t

sbr %ny Mo

i,l
l r/t"

il

Asepsia.Profilaxia infec{iei prin aer gi piclturi, de contact gi prin implantare.

intr-un timp apropiat dupa implimentarea in practica chirurgicald,a de tratamental pldgilor s-au depistatunele neajunsuriqi au metodeiantiseptice

t t
I

fost incepute lucrdri pentru elaborarea unor noi metode de combatere a microbilor piogeni.Chirurgul neamfErnst Bergman(1836 - 1907)gi discipolul sdu C.Schimmelbuch minuliob au elaboratmetoda de sterilizarecu vapori, la temperaturi inalte a materialului de paqsament gi instrumentariului. Acegti savanliau pus bazaasepsiei. in 1890la congresulX internafional al chirurgilor in Berlin au fost relatate principalele principii ale asepsiei la tratatmentul pldgilor, dar intreb6rileantisepsiei au fost datepe planul2. itt istoria chirurgiei paralel au fost elaborate2 cdi de lupti cu infeclia chirurgicalS: 1. Distrugerea factorului microbian ce a pdtruns in plagd sau lesuturile - antisepsie. organismului 2. Preintdmpinarea pdtrunderiimicrobilor in plagS- asepsia. Acest fapt nu esteintdmplStor,deoarec e atdt asepsiacdt qi antisepsia sunt menite sd lupte cu factorul microbian gi sunt frecvent bazatepe aceleag metode de acliune antiseptici. in activitateachirurgicald este necesard respectarea legii fundamentale a asepsiei,care poate fi formulatd astfel: totul ce contacteazd, cu plaga trebuie sd fie steril. Pentru aceastaeste necesar de a cunoagtebine sursele prin care bacteriilepot nimeri in plagd.Sunt2 de astfel de surse:exogendgi endogend. Exogen6, se considerdinfecfia, care nimeregtein plagd din mediul care inconjoard bolnavul: din aer (infeciia prin aer) c,, pic6turi de salivd gi de alte lichide (rnfecEg prin plcdturi), de pe obiectele, care vin in contact cu plaga asupra celulei microbiene, adicd se folosesc aceiagi factori

t
I

il
?I

t5

d E ,,

(infectieprin contact), carerdmdnin plagd(suturi,drenaje, de pe obiectele etc.), aganumite infectii prin imglantare. infeclia,carese gdsegte in interiorulorganismului se considerd Endogend lui (piele, tubul degestiv,cdile respiratoriietc.). Infeclia sau pe tegumentele poatepdtrundein plaga direct sau prin vase (pe cale limfogendsau endogend hematogend). cd infeclia prin aer gi picdturijoacd un rol in ultimul timp s-a constatat, La sf6rgitulzilei de muncdin importantin evolufia complicafiilorpostoperatorii.

il

creqtebrusc numdrul bacteriilor qi se aerul sdlii de operafie,de pansamente de microbi. formepatogene depisteazd" i Comparareamicroflorei din plagd,in caz de supuralie dupd operalie

I I

asepticd cu microflora din aerul sdlii de operalieconfirml, cd una din cauzele supurafieiesteinfecfia prin aer gi picdturi. Profilaxia infecfiei prin aerin secliile muncii in ele qi de mdsurileindreptatela de chirurgie depindede organizarea micgorarea infectdriiaeruluicu microbi qi nimicirealor. in timpul operaliilor in blocul operator Pentrurespect area asepsiei trebuie respectatd devizarca in zonea incdperilor. in zonasterild 1 - sunt incluseinciperile cu cele mai strictecerinfe:s;r;i;i: de operalie gi camerade sterilizare(in canil cdnd lipsegtesecfiade sterilizare centrald). in zona2 - aregimului strict se referdincdperile,caredirect suntlegatede preoperatorie; salade anestezie. salade operafie;salade pregdtire in zona 3 zona regimului limitat o alcdtuiesc incdperile pentru

t
I

t I I

t
T I I I
T

pregdtirea gi p6strareas6ngelui, pentru pdstrarea aparatajuluimobil pentru deservirea sdlilor de operafie,biroul chirurgilor, asistenfemedicale,laboratorul pentru artalize urgente. in care obiqnuit- includeincdperile in zona4 - zonaregimului spitalicesc intrarea nu este legatd cu trecereaprin camerade dezinfeclie sanitard:biroul gefului blocului de operafie,a asistentei medicaleqefbgi camerapentrulengerie murdardqi degeuri.

