Sunteți pe pagina 1din 66

GASTRITE ACUTE SI CRONICE

DEFINITIE, CLASIFICARE, DIAGNOSTIC SI


TRATAMENT

CRISTIAN GHEORGHE
CENTRUL DE GASTROENTEROLOGIE SI HEPATOLOGIE
INSTITUTUL CLINIC FUNDENI
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Definitie si cadru nosologic

■ Gastritele (concept histologic): un grup de afectiuni


simptomatice sau asimptomatice determinate de
factori etiologici variati, caracterizate prin leziuni
inflamatorii ale mucoasei gastrice

■ Gastropatia (concept histologic): modificari


epiteliale sau/si vasculare, fara infiltrat inflamator

■ Dispepsia (concept clinic): durere/disconfort


localizat in etajul abdominal superior, cu caracter
persistent/recurent
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Clasificare

■ Sistemul actual de clasificare a gastritelor


integreaza trasaturile etiologice, endoscopice si
histopatologice

■ Elaborat initial in 1990, cu ocazia Congresului


Mondial de la Sydney - Sistemul Sydney

■ Reevaluat in 1994 la Houston si publicat sub forma


Sistemului Sydney Actualizat in Am J Surg Pathol
1996
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Clasificare - criterii morfologic-evolutive

■ Gastrite acute: evolutie tranzitorie, definite histologic


prin prezenta unui infiltrat inflamator acut, aparute
intr-un context clinic caracteristic

■ Gastrite cronice: formele cele mai frecvent intalnite,


caracterizate printr-o evolutie indelungata, definite
histologic prin prezenta infiltratului inflamator cronic

■ Forme speciale de gastrita: gastrite cronice


caracterizate prin trasaturi histopatologice
particulare
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Clasificarea Sydney - criterii endoscopice

Endoscopic se descriu 7 categorii de gastrita


■ gastrita eritematos-exudativa
■ gastrita maculo-eroziva
■ gastrita papulo-eroziva
■ gastrita atrofica
■ gastrita hemoragica
■ gastrita de reflux entero-gastric
■ gastrita cu pliuri hipertrofice
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Clasificarea Sydney - criterii histologice

Inflamatia acuta PMN > limfo-plasmocite

Inflamatia cronica Predominanta limfo-plasmocitelor

Activitatea Infiltrat PMN in lamina propria, cripte,


epiteliu de suprafata, in prezenta inflamatiei
cronice
Atrofia Pierderea glandelor specializate din
corpul/antrul gastric
Metaplazia intestinala Subtipuri de metaplazie intestinala ale
epiteliului foveolar si de suprafata
Helicobacter pylori Prezenta HP in epiteliul de suprafata
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Clasificarea Sydney - criterii
histologice/topografie

❖ Gastrita corpului gastric

❖ Gastrita antrala

❖ Pangastrita
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Clasificarea Sydney - criterii etiologice

Agenti infectiosi
Bacterii Helicobacter pylori (HP)
Helicobacter heilmannii
Streptococ α-hemolitic, stafilococ,
Clostridium welchii, Proteus, E. coli
Bacilul Koch, Treponema pallidum
Virusuri Citomegalovirus si herpes-virus

Fungi Candida, Histoplasma capsulatum,


Criptococcus etc.
Paraziti si nematode Strongiloides, Toxoplasma,
Criptosporidium, Leishmania etc.
Cauze autoimune Gastrita atrofica cu anemie Biermer
Gastrita limfocitara ?
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Clasificarea Sydney - criterii etiologice

Agenti medicamentosi si Aspirina si alte medicamente de tip


alti factori potential AINS
erozivi
Alcoolul
Conditii asociate Gastrita de stress
Ciroza hepatica
Stomac rezecat
Gastrita de iradiere
Gastrita uremica
Localizari gastrice in Boala Crohn
cadrul unor afectiuni Gastrita eozinofilica
inflamatorii cronice ale
tractului digestiv
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Clasificarea Sydney - criterii etiologice

