II. Audit statutar al situatiilor financiare (7 intrebari) 1. Renunarea la convingeri ameninare la adresa independenei.

. Ea apare atunci cnd cabinetul sau un membru al acestuia promoveaz sau poate fi perceput a promova situaia sau opinia unui client pn n punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis. Acesta ar putea fi cazul n care cabinetul sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al aciunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a aciona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea nenelegerilor cu tere pri.

2. Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei. Au loc n virtutea unor relaii mai strnse cu un client, cnd cu cei care gestioneaz patrimoniul sau angajaii acestuia, cabinetul sau membrul acestora devine prea nelegtor fa de interesele clientului. Exemple: un membru al cabinetului are un membru de familie (afin) sau o rud apropiat care are o funcie de rspundere n ntreprinderea client; un membru al cabinetului are un afin sau o rud apropiat care, ca angajat al clientului, este n msur s exercite o influen direct i important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul; un fost partener al cabinetului/societii a devenit o persoan care gestioneaz patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influen direct i important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul; acceptare de daruri sau diverse foloase, n afar de cazurile cnd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii de la client.

3. Aciuni de intimidare ameninare la adresa independenei. Au loc atunci cnd un membru al cabinetului poate fi mpiedicat s acioneze obiectiv i s exercite prudena profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului. Exemple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunztor cantitatea de munc executat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor.

4. Protejarea independenei prin normele legale i profesionale. Msurile de protecie aupra independentei create de profesie, legislaie sau reglementri includ, dar nu sunt limitate la: - cerine educaionale, de formare i experien la intrarea n profesie; - cerine de dezvoltare profesional continu; - standarde profesionale; - proceduri disciplinare i de monitorizare profesional; - examinarea extern a rapoartelor, evalurilor, comunicatelor sau informaiilor unui profesionist contabil de ctre o ter parte mputernicit prin lege.

5. Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul. Aceste msuri constau n: aprobarea de ctre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cnd contractul a fost semnat de persoanele mputernicite s administreze patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe client;

nominalizarea angajailor competeni ai clientului mputernicii a lua decizii manageriale; stabilirea de ctre client politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar (situaiilor financiare) corect; stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a bunurilor i valorilor; stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu societatea/cabinetul de audit.

6. Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului. importana pe care conducerea cabinetului/societii o acord independenei; politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii lucrrilor efectuate de cabinet; identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea importanei acestora, identificarea msurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil; politici i proceduri interne de supraveghere a respectrii politicilor i procedurilor privind independena; politici i proceduri care s permit identificarea eventualelor interese sau relaii dintre client i auditor care amenin independena; politici i proceduri privind evitarea obinerii de venituri de la un singur client; comunicarea modificrilor intervenite n politicile i procedurile cabinetului tuturor angajailor i colaboratorilor; existena unui responsabil cu monitorizarea funcionrii adecvate a sistemului de protejare a independenei; existena unui mecanism disciplinar care s asigure conformarea cu politicile i procedurile stabilite; politici i proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeaz independena i obiectivitatea; consultarea organismului profesional cu privire la independen; rotirea personalului cu funcii de rspundere; eliminarea unor persoane din echipa de audit dac acesteia i este afectat independena;

7. Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Profesionitii contabili trebuie deci s fie pregtii s justifice orice abatere, de la cerinele etice. Nerespectarea cerinelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da natere unor aciuni disciplinare. Puterea aciunii disciplinare este stabilit prin reglementrile C.E.C.C.A.R.

Msurile disciplinare pot aprea, de obicei, n urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baz i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili; - nerespectarea regulilor de etic; - conduit discreditabil sau dezonorat. Investigaiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale i locale ale Corpului trebuie s ia n consideraie toate plngerile. Investigaiile pot, totui, s fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de ctre o entitate administrativ, fr s fie fcut o plngere. Investigaiile pot fi fcute verbal sau prin coresponden. Trebuie ntotdeauna ntiinat membrul mpotriva cruia se face plngere, precum i cel care a fcut plngerea. Acolo unde exist o disput, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun s se fac publicitate procedurilor disciplinare i de apel. Astfel, sunt informai att membrii, ct i publicul larg. Totui, aspectele de confidenialitate i tipul nclcrilor trebuie s fie luate n consideraie atunci cnd se decide metoda de publicitate.

IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari) 1. Bilantul economic se prezint cu un: a) activ net corijat de 23.000 mii lei; b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei. Valoarea patrimonial a ntreprinderii va fi de: a) 18.000 mii lei; b) 20.000 mii lei; c) 19.000 mii lei. ANC = Capitaluri proprii +- Diferente din evaluare Valoarea patrimoiala 23.000-5.000 = 18.000 varianta a

2. Clasificati diferitele tipuri de evaluri. Din punct de vedere al utilizatorului evalurii - evaluri contabile - evaluri administrative (cele solicitate de administrator) - evaluri bazate pe expertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evalurii: - evaluri de ntreprinderi - evaluri de bunuri - evaluri de grupe de bunuri Din punctul de vedere al scopului evalurii: - evaluri efectuate in concordanta cu cerinele statutare - evaluri contractuale - evaluri generate de iniiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, transferai activelor nete, oferte publice iniiale, rscumprri manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale

3. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi? - din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societilor cu capital de stat nu reflecta valori de piaa ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piaa a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toi factorii care au determinat sau au influenat profitul din bilanurile societilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare

- cumprtorul nu investete pentru ce a obinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obine el, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie regandita; - valoarea intreprinderii trebuie determinate in funcie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumprtorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investiii a fostului proprietar, tiut fiind ca un bun fr utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evalurii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurri.

