Sunteți pe pagina 1din 35

CAIET DE SARCINI

REZISTENTA
Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia, controlul si receptia constructiilor metalice care se refera la scara metalica exterioara. Executantul va prezenta in cadrul ofertei procedurile tehnice de executie din propriul sistem de management al calitatii, specifice categoriilor de lucrari prezentate in acest caiet de sarcini. Executantul isi va asuma obligatia de a obtine, inainte de inceperea lucrarilor, ACCEPTUL DIRECTIEI SANITARE A MUNICIPIULUI BUCURESTI, referitor la modul de desfasurare si organizare a lucrarilor in conditiile de exploatare a spitalului. 1. TERASAMENTE, UMPLUTURI Acest capitol cuprinde specificaiile pentru lucrrile de execuie a gropilor de fundaie. Prezentul capitol conine prevederi pentru executarea lucrrilor de terasamente constand in indeprtarea stratului vegetal, sparea, incrcarea in mijloace de transport, transportul, imprtierea, nivelarea pmantului pentru realizarea fundaiilor. Standarde de referin C 169 - 88 Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente; NP 001-1996 Proiectarea i executarea construciilor fundate pe pmant cu contracii mari; C 83 - 75 Indrumtor privind executarea trasrii de detaliu in construcii; C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii; P 112-2004 Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe; C 29 - 85 Normativ privind imbuntirea terenurilor de fundare slabe; STAS 5091 - 71 Terasamente. Prescripii generale; STAS 2914 - 84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale; STAS 6054 - 77 Terenul de fundaie. Adancimea de inghe; STAS 1913/1 - 82 Terenul de fundaie. Pmanturi. Determinarea umiditii; STAS 9824/0 - 74 Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale; STAS 9824/1 - 75 Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale i agrozootehnice; STAS 3300/1 - 85 Teren de fundare. Principii generale de calcul; STAS 3300/2 - 85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundrii directe; STAS 2561/1,2,3,4 - 90 Teren de fundare. Piloi; TS Norme de deviz pentru terasamente; Norme republicane pentru protecia muncii; Lucrari pregatitoare Stratul vegetal - Indeprtarea stratului vegetal se va face mecanizat, cu excavator pe enile de 0,4 0,7 mc. Depozitarea pmantului excavat se va face pe antier. Sparea stratului vegetal se va plti la 100 mc de pmant excavai, iar transportul pmantului de la locul de excavare la depozit se va plti la TR.

Nivelari, pregatirea platformei - Prin lucrrile de nivelri se realizeaz o platform plan pe care urmeaz s se fac trasarea lucrrilor de terasament. Aici sunt cuprinse sparea damburilor i umplerea depresiunilor, imprtierea pmantului in exces la maximum 30 m distan. De asemenea, se asigur scurgerea apelor superficiale prin realizarea de anuri de gard sau rigole. Se msoar la 100 m2 de platform nivelat. Trasarea lucrrilor de construcii se va face pe baza planului de trasare existent in proiect. Executarea trasrii lucrrilor de detaliu in construcie se va face de echipe alctuite din oameni de specialitate dotai cu aparatur de specialitate corespunztoare. Inainte de inceperea lucrrilor propriu-zise se va verifica dac pe amplasament nu sunt reele electrice, ap, canalizare, gaze. Spturi generale mecanizate. Sptura general se va executa mecanizat cu excavatorul pe enile de 0,40 - 0,70 mc. Sptura se va opri cu 30 cm deasupra cotei profilului spturii, diferena executandu-se manual. Spturi in spaii limitate Spturile in spaii limitate se vor executa manual. Pmantul rezultat din sptur se va descrca direct in autovehicul i se va transporta in afara incintei spitalului. Se interzice depozitarea pmantului la mai puin de 1 m de la marginea spturii. Inainte de inceperea spturilor la fundaii, este absolut necesar ca suprafaa terenului s fie curat i nivelat, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu permite stagnarea apelor din precipitaii i scurgerea lor in spturile de fundaie. Toate lucrrile de terasamente se vor efectua fr intreruperi i in timp cat mai scurt, pentru a se evita variaiile importante de umiditate a pmantului activ, in timpul execuiei. Ultimul strat de pmant de cca. 30 cm grosime se va spa manual, pe poriuni ealonate lung - pe msura posibilitilor de execuie a fundaiilor, in ziua respectiv i imediat inainte de turnarea betonului de fundaie, pentru a se evita efectele negative cauzate de variaiile de umiditate. Sptura mecanizat se msoar la 100 m3, iar cea manual la m3 de sptur. Umpluturile din jurul fundaiilor se vor executa imediat dup ce construcia a depit nivelul terenului. Umpluturile se msoar la m3 de pmant imprtiat. Inainte de inceperea lucrrilor pentru executarea fundaiilor trebuie s mai fie terminate urmtoarele: retrasarea axelor fundaiilor. Abaterea admisibil la poziia in plan vertical a cotei de nivel la fundaiile structurii este de 10 mm. La poziia in plan orizontal a axelor fundaiilor de beton, abaterea admisibil este de 10 mm; incheierea procesului verbal de lucrri ascunse; Verificarea in vederea receptiei Orice lucrare de terasamente va fi inceput dup efectuarea operaiei de predare - primire a amplasamentului, trasrilor reperelor cotei zero, etc., consemnat intr-un proces verbal incheiat de delegaii beneficiarului, proiectantului i executantului. Inainte de inceperea lucrrilor de terasamente se va verifica intreaga trasare pe teren, atat in ansamblu cat i pentru fiecare obiect in parte, conform STAS 9824/1 - 76. La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundaii se va verifica pentru fiecare in parte dimensiunile i cotele de nivel realizate i se vor compara cu dimensiunile din proiect; in cazul depirii oricreia dintre abaterile admisibile, este interzis inceperea lucrrilor corpului fundaiilor inainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii spaiului respectiv in limitele admisibile. In toate cazurile in care se constat c - la cota de nivel stabilit pentru proiect - natura terenului nu corespunde cu aceea avut in vedere la proiectare, soluia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit decat pe baza unei dispoziii scrise a proiectantului.

Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de laborator, fie prin penetrare static sau dinamic. Aceste probe, se vor face cel puin cate una la fiecare 200 m2 suprafa i minim 3 pentru fiecare obiect. Pentru umpluturile de pmant utilizate pentru platforme, ci de acces pietonale sau cu circulaie auto , sistematizri verticale, completarea spturilor de fundaie sau pentru conducte sub pardoseli, se va verifica: - indeprtarea pmantului vegetal i a altor straturi indicate in proiect; - corespondena cu proiectul a naturii pmantului utilizat i a tehnologiei de compactare; - realizarea gradului de compactare (B), conf. STAS 1913/13 83; Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prevzute in proiect sunt: - pentru sistematizri verticale : mediu - 10 % ; minim- 15 %; - in jurul fundaiilor i sub pardoseli ; mediu - 5 % ; minim - 8 %; - la anul de conducte : mediu - 5 %; minim - 8 %; Rezultatele acestor verificri se vor inscrie in procesele verbale de lucrri ascunse. 2. COFRAREA BETONULUI 2.1. Generalitati Prevederile din acest capitol se refer la lucrrile de alctuire i folosire a panourilor din placaj i metalice pentru cofraje. Cofrajele sunt construcii temporare, necesare construciilor pentru redarea formei i dimensiunilor elementelor din beton, precum i pentru susinerea acestora in perioada cand acestea nu au capacitatea de a o face singure. Soluiile de realizare a cofrajelor trebuie s fie: economice, astfel incat costul, consumul de materiale i de manoper s rezulte in ponderi cat mai sczute din totalul necesar realizrii construciei: -rezistene la sarcinile ce le revin, in special: din greutatea (impingerea) betonului care solicit elementele de susinere sau faa cofrajului; la montri - demontri i manipulri repetate; la aciunea agenilor atmosferici; - exacte, in privina redrii corecte a formei i dimensiunilor elementelor din beton in limita abaterilor admisibile; - etane, astfel incat s nu permit scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi; - simple, astfel incat s asigure :execuia uoar; insuirea rapid de ctre muncitori a tehnicii de lucru ; - uurina la montare - demontare, manipulare i transport; Cofrajele sunt utilizate in principal pentru formarea urmtoarelor elemente : fundaii; perei de beton monolit; plci de beton turnat monolit pentru planee; stalpi, grinzi, nervuri etc.; Standarde de referinta C 11 - 74 Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea in construcii a panourilor din placaj pentru cofraje; NE 012 - 1/2007 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat; Proiect tip IPC nr. 7161/1 - 78 Privind popi extensibili, dispozitive de susinere metalice; La fundaiile continue, se traseaz mai intai axul longitudinal pe fundul anului (spturii), fa de care apoi se va trasa poziia feelor interioare ale panourilor de cofraj.

