Neîncrederea oameniilor

În Sistemul sanitar,în Doctori

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Drept şi Socilogie

Specializarea: Comunicare Relaţii Publice

Neîncrederea Oameniilor în Sistemul Sanitar,

Respectiv în Doctori

Autor:

Ilyes Raluca

Grupa 2

Braşov 2008
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori

Probleme sociale
În societatea românească actuală, ne confruntăm cu foarte multe probleme de ordin social, de
exemplu: rata şomajului, fluctuaţiile inflaţiei, proasta organiazare a sistemului de gestionare
şi de conducere al societăţii, acestea sunt câteva dintre problemele majore.

După părerea mea o altă problemă socială o constituie neîncrederea oameniilor în sistemul
sanitar, respectiv în medici.

Este un fenomen socială de anvergură foarte mare, este un fel de fobie naţională, românii nu
se duc la medic doar atunci când nu mai au de ales.

Care sunt motivele care stau la baza neîncrederii oamenilor, care sunt temerile lor, privind
această ramură a societăţii, am încrecat să determin aceste lucruri prin explicarea unor factori
ce contribuie la acest lucru şi prin dezbaterea unor idei, concepţii induse in mentalitatea
oamenilor, prin intermediul mass-mediei şi al altor oameni.
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
Scopul şi obiectivele cercetării

 Scopul
Scopul este de de a demonstra şi evidenţia că totuşi ne confruntăm cu o probelemă de ordin
social, şi de a argumenta temeriile cetăţeniilor.

Am ales această temă deoarece eu consider că este o problemă destul de gravă, în priviinţa
căreia nu se prea iau măsuri.

Ceea ce m-a determinat pe mine să iau în vedere aceasta temă, această problema, este cazul
celor doi doctori de la un spital renumit din Bucureşti, care au efectuat o operaţie pe cord, iar
pacientul a decedat în urma unei erori de procedură.

Evident că se efectează cercetări, evident că se formulează ipoteze şi preuzumţii, dar oricum

imaginea nu atît a spitalului sau a celor doi doctori a fost periclitată cât imaginea întregului
sistem sanitar românesc.

S-au formulat numeroase ipoteze, numeroase scuze, motive care ar sta la baza neîncrederii
oameniilor, care sunt defapt temerile acestora,voi încerca să le descopăr şi să găsesc o
explicaţie concludentă.

Ce este defapt societatea? Care sunt problemele ei reale? Care sunt temerile ei?

Eu mă limitez, mă axez defapt pe controversata activitate sanitară.

 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
 Obiectivele urmărite
 Culegerea informaţiilor priviind problemele existente
 Argumentarea temeriilor cetăţeniilor
 Demonstrarea existeţei unei probleme reale
 Analiza aspectelor prezentate
 Formularea unor opinii
 Conturarea unei concluzii

Dezbaterea subiectului

Ce reprezintă defapt o problemă socială? Este o problemă a individului în sine, sau este o
problemă ce ţine atât de individ cât şi de societate, cât şi de mediul în care-şi desfăşoară
activitatea.

Evident că la baza oricărei acţini a individului sau a unui grup se regăsesc dacă nu unul, mai
multe motive ce îl sau îi determină să acţioneze.

Eu am încercat să enumăr câteva dintre motivele care ar sta la baza acestui refuz al
cetăţeniilor de a apela la serviciile de sănătate publice.

 Motivele laice ce stau la baza multor dificultăţi

 Publicitatea negativă ce a denaturat imaginea sistemului sanitar

 Dezinteresul
 Lipsa fondurilor
 Teama de a nu fi respinşi sau ironizaţi în legătură cu problema medicală
 Şpaga
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
 Nu în ultimul rînd,cred că cel mai evident motiv,educaţia,mai degrabă lipsa educaţiei

Dezbaterea motivelor

 Publicitatea

Să începem cu publicitatea negativă la adresa sistemului.

Ştiim foarte bine că într-o societate, imaginea unei ramurii atît de importantă şi atît de
necesară, contează foarte mult.

