ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MARKETING

Turism montan - Sarbatori de iarna in zona Sibiului-

BUCURESTI 2008
1

CUPRINS:
1. DEFINIREA CONTEXTULUI STRATEGIC 1.1 Scurt istoric al agentiei Perfect Tour 1.2 Obiect de activitate 1.3 Misiunea firmei 1.4 Obiective generale de marketing 2. AUDITUL DE MARKETING 2.1. Auditul extern 2.1.1 Piata 2.1.2 Concurenta 2.1.3 Clienti 2.1.4. Analiza PEST Romania 2.1.4.1. Factorii politici 2.1.4.2. Factorii economici 2.1.4.3. Factorii socio culturali 2.1.4.4. Factorii tehnologici 2.1.5 Analiza PEST Olanda 2.1.5.1. Factorii politici 2.1.5.2. Factorii economici 2.1.5.3. Factorii socio culturali 2.1.5.4. Factorii tehnologici 2.2. Auditul intern 2.2.1. Vanzari si cote de piata 2.2.2. Variabilele mixului de marketing 2.2.2.1. Produs 2.2.2.2. Pret 2.2.2.3. Distributia 2.2.2.4. Promovarea 2.2.3 Activitatile si resursele intreprinderii

3. ANALIZA SWOT 3.1 A agentiei Perfect Tour 3.1.1. Puncte tari 3.1.2. Puncte slabe 3.1.3. Oportunitati 3.1.4. Amenintari 3.2 A produsului turistic Paltinis 3.2.1. Puncte tari 3.2.2. Puncte slabe 3.2.3. Oportunitati 3.2.4. Amenintari 3.3 A destinatiei OLANDA 3.3.1. Puncte tari 3.3.2. Puncte slabe 3.3.3. Oportunitati 3.3.4. Amenintari 4. IPOTEZE 5. OBIECTIVE DE MARKETING 6. STARTEGIILE MIXULUI DE MARKETING 6.1. Produs 6.2. Distributie 6.3. Pret 6.4. Promovare 6.5. Impachetare 6.6. Personal 6.7. Parteneriate 6.8. Programare 7. BUGETUL DE MARKETING 8. ELABORAREA PROGRAMULUI DE MARKETING 9. ELEMENTE DE CONTROL SI ACTUALIZARE BIBLIOGRAFIE 3

1. DEFINIREA CONTEXTULUI STRATEGIC

1.1 Scurt istoric al agentiei Perfect Tour Perfect Tour este o companie cu capital integral privat, avand ca obiect principal de activitate comercializarea serviciilor turistice. Infiintata in 2001, Perfect Tour a crescut indeosebi odata cu schimbarea actionariatului si a managementului in anul 2004. A ajuns astfel, in destul de scurt timp, sa fie una dintre cele mai mari companii de travel din Romania, atat ca cifra de afaceri, cat si ca extindere teritoriala. Infiintata in anul 2001 in Brasov, firma isi schimba managementul in februarie 2004 odata cu relocarea in Bucuresti, moment in care cunoaste o dezvoltare deosebita in tot ceea ce inseamna cazari interne si internationale, organizare de evenimente, vanzari bilete de transport aerian, auto si pe calea ferata. Agent autorizat al celor mai mari touroperatori internationali (TUI, Neckermann, Dertour, GTA). Perfect interesul Tour este certificata ISO 9001:2000 din 2006 pentru sistemul calitatii si permanent pentru satisfacerea necesitatilor clientului, certificare acordata de The Germanisher Lloyd Certification Gmbh Hamburg.

Perfect Tour este agentia tour-operatoare care a cunoscut cea mai rapida dezvoltare pe piata de turism a ultimilor ani. Perfect Tour cuprinde cea mai vasta retea proprie de agentii de turism din Romania, avand o reprezentare larga pe intreg teritoriul tarii.

Tot un serviciu unic pe piata de profil il constituie si cel de adresabilitate directa, prin intermediul versiunilor in limbile maghiara si engleza, care se adreseaza si altor categorii de vorbitori in afara vorbitorior nativi de limba romana. Aceasta dezvoltare teritoriala este bazata pe detinerea si utilizarea de catre Perfect Tour a uneia dintre cele mai performante platforme de front si back office din lume. 1.2 Obiect de activitate Perfect Tour are ca obiect principal de activitate comercializarea serviciilor turistice. Perfect Tour este agent autorizat de vanzare TUI si DERTOUR, unii dintre cei mai importanti tour-operatori europeni, recunoscuti pe plan international pentru calitatea serviciilor incluse in pachetele turistice si pentru preturile deosebit de atractive practicate. Afilieri: IATA (International Air Transport Association), UFTAA (The United Federation of Travel Agents Associations), ASTA (The American Society of Travel Agents) si CECTA (Central European Countries Travel Association), ANAT (National Association of the Romanian Travel Agencies), RCB (Romanian Convention Bureau), authorized agent of Dertour;

Prin dezvoltarea celor trei branduri Perfect Tour, Pelegrin si Perfect Reservation se acopera inteaga gama de clienti de la cei care solicita pachete low cost pana la cei cu oferte taylor made. Servicii oferite agentiilor partenere 1. Sistem global de rezervari Pentru prima data in Romania, in exclusivitate la dispozitia agentiilor de turism partenere, functioneaza un call center pentru rezervari in sistemele TUI, Dertour si Neckerman. Cele mai bune si rapide solutii pentru:

 cazari orase, sejururi exotice, cazari apartamente in vile; cazare de vacanta; zboruri de linie si charter cu plecari din Germania, Austria, Ungaria; luni de miere; destinatii de diving; sejururi de familie; destinatii si cazari de lux (5* - 6*); 2. Sistem de rezervari cu confirmare instant

inchiriere de ambarcatiuni pe rauri din Europa; cazari in parcuri de distractie; cazari pentru destinatiile operate de liniile aerine low cost; wellness & spa; tururi cu plecari garantate; bilete la concerte si spectacole; golf;

Sistemul de rezervari este o solutie moderna, cu interfata prietenoasa, dedicat accesarii ofertelor de zboruri, cazari si pachete turistice, atat interne cat si externe. Sistemul este conectat la Worldspan si la alti cativa wholeseller-i precum si la baza proprie de alocatii pentru hoteluri si pachete charter sau grup cu plecari garantate din Romania. Afisarea disponibilitatilor, rezervarea si facturarea se realizeaza instant. Sistemul va permite sa dovediti profesionalism fata de clientii dumneavoastra, carora le veti putea furniza informatii privitoare la disponibilitati, orar de zbor, tarife, etc. De asemenea, veti putea opera rezervari cu confirmare instant. Pentru accesarea sistemului trebuie completat formularul de inscriere. Veti primi ulterior un ID de logare, o parola si totodata un credit de pana la 700 EUR pentru rezervari. Taxa de emitere bilet avion 10/ bilet. Locuri garantate si confirmare instant pentru statiuni balneare si litoral Romania, litoral Bulgaria, Creta, Barcelona 3. Sistem de rezervari pentru croaziere Croazierele au devenit una dintre cele mai cautate modalitati de petrecere a vacantelor, atat pentru raportul pret / calitate cat si datorita diversitatii destinatiilor si activitatilor oferite. Linii de croaziera Perfect Tour este partener pentru unele dintre cele mai cunoscute linii de croaziera: Norwegian Cruise Line; Carnival Cruise Line; Costa Crociere; P&O Cruise Line; Seabourn Cruises; Silversea Cruises; Louis Cruises; Royal International; MSC Crociere; 6 Caribbean

 Crystal Cruises; Orient Lines; Regent Cruises; Cunard Cruise Line; Structura business Seven Seas

Uniworld Cruises; Viking Cruises; Star Clippers Cruises; Barefoot Cruises; Windjammer Princess Crusies; Celebrity Cruises;

Pelegrin brand low-cost dezvoltat in parteneriat cu Posta Romana in 50 de oficii din toate municipiile resedinta de judet (www.pelegrin.ro) agentii Pelegrin Perfect Tour high-quality products pentru clientii corporate, grupuri organizate, cereri individuale customizate

agentii Perfect Tour proprii sapte locatii: Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca, Ploiesti,

Galati, Timisoara si Pitesti; ca obiectiv pe termen mediu avem deschiderea a inca cinci noi locatii: Iasi, Bacau, Pitesti, Timisoara, Sibiu si Targu Mures (www.perfect-tour.ro)

agentii Perfect Tour francizate prima agentie francizata a fost deschisa la 1 februarie agentii Perfect Tour externe oferte de incoming Romania, dar si vanzari destinatii

2007 in Alba-Iulia

externe pretutindeni; pentru 2007 avem ca obiectiv deschiderea a doua filiale: Londra si Dubai, iar pentru 2008 a inca trei in SUA, Germania si Rusia Perfect Reservation sales support on-line pe site-urile de rezervari ale companiei, care se adreseaza atat pietii romanesti (www.mytrip.ro, www.pelegrin.ro) dar si celor care se adreseaza consumatorilor de servicii turistice din strainatate (www.perfect-reservation.com, www.perfecttour.travel). In dezvoltare se afla un call center care se adreseaza in exclusivitate agentiilor de turism partenere (revanzatoare sau franciza). In acest moment suportul logistic este deja asigurat pentru 50 de posturi de lucru. Pentru urmatoarele 12 luni se are in vedere extinderea pana la 200 de posturi de lucru, asigurate de agenti de rezervari vorbitori de engleza, germana, rusa, franceza, maghiara si araba. 1.3 Misiunea Perfect Tour

In centrul echipei noastre sta pasiunea de a va servi. Daca veti fi multumiti, noi ne vom simti impliniti. Veti avea ceea ce doriti, la timp si la un pret corect. Noi stim mai bine decat oricine altcineva ca fiecare detaliu este important. Si avem grija sa va oferim vacantele memorabile pe care vi le doriti! Misiunea agentiei Perfect Tour este de a asigura clientilor ei cea mai buna valoare pentru cele mai calitative servicii de calatorie. Sunt incontinuu preocupati sa masoare succesul prin nivelul serviciilor lor si satisfactia clientului. Agentia de turism Perfect Tour isi asuma misiunea de a promova si comercializa produse turistice de calitate din Romania cu scopul de a asigura satisfacerea exigentelor turistilor potentiali prin profesionalism si servicii prompte la standarde europene. 1.4 Obiective generale de marketing n conditiile unui turism n care concurenta este din ce n ce mai accentuata se pune tot mai acut problema diferentierii unei destinatii turistice de alta, in primul rand din punct de vedere calitativ al serviciilor si in al doilea rand de resursele turistice naturale si antropice oferite. Agentia are in vedere urmatoarele obiective de marketing: Tinta companiei este sa devina leader de piata din Romania prin pachete taylor made by customer request dar si prin organizare turismului de masa. Cresterea vanzarilor cu 100% prin agentiile clasice proprii (Pelegrin si Perfect Tour); Cifra de afaceri de 35 milioane de euro/ an pentru vanzarile prin Internet; Mentinerea unei margini medii de 10% pentru serviciile comercializate; Leader de piata pe sectorul agentiilor de turism din Romania; Sa realizeze un grad de ocupare mediu anual de 80% pentru spatiile de cazare detinute. Obiective generale ale agentiei Perfect Tour : 1. comunicare: ex. outdoor - tresure hunt, paintball, offroad, activitati cu salvamontul, indoor work-shop de comunicare, making off 2. cunostere, autocunostere: ex. outdoor treasure hunt, indoor - work-shop de comunicare, making off

3. depasirea anumitor inhibitii, dezvoltarea capacitatii de captare a audientei - indoor - work-shop de comunicare, making off 4. managementul timpului: indoor si outdoor tot 5. testarea liderilor: outdoortresure hunt, indoorwork-shop de comunicare, making off 6. relaxare pshihica: indoor si outdoor tot 7. testarea memoriei, testarea concentrarii, testarea capacitatii de a improviza in situatii necunoscute - indoor work-shop de comunicare, making off

2. AUDITUL DE MARKETING 2.1. Auditul extern 2.1.1 Piata Dup 1989, n Romnia turismul a nregistrat o evoluie descendent, semnalndu-se diminuri alarmante la majoritatea indicatorilor specifici din domeniu. n ultimii ani valorile acestor indicatori s-au stabilizat i pe alocuri se nregistreaz chiar uoare creteri. Unul dintre motive l reprezint dezvoltarea unei clase de mijloc, care are tendina de a cheltui sume ceva mai mari de bani pentru satisfacerea nevoilor de ordin superior (printre care i cele legate de loisir petrecerea timpului liber). n ceea ce privete ageniile de turism, acestea ndeplinesc rolul de intermediar ntre agenii economici care presteaz servicii turistice, pe de o parte i turiti, pe de alt parte. Activitile acestor firme constau n producerea, comercializarea i promovarea unor aranjamente turistice diverse, ca i vnzarea de servicii turistice izolate. n funcie de natura activitilor pe care le desfoar, ageniile de turism se mpart n dou categorii: agenii touroperatoare (care au dreptul s creeze propriile programe turistice) i agenii detailiste, cunoscute i ca agenii de voiaj (revnztoare, care nu realizeaz programe turistice). Din oferta unei agenii de turism fac parte de obicei mai multe sau toate serviciile enumerate mai jos: bilete de odihn i tratament n staiunile din ar, tabere i programe educaionale (lingvistice, de creaie, cultural-educative) pentru elevi i studeni, sejururi internaionale n sistem hotelier sau homestay (gzduire la familii), circuite interne i mai ales internaionale, transport turistic cu mijloace de transport proprii n ar i strintate ca i rezervri de bilete pentru avion/tren, asigurri medicale, carte verde, asigurare auto (RCA). Ageniile de turism importante se implic, la cerere, n organizarea de conferine, congrese, seminarii i diverse alte evenimente. Cu ct o agenie de turism presteaz mai multe dintre aceste servicii i chiar altele nemenionate aici, are anse s cucereasc diverse segmente de clieni. Piata romaneasca de turism este dominata de agentiile clasice care opereaza prin sisteme de vanzare offline, dar care incet incet par ca se orienteaza si spre vanzarea prin internet, investind mai mult in aceasta directie. Nu se poate spune insa ca este vorba de o reorientare strategica, ci mai degraba de o completare a veniturilor.

