CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIE UZINALA SI MONTAJ PE SANTIER CONSTRUIRE MAGAZIE CEREALE Beneficiar:

S.C. FRAVEN S.R.L. loc. Criseni, str. Principala, nr. 1/C, com. Criseni, jud. Salaj

1. Incadrarea constructiei in categorii de executie, clasa de importanta, categoria de importanta Constructia se incadreaza in categoria B de executie in conformitate cu STAS 767/0-88 Conform Normativului P100/2006 constructia se incadreaza in clasa a IV-a de importanta (Constructii de importanta mica) In conformitate cu Legea 10/1995, constructia se incadreaza in categoria de importanta D (Constructii de importanta redusa)

2. Standarde, normative si alte reglementari de referinta pentru executia lucrarilor Principalele acte normative ale caror prevederi trebuie respectate la executia si montajul constructiei sunt: STAS 10108/0-78 STAS 767/0-88 STAS 500/1-89 STAS 565/86 STAS 564/86 STAS 424/91 STAS395-88 STAS 505-86 STAS 334-88 STAS 2350-92 STAS 8600-79 STAS 10564/1-81 STAS 10214/84 STAS 10138-75 STAS 6967/88 STAS 7927-67 STAS 9261-81 STAS 5540/8-88 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel Constructii Civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii generale de calitate Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice de calitate Oteluri laminate la cald. Otel I Otel laminat la cald. Otel U Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale Otel laminat la cald.Otel lat Otel laminat la cald. Tbale groase. Conditii tehnice de calitate. Otel laminat la cald. Otel patrat Suruburi pentru fundatii. Clasa de executie C Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Sistem de tolerante. Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate a taieturilor Defectoscopie cu lichide penetrante Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor Incercari mecanice ale metalelor. Clasificare Incercarile metalelor. Incercarea la rezistenta la forfecare Inbcercarile metalelor. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete incarcate cu sudura Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire a epruvetelor cu crestatura

STAS 200/87 STAS 2015/1-83 STAS 6834-75 STAS 8796/1-80 STAS 8796/2-80 STAS 8796/3-89 STAS 8796/4-89 STAS 5555/1-81 STAS 555/1-81 STAS 7194-79 STAS 8299-78 STAS 6726-85 STAS 9101/2-86 STAS 1125/1-91 STAS 1125/2-91 STAS 10123/2-84 STAS 1126-87 STAS 10123/1-84 STAS 10 014-81 STAS 7084/3-86 STAS 9552/87 STAS 6606/1-86 STAS 6726/85 STAS 12255-84 STAS 5540/1-85

Incercarea metalelor. Incercarea la tractiune Fonte si oteluri. Luarea probelor pentru determinarea compozitiei chimice Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune la temperaturi scazute. Organe de asamblar de inalta rezistenta folosite cu pretensionare, in imbinarea structurilord din otel. Suruburi IP.Dimensiuni. Organe de asamblare de inalta rezistenta folosite cu pretensionare la imbinarea structurilor din otel. Piulite Ip. Dimensiuni Organe de asamblare de inalta rezistenta folosite cu pretensionare la imbinarea structurilor din otel. Saibe IP Organe de asamblare de inalta rezistenta folosite cu pretensionare la imbinarea structurilor din otel. Conditii generale de calitate Sudarea metalelor.Tehnologie generala Sudarea metalelor.Procedee de sudare. Clasificare si tehnologie. Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza Clasificarea si simbolizarea defectelor imbinarilor sudate prin topire pe baza radiografiilor Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor sub strat de flux Imbinari sudate. Abateri limiita la dimensiuni fara indicatii de toleranta ale imbinarilor sudate dinn aluminiu si aliaje de aluminiu Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric. Conditii tehnice generale de calitate. Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric.Tipuri si conditii tehnice Sudarea metalelor. Clasificarea si simbolizarea cuplurilor sarma-flux pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Sudarea metalelor. Sarma plina din otel pentru sudare Sudarea metalelor. Clasificarea si simbolizarea fluxurilor pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de deplasare a electrozilor inveliti Defectele imbinarilor sudate. Fisuri. Clasificare si terminologie Defectoscopie ultrasonica. Examinarea imbinarilor sudate prin topire. Defectoscopie cu radiatii penetrante. Examinarea radiografica a materialelor metalice. Conditii tehnice generale. Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor sub strat de flux Imbinari sudate cap la cap ale tevilor din otel. Formele si dimensiunile rosturilor Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap.. Probe si epruvete

STAS 5540/2-82 STAS 5540/3-81 STAS 5540/4-86 STAS 5540/5-86 STAS 5540/6-86 STAS 5976/1-82 STAS 7356/1-80 STAS 7356/2-80 STAS 7356/4-80 STAS 10221-83

Incercari mecanice ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la tractiune Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire a epruvetelor fara crestatura Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la incovoiere prin soc. Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap Incercarea la duritate Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap Incercarea la aplatisare Incercari mecanice ale sudurilor de colt. Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu arc electric, electrozi inveliti. Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub strat de flux Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare electrica in baie de zgura. Incewrcarile metalelor. Incercarea de fisurare la cald a metalului depus prin sudare. Normative Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu suruburi pretensionate de inalta rezistenta Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si inatalatii aferente Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului.

C 133-82 C 150-99 P 100-2006 C 56-85 P 118-83

Aceste prescriptii se vor respecta de catre toti factorii ce concura la realizarea investitiei. 3. Prevederi cu caracter general 3.1 Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia in uzina si pe santier a structurii metalice 3.2 La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in vigoare privind executia, verificarea, calitatea executiei si receprtia obiectelor de investitii in constructii 3.3 Intreprinderile executante care contribuie la executia structurii metalice raspund direct de buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin, in conformitate cu planurile de executie, cu prevederile standardelor, normativelor si prescriptiilor tehnice in vigoare, precum si cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini 3.4 Elementele, subansamblele si structurile metalice se vor executa conform planurilor de executie predate de proiectant. 3.5 Executia structurii metalice, verificarea calitatii si receptia lucrarilor, se vor face in general pe baza STAS 767/0-88 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate

Prevederile acestui standard sunt valabile numai in masura in care ele nu contravin prevederilor prezentului caiet de sarcini, care completeaza , precizeaza si modifica unele dispozitii din actul normativ citat mai sus. 3.7 Inaintea inceperii executiei, o comisie formata din delegatii beneficiarului si proiectantului verifica la sediul intreprinderilor executante ale subansamblelor metalice sudate si ale unitatilor ce executa montajul, daca acestea indeplinesc, fiecare in parte, urmatoarele conditii: Dispun de instalatii si utilaje corespunzatoare tehnologiei de executie specifice lucrarilor ce au de executat Spatii necesare-special amenajate- pentru depozitarea materialelor si pentru desfasurarea proceselor tehnologice de executie. Pentru premontaje se vor amenaja platforme betonate Intreprinderea care va executa montajul va dispune pe santier de dispozitive de ridicare capabile sa manevreze subansamblele cele mai grele precum si de platforme de premontaj si detoate utilajele necesare premontajului respectiv montajului subansamblelor Laborator pentru incercarea distructiva si nedistructiva a materialelor metalice si a cusaturilor sudate 3.8 Conducerea uzinei executante va numi un colectiv tehnic coordonator care va conduce uzinarea, care va raspunde de buna calitate a lucrarilor pe tot timpul executiei. Sarcinile si raspunderile coordonatorului si ale colectivului tehnic vor fi stabilite de conducerea intreprinderii si vor fi aduse la cunostinta beneficiarului si proiectantului. Din colectivul tehnic trebuie sa faca parte un inginer sudor, care va conduce lucrarile de sudura. 3.9 Lucrarile de sudura vor fi conduse si supravegheate permanent, in fiecare schimb de lucru, de catre un maistru sudor sau de un muncitor specialist sudorautorizat ca maistru-ajutat de un responsabil de schimb al utilajelor de sudare. Maistrii sudori si muncitorii specialisti vor fi scolarizati si instruiti de inginerul sudor. 3.10 Fiecare sudor autorizat va poseda un numar si un poanson cu acest numar, pentru marcarea prin poansonare a cusaturilor pe care le executa. Lista sudorilor autorizati, cu numarul poansonului, va fi comunicata beneficiarului si proiectantului. 3.11 Responsabilul de sector A.Q. cu problemele uzinarii va trebui sa cunoasca prevederile prezentului Caiet de sarcini, el urmand sa fie examinat si autorizat.Organele A.Q. ale uzinei vor fi examinate si autorizate 3.12 Lucrarile de montaj pe santier vor fi conduse de un inginer cu experienta in asemenea lucrari. Pentru fiecare schimb va fi permanent pe santier un maistru montor care va conduce si supraveghea lucrarile de montaj. 3.13 Lucrarile de montaj si sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate , pe faze de executie , de un delegat permanent al beneficiarului. 3.14 Elementele si imbinarile de montaj care urmeaza sa fie betonate vor fi receptionate in mod obligatoriu inainte de betonare, de o comisie de receptie formata dintr-un delegat al beneficiarului, al proiectantului si al unitatii de montaj care vor intocmi-conform reglementarilor tehnice-procese verbale de lucrari ascunse. 3.15 Verificarea curenta, pe santier, a calitatii elementelor si imbinarilor cu SIRP se va face conform prevederilor din Instructiuni tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice cu SIRP, Indicativ C 133-82 cap. 3, cu exceptia calitatii suruburilor si piulitelor care trebuie sa corespunda cap 6.4 din prezentul Caiet de Sarcini, iar receptia lor conform cap. 4 din aceleasi Instructiuni. 3.6 4. Documentatia de executie

