Sunteți pe pagina 1din 83

NARCISA APREUTESEI DUMITRIU

PROBLEME DE ANALIZ

A MATEMATIC

A
CALCUL INTEGRAL
1
.
2
Capitolul 1. Primitive. Integrala nedenit a
1. Notiunea de primitiv a
Denitia 1 O func tie 1 : 1 R se nume ste primitiva pe intervalul 1
a func tiei , : 1 R daca 1 este func tie derivabila pe 1 si 1
0
(r) = , (r) .
(\) r 1.
Dac a functia , : 1 R are cel putin o primitiv a pe 1. atunci spunem c a
func tia , admite primitive pe 1.
Propozitia 1. Daca , : 1 R admite primitive pe 1 si 1 este o
primitiva, atunci toate primitivele lui , sunt de forma 1 + C. unde C este
o constanta.
Denitia 2. Daca , : 1 R admite o primitiva 1 pe 1. atunci mul timea
tuturor primitivelor func tiei , se nume ste integrala nedenita a func tiei ,
pe 1 si se noteaza
_
, (r) dr.
Vom folosi notatia clasic a
_
, (r) dr = 1 (r) + C. r 1. C R.
Propriet ati. 1) Se stie c a orice functie continu a admite primitive.
2) Orice functie care admite primitive are proprietatea lui Darboux si
deci duce orice interval ntr-un interval.
Probleme rezolvate
1. Sa se arate ca urmatoarele func tii admit primitive pe R :
c) , (r) =
_
cos r
r :,2
. r ,= :,2
1. r = :,2
; /) , (r) =
_
(1 + r
2
+ 2r
4
)
1a
2
. r ,= 0
c. r = 0.
R. c) Functia , este evident continu a pe R :,2 . Apoi,
lim
a!2
cos r
r :,2
= lim
a!2
sin(r :,2)
r :,2
= 1 = ,
_
:
2
_
.
deci , este continu a si n :,2. De aici, , este continu a pe R si deci admite
primitive pe R.
/) Cum lim
a!0
(1 + r
2
+ 2r
4
)
1a
2
= lim
a!0
[(1 + r
2
+ 2r
4
)
1(a
2
+2a
4
)
]
1+2a
2
= c =
, (0) . rezult a continuitatea lui , n 0 si deci pe R. Asadar , admite primitive
pe R.
3
2. Sa se arate ca func tia , : R R. , (r) =
_
2r sin
1
r
cos
1
r
. r ,= 0
1. r = 0
nu admite primitive pe R.
R. Fie G(r) = r
2
sin
1
r
. r ,= 0. Deoarece G
0
(r) = 2r sin
1
r
cos
1
r
. r ,= 0.
rezult a c a G[
(1,0)
(respectiv G[
(0,1)
) este o primitiv a pentru functia ,[
(1,0)
(respectiv ,[
(1,0)
). Prin reducere la absurd presupunem c a , admite prim-
itive. Fie 1 o primitiv a a sa. Atunci 1 ar avea forma
1 (r) =
_
_
_
G(r) + c
1
. r < 0
G(r) + c
2
. r 0
c
3
. r = 0.
Cum orice primitiv a este o functie derivabil a, deci si continu a n 0, ar trebui
s a avem lim
a%0
(G(r)+c
1
) = lim
a&0
(G(r)+c
2
) = c
3
. Cum lim
a!0
G(r) = 0. deducem
c
1
= c
2
= c
3
. de unde
1 (r) =
_
G(r) + c
1
. r ,= 0
c
1
. r = 0.
Din faptul c a 1 este derivabil a pe R si 1
0
= , (denitia primitivei), rezult a
c a 1
0
(0) = , (0) = 1. Dar
1
0
(0) = lim
a!0
1 (r) 1 (0)
r 0
= lim
a!0
G(r) + c
1
c
1
r
= lim
a!0
r sin
1
r
= 0.
Contradictia la care am ajuns arat a c a , nu admite primitive pe R.
3. Sa se arate ca func tia , : R R. , (r) =
_
sin
1
r
. r ,= 0
1. r = 0
nu admite
primitive pe R.
R. Fie functia auxiliar a q : R R. q (r) =
_
r cos
1
r
. r ,= 0
0. r = 0
. Aceast a
functie este continu a pe R. deci admite primitive. Fie G o primitiv a a sa.
Fie acum functia H (r) = r
2
cos
1
r
2G(r) . r ,= 0. Cum H
0
(r) = 2r cos
1
r
+
sin
1
r
2r cos
1
r
= sin
1
r
= , (r) . r ,= 0. deducem c a H[
(1,0)
(respectiv
H[
(0,1)
) este o primitiv a pentru functia ,[
(1,0)
(respectiv ,[
(1,0)
).
4
Dac a , admite primitive (prin reducere la absurd), atunci o astfel de
primitiv a 1 a sa ar avea forma
1 (r) =
_

_
r
2
cos
1
r
2G(r) + c
1
. r < 0
r
2
cos
1
r
2G(r) + c
2
. r 0
c
3
. r = 0.
Functia 1 este continu a pe R. deci n origine avem lim
a%0
1 (r) = lim
a&0
1 (r) =
c
3
. de unde c
1
= c
2
si c
3
= 2G(0) + c
1
. Deci,
1 (r) =
_
r
2
cos
1
r
2G(r) + c
1
. r ,= 0
2G(0) + c
1
. r = 0.
Ar at am c a 1 este derivabil a n 0 si calcul am 1
0
(0) :
1
0
(0) = lim
a!0
1 (r) 1 (0)
r 0
= lim
a!0
_
r cos
1
r
2
G(r) G(0)
r 0
_
=
= 2G
0
(0) = 2q (0) = 0.
Am obtinut a 1 este derivabil a n 0. dar 1
0
(0) = 0 ,= , (0) = 1. Deci
presupunerea f acut a (c a , admite primitive pe R) este fals a.
4. Cerceta ti daca func tia , : R R. , (r) =
_
sin r
r
. r ,= 0
2. r = 0
admite
primitive pe R.
R. Functia , se scrie ca o sum a de dou a functii , = ,
1
+ ,
2
. unde
,
1
(r) =
_
sin r
r
. r ,= 0
1. r = 0
si ,
2
(r) =
_
0. r ,= 0
1. r = 0
.
Prima admite primitive (ind continu a n 0 si deci pe R), iar a doua nu admite
primitive pentru c a nu are proprietatea lui Darboux (duce R n multimea
0. 1. care nu este interval). Atunci suma lor, ,. nu admite primitive.
5. Arata ti ca func tia , : [1. 1] R. , (r) =
_
sin
2
1
r
. r ,= 0
0. r = 0
nu admite
primitive pe R.
5
R. Presupunem c a , admite primitive. Pentru c a , se scrie sub forma
, (r) =
_
1
2
(1 cos
2
r
). r ,= 0
0. r = 0.
se arat a ca n problema 3 c a o primitiv a a lui , are n mod necesar forma
1 (r) =
_

_
r
2
+
1
4
r
2
sin
2
r

G(r)
2
. r ,= 0. r [1. 1]

G(0)
2
. r = 0.
unde G este o primitiv a a functiei continue q : [1. 1] R.
q (r) =
_
r sin
2
r
. r ,= 0. r [1. 1]
0. r = 0.
ntr-adev ar, printr-un calcul simplu se arat a c a pentru r ,= 0. avem 1
0
(r) =
sin
2
1
r
= , (r) . Dar
1
0
(0) =
1
2

1
2
lim
a!0
G(r) G(0)
r 0
=
1
2

1
2
q (0) =
1
2
,= , (0) = 0.
ceea ce contrazice denitia primitivei.
6. Sa se arate ca func tia , : R R. , (r) =
_
1. r < 0
_
r
2
2r + 1. r _ 0
admite primitive pe R si sa se calculeze o primitiva a sa.
R. Functia se mai scrie , (r) =
_
_
_
1. r < 0
r 1. r _ 1
1 r. 0 _ r < 1.
Fiind continu a n 0
si 1, , admite primitive. Fie 1 o primitiv a a sa. Ea va avea forma 1 (r) =
_

_
r + c
1
. r < 0
r
2
2
r + c
2
. r _ 1

r
2
2
+ r + c
3
. 0 _ r < 1.
Din continuitatea lui 1 n 0 si 1 obtinem c
1
=
c
3
= c si c
2
= c + 1. deci 1 (r) =
_

_
r + c. r < 0
r
2
2
r + c + 1. r _ 1

r
2
2
+ r + c. 0 _ r < 1.
Se veric a
usor c a acest 1 este ntr-adev ar o primitiv a a lui ,.
6
7. Fie , : R R derivabila de : ori cu ,
(a)
continua, : N

si q :
R R o func tie polinomiala de grad : 1. Arata ti ca
_
,
(a)
(r) q (r) dr =
= ,
(a1)
(r) q (r) ,
(a2)
(r) q
0
(r) + ... + (1)
a1
, (r) q
(a1)
(r) + C.
R. Fie G membrul drept din egalitatea de mai sus. Trebuie s a demon-
str am c a G
0
(r) = ,
(a)
(r) q (r) .
Dar G
0
=
a

I=1
(1)
I1
_
,
(aI+1)
q
(I1)
+ ,
(aI)
q
(I)

. Desp artind n dou a


sume si trecnd pe / n /+1 n prima sum a, g asim G
0
=
a1

I=0
(1)
I
,
(aI)
q
(I)
+
a

I=1
(1)
I1
,
(aI)
q
(I)
= ,
(a)
q + (1)
a1
,q
(a)
. Dar q este polinom de grad
: 1. deci q
(a)
= 0. Asadar G
0
= ,
(a)
q sau, alfel spus, G este o primitiv a a
lui ,
(a)
q.
8. Fie , : R R o func tie care admite primitive si 1 o primitiva a sa
pentru care lim
a!1
1 (r) = / R. Arata ti ca func tia q : R
+
R. q (r) =
_
, (ln r) . r R

+
c. r = 0
are primitive pe R
+
= [0. ) daca si numai daca c = 0.
R. ncerc am s a intuim forma unei primitive a lui q, n ipoteza c a aceasta
exist a:
_
q (r) dr =
_
, (ln r) dr =
_
r [1 (ln r)]
0
dr = r1 (ln r)
_
1 (ln r) dr.
Functia
/(r) =
_
1 (ln r) . r 0
lim
a&0
1 (ln r) . r = 0
=
_
1 (ln r) . r 0
lim
j!1
1 () = / R. r = 0
.
ind continu a, are primitive. Fie H una. Atunci o primitiv a a lui q. dac a
exist a, are forma
G(r) =
_
r1 (ln r) H (r) + C. r 0
H (0) + C. r = 0.
Aceasta s-a obtinut din continuitatea lui G. Se veric a prin calcul direct
c a G este derivabil a si G
0
= q pentru r 0. Impunnd acelasi lucru si
7
pentru r = 0, ajungem la concluzia c a G este derivabil a la dreapta n 0 si
G
0
(0) = q (0) =c = 0.
2. Metode de calcul pentru primitive
Teorema 1 (a integr arii prin p arti). Daca ,. q : 1 R sunt func tii
derivabile pe 1 si func tia ,q
0
admite primitive pe 1. atunci si func tia ,
0
q
admite primitive pe 1 si are loc formula de calcul
_
,
0
(r) q (r) dr = , (r) q (r)
_
, (r) q
0
(r) dr. r 1.
numita formula integrarii prin par ti.
Teorema 2 (teorema nti de schimbare de variabil a). Se dau func tiile
, : 1 R si q : J R ( 1. J intervale din R), astfel nct q admite
o primitiva G pe J. Fie , : 1 J derivabila pe 1. cu proprietatea ca
, = (q ,) ,
0
pe 1. Atunci func tia G , este o primitiva pe 1 a lui ,. adica
_
, (r) dr = G(,(r)) + C. r 1.
Teorema 3 (teorema a doua de schimbare de variabil a). Fie , : 1 R
o func tie data. Presupunem ca exista o func tie q : J R care admite
primitive pe J (e G o astfel de primitiva) si o func tie , : J 1 bijectiva
si derivabila pe J astfel nct ,
0
,= 0 pe J si q = (, ,) ,
0
pe J. Atunci
func tia G ,
1
este o primitiva pe 1 a func tiei ,. adica
_
, (r) dr = G
_
,
1
(r)
_
+ C. r 1.
Prezent am acum unele metode de integrare pentru cteva clase de functii.
ncepem cu clasa functiilor rationale. Denitia si propriet atile elementare ale
acestor functii se presupun cunoscute.
Dentia 1. Se numesc frac tii simple func tiile ra tionale de forma , (r c)
a
.
r ,= c si (r + 1) , (cr
2
+ /r + c)
a
. cu /
2
4cc < 0, n ambele cazuri :
ind un numar natural.
Teorema 4. Orice func tie ra tionala 1 (r) ,Q(r) se descompune n mod
unic n frac tii simple.
D am mai jos cteva clase de primitive care se pot calcula prin reducere
la primitive ale unor functii rationale.
8
1. Integrale din functii irationale de forma
_
1
_
r.
_
cr + /
cr + d
_
j
1
q
1
. . . . .
_
cr + /
cr + d
_
jrqr
_
dr.
cu 1 functie rational a, iar j
i
.
i
Z. Se face schimbarea de variabil a
cr + /
cr + d
= t
a
, unde : = cmmmc (
1
. . . . .
v
).
2. Integrale binome (Cebsev):
_
r
n
(cr
a
+ /)
j
dr, :. :. j Q. Ele se
reduc la integrale din functii rationale n cazurile:
1) j Z. Facem substitutia r = .
v
, : este multiplul comun al numitorilor
lui : si :;
2)
: + 1
:
Z. Facem substitutia cr
a
+ / = .
c
, : este numitorul lui j;
3)
: + 1
:
+j Z. Facem substitutia
cr
a
+ /
r
a
= .
c
, unde : este numitorul
lui j.
3. Integrale din functii rationale de functii trigonometrice:
_
1(sin r. cos r) dr, cu 1(n. ) functie rational a. Se face substitutia
tg
r
2
= t =r = 2 arctg t +2/:, dr =
2
1 + t
2
dt, sin t =
2t
1 + t
2
, cos r =
1 t
2
1 + t
2
.
Calculul primitivei poate simplicat n cazurile:
c) 1(sin r. cos r) = 1(sin r. cos r) (impar n sin) =cos r = t.
/) 1(sin r. cos r) = 1(sin r. cos r) (impar n cos) =sin r = t.
c) 1(sin r. cos r) = 1(sin r. cos r) (par n sin, cos) =tg r = t.
4. Integrale de tip Euler:
_
1
_
r.
_
cr
2
+ /r + c
_
dr, 1(n. ) functie
rational a.
I. Dac a cr
2
+ /r + c = 0 are r ad acinile reale r
1
, r
2
, atunci substitutia
este
_
cr
2
+ /r + c = t (r r
1
) sau t (r r
2
). Avem
c (r r
1
) (r r
2
) = t
2
(r r
1
)
2
=c (r r
2
) = t
2
(r r
1
).
II. Dac a c 0, atunci
_
cr
2
+ /r + c =
_
cr+t sau
_
crt sau
_
cr+t
sau
_
cr t.
III. Dac a c 0, atunci
_
cr
2
+ /r + c =
_
c+tr sau
_
c+tr sau
_
ctr.
Probleme rezolvate
1. Folosind substitu tii trigonometrice, sa se calculeze:
9
c) 1 =
_
r
2
dr
_
1 r
2
. r (1. 1); /) 1 =
_
_
r
2
+ 1
r
dr.
r (0. +); c) 1 =
_
dr
r
_
r
2
1
. r (1. +).
R. c) Cu substitutia r = sin t. t (0. :). avem
1 =
_
sin
2
t cos t dt
cos t
=
_
1 cos 2t
2
dt =
1
2
t
1
4
sin 2t + C =
=
1
2
arcsin r
1
2
r
_
1 r
2
+ C.
/) Facem r = tg t. t (0. :,2).
1 =
_
_
r
2
+ 1
r
dr =
_
1
cos t
tg t
1
cos
2
t
dt =
_
1
sin t cos
2
t
dt =
=
_
sin
2
t + cos
2
t
sin t cos
2
t
dt =
_
sin t
cos
2
t
dt +
_
dt
sin t
=
=
_
(cos t)
0
cos
2
t
dt +
_
(cos t)
0
1 cos
2
t
dt =
1
cos t
+
1
2
ln

cos t 1
cos t + 1

+ C
=
_
r
2
+ 1 +
1
2
ln

1
_
r
2
+ 1
1 +
_
r
2
+ 1

+ C.
c) Facem r =
1
cos t
. t (0. :,2).
1 =
_
dr
r
_
r
2
1
=
_
cos
2
t
sin t
sin t
cos
2
t
dt = t + C = arccos
1
r
+ C.
2. Utiliznd metoda integrarii prin par ti, calcula ti:
c) 1 =
_
r
_
1 r
2
c
arcsin a
dr. r (1. 1); /) 1 =
_
c
a
cos r dr. r R;
c) 1
a
=
_
dr
(r
2
+ c
2
)
a
, : N

. r R.
R. c) Putem scrie succesiv
10
1 =
_

_
_
1 r
2
_
0
c
arcsin a
dr =
_
1 r
2
c
arcsin a
+
_
_
1 r
2
c
arcsin a
_
1 r
2
dr =
=
_
1 r
2
c
arcsin a
+
_
c
arcsin a
dr =
_
1 r
2
c
arcsin a
+ rc
arcsin a

_
c
arcsin a
r
_
1 r
2
dr.
Deci 1 =
1
2
_
1 r
2
c
arcsin a
+
r
2
c
arcsin a
+ C.
/) Integrnd de dou a ori prin p arti, avem:
1 =
_
c
a
cos r dr = c
a
cos r+
_
c
a
sin r dr = c
a
cos r+c
a
sin r
_
c
a
cos r dr
Deci 1 =
c
a
2
(cos r + sin r) + C.
c) Scriind num ar atorul 1 ca r
0
si integrnd prin p arti, obtinem
1
a
=
_
dr
(r
2
+ c
2
)
a
=
r
(r
2
+ c
2
)
a

_
r
: 2r (r
2
+ c
2
)
a1
(r
2
+ c
2
)
2a
dr =
=
r
(r
2
+ c
2
)
a
+ 2:
_
r
2
dr
(r
2
+ c
2
)
a+1
=
r
(r
2
+ c
2
)
a
+
+2:
_
(r
2
+ c
2
) c
2
(r
2
+ c
2
)
a+1
dr =
r
(r
2
+ c
2
)
a
+ 2:1
a
2:c
2
1
a+1
.
Deci 2:c
2
1
a+1
= (2: 1) 1
a
+
r
(r
2
+ c
2
)
a
=
_

_
1
a+1
=
2: 1
2:c
2
1
a
+
1
2:c
2
r
(r
2
+ c
2
)
a
. : _ 1.
1
1
=
1
c
arctg
r
c
+ C.
3. Calcula ti urmatoarele integrale nedenite pe intervale care nu con tin
punctele n care se anuleaza numitorii: c) 1 =
_
r + 3
r
3
r
dr;
/) 1 =
_
r + 1
(r
2
+ 4r + 5)
2
dr; c) 1 =
_
dr
(r
3
1)
2
.
11
R. c) Descompunnd n fractii simple, g asim
1 =
_ _

3
r
+
2
r 1
+
1
r + 1
_
dr = 3 ln [r[ + 2 ln [r 1[ + ln [r + 1[ + C.
/)
1 =
1
2
_
(2r + 4) 2
(r
2
+ 4r + 5)
2
dr =
1
2
_
(r
2
+ 4r + 5)
0
(r
2
+ 4r + 5)
2
dr
_
(r + 2)
0
dr
_
(r + 2)
2
+ 1

2
.
n integrala a doua facem substitutia 2 + r = . si obtinem
1 =
1
2
1
r
2
+ 4r + 5

_
d.
(.
2
+ 1)
2
=
=
1
2
1
r
2
+ 4r + 5

1
2
arctg .
1
2
.
.
2
+ 1
+ C.
deci
1 =
1
2
1
r
2
+ 4r + 5

1
2
arctg (r + 2)
1
2
r + 2
r
2
+ 4r + 5
+ C
sau
1 =
r + 3
2 (r
2
+ 4r + 5)