10

Din cele 500 de milioane de euro, cat este valoarea pietei agentiilor de turism din Romania, primii cinci actori realizeaza cam un sfert din veniturile totale. Acestia vor avea anul acesta o cifra de afaceri cumulata de peste 120 de milioane de euro. In Romania activeaza 1.500 de agentii de turism, dintre care aproximativ 800 fac parte din Patronatul Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Potrivit oficialilor ANAT, membrii patronatului realizeaza o cifra de afaceri cumulata de circa 450 de milioane de euro anual, restul agentiilor completand diferenta pana la 500 de milioane de euro. Primii cinci jucatori din piata, conform incasarilor inregistrate anul trecut, sunt Happy Tour, Aerotravel, Eximtur, Nova Touring si Marshal Turism. La nivelul anului trecut, Nova Touring a avut afaceri de aproape 20 milioane de euro. Cel mai mare jucator din piata, Happy Tour, castiga in special din segmentul destinat turismului business deplasarile oamenilor de afaceri, precum si vanzarile de bilete de avion. "La 9 luni, o cifra de afaceri de 27 milioane de euro, iar pana la sfarsitul anului estimam afaceri de 36 milioane de euro", spune Nicolae Demetriade, directorul general al agentiei. Potrivit acestuia, rezultatul reprezinta o majorare de circa 20% fata de perioada similara a anului trecut, pe fondul cresterii generale a pietei de profil. "Ne-am concentrat pe oferirea de servicii complete de ticketing, cazari, organizarea de evenimente, congrese si conferinte pentru corporatii", explica Demetriade strategia pe anul in curs. Turismul de masa adica vacanta de vara s-a concentrat si anul acesta pe chartere catre destinatii calde, precum Grecia si Spania. "Au crescut mult si solicitarile pe Dubai, Maldive, Tenerife. Cea mai spectaculoasa crestere a fost insa pe segmentul de croaziere pe vase de lux in Mediterana, tarile Nordice si Caraibe", spune Demetriade. Veniturile Happy Tour sunt impartite in partea de ticketing (vanzari de bilete de avion) cu o pondere de 60%, turismul de vacanta - 28% si organizarea de evenimente 12%. Demetriade estimeaza ca agentia pe care o conduce detine o cota de piata de 9% in sectorul vanzarilor de bilete de zbor. Marshal Turism a nregistrat o cifr de afaceri de 17 milioane de euro la 9 luni. Ion Antonescu, preedintele i directorul general al firmei, estimeaz c va depi pragul de 22 milioane de euro pn la sfritul anului. Potrivit acestuia, creterea la 9 luni fa de perioada similar din 2005 este de 35-40%.

11

"Evoluia a avut loc pe fondul introducerii unui numr de trei ori mai mare de locuri la cursele charter. Agenia a operat chartere pe destinaii precum Tenerife, Palma de Mallorca, Barcelona, Rhodos, Creta i Antalia", explic omul de afaceri. Un alt juctor din top 5, Eximtur, a avut ncasri de peste 23 de milioane de euro n primele trei trimestre, iar totalul anual este ateptat s depeasc 27 milioane de euro. Rezultatul a cunoscut o majorare de 10% fa de cel din 2005. ncasrile sunt mprire n ticketing - 51%, turism intern 30% i turism extern 21%. "ncep s se vad rezultatele investiiilor din anii precedeni n filialele noi, rspndite n toat ara, i n oameni bine pregtii i performani", a declarat Lucia Morariu, preedintele ageniei. Ea spune c strategia Eximtur implic dezvoltarea sectorului business travel i a activitii de outgoing (vacanele romnilor n strintate). Totodat, agenia i-a propus consolidarea vnzrilor pe pachete de vacan interne unde este principalul juctor de pe pia prin extinderea numrului de agenii revnztoare. Marile agenii de turism, n special cele din top 5, ncheie parteneriate cu turoperatorii strini. Pachetele create cu acetia sunt distribuite att n nume propriu, ct i prin intermediul unor agenii de turism mai mici din provincie. Eximtur va ajunge la 550 de agenii revnztoare anul acesta, fa de 400 anul trecut. Eximtur deruleaz i un parteneriat cu turoperatorul strin World of TUI, pentru care Morariu estimeaz c va realiza vnzri de circa 2 milioane de euro anul acesta. Pn anul trecut, segmentul cu cea mai mare cretere a fost cel de ticketing. n ultima perioad, ns, juctorii au observat un potenial foarte mare al sectorului de vacane n strintate, astfel c unii dintre cei care s-au axat pe ticketing pn acum au introdus chartere pe diferite destinaii. Aceasta a fost strategia Aerotravel Lufthansa City Centre, care avea o tradiie pe segmentul de turism de afaceri. Agenia a nregistrat o cifr de afaceri de 18,7 milioane euro n primele 9 luni ale anului 2006. "Creterea n volum a segmentului de ticketing a fost de 17%, iar cea a segmentului turism a atins cota de 60%, la aceasta cretere contribuind turismul business, n care cuantificm cazrile interne i externe, organizarea de evenimente i incentivuri, precum i turismul leisure", spune Claudia Stan, director de marketing al Aerotravel. Pentru ntregul an, Stan estimeaz ncasri de 24,5 milioane de euro. Anul 2007 a reprezentat un an foarte bun pentru turismul romanesc, in viziunea oficialilor Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT). Numarul pachetelor de croaziera solicitate de romani a inregistrat o crestere de 50% fata de 2006, pana la nivelul de circa 6.000 de pachete vandute in 2007.

12

Conform declaratiilor oficialilor ANAT, litoralul romanesc a fost vedeta sezonului de vara din acest an, cu o crestere de circa 25%, pe fondul conditiilor mai bune de cazare si al vremii favorabile. Romania a beneficiat de o imagine mai buna, in special datorita cresterii aportului segmentului de business, a aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana si a Sibiului, care a fost declarat in acest an Capitala Culturala Europeana. Segmentul de business travel a inregistrat o crestere de 50%, Capitala fiind unul din centrele care au generat cel mai mare trafic de turisti pentru seminarii sau conferinte, a declarat Dragos Anastasiu, presedintele ANAT. Potrivit datelor ANAT, romanii au cheltuit pe vacante in strainatate, in cele trei luni din vara acestui an, circa 311 milioane de euro, cu 7% mai mult decat in perioada similara a anului trecut. Pe de alta parte, cheltuielile strainilor sositi in Romania in vara lui 2007 s-au ridicat la aproximativ 266 milioane de euro, in scadere cu 12% comparativ cu perioada iunie-august a anului precedent. Numarul romanilor care si-au petrecut vacantele in tara a crescut cu 10% in acest an, crestere similara cu cea a numarului strainilor veniti in vacanta in Romania, iar numarul romanilor care si-au petrecut concediile in strainatate s-a majorat cu 25%, potrivit datelor ANAT. Totodata, presedintele ANAT vizeaza inceperea sezonului de vara 2008 pe litoral din luna aprilie, in acelasi moment cu desfasurarea summitului NATO in Capitala. Valoarea biletelor de avion emise de companiile aeriene membre IATA, vandute prin agentiile de turism, a depasit, in primele 11 luni ale acestui an, 347 mil. euro, cu peste 37 mil. euro mai mult decat volumul vanzarilor inregistrat pentru tot anul trecut. 2007 a reprezentat un boom al turismului din Romania, insa anul viitor prevad ca lucrurile vor fi mult mai asezate, iar numarul de turisti straini va stagna, a mai spus acesta. Segmentul de business travel a inregistrat o crestere de 50%, Capitala fiind unul din centrele care au generat cel mai mare trafic de turisti pentru seminarii sau conferinte Dragos Anastasiu presedinte ANAT 2.1.2 Concurenta Concurena este foarte bine reprezentat, ncepnd de la agenii de mari dimensiuni, care concep i comercializeaz programe turistice variate, pn la cele mici i foarte mici, care se limiteaz la operaiuni foarte simple. n momentul n care face analiza concurenei, o agenie de turism trebuie s se raporteze n primul rnd la firmele comparabile ca profil i ca servicii oferite, care intesc acelai segment de clieni, i abia dup aceea la competitorii de alt factur. 13

Din datele furnizate de fostul Minister al Turismului reiese c n Romnia exist n momentul de fa aproximativ 1500 de agenii de turism. HAPPY TOUR - TRAVEL AGENCY - este agentia de turism care s-a clasat in ultimii 4 ani pe locul I in topul firmelor de profil din Romania, obtinand in anul 2005 distinctia de excelenta in afaceri oferita de Camera de Industrie si Comert a Romaniei pentru performanta constanta in afaceri. Turism Extern: cazare in hoteluri in toata lumea la tarife competitive, pachete turistice complete si programe la cerere, turism de afaceri si tematic, vacante individuale si de grup, organizari de simpozioane, congrese si actiuni incentive, croaziere, servicii de inchiriere auto, asigurari de sanatate si auto Turism Intern: cazare si rezervari in hoteluri pe teritoriul Romaniei, servicii de transfer si inchirieri auto, pachete si programe turistice pentru individuali si grupuri, organizare conferinte, simpozioane si intalniri de afaceri, tururi de oras si excursii in tara Emiteri Bilete De Avion: bilete de avion pentru zboruri interne si internationale, inchirieri de avioane si curse charter, asistenta la aeroport, servicii de protocol pe Aeroportul Henry Coanda Bucuresti MARSHAL TURISM Pentru a fi conectata permanent la tendintele turismului mondial, Marshal Turism este membra a unor prestigioase asociatii nationale si internationale de profil: ANAT, UFTAA (Universal Federation of Travel Agents Association), IATA (International Air Transport Association), TIA (Travel Industry Association of America), ASTA (American Society of Travel Agents) la care incepand cu luna noiembrie a anului 2001 detinem si presedintia pe Romania. Prin Departamentele sale specializate (Ticketing, Incoming, Turism Intern, Turism Extern, Organizare Evenimente) Marshal Turism ofera servicii complete, la standarde de calitate internationale, printre care: - rezervari si emitere de bilete de avion pe rute interne si internationale; - rezervari on-line in peste 100.000 hoteluri din intreaga lume; - cazari la preturi preferentiale in hoteluri din Bucuresti si din tara; - rezervari si emitere de bilete de odihna si tratament pe litoralul romanesc si in statiuni montane;

14

- transferuri aeroport - hotel - aeroport, inchirieri de masini; - logistica pentru organizarea de conferinte, congrese, simpozioane in Romania si in strainatate; - organizarea de misiuni economice in strainatate, pentru participare la tirguri si expozitii; - organizarea de excursii externe pentru grupuri si turisti. EXIMTUR nfiinat n 1993, ca societate pe aciuni cu capital privat, EXIMTUR a devenit n cei 12 ani de activitate una dintre cele mai importante agenii de turism turoperatoare din Romnia. Firma a investit nu numai n extinderea propriei sale reele de agenii de turism, ci i n crearea unei reele de parteneri puternice i n cretere, ntr-o bun infrastructur de comunicare i n pregtirea unei echipe tinere i dinamice de specialiti. Servicii complete pentru cltorii de afaceri: - rezervri cazare n hoteluri din marile orae ale lumii, rent-a-car, transferuri, utiliznd 6 sisteme internaionale de rezervare on line - rezervri cazare n principalele orae din Romnia, la tarife speciale de agenie , in baza contractelor cu peste 200 unitati hoteliere din tara. Rezervarile se pot face si on line, la www.rezervaricazare.ro - asigurri medicale, de bagaje, carte verde i orice tip de asigurri Organizare vacane n ar: - Eximtur n calitate de principal turoperator naional n turismul intern romnesc ofer vacane n ntreaga ar, la munte, n staiuni balneare, n pensiuni agroturistice i pe Litoralul romnesc al Mrii Negre unde deinem 4500 locuri de cazare n 95 hoteluri de 1,2,3 si 4*, la cele mai mici preuri din ar. Rezervarile se pot face si on line la adresa www.biletelamare.ro - Eximtur a inaugurat n 2004 primul sistem de rezervari on line vacane n Romnia, sistem la care sunt conectate n prezent cele 7 agenii proprii precum i un numr de 200 agenii de turism din Romnia care vnd produsele noastre Organizarea de programe turistice n Romnia pentru turiti strini: - Eximtur deine un departament specializat de incoming, care se ocup cu organizarea de programe turistice pentru turitii strini sau delegaii strini ai companiilor partenere. - Suntem n msur s oferim programe turistice de calitate n Romnia, pe trasee i n unitai hoteliere selectate, cu asisten de specialitate oferit de ghizi atestai. 15

Concurenta statiuni Romania Statiunea Straja Statiunea turistica Straja este localizata in judetul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de metri, in inima Muntilor Valcan, in zona Valea Jiului. Straja a fost declarata statiune turistica locala in anul 2002 potrivit H.G. 1110 din 20 octombrie 2002. In Straja sunt amenajate 7 partii de schi, fiecare fiind echipata cu instalatie de transport pe cablu. Patru dintre acestea beneficiaza si de instalatie de nocturna, aceasta facand posibila utilizarea partiilor pana seara tarziu. Statiunea Poiana Brasov Poiana Brasov este o statiune de odihna si tratament cu sezon permanent, aflata in partea central sud-estica a Romaniei in Judetul Brasov, la poalele Masivului Postavaru din Carpatii Meridionali la o altitudine 1.030 m si la 12 km sud-vest de Municipiul Brasov de care o leaga o sosea moderna. Stratul de zapada dureaza circa 120 de zile pe an. In Poiana Brasov a avut loc primul concurs de schi din Romania, in 1906, iar in anul 1951 au fost organizate in Poiana, Jocurile Mondiale Universitare de Iarna. In ziua de azi, cele noua partii mai cunoscute insumeaza o lungime totala de 14.331 metri si au grade diferite de dificultate. Transportul pe cablu este de asemenea variat, iar cea mai mare noutate o reprezinta o telegondola foarte moderna, care a fost inaugurata anul trecut de Craciun. Statiunea Montana Sinaia Sinaia, una dintre cele mai frumoase statiuni montane din Romania, se prezinta vizitatorului, cu un bogat trecut cultural si social. Amplasata pe Valea Prahovei, la poalele Muntilor Varful cu Dor, Furnica si Piatra Arsa, statiunea este cautata in special de iubitorii sporturilor de iarna din Capitala. Distanta de numai 122 de kilometri dintre Sinaia si Bucuresti poate fi parcursa destul de rapid cu masina, astfel ca in numai doua ore de la iesirea din casa poti ajunge pe partie. Posibilitatile de a te distra la Sinaia sunt nenumarate. Daca vrei aventura maxima incearca sa cobori partia Carp. Pornind de la Cota 2000, aceasta ajunge pana la Cota 1.400. Transportul pe cablu este asigurat de vechea telecabina, inca in functiune, dar si de un telescaun modern, inaugurat in luna februarie 2006. Pista este recomandata insa numai schiorilor foarte experimentati, riscul unor accidente fiind destul de mare. Exista totusi o varianta mai usoara, care coboara pe Drumul de Vara. 16

