col.

(r) FLORIAN GARZ

Nepoatei mele Diana

C,l.A.

coNrRA

K.G.B,

ffiTE.iE SR\UETIItr. ffiT]E

Editura

' "' ^!, orruru

oo

dmBl*lffi-qffiE'#F'' ;:

ffir

"

TeUFax: 0511413.842

Tiplrit ta: tipografia casgandra

Tehnoredactare comput erizatilz Adi imbucdturd

ISBN: 973-97782-7-5

Cuv Antu I speci al istu I u

i
gI FASCINANTA

A LUME URATA

Pe sub ochii cititorului acestei cd(i defileazd o lume crudd, nemiloasd, uritd dar fascinantd in cel mai adevdrat sens al, cuvAntutui. E lumea spionajului si contraspionajului, lumea in care
ne-am cheltuito mare partedin viald. Eo lumede ndnteles pentru cei care o studiazd din cd cdrli, o lume a cdrei existenld e greu de crezut de cetdleanul romAn prea bulversat de propaganda postdecerhbrtstd. $itotugi, aceastd lume exis6,trdiegte;ise luptd dupd

regulile ei nemiloase gi crude. O luptd ascunsd intre spionii si contraspionii lumii e de preferat oricdrui conflict militar. Desigur, e de preferat pentru tdrile care si-au organizat seruicii secrefe puternice, bine pregdtite si bineinzestrate. Din pdcate, Romdnia -nu se numdrd printre ele.'in nici o altd lard din iu^" n-"" existat o batjocurd mai mare la adresa seruiciilor secrete cain RomAnia. in perioada socialistd, ideologia politicd dominantd;i obsesii/e
personale ale dictatorului Ceaugescu au sldbitserviciile secrete ale Securitd{ii gi Armatei pAnd la limite insuportabile. Diversiunea

fesenisti din decembrie 1989 a definitivat demolarea organelor informative romdne. Ne trebuie ani lungi sd ne revenim la normal. Desigur, nevom reveni dacdvomfi ldsali s-ofacem, dacd liderii politici vorinlelege bine rotrul seruiciilor secrete. Ca si in celelate cdrli, col. (rez.) Florian GAn lucreazd cu informa{iiexacte, extrase inclusiv din lucrdri de prestigiu, astfel cd nu poate fi bdnuit de nici un fel de pdftinire. Dincola de coftina uielii, apar sforile prin care sunt manipulati oamenii politici gi cetdlenii de rAnd. Bine ar fi ca mdcar liderii sd pund m6na sd studieze astfel de lucrdri, sd nu se mai lase pringiin capcana propagandisticd a seruiciilor secrete dugmane cum, din pdcate, s-a si intimplatin Romhnia. Nu suntem a lard tipsitd de dusmani, nu suntemin afara confruntdrii infarmative. Dupd decembrie 1989, RomAnia a devenit raiul spianilor dugmanio a manipulatorilor si diversionigtitor de tot felut. Suntem.in pericot de a pierde pdr{i din teritariu dar nu ne trezim la realitate, nu punem accentul cuvenit pe munca seruiciilor secrete. Despre acest lucru ne yorbesfe Floria n G 6rc in cartea sa. E o earte avertis,ment pentru I id eri i pal iticr. Sper sdJ in {el eag d c orect.

Cui fotoselte o asemerned cdrte? fn primul rind, celor care s-au trezitin inalte funclii politice sau administrative fdrd a avea un minim de cunogtinle din lumea informaliilor exacte. Eohligalia lorsd seinformezesisd ia mdsuriin cunostintd decauzdin al doilea rAnd, e o carle necesard cetdleanului de rAnd, subiect al manipuldrii efectuate de seruiciile secrete adverse. Fiecare avem datoia sd cunoa;tem, sd nu ne ldsdm manipulaliimpotrivafrcgilelor seruicii secrete nalruicii secrete nalionale, sd le i spriiinul necesar,
chiar importiva prcpag andei desfdgunte de agenlii seruici ilorsecrefe

du;mane ori de cdtre idiolii din neamul nostru. Citili'o si nu veli regreta! Pavel CORUT t

CUVANTUL EDITORULUI

Du pi revist a,,OBI ECTM AGAZI N" (cu difuzare in j udetimp de 3 ani) givolumele ,,Rdzboiul parapsihologic Olteniei, fele

Editura ,,OBIECTIV" ,,bomhelof' editoriale !

- Craiova isi continud, seria

impotriva Romdniei" (Teodor Filip), ,,secrefele lui Pavel Corut"

(Eugen Delcea 9i Oana Nufe) gi ,,Secretele UELA" (Teodor Filip), iatd acum, in libierii, chiogclri $i pe tarabele difuzorilor en-detail, o noud ,,bomb;d" din ,,coieclia' EXPLOZ|V": ,,CIA contra KGB Secrefe/e se rvi c i i lo r s ec rete". Dupi unul din Sefii USLA anilor'80 (Teodor Filip) 9i dupi un contraspion militar (iavel Coru[), Editura ,,OBTECIIV'vi'p'ropune un nou ,,Slreu" al serviciilor romihegti de informafii: col.(r) Florian GArz, bihorean ca gi lt.col. (r) Teodor Filip. Adep{ii lui Ticu Dumitrescu 9i cei,,limurifi" dediversiunile

post-decemfiiiite ale agenfilor de iniuenli ai spicinajului strdin vor exclama excedali :,,trarse curigti ? !" Dar, oarb, ihtrebim, iei enumeriifi mai sus au fost cu adevirat ,,secungt/', in sensul peiorativ atribuit dupd '89 uneiintregi structu ri de siguranli nafionali, pri n extrapolarea la intre g a,,ca litd,tilor" de polilie poliiicid uneisingure pirfi, Direcfia la Securitifii? Este clarci nu!TeodorFilip afost un uslag care a contribuit la salvarea multorvieti omeneSti si la eliminarea actelorteroriste de pe teritoriul Romdni6i. PavelCorirl, desi nu maiare nevoie de prezentiri suplimentare,in calitatea contiaspionului Paul Gernescu, nu a fdcut nimic altceva decit si protejeze dezvoltarea Armatei gi industriei militare romdnesti ,, de eventuale activititi ostile ale oiicinelor de spronaj 9trarne. ln cel priveste pe autorulcirlii de fa!!, col.(r) Florian G6g, o parte din activitatea 9i biografia sa o puteli afla lecturind rindurile de pe coperta-venso. Meriti, insi, a puncta gi adiuga citeva aspecte mai mult decdt importante si interesante. Florian Girz este rinul dintre pufinii militari ce s-a exprimat fifig impotriva lui Ceaugescu, cerdndu-i schimbarea, motiv pentru care, la 1 iulie 1984, a fost destituit din Centrala M.Ap.N., dupi 30 ani lucralica ofiferin Serviciulde Cercetare Strategici al Armatei. Pdni at'unci, flcuse pregdtire la Academia de Face a ONU (1979-1981), participase ca expert la citeva seminarii si colocvii internalionale, pe linie de securitate euro-peani 9i mondialS, giadusese (de la Viena, in 1979 9i 1981) primele regulamente gi instrucliuni in legituri cu rolul si locul trupelor de mentrnere a pacil.

Cum aproape intreaga sa pregdtire militari

fost efectuatd

a Armatei romdne, a fost chemat urgent pentru a asigura translatia intilnirii istorice a ministrului lon loniti cu ambasadorul (Eiavis) 9i atagatul mititar (col. Rossalai Am6asadei S.U.A.' iar N,icolae Ceausescu l-a solicitat ca translator la intdlniri cu atasali militari si'delegaf ii mil itare stri ine. ' n Pute., ipoi, trecb oare cu usurinti peste faptul cdfostul 9ef de prornofii (ia giAntonescu) aihoepilnit, intre i961 9i 1975, misiunispecifice pe linie militard la Londra, Beijing siAnkara, exact metropolele in care a fost atagat militar viitorul maregal lon ' ' Antonescu?... Fostul 9ef al Secfiei Analizd-sintezd din cadrul Serviciului de Cercetare Strategici a Armatei (anii '80) si Secretariatului Gonsiliului Suprem de Apirare al Jdrii (1991-97) este considerat de specialigti, inci din anii '80, unul din cei mai bunianaliEtiai domeniului politico-militar. O dovadi a profesionalismului'siu sunt;i preAitliile din ahierioarele cirfi, unele deja implinite (rdzboiul NATO - Jugoslavia, predicfie ficuti inainte de 27.05.93!), altele in curs de realizare (a se vedea titlul cdrlii din 1995: ,,IVATO - globalizare sau disparifie? De Ia rdzboiul rece Ia pacea pierdutd"t). Col.(r) Florian Giz posedd o dozi iniredibili de modestie si bun sim!, calitdli proprii doar marilorvalori, care nu maiau nevoie de elogii. in acestil conditii, subsemnatula fost gocat de o afirma{ie a domlieisale, aparentiipsitd de modestie. ,,'rCIA contra KGb Secrefele serviciilor secrete >> este o carte unicat in Europa de est!" Dupi surpriza de moment, am ajuns la concluzia ci trebuie si-i dau dreptate. Un superprofesionistin domeniul analizei si sintezei informafiilorsecrete stiefoarte bine ce gindegte gi scrie. Cemane doar si vi convingeli si dumneavoastri, stimafi cititori... f n ce ne priveste, promitem ca EDITURA ,,OBIECTIV* si continue, cu aceeasifrecvenli, aparifiile-bombi din cadrul ,,Colectiei EXPLOZIV ", aducdnd in prim-plan si alte subiecte sau alti ,,{lti" ai Serviciilor secrete din Romdnia. Pentru ci, intr-o perioadi de haos generalizat si de rizboitotalimpotriva Neamului rominesc, in care nu cunoagtem mare lucru, nici micar d in prezent g i trecutul apropiat, iar istoricii su nt trecu li p,,stan d bf' de legile in vigoare, cine oare poate descilci mai bine ltele plasei dlversioniste intinse deasupra Carpatilor decdt ,,greii " lnformaliilor
ronnine?...

de pe pozilia de 9ef de promofie, nu e de mirare cd,in22 august 1968, cipitanul Florian G6z, ofiferin Seclia de Legituri Externe

Eugen EEN-CEA

Gapitolul l:
RAZBOAIELE MONDIALE 9r SPToNAJUL MODERN
Serviciile de informafii militare (spionaj) cu misiuni strategice la scari internafionali, ca organe permanente la dispozilia guvernelor, cu un rol esenlialin elaborarea politicilor externe ale Marilor Puteri, s-au niscut la sfirgitul secoluluiXlX siinceputul secolului XX, cu deosebire in contextul creat de primul
rdzboimondial. Serviciile de informatii militare de nivelstrategic nalional nu se confundi cu structurile de cercetare de la trupe, care au existat si funcfionat de cind au apdrut afinatele..
""Gercetarea militard strategicd este legati de aparifia armatelor de masi, a ciilor ferate, a telegrafului 9i radioului de nasterea statelor majore generale gi de aparifia practiciielaboririi inci din timp de pace a unor planuride operafii pentru viitoarele

iDeschizitori de orizonturi in acest domeniu au fost germanii, sub conducerea generalului von Moltke, fondatorul primului stat major general din lume, deriumit ,,creierul armatei", a primeiacademii militare de comandi sistat major din istoria armatelor si autor al primelor planuri de operafii militare elaborate din timp de pace. Acestea aveau sd duci, in rizboiul franco-prusac din 1870-1871, la spulberarea armatei
franceze in marea bitilie de la Sedan si la capitularea Frantei. Atunci,ls'-a demonstrat pentru prima daii, la scari mondiatd,'ce inseam ni cerceta rea strate g ci in rizboi u I modern. in contextulprimului rizboi mondial, seliciile de informafii militare de nivel strategic 9i-au stabilit, pentru prima datd ca obiectiv fundamental, accesul, cu ajutoru I u nor spioni recruta{i, la plan urile de operalii ale adversarilor potenliali. . Un succes rdsundtor, pe acestfront extrem de sensibil al rizboiului secret a fost oblinut de spionajul militaral Rusiei impotriva lmperiului Austro-{Jngar. Astfel, inaintea primului rizboi mondial, atasatul militar al Rusiei la Viena a reugit si-l recruteze pe colonelul austriac Alfred Redl, care a lucrat in Statul Major General - secfia Operafii, iar apoi a ajuns $ef al Serviciului de informafii
i "r

rdzboaie.

(spionaj) al armatei austro-ungare. Timp de zece ani, colonelulAlfred Redl a furnizat rugilor informalii de o valoare excepfionali, inclusiv confinutul planurilor de operaliiale armatei, ceea ce si explicdinfrAngerile zdrobitoare suferite de trupele austro-ungare pe timpul campaniilor din Galif ia siSerbia.

Trdditorul Sturza, precursorul lui Pacepa

in primul rizboi mondial, gi Romdnia a avut parte de
triddtori care au intrat in istoria spionaju lu i militar. Estevorba de colonelulAlexandru Stirrza, fiul lui Dimitrie
Stu rza, fost de mai mu lte ori prim-ministru al Rom6niei gi un cei mai apropiali oameni deincredere ai regelui Garol l.
u I dintre

GolonetulAlexandru Sturza, ginerele lui Petre Carp, mare mogiersiom politicgermanofil, care la ultimulconsiliu de coroand inaintea intririi Romdnieiin rizboi a declarat cd doregte ,,infrAngerea
armatei romdne", si-a facut studiile militare superioare in Germania, unde a fost recrutat de spionajul militar german' in seara zileide 6februarie 1917,in calitate de comandant al Diviziei 1 0 infanterie, colonelul A.Sturza a trecut frontu I la inamicUlterio1 prin manifeste tipirite de spionajulgerman, colonelul A.Sturza aindemnattrupele rornine de pe front sd treacd de partea

trupelor germane si si intoarcd armele impotriva guvernului Rominiei si trupelor aliate rusegti.
Colonelul Alexandru Sturzaigi ducea laindeplinire misiunea

de subminare a armatei cu ajutorul unui complice, respectiv locotenent-colonelul Criiniceanu, comandantul Regimentului 25 infanterie din aceeagidivizie, fiul generalului Crdiniceanu,

fost ministru de rizboi gi comandant al Armatei a 2'.a.

Locotenent-colonelul Grdiniceanu a fost arestat, condamnat pentru inalti trddare giexeeutat de cdtre un pluton din propriul regiment, in vinerea PagtilorColonelulAlexandru Sturza a fost condamnat la moarte in contumacie dar, dupi rizboi, a revenitin lari si, dupi o scurti

detenfie, datoritd influenfei familiei sale, a fost graliat 9i a murit de

bitrinefe,

funclionar la o banci germani din Bucuregti. Cazurile celor doi triditori nu artrebui uitate, mai ales in
ca

perioada actuali de,,tranzi!ie", cdnd tot mai multi ofiteriai armatei Rominiei studiazA in strdinitate si sunt educafi in ,,spirit pro'NATO gi pro-occidental",in loc de spirit pro-Rominia, cum artrebui.

Obiectivul lui Canaris: petrolul romanesc

serviciu de informalii militare din Europa gi din lume a fost cel al Germaniei celui de-al treilea Reich. Spionajul gerrnan a cules in mod sistematic informaliivitale despre statele ce urmau sd cadd victimi,,rdzboiului fulger" declangat de Hitler la 1 septembrie 1 939, respectiv Polonia, Franfa, Cehoslovacia, Marea Britanie, dar mai
ales fosta U.R.S.S. Pierderea, in final, a rdzboiului de cdtre Gennania nu poate fi pusd pe seama serviciilor sale de informafii si mai ales celalarmatei, Abwehr, condus de amiralulWilhelm Ganaris, ci pe nebunia luiAdolf Hitler, care si-a propus cuceriri dincolo de puterile

in perioada interbelici, cel mai activ 9i mai eficient

Germaniei.

Unui analist neutru nu-i pot sciira din vedere victoriile

armatei germane din primii ani de rezboi, respectiv ocu parca Poloniei

si nimicirea armateipolonezein septembrie 1939, nimicirea armatei Franfei, consideratd la vremea respectivi ca,,cea mai puternicd din Europa", intre 10 mai - 15 iunie 1940, cit mai ales pierderile provocate armatei sovietice in vara si toamna anului 1941, de la Brestlitovsk pdniin fafa Moscovei,de ordinula 5 milioane de morfi, rdnifi 9i prizonieri, la care serviciul de spionaj militar german si-a adus o mare contribufie. Spionajul militargernan pe uriasulfront de est, unde s-a hotirdt de fapt soarta Germanieiin cel de-al doilea rizboi mondiat, a fost condus de generalul Reinhard Gehlen, care va juca un rolvital siin anii rizboiului rece pe frontul anti'comunismului. Un succes de importanfi strategici exceplionali, atri' buit serviciilor secrete geimane 9i in special Abwher-ului, l-a consti-

tuit contribulia acestora la atragerea Romdniei in sfera de

influenli

a Germaniei. Conducitorii celui de-altreilea Reich au fost constienti de faptulca, iatipeirotul rominesc, Germania nu se putel anlaja intr-un rdzboicu Marile Puteri europene. De negocierile secrete cu Rominia s-a ocupat personal seful Abwehr-ului, amiralul Canaris. Acesta l-a contactat pe Moruzov, seful Serviciului de lnformalii al Romdniei. Degi geful
9

spionajului militar german nu avea o pirere prea buni despre Moruzov, ceidoi au colaborat bine, punind la punct un sistem efi cient de pazd a rafi nirii lor si cAmpu ri lor petrolifere rominegti cu trupe germane si instalind in functii de controlin industria petrolieri
oameni seleclionafi deAbwehr. Ulterior, dupd preluarea sefiei statului de citre generalul lon Antonescu, Moruzov a fost destituit si trimis in inchisoare, acuzat de colaborare cu serviciul de spionaj britanic. in locul acestuia, a fost numit generalul Eugen Gristescu, care a continuat colaborarea cu Abwehr'ul si amiralul Canaris, pini la ie;irea Romdn iei din rizboi si aldturarea ei la coal if ia antihitleristi.

Cristescu a plitit cu viala aceasti colaborare, fiind executat impreund cu maregalul lon Antonescu in grupul criminalilor de rizboi, nominalizat la Teheran siYalta de citre Stalin, Roosevelt siGhurchill.

Rdzboiul spion^ilor
Perioada interbelicd a fost in realitate o pauzd intre doui rizboaie. Echilibrul european, stabilit in Europa si in lume in urma Tratatelor de pace de la Versailles, Trianon si S6vres din 19191920, s-a dovedit fragil. Gonditiile impuse Germaniei de citre puterile invingdtoare au creat in aceastd tari o stare de nemulfumire explozivi care a favorizat aparifia nazismului si a luiAdolf Hitler. Primul sistem de securitate colectivi materializat in instituf ia Ligii Naf iunilor, creati la iniliativa prefedintelui S.U.A. W.Wilson, in 1 91 9, meniti,,s d pu n d ca pdt tutu ro r rdzboaiel o r", a esuat in misiunea sa. lnvazia japonezi in Manciuria din 1931 si cea italiani din Etiopia in 1935, urmate de atacarea Finlandei de citre U.R.S.S., in 1939, au subminat iremediabil rolul gi locul acestui organism, in care marele diplomat romdn Nicolae Titulescu si-a pus toati speranfa pentru a salva Rominia de la dezmembrare. Rusia siGermania, eliminate de la procesulde edificare a noiiordini politice europene instituiti dupd primul rizboimondial, s-au coalizat prin Tratatul de la Rapallo, si au incilcat si subminat in mod sistematic prevederile Tratatului de la Versailles. Germania a pdrdsit Liga Natiunilorin 1936, trecdnd la un program rapid de reinarmare, iar U.R.S.S. a fost exclusi ca urmare a actului de agresiune impotriva Finlandei. La 22iunle 1941, Germania, avind ca aliat principalin est Rominia, a atacat U.R.S.S. incepind cu aceasti dati si pind la
10

incheierea lui la data de 9 mai 1945, rdzboiulaldoilea mondials-a desfisurat, ca efort fundamental, in jumitatea de est a Europei. Pe frontul de est, au participatforle militare uriage, au avut loc bitilii la o scard inimaginabild gi au pierit mai mulli oameni decit pe toate celelalte teatre de actiuni militare luate la un loc. ' 'Desfiguratin intervalilistoric 1 septembrie 1939-9 mai 1945, rizboiul al doilea mondial a constitqit a doua fazd gi cea mai

ingrozitoare, de auto-distrugere a Europei, ducdnd in final la ciderea acesteia sub influenla celor doui super-puteriinvingdtoare in rizboi- U.R.S.S. gi S.U.A. $i la aparilia ordinii politice mondiale
,,bipolarc".

lstoriografia europeani si mondiali, din care s-au inspirat

si invinovileasci exclusiv Germania pentru declangarea celor doui rdzboaie mondiale. Unele concepfii mai recente, apirute in epoca post-rizboi rece, la care subscriu si eu, pun in lumini faptul cdvina nu a fostin totalitate a Germaniei. O mare parte din rispundere pentru izbucnirea primuluisiceluide-al doilea rdzboi mondial, care au costatviata a peste 70 de milioane de oameni, revine si,,marilor democralii'n,respectiv S.U.A., Franfa si Marea Britanie, care nu au gdsit un modusvivendi cu cele doui noi puteri industriale 9i militare, Germania siJaponia. Excluderea brutali a Germanieide la sursele de materii prime si de pe piafa mondiali, lari care s-a industrializat mai tArziu, de cdtre Franfa 9i Marea Britanie, a.impins Germania la misuri disperate. Aga cum s-au gdsit solufii atit pentru Germania, cit si pentru Japonia, dupd cel de-al doilea rdzboi mondial, se putea
gi istoricii romAni, a finut

ajunge la o acomodare cu acestea sifiri rdzboi. Serviciile de spionaj militare din prinoipalele puteri beligerante au avut o contribufie imensi atdt la pregdtirea, cdt si la derularea celui de-al doilea rizboi mondial.. Cucerirea Austriei, a Gehoslovaciei gi pdtru nderea celui de.al treilea-Reich in Rominia, Bulgaria 9i Ungaria s-a ficut fird violenfi, pe cale politici sieconomicd 9i prin acfiunisubterane ale serviciilor secrete germane. Decapitarea conducerii Armatei Ro9ii, intre 1 935-1 938, prin arestarea a circa15.000 de ofi,teri superiori si generali, precum si executarea unora dintre cei mai valorosi, in frunte cu maregalul

Tuhacevski, la ordinul lui N.V.Stalin, sunt atribuite unor acfiuni sr-,sbveflsive ale spiona.!ului militargerman, care l-au alimentat pe sefu! statuluri sovietic cr.l ,date 9i infonmrafii "despre ,,comploturi"ale
JI

unor ofiferi 9i generali rugi, prin intermediul unor agenli dubli si de influenti bine plasafi. Pe toati durata celui de-aldoilea rdzboi mondial, serviciile de informafii militare din coalilia antihitleristi s-au spionat reciproc.

Micel ruso-german... in folos american

ln perioada 1922 -1939, Moscova a triit su b spectru I groazei unui rizboi generalizat al ,,lumii capitafi3fe"impotriva ,,primului stat socialist". Stalin s-a asteptat sd fie atacat concomitent atit de

citre marile puteri occidentale luate la un loc, cit 9i de citre Japonia din est. Aceasti stare de spirit a condus la crearea unui urias aparat de securitate internd opresiv, cit 9i a unor organe de informafii exteme la scard globali foarte penetrante. Pactul Molotov-Ribbentrop, oferit de Hitler lui l.V.Stalin
si semnat la Moscova la 23 august'1939, a avut consecinle
dezastruoase pentru Polonia, RomAnia, Letonia, Estonia si _Lituania,

dar a fost un dar cizut din cer pentru U.R.S.S., aceasta cdpitdnd un rigaz de doi ani pentru a se pregdti de rizboiStalin era asigurat ci Germania va ataca mai intii in vest. Semnarea pactuluiafost precedati de numeroase contacte intre serviciile secrete ale celordoui state.

Punerea in aplicare a planului de operafii ,,Frederik Barbarosa" de,atacare a U.R.S.S., la22iunie 1941, despre care spionajul rusesc era informat pini in cele mai mici detalii, a constituit actul de sinucidere al Germaniei hitleriste, deoarece, in plan politiio-militar, a condus la nagterea imediatd a mafii coalifiiU.R.S.S., S.U.A., Marea Britanie -impotriva celui de-al treilea Reich. Este interesant de relinut faptul ci istoricii germani contemporani, dupi unificarea din :1990, departe de a-l prezenta peAdolf Hitlerca pe un dictatormonstruos, ii reprogeazi acestuia doar doui gregeli fundamentale si anume: atacarea U.R.S.S. si exterminarea evreilor. ln rest, tot ce a ficut Hitler pentru Germania este liudat... Rezboiul al doilea mondial a fost, in ultimi analzd,un dzboi intre marile state capitaliste, puternic industrializate, la care a fost antrenati, din impruden,ta Germaniei, 9i unica putere comunisti a lumii-U.R.S.S. S.U.A. si Marea Britanie au avut numai de cistigat de
12

mondial'n,apirutiin anul 1994, care pune in lumini noi informatii si documente din arhivele de rdzboi ale Cermaniei, S.U.A. 9i fvf'arii Britanii, recu noaste ci pierderile totale suferite de rusiiri cel de'al doilea rizboi mondial au depigit 25.000.000 de morti. in plan politico-militar strategic, S.U.A. a folosit puterea militari a ru;ilor pentru zdrobirea Germaniei, pentru ca, in final, si puni stipinire pe jumitatea de vest a Europei, cu minimum de pierderi. Acelasi istoric arati ci atunci cind britanicii, prin maregalul Montgomery'le.au propus aliafilor lor americani ca armatele americano-britanice, totalizind peste 100 de divizii, si cucereasci
a cetui de-al doilea rdzboi

pe urma micelutui dintre germani si rugi' lstoricul britanic Gerhard L.Weinberg, in cartea-sa ,O lume sui arme - Istorta globartd
,

Berli nu I inaintea rugi lor, fapt perfect real izabi l, generalul Eisen hower' la indicatiile Washingtonului, a refuza! acest lucru, afirmind sec:

,,Sd ldsdm aceastd sa{isfaclie rusilor'.. intr-adevir, in aprilie- mai 1945,.-satisfaclia"de a cuceri Berlinul a revenit Armatei Rosii, cu pref ul viefii a 300.000 de soldafi, adici aproape cit au pierdut americaniiin tot cursul celui de'al doilea rdzboimondial. Coalitia militard U.R.S.S. -S.UA. -Marea Britanie afost una nefireasci, a funcfionat extrem de dificil si s^'a destrimat la prima
ocazie. La numai iateva lunide la istorici ,,fntAlnire de pe Elba'! a marilor armate aliate, euforia victoriei 9i spiritul de alianli s-au spulberat. A urmat o perioadd de incilcare sistematici, atit de citre o parte, cdt 9i de citre cealalti, a acordurilorde laYalta 9i Postdam.

Germania - salvati de...,insurecfia romind

rdzboi mondial a aruncat o umbrd extrem de neagri asupra.relafiilor dintre fostiialiafi. Omenirea a intratin era atomici la data de 16 iulie 1945, ora5,29'45" (cinci, douizeci 9i noui de minute 9i patruzeci si cinci de secunde), cind s-a produs prima explozie nucleari din lume, ?n poligonul de la Los Alamos, din Texas - S.U.A. La mai pufin de o luni de zile, respectiv pe data de 6 august 1945 ora 08,1 5, puterea atomului este folositi pentru prima dati in

"

Descoperireaarmeiatomice lasfirgitulceluide'aldoilea

rizboi, prin explozia unui dispozitiv nuclear deasupra oragului

japonez Hirosima (aloptulea oras ca mdrime alJaponiei), din ordinul

l3

pregedintelui S.U.A., Harry Truman.

Aceasta a costat viafa a peste 200.000 de femei, copii si bdtrdni, oragul nefiind gamizoani militard. Urmeazd cea de-a dou'a lovituri nucleard, delal2august 1945, asupra oragului Nagasaki.

lndiferent de motivatiile politice, militare, de calculele

econom ice, interesele stiinf ifi ce, psihologice sau rasiale, folosirea puterii atomului impotriva omului printr-un act deliberat constituie

cea mai mare

crimi din istoria lumii, depigind chiar si ororile

siviryite

de nazism, cunoscute sub genericuide ,,holoeaust'0. ln august 1945, S.U.A. dispuneau de 16 bombe atomice,

gata de afiaruncate siasupra altorobiective.

Spionajul militar rusesc a fost tot timpul la curent cu programul nuclear american, in contextul unei actiuni rimasi in istorie ca una din cele mai marigi mai reusite operatiide sustragere a unorsecneteintr.un domeniu ce avea sd ichimbe iitoria umanitdtii. Trei savanti strdini cu un rol cheiein cadrul programulLi cu noscut su b codul,, M an h atte n ", de realizare a bombei atomice, rdspectiv savantu I britan ic Allan Nunn May, savantul italian Bruno
Pontecorvo si savantul german Klaus Fuchs, au fost agenfi
recrutafi ai serviciului de spionaj militar al U.R.S.S., cunoscut siin trecut ca si dupi dezmembrarea U.R.S.S., sub denumirea de G.R.U.
(Direcf ia Generali de lnformalii). Acestora li s-au addugat savanlii atomisti americani - sotii Ethel gi Julius Rosenberg-, recrutati OL aeeladi serviciu sovietic pe baze ideologice, care au pus la dispozifia rusiloro mare cantitate de informaf ii din domeniul cercetirilor nucleare. Arestati in urma unui denunt, cei doi savanti au fost condamnati la moarte si executafi pe scaunulelectric, in anul 1953, intro atmosferi de isterie anticomunisti generali din S.U.A. a acelor

vremuri.
Ceea ce este de maxim interes pentru contemporaneitate, inclusiv pentru istoricii militari romdni, sunt noile informafiicu privire la programul atomic american din timpul celui de-al Uoilea rdzboi mondial, cuprlnse in tratatul ,,O lume sub arme" a lui G.Weinberg,

din care ,rezulta cd primele bombe atomice tyebuiau si fie realizate pdnd la sfdr;itul anului 1944. Potrivit unordocumente de arhivi din S.U.AI si Marea Britanie, rezultd cd ceidoi mari aliati

occidentali, care au realizat prin eforturi comune arma atomicd, acegtia intentionau s-o foloseasci impotriva Gerrnaniei, adici in Europa. Pe l6ngd noutatea absolutd a acestor iyrformatii, nu pofi
14

nu incerci un sentiment de groazi la gdndulci Europa putea deveni poligon de incercare pentru aceste teribile mijloace de nimicire in masi, cu u rmdri incalculabile pentru intreqga populalie a continentului. Primele bombe atomice au fost gata de intrebuinfare in vara anului 1945. ln acest posibil scenariu apocaliptic de bombardament

si

atomic asupra Europei, agindrdzni si inserez rolul Romdniei, despre care, timp de peste 50 de ani, nu s-a amintit nimic, niciin istoriografia europeani si nici in cea nafionali., Gu privire la impodanta iegirii RomAniei din ,,Pactul tripaftit" si aldturarea ei la coalilia anti-hitleristi, tofi istoricii si analigtii politici au fost de acord ci acest act infiptuit la 23 august 194/. a influenlat de o manieri decisivd desfdsurarea celuide-aldoilea rizboimondial

in Europa, conducind la scurtarea acestuia cu cel pufin gase lunide zile.Aceasta, maiales prin privarea Germanieide petrolul romdnesc, fapt ce a paralizat in mare mdsuri masina de rdzboi germand, in specialavialia gitrupele de taincuri. Gu alte cuvinte, dacd Rom6nia ar fi continuat sd lupte aldturi de Germania, rdzboiul s-ar fi putut prelungi pind in vara anului 1945, ceea ce ar fi oferit S.U.A. 9i Marii Britanii posibicelor 16 bombe atomice, de care dispuneau, litatea intrebuintdrii , impotriva Germaniei, lucru dorit din tot sufletul de citre Winston Ghurchillca rizbunare pentru dezastrele produse Londrei lati cum, in mod indirect, RomAnia, prin aparenta tridare a alianfei sale cu Germania, a salvat nafiunea germani de la ,,holocaustul nuclear"la care, in mod sigur, arfi fost supusi si Europa de la infectarea radioactivi a unor zone din Vest. De aceste infqrmaf ii si ralionamente in premieri absolutd artrebui si se lini cont, atdtin evoluarea globald a roluluisi locului Rominiei in cel de-al doilea rdzboi mondial in Europa, cit gi fafi de aprecierile iresponsabile ale unorelemente politice reziduale din compunerea clasei politice din Rominia de dupi anul 1989, care afirmi, in gura mare giin plini zi, cd ,,Romdnia a fdcut rdu cAnd s-a desprin s de Germania in vara anului 1944, motiv pentru care aceastd {ard n*ar sancliona in prezent prin neinvestirea de capital in economia romineascd". Mai firesc arfi ca nafiunea germani sd fie recunoscitoare rom6nilor, care i-au scipat de la un dezastru atomic...
15

de bombardamentele germane cu rachetele V-1 9iV-2.

Frontul invizibil
lntrucAt,,rizboiul rece"a fost o continuare a celui de-al doilea rdzboi mondial, dar purtat cu alte mijloace, sianume cu cele politice, economice, ideologice, psihologice siculturale, dar md ales cu mijloace acoperite, pe frontul invizibil al rizboiului secret purtat de serviciile de spionaj, considerdm utili o scurtd trecere in revistd a compodamentului lor pe timpul acestei mari conflagrafii
mondiale-

repudat pullne sucoese, mai ales in ultimii ani ai rdzboiului, in S.U.A. 9i U.R.S.S. ln privinfa Marii Britanii, Serviciulde Securitate (Ml-s)
al

Agenfii serviciului de spionaj militar german, A,bwehr, s-au dovedit deosebit de eficientiin Franfa, Olanda 9i Belgia dar au

exemplu, de cazul ,,Cicero"-de la Ankara, respectiv de valetul ambasadorului Marii Britaniiin Turcia, care a pus la dispozilia germanilor confinutul planului de operatii,,Overlord"de debarcare in Normandia. Surprinzitor este faptul cd, degi s-a umblat la arhive, spionajul militar britanicin Germania, ]talia siJaponia continui sd rimini acoperit de mister. Probabilcd dupd mai bine de o jumitate de secol de la rizboi, britanicii nu au de fapt cu ce iesiin fafi!... Existd insi dovezi clare ci majoritatea refelelor britanice de spionaj militar din Europa de vest au fost penetrate de germani, cu efecte dezastruoase. A rdmas in istoria spionajului mondial ,,operaliunea Polul Nord', prin care contraspionajul german a retinut, neutralizat sau transformatin agenfidublicirca 80 de spioni britanici paragutali sau infiltratiin Olanda, in perioada 1942'1943,impreuni cu o mare cantitate de arme, explozivi, stafii radio, codurietc. Spionajul militar american in Europa a fost insignifiant. William Donovan giAllen Dulles, fondatoriiserviciilor moderne de informalii ale S.U.A., care au operat cu un numir modest de agenfi, s-au bazat mai mult pe serviciulvoluntaral unorgernani animati de sentimente anti'naziste, acfiondnd pe teritoriile unorstate neutre, precum Elvetia si Suedia. Serviciul de spionaj al Marii Britanii a ficut mare caz de
16

acesteifiri a pretins, in mod exagerat, cd,,toli agenlii germani irfil@i in Anglia au fost pinsi, incarcenti, impus, ca{ sau funsfomali in agentidubli"- Nimic mai inexact! ln realitate, serviciile geffnane de spionaj au aplicat lovituri crunte britanicilor. Se 9tie, spre

,,opera{iunea Enigma", adici reproducerea maginii de cifrat

germane, cu care celde-altreilea Reich a lucratin tottimpul rizboiului. Adeviruleste cd magina ,,Enigma", o adevirati capodoperd in materie de tehnicd a cifririi unor mesaje, a fost obfinuti de servi-

ciul de informafii militare al Poloniei si oferitd S.U.A. gi Marii Britanii dupi ocuparea acesteitdride citre trupele germane. Spionajul militar sovietic este recunoscut, inclusiv in ,,Enciclopedia spionajului" scrisi de un agent britanic, Ronald Seth, apirutd la Londra in 1975,iba unul din cele mai penetrante 9i maieficiente din tot cursul celui de-al doilea rizboi mondial. in afara,,relelei atomice"rusesti, care era,,la curent"cu tot ce se derulain laboratoarele nucleare din S.U.A., spionajul militar rusesc a mai dispus de ,,refea ua Richard Sorge" din Japonia, care atransmis Moscovei informalii de importantivitiali, schirnbind soarta rizboiului pe frontul de risirit. Datoriti informafiilortr:ansmise de R.Sorge, potrivit cirora Japonia nu va ataca U.R.S.S., deschiz:nd un front in extremul orient - siberian cum dorea Germania, ci rra declansa ample operaliiin Pacificul de Sud impotriva Marii Britanii, Olandei 9i apoiimpotriva S.U.A., asa cum s-a giintimplat la data
de 7 decembrie 1941 prin ataculde la Pearl Harbour, a fost posibild

marea victorie a rusilor din fata Moscovei. Pe baza acestor informatii, rusii au putut relrage din Orientul Extrem trei armate de siberieni, care au jucat un r:ol decisivin zdrobirea orfensivei germane din frp Moscoveiin noiembrirsrlecembrie 19{1 . Richard Sorge a fost arestat de japonezi in urma unui act de trddare si executat la 9 octombrie 1944.Via!a acestuia ar

fi putut fi salvati daci l.V.Stalin ar fi acceptat schimbarea lui cu un numir de generalijaponezi aflafi prizonieri la sovieticiin
urma luptelor dintre trupele rusegti gijaponeze de la Halhd in Goll, din 1939. Dupi moartea lui l.V.Stalin, Richard Sorge, considerat unul din cei mai mari spioni ai secolului XX, a fost declarat Erou al

u.R.s.s.
O alti refea sovietici despre care se cunosc putine date, dar care a funclionat pe toati dur:ata celui de-al doilea rizboi mondial,

producAnd adevirate ravagiiin secretele militare ale celui de-al treilea Reich, a fost cea condusi de germanul Rudolf Rossler, niscutin Bavaria, la Angsburg, de profesie jumalist. Acesta a lucrat pentru rusi, ac,tiondnd de peteritoriul Elvefiei, datoritd puternicelor sale conving"eri anti-naziste. Rudolf Rossler a avut o relea proprie l7

infiltrati in insusi organul de operafii al Statului Major General german, de unde a sustras conlinutul planurilorde operafiide pe
frontUl de risirit ale armateigernane. R.Rossler si-a triit tot restulvieliiin Elvefia, decedind in 1962, fdrd a face cunoscute vreodati numele celor cLr care a lucrat. in ultimii 50 de ani, in legituri cu agenfii lui Rosslers.au f6cut cele mai fantastice speculafii, mergindu-se pini acoloincitsi se afirme ci insusi amiralul Ganaris, seful serviciului de spionaj militar al armatei germane, ar fi constitu it princi palu I fu rnizor de informatii.

Misterul ,,relaliei Rudolf Rossler (pseudonim-Lucy)" nu a fost dezlegat nici pini in zilele noastre. O altd retea de legendd ruseasci alost,,releaua Oxford', recrutati si pregdtitd intre an ii 1 930-1 940, compusd din Alexander Foote, Guy Burges, Harold Maclean, Allan Nunn May si, mai ales, Harold ,,Kim" Philby, cu ajutorul cirora au fost penetrate atdt structurile militare, tehnico-gtiinf ifi ce, cit si serviciile secrete britanice de spionaj si contraspionaj. Harold ,,Kim'l Philby - ajuns dupd cel de-al doilea rizboi mondial, printre altele, giin funcfia de 9ef alserviciuluide contraspionaj al Marii Britanii-, a lucrat pentru rusitimp de peste 30 de ani. in 1963, cind era pe punctul de a fi dema-scat si arestat, Harold ,,Kim"Philby, distins cu cele maiinalte ordine ale coroanei britanice, s-a retras la Moscova, unde avea gradulde general de divizie si o vild in apropierea capitalei rusegti. Acesta a fost agent al K.G.B., serviciu la a cdrui modernizare a lucrat intens dupi retragerea sain U.R.S.S., pindin 1990, cdnd a decedat. Pentru,,meritele"salefatd de U.R.S.S., Harold,,Kim"Philby afost distins cu inalte ordine
sovietice..

Specialigtiiin materie de spionaj, atit din est, cit 9i din vest, il consideri pe Harold Philby ca fiind cel mai mare spion al tuturor timpurilor. Nervozitatea manifestati de Marea Britanie in raporturile politico-diplomatice cu fosta U.R.S.S. din 1963 incoace si represaliile periodice aplicate de englezi diplomatilor sovietici, iar dupi 1991 celor rugi, denoti ci englezii nu le pot ierta acestora
,,cazul Philby".

Dupi utilizarea pe scari largi a relelelor de spioni si diversionisti, dupi cercetarea radio, radio-gonio si radar, care au cunoscut o mare dezvoltare gi -care se incadreazi in ceea ce serviciile americane de specialitate numesc ,,Signal Intelligence" (SlGlNT), spargerea cifrurilbr si a codurilor de stat gi militare a
18

constituit celde-altreilea domeniu de obfinere de informafii la toate nivelurile. in acest domen iu in care americanii 9i britanicii pretind ci au facut,,ravagii'oin secretele germane si japoneze, cea mai apropiati de adevir mi se pare aprecierea ci statele beligerante mari, in tot cursul rizboiului, in perioade diferite, si-au ,,spart" reciproc cifrurile si codurile firi ca cineva anume sd delind supremafia absoluti. ii ,,lstoria completd a celui de-at doilea rdzboi mondial" a lui Gerhard L.Weinberli, se aratd, pe bazi de documente din arhivele de rizboi, cd germanii au ,,spart" sistematic codurile marinei militare britanice 9i americane din Atlantic, cu efecte dezastruoase pentru convoaiele maritime organizate de aliafi. Zdrobirea armatei franceze in numai 35 de zile s-a datorat, printre altele, nu numai efectelor surprinderii, a concepfiei dzboiului mobil, ci 9i faptului,,spargerii"cifrurilor gi codurilorfranceze. ln prezent, se gtie gise recunodgte cd germaniiau reusit si ,,spargi" cu succes si cifrul de stat diplomatic al S.U.A. De asemenea, cripto-analistiigermaniau spart cifrurile de state ale alialilor sdi, respectiv ale ltaliei, Romdniei, Ungariei si Bulgariei, precum si pe cele ale Turciei si lugoslayiei. Nemf ii si italienii au fost multi vreme la curent cu intregul
confinut al mesajelor cifrate dintre Departamentul de rdzboi al S.U.A. gi atagafii militariamericani de la Cairo, care erau apoi comunicate generalului Rommel, comandantul trupelor germane -,"Aftican Korp". Dupi pitrunderea armatelor aliate pe teritoriul Germaniei, seruiciile de spionaj rusegti, americane si britanice au fost cuprinse de o adeviratd febrd a ciutirilorsi capturilor. in tot cursulanului 1944 9i pAni la 9 mai 1945, obiectivulspionajului militaralalialilor nu l-au mai constituit forlele armate germane, ci realizirile tehnicogtiinf ifi ce militare ale celui de-al treilea Reich. ln fruntea armatelor aliate invadatoare au operat detagamentele speciale de capturi ale serviciilor de spionaj militar care vizau uzinele, laboratoarele de cercetdrisi proiectiridin domeniul tehnicii rachetelor, a aviafiei cu reacfie, a tehnicii radar, a produselor chimice de lupti si, nu in ultimul rAnd, a realizirilor germane in domeniul nuclear.ln acelagi cadru de preocupdri, erau ciutafisi capturaf i savanf ii, cercetdtorii, inginerii gi proiectanlii germani. ln aceasti perioadi, alialii au jefuit Germania de tot'ce se putea in condifii de 6zboi, sub forma capturilor.
19

Fabrica de rachete V-1 9i V-2 de la Pennenmiinde a constituit una din cele mai rAvnite capturi. Aceasta a fost ocupati de citre trupele rusegti dar savantul Wernervon Braun, realizatorul celor doud rachete, impreuni cu un grup de inginerisi proiectanti, au ajuns la trupele americane, cdrora li s-au predat. Acest,,grup de aur"afost imediattransportatin S.U.A,9i, impreuni cu altezeci de mii de specialisti germani, indiferelnt dacd au fost nazigti sau nu au contribuitde o manierd imensi la construirea uriagei industriide nachete,si aviaf ie reactivd a S. U.A. ln colectivul de proiectare condus de von Braun a fost racolat, ulterior, gisavantuI Herman Oberth, originardin Flominia, niscut si educat la Medias, cu studii politehnice in Germania, fost profesoral lui von Braun, considerat descoperitorul propulsiei motorului racheti gia sistemului de rachete cu mai multe trepte. Mutdnd in U.R.S.S. intreaga fabricd de la Pennenmiinde, gisiti intacti, impreuni cu mii de ingineri gitehnicieni germani, cu zeci de rachete, gisite in perimetrul fabriciiin anii '50, rugii iau ddvansat temporar pe americani in tehnica rachetelor spafiale. in colaborare cu specialigtii germani luafi prizonieri la Pennenmiinde, inginerul rus S.P.Korolev a construit prima racheti cu bdtaie intercontinentali din lume. Spionajul militar britanic a capturat realizdrile germane din dorneniul,,tehnologiei invizibile "(Stealth) fali de mijloacele radar, pe care le-a vindut americanilor, care au stat la baza realizirii de citre acegtia, in ultimii aniai rizboiului rece, a,,avioanelor invizibile" ,,F -1 17' si,,B-2 ", utilizate in rizboiu I d n Golfu I Pers ic. Rugii au dat si ei o mare loviturd prin cucerirea fabricii l.G.Farben de la Dyhernfurth, in perfecti stare de funcfionare, unde se produceau substanfele chimice de luptd neuro-paralitice de tipul sarin, tabun si soman, cu efecte letale teribile, pe care Hitler nu a indriznit si le foloseasci, binuind ci le-arfi avut gi ceitrei mari aliafi, ceea ce s-a dovedit ci nu corespundea realitifii.Americanii, rusii, cit si britanicii nu au dispus de aceste teribile substanfe de nimicire tn masi 9i au avut suficiente motive si mulfumeascd cerului cd nemlii nu le-au folositin timpul rdzboiului. M-a9 opri asupra unui,,amdnunt" nu lipsit de semnifi caf ie 9i anume ci W.von Braun, in 1990, mai exact dupd unificarea Germaniei, a renunlat la cetd,tenia americani, s-a retras in patria natald, iar din declarafiile pu blice pe care le-a ficut rezultd ci era animat de profu nde sentimente anti-americane. Germanul tot german rimine...
n i

Drept recunogtinli - generalul Patton-asasinat!

Pe

W.Churchill s-au suspectat reciproc, mai ales in ceea ce priveste posibilitatea unei piciseparate cu Germania. Rudolf Hess, al doilea in ierarhia liderilor celui de'al treilea Reich, s-a paragutatin Marea Britanieincercdnd sd convingi Londra sd incheie o pace sepamtd cu Germania. Nici pAni in ziua de astdzi nu s-a pututstabilidaci R.Hess a plecatin Marea Britanie din proprie inifiativi sau a fost trimis de Adolf Hitler. ' Pe de alti parte, in cercurile ultra-conservatoare americane, animate de un anticomunism fanatic, reprezentate de Edgar Hoover, directorul Biroului Federal de lnvestigafii (supranumit si ,, m ic u I H itler'), precum gi de card inalu I New Yorkul u i, Spellman, a existat un curentfavorabilunei piciseparate cu Germania. in armata S.U.A,, acest curent era 9i mai puternic. Astfel, general u I Leslie R.G roves, di rectoru 1,, Prog ram u I ui Man hatten " (de real izare a bombe atomice), declara in toamna anu ui 1 942, inainte chiar de marea bitdlie de la Stalingrad: ,,Sunt convins cd Rusia Sovieticd nu Germania nazistd, este inamicul nostru principal". 'Mai gravi decAt aceastd declaralie a fost cererea expresd a generalului George Patton, comandantulArmatei a 3-a de tancuri americane.ln 1945, dupd istorica,,intdlnire de pe Elba"atrupelor americane 9i rusegti, acesta a cerutin mod public reinarmarea trupelor germane S.S. care, impreuni cu trupele americane,,,sd treacd imediat Ia ofensivd impotriva armatei sovietice, pentru a-i arunca pe rusi, dincolo de blestematele lorfrontiere"Deci, visullui Adolf H itler de a-i vedea pe,,alia!i'{incdiera$ intr-u n rdzboi pe teritoriul Germaniei, chiar dupi',,Ziua Victoriei", era fondat pe niste elemente reale. Speriali de efectele psihologice la scard europeand 9i mondiali ale declarafiilor generalului G.Pattonr care se bucura de un imens prestigiu in armati, probabil gi cu asentimentul generalului D.Ebenlrorrer, care vedeain rizboinicul tanchist un @n,thl rival la posfr.rt de pregedinte al S.U.A., Serviciul de spionaj 9i diversiune - Office for Strategic Service (O.S.S.) i-a organizat acestuia, in luna decembrie 1945, un,,accident de circulafie", respectiv o coliziune frontali cu un camion alarmatei, de pe urma ciruia legendarulgeneralamerican s-a ales cu gdtulfrdnt, decedind, fird glorie intr-un spital militar de
I

citorii 'celor trei mari puteri - l.V.Stalin, F.D.Roosevelt si

toati durata celui de-al doilea rdzboi mondial, condu'

campanie din Germania.,,Patria recunoscitoare!"...

2l

SUA - asul din mineca evreilor

Goalilia militard dintre S.U-A., U.R.S.S.9i Marea Britanie a fost siva rdmine una dintre cele mai ciudate si mai nefiresti din istoria lumii. Mult maifireascd ar fi fost o coalitie dintre S.U.A., Germania, Japonia, Marea Britanie 9i Franfa impotriva U.R.S.S., lucru de care LV.Stalin s-atemut din'1922phndin mai1940, cdnd Adolf Hitler s-a hotirt sd atace maiintAiin vest, fapt ce a dus la nimicirea si capitularea Frantei, Belgiei, Olandei, Danemarcii, Norvegiei si aducerea Marii Britanii pe marginea pripastiei. Presedintele S.U.A., Franklin Delano Roosevelt, nu a dorit un rdzboi deschis cu Germania. Roosevelt a depus eforturi mari pentru a mentine S.U.A. in afara rizboiului, declarind de nenumirate ori, inclusiv la 4 9i 8 octombrie 1940, cd S.U.A. nu vor intra in rdzboi decit dacd voifi atacate direct de citre Japonia si Germania. Daci nu arfi intervenitataculjaponezde la PearlHarbor din 7 decembrie 1941 si, in baza obligafiilor asumate in ,,Pactul Tripartit", declarafia de rdzboi a Germaniei din ll.decembrie 1 948, S.U.A. 9i-ar fi mentinut statutu| de,,neutralitate activd".

Tofii aliaf i Germaniei, spre amuzamentu I lumii, s-au gribit declare rizboiS.U.A.", inclusiv Romdnia prin sefulsdu de stat, ,,sd generalul lon Antonescu. Chiar si in aceste condif ii, in decem brie 1 941, presed intele S. U.A., F. D.Rosevelt,.a intervenit personal pe lingd guvernele Bulgariei, Rominiei 9i Ungariei, incercdnd si le convingd ci ar fi muft mai infelept pentru aceste liri daci si-ar retrage ,,declaratiile de rdzboi"adresate S.U.A. Acest dqmers diplomatic a durat,firi succes, timp de o jumdtate de an.

sovietici era singura din Europa c'are il putea opri pe Adolf Hitlerin avdntulsiu de cucerire a continentuluigimaistia ci
tancurile 9i artileria rusilor erau net superioare ceior germane. Dupd cum arati istoriculG.L.Weinbergin lucrarea citati anterior, in perioada cea mai critici i rizboiului, respectiv iuniedecembrie 1941, cdnd armata sovieticd a pierdut in jur de 5 milioane de soldali, iar Rusia Sovieticd era amenintatd sd fie zdrobitd, S.U.A. 9i Marea Britanie nu au acordat rusilor ajutor militar nici micar cit preful unbi baionete. Gonsider ci dacd AOolf Hitler nu ar fi declansat exterminarea in masi a evreilor, in teritoriile ocupate din e'st, inci din vara anului 1941, Statele'Unite ale Americii nu s-ar fi sinchisit
22

Spionajul militar american stia cu precizie

ci

armata

de soarta U.R.S.S. si a rasei slave. Din date sigure, rezulti

ci

numai in Ucraina au fost impuscati 1,1 milioane de evrei. Anticomunismul american era foarte activin anii 1937-1941.
Cete care l-au obligat pe presedintele S.UA., F.D.Roosevelt, sd pund pe primul plan alstrategiei S.U.A., in celde-al doilea rizboi

mondial, distrugereain primul rdnd a Germaniei, impotriva cireia au gi fost pregdtite teribilele bombe atomice, si dupd aceea a Japoniei, au fost cercurile evreiegti, mai ales dupi ce s-a constatat cd evreii din U.R.S.S; or?u impuscafi pe loc de cdtre trupele geffnane, pe mdsura inaintirii acestora spre est, firi si-i mai treaci prin lagirele de exterminare, de unde uniiau maisupraviefuit. lnfl uenfa cercu rilor evreesti asu pra politicii S. U.A., atdt in . trecut, cit si in zilele noastr:e, a fost gi este imensi. Aceasta se bazeazlin special pe faptul ci circa 75 % din finanlele americane sunt controlate de evrei. Gel de-al doilea rizboi mondial s-a derulat in Europa in contextula doui perioade distincter astfel: intre 1 septembrie 1939-22 iunie 1941 - cind Germania, ca stat agresor, a cucerit in 1939 Polonia, iarin cursulanului 1940 a cuceritjumitate din Franfa giin totalitate Belgia, Olanda, Danemarca, Luxemburg;i Norvegia. [n toati aceasti perioadi, impotriva Marii Britanii s-au purtat a{iuni militare, navale 9i aeriene. Din motive pe care istoria nu le-a putut elucida, Adolf Hitler a renunfat la cucerirea acestei !iri, cu toate ci Marea Britanie nu ar fi putut face fald unei invazii a armatei de uscatgermane niciin 1940 giniciin 1941, realitate recunoscuti chiar;ide citre cei mai reputafi istoricienglezi. Jncepind cu data de 22 iunie 1941,rdzboiulal doilea mondial a intratin Europa intr-o noui etapd. Dupi cum demonstreazi istoriculamerican Gerhard L.Weinberg, de la aceasti datd gi pind la incheierea rdzboiului la 9 mai 1945 cu zdrobirea celui de-al treilea Reich, eforturile operaliunilor mititare exprimate in amploarea.acestora, in cantitatea de forle umane si materiale angajate, in desfiguririle lor spaliale de mii de kilometri, in iversunarea cu care s-au puhat, in imensitatea pierderilor de vieli omenesti si a distrugerilor, s-au consumatin propor,tie de 75-90 % pe frontulsovieto-german. Nu ne putem permite si intrim in prea multe detaliidin desfdgurarea celui de-aldoilea rdzboi mondialin Europa. Vom pune insd in lumini acele momente, aspecte 9i consecinfe ale marii conflagratiicare s-au risfrint asupra evohiliei Europeisia lumiiin urmitoarea jumdtate de secol, epocd cirnoscuti sub genericulde
23

,,rdzboi rece"concomitent cu incercarea de a restabili adevirul istoric, cel putin in citeva din dimensiunile distorcionate ale acestuia.

Trei Gonferinte cruciale care au crucificat Rominia

Din pgnct de vedere politic, la cel maiinalt nivel, al doi' lea rdzboi mondial a fost influen{at, in desfdgurarea si consecinfele sale la scari globali, de trei momente cuciale, 9i anume: r Gonferinfa de la Teheran, desfisurati in perioada 28 noiembrie-1 decembrie 1943, in care ceitrei mari lideriai coalifiei antihitleriste s-au intdlnit pentru prima dati, respectiv l.V.Stalin, geful Rusieisovietice, Franklin Delano Roosevelt, pregedintele S.U.A. la al doilea mandat si Wnston Churchil, primul ministru al Marii Britanii.

La aceasti conferinfi, statutul lui l.V.Stalin era uriag.

