Sunteți pe pagina 1din 19

CAPITOLUL IV

ASPECTE ORIGINALE IN GANDIREA


POLITICO-MILIT ARA A MARELUI VOIEVOD
DOMN VLAD

!:d
IV 1. Comandamentele po/itico-mi/itare
ale epocii
omniile lui Vlad se circumscriu etapei
decisive a luptei pentru asigurarea controlului
Dunarii Mijlocii, Inferioare Maritime,
de emirii otomani Inca in 1388.
Murad II Augustul (1421- 1444, 1446- 1451)
a pecetluit soarta Peninsulei Balcanice, transformata in cea mai
mare parte in provincie otomana prin cucerirea Thessaliei (1430)
acceptarea vasalitatii de catre Epir, Acarnania Serbia
despotului Gheorghe Brankovic (1427 - 1456). Dupa 1421,
de pe malul sting, Dobrogea sudica centrala au intrat, in
pofida campaniilor romano-cruciate pentru eliberarea lor, in
II m:rnem DOGlUUI ---- - :J 112
, Casa /slamului "*. Rezistenta albanezilor va inceta odata cu
rnoartea lui George Castriota (Skanderbeg) (1468). Cu exceptia
citorva apanaje in Peloponez pe litoralul nordic sudic al Marii
Negre, detinute de rnembri ai familiilor imperiale, Bizantul era
redus, Ia domniei lui loan VIII Paleologul (1425 - 1448)
doar la Capitala irnprejurimi. in mod firesc, se irnpuneau pentru
Potrivit doctrinei imperiale otomane care Tncepe sa se contureze in aceasta
perioada, urmAnd a fi legiferata Tn timpullui Sulevman Kanur1' (1520-1566), cum Tn
ceruri exista un singur Dumnezeu - Allah, pe pamant trebuie sa existe un singur stapan -
sultanul un singur organism politico-statal, o singura putere - .Casa lslamulr (Oar-al
Islam) - lmperiul otornarr. in afara acestuia nu existau alte state ci doar .turme conduse
de bey-i ,.necredincio$1"' ale caror teritorii se situau in .Casa Razboiuluf" (Dar-al clhad).
Datoria musulrnanilor era sa poarte Tmpotriva lor razboi sfAnt (cihad) pana Ia completa
integrare a acestor teritorii a )urmelot" care le locuiau, Tn .Casa lslamulur.
NeexistAnd, in conceptia lor, alte state, otornanii, aflati Tn razboi perpetuu, nu puteau
incheia nici tratate de pace, nici aliante; ca stapani universali, sultanii emit doar .carti de
pace (ahdname), in fapt ,poruna .. lar pentru etapa intermediara, Tntre
pacificarea prin cucerire razboi, a armistiPilor, ei emit, Tn scopul camuflarii starii de
armistitiu. )egaminte ale pacii # ale iertarir (adhve-amman), care, de facto, sunt
tratate bilaterale, cu obligatii reciproce consfiotesc alia$ (alianta politico-militara)
dintre lmperiul otornan tarile necucerite cu sabia dar aflate Tn afara .casei
Razboiulur. Dupa lichida rea fn 1461 a ultimelor forme statale in Balcani principatului
Marilor Cornneni, aceasta stare de calitate de ,aliar temporar va fi
recunoscuta, gratie efortului militar al lui Vlad continual de eel Mare,
Tarilor incadrabile in ceea ce otornani vor numi .Casa Pacii" (Dar-al
ahd). Domnii romAni vor rascumpara pacea prin harac vor neutraliza tentativele
pretendentilor Ia otomani prin daruri facute diferitelor din serav,
(suHana mama, rnarele vizir, favorite etc.). Ca ,aliafi" vor fi obligati sa refuze orice sprijin
adversarilor sultanului, orienteze produsele comerciale, Tndeosebi articolele
strategice (metale, lemn, piei, oi, vite, etc.) spre lmperiul otoman Tn caz de
razboi in Europa, sa sprijine acestuia cu trupe auxiliare (calauze, care de
transport etc.) zaherele (provizii); Ia rAndullor, sultanii se obligau sa intervina cu trupe
Tn sprijin, Ia cerere, sa nu se amestece in problemele interne ale principatelor sa nu
permita lor sa ridice )aca$uri $i mecetun ... deci sa posede proprietati dadiri
cultice pe teritoriul romanesc.
11s II DMeiD.Jt. jnn>ft.MTI!h II
otomani, .ca obiective strategice prioritare, Constantinopolul,
rarnas in spatele ,frontului ", nordul Dobrogei cu sectorul maritirn
al Dunarii prin care se puteau trimite ajutoare, pe calea apei,
citadelei imperiale asediate Belgradul, principalul obstacol in
calea inaintarii spre Europa Centrala. Atingerea acestor obiective
ar fi permis sultanilor inaintarea nestingherita pe cele doua directii
strategice: nord-pontica central-europeana.
