Sunteți pe pagina 1din 14

Fl

,.4
I

H
ffil

ETAeELE oe eAzAin neanlltn gt DEZvoLTAREA cHtRURGtEI


Agadar, voi incepelistudierea chirurgiei. Cuv6ntul inseamni ,,chirurgie" manuald", insi, acest sens istorical cuvdntului ,,acliune ,,megteg'ug". este depdgit.Actual chirurgiaeste o specialitate medicali inalt profesionistd. chirurgultrebuienu numaisi opereze, ci gi sd cunoascd detaliat anatomia, fiziologia, farmacologia chirurgultrebuiesi gtiea stabiliun 9i alte discipline. diagnostic corect,a elaboratacticade tratament 9i sd posedela perfeclie tehnica operatorie. lstoriachirurgiei este descrisi destulde ampl{,r in manual, de aceeane vom opridoarla etapele de bazi a acesteia: Primele datedespreprocedeele chirurgicale int6lnim in antichitate.Diverse manipulaliichirurgicalese efectuau in EgiptulAntic, India,Babilon, Roma9i GreciaAntici, Bizan!9i china cu 24 milenii inainteaerei noastre. Pe slaideste ardtatd frescadintrun mormintanticegiptean, ilustrdnd reducerea luxalieihumerusului. Maijos vedeliun fragment papirus din aga-numitul al lui EdwinSmith(1600i.e.n.)primufmanuscris chirurgical in care se descriu48 cazuride tratament al pl6gilor 9i altorleziuni$Fumatice. Din medicii acestei perioadepoate fi remarcatHippocrate (Grecia Antic6, 460-377i.e.n.), care este numit tatil artei medicale,Cornelius Cefsus (RomaAntici, a.30 i.e.n. - a.37 e.n.) care a creat un tractatde chirurgie,in care pentru prima dati au fost descrise multe operalii, 9i Cfaudius Galen-(129-210),care pentru prima datd a propus aplicarea pe vasuls6nger6nd ligaturei semnele clasice ale inflamaliei. 9i a descris Din mediciimedievali cel mai mareaportTndezvoltarea chirurgiei l-au adus Andreas Vesalius (Padova, ltalia,1515-1564), care primula descris minulios anatomia umandin carteasa "De corporishumanifabrica,, gi este primulchirurg-anatom, considerat Paracelsus(Elvelia,1493-1541), care a fost chirurg militar 9i a perfeclionat metodelede tratamental pligilor, AmbroisePare (Fran{a 1517-1590), de asemenea chirurgmilitar- a propus pensahemostaticd, tehnica amputatiei. a elaborat

Hl

n
t
I

r
fl il il I

n
t
l,' I

t
rl

I I l I I I

(1810esteconsiderat in Rusiadreptfondator al chirurgiei N.l.Pirogov giin premiera intervenlii multor tehnica chirurgicale carea perfeclionat 1881), chirurgical. a ajutorului sistemul de acordare a elaborat CLtNtCtLE CHTRURGTCALE cHtRURG|A MOLDOVE|. 9l CATEDRELE ALE MOLDOVEI profesorul este considerat moderne in Moldova Fondatorul chirurgiei numeleciruia il poarti astizi Asocialia NicolaeAnestiadi(1916-1968), din Moldova.El a'stat la baza aparilieichirurgiei toracale, chirurgilor gi anesteziologigi. abdominale cardiovasculare, generali,cu careTncepeli studierea disciplinei Catedra de chirurgie la Universiti[ii in acelagi timpcu organizarea de Medicini anul3, a fost creatd din ChiginiuTn a. 1945.Primul$ef de catedri a fost prof. S.Rubagov (aa. Din 1947 pini in 1950 catedraa fost condusi de prof. 1945-1947). generald de chirurgie a fost condusd de aga A.Livov.in continuare catedra E.Cicala. ilugtri, Gh.Ghidirim, chirurgi c? C.Tabarnd, chirurgicald cu patologia acuti la catedra La anul4 veli face cunogtinld Ghidirim. de acad. Gheorghe de chirurgie nr.1, condusd chirurgiei la catedra de chirurgie nr.2 studierea La anii5 gi 6 velicontinua prof. Hotineanu. Vladimir subconducerea pediatrici(gefde catedride chirurgie existd catedra Pe l6ngi aceasta, gi catedrade chirurgie a al A$RM Eva Gudumac) membru corespondent (gef- prof.Nicolae Gladun). a medicilor facultilii de perfec{ionare iruUOLDOVA A CHIRURGULUI DE INSTRUIRE ETAPELE de bazd despre studenliiprimesccunogtinle La catedrele enumerate gi sus{inerea patologia Universitdlii examenelor Dupi absolvirea chirurgicald. absolvenlii care dorescsd devini de Stat, unul dintrecare este chirurgia, Dupi absolvirea rezidenliatului la chirurgie. chirurgipot lua rezidenliatul 9i diplomade chirurg. insd, aici de licenldei primesc sustinerii examenului