VI. Administrarea si lichidarea intreprinderii (5 intrebari) 1. Cine va conduce activitatea n cadrul unui plan de reorganizare? In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat pana cand judecatorul sindic va dispune fie inchiderea procedurii fie deschiderea procedurii falimentului datorita esuarii planului 2. De ctre cine sunt desemnai administratorii societilor comerciale? Administratorii societatilor comerciale sunt desemnati de catre Adunarea generala ordinara a actionarilor , cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin Actul constitutiv. 3. Cine reprezint societatea pe aciuni n raport cu terii i n justiie? Consiliul de administratie reprezinta societate in raport cu tertii si in justitie.In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de admninistratie reprezinta societatea prin presedintele sau (sistemul unitar de administrare). 4. Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni. In conformitate cu prevederile legale, cenzorii (auditorii statutari) sunt obligai s auditeze situaiile financiare, s verifice dac bilanul contabil i contul de profit i pierderi sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm sunt inute la zi i dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea bilanului contabil. Cenzorii vor adduce la cunostiinta administratorilor neregularitatile in administraie i nclcrile dispoziiilor legale i statutare pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale. De asemenea, acetia sunt obligai s convoace adunarea general ordinar sau extraordinar, cnd nu a fost convocat de ctre administratori, i s ia parte la acestea avnd dreptul s insereze n ordinea de zi propunerile pe care le consider necesare.

5. Ce va cuprinde planul de reorganizare? Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i specificul activitii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta debitorului, i va cuprinde msuri concordante cu ordinea public, inclusiv n ceea ce privete modalitatea de selecie, desemnare i nlocuire a administratorilor i a directorilor. Planul de reorganizare va cuprinde n mod obligatoriu programul de plat a creanelor. Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani, socotii de l a d a t a confirmrii. La recomandarea administratorului judiciar, dup trecerea unui termen de cel mult 18 lunide la confirmarea planului, aceast perioad va putea fi extins cu cel mult nc o perioad de un an, dac propunerea este votat de cel puin dou treimi din creditorii aflai n sold la acea dat.

Planul de reorganizare va meniona: a) categoriile de creane care nu sunt defavorizate, n sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creane defavorizate; c)

dac i n ce msur debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaii din societile n nume colectiv i asociaii comanditai din societile n comandit vor fidescrcai de rspundere

d) ce despgubiri urmeaz a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de c r e a n e , n comparaie cu valoarea estimativ ce ar putea fi primit prin distribuire n caz de faliment;valoarea estimativ se va calcula la data propunerii planului. La inceputul sedintei de vot administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot pe care titularul acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva;urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante si anume a) creditorii cu creante garantate b) creditorii bugetari c) creditorii chirografari stabiliti conform legislatiei in vigoare. Un plan de reorganizare va fi confirmat de ctre judectorul-sindic, dac sunt ntrunitecumulativ urmtoarele condiii: A. cel puin jumtate plus una dintre categoriile de creane menionate n programul de pli, accept sau sunt socotite c accept planul, cu condiia ca minimum una dintre categoriile defavorizate s accepte planul; B. n cazul n care sunt doar dou categorii, planul se consider acceptat n cazul n care categoria cu valoarea total cea mai mare a creanelor a acceptat planul; C. fiecare categorie defavorizat de creane care a respins planul va fi supus unui tratament corect i echitabil prin plan. Tratament corect i echitabil exist atunci cnd sunt ndeplinite cumulativ urmtoarelecondiii: a) nici una dintre categoriile care resping planul i nici o crean care respinge planul nu primesc mai puin dect ar fi primit n cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o crean aparinnd unei categorii nu primete mai mult dectvaloarea total a creanei sale; c) n cazul n care o categorie defavorizat respinge planul, nici o categorie de creane cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezult din ierarhia prevzutla art. 100 alin. (3), nu primete mai mult dect ar primi n cazul falimentului.Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.Confirmarea unui plan de reorganizare mpiedic propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricrui alt plan.

VII. Studii de fezabilitate (7 intrebari) 1. De ce este nevoie de un plan de afaceri; Pentru a fi un instrument de promovare, planul de afaceri trebuie sa prezinte atat trecutul afacerii (daca este cazul ), cat si obiectivele pe care si-a propus sa le atinga in viitor, specificand mijloacele concrete prin care acestea se pot realiza. Un plan de afaceri realist ar trebui sa acopere o perioada de planificare a activitatii intre trei si cinci ani, pentru a fi relevant. Deoarece, pe termen lung nu se pot face predictii decat cu marje de eroare inadmisibile. Structura planului de afaceri nu este una standardizata ci depinde de scopul pentru care planul este creat. Daca se are in vedere o utilizare interna, sectiunile planului ar trebui sa fie cat mai detaliate si prezentate intr-un mod cat mai realist. Daca se are in vedere obtinerea unei finantari, ar trebui sa se acorde o atentie deosebita sectiunilor destinate prezentarii firmei si a planificarii financiar-contabile.