4.1 Documentatia de executie este elaborata de: proiectant intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie intreprinderea care executa montajul structurii metalice 4.2 Documentatia elaborata de proiectant 4.2.1 Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la art. 1.4.1 din STAS 767/0-88, la care se adauga: Pe desenele de executie se va indica clasa de calitate a sudurilor conform Instructiunilor tehnice C 150-84. Daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor in colt (a) aceasta se stabileste de catre intreprinderea de uzinare, in functie de grosimea (t) a produselor laminate care se imbina, conform tabelului de mai jos. La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a cusaturilor de colt se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate. Grosimea tablelor : t[mm] Grosimea minima a cusaturilor de colt: a[mm] 48 3,5 915 4 1620 4,5 2130 5 3140 6 >40 8 Breviarul notelor de calcul, care trebuie sa cuprinda: caracteristicile materialelor folosite; caracteristicile geometrice si mecanice ale sectiunilor; eforturile in sectiunile caracteristice; eforturile unitare maxime, in comparatie cu rezistentele de calcul 4.3 Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare

4.3.1 Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinarii sa verifice planurile de executie. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte forme ale rosturilor imbinarilor sudate, precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentare) se va proceda dupa cum urmeaza: pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau montajului, uzina efectueaza modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului; pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul. Orice modificare se face numai cu aprobarea prealabila scrisa a proiectantului. Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant, pentru unele modificari mici, acestea se pot face de uzina, dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului. 4.3.2 Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare intocmeste documentatia de executie, care trebuie sa cuprinda: a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor, incepand de la denitare si terminand cu expedierea lor, b) Tehnologia de debitare si taiere,

c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale materialului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate 4.3.3 Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda: piese desenate, cu cote, pentru fiecare reper, procedeele de debitare a pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu indicarea clasei de calitate a taieturilor marcile si clasele de caliatate ale otelurilor care se sudeaza tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din proiect sau-in lipsa acestora-conform STAS 6662-74 si STAS 6726-83 marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos electrozi, sarme, fluxuri modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansamble procedeele de sudare regimul de sudare ordinea de executie a cusaturilor sudate ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor modul de prelucrare a cusaturilor sudate tratamentele termice, daca se considera necesare ordinea de asamblare a subansamblelor planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma, sau ultrasonic) al imbinarilor planul; de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive regulile si metodele de verificare a calitatii, pe faze de executie, conform Cap. 4 din STAS 767/0-88 si prevederilor prezentului caiet de sarcini Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari de proba. Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudura prevazuta a se aplica la fiecare subansamblu diferit, se va executa cate o serie de placi de proba. 4.3.4 In vederea realizarii in bune conditi a subansamblelor sudate de serie, intreprinderea executanta va intocmi fise tehnologice pe baza proceselor tehhnologice de mai sus. La intocmirea fiselor si proceselor tehnologice, se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si cotelor din proiecte precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor admise prin STAS 707/0-88 si prin prezentul caiet de sarcini. 4.3.5 Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivarii proceselor tehnologice de executie, uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie) stabilit de proiectant pe care se vor face toate masuratorile si incercarile necesare. Masuratorile vor cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura- vizual si cu lichide penetrante- si control radiografic al sudurilor cap la cap. Se vor face de asemenea, masuratori complete asupra geometriei subansamblului, inainte si dupa premontaj, si se va verifica inscrierea in tolerantele prevazute in prezentul caiet de sarcini. Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din reprezentantii proiectantului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj. In functie de rezultatele obtinute, comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si incercari distructive suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in lucrare. 4.4 Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura metalica

4.4.1 Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj, care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si de utilajele de care se dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj 4.4.2 Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate. 4.4.3 Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda: spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de constructii; organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse pregatirea si executia imbinarilor de montaj verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata ordinea de montaj a elementelor metode de sprijinire si asigurare a stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj

5. MATERIALE 5.1 Materiale de baza

5.1.1 Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie, pentru fiecare reper in parte. Constructia se executa in varianta din europrofile otel S235 (OL37). Eventualele schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect nu sunt admise decat cu aprobarea scrisa a proiectantului. 5.1.2 Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda standardelor in vigoare si sa fie livrate conform acestora. 5.1.3 Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si sa fie marcate de catre uzina producatoare. 5.1.3.1 Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblelor metalice trebuie sa verifice corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STAS 500/2-89 5.1.3.2 Intreprinderea de uzinare verifica-in fiecare lot de produse laminate de acelasi tip, aprovizionare de aceeasi otelarie-calitatea laminatelor, prin analize chimice si incercari mecanice. Incercarile mecanice si tehnologice sunt: incercarea la tractiune, conform STAS 200-87 si STAS 5540/2-82 incercarea la rece, conform STAS-777-80 incovoiere prin soc, pe epruvete cu crestatura in V sau U, dispusa perepndicular pe suprafata tablei, conform STAS 5540/8-88 si STAS 9261/81 5.1.3.3 Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate, conform prevederilor STAS 500/1-89 5.2 Materialul de adaos

5.2.1 Materialele de adaos, respectiv electrozii pentru sudare manual, sarmele si fluxurile pentru sudarea automata vor corespunde standardelor pentru materiale de adaos. 5.2.2 Electrozii inveliti pentru sudarea manuala a otelurilor vor corespunde prevederilor STAS 1125/1-91 si 1125/2-81, iar sarmele de otel pentru sudarea automata -prevederilor STAS 1126-87 5.2.3 Electrozii vor fi livrati in cutii etichetate, care indica marca lor si certifica calitatea. Fiecare electrod va fi luat din cutia de livrare si folosit imediat. Se interzice folosirea altor electrozi decat a celor prescrisi. Colacii de sarma trebuie sa aiba eticheta de identificare care trebuie pastrata pana la consumarea totala. 5.2.4 Materialele de adaos si in special fluxurile se verifica si prin sondaj 5.2.5 Electrozii, sarmele si fluxurile vor fi pastrate manipulate uscate si folosite conform indicatiilor intreprinderii ce le-a furnizat, precum si prevederilor din procesul tehnologic. 5.3 Suruburi obisnuite

5.3.1 Suruburile folosite la montaj vor fi suruburi piulite si saibe de inalta rezistenta, grupa 10.9, conform stasurilor care corespund clasei de executie. La executia imbinarilor, suruburile NU se vor pretensiona ci se strang la 50% capacitate, conform prevederilor din proiect. 5.3.2 Pentru imbinarile de rezistenta cu suruburi obisnuite prevazute ca atare in proiectul de executie, se vor folosi suruburi semiprecise sau precise, conform STAS 4272-89 cu piulite conform STAS 1071-89, din grupa de caracteristici mecanice 4.6 pentru piese din OL 37 si 6.6 pentru piese din OL 52. Pentru imbinarea cu suruburi a profilelor U si I, se vor folosi saibe conform STAS 2242-80. 6.EXECUTIA SUBANSAMBLELOR IN INTREPRINDEREA DE UZINARE 6.1 Generalitati 6.1.1 Lucrarile de sudare sunt conduse in permanenta de maistri sudori. Cate un maistru sudor va fi permanent in atelier, pe fiecare schimb. 6.2 Organizarea controlului calitatii

6.2.1 Controlul calitatii se va face conform prevederilor din fisele tehnologice si procesele tehnologice de executie, pe fiecare faza de executie in parte. 6.2.2 Controlul calitatii executiei se va face de catre organul A.Q. al uzinei. 6.2.3 In vederea urmaririi controlului executiei, uzina va intocmi si completa fise de urmarire a executiei si fise de masuratori. In fise se vor trece-pentru fiecare piesa-marca si clasa de calitate a otelului, precum si sarja si numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata. In mod analog, pentru fiecare cusatura de sudura, in fisa se va trece numarul sudorului si numele maistrului care a supravegheat si controlat executia. Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor sudate.

Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si subansamblu sudat, vor fi semnate de A, Q uzina si prezentate la receptia subansamblelor, odata cu restul documentelor de receptie. 6.3 Sortarea si pregatirea laminatelor

6.3.1 Laminatele se sorteaza prin verificarea marcii si clasei de calitate a dimensiunilor si aspectului. 6.3.2 La sortare si inainte de trasare si debitare, toate laminatele se curata pe ambele fete, pentru a se inlatura complet noroiul, rugina, tunderul, petele de grasime, vopsea, etc. 6.3.3 Cu ocazia sortarii, se verifica corespondenta laminatelor cu indicatiile din proiect privind marca si clasa de calitate. 6.3.4 Inainte de debitare laminatele se verifica bucata cu bucata, in ceea ce priveste dimensiunile, aspectul exterior si eventualele defecte de suprafata sau interioare vizibile pe muchii. Laminatele cu suprapuneri, stratificari, exfolieri, segregari, deformatii (ca torsionari sau curbura in forma de sabie) abateri dimensionale si alte defecte care nu se incadreaza in cele prevazute in prescriptiile in vigoare, trebuie eliminate de la debitare. Materialele care nu corespund marcii, clasei de calitate sau calitativ vor fi indepartate si depozitate separat. Ele nu vor fi folosite. 6.3.5 Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influente asupra rezistentei pieselor pot fi remediate prin polizare 6.3.6 Prelucrarea materialelor fara indepartarea lor prealabila este admisa in cazul cand abaterile fata de forma lor corecta nu depasesc tolerantele STAS 767/0-88 6.3.7 Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele de mai sus, trebuie indreptate inainte de trasare si debitare. 6.3.7.1 Indreptarea si indoirea pieselor pentru elemente din categoria de executie A se va face numai in valturi sau la prese mari; pentru piese marunte din categoria B, se admite indreptarea prin lovire cu ciocanul, cu conditia de a se evita orice strivire a materialului 6.3.7.2 Indreptarea pieselor din categoria A se poate face la rece cand raza de curbura este mai mare sau cel putin egala cu: de 50 de ori grosimea tablei de 25 de ori inaltimea sau latimea talpii (dupa planul in care ar face indreptarea), la profile I sau U La table, indreptarea marginii se poate face si prin taiere, daca latimea ramasa este cea din proiect 6.3.7.3 In toate celelalte cazuri decat cele prevazute mai sus, indreptarea sau indoirea se va face la cald (700 C) 6.3.8 Trasarea si sablonarea pieselor se executa cu o precizie de +/- 1 mm, daca in proiect nu se prescrie o precizie mai mare. Ea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate oficial sau cu instalatii speciale. 6.3.9 Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se prevede altfel. 6.4 Prelucrarea laminatelor

6.4.1 Prelucrarea laminatelor consta din: taiere, prelucrarea muchiilor si gaurire 6.4.2 Taierea 6.4.2.1 Taierea se poate face cu foarfeca (la stanta), cu fierastraul, cu flacara de oxigen (oxicupaj) cu plasma sau cu laser. Taierea cu flacara sau cu laser se va face cu precadere mecanizat, la masini de copiat. Nu sunt admise taierile si prelucrarile cu arcul electric.