U.R.S.S. supravieluise ingrozitorului asalt al Germaniei naziste, repurtase marilevictoriiin bitiliile de la Moscova din decembrie 1941 giin uriasa inclegtare de la Stalingrad, de la sfirsitul anului 1942 inceputul anului 192t3 (cea mai mare bdtilie din istoria tuturor rizboaielor) 9i zdrobise, in vara anului 1943,.ultima-incercare a lui Adolf Hitlerde a prelua iniliativa strategici pe frontul de est. La Teheran, atdt F.D.Roosevelt, cit giW.Ghurchill erau deja convingi ci U.R.S.S. putea obline singuri victorie finali asupra Germaniei. fntr-o asemenea varianti, probabil ci cel de-al doilea dzboi mondial in Europa s-arfi prelungitcu celmult un an, darintreaga Europdar

cizut sub,,stipdnirea comunismului sovietic". in aceste condifii, F.D.Roosevelt 9i W.Churchill i-au recunoscut U.R.S.S. toate cuceririle teritoriale ficute de aceastain perioada 1939-1941 , mai putin Letonia, Estonia 9i Lituania, a ciror includere in Rusia Sovietici nu a fost acceptati de citre S.U.A. Tocmai la aceasti conferinld, si nu la Yalta, a fost pecetluiti soarta teritoriilor rominesti-Basarabia si Bucovina de nord, cedate de statul romin fdri lupte, in vara anului 1940, in
fi

urma ultimatumului Moscovei. Tot la Teheran, a fost

conturati configuralia generali

Europei de dupd rizboi, au fost adoptate concepliile de bazi ale debarcirii trupelor americano'britanice in Europa de Vest, rbspectiv ,,Opera{iunea Overlord",s-a decis soarta criminalilor de tdzboi, s-a hotit recunoasterea de cdtre Moscova a guvemului polonez aflat in exil la Londra si altele.

Winston bhurchill, interesat mai mult in apirarea si

refacerea imperiului britanic decit in problemele Eu ropei, s-a opus planului de debarcare in Franfa (Normandia). in acest context, liderul britanic a avansat aga-zisa,,variantd Churahill" de debarcare a trupelor anglo-americane in Peninsula Balcanici, despre care o seami de octogenari din partidele istorice vorbesc cu atita nostalgie.

Rispunsul la,,varianta Churchill"l-a dat promptfitd echivoc si cu un irezistibilsim! al umorului, aliatul de bazd al Marii Britanii, insugi pregedintele S.U.A., marele om politic si strateg Franklin Delano Roosevelt, care a spus: ,,Dragd Winston, dacd trupele americane gi britanicevor luain piepttoli mun,tii din Peninsula Balcanicd, rugii vor elibera Belgial,". in legituri cu reuniunea de la Teheran a celortreimari lideri ai statelor invingitoare in cet de-al doilea rdzboi mondial, Alexander Foote, englez de origine dar care aficut partedin refeaua de spionaj condusi de Rosslerin Elvefia, a ardtatin memoriile sale ci Hitlera aprobato acliune de tip comando; Pentru asasinarea lui Stalin, Roosevelt 9i Churchill. Aceasti acfiune a fost descoperitd la timp de citre spionajul militar rusesc gianihilatd. Acelagi agent a scris ci Stalin l-ar fi putut asasina pe Hitler cu destula usurinfd dar a refuzat acest lucru, in timp ce englezii au organizat, firi succes, nenumdrate atentate impo-

triva,,Fiihrer"-ului.
a lichidat cu

Autorul br.itanic aprecia cu privire la l.V.Stalin ci acesta 9i-

singe rece tofi adversarii internicare-iameninlau

puterea, dar ci era animat de un respect incredibilfali de;efii de stat striini; o Gonferinta de la Yalta, desfdgurati in perioada 4-11 februarie '1945, in aceeagi formulS - l.V.Stalin, F.D.Roosevelt 9i WChu rchill, a dezbdtut si a real izat acordu ri privi nd : - crearea Organizafiei Naliunilor Unite;
declarafia asupra Europei eliberate; dezmembrarea Germaniei; - zonele de ocupalie si comisiile de control din Germania; - chestiunea daunelor de rdzboi; - soarta marilor criminali de rizboi (pe lista chrora a fost
-

trecut si maresalul lon Antonescu impreuni cu principalii lui colaboratori, pe care, cercuri politice din Rominia au incercat si-i
reabiliteze in octombrie 1998, dar nu au reusit din cauza intervenfiei directe aAmbasadei S.U.A. la Bucuresti);

-situatia Poloniei.

Cei care afirmi, siin zilele noastre, cd,,Rominia a fost vilndutd la Yalta" spun un mare neadevir. Despre soarta RomAniei nu s-a discutat nimic la YFlta, aceasta fiind cedati sferei de influentd rusegtiincd din 1943, la Teheran, si reconfirmatd prin

acordul Stalin-Churchill, pe timpul intdlnirii acestora de la Moscova din octombriel944.lati o primi restituire de adevir. . Gonferinta de la Potsdam, desfdsurati in perioada 17 iulie-2 august 1945, in formula l.V.Stalin, Harry Truman, noul pregedinte al S.U.A. (ajuns in acestinalt postfird alegeri, din functia
de vice-presedinte, in urma decesului lui F.D.Roosevelt) si, inifial Winston Churchill care, infrdnt zdrobitorin alegerile generale din Marea Britanie, vafi inlocuit de noul prim-ministru - ClementAtlee. Aceasti conferinfi istoricd, cea mailungd darsi ultima la cel maiinalt nivela coalifiei militare antihitleriste, a realizat pufin,

deoarece ecuafl,a Ruterilor, a raportulu i general de fo{e 9i de intercse erau mult schimbate, iar mai presus de toate,,,spi ritul de coal if ie " era deja mort.

Franfa nu a fost invitati la aceastd conferinfi, deoarece nici U.R.S.S. si nici S.U.A. nu au gisit de cuviinld cd arfiexistat vreun motiv sd fie invitatd. Parisula ripostat prin boicotarea hotiririloradoptate la Potsdam, de care nu se simlea legatd. in sfdrsit, au putut vedea sifrancezii cum s-au simfit rugii, fie ei si ,,bolsevici"atunci cind Rusia Sovieticd nu a fost invitatd la
nego6ierile de pace de la Versailles survenite in urma primului rdzboi mondial, pe parcursulcdruia au pierit milioane de solda,ti rusi pentru catrupele germane sd nu ajungi la Paris si lasi.

La Potsdam au fost discutate trei probleme de bazi,

astfel:
- stabilirea u nui instrument de guvernare pentru Germania ingenunchiati; - problema definitivdrii frontierelor; - problema reparafiilorde rizboi.

Potsdam - cimitirul Germaniei, Japoniei si Europei de Est

Administrarea Germaniei a fost datd in sarcina Gomisiei Aliate de Gontrol, fiecare zoni de ocupafie avdnd un comandant care putea decidein problemele pentru care exista un acgrd.
26

Frontiera de est a Germanieia fost stabilite pe aliniamentul Oder-Neisse, iar Prusia Orientali a fostimpi(iti intre U.R.S.S. 9i Polonia. Stalin a propus suma de 20 miliarde dolari ca reparafii de rdzboi ale Germaniei, din care 10 miliarde dolari si revini U.R.S.S. Liderii S.U.A- si Marii Britanii s-au opus categoric. Din acel moment, nu se mai putea vorbi d e,,AI i anla celor tei m ari putei ". Se puneau bazele epocii postbelice, adici a ,,rdzboiului rece".
Cele trei puteriinvingitoare in rizboi au convenit, totusi, ca reparaliile de rizboi pentru U.R.S.S. si fie satisfdcute din zonele pe care le-au ocupat prin lupte trupele rusegti, la care sd se adauge

unele fabrici si uzine demontate din sectoarele ocupate de trupele anglo'americane, astfelincAt 50 % din reparaliile impuse Germanieisi revind U.R.S.S.

Truman a abandonat ,,planul Morgenthau" de dezindustrializare a Germaniei, iar autorul acestuia a fost destituit din guvernulS.U.A. Occidentul a fost de acord cu frontierele propuse de rugi in Europa centrali pentru ci in fala puterii militare a U.R.S.S. nu aveau alti solulie. Demontarea acestor frontiere s-a ficut, abia din 1991 incoace, prin dezmembrarea Cehoslovaciei 9i a lugoslaviei, proces continua giin cazul RomAniei. ce ar putea ' in lume, nimii nu se face in numele unor ,,inalte principii".
Totuf se bazeazd pe

forfi...

Tot la Potsdam, s-a stabilit ca un Consiliu al Minigtrilor de Externe Aliat si pregdteasci proiectele tratatelor de pace cu fogtii

satetifi ai Germaniei, inclusiv Romdnia. Aceste tratate au fost semnate la Gonferinfa de pace de la Paris, din 1947, iarcu Germania tratatul de pace va fi semnatin 1990, adicd dupi 45 de ani de rizboi rece, in contextul unificirii celor doud Germanii, interve' niti, prin surprindere, la 3 octombrie 1990, impotriva dorinlei tuturor, atit din est, cAt si din vest. Pe timpul Gonferinlei de la Potsdam, obiectivul stra' tegic fundamental al pregedintelui S.U.A., Harry Truman, l'a constituit atragerea U.R.S.S. in rizboiulimpotriva Japoniei, fapt ce i-a 9i reusit pe deplin. Americaniiaveau nevoie de o contribulie militari ruseasci efectivd pentru a bloca puternicele forle armate japoneze din Manciuria, gi nu de o declarafie de rdzboisimbolici, la care au
2',1

recurs multe state din Europa sidin lume, care,,audeglarat rizboi Gerrnaniei'onumai dupi ce aceasta fusese infrdnti 9i nu mai era nevoie de sprijinul lor, asa cum a procedat Turcia, spre exemplu.
Acestea au urmirit ci;tigarea de capital politicfitd sacrtficii. H.Truman a fost foarte fericit in urma intilnirii sale cu LV.Stalin din 17 iulie 1945, cdnd acesta i-a promis ci U.R.S.S. va intra in rdzboi impotriva Japoniei la 15 august. Stalin s-a finut de cuvint din interese proprii si nu de dragul americanilor. Dupd aceastdintilnire, H.Thuman i-a scris sofieisale: ,,Am obtinut ceea ce am urmdrit prin venirea mea aici. Stalin va intrain t.
-

rdzbo,i la 15 august. Pot spune cd.vom incheia rdzboiul cu un an m ai d evreme (este vorba de rizboiu I cu Japonia n .a.l s i m d g 6 n desc la ti neri i care n u vo r mai fi uc i s i. Acesta este cel mai i m portant I uc ru ". in aceeasi zide'17 illie, la Potsdam, fericit de rezultatele

obfinute, H.Truman l-a. informat.pe l.V.Stalin asupra efectuirii cu succes a primei exploziiatomice decitre savanliiamericani.
Stalin a apreciat aceasti ,,dovadi de inciedere", dar cei mai probabil este ci 9i-a ris mucalitin mustafd, deoarece era absolut la curent cu tot ce se realizain laboratoarele 9i poligonul nuclearamericane

dela LosAlamos, unde patru savanfide primi minierau agenfiai spionajului mi!itar rusesc. Conferinfa la nivel inalt de la Potsdam a lisat in urma ei o Europi devastatd de la Atlantic la Urali, o EuropE care, in urma celor doui rizboaie mondiale (1914-1918 si 1939-1945), pur si simplu s-a sinucis, fiind scoasi efectiv de pe scena politici a lumii, pe care a dominat-o tirnp de 500 de ani. Dupi Potsd am, ,,bdtrA:nul continent"a cizut, in jumitatea sa de vest, sub dominalia S.U.A., o putere extra-europeani, iarin jumitatea sa de est, sub cea a U.R.S.S., o putere partialeuropeand. Aceasti stare anormald avea sd dureze timp de o jumitate de secol siincd nu s-a incheiat. Dupi evenimentele produse in contextul ,,Revoluliei europene de la 1989" si mai ales dupi unificarea Germaniei, Europa a intratintr-un proces de renagtere. Secol u I XXI este foarte promif itor pentru Eu ropa, dar toate aceste aspecte le-am tratat in cartea ,,De la Attantic ta llraliRen aste rea Eu ropei", apiruti la inceputu I anulu i 1 997. Probabil ci istoria Europeisia lumii postbelice arfi urmat un alt curs daci la Potsdam, aldturi'de l.VStalin s-i ClementAtlee, ar fi participat pregedintele S.U.A., Franktin Delano Roosevelt, unul din cei mai mari oameni politiciai lumii modeme, cel care a salvat

S.U.A. de la catastrofala depresiune economicd din 1929'1933, un vizionar de excepfie 9i un umanist autentic. Din nefericire, atit pentru poporul american, cdt 9i pentru toate popoarele lumii, F.D.RooseVelt a decedatlal2 aprilie'1945,

inainte de a-sifi pututindeplini misiunea sa istoricd" G.L.Weinberg,in lucrarea sa capitali apirutdin 1994, pe care am citat-o in mod repetat, il prezintd pe F.D.Roosevelt ca pe un vizionar care gindea la o lume postbelicd pasnicd,.la desfiin-

larea imperiilor coloniale si acordarea independentei tuturor popoarelor. Marele om politic american milita pentru o largi cooperare dintre S.U.A. gi U.R.S.S. Ulterior, in anii rizboiului rece, ai isterieianti-comuniste din perioada luiJoseph Mccarthy, pentru ideile sale, inclusiv pentru faptul ci a recunoscut U.R.S.S. 9i a stabilit relatii diplomatice cu aceasti mare fard la 16 noiembrie 1933, pentru aprecierile lui pozitive la adresa lui LV.Stalin, a fost acUzat de,,comunism"de citre cercurile politice americane ultraconservatoare' acuzafie ce se menline giin prezent, la sfdrsitul secolului XX.
Spiritul McCartyst supraviefuiegte incd in multe medii ale societif
ii

americane contemporane...

,,Am cdgtigat,

triiasci rizboiul rece!"

Uttima dati cind armatele coalifiei antihltleriste s-au intAlnit fafi in fatn animate de autentice sentimente de prietenie si respect, insufletite ,, de simtimintulvictoriei, la sfdrgitul uneia din cele mai ingrozitoare conflagrafii din istoria tuturortimpurilor, desfigurati pe

spatii uriage ,' din Europa, Asia, Africa, precum 9i pe toate oceanele lumii, care a costat viala a 50 de milioane de oameni, a fost la 5 mai 1945, in lungul riului Elba, din inima Germaniei-

Dinspre est,

lisind in urma ei osemintele a peste 10

milioane de soldafi, pe parcurctrla patru anide rdzboide laVolga la Elba, venea Armata Ro;ie, care, potrivit aprecierilor serviciului de spionaj militaral Marii Britanii, dispunea de 513 divizii de infanterie, 223 de brigizi de tancuri, cu un efectiv total de 11 milioane de

solda!i.
Dinspre vest, dupi debarcarea din Normandia de la 6 iunie 1944, eliberarea Franlei, Belgiei, Olandeisi Luxemburgului, a respingerii contraofensivei germane din Ardeni 9i forlarea Rinului,

decidupi aproximativ un an de campaniein Europa occidentali, veneau 77 de divizii americane, 33 de divizii engleze ,si canadiene,insotite de 12.000 de avioane. La data jonctiunii cu trupele rusesti, armata S.U.A. totaliza un efectiv de 12 milioane de Soldati, susfinutd de o economie enormi si detinind monopolul asupra affnei atomice.
Entuziasmul generat al armatelor, dar mai ates al soldatilor de o parte si de alta a Elbei, care era uman siautenticin adevirhtul

inteles al sufletului omenesc, s-a consumat in numai citeva siptim6ni. Ziua de 9 mai 1945 a fost un autentic delir al fericirii ielor care au supravietuitin rizboi, atit la Moscova, citsi la NewYork, atit la Londra, cdt si la Paris, ca de altfel pretutindeniin lume, indiferent decare parte a baricadei s-au situatlirile lor. Generalii D. Eisenhower, comandantul sef al armatelor aliate occidentale gi seful siu de stat major, generalul Omar Bradley,
maresalulenglez Bernard Montgomer% maresalul losip Broz Tito 9i regele Mihai I al Rominiei au fost distinsi de generalissimul l.V.Stalin cu OrdinulVictoria, din aur masiv, bitutin diamante si rubine, cel mai scump ordin militar oferit vreodatd de un stat, pentru merite in rdzboi. inci din 1945, retatiile dintre aliatiau inceput sd se deterioreze, in special prin modul diferit de interpretare a acorduiilor de !aYalta si Potsdam de citre S.U.A. gialiafiisdi, pe de o parte, si U.R.S.S. pe de alti parte. in aceasti perioadi, serviciile de spionaj militaroccidentale, in specialcele americane si britanice, in sarcina cdrora se aflau si
executarea , ,opentiilor psihologice'n, pentru a mai estompa din aura U.R"S.S., care a dus greul rizboiului, au lansat afirmatia, cu ecou

pini in zilele noastre, potrivit cireia, fdri ajutorul material

al

,,lstoria globald a celui de-al doilea rdzboi mondial" a lui G.L.Weinberg. Vor putea constata ci in 1941, cdnd armatele germane erau pe punctulde a sterge U.R.S.S" de pe harta lumii, Occidentulin totalitatea lui nu a miscat un degetin favoarea rusilor. Am convingerea intimi ci daci U.R.S.S. ar fi capitulat la sfir;itul

S.U.A., Rusia Sovieticd ar fi fost infrdnti de armatele lui Hitler. Aceasta a fost una din primele campanii la scari globald lansate de puternicelemijloace mass-media din S.U.A., care a cdpitatin timp o mare credibilitate. Care este adevirul? Pentru cei dornici siJ cunoasci, arfi suficient sd studieze

anului 1941, S.U.A. Si Marea Britanie arfiajuns la un modus vivendi cu Adolf Hitler. Arfi, pe de altd parte, un mare neadevdr istoric si un pdcat strigitor la cer daci s-ar nega, aga cum s-a sificut de cdtre mulfi istorici militari rusi, volurnul givaloarea ajutorului militar, material, acordat de S.U.A. Acest lucru s-a facut insi dupi 1942, cind se contura ideea ci l.V.Stalin l-ar putea infrAnge singur pe Adolf Hitler. Ajuto1ul american s-a intensificat mai ales dupi Conferinla la nivelinalt de la Teheran, din 1943. Pentru a nu mai exista confuziiin aceasti privinfi, prezentim cititorilor romini interesati - din surse americane cie dupi 1990 -in ce a constat anume, in inod concret, ajutorulamerican pentru U.R.S.S. in cur:sul ultimilorani ai celuide-al doilea rdzboi mondial, si anume: .409.526 autocamioane de mare tonaj o 12.000 magini de lupti diferite (transportoare blindate, tancuri ugoare, avioane cu diferite destinafii) c 32.200 de motociclete; o 1.966 de locomotive; o 16.000.000 de perechide boca4ci; - o alimente diferite sub formi de ralii de campanie si

medicamente.

Toate acestea, in special camioanele si masinile de luptd, au fostvaloroase si au ajutat Rusia Sovieticiin eforturile sale de rdzboi, dar acestea nu au fost lnsotite de nici un soldat american.

inaltul ComandamentSoJietic si personal l.V.Stalin le-a cerut, in mod insistent, aliafilor occidentali si disloce pe frontul sovieto-german 20-30 de divizii sau micar 9i cdteva divizii simbolice, caresi lupte alituri deArmata Rosie, faptcearfi avutefecte morale imense.Acestlucru nu s-a produs. O alti mare problemi care a persistatinviluitdin mistersi sub imense valuri de propagandi este celin legdturi cu intrebarea istorici: ,,Gine a declangat rdzboiul rece;ide ce?'Voiincerca si dau un rispuns folosind in exclusivitate surse americane cu prec{dere din mediile academice si universitare care,ln viziunea mea, au cea mai mare credibilitate. Din 1990 incoace, nimeni nu se maiindoiegte de faptul ci rizboiul rece a fost declangat de citre S.U.A., prin politica sa anticomunisti si maiales anti-sovieticd, promovati de pregedintele
3l

pini

H.Truman si toate celelalte administralii succesoare, americane, la pregedintele Ronald Reagan inclusiv.

Punctul de plecare in declansarea rdzboiului rece l:a constituit aserliunea serviciilor de spionaj militar ale S.U.A. si Marii Britanii, potrivit cdrora, dupi 1945, U.R.S.S. dispunea de
cea mai mare putere militard, pe care refuza si o demobilizeze, deoarece nutrea intenfii agresive fali de Occident. Aceste aprecieritotal eronate sitendenlioase au fost spulberate de chiaranalistii si istoricii americani, in lucririle lorde dupd 1990. Astfel, istoricul G.L.Weinberg arati cd, la sfirsitul celui

de-al doilea rizboi mondial, cea mai mare 9i mai puternici armatd din lume era cea a S.U.A., cu cei 12.000.000 de oameni mobilizati, sprijinilide o uriasi industrie de rizboigide cea mai

lari de pe glob, care la data respectivd dispunea de peste din rezervele de aur ale lumii, iar peste toate acestea mai dispunea 9i'de monopolu I asupra armei atom ice. ln perioada 1945-1948, S.U.A. s-au postatferm in fruntea intregii lumi capitaliste, declansdnd pe toate fronturile cruciada de , dare inapoi a comu nismulu i", De cealalti parte, se aflaArmata Rogie, cu efective mari, este adevirat, undevain jurde 11.000.000 de oamenigieu ovasti experienti de rizboi, daiin spatele acesteia se afla o lari a cdrei economie fusese distrusi de rizboi in proportie de 30 %, cu orasele si satele din partea europeani a [J.R.S.S. transformate in ruine si cu 25 de milioane de oameni, dintre cei mai.tinerisi mai buni de munci, morti. Un numdr de 70.000 de localititi au fost rase de pe fafa pimintului. lntr-o asemenea stare de lucruri, oare un om cu mintea sdnitoasi ar fi putut gindi ci, in anii care au urmat incheierii cel ui de-aldoilea rizboimondial, rusilorle-arfi pututtrece prin cap ideea cuceririiOccidentului? Numaiun nebun putea gindiin acest mod si din picate au fost mulfi cei care au,,gdndit"a9a... Dintre toate statele beligerante mari angajate in cel de-al doilea rizboi mondial, singura care s-a ales cu bogilii imense si cu pierderi minime au fost S.U.A. Astfel, istoricul american Geoffrey Perret, in cartea sa ,,O ,tard ndscutd din rdzboaie",.arate (la pagina 439) ci S.U.A. au iesit victorioase in cel de-al doilea rdzboi mondialcu prefulviefiia numai325.000 de soldati. Tot el arati ci rusii au pierdut de opt ori mai mult numai in luptele din jurul Leningradului (St.Petersburg). Acelasi autor
bogatd
7O oh 32

cirfii sale, uluitoarea apreciere potrivit cireia econornia S.U.A. se ruineazi in condifii de pace, asa cum s-a si intimplat dupi primul rizboi mondial. lati motivul principal pentru care S.U.A., sub pretextul lupteiimpotriva comunismului, a declangat rizboiul rece, a purtat rizboaie ori de cAte ori a avut prilejul, si a facut din industria de rizboi locomotiva economiei americane timp de peste o jumdtate de secol. in elaborarea acestei politici, precum sia strategiilorde implementare a ei, serviciile de spionaj militarau jucat un
face, in finalul

rol imens.

Este,,meritul"cercurilor politice americane si a instru-

ci au 9tiut, in cursul celui de-al doilea dzboi mondialsi foloseasci forla RusieiSovietice pentru a
mentelor de stat care le-au deservit

zdrobi Germania siJaponia, si goleasci visteriile statelorvesteuropene, indatorindu-le pini la faliment, prin vinzirile de arme, si provoace Marii Britaniio datorie fafi de S.U.A,. de 4 miliarde dolari in 1945, si-i submineze acesteia 9i Franfei pozitiile in fostele imperii coloniale si sd le penetreze. Asta da politicd 9i strategie pragmatice, in deplin acord cu,,visul american", adici si dai cu o mind sisi iei cu zece!...

33

Gapitolul ll:
SERVICIILE SECRETE PE FRONTUL ANTICOMUNISMULUI
Scoata germand : Organizatia Gehlen
La sfirsitul anului 1945, situalia geostrategici a S.U.A. era extrem de favorabili. Statele Unite erau de departe cea mai

mare putere economici a lumii, ddnd peste 55 % din produclia industriald mondiali. Rezervele de aur ale statutui erau imense, iar pierderile suferite in rizboi m n ime. Cu toate ci armata arnericani a luptat pe teatrele de rdzboi din Pacific, Europa siAtlantic, asupra teritoriului S.U.A. nu s-a tras nici micar un singur proiectil.
i

Doud mari puteri militare care amenintau cindva interesele S.U.A. la scari globali, respectiv Germania siJaponia, au fost transformate in ruine, cu sanse nule de a redeveni puteri militare

autentice.
Franfa, cdndva cea mai importantd putere militari din Europa, se afla intr-o situatie dezastruoasi dupd infrdngerea suferiti

in 1940;ianiide ocupalie germand. Marea Britanie, desiinvingdtoare in rizboi, se afla intr-o

situalie economicd de-a dreptul catastrofald, datordnd S.U.A., pentru livririle de armament, peste 4 miliarde de dolari. in tot timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, Winston Ghurghill, ultimul mare prim-ministru britanic,,victorian'0, a fost preocupat mai mult de
salvarea lmperiului Britanic, decAt de soarta Europei. Natiunea brita, nici, greu incercatd in rizhoi, s-a dovedit a fisdtuli de conserva-

torismul lui Winston Ghurchill, supranumit,,Buldogul britanict', slin loc de recunostinfi Rentru rolulsiuin obtinerea,,victoriei'i la alegerite din iulie 1945, l-au debarcatfdrd nici unfelde menajamente. Dupi aproape 150 de anide dominatie a lumii, la sfirsitul celui de-al doilea rizboi mondial, Marea Britanie va preda torta de lider absolut al lumii capitaliste S.U.A., cea maitdndrd si maiviguroasd putere economici, tehnologici, financiard si militard
acestei lumi. Washingtonul ain,teles noul rolal S.L,,A la scaraintregii lumi, punind piciorul in prag, in stilu! traditional al pragmatis-mului american eficient. Au urmat 45 de ani de ,,Pax Americana".
a

Singura putere militari din lume care putea pune pro-

siu potenlialmilitar, reprezentind

bleme hegemonismului global american era U.R.S.$., cu uriagul un sistem social incompatibil cu cel american.

Dupd ce armatele celor doui mari puteriinvingitoare absolute in cel de-al doilea rizboi mondial s-au intilnit pe aliniamentul liului Elba, cercurile politico-militare de laWashington au inteles ci dacd se va pune maidevreme sau maitirziu problema unuialtreilea rdzboi mondial, atunci inamicul de moarte al S.U.A. nu putea fi decit armata sovietici, in fala unor evenimente politicomilitare care se derulau cu o vitezi uimitoare in direcfia addncirii pripastiei dintre cele doui super-puteri, americanii au constatat cu groazi ci nu gtiau mai nimic despre teribila Armatd Rosie 9i, in general, despre U.R.S.S. Atdt la sfirgitulceluide.aldoilea rizboi mondial, cdtgi la sfirgitul rdzboiului rece, societatea americani, la nivelulmarelui public, nu gtia despre U.R.S.S. decdt ci este ,,o societate fdrd Dumnezeu", ci acolo, de pe vremea lui Stalin incoace au loc tot
felul de procese politice, ci toati prinimea instiritd a fostimpuscati si ci, de fapt, aceasti fari este un ,,arhipelag gulag", ata cum au

invilat din cartea dizidentului Alexander Soljenifdn. Guvernul de la Casa Albi avea insd nevoie de informatii autentice si nu de propagandi anti-botsevici, a9a cd a ficut apel ia cinetrebuie, adici la serviciile sale de spionaj militar. Din nefericire pentru partea americand, serviciile sale de informafii nu dispuneau de nici o banci de date despre armata sovietici, ele insele fiind slab structurate 9i lipsite de experienfd.
Spre surprinderea analigtilormilitari, s-a constatat ce S.U.A. au intrat in cel de-al doilea rizboi mo,ndial fdrd si dispuni de organe de informafii militare la nivel strategic nalional. Existau doar organe de cercetare la trupele de uscat, ta aviafie 9i la marini, pentru situatiide campanie. La nivel nafional, spionajulS.U.A. s-a preocupat exclusiv cu cripto-analiza gidecriptarea, adici cu spargerea cifrurilor diplomatice ale altor state. in acest cadru de

preocupiri au repurtat succese, gpdrgAnd cifrul de stat alJaponiei si codurile marinei militare ale acesteifiri, pe care le-au exploatat cn succes in bitiliile aeronavale din Pacific. FrirnuN org-an de cercetare strategici de diversiune si
openatii psillologf;*e la nivel nalionatalS.U.A., denumit Offlce of Strategic Services {Oficiu! pentru $ervicii Strategice) O.S.S",
35

luatfiinfi

la 13 iunie 1942, sub comanda generaluluiWilliam

Donovan, fiind o copie nu tocmai reusiti a organului de cerce' tare-diversiune al Marii Britanii, cunoscut sub acronimul S.O.E. (Special Operation Executive). Misiunile O.S.S. erau de a infiltra spioniin spatele liniilor inamice, de a organiza misciri de rezistenfi din elemente comba' tante locale, de a pune La cale acte de sabotaj 9i de a face propa' gandi psihologicS. Degi Hollywood-ul a creat filme de legendi in j u ru I eroilor O.S.S., adeviru I este cd acest organ, infiinlat in pripi rdzbo9i din amatori, a dat rezultate foarte modeste in timpul I arma' comandantu generat r, McArthu iulu i, fapt pentru carc celebru | iu ni lor agen-lilor formaf tei S.U.A. din Pacifi c, a interzis categoric 9i

formi, in zona lui de responsa'bilitate. Cu un asemenea organ, abordarea cunoaiterii de fond a .armateisovietice, care stia si-gi apere secretele ca nimenialta dupd patru anide rdzboicu armata germani, era imposibild' Spiritul pragmatic american a gdsit solulia sianume apelul ta organele de spionaj militar al celui de'al treilea Reich, care au acfionat pe frontul de est. Este cit se poate de clar cd nimeniin lume nu cunoagtea mai bine puterea militari a Rusiei Sovietice decdt cercetarea stritegicd militari afosteiarmate germane.in aceste ' condifii, s-a apelat la,,scoala germand" de spionaj militar, repre' zentati de legendarul general nazist Reinhatd Gehlen, fostul sef al spionajului militargerman pe frontulde risdritin perioada 1942-1945. Nu vom intra decdtin datele esenfiale ale viefii 9i activitdlii acestui mare maestru al spionajului militar german din timpul celui de-al doilea rdzboi mondial gi a subordonafilor sii' latd care este, foarte pe scud, istoria,,Orga nizaliei Gehlen". La 9 ianuarie 1945, generalul R.Gehlen i-a prezentat per' sonal luiAdolf Hitler ultimul raport cu privire la situafia de pe front, compunerea forlelor rusegti, precum si posibilitdfile reale ale acestora in timp si spaliu. Aceasta a fost ultima datd cdnd gene' ralul Gehlen s-a vizut cu comandantul siu suprem, pe care l'a slujit cu fanatism si profesionalism. intors la punctul siu de comandd subteran, dislocat la Lossen, in apropiere de Berlin,-generalul Gehlen a ordonat stringerea intregii arhive a serviciului de spionaj militar german din intreaga perioadi a rdzboiului cu U.R.S.$., arderea documentelor lipsite de valoare si microfilmarea,'in trei exemplare,
O.S.S. sd acfioneze, sub orice
36

a tuturor documentelor ce confineau informatii militare de valoare cu privire la armata sovietici, la U.R.S.S. si maiales la refelele de agenti de spionaj lisate in spaliul U.R.S.S. aflat tem'porar sub ocupafia trupelor germane, precum si in apropierea frontului, in adincimea dispozitivului strategic 9i operativ alArmatei Rogii care acf iona impotriva Germaniei. Dupi distrugerea documentelor originale, microfilmele au fostinrodusein trei containere metalice diferite. Personalulde sub comanda generalului R.Gehlen s-aimpirlitin trei grupuri diferite, fiecare grup avind in rispundere totali un container cu microfilme contindnd informafii de mare valoare militard, precum si de spionaj.
Containerele erau prevdzute cu dispozitive de auto-distrugere dacd si le deschidd o percoand neauto-rizatd. Generalul Gehlen i-a legat prin jurimint pe toli subalternii si colaboratorii sii ca, in cazul, ci.vor cidea prizonieri, si nu dezviluie nimicin legituri cu activitatea lor din trecut, firi consimscris al generatului. !6mintul Cind armata sovietici a ajuns pe malul Oder-ului, gene-

arfi incercat

ralul Gehlen si oame-nii lui au pirdsit frontul 9i s-au retras clandestin in Eiavaria. in apropiere de satul Mossdach, Gehlen a ordonat separarea celor trei grupuri, care au continuat deplasarea pe itinerariisispre locuri de ascundere diferite. Grupul condus de Gehlen s-a deplasat la lacul montan foarte addnc Schilersee, unde gi-a ascuns arhiva si unde, de altfel au fost scufundate multe arhive secrete ale celui de-al treilea Reich.
Ca analist militar si spion de profesie, generalul R.Gehlen era convins, inci din 1944, ci Germania a pierdut practic rizboiul si ci, foarte curAnd de la incheierea acestuia, alianta militari dintre Occident si Rusia Sovietici se va sparge. Este meritul absolut al generalului R.Gehlen intelegerea faptului cd teama morbidi a Occidentuluigi maiales a S.U.A" de comunism 9i puterea militari a U.R.S.S. poate fi exploatati cu succes in interesul Germaniei. Acest interes a fost slujitin mod magistral in urma intAlnirii d intre general ul american Patterson, din serviciul de informatii militare al armatei S.U.A. din Europa, gigeneratul R.Gehlen, ia Wiesbaden. Dupd ce au luat cuno;tinfi de confinutul arhivei de microfi lme, prezentat de Gehlen, specialistii militari americani si-au dat repede seama ci au intratin posesia unei ,,mine de aur". La sugestia lui Gehlen, acceptati imediat dd americani,

s-a trecut la reactivarea unora din retelele de spionaj organizate

de serviciul condus de acesta pe timpul rdzboiuluiin zonele controlate de sovietici si au inceput si,,curgi informatii"de mare importanfi, la care americaniinicinu visau.

Stupefialipursisimpludeprofesionalismul,personalitatea maiales de eficienfa demonstrati de generalul Gehlen prin 9i informatiile obfinute din spatele,,cortinei de fier", care se ldsase intre cele doud jumdtdli ale Europei dupi intilnirea de pe Elba, americanii ii organizeazi generalului german o viziti la Washington, iar faptul cd fusese nazist 9i-l slujise pe Adolf Hitler nu maiavea nicio importanfd. in disculiile purtate.cu inalte oficialitili politice si militare americane, generalul R.Gehlen a propus urmitorul plan: - infiintarea unui serviciu de informafii militare cu misiuni in spatele,,cortinei de fier", format exclusiv din specialigti germani
selectionati de el, care sd opereze sub comanda sa, sub denumirea temporard d e,,Organizalia Gehlen"; - acest seviciu sd nu fie folosit sub nici o formi impotriva Germaniei; -in situafia constituirii statului german,,,Organizatia Gehlen" sd fie trecutd in subordonarea guvernului noii Germanii; -in perioada de tranzifie, S.U.A. si finanteze,,Organiza,tia
Gehlen". Partea americand a fosttotalde acord cu propunerile generalului R.Gehlen si i-a fixat un buget anualde cheltuieli de 3,5 milioane de dolari. Sediul ,,Organizafiei Gehlen" a fost repartizat intr-un set de clddiri din localitatea Pullach, in apropiere de

'

Miinchen. Toli ofilerii, subofilerii si specialistii civili din subordinea lui R.Gehlen din timpul rizboiuluiau fost rechemafiin seviciu, la care

numir de specialisti din Gestapo si din Serviciul de lnformafii Externe al trupelor S.S.-temutul S.D.
s-a adiugat un mare
(Sichersheitsdienst). intr-u n timp scu rt,,,O rg a nizali a G eh Ie n!' s-atransformat intr-o rnare si puternici agenlie de spionaj militar. Organizatia

Gehlen si nu G.l.A., aga cum s-a lisat si se creadd timp de zeci de ani, este cea care a intrat in posesia raportului seiret prezentat de N.S.Hrusciov la cel de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. cu privire la.,,crimele perioadei staliniste". in acest serviciu, a lucrat o perioadi de timp si generalul-locotenent Heusinger, fost 9ef

in cadrul Abwer-ului {SeMciul militarde informa$i al aminalului Ganaris) care, ulterior, a devenit primul inspector general al armateivestgermane si preged i nte al Gom itetul u i Militar Permanent al N.A.T.O.

Dupi infiinfarea R.F.Germania, organi2atia Gehlen a trecut in subordinea guvernului germanExpertulin spionajul militar din spatele ,,cortinei de fier", generalul Gehlen a condus organizatia pe care a infiin!at-o, pdni in 1968, cind a trecut in retragere, fiind inlocuit de generalul. locotenent Gerhard Wessel. Evolulia situaliei generalului R.Gehlen este tipicd pentru modul cum, atAtamericanii, c6tsi rusii au procedat la,,denazificarea"
Germaniei.

Niciin S.U.A. si niciin U.R.S.S. nu s-a gisit un,,Ticu Dumitrescu"care si demaste Gestapo-ulsau S.D. ca politii politice sisi le publice dosarele. Germania Federald s-a niscutin urma simbiozei dintre specialistii celui de-altreilea Reich nazist cu democratia americani impusd nemtilor prin regimulde ocupatie. S.U.A. nu s-au sfiit sd treaci peste ocean, in uniforme ale armatei americane, zeci gizeci de mii de specialistidin trupele S.S. din Gestapo si din Abwehr. ln Rominia post-totalitard,,,puritana intelectualitate ", mai ales culturali, cautd cu luminarea securisti si colaboratori ai Securititii, in frunte cu omul de ceard Ticu Oumitiescu, sub lozinca,,d* mascdrti Securi6lii ca polilie politicdi umpldndu-se de ridicol, stiut fiind faptul ci nu a existat si nu existi in lume vreun stat care sd nu aibi polifie politicd. Este pursi simplu jenantfaptul cd sustinitorii legii,,Dosarele securitif ii " nu gtiu ci Birou! Federal de lnvestigatii al S. U.A. (F. B.l.) este cea mai mare politie politici de pe glob care, in 1978, avea. incircate pe calculator 148 milioane de dosare ale unorcetdteni ' americani.. ' invif6nd intens din,,scoata de spionaj germand"a celui de-altreitea Reich, americanii au trecut la realizarea, in perioada 1947-1965, a celor mai rnari si maiinzestrate structuri de spionaj de pe glob, utilizate pe frontul invizibilalanticomunisrnului, pe care le prezentdm in ordinea aparifieisi importantei lor. Spionajul militar american, pe toatd durata rizboiului rece, a colaborat foarte strins (chiar intim) cu spionajul militar britanic, iar pe celvest-german si l-a aservit pur sisimplu.

Cdnd ne referim la,,spionaj u I militar occidental'i avem in vedere cu precidere serviciile S.U.A., Marii Britaniigi Germaniei Federale.

Serviciile secrete franceze au lucrat independent fird

discriminare intre est 9i vest, iar cele ale.Japoniei au pus intodeauna pe primul plan spionajul economic ,,firi frontiere ".

Agenlia Centrali de Informalii- C.l.A.

Legendara C.l.n. s-a niscut, a crescut, s-a maturizat si si-a cistigat o notorietate la scard mondiald, exclusivin epoca rdzboiului rece, fiind unul din promotorii si pilonii fundamentali ai acestei perioade de tristd giinspiimdntitoare amintire din istoria lumii. Din punct de vedere temporal, C.l.A. este cel mai tindr serviciu de spionaj al lumii moderne. G.l.A. a luat fiinfi in 1947, pe baza unei Iegi specialeNational SecurityAct- aprobati de Gongresul S.U.A. Fondatorii C.l.A., in frunte cu generalul (avocat) William Donovan, amiralul Wlliam D.Leahy, generalul Hoyt S.Vandenberg siamiralul Roscoe H.Hillenkatter, John Foster Dulles sifratele sdu, Allen Dulles, unuldin cei mai reputafidirectoriaiC.l.A. s-au inspirat in opera lor, in primul rind, de la ,,gcoala germand de spionaj'., iar apoi din experienfa 9i institufiile Marii Britanii, in acest domeniu, precum si din,,gcoala ruseascd"a temutelorservicii de spionaj - K.G.B. si G.R.U. Prin lege, Agenfiei Centrale de lnformalii i'au fost fixate urmitoarele misiuni strategice fundamentale, valabile giin zilele
noastre:

. ajuti Gonsitiul Securitifii Nafionale'al S.U.A. in elaborarea obiectivelorfundamentale si a direcfiilor de ac{iune ale tuturor de partamentelor gi agenfii lor d in cad rul,, Corn u n itdlii seruici i lor de informalii ale S.U.A.*, potrivit intereselor securitilii S.U.A.; o inainteazi Gonsiliului Securitif ii Nafionale programe si sugestiiconcrete privind coordonarea, intr-o concepfie coerenti 9i eficienti, a activitilii tuturor departamentelor gi agenfiilor angajate in acfiunide cuhgere de informalii; r Din comunitatea serviciilor de informafii coordonate de C.l.A. fac parte: -Agenfia Centrald de lnformalii (ClA);

- Serviciu I de lnformaf ii 9i Analizi - din Departamentu I de Stat (Ministerul de Externe); - Agentia de lnformalii a Apirdrii (DlA), subordonatd Depar' tamentului Apitdrii (Pentagon);
- Agenfia Nalionald de Securitate (NSA), specializatdin cercetarea radioelectronici si decriptare la scard global6, subor'

donati Departamentului Apdririi; - Biroul Federalde lnvestigalii(FBl), cu un efectivde peste 30.000 de agenf i speciali, subordonat Departamentului Justiliei, adici politia politici federali; - Serviciul de Informalii al Comisiei pentru EnergiaAtomici, avdnd in atribulii spionajul atomic la scari globali si combaterea proliferirii nucleare; - Direcfia de lnformalii a Trupelor de Uscat; - Direcfia de lnformaliia ForlelorAeriene Militare; - Direcfia de lnformalii a Forlelor Maritime Militare; - Direcf ia de Informalii a Gorpulu i lnfanteriei Marine; - Direclia de lnformalii a Girziide coasti giformaliunilor de frontierd. $efii tuturor acestor structuri de informalii (spionaj) sunt reunili in organul suprem de coordonare cunoscut sub numele de ,, Co n s i I i u I pe ntru I nfo rm ali i a I S. U.A. ". Acesta: o coreleazd, compari 9i evalueazi informafiile relative la securitatea nalionali a S. U.A. 9i asigu rd disemi narea rezultatelor acestui proces tuturor agenliilor 9i institutiilor gwemamentale intercsate; r aduce la cunogtinfi agentiilorsi serviciilorde informafii toate hotiririle, mdsu rile 9i acli uni le strabi lite de Consiliul Secunldli i Nafionale, in ceea ce le privegte, gi rezolvd problemele de interes comun ale acestora la nivelul central naf ional;. r indeplinegte orice alte misiuni din domeniul informaliilor, cAt 9i din alte domenii de interes pentru S.U.A. considerate ca necesare de citre Gonsiliul Securitifii Nalionale.

Formal, printr-o comisie speciald de supraveghere si control asupra serviciilor secrete, C.l.A. s-ar subordona Gongresului S.U.A. in realitate, ildeserueste in cea mai mare misurd pe pregedintele S.U.A., de la care primegte ordine. DirectorulC.l.A. este o personalitate cu puteriformidabile. El este pregedintele,, Cons il i ul ui pentru Inform a{i i al 5.U.A. ",
41

In orice problemd politici importanti'a S.U.A., nu se intreprinde nimic fird consultarea si avizul C.l.A. Gartierul general al C.l.A. este situatin statul Virginia, la Langley, intr-o clddire ultra-rirodernd, construiti in 1961 . Numai la cartierul general al G.l.A. lucreazi aproximativ 25.000 de specialisti. Birou I de lucru al directoru lu i C.l.A., un adevdrat sanctuar
al celeimai marisi mai puternice structuri de spionaj si influenfare a

pozilie ce-i permite si controleze si si coordoneze actiunile de spionaj, diversiune, dezinformare, psihologice 9i nu in ultimul rdnd de interventii militare, fiind totodati si consilierul ilregedintelui S.UA. pentru activitatea de informafii. . Primul demnitar care intrd in fiecare dimineatd in ,,Biroul Oval" alpresedintelui S.U.A. este directorul C.l.A-, carb ii prezinti, timp de 30 de minute, un raport sintezi cu privire la cele mai importante aspecte ce privesc securitatea externd si internd a S.U.A. Datoriti acestuifapt, influenfa C.l.A. sia direciorutuisdu asupra politicii externe si chiar interne a S.U.A. este foarte mare.

lumii contemporane, este situat la etajul 7, avdnd pe usa de la

ntrare indicativu I - 75706. ' Alte elemente sistructuri cu diferite misiuniale G.l.A. sunt rdspi nditd pe tot teritoriu t S. U.A., respectiv N ew York, Chicago, LosAngeles, Boston, Philadelphia, San Francisco, Miami, Pittsburg, Huston, St.Louis, New Orleans, Seattle, Denver si Mineapolis. Marele public american stie despre C.l.A. exact ceea ce ii este prezentat de citre organul de relatii cu publicul, adici faptul aparent ci aceasti organizatie ar fi ,,deschis 6,", cd ar lucra pe fafi, ci arfolosiexclusiv surse legale de culegere de informatii, ci nu 3e amesteci in politica interni a S.U.A. si niciin treburile interne ale altorstate. - Aceasta este doarfatada, partea vizibili a,,icebergului"...
i

in realitate, G,l.A. are o fatd ascunse, inviluiti intr-un profundsecret, care existi sub cele maidiferite Eimai incredibile iot.e de acoperire 9i care, aparent, nu ar avea nimic cu spionajul
si subversiunea.

Sute de elemente operative ale G.l.A. se ascund sub forma unor fundatii si organizafii neguvernamentale, ale asazisei ,,societifi civile", sub masca unorfundatii, organizatii pentru ,,democratie", pentru ,,progres ", pentru ,,pace " etc. Structuri operative ale G.l.A" au imbrdcat masca unor firme particulare de comer!, de turism, de transporturi internafionale, de binci

si chiar institulii religioase, de organizafii muncitore;ti 9i sindicale etc. Pdni gi muzeele, instituliile de artd 9i teatrele au fost si mai sunt utilizate ca forme de acoperire. lati cAteva exem' ple culesein grabi: Fundafia Carneggie, Fundafia Rubicon, Muzeul Metropolitan de Arte Frumoase; Fundafia Rockefeller, Trustul
FinanciarWhitney, Fundafia pentru Democralie, Uniunea pentru Progres, Corpul Picii'(care aclioneazi giin Rominia, cu 70.80 de agenfi), Fundafia Siirds si sute de alte firme rispindite pe tot globul, lucreazd pentru C.l.A. Pufini sunt cei care stiu ci miliardarul

Ross Perrot a fost gieste unuldin marii,,sponsori"aiG.l.A. De refinutinsi ci acoperirile oficiale ale G.l.A. sunt cele: diplomatice, consulare ;i comerciale legate de structura ambasadelorS.U.A Acestea sunt cele mai sigure, deoarece au ca scut pagaportul diplomatic. Acoperirea de,,ziarist"este pe locul al doilea. ln 1990, circa 'l.000 de ofiteri ai C.l.A. migunau prin lume cu legitiziarist. malie ' de Adevdratele efective ale C.l.A., totalitateafirmelorsub care opereazd, n umiru I agenlilor si informatori lor externi 9i interni nu vorfi cu noscute r'riciodati Din date neverificate, se apreciazi ci C.l.A. ar opera in intreaga lume 9i pe teritoriul S.U.A. cu circa 200.000 de ofilefi de informafii si ar avea sub control in jur de 1 ,5 milioane de agenli 9i informatori recrutafi pe toate continentele lumii ;iin S.U.A. Cea mai spectacu loasi realizare a C. -A., in cazu I Rominiei, a fost recrutarea gi exploatarea informativi a generalului Mihai Pacepa, locliitorul ;efului Serviciului de Infonnafii Externe, acliune ce a cauzat prejudicii imense statului romin. Nu-i mai pulin adevirat ci 9i blamata Securitate din Rominia a reusit si recruteze din personalul Ambasadei S.U.A. la Bucuresti... Directorul G.l.A., in functie de nevoile de informalii la nivel strategic nalional, concentrate intr-un program anual intocm it pe baza cereril6r consumatorilor de informatii din armatd 9i din toate celelalte elemente alesistemului apiririi S.U.A., prezinti, centralizat, cererea de alocafii bugetare care sunt mascate in bugetul Ministerului Apdririi (Pentagon). in ultimul sfert de secol, pini in 1990, acestea s.ar fi cifrat la circa 30 miliarde de dolari, in afara surselor de venit proprii din firmele particulare de acoperire, care se ridici, la alte z'eci de rniliarde de dolari. C.l.A. joaci rolul principalin reparl

43

tifia acestor fonduri, fiind cea care fine in mdinile sale,,pdinea si

cutitul". C.l.A. i9i recruteazi personalulcu precidere din mediile universitare, din domeniile stiintelor sociale, stiinlelor politice, sti!nteloreconomice, fizicd si matematicd, biologie, politehnici, precum 9i din mediul militar. Pentru specialigtii militari angajaf i de C.l.A. aceasta incheie contracte cu Ministerul Apdririi. Jn cadrul G.l.A., se opereazi cu peste 100 de limbi strdine. l-a C.l.A. sunt con-

centrafimai multi doctoriin stiinli decitin oricarealtd institutie de pe teritoriulS.U.A. Sub patronajul C.l.A., spionajul militar american a repurtat succese imensein activitatea de culegere de informaliidin toate domeniile de interes pentru S.U.A. dara falimentat gravin ceea ce priveste capacitatea de analizi a infonmatiilorside prognozare a
cu rsului evenimentelor din lume.

Datoriti politizirii excesive si a implicirii in intrigile inteme ale luptei pentru putere, C.l.A. s-aindepirtat, in anumite perioade,
de misiunile 9i rafiunile existenteisale, parcurg6nd momente de

crizi sidecidere.

Pentru indeplinirea misiunilor ce-i revin, C.l.A. este structuratd pe patru direcfiigenerale, astfel: - Direc,tia Planuri- condusi de un director, avind in sarcini toate gen u rile de m isiuni acoperite ale asa-zisei,,arte neg!", folosind gama infinitd a metodelor si procedeelor imaginabile si inimaginabile dd spionaj gi subversiune. Aceastd direcfie procedeazi la culegerea de inforrhatii pe ciisi cu mijloace ilegale, folosind atdtforle umane, constituite din
celule si retele de agenti, cdt si tehnice, de la mijloacele de ascultare-

inregistrare pdnd la satelitiide spionaj 9i navetele orbitale.

in sa rci na aceste i direcf i i i ntri i i,,ac ti v itdli m u rdare' n, cum su nt sabotajele, interventia militard, loviturile de stat, asasi natele politice, pdni la organizarea de ,,alegeri lihere" Ti de influentare

psihologici.
i

D rectia Plan u ri si-a inscris in pa lmares ristu rnarea g uver. nului pro:comunist condus de Mohamed Mossadegh din lran-in 1953, precum si a guvernului Arbenz din Guatemala-in 1954, a lui Allende din Ghile-in 1976 simulte altele.Aceasta a pus la cale pini in cele mai mici detalii invizia din Cuba, din Golful Porcilor, in 1961, cu efecte dezastruoase pentru G.l.A. Aceasti direc[ie a avutin subordineintreaga propagandi

de subminare a regimurilor comuniste din Europa Centrala 9i fosta U.R.S.S. prin posturile de ra dio ,,Europa Lifuri" si ,,Radio Libertatea",

unde au lucrat gi specialisti rominiin materie, printre care giNicolae Constantin Muhteanu, cindidat la.postul de direclor al Radio- Televiziunii romine in anul 1998. Direclia de lnformafii- avind misiunea de a centraliza, analiza, compara, evalua si transpune in rapoarte, buletine, studii si, in general, intr-u n intregj nomenclator de prod use concrete i nfor' mative destinate tuturor,,consumatorilorde informalii'i de la prege-

dintele s.u.A. si membrii Gonsiliului securltifii Nationale, la departamente giagenfii. Procesulde analizd, sintezd sidiseminare este continuu lucrandu-se cu informafii culese din toate sursele posibile, at6t legale, cit 9i ilegale, atdt cu fode umane (agen!i), cdt si cu mijloace tehnice radibelectronice si prin satelifi. lnformaliile oblinute prin spargerea cifrurilor unor state se inainteazd neprelucrate.

in procesulde analizi gievaluare lucreazd aproximatlv

.500 de analigti specializafiin domeniile militar, politic, economic,

industrial, tehnico-stiinfific, etc. Speciali,stii in interpretarea foto suntfoarte ryry{all ei.fi ind cei care valorifiii informa,tiile oblinute prin satelilisi aviafia de cercetare strategicd. - Direclia ftiinlifrcd gi Tehnologicdse ocupi cu spionajul gtiinfific 9i tefrriic ti scaraintregii lumi, a dezvoltiriiarmamentelor, mal ircshucleare, al folosirii spafiului cosmicin scopuri militare (,,Rizboiul stelelor'), al armelor exotice neletale'etc. - Direc{ia de Spriiin Logistic-crire asigurd aprovizionarea tehnico-materiald a G.l.A. sub toate aspectele, inclusiv mijloacele detelecomunicafii, codurile gicifrurile cu care se opereazain cadrul Agenfiei, mijloace de zbor, de transport; de navigafie, precum sitot ansamblul de servicii reclamat de funcfionarea acestoraPrintre cele mai,,murdare'i9i mai reprobabile operalii puse pe seama C.l.A., fali de care aceasti institufie,,a-protestat vehement", incercdnd sd se dezvinovifeascd, se nurnir5: asasi-narea lui Patrice Lumumba, in Gongo, in 1960; provocarea rizboiului dintre India 9i Pakistan din 1965; alimentarea revoltelor din Algeria 9i ten' tativa'deinliturare de la putere a luiCharles De Gaulle, pregeciinteld Franfei.

Cele mai sensibile si mai periculoase actiuni ale G.l.A. sunt hotirAte de citre ,,Grupul 54'12", care elaboreazi si cele
45

mai secrete directive care stau la baza activititii de spionaj si,,operatii speciale"ale C.lA. Din acest grup, a cdrei activitate se Obstasoaii ce I mai desivirsit secret, fac pa rte di rectoru I C. lA., prim u I adl u nct alsecretaruluide stat (ministnr de Exteme), primuladjunct alministruluiApiririi, asistenfii speciali ai presedintelui S.UA. pentru problemele securitdtii naf ionale. lntre 1953 si 1961, functia de director al C.l.A. a fost definutd de citreAllen Dulles, unuldin ceimaiaprigi promotori ai rdzboiului rece. llia Ehrembug, rcpurtafulscriitrrrrus, a scris dspre acesta : ,,hd printr-o ercarc a vreunui sfAnl Allen Dulles ar ajungein Rai, acesta ar arunca noii in a*, ar mina slelele gi iar asasina pe tof inguii". A.Dulles, un admirator al scriitorului, s-a aritat,,mdEulit,,de aceasti caracterizare, citAnd-o frecventin aloculiunile sale publice...

Agenfia de lnformalii a Apiririi

- D.l.A.