La fundaiile izolate, pe fundul spturii se traseaz cele dou axe perpendiculare ale fiecrei fundaii in parte, in raport cu care se traseaz apoi poziia feelor interioare ale panourilor de cofraj. Fixarea cofrajelor la fundaii (continue sau izolate) se va face cu montani, proptele, rui, distanieri etc., dup care in prealabil s-a verificat poziia cofrajelor in raport cu prevederile proiectului. Etapa de execuie a lucrrilor la nivelul calitativ prevzut in documentaiile tehnologice i prescripiile tehnice constand din: verificri dup trasare i inscriere in abaterile admisibile privind: - poziia marcajelor fa de axele construciei i fa de elementele corespunztoare turnate la etajul inferior; - dimensiunea elementelor ce urmeaz a fi cofrate; - verificarea dup montarea elementelor de baz (caloi in cazul stalpilor, montani i panouri in cazul pereilor, tlpile eafodajului i schelelor etc.) privind: existena tuturor elementelor prevzute in documentaie; - fixarea corect i stabil a elementelor de prindere i legtur; - poziionarea corect fa de marcaj, in limitele abaterilor admise; - verificri dup montarea fiecrui nivel de elemente (ex. panouri in cazul CMS, montani i panouri in cazul cofrajelor pitoare, intregul ansamblu in cazul utilizrii subansamblurilor mari de cofraje pentru perei etc.), privind: existena tuturor elementelor prevzute; - fixarea corect i stabil a elementelor de prindere i legtur; - poziia golurilor, inclusiv a celor destinate verificrii, la recepia structurii, a poziiei reciproce a axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri; - incheierea corect i asigurarea etaneitii; - curirea cofrajelor; - asigurarea msurilor NTS i PSI; - poziionarea corect fa de marcaj; - dimensiunile cofrajului; - poziionarea fa de orizontal i vertical; c) Etapa final de verificare la recepia lucrrilor conform documentaiilor tehnologice i prescripiilor tehnice. La terminarea lucrrilor de cofraj se efectueaz recepia final de ctre o comisie format din beneficiar (diriginte de antier) i constructor (ef de lot, eful punctului de lucru, eful de echip). Comisia va efectua verificrile prevzute mai sus ( " Verificri dup montarea fiecrui nivel de elemente" Rezultatele verificrii i eventualele remedii ce trebuiesc fcute se vor consemna in " REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR CE DEVIN ASCUNSE". Dup efectuarea remedierilor se va face verificarea i se va incheia un nou proces verbal. Atenie! Inainte de turnarea betonului conductorul punctului de lucru (maistru, inginer) este obligat s verifice integritatea, stabilitatea, rezemarea pe teren, etaneitatea, poziionarea i stabilitatea elementelor ce vor fi inglobate in beton (armtur, rame, goluri, plcue metalice, instalaii etc.) conform documentaiei de execuie. Dup turnarea i intrirea betonului se execut decofrarea. La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul NE012-1/2007 Cap. " Decofrare ".

3.ARMAREA BETONULUI Acest capitol cuprinde specificaii pentru lucrrile de confecionare i montare a armturilor. Standard de referinta NE 012- 2007 -Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat; C 56 - 89 -Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii; Instruciuni tehnice pentru sudarea armturilor de oel beton; STAS 438/1 - 80 - Oel beton laminat la cald; Materiale si produse oel beton rotund, neted OB 37 - STAS 437/1 - 80; oel beton cu profil periodic, PC 52 - STAS 438/1 - 80; sarm moale - STAS 880 - 80; sarm tras pentru beton armat - STAS 438/2 - 80; plase sudate pentru beton armat - STAS 438/3 - 80; Livrarea si manipularea Livrarea oelului beton se face numai conform prevederilor in vigoare i insoit de certificate de calitate, respectiv declaratii de conformitate care vor cuprinde: - valorile proprietilor mecanice rezultate din incercri; - rezultatele indoirii la rece; - rezultatele analizei chimice; Livrarea oelului beton se face in legtur de bare sau colaci, masa minim a unui colac este de 40 Kg, iar masa maxim este de 600 Kg. - colacii vor fi legai strans in trei sau mai multe locuri; - marcarea se va face prin vopsire; - depozitarea oelurilor pentru armturi se va face astfel incat s se evite: a). condiiile care favorizeaz corodarea oelului; b). murdrirea acestuia cu pmant sau alte materiale; Executia lucrarilor de armare a betonului Curirea i indreptarea barelor sunt operaii care trebuie efectuate inaintea tierii i fasonrii acestora. La curire se va indeprta: -pmantul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuriti; -rugina neaderent care se desprinde prin lovire cu ciocanul; -rugina aderent, prin frecare cu peria de sarm in zona de sudare a barelor care urmeaz s fie indoite prin sudur Dup indeprtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor seciunii barei nu trebuie s depeasc abaterile limit la diametru prevzute in anexa III.1 din Normativul NE012-2007 i anume: -pentru bare cu D 25 mm abatere limit de - 0,5 mm; -pentru bare cu D > 25 mm abatere limit de - 0,75 mm; Oelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie s fie indreptat inainte de a se proceda la tiere i fasonare, fr a se deteriora ins profilul. La intinderea cu troliul, alungirea maxim nu va depi 2 mm/m. Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminenelor in cursul operaiei de indreptare.

Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face in strict conformitate cu prevederile proiectantului. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in aa fel incat s se evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei in momentul montrii. Armturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armturilor netede, ciocul se indoaie la 180o cu raza interioar de min. 2,5 d i poriunea dreapt de la capt de 3 d. In cazul armturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90o , cu raza interioar de minimum 2,5d i poriunea dreapt de la capt de 7 d completate cu prevederi suplimentare din STAS 10107/0 90, cap.6.4, 6.5, 6.2, 6.3. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trecere peste colul unui cadru se va face dup un arc de cerc cu raza de cel puin 10 d. Capetele barelor inclinate trebuie s aib o poriune dreapt cu lungimea de cel puin 20 d in zone intinse i cu cel puin 10 d in zone comprimate. In cazul etrierilor care se indoaie dup un unghi drept, cercul de indoire va fi de minim 2 d (diametrul etrierului). Fasonarea ciocurilor i indoirea armturilor se execut cu o micare lent, fr ocuri. La mainile de indoit cu dou viteze, nu se admite curbarea barelor din oeluri cu profil periodic la viteza mare a mainii Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald. Se recomand s nu se execute fasonarea armturilor la temperaturi sub -10o C. Legarea armturilor trebuie efectuat la incruciarea barelor, prin legturi cu sarm neagr sau prin sudur electric prin puncte. Cand legarea se face cu sarm, se vor utiliza 2 fire de sarm de 1....1,50 mm diametru. Reelele de armturi din plci i din perei vor avea legate in mod obligatoriu dou randuri de incruciri marginale, pe intreg conturul. Restul incrucirilor, din mijlocul reelelor vor fi legate din 2 in 2, in ambele sensuri. (ah). La grinzi i stalpi, vor fi legate toate incrucirile barelor armturii cu colurile etrierilor sau a ciocurilor agrafelor. Restul incrucirilor acestor bare, cu poriunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in ah.(cel puin din 2 in 2). Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se incrucieaz. Etrierii i agrafele montate inclinat fa de armturile longitudinale se vor lega de regul de toate barele longitudinale cu care se incrucieaz. Montarea armturilor se poate face bar la bar (bare flotante) sau sub form de subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate in ateliere centralizate sau organizate in apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate in condiii industriale, asigur o cretere a productivitii muncii. La terminarea montrii armturilor, datorit importanei deosebite a calitii execuiei acestora cat i faptul c dup turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepionate, incheindu-se procese verbale de lucrri ascunse. Pentru a se putea face o comparaie cu cantitatea de armtur prevzut in devize, este necesar s se in o eviden a consumurilor pe obiect sau pri de obiecte.

Montarea barelor flotante dei nu constituie un procedeu recomandabil, se utilizeaz la fundaii, grinzi (in special la cele continue), perei i plci. Executarea lucrrilor se va face cu grij pentru a nu introduce in cofraj pmant, murdrii sau alte corpuri care ar duna calitii betonului. La executarea fundaiilor, pe stratul de beton de egalizare se aeaz barele fasonate conform proiectului, legandu-se intre ele i montand distanierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton. Se introduce de asemenea mustile pentru stalpi sau perei i se fixeaz de armtura fundaiei. Radierele se realizeaz prin introducerea intai a barelor plasei inferioare (ridicate sau drepte) pe locurile insemnate anterior. Peste ele se aeaz barele pe direcie perpendicular i se leag. Se aeaz caprele de rezemare a plasei superioare mai intai pe o direcie i apoi pe cealalt, legandu-se conform prevederilor constructive. Urmeaz introducerea distanierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton. Stratul de acoperire cu beton al barelor din elementele de beton armat, are drept scop asigurarea proteciei armturii contra eroziunii i buna conlucrare a acesteia cu betonul. Grosimea necesar a stratului de beton pentru acoperirea armturilor este indicat in Cap. II al prezentei lucrri. Montarea armturilor va fi efectuat in poziiile prevzute in proiect, asigurandu-se meninerea acestor poziii i in timpul turnrii betonului. La montare se vor prevedea: -cel puin 3 distanieri la fiecare metru ptrat de plac sau perete; -cel puin un distanier la fiecare metru liniar de grind sau stalp; -cel puin un distanier la fiecare 2m liniari de grind sau in zona cu armtura pe dou sau mai multe randuri; Distanierii pot fi confecionai din mas plastic sau prisme de mortar prevzute cu cate o sarm pentru a fi legate de armturi. Se interzice folosirea cupoanelor de oel beton. Pentru meninerea in poziie a armturilor de la partea superioar a plcilor, se vor folosi capre din oel beton sprijinite pe cofraj i dispuse intre ele la distana de maximum 1 m. (respectiv 1 buc/mp). In cazul plcilor in consol, distana dintre caprele de meninere a poziiei armturii va fi de maximum 50 cm (respectiv 4 buc/mp). Praznurile i plcuele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudur i armtura elementului, sau vor fi legate cu sarm de cofraj sau armturi, asigurand meninerea poziiei carcaselor in timpul turnrii betonului. Se recomand ca atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare i montaj, armtura s se monteze sub form de carcase preasamblate, de preferin sudate prin puncte. Inlocuirea armturilor se poate efectua, in cazul in care nu se dispune de sortimentul i diametrele prevzute in proiect, cu respectarea urmtoarelor condiii: -adaptarea altor diametre, de acelai tip de oel cu cel inlocuit se va face astfel incat aria armturii s rezulte egal sau cu cel mult 5% mai mare decat cea din proiect; -in cazul armturilor de rezisten din grinzi, diametrul mai mare decat cel prevzut in proiect, dar fr a schimba tipul de oel; -distanele minime i respectiv maxime, rezultatele intre bare, precum i diametrele minime adoptate trebuie s indeplineasc condiiile din Cap. II; -inlocuirea armturilor cu bare din alt tip de oel decat cel prevzut in proiect, se va efectua pe baza datelor precizate de proiectant;