1
2
arctg (r + 2) + C.
c) 1 =
_
dr
(r 1)
2
(r
2
+ r + 1)
2
=
_
(

r 1
+
1
(r 1)
2
+
+
Cr + 1
r
2
+ r + 1
+
1r + 1
(r
2
+ r + 1)
2
)dr = ln [r 1[
1
r 1
+
+
C
2
_
(2r + 1) +
21
C
1
r
2
+ r + 1
dr +
_
1r + 1
(r
2
+ r + 1)
2
dr.
Avem =
2
9
, 1 =
1
9
, C =
2
9
, 1 =
1
3
, 1 =
1
3
, 1 =
1
3
. Not am J
1
si J
2
ultimele dou a integrale de mai sus. Atunci,
J
1
=
1
9
_
(2r + 1) + 2
r
2
+ r + 1
dr =
1
9
ln
_
r
2
+ r + 1
_
+ +
2
9
_ d
_
r +
1
2
_
_
r +
1
2
_
2
+
3
4
=
12
=
1
9
ln
_
r
2
+ r + 1
_
+
4
9
_
3
arctg
2r + 1
_
3
+ C.
Pentru calculul lui J
2
vom utiliza integrala de la problema 2, c) pentru : = 1.
c =
_
3,2 si r + 1,2 n loc de r.
J
2
=
1
3
_
r + 1
(r
2
+ r + 1)
2
dr =
1
6
_
2r + 1
(r
2
+ r + 1)
2
dr+
+
1
6
_ d
_
r +
1
2
_
_
_
r +
1
2
_
2
+
3
4
_
2
=
1
6
1
r
2
+ r + 1
+
+
1
6
_

_
1
2
3
4

1
_
3
2
arctg
_
_
_
_
r +
1
2
_
3
2
_
_
_
_
+
1
2
3
4

r +
1
2
r
2
+ r + 1
_

_
+ C.
deci
J
2
=
1
6
1
r
2
+ r + 1
+
2
9
_
3
arctg
2r + 1
_
3
+
1
18
2r + 1
r
2
+ r + 1
+ C.
Se nlocuiesc J
1
si J
2
n expresia lui 1 si se termin a calculul.
4. Sa se determine urmatoarele primitive din func tii ira tionale:
c) 1 =
_
dr
_
r +
3
_
r
. r (0. ); /) 1 =
_
dr
_
2r 1
4
_
2r 1
. r
(1,2. );
c) 1 =
_
3
_
1 +
4
_
r
_
r
dr. r (0. ); d) 1 =
_
dr
4
_
1 + r
4
. r R.
R. c) F acnd schimbarea de variabil a r = t
6
. se obtine
1 =
_
dr
r
1
2
+ r
1
3
=
_
6t
5
dt
t
3
+ t
2
= 6
_
t
3
t + 1
dt = 6
_ _
t
2
t + 1
1
t + 1
_
dt =
= 2t
3
3t
2
+ 6t 6 ln [t + 1[ + C = 2
_
r 3
3
_
r + 6
6
_
r 6 ln

6
_
r + 1

+ C.
13
/) Facem substitutia 2r 1 = t
4
=dr = 2t
3
dt
1 =
_
2t
3
dt
t
2
t
= 2
_
t
2
t 1
dt = 2
_
(t
2
t) + (t 1) + 1
t 1
dt =
= 2
_ _
t + 1 +
1
t 1
_
dt = t
2
+ 2t + 2 ln [t 1[ + C =
=
_
2r 1 + 2
4
_
2r 1 + ln

4
_
2r 1 1

2
+ C.
c) 1 se scrie sub forma 1 =
_
r

1
2
_
r
1
4
+ 1
_1
3
dr. deci este o integral a
binom a cu : =
1
2
, : =
1
4
, j =
1
3
. Avem
: + 1
:
= 2 Z = r
1
4
+ 1 = .
3
=
r = (.
3
1)
4
. dr = 12.
2
(.
3
1)
3
d.. de unde
1 =
_
_
.
3
1
_
2
. 12.
2
_
.
3
1
_
3
d. = 12
_
.
3
_
.
3
1
_
d. =
=
12
7
.
7
3.
4
+ C =
12
7
_
r
1
4
+ 1
_7
3
3
_
r
1
4
+ 1
_4
3
+ C.
d) 1 =
_
dr
4
_
1 + r
4
=
_
(r
4
+ 1)

1
4
dr. Avem : = 0, : = 4, j =
1
4
. Deci
: + 1
:
=
1
4
,
: + 1
:
+ j = 0 Z. Facem substitutia
r
4
+ 1
r
4
= .
4
=
1
r
4
= .
4
1 =r =
_
1
.
4
1
_1
4
=
_
.
4
1
_

1
4
.
De aici, dr = .
3
(.
4
1)
54
d.. Atunci,
1 =
_
_
_
.
4
1
_
1
+ 1
_

1
4
_
.
3
_ _
.
4
1
_

5
4
d. =
=
_ _
.
4
.
4
1
_

1
4
.
3
(.
4
1)
5
4
d. =
_
.
2
.
4
1
d. =
=
_ _

1
4
_
1
. 1

1
. + 1
_

1
2
1
.
2
+ 1
_
d. =
1
4
ln

. + 1
. 1

1
2
arctg .+
+C =
1
4
ln

(1 + r
4
)
1
4
+ 1
(1 + r
4
)
1
4
1

1
2
arctg
_
1 + r
4
_1
4
+ C.
14
5. Sa se calculze urmatoarele primitive din func tii ra tionale depinznd de
func tii trigonometrice:
c)
_
dr
1 + sin r + cos r
. r R; /)
_
sin r
1 + sin
2
r
dr. r R;
c)
_
dr
(sin r + cos r)
2
. r (0. :,2); d)
_
sin 3r cos 5r dr. r R.
R. c) Facem tg
r
2
= t.
1 =
_
2
1+t
2
dt
1 +
2t
1+t
2
+
1t
2
1+t
2
= 2
_
dt
2 (1 + t)
= ln [t + 1[ + C =
= ln

tg
r
2
+ 1

+ C.
/) 1 =
_
sin r
1 + sin
2
r
dr. Functia de sub integral a este impar a n sin r
=facem schimbarea de variabil a cos r = t. de unde sin rdr = dt, sin
2
r =
1 t
2
.
1 =
_
dt
t
2
2
=
1
2
_
2
ln

t
_
2
t +
_
2

+ C. deci
1 =
1
2
_
2
ln

cos r
_
2
cos r +
_
2

+ C.
c) 1 =
_
dr
(sin r + cos r)
2
=
_
dr
(tg r + 1)
2
cos
2
r
. Functia de sub integral a
ind par a n sin si cos, vom face schimbarea de variabil a tg r = t. Atunci,
tg
2
r + 1 =
1
cos
2
r
, cos
2
r =
1
1 + t
2
. Diferentiind, g asim
1
cos
2
r
dr = dt. de
unde dr =
dt
1 + t
2
. Deci,
1 =
_
1
(t + 1)
2
1
1 + t
2
dt
1 + t
2
=
_
dt
(t + 1)
2
=
1
t + 1
+ C =
1
tg r + 1
+ C.
d)
1 =
_
sin 3r cos 5r dr =
_
1
2
[sin 8r sin 2r] dr =
=
1
2
cos 8r
8

1
2
cos 2r
2
+ C =
cos 8r
16
+
cos 2r
4
+ C.
15
6. Calcula ti integralele de tip Euler pe intervale pe care func tiile sunt
bine denite:
c)
_
dr
(r 1)
_
r
2
3r + 2
; /)
_
dr
1 +
_
r
2
+ 2r + 2
;
c)
_
dr
(r + 1)
_
r
2
+ r + 1
.
R. c) Facem substitutia
_
r
2
3r + 2 = t (r 1) = (r 1) (r 2) =
t
2
(r 1)
2
= r 2 = t
2
(r 1) = r t
2
r = 2 t
2
= r =
t
2
2
t
2
1
= dr =
2t (t
2
1) 2t (t
2
2)
(t
2
1)
2
dt =dr =
2t
(t
2
1)
2
dt,
_
r
2
3r + 2 = t
_
t
2
2
t
2
1
1
_
=
t
1
t
2
1
.
1 =
_ 2t
(t
2
1)
2
dt
1
t
2
1
t
t
2
1
=
_
2dt = 2t + C = 2
_
r
2
3r + 2
r 1
+ C.
Dac a r 2. rezult a c a 1 = 2
_
r 2
r 1
+ C.
/) c 0 =
_
r
2
+ 2r + 2 = r + t = r
2
+ 2r + 2 = r
2
+ 2tr + t
2
=
2 (1 t) r = t
2
2 = r =
t
2
2
2 (1 t)
= dr =
2t (2 2t) (t
2
2) (2)
4 (1 t)
2
dt,
deci dr =
2t
2
+ 4t 4
4 (1 t)
2
dt. n plus,
1 +
_
r
2
+ 2r + 2 = 1 + r + t = 1 +
t
2
2
2 (1 t)
+ t =
t
2
2 (t 1)
.
1 =
_
2(t 1)
t
2

2t
2
+ 4t 4
4 (t 1)
2
dt =
_
t
2
2t + 2
t
2
(t 1)
dt =
=
_ _
2
t
2

1
t 1
_
dt =
2
t
ln [t 1[ + C =

2
_
r
2
+ 2r + 2 r
ln

_
r
2
+ 2r + 2 r 1

+ C.
16
c) Facem substitutia
_
r
2
+ r + 1 = 1 + tr. de unde r
2
+ r + 1 = 1 +
2tr + t
2
r
2
. Deci, r + 1 = 2t + t
2
r = 1 2t = r (t
2
1) = r =
1 2t
t
2
1
=
_
r
2
+ r + 1 = 1 + t
1 2t
t
2
1
=
t
2
+ t 1
t
2
1
; r + 1 =
t
2
2t
t
2
1
,
dr =
2 (t
2
1) (1 2t) 2t
(t
2
1)
2
dt =
2 (t
2
t + 1) dt
(t
2
1)
2
.
1 =
_
t
2
1
t
2
2t

t
2
1
t
2
+ t 1

2 (t
2
t + 1) dt
(t
2
1)
2
= 2
_
dt
t
2
2t
=
=
_ _
1
t

1
t 2
_
dt = ln [t[ ln [t 2[ + C =
= ln

_
r
2
+ r + 1 1
_
r
2
+ r + 1 1 2r

+ C.
3. Probleme propuse
1. S a se arate c a urm atoarele functii admit primitive pe R :
c) , (r) =
_
sin r
r
. r ,= 0
1. r = 0
; /) , (r) =
_
1
r
2
c
1a
2
. r ,= 0
0. r = 0.
R. Functiile sunt continue n origine, deci pe R si n consecint a admit
primitive.
2. Se consider a functia , : [1. 1] R. , (r) =
_
sin
1
r
. r ,= 0
c. r = 0.
Determinati valorile lui c R pentru care , admite primitive pe R.
R. c = 0.
3. Calculati urm atoarele integrale: c)
_
sin
2
rdr. r R; /)
_
cos
3
rdr.
r R; c)
_
c
sin 2a
cos 2rdr. r R.
R. c)
r
2

1
4
sin 2r + c; /) sin r
sin
3
r
3
+ c; c)
1
2
c
sin 2a
+ c.
4. S a se calculeze: c)
_
r
5
(4 + r
3
)
2
dr. r
_

3
_
4.
_
; /)
_
dr
r
2
+ 2r + 5
.
r R; c)
_
9r
2
3
_
10 r
3
dr. r R.
17
R. c)
1
3
ln [r
3
+ 4[+
4
3 (r
3
+ 4)
+c; /)
1
2
c:ctq
r + 1
2
+c; c)
9
4
(10 r
3
)
43
+
c.
5. Ar atati c a dac a , : R R este derivabil a si par a (respectiv impar a),
atunci ,
0
este impar a (respectiv par a). Fie q : R R o functie par a (respec-
tiv impar a) care admite primitive. Este adev arat c a orice primitiv a G a lui
q pe R este par a sau impar a?
R. Nu. Contraexemplu: q (r) = cos r. G(r) = sin r + 3.
6. Fie ,
I
: R R. ,
I
(r) =
_
cr cos
/
r
+ c sin
d
r
. r ,= 0
/. r = 0
. unde c. /. c. d
R

. S a se determine valorile lui / R pentru care , are primitive pe R.


R. / = 0.
7. S a se determine o primitiv a a functiei , : R R cu propriet atile:
, (0) = 2005 si exist a c (0. 1) a.. , (r) , (cr) = r
3
+ r
2
. \r R.
R. nlocuind r cu c
i
r. i N si sumnd dup a i de la 0 la : 1 (: N
xat), ajungem la
, (r) = , (c
a
r) + r
3
1 c
3a
1 c
3
+ r
2
1 c
2a
1 c
2
.
Trecnd la limit a pentru : (r xat) si folosind continuitatea lui ,,
obtinem , (r) = 2005 +
r
3
1 c
3
+
r
2
1 c
2
.
8. S a se arate c a functia , (r) =
_
1
r
5
c
1a
2
. r ,= 0
0. r = 0
are primitive pe R.
R. Functia este continu a pe R (pentru calculul limitei n 0 se face substi-
tutia t = 1,r
5
si se aplic a de 3 ori regula lui lHpital), deci admite primitive.
9. S a se determine o primitiv a a functiei , (r) =
1
r (r + 1) (r + 2)
. r
(0. ) .
R. ln
_
r (r + 2)
r + 1
+ c.
10. Ar atati c a functia , (r) =
_
r 1
c
a
. r (. 1)
(ln
2
r),r. r [1. )
admite primitive
pe R si calculati o primitiv a.
R. , este continu a, deci admite primitive: 1 (r) =
_
_
_
rc
a
+ C. r (. 1)
ln
3
r
3

1
c
+ C. r [1. ).
18
Capitolul 2. Integrala denit a (Riemann)
1. Denitia integralei Riemann
Fie [c. /] un interval compact n R. O succesiune de puncte : c = r
0
<
r
1
< ... < r
a
= / se numeste o diviziune a intervalului [c. /] . Not am cu
T[c. /] multimea diviziunilor intervalului [c. /] . Numim norma a diviziunii
. num arul real pozitiv [[[[ = max
1ia
(r
i
r
i1
) .
Un sistem de puncte = (
i
)
i=1,a
din intervalul [c. /] . cu
i
[r
i1
. r
i
] .
i = 1. :. se numeste sistem de puncte intermediare. Not am cu T () multimea
sistemelor de puncte intermediare ale diviziunii .
Denitia 1. Numim suma Riemann asociata func tiei , : [c. /] R.
diviziunii si sistemului de puncte intermediare = (
i
)
i=1,a
ale intervalului
[c. /] . suma
o (,. . ) =
a

i=1
, (
i
) (r
i
r
i1
) .
Denitia 2. Spunem ca func tia , : [c. /] R este integrabila Riemann
pe [c. /] daca exista un numar real 1 (,) cu proprietatea ca
(\) 0. () o = o () 0. astfel nct (\) T[c. /] cu [[[[ < o si
(\) T () . sa avem
[o (,. . ) 1 (,)[ < .
Not am cu [c. /] multimea functiilor integrabile Riemann pe [c. /] .
Num arul 1 (,) dac a exist a, este unic si se numeste integrala Riemann a
func tiei , pe [c. /] . Se noteaz a 1 (,) =
_
b
o
, (r) dr.
Observ am c a dac a , este integrabil a Riemann pe [c. /] . atunci
1 (,) =
_
b
o
, (r) dr = lim
jjjj!0
o (,. . ) = lim
jjjj!0
a

i=1
, (
i
) (r
i
r
i1
) .
independent de alegerea punctelor intermediare .
Din caracterizarea limitei cu siruri rezult a c a 1 (,) =
_
b
o
, (r) dr dac a si
numai dac a oricare ar sirul de diviziuni
1
.
2
. ....
a
. ... ale intervalului
[c. /] . cu sirul normelor [[
a
[[ 0 (pentru : ) si oricare ar sirul de
puncte intermediare (
a
) . avem
lim
a!1
o (,.
a
.
a
) = 1 (,) .
19
Probleme rezolvate
1. Sa se arate ca urmatoarele siruri au limita si sa se calculeze limitele
lor cu ajutorul integralei denite:
:
a
=
1
: + 1
+
1
: + 2
+ ... +
1
2:
. : N

.
R. Scriem pe :
a
sub forma :
a
=
1
:
_

_
1
1 +
1
:
+
1
1 +
2
:
+ ... +
1
1 +
:
:
_

_
. Con-
sider am functia , : [0. 1] R. , (r) =
1
1 + r
. Pentru : _ 1 lu am diviziunea
: r
0
= 0 < r
1
=
1
:
< ... < r
a
=
:
:
= 1
cu [[[[ = 1,: si punctele intermediare
i
= r
i
= i,:. i = 1. :.
Observ am c a termenul general al sirului din enunt coincide cu suma Rie-
mann asociat a functiei ,. diviziunii si punctelor intermediare
i
:
o (,. . ) =
a

i=1
, (
i
) (r
i
r
i1
) =
=
a

i=1
1
1 +
i
:
_
i
:

i 1
:
_
=
a

i=1
1
i + :
= :
a
.
Functia , este continu a, deci integrabil a. Avem
lim
a!1
:
a
=
_
1
0
, (r) dr =
_
1
0
1
r + 1
dr = ln (r + 1) [
1
0
= ln 2.
2. :
a
=
1
:
_
_
1 +
1
:
+
_
1 +
2
:
+ ... +
_
1 +
:
:
_
. : N

.
R. Observ am c a :
a
este suma Riemann a functiei , : [0. 1] R. , (r) =
_
1 + r (continu a si deci integrabil a pe [0. 1]), diviziunii si puntelor inter-
mediare de la problema 1. Deci,
lim
a!1
:
a
=
_
1
0
, (r) dr =
_
1
0
_
1 + rdr =
2
3
(1 + r)
32
[
1
0
=
2
3
_
2
_
2 1
_
.
20
3. :
a
=
:
2:
_
1 + cos
:
2:
+ cos
2:
2:
+ ... + cos
(: 1) :
2:
_
. : N

.
R. Functia , : [0. :,2] R. , (r) = cos r este continu a si deci integrabil a.
Lu am diviziunea
: r
0
= 0 < r
1
=
:
2:
< ... < r
a
=
::
2:
=
:
2
de norm a [[[[ = :,2: 0 si punctele intermediare
i
= r
i1
=
(i 1) :
2:
.
i = 1. :. Atunci,
:
a
= o (,. . ) =
a

i=1
cos
(i 1) :
2:
_
i:
2:

(i 1) :
2:
_
.
Cum , este integrabil a, lim
a!1
:
a
=
_
2
0
cos rdr = 1.
4. :
a
=
1
:
5
(1 + 2
4
+ 3
4
+ ... + :
4
) . : N

.
R. :
a
=
1
:
_
_
1
:
_
4
+
_
2
:
_
4
+ ... +
_
:
:
_
4
_
=
a

i=1
_
i
:
_
4
_
i
:

i 1
:
_
=
o (,. . ) . unde , : [0. 1] R. , (r) = r
4
. iar diviziunea si punctele
intermediare
i
sunt alese ca n problema 1. Cum , [0. 1] si
_
1
0
r
4
dr =
1,5. rezult a c a exist a lim
a!1
:
a
=
_
1
0
r
4
dr = 1,5.
5. :
a
=
1
5:
2
[
_
(5:)
2
2
2
+
_
(5:)
2
7
2
+ ...+
+
_
(5:)
2
(5: 3)
2
]. : N

.
R. Scriem suma sub forma
:
a
=
1
:
_
_
1 (
2
5:
)
2
+
_
1 (
7
5:
)
2
+ ... +
_
1 (
5: 3
5:
)
2
_
=
=
a

i=1
_
1 (
5i 3
5:
)
2
_
i
:

i 1
:
_
= o (,. . ) .
unde : 0 <
1
:
< ... <
:
:
= 1 cu [[[[ 0.
i
=
5i 3
5:

