmdtorii trei ani.ie. care a fdcut pgate cea mai detaliatd analizd asupra legdturii emolionale dintfe cupluri.iuerbafii 9i femeile trebuie si depxgeascadifeien.*"il:. ar fi . ajungere. tntr-o cdsnicie sdnXtoasd. s-a dus la o libdrie. ." . Gottman a fdcut o hartd a ecologiei emolionale a clsniciei cu o asemenea precizie. decit un bIrbatpentru ca acesta sd_iobserve sentimentele gi eveltuaf sd pund problema referitor la ce a dus la aceasti."g" relalia propriu-zisd.69 cia lui sofia nu doregte sd discute despre chestiunile emolionak. Tom._O. numai cd acest ton dureros de tdios a fost a!o1a. o parte de curind cd![torite. susline Gottman. sint mai sensibiie ta o expresie tristd do _ I:. fiecare partener vine separat in laborator gi urmdregte caseta cu irregistrarea conversafiei.i. . vd surprinde) au divorfatin urmatoiii ani12. Un semnal timpuriu de avertizare a faptului cd o cdsnicie se afltr in pericol este critica asprd.

mai ales cird . Asemenea atacuri...eir" Ct ochii sirt dali peste caP.abia am avut ocazia sI discutim desprt. gi nu un . rudi buntr cu dispreful.. Pe drumul spre divort. dacd solul i9i manifestd permanent dispreful. emolia creatd este extrem de distructivi. solia cade mult mai ugor pradd unei intregi game de probleme de sdndtah.Of. cu atita pericolul cregte. Mai mult.. fiecare dintre acegti factori il prezice pe urmdtorul pe aceastd scard mereu crescindi a nefericirii..scirbi ce egti".. partenerul este ve9nic condamnat pentru ceva. La urma urmei. in mintea lor. Tom 9i-a cerut scuze. Dar intr-un atac la persoand. cd este acuzat 9i cd are defecte _ ceea ce mai mult ca sigur cd va duce la o reaclie defensiv5 care nu va drege in nici un"fel lucrurile.p. ze o pozifie defensivd Fiecare dintre cele doud capete ale reacliei lupt5-sau-fugi reprezint6 un rdspuns la atac. superioritate 9i detagare.91:"t3:" asupra faptei.amiritule.Nu e nimic . care sint un limbaj facial universal pentru dezgust.cu cit sint mai mari gi de mai lungi durati.afirmtr du. in i. poate fi 9i mai dXundtoare.. el nu se exprimd doar prin cuvintg ci prin-to9i nulvocii sau printr-o expiesie sup5raid a fefei. distanld.pamela zice crr sarcasm: . Acest zid apare mai ales in cdsniciile care se indreapti sPre un dezastru sigur.. a constatat Gottman. . ea are un efect devas- . Cel mai adesea se contraatacd prin exprimarea miniei. este wr semn t5cut cd respectivul cuplu se va desPerli in urmdtorii patru ani... sd simtd cd nu "r"-"_ este iubrt. 9i totu9i Pamela I-a etichetat drept . Aceastd cale duce de obicei la un adevlrat meci de lipete fdri rost. La fel de ddundtor este gi limbajui trupului care transmite acest dispre!. fericit cd s_aintil_ nit cu un prieten gi cerindu-9i scuze cA ainfirziat. deciarind ce a simlit .. Asta dovedegte incl odatl cX nu poi avea furcrederein tine cd ai fi in stare sd faci ceva ca lumea. Cind aceasti reaclie devine ceva obignuit. atunci cind se aduce o criticl cu o nuanl5 de dis_ pre!. Cind unul dintre parteneri afigeazd lceaste expresie. Disprelul faciAl este de-fapt o contracfie a mugchilor . Doamne!. un atac la persoand. ca 9i cum u. Conversalia invizibild este in plin avint. fuga. precum 9i simptome gastrointestinale. .170 Inteligenla emolionald aplicatd Dugmani intimi 171' Cind apare 9i Tom zece minute mai tirziu..gropi_ felor". pentru ctr indicX faptul cd solul sau solia 9i-au judecat in gind cit se poate de tare partenerul de via!6. nu cu un ton "urru. ftrregistseazdo cregterea bdtdilor inimii cu doud sau trei pulsalii pe miiut.. intr-un schimb emofional tacit.soful este cel care reaclioneazi astfel in fala atacurilor pline de reproguri 9i dispre! din partea solieila. (i nea criticd il face pe celdlalt si-i fie rusine.rr. Critica 9i dispreful sau dezgustul devenite obignuinld sint semne de pericol.. Atunci cind chipul sofiei manifesti dezgustul. celilalt.. Dispreful inso!e9_ te adesea furia.-desigur. chiar :oT. Numai cd aceste critici dure au un impact emolional coroziv in cu reprogurile rezonabile.cumplit de egoist. devin tot mai dese dacd soful sau sofia simt cd reprogurile lor r5mfir neauzite sau ignorate. ea folosegte oca_ zia pentru a aduce o criticd globali la adresa solului ei: .. Cel care alege aceastd solulie refuzd conversafia. rdspunzind printr-o tdcere mormintald gi un chip impasibil. un fel de combinalie de rlceald..nenorocifule. de patru lau de mai multe ori intr-o conversalie de un sfert de or5. Aceastd modalitate transmite un mesaj puternic fXrd echivoc.. de la rdceli gi gripe pind la infecJii urinare sau o stare de nellnigte.Majori_ tatea cuplurilor trec prin asemeneamomlnte din cind in cind si atunci nemulfumirea in legdturd cu ceeace a ftrcut partenerul se transformd intr-un atac impotriva persoanei.fugitul" inseamnX o izolare intr-o tdcere incremenitd. Este o exprimare ce dove_ degte inteligenfi emolionald . Nu te gindegti niciodati la consecinle gi egti cumplit de egoist!.. a collurilor gurii (cel mai adeseadoar in stinga).." . violent sau pasiv. Acest tip de gindire negativX gi ostild duce in mod firesc la atacuri care-l fac pe celdlalt sd abordesd fie gata de contraatac.pltuti: dacd sint de infeles. Reaclia alternativd.Cind ai uitat s5-mi iei rufele de la ipilXtoria chimicd mi-am dat seama cX nu lii la mine. intr-un repro? solia respectiv5 specificd faptul care a ngmulfumit-o 9i criticllpta soluluiei 9i nu pe el. Forma cea mai evident5 este. Acest zid al ticerii este o ultimd posibilitate de apirare.. mai ares strimbiturite din gurd. extraordinarul teu talent de a da totul peste cap. Diferenla dintre reproguri 9i critici-directe la persoand este una simpltr.tgti atit de egoist 9i nu-!i pasd.. InsI asemenea exprimdri €molionale dese seamlnd cu fumatul sau cu colesterolul crescut ca factor de risc in bolile de inimi .. sau da_ tul ochilor peste 9ap. ironia sau insulta _ . Sigur cd o manifestare ocazionald a disprelului sau a dezgustului nu poate destrdma o cdsnicie. gi nu a faptei. Reprogul Pamelei inseamnd mii mult Jecit atit: este un asasinat asupra personalitdfii celuilalt.. in 85% dintre acestecazuri.

Melanie se considerd o victimd nevinovatd a cdsniciei lo4 iar Martin socote$te cd are tot dreptul str fie indignat. Melanie reaclioneazd la minialui. nefericili din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii lor de viali.mi intreb dacd nu are probleme la lerviciu. incrunttr sprturcenele ii rispunde: 9i .. Nemulguniirea lor interioari gi atitudinea pesimisti cu aiguran!5 va declanga reproguri 9i dispre! in confruntarea cu . spune blind: . ele se autoconfirmd: parteneiul care se considerd o victimd cautd vegnic acele fapte lJe celuilalt care_i pot confirma punctul de vedere.1.gdtor. pumnii ftrclegtali gi spune pe un ton scos din sirite: . in cazul in care ele totu9i apar.. se infurie.u exemplu de gindire ce poate otrdvi o cAsniiiels. Odatd ce sotul se consideri o victimd.. Prima atitudine aduce numai nefericire. ignorind sau neluind in seaml gesturile frumoase care ar putea pune la indoiali sau nu ar mai Confirma aceasttridee. se supdrd. ea socotegte cd momentul nepotrivit se datoreazd unei situafii care poah fi schimbati. C.neinf elegerilor..' Aceste conversalii paralele . tatdl lor.Acum este mai exigent.Partenerii care abordeazd perspectiva pesimistd elnt sortili blocajelor emolionale. nu crezi cd ar trebui sd se mai potoleasci 9i copiii dgtia?" El de fapt gindegte: . Ar fi mai bine sd preiau iniliativa. pe care Beck il numegte al ."ogr. infuriindu-se la rindul ei.. tot timpulse plirge de ceva. Mai bine cedez.. a9aincit e mai pulin probabil sd se ajungl la astfel de $ehrrndri. se simt jignili sau. fondatorul terapiei . cea de-a doua calmeazX. el gindegte: .N_artrebui sd-i culc de pe acum?" .discutate sint de Aaron Beck. Vrea sd-i fiu la dispozilie permanent gi pulm ii pasd de ceea ce simt eu..le-ar putea face vreun rdu copiilor.. Punctul de vedere pesimist pornegte de la premisa cd partenerul de viafi are defecte inerente. GfNDURI ToXIcE Copiii nu sint cuminli gi Martin.ln 9i momentul ir care acesteginduri nefaste cum ar fi drepful la indignare devin un reflex.$i-a iegit din fire . Ea de fapt gindegte: .. dar a fost atit de atent in trecuf poate este prost dispus . pentru Martin.. Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere declangatoare de neinlelegeri dau o interpretare benignd la ceea ce se intfmpl5. drept pentru care va tot analiza cu ugurinli pe toate felele o list5 intreagtr de nemullumiri care-i vor aminti cd a fost transformat intr-o victimd. in curind vor merge la crilcare.gindirilor auto_ trecitoare presupuneri fdcute in avans despre sine gi 1nte" despre ceilalli..72 Inteligenla emolionald aplicatd dt' Dugmani intimi 173 tator asupra sdndtdlii unei relafii afective: taie toate p'nlile r ezolv ar e a.. ele declangeazd sistemul de alarmX neural.cea rostitd 9i cea din gind .iIirru. Gtndirea care menline sau alimenteazd nefericirea [rmeazf. punctul de vedere optimist sune cam gga: . Martin este acum vizibil enervat. Gindurile cd am fi victime nevinovate ori cd avem dreptul sd ne indigndm sint tipice pentru partenerii de viafA din cXsnicii cu probleme care igi alimenteazX permanent minia suferingal6. De fapt. Se apleacl a*einir. $i nu-9i va mai lminti nimic din tot ceea ce a fdcut ea in intreaga lor relalie care m putea pune la indoiald ideea ch este o victimd nevinovat6. sint determinate?e un strat mai profund.N-are nici un drept sd se comporte aga cu mine.. el declangeazbun atac emofional." In schimb." Aceasta este o perspectivi in care mariajul nu este privit ca iremediabil distrus sau fdri speranfh. referitor la perspectiva pesimisti 9i cea optimistd.Nu...Ea este vegnic contra mea. gindul cheie este: . la rindul lor. In schimb. Partenera de viafi este pusd intr-o situafie fXrI iegire: astfel. ii culc eu imediat. El se in_ toarce spre sofia sa Melanie 9i ii spune pe un ton rdstih . care nu pot fi schimbate 9i care genereazl suferinlI: . Ea de fapt gindegte: . pentru cx nu este tratat coreci. a9a a fost crescut gi agava rtrmine pentru totdeauna.. .. Melanie gindegte ascuns cam aga: .. Oricum... un tipar subliniat ir Capitolul 6 de citre psihologul Martin Seligman.. partenerii igi revin mai repede.. chiar gi lucrurile bune pe care le face vor fi rtrstXlmlcite atunci clnd vor fi analizate printr-o lentiltr negativi gi refuzate ca o palidd incercare a ei de a nega ctr incearctr si-l transforme intr-o victimd.. Aceste ginduri sint foarte putemice.E prea ingiduitoare cu copiii.Dragd.fjnuli se irdsprggte.Copiii se joacd gi ei.. sau.. Adevlratul schimb emolional irtre Melanie gi Martin este format de gindurile lor gi aceste ginduri..lntotdeauna md terorizeazd cu minia lui". gi devin tulburali de indatl ce incepe un asemenea episod..onaleceie mai profunde..Iar incepe.. Melanie. oricum. care reflectd atitudinile noastre emogi. dintr-o datX speriatl de minia lui Martin.Este egoist 9i nu-l intereseazi decit persoana lui. in toate.

Se pare ci gtrduri reflexe de genul: .-r mai sirt in stare sd receptezenimic nedistorsionatsau si reaclio_ n:z:. senzalie apare in momentul cind ritmul cregte cu 10 b5tli pe minut falX de ritmul de repaos. Acesta este poate punctul de cotiturd cel mai periculos al unei cdsnicii. Revenirea dintr-o asemeneastare fiziologici este tot mai dificild. trebuie str sttrm de vorbd".. descrierea momentului consta in aceea cX bAtAile inimii cresc mult peste nivelul de le. potopire esteun blocaj emolional care se prelungegte de tine.Ai iegit in societate gi observi cX furultima jumdtate de ord solia ta a stat de vor_ ris cu acelagi bdrbat atrdgdtor.Iubifule.jus_ tifici" violenfa celor care-gi bat nevestele este: . Partenerul . nesocotifi sau supugi unor situafii jenante in public de cI_ tre soliile lor.deci devin violenfils. le este tot mai greu sd se organizeze in gindire gi revin la reacfii primitive. in vreme ce lucrurile cele mai inofensive strt privite dintr-o perspectivd sinistrS. atunci trupul pompeazd adrenalinl gi alli hormoni.. 20 sau chiar cu 30 de bitli pe minut intr-o clip[.r1u* vdzut in Capitolul 7. reac.. versitatea lndiana a demonstrat ctr acegti berbuti-imbtiligeazl exact rafionamentul pugtilor duri din curtea gcolii. incit nu este nici o gansi de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de a lezolva lucrurile in mod rezonabil. pentru cd blocajele emolionale apar tot mai des.potopul.e firesc. .ti de sentimente cumplite. Acegti ou-*"r. sofii sau so.. insultd sau meryare gi categoric cX va reacliona exagerat gi la lucrurile neinsemnate. Sigur cd majoritatea solilor 9i soliilor trec prin asemeneamotnente de mare intensitate atunci cind se cearti . el va alege un gind negativ: .referitor la aceasti tul_ burare emolionald mult prea des intilnitd.cu mintea limpede.Iar vrea sI ne certtrm" 9i va declangapotopul. sd loveascd la rindul lor.tioneazl prin in_ dignare li19v-ott-e.. fiind bdnuitori ra adresa femeilor 9i neluind in seamd obiecliile lor)12. scdpate de sub control.incd momentul in care partenerul face cel mai nefirsemnat coriu. Un studiu asupra solilor vioiengi fdcut de psihologii de la Uni.. va deveni defensiv gi se va refrr gia in spatele unui zid. Momentul de blocaj emolional este vizibil din ritmul cardiac: el poate cregte cu 10. care declangeazi mereu potopul. El pare cd-i face curte. l1 Si " Cind acegti bdrbali percep cd sogiite lor fac ceva ce sugereaza o. dacd se ajunge la 100 de bttXi pe minut (ceeace se intimplS cu ugurin!5 tr momentele de ie sau de lacrirni). Poate_cd virulenla cea mai mare a acestor ginduri otrtrvite sc constatd la solii violenli din punct de vedereJizic cu soliile lor. uneori.. Ei aivrea ca lucirrire si inceteze sau ar vrea sX fugd ori. a persoanei). posibild respingere sau o abandonare a lor. Apoi..frcit sint ingiiti. 9i folosesc aceastl judecare gregittr pentru a_9ijustifica propria violenld (bdrbatii agresivi din punct de vedere sexual cu iubitele lor procedeazd cumva in modsimilar. starea de nemullumire pentru mai multd vreme. iar in mod subiectiv pare cI dureazl .. la rindul sau. Din punct de vedere gtiinlific. Este o invazie de sentimente otrdvite gi o nepldcuti baie de frici 9i mirie ce nu poate fi evitatd. o schimbare catastrofald intr-o relatie..O sX me pirdseascd" declangeazl un blocaj emofional. ritmul inimii femeii ajunge si fie de 82 de bdtdi pe t. In acest moment . acegttbdrbafi se tem mai ales sd nu fie respingi. iar perspectiva atit de ingusti 9i gindirea atit de conhv6. Gott_ man folosegteun alt termen .i.. Dacd solia unui asemenea personaj aflat in aceasti stare ii spune: . apar dificultlfile de fespirafie. cum spun cercetitorii."rului 9i de propria lor reacfie fali de acesta. iar suferinla gi minia nu mai pot fi depdgite. Unii oamenii ajung greu in aceaste fazd.Aga .cdruia solii care-9i bat nevestele reacfioneazd impulsiv sau.emoliile persoanei sint atit de puternice.de plin blocaj . detectirid interlii ostile chiar gi in lucrurile ceremai neutre pe care le fac soliile loq. in vreme ce la allii se declangeazd. Mugchii se incordeazd. P OT O PIIL : SCUFI. Un scenariu tipic care declangeazaginduri ce .l. iar al btrrbatuluide72 de bltdi pe minut (ritmul cardiac in special in funclie de dimensiuneafizic6.tiile ajunsi ir aceastd situalie sint atit de coplegili de negativis*ul puri"r.o vegnicie" pini trece. pentru cd suporti minia 9i dispreful. devine extrem de vigilent la cel mai mic semn de atac. ceea ce pdstreazd.I]VDAREA CASNICIEI ' Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansarea unei crize permanente. Problema trtr-o cdsnicie apare atunci cind unul dintie parteneri se eimte invadat aproape permanent. d virtutea. Astfel.nu reutesc sd aibd o relalie comportamentald aiecvatd'a.174 Inteligenla emolionald aplicatd Dupmani intimi 775 partenerul/ care. este mereu gata si reaclioneze in fala unui atac emolional sau a unei nedreptdli. partenerul se simte coplegit de cel6lalt.

rl vtrLN ERAB tL Revenind la diferenlele dintre sexeir ceeace privegte viafa emofionald.yryi neintelegeric_asnice. pentru a da o mai s greutate insatisfacfiei sale. Dar nu uitafi.intr-oasemenea sta- . consecinlele hagiceale deficienlelor . ulfumirii. so. ritmul al soliilor cregte. se pune irroblemacum igi pot apdracu- .solii secrettr mai multd adrenalindin siinge. cu fiecare sex care igi ca- alinare la celdlalt. incepe str creadd cd este o victinevinovattr sau cd are dreptul sd se indigneze. al gtrduufornepltrcutegi al potopului emofional. ea se simte devinetot mai defensivsau pur 9i simplu serefugiaztr in spaunui zid.al empatieigi al capacitiiliide a secalmaunul pe celllalt gipe sine.femeile sint mai dispuse strintre in discufii contradictorii pe problemede cdsnicie decit birbalii.ezinte. pentT cI potopuJin sine saboteazd oriceincercare de indiepta_ re a situaliei. grare a autocongtietiztrrii gi a autocontrolului emofional. Incepstrducdvieli paralele. gi atunci igi sporegte volumul 9i intensitatea gi furioasX. Tot agacum birbalii preferd sd se refugiezein spateleunui femeile aleg sd facd reproguri solilor lor2.solul dedefensivsau se refugiazi in spateleunui zid. discutategi partenerii inceirctr sX se a"line'pe cont pro. B ARB ATn : sEx]. Iattrces-aconstatat: Chiar gi dupx mai bine de treizeci gi cinci de ani de cdsnicie existr o distinclie clard intre soli gi sofii_legatd de felul in careprivesc conflicteleemofionale.bazindu-sepe cercetarea a 151 de cu_ pluri cu cisnicii de lungd duratd. cfurdsolii se izoleazd' ei declangeazi asupra sofiilor lor. care se simt complet descurajate. Penku a evita o atare situafie. bdrbafi cad mai ugor pradd acestuipotop"decitfemeile. priu. incepindsi-i faci reproguri. Cum.mult prea des se ajungeli pasul urmdtor.ilorie tre_ buie mai multi vremepentru i-gi reveni d. studiul sXu arattr cd tr momentul c?nd se izoleazd.Levenson ctrsolilor a.9i aici se afltr paradoatunci cind bdrbalii se ascund in spatele unui zid.te'intre ei. Peacestdrum spr€divo4. pare inutil sn m1i fi.Ca rdspuns. in vreme ce pe sofii nu le deranjeazd chiar agade rdu2o.constatat li se pare nepl5cut gi chiar au o aversiunefatl de a se infuria in timpul. problemeledin cisnicie ca fiind grave gi imposibil de reparat. practicizolindu-seunul de ceItrlalt9i simlind singurtrtatea din interiorul cdsniciei. ceea ce confesenzafie subiectivd de ugurare. ln general. fapt ce semnalizeazf. AL LUI $I AL EI: SFATMATRIMONIAL Dati fiind aceasti coplegitoare diferen!5 in ce privegte felul care bXrbalii 9i femeile reacli0neazd in fala sentimentelor neiubirea 9i afecliunea pe scurt. Sofii dovedesc o maimare intensitate a spiritului negativde_ cit soliile lor. se_ crelie declangatd de reacfianegativda soliilor lor. Dar . careestedivorful. ca reaclie la reprogurilepirtenerului. acestpartenerincepesd consideretoatt.o profundi nemulAcest tango al creierului limbic. este acela de a se proteja pe ei. riIlor cardiac scade cam cu zece bdtdi pe minut. clupi cum constatdGottman..estereflectati de flpt o d. Solia i9i vede solul reimplicarea. ceea ce deun potop tot mai mare. Acestlucru sugereazicd genul de blrbat stoic ai imperturprecum Clint Eastwood pare a fi de fapt o formtr de apdrarpotriva unui sentiment coplegitor din punct de vedere Motivul pentru carebdrbafii sint predispugi la a ajunge impresupune Gotbnan. interpretind mereu tot ceeace faceacesta ilrtr-o tumina negati: vd. sedovedegte ctrele sint riddcina ascunstr a declinului cisniciei. Mjcile problemegmereazi betdlii majore. OdatX'ajungi in aceastd situafie.ingigi p.ele trcearci sd declangeze 9i sd rezolneinlelegerile gi mihnirile. duce la o cu totul alttr stare in raport cu unttrrile emolionale: bdrbalii doresc sd le evite tot aft de pe cit nevestelese simt nevoite sI le caute cu tot dinadinsul. Din pdcate. Lucrurile continuind pe acestfigag. ele pot scdpa ugor sub control.se simte p"irluneltjigni-f Cu timpul. Cind solul devine obiectul crigi al disprefului soliei sale. Pe ce certurile in cdsnicie se intensifici.176 Inteligenla emolionalfiaplicatd Dugmani intimi 177 potopit ajqse si gindeasctr tot ce estemai rdu despreceldlall. devenind disprefuitoare. Atunci :ld -"1cuplu intrtr in cgrculinfemal al reprogurilor gi al dirp*fului al defensivei9i al zidurilor ceseinal. tot aga solii lor se dovedesc pulin i sI se implice in disculii aprinse. Aceastl asimetrie carezultatal faptului cdsoliile igi urmtrresc rolul de admitrator emofional. cum igi pot apdra cisni- te din relalia 161. La aceastd concluziea ajunsin urma unui studiu RobertLevensonde la universitatea Berkeleydin California. de competenldemofionaldsint mai mult decit evidente.

Pentru bdrbali. sfatul ar fi str nu devinla parte intr-un conflict. tensiunia scade.emoliile soliilor lor fiind doar sublinieri. incercind sd pistreze relalia sdnttoasi 9i pe drumul cel bun (degi s-ar putea sd fie si alte motive care si justifice ostilitatea so. Una dintre strategiile general valabile pentru ca o cdsnicie sd funclioneze este sd nu se concentreze disculia pe anumite.I78 Inteligenla emot'ionald aplicatd Dugmani intimi 179 cia? Pe baza urmrririi interacliunii la nivelul cuplurilor a ctrnrr cdsnicie a supraviefuit peste ani. ci s-dfie afirmafii clare cI un anumit fapt nu le convine. Ea poate considera faptul cd el ii dd un sfat ca pe o neglijare a sentimentelor ei. !iei).oferind prea curtrd o solugie practicX _ in gene_ ral. De asemenea.subiecte . Dl Lenick a fost audiat in stabuni. Mecanismele de lEparare care impiedicd o ceartd sd ajungd la o explozie sint de fSpt foarte simple . nevestele ar trebui sI facd un efort gi sE aibe gri_ jd sitru-si atace solii .adesea. a ingfdcat un pistol de calibru 38 9i l-a impugde dou5 ori. care va spori neinfelegerea. le diferite. Dar acestecupluri fac un pas important inainte: i9i aratd cE ascultdunul pe celdlalt. sofiile doresc str le fie recunoscute sentimentele gi respectateca valabile. e mult mai important ca solia si simti ii sogul ei ii as'culttr cu atenfie nemullumirea gi dd dovadd de empatie ir raport cu sentimentele ei in chestiunea in cauzd (de9i el nu are nevoie sd fie de acord cu ea). duce la reducerea tensiunilor. socotite neimportante. Solii ca_ re reugescsi suporte minia incins5 a soliilor lor. Sigur cd unele certuri in cdsnicie strt prea violente . De asemenea.care sint . Sfatul pentru femei-este unul paralel.tii lor. o nemulfumire sau o neinfelegere. accentutrri ale sentimentelor lor referitoare la chesliunea in cauz5. banii. Aceste gesturi fundamentale sirt Un fel de termostat emofional care impiedicd sentimentele exprimate se dea pe dinafarl 9i sd coplegeascdacea capacitate a partenerilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii in cauzd. situalie 9i mai frustrantl.menlinerea disculiei pe o anumitd linie.unul algansade a-gi exprima punctul de vedere in legStur5 cu aces.Cum acestlucru esteceeace urmtrde fapt cu indirjire celilalt din punct de vedere emofional. revenindu-9i in urma gloanlelor care ii intraseri prin gi ii iegiserd prin omoplatul sting 9i prin gitts. Dna Lenick a fost acuzatd de atac de maximd gravitate gi contra a 50 000 de dolari.. in care igi reafirinclusiv iubirea fald de el.educalia copiilor. Bdrbalii 9i femeile. in loc str o trea_ ctr cu vederea. iar nu-trebuie criticafi ca persoand gi nici disprefuifi.sau grave -. i9i ajutd sofiile sd se simtd auzite gi respectate. Cum principala problemi a bdrbalilor este faptul cX sogiile lor i9i fac iuzite prea des nemulgumirile. perechile care rezistd imse referd de obicei la un singur subiect gi-gi oferd. De exemplu. Un atac la persoand virulentva duce aproape sigur la o atitudine defensivl din partea solului sau la ridicarea unui zid. moniale oferd sfaturi precise pentru bdrbali 9i pentru femei. CEARTASAruATOASA Articolul din ziarul de dimineali ne oferi o leclie practicd felul in care nu trebuie rezolvatd o neinlelegere in cisniMarlme Lenick s-a certat cu solul ei. Smpatia gi reducerea tensiunii. o pot face ca pe un act de iubire.5-a sdturat de fotbalul dsta".este de ajutor ca reprogu_ eoliei sd fie incluse ftrtr-un context mai larg. socotind-o neinsemnatd. cercetdtorii problemelor matrl. fic. dar ele oferd o primd gansi de a aduce inteligenemolionali in cuplu. clruia in parte. Michael: el voia si se la meciul irtre echipele Dallas Cowboys gi Philadelphia Eaiar ea voia sd vadd gtirile. chiar dacd so_ lii lor sint de alti pirere. cind o sofie sim_ te ctr punctul ei de vedere s-a f5cut auzit 9i cI sentimentele ei au fost remarcate. precum 9i citeva indemnuri valabile gi pentru unii si pentru alfii. atunci cind sint aerisite si analizate. De cele mai multe ori. ele iresc in intensitate pind ce explodeaz[.se pot plinge de ceea ce au fdcut ei. PrezenS sau absenla cXilor de reparare a fisurilor este diferenla primprdiaH dintre certurile cuplurilor cu o ctrsnicie strndtoasdgi cele $e cuplurilor care pini la urmd divorleazd2s.Mai presus de toate. sexul. ci si inleleagr cr atunci cind soliile lor aduc in discutir. in general. Ceea ce le lipsegte in mod special cuplurilor care in final {ung la divor! este tocmai incercarea mlcar a unuia dintre par$neri de a detensiona atmosfera presupusd de o cearti. Solii trebuie sd inleleagd ctr minia sau nemulgumirea nu sint sinonime cu atacurile personale . gospoddria . Reprogurile nu t?ebuie sd fie atacuri la adresa personahtl. Atunci cind nemullumirile fierb. s-a in dormitor.bdrbalii trebuie si aibd grijd sI nu scurtcircui_ teze discu-tia. in vreme ce el se uita la meci in camera lui de . In vreme ce el gi-a adjudecat medna Lenick i-a spus cd: . au nevoie de regltrri emofiona. ea se talmeazi.

Cum capacitatea de f asculta. de a gindi si de a vorbi logic pare si dispard intr-un moment de crizd"emotiona_ ld. o ruzdmai lungX di wrrlgazmai mare trupului sd-9i revind din de surescitare iniliaH. Aga cum am vtrzut in Capitolul mlnia care persist5 genereaztralt val de minie. e de ajutor ca soful sau solia care s-a supdrat din priciin uoor comentarii prea dure sd le abordeze direct. . _...-este necesardmultd perseverenld gi vigilenfd. cupluiile vor fi in stare str opereze aciste schimbdri chJic in mlsura ir care sint motivate sd hcerce.'Reacgiiledeclangate in acestesitualii se rdsfrirg asupra celor mai profunde nevoi ale noastre . o solie care simte intr-un moment incins c5: . FXcind aceasta in momentele de calm.. fiind deja formate fur momentul ctrsitoriei..inseamntr e mai simplu si existeo irJei-a pulsul in timp cesecearttr e stabilitdin prealabilcaresd permitd oricdruiadintre parin de potop detectate. Chiar o pauz6 de cinci minute ar putea pdrea suficienti. Calmarea emolie puternici arelabazdun impuls de a acfiona. Cum acest potop este declangat de ginduri negative despre partener. unul dintre talentele cheie intr-o cdsnicie este ca partenerii sx invele sr-gi calmeze sentimentele de nemulfumire. calmarea este un pas extrem de constructiv fdr6 de care nu 9i mai este posibil nici un progres in rezolvarea chestiunii ir cauzd. amintindu-qi de cite ori solul ei a fXcut diverse gesturi care ii dovedeau afecliunea.calmareapoate fi ajutattrprintr-o tehnicdde lelaxare sau printr-un exerciliu de gimnasticd aerobicd (sau prin Oricare dintre celelalte metode munlate in Capitolul 6). empatia gi ascultarea atentd _ pot ajuta cuplul s5-gi rezolve in mod eficient neinlelegerile.in special capacitatea de a se calma (sau de a_lcai. sau majorita_ tea reacfiilor emofionale.p intotdeauna atit de egoist" trebuie s[ se lupte cu acest gind. Desigur ci nici unul dintre aceste obiceiuri emofionale nu sc schimbd peste_noapte. care permit unei ctrsnicii sX fie infloritoare 9i sd depigeascX aspectele negative care. Cuplurile ambi.H indignare. Multe.. Precum 9i incercarea de a face un efort penku glsirea unor argumente sau perspective car€ le pun la indoialS.bileri sd ceardo pauzdla primele i"*" lceaste perioad5. ci sd se cultive inteligenla emolionall a crr_ plului._ liu:ut" stdpinirea acestor_impulsuri este fundamentild pentru inteli_ genla emofionald. asta inseamnd stXpinirea ca_ pacitdlii de a-gi reveni rapid in urma petopului prohus de un blocaj emo. se declangeazdcu atita ugurinl5 ftrtr<l cdsnicie pentru cd ele au fost deja inoculate incd din copilirie. ma pe partener).in loc sd ii infurie sau j solul sau solia pot incerca sd scape de ele28. Dacds-aajuns elul obignuit. ceea ce ii poate face pe parteneri sd iasd mai repede din blocajul emolional.. titerru calitilil emofionale . de a nu fi pArdsili sau lipsili de afecliune. prin urmare.hu-i pasX de nevoile mele . Uneori poate fi extrem de greu.Nu merit sX fiu tra[at(d) astfel" sint sloganuri de tip victimd nevinovatd sau dreap..tioase pot invila sd-gi monitorizeze pulsul _ din cinci ir:rcinci minute in timul confruntdrilor.reacfia exagerattr la cele mai mici semne de confruntare -. Nu e de miraie cd intr-o cearti in cdsnicie reaclionim ca 9i cum ar fi o chestiune de supraviefuire. pot distruge o ctrsnicie26. sporindu-se ganselede a rezorva lucrurile. dacX sint lisate sd se acumullze.tional.certurile sinXtoase. A9a cum sublinia terapeutul Aaron Beck. mai ales ir re_ laliile de iubire. unde mizl este foarte mare. recupefiliologicd se face treptat. uneori di dovadd cd line la mine. avefi un punct cu pestezecebitii pe minut fali de reper. cuplul trebuie sd facd o pauzd' de douizeci de in care sd se calmeze inainte de a lua o hotlrire. etrii jigneasci Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri 9i furtelegerea faptului cI nu trebuie crezute.dacdpulsul cregte ci a inceput potopul. Asta ii va permite sd igi reformuleze gindul: . aceastd cifrd. De fapt. aerobicX gimnastictr gi irmulfirea lui cu patru dd valoarealui isprezecesecunde minut. De exemplu. Toate aceitea duc la aga-numitele neinlelegeri sdnitoase sau la. ftrvtrlate in cele mai intime relalii sau modelate pentru noide parinfi.de a fi iubigi 9i de a ne simli respectali. existd predispozilii la obiceiuri emolionale . prinzind din zbor acesteginduri 9i analizindu-le . Astfel. Dar nimic nu se_poaterezolva pozitiv atita vremi cit sogut 9i solia se afld tr plin blocaj emogional.180 Inteligenla emolionald aplicatd Du$mani intimi 181 prilejuri de ceart6.Ei bine.N-am sd mai inghit aga ceva" sau . Pentru cuplurile cdrora li se pare ciudat. Ginduri de genul .Lui. 9i este de inleles. chiar dacd probibil am jurat ci noi nu vom face precum pdrinlii nogtri. luindu_gi_i la ca_ la ciliva centimetri intre lobul urechii gi maxilar (cei care I-uareapulsului-in inva!5 ugor asta)27. chiar dacX lucrul pe care .. . Vorbitul in gind penku indeptutarea atmosferei otrtrvite ..

6r*i"t. contraatacul..:^"ll_":_:.daci ili dai seama c5 ai gregit." de schim_ bare_c-omportamentali. p."'u i_. Din nou." C91mai putemicd modalitate de a asculta fdrl a adopta un _ ton defensiv este. ceea ce spun(. j." De exemplu: . Aq fi preferat sI md suni gi si-mi spui cd intirzii".o dorinfd de a i se acorda toati atentia. un partener dintr-un cuplu. respectul gi iubirea dezarmeazX gesturile ostile din cXsnicie 9i din via!5.pe cind. Acest lucru in sine poate dezarma un atac iminent fl poate impiedica o disculie sX ajungi o cearti gravd.i. incit nu poate fi perceput altfel decit ci un atac. empatia cu celilait prur"pir"" propriile sale reaclii emo..este un lucru care pare extrem simplu..-ajut5dacl ambii parteneii i9i amintesc cd.XYZ":. 9a !ipi: . O altX solulie este asumarea rispunderii sau chiar scuzele. in- rctr iar gi iar pinl reugegte. Sau cel pulin recunoagterea spuselor partenerului/ ceea ce este o dovadtr cd l-ai ascultat gi ci ai sesizat emo{ile exprimate..ce nama tgnorarii sau a refuzului imediat in fala nemullumirii ex_ primate. E l :.. Fdrd aceastd. ca gi cum ar fi fost un atac.t"_.teles.. slmplu nu egti atent!. gi nu o irra"r. nesimfit gi egoist".. aceasta fiind mult prea des rezolvarea unei asemeneasitualii in certurile unui cuplu. t. inir-o ceartd. dar gi ir ajungerea la o armonizare mofionalf. dar este surprinzitor de greu de pus in practicXze.. chiar dacl nu reugegti sd mergi mai departe de: .oglindire" gi se folosegte foarte des in tera- pentru recuperarea cuplului. unei oglindiri corecte nu constd doar in sentimentul parni cd a fost in... empatia: distingerea sentimenttrlui din spatele celor spuse." Aceastd a doua formul"are deschide p"ril.lr. 'Una dintre metodele eficiente pentru o ascultare emolionali se numegte .i.ii.tionalesl se calmeze pinice "" devine su_ ficient de receptiv. O cale eficienti de a potoli o ceartd este de a-i da de inleles partenerului cX poli vedea lucrurile din perspectiva sa 9i cI punctul lui de vedere are o valoare in sine. ln acestcaz. bunicul programelor de iomunicare eficientd.i qellite o solutiepozitivd. Empatia se deterioreazd atunci cind sentimentele unuia atit de putemice incit nu perrnit armonizarea fiziologic5. arta de a nu fi defensiv firseamnX a discuta doar despre nemulgumirile specifice gi a nu se ajunge la atacuri le persoand.propunerilor de impicare cepot fi subinfe_ iliii_1t:p"rdi spune partenerul. comunicarea deschisXnu inseamnd teroare. si asculte atent dincolo de minia care_i cuprinde 9i atunci reac_ lioneazd la un eventual gest reparator facui de p".Imi dau seama ."!turu fizioi6gicl. empatia este o unealttr puternicS. celdlalt o repetd cu cuvintele satrcercind sd capteze nu numai gindul. Ascultatul este un talent datoritd cdruia cuplurile rdmin inr_ Cliur Ui in plind ceartd.il.. ignorind pbrlile ostile sau negative _ tonul nesufe_ reprogurile dispreluitoare -. in final.rrr. ai de zis.care ajung sigur la divorg se lasi absorbite de minie pi s" ion: centreazd asupra ei. negarea rdspunderii... Atunci cind unul dintre parteipi exprimd o nemulfumire.Atunci cind nu m-ai sunat sd-mi tpui ce intirzii la cind am simlit cd nu mX respecli 9i asta m-a infuriat. ' Pentru cupluri. nereugind sd mai audd _ gi in nici un caz ..u. Psihologul Haim Ginott. cfird ambii sint cupringi de un olocal emollonal. gi nici nu lasd loc pentru una dintre nenumtrratele formule defensive .!lly:u: la moard mtriei si suferintei.lirli profund. subiectului ir cauzi . ci gi simplu devin exacerbate. Agu . mdcar unul sau uneori chiar 'r^"Td amitrdoi reugesr. um vdzut in"Capitolul 7.p""e iare sd reacfioneze in mod deschis la ostilitaiea ei: . unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus cu atita ne_ g?tr1j*. pentru a percepe esen_ lr_llllr? Ia mesarulut.782 Inteligenla emolionald aplicatd tocmai l-a f5cut demonstreazd egoism. ameninlEri sau insulti. in loc fle: .Cfurd ai ficut X m-am simlit Y gi ag fi preferat sd faci 2.Egti un nenorocit. Sigur cd. ceea ce md deranjt. recomanda ca formul6 ideald pentru o nelnulfumire .ll*r gl -.n-ai auzit nimic din tot ce am spus.t. reproguri 9i alte asemenea. Pe scurt.Bine. " ai"tiill-.scuze. daci sE mX mai intrerupi..Ti pi! " cI lip . in general..lnceteazd nezeril".. posibilita_ Dusmani intimi 183 celuilalt de a simli exactstareade spirit a partenerului este at{. ar fi o dovadd.de abilitate din partea f"i ie . desigur. Chiar 9i in situaliile cele mairele partenerii pot disceme din ceeace aud.rile. chiar dacl nu egti de acord cu el. l)ur _.tonulregativ este de fapt o ilustrare indirectd a importanlei .. Defensiva imbracX repedc lT.. C. Apoi. Cum si asculfi si si vorbegti tfud aaborda un ton defensiv . . ci 9i sentimentele care Aceasttroglindire folosegte la verificarea lintei corec- gi in cazulin carepartenerulconstattr cd nu a inlelesbine.il. astfer incit fiziologia sa si bglindeascd sentimentele partenerului.

mai armonios.r84 Int eligenl a emolionald aplicatd ci te-ai supdraf. de cooperare. incit nu i-au spus nimic.. Astfel cd McBroom a abordat un sistem de menlinere a pozitiei. crizd emofionald. incet si se goleasci aproape complet.e crizd.de supdrare care au devenit?ominante. povestea acqsteiprdbugiri este spusd adeseacelor care invald sI fie piloli de liniel.de formare a pilolilor odati cu cunogtinlele tehnice. in acestemomente rtrs_ punsurile imediate trebuie asociate unor clipe rndi calme.Numai ci dl McBroom era pilot de linie.preful unui asemeneacom- I . debazd. dar 9i in toiul scandalului. lntr-o zi.oricare dintre zecile de alte deficienle emolionale la locul de muncd . strategiile *"rr'!iorru_ te trebuie probate gi exersate in timpul contactElor *uii". recunoitry terea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descot.care in prezent sint accentuate in cursurile. Din pdcate irnsd. ln cazul a 80% dintre avioanele comerciale care se prdbugesc pilolii fac gregeli care ar fi putut fi prevenite.elementele de bazd ale inteligenlei sociale .. un reflex. ea are mai multe ganse sI se poatd exprima intr-o.emofia. KWW Conducind cu inima Melburn McBroom era un gef dominator/ cu un temperatlent care ii intimida pe cei care lucrau cu el.pot trece neobservate de cei din afard." Alteori. creierul emolional declangeazdreacliile de rutin. lucritorii intimidali sau gefii aroganli . astfel incit la nevoie sI fie accct-tb-ttu fapt. ln vreme ce McBroom era preocuPat exclusiv de trenul de aterizare.il l" dobindite anterior fur viafd.imi reacfie-de la sine (sau mdcar o reaclie nu prea intirziata) in repertoriul circuifului emofional. Munca in echipd deschide linii de comunicare..amintim greu in situaliile de cumpdne.u"u ce apreciezi sincer ori prin laude cu glas tare. avionul lui McBroom tocmai se apropia de Portland. Cum memoria 9i reaclia au ca trtrsdfurd.r sentimente pozitive.i_ nie sau.ti" stresante. mai ales dacX membrii echipajului ar fi lucrat mai bine impreund. Dacd o reaclic 11i emofional5 pozitivtr nu ne este familiartr u* exersat-o mai pufin. Oregon. Astdzi. de-a lungul repetatelor clipe a" . momentele d. ln esenfi..daci reaclia este repetatd inti-atit incit sI devintr un auto_ matism. Dar. cfurda observat o problemd la trenul de aterizare. cind nu izbucnegte o cearta. Copilolii se temeau atit de tare de el gi de furia lui. invirtindu-se deasupra pistei la o mare altitudine Pentru a reugi sd remedieze problemele tehnice. Exersarea Pentru cI acestemanevre sht cerute in timpul unei confruntdri aprinse.r. degi erau in pragul dezastrului. ea devine foarte greu de aplicat in"u. dacd vrem sd aevine i p. acesteantidoturi ale destdmdrii cdsniciei strt un mic remediu educalional ra nivelul inteligenfei emolionale. Locul pilotului este precum microcosmosul oricdrei organizafii.e u.ele trebuie invdlate lemeinic. de ascultare 9i de exprimare directd . Faptul ar fi putut bece neobservat dacd acestaar fi lucrat itrtr-un birou sau la o fabFicd. Lipsa contactului cu realitatea ir cazul unui accident de aviory efectele diskugdtoare ale unei moralitdli dubioase. Evl T1:? qent-ca recunoagterea este o modalitate de a cakia partencrrrl sau de a pune bazele unui capital emofional sub forma un. cind cu siguranl5 surescitarea emblionald este ma_ re. Avionul s-a pribugit gi au murit zece Per80ane. in1978. rezervorul de carburant al avionului a ajuns incet. de ca_ re ne.. Din acestemotive.

siptlmini irtr..De cirnd ai terminat gcoala?Proiecteleastea stnt absolut caraghioase. rupt brusc."3 O parte dintre acestemotive sint mai mult decit evidente imaginafi-vtr consecinlele asupra unei echipe de lucru atunci cind unul dintre membri este incapabil si igi stdpineascd minia nu dd dovadi de sensibilitate fali de ceeace simt cei din jur.dlure" pe care le presupun afacerile . VI voi explica ceva mai pe larg punctul meu de vedere.pentru a-giapira eforfuiile. Shoshona Zuboff:. A fost o lungl perioadl de dominare manageriald a ierarhiei companiilor. spur0nd ci dactr nu ar fi detapali din punct de vedere emolional.gi uneleostile.9i care ar fi schimbdrile ce ne-ar putea aduce mai multd satisfacfie in munctr..imposibil sI tratezi astfel cu oamenii". era demobihzat." Pe latura pozitivl' sd ne imagindm ce beneficii pentru munC[ ar aduce competenla emolionald . declarau ei. Sau agacum imi sublinia un psiholog de la Harvard Business School. precum 9i datoritd exodului de angajafi ctrtre alte firme similare. lloate aceste efecte dezastruoase asupra gindirii au fost trecute h revistd ir Capitolul 8. Dar cind inginerul 9i-a terminat prezentarea.. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori. Studiul a fost flcut in arui\97}. Lupttrtorul in junglS a rimas un simbol al companiilor trecutului.185 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima t87 portament poate fi remarcat prin intermediul a diverse semne. pentru cd ele aclioneazl. N-am si le aprobniciodatd. SRTTISAESTE O SLUIBA El era inginer sezonier9i conduceaun proiect de dezvoltare de soft. de a face critici constructive.degi e mai probabil cd aceste decizii ar putea fi puse in aplicare mai omenegte astfelz.vicepregedintele s-afirtors spre el 9i l-a intrebat sarcastic:. mindri si-gi pre. Allii au protestat.. cel al viitorului este un adevdrat virtuoz in relaliile interpersonale gi abordarea lor. gi la locul de iltuncd: atunci cftrd cineva este supdrat nu poate sd-gi aminteas!1.estemintea 9i nu inima. inginerul a fost de-a dreptul obse. dat de remarcilevicepregedintelui. Atunci cind acestnivel este excesiv de scdzut. cind un gef manipulator. Preful in eficacitate al inteligenlei emolionale este o idee relativ noutr pentru afaceri.nimic nu este mai important decit a ne recunoagte cele mai profunde Bentimente fur legdturd cu ceea ce facem . In ceeaee privegte propria carierX.Cei din echipa sa au fdcut cileva remarci sporadice. nu poate sI invele 9i nici itr ia hotdriri limpezi.egi erau aldturi de el.Stresul ii prostegte pe oameni. companiile se pot prdbugi 9i distruge definitiv. reprezentind un lux pe care ni-l puteam permite doar ir trecu| noua realitate concurenliali pune la loc de cinste inteligenfa emofionaltr la locul de muncd 9i pe piafi. fiind nevoit sd prezinte vicepregedinteluicompaniei rezultatele citorva luni de munci ale echipei sale. Unii considerau cd ideea detectdrii sentimentelor celor care lucreazd pentru ei li se pare un lucru absurd . o cregterea numdrului de termene de predare nerespectate.atunci cird mediul de afaceri era cu toful altul.lnevitabil existd aici un pre! de pltrtit pentru nivelul foarte sctrzut al inteligenlei emolionale la locul de munci. In urmdtoarele doud sdptdmini. n-ar mai putea sd ia hottrririle . s-a constatat ctr marea majoritate simt ci lucrul ce le este solicitat la serviciu . ldsind in urmd multd nemullumire 9i minie. profund jenat 9i dezumflat n-a mai scoso vorbi 9i s-ainnegrit de supdrare.i-ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice. vicepregedintele a fost chematla rindul stru 9i gedinla s-a irtre..Birbafii gi femeile carelucraseri multe ore. aptrrind o transformare a peisajului emolional." Mulli spun cI se tem cd sentimentele de empatie sau de compasiune fali de cei cu care lucreazd. trasindu-vd diferenlele intre trei aplicalii ale inteligenlei emolionale: capacitatea de a risipi conflictele. A sti si conduci nu irseamnl a gti sd domini. crearea unei atmosfere in care diversitatea este prefuitd glnu devine o surstr de fricliuni 9i punerea bazei unei refele de comunicare eficiente. de- . Sau cum spunea un consultant in probleflle de management: . de gregeli gi de neinfelegeri. nu poate sXigi dea firtreaga mlsurd. Unele dintre cele mai pulin evidente aptitudini emolionale ajung determinante pentru capacitatea de a face afaceri 9i reflecttr schimbdrile permanente de la locul de muncd." Inginerul.ar h. .reglarea sentimentelor ir lcord cu cei cu care lucr5m. iar unii manageri o pot glsi greu de acceptat. cum ar fi o descregterea productivitifii. La un moment dat. zinte roadelemuncii grele. ci a gti sX convingi oamenii sd munceascd pentru un scop cornun. in general. stipinirea neinlelegerilor astfel furclt acesteasd nu se agraveze gi favorizarea capaiitegii de a intra Lrtr-o stare de transd cind muncim.Corporafiile au trecut printr-o schimbare radicali ir acest secol. Dar aceasttrierarhie rigidd a inceput sd se dizolve in anii 1980 sub dubla presiune a globalizirii gi a tehnologiei informaliei. era rtrsplitit pentru aceste tristrturi dure. Punctul meu de vedere este cd o asemeneaatitudine este deptrgit5. tipul de gef luptdtor ir jungld.Dintr-odatd.

ie. Bin punct de vedere al inteligenlei emolionale/ un asemeneareprog evidengiaztr o ignorare a sentimentelor declangate la cei cdiora le este adresat gi un efect devastator asuPra sentimentelor gare stau labaza motivdrii. unde iau forme similare.atacurila persoand 9i disconstructive. care i se piruse doar una intimpldtoare. ea este una dinke cele mai te_ mul: gi poate. nu_i aga7. in faga ce se agteapttrde la ei ori datd anumite probleme se "olugii. surat bine cuvintele: . Crizele de furie au avut cam aceleagiefecte ca gi in cdsnicie: angaialii care Primeau rcproguri minioase cel mai adesea au reaclionat devenind defunsivi. ar fi ap5rut 9i acel potop care accentueazd asemenea ginduri. schimbul de rntormafi.i care ii face pe oameni sI afle dacl ceea ce realizeazd el merge brne sau e nevoie de o reglare. efortul mai_departe. Exact ca sarcasticul vicepregedinte.lumea este parte dintr-un sistem. inginerul s-a dus la vicepre.t simlit pe nedrept atacafi sau atacate.Dupd care a ircercat o foarte prudenti anchetd in care mlt. habar n-au care este-pozifia lor in fEla gefului..lnsensul inilial al teoriei siftemetor.sint omenegticrizele de dezgust. ca pi'cum n-ar fi avut nici cea mai micd valoare. la fel ca solii sau sofiiie ce s-a. :d toattr. inlelegindu. de fapt. Aceastd deiicienla are trn cost enorm: asa cum strn5tateaeinolionald a cuplului depinde de fe_ lul in care cei doi sint in stare si destindl atmosferi ddunitoa_ re. Totodatd. a energiei 9i a increderii in ducerea ila bun sfirgit a unei firdatoriri profesionale. care in lumea afacerilor sfirgegte prin buie sd delintr informaliile necesare esengialepmtru. critica este una dintre cele mai importante mi_ siuni ale unui manager. trtr-adevdr.Ai dat-o tr ba'' .188 Intuligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 189 primat gi convins cd n-o sa mai primeasci niciodatd o misiune atil de importantd in cadrul companiei.. spunea un consultant in afaceri.. afirmalia prin care se generalizeaz6 un faph . .rVicisitudinile emolionale din cdsnicie pot apdrea 9i I rnunce. Apa incit ir cele din urmi gi-a cerut scuze. una dintre formele cele mai des intilnite de critici la locul de muncd. intr_o compa. aceqti angaiali nemullumili au dovedit ci se socotesc victime nevinovate sau pe bund dreptate indignafi. $i totugi rhanagerii erau 9i mai nemulfumili pi se simleau provocali de asemeneareacfii.sa _ nu !l desfiinfase complei.i 9i d.. Dacd fiziologia lor ar fi fost urmdriti.. 9i anume oamenii tre_ . ' li .furios. intrindu-se astfel ir:rtr-un cerc infemal.feeaiaci insemna schimbul de date despre cum funcfioneaz6 o parte sau alta a sistemului.jignise pe cineva. considertr ei. B-inuiesc cr nu afi incercat doar sr mtr punefi intr-o situafie oeniti avut 9i alt scop in gind. ceeace nu duce nici o reaigie. Fdrd feedback oimenii sint in ptinr beznd. dar dorea o aprofundare a. gi cei fali de ca- pc rdspunde. tot asa eficacitatea. a avut un asemenea efect devastator.si-adat seama cd remarca sa. mult prea mulli manageri nu au gtiut sI stdpineascd aceasttr ar_ td importantd a feedback-urui.el nu . 9i chiar se gindea sX ptece.. sarcasm ele insi duc la contraatacuri gi la refq2ul rXspunderii. ceea tn final insgamni ridicarea unui zid itrtre cele doud ptrr. satisfaclia productivitatea la locul 9i de muncd depind de felul in care angajalilor li se reprogeazX diver_ se probleme. 9i cei cu care se lucreaztr. 9i i_a amintit de aceastl intilrrire 9i de remarcile critice fdcute. mai nefericittrmodalitate . deci feedbact*il u"t" esengial pentru organizarea acesteia _ respectiv.. Ori Ju devenit impietrili . sarcastic.firrditd de sentimentul unei tratdri nedrepte.spusd pe un ton dur.Cea de a motiva pe cineva la locul .4 la locul de muncd. nici la o sugestie de indreptare a situaliei' Persoana Grre primegte aceasttr criticl se simte neajutoratd 9i suptrratd.. astfel incit orice parte ce are tendinla i3:1din matcd sI poati fi modificati ?nbine. dar gi de efectul lor demorari. A deciarat insi cl nu gi_aAat seama cit de prost reagtionase gi nici cd.edinte 9f1nat. Aceast6 dinamici distructivd a iegit la iveald gi irtr-un sondaj efectuat asuPra unor manageri cirora li s-a cerut sI se gindeasci de cite ori s-au rdstit la angajali atunci cind s-au furcins epiritele gi s-a ajuns la un atac la persoanIs .tisau ezist€nli pasivtr. glsindu-gi tot felul de scuze sau evitind orice rtrspundere.Mi-e pufin cim neclar ce anume voiafi-si_a str fac. acgi ii pldcuse acolo. felul cum se aduc criticilegi cum sint ele primite determind pe termen lung cit sftrt oamenii de satisfX_ Este o chestiune de feedback. Atunci cind au fost supugi aceluiagi microscop emolional pe care l-a folosit John Gottman in cazul cuplurilor. El chiar considera ceioftul in cauzd era unul promilator.fapt ce inseamnd o incercare de evitare a oricdrui contact cu managerul cate le-a fdcut observalie. vor inriu_ t5lipe mdsurd ce timpul trece. Reprogurile sint considera- gi nu nemulfumiri carear trebui sd drept. diskuge tot. zator."ti vcepregedintele a rdmas ufuit . de o modernizare sau de o redirecfionare.Jg5d aceastdparte le uf"it"ura p" toate celelalte din sistem. ' Intr-un fel.

Cel vizat intrtr imediat in defensivi.190 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 19L faptul cd angajalii demisioneazd sau sint concediali . cind lucrurile deja fierb. Cum observd gi Larson: . . $i atunci criticile. O criticl era politicoaid 9i foarte la obiect. ldsindu-gi angajalii sd audd doar ci fac vegnic gregeli. De nimic nu egti in stare" gi: ..Principala dificultate in faza actualdeste faptul cd planul vostru v-a luat prea mult timp Ci vor cregte astfel costurile." Arta criticii Ddr existl 9i o altemativd asupra cdreia ar trebui si ne oprim. Criticile aspre i-au ficut pe cei care le-au primit sd se demoralizeze gi si nu se mai zbattr ca pird atunci..dar n-a ficut-o .Majoritatea problemelor legate de felul in care muncesc angajalii nu apar brusc.R. dar 9i mai grav este ci nu s-au mai simlit capabili str facd mdcar ceva ca lumea. Trebuie si nu uitali ci acea convingere care stdlabaza optimismului constl in faptul ci obstacolele sau egecurile se datoreaztr intimplirilor pe care le putem modifica. pistreazd speranla ctr se poate gi mai bine 9i sugereazEinceputul untri plan de realizare. ele se dezvoltd incetul cu incetul". elpw gi simplu explodeazd.cu alte cuvinte. acea criticd ar fi fost adusd mai devreme.Atunci cind geful nu este in stare s5-gi exprime prompt sentimentele spre a le face cunoscute imediat se ajunge la o stare de frustrare tot mai acutd.Un atac . La asemeneaatacufi existtr contraatacuri. precum 9i la un motiv de conflict la locul de muncd5. in cadrul unei experienfe. cind sint atit de supirafi.rna in cauzl . Mulli manageri sint mult prea dispugi si critice 9i prea zgircili cu laudele. mai ales la arninuntele de design pentru soft-ul respectiv. intr-un studiu fdcut asupra a 108 manageri gi gefi in general." Evident ci persoanele care au fost atacate au devenit tensionate gi furioase 9i au avut reaclii antagonice. Dar cealaltd presupunea amenin!trri gi invinovEliri la adresa incapacitdlii inndscute a persoanei respective. A"gvrei si vX mai gindili la propunerea voastrS. atunci ctrd oamenii cred ctr neajunsurile lor se datoreaztr unei deficjenle ce nu poate fi deptrgittr. care trebuie str-gi dezamorseze neirtelegprile. Cea mai nefericiti modalitate de a motiva pe cineva. intr-adevd1. Din pdcate.cum ar fi acela sd faci pe cineva prost sau incompetrent. ei igi pierd speranla gi nu mai incearctr. trcit nu se mai pot abline. cu sarcasm 9i rdutate.E clar ci n-ai nici un pic de talent.N-are rost nici mtrcar si incerci. voluntarilor li s-a dat si realizeze o reclami pentru lm nou gampon.ar suna cam aga:. la adevdrate bdtdlii de personalitate 9i la dispute asupra puterii. Aceasttr tendinltr spre o critictr permanenttr este o componentd in cazul managerilor care nu au nici un fel de feedback pe perioadd indelungatd. Mulli au suslinut cX pur gi simplu vor evita orice contact cu perso. devenit consultant al unei companii.. legattr intrinsec de arta de a lduda: .pe care le aduc se fac cum nu se poate mai rdu. spre a vedea dactr nu existtr o cale de rezolvare mai rapidd.ceea ce este echivalentul unui divor! la nivelul unei afaceri. Lr privinla motivafiei. Atacul la persoand a fost devastator pentru moralul lor. O experienld fdcutd la Rensselaer Polytechnic lnstitute aratd cit de ddunXtoare este o asemenearemarc5 tiioasi in cadrul relaliilor de munci. deci nu mai este receptiv la ceeace ai si-i spui gi cum ar putea si indrepte lucrurile. fdcirdu-se remarci de genul . mult prea adeseaoamenii critictr doar atunci cind nu se mai poate face nimic. s-a ajuns la zidul despre care vorbeam. . psihanalist.Dacd. este valabil gi in cazul cuplurilor cdsitorite. ingirtndu-se o lungd listd de nemulfumiri neexprimate pinl atunci sau trecindu-se direct la ameninfdri. Apoi. criticile nefondate au dus la nehcredere. angajatul ar fi putut str corecteze problema vizatd.. de revolti. De exemplu. evident. oblinind solulii mai bune. Ele sint primite ca un afront astfel incit cel ciruia i se face reprogul se infurie la rindul sdu. intr-o bund zi.este total lipsit de sens. Acest tip de critici ftrcuttr cu arti se concentreaztr asupra a ceea ce persoana a fdcut 9i poate face gi nu asupra remarclrii unui defect dintr-o treabl prost ftrcutd.. observi f. Un alt voluntar (un complice) ar fi trebuit sd judece aceste reclame. voluntarii primeair de fapt unul dintre reprogurile gata formulate." Un asemenea mesaj are un impact contrar unui reprog distructiv: in loc sd creeze o senzalie de neajutorare. de minie.. ce ar fi putut sd-i spunl vicepregedintele de care am vorbit inginerului specialist in software . Harry Levinson. spunind ctr refuzd str colaboreze sau sd coopereze la alte proiecte cu persoana care i-a criticat. Ciitica poate fi fXcuttr cu multd arti 9i atunci devine un mesaj de mare ajutor transmis de managerul respectiv. a dat urmtrtorul sfat ir privinla artei de a critica. Larsory psiholog la Universitatea Illinois." Acest sfat. O sd rog pe altcineva sd facd treaba asta.

stdteau cu ochii in jos. au intrat citeva persoane de culoare .192 Inteligenfa emolionald aplicatd Conductnd cu inima 193 o Fiti Ia obiect. mesajul va fi mult prea neclar. ceea ce a dus la un proces cu despSgubiri de 54 de milioane de dolari ln numele a mii de clienli de culoare care au avut de suferit asemeneaiigniri. demoralizat sau lipsit de motivilie. ca gi laudele. care incearcl sd-gi stdpineascd nemulfumirile ftrrd a-gi distruge permanent relafia. Acesta seamdntr cu sfatul dat cuplurilor in legdturb cu felul in care trebuie precizate motivele di neinlelege ie . $i ea era de culoare. s6 audtr doar ci gregesc . Critica trebuie socotitd o informalie valoroasd pentru a indrepta lucrurile.sau laude_.ca sd mdnince gi au agteptat. fdrd sd afle exact ce anumg pentru a putea modifica situalia. cit 9i atunci ctrd critictrm. Dacd acestaar fi fost un incident izolat. gi nu un atac la persoand. . Managerii care nu au destuld empatie.dar pentru asta trebuie sd existe 9i sugestii in legdturd cu rezolvarea problemelor. Criticile. Intr-o dupd-amiazd. vorbind intre ele ca gi cum persoanele de culoare care se aflau la un metru de ele nici n-ar fi existat". Altfel. dar fdra indoiall ctr nu este unul de amploare gi nu se poate invdla mare lucru din ea. e mai bine sd se ceard o amfurare a intilnirii respective. Carolina de Sud.degi cu tolii unnau sd asigure . Alegeli o intimplare semnificativd.de gansade a'da un rdspuns sau de a clirifica iucrurile.A9a au fost crescute. Sylvia Skeeter. care le-a apdraf spunird: . Ca urmare. Critica. trebuie sd indice o cale de rezolvare a problemei. in acest fel insd comunicarea va fi prea impersonali 9i lipsegte persoana vizat6. rectorului.y{2" : spuneli exact care este problema. Skeeter igi amintegte cX ospdtdrilele . in scris. Trebuie evitat impulsul de a reacliona in mod defensiv in loc de agumarea rdspunderii... La locul de muncl este la fel ca in cdsnicie. Skeeter le-a infruntat pe chelnerile 9i s-a plins di. Critica poate deschide o ugtr spre anumite posibilitdfi de care persoana respectivd nu gi-a dat seama cd existtr sau pur gi simplu o poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuii care.. Reglafi-vd impactul a ceea ce vefi spune gi cum ii veli ipunepersoanei respective. pot fi drese . cu pulin6 atenlie.. Depoziliile au inclus 9i relatarea a gapte agenli afro-americani de la Secret Service care au stat 9i au agteptat o ord sd li se ierveasc5 micul dejun. menfionafi-i persoanei ce a ftrcut bine gi ce a fdcut prost gi cum s-ar putea modifica situafia. in vreme ce chelnerilele i-au ignorat. Numai c[ Sylvia Skeeter a ficut parte dintre sutele de persoane care au venit $e depunX mdrturie fur legdturd cu discriminirile rasiale de care s-a dat dovad[ in intregul lan! de restaurante Denny's. pentru o atitudine defensivi gi penku o distanfare greu de recuperat. Acest sfat inlelept evident cd igi gdsegteecourile gi in sugestiile pentru cuplurile c5' ttrtorite. furvreme ce colegii lor albi de la masa de al5twi au fost servif imediat . Nu vtr ascundeli dupd deget. Oferiti o solulie."7 .. ce afi simfit gi ce poate fi schimbat. tr final. la fel ca orice feedback util. Dacd se ajunge la supirtrri majore. prin puneri la punct excesive. curn ar fi incapacitatea de a face bine anumite lucruri. cind nu prea era clientel5. se creeazd loc pentru resentimente emofionale puternice. ce aruune nu vI convine. sint sortifi sd ajungd str ofere un feedback in mod jignitor. un lucru care ilustreaztr o problemtr cheie ce trebuie modificattr sau un model de dificultate. un pastor asistent gi doi cintXrefi dintr-un cor religios . De asemenea. pentru a se inghiti acest mesaj dureros gi pentru pulind linigtire. pentru supdrdri serioase. de exemplu. Levinson mai oferi 9i o consiliere pe probleme emolionale Celorcare sint criticafi. c Fiti sensibili.vor sd-gi u9ureze povara comunicind de la distanfi.ceva". subliniazd Levinson. care a fost cdpitan tr armatl cird avea 30 de ani. o Fili prezenfi. N-ag spune chiar cd o laudtr vagd n-are nici un efect. hrdignatd. CIIM TE DESCURCI CU DIVERSITATEA . a ajuns 9ef dg turd la restaurantul Denny's din Columbia. o asemeneaprejudecatd rasialtr ostentativi ar fi trecut probabil neobservatd. Levinson subliniazd ctr: . Ceicare evitd sd aduci reproguri . cel care o primegte rdmfire frustrat. ." Skeeter gi-a dat demisia imediat. Acest lucru se referd la empatie. ca.. nu facefi comentarii indirecte sau evazive. sint mai eficiente atunci cind sint fXcute fafi in fald gi intre patru ochi.un preot. Concentrafi-vtr asupra unor date precise.Precizarea la obiect este la fel de importantd atit cind lduddm. Pe oameni ii demoralizeazl. acest tip d-e criticd este unul distrugdtor: in loc sd deschidi o cale de corectare a situaliei. n-am ce sd fac. el ii sfituiegte pe oameni sd considere critica o ocazie de a lucra tnpretrnd cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei 9i nu pentru a se ajunge la o situalie de adversitate.

unde existaumari neirfeintre turci 9i greci. Discrimindrilc care au dus la acest proces au avut loc in toate localurile Denny's .. fie cl eite vorba de u-ru. Rtrdicinile prejudeci$lor Dr. Un sondaj fecut la"citiva sute de companii americane a ardtat ci peste trei sferturi dintre noii angajali nu erau albi . deoarece chiar 9i cei care au prejudecdfi trebuie sd in_ leleagd cd ele trebuie depdgite. chial 9i in cazul adullilor care i9i dau seama ctr gregescgindind astfel' . ci chiar ie iransforme aceste apre_ cieri. de exemfafi de cei de ilu.. pentru ci se spunea cd negrii prejudiciazi afacerile. fdcind ca acestereaclii sd fie foarte greu de eradicat in intregime . .iale.asupra diver_ sitdfii" duc cu adevirat la o indepdrtare Jprejudecefilor angajali_ lor care participd la acestepregitiri. de cursuri de o zi.in avantaje concuren. ce nici mdcar in gind nu mai au prejudecXli Aceste acegtia. Volkan a auzit zvonul cd . Volkan arbliniazd aceste amintiri din copildrie pentru a ardta cum Poab fi menlinuti ura de-a lungul anilorin cadrul unei comunitdli. Atunci cfurd intilnim la o petrecere un englez extrem de deschis din punct de vedere de origine turci in Lrsula Cipru. iar anglyafii si reaclioneze ca 9i cum nu le-ar avea. Multe persoane din sud mi-au mtrrturisit. Prejudecdlile sint un fel de date emofionale dobindite incd de la cele mai fragede virste. Toli angajafii. in loc de inlelegere . trebuie sd faci unele cursuri desprelvantajele clien_ telei multirasiale. care a studiat prejudecdlile zeci de ani. cind convingerile sint folosite pentru a justifica ceea ce utTrteazd". copiinvdlat au a ceea ce rdmtrgile sint sentimente l[rie. Pentru a inlelege ce se poate face.Ulterior in viafi. Unul dintre ele ar fi faptul cd piala de munctr s-a modificat. dar li se irn in familie.o modificaie demograficd ce se re_ flectd in mare mdsurx in componenfa clienfiloF. Intr-adevrr.t1:. efectul real al cursurilor inepte de diversitate culturald .mai exista gi cazul unei fete de culoare paralizate din Thmpa."1o . o atmosferd de c6nfruntare. Apoi.s gi_aindreptat pozilia fa$ de comunitatea de culoare. Motivele. explicd Thomas Pettigrew' psiholog in probleme sociale la Universitatea Santa Cruz din California. Puterea stereotipurilor care alimenteazd prejudecdlile constd ln parte in dinamica neutrd din mintea care creeazd aceste stereotipuri de tot felul care se autoconfirmirl.poate cregtetensiunile care divizeazl gru_ la locul de muncd.acela cd duc la false agteptdri prin promisiuni grga m3ri sau pur gi simplu creeaz6. utr alt motiv este nevoia crescirdi a companiilor internafionale de a avea an_ gajali care nu doar sd lase la o parte prejudecllile 9i sd aprecie_ ze celelalte culturi (gi pie!e). poli si-!i doregti sd-!i schimbi preiudeclfile. De asemenea.e. ln pr. Toate acesteaaratd cI deprinderile eulfurale ale unei organi_ zalii trebuie schimbati in sensul stimuldrii toleranfei. dincolo de cele ce gin de decenla .ezfnt. in special managerii. determinird chiar o mai mare atenlie diferenlelor.Oamenii igi amintesc ma1 ugor exemplele care suslin aceste stereotipuri atunci cind lncearcd sd rezolve situalii de cumpin6.in special la nivelul managerilor districtuali 9i de ra_ murd -.194 Inteligenla emolionald aplicatd Conductnd cu inima 195 pazain cad. Vamik Volkan este itr prezent psihiatru la Universitatea Virginia. trebuie intii sdinlelegemnatura prejudectrlilorinsele. Copil fiind.. Preful psihologic al loiantelii fafd de propriul grup poate consta furantipada fate de ceilalli. bdrbalii albi nemaifiind grupul dominant. p. lanlul de restaurante Dinny. intre negri 9i asiatici sau intre asiatici si hispanici. sirt de ordin pragmatic. ci devenind o minoritate.Emo!ia ce insole9te prejudecata se formeazi in copilirie. mina dea cu sd pare ugor ciudat iuloare. A treia motivalie ar fi marea di_ versitate_tr privinla colectivitdlilor creatoare gi a energiei ankeprenoriale. Florida. . carc a rtrmas in scaunul ei rulant doud ore..usiald intre albi 9i negri. mai ales cind existd o lungd istorie a dugmXniei dintre anumite grupuri. Asemenea seminarii se lin in aproape toate companiile din America. chiai-clacd prejudecilile individuale rdmin. dar igi amintegte foarte bine cwn a crescut intr-o fa- grec din partea locului flcuse cite o gaurd in cingitoare fiecare copil turc pe care il strangulase qi i9i amintegte tode dispre! cu care i s-a zis cI vecinii lor greci mtrnhcd porc. asteptind sX i se aducd dc mincare intr-o seard.rul unei vizite a pregedintelui Clinton la Academia Navald a Statelor Unite din Annapolis. studiind conflictele ehtice. Dar cum u. dupr un bar de absblvire. dar este mai ugor se-1i schimbi convingerile intelectuale decit sentimentele profunde. in mgre parte ca unnare a acestui proces a publicitl_ 9i fii care i s-a ficut.rieu face com_ paniile acest lucru? Trista realitate este cX intreaga panoplie de cursuri video. re consideratd mult prea necurattr spre a fi consumatd de cicei de etnie turctr.otfel incit si ajungl pini la generaliile mai recentee. de o sdptdminil.

asenfdevinzdri Roni. Cursurile de pregitire in abordarea diversitdlii culturale.. sau afigarea calendarelor cu fe- operare ale grupului si fie schimbate irn mod decisir4' prin r Lnor m5su*ri active impotriva actelor de discrirninare. Sau poate lua-forma unor informagii ajutf_ alb.p"iiul. respectul r persoantrestecentrul culturii IBM-"14 Pentru ca acestecercettrriasuPraprejudecdlilorsI ductr la rte leclii de comportament la nivelul companiiloq.cdri . dar incd ac. ffefWor.Conducerea langului de restaurante benny. a nu sPunenimic le ampli$rosferasocialdde descuiajare sint intr-o pozilie de autoritacei care direcfie. degi ele existau-pen-tru ceilalfi. darbamenii i9i spun t.l'.inchiderea ochilor in fagai*j. iar in sine va fi schimbatd.?:*y':. tati"a $i cu consecinlele 'o it ..asemenea fac remarci nelalocul lor din punct de vedere etnic. Sau cnm sPunea un director tii sd se intindX fdrtr sd intilneasci vreo rezistenfI' tnai important decit cursurile de instruire . adiitr el fie este un tip *"i .iormunui studiu.. au notartt sa facd discriminiri in funclie de rasi au fost rareori apostrofafi.. de exemplu.t". si facd discriminiri.. de qgaloanele cele mai inalte de conducere. Poate ctr nu vor rea prejudec6lile.itot rt uti" ::_:l^rytll_1e rogrce. de-exemplu. ylumii.F acest lucru este nefiresc.: ^ -^t-.r. acestea ii jpe alti oameni si prolifereze altele similare' Simpla reaclie a -t goui"l"u"u ce este un ifront fa!tr de colegelede serviciu' . mesaj un reprezintl br prejudecdlile nu sint un fleac. in schimb.3 tr: intoleranfi.r.s irrnumele ug""tiioiru"rll de culoare: . fi ar r"r. ele ctrdau un exemplunu tonstituie univantaj mai alesprin aceea cum trebsie reacliomodul ci privegtemomentul. ln ce 9i humai nat in mod productiv impotriva discrimindrilor' Un asemenea feedbacktreLuie sd existe gi trebuie dat printr-o critici eficienti fdrSurd.au stabilit noi date de po*ite la nivel organizatoric. Pi::^T:il*unui. dar micar actele in sine vor fi blocate. sau incuierea ugllor 9i punerea semnului de inchis in geam dacd se apropia g"rp du clienli de culoare. cel pulin tacit. 9i angajeaia un alb care vine din exact acelagi mediu. rn vreme ce in cazul unui individ de culoare sau de origine tris_ panicl se neglijazl aceastdinformafie. Sau a9a cuin sp'nea "" u"rro"'ut. Reimaru care a-dat in judecatd firma Denny. chelnerii sau gefii de unitate care . luind insi forme mai subtile: oamenii dezaprobX atitudinile rasiste. in regultr. ceea ce izoleazd toate tipurile de discriminare 9i-i incurajeazd pe cei care au . fioneazHin funcfie de prejudecllil2.ceea de exemplu. unii gefi mai mari chiar iau ircurajat. ei susgin .196 Inteligenla emolionald aplicatd Conducind cu inima 197 indirecte pot apirea. a nu fac are conJecinle grave deoareceinseamnd a lisa microbul .-sugerind d.sau Poate in eficimla lor .-. s-a constatatcd atunci cind intr-un grup aperea. IBM: . aceasttr itt illce*.s inchi_ dea ochii la ceea ce fdcea personalul. tiu . care sd rnai tolerante. care le dddea mini liberl in Jazul acestor impul_ suri rasiste. el ntrruie prejudecata potrivit clreia brita.esteca normedecit ceeace esteesengial duce la aparilia discriminirilor. tiebuie ca oamenii str fie incurajali str dechiar 9i actele minore de discriminare sau de hdrfuire le iig4jitoare.riou_ re. sd spunem.cu o valoarenede rigoare.tii "*pti"a1it emofional gi de cald.Asemenea reac.Noi nu tolerim insultele de nici un fel.. b au totodat5 un rol de pivoh simpla omitere a condamntrrii tacite.u"u ceprivegte aptitudinile de inteligenld emolionald. nicii sint reci gi rezervagi.ci un lucru serios.conformcirofdestor actede discriminaieducela mesaje un refuz categorical in schirnb.ci pentru cI studiile 9i ixperienga sint tocmai pot iui_ te" qen{u slujba respectivl "u].care este cbnvins ctr nu are prejudectrfi.rt lohn p. in ca_ zul unui director alb . Dac6directorii 9i colegiio fac gi fina. in contextul dat."13 Dar tot ceea ce gtim despre rdddcinile prejudecdlilor 9i de_ spre cum trebuie luptat in mod eficient cu ele ne sugereazd cd tocmai aceastdatitudine . dar refuzd cerereade angajare a unui negru nu dJn motive rasia_ le.ra""X_ prejude. ctrruia i se dx. dar in situaliile ambigue reaclioneazd Tl in.-x-:: ---la n o atloc duce pe l^^ lor -^ refuztrriif^a sau iinirii icestor prejudecdli a lor.incit sdfie receptat incidentenu vor mai in mod firescsauinvages-ofac5. Cind sint intreLafi.a bdut ceva". Toleranftr zero pentru intoleran!tr Dacd prejudectrlile oamenilor nu pot fi tdiate din rddlcini ce sepoateschimba este ceeacelfacoamenii cu ele.desigisesc . refuzul de a se oferi mese gratuite de aniversare pmku cei de culoare.^o la rl-'.iverse strategii cum ar fi plata-consumafiei ftr avans doaiin cazul clienfilo. Cu siguranld a existdt un fel de mesaj.patruzeci ae ani atitudinire rasiste are americanikrr albi faid de negri au devenit tot mai tolerante."u acte ?e "r"t se dd de inleles ci care prin putemic. a8"... Tenacitateaacestor prejudecdli subtile ar putea explica de ce tr.

... Capaciiatea . locul de muncl inseamnl ratarea unei mari ocazii: avantajul unor posibilit5li creatoare gi intreprinzdtoare.-. aga cum se d. intr-o incipeT-?T::::-ti ii ti"! intr-o sald uLmune camerdirn aceeagi fi.x fu U"" sfirgit misiunea gy...r":11: prejudecdlilor decit si elimindm atitudinea insdgi. in armo"tft" in cazul unui grup cu un IQ ridicat constX "tt" i*"-Cft"iu de a se parte in fiecdrui individ sa sociali. Aga curn vom vedea. schim_ barea normelorprin care se ajunge ta pre. Punerea la un loc a stereotipurilor din diverse grupuri culturale nu-ajut5 prea tare la scddereaintoleranfei. Refuzul datorat prejudecitilor al unei diversitdfi culturale la . in cazul in care se schimbi vreodatll. Un alt element activ in cadrul icestor cursuri este at.99 ajlnge la bande ostile... Astfel.ULGRUPULUI 199 fost martori ticuli sau indirecfi si-gi exprime nemulgumirilt.echipele devin L.t"t propiiu"lT'Acest in anii ce urmeaz6' muncd. oamenii. existi un IQ al ei sd capacitilile celor implicati. 'J#.A 1". unde ostilitatea cregte in loc str scadr.a "tt" . Lecgia aceasta poate fi invdfatd din ceea ce se tntimpld tr gcoli: aturrci cind di_ verse-grupuri nu reugesc sd convieluiascd din punct de vedere gocial..i este mare de cit depinde va 9i.ot""piA sint sistemul letul organizaliei. lrorbi d"eschisimpotrive acesfui sistem..al"""" echipe.citeva trupuri vechi asumai cele fel' irntr-un 9i mai clare exemple 9i.uaeclgi sau la hlrfuiri.ea perspectivd de abordare.. la rindul sau.orglnizlte:':..198 Inteligenla emolionald aplicatd cu inima Conductnd TALENTIIL ORGAN IZ ATORIC IIIQ.cof ca egali ientru a gtinge uJl scop comun.*rio.i"'. ffi.i. t.ei .cum otgu"i'aJoric' ei nervoscentral' indiferent daci estevorba De cite ori oamenii colaboreazd.lucritor ir cunoagtere"' a subliniat o i"""". avind in vedere cd prejudecilile sirt o formtr invdta_ td emofional."..ceva vreme. si grup un ca face va egali' considerindui pe tofi ceilalti . ..de iii a". Cel mai important ci mai curind al inteligenleiemofloun IQ acad^emic.'."... acestlucru care nu poate fi evitat de conceputi.iga cum se intimpld ir mod firesc 9i la locul de muncd. o echi_ pd de lucru formatd din oameni cu diverse culturi 9i perspecti_ ve poate lucra in mod armonios gi poate ajunge la sltugi mai bune.lucrXtorii in cunoagtere"' . Peter Drucker. cit a3 bine reugesc .. sd se iu u*ftio"ufe 9i iptitudinile care-iajutd pe oameni locul la bun ca preluite sx hewindtot mai i. -rjo*u. Ceea ce conteazi insd enorm ar fi o camaraderie suslinuttr gi eforturile zilnice spre un scop co_ mun ale-unor persoane venite din medii diferite.ilt" h nivel organizatoric' reprezintd schetl[.JJffir"ii ffi ."umai ales mai rudimentard de organi"-ut" 1.i.Jil.i..indiferent ci hdinta. Stereotipurile se schimbl foarte greu. o treime din forla a cdror cei ra o constituiau . eminentul om de afaceri productivitateasa depinde de eforturile coordotit t aiittiutiitori de soft' Cum oamenii au luin tandem.irtri"" f"io.ri in carese impuri relucru' de echipele teleconferinfele' electronici. acea stare care ircurajeazd empatia gl toleranla. este posibild o reinvdlare a datelor _ degi durea_ 25.il. atunci cind oamenii lucreizd cu cei asemeni lor ani de zile16. mai creatoare 9i mai eficiente decit cei care lucreazd izolat.r afectati de discriminiri 9i atunci . asemeneaprograme pot ajuta mult la congtientizarea ideii cd intoleranla sau hdrluirea nu sint gi nu vor fi acceptate.rro.... ln majoritatea cazurilor. termenul de ."ti. stereotipurile dispar .. oamenii vor putea sd inleleagi suferinia cek.l obiecfiile.Dar cind elevii au muncit cot la.ovedes= te in gcoli.i. acestepuncte sensibile' sintnoileentitalifunc!io13l: at"r" asemenea expliciierarhia Totaga. i"aittt"tu ."""i u:liPu :t1: gefi .. aceste cursuri de instruire speciale programe de ln 9i nivelul companiilor urmdresc un scopfoarte prigmatic.llu inteligenJa elemeniin acestIQ. pentru un de o fedinle de planificare sau de o muncd in echipd insumeazh ce grupului' anumit proiect iomun. observi Drucker' in cazul unei de muncd la sfirgitul acestui secol..i de soft. care ar oferi o for_ !d de muncd diversi. elnt elecRelelele muncd' ""1" in atribuliile *u f"trrt.insd ideea cA un asemeneaprogram ar putea sI dezrtrddcineze prejudectr_ lile este una nerealistdTotu9i.l"=il: .:. este mai practic sI incercdm sd anuldm exprimart.Pului.iJ . cum este ea.. . iar rezultatul nu poate fi agteptat imediat ce se termind un seminar de specialitate.'':?.'l 1TT.:*:i::: mai importante i calificate in cunoaqtere. ittT-"tt rcare lucrtrtor in parte este mare exPert il"^1tg:- *ur. . fir care stereotipurile negative se intensificd. ca de exemplu in echipele sp"ortivesau in formafiile muzicale.uid de valoareaadtrugati prin informaiiJ*"t" "t" vorba de analigti ai pielei' de scriitori sau de ii" ..."i lucru t:9"*i11 *.

