Sunteți pe pagina 1din 7

Introducere

Factorul esenial ce determina sntatea omului constituie modul lui de viata. n aceast noiune intra regimul corect de munc, odihna, alimentarea raional, meninerea la nivel cuvenit a activitii fizice, clirea, respectarea regulilor de igiena individual, renunarea la deprinderile cotidiene duntoare, priceperea de a menine echilibrul neuro-emoional n situaii conflictuale. Sntatea este starea deplinei bunstri fizice, spirituale i sociale, dar nu numai lipsa bolilor. Formarea modului sntos de via nu se limiteaz doar la propaganda sau la anumite forme de activitate medico-sociali. Modul sntos de viata este determinat de toate aspectele si manifestrile societarii. Pentru consolidarea modului sntos de viata este necesara concentrarea eforturilor asupra depirii factorilor de risc a diferitor boli, luptei cu alcoolismul, fumatul, hipodinamia, alimentarea neraionala, relaiile conflictuale. Modul sntos de viata este temelia profilaxiei bolilor. Trebuie sa subliniem ca el realizeaza cel mai preios mod de profilaxie profilaxia iniiala a bolilor ce prentmpina aparitia lor, extinde diapazonul posibilitatilor de adaptare a omului. Copilul sanatos poate fi educat mai usor. Este un fapt general cunoscut. Lui I se formeaza mai repede toate priceperile si deprinderile necesare, el se adapteaza mai usor la schimbul conditiilor si petrece toate cerintelele care ii sunt inaintate. Sanatatea este cea mai mportanta premisa a formarii corecte a caracterului, initiateivei, a vointei puternice, capacitatilor si aptitudinilor naturale.

Rolul igienei in promovarea unui mod de viata sanatos


Igiena este foarte importanata in viata fiecarei personae. Igiena este stiinta care se ocupa cu promovarea si mentinerea sanatatii individului si comunitatii si reprezinta, de fapt, o serie de conditii si practice care au ca scop sa mentina sanatatea si viata sanatoasa. Igiena are multe aspecte care incep cu igiena personala (deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si a hainelor, alimentatie sanatoasa, un regimm echilibrat de odihna si miscare), continua cu igiena gospodariei(pregatirea in conditii igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea si aerisirea casei ), terminind cu igiena muncii (masuri care au ca scop eliminarea riscurilor aparitiei bolilor profesionale si a accidentelor), sanatatea publica (supraveherea alimentarii cu apa si alimente, prevenirea raspindirii bolilor infectioase, eliminarea gunoaielor menajere si a apelor reziduale, controlul poluarii aerului si a apei) si igiena mentala recunoasterea factorilor psihologici si emotionali care contribuie la o viata sanatoasa.

Alimentatia sanatoasa
Principiile alimentatiei sanatoase au fost enuntate undeva prin anii '60 si nu s-au schimbat prea mult pana in ziua de azi. Alimentatia sanatoasa inseamna o suma de principii care sunt recomandate azi de toate organizatiile de sanatate publica si au rolul de a ne ajuta sa ne mentinem sanatatea.