Impactul pe care îl are asupra cetăţeniilor este foarte important, iar dacă este vorba de o
imagine negativă, la rândul său impactul este unul negativ, iar încrederea scade, la fel ca şi
aşteptăriile.

Pornind de la ipoteza urmăoare: dacă nu ar exista publicitate atât negativă, cât şi pozitivă, cel
mai probabil nu ar exista nici o conştiinţă comună legată de diferitele aspecte ale vieţii
sociale.

Voi încerca să explic acest fenomen prin prisma unor teorii sociale.

Aici aş putea apela la teoria cultivării(George Gebner). Teorie ce se referă la impactul mass-
media asupra individului. În zilele noastre peste tot pe unde mergem suntem înconjuraţi de
informaţii, plăcute sau nu transmise prin diferite canale si pe diferite suporturi, în orice casă
există un televizor, la orice colţ de bloc există un chioşc de ziare, un panou publicitar, aproape
în fiecare casă se regăseşte un calculator, aşa că indiferent unde ne-am afla avem acces la
diferite surse şi forme ale informaţiei. Suntem sufocaţi de acest lucru, pînă şi spaţiul privat ne
este invadat de acestea, în era informaţională în care trăim.

Suntem într-o lume inundată de informaţii, asaltaţi de oferte şi reclame, pe toate canalele, la
radio, TV, la telefonul mobil, la filme sau pe stradă, şi mai ales pe Internet. De unele ne ferim
din instinct sau datorită spiritului critic, pe celelalte trebuie să le sistematizăm şi rezumăm
cumva. Le încadrăm în tabele, facem diagrame, sau desenăm grafice. Sau pur şi simplu le
“prelucrăm statistic”, ca să înţelegem mai bine, să urmărim evoluţia, în fond ca să facem faţă
situaţiei.
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
Conform teoriei televiziunea impune o dictatură a momentului. Este vorba de accelerarea
timpului de transmisie. Televiziunea acordă prioritate vizibilului, informaţia nu are înţeles şi
valoare decât dacă este vizibilă.

Impactul televiziunii, al mass-media în general se concretizează în următoarele direcţii:

 Conturarea percepţiilor despre realitate

 Înfăţişarea unor experienţe politice comune

 Prezentarea unor modele de comportament (media semnalizează care atitudinii şi

comportamente sunt acceptate intr-o societate la un moment dat) din care audienţele
învaţă cum să se comporte în situaţii de viaţă obişnuit, cum să rezolve crizele
personale, cum să evalueze instituţiile, profesiile:media arată ce este important şi ce
nu.

Un proiect de cercetare ce reuneşte 40 de studii, este cunoscut sub numele de „Raportul

Ministrului Sănătăţii”(The Surgeon General’s Report).Cercetarea a început în 1969 având ca
obiectiv principal detecatrea unor eventuale efecte nocive ale programelor TV asupra
copiilor.

Voi prezenta intr-o formă sintetizată rezultatele cercetăriilor.

 Privind conţinutul prezentăriilor media, trăsătura lor dominantă este că nu corespund

realităţii; nu sunt deloc o oglindă a acesteia; nu oferă informaţii exacte despre aceasta.

 Cel mai concludent exemplu ar fi: copii urmăresc emisiuni care conţin situaţii de
violenţă şi este posibil ca ei să înveţe din acestea.

 Cercetatea nu a descoperit condiţiile în care copilul ajunge să considere acceptabil

acest model comportamental promovat şi să îl adopte.

 Efectele urmărite erau imitarea şi instigarea

Rezultatele cercetării nu au mulţumit nici cercetătorii nici ministrul. Datorită denaturării

informaţiilor şi datorită costului ridicat al acesteia.