t
I I l I I l I I I I
l,

I
I ,-t'

l.

ffi{

ry
q H H H E T

a instruirii, ca instruireanu finiseazd.Existd aga forme de continuare profesionald), doctoratul(specializarea clinic (specializare secundariatul Tn chirurgiesau ramuri gtiinlificd), 9i cursuri periodicede perfeclionare aleacesteia. separate A AJUTORULUICHIRURGICAL DE ORGANIZARE PRINCIPIILE MOLDOVEI POPULATIET populaliei chirurgical este repartizatiin etape gi Acordarea ajutorului patologiei. chirurgicald Asistenla curativd depinde de urgenla 9i consultativd generale secliide chirurgie in policlinici, dinspitalele se acordd 9i specializate Mai detaliat cu sistemulacordirii raionale,municipale9i republicane. practice Tncadrullecliilor veli facecunogtinla la catedra asistenlei chirurgicale noastrd. ANTISEPSIA generale. important Antisepsia reprezintd un compartiment al chirurgiei Antisepsia - este un complex de mdsuri orientate spre distrugerea Tn plagd,focarulpatologic microorganismelor ai in organismTn general. pentru dezvoltarea Remediileantisepticepot crea condilii nefavorabile ddundtoare asupra acliunea microorganismelor. infecliei, sau potexercita Noliuneade antisepsieeste strins legatd cu asepsia.Asepsia '-

n n r n
@

H I T E
TI,

pdtrunderei spre prevenirea microbilor Tn totalitatea rhetodelor indreptate


plagd,organismul paoientului, sau cu alte cuvinte- creareaunor condilii gi include patru perioade lstoria antisepsiei este foarte interesantd perioada prelisteriene perioadi empiricS, a antisepsiei clasice: aga-numita gi antisepsia contemporane. lui Lister sec.XlX,antisepsia pot fi gdsite Tn Perioada empirici. Primelemetodede antisepsie Citevaexemple: lucrdrile medicilor antici. - chirurgii Tnliturarea corpului obligatorie strdin din plagd; antici considerau

E E
T

m
E B H F T
;

se interzicea de a atingeplagacu a lui Moisei ?n legileanticeevreice mdinile; - Hippocrate promova principiul pentru mAinilor curdleniei medicului, utiliza pligilorapi curatd, vin, spuneadesprenecesitatea prelucrarea curdteniei de pansament. materialului Tnci nu cunogtea cauzelesupuraliei Antisepsiasec. XlX. Medicina pligilor gi rezultatele tratamentuluierau dezastruoase.Letalitatea peste80% gi era condilionatd, postoperatorie Tn marepafte,de constituia postoperatorii. purulente gi putride pe in a. 1847bazdndu-se complicaliile ungar lgnaz experienla proprie vastd medicul obs'tetrician-ginecolog postpartum este introducerea afirma,ci cauzasepsis-ului Semmelweis contagiosde cdtre m6inile mediculuiTn timpul nagterii. elementului mdinilor cu solulie 10%de clorurd a spdldrii de var lmpfementarea in practicd numdrul complicaliilor. a redus considerabil de cdtre l.Semmelweis primiia presupus, printre pldgilor ci infectarea de asemenea, N.l.Pirogov, precumgi prin de mSinilechirurgului este provocatd 9i a asisten{ilor, Pentru preintimpinarea infectdril de pansament. intermediul materialului posibile nitrat de argint, iod. alcool, a plagilor el a utilizat britanic Joseph Lister din Edinburgh, lui J.Lister.Chirurgul Antisepsia pe descoperirile cauzelor deceselor lui LouisPasteur bazilndu-se 9i analiza ci cauzacomplicaliilor sunt a ajunsla concluzia, bofnavilor dupi operalii, a microbilor Tnaer,pe de distrugere bacteriile. El a elaborat un girde metode ce vin Tncontactcu plaga.Dreptremediu m6ini,Tnplagi 9i pe obiectele pentrudistrugerea un Listera elaborat el a ales acidulcarbolic. microbilor sistem de mdsuri orientatespre distrugereamicrobilorTn plagd 9i pdtrunderii in preintdmpinarea aciduluicarbolic lor Tn plagd:pulverizarea prelucrarea materialului instrumentelor, de suturdcu aerulsSliide operalii, prelucrarea cdmpuluioperatorcu aceeagi sofuliede acid carbolic2-3o/o, specialdin I straturi de tifon pe plagi, unui pansament solulie,utilizarea gi altesubstante. Tmbibat cu acidcarbolic