Accesul rusilor la arma atomici, in urma detonirii primului dispozitiv nuclear la 22 septembrie 1949, urmatd de detonarea, in luna augUst 1953, a primei bombe termonucleare, cu o putere de ordinul megatonelor, au produs.consternare si groazd in cercurile politice gimilitare conservatoare din S.U.A. C'a gic6nd acestea nu ar fi fost sufi ciente pentru a alimenta psihoza,,pericolului rogu,i la 4 octombrie 1957, U.R.S.S. a lansat primulsatelit artificial al.pdm6ntulu[ ,,sputnikl'i urmat la 3 noiemblrie 1957 de ,,Sp utnik ll",pentru ca la 15 mai 1958 sovieticiisd plaseze pe o orbiti circumterestrd ,,Sputnik III", cL) o greutate de 1 ,5 tone. La 4 ianuarie 1959, rusii lanseazi primulvehicul spafial care face inconjurul Lunii la miid distan,ti, denumit,,Lunikl", urmatde alte doui asemenea sisteme. Analistii americanisi-au dat seama ci simbioza dintre incircitu rile nucleare gi termonucleare si puternicele rachete intercontinentale'pe l"-"u experimentlt savanlii rugi" pu" i" ""r! strategicd teribili care, pentru prima dati dispozifia U.R.S.S. o armi in ultimul secol sijumdtate, putea lovi teritoriul S.U.A. oricdnd, producdnd asemenea pierderi, incAt si faci din Statele Unite o societate in ru ini, nefu nctionald. Pe fondul evolutii tehnico-nnilitare din Rusia """"do, Sovieticd, analistiidin cadrulC.l.A. arl apreciatcd a apirut un decalaj, asa-zisuf ,,decalaj al rachefelol', [ntre rugi9i americani; trigAnduse un putemic semnal de alarmi. Spionajul militarimpotriva {J.R.S.S.
46

s-a intensificat pe toate planurile. Aceasta a condus la infiinfarea, la 1 octombrie 1961, a

Agenliei de lnformafii a Apiririi ca organism integrat alintregii armate americane, preludnd de la serviciile de informafii ale categoriilor de forle ale armatei, respectiv Trupele de Uscat, Forlele Aeriene Militare si For,tele Maritime Mititare, relafiile externe-prin institufia atagafilor militari 9i misiunile cercetirii strategice. Aceste servicii nu au fost desfiinfate, dar misiunile lor au fost reduse la nivelul teatrelor de operaliuni militare unde sunt angajate forfele armate ale S.U.A. Agenlia de lnformafiiaApirdriieste condusd de un director, un director adjunct, un sef de stat major gi se subordoneazd nem'lj' locit mi nistrul u i Apirdrii, avdnd urmitoarele misiuni : o conduce gicoordoneazd unitaractivitatea de culegere de informalii militare la scari globali; o analizeazi, estimeazd, sintetizeazi si elaboreazd rapoafte, studii, sinteze 9i orice alt fel de lucrdri in domeniul practicii si cunoagterii militare, pe care le disemineazi celor interesafi; o participi la elaborarea estimirilor nalionale in domeniul securitilii 9i apiririi S.U.A. in cadrul Consiliului pentru lnformartii al Statelor Unite, prezidat de directorul C.l.A.; . rispunde la cererile de informa$i ale tutu ror consumatorilor armati; din r elaboreazd si rispunde de indeplinirea planului anual cu nevoile de informafii ale armatei, din toate domeniile; o asigurd informarea zilnici a ministruluiApiririi al S.U.A
si a mem brilor Gom itetu I ui intru nit al sefilor de State Majore al armatei

S.U.A.;

, conduce gi asiguri activitatea de contraspionaj.din armati, atdt pe teritoriul S.U.A., cit si la bazele militare americane din striinitate; . asiguri relatiile externe pe linie militari cu alte state ale S.U.A. prin institutia atasafilor militari; o publici anualstudiisi buletine militare de largi concentrare si cugrrindere, printre care ,,Estimdrile strategice", ,,Evaludri" ale situair:ii "litico-militare mondiale 9i altele. Nv:utitulia atasafilor militari joaci un rol deosebit de import".lnt ?n ducerea la tndeplinire a politicii militare externe a
47

S.U.A. Acestia au rang diplomatic inalt, urmeazi imediat dupd ambasadori, iar pentru numirea loreste nevoie sd se ceard acordul statului primitor. Cererca poate fi respinsd firi nici un fel de explicatii.

lnstitutia ata,safilor militaria apirut si s-a dezvoltat in

urma Congresului de la Viena din 181 5, deci dupd epoca rdzboa-

ielor napoleoniene. Potrivit Convenfiei de la Viena din 1961 , atasatilor militari le este interzisd culegerea de informatiimilitarein afara cdilorlegale ' admisein fara de "Jreditaru. Este evident ci nimeni nu respecti aceasti prevedere. De la aparifia lorsi piniin zilele noastre, atagafii militari au cules informatii militare atit pe cdi legale, c6t si pe cdisi prin mijloace ilegale in cercurile diplomatice, atasalii militari sunt catalogati drept,,spioni in unfformd". Aceasti apreciere nu este depafte de adevdr, deoarece ofilerii care fac parte din acest corp de eliti al diplomafiei sunt caracterizati printr-un inalt profesionafsm, sunt foarb buni cunoscdtori
de limbi strdine, sunt instru$ in domeniul culegerii de informatii pe cii ilegale, adici a informatiilorsecrete, al atragerii 9i recrutirii de agenti. lstoria diplomatiei esb plini de fapte de legendi ale unor atasati militari. Un asemenea ofiler a avut si Romdnia in persoana colonelului Titus

Gdrbea care, inci din 1942, ca atagat militar la Berlin, prevedea pierderea rdzboiului de citre Germania. in tgg8, la virsta de 105 ani, a fost avansat la gradul de general de armati. in cazul S.U.A., atasatii militari au un rolde exceplie in domeniul cercetdrii strategice militare, acegtia actionind de pe poziliile de forti pe care.le-o asigurd puterea militari economicd

atdriilor. Dupi incetarea rizboiului

9i

recen rolul

institutiei ataSatilor

militari americani s-a amplifi cat, stimulat de condifiile Lxceplioiate de care ace;tia se bucuri in spafiul fostului Tratat de la Varsovia din Europa Gentrali, precum giin republicile care au ficut parte din U.R.S.S., mai ales in statele baltice, Letonia, Estonia si Lituania. Accesul atasafilor militari arnericani la cele maiinalte oficialitifidin fara de acreditare Ie permite acestora cultivarea de relatii privileglite,gi.pe aceastd bazi, culegerea de informatiide maie valoare.

in state precum Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Rominia, Ungaria, ataSatii militariamericani au acces la orice nivelsi pot clre intornhaiii militare de orice naturd, avind un statut 9i un regirn identic cu cel al consilierilor militari sovietici
48

din aceste ldri din perioada postbelicd pdni in 1989 (in Rominia numai pdnd in 1958). in cazullSrilor cu interese militare globale, precum S.U.A., Germania, Franfa, Marea Britanie, Rusia, Japonia, atasalii militari
sunt specializafi pe categorii de forfe ale armatei, adici atasati aero, ata;af i navali, atagaf i ai trupelor de uscat, iar ca funclie superioari acestora este cea de atagat al apdrdrii. in trecut, ca siin'prezent, principiultacit care sti la baza

schimbului de atasafi militariintre doui state este urmitorul: ,,primegtetu spionii mei, casd primesc gi eu spioniitdi*... Pentru actiunile ilegale de culegere de informatii, pentru
atragerea de oameni detindtori de secrete si recrutarea acestora, atunci cAnd sunt surprinsiin flagrant, atasafii militaristrdini nu pot fi relinufi, interogati, judecati sau inchisi deoarece, ei se bucuri de imunitate diplomaticd. Cel mult,un atagat militar care si-a incdlcat statutul dirrlomatic poate fi declarat,,persona non-grafa"si expulzat. lntr-un asemenea caz, statul care recurge la expulzarea unuiatagat militar poate fi absolut sigur ci si atasatul siu militar din tara respectivd va fi expulzat imediat, chiar dacd s-a conrportat ireprogabil. Din acest punct de vedere, statele care se respecti, nu se iarti intre ele. Asemenea expulzdrise practicd, de reguld, intre puteri apropiate, precum S.U.A. si Rusia, Ghina siS.U.A. etc. Mi-aifi imposibilsi-mi imaginez cd autoritdtile de la Bucuregtiarindrizni sd declare,,persona nongrafa" un atagat militar american, britanic sau din oricare alti lari occidentald mai mare, indiferent de comportamentulacestora. De altfel, acegtia se si comporti la Bucuresti, ca 9i cind ar fi comandanfi de garnizoani... Agenlia de lnformatii a Apiririi S.U.A. patroneazi intregul proces de instruire in domeniul informatiilor si al studiului limbilor strdine din armata S.U.A., dispunind de colegii, gcoligi centre de
i nstiu i re speciale. Anual, prin acesb instifortii, se perindd circa 200.000 de ofileri si subofileridin toate categoriile de forle ale armatei. Gea mai mare lucrare intocmiti la Dl.A. in anii rdzboiului rece a fost,,Enciclopedia cu obiectivele de bomhardament'! din spafiul geopolitic al fostei tumi comuniste. in aceasti,,Enciclopedie'n, au fost incluse si obiective din Rom6nia, cu precidere din domeniul industriei petro-chimice.

49

Agentia Nalionali de Securitate

- N.S.A.

Agentia Nationali de Securitate (NSA) este cea mai mare simai puternici institulie de spionaj din lume care acfioneazi cu mijloace exclusiv tehnice pentru culegerea de informatii la scard globaliln termeni profesionali, Agenlia Nalionali de Securitate ascundein spatele acesteidenumiri cu caracterdefensiv una dintre cele mai agresive gi maiomniprezente structuri de spionaj invizibil bazat pe mijloace radioelectronice de interceptare siascultare, pe mijloace radar 9i tehnici-foto in infrarogu, pe cea mai avansatd tehnologie a calculatoarelorsi,evident, pe satelifi. N.S.A. a luat fiinfi printr-o directivd a presedintelui S.U.A., deci nu in baza unei legi, avind un regim de securitate maxim si un grad de secret ridicat la cele maiinalte cote. Misiunile N.S.A- se exerciti pe mai multe fronturi, astfel: . asiguri producerea si perfe{ionarea continud a cifrului de stat al S.U.A., precum 9i a iuturrrr codurilor si mijloacelortehnice de secretizare a comunicaliilordin S.U.A.; . asigulS sistemul de telecomunicalii speciale, secretizate, in toate institufiile statuluicare opereazd cu secrete; r elaboreazi instrucliunile cu privire la regimulcirculafieigi pdstrarea documentelor secrete in administrafia americani; r coordoneazi 9i armonizeazi problemele asiguririi secretului de stat de citre firmele pafticulare angajate in executarea unor comenzi cu caracter secret, mai ales in domeniul tehnologiilor
militare;
o

intercepteazi si inregistreazi sistemele de telecomunicafii

ale tuturor statelor lumii, a legdturilor diplomatice ale guvernelor cu

ambasadele lor din striindtate, sistemele de telecomu nicalii ale armatelor statelor lumii de la egaloanele strategice nationale si desfdgoard operaf i i de spargere a cifru rilor s i cod u ri lor folosite de
acestea. La N.S.A., se afli in funcfiune curenti continud cele mai moderne 9i mai pute mice ord i natdare, utilizate in operali i de cri ptoanalizd pentru desfacerea celor mai complicate sisteme de cifru 9i ajungerea pe aceastd cale la corespondentele secrete ale statelor

lumii, precum si la ordinele sidispoziliunile armateloraltorstate care circuld prin mijloacele tehnice de transmisiuni. N"S.A. nu face

distinctia intre aliati si adversari. ' . cu ajutorulsensorilorsia satelifilorde cercetare, N.S.A. urmireste sidepisteazd lansdrile de rachete cu diferite destinatii, in special c'ele i nterconti nentale, si calcuteazi datele telemetriie
ale acestora

Atdt cu mijloace terestre, cdt si prin satelit, se executi ascultarea siinregistrarea convorbirilor si, in general, a tot ce lucreazd in spectrul electromagnetic care este emis in spafiu. Prin faptulci operatiile N.S.A. sunt invizibile, acestea nu deranjeazi pe nimeni, cu toate cd impactul acesteistructuri de spionaj asupra statelor lumiieste imens. De la infiintarea sa si pdnd in zilele noastre, N.S.A. a operat
cu mijloace tehnice specifice, in cooperare cu mijloacele de cercetare

radioelectronice ale celortrei categorii de forte ale armatei, dintr-un numirde 255 de centre de cer.cetare radioelectronicd dispersate pe tot globul, dupi cum se poate vedea din anexele nr. 15-18.

Toate ambasadele S.U.A. din fosta lume comunistd, inclusiv ambasada S.U.A. la Bucuresi, au functionat si continui sd functioneze ca puternice centre de cercetare radio-electronicd, mai ales pe linia interceptdrii convorbirilor telefonice si a retelelor radio din capitalele respective.
Gele mai putemice centre de cercetare radioelectronicd ale N.S.A., din Europa, in epoca rizboiului rece, au fost concentrate in Germania si Berlin_ul de Vest, in Ma;ea Britanie, Grecia siTurcia. ln prezent, S.U.A. este angajatiin mutarea acestor centrein

Ungaria, Cehia, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania. Probabilci, in curdnd, va intra si Rominia in acest cadru de preocupiri, rnai ales pe litoralul Mirii Negre, care oferi foarte bune conditii de ,,monitorizare"a flotei -""9ti Ain Marea Neagrd, prccum si a zoriei de sud a FederatieiRuse. N.S.A. nu face deosebiriintre adversari si aliati nici cdnd este vorba de spargerea cifrurilor de stat, fapt pentru care multe state membie in N.A.T.O. s-au simlit lezate si au protestat, evident pe - canale subterane, fa{i de actiuiile acestbiAgenlii.

in cadrul ru.6.1., lucrelzd 24.oo}Oe specLlqti, aceasti agenfie consumind cea maimare parte a bugetuluianualalocat

,,comunititii serviciibr de informatii a S.U.A.' Existenta Agen,tiei Nafionale de Securitate a contribuit enorm la dezvoltarea gi modernizarea tehnicii de calculin S.U.A. in cadrut acestei Agenfi, mai ales pentru operafiunile Oe OecripLre
51

(spargerea cifrurilor), sunt utilizate ordinatoare ultra-moderne de foarte mare putere, f6losite exclusivde cdtre aceasti agenfie. Agenlia Nafionald de Securitate colaboreazi strins cu ambasadele S.U.A. din strdinitate, in cadrul cirora, sub acoperire oficiali, lucreazd specialigtiaiacesteia pe linie de cercetare radio-

electronici.
De altfel, chiardin surse americane, rezulti cd circa 85% din personalul ambasadelor S.U.A. este reprezentat de agenfi acoperifi ai G.l.A. si ai celorlalte servicii de spionaj americane. Pentru clasa politicd din Rominia post-totalitard, acest ,,detaliu"nu are nici o relevantS, atitatimp cit programele politice, inclusiv programele electorale ale unor partide, mai ales din Convenlia Dlmocraticd, sunt elaborate cu concursul unor ,,specialigti"de la aceasti ambasadd, sau de la alte ambasade, care au cam aceeagi structuri. Activitatea f.i.S.l. a fost invil u iti in cel mai prof u nd secret, piniin anul 1960, luria august, cdnd doianaligtimatematicienidin cadrul acestei agenfii, William Martin 9i Berron Mitchell, specializati in cripto-analizi, adici spargerea cifrurilor altor state, au fugitin U.R.S.S., unde au cerutazil politic. Revelaliile acestora au fost distrugitoare pentru N.S.A", precum gi pentru,,relafiile "S.UA.

cu mulfi dintre alialii sdi. Cei doi specialigti americani au finut o suiti de conferinfe de presi care au uluit pur gisimplu opinia publici americand, finuti in ignoranli timp de 13 ani, in legitutd cu existen{a simisiunile N.S"A.

CIA - Ml 6, doi frali de cruce

Serviciile de spionaj ale MariiBritanii, dispundnd de forle si mijloace modeste darde o vastd experienli side numeroase refele de spionaj cultivate, intrefinute gi reimprospitate inci de pe vremea administraliilor coloniale din Asia, Africa siAmerica Latini, au colaborat "intensn' cu G.l.A., mai ales in ceea ce privegte culegerea de informalii de la surse umane (n.n.- adici de la spioni), precum siin ceea ce priveste cultivarea relelelorspionilorde influen!i, cu precddere in statele arabe bogate tn petrol. Serviciile de spionaj ale Marii Britaniisunt printre pufi-nele
din lume care au reugitsd rccruteze sisd exploateze agenli de spionaj autohtoniin sensul clasic al cuvintului, in fosta U.R.S.S., in China (prin intermediul Hong Kong-ului) 9i chiarin Japonia
52

N u avem intenlia si b Agdm,,zAnzan ie "intre S.U.A. 9i Marea Britanie, care se ,,infeleg" atAt de bine siin zilele noastre, bom'

bardind sub privirile consternate ale intregii comunitilii internafionale lrakul, lari cu care cele doui puteri nu se afliin stare de reiboi, dar spionii britanici s'au descurcat excelent si pe teritoriul S.U.A. in epoca ,,rizboiului rece", mai ales in ceea ce priveste spionajul economico'industrial 9i tehnico'gtiinlific. ' Cea mai mare victorie a spionajului Marii-Britanii pe teritoriul fostei U.R.S.S" a constituit-o recrutarea 9i exploatarea, impreuni cu G.l.A., a colonelului Oleg Penkovski, ofifer cu o fu nclie inaltd in G.R.U., adicd Serviciul de Spionaj Militar al fostei
U.R.S.S., temut de intregul Occident, atAt in epoca rdzboiului rece'

cit giin zilele noastre.

Golonelul Oleg Penkovskia fost recrutatin urma studierii lui prealabile siindelungate de cdtre spionii britanici cu acoperire

diplomaticd din cadrulAmbasadei Marii Britaniide la Moscova. Operafia de recrutare propriu-zisi s-a efectuat la Londra, in decembrie 1960, cu oqaziaviziteiin Marea Britanie a uneidelegatii economice sovietice din care fdcea parte 9i Oleg Penkovski. Recrutarea prin semnarea angajamentului scris de cola' borare cu Serviciul de spionaj extern al Marii Britanii, cunoscut gi sub inilialele,,M.l.-.60', a fost efectuati de cdtre Greville Wynne, care fdiea de ani de zile spionaj in statele membre ale Tratatului de la Varyovia, sub excelenta acoperire de director comercial al Expozitiei lndustriale Mobile Britanice. La "procesiunea" de recrutare, cu a6ordul colonelului Oleg Penkovski, a asistat 9i un reprezentant al G.l.A.,,,angajamentul "semnat de acesta insemnAnd in acelasi timp si un contract de colaborare cu G.l.A. Pentru serviciile promise, Oleg Penkovskia cerut, printre altele G.l.A., si i se recunoasci gradul de colonelin armata americani in situalia ci va fi vreodat obligat dd se refugieze in Vest, din motive de se6uritate. C.l.A. a fost de acord cu aceastd cerere, iarin apartamentul conspiratiq amenajat la Londra pentru intilnirile ulte' rioare, lui Penkovski i-au fost ad use 9i prezentate cAteva uniforme de colonel pe care G.l.A. le-a solicitat unui colonel american cam de aceeasitalie, aflatin misiunein Marea Britanie. P.e durata activitiliisale de spion in slujba M.l.-.6 sia C.l.A., colonelul Oleg'Penkovski a mai efectuat doui vizite oficiale la Londra, ocazii cu care gi-a vizitat apartamentul sigi-a probat, in fap oglinzii, uniforma de'ncolonel al armatei S.U.A." Exploatarea lui
53

din punct de vedere informativ s-a efectuat la Moscova de citre un agent alserviciuluide spionaj britanic avind acoperire diplomatici
gi de

citresofia acestuia.

Map de spion a colonelului Oleg Penkovski a fost de scurtd duratd dar de o intensitate iesitd din comun, fapt ce dovedeste ci atit C.l.A., c6t si M.l.-6 au exploatat aceasti;,mini de aur" cu o adeviratiferocitate, pini la eprrizarea ei, nedispun6nd de alte surse umane devaloare. Pe parcursul celor doi ani cit a lucrat pentru serviciile de spionaj ale S.U.A. giMarii Britanii, colonelulOleg Penkovskia pus la dispozitia acestora 5.000 de cligee de film, confinind documente secrete extrase de la G.R.U. (Serviciul de lnformatii al ArmateiU.R.S.S.). Ritmul sdlbatic in care a fost exploatati aceasti sursi de informaliide valoare excepfionali, de altfel unici in feluleiin tofi
cei peste tO de anide,,rizboi rece", frecven{a ridicati a intilnirilor conspirative cu Oleg Penkovskiin Moscova giimpre;urimile capitalei sovietice, nu puteau si nu duci la ciderea luiin timp scurt. Dupi ce a cules date convingitoare in legituri cu actul de trddare al colonelului Penkovski, precum gidespre principala lui legituri, la sfirsitulanului 1962, in imprejutri favorabile, s-a procedat la arestarea, aproximativ simultani, at6t a ofilerului sovietic, cit 9i a lui

GrevilleWlnne. in tuna octombrie 1 962,,,omul de afaceri" britanic Greville Wynne (numele lui ,,de lucru", pentru cd pe cel real nu-lvom sti niciodati) s-a aflat la Bucuregticu ,,Expozifia Industriali Mobili Britanicd", firmi particulari de acoperire a serviciuluide spionaj M.l.-6 alMariiBritanii. Probabil ci acestailavea,,la legiturd" gipe lon Mihai Pacepa, a cdruiviati operativi de spion in favoarea G.l.A. avea si fie mult mai lungi. Cu acest prilej, Serviciulde Gontraspionaj sovietic a solicitat Securitifii rominegti si-l aresteze pe Greville Wynne gi si-l predea autoritifilor sovietice. O acliune atit de sensibild si cu consecinle majore asupra relatiilor Rominiei cu Occidentul nu putea fi intreprinsi fdrd aprobarea gefuluistatului care, pe vremea aceea, era Gheorghe Gheorghiu-Dej" Cererea rugibra survenitftrtso perideffial nefiarorabili pentu ei. RomAnia gi Marea Britanie tocmai incheiaseri, inf-un mod reciproc avantajos, toaF litigiile de pla$ rcmine rcstante din perioada inbrbelici, relafiih economice bilabnale erau info creglere verliginoasi, pe bndul

indepirErii Romdniei de blocul sovietiq iar Gheorghiu-Dej, subrind de cancer la prostati, se afla sub ingri-jirea celui mai reputat urolog englez, medic alGasei Regale a MariiBritanii,in concluzie, cererea K.G.B.-ului a fost refuzati categoric. Fird si binuiasci nimic, Greville Wynne s'a deplasat cu intreaga luiexpozifie la Budapesta, unde, pe data de 2 noiembrie 1962, a fost arestat de Securitatea Ungariei, predat reprezen' tanfilor K.G.B. si transportat cu un avion special la Moscova.
Ungariasi-aslujitcu credinp,,stipinii"siatunci, cagiinzilelenoastre-.. La 7 mai 1963, a avut loc la Moscova procesul comun al

spionulu!Oleg Penkovskisia ofiferuluisdu de legituri din Serviciul

de Spionaj al Marii Britanii, alias Greville Wynne. La proces, colonelul Oleg Penkovski a ficut mdrturisiri complete, pe care agentul britanic nu le-a putut contesta. Acesta a fost condamnat la moarte, sentinld ce a fost executatd la 16 mai 1963. Agentul britanic Greville Wynne a fost condamnat la inchisoare. Nu a executat din sentinli decit 11 luni, ani gapte fiind schimbat,la22aprilie 1964, cu spionulrus Gordon Lonsdale (pe numele siu real locotenent-colonel Molodoi, din cadrul G.R.U.), care a condus timp de patru ani refeaua de spionaj de la Portland, cea maisecreti bazi navali a Marii Britanii. Schimbula avut loc la punctulde controlHeersstrasse din Berlinul Occidental. Aceasta este scurta;i tragica poveste a celui maivaloros spion pe care l-au avutvreodati serviciile de spionaj occidentale in fosta U.R.S.S. in cartea sa, ,,Meseria de spion",apiruti in 1963, Allen Dulles, unul din cei mai agresivi directori generali ai C.l.A., se laudi cu faptulcd serviciile de spionaj americane givest-europene au profitat de pe urma a sute de diplomali gi ofiferi de informalii din fostele state socialiste care au trddat ;i au cerut azil politic in vestSi Rominia s-a inscris cu asemene a ,,eroi 't care gi'au tridat fara, fe primul loc situindu-se generalul lon Mihai Pacepa, fost locfiitor tehnic al gefului Direcliei de lnformalii Externe,si comandorul Nicolas Luca, fost atagat militar alarmatei Romdniei la Sofia. Dat fiind faptul ci, in cei peste 40 de ani de ,,rizboi rece", milioane de oameniau emigrat, pe cdi legale 9i ilegale din Estspre Vest, serviciile de spionaj occidentale, in special C.l.A., au creat o adevirati industrie pentru stoarcerea sistematici de informafii a acestora. Astfel, au apdrut lagirele de triere si exploatare informativd a emigranlilor 9i transfugilor din Europa de Est in

Italia, Austria si mai ales in Germania. Tot in aceste centre, au fost selectionati si recrutati, potrivit pregitirii 9i calititilor individuale, viitoriiagenti si colaboratori ai G.lA. Pe aceasti cale a ajuns, printre aftii, siAurel Dragos Munteanu la postul deradio ,,Europa liberd", darnu numai el. Din datele fumizate cu candoare de citreAllen Dulles, pini la construirea zidului de la Berlin, adici sfdrgitul anului 1961,

situatia refu g iatilor, emigrantilor iegali si trarisfu gilor dinspre Europa de Est spre Europa de Vest a fost urmitoarea: R.D.Germania - 3.600.000; statele baltice (Letonia, Estonia, Lituania) - 200.000; statele Europei Gentrale (Bulgaria,
Gehoslovacia, Polonia, Romdnia) - 1.783.000; U.R.S.S. - 1.000.000. Prin Berlinul Occidental, S.U.A. si N.A.T.O. realizau tranzitulde agenfi insruitiin centrele de specialitate din Germania Federald citre U.R.S.S., ,si statele Europei Centrale, precum si ,,hemoragia" continud a fo(ei de munci si a specialistilor de inalti clasi din Germania de Est gi din ,,lagirul socialist" citre Occident si S.U.A. Pini la ridi0area Zidului, Berlinul Occidental a fost cel mai mare centru de spionaj, de trafic de informatii, de oameni, de tehnologie si de documente secrete din istoria tuturor timpurilor si

civilizatiilor. Daci din punct de vedere uman, zidul de la Berlin a fost taxat,,rusinea secolului)Of ', din punct de vedere al supraviefuirii fostei R.D.Germane si al securitdlii acelei j u mitdti a Eu ropei care era situati la est de ,,cortina de fier", acest zid a fost o necesitate izvoriti din ratiuni de stat. inchiderea Berlinului Occidental a reprezentat o adevdrati catastrofi pentru G.l.A. 9i serviciile de spionaj aliate acesteia,in specialdin Germania Federald siMarea

Britanie.

'

Refugiati i, transfu g ii, trdditori i si prizonieri i de rdzbpi au constituit surse umane de informafii din vremuri imemorabile,

'acestea nefiind inventate de C.l.A. in teea ce priveste pe triditori, cum au fosl ceidin categoria lui lon Mihai Pacepa, informaliile stoarse de la acestia au avut o valoare relativd sitemporari. Orice serviciu secret, oricare stat al lumii, din momentulin care a semnalat actul de trddare si ca atare scurgerea de informafiiprodusi pe aceasti cale, ia misuri urgente de contracarare, de limitare a
efectelor, introd ucdnd sch imbiri, transformiri 9i perfe{ioniri care sd conduci la neutralizarea inforyaliilorfumizate de cdtre trdditori.

Esenla ,,luptei inteligentelor" pe frontul invizibil dintre

serviciile de spionaj si cele de contraspionaj consti in a obfine informafiisecrete despre adversar, firi ca acesta si semnaleze sustragerea lor. O informatie cu caracter secret este purtdtoare de putere gi poate fi exploatati cu efecte devastatoare pentru adversar, atita timp cit ace5ta nu are cuno,stinfi cn i-a fost sustrasi. Un agent al unuiserviciu de spionaj care poateindeplinio
asemenea misiune este un profesionist, un erou pentru lara gi armata

ia in adevdratul sens al cuvdntului. Pe baza unorastfelde informaliise poate realizasurprinderea care, in marea majoritate a situafiilor, are efecte devastatoare pentru adversar. De altfel, aceasta;ieste rafiunea fundamentald a existenfei serviciilor de spionaj din ultimii 5.000 mii de ani. Faptul ci C.l.A. a recurs masiv la asemenea,rsurse umane" denoti incapacitatea acestui serviciu de a fi recrutat agenfi de

valoare din structurile-cheie de decizie politici si militari din fosta lume comunisti, lucru pe care, de altfel, analistiidin cadrul serviciilor de spionaj politic, economic si militar americane, tl recunosc cu o sublimi candoare dupi 1990... Serviciile secrete ale R.F.G.9i R.D.G.
Despre serviciile secrete ale Germaniei Federale, precum si despre cele ale R.D.Germane, s-a scris mult, s-au construit scenari i dintre cele mai fanteziste, cu m ulti incircituri propagandistici

dars-a ocolit, de reguli, adevirul. Perioada care a trecut de la incetarea ,,rizboiului rece", accesul la unele arhive dar, maiales, noua atmosferi existentiin Europa dupdincetarea diviziriiei, pecetluiti prin unificarea celor

doui Germanii si demolarea zidului de la Berlin, ne permit o abordarc mai realisti a rolului si locului serviciilor secrete germane in'cea de-a doua jumitate asecoluluiXX inci de la nasterea celordoud Germanii, rezultatalcomplicitdtii de interese americano-sovietice, Marile Puteri invingitoare in celde-aldoilea rizboirnondialn S.U.A.i U.R.S.S., Marea Britanie 9i Franla au vegheat ca cele doui Germaniisi nu dispund de serviciisecrete, de securitate gide spionaj, puternice. in Germania Federati, pe scheletul OrganizafieiGehlen, preluati integralde la celde-altreilea Reich, a luatfiinfi Serviciul Federal de lnformafii - Bundesnarichtendienst sau B.N.D.-structurat dupi criteriile C.l.A. si controlat total de americani.

Pentru problemele de securitate interni, a luat fiinti Biroul Federal de Proteclie a Constitutiei - Bundes a nt fu r Ve rtassungsschufzsau B.f.V., avdnd ca modelde inspiralie BiroulFederal de -

lnvestigafii(F.B.l.)

american.

'

Dupi reinarmarea Germaniei, declangatiin 1954,9i primirea acesteia in N.A.T,O., a luat fiinli Seruiciul de Protectie Militari - Militartscher Abschindiensf sau M.A.D.-, cu misiunea de combatere a acliunilorserviciilor striine de spionaj pe teritoriul Germaniei

Federale. Serviciul secret al fostei R.D. Germane, a luat fiinfd in 1950,

cu ajutorul si dupd modelul K.G.B. Acesta a fost subordonat M n isteru lu i Secu ritilii Statu u i s u b n umele de H. V.A., adici Di rectia Gentrali de lnformaf ii. H.V.A. a fost un serviciu de spionaj eficient, controlat in totalitate de K.G.B. si ale cirui acfiuni au fost concentrate cu ptecidere pe cunoasterea armatelorstriine de pe teritoriul Germaniei
i
I

Federale si pe exercitarea de influenfe asupra politicii guvemului de la Bonn, in sensulfavorizirii unor interese ale fostei U.R.S.S. S.U.A. sialiatiisdidin N.A.T.O. au resimlit loviturile eficae ale H.V.A. pe toati durata cdtin fruntea acestui serviciu s-a aflat legendarul Markus Wolf, devenit dupn 1990 cetdfean al Germaniei unificate, cu domiciliulin Berlin, autora gase cirficelebre despre activitatea serviciului pe care l-a condus, cirlide pe urma cdrora a

devenit milionar. Markus Wolf a fost fiul unui doctor comunist gernan, care a fugit in U.R.S.S. dupi venirea la putere in Germania a luiAdolf

Hitler. Si-a fdcut studiile in U.R.S.S., unde a cipdtat cetilenie sovietici. Afost laureat al Premiului,,Lenin".Pe timpul rdzboiului, a fost ofifer K.G.B. ,,Djerzinski" din Moscova. in perioada de la 1958 si pAni la unificarea Germaniei, Markus Wolf a fost geful H.V.A. Gel mai mare succes al lui M. Wolf a fost penetrarea cercurilor social-democrate di n Germania Federali, reusind sd facd din agentul siu Gfinther Guillome un colaborator intim al cancelaruluiWilly Brandt, care l-a numit gefulsiu de cabinet. Demascarea lui Guillome de citre agenfii Biroului Federal de Protectie a Constitutieia condus la iesirea din viala politici a lui
W. Brandt.

Dupi unfficarea Germaniei, Markus Wolf a fost judecat de un tribunal civil, sub acuzatia ci serviciul pe care l-a condus ar fi fost implicat in impu?carea unor cetiteni ai R.D.Germane care au incercat

\1

si treaci clandestin frontiera intergermani. Sentinfa a fost de trci ani inchisoare cu suspendare. Este cit se poate de clar ci nemlii se respecti si se ajuti unii pe a[ii indiferent de culoarea politici. ln ceea ce priveste activitatea serviciuluide spionaj al Germaniei Federale, B.N.D., cea mai strdlucitd acliune a acestuia, in cooperare cU C.l.A., a fost construirea celebruluitunel de la Berlin pini sub clidirea ComandamentuluiGrupuluide Forle Sovietice din Germania si interceptarea cu succes a liniilor telefonice de transmisiuni ale acestuia cu Statul Major al armatei sovietice de la Moscova 9i cu armatele gi diviziile dislocate pe teritoriul fostei R.D.Germane. Tunelul a fost construit din direcfia sectorului american al BerlinuluiOcCidental, a'avut o lungime de 300 de metri, izolatantisonic, cu instalatii de aer condifionat, lumini fluorescentd si dotat cu aparaturi de interceptare giinregistrare de cea mai inalti tehnicitate. Timpde un an dezile, a@asti sursi de informatiiafunc$onat cu rezultate excepfionale. Din surse americane rezulti ci,,tunelul" a fost descoperit de cft re un ofi ler tehnic de transm isiuni sovietice, in urma unui,,control de rutini"pe un circuit. Din surse britanice mai recente, respecliv din1994(,,The Guinness B ook of Espionage", pag:125), rezulti ci existenfa ,,fune lului de la Berlin* a fost adusi la cunogtinfa contraspionaiului sovietic de citre ,,diplomatul" englez George Blake' ofiler in ServiciulSecret de lnformafii al Marii Britanii si totodati agent al G.R.lrL, dupd numirea acestuiaintr-un post sub acoperire diplomatici tocmaiin Berlinul Occidental, unde a,,lucrat"pini in 1959. George Blake a intratin istoria spionajului mondialca unul dintre agenfiide spionaj in favoarea U.R.S.S. care a deconspirat si dat pe mina K.G.B.-uluicel mai mare numdrde agentiaiC.lA. siai M.l.-6 britanic, pregitili 9i infl itraf i in fosla U-R.S.S. 9i celelalte state membre ale Tratatului de la Vargovia. ln special, din rdndul celor instruifi in centrele speciale de pe teritoriul Germaniei Federale,
recrutali dintre refu giaf i, transfu gi gi triditori. George B lake,,a cilzut", la sfirs itu I anu lu i 1 959, datoriti actului de tridare al unui ofiler din serviciul de contraspionaj al Poloniei, fugit in Occident, care stia de activitatea acestuia din ,,colaborarea "sovieto-polonezi pe linia serviciilor secrete. George Blake, recrutat de sovietici in anul 1953, pe timpul cit s-a aflatin detenfia autoritifilor din Coreea de Nord ca prizonier de rizboi, a spionat pentru fosta U.R.S.S. din convingeri politicg,

dupd cum a declarat personalin fata tribunalului de la Old tsailey din Londra, care l-a condamnat la42anideinchisoare, cea mai lungd sentinfi, datd in timp de pace pentru acte de tridare, din istoria contraspionajului britanic. ,,Tunelul"a fost ocupat prin surprindere de citre rusi, care
au pus mina pe toatd aparatura si toate materialele incriminatorii. Au reusit insd si se refugieze operatorii de serviciu. Rugii au transfoimat ,,tunelul" in pui"t A" turistici si restaurarlt. "ioctie celor d6ui Germanii au in anii,,rizboiului rece'i teritoiiile constituit ,,paradisul spionajului militaf', atit pentru serviciile de spionaj occidentale, cdt 9i pentru cele din fosta lume comunisti, pentru ci in aceastd zoni au fost concentrate, pe durata a peste 40 de ani, cele mai puternice grupiride forle armate ale N.A.T.O. si Tratatului de la Vargovia gi tot in acest spafiu, pini in anul 1989, au fost depozitate in jur de 15.000 de componente de lupti nucleare impdrlite in mod egal, intre Armata 7-a Americani din Europa, dislocatdin Germania Occidentali, siGrupulde Forfe Sovietice din Germania, compuse din 20 de diviziide tancurigi mecan izate dislocate pe teritoriu I fostei R.D.Germane. Este c6t se poate de limpede ci daci,,rizboiul rece"s-arfi transformatintr-un ,,rdzboi cald"in Europa, acestea s-arfi derulat in cea mai mare parte pe teritoriile celor doui Germanii, care, in mod sigur, ar fi fost sterse de pe fala Pimintului, cu toati populalia gicu toati infrastructura lor. Spionajul sovietic a penetrat celebra Organizatie Gehlen, consideratd incoruptibili, prin colonelul Heinz Felfe, arestat de contraspionajulgerman la 13 decembrie 1961. Pe timpul cdt a fu nclionat la Fontainbleau, dupi primirea Germaniei in N.A.T.O., Comandamentul suprem al acestei alianfe militare a fost penetrat, printre altele, si prin intermediul colonelului Garl Otto von Hinkeldey, din armatavest'germand, agent al G.R.U., care a definut ani de zile o funcfie inalti in cadrul acestui comandament, ce a fost mutat din anul 1966 la Bruxelles, unde se afli si in prezent. In aprilie 1961, ministrulde lnterne alGermanieiFederale, dr. Schriider, a declaratin fala Bundestagului(Parlamentul R.F.Germania) ci, dupi estimdrile specialistilor sii, pe teritoriul statului acfionau in jur de 16.000 de agenti striini angajafi in activitifi de spionaj. Probabil ci a avut dreptate, chiar daci ar fi luat in calcu I numai efectivele ambasadelor, consulatelo6 agenliilor

economice, de turism si de presi strdine de pe teritoriul Germaniei Federale, folosite drept acoperire pentru spioniide profesie. Aceasti situalie s-a menlinut, in linii generale si cam la acelasi n ivel, pi ni la sfhrgitu I epoci i,, rd2boiu lu i rece'n' ' Nemfiis-au rdzbunat 9i eiin felut lor pentru faptul cd, dupi incheierea rdzboiului al doilea mondial, teritoriul german a fost transformat intr-o imensd garnizoand pentru armatele striine americane, sovietice, britanice 9i franceze, care, indiferent de blocul militar de care aparlineau, N.A.T.O. sau Tratatul de la Vargovia, in realitate, pentru germanii din vest 9i din est, tot trupe de ocupalie rdmineau. intr-un asemenea mediu militarizat dincolo de orice proportii, cu o mare densitate de agenfi de spionaj strin pe kilometrul pitrat, cu organele secrete de informaf ii 9i contrainformati i naf ionale aservite unor interese striine, atitin Republica Federali a Germa' niei, cit siin fosta R.D.Germand, a apirut, s-a dezvoltat 9! a ope_rat' timp de ileste 40 de ani, o adeviratd clasi de traficanfi de informafii din absolut toate dorneniile de interes militar. Secretele militare, sistemele de armament, de aparaturi gide munilii, de regulamente si planuri de operalii ale arrnatelor de ocupaJie au fost sustrase 9i vdndute pe sume mariin vest giin est, in sud 9i in nord, oricuiera dispus si pliteasci pentru acestea.

Tehnologiile avansate, cu dubli utilizare'civili 9i militari-, aflate pe listele de embargou impu$e de Comitetulde Coordonare (COCOM), controlat de S.U.A., erau vAndute pe sub mind la preluri duble sau triple fati de cele de pe piafi. Pe aceasti cale,,,oameni de afaceri " germani, sub privirile ingiduitoare ale polifiei, organelor de vami, trupelor de griniceri si mai ales ale organelor de securitate B.f.V si M.A.D., au realizat, in epoca,,ldzboiului rece ", cdgtiguri imense, de ordinul m iliardelor de dolari, prin,trafi cul ilegal de informafii 9i tehnologii. Pentru nevoile stringente ale RomAniei in epoca,,rizboiului rece'i gi seruiciile de informafii romAnegti, in specialofitpri din Direclia de lnformalii Militare au rezolvato seami de,,probleme" legate de

tehnologiil-e de vArf. Astfel, la sfirsitul anilor'50

fost importati din Germania Federali, pe cii ilegale siin ciuda embargoului irnpus de S.U.A., o intreagi fabricd de tranzistori, prima de acest fel din fosta lume comunisti. Principiul care a funclionat de mii de aniin lumea spionajului potrivitciruia,dacd ai bani giegti dbpussd pldtqti, nu existisecret la carc sd nu se poati aiungef'afost exploatat de cdtre toate serviciile
a
61

nuclear"in 1998-

de spionaj striine pe teritoriile celor doui Germanii, pdni la unificarea acestora la 3 octombrie 1990. Specialistii germani rimasj din epoca celuide-altreilea Reich pe care nu au reusit si-iacapareze americaniisau sovieticii s-au pus in slujba acelor state care au avut bani si-i pldteascd. Astfel, la realizarea primei bomde atomice explodate de chinezi la 16 octombrie 1 964, aportul savantilor si specialistilor germani d fost imens. Specialistii germani sunt cei care au construit industriile de rizboiale Egiptului, lrakului, Libiei, Braziliei etc. Firi aportul unor specialisti germani este putin probabil cd lndia si Pakistanul ar fi reusit si forteze intrarea in ,,Clubul

Renasterea Germaniei prin actulde la 3 octombrie 1990 a insemnat 9i debarasarea de stipinii strdini ai serviciilor secrete gernane. Prin recipitarca controlului absolutasupra serviciilorsale secrete, Germania Federali a redevenit un stat independent si suveran in adevdratul sens al cuvdntului. irt secolulXXl, S.U.A., liderul de mini forte al lumii occidentale,,pe frontul anticomunismutui "din epoca de tristi amintire a ,,rdzboiului recen', vortiebuisi recurgi la spioni, daci vordori sd gtie cese ,,gindeste" din punc{ de vedere politic, economic si militar la Berlin, capitala Germaniei unificate.

Tehno-spionajul
Panoplia instrumentelor cu care au operat serviciile de spionaj militar americane impotriva fostei lumi comuniste in anii rizboiului rece arfi incompletd dacd nu ne-am referisi la dotarea tehnologicd a acestora. Datoriti incapacitdtii serviciilorde spionaj americane de a
penetra societatea ermeticd sovieticd si de a crea pe teritoriulfostei U.R.S.S. retete de spionaj, spiritului piagmatic al americanilor de a obfine rezuttate in timp cdt mai scurt, cit si nevoii acute de informafii

militare despre puterea militari a rugilor, care cipita dimensiuni ameninlitoare, agentiile de spionaj din S.U.A., respectiv C.l.A., D.l-A. si N.S.A., au substituitsursele umane de informatii (agentii) cu sursele tehnice, construind o suitd de sisteme si mijloace de cercetare strategicd bazate pe cele mai inalte cuceriri gtii4inco-tehnice. Astfel, industriile aeronautici, optici,'elecironici, tehnologia spafiali, navali, chimici si alte domenii tehnologice de virf au

colaborat cu agenliile de informafii, alcdtuind un adevdrat complex

de tehno-spionaj de dimensiuni gigantice. lnteresele acestuia

s-au impletit cu cele ale complexului militar industrial american, cuprinzdnd in jur de 120.000 de fabrici 9i uzine de armament, iar toate la un loc au condus la militarizarea totali a societilii ameri' cane in epoca rdzboiulu i rece. Aceasti stare se menli ne 9i la sfdryitu I secoluluiXX sise va extinde siin secolulXXl.

La incheierea rizboiului rece (reali sau aparenti), in S.U.A., din cei 5 milioane de funclionari ai aparatului de stat, 75 Yo erau militari sau lucrau in favoarea armatei. Aceasta 9i explicd uguiinfa cu care administrafiile americane succesive, atit

din trecut, cdt 9i din zilele noastre, sunt dispuse sd recurgd cu atita ugurinli la,,solutii militare'n,la lovituri aeriene, embargouri etc, in Golful Persic sau in fosta lugoslavie, ca 9i in Kosovo, la sfdrs,itul

anului1998.
p

1955, a U.A, D.Eisenhower, cu privi re la pol itica ,,cerului deschis", pentru a acoperi nevoia acuti de informafii cu privire la cercetirile nucleare si producia de rachete rusegti, G.l.A. atrecut lautilizarea pe scard largia unormijloacetehnice. Lainceput, acestea au fost rudimenta_re. U n exem plu in acest sens il constL tuie baloanele de cercetare. intre 1950-1960, asupra teri'toriului U.R.S.S. au fost lansate 448 de baloane cu aparaturd foto si sisteme electronice de inregistrare, din care doar 44 au putut fi recuperate 9i exploatate.
roptr neri i preged i ntel
u i S.

Dupi respingerea de citre N.S.Hrusciov, in

O reatizare

tehnotogici de virf

constituit-o construirea

avionuluide cercetare strategici de tipul ,,U-2" capabilsi evolueze la altitudini de circa 25 km. Gu acest avion-minune, in perioada 1956'1960, C.l.A. a efectuat un numir de 18 zboruri peste teritoriul U.R.S.S. Fiecare zbor in parte a fost aprobat personal de pregedintele S.U.A., deoarece era vorba de un adevirat act de agresiune prin pitrunderea ilegali in spaliul aerian al unei puteri cu care S.U.A. nu se afla in stare de rdzboi.
Avdnd la bord aparaturifoto inclusivin infrarogu, ce putea fotografia 9i prin straturile de nori, precum sisisteme ultramoderne de cercetare radio-electronici, avionul ,,U-2" afost 9i rimine o

culme a tehno-spionajului contemporan.

Acesta a realizat zeci de mii de fotografi i cu am plasamentele rachetelor rusegti, cu fabricile si laboratoarele atomice, cu sistemele
63

radio-tehnice ale apdrdrii antiaeriene, centre de comandi, poligoane de experimentiri si alte instalatii militare.

Pind in anul 1960, rugii nu au dispus de nici un mijloc cu care sd poatd combate avionul ,,U-2",1a care nu puteau ajunge nici cu aviatia de vdnitoare, nici cu alte sisteme de foc. Aceasti incapacitate tehnicd a produs multi durere de cap la Kremlin, iar conducdtorii rusi, pentru a nu pune in lumini slibiciunea [J.R.S.S. fati de tehnologia americani, s-a mul{umit doar cu unele discrete proteste pe cale diplomatici. Avenitinsd, dupi anideincrdncenare si sfortiri, giziua rizbunirii. La 1 mai 1960, in zona oraslui industrial Sverdlovsk, un avion detip ,,U-2", pilotat de maiorul Francis Gary Powers, cu misiunea de a zbura de la aerodromul Peshawar din Pakistan pe un traiect ce trecea pe la vest de Moscova, la est de Leningrad (St.Petersburg) pdndin nordul Norvegiei, la aerodromuldin Bodo,,,s-aintdlnit"cu o racheti ruseascd solaer detip;,Dvina", realizare de ultimi ord despre care spionajulamerican nu stia nimic, gis-a prdbugit. in caz ci era dobordt sau fo(at sd aterizeze din motive tehnice, maiorul G.Powers fusese instruit de G.l.A. si distrugi avionulinainte de a se parasuta, apisind pe un buton ce declanga
o

era de fapt 9i un mijloc de a-l ucide si pe pilot, lucru ce s-a dovedit ulterior, G.Powers, care iubea viafa isiisiiubea mult sofia cu care se cdsdtorise de pulin timp, a refuzat si execute acest ordin si avionul, care era construit din structurifoarte usoare, fiind avariat doar la ampenajuldin spate, a ajuns la solfird prea maristricdciunisi cu pretioasaincircituri de spionaj intacti. Pe ldngi,,butonul fatal",in caz cilnu-l putea actiona, pentru a nu cidea prizonier, pilotulavea asupra luio pastili cu cianuri (dupi tipicul spionilor germani), precum si un altreilea mijloc de sinucidere, constind dintr-un pistolet.

incdrcituri explozivi. Binuind ci acest dispozitiv

Pragmaticul american, nedorind

si ajungi

erou post-

mortem, nu le-a folosit. A u rmat u n joc de-a,,goarecele si plsica'i in care rugii, neanunfdnd decit cd,,un avion de cercetarb american "a fost dobordt in spatiul aerian al U.R.S.S., le-au intins celor de la

C.l.A.9i CasaAlbi o cumpliti capcani propagandisticd. Americanii s-au gribit si dea un comunicat admifind ci ,,intr-adevdr, un avion de cercetare meteo de Ia baza aeriand Peshawar s-a rdtdcitsi probabil cd a pdtruns din eroarein spatiul

aerian al U.R.S.S.". La aceasta, rusii au dat 9i ei un comunicat anun!6nd ci pilotul, maiorul F.G.Powers, trdieste, este perfectsinitos gi cd a fdcut declaralii complete in legdturi cu misiunea sa. A urmat un nou comunicat, de data aceasta de la Gasa Albi, prin care pre;edintele S"U.A., Eisenhower, gi-a asumatintreaga rispundere pentru toate zborurile avioanelor,,U-2 ".

Acest incident a dus la compromiterea conferinfei la .nivelinalt de la Paris dintre Hrusciov, Eisenhower, De Gaulle 9i McMillan, precum gi la anularea proiectateivizite in U.R.S.S. a presedintelui S.U.A.,umilit in fafa intregii lumi de secretarul general al P.G.U.S. Anal$ti o6cidentali aivremii au apreciat ce C.l.A. a progra' mat in mod intenlionat acest zbor tocmai in preajma acestor evenimente, pentru a le compromite;i a pune capit unui proces de destindere in relafiile dintre S.U.A. 9i U.R.S.S., dintre Est si Vest, in urma istoricei vizite in S.U.A. a lui N.S.Hrusciov din 1959, care, printre altele, a condus la rdcirea relafiilorcu Ghina, ce s-a opus acesteivizite
Du pd acest dezastru, G.l.A. ;i D.l.A. au realizat super-avionul de cercetare strategicd de tipul SR-71, care zboard cu de trei

ori viteza sunetului, dar care nu s-a mai aventurat in interiorul U.R.S.S., bfectuind zboruri de recunoagtere, 9i atunci ca siin zilele noastre, in lungul frontierelor rusesti. Pentru combaterea acestuiavion, ru;ii au realizat super' racheta SS-300, care de-abia agteapti ca,,SR-7"si intre in spaliul
aerian al Rusiei... CAt priveste soarta maiorului G.Powers, acesta a fost condamnat la sapte aniinchisoare dar, dupi cum mirturiseste chiarel, ru9iil-ari tratat ,,ca pe un prinfi av6nd drept,,celuld"o cameri luxoasd, o ma;ind personali la dispozitie, iarca program de deten,tie excursiiin zonele pitoregti ale U.R.S.S. in 1962, Powers a fost schimbat cu un spion rus arestat

in S.U.A., celebrul colonel Rudolf Abel care, timp de 9 ani, a condus o vasti refea de agenli de spionaj in zona orasului New
York 9i care a cdzut in urma unui act de trddare. lriteresant este cd si americanii l-au tratat peAbel cu multi atenfie 9i confort, atita doar cd i-au dat 30 de ani de detenlie. Pentru a-iface pe rusi si-gi demagte trupele radiotehnice

sialte sisteme ale apdrdriiantiaeriene, in anii rizboiului rece, spionajul militar american a continuat sd foloseasci avioane de
65

de C.l.A. la 3 noiembrie 1961 . in luna martie 1962 (cu un ,,decalaj -de numai 5 luni), este lansat si primul satelit spion rusesc. Prin aceste mijloace intangibile, S.U-A. si U.R.S.S. s-au distan{at de toate celelalte p,ieti rl" lu.ii,formiHndugilurul unui spionaj total,'atdt pe plan bilateral, citsiin raporturile lorcu restul lumii-

cercetare si dupi incidentul,,U-2", fapt ce a condus la dobordrea de citre rusia circa 40 de aparate. lncidentul ,,U-2" agenerat noi eforturi de cercetare, proiectarein domeniultehno-spionajului, conducAnd la o noui eri, si anume cea a spionajului cu ajutorul satelitilor. Primulsatelit de cercetare strategici american a fost lansat

Atat S.U.A., cit si U.R.S.S. si-au acceptat reciproc aceste instrumente categorisindu-le drept,,m ijloace nalionale de control", folosind spatiul extraterestru pentru a observa, fotografn 9i intercepta telecomunicatiile oricdrui alt stat, firi incilcarea spaliului aerian. Nimeni nu poate avea pretentii de proprietate asupra spatiului extraterestru atdta timp cdt nu poate pdtrunde in acesta... Pentru a se menaja reciproc,in anul 1967, cele doui superputeri, S.U.A. sifosta U.R.S.S., au incheiat un acord prin care cele doui pirti s-au angajat si nu dezvolte mijloace de lovire antisatelit. Acordul nu a fost respectat, deoarece existi dovezi ci 9i S.U.A. si Federalia Rusi dispun de mijloace de luptd antisatelit. Satelifii americani si rusi au caracteristici tehnice comparabile, evolueazi pe orbite reglabile, joase gi inalte, precum si stafionaiea este asemdndtoare. Acestia pot acoperi spatii mar-i, incomparabile fafd de avioane, pot stoca imagini pe care si le retransmiti oricdrui punct de
pe glob si

potcomunicaintre ei. Satelifii de cercetare radar sau in infrarosu nu mai sunt

legaf i de starea. vremi i.

de

Gei mai cunoscuti satelifi de cercetare militard folositi citre agenfiile americane de spionaj indentificatisunt: . MIDAS - pentru depistarea momentuluilansiriide rachete

balistice intercontinentale;

VELA

pentru depistarea si stabilirea parametrilor

exploziilor nucleare;

SAMOS o FERRET
Se stie

- pentru cercetarea - pe ntru cercetarea

cu mijloace foto;
r.adio-electron

ici.

ci, [n afara acestortipuri

de sateliti, atdt S.U.A., cdt

si Rusia lanseazi pe diferite orbite circumterestre sateli$ givehicule ipaliale ultra.secretein legituri cu care nu se dau nici un fel de comu nicate sau explicafii. Se bdnu iegte ci ar fi vorlra despre mij loace specifice de purtare a rizboiuluiin Cosmos cunoscut sub genericul ,,rdzboiul stelelor". (anexele nr. 1 9, 20) Gercetarea prin satelit are ca misiune fundamentali
prevenirea unui atac prin surprindere executat cu mijloace de lovire

strategice-nucleare asupra teritoriului S.U.A. Degi nu mai este linuti in prim plan, aceastd misiune igi pistreazi t6tala valabilitate atdt in S.U.A., cAt si in Federalia Rusd, cele doui super-puteri menfinindu'gigata de lansare 30% din mijloacele strategice terestre, aeriene 9i navale. Neincrederea si suspiciunile per:sistd. Daci cele doud super-puteri s-ar ataca prin iurprindere folosind submarinele purtdtoare de rachete, timpul de reaclie lisat adversarului, nu depigegte 15 minute. alarmare

Aiitin

9i

centrele de comandistrategice americane,

citsiin

cele rusegti, contin

ui si

se practice,,ircu rile de rtzboi" cu folosirea

armamentului nuclear strategic.

Conducerea S.U.A.,in caz de rizboi nuclear, se va exer' cita din uriagulcentru subteran construit sub Muntele,,Weather" din Garolina

Aici funclioneazi permanent ,,g.uvernul de rezervd" al-

S.U-A., Comitetulintrunit al $efilor de State Majore, 9i sunt asigurate legituricu toate forlele nucleare strategice ale S.U.A.Acesta poate

rezista unor lovituri nucleare directe 9i are rezerve de funcfionare

pentru trei luni.

Egecuri multb si dese,... cheia marilor succese!

Principata misiune a seruiciilorde spionaj politic, economic sau militar este prevenirea factorilor politici asupra unor fengmene posibile din cimpul lor de preocupare, in scopul prevenirii surprinderii, care, ori de cdte ori se produce, are efecte devastatoare. in epoca ,,rdzboiului rece ", crezul fundamental, rafiunea de a exista a organelor de spionaj militar, atfrt la nivelul superputerilor, cit si al celorlalte state cu un potenfial militar ridicat, a fost.preve'

nirea unui atac prin surprindere, mai ales cu folosirea mijloacelor de lovire racheto-nucleare. $pionajul militar; care a avut o pondere de 65'70 % in cadnu! servicii!or secrete ale statelor lumii, in ultimii 50 de ani,
6:l

atdt ca forte, mijloace,

cit

relatiilor interstatale,
de

9i ca infl

a avut

uenti in sistemul instrumentelor misiunea de a da in timp util semnalul

alarmi.