Adevaratul regal se tine insa in Valea Dorului. Cele trei piste, deservite de un telescaun, au ca punct final o cabana ce atrage ca un magnet. In zilele cu cer senin, turistii lasa deoparte schiurile si se intind la soare, in cautarea unui bronz cat mai evident, care sa ii faca invidiosi pe colegi si vecini. Borsa Statiune situata in muntii Rodnei, pe Valea Viseului, in judetul Maramures,la circa 100 km de Bistrita si 130 de Baia Mare.Situata la o altitudine de 850 m, in sezonul de iarna statiunea ofera partii de schi si sanie,trambulin natural(50m),unica in Europa.Sezonul alb dureaza din decembrie pana in aprilie. Pe timp de vara este loc de plecare in traseele din Rezervatia Rodnei. Arieseni Situata la 950 m altitudine, la granita dintre judetele Alba si Bihor, comuna Arieseni este punct de plecare in traseele de escalada si drumetie din Muntii Apuseni. Pe timp de iarna exista posibilitati de schi pe partii amenajate si neamenajate. Exista cateva centre de inchirieri echipament sportiv. Partia de schi are o suprafata schiabila de 3,8 hectare cu diferite grade de inclinare. Recent omologata. Beneficiaza de nocturna pe toata intinderea. Concurenti externi: FRANTA Chamonix-Mont-Blanc- Cunoscut la nivel mondial, Chamonix reprezint Meca alpinismului i al sporturilor montane. Este un ora foarte cosmopolit. oraul se situeaz n partea de nord a Alpilor, la poalele Masivului Mont-Blanc, foarte aproape de punctul comun de frontier dintre Frana, Elveia i Italia. n localitate se afl mai multe vrfuri care depesc 4000 m: Piscul Verde (l'Aiguille Verte), Marii Jorasses (les Grandes Jorasses), Dintele Uriaului (la Dent du Gant), Muntele Blestemat (le Mont Maudit) i Muntele Alb din Tacul (le mont Blanc du Tacul). Localitatea Chamonix se afl la grania cu Elveia i Italia. ELVETIA: St. Moritz este una dintre cele mai frumoase statiuni de schi din Elvetia. Se afla in zona lacurilor Engadine si este celebra deoarece aici soarele straluceste, se spune, aproximativ 322 de zile pe an. Daca in timpul verii St. Moritz este o statiune potrivita pentru amatorii de drumetii, catarari sau mountain bike, iarna statiunea este cautata de schiori din toata Europa. In zona exista 350 de kilometri de pirtie, iar schiorii au la dispozitie peste 50 de instalatii de transport pe cablu. Zermatt este o statiune care este populara nu numai printre schiori, ci si printre alpinisti. Situata la poalele Matterhonului, Zermatt este cunoscuta pentru faptul ca ofera cel mai lung sezon de schi din 17

zona: se poate schia in aproape orice perioada a anului. Pirtiile insumeaza 194 de kilometri, cele mai multe fiind destinate schiorilor cu un nivel mediu si mare de experienta. Davos este o alta statiune faimoasa din Alpii Elvetieni, situata la doar 150 de kilometri de Zrich. Are peste 300 de kilometri de pirtie pentru toate gradele de dificultate. Sezonul de schi tine din decembrie pina in aprilie. Este o statiune de lux, iar schiorii au mai multe variante de petrecere a timpului, pe linga schi: discoteci, cluburi, sali de sport. In timpul verii se poate merge pe traseele pentru drumetii alpine sau mountain bike, dar se pot practica si sporturi precum golf si squash. Crans Montana este o alta zona de schi cautata mai ales de persoanele cu o situatie financiara peste medie. Este situata la 180 de kilometri de Geneva, pe un platou muntos de pe care se poate admira peisajul superb al vaii Rhonului. Pe linga schi, si in aceasta zona se pot practica drumetiile, mountain bike-ul sau catararile. Statiunea are in jur de 160 de kilometri de pirtie si aproximativ 30 de instalatii de transport pe cablu. ITALIA Cortina D'Ampezzo este poate destinatia preferata din Italia pentru amatorii de ski, fiind "perla" regiunii, oferind oricui sansa unui concediu de neuitat. Se spune chiar ca cei care locuiesc aici sunt privilegiatii Italiei, pentru ca au sansa ca in fiecare zi sa admire padurile si muntii Pallid, dupa numele celui care a descoperit aceste varfuri. Acest oras montan, aflat la 1224 metri altitudine, are un farmec alpin greu de egalat, recunoscut atat de cei care vin pentru a se relaxa si a admira natura, cat si de pasionatii sporturilor montane. Strazile, casele, magazinele de lux sunt mereu pline de turisti bogati si pretentiosi, dar si numeroase personalitati din lumea politica, show business, sport si moda, care vin aici ca intr-un refugiu elitist. Altadata doar un mic sat din Belluno, Cortina D'Ampezzo s-a transformat in patru decenii dintr-o localitate uitata intr-o statiune turistica pentru cei foarte bogati, pastrand insa farmecul traditional al arhitecturii. Nu s-au construit blocuri, vile masive sau hoteluri, ci s-a construit in stilul vechi, pentru un echilibru de invidiat. Aceasta ascensiune rapida a localitatii a inceput dupa Olimpiada din 1956, iar de atunci tot mai multi indragostiti de sport vin aici in fiecare an. Pentru ca in Cortina D'Ampezzo fiecare gaseste ceva placut : partii de calitate, paduri, vai, munti, un aer curat si proaspat. Cei care nu se mai multumesc doar cu ski-ul pot face si alte sporturi de iarna, existand inclusiv un patinoar la standarde olimpice.

18

Istoria localitatii Sestriere este legata de cele doua turnuri construite aici din dorinta senatorului Giovanni Agnelli, undeva la inceputul anilor treizeci, pe vremea cand nimeni nu s-ar fi gandit ca satucul pierdut in munti va ajunge mai tarziu una dintre cele mai atragatoare statiuni montane din italia. Pasionatii de ski vin aici pentru ca partiile si zapada sunt excelente, de la prima nea pana in primele zile ale lunii aprilie, cand intarziatii mai sunt inca asteptati. Mai mult, localitatea se afla chiar in apropierea granitei cu Franta, asa ca si turistii francezi au devenit mai ales in ultimul timp o prezenta obisnuita. Cele mai apreciate partii de ski sunt Banchetta, Sises, Fraiteve, Passo si mai ales Rio Nero, cea mai buna din regiune si considerata ca fiind una dintre cele mai bune din lume. Acest adevarat Olimp al schiorilor incepe din Frainteve, la altitudinea de 2701 metri, si de aici puteti ajunge la Molliere, Cesena sau Sansicario, unde veti gasi un mall si numeroase telecabine. De aici, dupa ce veti trece de un parau, se poate ajunge la Monti della Luna in Sagna Longa sau la Colle Bercia, aflate la peste 2000 de metri altitudine. De aici puteti cobora la Claviere sau sa urcati spre Colletto Verde. In aceasta lunga dar fascinanta calatorie va puteti opri si in Sauze d'Oulx, localitatea natala a lui Piero Gros, marele rival al lui Gustavo Thoeni, castigatorul aurului olimpic. Breuil Cervinia se gaseste in provincia Aosta, la o altitudine de 2050 de metri, fiind una dintre cele mai atragatoare si moderne statiuni montane din Alpi. Situata intr-o locatie deschisa si insorita, este un centru al schiorilor veniti de pretutindeni, oferind nu mai putin de 200 de kilometri de partii, fiind si o legatura internationala cu Zermatt, in Elvetia, unde puteti ajunge pe jos sau cu una dintre telecabine sau teleschiuri Intre localitatile de aici se remarca desigur Valtournanche, aflat in valea cu acelasi nume, care inca de la jumatatea secolului XIX a devenit o statiune turistica apreciata de schiorii epocii, care veneau din intreaga Europa pentru muntii de aici. Cervino (4478 de metri) a fost cucerit pentru prima oara de catre englezul Edward Whimper, pe 14 iulie 1865. Insotit de alti sase curajosi, temerarul a reusit sa urce pana in vart pe partea dinspre Zermatt, in timp ce partea dintre Valtournanche avea sa fie cucerita pe data de 17 iulie 1865 de Aime Gorret, insotit de ghizii Jean Antoine Carrel si Jean Baptiste Bich. Astazi astfel de reusite poate ca nu mai trezesc nici un entuziasm, dar pe atunci acestia au fost privit ca adevarati eroii ai zilei. Dar abia din 1936, cand a fost pus in functiune telefericul ce face legatura dintre Breuil si Plan Maison, statiunea a inceput sa fie tot mai cautata de turistii din intreaga Europa. Trei ani mai 19

tarziu, cand lucrarile au fost terminate, folosindu-se cea mai performanta tehnologie a momentului, a inceput o perioada buna, intrerupta pentru un timp de razboi. Imediat dupa terminarea acestuia contructia si amenajarea statiunii au continuat itnr-un ritm alert, in anii '50 fiind construite primele teleschiuri. Vechiul satuc a devenit o statiune la moda care atragea vedete din lumea artistica si sportivi de renume sau politicieni, care veneau sa se bucure de zapada si distractie. Fotografii din Cervino si mai ales ale celor care se distrau pe partiile de schi au inundat paginile ziarelor si revistelor, asa ca o statiune care numara printre vizitatori personalitati precum Albert Einstein nu putea fi ignorata. De atunci lucrurile au mers tot mai bine, statiunea ramanand foarte aglomerata. Cand contele Rossi di Montelera a pus bazele a ceea ce avea sa fie Breuil-Cervinia, prea putini se asteptau ca aceasta sa devina o statiune pentru VIP, primind vizita unor vedete ca Gina Lollobrigida, Arturo Toscanini, Marilyn Monroe, Aristotile Onassis, Fausto Coppi, Renato Rascel si multi altii, suprinsi de obiectivele aparatelor de fotografiat pe cand se distrau pe partii. STATIUNI AUSTRIA ARLBERG Statiunea preferata a turistilor englezi (inca din 1928), are ca trasatura specifica amestecul de cladiri traditionale si moderne. Este recomandata pentru tineri sau persoane dornice de distractie si de vacante active. Regiunea ofera posibilitati extinse si variate pentru schi (1350-2650 m altitudine ). Este in acelasi timp o destinatie cu multe oferte atractive pentru timpul liber: tobogane pe zapada, plimbari cu sania, patinoar, bowling in aer liber, piscine interioare incalzite, tenis, biliard, cinema. Un plus al regiunii sunt partiile numeroase pentru schiorii avansati si experti, statiunea nefiind recomandata incepatorilor din cauza faptului ca nu exista partii usoare si ne-aglomerate. ISCHGL Silvretta Ski si Funsport Ischgl de care apartine si Samnaun, (partea elvetiana), este una dintre cele mai spectaculoase si mai \'la moda\' statiuni de schi din Austria. Piste foarte bine ingrijite, zapada pana la sfarsitul primaverii. O retea impresionanta de schilifturi si nenumarate posibilitati de relaxare si distractie asteapta turistii. In statiunea Kappl , la o distanta de 5 km de Ischgl se poate schia la 2700 m altitudine pe 40 km de partii ce ofera satisfactie tuturor categoriilor de schiori. Kappl este renumita pentru facilitatile oferite familiilor cu copii. Copiii pot petrece ziua in gradinitele gratuite ale statiunii.

20

SLDEN Statiunea Solden, nucleul domeniului Oztal, este situata la poalele vaii Otztal. Este un binecunoscut centru sportiv, aflat la o altitudine de 1377- 3255 m , unde atat profesionistii cat si incepatorii se pot bucura de partii largi si zapada permanenta. Petrecerile apres ski si viata de noapte activa au transformat statiunea Solden intr-un loc de intalnire al oamenilor din toate colturile lumii. SEEFELD De doua ori gazda Olimpiadelor de iarna, Seefeld este un orasel atractiv, situat pe un platou insorit din Tirol, in apropierea Innsbruck-ului. Este o statiune internationala, cu partii separate pentru incepatori si intermediari. Are o excelenta retea de magazine, baruri si cafenele, un superb centru sportiv si multe alte posibilitati de petrecere apres ski. Este statiunea ideala pentru grupurile neomogene din punctul de vedere al abilitatii de a schia. INNSBRUCK Capitala Tirolului, Innsbruck este sediul Parlamentului, Guvernului si autoritatilor regionale tiroleze. Statiunea si-a castigat un renume international, gazduind Jocurile Olimpice de iarna atat in anul 1964 cat si in anul 1976. Statiunea olimpica este un adevarat Eldorado pentru iubitorii sporturilor de iarna. Pentru cei ce cauta imbinarea sportului cu activitatile culturale recomandam vizitarea unuia dintre cele mai frumoase orase din Europa, Innsbruck, incluzand vizitarea Palatului, Gradinii si biserii imperiale, precum si a gradinii zoologice de iarna. STUBAITAL Stubaital este una dintre cele mai frumoase vai din Tirol. Poate fi data oricand ca exemplu, avand servicii de un inalt nivel, piscuri impresionante de peste 3000 m, partii largi ce coboara pe ghetar, oferind sansa unica de a schia 365 de zile pe an. Dispune de schilifturi cu o capacitate impresionanta. Capitala Tirolului, Innsbruck se afla la doar 15 minute distanta. ZILLERTAL In Zillertal, turistul este supus unor grele incercari, fiind obligat sa aleaga din multitudinea de partii ce ii stau la dispozitie. Ca niste perle pe un sirag, statiunile de schi stau aliniate asteptandusi musafirii. Cu peste 500 de km de piste impecabile aceasta regiune este cea mai cautata din Alpii austrieci. Cu toate acestea ea si-a pastrat caracterul specific satelor austriece. Punctul culminant este statiunea Hintertux, unde se poate schia tot anul. Zillertal Arena va ofera 3000 de rute, astfel legate intre ele incat schiorul sa aiba posibilitatea de a parcurge cat mai multe dintre ele. 21

