PREZENTARE GENERALA A PROJECTARII PASIVE

Stau in statia de tramvai, duminica dimineata 07 03 2009, opt si un sfert numai bate vantul. Nu ia numai scrumul de pe palton dar aduce si viitorul. Patrunde peste tot, degeaba garnirurile de cauciuc sau foliile de plastic. Dar mai tarziu despre etanseitate. Am pus steagul anarchist si statuia lui Budha pe avers , pentru ca amandoua -in priceperea mea- fac parte din conceptie. Anarchia: independenta, libertate, pionierat si schimbare. Budha: viziunea pacifista asupra vietii, respectul pentru mediul inconjurator si scanteia palida a divinului undeva in noi.

2 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

SUMAR: 1. Introducere 2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii 3. Bibliografie, linkuri

Harta Lumii cu poluarea aerului

Harta Europei cu poluarea aerului

3 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

1. Introducere:

Se fac cercetari si developari la nivelul resurselor de energie curate, nu numai din cauza ridicarilor de pret a titeiului si a gazului dar si din motive ecologice. Ecologia nu este legata de nici o meserie, conform didactici profesionale actuale un architect nu este mai mult ecologist decat alt individ de alta meserie. Insa un fapt leaga deciziile de formare a cladirilor cu ecologia: -din consumul total de energie a planetei, 40% este mentinerea cladirilor. Trebuie sa ne regandim strategia energetica a cladirilor, din punctual de vedere a achizitiei si a consumului. Exista mai multe modele: Irlanda: DEAP (Dwelling Energy Assessment Provedure) Anglia: CSH Code for Sustainable Homes Franta: BBC (Batiment Basse Consommation), Effinergie, Minergie-France Austria: Klima: Aktiv Passiv Haus Elvetia: Minergie-P, KlimaHaus/CasaClima Cele mai raspindite sunt cladirile care respecta modelul Institutului German de Case Pasive. Chiar daca exista diferente intre factorii climatice si economice, normele propuse de Institutul din Darmstadt sunt adaptabile si in regiunile noastre.

4 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

 2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii Obiectivul intr-o singura fraza, este consumul de energie pentru incalzire de 15 kW/m2 anual.

phi-logo.gif (GIF kp, 194x230 kppont)

Consumul mediu la o casa familiala este: 300 - 400 kWh/m2/an la o cladire obisnuita si 200 kWh/m2/an la constructiile de zidarii ceramice moderne. Consumul de 15kW/m2/an se poate obtine in primul rand micsorand shimbul de temperature intre cladire si mediul exterior. http://www.timeian.com/blog Metodele de micsorare a emiterii de caldura: - ferestrele cu sticle de 3 straturi si cu rame superizolatoare; - se mareste stratul de izolare a peretilor exterior; - proiectare si executie fara punti termice ; - etanseitatea de are extreme de eficienta; - introducerea sistemului de ventilatie cu schimb de temperatura; Acest sistem nu este una ieftina, insa senzatia de confort obtinuta este una ridicata, iar economisirea la costurile de incalzire sunt de 90%.

5 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

 2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii Aproximativ 17000 case passive sau construit in lume. Indeplinirea normelor nu este legata de factorii functionali, estetici sau structurale. Parametrii tehnici propuse, in cazul cladirilor noi mai usor, dar si in cazul renovarilor pot fi atinse. Exemplele sunt spicuite dintre cladirile care au primit certificatul institutiei din Darmstadt pina in 2008. Insa sub construire se afla mii de case de apartamente in Austria si Germania, unde costurile de incalzire sunt ridicate.