_
i 1
:
.
i
:
_
si
, : [0. 1] R. , (r) =
_
1 r
2
. Cum , [0. 1] . rezult a c a sirul :
a
este
convergent si limita sa este egal a cu valoarea integralei
_
1
0
_
1 r
2
dr. Dar,
1 =
_
1
0
_
1 r
2
dr =
_
1
0
1 r
2
_
1 r
2
dr =
_
1
0
dr
_
1 r
2
+
_
1
0
r
2r
2
_
1 r
2
dr
21
= arcsin r[
1
0
+ r
_
1 r
2
[
1
0

_
1
0
_
1 r
2
dr =
:
2
1.
de unde lim
a!1
:
a
=
_
1
0
_
1 r
2
dr =
:
4
.
6. Se da sirul :
a
=
_
1
1c
n
[ln r] dr. unde [] este partea ntreaga a numaru-
lui . Sa se arate ca sirul (:
a
)
a
este convergent si sa se determine limita sa.
R. Pentru 1,c _ r < 1 = 1 _ ln r < 0 = [ln r] = 1. Pentru
1,c
2
_ r < 1,c = [ln r] = 2. ..., pentru 1,c
a
_ r < 1,c
a1
. avem
[ln r] = :. Deci,
[ln r] =
_

_
1. 1,c _ r < 1
2. 1,c
2
_ r < 1,c
.......
:. 1,c
a
_ r < 1,c
a1
.
Suma se scrie astfel:
:
a
=
_
1c
n1
1c
n
(:) dr +
_
1c
n2
1c
n1
(: 1) dr + ... +
_
1
1c
(1) dr =
= :
_
1
c
a1

1
c
a
_
(: 1)
_
1
c
a2

1
c
a1
_
... 2
_
1
c

1
c
2
_

_
1
1
c
_
=
:
c
a

_
1
c
a1
+
1
c
a2
+ ... +
1
c
2
+
1
c
+ 1
_
=
=
:
c
a

(1,c)
a
1
(1,c) 1
.
Evident, acest sir are limit a si lim
a!1
:
a
=
c
1 c
.
2. Teoreme de medie
Teorema 1. (de conservare a inegalit atilor). Daca ,. q [c. /] si
, (r) _ q (r) . (\) r [c. /] . atunci
_
b
o
, (r) dr _
_
b
o
q (r) dr.
Corolar 1. Daca , [c. /] si , (r) _ 0. (\) r [c. /] . atunci
_
b
o
, (r) dr _ 0.
Corolar 2. Daca , [c. /] . atunci [,[ [c. /] si [
_
b
o
, (r) dr[
_
_
b
o
[, (r)[ dr.
22
Corolar 3. (Teorema nti de medie) Daca , [c. /] si : _ , (r) _
`. (\) r [c. /]. atunci
:(/ c) _
_
b
o
, (r) dr _ ` (/ c) .
Probleme rezolvate
1. Fara a calcula integralele sa se demonstreze inegalita tile:
c)
_
10 _
_
3
4
_
r
2
+ 1dr _
_
17; /) 0 _
_
0
12
r ln (1 r
2
) dr _
1
4
ln
4
3
.
R. c) Deoarece , : R R. , (r) =
_
r
2
+ 1 este derivabi a pe Rsi ,
0
(r) =
r
_
r
2
+ 1
< 0 pe R

. rezult a c a , este strict descresc atoare pe R

. Deci pentru
r [4. 3] . avem , (3) _
_
r
2
+ 1 _ , (4) . adic a
_
10 _
_
r
2
+ 1 _
_
17. Aplicnd Corolarul 3, ajungem la inegalitatea cerut a.
/) Fie , : (1. 0] R. , (r) = r ln (1 r
2
) . Avem ,
0
(r) = ln (1 r
2
) +
2r
2
r
2
1
< 0. \r (1. 0) . deci , (0) _ , (r) _ , (1,2) . \r [1,2. 0] .
Cum , (0) = 0 si , (1,2) =
1
2
ln
3
4
=
1
2
ln
4
3
. integrnd dubla inegalitate,
obtinem ceea ce trebuia demonstrat.
2. Fara a calcula integralele, compara ti-le: c)
_
2
1
ln (1 + r) drsi
_
2
1
r
r + 1
dr;
/)
_
10
2
rc:ctqrdr si
_
10
2
ln (1 + r
2
) dr.
R. c) Not am cu , functia diferent a , : [1. 2] R. , (r) = ln (1 + r)
r
r + 1
. Cum,
0
(r) =
r
(r + 1)
2
0 pentru orice r 0. , este strict cresc atoare
pe (0. ) si deci , (r) , (0) . pentru r 0. Conform Teoremei 1, rezult a
c a
_
2
1
ln (1 + r) dr _
_
2
1
r
r + 1
dr.
/) Fie , : [2. 10] R. , (r) = rc:ctqr ln (1 + r
2
) . Functia este deriv-
abil a de dou a ori si ,
0
(r) = c:ctqr
r
1 + r
2
. ,
00
(r) =
2r
2
(1 + r
2
)
2
_ 0. \r R.
Asadar ,
0
este strict cresc atoare =,
0
(r) ,
0
(0) = 0 pentru r 0 =, este
strict cresc atoare pe (0. ) : , (r) , (0) = 0. \r 0. Deci si pentru r
[2. 10] . rc:ctqr ln (1 + r
2
) . De aici,
_
10
2
rc:ctqrdr _
_
10
2
ln (1 + r
2
) dr.
3. Fara a calcula efectiv integrala, arata ti ca
1
3
_
_
7
4
r 3
r + 5
dr _ 1.
23
R. Fie , : [4. 7] R. , (r) =
r 3
r + 5
. Cum ,
0
(r) =
8
(r + 5)
2
0.
\r R 5 . deducem c a , este strict cresc atoare pe [4. 7] . adic a , (4) =
1
9
_ , (r) _ , (7) =
1
3
. \r [4. 7] . Cu ajutorul Corolarului 3, ajungem la
inegalit atile cerute.
4. Sa se arate ca
_
2
0
c
sin a
dr _ :,2.
R. Inegalitatea de mai sus se mai scrie
_
2
0
c
sin a
dr _
_
2
0
dr. Ar
sucient ca c
sin a
_ 1. \r [0. :,2] sau, echivalent, c
sin a
_ 1. \r [0. :,2] .
Dar aceasta este evident adev arat a pentru c a sin r [0. 1].
3. Clase de functii integrabile
Teorema 1 (de m arginire a functiilor integrabile). Daca , [c. /] .
atunci , este marginita pe [c. /] .
Teorema 2 (de caracterizare de tip Cauchy). Func tia , : [c. /] R este
integrabila Riemann pe [c. /] daca si numai daca
(\) 0. () o = o () 0 a.. (\) diviziune a intervalului [c. /]
cu [[[[ < o () si (\) (
0
) . (
00
) sisteme de puncte intermediare,
sa avem [o (,. .
0
) o (,. .
00
)[ < .
Propozitia 1. Daca , [c. /] . atunci , [c. d] . oricare ar
subintervalul [c. d] [c. /] .
Teorema 3 (de aditivitate a integralei n raport cu intervalul [c. /]). Fie
, : [c. /] R si c (c. /) dat. Daca , [c. c] si , [c. /] . atunci
, [c. /] si
_
b
o
, (r) dr =
_
c
o
, (r) dr +
_
b
c
, (r) dr.
Prezent am acum cteva clase de functii integrabile Riemann.
Teorema 4 (de integrabilitate a functiilor continue) Daca , este o func tie
continua pe [c. /] . atunci , [c. /] .
Teorema 5 (de integrabilitate a functiilor monotone pe portiuni). Daca
, : [c. /] R este o func tie monotona sau monotona pe por tiuni pe [c. /] .
atunci , [c. /] .
24
Denitia 1. O mul time 1 R se nume ste de masura Lebesgue nula
daca (\) 0 exista o familie nita sau numarabila de intervale (c
i
. /
i
) .
astfel nct 1 '
i
(c
i
. /
i
) si

i
(/
i
c
i
) < .
Orice multime nit a este de m asur a Lebesgue nul a. Orice multime num ara-
bil a are m asura Lebesgue nul a.
Denitia 2. Func tia , : [c. /] R se nume ste func tie continua aproape
peste tot ( si scriem "continua a.p.t".) daca mul timea 1 a punctelor sale de
discontinuitate are masura Legesgue zero.
Teorema 6 (Teorema lui Lebesgue). O func tie , : [c. /] R este inte-
grabila Riemann pe [c. /] daca si numai daca , este marginita si continua
aproape peste tot.
Probleme rezolvate
1. Arata ti ca func tia , : [c. /] R data de
, (r) =
_
1. r [c. /] Q
0. r [c. /] Q.
este marginita pe [c. /] . dar nu este integrabila Riemann pe [c. /] (func tia lui
Dirichlet).
R. Evident , este m arginit a, deoarece ia doar valorile 0 si 1. Ar at am c a
este integrabil a Riemann. Fie T[c. /] . : c = r
0
< r
1
< ... < r
a
= / o
diviziune a intervalului [c. /] . Fiecare interval [r
i1
. r
i
] contine att numere
rationale ct si numere irationale. Fie = (
i
)
i=1,a
T () .
Dac a prin reducere la absurd , ar integrabil a pe [c. /] . atunci suma
Riemann ar trebui s a aib a aceeasi limit a, indiferent cum alegem punctele
intermediare
i
. Dac a alegem
i
[r
i1
. r
i
] Q. atunci , (
i
) = 0 si deci
o (,. . ) = 0. Dac a
i
[r
i1
. r
i
] Q. atunci , (
i
) = 1 si deci o (,. . ) =
/ c. Am ajuns astfel la o contradictie, deci armatia de mai sus este justi-
cat a.
2. Fie , : [0. 2] R. , (r) =
_
r
3
. r [0. 1]
r
2
. r [1. 2] .
Sa se arate ca ,
[0. 2] si sa se calculeze
_
2
0
, (r) dr.
R. Not am ,
1
(r) = r
3
. r [0. 1] si ,
2
(r) = r
2
. r [1. 2] . Deoarece
,
1
[0. 1] si ,
2
[1. 2] . conform Teoremei 3 rezult a c a , [0. 2] si
_
2
0
, (r) dr =
_
1
0
r
3
dr +
_
2
1
r
2
dr =
1
4
+
7
3
.
25
3. Arata ti ca func tia , : [1. 3] R data de , (r) = 1 pentru r [1. 2]
si , (r) = 2 pentru r (2. 3] nu este continua, dar este integrabila Riemann
pe [1. 3] .
R. ntr-adev ar, , este discontinu a de speta I n r = 2. n rest ind
continu a. Deci , este integrabil a pe [1. 3] conform Teoremei 3 (de aditivitate
n raport cu intervalul) sau conform Teoremei 6 (Lebesgue) (, este m arginit a
si continu a a.p.t.).
4. Arata ti ca , : [1. 1] R. , (r) =
_
c
a+1
. r [1. 0]
1 + r
2
. r (0. 1]
este integra-
bila Riemann pe [1. 1] .
R. Observ am c a , este discontinu a doar n 0. Cum restrictiile lui , la
[1. 0] si la (0. 1] sunt integrabile Riemann (prima ind continu a pe [1. 0] .
iar a doua pentru c a difer a a.p.t. de functia continu a q (r) = 1+r
2
. r [0. 1]),
rezult a conform Teoremei 3 c a , [1. 1] si
_
1
1
, (r) dr =
=
_
0
1
c
a+1
dr +
_
1
0
_
1 + r
2
_
dr = c
a+1
[
0
1
+
_
r + r
3
,3
_
[
1
0
= c +
1
3
.
5. Arata ti ca func tia , : [0. 1] R. data de
, (r) =
_
1,. dac a r = j, Q (0. 1]
0. n rest (n 0 si n r [0. 1] Q)
(numita func tia lui Riemann) este integrabila Riemann pe [0. 1] .
R. Vom aplica Teorema lui Lebesgue. Evident , este m arginit a. Vom
demonstra c a ea este continu a n punctele irationale ale intervalului [0. 1] .
ntr-adev ar, e r
0
[0. 1] Q xat si (r
a
) un sir din [0. 1] convergent la
r
0
. Dac a (r
a
) este sir de numere irationale, atunci , (r
a
) = 0 este evident
convergent la , (r
0
) = 0. Dac a (r
a
) este sir de numere rationale r
a
= j
a
,
a
.
atunci ar at am c a
a
. Presupunem prin reducere la absurd c a sirul de
numere naturale (
a
) nu tinde la . Atunci el are un subsir m arginit (
a
k
).
Dar acest lucru nu este posibil dect dac a (
a
k
) are la rndul lui un subsir
constant
_

a
k
l
_
. Atunci acest subsir are limita un num ar natural . Subsirul
corespunz ator
_
j
a
k
l
_
e tinde la +. e are un subsir m arginit. n primul
caz r
a
k
l
= j
a
k
l
,
a
k
l
. ceea ce contrazice ipoteza r
a
r
0
. n cel de-al
doilea caz, f acnd un rationament pentru j
a
k
l
similar cu cel pentru
a
. se
ajunge la concluzia c a sirul
_
j
a
k
l
_
admite un subsir convergent la un num ar
26
natural j. Atunci subsirul corespunz ator al lui (r
a
) converge la j, Q. acest
lucru ind din nou n contradictie cu ipoteza r
a
r
0
[0. 1] Q. Asadar
am dovedit c a sirul
a
. Atunci , (r
a
) = 1,
a
0. Cum , (r
0
) = 0.
obtinem continuitatea functiei , n orice punct r
0
irational din [0. 1] . Deci
multimea 1 a punctelor de discontinuitate ale lui , este inclus a n Q. adic a
este cel mult num arabil a. Asadar 1 este de m asur a Lebesgue zero. Conform
Teoremei lui Lebesgue, rezult a c a , este integrabil a Riemann pe [0. 1] .
6.
0
1
9
2
9
1
3
2
3
7
9
8
9
1
c) (Un exemplu de multime nenum arabil a
care are m asura Lebesgue zero) Se da mul timea
C denita astfel: mpar tim intervalul [0. 1] n
trei par ti egale si nlaturam intervalul [1,3. 2,3] .
Cele doua intervale ramase se mpart ecare n
cte trei subintervale egale, dupa care eliminam din nou intervalele din mi-
jloc, adica [1,9. 2,9] . respectiv [7,9. 8,9] . Continuam aceasta opera tie, adica
nlaturam mereu intervalele din mijloc dupa ce am mpar tit ecare interval
ramas n trei par ti egale. Arata ti ca mul timea C (numita mul timea lui Can-
tor) care ramne dupa nlaturarea tuturor acestor intervale este de masura
Lebesgue nula.
/) Se dene ste func tia , : [0. 1] R (numita func tia lui Cantor) astfel:
pe ecare subinterval din mijloc pe care l-am nlaturat, i dam lui , o valoare
constanta: anume pe intervalul [1,3. 2,3] luam , (r) = 1,2; pe [1,9. 2,9]
denim , (r) = 1,4 si pe [7,9. 8,9] luam , (r) = 3,4 etc. Demonstra ti ca ,
este integrabila Riemann pe [0. 1] .
R. c) Lungimea reuniunii intervalelor eliminate este
1
3
+
2
3
2
+
4
3
3
+ ... = 1.
De aici rezult a c a multimea C care r amne dup a nl aturarea tuturor acestor
intervale este de m asur a Lebesgue nul a.
/) Pe ecare dintre subintervalele de mai sus, , este constant a, deci con-
tinu a. Doar n punctele de schimbare a formei (adic a pe multimea C de
m asur a Lebesgue zero), functia , poate discontinu a. Fiind si m arginit a,
conform Teoremei lui Lebesgue rezult a c a , este integrabil a Riemann pe
[0. 1] .
27
7. Arata ti ca func tia , : [0. 1] R.
, (r) =
_
2r cos
1
r
2
+
2
r
sin
1
r
2
. r (0. 1]
0. r = 0
admite primitive pe intervalul compact [0. 1], dar nu este integrabila Riemann
pe [0. 1].
R. Fiind nem arginit a pe [0. 1] . functia , nu este integrabil a Riemann pe
[0. 1] . Dar , admite primitive pe [0. 1] . de exemplu functia
1 : [0. 1] R. 1 (r) =
_
r
2
cos
1
r
2
. r (0. 1]
0. r = 0.
8. Sa se arate ca func tiile ,
1
. ,
2
: [1. 1] R.
,
1
(r) =
_
1. r [1. 1] Q
1. r [1. 1] (RQ)
. ,
2
(r) =
_
1. r [1. 1] Q
1. r [1. 1] (RQ)
nu sunt integrabile pe [1. 1] . dar ,
1
+,
2
si ,
1
,
2
sunt integrabile pe [1. 1] .
R. Ca n problema 1 se arat a c a ,
1
si ,
2
nu sunt integrabile pe [1. 1] .
Dar ,
1
+ ,
2
= 0 si ,
1
,
2
= 1 sunt constante si deci integrabile Riemann pe
[1. 1] .
4. Integrale cu limite de integrare variabile
Ne ocup am acum de integrale Riemann cu limite de integrare variabile.
Dac a , [c. /] . atunci , [c. r] . (\) r [c. /] . Deci este bine denit a
functia 1 : [c. /] R dat a de
1 (r) =
_
a
o
, (t) dt. r [c. /] .
Teorema 1 (de continuitate a lui 1 n raport cu limita superioar a).
Daca , [c. /] . atunci func tia 1 este continua pe [c. /] .
Teorema 2 (de derivabilitate a integralei n raport cu limita superioar a
de integrare). Daca , [c. /] si este continua n punctul r
0
[c. /] . atunci
func tia 1 este derivabila n r
0
si 1
0
(r
0
) = , (r
0
) .
n particular, are loc urm atoarea consecint a.
Corolar 1. Daca , este continua pe [c. /] . atunci func tia 1 este deriv-
abila pe [c. /] si 1
0
= , pe [c. /] . adica orice func tie continua pe [c. /] admite
primitive pe [c. /] . o primitiva ind data de formula de mai sus pentru 1.
28
Probleme rezolvate
1. Fie ,. q : [c. /] R continue. Atunci exista un (c. /) a..
_
_

o
, (t) dt
_
q () = , ()
_
_

b
q (t) dt
_
.
R. Fie 1 (r) =
_
a
o
, (t) dt
_
b
a
q (t) dt. \r [c. /] . Functia 1 este continu a
pe [c. /], derivabil a pe (c. /) si 1 (c) = 1 (/) = 0. Conform Teoremei lui Rolle,
(c. /) cu 1
0
() = 0. Dar
1
0
(r) = , (r)
_
b
a
q (t) dt + q (r)
_
a
o
, (t) dt.
Atunci 1
0
() = 0 =, ()
_
_

b
q (t) dt
_
= q ()
_
_

o
, (t) dt
_
.
2. Determina ti punctele de maxim si de minim pentru func tia 1 : R R.
1 (r) =
_
a
0
c
t
2
(t
2
2) dt.
R. Functia 1 este o primitiv a a functiei continue , (t) = c
t
2
(t
2
2)
(Corolarul 1), deci 1 este derivabil a si 1
0
(r) = , (r) = c
a
2
(r
2
2) . Ecuatia
1
0
(r) = 0 are r ad acinile
_
2. n plus, 1
0
(r) 0 pe
_
.
_
2
_
'
__
2.
_
si 1
0
(r) < 0 pe
_