Condiii de calitate, verificarea i recepia lucrrilor de armturi La terminarea montrii armturii in fiecare element de construcie in care urmeaz a se turna beton, trebuie efectuat o verificare foarte minuioas privind calitatea acestor lucrri, deoarece ele constituie "LUCRRI ASCUNSE", deci nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple. Verificrile trebuie efectuate de ctre beneficiar (dirigintele antierului), executant (eful de santier) i proiectant i trebuie s se refere la toate aspectele lucrrii i anume: -numrul, diametrul, poziia barelor in diferite seciuni transversale, caracteristice elementului de structur; - distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare; - lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi inglobate in elemente care se toarn ulterior (musti): l-ungimi de petrecere la indiri; -calitatea sudurilor; -numrul i calitatea legturilor dintre bare; -dipsozitivele de meninere a poziiei armturilor in cursul betonrii (capra, distanierii,etc); -modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton al armturii; -poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor; Aceste elemente se consemneaz cronologic in: REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR CE DEVIN ASCUNSE. Nu sunt valabile procesele verbale de lucrri ascunse incheiate numai de eful de santier. Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedent, dac acesta devine o lucrare ascuns. Valabilitatea procesului verbal de lucrri ascunse este de 7 zile; dac in acest timp nu s-au executat betonrile, trebuie refcut procesul verbal. Este interzis prezentarea la banca finanatoare in vederea decontrii taloanelor de plat a obiectelor pentru care nu exist proces verbal de lucrri ascunse care s ateste in mod indubitabil c lucrrile sunt de calitate conform cu proiectul sau cu prescripiile tehnice, sau c in urma remedierilor efectuate au fost aduse in aceast situaie. In procesul verbal de lucrri ascunse incheiat dup decofrarea elementului din beton se va consemna i poziia mustilor. Se interzice cu desvarire s se execute lucrri care s inglobeze sau s ascund defecte ale structurii de rezisten sau care s impiedice accesul i reparaiile corecte ale acestora. Registrul constituie un document oficial i ca atare se numeroteaz i se parafeaz de ctre Responsabilul tehnic cu executia. Este obligatorie completarea cu cerneal a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor i tersturilor sunt interzise. Registrul va fi vizat de ctre organele de control tehnic ale intreprinderii executante i ale beneficiarului, ale forurilor tutelare precum i de ctre proiectant. Scopul procesului verbal de lucrri ascunse este de a se consemna calitatea lucrrilor i conformitatea lor cu proiectul i prescripiile tehnice in vigoare (inclusiv abaterile admisibile). Remedierile defeciunilor sau ale abaterilor mai mari decat cele admisibile, se vor efectua numai cu avizul scris al beneficiarului i respectiv al proiectantului. Dup executarea remedierilor, se va intocmi un nou proces verbal de lucrri ascunse. Norme de protecia muncii i PSI Se vor prelucra i respecta de ctre toi factorii interesai, urmtoarele : Legea 319/2006 cu Normele metodologice de aplicare

HG 300/2006 Se va intocmi Planul propriu de securitate si sanatate in munca conform HG 300/2006 Legea 307/2006 4. BETOANE SIMPLE SI ARMATE In acest capitol sunt prezentate pe mrci i elemente de construcii, condiiile de preparare i punere in oper a betonului. Materiale si produse Betonul marf - betonul livrat de staiile de betoane, trebuie obligatoriu s fie insoit de fia de calitate. Sortimentele de beton ce se livreaz trebuie s respecte, pentru fiecare marc, urmtoarele caracteristici prevzute de norme: -consisten; -mrimea maxim a agregatelor; -tipul de ciment utilizat; Ciment Stabilirea cimentului s-a fcut inand seama de urmtoarele criterii: -clasa betonului; -condiii de execuie; -condiii de exploatare; Pentru alegerea tipului de ciment pentru fundaii s-a inut seama de agresivitatea apei subterane. Agregate Pentru prepararea betoanelor avand densitatea apareant intre 2201 - 2500 Kg/mc, se folosesc agregate grele, provenite din sframarea natural sau din concasarea rocilor. Agregatele trebuie s provin din roci stabile,adic nealterabile la aer, ap sau inghe; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci felspatice sau istoase. Apa Apa utilizat la prepararea betonului trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii: -s fie limpede i fr miros; -s aib reacie neutr, slab acid sau slab alcalin (pentru max = 10; pentru min =4); -s nu conin deeuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloz, de zahr, glucoz, acid sulfuric, vopsele, cocserii, ateliere de galvanizare; Livrarea si manipularea Cimentul poate fi depozitat in saci sau vrac. Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie s se fac in incperi inchise, fr umezeal, bine aerisite. Pstrarea cimentului in vrac se face in depozite de tip siloz. Durata de depozitare nu va depi 3 luni de la data fabricrii pentru cimenturile cu intrire normal. Cimentul depozitat un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuinat la lucrri de beton i beton armat decat dup verificarea strii de conservare i a rezistenelor mecanice. Cimenturile care se vor prezenta rezistene mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii respective, vor fi declasate i utilizate numai in domeniul corespunztor noii mrci.

Inainte de folosirea cimentului se va face controlul calitii cimentului, efectuandu-se urmtoarele verificri: -constatarea existenei certificatului de calitate; -examinarea strii de conservare; -determinarea inceputului i sfaritului zilei; -verificarea constanei de volum; Aceste verificri se respect lunar precum i in cazul evenimentelor accidentale ca: umezire, amestecare cu corpuri strine. Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate i separat pe suporturi compartimentate corespunztor evitrii amestecrii cu alte sorturi. Executarea lucrarilor de betonare Prepararea i transportul betonului Prepararea i verificarea caracteristicilor betonului se face corespunztor precizrilor din Normativul NE012- 2007. Transportul betonului de lucrabilitate L 3 i L 4 (tasarea conului cu 5-9 cm respectiv 10-15 cm) se face cu autogiratoare, iar a celor cu lucrabilitate L 2 (tasarea conului 1-4 cm) cu autobasculante cu ben amenajat corespunztor. Se admite transportul betonului de lucrabilitate L 3 cu autobasculanta cu condiia ca la locul de descrcare s se asigure reomogenizarea amestecului. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, benzi transportoare, jgheaburisau roabe. Mijloacele de transport trebuie s fie etane pentru a nu permite pierderile laptelui de ciment. Pe timp de ari sau ploaie, suprafaa liber de beton trebuie s fie protejat, astfel incat s evite modificarea caracteristicilor betonului. Durata de transport se consider din momentul inceperii incrcrii in mijlocul de transport i sfaritul descrcrii acesteia i nu poate depi valoarile de mai jos decat cand se utilizeaz aditivi intarzietori: Temperatura amestecului de beton 0C Cimenturi de marca 35 Cimenturi de marca 40 Durata maxim de transport (minute) - intre 10 i 300 C - sub 100 C In cazul autobasculantelor, durata maxim se reduce la 15 minute. Ori de cate ori intervalul de timp dintredescrcarea i reincrcarea cu beton a mijloacelor de transport depete o or, precum i la intreruperealucrului, acestea vor fi curate cu jet de ap. Pregtirea turnrii betonului Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica: -corespondena cotelor cofrajelor, atat in plan orizontal cat i pe vertical, cu cele din proiect; -orizontalitatea i planeitatea cofrajelor plcilor i grinzilor; -verticalitatea cofrajelor stalpilor sau diafragmelor i corespondena acestora in raport cu elementele nivelelor inferioare; -existena msurilor pentru meninerea formei cofrajelor i pentru asigurarea etaneitii lor; -msurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susinere; -rezistena i stabilitatea elementelor de susinere existente i corecta montare i fixare a susinerilor, existena penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tlpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren; -dispoziia corect a armturilor i corespondena diametrelor i numrul lor, cu cele din proiect, -solidarizarea armturilor intre ele (prin legare, sudura, petrecere), -existena in numr suficient adistanierilor;

-instalarea conform planului proiectului, a pieselor ce vor rmane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de goluri; In cazul in care se constat nepotriviri fa de proiect sau se apreciaz ca neasigurat rezistena istabilitatea susinerilor se vor adopta msuri corespunztoare. Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul i armturile se vor cura de eventualele corpuri strine, mortar rmas de la turnarea precedent, rugin neaderent, etc. In urma efecturii verificrilor i msurilor menionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate intr-un proces verbal de lucrri ascunse. Dac pan la inceputul betonrii intervin unele evenimente de natur s modifice situaia constatat (intreruperi, accidente, etc.) se va proceda la o nou verificare i la incheierea altui proces verbal. Supafaa betonului turnat anterior i intrit, care va veni in contact cu betonul proaspt, va fi curat cu deosebit grij prin ciocnire, de pojghia superficial de ciment i de betonul slab compactat, indeprtandu-se apoi materialul prin splare cu jet de ap sau aer comprimat Reguli gernerale de betonare Betonarea unei construcii, va fi condus nemijlocit de maistrul sau eful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea comportarea i meninerea poziiei iniiale a susinerilor cofrajelor i armturilor i va lua msuri operative de remediere a oricror deficiene constatate. Atat deficienele costatate cat i msurile adoptate vor fi consemnate in condica de betoane. Betonul trebuie s fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea in lucrare se va face fr intreruperi, iar dac acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru, conform prevederilor de la pct.6.6. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale: -la locul de punere in lucrare, descrcarea betonului se va face in bene, pompe de beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulri; -dac betonul adus la locul de punere in lucru prezint segregri, se va proceda la descrcarea i reamestecarea lui pe platforma special amenajat, fr a se aduga ins ap; -inlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 1,5 m; -turnarea betonului de la inlime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alctuite din tronsoane de form tronconic; -betonul trebuie s fie rspandit uniform i in grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvirlirea cu lopata la distane mai mari de 1,50 m; -se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fa de pozia prevzut in proiect, indeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor in consol, -dac totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnrii; - se va urmri cu atenie inglobarea complet in beton a armturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului; - nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii in timpul vibrrii betonului i nici aezarea pe armturi a vibratorului; - in nodurile cu armturi dese se va urmri cu toat atenia umplerea complet a seciunii, prin indesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel, cu vibrarea lui; in cazul c aceste msuri nu sunt eficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral al betonului prin spaii care s permit ptrunderea vibratorului; -circulaia muncitorilor i utilajelor de transport in timpul betonrii se va face pe puni speciale care s nu rezeme pe armturi, fiind interzis circulaia direct pe armturi sau pe cofraje;