r
I T

r
r
I I I I I I

t
I

Agadar,meritullui J.Lister consti nu numai Tn faptul ci a utilizat proprietilile antiseptice ale acidului carbolic, dar gi a elaboratun sistem de combatere complex a infec{iei. Esen[a metodei sale Listera raportat-o la chirurgilor in Dublin,18679i a descris-o Congresul Tntr-un articol in revista Din acesteconsiderente anumeListera intratin istoriachirurgiei ,,Lancet". fondatorul drept antisepsiei. pe larg a metodei lui Lister in Europa in rezultatulimplementdrii postoperatorie letalitatea a scizut de 10 ori. Antisepsiachirurgicali moderni estestrdnS gi este legatd de asepsie uniti cu aceastaintr-un sistemunic. An{isepsia este divizati ?n tipuri in dependenlide naturametodelor poate fi: mecanicd, utilizate. Antisepsia fiztcd, chimic6, biologicd Vomstudia fiecare tip in parte. 9i combinati. ANTISEPSIA MECANIGA Antisepsia mecanici este inliturareamecanicd a microorganismelor din plagd. ln practicddin plagi mecanicse inldturi corpurilestriine, cheagurile sangvineinfectate, exudatul lesuturileneviabile9i necrotice, purulent,care reprezintd un mediu ideal pentru inmul[ireabacteriilor. in aceste scopuri se utilizeazd un girde procedee: (1) Toaleta pligii se efectueazd practicla fiecarepansament 9i intr-un - la acordarea primului fef pulinmodificat ajutormedical in caz de plag5.in timpulpansame$ului se inliturd materialul de pansament Tmbibat cu secret, pieleain jurul pldgii,cu pensagi tamponde tifonse inldturd se prelucreazi exudatul purulent, cheagurile infectate, [esuturile necrotice libere. Respectarea acestorsimple mdsuri permitelichidareaa aprox. 80% de microbi din plagi saudinjurulacesteia. procedeu (21Urmitorulgi cel mai important al antisepsiei mecanice etse prelucrarea chirurgicali primarda pligii, caretrebuie si fie efectuatinu mai tdrziude 12 ore dupd lezare.Conformopiniilormoderne, prelucrarea chirurgicaliprimari a plagiise efectueazd nu atAt pentru ,,sterilizarea cu