Ideea este că datorită informaţiilor prezentate în mass-media noi ca indivizi ne formăm o

părere, mai multe tipare pe care să le urmăm, influenţându-ne astfel şi viaţa, modul în care
luăm decizii, modul în care acţionăm.
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
Spre exemplu:dacă ne sunt prezentate foarte des aspectele negative din interiorul sistemului
sanitar, lipsa fondurilor, lipsa forţei de muncă, cazurile destul de dese de mall-praxis ale
medicilor, suntem forţaţi să acţionăm în consecinţă .Putem spune că suntem îndreptăţiţi să
evităm contactul direct, şi să amînăm cât mai mult posibil vizita la spital sau la cabinet.

Efectul se resimte la nivel mental, ni se cultivă teama şi incertitudinea.

„Indiferent dacă noi le etichetăm false sau nu, reprezentăriile şi interpretăriile agentului
cotidian despre lumea în care trăieşte sunt realitatea însăşi. Desigur, cel puţin pe termen scurt,
oamenii decid şi acţionează în funcţie de ce cred ei că este.”1

S-ar mai potrivi şi teoria agenda setting.

Agenda setting este denumirea teoriei sociologige conform căreia mass-media are impact
asupra agendei opiniei publice prin stabilirea principalelor teme care sunt dezbătute în spaţiul
public. Acest lucru am încercat şi eu să-l susţin prin argumente şi exemple.

 Dezinteresul

Din punctul meu de vedere reprezintă o problemă destul de gravă. Deoarece nu vorbim doar
despre dezinteresul cetăţeniilor, ci şi despre dezinteresul cadrelor medicale.

S-au formulat diferite prezumţii, idei,au luat naştere diferite motive, care ar sta la baza acestui
lucru, atît din partea cadrelor didactice, cît şi a cetăţeanului.

1
Petru Iluţ-Abordarea Calitativă a Socioumanului.Ed.Polirom 1998.pag.14
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
Singura modalitate prin care am putut contura câteva motive a fost prin intermediul
interviului. Iar răspunsurile după părerea mea sunt suficient de reprezentative.

 Lipsa fondurilor

Este foarte des invocat acest motiv. Şi se susţine cu tărie cum că ar fi cauza majoră a
deficienţelor la nivelul unei societăţii sau a unei instituţii. Cu toate acestea părerea mea este
că nu lipsa fondurilor ci proasta gestionare a acestora este cauza.

Aparatura este veche, salariile mici, acest aspect este în strânsă legătură cu cel privind
dezinteresul medicilor, deoarece de cele mai multe ori este folosit ca şi răspuns.

 Teama de a nu fi respinşi sau ironizaţi

Aici este vorba de latura psihică a individului, de mediul social în care trăieşte, de nivelul de
educaţie, şi de impactul mass-media. Pentru o analiză detaliată a acestui aspect deosebit de
sensibil este necesară o crecetare de tip calitativ, de lungă durată, şi costisitoare deoarece, este
necesară studierea mentalităţii la nivel de individ.

Datorită complexităţii informaţiilor, şi datorită publicităţii de orice natură ne sunt induse

diferite ideii, puncte de vedere privind doctorii.

De exemplu dacă se acordă o importanţă mare unui caz nefericit, de genul unei erori de
procedură medicală, la nivelul psihicului agentului cotidian se conturează teama de a nu păţi
acelaşi lucru.

Aici fiind vorba de o eroare detectabilă în conştiinţa comună, conform lui Petru Iluţ, şi anume
tendinţa oameniilor de a generaliza şi absolutiza cosnstatăriile, fără să ne dăm seama,
transformăm caracteristiciile unui fragment al realităţii sociale imediate în caracteristici
universale.2

 Şpaga

2
Petru Iluţ-Abordarea Calitativă a Socioumanului.Ed.Polirom 1998.pag.15
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
Un subiect controversat. Omniprezent în orice domeniu de activitate. Se poate spune că
reprezintă cel mai delicat subiect de discuţie, este defapt o problemă naţională, universală, ce
porneşte de la individ şi se extinde la societate.

Este vorba de un fapt concret, indiferent că este vorba de privat sau de stat la orice medic la
care ne înfăţişăm avem prostul obicei de a cumpăra ceva sau a da bani.