6.4.2.2 Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau cu flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime de 23 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile taieturilor executate cu flacara sau cu foarfeca nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate corespunzatoare. 6.4.2.3 Crestaturile, neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o prelucrare defectuoasa cu oxigen se inlatura prin daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau polizarea se executa cu o panta de 1:10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcarea cu sudura, cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului. 6.4.2.4 Zgura care se formeaza pe suprafata sau marginile taieturii cu flacara se indeparteaza 6.4.2.5 Piesele ce se deformeaza in timpul taierii sau prelucrarii se indreapta inainte de a fi supuse altor operatii. Indreptarea poate fi facuta la rece, cu masini de indreptat cu valturi sau cu prese. Nu se admite indreptarea prin lovire (ciocanire) 6.4.2.6 Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla, se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare, prin care se noteaza: a) Numarul piesei-conform marcii din desenele de executie-si eventual, indicativul elementului la care se foloseste; b) Marca si clasa de calitate a tablei c) Numarul lotului din care provine 6.4.3 Prelucrarea muchiilor in vederea sudarii 6.4.3.1 Tipul imbinarilor trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca proiectantului eventuale propuneri de modificare, daca prin acestea se usureaza executia, fara a modifica calitatea cusaturii 6.4.3.2 Tipul de executie a sudurii, manual sau automat se propune de uzina 6.4.3.3 Tolerantele de prelucrare sunt cele din standardele indicate mai sus si din prezentul caiet de sarcini. 6.5 Asamblarea provizorie in vederea sudarii

6.5.1 Asamblarea pieselor in vederea sudarii se va face in dispozitive speciale de asamblare sau de asamblare-sudare, ce vor fi proiectate si executate de uzina constructoarepe baza proceselor tehnologice. 6.5.2 Dispozitivele de asamblare-sudare trebuie sa asigure corecta aplicare a proceselor tehnologice, deformarea libera a pieselor in timpul sudarii, precum si respectarea-in limitele tolerantelor admise-a dimensiunilor subansamblelor din desenele de executie 6.5.3 Inainte de inceperea asamblarii, marginile si fetele laminatelor, in zona in care urmeaza a fi imbinate prin sudare, se curata pana la luciu metalic pe o latime de 3040 mm de o parte si de alta a rostului de sudare. 6.5.4 La capetele rosturilor de sudare se aseaza in prelungirea acestora, piese tehnologice respectiv prelungitoare din aceeasi marca si clasa de calitate de otel, avand aceeasi grosime si cu rosturile prelucrate la fel ca piesele care se sudeaza. Lungimile acestor piese tehnologice, care trebuie sa fie de 100 mm, servesc pentru amorsarea arcului si executarea inceputului cusaturilor. Ele se prind prin puncte de sudura provizorie de piesa care se sudeaza. 6.5.5 Pentru verificarea calitatii cusaturilor sudate se folosesc piese speciale, din care se extrag epruvete pentru incercari. Numarul si pozitia acestor piese pentru probe se fixeaza prin procesul tehnologic.

6.5.5.1 Se recomanda ca, inaintea taierii epruvetelor sa se efectueze radiografierea cusaturii sudate insemnandu-se portiunile cu defecte, pentru a fi eliminate 6.5.5.2 Taierea epruvetelor se face cu mijoace mecanice 6.5.5.3 Piesele tehnologice se indeparteaza dupa terminarea operatiunilor de sudare a rostului, prelucrandu-se corespunzator capetele cusaturilor sudate. Indepartarea pieselor tehnologice se face prin taiere cu flacara; nu se admite indepartarea prin lovire. Zonele in care au fost prinse piesele tehnologice e prelucreaza prin polizare, pana la fata laminatului. 6.6 Sudarea 6.6.1 Sudarea provizorie (heftuirea) 6.6.1.1 Pozitia, grosimea si lungimea cusaturilor provizorii de prindere vor fi precizate in procesele tehnologice de executie, tinand seama de marca otelului folosit in piesele ce se sudeaza si de grosimea lor. 6.6.1.2 Electrozii cu care se executa cusaturile de prindere vor fi de aceeasi marca cu cei care se folosesc la executarea cusaturilor definitive. 6.6.1.3 Tolerantele la marimea deschiderii rosturilor sunt conform standardelor de forma si dimensiuni ale acestora si anume STAS 6726-83. 6.7 Sudarea subansamblelor

6.7.1 Lucrari premergatoare inceperii operatiilor de sudare. 6.7.1.1 Sudarea poate fi executata prin orice procedeu de sudare manuala, semiautomata sau automata cu arc electric, cu conditia ca aceasta sa aisgure calitatea corespunzatoare imbinarilor sudate. 6.7.1.2 Sudarea se executa in hale inchise, la minimum +5 C 6.7.1.3 Folosirea electrozilor bazici se face prin uscare prealabila la temperatura indicata de uzina producatoare. In lipsa unei indicatii, electrozii se usuca in cuptoare la 250-300C, timp de minimum 2 ore 6.7.1.4 Inainte de inceperea lucrarilor de sudare, reprezentatnul serviciului A.Q. al uzinei, impreuna cu inginerul sudor si maistrul ce conduce lucrarile de sudare la ansamblul ce se sudeaza, vor verifica elementele asamblate in vederea sudarii, pentru a constata ca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) Subansamblul ce urmeaza sa se sudeze este corect asamblat si asezat pe dispozitiv, in asa fel incat sa permita deplasarea termica a pieselor si sa previna concentrarea tensiunilor reziduale. b) Pe piesele ce alcatuiesc subansamblul sunt trecute marcajele corespunzatoare c) Dimensiunile subansamblului si ale rosturilor dintre piese corespund prevederilor fiselor si proceselor tehnologice d) Marimea si forma rosturilor este conforma cu prevederile standardelor sau ale procesului tehnologic. e) Zonele pe care se aplica cusaturile sudate, ca si cele invecinate pe 30..50 mm sunt bine curatate f) Piesele tehnologice de la capetele cusaturilor sunt asezate corect g) Calitatea electrozilor fluxului si sarmei sunt conform standardului h) |Sudurile de asamblare provizorie sunt corect plasate, au dimensiunile conform prevederilor proceselor tehnologice si nu prezinta fisuri sau alte defecte neadmise. Hefturile fisurate (sau cu defecte neadmise) se taie, locul lor se polizeaza si ele se remediaza. 6.7.1.5 Organele A.Q. inginerul sudor si maistrii mai verifica ca marginile si fetele laminate ce urmeaza sa se imbine prin sudare sa fie curatate de oxizi si de alte impuritati pana la luciu metalic.

6.7.1.5.1 La imbinarile cap la cap, marginile tablelor sa fie curatate de oxizi si rugina prin polizare cu pietre abrazive sau cu discuri de sarma pe ambele fete ale lor si pe o latime de 3040 mm. 6.7.1.5.2 La imbinarile de colt, atat pentru cusaturile in relief cat si pentru cele in adancime, rostul a fost bine curatat pe o latime de 3040 mm, pe toata lungimea lui. 6.7.1.5.3 Electrozii si fluxurile ce urmeaza sa fie folosite sunt bine uscate. 6.7.2 Executia cusaturilor sudate 6.7.2.1 Toate cusaturile sudate se executa conform prevederilor procesului tehnologic de sudare intocmit de uzina. Cusaturile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in procesul tehnologic daca acestea din urma sunt diferite. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte neted, uniform si lipsit de defecte. 6.7.2.2 La sudarea unui rost, hefturile se vor taia polizandu-se locul lor, sau ele se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective. 6.7.2.3 Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice, in rosturi sau pe piesele speciale de amorsare. 6.7.2.4 Zgura de pe cusatura se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate. Craterele neumplute se vor indeparta prin curatare, polizare si resudare. 6.7.2.5 La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la radacina se face dupa curatarea si polizarea rostului. 6.7.2.6 La sudarea in mai multe straturi, suprafata stratului va fi curatata de zgura. Daca se constata fisuri sau in caz de dubiu, sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor, pentru stabilirea cauzei si a masurilor de remediere. 6.7.2.7 Se recomanda ca -acolo unde este posibil- sudarea sa se faca in pozitie orizontala. 6.7.2.8 Sudurile de pozitie (verticala, peste cap sau in cornisa) pe santier sau la montaj vor fi executate numai de sudori cu experienta. 6.7.2.9 Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi de sub +5 C, fara aplicarea de masuri speciale. 7. Conditii de calitate a pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor sudate 7.1 Abaterile dimensionale ale pieselor si elementelor