_
2.
_
2
_
. Asadar,
_
2 este
punct de maxim, iar
_
2 este punct de minim.
3. Func tia G : R R. G(r) =
_
a
3
0
c
t
2
dt este derivabila pe R? n caz
armativ, sa se determine derivata.
R. Dac a 1 este o primitiv a a functiei continue , (t) = c
t
2
. atunci G(r) =
1 (r
3
) 1 (0) . Cum 1 este derivabil a (ind primitiv a), rezult a c a si G
este derivabil a (compunere de functii derivabile) si G
0
(r) = 3r
2
1
0
(r
3
) =
3r
2
, (r
3
) = 3r
2
c
a
6
.
4. Arata ti ca
lim
a!
_
sin a
0
c
t
2
dt
_
tja
0
c
t
2
dt
= 1.
R. Fie 1 o primitiv a a functiei continue , (t) = c
t
2
. adic a 1 (r) =
_
a
0
c
t
2
dt. Dac a not am G(r) =
_
sin a
0
c
t
2
dt si H (r) =
_
tja
0
c
t
2
dt. avem G(r) =
1 (sin r)1 (0) si H (r) = 1 (tqr)1 (0) . conform formulei Leibniz-Newton.
Atunci,
lim
a!
G(r)
H (r)
=
G
0
(:)
H
0
(:)
=
[1 (sin r) 1 (0)]
0
[1 (tqr) 1 (0)]
0
(:) =
1
0
(sin r) cos r
1
0
(tqr)
1
cos
2
r
(:) .
29
deci lim
a!
G(r)
H (r)
=
, (sin :)
, (tq:)
= 1.
5. Se da func tia continua , : [0. ) R. Studia ti continuitatea si
derivabilitatea func tiei 1 : (0. ) R. 1 (r) =
_
a
1a
, (t) dt.
R. Fiind continu a, , are primitive pe [0. ). Fie G o primitiv a a sa.
Atunci, G(r) =
_
a
0
, (t) dt. Conformformulei Leibniz-Newton, 1 (r) = G(r)
G(1,r) . r ,= 0. Cum G este o primitiv a, ea este continu a si derivabil a pe
(0. ) . De asemenea, G(1,r) este continu a si derivabil a pe (0. ) . ind
compunere de functii cu aceleasi propiet ati. Deci 1 este continu a si deriv-
abil a pe (0. ) si
1
0
(r) = G
0
(r) +
1
r
2
G
0
_
1
r
_
= , (r) +
1
r
2
,
_
1
r
_
.
5. Metode de calcul
Teorema 1 (Teorema Leibniz-Newton). Daca func tia , admite primitive
pe [c. /] (e 1 o primitiva a lui , pe [c. /]) si , [c. /] . atunci
_
b
o
, (r) dr = 1 (/) 1 (c) = 1 (r) [
b
o
.
Aceast a formul a, numita formula Leibniz- Newton, se aplic a n particular
pentru functii continue pe [c. /] . Dar, asa cum se va vedea n unele prob-
leme de mai jos, exist a si functii discontinue c arora le putem aplica formula
Leibniz-Newton.
Teorema 2 (formula integr arii prin p arti pentru integrala Riemann).
Daca ,. q : [c. /] R sunt func tii derivabile cu derivata integrabila pe [c. /] .
atunci
_
b
o
,
0
(r) q (r) dr = , (r) q (r) [
b
o

_
b
o
, (r) q
0
(r) dr.
Teorema 3 (metoda schimb arii de variabil a pentru integrala Riemann).
Fie , C [c. /] o func tie data si 1 un interval di n R. Fie , : 1 [c. /] . ,
C
1
(1) si c. , 1 astfel ca ,(c) = c. ,(,) = /. Atunci (, ,),
0
[c. ,]
si
_
b
o
, (r) dr =
_
t=o
t=c
, (,(t)) ,
0
(t) dt.
Functia ,(t) = r. t [c. ,] (cu ,(c) = c. ,(,) = /) este functia care
schimb a variabila r n variabila t.
30
Teorema 4 (metoda schimb arii strict monotone de variabil a pentru in-
tegrala Riemann). Fie , : [c. /] R si , : [c. ,] [c. /] func tii date, cu
, C [c. /] si , C
1
[c. ,] . , ind o func tie strict monotona pe [c. ,] astfel
ca ,([c. ,]) = [c. /]. Atunci (, ,),
0
[c. ,] si
_
b
o
, (r) dr =
_
,
1
(b)
,
1
(o)
, (,(t)) ,
0
(t) dt.
Probleme rezolvate
1. Arata ti ca func tia de mai jos este integrabila Riemann pe [0. 1], dar
pentru calculul integralei lui , pe [0. 1] nu putem aplica formula Leibniz-
Newton:
, : [0. 1] R. , (r) =
_
r
2
. r [0. 1)
2. r = 1.
R. Functia , este integrabil a Riemann pe [0. 1] ind monoton a pe [0. 1].
Dar , nu admite primitive, deoarece nu are proprietatea lui Darboux (nu
duce intervalul [0. 1] ntr-un interval, ci n [0. 1) '2). Deci nu putem aplica
formula Leibniz-Newton. Dar din Teorema de continuitate a integralei ca
functie de limita superioar a, avem:
_
1
0
, (t) dt = lim
a!1
a<1
_
a
0
, (t) dt = lim
a!1
a<1
_
t
3
3
[
a
0
_
=
1
3
.
2. Sa se calculeze urmatoarele integrale Riemann:
1 =
_
12
0
r ln
1 + r
1 r
dr.
R. Integrnd prin p arti, se obtine
1 =
_
12
0
_
r
2
2
_
0
ln
1 + r
1 r
dr =
=
r
2
2
ln
1 + r
1 r

1
2
0

1
2
_
12
0
r
2
1 r + 1 + r
(1 r)
2
1 r
1 + r
dr =
=
1
8
ln 3
1
2
_
12
0
2r
2
(1 r)
2
1 r
1 + r
dr =
1
8
ln 3
_
12
0
r
2
1 r
2
dr =
31
=
1
8
ln 3 +
_
12
0
1 r
2
1
1 r
2
dr =
1
8
ln 3 +
1
2
+
1
2
ln

1 r
1 + r

1
2
0
=
=
1
8
ln 3 +
1
2
+
1
2
ln
1
3
.
3. 1 =
_
1
0
r arctg r
_
1 + r
2
dr.
R. Integr am prin p arti tinnd seama de faptul c a
r
_
1 + r
2
=
__
1 + r
2
_
0
.
1 =
_
1
0
_
_
1 + r
2
_
0
arctg r dr =
_
1 + r
2
arctg r

1
0

_
1
0
_
1 + r
2
1 + r
2
dr =
=
_
1 + r
2
arctg r

1
0
ln
_
r +
_
1 + r
2
_

1
0
=
_
2
:
4
ln
_
1 +
_
2
_
.
3. 1 =
_
2
3
1 sin r + cos r
1 + sin r cos r
dr.
R. Facem substitutia tg
r
2
= t. Rezult a r = 2 arctg t, dr =
2 dt
1 + t
2
.
Pentru r =
:
3
=t =
1
_
3
, iar pentru r =
:
2
=t = 1. Integrala devine:
1 =
_
1
1
p
3
1
2t
1+t
2
+
1t
2
1+t
2
1 +
2t
1+t
2

1t
2
1+t
2

2 dt
1 + t
2
=
= 2
_
1
1
p
3
1 t
(t
2
+ t) (t
2
+ 1)
dt = 2
_
1
1
p
3
_
1
t

1
t + 1

1
t
2
+ 1
_
dt =
= (2 ln [t[ 2 ln [t + 1[ 2 arctg t)

1
1
p
3
=
= 2 ln
_
3 2 ln 2 + 2 ln
_
1
_
3
+ 1
_
2
:
4
+ 2
:
6
.
4. 1
n
=
_
2
0
sin
n
r dr, : N.
R.
32
1
n
=
_
2
0
(cos r)
0
sin
n1
r dr =
= sin
n1
r cos r

2
0
+ (:1)
_
2
0
sin
n2
r cos
2
rdr =
= (:1)
_
2
0
sin
n2
r
_
1 sin
2
r
_
dr =
= (:1) 1
n2
(:1) 1
n
. pentru : 1.
Deci, 1
n
=
:1
:
1
n2
, : _ 2,
1
0
=
_
2
0
dr =
:
2
; 1
1
=
_
2
0
sin r dr = cos r

2
0
= 1.
Rezult a c a
1
2a
=
(2: 1) (2: 3) 2 1
2: (2: 2) 4 2

:
2
si
1
2a+1
=
2: (2: 2) 4 2
(2: + 1) (2: 1) 3 1
.
5. Arata ti ca pentru orice func tie , integrabila pe [c. /] . avem:
c)
b
_
o
, (r) dr =
b
_
o
, (c + / r) dr;
/)
b
_
0
, (r) dr =
b
_
0
, (/ r) dr;
c)
2o
_
0
, (r) dr =
o
_
0
[, (r) + , (2c r)] dr.
R. c) Se face schimbarea de variabil a c + / r = n.
/) Se ia c = 0 la punctul c).
c) Se face schimbarea de variabil a 2c r = n. Rezult a c a
_
o
0
, (2c r) dr =
_
o
2o
, (n) dn =
_
2o
o
, (r) dr.
_
o
0
, (r) dr +
_
o
0
, (2c r) dr =
=
_
o
0
, (r) dr +
_
2o
o
, (r) dr =
_
2o
0
, (r) dr.
33
6. 1 =
_
3
2
dr
(r + 1)
_
r
2
1
.
R. Facem substitutia
_
r
2
1 = t (r 1). Rezult a t =
_
r + 1
r 1
sau
r =
t
2
+ 1
t
2
1
. Un calcul direct conduce la
1 =
_
p
2
p
3
dt
t
2
=
1
_
2

1
_
3
.
7. Arata ti ca func tia , : [0. 2] R. , (r) = min
_
r.
2
1 + r
2
_
este
integrabila Riemann pe [0. 2] si sa se calculeze
_
2
0
, (r) dr.
R. Not am q : [0. 2] R. q (r) = r
2
1 + r
2
. Observ am c a q (r) =
(r 1)
r
2
+ r + 2
r
2
+ 1
are semnul lui r 1. Deci,
, (r) =
_
2
1 + r
2
. r [1. 2]
r. r [0. 1] .
Observ am c a , este continu a, deci integrabil a Riemann. Avem
_
2
0
, (r) dr =
_
1
0
rdr +
_
2
1
2
1 + r
2
dr =
1
2
+ 2c:ctq2
:
2
.
8. Arata ti ca func tia , (r) =
arcsin r
r
2

_
1.
p
2
2
_
si calcula ti inte-
grala Riemann a lui , pe acest interval.
R. Fiind continu a, , este integrabil a Riemann pe
_
1.
p
2
2
_
si admite
primitive. Aplic am formula Leibniz-Newton. Deci calcul am mai nti o prim-
itiv a (folosind metoda integr arii prin p arti).
_
arcsin r
r
2
dr =
_ _

1
r
_
0
arcsin rdr =
1
r
arcsin r +
_
dr
r
_
1 r
2
.
Pentru a doua integral a, folosim schimbarea de variabil a r = sin t = ,(t)
cu , : [:,2. :,4]
_
1.
p
2
2
_
. Evident, , este bijectiv a, derivabil a cu ,
0
continu a si ,
0
(t) = cos t ,= 0 pe (:,2. :,4]. Dac a , (r) =
1
r
_
1 r
2
. atunci
_
, (,(t)) ,
0
(t) dt =
_
cos t
sin t [cos t[
dt =
34
=
_
1
sin t
dt =
_
(cos t)
0
cos
2
t 1
dt =
1
2
ln

cos t 1
cos t + 1

.
deci
_
dr
r
_
1 r
2
=
1
2
ln

_
1 r
2
1
_
1 r
2
+ 1

+C. Se nlocuieste n expresia


_
arcsin r
r
2
dr
si, dup a aplicarea formulei Leibniz-Newton, se ajunge la
_

p
22
1
arcsin r
r
2
dr =
_
2
_
2
_
:
4
+
1
2
ln
_
3 + 2
_
2
_
.
6. Probleme propuse
1. Sa se arate ca urmatoarele siruri au limita si sa se calculeze limitele
lor cu ajutorul integralei denite:
c) :
a
=
1
:
_
9:
2
9:
2
+ 2
2
+
9:
2
9:
2
+ 5
2
+ ... +
9:
2
9:
2
+ (3: 1)
2
_
;
/) :
a
=
1
:
2
_
1
: + 1
+
2
2
: + 2
+ ... +
:
2
: + :
_
;
c) :
a
=
1
_
:
_
1
_
2 + 5:
+
1
_
4 + 5:
+ ... +
1
_
2: + 5:
_
.
R. c) :,4; /) |:2 (1,2) ; c)
_
7
_
5.
2. Fara a calcula imtegralele, compara ti-le:
_
2
0
sin
a
rdr si
_
2
0
sin
a+1
rdr.
R.
_
2
0
sin
a+1
rdr <
_
2
0
sin
a
rdr.
3. Arata ti ca 0 <
_
1
0
c
a
2
dr _ c.
4. Arata ti ca func tia 1 (r) =
_
sin a
0
_
1 t
2
dt este derivabila si calcula ti
derivata sa.
R. 1
0
(r) = :q:(cos r) cos
2
r.
5. Calcula ti derivatele urmatoarelor func tii specicnd si domeniile lor
de derivabilitate: c)
_
sin a
0
arcsin tdt; /)
_
a
2
+2a
0
_
1 + tdt.
R. c) rco:r; /) 2 [r + 1[ (r + 1) .
6. Determina ti valorile integralelor denite: c)
_
3
1
_
7r + 3dr;
/)
_
c
1
ln
3
rdr.
R. c) (4,21)
_
24
_
6 5
_
10
_
; /) 2c + 6.
7. Aa ti valoarea integralei
_
3
0
dr
(r
2
+ 3)
52
.
R. Integral a Cebsev (binom a); facem
_
3r
2
+ 1 = t; obtinem
_
3,24.
35
8. Rezolva ti ecua tia
_
a
p
2
dt
t
_
t
2
1
=
:
12
.
R. Integral a binom a; facem
_
t
2
1 = n; ecuatia devine
_
p
a
2
1
1
1
n
2
+ 1
dn =
:
12
; solutia este r = 2.
9. Calcula ti 1 =
_
1
0
_
1 +
_
rdr.
R. Facem t =
_
1 +
_
r; 1 = 8
__
2 + 1
_
,15.
10. Fie , : (0. ) R continu a si 1 : (0. ) R. 1 (t) =
_
2t
t
, (r) dr.
c) Ar atati c a 1 este continu a;
/) Ar atati c a 1 este derivabil a si calculati 1
0
.
R. /) 1
0
(t) = 2, (2t) , (t) .
36
Capitolul 3. Integrale improprii
1. Integrale improprii de speta I
Denitia 1. Fie , : [c. ) R, , [c. /], \/ c. Numim
_
1
o
, (r) dr = lim
b!1
_
b
o
, (r) dr.
Daca limita e nita, atunci integrala se zice convergenta sau , [c. ).
Daca limita este sau nu exista, atunci integrala se zice divergenta.
Analog,
_
b
1
, (r) dr = lim
o!1
_
b
o
, (r) dr.
_
1
1
, (r) dr = lim
o!1
b!1
_
b
o
, (r) dr.
Observatie. Dac a 1 este o primitiv a a lui , pe [c. ), atunci
_
1
o
, (r) dr = 1 () 1 (c) = 1 (r)

1
o
.
unde 1 () = lim
a!1
1 (r).
Criterii de convergent a
1) Criteriul de comparatie. Daca 0 _ , (r) _ q (r), r [c. ),
atunci
c)
_
1
o
q (r) dr convergenta implica
_
1
o
, (r) dr convergenta;
/)
_
1
o
, (r) dr divergenta implica
_
1
o
q (r) dr divergenta.
2) Criteriul de comparatie cu limit a. Presupunem ca 0 _ , (r) .
0 _ q (r) . (\) r [c. ) si ca exista lim
a!1
, (r) ,q (r) = . 0 _ _ .
Atunci:
(c) Pentru < si
_
1
o
q (r) dr (C) . rezulta ca si
_
1
o
, (r) dr (C) .
(/) Pentru 0 si
_
1
o
q (r) dr (1) . rezulta ca si
_
1
o
, (r) dr (1) .
(c) Pentru 0 < < . integralele
_
1
o
, (r) dr si
_
1
o
q (r) dr au aceea si
natura.
3) Criteriul n c. Daca exista lim
a!1
r
c
, (r) = , 0 < < , atunci
c) c 1 implica
_
1
o
, (r) dr convergenta;
37
/) c _ 1 implica
_
1
o
, (r) dr divergenta.
Denitia 2. Daca
_
1
o
[, (r)[ dr convergenta, atunci
_
1
o
, (r) dr se nu-
me ste absolut convergenta, iar , se nume ste absolut integrabila pe
[c. ).
Observatie. Orice functie absolut integrabil a pe [c. ), este integrabil a
pe [c. ).
Criteriul lui Dirichlet
Daca c) , [c. /], \/ c si

_
b
o
, (r) dr

_ /,
/) q (r) 0 (n mod monoton) pentru r ,
atunci
_
1
o
, (r) q (r) dr este convergenta.
Criteriul lui Abel
Daca c) , [c. ),
/) q monotona si marginita pe [c. ),
atunci
_
1
o
, (r) q (r) dr este convergenta.
Probleme rezolvate
1. Folosind deni tia, sa se cerceteze convergen ta integralelor:
c)
1
_
0
dr
1 + r
2
; /)
1
_
0
c
oa
sin r dr, c 0; c)
1
_
1
r
1 + r
4
dr.
R. c)
1
_
0
dr
1 + r
2
= lim
b!1
b
_
0
dr
1 + r
2
= lim
b!1
arctg / =
:
2
, deci integrala con-
verge.
/)
1
b
=
_
b
0
c
oa
sin r dr =
_
b
0
c
oa
(cos r)
0
dr =
= c
oa
cos r

b
0
+
_
b
0
cc
oa
cos r dr =
= c
ob
cos / + 1 c
_
c
oa
sin r

b
0

_
b
0
cc
oa
sin r dr
_
=
= c
ob
cos / + 1 c
_
c
ob
sin / + c1
b
_
.
Deci
1
b
_
1 + c
2
_
= c
ob
cos /+1cc
ob
sin / =1
b
=
c
ob
cos / + 1 cc
ob
sin /
1 + c
2
.
38
Cum lim
b!1
1
b
=
1
1 + c
2
=
1
_
0
c
oa
sin r dr converge si
1
_
0
c
oa
sin r dr =
1
1 + c
2
.
c)
_
1
1
r
1 + r
4
dr = lim
b!1
_
b
0
r
1 + r
4
dr + lim
o!1
_
0
o
r
1 + r
4
dr =
=
1
2
lim
b!1
arctg /
2

1
2
lim
o!1
arctg c
2
=
1
2
:
2

1
2
:
2
= 0.
Integrala este convergent a.
2. Studia ti convergen ta integralei probabilita tilor
1
_
0
c
a
2
dr.
R. Scriem
1
_
0
c
a
2
dr =
1
_
0
c
a
2
dr +
1
_
1
c
a
2
dr si observ am c a doar a doua
integral a este improprie. Studiem convergenta ei. Pentru r 1 avem 0 <
c
a
2
< c
a
si cum
1
_
1
c
a
dr = c
a

1
1
= c
1
este convergent a, rezult a c a
1
_
1
c
a
2
dr converge, deci si
1
_
0
c
a
2
dr converge.
3. Studia ti convergen ta integralelor cu ajutorul criteriului n c:
c)
1
_
0
dr
1 + r
4
; /)
1
_
0
arctg r
r
dr;
R. c) lim
a!1
r
c
, (r) = lim
a!1
r
c
1 + r
4
= 1 (0. ) pentru c = 4 1. Deci,
integrala converge.
/) lim
a!1
r
c
, (r) = lim
a!1
arctg r
r
1c
=
:
2
(0. ) pentru c = 1 _ 1. Deci,
integrala diverge.
4. Sa se analizeze convergen ta integralei
1
_
o
sin r
r
A
dr, c 0, ` 0.
R. Aplic am Criteriul Dirichlet pentru , (r) = sin r, q (r) =
1
r
A
.
, [c. /], \/ c si

_
b
o
sin r dr

= [cos / cos c[ _ 2.
q (r) =
1
r
A
0 monoton, pentru r .
Deci, integrala converge.
5. Arata ti ca
1
_
o
sin r
r
dr ( c 0) nu este absolut convergenta.
39
R. Integrala este convergent a conformexercitiului 4 pentru ` = 1. Ar at am
c a
1
_
o
[sin r[
r
dr este divergent a.
Presupunem c a
1
_
o
[sin r[
r
dr converge. Atunci, cum sin
2
r _ [sin r[, rezult a
c a
1
_
o
sin
2
r
r
dr converge, ceea ce este echivalent cu faptul c a
1
2
1
_
o
1 cos 2r
r
dr
converge. Dar
1
2
_
1
o
1 cos 2r
r
dr =
1
2
_
1
o
dr
r

1
2
_
1
o
cos 2r
r
dr.
Conform Criteriului Dirichlet,
1
_
o
cos 2r
r
dr converge (ca n problema 6). Deci
1
_
o
dr
r
converge. Absurd, deoarece
1
_
o
dr
r
= ln r

1
o
= .
6. Sa se studieze convergen ta integralei improprii
1
_
1
cos r
2
dr.
R. Facem schimbarea de variabil a r =
_
t. Rezult a dr =
dt
2
_
t
si deci
1 =
_
1
1
cos r
2
dr =
_
1
1
cos t
2
_
t
dt.
Dar aceast a integral a converge conform Criteriului lui Dirichlet pentru , (t) =
cos t si q (t) = 1,(2
_
t). Prin urmare si 1 converge.
7. Fie 1 =
1
_
1
sin r
r
A
dr. Sa se arate ca:
c) Pentru ` 0. integrala 1 converge.
/) Pentru 0 < ` _ 1. integrala 1 este semiconvergenta ( 1 converge, dar
J =
1
_
1

sin r
r
A

dr diverge), iar pentru ` 1. 1 este absolut convergenta.