❖ HP este implicat in etiologia gastritelor in


~ 80% din cazuri, 10% sunt gastrite
autoimune, iar 10% alte etiologii
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Abordarea diagnostica

☛ diagnosticul de gastrita acuta se realizeaza pe criterii


clinice si endoscopice
☛ diagnosticul de gastrita cronica necesita obligatoriu
examen endoscopic si histopatologic
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Abordarea diagnostica

Evaluare clinica

Asimptomatici

Sindrom
dispeptic
Anemie
HDS
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Abordarea diagnostica

Evaluare
endoscopica
❖ EDS este o etapa obligatorie la pacientul cu HDS

❖ EDS este o etapa necesara in diagnosticul sindromului


anemic de tip feripriv sau megaloblastic

❖ EDS este o etapa posibila pentru pacientul cu


manifestari dispeptic
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Abordarea diagnostica

Evaluare
endoscopica
☛ este obligatorie pentru diagnosticul gastritelor
cronice si formelor speciale de gastrita

☛ se preleveaza biopsii multiple dupa un protocol


standardizat, din toate portiunile stomacului, de la
nivelul leziunilor vizibile endoscopic si din mucoasa
aparent normala, inclusiv pentru studiul HP:
☛ 2 antru (de la 2-3 cm de pilor, mc, MC)
☛ 2 corp (de la 8 cm de cardie)
☛ 1 de la unghiul gastric
☛ biopsii aditionale din orice alta leziune vizibila endo

☛ colaborarea cu medicul anatomopatolog pentru


precizarea topografiei biopsiilor este obligatorie
GASTRITA SI GASTROPATIA ACUTA

Se descriu 3
categorii
➠ Gastrita acuta hemoragica si eroziva
➠ Gastrita acuta HP+
➠ Gastrita acuta flegmonoasa sau supurativa
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita/gastropatia acuta hemoragica si eroziva

➟ Definitie: se caracterizeaza prin leziuni aparute la


scurt timp de la contactul mucoasei gastrice cu
variate substante sau dupa scaderea marcata a
fluxului sanguin mucosal

➟ Incidenta: 10-20% din HDS internate in ATI

➟ Endoscopic: leziuni antrale in etiologia AINS, de fornix


si corp gastric in gastrita de stress; macule erodate,
cruste hematice, spoturi hemoragice, hemoragii in
panza (masa)

➟ Histologic: eroziuni/ulceratii +/- infiltrat PMN


GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita/gastropatia acuta hemoragica si eroziva

☛ Etiopatogenie: factorii etiologici actioneaza


direct/indirect asupra mucoasei gastrice prin
scaderea nivelului prostaglandinelor sau ischemie
mucosala caracterizeaza prin leziuni aparute la scurt
timp
☛ Cauze:
☛ aspirina/AINS
☛ alcoolul
☛ situatii clinice particulare - gastrita de stress
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita/gastropatia acuta hemoragica si eroziva

Aspirina/AINS
☛ actiune directa: injuria directa a celulei mucosale
prin cresterea concentratiei intracelulare in forma
ionizata si cresterea potentialului negativ I.c.
Aceasta decupleaza fosforilarea oxidativa
intramitocondriala, favorizand retrodifuzia ionilor
de hidrogen, scaderea diferentei de potential
transmucosal si ruptura epiteliala
☛ actiune indirecta: inhiba ciclooxigenaza, scazand
sinteza de prostaglandine, cu scaderea consecutiva
a secretiei de mucus si bicarbonat, a fluxului
sanguin mucosal, cresterea secretiei acide gastrice
si migrarii leucocitare si creste secretia de
leucotriene
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita/gastropatia acuta hemoragica si eroziva