i
il
numai utilajul necesar pentru in sala de operafietrebuie sd se gdseascd operafiei.Cu cAt mai pulin utilaj se afl6 in sala de operafie,cu atAt executarea interzisaccesul in timpul cdndse opereazdeste ?n mai u$or se asigurdcurafenia. salade opera{ie. qi tampoanele curdfenia, compresele de tifon in timpul lucrului se respectd

il il I

imbibate cu s6nge sau secrefie din plagd se aruncd in ligheane speciale. Exsudatul gi puroiul din plagd sau cavitdli se colecteazdcu aspiratorul intr-un vasinchis. pe caleumedd. ?nsalade opefafiese facecu pruden|d Curdlenia Existd urmdtoarele metodede curifenie in salade operafie. 1. Curdlenia curentd in timpul operafiei: infirmiera strAngetampoanelegi compreseleintdmplStor cdzute pe podea gi gtergepodeauamurdard de singe sau exudat. 2. CurSleniasdlii de operatiedupdfiecareoperafie. 3. CurSleniazilnicd dupd finisareaoperaliilor obiqnuitesauurgente. 4. Curlfenia generaldasdlii de operalie,carese face conform unui plan intro zi cAndnu se fac operafii,o datdpe sdptdmdnd. 5. Dimineala inainte de a incepe lucrul, suprafefeleorizontale(dugumeaua, mesele, pefrrazurile)se gterg cu o cdrpd umed6, pentru a stringe praful prealabilS. depuspestenoapte.Aceastdmetoddsenumegte Temperaturaaerului din sala de operalietrebuie sd fie intre 22 - 250Cla o umeditatede 50% gi cu o ventilafie ce asigurdschimbul aerului de 3-4 onpe o16. Temperatura mai inaltd provoac6 transpirafie, infectdnd astfel tegumentelecu bacterii din glandele sudoripare. Temperaturajoasd poate provoca rdcirea complicafiilor. bolnavilor qi creacondilii pentrudezvoltarea cdnd se folosegteepuratorulde aer stalionar se asigurdschimbul "aorl aerului curdlit de 40 de ori intr-o 016.in afard de aceastadezinfectareaaerului in se face ru ie-pi ultravioletebactericide. din salade operafiegi pansamante

t
T

Profilaxia infecfiei prin contact.

fl

f il il

m6inile pentru operafie. Chirurgul qi asistenliitrebuie sd-gi pregdteascd utilizdrii in ctarcamAinilor este deficilS in legdturdcu imposibilitatea Dezinfe concentrate. Este acestscop a temperaturiiinalte qi a soluliilor de antiseptice eazd in canalele ctarea miinilor de microbi, care se acumul deficild dezinfe gi sudoripare, in foliculii pilogi. ale glandelorsebacee excretoare a mdinilor prevddin toatemetodelede dezinfectare in legdturdcu aceasta pielii, scopulcdreiaconstdin ingustarea porilor pielii mod obligatoriutdbdcirea gi cimentarea bacteriilorin ei in timpul operafiei.
I

I T I I

O mare importanld are ingrijirea mdinilor $i prevenirea infectdrii lor i (leziuni,traume). in dezinfectarea anumitor pdrli ale mdinilor. Este importantSsuccesiunea La inceput cu ajutorul unei perii qi a sdpunului se spalSpalma, apoi partea dorsalSa fiecdrui deget, spafiile interdegitaleqi loja unghiald, de exemplu a mdinii stdngi. La fel se dezinfecteazddegetelemdinii drepte. Apoi se spal5 dorsalegi ventralemai intdi la mdnastdngdgi suprafafaregiunii metacarpiene gi in sfhrqitse spal6antebraful. La sfdrgitinci o datdsespal6 apoi la ceadreapt6, loja unghial6. in sterildqi se dezinfecteazd cu antiseptice Se qtergmdinelecu o compresd aceiaqi succesiune. a mdinilor chirurgului sunt: Fiurbringh.r, Metodele clasicede dezinfectare Metodele Fiurbringher gi Alfeld au doar o Alfeld, Spasocucolki-Kocerghin. importtanldistoricd. - Kocerghin. Metoda Spasocuco{ki metodenu estenecesarde a spdlain prealabilcu utilizdrii accestei in cazrrl cu solufie ap6 intrebuinfdndperia gi sipunul. Metoda se bazeazdpe dezolvarea de amoniac a grdsimilor de pe suprafala gi din porii pielii qi indepdrtarea

t T I I

t
I I I I

r
I

?i

impreundcu solufiaa bacteriilor. gi caldi de amoniacde 0,5Yo setoarndin doud Metodica:solulie proaspdtd ligheane sterile. Cu o compresdsterilS se spal6 m6inile in consecutivitatea