Gu toate legendele ce s-au lesutin jurul lor, o analizd rece, impartiald si la obieit conduce la co'ncluzia ca serviciile Oe spionai

nu pot face minuni. inscrierea la activ a unor esecuri

siinci

de

ticipate, au fost atit de profunde, incdt au schirnbat intregirl curs al istoriei omenirii.

puternic, dartdnirsifiri experientd, la capitolulsarcini de bazi si mai ales la cel al prevenirii surprinderii -; este un fapt real si o compe nenti a limbajului politico-militar la acest sfdrsit de secol gi de mileniu. Listi esecurilor serviciitor de spiohaj potitic di mititar, din ultimii50 de ani, din principalele state ale turniieste mare, acestea egudnd, uneori de-a dreptul lamentabil, in misiunile lor de prevenire si alarmare in legdturi cu o intreagd listi de evenirnente ce s-au consurnatin Europa siin lume. Unele din aceste evenimente nean-

mari proporfii, chiarsi pentru servicii putemice, cu o experientiindelungatd, precum cele ale Marii Britanii, Frantei, Rusiei, Germaniei, lsraelului, ca sd nu vorbim de C.l.A.,- un serviciu deosebit de mare,

[n ordinea lor cronologicd, printre evenimentele neanticipate in timp util de citre serviciile de spionaj care ar fi trebuit si faci acest lucru, se inscriu: - invadarea de citre Germania a Danemarceisi Norvegiei,

in 1940;
- atacul aero-naval al japonezitor de la Pearl-Harbour si din ' Filiplne,in 1941; - atacul asupra fostei U.R.S.S. dela2liunie 1941, la care a participat si armata Rominiei; - atacul armatei Goreei de Nord impotriva Coreei de Sud declansat la 25 iunie 1950; - intrarea armatei chineze ln rizboiul din Goreea la 19 octombrie 1950, care a produs cea mai lungd si mairapidi retragere a tnrpelor americane din istoria militard a S.U.A.; ' - atacul trupelorchinezeimpotriva lndieiin 1962; - invazia armateisovietice,impreuni cu armatele din celelalte state ale Tratatului de la Varsovia, in afard de Rominia, in Cehoslovacia, in noapteade2AMl august 1968; - fortarea Canalului de Suezsi ocuparea aliniamentului fortificat Bar-Lev de citre arrnata egipteani in cursul rizboiului aralro-israelian,,Yom Kipur'i declansat la 6 octombrie 1g73, care

68

s-arfi pututtransforma intr-un dzboi atomic local, datfiind faptul cd rachetele israeliene Erihon aveau componente de lupti nuclearen iar ldngi Cairo existau componente nucleare sub control rusesc, pentru rachetele egiptene SCUD;

- invadarea Vietnamului de citre armata chinezi, in februarie 1979. Despre iminenla acestei invazii, Direcfia de lnformafii militare aArmatei Romdniei l-a informat pe Nicolae Ceau' sescu cu trei sdptiminiinainte de a fi declangati; - atacul 9i debarcarea trupelor argentiniene in arhipeleagul Falkland in aprilie 1982 care au declangat conflictul militar dintre Marea Britanie giArgentina din Atlanticul de Sud; - cucerirea Kuweitului de cdtre trupele irakiene, vara anului 1990, care a declangat rizboiul din Golful Persic din februarie 1991, continuatsub diferite forme siin 1999. in toate aceste evenimente, maiales cele din epoca ,,rdzboiului rece", serviciiledespionaj din principalele state ale lumii,tehnospionaju I american gi sovietic, cu toli satelilii, navetele 9i staf iile lor spaliale, au fost luate prin surprindere totali sau pa(iald, fie din vina loG fie a factoiilor de decizie politicd din statele intercsate sau implicate, care au ignorat informatiile primite. in topul egecurilorinregistrate de serviciile de spionaj ale puterilor occidentale, in frunte cu C.l.A., se situeazd, fird drept de apel, totala incapacitate a acestora de a intrevedea, de a prognoza, chiar9iintr-o formi palidS, uriagele transformdri politice, economice si militare, ideologice sisociale din imensulspaliu geopolitic euroasiatic cuprins intre fosta granili intergermand 9i Orientul extrem rusesc. Acest esec eSte cu at6t md mare cu cit agenfiile de spionaj occidentale se consideri invingdtoare in ,,rdzboiul rece". Acest falinnent la scad globali a fost recunoscut de citre toli analistii politici de clasi din spafiul euro-atlantic, iar G.lA" 9i seryiciile de informafiisatelite ale acesteia, in specialcele britanice, au primit un vot de blam din partea factorilor politici care le-au finanlat;i sus$nut, precumsi din partea complexului militar industrial americah. Pentru C.l.A., in anul 1990 s-a pus problema fundamentafd de ,,a fi sau a nu fi'n, propundndu-se chiar, in cele doud Gamere ale Congresului S.U.A., problema desfiintirii acestei instituf i i cu un roiesenlial in promovarea,, rizboiulu i iece". ln ultimul deceniu al secoluluiXX, C.l.A. a purtat o lupti deznidijduiti pentru supraviefuire, firi si se fi ajuns inci la un consensin legituri cu soarta sa

in plan politic, egecurile serviciilor de spionaj din epoca

moderni 9i contemporani s-au linut lanf, acestea fiind incapabile

si anticipeze, printre altele:

- Pactul Molotov-Ribentropp, din 23 august 1939, care a

'avut efecte atit de nefaste si asupra Romdniei; - Revolulia portughezi din aprilie 1974;

- cdderea sahinsahului lranului, stilpul de bazd

al

influenteiS.U.A. in zona Golfului Persic, victoria revolufiei islamice condusd rie aiatolahul Komeinigicrearea Republicii lslamice lran,

in perioada 1978-1979, care supravietuieste siastizi; - criza petrolului din 1973-1 974, care a produs degringo-

intregul spectru politic american si de citre opinia publici pentru marile sale erori, voite sau nevoite, din epoca,,rizboiului rece" pentru estimdri[e sale exagerate sau diminuate cu privire la fosta U.R.S.S., a disponibilitafilor gi intentiilor reale ale acesteia. Un
exemplu in acest sensil constituie exageririle dincolo de orice prcporfii

ladd in econom iile occide"ntale. C.l.A. a fost si este judecatd cu severitate de cdtre

ficute de C.l.A. in perioada 195$1960 cu privire

la

,,disponibilititile

"

rusegtiin materie de rachete intercontinentale si a1a-zisul ,d*alaj al

rachetelor" dintre sovietici gi americani, cdnd, in realitate, rugii dispuneau doar de rachete cu razd medie de acfiu-ne, periculoase
pentru Euroapa Occidentali, dar care nu puteau atinge teritoriul S.U.A"

Aceastaasifos{cauza pentru care,in anul 1962, rugii au dislocat un

C.l.A. si aliafiisdiintru spionaj s-au dovedit incapabili si depisteze punctul cel maislab, un adev6rat,,cdlcAi al lui Achile" al sistemuluisocial-economic sovietic, adici economia, care avea si conduci la prdbugirea socialismului de tip totalitarin perioada 1 98$ 1991. ln prezent, se stie cd C.l.A. a alocat peste 50% din forfele si mijloacele avute la dispozilie spionajului mili-tar si numai 3% spionajuluieconomic. Gu alte cuvinte, dupi cum estimeazi analigtii americani, timp de 45 de ani, prioritifile spiona-juluiS.U.A. au fost
gresit orientate. numdr de 48 de rachete in Cuba, fapt ce in luna octombrie a aceluiagi an aimpins omenireain pragul uneicatastrofe nucleare.

Tirile care au acordat atenfia cuveniti spionajuluieconom ic in toati perioada,,rizboi u I ui rece " au fost Japon ia, Ghi na, Suedia, Franta si parlial U.R.S.S., aceasta din urmi fiind preocupati in special de domeniul tehnico-milihr, dovada ci induskia de armament a Rusieiasupraviefuitsise menfine pe loculdoipe piala mondiald.

Spionii,... membri de Partid?

Serviciile de spionaj (informalii) din toate statele lumii, firi excepfie, au inregistrat egecuri in ultima jumitate de secol si vor maiinregistra asemenea esecuri siin viitor. Experliiin materie suntinsi de pdrere cd aceste servicii au gregit mai pufin comparativ cu erorile sivirgite de guvernele, sefii de state 9i in general de factorii politici pe Gare aceste servicii i-au deservit, fie prin neluarea in seamd a informatiilor puse la dispozifie de citre serviciile de spionaj, fie prin luarea de mdsuri tardive 9i ineficiente. Succesele repurtate de unele state care au declangat invazii sau atacuri prin surprindere s-au dator:at mai ftecvent lipsei de reacfie d i n partea victimelor, decit li psei i nformaf ii lor.

piste eronate,

de bazi ale serviciilor de informa{ii (spionaj), indiferent de epoca istorici, de fard sau de conjuncturi, a constituit'o politizarea servi' ciilor respective, folosirea acestora, nu pentru cunoagterea realitdpolitice partizane. filor, ci pentru deformarea acestorain scopuri decembrie 1989, Ia Timigoaral'din morli de de 60.000 ,,Cei

iO cauzi fundamentali a esecurilor, a lunecirilor pe a ezitirilor 9i; in final, a unor falimente in misiunile

,,informafie"care

spafiul fostei Jugoslavii, din perioada 1 990'1 999, imensele div_ersiuni psihologice care s-au desfiguratin aceste spafiisi intervaldetimp, constituie cele mai recente simaicoplesitoare dovezi privind utilizarea in scopu ri politice partizane a activitif ii serviciilor secrete de cdtre statele interesate. O altd cauzAa acestor egecuri este de naturi obiectivd. Astfel, istoria a demonstrat ci statelor lumii le-a fostgi le este imposibilsi se perceapi 9i si se infeleagd corect unele pe altele. Uneori, statele nu se infeleg nici pe ele insele, cum a fost gi cazul Rorniniei in ultimul deceniu al secoluluiXX, care
a evoluat

a ficutinconjurul globului, devenind cel mai reprezentativ exemplu de manipulare informativd de la sfdrsitul secoluluiXX, falsificarea grosolani, sistematici gifdrd pic de jeni a adevdruluiin legituri cu evenimentele din Golful Persic 9i din

in mod constant pe coordonatele dezastrului. Acest lucru nu s-a datorat lipselde informalii, ciincompetenlei, iresponsabilitetii, ineficientei si lipsei de profesionalism a majoritifiiclasei politice eterogene si divizate apdrute, dupi Revolufia din decembrie 1989, in Rom6nia" 1l

Pe de alti parte, istoria a demonstrat cd veriga slabi a tuturor serviciilor secrete de spionaj a fost si este capapitatea de analizd a informafiilor si nu culegerea acestora. Se stie ci, daci ai banisi estidispus si pldtesti, nu existi secrete la care sd nu se poati ajunge. Henry Kissinger, unul dintre arhitectii,,dzboiului rece"dar gi
un remarcabil diplomatsi analist politic american, a reprogat pe bund

dreptate C.l.A.9i Mossad-ului incapacitatea acestora de a anticipa

rizboiuf ,,Yom Kiputt'din octombrie 1973, apreciind ci eseculs-a datorat,,u nor factori intelectuali" sinu administrativi, adici egecul a avut la bazd interceptarea eronati a informaliilorsi nu lipsa acestora. Oamenii analizeazd informatiile cu ajutorul imaginiloi a analogiei istorice, a experientei personale ;i a unor ipoteze. Existi o rigiditate de ordin cognitiv privind modulin care informatiile sunt introduse in aceste tipare. De mufte ori, oamenii vid in procesul analizei, nu realitatea, ci mai degrabi ceea ce ar dori sI vadd si, de pe aceastd bazd, sunt tentanti sd sari la concluzii preadevreme gisd se desprindd de ele prea tdrziu. , ,Gdndirea in grup", chiar eronatd, datoriti relafiilor din interiorul serviciilor de spionaj, are sanse sd fie acceptati mai usor de cdtre consumatorii de informatii, in detrimentul pirerilor si concluziilor individuale, de multe ori superioare. Aceasta poate duce la esecuri. Au existat si existd in lume ,,indivizi"valorosi care si-au pus amprenta asupra mersului istoriei, mai mult dettoate,,colec-tivititile " din lume luate la un loc. lstoria civilizatiilor demonstreazi, pentru cei ce o cunosc, faptul ci nici o capodoperd, indiferent de domeniu, nu a fost rezultatul eforturilor unui,,colectiv". Ghlarsiacolo unde lucrulin grup este obligatoriu, una din min$ este dominanti. Aga stau lucrurilesiin procesul de analizd a informa,tiilor. Ceicare,,gindescin grup'i fac parte, de reguli, din categoria celor care nu au curajul si-siasume rispunderi gi, deci, riscuri.As include ?n aceasti categorie mediocritifile, oportunistii si impostorii dar mai ales carieristii, care nu vor,,si gregeascd". Atunci cAnd se fac analize de fond este esential ca relaierarhice dintre analistisi aibi un rol cit mai r&u". in ca!ii!e drul Comitetului Mixt al Serviciilor de lnformatii (spionaj extern si securitate interni), nucleul cel mdinalt de analizi, estimiri ;i coordonare al Marii Britanii, alcituit din 16 membri, oameni de un inalt nivelacademic gi profesional, nu existd nici un felde raporturide subordonare. ln practicile marilor democrafii occidentale s-au dovedit
,

72

deosebit de utile intilnirile dintre membrii forurilor politice inalte de decizie siexperfii de la nivelurile inferioare. Analigtiide profesie au inleles de multivreme, din practica vietii, faptu I cd impedimentele care ii impiedici sd inleleagi lumea in care triiesc sunt atit de mari, incdt 9i firi diformitdfile organiza' tionale 9i politizarea activitdfii serviciilor de informalii (spionaj) proces u | fi nal de analizi gi estimare poate alu neca pe di reclii gresite. Specialigtiiin rnaterie au ajuns la concluzia ci misurile de reorganizare 9i reformele (termen foarte la modd in ultimul deceniu al secoluluiXX) in serviciile de informatii (spionaj) din toate statele mari ale lumii, dupdincheierea epocii ,,rdzboiului rece" nu parafi de naturi si producd schimbdri fundamentale, revolufionare in activitatea acestora. Siin viitot guvernele vortrebui si se agtepte la egecuri in activitatea serviciilor de informafii. Au fost 9i vorfi frec' vente cazurile cind, fie din incompeten{d, fie din interes, analigtii nu reugesc si ajungd la adevdrata cauzi a unor procese si fenomene, lisAndu-se furafi de aparenfe. Daci arfiintrebali care este surca accidentelor de circulafie

auto pe'drumurile publice, imensa majoritate a oamenilor ar rispunde ci ne.respectarea codului rutier, cind de fapt acestea se
datoreazi descoperirii motorului cu ardere interni gi a automobilu lui. serviciilor de spion{ i{i desfisoari actiin S.U.n-, in "adrul de analigti de nivel academic, iar in Marea vitatea in jur de 1.500 tsritanie circa 800, dispunAnd de cea mai sofisticati tehnologie de culegere si prelucrare a informatiilorgi, cu toate acestea, surprin' derea politici la scard globali legati de Revolulia Europeand de la 1989 nu a putut fi evitatd. S-a constatat ci cregterea efectivelorin structurile informative nu este o garanfie contra e,securilor. Cu atit mai mult, in domeniul analizei, nu mulfimea este generatoare de

valoare. Un grup restrins de analigtideinalt profesionalism,

firi

prea multe ierarhii, cste mult mai valoros decit o structurd incircati cu efective numeroase, cum s-a doveditin cazul S.U.A.,
unde opereazd peste 40 de servicii de informafii (spionaj). Estimirile cu tlaloare de alarmare presupun existenfa unor elemente profesionale de inalt nivel, capabile sd analizeze informaliile provenite din toate sursele, atdttehnice cAt mai ales umane, ipecialigti care au elaborat studii gi estimiri cu caracter de prognozi timp indelungat gi dispun de o experien,td proprie in acest domeniu.

de informalii (spionaj) pe frontul invizibil nu au timp sd aflate intr-o stare de rdzboi Viafa a demonstrat

ci serviciile

ciile de informatii au fost 1913-1914, 1938-1939 si 1988-1989, premergitori celor doui rizboaie mondiale si implozieifostei lumi comuniste. in nici una din aceste perioade, tapacitatea de prevedere a serviciilor de informalii, precum si a analistilor, nu au fost la iniltime. Gauzele primului rdzboi mondial nu au fost elucidate
in toatd cuprinderea lor nici la 80 de ani de laincheierea acestuia. Adevdrata analizi a rizboiului al doilea mondial a inceput dupi 1990 incoace, iar anul revolutionar 1989 a surprins toate serviciile
de informatiiale lumiila un loc. Serviciile de informalii ale RomAnieidin perioada premergdtoare anului 1989 sipe tinipul evenimentetor din decembrie al

,,clxerseze " pentru a se perfecfiona. Totodatd, nici situaliile in care acestea trebuie sd tragi sem nalu I de alarmd nu su nt foarte frecvente. De reguli, asemenea alarme se cer a fi trase la intervale mari de timp. Anii graviin care s-ar fi cerut ,,tragerea alarmei" de citre servL

aceluiasi an s-au prezentat de-a dreptul dezastruos. Aceasta igi explici iaracterul spontan si haotic aiRevolutiei romdne, incheiain cu pierderi inutile de vieli omenesti. ' Nenorocirea este ci, dupi asemenea momente, experienfa cdstigati tinde 5i fie pierduti, iar dupi un anumit timp, leclia este uitati. Din aceastd cauze, este nevoie sd existe un element capabil si fini sub o permanenti supraveghere mecanismelor serviciilor de informalii, pentru ca acestea si nu cadi in rutini si blazare, sd fie mereu alerte. Ddunitoare este gi practica foarte rdspinditi de a interveni cu,,mds urt radicale"dupi producerea unor esecuri sau dezastre. Asemenea ,,mdsuri radicale "s-au aplicat si in cazul serviciilor de informatii si de securitate ale Rominiei dupi evenimentele din decembrie 1989, care au condus, practic, la distrugerea si deprofesionalizarea acestora. Asa se explici sirul de evenimente grave constAnd din asafturile partidelor istorice asupra institu-

tiilorfragile ale statuluidin 1990, care au crilminat cu fenomenul neo-legionar din Piala Universititii. Pe abest fond al lipsei de autoritate au fost posibile ,,mineriadele" din 1990, 1991 si 1999, incheiate cu celebra,,bdtdlie de la Costesti"dintre minerisifortele de ordine

aleMinisteruluidelnterne,,,grdvelespontane"eic.' intotdeauna, dupi dezastrele majore u rmeul,,ritualul rcorganizdrilor si schimbdrilor fundamentale" dar, nu dupi mult timp, vechile practicisiobiceiuri se reinstaureazd. ,.revin la sunrafati. .^ -----r------i--,
In epoca,,rdzboiuluirece'i serviciile de spionaj, maiales cele militare, nu au dus lipsi de informafii. Deficitari a fost capacita-tea

74

acestora de a le analiza sievalua corect. Din aceasti cauzi, spionajul militar american si britanic nu se bucuri de o cotalie buni.

Valoarea oricirui serviciu de informafii (spionaj) este dati de misura in care acesta deservegte in mod eficient pe

consumatorii de informalii la nivelinalt, acolo unde se iau deciziile politice de valoare strategici. Este vorba de seful statului, primul ministrui organul colectiv de deci2ie in problemele securitilii nalionale (Consiliul Suprem deApirare a Jdrii), rninigtrii, sefi i militari ai esaloanelor superioare ale armatei. Aceste egantioane pretind din partea serviciilorde informa{ii aprecieri gi concluzii superior analizate 9i ugor de utilizat. Estimirile la nivel nalional ocupd un-loc de exceplie in statele dezvoltate. ln Romdnia, asa ceva nu existd, fapt pentru care societatea noastri a fost si este defazati in raport cu mersul istoriei. Estimirile nafionale sunt documente speciale de mare profunzime care prezintd situalii ce s-ar putea produce pe viitor si care ar avea efecte-asupra securitdfii nalionale si politicii externe a statului. Estimdrile sunt necesare pentru acele situalii care sunt dificil de anticipat, pentru evolufii probabilein legituri cu care nu existi rispunsuri clare.Atunci cdnd lucrurile suntvizibil clare, nimeni nu are nevoie de estimdri. O estimare, atuncicdnd este elaborati de oameni competenfi, incearcd si reduci marja inevitabili de incertitudine, prin calcule c6t mai apropiate de evolufiile
viitoare probabile. Elaborarea unor estimiri constituie o activitate complexd, extrem de dificili si deosebit de profundd, bazatd pe calcule bine fondate, operind cu date gi rafionamente logice, pusein evidenfi cu maxirnum de obiectivitate giintr-o manieri cAt mai relevanti pentru factorul de decizie. Simpla informare, firi o estimare, este lipsiti de utilitate pentru factorii superiori de decizie- lnformareafdrd estimare a fost una din,marile racile ale societifii rominegti din 1990 incoace, fapt pentru care Romdnia, atit pe plan intern cit 9i extern, s-a aflat in derivi, inregistrind dezastre pe toate planurile. Estimirile devaloare nafionali nu potfi produsul unei singure institufii. La elaborarea acestom participi toate organismele implicate in activitatea de informafii, precum si cele care rispund de securitatea nationali. ^, ln Romdnia, nu existi structuri alcituite din pr:ofesionistide clasd - de la experli pdnd la savanligiacademicieni75

"

care se elaboreze estimdri nationale. Gonsilieriialesi pe criterii de rudenie sau de aportelectoial la ultimele alegeri nri potsuplini competenta si profesionalismul. Aceasta explici haosul, improvizatia sistilul pompieristic de lucru in economie, securitatea nafionali si politica externi a RomAniei, care au caracterizat activitatea

guvernelordin perioada post-totalitari, darmaiales dupi 1996, si care s-au tradus intr-un dezastru generalizat. O sursd de nenorociri pentru societdtile mai pulin dezvoltate; iar uneori chiar si pentru cele avansate, o constituie faptul ci oamenii politici, inclusiv din rindul celor ilugtri, nu au stiut sd formu leze cere ri calificate de i nformaf ii organelor de care d ispuneau. . Henry Kissinger, pe vremea c6t a detinut functia de consilier pentru problemele de securitate nationald din SUA, a declarat deschis cd nu stie ce si ceard serviciilor de informafii, dar cd a sesizat datele devaloare atuncicind i-au fostaduse la cunogtinld de cdtre
acestea.

Nu cred cd pregedintele Romdniei, Emil Constantinescur ales in 1996, a stiut vreodatd ce sd ceard serviciilor de informatii - respectiv S.R.l. 9i Seruiciul de lnformafii Externe, ca si nu maivorbim de Directia de lnfonrratii Militare, organ de cercetare strategici militari externi, care, atdt la Cotroceni, cit siin massmedia scrisd si audio-vizual5, este confundati, de o manlerd vulgari
Securitate. latd de ce serviciile de informatii, de la noisau de pretutindeniin lume, ar avea datoria de a veniin intdmpinarea nevoilor utilizatorilor de informati i, chiar daci acestia nu formulea zd cererl concrete, corecte si oportune. Aceasti trisiturd este de naturi si confere valoare unui servici u de informali i mode rn, ancorat in realitif i le lumii contem porane.

9i iresponsabili, cu serviciul de contrainformalii din vechea

16

Gapitolul llf
CULISELE RAZBOIULUI RECE
Experienlajstoricd a ultimeijumdtifi a secotului )fi demonstreazi ci toate a{iunile guvemelor Marilor Puteri ale lumiiin planul relatiilor internafionale, implicarea acestora in conflicte, rdzboaie locale, rizboaie civile, embargouri si sancfiuni, giin generalin tot ceea ce a ficut obiectul confruntirilor dintre cele doui lumi, capitalisti sisocialisti, au fost inifiate pe baza unorinformatii, concluzii siestimdrifurnizate de serviciile de spionaj ale acestora. Gel pufin

in epoca rizboiului rece, impactul organizaliilor de spionaj

militar asupra cursului evenimentelor lumii contempo-rane a
fost imens.'Am toate motivele sd cred cd situatia va fi aceeagi si in

pitnt"t"J""""ii;te;;;tutuiXXt.

'

'

lstoricii si politologii de marcd ai lumiicontemporane sunt unanimiin aprecierea ci esenla politici a evolufiei societifii omenesti din perioada postbelici a fost dati de aceasti stare cunoscuti sub genericul de ,,dzboi rece" . Nimeni nu poate preciza cu exactitate matematici momentul declansirii 9i nici alincetirii rizboiului recg. Cert este insd faptul ci rizboiul rece este acea perioadi din istoria mondiali care s'a derulatin intervalul de timp cuprins intre mandatul de pregedinte al S.U.A,. delinut de Harry Trumann lider absolut al lumii capitaliste, care l-a declansat - si mandatul de presedinte al U.R.S.S. al lui Mihai! Gorbaciov, liderul lumii socialiste, pe care, in incercarea de a o,,reforma", a condus-o la faliment, punind capit acestui rizboi. Ric*rad Gid Povrers, analist politic dinS.UAin carba s, lsloria anl*nmuniqtului amui@n", afinr6in anul 1 995, ageciazi ci monenfu | istoric al declansirii rdzboiului rece ar fi fost mar-cat de celebrul discurs al fostului premier britanic Wiston Ghurchill, rostit ta WestminsterGollege din Fulton, statul Missouri, S.U.A., la 5 martie 192t6. Sunt gi pdreri potrivit cirora chiarintilnirea la Postdam a fost
punctul de plecare al acestei epoci.

Pdrerea noastri este

ci

,,rdzboiul rece" a inceput in

Peninsula Balcanici, pe fondul rizboiului civil din Grecia intre forlele comuniste ale generalului Markos, care au dus lupta de

rezistenfi impotriva ocupafiei germane, si forlele regaliste inapoiate din exil, care au revendicat puterea. Forlele regaliste

sprijinite de trupe britanice, au fost pe punctul de a pierde rizboiul la inceputu I anului 1 947. Atunci au intrat in joc S.U.A. si fortele sale armate, iararmata comunisti a generalului Markos afostzdrobiti. Totin acea perioadi, s-a consumat criza politici dintre U.R.S.S. si Turcia cu privire la regimul strimtorilor Bosfor si Dardanele. l.V.Stalin le-a cerut turcilor ca paza militari si administrarea acestor strdmtori sd se fac6 9i cu padiciparea U.R.S,S., adici sd se modifice Tratatulde la Montreaux. S.U-A. au siritin ajutorulTurciei, dislocind Flota a 6-ain Marea Mediterani, care, dupizece anide laincheierea rdzboiului rece, nu dd nici un semn ci ar dori sd se retragi din aceasti zond. Toate aceste evenimente de crizd balcanici au determinat lansarea, la 12 martie 1947 , a ,,doctrinei Truman", de luptd

impotriva comunismului la scard globald.

Conceptiile strategice 9i doctrinare ale rizboiului rece declangat de citre S.U.A. in 1947 au fost elaborate de citre Gonsiliul Securitdfii Nafionale, Gomitetulintrunit alsefilor de State Majore (echivalentul european al Statului Major General), pe baza informa!iilor si estimirilor strategice prezentate de serviciile militare de spionaj.

Esenla ,,doctrinei Truman" era distrugerea comunismului, iar liderii politici si militari ai acelor timpuri suslineau in mod public nu numai inlvitabilitatea unui rizboiintre b.U.A. si U.R.S.S., ci si caracterul iminent al acestuia.

S.U.A. - militarizare de (f 0.000) miliarde! Jurnalistul american Herbert Boyard Swope a definit rizboiul rece ca fiind ,, o stare nici de pace nici de rtzboi, o rivalitate control atd de teama rdzhoi u I ui n ucleaf '. O definifie maiapropiati de adevir arfi aceea c6,,rdzhoiul rece a constituito continuare a celui deal doilea rdzboi mondial, cu mijloace neviolentq materializatd in cursa inarmdrilor nucleare, a embargoului economic, tehnotogic si financiar al campaniilor psihologice de cdtre lumea capitalistd dezvoltatd, fmpotriva Iumii
socra/rbte'.

Apreciem

ci

atragerea fostei lumi socialiste in angre-

najele rizboiului rece a constituit unuldin cele maimarisuccese ale serviciilor militare de spionaj care a jucat !n rol majorin aducerea la starea defalimenta acesteilumi.Astfel, din surse arnenicane
18

demne deincredere, devenite publice dupi 1990, rezulti ci, in epoca rizboiului rece, numaiS.U.A. au chel-tuitin scopurimilitare astro-

nomica sumi de 10.000 miliarde dolari! Cdzute in capcana rizboiului rece, U.R.S.S. 9i statele aliate ale acesteia din cadrulTratatuluide laVargovia,in urmirirea obiectivului himeric al ,,paritdlii militare" cu lumea capitalisti, au

cheltuitla un loc celpulin echivalentulacesteisume piniin 1985, daci nu chiar si mai mult, avind in vedere nivelul tehnologic mai redus,'alfaptului ci pentru aceeasi unitate de produs militar, in Est se consumau de 2-3 ori mai.multi energie 9i materii prime. Dacd fosta lume socialisti ar fi utilizatin scopul'modernizirii economiilor lor si al cresterii nivelului de trai al populaf iei aceste uriage surne, cel mai probabil era ci socialismul est' european nu ar fi ajuns la colapsul din 1989. Epoca rdzboiului rece a avantajat din toate punctele de vedere lumea capitalistd dezvoltatd, in frunte cu S.U.A., 9i a fost cursul sigurspre dezastru al lumiisocialiste din Europa. Judecdnd lucrurile prin prisma rezultatelor finale ale epocii rizboiului rece, - singurele care conteaziin fafa judecirii istoriei- considerdm ci lumea occidentali bogati si puternic dezvoltatd a adoptat o strategie ce s-a dovedit superioari celei a fostei lumi socialiste care degi a repurtat imense succese pe calea modernitilii nu a putut face fafi concurenfei. Ge s-a petrecut intre 12 martie 1 947, cdnd a fost lansati Tnt ma n ", si 25 decem brie 1 991, cAnd a fost cobot d rapedoctri n a , lul sovietic de pe turnul Kremlinului, marcAnd decesul,,inspdimdntitoarei " U.R"S.S., sunt de acum,,,detalii " istorice. Pentru S.U.A., rdzboiul rece a reprezentat o sursd inepuizabili de comenzi pentru uriaga ei industrie de rdzboi, de sute de miliarde de dolari pe an, a insemnat imense oportunitifi de locuride munci sisalariimari pentru milioanele de demobilizati (circa 9 milioane), a insemnat accelerarea progresuluiteh' nologic, in timp ce pentru rusi gi alialii lor acesta a insemnat luarea ,,untului" de la gura populafiei gi transformarea lui in ,,tunuri ". I Una din cele maistrilucite analize ale epocii rdzboiului rece, de o imensd valoare documentard, desprinsd de orice influenfe ideologL:;e si interese politice, imbibatd de la un capit la altul de simtdmintulcuratfati de adevdr, iiapa(ine eminentului istoric ame' rican Edward Pessen, profesor emerit al Golegiului Baruch, din
19

u i U n iversitar - New York, in carlea sa,, P ie rz 6 n d u - n e sufletele. Experienla americand in rdzboiul rece", apiruti la Chicago, in anul 1993.;in continuare, vom merge, in principal, pe fir.ul acestei analize dar 9i a altor personalitdfi ale gdndirii politice americane, maiales din mediul academic si universitar, mai pufin infectat de virusul anti-comunismului fanatic] de natud si deforneze
I

cad rul Centru

realitatea.
Edward Pessen a fost orice numai pro-comunist nu, iar analiza lui este un model de imparlialitate in fata istoriei si un motiv de

admiratie pentru adevirata scoali de gdndire politici a elitei intelectuale din S.U.A.; de la care,,elita"intelectuali din Rominia are enorm de invitat. Fird sd treacd cu vederea excesele totalitarism u lu i si dictatorilorfostei lumisocialiste de tip sovietic, inclusiv actele agresive grave, precum zdrobirea revoltei din Ungaria din 1956, interuenfia din Gehoslovacia din 1968, invazia din Afganistan din 1.919, ingddirile 9i incilcirile drepturilor omului, E.Pesse4 demonstreazi cd ,,nu lumea comunistd s-a facutvinovatd de declan;area gi purtarea rdzboiului rece, care s-ar fi putut incheia cu o conflagra{ie nucleard globald, ci S.U.A. gi principalii sdi aliati, mai ales Marea Britanie".Wnston Churchills-a inteles perfect cu Harry Truman, ciruia, in cercurile sale restrinse, ii plicea sd se compare cu Napoleon Bonapade pentru motivul cdin timpul primului dzboi mondial a ajuns la gradul de cipitan de artilerie. Mai bine s-arfi comparat cu Hitler, deoarece ambiiaveau ca studiidoar liceulgiambiise pricepeau la incinerat oameni: Hitlerin cuptoarele de laAuschwitz, iarTruman sub temperatura din stele a bombelor atomice de la
Hirosima si Nagasaki...

,,Buldogul britanic'n,curn i se ma! spunea lui SirWinston Ghurchill, a afirmat, in 1945, cd ,,Durnnezeu a datbomba atomicd Statelor Unite ale Americr1" 9i tot in anul respectiv a mai spus ci ,,cine posdd arma atomicd va stdpflni lumea".in privinfa ,,stdpanirii lumii", Churchill a avut dreptate, deoarece in epoca rizboiului rece S.U.A audevenit stipinul absolut al lumii capitaliste.Aceasti pozifie ainceputsi scirldie gisi se destrame odatd cu incheierea acestui
rdzboi. Edward Pessen, demonstreazi ci, in toatd perioada confruntirilor Est-Vest din :1945 pini in 1989, ,,mijloacele mass-media americane, atAtcele scrise, cdtmai ales cele audiovizuale, au minlit prpetu u m, au d u s in eroa re si au deformat pind Ia sch i lodi rc opin i a

\
puhlicd americand", maiales sub infl uenta C.l.A.
Acelagi lucru il susfine 9i Gregori D.Foster:, profesor emerit la Colegiul lndustrial al Univesitifii pentru Apirare din Washington, care a scris in buletinul ,,Socie$1'o din noiembrie 1997: ,,Adeiarea S.U.A.laantisovietism gi dogma rdzboiului receau generatun proces de autoorbire pentu fo(ele politice tnd$onale din S.UA. Slate/e Unite au nevoie de o viziune doctrinard complet noud detagatd de epoca si practicile rdzboiului rece. Acest lucru incd nu s-a produsin anii care au trecu.t de laincetarea rdzboiului rece" (9i nu se va produce niciin anii ce urmeazi- n.a.). : Distrugerea comunismului, gtergerea lui de pe fa$a pimdntuluisi din congtiinfa oamenilor, a constituit obiectivul politico-

strategic extern fundamental al administrafiilor succesive ale S.U.A., inci din 1917 - de.la succesul revolufiei ruse gi p.lni la disparilia U.R.S.S., in 25 decembrie 1991. P rima,,cruciadd im potriva com unismuluf', interuenlia c.'lor 17 state capitalisteimpotriva Rusiei bolgevice, din 1918, a fsst organizati sisponsorizati de citre S.U.A. Cdnd Genmania a atacat U.R.S-S. la22iunie 1941, cu larga participare;ia armatei romdne sub comanda nemijlociti a generalului lon Antonescu, presedintele S.U.A,, Franklin Delano Roosevelt, s-a aritat incdntat si-i vadi pe cei doi mari dictatori ai Europei, Adolf Hitler gi losif Stalin, nimicindu-se reciproc. Administrafia Roosevelt;tia, din experienfa primului rdzboimondial, cd autodistrugerea Europei nu-i poate decdt beneficd, de naturd sd-i aduci bognfii imense prin livrdrile de arme si, in final, dominafia politici ;i economici asupra celei mai dezvoltate jumdtdf i a continentului, aga cum de altfel s-a 9i intimplat dupi 1945. Daci nu s-ar fi produs atacu I devastator si prin, su rprindere al Japoniei asupra flotei americane din Pacific de la Pearl Harbour din 6 decembrie 1 941 9i dacd Adolf Flitler, onordndu-9i obligaf ii[e asumate prin ,,Pactul Tripartif'tatpde Japonia, nu arfi comis actul nebunesc de a declara rizboiAmericii, cel mai probabil ci S.U.A. nu arfi intratin rdzboiul aldoilea mondial, sau arfi fdcut-oin ultimele
luni ale acesteia, pentru
a

trage maximum de foloase

Armatei Rogiisi ajungd la Canalul Mdnecii gi la Paris,

;i

nu a permite

81

Doctrina Truman
Cit de mult i-au ,,iubif' americanii pe rugi, in cursul celui de' al doilea rizboi mondial, cu care erau aliafi, ne-ospune istoricul american Edward Pessen in cartea 'nPierzdndu-si sufletele". Astfel, in toamna anului 1942,cAndpe frontul sovieio-german se concentrau forlele pentru cea maimare gimaicrinceni bitdlie din
isloria tuturor rizboielor,,,Bdtdlia Stalingradului", generalul american

Lestie R.Grover, numit director al ,,proiectului Manhattan", ce si duci la realizareabombei atomice, declara cu convingere ci o'Rusra Sovieticd si nu Germania nazistdesteadevdratulinamic ^t al S.lJ.A."lntreguI proiect de realizareabombeiatomice, a declarat dupi rizboi gen-eralul L.R.Grover, s-a desfigurat sub imperiul acestorconvingeri.in mai 1945, cind nicinu se uscase bine cerneala
avea de pe actul de capitulare a Germaniei hitleriste, secretarul de stat al

SU.A., Joseph Grew, descria Uniunea Sovietici drept "inamicul viitor cert al Americii". La sc u rt tim p d e ta term i n a rea celu i de-at do i (ea dzbo i m o ndial, conducdtorii politici ai S.U.A" auinceputsdvorbeascd despre U.R.S.S. ca despre o tard inamicd. De la pregedintele Harry Truman incolo, S.U.A. au inceput sd im bine declaraf iile antisovietice cu acliu ni concrete.,,D octri na Truman",care a marcat declansarea propriu-zisd a,,rdzboiului rece", a constituit, totodatd, gi o indepirtare totald a diplomaliei americane de valorile sale tradilionale, in esenfi, de tratarea drept ,,inamic" doar a acelui stat care se gdsea in stare de rdzboi efectiv cu S.U.A., desfisurdnd acliuni militare directeimpotriva forleloi
armate de uscat, aeriene si navale ale Statelor Unite. Or, de la aparifia sa in 1923 9i pini la dezmembrarea, in decembrie 1991, U.R.S.S. nu s-a gdsit niciodati in aceasti posturd, in raporturile sale cu S.U.A... Focul de armd care a declansat ostilititile americano-sovieticein contextul ,,rizboiului rece", care a durat 45 ani, I'a constituit ,,telegrama de opt mii dcuvinte"inaintati Departamentului de Stat al S.U.A., la 22februarie 1946, de citre George F. Kennan, insircinatulcu afaceri alambasadeiS.U.A. la Moscova, care, printrun ordin in rezolulie al pregedintelui H. Truman, a circulat pe la toate personalitifite, in toate cercurile'politice, cu roldeterminantin conducerea S.U.A., indiferent de apartenenfa lor de partid. in acest document oficial, cunoscut 9i sub sintagma de ,, telegrama lungd",
82

citori fanatici, decisi si duci o luptd

U.R.S.S. era descrisd ca un stat paranoic, dominat de condu,,pe viafd 9i pe moarte" pentru distrugerea totali a adversarilor sii, pe primul plan aflin-

du-se desigur S.U.A- si modul de viali american. G.F.Kennan cerea, in termenii cei mai categorici, Adminstraliei americane, sd adopte 'nun mod de gdndire tipic de rdzboi",in relafiile cu ,,acesf dugman de moarte" care era U.R.S.S. Ulterior, Kennan a revenit asupra majorititii aprecierilor si recomandirilor sale, dar riul era deja ficut, iar ,,doctrina Truman" atrasat liniile funda-mentale ale politicii externe americane in relafiile cu ,,lumea comunistd", in spiritui acestui document diplomatic. Ostilitatea S.U.A. fafi de fosta sa aliatd din cel de-al doilea rizboi mondial era exprimati nu numaiin documente secrete de stat, citot mai evident, in declaratiile publice ale.unor personalitili maicante, politice;i militare, in articole, studii, eseuri, emisiuni de radio giteleviziune. Remarcabile in acest sens au fost declarafiile generalilor americanide aviatie Gurtis Le May, GarlspaatzsiGeorge Kenney, prin care acestia ficeau cunoscute intenfiile S.U.A. de a efectua bombardamente atomice asupra U.R.S.S. in rdzboiul ce se prefigura, intre cele doui mari puteri.
Re'bribrla pdma rnare crizd pdilico{nilihre din Europa respediv blocada Berlinulqi din 1948, c6nd fortele armate aliate s-au aflatfafiin
faritd,

dar ca armate inamice, Ed,vard Pessn demonsfuezi

ci aceasta a

fost provocati de S.UA,Marea Bri-tanie 9i Franfa.Acestea au unificat zonele lorde ocupafie, punind bazele Germaniei Federale si incilcAnd grav prevederile acordurilorde laYalta gi Potsdam, care prcvedeau cd l,orice *hi mhre in sfuhtftl zonelor &locu pafe n u se puta fue der;At cu acordul @lin al S.UA., U.RS.S. gi Marii Bribnii"lacane, ulbrioq afost

admisisiFranp.
Rugii au

rispuns prin inchiderea accesului celortrei puteri

occidentale la sectoarele lor de ocupalie din Berlinul de Vest, care fuseseri create tocmai pentru administrarea zonelor de ocupafie. Din moment ce zonele de ocupalie din Vestul Germaniei au fost lichidate, Moscova a replicat prin tentativa de scoatere a fogtilor aliafi din Berlin. Tentativa a eguat, printre altele, gi datoriti faptului od S.U.A. delineau monopolul asupra armei atomice dispuneau la acea datd de circa 400 de bombe atomice, si de circa 3.600 de avioane de bombardarnent strategic, cu care putea devasta ce mai rimisese in picioare din orasele rusesti. Timp de 50 de ani, opiniei publice americane i-a fost prezentati o singuri fafeti a

monedei, adicd,,blocarea brutald a cdilorde acces spre Berlin de citre comunisti"pursi simplu, asa din senin... ln iunie 1946, Gomitetul intrunit al Sefilor Statelor Majore
Armatei S.U-A., in baza informatiilor gi estimirilorseruiciilor militare de spionaj, au prezentat spre aprobare presedinteluiS.U.A.,,Planul Dropshot", de atac nuclearasupra U.R.S.S. sia Europei Centrale. Planul a fost suslinut cu argumente puternice de citre generalul Leslie Groves, directorul ,,Programului Manhatten'i care a condus la realizarea primelor bombe atomice. Acest plan a fost abandonat, la 1 ianuarie 1957, de citre pregedintele Eisenhower, care s-a ingrozit pur si simplu cAnd a luat cunogtinld de confinutul lui, cerdnd
al

chiar admonestarea autorilor acestui plan nebunesc.

Directiva N.S.C. - 68
cindin cercurile politice conducdtoare americane s-a aflat despre efectuarea primei explozii atomice de citre Uniunea Sovietici, pe fondul uneiatmosfene generale de panicd ce a cuprins societatea americand, senatorul Erian
in septennbrie 1949,

McMahon, pregedintele Comitetului intrunit pentru EnerEiaAtomici a Congresului S.U.A., a fdcut, in pr.ezenfa lui David Lilienthai, o declarafie apocaliptici: "Sd-i spulbedm pe sovietici de pesuprafala pdmAntului cdtmai rapid posibil, altfel nevorspulberaei pe noi! Timpul nu mai a;teaptd". Din aprilie 1950, timp de un sfert de secol, la baza politiciiS.U.A. fafi de U.R.S.S.9iin generalfafi de "lumea comunistd", a stat directiva "N.S.C.-68", elaborati de Consiliul Secu ritdlii Nationale. Di rectiva, pistrati in cel mai desdvirgit secret,

animate de credinle fanatice, in totald antitezd cu societatea americand si care urmdreau domina,tia lumii ". Atunci cind analigti americani autentici au avut acces la acest document, printre care giThomas G. Paterson, unul dintre cei mai reputafi analisti politici americani, specialistin problemele 'f rizboiului rece", acesta a rimasstupefiatde amatorismul, caracterul improvizat, denaturdrile crase 9i lipsa de esenfi a acestui act cu putere de directivd. ln "N.S.G.-68" s-a vorbit despre " monotitul comunisf ', care nu a existat niciodati, des pre"prtcolul invaziei

la care,'printre alfii, a lucrat gi P. Nitze, era obligatorie pentru Ministerul de Externe;i Pentagon. In confinutul acestuidocument, cu valoare ideologicd gidoctrinare, U.R.S.S.9ildrile aliate erau defi n ite ca !' i na m i ci a I S. U.A." 9i reprezent au,,societdli de sc I avi,

comuniste" asupra teritoriului american si alte enormitili dezminfite de istorie, insolite de recomandiri draconice, pe care,pregedintii S.U.A. de la H. Truman incolo le'au aprobat.

Directiva N.S.C. - 68 considera insugi faptul existenfei U.R.S.S. un motiv de rdzboi pentru S.U.A., deoarece aceasta, prin ideologia gisistemul siu econornic, constituia un pericol de moarte peniru S.U.A. Cdt adevir a continut aceasti tezi s'a putut constata in decembrie 1 991 , cind a foJt cobordt steagul rosu de peturnulde la Kremlin. in baza Directivei N.S.C. - 68, pregedintele Harry Truman a angajat S.U.A. in rdzboiul din Goreea, care i-a costat pe americaniviala a 58.000 de soldali9i250.000 de rdnifi;i TrllSti' . Pufini oamenidin lume gtiu ci la27 i:anuarie 1952, la sugestia sbrviciilor de spionaj americane patronate de C.l.A', ulti' presedintelui H.Truman i-a fost pregdtit 9i prezen-tat -un puteri prin doui cele care Chinei si matum adresat U.R.S.S. comuniste erau ameninfate ci S.U.A. vor lovicu mijloace nucle' are Moscova, St.Petersburg (Leningrad), Pekin (Beijing) 9i (Shanhai), precum si toate centrele industriale ale acestora, daci cele doui liri nu inceteazi amestecul lor in rizboiul din Goreea. Presedintele S.U.A. nu a dat curs acestui,,ultimatum" carg ar fi declansit cel de"al treilea rdzboi mondial, printre altele, datoriti faptuluici,-de data aceasta, gi rugiiaveau arma atomicd. Rizboiul din Peninsula Goreea, declangat de Kim lr Sen in 1950' nu s'a incheiat niciin zilele noastre. Acesta a fost doar,,inghefat" prin ar' mistifiulincheiat in 1953 intre S.U.A., Chinl 9i cele doui state coreene. in Goreea de Sud, continui si stafioneze giin prezent 45.000 de rnilitari americani, care dispun, printre altele, de 200 de lovituri nucleare. Este c6tse poate de evident ci S.U.A. nu sunt interesate in solu,tion"."" pt"UI"mei coreene, deoarece o reconciliere' nord-sud si o eventuali reunificare a celor doud Coreei ar duCe la retrageiea trupelor americane din peninsuli 9i la ciderea intregului dispozitiv militar strategic american din Pacific, deoa' rece nu armaiexistajustificare pentru menfinereain continuare a celor 100.000 de militari americani in Japonia. Serviciile de spionaj militar ale S.U.A. si mai ales analigtii din C.t.A. au interpretat rizboiul din Goreea ca pe o,,repetiliein o. vderea u n u i atac im potriva I umii occidentale' ldeea afost acceptati la,,CasaAlbi"si, ca uffnare pentru prima dati,Armata a 7'a ameri'

cand din Germania de Vest a fost inzestrati cu anne atomice cu destinafie tactici si operativi. in acetasitimp, au fost accelerate misuril'e de reinaimare a Germaniei Federale care, in luna mai 1955, a fost admisd in N.A.T.O. in acest mod teama permanenti a luil.V.stalin de o alianfi generali militard a lumiicapitalisteimpo-triva U.R.S.S. s-a dovedit'reali. Din anul 1955 si piniin zilele noastre, N.A.T.O. si Tratatul de Securitate S.U.A.-'Japonia au con-fruntat . U.R.S.S. si apoi Federatia Rus cu un,,front unit,,al lumii capitaliste impotriva sa. Opozifia Rusieifati de expansiunea spre esta N.A.T.O. are adinci ridicini istorice, precum sio experienti amard. Expansiunea spre est a N.A.T.O. este antiruseascd, de

EuropeisecolutuiXXl.'

inspiratie pur americani 9i contrari intereselor generale ale

Politica externi si interni a S.U.A., in ansamblulei, precum atitudinea acestei superputeri mondiale fafi de fosta lume 9i comunisti, au fost influentate in mod decisiv de doui institutii fundamentale ale sircielifii imericane si anume Angetia Gentraii de lnformafii (C.l.A.) si Birout Federatde tnvestigafii (F.B.t.). Nu este in intentia noastrd si formulim abuze la adresa celor doui institutii si nici si le conturim imagini false, denaturate, specifi ce propagandei "antiimpertal isfe"orchestrati de sovietici, in epoc,a,,rdzboiului rece'n. Consider ci a sositinsd timpul ca si marele public din Rominia si aibd acces la informaliisi aprecieriincorate in realititile epocii noastre si de aceea in pieientarea succintd a rolulu.i9i loculuiC.l.A. gi F.B.l. in asigurarea securitdtiiS.U.A. si "comhaterea comunism ulu i", vor fi folosite, in exclusivitate surs6 concluzii, date si informafiide provenientd #;ri;;n;;" p""i ""-ir rizboi rece", adici 1990-1995. Cunoasterea este o conditie fundamentald a supraviefuirii si, de aceea, existenta unor servicii de informatiieste semndlate inci de la inceputurile civilizatiei umane.
,, M o

nstruo zitatea"

C.

l.A.

Agglljl Centrati de lnformatiia luatfiinti din initiativa presedintelui Harry Truman, av6nd ca fundament juridic "'National Security Act - 1947,, ScopulinitialalC.l.A. a fost, pe de o parte, culegerea de informatiidin toate domeniile practicii umane, considerate ca utile intereselor S.U.A., iar pe de alti parte, si coordoneze activitatea

de culegere de informatiide cdtre celelalte serviciide informalii existente la nivele departamentale, inclusiv militare, precum;i elaborarea "estimdrilor nafionale" cu relevanli deosebitiin ceea ce priveste securitatea S.U.A. Din acest punct de vedere, G.l.A. nu se deosebegte cu nimic de celelalte servicii de informatiidin statele dezvoltate ale lumii. La numai doi ani de la infiinfare, prin docume ntu I " Ce ntra I I ntel I i g e n ce Ag e ncy Act-I 949", Servici u I de lnformafii al S.U.A. primeste imputerniciri care il va detasa net de tot ceea ce a cunoscut istoriain aceasti materie. Pe lingd culegerea de informafii, C.l.A. a fostimputerniciti si desfisoare"oricefel de ac,tiuni, de naturd secretd, gdndite de Consiliul Securitdlii Nalionale gi presedintele S.U.A., vizdnd sd apere sau sd promoveze interesele naliuhii americanein lume" .intr-o formuld mai pufin codificatd, este vorba de faptul ci G,l.A. a fost autorizati si organizeze "acliuni acoperite"'(secrete, camuflate, mascate, clandestine etc) nu numai pentru culegereade informafii, cisi pentru a influenfacurculevenimentelor dintr-o !ard, zoni, continent, precum 9i din intreaga lume, in sensul dorinfelor 9i intereselor S.U.A. Pe fondu I acestor atributiu ni fu nclionale, vag formu late, avind la dispozif ie fond u ri nelim itate, C.l.A. s-a transformat intr-u n organ de dimensiuni si potenfial uriage, o adevirati "monstruozitate", dupd cum afirmi Victor MarchettigiJohn D.Marks, doi fogti agenli profesionigti ai acestei agenli i, in cartea " C. l.A. gi cultul informatiilor", apdrutd in S.U.A. in 1974,1i pentru care cei doi autori au fost deferitijustitiei. in epoca,, rdzboii u I u i rec e",in j u ru I G. l.A. g i acti u ni lor sale, s-a clidit treptat, un adevirat cult. lnstitufia este controlati gi

iar patronii si prietenii C.l.A. se numiri din rindul celor maiinalte oficialitif i din guvernul federal american. Conexiu nile si influenta C.l.A. in societatea americani sunt imense, extinzdndu-se mult in afara cercurilor guvernamentale, fiind prezente in cele mai mari 9i mai puternicecentre industriale, comercialg, financiar-bancare giin miscarea sindicald. C.l.A. este, de asemenea, puternic reprezentati in cercurile gtiinlifice academice, precum siin massmedia americani. Miliardarulamerican Ross Perot, candidat la alegerile prezidenfiale aliturideWilliam Clinton siG. Bush, in 1992, este unul din ,,pionii" neoficiali ai C.l.A., sub.firma cdruia au fost finanlate multe acfiuni clandestine ale acestei agenfii. - Printre marile actiuni cu rezonanfi internationali potfi

amintite cele din Franla si ltalia din 1928, intrarea S.U.A. in rizboiul din Goreea siin rdzboiul din Metnam, incheiate cu consecinte dezastruoase pentru americani, lovitura de stat din Guatemala din 1 954, rebeliunea din lndonezia din 1958, zborurile avioanelor ,,U -2" peste teritoriul fostei U.R.S.S., incheiate'prin dobordrea lui F.G.Powers, in 1960, invazia anti-Castro, zdrobitd de cubaneziin Golful Porcilor, in 1961, asasinarea pregedintelui Republicii Ghile, SalvadorAliende gi multe altele.
O greseali strategici enormd sdvdrsiti de citre S.U.A. pe frontulanticomunismului, la sugestiile insistente ale C.l.A., a constituit-o angajarea S.U.A. in rizboiul din Vietnam. Analistii din cadrul G.l.A. l-au convins pe presedintele Johnson ci daci nu va interveniin Vietnamul de sud si acesta va cddea in totalitate sub controlul comunistiloq toate celelalte state din l\sia de sud-est vor cidea sub controlul comunistilor Siotrivit ,,twieidominoului". Timp de 10, aniintre 1965-1975, o uriasd armatd americand, cu un efectiv de 560.000 de soldati, sustinutd de cea mai puternicd si mai mare aviafie din lume Si de Flota a 7-a din Pacific, a pu*at un rizboi nimiiitor, aruncahd asupra acesteitdri, atitin nord cit siin sud, de 6 ori mai multe mijloace explozive dec6t sau folositin tot cursul celui de-al doilea rizboi mondial. in final, , rdzboiul a fost pierdut cu prefulvietii a circa 60.000 de militari, 200.000 de riniti si cheltuirea a circa 150 miliarde dolari. Cea mai mare putere economici si militari a lumii a suferit o umilire uriagd care a dat nastere ,, sindimului vietnamez", de care americanii continui si fie afectali. $iin acest rdzboi, serviciile de spionaj americane au insistat pentru recurgerea la armamentul nuclear. Acest lucru nu a fost acceptat printre altele gidatoriti faptuluici, din 19M,9iChina a intratin rdndul puterilornucleare. U h mornent,,de glorie " pentru C.l.A. pe frontu I combaterii comunismului, l-a constituit descoperirea, in octombrie 1962, a rachetelor ruse;tidin Cuba 9i izbucnirea pe aceasti bazi, a uneia din cele mai grave crize din perioada rdzboiului rece, care aimpins omenirea la un pas de o catastrofd.nucleari.

in vara anului 1962, centrete C.l.A. din Florida, de interogare

transfugiior cubanezi, au obtinut de la acestia unele informalii fragmentare cu privire la executarea pe teritoriul Gubei a unor lucr.iri de construcliicu un regim de pazi militari extrem de severi, La 14 octombrie 1 962, C.l.A. a efectuat un zbor de recua
88

noastere cu un avion de tip ,,U-2" care, in numai 6 minute, a executat 928 de fotografii. Pe baza acestora, analistiifoto americani au ajuns la concluzia cd este vorba de o bazi de lansare a unor rachete cu razi medie de acfiune. in total, au fost identificate 48 de rachete apreciate ca avdnd o bdtaie maximi de 3.000-3.500 km, doui treimi din acestea fiind gata de lansare. Aceste informatii au produs o adevirati furtuni la Pentagon giin opinia publici americand, stdrniti de o propagani furibundd alimentatd de G.l.A. Singurul loc unde situalia se judeca,,la rece"si cu discernimdnt era la GasaAlbi, in cabinetul oval altdnirului presedinte al S.UA., John FiEger:ald Kennedy. Orbiti de furia impotriva regimului lui Fidel Gastro pentru zdrobitoarea infrdngere produsd invaziei din Golful Porcilor, organizati de spionajul militar american in 1961, C.l.A- impreuni cu Pentagonul optau pentru invadarea imediati de citre armata S.U.A. a Cubei. Fali de aceasti solufie radicald, sfituit de consilieri cu judecati, J.F.Kennedy a recurs ta cea mai ugoari 9i mai pulin periculoasi dintre misuri gianume o blocadi navali. Totodati, partea americani a cerutin termeni categorici Kremlinului si-gi retragi rachetele. in aceasti p'erioadi, toate navele sovietice careincercau si intrein apele cubaneze erau interceptate de nave de rdzboi americane;iobligate si se intoarci din drum. La primul refuz al secretaruluigeneral al P.C.U.S., Nikita HruscioV de a-9i retrage rachetele, J.F.Kennedy ordoni intrareain stare de alanni a ryijloacelorstrategice nucleare terestre, aeriene si navale. Hrusciov ordoni acelagi |ucru,,triadei nucleare strategice rusegti".
Tensiunea a atins cote maxime. Anastas Mikoian, vice-pregedintele U.R.S.S., considerat un diplomat de inaltd clasi, este trimis in zoni si, dupi aproximativdoui siptimini de schimburi de note, declarafii gi ameninliri, criza s-a aplanat. N.S.Hrusciov a fost de acord si-gi retragi rachetele. Timp de peste 30 de ani, propaganda americani a prezentat aceasti retragere drept cel mai mare triumf asupra rusilor, o umilire 9i o dare inapoi a liderului sovietic, o victorie rdsunitoare a lui J.F.Kennedy etc. Adevirul este insi cu totul altul. Flementele,,crizei rachetelordin Cuba" autost mult mai complexe, iar efectele produse s-au prelungit piniin zilele noastre.