Gravitatea leziunilor la aspirina si AINS este


determinata de
☛ tipul preparatului (selective antiCOX2: celecoxib,
rofecoxib vs non-selective - mai putin nocive: ibuprofen
fata de piroxicam)
☛ doza (doze mari - leziuni severe)
☛ varsta pacientului (> 60-65 ani)
☛ tipul de conditionare farmacologica (pentru Aspirina):
aspirina enterosolubila este mai putin nociva decat cea
cu absorbtie gastrica
☛ utilizarea concomitenta de corticosteroizi,
anticoagulante
☛ istoric de ulcer sau HDS
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita/gastropatia acuta hemoragica si eroziva

Alcoolul
☛ actiune directa: agent liposolubil ce afecteaza
membrana celulelor epiteliale determinand necroze
si eroziuni, cu retrodifuzia ionilor de hidrogen si
perpetuarea leziunilor
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita/gastropatia acuta hemoragica si eroziva

Conditiile clinice particulare / gastrita acuta de stress


au ca factor patogenic major ischemia mucosala

☛ traumatismele majore, inclusiv interventii chirurgicale


ample
☛ afectiuni neuro-chirurgicale intracraniene
☛ arsuri ce afecteaza > 30% din suprafata corporeala
☛ afectiuni medicale severe (coagulopatii, septicemie)
☛ ventilatia mecanica
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita/gastropatia acuta hemoragica si eroziva

Manifestari clinice

➟ pacienti asimptomatici
➟ manifestari dispeptice
➟ HDS (rareori severe - < 3% din cazuri)
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita/gastropatia acuta hemoragica si eroziva

Diagnosticul diferential se face in context clinic-


anamnestic:

☛ dupa consumul de aspirina / AINS - cu ulcerul post-AINS


☛ dupa ingesta acuta si masiva de alcool - cu gastropatia
prin prolaps si sindromul Mallory-Weiss
☛ in conditii de stress - cu ulcerul de stress
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita/gastropatia acuta hemoragica si eroziva

Profilaxie
1. Gastrita post aspirina/AINS
Misoprostol 200 g x 4/zi sau Omeprazol 20 mg/zi

2. Gastrita de stress
Profilaxia este indicata in coagulopatii severe (Tr<50 000,
Timp de protrombina > 1.5 x martorul, TPT > 2.5 X
martorul), pacienti ventilati mecanic > 48 ore
Sucralfat 1g x 4/zi
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita/gastropatia acuta hemoragica si eroziva

Tratament
➟ internarea in ATI cu monitorizarea functiilor vitale
➟ administrarea de sange izogrup, solutii perfuzabile
➟ hemostaza se realizeaza endoscopic, prin infuzie
selectiva de vasopresina, embolizarea per-angiografic,
interventie chirurgicala
➟ tratament antisecretor
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita acuta HP+

➻ Incidenta reala nu este cunoscuta (fenomen de iceberg)


➻ Endoscopie: gastrita maculo-eroziva
➻ Histopatologie: infiltrat inflamator de tip acut (edem,
hiperemie, PMN)
➻ Etiopatogenie: cauzata de HP, intalnita in microepidemii,
infectare in urma unor explorari (EDS, studiul secretiei
gastrice), ingesta voluntara de culturi pure HP sau pe
cale fecal-orala
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita acuta HP+

➠ Manifestari clinice: durere epigastrica acuta, severa,


senzatie de greata, varsaturi, fara febra
➠ Diagnostic diferential:
➠ alte tipuri de gastrita acuta (de stree, la aspirina/AINS,
alcool) - diagnosticul diferential se face in context clinic-
anamnestic
➠ limfomul sau carcinomul infiltrativ gastric - diagnosticul
diferential se face endoscopic/endobioptic
➠ Evolutie si tratament: rezolutie spontana sau progresie
catre gastrita cronica HP; tratament de eradicare HP
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita cronica HP+

Incidenta
reprezinta > 80% din totalitatea gastritelor cronice
Endoscopie
☛ aspect normal
☛ gastrita eritematos-exudativa
☛ gastrita maculo-eroziva
Histologie
aspect de gastrita cronica activa cu HP prezent in stratul
de mucus
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita cronica HP+