t
,i

--,

I t

descris6mai sus timp de 3 minute, mai int6i intr-un lighean, apoi timp de 3 qi m6inile se gtergcu un prosop steril saucompresd minute ?naltul. Dupd aceasta cu alcool de 960. timp de 5 minute se dezinfecteazd lojile unghiale cu tincturd de iod. Pregdtirea Mulli chirurgi badijoneazA mdinilor pentru operafietrebuiesdprevadS: de pe suprafa[apieliimdinilor a murddriei gi a bacteriilor. l. indepdrtarea pe mdini. bacteriilorrdmase 2. distrugerea gi sudoripare. 3. t6bdcireapielii pentrua inchide canaleleglandelor sebacee
;

pentrupiele. 4. inofensivitatea Este imposibil de a obline o sterilitateabsolutda miinilor pe tot parcursul

f, i

estenecesarde a izola pielea mdinilor de plaga operafiei.in legdturdcu aceasta operatoriecu mdnugi. a mdinilor esteutilizarea peryomurului sau O altd metodd de dezinfectare C-4 (amestecde apd oxigenatd qi acid formic ai bigluconat de clorhexidind mdinilor cu pervomur, mdinile se spalScu apd (hibitan). inainte de dezinfectarea qi sdpun (fdr6 perie - timp de 1 min.). Se gterg cu o compresi steril6. Apoi timp de 1 min., cu solulie C-4 sau pervomur intr-un mdinile se dezinfecteazd sterild gi se imbracd mdnuqilesterile. ligheanemailat,se gtergcu o compresd

r
T

w
il

H H H H H T

I)ezinfectareamffinilor cu biggluconat de clorhexidini (Hibitan)

steril6, apoi timp de 2' Mdinile se spaldcu sdpungi se qtergcu o compresS 3 min. se dezinfecteazicu un tamponde vatAmuiat in solu{ie alcoolic6de 0,5Yo de clorhexidinS.

Dezinfectareamffinilor cu novosept

E
r,h

gcu o solulie apoasdde 3o/o de novosepttimp de 2Mdinile se dezinfecteazd 3 minute cu o compresS. La metoda de spdlarea mAinilorbazatd,numai pe tabdcireapielii se referd dezinfectarea mdinilor timp de 10 minute cu alcool de 960. Spdlarea mAinilor cu apA in acest caz nu se recomandd, pentru cd aceasta inrdutdlegte procesul tdbdcirii. Aceastd metodd nu a cdpdtato largd intrebuinlare din cauza siguranfei insuficiente. insd metoda tdbdcirii se recomandd in lipsa apei calde sau mdnugilor sterile.

Dezinfectarea mffinilor cu preparateaniogene gi catiogene siirtetice

I I
il

Se utilizeazddetergenliisterilim,rodolon, etc. Pentrudezinfectarea rapidd a miinilor se utilizeazebei ultrasonorein care dezinfectarea mdinilor se face prin cufundareasimpld in solulie timp de 1 minut6. Dezinfectarea se rcalizeaz6 de antisepticprin caretrec undeultrasonore. Astfel de bdi se utilizeazdpi pentru sterilizarea instrumentelor.

il I I

Pregitirea cimpului operator

La dezinfectarea cdmpului operator se utilizeazd cu succes metoda Grossich-Filoncicov badijonareacu solulie alcoolicd de iod 5%. Prima

I I I T
I I
I

badijonarese efectueazdinainte de aplicareape cdmpul operator a lengeriei sterile,a doua- dupd izolareacdmpuluide operaliecu lengeriesteril6,a treia pielei gi a patra- dupdaplicareasuturilor la piele. inainte de suturarea pieleagi pdtrunz6nd in addnculpliurilor qi porilor, o Deci, iodul tdbdceqte dezinfecteazd. in Occident pe larg se utiliz-eazddezinfectareacdmpului operator cu solufiede hibiscrub,hibitan gi betadinS.

*"i

*r

s
ffi
ilil

Sterilizareainstrumentelor

Instrumentele necesarepentru operalie se sterilizeazl,prin fierbere in de sodiu sau in apdtimp de 20 - 30 minute din solufiede ZYode hidrocarbonat momentul cdnd a inceput fierberea.Instrumentele de tdiere qi de inlepare in cazul fierberii indelungate se tocesc, de aceeaele se fierb separattimp de 3 hidrocarbonatuluide sodiu $i se fin in alcool de 900 nu minute frrd addugarea mai putin de 2-3 ore. Instrumentele infectatecu microbi patogeni,trebuie fierte timp de 45 minute, iar cele contaminate cu microbi sporulali anaerobi se sterilizeazd,prin fierbere fractionar6 timp de 2 ore. Sterilizarea se face in sterilizatoare metalicecu plasdgi cu un capac,carese inchide ermetic.in prezent instrumentelese pot steriliza cu aer uscat in termostate- electrosterilizatoare. Existd de asemenea metodade sterilizarein sterilizatoarcspecialecu gaze.Dar aceastd metoddnu a cdpdtato intrebuinlarelargd. Cateterile uretrale qi cistoscoapele sterilizate prin fierbere sau in