R. c) Sunt ndeplinite ipotezele din Criteriul Dirichlet:
, (r) = sin r, , [1. /], \/ 0 si
b
_
1
sin r dr = [cos 1 cos /[ _ 2.
q (r) =
1
r
A
0 monoton descresc atoare pentru r (` 0).
Deci pentru ` 0.
1
_
1
sin r
r
A
dr converge.
40
/) Ar at am c a J =
1
_
1

sin r
r
A

dr diverge pentru 0 < ` _ 1 si converge


pentru ` 1. Avem estimarea:

sin r
r
A

_
sin
2
r
r
A
=
1 cos 2r
2r
A
=
1
2r
A

1
2
cos 2r
r
A
.
Dar,
_
1
1
1
2r
A
dr =
_

_
1
2
r
A+1
` + 1

1
1
, pentru ` ,= 1
1
2
ln [r[

1
1
= , pentru ` = 1.
Dac a 0 < ` _ 1. atunci
1
_
1
1
2r
A
dr = . iar dac a ` 1. atunci integrala are
o valoare nit a, anume 1,2 (` 1) . Deci
1
_
1
1
2r
A
dr diverge pentru 0 < ` _ 1
si converge pentru ` 1.
Pe de alt a parte,
1
_
1
cos 2r
r
A
dr converge conform Criteriului lui Dirichlet,
ca n problema 6, pentru orice ` 0.
De aici,
1
_
1

sin r
r
A

dr diverge pentru 0 < ` _ 1. Pentru ` 1.


[ sin r[
r
A
_
1
r
A
si
1
_
1
1
r
A
dr =
r
A+1
` + 1
[
1
1
=
1
` 1
.
Deci,
1
_
1
1
r
A
dr converge, de unde si
1
_
1
[ sin r[
r
A
dr converge (pentru ` 1).
Cum
1
_
1
sin r
r
A
dr converge pentru orice ` 0, rezult a c a
1
_
1
sin r
r
A
dr este
semiconvergent a pentru 0 < ` _ 1 si absolut convergent a pentru ` 1.
41
2. Integrale improprii de speta a II-a
Denitia 1. Fie / punct singular pentru func tia , : [c. /) R (adica un
punct n vecinatatea caruia , este nemarginita ) si integrabila pe \[c. / ],
cu 0. Atunci denim
_
b
o
, (r) dr = lim
.!0
_
b.
o
, (r) dr.
daca aceasta limita exista.
Observatie. Dac a , admite primitiva 1 pe [c. / ] si dac a exist a
1 (/) = lim
.!0
1 (/ ), atunci
_
b
o
, (r) dr = 1 (/) 1 (c) = 1 (r)

b
o
.
Analog se denesc integralele improprii de speta a doua n c. Pentru
integralele improprii de speta a doua, criteriile de convergent a sunt similare
cu cele pentru speta nti. Reamintim mai jos doar cele dou a variante ale
Criteriului n c. una pentru integrala improprie n /. alta pentru integrala
improprie n c.
Criteriul de convergent a n c (pentru integrale improprii n /)
Daca , : [c. /) [0. ) si lim
a!b

(/ r)
c
, (r) = [0. +], atunci
c) c < 1, < implica
_
b
o
, (r) dr convergenta;
/) c _ 1, 0 implica
_
b
o
, (r) dr divergenta.
Criteriul de convergent a n c (pentru integrale improprii n c)
Daca , : (c. /] [0. ) si lim
a!o
+
(r c)
c
, (r) = [0. +], atunci
c) c < 1, < implica
_
b
o
, (r) dr convergenta;
/) c _ 1, 0 implica
_
b
o
, (r) dr divergenta.
Probleme rezolvate
1. Studia ti convergen ta integralelor improprii de spe ta a II-a:
c)
0
_
1
dr
_
1 r
2
; /)
13
_
1
dr
r
_
3r
2
2r 1
; c)
12
_
0
dr
r ln
2
r
.
42
R. c) , (r) =
1
_
1 r
2
este nem arginit a n vecin atatea lui r = 1. Prin
calcul direct,
_
0
1
dr
_
1 r
2
= lim
.!0
_
0
1+.
dr
_
1 r
2
= lim
.!0
arcsin r

0
1+.
=
= lim
.!0
arcsin (1 + ) =
:
2
.
Integrala este convergent a.
/) Functia , (r) =
1
r
_
3r
2
2r 1
este nem arginit a n vecin atatea lui
r =
1
3
.
1 = lim
.!0
_
(13).
1
dr
r
_
3r
2
2r 1
= lim
.!0
_
arcsin
r + 1
2r
_

(13).
1
=
= lim
.!0
arcsin
3 2
6 + 2
=
:
2
.
Integrala este convergent a.
c) , (r) =
1
r ln
2
r
este nem arginit a n vecin atatea lui r = 0.
1 = lim
.!0
_
12
.
(ln r)
0
ln
2
r
dr = lim
.!0
_

1
ln r
_

12
.
= lim
.!0
_
1
ln 2
+
1
ln
_
=
1
ln 2
.
Integrala este convergent a.
2. Studia ti convergen ta integralei
1
_
0
dr
_
1 r
4
.
R. Functia , (r) =
1
_
1 r
4
este nem arginit a n vecin atatea lui r = 1.
Observ am c a
= lim
a%1
(1 r)
c
, (r) = lim
a%1
(1 r)
c
(1 r)

1
2
(1 + r)

1
2
_
1 + r
2
_

1
2
.
Pentru c = 1,2.
= 2

1
2
2

1
2
=
1
2
< .
43
deci integrala converge pentru c a c =
1
2
< 1 si limita < .
3. Studia ti convergen ta integralelor cu ajutorul Criteriului n c:
c)

2
_
0
c tg r dr; /)
100
_
0
dr
3
_
r + 2
4
_
r +
5
_
r
; c)
1
_
0
dr
3
_
1 r
4
.
R. c) lim
a&0
(r 0)
c
, (r) = lim
a&0
r
c
sin r
cos r = 1 0 pentru c = 1 _ 1.
Deci, integrala diverge.
/) Functia , este nem arginit a n vecin atatea lui 0. Integrala este improprie
de speta a II-a. Deoarece
lim
a&0
(r 0)
c
, (r) = lim
a&0
r
c
3
_
r + 2
4
_
r +
5
_
r
= 1 <
pentru c =
1
5
< 1, integrala converge.
c) , este nem arginit a n vecin atatea lui 1. Observ am c a
lim
a%1
(1 r)
c
, (r) = lim
a%1
(1 r)
c
1
3
(1 + r)

1
3
_
1 + r
2
_

1
3
=
= 2

1
3
2

1
3
<
pentru c =
1
3
< 1. Deci, integrala converge.
4. Arata ti ca
1
_
0
sin r
r
A
dr converge pentru 0 < ` < 2 si diverge pentru
` _ 2.
R. Integrala este improprie n 0, dac a ` 0 (si proprie pentru ` _ 0).
Rezolv am problema cu Criteriul n c :
lim
a!0
(r 0)
c
sin r
r
A
= lim
a!0
sin r
r
r
cA+1
=
_
_
_
1, dac a , = c ` + 1 = 0
0, dac a , 0
, dac a , < 0
.
Pentru c < 1, , _ 0 (0 _ , = c ` + 1 < 2 ` = ` < 2),
1
_
0
sin r
r
A
dr
converge.
Pentru c _ 1, , _ 0 (0 _ , = c ` + 1 _ 2 ` = ` _ 2),
1
_
0
sin r
r
A
dr
diverge.
44
5. Sa se calculeze valoarea principala n sens Cauchy a integralei
1
_
1
dr
r
.
R.
1
_
1
dr
r
=
0
_
1
dr
r
+
1
_
0
dr
r
. Ambele integrale sunt improprii n 0 si sunt
divergente (
0
_
1
dr
r
= ln [r[

0
1
= ;
1
_
0
dr
r
= ln [r[

1
0
= ). Rezult a c a
1
_
1
dr
r
nu e convergent a n sens obisnuit (ar trebuit ca ambele integrale s a e
convergent a). Dar exist a lim
.!0
_
.
_
1
dr
r
+
1
_
.
dr
r
_
= lim
.!0
(ln ln ) = 0. Deci
Vp
1
_
1
dr
r
= 0. (La Vp se izoleaz a punctele singulare pe intervale simetrice.)
6. Stabili ti convergen ta integralei

2
_
0
ln sin r dr.
R. Integrala este improprie n 0. Not am = lim
a!0
(r 0)
c
, (r) = lim
a!0
r
c
ln sin r.
Fie n continuare c 0. Aplicnd regula lui lHpital, g asim
= lim
a!0
ln sin r
r
c
= lim
a!0
cos a
sin a
cr
c1
= lim
a!0
1
c
cos r
r
sin r
r
c
= 0.
Lund c (0. 1), cum = 0 < , rezult a c a

2
_
0
ln sin r dr converge.
7. Este
1
_
0
ln r
1 + r
2
dr convergenta?
R. Integrala este improprie att n 0. ct si n . Observ am c a
1
_
0
ln r
1 + r
2
dr =
1
_
0
ln r
1 + r
2
dr +
1
_
1
ln r
1 + r
2
dr.
1
1
=
1
_
0
ln r
1 + r
2
dr converge pentru c a
|
1
= lim
a!0
r
c
ln r
1 + r
2
= lim
a!0
ln r
r
c
lim
a!0
1
1 + r
2
= lim
a!0
1,r
cr
c1
= lim
a!0
1
c
r
c
= 0.
pentru c 0 (|
1
< ; lu am 0 < c < 1 =1
1
converge).
45
1
2
=
1
_
1
ln r
1 + r
2
dr converge ntruct
|
2
= lim
a!1
r
c
ln r
1 + r
2
= lim
a!1
r
2
1 + r
2
ln r
r
2c
=
= lim
a!1
1,r
(2 c) r
1c
= lim
a!1
1
2 c
r
c2
= 0
pentru 1 < c < 2. Asadar integrala dat a este convergent a att n 0 ct si n
. adic a este convergent a.
4. Probleme propuse
1. S a se cerceteze natura integralei improprii
_
1
1
rc
2a
sin rdr.
R. Absolut convergent a.
2.
_
1
1
(sin 2r,r
j
)dr. j 0.
R. Absolut convergent a pentru j 1; semiconvergent a pentru 0 < j _ 1
(Criteriul Dirichlet).
3.
_
1
0
sin rdr.
R. Divergent a.
4.
_
1
0
r cos rdr.
R. Divergent a.
5. S a se cerceteze natura integralelor si n caz de convergent a s a se
calculeze valoarea lor:
c)
_
1
o
dr
r
2
+ r 2
. c 0; /)
_
1
1
dr
(1 + r)
_
r
.
R. c)
1
3
ln
c + 2
c 1
; /) :,2.
6. Stabiliti convergenta integralei

2
_
0
ln(cos r) dr.
R. Criteriul n c : converge.
7. Studiati convergenta integralei
_
1
0
dr
(2 + r
2
)
_
1 r
2
.
R. Criteriul n c. Converge.
8. Studiati convergenta integralei dat a prin relatia de recurent a 1
a
=
_
2
0
sin
2
:r
sin r
dr. : _ 1.
R. Converge. Valoarea integralei este 1
a
=
a

I=1
1, (2/ 1) .
46
Capitolul 4. Integrale curbilinii
1. Integrale curbilinii de speta I
Denitia 1. Se nume ste drum (parametrizat) sau curba n R
a
orice
func tie : [c. /] R
a
. (t) = (
1
(t). ....
a
(t)). t [c. /] continua. Ecua tiile
:
_
_
_
r
1
=
1
(t)
..........
r
a
=
a
(t)
. t [c. /]
denesc o reprezentare parametrica a drumului (curbei) .
Drumul opus lui : [c. /] R
a
este

: [c. /] R
a
.

(t) = (c + / t) .
(\) t [c. /] .
Dac a
1
: [c. /] R
a
si
2
: [/. c] R
a
sunt drumuri cu proprietatea
c a
1
(/) =
2
(/) . atunci juxtapunerea lui
1
cu
2
este drumul
1
'
2
:
[c. c] R
a
.
(
1
'
2
) (t) =
_

1
(t) . t [c. /]

2
(t) . t [/. c] .
Un drum : [c. /] R
a
. = (
1
. ....
a
) se numeste drum neted, dac a
functiile
1
. ....
a
C
1
([c. /]) . Un drum : [c. /] R
a
se numeste neted pe
por tiuni dac a se poate scrie ca o juxtapunere a unui num ar nit de drumuri
netede.
0
A A=
1
A
1 k
A
k
A
1
A
B A
P
=
1 + k
A
Fie : [c. /] R
a
un drum dat
de reprezentarea parametric a de mai sus,
T([c. /]), : c = t
0
< t
1
< <
t
j
= / o diviziune a intervalului [c. /] si

drumul poligonal cu vrfurile n punctele

I
(
1
(t
I
). ....
a
(t
I
)) , (\)/ = 1. j.
Atunci lungimea drumului poligonal

este
|(

) =
j

I=1
[
I1

I
[ =
=
j

I=1
_
[
1
(t
I
)
1
(t
I1
)]
2
+ ... + [
a
(t
I
)
a
(t
I1
)]
2
.
47
Denitia 2. Spunem ca drumul are lungime nita sau ca este recti-
cabil daca mul timea |(

). T([c. /]) este marginita. n acest caz,


lungimea | () a drumului este
|() = sup
2D[o,b]
|(

).
Teorema 1 (de reprezentare integral a a lungimii unui drum). Fie :
[c. /] R
a
. = (
1
. ....
a
) un drum neted (sau neted pe por tiuni). Atunci
drumul este recticabil, iar lungimea sa este
|() =
b
_
o
_
[
0
1
(t)]
2
+ ...[
0
a
(t)]
2
dt.
Corolar 1. Presupunem ca : [c. /] R
2
este un drum denit para-
metric prin
:
_
r = r.
= , (r) .
pentru r [c. /] . unde , C
1
([c. /]) . Atunci este drum recticabil, iar
lungimea sa este
| () =
_
b
o
_
1 + ,
0
(r)
2
dr.
Fie : [c. /] R
a
un drum recticabil, = (
1
.
2
. ....
a
) . Vom deni
integrala curbilinie a functiei 1 : ([c. /]) R n raport cu lungimea de arc.
Pentru aceasta, e o diviziune a intervalului [c. /] . t
I
[t
I1
. t
I
] . / = 1. j
un sistem de puncte intermediare si :
I
lungimea segmentului de dreapt a de
extremit ati
I1
si
I
. adic a
:
I
= | ([
I1

I
]) =
_
[
1
(t
I
)
1
(t
I1
)]
2
+ ... + [
a
(t
I
)
a
(t
I1
)]
2
.
Atunci suma Riemann atasat a functiei 1 n raport cu lungimea curbei .
diviziunii si sistemului de puncte intermediare t = t
I

I=1,j
este
o

(1. . t) =
j

I=1
1 ( (t
I
)) :
I
=
48
j

I=1
1 (
1
(t
I
) . ....
a
(t
I
))
_
[
1
(t
I
)
1
(t
I1
)]
2
+ ... + [
a
(t
I
)
a
(t
I1
)]
2
.
Denitia 3. Spunem ca func tia 1 este integrabila n raport cu lungimea
curbei daca exista un numar real 1 cu proprietatea ca (\) 0. () o =
o () 0 astfel nct (\) 1([c. /])(=mul timea diviziunilor intervalului
[c. /]) cu [[[[ < o () si oricare ar sistemul de puncte intermediare t =
t
I

I=1,j
. sa avem [o

(1. . t) 1[ < .
Num arul 1. dac a exist a, este unic si se numeste integrala curbilinie (pe
curba ) a func tiei 1. Se noteaz a 1 =
_

1 (r) d:.
Teorema 2 (de reducere a integralei curbilinii de speta I la o integral a
Riemann). Fie : [c. /] R
a
, = (
1
.
2
. ....
a
) o curba neteda sau neteda
pe por tiuni, 1 _ R
a
un domeniu ce con tine curba si 1 : 1 R o func tie
continua. Atunci exista integrala curbilinie
_

1 (r) d: si avem
_

1 (r
1
. .... r
a
) d: =
_
b
o
1 ( (t))
_
(
0
1
(t))
2
+ ... + (
0
a
(t))
2
dt.
Probleme rezolvate
1. Sa se calculeze lungimile urmatoarelor arce de curba plane:
c) r = c (t sin t) . = c (1 cos t) . t [0. 2:] (cicloida);
/) = ln r r
2
,8 care se proiecteaza pe axa Cr n intervalul (2. 5) ;
c) c
2
= r
3
de la r = c la r = / ( 0 < c < /) (arcul parabolei semicubice).
R. Deoarece curbele sunt netede pe portiuni, rezult a c a au lungimi nite,
care se calculeaz a dup a formula din Teorema 1.
c) Avem r
0
(t) = c (1 cos t) .
0
(t) = c sin t. De aici,
d:
2
= c
2
_
1 2 cos t + cos
2
t + sin
2
t
_
dt
2
= 2c
2
(1 cos t) dt
2
=
= 4c
2
sin
2 t
2
dt
2
. Atunci,
| () =
_
2
0
2c sin
t
2
dt = 8c.
49
/) Pentru o curb a plan a denit a n mod explicit prin = , (r) . , C
1
.
avem d: =
_
1 + (,
0
(r))
2
dr, iar lungimea arcului de curb a cuprins ntre r
1
si r
2
este | () =
_
a
2
a
1
d:.
d: =
_
1 +
_
1
r

r
4
_
2
dr =
_
_
r
4
+
1
r
_
2
dr.
iar lungimea arcului de curb a cerut este
| () =
_
5
2
_
r
4
+
1
r
_
dr =
21
8
+ ln
5
2
.
c) Ecuatiile parametrice ale curbei sunt r =
3
_
ct
2
. = t. t
_
c.
_
/
3
c
_
.
Atunci, r
0
(t) =
2
3
3
_
c
t
.
0
(t) = 1. Deci, d: =
_
4
9
3
_
c
2
t
2
+ 1dt. iar | () =
_
b
_
bo
o
_
4
9
3
_
c
2
t
2
+ 1dt. Pentru a calcula aceast a integral a, facem schimbarea
de variabil a
3
_
c
2
t
2
= n
2
. De aici, t =
c
n
3
= dt =
3c
n
4
dn. n =
3
_
c
t
. Deci,
| () =
_
_
ob
1
_
4
9
n
2
+ 1
3c
n
4
dn = 3c
_
1
_
ob
_
4
9
n
2
+ 1
1
n
4
dn.
Notnd = 2n,3 = | () =
8c
9
_
23
(23)
_
ob
_