Etiopatogenie

HP: bacil specific uman, Gram negativ, 0.5/3 m, spiralat,


flagelat, microaerofilic, producator de ureaza, cu habitat
natural in mucoasa gastrica
Transmiterea infectiei HP este fecal-orala, oral-orala,
gastro-orala; virtual toti pacientii infectati dezvolta gastrita
Efectul nociv al HP se datoreaza actiunii directe si indirecte
(imun-inflamatorii)
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita cronica HP+

Etiopatogenie
HP colonizeaza mucoasa gastrica si se ataseaza de celulele
epiteliale prin adezine; aderenta bacteriana protejeaza
bacteria de peristaltismul gastric
HP produce dupa atasare
☛ enzime (ureaza, proteaze, lipaze, fosfolipaza A) care
afecteaza integritatea mucoasei gastrice
☛ toxine cu efect citopatic al unor tulpini virulente - CAG A+
☛ procese inflamatorii datorate factorilor chemotactici si
activatori secretati de bacterie
☛ reactii imune de tip umoral (IgA, IgM, IgG
mucosale/sistemice) si de tip celular (activarea Lfc Th)
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita cronica HP+

Manifestari clinice
☛ sunt necaracteristice
☛ dispepsie non-
ulceroasa
Diagnostic pozitiv:
fundamentat pe
teste larg
accesibile, sensibile
si specifice
☛ examen histologic
☛ test rapid la ureaza
☛ teste serologice
☛ test respirator carbon-
uree
☛ culturi bacteriene
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita cronica HP+

Evolutie
☛ istoria naturala a gastritei cronice HP+ este stadiala,
progresiva, de la gastrita cronica non-atrofica catre
gastrita cronica atrofica cu metaplazie intestinala si
localizare predominent antrala
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita cronica HP+

Tratament
☛ in gastrita cronica, eradicarea HP este recomandata
pentru gastrita HP+ cu modificari severe
endoscopice sau histologice (gastrita atrofica)
☛ tratamentul de eradicare se efectueaza initial cu
una din schemele de tripla terapie cu durata de 7
zile

conform Consensului European, Maastricht II 2000


GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita atrofica

Definitie: reprezinta gastrita cronica caracterizata prin


reducerea numarului glandelor si inlocuirea epiteliului gastric
cu un alt tip de epiteliu (metaplazie)
Se descriu 2 tipuri principale de gastrita atrofica
☛ gastrita atrofica a corpului gastric (autoimuna, tip A)
☛ gastrita atrofica predominant antrala (generata de factori
de mediu, tip B)
Desi cele 2 tipuri de gastrita sunt distincte din punct de
vedere anatomopatologic, patogenic, clinic, ele prezinta o
trasatura histologica comuna - metaplazia
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita atrofica

Metaplazia gastrica poate fi de 2 feluri


☛ metaplazia pseudopilorica reprezinta inlocuirea celulelor
parietale si principale din glandele oxintice prin celule
secretante de mucus de tip antral

☛ metaplazia intestinala reprezinta inlocuirea epiteliului de


suprafata foveolar si glandular din mucoasa oxintica si
antrala cu epiteliu de tip intestinal (celule caliciforme)
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita atrofica

Metaplazia intestinala poate fi:


✦ tipul I (metaplazie intestinala completa)epiteliul gastric
complet inlocuit prin epiteliu tip intestin subtire
✦ tipul II si III (metaplazie intestinala incompleta)inlocuirea
incompleta a epiteliului gastric cu epiteliu intestinal
Tipul III se caracterizeaza prin coloratii pozitive pentru
sulfomucine si se asociaza cu un risc crescut de
dezvoltare a carcinomului gastric
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita atrofica autoimuna

Epidemiologie prevalenta este de pana 5% in populatia


nord-europeana

Endoscopie aplatizarea pana la disparitie a pliurilor


gastrice, cu vase bine vizibile datorita atrofiei mucoasei
gastrice. Modificarile sunt evidente la nivelul corpului si
fornixului gastric, antrul fiind crutat de atrofie