In plus, un regim alimentar sanatos trebuie sa se adapteze usor rutinei zilnice, sa poata fi variat in functie de anotimp, dar si in functie de gusturi si preferinte, scrie Cooking Light, care adauga ca o alimentatie sanatoasa trebuie sa respecte si sa protejeze mediul inconjurator. Iata cele sapte principii fundamentale ce caracterizeaza alimentatia sanatoasa. 1.Alege alimente naturale sau cat mai apropiate de starea naturala, din productii bio, cat de des se poate. Elimina sau redu la minimum alimentele procesate, indiferent de tipul acestora. Prin alimente procesate se intelege tot ceea ce a fost suspus unor procese industriale de prelucrare si rafinare. Este de preferat ca tot ceea ce mancam, sau macar cea mai mare parte, sa fie in stare proaspata, indiferent ca este vorba despre carne, lactate, fructe sau legume. 2.Consuma cerealele integrale si zahar din surse naturale, nerafinat. Calitatea si aportul de nutrienti, dar si beneficiile pe care le aduc organismului cerealele integrale, comparativ cu cele rafinate, sunt net superioare. Exclude sau redu la minimum cantitatea de zahar rafinat, care se poate inlocui cu miere, sirop de artar sau sirop de trestie de zahar. 3.Fiecare masa trebuie sa contina carbohidrati, proteine si grasimi, in cantitati rezonabile. Data fiind structura de baza a alimentelelor, raportata la nevoile organismului, aportul de carbohidrati si grasimi este de regula satisfacut la toate mesele. In ceea ce priveste proteinele, acestea sunt, de regula, deficitare, mai ales la masa de dimineata. 4.Fereste-te de grasimi, zaharuri si sare. Respectarea acestui principiu devine foarte usoara, daca elimini alimentele procesate, acesta fiind responsabile pentru cele mai multe din caloriile in exces, dar si pentru un aport exagerat de zahar, grasimi nesanatoase si sare. 5.Un principiu de baza al alimentatiei sanatoase recomanda un numar de cinci-sase mese pe zi. Trei mese principale si doua trei gustari. Un astfel de plan alimentar mentine la nivel constant valoarea

glicemiei din sange, ceea ce te face sa mananci, in ansamblul unei zile, mai putin. 6.Fara calorii lichide! Indemnul se refera la sucurile carbogazoase, la cafeaua cu mult zahar si adaosuri, la sucurile "naturale" preparate din prafuri. Cei care consuma astfel de bauturi hipercalorice adauga la dieta zilnica circa 400-500 de calorii inutile, conservanti si aditivi toxici si nesanatosi. 7.Miscare, in fiecare zi! Acesta este ultimul principiu fundamental al vietii sanatoase, care vine sa le completeze pe cele care definesc alimentatia sanatoasa.

Importanta activitatii fizice


Exercitiul fizic are o serie de efecte benefice: determina scaderea ponderala cu mentinerea musculaturii; reduce obezitatea abdominala, reduce riscul de aparitie a diabetului zaharat tip 2 si a bolilor cardio-vasculare; mentinerea controlului glicerinei si a lipidelor serice ; reduce valorile tensiunii arteriale in hipertensiunea arteriala cu valori moderat crescute: creste tonusul si forta musculara, mobilitatea articulara, previne articulatiile osteo-articulare, da sens si calitate vietii, combate stresul. Pentru a fi eficient, este bine ca exercitiul fizic sa se efectueze regulat ( de 4-5 ori/saptamina), se recomanda sa dureze 30-50 minute si sa fie de efeintensitate moderata (mers pe jos rapid, dans, ingrijirea propriei gradini, etc.). exercitiile fizice aerobice, dinamice, cu implicarea multor grupe musculare( inot, tennis, gimnastica, jogging) efectuate regulat, duc, de asemenea, la reducerea masei adipoase. O atentie mai deosebita, in sensul monitorizarii stricte a activitatii fizice, se impune la cei cu afectiuni ale membrelor inferioare, afectiuni cardio-vasculare si respiratorii.