7.1.1 abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specificate in STAS 767/0-88, cu urmatoarele limitari si precizari: a) Abateri limita la lungimea pieselor secundare: +2.-4 mm b) Abateri limita la lungimea grinzilor principale: -pana la deschideri de 9m inclusiv: +0.-4 mm - la deschideri mai mari de 9m: +0.-6mm c) Abateri limita la stalpi frezati (cu inaltimea intre 4,5 si 9 m) +/- 2 mm d) Abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate pentru sudare: +2-4mm

Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare prelucrate ale sudurilor. Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive. e) Pentru a respecta toleranta D la deformarea in ciuperca (D 0,01C sau D 0,05 C unde prin C s-a notat lungimea portiunii in consola a talpii) se recomanda ca talpile superioare ale grinzilor principale sa fie deformate la rece invers inainte de sudare. 7.1.2 In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane, abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj nu vor depasi +2.-3 mm. 7.2 Conditii de calitate a cusaturilor sudate

7.2.1 Indiferent de tipul imbinarilor si de forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual -prin examinare exterioara si cu lupa-, prin ciocanire, cu lichide penetrante, exceptional si prin sfredelire. 7.2.2 Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate, respectiv defectele de suprafata neadmise sunt cele din tabelul 7 din Normativul C 150-99 7.2.3 La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit: fisuri sau crapaturi de nici un fel crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mult 1 mm la piese mai groase de 30 mm; cratere cratere initiale si finale suprainaltari sau adancituri neadmise suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor; scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusaturi 7.2.4 Daca exista dubiu asupra calitatii sudurilor de colt, se admit si gauriri de control, si anume maximum o gaura de 812 mm diametru, la 24 m lungime de cusatura sudata, dupa care aceasta se umple cu sudura. La examinara prin gaurire nu se admit defecte ca: lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii lipsa de topire pe margini sau intre straturi 7.2.5 Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare claselor de calitate din proiect, sunt cele din Normativul C 150-99 Tabelul 3. 7.2.6 Defectele interioare ale cusaturilor sudate, in functie de clasa lor de calitate din proiect, sunt cele din Normativul C 150-99 Tabelul 8 (pentru cusaturile cap la cap) si din Tabelul 9 (pentru cusaturile de colt). 8 Remedierea defectelor Remedierea defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final, se stabileste de catre inginerul sudor al uzinei, responsabil cu lucrarea. 8.2 In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise,uzina impreuna cu organul de supraveghere, vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate de proiectant si de beneficiar. 8.3 Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei tehnologii de remediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand seama de prevederile din prezentul caiet de sarcini. 8.1

Crestaturile marginale, denivelarile mai mari sub cota sau craterele neumplute mai adanci se vor poliza si umple cu sudura. 8.5 Remedierea defectelor interioare ca, incluziuni nepatrunderi etc. din cusaturile sudate, se face prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare. Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin: polizare sau taiere cu discuri abrazive rabotare daltuire sau craituire cu dalta pneumatica taiere prin procedeul arc-aer 8.6 Tehnologia de resudare, care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime, se stabileste de inginerul sudor. 8.7 Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou 8.8 Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prin polizare 8.9 Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelasi loc 8.10 Toate remedierile se insemneaza cu vopsea pe piesa remediata si se trec in fisele de urmarire a executiei 8.11 Tehnologiile de indepartare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste tolerantele admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia. 8.12 In general, indepartarea se face la cald, la temperaturi controlate in jur de 600C si prin presare usoara. 8.13 In cazul indepartarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe piese si se noteaza in fisele de urmarire a executiei. 8.4 9. Imbinari cu suruburi Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si controleaza conform punctului 4 din STAS 767/0-88, iar cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (SIRP) conform instructiunilor tehnice C 133-82. 7.2 Pentru imbinarile de montaj pe santier, gaurile se vor da cu 12 mm mai mici, urmand ca ele sa fie alezate la diametru, definitiv, dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina 7.1 10. Controlul si verificarea calitatii

10.1 Controlul pe parcursul executiei 10.1.1 Controlul pe parcursul executiei are drept scop urmarirea respectarii calitatii executiei, a prevederilor din prezentul caiet de sarcini si din procesul tehnologic de uzinare, in toate fazele de executie. 10.1.2 Controlul permanent se face-pentru fiecare faza de executie- de catre maistri si prin sondaje de inginerul sudor, organul A.Q. al uzinei, conform metodologiei proprii 10.1.3 Pe parcursul executiei se vor efectua controale prin sondaj de catre comisii de delegati ai beneficiarului si proiectantului. 10.1.4 In vederea efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un registru de control ce va fi tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se vor trece urmatoarele: a) Data controlului b) Cine a efectuat controlul c) Constatarile facute d) Semnatura persoanelor care au efectuat controlul

10.1.5 Cu ocazia controalelor pe parcursul executiei se va da o atentie deosebita calitatii, geometriei suprafetelor, prelucrarii rosturilor, asamblarii si executiei corecte a prinderilor provizorii, respectarii tehnologiei de sudare si calitatii cusaturilor sudate. 10.2 Verificarea calitatii

10.2.1 Verificarea calitatii se face in general in conformitate cu prevederile STAS 767/0-88 si cu cele din Normativul C 150-99 (referitoare in special la imbinarile sudate) cu urmatoarele precizari si completari 10.2.2 Verificarile se fac piesa cu piesa, pe toate fazele de executie, la terminarea unui subansamblu, la montajul de proba, la primirea pe santier si dupa montaj. 10.2.3 Componenta si nominalizarea organelor de verificare se stabileste de catre beneficiar pentru fiecare unitate de executie (uzina, santier) de comun acord cu conducerile unitatilor interesate. 10.2.4 Verificarea calitatii consta in: 10.2.4.1 Verificarea calitatii materialelor de baza 10.2.4.2 Verificarea materialelor de adaos: se face conform tabelului 4 din Normativul C 150-99. 10.2.4.3 Verificarea respectarii tehnologiilor de executie 10.2.4.4 Verificarea calitatii taieturilor si prelucrarii marginilor libere si a rosturilor pentru sudare. Aceste prelucrari trebuie sa respecte conditiile prevazute in tabelul 3 din Normativul C 150-99 10.2.4.5 Verificarea calitatii cusaturilor sudate se face conform prevederilor Normativului C 150-99 cu urmatoarele precizari si completari: verificarea dimensionala a cusaturilor sudate verificarile aspectului si defectelor de suprafata 10.2.4.6 In situatii speciale sau in caz de dubiu in ceea ce priveste unele defecte de suprafata sau prezenta unor eventuale fisuri, se vor face si verificari cu lichide penetrante , conform STAS 10214-84. Acestea se pot face si lacererea organelor de control. 10.2.4.7 Caracteristicile mecanice, tehnologice si metalografice ale cusaturilor sudate se verifica prin incercari mecanice si examinari metalografice, efectuate pe epruvete extrase din placutele tehnologice terminale. Numarul epruvetelor, modul de efectuare a incercarilor ca si rezultatele ce trebuie obtinute trebuie sa corespunda prevederilor din Normativul C 150-99 , tabelul 5. 10.2.4.8 Pentru cusaturile cap la cap, uzina constructoare- impreuna cu proiectantul si beneficiarul-vor intocmi un plan de examinari cu radiatii penetrante si, combinat, ultrasunete si radiatii penetrante. 10.2.4.9 La imbinarile sudate care se examineaza cu radiatii penetrante sau combinat, trebuie sa se cunoasca: locul exact unde s-a facut examinarea forma si dimensiunile imbinarii; modul de prelucrare al radacinii; poansonul sudorului. 10.2.4.10 Controlul cu radiatii penetrante se executa conform STAS 6606-86. 10.2.4.11 Cusaturile sudate capa la cap de clasa de calitate C2 mai scurte de 500 mm se verifica cu raze penetrante in proportie de 100%. Pentru cusaturile mai lungi, proportia de radiografii se stabileste in functie de totalul in metri liniari. 10.2.4.12 Eventualele defecte aparute la verificari si care nu se incadreaza in tolerantele admise se vor remedia. Zonele de remedieri se trec in fisele de urmarire a lucrarilor.

10.2.4.13 Rezultatele verificarilor si controalelor nedistructive cu ultrasunete sau raze penetrante , se trec in buletinele tiparite conform modelului din anexa 5 a Normativului C 150-99. 10.2.4.14 Remedierile efectuate se trec in fisele de urmarire a executiei. 10.2.4.15 Subansamblele si elementele de constructii se verifica din punct de vedere al aspectului, al formei si dimensiunilor geometrice prevazute in proiect. 10.2.4.16 Pe parcursul executiei, proiectantul si beneficiarul vor face si ei verificari prin sondaj. Aceste verificari nu scutesc intreprinderea executanta de raspundere pentru calitatea lucrarilor. 10.2.4.17 In vederea verificarii sub sarcini a unor subansamble, uzina constructoare va inlesni efectuarea acestor incercari. 10.2.4.18 Toate piesele si subansamblele se vor sabla si grundui in uzina. Nu se vor grundui zonele de imbinare cu SIRP pe santier, daca acest lucru este cerut in mod explicit in proiect. De asemenea, nu se grunduiesc muchiile care se sudeaza pe santier. 11. Montajul de proba in uzina constructoare .