2. Prin prism strategic, ce presupune o investitie de nlocuire? Investiia de nlocuire,este acea investitie cu ajutorul creia echipamentul existent, nvechit prin uzura fizic sau moral obsolesena este substituit cu un echipament nou. Ele comport n general, un risc mai mic, n funcie de factorii interni sau externi care determina nlocuirea. Dintre factorii interni se citeaz: uzura.. nlocuirea se face cu acelai tip de main i are ca unic obiectiv, suprimarea inferioritii serviciului adus de utilajul existent. avarii . Este cazul n care echipamentele, dei supuse supravegherii, controlului i ntreinerii constante, sunt obiectul accidentelor ce pot surveni la orice moment. Dintre factorii externi,cauza nlocuirii este deteriorarea sau uzura moral a utilajului(obsolesena) determinate de progresul tehnic i viteza sa din ce n ce mai accelerat;

3. Unul din indicatorii utilizati n evaluarea traditional a proiectelor investitionale este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul i continutul indicatorului? Rentabilitatea medie=

Re zultatul _ mediu _ anul Investitia _ medie _ anuala

Rezultatul anual poate imbraca diverse forme: profit contabil, excedent brut din exploatare, cash-flow net. Rezultatul mediu anual se obtine prin raportarea rezultatelor totale generate in intreaga perioada de viata a proiectului la numarul de ani ce formeaza aceasta perioada. Investitia medie anuala se calculeaza in mod analog prin impartirea investitiei totale la perioada de viata a proiectului, exprimata in ani

4. Un proiect investitional, cu o valoare total a investitiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An 0 1 2 3 4 5 Total Cost investiie 11.445 lei Costuri de exploatare 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei Total cost 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei Total ncasri 8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei Cashflow anual net 2.100 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 lei

11.445 lei

Calculati indicele de profitabilitate neactualizat.

Indicele de profitabilitate neactualizat (Ipn) se calculeaza ca raport intre suma fluxurilor de numerar si valoarea investitiei.

I
q

CF
i =1

CF i -cash fow-ul anului i I-valoarea investitiei

n-durata de viata a proiectului

Ipn = [(8520-6420) + 3020 + 3020 + 3200 +3200 + 3200]/ 11445 = 17.740 / 11445 =1.55 Valoarea efectului in anul 0 : CF0 = 8520-6420 = 2100

5. Unul din indicatorii utilizati n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investitionale este termenul de recuperare. Care este modul de calcul i continutul indicatorului?

Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash flow-ul mediu anual. Tr = It / CF mediu anual unde Tr = termen de recuperare It = investitie totala Cf mediu anual=cash flow mediu anual 6. Dac pentru analizarea fezabilittii unui proiect investitional rata de actualizare este de 19% i RIR de 15%, proiectul este unul fezabil? Dar pentru un RIR de 24%? Rata intern de rentabilitate (RIR) a proiectelor este rata de actualizare la care VNA al proiectului este egal cu zero. Regulile privind deciziile cu ajutorul RIR specific faptul c toate proiectele independente cu RIR mai mare dect rata de actualizare trebuie s fie acceptate. Cnd se selecteaz dintre proiectele care se exclud reciproc, trebuie s fie ales proiectul cu RIR cea mai mare i valoarea RIR mai mare dect rata de actualizare.In concluzie: - cand RIR este 15% si Rata de actualizare 19% proiectul nu este fezabil - cand RIR este 24% si Rata de actualizare 19% proiectul este fezabil RIR > Rata de actualizare

7. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An 0 1 2 3 4 5 Total Cost investiie 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 35,540 Costuri de exploatare Total cost 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 50,540 Total ncasri

15,000

9,440 9,640 10,700 11,700 22,700 64,180

Calculai termenul de recuperare aferent proiectului.

Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash flow-ul mediu anual. Tr = It / CF mediu anual It = 15.000 lei CF mediu anual = ( CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6 = ( 3020 + 3020 + 3200 + 5200 + 14200 )/5 = 28640/ 5 = 5.728 Tr = 15.000 / 5.728 = 2,62 ani Termenul de recuperare al investitiei neactualizate este de 2,62 ani