- in cazul turnrii unor betoane speciale (aparent, torcretare, etc.) sau a unor elemente de construcii diferite de cele indicate la pct.3.4, se vor respecta prescripiile speciale sau precizrile date prin proiect; Instalarea podinei pentru circulaia lucrtorilor i a mijloacelor de transport pe planeele de beton, precum i depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor i armturilor pentru etajele superioare este permis numai dup 24 ... 36 ore in funcie de temperatura i tipul de ciment utilizat. Betonarea fundaiilor La executarea fundaiilor de beton i beton armat se vor respecta i prevederile cuprinse la Cap.6 din Normativul NE 012 - 2007, la cap.l0 din Normativul P 112-2004. La executarea fundaiilor vor fi avute in vedere urmtoarele: Materialele intrebuinate trebuie s corespund indicaiilor din proiect i prescripiilor din standardele i normele de fabricaie in vigoare; Execuia fundaiilor nu poate s inceap dac nu s-a fcut in prealabil controlul spturii de fundaie; Fundaia se va executa, pe cat posibil, fr intrerupere pe distana dintre dou rosturi de tasare; in cazul cand aceast condiie nu a putut fi respectat se va proceda conform prevederilor de la "Rosturi de lucru", avandu-se in vedere i urmtoarele: - durata maxim admis a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua msuri speciale la reluarea betonrii, va fi intre 1,5 i 2 ore, funcie de tipurile de ciment folosite (cu sau fr adaosuri); -in cazul in care rostul de lucru din fundaie nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distan de 1,00 m de marginea stalpului; - suprafaa rostului de lucru va fi perpendicular pe axa fundaiei icanat sau vertical pe toat inlimea; -turnarea benzilor de fundaie se va face in straturi orizontale de 30-50 cm, iar suprapunerea stratului urmtor superior de betoane se va face obligatoriu inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior; -nu se admit rosturi de turnare inclinate la fundaii, cuzinei, pungi de fundaie, betonarea i vibrarea fcandu-se fr intrerupere; - nu se admit rosturi de lucru in fundaiile izolate sau sub zonele cu concentrri maxime de eforturi; - la construciile in care fundaiile sunt executate longitudinal, se va urmri ca fiecare band de fundaie in parte s fie turnat fr intrerupere, trecerea la banda urmtoare fcandu-se dup ce turnarea benzii precedente a fost terminat; - reluarea turnrii se va face dup pregtirea suprafeelor rosturilor; suprafaa rostului de lucru trebuie s fie bine curat i splat abundent cu ap, imediat inainte de turnarea betonului proaspt; - in cazul intreruperilor cu durate mai mari, tratarea suprafeelor betonului intrit va fi: udarea indelungat (8-10 ore) inainte de inceperea betonrii; curirea cu peria de sarm, jet de aer, etc. pentru a se asigura condiii favorabile de intrire i a se reduce deformaiile de contracii se va menine umiditatea betonului in primele zile dup turnare, protejand suprafeele libere prin: - acoperirea cu materiale de protecie (prelate, rogojini, etc.); - stropirea periodic cu ap, care va incepe dup.2 pan la 12 ore de la turnare, in funcie de tipul cimentului utilizat i temperatura mediului; temperatura minim la care se va proceda la stropire va fi de + 50 C;

-executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascuns i se va recepiona de ctre reprezentantul beneficiarului, in timpul execuiei sale, incheindu-se un proces verbal de lucrri ascunse; Rostul de tasare se va face intr-un plan perpendicular pe talpa fundaiei, iar limea sa pentru construcii fundate pe terenuri obinuite, va fi de minimum 3 cm. Pentru construciile fundate pe terenuri dificile, limea rostului se va lua potrivit prescripiilor pentru fundare pe astfel de terenuri. Astuparea poriunilor de sptur rmase in afara fundaiilor se va realiza potrivit cu prevederile Cap. L "Lucrri de terasamente". Inaintea turnrii cuzineilor, se vor verifica toate armturile din punct de vedere al numrului de bare, al poziiei formei, diametrului, lungimii, distanelor, etc., precum i a msurilor pentru meninerea verticalitii mustilor pentru pereii subsolului. Se verific, de asemenea, cofrajele in privina corespondenei ca poziie i dimensiuni cu proiectul, dac au fost curate i corect pregtite, precum i dimensiunile stratului de acoperire, a crui grosime minim va fi: -pentru fundaii cu strat de realizare, la armturi1e de la faa inferioar 35 mm; -pentru feele fundaiilor in contact cu pmantul: 45 mm; -abaterile limit pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de + 10 mm; Rezultatele verificrilor, atat pentru armturi, cat i pentru cofraje, vor fi consemnate in procesele verbale de lucrri ascunse, incheiate intre beneficiar i executant. In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta prevederile din proiect i din anexa 1.3 a Normativului C-B6 privind mrcile minime de beton, dozajul de ciment i raportul ap-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabi1itate impus. In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt in contact cu ape naturale agresive, se vor respecta prevederile din proiect i din Anexa I.5 din Normativul NE 012 - 1/2007 privind mrcile de beton, dozajul de ciment, raportul ap - ciment ,a tipului de ciment, precum i a stratului minim de beton de acoperire al armturilor, pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus. Cand betonul se toarn in spturi cu perei nesprijinii, acesta va umple bine tot volumul dintre perei. Dac unele prbuiri sau goluri in teren sunt prea mari, precum i in cazul spturilor adanci taluzate sau sprijinite, se vor utiliza cofraje, inand seama c umplutura ulterioar cu pmant s se fac uor i s permit compactarea lui. Fundaiile ce au suprafee inclinate (de regul sub 60 fa de vertical) se toarn in cofraje. Compactarea betonului Compactarea betonului se execut prin vibrarea mecanic; in cazul imposibilitii de continuare a compactrii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent electric, etc.), turnarea betonului se va continua pan la poziia corespunztoare unui rost, compactand manual betonul. Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice i funcionale i pentru care se dispune de prescripii de utilizare i intreinere. Personalul care efectueaz vibrarea betonului, trebuie s fie instruit in prealabil asupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmeaz s-l aplice. In cazul plcilor, suprafaa betonului vibrat se va nivela imediat dup terminarea acestei operaii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe ipci de ghidare. Alegerea tipului de vibrare (mrimea capului vibratorului, fora perturbatoare i frecvena corespunztoare acesteia) se va face in funcie de dimensiunile elementelor i de posibilitile de introducere a capului vibrator (butelie) prin barele de armtur. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare intern se recomand s fie L 3 sau L 3/L 4.

Durata de vibrare optim, din punct de vedere tehnico-economic, se situeaz intre durata minim de 5 sec. i durata maxim de 30 sec in funcie de lucrabilitatea betonului i tipul de vibrator utilizat. Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec., impusa de condiii speciale locale, nu este de natura sa dauneze calitaii betonului. Semnele exterioare dupa care se recunoate ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt urmatoarele: -betonul nu se mai taseaza; -suprafaa betonului devine orizontala i uor lucioasa; -inceteaza apariia bulelor de aer la suprafaa betonului i se reduce diametrul lor; Distana dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4 r, unde r este raza de aciune a vibratorului. In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distane (din cauza configuraiei armaturilor, a unor piese inglobate sau alte cauze) se recomanda utilizarea concornitent a mai multor vibratoare, distana intre ele depaind 2r. Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaeasca . din lungimea capului vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5...15 cm in stratul compactat anterior. Vibrarea de suprafaa se va utiliza prin compactarea betonului din elemente de construcie de suprafaa mare i grosimi de 3 35 cm, domeniul de grosime optima fiind de 3 20 cm. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafaa, se recomanda sa fie L 2 (tasare l 4cm). Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 60 sec. Timpul optim de vibrare se stabilete prin determinari de proba efectuate in opera cu prima arja de beton ce se compacteaz. Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de 1,l 1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in funcie de 1ucrabilitatea betonului. In cadrul determinarilor de proba prevazute la pct.5.13 se stabilete i grosimea stratului de beton necompactat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului. Distana dintre doua poziii succesive de lucru ale placilor i riglelor vibrate trebuie sa fie astfel stabilita incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafee de beton compactat. Tratarea betonului dupa turnare Pentru a se asigura condiii favorabile de intarire i a se reduce deformaiile din contracie, se va asigura meninerea umiditaii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafeele libere prin: -acoperirea cu materiale de protectie; -stropirea periodica cu apa; -aplicarea de pelicule de protectie; Acoperirea cu materiale de protecie se va face cu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceasta operaie se face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistena pentru ca materialul sa nu adere la suprafaa acoperita. Materialele de protectie vor fi meninute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa va incepe dupa 12 ore de la turnare in funcie de tipul de ciment utilizat i temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operaie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aa fel incat suprafaa betonului sa se menina umeda. Se va folosi apa care indeplinete condiiile prevazute pentru apa de amestecarebetonului, care poate proveni din reeaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz apa trebuie sa indeplineasca condiiile tehnice prevazute inSTAS 790-84. Stropirea se va face prin pulverizarea apei. In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat 5 C, nu se va prevedea stropirea cu apa.

Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Se recomand utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifiani, acceleratori sau antigel, in funcie de particularitile lucrrilor. Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4 din Norrnativul NE012-2007. La stabilirea compoziiei betonului se va urmri adoptarea unei cantiti cat mai reduse de ap de amestec. Reeta de beton afiat la locul de preparare a betonului trebuie s indice urmtoarele: -temperatura apei la introducerea in amestec in funcie de temperatura agregatelor in ziua preparriibetonului; -temperatura betonului la descrcarea din betonier care trebuie s fie cuprins intre + 150 C i + 300 C; La transportul betonului se vor lua msuri pentru limitarea la mininum a pierderilor de cldur ale betonului prin: -evitarea distanelor mari de transport, a staionrilor pe trasee i a transbordrilor betonului; -in cazul benelor i basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate; Inaintea incrcrii unei noi cantiti de beton, se va verifica dac in mijlocul de transport utilizat nu exist ghea sau beton ingheat; acestea vor fi indeprtate cu grij in cazul c exist, folosind un jet de ap cald. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanic. Protejarea betonului dup turnare trebuie s asigure acestuia in continuare o temperatur de min.+ 5 C, pe toat perioada de intrire necesar pan la atingerea rezistenei de min.50 daN/cm2, moment de la care aciunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. In acest scop, suprafeele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare prin acoperire cu prelate, folii de polietilen, saltele termoizalante, etc., astfel incat intre ele i beton s rman un strat de aer staionar (neventilat) de 3...4 cm grosime. Durata minim de meninere a proteciei pentru atingerea rezistenei de 50 daN/cm2 se numete "durata de preintrire" i este determinat de: -tipul de ciment utilizat i valoarea raportului A/C; -temperatura medie a betonului din lucrare; Executarea lucrarilor de betonare pe timp friguros Prevederi generale In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativele C 16-84 i NE012- 2007. Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili inand seama de: -regimul termoclimatic real existent pe antier in timpul preparrii, transportul, turnrii i protejrii betonului; -dimensiunile i masivitatea sau subirimea elementelor ce se betoneaz; -gradul de expunere a lucrrilor ca suprafa i durata - la aciunea timpului friguros in cursul intririi betonului; -intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiv; La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar s se exercite un control permanent i deosebit de exigent din partea conductorului tehnic al lucrrii ,responsabilului ethnic cu executia,calitatea i al beneficiarului i oricand va fi nevoie din partea proiectantului. In procesele verbale de lucrri ascunse se vor meniona msurile adoptate pentru protecia lucrrilor i constatrile privind eficiena acestora.

Cofrajele trebuie s fie bine curate de zpad i ghea Se recomand ca imediat inaintea turnrii betonului s se procedeze la curirea final prin intermediul unui jet de aer cald sau abur. In ceea ce privete susinerile cofrajelor, se va acorda o atenie deosebit rezemrii lor, luandu-se msurile corespunztoare, in funcie de comportarea la inghe a terenurilor i anume: -pentru pmanturile stabile la inghe. rezemarea popilor se va face pe tlpi aezate pe pmantul curat in prealabil de zpad, ghea i stratul vegetal i nivelat; -pentru pmanturi nestabile precum i in cazul umpluturilor, popii se vor aeze pe grinzi cu suprafaa mare de rezemare, pe fundaii existente, etc; In funcie de condiiile de temperatur suprafaa expus i forma elementelor, se va stabili tipul de cofraj, modul de protejare al acestuia cu materiale termoizolante sau de inclzire, precum i modul de rezemare al susinerilor. Depozitarea armturilor se va face de preferin in spaii acoperite disponibile; in lipsa unor asemenea spaii armturile vor fi protejate astfel ca s se evite cderea zpezii sau formarea gheii pe suprafaa barelor. Barele acoperite cu ghea vor fi curate inainte de tiere i turnare, prin ciocnire cu un ciocan de lemn. Fasonarea armturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dup caz, spaii inclzite. Dezghearea cu ajutorul flcrii este interzis. Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe antier la tratament termic in scopul accelerrii intririi betonului, cf. anexei IV.l din Normativul NE012-2007. Pentru betoane de clasa C 12/15 i C15/20, tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa 35, Hz-35, SR 35 i SRA 35. Cimentul de tipul M30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului i numai justificat de imposibilitatea procurrii unui tip din cimenturile indicate a se utiliza din considerente tehnico-economice temeinic fundamentate. Se recomand utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifiani, acceleratori sau antigel, in funcie de particularitile lucrrilor. Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4 din Norrnativul NE012-2007. La stabilirea compoziiei betonului se va urmri adoptarea unei cantiti cat mai reduse de ap de amestec. Reeta de beton afiat la locul de preparare a betonului trebuie s indice urmtoarele: -temperatura apei la introducerea in amestec in funcie de temperatura agregatelor in ziua preparrii betonului; -temperatura betonului la descrcarea din betonier care trebuie s fie cuprins intre + 150 C i + 300 C; La transportul betonului se vor lua msuri pentru limitarea la mininum a pierderilor de cldur ale betonului prin: -evitarea distanelor mari de transport, a staionrilor pe trasee i a transbordrilor betonului; -in cazul benelor i basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate; Inaintea incrcrii unei noi cantiti de beton, se va verifica dac in mijlocul de transport utilizat nu exist ghea sau beton ingheat; acestea vor fi indeprtate cu grij in cazul c exist, folosind un jet de ap cald. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanic. Protejarea betonului dup turnare trebuie s asigure acestuia in continuare o temperatur de min.+ 5 C, pe toat perioada de intrire necesar pan la atingerea rezistenei de min.50 daN/cm2, moment de la care aciunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.

In acest scop, suprafeele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare prin acoperire cu prelate, folii de polietilen, saltele termoizalante, etc., astfel incat intre ele i beton s rman un strat de aer staionar (neventilat) de 3...4 cm grosime. Durata minim de meninere a proteciei pentru atingerea rezistenei de 50 daN/cm2 se numete "durata de preintrire" i este determinat de: -tipul de ciment utilizat i valoarea raportului A/C; -temperatura medie a betonului din lucrare; Decofrarea se poate efectua numai dup verificarea rezistenei pe probe de beton pstrate in aceleai condiii ca i elementul in cauz i dup examinarea atent a ca1itii betonului pe feele laterale ale pieselor turnate, efectuandu-se in acest scop unele decofrri pariale, de prob. 5. STRUCTURA METALICA Executia, receptia, depozitarea, att n uzina ct si pe santier, transportul, ambalarea, montajul, vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de constructie metalica, vor respecta prevederile standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentului Caiet de sarcini. Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare ci le completeaza si precizeaza anumite detalii si modul de interpretare. Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini, este obligatorie si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a ansamblului ei. Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar cu ntregul personal de executie, n uzina si pe santier, referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice si prezentul Caiet de sarcini n asa fel nct fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrarii sa cunoasca perfect sarcinile ce le revin n respectarea conditiilor tehnice de calitate a lucrarii. In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu alte prevederi pe care le va considera necesare, n vederea realizarii corecte a elementelor constitutive, subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate. Pentru lucrarile de constructii metalice se vor respecta: - STAS 767/0 - 88 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate. - STAS 767/2 - 78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie. - STAS 500/1 - 89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice de calitate. - SR EN 10025 +A1 Produse laminate la cald din oeluri de construcie nealiate; - SR EN 10210 -1 Profile cave finisate la cald pentru construcii din oeluri de construcie nealiate i cu granulaie fin. Partea 1: Condiii tehnice de livrare; - C 150 - 99 Normativ privind calitatea mbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. SR EN 25817/93 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor. - C 56 - 2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii si instalatii aferente. Documentatia Documentatia tehnica de executie este elaborata de : - proiectant; - intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie; - intreprinderea care executa montajul structurii metalice. Documentatia tehnica elaborata de proiectant. Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la articolul 1.4.1 din STAS 767/0 88. Grosimea minima a cusaturilor de colt TABELUL A Grosimea tablelor t (mm) 4....8 9....15 16...20 21 ...30 31 ...40 > 40 Grosimea minima a cusaturilor de colt a (mm) min. 3.5 4.0 4.5 5.0 6.0 8.0

La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a cusaturilor de colt (a) se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate. Documentatia ce trebuie elaborata de firma constructoare Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de confectionare, care sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina. Se va solicita prezentarea standardului EN ISO 3834-2- pentru sudura structurii metalice, in termen de valabilitate. Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinarii sa verifice planurile de executie. O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazute in proiect. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte forme ale rosturilor, imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentare), se va proceda dupa cum urmeaza : - pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau montajului (neconcodanta unor cote, diferente in extrasul de materiale, etc.), uzina efectueaza modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului; - pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru ca acesta sa-si dea avizul Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a proiectantului.

Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant; pentru unele modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului. Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda : a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la debitare si terminand cu expedierea lor. b) Tehnologia de debitare si taiere. c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate. d) Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj. Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda : - piese desenate cu cote, pentru fiecare reper; - procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea clasei de calitate a taieturilor; - marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza; - tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate; - forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN 29692/94 si SR EN ISO 9692-2 :2000; - marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi, sarme si flexuri; - modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri; - procedeele de sudare; - regimul de sudare; - ordinea de executie a cusaturilor sudate; - ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor; - modul de prelucrare a cusaturilor sudate; - tratamentele termice daca se considera necesare; - ordinea de asamblare a subansamblelor; - planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor; - planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive; - regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din STAS 767/0 - 88 si prevederile prezentului caiet de sarcini. Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari de proba, acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al normativului respectiv. In vederea realizarii in bune conditii a subansamblelor sudate de serie, intreprinderea executanta va intocmi fise tehnologice pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile de executie pentru toate tipurile diferite de subansamble. La intocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor admise prin STAS 767/0 88 si prin prezentul caiet de sarcini. Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect, dimensiunile se

0 inteleg la + 20 C. .Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele completate si definitivate in urma executiei celor de proba, vor fi aduse la cunostinta proiectantului, beneficiarului si intreprinderii de montaj. Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul sudor va extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" si standarde, toate sarcinile de executie si conditiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrarile ce revin fiecarei echipe de lucru (sortare, indreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate echipelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncitor sa cunoasca perfect sarcinile ce ii revin. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura metalica. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri, maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propuna, daca considera necesar, unele eventuale modificari sau completari ce ar usura montajul. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda : - spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de constructii; - organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport si ridicare ce se folosesc; - verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse; - pregatirea si executia imbinarilor de montaj; - verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata; - ordinea de montaj a elementelo r; Materiale. Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise n proiect (marca, clasa de calitate) sa fie nsotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa aiba marcate pe fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si poansonul AQ al furnizorului de material. Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa. La executia constructiilor metalice se folosesc sortimentele de otel: - S355J2 G3 - pentru table si profile - S355J2 H - pentru tevi Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit n comanda de materiale catre furnizorul laminatelor si nu se vor considera avnd aceasta calitate dect piesele anume marcate, nsotite de certificat de calitate corespunzator. Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani. Furnizorul lucrarilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200 500 tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa coerespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88. Toate produsele laminate (table si talpi ale profilelor laminate sau ale elementelor compuse cu

sectiune I sau cruce de malta), in zonele unde se prind prin sudare elemente perpendiculare pe grosimea lor, vor fi verificate la destramare lamelara conform STAS 11417-86. Tablele vor fi verificate cu ultrasunete conform EC 10160:1999. In conformitate cu standardul amintit, tablele vor corespunde urmatoarelor clase de calitate: - tablele cu grosime mai mica de 30mm vor fi clasa S1; - tablele cu grosime mai mare de 30mm vor fi clasa S2; Materialele de adaos La executia sudurilor manuale (afturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos. Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in fabricatie a materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate. Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza. Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector. Suruburi de inalta rezistenta pretensionate (IP) Suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice 10.9 conform SR EN ISO 898-1/2002 , cu piulite din grupa de caracteristici 10 conform SR EN 20898- 2 :1997 si saibe conform STAS 8796/3 - 89. STANDARD ECHIVALENT PENTRU SURUBURI GR. 10.9: Suruburi IP : gr.10.9 HV - SR-EN 14399-4 (STAS 8796/1-80 / DIN 6914) Piulite IP : gr.10 HV - SR-EN 14399-4 (STAS 8796/2-80 / DIN 6915) Saibe IP : gr.10 H - SR-EN 14399-5 (STAS 8796/3-89 / DIN 6916) Furnizorul va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice a suruburilor, piulitelor si saibelor prin verificarea duritatii Brinell. Proportia verificarilor va fi de cate un organ de asamblare pentru fiecare lot mai mare de 100 buc. livrat de uzina furnizoare pe baza aceluiasi certificat de calitate. Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special. Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi zincate CONSTRUCTIA METALICA EXECUTATA N UZINA Generalitati Furnizorul lucrarilor va ntocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic de executie n asa fel nct sa asigure buna calitate a lucrarii. Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda: - piesele desenate pe repere cu toate cotele; - dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor; - calitatile materialului de baza ce trebuie folosit; - modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea); - modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor; - procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si semiautomata; - regimul de sudare; - tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura; - ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a tensiunilor interne mari; - ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul;

- modul de prelucrare a cordoanelor; - ordinea de asamblare; - planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerndu-se corespunzatoare numai dupa efectuarea ncercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini. Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru ntocmirea proceselor tehnologice de executie si sudare ale subansamblelor, de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate, n conformitate cu planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini. EXECUTAREA ELEMENTELOR METALICE SUDATE Pregatirea laminatelor La alegerea lor laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii, starii si aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare. Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de analiza si ncercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului, standardelor si prezentului Caiet de sarcini. Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele defecte de laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata nainte de prelucrare. Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte defecte neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde sau prezentul Caiet de sarcini nu vor fi folosite la executia constructiei metalice sudate. Se poate face si un control ultrasonic, prin ntelegere ntre parti, n masura n care acest lucru va aparea necesar si n functie de posibilitatile tehnice. Prelucrarea laminatelor fara ndreptarea lor prealabila este admisa n cazul n care abaterile fata de forma lor geometrica corecta, nu depasesc tolerantele cuprinse in standardele in vigoare (STAS 767/0 - 88) sau pe cele indicate in detaliile de executie. Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie indreptate inainte de trasare si debitare. Indreptarea laminatelor se face n conditiile precizate in prescriptiile in vigoare. Indreptarea la rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile pentru laminate din standardele n vigoare. Trasarea Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia proprie fiecarui atelier specializat. Trasarea se va executa cu precizie de 1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare. Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu : simbolul lucrarii, numarul desenului, pozitia pieselor, diametrul gaurilor, numarul pieselor asemenea, etc. La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de uzinare. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se prevede altfel. Dupa trasare, nainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa

trasata sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operatii. Verificarea executarii corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ, trasatorul nefiind scutit de raspundere. Prelucrarea laminatelor Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser folosindu-se cu precadere taierea mecanizata. Nu se admite taierile si prelucrarile cu arcul electric. Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute n proiect se vor executa obligatoriu numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas. La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale muchiilor, este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea inferioara a taieturii. Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie mbinate prin sudura este obligatorie si se va executa conform procesului tehnologic de executie. Prelucrarea muchiilor se poate executa att cu mijloace mecanice (ex, prin aschiere) ct si mecanizat cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea muchiilor sanfrenate pe o adancime de minim 2 mm. Nu se admite prelucrarea muchiilor manual cu flacara de oxigaz. Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime de 2 3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile taieturilor executate cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate 1.2.1 conform SR EN ISO 9013 1998. O eventuala preincalzire a laminatelor inainte de taiere se va face conform prevederilor procesului tehnologic de uzinare. Crestaturile. neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintro prelucrare defectuasa cu oxigen, se inlatura prin daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau polizarea se executa cu o panta de 1 : 10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcare cu sudura, cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului. Piesele al caror contur prezinta unghiuri intrande se gauresc in prealabil in varful unghiului cu un burghiu avand diametrul de minim 25 mm. In cazul taierii cu o masina de copiat, la unghiurile intrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm, urmata de polizare. Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare, prin care se noteaza : numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul elementului la care se foloseste ; marca si clasa de calitate a tablei; numarul lotului din care provine. Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca proiectantului propuneri de modificari, daca prin acestea se usureaza executia, fara a modifica calitatea cusaturii. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea rosturilor, etc.) ca si forma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de tipul imbinarii prevazute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, tinand seama de prevederile din SR EN 29692 94 pentru sudarea cu arc electric invelit. Aceste forme trebuie prevazute in tehnologia de sudare intocmita de uzina.

Toate piesele care n urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii mai mari dect cele indicate n prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse ndreptarii. Indreptarea se va putea face la laminorul de planat sau prin ncalzire locala. Temeratura tablei n zonele ncalzite o local va fi de cca. 600 C. Ea va fi obligatoriu controlata. In cazul ndreptarii prin ncalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor ncalzite ( de expemplu cu jet de apa sau aer). Gaurirea se face dupa operatiile de ndreptare si sudare. Ea se poate face si naintea acestor operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gaurilor din piesele care se suprapun. Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate nct dupa sudarea definitiva sa nu se depaseasca abaterile admise. Controlul calitatii dupa debitare, indreptare si prelucrarea muchiilor Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele: - existenta pe piese a marcajului corect si vizibil; - dimensiunile pieselor debitate n limitele tolerantelor; - curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a taieturii; - planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa ndreptare, n limitele tolerantelor; - executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare. Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care: - sunt necorespunzatoare dimensional; - nu au marcajul corect si vizibil; - prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate. Asamblarea Operatii premergatoare asamblarii. Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentnd exfolieri. Marginile pieselor care se sudeaza vor fi curatate prin polizare pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele fete pentru ndepartarea completa a tunderului si ruginii. Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara, vor fi remediate nainte de asamblare . Asamblarea pieselor pieselor in vederea sudarii (asamblare provizorie) Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare. Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu mpiedice deformarea libera a pieselor precum si executarea lucrarilor de sudare n bune conditii. La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafetele tablelor a dispozitivelor de tragere. Asamblarea n vederea sudarii automate sub flux a mbinarilor cap la cap se poate face direct pe dispozitivul de sudare sub flux cu strngere electromagnetica. In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel ntrebuintat la sudarea otelului respectiv. Fluxul va trebui sa ndeplineasca conditiile prevazute. Nu se admite folosirea n perne a unui strat de umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata a unui strat redus ca grosime

din fluxul cu care se sudeaza. Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se ncadreze n cele prevazute n acest Caiet de sarcini. Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele prevazute n acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie nlaturate prin prelucrare, realizndu-se racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata. La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767 / 0 - 88. Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorii Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor. Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de organul AQ din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi, folosind n acest scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 ori. Daca se constata fisuri n cordoanele de prindere a unor mbinari cap la cap, se vor ndeparta complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o polizare pna la ndepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza. In cazul unor fisuri n cordoanele de prindere a unor mbinari de colt acestea se vor elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curatirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare. Dupa polizarea portiunilor n care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un control amanuntit a acestor zone att vizual ct si cu lichide penetrante. Sudarea subansamblelor metalice Generalitati Executarea unor mbinari sudate de buna calitate este conditionata de: - folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni; - curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor n zona mbinarii; - uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea; - folosirea unor materiale de adaos (electrozi, srma, flux) corespunzatoare materialului de baza ce se sudeaza; - respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei liniare minime de sudare prescrisa pentru fiecare tip de mbinare ; - sudarea n plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea n jgheab a imbinarilor de colt; - sudarea n stare nerigidizata a mbinarilor pentru evitarea concentrarii tensiunilor, prin folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte. o Sudarea subansamblelor metalice se va executa n hale nchise la o temperatura de minim +5 C. Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta asupra calitatii sudurilor. Daca din anumite motive este necesar sa se execute n aer liber unele mbinari manuale, de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa ndrumare a inginerului sudor al sectiei. Vor trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului, de vnt, ploaie, zapada, care ar mpiedica buna executie a lucrarilor. o In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub +5 C dar nu mai