Rusiiatr riscatin mod calculatin aceasti acliune, disloc6nd cele 48 de rachete in Guba printr-o operafiune absolut reuqitd deoarece spionajul anlerican le-a descoperit abia cind erau pe rampe. Operafiunea in sine a fost declangati ca urmare a dislocirii de citre S.U.A. a 48 de rachete americane de tip

Jupiter in zona lzmirului din Turcia, a altor 48 de rachete de acelasi tip in nordul ltaliei 9i a 80 de rachete de tip Thor in

Marea Britanie. Prin dislocarea rachetelor rusesti in Cu ba, Kremlinu I a realizat o surprindere totald a S.U.A. Totodatd, pentru anul 1962-

menlionat niciodati, sianume: pini la sfirgitulanului 1963, aga cum s-a angajat J.F.Kennedy fafi de rusi, toate rachetele americane cu razi medie de actiune din Europa au fost retrase. Totodati, in schimbul,,cedirilor"Moscovei, pregedintele american s-a angajat public ci S.U.A. nu vor ataca Guba. intr-ad6vir, americanii s-au tinut de cuvint. Guba nu a fost atacati, iar regimul comunist cubanez i-a supravieluit celui sovietic care adispirutde un deceniu. in context, as adiuga un singur,,aminunt'i si anume acela ci rachetele americane din Turcia au fost descoperite, fotografiate si analizate in detaliu de citre ofiferi ai serviciului de cercetare strategici ai armatei romine, inaintea alialilor din Tratatul de la Varsovia. Un alt moment c6nd omenirea afost la un pas de un dezastru nuclear s-a consumat in ziua de 22 noiembrie 1963, cind a fost asasinat, in orasul Dallas din Texas, presedintele Kennedy. in starea generali de confuzie si haos creati la cartierulgeneralal G.l.A. de vestea asasinirii sefului statului, dintr-o eroare sau in mod premeditat, s-a strecurat si,,informatia"potrivit cireia, odati cu presedintele ar fi fost asasinat si vice-presedintele Johnson. C.l.A. impreuni cu Pentagonul au tras concluzia cd cel mai probabil decapitarea conducerii S.UA. s-a f;icvl,,la ordinul Moscovei" si c6, odati cu aceasta ar putea urma un atac general cu mijloace nucleare sovietice asu pra S.U.A. Urmarea acestor aprecieri apocaliptice,

1963, americanii pregiteau o mare invazie in Guba de data aceasta cu participarea armatei americane. J.F.Kennedy a infeles ci daci s-arfiincercat distrugerea cu ajutorul aviatieia bazei de rachete rusesti din Guba, arfi fost suficient ca 2-3 asemenea rachete cu incircituri nucleare sd fifost lansate asupra NewYorkului, de exemplu, si milioane de americani si-ar fi pierdut viata. Atacarea Gubei arfi generat reac,tii militare rusestiin Europa, impotriva Germaniei, Frantei 9i Marii Britanii, care se aflau sub tirul rachetelor rusesti cu razd medie de actiune. Griza s-a incheiat cu rezultate fericiie pentru toatd lumea. Hiusciovgi-a retras rachetete din Cuba, dind o mare satisfaclie opiniei publlce americane dar, in acelagi timp s-au produs 9i lucruri pe care mass:media din S.U.A. nu le-a

neverificate, care s-au prelungitin ti.p, to"t punerea in stare de " nuclear al S.U.A. a alarmi a intregului dispozitiv strategic 9i armatei americane din Europa gide pe alte continente. Daciin aceste condiliistafiile radarde mare putere americane arfi suferit o avarie sau arfi prins pe ecrane chiargi un zbor de pisiri (cum s-aint6mplat de multe oriin cei peste 40 de ani de rizboi rece), omenirea arfi putut suporta consecintele catastrofale
ale unui rizboiatomic accidental. Dupi retragerea lipsitd de glorie a trupeloramericane din Metnam, care a compromis grav prestigiul C.t-A. 9i atintregii ,,comu-

nitili"a serviciilor de informafii ale S.U.A.,,,anticomunismul "american din perioada 1975-1981 a cunoscut un reflux total, fiind asimilat cu fascismul, dupd cum relateazi profesoiul universitar american Richard Gid Powers in cartea sa , ,lstoria anticomunismului american",apilruti simultan la NewYork, Londra, Sidney, Tokio si Singapore, in 1995. A urmat o perioadi de destindere Est -Vest, semnarea Actului Finalde la Helsinki, in care se recunogteau, pentru prima datA, ,,realffilile suruenitein urma celui d*al doilea rdzboi mondial, i ncl usiv exi sienla R. D. G erm a ne*. Totatunci, ainceput gi,,dia logul dinte catolicism si marxism" chiar la Vatican. Afost o perioadi benefici pentru intreaga lume. Atat C.l.A., cit 9i F.B.l. in epoca ,,rdzboiului rece"s-au remarcatin mod deosebit prin rolul de avangardi pe care l-au avut
in luptaimpotriva comunismului si "expa nsiunii sovietice" incepind chiar din 1947 , C.,.A.a fgst autorizati si pregdteasci gisi declan?eze un adevirat rdzboi psihologicimpotriva stateloi comuniste din.Europa Gentrali si a fostei U.R.S.S. in
acest scop, C.l.A. a infiinfat, incadrat si condus activitatea a doui posturi de radio din Europa de Vest, care au jucat un rol imens in combaterea ideologiei comuniste si in destabilizarea activitdfii guvemelor din statele membre ale Tratatului de la Vaqovia. Aceste posturi au fost gi continui si maifie giin prezent, dar la o scard acesta din urmi fiind destinat spaliului fostei U.R-S.S. De remarcat

mult mai redusi, ,,Radio Europa Liberd" li,,Radio Libertatea",

aceste posturi au fost incadrate cu specialigti, analigti 9i comentatori, provenili din statele EuropeiGentrale, din rindul intelectualitifii culturale, transfugi sau din emigrafie, instruitiin centrele speciale ale C.l.A. din S.U.A. sau fosta Republicd Federali a
Germaniei.

ci

9t

Dupi ciderea regimurilortotalitare din Europa Gentrald 9i de Est, importanfa acestor posturi de radio a scizut foarte mult. Postul deradio ,,Europa Liberd", redus la scari si cu programele substanlial schimbate s-a mutat la Praga. lmensa majoritate a angajalilor celor doud posturi de radio patronate de C.l.A. au fost pugi pe liber si trimigi in statele de origine, unde si-au fdcut locin mass-media, inclusivin posturile de radio siteleviziune. lntrebarea fireasci ce se pune este pe cine anume slujesc acesti fosti angajali ai celor doui posturi de radio aparlinind C.l.A. ? Au reziliat ei contractele avute cu G.l.A. sau b servesc in continuare, ca agenlide influentd? Daci lis-au desficut contractele sis-au pus cu adevdratin slujba,tiriilorde origine, acesti specialisti, pe care ii binuim ci sunt de inaltd califi care iar experienp lorarfiutili, n-arface riu si-gipublice memoriile din perioada cit au lucratin cadrul C.l.A., pentru a deveni cu adevirat credibili. Revenirea acestor oameni in firile de origine, impreund cu alti exilati sau transfugi din fosta lume comunisti, nu are nimic condamnabil, cu conditia ca cei care s-au intors in patriile de origine, sd le slujeascd intr-adevir 9i si nu procedeze ca cei care s-au inapoiat in aceste tiri din fosta U.R.S.S. dupd 1945, cdnd de fapt au slujit intere"dl" Mos"ovei 9i nu pe cele ale propriilor lorfdri. lntre cele ce s-au petrecut dupd 1945 dinspre Est, si cu cele repetate dupi 1990 dinspreVest, s-arputeasiexistefoarte multe similitudini gi nu spre binele 9i avantajul statelor din Europa Gentrali, inclusiv a Rominiei. A9a cum se fac incercdri de a se ajunge la arhivele serviciilor secrete ale Romdniei din perioada postbelicd, sub masca accesului la ,,dosarele Securitifii", tot a9a autoritdfile si opinia publici ar avea dreptul la dosarele celor care au lucrat pentru serviciile secrete strdine. Statele Europei Centrale su nt vital interesate in dezvoltarea unorvaste relafii cu S.U.A. gi cu toate celelalte state dezvoltate din Europa de Vest, dar acesttucru sd se faci deschis, pe faf5, de citre organele abilitate, atit pe linie de stat, cit gi particulare, ;i nu pe cdi subterane, oculte, aga cum se maiintimpli. Lupta C.l.A. gi F.B.l. impotriva ideologieicomuniste s-a desfS;urat atdt pe plan intern, in sinul societdtii americane, cAt 9i pe plan internafional, pe toate continentele si meridianele.

92

F.B.l. gi ,,pericolul ro9u" din S.U.A. Odati cu declangarea ,,rdzboiului rece" impotriva comunis' mului internafional, in care s-au angajat de reguli institulii gifo(e guvernamentale, a fost pusi in migcare si ,,cruciada impotriva perieotului rogtf' pe plan intern, in S.U.A. cu angajarea nu numaia unor agenlii de sta! ci a fntregii societili civile, de. la organizafii la cetdf eanu I de ri nd. ln rizboi u I imp otriv a,, pe ico I u I u i com u nist" pe plan intern, desi cele douiAgenlii majore ale sistemului de securitate al S.U.A. au colaborat, rolul de vioard intAi, l'a avut si continui si-l aibi siin prezent Biroul Federal de lnvestigalii(F.B.l.)' Edgar Hoover care a fost direc'tor al F.B.l. timp de peste 40 de ani, a conlu:
crat mulfi ani cu nu mai pulin celebrul senator de Wisconsin, Joseph McGarthy, sufletul ,,epocii McCarthismuluf', considerati ca una

dintte cele mai negre 9i maiviciate din intreaga istorie a demo' crafiei americane. Sub teroare a ,,pericolului rogu", definit vag, confuz si cu largi posibilitifi de interpretare, in anii de activism ai lui J.Micarthy, in S.U.A., au existat practici, concepfii si stdri de spirit care au apropiat mu.lt societatea americani de anii de prigoani stanilisti interbelicd din fosta U.R.S.S.."
tniliativele legislative ale senatorului J.McGarthy au vizat, oficial, lichidarea Partidului Comunist din S.U.A. apreciat ca ,,agent
al u nei pubrt strti ne", precum,gi a simpatizanfilor acestu ia din 6ndul intelectualitilii culturale americane, suspectafiin anii 1950 de ,,idei

pro-comuniste".

Un organ deosebit de temut in anii "McCarthysmului" in S.U.A. a fost Gomisia Congresului pentru Gercetarea ActivitiliiAnti-americane, in fafa cdreia se putea ajunge pe baza unor simple denunfuri (chiar anonime), exact ca in anii terorii staliniste in Europa Centrali si de Est, a anilor'30-'50! in anul 1950, pe atunci senator, Richard Nixon, viitorul pregedinte alS.U.A., la unison cu Edgar Hoover, geful F.B.l.; asimi' la lilieralismulcu comunismul, fapt pentru care multe personalitili americane cu vederi liberale din perioada postbelici au suferit perseculii inimaginabile pentru o societate democratici precum cea din S.U.A. Orice critici la adresa guvernuluiamericann orice referiri la pace, colonialism, drepturile civile ale negrilor, dezarmare, manifestatii impotriva persecufiilor rasiale erau asimilate cu " propaganda c6munistd' gi tratate ca,,sufuotsiuni"irnpotriva intereselor S.U.A.
93

"Subversiunba", in conceptia si practicile F.B.l.,putea fiaplicati oriciruigen de manifestiriinterne ce nu erau la unison cu politica
administratiei americane. Comunistii si simpatizantii lor din S.U.A. erau portretizati ca fiind ,,mai periculosi decit crirninalii " . ln conceptia lui E. Hoover, miscarea negrilor condusi de preotul Martin Luther King a fost de sorginte comunisti si

nu ar trebui si surprindd pe nimeni faptul ci a fost asasinat. latd cum ,,asasinatul politic" a ficut siface parte din arsenalul democrafiei americane, nu numai a fostei lumi comuniste!in anul 1950, procurorul general al S.U.A., Howard McGarth a afirmat cd ,,fiecare comunist poartd cu sine germenii distrugerii societdf i americane". in acelagi context, inaltul demnitar american afirma ci "acestioamenifdrd Dumnezeu duc o luptd permanentdirnpo triva celor credinciogi gi iubitori de libertate s, ca atare, un comunist (fieelgi bun) nuvafi niciodatd un bun american". Procurorul S.U.A.iiindemna pe americani si nu-i creadi pe comunistiidin S-U.A. sidinintreaga lume, atunci cdnd acestia
se mahifestd im potriva rdzboi u lu i, a inj ustitie i sociale, a rasism u I u i, deoarece acestea sunt simple tertipuri comuniste, menitesdinsele

masele.

Justifia americani din anii McGarthismului, considera

apartenenfa la Partidul ComunistAmerican, a oricirui cetdtean, ca fiind un "acf de trddare nalionald". Pe fondul acestei ideoiogii, rdndurile P.C. din S.U.A. au iost decimate. Mai mult chiar, lupta impotriva comunismuluiintern din S.UA. s-a extins asupra oriciror mapifestdri, curente sau idei de stdnga, inclusiv a celor de esen,td liberali. S.U.A. sunt singura societate din lume in care nu existd

forte politice semnificative de stinga si nici micar cu vagi

nuante social-democratice, ceea ce a creat un mare dezechilibru in desfisurarea activitdfii politice a marii majorititi a populaliei 9i o

concentrare a avuliei nationale in miinitot mai putine. Revolta populari de la Los Angeles, din decembrie 1991, soldati cu peste 2.500 de morti si riniti, nu a fost un fenomen intdmplitor. Orasul Los Angeles si statul California, unde s-au desfisurat tragicele evenimente, sunt cele mai bogate din S.U.A., dar si discrepanta dintre siracigi bogalieste cea mai izbitoare. Singeroasele evenimente au fost declansate de populafia de culoare a
oraguluiin jurul unui incident banal, si aRume, maftratarea unui negru citre agen$iai polifiei.Acesta este un faptobisnuitin S.U.A..,9i in zecide mii de alte cazuri nu s-au produs riscoale. Orasul Los
de

Angeles este tipicinsi pentru societatea americani, concentrind; in acelasi perimetru; bogitii imense dar si siricie in aceeagi misuri. La populalia neagrd risculati s-au aliturat, de la primele ore, albii din cartierele sirace ale oragului. Elementul esential al zine, a bincilor, restaurantelor de lux si
rdscoalei l-a constituit nu atacarea sediilor poli$iei, ci a marilor magaa oricdrui alt loc de unde puteau fi sustrase valorile rdvn ite de cei sdraci. Asupra acestor evenimente vom mai reveni pe parcurs.

,,Mai bine mort, decdt comunist!il

Distrugerea de cdtre F.B.l. 9i C.t.A a forlelor politice de stinga din S.U.e. in epoca rezuoitilui'rece a ailus mari daune societdtii americane, ddnd nagtere'unu i dezechilibru social, care face ca societatea cea mai bogatd de pe glob si pluteasci in derivd. Dupi cum afirmi F.Garten, unut din marii bancheri ai S.U.A.,in cartea 'nO pace rece", cu subtitlul I'Lupta S,U.A,, Japoniei ;i Germaniei pentru supremalie mondiald",in Statele Unite existi peste 30 milioane de analfabeti si peste 40 de milioane de oameni care nu primesc nici un fel de asistenfi sociali. Pare incredibil sd se publice astfel de informafii despre societatea care in ultimii 50 de anis-a oferit drept model pentru intreaga lume. Cu siguranld ci "sdracii" din S.U.A. nu se compari cu adevdrafiisiraci din Africa, Asia 9i America Latind dar analfabelii, cu siguranld cd da. Ceea ce este foarte grav 9i cu urmiri nefaste pini in zilele noastre, este faptul ci poporul american, in majoritatea lui, a crezut in propaganda anticomunisti, interni si internafionali. Pe acestfond de convingeri, atitin anii nefastiai McGarthysmului, cdt gi mult dupi aceea, chiar pdni in al noulea deceniu, la americani era foarte rdspindit sloganul "mai hine mort, decdt comunisf' (imprumutat si de manifestanlii din Piap Universitilii din Bucuresti, din primdvara anului 1990). Cu un astfelde slogan, au fostindoctrinalisoldafiiamericani trimisi ,^si lupte , sd moari in rizboaiele din Coreea si , ' si din Vietnam. ln zilele noastre, dupd ciderea totalitarismuluiin zona Europei Centrale 9i a fostei U.R.S.S., tot mai mulfiamericani gi-au dat seama cd" drac ul nu a fost atdt de neg ru" iar comunism ul " n u a reprezentat nici pe departe acel pericol ingrozitor, impotriva cdruia trebuia sd lupli pdnd Ia moarte, dacd era nevoie."
Americanii, incepAnd cu cercurile academice gi universitare
95

in primul rind, isi dau seama cd nafiunea americani, in anii "rdzboiului rece", a fost victima unei imense diversiuni politice 9i psihologice care continui giin zilele noastre. O experienfd personali md face si credin aceste aprecieri. Astfel, in septembrie 1975, la invitalia sdfului Statului Major General al armatei rorndne, ne-a vizitat !ara ggneralul de armati Frederick C. Weyand, geful Statului Major al Trupelor de Uscat ale S.U.A. Fiind desemnat ca transla-

tor si ofiler de escortd pe lAngi acest inalt demnitar militar

american, af lat pe ntru prima dati intr-o vizitd int -un " stat com u n i sf ' din spatele ,,cortinei de frel', mi-a fost dat si trdiesc o experienfi ineditd. Totul a inceput de la primul contact al generalului american cu strada bucuresteani s.i cu oamenii care o populau. Surprins de faptul ci generalul F. Weyand, solia luigi ceidoiofiterisuperiori careil insofeau priveau strizile si mai ales oamenii de pe stradi cu foarte mare interes, fotografiind tottimpul 9i comentind cu uimire, i-am intrebat despre ce este vorba, ce anume ii surprinde pe strdzile orasului Bucure;ti. Mi-au rispuns cu foarte multdinsuflelire ci sunt pu r i s im pl u stu peliati si constate cd " strdzi I e d i n B u c u resti s u nt 9 la fel de vii, de animate, cu oameni imbrdcali decent gi divers, a1a cum se prezintd sifua{ain orice ora; american". l-am intrebat atunci ce li se pare nefiresc in toate abestea? Rdspunsul a fost prompt si sincer: generalulamerican, cu un aerde elev cu le{ia prostinvipti, mi-a relatat ci armata americani, de zeci de ani, a fost educati

in spirit anticomunsit, spundndu-ti-se ci, in statele comuniste din spatele "cortineide fiern', tolioamenii, de la copii la bitrini, femei s,i bdrbali sunt imbricaf i in salopete albastre, iar de trei ori pe zl au "gedinle de partid' pentru indoctrinare politici! De aceqa, stupefacfia lor era totald 9i mi rugau si le scuz ignoranfa. Prima mea reacfie a fost aceea cd m-aincercat un simfimint de groaz6. M-am intrebat ce ar putea existain concepliile gisimfnmintele soldalilor americanifati de "lumea comunisti" din Europa, fafi de propria mea !ard, daci cel mai mare general din armata S.U.A. avea mintea "mobilati" cu astfelde informatiiqrotestisi nu am ezitatsi-ispun Oomnului F.J.C.WeyanO ce g6n'Oe-a.. firia "" au fost plimbali prin toati !ara, inclusiv pe la minunatele ministiri din nordul Moldovei, generalulgisuita luiau devenit purgisimplu de nerecunoscut. Erau deschisi sufletegte, entuziasmafi, totalmente nerefinufi, atdt la bucitdria romineascd, darmaiales la biuturi, au cintat 9i au dansatin fafa prietenilor lor romdni 9i au pirisit Rominia cu simfiminte prietenegti greu de descris. La despirfire, pe

aeroportul Otopeni, dupi ce ne-am salutat militire,gte, ne-am imbrd!$at gi, dupi ce Lam dat "ca merinden'in avion citeva bidoane cu brAnzi telemea si citeva sticle de vin Murfatlar rosu, de care demnitarulamerican seindrigostise, nu m"am pututabline si nui spun, cevain sensul unndtor: "Domnule general, pedv.v-am con' vertit gi gti ,ti cum aratd RomAnia comunistd dar eineii va ldmuri pe cei doud milioane siiumdtate de soldali americani care gflndesc despre noi exact asa cum gdndeali dv. la aterizarea pe aeroportul Otopeni, dacd nu chiar mai rdu, cu o sdptdmdndih urmd?".Mi'a rispuns, cu un aer hdtru, cd, intrucdt peste un an va iegi la pensie, nu-i va putea limuri pe tofi soldafii americaniin legdtud cu realitatea din Romdnia dar, ericum, vaincerca...

Demoiratie in stil american: ,,liste negre", asiultiri ilegale 9i turndtori...

,,Pericolul ro9u" a constituit, timp de peste 40 ani coloana vertebrali a politicii interne si 'externe a administrafiilor americane din 1945 pini in 1989. Ameninfarea cu ,,pericolul rogun' i-a ficut pe americani obedienfi pe plan intern si i-a aliniat pe aliafii S.U.A. din Europa, in cadrul N.A.TO. ln anii ,,rdzboiului rece", sub patronajul F.B.l., in Statele Unite au fost lansate campanii succesive de ,,educa,tie a opiniei publice",la care au fost antrenate marile corporafii de presi, radio si televiziune. Gomunigtii, interni 9i externi, erau portretizali ca fiind mult mai periculogi decdt criminalii de rdnd, ei ,,ameninfind" nu numaiviafa indMdualS, ci pe cea a tntregii societifi. Americanii s-au doveditintotdeauna victime utoare ale propagandei oficiale, maiales a aceleia promovati prin presi giteleviziune. Libertdlile fundamentale ale democrafiei, precum libertatea convingerilol libertatea de expresie 9i cea de asociere, pr6moVate de Thomas Jefferson si Abraham Lincoln, "pirin$i fondatori" ai democrafiei americane, au fost complet mutilate. Cetdlenii americani erau indemnali si trimitd informiri anonime despre cei pe careii binuieSc de activitifisau simpatii procomuniste. Cea mai mare acuzafie adusi comuirigtiloramericani, liberalilor, precum gi oamenilorde culturd cu vederide stinga, de orice fel, era aceea ci desfigoari acliuni de spionaj in favoa-

rea,,lagdrului comunisf' condus de U.R.S.S. Nici un tribunal american nu a putut dovediin mod concret asemenea acuzalii.
97

la 19 iunie 1953, in S.U.A. au fost executafi prin electrocutare soliiJulius 9i Ethel Rosenberg, acuzafi ci arfitransmis sovieticilor informalii secretein legituri cu cercetirile atomice americane. Ceidoisavanliamericani nu au fost niciodatd membriai P.G, din S.U.A. darJulius Rosenberg gi-a exprimat, in cAteva oca2ii, admiratia pentru U.R.S.S.Analiza ulterioari a cazului Rosenberg a
Se gtie

ci,

d.emonstrat ci tocmai aceste ,,simpatii" i-au trimis pe cei doi soli pe scaunul electric. in anul 1974, s:a demonstrat ci sofii Rosenberg au fost condamnafi pe nedrept, in baza unui dosar pregdtit de F.B.l. ,cu dovezifalse si neconclusive. S-a dovedit, in final, cd nu era vorba de o eroare judiciari, ci o crimd politici, comisd de j udecitorul lrving Kaufman si directorul de atunci al F.B.l., EdgarHoover. - in ,,cruciada anticomunisfd" patronati de F.B.l. au fost
antrenati cetiteni americani, grupuri 9i organizafii negwema-mentale, ziarigti cu vederi conservatoare, inalte ofi cialitdti guver-namentale,

organe ale justifieifederale sistatale, guvqrnatori. ln a{iunile desfi' gu rate pentru salvarea S.U .A. de " pericol u I rosu " Tn anii rdzboiu lu i

rece, s-au comis ilegalitdfiin lan!, grave incilciri ale dreptului omului, mutilarea pur si simplu a Gonstitufiei S.U.A., golirea de conlinut a inaltelor principii care au stat la baza constituirii statului
american, elaborde de,,piring-i fondatori", G- Washington, T. Jefferson, J.Q.Adams, A.Lincoln 9i alfii. Ceea ce pare cu totul incredibil atunci cind se vorbegte

despre S.U. A., ",tara tuturor posihilitdlilor;i lihertd,tilor" atost existenla "/isfelo r negre" , rispindite in toate mediile si la toate nivelele, in care erau trecufi cei suspectafi de idei ;i convingeri procomuniste. Mctime ale,,l istelor negre", au fost mii de profesori d in invdtimdntu l generalsi univemitar, functionari de stat, scriitori, poefi,.ziaristi, actori 9i alte categoriisociale. Departamentele de polifie si ale F.B.l. s-au intrecutin comiterea de acte ilegale, de supravegheri neautorizate, de interceptare a convorbirilor, de violare a corespon-

denfei 9i domiciliului etc. Practica ,,dosarelor personale", atribuitd exclusiv securitifii din lumea comunisti, a fost este gi va fi, cit va exista S.U.A., o practici fundamentali a F-8.1. si ,:, G.l.A. ln Statele Unite, existi zeci de milioane de dosare de ,,suspecfio', a ciror "punere in lumind" nu o revendinci nimeni, din
motive lesne de infeles. Acestea au fost intocmite pentru ,,apdrarea democratiei" si sunt inatacabile. lntre anii 1947 si 1975, toate convorbirile externe ale

au fos't inregistrate si controlate de F.B.l. Crueiada impotriva comunismuluf' a creatin S.U.A. o atryrosferd de suspiciune, de teamd si r:enunfare, deoarece
"

cetitenilor americani

oricind exista riscu I sd fi i trecut pe o "listd neag r{" si atunci, indiferent de profesie, ietifeanuluiiierau distruse orice sanse de reusitdin viafi. Mu{i oportuni,sti, de un profesionalism si moralitateindoielnice, au ficut cariere strilucite in S.UA., in anii rizboiului rece, pe fondul groazei de "pericolul rogu" al cetdfenilor americani onesti. Peste it.oOO de oameni de cJlturd ame'ricani, multi dintre ei'stele de primi mirime, au fost trecufi pe "/isfe/e negre". " Centrulcinematografieiamericane,Hollywoodafostgiinci mai este suspectat ci arintretine 9i propaga idei.,,subversive" de sorginte comunisti. Dintre dosarele existente la F.B.l. in legituri cu persoane suspectate de simpatii "procomuniste", existi dovezi sigure in ceea ce-i priveste pe W.H.Auden, Nelson Algren,Truman Capote, William Faulkne4 Arnest Hemingway, Sinclair Lewis,
Theodore Dreiser, John Stein beck, Thomton Wilder, Thomas Wolfe, Tenessee Wiliams 9i alfii. Dupi cum se poate constata, este vorba de cei mai mari scriitori americani din perioada postbelicd... Dramaticd nise pare experienfa deviafiin democrafia amenicand a luiAlger Hiss, fostul secretar particular al marelui pregedinte alS.U.A., F.D.Roosevelt, arestatin anii 1950 sicon-damnat pe viafi, sub acuzafia de spionaj in favoarea U.R.S.S. Dupi 20 de

ani de detenfie, este pus in libeftate, deoarece dupi o rejudecare a procesului, a fost gisit nevinovat! Sd fie vorba doar de o eroare judiciari sau de un ac{ politic pomind de la realitatea ci Edgar Hoover directoru | F.B.l., l-a acuzat pe ins u9i leEendaru I presedinte al " S.U A., Franklin Delano Roosevelt, de conceplii' pro+o m u n istd' ? ,,Cruciada impotriva comunisrnuiui" pe'plan internafional s-a desfisurat sub dinecta responsabilitate a Agentiei Centrale de lnfonmatii, incepdnd din f 947 si pdnd in zilele noastre gi, dupd toate aparenfele, va continua, sub aceeasi egidd, probabil pentrur multi ani, siin viitor. Din declaraliile celor doi agenfi a! C.l.A., Victor Marchetti giJohn D. Marks, in cartga "C.l"A" si cultul informa{iilol', precurn si din relatdrile documentate ale lstoricului Edward Pessen, prirna si cea mai strdluciti victorie repurtatd de G.l.A. impotriva comunisrnurluia eonstituit,o falsificarea alegerilor din Franta 9i ltalia din anul 1948, prin care s-a barat accesu! Na putere a partidelor eomuniste din cele dould firi. La 52 de anide la csnsumaroa faptelo4 lstor!*iiarnericanisunt unanimi

in recunoagterea faptului cd, dacd nu s-ar fi aflat sub ocupalia trupeloramericane,in Franfa giltaliaanului 1948, venirea la putere
a partidelor comuniste era o certitudine. C.l.A. s-a implicat masiv,

dolari masa alegdtorilor 9i a reugit, gi rugiiin zonele lor de ocupafie. Astdzi ceea ce de altfel au reugit stim, de asemenea, rdr" ei<actitate cd dacd,in ciucia tuturor ", eforturilor depuse de C.lA., comunistii ar fi iesit invingitori in alegerile din 1948 in cele doui tiri occidentale, exista gi,,varianta militard'n, adici trecerea acestor state sub administrafia trupelor annericane ;i organizarea de noi alegeri, pind la victoria ,,celor care trebuie" -..

mergind

pini la a mituiin

,,Gontractul cu Romdnia " aparti ne... Partidului Republican din S.U.A. !

Unii reprezentanli ai partidelor istorice din RomAnia zilelor noastre au considerat regimul politic postbelic din pri ca fiind ilegal, nelegitim, etc., pe motiv ci alegerile generale legislative din 1947 ar fi fost falsificate. Nimeni nu-i contrazice; at6ta doar ci falsificarea alegerilor a fost o practici generald in toatd Europa aflati sub ocupaf ia unor trupe strdine. Vor zice probabil unii comentatori, cum ci falsificirile pnacticate de americaniin ttalia 9i Franla au fost justificate, ele ficindu-se in numele 9i spre "binele democrafiei". Daci ar fi asa, ne intrebim ce rost mai au atunci alegerile siin ce consti ins5gi existenfa unui regim politic dernocrat? Pe de alti parte, dciar

a;a de dragul adevdrului, oare ar putea jura cu mina pe cruce unii reprezentanfi de frunte din RomAnia, ci nu au beneflciat de sprijin material gi ideatic din partea G.tA. si a altor organizatii sirnllane din Occident, in alegeri!e generale si prezidenfiale din Rorn6nia, in 1990 si 1992? intr-o zi, adevirul va legi la lumin5. lat6, spre exemplu, "Csntractul cu Rominia" de la sfirgitulanului
af acesteia

1995, prezentat de Convenfia Democratici drept trirogramuN politic pentru aleEerile din 1 996, nu este altceva dec&t ,,wn jal-

nic plagiaf'dupd programul Partidului Republican din S.U.A. afegerile pentru Congres din 1995, intitulat ,,Contractul cu S.U.A"" Singura deosebire intre cele doui programe este aceea cd repub!icanii s-au ldudat cd voraducefericire pe capul americanilor, intr-s surt5 de zile, iar "dernocralii" din Romdnia, vorface poporul fericit si bogat, in doud sute de zile.."
lntre doctrinele politice ale adrninistra{iilor americane din
100

perioada postbelici si acfiunile C.l.A 9i F.B.l. impotriva "comunismului intern si ,,,international" a existat intotdeauna o perfecti concordanfi, cele doud institulii fiind, defapt, instrumente puternice in mina presedintelui S.U.A. ,fie el democrat sau republican. D. Eisenhower, cu ocazia investirii procurorului general al S.U.A., Earl Warren, in 1953, s-a pronunfat candid cd,,este de acord cu ucidereatuturorcomunistilordin S.U.AI" ln mesajulcu privire la starea na$uniidin anul urmitori Eisenhowers-a pronunpt pentru ,,rctagerca
cetd,teniei tuturar americanilor memhri ai Partidului Comunist si cestu i a" . Daci preged i nti i americani ce i-au u rmat lui Eisenhower (care nu a fost cotat ca cel mai mare anticomunist) gindeau in acestfel despre proprii comuni;ti, ne putem irnagina cUm au gindit gi a{ionatimpotriva comunismului din Europa Centrald 9i din spaliul fostei U.R.S.S., in epoca ,,rdzboiului rece"... lnterventia in treburile interne ale altor state, fie ele considerate inamici potenfialisau ali.afi, a devenit practica de fiecare zi a C.l.A., in ciuda faptului ci, aga cum a declaratin repetate rdndu ri senatorul Dan iel Fatrick, aceasta inse mna,,viol a rea p revedertlor Qhaftei Naf u nilor U nite, a Chartei organ izaliei statelor ameris i m patiza q,ti I o r a

cane,insemna purgi simpluvialarea /egif'" Geicare ne dau astdzi leclii de democralie, de respectare a drepturilor omului, de supremafia legii, tirnp de o jumdtate de secol s-au sinchisit prea putin de astfel de ,,detalii"- Niciin zilele de astdzi de altfel, nu se sinchisesc... in ceea ce privegte combaterea nazismului, amenicanii au dovedit, de altfel ca sisovieticii, rnulti originalitate" Este adev5rat cd laNtirenberg au fost judecalisiexecutaficapii regimului celui de-altreilea Reich dar, in acelasitimp, mii de criminali de rdzboi nazlsti, in uniforme ale armatei americane, au fost transportati

in S.U.A. 9i U.R.S.S., tiind utilizafi la cercetare-proiectare in industria de rdzboi. Fdri specialigtiigermani, care l-au slujit peAdolf Hitler, nici S.UA. gi nici U.R.S.S. nu arfi realizat uluitoarele lor progrese in tehnica rachetelor, in avialia reactivi sau in electronicd. Temutul general nazist Richard Gehlen, fost 9ef al spionajului luiAdolf Hitler, in Europa de Est, intre 1937-1945, a fost numit de cdtre americani in functia de director general al Serviciului Secret de lnformatii al Republicii Federale a Germaniei.

l0l

Dosarele Securitdlii - gestionate de C.l'A.?!

. in Rominia post-totalitari, din 1990incoace,in mod con' tinuu, sub masca lupteiimpotriva Securitdfii, serviciile vitale ale statutui sunt hiituite subminate si denigrate de o manierd intolerabili. Lovindin aceste servicii, congtientsau sub influenfa u nor factori externi osti li, su nt lovite i nterese vitale ale Rominiei. Daci aceastd jalnici figuri pe nume Ticu Dumitrescu va reusi sd treacd prin Parlament aberanta-i lege privind accesul la ,,dosare/e S ecuritdtif ' ,serviciile speciale ale Rominiei nu vor mai avea credibilitate gi sprijin, nici pe plan intern si niciin striindtate. Niineni nu va mai'colabora cu o lard in care dosarele serviciilor

secrete sunt ficute publice. in acliunile salEclandestine, at6t pe teritoriulS.U.{., 9at 9i in restut lumii, C.l.A. s.a bucurat de o libertate absolutd. Chiar 9i dupi scandalul nalional,,WaterGate", care a dus la demisia prege' dintelui Richard Nixon, Congresul S.U.A' nu a reugit sd instituie un controt, decit de suprafali, asupra acfiunilor C.l.A. Comparativ cu experienla 9i practica din S.U.A. relatiVe la controlul Congresului asupra aitivitdfii C.l.A. gi F.B.l., modulin care Parlamentul Rominiei incearci si se implicein controlulactivitdfii S.R-|., precum sidorinp acestuia de a-sisubordona sicelelate serviciide informajii, denoti nfa ntil ism toth I in m ate rie ! fn nbi o lari civi izatd, care i9 i'cu noa91e interesele, activitatea intimd a serviciilorsecrete desemnate sd slu'
i
I

jeascd intercsele statului nu potface obiectul dezbaterilorin FarlamenL Orice control trebuie si fie discret si niciodati nu poate fi extins la

'

acfiunile intirne, sensibile, ale acestorservicii. Posibilitatea comiterii de abuzuri din partea acestorserviciieste posibili daracesta este.un risc pe care orice societate trebuie si 9i-l asume, daci doreste si dispund de organe speciale profesioniste si efi-ciente.

De lainfiinlarea sain 1947 si piniin zilele noastfl19f1u' nile clandestine, acoperite, ale G.l.A., atit pe teritoriul S.U.A., cit 9i in striindtate, indiferent de rezultatele obfinute' nu _au fdcui niciodatd obiectu! unor investigalii sau anchete din padea Gongresului S.U.A. in schimb, fn Romhnia, care invafi acum abecedarul democraliei, avem parlamentari dispugi si socoteascd si si arunce pe tarabi cele mal delicate sivulnerabile acfiuni ale S.R.l., in total dispret fati de raliunile de stat 9i interesele supremne ale R.orniniei. Tot lga, o Uund partti din ziariitii romaril, ln nume!e libertalii presei, se intrec in a loviin instrumentele vitale ale statului, r02

publicAnd tot ce le cade in mdnd, inventind 9i instigdnd opinia pu bl ici im potriva acestora. Punindin lumini unele aspecte pddnd rolul, loculsimisiunile C.l.A., nu ne propunem siincriminim aceastd agenfie. C.l.A. a fost creati pentru a sluji interesele strategice ale S.U.A. la scard globali, a fostincadrati cu profesionisti patriofiin anii rdzboiului rece, a datsute sau poate chiarmiide jertfe pentru ideile,valorile siinteresele naliuniiamericane. Ceicare au pusin lumini abuzurile siesecurile acestei mariorganizaliide spionaj si influentare au fostingigi americanii. Activitatea G.l.A. trebuie cunoscuti, deoarece aceasta nu a fdcut niciodatd deosebirri esentiale intre prietenii si,,dusmanii" S.U.A., cercetdndu-i si suspectindu-i in egali mdsurd. Spionajul american a fost prezent in U.R.S.S. si Ghina, dar si in Germania si Franta;in Romdnia ca siin Olanda, in Turcia ca siin Polonia. ,,Spionajul fdrdfrontiere" nu este, nici pe departe, o lozinci formali. Atdt ca structuri organ izatorici, efective, doctri ni pol itici, disponibilitdfi materiale si financiare, cit 9i ca misiuni, raportate la scara planetard, G.l.A. a fost si rdmfine un organ de informatii unic, in istoria tuturor timpurilor. Se pare ci, in anumite perioade, societatea americani a scdpat de sub control acest colos. C.l.A. este unici si prin aceea
cd s-aocupat nu numai cu obfinerea de informa$i prin toate mijloacele

imaginabile, dd la observare 9i ascultare, la investigafii si surse legale, pdni la mijloacele de agenturi si cele aerocosmice, dargi cu influen-

larea stdrilor de lucruri din diferite state, zone sau continente, in sensul dorit de intersele S.U.A; Statele in care activitatea C.l.A. a fost deosebit de prezenti 9i puter"nicd, in sensul celor relatate mai sus, au fost Germania, U.R.S.S.' Rominia, Polonia, Bulgaria, Gehoslovacia, Ungaria, R.D.Germand, Coreea, Ghina, Taiwan,
Vietnam, Carnbodgia, lsos, Thailanda, Sudan, Egipt, Siria, Birmania, lndonezia, Pakistan, Honduras, El Salvador, Guyana, Republica Dominiqind, Zair, Ghana, lran, Grecia, Turcia, Brazilia siAngola.

in spatele acfiunilor ce prezinti interes deosebit pentru

S.U.A., agenlii C.l.A., protejafi de pasapoarte diplomatice, deghizati in oameni de afaceri, ziarigti, oameni de culturi, membri ai ,,corpului pdcii" sau sub multe alte acoperiri, care mai de care mai ingenioase,

sunt gata si recruteze, de la polifistulagent de circulatie, pind la sefulstatului... Ex-ministrul de Externe Adrian Severin a stiut ce spune
103

in legiturd cu unii sefi de partide 9i directori de ziare care sunt in slujba unor servicii strdine de informalii. Sunt convins ci acesta a fost unul din cele mai mari adevdruri spuse de A. Severin, in intreaga lui carieri politici!...

,,Marca C.l.A." - asasinatul

politic

'

Misiunea fundamentali a G.l.A. a fost combaterea, prin toate metodele si mijloacel'e posibile, a comunismuluisi, maiales, prevenirea extinderii acestuia, in afara lirilorin care acesta era implementat. Spre necinstea democrafieiamericane; in practicile C.l.A. a

existat, ca metodd de combatdre a adversarilor, ;i asasinatul politic, apropiind prin aceasta C.l.A de practicile nazistilor german i sau ale legionarilor din Rominia interlcelici. Astfel, G.lA. a jucat rolul decisiv in asasinarea lui Ngo Dinh Diem, presedintele Viet-namului de Sud, luiPatrice Lumumba, primul ministru alRepubliciiCongo (Zairl, lu i SalvadorAllende, pregedintele Republicii Chile, a lui Che
Guevara, legendarul revolutionar latino-american si a muhor altora. Se pare ci numai dupd asasinarca prcsedintelui J.F. Kennedlr, C.l.A. a mai redus din preocupirile sale pe linie de asasinat, asa

explicindu-se sifaptulcd Fidel Castro se maigdsegtein viatd. O fapti abominabild a C.l.A. a fost dati publicititii de citre Ralpyh
McGehee, care a slujitin cadrulacesteiagenfiitimp de peste 25 ani. Potrivit relatiriloracestui fost agent, in anul 1965, C.l.A. a pus la cale, in lndonezia, o inscenare de presi cu urmiri macabre. Astfel, in presa indoneziani au apdrut fotografiile a sase ofiferi din armata lndoneziei asasinati 9i mutilali in cel mai inspiimintdtor mod, cu "dovezi" din care rezilia ca autbriiau fost "c omplotigti de

stinga". Generalul Suharto, dictatorul lndoneziei, cel care l-a

inliturat de la putere pe presedintele Sukarno, detestat de S.U.A. pentru simpatiile lui prosovietice, a declansat o "campanie de,curdlire", de'pe'urma cireia au fost masacrafi peste un milion 9i jumitate de oameni, binuifi ci.ar fi fost
membri ai Partidului Comunist din lndonezia sau simpatizanti comunist dintr-una din cele mai bogate state ale lumii, facilitind penetralia S.U.A. siinliturarea influenfei U.R.S.S. si Ghinei. Aceasti acliune, aldturi de asasinarea'primului ministru Mosadok al lranului si distrugerea partidului comunist din aceasti tari, se inscriu pririai acestuia!in acestfel, C.lA. a reusit lichidarea unui partid
104

tre cele mai strilucite victorii ale G.l.A. in rizboiul perpetuu gi necru-

litorimpotriva comunismului.

Experimentul Jugoslavia

turi, in perioade de timp distincte. Dupi excluderea

R.S.F.f
fi su

in Europa, G.l.A. a atacat lumea comunistd pe treifron-

ugoslaviadin "/agdrul socialisf in 1948, s-a realizat prima ri in " un itatea de monolrf ' a miscirii com u niste mond iale. S.U A. a in,teles impontanla strategicd a momentului gi a actionat in consecinfi. Boicotatde l.V.Stalin giameninlatde o invazie a arnatelor statelor vecine, in frunte cu U.R.S.S., l.B.Tito a impins Jugoslavia in sfera de influenli a S.U.A. in anul 1950, "planul ciicinal" detip sovietic fost abindonat. in anul 1951 , a incetat cotectivizarea forlati a agriculturii iarin 1953, firanii si-au primit pimintulinapoiin proporlie de pini la zece hectare. ln perioada 1949-1955, S.U.A. au acordat lugoslaviei 600 milioane dolari sub forrhd de ajutor economic gi 588 milioane dolari sub formd de ajutor militar. Trecerea Jugoslaviei de la socialism "inapoi" la capitalism pirea o certitudine. in anii "rdzboiului rece", pe trupul fostei Jugoslavii s-au efectuat cele mai bizare experimente. Credinciogi devizei Uniunii Comuni;tilor din Jugoslavia, potrivit cdreia" nimic din ceea ce a fast creat este atAt de sacru pentru noi, ca sd nu poatd fi depdgit sauinlocuit, prin ceva mai multlibe4 mai progresit, mai uman",pe fondul ideologiei dominante, axati pe doctrina maxism-leninismului, iugoslavii au imprumutat liber, t6t ce le-a convenit din teoriile ecohomice burgheze occidentale, din economia de piald. lnstitufiile si structurile economice au fost schimbate gi reorganizate in funcfie de nevoi, cu o usur,infi uimitoare. ln societatea iugoslavi, s-au incrucisat conceptii, teorii, structuri si practici economice, ortodoxe 9i neortodoxe, atit din Vestul, cit 9i din Estul Europei. lugoslavii au reugit si creeze confuziiin toate scolile de gdndiri atit socialistei cnt 9i capitaliste, prin asemend" autocepte originale, precum "a utoadministnrca muncitorcascd' 1t" "onguvemarea", " democntia directd' si " economia de socialistd pi4d' sialtele. f ' ---- '-'r lnci din anii '60, in Jugoslavia se vorbea despre reducerea intervenliei statului in economie, liberalizarea treptati a preturilor, dsroltarea'Tntreprinderii libere", rcducerea impozitelor pentru incu105

rajarea investiliilorsicresterea profitului, adicd se opera cu elemen-

te specifice economieide piali. in societatea iugoslavd s-au amalgamat, intr-un prgdus bizargiindefinit, concepliile economice ale luiAdam Smith, cu ideile lui Max gi Lenih, dargi cu cele ale socialismului timpuriu din scoala lui Owensi chiar ProJdhom, peste care s-au presirat doze evidente de anarhism si sindicalism. Jugoslavia a trecut, pe rdnd, prin etape
succesive construind si apoi abandon And " socialismul reaf',trednd la o "societate capitatistd firi capitaligti", rezult6nd in final, mai ales

dupi moartea lui l.B.Tito un gen de societate hibrid anarho-

sindicalisti. Dupi anul 1985, o datd cu aparifia; pe scena politicd a lumii, a lui M. Gorbaciov, S.U.A. abandorieazd Jugoslavia;i nu va mai reveni in zond decdt la sf6rgitul anului 1995, in contextu I rizboiu I u i Bosn ia-Hertegovi na. Aceasti revenire n u are insi nimic in comun cu cresterea importanfei strategice in viziunea S.U.A. a spafiuluifosteiJugoslavii, cieste legatd de niste interese americane mult mai mari, raportate laintreaga Europd. Prin implicarea trupelor americane gi a N.A.T.O., sub forma interven{iei Fortelor de lmplementare a Picii potrivit Acordu lui de Pace de la Dayton (S.U.A.), Washingtonulvizeazi doud obiective politi' ce majore. Pe de o parte, si "demonstreze"alialiloroccidentaliutilita' tea mentineriisine die a N.A.T.O- sieventualextinderea acestui bloc militar spre Est, iar pe de altd parte, sd faci dovada "rolului vital" alconducerii Occidentului de citre S.UA., in virtutea statutului siu de "singurd superputere mondiald", dupi dezmembrarea U.R.S.S. Ambele obiective au insi gi tot atitea ganse de a esua, pe linind cont de altifactori prezenti pe scena politici europeand, ii ignori. Washingtonul care Dej -,,Vulpea din CarPali"
Un al doilea front de acliune al G.l.A. impotriva comunis'

mului?n Europa Gentrali s-a lonstituit dupd 1958'Rominia. Tara noastri a intrat in atentia Occidentului in general 9i a Statelor Unite in special dupi retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Rominiei. Evenimentul a cipitat semnificalie inter' nafionald, datoriti caracterului siu absolut inedit, gtiutfiind faptul ci trupele rusesli, odati pdtrunse pe teritoriul unui stat, de reguld au rimas acolo. lncercirile germanilor de est in 1 953 9i ale ungurilor in 1956, de a scoate pe sovietici din tirile lor prin acfiuni de forfi,
106

prin revolte populare, au eguat, ducdnd in final la amplificarea prezenleimilitarein Germania de Estgiin Ungaria, pentru urmitoarea jumitate de secol. Romdnii au reugit sd scoatd trupele rusegti de pe teritoriul lor prin inteligen,ti, prin abilitate politico-diplomaticS, folosind cu mdiestrie condifiile createin urma semnirii Tratatului de stat cu Austria, din anul 1955. Un alt moment cu semnificalie istorici ce le-a permis conducitorilorcomun$ti romini si iasi din corsetulstrdns aldepehdenteide Moscova l-a constituit achitarea datoriilor de rizboi fali de U.R.S.S. impuse prin prevederile Tratatuluide pace de la Paris din anul 1947, fapt realizat in'cursul anului '1962. Dupi inldturarea acestei imense greutdli, care a costat Romdnia nu 300.000.000 de dolari, cit s-a previzut in tratat, ci peste doui miliarde de dolari, politica externi a Rominieisub conducerea luiGh. Gheorghiu Dej a urmat un curs tot mai ferm de iesire de sub patronajul Moscovei. De altfel, primul semnalin acest sens, apreciat pozitiv de analigtii politici occidentali l-a constituit inliturarea, in mai 1952, a"grupului antipartinic" Ana Pauker, Vasile Luca siTeohari Georgescu, secretari ai Comitetului Central, aflafi mai multi aniin exilin Uniunea Sovietici gi revenifiin lari dupd 23 august 1944, odatdcu trupele rusesti. S-a produs, prin aceasta, dupi bum au afirmat uniianalistiamericani, un proces de"romAnizare" a regimului comunist din Rominia, un act de mare curaj, sivirsit in condiliile in care la Kremlin se mai afla inci temutul l.V.Stalin, iar diviziile de infanterie 9i de tancuri ale Armatei Rogii lineau tara sub regim de ocupafie. Gheorghiu-Dej d riscat enorm infruntindu-l pe LV.Stalin, stdrnind, in acelasi timp, atit stupefaclie, cit 9i admirafie in S.U.A. si Europa
de Vest pentru sfidarea ce a aruncat-o marelui dictator de la

dsirit.

lnteresul Occidentului si implicital C.l.A pentru Romdnia a crescut brusc, identificindu-se o noui fisuriin ,,blocul de monolit" al lumii cornuniste, care trebuia lirgitd. Luind sub reflectorevolutia situatiei din Romdnia, Occidentul s-a oprit asupra momentului'ZO apriile 1964, cdnd a fost datd

publicitSlii Declaratia Plenarei lirgite a Partidului Muncitoresc Romdn (comunist) si pe care imensa majoritate a analigtilor politici
ai lumii libere au numit-o " Declaralia de independenld a RomAnief
'

Frofitind de momentul strategic creat de polemica de partid

dintre U.R"S.S. si China comunistd si de inrdutdlirea relatiilor pe linie de stat dintre cei doi giganfi cornunisti, Rom6nia a manevrat lrnteligent, uimind din nou intreaga lume 6ccidentali - " Declaralia
107

din aprilie" acomunigtilordin Rominia vis-a-vis de dogma m-axistleninisti si mai ales de stalinisrn, era mai rnult decat eretici. intr-un

limbaj tipic de partid, numitin zilele noastre "limbajul de lemn", declaralia a ficut cunoscute lumiiintregi, idei, principiisi orientiri nemaiauzite. Comunigtii romAni, inci din 1964, au respins ideea integririieconomice cu U.R.S.S., precum 9i cea a planificirii suprastatale. A declarat "dreptul sacru"al fiecdrui partid la o,,cale propie" dreptulfiecdruistatsocialist de a guverna gigospodiri asa cum o cer interesele nationale. Declara$a a proclamat "neuttalih@a" Rominiei in disputa chino-sovietici gi a formulat principiile independenlei Rominiei, atiit pe linie de p",iid, cdt 9i pe linie de stat. Presa americani a ficut multi publicitate ,,Declarafiei din aprilie't. Postulde radio ,,Europa liberd" atrAitun adevirat extaz, comentAndoin repetate nduri. Fiindin misiune oficiald laAmbasada Rominiei din Londra, am putut constata, in mod nemijlocit, rea{iile britanicilor din toate mediile sociale A doua zi dupi public area ,,Declaraliei din apritie{'la Bucuresti, fiind diplomat de serviciu pe oficiul diplomatic, am primit un telefon de la marea firmi englezi "Vickers", prin care mise cerea si le trimit urgent un exemplar al acestei declarafii. Am precizat solicitantuluici nu dispun decdtde un exemplarin limba romini. Mi-a rispuns cd nu are importanfideoarece,,Vickers" are masini electronice de tradus. l-am trimis solicitantului, dupi primirea din

pri,

un exemplar al ziarului,,Scflnteia" cuprinzAnd integr:al declarafia

solicitati. In zilele urmitoare, marea majoritate a ziarelor britanice au publicat integral sau in rezumat acest document.
Efectu I Declaraliei di n april ie 1 964
a

fost intens pentru situa-

lia internafionali a Rominiei mai ales in lumea vestici. La putin timp dupi aparifia acesteia, oficiile diplomatice romine au primit ordine circulare pentru intreruperea oricdrorforme de colaborare cu ambasadele U.R.S.S., incetarea oricdruischimb de informalii materiale sau coordonarea oricdror activitifi. Anul 1964 a marcat ruperea colaboririi serviciilor de informalii politice similitare romine cu cele sovietice iarschimbul de informafii; sau maiexact, punerea la dispozifia sovieticilor a rezultatelor acliunilor serviciilor romdne de informafii a fost sistati. Niciin zilelede astizi, organele de contrainformatii din S.UA. si statele membre in N-A.T.O. nu sunt convinse de acest adevir dar
veteraniiserviciilor romine de informatiistiu foarte bine acest lucru. Atitudinea S.U.A. Ei a celorlalte state occidentale a inceput
r08

si cunoasci schimbiri

radicale, in bine,

fali

de Rominia, iar Radio

"Europa liberd" sd schimbe tonul. RomAnia a jucat un rol imens in frinarea tendinfelor de integrare militari a statelor membre ale Tratatului de la Vargovia. Pozilia Rominiei era sintetizatd in sintagma cd"atita timp cAtva exista N.A.TO., trebuie sd exr'sfe;i Tratatul de la Varsovia dar Romdnia va milita permanent pentru dizolvarea tuturor blocurilor militare".Dgopt ani, Tratatul de la Vargovia a incetat si mai existe dar N.A.T.O- nu nurnai cd nu se vrei desfiinlat, ci se vede extins spre Est, iar Romdnia se vrea integratdin acest bloc. Probabilcd, in noile condifii geopolitice si geostrategice din Europa zilelor noastre, Romdnia nici nu ar avea o atti alternativd. Politica externi independenti a Rominiei s-a reflectat puternic siin domeniul relafiilor sale economice cu strdinitatea. Astfet, schimburile economice cu U.R.S.S. au scdzutdela42o/oin 1964, la 27o/'in 1967, iar cele cu partenerii din G.A.E.R., inclusiv U.R.S.S,, dela7?o/o,la 50%, in acelagi interval de timp.