Histologic: infiltrat inflamator cronic asociat cu disparitia in


proportie variata a glandelor oxintice si inlocuirea cu
glande metaplazice
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita atrofica autoimuna

Etiopatogenie
☛ afectiune ereditara autozomal dominanta

☛ prezenta anticorpilor anti-celula parietala si anti-factor


intrinsec; autoanticorpii anti-celula parietala sunt
indreptati specific impotriva pompei de protoni din celula
parietala

☛ pierderea masei de celule parietale determina


hipoclorhidrie, deficit in sinteza factorului intrinsec si
absorbtie inadecvata a vitaminei B12 si anemie
pernicioasa; numai 20% dintre pacienti progreseaza catre
anemie pernicioasa
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita atrofica autoimuna

Manifestari clinice si diagnostic


☛ silentioasa pana ce deficitul de vitamina B12 devine
manifest
☛ anemie megaloblastica cu fenomene neurologice
degenerative (deficitul de B12 determina o neuropatie
simetrica, afectand indeosebi membrele inferioare,
caracterizata prin parestezii si dificultate la mers)
☛ investigatia cardinala: EDS / endobiopsii
☛ malabsorbtia B12 - test Schilling
Tratament
☛ tratamentul substitutiv cu vitamina B12 pe tot parcursul
vietii
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita atrofica predominant antrala

Epidemiologie
☛ afectiune ubicvitara a carei incidenta creste cu varsta
☛ nu are predilectie pentru un grup etnic
☛ mai frecventa la persoanele cu status socio-economic
scazut
Anatomie patologica
☛ leziunile sunt multiple, focale, cu afectare predominant
antrala, corpul gastric ramanand in mare parte indemn
☛ in stadii initiale modificarile sunt situate la nivelul
unghiului gastric si micii curburi
Patogeneza
☛ rolul factorilor extrinseci (microbieni, dietetici etc),
indeosebi HP, este bine statuat
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita atrofica predominant antrala

Manifestari clinice si diagnostic


☛ simptomatologie nespecifica
☛ se remarca asocierea frecventa cu ulcerul gastric si cancerul
gastric de tip intestinal (cu simptomatologie specifica)
☛ diagnostic: EDS / endobiopsii de la nivelul unghiului gastric,
mica curbura si antru
Evolutie
☛ pacientii trebuie inclusi intr-un program de urmarire pentru
detectia precoce a cancerului gastric, indeosebi daca provin
din arii cu incidenta crescuta a cancerului gastric sau
asociaza si alti factori de risc
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrite / gastropatii cronice reactive

Definitie
☛ se datoreaza injuriei mucoasei gastrice produsa de
diversi agenti chimici, indeosebi bila si AINS si
secaracterizeaza histologic prin hiperplazie
foveolara, edem si infiltrat inflamator minim
(gastropatie), proliferare a fibrelor musculare netede
in lamina propria
☛ eponime: gastrite / gastropatii chimice
2 tipuri
1. Gastrita / gastropatia cronica reactiva determinata
de refluxul biliar cronic
2. Gastrita / gastropatia cronica reactiva determinata
de AINS
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita / gastropatia cronica reactiva determinata de
refluxul biliar

Epidemiologie
☛ apare la toti pacientii cu rezectie gastrica
☛ apare inconstant la pacientii cu gastro-enteroanastomoza
sau disfunctie de pilor si reflux bilio-gastric
Endoscopie
☛ aspect de gastrita de refux entero-gastric sau de gastrita
eritematos-exudativa
Histologie
☛ hiperplazie foveolara si inflamatie minima/absenta
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita / gastropatia cronica reactiva determinata de
refluxul biliar

Etiopatogenie
☛ refluxul alcalin, prin prezenta lizolecitinei si acizilor biliari,
determina injuria barierei mucosale gastrice permitand
retrodifuzia ionilor de hidrogen si leziunile consecutive
Manifestari clinice si diagnostic
☛ inconstant prezente
☛ frecvent, sindrom dispeptic, varsaturi bilioase
Tratament
☛ agenti chelatori ai sarurilor biliare (Cholestyramine) sau
sucralfat
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita / gastropatia cronica reactiva determinata de AINS