Acesta este un motiv de natură folclorică, şi este numai vina noastră deoarece ne lăsăm
conduşi de acest fapt, inutil, deoarece nu trebuie să uităm că este de datoria lor să ne trateze
având în vedere faptul că fără noi,”bolnavii”nu ar avea de lucru. Şi atâta timp cât noi nu vom
lua atitudine, nu avem drepul să ne plângem.

 Educaţia

Iată un aspect ce merită dezvoltat. De ce noi nu avem cultura occidentului? De ce noi nu

mergem la medic regulat? Este vorba de educaţia precară privind aspectul acesta.

Conform unor păreri de la diferite persoane,oamenii nu merg la medic datorită lipsei de

educaţie, şi pentru faptul că nu sunt pregătiţi de mici cu mentalitatea de a merge la doctor,
educaţia timpurie.

În educaţie contează foarte mult educaţia părinţiilor legat de sănătatea publică, adică dacă
părinţii nu merg la medic, sau mai mult nu-şi duc copii, şi îi tratează cu leacurii băbeşti.

De exemplu ne doare capul, luăm o aspirină. Practic suntem încurajaţi de mici să nu mergem
le doctor.

În societatea actuală românească este foarte des întâlnită ideea „de ce să merg la doctor când
nu am nimic?”ceva ce este eronat deoarece noi nu funcţionăm pe sistemul de prevenţie, ci de
cele mai multe ori din păcate luăm măsuri cănd este deja târziu.

Pe cine putem da vina? Pe educaţia primită în familie? Pe educaţia în şcoală? Pe sistemul de

guvernare şi sdministrare? Pe lipsa de informare? Sau pe ignoranţa în care inotăm zi de zi?

Sau pe noi? Că nu suntem capabili să facem ceva pentru noi şi că aşteptăm să vină de la sine!
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
Discutarea rezultatelor

Am ales ca şi metoda de cercetare abordarea cantitativa, datorita timpului scurt şi datorită

diversităţii oferite,ca şi metodă de culegere a informaţiilor am folosit interviul.

Datorită acestei abordări am reuşit să surprind câteva aspecte care stau la baza presupunerilor
legate de neîncrederea cetăţeniilor în sistem.

Sper că ceea ce am urmărit şi am dorit să evidenţiez, a fost încununat de succes.

Voi prezenta în ceea ce urmează ghidul de interviu conform căruia am concluzionat şi am

tratat aceste aspecte.

Ghidul de interviu

1. Ce părere aveţi despre Sistemul de sănăntate publică al judetului Brasov,despre

spiltale,policlinici,cabinete particulare?

2. Aveţi încredere în sistemul de sănătate publică brasovean?

3. Aveţi incredere in doctori?

4. Care consideraţi că ar fi motivele care stau la baza dezinteresului doctorilor legat

de pacienţi?

5. Ce părere aveţi despre spitalele din Brasov?

6. Dumneavostră consideraţi că vă neglijaţi din punct de vedere al sănăţăţii?
7. Spre exemplu, dăcă v-aţi confrunta cu o afecţiune , nu foarte gravă,sau acută a-ţi
prefera să mergeţi la spital?
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
8. După părerea dumneavoastră care consideraţi că ar fi defectele sistemului de
sănătate publică?

9. Cine credeţi că este sau ar fi responsabil de buna funcţionare a sistemului

sănătăţii publice?
10. Care credeţi că sunt motivele care stau la baza neincrederii cetaţenilor in
sistemul sanitar?
11. Cine consideraţi că ar fi responsabil de nivelul scăzut de informare al cetăţeniilor
legat de aspectul sănătăţii publice şi al protecţiei muncii?
12. Consideraţi că lipsa fondurilor este cauza deficienţelor sistemului de sănătate?

Cu acest ghid de interviu, evident personalizat după tipologia respondentului am reuşit să

sustrag câteva opinii personale, câteva nemulţumirii, şi aprecierii.