2
+ 1

4
d. facem acum o nou a
schimbare de variabil a:
1

= r =
1
r
= . d =
1
r
2
dr. Deci, | () =
8c
9
_
(32)
_
bo
(32)
r
_
r
2
+ 1dr. S a determin am o primitiv a a functiei de sub inte-
gral a:
1 =
_
r
_
r
2
+ 1dr =
_
r (r
2
+ 1)
_
r
2
+ 1
dr =
_
r
3
_
r
2
+ 1
dr +
_
r
_
r
2
+ 1
dr =
=
_
r
2
_
_
r
2
+ 1
_
0
dr +
_
r
2
+ 1 = r
2
_
r
2
+ 1 21 +
_
r
2
+ 1.
50
deci 1 =
1
3
(r
2
+ 1)
_
r
2
+ 1 + C. Aplicnd formula Leibniz-Newton, g asim
| () =
1
27
_
c
_
(9/ + 4c)
32
(13c)
32
_
.
2. Sa se calculeze
_

c
a
d:. unde este curba data parametric prin
ecua tiile:
_
r = ln(1 + t
2
)
= 2c:ctqt t + 1
. t [0. 1].
R. Functia 1 : R
2
R. 1(r. ) = c
a
ind continu a si curba ind
neted a, exist a integrala din enunt. ntruct
r
0
(t) =
2t
1 + t
2
.
0
(t) =
2
1 + t
2
1 =
1 t
2
1 + t
2
.
obtinem
_
r
0
(t)
2
+
0
(t)
2
=
_
_
2t
1 + t
2
_
2
+
_
1 t
2
1 + t
2
_
2
= 1.
Utiliznd Teorema 2 ajungem la
1 =
_

c
a
d: =
1
_
0
(2c:ctqt t + 1)c
ln(1+t
2
)
dt =
1
_
0
2c:ctqt
1
1 + t
2
dt

1
_
0
t
1 + t
2
dt +
1
_
0
1
1 + t
2
dt = c:ctq
2
t[
1
0

1
2
ln(1 + t
2
)[
1
0
+
+c:ctqt[
1
0
=
:
2
16
+
:
4

1
2
ln 2.
3. Sa se calculeze integralele curbilinii de spe ta nti: c) 1 =
_
1
d:. unde
1 este arcul denit prin r = t. =
_
t. t [1. 2] ; /) 1 =
_

r.d:. unde
este elicea circulara data de : r = c cos t. = c sin t. . = /t. t [0. 2:] .
R. Functiile de sub integrale sunt continue, iar curbele sunt netede, deci
exist a integralele.
51
c) 1 =
_
2
1
_
t
_
1 +
1
4t
dt =
1
2
_
2
1
_
4t + 1dt =
1
12
(4t + 1)
32
[
2
1
=
1
12
_
27 5
_
5
_
.
/) 1 =
_
2
0
c
2
/t cos t sin t
_
c
2
cos
2
t + c
2
sin
2
t + /
2
dt =
= c
2
/
_
c
2
+ /
2
2
_
2
0
t sin 2tdt =
:
2
c
2
/
_
c
2
+ /
2
.
4. Sa se calculeze integralele curbilinii de spe ta nti: c) 1 =
_

(r
2
+
2
) d:.
r = c (cos t + t sin t), = c (sin t t cos t) . t [0. 2:] ; /) 1 =
_

_
r
2
+
2
d:.
: r
2
+
2
= cr.
R. Curbele de mai sus sunt netede pe portiuni, iar functiile de sub inte-
gral a sunt continue pe R
2
.
c) r
0
(t) = ct cos t.
0
(t) = ct sin t. d: =
_
(r
0
(t))
2
+ (
0
(t))
2
= ctdt = dt.
Deci, 1 =
= c
3
_
2
0
_
cos
2
t + t
2
sin
2
t + 2t sin t cos t + sin
2
t + t
2
cos
2
t 2t sin t cos t
_
tdt
= c
3
_
2
0
_
1 + t
2
_
tdt = c
3
_
t
2
2
+
t
4
4
_
[
2
0
= 2c
3
_
1 + 2:
2
_
:
2
.
/) Cercul se mai scrie
_
r
c
2
_
2
+
2
=
c
2
4
. Parametric, avem
_
_
_
r =
c
2
+
c
2
cos t
=
c
2
sin t. t [0. 2:] .
Atunci, r
0
(t) =
c
2
sin t.
0
(t) =
c
2
cos t. d: =
c
2
dt. de aici,
1 =
_
2
0
_
c
_
c
2
+
c
2
cos t
_
c
2
dt =
c
2
2
_
2
_
2
0
_
2

cos
t
2

dt =
c
2
2
_

0
cos
t
2
dt

c
2
2
_
2

cos
t
2
dt = 2c
2
.
52
5. Sa se calculeze integralele curbilinii de spe ta I luate luate de-a lungul
curbelor indicate: c)
_

r.d:. : r = t. =
_
2
_
2,3
_
t
32
. . = t
2
,2. t
[0. 1] ; /)
_

r
2
d:. : r
2
+
2
+ .
2
= c
2
. r + + . = 0. c 0.
R. Curbele de mai sus sunt netede, iar functiile de sub integral a sunt
continue, deci exist a integralele curbilinii de speta I.
c) Elementul de arc este d: =
_
1 + 2t + t
2
dt = (1 + t) dt. iar integrala
devine
1 =
_
1
0
_
2
3
t
92
(1 + t) dt =
_
2
3
_
2
11
t
112
+
2
13
t
132
_
[
1
0
=
16
_
2
143
.
/) Ecuatiile carteziene implicite ale curbei sunt:
_
. = r
2r
2
+ 2
2
+ 2r = c
2
=
_
_
_
. = r
_
r +

2
_
2
+
3
2
4
=
c
2
2
.
Atunci, ecuatiile parametrice ale curbei sunt
_

_
r +

2
=
c
_
2
cos t

_
3
2
=
c
_
2
sin t
. = r
=
_

_
r =
_
6
6
c sin t +
c
_
2
2
cos t
=
_
6
3
c sin t
. =
_
6
6
c sin t
c
_
2
2
cos t. t [0. 2:] .
Avemr
0
(t) =
_
6
6
c cos t
c
_
2
2
sin t.
0
(t) =
_
6
3
c cos t. .
0
(t) =
_
6
6
c cos t+
c
_
2
2
sin t. d: = cdt. Integrala devine
1 =
_
2
0
_
1
6
c
2
sin
2
t +
c
2
2
cos
2
t
2
_
3
6
c
2
sin t cos t
_
cdt =
=
c
3
6
_
2
0
1 cos 2t
2
dt +
c
3
2
_
2
0
1 + cos 2t
2
dt
_
3
6
c
3
_
2
0
sin 2tdt =
53
= [
c
3
6
_
t
2

sin 2t
4
_
+
c
3
2
_
t
2
+
sin 2t
4
_

_
3
6
c
3
_

cos 2t
2
_
][
2
0
=
2:c
3
3
.
2. Integrale curbilinii de speta a II-a
Denitia 1. Numim forma diferen tiala pe domeniul 1 _ R
a
o expresie
de tipul . = 1
1
dr
1
+ ... + 1
a
dr
a
. unde 1
1
. .... 1
a
: 1 R sunt func tii date
depinznd de : variabile (numite coecien tii formei diferen tiale .).
Cazuri particulare. a) Pentru : = 2. o form a diferential a . : 1 _
R
2
R are forma
. = 1 (r. ) dr + Q(r. ) d.
b) Pentru : = 3. . : 1 _ R
3
R
. = 1 (r. . .) dr + Q(r. . .) d + 1(r. . .) d..
Fie drumul dat parametric prin
:
_
_
_
r
1
=
1
(t)
...........
r
a
=
a
(t)
si 1
1
. ...1
a
: ([c. /]) R functii date. Not am . = 1
1
dr
1
+ ... + 1
a
dr
a
. Fie
diviziunea : c = t
0
< t
1
< ... < t
j
= / a intervalului [c. /] si t = t
I

I=1,j
.
t
I
[t
I1
. t
I
] . / = 1. j un sistem de puncte intermediare. Construim suma
Riemann asociat a formei diferentiale .. diviziunii si sistemului de puncte
intermediare t n raport cu :
o

(.. . t) =
j

I=1
1
1
( (t
I
)) [
1
(t
I
)
1
(t
I1
)] +
+... + 1
a
( (t
I
)) [
a
(t
I
)
a
(t
I1
)].
Denitia 2. Spunem ca forma diferen tiala . este integrabila pe daca
exista un numar real 1 astfel nct (\) 0. () o () 0 astfel ca (\)
1([c. /]) cu [[[[ < o () si (\) t = t
I

I=1,j
un sistem de puncte interme-
diare, sa avem
[o

(.. . t) 1[ < .
Num arul 1. dac a exist a, se numeste integrala formei diferen tiale . pe
si se noteaz a 1 =
_

..
54
Teorema 1 (de reducere la o integral a Riemann). Consideram un drum
: [c. /] R
a
, = (
1
. ....
a
) neted sau neted pe por tiuni si . = 1
1
dr
1
+
... + 1
a
dr
a
o forma diferen tiala, unde 1
1
. .... 1
a
: 1 R
a
R sunt func tii
continue si 1 ( 1 ind domeniu). Atunci . este integrabila pe si are
loc rela tia
_

. =
b
_
o
[1
1
((t))
0
1
(t) + ... + 1
a
((t))
0
a
(t)]dt
Denitia 3. Fie . = 1
1
dr
1
+ ... + 1
a
dr
a
o forma diferen tiala, unde
1
1
. .... 1
a
: 1 R
a
R. Integrala formei . se nume ste independenta de
drum daca
_

1
. =
_

2
.. oricare ar
1
.
2
doua curbe din domeniul 1 avnd
acelea si capete.
Denitia 4. Forma diferen tiala . = 1
1
dr
1
+ ... + 1
a
dr
a
. cu 1
1
. .... 1
a
:
1 R
a
R. se nume ste exacta daca exista o func tie , : 1 R diferen ti-
abila nct d, = ..
n acest caz . , se numeste primitiva pentru forma diferen tiala .. iar
conditia d, = . revine la urm atoarele egalit ati:
J,
Jr
1
= 1
1,
J,
Jr
2
= 1
2
. ....
J,
Jr
a
= 1
a
.
Teorema 2. Fie . o forma diferen tiala avnd coecien tii continui pe 1.
Integrala lui . este independenta de drum daca si numai daca pentru orice
drum inclus n 1. : [c. /] 1 _ R
a
. nchis ( (c) = (/)), avem
_

. = 0.
Denitia 5. O mul timea deschisa 1 _ R
a
se nume ste conexa (prin arce)
daca orice doua puncte ale sale pot unite printr-o linie poligonala inclusa
n mul timea 1.
Teorema 3. 1) Orice forma diferen tiala exacta cu coecien ti continui pe
o mul time 1 are integrala independenta de drum.
2) Daca 1 este deschisa si conexa (prin arce), are loc si reciproca.
Denitia 6. Fie . o forma diferen tiala, . = 1
1
(r
1
. .... r
a
)dr
1
+ ... +
1
a
(r
1
. .... r
a
)dr
a
. cu 1
i
: 1 R
a
R de clasa C
1
. Forma diferen tiala . se
nume ste nchisa daca
J1
i
Jr
)
=
J1
)
Jr
i
. (\) i. , = 1. :. i ,= ,.
55
Teorema 4. Fie . = 1
1
dr
1
+... +1
a
dr
a
. 1
i
: 1 _ R
a
R. i = 1. : de
clasa C
1
pe 1. Daca forma diferen tiala . este exacta, atunci . este nchisa.
Denitia 7. O mul time 1 R
a
se nume ste simplu conexa daca orice
curba : [c. /] R
a
simpla (adica injectiva pe [c. /)) si nchisa, _ 1.
delimiteaza un domeniu inclus n 1.
Teorema 5. Fie . = 1
1
dr
1
+ ... + 1
a
dr
a
. 1
i
: 1 _ R
a
R. i = 1. :
de clasa C
1
pe mul timea simplu conexa 1. Daca forma diferen tiala . este
nchisa, atunci . este exacta.
Corolar 1. Daca 1 este o mul time simplu conexa din R
a
. iar . =
1
1
dr
1
+... +1
a
dr
a
este o forma diferen tiala nchisa cu coecien tii 1
i
: 1 _
R
a
R. 1
i
C
1
(1) . i = 1. :. atunci integrala lui . pe orice curba nchisa
inclusa n 1 este zero.
56
Probleme rezolvate
Calcula ti integralele curbilinii de spe ta a doua:
1.
_
1
(rd dr) de-a lungul parabolei = r
2
ntre punctele (0. 0),
1 (1. 1).
R. 1 =
1
_
0
rd (r
2
)
1
_
0
r
2
dr =
1
_
0
(2r
2
r
2
) dr =
r
3
3

1
0
=
1
3
.
2.
_

_
dr


_
2rd
_
luata pe semicercul r
2
+
2
2r = 0, _ 0 n sens
pozitiv.
R. Semicercul
_
(r 1)
2
+
2
= 1
_ 0
se scrie parametric astfel:
_
r = 1 + cos o
= sin o
. cu o [0. :] .
Atunci integrala dat a devine
1 =
_

0
d (cos o + 1)
sin o

_

0
_
2 (cos o + 1)d (sin o) =
=
_

0
_
1 2 cos
o
2
cos o
_
do = o

0

1
2
_

0
_
cos
3o
2
+ cos
o
2
_
do =
= : +
1
2
(
2
3
sin
3o
2

0
2 sin
o
2

0
) = : +
1
3
1.
3.
_
C
d
r + 3
luata pe arcul elipsei
r
2
9
+

2
4
= 1 ntre (3. 0), 1 (0. 2).
R. Arcul de elips a se reprezint a parametric prin
_
r = 3 cos o
= 2 sin o
cu o
_
0.
:
2
_
.
0 , 3 A
2 , 0 B
O
1 =
_
2
0
2 cos o do
3 cos o + 3
=
=
2
3
_
2
0
_
1
1
cos o + 1
_
do =
57
=
2
3
_
2
0
_
1
1
2 cos
2
0
2
_
do =
2
3
_
o tg
o
2
_

2
0
=
2
3
_
:
2
1
_
.
4.
_
C
r
r +
r
dr
r +
r
d, C este conturul sectorului circular de raza 1
si deschidere 0 _ c _
:
4
.
O 0 , 1 A
M
B
R. Observ am c a C se poate scrie ca C =
[C] '

1 ' [1C] .
[C] :
_
= 0 =d = 0
r [0. 1]
=
=1
1
=
1
_
0
r dr =
1
2
.
[1] :
_
r = cos ,
= sin ,
, , [0. c] .
1
2
=
_
c
0
cos ,
cos , + sin ,
cos , sin ,
sin ,d,
_
c
0
sin ,
cos , + sin ,
cos , sin ,
cos ,d, =
=
_
c
0
sin 2,
1 + 2 cos ,sin ,
cos
2
, sin
2
,
d, =
=
_
c
0
sin 2,
1 + sin 2,
cos 2,
d, =
_
c
0
sin 2,
cos 2,
d,
_
c
0
sin
2
2,
cos 2,
d, =
=
1
2
ln [cos 2,[

c
0

_
c
0
d,
cos 2,
+
_
c
0
cos 2,d, =
=
1
2
ln [cos 2c[
_
c
0
cos 2,
cos
2
2,
d, +
1
2
sin 2,

c
0
=
=
1
2
ln [cos 2c[ +
1
2
sin 2c
1
2
_
c
0
(sin 2,)
0
1 sin
2
2,
d, =
=
1
2
ln [cos 2c[ +
1
2
sin 2c +
1
2
ln

sin 2c + 1
sin 2c 1

.
[1C] :
_
= (tqc) r
r [r
1
. 0] = [cos c. 0] .
1
3
=
_
0
cos c
_
r
1 + tqc
1 tqc
r tq
2
c
1 + tqc
1 tqc
_
dr =
58
= (1 + tqc)
2
_
0
cos c
rdr =
1
2
(1 + tqc)
2
cos
2
c.
Se sumeaz a cele trei integrale si se obtine astfel valoarea integralei cerute.
5.
_
C
(
2
.
2
) dr + 2. d r
2
d., C :
_
_
_
r = t
= t
2
. = t
3
ntre C(0. 0. 0) si
(1. 1. 1).
R.
1 =
_
1
0
_
t
4
t
6
_
dt +
_
1
0
2t
5
2t dt
_
1
0
t
2
3t
2
dt =
=
_
1
0
_
t
4
t
6
+ 4t
6
3t
4
_
dt =
_
1
0
_
2t
4
+ 3t
6
_
dt =
= 2
t
5
5

1
0
+ 3
t
7
7

1
0
=
1
35
.
6. Calcula ti 1 =
_
C
(2
2
4 + r) dr + 4r ( 1) d, unde C este cercul
r
2
+
2
2 = 0.
R. Not am 1 = 2
2
4 + r, Q = 4r ( 1). Avem
J1
J
= 4 4,
JQ
Jr
= 4 ( 1). Deci . = 1 dr+Qd este form a diferential a exact a. Rezult a
1 = 0 (C este curb a nchis a).
7. Sa se integreze diferen tiala totala exacta
. =
(
2
r) dr + (r
2
r) d
(r
2
+
2
)
3
2
. (r. ) ,= (0. 0) .
R. A integra . este echivalent cu a aa o primitiv a a sa (. = d,). Folosim
coordonatele polare:
_
r = j cos o
= j sin o
=
_
dr = cos o dj j sin o do
d = sin o dj + j cos o do
.
Atunci . se scrie astfel:
59
. =
1
j
3
_
_
j
2
sin
2
o j
2
sin o cos o
_
(cos o dj j sin o do) +
+
_
j
2
cos
2
o j
2
sin o cos o
_
(sin o dj + j cos o do)
_
=
=
1
j
_
_
sin
2
o sin o cos o
_
(cos o dj j sin o do) +
+
_
cos
2
o sin o cos o
_
(sin o dj + j cos o do)
_
=
= (cos o sin o) do.
Deci, , C
1
a.. . = d, = (cos o sin o) do. Rezult a , = sin o + cos o + C
adic a , =

j
+
r
j
+ C =
r +
_
r
2
+
2
+ C.
8. Sa se integreze diferen tiala totala exacta d. =
dr r d
3r
2
2r + 3
2
pe un
domeniu simplu conex din R
2
care nu con tine originea.
R.
J1
J
=
JQ
J
= . e o diferential a exact a pe orice domeniu simplu conex
care nu contine originea.
d. =

3r
2
2r + 3
2
dr +
r
3r
2
2r + 3
2
d =
J.
Jr
dr +
J.
J
d =
_

_
J.
Jr
=

3r
2
2r + 3
2
=

3
1
_
r

3
_
2
+
8
2
9
J.
J
=
r
3r
2
2r + 3
2
(+)
.
Integr am n raport cu r prima ecuatie:
. =
3
32
_
2
arctg
_
r

3
_
2
_
2
3
+ C () =
60
J.
J
=
1
2
_
2
8
2
9
_
r

3
_
2
+
8
2
9
J
J
_
_
_
_
r

3
2
_
2
3
_
_
_
_
+ C
0
() =
=
8
2
_
2 9

2
r
2

2
3
r +
2
1
2
_
2
(3r )

2
+ C
0
() =
=
r
3r
2
2r + 3
2
+ C
0
() .
Din (+) rezult a C
0
() = 0 =C () = C. Deci
. (r. ) =
1
2
_
2
arctg
3r
2
_
2
+ C. pentru ,= 0.
9. Calcula ti
_
C
2r dr + (1 r
2
) d
(1 r
2
)
2
+
2
, C ind o curba nchisa ce con tine
n interior punctul (1. 0), dar nu con tine (1. 0).
R. Fie 1 (r. ) =
2r
(1 r
2
)
2
+
2
, Q(r. ) =
1 r
2
(1 r
2
)
2
+
2
. Rezult a
J1
J
=
2r (1 r
2
)
2
2r
2
_
(1 r
2
)
2
+
2