http://hoklife.com/wp-content/uploads/2009/01/passivhaus_darmstadt_kranichstein_fruehling_2006.jpg -prima casa pasiva din Darmstadt http://www.baudirwas.at/bilder/passivhaus.JPG -casa pasiva cu fatada formata pentru captarea caldurii http://www.lechner-holzhaus.de/referenzen/images/Passivhaus_Rosenheim_ Lechner_1_000.JPG -folosirea sticlei fara rame http://www.passivhaustagung.de/Passive_House_E/Examples_passive_houses.html -cladiri rezidentiale http://www.viking-house.ie/passive-schools -scoli http://www.passivhaustagung.de/siebte/Archi/Energon_Oehler.jpg -cladire de birouri, Ulm, Germania Meydan, Istanbul -centru comercial, Istanbul, Turcia http://www.nullenergiehaus.com/projekte/eberswalde/eberswalde.php -case insiruite, Eberswalde, Germania http://www.baudokumentation.ch/7/staticpage/00/02/08/bild1.jpg -cladiri de apartamente, Zrich, Elvetia http://grossschoenau.unserdaheim.at/image/tn410x307_Sonnenplatz_NEU.jpg -hotel, Sonnennplatz, Austria http://www.passivhaustagung.de/Passivhaus_D/Veranstaltungen/LUTECO_ Passivhaus_gesamt.JPG Cladiri de apartamente, Hessen, Germania

6 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

 2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii Pentru constructori diferenta cea mai evident -dintre casa pasiva si cea obisnuita- se evidentiaza in detalii: stratul de izolatie termica sporita. Grosimea obisnuita de 30-38 cm a zidului exterior poate creste pana la o grosime de 60 cm. Desenele anexate reprezinta detaliile de principiu a peretilor exterior, pentru case cu structure de caramida-beton armat si cladiri cu structura de lemn. Fundatie: La cladiri fara subsol putem folosi fundatie de planseu sau fundatie liniara. In primul caz planseul de beton armat se izoleaza pe planul inferior si fundatia face parte vin volumul izolat al casei. Sau se izoleaza pe planul superior si se acopera cu stratul de beton usor, insa in acest caz intre planseu si zidarie predarea de caldura se intrerupe cu o centura termoizolatoare. La fundatii liniare intre fundatie si zidarie se folosesc aceleasi elemente termic intrerupatoare. La balcoane, consola planseul de beton e de preferat sa se intrerupa la invelisul termic, chiar daca in multe cazuri astfel avem nevoie pentru a structura secundara, in exterior. In cazul ferestrelor este de asigurat ca sarcina constanta sa fie predata structurii, la structurile de lemn se adauga o rama separate pentru acest scop. La acoperisuri in panta, la capriori inaltimea sectiunii se mareste, la acoperisuri plate numai inaltimea izolatiei si a aticii. Obtinerea parametrilor passive este posibila atat la structurile massive cat si la structurile usoare. Etanseitatea trebuie projectata deja la nivelul detaliilor, planul acestuia se realizeaza pe planul interior ai invelisului termic. In desenele de detaliu sa urmarim precis volumul etans. Din experienta ne asteptam la o grosime de 25-30 cm de izolatie termica in functie de capacitatea izolatoare.

7/1

2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii

7/2

2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii

7/3

2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii

7/4 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

 2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii Chiar daca avem un volum etans si la un nivel ridicat izolat termic, este nevoie de schimarea aerului interior. La cladirile passive ventilatia de aer se face cu schimb de temperatura a aerului, procentul de schimb minim trebuie sa fie de 75%. Acest procentaj se atinge cu un aparat asezat in interiorul casei sau cu o retea de conducte care se folosesc de temperatuta solului. In conditii de clima rece este de preferat folosirea combinata a acestor sisteme. Sistemul de scimb de temperature cu solul iarna preincalzeste, vara raceste aerul, conductele sunt tratate impotriva microorganismelor. Asezarea lor se face la o distant de 1,5-2m sub nivelul solului. Miscarea aerului este asigurata si reglata de ventilatoare cu un consum electric scazut. Aerul curat intra in spatiile uscate (dormitoare, camera de zii) si se aspira din spatiile umede (bai, bucatarie). Se realizeaza astfel o circulatie interioara a aerului care exclude curentile neplacute de aer uzat. In ambele sisteme se folosesc filtre de aer impotriva prafului, polenului alergice sau alte poluatii din aer. Cu sistemul de ventilatie aerul uzat se schimba mai efficient de cat cu deschiderea sporadic a ferestrelor, microorganismele din aerul interior se formeaza mai greu si putem regla umiditatea aerului interior.

8/1 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

Passivhauszertifikat_2009_gross_EN.gif (GIF kp, 600x848 kppont) - tmretezett (90%)

http://www.greisel.de/fileadmin/user_upload/Bilder_E/passivhaus_E/Passivhauszertifikat_2009_gro...