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (4 intrebari) 1. S se analizeze poziia financiar a unei ntreprinderi din sectorul comercial cu urmtoarea situaie bilanier: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt Rezolvare: I. Analiza structurii patrimoniale a firmei 1. Ratele de structura ale activului a)Rata activelor imobilizate: Rai= Ai/At x 100 =30000 / 40000 x 100 =75,00% unde: Ai activele imobilizate totale; At activul bilanier total. Rata activelor imobilizate msoar gradul de investire a capitalului n firma analizat. b) Rata activelor circulante (Rac) reprezint ponderea activelor circulante n totalul activelor firmei i evideniaz flexibilitatea financiar a acesteia: Rac = Ac / At x 100= 10000 / 40000 x 100 =25,00 % n care: Ac - active circulante. ntre rata activelor imobilizate i rata activelor circulante se formeaz relaia: Rai + Rac = 100 c) Rata stocurilor (Rs):Rs = S / At x 100 = 4000 / 40000 x 100 = 10,00% n care: S stocurile. Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, n funcie de natura activitii:mai ridicat la firmele din sfera produciei i distribuiei de bunuri materiale i foartesczute n sfera serviciilor. Durata ciclului de exploatare se reflect direct n nivelul a c e s t e i r a t e . La firmele cu ciclu de exploatare lung, rata stocurilor este ridicat i invers. 31.12.n 30000 4000 5000 1000 20000 5000 13000 2000

d) Rata creanelor comerciale (Rc):Rc = C / At x 100 = 5000 / 40000 x 100 = 12,50% n care: C - creane comerciale. Acest indicator reflect importana relativ a portofoliului de creane comerciale n patrimoniul firmei. Rata creanelor este influenat de specificul activitii, de puterea de negociere a firmei cu partenerii comerciali din amonte (aceasta determin perioada de efectuare a plilor de ctre clieni), dar i de managementul firmei. e) Rata disponibilitilor (Rd):Rd= D / At x 100 = 1000 / 40000 x 100 = 2,50% n care: D disponibilitile bneti. Denumit i rata de asigurare cu disponibil, aceasta reprezint o msur a lichiditii i n t e r n e a f i r m e i . O v a l o a r e r i d i c a t a d i s p o n i b i l i t i l o r p o a t e r e f l e c t a o s i t u a i e favorabil n termeni de echilibru financiar, d a r p o a t e f i i s e m n u l d e i n e r i i u n o r resurse insuficient utilizate. 2. Ratele de structura ale datoriilor si capitalurilor proprii a) Rata stabilitii financiare (Rsf) reflect legtura dintre capitalul permanent de care firma dispune n mod stabil (pe o perioad mai mare de 1 an) i patrimoniul total. Rsf = Cp / R x 100 = 25000 / 40000 x 100 =62,50% unde: Cp capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu la c a r e s e adaug mprumuturile pe termen lung; R totalul resurselor Rata stabilitii financiare reflect msura n care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent (stabil) fa de total resurse. Preponderena capitalului permanent n resursele financiare reflect caracterul permanent al finanrii activitii i un grad ridicat de s i g u r a n p r i n s t a b i l i t a t e n finanare.Valoarea minim care ofer o stabilitate acceptabil pentru o firm industrial este de 50%. b) Rata autonomiei financiare globale ( R a f g ) e s t e u n i n d i c a t o r g l o b a l r e f e r i t o r l a autonomia financiar a firmei apreciat n ansamblul finanrii sale Rafg = Cpr / R x 100 = 20000 / 40000 x 100 =50,00% unde: Cpr capitalul propriu. Rata autonomiei financiare globale arat ct din patrimoniul firmei este finanat pe baza resurselor proprii. Valoarea minim admisibil este de 33%, dei se consider c sursele proprii ar trebuis contribuie la finanare ntr-o proporie de cel puin 50%. c)Rata datoriilor pe termen scurt (Rdts):Rdts = DTS / R x 100 = 15000 /40000 x 100 =37,50%

n care: DTS datorii pe termen scurt.Indicatorul msoar ponderea datoriilor eligibile pe termen sub un an n totalul surselor de finanare i trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidenia gradul deechilibru financiar pe termen scurt. d) Rata de ndatorare global (Rig):Rig = DT / R x 100 = 20000 / 40000 x 100 =50,00% n care: DT datorii totale. Indicatorul msoar importana relativ a datoriilor indiferent de p e r i o a d a d e exigibilitate. Rata este influenat de specificul activitii de exploatare i de structura de finanare a firmei. II. Determinarea patrimoniului net Valoarea patrimonial a unei firme coincide cu activul net contabil. Patrimoniul net este echivalentul activului net contabil, respectiv a capitalurilor proprii.Activul net poate fi determinat pe baza a dou metode: a)Metoda sintetic ANT = AT D=40000 20000 = 20000 unde: ANT activul net; AT active totale; D datorii totale. b)Metoda aditiv ANT = Ks + Rz + Rr + Re - Rrep n care: Ks capital social; Rz rezerve; Rr rezultatul reportat; R e r e z u l t a t u l exerciiului; Rrep repartizrile efectuate din rezultatul exerciiului. ANT = 20000 III. Analiza lichiditii si solvabilitii 1. Lichiditatea exprima posibilitile ntreprinderii de a-si transforma activele in numerar necesar acoperirii datoriilor. Se exprima prin indicatorul rata lichiditii. a) Rata lichiditii curente reflecta gradul de acoperire a datoriilor din activele curente.Valoarea recomandata a indicatorului este in jurul cifrei 2. Rlc = Active curente / Datorii curente = 10000 / 15000 = 0,67 % b) Rata lichiditii imediate ( testul acid), calculata ca raport intre activele curente(minus stocuri) si datorii curente Rli =( Active curente Stocuri)/ Datorii curente = (10000 4000) / 15000 = 0,40% 2. Solvabilitatea reflecta capacitatea ntreprinderii de a face fata obligaiilor de plata ndeosebi din resurse proprii. Se exprima prin indicatorul rata solvabilitii.