o mica de 5 C si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel cu cel mult 0,18%C. Inainte de sudare se vor prencalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la o temperatura o de 100-150 C. Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut n carbon mai mic de o 0,18%,muchiile vor fi prencalzite la o temperatura de 150-200 C. Racirea zonelor sudate se va o efectua lent astfel ca temperatura de 100 C a pieselor (de la temperatura sudarii) sa se stinga nu mai devreme de 30 min. Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau prin micsorarea vitezei de racire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a mbinarilor sudate va fi special instruit. o La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 150- 250 C timp de minim 1 ora. Port-electrozii (clestii), cablurile si odul de realizare a contactului de masa vor corespunde prevederilor . Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure stabilitatea regimurilor de sudare fixate n proiectul procesului tehnologic, cu urmatoarele tolerante: - la viteza de sudare 10%; - la intensitatea curentului de sudare 3%; - la tensiunea arcului voltaic 5%. Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilatii nu au un caracter periodic si nu dauneaza calitatii cordoanelor de sudura executate. Operatii premergatoare sudarii Regimurile de sudare se stabilesc n uzina de catre laboratorul de sudura, pe baza de ncercari. Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a mbinarilor sudate. Indeosebi se urmareste: - realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare; - patrunderea corespunzatoare n materialul de baza; - patrunderea la radacina; - lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.). La stabilirea regimului de sudare se va avea n vedere modul de prelucrare a marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. Incercarile pentru stabilirea regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu mai folosesc ulterior nsa cu material de baza si de adaos de aceeasi calitate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice. Regimurile stabilite se mentin atta timp ct nu se schimba unul din factorii: marca materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare. Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de sudura pentru fiecare tip de cordon. Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor terminale (placute de prelungire). -Pentru mbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute terminale (placute de prelungire) n forma de T. -Pentru mbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonului placute terminale (placute de prelungire). Placutele terminale (placute de prelungire) vor fi sanfrenate

la fel cu piesele ce se mbina. In cazurile n care nu este posibila asezarea placutelor terminale (placute de prelungire) trebuie sa se asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura. Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale (placute de prelungire) trebuie ndepartate iar capetele codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor terminale (placute de prelungire) se va face numai prin taierea cu flacara. Nu se admite indepartarea lor prin lovire. Pentru efectuarea ncercarilor mecanice necesare controlului calitativ al mbinarii respective se vor executa placi de proba din material de baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate, avnd aceleasi grosimi si muchiile prelucrate n acelasi mod. Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru ncercari mecanice se stabilesc de comun acord intre proiectant si furnizor. Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica locul unde au fost extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic. Placile de proba se vor suda n acelaesi conditii in care se executa mbinarea si de catre acelasi sudor, care si va imprima poansonul pe placa. Controlul subansamblelor naintea sudarii. Inainte de sudare fiecare mbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul respectiv si de catre organul AQ. Nu se va permite nceperea sudarii daca: - fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei sale din planul de operatii; - ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile procesului tehnologic si cu indicatiile din prezentul Caiet de sarcini; - sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate n prezentul Caiet de sarcini; - muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si curatirea zgurii hafturilor; - placutele terminale (placute de prelungire) nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici dect cele indicate n procesul tehnologic; - rosturile au local abateri mai mari dect cele admise; - mbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate nainte de asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa. Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate nainte de nceperea operatiei de sudare a mbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca micsorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este necesar sa se faca ncarcarea lor prin sudura. Nu se admite sub nici un motiv introducerea n rost a unor adaosuri formate din srma, electrozi, etc. Sudarea propriu-zisa Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura. Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal topit. Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va ndeparta numai dupa racirea normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata,ndepartarea fluxului trebuie sa se faca la o distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic. La sudurile cap la cap, nainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pna se obtine o suprafata metalica curata. In cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafetele

rostului pna la ndepartarea completa a materialului ars. Sudurile de prindere (haftuire) se acopera ntodeauna complet cu cordonul propriuzis pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de ncheiere. In acest scop primul strat va ncepe intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere, realizndu-se cordoane fara ngrosari bruste n dreptul haftuirilor. Sudarea va ncepe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale (placute de prelungire). Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona mbinarii sa se raceasca. o Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200 C. (La mbinarile scurte, se va lasa pentru racire un timp de 5-6 minute ntre doua straturi succesive de sudura). Sudarea manuala. Electrozii pentru sudura manuala se vor alege n functie de marca otelului. Se vor avea n vedere urmatoarele: - In timpul sudarii, arcul electric se mentine ct mai scurt, efectund mici pendulari perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care la fiecare strat depus sa se acopere ntregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea ntregului rost; - La mbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul subansamblului catre capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi sudori ncepnd de la mijloc spre capete; - La stabilirea regimului de sudare se va avea n vedere alegerea diametrelor electrozilor astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina mbinarii; - Sudarea manuala a mbinarilor cap la cap se va executa de preferinta n plan orizontal; - Numarul de straturi la mbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi n functie de marca otelului. - Fiecare strat de sudura la mbinarile cap la cap se va depune n mod obligatoriu de la un capat spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru. Fiecare strat se va depune n sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului precedent. Sudarea automata. Materialele de adaos (srma, flux) sa ndeplineasca conditiile prevazute de prescriptiile in vigoare. Ingrosarile rezultate la nceperea si ncheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (n cazul cnd nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele sudurilor). Sudarea automata a mbinarilor de colt se va executa orizontal n jgheab, asigurndu-se patrunderea necesara. La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi necesara ntreruperea procesului de sudare. Daca n mod accidental se ntrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va relua in mod obligatoriu n acelasi sens si ct mai repede. La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul de baza n locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume la mijlocul lungimii la cordoane de 1 m si de la nceput si sfrsit la cordoane mai lungi de 1 m. Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafata cusaturilor trebuie sa fie ct mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de la marginile cordoanelor de sudura iar craterele se vor completa cu sudura. Nu se admite matarea sudurilor.

Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute n procesul tehnologic n conformitate cu proiectul de executie Controlul operatiilor de sudare si a mbinarilor sudate. Controlul operatiilor de sudare si a mbinarilor sudate se executa n fazele principale ale procesului de sudare, dupa cum urmeaza: Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda prescriptiilor standardelor si normativelor in vigoare. In timpul executiei se va urmari folosirea corecta a materialelor de adaos, pastrarea si uscarea lor n conditii bune. Materialele necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii nu vor fi folosite la sudare. Controlul procesului de sudare - n timpul procesului de sudare se va verifica respectarea ntocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va verifica respectarea aplicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a regimului de sudare. Cordoanele de sudura se vor verifica: - ntre straturi vizual, cu lupa, iar n caz de dubii si cu lichide penetrante; -cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante (n caz de dubii) si cu instrumente de masurat. Prelucrarea dupa sudare. Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si procesul tehnologic. Prelucrarea se va face n general prin polizare sau aschiere urmata de polizare. Rizurile rezultate din polizare vor fi paralele in directia efortului n piesa respectiva. Este interzisa prelucrarea finala perpendicular pe directia efortului. Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor sudate a) Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate. 0 Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 20 C. Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de dilatare -5 termica liniara fiind = 1,2 x 10 . Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specificate in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitari si precizari : - abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 ... -4 mm - abateri limita la lungimea grinzilor principale : - pana la deschideri de 9 m inclusiv : +0 ... -4 mm - la deschideri mai mari de 9 m : +0 ... -6 mm - abateri limita la stalpi frezati (cu lungimea intre 4, 5 si 9 m) : 1 mm. Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare prelucrate ale sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN 29692/94 sau din procesele tehnologice, cu tolerantele prescrise in acestea. Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai mici, se va proceda conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2 din STAS 767/0 -88. - inclinarea limita 1 a talpii superioare a grinzilor dublu T conform numarului 1 din tabel B ; - pe portiunea pe care se sudeaza placile cutate sau in dreptul imbinarilor cu alte piese asezate deasupra:

max = 0,005 B dar cel mult 1 mm; - in celelalte portiuni ale grinzilor : B/40 dar cel mult 5 mm. - deformatia limita in ciuperca 1, conform numarului 2 din tabel B - pe portiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de imbinare cu alte piese pozitionate deasupra elementului : 1 0,005 C dar cel mult 1 mm; - in celelalte portiuni ale grinzilor : 0,025 B dar cel mult 5 mm. Pentru a respecta toleranta la deformarea "in ciuperca" se recomanda ca talpile superioare ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece, inainte de sudare. In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane, abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj : conform numarului 13 si 14 din tabel B : +2 ... -3 mm. Exceptie fac distantele dintre fetele interioare ale stalpilor intre care se monteaza grinzi fara rosturi in lungul lor, care trebuie sa fie de cel mult 2 mm; aceste tolerante trebuie respectate pe inaltimea pe care se face imbinarea intre stalpi si grinzi. Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru tolerantele de aliniere cele din SR EN ISO 13920 1998. b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate. Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica vizual (prin examinare exterioara si cu lupa) in proportie de 100%. Toate cusaturile au nivelul B de acceptare al sudurilor si se verifica suplimentar fata de controlul vizual si prin metode nedistructive. Toate sudurile cap la cap (suduri V, Y sau X) vor fi realizate cu patrundere completa si vor fi controlate 75% cu ultrasunete. Toate sudurile de la placile de capat (suduri 1/2K sau K) vor fi realizate cu patrundere completa si vor fi controlate 95% cu ultrasunete. Restul sudurilor in adancime sunt cu patrundere completa si vor fi controlate 35% cu ultrasunete sau 35% cu particule magnetice. Toate sudurile de colt ( in relief ) vor fi verificate 25% cu particule magnetice. Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare claselor de calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99. Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din Normativul C 150 -99 pentru cusaturi cap la cap si de colt. Controlul calitatii. Controlul de calitate al subansamblurilor si al mbinarilor sudate se face de catre organele competente ale furnizorului. Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale. La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/0 88. Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor n locurile de mbinare cu alte elemente. Furnizorul lucrarilor va face prin sondaj ncercari la rupere pe epruvete din materialul de baza folosit (otelul) si ncercari pe epruvete sudate, conform SR EN 895/1997 . Remedierea defectelor. Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de calitate a cusaturilor sudate prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se