1968 - Marea Sfidare

Rominia regimului comunist aved sd atingi punctul culminant al gloriei sale extenne in august 1968. Refu2ul Rominiei de a participa la intervBnlia militard a statelor membre ale Tratatului de la Varsovia in frunte cu U.R.S.S. 9i, prin aceasta, la zdrobirea ,,Primdveirii de Ia Praga" a constituit un act de responsabilitate si

curaj inegalabile in Europa postbelici. Asemenea timpurieroice

au trecut. in zilele noastue, in conditiile supremafiei nnilitare a NA.T.O. si S.l,.l.A. in Europa, statele membre ale Pactului nord-atlantic gi cele ate defunctului Tratat de la Varsovia se contureazdin oferirea de

efective militare gifacilitili pentru lnterventia militari din spafiulfostei Jugoslavii, sub egida NA.T.O., organizatd la sfirgitulanului 1995. Evenimentele din Gehoslovacia au condus, pe de o pade,' la inisprirea relaf i ilor Est-Vest, inaugurind o noui etapd in accelerarea curseiinarmdrilor. Pentru Rominia, insi, aceste evenimente

au marcat deschideri spre lumea occidentali si S"U.A', unice in epoca,,rdzboi ului rece", permilAnd lirii noastre relatii privilegiate, atAt cu S.U.A., cit si cu Piala Gomund vest europeani, printre care, de importanfi esenliald a fost accesul la credite si la tehnologii. Ca ofl,terin serviciulde cercetare strategicd alarmatei, cu experienld de muncdin Marea Britanie, evenimentele din august
I

fig

1968 mi-au oferit prilejulde a participa la momente politico-diplomatice inedite. Astfel, in ziu'a de 22 august 1968,.|-am insotit pe ambasadorul S.U.A. la Bucuregti, domnul Richard H. Davis, impreuni cu atasatut militar,colonelulJames A. Rossa, in vizitd la ministrulApiririi Nafionale, la cererea acestora. Afost pentru prirna dati, de la incheierea celui de-al doilea rizboi mondial, cind un ambasadoralS.U.A. era primitla MinisterulApiririi. La vremea respectivi, ministru alApiririi era generalul-colonel lon loniti, o personalitate de origine sociali modesti, ca tofi ceilalti conducitori, darcu putere de discernimint, echilibru, cinstitsicu multi dragoste fa$ de armati gi interesele nationale. in anii de virf ai dicataturii lui Nicolae Ceugescu, generalul lon lonitii a fost prin-tre pulinii demnitari care au indriznit sil infrunte pe dictator, fapt pentru care si-a petrecut ultimii ani ai viefii in totali dizgrafie, izolat 9i ve;nic supravegheat de agenlii Departamentului Securititii Statului. Intilnirea ambasadorului Richard H.Davis cu generalul colonel lon loniti a fost de-a dreptul gocanti, prin inedit, deschidere si sinceritate, atit de o parte,cit gide alta. Ambasadorul american si-a motivat cererea de viziti, pentru a reitera gifafd de armata romind sprijinul pregedinteluiS.U.A. pentru poz$a curajoasi, de-a dreptuleroici, adoptati de Rominia, fali de invadarea Gehoslovaciei, precum si apelul lui Lindon Johnson adresat U.R.S.S. ,,de a nu slobozi cdinii rdzboiului". Au ur:ma!intrebirifoarte precise din partea celor doi demnitari americani, printre care si aceea privind declafarea mobilizirii gene-rale, despre care se vorbea- I s-a rispuns ci s-a declarat doar mobilizare partiali, legati de rezervistii din trupele de artilerie, de tancuri, rachete si artilerie antiaeriani, de transmisiu ni si geniu. La intrebarea pe ce rezerve umane generale ar putea conta Rom6nia, in cazul unui conflict militar cu ,,aliafii" din Tratatul de la Varcovia, ministrul Apirdriia rispuns ci se poate conta pe circa 5.000.000 de combatanfi. Acestea erau informafii cu un inalt grad de secret, iar usurinfa cu care le-afostoferite Lau uluit pe ceidoidiplomatiamericani.

Evident stdpdnit de emotie, Richard H.Davis l-a intrebat cu ce anume ar putea ajuta S.U.A. armata romdni in caz de conflict militar cu rusii, specificind fdrd echivoc ci este vorba de armament. Generalul lon lonili, surprins de un asemenea avans, inirnaginabilin trecut, i-a rispuns ci ne-arfifoarte utile c6teva sisteme de rachete antiaeriene de inalti eficienf*, prodube in S.U.A., precum siarme antitanc dirijate dar, deocamdati, nefilnd stare
110

de conflict, ne vom limita la ceea ce are in inzestrare armata romdni. Oferta americand l-a bucurat mult pe ministrul nostru ;i, am motive

sd cred aceasta, diseminatd in armatd, la egaloanele adecvate, a contribuit la cregterea generali a moralului. , Momentul culminat al vizitei, acum, in perspectiva anilor care au trecut, consider ci ha constituitintrebarea formulati, cu
Du pi u n moment de refl ecf ie, profu nd ingdndurat dar firi a trida vreun simfdmintde panicd gifdri a brava, ministrul romAn a rispuns: ,,Vo'm deschidefocul, domnule ambasador! Arniata rom6nd, aga micd cum esfe, se alfld in dispozitiv operativ gi gfie ce are de fdcut. Ndddiduiesc, insd, cd raliunea va triumfa si nu se va ajunge acolo". Dupd 30 ani de la acest eveniment, nu sunt sigur daci diplomaf ii arnericani l-au crezut sau nu pe generalu I lon loniti, dar am convingerea ci Moscova l-a crezut 9i a infeles ci o eventuali invazie in Rominia ar fi devenit foarte costisitoare, din toate punctele de vedere gi, in consecinfi, nu ne-a atacat. in perioada care a urmat evenimentelor din august 1968, situalia internationali a Rominiei a cunoscut o cregtere a prestigiului cum aceastd lard nu a mai cunoscut niciodati, in bimilenara sa existenfi. Cu sau fdri un plan premeditat, Nicolae Ceaugescu a fost propulsatin rAndul celor mai populari si mai mediatizafi conducitori politici ai Europei 9i ai lumii, mult disproportionat fafi de potenfialul economic 9i militar al statului romdn, in comparafie cu alte state. ln ceea ce priveste armata romdni, se poate confirma cd, in august 1968, aceasta s-a gdsitintr-o situafie

multd refinere, de cdtre domnul Richard H.David: ,,Domnule ministru, ce veti face dacd trupele rusesti vor trece Prutul?"

unici fafi de oricare alti armati a lumii ;ianume aceea de a se infrunta cu armatele reunite ale Tratatului de la Vargovia, gata si ne atace pe toate direcfiile. Din informatiile de care dispuneam la data respectivi, la est de Prut erau concentrate aproximativ 30 de divizii mecanizate gide tancurisovietice,la care se mai puteau aldtura patru pdni la sase divizii poloneze. Bulgarii, la sud, puteau ataca cu alte cincidivizii, iar Ungaria, cea mai interesati in atacarea Romdniei, ar fi putut invada cu patru pini la gase divizii. Tuturor acestorforle, Rominia le putea opune o armati constdnd din 10-12 divizii, sprijinite de formafiuniale girzilor patrioti c,r: " inf i i nf ate in acele im prej u rdri d ramatice. in anii rizboiului rece, trupele americane au fost angajate in rizboaie pustiitoare, ca celdin Goreea (1950-1953) gi celdin

il1

Metnam (1 965-1975), dar acestea nu au fost puse niciodatd in situatia de a se confrunta nemijlocit cu Armata Rogie. lati de ce, pentru comportamentul demn gi unic al Romdniei 9i a armatei sale in epoca rizboiului rece, in zilele noastre, cind aceastd epoci a fost depagita iar totalitarismul a fost inldturat, aceastd lard gi armata sa au

firi lupti Basarabia 9i Bucovina de Nord, precum 9i partea de nordvest a Transilvanbi, insumind aproape o treime din teritoriul nagonal.

natiunilor si armatelor Europei. ' in'anul 1968, prin decizia politica a conducerii Rominiei de a rezista, inclusiv prin mijloace militare, invazieice se prefigura din partea fortelor an4ate unite ale Tratatului de la Vargovia si prin hotirdrea armatei romdne, de la soldat la general, de a se bate pind la ultimul cartug, armata gi nafiunea romini au gters pentru totdeauna rusinea gi umilinta la care a fost supusi Rominia in 1940, cind monarhia (regele Garolal ll-lea) gi partidele istorice (Partidul Nalional Liberalsi Partidul NationalJdrdnesc) au cedat

dreptul la demnitate 9i respect, la un loc onorabil in ierarhia

Trecerea Prutuluisiapoia Nistrului, in anul 1941, desigloriolsein fapte de arme, nu pot fi considerate ca "acte ale voinfei nafionale", acestea infiptuindu-se impreuni cu armatele germane 9i sub dictatul de fier al luiAdolf Hitler. '

Evenimentele dln august 1968 au determinat o intensificare fdrd precedent a preocupirilor si acfiunilor C.l.A. pe
teritoriul Romdniei. Agentii acestui serviciu au fost prezenfiin toate zonele de operafii ale lirii, dar mai ales in Moldova si Dobrogea, de unde se astepta lovitura principali a armatelor Tratatului de la Vargovia. finAnd cont de pozifia Statelor Unite 9i de oferta directd de ajutorin armamentficuti de ambasadorulamerican la Bucuregti, organele romine de contraspionaj au fost instr.uitb si inchibi un ochi, ldsAndu-isd-gifacd meseria. Rominia nu avea nimic de pierdut, at6ta timp cit informafiile culese d6 acegtia ajungeau doar laWashington ginu la Moscova. Maimultchiar, spne surprinderea organelorromine de specialitate, incepAnd cu ultima decadd a luniiaugust1968, C.l.A. 9i alte serviciide informafii din Occident, precr,r-m cele din tvtarea Britanie, Flanfa, ltalia, Elvetia, au stabilit contacte cu serviciul de informafiialarmatei romdne, furnizdnd in mod sistematic informafiiin legituri cu compunera, dislocarea si migcdrile de forte rusbsti si din celelate staie membre ale Trataiului'de la Varsovil, in zona perimetrului exterior granifelor Rominiei. Acest spirit de
I12

solidaritate, de intr-ajutorare spontani, ne-a bucurat si ne-a incurajat pe toli cei care lucram in acest serviciu, ugurindu-ne mult misiunile.

Spiritul de cooperare dintre serviciile de informafiiale Romdnieigicele ale S.U.A. sistatelormembre N.A.T,O. s-a menlinut multi ani dupd ce criza cehoslovaci 9i a inceput sd se erodeze abia dupi anul 1985, cind in fruntea.P.C.U.S. a apdrut Mihail Gorbacoiv, moment istoric ce a determinat scdderea interesului american pentru Rominia, pentru Nicolae Geaugescu siin general pentru practicile de forti ale ,,rizboiului rece". lnfatuat de glorie si reputatia cdstigati dupi 1968, N. Ceaugescu nu a sesizat acest moment gi nu s'a adaptat la noile condifii, fapt ce a contribuit in mare miiuri la dezasirulsiu politicfinali Oin decembrie 1989.

,,Daci era protejat de Securitate, Kennedy murea de bdtrinete!"

Apogeul prestigiului internaf ional al lui Nicolae Ceaugescu

fost atins in august 1969, cind pregedintele S.U.A., Richard Nixon, a efectuat istorica sa vizitd la Bucuregti, gi repetat apoiin august 1975, prinvizitain RomAnia a unuinou presedinte american, in persoana lui Gerald Ford. Cele doui vizite americane - la nivel de sef de stat,in Rominia, au fost interpretate, de citre analigtii politici, ca o imensd sfidare la adresa Moscovei, acestea avdnd
a loc chiar la frontiera de est a U.R.S.S. Cildura, entuziasmul, prietenia sisperanta cu care rominii i-au intimpinat pe cei doi presedintiai S.U.A. au fost imense, surprinzdndu-i pe americanide o manieri totali. La pregitirea vizitei presedintelui R.Nixon am participat direct 9i am avut prilejul si-i vdd pe experlii americani de la Biroul Federal de lnvestigalii luind notife, de la Securitatea romdni, asupra modului cum trebuie asiguratd protectia unui sef de stat. Cu acest prilej, colonelulamerican George Normand, cu care am colaborat pe parcursul mai multorzile, mai in glumd, mai in serios, mi-a declarat la un moment dati ,,Domnule, trebuie sd recunosc faptul cd F.B.l.-istii mei sunt nigte novici in materie de protec,tie a demnitarilor tald de securigtii vostri! Dacd J.F.Kennedy ar fi fost protejat de Securitatea romAnd, precis cd ar fi trdit pind la adAnci bdtrinefi!".

113

Pacepa si

alfitriditori

de Neam

Gu toate ci relatiile politice si economice dintre Rominia si S.U.A. au atins dimensiuni de necrezut in sensul pozitiv al terme-

nului, G.l-A. a continuat si-Si faci meseria ca orice serviciu profesionist de informatii. in t'gZa, Securitatea romdni se afla pe urmele unuia din cei maivalorosi agentiai C.l.A. in Rominia, generalul lon Mihai Pacepa, loctiitor al gefului Serviciului de lnformaf ii Exterrie (pe atunci Direcf ia Generali de lnformalii). Prevenifi; probabil, de un altagent american strecuratintr-un locvital al statului romin, americanii reusesc si-l scoatd pe trdditor de sub pericoluliminentalarestirii, luinduJ sub prote{ia lorin S.UA. ln anul 1981 , s-a produs un al doilea mare 6azde spionaj in defavoarea Rom6niei, prinfugain S.U.A. a unuialtagentcu state veehi in slujba C.l.A., respectiv comandorul de marini Nicolae Luca, fost ofiterin Directia lnformatii Militare. Urmeazi fuga in S.U.A. a luiLiviu Lupu, ofilerin Serviciulde lnformatiiExterne, si
descoperirea cazului de spionaj ,,Rdceanu", diplomat de carierd in Ministerulde Exteme, recuperat de C.l.A. dupi evenimentele din decembrie 1989. Se poate constata ci serviciile externe, potitice 9i militare, ale Rominiei au fost puternic lovite de actiunile G.l.A., cu toati prietenia afisati atit de cdtre S.U.A. ,cit 9i de citre regimul

politic al lui Nicolae Ceaugescu. Nu trebuie sd fim surprinsi, deoarece aceasta este regula si nu 'excepfia in relafiile dintre state, tie ele aliate

sau in tabere opuse. C.l.A. recruteazd, in orice tari inamicd sau prieteni, de la soldat la general, de la student la ministru, de la omul de afaceri la seful statului, daci acest lucru este posibil.

Nenorocirea Romdniei, in urma loviturilor primite din partea C.l.A., a constat in aceea c5, atit Serviciul de lnformatii Externe, cAt 9i Directia de lnformalii a Ministerului Nafionale au fost decimate.

Apiririi

Sulte de ofiferi de informafii de cea maiinaltd calificare au fost scogi din cele doui servicii, de teama cd ar fi putut fi deconspirali in urma repetateloracte de tridare surveniteintr-un interval de timp atit de scurt. Pufini lume stie ci, in decembrie 1989, Nicolae Geausescu avea la dispozifie, pentru cunoasterea situaliei poli-tico-militare din Balcani, U.R.S.S., Europa de Vest si in generalin lume, doar Agenfia Romini de Presd (AGERPRESS), deoarece serviciile de

informalii secrete fuseseri distruse in totalitate... lL4

in decembrie 198$ Direc$a de lnforma$i din MinisterulApn-ririi Nationale nu dispunea de nici un element de cercetare, in spe-cial, de ata;afi militari, in nici unul din marile centre politice ale lumii, precum

V\hshingbn, Paris, Londra, Bonn, Roma, Moscova, Beijing, Tokbsi niciin

capihlele strlorvecitrel Sihralh era aceeagi 9i pe linla politicodiplornalicd, putAnd conduce la concluzia cdinsugi regimul lui N.Ceausescu tindea spre sinucidere, prin ignoranti ;i incapacitate de a mai actiona.ln ce ii privqle pe cei care s-au pusin slujba C.lAsau aaltorservicii despionaj strdine, descoperi,ti sau inci in activitate, indifercnt ce i-a determinat si faci acest lucru, respectiv,,anvingerile pditie", dorinp de imboga$re sau santajul, tofi intriin aceeasicategorie: adici, trdditori de Fre gi neam. Un in,telefr spunea cdndva un marc adevir si anu me:,,N imic nu este maijosnic decflt trdddtorul. Chiar gi pdduchele contaminat cu tifos exantematic s-ar simlijignit dacd l-ai compara cu trdddtoruf'. Desigur, ei urli in prezent ci au luptatimpotriva comunispozea'iin,,ero mului, f' si,,patioticf', gata si-siorfere serviciile,,patri, ei " la a cdror ,,liberare" aa, contribuit. Josnicia acestora nu are li-

li se spund simplu 9i definitiv ci ei nu au trddat un regim politic, care de altfels-a gidovedittrecitor, eiau tridat Rorndnia, poporul

miti. in orice societate, de la epoca de piatri gi plne in zilele noastre, esenla trddirii, este giva rdmine aceeagi. Jn ceea ce-i privegte pe triditorii romAnidin epoca,,rizboiului rece", trebuie si romin si interesele sale. Pentru asemenea fapte nu existd nici

firi a le pune la dispozifia unei terte pdrti, ata cum pe nedrept au fost binuifi, pentru motivul ci ficeam parte din Tratatul de la Varsovia. Atunci cAnd se va umbla la arhivele secrete ale statului, se va constata, probabil, ci Rominia a jucat, in.epoca rizboiului rece, pe plan european 9i mondial, un rol deosebit de mare, mult disproporlionat fafd de puterba sa economici si militard. Probabil ci vor mai trece secole pind cind fara noastri si mai aibi un asemenea rol.Aveminvedere, printre altele, rolul Rominiei in negocierea politicd a rizboiuluidin Metnam, apropierea politici
in propriul interes,
t15

scuze, nici iertare. in anii de glorie ai relatiilor politice, economice, culturale si militare dintre Romdnia si S.U.A., cuprinsi in perioda istorici dintre 1964 9i 1985, fara noastri a fost mult mai onesti decit partea americani. Rominii nu au urmirit niciodati destabilizarea regimului politic din S.U.A. iar informafiile pe care le-a obtinut pe cii oficiale sau mai pufin oficiale pe terit<iriul S.U.A. le-i folosit

dintre S.U.A. si Ghina, negocierea Tratatului de la Carnp David dinke lsrael si Egipt si altele. Probabilci la nivelulanului 1989, cind relatiiledintre Romi-

nia si S.U.A. au atins cel mai scdzut nivel, dezamigirea a fost profundi si reciproci. Pe de o parte, regimul lui N.Ceausescu

s-a simtit

iriaai si a abandonat, in ciuaa serviciilor inlense

aduse intereselor S.U.A. iar pe de altd parte, arnericanii au rdmas profund nernulfumiti de faptul ci nul au putut produce schimbdri politice in Romdnia, vizind scoaterea lirii noastre din ,,lumea comunistin' adici o evolulie aseminitoare celei din Polon ia.

Polonia - repetilii pentru '89

Al treilea front de rupere a,,monolitului comunist", care a conqetrat lmense forle gimijloace din partea S.U.A. ,avdnd in avangarde C.l.A., l-a constituit Polonia. Pierderea Polonieiin favoarea U.R.S.S., in urma aranjamentelor politice de la lalta si Potsdam, din 1945, a fost regretatd de citre S.U.A., Marea Britanie si Franta inci din primele zile ale incheierii celui de-al doilea dzboi mondial. Se stie cd, pe toati durata rizboiu u i la Londra, a fu nctjonat guvemu I polonez afl at in exi l, d u pd cucerirea Poloniei in octombrie 1939, de citre armatele hitleriste, sl care, in mod natural, dupd infringerea Germaniei, urma sd se inapoieze la Varsovia, fapt ce nu s-a mai produs niciodati. A{iunile
I

pentru destabilizarea si dislocarea regimului comunist din Polonia nu au cunoscut niciodati momente de pauzi dars-au amplificatin mod deosebitin condiliile exceplionale create de anul
1 958. Acest an, care a culminat cu invazia trupelor Tratatului de la Varsovia, in frunte cu U.R.S.S., in Gehoslovacia - mai pufin Romdnia - afost un an al marilorseismepolitice pe un fronteuropean mult

mai larg. Astfel, in anul 1968, au avut loc uriasele manifestafii studenlegti din Franla, la care s-a aldturat o mare parte a populaliei, conducdnd lainldturarea regimului politic gaulist, in frunte cu insusigeneralulCharles De Gaulle, marele erou al Frantei, omul care a contribuit de o manieri decisivi la renasterea nafiunii si civilizatiei franceze, distruse 9i compromise gpv in anii ceiu i de-il doilea rdzboi mondial. Soarta generalului De Gaulle ne face si credem cd siin cazul marilor natiuni ate tumii, cum esie ce atrancezA, recunostinta fati de marii conducitori este o floare extrem de rari. ^rrl ln acelasi an, au loc puternice manifestatii studenfestiin Jugos-

ll6

lavia lui l.B,Tito, ameninlind cu destabilizarea statului. inlelegdnd gravitatea momentului 9i dind dovadd de multi intelepciune pofitici, LB.Tito ,,se aldturd" migcirilor studentesti printr-un discurs de ,,sprijinire" a rcvendicirilbr, juste" ale maiei destudenli , pericolul este indepirtat iar miscarea se incheie cu sloganul,,IJfo st cu noi". in anul 1968, au avut loc puternice migciristudenlegti in Polonia, incheiate cu misuri represive put6rnice Uin pa'rtia autoritililor, constind din inchiderea facultililor, arestarea gi judecarea unor lideri ai migcirilor ;i concedierea unui numdr important de profesori universitari. in legituri cu migcirile studenfesti din Europa anului 1968, s-au fdcut, pe parcursulanilor, multe speculafii. Din lipsa unordovezi certe, nu voi intra in detalii. Subliniezinsi faptul cd o seami de observatori si analisti politici avizali considerd ci S. U.A. si i nstrumentul siu de cercetare si influenfd, C.l.A., nu arfifost striine de aceste misciri. in ceei ce priveste Franfa, cercurile politice de la Washington erau vital interesate in inliturarea de la putere a generalului De Gaulle pentru lovitura dati de aiesta N.A.T.O. prih retragerea Franleidin structurile integrate militare ale pactului, scoaterea din aceasti tari a Gomandamentului Suprem al NA-TO. si eliminarea bazelor militare americane de pe teritoriulfrancez. Asemenea fapte, suntem absolut siguri, nu i-au putut fi iertate mindruluigeneral, care nu s-a remarcat niciodatd prin prea multi dragoste fali de S.UA si, ca atare, la momentul potrivit, exploatdnduse o stare interni dificili din Franfa, a fost lovit decisiv. Prezenfa C.l.A. in miscdrile studentesti de la Belgrad Varsovia, din acelasi an, ni se pare o chestiune fireasci si, 9i chiar dacd nu ar fi fost implicati, nu ar fi putut scdpa de binuiali. Jugoslavia si Polonia au fsst considerate intotdeauna ,,zonele moi" ale lumii comuniste, in care G.l.A. isi punea mari speranfe in a le transforma potrivit cu interesele S.U.A. in anul 1970, pe fondulinriutdfirii condifiilor de viati si mai ales al cresterii prefurilor, in Polonia au loc primele mari actiuni ale clasei muncitoare. Tonul este dat de muncitoriisantierelor navale din Gdansk. Migcdrile se vorintinde rapid pe tot litoralul Mirii Baltice gi apoi in reitul prii: in nota obisnuiti a regimului comunist, de care vor lua la cunostinfi 9i rominiiin decembrie 1989, muncitorii rizvrdtifi sunt etichetati,drojdia societdfii, aventurieri, anailti;ti, huligani, elemente criminale, dugmani ai socialismului gi

Ltl

ai Poloniei". La 15 decimbrie 1970, muncitoriidin Gdansk, din

Gdynia si Sceczin au iesit masiv pe strizi si au dat foc unor institutii de stat si de partid. Politia polonezi, sprijiniti de unitifi
44.de morligi 1 164 de rinifi (mulfidin acestia deceddnd ulterior). La 18 decembrie 1970, muncitorii de la santierut naval Warskidin Sceczin au pus stipinire pe atetiere si, cu toate ci se aflau inconjuralide trupe, aleg un prim comitet dL grevd gi redacteazi un documentce continea revendincirile muncitorilor, printre care, dreptulde a avea sindicate independente. Aicis-a niscut pentru prima datd ideea ce avea si stea labazanagterii sindicatului independent ,,solidaritatea" in 1980 9i 198:1, precum si a programuluisiu politic, ce aveau si conduci, peste aproximativ 20 ani, la ciderea regim u lui com unist din Polonia. Drumu I s-a dovedit octren_r de lung side anevoios. Migcirile muncitoresti din Polonia, din decembrie 1970, nu au fost cunoscute in Romdnia datoriti cenzurii, dar nici nu iu rimas firi urmiri. ldeile niscute atunciau
penetrat, incet dar sigur, toate regimurile totalitare din Europa Gen-

tind

ale armatei, in efodurile de a restabili ordinea, a deschis focul, rezul-

trali, inclusiv cel din Rominia. Similitudinea acfiunilor muncitorestidin decembrie 1978 de la Brasov cu cele ale muncitorilor polonezide la Scetzin din 1970 este izbitoare. Anul 1970, in Polonia, marcheazd ciderea de la putere a
secretarului general al partidului Wladislav Gomulka gi ascensiunea lui Edward Gierek, apreciat ca moderat 9i orientat sire reforme. in anul 1971 , migcdrile muncitoresti din Polonia reizbucnesc, iar regimul comunist cauti solufii, impreuni cu Moscova. ,;Greul luptei" pe ,,frontul anticomunismului" in cei 45

de ani ai ,,rizboiului rece" l.au purtat serviciile de spionaj ale S.U.A, secondate de cele ale Marii BritaniisiGermaniei Federale, ,,binecuvintate" 9i sprijinite la scari globald de citre Vatican cu cei 25.000 de cdlugiri ai Ordinului iezuitilor care, de-a lungul secolelor, s-au dovedit cei mai de temut agenfi de spionaj din toate timpurile. Gartea lui Richard Gid Powers, profe-sor de istorie la Universitatea Staten lsland din S.U"A intitulati ,,lstoria anticomunismului american'n,apdnfiAla Editura Free Press din New York in anul 1 995, pune in umind, in modul cel mai convingitor, faptul cdintre Vatican, Biserica Gatolici din S.U.A. Si C.l.A. a existat Si existi un acord secret (,,santificat" de autoritatla scaunului papi) de lupti impotriva comunismului, a ideologiilor ateiste, precum
I

118

si a celorlalte civilizatiicare nu au ca suport moraldogma catolici,

inclusiv ortodoxismul. A rimas in istorie enciclica lui Eugenio Pacelli, care a devenit Papa Pius al Xll-lea, prin care,,socialismul gi comunismul", impreund cu ideologia marxistd, au fost declarate "dusmani de moarten'a) bisericii si civilizaliei occidentale, iar Germania cglui deal treilea Reich sub Adolf Hitler a fost decretati drept,,ba stionul
crestiniffitii".
Vaticanul a continuat aceeasi politici, in toati perioada postbelicd avind de data aceasta ca principalaliat G.l.A. si institutiile bisericesti catolice din S.U.A. ln zilele noastre, nu maieste un secret pentru nimenifaptul cd aducerea cardinalului polonez Voitila pe scaunul papal gi incoronarea lui sub titlul de Papa loan Paul al ll-lea, constituie

una dintre cele mai strdlucite acliuni acoperite din irltreaga

istorie a C.lA. Cele doud institufii s-au legat printr-o 'Trdtie de cruce", reusind si stivileascd venirea la putere a partidelor comuniste in Italia si Franfa. Societatea religioasi ,,John Birch", cu o doctrind neofascis. ti, din S.U.A., infi i nlati in memoria preotu lu i catolic cu acelagi nume, arestat si executat pentru diversiune si spionaj in Ghina, in 1947, "Cruciada Anti.comunistd Cre;tind"- creati de Fred Schwarts in anul 1962, ,,Cruciada Crestini"- condusi de Billy Forster Hargis, ,,Liga GregtiniAmericani"- condusi de Edgar Bundy si altele au

purtat girul Vaticanului, au'colaborat si continui si colaboreze strins cu C.l.A. Acestea actioneazi, in prezent, acolo unde,,p/aneta esteincd rosien',adici in Ghina, Asia de sud-est siin Guba,
precum siin tot spafiul fostei lumi socialiste din Eurgpa Centrali si
de Est, pentru eradicarea,, urmdrtlor comunisrnului'n.

Vaticanul, sub Papa loan Paul al ll-lea, a jucat un rol decisiv in propulsarea lui Lech Walesa in fruntea sindicatuluipartid ,,So/ida ritatea",in distingerea "catolicului electrician", devenit ulterior presedintele Poloniei, cu premiul Nobel pentru pace, in subminarea bazelor societifii socialiste de tip totalitar din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria silirile baltice - Lituania, Letonia siEstonia. Pufini oameni stiu ci deturnarea demonstrafiilorstudengitransformarea acestora in acfiuni cu caracter anti-statal legti vizind rdsturnarea regimului politic din China, din vara anului 1989, a fbst efectuatd de cdtre misionarii catolici iezuili impreu-

ll9

cu agenfi acoperifiai C.l.A. Pe acestfond al"radicalizirii" brusce studentilorchinezi din Beijing, s-au produs incidentele din Piafa Tian-An-Men, soldate cu circa 300 de morli si riniti, gi nu cu ,,mii & morti", cum s-a transmis si continui si se transmiH siin zilele noastre de citre mijloacele audio-vizuale americane din retelele intemationale ale acestora.,,Adevirul" despre,,m asacru I" din Pia\a Tian-An-Men este tot atAt de autentic pe cit a fost cel referitor la cei ,,60.000 de mo(i de ta fimigoara, din decembrie 7989"...
a miscdrii

ni

Reagan - actorul din,,Rizboiul steleloro' Stindardulanticomunismului a fost ridicat din colb de c'itre fostul presedinte Ronatd Reagan, incepdnd din 1981 , care, in timpul primului sdu mandat, a angajat S.U.A. in cea mai ampli 9i mai ameninfitoare cursi a inarmirilor din toatd epoca rizboiuluirece.
La 23 martie 1983, R.Reagan a aruncat lumii comuniste provocarea ,,rdzboiului stelelor'', care consta din crearea, in spaiul cosmic" a u nu i u riag scut antiracheti menit si transforme S.U.A. f intr-un spafiu invulnerabilfati de mijloacele strategice nucleare rusegti. Programularfi durat piniin anul2000 giarfi costat S.U.A. in jur de 2.500 miliarde de dolari. Programul propus de R.Reagan (vezi anexa nr.22) a avut efecte negative asu pra aliaf ilor S.U A., di n N.A.T.O., deoarece prevedea protecfia exclusivi a S.U.A., lisind Europa deVestdeschisi

oriciror lovituri probabile rusesti. Acesta a fost una din cauzele

principale ce a condus la reactivarea Uniunii EuropeiOccidentale dupitoate probabilidtile, va deveni organizafia de securitate a Europei la inceputul secolului XXl, ducdnd la eliminarea NA.T.O.,
care,

o alianti oricum depi;itd de istorie si intr-o stare de declin

continuu. Dorinlq Romdnieide aderare la N.A.T.O. , o alianti militard muribundi, este cel pulin stranie daci nu ridicoli... in programui siu politico-militar anticomunist agresiv care in 1983 pirtea duce la izbucnirea celuide-altreilea rizboimondial, Ronald Reagan a fostincurajat de gregelile strategice grave sdvArgite de Moscova prin implicarea militard a rusilorin Etiopia,Angola, America Latind si, mai ales, prin intrarea armatei sovietice in Afganistan la 25 decembrie, 1979. Tlrturor acestorstiri le.a pus capit aparilia pe scena politici a lumii a lui Mihail Gorbaciov cu programele sale ,,Noua gdndire "

t20

si ,,Perestroika",ceaveau si conduci atdt la stingerea rizboiului iece, cdt 9i la disparilia,,lumii comuniste" din spafiul geopolitic al fostuluiTratat de la Var;ovia.

Evenimente care s-au succedat cu viteza fulgerului, in intervalul de timp istoric extrem de scurt 1989-1 991 ; au surprins total serviciile de spionaj militar occidentale' C.l.A. a iesit atit de discreditati din acest proces, incitin 1991, in Congresul S.U.A., senatorul Daniel Patrick Moynihan a cerut desfiinfarea acestei imense institufii de spionaj. Datoriti insd ntervenf iei ferme a fostu ui pregedinte George
i
I

G.l.A. a scdpat cu doar o reducere de25o/o a personalului siu. AnalisiiG.l.A. din epoca post-riboi rece au ajuns la concluzia cd strategii seruiciilorde spionaj militaramericane a fostfundamental eronati, axindu-se exclusiv pe studierea,,pirf ilor tari " ale comunismului qi nu pe cele slabe, cane au condus in fi nal la colapsul acestuia.in eforturile lorde cercetare a U.R.S.S' 9i,,/umii comuniste"

Bush, care a de$nut cu aniin urmd fu nc$a de director al acestei institu$i,

in general, serviciile de informalii ale S.U.A' si-au concentrat forlele si rnijloacelein proporlie de 51% pentru spionajulmilitar, 15 % pentru spionajultehnico-militar,31Vo pentru spionajul poli' tic 9i 3% la suti pentru spionajuleconomic. Pentru a repara aceste gregeli, din 1992 incoace, S.U.A. au alocat in jur de 40 % din forlele si mijloacele serviciilor sale de informafii pentru spionajul economic. Dupd ciderea comunismului si dezmembrarea U.R'S.S.,

serviciile de spionaj american patronate de G.lA. au in preocupdrile lor subterane, printre altele, urmdtoarele obiective: .prevenirea refacerii sub orice formi a fostei U.R.S.S.; . consolidarea independenlei Ucrainei;

atragereain N.A.T.O. a statelor baltice, Estonia, Letonia ;iLituania; o alimentarea unor stiri de tensiune 9i conflict in zone ce preteazi la aceasta, cum sunt cele din Caucaz si republicile se musul-mane, pentru a trena refacerea puterii economice 9i militare a FederalieiRuse; . reducerea prin toate mijloacele a puterii militare a ales in domeniul nuclear; Federaliei '. Ruse, mai pielii de armament din Europa Gentrald 9i cucerirea zoni; aceasti Rusiei din eliminarea
o

12l

. atragerea sub controlulS.U.A.

serviciilorde informafii

ale statelor din Europa Centrald. Pe un plan secundar, mai multdeclarativ, pentru a-si masca obiectivele reale, C. lA. vorbegte gi despre lupta im potriva proliferiri i nucleare,afficului de droguri si de armament, a crimei organizate etc. lnteresele S.U.A,. in Europa se lovesc insd de cele ale

Uniunii Europene, care face eforturi de iesire de sub hegemonismulS.U.A., fiind pe cale si realizeze acest lucru. Tratatulde laAmsterdam, semnatin 1997, pune bazele unei noi Europe de laAtlantic la Urali, iar relafiile dintre Europa de Vest 9i Europa de Est evolueazA pe cu totut aite coordonate decdt cele dorite de Washington. Fuziunea dintre EstulsiVestul continentului va duce in final la nagterea unei Eurofe noi care, in perspectiva secoluluiXXl, tind! sd devini cel mai mare centru de putere economici, tehnologicd, comerciali si militari din lume. Spionajul economic va trece pe primul plan si vafi ,,fdrd frontiere". Cit priveste perioada de tranzitie din Europa Gentrali si de Est, deocamdatd, aceasta se aseamdni foarte mult cu ,,pacea cartaginezd"si consti in distrugerea, sub presiunile Occidentului, a tuturor elementelor componente ale fostei lumi comuniste. Generatiile care trec prin acest proces vor aprecia, cindva, daci a fost bine sauafost rdu din tot ces-a fdcut sivorsuporta consecintele.

122

Gapitolul lV:
SERVICIILE DE SPIONAJ ALE SECOLULUI XXI. PERSPECTIVE.
Serviciile de spionaj ale epocii,,rdzboiuluirece" nu au disschimbirile politice, economice si militare de amploare tectonici petrecute in lume, a "disparifiei inamicului", aceste servicii au supraviefuit; adaptindu-se fiecare, dupd interesele specifice, la noile misiuni. Nici un guvern occidental, in frunte cu administrafia de la Washington, indiferent cdt de,,democratic" sau de,,transparent"se pretinde, nu a indriznit si se atingd intro manieri de fond,,,revolufiona;xd", de serviciile sale de spionaj. S.U.A. sunt lara care a operat cele mai reduse schimbiri in structurile sale de informafii. Totula rdmas aproape intact, in speciat datoritd faptutui ci aiunci cind s'a aplicat "reforma" in domeniul "comunitdlii serviciilor de informafii", reclamate de noua etapi istorici, la GasaAlbi, pe postulde pregedinte alS.U.A. s-a aflat George Bush, fost director general al G.l.A., iar in fruntea Agenliei Gentrale de lnvestigaliis-a aflat Bob Gates, unuldintre cei mai mari conservatori care s:a aflat vreodati in acest post, arhitect gi promotorin rAital ,,r-azboiului rece ". Pozitiv este totugifaptul ci, sub o noui administrafie, cea a luiWilliam Clinton si dupi scoaterea la pensie a bdtiiosului B. Gates, G.l.A. a recunoscut ci intreaga concep!ie, intregul mod de lucru si de interceptare a lumii epocii ,,rizboiului rece", precum ;i a relafiilor Est-Vest in anii 1945-1989 au fost, in esenfi, eronate. Totin acest nou context, s-a apreciat ci subordonarea serviciilor de informafii americane fafi de anumite interese po-

pirut.

Gu toate

"t"tt" manfelor acestora in problemele de interes nafional, strategice,

majore.

litice partizane de pJrtlU a avut

grave asupra perfor-

in perspectiva secolului XXl, atdt in S,U.A., cit siin alte state mari din Uniunea Europeani, se incearci adaptarea activititii serviciilor de informafii la nevoile reale, de interes national ale institufiilorconsumatoare de informaliigi nu la interesele unui partid politic sau altul. Va fi exclusd in viitor numirea unor oameni politici, la conducerea acestor servicii. t23

perioada,,rizboiului rece", admit ci cea mai mare deficienli in activitatea lor a fost lipsa unor ,,surse umane de informitii" . - ,-^----,'--.' ' adica a unor spioni recrutaliin centrele de decizie politicd la nivel inalt din fosta U.R.S.S. si cltelalte state membrein i."iutuiJ" f"
Varsovia. Lipsa surselorde informatii umane la nivelde agenti, informatori sau relatii cu potenlial i nformativ, a constituit cauza principali a surprinderii politice cireia i-au cdzutvictimd toate serviciile de informatii din statele membre in N.A.TO., in frunte cu cele americane.
ln secolulXXl, C.l.A. sicelelalte servicii de informaliicare au suferit de aceasti lacuni, exagerind aportultehno-spioriajului,

Organele de spionaj americane, britanice si germane, care u cola borat cel ma i strAns pe,,fro ntu I a n ti c om u n i s m u I u i,' in loatd

vor reveni la rnetodele clasice, readucind in prim plan rolul surselor ururane si mai ales al agentilor recrutatisau infiltratiin tirile pe care le cerceteazi, mai ales in spafiul geopolitic alfostului Tratat de fa Varsovia (anexa nr.11).
In epoca ,,rdzboiului rece ", serviciile de informalii ale S.U.A. au cheltuit aproximativ 87% din fondurile avute la dispdzitie pentru culegerea de informafii cu mijloace tehnice (terestre, aeriene, navale,

subacvatice si cosmice)si numai 13% pentru exploatarea surselor umane. S-a constatat, cu multdintirziere, ci niciun mijloctehnic, indiferent de gradul siu de sofisticare, nu poate pdtrunde in constiin-

taomului:
Pe timpulrizboiuluidin GolfulPersic, din iarna anului 1991, comandantul fortelor americane si aliate din zond, generalul Schwartzkopf, a dorit si cunoascd daci armata irakiani dispunea de o componenti de lupti chimici pentru rachetele de tip SdUD cu care Saddam H ussei n executa lovituri asu pra lsraelu lu i si Arabiei Saudite. Cu toate ci asupra zonei de operafii eru o "onc6ntrati forfi cosmici de cercetare strategici alcituiti din 32 sateli{ide cel

mai inah nivel tehnic, suplimentati de avioane de cercetare ,,invizibile,,

F-117 si de cele de tipul SR-71, precum si de alte mijloace tehnice

ultra-moderne, nimeni nu a putut rdspunde la aceasti intrebare, fapt ce a creat o psihozd de spaimi atdt la nivelultrupelor, cdt mai ales alpopulatiei israeliene, determinind guvemulde la lerusalim sd cumpere urgent mdsti de gaze in valoare de sute de milioane de dolari. Problema arfifost rezolvatd simplu daci in dispozitivul armatei irakiene arfi existat micar un singur agent, un singur om, recrutat care si lucreze'pentru spionajul militar american. t24

La noud ani de laincheierea rizboiului din.Golful Persic, de lnformalii a Apiririi recunosc cd un asemenea agent nu a existat, in ciuda faptului c5, p6nd in 1990,

atit G.l,A., cdt giAgenfia

sute de ofileri irakieni s-au instruit in Occident, inclusiv in S.U.A., existdnd posibilitdlide a selecliona girecruta din rindul
acestora, aga cum se procedeazdin prezent cu uniiofiferi din fosta ,,lume comunrlsfd" care se instruiescin S.U.A.

in secolul XXl, serviciile de spionaj vor cheltui sume mult mai mari pentru crearea, dezvoltarea si exploatarea.surselor umane de informaliiprin crearea de ce!ule si retele de agenli
recrutafi, informatori pldtifi 9i relafii capabile si furnizeze informafii de valoare. Lumea secoluluiXXlva fi fundamental diferiti de cea din

uttima jumitate a secolu lu i )OC Aceasta nu va mai fi o lume,,bipol art", axatd pe S.U.A., si fosta U.R.S.S., care s-a dezintegrat, 9i nici o lume,, mo n o po I a rd " cum viseazi Wash i n gon-u l, ci o lume,, m u I ti polart", bazati nu pe blocurimilitare, ci pe grupdrigiorganizafii

economice regionale. Gel mai pulin pentru urmitoarele 2-3 decenii, posibili-

tatea izbucnirii unor rdzboaie la scari continentald sau globali este exclusi. Nici una din marile puteriale lumii nu este interesatd in rizboi 9i nu are posibilitifide a purta un rdzboi de amploare pe
cont propriu.

Echilibrul de fo(e in plan local, regional sau mondial va lua in calcul puterea economici a statelor sau grupurilor de state 9i nu puterea militari, cum inci se mai gdndegte la Washington.
P

impotriva acesteia si se fi tras un singur cartug, pe fondul colapsuluieconomicin secolul XXl, lupta pentru dominalia lumii se va da intre blocurile economice 9i comerciale 9i nu intre blocurile militare, care au dispdrut rind pe rind (SEATO, CENTO, Tratatul de la Varsovia). ln ultimul deceniu al secoluluiXX, importanla factorului militar in relafiile dintre state a fost intr-o continui scidere. Aceasti tendinfi se va accentua in secolul viitor. N.A.T.O., pr:incipala alianfd militad a lumii occidentale, care a supraviefuitincheierii,,rizboiului rece", va continua si se degradeze, si fie marginalizat, iarin urmdtorii 5-10 ani se va dizolva.
ca

firi

uterea mil itari

fostei U.R,S.S.

fost enormd dar s-a prdbugit,

S.UA. vorface eforturi disperate pentru prelungirea existen-

t25

Cea mai puternici organizatie economici la sfdrsitul secolului XX si inceputul secolului XXI este Uniunea Europeani. lntroducerea monedei unice europene EURO la 4 ianuarie 1999 este de naturi sd consolideze si mai mult puterea si influenta in lume a Europei Occidentale. Uniunea Europeani, in baza Tratatului de la Amsterdam, semnatin 1997 siratificatin 1998, isiconstruieste propriul organism

lei NA.TO., d.ar ga.nsele de- reugitd su nt m inime. N ici cei mai optimisti dintre analistii politici si militari americani, printre care paul Kenneciy, Jonathan Dean, Michael Hogan simultialtii, nu cred Yll'."1nj(1Ybr, cd N.A.TO. va supravietui mai mult de cdtiva ani.

de securitate 9i apdrare prin contopirea cu Uniunea Europei

Occidentale.

Uniunea Europeani a devenit mult prea mare si puternicd pentru a mai incdpea in N.A.T.O. De altfel, acest bloc militar desuet nici nu mai constituie forumul unde se dezbat si se iau mari
decizii politice din zona euro-atlanticd. in plan politic, ru'.e.t O. a fost inlocuit cu dialogul Uniunea Europeani - S.U.A. pdni la epuizare, N.A,.T.O. va deveni un fel de,,/a dd de scule militare,, pecare si le inchirieze Uniunii Europei Occidentale, pentru desfisu-rarea unor operatiuni militare in afara zonei de responsabilitate a irl.R.T.O. Singurele lucruri cu care se va '.remarca" NA.T.O. cu prilejul "jubileului" sdu din 4 aprilie 1999 (ma nuscrisul a fost predatinainte de aceastd datd - n.ed.lvaficonfi rmarea admiterii in alianfi a Cehiei, Poloniei 9i Ungariei, precum si aprobarea noii sale stritegii total diluate si cu o semnificatie pur politici, marginald. Dupi aceasti datd, N.A.T.O. va intra tn faza finali a declinului siu, pini la di-

zolvare sau inghetare. ln primuldeceniu al secoluluiXXl, se vor contura tot mai pregnant,,poliide putere ai lumif', care vorfi, in ordinea irnportanfei, Uniunea Europeani, S.U.A., Japonia, Federatia Rusi (Comuhitatea Statelor lndependente) 9i Ghina. Vor apirea fricfiuni si contraindicafii intre marile puteri economice ale lumii, Uniunea Europeani, S.U.A. biJaponia, in care vor fi angrenate ;i serviciile de spionaj ale acestora. ln secolulviitor, S.U.A. vorfi interesate nu in dezvoltarea si extinderea spre est a Uniunii Eur,opene, ci in subminarea acesteia, pini la destrdmare.Aparitia monedei unice europene, care pune capit suprematiei dolarului in economia mondiali, echl valeazd cu pierderea unui mare rdzboide citre S.U.A. si nu va rit26

mdne.fdri replici. S.U.A. vor recurge la misuri de subminare a U.E. prin speculalii bursiere si diversiuniaioperite, deoarece nu mai au puterea de a se mdsura intr-un rdzboi economic deschis cu Europa Occidentali. Aceasta, deoarece valoarea produsului intern brutal Uniunii Europene este maimare decitcelal
S.U.A., iarvaloarea capitalului vest-european investit directin economia S.U.A. este substantial mai mare decit celamerican investit

in economia U.E.Acest nou raport de fo(ein plan economic obligi S.U.A. la multi pruden{d. in pragulnoultiisecolsi mileniu, sub privirile noastre, se naste o lume cum nu a mai existat nicicdnd. Omenirea reclami 9i realizeazd progrese in directia picii si democraf iei, a unu i sistem economic eficient. U.R.S.S. a dispdrut, ,,rdzboiul rece"a devenit istorie, iar S.U.A. nu mai pot invoca ,, pericolul comunist"laadresa securitifii sale. ,,Barbarii din est" nu maivin' Focarele de tensiune si conflicte, desiincd numeroase, inclusivin Balcani giin spatiul fostului imperiu sovietic, au tendinla de a se stinge. Daci in urmi cu 10 ani marea majoritate a statelorAmericii Latine se aflau sub regimuri dictatoriale, in prezent,g0o/o din acestea triiesc sub
guveme alesein mod democratic, chiardaci instituliile democratice, ca gicele din RomAnia, nu au ajunsincd la maturitate. ' in Africa de Sud, a fost iemolat r6gimul de apartheid, iarin Orientul M'rjlociu negocierile de pace, desiextrem de dificile si presirate cu acte de violenfd, totusise deruleazi.

Germania a fost reunificati in mod pasnic, iarin Europa Gentrali gide Est, cu preful unoreforturisupraomene;ti, se edificd societdf i democratice 9i se introduce sistemul economiei de piafd. O.N.U. a ?nceput sd-gijoace rolul dorit de fondatorii sii 9i statuatin Charti. La cumpdnaintre secole;imilenii, omenirea parcurge o epoci de mari transformiri revolulionare, de mari speranfe, promisiuni si oportuniti,ti. Asupra tuturor acestorfenomene care au schim bat axa istoriei, o putern icd infl uenli a fost exercitatd de transformdrile din tosla,,lume comunrS'n, cunoscute sub genericul,,Revolutia europeand de Ia 1989*. Cu toate evolutiile pozitive la scari globali, nu avem inci cu raj u I 9i nici sufi ciente puncte de sprij in sd le considerim definitive, ireversibile. Peste tot pe glob, in locuri cunoscute sau maiindepirtate, existi pericole, stiri detensiune giconffict. Ceicare defin supre. matia in domeniul militar manifesti mult prea usortendinfa de relcurgere la mijloace de forfi pentru aga-zisa solulionare a conflictelor.
t27

Dacd, in trecut, intervenfia militari constituia o mdsuri de exceptie, extrem de gravd, in epoca post-rizboi rece, aceasta aproape ci a devenit o reguld. Gr:este rezistenta si ostilitatea lumiiin curs de dezvoltare iar in cadrul acesteia, i fundamentalismului islamii, fald de uriasuldecalaj ce o desparte de lumea dezvoltati, fafi de modulde-a dreptulmonstruos de inegalin care sunt impirlite si consumate resursele gi avutia planetei. Toate acestea vor nfl uenfa activitatea seruiciilor de spionaj la scard mondiali in secolul XXl. Cercetarea strategici la scard globald se deplaseazd din sectorul militar, predominant in a doua jumitate a secolului al XX.lea, spre sectorul economic, in secolulXXl.
i

Gomunitatea serviciilor de informatii ale S.U.A.

Potrivit prevederilor legii nr. S. 2198 din 1g93, care
a

adus

modificiri la Legea siguranfei nafionale din 1947, Comuni-tatea

Serviciilor de lnforma$ii (spionaj) a S.U.A. cuprinde urmd-toarele institutii de nivel nafional si departam ental (anexa nr. 1 2): - Agenlia Centrald de lnformafii (C.l.A.) - ca organism nafionalsuprerl de culegere de informatiidin surse umane sisurse tehnice, avind totodati si rolul de coordonatoial.activitdtii tuturor celorlalte seruicii de informatii si de secu ritate existente in S. U.A.

potrivitlegii;

'

'

- Agenfia Nationald de Securitate (N.S.A.) - subordonati Departamentului Apirdrii, avind ca misiuni efectuarea cercetirii

radioelectronice la scari globald, cu mijloace de interceptare terestre, aeriene si cosmice, ascultarea siinregistrarea legdturilor de telecomunicalii ale tuturorstatelor lumii, indiferent de natura relaliilor acestora cu S-.U.A. si spargerea codurilor si cifrurilor statelor si armatelor striine; - Agentia de Informalii a Apirdrii (D.t.A.) -subordonati Ministerului Apiririi al S.U.A. (,Pentagon'J, care rispu nde de exCcutarea culegerii de informatii militare la scari globali, folosind mijloace si procedee specifice, de la crearea sicultivarea surselor umane (spioni si informatori pEtifi) la mijloacele din domeniultehnospionajului, de uscat, aeriah, maritim, subacvatic si cosmic;

- Agentia Nafionali de Cercetare Foto si Sateliti de

lmagine - organ de vocafie globali apirutin urma experienfei r#boiului din Golful Percic, destinat si sprijine comandamentele militare

t28

americane pe timpul ducerii unor operaliuni militare. - Direcfia de lnformafii a Trupelor de Uscat;

Directia de lnformatiia Fortelor Maritime Militare;

- Direcfia de lnformatii a Forlelor Aeriene Militare;

- Direcfia de lnformatiia Corpuluide lnfanterie Marini. Aceste Direc{ii executi misiunide cercetare strategici, operativi sitacticiin iolosulcategoriei de forle ale armatei pe-care o deservesc. - Biroul Federalde lnvestigafii(F.B.l.) - sau polilia politici a S.U.A.-, insircinat cu acliunile de combatere a delictelor politice la nivel federal, a mQcirilor de sorginte comunisti sau social-democrati de orice fel, a migcirilor sindicale si pentru drcpturile populatiilor de culoare etc. Totin sarcina F.B.l. intrd gicombaterea crimeiorgani'
zate, a traficului cu stupefiante, armament, materiale radioactive etc. Biroului Federal de lnvestigalii ii este atribuit meritul istoric

de a fi lichidat fizic sau prin expulziri masive orice migciri politice semnificative cu tendinle de stAnga, de pe teritoriul S.U.A., de-a lungulintreguluisecolXX. Totodatd, F.B.l. are misiunea de combatere 9i anihilare a activitifii serviciilor stdine de spionaj pe teritoriul

S.U.A.

in ultima jumitate de secol, cele maicrincene bitilii pe trontul,,rdzhoiuluisecref'ns-au purtatintre F.B.l. gi K.G.B. Rezultatele reale ale acestor "bdtilii" vor putea fi cunoscute numaiin misura in care atit S.U.A., cit 9i Federalia Rusi vor permite accesul unor cercetitori la arhive. Nicifantezia celor maitalentatiscriitori si nici cascada filmelor de spionaj turnate in studiourile de la Hollywood vorajuta la cunoasterea adevirului. - Depa*amentul de lnformafii al Ministerului de Finanfe, apreciat ca unUldintre cele mai putemice simaieficace serviciide informalii din S.UA., cu agenfi infiltrafiin toate institufiile financiare, burse 9i medii de afaceride pe teritoriul S.U.A.; - Direcfia de lnformafii a Ministerului Energiei, care practici un spionaj la scard globald cu privire la rezervele energetice ale altor state, precum si cel al tehnologiilor de virf; - Directia de lnformatii a Comisiei pentru Energia Atomici, insdrcinatii cu organizarea si desfisurarea spionajului in dorneniul tehnologiei nucleare, atit cu aplicalie civild, cit si militari, la scard globali; - Biroul ,,H" pentru lnformaliif i Cercetare din Ministerul de Externe al S.U.A., organ de colectare 9i prelucrare a informafiilor
nu

r29

culese de ambasadele S.U.A. din intreaga lume; - Agenlia de lnformalii a Girzii de Goasti, care are agenfi infi ltrali sub dibrite acoperiri oficiale sau private, in toate marile porturi

alelumii. ln afara celor 14 serviciide informafii (spionaj) de importanfi nafionali sau hepartamentali, pe teritoriul S.U.A. mai opereazi un numir de alte 36 servicii de informafii, pe lingd unele agenfii de stat sau particulare, nerecunoscute oficial. Cu toate acestea, d u pi eforturi s upraomenegti 9i cheltuieli astronomice timp de peste 50 de ani, la sfirsitul secolului XX, C.l.A. nu cunoagte de cdte incircdturi nucleare strategice, operative 9i tactice dispune Federafia Rusi...

Strategii 9i obiective pentru secolulXXl

Dupd marginalizarea si, in, final dizolvarea N.A.T.O., fenomen ce s-ar putea derulaintr-un interval de timp mult mai rapid

decitigi imagineazi cercurile politice de laWashington, serviciile

de informafii (spionaj) ale S.U.A. vor putea conta foarte pufin pe spriiinul fos, tiloralia$ din Eunopa, cu exoepfia probabili a Madi Britanii. Dupd 1975, an in care s-a incheiat retragerea americani din Vietnam iar la Helsinki a fost semnat,,Actul Final", prin care erau recunoscute realitdfile politice din Europa, survenitein urma

celuide-aldoilea rizboi mondial, si pini la dispariliafostei,,lumi comuniste", eforturile spionajului american la scard globali, exprimatin resunse umane, tehnice gifinanciare, au fost repartizatre astfel: 65% asupra fostei U.R.S.S. 9i a Tratatului de la Vargovia; 25% asupra Chinei 9i restuluiAsiei;7o/o asupraOrientului Mijlociu, lsraelului 9i restulu i statelor arabe ; 2% asupra Americii Latine; 1 % asupra restului lumii. Prin ,,disparilia inamicului'n si incetarea ,,rdzboiului rece ", aceasti ordine de prioritifi, bine fundamentati din punct de vedere politic, ideologic gistrategic, a fost dati peste cap iarserviciile de spionaj americane, trecute prin focul restructuririloE sunt bulversate sidezorientate. Pedomeniide preocupdf alecercetdrii sffigiceanerk:anecu
efecte si influenp asupra tuturor celorlalb servicii de spionaj ale statelor

membrein NAT.O., aloca$ile bugetarein ultimul deceniu al,,rizboiului rece'i au fost, in general, astfel : spionajul militar - 54%; spionajul tehnic milihr-l 5%; spionajul economic-3%; spionaiul politb %.
130

Restul de 25% afostdestinat unorac$uni s pcbile" a@pild', cumsuntopem$unile psihologice, de subminarc a unorregimuri politice, sus$nerea uror rizboaie ant(1herili, diversiuni economicofi nanciarc ;i

chiarasasinafte politice, mult apreciate de G.lA Din toate acestea, se desprinde concluzia ci cercetarea strategici a S.U.A. si aliafilor sii a acordat o atenlie exterm de

mici domeniuluieconomic, adici tocmaiaceluia care a condus la ciderea regimurilor politice din fosta ,,lume comunistd" gi din aceasti cauzdsi la pribusirea puteriisale militare. in frunie
cu cea a fostei U.R.S.S. Aceasta este gi cauza principalS pentru care G.l.A. si celelalte servicii de spionaj din Occident au falimentat totalgi lam-entabilin ceea ce priveste prognozarea marilorevenimente din 1989, fapt pentru care au gifost sancfionate de clasa

politici din statele respective.