Fiecare întrebare necesită un răspuns dezvoltat, şi consider că eu mi-am atins scopul.

Şi acum câteva extrase din interviurile realizate pe tema „Percepţii privind sănătatea publică”.

Extrase ce argumentează afirmaţiile de pe întregul parcurs al proiectului.

Interviuri

1. Dna.Dr.Ciobanu

I.(Intervievator):Ilyes Raluca

R.(Respondent):Dna.Dr.Ciobanu Agneta,Medic primar Medicina muncii

I.:Cine credeţi sau consideraţi că este sau ar fi responsabil de buna funcţionare a sistemului
sănătăţii publice?
R.:……
R.:Responsabil!?Aş pleca de la ideea ca politicienii să înţeleagă importanţa acestei
ramuri,şi poate şi să se aloce fondurile necesare.
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
I.:Care credeţi că sunt motivele care stau la baza neincrederii cetaţenilor in sistemul
sanitar?
(………)
R.:Motivele?Poate ar fi timpul pe care-l pierde orice bolnav în rezolvarea unor
probleme.Indiferent că e vorba de o internare în spital ,e vorba de o consultaţie la medicul de
familie.Deci timpul!Pe de altă parte cum am mai spus,poate un grad de superficialitate din
partea medicilor şi al asistentelor care din cauza supra-solicitării de multe ori nu acordă
atenţia suficientă fiecărui bolnav în parte!
I.:Consideraţi că lipsa fondurilor este cauza deficienţelor sistemului de sănătate?
R.:În 90% din cazuri da!!
Conform acestui interviu,motivele ar fi timpul,supra-solicitarea cadrelor medicale,şi nu în
ultimul rând lipsa fondurilor.

2. Dna.Inspector Boţoroga Adin

Medic inspector al A.S.P.Braşov
I.:După părerea dumneavoastră cine consideraţi că este sau ar fi responsabil de buna
funcţionare a sistemului sanătaţii publice?
R.:Sunt mai mulţi responsabili.În primul rînd responsabilitatea revine Ministerului
Sănătăţii,responsabilitatea revine legislativului,responsabilitatea revine chiar stării
economice dintr-un stat pentru că sistemul sanitar nu este un sistem gratuit,şi cu cît
economicul unei ţări(????)este mai ridicat cu atît şi starea de servicii medicale sunt mai
ridicate,serviciile sunt direct conectate cu starea economică a unei ţări.
I.:Care credeţi că sunt motivele care stau la baza neîncrederii cetăţenilor în sistemul
sanitar?
R.:Fie au avut motive personale,fie motive..mmm..eu ştiu..,din folclor.Părerea mea este că ar
trebui o mai bună….acordată o mai mare atenţie laturii psihologice.Orice pacient care intră
într-un spital pe lîngă trauma fizică pe care o are,şi care de cele mai multe ori se rezolvă
favorabil;are o traumă psihologică,şi cred că aici este locul unde nu s-a făcut mai nimic.
I.:Consideraţi lipsa fondurilor cauza majoră a deficienţelor sistemului de sănătate?
R.:Nu neapărat cauza majoră,e o cauză,dar nu majoră pentru că şi proasta lor gestionare ar
fi o cauză majoră.Deci nu neapărat cauza majoră,dar poate constitui o cauză.