Epidemiologie
☛ apare la pacientii care consuma cronic AINS (1% din
populatie)
Endoscopie
☛ aspect de gastrita eritematos-exudativa, rareori, maculo-
eroziva
Histologie
☛ hiperplazie foveolara cu infiltrat inflamator minim sau
absent, uneori cu eroziuni epiteliale, fara leziuni hemoragice
Etiopatogenie
☛ este considerata o leziune adaptativa a mucoasei gastrice la
AINS
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastrita / gastropatia cronica reactiva determinata de AINS

Manifestari clinice si diagnostic


☛ sindromul dispeptic ulcer-like care face necesara
investigatia endoscopica apare la 10% dintre pacienti
☛ diagnosticul se stabileste endoscopic si bioptic
Tratamentul
☛ se adreseaza sindromului dispeptic
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Forme speciale de gastrite
Gastrita limfocitara

Epidemiologie
☛ este intalnita cu o frecventa de 0.8-4.5% din totalul
gastritelor
Endoscopic
☛ aspectul inalt sugestiv este de gastrita papulo-eroziva
(“varioliforma”) localizata preponderent la nivelul corpului
gastric
☛ un alt aspect este cel de gastrita cu pliuri hipertrofice
Histologie
☛ bogat infiltrat inflamator limfocitar cu limfocite T din
subsetul supresor/citotoxic CD8 la nivelul epiteliului de
suprafata si foveolelor
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Forme speciale de gastrite
Gastrita limfocitara

Etiopatogenie
☛ necunoscuta
☛ asociere in 50% din cazuri cu boala celiaca
Manifestari clinice si diagnostic
☛ este neclara asocierea manifestarilor dispeptice cu gastrita
limfocitara
☛ diagnostic: EDS / endobiopsii
Evolutie si tratament
☛ asocierea cu limfomul MALT suscita interes
☛ tratament nespecific: Omeprazol, Cromoglicat sodic,
glucocorticoizi - cu rezultate variabile
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Forme speciale de gastrite
Gastrita granulomatoasa

Definitie
☛ se caracterizeaza prin prezenta granulomului la nivelul
mucoasei gastrice
Epidemiologie
☛ forma rara de gastrita cronica reprezentand 0.27% din
totalitatea gastritelor cronice
Endoscopic
☛ aspect variabil: gastrita maculo-eroziva, cu pliuri
hipertrofice sau eritematos-exudativa
☛ localizare preponderent antrala
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Forme speciale de gastrite
Gastrita granulomatoasa

Histologie
☛ prezenta granulomului alcatuit din celule epitelioide, celule
gigante si multinucleate
Etiologie
☛ > 50% b. Crohn
☛ 25% gastrita granulomatoasa izolata
☛ 10% reactie de corp strain
☛ 7% asociata cu prezenta unei tumori gastrice
☛ alte etiologii
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Forme speciale de gastrite
Gastrita granulomatoasa

Manifestari clinice si diagnostic


☛ variabile, in raport cu etiologia
☛ b. Crohn: satietate precoce, greata, varsaturi
(datorate tulburarilor de motilitate sau stenozei
inflamatorii)
☛ diagnostic: endoscopic si endobioptic
Tratament
☛ este conditionat de etiologie
☛ tratamentul chirurgical este indicat in prezenta
stenozelor / fistulelor
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Forme speciale de gastrite
Gastrita eozinofilica

Definitie
☛ reprezinta localizarea gastrica, indeosebi antrala, a
infiltratului eozinofilic in cadrul gastro-enteritei
eozinofilice
Epidemiologie
☛ afectiunea este rar intalnita
☛ de la prima descriere (1937, Kaijser), pana in 1993 au
fost raportate in literatura 250 de cazuri
Endoscopic
☛ gastrita cu pliuri hipertrofice sau papulo-eroziva
Histologie
☛ infiltrat eozinofilic masiv in oricare sau in toate
straturile peretelui gastric
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Forme speciale de gastrite
Gastrita eozinofilica