Somnul - element de baz al regimului zilei


O treime din via omul o petrece n somn. Fiecare om n mediu doarme 20 de ani din viaa sa. Somnul restabilete capacitatea de munc a sistemului nervos i d for organismului n ntregime. Dup somnul de noapte copilul se simte odihnit, voios, vesel, plin de for i energie. Somnul este important mai ales pentru persoanele cu activiti mintale i fizice ncordate i de rspundere. Pentru ca somnul s fie odihn, trebuie respectat regimul de somn: culcarea i trezirea la ore stabilite, durata somnului s corespund vrstei copilului. La diferite vrste durata somnului de noapte este individual. Ea depinde de multe condiii, de exemplu: tipul sistemului nervos, starea general a organismului, efortul fizic i mintal depus etc. Durata somnului de noapte la aduli constituie n medie 8 ore, la copiii de 7-10 ani - 10-11 ore, la cei de 11-14 ani - 9 -10 ore, de 15-17 ani - 8-9 ore. Aceast durat a somnului de noapte este recomandat pentru copiii i adolescenii sntoi, iar pentru cei bolnavi (cu infecii acute respiratorii, grip, angin etc.), cu predominarea proceselor nervoase de excitare, care obosesc repede, extenuai fizic, cu maladii cardiovasculare sau cronice durata somnului de noapte trebuie s fie mai mare sau s fie programat un somn adugtor ziua. Uneori este greu s culci copilul la o or stabilit, mai ales copiii de vrst mic, deoarece, cnd vine ora de culcare, cei aduli i continu activitile, este inclus televizorul etc. Cu prere de ru, muli ncalc aceast condiie vital, ca urmare consecinele pot fi cele mai nefavorabile. Culcarea la o or stabilit este o verig principal n regimul copilului. Cnd micuul se culc la aceeai or se formeaz un reflex - cnd vine ora dat copilul adoarme uor i repede. Dac reflexul nu este format, copilul adoarme greu, ca rezultat durata somnului nu corespunde normelor igienice. Cauzele, care mpiedic copilul s adoarm, snt diverse (gndurile ce-1 frmnt, conflictele de la coal sau din familie, vizionarea emisiunilor i filmelor cu subiect captivant etc.). Procesele de inhibiie a sistemului nervos nu snt n stare s depeasc aceast excitare a sistemului nervos i ca urmare apare insomnia.Nu toi prinii insist ca copiii lor s fac proceduri igienice nainte de culcare (curirea dinilor, splarea mnilor, gtului, feei, picioarelor). Splarea picioarelor cu ap de temperatura camerei nainte de culcare influeneaz prielnic asupra sistemului nervos i contribuie la adormirea rapid i uoar. Este binevenit o plimbare n aer liber nainte de culcare (timp de 30-40 minute). Aceasta asigur un somn profund i de durat.

Cercetrile din ultimii ani au artat, c la 80% din elevi durata somnului nu corespunde normelor igienice, deficitul fiind de 1-3 ore. Este bine cunoscut efectul negativ al insuficienei somnului asupra activitii sistemului nervos central la copii i adolesceni: apare slbiciune, cefalee, excitabilitate, scade capacitatea de munc, crete rapid oboseala. Aceste dereglri poart un caracter

reversibil n cazul stabilirii unui regim corect din punct de vedere igienic. Insuficiena somnului i insomnia ns pot duce la surmenaj. Igiena somnului este strns legat de alimentaia raional. Nu numai alimentaia abundent nainte de culcare, dar i ceaiul sau cafeaua pot condiiona dereglri de somn. Unele produse alimentaro (carnea, condimentele etc.) excit sistemul nervos, altele contribuie la adormire (produse lactate, alimente de origine vegetal), de aceea se recomand a lua cina cu 2 ore nainte de culcare. Este greu s adormi ntr-o ncpere neaerisit, deoarece aerul conine nu numai particule de praf, dar i bioxid de carbon, care excit cile respiratorii i, ca rezultat, n scoara cerebral apare un focar de excitare, care la rndul su mpiedic adormirea. Cercetrile au demonstrat c temperatura optimal a aerului din ncpere trebuie s fie de 18-20 C.

Abandonarea obiceiurilor nocive

Dintre obiceiurile nocive, cele mai frecvente sunt consumul de alcool i fumatul. Fumatul pune in pericol mai multe organe vitale. Fumatorii au un risc de boli pulmonare, precum i cu risc ridicat de boli cardiace coronariene i accident vascular cerebral. igrile accelereaz ngustarea arterelor, reducand continutul de oxigen din sange cu 15%, i provoac, astfel, congestionare lumenului sistemului vascular. Nici alcoolul nu este mai puin duntor organismului. Cei care abuzeaz de el, fac tensiune arterial i insuficien hepatic. Alcoolul i tutunul afecteaz n mod negativ i organele de reproducere i poate provoca anomalii grave n dezvoltarea lor, mai ales dac mama fumeaz i bea.