fr s
F
ffi

in plagda lesuturilor neviabile, caresunt un cdt pentru diminuarea cutitul", pentrumicroflord. Tehnica opera{iei constd in incizia favorabil mediunutritiv (buzunarelor) perelilorgi pldgii,recesurilor excizia marginilor, acesteia, pldgiiin limitele sinitoase, se inldturd toatetesuturile fundului lesuturilor infestate, imbibate cu s6nge. lezate, (3) Prelucrarea chirurgicali secundari a pligii se efectueazd Tn infecfia. Esenfa ei constiin disec(ia cdndin plag6dejas-adezvoltat cazurile, puroi gi detrit necrotic, in care se acumuleazd recesurilor, 9i inlSturarea ! neviabile. lesuturilor (4)Alte operaliigi manipulafii. Unele interven{ii chirurgicale se atribuie Acestea sunt,in primulrdnd,deschiderea la misurileantiseptice. colec{iilor puroi evacueazd-|" este gi flegmoanelor.,,Vezi purufente: abceselor purulente. principiul Pdnd cind nu a fost efectuatd de bazd al chirurgiei gi evacuat puroiul incizia din plagi,niciantibioticele, niciantisepticele nu vor ajutala vindecarea maladiei. (in cazde sinusitd focarului Tnunelecazuripoatefi eficientidoarpunclia - acumulare purulenti pleura!,4). de lichid ?ncavitatea maxilarisau pleurezie punc{ia in profunzime se efectueazi in caz de focarepurulente situate sub (ecoghidati) sauTC. controlul ultrasonografiei ANTISEPSIA FIZCA prin intermediul microorganismelor fizicd este distrugerea Antisepsia fizicd de antisepsie se atribuie: metodelor fizice. Citre metodele (1) Material de pansamenthigroscopic. Introducerea in plagd a volumul materialului de pansamenthigroscopicmdregte considerabil tifonul, din carese confeclioneazd se utilizeazd De obicei exudatului evacuat. gi vatd Se mai utilizeazd tampoanegi mege de diferite dimensiuni. higroscopici. (2) Solulii hipertonice. Pentru ameliorarea drenirii din plagi se - presiunea osmoticd a cdrora hipertonice estemai mare utilizeazd soluliile

F F
n
a

F
:

F
I T
T
t

F
+

r
:

il

T T

r r
'

decAt a plasmei sdngelui. Cel maifrecvent se utilizeazd solu{ia de clorurd de sodiu 10%,care in practicd aga gi este numitd ,,solulie hipertonici." La imbibarea megelor cu soluliehipertonicd din contuldiferenlei de presiune osmoticd drenarea exudatului dinplagi se intensificd. (3) Drenareaeste o metoddfoarte importantd de antisepsie fizicdin tratamentul tuturortipurilor de pligi, precum gi dupi operaliile pe cavitilile organismului. Se deosebesc treitipuride drenare a pligii: pasivd, activi gi lavaj continuu. Pentru drenareapasivi a plagii se folosesc fagiide cauciuc Pe Aituburi. dren de obiceise fac cdtevaorificiilaterate. Puroiuldin plagi se dreneazd pasiv, de aceeadrenul trebuie si fie plasat in collulde jos al pligii. Tncazde drenareactivi tubulde drenare, careiesedin plagi, esteunit fa aspirator electricsau la un dispozitiv special,care creeazd presiune negativi.Drenarea activdeste posibilidoarin caz de ermetism complet al pligii,cdndaceasta pe tot parcursul este?nchisi de suturicutanate. Drenarea cu lavaj continuu- printr-un tub in focarse introduce solufia de antiseptic, iar prin alt tub - solu{ia se evacue azd.Astfel,se efectue azd lavajul patologic. continuu al focarului Un moment important esteca in plagd sd nu fie retenliede lichid:volumullichidului evacuattrebuiesi fie egal volumului introdus. (4) Sorbenfii.in ultimul timpfrecvent se utilizeazimetodade absorblie pldglor:Tnplagdse introduc in tratamentul substante, care absorb toxinele. De obicei acesteareprezintd substan{e sub formd de pulberece conlin carbon. (5) Metode suplimentarede antisepsiefizici. Citre metodele de antisepsie fizici se atribuie deschis tratamentul al pligilor.Are loc uscarea acesteia, ceea ce creeazdcondiliinefavorabile pentruinmul{irea bacteriilor. Metoda de obiceiesteutilizatiin cazdearsuri. Pacientul, sau partea afectatd a corpului se plaseazd Tntr-un specialcu mediuaerianabacterian. izolator pentru Utilajul tratament Tnmediul abacterian esteconstituit gi din compresor

pentru ventilator gi cameri cu mediu filtrubacterian suflarea aerului, steril, in pacientul care se plaseazd sau parteaafectat d a corpului. Tn rezultat se formeazd gi vindecarea o crust6, subcareareloccurSlarea pldgilor. Pe ldngdaceasta, prelucrarea cdtreantisepsia fizicdse atribuie plagii cu
')'