Multe lucruri pe care oamenii le fac la senriciu de_ pind de capacitatea lor de a apela la releaua disponibild de lucrltori.ia-gi-dd". empatie . pentru a reugi. fie mai talentat.. capacitatea de a recunoagte ce se cad.un studiu referitor la marile valori de la laboratoarele Bell.ai c5rui membri cu talente gi aptitudini egale ih alte direclii nu se descurcd la nivelul inteligenlei emolioiale.. g P"t luenld a exprimlrii. Lor le lipsea un element de baztr la nivelul inteligenlei sociale. creativitate. Iattr un exemplu . o absolventd. fiecare vine cu anumite calitdli _ de exemplu. nici IQ-ul.celebritSlile" pentru a-gi face treaba. talentul academic BusinessRepiezu:.. diverse insircindri pot presupune apelarea la divergi membri ai refelei.Armonia le permite grupurilor sd profiteia maxim de calitdlile creatoare ale celor mii talentali .uu u*puriirl tehnicd. .La urma urmelor. despre care se spunea cd poate inlocui zahtrrul. trebuie canalizatX experienla fur domeniu a celorlalgi. er poate fi in schimb mai prost daci la nivel intern oamenii nu i9i pot impirtigi talentelelAceasta regul5 a devenit evidentii atunci cind Sternberg gi Williams au recrutat oameni care sd ia parte la echipe care ar fi trebuit se des_ fdgoare o campanie promolionali creatoare cif mai eficienttr peltru un irdulcitor imagina4. fir vreme ce altele au rtrmas la un nivel relativ mediu.Pe nu este un indiciu clar al productivitdlii in practicd. se creeazdposibilitatea de a forma grupuri ad-hoc. Aici ltcreazd ingineri 9i oameni de gtiinld care au avut rezultate de virf la testele IQ.indiferent cx provine din frictr turiditr mirie. mai productiv gi sd aibd mai multe succesedecit un altul ... . In vreme ce morala acestei povegti e cit se poate de limpede pentru cei ce lucreazd in echipi. duce ceva a unui grup este gradul in care membrii acestuii au fost irn stare sd creeze o stare de armonie.Celebritdfile" ce au fost studiate intr-o divizie a laboratorului au alcituit o unitate care a creat 9i a proiectat intrerupdtoare electronice de control al sistemelor telefonice .. Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba singur.gurat tr echipe care puteau fi formate din 5 pintr la 150 de ingineri. Printre aceste nenumdrate talente.funcliona" in relea . de inteligenld academici.egi ce nu in procesul . Unde existl un nivel crescut de stagnare emo_ . din rivalitSli sau din resentimente . Pentru a constata ir ce consth diferenla dintre cei care s-au dovedit extrern de productivi gi cei care au rimas la un nivel mediu. formindu-gi echipe ad-hoc.Pomindu-s'e de la o vastd gamd de mf. cea mai grozavi descoperire a fost mai irtii lipsa diferenfelor dintre cele doud grupuri.. capacitatea de a . Diferenla dintre celebritdfi gi ceilalli nu consttr in IQ-ul academic. diferenlele esenliale au iegit la iveali la nivelul strategiilor interne 9i interpersonale pe care le-au folosit.formfurd o echipl temporard. Rezuitat. de la testele standard IQ pind la inventarele de personalitate. Robert Kelley 9i lanet Caplan au avut la dispozilie gefi 9i simpli angajali reprezentind intre 10 qi15% dintre inginerii considerali celebri.decit toate acestecalitafi insumate.oamenii nu pot da ce au *li bl11r. Ca urmare." Kelley gi Caplan scriauinHarvard m5surb ce se dezvolttr. Ideea cd existd o inteligenfi de grup vine de la Robert Stern_ berg.l general in cazul grupurilor armonioase a fost ijutat de faptul c5"a exis_ tat de fiecare datd cite un membru extrem de talenta! grupurile cu prea multe fricliuni nu au reugit s5-gi foloseascdmembrii cu mari capacitifi. ea s-a desff.surdtgri cognitive 9i sociale. experienli 9i eficienfd. Surpriza a fost ctr aceia care s-au dovedit afipreanerdbddtori sd factr parte dintr-o asemmea echipi au dat in general rezulta_ te mai slabe.o invenfle de inginerie electronicd extrem de sofisticatd 9i de complicatdle. nu existl diferenle semnificative in privinla talentelor inndscute. care i-a ajutat sd profite de intregul talent al membrilor grupului. ad-hoc este un factor crucial in reugita in carierX. cuprinzind persoane care sI ofere un 9ir optim de talente. Un alt aspect negativ l-au reprezentat persoanele care au constituit pentru grupl greutate de dus in spate gi care nu au participat direct la proiect. 9i de la Wendy Vvilliams. De fapt. acegti neribdltori voiau sI control-ezeei totul sau si domine situafia.tionaltr9i socialx .celebritdfile" cu oricine altcineva.20A Inteligenla emolionald aplicatd Conduc?nd cu inima 201. ea are o implicalie mai gene_ 9i rald pentru cei care lucreazd la nivelul unei oiganizalii. ca_ au incerglt str inleleagd de ce unele grupuri sint mai eficiente 1e decit altele18. aiunei companii. ci in cel emolioral. Una dintre ce- . o parte au iegit in evidenfd. Cel mai important factor in maximizarea excelenlei in a pro_ .rre*bri ui lor. Atunci cfird s-au comparat . cind oimenii muncesc impreu_ ni intr-un grup. celebrul nucleu gtiinlific de pe l?ngXPrinceton. psiholog la Yale." Ca. In vreme ce un grup poate str nu fie _mai degtept'. Pentru ctr aceastXmuncd nu putea fi ficuttr de o singuri persoanX. DupX citeva interviuri detaliate. de altfel. Ei sint capabili sd se motiveze mai bine gi str lucreze la nivelul relelelor neoficiale..

:i:"::"::"Kuo".rocid" vedere mai sofisticat asupra relelelor informale arati ci existl cel pulin trei cate_ gorii de relele de comunicare .ptgga mai repede gi se migcd rapid pe diagonald. intr-adevdq.indoielile si vulnerabilitXlile. releaua experfilor." . i-r sensul regldrii eforturilor de timp gi de muncd.X zi de zi impreund nu inseamnd neipdrat ctr au trcredere unul in celXlalt.. .202 Inteligenla emolionald aplicatd : care au foarte rnulte relafii in toate relelele. dar nu va inspira incredere gi atunci. au constatat Kelley si Caplan. dovedindu-se incapabil si conducd.Organiziliile formale existd pen_ tru a rezolva problemele ugor de anticipat.. Nu existi insl nici o legiturd intre a fi expert gi a fi o persoand ir care ceilalli sd aibd ircredere pentru a-9i mdrturisi secretele. Celebritdlile rareori se confruntl cu ase_ menea situafii. Toate acesteasebazeazd pe capacitdli sociale. drept pentru care celebritdlile au dovedit cd au gi un alt akibut esenfial: capacitatea de a lua iniliativa .El s-a strdduit si apeleze la divergi <guru> in domeniul tehnic gi apoi i-a agteptat pe acegtia. de cea a experlilor sau de cea de incredere. vorba de cea de comunicare. le mai importante a fost formarea unei refele a unor oameni ch€ie. in colabordri. pentru cd igi construiesc refele suficient de soli de incX inainte de a avea nevoie de ele.. Dincolo de talentul de a organiza aceste relele esenliale. . ceea ce adesea duce la o avansare. indiferent ci este . pe. pentru lumea de miine.. Pentru a se descurca gi pentru a supraviefui.fereinrormur". bazatS. au dat dovadd de putere de convingere.i. evitind conflictele. depdgind birocralia pentru a rezolva piopriu-zis lreaba:. pentru a-9i imptrrtdgi informalii mai intime (cum ar fi dorinla de a-gi schimba sluiba sau resentimentele fatd de comportamentul^unui 9ef sau al iolegilor) gi nici nu le vor transforma irt crize. s-au dovedit lideri in construirea unui consens. in ajutorarea oamenilor de a inv5!a impreuni cum sI lucreze mai eficient.de a fi suficient de motivali pentru a-9i asuma rtrspunderea mai presus de slujba oficiald . imbundtdlirea felului tr care oamenii muncesc impreund va deveni o cale majorX de sporire a capitalului intelectual gi ir aceastava consta diferenla esenliaItr a concurenfei. pentru cI nu i s-a rdspunJh mesajele ltrsate nici la 9i e-mail-urile transmise. aproape irtotdeauna acegtia oblin un rdspuns rapid.ttt p. ci ele au investit timp in cultivarea bunelor relatii cu cei ale cdror servicii ar fi putut fi necesare in cazul formlrii unei echipe ad-hoc pentru rezolvarea unei probleme sau depigirea unei cri_ ze. cel pulin a9a irattr un studiu referitor la acesteregele.9i de autoadministrare. Existd semne puternice cd de fapt ceeace se intimplI la laboratoarele Bell ar fi de bun augur pentru viitoarea existenld a companiilor. adici din aceeaa clienlilor sau a celorlalli membri ai echipei.cur"u. igi va pierde gi eficienla la nivelul unei re- .Un angajat cu performante medii la laboratoarele Bell toc_ mai vorbea despre o problemd tehnicd survenitd.-. Refelele informale sirt extrem de importante pentru rezolva_ rea problemelor neprevizute. Lucrurile au fost gi mai simple fur cazul celebritdfilol. companiile ar face bine sd-gi sporeascd inteligenla emofionald colectivd. SI fii un punct nodal intr-o retea a experlilor inseamnd sI ai o foarte buni reputalie in domeniul tehnic.pe persoanele care sint pregitite sd dea sfa_ turi. Atunci cind cer un sfat.cine cu cine vorbegte. eliptic. Toate acestecapacitdfi desigur cd sint aspecte ale inteligenlei emofion6le. Au reugit sd vadi lucrurile din perspectiva celorlalli.ea$a."uu. Avind fur vedere ctr serviciile bazate pe cunoagtere 9i capitalul intelectual devin tot mai importante la nivelul firmelor. in care capacitdlile fundamentale ale inteligenlei emolionale vor fi tot mai importante in munca ir echipd. transformindu-se in relele stabile.. . Un mic tiran local sau un micromanager poate sd fie un mare expert... Aceasti releaextrem de complexd de legdturi sociale formeazd o echipd de colegi gata oricind de acliune gi care se intdregte in mod surprinzitor. la laboratoarele Bell. cd ele au gtiut sd-gi coordoneze foarte eficient eforturile in echipd.. .pierzindirn timp valoros.rtr..Darltunci cind apar'proble_ me neagteptate.. gi releaua de incredere. in cazul celebritdlilor s-a observat.'zo' Analiza acestor relele informale aratd faptul cd degi oamenii _ lucreaz. Relelele informale s. gi au incurajat cooperarea.organizaliile informale intrd in acfiune..

Aceasti efiiieni5 . ln lumea bolii. orice intilnire cu asistenta sau cu doctorul fi o qinsd de a obline informalii lini. El md ftrcease-me simt ca gi cum ag fi fost jefuit chiar in fafa casei. ni-a zis el pe un ton profesio_ nal. ne sim_ lim plini de sldbiciuni. dar am fost nevoit sd-l furtreb de trei sau de patru ori. vedere referitor la de punct acest acceptird iaiea bolii. doctorul meu era doar foarte atent gi competent gi vroia str veri_ fice toate posibilitilile pentru stabilirea unui diagnostic.KK Minte 9i medicini . de a descoperi medical este gribit personalul Din pdcate.sttporstarea a ignora de de ordin medical . Dintr_odatX. zicd.in parte p" it. Din punct de vedere istoric. Dincolo de atg.. putem fi atit de fragili'din punct de vedere emolional atunci cind suferim de ceva"pentru cd starea noastrd mentald de bine sebazeazd. ale funcfiei rinichilor.Separe cd lucrurile chiar seinrlutlilesc in cadrul crurealittrfi a sistemului medical. Nu ptrrea nimic neobignuit. Era pu_ lin probabil sd fie vorba de dar aceastd ializdlogica nu -cancer.Sufertfia.de a gdsi mtursau de a gisi o consolare. ALBERTCAMUS.a g. medicina itr societateamodernd a vindeca boli .Cinete-afut:dlattoateastu.s-a uitat mai atent la rezultatuf analizei de urind.. Erau indicalii extrem de simple.mai ales .arrtr _ dirt*g" aceasti iluzie gi nrruie premisa conform cereia lumea noastie este una a existenfei in deplin5 siguranfd. Problema survine atunci cind personalul medical ignord fe_ lul in care reacfioneazd pacienlii din punct de vedere itnofional. Imi amintesc foarte vag de explicalia pe care mi_a dat_o in locului 9i a zilei in care unna str fai analizele pentru sta-plivinfa bilirea unui diagnostic. pini ce el. emofiile degin"supre_ mafia.mr in toate cazurile 9i nu i'. neajutoragi 9i vulnerabili.Evident. chiar dacl ar trebui sd se preocupe de starea noastrd exclusiv fi. Aceastd indiferenfi fald de realitatea emotionald a bolii ne- le.rr.9i -iile pacienfii.Ciuma Minte si medicind 205 p vage durere in vintre m-a trimis la doctor. caredepinde prea mult de cronetrarea pe care o fac contabilii. mai conta in acel moment..deih o bazX in $ficd conform cdreia aPare o limitd a eficienl'ei medicale P9It 1! .t.Nici nu mai gtiu bine ce a mai spus. Ciutind insi date din sutele9i sutele de caLuri. ci gi alinare. au intrat lor medicale problemele la emolional5 ceput si ignore reaclia pentru irelevante socotindu-le reaclii.neregu$iu aefit it misiunea ca fiind aceeade pacientului.. Citologie. . existXo cregterein medie destul de mare din punct de ve'deremedicala eficienleipentru a Puteasugeracd o intervenlie a ingrijirii medicaar trebui sd fie parte componentX enotinnald le.rriu de invulnerabilitate. Existd.u uneori un rol semnificativin vulnerabilitatealor fald Sistemulmedical boiU gi pe parcursulperioadeide refacere' lipsit de int-eligenti emofionali' estemult prea adesea u pacient. doctore? Rdspunsul a oenitimeiliat: .r r -^1--^-L.. Oare de ce am reaclionat atit de putemic? La urma urmei. Mintea mea se blocase pe cuvintul citologie.tm"ntul umanitar potrivit ciruia medicii ar rui sd aductr nu numai leac. aceste sau sa concedieze de modelul retrtarita este abordare Aceastd 9i problema in sine. ." personalulmedical sd uite de punctele ale pacienlilor sau str fie prea grtrbit pentru a le lua seamd.. A remarcat hematurii in urintr... a ticerii 9i au inconspiralie fel de intr-un problema lor. tout" situatiile. Boala . iar frica este singurul gind.sau atunci cind situalia este o invitalie la deznidei rtd in moJnefericit. existd 9i alte motive t*n realitatea psihologicd 9i socialtr a pacienlilor aflate de asttr gtiinNatd pe tdrim medical... Citologie _ mn_ tea mea nu mai scipa de acest cuvirt.Ag vrea sd te duci la spital gi str mai faci nigte analize...mult prea adesea cXexisttrasisSigur pacienfilor.oate fi sporitd tratind stareaemolionali a pacientului ba"ie * stareasa medicald. indiferent fa!5 de disperarea sI linigteasctr timp gdsesc care-gi tte inlelegitoare sau medici Tenun tratament' administreze gi doar sd i sd informeze nu imperativele in care profesional univers esteinsl spre un pot fu.gtitoare.l--: A ^^^^lX afi- o eviden!5 care arat5 cd starea emofionald a oamenilor Houduprofilacticd. mai ales in bolile grave. Cancer. 9i nu in afara lui.daf 9i in timpul tratamentului.

Qelulele imunitare circulS ir singe prin intreg trupul.r!:o qlcrna 9r Stomatologie a Uqivgrsitllii Rochester avea practic sd rescrie harta biologicl a trupului: Robert Ader. Psihoneuroimunologia sau PNI este aceeacare studiazd actualmente subiectul gi a devenit o gtiinli medicali de frunte. Nu existasenici o cale prin care str se stabileasci o leglturi intre centrii creierului care monitorizeazd ce $ustd gobolanul gi zonele de mdduvi osoasi unde se formeazi celulele T. De atunci. se creeazd o boald autoimunitari. care regleazd totul . intrtrd practic ln contact cu toate celelalte celule. $i totugi.gi inteliglnla ". de-a lungul anilor.e r-uu imbolnlvit.. coperit ci sistemul imunitar poate invtrla multe.care neagd complet ideea cd mintea influenleazi trupul intr-o mdsuri cu adevdrlt importantd.mintea".icatie care reducea th mod artificial numdrul de celule care se luptd ! cu boala 9i care circulau fir-singele lor.rrii noastrd emolionald _ joaci un rol in privinla s6ntrtlfii 9i iUotii. num5rul de celule T tot ""h^r. psiholig. cum ar fi alergiile sau lupus. Sau cel pulin aga s-a crezut vreme de peste un secol. De fiecare daH cind i.respectiv ce anurne ii aparline 9i ce nur.+ot a creat o confuzie generalizatd 9i adevdrate neinlelegeri referitoare la mdsura in care boala poate fi afectati de mintir. 206 Minte gi medicind 207 MINTEATRtrpuLur: FELALfiVCanr EM1TITLE rNFLTTENW AZA SAttt Ardrn e de Me_ . Suzanne. le_a dat acestora o med. cum il numea lpecialistul in neurologie Francisco Varela.ogie la fel de neproductivd in al9i te direcfii: ideea cd oamenii s-ar putea vindeca singUri ii de. mai existl o ideol. Numele in sine atestli aceste leglturi: psiho sau . scade_ gi incj in_ tr-o asemeneamdsurd. meau aceastdmedicafie.Unele dintre cele mai puternice dovezi ale faptului ci existd o cale fizicd directd ce le permite emoliilor sd aibd un impact asupra sistemului imunitar a venit din partea lui David Felten. de la $coala Politehnicl din Paris. AdevSrul este undeva la mijloc intre aceste extreme.. celulele pe care nu le recunosc le atac5. Sistemul lor imunitar invdfase si distrugd celu_ descoperire flcutd in laboratorul Faculttrlii hle T ca reaclie la apa cu gust de zaharind. Felten a firceput prin a constata ci emoliile au un Putemic efect asuPra sistemului nervos autonom. toli doctorii au crezut cd de fapt creierul (impreund cu prelungirile sale din trup prin intermediul sistemului nervos central) gi sistemul imunitar sirt doui entitdli separate. Pind sd facd Ader aceastd descoperire absolut extraordinar5. modesta descoperire a lui Ader a obligat la un nou punct de vedere in privinla legtrturilor dintre sistemul imunitar 9i sistemul nervos cenkal. care nu sint separlte intre elei ci strins le_ gate. conform teoriilor gtiinlifice de pfurdatunci. care nu sint capabile sd-gi influenleze unul celuilalt funclionarea. Tlecind prin datele gtiinfifice.pentru sistemul neuroendocrin (care insumeazd sistemul neryos 9i cel hormonal) 9i imunologiapentru sistemul imunitar. incit o parte dintre gobolani . nel4ro. O irtreagi relea de cercetitori au descoperit ci mesagerii chimici care aclioneaztr in cea mai mare mdsurd atit in creier cit gi in sistemul imunitar sint 9i cei mai numerogi in zonele neurale care regleaz6. doar creierul gi sistemul neryos c*tiut pot "u "r"_ r"u"lionu *: :e L diferite experimente."i*Uotrra_ veau gi mureau. atunci cind definea propriul sim! al sinelui pe carc-l are trupul .creierul trupului". Felten a lucrat cu solia sa.-!:. F5cind experiente pe gobolani. a bacteriilor sau a cancerului. cele mai grave boli simfindu*e fericili sau ginjind "frf". schimbindu_gi felul in care se comportd. toli anatomigtii.. Celulele Pe care le recunosc le lastr in pace. u a. Re_ zultatul acestei atitudini-de-vindec.rr. un coleg a lui Ader. 9i cu alli colegi pind ce a gdsit un Punct de irtilnire al . scopul meu este sd clarific corrt uai"giite 9i str inlocuiesc stupizeniile-cu o inlelegere mai limpede in care emoliile noastre . Acest lucru nu ar fi ilebuit sd se intimple.de la cantitatea de insulind secretatd pind la tensiunea arteriali.acele cirdri biologice care formeazd min_ tea. Descoperirile lui Ader au dus la cercetarea a ceeace se irtimpld cu miriadele de ctri prin care comunicd sistemul nervos central 9i sistemgl imunitar . ca gi cum boala ar fi un semn de imoralitate sau de nevrednicie spirifuall. Atacul ne rptrrX impotriva virugilor. uneori s-a ajuns chiar ra a invinovdfi pe cineva pentru cd s-a imbolndvit. pozitiiu ori ideea cd oamenii sint vinovali pentru.Inteligenla emolionald apligatd medical. Ader a constatat insi cI dacd le di gobolanilor doar apa cu rd aceastdmedicafie. daci insd celulele imunitare nu identifictr in mod corect o parte dintre celulele trupului.:i. emoliile 9i trupul. Rezultatul stru a fost un adevdrat goc. Sistemul imunitar este .emolia2. pird atunci. o inghileau cu apd cu zaharind..rrir. fa fef J gi cre_ ierul.

tei pe care o au hormonii care apar in stare de stres.nece acegtihormoni upu. ln vre_ me ce relafiilesint complexe. de tensiuni permanente de o ostilitate continud sau care sint cinici sau blnuitori riscontacteze un numlr dublu de boli . Felten a trecut la urmtrtoarea faze li experienlelepe animale. se ajunge la concluzia cd toatl lumea care suferX de asemenea sentimente cronice va cidea mai ugor pradd unei boli. Acest punct de con= tact fizic permite celulelor nervoase si degaje neurotransmigA_ tori care str regleze celulele imunitare. Chiar 9i a9a.Fie_ carearerrn puternic impact asupracelulelor imunitare. intr_adevir. O alttrformd cheiede legarea emofiilor cu sistemul imunitar se face prin intermediul influen.Fiechirurg gtie ci oamenii foarte speriafi pot avea probleme ve in timpul operafiei.escoperitsi napse la nivelul capetelor. anulez operalia. Sigur ci existd. hr lcest sens. hidrocortizonul gi prolactina.ra. ele semnall- dovezi.1a sintimpiedicatein funcfionarea loi: stresulreduce." Nezhat explictr: . cefalee. ficut pe citeva mii de bdrbali 9i femei. Specialigtii irnmicrobioiogie 9i alli oamenidi gtiintedescope_ ri m.aceastisuprimarepoatedeveni "ri" de lung5 duratii. pot face o infecsau alte complicafii. de lungi perioade de tristele gi pesimism. fird indoiald... Cei care suferl de anxietate cronicd. precum p_en_ gi dorfinelenaturalegi encefalinele aparir momentul de stres. Nimeni nu a bdnuit sistemului nervos autonom. Dar dovada rolului important pe care-l joaci .poateconservtrd energia. descoperire a fosrde_a ai"ptrr 1yi.ur.' Dincolo de astfel de istorii medicale. cu celulele sistemului imunitat'.Catecolamineie(epinefrinele gi norepin"_ frinele . este intotdeauna clar dactr gama acestor schimbdri este sufide mare pentru a reprezenta o importanld de otdtnmedical. sistemul imunitar pur gi simpfir nu mai reaclioneaztr cum ar trebui la o invazie de v1ru9isuudu bacterii. In studiile ficute la microscopul electronic s_aud. Stuconfirmd ci emofiile perturbatoare dluneazi sdntrtdtii oarecaremdsur55.""pi" ideeacindva .sistemul neryosnu numai ci stabilegte legitura cu sistemulimunitar.a.ulcere peptice gi probleme cu inima (fiecare reprezenSnd o imbolnlvire majord din largile categorii de boli grave). Rezultatul 3Sl a rost o scadere brusctra reactieisistemuluiimunitar fafi de virusul respectiv. dr..pe scurt. influenfa principaltrconstl in fap_ in.. Deci este mult mai bi- strfie calmi.i.'irr't . o ameninlare majord pentru sXn5tate. . artrisd d .riu. care comunic6 i:r mod direct cu linr focitele gicu macrofagele. Cele mai edificatoare dareferitoare la importanfa medicali a emoliilor provin de la o aliz6. Camran Nezhat." Motivul este cit se poate de limpede: panica gi anxietatea fac creascdtensiunea 9i astfel strgerarea este mai intenstr atunci se face incizia. De exemplu.tii ner_ voasede la nivelul excrescenfelor limfatice gi aI splinei _ unde celulele imunitare sint inmagazinatesau create_ 9i a folosit vimicrgbi pentru a provoca sistemul imunitar. btatistic vorbind. dar esteesenlial pentru o funcfionare corectda acesfuia din urmd. c.cu alte cuvinte. care combind rezultatele a 101 studii mai mici. el a indepertat termina.tot mai mulfi doctori recunosc importanla emoln medicintr.Concluzia sa a fost cd firE aceste terminalii ner.caremai sint cunoscute sub numel" J" 9i Jr*"ii#ir noradrenalind).r1anoi.. reunite mai mare.spunea:.Un molste faptul cX degi in multe studii s-a constatat cd stresul gi negative sldbesc eficienla diverselor celule imunitare. care uneori poate duce la deces.rnulli saumajoritateadoctorilor sint &r ciuda acestor scepticiin privinla importanlei clinice a emofiilor.rervoase ale sistemului autontm.voase."rirt"rrgurir_ temylui imunitar cel pulin temporar. Aceastd .Dacdstresul p"ri. o legitur5 largd in acest rcns 9i astfel. 9i lot 9i imunitar . Pot singera prea tare. Igi revin mai greu. re PtT capdt brusc acestor celule imunitare.208 Inteligenla emolionald aplicatd Minte gi medicind EMOTIILE TOXICE: DATE CLINI CE 209 ci aceste celuleimunitare ar putea fi lintele mesajelornervilor. dovada importanlei clla emoliilor a crescut tot mai mult.i"i"f"f"'i*""ii*"* 9. Pentru a testacit deimportante sint aceste terminafii neryoa_ se la nivelul sistemului imunitar..Dacdo persoand imi spune cd a intrat in panicd in ziua respectivl gi cd nu wea sd se opereze.rp. .inclusiv astrn. un eminent rg specialist irn ginecologia laparoscopicd de la Universita- pentru opeprogramattr 9tanford.T::i: revoluFonard. Singerarea excesivd e una dintre cele mai complicafii chirurgicale."rprir.t.1imulte legdturi intre creier sistemele carjiorrur. pentru cd prioritatea o constituie situalia urgenti imediita. toarecd acestea pur gi simplu existis. emoliile tulburdtoare sint un factor de risc la fel de toxic ai de mare ca fumatul sau colesterolul pentru bolile de iniilttr .""t ii]rLt" intens. esenfialtr in supraviefuire.fiind nevoifi-sdu.ur.

cazul unui efort fizic. 1t.Dd*. De aici a reiegit ins6 o noud re: ostilitatea este aceeacare ii supune pe oameni unui Ite dintre datele despre ostilitate provin dintr-un studiu I de dr. emofiile in imbolniviri este mult mai extinsd decit o aratd rrrr studiu al mai multor cercetdri.rt{ ar fi anxietate" . $i nici macar nu fusese vina lui. il apucadezgustul.:". in timp ce_9iaminteau acest incident nepldcut. Ani de zile mai tirziu era suficient sd_9i aminteascd ce s_aintim_ plat ca sd seschimbela fald de supdrare. piemini gi singe: .. mai ales penlru cX tulburarea circulainimd .minia.poate iiei din artera coronariand cu fiecare bdtaie de cauza leziuni in vasele sangvine. Dar si luim o persoand de douizeci de ani care se enerveazd in mod rePetat.r*"il.'f4i puciu"gil . avind in vedere cd ir acel moment cresc iit*nt cardiac 9i tensiunea.ea cam cu cinci procentes.r telor referitoare la anumite emofii.i-' iul -r' exercittr efectul nu este inci intru toitul intelesz.ln finat. suferiseia d"j".sdtul.ceea ce cardiologii considerd iapte cA ar fi un semn de ischemie miocardictr.icind Stanford. tensiunea sau colesterolul. atunci dupd treizeci de ani aceasta poate duce la o aparifie mai rapidl a pl6cii 9i la o boalX a arterei coronariene. pacienfii susfineau ce erau doar pe jumdtate *pXruli comparativ cu momentul c.. sau 9i una 9i 3lta. aritA ci.. Era atit. O privire mai atqntd asupra . 9i anume cd o personalitate de Tip A cu tensiune mare riscd mai gtr se imbolndveascd de inimd. r. frustrarea l_afdcutsi_9ivirde maiina.tei pompirii sirgelui in inimtr nu s_atrresis_ . chiar mai mult decit alfi factori de cum ar fi fumatul. fapt ce pre.tttJih momentul in care pacienlii povesteau incidentele care i_au furfu_ singelui in inimi scdd. adicl test cu un fub introdus in artera coronariand pentru a m6leziunile. conform unui studiu fdcut la Universitatea de Medicind Stanford pe 101'2bdrbali gi femei care au avut deja un infarct 9i apoi au fost linufi sub observalie o perioadI de pini la opt ani duptr aceea.1iprecise qlcala/ cnrar daca mecanismur biorogic prin care aceste emotii ----.Ji.a completezenenumirate formulaie pentru compania de asigurdri9i si meargi pe ra mai multe ateliere autocaremaimult au stricatdecitau reparat.s-a ardtat cd bdrbalii care s-au ..inci mai datorag00de dolari. Fiecare crizi de minie reprezintX un stres suplimentar pentru inimd. Efectul *".1. .. Descoperirile coleg. in special asupra celor trei ce le mai grave ..in cazul cardiacilor supugi angiografiei.^:ijl. anxietatea gi deprimarea _ indicd cu cln" prin care sentimentele prezintl importan!tr me."ll Odatd ce apare o asemeneaboal5. ea reprezintd unul l factorii implicafi. dr.|t:ll. mecanismul declangat de minie afecteazl eficienla cu care se face pomParea singelui la nivelul inimii. "e Aceasti descoperire face parte dintr_o serie mai larga de do_ vezi constatate in urma a zeci de studii. "ir*fuj"i Sciderea eficien.t r_ supirat de care am pomenit. incit de clte ori se suia in magi_ n6. RedfordWilfiams de la UniversitateaDukel0.ares_aintimplai. in care se dezvoltd placa' Dacd ritmul cardiac este mai rapid 9i tensiunea cregte pentru cd vi enervali ir mod obignuit. sugerind i"i_ ! ma lor ar fi avut 9i mai mult de suferit in acel moment. Iohn Barefoot de la Universitatea din Carolina de l.:l rarct gr rntrebarea care se punea era dacd minia a avut un impact semnificativ asupra funclionlrii inimii lor. Atunci cind aceastd situalie se repetd. spuseb5rbahrl.de. Sau a9a cum mi-a explicat Peter Kaufgeful Institutuluide Comportament in cazul bolilor de inigra. Cind minia este sinucidere curati Cind am dat inapoi. care aratd cit de d5un5_ toare este minia pentru inimde.incd nu putem spune precis daci minia 9i Oetilitatea au un rol cauzal in declangarea bolilor coronariene cau daci doar le accentueazdodatd ce sint aptrrute. scorurile la testul de ostilitate sirt corelate direct gravitatea bolilor arterelor coronariene' Sigur cX nimeni nu sPune cd minia poate cauza de una sinrX 6 imbohavire a arterelor coronariene. poate aduce daune". trat 9i in cazul altor trliri nlpldc.. Vechea idee nu a mai rezistat. Aceasti arnintire nepltrcutd a fost reinviattr inadins ca fdcind parte dintr-un studiu al miniei in cazul pacienlilor cu boli de inimd de la Universitatea de Med.l.210 Inteligenla emolionald aplicatd Minte si medicind 211. o scddere iericuloasi u sangvine la nivelul inimii.une la o moarte timpurie."r"a unll ctrntre pacienfi au manifestat chiar o scddere cu pro_ cente sau gi mai mult .De Williams a constatat cI doctorii care au scorurile cele mari la testul de ostilitate cind se afld incd la facultatea de i prezintd un risc de gapte ori mai mare sX moartr pfird dL cinzeci de ani comparativ cu cei care au scoruri mici cei dintii avind o inclinalie clard spre a se miria. it1l1B?Il.o izbiturtrpe o laturd a maginil a fdcut ca aceaexcursie sd devind fdrl sens9i frustrantd. minia s-e pare ci "r* este aceaemolie care ddu_ neazd cel mai mult inimii. De exemplu.

precum gi de alte mdrturii 9i mai clare ale unei firi dificil. bun sim! estedirectrEspunztrtoare intilnirilor neplicute... ci 9i o emotivi_ tate negativd intensd de orice fel. dacd sint sau nu pe placul colegilor 9i al profesorilor.Ut.:u apiigi la minie s-a a"riror.i mai mult sr facd un stop cardiac.r". fori"ti e"... .-"" . ci dacd este cronicd."rtg exprimatd sau nu.". O manifestare a ostilitdlii din cind in cind nu este un pericol pentru .."uuir. Pirinlii mei md obligau si iau note mari 9i sd fiu un model pentru ceilalfi. trebuie sI incerce sd le scurtcircuiteze spunind (sau gir..este probabil emofia cu cea mai mare importanld ca gtiinlifici a legdturii dintre declangarea unei boli 9i vindecarea ti. aga cum am vdzut in Capitolul 5. afitde mult dacd *Ti. oamenii v[d cd ostilitatea ii poate blga mai repede in morsint dispugi str incerce un remediu. riscul cei maimare era prezent cam doul ore dupd c! se instala miniala. Aceste constatiri nu duc la concluzia cd oamenii ar trebui sd-9i suprime milria atunci cind ea este intemei"a-iil-". Cind anxietatea ne ajutd sI infruntdm o primejdie (lucru prefupus util in evolulia omului). dar gi pe cele de neircredere din situaliile limide exemplu. flun ar fi congtientizarea miniei pe misurtr ce ea se 26." dovadi {ii . ea are un efect benefic. imi este permanent greafa. Ca 9i in cazul prograStanford.le . imaginindu-gi cX o persoani In de acestinconvenient.. risc6 de trei ori mai mult sd moartr de inimd decit cei care erau mai calmi. unde s-a ficut *. 9i cum mereu imi fac griji pentru ceva. definind un stil antagonic . Cercetitorii de la yale au sublinial minia spo_ regte riscul de deces din cauza bolilor "e. mai ales cei care sufereau deja de inimd.i"rii. Am observat ci atunci cfurd mi irgrijorez sau silt stresatd. dar anxietafea vielii moderne este cel mai adeseaexageratd 9i nelalocul ei o anxietate exageratd 9i nelalocul ei Mi simt tot timpul stresatd 9i tensionatd. gi ale unei miaii cronicel6.t"ai" p" 929 debdrba! cc au supraviefuit unor infarcturi 9i au fost ginugi sub obse.Stop!" . problema apare cind ostilitatea devine p'ermanentA..fie neapdrat o condamnare la moarte: ostilitatea este un obi_ cei care se poate schimba. totul a irceput cind eram in liceu. gind un lift intirzie.r. ir-rcercarea repetatd a" a irotoii minia ori de cite ori incepe sf.. De atunci trebuie sd am mare gnji sd nu beau nimic care si conlind cofeini 9i nici sd nu mdninc mincdruri condimentate. cei care fuseserh furiogi au riscat ae aoux-o. riscul cregtea de cinci ori. el folosea elementele de bazd ale inteligenlei ionale. intr-un.. Pacienlilor li se cere si reducd gindurile ci- ginduri per9i ostile pe mtrsurdce le observd.ltt.. williams rezolvd acest paradox ajungird la concluzia ci nu contea zd.""rr.valie o perioadd de pin5 la zece ani dupd Cei care u. care de obicei a"i" f"-" j"""_ rare de hormoni ai stresului in intreg trupul.Ei sint incurajali sd inlocuiasci girdurile cinice cu rezonabile. ei sint inv5lali sd perceapi lucrurile perspectiva celuilalt otriva miniei.ritdt.agitaliei in trupli poate produce o cregtere a tensiunii arterialelslpe de ata pa'rtl. Eram o elevi cu 10 pe linie gi mereu imi fdceam griji pentru notele mele.Dacdaceste . Pentru ctr problemele de stomac au ap{rut din anul doi de liceu. Anxietatea .ritutuu J" Medicinl Harvard au fost chestionali p. empatia fiind un adevlrat balsam ''Sau Williams: . se manifeste o transformd intr_o reacfie potrivitr in situafiile nepldcute. conceput Inteligenla emolionalli aplicatd dovedit mai agresivi gi mai ostili au riscat mult mai mult un al doilea infarctll.9i alte asemenea. capacitatea de a o regla in momentul in care se degi empatia. s-a demonstrat ctr fircercarea de a anula asemenea sentimente intr-un moment tensionat duce la o sporire a. sX caute o explicalie be- - rtr9i nu si-gi stimeasctrmfiria. Un grup de pacienfi care suferiseri un pentru a_iajuta sd_gitempereze a[i_ 272 Minte si medicind 213 care i-a f6cut atit de ugor de scos din fire.Antidotul pentru ostilitatear agacum spunea Atunci E suficientdo motivareputernictr.intr-unprogru* ain cadrulU"i". Aceasttrirvd' miniei a avut ca urrnare faptul ci riscul unui al stipinirii a la infarct a sctrzut cu Moh fali de cazul celor care nu au insd-gi schimbe firea ostildl7.. mai multd incredere.acea senzalie riepldcutX cauzatd de tensiunile vieShesul .caracterizat de sentimlnte iepetate de neincre_ dere gi cinism gi tendinla de a iace co*"riarii tdioase 9i de a jigni.tuai. sI nu cumva sd intirzii la gcoald . facuita Urii"".. ilt^1.":*"tst _inctugi rvreqtcare btantord.inaintea infarctului. stomacul meu se revolti..d"il.rt*i"I ". cred c{ de aiii mi se trage starea de tensiune.'.e emofii 9i bolile de inimd au labazdmhG. Un program imaginat de Wila avut aceleagirezultate beneficels.i" mie cinci sute de birbali 9i de femei care au suferit de crize " de inimd 9i ctrrora li s-a cerut sd descrie starea lor emolionald d. Rezuitat". O veste care ne dd speranfe este cX minia cronictr nu trebuie sd. 9i la Facultatea de Medicind Yale. Dar in ansamblu cele mai puternice legdturi gtiingifice"ainf.*ui de inimtr. DacI aveau 9i colesterolul ridicat.

Acelagi tipar stres-boald infecfioasi se p5streazh' giin cazul virusului care duce la aparilia herpesului . spectru de efecte:compromiter"u'furr..m asemenea mi_ crobi.tiva-a*p.Doar 27ohdintre subiectii Pu- liste cu nemulgumiriap5rutein timpul certurilor conjugale.. gripa gi herpesurile. emoliile cele mai periculoase. ln vreme ce ostilitatea cronicl 9i crizele repetate de minie par si insemne un risc mai mare de imbolnivire a inimii la btrrbali.. t".i. s_aconstatatcA stresulgi anxietatea r-au sldbit. despreo cercetare ^pi.::ffi:rinse .#.t#"..r." fu.. imunitar gi La unul dintre cele.:ilT. chiar mortale pentru femei sfurtanxietatea 9i frica..il.ilila h." robustefea siste_ mului imunitar a fost asaltate h . avird irjngrijire inembru al familiei care suferd de boala Alzheimers...d. .ceea ce sugereazd faptul cX solii. Dupi ce oamenii au fost expugi acestui virus.cele produse ..i".. lir"o.Femeia problemegastrointestinah "...""te... ..U"ura Intr-un articot din 1993 i. formareade atenoamecare duc Ia ateroscrerozd gi formareade cheaguri d".. . stresul arl"" tu . Activitatea virusului ce declangeazd lrerpesul poate fi detectatd la nivelul anticorpilor din singe. a lucrat S:_T*specialigti cu savanfi in cercetarearScelilor in cadrul laboratorurui . Studiile_au til.olffi .psihologur rarg u.e*!il.p I9i progresarea "puriHii pidl a diabetului ae ra_ tipil.. alte studii au relevat efecte adverse gi in cadrul sistemului cardiovascular.. au devenit mult mai vulnerabili2a.g. Crir"f" cazul unui pericol cu caretn.f"JUs". "". Cohen a constatat cd odatd cu stresul cregte9i de a contracta o rdcealtr.tior.."rcd ingrijorareducel."a crizetor de astm2o. exnaus..rragie ." M. el r6mine latent in corp. de la yale observa i:1"]:iyj*.ajoritatea rezurtatelor esteneclar dacdintreaga'il. apdrind inclu_ ilr*"*".stresulaprrind in sifuafii prin carene amintim si nu neapdrit care trebuiesr trecemsau ae in buie sd ne confruntd*......274 Inteligenla emolionald aplicatd il:. dar de obiceisistemui "*p"9ip"..atit a celui de pe buza superioard.lilitate. frica poate lua forma unor fobii paralizante: dupd primul infarct." itoii]".) mod similal.Lp"iJtle anxietatedovedesc un nivel marede stres.il.i "" i urmaid a. Folosind aceasti unitate de misuri.r.. cit gi a celui care genereaz6 leziuni genitale..serioase studii gtiinfificg Sheldon psiholo. (tn vreme ce acestaeste un rezultat fic ce confirmd ceea ce toati lumea a observat sau a binuit el este considerat a fi o descoperire fundamentalh ce td rigorile gtiinfifice. au dovedit cd:la trei saupatru zile dupd mai multe supXrtrri it sau au ficut o infeclie a sistemului respirptor.: deor.."ro"* te fi afectatpe termen I""g. ....mai.r[i'""-..il* sistemulnervos poate cddeavictimd unet <uzuri>> ".r.bilitate crescutd "ur. rimunologice au o semnificatie clinici a"rrui"e mare =iai"i sd deschi_ dd caleaspre imboln5"ir"r..". produc infarct miocardic.rtaurgastrointestinal.21 Dovezi coplegitoare asupraimpactului medical al suferinfei au apdrut din studierea boriior.uiistd dovezi .rl fafl1 de infecfi'e virare.d.. #il.fi#.i. frJUlemele -exa"".. Anxietatea sporittr nu duce doar la scddereareacliei sistemului imunitar..J..anxietat" 9i inceput cu oamenisrndtogi ". .. De asemenea."'ib..Efectele perfide ale stresului mintal 9i ale anxietdlii . ar fi rdcerile. ln generat. ori la un persoanele aflate intr-o continutr tensiune.r*urrJniunor nosil" irril"i ii infringe _ dohr cdin cazulsrresuluiemofional u"""." au ficut o leed_ turd gtiinlificdintre stres.. acele femei care l-au flcut 9i pe al doilea erau profund marcatede cumplite temeri gi de anxietate.o dovadd clarl cd stresul rtesistemul imunitaf3.iaes of rnternat Medici ne. ." i"gr*rii dinke stressi B*....J..5rii sistemului imunologic intr_o asemenea misurd incit poate grdbi formarea de metastaze ir. spuneMcEw"r.i][*. d"nt*gu. cetmai adesea nu mai arenici un rezultat.i o cregtere Minte si medicind 215 stresaliau rdcit dupi ce au fost expugivirusului. Sintem ".r" ". Intr-un studiu ficut la Universitatea de Medicind Stanford ce a numirat Peste o mie de bdrbali 9i de femei care suferiseri deja un infarct... accelerarea aiut"lrifiiaTr. din studierea cuplurilor c6sitorite care au fd- din Anglia.. ".:"r.. fiind expugi in momentele de ingrijorare sau de suptrrare. In multe cazuri.r. gi creierulpoa_ "r. reactivarea virusului herpesului a fost descoperitd gi la studenlii la medicind in perioada examenelor de sfirgit de an sau la femeile de curind divorlate.Perioada corespunde aceleia de incubafie in cazul virugilor ce provoacl rdceala . cei foarte !i au rdcit in proporlie de 47% ... ca urtnare a unei experienl" skesante. siv probtemeate hioocam"p"ht Lu*ori". renun!5 la siujbl sau eviti sX mai iasi din casi25..""p." tipic penrru fetuI i n carganxietatea gi stresul medicale. studiind curn se comporttr in via!5 cei care foarte stresafi.ur. declangind colitele 9iloil. pacienlii nu mai conduc magina... aplrind ocazional.I" ui1"if"tt* ff#"_M"lon.r .

in dietd.celulelemaligne reapdruseri gi se extinseserd la cifiva ani du_ pd o operaliecarefusese socotiti o reugitd. mai ales in inr5utdlirea lor' Aceasti influenfe este atit de covir9itoare. chiar mai important decit oricare alt simptom medical3r.lntr-un urfost au mijlocie-ce virsti gi de femei debdrbali 2832 pe ficut mirili de-a lungul a doisprezece ani.declirat "urr. Drumul care face legitura intre emolie 9i starea medicald nu este unul biologic. p. tr care a ap5rut o substan_ !d secretati de celulele lui.phngea deoarece cancerul de sir intrase in metaitaz1.t.ri"r. fiind nevoi_ tE sd se oclpe de el gi str aibd o slujbe.e fria"pii sarcini. dovada medicalX clarX ctr melancolia poate afecta evolulia cancerului este incd indoielnicdze. dac! pacienfii .". toate simptomele sint agra_ v3te d9 st1es. declangamodificdri la nivel. de exemplu.murit in mai mare numar de boli de inime32. numitd adenozin triflsfat. pentru a menfbna doa. mai ales de citre doctorii care nu au destul5 experienld in diagnosticarea psihiatricd. i:i.i.ri rectal gi y" g*p comparativ.inclusiv pierderea poftei de mincaie 9i letargia. riscul de a muri de inimd era de patru ori mai mare decit la cei care nu erau deprimafi' .ca in cazul pacientei car. ceea ce-i exPune unui risc crescut' studiu $i'bolile de iniml sint accentuate de depresie.la faptul J.in vreme ce 34 dinte ceilalti 87 incd mai trdiatr 9i dupa doi ani30.. In afari de rlceala jignitoare a oncologului.gi de problemele emofionale. pen"tru ci depresia trece neobservatX 9i netratati . Era de^ingeles ca ffeceaprintr_o staredepresivd . Acest ".trigfurd. printre acestease numdri bolile card. Cancerulde sin intrasein meta_ stazd.[ia mulli goferi de autobuz care suferi de hipertensil.oUfu*"i" gur_ :"tr".21. Pacienlii d9p1mali se pling mult mai tire de regimul medical . "e iil.. astmuf. Ai E de inleles cd riscurile de imbobrivirepar mai mari pentru cei ale cdror slujbe sint mai .. sint confundate cu ugurinld cu semnele altor boli._i s-apus diagnosticul.rrl vaselor de singe. 12 din cei L3 care au suferit depresii au murit in primul an dupd transplant. psihoiogta'Universitatea din pittsburgh. Atunci iir. 9i De exemplu. Costurile medicale ale depresiei D.ul.ilor cu boli cronice de rinichi care fac dializ6. o iarte dintre ele.:ei trebuie . nivelul de adenozin trl_ tosfat a crescut brusc. Stephen Manuck. oare nu cumva GOntadin punct de vedere medical gi faptul cd el nu trata starea de permanenti tristele a pacientei? Cind o boalS ajunge sI fie ffl atit de virulentd. monitorizind starea singelui acesiora.inl1-od-ala..stresante.r nu au nrci un control asupra felului in care vor fi indeplini_ te acele sarcini (acest lucru duie. ci in cei zece anl antenorr au avut srujbe foarte stresante erau de cinci ori mai expugi cancerului decit cei care nu cunogteau stresul2z.a rro_ luntarii au fost supugi unui stres intens.in cazul pacien. artritele. in cazul celor 3% care erau cel mai grav deprimali. cei care au dat dovadd de o permanentd disperare 9i o lipsl cronicd de speranlI au.astfel. o mullime de studii au sugerat cX depresia joactr untol important in alte boli. sd se destindl gi str-gi stdpineascdsentimentele nelinijUtoare.i medicind 217 de o mare tensiune la serviciu sau de o viafd foarte dificili.incit ori de cite ori mergea la oncologizbrc_ neain lacrimi. a trecut 30 de voluntaii printrlo serie de stdri anxioase. este pulin probabil ce vreo emofie de vreun ar mai putea anea un ifect cbnsiderabil asupra evoluliei bolii' In Vreme ie depresia femeii categoric ctr ii inrdutdfea aceste ultime luni de viali.".6 Inteligenla emolionalll aplicatd Minte . trointestinale 9i durerile cronice. Incapacitatea de a diagnoitica depresia poate si devini o problemi suplimentar5. ci unul atitudinal. tehnicile de relaxare "i_ cor. Egecul in diagnosticare 9i netratarea depresiei cregteriscul de decesin cazul bolilor grave. ei ' pot sd amine sau chiar str scape de simptomele respectiveze.r"t qe. intr-o oarecaremlsurd. de exemplu.. ca gi rihnul cardiac tensiunea. cum ar fi cea a unei mame care-gi cregte singurd copilul.sub o puternicd presiune a pretenliilor fatl de'ei.Doctorulnu_i mai putea vorbi despreun tratament-iar chimioierapiai_ar fi putut of&i cel rhult inci vreo citevalyii gu viafd. De exemplu.iovas_ citeva tipuri de diabet. Lisind de'o parte cance. incit pacienlilor cu boli grave care stnt deprimali este necesar sX le fie tratati 9i depresia' Uni dintre comPlicaliile care survin in tratarea depresiei la cei deja bolnavi este faptul ci simptomele acesteia. depresia este un puternic factor de determinare a momentului morlii. in cazul a 100 de pacienli cirora li s-a fXcut un transplant d-emtrduv5 osoasd. studiu asupra a cinci sute gaizeci noud de pacienli 9i . fapt poate duce la crize de inimd sau la atacuri cerebrile.C"* velul de stres este atit de mare. cei care au. Reacfiadoctoruruiera de fiecarJaata aceeasio poiteasi iasdimediat din cabinet.t ufu_ lanseazX?n mod direct declangareastresului se folosesc "e fur trata_ mentele chimice pentru a reduce simptomele ftrtr-un mare nu_ mdr de boli cronice. apar ia nivel anatomic. cei cdrora li s-a diagnosticat o depresie majord e probabil si moari in urmdtorii doi ani.

iii..tf#. f:. paciettgi care au fdcut o operalie de by-pass 9i care erau mai cor. toli ei percEptibit. dintre 25 cei mai a optimigti..21 muriseri.piiul din Montreal care au dupE ce fuseserd ti"t"fif" urma unui infarct.rri"tr"p"riu'ele "f."i u"""ioipu_ cienfi le-a fost tratatdprobrlma aEpr"riui. de. cei care iu avut mai multd speran!5 au fost in stare si oblind o mobilitate fizicd mai mare comParativ cu ceilalli pacienli cu accidente similare.fereau "ft"*. "i ln mod similar.ri y1u t11gidisfunclii a v.9xlernagi pacienfii deprimali au prezentatun risc mult mai mare de a muri in urmdtoarelegasl luni. curn ar fi. 9a constatat cd depresia esteceaaur". atunci cind au fost studiali _ pacienlii a ctrror stare atit de gravd.t.r.ior se numarr efectelesale asupraritmului cardiac. de mai puline ori in urmltoar"fE t luni dupd pri_ ::Tt"Tut" ma externare. emoliile pozitive pot fi tonice.rr. 9i avantajele . .proti"rn" lardiace 9i diabet_ unul din gase sufereade aepresiiira"u.entrigululuisting -oard sau a altor proUf"*" inimii de dinainteainfarchrlui.uru au primit 9i un p:ihptriS qentru depresiilor u" u*irulroie de mai puti_ lJ"":?r nd terapiefizicd de recuperare pentru u *"rg" . evaluatepsihiatric la interriare.i.C"[ . t" pot desprinde ittteva efecte din masa de variabile care afecteazXcursul bolii. fos!..ir. Atit mi:ria cit 9i anxieiat".i de depresie au stat internatein mediecu opt zile mai *i d". ln stdri grave.i.il.iga.roru i"iJ. pioduse de accidentele la coloani...a sufereau de boli multiple. Perspectiva lor mintald s-a dovedit mefactor alt orice fi un mai bun indiciu de supraviefuire decit indical de risc.il."t r. mai ugor marile incerclri.*tuT coplegitoare.rJur..mai i" ptit"u. etr. diu.. blocajul arterial. inclusiv problemele medicale' Lrtr-un studiu efectuat asupra unor persoane paralizate ir urma unor accidente la coloand. pentru cei cu deprerii go"u dezile pe an la 9iJ"-ia-eZ 18pentru cei tratali de depresiiugoarlsa-- 9i niod sigur ea aduci prejudicii capacitdliide insdndtogire care firavi mai pacienlii la ales 9i mai deces. Felul in care reacfioneazi din punct de vede- AUANTATELB*r!.irrior" a sctrzutde la 79la 5'1..tu".'lnt _" .iar paralizia se instaleazi pen..2L8 Inteligenla emolionaldaplicatd Minte Fi medicind 2t9 p:r cd.li" unor femei mai in virstd cu fracturtr a" "fu. tru iot restul viefii. dintre ele au mai reutlt yreodatesr. Dacd aceistd formd de nemulpmire emolionald cronicd este predispune la o intreagd gamd de boli' Chiar dacX depresia puteaia nu-i faci pe oammi mai vuln-erabili la ilftniv-trlt .dar care.ii t*ai. de ri-scul treste multe ori toxici. avind in vedere il tragedia ie petrece de obicei la persoane cam de douizeci de ani gi este urmarea unui accident.1" turi similare.pu.incitsenumdrau pririr" primii 91a 10%care necesitau serviciimedicale_ adesea puit o... f"*"if" G. existd un cost medical al pesimismu122 lui . Asta nu inseamnd pot schimbasingurecursul fericirea ori risul cd vinalca sau pozitive pare destul de emoliile oferd ce Ceea grave. ' Ca rudd apropiati a optimismului..tisd sufere de o boall similard _ de de inimd din ca"""*irt".fr#LEEMoTrrLoR Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale ad_ verse produse de minie. efectuatasupraunor paiiengi di"t _. i. ... mecanisme care a_r putg-a de depresiasporegte intr_oasemenea 9e mtr_ -explica surd posibilitateaunui infarct urte.l" cut pentru cei careau supraviefuitunui irf". ..depresia induceun risc de imbobrivire foarte cres_ -_ .: mite care odatd cu celelalteingrijiri *"Ei. Preful pesimismului optimismului Ca 9i in cazul depresiei. Cam unu din opt deprimali era de cinci ori. optlti'ti9ti gi-au revenit mai repede 9i ay a1lt mai puline pacienlii decit aceea ci. Cei care au multe speranld este firesc sd depdgeascf.nusufeieauau a"piesiu treime 9i doar o".ule in timpul opeialiei 9i dupl pesimigti3s. inclusiv daunele aduse inimii ir urma primului stualt Intr-un tensiunea' sau colesterolul farct.aiuiecit pacienli serios ce'ar. d"p.carecregte riscul unei aritmii fatale.r. dar fdcindu-se studii p" ttt' mare numdr de *". . speranla are puteri vindecdtoare.pinl la un in nici un cazci emolia pozitirmit punct.nnfi."*pfi"i refacerea du_ pd o fracturd de col de femur.exempf".i cind sint cronice.lt. dar care s-au simlit mai pude grditoare in cazul 1in piini de speranle. doar 6 muriseid. Speranla este extrem putuliriilo. sint de_adreptut 9i T".ilr.gi avantaje ce corespund optimismului' De exemplu' priin fost evaluali au infarct de bdrLali care suferiserd deja un vinla gradului de optimism sau pesimism' La opt ani dupd accident]dintre 25 cei mai pesimi9ti. "ina de zile dintrmdrur tr-un an in care erau iircapabifi ae ireo uc..

t .P. a dmiliei sau a prietenilor..Tolibdrbalii caretrdiau intr-un oragdin Suedia.va avea urmari asupia mlsu_ rii in care ea va face eforhrri ce i_ar putea aduce o mai bund funcfionare fizicl gi socialtr36.eneglijeazd pe ei ingigi _ unele studii au constatat ci pesimigtii fumeaztr 9i beau.riscul estede L.tfne-oleglturd strinsi * dubieazi riscurile de imbolnlvir.t. rzolarea estemai greapentru bdrbali decitpentru femei. care ajunge str inter_ tereze.5ori mai"marea".urr r. tensiunea arteriald mare. conchide din 19g7 din re_ vista Science.rl :lr"j"::l qe qecesctoarde 11tca1ei. au de doul ori mai multe sd suprivie. doudzeci de ani gi in care au fost ir"pli"._ tii gi in general sint mai neatenfi i" pri"i"g" obiceiurilor il .ceeace sPoreqteriscul de irnbolndvire.#I- re a legSturilor strinse o aduce un studiu ficut in $uedia 9i Publicat il lgg34r. .. fac^mai pugin sport d""it. ai cu cine intre. citevale_ \1tine gdturi socialesint suficientepentru o fe*!i" comparativcu un numdr mic de prieteni pentru un bdrbat. Izolarea ir-sine.t la fel de im. a""i saude t. se poate intimpta ca intr_o bunl zi fizio_ loqf speranfei si fie prin.. pentru fe*J le izolate.. celecu o viald sociali bogati. avind in vedere izolarea cresctrgeneratd de uitatul la teleVizor 9i de-pierderea obiceiurilor 6le.6 ori.legtrturileapropiate au un efectvindectrtor . de deces3z.54o/o au supravie- Feze.. spre deosebirede doar dintie cei carenu au avut decit foarte pulin sprijin din exln mod similar. Nu_ mSrulbdrbagilor izoligi caiemor esteal.tiinale strtrse r" iRa pe lista de factori protectori.iar legr'turile emo.cel pulin agase care rtJconstatJdintr-un studiu ficut pe o sutd de Persoane ca' pacienlii Dintre mdduvtr3e.IntuIigenla emolionald aplicatd re emolional persoana paralizatd. gapteani mai tirziu. ca ai comunittrfii.portantd peitru rata mortalitilii ca gi fumatul."pr.astfel.adduga gi ticerea .4l murisertr intre timP. persoanele mai in virstd care au ftrcut infarct.Dintre venisertr Care pcegtia. Printre birbalii care au declarat inilial cd trdiesc intr-un stres pmolional puternic s-a inregistrat o rattr a mortalitdlii de trei ori mai mare decitin rindul cel.are nu au nici un sPrijinao' i Ou. Sau poate ce pesimigtii s. oUL_ teiq. precum tehsiune crescutS.orcare au sPus cd duc o viald calmd gi linigtit5. deci se u bizui pe un spriiin emofional. ..mii de persoane au ardtat ctrizolarea il...la GOttubotg.mai grditoarea puterii de vindecade vialX.pti. de lfost supuseunui transplant parpartea din emolional sprijin pu[ernic de un . O teoric presupune cd pesimismul duce-la depresie. faptul ci erau implicali fir weun Proces sau ca heceau printr-un diivor!. nesiguranla locului de muncd gau concedierile.. cilesterolul crescut.it pur. in tul ci nu ai cui sd-i impdrtlgegti emofiile..gi erau ndsculi i:r 1933au avut ocaziasI facd un consult meJical gratuit.":1ry muru oamenrcaretrdiescsinguri sau seintilnesc cu pulini prie_ tlnsa it t -udevia qe r"-utur rpor"gt" iir". Putereaizoltrrii constituie un factor de risc al mortalitdlii . prezentindastfelun pericol gi mai marepentru sXndtate38. cd in societtrlile moderne nu se mai fac vizite 9i nu mai au aceeaqiimPor- totugi mullumili gi sdndtogi'Mai curiredconteazdsentisubiectiv de izolare de lume 9i faptul cd nu au cui sd se vreme c€ izolareasocialr'de 2 ori.tiigliceride crescute sau nivelul colesterolului crescut.ea ins5gi un ai" punct de veJe_ i"t* re biologic in lupta trupului impotriva..este "".Ei biire. Faptul de a avea trei sau mai multe dintre aceste probleme in anul de dinaintea consultului a devenit un factor prevestitor mai puternic Pentru moartea 191in urmdtorii gapte ani decit indicatorii medicali. 752 dtnue birbafii la icest consult au fost din nou contactafi. r care aveau dou6 sau mai multe Persoanein jurul lor.aubeneficiat transplantului mai bine de doi ani.. fste treizeci si sap_ 220 Minte si medicind 227 nici grupurile de ajutorarecryn ar fi Alcoolicii Anonimi.Jil"r.tdt-.ei ori mai mare decit al celor careaustrinse legdturi sociale. Cu pulin ajutor din partea prietenilon valoarea medicali a ielafiilor interumane Pe lista riscurilor emolionale-periculoase penhu slnltate pu_ tem.mai mul.. Aceasti constacgte tot mai ameninfhtoaie.#vtrrat sdntrtoase.. de faptul cI nu se mai merge la cluburi. r. Existd mai multe explicalii ale faptului cd o perspectivl opti_ mistd sau pesimistd are.cu rezistenfa sistemului imunitar la tumori'gi iifecfli _ o speculafie nedemonstrati deocamdate. poate ci dovada cea. Siuaiite facute ae_al""g"l.consecinge asupra sdndtifii. cd singuritatqa nu este acelagilucru cu izolarea. Ac-ea1td diferenld dintre btr'rbagi 9i femei tn griyinta impactului izolirii sepoate'datorafaptului ctr femeile sd aibdrelafii emotionalLmai apropiate.. Ttrlburirile emolionale se datorau unor probleme cu ut fi cele financiare grave. _-.uiasci mai bine de un an dupd infarct decit cei f.

"pli"".careg9pot bizui 9 solie. ln urmdtoarelegaset.. .i *ur" merif sepa_ re cd a spune tot ce ai pe suflet a1uta.Metoda lui este.. e dt .experienlaceamai traumatiintreagaexisten!!. e ca gi cirm am da drumul unui bara.ci dacdii facemp6'oam"r.te 1*._u.u..i.ur. O "" cI a sfatului lui Robin vine-din_partea pennebacker. in medie.""... psihologla ryz1te Universitateade Stat Ohio. durerile 9i sup{are3'.ri" . Era doar o chestiunede timp din punct de vedereclinic pinl ce boala le va ucide' Dr' David'Spiegel._o"n i gistratnici o rerarie denici.."Uit d" . despre ..."Eil..i ai )igi deci totur devine de o. importanld cruciali"ur" pentru . Robin ii sfdtuiegte pe cei carei se aldturd:..gierau unde s-au putut desctrrca dispuse sX le ascultetemerile.. {{esga. in urma acesteiexperienfe.1 9l atemo_ mentului.ii. cancerul acestorfemei a revenit gi s-a extins in intreg corpul..".222 Inteligenla emolionalllapticatd Minte gi medicind 223 $i totugi. scadenumdrul zilelor de concediumedi_ nivelul funcliei imunitare.. oamenilor sd scrie v*Te de cincisprez""" . la fuiceput.yotrnCacioppo. il.ti_ne..nufrfil" d au gi ele costul lor.ai cament ug""i cind aplr probleme cu inima. cei care gi-au notat lucruri care inregistteazd clat care ii frf.Spune. . mi-a spus: . Ceeace oamenii.€ Forfa vindectrtoare a sprijinului emolional ln Minunatete aoenturialelui RobinHood. in fala celor carele infelegeau._po.lgo.acie1t9 ce luni .."Aceastdinfelepciun-e pop... singura diferenfi a fost ctrunele au participat la acesteintilniri de grup. in vreme ce cele carenu au mers intruniri au murit in rnediein urmdtoarelenoulsprezela aceste speranlei de via!5 in cazul acestorp.maimult decit Toatefemeile au primit acelaqitratament standard. a"rpr" grijii" pruru.i*pld... adunat prea mul-te.roi.in funclie de sentimentele care apdreau ba chiar se irnbundtdlegte 9i funcfionarea'enzimelor din fiMai mult. iu.scri.. te vezi . Poate cd una dintre cele mai rtrsuntrtoaredemonstralii ale impactului clinic al sprijinului emolional-a fost irregistrat in grupuriie de femei cu cancerla sir in fazi de metastazdavansaie ai U UniversitateaMedicald Stanford.cregterea fiind mai presusde medicalie sau de alte tratamentede orice fel.iiosi " traumeleviefii.e hnse operafii sau tratamente medicale adeseale este mai bimedicaldecit celor care fac doar simple traie diipuict de aedere tamente medicaleas..fl: ne vizite la policlinici.piieteni apropiali _ nu . Dupi tratamentul ini'fial.ir."il"irt. a fost la rindul lui uluit de aclstidescoperiri.pout" fi "ffit dou.t _"1.. constattrrile constattrrile lui cird se deschideaun subiect delica! apoi. era exprimat un mare grad de tristeanxietate.#i. Acest proces desizui ci seamdnd cu ceea ce se intimpl5 i cind oamenii igi exploreazd nelinigtile prin psihoterapie' motiv un motiv sugereaztr un lui Pennebacker sugereaztr devdr.Yl:*><11"u p:lsgane care puteau str le"u ofere *heri"r" .. devine chiar U"".s-1 gegindurimai sinitoasd" calede a aerisipulin atmosfera r. mirie .. unJ" .. sint oameni . zile.un'fet iltre rt 9i rata mortaritdlii' Faptul ctraveaucui sd se udt"r"r""rrli*u.i strvorbeasci desprelucruriie careii framinu jG]. Efectul imediat al acesteiconfesiuni este "iuimitor: sporegte funclia imunitarl..rril" deschis.g. careadesea a insemnat gi o operalie.printre cei careau spuscd au o via. p"r.tuntd relalie din via!tr.. Un studiu fe""i ul"pra unor colegi de cdmin de la o facultate a ardtat cXmisura in careacegtia se urtrscintre ei determindriscur de a raci sau Ju-u facegripe precum si Ia doctor..lntotdeauna un guvoi de vorbe "ii"". cam cinci zile. i"iiu*u. spn tn sau o sugestie i_aapdratde impactul mortal.diU utirre o"r*t inimtr furhistatd. j:t. careu fe. Certurile in cdsnicie.l. in urmtrtoare- . mai importantdin via!tr. par a fi cheiarezolvlrii situafiilor au st es.oate aveaun efect medicalbenefic4.cu atitea conteazl mai multpentru sta_ rea de sintrtate. ".t r.ti intimd sigurll.."rr.." de exemplu.rul acestora -interumane. Calitatea relafiilor precum gi numi. . iur" a ardtat in urma unui gir de experimte.'_ psiholog la Southem Methoaist dniverriry.il. carea condus acesfstudiu..minti au gi avut cele mai mari Progrese pentni care alte studii aratd cI pacienlilor care fac psihoterapie . str diJcute cu ele despre cancer9i despremoartea sL incumetau iminenttr. doudzeci de mi_ nute pe zi..rour. se inchega o povestire care descoperea un fel de sens in sau in chinul respectiv. P!.u gi cine sd vorbeascd. u"urtu utu singurul loc unde femeile puteau vorbi deschis depentru cd celelaltePersoanedin viala lor nu spre iceste "ttio.cea care macini. au un im_ pact negativ asupra sistemului imunitar€.studiu asupraco_ legilor de cameri. ca de altfel gi lumea medicali: femeilecu o formtr de canier avansatla sin caremergeausdptiminal la irprobleme au trtrit dedoudori truniri cu alte persoanecu aceleagi boalape cont propriua6' au tnfruntat cele care .lara'aie .ii". Femeilecare au merb la acesteirntruniri au triit treizeci gi gaptede luni. r..

spus el. A durat cam o orHgi jumdtate.. companiilefarmaceutice s-arfi bdtui pe el care'sd_l proa""a *ai intii. n-am avut prezenlade spirit s5-i pun o intrebareca_ re md frdmintasetoatj dimineala..rrinu *"a..9i reo ocazie de a aborda dimensiunea emolionald a situa- ilt tr"beti in gind.eviaftr.eperecit mi s-a fdcut radiografia9i aparatul s_arotit de "t"t citeva or1pu"t*-" prind.. r. .. am trecutpe lingi nefrolog.'a ficut_o pri*"i"f meu: . inctr de cind aqteaptd iasdde acoloiu rXspunsurila eleae' 9i . astfel irncit str aibi "T"Fq in fala cabinehrlui..laelerXspunsuripe calculatouprin igultarealiteraturii medicalein privinla lucrurilor careii suastfel incit pacienfii pot deveni un fel de parteneri egali ai O alttr abor:ilor in a lua hoteriri in cunogtinld de can..o etaptrcare.eimagineadin maimulte unghiuri. pacienlii ar puteaprimi infor.cui" tocmaiera in vizittr 9i s-aoferit sdma insogeasci la spital. Nu m-am dus singur str_mifac aceasti analizl:a venit cu mine un prieten apropiig gi el tot medic.Satelprietenului meu a murit de cancerla vezicaurinarl..ixcind zgomit d.Un model exemplar sau exacerbeazd deilangeaze estefon Kabat-Zinn9i clinica sa de reducerea stresuluidin caunde exist1un drul Universitdtii Medicale din Massachusetts. Incapacitatea meade a pune vreo intrebarein privinfa lucru_ _se repetdde mii de ori zilnic in rpiiuiu ::t:i::.r:1p""" un studiu ftrcutasupraunor pacienfi careagteaitl si il. . esenfiale in privinfa hotdririlor Pe care !re: str le ia referitor la ingrijirile medicale.. Jimmie Holland. Unele spitale au deja un sistem de informare a pacienlilor intea operafiei.Doctore".i.to*f m_atrimis str facanalizegi pentru aceasta mi s_aficut o injecliecu o substan_ fd de contrastradioactivl. AP O RruL INTE LI G ENTEIEM O7'ION ALE LA N GRII IRI LE.de exemplu.tit a" u""url te aylizj.:" intors sd_mi spu_ ntr ce a vdzut.un specialist in boli de rinichi a intrat repedein incdpere. Totodati.r.'lntr-adevdr. rotafie. y_u* intins pe o *ria sub un upui"t si mi s-au frcut mai mirite .:i.'tde tratareir 9: cancerului "ent* ar din New y_ork: .lr]it-"t.uaiografii ale felu_ f: cum :*"gl{Tre rut a reacfionat substanla de contrasttr rinichl gi vezicauri_ nartr.culmea. grdbit sdmgargdIa urmitorul pacierit.Orice p-acien"i cu cancer trebui sh p_articipe la acest-tipde intruniri. Mai intii. ldrgeassd-9i ar Putea pxistdmultefeluriprin caremedicina incluzind realittrriziuneadespreceel ce inseamndsXntrtate. . A ir.U. emofonaleite botil. Rezultahrl:^patrainte cienlii iii revin in medie crrdoui sau trei zile mai dewemes0' camereunde divergi membri ai I rpitale au inceput si proiecteze gdtindu-le9i avind griid de pacienfii..'intrebirile a [tt.rtrspunzindu-le la intrebUri mult inainte de operalie gi spunindu-le cu citeva zile mai "n prin cevor trecein perioadade refacere.dactracesta ar fi rosr un nou medicamentcaresd sporeascd speranlad.fiit. ii determini sd urmeze regimuri medicale Pe care nu le inleleg in- pu au gdsit rdspuns decit la o intrebaie 9i jumdtate in me.Precum9i emoliile care nepldcerile simptomele."di%.estefoarte des intilnitl in Lumea a Treiasl. Momentele in care pacienlii au de irfruntat o operalie sau Flize numeroase gi dureroase'sirt pline de anxietate . psihiatrul 9ef oncolog la spjtil{ de stilul actual f emolionaleale pacienfllor nu sint satisfdcute rdspuns gdsesc nu-9i care medicinei.11".La sffrgit."t" irztr incertitudini.u.tocmai plecam de35ol_o impreuntr cu prietenul meu.in schimb.Nu e nimic anormal-. Dar unele . clic. a-fost replica scurtd a nefrologuiui.. SX fii pacient intr-un spital poate fi uneori o mare singur6tate gi o experienld care prisupune multtr neajutorare. invXlindu-i ie pacienti diverse tehnici de relaxare. temeri gi exageriri. ao.. pr"r"rrtut in fugi gi a dispdrut penrru u uiutAu. "_uN. pentru a-i aiuta str-gipotoleasc[ temerile 9i str sttrpineisctrstarea de disconfort .224 Inteligenfa emolionald aplicatd Minte si medicind 225 dg_urgentisi". trnele servicii oferi prezent oricui apeleaz1. cu rtrmine poaiX se fimiliei ei ca acas{.a. Aceste constaldri vizeazd felul in care multe dintre ne- totul. i. rotafie.MED I c ALE in ziua fn caream^fdcut un consultmedical de rutind gi s_au descoperiturme de singe in..fi"care datd. E foartenerdbddtor sd afle dacdsevid cevaunne de cancerla radiografie. Dar cidd pu"iurrfil pleacddin cabi- Sau aga cum spunea dr. mai complete.Y1_'-".. Cind.548' rc ar fi programele care fir citeva minute ii invald pe pacienli punf intre6ari eficiente doctorilor. lnffe la ctoctorarati c5 fiecareare ir medie trei sau mai multe intrebdri de pus medicului. Tehnicilede relaxarepot str-iajutepe pacienli sd depdgeasc5 ceinsolescunele simptome.Fiind incl destul a" u*".

mingiiere 9i in ciuda .radacdvor aveaun declin .*ttt'i"tut. 9i pe recunoagtereafaptului cd relafia dintre medic paiient esie in ai sine un factor €xtrem de semnificativ.. trebuie sd se ajungd la luarea in"serios a doud implicalii importante ale descoperirilor gtiinfifice.. care str poatd si asculte gi sd se iacx aicultati.e sine 9i arta empatiei gi a ascultatuluis. care presupune gi un regim firi grtrsimi.....'.. Ca 9i in cazul lui Kabat-ZinO se profita de ceea ce dr.nsibilitate' o il. la pacienfii aleidror boll cardiace au fost destul dggrave ircit sd s! alunge la un by_pasr coronarian s-a schimbat felul de coagulare aiteriila.i.rt ci doctorul oferd.octof empatic sau a unei asistente care se afld pe aieeagi lungime de undtr cu pacienfii.^t'l!idoctori:?191i. Herbert Benson numegte .il.!rlt.."r.ade relaxare. acorle care doctori careseaeaici tttrp gisuflet 9i existi asistente Dar cum ingrijire plinl de iandrele9i se. tot mai numeroa- al "tiiitatii r"satolil" dintrecentrulemolional fi.dEresia.. program i. spitalele au realizat gi casete cu diverse instrucfiuni din cadrul cursului gi care sint disponibile pentru televizoarele pacien{ilo1-. pesimismul pi singurdtatea_ esteoformd de preaenirea tmbolndairilor. ratd mare a t-** ii1..nume TPid "11Y:t a9a-numitele-!:ry]i.T:1 incitelesddeviastfel emogionile' un factor determinant esJe u*"fi" "fX'poiiti.li&i iilit"'it"utii similare lq stdputea ei ei-ar medical spriiin odaid'"i .i]i.unui pa- ii *fl"t". ...ma' alju :i...ut.ffi .i6rraie ugu ." i.. ornisir mi-n spus cd tehnicile de relaxare sint plrtea cea mai importantl n programului.rexagerare". I#"t"ora ?t:tlT Elil#..e tot mai greu sd gisegti .ll:1 :9=i. l. accentul se pune asupra episoadelor emo. sprijinirea oamenilor pentru a le trata mai bine poategvea un efect medical potenlial U fet de mare ca atunci cind fumdtorii inrditi sint convingi sd se lase de fumat.Avind in ved-erecr datele indicd o toxicitate a acestor emolii atunci cind ele sint cronice.rrrrii o oferi daci Pe de altd parte. patl oarbd pentru medicinI' emolional"' precum ne'voilor emolionale' ingrijirii ingrijirii. dicale mai umane.226 Inteligenla emofionald aplicatd Minte gi medicind 227 curs de zece septAmini de tehnici mintale si yoga pentru I. la virsta d.il. dupi cum arataprimele dovezi' jj|...3ilt'il. prwine sauamini ilsin cire f misura in mai alis .".X.unei relalii axate pe ingrijire. a""u..il.cegti si-gi ldrgeascdviziunea intr-o asemeneamdiurd incit sd inglobeze-gi impactul emofiiloq. Ajutarea oamenilorastfel tnctt ei sd-1istilpineascd mai bine supd_ rdrile .traiul .:l pensionali. care concurd la un mare numtrr de probleme medicale..a" urul' toreclaml Pentru unei ingrifiri meDegitot mai mulli pacienli tn"Ji"-ta*urea mai ?igotcf. Aceste ietigii ar putea fi mult mai solide dacl educalia medicaltr ar presupune gi unelte minime de inteligenld emofionald. aiung in privin- foT"-l-: emoliile caredecurg-dinaceste lY::-*."ftn"* *"aicali ilr ii""'J" ceva.. Relaxareagi yoga sint de asemeneamiezul unui program in_ ovator pentru tratarea bolilor de inimd.ea1 de dr.m gi.r cienfi..ru lerului 9i sistemut.nevoilor utiiitalii i".i."ttl"r atentdla mai tot fiind schimbare' i'" ....i' /ju"sqi considerabil ffi. o l"pfii.ninia.semai pot incd facemul- deocamdaP*cticdasiizimedicina."ptu cre- i#"i .i'-dil..it"" fiPgT::i:?..: care mamele ti*"ti mari-iei ioartesdraci.^r" tn+ naitor psineuoile dacd '.ii saiispcute l'ii'iJ Y* w:'!y: !Y:{{Y:.""" 'l li seimpdrt6?:ff1T:Ti:'"'. . fiind similare cu fumatul. a9a uru""rilor. SPRE O MEDICINA CAREIA SA-I PESE pagi sint doar un inceput..hi. un regrm emolional mult mii bun pentru cei aflagi la pat decit obignuitele seriale siropoases2.il'e.#li.|" L:rvindecemai repede-' talareabolii sauii u. Dean Ornishs3.reacfi..J. cei care locuiesc in cartiere cu avrl! 11"*::. Un al treileagruPtinfi ai puteafi mq:es:-?l:. contrariul fiziologic al declanglrii stresului.t i-ili. O tatedeafaceastagi carearaveaun ef ect lar gasupr asd- "' # I#il.{. In final.tj. 'a' fdcut piei sPreo fgriiire.i.lii: .asupra practicii zilniCe care oferl o relaxare profun1Bq"l: dd.tt*" i. mai alei congtienttzarea d. "ottsolate este eirolionald eiea 9"::1T."t h." *4tlt ""P9ilT1-T::i:"'?:1 irnalt fi. p"pl un-an de aplicare u iceJtoi program."ta p" Uot"avi si se fraccu virstd' in mai tr-un studiu fdcut asupia unor Persoane .iJ. "r"Ia' emoliilor stspinirii invalarea pri" iilruri.'. '-u" suu ittfit^i"ta r"nr.....'..afaceri strepacienlilor a 'medicini mai omenoasd: kitarea emolionalX poateinsemna9i o econosati. {.{ .'Dar pentru ca medicina . "u "ri" pe cale de_disparitie...i. existe9i un avantil in."irg*t"i .li. Aceasta presupune crearea . anxietatea.* *-t::t: a emoliei pacienlilor lor' conHci in privinla importanlei ctinice cao saucaanecdotici' neinsemnattr lia'"trtiJl""itti dovada'ca o modalitate de aueste 9i mai grav ca . conteazl valoarea medicali adiugattr a unui d.

"fl poatg fi ochestiune de 9i etictr medicall. geprF.. pe pielele medicale -doctorul inctr in devenire.l..hi.a o grdbire a re_ facerii. ingrqiiiL'ortopedice firegti l :ill"! extemali :t tost in medie cu doueZile. O asemenea in*riiire *de ii facepe pu"i""gi .f-lryt. descoperirilereferitoarela emolii la nu au 9i strntrtate ..sescria:.r..e fie mal muitumitl de lor 9i tratamentulineaicat.Ddmonstrafia clartrctr "t fi factorii psihologicicum_1.Compasiunea.r"" socialtr predispun pacienlii cu boli coronariene la dn gi mai mare risc iace . economiile rr kr tale la cei^osut6 9i cevade..iui durrr"*u.. acestlucru se d. reprezentind costurile mediiale ce nu au mai fost r.* p" cineva-demind. . d.'. unde pacimfii adesea au j" atesintre solulii dt nivelul de satisfacgie va intra fdrd indoialrt i31l*"**p:Ifi1".55 ". .iar pentru unii ar prrt"u irrr"rr. insl aceastjsituagie *ui poltu continua.imloamenii atunci cind se lupttr cu o boall cronicdsau grav5.i ar hebui ..paci""1i"" fori'a" gi soi d.care comen= l:rial -American ta un raport referitor la faptul ctr depresia sporegtede cinci ori rata mortalitilii duoi ir..Il {1"_L intr_unedi_ din /oarnll of the MeiticatAiiicAtion.'#.me^ce cei mulfumili vor devenifideli.esie pe lftrgd.*_ lul medicalneglijeazdceea 9e.ri."".. ilr.E momentul ia medicinase acorde ".l devini o lipsd dgetici faptul cr cum se cuvine..P1"e ardtat mare lucru. la dispozifieo medicindcdreiasd-i p"r" a"'"fi.atoreazd iaptului cd p"rr..228 Inteligenla emolionallt aplicatd hrri de pol4 de la Facurtatea de Medicind Muntere sinai airr New York 9i la Northwestem Univeiriiy."57 PARTEAA PATRA Oazede oportunitefi ..^. rn aceasttr ecuafieafunci cind ei vor decide_ experienlele nefe_ ricite ii pot determinape pacienlisdmeargd f" a""t6i. agacum spuneaun pacientintr_oscri_ soaredeschisd ctrtrechirurgul s5u. Mtrcarar "fi una mai omenoasi.nu inseainnea.. metodicd o atmrie legdturii dintre emofie gi sdndtate. C""u *"m reprezintdex_ cepJia ar putea-.. p""i""!ii care au focl pentru depr.sa devina "ureiuH pJ"t_ .."..""ur"iC. ci inseamntrun medicament "elii efi_ cu adevdrat cient.q[iJ"r"rj "" "hti..

lntre timp.. nici mama. nu te-ai aliniat. tatdl ei a gi sirit: . in vreme ce Leslie i9i mugca buza 9i se uita cu ochi mari la ecran. lui Leslie. nici nimdnui altcuiva nu-i pasi de sentimentele ei1. mama. . cum functioneazi uncrou joc video. singuri.Cird asemeneamomente se repete dd nenumArate ori de-a lungul unei copildrii.ntii au inceput sd se certe intre ei. nrina inapoi pe manet6.wf fi . la dreapta . Cind Leslie gi-a ridicat mina si se frece la ochi. Dar de indatd ce Leslie incepe si se joace.Vezi.. mutd dcd pulin mai incolo!" intre timp.Bine..stoP.Nu este itr stare si mute bastonagul dla nici atit" ' ii sPune exasPeratd Ann lui Carl. ln vreme ce lacrimile au inceput sd se rostogoleascd pe obrajii lui Leslie. ' ' Trebuie sd fii pregdtiti sd tragi. Hai. tn asemenea momente. itrcurcird-o mai mult' Apar tot felul de comenzi contradictorii' vo. pdrinfii inceaici cu nerdbdare si .leclii care pot de- .. copiii inva!5 lecfii foarte Profunde' Una dintre concluziile pe care le-a tras Leslie din acest schimb dureros ar fi ci nici pdrinlilor ei.ffi*#w Creuzetul famI liei Urmtrtoarea situafie este o adeviratd drami in orice familie' Carl 9i Ann tocmai ii arattr fetilei lor de cinci ani. Leslie smiorcdie u9or.. Stop. striga Ann.. cea ei crescind in intensitate 9i in nerdbdare. . Leslie a inceput s5-9i inclegteze madlarul gi sX clipeasctr tot mai des. tatdl fetei. dindu-9i ochii peste cap de nemulfumire. pind ce i s-au umplut ochii de lacrimi. a poruncit brusc Carl. incepe!".o ajute". Pd. Ann. ele transmit unele dintre cele mai importante mesaje emolionale . iar mama ei spuse pe un ton rdstiti. nici unul dintre pArinli n-a det nici cea mai micd dovadi cd ar observa sau ci i-ar pisa... ignorind lacimile lui Leslie' . Stop!".in suPdrarea ei. a inceput si lipe peste sfaturile lui: .La dreapta.Bil€. Mai la sfingal La stirga!". incercind sA respecte aceste indicalii.Stop! Stop!" Nereugind str-gi mullumeascd nici tatdl.