2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii

Obiectul central a ventilatiei cu schimb de temperatura

Unitatea exterioara a sistemului de ventilatie

8/2

PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE

Portik Adorjan martie 2009

2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii

8/3 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

ouse Foundations

http://www.viking-house.ie/passive-house-foundations

2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii

Passive House Foundations

This F-element insulated foundation system developed in 2004/05 delivers one of the best U-values (0.107) on the market by eliminating the Cold Bridge between the wall and the floor. Our foundations are built using structural Polystyrene (EPS) engineered to take loads of up to 350kn/m making it an excellent choice for both timber frame and Poroton block built Passive Houses. EPS 300 can take loads of up to 300kn/m2 which is about 30 tonne/m2.

The house sits on a reinforced insulated ring beam with an insulation upstand dividing the ring beam and the concrete floor. Swedish tests show that 65% of the heat from UF heating is lost to the ground when a standard Irish foundation system is used, our system reduces the heatloss to 17%. This Swedish L-element foundation system (below) developed in the early 90's is still commonly used in Sweden and offers a U-value of 0.178 when 300mm of EPS is used under the floor. But as you can see the Viking Double L and the Viking G element offers a much better solution.

La alegerea sistemului de structura trebuie luata in considerare si izolatia termica. Nu numai la casele familiare, dar la toate cladirile de 1-2 nivele se pot folosi si structure usoare. Cu acaste structuri parametrii pasivi se pot atinge cu o grosime mai mica a zidurilor exterioare. La zidarii massive am afisat doua linkuri de sisteme de zidarii cu procentaj sporit de termoizolare, insa si cu zidariile clasice de argila arsa (desi cu caramizile slefuite pe suprafetele orizontale se realizeaza o etanseitate mai buna) sau de alta baza cu o izolare corespondenta se poate construi pasiv. Cerintele pasive nu sunt legate de materiale, insa orice combinatie de materiale folosim, necesita o atentie sporita projectarea si executia. Pentru evitarea puntilor termice punctuale se folosesc fixari speciale de plastic. Pentru a obtine a suprafata solida indeajuns pentru fixarile sau agatari de peretele exterior, putem folosi materiale termoizolatoare mai solide, asezate intarsio in suprafata exterioara. La invelisul termoizolant al cladirii pasive primara este izolarea temperaturii in fata acumularii de caldura. Sistemul pasiv minimalizeaza schimbul de temperatura cu mediul exterior. La renovarea cladirilor existente aceleasi principii trebuie luate in considerare: izolarea termica fara punti termici si etanseitatea invelisului termic. Prezenta lucrare se bazeaza pe sistemul german, care a fost dezvoltat in primul rand pentru respectivele caracteristici termice. De aici porneste separarea riguroasa a volumului construit de mediul inconjurator, nu exista treceri intre spatiul exterior si interior. Formarea volumetriei compacte nu trebuie sa excluda relatia spatiala cu mediul inconjurator. La formarea teraselor, windfangurilor, logiilor, acoperiselor de protectie sau a gradinilor de iarna ,legaturile cu volumul de baza trebuie realizata fara punti termice.

9/1 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii

We calculated the heatloss from a standard Irish floor using DEAP. The floor was designed to have a U-value of 0.25 but when the Cold Bridging at the perimeter walls and where the internal walls sit directly on the ground were added the real U-value jumped to 0.47. When we calculate the heatloss at the front and rear door treshold and where the chimneys sit directly on the ground the actual U-value of the floor went up over 0.60.

Irish houses tested with the Thermal Imaging camera showed up red around foundation level due to major heat loss at this point. When building a Passive house it's important to start with good foundations. There is a cold bridge in every Irish house where the foundations meet the walls because there is a break in the insulation and the inside block sits directly on top of the Cold foundations causing major heat loss. If we built a Passive house on top of standard Irish foundations most of the heat loss would occur at this point. We never use Polyurethane (Kingspan, Quinntherm) in wet areas under concrete floors in our foundations because Polyeurethene loses its U-value when it gets wet. Putting in layers of plastic below and above the insulation traps condensation from the concrete drying out. Here is how we build our foundations in a week. 1. Strip the topsoil until you meet good soil and top up with compacted 18-35mm hardcore compacted in 50mm layers.