stabilesc de inginerul sudor al uzinei responsabil cu lucrarea. In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu organul de supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate de o comisie de specialisti autorizati ( exemplu: ISIM ) si de beneficiar. Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei tehnologii de remediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand seama si de prevederile prezentului caiet de sarcini si Normativul C 150 -99. Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub conducerea si supravegherea directa a inginerului sudor. Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric, care nu depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate. Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau cratere neumplute mai adanci se vor poliza si umple cu sudura, trecerile de la sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate lin si netezite prin polizare in directia eforturilor principale. Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe directia eforturilor. Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari ca cele admise se face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 ... 1/50 si apoi resudare. Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din cusaturile sudate se fac prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare. Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin : - polizare sau taiere cu discuri abrazive; - rabotare; - daltuire sau craituire cu dalta pneumatic a; - taiere prin procedeul arc - aer. Dupa indepartarea portiunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza cu ochiul liber si cu lupa, de maistru, inginer sudor pentru a se convinge ca intregul defect a fost eliminat, dupa care se face resudarea portiunii excavate. Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime, se stabileste de inginerul sudor. Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista convingerea ca lucrarea a fost corect executata. In cazul sudurilor remediate, controlate initial prin mijloace nedistructive, se face o noua examinare cu ultrasunete (100 %) pentru a exista siguranta ca defectul a fost complet eliminat. Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prin polizare. Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelasi loc. Toate remedierile se marcheaza cu vopsea pe piesa remediata si se trec in "fisele de urmarire a executiei". Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste tolerantele admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia. 0 In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 600 C si prin presare 0 0 usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald - albastru (200 .... 300 C) sau prin ciocanire. In cazul indreptarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe piese si

se noteaza in fisierele de urmarire a executiei. Marcare. Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se va marca cu vopsea rezistenta la intemperii. Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate: - tipul elementului - conform denumirii din proiect; - numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total); - pozitia piesei sau subansamblului n ansamblul piesei (stnga, dreapta, centrala, marginala). Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul de pozitie al piesei ( n extrasul de laminate) si eventual plansa cu detalii. Preasamblarea. Fiecare parte de obiect va fi preasamblata n uzina, se va verifica colinearitatea barelor, respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa dezasamblare si coletare. La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO. Pe piesele preasamblate se va marca obligatoriu pozitia pieselor preasamblate. Certificat de calitate. Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de calitate care sa ateste ca subansamblu este calitativ si dimensional corespunzator proiectului si Caietului de sarcini. Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie nsotit de certificatul de calitate respectiv. Depozitare si transport. Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va face att la uzina ct si n drum spre santier, n asa fel nct acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe piesele metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparate de rugina. Protectia constructiilor metalice contra coroziunii. In lipsa altor prescriptii, pregatirea suprafetelor cuprinde: indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa, stergerea cu carpe, bumbac, calti, uscarea cu aer cald indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc. indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare, sablare) indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire cu sudura si slefuire Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie sa depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se protejeaza. In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund. Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile imbinarilor cu buloane, suprafetele din vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura. Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea. Controlul executiei Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic nentrerupt al operatiunilor de asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element, att la sol ct si la montaj. Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori

dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de la mbinarea fiecarui element, respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj . Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de executie, de un delegat permanent al clientului. Caietul de evident a montajului constructiilor metalice Furnizorul lucrarilor este obligat sa ntocmeasca si sa tina la zi, Caietul de evidenta a constructiilor metalice. Este preferabil ca acest caiet sa fie ntocmit de o singura persoana . Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala a lucrarii. Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest caiet nu este completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de lucrare care se receptioneaza. Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care l va pastra anexat la Cartea Constructiei. PROTECIA MPOTRIVA COROZIUNII. La execuia i montajul confeciei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 111-04, Ghid de proiectare privind protecia mpotriva coroziunii a construciilor din oel . Clasificarea mediilor agresive: Clasa de corozivitate estimata in care s-ar incadra obiectivul este C3 - medie. Clasificarea s-a facut dupa actiunea mediilor agresive atmosferice asupra constructiilor din otel supraterane si a elementelor lor componente (vezi tabelul 2.1 din GP 111-04). Clasei de corozivitate C3 prevazute in SR ISO 9223 si SR EN ISO 12944-2 ii corespunde clasa de agresivitate 2m prevazuta in STAS 10128 (vezi tabelul 2.2 din GP 111-04). Clasa de corozivitate va fi confirmata/stabilita prin documente oficiale elaborate si asumate de catre persoane autorizate sa evalueze clasa de corozivitate. Pentru metodologia de evaluare a clasei de corozivitate se va consulta "Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel", indicativ GP 111-04. SISTEME DE PROTECTIE ANTICOROZIVA A CONSTRUCTIILOR DIN OTEL: Durabilitatea la coroziune recomandata este "durabilitate ridicata (R): peste 15 ani". Nivelurile de performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu capitolul 4 Tabelul 4.2 din GP 111-04. Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea elementelor de constructii. Se poate accepta ca ultimul strat s se aplice dup montare. Se pot aplica nainte de montaj numai straturile de grund i cel puin un strat de vopsea din componenta sistemului de acoperire pe ntreaga suprafa, iar pe zonele care se suprapun se va aplica numrul total de straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire. Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor pregati la gradul Sa2.5 conform GP111-04. Pregtirea suprafeei realizndu-se n conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002, SR EN ISO 8504:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 i SR EN ISO 8504-3:2002. Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarele conditii de mediu ambiant : lipsa de praf; concentratie cat mai redusa a gazelor agresive; 0 - temperatura aerului si a piesei de protejat ntre 5 i 40 C dac nu se specific alte valori de ctre productorul de materiale de protecie;

umiditatea relativ a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, dac nu se specific altfel de ctre productorul de materiale. Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dup cel mult 3 ore de la pregtirea suprafeelor elementelor din oel. Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai pesuprafee curate, lipsite de ap, praf sau de impuriti. Fiecare strat al acoperirii trebuie s fie continuu, lipsit de ncreituri, bsici sau exfolieri,fisuri, neregulariti. Culoarea fiecrui strat trebuie s fie uniform pe toat suprafaa elementului i nuana culorii trebuie s difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numrului de straturi aplicat. Numrul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafaa pieselor din oel trebuie s realizeze grosimea total minim prevzut n proiect, inclusiv la colturi i muchii. Cifra minim de aderen admis la sistemele de protecie prin vopsire este 2 pentru clasele de agresivitate 1 m i 2 m i 1 pentru clasele de agresivitate 3 m i 4 m. Aderenta se va determina conform SR ISO 2409:1994 Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj. Controlul calitatii lucrarilor Obligatiile si raspunderile unitatilor beneficiare de investitii, de proiectare si de constructii-montaj, n asigurarea calitatii constructiilor, sunt reglementate prin Legea nr.10/1995. In activitatea de control tehnic al calitatii se va respecta sistemul de evidenta stabilit prin reglementarile n vigoare. Receptia lucrarilor de constructii. La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii mbinarilor sudate, precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier. Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la constructiile metalice. Receptia constructiilor se va face n conformitate cu C 56 - 85. Dispozitii finale. In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare ntocmirii cartii constructiei, respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier emise pe parcursul executarii lucrarii, procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse ntocmite pe parcursul executiei, precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de ncercari, etc. Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului. Intretinerea constructiei. In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa nu fie ncarcate peste limitele admise n proiect. Depunerile de praf industrial vor fi nlaturate la intervale regulate astfel nct acestea sa nu depaseasca limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program ntocmit n acest sens de beneficiar. Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu caracter exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare, etc.) se va face n mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiei. 6. INTERVENTII LA STRUCTURA DE REZISTENTA

Crearea de goluri in placi si peretii din beton armat se va face prin taiere si decupare cu mijloace electromecanice, evitandu-se producerea de socuri, vibratii etc. Golurile astfel create, se vor consolida prin executarea unor cadre sau bulbi de bordare a golurilor nou create. In acelasi mod se vor consolida si golurile cu suprafata mai mare de 2,00 m 2 create in zidarie. Pentru executarea de bordari sau buiandrugi se va lega armatura existenta numai prin sudura. Inainte de turnarea noului beton, suprafetele betonului spart vor fi curatate OBLIGATORIU si COMPLET de bucati dislocate si de praf si vor fi udate in vederea asigurarii contactului intere cele doua mase de beton. Betonul va avea MINIM clasa betonului existent. Armatura noua folosita va fi obligatoriu PC 52. Decofrarea elementelor verticale de beton nu se va face mai devreme de 7 zile. Decofrarea elementelor orizontale de beton nu se va face mai devreme de 14 zile cu sprijinire de siguranta pana la 28 de zile. Se interzice unitatii de constructii montaj sa efectueze modificari la solutiile tehnice din proiectul de executie care ar putea sa afecteze rezistenta, stabilitatea sau siguranta in exploatare, fara a se obtine in prealabil acordul proiectantului. La executia lucrarilor se va respecta Legea sanatatii si securitatii nr. 319/2006. La executarea lucrarilor de constructii se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii, conform cu prevederile din Normativul Republican de Protectia Muncii impreuna cu modificarile dispuse de ordinele 39 si 10/97 precum si a tuturor dispozitivelor in vigoare specifice activitatii de constructii la data executarii lucrarii.