.d. Cum g.ii" 11::?.rst caredistrug ten-dinge de dispreg gi cdsniciile. re a emoliilor sofilor. de cercetare a monitoriiat familiile (inclusiv oe "i!ip3 cea a lui Leslie) in privinla feluluj in care t"tei. care sint aspri in comentarii gi in pedepse.upu"itagii copilului?e a se descurca. de indiferenld sau.proJ" _ pe scurt.unii cfial apo.. lipsa de respect copifald de sentimentele lului. sXinterzicd orice manifestare a supdrdrii copilului gi sd pedepseascdgi cel mai mic semn de irascibilitate."stafi'sau exasperafi. Ca gi cei care ignorl sentimentele copilului. Acegtia sint pdrinlii care liptr miniogi la copilul care incearc6 str-giexpuntr varianta: .arrra W.ctrsniciei sd-si aiu. Pentru ca pirinlii sd fie antrenori eficienli in acest sens. .l. e bine . pintr ce o str ai din nou chef sd fii cu el?"). Allii insd au avut rrbdur-L "" !r"g"rfi. Felul in care un cuplu-igi stapinegte sentimentele _ pc lingl felul cum igi rrateazd copilul _ p""i" l". de exemplu.ltrofindu-9i copilul. Afrprmindulgent. Unele mame 9i unii tali au procedatca Ann gi Carl: exage_ rind..ridicind . oferi. este felul in care se poate discerne intre sentimente. sa-rarate copilului mic cum{unc}ioneazi un joc nou ::::T* vldeo -. Ei se strdduiesc si calmeze toate suptrrtrrile gi vor folosi. de ce nu-!i gtrsegti ceva cu care si te joci singuq.1eloc sd dai in el.cum sI simlim in ceea ce ne priveyle gi cum vor reactiona ceilalli la sentimentele noastre.ltil1"gtu qe rerul rn carepdrintii s-au.. Unii piiingi sint profesori emolionali foar te talentafi.uy doar prin spusele 9i actele pdrinf i 232 ' Creuzetul familiei 233 t utat se inteleagd jocul firi s5-giimpund voinla.:"t: prrr.u.Oazede oportunitdli termina cursul existenleiabelui copil.F:c_rnfeprofunde 9i de-duratl pentru viaga emogionaltrn copilului.l*i-. lovindu-I. "or. sd zicem.." Ji ciente-pentru copii.-rldgrg. este rnult prea preocupat de propriile lui suplrdri nu-gi poate ajuta fiul sd inleleagd diferenla intre a suferi p..ci 9i prin intermediul *fj"rct* P.".tutl le . Atunci cind o echiod de cercetare de Carole H. care sint aicultdtori neintreculi.tional in itil cadrul sint 9i mai eficiente trebuie . o ManWstareadisprefului.. acegti pdrinfi rareori fircearctr str-i prezinte rnicufului o alternativtr de reacfie emofionaltr.cuplu"rilor i" r"". cI_ .. .ocupat de copii.. te copiii in momenteleemofionale "tu""i "ina bune sau rele2. Ei pot.?"..de stdpinire a propri'or sentimente gi lii de manifest'.. Existd sute de studii care aratd c6 felul in care pdrinfii il tra. Cele mai inadecvate tipare emolionale de care au dat dovad[ plrinlii sint: .. Acegti pirinli observtr ce simte copilul. Viala in familie este prirne noastrd gcoali pentru dobindirea cunoagterii emotionaie. ei au descoperit ctr aceJe cupluri mii compe..hington au f6cut o de copii. flcinXu_l . Familiile au fost urmdrite mai intii atunci cind unul dintre copii nu aveadecit cinci ani 9i mai apoi cind acesta implinise nol" lingd observareafelului in care pa. Acegn plrinfi sint de obicei din categoria celor care vegnic nu sint de acord cu ce se intimpld... insd considerX cd indiferent ctun ar depigi copilul furtuna emofio'naltr.t.I9 ppaa aceloragi ji Jurg. lrr acest mediu intim invdfdm... de exemplu. teazi . Aceste cu.i"fu igi vorbeau unul ".ii.1 altuia."t j" *aere emo. d" o fn1"f"gi.. de John Gottman de la Univers*"t". interacliunii lanivelul .de iataureii aga mai departe"_ are:or. peste care de-abia agteaptd str treacd... ei trebuie sI aibi un set minim de elemente de inteligenli emolionalX... cum sd gin dim acestesentimente ce posibilitali Je 9i ieaclie existd.Jp.chiar.Sdnu furdrdznegti str vorbegti!" Existtr 9i pdrinlii care sesizeazd ocazia oferitl de supirarea copilului pentru a acliona ca un fel de antrenor emofional sau de mentor.re empatici.t deslugim gi sr ne exprimam sperangelegi-temerile. Ei nu reugesc ed foloseasctraceste momente ca pe o gansi de apropiere fa!5 de copil sau astfel iricit s6-l ajute pe copil sd asimileze leclii de competenld emolionali.o interacliune aparent inofensivd.fil. Una dintre lecliile emolionale fundamentale. Ei iau in serios sentimentele copilului gi incearcd si irnleleagd exact ce anume ii nemulfumegte (. Astfel de pirinli trateazd sup5' rarea emolionali a copilului ca pe un lucru neinsemnat sau enervant. tocmelile sau mita pentru a-i impiedica pe copii sd fie trigti sau supdrali. un tatd care. sI zicem.. pierzindu-giribdarea din cauzai". altii sint groaznici. surr emolronale nu se pld. de exemplu.1l.E9ti supdrat cd Tiommy te-a jignit?") gi il ajuti pe copil sd giseasctr cdi pozitive de calmare a sentimentelor (.fie cI este vorba de o disciplinl asprd .. "f"ri ce sesizeazll schimburile embgonale cele mai t"utir" di" cadrul familiei. Acest test al joSului video a fost un barometru extrem de eficient in aprecierea flparului emofional al pdrinlilor. dar suficient ie griitoare in privinla curentilor emofionalece existX intre pXrin_ te 9i copil.. Ignorareatuturor sentimentelor.

gi de care au nevoie . comportamentul lor nimic' de bun sint .ri tristelea care apare atunci cind unei persoane la care copiiul gi: ne i se ceva rtru.itest! nagiin migciri Pentru a face ce fi Je spune' Dar chiar 9i atunci este de cind o fac.i"il "o?il sale' ll via.Chiar T daci unele aptitudini emofionale sint inttrrite de prieteni de-a lungul aniloq. .. aga c..Nu avind viali prin trec iopii fosdin stare''i Acegti 9 i"ri. ceeace e de marefolos reugiteiir ia a copitului Stuttt lui estebazalpe tot mai multe dovezi care sulprinzdtor de mult de trdsigcolare. Astfel.vocatl de o jignire. care adesea'estepr. uint.F-de lpuneBrazelton.mul. rdsplita pentru copiii ai cdror p6rinli'sint piice- aproape din punct de vedere emolional este o enormi inteligenla privegte ce ceea in o"r"'.a copiilor care sint uC"' increztrtori T.gi este de infeles .t t^nCapitglul 11). au rezultate mai per_ formante la matematici gi la citit atunci cind ajung in clasa a treia (un argument extrem de puternic pentru u-i uirrtu pe copii sd invele acesteabilitS. 9i-l va freca de cap' dacli-l *i *::!:lli u-" p". o privire ceparcXar spuni: .drept pentru. Pe mdsurd ce qopiii cresc. il va duce la gurtr.Alte avantaje sint de ordin social: acegti co_ pii rtlj mai indrdgili 9i mai ugor acceptafi de semenii lor 9i sint considerafi de profesori ca fiind mai adaptali la societate.?. care ii vor ajuta la gcoali in 9i via!d).in schimb. ircrederii.d-" ilfue" oi.prezinttr un nivel al hormonilor de stres gi al altor indicatori ai stdrilor emogionale supdr5toare mai redus (fir cazul in care acest model este suslinut de-a lungul intregii viefi. acegti copii sint mai atenfi.. de asemenea.ia_ zy.. O echipl de la Universitatea din Washington a constatat ci atunci cind ptrrinlii sint mai pricepuli din punct de vedere emofional. mai afectuogi 9i sint mai pulin tensionali in preajma pd_ rinfilor. poate duce la o sdndtate fizicd mai bun5. dinar de puternic3.adicl pune cuburlle a9a spunindu-fi: plrcd incintat. nerry cry i1 cuir arvreasdle aranJez::.ii"u letuf'.. mai relaiali din punct de vedere biologic. Dincolo de aceastl distincfie.cantitate de avantaje ld. cum ar fi miria. iel"li.d groziv?"a c6-s ceunul 111^* cuburile unul Pesre Pestecepi aieea executi ce i s-a cerut .il. Menlinind un IQ constant. inmf.sint mai io_ ciabili. deciinva_ !i mai eficient. ptrrinfii apli din punct de vedere emogional i9i pot ajutl.lecliile emofionale pentru care sint pregdtili . huoti"" sau nlgtjente Nu greg' dea si deja agteapttr se ci faptul marcheLi t-"" fuf ce estevorba de faptul ctr aiegti copii nu ar fi ir staresi pune 1ceHIalU6i i"Ft"g 9i sint suficient de coordoilil".careconslin a"iA q"oufuun loc in carenu au nici un fel de bucurii' agacd final chiar o abandoneazX.ru gtiu sf-9i stepineascdsentimentele. se concentre azd.-u: n aratd ffi. Copiii sint.! copiii.antrenori.. il va arunca inva lua cubul.t"l iJ*i. se calmeazd mai ugor cird sint superili gi. eminentul nraielton. copiii lor . str gtie cum sd trateze sentimentele ce apar in cadrul rela. prin acliunile lor' apldcerii icuriozitilii. PE PROPRIIL E PICIOARE _ HEART START apare-inci Impactul pXrinlilor asuPra pregdtirii emogio-nale a profilulylee simplude diagnosticare .r.r* a*."" 9i optimigti 9i a celor cire seagteaptd spune Plrinlii. Diferenfa dintre cele doui perspective. sd Brazelton. Iar in cele din urmd avantajele sint gi de ordin iognitiv.ulbl. sI stipineascE s5-g-ido_ 9i moleascl sentimentele. se supdrd mai rar.."J Jea in viag copilulincesugir' El ii dI unui copilde opt luni liTi. P"qlut11.runte indatoriri aceste prin trec Ui". copiii de cinci ani ai ctrror plrinli s-au doveditbuni . povlstegte Brazelton.234 Oaze de oportunitdli Creuzetul familiei 235 in urma unei mari pierderi sau a fi trist dupi un film siropos .se modifictr. existtr gl -intimplS alte indicii mai sofisticate. tu generarea 4: I l"lp viari J" u fit"l"gu limitele"..e 9i careareincrederein capacittrlile il. sd aibi o reacfie de empatie.mai ugor. in general. perinlii care se adapteazd sentimentelorcopilagului lor-. acegti copii igi stlpineic niai b'ine emofiile.tiebuie si inleleaga cum pot..depind uiata ci succesele . Impactul unor asemeneaptrrinli asupra copiilor este extraor_ . D"pt care te privegte "Nu-i Acegticopii au cdptrtato mare dozd de ircuviinlare 9i incumicile proraiut" Ji" pa'*eaaduflilor. urmirini sdvad. ei vor reugisddepdgeascl casesumdin prgvin care copiii vdcfri aleLxistenlei.. comparativ cu cei care.lecliile de empatie incep in prima copildrie..-"i. Dincolo de acestea.ii1or interumane.pdrin_ lii 9i profesorii lor considerd ci acegti copii au mai puline pro_ bleme de comportament. rirr""p" si prinde iorrpdin primii ani de via!6. dar 9i dincolo de ea. deprinzindu-i cu toate formele de inteligenll emofionaltr: sI irnvele sd recunoascd.. Aga cum am vi_ zut tr CapitolulT.ti emofionale..'i^ peispectivadefetisttr9i nu se agteapti sd primeascl incurajdri 'run ie trezeasciinteresulprofesorilor. adicd sirt mai pugin necioplifi sau agresivi.

A9acum am vizut in CTlt-olyl5. sa fie capabil sI 11 l. Prima ocaziede a forma alltefgenta emofionalA agarg.. bu"u fi. ierl"iii*."l"T"T!""r*.. sd gtie ce tip de se agteaptadin partea "o-pojurnurli sr-ei stdp'ineur"e i. clasahtii.inprimii ani ai viefii "t"-""t"rc i"gi aceasticapacitatt. aceste capacitIf... 9i irascibild' in toiul nlineit:td zdravXn certat s-a ce dupl inainte. de_a-lung't a fi it tetes9i de a-i infelege pe allii' de a schimba dea comuniu. in ide- si seformeze.1fti exprime nevoile'atun"i . a comportamentului 9i a lumli din jur. in urmdtoarea mamtr..id a invtrf. continud "rpii"f. Disponibilitateaunui copil'fa1i a" i"ouie'aupinae in sfeciat decapacitatea d9 a 9ti il.tatea de a citi. Sa jumita"i. drept pentru care il respinge' Copilul.r. {apt 3.Mai *urnu it ridiclbrusc Ai iruiti se matna alinare.uri gi violenli. sentimente 9i concepte cu in ceilalli incredeiii simful 9i cel al te are legtrturd cu de a se ilnplica furdiverse lucruri alituri de allii. O senzaliede.t fix.u"itXgii.rrr. "tr1r agtepte. careva aveafoa puir'pruru-" -ani mai tirziu.sau la cu acestecalitili deia dobindite depinde furmare mtrne. problema nu e una minord.si apelezi la ajutorul prlf"*r_ tui. in cazul cind se repetd.nffrii cu ale Cooptoir. sau nu 9i dificultdfi cognitive. Aploape tofi elevii cu rezultateslabela gcoaltr.i.ri.* este in strin_ si leg5turdcu un sim! al iompereng"i. .Dacd nu vrei str ptrsugi.. Dorinla gi capicitateade a aveaun anumit impact gi de a aclionacu o anumiti perseverenfd. 236 Creuzetul familiei 237 trol de sine. l.tinerea unui punctaj murt mai bun la testtrl de admitere. scrie ftr ra_ porf duc lipsi de unul saude mai mutte aintre aceste elemente de. sesizind tensiunea. cautd iopilul ce vreme in odati!" mind trl.ieinve..: ulierior in viaftr"friffii. nu-l privegte in ochi.te. "" T1i vrea str fie alintat..9i de educaiori .rii. sd zicem cd un alt copil de doui tensionatl mamd are o dar noplii. Incredere. 2.lire). interesul. .fapre ale copilului. se bazeazd pe celeformatein primii ani. nemullumirea 9i riceala. Ideea ctr descoperirea unor lucruri noi este un pozitiv gi conduce la pllcere. a" u*-u'*pf.t.. l5sindu-l se phnge pini ce adoarme tul"gi 'tele doui scenarii'sinipiezentate irk-un raport ftrcut de Centrul Nalional de Progra'me Pentru Copii Mici ca exemple de reaclii care..tr in companiaattor copii5.n . apare o lis_ *:*^ui_p_S. t. che]epentru aceasth capacitate crucia_ li ra . sd urmeze indicalii gi. de'perinli . incintat de afecgiunea mamei. un sens al controlului interior' .Oazede oportunitdti turile emo.. crun ar fi disfunctiil" a" i.d. e fericittr str-l vadi 9i in toiul noplii' nou' din adoarme carul.Asta voiai?".ilr unele state.i. Capacitatea de a se implica aldturi de allii.i uli. care iI privegte-cu ginut de in brale eite copiiul ite ora.ilJ.".rar"intin urmi fa!tr de co_ legi.Capacitatea de a-9i regla 9i de a-9i controla acconform virstei.inteligenfi emofionald(indiferenid. ortr o cu a adormit iar""uUiu in care momentul in fie tensionat cu sogul ei.. include adulti.. Un ra_ "ir. a""rif".. luni se trezegte 9i u"rl*. increderea copilului ln fap_ tul cdva reugicu siguran!tr in ceea ceincearce cd adulfii ii vor 9i fi de ajutor.."* haei incepe sI plingl.Doiinla 9i capacitatea Aceastd ceilalfi' cu verbal idei." p. ci retrliegte cearta cu solul ei. din iese. de a-9iechilibraneyoilg.i.Capacitatea aldturide care formeazl un grup de activitate' Dactrun copil vine sau nu vine in prima zi de gcoald.tionale formatein anii cind copiii sint inci pregcolari.co_ntrol gi de stdpinirea corpului.str-i asi891e ldenllut echivalentul Start"....'r*un. agacum am $i vdzutin Capitolul6.acapacitatea unrri copil de patru ani dea-gistdpini i*p"rsui he a inhtrla imediat' prdjituricd indicd ob. ci de inclinaliile emoiionale sociale:'sigur*fiprecoce 9i a". Mtrmica lui vine 9i.... iar pe mdsurtrce anii ou. Copilul incepe sd Tersuport' mai nu taci iispune: . n-ai decit.de'a detaliulator Head Start. raport..roateavlhd o legtrturddirectdcu inteligenfi emoflonali6l l. ceea ce o enerveaia 9i mai tare.e.. emolionale pe carecopiii le dobfrdesc ""iir. Intenlie.unu din cinci copii irebuie . zice mama' ." Cu aceleagi ges-turi bruqte il agazi inapoi tr istovit' nou. devenindtot mai aescuralagi.. Hearf picioare propriile pe fi .t de programe port al Centrului Nalional pu"t* Copii Mici sub_ liniazd faptul cd reutila ta gcoata n"upout!-n pr"uiribil$ in func_ ft"* T:Tite. .... Curiozitate. ii insuflX copilului sentimente diferite despre sine 9i despre relaliile cu cei apropiali7' Primul ... ie Su*ecgiune 9i ii spune cf. : DOBNDTREAELEMENTELOREMOTIONALE FIINDAA/IENTALE 1 cd un copil de doud luni se trezegtela trei diminea.rt p.

Am o. impactul acestor lucruri dobindite de timpuriu este unul profund. nu reugeau sd-gi sttrpineascl inclinalia spre violenfd: copiii lor care erau la gcoali aveau aceleagiprobleme ca gi delincvenlii lor perinli.ln urma unui sondajdesprecopiiimaltratagi. s-aconstatat cd negliia: reacopiilor mici estecelmai rdu lucru.careestetrist sau furios in loc sd fie optimist.Evidmt ctr majorltatea copiilor mici in generalgustd in celedin urmd din ambeletipuri de intervenfie. Erik Erikson susfine cI ar fi vorba despre ceeace simte un copil ca . acest lucru poate fi remediat intr-o oarecare mdsurtr prin experienlele ulterioare din viafi.imaturi. a agresivit5lii. cop-iiiigi formeazd obaz6.probleme au fost cresculi de pdrinli care i-au disciplinat in mod arbitrar gi mereu prea sever.a perspectivei emolionale gi a capacitdfilor lo_r emofionale. acestava invila legliile emofionale delpre cit de sigur se poate sirnli un copil pe lumea asta. Fetilele agresive. ci:rd ajung pXrinli. ' Un copil care nu se poate concentra.care e mai degrabd suspicios decit increzdtor. c-5 nu s9poatecontape oamenigi ci eforturilesalede a g6s1pufinl mingiiere au fost incununate de egec. O asemeneainvtrlare emofionaltr incepe incl din primele mole-1te {e vgfe gi-continudde-a lungul intregii copildrii. Riscurile sint foarte mari pentru acei copii ai cdror plrinli gin! foarte nepregitifi . Ctnd asemenea reaclii devin tipice in relalia dintre copil gi pdrinte. ei repetd modelul mogtenit. atunci cird cresc.mica foarte ocupattrsi o ajute va primi un anumit mesajin cazul furcarertrspunsul mamei esteunul dat cu pltrcerela cerereaftrcuttr9i cu totul altul dactrrispunsul este tdios: .9i mai ales se ajunge la o dobindire a cunogtinlelor emolionale.Asemeneapdrinli estepufin probabil ctr vor reugi sd ofere o grijd adecvati.cit de eficient se simte gi cit de mult poate conta pe ceilalfi.treabdimportantl de flcut. Acest lucru a fost valabil fie cd era vorba de un tattr sau de o maml care in copilSrie ddduserd la rirdul lor semne de mare agresivitate.Nu mtr deranja.cei care imediat se luau la ceartd sau intotdeauna igi impuneau punctul de vedere cu forfa . Cei care la virste mai mari creeazd. Prryii trei sau patru ani de viafl acoperdo perioaild in care creierul copilului ajungecam la doud treimi din-dimensiuneasa de la virsta maturit5lii 9i evolueaztrin complexitateinh-o mai maremtrsurdca oricind. care au fost urmdrili incepind de la opt pird la 30 de ani10. Toate micile schimburi dintre pdrinte 9i copil au un subGgeles emo1ioryf -lL odatd cu repetareaacestormesajede-a lungul anilor.in generaf copil are pufine posibilise simte profund nefericit .in bine sau ir rtru. sint la fel de aspre 9i arbitrare in pedepse ca 9i bdielii agresivi citrd ajung .O fetifl ctrreiai se pareprea greu str facd un puzzle gi igi roagtrmf. Dar in mdsura ln care una sau alta dintre acestereaclii estetipictr pentm felul in carepdrinlii trateazdun copil.. stresul puternic poate afecta capacitatea de invdlare a creierului (9i prin urmare poate d[una intelectului).preocupat de fantezii inspdimintdtoare9i care. deprimali. ducind o existen!tr-haoticd. permanent furiogi sau pur 9i simplu fdrd un scopin viag. Sau a9a cum rezuml un raport pe aceasttr temd. ele modeleaztrsperanleleemofionale ale copilului in privinla relaliilor interumane 9i perspectivelecarevor determina funciiona. drogafi. iar pinl la treizeci de ani au avut deja cazier pentru delincvenfi.238 Oazede oportunitdli Creuzetul familiei 239 copil invafd cd poate aveaincredere in oameni. Degi. cu cit lecfiile emolionale cheie din primii patru ani sfit mai puternice.incredere debaz|" sau ca nefurcredere debazd. Ldsind deoparte predilecfiile mogtenite. acegtia ilevin anxiogl neatmfi gi apatici. ca str nu mai voibim de satisfacerea nevoilor emofionale ale sugarilor.din studii precum cel efectuat asupra a 870 de copii din nordul statului New York..reacopilului in vialA . In aceastdperioadtr.. despre cum se transmite ea de la o generalie la alta. lisind la o parte ganseleegale de a pretinde cd toate cdile din lume slnt ale luie crrMPoTr cKEtrEo BRVTA Se pot invtrla multe despre efectele de durattr ale unei cregteri de cdke ptrrinli incapabili din punct de vedere emolional mai ales despre rolul jucat in agresivitatea copilului . care estemai degrabl distrugetor decit respectuos9i careestecoplegitde anxietate.65% dintre ei repettrclasaintii.ulterior au abandonat gcoala. spun studiile. cei care creeaze probleme ca adulli se comportf ir a9a fel incit devine clar ctr viala lor de familie a fost un fel de gcoalf. cd ei vor observa nevoile-lui 9i se poateconta pe ei pmtru un eventualajutor eficien! cel de-al doileadescopeii ctrde faptnimtrnui nu-i pasd.anumitecunogtin- !e cheie se fixeazi mai bine decit ulterior . In aceastd periqadd.Cei mai agresivi dintre copii . aga cum vom vedea.alternindagresivitatea cu izolarea..un asemenea tili in viattr. Simpla neglijare. De asemenea. poate fi uneori mai gravtr decit maltratareapropriu-zistr8. cu atit 9i consecinlele sitrt mai importante. Existi o lecfie in privinla agresivitlfii.

tetd pentru sentimente de inutilitate 9i deznldejde gi pentru convingerea cA amenin'trri existe pretutindeni gi pot lovi oricind. acegti copii au fost disciplinafi in mod-capricios: dacd p{rinfii erau proit dispugi. copiii erau aspru pedepsili. . printr-un atac hzic. aga cum am vezut in Capitolul 7.dupd care a intensificat loviturile. nici unul nu 9i-a manifestat nici cea mai micd preocupare.240 Oaze de oportunitdfi Creuzetul familiei 241' tali. Din perspectiva vielii de familie. Era un fel de re. a inlepenit de fricd atunci cind a artzit un copil plingind in celdlalt capXt al camerei. Este descurajant faptul cd asemeneamodele demobilizatoare se inva!tr foarte ugor 9i il vor costa mult pe copil la nivelul vielii emofionale. firi si vrea. Atunci. a fdcut o migcarei bruscd 9i.ea din nou s-a opus. ci a felului in care se simfeau plrinlii. privind in gol.dar care nu erau maltratali fizic. Din nou Martin a mingiiat-o pe fetif5.Copiii maltratali erau comparali cu alli noui copii de la cregi care veneau tot din case serace/ cu o atmosfertr foarte stresanttr. Potrivit acestui model de violenfd. Martin a incercat s-o ia de mintr. O fetilX maltratatd. Crnd Martin a lncercat apoi str o consoleze. Thomas. Diferenla consti in felul in care au reaclionat cele doui grupuri de copii atunci cind unul dintre ei a fost rinit s4u suptrrat. in ciuda lipetelor ei. in fapt nu-i intereseaz|viata copiilor.la lovituri 9i la bdtei in toatd regula.bltdile repetate datorate dispozitiilor proaste ir care se afli p-drinfii .ca 9i cum s-ar fi agteptat la atac asupra lui insugi. se ajunge la o privire uiite gi h lipete. dar dintr-o pdlmuld prieteneasc{a ajuns sX-idea pumni. Chiar daci ei igi pedepsesc copiii extrem de sever. in schimb. A . care avea un an. a lovit-o pestebrat. fie ca Martin. s-a dovedit a fi aproape sadicd atunci cird s-a luat de un copil mai mic. care inc6 de la o virstd foarte fragedtr sint speriafi de pedepsele extrem de severe gi de maltratarea emolionald din sinul familiei. care au fost observali vreme de doud ore la creg5. Dactr pdrinfii erau bine dispugi. Martin ftrceaparte dintr-un grup de noui asemenea copii intre unu gi trei ani. Kate.iar gi iar. larinlii le-au dat acestora cind erau copii un exemplu viu gi violent de agresivitate. a inceput sd-l priveascX cu tandrele gi sX-lbati ugor pe spate . pe mesure ce celtrlalt copil continua sd pli:rgd . dar dactr el continud. au reactionat fie cu fricl sau minie la plinsetele altui copil. In 23 de asemenea incidente. Martin a lovit 9i iar a lovit in bilta feti$. s-a ristit la o fetili careln mod inexplicabil a izbucnit in lacrimi. cum zicea el acolo. un alt copil maltratat. Reaclia violentd de la cre95 a lui Martin reflectb bine lecliile pe care le-a invdlat acasd.Aceasti pedeapsd nu erl o consecin!tr a faptei propriu-zise a copilului. de exemplu. Pe mdsurdce lacrimile continuau si curgd. el are impulsuri de cruzime 9i de brutd sadici. intr-o stare de tensiune crescirdX. trintindu-l la pdmirnt gi punindu-i piedici. fiind insplimintat. dar cum fata se scutura de plins. ce avea doar doi ani 9i jumtrtate. . |oey.neschimbat. La doi ani 9i jumdtate. un model pe care ei 9i l-au insugit la gcoald gi pe terenul de joac6 gi care i-a urmdrit de-a lungul intregii viefi. amenin!trtoare.Martin. in acehgf timp.distruge inclinalia fireascl a. Reacfia bizard. din ptrcate. 9i ea un copil maltratat. ignorindu-i in cea mai mare parte a timpului. ceea ce rtrmirne.in privinla lacrimilor 9i a suferinlelor de orice fel: plinsul este abordat mai intii printr-un gest de consolare. din cein cemai repede9i mai tire. $i mai supdrdtor este faptul ci Martin deja nu mai di dovadd de aceaprimitivd empatie. de doi ani gi patru luni. dtrd tot mai tare 9i ignorfurdu-i supdrarea. aceste lucruri se extindeau. citre o alta care a inceput sd plingi.. Reaclia este irtr-un contrast izbitor cu inlelegerea de care dau dovadd de obicei copiii 9i cu incercirile de a-gi consola prietenul de joacd atunci cind plinge. fapt tipic gi in cazul altor copii ca el.copilului spre empatiell. Rdutatea lui Martin ia locul empatiei. ca 9i pozigia violentit gi sfiddtoa're a copilului in raport cu lumea in general. Pirinfii nu au fost neapirat rEi gi nici nu se poate spune cd n-au vrut binele copiilor lorjmai degrabtr au repetat stilul de a fi pdrinli care le-a fost prezentat de proprii lor ptrrinfi. de instinctul de a opri orice agresiune impotriva cuiva care deja suferd. cinci din norid copii nemaltratali au reaclionat la suferinla altui copil prin ingrijorare. a fdcut o figurd feroce. n-a mai migcat.TerrdnA. tristele sau empatie. el a scrignit din dinti ca un cfrne. MALTRATARE A: DI S PARIIIA EMPAT IE I lntr-o joactr cu tumbe gi rostogoliri dintr-o cregd. Aceastd irtimplare nefericitd este o dovadd a felului tr care maltratarea .Martin a inceput sd fipe: Termind odatll'. DarinZ7 de cazuri in care copiii maltratali ar fi putut 9i ei str procedeze la fel.suierindcdhe fetifa iare plingea. copiii puteau scdpa doar cu o predictr acastr.9i brutali a lui Martin fafi de co- lega lui de joacd gi de suplrarea acesteiaeste una tipicl in cazul copiilor care la rindul lor au fost victimele bltdilor gi ale altor maltratdri fizice inctr din prima copilirie.

. de asemel nea.A:u?li ei tratali' Cruzimea copiilor maltratali este'de fapt o versiune extremtr a ceea ce se vede la copiii ai cdror perinyi sint critici. bucdlelele tt-:.ii trateazd pe ceilalfi aga cum au fost gi .. cinci copiibrau pe moirte 9i doudzeci 9i noud rdnifi' -'i.ea cum trauma poate l5sa oamprentd de duratl pe creier. rindul la cdreia.-". vreun copil se lovegte sau plinge.'"h"i.de crizi tendinlele primitive are centrilor periferici ai creierului capitd un rol dominant.rr. e mai mult decit clar ce fel de leclii emolionare i9i insugesc.242 Oaze de oportunitdli continuat aga. ei tind sI adopte o rdceali permanenttr. Ei sint mai irclinali spre depresii mai multe probleme cu legea 9i pot iomi 9i.. lovindu-l incd de vreo gase_rapte ori. . Ei sint intr_un contrast rzbrtor cu elnpatia manifestatd in mod firesc de copiii cu pirinfi care i-au educat. obiceiuri_ le creierului emolional ce au fost dobindite mai inainte vor domina. .te.Nu uitati ci existd momente ir care pasiunile o iau razna gi ci in perioa_ dele. California. Kffi Trauma 9i reinvifarea emotionali Som Chit. V5zind cum este creierul format .Purdy" a apdntt h A9d ClesDontan atit la btrielii cit 9i la fetifele de la gcoalaelementarl acele cd sernne numeroasele dintre unul fiind acesta . gdurile *ilP ""t" piele carne.chiar a doua zi dupd nenorocire. ne ddm seama ci de fapt copillria reprezinti o gansd unicd pentru lecliile emogionale. amenintXtori gi pedepsescaspru. dar pinX 9i acesteamprente cumplite pot fi indreptate. Bdielii . 9i irrvdlase la aceasttrgcoalhcu vreo doutrzeci de ani mai inainte de rafale irtimplare la tras joac6a pe terenul de 9i " "pt*t aiZ.care la riradul sdu Purdy Patrick a treia.. Purdy.."Tpare pentru ceilalli 9i str firleleagtr cum se sirnt cei_ 1t11" rartl coplr. fie de iu_ bire -. s-a opus categoric atunci de jucicind cei trei fii ai s5i au rugat-o s{le cumPere mitraliere aru unsPrezece noud gase. uer care nu au primit asemenealeclii de empatie par si nu le mai poattr irvila vreodatl. in asemenea momente.or joace colegii pregum jucirie sd ca voiau pugtite de ?::i9 toun joc numit . totul serd adrinate imediit . a doua claselor intii.rrt p" t7 f"b*urie 19'89 pauzi de dupd-amiazd a intr-o Acolo.iit du timpuriu intr-un regim permanent traumatizant. . ca adrrlli. tatea Pacific.t" minute.. care i-au i1c-urajat incl de cind erau sugari si p.in virsti de l. copii. AcegU copii betuli u. pot av^ea te acte de violenfil2. ldi*i inspdimlntdtoare unne dispiruseri aeia . de rdu. fei ae aieH zilnici. l-a care p" . din'stoctton. tendinfa de a fi nepisltori atunci ctrd. Asemenea c-opii arr. jocul .zZmm in sutele de copii care se jucau acolo' Vreme *toittt" c-13" c.singele. desigur. lor' Cind m-am sapte minute se ftrtipdriseri bine in amintirea de Universimicd distan!tr iris la aceastdgcoald care se afld la o crescut' tream meu. cu pirinli brutali cire la rindul lor au fost"martratafi de propriii plrinli fir copil6rie13. .Ceea maltratali este felul cum au invdlat foarte de tiirpuriu sa re'aclioneze ca versiuni in miniaturb ale propriilor paiinli care i_au ab lzat.. poate cI exem_ plul cel mai instructiv pentru a inlelege genul de invifare emo_ lionali de care au avut parte acegti copii este acela de a ved. t . de 9i . pe mdsuri ce inainteaztr in viatd. f""ifi irnediai urmdtoare. o refugiati cambodgianS. tavecinitatea cogadevXratul cu Purdy cu povestea dupi 9i luni .i. ia_ re culmineaz5 cu brutalitatea. a" gloan. de bine."t"ta cinci degi vie' foarte incd era lui Prezenla declangat. personajul negativ copii de gruP un losea o asemeneamitralierd Pentru a masacra dupd care indrepta ut*u spte sine' Dupd un timp insd' copiii i-au gdsit un alt ?inal: l-au impuqcat ei pe P-urdy' P"urdy era de fapt reconstituirea unei intimpldri macabre' a9a povestitd de supravieluitorii unei mari drame ce crun a f&t "u la gcoala elementari Cleveland s-u put". Cind primesc btrtaia cu p" . de 9i rie AK-47. ce este-poate cel mai ingrijordtor in legdturl cu copiii .3 g*p.fie de violen!tr. pind ce acestaa fugit tirindu-se in patru labe. sint predispugi si aibd djficultdgi de naturd cognitive. Purdy a imprXgtiit gloanlele in curte' dupX polii" i# a"t un pistol latimpld 9i s-a impugcat' Cind a venit tia. lncapacitatea de a manifesta empatie se repetd uneori gene_ ralii de-a rtrdul. str fie agresivi 9i neiridrdgili de colegi (nu ar fi de mirare"ca du_ ritatea cu care reaclioneazd la grddinilr sd fie doar o mostrd a ceea cese-va repeta in viitor). h jbaci.Pvrdy" 'ln acestjoc.

Mulli copii au devenit hipervigilenfi. Ea a fugit de la banca unde lucra in momentul in care a vdzut un birEat care gi-a bdgat mina ir haind exact cum procedase jefuitoruI.nutc" unei traume emolionale de orice tip. Pentru c6.. se se repete nenorocirea. Amintirile au continuat si trdiasci la fel de tulburltoare ca visele. ni se ttria-respiragia". anunfat venirea zilei sf.....-A. mai ales cind ceva se asea. nemaiindrdznind sE iasl pine in curte.lovitur5 de pumn.h. singele pj"ur_ te. unii bdieli unele fetile 9i :l::":T"" 9r-au tacut un loc de joacd lingd sala de curs.care tn cazul unei catastrofe naturale rxmine ireatinsd. auzirea sau mirosul unei pugti din. de exemplu. Cruzimea oamenilor se intipdregte in amintirea victirnelor ir aga fel incit totul este privit cu teamtr..titit" mai mic semnal care ar putea insemna cI un mola cel alarma ment cumplit este Pe cale str se repete.mi_a zis.silrgeroasaFecioartrMaria. deixemplu. obazd. principale ale tulburdrii de stres posttraumatic. in cire murise_ rtr colegii lor.. La citeva sdpttrmini aupe inciient. susfine cd problemi principaltr in cazul unei asemenea traume este . cele ale unui act de violenfi simt ctr au fost alese in mod intengionat ca fintX' Acest Iucrrrclatind hcrederea ftn oameni 9i in securitatea unei lumi interpersonale.Tofi copiii ciuleau urechile si vadd dactr se opregte aici sau merge-mai departe.o.-Acest fenomen declangator este . in care s-ar fi putut simli ca irtr-o capcani.. incit ir doamne unei fala in intotdeauna meargtr stradl incearci sd in lovitd nou fi din va nu cI in siguranld a se simli pentru virstd cap2. cd i-a cuprins un val de frictr atunci . cele mai profunde cica_ trice ale gcolii nu se aflau in clldire. li*ntor"=1t >pencer Htfr. neurospecialigtii su'slin ctr ele devin amintiri integrate in circuitul emofional' simptomele sint de fapt semnele unei supralicitdri a nucleului amigdalian. Dr. o fetili exaltatd a venit in goand la directorul gcolii. acolo unde avrlsese loc crima. ii mai izbitor era felul cum amintirea acestor citeva "i"tei. un culit infipt.-. participarea la catastroftr naturald cum ar fi un cutremur sau un uragan/ un viol sau un jaf' Sutg de mii de oameni trec anual prin alsemeneadezastre 9i mulli dintre ei sufer5 rdni emogionale care igi lasl amprenta pe creier' a"t"l" de violenfd sint mai periculoase decit catastrofele naturale cum ar fi un uragan.De cite ori auzeam o ambulanli ce se indrepta spre'azilul dnr capul strdzii. care incercau str-gi ductr viaia ji ca mai-piifo.in *emorie .. care-gi ilpune prezenfa:.. irrtipariiua grouzei. "uru Despre aceste momente vii.u Un profesor mi_a zis. unora dintre copii le-a venit ideea ctr aceastdzi ar putea fi in onoarea lui patrick purdy.vederea. Amintirile sint expeiienle senzoriale intense .amintirea principalei acfiuni violente.. Ca urmare. fuf"i! au continuat luni ilrtregi sd evite zona . ltrsird un copil a" puri.O femeie care a fost jefuite de cltre un bXrbat care a urcat criea in lift 9i a obligat-o sub ameningarea culitului sd coboare-la un etaj neocupat nu s-a mai urcat tn lifturi strptXmini htregi' dar nici in metrou sau in vreun alt spaliu inchis. psihiatru pentru copii.. O persoani care a fost lovitd irn cap ftrri pe -anX sd-gi vadtr atacatorul devine atit de speriatd ulterior..i" ufiproioli. stind'-"r". .u_ trditd mereu p. lumea inconjurtrtoare devine periculoasd' oamenii sint ameninfdri potenliale la adresa siguranlei Personale. s_x rdspindit re_ pede zvonul cI acolo igi are sdlagul un fel de monstru imaginax. 1:3rg. pat il.ft.i zugrdvil In acel moment. ---..care s-a tras de curird. a9a cum s-a ardtat in!5 exagerati asupra unor suPraviefuitori ai Holocaustului' fdcut t-"t ti"ai" . traumatizante devin declangatori mintali. Toate aceste reacFi sint binecunoscute de psihiatri ca fiind .2M Oaze de oportunitdli Trauma 9i retnttdlatea emolionald 245 fiind spelat l."d nea de ta tantul unui leagln care se freca de stilp. minute . Unii copii au incercat sd doarmi cu ochii deschigi. ci in psihicui gi"f personalului..tipetele sau tdcereabrusci a victimei.. inclusiv a iinor suferinlehzice repetate din timpul copiltrriei' Orice eveniment traumatizant poate declanga asemenea un incendiu sau un accident de amintiri in nucleul amigdalian: -o magind. specializat in tulburdri de stres posttraumatic. in afard de cogmaruri care repetau crima. impugclturi! Aud impugcdturi!.nefasti.ln6 in cele mai mici amtrnunte. inspiimintitoare. ".cd vor muri gi ei curind.tt atacul suferit. . strecurirdu-se in minlile neatente are copiilor inainte de a adormi.piriu.q pentru cg se gin_ deau.. ca str nu mai viseze. de paz6. copiii'au fost in_ spdimfurtafi pini 9i de oglinzile din dormitoare. spre deosebire de victimele unui dezastru natural. Citeva sdptdmini bune.ce are ca rezultat o vigilen*J poate si dureze o via!6.. impiedicind permanent congtientizarea pinl la capdt I amintirilor vii ale unui moment traumatizant. gata sX dea i*ir.. Zgomotul ve_ :t^l 4l?1 . patrick. tntr-o clipi. Alfii nu se mai jucau decit in grupuri mici.J.. sirenele poli!iei. copiii erau cupringi de vise nelinigtitoare ii . un zgomot de armd.

Iar unul dintre supravieluitori declara: . o relea de laboratoare de cercetarecare s-au condintre centrat asuPra spiialelor de veterani...3 Aceastd oribild amintire.it *e*e ce descoperirile privind tulburarea de stres singur epiiostttu. amintirile care ii bintuiau erau furcr foarte vii. studiilor urmu itt rXzboaie' ierani din Vietnam. aparentdeclangate de lucruri fdrl nici o legdturd.Cam 60% au'spus cd se girdesc aproa_ pe zilnic la Holocaust. Apoi brusc am zdrit ceeace mai rdmisesedin amicul meu toy.t*utic sebazeazl. fdcind i"rrou_ na respectivd sd reaclionezg la nlomente obignuite din viagi ca 9i cum ar fi unele de mare crizd. Dennis Charnet'." lagi ' impact Cuvintul cu ci. Precum cei de la gcoala Cleveland' " devastatoare sd us"poate intimpla ca victimele unei traume vedere biolode punct din inainte mai ca nu mai'fie niciodafi qic"..24 de ani dupd ce trecuse prin momente de groazd in acea lar5 indepXrtatd: Nu pot scdpade amintiri! Imaginile se succed pind in celemai mici amanunte. Dintr-odati. a izbucnit o furtu. miroseaa sulf. chiar gi dupd o jumdtate J" diotr. Simleamfie_ carefiricel de pdr de pe ceafdcurn se rid^icase veitical.T"" posttraumatic reprezinti o scddere pe. la vreo. pelmpactul asuPra unui fost suporau ce din cruzimile pot ipirea similare rezultate lod.. o deime au dcclarat cd le este fricd in generar. directorul Laboiatorului de psihofarmacologie din cadrul centrului: ..t'rrr. Tot acest stres incontrolabil poate avea biologic.. . t5. opt din zece inci suferd de cogmaruri -ruu".searatrecutdm-am dus la culcare gi in sfirgit am dormit gi eu bine.246 Oaze de oportunitdli Trauma pi reinztdlatea emolionald 247 Dupd aproape 50 de ani de la perioada in care suferiserd de foa_ me.. de o torturX sau de o maltrafi fi iare repetata in copihrie sau db o experien!tr unic5.. nd gi a inceput sa tune... Sau cum imi spunea dr' ]ohn iri"e an Krystal. gi totugi igi pdstra fo4a ae a'pro_ duce aceeagifricd in acest fost soldat iu gi in ziua aceeanefista.> persoana neajutorat6 este cea care risc5 sd acel sufere ulterior de o tulburare de stres posttraumatic' Este nipi pofi nu cd primejdie in push este face ili viala ci sentiment .rrorric. Aproape trei sferturi au spus crl incd se sperie de tot ceea ce le poate aminti de persecu!i". reactioneazd.. un psihiatru ce a studiat Ia %t". ur.transpiramprin toli porii.. M-am trezit imediat infepenit de fricd. d: r. de proaspdth gi de detaliatd avea peste 20 de ani. Cel de-aldoileafuIger gi tunetul cei_aurmat m_au ficut s5 sarin agahal dirl pat incit ail aierizatdirect pe jos. repetate.e se opereazd esteinconttolabil'Dac1' oamenii simt cd pot face ceva intr-o situafie catastrofalX.ic. extrem de vie. ir vreme ce altcineva i9i spune doar atit: . cei cu simptome active. om mort. o salteadlubambus sau mirosul de camede porc prdjite. it p. o asiatici intilnitd pe stradd.Nu conteazl' dacd este vorba de o aruf C"tt*lui groazdstirnitd pe cimpul de lupti. o bdtaie in u9i.cum ar fi o ugi trintitd. am reugit sd avem suficiente date in aceste Dar de stres tulburarea inseamnX Posttraumatic' rd cu ce suferit au care copiilor mdsurd in egali aplici 9i se informalii qrave traume emogionad. dar 9i din alte legdtuasupra veteranilor. Neajutorarea face ca evenimentul in sine si de' 'mod subiectii coplegitor. unde existS mulgi veales mai cei care sufertr di tulburare de stres posttraumatic. cum ar intr-un muri de a pericolul sau uragan unui timpuf blocarea in aceaccident de ma9ina. f6cind de gar_ dd. Circuitul blocat despre care dis_ cutamin Capitolul 2 pare extrem de important in ltrsarea unei urme de memorie atit de puternice: cu cii evenimentere care de- mai llangeazi blocarea nucleului amigdalian sint mai brutale' Baza greu' gterge mai io""nt" si mai oribile. cu in cazul cu copiii care sint hatati Sexual. le fuseserd mdcelirifi cei dragi gi induraserd lagirele nazis= te.r_ fulb-urarSa loas6 a nivelului la care centrul ndural di alarma.rr. Nu reuseam si-mi recapit ritmul respiraliei. cum ar fi o uniformd. cd pot exercita . maltate un anumit numtrr de atti. un ciine care iatrd sau fumul care i_e9e pe un cog. se descurci mult mai bine din punct de vedere emolional decitcei care se simt complet neaiutorafi. mi-a spus dr.Cind cineva este atacat cu culitul 9i gtie si se apere.rr-it control.fizic sau emofional' cut"maidetaliatestudiiasupraschimbirilorlanivelulcrelerului s-au fhcut la Centrul Nalional pentru Probleme de Stres Posttraumatic. tlii_ nile imi inghelaserd9i totugi.Cine a fost la Auschwitz 9i nu are cogmaruri irseamnd cd nu e normal. GROAZA TNGHETATA iN MEMORIE ce spunea un veteran al r5zboiului din Vietnam tr virs_ -Iate td de 48 de ani.. totul se afla pe un taler din bam_ bus ce fusese trimis ir cimpul nostru de lupia de citre militarii Viet-cong-ului.ui"nt fiind directorul unei clinici de neurologie din caNalional. Spredimineali. iar inima simteam cA_miiese din piept. indiferent cit de mic. cu atit amintirea se iflurag a acestor amintiri este o alterare totall a reacliilor chimicoce din creierul pus ir migcare de o singurh cliptr de groazd plesitoarea.bir. par_ ci eram din nou in Vi9{ap in plin sezon*. Eram sigur cd voi fi doborit iu prima ocaziegi cd voi muri.

.r.t""r de stresant 9"-ir: pentru un gobolan-. dar nu 9i a treia sau a patra oar5." d" l.h.ih . cantitdli de gocuri electrice..rtot sd opreascd ma_ sacrul. insd cel posibilitatea sd opreascdqocurile a scdpat ftrrd nici "ur"lu.".l.u ru. Pe care corpul il secreti pentru a se mobiliza in situaliile de crizi.:. i.9ocelecrric-'il.."9d. Jolinait" _ inclusiv celemaiintense."i" . trlb. acefagi ae-cat"cotumine dI o for!5 speciall amintirilor. apar in locus ceruIeus.t[.".t. t ?:.{liu"ir.ilG . hipervigilenfi. TULBARAR\4 DE STRESPO STTRAUMATTC CATIILBIIRARE LIMBICA Trecuseri lurii de zile de la un cumplit cutremur careo arun_ casedin pat gi o fdcuse"sd ag gr.r. Cind el apd_ sape manetd. care in realitate nu se irtimun ar urma cum 9i PH'0.atetulburarii dt..l.. ca reacfie la situaliile care reprezintX doar o micd ameninlare sau nici una. Schimbtrrile au fdcut ca acest hormon si fie secretat intr-o cantitate excesivd ."l1 .nrrt o urmd de stres.lriii. psihiatru la Universitatea Duke: . i.i l"r" impugcat pe te_ renul de joa-cigi a vdzut cum singeieazx "."f"f ei e3. de cite ori auzeace s'etrtrtea ._..p.e"thdu_gi bdielelul de patru ani in aceacasi cuprinsaj.pi. De exemplu.plecat..pii "i"st mor coteiii . aarenalinagi nora_ drenalina.refia de cdtre cre_ ier a doud substante numite qi. supdrare din orice.. Principatele simptome utu u""rG friii . dispozilia de a se bate sau de a fugi gi amintirile emofionale intense gi de negtersb.ei:'r.. insd de fiecarea"ti J" intensitate._ tuI. care regleazd producerea de ACTH..-p... s-a constatat cd veteranii din Vietnam care suferd de tulburare de stres posttraumatic au cu 40o/"mai pulini receptori de stopare a catecolaminelor decit cei care nu au aceste simptome . Charles Nemeroff. t'. secretind doze mari din aceste substanle chimice din creier. circuitul catecolaminelor se prelungegte pind in cortex.".rru ca varga. cum ar fi hipocampul 9i hipotalamusul..soculelectricincetapentru ambelec"gti. cu greu de controlate Alte modificdri au avut loc in circuitul ce leagi creierul periferic de glanda suprarenald. sauluminf.cutremurului. il cuprinde frica.tiie"arui" o per"chede co_ adminisrrin_ un u'or.neajutorarea trebuiesd fi fosi puipuUifa..rr"r"" "uia"'"t*. Sau a9a cum imi spunea dr.ri".gi. irascibilitate. fil. Simptomulcet mai obosito*i d. persoana respectivd va tresiri putemic prima dat5. generarea de ACTH il fac^e aceleagisentimente ca in cazul traumei inifiale..-.. Neajutorarea ca declangator al tulburdrii de stresposttrau_ matic a fost prezentati in zeci destudii pe .. In urma unui studiu. pentru un -orrte. care intrau in panicX ori de cite ori auzeau o sireni de ambulanld asemeni celor auzite dupl crima din gcoald' Locusceruleus 9i nucleul amigdalian sint strins legate de alte structuri periferice. in cazul unui veteran din Viefrram cu tulburare de stres posttraumatic. ltlr:ture .." se concentreazd asupranudeului amigdalian.jes undevain tocul ""u"u apd ugii.cupu"itutea ".. tremurtr gi s-ar putea chiar sd-9i aminteascd frinturi din ceeace s-a intimplat. Incepe sI transpire.sugerindu-se astfel cd de fapt creierele lor au suferit o modificare de durati in privinla secrefiei de catecolamine. De exemplu.itu bai care au fost rinuli in . lucru ce i se iniimpla a""ii" m. ::grl Oazede oportunitdli * in acelmoment incepird ca scapi 1n( 9d modificdrile la nive_ lul creierului.. in -. ting ." dG.? - 248 Trauma pi reinztdlarea emolionald 249 acest sistem devine hiperactiv."'r"gluur?J.. S_a ghemuit ore hilugi in noaptea . Cei care au hipersecrelie de ACTH au gi o reaclie de spaimd exageratd. teamd. il ia cu frig.Unul singur dintre acegti cobaiurr"uo _ur. ca{e se afli intr-o Parcare unde exsI plonjeze in plodeazd un cauciuc.pironitd. Dupi luni de zile.r u'p... *urn. 9i pentru profesorulaflat de f1F cl-re. i9i . in care reaclia este lupt6-sau-fugi.ifl.. posttraumatic. u*Ltili#'n1J"."ta"""""9i iriirg. dar care amintesc de trauma inifialtr. dacd te strecori in spatele cuiva gi dintr-odatd pocnegti din palme. Acestesubstanle neurochimic"rnoUiti""urdtrupul in cazul unui moment de ciize. Aceia insi care au prea mult ACTH nu se pot obignui cu lucrul ista: gi a patra oarX vor reacliona la fel ca gi prima datd. producind in trup modificiri ca hipocamp giinlocus ceruleus moment de crizd.ierd mincare.in special in nucleul amigdalian.atr.i"..il#Jsti"utr_utic _ sedato_ reazd schimbdrilor din circuitul p".i*"tu.u"""ir" il*ui'f"ra" ai" aceapanicd ingrozitoarece o cuprins"r" ir.t. Fli.Preamult ACTH te face sd reacfionezi exagerat.z o parte dintre schimbe.in timp cevaluri du_ ptr valuri de replici ale cutrdmurului scuturaudil. Schimbdrile din acestecircuite se pare cd arnplificd simptomele tulburdrii de stres posttraumatic/ ceea ce inseamn6 anxietate. principalul hormon al stresului.i...ajutoratdin aceastr pgiecheu r"rurit u niverul creierului createde stres6-.i sa de a mai dormi..agacum tusese ""pfii." into""iic.. Doar cel ne_ *r"i ir.*rruiui... ca in cazul copiilor de la gcoala Cleveland.i.

aceastdmdritd potenlialitate de a declanga blocaje neurale . Ceva similar se intimpli 9i tr cazul tulburerli de stres post_ traumaticl2. corpul este pregdtit pentru a susline eforturile fizice 9i. De obicei.amigdalian este cheia regiunilor creierului implicate. incluzind incapacitatea de a-gi aminu momlnte de mare importanftr. cu care igi petrece multd vreme jucindu-se. In condilii dure.hiperactiv. Cirad nucleul amigdalian 9i acea regiune a creierului conectatd la el i9i iau un alt punct de reper in momentul unei traume de mare intensitate. alarma este 1tu":i cte o urtensitate $i mai mare. imprevizibill in ceea ce privegte durerea.agenli foarte putemici de amor."r"-"" constatat ci soldatii grav rdnili lveau hevoie de cintitegi mai mici de narcotice decit civilii cu rlni mai pulin grave. frica dispare in timp. Dar in depdgirea fricii dobindite neocortexul are o importanli capitald. cu irrvilarea unei reaclii mai normale la evenimentele tiaumatizante."t ra rulburarea de stres posttraumatic: anhedonia (incapacitatea de a. Regiunea cheie de pe creier unde se irva!5.250 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnodlarea emolionald 251- Un al treilea set de schimbdri apare in sistemul opioid al creierului. ca o magind care rdmfurepermanent fur viteza a patra. sugereazl nevoia.endorfini dau o noui dimeniiune combinafiei neurale declangate de o nouX expunere la trauml: amorlireaanumitor senzaFi. pentru cd interfereazi cu lucrurile invdlate ulterior . Un alt efect posibil poaTulg te fi disocierea. pentru cd in mintea persoanei afectate se asociaztrcu ceva cumplit.rju trofe una suferl o tulburare de stres posttraumatic. Schimbdrile neurale fur cazul tulburtrrii de stres posttrauma_ tic se pare cI predispun persorna care suferi de ace'asttr boall la viitoare traume. din nou nucleul. Toate aceste schimbtrri neurale oferi avantaje pe termen scurt pentru rezolvarea unor urgenfe infiortrtoare sau stresante ce pot apdrea. Acest circuit neural imphce din nou nucleul amigdalian. de cite ori obiectul fricii este intilnit din nou ir absenla a ceva cu adevlrat inspdimintdtor. aceastd schimbare de excitabilitate . . vigilenla este mult mai mare. nucleul amigdalian gi lobul frontal .mai precis. iar cealaltl ny nrlcl^eu. observite de mult lt"g:. se reline 9i se aclioneazd ca reaclie la fricd este circuitul dintre talamus. atunci cind creierul suportd modificdri care devin predispozifii. iar cind el reapare in via!tr ca o primejdieieall. ln temerile dobindite cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic. stringenti de a trata copiii cu tul_ facest burare dg streg postfraumatic). un copil care invald sd-i fie fricd de ciini pentru cd a fost urmdrit de un ciobinesc geruriu:r furios. ore intregi sau chiar zilein cazul unui eve_ niment traumati2ant.inseamnd cd toati viala este gata sd devini o crizi permanentd. o senza_ iie de izolare fa!tr de vial5 sau fal5 de preocufarea in raport cu sentimerrtele altora.. persoana fiind gata de orice. pentru moment. Acest lucru se paie ci explicd un in_ de simptome psihologice . Acest lucru se pare cd se intimpl5 printr-o reinvtrfare fireascd. cind cineva invald si se teamtr de ceva printr-un reflex condifionat.it: comparabile cu opiumul sau cu alte narcotice inrudite. Acesta ar putea fi un motiv pen_ tru-faptul cd dintre douX persoane unei aceleiagi catas_ "*p. chiar 9i cele r4ai nevinovate clipe putind deveni o explozie de frici innebunitciare. Astfel. . RENyATAREAEMOTI2NALA Aceste amintiri traumatizante se pare cI rdmin ca fixafii in funclionarea creierului. care suportd o traum. care tocesc senialia de du_ rere $i. incetul cu incetul igi pierde aceastdfricd in ca2ut in care se mutd lingd nigte vecini care au un ciobtrnesc foarte prietenos.simli plicerea) gi o amorfeall emolionaltr generali.el devine. Charney a observat ci frica poate dura gi ani de zilel3.. Ce-iapropiali acestor persoane pot cLnstata o indiferenld 9i o lips{ de empatie. Un numlr de studii pe animale aveau sd desco_ pere cd atunci cind ele strt expuse chiar gi unui stres ugor la o virsttr fragedd sint mult mai vulnerabile decit animalele nestresate. Modificdrire-de.te.tr la nivelul creierului ulterior in viatd I1cru.sistemul blocdrii neurale. oamenii au o mai maretoleranfd h durere _ un efect ie a fost observat de chirurgii de pe cimpurile a" f"pU . opioidele sint substante chimice din creier . Aceste avantaje pe termen scurt devin insd cu timpul probleme de durati. Atunci cmd existd un nivel mare de opioide (-propria morfintr a creie_ ru!ui"). indiferent la ceea ce in alte condilii ar fi ervenimente tulburitoare. temeri sftrt declangatela animalele de laboratoq. de data aceastaconcertat cu o anumiti re_ giune de la nivelul cortexurui cerebrar. Condilionareafticii este denumirea pe care o folosesc psihologii pentru procesul prin care ceva ce ir ultimi instan!5 nu este ameninldtor devine inspdimint[tor. cel care secrettrendorfinel-e. Cind asemenea. mecanismele inv5lirii gi memoriei au luat-o razna.l amigdalian este pregdtit ie descopere pericolul.negativi.

inh-un fel sau altul.. care ar putea reacliona cu team5. ta permite doutr cli de vindecare: pe de o parte.pe scurt. . dintre care trei sferturi i-a constatat cI au simptome active de tulburare de stres posttrau_ matic chiar gi o jumtrtate de secol mai tirziu. Vestea cea buntr este deci ci gi traumele profunde ca acelea care produc tulburarea de stres posttraumatic se pot vindeca 9i ctr drumul spre o asemenea vindecare este parcurs prin reinvdfare. Ea a descoperit asemeneajocuri la copiii din Chowchilla.. Califomia . juciridu-se de-a .Intrebarea este cit de repede scipdm de o fricd dobinditX. copiii il omoar5. propune Charney. care ura faptul cI simlise urina celorla$i copii pe pielea ei cind stiteau acolo ghemuili de spaimd. reinvilarea spontand nu mai are loc. O alta se juca de-a cXldtoria lui Bar- .cam la o ortr de Central Valley 9i de Stockton. psihanalist in probleme de copiilT. Uneori. unde s-a furtimplat nenorocirea cu Purdy . ir mintea lor. memoria repettr fur cortex o stare de anxietate mai scXzutd. care a descoperit ctr rolul cortexului prefrontal sting este de'a di_ minua starea de disconfort..nucleul amigdalian nu trva!tr niciodatd str aibi o reaclie mai slabd. Davidson a descoperit cd oamenii care sirt mai activi ir cortexul prefrontal sting igi depdgescmai rapid frica dobindittr. Terr a descoperit cd acei copii rdpili retrdiau momentul in jocuri in care erau victime. chiar cei 9i cu tulburare de stres posttraumatic pot depdgi momentul. Cinci ani mai tiirziu.cel pufin la copii .Purdy" sint previzibile la copiii mici care au trecut printr-o asemenea intimplare de o violenld coplegitoare. evenimentele din viafa lor au contracarat aceasttrproblemS. sugerind din nou roL'J imp_ortant jucat de zona corticald in detagirea de stresul dobindiCs. Aceste jocuri macabre tn cazul copiilor traumatizafi au fost observate prima datd de dr.Dispari1ia. igi spila pipugica la nesfirgit.. Acest lucru inseamnd cd niciodatl lucrurile de care ne temem nu pot fi tratate cu o senzafie de calm . ]ocurile precum . schimbiri care sint atit de puternice. fetele jucau in mod simbolic scenarii ale rtrpirii cu ptrpugile lor Barbie. Cei care inctr mai aveau simptomele dddeau dovadtr de modificiri de catecolamine la nivelul creierului.Purdy" .un exemplu de fricd dobinditl gi o paraleld fir alt registru cu fulburarea de stres posttraumatic -.la D-actr insd trec prin experienfele cele mai potrivite. copiii dau un alt deznodlmint. Frica inilialtr incolgi_ tI in nucleul amigrtalian nu dispare comple! mai degrabd cortexul prefrontal anuleaztr in mod activ commzile date ie nucleul amiqdalian restului creierului. spune Richard Davidsory psiholog la Universitatea Wisconsin. amintirile emofionale putemice gi tiparele de gindire gi de reaclie pe care le gerrereazi se pof schimba in timp.. O altd cale de vindecare este'aceeactr. tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic . Aceasti reinvi. fricii.. incit blocarea nucleului amigdalian se petrece de fiecare dattr cind ceva ce amintegte fie chiar gi vag de trauma iniliali reapare. . Unul dintre modurile in care aceastd vindecare emofionaltr se pare cX se petrece spontan .se pare ctr presupune un proces de invigare activ6.ir weme ce aceia care gi-au revenit nu mai prezentau asemenea schimbtrrib. desensibilizindu-l gi permifnd un set de reaclii netraumatizante care-i vor fi asociate.ceea ce duce la o supravieluire anormald a amintirilor emof ionale". Rdpitorii au itrgropat autobuzul gi au linut copiii i:rtr-un chin care a durat doulzeci gi gapte de ore. constatd el. ]ocurile acestea repetate la nesfirgit ii lasd pe copii str retrtriascdtrauma in siguranli..taie.Purdy".este practicarea unor jocuri precum . refurttrrind tiparul fricii. care la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic nu mai funcfioneazS. Aceas. tragediei. REED UCAR EA CREIERULUT EM Oy ON AL Una dintre cele mai incurajatoare descoperiri despre tulburarea de stres _posthaumatic provine dinti-un studiu asupra supravieluitorilor Holocaustului. . mai bun. Lenore Terr din San Frantisco. Aceasti constatare 9i altele similare dau speranle ctr schimbtrrile la nivelul creierului in privinla tulburirii de stres posttraumatic nu sint ireversibile 9i cd oamenii $i pot reveni chiar 9i din cele mai cumplite traume emolionale ..252 Oaze de oportunitdli Trauma gi retnztdfarea emolionalll 253 ih tulburarea de stres posttraumatic. Charney susfine ctr acest lucru se poate datora schimbdrilor din creier in cazul tulburdrii de stres posttrauma_ tic. Descoperirea pozi_ tivd a fost cd un sfert dintre supravieluitorii iare atrsuferit iind- va de asemenea simptome nu le mai au. este de naturtr corticaltr. ctr acestcircuit emofional poate fi reeducat.. tntr-o eiperien!tr de la6orator in care oamenii mai intii au invtrlat str aibd o aversiune fafd de un zgomot puternic . scolindu-gi in evidenld capacitatea de a stlpini momentele traumatice de neajutorare. Una dintre fetife.. De exemplu.gitrnde in1973 un autobuz cu copii plecali intr-o excursie de o'zi a fost rdpit la drumul mare.

pentiu cd i9i fo_ losescfantezia. Adesea.unde ia po_ runcit copilului si se ascunddsub o ptrturtr. Judith Lewis Herman. mirul gi artele. plu mersul la dentist pentru o plombd. ofiferii au socotit cl problema este un fleac.in careaceasta se sufoca. Ochii aceiaimengi Eth i-a intelpretat ca fiind in_ drizneala copilului de a privi pefufiC la cefacecriminalul. Dactrtrauma esteminori. ca gi in gtrdurile lor. Astfel ce trth i-a cerut sd faci un desen.povestea.lir carecreierulemoinva!tr din nou viala nu trebuie socotiti o criz6. retrdirea momentului "ad" "*u*_ o dati saude doud ori e suficienttr. Bdrbatuli-a dus'irtr-o cameri de motel.apt. arta poatedeschideo posibilitateca aceicopii Tu|r"!i: sd discute despremomentul de groazddesprecarealtfel .presupuneg5sireaunor cdi de calmarea circuitelor emolionale prba temtrtoare 9i care se pot declangaatit de ugor irncitsd permiti reinvdfarea18.psihiatr.nu conteaziunde _ gi sein_ torceacu bine.pr*"rri primar": mesajele. igi arnintegteEth. in final. Odatd.tato magintrde. sunind-o in toiul nopfii. Dar daci estevorba d. cind a trcercat si apeleze la ajutorul polifiei. E de infeles cdb{iatul nu era dis_ pus. Aceastd inlelegerefaceca simptomelein sine sd fie rnai pulin inspiimintitoare. Degi s-a luptat cu atacatorul. In vreme ce adullii care au trecut prin traume coplegitoare pot suferi un fel de amorlealdpsihictr. nu mai iegea in lume 9i se simtea o adevtrrati prizonierd ir propria ei casi.cel pulina9a credeTerr. desenatul in sine este o terapie.i u_li reaminti 9i a regindi chinurile prin careau trecut.adeseapsihicul eopiilor trateazd cu totul altfel problema. ia reia ve. pindind-o gi urmdrindu-i fiecare rrigcare.de f.. el a continuat sd o urmdreasci: a hdrfuit-o cu telefoane obscene gi cu amenintdri violente..sejoacd9i viseazl cu ochii deschigi. Existd o logicd biologicd in privinla ordinii acestor f.sdvorbeasctr despreastacu Eth. Aceistd retr*. o dezvdlare directd a lecliei de neajutorarepe care a intiptrrit-o trauma. de exemplu..aze. aga cum vom vedea de alt- fet aceastisuccesiune parestrreflectefelu.9"ul: ctallan este cea oferitd de arttr.acestlucru ircepe prin a-i ajuta pe pacienli sd inleleagdctrstarealor de surescitare9i cogmarurile.orice desen. reincBperea unei viefl normale. avind ln vedere cA .uin probleme de copii.cursecareaveanigte ochi enormi. care la rindul stru esteun mijlJc de comunicareal subcongtienturui.ir"_ drdztrisd vorbeasci SpencerEth din Los Angeles. in vreme ce el a bd_ tut-o pe mamtrpfurda omorit-o.'di"ti- rile putemice care ii preocupi se strecoard ffr desenele.-respectiv metafora. ceea ceera chiar scopulin sineal jocului._u.254 Oazedd oportunititli Trauma gi reiialgarea emolionald 255 bie. Cazul lui Irene este citat de dr. a itcepe astfel terapia. Ase_ meneareferiri indirecte la o sieire p?ofund traumatizanta apar aproapeintotdeauna in creafiile Eth a mai pus gi alli co_ pii str deseneze cite ceva. de a seajungela ima'gineainghefati din nucleul amig_ . Irene avea deja simptome de tulburare de shes posttraumatic. psihiatru care a absolvit la Harvard 9i a cirei munctr deschizXtoare de noi direclii subliniaztr fazele de revenire in urma unei traume. _. re voluntari a traumei se pare cd alimenteazd nevoia de a o transforma in amintiri putCrnice. desprevaietelepe carele_a auzit gi despretot cea vdzut chiar gi de sub piturtr. Ei sint insensibili la traumd mult mai rar . Aceasti cale este folosittr adeseapentru tratarea copiiior trauUneori. EI a schi. Prima fazi .pentru"opiilor.snic firul traumei. Cind a inceput terapia. copilul simte nevoia sd repete la nesfirgit. amintirea amlnuntelor traumei gi jelirea pierderii suferite gi. Dincolo de asta.de blocarea memoriei sau a senzafiilor ir raport cu o anumiti catastrofd. gi-a mobilizat prietenii gi falnilia pentru a forma un fel de zid irtre ea 9i urmdritor 9i era gatasd apeleze 9i la polilie. O altdfazd de inceput estea-i ajuta pe pacienfi si recigtigeun anumit control asupra lucrurilor careli seintimpld. intr-un ritual monoion 9i neindurtrtor.hipervigilenla gi panica sint de fapt pirfi ale simptomelor tulburtrrii de stres posttraumatic. RENyATAREAEMOTIONALA 9I REFA9EREA DINA O TRHIMA Irene a mers la o intilnire care s-a sfirgit printr-o incercare de viol. Hermdn susline cX ele ar fi acestea: atingerea unei stdri de siguran!tr. nu s-a infmplat nimic". p"rrt . ce poate fi un inceput de sttrpinire a traumei. trateazd. care ulterior pot aptrreasub formtr de flash-back-uri. . pdpusacaremergeaundeva.atingerea sttrrii de siguran!tr.creierur emolional estebine adaptatirlelesului simbolicai la ceea ceFreudnumeu. asemenea canrri 9i povestegtedespri un pugti de cinci ani care a fo$t rdpit impreund cu mama lui de ctrtrefostul iubit al acesteia. b a tre_ ia introducea pdpugaintr-o groapd. Irene.espre ce_ va coplegitoq. cd perrnalional nenttr.