a) Rata solvabilitii patrimoniale calculata ca raport intre capitaluri proprii si totalresurse. Rsp = Capitaluri proprii / Total resurse x 100 = 20000/ 40000 x 100 =50,00 % Solvabilitatea generala este considerata buna cnd rezultatul obinut depaseste 30%,indicnd ponderea resurselor proprii in totalul resurselor ntreprinderii. b) Rata generala a solvabilitii, calculata ca raport intre capitalul strin si capitalul propriu. Rgs = Capital strin / Capital propriu x 100 = 20000 / 40000 x 100 =50,00% Cu cat raportul obinut este mai mic, cu att gradul de dependenta a ntreprinderii fata de creditorii si este mai sczut. IV. Analiza gradului de ndatorare Gradul de ndatorare evideniaz politica de finanare a ntreprinderii, respectiv modul i n c a r e aceasta isi atrage resurse pentru a-si acoperi necesitatile. Se exprima p r i n indicatorul grad de ndatorare. Indicatorul trebuie sa fie subunitar. Cu cat raportul este mai mic ( sub 30%) cu att este mai redus si gradul de ndatorare a ntreprinderii. Gi = Capital imprumutat / Capital propriu x 100 = 5000 / 20000 x 100= 25,00% Prezentam in continuare un tabel cuprinzand sinteza indicatorilor calculati pentruintreprinderea analizata: Din informaiile prezentate se pot desprinde urmtoarele concluzii referitoare la evoluia structurii financiare a ntreprinderii: Gradul de imobilizare a activelor este ridicat dat fiind si specificul activitii ntreprinderii analizate, respectiv sector comercial, probabil n t r e p r i n d e r e a dispunnd de active imobilizate ( autovehicule, autoturisme, spatii de depozitareetc.) necesare desfasurarii activitii. Astfel, ponderea activelor imobilizate intotal active este de 75,00%. In privina activelor circulante se constata ca ponderea cea mai mare o dein creanele comerciale (12,50%). Disponibilitile bneti au un nivel sczut.Stocurile de asemenea nu au un nivel foarte ridicat ceea ce denota f a p t u l c a ciclul de exploatare nu este foarte lung. In privina analizrii ratelor de structura ale datoriilor si capitalurilor proprii, se poate aprecia faptul ca nivelul nregistrat este corespunztor. Preponderena capitalului permanent n resursele financiare reflect caracterul permanent al finanrii activitii i un grad ridicat de siguran prin stabilitate n finanare. ntreprinderea prezint o stabilitate si o autonomie financiara ridicate In privina patrimoniului net al ntreprinderii se poate observa ca acesta are o valoare pozitiva. Lichiditatea ntreprinderii analizate nu este foarte buna, ambii indicatori calculate sunt sub nivelul valorii acceptabile, reflectnd faptul ca ntreprinderea analizata are probleme in acoperirea datoriilor curente din activele curente. Se mai poate observa ca ntreprinderea isi finaneaz activele imobilizate din datorii curente ceea ce creeaz un dezechilibru. Acest lucru se poate observa si din corelarea ratei activelor circulante cu rata datoriilor pe termen scurt.

 Se poate aprecia, in baza ratelor de solvabilitate calculate ca n t r e p r i n d e r e a analizata prezint o solvabilitate generala buna, ambii indicatori reflectnd acest fapt. Solvabilitatea generala este considerata buna cnd rezultatul obinut depaseste 30%, indicnd ponderea resurselor proprii in totalul r e s u r s e l o r ntreprinderii. In privina gradului de ndatorare, cu toate ca raportul calculat nu este subunitar se poate aprecia ca ntreprinderea analizata se ncadreaz in limitele normale ale ndatorrii ( sub 30%)

2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societii ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evoluia acestora: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia imobilizat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit 31.12.n (u.m.) 0 20000 0 3000 0 7000 300 1500 1400 1000 31.12.n+1 (u.m.) 1000 22000 1000 4000 800 7800 400 1500 1500 1000

Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt: 1. Marja comerciala (MC) - reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profitul firmei MC = cifra de afaceri - costul marfii, produselor sau serviciilor vandute MC n = Venituri din vnzarea mrfurilor (0) - Costul mrfurilor vndute (0) - Cheltuieli cu materii prime(3000) = -3000 MC n+1 = Venituri din vnzarea mrfurilor (1000) - Costul mrfurilor vndute (800) - Cheltuieli cu materii prime (4000) = -3800 2. Valoarea adaugata (VA)- reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei; VA = MC + productia stocata sau imobilizata - alte cheltuieli externe ale firmei Cheltuieli externe = chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, in intretinerea si reparatiile,cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta sitelecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de terti