2
=
JQ
Jr
. Dac a C n-ar contine n interior nici un
punct singular, atunci . are exact a si deci integrala ar 0. Punctele
(1. 0) si 1 (1. 0) sunt puncte singulare pentru ., dar numai (1. 0) este
n interiorul curbei C.
n cazul de fat a integrala are aceeasi valoare pe orice curb a nchis a care
are n interior punctul (1. 0) . dar las a n exterior punctul 1. Asta pentru
c a domeniul m arginit de aceast a curb a si C este simplu conex. (Se face o
t aietur a, adic a se ia un segment de dreapt a care uneste un punct de pe C
cu un punct 1 de pe . Atunci domeniul [1] ' C ' [1] '

este simplu
conex. Pe acest domeniu . este exact a, deci
_
C
. =
_

..) De exemplu, vom


calcula integrala pe un cerc ( (. :), unde (1. 0) este centrul cercului.
( (. :) : (r 1)
2
+
2
= :
2
=
_
r = 1 + : cos o
= : sin o
. o [0. 2:). : 0 xat.
Atunci
_
C
. =
_
2
0
2 (1 + : cos o) : sin o : (sin o) do + (2: cos o :
2
cos
2
o) : cos o do
(2: cos o :
2
cos
2
o)
2
+ :
2
sin
2
o
=
61
=
_
2
0
2:
2
sin
2
o (1 + : cos o) :
2
cos
2
o (2 + : cos o)
:
2
cos
2
o (2 + : cos o)
2
+ :
2
sin
2
o
do =
=
_
2
0
2 sin
2
o (1 + : cos o) + cos
2
o (2 + : cos o)
cos
2
o (2 + : cos o)
2
+ sin
2
o
do.
Lu am : 0 arbitrar de mic, de exemplu, : 0. Rezult a
_
C
. =
_
2
0
2 sin
2
o + 2 cos
2
o
4 cos
2
o + sin
2
o
do =
_
2
0
2 do
4 cos
2
o + sin
2
o
=
=
_
2
0
2
do
cos
2
o
4 + tg
2
o
=
_
2
0
2d (tg o)
4 + tg
2
o
=
=
_
2
0
2d (tg o)
4 + tg
2
o

_ 3
2

2
2d (tg o)
4 + tg
2
o

_
2
3
2
2d (tg o)
4 + tg
2
o
.
Facem substitutia tg o = n =do =
dn
1 + n
2
; de aici deducem c a
_
C
. =
_
1
0
2 dn
4 + n
2

_
1
1
2 dn
4 + n
2

_
0
1
2 dn
4 + n
2
= 4
_
1
1
dn
4 + n
2
.
(Am f acut ca n ecare integral a noua variabil a n s a varieze n acelasi sens;
aceast a conditie nu era satisf acut a n integrala initial a.)
_
C
. = 4
1
2
arctg
n
2

1
1
= 2:.
Observatie.
_
C
. cu C care cuprinde n interior dou a puncte singulare
(1. 0), 1 (1. 0) va egal a cu suma a dou a integrale curbilinii pe dou a
curbe C
0
, C
00
care nconjoar a respectiv punctele si 1, ecare luate n sens
direct. Propozitia e analog a pentru un num ar nit de puncte singulare.
10. (i) Determina ti : ` a.. expresia
. =
cr
2
+ 2/r + c
2
(r
2
+
2
)
a
(r d dr)
( c, /, c constante date) sa e o diferen tiala totala exacta pe un domeniu ce
nu con tine originea.
62
(ii) Pentru acest : gasit, sa se calculeze
_
C
., unde C este drumul ce
une ste doua puncte si 1 ale axei Cr, de abscise r
0
si r
1
.
R. (i) . = 1 dr + Qd e diferential a total a exact a dac a si numai dac a
J1
J
=
JQ
Jr
. Dar,
J1
J
=
J
J
_
(cr
2
+ 2/r + c
2
)
(r
2
+
2
)
a
_
=
J
J
_
cr
2
2/r
2
c
3
(r
2
+
2
)
a
_
=
(cr
2
4/r 3c
2
) (r
2
+
2
)
a
2:(cr
2
2/r
2
c
3
) (r
2
+
2
)
a1
(r
2
+
2
)
a
=
(cr
2
+ 4/r + 3c
2
) (r
2
+
2
) + 2:
2
(cr
2
+ 2/r + c
2
)
(r
2
+
2
)
a+1
;
JQ
Jr
=
J
Jr
_
cr
3
+ 2/r
2
+ cr
2
(r
2
+
2
)
a
_
=
(3cr
2
+ 4/r + c
2
) (r
2
+
2
)
a
2:r (r
2
+ )
a1
(cr
3
+ 2/r
2
+ cr
2
)
(r
2
+
2
)
2a
=
(3cr
2
+ 4/r + c
2
) (r
2
+
2
) 2:r
2
(cr
2
+ 2/r + c
2
)
(r
2
+
2
)
a+1
.
J1
J
=
JQ
Jr
=2:
2
_
cr
2
+ 2/r + c
2
_

_
r
2
+
2
_ _
cr
2
+ 4/r + 3c
2
_
=
= 2:r
2
_
cr
2
+ 2/r + c
2
_
+
_
r
2
+
2
_ _
3cr
2
+ 4/r + c
2
_
=
2:
_
r
2
+
2
_ _
cr
2
+ 2/r + c
2
_
= 4
_
r
2
+
2
_ _
cr
2
+ 2/r + c
2
_
.
O
0 ,
0
x A 0 ,
1
x B
Rezult a : = 2. Expresia
. =
cr
2
+ 2/r + c
2
r
2
+
2

r d dr
r
2
+
2
este form a diferential a exact a. Deci
_
C
. nu
depinde de drum.
63
(ii) Lucrnd n coordonate curbilinii
_
r = : cos o
= : sin o
, o [0. 2:], : _ 0
rezult a
r d dr
r
2
+
2
= d
_
arctg

r
_
= do.
cr
2
+ 2/r + c
2
r
2
+
2
=
c:
2
cos
2
o + 2/:
2
cos o sin o + c:
2
sin
2
o
:
2
=
= c cos
2
o + 2/ cos o sin o + c sin
2
o.
De aici g asim
_
C
. =
_
2
0
_
c cos
2
o + 2/ cos o sin o + c sin
2
o
_
do =
=
_
2
0
c
1 + cos 2o
2
do +
_
2
0
2/ sin o (sin o)
0
do +
_
2
0
c
1 cos 2o
2
do =
=
_
c
2
_
o +
1
2
sin 2o
_
+ / sin
2
o +
c
2
_
o
1
2
sin 2o
__

2
0
= : (c + c) .
Integrala este independent a de r
0
si r
1
.
11. Sa se determine func tiile ale caror diferen tiale totale sunt:
c) . = ( + .) dr + (r + .) d + (r + ) d.;
/) . =
_
1
1

+

.
_
dr +
_
r
.
+
r

2
_
d
r
.
2
d..
R. c) Metoda I:
_
_
_
. = 1 dr + Qd + 1d.
. = d, =
J,
Jr
dr +
J,
J
d +
J,
J.
d.
=
_

_
J,
Jr
= 1 = + .
J,
J
= Q = r + .
J,
J.
= 1 = r +
=, (r. . .) = r + r. + C (. .) =
J,
J
= r +
JC
J
si
J,
J
= r + . (din ecuatia 2) =
JC
J
= .. Deci C (. .) =
. + 1 (.), iar , (r. . .) = r + r. + . + 1 (.). Din ecuatia 3 rezult a
J,
J.
= r + , dar
J,
J.
= r + + 1
0
(.). Rezult a 1
0
(.) = 0, adic a 1 (.) = /
constant a. Deci , (r. . .) = r + r. + . + / a.. d, = ..
64
O
0 0 0 0
, , z y x M
z y x M , ,
0 0
, , z y x N
0
, , z y x P
Metoda II: Se calculeaz a , =
_
C
., unde
C este drumul `
0
`1`, cu `
0
(r
0
.
0
. .
0
),
` (r. . .), `
0
` | Cr, `1 | C,
` (r.
0
. .
0
), 1 (r. . .
0
). Rezult a
, (r. . .) , (r
0
.
0
. .
0
) =
_
A
0
.
. +
_
.1
.+
+
_
1A
. =
_
a
a
0
(
0
+ .
0
) dr +
_
j
j
0
(r + .
0
) d +
_
:
:
0
(r + ) d. =
= (r r
0
) (
0
+ .
0
) + (
0
) (r + .
0
) + (r + ) (. .
0
) =
= r + r. + . + /.
/) Metoda I:
_

_
J,
Jr
= 1
1

+

.
J,
J
=
r
.
+
r

2
J,
J.
=
r
.
2
=, (r. . .) = r
r

+
r
.
+ C (. .) =
J,
J
=
r

2
+
r
.
+
JC
J
=
r
.
+
r

2
=
JC
J
= 0 =C = C (.)
, (r. . .) = r
r

+
r
.
+ C (.) =
J,
J.
=
r
.
2
+ C
0
(.) =
r
.
2
=C
0
(.) = 0 =C (.) = C =
, (r. . .) = r
r

+
r
.
+ C.
Metoda II: Integr am pe acelasi drum ca la punctul c):
, (r. . .) , (r
0
.
0
. .
0
) =
_
a
a
0
_
1
1

0
+

0
.
0
_
dr+
+
_
j
j
0
_
r
.
0
+
r

2
_
d +
_
:
:
0
r
.
2
d. =
65
=
_
1
1

0
+

0
.
0
_
(r r
0
) +
r
.
0
(
0
) +
r

0

r

+
r
.

r
.
0
=
= r
r

0
+
r
0
.
0
r
0
_
1
1

0
+

0
.
0
_
+
r
.
0

r
.
0
+
r

0

r

+
+
r
.

r
.
0
= r
r

+
r
.
+ /.
Deci, , (r. . .) = r
r

+
r
.
+ C.
12. Acela si enun t pentru . =
dr
c .
+
r d
c .
+
r d.
(c .)
2
.
R.
_

_
J,
Jr
=

c .
J,
J
=
r
c .
J,
J.
=
r
(c .)
2
.
Din prima ecuatie avem
, (r. . .) =
r
c .
+ C (. .) =
J,
J
=
r
c .
+
JC
J
=
r
c .
=
JC
J
= 0 =C (. .) = C (.) =
J,
J.
=
r
(c .)
2
+
+C
0
(.) =
r
(c .)
2
=C
0
(.) = 0 =C (.) = C.
Deci, , (r. . .) =
r
c .
+ C.
3. Probleme propuse
1. S a se calculeze lungimea arcului de elice circular a r = c cos o. =
c sin o. . = /o. o [0. :].
R. d: =
_
c
2
+ /
2
do. | = :
_
c
2
+ /
2
.
2. S a se calculeze integralele curbilinii de prima spet a pe arcele de curb a
din plan indicate:
66
c) 1 =
_

rd:. unde : r = t. = t
2
. t [1. 1] ;
/) 1 =
_

_
(2 )d:. : r = t sin t. = 1 co:t. t [0. :,2] ;
c) 1 =
_

r
2

2
d:. : r = c cos
3
t. = c:i:
3
t. t [0. :,2] . c 0.
R. c) 1 = 0; /) 1 = 1,(3
_
2); c) 1 = 3c
5
,70.
3. S a se calculeze integralele curbilinii de speta nti pe arcele de curb a
din R
3
indicate:
c) 1 =
_

. (r
2
+
2
) d:. unde : r = t cos t. = t sin t. . = t. t [0. 1] ;
/) 1 =
_

(r + + .) d:. : r = c cos t. = c sin t. . = /t. t [0. :,2] .


c. / 0.
R. c) 1 =
4
_
3
5
+
8
_
2
15
; /) 1 =
_
c
2
+ /
2
_
2c +
/:
2
8
_
.
4.
_
C
dr+. d+r d. n sens pozitiv pe arcul elicei r = c cos t, = c sin t,
. = /t, 0 _ t _ 2:. R. :c
2
. 5. Fie : [0. 1] R
2
drumul dat parametric prin r = t
2
. = t. Exist a
integrala curbilinie de speta a II-a 1 =
_

dr
1 +
2
+
d
1 + r
2
? n caz armativ,
s a se calculeze aceast a integral a.
R. 1 = ln 2
1
4
_
2
(ln
2
_
2
2 +
_
2
2c:ctq
2
_
2
_
2
2c:ctq
2 +
_
2
_
2
+ :).
6. Forma diferential a . =

r
2
+
2
dr +
r
r
2
+
2
d este exact a? n caz
armativ, s a se calculeze valoarea integralei pe o curb a nchis a arbitrar a din
plan.
R. Nu este exact a pentru c a nu este nchis a.
7. Calculati
_
C
(r
2
+
2
) dr + 2r d, unde C este o curb a nchis a.
R. 0.
8. S a se calculeze
_
1

2
dr+.
2
d +rd. pe arcul denit de r = t
3
. = t
2
.
. = t. t [0. 2] .
R.
3
7
2
7
+ 2
3
+
1
3
2
5
.
9. S a se calculeze integrala curbilinie 1 =
_
1
d
r + 4
pe arcul de elips a
67
r
2
9
+

2
4
= 1. cu (3. 0) . 1 (0. 2) .
R. 1 =
:
3

16
3
_
7
c:ctq
1
_
7
.
10. S a se determine valoarea integralei
_
1
_
r
3
.
_
dr +
_
2
3
.r
_
d +
_
3.
3
r
_
d.
pe un drum ce uneste punctele (1. 1. 1) . 1 (2. 3. 4) .
R. 131.
11. Se d a integrala
_
1
_

r 1
+ 2r
_
dr +
_
r
r 1
+ 2
_
d pe un
domeniu 1 R
2
care nu intersecteaz a hiperbola r = 1. Ar atati c a integrala
nu depinde de drum n 1 si s a se calculeze integrala pe un astfel de drum.
R. , (r. ) = ln [r 1[ + r
2
+
2
+ C. r ,= 1.
12. S a se determine valoarea integralei
_
rd dr
r
2
+
2
pe curbele: c) o
curb a nchis a ce nu contine originea n interior; /) un cerc cu centrul n
origine parcurs n sens direct.
R. c) 0; /) 2:.
68
Capitolul 5. Integrale duble
Fie 1 = [c. /] [c. d] un dreptunghi din R
2
. , : 1 R o functie dat a si
_

1
: r
0
= c < r
1
< ... < r
a
= /

2
:
0
= c <
1
< ... <
n
= d
dou a diviziuni ale intervalelor [c. /] si respectiv [c. d]. Not am =
1

2
diviziunea corespunz atoare a dreptunghiului 1. Norma diviziunii se
deneste prin || = max |
1
| . |
2
|.
Consider am un sistemde puncte intermediare (. j) = (
i
. j
)
). i = 1. :. , =
1. :. unde r
i1
_
i
_ r
i
.
)1
_ j
)
_
)
.
Denitia 1. Suma Riemann ata sata func tiei ,, diviziunii si sistemu-
lui de puncte intermediare (. j) este
o(,; ; (. j)) =
a

i=1
n

)=1
,(
i
. j
)
)(r
i
r
i1
)(
)

)1
).
Denitia 2. Func tia , se nume ste integrabila dublu pe dreptunghiul 1
daca exista un numar real 1 cu proprietatea ca (\) 0. () o = o () 0
nct (\) o diviziune a lui 1 cu || < o () si (\) (. j) un sistem de
puncte intermediare, avem
[o(,; ; (. j)) 1[ < .
Num arul real 1. dac a exist a, este unic si se numeste integrala (dubla) a
func tiei , pe dreptunghiul 1. Se noteaz a 1 =
__
1
,(r. )drd.
Teorema 1 (Fubini). Fie , : 1 = [c. /] [c. d] R o func tie continua
pe 1. Atunci , este integrabila dublu pe 1 = [c. /] [c. d] si
__
1
,(r. )drd =
_
b
o
(
_
o
c
,(r. )d)dr =
_
o
c
__
b
o
, (r. ) dr
_
d.
Se mai noteaz a
__
1
,(r. )drd =
_
b
o
dr
_
o
c
,(r. )d =
_
o
c
d
_
b
o
, (r. ) dr.
69
Denitia 3. O mul time 1 R
2
marginita se nume ste mul time masura-
bila Jordan daca func tia constanta 1 este integrabila pe 1. n acest caz,
masura Jordan a lui 1 se dene ste prin formula
:(1) =
__
1
1drd.
O multime 1 R
2
m arginit a este m asurabil a Jordan dac a si numai dac a
frontiera 1:1(= J1) a lui 1 este de m asur a Jordan nul a.
Denitia 4. O mul time masurabila Jordan 1 R
2
se nume ste simpla
n raport cu axa C daca este marginita de dreptele r = c si r = / si de
gracele a doua func tii continue =
1
(r) si =
2
(r). r [c. /]. Cu alte
cuvinte, 1 are forma
1 =
_
(r. ) R
2
. c _ r _ /.
1
(r) _ _
2
(r)
_
.
Teorema 2 (Fubini). Fie 1 mul time masurabila Jordan simpla n raport
cu C, de forma de mai sus si , : 1 R continua. Atunci , este integrabila
pe 1 si are loc formula
__
1
,(r. )drd =
_
b
o
_
_
j
2
(a)
j
1
(a)
,(r. )d
_
dr.
Denitia 5. O mul time masurabila Jordan 1 R
2
se nume ste simpla
n raport cu axa Cr daca este marginita de dreptele = c si = d si de
gracele a doua func tii continue r = r
1
() si r = r
2
(). [c. d]. Cu alte
cuvinte, 1 are forma
1 =
_
(r. ) R
2
. c _ _ d. r
1
() _ r _ r
2
()
_
.
Teorema 3 (Fubini). Fie 1 mul time masurabila Jordan simpla n raport
cu Cr, de forma de mai sus si , : 1 R continua. Atunci , este integrabila
pe 1 si are loc formula
__
1
,(r. )drd =
_
o
c
_
_
a
2
(j)
a
1
(j)
,(r. )dr
_
d.
Teorema 4 (de schimbare de variabil a). Fie . 1 _ R
2
mul timi ma-
surabile Jordan, , : 1 R integrabila pe 1. Presupunem ca 1 : 1,
1 = (1
1
. 1
2
) . 1 este o func tie (transformare) bijectiva de la la 1,
70
1 C
1
_

_
si det J
T
(n. ) ,= 0, \(n. ) . unde
det J
T
(n. ) =
1(1
1
. 1
2
)
1(n. )
=

J1
1
Jn
J1
1
J
J1
2
Jn
J1
2
J

este jacobianul transformarii 1. Atunci are loc formula de schimbare de


variabila in integrala dubla:
__
1
,(r. )drd
(a,j)=T(&,)
=
_

, (1 (n. )) [det J
T
(n. )[ dnd.
Functia care schimb a variabila veche (r. ) n variabila nou a (n. ) este 1 (n. ) =
(r. ) sau, detaliat, (1
1
(n. ) . 1
2
(n. )) = (r. ) .
Probleme rezolvate
Sa se calculeze integralele duble pe mul timile indicate:
1.
__
1
r
2
dr d
1 +
2
, unde 1 este dreptunghiul de laturi r = 0, r = 1, = 0,
= 1.
O
0 , 1
1 , 1 1 , 0
R. 1 :
_
0 _ r _ 1
0 _ _ 1
=
1 =
_
1
0
__
1
0
r
2
1 +
2
dr
_
d =
=
_
1
0
1
1 +
2
_
r
3
3
_

1
0
d =
1
3
_
1
0
d
1 +
2
=
=
1
3
arctg

1
0
=
:
12
.
2.
__
1
(r
2
+ ) dr d, 1 ind domeniul limitat de = r
2
,
2
= r.
71
O
1
2
x
y
=
2
y
x
=
( ) 1 , 1
R.
1 :
_
0 _ r _ 1
r
2
_ _
_
r
=
1 =
_
1
0
_
_
p
a
a
2
_
r
2
+
_
d
_
dr =
=
_
1
0
_
r
2
+

2
2
_

p
a
a
2
dr =
=
_
1
0
_
r
2
_
r +
r
2
r
4

r
4
2
_
dr =
_
1
0
_
r
52
+
r
2

3
2
r
4
_
dr =
=
_
r
72
7,2
+
r
2
4

3
10
r
5
_

1
0
=
2
7
+
1
4

3
10
.
3.
__
1
r
2

2
dr d, unde 1 este domeniul limitat de =
1
r
, = r, r [1. 2].
O 1
A
D
2 , 2 C
2
2 1 , 2 B
x
y
=
R. 1 :
_
1 _ r _ 2
1
r
_ _ r
1 =
_
2
1
dr
_
a
1
x
r
2