Foarte ei' intre strinsd mai fegitrrta o astfel fiecare recitind .r gtou"u poate fi trXite in tandem pective. pare Aceastd alternare intre reimersiune 9i refuzul traumei a reinvilare o sd permitd o revedere spontand a intimpldrilor 9i stres de tulburare o cu cei Pentru o. Medicalia le oferd pacienlilor posibilitatea de refacere fur a9a fel incit ei sX igi dea seama cX nu trebuie sd fie la dispozifia alarmelor emofionale ce-i cuprind odatd cu o anxietate inexplicabi15."po. in care victima fusese terapeel in schimb' aceea. fiecare retreind el. mai precis.a!ipeasc5" amintirile prea supirdtoare. Deocamdatd insi existd medicalii care contrabalanseazd doar o parte dintre acesteschimbdri.tiif" pe care le genereaztrpot fi mai bine inlelese' aceasin emofionald Reinvdlarea gice 9i mai ugor de minevrat. am6Folosindu-se 9i congtienti' amintirea din cutX'sa dispara se nuntele senzoriale 9i sentimentele ce devin cuvinte' amintirile unneocortex' de Dresupune cd sirt mai bine finute'sub control mai loi" i"J. groaz| s-a mirosit' s-a auzit' s-a vizut.9i cu amintirile traumei res9i . Spencer Eth. spune Herman' repovestirea -declan9a temeri.n aici este Scopul greaJa' reacliile. tn acelagi :u a devenit tot mai rut" iu unnare.ttol tan. existtr antidepresive care aclioneaztr asupra sistemului de serotonind 9i betablocante. care permite circuitului emofional sX dobindeascl o nouX inlelegere.iii caPtarea transformarea amintiiii in cuvinte. ' Pustiul de cinci ani care a desenat ochii aceia imengi dupd ce mama a fost martorul unei crime oribile.se Povesteasci eveniun fel de mentele traumatizante iit se pbati de aminunfit. care le dau posibilitatea sd igi echilibreze aceasttrstare de nervozitate maxim6. ei au continuat sd vorbeasci t u*"i". Pacienfii pot de asemeneasd invefe tehnici de relaxare. Ritmul repovestirii este unul lent. precum propanololul. Pe mlsurd ce pacienlii povestesc amdnuntele ingrozitoare ale traumei. mai realisttr.u. posttraumatic mai greu tratabild.u"rt"ir"d crima. dupi care abia de-gi mai amintesc de cumplitele intimpldrile. ce blocheazd activarea sistemului neryos simpatic.i"u . avind in vedere declangareablocajului emolional pe care o creeazi tulburarea de stres posttraumatic prin hipersensibilizarea circuitului nucleului amigdalian..ezetreptat' .coplegitoare' caz in care tepoate ilti^plXtitot parupurrt rl ar trebui si reducX ritmul 9i sd pdstt'eze reacfiile reinvilareaciintului la un nivel suportabil. cit sI nu intrerupd Terapeutut il incurijeazd pe pacient.. Farmacologii sperd ch intr-o bund." i se intihpla b5ielelulul tlnal' In s5u' de tatdl aldturi cimin noului ftrcercastr se adapteze pugtiul a reugit id vorbeascd despre viala zilnicX' iar amintirile -traumei au inceput sd se estomp. ri#tit.azaeste mediu sigur *utttutot 9i a emoliilor. sionat. eveniretrtrirea dobindite deja mesurl mare in Prin ief. venit mai deschisd 9i mai scell rePetau care sale cogmarurile timp. prin sentimentul cX nu defin controlul asupra a ceea ce se intimpll cu trupul 9i cu emoliile lor. despre spre temerile pe care le-a imprimat aceastd traum6' ci ce misurd zi'pe zi cu de in viala . de fScut liil d. la inceput cu stereotipuri. cit 9i in privinla efectelor asupra creierului emofional."i1iui emolionale la aiestea. O altd fazi a vindqcdrii presupune repovestirea 9i reconstruirea irtimplXrii care a creat trauma intr-un mediu sigur. a desa naraliunea Treptat. dezgustul. Acest lucru este de infeles.piriri denu incetul cu incetul. ea mimeazX pagii care apar in mod firesc la cei care sint in stare sd-gi revind dintr-o traumd fXrd si fi suferit de o tulburare de skes posttraumatic. susline Eth. n-u mai ftrcut alte desene jocuri' creindu-se . ca Pe lucru Acest detaliu. unei pdrfi din aceastf.. ceea ce inseamnd disociatl apoi fi putea ar 9i fice amintire.nesiguran!tr" trece dincolo de frica fald de pericolele ce-i pindesc. s-a ce ceea doar pr"rrip*e . Calmul fiziologic deschide o posibilitate de a ajuta circuitul emolional brutalizat sd redescopere cHviala nu este o permanentd ameninlare gi de a reda pacienlilor sentimentul de siguranld pe care l-au avut inainte de traumd. dar de data aceasta Ftt-* comunilucru Acest jii" unui terapeut de furcredere' siguranla cA "o*1i*ia faptul anume cA o te"!i" circuitului embgonal . dindu-le insomnii sau condimentindu-le somnul cu cogmaruri.stf. nesiguranla incepe printr-o fazi mai intimd..256 Oaze de oportunitdli Trauma si tetnudlarea emolionald 257 Felul in care pacienlii cu tulburare de stres posttrawnatic se simt in . exact la fel de fiecare dat5' tenpulin "tia"""t mai trupul iar curgitoare. in mod ideal. duptr 9i . zivor exista medicamente care si aclioneze in mod direct asupra efectelor hrlburdrii de stres posttraumatic la nivelul nucleului amigdalian gi conectdrii circuitelor de neurotransmifltori.. a unei . care duc la retrtrirea traumei 9i care rleapar slptdmini sau chiar luni.gi de tot ceeace poate ea declanga.. au inventat tot felul de el a inceput sd incet.. ln acestecazuri se pare cd adesea existd un fel de ceas interior care ii face pe oameni sd igi . memoria incepe sd fie transformatl atit la nivelul irilelesului emolional. sPaima. 9i sd reaclioneze altfel fafi de arnintirea traumatizarftl.

totul consti in invdlarea aborddrii iu talent a reacliilor cu incXrcdturd nervoasd.ili invall neocortexul sd inhibe nucleul amigdalian' -Impulsul de a acliona este refulat. de o despdrfire ori de regretul cI nu s-a incercat salvarea cuiva sau pur gi simplu de increderea pierdutd ftr cei care pdreau cd o meritd. ir:r general.trdsf.in relaliile intime din viala ulterioard. |elireaiare rezultd in urma repovestirii unor evenimente atit de dureroase servegteunui scop de o importan!tr capitald. Dar acelagicircuit caie se poate vedea cd intipdregte amintirile traumatizante se presupune c[ funcfioneazd 9i in momentele linigtite din viafd.indiferent cd este voiba de o rdnire. ln finit. care a descoperit declangatorul din-nucleul amigdalian Precum 9i rolul jucat de acestain izbucnirile emofionale: .momentele catABtrofalefur care amintirile traumatizante sirt intipdrite sint rare de-a lungul unei vieli pentru marea majoritatea dintre noi. 9i. ' PSIHOTERAPIA CAEDUCATIE EMOyONALA Din fericire. Neajunsurile oarecum obignuite ale copil5riei. Asta inseamntr cd in loc de a fi captivi pe veci intr-un moment din trecut. dar iti vor ldsa amprenta in creierul emofional. Este semnificativ in special faptul ci amintirile tr urma traumei nu mai erup la momente necontrolate. Terapia practic te invald sd-l sthpinegti . trseamntr reconstruirea unei vieli noi. lipsiti de umbra traumei. Dacd tulburarea de stres Posttraurnatic poate fi vindecatd. chiar cu speranli gi sd-gi reconstruiascd o vialX noui. care ste labazaunor tulburdri emofionale2l' Cortexul prefrontal poate redefini sau frira impulsul nucleului amigdalian. in vreme ce emoliile funda*"t tul" in aceasti privinld rdmin intr-o formd subliminald'" Datorittr arhitecturii creierului care addpostegte reinvilarea emolional5.dar tendinla de a se declanga reaclia nu dispare complet intr-o primi fazS. Dinjmica preiupusi de nucleul amigdalian 9i reacliile mult niai bine formate ale cortexului prefrontal poate oferi un model neuroanatomic asuPra felului in care psihoterapia remodeleazd tiparele emolionale profunde. prost adaptate.Apoi au studiat atent reacliile tipice (intotdeauna de aut6apdraref Pe care le au pacienlii atunci cind aceste dorinle . cum ar fi o ignorare perm€mentd sau o lipsi de acordare a atenfiei sau a tandrefii din partea unuia dintre pdrinfi. de moartea cuiva drag. tot aga se poate intimpla 9i cu cicatricele ernolionale de care suferim mulli dintre noi' Aceasta este misiunea psihoterapiei.ctr-se schimbA sint reacliilepe-carele au oamenii. ir mod voluntar . Sau cum sPune niurospecialistul |oseph LeDoux. intr-o oarecarem5sur5. in sfirgit. Fiecare sirenl nu trebuie si aducd neaptrrat un potop de temeri. ci pot fi vizitate ca orice amintire. ducind la deregliri . De aceea noi nu putem hotdfr'ctnd si avem ieqirile noastre emolionale. odati ce este declangattro reacfie emogonile . Herman a constatat cI pacienlii trebuie sd jeleascd pierderea generatd de o traum5 . dar nu poate sd-l impiedice sE reacfioneze din primul moment.258 Oaze de oportunitdli emolionald Tiauma gi re?nztdfarea 259 Ih final. ceea ce se Pare cd rimire chiar 9i dupd o psihoterapie reugitd este reaclia remanenttr.turi Precum incapacitatea de acceptare sau ie stabiliie a unei intimitdli sau frica de egecori o dependenli exageratS. Acest lucru presupune reducerea simptomelor psihologice la un nivel controlabil 9i capacitatea de a suporta aceste sentimente asociate amintirilor traumatizante. O refacere mai rapidd fir urma unei asemeneaizbucniri poate fi un semn de maturitate emolionald' Dupd aceasti terapie ceeace se Pare. abandonarea sau pierderea lor ori o rispin- gere din partea societilii s-ar putea sd nu atingi niciodati culmile unoi traume.. avind totugi un control mai mare asuPra duratei lor.DoveziasuPra acestui faptprovin-dintr-o ierie de studii de psihoterapie conduse de Lester Luborski 9i colegii sdi de la Universitatel din Pennsylvani*z' Ei au analizat principalele relalii conflictuale care au condus zeci de pacienli la psihoterapie .Odatd ce sistemul emolional irvald ceva pare cE nu mai uitd niciodatd. ele pot fi lSsate la o parte.la lacrimi 9i crize de furie ..spune Herman. ca orice alte amintiri. Ca 9i cum reciclarea permanenti gi retrdirea groazei dintr-o traumi ar fi un circuit emolional a cdrui vrajd.. un reziduu al sensibilitdlii itriliut" sau al fricii.gi poate gi mai important. pacienlii pot incepe si priveascX inainte. Ea creeazi capacitatea de detagare de traumd. este imprdgtiatd. dar existd semne speiifice cd trluma a fost in mare parte depdgitd. fiecare zgomot in noapte nu trebuie sd trezeascdun moment de groaztr din trecut. Toate acesteala un loc sint semne ale succesului in reeducirea creierului emofional. cu relalii puternice bazate pe incredere gipe un sistem de convingeri care si aibd o logici chiar gi intr-o lume in care se pot intimpla asemenea nedrepttrli2O. iar aici intrd in joc inteligenla emolionald. Efectele ulterioare sau ocazionale ale simptomelor persisti adesea.

se pare cd el apare in aproape toate relaliile importante.9i sentimente gi de minie. fiecare bazindu-se pe diferenle innXscute la nivelul circuitului emofional. de tensiuni putemice pi de temeri. indrizne! vesel 9i melancolic .mile se_mnale de alarmd ia respuirs la posibila dete$aye a unor intimpldri de temut. sog. In privinla creierului. . oricit de intensi este. Kagan susline cd existii cel pulin patru tipuri temperamentale * timid. oamenii se pot diferenlia in funclie de cit de ugor se declangeazX sau cit dr:l^reazd. cd au crize de furie sau manifestx o rdceali totali fa_tade"ceielalt sau o retragere in carapacea lor intr-o formtr d. Pe scurt. Studiul lui Kagan se concentreazdpe unul dintrc aceste tipare: dimensiunea temperamentului care merge de la indrdzneali la timiditate. Oare biologia noastrtr ne fixeazX destinul emolional sau chiar gi un copil ndscut timid poate deveni un adult fircrezXtor? Cel mai clar rf.Iucestor intilniri nefericite. uneori chiar calmi sau indiferenti.a. Ceea ce nu se schimbr insr este dorinfa sau frica acuti gi sentimentul inilial de torturd. cu temperamentul ne nagtem in parte datoritl loteriei genetice..cum rimire cu schimbarea obiceiurilor de a reacfiona intr-un anumit fel in cazul celor care din fire.de lipsd di speranld ae iristege. invtrlarea emoJionald este un pro. mai ienetoasd. pentru fiecare emolie in parte. acel zgomot de fond al sentimenteloq. circuitului lim_ .rr.u.' KW Temperamentul nu este predestinat Prin urmare. de"pre yn amant. Fiecarepdrinte a observat asta:incd de la nagtere.specific pacientului. pacienfii sigur cx au fost cupringi de sentimente de suptrrare .260 Oaze de oportunitdfi sau temeri sint activate la nivelul relafiilor lor interpersonale _ reaclii cum at fi faptul cd sint prea poruncitori.m. lecfiile emofionale . .ar putea tri. gaml de limitdri emolionale intrd sub umbrela temperamentaltr. prea exigenfi. bic.. despre un copil sau despre un perinte.9i cd fiecare se datoreaztr unui tipar diferit al activitdlii creierului. intrebarea este dacd acest set emolional determinat biologic poate fi schimbat prin experien!5. Temperamentul poate fi definit tn funclie de stiri care ne inregimenteazd firtr-o anumit5 categorie de viafd emoflonald. ceeace-il face pe celdlalt sd reaclioneze nepotrivit. d. Se pare cd existtr nenumdrate diferenfe de temperament. fiecare avem o anumitl gamd emolionald favorittr. it cuzt-. care ne influenfeazX dispozilia de bazd. eminenhrl psiholog al dezvolttrrii de la Universitatea Harvardl.copilul va fi calm 9i linigtit sau capricios gi dificil."r'de durati p11tind sI lind o vialX intreag*. dispre legsau despre un gef. Dar cum rtrmine cu acele reacfii care provin din codul nostru genetic . aga pot fi modificate tiparele emolionale care au fost invdlate pe parcurs. intimplirile pe care le-a povestit se dovedesc a avea multmai puline reaclii emolionale riegative comparativ cu cele de la firceputul terapiei 9i rdspunsurilipozi_ tive sint de doud ori mai numeroase din partea celeilultu putroune. care are o forlX extraordinard de-a lungul vielii. "r.d. Cind pacientul nu mai are decit citeva gedinle de terapie.spuns la aceastd intrebare provine din studiul ftrcut de ]erome Kagan. acegti pacienli prezinti doui tipuri de schimbdri: reacfia lor emofionati la evenimentele declangatoare devine mai pulin tulburitoare. Indiferent care este tiparul. fie cd este vorba despre .pot fi remodelate.chiar si in cazul obiceiurilor celor mai inrtrdtrcinate dobtrdite incd din copildrie .. "o11u-r1a unei terapii de lungd durattr totugi. sd zicem. putem face speculafii. stnt foarte superficiali sau cumplit de timizi? Aceastf.e autoapdrare. atit de rivnite. iar rispunsul devine mai eficient in ce privegte obfinerea a ceea ce igi doreau irtr-adevdr de la rela_ lia respectivd. de in_ vinovdliri 9i de autoinvinovdliri 9. Ceea ce nu se schimbi instr deloc eit" a"u" sensibilitate speciald fald de rXdtrcinile acestor nevoi profunde. dar corteiul prefiontal gi zonele trvecinate au invtrtat firtre timp o reaclie noutr. Intr-o oarecare mdsur6.

la treisprezece ani gtia sd se a9eze confortabil pe un scaun. Ca urmare._ dl-i h ticere pe ceilalli cum se joacd.era fulburat de te- meri intense: se temea ci-i ia foc casa/ ca nu cumva si se inece in piscini sau sd rXmini singur pe intuneric. asudind tot de fiecare datd cind trebuia str se apropie de un coleg de joac5. mamele gi-au adus sugarii gi copiii mici la laboratorul lui Kagan pentru Dezvolt4reiCopilului. este tipic pentru aceastdcategorie de timiditate. Kagan consideri cd de fapt copiii care sint prea sensibili gi temitori se transformd tr adulli timizi 9i timoiali. tocmai penku ci l-a tentat ideea cd asta ar presupune o oarecare singurdtate. Tom era bdiatul unui om de gtiinfd. de la nagtere. Tom se numdra printre cei mai timizi copii. ca 9i cum s-ar fi adresat cuiva de virsta sa . Altii tot$i erau nesiguri 9i ezltanl| nu indrdzneau 9i se agilau de fusta mamei. crede Kagan. aavut doar vreo doud temeri trecdtoare . dupi cum ii numegte el. indiferent de virsta la care a fost supus evalu6rii. iritlri ale vezicii biliare gi alte indispozilii stomacale3. care au in- . Tom devenise tensionat rigid. inima lui. fri:rgindu-gi miinile. trdind in_ tr-o fricd groaznictr atunci cind trebuie ia fina un discrtrs sau sd execute ceva in public.262 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu ebte predestinat 263 Zeci de ani. La un an gi noui luni. unul dintre bdieleii din studiul lui Kagan. in Sala William ]ames. pe un ton prietenos. De-a lungul a*lo. care se afld la etajul al paisprezeceleaal Universitdlii Harvard. juci:rdu-se cu cei_ lalli copii practic ftrrd nici o ezitare. in schimb. La toate misurdtorile fdcute in timpul copil5riei -lay)oi.inhibafi comportamental. care se scurse_ serd. cam pinX pe la unsprezece ani.degi diferenfa de virstd era de doulzeci 9i cinci de ani. nu avea ticuri verbale 9i vorbea foarte increzXtor. cind copilul reticent refuzd. Ralph era sociabil 9i indrdgit 9i niciodatd nu s-a socotit timid. Tom. de teamd atunci cird se afld in societate: la gcoali sau pe terenul de joaci. pentru a lua parte la studiile referitoare la dezvoltarea copilului. gi o alta de zburat. Asta iiface sd ezite si md_ nirce lucruri noi. in desele cogmaruri.inci de la nagtere. cinci gi gapte ani -. rdspunsurile bale erau scurte gi pdrea abdtuP. ln timpul copildriei. Aceasttr anxietate pare sd fie labaza timiditelii de o viafd: orice persoantr noui sau situalie nouS este socotitd o potenlial5 ameninlare. Chiar dacd se simlise mai pulin timid tn ultimii doi ani gi ceva. El susfine ci oamenii precum Tom. griji gi sentimente de vinovtrlie 9i s5'sufere de probleme cauzate de stres. potrivitX inclinaliilor sale introvertite. Aflafi la joacd. acegti copii sini timizi in pri_ vinla a tot ceea ce nu le este familiar. Copiii timizi se pare cI vin in viali cu un circuit neural care fr face sI reaclioneze mai puternic chiar gi la stresurile mdrunte .. trcepe sd batl ca in timpul unei crize de anxietate.cea de ciini. sint sortili si ajungl insingurafi. era atacat de mongtri. Acolo. inaniide mijloc ai copilSriei. ei devin sensibili gi in alte sensuri . nici unul dinke copiii firdrlzneli nu devenise timid. avea incd o oarecare stare de anxietate in preajma copiilor gi problemele sale se concentrau acum asupra rezultatelor de la gcoal6. care abia zimbea timid 9i forlat doar cilrd era vorba'despre prietena lui. drept pentru care gi-a fdcut o carierd in acest domeniu. De asemenea. NETIRO CHIMIA TIMID IT ATII Diferenla dintre prudentul Tom gi indrXzneful Ralph constd in excitabilitatea circuitului neural centrat in nucleul amigdalian. pentru ci la gapte ani auzise de un avion care se pribugise. Ralph era unul dintre cei mai firdrdzneli 9i mai deschigi copii. cu un chip impietiit. atunci cind cunosc oameni noi sau atunci cird reflectorul societdlii se indreap_ td spre ei.degi era in primii 5% cei mai buni din clasi. cind_aceiagicopii au ajuns la grddinifd. Ca sugari. o parte dintre ei s-au dovedit vioi gi spontani. ecfripi de-cercetdtori a lui Kagan i-a studiat din nou. o femeie de virstX mijlocie care igi amintegte cd a fost extrem de timidd in copildrie. aratd monitoarele. De asemenea. Tom igi amintegte cd era cumplit de timid. in comparalie cu allii rnai indr5zneli.. mugcin9i drr-gi buzele. Existd si copii care sint de-a dreptul paralizafi. ur*arir.. Ca adulli. carn 15 pini la 20h dintre copii sint . sd se apropie de animale necunoscute sau de locuri negtiute 9i sI fie foarte sfiogi in prezenla striinilor. dupX ce un duldu a sdrit pe el cfird avea trei ani. cum ar fi migrenele.de exemplq sint in_ clinali sd se autoilrvinovdleascd 9i sd-gi faci reproguii. are tendinla de a trece prin via!tr cu mai multe temeri. lntotdeauna relaxat 9i vorbXre!. in vreme ce doud treimi dintre cei timizi rdmdseseri reticenfi. Kagan colegii sdi au observat semne timpu-si rii de timiditate in cazul unui grup de copii de un an 9i noud luni adugi pentru observalii expeiimentale. Atunci cind a fost chestio_ nat la-treisprezece ani. inima lor bate mai repede decit a altor sugari ca reaclie la situaliile necunoscute sau noi. Dupd aproape patru ani. sd se joace.

tJ'. Un alt baromeku al timiditdtii este ttrcerea. declarind ci o ttrcere timidd ir fala noului sau a unei posibile amenin!trri este un semn al activitdlii circuitului neural care se desfigoari intre creierul din fald.cum ar fi mirosurile p"t"r"i"".alacemdma iese din incdpere gi el rdmine cu un necunoscut.evitind tot ceea ru_ familiar. mogtenit nivelurile cronic mari dgnorepinefririe "oirii sau de uttu . copii apare teama de .de Timiditatea pisicilor infloregte cam pe la o luni. Cercetdtorii cred cI aceste episoade nu au fost suficient de semnificative incit sX presupund un diagnostic psihiatric cum ar fi o .nucleului amigdalian se *ui greu. Aceste episoade de anxietate au fost de obicei declangate de alarme obignuite pentru prima adolescenld. care ar face_o ". pentru cd i9i pot dezvolta un fel de dezechilibre anxioase. incepind cu tensiunea arteriald gi dilatarea pupilelor pind la un nivel crescut de norepinefrine.264 Oaze de oportunitdfi Temperarnentul nu este predestinat 265 tare... respirafia neregulati sau senzafia de sufocare impreund cu sentimentul cf. indiciu asupra tiparului mogtenit de copil vine 9". mici..h"i.-birbali sau femei. care controleazd capacitatea de a vorbi cu glas tare (aceleagi circuite ne fac ca in momentele de stres sd ne . doi din clncr au un temperament indrtrznef i pufin la nattere. Un copil de grddinifi timid e in stare str nu spund nimic atunci cirnd un altul i se adreseazi gi sd-9i petreaci mai toatX ziua uifindu-se doar cum se joactr ceilalfi.tulburare de panicd". ""i O parte din dovezile culese Kagan pirovin din observafii_ .'pro""_ fdid ezi_ exemplu.".. Maturizarea creierului pisicii la o lund peamdnd cu cea a sugarului.la grddini!f.alarme pe care majoritatea copiilor le rezolvi fird probleme prea serioase. sint mai indrdzneli "puri" 9i mai nerdbdito-ri si explor&e noi lo_ curi gi si cunoascd gi alte persoane. s-a constatat cA M trecuserd deja prin cel pulin un asemenea episod de panici sau ctr avuseserd simptomele preliminare.. care/ precum Ralph. aud o ameningare sau."U_ stanfe chimice care activeazi nucreur imigdarian astfer incii se amigdaliansi fie mai ugor declangat. mal asupra cetormai *aii.necunoscut/ . Kagan a descoperit ci acegti copii timizi au niveluri mai mari de reaclie in intreaga gamd de indici ai sistemului neryos simpatic.il.unul din cinci copii intri in cutegoria celor timizi..riri. in vreme..inghi!im" cuvintele. Acegti copii sensibili sint in mare primejdie. nucleul amigdalian gi structurile periferice apropiate. fapt c9 duce la o stare de nesiguranld gi "u "rl" Cei la anxietate. 9a constatat la nivelul creierului aceskir pisici timide ci porfiuni ale nucleului amigdalian sint extrem de excitabile.. Dar adolescenlii timizi din fire 9i extrem de speriali de situaliile noi intri in panicd gi atunci apar simptomele."* reaclioneazd " ""a"" Ia motive de stres.ce.semn ci aparilia norepinefrinelor pdstreaztrnucleul amigdalian intr-o stare de excitare prin intermediul circuitelor neurale.De cite ori echipa lui Kagan a studiat copiii timizi gi indrdzneli intr-un mediu natural . fiind prea ti- lf. impreuni cu alli copii care nu qtiau despre ce e vorba sau cind au vorbit cu cei care ii chestionau * copiii mai timizi s-au exprimat mai pulin. adicd or sd trnebuneascd sau or sd moard. la opt sau nouX luni.... care apar i:r urina lor. sistemul nervos simpatic fiind 9i el activata. analizali acum intr-un laborator p"r. Cam una din gapte dintre pisicile de casd au un tipar al fricii cur" seumena mult cu timiditatea copiilor: se retrag daci este ceva nou (si nu-gi manifestd legendara curiozitate I pisicii).. observd K"gdl.pli* din . Kagan declard cu tirie cd acegti Uri. au un sistem nei-ros caiibrat mai bine in ceea ce privegte excitarea. de la opt luni. copilut izUucnugte ir. foTu.lrr.1r^:| :: legea{a. . punctul cind nucleuf amigdalian se maturizeaz5 slficient pentru a prelua controlul circuitelor din creier ce determini apiopierea siu evitarea. cum ar fi crizele de ganici.cares-audovedit a fi a-bstur a" ti*lri tn copil5rie.de exemplujftr cazul unor ti_ neri. usu lid:.ti creazasemenele lor feline mai curajoase. o str li se intimple un lucru ingrozitor. i"crimi.itt'.t.. proreze noi teritorii gi nu atactr decit rozitoare "_u.. totugi ele aratX ci acegti adolescenfi sint expugi unui mare risc de a dez- ." 6.u?i un pragmic de excitabilitate.asup-ra $9 le pisicilor. clinafii spre temeri de tot felul.de cit dificil sau de irasCibil eite sugarul ain graail de tulbu_ !i rare din momentul ir care este confiuntai cu ceva sau cu cineva necunoscut.] constd in ritmul lor cardiac care rhmine crescut mai multl vreme decit la tinerii indrdzneli de o virsti cu ei . str ne sufocdm). Intr-un studiu efectuat asupra a754 de blieli 9i fete din acesteclase. cum ar fi prima intilnire cu iubita sau un examen important . acesteaputind incepe din clasa a gaseasau a gaptea. Julu""'. Kagan face chiar unele speculafii. "&u i Semnulunei mari sensibilitdli.i.. gi anume palpitafiile. care sint neobignuit ae'tirrfiae..*O. se nasc cu g neurochimie care face ca acest circuit sA se excite ugoq..

n copil 9i am cunoscut_o pe June.. se bucurd de via!5 gi de oameni. carelucra tr polilia colonialtr din cadrul C".exuberan.".at5cu trecerea timpului.Iune j . mdtuga mea June."torr'CL"r" 9i lute se mai putea ridica.tr loc strse plingdiau sd se lamenteze.."ii u" ghaiul."1. ea a reugitsI umble din nou.roior.dup{ perioadd "^ ""*Ural de"i"" refacere fo"rb l.. iar sdumblu. Spre deosebire de cei care suferd de melancolie.Oaze de oportunitdli volta aceast5tulburare. 9i anume cd persoanele care igi depSgescdepresiile au invdlat sd sporeasci nivelul de activitate in partea stingd a lobului frontal . oameni la panictr gi la izolare de viate 266 Temperamentul nu este predestinat 267 Nu MADERANIEAZA NIMIC: TEMPERAMENTUL wsEL in anii 1920."^:::jttt-:_iyT q"t.iui ul".o tinird. criztr."""r""t 9i .. Aceas"ta 9i di menslunea temperamenfului. Odatd ce au avut o ur"rrr". Fdrdnici un ban. dupeu..teorie care inc5 mai agteaptd"otestare gtiinlificX. Cind jad. Feiele care abia intrf. dar dintre cele care au intrat in pubertate Ay" au cu_ scuJdeja panica. lmi amintesc de vremeacind erar.sd gra._ *.". . precum mdtuga ]une. punctajele la testele lor psihologice au sugerat ch prezinti un risc mai mic de a suferi depresii gi alte dezechilibre emofionale6. Acolo.. cain cazulmdtugii mele.'. au ircredere in ei 9i se angajeazd puternic in vialX. ca avird o . Intr-una dintre experienlele lui Davidson fdcute pe voluntari. Apoi. El a descoperit acelagi tipar gi la pacienlii recent diagnosticali cu depresii. la firceputul celui de-al doilea'raiioi """"rft....-. persoanele cu o activitate pronunlat mai intensl in lobul frontal sting au fost comparate cu cincisprezece persoane care au dovedit o activitate mai intensi in lobul frontal drept. Cei care fursi au o activitate relativ mai mare in partea dreaptd sint sortili gindurilor negative gi sint firi posace.":. ei parcd suferi pentru cd nu igi pot potoli grijile 9i depresiile. cei cu o activitate puternicX in lobul frontal sting vdd lumea cu totul altfel.ri iu virsja adolescenfeis. Davidson a fdcut urmitoarea speculafie.ta la unii si melanco_ eis-adusdeuna.S..r: dut practic tot. acestioameni sint energiJi yl"i l::1:..j. p:lpgzftiv. meagi solul ei au fostinchigi inh_un lagdr.care a fost descrisin jilmutEmpireof (Impiriulsoaretrr..'.uru iie.oribili de lagda ea gi soful sd".. ele au in_ clinafia sd inceapd str se teamide o repetare. Cei cu o activitate marcat mai mare in lobul frontal drept s-a demonstrat cd au un tipar distinctiv de negativism atunci cind au dat testul de personalitate. pind 9i in lucrurile cele mai mdrunte . dupl cum a constatat Davidson.]""1"-Tl ei amaorlr/ ln vreme pe allii sint pasivi melancolici. ln ultimii ani.tea avut un curs impresionant. in acelevremuri. Degi studiul sdu s-a ficut in proporlie de 30% pe oameni aparlinind uneia dintre acesteextreme. binuitor fald de o lume pe care o percepe ca plintr de dificultdli 9i de primejdii care stau la pindd.. ei corespundeau perfect rolurilor caricaturale din comediile lui Woody Allery alarmistul care vede catastrofe peste tot. a inceput sE rid. 1a*ea.. dar dupi citerrami_ aln auzit un lipdt ugor _ st1q.pare a fi legatd de activitatea din zonele prefrontale din dreapta 9i stinga.inclinat spre spaime 9i dispozilii proaste. El a descoperit cd oamenii care au o activitate mai mare in lobul frontal sting comparativ cu activitatea din lobul drept sint din fire mai veseli. Nu gtiu cum a ficut. a9a incit sint ugor doborili de problemele viefii. adeseasint bine dispu9i....o doarnndin vjrstX exuberantd. igi depdgescobstacolele.. cind ea avea vreo gaptezeci de ani.1':I1T:"_clry o cararone toarte periculoasd pentru o femelesingurd.. fupt. a plecat de la ea de :"::[. Imi amin_ tesccdfir aceavremeam iegit odatl in orui irrr._ lui Internalional de Comeri.._amdritat cu un de_ tectiv britanic... Singurul ei comentarii a fost *. Acest lucru a iegit la iveald in mare parte in urma studiului lui Richard Davidsory psiholog la Universitatea din Wisconsin. ir funclie de tiparele creierului siu.a ceiei iria. -o dificild.. polii superiori ai creierului emofional.iin !!r:!y supravieluit acestorani. aproape nimeni nu poate fi clasificat. M-am repezit-sdo iiaic 9i dcrnai cind "" fd_ ceamasta.i"g"ie h shanghai _ lia la alfii .uu 1o..tc." din fire.. auTostrepatriagi in Columbia britanici.. Oamenii care au avut probleme datorate unor depresii grave au dovedit o activitate mai scizuti in partea stftrgi a creierului gi mai putemicd in partea dreapti.G.. intr-un fel. comparativ cu aceia care nu au fost deprimali niciodati. Inceputurile crizelor de anxietate sint strins legate de perioa_ da de pubertate.in pubertate nu au aseme_ nea crize. mulfi adulfi care suferd de crize de panicd susfin ci atacurile u" i"""p.il. od. se bucurd din orice. Sint sociabili 9i veseli. flcuse gi rXmdsese parlial paralizatd. aarjciriopatina.

Grupul celor veseli a avut reaclii minime fali de filmul cu operafia. in schimb s-au speriat gi au fost dezgustali cftrd a venitvorba de singele din timpul operaliei gi de alte asemenea amAnunte.act lind o predispozilie inntrscutd. Corehrla eia practic de 100%: din zecile de copii testafi astfel. in vreme ce cei care ruau plins au dovedit o activitate mai putemictr in partea sttngd a creierului. au jucat un rol major in transformarea copilului timid care a devenit indrdzne! cu timpul sau continutr sd rXmftrd sfios in fafa a tot ceea ce este nou 9i sI fie speriat de orice provocare. 9i totugi. fie intr-unul pozitiv.268 Oaze de oportunitdli Temperamentul nu este predestinat 269 tendin!tr spre un tip sau altul. fiecare d.intre cei careau plins s-a dovedit ci are o activitate mai puternicd in partea dreaptd a creierului. gi. au gtrsit cI filmulefele amuzante erau doar u9or amuzante. lobii frontali sint inci irn perioada de maturizare in primele luni de viafd. fie poto|.urrlerrt melaniolic sau . in lucrurile mai mari sau mai mici. voluntarii au urmirit fragmente dintr-un film.o goriltr care f5cJa baie sau un ctrlelug care se juca. Din otbervaliile la domiciliu ftrcute asupra acestor copii cindva temitori. cu tot felul de aminunte sinistre din timpulbperafiilor. Davidson a constatat ctr nivelul de activitate al lobilor frontali prezicea deja dacd ei vor plinge sau nu atunci cind mamele vor iegi din cameri. probabil prin faptul cd ii lipsegte pe copii de ocazia de a invdla cum si-gi deptrgeascl frica. Cam unul din trei sugari care vin pe lurne cu semnele clare ale unui nucleu amigdalian extrem de excitabil igi pierde timiditatea pind ce ajunge la virsta de grddinili7. Marea elasticitate a creierului din perioada copilSriei inseamnl cd experienlele din timpul acestor anipot avea un impact de duratd asupra modeldrii unor cdi neurale pentru tot restul vielii.temperamentul nu este predestinat. chiar daci aceasti dimensiune fundamentali a temperamentului existtr incd de la nagtere sau apare foarte cu_ rind dupd aceea.puternice reacfii au fost cele de incintare datorate vizionirii filmelor vesele. Tendinfa spre un timp". Acei ptrrinfi care reugescsX leastr o intreagtr relea de experienfe mobilizatoare pentru copilul lor ii ofertr acestuia ceea ce ar putea fi un corectiv al fricii. ItuntN ztnEANuc LEuLurAMt cDALrAr:\I PREA EXCTTABIL Vestea cea bund pe care am primit-o fururma studiilor lui Kagan este ce nu toli copiii temtrtori devin adulli izolali . Poate cd iea mai bunX ilustrare a tipului de experienle ce pot modifica temperamentul in bine ar fi tocmai observafia ce s-a putut face in urma studiului lui Kagan pe copiii timizi. un factor care sugere. Diferenla de temperament itrtre cei morocXnogi gi cei veseli se manifestd in multe feluri. Pentru copilul timid..9i prin urrnare cum sd se adapteze gi micilor betelii din viafd. Altele erau dintr-un film educativ pentru infirmie_ re. Dar chiar 9i la copii atit ae mici. .mai ales mamele. concentrate pe emisfera dreapt5. fie amplificind. De exemplu. Echipa de cercetdtori a lui Kagan a constatat ctr o parte dintre mame au concepfia cd trebuie s5-9i apere copiii timizi de tot ceea ce ii necXjegte.inv5!drii de a se adapta" se pare cd ii ajutd pe copiii prea speriali sd devini mai curajogi. ceea ce conteaztr este felul in care este tratat de plrinfii sXi gi cum inva!e se $i depdgeasctrtimiditatea inniscutd. Persoanele mai sumbre. astfel incit activitatea lor nu poate fi mislrattr corect decit la zece luni. Observafiile fdcute tr diferite case cind copiii aveau doar vreo tase luni au aritat cd mamele protectoare care i:rcercau str-gi linigteascd sugarii ii luau pe acegtia in brafe 9i ii lineau strins la piept cind se speriau sau plhgeau 9i o ficeau mai multtr vreme decit mamele care ii ajutau pe copii sX invele s6-gi sttrpineascd momentelg de nelinigte. Ca 9i cea mai mare parte a creierului. Nucleul amigdalian exagerat de excitabil poate fi imblinzit prin experienle potrivite. Se pare cX aceasti conceplie protectoare intdregte sentimentul de teamd. Timpul cit copiii erau linuli in brale in momentele de calm gi in momentele de supdrare aratd . se pare ci avem o inclinalie temperamentaltr de a re_ acliona fa!5 de viaf6. cei care ne inscriem in tiparul morocdnos nu sintem neapirat blestemafi sd strdbatem inireasa existentd trintind gi bufnind. ceea ce era foarte tulburtrtor. Lecliile emolionale din copildriJpot avea un improfund asupra temperamentului. Ceea ce face diferenla sint lecfiile emolionale 9i reacliile trvdlate ale copiilor pe mtrsurd ce se maturizeazl. Filozofia .td. spune Davidson.vd de asemenea o determinare geneticd.tional negativ. Unele erau amuzante . Cele mai. altele au simlit cd este mai important sd-gi ajute copiii timizi sX firvele cum sd se adapteze acestor momente supXrtrtoare.Astfel. in_ tr-o experien. fie intr-un registru emo.ca gi spre timiditate sau indrdzneali apare in primul an lesel de viafd. a devenit clar faptul ctr ptrrinlii.

Acegti pagi spre indrdzneali sint incurajatori.blocind acfiunile copiilor gi insistind pe disciplinS. nu erau in stare sd aibd rdbdare spre a fi recompensali. si introduci in gurd un obiectcareputea fi inghifit. ferindu-i de frusiriri ii anxietate. erau temXtori. in speranfa de a obline un rezultat pozitiv exacerbeazd de fapt nesiguranta copilului gi oblin efectul contrar.stabileau limite foarte ferme. strategia protectoare ajunge si aibd un efect contrar..mai pulin timizi fie pind la virsta de grddinift se pare cd au avut pdrinti carei-au supus unor tensiuni usoarepentiu a-i facesd fie maifleschigi. inclinatia cdtre o fricd necontrolatd este accentuati pur gi simplu prin repetare. Aceste trisdturi marcau un grup de copii identificali ca avind un temperament timid la patru ani 9i care au reuqit si scapede el pind la zece anie. Repetarea regulatd a acestor reugite sociale de-a lungul mai multor ani va putea.nici o insugire uman5 nu este mai presus de schimbare. De ce oare fermitatea duce la o reducere a fricii? Kagan speculeazd ci este ceva invdlat faptul ci un copil se tirdste spreie_ va ce-l intrigd (dar pe caremama lui il considerdcategoriiun lucru periculos) gi atunci el este oprit printr-un avertisment: de acolol Nu pune mina!" Dintr-odatd.Aceste lipsuri emofionale sint desigur capabile sd dduneze relaliilor cu ceilalli copii. nu se reped sd i9i ridice copilagul 9i sd il consolezede fiecaredatd cind se necdjegtede ceva. se presupune c6 acest lucru inseamnd cd de fapt circuitele prefrontale rateazd ocazia de a invSla reaclii altemative de blocare a fricii. cind acegticopii cindva te_ litori sint readugi in laboratorul lui Kagan. Cind intilnirea are loc cu pdrinli clre.Pleacd gat sd rezolve doar o ugoard incertifudine. cum al fi. Dimpotrivd. tocmai o asemeneaintilnire tiebuie bine stdpinitl 9i dozele mici sir:rtideale pentru a invdla aceastd leclie. este in stare sd pund bazele unor prietenii apropiate. odatd spartd gheafa. iar mamele protectoare erau mai ingdduitoare si mai indirecte in stabilirea limitelor cind copiii fdceau ceva ce ar fi putut sd dduneze.. O altl diferenld a reiegit cind copiii aveau un an. dispus sd dea 9i sXimpartd gi este mai atent. La copiii speriafi. lipsindu-i pe copiii timizi de ocazia de a invila sd se calmeze in fa!a lucrurilor cu care nu sint familiarizali si sd cigtige o oarecare stipinire asupra fricii 1or. erau extrem de sensibili la critici gi la dovezi de neincredere. esteugor de constatatde ce persoanelecu o competenli emolionalS mai mare .puteau de-a dreptul sd strlluceascd in societate. Chiar dacd aceastdtrdsdturd temperamentali pare ceva mai greu de schimbat decit altele .chiar dacd timizi din fire .8 Cu alte cuvinte. Chiar daci erau tentali se nu comunice neapdrat cu un nou partener de joacd... iar acelora care le au le va fi mai greu sd depigeascd repulsia iniliald fald de implicare." De-a lungul copildriei. Cam pe la doi ani. mi-a spus Kagan.. copilul invald treptat sd se descurce in asemenea momente. reaclionau exagerat la cea mai micd frustrare.i9i dep5gesc in mod spontan timiditatea. este mai pulin pro_ babil ci vor izbucni ir:rlacrimi de cite orise incruntd cineva ia ei sau de cite ori cel care face experienta le ia tensiunea. unii copii timizi au devenit mai indrdzne. esteempatic. Celelaltemame in schimb erau empatice.pe mdsurd ce experienla de viald a continuat se le modeleze circuitul neural cheie. . imbufnali 9i plingXciogi. DimpotrivS. O disponibilitate mai mare pentru viala in societate presupune mai mult ca sigur o serie de experienle pozitive succesivecu alli copii.Acei copii care au ajuns sd . firegte. ln schimb. de_e1emplu.poate sd fie parte a mogtenirii biologice a .sd-i faci pe cei timizi mai siguri de ei. miniindu-se cumplit. copilul esteobli. acei copii timizi la patru ani cu temperamentul pulin schimbat in cei gaseani au avut tendirlla sd fie mai pulin pregdtili din punct de vedere emolional: in condigii de stres plingeau gi se retrdgeau repede. Temperamentul fricos . dddeau ordine precise. Un copil venit pe lumea asta care se sperie ugor poate inv5la si fie mai calm sau chiar mai indrdzne! in fala lucrurilor cu care nu este familiarizat. in schimb. Unul dintre semnele cd un copil timid i9i va putea depigi inhibilia naturali esteacelade a dovedi o competenli socialdmai mare: estemai cooperant 9i se inlelege mai bine cu ceilalli copii.ti.poate gi pentru ci are 9i obazd fiziologicd . desi iubitori. aveau reaclii emolionale inadecvate. Repetareaunei ase_ menea provocdri de sute gi sute de ori in primui an de viatd il face pe copil sd retrdiascd in doze mici intilnirea cu neagteptatul din via!5.Separe cd mamele care-gi protejeazi copiii ce reacfioneazd prea puternic.270 Oaze cleoportunitdli Temperamentul nu estepredestinat 271 cd mamele protectoareii lineau mai mult in brale pe copii atunci cind erau supdrali decit atunci cird erau calmi. ei sugereazdcd 9i tiparele emofionale inniscute pot fi schimbate intr-o oarecare mdsurd.La nivel neurologic. Concluzia lui Kagan: .sau orice alt temperament .

In aceastdperioadd. printr-un proces care se mai numegte 9i . modeleaztr creierul. Studiile au ardtat cd lobii prefrontali ai obsedalilor au o activitate peste normal13.Pacienlii suprrgi terapiei au fost expu. chiar.zgomotului de fond". indepirtind cavza . Capacitdlile noastreemotionale nu sint date fixe inndscute.. care incepe de la ochi gi se sfirgegte Dacd un ochi al unui copil este acoperit citeva sdptdmini.. genele nu determind singure comportamenful.i sistematicobiectului obsesieilor sau al fixafiei lor. Dacd un copil a avut un ochi inchis citeva luni si uiterior a putut vedea.bogali" locuiau in grupuri mici. obsesia a in- . dar nu sintem in mod necesarlirnitati la un anumit meniu emolional de cdtre trisdturile mogtenite. Demonstralia clasicd a impactului experienlei asupra dezvoltirii creierului a fost fdcuti de delindtorii premiului Nobel. zona neocorticalda . Ei au aritat ci la pisici 9i la maimule existd o perioadd critici in primele luni de viafi. coPtLARrA: o gANSA LINTCA Creierul omului nu este nici pe departe format la nagtere.Aga cum constatespecialigtiiin comportamenful genetic. mult subdezvoltat.similare pe maimule au ardtat ci 9i in acest caz existd diferenle intre .i in cazul constringerilor genetice. Thorsten Wiesel si David Hubel.sdraci" locuiau in cugti foarte asemindtoare.bogafi" si . Experienle. dar nu li se permitea se se spele.9i desigur efectul poate fi oblinut gi in cazul oamenilor. ]umitate dintre pacienlii studiali au fost tratali cu medicamentele standard. Conexiunile sinaptice se pot forma in citeva ore sau zile.. Treptat.Una dintre cele mai des intilnite dorinle nestdpinite ale acestoraestesp6latul pe miini. Experien!a. In acelagitimp.careestede fapt o reinv5lare emolionali sistematicd . numdrul sinapselor acestui ochi cXtre cortexul vizual se reducea.sdraci" . cel mai puternic progres avind loc in copilirie. incit si se facd 9i de sute de ori pe zi. Degi ochiul in sine nu avea nimic. Simplificarea prin renunlarea la sinapsele in plus imbunit5legte calitatea semnalului in creier. avind tot felul de distracfii. acest fapt poate crea un deficit in capacitateavizuald a ochiului respectiv..de reducere". comParativ cu al celorlalfi. El continui sd se modeleze de-a lungul intregii viefi. ei invdlau sd igi analizezetemerile gi spaimelecare ii chinuiau . creierul practic pierde acele conexiuni neuronale care sint mai pulin folosite 9i formeazd conexiuni putemice in circuitele sinaptice cele mai folosite. cum ar fi scdrile 9i rotife.pentru care acestlucru esteposibil lin de maturizareacreierului uman. Cea mai edificatoare demonstralie a acestui fapt provine dintr-un studiu asupra celor tratali pentru tulburXri obsesivelz. faptul cd ni puteau sd se spele ii ficea sd creada cI or sd se imbolndveasci gi or se moara.este o dovadd pentru felul in care experienla poate schimba tiparele emolionale 9i poate modela creierul. mai ales cea din copildrie. unde acestesemnale sint interpretate. de-a lungul a luni intregi de asemeneaexperienfe. Copiii se nasc cu mult mai mulli neuroni decit cei care vor rdmine in creierul adult. incit creierui gobolanilor bogali era mai greu gi.. erau mai degtepli in rezolvarea labirinturilor decit gobolanii sdraci.. care poate ajunge atit de frecvent. vederea normald stimuleazi formarea unui circuit neural extrem de in cortexul vizual. cu fluoxetin (care este mai des intilnitd sub numele de Prozac). fdrd a se nerge insd pind la capit. printr-o invdlare corecti. ele pot fi imbundtdlite. Psihoterapia. ceeace nu e de mirare.siraci"l\ . mediul 9i mai ales ceea ce trlim gi invdtdm pe mdsuri ce cregter4 modeleazdpredispozilia noastra temperamentald. Acest proces este unul constant gi rapid. in cu9ti. cind se dezvoltd sinapsele ce transportd semnale de la ochi la cortexul vtrzului. $obolanii . dar goale 9i lipsite de orice distracfie. La oameni. in vreme ce sinapsele de la ochiul deschis se inmulleau.iar cealaltdjumdtate au fost supugi unei terapii comportamentale.ce pielea persoanei crapd. perioada criticd corespunzitoare pentru vedere acoperSprimii saseani din viafi. existau prea puline legituri cu cortexul vizual pentru ca acestasi poatd interpreta semnaleledate de acel ochi.obolanilor bogali a dezvoltat relele mult mai complexe de circuite sinaptice. Diferenla era atit de rnare.. pin6. Demonstralia vie a impactului experienlei asupra dezvoltdrii creierului o reprezintd studierea gobolanilor . complex. pacienlii cu obsesiaspilatului pe miini erau dugi pind la chiuvetd. Dacd dupd perioada criticd ochiul inchis era redeschis. Existi o intreagd gamd de posibilitdti. Motivele.272 ()aze de oportunitdli Temperamentul tttt estepredestinat 273 vielii noastre emotionale. ochiul respectivva intimpina dificultdli in distingerea detaliilor.Dupd citeva luni.boga|l" 9i . animalul deveneapractic orb de acel ochi. ambii neurosavantil0..Dacd animalului i se inchidea un ochi o perioadl mai indelungatS.de exemplu.odati cu trecereatimpului. circuifui neuronal al gobolanilor seraci era. $obolanii .

obiceiurile dobindite in copildrie sint incluse in refelele sinaptice ale arhitecturii neurale 9i sint mai greu de schimbat ulterior in via!5. Experienla le-a schimbat funcfionarea creierului . Astfel. care va fi un fel de comutator deschis/inchis pentru momentele nepldcute' Copilul care a fost calmat de nenumdrate ori invali mai ugor sd se calmeze singur.incapacitatea de implicare a unui pirinte egoist sau indiferent sau o disciplinh brutali isi pot ldsa amprenta in circuitul emolionalls. inlelegerea9i reaclia la rang de arti .il ajutd pe copil sd inceap5 sd invele cum ar putea sd se potoleascdsingurto. Aga cum amvdzut. intre zeceluni 9i un an gi iumdtate.ajutl la rindul lor la modelarea acestui circuit. Obiceiurile de stdpinire a emoliilor. Descoperirearemarcabildtotugi a fost fdcuti din analizelerealizate la scaner.Oaze de oportunitdli 'letnperamentul nu estepredestinat 275 ceput se se estompeze. invdlatd in prima coUna dintre lecliile emolionale esenfiale. conform unor speculafii.lobii frontali . Sau cum explica psihologul ]ohn Gottman. de copilul tegte. Datd fiind importanla lobilor prefrontali in stdpinirea emofiilor.Pirinfii modificd tonul vag al copiilor" .. in vreme ce fiecare zond'a creierului se dezvoltd intr-un ritm diferit in timpul copiliriei. o reprezintd feurmeazd. nucleii caudafi.o m6suretoare a cit de ugor Poate fi declangat nervul vag se face . experienfelecritice includ cit de bine rdspund pdrinfii la nevoile copilului. pregitindu-i pentru ceeace trebuie sd facd. oportunitilile gi indrumarea de care are parte un copil in a invdla sd se descurcecu propria suferinfd. Sd nu uitdm cd lobii frontali atit de importanli pentru reglarea impulsurilor periferice se maturizeazi la adolescen!6i7. Pe mesurd ce maturizarea creierului ii oferd copilului mai multe unelte emolionale complexe. instalareapubertilii marcheazduna dintre celemai nSvalnice perioade de specializarein creier. in timpul unei anumite perioade critice. fdrd critici sau judecili de valoare. neglijareasau maltratarea. experienla copilului de-a lungul anilor poate modela ultimele conexiuni in circuitele care reglementeazd creierul emofional. e atunci cind iul in care estecalmat copilul i9i aumaml de ei: o au grijd de cei care copii mici sint calmali linisce se gi pind il leagdnd in brale il ridicd plingind. spun unii teoreticieni. care la una dintre terminaliile sale reinima gi alte pdrli ale corpului.la fel de eficient ca 9i medicamentatia! FANSE CRUCIALE Creierului uman ii ia cel mai mult timp comparativ cu creierul altor specii ca sd se maturir"ru ." Cind pirinlii au procedat bine. copildria reprezintd o gansd cruciald pentru modelarea predilecliilor emofionale de-o viafd. intre 16 9i 18 anila.. obiceiuri care sint repetate mereu in copildrie si in adolescenfd. despre cum se rezolvd diverse situalii emofionale. semnale la nucleul amigdalian prin intermediul altor circuite producind secrelia de catecolamine care declangeazd reaclia iupt5-sau-fugi. iar la cealalti transmite gleazd.9i a indepdrtat acele simptome . In mod similar.prin preg5tirea lor emofionald: prin disculii cu copiii despre sentimentele lor 9i despre cum trebuie ele inlelese. sd-gicontroleze impulsurile 9i sd aibd exerciliul empatiei.ornpi"t.rezultatele au ar5tat cd terapia comportamentali a dus la o scdderesemnificativd a activitilii pdrlii cheie din creierul emolional.Aceastdadaptarebiologicd.de pildd in situaliile in careeste vorba desPrelovire sau retragere in momentele de tristele. In vreme ce zonele senzorialese maturizeazd.continui sX se dezvolte pind cdtre sfirgitul perioadei de adolescenli. iar sistemul periferic la pubertate.Iocul in carese manifesti autocontrolul emotional.acelagilucru s-a intimplat 9i cu pacienlii pentru care s-au folosit medicamente. pildrie gi slefuitd pe parcursul anilor ce Foarte mulli supdrat. zona orbitofrontald a cortexului prefrontal formeazd rapid conexiunile cu creierul limbic. ca gi in cazul pacienfilor tratali cu succescu fluoxetin. aceasansdde modelare sinaptici in respectivaregiune a creierului poate insemna totodatd si cX in marele proiect al creierului. Sigur cd arta de a se calma singur se dobindegte de-a lungul anilor 9i prin alte mijloace.Mai multe zone ale creierului care au'un rol in-viala emolionald sint printre cele ce se maturizeazd mai incet.Un alt circuit cheie care continue sd se modeleze de-a lungul copildriei se afld la nivelul nervului vag. care a realizat aceststudiu: .se pare cd in acestcircuit existd legdturi puternice Pentru controlarea momentelor nepldcute 9i cd de-a lungul vielii vor reugi sd se calmeze mai bine la supirare. copiii au reugit si suprime mai ugor activitatea nervului vag.inprima copildrie. care face ca nucle- . O echipd de la Universitatea din Washington care a studiat impactul asuPra cregterii copiilor a constatat cA ingrijirea pdrinlilor comPetenli din punct de vedere emolional duce la o schimbare in bine a funcliei nervului vag.

Fiecareperioadd reprezintd o oportunitate pentru a ajuta copilul sd dobindeasci obiceiuri emolionale benefice. un remediu pentru ceea ce s-a gregit sau s-a ratat complet in perioada anterioard in privinfa pregdtirii copiilor. care se intind pe mai mulli ani in copildrie.276 Oaze de oportunitdti ul amigdalian sd declangeze hormonii reacliei luptd-sau-fugi 9i deci s-au comportat mult mai bine. O psihoterapie prelungitd este.gi de ce. plrinfii sint absorbili doar de sine gi ignord tulburdrile copilului sau il disciplineazd. Formarea si specializareacircuitelor neurale in copilirie poate fi un motiv suficient de puternic pentru a explica de ce emoliile timpurii 9i traumele sint atit de greu de depdsit. Dar de ce sI nu facem ceeace ne std in putinli pentru a preveni aceastd nevoie. inclusiv la virsta adultd. desi sint acoperitede noi viziuni 9i reacliireinvilate. soldindu-se cu efecte de duratd 9i chinuitoare. cu un oarecareefort sustinut. o intdrire a conexiunii sinaptice. chiar gi dupl terapie aceste tipare au tendinfa sd rdmind nigte inclinatii profunde. ar mai putea explica 9i de ce psihoterapia poate dura adeseafoarte mult. degi nu intr-o mdsuri la fel de spectaculoasd ca in copildrie. De asemenea. capricios prin lipete si bitXi. sau dacd. a*tind cd obiceiurile emolionale pot fi schimbate de-a lungul vie!ii. mai ales atunci cind e vorba de influenlarea acestor tipare . chiar 9i la nivel neural. ei sint pe lungimei de undd a copiilor. Ce se intimpl5 cu creierul in cazurile de tulburare de stres posttraumatic (sau in terapia respectivi) estede fapt un efect analog cu acelea pe care Ie aduc experienleleemofionale in bine sau in riu. adicl recunoscnevoile emolionale ale copiilor gi le satisfac sau isi disciplineazl copiii prin empatie. Obiceiurile emolionale induse de pdrinli sint foarte diferite dacd.trtr-un fel. Este limpede ci dezvoltarea principalelor talente ale inteligentei emolionale are perioadele ei critice. Orice invdtare presupune o schim6are in creier. Unele dintre cele mai grditoare leclii pentru un copil vin din partea pdrintelui. creierul rdmine elastic de-a lungul vielii. pe de o parte. efortul va fi mult mai mare pentru a oferi lectiile corective ulterioare in viafd. asa cum am vdzut. La pacienlii cu tulburdri obsesivecreierul se modificd. oferindu-le copiilor atenlia 9i cdlduzireanecesarepentru a cultiva cahtetile emofionale esenlialeinci de la bun irceput? PARTEAA CINCEA Alfabetul emofional . dacd nu se reusesteacestlucru. pe de alttr parte. Evident.

Semnele acesteideficienfe se pot constata in incidentele violente..i:il:ii:ii. poate fi interpretat ca incd un sernn al nevoii disperate de leclii de stdpinire a emofiilor.1r. a venit intr-o dimineald la gcoal5 cu un pistol de calibru 38 gi.. la cinci metri de paznicul scolii. cum ar fi impugcarea lui Ian 9i a lui Tyrone.x+:+i:ir :l:+4:::::: i:!i:iiil!l l::ti::t::: :\iilil:i:ri!:l:r::. care sint tot mai dese in gcolile americane.. au constatat ci existi 9i o deficienfd mult mai alarmanti: analfabetismul emofionall. Acestea nu mai sint doar cazuri izolate: cregtereatulburdrii vielii adolescenlilor gi a numdrului necazurilor copildriei pot fi sesizatepretutindeni in StateleUnite . actualmente. Costurile analfabetismului emotional Totul a inceput ca o micd disputi. ... gi Tyrone Sinkler. Khalil. dar lucrurtle au luat amploare. aceastdnoud 9i tulburdtoare deficienld nu este abordatd in nici un fel la nivelul Programei gcolare. au avut o neinlelegere cu un coleg pe nume Khalil Sumpter.. oricit de sinistru ar fi.::. accentul care se pune in gcoli sugereazi cX .. Dupd care au inceput sd se lege de el gi si-l ameninle pind ce conflictul a explodat. elev in claselemari la Liceul Thomas lefferson din Brooklyn. Ian Moore....... de rezolvare pagnicd a neinlelegerilor sau Pur gi simplu de adaptare la viala in comun.ne preocupi mult mai tare cit de bine pot citi copiii gi cit de bine pot scrie decit dacd vor mai fi in viafd sdptdmina viitoare".dupi cum se aratd in statistici precum acestea2: .. Educatorii. i-a impugcat mortal de la distan!5 mici pe cei doi pugti chiar pe culoarelegcolii.. de cincisprezece ani. deranjati de punctajele slabe la matematicX gi la citit ale elevilor....fiind un fel de model pentru tendinlele din lumea intreagd . Sau cum spunea un profesor din Brooklyn.iiiiill . speriat ci Ian si Tyrone ar putea sd-l batd.::i::iirr::jilii: a:::i:::air:: j . fn vreme ce pentru imbundtdlirea performanlelor intelecfuale s-au fdcut eforturi liudabile. Acest incident..... din clasele mici.

dependenla exagerat5. riscul de depresie se dubleazd la pubertate.precum numdrur proporfia 9i sarcinilor ne9i dorite 9i presiunile cblegilor de a face sex. paisprezeceani care sint victimele unor crirne4. toate cifrele fiind mult mai mari gi uneori duble. minlitul 9i trigatul. in anii 1980. acestfenomen fiind numit .ili. afec{eazii o treime d'ir.in ce in anii 1970 gi L980rata divorfurilor era de aprox.t.e 18 ori fali de acum doudzeci de ani6. Nu e vorba doar de o singurd problemd.280 Alfubetul entolional Costurile analfabetisnruluiemolional 2E1.. majore sau minore. . dacd nu chiar triple sau mai De elemplu. Rdmin insdrcinate fete tot mai multe gi mai tinere. care moare avertizindu-i pe muncitori cd esteprea putin oxigen. prnd in 1993. situafia este 9i mai ingrijordtJare.u adolescenfi. probremelecopi- . o Delincaenla frecventareacopiilor care au intotsaungresiaitatea: deauna necazuri. copiii o duc mai prost in urmdtoarele privinle: .ig problemele ca fiind extrem de grave comparativ cu cele ale altor culturi.rezultatele proaste de la gcoald.'Nurndrul de cazuri de boli venerice la adolescenfis-a triplat in ultimii treizeci de anis. dar daci ne concentrim asupra tineretului american de origine africand.. neascultarea manifestatdacasdgi la gcoal6.sentimentul de nefesecretogi. ricire.In medie.. daci lucrurile nu se-vor schimba.cc> pii carefac copii"-. in sfirsit. dorinla imperioasdde a li se acorda atenfie.opf . sentimentul ci nu sint iubili.rt. erlai ales clin orage. In vreme ce americanii igi criticd in mod fd. Cauza cea mai des intilnitd a dezechilibrelor adolescentilor este boala mintald. Anxietatea dorinla de a fi singuri. agitalia prea mare. i"dif.tadezechilibrelor de alimentalie la adolescentea crescut spectaculosT. distrugerea lucrurilcrr care nu le aparfin. de a fi bosumflarea. agitalia sau tristelea gi depresia.pentru fete... mai ales din cauzatot mai desei folosiri a armelor3. Cele mai grditoare date .profesorii gi pdrinlii din Olanda. rata crimelor sdvirgite de adolescenfia crescut $e patru ori. certurile foarte dese cu alfii. China gi Germania au ajuns la con- Aceste statistici alarmante sint precum canarul din tunelul din mina de cdrbuni.in rindul tinerilor americani de origine africand. al unui nou tip de toxicitate care aParegi otrivegte experienlele din copildrie._ la rrie're 11!e alta.Tot in acegtidouizeci de ani. O SENZATIE EMOTIONALA NEPLACUTA ilor din ziua de azi pot fi urmdrite gi la niveluri mai stlbtile. lzolareasau problemele sociale: preferinla de a fi singuri. 'slh. De exemplu. nevoia de a fi perfecli. toate indicatoarele aratd o direclie gregit5. asistdm la o inr5utSlire permanenti. Problemele deatenliegi degtndire: incapacitateade a fi atenli sau de a fi calmi.un barometru exact al scdderii nivelurilor de competenld emolionale . firea prea aprins5.acliuni intreprinse fird a medita asupra situaliei.numdrul de nagteri la fetele intre zece si paisprezeceani a crescut constant cinci ani la rind. In 1990. . vorbjtul prea mult. care duce la o incapacitate de concentrare. s-a dublai numarul arestirilor adoles_ cenfilor pentru violuri. Frecv en.proporlia tinerbor cupluri care sfirgesc printr-un divorf este cam cl-e doue din trei.lipsa de energie. pe mdsurr ce am intrat in anii 1990. ele sint barometrul unei schimbiri majore. Aceastd senzalie emolionali nepldcuti pare sd fie in cazul tuturor copiilor prelul vielii lor moderne. comparativ cu ultimii doudzeci de ani.incipdlinarea gi proasta dispozilie.incapacitateade a-9i lua gindul de la anumite lucruri. in situaliile de zi cu zi.tunecati de la o g". perspectiva pe termen lung a copiilor de astdzi in privinla unei casdtorii 9i a unei vieti rodnice 9i stabile este tot mai i. numirul de sinucideri i^ rindul adolescentilor s-a triplat. in vreme ce toate acesteprobleme de izolare ridici noi semne de intrebare in ansamblu. sfudiile ficute in lumea intreagd aratd cX existX .. sigur cr aceste cifre sint descurajante. consumul de heroind cocaind in rindul ce9i futl ror roarte trneri a crescut cu 300% in cei doudzeci de ani de di_ nainte de 1990. s-a ajuns ca numdrul celor ce iau droguri sd creasci decid. existenla mai mulsi depresia: tor temeri 9i ingrijordri. in statere unite s-a inregistrat cel mai mare procent de arestdri de minori pentru delicte violente.-. tachinirile. simptomere de depresie. rinfilor gi ale profesorilor.i situafii mai alarmante decit cea din StateleUnite. la fel ca numdrul cle . visarea cu ochii deschigi. rdut5lile fali de allii. Dincoro de acestecifre..fac parte dintr-o mostrd la nivel nalional privitoare la copiii americani intre gapte gi gaisprezece ani asupra cSrora s-a f5cut un studiu comparindu-se stareaemolional5 a copiilor de la jumdtateaanilor 7970cu ceaa Pornind de la declarafiilepdcopiilor de la sfirgitui anilor 19808. unde incd nu s-a ajuns la crize profunde. Aga cum am r'rzut in capitorurg. al unor deficienle profunde la nivelul competenlelor emofionale.

in absenfa unui sistem eficient de sprijin. .luru ulut. cum ar fi efecteledevastatoare ale divorfului. i fecut in stuaiu comparativ la nivel internalional referitor la binele copiilor gi a deilarat: ..Iar unele !dri. incit pind gi familiile puternice incep si se destrame. urie Bromfenbrenner.. Aceste probleme sint universal valabile gi caracterizeazdtoate grupurile etnice. sardciei gi gomajului. urp"i*"J 9i c''' pedepsele cap1i. Toatd lumea il ura 9i se temea j ucacuel . copiiagresiviPresuPuneintotdeaunapdrinlicealterneazdneeste probabil glijenla .ci9a3e. .tl. opar t edint r eeisir r t nigtepariaretragi.A9a cum am vdzut. fiind neglila. precum gi o dublare a numdrului copii care au avut suficiente probleme emolionale incit ar fi-de trebuif sd apelezera un ajutor.i. vr em ur icindt ot m ai un singur P1itl mulli copii cresc in s[rd!ie.Toate schimburi rinfilor bine intenli'onali. erod'area nenumdratelor ajunge la se care prin copil.apet er enuldejoacder acagicum din calea sa' .r"irri bicare. in joc este generalia urmdtoare. L" fiind inti-antiia. bani. copiierie i iegit la acestor a familie de viala studiile f6cutel1. nimeni nu se de distanla. instabilitatea gi inconseivenfa vielii de familie de zi cu zi sint tot mai mari la nivelul tufuror segmentelor societdtii noastre. ."1o Acesta nu este un fenomen strict american.' pentru viiloarele }i mmyafdcutpugc5ri epentru m olest ar epir r SsSim plineascd gaisprezeceani.. in vreme ce copiii sdraci au cele ..toare . paranoici pulin s{devini copii pe face ii tipar u.'stresul extern a devenit atit de mare. dar n-au fdcut-o (un semn prost) ... |immy . Franfa gi rhailanda. de indatd ce-i apostrofa te bicicleta inu 9i ra banii d" *ir. Astfel. aveau probleme chiar mai grave decit cele actuale ale SUA. foayguard invizibil ii inaeparta pe toli copiii Mai puSigur cd acei copii ca ]immy.9i felul mai menlind sd putea ar ne orientate sau misurilJpreventive mulli copii Pe drumul cel bun' stwr ATtr A A GRE imn ttv zrRE C i nderami ngcoal apri mard.undenul i sed6aPr oaPeniciunf eldeat enacesteainseimne' chiar 9i in cazul pA!ie. copiii fiind l dsal i decapul l orsaui ngri j atel evizor uiui.carereaclioneazXexagerataturtcicindsintneDefectul percajigi sau fagdde ceea ce ei percep a fi nedreptdli.ui."rt de inleles . Forlele puternice care propulseazi coborirea competenlei emofionale se pare cd au cdpdtat avint in statele unite comparativ cu alte liri dezvoltatee. Acestea sint vremuri in care familiile sint asaltate de probleme financiare 9i atunci ambii pdrinti lucreazd multe ore. inclusiv la nivelul celor cu studii rlr. Milioane de copii sint lipsiti de competenti si caracter moral.. N utol i copi i i furi ogi si nti nsdgibdt dugi."ro.. bogat sau sdrac. mai sint tot si ntl dsal i l acreg6. Nici un copil. rasiale sau formate pe criteriul venitului.iour". nu este scutit de riscuri. Era genul careili fucare era ir. A existat 9i o cregtere corespunzd. Statutul-copiiloramericani gi al familiilor lor estemai disperat ca niciodat5. rata de deteriorare de-a lungul zecilor de ani nu este mai mare decit aceeadin rindul copiiior din clasade mijloc sau al celor bogati: toate datele arati aceeagi pantd constant coboritoare.u.A tunci ci ndapdre. cind familiile cu gi-c-opii mici sugari mulli mai tot cind numeroase. pregdtindu-i pentru viali? ci deficienlele mecanismelor problemelor specifice iugereaz1 sociale constiemogionale 9i ..bg est^e pe copiii poati Pune mai funclioneazd atit de eficient incit sd-9i asupra atentd mai privire O pi.sint mai vulnerabili in fafa acestor forle distrugdtoare. copilulcelm air duer aJim m y..r.B:t'tttt dintre multe in iveald vielii agresivitat"u dir.au probleme serioase' copidin flagrantd aceas[eagresivitate lin evident este fapLl cd emolionale' pro-bleme lirie constifuie . in special biiefii. Dar probabil cx lucrurile nu vor rdmine nici m6car aga pentru multd vreme. care. pdrinte airrtr" 9i mdrunte si necesar" care nu familiile de f6cut in competenleie emofionale.corectivele in tuiebazaunor probleme grave .o*p"tutrfelor existente tu .Alfabetul emofional Costttrile analfabetismuh i emolional cluzia cd nivelul problemelor pe care le au copiii din ldrile lor estesimilar cu cel al copiilor Americii anului tcizo. cdci concurenta mondiali in a scddea cosful miinii de lircru a creat forle economice care exercitr presiuni asupra familiilor.pe mdsurl ce cresc. ifi aprindea din orice' se care bdt[ugului tipul era vorbeai. pentru cr semnalizeazd faptul ci existd un ajutor disponibil). Agitafia. cum ar fi Australia.intreiti a numxrului de copii care au apelat la un sprijin-psihologic (ceeace ar putea fi un semn bun..Toli ne temeam de |immy jimmy. ci unul global.gi p6stram uneori chiar din nimic.rr. tot restul Faptul ci acei copii ca Jimmy mogtenest.rn .ui prouste rezultate in privinla capacitdfilor emofionale.de La9% in 1976la tg% in 19g9. un eminent psiholog in probleme de dezvoltare de la universitatea Cornell.e sau violenfi.

iar reaclia este automat ostild. Calea tipici primard spre violenld 9i spre criminalitatd se sint agresivi 9i-greu de stdpinit ince prefigureuialu copiii ca_re De obicei. Acegti copii furiogi gi i. intr_unul dintre filme.agisint foarte sensibili la nedrep_ qj la faptul." . se poate vedea. se constatd c5 bitdugul tntotdeauna ir justitici pe cel care aa ir.pro9ti". un b.in vreme ce majoritatea copiilor.pe baza prezumliei de ostilitate sau de ameninfare. gindirea li se ilrtunecd.-pugti.fost o simpld gregeald.apuilergilu se ener_ veazd si incearcdsd dea intr-unul dintre .un brinci nevino_ vat devine o vendetd: iar singurul respuns este atacul imediat. b5taugii se bizuie tot mai mult pe forli gi violenld.-profesorii i-au acuzat .rrerea sa este una rduvoitoare gi nu una nevinovatd. ceilalgicopii deja deilare cI pugtiul le displacela.tii.r**o gi lovind. cu atit agresivitatea devine pentru ei un Sest arllomat. Ei intotdeauna se vid Ietl in rolul de victime-9ipot ingira oricind o listd intreagd de cazuri in care.i bdtdusii r_au consideratpe cel care gi-a imbrincit ini. Xcuustu iiruce sd ri se pa_ ta:5. remarcd de altfel confirmati 9i de faptul . "I acest Cu cit copiii fac mai des lucru. in vreme ce alli copii au inceput sd invele ce inseamnd negocierile gi compromisul pentru neinlelegerile de pe terenul de joacd.u direct tu u*ru.1.Ltu a doua.in primii ani ai adolescenlei. iritindu-se tot mai des pentru tot mai multe lucruri. gi mai ales a bdielilor.cum funcfioneazi acesteinclinalii percepfuin care bataugii sint pugi aldturi de co_ :f pt 1t:. 9ah va interpreta i. odatd ce se supird.e u.i*"i aceastSmutare ca fiind o ingelitorie. Existau sansede trei ori mai mari ca acegticopii sX admiti faptul cd au betut pe cineva care nu le ficuse nimic. De exemplu. te din primii ani de gcoaldcontribuie la rezultatele gcolareProas' te. acegtiasint cei care risci cel mai tare ca in final si comitd delicte violente. fi fdcut ceva atunci cind nu aveau nici o vini.". Copiii incep sd ridd."".zori.. impulsurile prost controlaiit Jutu intii gi a doua17.i"ni _ polite_ r !ea. iar repertoriuf aJop. in discutiile d"rpru . izolindu-i gi mai tare. cei in care sint in mod normal agresivi: ei acfionea zF. t. gi mai grditor faptul cd atunci cind a fost necesar . cd au furat din magazine. De indatd ce detecteazi aceastd amenintare. incapabili si se inleleagd cu ceilal. imaginindu-9i cd persoanele din jur sint mai ostile decit fir realitate. ii loc sr ii suuiinieze celuilalt cd a fdcut o gregeald. de exemplu. fdrd a sta str se gindeascd dacd nu cumva a. cei cu scoruri inalte fdceau dovadl clarl de delincven!5 doar cinci-opt ani mai frrziu.iat scapdcSrlile-pejos atunci cind un altur il inghiontegte. 284 Costurile analfubetismului emolional 285 Asemenea copii sint vulnerabili din punct de vedere emofional in sensul cd au un Prag foarte scdzut al supirdrii. iar actele nevinovate sint percepute ca ostile 9i recad in obiceiul prea bine invdlat de a reacliona printr-o loviturd violent613. Ei pldtesc un pre! social: dupd primele doud sau trei ore petrecute cu un b5t5ug pe terenul de joaci. copiii din aceast5categorie fiind percepu-ti9i percepin9"-t9 pe ei ingigi ca . sar la bitaie.rin-d"r.Alfubetul emolional ceptiv care-i unegte pe acegticopii constd in faptur cd ei sesizea_ zd atacuri acolo unde ere nu existd. uaiutnt .ie la ceea ce se intimpld de fapt.cr ar putea fi traiati astfel. nedind prea murtd iten..J *pili care au vdzut caseta vorbesc despre ea ulterior. unele fapte neutre sint ameninldtoare .uru u . odati cu aceastdperceplie grdbitd a unui act ostil apare automat gi"un act de agresivitite.. gluma . Dar dintre toli copiii.'cir.. Studiile care i-au urmdrit pe copii din anii pregcolari gi pind la virsta adolescenlei au constatat ci aproape jumdtate dintre gcolarii de clasaintii care sint obraznici. ci au dat o spargere sau cd au fuiat piese de la o magini sau ci s-au imbdtat --gi toate acesteaincX inainte sd facd paisprezece ani16.:[9*R"riment mar pagnici si priveascd inregistriri videl."i .u fiind vino_ vat. Tendinla spre delicte apare surprinzdtor de devreme la acegti copii.iar coi"g"l'. ^miria Acest salt ra a-i judeca pe piotagonigtii filmului dovedegte o profundd inclinalie p"t.pru..se restringe. neascultitori fald de pdrinli . Aceste inclinafii perceptuale spre ostilitate existd incd din primele clase. copiii cei mai agresivi nu reugescsi invele o modalitate de autocontrol pind in .i in53q1!ina!i cu ProSigur ci nu toli iesorii devin delincvenli la virsta adolescengeiis. bdiefelului care lovegte fiind justificl#2...i."pirruia i. o alti tresature a acestorcopii este aceeaci afunci cind se afld in toiur unei crizede furie nu au decit o singurd reacfie: si loveascd.este sd se precizeze agresivitatea din film. dacd un bdiefel agresiv joacd cu un altul care muti o piesd atunci cind nu ii Iste. sau la acla violenld duce ce drumul pe sint agresivi copii acegti te criminale ulterior in via!5.ia. cd lu folosit o armd de foc intr-g neinlelegere. Atunci iind copiiloi dintr-o grddinila din Montreal le-au foit date calificative ir ceea ce privegte ostilitatea 9i capacitatea de a crea probleme. sint obraznici la grddinild 9i in clasa intii. sigur cd asta ii {glermind pe afi copii sdl-ievite.

Ei invxlau si gindeascd 9i din perspecti- . Pe la jumdtatea anilor de gcoali. in anii de liceu.. implicindu-se in delicte minore. Asta inseamni un procent de trei ori mai mare fa!5 de cel inregistrat in rindul celorlalte fete.E in fugul5 si lovegti pe cine-vadaci egti nebun Ie furie.Dar nici unul dintre acegtifactori nu face delincvenla si devind inevitabili. gedinle de instruire de 4Oae minute ce aveau loc de doud ori pe siptamine. soarta lor de a nu reugi la invdfiturd este aproape predestinatd."2L ' lns6 un ajutor venit la timp poate schimba acesteatitudini 9i poate bloca iceasti traiectorie Jpre delincvenla a copilului. acestgrup marginalizat de obicei renunld la studii 9i incearcdsd se in&epte spre delincvenfd..rdmin gravide. automat considerd cd persoana se afld p" o potilie antagonicd.. va fi expus mai multor tentalii spre crimd gi violenfi.. un sfudiu asupra fetelor . existd mulgi alli factori care pun in primejdie un copil: daci estenrscut intr-un cartier cu o ratx mare a criminalitefli.hiperactivitate" sau disfunctii de invdl-are. Acegti 6ai"1i erau invifali. un psiholog care a urmdrit indeaproaPe evolulia a sute de bdieli la virsta adulta tindri: . o bStaie . s-a ocuPat de elevii de gimnaziu iur" . pe o perioadi de gase pind la doudsprezece sapiamini. ce pare fireascd pentru acegti copii.mai alesincepind cu clasaa treia. cu siguranli nu toli se afld in aceastdsituafie)..care au inceput sd bintuie pe strdzi de capul lor incx din gcoalaprimard. acegtifurtirziali slnt adeseacopii mai mici. ei aiung ratali din punct de vedere gcolar. cum ar fi furtul din magazine. Sau cum sPune Gerald Patterson. firl sd mai caute alte infoimalii sau sd incerce sd gindeasci pagnic pentru a-gi rezolva neingelegerile. cd-o parte dintre aluziile Pe care ei le intrepretau ca fiind ostile erau de fapt neutre sau prietenegti."u. (o diferenld grditoare apare pe acestparcurs intrebdieti fe9i te. simfindu-se fdri prieteni.acteleantisocialeale unui copil de cinci ani pot fi modelul actelor de delincvenla ale adolescentului. dar care sint atragi de aceststil sfidtrtor.nu le trece prin minte.de ei...aratd cd 40% dintre ele au deja un copil inainte sd termine anii de liceule. total nestepinili acasd. Intre clasa a patra 9i a noua. Degi biielii care se indreapti spre delincventd tind sd aibd un Ie mai scdzut decit colegii lor.au inceput mai tirziu.uq" 9i creau probleme' in cadrul i. iur. mai ales intre claselea gaptea9i a opta. Copiii care la inceputul gcolii gtiu deja de acasdce inseamnd stiluf. intrd in bande 9i duc o via!i ce sfideazd legea gi ordinea.. impulsivitatea brielilor de zece ani este un indiciu de trei ori mai puternic al delincvenlei ulterioare fatd de IQ-ul lor18. . alcoolici..Dacd te dai inapoi de la o bdtaie lumea o sI te socoteasci un lag". Unul dintre acestea. acegticopii considerali betdugi sau doar .il" urrtirocialeinainte id intre in incurcituri majore.cei care sint betufi zdravdn nu suferi chiar asa de rAu. fetele cu apucdfuri antisociale nu devin violente .rele" din clasa a patra . Toate acesteafiind la fel de importante. care ar trebui sd-giocupe prea mult timp ca sd-i find in friu. un studiu efectuat asuPra delincvenfilor minori condamnali pentru acte d. Cu alte cuvinte.opii'agresivi se invele si-gi controleze impulsu.dificili" . spargerile sau comerful cu droguri.. de exemplu. forin cazul copiilo^r agresivi spolele psihologice care acfioneazd.in acelagitimp. consecinla negativd a unei solutii violente .de . Pind in clasa a patra sau a cincea. nu existd o singurd traiectorie spre violentd 9i delinwenfd. Sfidarea regulilor de la ore. Tendinla lor agresivd estejustificata in gind prin convingeri cum ar fi:.sint respingi de colegii lor gi sint incapabili sd-gifactr ugor prieteni.de obicei.eviolenld 9i asupra elevilor de liceu agresivi a ajuns la conclu zia cd.rirr..o. lucru ce Pornegte de la faptul ci familia tidiegte intr-un stres puternic sau in sdrdcie. 9ur. ei strt insofili de allii care .acegtia au un tipar mintal co. impulsivitatea este in mai mare mdsurl cauza delincvenlei.organizatla universitatea Duke..) Desigur. insd firi a fi nepopulare printre colegi ." infuriau r"p."20 FCOALAnATAUgtLoR Aceastdpredispozilie mintal5 a copiilor agresivi ce ii inso!e9te toath viagl este cea care aproape sigur ii va face sd sfirgeascd fur necazuri.adici violent . atunci cind au probleme cu cineva.. se asociazi iu alti paria sociali. drogafi. are drept consecinld pierderea unui timp care altfel ar fi putut fi folosit pentru invdtat. mai multe programe experimentalelu avut un oarecaresuccesin a ajutaraieme.sint de asemeneaizolali de cdtre profesori.. gi .coercitiv" .r"1e1a ei sd devind infractori violenfi.cele care au probleme cu profesorii sau nu respectd regulile.286 Alfubetul emolional C os t uril e analfab et is rru'il ui etn olion al 287 cd sint surghiunili in claselespeciale (gi chiar daci acegticopii pot avea o mare dozd.. frlnindu-se sI tragd concluzii in legdturi cu ostilitatea acesteia fald. existi un risc de cinci ori mai mare pentru ei sd ajungi vagabonzi..

. Pare interesant.de nervozitate 9i de minie .uioi controlul fara .Buni.. vorbind vreo conversafie.dintr-odata. de. Er a constatat c5 la adorg. sesfias[ deschidd De exemplu.. pii"I. unul dintre ei.Sesimlea n-a mai avut chefsi sedistreze de mincare.. $i a funcliona! depresia i-a trecut.cu atit agresivitatea a sclzut mai iare. de acolo. Astfel. Parci nu sint in stare s5-9ievalueze corect sentimentele.:r:] vild sau sd mai reflecteze la ceea ce urmeazd sdfacd gi nu sd ac_ fioneze impulsiv. psiholog la Universitatea Duke.erau gi cursuri speciale pent... ei pot incerca un rdspuns prietenos prin care si-gi pdstreze demnitatea. sint receptivi ra posi_ bilitatea de a invdfa cum se se controrez". prin urmare.enta bdielii care urmaserS acest program erau mai pulin dificili la ore.. s5-gi dea seama cum sint percepufi gi ce ar putea ginli gi simti ceilalgicopii in situaliile care i-au infuriat foarte tare' De asemenea. de fapt sesimfise9i mai Astfelincit. dar nu . cd seadapteazS ani.murgi dintrl biiefii agresivi sint nefericifi din cauzd cd-gi ies ugor din fire... pe care o consideraserdvoit5. nu se declansea_ zd automat. nefiind in stare sd iasx din aceastd neajutorati gi f5r5 speranfe. Iohn Lochman.Era incapabild doar ci|d i se adresa eade fapt gi nici nu gtiace sd mai zici dupa: . iar posibilitatea de a se apuca de beutura sau de droguri era mult mai micd. biielii exerseazi asemenea alternativ".. dar care sd fie ollternativi la lovire. si-9i facdprieteneprintre f9tel9 nereugind timidi gi mai nelinigtita..-*o*"r.chiar dacdde fiecaredataf'5cea Dana9i-apierdut pofta gi vegnicobositd.e igi piar_ dd respectul de sine fdrd si provoace 9i o bitaie. "tu sdturile emolionale fundamentale.exemplu. a pirut intotdearrna Dana. cum sX-9iexprime sentimentele.'i".r. una dintre abilitdtile cheie pentru controlarea miniei a constat in supravegherea senti_ mentelor . aveau o pirere mai bund despre si_ ne..#. dind dovadi de irascibilitate.tt u.*o. de rugine...gi nu gtiacum si pundcapit unei relalii chiar pdreainconfortabil ea. fuiTscenetein care fiecare are rolul sdu. iind "... stipinirea miniei. mi-a povestit cum s-a adresaf unui biiefer care r-a imbrincit.*u" i. cum tocmaisemutasela o altd 9coal6. La trei ani dupd ce biielii au urmat un asemeneacurs.rr*bi despre ferur cum ar fi trebuit sd abordeze aceastd intimprare. Copiii . dispozitie.lc. Lochcomparat cu allii care fuseserdla fel de agresivi. usor.Ea a precizat lucru i se seimpliceimediatintr-o relaliesexuali. cu cit prog.cind se culcacu divergibiiefi.de saisprezece fete9i nu se mai puteainlelegecu celelalte Dar acum.Ei discut' despre .congtientizarea senzatiilor fizici.ce facl?"zz Dana a urmat o terapie in cadrul unui Pro8ram exPerimental pentru adolescenli deprimali din cadrul Universitalii Columbia. constind in reconstituirea unor scene. inifiinsprijin emolional gi si-i calduzeascS du-se un fel de spirali infernald.. sXsearatea9acum era cineva.. cum se se Poarte in intimitate. cit 9i in relaliile cu cei de o virsti' Copiii deprima-ti 9i adolescenlii sint adesea incapabili sau nu sint dispugi sd vorbeascedesPrenemulfumirile lor.eald pe cu_ loar. sPunea nesatisfdctrtoare. Tiatamentul ei s-a concentrat asuPra felului in care ar putea sd igi stipineasci mai bine relaliile sentimentale:cum se-9i ?acd prieteni.ri. sdmenlin5prea gi mai tareera ci nu reu9ea ce o nemullumea ceea 9i dramult o legaturdcu un bdiat..urvdrii si abor'larea acestor^sernne ca pe un indiciu ce trebie..chiardaci acest .cum sI impuni limite in privinla relaliilor sexuale.astfer incit si treacd primul impurs inainte de a reacfiona. gostecu JI. ium sI se simti mai increzhtoare aldturi de alli adolescenfi.*. Mai ales la cei tineri. de nerdbdare. - .cum ar fi o tachinare care i-ar fi putut face sd-giiasd din fire. problemele in stabilirea unor relalii genereaze depresii.unu voia decitsi-i cunoascd mai bine. cum ar fi rogirea obrajilor sau tensiunea muscurard i' mo. fel de incercare de a remedia o Parte dintre tr5in esenfd. desigur.rl a durat *ui *rrrt.1 beneficiaserd de asemenea cursuri de stipiniru ? miniei. ca df exernprtr-oi*uri. ca d" mersul in_ tr-un autobuz in care citiva pusti nu le au" "*"mflu pu. unul dintre creatorii acestui program. Dificultatea este la fel de des intilniti atit in relaliile dintie copii 9i pirinfi.... parinlilor le este 9i mai greu sd a9a cum se cuvine. care sfirgeste il:r permanente certuri si forme de instrdinare.."l Astfer.e ur"rr*nea reacfii la rece/cum ar fi retragerea sau numdruirr pind la zece.mai ales fale acorde !d de parinfi..u*. spunindu-i sd nu mai faci prr gi simplu a plecat' Asta insemna cd detinuse ".288 Alfubetul emolional Costu rile nnnlfabetism ul ui emo! ittnal PREI{ENIREA DEPRESIEI 289 va altor copii..it utiile prin care au trecui recent..i chiar segindeasd sesinucidd' proastX de prietede ultima despdrlire generattr fusese 3tur"ude dLprimare ci nu gtiacum sdfaci sXiasdcu un bXiatfdrdsi nul ei. *i-u rprs: .ner.'. Morocanoasd in nici un fel.t ir ca_ re deja au apucat sd se aprindd.

iltele par a fi cauzatede obiceiul de a gindi pesimist. pirinlii au tot mai pulin timp disponibil pentru copiii lor 9i nu stau prea mult intr-un loc. ajungind la deprimare.generaliile care s-au maturizat in momente de tulburiri politice sint marcate de un numdr mai mare de depresii. in vreme ce o parte dintre predispozitiile la depresie sint aproape sigur de ordin genetic.A existat o cumplitd erodare a nucleului familial . Italia. o noud trecerein revistd a cauzelor depresieila tineri subliniazd. cindva complet necunoscuti (saucel putin nerecunoscutd). doar o stare de tristefe.iese la iveald ca o pecete a sceneimoderne. La americanii ndsculi inainte de 1905. directorul Institutului Nalional de SdndtateMintald.deficite la nivelul a doud zone de competenfi emofionald: talentul de a stabili relatii.phe la24 de ani. care se intinde tot mai tire . pentru cei niscufi dupi 195s. era de14%. pe m5surX ce acegtiacregteau. o respingere din partea celor din jur--.dar creeazd torii de stres emolional care aPar de timpuriu pot afecta dezvoltarea neuronilor. aproximativ 6"/" au suferit deja o depresie. pe de o^parte.depresia. o ceartd cu pdrintii. Dr.posibilitatea de a suferi de o depresiemajori ina_ inte de a impiini 24 de ani bste de zeceori rnai mare decit pentru pentru fiecare generatie. Existx dovezi care sugereazd. au apdrut mai multe teorii. Datele la "pocu nivel internalional aratd ci starea ce pare a fi o epidemie a zilelor noastre .Depresiala copii. comparativ cu cele anterioare.4...se adapteazd in funclie de stilurile de viali moderne. psiholog la Universitatea Pennsylvania. aproape cd nimeni nu mai era Pe-acasi. cd aceastdpredispozitie pentru depresie. La Beirut. aga cum anii '20 erau Anxietifiloi. Germania.orice egeceste considerat ceva de dutotul in viatd.dintre cei ndscufi dupd 195s. chiar dacd ele pot apdrea zeci de ani mai tirziu.o notd proastd.posibilitateade a suferi o depresiemajorr la un moment dat in viald estein multe fdri de trei ori mai mare decit pentru bunicii lor.primul cei ndscufi intre 1905 si 191124. ' Degi probabilitatea de a deveni deprimat cregte odati cu virsta. Fiecaregeneragie.elor de rdzboi civil. iar pierderea acestor surse stabile de autoidentificare inseamnd un risc mai mare de a se ajunge la depresie.numdrul divorlurilor s-a dublat. numdrului de depresii are o strinsd land5. Atunci cind le-am cerut experlilor sd imi spund de ce cred ei asta. spunea: ..si ointerpretare a refuzurilor celorlalgi..Aceasta inseamnd o pierdere de resurse care ar fi putut mobiliza impotriva obstacolelor 9i a egecului. ce predispune copiii sd reaclionezeviolent la cele mai mici infringeri din viali . Micgorareavirstei la care copiii trdiescprima experienfddepresivi pare de asemeneasi fie un factor comun pentru lumea "intreagd.Aceasta nu este o cauo anumiti vulnerabilitate.tn lumea intreagS.pe de altd parte." Martin Seligman. in rindul celor probabilitatea de a face o depresie pinX nisculi inainte de 191. totugi cea mai mare cregterese remarcd la tineri. ci de nepdsare.pentiu cei nisculi intre 1945si7954. am remarcat o cregtereaca convingerilor recentuatd a individualismului 9i o descregtere ligioase. David Kupfer. episod de depresieare tendinta sd apard tot mai devreme. precum .indiferent pe ce s-arbaza. Un studiu mondial fdcut asupra a peste 39 000 de persoane tendinfe existi gi in Porto Rico. precum 9i o scddere a sprijinului acordat celorlalli de comunitdli ori a familiilor numeroase. cea a Melancoliei. in Germania. cotele maxime fiind atinse in timpul perioad. cregterea legdturd cu evenimentele politice. sublinia o altd tendin!5: .. Liban gi Noua ZeeFranla. Frederick Goodwin.i de coplegitoare lipsi de sperantd de-a lungul unei vie!i23. a ajuns la concluzia cd aceleagi Taiwan. Canada.in acestsens. in lumea intreagd.290 Alfubetul emolional Co s turile an al fabet ismului emo t i on al 291." Dr. la 35 de ani era de 4%. dar care este un procesreversibil. Pentru cei niscufi intre 1934 qi 1941.Odatd cu extinderea industrializdrii dupi cel de-al doilea rdzboi mondial.Aceste sidri upat de la virste tot mai fragede. ceeace poate duce la o depresie in momentele de mare stres.este si mai mare la tineri. Faczi directd a depresiiloq.de'demor u{irur"gi de autocompitimire. proporlia celor care ar fi putut suferi o depresie gravd intr-o viafd era de doar 1o/". geful catedrei de psihiatrie a Universitilii de Medicini din Pittsburgh.. a inregistrat un risc tot mai mare de a ajunge intr-o stare depresivi I .in ultimii 30 sau 40 de ani. Exisratd 9i esteamplificat in a9afel incit afecteazd . degi in ansamblu cregtereaacestei tendinle nu are legiturd cu evenimentele politice. a ficut urmXtorul comentariu: . PRETUL LUMII MODERNE: NUMARI]L MARE DE DEPRESII Anii de sfirgit de mileniu au inaugurat o noui epoci. Nu apuci s5-!i cunogti prea bine restul familiei. in tot mai multe familii s-a instalat o indiferen!5 a pdrinlilor fald de nevoile copiilor.

unele studii epidemiorogice. acegti copii aiung sd evite inilierea in contactele sociale sau si nu ia in seamd un alt copil care incearcd s5-i abordeze . Cei care ajung la o dubl6 depresie riscX mult mai mult si se confrunte cu o recidivi odatd cu scurgereaanilor. Kovacs a constatat cX acei copii care au suferit o depresie minori riscd si o transforme intr-una majord ..i la joach. presupun gi momente de dezamE_ gire sau pierderi importante sau mai mici care intrelin suferinfa.'" ulterior in viafd26.ur" ul-folosit criterii stricte . ajungindu-se la probleme sociainle gi emogionalecu urmdri chiar dupa iegirea din depresie2e.au mai pufini prieteni.Copiii inva!5 in general anumiprodusd !a te atribute socialede la cei de o seamdcu ei .r se referd la asemenea momente. urmdrincl_u_i p"" pur. Dacd ai avea o perspectivd mai largd.sint aceia cu care ceilalgicopii nu se ioac5. Un alt rezultat nepl5cut pentru acegti copii este faptul cd ei se descurci prost la gcoald. ci ra co_ piii pentru care spirala infernali a tristelii ii aduce intr_o stare de disperare.. Kovacs mi-a spus cd acegticopii .acestafiind un semnal pe care copilul sociabil il percepe ca pe o respingere.in statele unite.. ca si nu mai vorbim de aceaexperien!5 a sthrii de iransi in timpul acumuldrii de cunogtinle. Un copil care nu simte nici o bucurie i9i va canaliza cu greu energia spre a-gi stdpini bine lecfiile. deqi arte studii inaintasertr o .Gr" .simptomere oficiare de diagnosticare a depresiilor _ au constatat cd pentru biielii gi feterJintre 10 gi 13 ani probabi_ litatea de a face o depresie majore de-a lungur'unui an este cam de 8 sau 9oh. psiholog ra Institutul Yli' 9i Clinica de psihiatrie din Pittsburgh2T. s-a constatat cd sint mai pulin capabili sd se adapteze in societate. Aceastdlacuni la nivelul experienlei interpersonale inseamnd ratarea a ceea ce ar putea sXinvele jucindu-se. pentru ci ei . o datd la trei ani. nu sint preferafi de ceilal. observind cum se descurcdin situalia respectivd ceilalli copii 9i aplicind la rindul lor modelul.. a... .in medie.o uitd iu vremea". depresia s-a prelungit pini in adolescen!59i uneori chiar pinX in primii ani de virsti adultd.rdiut copli diagnosticagi cu depresii in_ cd de la virsta de opt ani. In cazul copiilor.u*ta idee pune la indoiald vechea presupunere ctr depresia r. rezultatul final este cd un copil deprimat este respins sau neluat ir seamdla joacd.op"rire extrem de alarmantd: chiar gi episoadele minore dedepreJie la un copil pot duce la episoade gri.arre decit melancolia."28 Fiind ursuzi sau trigti.irr.. Depresiileugoarecaregi-au fdcut aparifia la virste fragede. ce si faci cind vrei ceva gi nu pofi sd ai.292 AlfabetuI cmotional Cttsturileanalfabetismuluiemotional 293 td o inclinafie spre a lSsao infringere de moment sa devinr una de durati si o cauzi a lipsei de sperantd. Copiii deprimali se numXrd insd printre copiii neglijali la gcoa16. In mod firesc. Desigur ci fiecare copil se mai intristeazi din cind in ci...sd se ajungd la tratamentsserioase."gr:.de exemplu. trei sferturi mai trecuserd printr-un episod de depresie. P^rnira 16%dintre fetele intre 74 si r6ani s_uferd depresii serioase. copilariu gi adoles_ cenfa. tJnele date .."*po.lucru clar mai ales la copii. fird depresii.*pii nu conteazi pe termen lung... cum ar fi credinfa in Dumne zeu qiin viafa de apoi."i perioa_ de mai lungi. pe unii chiar pind la 24 de ani.. uneori chiar la cinci ani. Dintre copiii ale cdror depresii au fost suficient cle grave in^ cit.depresia are un efect negativ asuPra memoriei gi puterii de concentare.iar ra bdieti pro_ centul rimine constant2S. atunci pierderea unei slujbe ar pirea . nu devin foarte intense. aproximativ patru ani. indiierent de f"riouda in care apar ele. .in medie.pltrtesc"nu numai suferinde depresia in sine. cei cu fost au comparali deprimali copiii atunci cind tr-adevdr.d. i"J.rr. de iraicibilitate si de izolare .. Nevoia de a prevet i r.intr-o aga-numiti dubld depresie. suferind de depresii sau de un sindrom maniaco-depresiv. variazdfoarte mult in pri_. degi la unul din saseau tinut chiar un dureazdin medie 1"1 an gi jumitate.cu cit perioada de depresiea copiilor din studiul lui Kovacs .g"*urt cd procentul aproape se dubleazd pentru fete la pubertaie. sint mai pulin indrdgili gi au relalii conflictuale cu ceilal!i copii. depresia la tinleri este o problemd presantS.mult mai g.drept pentru care cu greu reugescsd fie atenli la ore gi sd refini ceeace li se pred5.ifre . conform unor date adunate de Ko. Copiii cu depresii majore trec prin astfel de episoade care luni. in cazur cirora s-a fdcui o'd"r.. ca gi perioada adultd. ci qi preaenitd.u* ra jumdtate fta chiar si de doar 2%). vinfa vulnerabilitdlii de--a"rii*eril" lungul vietii datorJ depresiilor de care suferd copiii si adolescenfii. dar dureazd mai mult . Indiferent care ar fi cauza. ard. TRAIECTORTA DEPR ESIEI LA TINERI Depresia n-ar trebui doar tratatr. Kovacs u it..