VA n = MC (-3000) + Producia vndut (20000) + Producia stocat (0) - Cheltuieli cu chirii (1500) =15.500 VA n+1 = MC (-3800) + Producia vndut (22000 ) + Producia stocat (1.000) - Cheltuieli cu chirii(1500) = 17700 3. Excedentul brut de exploatare (EBE)- reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de stat EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe) EBE n = 15.500 (Cheltuieli salariale 7000 + Cheltuieli cu asigurri sociale 0 + Impozite i taxe 1000) = 15500 8000 = 7500 EBE n+1 = 17.700 (Cheltuieli salariale 7800 + Cheltuieli cu asigurri sociale 0 + Impozite i taxe 1000)=17700 8800 = 8900 4 . R e z u l t a t u l e x p l o a t a r i i ( R E ) -reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt. din exploatare) cheltuieli cu amortizarea RE n = 7500 + (venituri 20000) - (cheltuieli 3000 + 7000 + 1500) amortizarea 300 = 15.700 RE n+1 = 8900 + (Venituri 1000 + 22000 + 1000) - (Cheltuieli 4000 + 800 + 7800 + 1500) Cheltuieli cu amortizarea 400 = 18.400 5 . R e z u l t a t u l c u r e n t ( R C ) -reprezinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea financiara RC = RE + (venituri financiare cheltuieli financiare) RC n = 15.700 + (Venituri 0) (Cheltuieli cu dobnzi 1400) = 14.300 RC n+1 = 18400 + (Venituri 0) (Cheltuieli cu dobnzi 1500) = 16.900

3. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de produse vndute. Rezolvare q = 5.000 buc. p.u. = 40 u.m. ch. mat. prime = 60.000 u.m. ch. personalul = 80.000 u.m. 90 % = 72.000 u.m.

ch. variabile- 10 % = 8.000 u.m. ch. fixech. utiliti i chirii = 5.000 u.m. ch. amortizare = 4.000 u.m ch. cu dobnzi = 5.000 u.m. Pragul de rentabilitate operaional se refer doar la active de exploatare, de aceea nu am inclus i la ch. fixe dobnzile. Cheltuieli fixe (CF) = ch. personal + ch. chirie + ch. amortizarea = 8.000 + 5.000 + 4.000= 17.000 u.m. Cheltuieli variabile (CV) = ch. materii prime + ch. personal = 60.000 + 72.000 = 132.000u.m. Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000/5.000 = 26,4 u.m Q n punctul critic = Qc = CF/ (p-CVu) = 17.000/ (40 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc. Cifra de afaceri n punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m. Pragul de rentabilitate financiar se calculeaz incluznd n cheltuielile fixe i dobnzile. Qc financiar = (CF+ dobnzi)/(p x Cvu) = (17.000 + 5.000)/(40 26,40) = 22.000 /13,6 =1617,65 u.m. Cifra de afaceri n punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m. Deci pentru a produce profit n activitatea de exploatare trebuie vndut 1.250 buc. de produse i vnzrile trebuie s ating 50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind i cheltuielile financiare, trebuie vndute 1.618 buc. produse s-a atins o vnzare de 64.706u.m. Sub aceste vnzri unitatea va iei n pierdere.O cretere a numarului de produse vndute de la 5.000 buc. ar avea o influen negativ asupra cheltuielilor variabile totale, astfel:vCV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m. CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rmn neschimbate. Profitul din exploatare = 5.500 x 40 (17.000 + 145.200) = 220.000 162.200 = 57.800 u.m

4. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n manier continental pentru ntreprinderea ale crei venituri i cheltuieli sunt prezentate mai jos i s se compare cu cele calculate n manier anglosaxon: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Venituri din provizioane de exploatare Venituri din vnzarea mijloacelor fixe Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea u.m. 4000 44000 2500 12000 200 1000 10000 4200 20000 1000

Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurri sociale 2000 Valoarea net contabil a elementelor de activ 600 cedate Impozite i taxe 300 Venituri din dobnzi 200 Venituri din diferene favorabile de curs valutar 100 Cheltuieli cu dobnzi 700 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 1300 Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere)tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt: 1. Marja comerciala(MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmei: MC=cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute MC = Venituri din vnzarea mrfurilor (4000) - Costul m r f u r i l o r v n d u t e ( 4 2 0 0 ) - Cheltuieli cu materii prime(10000) MC= -10200. 2. Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la d i s p o z i t i a f i r m e i d u p a valorificarea bunurilor si serviciilor si d e d u c e r e a c h e l t u i e l i l o r c u r e s u r s e l e e x t e r n e consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei; VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmeiC h e l t u i e l i e x t e r n e = c h e l t c u m a t e r i a l e c o n s u m a b i l e , c u energia si apa, cu ambalajele, inintretinerea si reparatiile, cu c h i r i i l e , a s i g u r a r i l e d e b u n u r i s i p e r s o a n e , t r a n s p o r t , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alteservicii prestate de terti VA= MC (-10200)+ Productia vndut(44000)+ Productia s t o c a t ( 2 5 0 0 ) - C h e l t u i e l i c u chirii(200) VA = 36100 3. Excedentul brut de exploatare(EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa d u p a c e s - a d i m i n u a t v a l o a r e a a d a u g a t a c u c h e l t u i e l i l e d e p e r s o n a l s i c h e l t u i e l i c u impozitele si taxele percepute de stat EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe) EBE =36100 (Cheltuieli salariale20000+ Cheltuieli cu asigurri sociale2000+Impozitei taxe 300) =36100 22300 EBE = 13800 4. Rezultatul exploatarii(RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si c h e l t u i e l i l e d e exploatare

RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt d i n e x p l o a t a r e ) c h e l t c u amortizarea RE= 13800 + (Venituri din provizioane de e x p l o a t a r e 2 0 0 + V e n i t u r i d i n v n z a r e a mijloacelor fixe1000)( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000=13800+10001000 RE = 13800 5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea financiara RC=RE +(venituri financiare cheltuieli financiare) RC = 13800 + (Venituri din dobnzi200+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar 100) (Cheltuieli cu dobnzi 700 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100) = 13800 +300-800= RC = 13300 Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt: 1.Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra cheltuielilor variabile EBITDA = cifra de afaceri chelt variabile de exploatare Cifra de afaceri = Venituri din vnzarea mrfurilor 4000 + Subventii de exploatare 2000 = 16000 Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime 10000 + Costul mrfurilor vndute 4200 +Cheltuieli salariale 10000 + Cheltuieli cu provizioane 200 + cheltuieli cu chirii 200 +Cheltuieli cu asigurri sociale 2000 + Impozite i taxe 300 = 26900 EBITDA =16000 26900 EBITDA = -10900 2.Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit EBIT = EBITDA chelt cu amortizarea EBIT = - 10900 - Cheltuieli cu amortizarea 1000 EBIT = - 11900 3.Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit EBT = EBIT chelt cu dobanzileEBT = -11900 - Cheltuieli cu dobnzi 700 EBT = -12600

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (4 intrebari) 1. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune: a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei; b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ; c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane; d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil; e) Angajarea unui numar sufficient si adecvat calificat de personal; f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare; g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Riscuri Proceduri de control intern

1.Managementul sau personalul de Personalul de supreveghere i managementul supraveghere nu cunoate legile i de personal trebuie s participe la cursuri legate reglementrile n vigoare i politicile unitii de legile i reglementrile muncii precum i politicile unitii 2.Managementul sau personalul de Luarea de msuri disciplinare pentru acei care supraveghere ignora legile i reglementrile n ncalc legile i reglementrile n vigoare vigoare i politicile unitii. Incurajarea personalului de a raporta orice posibile violri a legilor, reglementrilor precum i politicile unitii n vigoare 3.Inregistrarile sunt pierdute sau distruse Dosarele si fisierele trebuie tinute prematur inregistrate conform legislatiei in vigoare si

4.Informatia receptionata si inregistrata este Revizuirea informatiei receptionate si incorecta si incopleta inregistrata astfel incat sa fie valida corecta si completa 5.Personalul poate simti ca eforturile lui nu Dialog cu personalul pentru a afla nevoile si sunt observate si apreciate nemultumirile lor

6.Informatiile din Departamentul de Resurse Restrictionarea accesului la inregistrarile Umane nu beneficiaza de proceduri adecvate Departamentului de Resurse Umane. Accesul de securitate la informatiile confidentiale doar a personalului autorizat Aplicarea unor parole de acces fisierelor confidentiale mentinute in format electronic si schimbarea periodica a acestora Monitorizarea accesului personalului la inregistrarile Departamentului de Resurse Umane. 7.Compensatiile si beneficiile sunt mai scazute Comparati compensatiile si beneficiile acordate decat cele oferite de alte companii similare de alte companii din industrie si din aceeasi zona geografica 8.Personalul nu este evaluat periodic Evaluarea periodica a performantelor furnizarea de consultanta pentru cariera si

9.Cerintele legate de pregatirea personalului Implementarea unui program de compensare pot fi identificate incorect. care sa reflecte performanta personalului cat si capacitatea de dezvoltare in viitor Evaluarea periodica personalului a performantelor

10.Necunoasterea potentialilor candidati pentru Recrutarea de personal calificat si cu un anumit post din propria firma experienta in Departamentul de Resurse Umane

11.Personalul Departamentului de Resurse Identificarea si luarea masurilor de disciplina Umane divulga informatii confidentiale persoanelor care au furnizat informatii confidentiale persoanelor neautorizate

2.Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern. Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care le apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre specialisti. Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii economice n scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia. Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale , in vederea administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace, care include structurile organizatorice , metodele si procedurile. Auditul intern are urmatorul rol : - Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile, programele si managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale; - Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii n scopul cresterii eficientei activitatii entitatii economice; - Evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica; - Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel. Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la : - Respectarea politicilor manageriale si a reglementarilor legale, precum si la indeplinirea cu regularitate a sarcinilor stabilite. - Utlilizarea optima si eficienta a resurselor, protejarea activelor prin prevenirea si detectarea abaterilor, erorilor si a fraudelor . - Efectuarea si mentinerea de nregistrari contabile corecte si complete, sistematizarea si prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor financiare, conform unui referential contabil adoptat .Controlul intern, datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator, raspunde nevoilor de informare ale managerilor, membrilor Consiliului de Administratie, precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie, favorizand dialogul dintre acstea.Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern, conducerea are posibilitatea sa-si fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate,la organizarea si coordonarea structuriilor entitatii, la delimitarea responsabilitatilor pe compartimente si pe persoanele implicate n efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective si n consemnarea si prelucrarea informatiilor.

