P. 1
Epilepsia La Copii

Epilepsia La Copii

|Views: 146|Likes:
Published by darianadeac

More info:

Published by: darianadeac on Sep 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/07/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE MEDICINĂ „VICTOR PAPILIAN”
SPECIALIZAREA: ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ

EPILEPSIA LA COPII
LUCRARE DE LICENŢĂ
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC PROF. UNIV. DR. LUMINIŢA DOBROTĂ ABSOLVENT STĂNCIOI CARMEN DELIOARA

SIBIU 2013

Criza de epilepsie este o criză de suspendare a conştienţei. După acces. În timpul crizei copilul nu răspunde la comenzi. de mişcări dezordonate ale membrelor şi de revulsia globilor oculari. cu „spume la gură”. care se însoţeşte sau nu de cădere. Majoritatea părinţilor descriu criza de epilepsie drept „o cădere din picioare”. copiii manifestă oboseală sau somnolenţă şi vor să doarmă. neprovocate.DEFINIŢIE Epilepsia este afecţiunea neurologică cronică manifestată prin crize epileptice recurente. muşcarea limbii şi zbateri ale mâinilor şi picioarelor. . Durata unui acces este de la câteva secunde la câteva zeci de minute. cu „datul ochilor peste cap”.

epilepsia absentă a copilului. .alte epilepsii (cu crize tonico-clonice generalizate).CLASIFICARE I.epilepsia mioclonică benignă a copilului.epilepsia mioclonică juvenilă. Idiopatice (după vârstă): . . .epilepsia absentă a adolescentului. . .

epilepsia cu crize mioclono – astatice.epilepsie cu absenţe mioclonice. .sindromul Lennox – Gastaut.fără etiologie specifică: . .encefalopatia infantilă precoce (sindrom Ohtahara) .encefalopatia mioclonică precoce.spasme infantile (sindrom WEST).II. . . Criptogenice şi/sau simptomatice .sindroame specifice (degenerative sau metabolice) . .

Cu toate acestea. .traumatismele craniene.boala Alzheimer.abuzul de băuturi alcoolice. .ateroscleroza (depunerea de grăsimi) arterelor cerebrale. . zonele de ţesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o anumită zonă din creier şi pot determina convulsii parţiale.infecţiile cerebrale. . . cum ar fi meningita sau encefalita.CE DETERMINĂ APARIŢIA EPILEPSIEI ? Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. epilepsia poate apărea în absenţa tuturor acestor condiţii. Afecţiunile care pot duce la apariţia epilepsiei sunt: .abuzul de droguri şi perioada de dezintoxicare.accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afectează circulaţia sangvină la nivelul creierului.tumorile cerebrale. . . . Tumorile.

adesea. Constienţa poate fi pierdută sau menţinută în timpul convulsiilor. Altele constau în câteva spasme musculare. în timp ce alţii nici nu realizează ca au făcut convulsii. ele pot dura de la câteva secunde până la câteva minute. depinzând de tipul de epilepsie. sau în căderea capului din poziţia normală sau percepţia unor mirosuri (de obicei neplăcute) şi unor imagini pe care doar bolnavul le simte. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixă şi pierdută timp de câteva secunde. Convulsiile încetează atunci când activitatea electrică anormală se încheie şi activitatea cerebrală revine la normal.SIMPTOME Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. fără o avertizare în prealabil. Unii bolnavi îşi amintesc ce s-a întâmplat în timpul convulsiilor. Convulsiile în timpul cărora bolnavul cade sau muşchii devin rigizi (ţepeni) sau îşi pierde controlul sunt uşor de recunoscut. Convulsiile epileptice survin. .

Electroencefalograma în somn simplă sau poligrafic (pentru epilepsii cu realizare în perioada somnului). Oftalmoscopie (fund de ochi) .INVESTIGAŢII 1. Radiografia craniului (în 2 proiecţii) 6.EEG (telemetrie) 3. 2. Monitorizarea video . Rezonanţa magnetică cerebrală (RMN) 5. ECOgrafia transfontanelară 7. Computer tomografia cerebrală (CT) 4.

1 mg/kg/20s – în condiţii de staţionar.rectal 0. .TRATAMENT ANTICONVULSIVANT DE URGENŢĂ Diazepam .5 .intravenos 0. Fenobarbital .intravenos 20 mg/kg sub controlul funcţiilor vegetative pentru a evita un flux sanguin cerebral redus. .5 mg/kg – în condiţii de domiciliu.

TRATAMENT ANTIEPILEPTIC DE FOND • Acidul valproic (Depakine. Convulex). • Fenobarbital (Luminal). Timonil). Convulsofin. . • Carbamazepin (Finlepsin. • Lamotrigina (Lamictal).