Ceea ce a iegit la iveald doar recent este faptul cd de obicei copiii care au inclinafie spre melancolie tincl cdire o viziune pesimisti inainte de a ajunge sd fie deprimali. Cercetitorii insd gisesc cd ele au consecinle asupru ful.. Acest lucru este demonstral de faptul cd de obicei copii reacfioneazi astfel: . a clasele din 9i gcolari de grup identificat un claseceape care col"egiii-au respins.Iau note mari pentru cd sint degtept".. Aceastdinformatie sugereazdo posibilitate de a-i vaccina impotriva depresiei inainte ca ea si loveascd. Felul in care copiii igi explici acest refuz este de o importanlx capitald in privinla apariliel unei depresii.asaincit pot rdmine 9i repetenli. . carnetele de note sint in general una dintre sursele de mare exaltare sau de mare dispeiare pentru copii. la gcoald. modaritdtile pesimiste de a interpreta esecuriledin viali par si alimentezesentimentul de neatutorare si de lipsd de speranti din sufletul copiilor deprimafi. ca si scapede dispoziliile depresiepe alti o apare ce misur5 pe pe copil gi mai vuinerabil. care-giimagineaz6. experienla depresiei ia reacgie . . chiar dupa ce este dep59it5stareadepresivd.Cind md striduiesc suficient. nu poate sd se descurcd tate de depresie9i intipdrite in minte: poate face nimic nu ci respinge 9i ce la gcoali.Cind am probleme acasi mh descurc mai bine decit alli copii la rezolvar-ea lor" 9i . un studiu grxitor a urmdrit ciliva copii de clasa a cincea si a gasea in zilele ce au urmat primirii carnetelorde note. (. iau note mari. neapdrat devin iriar"piu lucrurile.N-1* inprea mulii prieteni pentru ci n-am urnor.ul" serioase.i de gindire pesimistd. intimpld cind deja egti deprimat si egti gi dat afarXde la gcoald. situalie ce a continuat 9i in respingi le uimdtoare. ei rdminind ttittu paria." Copiii care nu spun nici una dintre aceste fraze descriptive pozitive sint convingicd nu pot schimba nimic.datoritd poverii constantedin tirnpul episodului respectiv.gi atribuie obstacoleledin viala lor unor defecte p"*o..Asa cum observdKovacs: . ir:rgindirea lor referitor la binele 9i rdul din viala lor.. Parcurs.a intdreascdacestemodalitS. copiii ca-talor log"ind tot mai mult acesteevenimente in funclie de propriile triseturi psihice: . cd toati lumea il fixe il pot face idei Aceste neplacute.294 Afabetul emolional Co s turi I e an alfub e tis mului emo! ion a I 295 estemai lung5. cel mai puterde la inceputul clasei a treia3a. vd pesimisti .incep sd cadSpradd unor stdri depresive.Mai mult. Pe m5surd ce copiii au griitoare schimbare o loc avut a cut. o dovadd provine din citeva studii asupra convingerilor copiilor despre propria capacitatede control isupra a ceeace li se intimpld in viatd .de exemplu. de a indrepta in bine lucrurile. cu atit notele scad si mai tare se descurcdmar 9i slab la teste. pur" in sine astfel incit.Dacx md voi strddui mai tjre la matematiid si in au special la teme o sd capdt o nota mai bun6.Cei care considerd cd aceastdnotd se datoreazd unei neimpliniri personale (. efectuat asupra unor copii La copiii mai mici. nu Iar intr-un studiu referitor la copiii carespingeripermanente32. Asa cum ne amintim cu tolii.. acestsentiment de neajutoraree 9i mai mare la copiii foarte deprima!i30. au existat 9i cresbili s5 ofere o consolare suficienti. loviturS o cu combinati o un decesin familie. Cei care consideri cd aceasti respingere Cei se datoreazaunui defect personal devin 9i mai deprimafi' a pentru ceva face putea ar c6 optimigti insa. a fost perspectiva pesimistl depresie o suferi vor cd nic indiciu ar fi divorful parintilor sau cum majoie. eventual.")31Cercetdtorii a cina patra treia. a gapteas-a dovedit cd aceia care clasa in greu de re irec"extrlm fali au manifestat o at]tudine pesimisti si au reaclionat negativ depresie33' o de gcoaldgi fala de stresul addugat acasaau suferit Dovada cea mai directa a faptului c5 o perspectivd pesimist5 ii face pe copii sd cadi cu ugurinld pradd depresiei provine dintr-un siudiucare a durat cinci ani. drept pentru care rdmii singur acasdsi nu mai ai nici mdcar cu cine sd te joci. i-a creat incapapxrinti nigte stare de nelinigte si. De fapt." r. la problemele ce aPar.sint un prost") se simt mai deprimali decit cei care isi explici aceastd notd ca pe un lucru ce poate fi schimbat. terminind gcoala primarS.. ceeace l-a tulburat mult pe copil. unei ciuda in deprimali.rlrl in care copiii i9i asumd rolul in cazul unei note mai proaste decit se agteptau." CUM SE A/UNGE LA DEPRIMARE Ca 9i in cazul adullilor. cei care sint dejn deprimati gindesc astfel 9i asta se stie dintotdeauna. existdo corelare directd intre durata depresiei unui copil gi notele sale dt..copilul cu convingeri alimenrdmine cu o cicatriceemolionald serioasd." Aceste schirnbari Pe a cincea' a treia clasa 9i iep sa se instalezetreptat cam intre perspectio dezvoltd care copiii mdsurd ce se intimpld aceasta.Imaginafi-vd.Toateproblemele de invbfiturd implici compo9i aceastd nenti a depresiei.

. Medicamentele mai noi impotriva depresiiior. chiar dacd acestlucru l-am inleles abia ani de zile mai tirziu. unul dintre creatorii Programului rece lupta cu gindurile deprimante poate impiedica formarea unei diipozifiiiumbre. ..i.r purticipaserd la acest program au reugit sd depigeasci momentul critic. un an mai tirziu. mai serios dupd ce nu s-au descurcat Prea Srozav la un test. sint incd.oarun sfert dir. ss"/odintre acegtierevi gi-au depigit depresia ugoard. La sfirgitul unui qrogram de opt siptdmini.rai. Seligman observd: . firraluruu acestor abiliteli emolionale incd din adolescenfd poate fi de mare ajutor. copiii au un alt metaborisl raport cu medicamentele comparativ cu ! adul-tii. spre deosebire de adulti. s-a demonstrat.Acegti copli se descurce mai bine. te lucrul cel mai important.."*u presie. iesimiste care insolesc depresia .micd depresie"'.Adevdrata solulie este O inoculare psihologicd. . efectuat la un liceu din oregon. . s-au mai fdcut descoperiri promifitoare in uffna unui curs special de o sdptdmind pentru tinerii intre 10 si 13 ani care aveau probleme cu pdrintii .ecjtopt dupe-imieze.CJeace invald un copil la acesteore este cd dispoziliile cum ar fi anxietatea.tristelea Ji *it ia nu se revarsd din sine fdrd a deceeace simline nici un control asupra lor 9i ci el poate schimba seligMartin psihologul te prin ceea ce gindegte". spre deosebirede"doir 14% dintre gfevii care-particlpaseri la programul de prevenire a depresiei.chiar in timp ce scriam aceastd carte ci ar putea sd fie cauza clecesuluila copii.ei au invdlat elemente emolionale fundamentale.d. tratamentul medicamentos nu .sc aproximativ in mdsura in care este eficient gi un medica_ ment inactiv placebo. in_ clusiv Prozacul.. . Degi nu a durat d. La un an dupi terminarea cursurilor. $i dupl doi ani. inclusiv cum sd se descurcecu neinlelegerile. lY. in' loc sd gindeasci doar cd: . un sfert dintre cei din grupul comparativ au ajuns la depresii grave. intr-un st.Dacd vreli intr-adevir o schimbare radicalS 9i reaie pLntru bolile psihiatrice cum ar fi depresia. infruntind chinul obignuit la virsta adolescenlei de a fi respingi de ceilalli. fald de29"/' dinire copiii din grupulle nu a participat la cursuri. hotdrini si invege % * La copii." TULBURARILE DE ALI MENTATIE Cind lucram ca student la'clinica de psihologie. studiase la Harvard 9i eram prieteni inci din studenfie' Cealalti fdceaparte din personalul Bibliotecii Universitare' Ma- . este neapirat o alternativi pentru terapia sau prevenirea depresiilor.eexemplu. trebuie si faceli ceva inainte ca acegti copii si se imbolniveaSci". dar la copii reuge.Antidepresivele triciclice dau deseori rezultate la adul. Ei par sd fi invilat acestlucru cind riscul depresiei este mai mare.zS dintre elevii ugor deprimali au fost invdfafi si-gi infrunte modelul gindirii asociat cu depresia pentru a deveni mai doritori de algi face prieteni. riscul de clepreiie scade*. de a se infel_ege mai bine cu pirinfii lor gi de a seimptica in activitili sociale care le ficeau pldcere. la sfirgitul anilor 7960.i dideu.." il: . adicd nu indead" gravd incit si depdgeascistarea bbisnuita de nefericire3s.Nu sint destul de degtept'" . 12 de *u.u iur" cd acestcurs special a redus riscul de depresie la jum5tatei5. cum sd infrunte convingeriie t."*n" de cel mult o depresie ugoard. apioximativ unul din patru erevi suferea de ceea ce psihologii numesc . adicd in primii ani de adolescen!5' Iar leciia continud sd aibd efect 9i sd fie eficientd dupi terminarea cursului incd vreo ciliva ani. in mod similar. sd se gindeascdinainte de a trece la fapte gi. Seligman mai adaugd: .iar acestlucru mai dura gi dupa doi ani.. sugerind ci aceqticopii folosesc acesteinformafii in viala lor de zi cu zi-" Alli experli in problema depresiei la copii au acceptat ctt mult entu2iasm nbile programe. ComentaKovacs.tr" cei care r.netestatepentru copii. doar 8% dintre participanli au avut un punctaj modest spre grav la testul de depresie.in vreme ce d.296 Alfabetul emotiortnl S C URTC/R CUITAREA DEPRTSIIL OR Cost ttrile anslfttbet isrnri tti ernofional 297 Existd gi o veste buni: toate indiciile aratd cd clacd acegtico_ pii sint invdtati sd aibi o perspecti'd mai productivi fatd de di_ ficultalile lor....Jupta devine un intiritoide moment care ajunge si fie un obicei'" Din nou acestecursuri au scizut numdrul depresiilor la jumatate . subliniazd Deoasiptdmini. aproximativ iOW dnt e cei care au participil lu curs au dat . fald de 44% din grupul comparativ. Intr-o ord de curs speciita ae h sfirgitul zilei.am cunoscut doud femei care sufereau de probleme de alimentafie.: unii se aflau in primele ieptxmini sau luni din ceea ce putea deveni o depresie in toatd regula. in intilnirilg de-dupd or!t" de gcoald. besipramina este unul dintre cele mai des intilnite (gi mai sigure) triciclice folosite pentru adulti. Una dintre ele era o strilucitd absolventd de matematicd.

o fetili de gaseani a izbucnit in lacrimi atunci cind mama ei i-a sPus si mearge sd inoate.de a avea pdrinti abuzivi ie predispune pe fete la probleme de alimentatie. in prezent.incepind cu fetele foarte tinere care simt nevoia sd atingd standardele greu de atins de frumusele feminind 9i pind la mamele. unele persoane obeze nu sint in stare sd discearnSdiferenla intre a se terne. nu existau asemenea diagnosticrri. .sint factorii cheie care duc la problemele de alimentafie3s. De atunci.fetele sint obsedate de greutatea lor.b e fapt." . Hilda Bruch.principalele cauze consta in incapacitaiea de a recunoaste gi de a reacliona corect la nevoile trupului 9i ur. lanful cauzal relevat de studiile prosPective incepe cu efecteleasuPra fetelor tinere ale faptului cd au crescut inir-o societatepreocupatd de canoane de frumusele feminind care presupun o sldbire nefireasca. iar bibliotecara. s-a constatat ci deficienfele emolionale . de exemplu. Cu cit problema era mai gravd. incepind din clasa a gaptea 9i pini intr-a zecea.aga cum mi-a mirfurisit cu oarecarejeni . Gloria Leon. in schimb. chiar gi in clasa a zeceaintr-un foarte populat liceu din Minneapolis existau 61 de fete care deja aveau simptome serioasede anorexiesau de bulimie. Studiul de la Minneapolis a aritat ci obsesiakilogramelor in plus n-ueste in sine su?icientdpentru a explica de ce unele fete au probleme de alimentalie. daci faptul. paiintii pof.cu atit fetele reactionau mai puternic la obstacole. se ajungeala anorexis sau la bulimie.in special incapacitateade a discernesentimentelenepldcutegi de i le controli . Din punct de vedere gtiinfific. de exemplu. care cu cit le congtientizaumai pulin cu atit le resimleau *ui i.uiu poate afirma. tefriile bazatepe acestpunct de vedere nu sint bine formulate. Dar acestefete au probleme cu distingerea . prin sentimentenegative intense. de bulimie. Majoritatea acestoripoteze aveau insr un defect: erau extrapolSri in urma unor observafii ficute in timpul terapiilor.. acestas-a doved. Biblioteca_ ra era corpolentd gi cdzuse in patima inghetatei si a tortului de morcovi sara Lee gi a altor deserturi. a observat cd acestefete . la senzatia de foame.X se intimpld gi cu aceste fete.'Bruch era uluitd de fe_ meile care erau in stare sd moard de foame si suslinea cd una dinke. fiind distinse cele care par a fi cauza.itsingurul 9i cel mai puternic indiciu de a prevedea continuarea problemelor de alimentalie 9i in urmitorii doi ani.lor de alimentalie. Acest tip de studii permite o compalafie clird gi corecti. pentru a vedea la cine apar problemele de fapt.".t"ts.o. den_t.r. cum ar fi frica de sexualitatede la inceputul perioadei de pubertate gi lipsa unei bune pdreri despre sine.rtatate 9i condiliile care favorizeazd asemenea probieme. S-a constatatcd nu pdrinlii exageratde exigenli joaci rolul cel mai important in provocarea pro6lu*. sint mult mai acceptabile studiile fdcute pe grupuri mari de persoane de-a lungul mai multor ani. ugurinld sd fie foarte severi ca reactiela probllmett de alimentafie ale fetelor lor dintr-o incercare dispein final gi expliiatd de a le ajuta.se ducea pe ascuns la baie 9i igi provoca virsdturi.Dincolo de u.298 Alfubetttl emotional Cost urile analfab e tisrnul ui enrc! io nnl 299 tematiciana. susline pediatrul care Povestegte tea era nor*ilA pentru lndllimea ei3e.desi era foarte slabi. literatura clinicr asupra "rriproblemelor de alimentalie s-a extins enorm spre o multitudine de ipoteze asupra cauzelor. Atunci cind s-a fdcut un studiu asupra a mai bine de 900 de fete.96937. dupe ce se indopa . ba chiar si la celemai mici neajunsuri.intr-un studiu fdcut pe 271 de tinere."uriu.con9tientizeizd insuficient sentimentele 9i semnalele date de trup. Majoritateacopiilor inva!5 sd distingd intre senzalii 9i sd poatd spune d.Pe care nu 9i le^puteaucalma ql p. De exemplu. pioniera acesteimiscrri.Ceva pu. poiri .r. matematiciana ar fi diagnosticatdca suferind de anorexienervoasi. ceeace duce la o alimentasimilar se lie exageratdde fiecare dati cind sint supiratea0.)Irelevanteau fost considerate caliile populare. de baie. deprimali sau fldminzi .mult prea acaparatoarecare igi imping fetele sd trdiasci un vegnic seniiment de vinovdfie.Pe mdsurd ce se ajunge la adolescente. (Aga cum ne Prevenea9i Bruch.dar care se intilnesc adeseasi Ia cei carenu au problemele celor ce vin la tratament. a se infuria 9i a le fi foame. Medicii de clinici abia incepuserdsi se preocupe de"aceastrproblemi. in acelevrernuri. pretinzind cd aratl prea grasd in costumul greutacazu1. i publicat un articol despre problemele de alimentatiein 1. astfel incit unificd toate acestesenzalii in ideea de foame. pur 9i simplu nu era in stare sd mdnince: sustineacd are repulsie fald de mincare.acestlucru fiind o parte din ceeace se cheamd cunogtinlele emofionale.aci se iimt plictisifi. jumdtate dintre ele considerau cd sint prea grase. Cind acestedoui tendinle emolionale erau cuplate cu o nemullumire puternici in ceea ce privegte corpul 1or.. psiholog 1a Universitatea din Minnesot at carea intreprins studiul asupra fetelor cu probleme de alimentafie. furiogi. degi majoritatea aveau greutatea normal5.rr.

ea sesiza 9i de a profita de o astfel de gansi este tipici pentru copiii mai retragi. in schimb.xi" rou f"r gi simplu cremincaful fdrx m5surS.geazd problerneie rle aii'rentafie.ui.rr.lt^"]::l:" iiyqe mmca exagerat".cei a cdror timiditaie repetatd ii face pe cei din iur s5 se simta stingherili 9i care au tendinta de a se izola.pus ea. sPuse Ben cu un ton acuzator' . A9a cum am vdzut. anxietatea 9i a fi ruginos in societate. o modalitate prin care acegticopii . --' acestapoate deveni un obicei emolionar puternic intipdrit.ur"..Dar dincolo de aceqti factori temperamentali. existd toate . nu reugescsi aciic.iri"i.n.rrpArur"u lor decla. O alti cale in aceastdluptd a" .. lombinatia intre o constienhzare interioarr nesatisfrcdtoare . El igi linge rdnile. comparativ cu 8% dintre ceitalgicopiia2.i siabele capacitdii d5 3daptare sociali coriduce ra faptul c5 acestefete.. sau a scdpa de propria net'er. .in general." r.tapi"i.." Dupd care Benle indreap. .aceastafiinci o posibilitate ci"e a simti cd existi un oare_ care control asupra sentimentelor cople. Tiatarn..t. Renunlarea la gcoaldeste celhai rnare risc irentru copiii cu probleme de adaptare in societate..agacum am vilzutin Capitolul S.iroare. la problemede alim"". 25% dintre copiii nepopulari in gcoalaprimari au renunlat la gcoali iirainte de terminarea liNici nu-i de miceului. are putini prieteni si tocmai a auzrt de la amicur lui ]ason cd nu se vor juca impreuli in pauza de prinz ..ii au tres_ coperit". lor emofionale ar. copiii sint cei care ..nrr.ffi: te de a minca. gtiu str o de_ pSgeascd eficient.i. Rata renunl5rilor la studii printre copiii care sint respingi de colegii lor este de douE pind la opt ori mai mare fali de aceeainregiitratd in rindul copiilor care au prieteni.. indifercnt dacd este vorba de l-'ulirnie sau rie ancrc.."fi". observd sentimentelorfundarnentale.tdspre o masi goald.fi c:a pe care o areg cere.icire. Ben se duce in sala de mese/acolo unde fason Chad minincd. Dar Ben nici nu vrea sd audl 9i le spune sd-l lase ir.setetrag" . Ceea ce este insd cel tnai grditor in privinla lui Ben este incapacitateade a reacliona la efoittrrile lrri ]ason <iea indrepta lucrurile . t Dar cind acestobicei de calmare interacfio neazlcu frustrdri_ le pe care le trdiesc fetele pentru a rdmine subtiri. unul este sfirgeascd inciinalia ipre iegiri minioase 9i percepereaunei ostilitdli chiar 9i acolo unde ea nu existd de fapt..ur"'* mai mi'incd deloc .. sentimentul de a Ii respini 9i lipsit de prieteni este unul prin care fiecare trece la un mbment dat in copildrie sau in adolescenli.Pentru ci m-ai min!it".eze eficient pentru o i. tipdBen la Jason.port p""_ tru a scipa de kilogramele acumurate in urma unei alimentatii nesdnitoase." DOAR CEI SINGUR/ RENLTNTA LA FCOALA Aceastaeste drama din claseleprimare: Ben.. o amplific5. rni-a s. fdrl u upuio ca la o solufie tu .i identifice sentimenteregi sd se calmeze sau sd-gistdpineascdmai bine relafiile. pu. copiii iespingi din punct de vedere social.pot avea neinleregericu iubitul fd_ rd s5-gi dea seama cd sint furioase.intreab5 Tason.seizoleazd" eslefelul in care transmit unele selnnale emofionale..cd daci ne udr"ri* direct problernelor.ra inceput va f. te. Sigur cd este un moment foarte intens. se duc la Ben gi ii spun ci fason e dispus si se joaceii cu el.vrea sd se joacecu un alt biiat.apia functioneazd mai bine.lucru care in loc sd ii aline suferinfa. erev in clasa a patra...iuror.^telc'eficiente pentru aceasti categorie de fete. au un repertoriu foarte limitat de reaclii. in schirnb..tt'rnt singural..300 Al-fnbetul cmofional Cos tur ile analfabetisnnt lui emo f ional 301 Leon.sint in stare sI iemnalele emoiicnale 9i scciaie. va in_ cepesd verse sau sh ia raxativeori sd facr foarte mult. Cea de-a doua este timiditatea..-u.Mi-ai zis toatd sSptdminacd o si te joci cu rnine 9i m-ai min!it. O asemeneaincapacitate d.. loc in care niintr-un sdptlmind rare: imaginali-vd 30 de ore Pe iubegte! te meni nu DouS tipuri de reaclii emolionale ii determini pe coPii str ptitt a deveni nigte paria. casS se ascundi in spatele lizilor de gunoi ale gcolii' un grup de fete care au fost martore la acest schimb de cuvinte inIeaica sd aibd un rol impdciuitor..De ce?". ..dar de din sala fuge ignore si-i hotirit urechi.inci smiorcdindu-se. . 9i ..ffi. pu. ar trebui si i'crurjdi'strucfiu"i. invafd si se simti "u mai bine mincind.aru1ri". O cercetarea ardtat ia. Aceste fete trebuie sd invele sd i.'miinigi se prdbugegtein lacrimi.i""i sau de pd_ rinfi. Benigi ia capul ir. d" exemplu.. atunci cind sfurt nernulfumite a" pri. nelinistite iau deprimate _ traincl doar o furfuni emoJionaldsubtilS.ru. cu Chad... chiar cind le pot desluseascd citi.lJrdsc_tupeul pe care il ai!". credeLe. smiorcdindu-se de .puiea rerne_ tlia aceacapacit'ate emofionali ce re lipsegte. in iegetele 9i bag6 *es".ffi. plingind uqgr: Ben igi [ason I cnua se duc la el gi incearcSs5-i vorbeascd.e.Dar ca sd reminf subtire. Cind copiii de gcoali cu prieteni pulini au fost intrebali cum s-ar manifesta dezgustul .

cind cigtigi. lalfi. ei continud sd facd acelagi luciu care nu a funcfionat nici in trecut sau vin cu solufii gi mai inadec_ vate=. dureros. inca_ pacitatealor sociald devine un fel de profefie. moarte o felul tot de boli de cronic sd fie afectali 9i A9a cum sublinia psihanalistul Harry Stack. doar printr-o perioadd temporard de marginalizare. E de infeles cd acei copii care sint respingi dau d.. Afunci cind copiilor li s-a cerut sd interpreteze tristelea.. prin care Seincerca si se afle ce anume se poate face pentru ca joaca sd fie mai plicut5.url ceilalti copii se codescsd se joace avut rdspunsuri autodefensive atunci. statutul de piria.. Dar copiii care sint respingi din punct de vedere social au doar jumdtaie din ganselecelor de-o virstd cu ei de a avea un prieten bun in acegti ani din gcoalaelementard. sd spund ceva face.sau vagi incercdri de a obgine ajutor din partea unui adult.invdlam cum sd ne negociem relaliile intime . acestlucru nu se iplica acelor copii .consultanfi" ai acestui curs. in care s-a ocuPat de copiii nepopulari 9i care se pare ci au avut rezultate poziiivea5. reaclia copiilor evitafi a fost aproximaiiv urmdtoarea: . cd . in toc sd invele noi abordrri in a-gi face prieteni. ii urmdregte in tofi anii de gcoald. mijoritatea copiiior pot sd isi relini reacliile emolionale pentru a nu submina relatia cu prietenul de joacd. sd zimbeasci 9i sd-giofere sprijinul sau sd dea sugestii ori sd incurajeze. i fi margin alizali sint potenlial mai mari pe masurd ce copilul intrd in virsta adulta. cd nu gtiu sd piardd.cei . in ciuda incapacitdtii lor de adaptare. De exemplu. Desigur cd majoritatea copiilor vor sd cigtige un joc . Pentru a evita stigmatizarea copiilor. $i. fiind totodatd deprimali gi sin- guri.sfirgescca peisoane izolate din punct de vedere social.. cei care au prieteni putini 9i timpurie. in viald. ei au mimat gregit de mult mai multe ori decit copiii indrdgili. Stiven Asher. apropierea de prieteni 9i tumultul din momentele de joacd glefuiescialentele socia_ le gi emolionale care vor duce la ait tip de relafii interpersonale mai tirziu.evxratdloterie de a fi pldcuti de allii. gi astfelrateazd una dintre Posibilitilile esenliale de a se dezvolta din punct de vedere emointorc spalionalas. . psiholog la Universitatea din illinois. a9acum am vdzut . li s-a spus tufuror cd cei alegi sint un fel de . Copiii care sint exclusi din acest tdrim al in_ vifdrii sint inevitabil dezavantajali. a organizat o serie de . tr cazul in care nu erau de acord cu regula jocului.Arde-i un pumn!.dar fie cd ei cigtigd s-aupierd. erau incurajati se t" gindeascd Ia sugestii alternative 9i sd faci unele compromisuri (in loc sd se certe).chiar cind toli ceilalgi mai solidi). furia sau rdutatea. ci sint mult mai inclinati sa trigeze decit cei3lelut. Dar pe cei care sint in pernanenfd exclugi gi respinsi.mai eficient decit evaludrile profesorilor 9i ale asistentelot decit rezultatele de la gcoali 9i IQ-ul 9i chiar mai eficient decit rezultateulterioale testelor psihologiceaa.se dau mari. in aceastdad.cum si ne rezolvim neinlelegerile giii ne impirtigim cele mai profunde sentimente . copiii nepopulari .ovadd de multd anxietate 9i de multe griji... acegti copii dispun de foarte puline criterii de i acliona emofional: ei nu par deloc amuzanfi 9i nu gtiu cum sd-i faci pe ceilalti si se simta bine si in largul lor. Nu elte deci de mirare cd asemenea copii se simt neajutorati cind este vorba si igi facd prieteni.rr.din primele noastre relalii apropiate cu prietenii de acelagisex.iu mult mai bun al shndtdlii mintale de la L8 ani .consecinlele faptului cd sfirgesc Pl". Cind unor.care p-ermanentau probleme de descifrur" de reacgie 9i la emotii .oiii de grddinifd li s-a cerut sd explice cdile prin caregi-ar putea face prie"tenisau ar putea s6 nu se batd. vedea ce a pentru copil celdlalt pe priveascx hrdgul atunci cind celilalt face bine un lucru. -erau invilali sd aclioneze in anumite feluri Pe care Copiii Asher le-a descoperit a fi tipice copiilor indrxgili.. In vreme ce copiii care nu au aceastdinclinafie spre viafa sociald .amuzanli gi amabili".302 Alfubetul emolional Costurile analfabetismului emolional 303 gi furia pe chipul lor.. in situalia in care doi copii voiau aceeasi jucdrie. sx-si aminteascd si vorbeasci 9i sd sd asculte 9i s5-l puni intreblri ieluilalt copil in timp ce se ioacd.tttit'rdi. cea nu este respectivl (chiar dlcd prietenia tele ANTRENAREA PENTR U PRIETENIE Existd speranfe gi pentru copiii respingi. De fapt.antrenamentepentru prietenie".sd faci sd fie joaca mai amuzartt6".. liudin_ du-se peste mdsurd. de exempl1.ur" tr".azele in mod riscd singuri sint re ale vielii. cit de popular este un copil in clasa a treia Pare a ii . El i-a identificat cei mai neindrXgili elevi d. in primul rind. cei mai pufin populari au dat interpretdrile cele mai pulin convingdtoare.prieteno9i.in f. fiind .in clasa I treia 9i a patra gi le-a linut gasecursuri despre cum .Un prieten conteazd.. studierea copiilor nepopulari la joaci a au exemplu..Copiii au mai inceicat sd creeze condilii agreabile social in timp cb ju- .

alcoolici.4"/" americani care au incercat cocaina.adicd a bea o cantitate enormd de bere.Totugi. in ansamblu. peste 90% dintre adolescenfi au gustat aicoolul au devenit alcoolici.. folosescacestesubstanle ca Pe un fel de medicarnent. Acest minicurs de infelegere cu ceilalti a avut un efect remarcabil: un an mai tirziu.De unde provine diferenla? Cu siguranfd cI aceia care locuiesc in cartiere cu o mare rati a criminalitalii. De faprt. in vreme ce in 1.drogui . zitate poate avea rezultate deloc pldcute pe termen lung.gi.. ajung la un anumit dozai chimic ce poate potoli sentimentelede anxietatesau de melancoliecare ii chinuiesc. cam jumdtate dintre studenli si aproape 4A"i"dintre strrclentese imbatd cel pulin de doud ori pe luniae. Copiii. dintre milioanele de tare. numdrul tinerilor care se drogheazl a crescut foarte mult in anii 1980 9i existd o tendinld permanenti de scidere a virstei de la care se incepe si se consume alcool. Dupr care au pus in practicr acestetarente proaspdt invdfate cu un copil cu iare igi doreau sd se imprieteneasc5. iar traficanfii sint un fel de model local de reugiti economicd.. ca pe o modalitate de a-9i calma anxietatea.atafeascd expresivitatea emolionald." p" git in zece secunde. copiii care fuseserapregdtiti . una dintre tehnici: se pune un furtun de grddina h un butoi. Experienla drogurilor 9i a alcoolului pare a fi un fel de ritucuriodar din picate aceastd al de trecerela virsta adolescenlei. mai pufin de 5% au devenit dependenlis2.prin progro*rr sdu. un semn de speranli pentru majoritatea copiilor respingi este cd ei pot intra in cercul prieteniilor cu unels elemente emolionale de baz6 deja asimilate..necd. se-aflauprinire cei popurari. La terminarea liceului.r_ iari in claselelor.sau amindoi . Aceastd metodd nu este o curiozitate izolati. de exernplu. dar nici unul dintre ei nu mai era respins. O teorie gtiinlificd actual5 spune cd aceia care i9i fac un obicei din consumul de alcool sau de droguri. Prin experienlele lor timpurii. u" *"i. $^semenea de 50 pind la 60"t y cregtereapopularitdfii copiilo.degi pufini dintre cei caplaseazd.factor ce sPoregte riscul de a se ajunge la consumul de droguri in orice cartier. siguq.977 ta. Acest fapt reprezintd si alte riscuri: 90% dintre violurile petrecute in campusurile universitare se petrecin timp ce atacatorulsatt victima . Unii vor deveni dependenli dupi ce un timp au fost traficanli mdrunfi.au biuts0.unu din trei studenfi bea ca sd se imbete.totul este o chestiune de regLre find. din celeciteva sute de elevi din claselea 9aP- . pe casete video in vreme ce incercau sd exprime prin expresia fefei fericirea gi tristelea g_i au fost invdtagi ia-si i*urrr.nici unul nu era intr-adevdr vedetd iegiti din comun.legii. Accidentele pricinuite de alcool sint cauzanumdrul unu pentru deceseletinerilor intre 15 9i 24 de ani51. Aceste programe (cel pulin aga cum au fost ele concepute pind acum) par sd funclioneze foarte bine mai degrabd in cazul elevi_ lor de clasa a treia gi a patra.a8. au fost inregistraf. riscul de a se ajunge la dependen!5 este mult mai mare. Pentru majoritatea alcoolicilor gi drogalilor. Rezultate similare au fost constatate si de stephen Nowicki. inceputul dependenlei se in anii de adolescenfd. pini ta legin. psiholog la universitatea EmoryaT. dar numai 1. citiva paria din punct de vedere social erau pregdtiti sd-gidezvolte ca_ pacitatea de a distinge gi de a reacfiona cJrect falade sentinren_ tele celorlalfi copii. care idealizeazd. allii pur 9i simplu pentru cd in felul acestaau mai ugor accesla cultura celor de o seami cu ei. BAUruRA FI DROGIIRILE: DEPENDEAryA CAAUTOMEDICATIE studengii din campusul universitar spun n bea pind li se tnt.uncleva re incearcd sfirgescprin a deveni'alcoolici sau drogafi.1 a constatat ci doud cincimi crintre studenli beau cite gapte gi chiar mai multe sticreodatd. Un sondaj din 1993a constatatcd 35% dintre studenteau declaratcd nttrnai 10% ficeau asbeau ca sd se imbete. dupi care li se explica in ce misurd s-au descurcatbine.p"op. LJn alt termen ar putea fi cel de .si care fuseseri aregi tocmai pentru cd erau cei mai . unde drogurile se vind la colgul sfri'zii. devenind tot mai clependenfi. rdmine problema care dintre cei ce se dedau acestorpldceri ademenitoavor aiunge la o dependen!5 serioas5? re.. minia sau depresia." ar.in vreme ce rr6/"igi spun chiar . drept pentru care cantitatea unei cutii de beie . incercfurdu-le. decit pentru ."i dir.befivi inriiti"..304 Alfabetul entotional Cos hr ile anal fabefismului entol ion nI cau Marococu c. chiar 9i (poate mai ales) in cele mai elegante. clasemai mari gi par a fi eficiente 9i de folos mai murt pentru copiii inadaptabili din punct de vedere social decit p"rrtr' cei fJarte agresivi.'r"spir. programe au dat rezultate bune intr-o proporlie .Astfel. In StateleUnite.

rrt:liisig"i. bdieli .. poate s5-l impingd sd-gi caute prieteni indoielnici . Acegti oameni (majoritatea sint bdrbafi) se pling in primul rind de o stare de agitafie. Acegti copii de arcoolici beau pentru a se detensiona.i.irr!rJ..Faptul cd nu suportd monotonia ii face si fie dispugi sd incerce orice.tulburare de personalitateantisociali"._ dere psihologic. acestlucru asociat cu impulsivitatea lor fireasci ii face sd aibd o inclinalie clari spre a abuza de o serie intreagd de droguri puternice.. o cu toful alti categorie de droguri sau de." gte ii stabilizea zd dinil.r'p. Ei sint vulnerabili si din..u 9i u lobilor fron- 306 Costurile analfabetismului emolional 307 talis6. un factor . tric Institute si la crinica din pittsburgh: .uneori ajungindu-se la delincvenli sau la diagnosticul de . nu numai de alcoolss. dar cind beau alcool. nivel inalt de tensiune.medicamentautoadministrat impotriva simptomelor de anxietate"57. Cer mai adesea sint copiii . reaclia lor obignuitl la plictiseald .acolo memorindu-se consecinlele diverselor acliuni atunci cind se ia o anumiti hotdrire -. cum ar fi un ritm cardiac crescut ca reacfie la stres.. $i cum lobii prefrontali au un rol important 9i in funclionarea memoriei .mai ales dacd au dat dovadd de o anxietate cronicd puternicd. primul pahar"su.l pendenfi se pare cd gisesc in droguri gi alcool o modaritate ra_ pidd de a-9i calma emotiile care i-au chinuit ani de zile. O a doua cale emolional5 ce conduce la alcoolism provine dintr-o stare de agitalie puterrricd. existiEou6 cdi emofio_ nale care duc la alcoolism.rimentatd dru a ardtat cr fiii cu tali alcoorici au un nivel scizut de GABA gi sint 6xtrem de nelinigtifi. ajutindu-i sd ignore dezavantajele pe termen lung ale bduturii. cel pulin pe termen r. funclionarea lor deficitari poate duce la o inclinalie spre alcoolism. Ca adulfi. ""fiJirirrig"ri Existd anumite tip3re emofionale care parsd-i predispuni pe unii s5-gigrseasci o arinare emofionatx mai a"griue intr_o anu_ mitd substanfddecit in alta. sentiment de bine de scurtd duratd in schimb"r pentru tot_ deauna a viefii. cercetdtorii au ajuns la concluzia ci alcoolismul ce se dezvolti la aceste persoaneestede fapt un . ardta cd biielii prezentau o prourtd funciio. in utcoot.OlO "::". Acest lucru ar putea explica de ce atit de murti tineri sint capabili sd incerce drogurile gi bdutura fdri si devinh dependenli. un studiu de neuropsihologie asupra fiilor de alcoorici care la 12 ani dddea' se-r. efectele metabolice ale alcoolului adeseainriutilesc depresia dupd o scurtd linigtire.r.de impulsivitate gi de plictiseal5.u... a" exemplu.psiholog la Western psychia_ .u .d:11"1 biologic al acestui tipar este o secrefie insuficientd de GABA. una incepe afunci cind cineva care a fost foarte incordat gi nelinistit in copilirie de obicei constati in adolescenld ci arcoolur ii calmeazd nelinigtea.Acest tipar se manifesti inci din prima copildrie.Alfubetul emoltonal tea si a opta care au fost studiati vreme de doi ani.a acestaeste un pact cu diavo-lul pentru o viitoare dependerigar..'in vreme ce altii devin dependenli de la bun inceput: cei mai vuln. .. precum gi o impulsivitate exagerat. In timp ce depresia ii poate determina pe unii sd bea. s-a dovedit cd aceia care a\zeautulburiri emotionale mai p_uternice au ajuns 9i la un abuz de consum de substante . serotonind si MAO) constatdcd alcoolul le poate potoli agitafia. dind dovadi de o inclinatie care. aga cum am vdzut. m-am simtit normal pentru prima datd. niverul de GABA cregte9i anxietateascadess. Cei care se apucd de bluturd considerind-o un paleativ emolional o fac cel rnai adeseapentru a-gi calma anxietatea.".care regreazdanxietatea . care ra rin_ au-apelat la biuturd pentru a-gi potoli nervii.pe care adeseao simt . acelezone de pe creier care ar fi putut ajuta la potolirea anxietSlii sau la controlarea impulsivitilii i-au aiutat mai pufin decit pe alti bdiefi. S:t cum spunea Ralph Thrter.. persoanelecu acesttipar mintal (care poate avea legdturd cu deficienlele de neurotransmilitori. gdsind o reraxare dia.ozdde dro_ guri are un impact coviriitot ceeace nu se intimprd cu ceilarti.. Principala sl5biciune este o impulsivitate nestdpinitd..Astfel.este o dorin!5 impulsivd de a cunoagteriscul sau ceva cit mai palpitant.u de anx"ietate. De exemplu.lp""rr" cei care au o predispozilie biologicd. Multi dintre cgi care au fost la dezintoxicare mi-au spus: <Atunci cind am luat droguri pentru prima dati. . 9i nu depresia.prea pufini . un neurotransmifitor.de obicei. agacum alcoolul le asigurd o linigtire imediatd a anxietelii.#.o. copilul fiind dificil 9i greu de stdpinit in gcoalaprimarS.i*u d. Un studiu f5cut pe 1300de rude de alcoolici a ardtat cd de fapt copiii de alcoolici risci cel mai tare sd ajungd alcoolici.uy:. AceastXdorin!5 nestdvilitd de calm pare a fi un factor emolional de naturd genetici in raport cu alcoolismul. prea multe sedative cu alcool tocmai pentiu a-9i reduce starea de anxietate.cu pdrinfi alcoolici.alte puncte de vedere.. intr-adevdr. ei poirrru. Un stu_ . hiperactiv intrind mereu in tot felul de incurcdturi.

abilitatea de a-gi reveni rapid din supirare gi. Ar fi mult mai bine.de a calma anxietatea. O parte dintre pacienli spuneau cd opiul ii fdcea si se simtd in sfirgit normali 9i relaxati60.drept pentru caie se bizuie tot mai mult pe pedep.in cadrul discutiilor membrilor organizaliei Alcoolicii Anonimi.autotrateze" prin bduturd sau droguri pot fi stdpinite fdrd sd se recurgi la medicamente. asa cum s-a demonstrat de zeci de ani incoace. cu cit depresia fusesemai mare. Problema in asemenea campanii este cd ele vin prea tirziu. ar fi fost mai bine sd urm6m un sistem preventiv. s-ATERMTN ar c1. formele de exprimare a_cildurii pirintegti. In schimbul acestortot mai numeroase. Aceste capacitSli emolionale elementarese pot invSla ca remediu in programele de tratare contra drogurilor 9i alcoolului. pe lipete..cea politici 9i eradicareasdriciei gi a altor condilii socialecaredau economicX. Un studiu fdcut . bdtei 9i amenin!5ri corporale62' gxista insi 9i rolul pe care il joacd competenla emofionali.tlt" lucruri ce le pot fi oferit€ copiilor spre a-i ajuta si infrunte mai bine asemeneainabiliteli irnpovdritoare' sd luam cazul unor tulburdri emofionale..9i care poate fi decisiv in d. Dar marea majoritate a copiilor infrunti asemeneadificultdli caPaavantaje.indepdrteazd. o fire fericitd.cel pulin temporar. ceea ce-i face pe ceilalli in societate. Furia permanentd poate duce la un alt tip de susceptibilitate. un antidot direct impotriva deprimlrii. a9acum am vdzut in Capitolul 14. de a scdpade starea de depresie gi de potolire a furiei .nu inseamnd cd neg rolul celorlalli factori de risc cum ar fi dezvoltarea intr-o familie divorlatd .nevoia imperioasXde a lua droguri sau de a consuma alcool inci din start. este loteria genelor . cum ar fi frecvente furii necontroiate sau distrug"ti d" obiecte.rlzboaie" . Sentimentul cronic de nefericire ii pune pe oameni in gi mai mare primejdie de a deveni dependenfi de stimulenli cum ar fi cocaina. tendinfd care se prelungeqte 9i seriosviala de la virsta adolesceifei. abuziv6. Ele sint interventii in momente de criz\. au mai multe probleme de comportament. dacd ele ar fi dobindite mai de timpuriu in via!5.ffi"!#i!i. adaptare de pozitivi ciiate sd se ipropie. probleme de care unul din doi americanisuferi de-a lungul viefii. Intr-un studiu ficut pe 400 de pacienli tratati pentru dependenla de heroind gi de alte derivate ale opiului.uv5 boali mintald aratd cd pin. dupd ce problema in cauzd a cdpdtatdeja proporfiile unei epidemii gi s-ainriddcinat in vielile tinerilor.Evident ci multe dintre aceste fdrd sd aibd aceste citdli sint inndscute. Studiereape termen lung a sute de copii cresculiin sdricie in familii abuzive sau de citre un pdrinte i. O cale de intervenlie ar fi. cel mai evidenliat tipar emolional s-a constatat a fi dificultatea de a sthpini minia gi accesele de furie. oferindu-le copiilor nogtri capacitateade a infrunta viala 9i sporindu-le 'ansele de a evita toate acestesitualii dezastruoase6l' Concentrindu-md asupra locului deficitelor emolionale 9i sociale. s-a ardtat cX peste jumdtate dintre pacienlii unei clinici tratali contra dependenlei de cocaine fuseserd diagnosticali cu depresii grave inainte sd ajungi dependenfi. asemeneaprobleme. Dar in afard de acestetactici unor nagtere (caresint tot mai pulin fuate in seamdpe ordinea de zi social5) existd tot mai *. dincolo de forlele familiei si de cele economice.a drogurilor gi.sau haoticd sau intr-un cartier sdrac inlesat de delincvenli gi de trafic de droguri.Apdsareasdriciei afecteazd familie: se impulineazd. Ctr toate cd predispozilia de a abuza de substanle nocive poate fi in multe cazuri determinati de creier.dar chiar 9i atributele temperamentale se pot schimba in bine..rdzboaie". cu atit dependenta era mai puternic5se. mai recent. s-au declarat tot felul de . firegte.308 Alfubetul emotional Costtrile analfabetismului emolional 309 medicamente ii linigtesc pe deprimafi . incredere in sine.eterminareamdsurii in care orice copil sau adolescent este influenlat de acesteprobleme spinoasesau gdsegteo posibilitate de a le supraviefui." urpr". Sdrdciain sine di lovituri emolionale serioasecopiilor: comai speriali.sentimentele care ii indeamni pe oameni sd se . inainte ca obiceiul sd devind unul inrdit.l 9i aceia care au de infruntat celemai cumplite situafii au tendinla sd dea dovadd de Acest lucru Presupuneo capacapacitaliemolionale esenfiale63.i inci de la cinci ani sint mai trigti decit cei de seamalor care o duc mai bine. Conform unui studiu. mamele iir. Dobindirea capacitdlii de a trata acestesentimente. adicd echivalentul rezolvlrii unei probleme prin trimiterea unei ambulante pentru a salva in loc sd se facd un vaccin care ar fi izolat boala de la inceput. impotriva sarcinilor adolescentelor.t tot mai deprimate (de obicei.. pers€verenld optimistd in fala egecuriior 9i a frustrdrilor. desigur.a renuntirii la gcoald. o g. fiind firi soli 9i faia stuiUd). in general. impotriva violenlei. mai nelinigtili 9i iiii ratu.Y{ DRUM in ultimii zece ani.

Majoritatea acestorprope informatiile fundarnentale in legSfuri grame se concentreazd. Nu existd un profil unic al co- pilului vulnerabil la abuzuri sexuale. fie ale unui potenlial agresor de copii66.Pirinfilor li s-a cerut sd isi informeze .sociolog la universitatea dln Michigan.s-au dovedit a fi ineficiente. 9i chiar multe. Un raport in legdturd cu un gofer de autobuz gi cu un profesor de informaticd dintr-un liceu dezvdluie ci fiecare dintre ei a molestat cam 300 de copii in fiecare an .sau de fapt. spre disperareaeducatorilor. cei care au relatat pirinlilor ce se intimplase au fost cu jtrmdtatemai pulini decit cei care nu urmaseri un asemeneaPrograp.sd lipe sau si se zbat6.Dar un sondaj nalional ficut pe 2 000 de copii a aritat cd acestcurs elementarera doar cu pulin rnai bun decit nimic ..inclusiv multe dintre cele mai m-arcante ori mai des utilizate .esteincd temdtoare.bune" si .i 48o/"au suferit de cel pufin o problemd psihiatricd de-a lungtrl vietii lorfl. pe copii si discearnd intre atingerile . Acest ultim avantaj . de exemplu.dar abordarea optimd ar fi fost prevenireape cit posibil a acestorprobleme incd de la inceput. In schimb. molestarea a iegit la lumind numai dupi ce unul dintre bdielii care fusese molestat de profesor a inceput si-gi molestezepropria surioard6T. estecel care a fdcut aceststudiu gi care mi-a spus: . creindu-seo mini-industrie educalionald.ca parte a educaliei sexualesau medicale. ci expunerea se fdcea la diverse niveluri de-a lungul anilor de gcoald. Cel mai grav afectali au fostl4'/" dintre ei. Desigur cd nu orice dezechilibru mintal poate fi prevenit.310 Alfubetul emolional emolional Costurile analfabetisrnttltti 311 pe un esantion reprezentativ de 8 098 americani a constatatc. in 1. Ei aveaunevoie de o ingrijire intensivd.pentru cd existi o piafd de desfacere.i pedofili fac sute de victime. majoritatea experlilor sint de acord cd intre 20 si 30% dintre fete 9i cam jumdtate din numxrul bdiefilor sint victimele unei forme de abuz sexual pind la virsta de 77 ani (cifrele cresc sau scad in functie de felul cum se definegte acest abuz sexual. De exemplu.pentru a-i aju" ta pe copii sd facd ceva astfel fircit sd nu ajungi victime fie ale Cel mai durului gcolii. care atr avut trei sau mai multe probleme psihiatrice deodatd. Cu acesteriscuri in gind. r5u este cd dintre acegti copii care au urmat un asemeneaprogram elementargi care apoi au devenit victime ale unui atac sexual. pentrtr cd viata ei esteo mizerie. Acesta era grupul cu cele mai multe necazuri.Cetre 3t) de ani. Programele educalionalepentru prevenirea unor anumite probleme cum ar fi drogurile sau violenla au proliferat foarte muit in ultimii 10 ani. atunci cind vine la noi la cabinet. numdrul lor crescind cu aproximativ r0% pean. o fatd care sufera de fobie sociali incd din clasaa gasea se apucd de bduturd din primii ani de liceu pentru a-si stipini anxietitile sociale.o parte. invSlindu-i. carepot fi prevenite. aproximativ 200 000 de cazuristudiate atent au apdrut numai in statele unite. Cum de a funclionat atit de bine? Aceste programe nu expuneau toati problematica dintr-odatd. intre timp a devenit alcoolicdsi drogatx gi este deprimatd.Trebuie ra i.993. Multe dintre ele insd . cu abuzul sexual.rele". Copiii careau urmat programe mai complexeau fdcut de trei ori mai multe reclamafii decit cei care nu au fdcut un asemenea curs. dar sint unele.dar majoritatease simt neocrotifi. in vreme ce estimSrile variazd. avertrzindu-i asuprh pericolelor care ii pindesc gi incurajindu-i sd le spuni pdrinlilor daci li s-a intimplat ceva suspect. inregistrind 60% dintrt' toate tulburirile psihice si 90"/"dintre cele mai grave 9i cu urmdri cumplite. intre altele)65. mai riu decit nimic .gi totugi nici unul dintre copii nu a reclamat.este un mijloc preventiv intr-un sensgrditor. multe gcoli au inceput si ofere programe de prevenire a abuzului sexual. I{onald Kessler.si ameninfe ci vor povesti ce s-a intimplat gi realmente sd spund ce gi cind li s-a intimplat. mul. gi anume drogurile gi sexul in rir:rdul adolescentilor. Un studiu efectuat asupra pedofililor de patruzeci de ani aratd ci ei au in medie cite o victimd pe lund inci din anii adolescen!ei.. incapabili si rezistepe cont propriu gi izolafi prin ceea ce li s-a intimplat. copiii cirora li s-a linut un curs mai complex inclusiv referitor la anumite competenle emolionale 9i socialeau fost mai capabili si se apere impotriva ameninldrii de a deveni victime: au reugit sd ceari sd fie ldsali in pace. Informatiile nu sint de ajuns un caz instructiv ar fi abuzul sexual asupra copiilor.. Marea intrebare rdmine ce am fi putut noi sd facem mai de timpuriu in viala ei pentru ca ea sd nu ajungi in aceastd prdpastiefdrd fund?" Acelagi lucru estevalabil si pentru actelede violentd si intregul gir de pericole cu caresint confruntati tinerii din ziua de azi.se pare chiar cd au sporit posibilitatea aparitiei unor probleme pe care trebuiau sd le rezolve.ttervenim de timpuriu in viafd.informarea in legdturl cu molestarea suferitd .

Nu e suficienl ca un copil doar sd gtie ce e . copilul are nevoie de un inireg sir dc modalitSli de a opri ceeace este pe cale sd se intimple -"de la a fugi pind la amenintareacu reclimafia. Sigur cX. dinamica familiei.in afari de aceasta. celc mai bune programe ii invatd pe copii sd-giimpund punctul de r'-edgre.cazurile sint similare in ceeace privegte rolul jucat de competenleleemolionale gi sociale. exprimarea si stdpinirea sentimentelor..i emolionad-ea rezistala influenlele negaatentd.i inlelegerea comportamentului acceptabilintr-o anumitd situatie.To1uf e in reguld.o capacitatecheiein controlurui i*p.. Cercetatorii au ajuns la conclu zia cd. Nici un singur asupra unei tip de modalitate de a interveni 9i nici concentrarea singure emofii nu poate pretinde cX rezolvd intreaga problemi.r6u" in privinla pipiitului. controlul asupra impulsurilor gi aminarea recompenselor.)6e Capacitdlileemolionale presupun gi congtientizarea de sine. s5-gi exprime drepturile 9i lr nu fie pisivi. ur. de fapt. indiferent ce problema anume trebuie prevenit5. intervenind in diferite proporlii destinul biologic. Ingrediente active Asemenea constatdri au dus la o alti perspectivd asupra ingredientelor ce trebuie conlinute de un progru* optim du pr"venire. dar si destuld incredere in sine si capacitatea de a acliona in asemenea momente. ci prin gisirea lor impreun5. dach li se va $i intimpla ceva riu e mult mai probabil ca vor povesti. mai intii prin controlareaimpulsurilor 9i apoi prin identificareareacliilor alternative gi a consecintelorinainte de a acliona. ascultarea tive.r rdu sau nepldcut chiar inainte sd inceapi pipdielile.Aceste programe i-au invdlat pe copii si giseascd anumite cdi de a-gi rezolva conflictele interpercor. Dar in misura in care deficienlele emolionale sporesc riscul copilului .. abordarea lucrurilor din perspectiva altora .T. distingind elementele active ce pireau cruciale in reugita unor asemeneaprograme funcfiona1e68.capacitatea le. chiar si itr fata unui adult care poate incerca sr-l iinisteascd. de a-i face mai increzdtori 9i de a nu se invinui pentru ceeace se intimpli. simfind cd existi o intreagd relea de iprijin.spunindu-i: . intr-un proiect de cinci ani sponsorizat de fundafia w. Acest lucnr presupune nu numai congtientizare.buie sd congtientizezecind o asemeneasituatie inseamnd'cel-. micar pentru majoritatea problemelor pe care Ie-am discutat in acestcapitol.sorliu cle cercetXtoii a studiat acestpeisaj. ie gti" .strpinirea stresului gi a anxietefii. Ei tie.i le apere Programele cele mai eficiente au suprimentat apoi informafiile referitoarela abuzul sexual gi invilarea abiiitdtilor esenliale emofionale 9i sociale. Alegerea problemelor specifice impotriva cdrora se pot inocula capacitilile emofionale este aproapearbitrar5 . profesori gi pdrinli cdrora li s-ar putea adresa.9i am vizut cI intr-o mare mdsuri __ atenlia trebuie sd se concentrezeasupra remediilor emofionale. dacd nu pentru toate. Acestea sint capacitdlile emolionale si sociale cheie pentru intreaga viald gi presupun cel putin remedii parfiale. (Yezi Anexa D pentru lista completd. cum ar trebui el si arate pornind de la acele'evaludri imparliale care s-au dovedit cu adevdrat eficiente." Apoi.ur" I sint limitele si si ..ul"i.fabetul emofional Cos t u rile analfab etist nttlu i etno! iona I -1 ^a^ lJ copiii mai in aminunt despre ceeace sint invdfafi la gcoald(tr piii ai cdror pdrinti au procedat a9aau rezistatmai bine amenirrtirilor si abuzului sexual). .nu prin excluderea altor rdspunsuri. Grant.bine" 9i ce e .de exemplu. Urmdtoarea intrebare este cum ar putea ardta educalia in domeniul emofional. ir"b"*ri. cauzeletuturor acestorprobleme sint complexe. Din acestemotive.rlsului ar fi cunoagtereadiferenlei dintre sentimente gi acliut'ti gi invSlarea de a lua hotiriri emolionale rnai bune. cor. Mtrlte competenle sint interpersonale:interpretareaindiciilor sociale. competenlelesociale si emotionale au contat enorm.372 Al. sarpesau sinuciderein aceeagi cini nedorite la rrirsta adolescenfei rioadS. acoperita intreaga listd a capacitdfilor cheie interpretate ca elernenie de inteligenfd emofionald. identificarea. mod pozitiv. politica sdriciei si cultura strXzii.

Subiectul $tiinfei Sinelui il reprezintd sentimentele . Prin natura sa." . fericitd. stdpinirea furiei.. invidia.care suslinea ci existd mai multe feluri de inteligenfd. seTolosegte termenul de.Nicole.addpostegteo gcoaldparticulard. Alfabetizarea emolionald este la fel de importantd ca 9i invhlarea matematicii 9i a cititului." .Strategiapresupune includerea tensiunilor gi a traurnelor din viafa copiilor ca subiect pe ordinea de zi.nu doar ca un remediu pentru copiii careau probleme sau sint definili ca .esteeducat afectul in sine..Pornind de la acestprincipiu."l $tiinla sinelui este un adevdrat pionierat..cum se face de obicei la gcoald. care seamdndcu o versiune in miniaturi a Operei din San Francisco.. Cursurile de alfabetizareemotionali au rdddcini indepXrtate in migcareade invdfXmint-afectiva anilor 1. Pe mdsurd ce-siaud numele.. . in prezent." . Astdzi au moralul ridicat: .drficlli".Migcareade alfabetizare emofionali a scosin eviden!5 termenul de educatie -in loc sd afectiad fie folosit afectul pentru a educa. consorliul W.Noud: incintat. In unele. Grant a fdcut un studiu al programelor de prevenire si a constatat cd sint mult mai eficiente atunci cind se ocupd de cheia competenlelor emotionale 9i sociale. tie corectd ERASMUS E un fel mai ciudat de a striga catalogul. consumul de droguri. care oferd ceeace poate fi numit un curs model de inteligenld emolionali. Mai aproape de noi. Denumirea acestor cursuri merge de la . ca para spori nivelul competenleisc-rciale te componentd a sistemului lor de educalie obignuit . intervenfiile destinate inilial a se concentra asupra anumitor deficienle ale capacitdlilor * Pentru informalii suplimentare referitoare la cursurile de alfabetizare emolionali apelati la: The Collaborative for the Advancement of Social and Emotional Learning (CASEL) (Grupul de Colaborare pentru Progresele in invilarea Sociald si Emofionali).cu energie maxim5." . multe dintre acestecursuri 9i zelul de a le rSspindi provin dintr-o serie de programe de prevenire deja existentein gcoli. mai recent. sarcina.T. .. unu inseamnd prost-disprts) zece. aceasti temX cere ca profesorii gi elevii si se concentrezeasupra structurii emolionale a viefii de copil .Zece:linigtiti. Asa cum am vizut in capitolul precedent.renuntareala gcoal5 gi. elevii nu rispund cu . in acord cu ideea lui Howard Gardner. . Sau cum spune Karen Stone McCown. dinastia care a fondat una dintre cele mai mari bdnci din San Francisco.cele proprii gi cele care apar in cadrul unor relafii. fiecarein parte avind o anumitd lintd: fumatul la adolescenfi.. g5sirea de solulii creatoarepentru problemele sociale. A9a cum am vdzut in Capitolul 15. Universitatea Illinois din Chicago.Ideea la vremea aceeaera cd lecfiile psihologice 9i motivalionale erau mult mai profund invXlate dacd presupuneari o experienld imediatd a ceeace fuseseinvdlat in teorie. ci spun un numir care indicd cum se simt.]essica.960.Prezent".. clidirea." .violenla...Zece:sint in al noudlea cer. Chicago. ci ca un set de instrumente si elemente esentialede inlelegerepentru orice copil. Profesorii se referd la cazuri reale suferinla de a fi izolat.Dezvoltarea sociald" la.. a apdrut noua generaliede modalitdti de intervenlie." Este ora de $tiinfa Sinelui la Nueva School. catedra de psiliologie (M/C 285). o idee incd incipientd. este vineri.lucru care de obicei este ignorat in majoritatea celorlalte gcoli americane.$ colarizarea em o ti iI o r 315 $ colarizareaemofiilor Prhtciltnla speranfd n unui poporconstd httr-oeducan tineretuluisdu.Capacitilile necesare in viatd" 9i pind la .Studiul social9i emofional". neinlelegerile care pot si degenereze in bitii in curtea gcolii. IL 60606-7737 ...Firul comun estescopul de gi emolionale la copii. cum ar fi controlarea impulsurilor.Patrick.inteligenfepersonale".7007 West Harrison St. 15 copii din clasaa cinceastau pe jos in stil indian. creatoareaprogramei de $tiinfa Sinelui 9i fondatoare a Nueva School: . care a inceput sd se rispindeasci in gcolilede pe ambele coasteamericane*. pufin emofionat.gcoali amplasatd in ceeace a fost cindva marele conac al familiei Crocker.Invdfitura nu se poate face izolat de senti- mentele copiilor.

obiceiuri neurale aplicabile in momentele dure de frustrare sau de suferinte. Tucker. cum ar fi agresivitatea sau depresia... poarti un tricou pe carese afld motoul.:. Un grup de elevi din clasaa cincease pregdiegtesd joacePdtrdleleleCoopbrdrii.conteazd.Cei putefi sd ii ajutali pe cei care inci se mai strdduiesc.ceeace. si chiar 9i acestaaratd mai curind a trapez decit a pitrat. cine intrerupe. cu chipul schimonosit de concentrare. supune informalii referitoare la probleme cum ar fi SIDA. sd fie predate de cltre profesori obignuifi. rezultatul . de exemplu. pot deveni extrem de eficiente ca element de proteclie pentru copii.Se pornesc aplauze spontane cind ultima piesd igi gdsegtelocul gi se termind si al treilea puzzle. predate in mod regulat gi menlinute de-a lungul mai multor ani. Rahman. mai mult ca niciodatd pentru viitorul nostru.fiinle umane decente. LECTIADESPRE COOPERARE Si compardm un moment de la o ord de Stiinta Sinelui cu ceeace fdceamnoi la ore. de a le incredinla diverselor pirghii disciplinare ocazionaieale consilierilor gcolari sau ale biroului directorului. In vreme ce substanla zilnicd a alfabetizdrii emolionale poate pirea foarte banald.colegii chicotesc.isi di seama de nbua imagine 9i piesele se potrivesc pe loc in primul puzzle gi apoi 9i in celelalte. lecfiile impdrtrgite sint scurte dar grditoare. Sean. cumva. iar 9i iar.. tot puzzle-ul. . aratd doud piese din afara pdtratului gi sugereazl. termind in doar citeva minute. frenetic piesele de pe masdnabordeazdtoate posibilitSflle.un joc in carefiecareechipd trebuie sd aranjeze piese de puzzlq Ei trebuie sd lucreze intr-o linigte desdvirgiti 9i nu sint permise nici gesturile.Astea trebuie si le puneli invers. cine din grup preia organizarea. gi cu Tucker. care. Un singur puzzle este aproape terminat. Orele in sine pot pdrea la prima vedere plicticoasegi cu atit mai pufin o solulie pentru problemele dramatice pe care le vizeaz\. O abordare mai sofisticatd gi mai eficientd de prevenire pre-. paralele. inalt gi cu o claie de pir negru pe cap. incep si lucreze impreunS pentru a completa primul pdtrat gi continu5 pind ce termind.Fii responsabil". Elevii impr5gtie pe masd piesele de puzzle gi se apucd de treab5. UN PUNCT DE CONTROI'ERSA Dar pe mdsuri ce orele continuS. profesoara.ii incurajeaz6. dar nu se ajunge nicdieri.. Aga pot fi intipdrite invXldturile emofionale.6 Alfabetul emolional $colarizarea emoliilor 377 emofionale gi sociale care genereazi probleme. urmdtorul pas este generalizarealecliilor acestor programe specializateca masurd preventivd pentru tofi elevii. cu pdrul lui blond gi frumos pieptdnat. fiecare lucrind separat la propriul puzzle. au fost executatede psihologi cercetdtori ca simpld experienfi. drogurile si altele asemenea. i : Trei observatori care sint familiarizali cu jocul au cite o foaie de evaluare pentru a consemna. cind duc la izbucniri. in principal.Fairlie gi Rahman trebuie incd si gdseascd coordonareaideald pe care celelalte doud grupuri au intuit-o imediat. observatorul grupului. sint antrenali in nesfirgite disculii asupra regulilor in privinfa interdicliilor gesticuldrilor. Subiectul principal insd gi mereu important este competenfa-cheieprin care poate fi depdsitd orice dilemd specific5: inteligenfa emofionald. Ei sint in mod clar frustrali. TensiuneaslSbegte pulin atunci cind Rahman ia doui dintre piese gi le pune in fata ochilor ca pe o mascS.. Intr-un minut gi ceva este clar cd unul dintre grupuri va fi mult mai eficient ca echipi. Un al doilea grup depune eforturi solitare. Dupd care. Cel de-al treilea grup inci se mai zbate. creierul le reflectd ca fiind cdi." Dintr-odatd. ProfesoareaJo-An Vargo imparte clasain trei grupe..Acest lucru se intimpl5 in mare parte pentru cd. ilr urma lecfiilor de abordare in echipd pe care le-au primit. Rahman. asemeni unei bune copilirii petrecute acasi. pe misurd ce aceastdexperien!5 se repetd.in acele momente din viala tinerilor cind incep sd se confrunte cu ele. Acesta se dovedegtea fi un moment de fumurd in ora respectivd.cine e clovnul. Aceste intervenfii bine conturate. care ali terminat Jo-An Vargo. din cite ne mai amintim. fiecdreiadindu-i-se o anumitd mas5." Dagan se duce cdtre grupul care inc5 nu a terminat. ii diminueazl rolul oficial. cerceteazd. mai existd 9i un alt schimb de experienld extrem de intens. aqezindfiecare piesd lingi pdtratul parlial terminat de care aparlin gi fiind foarte dezamdgili de fiecare dati cind nu se potrivesc. incetul cu inceful.31. in loc de a trata constringerile existenlei de zi cu zi ale copilului ca simple intruziuni irelevante sau. Noul punct de pornire in alfabetizareaemotionali la nivelul gcolilor face din emolii si din viafa in societateo temi ir sine.

" Vqrgo fi:rcearcio noud leclie emofionald. face o presupunere.intreabd Vargo. .Incercind sd ajufi.." Rahman rdspunde cu un ton furios: ..ali colaborat foarte bine . transmiterea unui mesaj <puternic> intr-un fel care il face mai dur pentru ascultdtori. ai pirut mai curind frustrat gi voiai sI destinzi pulin atmosfera. ." Elevii de la orele de $tiinla Sinelui invali cd important nu este si evili complet conflictul. degi nu este pldcut si fii etichetat drept indisciplinaf.... .. tu n-ai spus indisciplinat in sensul rdu al cuvintului. in asemeneamomente.a provocat in realitate tensiunea intre Tucker si Rahman.in privinta lui. De exemplu.El a zis cX asemenea cuvinte negative cum ar fi indisciplinat i se par nedrepte. sigur cd minia lui Rahman merge dincolo de ceeace estesau nuo formd de gesticulare. " Vargo subliniazd o modalitate pozitivd de a vedea lucrurile.Cineestenedisciplinat?" Vargo..pofi pur simplu sd pui o piesd acolo unde crezici se potrivegte.A. . Vargo disecd Ceea ce tocmai iegisela iveald. simfindu-se ascultat gi infeles.cel pulin dupi pdrerea me a . un schimb spontan de replici aprinse.$i fi s-ar fi zis <Fdrdgesticuldri!o. Ce ai vrut sd spui de f.. Tucker trecuse numele lui Rahman in coloana cu . dar ai transmis un alt mesaj asupra felului in care discutafi..Tuckerincearci sd spund ci lucrul ce poate fi considerat ca o indisciplini poate fi 9i ceva care destinde lucrurile intr-un moment dificil.iispuse lui Rahman:.. Tircker.. Ceea ce de obicei duce la escaladarea conflicteloq.dar. . protesteazd ciplinat e atunci cind ne concentrdm cu tolii serios pe ceva. se intorc gi se gribesc la rindul lor spre ugX.nedisciplinat. ilr vreme ce ceilalgi elevi i9i strinseserdpiesele de puzzle. Aceastd micd melodramd din cadrul clasei a ajuns la final..se maimuldregte in mod caraghios.Nu-i place sd i se spund aga. Tucker di 9i el din cap zimbind." Rahman mult mai la obiect acum. Existd urme ale acestor prime leclii in felul in care Tucker 9i Rahman gi-au stdpinit disputa. Nu-i asa?" Ambii biieli au dat din cap afirmativ. Tucker a socotit cd este o indisciplind.Mi se pare cam exagerat.incearci sd spui ceea ce doregti cu un ton care sd riu sune a critic5".Mi-a pldcut cum !i-ai suslinut punctul de vedere in disculia cu Tucker.Nu e o critici .Vd simliti mai bil:re?". Tucker. Nu l-ai atacat.pur 9i simplu sd ii oferi piesa. .asta ru inseamnd cd gesti culezi. Rahman nu inghite gdlugca. .spune Vargo. spunindu-i lui Tucker: .318 Alfubetul emolional $colarizareaemofiilor 319 .Ba tocmai cd esteun fel de a gesticula"." Apoi adaugd cdtre Rahman: . spuse Rahman cu o voce mult mai blindd acum.Asta ar fi indisciplin5. . POSTMORTEM: O CEARTA CARE N-AMAI IZBUCNIT in vreme ce un nou. pe foaia c-le evaluare. da..Aga cum gtie orice profesor bun. ci si rezolvi neinlelegerea gi resentimentele inainte si se ajung5 la o ceartdputernic5. observind cd toati lumea deja iegise din clis5....si dai 9i cuiva ceeace crezi cd ii trebuie fdrd sd gesticulezi.. drept pentru care graviteazd in jurui mesei lor.isi bulbucd ochii 9i igi umfld obrajii . amindoi au fdcut eforturi pentru a-gi exprima punctul de vedere intr-un fel care sd nu in- . Schimbul aprins de replici si linigtirea erau determinate de ceea ce bdielii inv5laserd deja despre rezolvarea conflictelor. ili dai searna cit efect au ivut lectiile deja invdtate gi de felul cum pot fi invdfate noile lectii intl-rl mod mai profitabil. spunindu-i lui rucker: . Biiefii.Dar". iar eu fac aqa". lecfiile date in asemeneamomente pline de scintei rdmin in memoria elevilor.degi inci nu s-a pomenit .Arfl vrut sd spun cd nu era chiar o indisciplind graad".apt?" .Sau inci vd deranjeazd ceva?" .Necomunicarea. observind cr Rahman se uitd la formularul acelaofensator. Acesta este un incident crucial....a face tot felul de presupuneri.simte cd ai folosit un cuvint negativ .grup igi cauti locurile pe scaune. mi simt bine". zise el scdrpinindu-se in cap pentru a-gi ilustra nevinovdfia. Rahman simte nevoia sd-i auzi gi sd-i accepfi sentimentele. este:. insistd Rahman vehement.N-aveaidecit sd faci asta mai devreme" .. spune Vargo. rdspunse Tucker. .indis. dar are deja un ton mai calm la rindul lui.Ecu ochii pe foaia de evaluarepe care Tucker a completat-o gi care .. ii spune Tucker lui Rahman cu un ton emfatic si apdsat. contrazicindu-se. tragerea unor concluzii pripite.Sepoate oferi o piesd . pentru cd nu fi-a inleles intenfia. observd tot mai marea agresivitate din timpur schim-vargo bului de replici. Atunci cind !i-ai dus piesele de puzzle la ochi..cu voceadeja calmatd.

Cind linem cursurile despre minie. mi-a spus: .N-afi vrea si discutim despre felul cum vd simlili azl?" Daci unul dintre elevi doregte si rispundd (nimeni nu este obligat sd vorbeascd dacd nu vrea) acestlucru permite scoatereala iveald a ceeace este .mai ales cind sint sup5rafi.. sau situafii nepldcute pentru cei mici (. pentru ca momentele cum ar fi conflictul dintre Rahman gi Tucker sd poatd deveni unele profitabile.8eiefii mai mari s-au luat de mine". Daci sint in clase mai mici. sXinvinovSlesti sau si sari la atac.onAnnrzrLEr La inceputul fiecirei ore de $tiinfa Sinelui cifrele nu sint intotdeauna atit de mari ca la inceputul capitolului. pentrq cd nu are cu cine sd le comenteze. egti cu nervii in pioneze gi incerci sd asculfi bine. prieteni imaturi.adult sau elev in clasa a cincea. apar noi motive de ingrijorare .." Pentru cine este familiarizat cu hcegti blieti dificili de clasa a cincea..unu. . cd sint izolafi. de obicei totul pornegte de la faptul cd au fost necdjifi. Punind acesteinstrumente in acfiune. stdpinindu-te sI !ipi. LJneori. Karen Stone McCown. in autobuzul spre gcoald. stabilind un contact vizuai gi transmitind acele semnaie tXcut. Acestea sint intimpldri de o importanld capitali in viala copiilor gi se desfdgoar6de obicei ir afara gcolii .gi . lucrul cel mai remarcabil este fapful cd atit Tucker cit gi Rahman au incercat sd igi expuni punctele de vedere fird sd se ir:rvinovdfeascdunul pe celXlalt. Se subliniazd importanla exprimdrii senti mentelor imediate in agafel incit sd nu se ajungi la agresivitate. Problemele care apar vari azd in funclie de clasa in care sint elevii. Ceea ce putea si fie sdmin!5 de scandal a scos de fupt in eviden!5 stdpinirea de sine a biiefiloa dar gi percepereanuanfelor de rezolvare a conflictului. care este flexibil. gi anume clarificarea copiilor in ce privegte sinele 9i in relaliile cu ceilalli.la un prieten acasd. ii ajutdm pe copii sI infeleagi cd aproape intotdeauna existi gi o a doua reacfie 9i cd trebuie sd caute ce este dedesubt ..Directoarea de la Nueva. in vreme ce la inceputul disputei nici unul clintie beieli nu il pnvea pe celSlalt.Du-te. dar ele il obsedeazdseara. cu atit existenlava fi mai bogatd.pe mdsur5 ce lucrurile au progresat.La orele de $tiinla Sinelui ele pot deveni subiectele zilei.sd se insulte sau sd !ipe. pentru cd trebuie dobindite anumite abilitefl. $i nici ntr au ldsatca sentimentelelor sd ajungdla un disprefuitor . Pregdtirea specialdin aceastd direclie ajuti. Cind sint mici .School..in sala de mese. la care se pot referi atit elevii.arenevoie de ceva ajutor pentru a se controla pe sine in momentele de supdrare".pentru iucruri mult mai mdrunte. izolali sau speriafi. Acest mod de a face o afirmafie (altcevadecit agresivitateasau pasivitatea)estepredat la Nueva Schooliricd din clasa a treia. Stipinirea in domeniul emolional este extrem de dificili... impreun5 cu o anumiti pregitire special5.Oricine. doi sau trei.Prietenii mei fumeazd gi incearcdsI md convingd gi pe mine"). asta indici faptul cd se simt groaznic .Inima bate foarte repede. oamenii fiind foarte pulin inclinati sd fie atenli la noi informalii sau sd invete noi modalitdli de reaclie .Cel mai adesea copilul nu impirtigegte acestegriji. Cam din clasa a gasea. privindu-se unul pe celdlalt." fnrcnr. cind este mai mare nevoie de ele.. cum ar fi metodele de rezolvare a conflictelor care au reugit sd potoleascd spiritele fin disculia aprinsi dintre cei doi biiefi.gi ocazia de a gdsi opliuni creatoarede rezolvare. .afirrnarea"si ascultareaactivd au devenit pentru acegtibiieli nu doar nigte vorbe goale dintr-un careu dc cuvinte incrucigate . Chestiunile pe care elevii le pun in disculie pot furniza exemple vii. cind e singur in pat.lecliile sint surprinzdtor de sofisticate..egti jignit? gelos? Copiii invald cd intotdeauna existi diverse alegeri in privinla reacliei la emolie gi cu cit sint mai multe cdi. lucrurile ar fi putut si iasd cu totul altfel in alte imprejurdri.sau chiar si mai rdu .sentimente de suferin!5 datorate faptului cd o fatd nu le-a acordat o intilnire. Fiecaredintre acestedisculii reprezintd un profit potenfial in privinfa scopului explicit al cunoagterii de sine. cit gi profesorii pentru aplicareacapacitifilor emolionale dobindite. miinile transpir5. se deschidecaleapentru ca o persoandsi intrebe: .... subliniazd Yargo. AB C-UL INTELI GENTEI EMOTI ON ALE Programa $tiinfei Sinelui existi de aproape 20 de ani 9i este un model de predare a inteligenlei emolionale.!" sau la o bitaie cu pumnii ori la un abandon prin pdrdsirea inciperii.. care ii dau de infeles vorbitorului cd este ascultat.ci modalitdti de a reactiona in asemenear momente.ascultare activ5".320 Alfabetul ernolional $colarizareaentofiilor 321 tensificeconflictul.au inceptit sh dea semnede ... Cursul are gi un plan de leclie. Copiii din ziua de azi ajung si se minie .

precum gi o privire in perspectivtr asupra sinelui. locurile de munci s-au redus la mai pulin de 3 000 gi odati cu aceastaa scdzut 9i orizontul economic al familiilor care locuiesc acolo. Dar la sfirgitul clasei a opta. fumatul gi sexul. La Tioup insi legitura dintre subiecte esteadeseamai directd si mai dur5. (Vezi Anexa E pentru lista complet5. oare competenla emolionald poate fi predatd acolo unde este mai mare nevoie de ea. precis cd ar fi fost de acord cu acestcurs. pozitivd 9i totusi realistd (astfel evitindu-se o capcand des intilniti. gi aplicarea acestorinformalii in deciziile referitoare la subiecte cum ar fi drogurile. inlelegerea sentimentelor celorlal! si insugirea perspectivei lor.)2 Subiectele predate cuprind gi congtientizarea de sine. Pe scurt. la Troup. drept pentru care. cea a increderii exageratede sine). Una dintre intrebdrile dintr-un examen recent a fost: . care era atit de preocupat de talentul in rezolvarea problemelor emolionale. care in anii 1950avea 20 000 de oameni angajali in fabricile din apropiere. albii au fugit de suburbiile New Havenului la gcolile particulare. in haosul total din cadrul gcolilor publice? un rdspuns ar fi o vizitd la Augusta Lewis Tioup Middle School din New Haven. de Nueva School.gi nu furia sau pasivitatea.Descrieti o reaclie corectd pentru a ajuta un prieten si rezolve un conflict cu cineva careincearc5 si-l convingd sd se drogheze sau cu un prieten cdruia ii place si tachineze" sau: .. precum gi respectarea diferenlelor in felul in care oamenii simt anumite lucruri. o serie de cursuri care se ocupd practic cam de aceleagisubiecte ca 9i cele din Programa $tiinfei Sinelui de la Nueva School. afirmarea lulcruriloq.care rePrezintd insd un cu totul alt univers -. La $tiinla Sinelui nu se dau note. furia 9i frica?" Daci ar mai fi trdit.prin intermediul unei antene de satelit care are legdfurd directd cu astronau[i de la Houston. precum 9i dobindirea artei colaboririi. cind elevii se pregitesc 'sI pdriseascdNueva Schoolgi si plece la liceu. Tioup este amplasatd intr-un cartier de muncitori sdraci.gcoala se mai numegte 9i Troup Magne Academy of Sciencegi esteuna dintre cele doui gcoli din district unde sint atragi cei mai buni elevi din clasa a cincea pinE la a opta din intregul New Haven pentru o Programd special imbunitiflte in domeniul gtiinfelor.9i cu calitdlile cheie recomandate ca preventive pentru diversele capcane ce ameninli copiii. sentimente 9i reacfii.un grup de psihologi gi de educatori de la Yale au gindit un Program de Competenli Sociald. O calitate sociald cheie este empatia. a rezolvirii conflictelor gi a negocierii compromisurilor. Un alt accent se pune pe asumarea rdspunderii hotdririlor 9i acliunilor 9i transformarea lor in implicdri trup 9i suflet. durerea care genereazd. care e departe din punct de vedere social gi economic. in sensul recunoagterii sentimentelor 9i al construirii unui vocabular pentru ele. New Haven.droguri 9i violenld. de la Olin BrassMills la Winchester Arms. ilr capnut oRAstrLUt E de inleles ci scepticii vor intreba dacXun asemeneacurs de $tiinla sinelui ar putea sd aibd efecte gi intr-un cadru mai pulin privilegiat sau el are efecte doar in micile gcoli private precum Nueva. in prezent. Aristotel. a afla dacd gindurile sau sentimentele sint hotiritoare in luarea unei decizii. Foarte aproape de campusul universitar Yale . minia 9i tristefea.322 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor ALFABETIZARE A EM O TI ON ALA 323 Lista de conlinut a Stiinlei Sinelui este aproape punct cu punct identicl cu elementele de inteligenld emofionald . fiecaredi un test socratic. Mai exact. minia) gi invilarea modalitifilor de a sttrpini anxietdfile. viata in sine este examenul de diplomi.. Elevii de aici pot pune intrebdri din domeniul fizicii fenomenelor cosmice. Un accent se pune gi pe stdpinirea emofiilor: inlelegerea a ceea ce se afl5 in spatele unui sentiment (de exemplu. este mai talentat decit ceilal. atmosfera de la Troup PresuPuneun interes la fel de mare pentru invdfituri . Ca rXspuns la acest adevirat cogmar urban. prevederea consecinlelor alegerilor alternative. Un punct major este stabilirea relafiilor. Congtientizarea de sine imbracd gi forma recunoagterii punctelor tari gi a celor slabe.Care sint cdile sindtoase de a depisi stresul.i.un examen oral de cunoagterede sine. in anii 1980. intr-un fel sau altul. unde fiecare copil. Nu mai esteLn sim- . ca de altfel multe alte oragemuncitoregti din Noua Anglie. sau i9i pot programa calculatoarele pentru a asculta muzicd. inclusiv a inv5la sd asculgi 9i si pui intrebiri: distingerea intre ceeace se spune sau se face gi propriile reaclii gi judecifi.95o/"dintre elevi sint negri 9i de origine hispanicd. precum 9i determinarea legdturilor dintre ginduri. ca in multe alte orage. dar 9i geografic. s-a scufundat in sdrdcie. Dar in afard de acesteavantaje strict legate de invdfxmint.