2009.03.23. 17:58

9/2 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

Kvlrl nem lthat szrnnyal, UG 0,7 Wm2K hromrteg veggel, manyag tvtartval, vegez lc nlkl, rejtett vasalattal, rejtett vzvezetvel.

2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii

115 mm-es beptsi mlysg, a fa s az alumnium borts kztt egy 62 mm-es hszigetel hab van ragaszt technikval rgztve.

Cresterea eficientei in izolarea termica si etanseitate se refera si la usi si ferestre. Schimbarile sunt in primul rand cele 3 straturi de sticla cu gaz nobil, iar in rame introducerea izolatiei termice sau folosirea a 6 camere de aer. Temperatura sticlei pe suprafata interioara: 17 grade C. la temeratura exterioara de -10 grade C. Az ablakrendszer gy lett sszelltva, hogy a hrmas vegezs ltal az Ug rtk 0,8 W/m2K az egsz ablakrendszerre vonatkozlag.Ezt az rtket a DR.FEIST Passivhaus Intzmny is megerstette, ezltal a passzv hzakba Izolarea fonica: 40dB! val beptsre is alkalmas. Passivhaus_Fenster_Beispiele.png (PNG kp, 450x261 kppont) http://upload.wikimedia.org/wiki Valoarea U poate fi realizata si din materialele Manyag ablakok clasice pentru rame: lemn, plastic sau metale insa cea mai Manyag-alumnium ablakok eficienta combinatie este probabil lemn-spuma-poliuretanaFa-ablakok metal. Fa-alumnium ablakok Institutul din Darmstadt apeciaza produsele de usi si Funkcionlis ablakok ferestre, la alegerea lor merita sa intrebam de abrobari sau Passzv hz ablak calificative. Aceste ferestre contribuie semnificativ la sentimental de fonfort, suprafata interioara a sticlei este mult mai ridicata decat la ferestrele obisnuite. Costurile acestor ferestre nu sunt neglijabile, daca dorim sa facem economisiri, in nici un caz ele sa nu fie la calitate. Insa putem lua in considerare, ca unele ferestrele pot fi fixe, iar acestea pot fi montate fara rame. Pentru realizare montarii fara rama trebuie rationalizate unitatile de fereastra deschizibile, la cele fixe montarea sa fie etansa si sticla sa fie accesibila daca este nevoie sa fie schimbata. Despre deschiderea ferestrelor: Chiar daca teoretic langa ventilatia mechanica nu avem nevoie sa deshidem ferestrele. Totusi, cel putin din motive psihologice, majoritatea oamenilor doresc sa fie deschizibile. La optimizarea temperaturii vara, consumam mai putina energie si suntem mai eficienti daca noaptea deschidem ferestrele.

10/1 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

2. Casa Pasiva

http://www.actual-ablak.hu/vivamax-hybrid-ablak.php

2/1 Norme technikval rgztve. an ragaszt

2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de ZOLGLTATSOK AJNLATKRS zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP vizsglva 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii

LETLTSEK

PORT

AA AA

http://www.passivhausfenster.at/products/passive-house-windows/passive-house-windows/venster1.j...

Back to site

elenst (pl. finom vonalvezets sz ablakrendszerre vonatkozlag.Ezt az rtket a DR.FEIST Passivhaus Intzmny is megerstette, ezltal a passzv hzakba

nnyedebb hats) a technika ernk hossz lettartamot a beptsi mlysge: 127 mm. em csodlkozhatunk, hogy

az optimlis szolris W/m2K). A szrnyban az veget

a zrs s a hangszigetels.

urenit rteg tovbb nveli. A zigetelanyagot hasznljuk, KW- ill. HFCKW-mentes.