3. Domnul Hagiu
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
Inspector protecţia muncii
I.:După părerea dumneavoastră cine credeţi sau consideraţi că este sau ar fi responsabil
de buna funcţionare a sistemului sănătăţii publice?
R.:Care este întrebarea?10deja?Noi toţi!Ca cetăţean plătesc taxe la buget şi avem
dreptul legal să cerem şi să informăm atunci când lucrurile nu stau aşa cum trebuie!
Neglijăm de lipsa de timp,ne aşteptăm să scăpăm cît mai repede atunci când avem chiar
neapărată nevoie de acest sistem.Uitând că defapt lăsînd lucrurile aşa cum sunt ele se
vor pepetua şi vom avea în continuare numai probleme,atît noi care suntem mai în vîrstă
şi care avem nevoie mai mult de medicii cât şi viitorul,adică generaţia viitoare!
I.:Dar de proasta funcţionare?
R.:Aicea?Deci orice reclamaţie nu este cercetată,nu este verificată,nu are un răspuns
corect şi concret!
Iar de care chiar se reclamă într-adevăr o persoană,dar această persoană,deci eu dacă
aş reclama pe cineva nu mai sunt informat dacă s-au luat măsuri sau nu s-au luat măsuri
împotriva unui caz pe care l-am adus atenţiei conducerii unei structurii medicale!
Apoi mai sunt deci,compromisurile!
Dualismul românesc!Faptul că ne,ne ascundem după expresia “nu am timp”!
Renunţ!Deci o bătălie pe care nu-mi mai permit să o duc,o ascund în faţa unui
compromis!
I.:Şi asta consideraţi că sunt câteva motive care stau la baza neîncrederii cetăţeniilor în
sistemul sanitar?
R.:Da!Da!Da!Aceste cred că sunt unele dintre principalele lucruri vare stau la baza
neîncrederii.Sunt multe lucruri care cumulate duc la un astfel de aspect!Esenţial e faptul
că nu ştim să ne batem pentru noi!Deci nu ştim să ne susţinem şi să ne zbatem pentru
ceea ce este important!
I.:Consideraţi lipsa fondurilor cauza majoră a deficienţelor sistemului de sănătate?
R.:A nu!Nu!Sub nici o formă! Sub nici o formă!Nu e vorba de bani!Penrtu că fonduri
pentru sănătate s-au alocat în fiecare an.E adevărat că ele n-au ajuns la nivelul la care s-
ar fi visat de către anumiţi oameni!Dar,nu!Cauza majoră nu este,nu este lipsa de fonduri!
Sub nici o Formă!
4. Silviu Miloşescu
Director Sc.ProSano.Srl

I.:Păi şi atunci care consideraţi că ar fi motivele care stau la baza dezinteresului doctorilor
legat de pacienţi?
R.:În primul rînd avem cunoştiinţă de salariile nesatisfăcătoare care se pot resfrînge asupra
pacientului bineînţeles printr-un anume dezinteres din partea medicului.Ar fi singurul motiv
care să stea la baza dezinteresului!
I.:Ce părere aveţi despre spitalele din Brasov?
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
R.:Sptalele din Braşov!?Sunt întro perioadă de dezvoltare odată cu intrarea în Uniunea
Europeană,şi se pot dezvolta.Am o părere optimistă!
I.:Dumneavoastă consideraţi că respectă normele de igienă şi sănătate?
R.:După părerea mea,Da!Dar cred că şi standardele Europene impăn mai multe restricţii şi
spitatele precis se vor alinia şi ele la aceste standarde.
I.:Şi tot nu mi.aţi răspuns!Respectă sau nu?
R.:Se poate şi mai bine!
I.:Dumneavoastră consideraţi că vă neglijaţi din punct de vedere al sănăţăţii?
R.:Nu!Efectuez annual controale medicale,îmi monitorizez starea de sănătate.Mai multe nu
pot face!
I.:Spre exemplu, dăcă v-aţi confrunta cu o afecţiune , nu foarte gravă,sau acută a-ţi prefera
să mergeţi la spital?
R.:În cazul unei afecţiuni,cu siguranţă că aş apela la un spital!Pentru că sunt sigur că voi
primi o îngijire adecvată,din partea unui medic specializat pe problema pe care o am!
I.:Şi totuşi cu toate acestea ştiim cu toţii că sistemul are şi defecte.După părerea
dumneavoastră care consideraţi că ar fi aceste defecte?
R.:În mare parte v-am spus,medicii nu sunt motivaţi din punct de vedere financiar pentru
sarcina care o au de făcut.Şi toate acestea generează un lanţ de conflicte,care pot genera
afecţiuni asupra pacientului.Ar fi!Şi în al doilea rînd spitalele sunt întro perioadă de
ascensiune,deci în felul acesta o să învţe împreună şi medicii şi pacienţii cum se poatr ajunge
la o performanţă în acest domeniu!
I.:Cine credeţi că este sau ar fi responsabil de buna funcţionare a sistemului sănătăţii
publice?
R.:Păi în primul rînd totul pleacă de la guvernare!Deci ar trebui să avem şi noi o legislaţie
mai strictă în domeniul sănătăţii publice!Ar trebui să se facă o campanie de conştientizare a
oamenilor şi a personalului din instituşii publice!Deci în mare parte
conducerea,guvernul,ţara!
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori

Concluzii

Am observat că oamenii sunt reticenţi în a vorbi deschis despre percepţiile lor asupra sănătăţii
publice. M-am lovit de multe refuzuri, de multe uşi trântite în nas, iar răspunsurile primite, în
mare parte nu au fost în totalitate sincere. Oamenilor le este frică să vorbească de rău
sistemul, iar cei care sunt dispuşi să facă lucrul acesta sunt prea puţinii şi nu pot lua măsuri.

Pe de-o-parte am întâlnit atât păreri bune cât şi proaste, pot spune că în egală măsură, deşi
sunt nemulţumiţi de anumite aspecte, şi de faptul că nimeni nu face nimic, oamenii tind totuşi
să spere la ceva mai bun, la o schimbare, dar dacă noi, mă refer la cetăţenii de rând, dacă noi
nu luptăm pentru noi, cine să o facă?

Dacă noi nu suntem dispuşi să facem anumite sacrificii pentru ca societatea, şi sistemul în
general să poată funcţiona, să poată evolua, ce pretenţii putem ridica dacă ne lăsăm conduşi
de nişte incompetenţi?

E trist să vezi oameni nemulţumiţi, oameni care au avut şi încă mai au nevoie de sistem,
defapt e absurd să spun asta, cand defapt toţi avem nevoie de sistemul de sănătate publică,
defapt toţi suntem afectaţi de neregulile acestui sistem, dar facem oare ceva? Sau doar ştiim
să discutăm? Să ne dăm cu părerea!

La un moment dat,în interviul cu domnul Silviu Miloşescul, directorul ProSano Braşov acesta
susţine: ”Automat dacă avem fonduri o anumită schimbare ar veni! Oamenii vor! Oamenii
pot! Dar le lipsec mijloacele financiare necesare de a pune în practică ceea ce ştim şi am
învăţat!”
Este oare vorba doar de asta? Punctul său de vedere este bine formulat, sunt de acord cu el,
dar eu cred că este nevoie să facem apel la conştiinţa cetăţeanului! Să refuzăm să mai dăm
şpăgii, cadourii, să fiim superficiali.
Este timpul să luăm atitudine, şi să nu mai aşteptăm ca alţii să ne rezolve problemele.
Eu cred că marea problemă a sistemului, suntem noi oamenii, pentru că noi suntem
responsabili.
Am încercat să diversific şi am intervievat atât persoane din cadrul sistemului, cât şi persoane
din afară, pot spune că deşi sunt diferite, în esenţă, şi privind anumite aspecte răspunsurile
primite se aseamănă.
De ce oare? Poate gândim la fel! Poate pe toţi ne deranjează acelaşi lucru şi ne e frică să
recunoaştem, dar ne bucurăm când întâlnim la altul aceleaşi temeri, aceleaşi gânduri, dar în
altă formă.
 Neîncrederea oameniilor
În Sistemul sanitar,în Doctori
Şi totuşi de ce nu merg oamenii la doctor? De ce nu au încrdere în sistem? Nu din vina
medicilor, banilor, dezinteresului, fricii, ci din cauza lor, a noastră, a tuturor pentru că ne este
teamă de noi, de schimbare, de a lua atitudine, şi de a face lucrurile să meargă.