11.1 Intreprinderea ce uzineaza structura metalica trebuie sa efectueze montarea de proba in plan a tuturor subansamblelor conform celor prevazute in Memoriul Tehnic sau in Conditiile Tehnice de pe desenele proiectului de executie. In absenta unor asemenea prevederi exprese, uzina executanta va consulta in mod obligatoriu proiectantul referitor la acest aspect. 11.2 Marimea portiunilor de plansee ce se vor monta de proba in uzina si tehnologia de premontaj se vor stabili de uzina constructoare, in colaborare cu intreprinderea de montaj si delegatii proiectantului si beneficiarului. 11.3 La premontaj se va asigura o rezemare corespunzatoare a tronsoanelor pe calaje de lemn. 11.4 La montajul de proba, se urmareste respectarea cotelor din proiect si a a calitatii imbinarilor dintre subansamble. Abaterile constatate la premontajul executat se trec in schitele de masuratori si se prezinta la receptia in uzina a subansamblelor premontate. 11.5 La premontajul de proba in uzina se vor asigura urmatoarele: respectarea in limite admisibile a axelor in plan si elevatie ale portiunilor de planseu ce se premonteaza; potrivirea rosturilor ce se vor suda pe santier, in asa fel incat deschiderile rosturilor sa nu depaseasca tolerantele prescrise. potrivirea si alezarea la diametrele finale ale gaurilor pieselor ce se asambleaza prin suruburi. 11.6 Alezarea gaurilor in piesele ce se suprapun se va face numai dupa corecta montare in spatiu, cu asigurarea eventualelor contrasageti din proiect, folosind dornuri si suruburi provizorii de montaj, in asa fel incat la alezare sa nu se produca alunecari intre piese si sa se asigure strangerea pieselor ce se suprapun. 11.7 Intreprinderea de montaj va stabili cu uzina constructoare gaurile ce urmeaza sa fie alezate in uzina sau pe santier la diametrul final. 11.8 La imbinarile cap la cap cu eclise prinse cu SIRP, se accepta denivelari locale ale tablelor de pana la 2 mm, care inainte de montarea ecliselor de joanta se vor tesi, prin alezare, cu panta de minimum 1:10 la talpile superioare si inimi si de minimum 1:25 la talpile inferioare ale grinzilor. 11.9 Tot la faza de premontaj se va face completarea si remedierea grunduirii tuturor pieselor. 11.10 Verificarile dimensionale ale planseului premontat, precum si marcajul final, ca si pregatirea pieselor pentru transport, se receptioneaza de catre comisia formata din reprezentantii uzinei, intreprinderii de montaj, beneficiarului si proiectantului.

12.Receptiile in uzina constructoare La uzina constructoare se vor face urmatoarele receptii: receptia pe grupuri de subansamble, respectiv tronsoane vagonabile facand parte dinn acelasi planseu receptia pe plansee sau tronsoane de plansee montate de proba 12.2 Receptia pe subansamble 12.1 12.2.1 Comisia de receptie pe grupuri de subansamble sau tronsoane vagonabile va fi stabilita de beneficiar conform reglementarilor in vigoare, din ea trebuind sa faca parte si delegatii imputerniciti ai beneficiarului, proiectantului si intreprinderii de montaj 12.2.2 La aceasta receptie uzina constructoare trebuie sa prezinte: 12.2.2.1 Subansamblele sau tronsoanele din grup, dupa inchiderea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv eventualele remedieri. 12.2.2.2 Proiectul de executie, inclusiv eventualele mofificari aduse in timpul executiei cu acordul scris al proiectantului. 12.2.2.3 Eventuale prescriptii speciale sau caietul de sarcini special 12.2.2.4 Procesul tehnologic intocmit si aprobat 12.2.2.5 Schitele subansamblelor, cuprinzand numarul sarjelor laminatelor din care s-au executat piesele numerele poansoanelor sudorilor care au executat imbinarile numarul si pozitia cliseelor radiografice 12.2.2.6 Lista materialelor folosite cu copiilecertificatelor de calitate si a buletinelor de analize si incercari 12.2.2.7 Rezultatele controalelor radiografice ale cusaturilor de sudura, insotite de buletinele de control si cliseele respective 12.2.2.8 Lista rezultatelor probelor si incercarilor mecanice efectuate in intreprinderea de uzinare asupra materialelor si imbinarilor sudate 12.2.2.9 Fisele de masurari dimensionale 12.2.2.10 Lista sudorilor cuprinzand numele sudorului si numarul poansonului fiecarui sudor 12.2.2.11 Fisele de urmarire a executiei 12.2.2.12 Fisele de verificari dimensionale ale pieselor prezentate, cu abaterile dimensionale constatate 12.2.2.13 Registrul de control 12.2.2.14 Procesele verbale de lucrari ascunse 12.2.2.15 Procesele verbale de remedieri 12.2.2.16 Procesele verbale de receptie interna 12.2.2.17 Certificatul de calitate pentru elementele de constructie 12.2.2.18 Toate documentele de mai sus vor fi continute intr-un Dosar de receptie ce trebuie prezentat de uzina comisiei de receptie. 12.3 Receptia planseelor premontate de proba

12.3.1 La aceasta receptie se prezinta: planseul sau tronsonul de planseu ce se receptioneaza premontat procesul verbal de receptie interna a planseului fisa de verificari dimensionale documentatia de receptie a fiecarui subansamblu ce intre in compunerea planseului

12.3.2 Comisia de receptie trebuie sa verifice concordanta dinrtre documentele prezentate si prevederile proiectului, cele din procesele tehnologice si cele de calitate din prezentul caiet de sarcini. 12.3.2.1 Procesul verbal de receptie interna a tronsonului de placa premontat 12.3.2.2 Fisa de masuratori dimensionale 12.3.2.3 Existenta marcajelor de piese 12.3.2.4 Calitatea materialelor de baza si adaos, pe baza certificatelor de calitate emise de furnizori sau a incercarilor facute in uzina 12.3.2.5 Corespondenta intre rezultatele incercarilor si valorile caracteristicilor mecanice prescrise in standardele de produse 12.3.2.6 Calitatea cusaturilor sudate 12.3.2.7 Pentru cusaturile sudate examinate cu raze penetrante, se vor examina buletinele de radiografieri. 12.3.2.8 Cerftficatele de calitate pentru unele piese, elemente sau subansamble ce intra in componenta placii ce se receptioneaza 12.3.2.9 Aspectul, forma si dimensiunile unor cusaturi de sudura sau imbinari cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate. 12.3.2.10 Starea grundului pe suprafetele grunduite. 12.3.2.11 Dupa verificare, comisia de receptie intocmeste un proces verbal in care se vor inscrie: concluziile defectele constatate si masuri de remediere acceptarea, refuzul sau amanarea receptiei cu termene de remediere a defectelor. 13. Marcarea. Lucrari dupa executarea receptiei. Livrarea. 13.1 Subansamblele receptionate se vor vopsi numai dupa receptie. 13.2 La livrare, intreprinderea de uzinare trebuie sa transmita intreprinderii de montaj: lista subansamblelor ce se livreaza planul de marcaj al pieselor procesul verbal intocmit de comisia de receptie certificatul de garantie al produselor livrate 13.3 Toate elementele de constructtii trebuie marcate inainte de receptia in uzina. Marcarea se face cu vopsea in contrast sau prin poansonare in anumite cazuri 13.4 Marcarea prin poansonare se admite numai la OL 37, nu se aplica poansonare in zone puternic solicitate sau la oteluri de marci superioare (in cazul otelurilor de marci superioare se admit poansoanele doar pe suprafete frontale) 13.5 Marca va cuprinde: marca de fabrica a intreprinderii producatoare marca de codificare pentru montare, conform proiectului marcarea capetelor fiecarui element care se imbina masa elementului numarul desenului de executie semnul controlorului din organul de control al uzinei marcarea locurilor de prindere sau de trecere a cablurilor pentru manevrarea elementelor. 13.6 Manipularea pentru incarcarea in vehicule se face cu ajutorul unor carlige sau piese detasabile de apucat, lanturi sau cabluri.

13.7 Nu se admite prinderea prin sudare a unor piese auxiliare necesare pentru manipulare si transport. In caz ca uzina considera, acest lucru necesar, va cere acordul proiectantului. 14. MONTAJUL SI RECEPTIA PE SANTIER 14.1 Reguli generale. Depozitarea si pregatirea pieselor pentru montaj. 14.1.1 Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de montaj, care trebuie sa cuprinda si: tehnologia de montaj tehnologia de asamblare-sudare a imbinarilor sudate pe santier tehnologia de executie a imbinarilor cu SIRP Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentului Caiet de Sarcini si de standardele, normativele, instructiunile si reglmentarile in vigoare 14.1.2 Constructorul raspunde de primirea elementelor metalice pe santier. Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblelor pe santier se va face in asa fel incat sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora. 14.1.3 La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de carlige, lanturi sau cabluri, cu ajutorul ghiarelor cu surub sau a altor piese asemanatoare Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, carlige, etc) de piesele si subansamblele de rezistenta ale structurii sau gaurirea acestora fara aprobarea scrisa a proiectantului. 14.1.4 Nici o piesa nu va fi asezata in depozit inainte de a fi identificata si inregistrata. Identificarea si inregistrarea pieselor se va face chiar in timpul descarcarii. Se recomanda a se tine un registru in care sa fie trecute toate piesele sosite cu indicativul si marca lor, cu notarea calitatii si cantitatii) 14.1.5 La primirea confectiilor metalice, constructorul va face un control general urmarind in mod deosebit: a) existenta certificatelor de calitate privitoare la material si la executie, cu date complete in conformitate cu prezentul caiet de sarcini; b) daca elementele primite nu prezinta lipsuri sau defecte rezultate din transport, descarcare , depozitare; c) daca elementele nu prezinta abateri care sa impieteze asupra montarii lor corecte. 14.1.6 Depozitarea elementelor se face in functie de forma si marimea lor. Depozitul se amenajeaza sub forma unei platforme mai ridicate decat terenul inconjurator si prevazuta cu pante pentru scurgerea apelor. Asezarea elementelor se face pe traverse de lemn ( NU pe suporti de metal sau pe grinzi de beton !) evitandu-se contactul cu solul. In depozit se prevad spatii de circulatie si de manipulare, iar depozitul trebuie prevazut cu utilaje de transport si ridicare corespunzatoare. Asezarea pieselor descarcate in depozit va fi astfel facuta incat ele sa poata fi usor identificate. In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja platforme pentru lucrarile de pregatire in vederea montarii. 14.1.7 Inginerul sudor desemnat de intreprinderea montoare pentru supravegherea lucrarilor de montaj pe santier, trebuie sa aiba experienta in executarea lucrarilor de sudura pe santier si va fi verificat, iar la nevoie instruit si autorizat . 14.1.8 Autorizarea se va face pe baza de probe sudate, ce se vor executa sub supravegherea comisiei de autorizare, pe tipurile de sudura prevazute in tehnologia de sudare pe santier si in pozitiile de sudare impuse de lucrare. 14.1.9 Conditiile de calitate ale cusaturilor sudate sunt corespunzatoare claselor de calitate C1-C5 indicate in Normativul C150-84.