ST JOHANN IN TIROL Aceasta regiune se distinge prin traditiile bine pastrate. Aici poti fi surprins de fanfarele stradale tiroleze, si poti simti adevaratul iz al Austriei. Piste acoperite cu o pulbere de omat stralucitor, pe o intindere de 60 km te asteapta in St.Johann in Tirol, pana la sfarsitul lunii aprilie. Cui nu-i ajung cei 60 de km de partii, cumparand un Top skipass, poate ajunge cu usurinta pe partiile din Kitzbuehel. Statiunea este ideala si pentru snowboard datorita calitatii excelente a zapezii. VILLACH Villach, amplasat in centrul regiunii Carinthia, este ideal localizat pentru explorarea intregului district al lacurilor. Iarna inseamna in Villach patinoar natural pe lac, sanius, ski, snowboard si schi fond. Villach este o statiune cocheta, cu excelente posibilitati de shopping si vizite turistice: In centrul orasului vechi este Hauptplatz - piata centrala legata de un pod peste Drau de partea de nord a orasului iar in partea de sud este amplasata Pfarrkirche - biserica parohiala. BAD KLEINKIRCHHEIM Statiunea Bad Kleinkirchheim se afla in inima Alpilor austrieci. Datorita partiilor de schi excelente, a bailor termale si aquaparcurilor, aceasta a devenit una din cele mai recunoscute statiuni din Austria. Statiunea este caracterizata prin partii lungi si instalatii de transport pe cablu moderne, care transporta schiorii si snowboarderii intre 1350-2000 m. Aici gasim cele mai lungi partii din Carinthia, intre ele enumerandu-se cateva partii competitionale, omologate FIS. Noua partie de coborare Franz Klammer, inaugurata in decembrie 03, a fost conceputa in asa fel incat sa poata fi organizate toate categoriile de concurs de cupa mondiala. Cu o inclinatie de 70%, cu o lungime de 3150 m, a devenit una dintre cele mai renumite si exigente piste de coborare din Europa. Dupa o zi plina de schi sau snowboard, turistii se pot relaxa in aquapark-ul din Bad Kleinkirchheim, sau in baile termale St. Kathrein. MLLTAL Din Flattach se ajunge cu schibusul in cateva minute in Molltal. 48 de km de piste asteapta atat incepatorii cat si avansatii. Deosebit de spectaculoasa este coborarea de 7 km de la Schareck pana la statiunea din vale. Expressul Molltal transporta schiorii in doar 8 minute in regiunea de ghetar din Molltal ce se afla in mijlocul Parcului National Hohe Tauern, atingand altitudinea de 3122 m. In Mallnitz veti putea gasi momente de relaxare dupa o zi lunga de schi, vizitand Baile Tauern sau varianta de excursie in statiunea de cercetare Bios, unde puteti lua parte la experiente interactive din laboratoarele acestui centru. 22

EUROPASPORTREGION Statiunile Zell am See si Kaprun sunt locuri ce ofera satisfactii pentru orice schior,fie el incepator sau avansat. Zell am See, orasel deosebit de cochet, situat pe malul lacului pitoresc cu acelasi nume, este locul de intalnire al turistilor din toata Europa in toate anotimpurile. Kaprun, la 7 km de Zell am See, ofera confort si relaxare. Din Kaprun turistii au acces direct pe ghetarul Kitzsteinhorn, destinatie ravnita de orice schior. Posibilitatile de schi sunt potrivite tuturor categoriilor de sportivi. Isi gasesc aici partii excelente atat familiile cu copii , incepatorii, cat si schiorii profesionisti, imblinzitorii ghetarilor. Nici dupa o lunga zi de schi nu te poti plictisi in aceasta regiune, ea fiind renumita pentru numeroasele sale restaurante, baruri, cluburi cat si pentru baile relaxante ce se gasesc in localitatea Kaprun. GASTEINER TAL Este cunoscuta atat ca statiune de schi cat si ca statiune wellness, datorita bailor sale termale tamaduitoare. Renumita inca din evul mediu, Gasteinertal ne surprinde prin rafinamentul, cochetaria statiunilor ce ne amintesc de St. Moritz din Elvetia: Bad Gastein, Bad Hofgastein. Pistele de schi ofera sastisfactii depline atat incepatorilor cat si initiatilor. Schiorii fanatici, carora nu le ajunge o iarna intreaga de schi, pot vizita Haute Volee, ce se afla la 10 km de Bad Gastein si unde gasim zapada si la sfarsitul lunii aprilie (2686 m altitudine). KITZBUHEL are 8105 locuitori si este situat la poalele muntilor Hahnenkamm si Horn la o altitudine de 800 m. A devenit atractie turistica dupa terminarea constructiei de cale ferata, la sfarsitul secolului XIX . Una dintre cele mai faimoase competitii de schi alpin, spectaculoasa cursa Hahnenkamm a fost tinuta pentru prima data in anul 1931. Kitzbuhel este o zona de schi foarta speciala datorita partiilor, panoramei si atmosferei. BERGBAHN AG KITZBUHEL detine o tehnologie avansata de pregatire a partiilor, de la inceputul lunii decembrie si pana la sfarsitul lunii aprilie. Zona de schi Kitzbuhel contine cele 3 statiuni renumite (Kitzbuhel, Kirchbberg, Kirchdorf) aflate la poalele masivului Wilder Kaiser. KAPRUN- Una din cele mai renumite statiuni alpine din Europa, Kaprun este situata la poalele muntelui ( getarului ) Kitzsteinhorn (3.203 m) la 80 km. distanta de Salzburg, intr-o zona mirifica. Atmosfera tipic austriaca este foarte prezenta atat prin cladirile construite aici cat si prin traditionalismul locuitorilor. Satul de munte linistit si pitoresc Kaprun, se anima, odata cu sosirea impatimitilor sporturilor de iarna stiut fiind faptul ca statiunea este renumita mai ales datorita 23

posibilitatilor multiple de practicare a acestor sporturi. Excelentele partii de schi ofera distractie pe maxima pentru toate categoriile de schiori. Astfel, in muntii din imprejurimile statiunii sunt amenajate peste 130 km. de partii. 2.1.3 Clienti Informatii utile despre turistii olandezi: Evolutia sosirilor turistilor olandezi in Romania in perioada 1998-2003 1998 47.795 1999 47.081 2000 54.711 2001 57.752 2002 56.490 2003 58.277

Perioadele in care turistii olandezi calatoresc in Romania mai-septembrie: turismul neorganizat, cu autoturismul propriu (cazari: rulota&camping&particulari) precum si turismul organizat efectuat de agentiile olandeze care opereaza destinatia Romania (in numar de 26 in prezent) care consta in principal din circuite, cure balneare, drumetii montane si ciclism; decembrie-februarie: turism pentru sporturi de iarna&petrecerea sarbatorilor de iarna la rude si prieteni; tot parcursul anului: turismul de afaceri Atractii principale in Romania pentru turistul olandez Transilvania,Bucovina, Maramures; Circuite (Transivania, Bucovina, Maramures, Delta, Litoral, Bucuresti, alte orase resedinta de judet); Drumetii montane in Carpati; Ciclism; Delta Dunarii; Litoral

24

Temeri ale turistilor olandezi care calatoresc in Romania: accidente rutiere; starea drumurilor si infrastructura generala pentru turism; Mijloacele de transport ale turistilor olandezi Mijloacele de transport cele mai iubite de catre turistul olandez sunt autoturismul si avionul, urmate de autocar si de tren. Pentru calatoriile in Romania, mijlocul de transport cel mai des folosit este autoturismul(cu caravana sau rulota) ,urmat de avion, autocar si tren. Calatoriile cu autocarul si trenul au inceput sa castige teren, in urma desfiintarii companiei Tarom din Amsterdam si a tarifelor mari practicate de KLM si alte companii aeriene. Planificarea vacantei Criteriile cele mai importante in planificarea vacantei turistului olandez sunt: pretul; atractivitatea destinatiei; calitatea cazarii si a comoditatilor de petrecere a timpului liber la destinatie; Medii de informare pentru planificarea calatoriei Pe primul loc se situeaza reteaua Internet, care deja este privita ca un dusman de temut al agentiilor de turism olandeze. Ea este urmata de informarea la Biroul de promovare al tarii respective in cazul existentei acestuia, informatii si impresii culese de la prietni care au efectuat calatoria respectiva,televizor, ziare, ghiduri de calatorie. Turistii care calatoresc in Romania se informeaza in majoritatea lor la Biroul din Amsterdam (prin telefon, mail, fax sau scrisori sosite prin posta), prin Internet, la targurile de turism la care Biroul ia parte, la agentiile de turism olandeze care opereaza destinatia Romania, la rude si prieteni care au efectuat vacante in Romania, prin ghiduri de calatorie, ziare si reviste de specialitate. Probleme de imagine coruptia; lipsa de igiena; Sars: 8%; poluarea apei;

25

Imaginea Romaniei pe piata turistica olandeza s-a imbunatatit semnificativ. Nu au mai fost difuzate recent filme sau alte materiale care arata numai o parte a realitatii romanesti (filme cu cersetori etc). Turistii olandezi care calatoresc in Romania sunt in general multumiti de vacantele lor in tara noastra. Totusi se inregistreaza inca reclamatii cu privire la : - fenomene de coruptie - lipsa de profesionalsim si serviabilitate a personalului (incepand cu politia de frontiera pana la personalul de deservire din unitatile de cazare si alimentatie publica) - lipsa de igiena in unele unitati de cazare si in tara in general. Principalele activitati de promovare - activitati de relatii cu publicul (targuri, expozitii, seminarii, contacte cu mass-media etc.) - actiuni realizate impreuna cu parteneri de pe piata locala sau din Romania - actiuni de informare(mailing sau marketing direct). 2.1.4. Analiza PEST Romania 2.1.4.1. Factorii politici Parlamentul Romniei este bicameral, fiind alctuit din Senat, cu 137 de membri, i Camera Deputailor, cu 314 de membri. Un numr de 18 locuri suplimentare n Camera Deputailor sunt rezervate reprezentanilor minoritilor naionale. Diferena numrului de membri se datoreaz normei de reprezentare diferite de la o Camer la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputailor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar cea pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Are rol legislativ, discutnd i votnd legile ordinare i organice, att in comisiile de specialitate ct i n plen. Membrii parlamentului sunt alei prin vot pe list, universal, direct i secret. Sistemul electoral este unul proporional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate, n baza unui algoritm). Alegerile se in o dat la patru ani, ultimele avnd loc la 28 noiembrie 2004. Preedintele Romniei este ales prin vot direct o dat la cinci ani, printr-un sistem majoritar, n care ctigtor este declarat cel care acumuleaz, la primul tur de scrutin, 50%+1 din voturile alegtorilor nscrii n listele electorale. Dac acest procent nu se atinge, are loc un al doilea tur de scrutin, la care particip primii doi candidai, fiind declarat ctigtor candidatul care ntrunete cel mai mare numr de voturi. Pn la revizuirea Constituiei n 2003, mandatul prezidenial era de 4 26

ani. Preedintele desemneaz un candidat pentru funcia de Primministru, n urma consultrii partidului care are majoritate absolut n Parlament ori, dac nu exist o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate n Parlament. La rndul su, Primul ministru i alege membrii guvernului, guvernul fiind apoi supus aprobrii parlamentului. Guvernul mpreun cu preedintele reprezint puterea executiv n stat. Ultimele alegeri au avut loc la 28 noiembrie 2004 (primul tur de scrutin), respectiv la 12 decembrie 2004 (al doilea tur de scrutin). Romnia este reprezentat n cadrul Uniunii Europene de 34 europarlamentari. Romnia este membr a Organizaiei Naiunilor Unite din data de 14 decembrie 1955, NATO din 2004, i a Uniunii Europene(UE), din data de 1 ianuarie 2007. Puterea judectoreasc este exercitat de nalta Curte de Casaie i Justiie mpreun cu curile de apel, tribunalele i judectoriile. Constituia Romniei, adoptat n 1991 i modificat n 2003, este bazat pe cea din 1923 i pe a celei de-a V-a Republici Franceze. Intre 1948 si 1989 singurul partid politic din Romania a fost Partidul Comunist, condus de Nicolae Ceausescu dupa 1965, care de asemenea conducea si Guvernul. Dupa ce Ceausescu a fost inlaturat, in 1989, Partidul Comunist a fost dizolvat si o parte sin fostii membrii au format Frontul Salvarii Nationale (FSN). In acest timp alte noi partide politice s-au infiintat. Partidul comunist a fost reinfiintat in mai 1994. pana in 1994, aproximativ 90 de partide au fost inregistrate in Romania, dar un numai un procent foarte mic din acestea erau reprezentate in parlament. Multe partide au o existenta foarte scurta si migratiile si coalitiile intre partide si grupari politice sunt foarte intalnite. Printe cele mai importante partide politice sunt Partidul Social Democrat, cunoscut inainte sub denumirea de Partidul Social Democrat din Romania (PSDR); Partidul National Liberal (PNL), care in 2003 s-a unit cu un alt partid important, Partidul Democrat (PD), pentru a forma PNL-PD, sau alianta Dreptate si Adevar (DA); si un partid care este impotriva imigrarii: Partidul Romania Mare (PRM). Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) reprezinta minoritatea ungara din Romania. 2.1.4.2. Factorii economici Economia Romniei este ntr-o continu dezvoltare datorit reformelor economice. Principalele industrii ale Romniei sunt cea textil i de nclminte, industria metalurgic, de maini uoare i de ansamblare de maini, minier, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcii, chimic, alimentar i cea de rafinare a petrolului. O importan mai sczut reprezint 27

industriile farmaceutic, a mainilor grele i a aparatelor electrocasnice. n prezent, industria constructoare de maini (vezi Dacia Logan) este n continu dezvoltare. Industria romneasc de IT cunoate o cretere anual constant. Puterea economic a Romniei este concentrat n primul rnd pe producerea de bunuri de ctre ntreprinderile mici i mijlocii n industrii precum cea a mainilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimic, farmaceutic, a aparatelor electrocasnice i a mbrcmintei. n prezent, comparativ cu anul trecut situaia economiei a suferit o uoar depreciere n opinia populaiei urbane cu educaie medie i superioar: 34% afirm c economia merge mai prost, fa de 27% care afirm c merge mai bine. i n rndul persoanelor din conducerea ntreprinderilor cuprinse n eantion exist nemulumire privind situaia prezent a economiei din Romnia: 42% din cei intervievai susin c sunt nemulumii/foarte nemulumii de economia rii, fa de 20% care se declar mulumii. Pentru urmtoarele 12 luni, exist ns optimism. 48% din populaia urban cu educaie medie i superioar se ateapt ca economia rii s mearg mai bine, fa de 22% care se ateapt s mearg mai prost. 40% din persoanele din conducerea ntreprinderilor cuprinse n eantion se ateapt ca economia Romniei s mearg mai bine/mult mai bine, fa de 30% care se ateapt ca economia s mearg mai prost/mult mai prost. Corupia, omajul, nivelul taxelor i impozitelor, preul utilitilor publice sunt cele mai importante probleme economice cu care se confrunt ara n opinia a 80% i peste din populaia urban cu educaie medie i superioar. Cele mai importante probleme economice cu care se confrunt companiile din eantionul nostru sunt: nivelul taxelor i impozitelor (86%), preul utilitilor publice (81%), concurena (68%), corupia (64%). Sistemul de uniti de msur folosit in Romnia este S.I. Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de maini, chimic, petrochimic, a materialelor de construcii, de prelucrare a lemnului i industria uoar. n cadrul industriei constructoare de maini se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru i marin la Ploieti, Trgovite, Bacu, Bucureti i Galai, utilaje miniere la Baia Mare, Petroani i Sibiu, maini unelte la Bucureti, Oradea, Arad, Rnov i Trgovite, i produse ale industriei de mecanic fin. Industria electronic i electrotehnic este reprezentat prin ntreprinderi amplasate n principal n Bucureti, Iai, Timioara, Craiova, Piteti. Tractoare se produc la Braov, Craiova, 28