.. dar exuberantaei sugereazdfaptul cd subiectelede competenli sociali sint pentru ea mai mult decit firegti. ca tofi ceilalti profesori de clasaa cincea. Atunci cird a addugat pe lista de pe tabldfrustrare.. ingrijorare..Asta gtiu ce inseamnd.r 91 y"gi felul de probleme iminente intr-un asemeneaorag. ca de altfel toate gcolile din New Haven. surprindere.m. Agezali in blnci de cite patru locuri. furie. fiecare exprimind una dintre cele gaseemolii fundamentale fericire.Cind vorbegte toat5 lumea in clasi".. si colturileinterioare Ochii sint deschisi sint ridicate9i inrpreunate. nale ii poate ajuta si evite boli precum sIDA. . in cazul in care nu est(. surprindere 9i dezgust. cu care copiii se confrunti in realitate.Oboseald".in schimb. mai lineli minte. elevii ridicau sus miinile. . astfel incit in unele zile pur gi simplu nu reugescsd ajungX la gcoali.. .. adesealovesc . . Andrews a intrebat: ." La etajul al treilea al gcolii de cdrdmidd aparentd.N-am mai putut gindi limpede". rareori se intimpli asta in claseleprimare.tristefe. Andrews a fdcut o listtr a sentimentelor. Aceastd leclie provine din chiar studiul lui Paul Ekman asupra expresiilor faciale. atit de des intilnit. gi o parte dintr-eelevii de aici. pe care le-a scris pe tablX .. toli au ridicat mina. entuziasm.. ceeace poate pdrea de la sine infeles gi cd n-ar trebui invSfat. Andrews a trecut la o foaie de evaluare. |oyce a sPus: . elevii de la Troup se luptd cu t. La usi std Mary Ellen Collins.DupI ce au adunat temele. Andrews. in timp ce mi intimpind. . cei care au sIDA sau au furcasdbolnavi de sIDA . pe fefele copiilor apar expresii de fric5. . de-a dreptul dezastruoasr..a urmat un curs specialclevard pentru a sti cum sd predea.itgi copiii au acasr o situalie extrem de haoticd. teamd. .r. Guraestedeschisi seridici in sus. Capacitatea de a numi sentimentele pentru a le distinge mai bine intre ele esteo calitateemofionali cheie.Si ce ali simlit in acele momente?" Rdspunsurile au venit in cascadi.gi s-a adresat intr-un ritm rapid celor optsprezeceelevi care reugiserdsh vini la 9coal5in ziua respectivi. Pe o coloand se afli chipurile unor bdiefi 9i ale unor fete.inseamnd ci se deschide o cale spre conversalie.. $i totugi poate sen'i ca antidot fald de un burprinzdtor analfabetism emotional. orice vizitator este acel sefirn de circulalie in forlf de romb galben. xuali la clasa a opta 9i elevii afld cum luarea de hotdriri pers.acestlucru. dezgust 9i o descriere a musculaturii faciale activatein fiecaredintre acesteexemple: . minie. trcercind si-i atragi atenfia pentru a da rispunsul.Predau in gcoala asta de 20 de ani. pe care scrie.care se tine de trei ori pe srptdmind.Cortfuzie". Aceastdleclie elementard face iegitura dintre un cuvint gi un sentiment gi dintre sentiment gi expresiafaciali potrivitS. a rdspuns o fatd zimbind. dar de indatd ce un copil i9i va da seama cd existd un profesor care i-ar putea asculta problemele emolionale r.d..Cigi dintre voi s-au simfit vreodatd frustrafi?". Sprincenele Apar riduri pe mijlocul fruntii. in ciuprograme imbogdfite.r aceasti boald . Lecfia de azi estedespreidentificareasentimentelor.. Collins va veni la ore gi ii va arita cum sl facd. Cind pe listd s-a addugat cuvinful eneraare. Daci un profesor este nesigur in privinta predirii unei lecfii.|EAMA: .a.3 Pe mXsurd ce pozele sint trecute in revistd. |oyce Andrews igi conduce elevii de clasa a cincea la ora de competenld socialS.l mai ridicat procent din statele unite de femei bolnave de sIDA. . se predd in aproape toate gcolile in cadrul lecliei introductive de psihologie . Durii din curtea gcolilor. Oare cind se simte un profesor enervat?" .324 Alfubetul etnolional S colar izare a em oliilo r 325 plu exerciliu educationalatunci cind se lin orele de educatie st. copiilor li s-a dat ca temd sd aduci fotografii din reviste cu diverse persoane pentru a li se explica cum sd vorbeasci despre ce exprimi chipul respectiv. De exemplu.Zond fdrddroguri. 9i pe ceie de gcoalS. pentru cd ei imitd imaginile 9i respectXintru totul reletele exprimdrii prin intermediul muscuiaturii faciale a fieclrei emolii in parte. fericire 9. semnul cel mai vizibil care frapeazd. . dou. de altfel. si bdrbiatrasi in spate.. spune Collins.Anxietate".nu sint siguri cd vor comenta asta in timpul disculiilor despre sIDA. tr.. . tristele. consilierul gcolii fel de avocat al poporului care se ocupi de problemele speciale pe mdsuri ce ele apar gi al cdrei rol presupune gi ajutaiea profbsorilor in ce privegte programa de competenld socialx.Cq o zi inainte.Uitagi-vdla cartierul dsta centrez doar asupra problemelor de invdtdmint itita vreme cit existi probleme grave. FdrX sd-gi iasd din ritm. New Haven ire ct.si de altfel. o parte dintre mamele care igi trimit copiii la Troup au dei.

Proiectul oferd un set de materiale care se pot adapta in funcde cursurile deja existente. stabilirea unei perspective gi afecliunea. stdpinirea impulsurilor pentru a putea invdla bine. Ideea imediati este ci existi gi cii imparfiale. pentru ci ei interpreteazd gregit rnesajeneutre gi unclt. cum ar fi puterea de concentrare.9i ci existi c5i mai bune de disciplinare decit cele coercitive.este Proiectul de Dezvoltare a Copilului.nerdbddtoaresd se joace cu prietenul ei care hiberneazd. Aici. la urma urmei. Aceastddisculie nu menlioneazi numele celor implicali. Se pornegte de la ideea ci in programul de Dezvoltare a Copilului apar asemeneamomente tocmai potrivite pentru a-i invdla pe elevi diverse aptitudini care le lipsesc . Un model al acestei aborddri curs de competen!5 emolionald gi sociald esenlialmente invizibil . o altd modalitate de impletire a lecliilor emolionale cu structura vielii gcolare este aceeade a-i ajuta pe profesori sd regindeascdmdsurile disciplinare pentru elevii care nu sint cuminli.o posibilitate de a observa cd existi mai multe cdi de aplanare a unui conflict.Prietenii mei Alice gi Lynn nu vor sd se joace cu mine.lnceteazlt" oRARUt EMOTTONAI . emotionale se pot integra in mod firesc in orele de citire sau dt' scris.dacl nu cumva ea persisti gi in restul vielii sub o formd sau alta). Proiectul s-a aplicat initial in Oakland.Astfel.cutia sa pogtald" din clasd.gi anume se invatd calitdlile principale..controlarea impulsurilor.. in schimb. e de inleles cd unii profesori s-au simlit mulr prea incircali pentru a mai face ore suplimentare pentru incd trrr curs.unde ea gi colegele sale au fost incurajate s5-9i scrie nemulfumirile 9i problemele. Istorioara este folositi pentru a provoca o disculie despre prietenie 9i despre ceeace simt oamenii atunci cind li se face o glumd. O parte dintre lectii se lin irr cadrul orelor de matematicd . cei din clasaintii ascultd la lie ora de citire povestea . altul decit autoritarul gi mereu prezentul: . recunoagterea nevoilor prietenilor. precum gi de rezolvare a neintelegerilor." Aceastdplingere dureroasd aparline unei fetile de clasaa treia de la gcoalaelementari fohn Muir din Seattle. cum ar fi citirea sau sindtatea. in genet'alin cartiere cu aceleagiprobleme ca aceleaale New Havenuluia.Un plan de programd oferd povestiri tot mai sofisticate de-a lungul anilor de gcoali primari 9i gimnaziald. Broscuta. in vreme ce subiectele mai profunde pot fi negociate. de exemplu. au ocaziasXincerce noi solulii la acestesituatii .la unele claseprograma materiei Dezvoltare Sociald se imbind cu cea a altor cursuri.motivarea la invi!5tur5. Unele proiectede dezvoltarea capacitdliloremolionale 9i sociale nu au programd sau ord de curs ca materie separatd. cinstite de rezolvare a acestor dispute m6runte. ca fiind ostile. ven materia Leclii pentru Via!5 esteseparat6. 9i in prezent este experimentat ir mai multe gcoli din intreaga !ard. in vreme ce la gcoliledin New Ha. dindu-le indicii profesorilor pentru a deschide subiecte cum ar fi empatia. in cursurile de sdndtatesau de gtiinfd. in studiile socialt' sau in alte cursuri standard. ci de a amesteca lecliile despre sentimentegi relafii cu materiile predate. copiii o folosesc la rindul lor pentru a tranga alte neinlelegeri (.. ii joacd o fest6. cum te simti cind egti tachinat gi impdrtisirea senti'mentelor. Existd deci un mesaj pozitiv. .de fapt o cutie de carton vopsiti .ca sd-l trezeasci mai repede. profesorul subliniazd faptttl cd toli copiii au asemeneaprobleme din cind in cind gi trebuie sd invele cum sd Atunci cind vorbesc despre ceeace simt cind sint le depdgeascd.Ursuleful.. iar fetele care ajung la pro blemele de alimentalie nu reugescsd discearnd ir:rtreminie.326 Alfubetul emolional $colarizarea emofiilor 327 Ia minie. an xietate si foame. $i cum aceastaeste o posibili abordare. ALFAB ETI ZARE EM O TI ON ALA DEGHIZATA Cu o programi ce a fost aglomerati de noimaterii 9i subiec te la ordinea zllei. chipuri. sau despre ce ar trebui si faci pentru a fi acceptati. pentru ca intreanigte cii ga clasd sd vorbeascddespre ele gi sd incerce sd gdseascd de rezolvare. creat de o echipd condusi de psihologul Eric schaps.dar sint strecurate in strucfura viefii gcolare. strategia care iese la iveald in privinla educafit'i emolionale nu ar fi cea a crexrii de noi cursuri. California.Ea i-a fost depusd in mod anonim in .Broscula9i Ursulelul se imprietenesc". O serie de aventuri duc la deschjdereaunor subiecte cum ar fi cele despre timiditate. izolali. explicarea sentimentelot rezolvarea conflictelor .Eu intii!". Un profesor care vede trei elevi de clasa a treia impingindu-se ca si ajungd mai repede la coadl in sala de mese ii pune sd ghiceascl o cifr6. este o expresie molipsitoare in primele clase . Astfel. iar cel care o nimeregte intrd primul. Lecliilt..

Un argument puternic ar putea fi o subliniere mai sistematicha capacit5lilor sociale. ceeace reprezinti o PersPectivi sumbrd pentru-intreaga sa viain anii de !d. Copilul de cinci ani care intrd intr-un mediu social mai vast. care va influenla masiv adolescenlacopiilor 9i pe mai departe. Pediatrul de la Harvard T.si preocupirile lor se modific5. cea mistr g?ndeasciprin comparalie ci ar fi o .tJate avind nevoie de capacitateade a se comPara pe sine cu allii.i o agendd de lucru prea rigidi ar putea fi nepotriviti in cazul realititilor copildriei.pentru c. psihiatru 9i pregedintele corporaliei Dr.sentimente precum nesiguranla gi umilinla.. care a evaluit ptogtu-e de pionierat in domeniul educa. conform lui Hamburg. cel mai eficient ar fi ca lectii le emolionale sd se concentrezeasupra dezvoltSrii copilului si sii fie repetate la virste diferite. capacitdfile emolionale cum ar fi empatia-9i autoreglarea emolionile incep sI se formeze practic incd din prima iopilhrie. simful valorii de sine la copii depind_l substanlial de capacitateaacestorade a se descurcala gcoald. de fapt pitrunde intr-o lume a comparaliilor sociale.emoliilor sociale" . poate avea efectebenefice. considerd ci anii de tranzilie spre gcoala primard gi apoi spre liceu sau SPregimnaziu sint puncte cruciaie in capacititea de adaptare a copiluluiT.mai puline droguri gi arestdri. care la rindul ei nu este la fel de complexd ca a unui adolescent.proces care se desfdgoardconform unui ceas biologic innbscut. Deci. suicesul sau talentul de patinator pe rotile. Carnegie. Aga cum plinsul noului-ndscut o dovedegte de altfel. agacum am vdzutin Capitolul 15. gi de maturizare biologici 9i a creierului. Dar creierul noului-ndscut e departe de a se fi maturizat complet.gcoalaeste o experienld cruciali 9i definitorie. Asemenea intervenfii funcfioneazd mai bine afunci cind se reugegtestabilirea unui orar emolional al dezvoltdrii6.' Printie capacitalile esenliale ce se pot dobindi recomPengcoali se numSrd.. emolionale 9i sociale. intr-adevdr. uitind cd fiecare emofie are Propriul ei moment de apariDe exemplu.mult inaintea virstei corespunzS- toare.gi emolionale in programele de grddinild cum ar fi HEAD STARI aga cum am vizut in Capitolul12.emoliile copilului vor fi pe de-a-ntregul formate. pe de o parte. Unii suslin ci ntr e prea devreme nici in primii ani de viafd.Un copil care nu reugegtela gcoal5 se socotegteinfrint 9i reaclioneazi ca atare. doar atunci cind sistemul sdu nervos atinge starea de dezvoltare finald . menlinerea controlului asupra emoliilor 9i o privire optimisti'/ .328 AIfubetttl emolional S c olariznre a ett uttiilor 329 Cutia pogtald permite o anumith flexibilitate. Intre gase9i unsPrezece ani.pe termen lung asupra vielii absolvenlilor sau chiar gi a celor ajungi in primii ani de virstd adulti .. Anii de grddinild sint extrem de importanli pentru punerea bazei acestor calit5li gi existi 9i dovezi c5 programul Head Start. Repertoriul sentimental al noului-ndscut este relativ primitiv comparativ cu gama emolionald a unui copil de cinci ani. de-a lungul intregii perioade a copilXriei 9i pini in primii ani de adolescenle . pe de alti parte' Aga cum am vdzut. agacum se intimpld in unele programe speciale care se lin la domiciliu. dac} sora mai mare ia un 10. copiii au sentimente intense incd de cind vin pe lume. . respectiv cel al gcolii sau al gradinifei. Pe mlsurd ce copiii se schimbd gi cresc.proasta"' ci incepe -David Hamburg. adultii cad mult prea adesea in capcanaatit de comund 9i anume aceeacd se agteapti ca acegti copii si fi atins maturjtatea cu. ctrsnicii mai fericite 9i puterea de a cigtiga mai bines. din parmustrdri atrage putea va igi un copiltiudhros de patru de nagte care sine de congtientizarea gi totugi tea pirintelui obiCeiumilinga nu aPare decit dupd cinci ani' Programul evoluliei emolionale este intersectat de anumite linii dJdezvoltare de alte natura. responsabilitateasociald in cel mai potrivit mod. O intrebare ar fi cind trebuie si se inceap6. ipnr. Berry Brazelton susline ci mulgi pdrinli ar putea obline beneficii dacd ar fi instruili sd ajungd mentori emolionali pentrtr sugarii 9i copiii foarte mici.fi popularitatea. gelozia qi invidia.aminarea selor.cu alte cuvinte.iieiemolionale.pentru cI este un moment de foarte rnari schimbdri in biologia copilului 9i in capacitSlilesale de gindire. precum gi provocdrilor cdrora trebuie sX le facd fa!5 copilul. . in special cognitive. atunci cind este bine condus (un factor extrem de important).. dispozilia copiilor de a invd!a line in mare mdstrrd de dobindirea unor asemeneacapacit5li emolionale. Aceasta este o virsti la care. programat dinainte in dezvoltarea copilului. Anii de grddinild fac sd se ajungd la o perioadi de virf a dezvoltirii . !ie. Nu este vorba doar de o schimbare exterioar5 care Provoaci aceste comparalii. astfel incit cri zele gi chestiunilecareapar si devind subiectul orelor. mindria 9i increderea .. . ci 9i de aparilia unei capacitxli cognitive: ugurinla de a se comPara cu uilii it privinla inumitor Calitdli specifice cum ar. de exemplu." Hamburg. in agafel incit sd corespundi schimbirilor 9i capacitilii de intelegere. o formide inteligenld emolionalds' Pubertatea .

arede hotdriri. cit gi a acelora implicali .. au fost. de altfel.este subliniati in mod special.increderea elevilor c5-9i pot face 9i pistra prietenii.. SINCRONIZAREA ESTE TOTUL Psihologii dezvolthrii. de exemplu. dar gi alli specialigti. ii vaccineazd.in lupta impotriva viltorii gi tensiunii cXrora trebuie sI le facd fa!d. semaforul reprezintd 9i o cale mai eficientd de a acfiona. Gindeste-te la cit mai multe solutii. Obiceiul de stdpinire a impulsului emolional necugetata reflecta inainte de a acliona in funclie de sentimente . Trecereala gimnaziu sau la primii ani de liceu marcheazXde fapt sfirgitul copildriei gi.cel pulin pe termen scurt.semafor" afisat la vedere gi care are gasefaze: gi gindegte-te Rogu 1.Dacdun pugti este furios pentru ci igi vede iubita vorbind cu un alt tip" . in programul de la New Haven.estede asemeneaun moment foarte important pentru lecliile emolionale gi sociale.cind relaliile cu colegii deveniserd extrem de importante in viala lor. Ei reugescsd-gi stlpineasc5 abilitdtile emolionale dobindite . Stabilegte-fi un scoppozitiv.i pe mai departe. Hamburg observtr ci atunci cind elevii intri la gimnaziu.cubul sentimentelor" . existd un .respectulde sine socialtt. fiecare elev descria momenful cind a avut un asemenea sentiment. de stabilire a relaliilor 9i de lu. ocolind crizele presupuse de prietenii gi cultivindu-gi increderea in sine. 5. pe misurd ce adolescenlii sint confruntali cu tot mai multe realitdli sociale ambigue. Verde 6. care. subliniaz|Hamburg. concepfiile despre ei ingigi sint dintr-odati gubrezite 9i prinse intr-un adevirat tumult. controlarea impulsurilor 9i stipirirea miniei. ii ajutd enorm pe bdieli gi pe fete s5-9i consolideze capacitXlile 9i si pune bazeLeunor relalii apropiate. in sine. in clasa u gur"u. Una dintre cele mai mari lovituri specifice. care incep sd apard in viala copiilor. Acest moment de joncfiune. cu deficienlele care vor fi de duratd gi nu vor putea fi stdp?nitela momentul oportun 9i cu experienlelecareputea si recupereze sau si remedieze ceeace s-a ratat. Orele de Instruire pentru Via!5. De exemplu. o primesc in . Pind intr-a patra gi a cincea. in momentul in care igi face aparilia adolescenfa. este o mare provocare pe plan emofional.330 Alfubetul emolional $colarizareaemoliilor 331 dar 9i in funclionarea creierului . De-i drumul 9i incearciplanul celmai bun. 4.. Pentru controlarea impulsurilor.. Gindeste-te la consecinfe. Hamburg observi cd. Spune-fi problema9i exprimdceea cesimfi. precum 9i altor ispitee.majoritatea adolescenlilor au intre 10 gi 15 ani atunci cind sint expugi sexului. .practic toli elevii se confrunti cu un declin in privinla increderiiin sine gi cu un plus ir congtientizareade sine. Dincolo de stXpinirea sentimentelor.i tineri de aceeagi virstd. exerciliu ce le-a dat mai multi incredere pentru ocaziile in care incercau sd exprime in cuvinte sentimentele si i-a ajutat sd fie empatici atunci cind au auzlt despre sentimentele altora.la droguri. Noliunea de semafor este invocati intotdeauna cind un copil.poate fi inclus in strategia fundamentald de tratare a riscurilor de la virsta adolescentei. copiii din claselemai mici primeau leclii de congtientizare de sine. la care elevii de clasa a cincea de la $coala Troup incercau sd citeascd emoliile dupi expresia fefei. au avut lecfii care i-au ajutat sd-giimbunit5leasci relalii de prietenie prin empatie. pentru a fi mai precigi in legdturi cu lecliile pe care ar trebui sd le invele copiii in fiecare fazd de dezvoltare a inteligenlei emolionale. drogurilor gi fumatului". spun profesorii de la New Haven. pe care le-au perceput ca gi cum ar fi fost ale lor.care avea inscrisecurrintecum ar fi trist sau tncintatpe fiecareparte.linigtegte-te inaintes{ aclionezi. 3.. elevii se agezau in cerc si aruncau cu . Galben2. i"i1iit" se reiere in mod mai direct la tentalii gi la presiunile sexuale. Toate celelalte probleme fiind ldsate deoparte in momenful in care se intrd intr-o noud formX de gcolarizare.el va fi incurajat sd se gindeascdla ceeace s-a intimplat gi din punctul de vedere al celorlalli 9i nu sd se repeadd cu capul inainte intr-o confruntare violent5. cregtereaexigenlelor gcolare 9i tentaliile de a fuma sau de a lua droguri le pun mai puline probleme decit celorlal. este pe cale si izbucneascdla minie sau sd se izoleze ori si inceapd si plingd pentru ctr a fost necdjit 9i oferd un gir concret de faze pentru rezolvarea acestormomente incXrcate intr-un fel mai ugor de mdsurat.Cit privegte anii de adolescenfi. . Stai.incearcd sd creeze un fel de hXrli ale progresului emofional. alcoolului. Pind in clasaa noua.existd o diferen!i intre cei care au urmat cursuri de alfabetizare emolionali 9i ceilalgi:cei dintii descoperl cd noile tensiuni ale politicii colegilor.la biufuri. esenliale pentru dobindirea unei capacitili empatice." . capacitatea de a avea mai multe perspective .atit personald. Cind ii venea rindul. de exemplu. ln clasa intii..

DacI mi se face o riutate. Eu consideram cd dacd cineva se leagd de mine sau imi face ceva. Lantieri subliniazd. Noi le ardtdm inutilitatea violentei gi ii ajutdm sd o inlocuiascd cu abilitdli concrete. Ei reugescastfel sd convingl fiecare parte sd se calmeze gi si-gi exprime pozifia. dupd care fiecare lucru spus trebuie clarificat. cum ar fi recunoagtereaunui larg spectru de sentimente 9i capacitateade a le da un nume gi de a le trata cu empatie. Cursul de rezolvare a conflictelor se axeazdasupra felului in care trebuie rezolvate certurile din curtea gcolii. Supirati foc. la nivelul comunitdlii din care face parte. copiii pot cere ajutorul unui mediator pentru a le potoli. sora mai mare opregtecaseta. dincolo de pasivitate sau agresivitate. in curtea gcolii gi la cantind. Mediatorii din curtea scolii invatd sd se descurce in cazul unei bdtdi sau a unor invective ori ameninfiri. care se aplicd in citeva sute de gcoli publice din New York si din fard.. in afard de medierea unei dispute..pe prevenirea violenfei. pentru a vedea daci s-a inleles ce trebuie. Un alt exercifiu presupune cd elevii trebuie sd joace o scendin care o sord mai mare incearcd sd-si facd temele gi se enerveazi ci sora mai micd a pus o casetdcu muzici rap cu sonorul mult prea tare. care ar fi putut ajuta in aplanarea unui conflict pe care l-au avut. Unul dintre cele mai rapide cursuri preventive de alfabetizare emolionald este Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor. Zeci de studii asupra unor asemeneaelevi aga cum am vdzut in Capitolul 15 . Tactica lor presupune o disculie cu cei implicali astfel incit si-i determine sd se asculte fird intreruperi sau insulte.unii elevi iint pregetifi si fie mediatori. sd gtii ce simli sau cum sd-!i stipinegti impulsul ori supdrarea. in acestsens. Atunci cind descrie valoarea rezultatelor efectelor programului sdu. fondatoarea Programului de Rezolvare Creativtr a Conflictelor gi director al centrului nafional de intervenlie cu sediul in Manhattan.Copiii inva!5 si igi apere drepturile fdrd si recurgd la viqlenfd. pregitit ca mediator inci din gcoala primarS: .factori irnportanli in prevenirea violenlei 9i in potolirea miniei.ci si rezolv problema !' $i a descoperit ci poate si transmit5 mai departe acest tip de abordare. Atunci cind izbucnesc tensiunile.afecliuneaprintre copii" 9i a scdzut numdrul bdtiilor. considerd cd programul are o misiune nu doar preventiv5. Mediatorii inva!6 sd igi exprime punctele de vedere in a9afel incit ambele pirfi si simtd cd mediatorul este imparlial. Apoi cu tolii incearcl sd giseascd o solulie pe care s-o accepteambele p1trfi. Clasa trebuie si giseascd solulii care ar fi putut funcfiona 9i care ar fi presupus ca ambele pdrfi. nu fircerc si rdspund cu aceeagi monedi . cum ar fi violenfa."10 intr-unul dintre exercilii. incidente interrasialesau de alt gen. potenlial incendiare. O abordare similari a alfabetizdrli emofionale a apdrut in camodadrul unui grup de psihologi care au incercatsi gdseascd litaf de a-i ajuta pe tineri pe drumul vielii. unde este muit mai probabil ca elevii s5-giiasd ugor clin fire. Ea susfine: . ironiilor 9i insultelor. singura solulie este cearta sau bdtaia ori o form| de rdzbunare. de exemplu. care altfel pot lua amploare. O cheie a reugitei programului de rezolvare a conflictelor esteextinderealui dincolo de orele de clasi.. Sau cum spunea Angel Perez. Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor se axeazd. am inceput si am o gindire mult mai pozitiv5. De cind am urmat acestprogram.cu mare mindrie faptul cd a sporit .Programul m-a stimulat sd gindesc. adici ambele surori sI fie mullumite in egali mdsurd. Pirerea ei este cX talentele necesarepentru stoparea violenlei nu pot fi despdrlite de intregul spectru al competenfei emolionale . elevii se gindesc la un unic pas realist. un rol care poate incepe in ultimii ani de gcoal5primard.9i anume. O mare parte din pregdtire se ocupi de elementele emolionale debazd. programul ii invali pe elevi si abordeze diferit neinleleferea fnci de la inceput. incepind cu impulsivitatea gi cu iufea- . transformindu-se in incidente cum ar fi impugcarea lui fan Moore gi a lui Tyrone Sinkler de citre colegul lor de clasd de la liceul ]efferson.JJZ Alfubetul emofional ALFAB ETIZARE A EM OTI ON ALA CA MI I L O C DE PREWNIRE $ colarizarea ernoliilor JJJ Unele dintre cele mai eficiente programe din literatura emolionali de specialitate au fost dezvoltate ca reaclie la anumite probleme specifice.Programul le aratd elevilor cd existd multe opliuni pentru a depSgi un conflict. din viala gcolard. in ciuda protestelor surorii mai rnici. Acestea sint capacitili care rdmin valabile o viali intreag5. dar Lantieri susline cd are gi o misiune mai vasti.inlelegerea este adeseasub formd scrisd. indiferent cit de mic. Linda Lantieri. marcat adeseade delicte 9i violenfd.au scos clar in evidenld drumul care a fost urmat. si nu doar pentru cei cu o mai mare inclinafie spre violente.

lipsa acesteicapacitdfi produce tulburdri specialecopiiloa ei nemaifiind suficient de atenli la ore gi avind deci probleme cu invdldtura 9i cu notele. de exemplu. stdpinirea miniei. aceastadevine un loc in care copiii sd fie cresculi inv5lind lecliile de bazd. in primii ani de virstd adultS. Altii ii ajutd pe copii in privinla prieteniilo."rpi. programa PATHS are cincizeci de lecJii despre diferite emolii.sau a lipsei ei. iar ulterior fiind atins subiecful sentimentelor mai complicate. rezultatul a fost din nou Cdeste necesar un program de alfabetizare emo!ional511. $i totugi lecliile sint utile pentru toli copiii. o contra . profesorii trebuie si se simtd h largul lor atunci cind vorbesc despre sentimente.Un asemenea program a fost creat de Carol Kusche impreund cu Mark Greenberg de la Universitatea din Washington.rg"rilor sociale ^errr. La gcolile din New Haven. a I I 1 t Pentru cX viala de familie nu mai oferi un sprijin sigur pentru tot mai mulli copii. orgoliul 9i vinovdlia. spre deosebire de situaliile in care ostilitatea le este atribuitd altora doar de ei ingigi. programele de alfabetizare emolionald le acordi de obicei profesorilor incepdtori citeva sbptdmini de instruclie speciald. Poate cX in nici un alt caz nu este mai importanti calitatea profesorului. i. alli 20 sau 30 ftrvali o leclie..pentru vial6. Din acestemotive. Existd foarte pulin sau mai nimic in formarea standard a profesorilor caresd-i pregiteasci pentru acesttip de lecfii.majoritatea vor fi incintali. pentru cd nu oricine este potrivit pentru a9aceva din punct de vedere temperamental.334 Alfabetul emolional $ colarizarea emoliilor REGIMTREA $COLTLOR: PREDAREA PRTN PTITEREA EXEMPLULUI. iar altele nu. Lecliile de congtientizare emolionald includ felul cum poate fi linut sub observalie ce simt ei gi cei din jurul lor . 31% dintre ei au spus cd nu au chef s-o fac5. Daci existd sau nu in mod explicit ore dedicate alfabenzdrii emolionale contea 26. Dupi un an . Unul dintre instrumentele prin care poate fi invdlat autocontrolul este acelagiexerciliu cu . Asta nu inseamnXcd gcolile pot line locul tuturor instifuliilor sociale.h vreme ce mulli profesori sint govditori cu asemenea subiecte ce li se par striine in raport cu pregdtirea 9i rutina lor. cum ar fi fericirea 9i minia copiilor mai mici. Aceastdmisiune plind de rdspundere presupune doud schimb5ri majore: profesorii trebuie si mearg5 dincolo de indatorirea lor tradilionald. COMUNITAN CANONA LE PASA 335 la cu care se minie incd din primii ani de gcoalSgi sfirgind prin a deveni paria sociali pind si termine gcoalaprimard. Ele presupun.mai pulin decit felul tn care sint predate acestelecfii.desigur.pe care altfel nu ar avea de unde s6 le primeascd. Nu orice profesor poate face asta Sau vrea s-o facd. evitindu-se orice stigmatizare a vreunui subgrup cu probleme.. Atunci cind este vorba de imaginarea unor solulii de intervenlie care ar putea ajuta asemeneabdieti sd scape de drumul spre violenld 9i delicte. gcoala. o leclie defacto in domeniul competenlei emolionale .Strategii de Promovare a Gindirii Alternative). dar unele reaclii sint in reguld. De cite ori profesorul reaclioneazAfald de un eley.cum si recunoascdcind cineva este cu adevdrat ostil. fiind predate emofiile fundamentale.nu e nimic riu in a avea toate sentimentele cu putinld". ce-l pot arunca pe copil in bralele . Premiza fundamentald de la care se pleacd atunci cind copiilor li se predd minia (9i toate celelalte emolii) este ci .rdminesingurul loc in care comunitatea poate rezolva deficienlele competenlelor emolionale 9i socialeale copiilor.care tot mai des sint sau se apropie cu pagi tot mai mari de un adevtrrat colaps.d delincvenfei. Alfabettzarea emolionali implici un mandat lirgit pentru gcoli. Existi o autoseleclie printre profesorii care ajung sd predea acestecursuri. cum ar -fi gelozia. urmind intrarea in cercul unora asemenealor gi proliferarea delictelor in anii de gimnaziu. avind in vedere cd felul in care el i9i conduce clasa este in sine un model. Degi cei care riscd sd ajungi pe drumul delictelor 9i al violenlei au cea mai mare nevoie de aceste lecJii. in programa PATHS (Promotion Alternative Thinking Strategies . cursurile le sint tinute tuturor celor din clasi. Alt efect constd in recunoagterea de citre copii a propriilor sentimente. odatd ce sint dispuqi si incerce.. iar membrii comunitilii sI se implice mai mult in viafa gcolilor. mare parte dintre acegtibdieli au deja cazier 9i sint dispugi la acte violente. care trebuie sd recupereze ceea ce familiile n-au reugit in privinla adaptirii la societatea copiilor lor.ceeace este cel mai important pentru cei cu inclinalii agresive . existi dovezi ci. Una dintre cele mai importante leclii este. Mai intii de toate. cind profesorii au aflat cd vor fi pregdtiti sd predea acestecursuri de alfabetizare emolionali. invilarea incd din primii ani de gcoali a stipinirii impulsurilor.. Dar cum practic fiecare copil merge la gcoali (cel pulin la inceput).semaforul" folosit la cursul de la New Haven.

$ la in sine1z.336 Alfabetul emolional $ c oI nr izarea emofi il o r 337 de predare a cursurilor. spune Tim Shriver. prruTRU SCOLr o MrsrLrNE EXTTNSA Dincolo de pregitirea profesorilor.dar deving un argument mai pulin convingdtor cind cunosc e$ecul). structura optimi a Programelor de alfabetizare emolionald constd intr-un inceput de foarte devreme. stribitind anii de 9coa16.daci unii copii incep sd se certe la cantin5. cX lucrurile acesteaar trebui lisate in grija pSrinlilor (punct de vedere care cigtig5 tot mai multd credibilitate.comunitate implicatd". gcolile din zone Precum New Haven. Jinem cursuri pentru pirinli. Mulli pdrinli considerd cI subiectul in sine este mult prea intim. intr-o asemeneamisurd incit pdrinlii chiarse ocupd de acestesubiecte . care sti de vorbd cu ei pentru a rezolva conflictul prin aceleagitehnici de a lua distan!d pe care le-au invilat la ore. De asemenea.. Tim Shriver deschide ziarul local 9i citegte cd Lamont." Astfel de c5i paralele de intdrire a lecliilor emolionale . $i atunci cind aPare gi dilema menlinerii unei calitSli optime gi a asiguririi unor puncte de reper educalionale. Multe programe de alfabetizare emolionald includ gi ore speciale pentru pdrinli. la virsta impletind efortul cea mai adecvatd. O alte modalitate prin care acest sistem precis remodeleazir gcolile estepunerea bazelor unei culturi de campus.Profesorii pot avea ezitdri in a ceda o parte din orele de curs acestor subiecte. unii profesori chiar s-ar Putea simli stingherifi sd predea acestelucruri gi de aceeaar avea nevoie de o pregdtire speciald. ei sint trimigi la un mediator de virsta lor. Ar fi o naivitate sd anticipXm programe tot mai numeroase in gcoli. unde multe familii sint dezorganizate.funclioneazd cel mai bine atunci cind lecfiile de la gcoali sint coordonate cu ceea ce se intimplS in cdminele copiilor. unul dintre fogtii sii elevi preferafi. nu doar la gcoalS. profesorilor cu cel al pirinlilor gi al comunitXfii.care nu Par a avea o legtrturi directd cu cele de inv5limint. Astfel. transformindu-le intr-un agent social mai explicit.De exemplu.. care duce la o . un loc in care elevii se simt respectafi.ci 9i pentnr a-i ajuta atunci cind ar simli nevoia sX abordezemai eficient via!a emolionali a copiilor lor. sporindu-se astfel ganseleca lucrurile pe care le invali copiii la alfabetizareaemolionald si nu r5mind undeva doar la nivelul gcolii. a fost impugcat cu noui . intr-o zi. peste 90'/" au suslinut ci sint lncintali gi cd dorescsi le predea in continuare. adullii responsabili se oferd si devind mentori.sint optime. Aceastl perspectivi mai largd presupune.fifionald. ele reprezintd o mare schimbare la nivel de programb.pdrinfi gi comunitate. cercdm. Pe scurt. Antrenorii vor folosi acestetehnici pentru a depdgi conflictele de pe terenul de joaci. mai ales cele prost fdcute. pentru a folosi acestemetode acasi. In gcolile din New Haven. cu profesorii 9i cu gcoa- ir I F j I * . astfel incit acegtiasX fie invdlafi cu ce li se predi 9i copiilor gi asta nu doar pentru a li se impirtdgi ceea ce fac copiii la gcoal6.exersate9i intirite in provocdrile propriu-zise ale viefii.o revenire la rolul clasic al invd!5mintului.$i unii copii se vor oPune/ in special in ideea ci acesteore nu intrd in preocupirile lor propriu-zise sau le consideri o invadare a intimitdfii. folosirea ocaziilor ivite la ore gi in afara lor de a-i ajuta pe elevi fir momentele de crizl personali 9i de a le transforma in leclii de competenfd emofional5. ci si fie testate. in afard de programele specifice. Asta inseamni o cornbinalie mai strinsd intre gcoal5. alfabetizareaemolionald ne l5rgegte perspectiva asupra indatoririlor gcolilor in sine.nu doar la clas5.ci gi pe terenul de joacd. care trebuie si urmdreascd faptul cd acegti copii inva!5 lecliile esenliale ale vielii . oferi o largi gamd de programe care recruteazd persoanele implicate din comunitate pentru a le pune in legdturi cu elevii a ciror viali in familie este cel pulin dezordonatd. ln gcolile din New Haven. de reguli insolitori ai elevilor care au o viald mai pulin stabili acasdsau sint inconjurali de adulli care nu le oferd afecliunea necesard. Chiar dacd in mare parte acesteprograme se potrivesc bine in orarul zilnic al multor gcoli. directorul Programului de Competenld Sociali: . programele de competenfd emoadevdrate dezastre. copiii oblin mesajeconsistente in legdturi cu competenlele emolionale de la toate nivelurile vielii lor. ce si ne mai ostenim sd mai inAvind in vedere toate acestea. nu? O ARE ALFABETIZ AREA EM OT I ON AL A CONTEAZA? Cogmarul oricirui profesor este in linii mari urmdtorul. ci gi acasd . iubili si intr-o strinsd legdturi cu colegii. creeazd' ind cursuri neconvingdtoare in privinla drogurilor sau a sarcinilor la adolescente.

brainstorming" pentru a gdsi solulii cit mai pline de imaginafie.aga cum este acum cazul copiilor din gcolile publice din New Haven? Ar fi posibil un rlspuns afirmativ. Doar ci fetila care o Povestegtea fost deja exmatriculatd dintr-o altd gcoald. Poate ci semnul cel mai grditor al impactului unei asemenea alfabetizdri emolionale este ceea ce mi-a impdrtdgit directorul gcolii unde inva!tr aceasti fetild de 12 ani. Degi a dat fuga imediat la spital.Dar in afard de acesteintimpldri reale.daci nu ar fi invdlat s5-giapere drepturile in cadrul orelor de Dezvoltare Sociale"l3...o metodd in patru trepte: spune in ce situalie te afli gi ce anume simli.Deci m-am dus la fetild gi am intrebat-o de ce a zis asta. la cei26 de ani ai sdi.. deci bitaia n-a mai avut loc. dar gtia ci profesoarei ii va pdsa de aceastdsituafie.. pentru ci mama 9i iubita acestuia erau inghesuite linge el.sau nu mai punea deloc.extrem de popular. inclusiv ca sportiv.." Existi avantaje concrete." In loc sd provoace o confruntare la minie cu cealalti fatd. in trecut. Shriver abia a reugit sd vorbeasci cu Lamont.Ea mi-a rdspuns ci n-a spus niciodatd agaceva. .mama i-a spus profesorului cd se putea discuta cu ea fdrd . Dupi ce a umblat pe strdzi. Lamont.au fost doar 26.au fost 106 elimindri.." Lamont a urmat liceul Hillhouse in anii in care cursul de adaptare social5 nu incepuse si se fini. strada sau cdminul.gi anume aflarea adevirului inainte de a se ajunge la concluzii pripite: . Unul dintre ei repovestegtefelul in care o fostd elevi inci necdsdtoriti i-a fdcut o vizitd 9i i-a mlrturisit ci ar fi fost deja o mamd cu un copil din flori.LIn lucru e clar: terenul ideal pentru rezolvarea problemelor sociale nu este doar sala de curs. drept pentru care intenliona sd se sinucidi." Iatd citeva mlrturisiri ale profesorilor care s-au ocupat de acestprogram la New Haven. .peste un metru optzeci 9i cinci . in vreme ce Shriver s-a aplecat spre el.Pe vremea aceea. profesorul a cerut: . a drogurilor 9i armelor. cum ar fi cele cu'iubitele sau evitarea b5tdilor. biiatul i-a goptit: . dupd ce fata a inv5lat cum si se stdpineascd9i cd trebuie sd gindeascdinainte sd reaclioneze.. ci 9i cantina.alege o solufie gi pune-o in practicd . era un adept al metodei . ea era cea care ataca prima gi abia dupd aceea punea intrebiri .zbierete". degi nimeni nu poate face o afirmalie sigurd. .. faptul de a se angaja cu ceea ce pare un posibil adversar pe o cale constructivd in loc de a ajunge imediat la o confruntare plini de minie reprezinttr o micd. cind o sd ies din spital am si folosescmetoda SOCS. incit permanent orice disculie se termina cu lipete. inf5gurat in bandaje 9i cu trupul ciuruit de gloanfe. Lamont l-a invitat si stea pe marginea patului 9i. a declarat cd ar vrea sd md bat6. Lamont zdceaacum pe un pat de spital. Acel cineva mi-a spus cd ea vrea sd mi prindd la furghesuialdintr-un col! dupd orele de gcoal5. anul acestaeram in martie .Lamont a fost un elev foarte bun.. ir lumea sdriciei.. care aratd cd au fost imbunit5fite sau chiar salvate viefi. dar potenlial efigiente pentru rezolvarea dilemelor presante din viala de liceu. conform cireia copiii care sint pringi bltindu-se sint eliminali. .Un alt profesor i9i amintegtecum relalia dintre o elevd 9i mama sa era atit de nefericiti. Existd o regul5 foarte severi." Acesta este acronimul pentru Situalii. scrisesefetila.care se presupune cd este cea mai bund prietenl a mea. Sau cum spunea Tim Shriver: . Vdzindu-gi fostul profesor." Povesteapare destul de inofensivi. Pind in prezent. Pentru ea. spune directorul.338 Alfubetul etnolional gcolarizarea emoliilor 339 gloanle pe strdzile din New Haven 9i se afld in stare foarte grav6. agteptaun copil 9i n-avea cu cine sX discute ce avea de fdcut. cea mai buni prieteni a ei. Dar aceste cursuri se pare ci nu au dat roade dupd ce el a terminat liceul.Anul trecut". Consecinte. studiind o clasi a gapteadin cadrul programului de dezvoltare sociald de la gcolile din New Haven. Solulii .tot pentru bltaie. igi amintegte Shriver.. La gcoala Tioup o elevd din clasa a gasea i-a trimis un bilelel profesoarei de la orele de Dezvoltare Social5. 9i care zimbea intotdeauna". a conflictelor. Oare viala lui ar fi fost alta dacd ar fi beneficiat de o educalie de acest gen in anii de gcoald. se pune 9i o intrebare empirici asupra importanlei alfabetizdrii .. gindegte-te la opliunile de rezolvare a problemei gi care ar putea fi consecinfele. Optiuni.versiunea adulti a metodei semaforului." O fetili plinulI de 12 ani a ridicat repede mina: . Un moment revelator a fost acela in care.Mi-a sPus cineva ci fata aceasta.numdrul acestor elimindri a scdzut.Shrive. un voinic . dar reald victorie.Sd-mipovesteascdcineva o neinfelegere recenti care s-a incheiat in mod pozitiv. adaugd Shriver. ea a aplicat o abordare care fuseseincurajatd la ore . Pe mdsurd ce au apdrut orele de alfabetizare emoliona15.Lamont venea cu plicere la un club pe care il conduceam gi unde discutam ideile de rezolvare a problemelor printr-un sistem care se numeste SOCS. .

existd foarte multe avantaje in privinla competenlei emolionale 9i sociale a copiilor. S-a ajuns la concluzia cd. cit 9i pentru biielii care le-au urmat. Mai multe sentimente pozitive despre sine. cum ar fi numirul de betdi in curtea gcolii sau de elimindri. O altd metodd ar fi detectarea schimbirilor inregistrate de acegticursanli inainte si dupd ce au urmat acestecursuri. O ascultare mai atentda celorlalli ABORDAREARELATIILORINTERPERSONALE r O mai bund capacitate de a analiza9i de a inlelegerelaliile r O mai buni rezolvarea conflictelor9i a neinlelegerilorprin negocieri o O mai bund rezolvare la nivelul relaliilor a problemelor o O mai buni exprimare9i talent in comunicare . care le-au analizat comportamenful. Ea provine din foarte multe studii. de la o clasd la alta. Putinla de exprimare a miniei intr-un mod potrivit. alfabetizareaemolionali sporegtecapacitatea dascdlilorde a-giinv5la copiii. existi argumente pentru care se considerd cd acestePrograme ar putea stopa declinul educalional 9i ar putea intdri pozilia gcolilor. a comportamentului lor la clasd sau in afara gcolii. Mai multi preocupare gi amabilitate . dar mdcar trebuie sd incercdm sd facem tot posibilul.colaborare gi ajutor . apar ameliordri vizibile in atitudinea 9i modul de a privi gcoala . Sigur cI ei nu vor dobindi fiecare in mod egal acesteaptitudini. ci de tofi copiii care au de cigtigat de pe urma acestoraptitudini dobindite.abordarea 9i imin viala semenilor plicarea o Mai multd atenfiefa!5 de semeni . un lucru meriti o atenlie cu totul speciald: programele de alfabetizare emolionali au imbundtdlit rezultateIelatnadldturd ale copiilor.. pdrinli gi cetdleni mai buni. s5-gi asume rdspunderea Pentru ceea ce fac sau si-gi manifeste sentimentele fald de ceeace afld sau invafd. Mai pulind izolare.340 Alfabetul emofional $ colarizare a emoliilor 341 emofionale a celor care trec prin asemeneamomente. mai mult autocontrol . pe misurd ce copiii trec de la o programd la alta. si-9i domoleasci impulsurile. Mai mult succes cu prietenie gi siguranld de sine. sd asculte sau sd se concentreze. indeplinindu-gi principala misiune 9i meritind investilia' Dincolo de avantajele educafionale. O mai buni tolerantd la frustrare 9i o mai bund stdpinire a miniei . O mai bunXinlelegere a cauzelorcareau generatdiversesentimente . ele sint un fel de vaccin pe viafd. in acest sens. gcoali familie 9i .Fluxul reu9e9te si ridice la api toate ambarcaliunile. Chiar gi intr-o perioaddin carese ajunge la strictul necesar gi bugetele sint tot mai reduse. bazatdpe mdsuidtori obiective ale comportamentului lor.precum 9i ale nivelului de competenld emofionale -atit pentru fetele. O mai mare capacitate de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt . O mai bund stipinire a stresului . de citre observatori independenfi. Mai pulind impulsivitate.Nu e vorba doar de copiii cu probleme. Datele arati ci degi aserneneacursuri nu schimbd viafa peste noapte. O mai buni concentrareasupra indeplinirii unei misiuni gi acordarea atentiei necesare .. cele mai interesante constind in compararea celor care au urmat acestecursuri cu cei care nu le-au urmat. Au existat o mullime de evaludri obiective. Aceastanu este o descoperireizolat5. elevi mai buni sau fii si fiice mai buni sau mai bune iar in viitor sofi mai buni ori solii mai bune.i anxietate in societate UTTLIZAREA EMOTIILOR iN \4On PRODUCTIV . cursurile par si-i ajute pe copii sd-giindeplineascd mai bine rolul in viafi. sd fie prieteni mai buni. Mai multi democrafie celorlalgi in tratarea Din aceastdlist5. imbunititirea recunoasterii gi definirii propriilor emolii . bdtdi gi acte de indisciplini la ore . Punctaje mai bune la testele de invifdturd EMPATIA: CITIREA EMOTIILOR ." ." srApimnEA EMoTirLoR . in acestevremuri fur care mult prea mulli copii nu reugescs5-9istdpineascdsupdrarea. Mai multd impdrtigire. Mai pufine elimindri 9i exmatriculiri o Mai pulind agresivitate sau comportament autodistructiv . Mai puline insulte. Mai multd armoniegi socializare in grupuri . fird ceartd . Mai multd responsabilitate . Sau cum sPunea Tim Shriver: . cit gi in capacitatea lor de a irvdla (vezi Anexa F pentru amdnunte): CON9TIENTIZAREA DE SINEEMOTIONALA . lucrdtori 9i 9efi. O mai mare empatiegi sensibilitate celorlalgi fald de sentimentele . tot ceeace ar putea si aprofundeze acesteabilitXli va fi de ajutor la nivel educalional. Recunoagterea diferentei dintre sentimente si actiuni .

spre o abordare a lucrurilor din perspectiva celuilalt. de jafuri ori de violuri.ceeace se 9i intimpli pe mdsurd ce copiii igi formeazd capacitilile fundamentale emofionale gi sociale. este o cale spre empatie. oamenii putind astfel sd trdiascX impreund respectindu-sereciproc. care in schimb permit o realS implicare civicd. La orizont se afld prevestiri sumbre: un al treilea articol susline cd intre anii 19889i L992Ministerul de ]ustilie a inregistrat o cregterede 68% a numdrului de minori acuzali de crimd sau de atac cu premeditare. alfabetizarea emotionaldls. care susline cd ne aflim in pragul unei . intr-un altul scria cd rata criminaliteli a . gi anume caracter.carierd" criminald . tot agacurn generaliile plrinlilor lor au fost primele cu un accesliber la droguri. altruism gi compasiune.de a gdsi o slujbd sau de trezitul de dimineafd.mugchiul psihologic de care este nevoie pentru o conduit5 morald. am fost frapat de unele lucruri tulburitoare ap6rute in ziare. moment de virf pentru delictele grave violente intr-o . au un rol central in cultivarea caracterului prin inocularea autodisciplinei gi a empatiei.pur gi simplu nu sint in stare sd evite disputele". dar are arme automate pe care 9i le poate procura cu ugurinfd. care de altfel pe vremuri se numea voinld.. depdgind accidentele auto.. Un motiv pentru care nu sint deloc pregdtili pentru viali este fdrd indoiald acela ci societateanu s-a deranjat si se asigure ci fiecare copil esteinvdlat care sint elementele esenliale pentru a-gi stipini minia sau pentru a-gi rezolva conflictele in mod pozitiv .apetitul. creind posibilitatea unui discurs public constructiv. trebuie si luim in considerare felul in care inteligenla emolionald poate deveni acestfundament. dintre care doar atacurile cu premeditare ajung la 80%20.. o viafi plind de virtufi. . Empatta.Trebuiesd ne control5m .. cu dezvoltarea morali si cetdleneasci. asa cum au constatat filozofii de la Aristotel incoace. patimile pentru a face ceeace se cuvine 9i a fi drepli fald de ceilalti". M ORALITATE A SI ARTADEMOCRATIEI $colarizarea emoliilor 343 Existi un cuvint de modd veche care definegte toate calitdlile pe care le reprezintd inteligenfa emolionald. duce la afecliune. sebazeazdpe autocontrol. este . Avind in vedere ci dezvoltarea caracterului este baza societdlilor democratice. Aceasta este arta fundamentali a democrajieilT. scrie Amitai Etzioni. fie cd este vorba de temele de acas5.Nu ajung insb doar predicile linute copiilor desprevalori: ele trebuie aplicate in practicX. Aceste capacitSli sint tot mai necesarefir aceastdsocietate tot mai pluralisti. UN IILTIM CUVflNT in vreme ce terminam aceasti carte. aga cum am vlzut. Numirul tot mai mare de arme aflate la dispozilia adolescenlilor echivaleazd cu faptul ci acele conflicte care pini acum s-ar fi putut rezolva cu pumnii igi vor gdsi deznodimintul prin impugcdri. Leagdnul caracterului este autodisciplina. .Estenevoie de voinli pentru ca emofia si fie controlatl de ratiune. El i9i motiveazd ideea spunind ci omorurile s5virgite de adolescenli de L4 gi 15 ani sint in cregteregi aceastdgrupd de virstd reprezinti o perioadi in care natalitatea a fost sporit5.. A9a cum am vdzut. observd Etzioni. Caracterul. Piatra de temelie a caracterului constd in capacitateade automotivare 9i de a ne cdl5uzi singuri. nota Thomas Lickona afunci cfird scria despre educarea caracterului15. teoretician in problemele sociale la Universitatea George Washington. In acest sens..ingrijordtoare este crescut in ultimul an cu 3o/"re gi profetia unui criminalist citat in cel de-al doilea articol."l4lar filozoful fohn Dewey a constatat cd educalia moral5 este mai puternicd atunci cind lectiile le sint linute copiilor in cadrul unor evenimente reale 9i nu doar la nivel abstract .342 Alfubetul emofional C ARA CTE RUL. precum 9i existenta unor valori moralel8. ce urmeazd sd se abatd asupra noastrd in urmdtorii 10 ani. ln unele scria cd armele de foc au devenit motivul num5rul unu de decesin America. $colile. acegti adolescenli . capacitateade a amina rdsplata gi de a controla gi canaliza nevoile stringente ale cuiva de a acliona este o calitate emolionali fundamentald.tot aga cum nu ne-am deranjat si-i inv5ldm ce inseamni empatia. Acegti adolescenli sint prima generalie care nu numai ci are arme. Perceperealucrurilor din perspectiva celuilalt ne face sd scdpdm de stereotipuri gi genereazdtoleranld 9i acceptareadiferenlelor. Sau agacum subliniazd un alt expert." A fi in stare sd muli centrul atenfiei de la tine insuli are avantaje de ordin social. spre o ascultare reald. . controlarea impulsurilor sau oricare dintre ce- . De asemenea. In urmdtorii 10 ani. alfabetizareaemolionald merge mind in mir:ri cu educarea caracterului.furtuni de delincventd".respectiv. acegtiavor avea pini Ia 24 de ani.

. . imbufnarea. majoritatea dascililot directorilor 9i pirinlilor nici mdcar ntr gtiu cX existd. prin urmare. copiii ar putga fi ajutali sd-gicultive un repertoriu emolional sdndtos. disperarea gi deprimarea gravd. dar nu tofi ceilalli sint de acord cu ele. totul desfigurindu-se in gcoli particulare gi in doar citeva sute de gcoli publice. fobia 9i panica.Iatd care ar fi principalii candidali (gi o parte dintre membrii acestor familii) ai acestor ftrcrengSturi: . Cele mai bune modele sint in afara sistemului educalional principal. in sens literal. riscdm si ratdm aceastdocazie care ne este datd de fapful cd maturizarea creierului este un proces de duratd 9i. orice stare mintalS acuti sau tensionatd". unii teoreticieni propun increngdturi fundamentale. singuritatea. animozitatea. care sint patologice.ceeace in domeniul culorilor primare corespunde culorilor rogu.neinfelegerea. In ciuda marelui interes de care dau dovadd unii profesori fald de alfabetizarea emofional5. galben gi albastru. Sigur cd nici un program/ inclusiv acesta. ostilitatea 9i poate intr-o oarecare mdsurd ura gi violenfa. ingrijorarea. iar de ordin psihopatologic.constemarea. supdrarea.sau dacd micar existtr asemeneaemolii primare. Diclionirut oxford definegte emoliaca fiind . Existx sute de emolii de toate tipurile. spaima. existd emofii mult mai subtile decit cuvintele care le-ar putea defini.3M Alfubetttl emolional lelalte competenle fundamentale la nivel emofional. Lisindu-i pe copii sd invele la intimplare acesteleclii emofionale. sentimentald sau pasional5. plinsul de mili. resentimentul.nervozitatea. exasperarea. atunci cind? Ce esteemotia? citeva cuvinte despre lucrurile la care m-am referit la rubrica enrofie. ar trebui sd ne intrebim: Oare n-ar trebui si pred5m acestecalitdli fundamentale de viali fiecdrui copil in parte acum mai mult ca niciodatd? Si dacX nu acum.indignarea. . cu diverse variafii. intr-adevdr.orice agitafie sau fulburare mintald. t Frica: anxietatea. irascibilitatea. Eu cred cd emotiase referi la un sentiment gi la gindurile pe care acestale antreneaz5. din care sint generate to4te combinaliile posibile . groaza. preocuparea. lipsa de chef. schimbxri 9i nuanfe. teama. aceste cursuri sint incd rare. Cercetdtorii continutr si discute in contradictoriu care sint emoliile ce pot fi considerateprimare . Mtnia: furia. melancolia. mihnirea. vexarea. Dar avind in vedere crizele prin care trecem noi sau copiii nogtri gi procentul de speran!5 dat de acestecursuri de alfabetizare emo!ional5.la stdri psihologice gi biologice gi la mdsura in care sintem inclinali si acfionim. kistetea. termen al cdrui inleles precis nu a fost incd definit de psihologii gi filozofii care s-au aplecat asupra lui vreme de peste un secol. atunci cind este de ordin patolpgic. nu oferd un rispuns la toate problemele.

jena.timizi sau voiogi. frica.care. . cum rdmine cu o combinalie precum gelozia. Ruginea: vinovilia.agape. o lubirea:acceptarea. Iar dincolo de aceste dispozitii emofionale. am urmirit cum Ekman 9i allii gindeau emoliile in termeni de familii sau dimensiuni gi considerau familiile principale -.d. de care'unii nu mai scapd. satisfacfia. Ideea ci acestea sebazeazd. fapt care-i fape pe oameni sd fie melancolici.346 Anexa A Ce este emofia? 347 . supdrarea. mindria. cum ar fi depresiile clinice sau anxietitile cronice. Dezgustul: repulsia. iubirea. de exemplu.temperamentele. sugerindu-se astfel universalitatea lor.minia.m. . ugurarea. incintarea. o variantd a miniei care cuprinde tristele 9i fricd? Dar cu virtuli cum ar fi speranla 9i credinla. tristefea.. inclusiv de indivizii complet analfabefi. mania. Fiecare dintre aceste familii de emolii au un nucleu debaz6. simfindu-se pringi ca intr-o capcand cu un efect toxic.sentimente precum indoiala . este greu sd fii foarte minios toatd t . adoralia. ruginea 9. curajul 9i iertarea.ti fi totugi imbufnat sau irascibil.pe citeva emolii principale pornegtein parte de Ia o descoperirea lui Paul Ekman de Ia Universitatea California din San Francisco. . acesteafiind forme mai pulin acute ale miniei gi care sint ugor de declangat). unde existd triburi izolate care tr6iesc la fel ca in Epoca de piatrd. teoretic vorbind. Sigur cd aceastdlistd nu rezolvd toate intrebdrile in privinla categorisirii emoliilor. apar problentelede naturd emotionald. amuzamentul. 9i absolut toli au recunoscut acesteemotii fundamentale. care a folosit-o gi ca argument in teoria sa evolulionistd. sint mai pulin evidente 9i dureazd mai mult decit emoliile (in vreme ce. increderea. Suryriza:gocul. inclinalia de a-!i aminti anumite emolii sau dispozilii prin care ai mai trecut.sau plictiseala?Nu existd rdspunsuri clare: dezbatereagtiinfifici asupra felului in care trebuie clasificateemoliile continui. care nu au fost in contact cu cinematograful sau cu televiziunea. Bucuria: fericirea.po. disprelul. ..rdsplata. pldcerea senzualS. . Ekman a ardtat fotografii cu diverse expresii ale felei unor reprezentanli ai culturilor indepdrtate. la lirnitd.ca fiind cele de la care Pornescnesfirgitele nuanldri ale vielii noastre emolionale.afinitatea. dragostea.. aceste semnale fiind intipirite in sistemul nostru nervos. devotamentul. extazul gi. ziua. bucuria.Dincolo de dispozitii exist6. de la care se formeazi nesfirgitele mutalii. aversiunea. mirarea. Cdutind principiile debazd. certitudinea 9i stdpinirea de sine? Sau cu o Parte dintre viciile clasice. De aici se nasc dispozifiile.remu9carea. euforia. mullumirea. Primul care a constatat universalitatea expresiilor emolionale a fost Darwin.a. triste!ea. cum ar fi cele din Noua Guinee. bucuria) sint recunoscute de toate culturile din intreaga lume. regretul.umilinfa. care susline cd patru dintre expresiile faciale (frica. De exemplu. undeva in munfi. prietenia.amabilitatea. minia.detestarea. binecuvintarea.

intuitive. Perceplia rapidd sacrifici acuratelea in favoarea vitezei.sefirn cI mintea ralionald este treazi in momentul acela. prima. fird trnr6. de pildd. Marele avantaj este cd mintea emolionali poate citi o realitate emolionald (e miniat pe mine. O mullime de reaclii emolionale isi fac aparilia practic inainte sX gtim prea bine ce se intimplX. bazindu-se pe prima impresie. reaclionind la imaginea de ansamblu sau la aspectelecele mai izbitoare.ffio Pecetile minfii emofionale Pecelile minlii emolionale 349 Doar in ultimii ani a apirut un model gtiintific de studiere a minlii emofionale. Mintea emotionald este radarul nostru care detecteazi primejdia. Paul Ekman crede cd aceastdrapiditate cu care emoliile ne pot implica intr-o acliune inainte sd congtientizdm cd ele au aptrrut este absolut esenliald pentru marea noastrd adaptabilitate: ele ne mobilizeazesd. De-a lungul evoluliei. care ne spun de cine trebuie si ne temern. Un rispuns rapid. construind judecdli rapide. in istoria evolufiei) am fi agteptat ca mintea ralionald sd emitd o parte din acestejudecdfi. ne trezim ci gindim: . care explici felul in care mare parte din ceea ce facem poate fi dictat de emolii . aruncindu-se in acliune fird a sta sd cintdreascd mdcar o clipd ce face. Atunci cird se instaleazX o oarecare agitalie sau mdcar o reacfie minimi..Iuleala sa nu permite o refleclie deliberat5.o. Actiunile care izvordsc din mintea emolionald poartd cu ele o senzalieputernicd gi specialdde certitudine.dar eA ar fi fost mortald. mecanismul care evalueazi percepfia trebuie si fie capabil si aibd o mare vitezX de funcfionare chiar gi in termenii timpului la nivel de creier. Poateci evaludrile celemai bune ale minlii emofionale sint cele oferite. in confruntarea cu un animal gi luarea unei hotdriri intr-o fracliune de secund5:il mininc sau md mdnincd? Organismele care au fost nevoite sd facd pauze prea lungi pentru a reflectaasupra unor rdspunsuri n-au avut prea mulfi urmagt'cdrorasd le transmitd acestegene ale incetineliiin fapte. cine e tulburat. timp ce se pare cX este misurat in miimi de secundd. care este semnul unei minli care gindegte. dar confuz Mintea emofionald opereazi mult mai rapid decit cea ralionali.cum putem deveni rezonabili pentru o clipi gi atit de iralionali imediat dupd aceea.9i a doua de Seymour Epstein. Toate lucrurile sint judecate deodatd. Ekman a putut sesizamicroemoliile care apar pe chip in mai pulin de o jumdtate de secundd. ca un tot. fiind fdcute cit ai clipi. pot fi gregite. asta il inkisteazd) intr-o clipd. dacd noi (sau strdmo.Ekman si colaboratorii sdi au descoperitcd expresiile emolionale incep sd fie descifrate in schimbdrile din musculatura fetei in citeva miimi de secundb dupd ce au fost declangate de un eveniment si cd . ei au oferit totusi o listd fundamentali de calitdti ce disting emoliile de restul trdirilor mintale2. geful laboratorului de interactiune umand de la Universitatea California din San Francisco. in cine sd avem incredere. Aceastd valorificare a nevoii de a acliona trebuie sX fie automatd 9i atit de rapidS. sint produse bine direclionate 9i reprezintd o modalitate simplificatd de abordare a lucrurilor. de Paul Ekman. profundd. ea minte. Elementele kXite intens pot determina aceastXimpresie fdrd o cintdrire atentd a amdnuntelor. Chiar dacd Ekman 9i Epstein au evaluat diferit diverse dovezi stiintifice. aceastl rapiditate are legdturd cu luarea hotdririlor fundamentale. nu numai ci am fi fdcut o gregeald. care poate fi absolut niucitoare pentru mintea rafionald. incit sI nu se ajungd la o congtientizare evidentd3.gaz pentru o analiz6. psiholog de clinici la Universitatea din Massachusettsr.9i mdsura in care emoliile au propriul lor ralionament gi propria lor logic5. dar nu a fost la fel de promptd ca mintea emofionald.ii nostri. reacliondm fdrd sd pierdem vremea pentru a analiza cum sX reactiondm sau dace sd reactiondm in cazul situafiilor grave.analiticd. cu lucrurile cdrora trebuie sI li se acorde atenlie gi cu faptele care necesitd vigilenli. Cum intervalul dintre ceea ce declangeazdemolia gi aparilia ei propriu-zis5 poate fi practic nul. Folosind acest sistem pe care l-a creat pentru a detectaemofiile pornind de la schimbdrile subtile 9i pind la expresia faciald. Problema esteci acesteimpresii sau judecdli intuitive.Oare de ce am fdcut asta?" .

atunci sentimentele ar deveni cilduze ineficiente in trecerea la fapte. Degi nu putem schimba ugor emoliile specifice ce pot fi declangate de un anumit gind. in general.ea presupune elemente care simbolizeazd realitatea sau declangeazd o amintire care sd corespundi acestei realitdfi.se produc de asemeneain doar citeva fracliuni de secundd. Ceea ce poate controla cel mai adeseamintea rationareac. de supraviefuire. foarte adesea putem alege insd la ce si ne gindim.m.tlilornoastre. care se naqte 9i se amplifici in gindul nostru inainte de a se ajunge la sentiment. . ar fi dovedit o inadaptare.d. O realitate simbolici 9i mai mirlt copiltrreasci Logica minlii emolionale este asociatiad. cum ar fi frica fald de o ameninlare imediati. dind impreSia cX s-ar intimpla de la sine9i ci nu noi am hotdrit sd fie aga. Aceastd reaclie emofional5 iute ca focul preia controlul in situaliile urgente.ar trebui" sd avem. tot aga amintirile fericite ne ridici moralul. le permite oamenilor sd-gi explice actiunile spunind cd erau cupringi de emofiea.Iubirea este ca o febrd care vine 9i trece independent de voinla noastrd. Ralionamentul sdu este cd o emolie care sd capteze creierul 9i trupul pentru o perioadi mai lung6. mai inceatd decit reacfia imediatd.De aceea emoliilepe care ele pot oferi 9i un alibi: . Mai intii sentimentele 9i apoi indoielile Pentru cimintea ralionald are nevoie de ceva mai mult timp comparativ cu mintea emolionald Pentru a inregistra 9i a reacfiona.partea cognitivd . in afard de citeva exceplii. ca gi artele plastice. Aceastd rapiditate este valabild in special pentru emofiile intense.joaci rolul cheie in determinarea emoliilor ce vor fi declangate.De indatd ce facem o evaista mI ingealtr" sau . ci 9i minia sau frica ne cuprind. Dispoziliile stabilesc un ton afectiv dar nu sint modelatori atit de puternici ai felului fur care percepem 9i acliondm Precum emoliile puternice. metdforele gi imaginile se adreseazd direct minfii emofionale. Dacd emoliile produse de un anumit eveniinent ar continua invariabil sd ne domine 9i dupi ce acestaa trecut." Nu numai iubirea. nu noi ld este cuSsul hotdrim cind s6. cum ar fi jena sau teama de un examen. declangarealor trebuie sd fie suslinutd evocind Permanent emolia respectivd. Dar actorii nu sint altceva decit nigte oameni mai pricepuli decit noi in privinla folosirii intenlionate a celei de-a doua cdi spre emolii. sirtem congtienfi de gindurile care ii premerg' In acest tip de reacfie emofionaltr existd o valorificare mai extinstr. opera. iar gindurile melancolice ne intristeazd. Existi 9i un al doilea tip de reaclie emolionald. Sentimentele noastre cele mai intense sint reaclii involuntare. Aga cum existi cdi rapide sau incete cdtre emolie . De aceeazimbetele. urmeazi acest drum mai incet. ca atunci cind pierdem pe cineva drag 9i continudm si il jelim mult timp. independent de imprejurdrile care se schimbi..fim furiogi. Aceasta este puterea unor asemeneahotSriri rapide: si ne mobilizeze intr-o clipi in fala unei situalii de urgenfd. Stendhal scria: . cum ar fi lacrimile. o formd amortizati.350 Anexa B P ecetile mintii emotionale 351 schimbdrile fiziologice tipice unei anumite emolii . sentimentul prin intermediul gindirii. fiind nevoie de secunde sau de minute de desfigurare . Dar de obicei nu mintea ralionald hotdrdgte ce emolii . Cind sentimentele persisti ore intregi.unele printr-o perceplie imediatd. trigti g. sentimentele noastre vin de obicei ca de la sine. iar celelalte printr-o gindire care presupune 'refleclie -. filmul.cum ar fi inrogitul la fa!5 sau cretterea ritmului cardiac . muzica. care apar cind anumite amintiri triste'sint rememorate in acest scop. gindurile noastre . ele devin de fapt dispozilii.. Aceasti a doua cale de declangarea emofiilor este una deliberattr 9i. durind doar citeva secunde gi nu minute. emolia maximd este foarte scurtS.Taximetristul adorabil". Marii maegtri spirituali cum ar fi Buddha gi Isus au ajuns pini la sufletul discipolilor lor adresindu-li-se intr-un limbaj emofio- . urmeazd o reaclie emofional6 adaptati situaliei. romanele. in secvenla de reacfie rapidd sentimentele par si preceadd sau sd fie simultane cu gindurile. nu putem decide cind vor izbucni. in schimb. Pentru ca emoliile sd dureze mai mult. Exact cum fanteziile sexuale pot duce la sentimente sexuale. Ekman susline cd.Copilul dita este luare -.. existi 9i emolii care pot fi produse. Emoliile mai complicate.primul impuls" intr-o situalie emolionali este cel al inimii 9i nu al raliunii. ore sau zile. observd Ekman.. In aceastl secvenld mai inceatd gindul mai bine articulat precede sentimentul. tehnic vorbind.Faptul cd nu putemalege le auem". teatrul.. poezia. Prin contrast. independent de ce altceva s-ar intimpla in jurul nostru.a.acestea reprezintd emolii care provin din girduri. Un exemplu este acel tip de sentiment intenlionat manevrat de care se folosesc actorii pe scend..

Ceva care ne amintegte de altceva poate fi mult mai important decit ceea ce . orice dovadd noud poate sd nu mai confirme o anumitd convingere . mintea emofionalX nu face discriminAri." Un alt semn al acestui mod copil5resc este glndireapersonalizatdprin care evenimentele sint percepute prin prisma inclinaliei de a fi centrate pe propria persoani." Acest mod copiltrros se autoconfirmd. O persoandcare a invdlat din experienleleduteroaseale copiltrriei sd reaclionezefali de o privire minioasd cu fricX intensl 9i cu uri va repeta aceastereaciie la aceeagidimensiune gi la virsta adult5. .Stilpul de telefon pur 9i simplu a intrat in mine. fird umbre de gri. o persoand ingrozispun ce nu ttr sX nu faci o gafi va gindi imediat: .Viselesint mituri private. Sentimentele se autojustificd. orice este posibil.ralionalizdrile -. lntr-adevir. atunci 9i reacfia declangati este clard.este" in sine. chiar dac6 putem avea convingerea 9i certitudinea ci gtim exact ce se intimpli. explici faptul c5: . este ci mai ales atunci cind reaclia este rapidi 9i automatd s-ar putea sXnu ne ddm seamacdsitualia care odinioari a reprezenlat o crizd nu se repeti in prezent. Girdurile 9i reacliile din orice moment vor fi in concordanld cu culoarea gindurilor 9i a reacliilor din trecut.acestlucru semdnind cu o dovadi obiectivd. in viala emofionald.. atunci cind incruntarea in sine nu mai reprezintd o asemeneaameninfare' Daci sentimentele sint puternice. dupi un accident. un obiect simbolizeazi un altul. Dar dacd sentimentele sint vagi 9i subtile..352 Anexa B Pecetilemintii ernolionale 353 nal.procesprimar" al gindirii. mintea emofionald reaclioneazi declangind sentimentele pe care le-a avut in momentul de care gi-a amintit. pe care il susfine.. anumite asocieri de idei vagi determind fluxul narativ. vedere rafional. Mintea emolionald urmeazd aceastdlogici 9i regulile ei. aceastaestelogica religiei . chiar daci ar putea ptrrea cd reaclia se datoreazd exclusiv situaliei de moment. punind-o la treabd in folosul siu. nici legi de cauzd 9i efect. $i cu cit este mai mult astfel. De aceeaesteatit de greu sd te inleiegi cu o persoani care este supdratd din punct de vedere emofional: indiferent cit de sindtoase ar fi argumentele din punct de vedere logic. iar lucrurile nu trebuie definite neapdrat prin identitatea lor obiectivd: ceea ce conteazl este cum sftrt percepute. Astfel. gdsind legdturi intre lucruri care au vagi trds5furi comunes. Intr-adevdr. potrivit cdreia fiecare element il susline pe celilalt. nu mai existd lucruri cum ar fi . fdrd inlelegerea influenlei pe care o are memoria emolionald. Metodele psihanalitice fac parte din arta de a descifra gi de a scoatela lumini acesteinlocuiri de infeles.ple incercdri. Nu mai existi timp. dind povele in parabole. Tiecutul impus prezentului Afunci cind o trdsdturtr a unui eveniment seam6nXcu o amintire cu incdrcdturi emolionali de undeva din trecut. identitllile pot fi ca o hologramd.i s-o inlocuiasci cu una noui . O cale ar fi gindirea tranpantd. lucrurile sint a9acum par. descotorosindu-sede orice dovadX care demonstreazi contrariul. Intr-adevSt simbolurile religioase9i ritualurile conteazdmai pulin din punct de locul in expresiile sufletegti.e foarte bine descrisi de Freud prin conceptul de . miturile sint vise impdrtdgite").i de . mintea emolional5 a subjugat-o deja pe cea ralionali. Nlintea emolionald face totugi in aga fel incit convingerile sd fie foarte adevdrate. In asemeneamomente. intregul este condensatin pdrfi.in care fiecare lucru este alb sau negm.Intotdeauna trebuie.. a psihozelor 9i a copiilor.a minfii emofionale . ca de exemplu 9oferul care. cu atit emoliile devin mai putemice. in procesul de gindire inifiald.i a poeziei. in sensul cd o singuri parte evocd intregul. suprimind sau ignorind amintirile sau faptele care ar putea si submineze anumite convingeri gi rezumindu-se doar la cele care le intiresc. Existd multe feluri in care mintea emolionala este precum cea a unui copil. s-ar putea si nu ne dtrm seama de reaclia emolionald Pe care o avem. nu au nici o greutate dacd nu corespund convingerilor emolionale de moment. Procesul inilial este cheia injelesului cuvintdor Iui |ames |oyce din Ulysses'. Mintea noaske emolionald va indemna mintea rafionald spre scopurile sale gi astfel apar explicaliile pentru sentimentele 9i reacgiilenoastre . justificarea lor in funclie de momentul prezent.. un sentiment se transformd intr-un altul. A9a cum subliniazX Seymour Epstein. fabule . avind o serie de perceplii .i povegti. Convinge- rile minlii ralionale sint sir... Mintea emofional5 reacProblema lioneazi fald de prezent ca pi cwn s-nr situa ?n trecut6. Putem sd nu ne ddm seama ce se intimpld in fapt. in vreme ce mintea rafionalX face legdturi logice intre cauze 9i efecte. chiar dacd ea coloreazd in mod subtil felul in care reacliondm Pe moment.Nu" in procesul inifial.dovezi" proprii. a viselor 9i a miturilor (sau cum spune ]oseph Campbell: . ele i9i gdsesc Aceastd logici a sufletului .

Sigur cd in vremurile moderne temerile nepotrivite sint blestemul vielii de zi cu zi. fobiile sau tulburdrile obsesive. dictati de un anume sentiment. Parte din rispunsul mintal la o situalie emolionald constd in a revedea amintiri 9i opfiuni de acfiune. ^'qfu_l^ Circuitul neural al fricii Punctul central al fricii il reprezintd amygdala. Aceste repertorii de stdri-specifice devin predominante in momentele de emolie intensd. care apare la un moment dat. un anumit tipar de schimbXri care suslin corpul atunci cfird emolia cregte 9i un set unic de indicii pe care trupul le di automat atunci cind este pradd emoliei7.M. angoasd9i toate celelalteingrijordri . fiecare sentiment are repertoriul sdu distinct de gindire. ceeace neurologii numesc . in aceastdmecanicd a emoliilor. frica dispare din repertoriul mintal.Dacd cineva pune o armd la timpla unui bolnav S.incit cele mai relevante sint puse in fruntea ierarhiei gi deci devin mai ugor de pus in practici..5. degi in starea actuald nu a putut fi stabilit circuitul complet pentru nici un tip de emofie.. Frica este un caz tipic de inlelegere a dinamicii neurale a emoliei.". pentru cd este cruciald pentru supravieluire. dar nu simte teama ca voi sau ca mine.citili o carte gi dintr-odatd se aude ceva in camera de aldturi. fiecare emotie majord are propria ei pecetebiologici. cum ar fi crizele de panic6. lJn semn ci acest repertoriu este activ il reprezintX memoria selectivd.354 Anexa B Starea-specifici de realitate Funclionarea minlii emolionale este in mare mdsuri o sfa-re-specificd. creierul oferd in urmdtoarele momente o posibilitate de a observa circuitul neural al fricii 9i rolul amygdala ca sistem de alarmd." Specialigtii in neurologie au trasat circuitul fricii in cele mai mici detalii. Felul cum gindim 9i aclionim cind ne simlim intr-o dispozilie romantici este total diferit de felul cum ne comportdm cind sintem furiogi sau demoralizafi. pentru cd ne lasd sd suferim de sperieturi. Acest circuit pornegte de la ureche si ajunge la creier gi apoi ia talamus. Sau cum zic neurologii: . acestai9i di seama din punct de vedere intelectual cd ar trebui sd se team5. Persoana respectivd devine incapabild sd identifice frica de pe chipurile altora gi si o exprime la rindul sdu. Primul circuit al creierului implicat'preia pur 9i simplu sunetul ca o undd fizicd in sine si il transformd in linrbajul siu gi vI aduce intr-o stare de vigilenfi. astfel. de reacfie gi chiar 9i de amintiri. Atunci cind o foarte rar intilnitd boali a creierului distruge amygdala (dar nu 9i alte strucfuri ale sale) la un pacient.M. De aici ea reprezintd doui increngituri separate:o serie mai micd de proieclii se strecoard pind la amygdala si la hipocamp in .putindu-se ajunge chiar la cazuri patologice. Cind se intimpld acest lucru. $i a9a cum amvdzut. Frica are un rol extrem de important in evolulia omului poate mai mare decit al oricdrei alte emolii.. Sd presupunem ci intr-o seardsinteli singuri in cas5.

proieclii distincte ale receptirii in cazul di' vergilor neurotransmi!5tori. activind o mare gamd de reacfii indepirtate la nivelul sistemului cardiovascular al mugchilor gi al m5runtaielor. amygdala declangeazl alarma in zona centrald. cortexul auzului face o analiztr mai profundtr a sunetului . Dacd nu apare nici un r5spuns satisflcdtor din aceasti analizd suplimentarS. Pintr la nucleii laterali ai amygdala ajung proiecliile din talamus 9i cortexul auzului 9i al vizului. amygdala impreund cu hipocampul direclioneazd celulele care trirnit neurotransmi!5tori . distinge rapid faptul cd .i incearcd sd-i inleleagd sursa . ritmul cardiac cregte.cheie. Din zona bazal| lateraltr a amygdala pornesc brale care infSgoari cortexul. hormonul corticotropina (CRH). pentru a declangadopamina. aceste schimbdri merg dincolo de congtientizare.amygdala comandX o reactie cu btrtaie lungd. Hipocampul. deci nici micar nu-!i dai seama pe moment cd !i-e fric5. evenfual chiar cu unul familiar . Ei semnalizeaztrcelulelor din creier sd creeze o expresie a fricii pe chip. intre timp.. care secretdaceasubstanfd de reaclie pentru cazurile limiti ale trupului. ceea ce sporegte nesiguranla gi concentreazd atenfta.adici atunci cird anxietatea subcongtientX ajunge la congtient .oare se fie pisica? Nigte obloane bitute de vint? Un intrus? Cortexul auzului vine cu propria ipotezX poate fi motanul care a dirimat o lampd de pe mas5. un loc cheie de inmagazinare a amintirilor. ceea ce duce la tintuirea atenliei asupra sursei fricii . aceastecale mai largi se indreapti spre cortexul auzului din lobul temporal..dar oare acest.gi pregdtirea mugchi- . aceste circuite tensioneazd mugchii coardelor vocale.celulele care regleaztr mugchii mari ai scheletului. fAcindu-vi si fili gi mai preocupali de identificarea sursei sunetului. Aceste celule fac un ciine si miriie sau o pisici si se infoaie la vederea unei amenin!5ri ori a unui intrus in teritoriul siu.iar ritmul respiraliei se incetinegte (s-ar putea chiar sd constali la un moment dat cd nu mai respiri de fricd sau pentru a auzi mai bine de ce te-ai speriat). Din zonele centrald 9i mediand o increngdturd merge la hipotalamus. creierul gi sistemul neryos autonom. Mirosurile ajung prin bulbul olfactiv la zona cortical5 mediani a amygdala 9i sint transmise mesaje ce trebuie sd ajungi in zona central5. Superba arhitecturd a amygdala ca sistem central de alarmd al creierului devine evidentd in momentul apariliei.gi trimite mesajul la amygdala gi Ia hipocamp. orice alte migclri musculare fiind blocate.356 Anexa C Circuitul neural al fricii 357 apropiere. La oameni. Mai multe grupe de neuroni din amygdala au. polilie sau Ia un vecin. Zona de bazd a amygdala are ravirati cascadi de a19i mificalii cdtre corpus striatum.sunetele ciudate . dar poate fi 9i un intrus .tensiunea de asemenea. apare un alt circuit paralel intre amygdala. care se leagtr cu acel sistem din creier ce determind migcarea..noradrenalintr"). chiar gi cel mai mic zgomot din castr poate da fiori. fdcindu-te sd fii speriat gi gata de acliune. Daci este o concluzie linigtitoare (sint doar obloanele care se izbesc de cite ori bate vintul prea taie) atunci alerta generald nu ajunge la nivelul urmtrtor. unde sunetele sint triate gi inlelese. avind angajali care sint gata in orice moment sd sune la pompieri. Proiecliile amygdala se extind asupra tuturor pirtilor importante ale creierului. Norepinefrina inundd cortexul 9i creierul in generaf precum 9i sistemul periferic. care se impr5. hipocamp 9i cortexul prefrontal.zgomotul" seamdni cu un altul similar pe care l-ati mai auzit. O altd cale din amygdala duce la locusceruleusdin creier. ajungindu-se la acele fibre care se mai numesc gi . creind o voce ascufiti.tie in intreg creierul. circuitele senzoriale devenind 9i mai sensibile. aducind totul intr-o stare limiti. de exemplu.Prin intermediul nucleilor centrali din apropiere. a fricii. Dar pe mtrsurX ce realmente incepi sd simfi frica . Aceste semnale care sosesccontinuu fac ca amygdala sd fie un fel de santineli permanenti ce scruteaz5 toate experienlele senzoriale. In acel moment. unde se produc norepinefrinele (care se mai numesc 9i . Aceasta este doar o Parte din intregul gir foarte bine coordonat de schimbdri comandate de amygdala 9i de zonele invecinate si care orchestreazi creierul ir:rcriz6.zgomot" poate fi recunoscut imediat? intre timp. Efectul in lan! al norepinefrinei este cX ea sporegtein ansamblu modalitatea de a reacfiona in acele zone ale creierului care primesc aceastdsubstan!d.ade lupttr-sau-fugi printr-o adehormoni. de cite ori siguranla casei pare pusd in primejdie. unde sint activali hipotalamusul.centrul gr1" . amygdala transmit semnale cdtre sistemul nervos autonom prinmedulla. ca un fel de companii care se ocupi cu sistemele de alarmd. Dar daci inctr nu v-afi edificat. care-l compartr rapid cu amintirile similare.fricii gi a nelinigtii subliminale. Diversele pdrli ale amygdala primesc informagii diferite. care mobilizeazd reacli. in majoritate.. fiecare in parte.