3.Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pina la nivelul intocmirii matricei si a raportului intermediar , inclusiv.

Misiunea de audit intern are scopul de a asigurara managementul asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ. In etapa de pregatire a misiunii de audit intern au fost intocmite documentele standard si s-au adus clarificari, fata de norme, cu privire la modul concret de initiere a procedurii de analiza riscurilor, succesiunea documentelor, structura acestora si modul de completare, nivelul de apreciere si impartire a acestora in mari, medii si mici, clasarea riscurilor si ierarhizarea acestora in vederea finalizarii procedurii. In etapa de interventie la fata locului s-a realizat testarea efectiva pe baza listelor de verificare pregatite in etapa anterioara, prin utilizarea unor tehnici diferite de esantionare, teste de control, modele de interviuri, note de relatii si foi de lucru, elemente care au stat la baza elaborarii fiselor de identificare si analiza a problemelor si eventual a formularelor de constatare si raportare a iregularitatilor. Probe de audit : 1) Obtinerea unei situatii a capitalului social Valoarea capitalului autorizat si a capitalului subscis trebuie prezentata cu acuratete. In cazul in care directorii sunt si actionari ai firmei respective, participatiile acestora trebuie prezentate in situatiile financiare. 2) Compararea soldului capitalului social si al rezervelor cu cele din exercitiul financiar anterior Este important sa se reconcilieze miscarile in conturile de capital social, prime legate de capital, rezerve etc. din cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au facut conform legislatiei in vigoare, cu aprobarile de rigoare. 3) Verificarea miscarilor in conturile de rezerve Variatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte rezerve trebuie justificate in baza documentelor privind profitul castigat, realizat sau generat prinn reevaluari si trebuie prezentate in conformitate cu standardele contabile. De asemenea, trebuie probate orice miscari determinate de plata dividendelor. Au fost solicitate catre verificare : -statutul companiei s-a verificat daca informatiile prevazute in statut cu privire la capitalul emis, numele directorilor etc. sunt in concordanta cu cele existente la registrul comertului; -detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital; -registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale conducerii, pe parcursul intregului exercitiu financiar -procesul verbal care sa justifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fost aprobata de adunarea asociatilor si s-a efectuat pe baze legale. -registrele jurnal, fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la zi a inregistrarilor contabile asa cum s-a stabilit prin lege.

4.Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice. La planificarea strategica multianuala a auditului intern la o societate de prestari servicii turistice se determina strategia de auditare a entitatii pentru urmatorii 3 ani.

Planificarea strategica multianuala de audit intern se refera la urmatoarele categorii de misiuni: I) misiuni de asigurare; II) misiuni de consiliere; III) misiuni de evaluare. Misiunile de asigurare ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele sale prin oferirea asistentei personalului entitatii in efectuarea controlului intern. Prin intermediul misiunii de consiliere se ofera recomandari de imbunatatire a eficacitatii managementului si controlului intern. Misiunea de evaluare are ca scop exprimarea opiniei independente si obiective referitor la eficacitatea managementului si controlului intern. Planificarea strategica contine rezumatul principalelor decizii de planificare, se prezinta in forma succinta si conforn normei metodologice intruneste urmatoarele elemente de baza: -Obiectivele entitatii si instrumentele de realizare a lor (vanzarea a cat mai multor pachete turistice prin operatiunii de early booking, discount-uri acordate pentrulast minutes, grupuri de turisti, toate acestea avand la baza contracte cu clauze de achitare in avans) -Riscurile majore legate de realizarea obiectivelor entitatii (riscuri determinate deaparitia unor calamitati naturale, riscuri de tara); -Modalitatea de determinare a obiectelor auditabile (va avea in vedere zonele geografice, in care societatea are servicii turistice); -Factorii care pot influenta negativ activitatea entitatii in viitor (neprofitabilitatea anumitor zone turistice, deprecierea anumor valute); -Modalitatea evaluarii riscurilor (folosind matricea riscurilor, prin care seevalueaza potentialele riscuri ce pot aparea prin evaluarea gradului de risc cuprobabilitatea aparitiei acestuia); -Frecventa auditarii sistemelor manageriale si de control intern (se face cel putin odata pe an cu ocazia auditarii situatiilor financiare, fara insa a fi limitat); -Resursele necesare si disponibile pentru realizarea planului strategic multiannual de audit intern(resurse financiare, tehnice, umane); -Impactul insuficientei de resurse pentru realizarea planului strategic (nu se realizeaza in totalitate, drept urmare auditorul nu poate emite opinii pertinente); -Proiectul planului anual al activitatii de audit pentru primul an al planului strategic; -Necesitatea instruirii personalului implicat in auditul intern; -Modalitatea de respectare a cadrului normativ si a cerintelor de raportare stabilite de Ministerul Finantelor.