Etiopatogenie : neelucidata, posibil alergica


Manifestari clinice si diagnostic
☛ tablou clinic variabil, caracterizat prin durere
abdominala nesist. (100% din cazuri), diaree
(60%), greata (50%), varsaturi (60%)
☛ diagnostic: endoscopic si bioptic numai atunci
cind mucoasa gastrica este infiltrata eozinofilic
☛ eozinofilia este raportata in 20-90% din cazuri
Tratament
☛ corticosteroizii / cromoglicatul de sodiu pot
determina un raspuns favorabil
☛ in f. obstructiv-antrale este avizat tratamentul
chirurgical
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Boala Menetrier

Definitie
☛ este o forma rara de gastropatie caracterizata prin
prezenta pliurilo gastrice gigante si hiperplazie
foveolara marcata, cu aspect chistic
Epidemiologie
☛ frecventa reala a bolii nu este cunoscuta datorita, pe
de o parte, raritatii afectiunii, iar pe de alta parte,
criteriilor definitorii ale afectiunii in diferite studii
Endoscopic
☛ aspect de gastrita hipertrofica la nivelul fornixului si
corpului gastric
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Boala Menetrier

Histologic
☛ hiperplazie foveolara masiva cu aspect chistic
☛ atrofia glandelor oxintice
☛ absenta infiltratului inflamator (gastropatie)
☛ imunohistochimic poate fi pus in evidenta TGFα la
nivelul celulelor mucosale
Etiopatogenie
☛ este neclara
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Boala Menetrier

Manifestari clinice si diagnostic


☛ tablou clinic variabil
☛ boala afecteaza sexul masculin la peste 50 de ani
☛ se caracterizeaza prin disconfort epigastric, scadere
ponderala, diaree si edeme (hipoalbuminemie)
☛ diagnostic: EDS / endobiopsii
Evolutie si tratament
☛ risc de dezvoltare a adenocarcinomului gastric de
10%
☛ nu exista tratament medicamentos specific
☛ rezectia chirurgicala partiala poate fi indicata pentru
limitarea pierderilor proteice la pacienti cu
hipoalbuminemie, edem, stenoza pilorica si pentru
excluderea malignitatii
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastropatia portal-hipertensiva

Epidemiologie
☛ la pacientii cu ciroza hepatica si hipertensiune portala,
gastropatia portal-hipertensiva (GPoH) este intalnita
cu o frecventa de 60%
Endoscopic se descriu 2 forme:
☛ forma blanda
☛ mozaicat (piele de sarpe)
☛ hiperemie
☛ rash scarlatiniform
☛ forma severa
☛ spoturi hemoragice
☛ sangerare difuza gastrica
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastropatia portal-hipertensiva
Histologie
☛ modificari de tip congestiv (ectazii vasculare) in
microcirculatia gastrica, in absenta infiltratului
inflamator
Etiopatogenie
☛ apare in prezenta hipertensiunii portale, indeosebi
la pacientii cu ciroza hepatica
☛ oxidul nitric este responsabil de congestia
mucoasei gastrice in contextul hiperemiei splahnice
generalizate
Manifestari clinice
☛ forma severa se poate asocia cu HDS raportata cu o
frecventa cuprinsa intre 0.8-30% dintre pacienti
☛ forma blanda: hemoragii cronice subclinice (7-83%)
GASTRITE ACUTE SI CRONICE
Gastropatia portal-hipertensiva

Diagnostic
☛ la pacientii cu HTPo si ciroza hepatica, aspectul
endoscopic este caracteristic
☛ biopsia nu este obligatorie in
Evolutie si tratament
☛ cursul natural al GPoH etse marcat de evolutia de la
forma blanda la severa si de aparitia HDS (fara ca
acestea sa fie obligatorii)
☛ tratamentul: Propranolol
☛ tratament chirurgical: sunt porto-cav