14.1.10 Remedierea defectelor se va face similar celor prevazute pentru defectele aparute in uzina. 14.1.11 Receptia structurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitie, tinand seama si de prevederile STAS 767/0-88. 14.2 Montarea structurii metalice.

14.2.1 Montarea confectiilor metalice se va face pe baza proiectelor tehnologice intocmite, in care trebuie aratate: a) masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructie din otel; b) organizarea asamblarii in tronsoane, pe santier, a elementelor din otel, cu indicarea mijloacelor de transport si de ridicat necesare; c) indicarea dimensiunilor a caror verificare este necesara pentru asigurarea realizarii tolerantelor de montare impuse prin proiectul de executie si prin prescriptiile tehnice; d) materiale de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul si regimul de sudare, planul de succesiune a executarii sudurilor de montare, masurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea in limitele admise a deformatiilor si eforturilor remanente produse prin sudurile de montare, pelucrarea ulterioara a suprafetelor cordoanelor de sudura la elementele solicitate dinamic; e) masuri pentru executia imbinarilor cu suruburi pretensionate; f) verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru elementele montate; g) marcarea elementelor si ordinea fazelor operatiei de montare h) asigurarea stabilitatii elementelor din otel in fazele operatiei de montare; i) planul operatiilor de control in conformitate cu prevederile proiectului de executie, a prescriptiilor tehnice j) metodele si frecventele verificarilor ce trebuie efectuate pe parcursul si la terminarea fazelor de lucrari de montare 14.2.2 Modificarile proiectelor de executie, in eventualitatea simplificarii procesului tehnologic de montare se vor face numai cu acordul prealabil, scris, al proiectantului si investitorului. 14.2.3 Operatiile de montaj se realizeaza prin imbinarea elementelor confectionate cu buloane de ancoraj, suruburi de inalta rezistenta, respectiv sudura. Suruburile de inalta rezistenta (SIRP) nu se vor pretensiona ci se vor strange la 50% capacitate, aplicand momentele de strangere la cheie indicate pe desen. Pretensionarea la 100% capacitate a acestor suruburi se face numai in cazurile indicate in mod special pe planse de catre proiectant. Momentele de strangere la cheie, calculate conform normelor in vigoare pentru diverse diametre de surub si grupe de material sunt indicate in tabelul de mai jos.
Strangere la 50% capacitate Surub: M12gr.8.8 M16gr.8.8 M20Mr50=k1*d*Nt [daNcm] 421 1062 2074 Moment Mr50 [Nm] 42 106 207 Strangere la 100% capacitate Mr=k1*d*Nt [daNcm] 843 2123 4147 Moment Mr100[Nm] 84 212 415

gr.8.8 M24gr.8.8 M27gr.8.8 M12gr.10.9 M16gr.10.9 M20gr.10.9 M24gr.10.9

3583 5313 593 1493 2916 5039

358 531 59 149 292 504

7166 10625 1185 2986 5832 10078

717 1063 119 299 583 1008

14.2.4 Inaintea inceperii montajului propriu-zis, trebuie efectuate unele operatiuni legate de verificarea elementelor existente si eventuala lor corectie. In acest scop se verifica existenta certificatelor de calitate ale materialelor si a buletinelor de control pe faze de executie a elementelor, dimensiunile si aspectul general al elementelor si al imbinarilor, precum si axele si cotele elementelor existente pe care urmeaza sa se monteze noile elemente de constructie metalica si zonele lor de imbinare. Orice abatere de la tolerantele admise prin normative sau prin proiect se rezolva numai cu avizul proiectantului structurii. Tot in cadrul lucrarilor pregatitoare generale se executa conform fisei tehnologice diverse lucrari cum ar fi: schele, esafodaje, se stabilesc traseele si statiile viitoare ale macaralelor de montaj, se asigura dispozitivele de ridicare, dispozitive care se proiecteaza si se executa special pentru fiecare gen de element netipizat, in functie de conditiile concrete de la fiecare corp al cladirii. De asemenea se verifica punerea la punct a accesului macaralei de montaj si a mijloacelor de transport. 14.2.5 Toate elementele structurilor metalice se monteaza numai pe baza de fisa tehnologica, in care sunt rezolvate in detaliu toate fazele de lucru si operatiile de executat. 14.2.6 Se va verifica in mod obligatoriu corecta pozitionare a axelor principale ale constructiei, precum si a elementelor in raport cu axele constructiei. 14.2.7 Existenta si continutul documentelor de verificare si receptionare a elementelor de constructie ce constituie suporturi sau reazeme pentru constructia metalica. 14.2.8 Se verifica pozitia in plan si ca nivel a reazemelor si buloanelor de ancorare 14.2.9 Deformatiile mai mari decat abaterile din STAS 767/0-88 provenite din timpul manipularilor, depozitarilor si transportului pe santier se vor indrepta de catre constructor in conformitate cu solutia aprobata in scris de proiectant. 14.2.10 Intreprinderea montoare va asigura instruirea si insusirea corecta a tehnologiei de executie de catre echipele de executie. 14.2.11 Se verifica existenta si pozitionarea corecta a elementelor provizorii de sustinere si ancorare. Toate verificarile de mai sus se fac de catre conducatorul tehnic al lucrarii impreuna cu delegatul investitorului. 14.2.12 Nu se admite fortarea elementelor pentru aducerea in pozitia corecta de montare, prin presare, indoire sau lovire, care sa introduca in acestea eforturi suplimentare 14.2.13 Se interzice sudarea pe santier la temperaturi mai mici de +5 grade Celsius fara masuri speciale de protectie (paravane, copertine, corturi) Asemenea masuri se vor lua si in caz de ploaie sau vant puternic. 14.2.14 Nu este permisa sudarea la montare daca nu s-au curatat in prealabil piesele respective de lac, ulei, grasimi, rugina 14.2.15 Sudurile pe santier se vor executa numai sub supravegherea inginerului responsabil al lucrarilor de constructii metalice.

14.2.16 Toate masuratorile se efectueaza numai la aceeasi temperatura ( de preferat 10 pana la 20 de grade Celsius. Documentatia in care se consemneaza valorile obtinute trebuie sa specifice temperatura la care s-a facut masuratoarea. 14.3 Montarea staplilor metalici a) Lucrari pregatitoare pentru montarea stalpilor metalici. 1) Pregatirea stalpului propriu-zis consta in: verificarea dimensiunilor si geometriei stalpului, conform proiectului verificarea existentei pe stalp a eventualelor piese necesare pentru prinderea in macara la montaj marcarea cu vopsea pe stalp a axelor pe cele patru laturi la montare, bazele stalpilor situati in zona cotei +/- 0,00 se pot aseza pe calaje din plaacute metalice asezate sub cele patru colturi ale placii de baza care asigura asezarea si verticalitatea; se face cu acest prilej o strangere provizorie a piulitelor care asigura stalpulpana la incheierea montarii. dupa asezarea celorlalte elemente si verificarea axelor si a nivelurilor, se leaga definitiv buloanele si se executa subturnarea bazelor stalpilor cu mortar de ciment cu nisip cu granulatie mare 2) Pregatirea fundatiilor consta in: verificarea pieselor de prindere prevazute in proiect (buloane, placi metalice inglobate in fundatie) din punct de vedere al axarii pe cele doua directii si al cotelor de nivel, un caz de abateri fata de proiect, solutiile de remediere se stabilesc de proiectantul structurii. b) Lucrari de montaj propriu-zis. Pentru executarea montajului, operatiile sunt urmatoarele: cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj; se prind de stalp ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii; se aseaza stalpul pe pozitia corecta si se aaxeaza pe cele doua directii; se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor, se verticalizeaza stalpul; se executa imbinarea finala conform proiectului se desprinde stalpul de macara. Ancorajele se pastreaza pana la prinderea stalpului cu grinzi. 14.4 Montarea grinzilor metalice a) Lucrari pregatitoare pentru montarea grinzilor metalice Operatiile pregatitoare pentru montarea grinzilor metalice se refera la doua aspecte: 1) Pregatirea grinzii propriu-zise care consta din: verificarea dimensiunilor si geometriei grinzii conform proiectulu verificarea existentei pe grinda a eventualelor piese pentru prinderea in macara marcarea cu vopsea a axelor longitudinale ale grinzilor montarea sustinerilor pentru grinzi conform fisei tehnologice 2) Pregatirea elementelor pe care se monteaza grinzile ce consta in:

verificarea stalpilor din punct devedere al axelor pe cele doua directii si al cotelor de nivel trasarea cu vopsea a pozitiei grinzii pe flansa stalpului.

b) Lucrari de montaj propriu-zis 1) Montarea grinzilor se realizeaza astfel: cu ajutorul dispozitivului corespunzator se agata grinda in macara si se transporta la locul de montaj; se aseaza grinda pe esafodaj se executa imbinarea conform proiectului structurii 14.6 Abateri limita admise la montarea structurii metalice.