jet de lichid.Jetulde lichidsub presiune Tnaltd inldturd corpurile strdine, puroiul gi microorganismele. plagii in acest scopprelucrarea se efectueazi cu jetului pulsatil ajutorul (antiseptice de lichid sausolulie izotonicd de clorurd de prinintermediul natriu) unuidispozitiv special. r de cavitalie acliunea Aplicareaultrasunetuluiprovoacdefectul undelorde frecven!5 inaltd, care exercitdactiunedistrugdtoare asupra microorganismelor. Aplicarealaserului cu energie inalti (chirurgical)conduce la vaporizarea structurilor tisulare. Se creeazdun efect de Tnldturare rapidd unimomentani gi de sterilizare a lesuturilor necrotico-purulente a suprafelei plagii. prelucrare plaga Dupdo asemenea devine sterild, acoperiti de crusti combustionali, dupi detagarea cireia plaga se vindecdfdrd supurare. AplicarearazelorUV. Acfiunea bactericidd a radialiei UV se utilizea;fr pentru pe suprafala plagii. distrugerea microbilor Se iradiaziregiunea pldgilor gi a ufcerelor superficiale trofice de diversd etiologie. ANTISEPSIA CHIMICA Antisepsia chimici- esteo metodi de combatere a infecliei Tnplagi, Tn baza cdruiase afl6 utilizarea substanlelor chimice,care exercitd actiune gi bacteriostatici. bactericidd lor poatefi locald Aplicarea sausistemicd.

:
i;u

Existi multiple caresuntdivizate antiseptice chimice, in grupuri:haloizi, grele,alcooluri, siruri ale metalelor aldehide, fenoli,coloranfi, acizi,baze, derivali oxidanfi, detergenli, derivali nitrofuranici, ai 8-oxichinolonei, derivali ai sulfanilamide, hinoxalinei, deriva{i ai nitromidazolului, antiseptice de origine
.L

FT lr
nl,:t

t! .

vegetald. l. Grupulhaloizilor:

ta:

i& -

I'

le | I
J

1. cloramin:se utilizeazd pentrulavajulpldgilorpurulentesol. 1-2o/o, - sol. 0,5%,pentrudezinfectia dezinfeclia mdinilor - sol. Rentru incdperilor
2o/o,

| I I
;

2. Solulie alcooticd de iod5-10%; 3. Preparate de iod:iodonat sol.1o/o, iodopiron sol 1o/o. ll. Siruri ate metalelorgrele: 1. Nitrat de argint sorulie apoasi 0,1-0,03%pentru ravajurprdgiror

, t i t
.

purulente gi vezicii urinare; solulii gi unguente de 1-2o/o se utilizeazd pentru arderea granula[iilor, in tratamentul fistulelor; ! - rtoxini puternici.solufiediluatd 2. sublimat(diclorurimercuricd) 1:1000 sau1:2000 se utilizeazd pentru prelucrarea instrumentelor, minugilor; 3. Sirurile de argint: colargol 9i protargol. lll.Alcooluri:
Alcool etilic - sol. 70% 9i 96%, pentru prelucrarea pldgii, marginilor prelucrarea mAinilor chirurgului operator. 9i c6mpului lV. Aldehide: 1. Formaldehidd; - sol. sdpunoasd 2. Lizoform 1-3%de formaldehidipentrudezinfeclia mdinilor, incdperilor; 3. Cidex - sol. 2o/o de glutaraldehidd. Se utilizeazdpentrusterilizarea cateterelor, endoscoapelor, tuburilor, instrumentelor. V. Fenoli: ., 1.Acidcarbolic; 2. lhtiol,aplicat subformdde unguent. Vl. Goloranfi: 1.Albastru de metilen sol.alcoolicd 1-3%; 2. Verdede briliant; 3. Rivanol. Vll.Acizi:

I,

i
* * *

F
k
. I H T

fl

10

g il il
I -

pentrulavajul 1. Acid boric- sub formd de praf, sub formi de sol. 4o/o (Ps.aeroginosa); piocianicd in cazde infeclie indeosebi Eficient pf6gilor. 2. Acid formic Vlll. Baze: (pentru pentru preparareapervomur-ului se utilizeazd ului). miinilorchirurg prelucrarea

pentruuz extern' Amoniac(clorurdde amoniu)- preparatantiseptic chirurgului' prelucrarea mainilor pe largpentru sol.0,5%se utiliza Anterior lX. Oxidanli: se descompune cu plagaHzOz la contact de hidrogen, 1. Sol.de peroxid a H2o2 antiseptici Acliunea abundentd. 02,se formeazispumS cu eliberarea se explicd at6t prin acliuneaoxidanti puternicd,cdt 9i prin curdlarea strdine; de puroi9i corpuri mecanicia pldgii se utilizeazi de hidrogen, conlineaprox.30% de peroxid 2. Perhidrol, pentru Pervomurului; PrePararea 3.Permanganatdeka|iu-seuti|izeazdpentrutavajulpldgi|or-sol. anaerobe in infec{iile 9i putride. indeosebi sunteficienli 0,1%. oxidanlii X. Detergenfi:

I I

I I I I I I I

1.C|orhexidindbig|uconat.Seu|i|izeaz6pentrupre|ucrareamAinilo in peritoneale cavitSlii pentruprelucrarea - sol. alcoolic|o,5o/o, chirurgului - sol.aPoasd 5%; peritonite 2.Cerigel-seuti|izeazdpentrupre|ucraream6ini|orchirurgu|ui.La carese inlitura cu alcool o peliculd, pe m6iniseformeaza aplicarea - dol.apoasd gi 1o/o' 1oo/o 3. Rokkal i nitrofuranici: Xl. Derivaf plSgilor, instrumentelor, - se utilizeazipentruprelucrarea 1. Furacilind lavajulcavitSlilor; ' - uroantiseptice; furazolidon 2. Furadonin, intravenoasS' - preparat pentruadministrare 3. Furagin Xll. Derivafiai 8-oxichinolonei:

t t
I
I

I
I

il.

l1

in infecliiletractului (S-NOC)- uroantiseptic. Se utilizeazd Nitroxalin urinar; intestopan Enteroseptol, intestinale. ai hinoxalinei: Xlll. Derivafi pentruuz extern:sol apoasi 0,1-1o/o se antiseptic Dioxidini- remediu gi intravenos. purulente. pentru Poate fi utilizat cavitdlilor lavajul utilizeazd i (metrogil, cu spectru chimioterapeutic trihopol) remediu Metronidazol bacteroizi fali de protozoare, Eficient largde acliune. 9i anaerobi. XV.Sulfanilamide: - remedii cu chimioterapeutice biseptol ftalazd,sulfadimezin, Streptocid, pentru suprimarea deverselor focare de Se utilizeazd efect bacteriostatic. XlV.Deriva[i ai nitromidazolului: chimice, utilizatein infectiile antiseptici

t
t
l

intrd in De asemenea, infec[ie,de obicei, sub formi de comprimate. pentru gi prafurilor uz extern. unguentelor componenla XVl.Antisepticede originevegetali: Clorofilipt(amestec de clorofile),baliz (primit din saharomicete), - de obicei, pentru uz antiseptic in calitate de remediu se utilizeazd calendula pielii. prelucrarea pligilorsuperficiale, pentru mucoaselor, lavajul extern si ne oprimaparte chimici,trebuie antisepsia despre Finisdnd relatarea Vorbind despreantisepticese separate. Tnpracticifrecvent la doudnoliuni, infeleg preparatele utilizate pentru sterilizarea obiectelor biologice (prelucrareamiinilor chirurgului,pldgilor, cavitdlilor purulente etc. ). Dezinfectantele instrumentelor remedii utilizate pentru dezinfectarea etc. inciperilor chirurgicale, drenurilor, BIOLOGICA ANTISEPSIA preparatelor de constdin (1) utilizarea biologice Esenla antisepsiei origine biologicS, care aclioneazdnemijlocitasupra microorganismelor,