12 luni după ultima criză de epilepsie (perioada de control a bolii).vaccinarea curentă conform planului de imunoprofilaxie poate fi efectuată peste 6 .crizele epileptice sunt contraindicaţii absolute pentru efectuarea vaccinării.administrarea profilactică de fenobarbital 5 mg/kg/24 ore şi a preparatelor de calciu (10 . .IMUNOPROFILAXIA .12 zile) la etapa de pregătire pentru vaccinare. . .

Speranţa de viaţă nu este nicicum micşorată de către această boală. care uneori trebuie să fie făcut toata viaţa. tumora cerebrală la adult). acesta depinzând de existenţa sau nu a unei cauze (în particular. Epilepsia are totuşi răsunet asupra vieţii private şi profesionale a pacienţilor. Ei trebuie. majoritatea epilepticilor suferă de o boală bine controlată prin antiepileptice şi pot duce o viaţă practic normală. Această calitate a vieţii este obţinută cu preţul urmării regulate a tratamentului. de frecvenţa crizelor şi de tipul lor.PROGNOSTIC Este dificil să se stabilească un prognostic general pentru epilepsie. în fapt. . Totuşi. să respecte o anumită igienă a vieţii.

restricţii pentru alimente tonizante (cafea. ceai).acoperirea nevoilor optimale de somn pentru evitarea crizelor de epilepsie (8 ore de somn la ore fixe. IGIENA ALIMENTAŢIEI . .CONDIŢII DE VIAŢĂ IGIENA SOMNULUI . interzicerea băuturilor alcoolice. este util somnul de zi 1-2 ore. .regim dietetic special pentru epilepsiile din boli metabolice.

.evitarea/reducerea excitanţilor de lumină: televiziune.IGIENA CONDIŢIILOR DE FOTOSENSIBILIZARE . . respectarea distanţei de 2 m de la ecranul TV. iluminare calitativă a camerei copilului. discoteci cu orgă de lumini. calculator.utilizarea măsurilor de protecţie contra fotoexcitanţilor: purtarea ochelarilor de soare. jocuri electronice.

sporturi aeriene.sporturi recomandate: tenis. SPORTURILOR .IGIENA EFORTULUI FIZIC. motociclism. mers pe jos.sporturi nerecomandate din motivele pericolului pentru viaţă în cazul declanşării crizelor epileptice: automobilism. emoţiile pot induce crize epileptice.evitarea jocurilor sportive competiţionale – stresul. alpinism. . . . . sporturi individuale (preferabil). plonjări submarine.evitarea sporturilor care necesită efort fizic excesiv.

şcoală specială.ŞCOLARIZAREA . .adaptată la capacitatea intelectuală a copilului şi tulburărilor de comportament. . instituţii speciale pentru copiii cu maladii invalidizante (handicap motor. mintal).tipuri de şcoli: şcoală normală.

aparate tehnice. cu persoane care pot asista accesele de epilepsie. preot. cu parametri EEG normali şi fără tratament antiepileptic pot fi acceptaţi pentru stagiul militar la dorinţa lor. pedagog. specialităţi juridice.profesii indicate: bibliotecar.pacienţii fără crize ultimii 3 ani. . . . lucrul cu maşini.epilepsia este contraindicaţie pentru înrolarea în armată.ORIENTAREA PROFESIONALĂ . . poliţist. . secretar.profesii nerecomandate: conducători auto.adaptată dezvoltării potenţialului intelectual şi trăsăturilor de comportament.în epilepsii necontrolate. specialităţi care pune în pericol viaţa pacientului şi siguranţa celor din jur (gardian. pacienţilor cu handicap fizic sau psihic sunt recomandate ateliere de muncă protejate. pompier). .

SARCINA Nu este indicată în epilepsii simptomatice. handicap motor şi mintal. . Riscuri pentru gravidă şi mamă: creşterea frecvenţei şi severităţii crizelor: .riscuri pentru copil: malformaţii fetale (epilepsie. . debut precoce. crize rezistente. medicaţie antiepileptică).alăptarea la sânul mamei cu epilepsie pe fond de anticonvulsivante – somnolenţă la sugar.

de aceea el va fi îngrijit şi observat nu numai în timpul crizelor. De puterea de convingere a asistentei medicale depinde ca pacientul să accepte necesitatea tratamentului şi să-l urmeze permanent. cât şi în afara acestora. .CONCLUZII Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl are psihoterapia. Datoria asistentului este să convingă pacientul că poate să ducă o viaţă normală sau cel puţin apropiată de cea normală. Copilul cu epilepsie este un pacient cu risc.

MULTUMESC ! .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->