In fata primejdiei otomane, Europa se prezenta dupa
moartea i'mparatului romano-german Sigismund I de Luxemburg
care-i asigurase un fragil echilibru politico- militar, mai
de contradiqii interne ca oricand. Spania, aflat:a in plina
Reconquista antiaraba lupta pentru unificare, disputata de
Castilla Aragon, inca nu exista ca putere politica, Anglia
Franta se inca reciproc in , razboiul de 100 de ani"
incheiat in chiar anul caderii Constantinopolului, 1453 urmat de
un indelungat conflict franco-burgund, Italia, ranimitata era
disputata de papalitate, Aragon i'rnparatii romano-germani, iar
in Ungaria alegerea ca rege a lui Albert de Habsburg (1438 -
1439) prin concesiile fara precedent tacute nobilimii tocmai in
privinta obligatiilor militare ale acesteia moartea sa prematura,
s-a dovedit o catastrota. 0 raza de speranfi a oferit-o Italiei
Europei Centrale direct amenintate, infrangerea partizanilor fiului
minor al defunctului rege, Ladislau, de catre partida filo-polona
incheierea unei uniuni dinastice ungaro-polone prin
regelui Vladislav III Jagello (1434 - 1444) ca rege al Ungariei
(1440 - 1444) sub numele de Vladislav I. Tanar lipsit de
experienfi, acesta cade in hatalia de la Varna (10
noiembrie 1444) - stralucita victorie a lui Murad II. in aceste
conditii ca brat armat al papalitatii, aparator al
arbitru al situatiei din Ungaria, pe care o va conduce intre 1446
I m:mem Domuul II 114
1453 in calitate de guvemator, se impune voievodul Tarii
Ardealului, romanul Iancu de Hunedoara. Adevarat conducator al
celor trei Tliri Romine in perioada 1442 - 1456, lancu le
impresionantul potential militar pentru stavi1irea expansiunii
otomane in fo1osul lor, in primul rind, dar fapt de natura sli-i
atraga reticenta chiar rezistenta soldata cu dese apeluri ale
. pretendentilor la sprijin annat polon sau otoman, in interesul mai
larg al Europei catolice. Dincolo de romantismul campaniilor sale
victoriile locale obtinute, trebuie recunoscut insa faptul eli, toate
actiuni1e intreprinse in perioada 1443 - 1448 s-au soldat cu
rasunatoare sli atinga obiectivele majore
propuse - alungarea otomanilor din Europa despresurarea
Constantinopolului permanent asediat, obiective care, atinse, ar fi
schimbat istoria continentului a lumii, deoarece imparatul loan
VIII Paleologul, infruntand mania populari, sacrificase ortodoxia,
acceptand unirea biserici1or in condi\iile impuse de papalitate, Ia
conciliul de la Ferrara- Florenta (6 iulie 1439). obligati
de conditia onestitatii impusli cercetarii istorice autentice, trebuie
sa precizlim ca, avand de infruntat in ega1a masura pericolu1
otoman eel catolico-ungar, romanii au pierdut in aceastii epoca
a pendularii intre Iancu de Hunedoara Murad II, care deveneau
pe rand agresori aliati, mii de oameni pe campu1 de luptli
cativa voievozi de exceptie: Vlad Dracul fiul sau Mircea
asasinati din ordinul lui Iancu in 1447; Roman al II-lea a1
Moldovei (1447 - 1448), asasinat in 1448, moarte platita de
pretendentul impus pe tron de Iancu, Petru II cu cedarea
importantei cetati Chilia in care se instaleazli o gamizoana
ungureasca, apoi cu propria sa moarte instalarea in Moldova a
guvematorului ungur Csupor (26 martie 1449) in fine, Bogdan
II (1449 - 1455) ucis de catre Petru Aron (1451 - 1452, 1454 -
,,
115 DMCWJt. :lmPitrut'TW..l
.