14.6.1 Abaterile limita admise la rezemarea elementelor constructiilor din otel: abaterea suprafetei fundatiei pe inaltime +10 mm deplasarea suruburilor de ancoraj in plan orizontal: cand suruburile sunt in interiorul conturului placii de baza 5 mm cand suruburile sunt in exterior 10 mm abaterea capatului superior al suruburilor de ancoraj pe verticala + 20 mm abaterea lungimii filetului surubului de ancoraj + 30 mm abaterea fata de distanta teoretica intre reazemele constructiei din otel +20 mm 14.6.2 Elementele de constructi din otel care se imbina la montare cap la cap, nu trebuie sa aiba deschiderea rostului / cusaturilor dupa prinderea provizorie mai mare de 6 mm. Zonele in care se depaseste toleranta prevazuta in proiect, dar fara a depasi 6 mm se remediaza prin sudare de incarcare in conditiile specificate in documantatia tehnica. 14.6.3 Abaterile limita admise dupa executarea lucrarilor de montare sunt: Stalpi: abaterea axei stalpului fata de axele de trasare masurata la baza stalpului +5 mm; abaterea pe inaltime de la cota suprafetei de reazem a stalpului +5 mm; devierea capatului superior al stalpului fata de verticala: D=max (0,001xh) dar maxim 15 mm (unde h= inaltimea stalpului) in acceptiunea prezentului caiet de sarcini, prin inaltimea stalpului se intelege inaltimea tronsonului continuu livrat pe santier, incluzand stalpii de pe circa doua nivele. Grinzi: abaterea fata de distanta prescrisa in proiect intre grinzile de planseu +15 mm

14.6.4 Rezultatele verificarii lucrarilor ascunse se vor consemna in procesele verbale de lucrari ascunse, respectiv: cordoane de sudura care devin inaccesibile prelucrarea marginilor executarea straturilor de protectie anticoroziva verificarea calitatii curatirii elementelor care se imbina

14.6.5 Pentru elementele care se imbina la montare prin cusaturi din clasele de calitate C1C3 se va executa un premontaj la sol, ocazie cu care se vor efectua toate operatiile de ajustare astfel incat insumarea tolerantelor sa se incadreze in STAS 767/0-88 14.7 Verificarea calitatii lucrarilor de montaj 14.7.1 La terminarea lucrarilor de montare se va efectua verificarea calitatii lucrarilor de montare executate care va cuprinde verificarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calitatii, respectiv: certificate de calitate, buletine de incercari pentru piesele si materialele metalice folosite la montare, refaceri, consolidari, remedieri; procese verbale de lucrari ascunse, buletine de incercari nedistructive ale sudurilor cap la cap; tabele cu poansonul sudorilor autorizati; fisele cu rezultatele imbinarilor de inalta rezistenta; dispozitii de santier date de proiectant si de investitor pe parcursul montarii, rezultatele expertizelor tehnice la care a fost supusa structura, procesele verbale incheiate de organele de control procesele verbale de receptie a refacerilor, consolidarilor sau remedierilor deficientelor; a receptiei elementelor si materialelor la primirea pe santier, controalele efectuate de proiectant, investitor sau organele de control; piesele scrise si desenate ale proiectulu de executie cu toate modificarile si completarile intervenite pe parcursul montarii, insotite de aprobarea in scris a proiectantului si investitorului pentru suruburile de inalta rezistenta pretensionate, documentatia cuprinde: 1) nota de constatare asupra preasamblarii uzinale consemnandu-se abaterile dimensionale, remeduerile efectuate, o copie dupa nota de constatare constituie piesa la dosarul de receptie 2) nota de constatare asupra preasamblarii la santier-constituie fisa la dosarul de receptie 3) documentele de certificare a calitatii organelor de asamblare: suruburi, saibe, buletinul de incercari mecanice efectuate pe santier 4) procesele verbale de verificari pe faze a calitatii executiei imbinarilor prin suruburi in care se consemneaza rezultatele efectuate

14.7.2 Din punctul de vedere al proiectantului de specialitate pentru constructia metalica, fazele determinante in procesul de verificare a calitatii lucrarii, vor fi: 1) Faza cu piesele inglobate montate, anterior turnarii elevatiei; 2) Faza cu structura metalica integral montata, inclusiv contravantuiri si tiranti verticali 3) Receptia finala 15. PROTECTIA ANTICOROZIVA METALICE 15.1 Generalitati SI PROTECTIA LA FOC A STRUCTURII

15.1.1 Protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice supraterane este obligatorie si este reglementata prin Instructiunile tehnice privind protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice, indicativ C 139-79.

15.1.2 Solutia de protectie anticoroziva se stabileste in functie de clasele de agresivitate a mediilor respective clasele 1,2,3 si 4 stabilite conform STAS 10128-75 Ea se va executa in cazul structurii de fata atat de catre furnizor cat si de catre constructor (pe santier). 15.1.3 Protectia anticoroziva a structurii metalice tine cont de expunerea suprafetei metalice respective, sau eventuale conditii legate de asamblare. In cadrul prezentului obiectiv exista mai multe categorii de suprafete metalice din punct de vedere al expunerii si anume: Suprafete metalice aflate in contact cu betonul, vor fi protejate cu un singur strat de grund pentru asigurarea lor temporara contra coroziunii pe durata transportului si depozitarii. Ele pot ramane eventual si neprotejate. Suprafete metalice aflate in contact cu metalul si anume flansele riglelor si zonele corespunzatoare de pe stalpi ce vin in contact cu ele, respectiv flansele de la extremitatile stalpilor, care vor primi o protectie anticoroziva de grund + vopsea uzuala, caracteristica mediului interior. Suprafete metalice aflate in contact cu aerul din mediul interior (in general talpile riglelor si talpile stalpilor)

15.1.5 Se recomanda ca protectia structurii sa se execute pe cat posibil complet in uzina, prin metode industriale, pe santier urmand a se aplica doar completari. 15.1.6 Protectia la foc a structurii metalice se face in conformitate cu cerintele din scenariul de protectie la foc elaborat de o persoana competenta si autorizata in acest sens. Pentru proiectul de fata, ca urmare a solicitarii de protectie la foc exclusiv a stalpilor si contravantuirilor verticale pentru atingerea unei rezistente normate de 1 ora, pe elementele structurale mentionate se poate aplica urmatoarea stratificatie: - grund anticoroziv cu fosfat de zinc gri deschis - vopsea intumescenta T 60 Clorificio Samarineze cu grosime variabila indicata de furnizor functie de factorul de masivitate al sectiunii transversale a elementului structural respectiv Utilizarea unei stratificatii diferite pentru protectia antifoc (provenita de la alt producator) este posibila, cu respectarea timpului de rezistenta la foc prescris. 15.1.7 Fabricantul structurii metalice va acorda o deosebita atentie stratului de grund in cazul utilizarii unei solutii diferite fata de cea mentionata mai sus. Stratul de grund aplicat va trebui sa fie compatibil din punct de vedere chimic cu vopseaua termospumanta care urmeaza a fi aplicata. 15.2 Operatiuni de protejare a structurii 15.2.1 Operatiunile de protejare a structurii metalice se grupeaza in doua categorii: pregatirea suprafetei metalice aplicarea protectiei 15.2.2 Metodele de pregatire sunt determinate de starea in care se afla elementul metalic ce trebuie protejat, care poate fi : element neprotejat acoperit integral sau partial cu tunder element neprotejat acoperit integral sau partial cu rugina element acoperit cu un strat de protectie temporara

 element protejat prin zincare la cald element protejat prin vopsire cu defete provenite din transport si manipulare element protejat prin vopsire, finisat si ambalat corespunzator 15.2.3 Pregatirea suprafetelor cuprinde: a) indepartarea mizeriei prin: - periere cu peria de sarma - spalarea cu apa - stergerea cu carpe, bumbac, calti b) indepartarea grasimilor, uleiurilor, etc, prin - degresare primara cu white spirit - degresare secundara cu benzina usoara, tiner, acetona sau alti solventi volatili; - utilizarea solutiilor alcaline (soda caustica 10% si soda calcinata) - utilizarea detergentilor c) pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc. d) indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (sablare, polizare, etc) e) indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati denivelari) prin acoperire cu sudura si slefuire. Gradul de curatire al suprafetei va fi 15.3 Protectia suprafetelor metalice 15.3.1 Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor; nu trebuie sa se depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se protejeaza. 15.3.2 Zonele de imbinare cu buloane de inalta rezistenta NU vor beneficia de o protejare speciala, , nefiind necesar lucrul prin frecare al imbinarii. 15.3.3 Sistemul de protectie anticoroziva va fi indicat in cadrul proiectului de executie in urma consultarii intre beneficiar, arhitect si proiectantul de specialitate al structurii metalice. 15.3.4 Vopseaua intumescenta pentru protectie antifoc va fi aplicata pe santier de catre constructor. 15.4 Vopsirea finala a structurii metalice

15.4.1 Vopsirea finala se va face dupa terminarea montarii definitive 15.4.2 Resturile si locurile in care s-ar putea aduna apa se astupa cu chit din miniu de plumb 15.4.3 Dupa repararea straturilor de vopsea date in uzina se aplica ultimul strat de vopsea 15.4.4 Vopseaua trebuie sa fie uniforma, aderenta, facuta fara basici, fara locuri neacoperite sau acoperite integral. In primul an de exploatare, investitorul trebuie sa urmareasca starea constructiilor metalice, in special: daca incarcarile reale nu depasesc valorile luate in considerare in proiectare daca nu apar in elementele de constructii deformatii vizibile starea imbinarilor daca nu apar fisuri in suduri sau in materialul de baza comportarea protectiei contra coroziunii Daca apar defecte sau deformatii vizibile, se va anunta imediat proiectantul pentru indicarea masurilor de remediere.