Miercurea-Ciuc, iar alte maini agricole la Bucureti, Piatra Neam, Timioara i Botoani. Locomotive se produc la Bucureti i Craiova, vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, autoturisme la Piteti, Craiova, Cmpulung-Muscel, autocamioane la Braov troleibuze la Bucureti, nave maritime la Constana, Giurgiu, Galati, Oltenia i aeronave la Bucureti, Bacu, Braov i Craiova. Industria chimic s-a dezvoltat n ultimele decenii datorit existenei unei game largi de materii prime existente n ar: cantiti de sare, sulf, potasiu, lemn de rinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a srii s-a dezvoltat la Borzeti, Bile Govora, Rmnicu Vlcea, Trnveni i Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copa Mic, Turnu Mgurele, Valea Clugreasc i Nvodari. Industria petrochimic produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi i Borzeti, mase plastice la Ploieti, Fgra, Brazi, Borzeti, Piteti, fire i fibre sintetice la Botoani, Svineti, Roman, Iai. Industria chimic i industria celulozei i hrtiei sunt reprezentate prin numeroase centre n toat ara. Se produc medicamente i produse cosmetice, colorani, vopsele i detergeni. n cadrul industriei materialelor de construcii se produce ciment, sticl i articole din sticlrie, ceramic pentru construcii, prefabricate, var. Principalele ntreprinderi de ciment se afl la Bicaz, Braov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticl se produce i se prelucreaz la Bucureti, Media, Trnveni, Dorohoi, Turda, Avrig. Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. n combinatele de prelucrare a lemnului se produc plci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobil. Cele mai importante uniti se afl n zonele montane i submontane, la Suceava, Bistria, Focani, Piteti, Rmnicu Vlcea, Trgu Jiu, Arad, Trgu Mure, Reghin, Satu Mare, Bucureti, Brila i Constana. Industriile uoar si alimentar au tradiie n Romnia, deoarece exist importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt, de asemenea, industria bumbacului, industria de prelucrare a lnii, a confeciilor si tricotajelor la Bucureti, Botoani, industria zahrului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificaiei. Consumul de energie al Romniei n anul 2005 a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care:

36,4% - gaze naturale 25,1% - iei i derivai petrolieri 29

22,4% - crbune i cocs 16,1% - hidro i altele

Producia de energie electric a Romniei a fost de aproximativ 62 TWh n anul 2006 la o putere instalat de 17.630 MW. Din aceast producie, 58,09% a fost realizat pe baz de combustibilii fosili, 32,02% n hidrocentrale, 9,20% - nuclear i 0,68% - alte surse convenionale. Caile ferate din Romaina sunt detinute de Guvern. Autobuzele si troleibuzele sunt un important mijloc de transport in orase, iar in Bucuresti exista si metrou care are patru magistrale. Principalele porturi sunt la Constanta, la Marea Neagra, la Galati si Braila, orase aflate pe fluviul Dunarea si Giurgiu. Un canal deschis in 1984 leaga Cernavoda de Constanta. Romania are doua mari linii de transport aerian: TAROM si LAR. Aeroporturi internationale se afla in Bucuresti, Constanta, Timisoara si Arad. Indicatori statistici Investiii strine n Romnia:

An miliarde Euro

2006 2005 2004 2003 2002 9 5,1 4,1 1,4 1,2

n anul 1998 Romnia a nregistrat un volum-record al investiiilor strine, de peste dou miliarde de dolari. n perioada 1999 - 2002, acestea au sczut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an. Inflaia An 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995

Inflaie 4,9% 8,6% 9,3% 14,1% 17,8% 30,3% 40,7% 45,8% 59,1% 154,8% 38,8% 32,3%

Creterea economic:

30

An

2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999

Cretere 7,7% 4,1% 8,3% 5,2% 5,1% 5,7% 2,1% -1,2%

Romnia a avut cretere economic din 2000, dup o perioad de trei ani de recesiune. Creterea economic pentru anul 2007 este estimat la 6,1%, n timp ce pentru anul 2008 este evaluat la 6,5%. Datoria extern Datoria extern a Romniei pe termen mediu i lung: 33,85 miliarde euro n noiembrie 2007, fa de 28,4 miliarde euro la finalul anului 2006. Rezerva naional Rezerva de aur i valute a Romniei a ajuns la 26,9 miliarde euro n octombrie 2007, din care :

25,2 miliarde euro - rezerve valutare 104,7 tone de aur

Datoria public n anul 2006 a fost de 12,4% din PIB. Deficitul bugetar n anul 2006 a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB i cheltuieli bugetare de 35% din PIB, conform Eurostat. Averea romnilor Aproximativ 90% din averea real a romnilor o reprezint n continuare locuinele proprietate personal, n timp ce n UE-13 averea financiar i cea imobiliar au ponderi egale n averea real a populaiei, 50-50%. Avuia i ndatorarea financiar total pe cap de locuitor n Romnia este de 1.441 euro, respectiv 888 euro. Prin comparaie, avuia financiar per capita n Cehia se apropie de 8.000 de euro, n Ungaria depete cu puin 6.000 de euro, iar n Polonia este de 6.000 euro. ndatorarea ajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor n Polonia i Slovacia i la 3.000 de euro/capita n Ungaria. Fora de munc Aproximativ o treime din romni activeaz n agricultur (n anul 2007), n timp ce media pe UE era de 6%. Numrul de angajai din sectorul bancar era de 63.500 n septembrie 2007. 31

Numrul de angajai n Romnia este de aproximativ 4,7 milioane. Migraia forei de munc n ultimii ani, o bun parte din fora de munc a migrat n special n Italia i Spania (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de romnii care lucreaz n strintate au fost:

2006: 5,3 miliarde de Euro (aproximativ 5,7% din PIB) 2005: 3,8 miliarde Euro 2004: 1,4 miliarde Euro Pentru anul 2007 suma este estimat la 6,4 miliarde Euro[20]. omajul

2006: 7,2% 2004: 7,1%

n luna octombrie 2007 omajul era de 4,1%. Salariul minim pe economie Evoluia salariului minim pe economie, pe ani: Anul RON 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 390 330 90 310 85 280 70 250 65 175 55 140 55

EURO 114

Pensii Din anul 2007 a fost introdus obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru angajaii cu vrste pn n 35 de ani. Pentru cei cu vrste ntre 35 i 45 de ani, alegerea unui fond de pensii obligatorii este opional. 2.1.4.3. Factorii socio culturali Indicatori demografici

Mrimea populaiei: Romnia are o populaie de 22.355.551 locuitori. (21,6 milioane conform Crii Verzi a Populaiei, publicat n 2006) 32

Densitatea populaiei: 93,78 loc/km. Populaia urban: circa 52,70% Populaia rural: circa 47,30% Rata migraiei nete: -0,6 emigrani locuitori (anul 2000) Rata natalitii: 10,76 nscui locuitori (anul 2000) Rata mortalitii: 12,29 decese locuitori (anul 2000) Rata mortalitii infantile: 12,29 decese nscui vii (anul 2000) Sperana de via la natere: 69,93 de ani
o o

aproximativ 66,1 de ani pentru brbai (anul 2000) aproximativ 73,99 ani pentru femei (anul 2000)

Rata total a fertilitii: 1,35 copii nscui/femeie (anul 2000) Evoluia natalitii n Romnia Potrivit datelor prezente pe site-ul Fondului ONU pentru Populaie n lume i n Cartea

Verde publicat de aceast organizaie, evoluia natalitii n Romnia este:

Rata brut a natalitii pn n 1966: 14,3 Dup 1967 cnd au fost interzise avorturile, natalitatea a crescut pn la 27,4 n perioada 1986-1989 natalitatea avea valori de aproximativ 16 Dup 1989 natalitatea a sczut la 10,4 n 2000 i chiar sub 10 n 2002, dup care s-a redresat uor. n timp ce n 1989 s-au nscut 369.000 de copii, n 1990 numrul de nou-nscui a fost de 314.000, n 1991 de 275.000, iar n 1992, 260.000 n perioada 1985-1990 se nteau n medie 360.000 copii pe an, iar n ultima decad numrul oscileaz n jurul a 220.000 pe an, spre exemplu n anul 2004 s-au nscut 216.300 copii, cu 3.800 mai muli dect n anul precedent. mprirea pe grupe de vrst

Populaie total: 21,6 milioane Aduli: 10,5 milioane Copii: 5 milioane Persoane n vrst: 6 milioane

33

Peste 50 de ani tabloul demografic va fi complet diferit: pensionarii vor reprezenta mai mult de jumtate din populaia rii. Conform recensmntului din 2002, 18.806.428 de ceteni, reprezentnd 86,8% din

populaie, s-au declarat ortodoci, 1.028.401 s-au declarat romano-catolici (4,5% din populaie), 698.550 reformai (3,7%), 330.486 penticostali (1,5%), 195.481 greco-catolici (0,9%) .a. n Dobrogea, exist o minoritate islamic, compus majoritar din turci i ttari. Exist i un numr mic de atei, agnostici i persoane care nu i-au declarat religia. Conform Annuario Pontificio Romano, buletinul oficial al Sfntului Scaun, n aceeai perioad recensmntul intern al Bisericii Catolice a numrat n Romnia 1.193.806 credincioi romano-catolici (cu 165.405 persoane mai mult comparativ cu cele nregistrate de autoritile romne). Exist mai multe limbi vorbite n Romnia, dei limba romn rmne singura limb oficial naional. Limba romn este vorbit de aproximativ 90% din populaie drept limb matern, alte limbi minoritare importante find limba maghiar, limba romani i limba german. Romnia are una dintre cele mai dezvoltate legislaii din Europa relativ la drepturile minoritilor, acestea avnd i dreptul de a i folosi limba proprie n administraia local i sistemul judiciar. 2.1.4.4. Factorii tehnologici La nivel national exist circa 3,3 milioane de gospodrii ce detin cablu TV, reprezentnd aproximativ 55% din totalul gospodariilor care au un televizor, arat un studiu al Institututului de Marketing si Sondaje (IMAS). Pe aceast piat actionau la sfrsitul anului 2001 un numr de 584 de firme, care detin licente de operare pentru 2.105 retele, n 1.485 de localitti. n prezent piata este dominat de cinci mari firme: Astral Telecom, RCS-RDS, UPC, Terra Sat si Romsat Cable TV & Radio. Pentru anul 2004 numrul utilizatorilor de Internet a fost estimat la 4 milioane de utilizatori. Dac n 2000 doar 3,6% dintre romni detineau un calculator, in 2003 aceasta cifra a crescut la 10%, potrivit statisticilor. n 2003, piata calculatoarelor personale a nregistrat o crestere de 50%, numrul acestora depsind 2 milioane de unitti vndute. Numrul clientilor de telefonie fix era de 4,33 milioane persoane iar pn la sfrsitul anului 2004 se estimeaza s creasc cu 500.000 de clienti, existnd chiar posibilitatea s se ating pragul de 5 milioane. Telefonia mobil nregistreaz o rat de penetrare de 38%, n anul 2003 fiind nregistrati 6,1 milioane utilizatori. 2.1.5 Analiza PEST Olanda 34

2.1.5.1. Factorii politici Olanda este o monarhie constituional din anul 1815, dup ce ntre 1581 i 1806 a fost o republic (ara a fost ocupat de Frana ntre 1806 i 1815). Dup 1980, Olanda este reprezenat de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numete membrii guvernului. Practic, o dat cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formeaz guvernul de coaliie (aceast etap poate dura cteva luni), urmnd ca acesta s fie recunoscut de regin. Parlamentul este compus din dou camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt alei prin vot direct o dat la patru ani. Senatul, prima camer (Eerste Kamer), are o importan mai mic. Reprezentanii acesteia sunt alei indirect de ctre parlamentele provinciale (care la rndul lor sunt alese direct de asemenea o dat la patru ani). Cele dou camere formeaz adunarea Strilor Generale (Staten Generaal). Partide politici cele mai mari sunt CDA, PVDA, SP i VVD. 2.1.5.2. Factorii economici Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al rafinrii petrolului i cel al mainilor electrice i electrocasnice (cea mai important companie din acest domeniu fiind Philips). Agricultura este mecanizat i angajeaz 4% din populaia activ. Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost nlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele i bancnotele au intrat n circulaie doar la 1 ianuarie 2002. 2.1.5.3. Factorii socio culturali Limbile oficiale ale rilor de Jos sunt limba neerlandez i limba frizian. Limba limburghez i Limba neersaxon au statutul de limba regional. Aproximativ 99% din populaia rilor de Jos cunoate limba neerlandez. O mare parte din imigranii marocani cunoate limba berberi. Jos este o list de limbile vorbite n rile de Jos. Limba romn: cca 3.000 Limba neersaxon: 1.500.000 Limba limburghez: 900.000

35

Limba frizian: 700.000 (n 1976, 400.000 n Frizia, Turc: 192.000 Hindustan: (Sarnami Hindi) 150.000 Marocan-Arab: 100.000 Papiament 80.000 Cantonez: 70.000 Tunez-Arab: 60.000 Algerian-Arab: 60.000 "Nederlandse gebarentaal" (NGT): 17.500, Kurda: 40.000, Javan: 7000 Romani, Sinte (igneasc): 1222 Romani, Vlax (igneasc): 1000 Alte limbi, cca 700.000

300.000 n alte parte?)

Cele mai numeroase comunitti minoritare sunt reprezentate de marocani, turci si surinamezi. n domeniul educatiei, se manifest o tendint ascendent n ceea ce priveste numrul de studenti din universitati s totodat o crestere a cererii pentru profesionisti bine pregtiti. Astfel, 32% din absolventii de studii superioare sunt implicati n programe de cercetare stiintific, n domenii ca: biologie, fizic, chimie sau matematic, iar aproape 60.000 de cercettori lucreaz n universitati si institute de cercetare. Un eveniment anual n Olanda este Srbtoarea lui Sinterklaas (Sf. Nicolae) (srbtoarea a fost exclusiv olandeza timp de secole). Alte evenimente de mare amploare sunt: Koninginnedag (Ziua Reginei), Zomerfeesten (Festivalul de Vara) si The Hague's North Sea Jazz festival, care are loc n luna iulie a fiecarui an. Olandezii sunt pasionati de cultur, dovand fiind cele peste 1000 de muzee (Rijksmuseum, Van Gogh Museum, Stedelijk Museum etc.), precum si numeroasele expozitii specializate existente. Activittile sportive sunt, de asemenea, foarte ndrgite n Olanda, putnd fi ntlnite circa 35.000 de cluburi de sport ce totalizeaz un numr de 4,3 milioane de membri. 2.1.5.4. Factorii tehnologici

36

Tehnologiile sunt de mare actualitate, iar n ultimii ani, s-a observat o crestere a gradului de calificare a fortei de munc. Olanda are cea mai dens retea de televiziune prin cablu din Europa. Pe piat activeaz aproximativ 40 de companii de cablu. n Olanda se nregistreaz cele mai mici tarife pentru convorbirile internationale, acest lucru datorndu-se competitiei acerbe de pe piata telecomunicatiilor. Din ce n ce mai multe gospodrii cumpr echipament audio-video de ultim generatie, cu toate acestea numai 5% din totalul gospodriilor olandeze au n dotare un televizor digital. Majoritatea gospodriilor din Olanda dispun de un PC, iar numrul de MP3-playere, DVD-playere, CD-writere si televizoare cu ecran lat se afl n crestere.