1455, 1455 - 1457). Slabirea, in aceste conditii, in primul rand a
Tlirii Moldovei, a atras primul asediu otoman al Cetlitii Albe
(1454) prin acceptarea ultimatumului din mai 1456 de catre
Petru Aron, primul ahd-ve-amman acordat acestei \liri
(9 iunie 1456, la Ieni-Derbent), obligatli rascumpere pacea
prin plata unui harac de 2 000 de galbeni. Moldova cumpara
protectia atat impotriva Ungariei, dit a Poloniei, suficient de
puternica pentru a interveni cu armele in problemele interne ale
vecinului din sud dupa moartea lui Alexandru eel Bun, dar
insuficient consolidatli pentru a reprezenta un factor de prima
importantli in politica europeana. Prada ea unui indelungat
conflict cu Lituania, izbucnit la moartea marelui duce Vitold
(1430) stins abia in 1446 prin alegerea lituanianului Cazimir
Jagello ca rege al sau (1446 - 1496), Polonia va fi obligatli sa
poarte un sangeros razboi cu vechii sai inamici, Cavalerii Teutoni
(1454 - 1466) in chiar perioada care-1 va consacra ca
lider european al cruciadei antiotomane pe Vlad
Acesta fiind tabloul politico-militar al epocii, iar amenintarea
concentrandu-se asupra Dunarii Inferioare, locuitli pe ambele
maluri de romani a sectorului sau maritim, se poate aprecia ca
toate proiectele de cruciada antiotomana initiate de papalitate au
fost sustinute platite in epoca, in primul rand, cu singe
romanesc.
In fata unei Europe de lupte interne a unei Romanii
fragmentatli in trei state, victima speran\li, in timp, a
occidentale, se ridica un stat nascut crescut prin
razboaie, ajuns ca urmare a inteleptei indelungatei domnii a lui
Murad II la apogeul puterii 'sale militare. Personalitate la fel de
m_arcantli ca a tatlilui sau, ,Augustu/", sau a strabunicului sliu
Bayezid I Ildirim (,Fulgentl'), Mehmed II Fatih (Cuceritorul) nu
D6Eilt1Ui 116
a tacut deceit sa-i dea de jure, prin puterea sabiei, stralucirea
imperiala pe care o avea de facto. Continuand dupa 1451 politica
el a organizat omogenizat din punct de vedere etnic
(prin schimburi de populatie), economic, social spiritual,
teritoriile de cucerire motiv pentru care, in toate
biografiile pe care i le-au dedicat cei mai reputati turcologi 1-au
considerat drept intemeietorul adevaratului imperiu
1
In scopul
centralizarii statului consolidarii sale militare, a intarit controlul
sau asupra pamantului, sporind, in detrimentul domeniilor clerului
(vakuf) numarul timarurilor (loturi date in posesie pe timpul
vietii timariotilor, calareti asimilati cavalerilor apuseni, aflati Ia
baza ierarhiei sociale militare a privilegiatilor), desfiintand
toate autonomiile locale, atat in Balcani cat in Asia Mica,
teritoriile vasali sau selgiukizi devenind astfel
regiuni de guvernare directa. Mehmed II a reorganizat apoi
armata, punand accentul pe armele in care otomanii erau
deficitari, flota artileria, pe inzestrarea cu armament modern
instruire, obtinind o armata de cu efective
impresionante disciplinata, care a pus bazele suprematiei
otomane in Mediterana Orientala (LevantY.
In ceea ce obiectivele prioritare ale strategiei
otomane, Mehmed II a stabilit urmatoarea ordine de actiune: 1)
Constantinopol ca obiectiv situat in spatele ,frontului "; 2)
Belgrad; 3) Dunarea maritima. In 1452, pentru a inchide
Stramtorile, el a ridicat pe tarmul european al Bosforului, ca
pandant al citadelei anatoliene Anadolu Hisari, fortareata
Rum eli Hisari
3
imperial fiind practic incercuit, la 6
aprilie 1453 incepea deja asediul propriu-zis. In pofida eforturilor
imparatului Constantin XI Dragasses (1449-1453) care a mers
pana la a accepta Unirea religioasa cu Roma, proclamata in
biserica Sflinta Sofia la 12 decembrie 1452, Occidentul nu i-a
111 I l>MC!HLR. I)
venit in ajutor, suma intereselor meschine ale conducatorilor
europeni, din randul carora Iancu de Hunedoara fusese exclus la
acea data (13 februarie 1453, Dieta ungara de la Poszony)
conlucrand Ia caderea Bizantului la 29 mai 1453. Apoi dupa ce
asigurat neutralitatea Moldovei Tarii ai caror
domni, Petru Aron Vladislav II, s-au considerat, prin inlaturarea
de la putere a lui Iancu de Hunedoara, dezlegati de obligatiile
asumate fata de acesta, dupa ce a desfiintat ultimele franturi ale
puterii bizantine de pe litoralul pontic
4
, Fatih a atacat Belgradul.