Ezt mr megtettk VIVA s mnium nylszrinknl*, n-t vettk t itt is, s gy rtk el

va Uw 0,8 W/m2K

10/2 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

 2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri burg_money_5015.jpg (JPEG kp, 1024x768 kppont) 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii Exista mai multe lucrari care compara costurile de consrtuctie a caselor passive cu casele cu o strategie energetica comuna. Rezultatele prezinta un extracost la casele passive de 15%. Perioada de rambursare se apreciaza la 15 ani. Putina recapitulare si numerologie: 15 kW/m2/an, 15 % extracost si 15 ani perioada de rambursare. In realitate rezultatele trebuie sa fie mai bune, calculele iau in considerare numai costurile de incalzire, insa sunt si alte motive care sustin metoda pasiva: -nu exista costuri pentru racirea aerului la cladirile rezidentiale pasive -calitatea constructiei (valoarea imobilului) se http://euro-tresor.hu/letoltes/hatterkepek/1024x768/burg_money_5015.jpg pastreaza mai bine din cauza sistemului de construire -confortul sporit din cauza ventilatiei Unitati noi la cladirile passive: Architectura: invelisul etans si termoizolant reteaua de aerisire Mechanica: sistemul de aerisire sistem auxiliar de incalzire Electrica: in functie de sistemele mechanice

11 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009


2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri PHPP.gif (GIF kp, 725x1007 kppont) - tmretezett (76%) 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii

In curind o sa-l folosesc la proiectarea casei mele atunci o sa scriu mai mult. Pentru moment cat am aflat este ca costul softverului pe baza de Excel este de 130 Euro. Calculeaza mai precis nevoile de termoizolare sau puntile termice, de cat programele folosite de inginerii mechanici si a fost dezvoltata pentru architecti. Exista mai multe versiuni, ultima este din 2007 (torrentul versiunii din 2002 parca l-am vazut undeva). Folosirea softverului este obligatorie pentru calcurarea energiei necesare si dimensionarea izolatiei termice si primirea certificatului de casa pasiva. http://www.passiv.de/04_pub/Literatur/PHPP2007/Grafiken/PHPP.gif

phpp_gross.gif (87%) PHPP_sheet_annual_Balance.png (PNG kp, 988x1514 kppont) - tmretezett (50%) (GIF kp, 762x874 kppont) - tmretezett http://www.passivhaustagung.de/Passive_House_E/PHPP_

12 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

 2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de Minneapolis_Blower_Door.jpg (JPEG kp, 400x653 kppont) zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii

Controlarea etanseitatii se face cu testul Blower Door. E de preferat ca etanseitatea sa fie controlata inaintea tenciutului sau altor finisari pentru ca greselile sa fie corectabile. La conectoare, imbinari sau strapungeri demontarea si reconsrtuirea finisajelor reprezinta costuri, si nu in ultimul rand la o cladire finisata zonele ne-etanse sant mai greu de identificat. Daca realizam prescriptia de pierdere maxima de 0,6% la 50 bari/ora, dupa finisare cladirea o sa-l avem cu o etanseitate mai buna, tencuiala fiind etansa. http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/3/31/Minneapolis_Blower_Door.jp Din cauza ca asteptarile la etanseitate sunt de cinci ori mai severe de cat la alte norme, probabil asta este cea mai grea de realizat. La majoritatea caselor passive testul Blower door se face de doua ori. Avantajele etanseitatii: -in primul rand in pastrarea calitatii technice a cladirii, nepermitand intrarea vaporilor in straturile structurii sau a termoizolatiei; -pierderea de caldura -tulburarile nedorite in miscarea interioara a aerului Realizarea unui etanseitatati necesita o coordinare sporita a proiectantilor si o executie de un nivel inalt. In multe cazuri amintirea obiectivului termosensibil si a testului Blower door sporeste semnificativ calitatea executiei.

13 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

 2. Casa Pasiva 2/1 Norme 2/2 Exemple construite 2/3 Detatii de contruire 2/4 Ventilatia cu scimb de temperatura 2/5 Sisteme de zidire si izolare 2/6 Deschideri 2/7 Costuri 2/8 Programul de proiectare PHPP 2/9 Etanseitatea 2/10 Concluzii Criteriile casei pasive: -consumul anual de energie pentru incalzire: 15 kWh/m2/anual; -consumul total de energie incluzand aparatura casnica: 120 kWh/m2/anual; -energia pentru incalzire + energia pentru apa calda: max.:40 kWh/m2/anual; -etanseitatea: la 50 bari pierderea de aer max. 0,6%/ora;