c
E E
E H I

autoclavecu vapori se stricd,de aceea ele se sterilize azd timp de 10 min mai intii in alcool (frrd a cufunda ocularul), apoi pe 5 min in Sol. de cianurd de mercur (1:1000).Inainte de intrebuinlare cu instrumentulsau cateterulse dezinfecteazd, alcool.

H
il

t
I
il

Sterilizareamaterialului de pansamentgi lenjeriei.

Tot ,natrriulul de pansament trebuie supussteri lizdrii(tifonul, tampoanele, vata). Materialul de pansament se sterilizeazd,in sterilizator sub acfiunea

temperaturii inalte. Existd 2 tipuri de aparatepentru sterilizare: in primul rind se de 1000C; in al doilea se utilizeazdvapori utilizeazdvapori fluizi cu temperatura mai mare de 1300C.Sterilizareacuvapori sub presiunea ridicati cu temperaturd fluizi este nesigurS,fiindcd cea mai ridicatd temperaturdin aparat(1000C)nu distrugebacteriile sporulate,tetanosul,antraxul, etc. Pentru aceasta estenevoie de o temperaturd nu mai micd de 1200C.

t
I I I

H g
$

Controlul steriHtitii

Controlul sterilitSlii materialuluiin autoclavese efectueazS, prin metode directeqi indirecte. Metoda directS bacteriologicS; insdmAn{area de pe materialul de

il il

pansament gi albituri sauutilizarea testelor bacteriologice. Pentruefectuarea testelorbacteriologice sunt utilizate eprubete cu culturi de microorganismenepatogene sporulate,care mor la o anumitd temperaturS. Eprubetele se introduc in interiorul casoletei,iar La finisareasterilizdrri sunt indreptate la laborator. Lipsa de creqterea microbilor confirmd sterilitatea materialului. Acesttest se efectueazdo datdila10 zile. Metodeleindirecte- sunt utilizate permanentla fiecaresterilizare. Pentru aceastase folosesc substanlecu un anumit punct de topire acidul benzoic (1200C), (1190C), resorbcina (1l00C).Acestesubstanle antipirina sepdstrea zd,in fiole. in casoletd se introduc cdte 1-2 fiole. Topirea prafului gi transformarea lui intr-o masd compactS,demonstreazd faptul, cd temperaturain casoletda fost egaldsaumai inaltd de cdt ceeade topire a substanlei de control. Pentrucontrolul regimului de sterilizarein sterilizatoare subpresiune, sw:[ utilizate substanlecu o temperaturd de topire mai ?naltd:acid ascorbic( I 87920 C),pilocarpinihidrocloridi(2000C), tiouree( 1800C), etc. O alti metoddestetermometria. in fiecare casoletdse instaleazA cdte l-2 termometre.in acestmod primim informafie despretemperatura maximali, iar neajunsulacesteimetode este faptul cd nu gtim in decurs de c6t timp a fost menfinuti aceastitemperaturd.
;

t
il

t
il I il I I I I I I I I
I

Profilaxia infecfieiprin implantare

Sterilizarea materialului de suturd este necesarddin doud puncte de vedere:

in primul r6nd, confeclionareafirelor este legatd de posibilitatea unei infectiri considerabile ; de suturi rdmdn in addnculpl6gii qi in al doilea rdnd, o parte considerabild microbii care saupdstratin ele, infecteazd fesuturile. larg mdtasea, lavsanul, in calitate de material de sutur[ se intrebuin{eazd, firele de capron,agrafemetalice. in Occident pe larg se utilizeazd material de suturd montat pe ace (dexon,etilon, ti-cron, polisorb,surgilon,vicril, biosin, vicril rapid, atraumatice t etc.), care se sterilizeazd, clJrazeI la,.uzine.

prin La noi se utilizeazdpe larg firele de capron,care se sterilizeaz6 I I ' I . I 1 I sunt: U"rbere timp de 20 minute.Avantajele capronului pregdtirii; a) simplitatea b) rezistentd inalt6; la firuI de capron. c) reacliaslabda fesuturilor organismului Neajunsulconstdin elasticitatea miritd a firelor, din care cauzdexistd de a legafirul de capron in serecomandd nodului,de aceea O.ricoluldeznoddrii trei noduri.

l I I I I I I
t