2.2. Auditul intern 2.2.1. Vanzari si cote de piata Soldul balanei de pli turistice a Romniei a fost pozitiv, ncepnd din primul deceniu postbelic pn n anul 1993, ceeace reflect caracterul de ar net receptoare de turiti mai ales ca o consecin a limitrii dreptului de a cltorii peste hotare a cetenilor romni. Limitarea forat a importurilor era nsoit de un export de turism relativ dinamic i s-a meinut astfel pn spre nceputul ultimului deceniu al secolului trecut. Din anul 1994, ns, pn n 2004 exporturile de turism au fost devansate de importuri determinnd schimbarea semnului balanei turistice. Dup anul 2001 soldul negativ a nceput s se diminueze, dei importurile au continuat s creasc astfel nct i n anul 2004 cheltuielile turitilor romni att n ar ct i n strintate s-au meninut la nivelul anului precedent. Pentru prima dat n 2005 soldul balanei a devenit pozitiv, posibil ca urmare a creterii numrului de sosiri turistice motivate de cltoriile profesionale, n general, cele de afaceri, n special. ncasrile nregistrate au fost de 1051 mil. dolari ceeace nsemna mai mult dect dublarea ncasrilor 37

turistice din 2004 (503 milioane dolari), iar cheltuielile turitilor romni n strintate au fost de 882 milioane dolari85. n totalul cheltuielilor pentru cltorii turistice se nregistreaz o cretere uoar de 10,8% care este ns anulat de rata inflaiei (valorile cheltuielilor fiind exprimate n preuri curente.

Investiiile din ramura Hoteluri i restaurante n totalul investiiilor din economie de la 0,59% n 1990 la 1,35% n 2003. n acest interval s-au detaat ca ritm al creterii investiiilor, peste medie, anii 1992 1,52%, 1995 1,68% i 1999 1,41%. Numrul mediu al salariatilor n ramura Hoteluri si Restaurante n perioada 1990-2003, reflect n linii mari, gradul de antrenare al forei de munc n ntregul sector turistic. Aceast tendin general de scdere este rezultatul aciunii conjugate a mai multor factori cum ar fi reducerea numrului de turiti din perioada analizat sau scoaterea din funciune a unor capaciti de cazare. n ultimii 15 ani (1990 2005), activitatea din sectorul de turism i cltorii din Romnia a cunoscut o succesiune de ani buni i ani mai puin buni, urmai de o performan mai constant ncepnd cu 1999. Comparativ cu anul 1998 creterea activitii sectorului de turism a depit 44%, n timp ce n aceeai perioad creterea cumulat pentru Uniunea European a fost de 41%, iar la nivel mondial 57%.

38

Indicatorul care surprinde numrul de turiti pe care l-a avut Romnia n perioada 1988-2005 este reprezentat de sosirile de turiti n unitile de cazare. Astfel, sosirile de turiti nregistrai n spaiile de cazare au cunoscut o involuie n ritmuri mai accelerate n perioada 1990-1994 i mai moderate n perioada 1996-2002. n ultimii doi ani se constat o cretere uoar a sosirilor de turiti. perioada 1990-1994 i mai moderate n perioada 1996ultimii 2002. n doi ani se constat o cretere uoar de a sosirilor turiti.

n perioada 1988-2005 se constat ponderea turismului intern care de la aproape 90% n anii 1988 i 1989 a ajuns la roximativ 74,6% n anul 2005. Cu alte cuvinte n 2005 din totalul turitilor cazai n unitile turistice trei turiti din patru erau romni. Tendina general a fost de uoar scdere a ponderii turitilor naionali cu excepia anilor 1993 i 1995. Ponderea turitilor strini gzduii n spaiile de cazare hotelier este nc sczut, n anul 2005 ajungnd la doar 25,4%.

39

2.2.2. Variabilele mixului de marketing 2.2.2.1. Produs Imprejurimile Sibiului ofera multe surprize placute calatorului. Pentru cei care doresc sa isi petreaca un Craciun minunat alaturi de familie, sa practice ski, dar si sa viziteze si sa descopere imprejurimile sau alte atractii majore din preajma Sibiului, echipa Perfect Tour le va pregati un program turistic de 6 zile inedit (23 decembrie - 28 decembrie). Turism montan - Sarbatori de iarna in zona Sibiului - 6 zile Ziua 1 23.12 cazare in Paltinis la pensiunea Mai si vizitarea punctelor de interes din imprejurime (Schitul, Casa memoriala C. Noica) Ziua 2 24.12. vizitarea Sibiului capitala culturala europeana in 2007 (Piata Mare, Complexul muzeal Brukenthal, Biserica Ortodoxa, Muzeul Locomotivelor cu abur, Casa Muller sau Casa Luxemburg, Podul Minciunilor, Complexul Muzeal Astra) Ziua 3 25.12 - masa festiva de Craciun (se vor servi mancaruri traditionale romanesti specifice zonei Marginimii Sibiului: tochitura, balmos cu branza de burduf, muschi sibian, pastrama de oaie si pastrama de porc, carnati, diverse sortimente de slanina, toba, caltabos, telemea de oaie si de vaca, gratar din carne de miel, oaie sau porc); program artistic realizat de colindatori, conform datinilor Ziua 4 26.12 vizitarea rezervatiei Iezerele Cindrelului cu faimoasele lacuri glaciare, apoi ski pe una din partiile de la Paltinis Ziua 5 27.12 dupa micul dejun program liber pentru schiat, sanius, excursii pe diferite itinerarii, cumparaturi Ziua 6 28.12 dupa micul dejun plecare spre casa Servicii incluse: - cazare - mic dejun bufet suedez si masa festiva de Craciun - optional se asigura transport cu autocar modern tur-retur - optional se asigura profesor de ski Prezentare Pensiunii Mai ***** 40

Pensiunea Mai este situata la 15 km de Sibiu, pe drumul care duce la Paltinis, cea mai inalta statiune din tara (1484m). Pensiunea se afla intr-un decor superb, la poalele muntilor Cindrel, pe cursul vaii stezii si este clasificata la categoria de 5 stele. Pensiunea dispune de 31 camere duble si single si un apartament dotate cu baie proprie cu uscator de par, balcon, incalzire centrala, tv satelit (LCD in 10 dintre camere), minibar, 2 restaurante (100 resp 70 locuri), 2 Sali de conferinta (60 resp 30 locuri), terasa acoperita, piscina incalzita, terasa la piscina, pastravarie proprie si terasa la pastravarie, club cu capacitate de 60 locuri. Toate acestea fac din Pensiunea Mai locul ideal de desfasurare atat a trainingurilor si teambuildingurilor cat si a unor vacante inedite. Cadrul natural pitoresc, zapezile care se metin 5-6 luni pe an, precum si obiectivele de interes cultural - casa memoriala Constantin Noica si complexul "La Schit" constituie adevarate puncte de atractie pentru turisti si nu numai. Partiile de schi amenajate, telescaunul si teleschiul, constituie in anotimpul rece puncte de atractie pentru iubitorii sporturilor de iarna. Obiective turistice Paltinis Un important obiectiv turistic in staiune l constituie Schitul, o biserica de lemn ridicata Casa memoriala C. Noica, unde filozoful si-a trit ultimii ani de viata este de asemenea Parcul natural Cindrel - Zona protejata complexa de flora, fauna, geomorfologica si in deceniul 3 al secolului XX unde se afla mormntul filozofului Constantin Noica. un punct de interes. hidrografica. 41

Parcul natural Golul alpin Fagaras - Zona protejata complexa Padurea Dumbrava Iezerele Cindrelului - Este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si

geomorfologica, hidrografica, de flora si fauna.

fauna. Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adncime). Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Blea - Rezervatie complexa, geomorfologica, Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti - Este un monument al naturii cu Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba - Este o rezervatie complexa de flora Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu - Este o rezervatie botanica. Rezervatia naturala Arpasel Calcarele cretacice de la Cisnadioara Vulcanii noroiosi de la Hasag Canionul Mihaileni Masa Jidovului La Grumaji comuna Jina Pintenii din Coasta Jinei Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului Bisericile fortificate din jurul Sibiului; Partiile din Paltinis: Oncesti 2 (450 m), Oncesti-Paltinis (5000 m), Paltinis-Dealul hidrologica, de flora si fauna. valoare paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate. si fauna caracteristica arealului de stepa euro-siberian. (3600m).

Poplacii (2200 m), Paltinis Santa (3000 m), Paltinis-Daneasa (2000 m), Gaujoara-Paltinis

42

2.2.2.2. Pret Preturile unui sejur de 6 zile in perioada de iarna la pensiunea Mai prin agentia Perfect Tour sunt: Pensiunea Mai Camera single Camera dubla Camera dubla cu vedere la munte Apartament *persoana/sejur *mic dejun bufet suedez inclus *masa festiva de Craciun inclusa Preturi detaliate pe persoana: PretEURO 10 100 60 10 100 70 10 100 75 10 100 112 Nr. Servicii 5 1 5 5 1 5 5 1 5 5 1 5 Pret un serviciu 50 100 300 50 100 350 50 100 375 50 100 560 Total Euro 450 500 525 710 450 500 525 710

Tip camera Camera simpla Camera dubla

Camera cu vedere la munte Apartament

Serviciu mic dejun cina festiva nopti cazare mic dejun cina festiva nopti cazare mic dejun cina festiva nopti cazare mic dejun cina festiva nopti cazare

2.2.2.3. Distributia Perfect Tour este agentia tour-operatoare care a cunoscut cea mai rapida dezvoltare pe piata de turism a ultimilor ani. Perfect Tour cuprinde cea mai vasta retea proprie de agentii de turism din Romania, avand o reprezentare larga pe intreg teritoriul tarii, astfel:

9 filiale Perfect Tour tour-operatoare in principalele orase resedinta de judet ale tarii 50 de agentii Pelegrin in toate resedintele de judet, precum si in 8 locatii din Bucuresti

(Cluj-Napoca, Brasov, Ploiesti, Pitesti, Galati, Timisoara, Alba-Iulia, Tulcea, Constanta);

sunt complet operationale specializate in principal pe comercializarea de produse low-cost; 43

70 agentii partenere revanzatoare pe intreg teritoriul Romaniei;

Incepand cu luna februarie 2007 a devenit functional un call center de rezervari si customer care ce se adreseaza atat pietei interne, cat si celei internationale, singurul de acest gen din Romania. Tot un serviciu unic pe piata de profil il constituie si cel de adresabilitate directa, prin intermediul versiunilor in limbile maghiara si engleza, care se adreseaza si altor categorii de vorbitori in afara vorbitorior nativi de limba romana. Aceasta dezvoltare teritoriala este bazata pe detinerea si utilizarea de catre Perfect Tour a uneia dintre cele mai performante platforme de front si back office din lume.

2.2.2.4. Promovarea In functie de publicul tinta, programele de marketing sunt diferite. Astfel, pentru agentiile partenere se orgnizeaza actiuni de prezentare a produselor proprii si a serviciilor de care acestea pot beneficia. Aceste actiuni sunt concepute atat din usa in usa , cat si in locatii usor accesibile fiecarei zone. De asemenea se organizeaza infotripuri (familiarization trips) pentru cunoasterea destinatiilor noi pentru care se doreste un volum mai mare de vanzari. Pentru potentialii clienti Perfect Tour din orasele in care se deschid noi agentii, se efectueaza campanii de promovare, avand in principal actiuni cu caravane care sa faca cunoscuta prezenta agentiei in zona, evenimente de deschidere a filialelor, prezenta la targuri locale, adventoriale in presa locala, spoturi video la posturile locale, precum si actiuni de indoor/outdoor advertising au scopul de a asigura un brand awarness corespunzator.

44

Pentru clientii on-line, actiunile se vor baza indeosebi pe emarketing: optimizarile site-urilor pentru motoare de cautare, actualizarea permanenta a acestora, bannere pe web-site-urile cu acelasi public tinta si cu target mare, link exchange, e-mail marketing, etc. 2.2.3 Activitatile si resursele intreprinderii Perfect Tour ofera publicului o gama larga de produse si servicii, incepind de la bilete de avion, sejururi cu avion charter sau cu automobilul propriu, pe litoralul din Bulgaria, Spania, Grecia, Turcia, Tunisia, Egipt sau litoralul romanesc, la croaziere de lux in Marea Caraibelor, Alaska, Scandinavia, Marea Mediterana, Oceanul Indian, croaziere in jurul lumii, vacante in destinatii exotice, circuite culturale, sejururi in capitale europene sau in orice destinatie turistica din lume. Pentru clientii de tip corporate, agentia ofera servicii turistice si pachete de tip teambuilding, incentives sau organizare de evenimente in tara si in strainatate. Cand va faceti rezervarile printr-o agentie turistica din reteaua Perfect Tour aveti siguranta cunostiintelor unui specialist si sfaturile unui expert in turism. Personalul agentiei este fericit sa isi indrume spre cea mai buna alegere si se va folosi de experienta pentru a va veni in ajutor prin crearea vacantei perfecte. Personalul Perfect Tour a calatorit considerabil, iar recomandarile sunt deseori din experienta lor personala. Cu un asemenea bagaj cultural, clientilor le este recomandat ceea ce este siguranta cea mai buna destinatie turistica. In situatia in care un client doreste sa merga in vacanta cu prietenii, colegii sau vecinii, este sfatuit sa se adreseze agentului sau de turism pentru a afla de ce discounturi sau gratuitati va putea beneficia (de exemplu: reducere de 2%-5% din tarifele de cazare, sejur gratuit pentru organizatorul grupului sau o persoana la alegerea sau).

45

3. ANALIZA SWOT 3.1 Agentia Perfect Tour 3.1.1. Puncte tari Experienta agentiei in domeniul turistic; Pozitia buna pe piata si marca recunoscuta a produselor firmei; Imagine buna a clientilor despre agentie; Activitate de marketing eficienta si personal bine pregatit (cu un bagaj cultural considerabil acumulat in urma calatoriilor facute); accentul pus pe calitatea si cunostintele fiecarui angajat Perfect Tour in parte; Afiliera cu partenerii cunoscuti si avantajosi; Preuri i tarife pe msura calitii produselor i serviciilor turistice oferite; Folosirea unei politicii de promovare eficiente; Agenia beneficiaza de o bun comunicare atat in interiorul tarii cat si in exterior; Buni partenerii si furnizorii de servicii turistice (pun la dispozitia consumatorilor sistemul de rezervarii online); Ofera asistenta (privind orice informatii legate de calatorii) sapte din sapte zile pe saptamana; Siguranta Ofera asigurari medicale GRATUITE pentru copii; Discounturi si gratuitati considerate pentru grupuri; Agentia are incheiate in nume propriu polite de asigurare pentru orice greseala a angajatilor sau partenerilor, astfel incat sa nu existe niciun impediment in oferirea unor servicii turistice la standarde europene; Ofera recompense pentru cei ce se inscriu in programul Exclusive prin accesarea la pagina web CONTUL MEU si puteti vizualiza situatia punctelor cumulate, ce vor deveni discount-uri importante din pretul calatoriei.