As mai aminti pentru cazul renovarilor cele trei principia de baza pentru a obtine o vladire pasiva sau cel putin energetic eficienta: -schimbarea usilor exterioare si a ferestrelor; -termoizolarea zidariilor si a puntilor termice -sistemul de ventilatie cu shimbarea de temperatura Criteriile principale ale proiectarii pasive pentru architecti:

Bo_Adamson.jpg (JPEG kp, 117x156 kppont) Wolfgang_Feist.jpg (JPEG kp, 117x156 kppont)
Eroi:
foto.jpg (JPEG kp, 580x679 kppont)

IMG_mat.jpg (JPEG kp, 130x130 kppont)

974_chuck_norris.jpg (JPEG kp, 350x413 kppont)
http://www.passivhaus-info.eu/02_Magyar/02_profil/foto.jpg

Wolfgang Feist

Bo Adamson

Sariri-Baffia Enik

Roland Matzig

Walker politistul texan

Planul de situatie, terenul: - orientarea ferestrelor spre sud; - latura de sud a cladirii sa fie libera de umbrirea volumelor sau plantelor invecinate (cu exceptia foioaselor); -posibilitatea asezarii sub nivelul solului a tuburilor de aer pentru ventilatia cu preincalzirea aerului de temperature solului; Compozitia volumului: - masa volumetrica sa fie cat mai compacta, invecinirile cu calcan sau etajele constituie avantaje; - captarea caldurii soarelui pe perioada iernii si umbrirea cu folosirea acoperiselor de protectie sau a pergolelor; Formarile spatiilor interioare: - separarea subsolului (daca exista) de invelisul termoizolant si etans; - spatiu technic pentru masina de ventilatie mechanica; - asezarea tuburilor de aer si a grilajelor de iesire; - conductele de aer rece se aseaza external invelisului termic, iar cel de aer cald inauntrul http://upload.wikimedi acestuia; http://upload.wikimedia.org/wikipedia/comm - formarea invelisului termoizolant; http://www.sopronsport.hu/art/mini350/974_chuck_norris.jpg Proiectarea ferestrelor: - optimizarea dimensiunilor, a pozitionarii si a elementelor deschizibile; - folosirea elementelor de umbrire unde sunt necesare; Detalii: - controlarea etanseitatii; - eliminarea puntilor termice; - dimensionarea termoizolatiei si calculul energetic cu programul PHPP; Coordonarea cu proiectantii de specialitate si constructori pana la nivelul detaliilor de constructie.

14

PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE

Portik Adorjan martie 2009

Sursele imaginilor si a desenelor: pagina 2: esamultimedia.esa.int pagina 3: 2008 Bienala din Venetia, Pavilionul German pagina 4: National Geographic pagina 5: Logo-ul Institutului German de Case Pasive, www.passive.de pagina 7/1,7/2,7/3: Detalii pentru proiectarea pasiva: www. passzivhaz-akademia.hu pagina 8/1,8/2: www.passive.de pagina 8/2: www.passive.de pagina 8/3 www.passivhaustagung.de pagina 9/1, 9/2: www.viking-house.ie pagina 10/1, 10/2: passive.de pagina 11: www.euro-tresor.hu pagina 12: www.passive.de pagina 13,14: www.passive.de, www.wikipedia.org

15 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

Bibliografie, linkuri: http://www.passiv.de/ Pagina Institutului German de Case Pasive http://www.cepheus.de/eng/index.html Normele si parametrii cladirilor pasive http://en.wikipedia.org/wiki/Passive_house Prezentarea de la wikipedia.org si multe linkuri http://www.passiv.de/04_pub/Literatur/HolzbHB/HolzbHB.pdf Detalii de constructie pentru case passive de structura usoara http://www.prokoncept.hu/ http://www.bauland.hu/index.php?pid=gyartottelemek Sisteme de zidarie termoizolanta http://www.sinnotec.com/products http://www.tdhvac.com/assets/images/renewaire_EV130.jpg http://www.toshiba-aircon.co.uk/bus_air_to_air.htm Exemple masini de ventilare cu schimbarea de temperatura http://www.passiv.de/English/Checklist.htm Caracteristicile de proiectare a cladirii pasive

16 PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE Portik Adorjan martie 2009

PREZENTARE GENERALA A PROIECTARII PASIVE

Portik Adorjan martie 2009