Pentru a repara gregelile trecutului, la sfirgitulsecolului XX, C.l.A. aloci circa 40% din bugetulsiu anual, culegeriide informdfii din domeniul economic. Saltul de la 3 la 40% este enomr ;i indici direc$ia de evolufie a cercetirii strategice americane in secolulXXl. in ceea ce priveste eforturile gi orientdrile serviciilor de spionaj militare aleS.U.A., cu toate cd i'olul gi importanta lor s-au diminuat, acestea vor continua si aibi o influen{d substantiali ' asupra politiciiexterne a S.U.A.

in prezent, resursele umane, tehnice si bugetare ale acestor servici i sunt repartizate, in inii generale, astfel : informaf ii din domeniul rnilitar, al comerluluicu armament gi al pr.oliferirii
I

;i conflict, insurecfii, rfizboaie de joasi intensitate etnico-religioase etc. -15%; informafii cu caracter politico-militar si economic, atit interne, cdt gi externen ale statelorce prezinti interes - 10%; informatii cu privire la actiunile erganizatiilorteroriste - 20%; pentru activititile de contrainformafii, contraspionaj, ant!-drog 9i impotriva crimei organizate-10o/'; pentru acliuni politico-diplornatice, negocieri, medieri etc. - 10%. ln toat$ epoea,,rdzbolukri rece", declangat cu aproxima{ie ?n an"rutr 1947, si pAnd la 25 decenrbnie tr 991, cdnd a fost cobor6t stic?dandul U.R.S.S. de pe turnul de la Krernlin, odati cu detrdmarea impenir.rluisovietlc, S.U"A.;i pni:'rcipali!s#l alFali, adicd Marea Britanie, Germania Federald ;i Japonia gi-aur ,poncentrat in jur de 65% din potenllalul serviciilor lon de spi*naj irnpotriva rusi!or. ln secolulXXl, acest luenu nu ve cfiaifiposibil, deoarece

nucleare - 35%; informatii din zonele de tensiune

l3l

serviciile de spionaj ale Marilor Puteri se vor rdzboiintre ele, pentru avantajele economice, comerciale sisfera de influenti. Cei mai marigi mai puternici inamici ai S.U.A., in pr,imele decenii ale secoluluiviitor, vorfi Uniunea Europeani -in frunte cu Germania - si Japonia. Federalia Rusd si Ghina vor intra in acest rizboi cel mai-devreme in cel de'al treilea deceniu al secoluluiXXl. in urmitoarele unu-doui decenii, C.l.A. seva concentrain direcfia creirii unor puternice retele de spioni si informatori, adici de surse umane, atAtin Europa Gentrali sispatiulfostei U.R.S.S., cAt siin Europa Occidentatd, China, Japonia, Orientul Mijlociu, si in America Latini. intoarcerea la unele forme clasice de spionaj si mai al-es la etementulom, materializatin agentul de spionaj plisatin punctele si forurile critice, va fi una din tendintele dominante in
actfuitatea serviciilor de spionaj americane in secolul XXl. in spafiul fostei U.R.S.S., obiectivul fundamental al spio.

najului american in secolul XXI il va constitui fragmentarea FederafieiR,use siaducerea acesteia la dimensiunicare sd nu depiseasci suprafata S.U.A., pentru a scoate de sub controlul Moscovei uriasele rezerve energetice de hidrocarburi din'bazinul Mdrii Caspice ,si din Kazahstann precum si resursele de rnaterii prime ale Siberlei. Posibilitatea tot mai evidenti de
tituie

pini la dezmembrarea acesteia. ln Asia si Pacific, spionajut american va urmiri distrugerea cornunismuluiin Ghina giirnpiedicarea Japoniei de a crea o,,sferd a co'prosperitdfii"inAsia si Pacific, dominati de Tokio. $ansa este ca pe toate aceste,,fronturi", in secolul XXl, serviciile americane de spionaj politic, economic si militar sd inregistneze serioase egecuri.
LJniunii Europene

reintegrare a spatiului slav, Feder:afia Rr.rsi, Ucraina si Belarus, conso vixiune de cosrnar la Washington. Un alt obiectiv, cam de acelasi grad, a! S.U"A. in viitorul seco,l va fi subminarea economicd, tehnologici si financiarfr a

Gomunitatea serviciilor de informatii ale Federatiei Ruse

$.U

A,

Tn anii care au trgcut de la incheierea,, dzboiulu i rece'i atdt in cdt si in Europa Oceldental5, au apirut studii gtiintifi ce si analize

132

de fond, ferite de marasmul propagandistic anti-comunist, care pun intr-o noui lumini adevdrul despre serviciile de informafii (spionaj) 9i de securitate ale fostei U.R.S.S., precum si despre restructurdrile si transformdrile suferite de acestea in ultimuldeceniu ca urmare a disparitiei regimului politic sovietic gi al dest6mirii U.R.S.S. Printre studiile de mare finuti stiiiitificd 9i obiectivitate,

s-au remarcat,,Cartea Guinness asupra spionajului"a lui Mark Lloyd, apdrutd simultan in S.U.A. gi Marea Britaniein anul 1994, la presti g ioasa ed itu ri G uin ness P u bl is hing, carlea,,l nform ati i I e factor de putere Ia pace si rdzboi" a lui Michael Herman, sub

egida lnstitutului Regal de Studii lntemafionale al Marii Britanii (1996), precum Si cartea ,,Noii spioni", alui James Adams, apdrutd la editura Hutchinson din Londra (1997). . Potrivit pirerilor exprimate de acesti autori, toti cu state indelungate, de 25-30 de ani, de activitate in serviciile de informatii, K.G.B. si G.R.U., cele doui mari servicii de spionaj ale fostei U.R.S.S. au fost prezentate timp de peste 40 de ani ca fiind,,cele mai sinistre, maiinfricosdtoare si mai agresive seruicii de spionaj din toate timp.trile". Nimic mai fals, mai denaturat gi mai departe de adevir, sustin acesti specialisti din tabdra adversi. ' Dupi p5rcrea lor, spionajul extem, politic, economic si militar alfostei U.R.S.S., din care s-au,,ndscut"organele de informatii (spionaj) ale Federatiei Ruse dupi 199J au fost, sunt si vor rimAne si pentru secolu| XXl,,continuatoare ale celor mai bune tradilii seculare ale spionajului rusesc, din epoca imperiald"Acestea nu s-au

deosebit si nu se deosebesc, in esenfa si practicile lor, de serviciile similare ale altor state cu traditiiin acest domeniu". Analigtii din Europa Occidentale'situeaze serviciile de informafii rusesti, ca profesionalism gi eficienld, mult peste cele ale S.U,A., care s-au dovedit sub asteptirisi sub standardele minime de profesionalism, mai ales in domeniul surselor
umane. S.U.A. si serviciile sale secrete nu au fost pregdtite si apte pentru rolulde lideral lumiicapitaliste dezvoltate, pe care l-au ocupat si detinut timp de peste patru decenii, in urma rezultatelor celui deal doilea rizboi mondial. Des i,,infrinte" in,,rizboi u I rece ", seruicii le de i nformati i (spionaj) rusesti, pd;escin secolulXXl cu o aureoli superioard

celoramericane. Moderne in conceptii, suple in structuri si actiuni, dotate cu mijloace tehnico-materiale la nivel mondial acestea au purtat cu
r33

e, de-a lung ul secolelor,,,s pi ritu I ntsesc'i constAnd din profunzime, perseverentS, continuitate, profesionalism si fortd morali, precum siacea dozd de patriotism de nezdruncinat, de care s-a dovedit capabili ramura ruseascd a rasei slave. A9a vorbesc la sfdrgitul secoluluiXX spionii de profesie din Europa Occidentali, despre ,,colegii lor debreasE'(, spionii rusi.
ef

Serviciile de spionaj rusegti sunt purtitoare ale unor tradifii indelungate, de citeva secole, pe care le-au cultivat, pistrat si dezvoltat, indiferent de regirnul politic de la Kremlin.
Nu vdd nici un motiv din lume pentru care serviciile de informatii ale

Romdnieisi nu procedeze la fel. Dupd pirerile experlltor in materie, doar serviciite de spionaj ale Frantei, Marii Britanii, Japoniei, ChineisiGermaniei se pot compara cu cele rusesti. Aceiasi specialigti consideri cd serviciile de spionaj ale S.U.A. sunt cele mai tinere Si mai neexperimentate din lume. Desi extrem de bogate si iupertehnicizate, timp de aproape o jumitate de secol, acestea au dat dovadd de irafionalitate, aventurism, agresivitate maladivd si lipsd de profesionalism, ceea ce a contribuit la punerea S.U.A. in situatii umilitoare, cu toati uriasa ei putere economici similitari, cum au fost rizboaiele din Coreea (1950-1953) siVietnam (19651975), pe care le-a pierdutin mod lamentabil. Dupd estimirile luiJamesAdams, serviciile de spionaj ale S.U.A., cu un personal irational de numeros, dispundnd anual de un buget in jur de 30-40 de miliarde de dolari, au eguat in misiunile lor principale de prevenire;i alarmare 9i au falimentat total in ceea ce privegte capacitatea lor de a anticipa evenimentele di n spatiu I eu ro-asiatic al fostei lumi com uniste.
Analistulspion britanic estimeazA cd niciin ceea ce privegte viitorul, adicd lumea secoluluiXXl, serviciile de spionaj ale S.U.A. nu au nlci oviziune, cramponAndu-se, cu disperareainnecatului, de conceptiile si practicile epocii ,,rizboiului rece". Anr procedat laaceastd analizi comparativi a serviciilor de spionaj nusesti si americane, cu ajutorul specialistilor vesteuropeni, p6rn!nd de la convingerea ci acestea vorfi principalele adversare ce se vor confrunta pe frontul ,,rdzboiului invizibil"in prirnele decenii ale secoluluiXXl. Am avutin vedere 9i ce a gindit B.Frech* ,,Wctima de azi va ft invingdtorul de mdine, ia'r NTCIODATA se nasteACUM". ' in nici unul din domeniile sociale,,,reforrnele"prin care t34

trecut Federafia Rusi- in ultimii ani nu au fost mai reusite ca cele infiptuite in aria serviciilor de informafii (spionaj) si de securitate. Acest lucru este de inleles, avindu-se in vedere adevdrul ci insisi ideea schimbirii regimului sovietic, a emanat de la aceste servicii, cele mai bune cunoscdtoare ale situatiei inteme din fosta U.R.S.S. si a decalajului acesteia fafd de lumea capitalistd dezvoltatd. Punctul de pornire, impulsul initial al viitoarelor schimbdri care aveau sd conducd la,,noua gAndire" sila,,perestroika" epocii lui wtilrall Gorbaciov au pornit din cadrul K.G.B sub egida reputatului sdu directgr general luriAndropov. Acestuia ii revine meritul, dupd ce l-a inlocuit pe Leonid Brejnev in functia de secretar general al PCUS, de a fi deschis U.R.S.S. spre lumea modernd, de a-ifi identificat si propulsat spre vdrful piramidei politice pe Mihail Gorbaciov, Boris Eltin si pe majoritatea celor ce aveau si se inscrie in avangarda reformatorilor. Dacinu arfi fostripus de boald,Androporsi nu Gorbaciov arfi fost purtitorul celei de a doua revolu$i ruse din secolul)OC Specifi cd pentru reformarea 9i restructu rarea serviciilor de spionaj si de se"uritate ale feOerailei Ruse a fost desfiintarea
a

centralizirii.
in realitate, daci neindepdrtdm de propaganda neagrd, practicati impotriva fostei lumi comuniste in epoca ,,rizboiului rece'i se poate constata ci fosta U.R.S.S.a dispus exact de aceleasi organe de securitate sispionaj ca orice mare putere a lumii, in special ca S.U.A. in U.it.S.S., existenfa partidului unic a impus o
putemicd centralizare
a

serviciilor speciale ale statului, tocmai pentru

a permite exercitarea cu rnaximurn de

eficienfi a controluluiasupra acestora, lucru rdvnit de toate statele, dar care nu este posibild in
conditii de pluralism politic.

-Comitetul pentru Securitatea Statului - K.G.B., avea in subordine trupele de grdniceri, trupele de securitate si Serviciul de Informatii Externe, toate sub o conducere unici. Pentru spionajul militar, a existat si continui si existe legendarul G.R.U. - Directia

Principali de Cercetare a Armatei, care a dat spioni de talie

rnondiali, precum Richard Sorge, RudolfAbel, Klaus Fuchs, George Blake, celebrul ofiler de marind american John Anthony Walker,
care a "lucrat" pentru rusitimp de 17 ani, si rnultialtii.

Exact aceleasi organisme, cu alte denum,iri, dar cu o conducere descentralizati, existi giin S.U.A", astfel; - Politia de frontierd - cu misiunigriniceresti;
135

- Garda de Coastd - pentru paza frontierei maritime; - Politia Federali - subordonati Ministeruluide lnterne, la care se adaugd organele de polilie ale statelor din cadrul Federafiei;

de subordonatii lnvestigafii Ministerului Justitiei; - Agenlia Gentrali de lnformafii (C.l.A.), organ nalional independent de spionaj extern, subordonat pre;edintelui S.U.A.; - Agenlia de lnformalii aApiririi, pentru spionajul militar
- F.B.l.,

- Polilia politicf, - reprezentati de Biroul Federal

rcsftrdlrateretdupd modelul elorameficane. KG.B." atrecutin istorie. Federafia Rusi gi sdngercsul ,,Monstttosul
ale Federa,liei Ruse s.au

extern, subordonati Pentagonului. Amtecutin rcvisti servixiflledesecurihb gide spbnaj ah S.UA, deoarcce, in noile lorstuirctrd, serviciile desecuritab inbnri ;i despbnaj

pi;egbin seolul )O(I cu organe gi stouctrri noi. Dupd desfiinfarea K.G.B., incepind din1992 au luat
-

fiinli:
Serviciul Federalde Securitate(omologul F.B.l.) - F.S.B.; Serviciul de lnformalii Externe - S.V.R. (omologul C.l.A.); - Agentia Federali pentru Corhunicalii Guvernamentale si lnformalii -F.A.P.S.l. (omologul Agenfiei Nalionale de Securitate - N.S.A. -americane); - Serviciul Federalde Frontieri (dupd modelul Polifieide

trontierffieiff

o" r"o-cturare gi atiniere ta,,ins rftuliitetumii democraticel', efectuatein perioada 1992-1995, a dispirut obiectul celor maifanteziste istorii de groazdale presei anti-comuniste din Occident gi mai ales din S.U.A. (anexa nr.I3). ln ceea ce priveste rolul,loculgiesenfa misiunilor, carc de altfel sunt standard pentru toate organele de securitate 9i informafii moderne din lume, acestea nu au suferit schimbdri profunde gi nici nu aveau de ce. Existd informalii potrivit cirora inalli dem nitari d in statele

lil"

Europei Centrale, inclusiv din Rominia, au legituri telefonice directe cu Cartierulgeneralal G.l.A. sial Pentagonului, de unde primesc,,lndica,tii",totaga cum primeau gide la Moscova, dupi alcituirea,,lagirului socialist". Nimic nou sub soare! Ga sd fie gi mai mult pe placulS.U.A. si N.A.T.O., presedintele - dramaturg Vaclav Havel, distrugitorul Gehoslovaciei, a desfiinfat Serviciul de lnformafii Exter.ne ai Gehiei, multumindu-se cu ceea ce primegte de la consilierii G.l.A., instalaliin birourile fostilor consi136

lieride la Praga ai defunctului K.G.B. Serviciulde lnformafii Externe (S.V.R.) a preluat, pe o

bazi independenti, atribufiile Direcliei l-a Generale din fostul K.G.B., avind un efectiv de 16.000 de angajafi."Primul sef al S.V.R. a fost academicianul Evgheni Primakov, care, din anul 1998, a devenit primulministru al Federaliei Ruse.
Directorul general al S.V.R. ca 9i directorul.general al C.l.A., se subordoneazd direct pregedinteluistatului. Sfera de activitate la scara globald a S.V.R. a fost substantial redusi, prin trecerea ,,in conservare" a relelelor de spionaj din circa 40 de state aparfi-

numdrul de agenlide informafiiai diplomatici din cadrulambasadelor Federaliei Ruse din S.U.A. si Europa de Vest a fost redus cu 15-25o/o. Domeniul militar a fost scos complet din atribuliile S.V.R., acesta ocupdndu-se cu prioritate de spionajuleconomic gipolitic. Zona geopolitici de maximd importanfi pentru S.V.R. cuprinde ,,strdindtatea apropi atd", adici fostele republici unionale, vizind reintegrarea lorcu Federalia Rusd, sffiele din Europa Cen-trali, pentru a stivili pe cit posibil penetralia S.U.A., gi Germania unificati, care va rimine siin secolul)(J'l,,marea iubire" aspiona-jului rusesc. , Contraspionajul german estimeazi cd fostul KG.B., care a dispus de puternice baze de recrutare pe teritoriul R.D.Germane, arfi trecutin stare de,,conselate" peteritoriul Germaniei unifi cate in jur de 6.000 ndnd lumii
a treia. De asemenea,

S.V.R. cq acoperire

de agenfi 9i informatori, ce vor putea fi reactivafi la momentul oportun,

cdnd puterea Rusieiva renagte.

in evidenfele S.V.i., Rominia se afli pe locul numirul unu, in rindul statelor central-europene considerate ca duc6nd o politici ostili intereselor Federafiei Ruse. Deocamdatd, Romdnia este purgisimplu ignorati din cauza situalieisale interne
dezastruoase. Cartierul general al S.V.R. este la Jasenevo, intr-o clidire ultramodernd cu 22deetaje, construitdin'1972, dupi planu-

rile unui arhitect finlandez, situati la marginea de sud-est a Moscovei. Printre succesele. mai recente ale S.V.R. se inscrie ziddrlcirea unu i mare acord d intre Azerbaidjan si citeva corporaf liere occidentale, conceput fdri participarea Rusiei.
n
i

petro-

Direclia Principald de lnformalii (G.R.U.), organul de spionaj militar, subordonat Ministerului Apirdrii al Federaliei Ruse, a supravieluit aproape intact dezmembririi U.R.S.S. G.R.U.
137

aclioneazi in strii nitate, atAt prin intermedi u I i nstitutiei atagaf i lor militari, cit 9i printr-o multitudine de alte forme de,,acoperire'i atit pe linie de stat, cAt si prin firme particulare. G.R.U. arein subordine tot arsenalul specific tehno-spionaju lui modern, de la satelilii de spionaj, la avioanele si navele de cercetare, si pdni la unititile de cercetarediversiune de uscat, aeriene gi maritime. Printre misiunile G.R.U., se inscriu : - spionajul militarsi tehno-rhilitar la scari globali, cu accent principal pe spafiul N.A.T.O. siS.UA. - spionajul militarin Europa Gentrali, folosind elementele
din domeniul surselor umane, create in perioada existenlei Tratatului de la Varsovia gi a dominafiei sovietice in aceasti zond; - spionajul militarin zona ,,strtindtdtii apropiate",cu accent in statele baltice (Letonia, Estonia, Lituania),in Gaucaz, precum si in alte "puncte fierbinti" care ar presupune intervenfii militare din

partea Federafiei Ruse;

- tehno-spionajul spafial, prin intermediul Fortelor Militare Spafiale, createdupi 1990, responsabilecu cercetarea prin satelifi si nave spatiale.

Agenlia federald pentru Comunicafii Guvernamentale ( F.A.P.S.|.) a luatfiinfdin decembrie 1991, ca replici lnformafii 9i directi laAgenfia Nalionali de Securitate din S.U.A. , prin amalgamarea Serviciului de Telecomunicafii Guvernamentale cu Dire{ia a 8-a din fostul KG.B., care se ocupa cu cercetarea radioelectronici, interceptarea convorbirilor si cripto-analiza, adici spargerea codurilor si cifrurilor altor state, misiuni absolut identice cu cele ale N.S.A., din Statele Unite. in cadrul F.A.P.S.l., lucreazi circa 85.000 de angajatide inaltd calificare, recrutafidintre electronisti,lingvigti, informaticieni, matematicienietc., operind cu calculatoare de ultimd generafie, autohtone si strdine, mijloace de ascultare 9i interceptare terestre, aeriene si navale, precum 9i cosmice. Conform aprecierilor unorexperli occidentali, mai ales germani, forfele, mijloacele tehnice si disponibilitdfile financiare ale serviciilorde spionaj ale Federafiei Ruse, arfi directionate astfel: - pentru economie gigtiinfn -43o/o; - pentru domeniul militar -25o/o; - pentru domeniul politic - 18%;
-

pentru,,acf iuni acoperite" de interyentii si infl uenfa re -1 4o/o. La sfdrsitul anului 1 995, in Federafia Rusi a fost definitivat
138

procesul de creare a structurilor de stat cu misiuni de securitate, ordine publicd, despionaj sicontraspionaj, rezultdnd un numirde

impotriva Parlamentului dominat de forfele politice conservatoare, din toamna anului 1993, a fost posibili tocmai datoritd faptului cd acesta a avut sprijinul total al acestor servicii de eliti. Este recunoscut faptul cd Boris Ellin a stiut si foloseasci cu miiestrie serviciile de securitate si informatii, precum si legiturile acestora cu lumea occidentald, pe care si le-a atras, iar ulterior a stiut sd le recompenseze. Mihail Gorbaciov a avut

institufii: - Serviciul de Securitate Prezidenlial- S.B.P. (luat dupi modelul de la Casq Albi); - MinisterulAfacerilor lnterne - M.V.D.; - Serviciul Federal de Securitate - F.S.B. (dupi modelul F.B.l.); - Serviciul de lnformafii Exteme - S.V.R. (replici la C.lA.); - Agenfia Federali de Gomunicalii Guvernamqntale si lnformalii - F.A.P.S.l.; - Direcfia Principali de lnformatii din Statul Major General- G.R.U.; - Directoratul Generalde Gardi - G.V.O.; - Polifia Financiari; - Oficiul Procurorului General; - Oficiul Procurorului Militar. Tentativa de lovituri de stat de la 19 august 1991 a e9uat, ?n principal, datdriti faptului cd iniliatorii acesteia nu sau bucurat de nici un fel de sprijin din partea organelor de securitate 9i de informafii. in schirhb, victoria lui Boris Ellin in lupta
11

intotdeauna o pozifie ambivalenti fafn de aceste servicii dar nici nu s-a bucurat de sprijinul lor.
fn acest mod, seruiciile de securitate side spionaj ale Federaf iei Ruse i ntrS in seco I u I XXI cu aureola d e,, revol utio n a re", na\t a-

toare, transfonnatoare, restructu rate li,,transparenfe". Acestea au fost primele care au doveditflexibilitate, au sesizat corect mersul

istoriei si s-au adaptat imediat la acesta, spre stupoarea sitotala insatisfaclie a serviciilor secrete arnericane 9i vest-europene, care le-arfi dorit decimate, desfiin{ate, judecate si condamnate gi, in
final, ad use a cota,,zeroo', pentru rolu I lor,,nefasf " d in epoca,,sdngle roasei dietaturi comunisfe". Toate acestea nu s-au produs, niciin Federalia Rusd si nici in u p"ra din fostele state membre ale Tratatului de la Varsovia, care au sch irnbat doar "prim ul egalon" din conducerea
I

139

acestorservicii.
in final, G.l.A. s-a vdzut obligati sd,,fratemizeze,,cu fostul K.G.B., travestit in S.V.R. si impreu nd si promovez e,,va lo le d em o-

cratiei".

Numaiin Rominia
,

a apdrut un oarecare Ticu

Dumitrescu,

ce doregte si treaci prin Parlament o asa-zisd lege privind accesul la dosaref e Securititii si ,demascatea acesteia ca politie poliiicd".

de infornratori, fdri sursele umane de informafii, nici politia, nici S.R.l., nici Garda Finaciari si nici Serviciu'l de lnformilii Externe sau Directia de lnformatii Militare nu ar valora nimi6! Se doreste eradicarea coruptiei, prinderea hotilor si criminalilor, cunoasterea pericolelorla adresa Romdniei dar, pe de alti parte, printr-o asemenea ,,/ege'i li s-ar submina orice sansi de reusitd in ' actiunile specifice.,. ,' . Oare gtie acest ficu Dumitrescu, ca si cei care-lincurajeazi in aberanta lui ,,inifiativi legislativi ", cd populatia lirii refuzi sd mai coopereze cu organele de siguranli nationald, ordine publici side informatiitocmai de teamd ci intr-o zi va apirea un lunatic ce va cere acces si la dosarele secoluluiXXl? A tJa dreptexemplu Germania Federali, care a permis accesul la dosarele securitdtiifostei R.D.Germane este nu numai ridicol, ci de-a dreptul criminal. R.D.Germani nu a fost un stat, ci o fictiune politici sortiti pieririi. RomAnia nu poatefi pusi pe acelasi plan cu fosta R.D.Germand decit dacd se doreste disparitia 6i ca stat...

Absuditatea acestei,,initiative,,se manifestiin iioui planuri. in primul rdnd, prin acestd ,,/ege" ar fi fost lovitd nu Secuiitatea, care oricum nu mai existd, ci serviciile,actuale de informatiisi ordine internd ale Rominiei, cu care vor refuza si maicotin6reze al6t cetifenii RomAniei, cdt si cetitenii striini, datoritd precedentuluicrcat prin facerea publici a unordosare ale serviciilor secrete. in al doilea nind, a acuza RomAnia ci a awt ,,polilie politicd" este o prostie strigdtoare la cer, deoarece, in lume nu au existat si nu existd state care si nu dispuni de poiigie politicd. Firi refele

Serviciile secrete ale Marii Britanii

Britanicii se consideri a fi printre cei maiexperimentati si cu cele maivechitraditii din Europa in domenlulserviciilor secrete de spionaj, contraspionaj gide securitate.
140

Printre fondatoriiserviciilor secrete engleze sunt enumerali lordul Francis Walsingham (1530-1590)-geful politiei secrete in tim pu I dom niei reginei Elisabeta l, Daniel Defoe (1 660-1 731 ).scriitor de talie rnondiali, autorul cirtii ,,Roblhson Crusoe'o,agent secret, iar apoi seful spionajului englez pe timpul regelui George l, romancierul si dramaturgul Someset Maugham (1874-1965) 9i atfii. De-a lungulsecolelor, serviciile secrete britanice au fost societdfiinchise, conservatoare si exclusiviste, cu criterii de selectie foarte severe, bazate pe apartenenfa de clasd. PAni in preajma primului rdzboi mondial, admitereain aceste servicii constitu ia privilegiul exclusiv al aristrocratiei britanice, precum si a celor din elita culturali, precum poeti, roirancieri giArimatuigi careisi fdceau un titlu de glorie din aducerea de servicii imperiului britanic

pe,,frontu I i nvizibil ".

pe

$pionajul militar britanic s-a reinarcat in secolut al 1Z-lea, timpul ducelui de Madborough, precum si in perioada rdzboaielor

napoleoniene, contribuindin mare mdsurd lavictoriile repurtate de

amiralul Nelson la Trafalgar si de ducele de Wellington, mai ales in bitdlia de Wafterloo ' Ca institutii pennanente ale statului, cu o bazd mai largd de recrutare, seruiciile secrete ale Marii Britanii dateazi de lainceputul

secoluluialXX-lea. M.l.-6 - Serviciul Secret de lnformatii, infiinfat pe baze modeme in anul 1 91 1, s-a remarcat in cursul primului dzboi mondial dar a decizut si s-a degradat in perioada interbelicd 191 g-1939. ln cursul celui de-al doilea rizboi mondial, performanspionajului militar britanic au fost deplorabile. ioate retelele lele de agenti britanicidin Europa au fost distruse de contraspionajul german in cursulanului 1940. ,,Refacerea"serviciului de spionaj militar al Marii Britanii dupi cel de-al doilea rizboi mondials-a terminat cu alte dezastre. Astfel, s-a constatat ci definitorii unorfunctiide conducere-cheie ale acestuiserviciu, printre care Anthony Blunt, Guy Burgess, Donald Maclean si, mai ales, Kim Philby erau agenti ai KG.B. sau G.R.U. Singurul succes de risunetal spionajului militar britanic a fost recrutarea colonelului Oleg Penkovski, din cadr:ul G.R.U. (anexa nr.3). Serviciul M.l.-6 a fost sever criticat pentru incapacitatea de a anticipa invadarea arhipeleagului Falkland de citre

I4I

Argentina, in 1982.ln urma acestui fiasco, o comisie de stat, condusi de lordul Franks, a investigat cauzele eseculuisia operat schimbdri maiorein structura organuluide informifii militire al Marii
Britanii.

Dupi incetarea,;rdzboiului rece", Serviciul Secret de Informatii al Marii Britaniia trecut printr-o noud restructurare, iar efectivele sale, total inti nerite prin,,debaras area d e.hdtrAn i i in rd i ti in pnctici ale rdzboiutui rece gi intigi politice", s-au redus la circl 2.000 de angajafi. Pentru secolulXXl, aldturi de C.l.A., cu care colaboreazi intim, Serviciul Secret de lnformatii al Marii Britaniiisi va concentra eforturile in zona Golfului Persic, in spaliul geojolitic at foiiei U.R.S.S., in Hong Kong si China, in Africa de Sud, lndia si
Pakistan.
lntercsul deosebit al spionajului militar englez pentru spaliul fostei U-R.S.S. si mai ales pentru zonele de tensiune si conflict ilin Federatia Ru sd si,,sffiinilatea aptopiatd"acesteia (fostele rcpublicii unionale) s-a pututvedea si din tragedia celor patru specialistiai firmei britanice,,GARNER TELECOM", pe nume Baren Hickey, Peter Kennedy, Rudi Petschi 9i Stan Show,,ripifi" de nu se stie cine la 3 octombrie 1 998 si gisifi cu capetele tdiate la 1g decembrie 1998, la frontiera ceceno-ingusi din Caucaz. Despre cei patru

nenorocili aflafiin aceasti zoni de foc a fostei U.R.S.S. se zice ci nu erau ce se pretindeau, adici ,,specialistiin telecomunicalii", ci agenli ai Serviciului Secret de lnformatii a! Mar:ii Britanii. Aceasta ar putea fi ,,nota de platd" prezentati Marii Britanii de citre Serviciul de contraspionaj rusesc pentru roluljucat de agenfii acesteia in provocarea si alimentarea, ?mpreuni cu C.l.A., a
confl ictului din Cecenia.

Pentru aceeasi,,vin
cei mai buni

e'n,

C.,.A.a pldtit cu viata unuia dintre

agenfiaisiiin spionaj gidiversiune, FnedyWoodruff, in vdrstd de 45 de ani, conducitorul unui grup de specialigti
americani insdrcinat cu organizarea serviciilor secrete si de polilie din Giorgia, impugcat in cap la 6 august 'l 993, in tlmp'ce ficea o plimbare de agrement prin Muntii Caucaz. Serviciul Secret de lnformatii al lMarii Britanii ?si are

cartierul generalintr-o clSdire cu t6 etaje, pe nume Cuhtrw House, pe malulTamisei, in apropiere de podulWestminster. Pini in anul 1989, Serviciul Secret de lnformatli britanic a operat firi nici un fe! de suport legal.
142

, Orice

formi

de control a Parlamentului asupra

activititii

,,M.1.-6'i este exclusi. Eventualele nereguli din cadrulacestiri serviciu sunt cercetate de citre comisii independente de'experli. Seful Serviciu I ui Secret de lnformaf ii al Mari i Britanii este

subordonat direct primului ministru.

M.t.-5 Serviciu I de co ntrainformatii si securitate al Marii Britan i i cunoscut oficial sub denumirea de,,bd urity Service,,iartraditional ca,,M.l.-5'i a luat fiintd ca institutie permanenti a statuluiin anul 1906, sub controlul generalului-maiorcbnte SirVernon Kell, un nobil polonez expatriat. lnteresat este faptul cd si securitatea botse-

' vici

ndscuti dupi Revolufia din 1917 din Rusia, temuta CEKA, deveniti ulterior k.G.B., a foit tot opera unui nobil polonez expatriat, pe nume Felix Dzerjinski, de unde rezulti ci poloneziisunt,,expe4iiin serviciisecrete... M.l.-5 s-a remarcat de o manieri strdluciti in cursul primului rdzboi mondial, cAnd a reusit sd anihileze intreaga relea de spioni germani de pe teritoriul Marii Britanii, la numai cdteva zile fnainte de izbucnirea rizboiului. Aceasta nu a mai putut fi refdcuti in condilii de rdzboi, ceea ce a constituit un mare handicap pentru lpionajril german ln timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, M.l.-5 s-a remarcat prin anihilarea unui numdr mare de agenfi giAbwehrului, condus de amiralulGanaris, care au incercat sipitrundi pe insulele britanice. Din surse edgleze, rezulti ci arfifost vorba de peste 2.500 de agenti. Comportamentul contraspionaju lu i britan ic fali de agenfii germanisialiatiiacestora a fost la felde barbarsi inuman ca cel al Gestapo-ului. Agentii capturafi, dovediti sau doar binuifi, care nu puteau fi ,,intorsf', adidtransformaliin,,agenti dublf' care sd lucreze pentru Marea Britanie, erau impuscatifiid prea mult ceremonial sau, si mai crunt, spdnzurati. Dupd anul 1945, Serviciul de Securitate al Marii Britanii M.l.-5, a trecut prin mai multe restructurdrisi reorganiziri, sub sefi succesivi, precum Sir RogerHollis, Sir Martin FurnivalJones si Sir Miahael Hanley. in legdiuri cu Sir Roger Hollis, existd bdnuieii, cd arfi fostagent recrutatalK.G.B., darguvernulbritanic neagi cu inddnitni -'r acest lucru din motive de prestigiu national (a se vedea ca rten h..l i {J lrappman Pi ncher,,, P rea tA zi u, p rea secret' ). Supi cum se poate constata, in fruntea securitdtii Marii
t43

Britanii, potrivittraditiei, au fost numite numai persoane din rindul aristocratiei sau innobilate pe baza performantelor profesionale, dupd numireain acest post, d.e oinsemndtate imensiin sistemul organelor de stat ale Marii Britanii si fostului siu imperiu. - in esenfi, Serviciulde Seturitate (M.1.-5) constituie politia politicd a Marii Britanii, insdrcinati cu combaterea delictelor politice de orice fel, neconforme cu interesele societiliibritanice. in atentia M.l.-5, in afara misiunitor de combatere a spionaju lu i striin, s-a afl at in permanenld Partidul Comunist, sindicatele, miscdrile secesionate din lrlanda de Nord, din Scofia si din Jara Galilor, precum si miscirile teroriste, de orice fel, traficul de droguri, crima organizatd etc. Serviciulde Securitate a avut sarcini imense pe timpul existenfei imperiului britanic dar acestea s-au diminuat, fird si dispard complet, continudnd si se manifeste in spafiul
,,Gommonwealth"-ului.
Pe plan intern,

Laburist, cdnd s-au aflat succesiv la putere, au utilizat "seiviciile" lui M.f .-5 pentru a se submina reciproc.

atit Partidul Conservator, cit 9i Partidul

Securitatea britanici nu-siface procese de constiinti in indeplinirea atributiilor sale. M.l.-5 tine sub o strictd supra-veghere nu numai clasa politici sitoate partidele, indiferent dacd se afli la putere sau in opozifie, ci si familia regali.Aceasta se facein scopul
de ,,a-i proteja" pe demnitari si ,,a-i feri de pdcafeJ'prin eventualele lor legituri, constiente sau inconstiente, cu migcirile de st6nga, cu cele terorist-extrem iste sau cu servicii le de spionaj striine...

in ,,memoriile"sale, publicate in anul 1993, Allan Clark, fost ministru al Gomerlului si ministru de stat al Apdririi in guvernul conservator, dezviluie faptul cd a fost supravegheat si interceptat sistematic, de cdtre M.l.-s, pe toati durata cit a
detinut aceste funcfii. De fapt, acest,Jratament"aplicat demnitarilor britanici este standard in toate statele dezvoltate din Europi Occidentali si din S.U.A Acest lucru se face ,din raliuni desfat"gi nimeni
nu ar".rbie

si

se supere. Numaiin Rom6niaiuupe 1990, iucr:urile

se fac exact pe dos.,,Demnitarii"romdni vor sd vadd,,dosarele Securitdlii" sifac scandal monstru in Parlamentimpotriva S.R.l., maiales cei din U.D.M.R. (care se gtiu,,cu musca pe cdciuld"l, atuncicind acest serviciu de importantd nationali vitali incearcd sd-;i faci datoria, conform prevederilor legii. Casa regald britanicd, pe ldngd faptul cd este,,protejati'n, mai este si ascultati siinregistrati de citre experfii M.l.-5. Astfel,

t44

scurgerea de informatiicdtre presd (probabil pe banigrei)in legdtud cu relatiile amoroase ale printesei (,,triste si populare') Diana, incepind cu omulde afaceri Games Gilbey sitermin6nd cu miliardarul

egiptean ucisin tuneluldin Parisin 1997, precum sicu aventurile

erotice ale printului rnogtenitorGharles, in specialcu Gamilta Parker Bowels dar si cu multele altele, nu putea si se produci decdt din

directia M.l.-5.

Discutiile Dianei au fost inregistrate de citre agenfii ci aceasta a avut naivitatea si foloseasci telefonul mobil pentru a-si pedecta intdlnirile cu amanfli.
M.l.-5, pentru

Dupi consumarea faptelor si compromiterea familiei regale de o manier in care s-a ajuns in sitdalia cdnd peste 50% din englezi
se pronunfi pentru un regim republican, PalatuluiBukingham is-a recomandat si nu mai foloseasci telefonul mobil pentru conrrorbiri sensibile. in ultimul sfert de veac, securitatea britanicd s-a pr,'tat

la adevdrate atrocititi impotriva miscdrii secesioniste din lrlanda de Nord. Un fost angajat al M.l.-5, PeterWrightin cartoa sa ,,Spy Cathel'(Vdnitorul de spioni), a pus in lumind o imensitate
de acte ilegale si crime impotriva omutui comise de M.l.-S. Dbparte de afi,,gentlemani'i cum si-au ficutsinguri recla-

mi, agentii M.l.-5 au recurs si continui sd recurgi cu foarte

mare usurinfi la asasinate ca ,;metodd de lucru".

Despre acestfapt s-a sesi.zat chiarsi Curtea Europeani a

zis democratice din Occident, partidele politice au ciutat si foloseasci serviciile secretein interesul propriu, fie sd ajungi la putere, fie si se menfini la putere .,,Echidistanla politicd" este o
formuld valabi16 doar pentru mdgarul din poveste, care moare de foame intne doui cipife de fdn, pentru ci nu se poate hotiridin
care

Drepturilor Omu lui, du pd aparitia cirlii lu i Peter Wright. ,,Rdzboiul rece"a constituit pentru serviciile secrete britanice, precum si pentru cele de pesteAtlantic, cu care au elaborat strins, un paravan in spatele ciruia au fostexagerate pdni la ridicol ,,pericolele "ce amenintau,,lumea libetd", gi-au anrplifi cat artificial rolul si importanta, f i:au umflat bugetele, s-au invdluit intr-un secretism paralizant, atribuindu-si ,,victorii"care nu au existat. Lucrdtorii cu vechi state de muncdin domeniu au constatat si scris dupi 1990 incoace adevirul potrivit cdruia, ln toate statele

si min6nce...

Resursele Serviciului de Securitate al Marii Britanii M.l.-s, r45

dupi unele informatii, sunt repartizate astfel:

terorismul idandez gi intern - M%; terorismul international, mai ales din directia lumii arabe siasiatice -26%;
-

cialnucleare -25o/o; - subversiunea sisabotajul - 5%. La sfArsitul secolului)O( serviciile secrete britanice au fost, in sfArsit,,,/qga lkate", au devenitmai,,t-ansparente" Ti mai,,publice,', iar personalul acestora intinerit aproape in totaiitate. Cartierul general al Serviciului de Securitate al Marii Britaniise afli pe malulTamisei, in Thames House, in apropiere de sediul Ministerului Apirdrii. in februarie 1992, in funcfia de director general al M.l.-5 a fost numitd doamna Stella Rimington, pe criterii de vechime si. profesionalism, fiind prima femeie din istoria serviciilorsecrete ociidentale care a ocupat un astfelde post. Este insi posibil ca Stella Rimington sd fie directorul de vitrind al M.l.-5, iar cel real, potrivit traditiei engleze seculare, sd fie mentinut in cel mai adinc secret. Cel de-al treilea membru marcantal,,Comunitdfii serviciilor de spionaj"britanice (anexa nr.l4) este Serviciul de tblecomunicatii Guvernamentale - G.C.H.Q., av6nd sediul la Cheltenham. ln structura sa moderni, G.C,H.e. dateazd din anul 1952 fiind omologulAgentiei Nationale de Securitate a S.U.A. radio-electronici si de decriptare (spargerga cifrurilor si codurilor striine) din cursul'celui de-at doilea rdzUoi mondial, card si-a desfisurat activitatea la Bletchley Park, fiind foarte apreciat d6 Winston
Ghurchill.
G.G.H.Q este continuator al seruiciului britanic de cercetare

contraspionajul si contraproliferarea armamentelor, in spe-

niide cifrat a armatei celui de-al treilea Reich, f6ri ca germanfi 6e binuiascd acest lucru pe toati durata rdzboiului. intreaga operatiune a purtat numele de cod,,EN|GMA,,, fiind consideratd drept cel mai mare secret din cursul celuide-aldoilea rdzboimondial, care nu a pututfi dezvdluit. Asupra modulu i concret cum au intrat englezii in posesia masinii de cifrat germane, o adevdratd minune a tehniciiin acest domeniu, care ficea mesajele transmise prin orice mijloace, imposibilde descifrat, avind ca pr:incipiu de lucru o gami infinitd, s-a
146

Gloria acestuiserviciu a constituit-o intrareain posesia mgsi-

pestrat secretul pdni cu cdfiva ani in urmi. Abia in '1994, ,,Th'e Guinness B ook of Es pi onal'e'i scrisd de Mark Lloyd, face um ni in
I

acest mister.

Potrivit dezviluirilor lui M.Lloyd, masina de cifrat germani "ENIGMA" a fost sustrasd din fabrica in care a fost produsi de citre matematicianul evreu Charles Proteus Stenmetz, care a lircrat la proiectarea acesteia. Dat afari din serviciu pentru vederile sale social-democrate, dar mai ales pentru ci era evreu, savantul Ch.P.Steinmetz nu a plecat cu mina goali, ci a luat cu elintreaga documentalie a,,ENlGMEl", pe care a vdndut-o serviciului de spionaj polonez, la inceputul anului 1939. Despre aceasti,,afacerc "a luat la cunogtinp si SeMciu I Secrct de lnformatii - MJ.6 al Marii
Britanii, foarte activin Polonia in perioada rqspectivd, deoarece era clar pentru toati lumea cd Hitlerse prcgdtea si atace aceastiprd. - ,,]inta"a fost colonelul Beck din Serviciulde Informatiial armatei poloneze, cunoscut drcpt mare amator de femei 9i petreceri. Prin grija M.l.-6, colonelul Beck a,,cunoscut"o englezoaicd de o

rari frumusefe, Amy Eliysabeth Brousse, pe nume conspirativ uCyntia'n, ce opera la Vargovia 9i care l-a ,,sedus "cu ugurin,td pe bravul colonel polonez, de la care a oblinutintreaga documentafie a EN lGMEl, mai mu lt prin graliile sale amoroase decAt pe lire sterline.
Pe baza acesteidocumentafii, specialistii britaniciau reprodus cu mare exactitate originalul german, rcugind sd descifreze toate mesajele si ordinele de operafiitransmise de CaftierulGenerdl alAmatei Germaniei citre trupele de pe front. Dupi atacarea U.R.S.S., la 22

iunie 1941,9i pind la capitularea Germanieiin mai 1945, sistemul ,,ENlGMA"a funcf ionat ireprogabil. lntrucdt mesajele cifrate in sistemul ENIGMA se refereau cu prioritate la trupele gerqane angajate in proporlii de 75-90% pe frontul germano-sovietic, informaliile obtinute pe acesti cale, de o valoare imensi, nu prezentau insi interes pentru Marea Britanie, care se rizboia in OceanulAtlantic cu submarinele germane, precum 9i cu avialia a maregaluluiGiiring. Winston Churchill, care iubea comunismul sovietic, precum spinzuratul funia, era totusi interesat ca armatele germane si sufere infringeri cdt mai mari pe frontul rusesc, Ghurchill maistiainsi cd l.V.Stalin nu avea nici cea mai micd incredere in el, asa ci daci i-arfi trimis directinformafiileobfinute prin ENIGMA, acesta nu le-arfi luat in seami, considedndu-le,;dezinformiri "ale acelui,,porc de cdine", adicS Churchill, care a luptat toatii viap pentru distrugerea U.R.S.S.
147

Churchilla gdsit o cale ingenioasd pentru a pune totusi !a dispozitia Marelui stat Majoral armatei sovietice aceste intormafi i. Acest lucru s-a fdcut prin intermediul reteleidin Elvetia, condusi ie germana Rcisler, din care ficea parte si agentulenglez Alexander infiltratiin Statul Major General german. Cu sau fdri informatiilefurnizate de Churchill prin ENIGMA armatei luiStalin, Germania tot pierdea rdzboiul. Nu poate fiinsd negati utilitatea si oportunitatea informatiilor oblinute de serviciul
de spionaj militar britanic, transmise rusilor, care au slujit at6t intere,sele Marii Britanii, cdt si pe cele ale U.R.S.S., mari aliati siinvingitori

Foot, care lucra pentru rusi. Pentru a nu da de bdnuit, sursa acestora era prezentatd Moscovei ca fiind legatd direcl de agenfii lui Rrisler

in cel de-al doilea rdzboi mondial.

. La sfdrsitul secolului XX siin perspectiva secolului XXl, G.C.H.Q. de la Cheltenham, autostradaA.40, joacd un rol impor-

innobilati.

tant in tehno-spiilnajul Marii Britanii, conlucrdnd foarte intim cu Agentia Nafionali de Securitate din S.U.A. Cercetarea radioelectronici de interceptare convorbirilor de decriptare a Marii Britanii are 12.000 de angajati de un inalt 9i profesionalism. Numai pe teritoriul Marii Britanii, G.G.H.e. intercepteazi anual in jur de 35.000-40.000 de circuite telefonice, in numele,,sec uritdlii stafu lui'a,tild capresa, radioul, televiziunea si in general opinia publici britanicd si obiecteze in vreun fel sari si faci "explozie" de indignare cain Rominia,,democratici,,. De altfel, ca niciieriin lume, jurnalistii britanici colaboreazi foarte intim cu serviciite secrete de informatii, constituind o adevirati armati de rezervd a acestora. La fel procedeazi si mediile academice si cu lturale engleze, ficdndu-si din aceasia un titlu de glorie, fapt pentru care cei mai mlrituosi sunt
'

Aga se explici, printre altele, de ce Marea Britanie a condus lumea aproape 150 de ani, intr-un imperiu in care, dupd cum s-a exprimat primul ministru Disraeli, ,,so arele nu apune niciodatd',. Cat contrastintre comportarnentul jumalistilor britanici si a

celor din Romdnia, care gi-ar vinde si sufletul ia sd poatd d6sconspira orice din activititea statului romin sia serviciilorsale secrete, ca re,,demasci "in fafa Eu rope i,,in cd ica rea em ba rg o u t u i pe Dundre de cdtre guvemulVdcdroiu'i ca c6nd acest guvern hr 9i fi fost af ,,Hoardei de Auf 'si nu al Rominiei. lati unul din motivele peintru care societatea rgrhineasci nu-si mai giseste echilibrul.
t48

Rominia nu-gi cunoaste loculin istorie, iarstatul romdn se autodistruge, neavdnd nicioviziune, nicio strategie si nicio speran,ti la
cumpdna dintre secole si milenii...

Serviciile secrete ale -Frantei

Este un adevir demonstrat de zeci de ani,de experienfi, in relatiile bilaterate euro-atlantice cd americanii urdsc Eurofa in totalitate dar cel mai mult,,yankeii'o urisc partea latini a Europei, in special Franta, Spania, ltalia, unde migcdrile socialiste 9i comuniste au fostgi rimin puternice si influente. Pe nimeni nu-i urisc si dispretuiesc americanii mai mult ca pe francezi, cu care poarti un rizboi subteran surd, de peste 50 de ani. La Washington, nu existi niii o iluzie in ce privegte perspectiva relaliilor cu Parisul. Franfa a luptat gi va lupta in secolul XXI pentru scoaterea americanilor din Europa. Acest lucru s-a reflectat giin ceea ce priveste relafiile dintre serviciile de spionaj ale Franliicu cele ale Statelor Unite ale Americii. Franla dispune de cele maivechisimai individualizate serviciide spionaj side securitate din Europa.Agenlii serviciilor secrete ale Franfei sunt temuti in intreaga lume pentru spiritul lor ofensiv, uneori marcat de o agresivitate giviolenfi dincolo de orice norme si cutume internaiionale in riaterie. fncilcarea legilor, at6tin Franla, cAt siin stdinitate, in numele unor ,,ra,tiuni de sfaf", este foarte caracteristici pentru serviciile de spionaj, contraspionaj gi de securitate franceze. Asasinatul a fdcut siface parte din ,,stilil" de Iucru al acestor servicii. intregul rdzdoi din Algeria din anii 1950 a fost presdrat cu asemenea acte. Mai recent, scufundarea navei ecologiste,, Ralhbo w Wanior ",in poft ul Auckland din NouaZeelandd, de citre maiorulAlain Tourand si cdpitanul Sophie
Turenge, care crca difi culHfi in zona poligonului de experienb nucleare ale Fran{ei, demonstreazi ci acest,, sfi7" se menfine.
ln structurile sale modeme, spionajul militaral Franfei dateazd din perioada interbelici sub denumirea de Biroul Gentral de

lnformatii giAcfiuni Militare, condus de colonelul Passy, care a functionat pdni in 1 94il si a cooperat cu Oficiul pentru Studii Strategice (O.S.S.) american sicu Serviciulde OperafiiStrategice (S-O.E.)
britanic. Aflatin Marea Britanie, impreuni cu statul siu major,

dupi

catastrofala infririgere in rizboi a Franlei din vara anului 1940, generalul Gharles de Gaulle a desfiinfat acest organ inflitrat de
149

englezigi americanisia infiintat Directia Generali de Servicii Speciale (D.G.S.S.) sub conducerea luiJacques Soustelle, pe care l-a strimutatinAlgeria. Dupi eliberarea Parisului, D.G.S.S. sa mutat in capitali sub denumirea de Direclia Generali de Studii
9i Gercetdri (D.G.E.R.). Dupiincheierea celui de-al doilea rizboi mondial, sub conducerea colonelului Passy, rechemat la conducerea acesteia,
D.G.E.R. a fost reorganizati, adaptati la conditiile de pace, bub numele de Serviciul de Documentalie Externd si Gontraspionaj
(S.D.E.C.E.). Acest serviciu a trecut printr-o noui restructurare in 1958, la indicafiile generaluluide Gaulle, pentru ca, in sfiryit, pregedintele Mitterrand si aduci serviciul la structurile actuale, sub denumirea de Direcfia Generali de Securitate Externi (D.G.S.E.). Multiplele faze de reorganizare si restructurare prin care au trecut serviciile secrete franceze au fost o consecinfd a profundei crize prin care a trecut Franfain perioada 194$1968, ca urmare a pierderilor catastrofale sufurite in lSzboi, a ocuRafiei germane 9i a eforturilor de refucerein condiliile unei dominatii striine(americane)greu de suportat de citre francezi.

Unuldintre cei mai reputafi sefi ai D.G.S.E. a fost contele Alexandre de Marenches, prieten air6piat al pregedintelui Georges Pompidou, dar nu gial presedintelui Mifterrand, care l-a destituit. Serviciulde Securitate alFranfei, cu o istorie gio reputatie aseminitoare avind in dribu$uni gi misiunile de contraspionaj, este Direcfia de Supraveghere a Teritoriului- D.S.T., subordonat Ministeruluide lnterne. Spre deosebire de serviciile de spionaj americane si britanice, care au colaborat intim pe toati durata,,rdzboiului rece"gi care gi-au concentrat 65-70% din resurse pentru,,/uptaimpotriva expansiunii comuniste", serviciile secrete franceze gi-au mentinut autonomia. Franta nu a fost niciodati dominati de paranoia ,,anticomunismului", dovadi ci si in 1999 in guvernul acestei liri existi minigtri din PartidulGomunist Franez,fdrAca acest lucru sd sperie pe cineva, in afari de C.l.A. Dintr-o suiti de informafii de mare credibilitate apirute in ultimii ani, rezulti ci obiectivele fundamentale ale organelor de informafii franceze din ultimii 50 de ani au fost legate de refacerea prestigiului gi grandorii Frantei, de ugurarea accesuluiacesteifiri la armamentulsitehnologia nucleard, la realizarea unui sistem economic nafional eficient gi competitiv gi nu de,,lupfa
150

im potriva com unismul

ui".

