Sunteți pe pagina 1din 2

Ephedra distachya (Carcel)

Increngatura : Gnetophyta Clasa : Gnetopsida Ordinul : Ephedrales Familia : Ephedraceae Genul : Ephedra Specia : distachya Descriere : Rspndit pe nisipurile litoralului Mrii Negre i ale Deltei Dunrii, precum i n Cheile Turzii, Suat, Sebe, Lancrm. Se caracterizeaz prin creteri arbustive (pn la l m), ramificate, cu ramurile virgate verzi i subiri, asemntoare cu cele de la Equisetum. Tulpina i ramurile poart frunze mici i membranoase, aezate opus, cte dou la un nod. n structura anatomic a lemnului se ntlnesc vase perfecte trahei. Plantele sunt dioice. Florile mascule au nveli primitiv (perigon), format din dou foliole opuse, concrescute la baz, i o bractee. Dintre ele se ridic un ax (amterofor), care susine la vrf o grupare de opt stamine, reprezentate prin anterele lor unite. Fiecare stamin are doi saci polinici. Aceste flori sunt dispuse cte 2-3 mpreun la un nod. Florile femele sunt grupate mai ales cte dou. Fiecare floare co nst dintr-un ovul nvelit de un integument subire, prelungit cu un tub (asemntor cu un stil). Un al doilea nveli (integument) gros se afl la exterior, n jurul ovulelor mai sunt grupate cteva perechi de bractee, opuse. La maturitate al doilea nveli i bracteele devin crnoase i roii, formnd o bac fals, comestibil, cu dou semine, nveliurile externe se consider c ar forma un nceput de ovar, nenchis.

Convolvulus persicus (Volbura de nisip)


Increngatura : Magnoliophyta Clasa : Magnoliopsida Ordinul : Solanales Familia : Convolvulaceae Genul : Convolvulus Specia : persicus Numele plantei si genul deriva din latinescul convolvere (a se nfasura), un termen ce se refera la tulpinacataratoare a plantei. Are un rizom subpamntean foarte lung.Tulpina este de aproximativ 50 cm naltime,catifelata, alb-verzuie. Frunzele sunt groase, catifelate,acoperite cu perisori ciliati. Florile sunt mari, albe si n forma de cupa. Planta creste doar n cteva locatii din tara, n special pe habitate nisipoase precum dunele de nisip de-a lungul malului marii ntre Sf. Gheorghe si Sulina. Populatia a intrat n declin tocmai datorita frumusetii sale, fiind culeasa excesiv. n prezent planta este protejata de lege.