46

3.1.2. Puncte slabe Lipsa de previziuni de marketing; Metoda utilizat pentru stabilirea bugetului promoional este ineficient; Utilizarea unui buget promoional redus; 3.1.3. Oportunitati Intrarea pe alte piete europene; Cadrul natural deosebit de diversificat pentru zona turistica Paltinis; Cresterea numarului de turisti straini care sosec in Romania in interes de afaceri, si care pot afla informatii despre oferta turistica romaneasca; Posibilitati de aplicare a mai multor tipuri de turism; 3.1.4. Amenintari Scaderea interesului consumatorilor pentru pachetele de vacanta traditionale; Calamitile naturale fac ca zone turistice consacrate s fie retrase de pe piaa turistic datorit insecuritii. Cresterea atentatelor si instabilitatea politic de pe piaa internaional induc teama deplasarilor in randul turistilor straini; Imaginea nefavorabila a Romaniei in exterior (hotii, birocratie, servicii necorespunzatoare); Patrunderea pe piata a concurentilor puternici, concomitent cu aparitia unor concurenti redutabili; 3.2 A produsului turistic Turism montan in Romania 3.2.1. Puncte tari

Pozitia avantajoasa a Regiunii Frumusetea peisajului -preponderent montan; 47

Multe arii protejate-parcuri nationale, parcuri naturale, Existenta unor capacitati de cazare nefolosite la intreaga capacitate; Existenta unei bune infrastructuri turistice in marile statiuni montane si

monumente ale naturii si rezervatii;

balneoclimaterice de interes national

Bogata fauna cinegetica si piscicola si o mare varietate botanica; Monumente istorice si arhitecturale medievale de mare valoare (cetati medievale Densitate mare de centre balneoclimaterice care ofera tratament pentru toate tipurile de Traditii, obiceiuri folclorice port popular si arhitectura traditionala bine conservate Diversitate etnica/ diversitate culturala Bucatarie diversa (romaneasca, maghiara, saseasca) Suprafata mare acoperita de paduri, cu valente recreative si curative 3.2.2. Puncte slabe

fortificate, biserici, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate);

afectiuni;

Lipsa unui concept de turism regional care nu face posibila promovarea unui produs Calitatea scazuta a serviciilor si a informatiilor turistice; Infrastructura de transport, telecomunicatiile si dotarea tehnica necorespunzatoare; Absenta unui sistem organizat care sa faca posibil accesul spre zonele protejate, parcuri Protectia necorespunzatoare a turistilor care efectueaza drumetii montane la mare Interes si spirit antreprenorial scazut al populatiei rurale fata de activitatile din turism; Lipsa unei infrastructuri turistice adecvate (retea de centre de informare, centre de

unitar in tara si in afara tarii;

naturale sau rezervatii prin excursii;

altitudine sau in anotimpul de iarna;

marketing si consultanta in turism, materiale de promovare turistica, servicii de ghizi, structura de facilitare a vizitelor in zona)

Standardul profesional scazut al personalului din turism, al agentiilor de turism si al Lipsa organizarii unor activitati conexe prin care sa fie acoperit timpul liber al turistilor; 48

personalului care furnizeaza servicii, bariere lingvistice;

Lipsa unor itinerarii turistice tematice care sa valorifice Conditii neatractive de creditare pentru proiectele in turism; 3.2.3. Oportunitati

potentialul natural/antropic;

Restaurarea si punerea in valoare a siturilor istorice si a monumentelor Posibilitatea de a exploata zonele montane tot cursul anului pentru drumetie, cicloturism, Cresterea interesului pentru turism pe plan international; Dezvoltarea unor produse turistice complexe; Forta de munca disponibila care poate fi atrasa in sistemul serviciilor turistice; 3.2.4. Amenintari

schi;

Promovarea unei legislatii care nu incurajeaza investitiile in turism; Subestimarea pregatirii de specialisti in turism; Slaba implicare si intelegere de catre autoritatile publice pentru exploatarea Insuficienta capitalului de investitii capabil sa mentina si sa creasca activitatile de Cresterea presiunii turistilor (a factorului antropic) asupra obiectivelor turistice de mare

corespunzatoare a mediului si a teritoriului, in folosul dezvoltarii turismului;

afaceri in turism;

valoare care poate duce la deteriorarea lor; 3.3 A destinatiei OLANDA 3.3.1. Puncte tari Este o tara joasa (jumatate din aria tarii se afla cu 1 metru deasupra nivelului marii); Cea mai inalta zona a tarii este Vaalserberg (321 metri); Olandezii inregistreaza o schimbare a preferintelor pentru destinatiile de vacanta. Astfel

isi pierd treptat din importanta destinatiile pentru turismul de masa, facand loc unor noi destinatii precum Europa de Est, destinatiile indepartate, destinatiile islamite;

49

Romania, alaturi de Polonia, Cehia, Ungaria si Bulgaria sunt

destinatii care se bucura de popularitate in randul olandezilor datorita a trei elemente si anume: costuri de petrecere a vacantelor mult mai scazute decat ale altor destinatii europene,cultura specifica si folclorul caracteristic 3.3.2. Puncte slabe 48% olandezi prefera calatoriile cu avionul; Destinatia de vacante preferata pentru calatoriile cu autoturismul propriu este Franta; 3.3.3. Oportunitati In cadrul Uniunii Europene, olandezii se incadreaza in randul popoarelor care calatoresc cel mai mult, participarea olandezilor la vacante fiind de cca. 80% din totalul populatiei (cca. 16 milioane locuitori); 44% olandezi prefera calatoriile cu autoturismul propriu; Olandezii sunt precauti in ceea ce priveste cheltuielile pentru vacante, preferand uneori Trei sferturi din olandezii intervievati in cadrul unei cercatari de piata au opinat faptul ca

ca banii destinati vacantelor sa-i foloseasca in alte scopuri sau in scop de economii; integrarea acestor tari (Romania, alaturi de Polonia, Cehia, Ungaria si Bulgaria) in UE va avea efecte pozitive si asupra imaginii acestora ca destinatii de petrecere a vacantei; 3.3.4. Amenintari Olanda se afla in topul 20 a celor mai vizitate tari din lume; Se previzioneaza faptul ca in urmatorii 5 ani cca 20% din numarul agentiilor de turism

din Olanda vor disparea din cauza concurentei acerbe , a crizei economice si a tarifelor din ce in ce mai mici ale pachetelor de vacanta; Desi in ultimii ani a crescut remarcabil cererea consumatorului olandez de produs turistic pentru destinatii din Estul Europei, aceasta zona nu dispune inca de o imagine care sa o plaseze la nivelul altor destinatii turistice europene

50

4. EVALUARI SI IPOTEZE

Se refera la prelucrarea datelor obtinute in sectiunile anterioare ale planului de marketing, estimarea evolutiei lor in intervalul de timp la care se refera planul de marketing, in vederea prefigurarii obiectivelor de marketing si a strategiilor de marketing. Dupa cum reiese din analizele SWOT pentru agentie, produs si destinatie, se poate observa ca zona Paltinis are un foarte mare potential turistic dar pana in momentul de fata nevalorificat. De asemenea, agentia trebuie sa profite de pe urma programelor de promovare lansate de catre guvernul Romaniei pentru schimbarea imaginii Romaniei in strainatate. In acelasi timp, produsul oferit de agentie trebuie sa se ridice la nivelul asteptarilor turistilor olandezi si sa fie in concordanta cu noua imagine promovata. Agentia trebuie sa incerce sa imbunatateasca nivelul serviciilor oferite, sa evalueze daca programele de instruire a personalului au fost facut corespunzator astfel incat sa se ridice la nivelul servirii conform asteptarilor clientilor. Avand in vedere faptul ca in ultimii ani climatul international a fost destul de tensionat, orice fel de instabilitate politica in tara sau in tarile vecine ar putea determina scaderea dorintei de a calatori. Romania beneficiaza de un climat destul de favorabil, in tara nu sunt conflicte majore, nu au avut loc acte teroriste sau revolte precum cele din Ungaria. Un alt motiv care ar putea determina schimbarea obiectivelor firmei ar putea fi intrarea pe piata a unui numar foarte mare de agentii de turism din strainatate care sa vina cu oferte mult mai bune, la preturi mult mai mici, ceea ce ar putea determina recalcularea cotei de piata dorita de intreprindere.

51

5. OBIECTIVE DE MARKETING In elaborarea obiectivelor de marketing am pornit de la matricea produs piata a lui Ansoff.

PRODUS Existent Penetrare PIATA pietei Dezvoltarea pietei Nou Dezvoltarea produsului Diversificarea

Procesul de definire a obiectivelor activitatii promotionale urmareste, pe de o parte, alinierea acestora la obiectivele politicii globale de marketing a intreprinderii, pe de alta parte, asigurarea concordantei lor cu cele specifice celorlalte componente ale mixului de marketing. Agentia Perfect Tour isi doreste sa patrunda pe piata Olandei, dorind sa indeplineasca urmatoarele obiective de marketing cantitative si calitative: Cresterea vanzarilor de servicii turistice in destinatia Paltinis cu 10% in perioada de sezon; Cresterea cotei de piata cu 15%; Cresterea cu 25%, in urmatorii 3 ani, a numarului de turisti ce au ca principal scop turismul montan, cu ajutorul unei campanii promotionale, constand in diferite pachete de sericii oferite in sprijinul unei cazari atractive atat din punct de vedere financiar cat si din punct de vedere calitativ; Atingerea unui grad de ocupare anual mediu de 70% in primul an; Cresterea notorietatii firmei, in cel mai scurt timp, prin politica agresiva de promovare; 52

 Cresterea segmentului de piata n urmatorii 2 ani, cu 50% (prin diversificarea ofertei, atragerea clientilor micsti etc.); Cresterea loialitatii (fidelizarea) clientelei, dar si atragerea de noi clienti; Cresterea achizitiilor efectuate de clientii existenti; Cresterea, in urmatorul an, a ratei profitului cu 20% fata de anul in curs de finalizare; Cresterea vanzarilor cu 30% in urmatorul an; Reducerea atitudinii negative pe care consumatorul o dezvolta datorita cresterii preturilor; Se urmareste, modificarea in sens favorabil a perceptiilor consumatorilor potentiali. Specialistii de marketing vor cauta sa asigure formarea unor idei corecte despre firma, respectiv despre produsele pe care le ofera si avantajele lor.

53

6. STARTEGIILE MIXULUI DE MARKETING

Strategiile de marketing stabilesc calea prin care se ating obiectivele strategice de marketing ale unei intreprinderi. Penetrarea pe o piata externa- Olanda cu un nou produs turistic- Paltinis necesit adoptarea unei concepii de marketing n lansarea i includerea lui n circuitul turistic. n acest sens, se are n vedere elaborarea unor strategii care s includ politici de produs, preuri, promovare, de distribuie, de impachetare, de personal, de parteneriat si de programare bine fundamentate, adaptate att la specificul cererii ct i la caracterul i coninutul noului produs. 6.1. Strategia produsului turistic Produsul turistic se afla in etapa de lansare, incercandu-se penetrarea unei piete externe. Produsul turistic nou oferit prezinta o importanta mare pentru agentia Perfect Tour deoarece calatoriile in scop recreativ aduc mai multi turisti si sunt legate de sezonalitatate. Produsul se adreseaza pietei olandeze, in special tinerilor si persoanelor care au varsta pana in 40 de ani, cu venituri medii si peste medii, avand ca pasiuni calatoriile si sporturile. Pentru a fii leader de piata in sezonul de ski, agenta Perfect Tour doreste sa isi imbunatateasca pachetele de servicii din Paltinis. Agentia Perfect Tour ofera potentialilor clientii din Olanda un sejur de 5 zile in perioada 23 decembrie- 28 decembrie in regiunea Platinis la Pensiunea MAI. Acest sejur include: mic dejun bufet suedez si cazare in camera dotata cu baie proprie + uscator de par, balcon, TV, internet wireless si parcare pazita. In pretul sejurului mai este inclusa si masa festiva din ziua de Craciun (care va include si o mica surpriza un program aritistic realizat de colindatori, conform datinilor); Pe langa toate acestea consumatorii se mai pot bucura si de excursii optinale ce constau in: vizitarea orasului Sibiu (care este capitala culturala a Europei); - lectii de schii; - vizitarea unor rezervatii si monumente naturale (Parcul natural Cindrel, Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului); - vizitarea bisericilor fortificante din jurul Sibiului (ORLAT; POPLACA (Biserica
ortodoxa cu hramul "Sf.Ioan Botezatorul" );

RASINARI (Biserica Ortodoxa cu

hramul Cuvioasa Paraschiva) ).