Dintr-un amplu studiu de specialitate semnat de James Adams, datdnd din 1994, rezuttd ciin estimdrile C.l.A.9i F.B.l., at6tin anii,,rizboiului rece"cit 9i dupi aceea, Franla afost 9i este cotatd drept una din,,cele mai agresive naliuniin domeniul

spionajului economic pe teritoriul 5.U.4.".

in anul 1993, un agent al G.l.A. de la Paris a reugit sd intre

in posesia unui document secret din care rezultau sarcinile

serviciului de spionaj francez pe teritoriul S.U.A., printre care: o strategia gitactica S.U.A. in comercializarea avioanelor
de transport militare gi civile; . documentaf ii tehnice si capacititi de producf ie in domeni
uI

aeronauticii;

date gidocumentalii privind modernizarea avioanelor Boeing 757 9i767; e cercetdrile sirezultatele obtinute de S.U.A.in construirea avionului de transport orbital;
o

r costurile reale de produclie gimaterialele compozite, aliaje etc. in industria aeronautlcd gispaliali; o rezultatele cercetirilor si experienfelor S.U.A. in domeniul mijloacelor strategice spafiale de rdzboi ("Rdzboiul stelelo/'); o echipamente si mijloace de lupti pentru trupele speciale

americane;

. sistemele de rachete sol-aer ultrarapide; o aparatura electronicd de la bordul avionului E.6 A de cercetare strategici; . contraitete pentru statia orbitali spafiali. Pentru,,acoperirea"agentilor sii din striinitate, D.G.S.E. se foloseste printre altele si de Departamentele Comertului, Stiinfei siTehnologiei. Firmele americane McDonell Douglas, General Dynamic si Lockheed sunt permanent in atenfia spionajului industrial francez, ceea ce provoacd reacfiifoarte violente din partea F.B.l. Rezulti cdt se poate de clar ci, la sfirsitul secoluluiXX, intre serviciile de spionaj ale Frantei gi cele de securitate ale S.U.A., in subteran se poarti un rizboi necrufdtor, cu tendinfe clare de amplificare in secolul XXl. Firmele din Marea Britanie sunt, de asemenea, in atenlia spionajului francez, in domenii ca: . programele de restructurare industriali si strategiile
r51

aplicate;

. cooperarea americano-britanicd in domeniul tehnologiilor

devirf;
r activititile din domeniul utilizirii satelitilor; . echipamentele de rizboielectronic de la bordulavioanelor

Tomado;

. aer;

. proiectulASRAM de realizare

a rachetei ultrarapide aer-

fondurile speciale destinate spionajului economic. Dupi anul2000, se estimeazi ci circa 3.000 de agenti de informatii din cadrul sau de sub c_ontrolul D.G.S.E. vor fi angajafiin acliuni de spionaj economic. in secolut urmitor, serviciul de spionaj extern al Frantei va pune un accent deosebit pe dezvoltarea suselor umane, adici pe recrutarea de agenti si informatori in statele cercetate. Este bine si se stie si in Rominia cd francezii au aparaturi de inregistrare a convorbirilor la bordul tuturor avioanelor AIR

. programu, o" a rachetei sol-aer Rapiter. "or"r"ializare in anut 1987, F.B.l. a descoperit o relea de spioni la companiile americane producdtoare de tehnici de calcul l.B.M., Texas lnstruments giGorning, care lucra pentru Franla. in anlt 1992, lresedintele Mitterrand'a sporit cu 10oh

FRANCE, in compartimentele de clasi destinate VIP-urilor 9i peste tot unde circuli, sunt cazate sau folosesc anumite servicii asemenea personali.ti!i, cu s'copulevident de stoarcere a unor informatii. Trenurile ultrarapide sitoate hotelurile de lux sunt

tixite cu instalafii de ascultare giinregistrare a convorbirilor. . lnterceptareaconvorbirilortelefonice,sustragereagi copierea documentelor delegafiilor striine cornerciale, politice sau militare, indiferent din ce !ari, sunt la ordinea zileiin practica serviciilor secrete ale Frantei. Deconspirarea, de citrd vreun organ de presi trancez, a unor astfel de acfiuni ar fitratati ca un act de trddare nalionali si nu ca un act de senzafie, cum se intimpli in Rominia din 1990 incoace...

r52

Serviciile secrete ale lsraelului

Acestea au apirutin anul 1948,odati cu nagterea statu'
Starea permanenti de rizboi cu tumea arabi gi:tensiunile sfdrgit cu populalia palestiniani au ficut din serviciile secrete ale lsraelului institulii de un inalt profesionalism dar 9i de o duritate dusi la extrem. Legendarul MOSSAD a luatfiinfi in anul 194S insemnind in traducere exactd ,,lnstitutul pentru lnformalii gi Servicii Speciale'n. Primul gef al MOSSAD a fost lser Harel, care a emigrat din interne

luiisraelian.

firi

U.R.S.S-in anul1931.

inci de lainfiinfare, MOSSAD'ul a pus un accent deose' bit pe sursele umane de informalii, adici pe recrutarea sau infiltra' rea de agen{isiinformatoriin toatelirile sicapitalele de mare interes pentru supraviefuirea ca stat a lsraelului, precum Damasc, Bagdad,
Gairo, Teheran, Beirut 9iAman.. MOSSAD a avut merite deosebite in qulegera informa' care au stat ta baza victoriei strdlucite a lsraelului rtrilitare !iilor in ,,rdzboiul de 6 zile" din 1967, cind aproape intreaga aviafie militari a Egiptului a fost distrusi la sol, iar armatele reunite ale Siriei, Egiptului 9i lordaniei au fost nimicite prin acfiuni ofensive aero'
terestre
fu

lgerdtoa re.

in legituri cu puterea gicapacitatea MOSSAD'uluide a penetra oriunde gide a lovi la discrefie, propaganda israeliani a rispindit multe legende. MOSSAD este intr-adevir un serviciu de informafii eficient dar aceasti caracteristicd a lui nu'i este conferitd de faptulcd arfiiniadrat cu super'oamenigi nici cu un personal numeros. MOSSAD-ulare efective reduse, fonduri limi' tate si mijloace tehnice obignuite. Geea ce di putere acestui serviciu este faptul ci naliunea israeliani, ca si natiunea japonezi gi cea suedezi, este o naliune de spioni, dupi cum se apreciazi la Gartierul general al F.B.l. Aceasti noti distincti ii este conferiti natiu nii israel iene de faptulcd orice evreu, in orice fard s-ar afla 9i orice funqfie ar indepliniacolo, are datoria de singe de a colabora cu serviciile secrete ale lsraelului, aducindu'9i contribuf ia la supravieluirea Spionajul evreesc beneficiazd de faptul cd in lsrael se vorbescin prezent peste o suti de limbistriine, datoritd evreilor
r53

care au venit din toate colfurile lumii. Ga principiu de lucru, MOSSAD-ul nu iarti nimic, practicind un spionaj activ si total, atit in lirile inamice, cit gi in cele aliate, cum este S.U.A., principalul garant al existenfei lsraelului. in ciuda acorduiilor de cooperare existente intre serviciile secrete ale lsraeluluisi cele ale S.U.A., MOSSAD-ul le-a aplicat american ilor citeva,, louitu ri s u b ce ntu rd" ris u nitoare. Astfel, in timpul ,,rizboiului anbeisnelian de sase zile" din 1967, nava americani de spionaj radio-electronic U.S.S. Liberty, cu un deplasament de 10.000 tone, care opera in apele internalionale la nord de Peninsula Sinai, darcare a,,deranjat"pe evrei, deoarece le putea determina compunerea fortelor si dispozitivului de lupti, a fost atacati fdri avertisment, atit din aer, cdt si de pe mare, evreiiprovocdnd moartea a 34 de membriaiechipajului si rdnirea altor 75. ln anul 1985, relafiile dintre MOSSAD siG.l.A. au trecut printr-o noui crizi, cdnd in S.U.A. a fost arestat si condamnat la inchisoare pe viali comandorul Jonathan Pollard din Serviciul de lnformatii al Fortelor Maritime Militare ale S.U.A., sub acuzalia de spionaj in favoarea lsraelului.
9i C.l.A. au existat gi continui si existe in legiturd cu relaliile acestora cu lumea arabi si rnai ales cu Organizalia pentru Eliberarea
Palestinei.
Gea mai zgudu itoare 9i mai edifi catoare istorie in acest context este legati de viafa, activitatea gi sfirsitul tragic ate lui Hassan Salamek, cel mai apropiat colaboratoral luiYaserArafat, supranumit

Neinlelegeri si incidente deosebit de grave dintre MOSSAD

,,Printul rosu".
Hassan Salamek a fost unul dintre cei mai marcanti lideri ai migcdriipalestiniene dupi anul 1948, cdnd a luatfiintd lsraelul sisa produs exodulin masi al populaliei arabe palestiniene. Prin intermediul lui RobertAmes, cel mai reputat specialist al C.l.A. in problemele Orientului Mijlociu, Hassan Salamek a fost recrutat si a devenit timp de 10 ani de zile omul de legituri alC.l.A. cu miscarea condusi de YaserArafat. Recrutarea lui Hassan Salamek a fost efectuati la Beirut, in numele lui Richard Nixon, presedintele S.U.A., fapt

rnigulind amorul propriu al palestinianului. - C.l.A. l-a descris in evidentele sale W ,,Prtnlul ro;u" ca pe
ce a dat marc greutate aceslui act,

r54

un arab extrem de emancipat, cult, rafinat, cu studiigi mod de viafd occidentale, mare amator al uneiviefi de lux. H. Salamek avea o vili la Geneva si o alti vili in sudul Franfei. in cadrul O.E-P-, H.Salamek era comandantul "Forlei 17" , cu un efectiv de 6.000 de oameni, care rispundea de securitatea personali a lui Yaser Arafat. La inceputu'lanului 1973, Hassan Salamek l-a contactat pe RobertAmesin numele luiYaserArafat, cu propgnerea de a incepe negocieri de pace cu lsraelut. in acea perioadd, Y.Arafet era dispus sd recunoascd dreptul la existenfi alstatului israelian, iar fordania si constituie, ,baza statului palestinian". Mesajul a ajuns la Henry Kissinger (secretar de stat al S.U.A.'evreu -n.ed.) dar, la acea dati, S.U.A. nu era dispusi si negocieze cu P.L.O. in timpul rizboiului ,,Yom Kipur", din octombrie 1973, Hassan Salamek l-a contactat din nou pe R"Ames, informind partea

americani despre dorinla de negocieii de pace din partea Siriei,

EgiptuluigiO.E.P.

lati cum serviciile secretesuntcele care deschid caleaspre

orice negecied politicodiplonntice ofichle.Ad\renit o praclicd universali ca orice demes polilicodiplonratic important si fie prcce<ht de conhcte discrefteil,rte reprezentan$i seMciilorsecreb de spionaj,in urmacdrcra

si fie respins. Niciodati la inffi ,, pe uga din fa;6". Pe timpul vizitei sale la Beirut, de la sfirgitul anului 1973, in contextul ,,navetei de pace" pe care Henry Kissinger, in calitate de ministru de externe al S.U.A", o efectuain statele arabe din Orientul Mijlociu, H.Salamek !-a salvat pe acesta de la un atentat pregitit minufios de cdtre o facfiune palestiniand sustinutd de lran, deviind, in ultimul moment, avionulacestuia pe un
se poate garanta succesul sau demersul
negocierile serioase nu se aft aeroport si asigurdndu-i paza cu oamenii sdi din ,,Fo(a a 77-a".

ln anul 1975, cind a izbricnit rizboiul civil din Liban,

H.Salamek 9i oamenii lui au salvat un grup de 250 de americani, cdrora le-au asigurat paza giimbarcarea pe nave ale Flotei a 6-a din M.Mediterani. Pentru aceasti a{iune, Henry Kissinger i-a trimis

personali de mulfumire luiYaserArafat. H.Salamek, apreciat ca un birbat foarte atractiv, s-a cisitorit cu Georgiana Rizak, fostd,,Miss Liban", iar apoi ,,Miss Universu, de o rari frumusefe. Guplul gla petrecut,,luna de miere" in Hawai, iarapoiin Florida, pe dolariiC.l.A. Cu toate meritele sale excepfionale fali de G.l.A., in
o scrisoare
155

1979, Hassan Salamek a fost asasinat de MOSSAD, la Beirut, cu o bombi detonati de la distantd intr-un punct altraseului automobilului acestuia, de pe Rue Verdun. Prin asasinarea lui H.Salamek, C.l.A. a suferit de pe urma MOSSAD-ului cea mai grea pierdere din intreaga istorie a activititii sale in Orientul Mijlociu, deoarece Salamek
rarea politicii sale
a

fost cel care

a ajutat S.U.A. in

elabo-

fafi

caracterizat drept,,oaie in piele de lup". La r6ndul siu, RobertAmes, prietenul gi recrutorul lui Hassan Salamek, a fost asasinat de Hezbollah (miscare teroristd finantati de lran), impreuni cu alli patru ofiferi ii C.l.A., tot la Beirut, in ziua de 18 aprilie 1983. Dupd,,rdzboiul de 6 zile" din 1967, prestigiul MOSSADului s-a erodat treptat. La Cairo si Damasc, au fost depistafi gi executafi, in piefe publice, o seami de agenfiai MOSSAD-ului, printre care cel maivaloros a fost Elie Gohenr care reusise se penetreze cele maiinalte cercuri militare siriene.
O lovituri cumplitd a suferit prestigiul MOSSAD-uluiin octombrie 1973, prin incapacitatea acestuia de a prevedea 9ia da alarmain legituri cu ataculsimultan egipteano-sirian, care a luat prin surprindere armata israeliani. ln cursul a nu mai mult de trei zile de lupte, armata israeliani a pierdut un numir de 420 de tancuri, 118 avioane, precum 9i intregul aliniament fortificat ,,Bar Lev" de pe malul de est al Canaluluide Suez. ln situafia confuzd care s-a creat, guvemulgi statulmajor general israelian au intratin panici, credndu-se pirerea ci armatele siriano-egiptene nu vor mai putea fi oprite cu fo{ele convenfionale. in acestiontext de gro".'d, s-a ordonat echiparea racfietelor ,,ER|HON"cu componente de lupti nucleare, puse la dispozitia lsraelului de citre S.U.A., prin incilcarea gravi si grosolani a

de organizafia Al Fatah 9i fald deYaserArafat,

Tratatului de neproliferarc a armelor nucleare, invocat cu atAta insolenli de cdtre americani impotriva lndiei gi Pakistanuluiin 1998.

La rindul lor, efectivele de militari sovietici aflate in Egipt avequ sub control, in depozitele speciale din apropiere de Gairo, incircituri nucleare pentru rachetele,,SGUD"din dotarea arrnatei egiptene. in acest mod, in prima decadi a lunii octombrie 1973, lumea s-a aflat fdrd si bdnuiascd, in fafa posibilitilii izbucnirii unui rizboi nuclear local; care putea degenera intr-unul mai larg, avind in vedere ci, in zilele respective, S.U.A. au decla156

rat alarme generale pentru forlele sale nucleare de pe tot globul. Prin excelenta pitrundere a unor unitili de tancuri si nnecanizate israeliene in intervalul dintre armatele egiptene, fo(area cu succes a Canalului de Suez giincercuireaArmatei 1 egiptene in zona lsmailia, rdzboiulatomic a pututfi evitat. Pentru multe decenii de acum incolo, spionajul militar israelian va fi concentrat tot asupra lumii arabe, cu care poarti un rizboi
al

cirui sfirsit

nu se intrevede. ^, ln ceea ce priveste spionajul

economic, maiales pe te-

ritoriul S.U.A., lsraelul este pe locul al treilea, dupd Franta si

Japonia. Pentru combaterea delictelor politice, contraspionaj gi antiterorism, in lsrael, igi desfdgoari activitatea, din 1949 incoace, Serviciulde Securitate 9i Contraspionaj - SHIN BETH - structurat 9i instruit dupd model britanic. Acest serviciu recurge cu multd u;urinfd la metoda asasinatului.

Alte servicii de spionaj pentru secolul XXI

r CHINA dispune de o,,comunitate de servicii de informalii " invdluite intr'unsecretism total. Au fost, totusi, identificate citeva structuri i nformative, printre care: Departamentul de lnformalii al

Gomitetu lui Central al Partidului Comu nist Chinez; Departamentul Central de Relaf ii Externe al Guvernu lu i (C.E. L.D.); Departamentu I de lnformalii al Consiliului de Stat; Direcfia de lnformafii Militare; Serviciul de lnformalii al Ministerului Gomertului Exterior. Pentru securitatea intemi gi combaterea spionajului stldin,

existd serviciul ,,CENG PA,OK"O", adici Departamentul de

Securitate. Serviciile de spionaj ale Chineifin o eviden,td stricti cu toli savanfii 9i cercetitoriide origine chinezeasci din lume, care sunt contactali periodic si de la care se obfin documentafii si informafii de mare valoare. Savantul chinez dr. Chien Hsue Shen, care a lucrat timp de 15 ani la programulde rachete din S.U.A., a fost;,convins" sd se intoarciin China, fiind pus in fruntea programului nuclear chinez. Spionii chinezi racoleazd oamenide stiinti 9i ingineride orice rasi pe care incearci, si de multe ori rerigest, la-iiouca in China. Munca acestora esteplStitdin aur, in pietre prefioase sauin
t57

dolari, la alegerea,,clientului ". o Agentia Federald de lnformafii a GERMANIEI unificate, iegiti de sub tutela G.l.A. dupi 1990, va lucra pe cont propriu in secolulXXl, dupi ce a trecut printr-un proces de restructurare si

aproape o totali intinerire

cadrelor. Revigorarea spionajului

german, atit m ilitar, cdt 9i econom ic, va fi ,,simfiti " atdt in est, cit 9i in vestin secolul urmitor. o Seruiciulde spionaj al IR.ANULUI - SAVAK a fost preluat

in totalitate de citre regimul islamic instaurat de citre ayatotahul Komeinisi este deosebit de activatitin lumea islamici, maiales arabi, c6t giin lumea occidentalS. Din motive greu de explicat,
intre SAVAK 9i MOSSAD existi legituri de cooperare bine mascate. Probabil din cauza lrakului, inamicul comun.
o Serviciul de spionaj al LlBlEl, infiintat de colonelul Gaddafi, stuc{urat gi instruit dupd metodele fostului K.G.B., cunoscut sub denumirea de MUKHABAFIAT, este deosebit de temutin S.UA.

si Europa Occidentali, precum giin statele arabe moderate care intrelin relalii cu S.U.A. gi lsrael. M UKHABARAT alimenteazi cu fonduri si armament un mare numir de misciri teroriste din lume, inclusiv l.RA. din lrlanda de Nord. o Serviciile de informalii din BULGARIA, CEHIA, SLOVAClA, UNGARIA, POLONIA gi ROMANIA, asaltate de,,consilieri" din occident, mai ales de la C.lA. 9i M.l.-6, sunt traumatizate, debusolate, dezactivate, puse sd semneze,,acorduri de neagresiune'n,

adici lucritoriiacestora si se poarte ca,,ingerii"in S.U.A.9i Marea

Britanie, in timp de,,rcciprocitafea"este exclusd. Liderii politici gi gefii serviciilor de informalii din statele Europei Gentrale, mai ales cei din Rominia, vortrebui siinvefe, 9i cu timpul o vor face, ci orice acorduri intre state care ar viza limitarea reciproci a ac,tiunilor de spionaj sunt teribil de false. Pini la,,reptofesion al izarca si oationalizarea" seruiciilor de informafiidin statele EuropeiGentrale, va fi nevoie de mai mulfiani, probabil chiar decenii. Vidul creat de falimentul ideologiilorde la sfdrsitul seco-

luluiXX tinde si fie umplut de religii. Nu este vorba de lumea occidentali dezvoltati, unde religia este un simplu omament, fiind vorba de o societate post-religioasi, cide fosta,,lume socialisti";i de lumea arabi etc. Bisericile se implici tot mai multin politici, in conflicte
158

siin spionaj. Astizi, se stie cu multd exactitate cd rizboiul din spatiul fostei lugoslavii a fost provocat si purtat cu o furocitate demni de epoci barbare, in proporlie de 85%, din cauza celortrei religiiortodoxd, catolici si musulmani.
in Rominia, Biserica Reformati maghiari, in frunte cu episcopul Laslo Tdkes, subordonatd serviciilor secrete de la Budapesta, lucreazi sistematic si sub ochiiingiduitori ai Puterii, la dezmembrarea Romdniei, acliune ce se va amplifica o dati cu trecerea timpului. Revenirea la situafia interbelicd de schimbare a Bisericii din Romdnia in ortodoxd si greco-catolicd, consfinfitd de Patriarhul Romdniei Teoctist, in ianuarie 1999, este prevestitoare de mari nenorociri pentru unitatea neamuluisia statului romin. Vizita Papei loan Paul al ll-lea nu are nimic ,,dumnezeiesc" in ea, ci numai scopuri politice de accentuare a ,,granitei'nce separi catolicismul de ortodoxie gi care, in viziunea Vaticanului, se afld pe Carpafii Orientali si Meridionali.

Romdnia in angrenajele spionajuluistriin

ln ultimul deceniu alsecoluluiXXin Europagiin lumes-au produs evenimente cu profunde implicatii pe plan european si mondial: aparifia statului german unitar, disparifia Tratatuluide la Varsovia, retragereq trupelor sovietice din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria sifosta Germanie de Est, dezmembrarea fostei U.R.S.S. si dispariiia,,Arm atei Rosi i ". Dupi 1988, fosta U.R.S.S. a efectuat cea mai mare 9i mai complexi manevrd politico-m ilitari cu noscutd pini in prez'ent in istoria umanititii, pundndu-se capdt confruntirii de peste 40 de ani dintre Est si Vest, actiune soldafi cu pierderi strategice importante, care va fi beneficd pentru Federatia Rusi la inceputul secolului XXl. Ordinea politico-militari mondiali gieuropeani au sufer:it transformdri radicale dar, pdni in prezent, ln principalele centre de putere de pe glob nu se stie cu ce vorfiinlocuite fostele structuri militare side securitate erodate sicompromisein epoca "rizboiu|ui

rece'|, mai ales N.A.T.O. Din ansamblul de misuri si actiuni politico-militare intreprinse de Federatia Rusi se poate trage concluzia ci, in prezent,

159

pericolul unui rezboiintre aceasta si S.U.A. este maiscizut ca oricind, firi insi ca sansele unei jaci durabite pe continentul european si fie asigurate.ln acelagitimp, se poate aprecia cd a sporit considerabil, cel putin pentru o perioadi, pericolul unor conflicte locale, mai ales 'de naturi inter-statal5,., cum a fost
confl ictul din spaf iul fostei lugoslavii din perioada 1 991 -l 995, reaprins

in contextul tulburirilor etnice din Kosovo. Se pare ci, pentru o lungd perioadi de timp, Peninsula Balcanicd va rimAne o sursi deschisd de conflicte militare, aceasta in timp ce Uniunea Europeand actioneazd pentru integrare siextindere, avdnd de la 1 ianuarie 1999 o rnonedd unic6. Evenimentele politice similitare care au avut locin partea de rdsirit a Europeiin ultimul deceniu au slibit considerabil garantarea frontierelor stabilite in urma celui de al doilea rdzboi mondial. Cercurile conducdtoare din Ungaria, indiferent de culoarea lor politicd, implicate, impreund cu cele din Austria, Germania gi Vatican in criza din lugoslavia, vorbesc tot mai insistent despre necesitetea unei ,,noiiordini europene" gi sprijini separatismulalbanez din Kosovo, nu de dragulacestora, cipentru a se creea un precedent aplicabilin Voivodina 9i mai ales in 'Transilvania. Datefiinddimensiunilesisensibilitateaproblemelorpecare 'le au de rezolvattoate statele din jurulgranitelor noastre nafionale si nevoia reasezdrii relatiilor intei-"urop"n" pe noi baze, apieciem ci urmitoarele decenii se vor caracteriza prin transformiri de mafe profunzirne, insotite de convulsii, tulburirisistiri con9 flictuale, maiales in Peninsula Balcanici, deveniti o adeviratd ,,zond defoc" a Europei, atitdatoriti unorfactori reziduali locali cit si a unor puternice influente exterioare. Rominia se afli in mijloculacestorevenimente si procese. Ca urmare, se poate aprecia ci fara noastri, atdtin prezent cit giin primii ani ai secoh.;lui . XXI se va afla intr-un permanent pericol de a fi atrasi intr-un conflict armat, sau de a constitui obiectul unor acliuni si presiuni externe sau diversiuni interne, aga cum au to6t cet6 Oe la Timigoara, din 16-18 decembrie 1 989, siu de la Tirgu Mureg, din 15-19 martie 1990. Presedintelui Rominiei, indiferent din ce partid provine, in calitifile sale de sef alstatului, presedinte alConsiliuluisuprem de Apirare a Tirii si, potrivit Constitufiei, de comandant al Armatei si altuturor celorlalte elemente ale sistemului nafional de apirare,
160

sigurantd nafionald si ordine publici, ii revine un rol determinant

in a feri statul romdn de pericolul unui conflict militar, in a-l pregdti si facd fafi tuturorvicistitudinilor posibile, in cultivarea si
intretinerea de alianfe politice, economice si militare favorabile Romdniei, in acord cu tendintele si interesele generale ale Europei. Varianta pe care s-a scontatin ultimiiani, potrivit cdreia,,nu avem alternativd la admitereain N.A.TO.", s-adoveditfalsi, antieuropeand si firi perspectivi. La inceputul secolului )O(, N.A.T.O. va iesi definitiv din istorie sau va fi marginalizat total. Toate acestea reclamd o functionare ireprosabild a,,comuniffilii seruiciilor de informa,tii" ale statuiui, respectiv Serviciul Romdn de lnformatii, Serviciulde lnformatii Exteme si Directia de lnformatii Militare din Statul Major General al Armatei Romdniei.
Trebuie avutinvedere ci, pe mdsuri cese reducarnamentele giefectivele militare, tendinti generali pe plan european, creste rolul mdsurilor de vigilenti si control al respectdrii acordurilor, rnisiuni ce revin organelor de informatii specializate. in acelagi timp, Rominia este vulnerabi16 pe plan intern, atit datoriti dezastrului economic din ultimii noui ani, cit 9i al subminirii pas cu pas a integritdti i sale teritoriale. ,,Rdzboiul rece" s-a terminatdar ,dzboiul inteligentelof' nu ?nceteazd niciodatd. in ultirnii ani, acesta s-a intensificat'pe toate planurile. in acest scop, S.U.A. continud sd aloce anuat aproximativ

sporit considerabil eforturile si mijloacele orientate pentru

acf iuni

acliunilor C.l.A. Si a celorlalte institutii de s peciaiitate care alditu ies c',,co m u n itatei seruici n i r ae informatii " aStatelor Unite, avdnd in centrul preocupdrilor spafiul fostei U.R.S.S. si statele Europei Centrale. Dupi cum este deja cunoscut, serviclile de informatii, atdt din Vest, cit gi din Est, dar mai ales cele din Ungaria, si-lu

30 miliarde dolari pentru finan{area

impotriva Romdniei. Redeschiderea Consulatului Ungarieide la Cluj-Napoca, incadrat suti la suti cu agenfi aiserviciilor secrete de informatii, constituie un mare succes al spionajuluimaghiar. Gonform datelor cunoscute, serviciile de informatii ale Rominieiau mari goluriin cunoagterea concepfiilor, a pi"nurilor de operatii si a sistemelor militare ale fogtilor aliati din Tratatul de n Vaigovia, ca urmare a politicii d! interziclre a "spionajuluiin tirile fritesti", promovati sub dictatura lui Nicolae Geaugescu. Mogtenirea preluati de la vechiul regim de citre
r61

serviciile de informa,tii rendscute dupi 1990 a fost precari. Fostele organe de informafiis-au degradattreptat, maiales dupi actulde tridare al lui lon Mihai Pacepa, odati cu toate celelalte institutiiale regimului totalitar. Reprofesionalizarea acestora va necesitahari

eforturisi multiani. Evolutia acestor servicii in perioada 1 944-1989 matici si plini de invitdminte.

fost tnau-

Primele acliuni executate de sovietici, dupd intrarea trupelor Armatei Rogii in Bucuresti, au fost confiscarea arhivelor serviciilor de informatii s! a cifrului de stat, elimindndu-se astfe! elementele esentiale exercitirii suveranititii statului romin. Pdni la incheierea rdzboiului si dupi aceea, organele si serviciile sigurantei statului romin si-au desfdsurat activitatea sub un putemic controlsovietic. ln perioada 1944-1958, in Rominia s-a produs bolsevizarea si rusificarea tuturor componentelor sistemului de securitate, adici armati, for,tele Ministeruluide lnterne, trupele de grdniceri, serviciile de informatiisicontrainformatii, ca de altfel, toate celelalte^institutii si structuri ale statului. ln structurile organizatorice ale institutiilorvitale ale Rominiei au fost incadrati, pe ldngi consilierii militari sovietici, agenti ai serviciilor secrete ale U.R.S.S. tn 1948, a luat fiinti Directia Generali pentru Securitatea Poporului, in fruntea cireia a fost numit Gheorghe Pintilie (numele

adevirat - tsodnarenko Pantiusa), evreu basarabean, infiltrat in Romdnla in 1938, cu misiunea de a organiza o retea de spionaj" Arestat in scurt timp de autorititile rornine, a fost pus in libertate in
au gust'l 944. Departamentul de a fost condus, 1957, de

piniin

lnformatii Externe din acest organ generalul-maior Nicolau Sirghie,

evreu sovietic, panasutat

?n

Ron'ldnla in tlmpul rizboiului, ulterior

capturat si arestat. lntre anii 1 958 -1961 , Nicolau Sirghie a condus Directia de lnformalii din Marele Stat Major al Anrnatei rom6ne. Peste tot, Nicolau Sirghie a fost secondat de col. Petrescu Fetre (numele adevdrat - Gonciaruk Fiotr), agent sovietic, lnfiltrat in RomAnia inainte de rdzboi, arestat si condarnnat pentru ac$iurri de spionaj, eliberatin august 1944. Directia de Gontrainformatii militare a fost condusi un numir de ani de generalul Grigoriu Naum, evreu basarabean, parasutatin primivare anului 1944in Predeal. Serviciul de Contra-informatiial Securitdtiia fost comandat de Misa Petruc, agent sovietic, dondamnat lJ moa*e pentru spionaj de citre autoritifile romAne inainte de rdzboi. Pedeapsa a
162

fost comutati, fiind apoi eliberatin august 1944.De reguld, p6nd la nivelul de sefi de birouri, ofiterii din serviciile secrete ale Romdniei, cel pu{in pind la "Declara,tia din aprilie 1964,,; au fost agenti profesionisti ai serviciilor de spionaj si contraspionaj sovietice sau a.u fost recrutali de aceste servicii. La acestea, trebuie avut in vede;e faptul cd unele cadre de bazi din armat5, Ministerul de lnterne si serviciile de infornlatii si contrainformafii, pe timpul pr"gitirii in scoli 9i acaOemii Sovietice, au coErstituit tinte ale serviciilor speciale sovietiee, in vederea recrutdrii.
ln acetasi mod, pnocedeazdin zilele noastre serviciile secrete si rnilitane din $.U,A. sialte state occidentale, unde se instrE;iesc ofiteri din fostele state rnembre ale Tratatului de la Varsovia. Frirnul pas spre descdtusarea armatei ronldne sia seruiaiilor de infornnatiE si conf nainformatil s-a ficut ?n 1958, prin retragerea consilierilor sovieticE" Dupd achitarea datoriilor de rdehoifatd de LJ"R"S.S. ?n '!96?, pnocesur!de desprlndere a RomdnieidEn coniajuB seivietie s-a aceelerat"

'

Dupd ,,#ealaratia din aprilie 't964, e unoscutfi im ffiee ldent de independantd a Rormdnief ', servFeille de infoa"ma$1; gl de secu,rritate ale Ronn&nlei au iesit tstal de suh influenta scvietic*, s-au cunfifat treptat de teiate cadne[e prornovate de rusi" Totqrdat*, au Trieetat orice schimburi de lrafsmratil si materiale, prsoes ee a fost des&vfrnsit dupfi 't96E.
e{nept ,,Oeefa ratia

Dupd evemimentele dlEr Cehoslovarlia, Rom&nia a fost trecutd, de e6tne sgrionajr"ll sovietic, in rf,ndul statelor osti!* Li"R.S.S. si tnatatd irr conseein!ff. $enviciile de infonnnatiiale Ronr$nieiau avut o penioad* de efie ienii nnaximA cuprinsfi intre august tr g68 si august ,l g?8, ad[eE intne invazia din Gehaoslovacia a tnupegor Tratatuiuri ete ila

b?rsovla si trf;darea generalu*ui-loeotenemt lon Mihai Facepa, fc*t Hoetiitor al sefului DirectieF de lnfonrnatii Hxterne. Dupd Tg?8, ffiir"eetia --__-'-_ lnfornrat!iaArnnste6 , de !mfeirmatii , HNterne s[ r ffiireetia t - de t aar $ntrat tre{n"-* profa:ndd en"}a$, dim sar* r}u au ieslt pe deplFm
n!e I p&ru& im pneaemt" Hste evldemt ed, eiup* c trdc"jare rte asemrerrea

pncp*rti[, aq"i fost $Leate rm6sLsride EirmEtar* s! regmedfiere a daumel*n pil*v*ctrte de tr&d6tor cane, ?ntn* aFte8e, a* qfrnss sB [a o g*$!r,e a seru!*
e iilsr de InforunatiF, spee6a!laste im actf,vEt*tii* stn$indtate, c** m:a,.$*nfrtatsa e Fertremte I mr 3*n*fesion ste. Fmste* r.[!* d I r"t str* i md tmte oc *i p;rt* de ofitenlF frSirect[*t eie 9n'af&ra?rat[F a &rprlratef au fos{ q$e${.gir.}tr:te" --__ I I t
fi

r O.1

La sfArsitulanului 1989 giin primele luniale anului 1990, Rominia putea fi scindati, aga cum s-aincercat prin evenimentele de la Tirgu Mureg, scenarizate la Budapesta si puse in aplicare,,in teren" de agenfi aispionajului maghiar. Se ;tie, cu totali certitudine, cd lSranii romdni din satele situate in jurul oragului TArgu Mureg au fost chemali telefonic si stirnifi impotriva maghiarilor de agenfi ai spionajului maghiar. S-a dorit un mdcel spontan care sd expuni Rominia oprobiului Europei si lntregii lumi, pe fondul cdreia sd se organizeze o intervenfie armatd si o divizare a Ardealului. Adiugind latoate acestea politica de izolare si manibstirile de ostilitate din partea unor cercuri din Occidentsi mai ales din S.U.A., se poate inlelege rolul minor pe care l-au jucat mulfi dintre agentii diplomatici si de informalii romdni din stdinitate in prinnii 34anidupi rcvolutia din decembrie 1989. Nicidupizeceani, eficienta 9i rolulacestora iru se ridici la standardul necesar. Pentru a se putea asigura coordonarea activit5liiserviciilor de informalii care concurd la realizarea siguranfei nafionale, este necesar& restructurarea, reincadrarea, dotarea corespunzitoare si stabilirea de obiective gi misiuniin concordan$f; cu noua situgfie a Rominieisi a perioadei istorice pe care o parcurge, in acord cu conceptia strategicd de apirare afirii, elaborati cu atdtaintirziere-

rAnd pe rind, astfelincit, in decembrie 1-989, nu se maidispunea de nici un ofifer de informafii instatele membre N.A.T.O. si niciin U.R.S.S. si China. Fostei Directii de Informalii Externe a Securitdlii is-au impus, de asemenea, o serie de servitufi care au condus la reducerea drastici a eficienteisale. ln aceste condifii, nu este de niirare ci Rominia afostsurprinsi de o serie de evenimente ce s-au produs in Europa in anul 1 989 gi nu a fost prcveniti de pregitirea in strdinitate a u nor a$iu n i subversive, deosebitde periculoase, nu atit la adresa regimului politic care, oricum, nu mai avea ganse de supravietuire, cdt la adresa integritdtii teritoriale a lirii, a independenfei si suveranititii sale.

Considerim

ci

pregedintelui Romdnlei gi Consiiiului

Suprem deApdrare a ]irii le revine sarcina de importanti vitali <le a pune pe baze noi sia coordona serviciile romine de informalii, care trebuie sd redevini servicii @ionale, gi de a nu pielde controlul asLrpra acestora, prin subordonarea lor unor interese striine. in secolul XXt, Rominia va continua si se prezinte ca o tari vulnerabili fafi de acfiunile serviciilor de spionaj str6ine, r64

datoritii puterii economice scizute siin continui degradare,

erodd-

riiautoritifiisieficientei institutiilorstatului, a divizdriiscenei politice dar mai ales din cauza incompetenfei, iresponsabilitdfii, ineficientei gicorupfieieterogeneiclase politice din Rominia, care a reinviat
traditiile fanariote.

Spionajul magfiar va continua sd reprezinte cel mai mare pericol pentru integritatea teritoriali a Romdniei. Acesta are o puternici bazi de recrutare de agenfi in rdndul celor 1,6 milioane de minoritarimaghiari din RomAnia , iar U.D.M.R. gi Biserica
reformatd, in frunte cu episcopul Laslo Tilkes, sprijiniti 9i de Vatican, constituie acoperini putemice pentru atingerea obiectivelor Ungariei, adicd o autonomie teritoriald a maghiarilor, urmati de desprinderea

aur" pentru spionajul Budapestei. Rominia nu maiare nici iJn secret de oarecare importanfi pentru securitatea Rorniniei, pe care spionajul maghiar si nu-lcunoascd. Toate acesteavorfi folositein mod sistematic de citre Ungaria impotriva Rorndniei la ?nceputul secolului XXI si in

Ardealuluide Rominia. Prezenfa la guvernare a l,.l.D.M.R. in coalilia Conventiei Democratice a constituit o victorie la care Ungaria siservlciile sale de spionaj nu au visat niciodati din 1920, de la semnarea Tratatului de la Trianon, si pind ?n zilele noastre. Prezenta minigtrilor, depurtafilor, senatorilo4 a secretarilor de stat maghiariin guvern, in comisiile de apdrare, precum si in organele'locale au deschis o adeviratd ,,mind de

continuare. Cei care au guvernat Rominia in ultimii ani ai secolulu i XX cu ajutorul U.D.M.R., adicd a! Budapestei,-au deschis largi posibiiitefi de manifestare factorilor externi si interni care lucreazi sistematic la subminarea bazelorstatului romdn si vor purta intreaga rispundere in fata generatiilorviitoare ;i a istoriei fentru consecintele ce vor urna. in ultimii 15-20 de ani, Rominia s-a dovedit incapabild si dea vreo ripostd inteligenti pollticiiconstante a Budapestei, de subrninare a intereselor sale in Transilavnia, in Europa siin intreaga I u me.,,LS TORIA IRAA/S I LVAN I E f ' (Erd6ly Td rtenete), apirutdln EdituraAcademieide Stiinte a Ungariei, in 1986, sub coordonarea lui K<ipecsi Bt6la, miniitrul 6u[urii sub"regimul totalitar

kadarist, cireia Academia de Stiinte a Romdniei s-a dovedit incapabili si-i dea o replici, se vihde ih prezentin limba englezd si in RomAnia...
165

reatizato*

".n

o"1T[tt:i*"1-#tii:il, *.r.

Ge**a,re.

Anexa

Amiralul Wilhelm Canaris - seful ABWtsHR, Serviciul de Spionaj Militar al Gennaniei

in cursul R6zboiului al Il-lea Mondial.

Richard Sorge, "spionul secolului XX" - agcnt al G.R.U. pe timpul nrisiunii sale in Japonia.

Generalul William Dounovan^ fondatorul C.t.A, ( 1947).

"Kim" Philby - spion K.G.B-, la Beinit - in 1963 inainte de a se retrage la Moscova. A spiorrat cu sucees pcntru rusi. timp de 30 de ani.

Anexa 2

Col. Oleg Petrovski, spion al C.I.A., la proces (Moscova, 1963).

Maiorul Ge.ry Pawers - "spionul aerului". Agent al C.I.A. (re5e).

Anexa
3

t{=,#tr*UrU

Stella Rimington, director general al Serviciului de Securitate al Marii Britanii. Anexa 4

:;

r.-1

.<

-l:" a.*

l':.151,:l.-;iirttt!j,

#itffii4

ll,ilittlr{lk-a
I

rllllt!

Cartierul general al C.I.A., de la Langley - Virginia, inaugurat in noiembrie 1961.

Anexa

r_fi

\:
^_-4+.--i, '!i--4-a

%,#$
Cartierul general al Agenliei Na{ionale de Securitate, din Maryland, situat la 30 km de Washington. Anexa 6

t.".6At*ll_rar

cf.rdrl',rr;-**ll

ztt ?'*r"-:.zi

lPt

Sediul Pentagonului (Ministerul Apdr[rii al S.U.A.), din Washington D.C., in care se afl5 Cartierul general al Agenliei de Informalii a Aptudrii S.U.A. 1O.i.a.;, cu un efectiv de 5.000 ofi{eri.

Anexa 7

Sediul K.G.B" (Moscova).

Anexa

. i;

i r, ..llt' s T- q r r, * i r ;: ' i' ;'1|!.ntfl$: $ fr' f S'i S *-t I'

"1F-.-'*..:

q.a, *

^: a" F n

Sediul Servieiului de Securitate al Marii Britanii (M.I.-5) - din Londra. Anexa 9

Sediul Serviciului Secret de Informalii - "M.I.-6" al Marii Britanii (Londra).

Anexa 10

I,REZIDEN' CU ACOPERIRE DIPLOT4ATICA-SEF DE RETEA

6-cFLUti tLE6AtA oE A6ENTt INFtLTnATt sr NAruRALlzart 7'8TZA TEHNICA A RETELEI

a-LrcaruRt.clFRArE oe

I.REZIDENT ADJUNCT PENTRU ASIGUR^RE^ A RETLEI s.RTZIDNT ADJUNCI ILEGAL NATURATIZAT'EHNIcA SEF OE CPTUIA

illliBFlllisiJil:l :u i:8",:l"x?Bi;i3ilxli?i:iEi
tEtEcot.tr;ritc,rtrr

3E

:Eiuii

.s!,.BsE UMA[L.Dg"JryF_gFMAT[
RETEAUA MODERNA DE SPI
O

( SChCMO StONdOrd )

NAJ

'[
':i/

ffi'tr( .,aA/ \ ,*1,\'*

@-o,.o,

&,.h\-t &# j]l_u* ,--?td\.

,q

--{o,r/

{q 1f;l ; ,-

,",Xt

il

if/.4 "fffrff '?

'i'
]'

*r, \ Jd II
'

'ff

[\t

\ ]

L ,,Ai,)n'$' /^/ " rfr"" .b:,*'.orwh; TH H illllffi$-l {t#:}/ ln, , \,,, *,'{. '1 \.\

\),-,,.__=\ F, / ait, -

oA

/ /Y

6)

(", ro^ftli {-* Ul h'tr1/

*'rt)

r{il / iil

';i}:ltii,,,

. ..- ,-ron,rfi{*#*3

lK

\p
Anexa
11

:i*pcRT^Nr

COMUNITA?EA SERVICIILOH BE CERCETABE STAATEGICA ISPIONAJ] A S.U.A. - pOTRtVtT rEclts.elgB DIN 1S9g PENTRU SECOLUL XXI

DI l

CENTRUI.
CE

fIONAL

DE

RCETA'IE STNATFGICA

UINECTIA OEZVOLTARE.

iruzEsrnrRe
DIRECTIA CERCETARE RAIAOELECIRONIC DiRECTIA CEFCE.TARE c0sMtcA $i DE RACHEIE A AVIATIEI MILITARE OITHECTIA CERCETARE

DrRrcTrA cEncEiARt FOIO $l I

SATELITT DTBECTTA

Ut

rMA(iiNE
tc r,.r

Of lCIUL PENTRU 5P|]IJIN tOGISTIC CERCTTARE

STNATTGICA

SnlIlllg-lffir?

cERCEt.{Rt

]
I I

L_

SPRIJiIJ LOI]ISTICCIRUEIANT LA INUPE

OcEANoGnAFICA A
MAHII.JEI MILITAFE CENTRUL SPATIAT AL

DrcECrrA cEFCEilf,E AERIANA a IJ,IIL

nvlalrl ARE

MARINEI MII-ITARI

Anexa 12

Iiv'(iltit't I.\tilll I(:lll.ofi lil; ilulot{v t't'il .\l lili ,\l:(:t- lll'l'll'l: .t t.li t:Ii Ilt,; fi l't' t r; t ftL.\li

Anexa 13

u )M t.tt',!t

A I t:'A s t: {twcil L ct tI fiF i NFo Rttt.4 Il / is /,ti 0 $iAJ } SI fiF SI:CIJI?|1 A!'I: A h,IAft!! BRTTANI/ (Dt4td l_egeo Srtrvu;iltt Sccreta - lg94)

COMITETUL PEMRTJ
INFO'tMATII SI $FCURITAT

tltlNlSTRU DE ll.lTERl.JE

:'11Epgl-

De

lNronM^ril

5gpy1g1g1 111 .i. L{LITAUE

PRFgED| N rErE sl Ar. coMlnrul.ut

cOonoor.inion
t{txT pENTRU

INFORMATII

',rr'

coRPUL OU nNALiei Sl.EstMnne + STCRETARIAiUL. MIKT FINTRU

tNFORMATil.

Anexa 14

.#: x254 "',1"'^ t Z,/ - y'

--Q-:rr S

tr\r:

i& ".,.:
:'r'li

8"

PACIFIAUE

'-

--'l

Vedere generald a disputei globale a centrelor de cercetare radio-electronici alo Agenliei de Securitate Nalional6 a S.U.A. (N.S.A.).

Anexa 15

t! /1 --:i)i\

.0i

u7 \ I o'l.i ! '-r-----J-----?, I ld.i \rv-I

fTrrllg:l1-*l*",i*=----tl
ll\-nr!

tl

r{. J

! i .ari
,,

73-* 39 )*'--Fj

\t,,/

t{

a) l

"r,
es.Fir

Hawaii
.,

OCEANUL PACIFIC

85 - Yarim! Piovin! g - Suglr Grot.

GERMANIA FEDERALA 88 - Augsboerg 89 - BrdaiDlog 90 - 8d Kou:nrci

9 1

50 km.

.8ad

92

'Bgilin

Tel.

ilt.*'
STATELE UNITE

95 96 -

9B . Ecntardlng.. AAF 99 . Ml Edd.'n

1

9?

Aindlrd .8..dorn.vrn

r.st.r&!.9

00. frsncton
02
-

Sickrl!AAF

I -UCtso.

qrid.

2E -

qoncd.ld afB Mrt

Olll aF8 56 -

104

-Hlld.lD.rg

30

Suilllnd

:
5 - EaalsnAFB

i 07 . ldrr Ob.rn.lt 108 . Kri$rrlrut.rr

11

(odlrh l0 . Kn! $lmon

S. 9.

K.nar

35 - Fod

McPhr$n

-tro4h-EadCar

39 . Koni.

Oltutr ArB 62 ' Fod Mdnorlb 63 - MC6&mp L!i.un. 61 - Fod Are99 65 - Tr6k.r aFB 66 -TobyhsnaArdyD6Fl
-

to9

xtln9.F

68 Sh.w AFA 69 - B..gd.os AFB

-

t 13 -Fnm.sn. rlS.Schl.iwig II0-$0tttrd-vdhing.n

118'2q.ib.lck|hAE
ARAEIA SAUDITA I l9 . Oi.dd!

15"a.aleAF8 16 . tod cr!

17-lmtei.lBrlch
20 " Sa^oigo ??
-

4a

Scnotl.ld

Arr.cls

72'Good{olloi aFg 73 - (ollyAFB r6 - Sonlrgone

79 - Lrngr.y AFg

46 . Gro8l L6Xos

AUSRLIA
I

Sk.99slta.d
OC

l2l -trodhWanCrr.

20. vrclonr8r(!ckg

t22 - C.nbcnr {r.hfrdn

?6.wisi@ron

3a " NASgiuns*ick

6? -Jim Crek,Os

Centrele de cercetare radio-electronici ale Agenliei de Securitate Na{ionalS a S.U.A. (N.S.A.).

Anexa 16

AZORE

9AHAMAS I 26 - Gr.nd Eohara

JAPONIA 9i COREA de SUD

'27 - O:iawa

Japoniei

Marea

PAC IF IC
Okinawa
.o0
0

OCEANUL

/o

..n

HONDUMS
1

55 - La Creoa

2OO

!m

ISBNDA 156 -Xella!ik

"ffi*
o.inl

^\o '0

$ J

.*c , 50km
,

153 -N:ols I 59 - e.r.d's, 183 - SireA

FILIPINE 185 - ClariAa 1 86 - NAS Cvo,
I

MAREA BRITI\NIE

62 - Camp

iana

KroIo

8t - Sub'c aar r88 - SanUiSlel

169

"Oln.

POPTO-FrCO

172 -iadaraL.n.innr 173 "Wakianar AS

MARA
' 9C

'

BRITANIE RAF A,irnb!;y

l75.KWAJALIN
MAFOC

1 93 - fiAF Chick$.d3 1E! - Edral

195 -RAFEiqhWycomDe

I ?E " ORIENTUL APROPA] OMAN i 79 -

133 - FAi{ilde.hail 234 - RAf kuirhoroe

2Ci Masiraf lsianc

Sou!i qur!.9

:03 - Thlrs

204 - Ft,ngdatt PAKISTAN. 2Ot -

$!ln.Xcn ai.St.tion

Centrele de cercetare radio-electronici ale Agenfiei de Securitate Nalionali a S.U.A. (N.S.A.).

Anexa 17

TURCIA
207 -A9r.,

Mo.r Atarst

?i0 - Diylrb.i,. 2l I - Edi.ne

213

?09 . anr.ly!

-,:mii

2!E-Sit! 2t9. Srnop

217-San&n

UFSS 222 ' Mo$ou

(a'irrkr

Rhinrnie dt

>'u? '-,

Baze tolosite do NSAin str5initato

Britanice
223 -

ilc,d. /1 westohrlir rJl I

8rr.. Ftatio6 Pi.t vicloi. Srn.rl!

225

22A -

231 . Anbrtt.d. o. Pt.gu 233 .Anbess.d. de Ca,.e 234 . Amt.strd, dAccts

235 stt.t.t foa s.Gtlie S6ta. 23/ Anb.tRtdt d. Bldta.s1 238 - anb.sttd. fttroot 239-Anb.sttda*Ltbnw
240 .

ambt$td. a, V.frav'.

242 . Aabatstd. d. Fteto.tt

2r1 ' Ametttd. Canadiene 2.6

-

t. L!s.i6

h.n Etvat$.t

N@-Zeelandeze

Australiene
2a0 .anatNt.de 23t AmhtsttdE

Norvegiene

!.
dP

Siltpkat J.addz

GREC|A, CTPRU 9t 14
'|

--ZoE

rio

2'15.
z07

"TUROUIE

t Met 144. CHYPRE 24e.ffFrm M edi te rra n 6e

Centrele de cercetare radio-electronici ale Agenliei de Securitate Na{ionald a S.U.A. (N.S.A.).

Anexa 18

Tehnologie spaliald din "Rdzboiul stelelor" a Federatiei Ruse.

Satelit militar de spionaj al S.U.A. inuz curenr -1999.

"

'

Anexa 19

Satelit american de cercetare strategicd al C.I.A., folosit in r[zboiul din Golful Persic - 1991.

Anexa 20

Imagine ob{inutd prin satelit a santierului naval de la Sverodvinsk, unde se construiesc submarine cu propulsie nucleard, purtdtoare de rachete balistice intercontinentale cu incdrcdturi atomice.

Anexa2l

f'#^:

'<-t\ ii
rl I i ,l

-g:

:')
\

i?,t* t;:li
{ \\-

1c
\\

r_;,

,,

rl

-,

T)-tnatatgtlo laeer in amplaaanent ter6etru bllndaI; 2) oellnlE reflectoare a fasclcululul laser; l) eqrltEtor Ei .iiona ae iransnitere s datclorl-+l-"Jrii iiaiiarn cu telescop ln lnfrarotu; 5) lntercepior conventfinif (contalnere dtstrlbuttoare de nlslp, blle, platforrne'cu armament convcn!lonal.etc.); 6) faz{ de intcrceptar6 extraatmosferl.cS; ?) fazd. de lntegceptare endoatmoiferlcX; 8) etatle dc radiolocatle; 9) rlchetl antlrachettr;1o)f""clcul laeer rcflectat gl foca.J,lzat; 1l') capcte de -1upt6, desprlnac da rachcta purt[toarc, pe tratectorla ba].l;t16I rprc oblectlv; 12) lnetalaiie laoer cu raz6 X: 13) lnclrcdtur{ nuclcard dc 1n1t1ere a radlatlct X; 14) elstem dc dirlJare a fadclculqlor de raze X spra obJ.ectlve; 15) fascicule de raza.X; 15) eatctlt de ceicetare-suprayegtrereavertlzaro; 17) platfornl cosolci orbltald cu-rachEte
antlrachetS, lnterccptoare

Elemente componente ale "R5zboiului stelelor" lansat de preEedintele S.U.A., Ronald Reagan, la 23 martie 1983.

Anexa22

1..

&.

l+.1,

.J' 4

dr{tdi ii

Anexa 23
d . , ';A4F :!a ;'Y--.l@: 1--*{:__;<&:".._ -.r ""t:C._g;iirff*&;lra/;>{

SS -25 - cea mai

temutl rachetd intercontinentald din ,,Trupel e de Rachete Strategice" ale Fe Federalie Ruse "Divizia de rachete SS-25" - in raionul poziliilor de tragere" (vedere pan-oramica C.I;j.

if
d*. ta

Aparat foto de spionaj !'Mfl{OX" - realizat de K.G.B. si utilizat in intreaga lume.

Anexa 24

Aparat britanic de ascultare a convorbirilor - model "M.I. 6", mascat intr-un pachet de ligiri.

Anexa 25

iCONDEa'lSERs

*_;ff-3

3MAl-l-

Aparat miniaturizat de ascultare a convorbirilor (model britanic).

Anexa 26

Sistem miniaturizat de emisie - receplie de spionaj (model britanic).

Anexa 27

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. HARRY HOWE

RANSOM -,,CIA si securitatea nationald"

Editura Harvard University Press Cambridge 1958

2. CHARLES

WIGHTON

-,,Ei au spionatin Anglia"

Editura Odhams Press LTD.

Londra 1958
3. SANCHE DE

GRAMOND -,,Rdzboiul secret"

Editura, G.P. Putnam's Sons

NewYork 1962
4. CHRISTOPHER

FELIX

-,,Spionul si stdpiniisdi"
Editura Secker si Warburg Londra 1963

5. ROBERT HAYDEN ALCORN - ,,Spionii

nu primesc onorurin'

Editura Jarrold's NewYork 1963

6.

ALLEN

DULLES

- ,,Profesia de

spion"

Editura Harper- Row NewYork 1963

7. ARCH

WHITEHOUSE MacCLOKEY

- ,,Spionaj

gi cantraspionaj"

Editura Doubleday NewYork 1964 8. MONRO

- ,,Comunitatea seruiciilor de

informalii americane"
Editura Richard Rosen

NewYork 1967
9. BRUCE

PHILLIP

PAGE KNTLEY DAVID LEITCH

-,,PHILBY Serviciutdelnfonna(ii (britanic) pe mAinile unui agent

sovietic"
Editura Robert Laffont Paris 1968
166

10. ANDREW

TULLY SETH

-.Super-spronrT"
NewYork 1969

11. RAIMOND

-,,Enciclopedia spionajului" Editura New English Library"

Londra 1972

- Cultul spionaiului" 1Z.V|CTOR MARCHETIgi ',CIA DellBook Editura JOHN D. MARKS NewYork 1974 13' F.RD

RowAN

;tli?:3;Tl',ff#,',r.,,,,
NewYork 1978

14. DENNIS

EISENBERG URIDAN, ELI LANDAU

-,,Serviciulsecret al lsraelului"
- MOSSAD

Editura Paddington Press NewYork 1978

15'

NTGELWEST
BARRON

;!!!",lir"J'iifi"i,o",,,,,
Editura Goronet Books

Stoughtor1982
16. JOHN

-,,K.G.B. - astdzi" Editura Goronet Books Stroughtor 1983 -,,fnintimitateaSeruiciutuiMititar de I nfo rm a,ti i S ovi eti c" Editura Berkley Books NewYork 1984

',

IT.VICTORSUVOROV

18. R.U.

JONES

' ,,Cel mai secret rdzboi"

Editura Coronet Books

Stoughtor 1984

L{J7

19. BRIAN FREEMANTLE

-,,K,G.B,*
Editura Futura Macdonald

Londra 1984
20. JAMESADAMS

-,,Noii spioni"
Editura Hutchipson

Londra 1994
,21. MARK LLOYD
-

,,Cartea Guiness asupra

spionajului"
Editura Guinnes Publishing

Londra 1994 22. MARK GALEOTTI

-,,Agenda KremlinuIui" Editura Janers lntelligence Review,Goulsden Marea Britanie 1995

- ,,INFORMAT\\LE - factor de putere la pace si rdzboi" Editura Cambridge University Press NewYork 1995

23. MICHAEL HERMAN

168

Guprins
Capitolull RAzeoRteLE MoNDIA,LE gl SPIoNAJUL MoDERN .. ........,.,. 7 Triddtorul Sturza, precursorul lui Pacepa Obiectivul luiCanaris: petrolulrominesc ...............'. 9 .......'.... 10 Rizboiulspionilor ..............,.- 12 Micel ruso-gennan... in folos american Germania -salvatdde... insurectia romini ! .......'.......-...-..'..... 13 Frontulinvizibil Drept recunogtinfd - generalul Pafton-asasinat! SUA- asul dii mdneca evreilor Trei Conferinle cruciale care au crucificat Rominia :.........'-----.. 24 Potsdam - cimitirul Germaniei, Japoniei 9i Europeide Est '......: 26 ,,Am cd,stigat, triiasci rizboiul rece!"............--..-...........'...... ----. 29 Gapitolulll
..'.-...."...'.... Agenfia Centrali de lnformatii ,,............r.'...-............... lnformaliiaApiririi-D.l.A. AgenfiaOe Aoentia Nationali de Securitate- N.S.A. ...........:..................... -t, .....'......-.. GIA - Ml 6, doifrali de cruce
SERVICIILE SEGRETE PE FRONTULANTICOMUNISMULUI . 34 34 $coala germani: Organizalia Gehlen ........-----.--..----.-----.....-...-

C.ltA.

40

46

50 52 .".............. 62 Tehnoepiona.liul succese! marilor cheia multe Egecuri gidese,... '...................... 67 -..--.--..-.-.. 71 de membri Siionii,...

................. partid?

Gapitotullll cuLtsELE nAzeotuLul S.U.A. - militarizare de (10.000)

Doctrina Truman ...........

RECE

miliardel

........77 .'........'... 78

Directiva N.S"G. -68

,,Monstruozitatea"
F.B.l.

C.|A..,.i............i.. .'-...'....'..-...,..- 86 .'.-....".... 93 gi,,pericolulrogu" din S.UA. .......'... .... 95 !"...........;........... decitcomunist liine moG ,,Mai Democraliein stil arnerican: ,,lisie negre", .'........... 97 ascultiii ilegale gitumitori.
,,Gontractul cu Rominia" apa$ne... Partidului Republican din S.U-AJ .................'.........-.............100
169

Dosarele Securitifii- gestionate de C.l.A.?! ,,Marca C.l.A." - asasinatul politic

............... Dej-,,VulpeadinGarpafi"......."...... 1968 - Marea Sfidare

Experimentul Jugoslavia
Pacepa si allitrdddtori de
Reagan
-

......102 ..,104
....................106
...... 109 ........... 113 ........'114

..................... 105

,,Dacd era protejat de Securitate, Kennedy murea de bitrinefe!" ...-...........

Polonia-repetiliipentru'89.............
actorul din ,,Rdzboiulstelelof'

Neam

-........

.....................116 .......120

9apitolullV
SERVICIILE DE SPIONA.J ALE SECOLULUI )O(.
PERSPECTTVE.

............

......................123 ................130

Comunitatea serviciilor de informafii ale S.U.A.

StrategiisiobiectivepentrusecolulXXI

Gomunitatea serviciilor de informalii ale Federatiei Ruse .... "... 132 ....... 140 Serviciile secrete ale Marii Britanii ................. .............. 149 Serviciile secrete ale Franfei ..-....153 Serviciile secrete ale lsraelului.... Alte serviciide spionaj pentru secolulXXl Romdniain angrenajele spionajuluistriin ...............................159

Anexe Bibliografie

.........167 ....................195

na