Reducerea stresului r Cunoagterea diferenlei dintre sentimente 9i acliuni CAPACITATI COGNITIVE . Intreaga secvenld . inlelegereaperspectiveialtora . Simultan. cd !i s-au incordat mugchii in jurul gitului 9i umerilor sau cd-!i tremurd picioarele. recunoagtereainfluenlelor sociale asupra comPortamentului 9i privirea asupra sinelui din perspectivaunei comunitili mai mari .de exemplu. sistemele de memorie corticald sint deblocate. iar mintea incearcdsd distingd posibilele primejdii 9i modalitdli de reacfie. Grant: componenteactive ale programelor de prevenire Elementele cheie ale programelor eficiente presuPun: CAPACITATI EMOTIONALE . Controlarea impulsurilor . Evaluarea intensitilii sentimentelor . iar atenlia se ascute pentru a a:uzi alte sunete.dialog interior" ca modalitate de adaptare la un subiect sau la o provocare sau de reintdrire a comportamentului cuiva . Dupd trimiterea acestor semnale. Aminarea rXsplatei . Disculiile cu sine . Galen).identificareaacliunilor alternative. Controlul sentimentelor . stabilirea scopurilor.de exemplu.zonele senzoriale ale vederii gi atenfiei.de exemplu.. dezvoltarea unor explicalii realistedespresine E .purtarea unui . Basic Books. In acelagitimp. Citirea 9i interpretarea semnalelor sociale . astfel incit diverse nofiuni gi amintiri revelatoare pentru respectivul moment de crizd sd poatd-fi oricind la indemind. vezi ]erome Kagan. fiind mai ugor de apelat la ele decit la altele care nu au o legdturd.New York.) ^ffi#^ Consorliul W. Galen'sProphecy[Profelia dr.358 Alfabetul emotional lo'r pentru a reacliona ca atare.de la surprizd la nesiguranfd gi pind la teamd gi frici . Folosirea pagilor pentru rezolvarea problemelor 9i luarea de decizii . trupul pur 9i simplu iti infepenegte. asigurindu-se ci ochii vor cduta sd descoperece este mai revelator in situalia limitd in care se afli. egti cuprins de o fricl totald: congtientizezi faptul cd !i s-a strins stomacul. ci-!i bate inima mai repede. controlarea impulsurilor.poate fi derulatd intr-o secundd 9i ceva. Exprimarea sentimentelor . amygdala semnalizeazd. 1994. (Pentru mai multe informafii. Identificarea 9i etichetarea sentimentelor .T. inlelegereanormelor de comportament (ce esteacceptat9i ce nu din punct de vedere comportamental) r O atitudine pozitivi fald de viald o Autocongtientizarea.anticiparea consecinlelor .

a imaginaliei bine cdlduzite gi a metodelor de relaxare . capacitatea de a ride de sine SURSA: Consorliul !V. David Hawkins gi altli. . suferinla care accentueazdminia).d.a.formularea unor cereri clare. . cunoagterea relaliei dintre ginduri.T. (de exemplu. Iossey-Bass. CommunitiesThnt Care (Comuitdti cdroraIe pasd)(San Francisco. inlelegerea a ceea ce se afld in spatele unui sentiment . gesturi 9.i a recunoagtesentimentelepersonale. .. rlspunsul eficient Ia criticile aduse. a-!i rectinoagte punctele tari 9i punctele slabe. Luarea de hotdriri personale:a examina acliunile 9i a cunoagte consecinlelelor. din f .dialogul cu sine" sentimcntelor: pentru a detectamesajelenegative. sentimente 9i reac!ii . a afla daci la baza ludrii unei hotiriri se afli un gind sau un sentiment. din perspectiva lor.Programa de prevenire a drogurilor gi a alcoolismului". prin expresiile fetei. minia 9i tristelea . Empatin:a inlelege sentimentele altora gi preocupdrile lor. recunoagtereaunor tipare similare la ceilalli c Acceptarea de sine: a te simli mindru 9i a te vedea pe tineintr-o luminl pozitivX.1992).m. ascultareacu atenlie a celorlalli. Conptientizarea de sine: a observa propria persoanl . gisirea cdilor de a stdpini temerile 9i anxietdfile. tonul vocii.Eu" in loc de invinovtrliri . a distinge intre ceeace face sau spune cineva gi reacliile sau iudecSlile tale despre asta. cum ar fi descurajdrileinlerne. aprecierea diferentei in felul in care oamenii simt faid de anumite lucruri t Comunicarea. transmiterea unor mesaje care sd inceapd cu .participarea in grupuri de semeni pozitivi offi*o ProgramaStiintei Sinelui Principalele comPonente: . a cunoagte momentului cind egti in siguran!d 9i poli vorbi despre sentimentele personale . Autodezadluirea:a prelui deschiderea 9i a pune increderea la baza unei relafii. aiutareacelorlalgi. Grant din cadrul Scolii pentru Promovarea in Functie de Competenlele Sociale.360 Anexa D CA PACITATI COMPORTAMENTA LE r Nonverbale . Verbale. Administrarea a supraveghea. precum 9i a aborda situafia. Perspectioa: identificarea tiparelor din viala emolionald 9i a reacfiilor. a discuta in mod eficient despre sentimente: cum poli deveni un bun ascultdtor 9i cum poli sI pui intrebirile cele mai potrivite.comunicarea prin contact vizual.. Stdpiniria stresultri: a inv5la valoarea exerciliului fizic..creareaunui vocabular al sentimentelor. aplicarea acestor perspective in chestiuni cum ar fi sexul 9i drogurile . rezistenla in fala inflrrenlelor negative.

mai pro-sociali 9i de ajutor . E.. o mai bund inlelegere a celorlalli o mai atenli 9i mai preocupali . fr.Patry(ed. Schaps SURSE: . noishttez. modelul de tip ..-L.fthaps 9iK. eftcientd Tossey-Bass. Oakland. V Battistich.. (Predaren SanFrancisco. California. in F. E. M.Crearea practici edusi-i pese: uneicomunititicdreia Development" social A.Creating ProThatPromote Childret-r's Practices Educational a CaringCommunity: (. Afirmarea: recunoagterea preocupdrilor 9i sentimentelor fdrd minie sau pasivitate c Dinamicade grup: cooperarea. Watsoir. la invdldturd) .c). Goodyear Subiect Publishing Co. Dillenhunt.wi:"' ll tl ll i' lnvitarea sociali 9i emofionali: rezultate Proiectul de dezvoltare a copilului Eric Schaps.). mai buni in privinla capacitSlilorde rezolvarea conflictelor gi V.JOZ Alfabetul emotional .capacitateade a 9ti cind 9i cum sd conduci 9i cind trebuie sd urmezi pe altcineva . . Rdspundereapersonald:asumarea rispunderii. proscrialS a copiilor").€ric american pentrusdniDepartamentul nocive..K. promoveazd dezvoltarea calionale care TheNuu Sytrtl::csis Tenchittg: Effecticc andResportsible Dick 9i J.ducereala capdt a promisiunilor sau implicarea total5 (de exemplu. clasele a 6-a. 8: Preztenting OSAPPreoention de ln te(Preuenirea de cdtue ndolescenli: droguriior to Practicc Theory folosirii Gopelrud(ed.democratici" . abuzurilorde substante tategi serviciiin folosulornului.toatd lumea cigtig5" pentru negocierea unui compromis "'. acceptarea sentimentelor si dispozitiilor personale. Centrul de studii de dezvoltare.1991.\. Evaludri in gcolile din California de Nord. no. mai populari 9i indrdzneli . giresponsnbild: 1992. mai multe strategii pro-sociale pentru rezolvarea problemelor interpersonale r mai armoniogi . cu pdrinlii. eva' ludri stabilite de observatori independenli. comparativ cu cele la nivel gcolar. mai afirmativi . SeIf Science:The Is Me ($tiinfn Shrelui: subiectulsint eu) (SantaMonica. mai.1978). D. Rezolaarea conflictelor:cum sd te confrunli cinstit cu alli copii. mai responsabili . dezvoltariisindtitii prin prevenirilela nivelul gcolar: Drug Use: Fvonr Adolescent Monograph. recunoagterea consecinlelor deciziilor gi ale acfiunilor. Solomon. Battistich. REZULTATE: .PromotingHealth Development Prevention:New Approaches"(. Stone gi Harold Q..Promovarea Through School-Based noi aborddri"). Delucchi.Rockville:Biroul de prevenirea orieIn Strncticd). cu profesorii. Oser. t n 4 i t I & * SURSA: Karen F. i ...

Departamentul abuzurilor de substanle tate si serviciiin folosul omului. Recunoagterea .The SeattleSocialDevelopmentProject" (. 2) surzi. Descregtereanumdrului de mtrrturisiri in legdturd cu tristelea 9i depresia o Descregtereaanxietdlii 9i izoldrii al problemelorde conduitd. Mai puline delincvenle o Mai bune rezultate la testele standard la invtrldturX gi V.no. 3) de la clase speciale. Evaludri in gcolile din Seattle. Hawkins. REZULTATE: r O atagarepozitivtr fali de familie 9i gcoali .. C..E. Proiect rapid din cadrul Universitdlii din Washington. EMoTIoNALA o INTELEGERE . (Promoaarea dezaoltdrii sociaThe PATHS Project in DeafChildren: oelopment ..Proiectul in J. tamentelor antisociale j. Psy chiatry30. capacitilii de recunoagtere9i a celei de inlelegere r Un mai bun autocontrol o O mai buntr planificare a rezolvdrii misiunilor cognitive r O mai mare refleclie inainte de a acliona r O mai eficientd rezolvare a conflictelor r O mai bund atmosfertr in clasd ELEVII CU NEVOI SPECIALE: ?mbunXtSlirea comportameritului la clasd in privinla: .Reducing Program"(.University of Washington legi emofionale Ia copiiisrtrzi:Proiecttrl Press. Psychopathology andEmotional DeSocial Promotirtg M.i gimnaziale prin testdri independente 9i standarde obiective in comparalie cu gcolile neincluse in program. D. Btriefii mai pufin agresivi.ReduceResultsof a Primary Prevention hood Aggression: unui program de preverea agresivitdliiin prima copilirie: rezultatele Academy of Child and Adolescent nire ini!iald").clasele1-5. Kusche. P.Manifesttrrii capacitililor sociale . Guilford. REZULTATE: . Etichetarea . von Qlevegi R.S: OSAPPreoention Eric Gopelrud (ed. thologyT Proiectul de dezvoltare socialtr de la Seattle |.Rockville:Biroul de prevenirea Theory to Practice. tvruNArAprA.364 cii Anexa F Inrsdlarea sociald gi emolionald 365 Marc Greenberg.Duselopment virsti gcolari: efectele (1995). Universitatea din Washington Evaluarea s-a fdcut in gcolile primare . Hawkins 9i alfii. Capacitdlii semenilor . Misiunilor de orientare . Sociabilitdtii r Autocontrolului i- PATHs). fetele mai pulin autodistrugtrtoare . ImbunXtXlirea emofiilor.A DeveGrupul de cercetare SURSE: lopmentaland Clinical Model for the Preventionof ConductDisorder: The FastTrackProgram"(.Quamma.Promovarea and PsychopaprogrameiPATHS"). (Preaenirea comPorBehaaior in Children of Antisocial blay. T. T. A. David Hawkins.McCord gi R. Kusche. Seattle.. Early ChildCatalano. Battistich.. Schaps SURSE: Prevention:New Approaches"(. Mai puline eliminf.PromoM.. D. imbundtdfirea capacitililor socio-cognitive .Promoting Health Development E. . Greenberg 9i C.. of the in School-Aged Children:TheEffects ting EmotionalCompetence la copiii de competenlei emofionale PATHS Curriculum" (. From Preoenting Adolescent Drug Use: Monograph. A. 1993. E..Modelde dezvoltaregi clinic PentruPrevead nirea problemelor de conduitS:programul rapid"). Cook9i j... Greenberg.ri gi exmatriculdri printre elevii cu rezultate proaste . evaluiri fdcute de profesori comparativ intre mai multe tipuri de elevi: 1) obignuifi. 208-217. T. Toleranlei la frustrare . Impdrtigirii . ].. . americanpentru strninocive.Promovarea Through School-Based dezvolttrrii sdndtdliiprin prevenirile la nivelul gcolar:noi aborddri").. Deaelopment 4 (1992). ThePreoention la copii). F'. 1991. 1992...2 (1991). Grupul de cercetarea dezvoltdrii sociale. Tiemde dezvoltaresociali din Seattle").). New York. lournal of theAmerican pp. Mai puline inilieri in consumul de droguri .

Competence Promotionwith inner-Cityand Sub. Universitatea Illinois din Chicago Evaluarea fdcutd in gcolile publice din New Haven.F.mai 1990. de ctrtre observatorii independenli precum gi in funcfie de rapoartele elevilor 9i profesorilor comparativ cu un alt grup de control. pp. Grober. Linda Lantieri. Weissberg. The Resolaing SURSA: Metis Associates. J.A. Summary Program: 1.1989. of RCCPNew of the SignifcantFindings L98AL989. REZULTATE: o O mai mare sensibilitate fagade sentimentele altora o O mai bund inlelegere a consecinlelor comPortamentului lor .and DelinquencyAmong Low.R.Promovarea competentei sociale in anii de gcoald ca principaldstrategie de prevenire inifiald:povestea a doudproiecte"). P.366 Anexa F Inzsdlareasociald gi emolionald Programul de rezolvare a conflictelor in mod creator 367 R.Cataiano.Tale of Two Projects"(. 56-63.Preventing IncomeChildren:Effects of a Long-TermPrevention Projectin Elementary Schools"(. Capacit5li sporite de adaptare o O mai bund capacitate de a stdpini problemele interpersonale o O mai bund adaptarela anxietate o Comportamente delincvente mai puline .D. lournalof Orthopsychiatry. O eficienld interpersonaldgi o popularitate imbundt5lite .Abbott9i L.Sivo. Elias 9i R.1 (1992). Apelarea la ajutorul semenilor r O mai bund capacitatede^aface trecereaspre gimnaziu .V. SchoolFailure.. K. O capacitatecrescuti de a . Yale-New Haven . 177-200. New York City Evaluarea in cadrul gcolilor dln New York a claselor a 12-a prin evaludri acordate de profesori irratnte gi dupd program.. Capacitili de comunicare imbunitifite Conflict Creatioely Inc.. din afirmaliile semenilor 9i din cataloage comparativ cu nonParticipanlii..coliledin orassi periferice: de alcool"). Universitatea Rutgers Analizl ficutd in gcolile din New ]ersey la clasele a 6-a prin evalutrri acordate de profesori. Mai multe dispozilie spre colaborare . Un mai bun control al impulsurilor e Un comportament imbunitdtit '. Jacoby.R.Social urban Young Adolescents: Effectsof SocialAdjustment and Alcohol Use" (. in modcreator: de rezoloare a conflictelor YorkSite(Programul program).988-.School-Based petencePromotion as a Primary PreventionStrategy:A. REZULIATE: . imbundtilirea capacit5lilor de rezolvar'e a problemelor o O mai mare implicare cu semenii .Programul de promovare a competenlei sociale Roger Weissberg. clasele 5-8.Drug Use.mdsura" situaliile interpersonale gi de a gindi acliunile cele mai adecvate o O mai bunX pdfere de sine o Un comportament mai pro-social . Metis Associaaleacestui semnificatioe Rezumatul constatdrilor tes. Caplan. J. Preoention in HwunnSeraices 7..New York..Day. J. SocialCom. | (1990).lournalof Constrlting and Clinical Psychology 60. REZULIATE: o Mai pulind violenli la clasd ' Mai Puline jigniri in clasd r O atmosferi mai afecfuoasd . E. Grady 9i C. American 65 (1994). t: imbunitilirea congtientizlrii sociale in cadrul proiectului de rezolvare a problemelor sociale Maurice Elias. Hawkins. J.. Mai mult5 empatie . M. pp. O'Donnell. J. Programul Centrului Nalional pentru rezolvarea in mod creator a conflictelor (o iniliativi a educatorilor pentru rdspunderea sociald).P. P Weissberg.Prevenirea gcolat a folosirii drogurilor 9i a deegecului lincvenlei la copiii ce provin din familii cu venituri mici: efccteleunei preveniri pe termen lung in cadrul unui proiect in gcolileprimare"). Mai bune capacitdli de rezolvare a conflictelor SURSE: M.Promovarea competentei socialeir:rcazul adolescenlilor din efectele adaptirii sociale gi aleconsumului . S..

impugcarea Matildei Crabtree: TheNeto YorkTimes. AmericanJourualof Orthopsychiatry. T.. Paul Ekman 9i Wallace V' FrieAceastd list5 este culeasAde aici.pp. Schimbdrile la nivelul corpmlui in momentul apariliei emoliilor 9i motivele lor evolufioniste: o Parte dintre schimbdri sint Prezentate in . Pentru ce existi sentimentele? 1..L992. astfel de parabole ale sacrificiului de sine. 5.autodistructiv sau problematic. A. o con. 2.New York. Guilford Press. Schuyler.San Francisco. Associated Press. 7. Oatley.Voluntary Facial Action Generates Emotion-Specific Autono' mous Nervous System Activity" (. L. Iubirea altruistd 9i supravieluirea umand: Teoriile evolulioniste care descriu avantajele adaptdrii prin altruism sint rezumate in The Adaptiae Design of the Human Psyche(Modelul de adaptarea psihicului uman\ de Maicolm Slavin 9i Daniel Kriegman. M.. Elias.409-17. . 3. toate. Gara.. 6' L992' pp' 159-200' fundamentale")'dn provine dintr-un eseu care a apdrut inacelaqi vedere de Acest punct numii al revistei respective 9i care era semnat de P' N' JohnsonLaird 9i K. Un comportament mai pulin antisocial. Branden-Muller gi M. Pentru acest Punct in dezbatere. Elias 9i J. Building Social ProblemSolaing Skills: Guide' a pro' capacitdlilorde rezolaare Progran (Formarea linesFrom a School-Based blemelorsociale:puncte de reperpornind de Ia un program executatIa niuel I ossey-Bass. M. o astfel de listi rdmine intr-o oarecare misurd speculativtr.368 Anexa F . si din alte surse. Clabby. . Levenson.r. I. dar sin.Psychophysiology. ].Mi9ciri faciale voluntare care genereazAo anumitd activitate a sistemului nervos autonom in cazuri specifice") de Robert W.An Argument for Basic Emotions" (. Capitolul 1. Vegnicia acestei teme a iubirii altruiste este sugerati de profunzimea acestui mit universal: povestirile Jataca spuse ir:r iretreaga Asie de milenii intregi gi care nireazi.Argument pentru emoliile Cognition and Emotion.tientizare social5 9i luarea de decizii socialela nivelul sau in afara clasei Note PARTEAflNTTI CRETERUL EMOTIONAL SURSE:M.l^990. Doar la adulfi: observafie fdcuti de Paul Ekman. unii cercetitori suslinind ideea cd existi mai degrabd o prdpastie decit simple diferenle intre emolii sau ci irn prezent capacitatea noastrd de a misura corelatiile biologice ale emofiei este inc5 insuficientd Pentru a le distinge in mod iatisficitor.2T. chiar 9i cind se ajunge la liceu . Sayette. Universitatea Califomia din San Francisco. in acest punct. . vezi: Paul Ekman . Ll nov' 1994' 6.The Promotion of Social Competence: Longitudinal Sfudy of a Preventive School-BasedPrograrn" (.6I(1991). Mare parte din disculie sebazeazl pe eseul cheie al lui Paul Ekman: . 4..Promovarea competenlei sociale: studiu aprofundat al unui program preventiv la nivel gcolar"). 15 sePt' 1993.. Scolar). R. 1992. A. existX o dezbatere gtiinlificd asuPra semndturii biologiie a fiecirei emofii in parte. Capacili imbunXtdlite de a invdla sd invefe r Un mai bun autocontrol.

Constatdrile sale si ale altora sint trecute aici in revisti 9i se afli undeva Ia granila explordrii in neurogtiinfd. dr.Penguin.. New York. unele dintre problemele principale care distrug societatea actual5 duc la o minie nestivilite. organizarea unor experiente elaborate pentru a obline efecte condilionate de fricd Ia gobolanii al ciror creier a fost modificat chirurgical. pisirile sau pegtii . In Praise of FoIIy (Elogiul nebwtiei).. New York.FundamentnlQuestions About Emotions (intrebdri fwtdamattnle anryra emoliilor).in special lobii prefrontali . .). broastele. Ideea de sistem limbic ca Punct esenlial ir creierul emolional a fost introdusd de neurologul Paul Maclean. Plenum Publishing. cooido' asupra nind ptrrli ale creierului.viati emofionald" .Paul D. in cadrul teoriei evolu!ioniste.Sistemul senzorial 9i emofiile").370 Note Note 371 si Richard Davidson (ed. Eddie Radice. Pe de alti parte/ pot existaurme ale sentimentelor la cei lipsifi de nucleul amigdalian (vezi Paul Ekman 9i Richard Dartldson [ed. care provin de la divergi neurospecialigti." 9. Joseph.. ci mai degrabi mai multe sisteme de circuite care disperseazd reglarea unei emolii date.The Naked Neuron: Evolution and the Languages of the Brain and Body" (. deci rdmin sPeculative . Capitolul 2. LeDoux lucreazi la mai multe niveluri..87. Sistemul limbic 9i emotiile: R.. A. Integratiae Psychiatry.Disculia din acest capitol se bazeazd pe interviuri cu ei 9i pe mai multe articole ale sale. New York. QuestionsAbottt Emotion. Dar studiul lui LeDoux este susfinut de tot mai multe dovezi convergente. conceptul de sistem limbic a fost prelucrat atent.9i poate 9i brontozaurii . foseph LeDoux. Specialigtiiin neurogtiinle sPeculeazd faptului cd atunci cind creierul reugette sd creeze un model comPlet al emofiilor. insd neurologia emotiei e departe de a-si fi spus ultimul cuvint.Basic Books. Oxford University Press.4. Behazsioral 58. Cazul unui bdrbat fdre sentimente. Ned Kalin. Dincolo de aceasta. care determind calitefle lor unice. pregdtit pentru Seminarul de neurogtiinli afectivi MacArthur.Sistemele memoriei emo$onale la nivelul creierului"). studiind. agacum a fost el descris de R. Anatomia unui blocaj emotional i. Vezi Joseph LeDoux.. Aceasta este emolia care se adapteazd cel mai greu. engl. Londra.Emo!iile gi concePtul de sistem limbic"). 1990.Aspects of emotion conserved across species" (. totugi multe sau majoritatea acestor circuite sint destul de sigur in interdependenli cu punctele de legiturd cheie din sistemul limbic cum ar fi nucleul amigdalian 9i cortexul Prefrontal. inclusiv: |oseph LeDoux. p.2. Diferitele descoperiri ar putea indica acele pdrti anume ale nucleului amigdalian care conteaze in mod special gi care sint circuitele care lipsesc. 1.. 1993.a cum spune PauI Ekman: . Totugi acest creier primitiv nu a permis inci ceea ce noi considerlm a fi o emotie. 5.. 1986.. and Brain Research. . Mai important. Concepts ce. pentru ca ea ne mobilizeazh pentru lupti. Yezi.d are ProPria sa topografie Pe aceastd hartd imaginar5. aceasti analiztr se bazeaz| pe sinteza excelentd a lui ferome Kagan.Aspecte ale emoliei pdstrate la diverse specii"). 1'992. viala mintali era in stare bruti: simfurile 9i un repertoriu totusi foarte limitat de reacfii fali de stimuli au ajutat sopirlele. 1989. Puii de macac ai puterea de adaptabilitate: . Galen'sProphecy (Profefiadr..dar acum po!i.. cit. 12.Emotional Memory Systems in the Brain" (. 4. de exemplu. . Acest tip de reaclii fundamentale definescceeace poate trece drept . 10. insd nu puteai si o faci prea ugor . cum ar fi cea a lui LeDoux.cu nucleul amigdalian conteazi mult mai mult.83. Galen).instinct de viali" al acestor specii. trad. 1994).|oseph LeDoux. 8. aritindu-se cd o parte dintre structurile centrale cum ar fi hipocampul sint mai pulin implicate in emolii.. Ca mulfi specialigti in neurogtiinte. foseph. N euroscien 3.Sensory Systems and Emotion" (. Circuitul creierului la diferite niveluri ale fricii. 1971. fiecare emofe majo. lin descoperirile recente. Am scris despre studiul lui Joseph LeDoux in The Nnu York Times din 1. in perioada preistorice..l. New York. ..sd trdiasci acele vremuri. Universitatea Wisconsin.creier emolional" r. The Triune Brain in Eoolution (Creierul triunic in eoolutie).op..sau mai precis .Emotion and the Limbic Sysin tem Concept" (. de exemplu. cu Peste 40 de ani in urmi. Conform gindirii curente.p..intr-un moment de minie instantanee ajungeai Ia dorinta de a omori pe cineva. noiembrie 1992. Erasmus din Rotterdam.1993. In acele vremuri de demult. ele sint decizii crtrciale pentru supravietuire. 1994.ir special cind e vorba de implicaliile pentru intelegerea vietii noastre emotionale care par sd decurgd din datele neprelucrate. 1994. Emoliile noastre au evoluat atunci cind nu aveam tehnologia necesard pentru a acliona atit de puternic asupra lor. Departamentul de psihologie gi psihiatrie. astfel incit au transmis aceste lucruri prin sistemul genetic.exista gi o recunoaqtere tot mai puternici a faptului ci fiecare emotie se adreseazAunor anumite zone sPecifice ale creierului. felul ir:rcare anumite leziuni din creierul gobolanului ii pot modifica in vreun fel comportamentul. animalele care reusesc bine sau destul de bine au pufut supravietui. 11.. in vreme ce circuitele care leagA alte pdrli ale creierului . Oxford University Press.mic bine definit. Maclean. 2. se Pare ce nu existi un .Plenum.Neuronul gol-golu!: evolulia si limbajele creierului 9i corpului"). o harti specialXa traseelor neuronilor. New York. care permanent se referd la stratul neural de bazA al emofiilor.Minia este emolia cea mai periculoasi. anevoioasa stabilire a traseului neuronilor singulari. .5aug.

psiholog la Universitatea din Connecticut. 1980). . Morris de la Catedra de neurologie a UniversitSlii din Florida in cadrul intilnirii internalionale a Societalii de neurofiziologie (13-16 febr.Affect Regulationand the Origin of Self. 10. Conexiunile cortexului orbitofrontal cu creierul limbic sint atit de extinse. 1994). Lawrence Erlbaum Associates..San Antonio). Vezi Antonio Damasio.1994. Studiile pe animale aratd cd atunci cind zoneie lobilor prefrontali au suferit leziuni astfel incit nu mai pot modula semnalele emolionale din zonele limbice..Discriminarea afectivi a stimulilor care nu pot fi recunoscufi"). Nature (20 oct.i creier").tie'de receptori chimici pentru serotonina neurotransmilitorului. observa el. nov. Ambele legituri sirt ficute intr-o unici proiecfie. in schimb acelea care au o concentratie sc5zuti sint ostile si dugmdnoase.Grosset/Putnam. intre altele. Aceastaeste zona care pare cea mai importantd pentru evaluarea reactiilor emolionale atunci cind sintem in toiul lor 9i facem coreclii de trasee.R.How Scary Things Get That Way" (. 12.3/ Z Note i Note 373 .Emotional behavior and hemispheric side of lesion" (. Science 7.Emotion.. Proieclia unui neuron intre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal se face printr-o zond care se numegte cortexorbitofrontal.8.acea parte care gindegte la nivelul creierului emofional. 16. (l febr. i. izbucnind in crize de furie sau de lipete de fricd.i la consecinlele emoliilor in dezvoltarea creierului aparline lui Allan Schore. propunea inci din anii 1930 ideea ci acest cortex prefrontal este cheia autocontrolului 9i stdpinegte iegirile emofionale. . . un fel de goseavirfuali neurald. La oameni.First Second: The Preconscious in Social Interactions" (. op..Aspectsof Emotion Consen'ed Across Species" (. tetoare pot fi lucrurile"). Memoria emolionali: Lary Cahill gi allii. Cortexul orbitofrontal primegte semnale gi de la nucleul amigdalian. .. Memory and the Brain" (. Multe dovezi se indreapti spre acea parte a cortexului prefrontal ca fiind locul in care majoritatea sau chiar toate circuitele corticale implicate intr-o reaclie emolionalS aclioneazi deodati.ci acegtioameni aveau un nivel mult mai scizut decit normal de activitate in acestepirli ale cortexului prefrontal. Vezi Ned Kalin. pregitit pentru Seminarul de neurogtiinld afectivi MacArthur. Bargh.. (iun.Emotion and the Limbic System Concept".Aspecte ale emoliilor pistrate la nivelul speciilor")... cele mai puternice Iegdturi intre neocortex gi nucleul amigdalian se afld ir lobul prefrontal sting 9i in lobul temporal dedesubt gi lateral falX de lobul frontal (lobul temporal este extrem de important in identificarea a ceea ce este un obiect). Catedra de psihologie 9i psihiatrie din cadrul Universitifii \disconsin. s-a constatat folosindu-se un scaner PET pentru stabilirea a ceea ce se intimpld pe creier. Zajonc. New Jersey.Cit de inspiimin(6 nov..Comportamentul emolional 9i leziunea pe emisferi").. un manuscris nepublicat. memorie .Affective Discrimination of Stimuli That Cannot Be Recognized (. 9i Allan Schore. 13.?rima secundd: interacliunile sociale precongtiente").t astfel calmindu-se intensitatea neurali a acestor semnale. prezentat la intilnirea Societ5lii Americane de Psihologie.. Aceste substanle chimice la nivelul creierului par. animalele devin stranii. .LawrenceErlbaum Associates.cortex limbic" ..inclusiv in inhibarea semnalelor creierului emofional. erau impulsivi 9i inclinali spre teama 9i minie. 1994. Teoria psihanaliticX gi maturizarea creierului: prezentarea cea mai aminunlitd referitoare la primii ani de via!5 . Science 1. Gianotti. Descartes'Error (Eroarealui Descartes).. Prin aceastd relea el joaci un rol important in regldrea reacliilor emolionale .Afect Regulation and the Origin of SeIf (Reglementarea afectiadgi origineasinehti).foseph LeDoux. Hillsdale.C.. . 1994).bine adaptate social". sd conteze in mod special in ceeace inseamn6 colaborare: maimulele cu o mare cantitate de serotonind la nivelul nucleului amigdalian sint .Mare parte din aceastespeculalie asupra reglirii reacliei emolionale de citre neocortex aparline lui Ned Kalin. 1992. Iar ir urma unui studiu ficut pe 24 de birbali 9i femei care fuseseri condamnali pentru crime pasionale sdvirgite ir:rmomente de mare impulsivitate. pacientii care au avut probleme in aceastd zond. B. 1994. 9.1972. 8.Activarea p-adrenergicd 9i amintirea evenimentelor emolionale"). Preferinle incongtiente: William Raft Kunst-Wilson 9i R. New Jersey.. mai este gi una biochimicd: atit partea ventro-mediani a cortexului prefrontal cit 9i nucleul amigdalian au o mare concentra.1994. Cazul pacientului care a devenit mai fericii dupi un accident cerebral a fost prezentat de Mary K..joseph LeDoux. BehaoioralBrain Research. 1961. Leziunile pe emisfera stingi 9i jovialitatea: G. Periculos. Washingtory D. aga cum a fost citat in . .. Nu existd doar o singuri punte structural6 i-ntre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal.58. incit neuroanatomigtii i-au mai spus 9i .Emotional Memory Systems in the Brain". 1992. 887). strdlucitul neuropsiholog rus.Emo!ie. iun.2. . . A. Concepts irr Neuroscience. sugerind un traseu rapid 9i puternic. Scientific American. Luria. Cortex. Cele mai importante studii asupra leziunilor lobilor Ia gobolani au fost fdcute de Victor l)ennenberg.Beta-adrenergic activation and memory for emotional events" (. pe mdsuri ce ajung in alte zone ale cortexuluj. cit. chiar daci nu gtii despre ce e vorba: LeDoux. dar are 9i propria relea complicati si extinsd de proiecfii Ia nivelul creierului limbic. O privire mai atentd asupra neuroanatomiei arati cum aclioneazi lobii prefrontali ca administratori emofionali. 15. New York. impulsive gi imprevizibile. Hillsdale. 14.1. 1992.p. 6...1993. Opinie subcongtientd: John A.

..04.f . Imagination. cum ar fi testele SAT fa!5 de IQ. Cardiovascular Reactivity. iar de inteligenla emofionald.Iase sociale 1994.PrefrontalCortex" (.. . Felul in care eu folosesc termenul de congtientizare o atenlie indreptati citre sine. 3. Psychiatry. Descartes' emolia ralitmea si Renson nnd the Human Brain (Eroarealui Descartes. cdtre propriile experienle. L3. Block a analizat datele dintr-un studiu ficut pe 100 de bdrbali gi femei de la virsta adolescenlei 9i pini la douizeci 9i ceva de ani. Imperfecliuni ale cortexului: Philip Harden si Robert Pihl.. and Behavior in Boys at High Risk for Alcoholism" (. . 5.Little. New York.8(1989).. Proiectul Spectrum: principalii colegi ai lui Gardner in crearea Prtr iectului Spectrum au fost Mara Krechevsky qi David Feldman. a fost prezentatd in . teoria multiple: lele p. 185-211.New York. IQ vs. in practicd).. 7. 15. 1977).152. Vaillant.. 1992). reactivitateacardio vasculari 9i comportamentul la bdieli cu o predispozilie crescuti 1. Universitatea Berkeley din California.66. i I i.j. 189. Brown. Cortexui prefiontal 9i memoria funcfionalS:Lynn D.lnteligenlelemultiple merg la gcoali").. Rezumatul este din Howard Gardner. TheAmerican Prospect. dar observd cd principalele comPonente PresuPun o autoreglare emofionald gi un control al impulsului de adaptare ca sim! al autoeficienlei gi al inteligenlei sociale.Rethinking the Value of. Grosset/Putnam. fii. o ugoari corelare intre IQ si elasticitatea eului.Block folosette concePtul de . independent de IQ.. .Multiple lntelligences. Kohler. Adaptation to Life (Adaptaren Boston. The BeIl Curae: Intelligencc and ClassStructure in American Life (Curba lui BeIl: inteligenld Si struc Free Press. 19869i Supplenrent apdrut in The New YorkTimesEducatiott de alte citeva ori de atunci incoace. Cind a fi degtept e o prostie 1.. Mayer. emotionali"). Un observator noteazi: Howard Gardner. New York.. elasticitatea eului poate fi considerati un fel de surogat al misurdrii inteligenlei emofionale. E.374 Note Note 375 17. 8.Punctajul mediu al unui grup de la Harvard Ia testul SAT a fost de 584 de puncte din 800 posibile.de E. BeyondIQ (Dincolo de IQ).. Arnericanloumal ol 1995. K.Emotional Intelligence" (..i Mayer la p.. 1993. Cortexul prefrontai: Antonio Damasio. 1994.nnd Personality. it I * telligence Tests" (. 10. Modelul inteligenfei emolionale a fost prima dat6 propus in Peter Salovey 9i John D.The Development of . a fost citatd si in Tftc ChicagoTribune (29 lr.Cognition.Cortexul prefrontal"). Cunoagte-te pe tine insuli de sine se referi la 1. Dr..Emotional Intelligence" de Salovey. 18. turare p1 c.Regindirea valorii testelor de inteligenti").Copii 9i la virsta adulti: un studiu de 40 de ani") dinThe lnoulnerableChild (Copilul inaulnerabil). dupi cum constatd el.Un alt model timpuriu de inteligenli emolionald apare in . 9. independent de inteligenla emofionali. Multiple lntelligences: New York.Multiple Intelligences Go to ResearSchool" (.Avertismenful unui absolvent care a fosl confruntat cu inchisoarea") din The Nera York Times(23 iun. Ll.Functiacognitivd. tezi de doctorat prezentati la Universitatea Rhodes. Vaillant. 1988. Karen Arnold. Educational cher. Cum acesteasint elementele principale ale inteligenlei emofionale.1995. p.18. 12.New York.. Definilia fundamentald a . care actualmente este la Universitatea Medicald Harvard.Dezvoltarea concepliei bundstdrii psihice"). .. 19.. manuscris nepublicat..Guilford Press.In . introspectivi. . Journalof AbnormalPsychology.intr€deschiderea cutiei IQ-ului").elasticitate a eului" si nu de inteligenli emofional5.. George Vaillant. 5.a Concept of Psychological Well-Being" (. Africa de Sud. ll IT I AL E ffi ortoN NATRA nWTZ+#ir? Capitolul 3.Povestea lui Jason H. mia povestit despre ineficienla relativX a acestor notdri tr prefigurarea reugitei in viald a acestui grup de oameni.iar' na 1995. folosind metode statistice Pentru a arAta felul in care personalitatea gi comPortamentul sint legate de IQ. 2. Reuven Bar-On.inteligenfei emofionale" apare in . Existd aici. Sternberg.9. Comparatia ir:rtre testele IQ 9i abilitilile Spectrum este Prezentati intr-un capitol al cdrui coautoare este Mara Krechevsky' Vezi HoThe Theoryin Practice(Inteligenward Gardner. Basic Books. El a la 3 nov. 14.pp. Seiemon 9i al .Resilient Children as Adults: A 40-Year Study" (. I. la niaelul aielii americane).Warning by a Valedickr rian Who Faced Prison" (.. Error: Emotintt. pentru alcoolism"). . 1985. creierul uman).. 4.Cracking Open the IQ Box" (. I-am luat un interviu lui Howard Gardner in legdturi cu teoria s:r referitoare Ia inteligentele multiple in .. Anderson 9i B. 1995.Cogni tive Function. Cambridge University Press. ceea ce uneori se mai numegte qirefleclie. Howard Gardner gi Thomas Hatch. Richard Herrnstein 9i Charles Murray.. Felsman 9i G.Inteligenld 9 (1990). la z.ail992). care a fdcut studiul asupra absolvenlilor impreuni cu Terry Denny de la Universitatea din Illinois.tiaff). 1987. . febr. inteligenfi emofionald: jack Block. Inteligenfa practicd 9i calitSlile oamenilor: Robert f. dar cele doui sint construclii independente' Capitolul 4.

capabil si se adapteze total la viat5".Alexi timia. 335-368. iatdle). Englewood Cliffs. Hyperion.. 14. . Epstein observi cd dacb aceastAcapacitate este profund cultivatd. Ea 9i-a publicat constatirile asupra miniei ink-un capitol pe care l-a scris impreund cu solul ei. O parte dintre termenii stilului acestei congtientizdri de sine emo.. New York. and Deficit: An Overview" (. Anger: TheMistrnderstood Emotion (Minia: o emoliegregit inleleasd). . Basic Books. Anger: The MisunderstoodEmotion.Alexitimia: istoria unui concept"). Mayer gi Stevens. New York. Perceptorii: au fost descrigi 9i in TheManagedHeart (Sufletul stdptnit) de Arlie Hochschild..An Emerging Understanding of the Reflective (Meta)Experience of Mood" (. ap5rutd in Hnndbookof Mental Control de Wegner si Pennebaker.Some Specific Features of Group Psychotherapy" (. p.Studiul asupra agresiunii cathartice") de S.993.. Intensitatea emofiilor: mare parte din acest studiu a fost fXcut de cdtre sau impreuntr cu Randy Larsen.Affect. Femeia ca{e nu gtia de ce plinge a fost amintiti in lucrarea lui H...Ingri.mai flexibil si mai curajosr (<un€u dezvoltat>. Teama de microbi: David Riggs .pp. 1995. manuscris nepublicat (1993). 1993. 1.. Efortul ingrijoririi. Pentru aminunte despre raportul dintre sentimentele pozitive gi cele negative 9i despre bunistarea emofionalh. New York. .. Times Books. . Descartes' Error.O intelegere ce iese tot mai mult la iveali a (meta)experientei care reflectd starea de spirit". 1989. 8. Freedman 9i B.Citeva trisdturi specifice ale psihoterapiei de grup"). K. B.56(1991).The Experience of Emotional Well-Being" (. lucrare prezentatd la intilnirea anuali a Asociatiei Americane a Psihiatrilor din Washington.. 1. 11..Afecr. Roy Baumeisof Mental Control (Manualul pentru controlulmintal) ter. New York.Alexithymia: Tieatment Utilizing Combined Individual and Group Psychoterapy" (.Worry: Unwanted Cognitive Activity That Controls Unwanted Somatic Experience" (. Psychotherapy-and-Psychosomntics.tionale sint propriile mele adaptiri ale acelor categorii.. 7. 4 . Anger: The Misunderstood Emotion.New York. care apare in Handbookof Mental Control de Wegner 9i Pennebaker.46 (1986). Dar vezi gi Carol Tavris. impotriva miniei si pentru autocontrol este un caz amplu dezvoltat in Anger: Self-Induced Emotion Change't (.. Lizabeth Roemer gi Thomas Borkovec.).. Pentru un rezumat al acestui studiu. Galen'sProphecy. conflict emolional 9i deficienfd: o privire de ansamblu")..pp. Baumeister dinHandbook of Mental Control de Wegner 9i Pennebaker (ed. fost student la Diener. . vezi Tavris. 9. Touchstone. Swiler. New York. de exemplu..990.. 2. 47-6L. McCandless din lournnl of Personality and SocialPsychology. Mayer gi Alexander Stevens." . ThereYouAre (Oriunde te-ai duce. vezi Ed Diener si Randy j.i Edna Foa. 6.. New York..Dezechilibrul obsesiv"). Plimbarea care calmeaz5: se citeazd din Tavris. Random House. Taylor.. Emotional Conflict.'orarea:o activitate cognitivi nedoritd ce controleazd o expresie somaticd nedoritd"). ln decembrie L992 i-am luat un interviu Dianei Tice in legiturd cu studiul sdu in privinla felului in care oamenii reugescsd se scufure de proastele dispozilii. . Prentice-Hall. Guilford Press. Revdrsarea miniei nu duce la risipirea ei: vezi.. 11. 9.376 2. 3..).1.Mental Control of Angry Aggression" (. 4 (1966).An Emerging Understanding. Descrierea alexitimiei este flcutd de Peter Sifneos.). New Jersey. chirurgul lipsit de emofii. aspecteclinice 9i terapeutice"). Warnes . 10" Tidsiturile clinice ale alexitimiei sint descrisein cartea lui Graeme J. 38. 11G722.pp. 1994. . Studiile asupra miniei sint descrise si in . Sweet in .l35.. Anger: The MisEmotion. 7.. Gary. Strategiile lui Redford Williams de stipinire a ostilitdlii sint detaliate in Anger KiIIs (Mtnia ucide\ de Redford Williams 9i Virginia Williams. Internationallournal for Group Psychotherapy.p.Experienfa buntrstirii emolionale") in cadrul cArlli Handbookof Emotions (Manualul emofiilor) de Michael Lewis 9i ]eannette Haviland (ed. observatorul poate scdpa de timiditate 9i poate deveni .04. 12.. 1. 8. Eul observator: o comparalie perspicace a stdrii de atentie la nivel psihanalitic 9i autocongtientizare apare la Mark Epstein in Thoughts Without a Thinker (Gtnduri fdrd ginditor). in prezent lucrind la Universitatea Michigan. William Styron. S.Controlul mintal al agresivitSlii la minie") de Dolf Zillmann. Frica subcongtienti: studiile in legAturi cu gerpii au fost descrise in cartea lui Kagan..Alexithymia. 1993. Psychotherapy-and-Psychosomatics. 13. 4. Internationnl 4 (195a). Rolul emoliilor in logici: Damasio. inrobit Note de patimi 377 Whereoer YottGo. 5. Larsen. Atunci cind este eficient sd-!i exprimi minia: Tavris. . Free Press.Sttrpinirea -Controlling miniei: autoimpunerea unei schimbdri de emofie") de Diane Tice gi Roy F.Alexithymia: History of the Concept" (. este descris in . Mallick 9i B. pp. 5. 64. 9G1. Analfabetismulemolionala fost un termen folosit de M. DC (mai 1986). in Handbook de Daniel Wegner gi James Pennebaker (ed. fohn D. R.Alexitimia: tratamentul ce folosegte psihoterapia combinati individuald 9i de grup") de Hillel I. understood 10. lournal for Group Psychotherapy. Darkness Visible:A Memoir of Madness(Intunericul aizibil: o amintirea nebuniei). Vezi gi: fon Kabat-Zinn.Obsessive-Compulsive Disorder" (. 1 (1988)..A Study of Catharsis Aggression" (..980. Clinicai and Therapeutic Aspects" (. in Clinical Handbook of . Note Capitolul 5.

13. . Vital Lies.Maintaining Positive Illusions in the Face of Negative Information" (. 3.Cellular and Circuit Basis of Workin$ Memory in Prefrontal Cortex of Nonhuman Primates" (. Cazul studentillui rizbunitor este preluat din cartea lui Daniel A. 14. Anxietatea 9i rezultatele la gcoalS: Bettina.Rela!ia dintre punctajele obtinute la testul de anxietate din cadrul Academiei de Avialie gi performanla practici a controlorilor de trafic aerian").Expert Performance: Its Structure and Aquisition" (.. psiholog Ia Colegiul Smith. Mama ingrijorati: Timothy A...1990. Studiul asupra amindrii risplatei la copiii de patru ani a fost prezentat in lucrarea . FAA Ofice of Aoiation Meilicine Reports(mai 1989)...Menfinerea unor iluzii pozitive in confruntarea cu informalii negative").. David of Psychological Disorders.. 1993.ehnicalHandbook Press. Asian-AmericanAchiettement BeyondIQ (Reu. S. Groaza de examen: Daniel Goleman.Chicago. lournal of Clinical Psycholo gy (ian.Weino-erger.Valoarea constructivi a copierii stilului de refulare") din de j.. 5.. a devenit un cefcetitor de frunte in acestdomeniu. Walter Mischel 9i Philip K..O abordare corelalionari a cortexului prefrontal").. Progress . de exemplu. pp.Controlorii de trafic 9i anxietatea: W. 19.. Srudiu asupra tiparelor de gindire ale persoanelor deprimate. 1993. 1994).A Meta-analysisof the Efficacy of Cognitive Therapy for Depression" (. lournal of Neuropsychiatry5 (1993).Daniel Weinberger umane"). | (1991).The Mental Control of Depression" (. The Bell Curoe.8.Meta-analiza eficienlei terapiei cognitive in cazurile de depresie")...). 1. 57 (1989)... Motivatia gi performanla de elitS: Anders Ericsson.Worry". lournal of Clinical and Social Psycholory. Dobson.378 Note Note 379 de Psychological Disorders(Manualul clitric de disfunclii psihologice) David Barlow. . 8..26.. Jack Block. 1990. .). IQ vs. . . . Guilford H. 1985.. 9. 6.New York. aminarea ca factor de previziune pentru examenele de admitere: comunicare personald a psihologului Phil Peake de la Colegiul Smith. and Dissociation(Refularegi disociere) Repression care a dezUniversity of Chicago Press.Disfuncfii de anxietate generalizatd") drn Clinical Handbook of Psychological Disorders de David H.The Construct Validity of the Repressive Coping Style" (.iteleamericanilordeorigine asiaticdmai presusde lQ).. Schwartz gi Richard Davidson.. New York. ... voltat conceptul de rdzbunare in studiile sale anterioare impreund cu Gary F. ingrijordri: Richard Metzger 9i algii.Anxiety and Acadernic Performance: A Meta-analysis" (...A Connectionist Approach to the Prefrontal Cortex" (. 4. Depresia la Styron: William Styron. loumnl of Consulting and Clinical Psychology. Simon and Schuster. prezentat de Richard Wenzlaff in .. .6 (1990). Oxford..Predicting Adolescent Cognitive and Self-regulatory Competencies From PreschSol Delay of Gratification" (.New York. 1.8 (1989). 2.Anxietatea si rezultatele la scoald:o meta-analiz5"). Guilford Press.Relationships of Anxiety Scoresto Academy and Field taining Performance of Air Traffic Control Specialists" (. Weinberger. 7.Performanfa expertiloq. Brown si alfii. impulsivitate si delincventA"). 14.978-986. WorkingMemory (Funclionarea memoriei). Random House.).Worry Changes Decision-making: The Effects of Negative Thoughts on Cognitive Processing" (.Shelley Taylor gi alfii. 10. E. AmericnnPsychologist (aug. 1990). 11. New Jersey. Funcfionarea memoriei: Alan Baddeley.Baza celulard gi a circuitelor memoriei funclionale aflate in cortexul prefrontal la primatele nonin Brain Research. care a analizat datele de la testele SAT intr-un studiu al amindrii recompensei ficut de Walter Mischel. Barlow (ed. adeullrurisimple:psiholoPsychology of Self-Deception gia autotngeldrii). Aptitudinea de a stipini 1a t' rr li I' 1.Generalized Anxiety Disorder" (.Diof Mentnl Conferentelesexualein controlul depresiei") in Handbook frol de Wegner gi Pennebaker. New York.Controlul mintal al depresiei") in Hnndbookof Mental Control de Wegner gi Pennebaker. Peake. Singer (ed.Clarendon Press. 16. 17..1991. Avantajul IQ-ului asiatic: Herrnstein gi N{urray. 12.On the Relation Between IQ. Pacienta ingrijorati a fost citatd de Roemer gi Borkovec in . . structura 9i dobindirea sa").Anxiety Research. Terapiadepresiei:K. Lawrence Erlbaum. .Prezicerea competenlelor cognitive si de autoreglare pornind de la aminarea rdsplatei in cazul pregcolarilor") de Yuichi Shoda. Impulsivity. Deuelopmental Psychology.Seipp.. Capitolul 5. Impulsivitate si delincvenli: vezi discutia din.SexDifferences in Control of Depreission" (. n ))1 i3. Collins 9i alfii.. Cortexul prefrontal 9i funclionarea memoriei: Patricia Goldman-Rakic. 1990.Despre relalia dintre IQ. IQ-ul si ocupalia americanilor de origine asiaticd: fames Flynn. . ierapiile pentru disfuncliile de anxietate:vezr.Ingrijordrile modifici felul in care sint luate hotiririle: efectele gindirii negative asupra procesului cognitiv". Guilford Press. Simple Truths: The (Minciuni aitale.85. Darkness Visible: A Memoir of Madness. 15.4. L. 1993. lournal of Abnormal Psychology. Barlow (ed.New York.2. 104 (1995). and Delinquency" (. Rezultatele la testele SAT in cazul copiilor impulsivi dar 9i al celor stipinili: analizarea datelor de la examene a fost fdcuti de Phil Peake. Motivele de ingrijorare aie celor deprimafi sint prezentate de Susan Nolen-Hoeksma in . 1985.

. Ralph Haber si Richard Alpert. in TheNew YorkTimes(24 dec. p. Flow: The Psycholo (Transa:psihologiaexperienleioptime\.Hot Information-Processing Becomes More Accurate With Open Emotional Experience" (. Optimal Experience: Psychological Studiesof Flow in Consciousness(Experienfaoptimd:studii psihologice asupratranseiin congtientizare). lucrare prezentati la intrunirea Societdlii Americane de Psihologie (1989).. reu9i"). LearnedOptimism (Optimismul . Internistii care fac cadou o bomboani: Alice Isen qi altii. din Ervin Staub (ed. lournal of CollegeStudent Deuelopment 17. Randy Larsen gi altii.. 24.. Rtrdicinile empatiei leet).The Will and the Ways: Development and Validation of an Individual-Differences Measure of Hope" (. Studenli anxiogi: Theodore Chapin.. Yale University Press. Mihaly Csikszentmih alyi.toltarea comportamentului proso.1994).. 1994)..Dialogul intem in (dec.A Measure of Nonverbal Social Processing Ability in Children Between Ages of 6 and 10" (.Opera. fossey-Bass.The Relationship of Trait Anxiety and Academic Performance to Achievement Anxiety" (. . inotdtorii optimigti: Martin Seligman... Robert Rosenthal 9i al.p.. Stephen Nowicki 9i Marshall Duke. Mamele care au actionat ca niste cercetAtoaredupd ce au fost preg5tite de Marian Radke-Yarrow 9i Carol1'n Zahn-Waxler'la Laboratoarele de Dezvoltare PsihologicX din cadrul Institutului National de Sindtate Mintali. Activarea corticali si oboseala: Emest Hartmann.tii. . .Ca o cascadl"): Newsweek 28..Scaiaadaptirii bucuriei intrinsece 9i a plictiselii: validarea prin personalitate. Cognitiae Therapyand Research 18. 31. sirea talentului") din Mihaly Csikszentmihalyi gi Isabella Csikszentmihaly. de exemplu. . McReynolds.. .. john Mayer gi Melissa Kirkpatrick. Heakh Psychology13 (1994)' 23. motive 9i tipare de comportament prosocial Ia copii"). New'York. I-am luat un interviu dr. ed. 6. timpul examenelor"). Daniel Stern.New Haven. Studiul transei 9i studenlii la matematicd: JeanneNakamura. Personalityand Indiaidual Differences . 1987 . I-am luat un interviu lui Martin Seligman despre optimism in Thc New York Times(3 feb. 4..Cognitive Operations Associated With Individual Differences in Affect Intensity" (.) si allii. 1984.. 3.Test Anxiety" (. Nevv York. Universitatea din New Hampshire. Potential and Attention Measures" (.Speranla 9i notele proaste: C. 1. 1987). Medical Makhtg (iul. s. . 199i).Optimal Experience and the Uses of Talent" (. . Am scris despre empatie. 1977. . 2.. Autocongtientizarea 9i empatia: vezi.Procesareainforma. Sn. Evoked. I-am luat un interviu dr. Harper and Row. 1990. Creierul in transi: fean Hamilton gi allii. 1973.The PONS Test: Measuring Sensiiivity to Nonverbal Cues" (. dobindit). 1989). Snyder 9i alfii.380 Note Note 38i 15. lournal of Personality and SocialPsychology60. 20. New York.Experienla optimi gi folo.. Gindurile negative gi rezultatele la teste: john Hunsley. Cambridge University Press.iilor fierbingi devine mai exacti atunci cind existi o experien!tr emolionali deschis6"). Optimismul realist fa!5 de cel naiv: vezi.O mXsurtr a capacitdfii de analizare a indiciilor sociale nonverbale la copiii furtre 6 si 10 ani").. e gy of Op timal Experienc 26.Knopf.Testede anxieta13 (1958)' te"). Cambridge.The Influence of Positive Affect on Clinical Problem Solving" (..3 (L975). 32.. 4 (1991). CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(22 mart. Trezirea empatiei Ia copii: Marian Radke-Yarrow 9i Carolyn ZahnWaxler in . 30.vder 30. Carol Whalen 9i alfii.Optimismul in judecilile copiilor asupra sdnitXlii gi riscurilor din mediul inconjurdtor") . .Influenfa afectului pozitiv asupra rezolvdrii problemelor clinice"). 7.. NeutYorkTimes 25.R. 22.. I-amluat un interviu lui Albert Bandura despre autoeficienli in Tfte (8 mai 1988).Voin!a 9i cdile: dezvoltarea 9i validarea gradului de diferenliere individuald a speranlei").. The Functions of Sleep(Funcfiile somnului). de exemplu.. (28 teb.Joaca9i rdsplXlile intrinsece"). Plenum. .. New York.Roots.fournalof Humanistic Psychology1'5. manuscris nepublicat (oct. 1991. I-am luat un interviu lui C. 1987).Rela!ia dintre anxietatea datoratX rezultatelor la invSlituri 9i grija de a (mai 1989). .Intrinsic Enjoyment and Boredom Coping Scales: Validation With Personality. 1986).San Francisco. lournal of Personalityand SocialPsychology53 (7987\..Redecini. Motives and Pattems in Children's Prosocial Behavior" (.Optimism in Children's fudgments of Health and Environmental Risks" (. prin potenlialul evocat gi prin misurarea aten!iei").. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(4 mart.Internal Dialogue During Academic Examinations" (. Mihaly Csikszentmihalyi. Ba3ic Books. 27.. 579. 29.Testul PONS: mdsurarea sensibilitdlii Ia indiciile nonverbale")in Adaances in Psychological Assessment de P. ...i menlinerea ctal). despre rddicinile dezvoltirii sale gi despre neurologia sa in The New YorkTimes (28 mart. Iournal of Abnormal and SocialPsychology 16..1992).The Interpersonal World of the lnfant (Lumeainteryersonald a sugarului)..-sept.. 2 (1984) g 1. 5.. 1988. Capitolul 7.R. D ecision 1"9. 21.Llke a waterfall" (.tiile cognitive asociate cu diferentele individuale la nivelul intensitdlii afective").Play and Intrinsic Rewards" (. Deuelopment antl Maintenance of ProsocialBehnaior(Dezz.

Rela!ii. 18.New York. 2.Cambridge.A Biological Perspective on Empathy" (... Monterey. 1984. Wrightsman 9i K..efectul este observabil in faptul ci psihopalii criminali sint de-a dreptul gocafi: una dintre cele mai recente replici ale acestui efect apare in cartea lui Cfuistopher Patrick 9i alfii.Emo!ii la-psihopatul criminal: prelucrarea imaginii fricri" ).. . Verbal Content.. NJ. Do or Die (Fd-o sau mori).. and Moral Action" (. psiholog la Vermont Department of Corrections. Amsiris despre ciclul emolional care culmineazi cu crimele sexuale in The New York Times (L4 apr. lucrare prezentattr la intrunirea anualtr a Asocialiei Psihologilor Americani (1990).p. Diaux. 1975. lournnl of PersonalityDisorders6 (1992). Leslie Brothers.Coordonarea interpeisonalX. 21. Social Cognition.Impression Management: The Self in Social Interaction" (.. psiholog la Universitatea British Columbia. cif.).lnteqpersonal Coorrdination. .. 7.i Kenneth A. l0.. am scris despre lucrdrile sale in ThENew YorkTimes.. in Fundamentals fundamentale ale comportamentuluinonaerbal)de Robert Feldman si Bernard Rime (ed. Psihopalii nu se tem de nimic .S. and Moral Action" de Hoffman.ordeline": Lee C. Cambridge University Press. Social Cognition. Lakin Phillips.. E.Leon Bing. 1987. Deoelopmental 6 (19e3).. Arizona State Uni(prirn5var5 / vard 1994).A Biological Perspective". 5.2 (1992). Park 9i alfii. 8. Studii asupra legiturii dintre empatie 9i etici pot fi gdsite in . psiholog la Philadelphia. cunoagtereasocialX 9i acliunile morale")bin W. 15. aersity Research 4.Mare parte clin cercetirile sale apar ir . Studierea violatorilor violenJi de copii a fost ficuti de Robert Prentky. lournal of Clinical Psychology (irtl.Cultura in funditurd").. I ournal of Personalityand SocialPsychology63. Copiii deprimati sirt descrisi de Jeffrey Pickens 9i Tiffany Field in ..103 Capitolul 8.. 17. 1981. New York. Cameleonii sociali: Mark Snyder. Thomas Hatch. and Psychophysiology in'the Arguments of Couples With a Violent Husband" (.]ohn Wiley and tn teoric. Englewood Cliffs..Social Intelligence in Young Children" (.Infloriturile dramatice imi aparfin. . Teoria antrendrii este propusi de Bernieri 9i Rosenthal in Fundamentals of NonaerbnlBehaaior. Cilug6ri in toiul bdtiliei: povestea este relatatd de David Busch in . potrivirea comportamentald si sincronizarea interpersonald") de Bernieri of NonaerbalBehauior(Ideile 9i Robert Rosenthal. 1978. The Social SkiIIs Basisof Psychopathology sdturilor socialeale psihopatologiei). Soclal Psychologyin the'80s (Psihologiasocialdn anilor'80).ii.. 9. Behavior Matdring and Interpersonal Synchrony" (. HarperCollins. California.Affect. 1991. Mare parte din ce am scris aici este preluat de fapt dintr-o lucrare a lui Robert Hare. Studiile asupra transmiterii dispozitiilor 9i asupra sincronizdrii sint fdcute de Frank Bernieri. Cambridge University Press.Afectul.Relationships. 13.Facial Expressivity in Infants of Depressed Mothers" (. Grune and Stratton.Empatia.7 (1989). 10. 16. gi aplicarea tn practicll)..Fiziologia empatiei: Robert Levenson 9i Anna Ruef. . 11. conlinutul verbal 9i psihofiziologia in certurile din cuplurile cu soli violen!|"). (Bazatrll9. 1991. lournal of AbnonnalPsychology.Expresiafa29. Brothers. The Deaelopmentol Emotion Regtilationand Dysregulation(Dezuoltarea regldrii emoliei. expert in psihopatie.. Artele sociale { r 1.. Natura psihopatiei este descrisd mai amtrnunlit intr-un articol pe care l-am scris in The Nettt York Timespe 7 iul.'1992). 1.Disfuncfiile invdldrii nonverbale: Stephen Nowicki si Marshall Duke. and the Development of Affect Regulation in Early Childhood" (. psiholog la Universitatea de Stat Oregon.Perspectiva biologici asupra empatiel"). New York. American lournal of Psychiatry 146. Martin L. Jacobson gi al.Emotion in the Criminal Psychopath: Fear Image Proces- sing" (. Brooks/Cole. op. Psychology ciald a sugarilor cu mame deprimate"). Regulile de exprimaie apar la Paul Ekman 9i Wallace Friesen in Unmasking the Face(Demascarea chipului).i dereglnrea ei).1994). Sursa era Wlliam Pithers..9.. Dodge (ed. Moral Behaaior and Deaelopment:Adtsancesin and Applications (Comportamentulmoral pi dezzsoltaTheory. 12.). . Hclping the Child Who Doesn't Fit'ln (Cum ponte fi ajutat copilul .Inteligen!a sociali la copiii mici").cereetare rea:progrese Sons.Giftedness and Psychological Abuse in Borderline Personality Dlsorder: Their Relevance to Genesis and Treatment" (. 3.382 Note Note 383 8. Schimbul dintre fay 9i Len a fost prezentat de judy Dunn 9i jane Brown in .Cambridge. .Culture Cul-de-Sac" (. Studierea modificirii dispoziliilor a fost prezentatd de Ellen Sullins in aprilie 1991 intr-o edilie a Personalityand Social PsychologyBulletin.b.Empathy. 6.. S6tii care igi bat nevestele: Neil S.. Talk About Feelings.. 20. Hoffman. . 1. Research. Kurtines 9i J.Empatia: substratul fiziologic" ).. 16. Gerwitz (ed. Empatia la pacienlii . Prentice Hall..p. . Stern.Empathy. disculii despre sentimente si dezvoltarea regldrii afectului in prima copildrie"). |udy Garber .Managementul care face impresie: sinele ifi interacgiunea sociali") din L.inzestrarea gi abuzul psiho'logic la personaliti.. 1991. (1994).Empathy: A Physiological Substrate" (.).tile la limita disfuncfiei: relevanla lor ir:rprivinia nagterii 9i a tratamentultl").. .4. 140.

Cindirea distorsionatd a sotilor violenti este descrisi in . Helping the Child Who Doesn't Fit In.. Peachtree Publishers.Menlinerea satisfacliei intr-o rela!ie romantictr: empatie 9i competenld relafionald"). Brodv 9i Judith A. . 2. 17.397410.SocialIntelligence in Young Children". Cairns gi l3everley D.. 6.New York. Acesta si rczumatul care urmeazir asupra diferentelor sexuale care afecteazi reaclia fafd de viafa in societatesi emotiile care decurg se bazeazdpe o excelentdcronici din . Descoperirile despre diferentele de sex la nivelul emofiilor sint trecute in revistd in . p. Whaf PredictsDiuorce. p.pp. 167-171. 84. Aceastd vinietA 9i cronica studiului asupra intrlrii intr-un grup este din .Gender Segregation in Childhood" (. din Steven Asher 9i ]ohn Coie (ed. Mai multe amdnunte in Whaf Predicts DiBetween Marital Processes and Mnrital Outcomes oorce:TheRelationship (Ce anume prezicedfuorful: relalia dintre procesulmarital gi reailtatele sale)de fohn Gottrnan. Alfred A.. Prieteni de joacd de acelagisex: ]ohn Gottman... Fetele gi arta agresiunii: Robert B. ThePsychology University Press.Sexually Aggressive Men's Perceptions of .Triunghiul amoros") din Robert Sternberg of Loae(Psihologiaiubirii). 1993. p. Cairns.). Cont.. 454. Gur de la Facultatea de Medicini a Universitdlii Pennsylvania12. N. tsrody 9i Hall. 1985. New York. Ce se gindegte in cazul cdsniciilor cu probleme: Gottman.. . Handbook of Entotions.. Reese (ed. Hillsdale. Cambridge University Press.2 (1987). Unele metode arati cd rata divorfurilor ajunge la 50% 9i ci s-a mai redus pu1in. Dactr luim in calcul divorfurile ca numdr total intr-un an. 1994. Nerv York. Studiui asupra cdsniciei este ficut de John Gottman si colegii sdi de la Universitatea din Washington. 7 .'Inc.. l i i : 4. Cambriclge Universitv Press. d. Lorse Is Neaer Enough (Itrbirearur e niciodatdde ajtnts). Guilford Press. Povestea lui Terry Dobson despre belivul japonez gi betrin este folositd cu permisiunea autorului.). 15.Dar statisticile Pe care le citez aici calculeazd nu numirul divorfuri-lor care se petrec intr-un an. Hatch..Cambridge University Press. Ginduri otrdvite: Aaron Beck. ci mai degrabd posibilitdfle ca un cuplu cdsitorit sd sftrgeasci prin a divorla in anul respectiv. New York.lournal of AbnortnalPsychology I02. Hall. Lifelines nrd Risks(Pwtcte de reperpi riscuri).rA EM OTtONAtA Ap U Cdr A Capitolul 9. Parker (ed.. Putallaz 9i Wasserman.. 11. Atlanta. din lr{iciraelLervis gi JearrnetteHar. 14. 1987. 45o. Why Marriages Succeed or Fail (De ce mariajelereugesc sauajung sllfie un epec). Guilford Irress. 16.Genderand Emotion" . 1989.. 1988. 1993. 12.). 1988. Nonoerbal Learning Disabilities (Disfuncfiile inadtdrii nonaerbale). Dugmaniintimi 1... . 1994 si Wnt PredictsDioorce. 14.. Davis si H. lournnl of Personalityand Socinl Psvchology53. Zidul: Gottman.Segregarea copilirie") in H. . New York. Gottman gi |. 8. fiind descris mai ir aminunt in doud cXrfi: john Gottman.Atribuirea intenliilor negative comportamentului sotiilor: atributele sotilor violen!i comparativ cu cei nonviolenli") de Amy Holtzworth-Munroe 9i Glenn Hutchinson.Gender and Emotion" . care nu reuFerte Vezi 9i Byron Rourke. New York.).ersation of Friends (Conoersafiileprietenilor). Schimburile dintre Fred gi Ingrid sint preluate din Gottman. Descifrarea chipurilor triste: studiul este fdcut de dr. PARTEAATREIA r^r1TilGEM. 1986.2 (1993). New jersey. Lawrence Erlbaum Associates. Simon and Schuster. . 13.Maintenance of Satisfaction in Romantic Relationships:Empathy and Relational Competence" (. 13. Lumile total diferite ale biielilor 9i fetelor: Eleanor Maccoby 9i C. . 15. Studierea nemulgumirilor sofilor 9i sotiilor: Robert J. What PredictsDiaorce.Sameand Cross Sex Friendship in Young Children" (.Attributing Negative Intent to Wife Behavior: The Attributions of Maritally Violent Versus Nonviolent Men" (.Genderand Emotion" (.Suspiciunea birbalilor care dau dovadi de agresivitatesexuali: Neil MaIamuth si Lisa Brown. 5. Importanla unei bune comuniciri pentru femei a fost prezentati de Mark H.New York. .Gender and Emotion" de Brody si Hall.Comportamentul de intrare in grup al copiilor") de Martha Putallaz gi Aviva Wasserman. Nowicki 9i Duke.. l"L. Alan Oathout in . New York. se Pare cd ele au atins apogeul in anii 1980. Ruben C.. 145-146. PeerRejectionin Childhood(Respingerea semenilorin copildrie). 1992. 3.. Adaances in Child Deaelopmentand gi comportamentul copilului). Sternberg.. Ea este de asemeni citattr gi in How Can I Help? (Cum apputeasdajut?) de Ram Dass 9i Paul Gorman. pp.. AcaBehauior(Noi progrese tn dezaoltarea demic ltess.iland (ed. 1990. Statisticile aratX o rati crescindd a divorlurilor in ultimul secol.eslie R. Brody 9i Hall.).Triangulating Love" (.pp.pp.Yale 9i Michael Barnes (ed.Children's Entry Behavior" (. iar mijloacele statistice folosite vor determina diferite rezultate.Genui si emotiile") de l. 9. New \brk.Harper and Row.Prieteniile de acelagi sex gi de sex diferit la copiii mici") din J. 206-211. .Children's Entry Behavior".New Haven.384 Nofe Note 385 sd se adapteze).egen in |acklin. Existd multe posibilitili de a calcula procentul de divorfuri. Wftal PredictsDitsorce. 10. Knopf.

Intelligencc . .certuri pozitive" sint din Gottman.386 Note Note 387 Women's Communications" (. Physiology. Brown. Northvale.The Influence of Age and Gender on Affect. Schimbarea Ia falA a forlei de munc5: un sondaj pe 545 de companii nalionale fdcut de o firmd de consultanli din Manhattan .. 1994).The Corporate Climber Has to Find His Heart" (. Critica precise gi cea vaga: Harry Levinson. 2. psiholog la UCLA. 18. 18.. 20. femeile criticd: Gottman.. 1976). 8. The Need to Haae Enemiesand Allies (Neaoiade a aoeadugmani 9i aliafi).Reac!iafafd de o for!tr de muncd diversd")..Institutul Levinson. Conceptul de inteligen!5 de grup este inventat de Wendy Williams 9i Robert Sternberg. 11. Pribugirea pilotului care ii intimida pe ceilalgi: Carl Lavin. 1987. S69iicare igi bat nevestele: existi trei categorii de soli care devin violenti: cei care o fac rareori.Feedback to Subordinates" (.Inteligenla de grup: de ce unele grupuri sint (1988). . What PredictsDiaorce. 25.Discrimination. c5lilor rasiale"). 27. .Reducereaexprimdrii prejudegi cal Science(v ol. 29. 10. Jason Aronson. . Puterea de a se exprima cu glas tare: Fletcher Blanchard. Idei preconcepute subtile: Gaertner si Davidio. Whnt Predicts Dioorce.. 6.. Terapia se pare ci ajutd doar la cei din primele doui categorii. cei care o fac la supdrare.Group Intelligence: Why Some Groups Are Better Than Others" (. and Racism. 23.Responding to a Diverse Work Force" (.. 17. and Rncism. The Neu York Times(26 aug. 1994. 2. 4. IBM: . vezi cartea ei ltt theAge of the SrnnrtMachine(ht epoca nngililor degtepte).Cint5rirea efectelor distrugdtoare ale criticilor: eficacitatea relativd a patru interventii"). The New York Tinrcs(26 iun. lournal of Personnlity and Social Psychology 67 (7994). 13. Potopul la so!i: Gottman.Virsta transformdrii sociale"). 5. 22. Massachusetts (1992).. Boston. 1994). 24. 26.. Zuboff: intr-o conversalie din iunie 1994. fiziologiei 9i relaliilor dintre ele: studiu asupra cisniciilor de durati"). Prejudice.' mai bune decit altele").Discrimination. 14. Potopul: Gottman.TheAtlnntic Monthly (nov. What PredictsDioorce. Conducind cu inima 1..Academic Press. New York. 1990). Bdrbatri sint ca un zid. Clinical Handbook of Marital Therapy(Manunlul terapieicdsniciei).Cinevrea sd urce trepteie ierarhice trebuie si aibd mult otraj"). New fersey. /oumal of Applied Psychology 75. 1989. Thomas Pettigrew: i-am luat un interviu lui Pettigrew pentru The NrzuYorkTimes(I2 mai 1987).Pentru impactul tehnologiilor de informare.When Moods Affect Safety: Communications in a Cockpit Mean a Lot a Few Miles Up" (. 15. .Servicii firi tragere de inimd"). 1988. 1994). . Certurile productive din cdsnicie: Gottman. 1990). 7. LoaeIs Neaer Enough. .Wife Charged with Shooting Husband Over Football on TV" (. Cei patru pagi care duc la .Service With a Sneer" (. Sondajul asupra a 250 de directori: Michael Maccoby. Lipsa capacitilii de impicare in cupluri: Gottman. Addendum to the Leoinson Letter (Addendala scrisoarea lui Leoinson). 28. prezentat ire The Neut York Times(26 aug.. 9. Prejudice.... Echipele: Peter Drucker. and Their Interrelations: A Study of Long-term Marriages" (.Feedback-ul 9i subaltemii").3 (1990). Sondajul asupra izbucnirilor directorilor a fost fdcut de Robert Baron. Ibid. Forttme (dec. in mod calculat.. 1988. Relman: citat in Howard Kohn.New York.pe care l-am intervievat in The New York Times(11 sept.Henry Holt...Reducing the Expression of Racial Prejudice" (.Percepfia agresivitilii sexuale a bdrbalilor in comunicarea femeilor"). New York..Atunci cind dispoziliile afecteaid siguranta persoanei: comunicarea in cockpit inseamnd ce ea se face totusi undeva in aer").Little. 19. 1993). 21. Stereotipurile distrug: Gaertner 9i Davidio.. psiholog la Institutul Politehnic Rensselaer. /ournal of Personalityand SocialPsychology 67 (1994). Getting the LoaeYou Want (Cum sd obtii iubireape careo doregti\.The Age of Social Transformation" (. Stereotipuri 9i idei preconcepute subtile: Samuel Gaertner gi John Davidio. Why Marriages Succeed or FaiI. Discfimination. and Rncism(Prejudecdfi.Sotia acuzati ci 9i-a impugcat soful din pricina unui meci de fotbal de Ia televizor"). The New York Times(3 nov. What PredictsDiaorce. 12. 199l). .Towers Perrin.New York. Povestea unui vicepregedinte sarcastic mi-a fost spusi de Hendrie Weisinger. 3. Supravegherea pulsului: Gottrnan. Basic Books. Oglindirea: Harville Hendrix.. Vezi Neil Jacobson 9i alfii.. 1990). Prinderea din zbor a automatismelor de gindire: Beck. Waltham. 1991. $coala Superioard de Afaceri.Countering the Effects of Destructive Criticism: The Relative Efficacy of Four lnterventions" (. Capitolul 10. Prejudice. Criticile. Solilor nu le plac ciorovdielile: Robert Levenson 9i allii. Psycholo 16...Guilford Press. TheNeutYorkTimesSundayMngazine(11nov. cind se enerveazd qi cei care o fac la rece.discriminare ri rasism). .. Riddcinile urii: Vamik Volkan. Cartea sa The Critical Edge:Hozu to Criticize Up and Down the Organization und Mnke It Pay Of (Punctuluitic: cum poli comenta pozitia sau negatizscompaniaSi sd merite). What Predicts Dioorce.Influenfa virstei 9i genului asupra afectului. cauze a conflictelor: Robert Baron. .