Echilibrul psihologic.Stresul
Stresul a fost denumit "boala secolulului XXI", pentru ca din ce in ce mai multe persoane acuza ca sunt victime ale stresului, ca s-au confruntat la un moment dat cu aceasta problema sau ca sanatatea le-a fost afectata in mod iremediabil. Sursele stresului difera de la persoana la persoana, iar efectele acestuia asupra noastra variaza si ele in functie de persoana. Principalele simptome fizice ale stresului constau in: palpitatii, ameteli, pierderea apetitului culinar sau, din contra, accentuarea lui, probleme digestive, dureri de dinti, insomnii, dificultati de

respiratie, manifestarea balbaielii sau inregistrarea unui vorbit prea rapid, lipsit de articulatiile adecvate, stare accentuata de oboseala, infectii frecvente. Factorii stresori nu produc direct nici o boala, insa sunt responsabili pentru agravarea anumitor stari precum alergiile, astmul, migrenele, sindromul colonului iritabil, eczemele, psoriazisul. De asemea, contribuie la marirea presiunii arteriale si favorizeaza aparitia afectiunilor cardio-vasculare. De aceea, este important sa luati masuri impotriva stresului.

Sportul este una dintre cele mai eficiente arme impotriva stresului. Prin efectuarea de exercitii fizice, in organism este eliberata endorfina, substanta care atenueaza durerile, inducand in acelasi timp o stare generala de bine. De asemenea, miscarea fizica va reda energia, va face sa va simtiti mai energici, intarindu-va sistemul imunitar. Este foarte bine sa incercati sa va deconectati de trecut. Indicat este sa va ganditi la trecut doar in masura in care amintirea lui va produce bucurie. Nu trebuie sa va faceti griji pentru greselile trecut si este bine sa invatati sa va folositi de experienta respectiva pentru nu mai repeta si pe viitor aceeasi greseala. Dup cum vedei, a duce un mod de via sntos - nimic complicat. Cu toate acestea, doar unii din noi se pot lauda cu un set complet de aceste abiliti n viaa lor de zi cu zi. Iubetei corpul i ai grij de el!

Intarirea organismului
Calirea organismului,desi este cosiderata de foarte multi inutila si grea,este din contra necesara,utila si foarte buna pentru ca organismul nostru sa functioneze in conditii cat mai bune si cat mai bine,fapt ce noua ne creeaza o stare mai buna. La fiecare corp excitatiile venite din mediul exterior si in special de la factorii naturali transmit scoartei cerebrale prin terminatiile nervoase de la nivelul pielii si apoi prin caile nervoase senzitive. Intrucat calirea este in esenta un proces de antrenament,ea trebuie sa se desfasoare dupa niste reguli bine stabilite de care trebiue sa tina cont orice om,indiferent de varsta sex,pentru ca ele au fost facute ca sa nu existe nereguli.Nerespectarea acestor reguli poate duce la complicatii simple(receala,cefalee etc.) pana la cele foarte grave care pot provoca mari nereguli la nivelul organismului. Deaoarece Calirea organismului este relativ simpla, dar foarte precisa,ea cuprinde mai multe etape de care trebiue sa tina neaparat cont fiecare dintre cei care vor sa se caleasca. Procedeele de clire a organismului snt mai efective, atunci cnd ele se aplic n complex, n mod gradat, sistematic i adecvat strii funcionale a organismului. Se recomand a ncepe clirea organismului cu bi la aer la o temperatur de cca. 24C pentru sugaci i de 1812C pentru elevi

i aduli, viteza aerului fiind de 0,1 m/s i umiditatea de 4065%. Bile de soare vor avea la nceput o durat de 35 min. n dependen de vrst i de intensitatea radiaiei solare. Temperatura apei pentru friciune va fi de 3536S pentru sugaci i de 3133S pentru aduli; temperatura apei pentru abluiune va fi cu 12C mai ridicat, iar pentru baie cu 12C mai joas.

Concluzie
Toate componentele modului de viata sint importante pentru mentinerea starii de sanatate, de aceea trebuie acordata o atentie deosebita implementarii si respectarii la nivelul intregii populatii a masurilor de optimizare a modului de viata. Ca motivatie interioara pentru a mentine un mod de viata sanatos, trebuie sa ne amintim ca : Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate, totul este nimic!