I
il I

t:
T I

I il

12

precum gi (2) utilizareametodelor9i mdsurilorce majoreazdcapacitatea de a se opuneinfecliei. organismului biologicecu acliune directd se atribuieantibioticele, La antisepticele proteolitici, curative. bacteriofagii fermenlii 9i serurile s-au rispindit pe largin tratamentul (1) in ultimele deceniiantibioticele grupuri de bazi ale antibioticelor, Existd urmdtoarele infeclieipurulente. purulent-inflamatorii: maladiilor Tntratamentul cirora este indicatd utilizarea penicilinei: bicilina. benzilpenicilina, 1. Grupul ampicilina. oxacilina, semisintetice: 2. Penicilinele ceporin, kefzol, claforan, ketacef. 3. Grupulcefalosporinelor: gentamicind. canamicini, 4. Aminoglicozide: oxitetraciclina. tetraciclina, 5. Grupultetraciclinelor: eritromicind. lincomicind, 6. Macrolide: rifampicini. 7. Rifamicine: rifamicind, de bazd a terapieicu Gomplicafiile antibioticoterapiei.Complicaliile sunt urmitoarele: antibiotice - reacliialergice. deregliri respiratorii, Se manifestiprinerup[iicutanate, goculuianafilactic. pind la dezvoltarea Apariliareacliilor spasmbrongic, sunt de originebiologicd; alergice este motivatdprinfapt- ci preparatele - acfiunetoxicd asupra organelor tipic6.Mai interne- altd complicalie funcfiaficatului frecventse afecteazdauzul, 9i rinichilor; erio'zd- mai frecvent este intAtnita la copii, precum 9i la disbact Tn doze mari. De asemenea, a antibioticelor Tndelungati administrarea enteralS a medicamentelor; la administrarea este mai caracteristicd - complicalie - formareabacteriilor invizibild, citre antibiotice rezistente ineficienla antibioti coterapiei. dar nepldcuti, care cauzeazd sunt: Principiilede bazd ale antibioticoterapiei trebuie sd fie administrati conform unor indicatii 1. Antibioticoterapia stricte.

I I I
I

I I I I T I I T I l; I I
I

I I

13

microfloreidin plagi la sensibilitetii 2. Este obligatoriedeterminarea antibiotice. probade sensibilitate individual5 la antibiotice. de efectuat 3. Trebuie Tndelungat cu antibiotice, acesteatrebuie tratamentului 4. La necesitatea sd fie schimbate la fiecare 5-7 zile, pentru a evita adaptarea la antibiotice. microflorei trebuie de combinat 5. Cu scopul intensificiriiacliunii antibacteriale cu spectrudiferitde acfiune. antibiotice (aplicarea cdilorde administrare 6. Este necesari combinarea locald9i sistemicd).

t
I

t
I I I

7. Asocierea cu altesubstanle antiseptice. (21 Fermenfii proteolitici:nu distrugmicroorganismele direct,Tnsd fibrini,puroi.Pe langi aceasta neviabile, mai curdldrapidplagade lesuturi exercitiacliune antiinflamatorie 9i antiedematoasd. pot fi utilizate Aceste preparate sub formd de praf chimotripsind, Tn in componenla unguenlilor iruxol;sau introduse tripsind, chimopsinS; - fermenli imobilizali. componenla materialului de pansament preparate, (3) Bacteriofagi: capabili sd se reproduci careconlinvirugi, gi sd provoace in celulele moarteaacestora. Existi bacteriofagi bacteriene proteicai combinat. piocianic, stafilococic, Se utilizeazd local streptococic, pentru purulente. pligilorgi cavit5lilor tratamentul (4) Seruri curative:preparate cdtregermenii de bazd ce conlinanticorpi parenteral, pentruimunizarea pasivda a infecliei chirurgicale. Se utilizeazd pacienlilor. Cu antitetanic ser antistafilococic, Se utilizeazd Ai antigangrenos. gama-globulina antistafilococic5. acefagi scopse utilizeazd prin stimularea biologicicare aclione;?zd Existdmetodede antisepsie propriei imunostimulatoare, la infecliia pacientului: imunitail 9i rezistenlei fizice. vaccine, metode anatoxine 9i diverse (1) lmunostimulatoare: interferon, stimuleazd sau timolini,T-activin, module azdimunitateanespecificd.

t
I

r
I I I I il

t::
T

t
fl

/.-

il

] .{.,

T4

sau de microorganisme (2) Vaccine gi anatoxine: conlino dozdminimi elaborarea Tn organism,stimuleaza toxine ale acestoragi, la administrarea (anatoxini tetanicd, anatoxind propriiloranticorpi cdtre bacterii anumite stafilococicd). a organismului' azd rezistenlanespecificS (3) Metodele fizice stimule UV 9i lasera sfingelui' iradierea Aici se atribuie

I I I I

I I I I