388

Note

Note

389

19 Studiereacelebritdliior in cadrul laboratoarelorBell a fost prezentatE de Robert Kelley 9i JanetCaplan in ,,i{ow Bell Labs CreatesStar Performers" (,,Cum s-au creat la laboratoargle Bell performeri ce(iulie-aug. 1993). lebri"), HnraardBusiness Reoreiu 20. Utilitatea retelelor neoficiale este citati de David Krackhardt si jeffrey R. Hanson in .,Informal Networks: The Company Behind the Chart" (,,Reteleleneoficiale: compania din spatele graficulul"), Har(iulie-aug. 1993),p. 104. trnrdBusiness Reoiew Capitolul 11. Minte 9i medicini 1. Sistemul imunitar pe post de creier al trupului: FranciscoVarela in cadrul intrunirii Cea de-a treia minte si viafa, Dharamsala, India (dec.1990). 2. Mesageri chimici intre creier 9i sistemul imunitar: vezi Robert Ader gia),editia a 2-a, ogy (Psihoneuroimunolo 9i alfii, Psychoneurohmnunol Academic Press,San Diego, 1990. 3. Contactul dintre nervi 9i celulele imune: David Felten 9i allii, ,,Noradrenergic Sympathetic Innervation of Lymphoid Tissue" (,,Inversarea noradrenalinei sistemului simpatic in tesutul lilr.foid"), lournal of Immunology135 (1985). 4. Hormonii 9i funcliile imunitare: B. S. Rabin ti allii: ,,Bidirectional Interaction Between the Central Nervous System and the Immune System" (,,Interactiunea bidirecfionald intre sistemul nervos central gi sistemul imunitar"), Critical Reztiews in Immunology 9 (4), (1989), pp.279-312. 5. Legdturile dintre creier 9i sistemul imunitar: vezi, de exemplu, Steven B. Maier 9i al1ii, ,,Psychoneuroimmunology" (,,Psihoneuroimu(dec. 1994). nologia"), AmericanPsychologist 6. Emoliile toxice: Howard Friedman 9i S. Boothby-Kewley, ,,The Disease-PronePersonality: A Meta-Analytic View" (,,Personalitatea care predispune la boald: un punct de vedere meta-analitic"), American Psychologist 42(1987). Aceasti vastd analizi a studiilor care foIosesc ,,meta-analiza" si care rezulti din multe alte studii mai mici poate fi combinati din punct de vedere statistic intr-un studiu enorm. Acest lucru ar permite efecte ce nu s-ar vedea in orice studiu, dar s-ar putea detecta mai ugor datorit5 unui numdr total de persoane studiate mult mai mare. 7. Scepticii suslin cd imaginea en'rofionald in strinsi legiturb cu numSrul mare de imbolniviri este de fapt profilul chintesenfei neurotice - un adevirat naufragiu in anxiozitate, depresie 9i furie emotionald. Aceste procente mari de imbolndvire care sint prezentate se datoreazh nu atita unor motive medicale, cit unei inclinafii a oamenilor de a se plinge de problemele de sdnitate, exagerindu-legravitatea. Friedman si allii sustin cd importanla emoliilor ir:raparitia bolilor se rezurrri doar la cercetirile in care evaludrile medicilor sint ficute

:

doar asupra semnelor observabilede boald 9i ale analizelor medicale gi nu tin cont de plingerile pacientilor,care determind nivelul de imbolndvire - cea dintii solutie fiind una rnai obiectivi. Sigur cd existd posibilitatea ca o stare proasti si fie rezultatui unei conditii fizice precare,precum si posibilitatea de a grdbi aparitia bolii; din acest motiv, datele cele mai convingitoare provin din niste studii de prospecfie in care stirile emofionale sint evaluate independent de celede boal5. 8. Gail Ironson gi allii, ,,Effects of Anger on Left Ventricular Election Fraction in Coronary Artery Disease" (,,Efecteleminiei asupra ventriculului sting in bolile coronariene"), The American lournal of Cardiology,70,1992.Eficienla pompdrii sangvine se mai numegte uneori gi ,,ejection fraction", ceea ce calificd acea capacitate a inimii de a pompa singele din ventriculul sting in artere. Astfel se misoari procentajul de singe pompat din ventricule la fiecare bdtaie a inimii. In bolile de inim5, scddereapompirii inseamni o sldbiciune a musclriului inimii. 9. Dntre cele peste 12 studii despre ostilitate si moarte pricinuite de bolile de inim5, o parte au arEtat ci ar exista o legdfuri, numai cI acest neajuns poate si se datoreze diferenlelor de metodi, cum ar fi o proastd misurare a ostilititii, precum 9i efectului relativ subtil al acestuia.De exemplu, cel mai mare numir de decesecauzate de efectul ostilitdlii se pare ci se produc cam la virstele miilocii. Daci sfudiul nu reugegtesd giseasci acele cauze ale decesului pentru oamenii aflali la aceastdvirstd, inseamni cE practic rateazeefectul. 10. Ostilitatea ;i bolile de inimd: Redford Wiiliams, The Trttsting Henrt (O inimd deinuedere),Times Books/Random House, New york. 19g9. il. Peter Kaufman: i-am luat un interviu dr. Kiufman pentru Ty'le Nczu YorkTimes (1 sept. 1992). 12. Un studiu fdcut la Stanford asupra miniei 9i celui de-al doilea infarct: Carl Thoreson l-a prezentat in cadrul Congresului lnternational de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iut. 1990). 13. Lynda H. Powell, ,,Emotional Arousal as a predictor of Long-Term Mortality and Morbidity in Post M.I. Men,, (,,Tiezirea emogionald ca factor predictiv al mortalitdtii gi rnorbiditilii birbatilor dupi opera_ vol.82, nr. 4, Anexa III, oct. 1990. ,tii"), Circulntion, 14. Murray A. Mittleman, ,,Triggering of Myocardial Infarction Onset by Episodesof Anger" (,,Declangarea infarctului miocardic in urma crizelor de furie"), Circulation, vol.89, nr.2(1994\. 15. Reprirnarea miniei ridici tensiunea arteriald: Robert Levenson, ,,Can We Control C)ur Emotions, and Hon, Does Such Control Change an Emotional Episode?" (,,Oareputem controla emotiile si cum ar putea un asemeneacontrol sd modifice un episod emofio_ nal?" din Fundanrcrttal Abortt Ertrotions (ftttrebdri Questions fiutrlnmen-

390

Nofc

Note

391

tale nntpra emofiilor) de Richard Davidson 9i Paul Ekman, Oxford University Press,New York, 1945. 16. Stilul personal furios: am scris desPre studiul Iui Redford Williams asrrpru mi.ti"i gi asupra inimii in The NezuYork Times Good Health Magazine(16 apr. 1989). 17. O reducere de Mo/" la cel de-al doilea infarct: Thoreson, op' cif' 18. Programul dr. Williams Pentru stdpinirea miniei: Williams, Tfte Trusting Heart. 19. Femeia care igi ficea mereu griji: Timothy Brown 9i al1ii: ,,GeneraIized Anxiety Disorder" (,,Disfuncfii ale anxietdlii generalizate") din Disorders(Manunlul disfuncliilor psiof Psychological Clinical Handbook (ed.), Guilford Press, New York, 1993' H. Barlow de David hologice) 20. Stresul 9i metastazele:Bruce McEwen 9i Eliot Stellar, ,,Stressand the Individual: Mechanisms Leading to Disease" (,,Stresul 9i individul: mecanismele care duc la imbolndvire"), Archioesof Internal Medicine I53 (27 sept. 1993). Studiul Pe care il descriu este in ,,Biology and Clinical Relevance of Human Natural Killer Cells" (,,Biologia 9i relevanla clinicd a celulelor umane ucigdtoare") de M' Robertson 9i l.Ilrtz, Blood76 (1990). 21. Pot exista multiPle motive Pentru care oamenii stresali devin mai vulnerabili la boali, aparte de cdile biologice firegti. Unul ar fi felul ir care oamenii incearci si-9i calmeze anxietatea - de exemplu, fumatul, biutul sau indopatul cu alimente nestrndtoasesint in sine un pericol. Pe de altd parte, existi 9i aceasti ingrijorare permanenti 9i anxietate care ii pot face pe oameni si-gi piardi somnul sau si uite sd i9i respecte tratamentele medicale sau dietele, prelungindu-9i boala pe care deja o au. CeI mai adeseainsd, mai mult ca sigur, acestea merg mind in mini, stresul 9i boala sint un tandem. 22. Stresul slibegte sistemul imunitar: de exemplu, intr-un studiu ficut asupra unor studenli la medicini care se confrunti cu stresul la examene, s-a demonstrat ci acegtia nu numai cd au un control scizut asupra sistemului imunitar, ceea ce duce la herpesuri, dar prezintd 9i o scidere a caPacitelii globulelor albe de a ucide celulele bolnave, precum 9i un nivel crescut de substanle chimice, asociat cu suprimarea capacititilor imunitare ale limfocitelor, globulele albe concentrindu-se asupra rispunsului imunologic' Vezi Ronald Glaser 9i Depression in Cellular Janice Kiecolt-Glaser,,,Stress-Associated la nivel imunttar"), Brain, (,,Depresia stresului asociati Immunity" nnd lmmunity 1 (1987) Behaoior, ' Dar in majoritatea acestorstudii se arati cd existi o sldbire a capacitdlii de apXrare imunologicd in fata stresului, totugi nefiind foarte clar dacd aceste niveluri sint atit de scezute incit si ducA la riscuri medicale 23. Stresul 9i ricelile: Sheldon Cohen 9i allii,,,PsychologicalStressand Susceptibility to the Common Cold" (,,Stresul psihologic 9i sensibi

i

litatea exageratd la ricelile obignuite"), NezuEnglandlournal of Medicine 325 (1991). 24. Supdrdrile zilnice si infecliile: Arthur Stone gi allii, ,,SecretoryIgA as a Measure of Immunocompetence", lournal of Htunan Stress 13 (1987).intr-un alt studiu, 246 de soli, sofii si copii au tinut un jurnal zilnic aI motivelor de stres din familia lor intr-un sezon cu gripd. Cei care au avut cele mai multe crize familiale au avut 9i cele mai multe gripe si mai multe zile cu febri, fdcindu-se inclusiv o mdsurdtoare a nivelului anticorpilor. Vezi 9i R. D. Clover 9i altii, ,,Family Functioning and Stress as Predictors of Influenza B Infection" (,,Funcfionarea familiei si stresului ca indicatori ai gripei infeclioase B"),lournal of Family Practice 28 (mai 1989). 25. Herpesurile 9i stresul: o serie de studii fdcute de Ronald Glaser si ]anice Kiecolt-Glaser - de ex., ,,Psychological Influences on Immunity" (,,Influenfele psihologice asupra imunit5lii"), American Psychologist43 (1988).Relalia dintre stres si herpes este atit de puternicd, incit acest lucru a fost demonstrat intr-un studiu pe numai zece pacienfi, folosindu-se herpesul ca mdsurdtoare; cu cit anxietatea era mai mare, stresul inregistrat de citre pacienli era 9i el mai mare 9i cregtea pericolul apariliei de herpesuri in urmitoarele sdptdmini; perioadele calme din vietile lor duceau la liniFtirea herpesurilor, care nu mai apdreau. Vezi H. E. Schmidt gi algii, ,,Stressas a Precipitating Factor in Subjects With Recurrent Herpes Labialis" (,,Stresul ca factor ce grdbegte recurenta herpesului la persoanele vulnerabile"), lournal ofFamily Practice 20 (1985). 26. Anxietatea Ia femei 9i bolile de inimi: Carl Thoreson a prezentat acest studiu la Congresul Internafional de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iulie 1990). Anxietatea poate de asemenea sd joace un rol in a-i face pe unii oameni vulnerabili la bolile de inim5. Intr-un studiu fdcut la Universitatea Alabama. la Facultatea de Medicind, pe '1. L23 de birbali 9i femei intre 45 qi 77 de ani, s-a evaluat profilul lor emotional. Acei birbati care aveau inclinatii mai mari spre anxietate gi spre ingrijorare la virsta mrl-locie riscau mai mult decit ceilalli sd facd hipertensiune 20 de ani mai tirziu. Yezi Abraham Markowitz si altii, lournal of the ArnericanMedical Association (74 nov. 1993). 27. Stresul 9i cancerul colorectal: Joseph C. Courtney 9i altii, ,,Stressful Life Events and the Risk of Colorectal Cancer" (,,Viala stresantd si riscul de a face cancercolorectal"),Epideniology (sept. 1993),a(5). 28. Relaxarea pentru contrabalansareasimptomelor bazate pe stres: vezi, de exemplu, Daniel Goleman gi joel Gurin, Mittd BodyMedicine (Medicinnmhlii gi a trupultti),Consumer Reports Books/St. Martin's Press,New York. 1993.

392

NoIc

Note

393

2v. Depresiasi bolile: vezi, de ex., Seymour Reichlin, ,,NeuroendocrineIm.nrune lnteractions" (,,interacliunea neur(iendocrini si irnunA"), Medicine(21 oct. 1993). NtzuEnglnndlotmnl o.f 30. 'fransplantul de rndduvi osoas;: citat de JamesStrain, ,,CostOffset From a Psychiatric Consultation-LiaisonIniervention trVithElderl,v in urma unei intervenlii care .Hip Fracture Patients" (,,Consecintele presupune gi o consultagiela nivel psihiatric atunci cind pacientii suferSla o virstd avansati de o fracturi de gold"), Americnnlournnl of Psychiatry148 (1991). 31. Howard Burton si al1ii,,,The I{elationship of Depressionto Survivai in Chronic Renal Failure" (,,Rela!iadintre depresie9i supraviefttire (mart. 1986). Nledicine in bolile cronice renale"), Psycltosomntic 32. Lipsa de speranfd 9i decesul in urma bolilor de inimi: Robert Anda 9i al;ii, ,,Depressed Affect, Hopelessness, and the Risk of Ischemic Heart Disease in a Cohort of U.S. Adults" (,,Deprimarea,Iipsa de speranld si riscul imbolndvirii de boli de inimd in cazul mai multor (iul. 1993). adulfi din SUA"), Epidemiology 33. Depresia ;i infarctul: Nancy Frasure-Smith 9i allii, ,,Depression Foilowing Myocardial Infarction" (,,Depresia care insole9te infarctul (20 oct. 1993). MedicalAssociation miocardic"), / ournalof theArnerican 34. Depresia in mai multe boli: dr. Michael von Korff de la Universitatea Washington, psihiatrul care a fdcut acest studiu, a subliniat cd in cazul unor asemeneapacienli care se confrunti cu situalii dificile 9i care triiesc de pe o zi pe alta, ,,daci tratezi depresia unui pacient, constali ameliordri fird modificdri ale stirii de sdndtate fizici. Daci egti deprimat, simptomele !i se par insd mai grave. O boald fizicA de obicei cronici este o mare problemd pentru adaptabilitate' DacX egti deprimat, egti mai pulin capabil si inveli sd ai grijd de boala ta. Chiar 9i in cazul bolilor fizice, dacl egti motivat 9i ai destuli energie 9i sentimentul valorii de sine - toate acesteafiind sub semnul intrebdrii in cazul unei depresii - atunci oamenii se pot adapta remarcabil chiar ;i la cele mai cumplite neajunsuri de sdnXtate'" 35. Optimismul gi operatiile de bypass: Chris Peterson ;i alyii, Learned Helplesatess: ATheory for the Age of PersonalControl (Dobindireadepdgirii neajutordrii: o teorie pentru otrsta controlttlui personal), Oxford University Press,New York, 1993. 36. Accidentele la coloana vertebrald 9i speranla: Timothy Elliott 9i al!ii, ,,Negotiating Reality After Physical Loss: Hope, Depression, and Disability" (,,Negocierea realitdfii dupd un accident fizic: speranla, and SocialPsttchology depresia gi infirmitatea"),lournal of Personality

of tire AsscciationsBetwcen Social Support ancl !ii, ,,1\{eta-Arralysis Heaith Outcomes" (,,Meta-analizalegiturilor dintre sprijinul social si rezultatele in directia sAnitdlii"), JotLrnal of Behnutorni Mttlii:ittc

(1ee1).

; I t
I

I

6r,4(r99r).
37. Riscul medical al izoldrii sociale:james House gi al1ii, ,,SocialRelationships and Health" (,,Relafiile sociale 9i sindtatea"), Science(29 iul. 1988).Dar vezi si o descoperirecontroversati: Carol Smith 9i al-

38. Izolarea si riscul de deces:alte stuclii sugereazbun mecanism bioicrgic in functie. Aceste descoperiri,citate in House, ,,SocialRelationships and Health", au a.iunsla concluzia cd simpla prezenti a unei alte persoanepoate reduce anxietateagi scidea stresul psihologic ia persoanelecare se afli in terapie intensivd, la reanimare.Efectul de reconfortare datorat prezentei unei alte persoane duce nu numai Ia o scdderea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, dar gi la o mai mici secreliea acizilor gragi, care ar putea bioca arterele.Una dintre teorii incearc5 sd explice efecful vindecitor al contactelor sociale, care sugereazd un mecanism mintal in funclie. Aceastd teorie se bazeazd pe diverse date oblinute in urma experienfelor pe animale, din care s-a constatat cd existi un efect de calmare a zonei hir:otalamice posterioare,zoni a sistemului limbic cu puternice Iegdturi cu nucleul amigdalian. Prezenla reconfortantd a unei alte persoane inhibd activitatealimbicS, scizind ritmul de secretieal aietilcolinelor hidrocortizonului gi catecolaminelor, toate acestea fiind substante neurochimice care declanseazi o respiralie mai rapidi, un ritm cardiac crescut sau alte semne fiziologice ale stresului. 39. incordare,,,Cost Offset" (,,Consecirge";. 40. Cei ce supravietuiesc infarctului 9i sprijinul emofional: Lisa Berkrnan 9i altii, ,,Emotional Support and Survival After Myocardial Infarction, A Prospective Population Based Study of the Elderly,, (,,Sprijinul emotional si supravieluirea dupd infarctul miocardic, un studiu bazat pe persoanein virsti"), Annals of lntental Medicine(lS dec. 1992). 41. Studiu suedez: Annika Rosengren gi alfii, ,,Stressful Life Events, Social Support, ancl Mortality in Men Born in 1933,,(,,Evenimentele stresante ale vielii, sprijinul social gi mortalitatea bdrbalilor n5scuti in 1933"),British Medicallournal (19 oct. 1993). 42. Certurile in cisnicie 9i sistemul imunitar: JaniceKiecolt-Glaser si al!ii, ,,Marital Quality, Marital Disruption, and Immune Function,, (,,Calitatea cdsniciei, dezmembrarea cdsniciei si functia imunologicd"), Psycltosomatic Medicine 49 (1987). 43. I-am luat un interviu lui John Cacioppo in The Nezt,york Tintes(IS dec. 1992). 44. Me refer la gindurile nepl5cute: ]ames pennebaker, ,,putting Stress Into Words: Health, Linguistic and Therapeutic Implications. (,,Exprimarea stresului in currinte: sindtate, implicalii lingvistice gi tera_ peutice"), lucrare prezentatd la intilnirea Asociatiei Americane a Psihologilor, Washington, DC (1992).

394

Note oAZE Capitolul

Note PARTEAAPATRA DE OPORTLTNTTATr familiei

395

45. Psihoterapie gi ameliorhri medicale: Lester Luborsky 9i a$ii, "Is Psychotherapy Good for Your Health?" (,,Psihoterapia face bine la sanatate?";, irr.tu." Prezentatd la intilnirea Asociafiei Americane a Psihologilor,Washington, DC (1993). 46. Grupurile de sprijin pentru cei bolnavi de cancer: David Spiegel 9i algii, ,,fffect of Psychbsocial Treatment on Survival of Patients with Metastatic Breast Cancer" (,,Efectul tratamentului psihologic asupra pacientelor care au supravieluit unui cancer Ia sin cu metastaze"), Lancetnr. 8668,ii (i989). 47. lntiebdrile pdrinfilor: descoperirea a fost citati de dr. Steven Cohen-Cole, piihiut.n la Universitatea Emory, atunci cind i-am luat un interviu ptntru The New YorkTimes(13 nov' L991)' 48. Informalii complete: de exemplu, programul Planetree din cadrul Pacific Presbyterian Hospital din san Francisco va face cercetdri medicale asupra tuturor subiectelor in funclie de cerinfe' 49. Cum pot deveni pacienlii eficienfi: in acest sens, a fost dezvoltat un progru- de catre dr. Mack Lipkin, Jr', de Ia Universitatea de Medicini din New York. 50. Pregatirea emolionali a unei intervenlii chirurgicale: am scris despri acest lucru in The NezpYork Times (10 dec' 1987)' 5t. ingrijirea din partea familiei pentru pacienlii aflali in spital: din nou modei Planetree, .u 9i cel de la spitalele Ronald McDonald' "rt"".r^ undesepermitecapirinliisdsteaundevainapropiereaspitalelor atunci cind copiii sint internafi. 52. Congtientizare 9i medicini: vezi Jon Kabat-Zinn, Full Catastrophe Liaing (Trdireatn plind catastroffi, Delacorte, New York, 1991' 53. progiamul de reiacere in urma bolilor de inima: vezi Dean ornish, Dr.bean Ornish's Programfor ReuersingHeart Disease(Ptogranul dr' Dean ontish pentru rifacereapacienlilor cu boli de inimd), Ballanttne, New York, 1991. Educntion 54. Medicina bazatd pe relafiile interu mane: Health Professions legatedesdndtaCare(Educafiatn profesiunile anil Relationship-Centered te gi relafiile bazatepe tngrijiri). Raport al Pew-Fetzer Tas]<F9rc9 on pew Health Professions Aivancing psychosocial Health Education, of Health Professions Center The at Institute gi F"tr". Commission din cadrul Universitdlii California din san Francisco, san Francisco (aug. 1994). 55. Extirnarea mai rapidd: incordarea, ,,Consecin!e"' 56'Estelips6deetic6sdnutratezidepresiaincazulpacienlilorcuboli cardiovasculare: Redford Williams 9i Margaret Chesney, ,,PsychosocialFactorsandPrognosisinEstablishedCoronaryHeartDisease,, (,,Factorii psihologicl gi prognozele in stabilirea bolilor coronarie(20 oct' 1993)' MedicalAssociation of tlteAnrerican n1t'1,louninl Kramer, Stanley ,,A Prescription un chirurg. ',',' lir riso,rlt'dt'schisdcAtre (7 iunie 1993)' (,,I{t'teiipentru vindecare"),Nezos'1ueek l,rr lfr'.rlin1'."

12. Creuzetul

1. Leslie 9i jocurile video: Beverly Wilson 9i John Gottman, ,,Marital Conflict and Parenting: The Role of Negativity in Families,, (,,Conflictele maritale 9i crestereacopiilor: rolul gindirii negative in familii") din M. H. Bornsteav Handbookof parenting (Ghidul pdrintelui), vol.4, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, New Jersey,1994. 2. Cercetarea emofiilor in familie a fost fdcuti mai sistematic in studiile lui ]ohn Gottrnan, pe care le-am recapitulat in Capitolul 9. vezt Carole Hooven, Lynn Katz 9i john Gottman, ,,The Family as a Metaemotion Culture" (,,Familia ca tip de culturd meta-emotionali,,), Cognition and Emotion (primivara 1994). 3. Beneficiile copiilor cu pdrinli adepfi ai educaliei emofionale: Hooven, Katz gi Gottman, ,,The Family as a Meta-emotion Culture,,. 4. Sugarii optimigti: T. Berry Brazelton in prefala de la Heart Start: The EmotionalFoundationsof SchoolReadiness (Heart Start: bazaemolionallt a pregdtirii pentru pcoald), Centrul Nalional de programe pentru Sugari, Arlington, YA, 1992. 5. Indicatori emolionali ai succesului la gcoali: Heart Start. 6. Elemente pentru pregdtirea copiilor pentru inceperea sco\ii: Heart Start,p.7 . 7. Sugari si mame: Heart Start,p.9. 8. Neajunsuri create prin neglijare: M. Erickson 9i allii, ,,The Relationship Between Quality of Attachment and Behavior problems in Preschool in a High-Risk Sample" (,,Relatia dintre calitatea afectiunii 9i problemele de comportament la pre;colarii cu risc mare,,) din I. Betherton 9i E. Waters (ed.), Monographsof the Societyof Research in Child Deaelopment 50, seria nr. 209. 9. Leclii care rdmin gi care strt date ir:rprimii patru ani: Heart Start,p.13. 10. Supravegherea in timp a copiilor agresivi: L.R. Huesman, Leonard Eron gi Patty Warnicke-Yarmel, ,,Intellectual Function and Aggression" (,,Functia intelectuald si agresivitatea"),The lountal of personaIity nnd SocialPsychology (ian. 1987).Descoperiri similare au fost prezentate gi de Alexander Thomas gi Stella Chess in revista Child Deaelopment din sept. 1988,intr-un studiu flcut pe 75 de copii, care au fost urmdrili la intervale fixe, incepind din 1956, cind aveau intre 7 gi 12 ani. Alexander Thomas 9i alfii, ,,Longitudinal Study of Negative Emotional Statesand Adjustments From Early Childhood Through Adolescence" (,,Studiu aprofundat al stirilor emolionale negative si adaptdrile posibile incd din prima copildrie si pini la adolescenli"), Child Deztelopment 59 (1988). Zece ani mai tiriiu, copiii considerali cei mai agresivi de citre pdrinfi gi profesori in anii de gcoali primar5 au fost cei mai agitali din punct de vedere emo-

. Lipsa "-puli"i descoperirile fdcute iu fost prezentate in lucrarea lui Mary Main 9i Carol George. Creierul incearcE sd scadd secrelia de CRF.1992' ropsihologia 4. r. 8.s-au inleles mult mai greu cu colegii de clasd9i cu familiile 9i au avut probleme la gcoali' Cind au fost contactali ca adulfi.2944A5. o injectie cu CRF genereazd o invazie de ACHI hormonul care se rdspindegte in corp pentru a declanga catecolaminele.. spre deosebire de cei fird tulburare de stres posttraumatic. yohimbina bloiheazd acfiunea receptorului specific (respectiv. The Neuropsychology memoriei).Analiza unor amintiri nlplicute folosind paradigma fricii poten-tiale") de M' Davis din of Memory (NeuN.. 10. directorul Laboratorului de psihofarmacologie clinici din cadrul Centrului Nalional de tulburiri de stres posttraumatic din West Haven..Physically Abused PreschoofalA de supiririle selers'Responsesio Peers' Distress" (. Neglect and Adult Behavior" (..i depresie' la copiii maltratafi: observaliile celor de la cregd si 11.Mecanismele psihologice ale tulburdrii de stres posttraumatic") dtn Archiaes of General Psychiatry50 (apr. problemele mergeau de la faptul cd erau certali cu legea 9i pind la anxietate . pirindu-i-se cd a fost doborit un elicopter 9i cd a rimas doar fum in urma sa gi o lumind puternicS.rviudr. De-a lungul anilor. American lournal of Orthopsychiatry(iul' 1989)' Capitolul 13. Squiie (ed. Odati ce aceste frine neurale pentru anxietate au fost scoasedin uz prin aceasti injecfie.itul adolescenfei. rezultatul este o cre.. John Krystal..396 Nofe Nofe 397 erau copii (cam de doui lional citre sfir. .. D eaelopmental chology26 (1990)' 12. Dar la pacienfii cu tulburare de stres posttraumatic.Responsesof Abused and Disadvantaged Toddlers to Distress in Agemates: A Study in the Day-Care Setting" (-Reac!iile copiilor micimaltratali sau dezavantajafi. Trauma 9i reinvtrlarea emolionali l : I l.Amscrisdespretraumelededuratdcaurmareacrimelordela$coala Primard Ctleveland in The New York TimesIa rubrica . . aceastaactioneazi ca o frind pentru catecolamine. nu s-a putut distinge nici o schimbarea nivelului de ACHT . Faptul cX acestaeste un semn cd ceva s-a intimplat la cei cu tulburare de stres posttraumatic a putut fi constatat in urma unui studiu in care opt pacienli au fost tratati pentru aceasti problemS. Un veteran a avut o halucinatie. Jay Weiss de la UniversitateaDuke 7.R. in doze extrem de mici. Difi.238-243. yohimbina a declangat panicd in 9 din L5 pacienli cu tulburare de stres posttraumatic 9i amintiri intense la 6 dintre ei. ShellyNiederbach.r....). Studiul cu yohimbind a fost condus de dr.Violen!a in familie-).rrillrr. fdcindu-li-se injectii cu CRF. cu tulburdri de stres posttraumatic ce au fost injectafi cu yohimbind.. Connecticutt. Studiile majore in acest sens au fost fdcute de dr.Guilford Press. de exemplu' .Analysis of Aversive Memories Using the Fear-Potentiated Startle Paradigm" (. pentru cd erau deja . 1990)... John Krystal 9i au fost repetate in mai multe laboratoare stiinfifice.2: v ezi Charney. ostilitateaior nu s-a schimbat. Yohimbina preia friiele. 1990).bttla Abuse.irr. Deaelopmentnl Bonpregcolari: pe verificate fost au 9i 3 (1985). Exemplele de tulburare de stres posttraumatic la victimele delincventei au fost oferite de dr.semn care aratd cd practic creierui lor a tiiat legitura cu receptorii CRF. De obicei. I .Incapacitatea . Buiters 9i L.ca adolescenli.Family Violence" (feb' 1989)' (. Catfry Spatz Widom. Experimentelefdcute in laborator pe animaie mi-au fost descrisede dr. N. 2. l aumal of Cognitioe (1989). tru aceste amintiri.Maltratarea copilului. 1993).. Spitalul Veteranilor. 9. Cea mai bund relatare asupra schimbdrilor din creier in cazul tulburirii de stres posttraumatic si rolului nucleului amigdalian in acest caz este cea ficuti de Dennis Charney si altii in' .Aceste descopbriri nie Klimes-Dougan silanet Kistner. De obicei.da rera ug idispre luit or igios t ilif alideallic opiis ic hi a r f a i d de propriile familii si fald de profesori. psiholog in Serviciul de consiliere a victimelor Brooklyn' 3. fafe de supirdrile cePsychology21' lor de virsta lor: studiu fdcut la cre9d").'Education Life" (7 ian. New \o. 1.caredevineunulgtiinlificpen. Amintirile din Vietnam sirt din .rtrrrrirrtt.r .. . virful neuronului care primeste un neurotransmi!5tor). ..r'i{'.Acegtia cd s"lreaula b5taie din numai nu care fete) decit ori mai mulli beieti orice.LeDoux"aduceindisculieacestcaz. neglijarea sa 9i comportamentul adultului").rrrrinti rilor emolionale din zona subcorticali"). O parte dintre dovezile pentru schirnbdrile in creier apirute in urma traumelor provin din experienle cu veterani din Vietnam.Reacfiile Psy' menilor in cazul pregcolarilor maltratali fizic"). mai cu seami extrem de supdrdtoare din "Intlelibility of Subcortical Emotional Memories" (.Psychobiologic Mechanisms of Posttraumatic Stress Disorder" (. vol.Psychobiologic Mechanisms". un drog aplicat pe virful s6ge-tilor de indienii din America de Sud pentru a-9i imobiliza prada.lte$le copiilor maltratafi: Robert Emery. compensind prin reducerea numdrului de receptori care o elibereazd. un altul a vdzut o explozie a unei mine in drepful unui jeep in care se aflau camarazii lui de arme aceeagisceni care il obsedasede multe ori in cogmaruri 9i pe care o revedea de peste 20 de ani. American Psychologist discutat daci acegti de rdmine generaliilor: lungul de-a 13. i4altratarea copii maltratagi devir pirinli care maltrateazi' Vezi. 6. La bdrbatii cu tulburare de stres posttraumatic existd mai pulini receptori s.rk. impiedicind receptorii si simtd secreliile de catecolamin5.tere a nivelului de catecolamind.CharneyinTheNeiuYorkTimcs (12iun.

o leziune chirurgicali la nivelul creierului.Studiulafostdescrisde Charles Nemeroff.. . Dovada la nivelul creierului pe care o gisim in acest fragment se bazeazApe un excelent articol al lui Dennis Charney. Trauma and (kauma gi refacerea). 1986. fdrd sunetul into_ lerabil.Emotional Numbing: A Possible Endorphin-Mediated Phenomenon Associated witf. indicind o cregterein secrelia de endorfind' Aceeaqi sceni nu a avut acelagiefect la veteranii care nu aveau tulburare de stres posttraumatic. Vezi Roger Pitman. ca in primul caz. psihiatru la Universitatea Duke' 11. De exemplu. New lersey.5minute special montat Pentru a arA. Ceva similar se pare cd se intimpld 9i cu tulburarea de stres Posttraumatic: de exemplu.Blocarea emofionali: un posibil fenomen mediut d" endorfine in cazul tulburdrii de stres posttraumatic sau in cazul altor stiri psihopatologice"). 13. 15. aversiunea inifial5 a dispirut . neurochimist 9i director al programului de studiere a stresului traumatic de la Facultatea de Medicini Muntele Sinai din Manhattan. 12. Nemeroff in The New York Times (12 iun' 1990). Refacerea dupi fulburarea de stres posttraumatic: mi-a vorbit despre acest studiu Rachel Yehuda. Post-Traumatic Stress Disorders and Other Allied Psychopathologic States" (.398 Note Note 399 multpreaincircalicuhormoniaistresului. nucleul amigdalian evalueazd mai irtii importana fost fdcut de dr' Roger !a emolionald a ceea ce este vizut.Mardi Horowitz. 18.. Sunetul putemii a declangat transpirafia.iloxon. Cu cit cortexul prefrontal al voluntarilor era mai activ. acegti veterani nu au demonstrat nici o a sensibilitilii la durere' Dar la grupul cdruia nu i se ad-odifi.. gindind cd ceea ce se intimpli in viatd nu este drept .De ce tocmai eu?" . cel pufin pentru adulgi.cene clare de lupti din pelicula Plutonul. fosti studentir a iui joseph LeDoux la Centrul de gtiinte neurald al Universitdtii New York. intr-o alti experienld. Pitman a constatat ca . 1990.3yt""tic tulburarea (iun. DupI un timp. pe mlsurd ce au continuat si audi doar zgomotul de mic6 intensitate. 1992. 17.. . care a tdiat legdtura lobilor prefrontali cu nucleul amigdalian. psihiatru' Ca 9i in cazul altor simptome ale tulburirii de stres postiraumatic.nnlilPeiitiu'aombilaiea de stres posttraumatic"). in general.deci nu mai poate sd fie convinsd . o substanli care blocheazi endorfinele.Psychobiologic Mechanisms.. 19. 20. I-am luat un interviu dr. New york. ci poite fi declangati din nou dacd existd o rimigi!6 din cumplitul eveniment inilial.sugerindu-se astfel ci existd un rol crucial al lobilor prefrontali in stipinirea fricii gi. |ason Aronson. StressResponse Svndromes (Sindromul de renclieIa stres)..ur" blocantul cu endorfini sensibi-litateala durere a scizut ministrase simlitor.i din nou liceva care amintegte de trauma iniliala' In aceastdsecvenfi. $obolanii de laborator . La cei ai cdror lobi prefrontali fuseserd deconectali a durat de doui ori mai mult ca sj se dezvefe . in stdpinirea lecliilor emotionale. atunci cind gobolanii de laborator erau expugi unor gocuri electrice in cu9cd.au irvdlat si se teamX de un sunet insotit cu un soc elec_ tric. 1990)...tas.zgomotul inilial nu mai provoca transpirafie. Dupi ce au vezut filmul...u r. veteranilor-li s-a ficut injeciie . Vezi de ise-etea 9i Hillel Glover. Cdile de refacere dupi traumi: Judith Lewis Herman. gobolanii caie invifaseri sd se teamd de acel sunet au eliminat gradual frica. Vegnica intrebare a victimei . $obolanii au fost supugi apoi unei lobotomii. schimbarea creieiului nu se face doar sub 9oc. sugerindu-se astfel ci la vjctimele tulburirii de stres posttraumatic traieele nervoase care regleaztr endorfinele sint extrem de sensibile sau hiperactive . ardtind astfel cj voluntarii au inceput sd aibi aversiune fatd'deel. Northvale. ln urmitoarele zile. Aceasti experienfi a fost fdcuti de Maria Morgan. incetul cu incetul.trebuie abordatd. gobolanilorli s-a dat si audi sunetul fdrd ca acesta si mai fie insotit de gocul electric. . cu atit reugeau sI scape mai repede de acea frici dobindit5. Rolul cortexului prefrontal in dezvdtul de frici: in studiul lui Richard Davidson. HarperCollins.ca 9i in multe alte cazuri din aceste studii . Siptemini mai tirziu. acestora li s-a prezentat un film de 1. s-a arhtat rolul lobilor prefrontali ir depdgirea fricii. ei dezvoltau acelagi analgezic pebazi de endorfin6 care a apdrutgilaveteraniidinVietnamcareauurmsritfi|r]rru]lPlutonul. Charney. voluntarii au reactionat printr-o transpiratie abundentd (un barometru al anxietdtii) atunci cind au auzii un zgomot urmat de un alt sunet asurzitor.Psychobiologic Mechinisms" (. Atunci cind devine victima unei traume/ persoana i9i pierde increderea in lume. .. Tiaumele copiliriei: Lenore Terr. dupd un timp. L992J. Am prezentat la rindul meu rezultatele in The New York Times(6 oct.efect care devine vizibil doar cind sint expu. Studiul Pitman de la Harvard. cu 30%.TooScared to Cry (preasperiatpentru a plinge).300. Recoaery Basic Books.Dozarea" traumei .. Un alt nivel la care funclioneazd reinvifarea.n"iiiii anutgeiii{i "i1oi.111-l-o-l!-!r-.dar de data aceastafird si li se administreze 9ocul electric .ei au devenit din nou insensibili la durere. lournal of Traumatic Stress5' 4 (1992).intr-un 8rup. este cel filozofic. New york. Archioes of General Medicine 14.Naloxone-Reversible Analgesic ResStressDisorder" ponqe !o Combat-R9!9!9{ S[mg!!. 16.Mecanismele psihobiologice")' stimulilbiin i. zgomotul inilial era de ajuns pentru a declansa acelagivolum de transpiratie. intr-o experientd ficutd cu veterani din Vietnam diagnosticali cu tulburare de stres posttraumatic.. cind gobolanii au fost pugi tr cugtile unde au foit electrocutali . insuportabil.

Amdnunte in cartea lui Kagan. AnrericanPsychologist 44 (1989). 6. Plasticity.in schirnb. ferome Kagan 9i alfii... Tieptat. Haranrd ReaiewofPsychiatry (mai 1993).ester de metoda CCNT) 9i Books.. a9a cum sint ele deicrise in Galen'sProphecyde Kagan...l in cazul hrlburdrilor obsesive"). Freeman. New York.H..Pubertal Stage and Panic Attack History in Sixth. Andrew Tomarken. chiar dacS nu exista gocul electric..Maleabilitatea inhibitiei comportamentale: studiu asupra funcliilor de dezvoltare individuali")... Problemele pe viafd ale copilului timid: Iris Bell. ...Behavioral Inhibition in Childhood: A Risk Factor for Anxiety Disorders" (. ei reactionau cu fricd. .lu* o treime din viala sa)' sobolanii i9i pierdeau teama de clopolel.243 . Baxter si altii. Kagan.1990' Capitolul 14. 7. 22. Panica la adoiescenli: Chris Ha)'ward 9i alfii.. Affective Style and Psychopathologv: The Role of Early Experience and Plasticity" (. Galen's Prophecy. Tom 9i Ralph sint arhetipurile de timiditate 9i indrdznealtr.194-195. Current Directions in Psychological descriere completd a temPeramentului apare in Galen'sProphecyde Kagan. 12.Dezvoltarea creierului.400 NoIe Note 401 cii tlctine controlul asupra destinului trirind o via!5 asa cum trebuie' nelinigte a victimci desigur cd nu trebuie si fie I{ispunsul la aceastd unul tilozofic sau de ordin religios.rator.. Activitatea crescutda lobilor prefrontali: L. Annals of Behnoior 5. I erold Rosenbaum gi alfii.. PhilosophicalTransactions of the Roynl Societyof London 278 (1977).. . Frica inijialS persistdcl-riaratunci cind este stipinitS. Baxter si altii.Activarea creierului frontal la aparitia represorilor si nonrepresorilor").Anu:1 ri { rican I ournal of Psychiatry.Cre9tereasimptomelor legate de stres Me' la iemeile de virsti mUlocie cu copii timizi"). plasticitate gi comportament"). Gnlen'sProphecy.stilul af'ectivsi psihopatologia:rolul experienlelor timpu- .. studiul terapeutic al lui Luborsky este prezentat in aminunt in t ransferului: ncc : The CCRTMethod (in lelegerea Untlerstandii g Transfere Basic Crits-Christoph.cind auci-r'rd zeau clopofelJl. Archioesof GeneralPsycliatry a 9987).lournal of Abnormal PsychologyI03 (1994). Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin 9i de citre dr. cum ar fi un clopolel. 9. .. 4.Initial Reactions to Unfamiliarity" (.E9eculde a regulariza ritmul cirdiac in timpul experienfelor stresante cognitive gi olfactive fdcute pe tinerii adulli care au suferit de timiditate in copiliMedicinel6 (1994).. Levay.Reacliile iniliale fati de lucrurile cu care nu sintem fa(dec' 1992)' O Science miliarizaii"). . .Puberta' tea .Failure of Heart Rate Habituation During Cognitive and Olfactory Laboratory Stressors in Young Adults With Childhood Shyness" (.W.Inhibifia comportamentald la copii: factori de risc pentru anxietate"). de exemplu. 14.Plasticitatea coloanelor oculare la corteiul striat al maimulelor").Caudate Glucose Metabolism Rate Changes With Both Drug and Behavior Therapy for Obsessive-Compulsive Disorder" (. Modificirile creierului in tratarea disfuncliilor obsesive: L. Bell 9i allii.Brain Development. psiholog la Universitatea Vanderbilt: vezi Andrew Tomarken si Richard Davidson. 1985. ..Evaluarea metabolismului giucozei ia nivel cerebral local in cazul tulburdrilor obsesive"). 149(9) (sept. care au fost conditionati sd se teami de un sunet.Increased Prevalence of Stress-related Symptoms in Middie-aged Women Who Report Childhood Shyness" (. 8. Thorsten Wiesel 9i S.and Seventh-grade Girls" (. Dar frica reapirea la cote maxime atunci cind clopolelul era din nou insofit de un 9oc electric. rie"). 6 (1994). 2.pp . .Evaluarea schimbdrilor in metabolismul glucozei caudate produse de medicamente si de terapia comportamental. Frica revenea ir:rtr-o clipi .. Observafiile asupra felului in care mamele igi pot ajuta copiii timizi si devind mai indrizneli au {ost fdcute cu Doreen Arcus. Experientedin copilSriesi probleme prefrontale:Richard Davidson. misiunea este de reconstruire a sLstemuluide incredere sau de credin!5 careii Pefmite aceleipersoane din nou in lume aldturi de oametriPe carese poatebizui si trdiascd 21. Annals of Behauior dicine 16 (1994). .R. dura luni 9i luni de zile pentru a dispdrea' Bineinleles cd se poate face o paraleld cu oamenii. Temperamentul nu este predestinat l.. vol. Paul Luborsky l. lucru ce a fost aritat in diveise studii chiar gi pe goboianide lab.Frontal Brain Activation in Repressorsand Nonrepressors" (. San Francisco. Archiaesof GenernlPsychiatry49 (1992). 11. dupi un an (o perioadi extrem de lungi pentru un sobolan . Experiente 9i creierul sobolanilor: studiul lui Marian Diamond 9i allii este descris de Richard Thompson inThe Brain (Creierul)... 13. atunci sunetul apdrea insolit de un goc electric. Studiile asupra personalitdtii si diferenfelor emisferice au fost ficute de cStre dr. R. reamintind de trauma iniliald. 15.Local Cerebral Glucose Metabolic Rates in Obsessive-Compulsive Disorder" (. and Behavior" (. Deaelopmental Psychology30. .Yezi. Hubel gi Wiesel: David H. 7992).i crizele de panici la elevele de clasa a gasea9i a qaptea"). 10. Ritmul cardiac cescut: Iris R. atunci cind este vorba de o fricd tiaumatizantd din trecut care reaParecu toata forfa.239 -1. 15F157' 3. Hubel. pp.. Mai pulin timid odati cu trecerea anilor: Jens Asendorpf. Dupi aceea.The Malleability of Behavioral Inhibition: A Study of lndividual Deveiopmental Functions" (.Plasticity of Ocular Columns in Monkey Striate Cortex" (. .'1.Functia creierrrlui asimetric. pp.Asymmetric Brain Function. Maturitatea lobilor prefrontali: Bryan Kolb. .

. 1988)..era de trei ori mai mare. victime ale crimelorgisarcinisintdinHealth. tional Statesand Adjustments from Early Childhood Through Adolescence". and Nonaggressive Boys" (. Journal of the American Academyof Child and Adolescent Psychiatry (nov. 17. Cantitifile de alcool consumat au crescut la biieli de virsta adolescentei cam cu 20%pind la 20 de ani. Cu o generalie inainte. A Data Bookof Child adolescenfilor).Longitudinal Study of Negative Emo-. 1993).1. . o cregtere cu 79"k in ultimii zece ani.402 Nofe Note 403 vol' 6 (1994)' and Psychopathology.PET: A Biochemical Image of the Brain at Work" (. in ultim"ii 30 de ani. !ei"). ilegla.9la 100000 in 1990'Crimele sdvirgitede aclolescenli au crescut de patru ori intre 1965 9i 1990.Ocaziile adolescenlnjury. multi imbolnivindu-se in timpr"rl Presiunile exterioarePentru a incepe cit mai devremc adolescentei. in 1989. 10. i991. ha9a.i 5% au o anxietate generalizatd 9i ingrijorare permanenti. Statisticiasupra numdrului de crime consemnatein rapoartele polipublicat de Ministerul de Justifie' liei. Crime in lhe t1. Alexander Thomas 9i al. "The Opportunities of Adol"s""ttc e" (. Ministerul Justitiei din SUA.. incit sd aibX un impact puternic asupra vietii normale. Unul din cinci copii are probleme psihologice care le marcheazd viata intr-un fel sau altul. M.PET: o imagine biochimici a funclion5rii creierului") in N . de la 2.3' Numirul de sinucideri la copii intre 10 9i 14 ani aProaPes-a triplat intre 1968 si 1985. 3. Delicte violente la adolescenfi:in 1990.. Jafurile cu circumstanle agravanteau crescutla adolescenlicu 64"/" din 1980 pini in 1990.Lassen sia ltii. New Jersey. o cregtere d.Proceselesocio-cognitive la bdielii foarte violenli.Arestiriledeadolescenlipentruviolaucrescut de la 10. Affect Regulatiort. 1989). doar 13% dintre femei suslineau acest lucru."""mirul sinuciderilor printre cei intre 75 si24 de ani a fost de 4. de exemplu. al.Social-Cognitive processesof Severely Violent. 59 (sept.5. Releaua pentru copii.3-Year Comparison" (.riSSO.Oare problemele copiilor americani se inriutdfesc? Studiu comparativ pentru virsta de 13 ani"). presupunirnd 9i tulburdri majore in 10% din cazuri.lggl. 13. 7. Urie Bronfenbrenner a luat cuvintul la un simpozion in cadrul UniversitStii Comell (24 sept. Phelps 9i altii. 16. . I' viata sexuald sint tot mai puternice. Noua Zeeland5. de ex'..1991. . Comparalia intre liri a fost ficuti de Urie Bronfenbrenner in Child Carein Context:Cross-CulturalPerspectioes (Ingrijirea copilului tn context: perspectiae interculturale) de Michael Lamb 9i Kathleen Sternberg. iar 4"h cu anxietate intensi ir momentul despirfirii de pirinli. Ruby Thkanashi. Un sondaj fdcut in anii 1990 a ardtat cd peste o treime dintre tinerele femei suslin cd 9i-au inceput viata sexuald pentru ci au fost obligate de anturaj.ea biologici 9i dezvoltarea creierului: Schore. PARTEAA CINCEA ALFABETULEMOTIONAL Capitolul 15' Costurile analfabetismului emolional 1. . rii gi plasticitatea"). A Data Bookof Child and Adolescent 6.Are America's Children's Problems Getting Worse? A l. 2.. 1991. Alfatetizarea emolionald: am scris despre acestecursuri inThe Netu YorkTimes(3 martie 1992). Englewood. i.74I-758. lnjury (Atutar statisticaI problemelor nnd Adolescent Centrul Nalional pentru Educalie 9i Sindtate a Mamei 9i Copilului' Wasliington. Vezi Ruby Takanashi.aproape de 13 ori mai mult decit cu 20 de ani inainte.. 8. Problema cel mai des intilniti este anxietatea la copiii sub 11 ani. Studiul la nivel nalional asupra problemelor emolionale ale copiilor gi comparalia cu alte ldri: Thomas Achenbach 9i Catherine Howell. in 1990.fiind deci de trei ori mai mare. Child D eoelop ment. 5. cu o .9 la 100000 la 21. Cifrele ce se referx la sinucideri.pind in i990. Cifrele in legitura cu consumul de droguri sint luate drnCrime in thell. Psychologist +.numirul arestSrilorpentru delictele violente a crescut cu 430 la 100 000 de locuitori.E..5 la 100000 de locuitori. 1989). 9.Brai nW or k andM ent alAc t iait y : Q uan t i t a t i t t e Trncers(Fwtcfionnteacreieruhri 9i actizsitdlile studies with Radioactirse Munksgaard. DC. 1993). American (feb.. Canada si Porto Rico.1991.20% dintre pacienlii cr-r SIDA aveau inire 20 si 30 de ani..S.ii. 12. Eu am semnalat mare parte dintre acestedate despre tulburdrile emolionale ale copiilor intr-un articol din The New york Times(10 ian. din 1g60incoace.1992... Vezi. Deoeloprnent pp. cel putin a9a suslin sondajele fdcute in Statele Unite.8 Ia 100 000 Ia 12. v ol. . trei din patru crime sdvirgite de adolescenli erau fdcuie cu arme de foc. Moderately Aggressive. apdrir:rd fobii indeajuns de grave.eZ7%falddelg80. A . Dar cam tot in acegti 20 de ani la populalia de culoare cregterea a fost de la 53 la 100 000 de locuitori in 19701a766in 1990. Lawrence Erlbaum. 11. Studii asupra agresivitilii 9i delincvenlei Ia copii: vezi. Copencu mintnle:studii cantitntizte reactiairadioactiai).The Opportunities of Adolescence" (. Consumul de heroind gi cocaind in rindul populaliei albe a crescut de la 18 la 100 000 in 1970la 68 in 1990. Experimentul cu bdtdugii: ]ohn Lochman.Ocaziile adolescenlei").publicalieeditatedeMinisterul SdnitXlii din SUA si Refeaua pentru copii.numdrul celor bolnavi de blenoragie a crescutde patru ori in rindul copiilor intre 10 9i 14 ani 9i de trii ori la copiii inire 15 si 19 ani.

(.O analizd comportamentald a apariliei statutului social in grupurile de bdieti"). Dodge. . 26.De_ velopments in Child Psychiatric Epidemiology. 15. Adriane Raines 9i alfii. (.The Changing Rate of Major Depression: Cross_ National Comparisons" (.Prelucrarea informaliilor emolionale gi sociale")din J.Vezi aceastd discutiein . in care s-au luat ir:rcalcul IQ-uI 9i impulsivitatea la copiii intre zece 9i i"2 ani. bine realizat.lournal of Clinicaland Consulting Psychology. copiii impulsivi nu dau atenlie suficienti invdldrii unui Iimbaj sau rafionamentelor in functie de care se stabileste un punctaj al IQ-ului verbal. taiectoria spre delincventi: Gerald R. miologici psihiatrici a copilului"). lournal of Abnormal PsychologyI02 (1993).Schimbdri'ia ordinea zilei intr-o lume stabilh: trdsdturile antisociale .Birth "'iolente Complications CombineC with Early Maternal Rejection at Age One Predisposeto Violent Crime at Age 18 Years" (... Ce se intimpld in familia unui copil inainte ca acesta sd ajungA la 9coal5 evident cd este de o importanld capitala ir:r ce privegte furclinatia spre agresivitate. 21.. impulsivitatea era aproape de trei ori mai relevantS decit IQ-ul verbal in anticipareadelincventei.).Despre legdtura dintre IQ. patterson.ii. Prevalence and Incidence of Depression in High School Students" (. lournal of Abnormal Psychology.. Child Deaelopment 54 (1983). Institutul psihiatric din New York. 1994)... 23.Interpersonalpsychotii_ rapy.i alte dezechilibre minta_ le").Cambridge University Press..404 Note Note 405 agresivitatescdzuti 9i neagresivi"). Epidemiologia depresiei:Patricia Cohen si altii. and Risk in a Longitudinal Follow-up Study" (. 14. (. Cazul Danei: din Laura Mufson si altii.. a aritat cd acei copii ai cdror mame i-au respins la virsta de un an sau care au avut o nagtere mai complicatd erau de patru ori mai inclinali spre comiterea de delicte pind la 18 ani....D.Mediatori cognitivi ai agresivitdlii la delincvenlii adolescenfi.Adolescent psycho_ pathology: I. lournal of Abnormalpsychology L02 (1993). de exemplu. Archiues of (dec. 1991. Vezi de asemeni Mufson 9i alyri.Embtion and Social Information Processing" (. lucrare prezentate la intilnirea So_ cietdlii de cercetare a dezvoltdrii copilului.Numirul mereu in schimbare al depresi_ ilor majore: comparatii nalionale"). 1994). Impulsivity.Fourth-Grade Peer Status as a Predictor of Adolescent pregnancy. Fetele ..Archiaes of General Psychiatry $ept. Psychiatry General 18..Complicafiilede la nagtere combinate cu respingerea timpurie din partea mamei. . Interyersonalpsychothcrapy Adolescents (Psihoterapie for Depressed interpersonald pentrtt ndolesceilii cu depresii).. 22. Prognosis. prognoze si riscuri intr-un studiu longitudinal de lungi duratd").Tratarea psihoterapeuticda depresiilor majore gi a tulburd_ rilor distimice in copilirie 9i adolescenld: puncte de vedere 9i pers_ pective") din I. (. and Delinquency" (.Outcome. .rele" si sarcina: Marion Underwood gi Melinda Albert. Dodge. 25. 1989). TheDeaelopment of gi ErnotionRegulationand Dysregulation(Deztsoltarea regldrii emolionale a deregldrilor).delincventi. Pinb la jumdtate dintre copiii nestdpinili: vezi. Peter Lewinsohn 9i alfii. 20. 16..Orderly Change ... Posibilitateade a faceo depresieestede zeceori mai mare: peter Le_ winsohn 9i al1ii.) de Jack Block din I04 (1995).The Psychotherapeutic Management of Major Depressive and Dysthy_ mic Disorders in Childhood and Adolescence:Issues and pros_ pects" (.A Behavioral Analysis of Emerging Social Status in Boys' Groups" (. Tiparul de gindire al agresivitdfii: Ronald Slaby 9i Nancy Guerra. la virsta de un an. lournal of Clinical and Consttltingpsychology62 (1999). Coie 9i f. Mood Disorders in Chitdhood nnd'Atlo_ ..Evoiulia epide. .Cognitive Mediators of Aggression in Adolescent Offenders. .M. ..992) Associal . Copiii agresivi si delincvenfa: Richard Tremblay gi altii.. 1988. laurnal of the American Acndemyof Child and Adolescent Psychiatry 31 (1992). Disprelui pentru bitiugi: j. de exemplu..Psihopatologia adolescentului: rdspindirea si ir_ cidenla depresiei la elevii de liceu").Guilford Press.Un studiu.. . lourrnl of the AmericnnMcdicnt iort (2 dec.. . 13. Studiu asupra agresivitilii bdielilor: Kenneth A. 1994. ..New york.B.o hime_ rA"). Dan Offord gi al.. 17. 19.. . Numirul crescind al depresiilor in lumea intreagd: Grupul de cola_ borare interstatal.Predicting Early Onset of Male Antisocial Behavior from Preschool Behavior" (....Intr-un studiu fdcut pe tineretui din Pittsburgh intr-un proiect longitudinal... Pentru o trecere in revistd si a altor estimiri: E. Kupersmidt. elevi de clasa a patra ca predictor-al sarcinilor la virsta adoiescentA").. exist5 dovezi ci impulsivitatea este o cauzd mai directd si mai puternicd pentru un IQ scdzut 9i pentru delincvente.. . . 24.Numeroasele schim_ biri in functie de virstd duc la depresie .On the Relation Between IQ. lounul of the Academy of Chikl nnd Adolescent Psychiatry 28 (19S9). astfel incit impulsivitatea face si scadd acestepunctaje. Degi se pirea cd un IQ verbal mic poate anticipa delincvenla (urr studiu a ardtat ci existi o diferenld de opt puncte intre punctajele delincventilor gi nondelincvenfilor)...Anticiparea aparitiei comportamentului antisocial masculin inci din comportamentul pregcolar"). in cazul punctajelor rnici. impulsivitate si.. predispun la delicte violente la 18 ani"). 1. 1993.. Coodyer.Age-Cohort Changes in the Lifetime Occurrence of Depression and Other Mental Disorders. (. Tiparele depresiei la tineri: Maria Kovacs si Leo Bastiaens. New York.Statutul in rindul colegilor. Costelio. Garber 9i K. Kansas Citv. D eoelopmen tal PsV chology 24 (1988). Missouri (apr.in a Stable World: The Antisocial Tiait as Chimera.Rezultate.

Cognitions". st.Cunoagtereasociald gi statutul social") de Kenneth Dodge 9i Esther Feldman.i R.(. vezi... 48. Cambridge University. Pesimism 9i depresie la copii: Judy Garber. Fragmentul cu neacceptarea lui Ben este din .SocialCognition and SociometricStatus.ia de aur.Judith 67 Psychology and Soiial ptrnai Personality of trol"f-i in Garber. lucrare Prezentata la (oct' 1993) Americand de Psihologie a Copilului 9i Adolescentului 36. Susan Nolen-Hoeksema 9i al1ii. shireGazette 49. enigmeleanorexieineraoaEnigna of Anorexia Nerrtosa Cambridge. Bdutul exagerat: cifrele sint preluate din statisticile lui Harvey Wechsler. director al Colegiului de studiere a alcoolicilor din cadrul Universititii Harvard pentru sinitate publicd (aug.. . Universitatea Duke (1989)..geri controlate 9i simptomi dLPtlt^"^e . lucrare prezentati la intilnirea anuali a Asocialiei cercetdtorilor americani din domeniul educalional..! iil.. ut' (11 ian' 28. 46. lottrnal ofAbrtormalPsychologylO2 (1993)' Vander31.. pediatru la Universitateadin Ottawa.v-up of Early Detected Vulnerable Children" (.HildaBruch.. Pregdtireacopiilor respingidin punct de vedere social:StevenAsher 9i Gladys Williams.).L asupra simptomelor depresive. I't'rionality and Behavioral Vulnerabilities Associated with lir'. Strestive Diathesis Model of Depression in Children: Academic ("Test Control" and Competence Perieived sors.Foameasiinstinctul")'/ourand irlentnl Diseasel4g (1969)' The Golden Cage: The . sori). Observat de Sifneos. din Steven Asher gi John Coie (ed.. 47.Predictors and ConsequencesChildhood Depressive Symptoms: A Five-Year Longitudinal Study-" (.Un procedeu de remediere a deficienlelor nonverbale"). lournnl of Abnonnal Psychology102 (1993)' 32. Depressive Symptoms..rdl .1:t^*toscute in copildria tirzie").'Centrul de $tiinle Medicale. Depresiala copii: Kovacs. u.Universul social aI copiilor respinsi de colegi") de StevenAsher si Sonda Gabriel. Attributional Style. .. Bdielelul de gaseani care se considera gras a fost pacientul dr.Cognitions....).1994' 27.New York. Garber. 3T. 43. 39. Probleme sociale 9i emolionale la copiii cu depresii: Maria Depressed of Development Solial and David Goldston.Hungerandlnstinct"(.Cognitive a copiilorChildren and Adolesints" (.rltt:. (. pentru modelul cognitiv de diatezd aI depresiei la copii: factorii r cons' ltresanli de la gcoa*. 40. Group Acceptance and Social Dissatisfactionin Childhood" (. 1990. Doud cincimi sint alcoolici:un sondai fdcut la Universitatea Massachusetts de citre Project Pulse a fost prezentatin The Dnily Hamp(13 nov."Harvard publicatd Pind in 1'978.. lounnl of Abnormal Psychology102 (1993).Evolulia cognitivd si sociald of Acadenry Americnn the if 9i adolescenlilor cu depresi'e")..The Social World of Peer-RejectedChildren" (.Prevention of Ia adodepresiei (.406 Note Nofe 407 Cambridge (Tttlbttrdri de dispozilie in copildrie9i adolescenfd)' lescence University Press.. 44.th Judy bilt.. Massachusetts' nu a fost Press..Cognitions".Simptome 9i AdolescentsT lescentilor")... acceptareain grup 9i nemultumirile sociale in copiiirie"). . Universitatea the Cogniof Garber. . peer Rejection in Childhood (Refuzul semenilor la uirsta copildriei). Cei mai buni prieteni 9i copiii respinsi: Jeffrey parker gi Steven Asher... . and Development adodezvoltarea depresive cognitive. ..Longterm Follor.Friendship Adjustment.Emotionai Conflict. Constatdrilein privinla competenteiemotionaie slabe a copiilor neindrdgiti sint din . University se).Personalita- (1ee2). lotLrnat (mai 1991)' Psychintry Adolescent and Child Beliefs 30.'ATest Hilsman.Prevenirea Adolescents" School High in At-Rilk Academia lescenlii din iiceele cu probleme"). San Francisco(martie 1989).A Remediationprocedure for Nonverbal Processing Deficits" (. 41.Anticipdri giconsecin..New Yotk.Affect.din copiliii"."ssive and Selfreporied lri.Urbana and Champaign. PercePereacompeten-tei (1994). Garber.Adaptirile la prietenie. i Neroous' (Colit.. Rezultatesimilare:StephenNowicki. 42.. 1993). William Feldman. . lournal of Abnormal Psychplogy Universitatea 35.. . 45. Press.University of lllinois Press. htucliereaproblemelor de alimentalie nesdnitoasi: Gloria R' Leon 9i . 33. . Boston (1990). lournal of Clinicnl nnd Constrlting togy 47 (Is73)... and Deficit.cetdtorilor americani din domeniul educalional.Control-related ("ConChildhood" Late in Symptoms D"p. stil autoritar.The Sociai World of Peer-ReiectedChildren.. op. d" "*. Proportia celor care renunt5 la gcoald printre copiii respinsi social: Asher 9i Gabriel. I-am luat un interviu Mariei Kovacs in The New York Tirrres 1 qq4I Kovacs 9i 29. 1994)...Ajutarea copiilor fird prieteni acasi si la scoald") drn Children's Social Deoelopnrcnt: htfornntion for pnrentsnnd (Dezuoltnrcn Tcnclrcrs socinld a copiilor:inforniyii pcntru ldrinti 9i proJc. of 34. 101 te gi vulnerabilitSli comportamentale asociatecu un risc crescut al problemelor de alimentalie nesindtoasd Ia adolescente'. 1987. Numdrul depresiilor s-a injumdtdlit: Gregory Clarke' Depression din Oregon.. lucrare prezentatd la furtrunirea anual5 a Asocialiei cer.. Emory Cowen si alfii.. .Helping Children Without Friends in Home and School Contexts" (.for liating Disorders in Adolescent Girls" (. .Studiu pe termen lung al copiilor detectali de psychotimpuriu ca vulnerabili")... Neajutorarea9i depresia:John Weiss9i alfii.. lbidetn. manuscris nepublicat..rlli i... . aprofundat pe cinii anl")..

Dependenla de heroind 9i furia: Edward Khantzian' 200 de pacei cu avute Peste de i4edicini Harvard. vezi de ex. Santa Monica.Ghidul sentimente_ lor").. 2.Am scris despre copiii care reusescin ciuda tuturor nealunsurilor in The New (13 oct..Tensiunile and Alcoholism" (apr' 1985)' Psychiatry of General coolism").Cognitive reactivii" n.S. . iar la biieti de 0.ii. Guilford clit'ticianttlui).Drug and Alcohol prevention Curricula.rtrri frontal la fiii de alcoolici: Philip and Behavior Reactivity' Cardiovascular Function. . Communities Thnt Care (Comunitdti cdrorn le pasf1.) din J... 8+. Kessler si alfii.. pediatrics (oct.Guide to Feelings. .. psiholog la Instituhrl Natio_ nal de Sdndtate Mintald .6% inir-un anumit an: David Finkelhor si Jennifer Dziuba-Leatherman.Func!ia cognitivS' sd derisci care la bXielii comPortamentul tatea cardiovJsculard 9i 101 (1995)' vini alcoolici").Copiii victime ale violenfei: un sondaj la nivel nafional").Programa de prevenire a drogurilor 9i alcoolului. lrincipala cerluza Americane de Psihologie (aug' 1994)' Asocialiei a trunirii anuale sint din Meyer 52. The Inaulnerable Child (Copilul inzsulnerabil). Daniel Solomon si alfii. 67. 1994).. .Lifetime and 12-month Prevalence of DSM-III-R psychiatric Disorders in the U. 3.. Secortd SIclt 4-5 (1992). Datele asuPra dependenlei de alcool 9i cocaini de droguri 9i consumului a cercetare Glantz. Anticiparea disfuncliilor mintale: Ronald C. Pihl. (.'inceperea . Stone si Harold Q. p. Cifrele asupra numirului victimelor.Violenld si Stres Traumatizant. . W.O viafi de om gi anticiparea cu 12 luni mai devreme a tulburirilor psihiatrice DSM-III-R in SUA-).... 1987).niele si PatriDuncan cireg de familial") mediului caiitatea copiii rnici si (r9e4). Psychiatry 65. Un sondaj national ficut asupra copiilor a ardtat ci la fete proporti a estede 3. Universitatea 60. New Press.Familial Transmission la depresie 9i alduc care familie din (. Ho*" Environments" ("Experie. Sondajul nalional asupra copiilor maltratati sexual si programele de prevenire au fost ficute de David Finkelhor.p.1-ipsurile 9i Cnitanooa Development" Children and Young of Experiences timpurie'. tocnfueiA Clinician'sHandbook 1987' York.Children as Vic_ tims of Violence: A National Survey.. Proiectul de dezvoltare u copilrrlui. 136.yt ui Higtt Risk for Alcoholism" (. c'pii molestati. sociolog la 0niversita_ tea din New Hampshire.. . Harden ti Robert 56.FactoripsihiatricigipsiWashton 9i hldinamici in dependenla de cocaini") din Arnold manualul (Cocainn: Mark Gold (ed... 66. Deficienla iob. Archipes of General (ian. Trisdturile copiilor foarte vioi: Norman Garmezy. 19g7... in conversaliile de heroinS' dependenlei impotriva tratat i-a cienli pe care de Tim Shriver' 51. Capitolul 16. 1992.a si emolionale' lor invitdrii sociale and Early 62. "Psychiatric dynamicFactorsinCocaineAddiction"(. 4.T. Karen F.. geful Institutului de alcool... numdrul cazurilor studia_ te este dat de comisia Nationald pentru prevenirea Morestdrii si Neglijerii Copiilor. Grant Consortium.Povertv copiliria 9i sirdciei la the Quality of Th"i. (.408 Note Note 409 un viol: raport Pre50.1993). of Sub53.. 1978. Impactul emolional al sdriciei: . Archiues 58.. YorkTinrcs 64.Ac1iunea PsyBiological la alcoolism") predispugi birbalilor etJnol in cazul ' chiatry 27(6)(martie 1990). Alcoolicii nelinigtili 9i impulsivi: Moss 9i alfii' and. Dillehunt.. Jossey-Bass. lottnal ofAbnornulPsychology of Depression 57. Cocaina 9i depresia:'Edlvard Khantzian. Tot mai multe femei beau ca s5 se imbete 9i riscd dependenlei asupra 9i concolumbia zentat de Centrul universitar (mai 1993)' nocive substanle de exagerat sumului adeceselor:Alan Marlatt' raport fdcut in cadrul inSf . Self Science: The SttbjectIs Me (Stiirt!a Sinelui: sttbiectulsint ur). W. 1994). Guilford press." (. 1e90). Coodyear publishing io.).. Comisia pentru Copii ... $colarizarea emoliilor 1..T. 58. Cifrele pentru biieli gi fete referitoare la molestirile sexuale din SUA si:rt din Malcolm Brown de la lnstitutul National de Sdndtate Mintali . Nivelurile tensionale la fiii de alcoolici: Howard in Men at Challenge Ethanol to Response in Activity ma GABA-like reaclie la ca GABA plasmei Hign nirk for Alcohoiism" (.EnharrcingChildren's prosocial Behavior in the Classroom. Psycho59. I-am luat un interviu lui Karen Stone McCowninTIrc NeruyorkTt_ mes(7 nov.Violenti gi Stres Traumatizant.Drug and Alcohol prevention Curricula.idol"'"""t"" stance Abuse in Early Psychology4 Health adolesce^le")' prima din incS nocive substanle YorkTimes(26 apr' 54.EconomicDeprivation in dezvoltarea econornice (. David Hawkins 9i alfii. Grant Consortium gi studiul despre promovarea competentei sociale de cdtre gcoali. (. Probleme 9i consum exagerat: feanne Tschann' "Initiation de consumului (.) . 63..2o/". rl l I 1 cia Garrett descriu fiecare in parte descoperirile lor in articole sepa_ rate apirute in Child Deoelopment (apr. San Francisco.. l9g4). 69. iam luat un interviu lui Ralph Tarter in The New Moss 9i a[ii' "Plas55. sint preluate dintr-un interviu cu Malcolm Gordon. . Gata & rizboaiele: aceasti frazd mi-a fost sugerat5 asupra Yale copiilor Progresecolaborator la Centrul de studiere. New york. Kathleen Merikangas 9i al.

Programelede alfabetizare That Care' Communities alfti.Times Books' New rmui aiitor pentru o generafie azi: crearea York. 187.p.op.Un u. Associated press (25 iul.. Thompson. emolionali ca principal factor preventiv: 11.Cultivareacaracterului:AmitaiEtzionigtalJii.An Argument for the liasic Emotionr.. Arta"iemocrafiei: Francis Moore Lappe 9i Paul Martin DuBois' QtickeningofAmerica(RitmtrltotmnirapidnlAmericii)'Jossey-Bass' San Francisco.. Pecelile minlii emolionale 1. _ 7.e.. Totu9i nu este chiar aga si acest fapt a fost cbnstatat de cei carJau studiat psihofiziologia emofiei.Cognition and Emo_ tion.incongtient expe_ riential" cu mai multe ocazii in The Nezuyork Tinressi mare purt" u acestuirezumat se bazeazdpe conversaliilepe care le_amavut cu el.p'I82' 9.t urna' Htunanism Dernocrntic Faith and Columbia University Press.. Ekman... iott re {mnrter Than You Think (Epti mai de..Int5rireacomportamentului prosocial la clasi al copiilor")' ArneliResearch can Educationttl /orrrnnl(iarna 1988)' al Fundaliei Ypsilanti asuPra cercetaraport Start: Head 5.Tht 20. J. 5.4 10 Not e Note 477 (.cit. . 3. p. ieclii de mtruiitate: Steven C' Rockefellel lohn Deuey: religioasd credinla (John Dezoey: . . Edrr1. Simon & Schuster.CharacterBuildingfor ciui(Eormaren caractenllrli Cittil Society Pentruo societnte a Democratte.Murders Across ("NumXrul Down" Is Crime Violent Rise by 3 Percent.Promoting ioung Urb"an Adolescents" (...1'992. Avantajele rii scopului educafional. s Children.)..1994). 1993. 175. Cosmides. Paul Ekman. Cregtereadelincventei juvenile: .. 2. J..minte emolionali". ls.pp.. Ethology and Sociobiology.4l&4-Ig. So cio on Motiaatiotr36 (1990)' Todny'-s 7.Emotional Competence: Emotions and Reiationships Become Integrated" ("Competenla emofionali: cum pot fi integrate emoliile gi relaliile interumane') r askaSymposimn nrcnt elop fll eb emot ionaI D ezt am R.pp' 17t-172' 8. 7994' DC' Washington' Network.The past Explains the present: Emotional Adaptations and the Structure of Ancestral Environments. Tlnt Comnuities allii' 13. O cregterecu 3% a numirului crimelor: .Integr"areasub_ co^n_stientului cognitiv si psihodinam ic'. I-am luaiun interviu Lindei LantieriinThe New YorkTr'es 1992).89.but Overall delictele crimeio. 17. .Promovarea unei dezvoltdri sociale mepozitive gi a unor practici sinitoase la tinerele adolescente din in theMidd-le Decision-making iiul urban") ain M.Serious Crimes bv Iuveniles Soar. op.The Nation 19.Michigan (apr' 1993)'.. $colile ca adevdrate comunitdli cdrora le pasd: Hawkins 9i Care.Delicte grave sdvirsite de minori"). 1.1.grr_ ment pentru existenfa emotiilor fundamentale. Eiias (ed. . Toobey gi L. New York. Degi modelul sdu de minte experientiald a slujit mode_ lului meu de . Anexa B. Hamburg. 10..p. cit. Communitarian ld demouaticd).tept decit crezi).. 1992. Hamburg. New York' 1'993' of Commtmity(Spiritrtlcorntmitdlii).Lista trisdturilor care fac distinitia dintre emotii este ceva mai lungd. (..New York' 1991' nismti democrsfic). (. Chnracter cating for The 17.. dar acesteasint cele care ne intereseazi aici.Trecu_ tul explicd prezentul: adaptiri emotionale 9i strucfura mediului ancestral"). 6. (. am prizentat cazul celor care au un profil biologic unic pentru fiecare emogiemajo_ ri in parte. 7992.55.1994.A proceda corect prin intermediul aliora: Thomas Lickona' Bantam.6.. Continui sd aibd loc o dezbatere in termeni foarte tehnici dacd trezirea emotiilor este in mod fundamental aceeagipentru toate sau daci existi tipare unice pentru fie_ care. 4. interpretirile imi apartin. dar in ansamblu 1994)' (2 mai YorkTinrcs New violente sint in scddere"). Social (Hotdririle de ordin socialitt cadrul gimnazirrlul)' Aspen PubliSchool shers.1993. American p syihologist 44 Q99$ gi cartea sa scrisd impreund cu Archie Brodsky. Ekman. Today's (3 mart. cregte la nivel nalional cu 3%. Hawkins 9i alfii' 12. 6.). pe scrisorile pe care mi le-a trimis 9i pe articolul sdu.Formareacaracteruluigiconduitamorald:AmitaiEtzioni'TheSpirit Crown. Epstein.). Gaithersburg.p. 14. Fdrd a intra in aminuntele acestei dezbateri.pirea limpede cd fiecare emotie isl are propriul tipar biologic. . Orarui emofional: Carolyn Saarni. Am scris despre modelul lui Seymour Esptein de . Poate. New York' 199L' (Edttcnrea caracteruhri).. Today' Children.. Religiotts 15.Integration of the Cognitive and Psychodynamic Unconscious. Trecerea la gcoala primard si gimnaziu: David Hamburg' (Copiiidin ziua de Children:Criating a'Futttre for abeneratiortin Crisis in crizd). Povestea fetilei care nu era gravidi: Roger P' Weisberg 9i Health Practice in and Development Social Positive . Horv 6.

oltare din Oakland.inteligenld emolionald". Lui Peter Salovey de la yale ii datorez conceptul de . California. Rob Lehman este cel care la inceputul studiilor mele m-a indemnat sd scriu o carte despre alfabetiz area emof ionaI d. transformindu-l in unul mai uman. de la Eileen Rockefeller Growald. Eric Schaps gi Catherine Lewis de la Centrul de studii je dezr.Multumiri Soliei mele Tara Bennett-Goleman.. care pe vremea aceea era fondatorul gi pregedintele Institutului de Evolufie a Sdndtdlii.edinte al Institutului. am avut mult de cigtigat pentru cd am primit informafii confidenliale asupra descoperirilor permanente ale multor educatori 9i practicanli ai artei prevenirii iniliale care sint labazamigcdrii incd ndscinde a alfabetizirii emolionale.. pre. . Permanentele lor eforturi de a spori talentul social gi emolional al copiilor gi de a recrea mediul gcolar. Adaptarea sa la curenlii emolionali ce s-au agitat sub suprafala gindurilor gi interactiunilor noastre mi-a deschis o lume noutr. In cadrul unei conversalii intimpldtoare. precum gi colaboriiii permanente cu David Sluyter. Prima datd am auzit aceastdexpresie. Sint profund indatorat sutelor de cercetdtori care de-a lunguJ anilor mi-au impdrtdgit descoperirile lor 9i ale cdror efo4turi sint trecute in revistd gi sintetizate aici.alfabetizare emolionald". Printre ei se numdrd Mark Creenberg si David Hawkins de la Universitatea din Washinqton. care a fost un partener de o creativitate extraordinard incd din fazele de conceplie care au condus la scriereaacesteicirti.De asemenea. drept pentru care sint recunoscdtor incurajdrilor pe care mi le-a dat inci de Ia inceput Rob Lehman. Tim Shriver de la Centrul . ea mi-a trezit interesul gi a stat la baza investigaliilor care au dus in final la aceastd carte. sprijinul acordat de Institutul Fetzer mi-a permis sd studiez 9i sd explorez cit mai aprofundat ce inseamnd .alfabetizarea emofionald".. De asemenea. psihoterapeut. a fost o sursi de inspirafie pentru mine. director de programe.

lui David Spiegel. bioa [raful lui ]ohn Dewey de la Colegiul Middleburl. lui Mark Gerzon. Margaret Annette Spychalla au pregitit anexele asuPra efectelor Programei de afa6etizare emofional5. specialist in eticl 9i religie la Universitatea din Columbia. Toni Burbank. Maurice Elias de la Rutgers. savant grec de la Universitatea din Califomia de Sud. al Universitdlii din Washington. lui Mark Greenberg. Kusche de la Institutul de cercettrri gi programe de dezvoltare din Seattle' De asemenea. lui foseph LeDoux de la Centrul de gtiinld neurald din cadrul Universit5lii New York. California. iubire si inteligenli. Colorado.t director la Centrul Nalional din New York de Lantieri. lui Mary Schwab-Stone. directorul Programului de sdnXtate din cadrul Fundatiei Iohn D. gi mai ales lui Fay Goleman' Sfaturi de mare ajutor 9i de inalti linutd intelectuald am primit de la Page DuBois. 9i lui Carol A. toate acesteaap5rind in paginile ziarului 9i fiind o bazi informalional5 pentru aceasti carte. toate acesteacontribuind in mod creator de-a lungul intregului proiect. Editorii mei de la The New York Timesmi-au fost de un real sprijin in ultimii zece ani in numeroase anchete 9i noi descoperiri isupra emofiilor. director al Laboratorului de interacliuni umane al Universitdlii California din San Francisco. director al Common Enterprise din Boulder. lui Michael Lerner. director la Commonweal din Bolinas.mi-a oferit entuziasmul gi acuitatea sa in a.sint indatorat irnmod special celor care au revizuit 9i comentat pirli din acest manuscris: lui Howard Gardner de la Universitalea Harvard. Lindei Rezolvare Creatoare a Conflictelor. lui Peter Salovey de la Catedra de psihologie a Universitdiii Yale. Iar Tara mi-a asigurat acest cocon de cdldurd. lui Chevy Mafin 9i lui Karen Stone de la Nueva School din Hillsborough. lui Denis Prager.414 Mullumiri Multumiri 475 Yale de studiere a copilului. director. 9i Catherine T' MacArthur. director al Laboratorului de psihofiziologie de la Universitatea din Wisconsin.eo*. doctor la Departamentul de psihiatrie al Universit5lii trleaicite Stanford. . doctor la Centrul de studiere a copiilor din cadrul UniversitXfii de Medicind Yale.mi dovedi o gindire gi o rezolvare cit mai transantS. California. lui -shoiho. de la Matthew Kapstein. lui Paul Ekman. California. Roger Weissberg de la Universitatea Illinois din Chicigo. lui Paul Kaufman de li Media 9i mintal din Point Reyes. de la Steven Rockefeller. al programului Fast Track. lui Richard Davidson. fessicdi Brackman. Ioy-Nolan Howe 9i idunat exemple de situalii emolionale.tu Zubotf de la $coala de Afaceri Harvard. Shelly Kessler de la Institutul Goddard asuPra preddrii 9i invdlirii in grup din Boulder. Sam 9i Susan Harris au furnizat aparatura absolut necesari. Colorado. editorul meu de la Bantam Books. M. lui Naomi Wolf.

.. . . 62 IQul .Cuprins Proaocarea lui Aristotel Partea intii.. Calmarea nelinigtii: cine. Natura inteligenlei emofionale 28 29 31 32 35 5/ 38 40 43 49 3.. Creierul emolional 1. Data: atunci cind cunoagterea nu este de ajuns ' .. Cind a fi degtept e o prostie 51 Inteligenla emolionalA gi destinul 53 Un alt fel de inteligenld Spock vs.... .: aA ir li I il I 2.. J/ 59 Emofiile pot fi inteligente? .. 65 58 70 72 74 77 80 87 93 100 5. Abordarea melancoliei Cei ce reprimi: negareajovialS . .... . Cind pasiunile coplegescraliunea Cum s-adezvoltatcreieiul 17 18 .. . Anatomia unui blocaj emolional Locul tuturor pasiunilor Releaua neurali Santinela emofionali Specialistul in memorie emolionalA Alarmele neurale demodate Cind emoliile sint rapide 9i confuze Manager emofional Armonizarea emoliilor 9i a gindurilor Partea a doua. . Cunoagte-te pe tine insuli .i inteligenla emofionali: tipuri pure 4. Pentru ce existd sentimentele? .. Ptrtimasul qi indiferentul Omul fdrtr sentimente Lludind sentimentele viscerale Golirea incongtientului . ....lnrobit de patimi Anatomia miniei . . eu sd-mi fac griji? . .

Transa: neurobiologia miiestriei invdtatui si transa: un nou model de educalie 103 106 109 112 114 117 1. S-a terminat cu rizboaiele: un drum comun final preventiv ... .. 248 251 Reinvitarea emotionald 252 emo!ional Reeducarea-creieruh"ri u5 Reinvdtarea emolionali 9i refacereadupi o traumd 258 Psihoterapia ca educafie emolionali 1 4 .. '. Potopul: scufundarea cdsniciei Barbalii:sexul vulnerabil .. ..8 Nole Nofe 419 6. ...... .'. Artele sociale Manifestati-vX emoliile Expresivitatea 9i contaminarea emolionald Originile inteligenlei sociale .ismul: marele motivator ..HEART START Dobindirea elementelor emolionale fundamentale Cum poli creqte o brutd : disparitia empatiei lUaltratarea Z5I L. ..... .. Oaze de oportunitili 1. '...Nu te putem suferi": pragul abordirii .. r63 L64 168 172 174 176 t77 L79 185 187 193 10. Dugmani intimi .. .2r t24 126 128 129 131 134 L36 141 t43 149 1. Partea a treia. '. ". 261 263 266 269 272 274 9. moralitatea sociopatului 8. ...... 304 Biutura si drogurile:dependenlaca automedicalie . Minte 9i medicin5 Mintea trupului: felul in care emoliile influenleazd sdndtatea ' ' ' Emoliile toxice: date clinice .. Al lui 9i al ei: sfat matrimonial CeartasXndtoaii . Semnele incompetenlei din punct de vedere social .. Scoala 289 Prevenirea depresiei 290 Prelul lumii moderne: numdrul mare de depresii 292 Traiectoria depresiei la tineri 294 Cum se ajunge la deprimare 296 Scurtcircuitarea depresiilor 297 Tulburirile de alimentatie 300 Doar cei singuri r:nunti la 9coali 303 Antrenarea pentru prietenie ..Creuzetul familiei Pe propriile picioare .... . T e m p e r a m e n t u l n u e s t e p r e d e sti n a t ..... Rddicinile empatiei emPatia Cum actioneazd Copilul bine racordat Prelul racordirii gregite Neurologia empatiei Empatia 9i etica: rXdicinile altruismului Viala f. es t e Cri t ic a Cum te descurci cu diversitatea Talentul organizatoric 9i IQ-ul grupului 11. . 280 O senzafie emolionalS neplAcutd 283 imblinzirea agresivitdfii 287 bitdugilor . ...2. .. . .. ABC-ul inteligenlei emolionale Alfabetizarea ernolionali in cadrul oragului Alfabetizare emolionali deghizatd lee 204 206 209 218 224 226 314 316 317 319 320 32r JLJ 326 .. . .. '. Cdsnicia lui si a ei: riddcinile se afli in copilirie Neajunsurile din c5snicie Ginduri toxice .11. Avantaiele medicale ale emoliilor pozitiv. .Conducind cu inima ... $colarizarea emoliilor Leclia despre cooperare U n p u n c t d e c o n t r o v e r s e.imblinzirea nucleului arnigdalian prea excitabil Copildria: o 9ansi unic5 ..' .' Aportul inteligentei emolionale la ingrijirile medicale Spre o medicind cdreiasd-i Pese 279 15. ... .. Postmortem: o cearte care n-a mai izbucnit ingrijoririle zilei .. Inteligenla emotionali aplicati 243 13... Coshrrile analfabetismului emolional . '. $ansecruciale Partea a cincea.. . . Aptitudinea de a stdPini Controiarea impulsurilor: testul pr5iiturii .73 237 z5v 240 7. o s luibi ........lri empatie: ce este in mintea celui care molesteazd.. . .. .52 155 157 Partea a patra. 308 16. ... ' Dispozilii proaste. Neurochimiatimiditatii Nu md deranjeazi nimic: temperamentul vesel . Trauma 9i reinvdlarea emolionalS 246 Groaza inghelatd in memorie Tulburarea de stres posttraumatic ca tulburare limbicd ... gindire proasti Cutia Pandorei 9i Pollianna: forta gindirii pozitive Optim. .. Inteligenla in relatiile emofionale: un studiu de caz . Alfabetul emotional ...

" '" Oare alfabetizarea emo..... l. Ansrx'r CURTEA VECHE PUBLISHING str.... Ion Mincu 11. . . .. ' 348 . 359 ale programelorde prevenire . .. 369 .. T..' .345 .. ' Un ultim cuvint . Cee s te e m o fi a ? Anexa B... . Consorliul W. ... " ' Alfabetizareaemolionald ca mijloc de prevenire Regindirea gcolilor: predarea prin puterea exemplului. 361 Anexa E. " ''" " 3 2 7 Oraru iemo tion al ... M t illum ir i . !t 6.. .tl 6600 tof .26.Bucuregti . Circuitul neural al fricii . 343 Anexa A.65 . .curteaveche..420 Nofc 330 332 335 336 337 342 . ./ fax: (07)222.. " " este totul Sincronizarea '. invdfarea sociald9i emolionald: rezultate . ... Programa $tiinlei Sinelui Anexa F.illUlllPRllfI Cale.57 -47 e-mail: arsene@rnc. Pecelileminlii emolionale .(01)222 tel. Grant: comPonente .ro rf..ro web: www. ... 363 Not e..ictive . . '" " '''" Co inu nite licd ror alepas i.. .... 032-211252 d .ionald conteazS? " " " " ' Caracterul. Anexa C. . arh.moralitatea gi arta democratiei . .. 413 Editor: Gn.... . 235384 ld... ''" ' O misiune extinsd pentru gcoli . 355 Anexa D.rFqrr lagi Tipografra.. .. Chidniulul 22. 032-2112:15.

.l|ll!iluil[uilil]il..