16. 16.1

Masuri de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor Masuri de protectia muncii

Vor fi respectate intocmai prevederile urmatorului Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii dat de M.L.P.A.T. prin Ordin 9/N/15.03.1993 si publicat in Buletinul Constructiilor volumul 5-6-7-8 din 1993(paginile 1451,articolele 12492) care contin prevederi obligatorii astfel: Administratiile agentilor economiei din ramura de constructii care concura la realizarea proiectului trebuie sa-si cunoasca raspunderile si obligatiile privind protectia si igiena muncii stipulate in articolele (111). De asemenea trebuie sa-si cunoasca responsabilitatile si obligatiile toti maistrii,precum si conducatorii punctelor de lucru stipulate in prevederile articolului 12. Sefii formatiilor de lucru si personalul muncitor trebuie sa-si cunoasca obligatiile si responsabilitatile conform articolelor (1315). Responsabilitatile proiectantilor sunt specificate in articolele (1633). Si investitorul trebuie sa-si cunoasca responsabilitatile si obligatiile specificate in prevederile articolelor (3439), iar ele merg pana la obligatiile din exploatarea constructiei si instalatiilor aferente privind regulile de protectia muncii, precum si obligatia sa nu efectueze nici o modificare fata de prevederile documentatiei proiectului. Organizarea activitatii de protectie si igiena a muncii se va face conform prevederilor articolelor (5171). Controlul medical al personalului se va face in conformitate cu articolele (8288). Instructajul de protectie si igiena a muncii se va face in conformitate cu prevederile articolelor (89120). Repartizarea personalului la locurile de munca se va face conform articolelor (121129). Propaganda de protectie si igiena a muncii va fi facuta conform cu prevederile articolelor (130141). Vor fi respectate regulile de igiena a muncii privind: efortul fizic conform articolelor (142146). Acordarea primului ajutor in caz de accidente se va face conform prevederi art. (147199). Riscurile profesionale in constructie vor fi toate conform prevederilor articolelor (200228). Mijloacele individuale de protectie vor corespunde cerintelor formulate in articolele (229275). Dispozitivele de securitate a muncii vor fi prevazute de proiectantii constructorului care au elaborat tehnologiile de executie, proiectele tehnologice ale acestora, precum si a Organizarii de Santier in conformitate cu prevederile articolelor (276278). Lucrarile de executie pe timp friguros vor fi facute prin luarea unor masuri suplimentare de organizare in scopul prevenirii accidentelor de munca, a imbolnavirilor profesionale conf. Prevederile art. (279306). Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor (va fi inscrisa si in Conventia dintre investitor si constructor-prevedere a articolului nr.35) vor fi in conformitate cu prevederile articolelor (307386).

Electrosecuritatea si masurile de protectie impotriva electrocutarii vor fi realizate in mod obligatoriu in conformitate cu prevederile articolelor (387536). Lucrarile de terasamente se vor face cu respectarea obligatorie a prevederilor articolelor (537653). Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor se va face conform articolelor (691761). Turnarea si compactarea betoanelor va respecta prevederile articolelor (762793). Fasonarea si montarea armaturilor de otel-beton se va face conform articolelor (794805). Lucrarile de zidarie si tencuieli se vor face cu respectarea prevederilor articolelor (806856). Schlele,esafodajele si scarile trebuie sa corespunda prevederilor articolelor (9871130). Cofrajele vor fi facute cu respectarea obligatorie a prevederilor articolelor (11311261). Finisajele se vor executa respsctand in mod obligatoriu prevederile articolelor (12621320). Demolarile, reparatiile, consolidarile de vor face respectand prevederile articolelor (13211363). Sudura va respecta in mod obligatoriu prevederile articolelor (14561582). Alimentarea cu apa si canalizarea se va face conform articolelor (15831832). Executarea instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire se va face conform articolelor (18331920). Lucrarile cu mase plastice vor fi realizate in conformitate cu prevederile articolelor (19211977). Izolatiile si protectiile anticorozive vor respecta in mod obligatoriu prevederile articolelor (19782105). Instalatiile si masinile de ridicat vor functiona respectand prevederile articolelor (22302270). Utilajele,masinile si instalatiile trebuie sa fie obligatoriu conform cu prevederile articolelor (22712353). Dispozitivele , sculele si uneltele de munca trebuie sa corespunda cerintelor stipulate in articolele( 23542449) care precizeaza si modul obligatoriu in care pot fi folosite, depozitate si intretinute. Pentru lucrarile care nu gasesc in prezenta prezentare constructorul si beneficiarul vor intocmi instructiuni proprii de lucru si de protectia muncii pe baza proiectelor de executie a lucrarilor respective sau in cazul masinilor si utilajelor pe baza cartilor tehnice ale acestora, facand propuneri pentru completarea masurilor de protectia muncii cu masuri suplimentare care sa nu contravina celor prezentate, astfel ca pericolul de accidentare a muncitorilor sa fie evitat (pag.6-7 B.C., vol. 5-6-7-8/93). Masurile care se vor lua vor fi completate cu toate prevederile proiectului, a masurilor prevazute de fiecare specialitate care concura la realizarea constructiei, precum si a tuturor subproiectarilor care participa la realizarea obiectivului.Completarile se vor face fara insa sa contravina prevederilor regulamentului prezentat detaliat. Prevederile regulamentului sunt obligatorii la executarea lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente lor, la montajul utilajelor tehnologice,la folosirea utilajelor pentru constructii, precum si la lucrarile de reparatii si consolidari de constructii atat in sectorul de stat cat si in cel particular.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII Proiectul nu prezinta probleme speciale de protectia muncii. Se vor respecta actele normative in vigoare. 1. Norme republicane de protectia muncii editia 1975 (N.R.P.M.-1975). 2. Norme specifice de protectia muncii CPME-DGCM editia 1975 (N.R.P.M.1975). 3. Module de protectia muncii la constructii-montaj editia 1969 (N.P.M.C.M.1969). 4. Regulament privind protectia muncii in constructii, editia 1993 (MLPAT Ordin 9/N/15.03.1993). 5. Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii-indicativ IM006-96 publicate in B.C. 10/1996. 6. Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje-indicativ IM007-96 publicat in B.C. 10/1996. 7. Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii si protectiei mediului, la lucrarile de executie a constructiilor.Exploatarea utilajelor de constructiindicativ NE 002-97 aprobate cu Ordinul 47/N/03.03.97. 8. Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora-indicativ C300-94 publicat in B.C. 9/1994. In continuare se precizeaza pe specialitati normativele care se vor respecta si capitolele la care se vor da o atentie deosebita in functie de specialitate. Arhitectura se vor respecta: 1. N.R.P.M.-1175, integral; 2. N.S.P.M.-C.P.M.S. 1975, vol. II, capitolele I, II, II,IV,V,VI,IX,X,XI,XII,XIII,XIV,XVII, XIX,XX,XXI,XXII,XXV,XXVI,XXVII,XXIX,XXX,XXXIII,XXXVI,XXXVII,XXXVIII, XXXVIII,XXXIX,XL. 3. Volumul masuri practice de protectia muncii editia 1971, volumul II. 4. IM 006-96, IM007-96, NE002-97, C300-94. Rezistenta se vor respecta: 5. N.R.P.M.-1975, cap. I, V,IX, XI,XIII. 6. N.S.P.M.-C.P.M.B. 1975, cap. I, IX, XII, XVI, XXI, XXII, XXV, XXVI, XXVIII, XXIX, XXX, XXXI, XXXV, XLI,XLIII. 7. N.P.M.C.M.-1969, cap. I, VII,VIII, IX, X, XII, XIII, XIV,XIX, XX, XXV, XXVII, XXVIII. 8. NE002-97, C300-94. DISPOZITII FINALE 1. Inaintea inceperii lucrarilor, terenul va fi degajat de orice sarcina (retele electrice si edilitare, conform N.S.P.M.-C.P.M. editia 1975, cap. XXI). La orice instalatii (retea) intalnite in timpul executiei se vor opri lucrarile si se va solicita prezenta detinatorului de retea. 2. Se vor respecta prevederile de tehnica securitatii muncii cuprinse in normativele in constructii, instructiuni tehnice valabile pentru executarea lucrarilor de constructii si instalatii. 3. Se vor respecta de catre executant intocmai toate masurile stabilite de catre proiectant si inscrise in planurile de executie sub forma de note.

4. Masurile precizate mai sus nu sunt limitative. Constructorul si beneficiarul urmand a le completa cu alte masuri pe care le vor considera necesare. Aceleasi norme vor fi respectate de investitor si antreprenor 16.3 Masuri de prevenirea si stingere a incendiilor

Normativele avute in vedere la intocmirea prezentei documentatii sunt: Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P118/83 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor in unitatile din ramurile industriale La executia proiectului, antreprenorul si investitorul au obligatia sa respecte cu strictete, pe toata durata desfasurarii lucrarilor toate conditiile cuprinse in normele de prevenire si stingere a incendiilor sus mentionate care vizeaza activitatea pe santier.

Ing. Farcas Robert

Intocmit,