54

Odat implementat produsul n circuitul turistic, se va adopta strategia diversificrii gamei de servicii care urmrete s nuaneze posibilitatile de satisfacere a cererii creia i se adreseaz produsul i s duc, pe aceast cale, la lrgirea pieii acestuia. Aceste strategii pot fi completate pe parcurs cu strategia perfecionrii produsului prin mbuntirea periodic a calitii i a componentelor acestuia. 6.2. Strategia de distributie pe care o aplica agentia Perfect Tour este reprezentata de posibilitatea rezervarilor online a biletelor de calatorie, de pe situl agentiei pus la dispozitia turistilor in vederea facilitarii comunicarii; Existena distribuiei se justific prin aceea c, n primul rnd faciliteaz achiziionarea i consumarea serviciilor turistice de ctre clientel, iar n al doilea rnd face posibil compararea i alegerea acelor combinaii care convin cel mai mult clientelei. Agentia va distribui produsul prin canal direct, respectiv vnzarea serviciilor din staiunea Paltinis nemijlocit clienilor metoda fiind mult mai operativ, prentmpinnd ncrcarea tarifelor cu adaosurile pretinse de intermediari. Agentia va crea pachete de servicii turistice ce vor include: cazare + mas + asigurri + mini excursii. 6.3. Strategia de pret pe care doreste sa o aplice Perfect Tour, serviciilor de cazare, este o reducere cu 5% a pretului de cazare initial, pentru clientii fideli, care au revenit de cel putin doua ori intr-un an pentru a beneficia de serviciile oferite de agentie; Preul este una din cele patru variabile clasice ale mixului de marketing, care are cea mai mare influen de marketing, deoarece el afecteaz nemijlocit i promt: profitul, volumul vnzrilor, cota de pia i poziia pe care aceasta o ocup pe pia. Agentia va aplica strategia preturilor diferentiate, pentru a asigura o fidelizare a clientului dar si cea a strategiei pretului de forfetare (pausale, globale, "totul inclus") cu aplicabilitate in special turistilor sositi pe baza contractuala, in care se ofera turistilor un paschet minimal de serviii obligatorii (transport, cazare, pensiune completa, etc); - Agentia va aplica ca strategie de marketing o imbunatatite a calitatii produsului turistic Paltinis prin dezvoltarea unei game de preturi si servicii in functie de tipul de turisti. - Agentia va folosirea o strategie de difereniere: n primul rnd diferenierea tarifelor n funcie de sezon i extra sezon (iarna vara) diferenierea pachetelor turistice pe segmente de 55

clientel stabilirea unui nivel corect al tarifului care s corespund raportului calitate-pre. - ncheierea unor contracte avantajoase cu parteneri strini i romni (se urmrete obinerea de reduceri la tarife de transport si cazare in statiune) - Utilizarea preurilor combinate, oferind sejururi la un pre constituit dintr-un pre forfetar aferent serviciului de baz, transport, cazare, mas, la care se adaug n funcie de opiunile clientului preuri separate aferente unor croaziere, excursii sau vizite la obiective turistice locale. - Practicarea unor tarife orientate dup cerere - Datorita caracterului sezonier agentia va putea apeleze si la strategia utilizarii preurilor modificate de la o perioad la alta n funcie de sezon In ceea ce priveste modalitatea de plata agentia poate sa ofere modelul combinat cu plata unui avans n momentul rezervrii i al diferenei, fie la nceputul prestaiei, fie la sfritul acesteia) n ceea ce privete instrumentele de plat, agenia utilizeaz i primete drept instrument de plat urmtoarele:cash-ul,cecurile de cltorie: Eurocec, Visa, International Money Order, cardurile:- American Express: Green Personel, Gold Card, Platinum Card i Centurion Card, Visa,Mastercard, Diners Club, Inercarte, Cartea Albastr,voucher-ul. 6.4. Strategiile de promovare Una din sarcinile cele mai importante asumate de mixul de marketing este activitatea de promovare, care reprezint nainte de toate o activitate comunicaional de informare a clientelei n legtur cu produsul pe care-l furnizeaz, fiind unul din obiectivele ei de prim importan. Agentia isi va dezvoltare i intensificarea programul activitilor de promovare a produsului Paltinis La baza promovrii viitoarei staiuni Paltinis st operaiunea de selectare a segmentelor de pia vizate pentru acest produs, pentru determinarea ponderii unui produs turistic pe un segment de pia, comparativ cu ofertele concurente, pentru o dozare mai raional a eforturilor promoionale i de publicitate. Promovarea se va realiza prin intermediul presei din Olanda in proportie de 20%, internet 40% si participarea la targuri turistice 40%. In presa promovara se va realiza in principalele cotidiane din Olanda cu o frecventa de aparitie de doua ori pe saptamana. In internet promovarea se va realiza prin intermediul bannerelor publicitare in cadrul principalelor motoare de cautare din Olanda. 56

Pentru comunicarea ntre acest produs turistic i piata se vor realiza o serie de materiale informationale: brosuri, pliante, cataloage, harti turistice, postere, afise ce vor fi distribuite in Olanda precum si in publicatii de specialitatea pentru publicarea ofertei turistice romanesti. Acestea vor contine informatii despre zona turistica, indicatii terapeutice pentru tratament, informatii despre posibilitatile de cazare si servire a mesei in hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni, vile, campinguri, pensiuni agroturistice, gospodarii taranesti precum si informatii despre obiective turistice naturale si cultural-istorice. O strategie de marketing de promovara va include un program agresiv de publicitate, cu ajutorul unui web site internet ale Agentiei Perfect Tour www.perfect-tour.ro care exist i este funcional n prezent), prin alimentarea ei permanent cu informaii despre vreme, evenimente locale, festivaluri. Acest site va oferi clientilor posibilitatea rezervarilor online dar si posibilitatea de a fi solicitate informatii, online, despre zona. O alternativa de promovare pe piata externa - Olanda a produsului turistic va fi asocierea cu un partener strain. In acest scop, se poate apela la unele oficii ale Ministerului Turismului din Olanda pentru a fi recomandat la un partener potential, dispus la asociere, in felul acesta asigurandu-se un numar mai mare de turisti. Totodata agentia va realiza un film de scurt metraj cu secvente scurte despre statiunea Paltinis care va fi prezentat in cadrul targurilor international de turism din Olanda unde agentia va participa si isi va face cunoscut produsul. Pentru evaluarea gradului de satisfactie a turistilor dupa efectuarea sejurului in statiunea Paltinis, agentia va elaborare unu chestionar cu ajutorul caruia va analiza rezultatele n vederea imbunatatirii programului de marketing.

57

6.5. Strategii de impachetare prevad suplimentarea serviciilor de cazare cu oferta seviciilor de masa, astfel, micul dejun este oferit gratuit, inclus in pachetul de cazare al Hotelului Tulcea. 6.6. Strategiile de personal Perfect Tour dispune de un personal calificat, tanar, dinamic, cu o bogata experienta in domeniu. Este cunoscut faptul ca personalul prestator de servicii turistice este cel care impune nivelul calitatii produsului turistic. In cazul produsului turistic oferit de agentia noastra, cand vorbim de personal ne referim mai mult la personalul care insoteste clientul pe parcursul sejurului, ghid turistic foarte bine informat despre zona vizitata. Aici se include si organizarea unor cursuri practice de formare a personalului deja existent, in vederea specializarii in domeniul serviciilor de cazare hoteliera, conforme cu ultimile standarde impuse de UE, indeplinind totodata cerintele turistilor romani si straini; distinctia personalului pensiunii Mai se face fata de concurenti, printr-o uniforma nou creata, purtata de catre personalul operativ si administrativ strict in timpul desfasurarii activitatii. 6.7. Strategiile de parteneriat Agentia Perfect Tour este agent autorizat de vanzare TUI si DERTOUR, unii dintre cei mai importanti tour-operatori europeni, recunoscuti pe plan international pentru calitatea serviciilor incluse in pachetele turistice si pentru preturile deosebit de atractive practicate. Afilieri: IATA (International Air Transport Association), UFTAA (The United Federation of Travel Agents` Associations), ASTA (The American Society of Travel Agents) si CECTA (Central European Countries Travel Association), ANAT (National Association of the Romanian Travel Agencies), RCB (Romanian Convention Bureau), authorized agent of Dertour; Tinand cont ca agentia Perfect Tour are sprijin din partea acestor importanti touri operatori, cel mai bine ar fi sa mentina in continuare o relatie cat mai apropiata si calitativa cu ei, incercad sa se ridice la standardele cerute de ei. 6.8. Serviciile de programare au in vedere posibilitatea turistilor de a-si programa din timp (8 luni inainte) un sejur in Paltinis, avand garantia rezervarii serviciilor de cazare la Pensiunea Mai. Programarea se poate face atat online cat si la una din sucursalele agentiei Perfect Tour.

58

7. BUGETUL DE MARKETING

Bugetul planului se stabileste in functie de programul de marketing elaborat. Capitolul venituri include volumul prognozat al vanzarilor la un pret mediu estimat: Capitolul cheltuieli prezinta costurile de productie sid e marketing generate de actiunile stabilite in plan: Bugetul programului de marketing A1, B1 i C1 1000 Euro A2, B2 i C2 - 3000 Euro A3, B3, C5 1500 Euro A4, B4, C6 7000 Euro A5 - 3000 Euro C3 1300 Euro C4 20.000 Euro C7 2200 Euro

Total: 39.000 Euro

59

8. ELABORAREA PROGRAMULUI DE MARKETING Programul de marketing este un document care reda intr-o forma scrisa, strategia de marketing a unei intreprinderi pentru o perioada viitoare, cuprinzand in cele mai mici detalii activitatile ce trebuie efectuate, momentele de decizie importante care sa contribuie la realizarea obiectivelor propuse" precum si graficul de desfasurare in timp, persoanele responsabile, bugetul alocat si mijloacele de control adecvate. Activitati de promovare avute in vedere Pentru atingerea obiectivelor propuse trebuie avute in vedere aspectele tactice ale publicitatii si promovarii, costul pentru fiecare activitate promotionala ce urmeaza a fi desfasurata dar si cerintele de personal legate de planificarea activitatii de promovare. Etapele programului promotional de marketing: A. Activiti viznd promovarea n rndul consumatorilor din Olanda. A1. Identificarea preferintelor consumatorilor olandezi; A2. Conceperea brosurilor, pliantelor si a cataloagelor; A3. Comunicarea direct cu reprezentanii consumatorilor; A4. Publicarea unor articole i materiale promoionale n reviste de specialitate din Olanda; A5. Participarea la evenimentele organizate si la targuri specializate; B. Activiti viznd comunicarea B1. Identificarea persoanelor de contact; B2. Conceperea materialelor promoionale; B3. Comunicarea direct cu persoanele de contact; 60

B4. Publicarea unor articole i materiale promoionale n reviste de turism; C. Activiti de comunicare cu posibilii parteneri tour-operatori importanti. C1. Identificarea organizaiilor vizate; C2. Conceperea materialelor promoionale adecvate (cataloage); C3.Promovarea prin intermediul biroului de promovare a turismului romnesc de la Amsterdam; C4. Participarea la trguri de turism pe teritoriul Olandei i trguri internaionale unde vor fi prezeni reprezentanii tour-operatorilor olandezi dar si la targuri nationale; C5. Campanii de marketing direct (mailing, e-mailing, comunicarea directa cu partenerii); C6. Materiale promoionale n reviste de turism care vizeaz managementul firmelor de turism olandez; C7. Dezvoltarea unui website care s prezinte oferta turistic i s devin un mod de comuncare cu partenerii i cu clienii Bugetul programului de marketing A1, B1 i C1 1000 Euro A2, B2 i C2 - 3000 Euro A3, B3, C5 1500 Euro A4, B4, C6 7000 Euro A5 - 3000 Euro C3 1300 Euro C4 20.000 Euro C7 2200 Euro

Total: 39.000 Euro

DIAGRAMA GANTT
AN 2006 6 7 8

Nr crt A1

1 2 3 X X X

10

11

12

61

A2 A3 A4 B1 B3 B4 C1 C2

X X X X X X X X X X X X X X X X

Nr crt A4 A5 B2 B3 B4 C3 C4 C5 C6 C7

1 X

AN 2007 6 7 8 X X X

9 X

10

11

12

X X

X X X X X X X X X X X X X X

62

9. ELEMENTE DE CONTROL SI ACTUALIZARE

Sistemul de control este componenta final a activitii de marketing. Includerea sa n planul de marketing are ca scop urmrirea aplicrii programului de marketing. Astfel, se stabilete msura n care au fost realizate n timp aciunile cuprinse n programul de marketing, evaluarea rezultatelor oferind informaii pentru fundamentarea i perfecionarea viitoarelor programe de marketing. Societatea noastra are incheiate in nume propriu polite de asigurare pentru orice greseala a angajatilor sau partenerilor, astfel incat sa nu existe niciun impediment in oferirea unor servicii turistice la standarde europene si mai mult, prin contractul de asigurare incheiat de dumneavoastra, sunteti exonerat de orice obligatie fata de noi in situatia in care nu mai puteti pleca in vacanta din ratiuni independente de vointa dvs. (detaliate in anexa la contractul de asigurare). In ceea ce priveste evaluarea activitatilor de marketing se va avea in vedere procentul vanzarilor realizat dupa fiecare actiune de promovare, numarul de solicitari de informatii dupa fiecare trimitere de materiale promotionale si dupa fiecare contactare a firmelor. Cuprinde doua etape: - controlul intocmirii programului de marketing, care urmareste corectitudinea stabilirii actiunilor, disponibilitatea resurselor alocate, gradul de armonizare a rezultatelor partiale si mixurilor de marketing, stabilirea corecta a duratei fiecarei actiuni in raport cu programele anterior executate ori in functiune, repartizarea corespunzatoare a sarcinilor in cadrul colectivului de executie a programului de marketing;

63

- controlul executarii prograrnului de marketing ce urrnareste in principal respectarea duratelor operatiunilor si calitatea alocarii resurselor pe fiecare activitati in parte. Operatiunea de control se poate efectua pe orizontala, la nivelul prograrnului de marketing, realizandu-se o evaluare globala a efortului de marketing, si pe verticala, la nivelul fiecarei activitati. Controlul programului de marketing se realizeaza cu ajutorul mai multor metode si tehnici, din care trei sunt frecvent utilizate, si anume: 1) analiza cheltuielilor si vanzarilor ce are ca scop stabilirea unui bilant al profiturilor si pierderilor, in functie de efortul depus si de volumul desfacerilot. Aceasta analiza poate fi de ansamblu sau secventiala pe produs sau destinatie turistica, pe piata turistica si segmente ale acesteia, pe sezon etc. 2) analiza eficientei activitatii de marketing care se efectueaza in functie de nivelele stabilite, utilizand si indicatori de rentabilitate (exemplu, cota de piata). Spre deosebire de eficienta econornica a unui produs, serviciu sau intreprindere, eficienta programului de marketing urmareste pe termen lung indicatori ca fidelitatea consumatorului, notorietatea intreprinderii, cota de piata si consolidarea imaginii. n cazul n care totalitatea cheltuielilor efectuate de ctre agenie pentru lansarea produsului turistic se justific, atunci atunci se preconizeaz c produsul va avea un mare succes n rndul consumatorilor, iar agenia va obine profit.

64

BIBLIOGRAFIE Strategii de marketing in turism-editia a doua revizuita si adaugita Aurelia Felicia Stancioiu, Editura Economica, Bucuresti 2004; Marketing- editia a II-a revazuta si adugita, Virgil Balaure, Virgil Adascalitei, Carmen Balan, Valerica Olteanu, Iacob Catoiu, Editura URANUS, Bucuresti 2002. Dictionar Explicativ de Marketing, Florescu C.,Pop Nicolae,Malcomete P, Editura Economica, Bucuresti 2005. Microsoft Encarta Premium 2007 *** www.perfect-tour.ro *** www.mytrip.ro *** www.perfect-reservation.com *** www.perfect-tour.travel *** www.tarom.ro *** www.wikipedia.com *** www.holland.com *** www.funromtour.ro *** www.perfect-tour.travel *** www.tarom.ro *** www.wikipedia.com *** www.adevarul.ro 65

*** http://www.standard.ro/agentii_turism *** www.eximtur.to *** http://ro.wikipedia.org *** http://www.happytour.ro *** http://www.marshal.ro *** www.mturism.ro

66