2
d =
_
2
1
_

r
2

a
1
x
_
dr =
=
_
2
1
_
r + r
3
_
dr =
_

r
2
2
+
r
4
4
_

2
1
=
=
9
4
.
Sau: 1 :
_

_
1
2
_ _ 1
1

_ r _ 2
'
_
1 _ _ 2
_ r _ 2
.
1 =
_
1
1
2
d
_
2
1
y
r
2

2
dr +
_
2
1
d
_
2
j
r
2

2
dr =
_
1
1
2
_
r
3
3
2

2
1
y
_
d+
+
_
2
1
_
r
3
3
2

2
j
_
d =
_
1
1
2
_
8
3
2

1
3
5
_
d +
_
2
1
_
8
3
2


3
_
d =
72
=
_

8
3

1
3

4
4
_

1
1
2
+
_

8
3


2
6
_

2
1
=
9
4
.
4.
__
1
r dr d
r
2
+
2
, unde 1 este domeniul limitat de = r, =
r
2
c
( c 0).
O
a a A ,
x
y
=
a
x
y
2
=
R. Determin am punctele de intersectie:
_
_
_
= r
=
r
2
c
=r =
r
2
c
=r
_
1
r
c
_
= 0
=
_
r
1
= 0.
1
= 0
r
2
= c.
2
= c
.
Domeniul este 1 :
_
_
_
0 _ r _ c
r
2
c
_ _ r
.
1 =
_
o
0
dr
_
a
x
2
a
r
r
2
+
2
d =
_
o
0
_
r
1
r
arctg

r

a
x
2
a
_
dr =
=
_
o
0
_
:
4
arctg
r
c
_
dr =
:
4
r

o
0

_
o
0
(r)
0
arctg
r
c
dr =
=
:c
4
r arctg
r
c

o
0
+
_
o
0
r
1
o
1 +
a
2
o
2
dr =
= c
_
o
0
r
r
2
+ c
2
dr = c
1
2
ln
_
r
2
+ c
2
_

o
0
=
c
2
ln 2.
5.
__
1
_
4r
2

2
dr d, 1 este domeniul limitat de = r, = 0, r = 1.
O
0 , 1
1 , 1
x
y
=
0 = y
1
=
x
R. Domeniul 1 se deneste prin inegal-
it atile 1 :
_
0 _ r _ 1
0 _ _ r
. Atunci, 1 =
_
1
0
dr
_
a
0
_
4r
2

2
d. Dar,
_
a
0
_
4r
2

2
d =
_
a
0
4r
2

2
_
4r
2

2
d =
= 4r
2
arcsin

2r

a
0
+
_
a
0

_
_
4r
2

2
_
0
j
d =
73
= 4r
2
:
6
+
_
4r
2

a
0

_
a
0
_
4r
2

2
d =
_
a
0
_
4r
2

2
d =
1
2
_
2r
2
:
3
+ r
2
_
3
_
= r
2
:
3
+
_
3
2
r
2
=
1 =
_
1
0
r
2
_
:
3
+
_
3
2
_
dr =
_
:
3
+
_
3
2
_
r
3
3

1
0
=
_
:
3
+
_
3
2
_
1
3
.
6.
__
1
dr d
_
r +
_

, unde 1 este domeniul limitat de r = 1, = 0, r =


c, cu 0 < c < 1.
O 1
0 , a
1 , 1 + a
R. 1 :
_
c _ r _ 1
0 _ _ r c
.
1 =
_
1
o
dr
_
ao
0
d
_
r +
_

. F acnd schimbarea
de variabil a = t
2
, obtinem
_
ao
0
d
_
r +
_

=
_
p
ao
0
2t dt
_
r + t
=
= 2
_
p
ao
0
(t +
_
r)
_
r
_
r + t
dt = 2
_
t
_
r ln
_
t +
_
r
_

p
ao
0
=
= 2
__
r c
_
r ln
__
r c +
_
r
_
+
_
r ln
_
r

=
= 2
_
r c 2
_
r ln
_
r c +
_
r
_
r
=
1 =
_
1
o
_
2
_
r c 2
_
r ln
_
r c +
_
r
_
r
_
dr =
4
3
(r c)
3
2

1
o
=
=
4
3
(1 c)
3
2
.
7.
__
1
(r ) dr d, unde 1 este domeniul limitat de = 1, = 1,
= r + 1, r =
2
.
74
O
1
+
=
x
y
1 = y
1 = y
2
y x =
( ) 0 , 2
( ) 1 , 1
( ) 1 , 0
( ) 1 , 1
R. 1 :
_
1 _ _ 1
1 _ r _
2
.
1 =
_
1
1
d
_
j
2
j1
(r ) dr =
=
_
1
1
_
r
2
2
r
_

j
2
j1
d =
=
_
1
1
_

4
2

3

( 1)
2
2
+ ( 1)
_
d =
=
_
1
1
_

4
2

3
+

2
2

1
2
_
d =
_

5
10


4
4
+

3
6


2
_

1
1
=
_
1
10

1
4
+
1
6

1
2
_

1
10

1
4

1
6
+
1
2
_
=
8
15
.
8.
__
1
sign (r
2

2
+ 2) dr d, unde 1 este discul r
2
+
2
_ 4 (de centru
C, : = 2).
x
y
O
2
2 2
2
E
F
) 3 , 1 ( ) 3 , 1 (
) 3 , 1 ( ) 3 , 1 (
R. sign (r
2

2
+ 2) =
=
_
_
_
1, r
2

2
+ 2 0
0, r
2

2
+ 2 = 0
1, r
2

2
+ 2 < 0
.
r
2

2
+ 2 = 0 =
r
2
__
2
_
2


2
__
2
_
2
= 1
hiperbol a echilater a, conjugat a cu hiperbola
r
2
__
2
_
2


2
__
2
_
2
= 1.
Asimptotele sunt = r. Punctul (0. 2) ndeplineste conditia r
2

2
+
2 < 0. Rezult a c a intersectia cercului cu hiperbola este
__
1.
_
3
_
.
_
1.
_
3
_
.
_
1.
_
3
_
.
_
1.
_
3
__
,= O.
Not am 1, 1 suprafetele hasurate (cuprinse ntre cerc si hiperbol a). Fie
1
1
= 1 ' 1, 1
2
= di:c (1 ' 1) = di:c 1
1
. Deci
sign
_
r
2

2
+ 2
_
=
_
_
_
1, (r. ) 1
2
0, (r. ) hiperbolei
1, (r. ) 1
1
.
75
1 =
__
1
sign
_
r
2

2
+ 2
_
dr d =
=
__
1
1
sign
_
r
2

2
+ 2
_
dr d +
__
1
2
sign
_
r
2

2
+ 2
_
dr d =
=
__
1
1
(1) dr d +
__
1
2
1 dr d =
__
1
1
dr d +/
oicc

__
1
1
dr d = 4: 2
__
1
1
dr d = 4: 4
__
1
dr d =
= 4: 4
_
1
1
dr
_
p
4a
2
p
a
2
+2
d = 4: 4
_
1
1
_
_
4 r
2

_
r
2
+ 2
_
dr.
Calcul am
_
1
1
_
4 r
2
dr = 2
_
1
0
_
4 r
2
dr
a=2 sin t
= 2
_
6
0
_
4 4 sin
2
t 2 cos t dt =
= 8
_
6
0
cos
2
t dt = 8
_
6
0
1 + cos 2t
2
dt = 4
_
t +
sin 2t
2
_

6
0
= 4
_
:
6
+
_
3
4
_
.
Iar
_
1
1
_
r
2
+ 2dr =
_
1
1
r
2
+ 2
_
r
2
+ 2
dr =
_
1
1
r
_
_
r
2
+ 2
_
0
dr + 2
_
1
1
dr
_
r
2
+ 2
=
= r
_
r
2
+ 2

1
1

_
1
1
_
r
2
+ 2dr +
2
_
2
ln
_
r +
_
r
2
+ 2
_

1
1
=
_
3 +
1
_
2
ln
1 +
_
3
1 +
_
3
.
Deci
1 = 4: 8
_
:
3
+
_
3
2
_
+ 4
_
_
3 +
1
_
2
ln
1 +
_
3
1
_
3
_
.
9.
__
1
(r
2
+
2
4r 4 + 10) dr d,
1 = (r. ) : r
2
+ 4
2
2r 16 + 13 _ 0.
76
x
y
O
) 2 , 1 ( C
R.
Inecuatia din denitia domeniului 1 se scrie:
1 :
(r 1)
2
4
+ ( 2)
2
_ 1.
deci 1 este interiorul unei elipse de centru
C (1. 2) si semiaxe 2, 1. Facem schimbarea de
variabil a
_
r 1 = 2j cos o
2 = j sin o
. Din inecuatia lui 1 rezult a j
2
cos
2
o + j
2
sin
2
o _
1 =0 _ j _ 1. Iar o [0. 2:). Aplic am formula de schimbare de variabil a:
__
1=,()
, (r) dr
a=,(&)
=
__

, (,(n)) [ det ,
0
(n) [dn.
La noi, det ,
0
(n) =

2 cos o 2j sin o
sin o j cos o

= 2j. Atunci,
__
1
_
r
2
+
2
4r 4 + 10
_
dr d =
__
1
_
(r 2)
2
+ ( 2)
2
+ 2

dr d
=
_
1
0
dj
_
2
0
_
(2j cos o 1)
2
+ (j sin o)
2
+ 2

2j do =
=
_
1
0
dj
_
2
0
_
3j
2
cos
2
o 4j cos o + j
2
+ 3
_
2j do =
= 2
_
2
0
_
3j
4
4
cos
2
o
4j
3
3
cos o +
j
4
4
+ 3
j
2
2
_

1
0
do =
= 2
_
2
0
_
3
4
cos
2
o
4
3
cos o +
7
4
_
do =
=
3
2
_
2
0
1 + cos 2o
2
do
8
3
_
2
0
cos o do +
7
2
_
2
0
do =
=
_
3
4
_
o +
sin 2o
2
_

8
3
sin o +
7
2
o
_

2
0
=
17:
2
.
10.
__
1
dr d
_
r
2
+

2
3
, unde 1 este domeniul marginit de curba
77
_
r
2
+

2
3
_
2
= r
2
.
R. Facem transformarea (schimbarea de variabil a) 1 :
_
r = j cos o
=
_
3j sin o
.
Vedem n ce se transform a frontiera lui 1.
_
r
2
+

2
3
_
2
= r
2
=
_
j
2
cos
2
o + j
2
sin
2
o
_
2
=
_
3j
3
cos
2
o sin o =
j =
_
3 cos
2
o sin o.
Cum j 0 rezult a sin o 0. Deci o [0. :]. Apoi, trebuie ca 0 < j <
_
3 cos
2
o sin o (n interiorul lui 1).
det ,
0
(j. o) =

cos o j sin o
_
3 sin o
_
3j cos o

=
_
3j cos
2
o +
_
3j sin
2
o =
_
3j.
Atunci integrala devine:
1 =
_

0
do
_
p
3 cos
2
0 sin 0
0
_
3j dj
_
j
2
cos
2
o + j
2
sin
2
o
=
_
3
_

0
do
_
p
3 cos
2
0 sin 0
0
dj
=
_
3
_

0
_
3 cos
2
o sin o do = cos
3
o

0
= 2.
11.
__
1
r dr d, 1 =
_
(r. ) [ 1 _ r _ 2. 1 _

r
_ 2. r 0
_
.
x
y
O
x
y
2
=
x
y
=
2 = xy
1 = xy
R. Ecuatia r = 1 reprezint a o hiperbol a ra-
portat a la axe. La fel r = 2.
Apoi, 1 _

r
_ 2 =
_
r _
_ 2r.
cu r 0.
Multimea 1 este portiunea dintre hiperbole
si cele dou a drepte. Facem transformarea 1 :
_
r = n. 1 _ n _ 2

r
= . 1 _ _ 2
. A am r si n functie
de n si :
_
= r
r
2
= n
=r =
_
n

, =
_
n.
det ,
0
(n) =

Jr
Jn
Jr
J
J
Jn
Jn
J

1
2
_
n

_
n
2
_

2
_
n
_
n
2
_

=
1
2
,= 0.
78
Functia de sub integral a devine , (r. ) = r =
_
n

. Deci:
__
1
, (r. ) dr d =
_

,
__
n

.
_
n
_
[ det ,
0
(n. ) [dnd.
1 =
_
2
1
dn
_
2
1
_
n
2
_

d =
_
2
1
_
n
2
dn
_
2
1

32
d
=
_
2
1
_
n
2
_

1
2

1
2

2
1
_
dn =
=
_
1
1
_
2
__
2
1
_
ndn =
_
1
1
_
2
_
n
3
2
3
2

2
1
=
=
2
3
_
1
1
_
2
_
_
2
_
2 1
_
.
12.
__
1
_
1 r
2

2
1 + r
2
+
2
dr d, 1 = (r. ) [ r
2
+
2
_ 1. r _ 0. _ 0.
R. Folosim coordonatele polare:
_
r = j cos o
= j sin o
, j _ 0, j _ 1, o
_
0.
:
2
_
.
1(r. )
1(j. o)
=

cos o j sin o
sin o j cos o

= j.
1 =
_
1
0
dj
_
2
0
_
1 j
2
1 + j
2
j do =
:
2
_
1
0
j
_
1 j
2
1 + j
2
dj.
F acnd schimbarea de variabil a j
2
= t. deducem
1 =
:
4
_
1
0
_
1 t
1 + t
dt =
:
4
_
1
0
1 t
_
1 t
2
dt =
:
4
_
arcsin t +
_
1 t
2
_

1
0
=
=
:
4
_
:
2
1
_
.
13.
__
1
dr d
(1 + r
2
+
2
)
2
, 1 este interiorul parabolei
2
= 2r.
79
x
O
y
x y 2
2
=
R.
_
r = j cos o
= j sin o
, o
_

:
2
.
:
2
_
. Egali-
tatea
2
= 2r = j
2
sin
2
o = 2j cos o = j =
2
cos o
sin
2
o
. n interiorul parabolei, o
_

:
2
.
:
2
_
,
iar j
_
0. 2
cos o
sin
2
o
_
. Jacobianul transform arii
este
1(r. )
1(j. o)
= j.
1 =
_
2

2
do
_
2
cos
sin
2

0
j dj
(1 + j
2
)
2
=
_
2

2
_

1
2
1
1 + j
2

2
cos
sin
2

0
_
do =
=
1
2
_
2

2
_
1
1 + 4
cos
2
0
sin
4
0
1
_
do =
1
2
_
2

2
_
sin
4
o
sin
4
o + 4 cos
2
o
1
_
do =
=
1
2
_
2

2
4 cos
2
o do
sin
4
o + 4 cos
2
o
= 2
_
2

2
do
sin
2
o tg
2
o + 4
.
Sub integral a avem o functie par a n sin si cos. Facem substitutia tg o = t si
tinem cont c a
sin
2
o = tg
2
o cos
2
o =
t
2
1 + t
2
.
Atunci, 1 = 2
_
1
1
1
t
2
1+t
2
t
2
+ 4

dt
1 + t
2
. deci
1 = 2
_
1
1
dt
t
4
+ 4t
2
+ 4
= 4
_
1
0
dt
(t
2
+ 2)
2
t=
p
2 tg &
=
_
2
0
cos
4
n
_
2 dn
cos
2
n
=
=
_
2
_
2
0
cos
2
ndn =
_
2
_
2
0
1 + cos 2n
2
dn =
=
_
2
2
_
n +
sin 2n
2
_

2
0
=
:
_
2
4
.
14.
__
1
c

x
2
a
2
+
y
2
b
2

dr d, 1 =
_
(r. ) R
2
[
r
2
c
2
+

2
/
2
_ 1
_
.
80
R.
_
r = cj cos o
= /j sin o
cu j
2
_ 1. Deci j _ 1, o [0. 2:].
1(r. )
1(j. o)
=

c cos o cj sin o
/ sin o /j cos o

= c/j.
1 =
_
2
0
do
_
1
1
_
c
j
2
c/j
_
dj = c/
_
2
0
_

1
2
c
j
2

1
1
_
do =
:c/
c
.
Probleme propuse
1. S a se calculeze integralele duble, n caz de existent a:
__
1
ln (r + ) drd. 1 : 0 _ r _ 1. 1 _ _ 2.
R.
9
2
ln 3 4 ln 2
3
2
.
2.
__
1
_
rdrd. 1 : _ r
3
. _ r
2
. r _ 0.
R. 2/78.
3.
__
1
c
a
2
+j
2
drd. 1 : r
2
+
2
_ c
2
. c 0.
R. :
_
c
o
2
1
_
.
4.
__
1
_
r
2
+
2
drd. 1 : r
2
+
2
_ 4.
R. 16:,5.
5.
__
1
(1 ) drd. 1 : r
2
+ (
2
1)
2
_ 1. _ r
2
. r _ 0.
R. 1,15.
BIBLIOGRAFIE
1. G. Apreutesei, N. Apreutesei Dumitriu, Introducere n teoria integra-
bilit atii, Editura Performantica, Iasi, 2005.
2. L. Aram a, T. Morozan, Probleme de calcul diferential si integral,
Editura Tehnic a, Bucuresti, 1978.
81
3. C. Avramescu, C. Vladimirescu, Curs de calcul stiintic, Tipograa
Universit atii din Craiova, Craiova, 2002.
4. D. Bors, Note de curs pentru Facultatea de Automatic a si Calculatoare,
Universitatea Tehnic a "Gh. Asachi", Iasi, 2003-2004.
5. N. Calistru, Gh. Ciobanu, Curs de Analiz a Matematic a, vol. I, Ro-
taprint, Institutul Politehnic Iasi, 1989.
6. C. C alin, N. Negoescu, Matematici superioare (Elemente de analiz a
matematic a, geometrie diferential a, ecuatii diferentiale,
analiz a numeric a), Editura Unirea, Iasi, 1999.
7. S. Chirit a, Probleme de matematici superioare, Editura Didactic a si
Pedagogic a, Bucuresti, 1989.
8. N. Cior anescu, Curs de algebr a si analiz a matematic a, Editura Tehnic a,
Bucuresti, 1958.
9. A. Corduneanu, Gh. Ciobanu si N. Gr adinaru,
Analiz a matematic a, vol. I, II, Rotaprint, Institutul Politehnic Iasi, 1979.
10. B. Demidovitch, Recueil dexercices et de problmes danalyse math-
matique, Deuxime dition revue, ditions MIR Moscou, 1968.
11. G.M. Fihtenholt, Curs de calcul diferential si integral, vol. 1-3,
Editura Tehnic a, Bucuresti, 1963-1965.
12. St. Frunz a, Lectii de analiz a matematic a, Editura Universit atii "Al.
I. Cuza", Iasi, 2004.
13. A. Halanay, V. Olariu, S. Turbatu, Analiz a matematic a, Editura
Didactic a si Pedagogic a, Bucuresti, 1983.
14. A. Neagu, Curs de Analiz a Matematic a predat la facultatea de Au-
tomatic a si Calculatoare, Univ. Tehnic a "Gh. Asachi", Iasi (pe Internet),
http://eureka.cs.tuiasi.ro/~aneagu.
15. M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus, Analiz a matematic a, vol. I,
II, Editura Didactic a si Pedagogic a, Bucuresti, 1971.
16. C. P. Niculescu, Analiz a 3: Calcul integral pe R
a
, Reprograa Uni-
versit atii din Craiova, Craiova, 2000.
17. A. Precupanu, Bazele analizei matematice, Editura Universit atii "Al.
I. Cuza", Iasi, 1993.
18. M. N. Rosculet, Analiz a matematic a, vol. II, Editura Didactic a si
Pedagogic a, Bucuresti, 1966.
19. W. Rudin, Real and Complex analysis, 3rd edition, McGraw-Hill
Company, New York, 1987.
20. G. Siretchi, Calcul diferential si integral, vol. 1,2, Editura Stiintic a
si Enciclopedic a, Bucuresti, 1985.
82
21. O. St an asil a, Analiz a Matematic a, Editura Didactic a si Pedagogic a,
Bucuresti, 1981.
22. G.E. Silov, Analiz a matematic a (Functii de o variabil a real a), Editura
Stiintic a si Enciclopedic a, Bucuresti, 1985.
23. R. Tudorache, Culegere de probleme de Analiz a Matematic a, vol. II,
Calcul integral, Editura Universit atii Tehnice "Gh. Asachi", Iasi, 2001.
83