lnceput Ia 3 iulie 1456, gratie indeosebi Iibertatii de manevra
victoriilor flotei lui Iancu pe Dunare, asediul s-a incheiat insa Ia
22 iulie cu un surprinzator pentru cuceritorul Constantino-
polului. Din infringere, Mehmed II a inteles ca ordinea ultimelor
doua obiective nu era bine stabilita. Ca poarta a Europei Centrale,
Belgradul nu putea fi luat pastrat, ,frontul" inaintand prin
Ungaria, spre Viena, cat timp mai existau autonomii locale
cu veleitati de independenta in Balcani Asia Mica, iar
Dunarea maritima, prin care flotele ostile puteau patrunde prin
Marea Neagri sau prin care, inchizand-o, romanii puteau interzice
patrunderea flotei otomane spre teatrul de actiuni militare,
ramanea in primul rand un condominium moldo-muntean,
oferind, prin Chilia, un avantaj strategic Ungariei. Obiectiv
economic strategic de cea mai mare importanta, Dunarea
maritima ar fi adus in timp otomanilor, prin detinerea
terminalelor marilor drumuri comerciale terestre care legau
Europa Centrala Nordica prin cetatile sale porturi Marea
Neagra de Orient, o sursa considerabila de venituri provenite din
taxe vamale depozit, atat de necesara efortului militar. Ar fi
deschis apoi complet cea mai lesnicioasa cale de transport, ca
principala artera navigabila continentala, a materialelor,
proviziilor rezervelor otomane spre Belgrad apoi spre Buda,
m:meEK D6GR1Ui 118
Bratislava (Poszony) Viena. Detinerea gurilor Dunarii ar fi dus
implicit Ia saracirea visteriilor Moldovei Tarii cu
grave repercusiuni asupra organismului lor militar prin
permanenta amenintare de flanc reprezentata in primul rand
pentru domnii munteni, la garantarea respectarii de catre a
neutralitatii. Totodata, cucerirea integrala a Dobrogei
Dunarii maritime cu fortarete otomane, ar fi deschis
pentru sultan directia nord-pontica, menita sa duca la
transformarea Marii Negre in , lac otoman ".
Prioritara dupa caderea Constantinopolului era,
lichidarea situatiei intolerabile de Ia Dunarea maritima, deoarece,
potrivit marturiilor vremii
5
, lmperiul otoman ,de cealalt4 parte a
Dunarii se invecineazil cu Valahia pana Ia mare", deoarece
acolo ,sunt mai multe locuri care aparfin de drept Valahiei" atat
celei ,Mari" (Tara Romaneasca), cat celei ,Mici" (Moldova),
importanta lor fiind evidenta: ,acolo a1ezilri sunt Braila, Chilia,
Cetatea Alba braful Dunarii care coboara in Marea cea Mare
sau Ocean, nu departe de Constantinopol". Datorita marelui

volum de marfuri tranzitate sau desiacute aici, Braila (Brilago,
Brilagio, Brailigo, Ibrail, Prailavon) era privita de otomani ca ,eel
mai celebru iar Chilia drept ,cheia de- intrare
pentru Moldova fi Ungaria, ca pentru intreaga regiune a
Dunarii'
11
Din punct de vedere strategic, Chilia Cetatea Alba
constituiau alaturi de Belgrad pilonii sistemului defensiv
ponto-dunarean central european, Mehmed II Fatih
argumentand necesitatea cuceririi lor, prin faptul ca ,atata timp
cat Chilia fi Cetatea Alba le fin le stapanesc romanii, iar
ungurii Belgradul sarbesc, noi turcii nu vom putea avea nici o
biruinfa'i!.
Pe langa avantajele economice directe sau decurgand din
subordonarea Moldovei Tarii controlarea
119
DruteWJt. ...
comertului cu Orientul al transilvane, cucerirea Briilei,
Chiliei Cetatii Albe ar fi deschis perspectiva realizarii planului
otoman de dominatie pontica implicit, prin instapanirea asupra
intregii linii a Dunarii de Jos, perspectiva caderii Belgradului
relansarii ofensivei otomane asupra Europei Centrale. Iar
infrangerea de la Belgrad, departe de a putea fi exploatata de
dezbinati, a oferit nesperate otomanilor, prin
factorii conjuncturali care au dublat-o: moartea lui Iancu de
Hunedoara in tabara de la Zemun (I I august 1456) urmata de
aceea a fiului sau Ladislau, comite de Bistrita a regelui Ladislau
Postumul (1457) care au aruncat Ungaria in anarhie. Mai mult,
Matia Corvinul, al doilea fiu al lui Iancu avea sa fie dus in
prizonierat (1457) de imparatul romano-german Frederic II (1440
- 1493) pretendent ella Coroana Ungariei.
in aceste imprejurari, cand ultimele obstacole in calea
implinirii visului de dominatie continentala a tanarului sultan
Mehmed II Fatih*, pareau sa fi disparut, Romania a dat trei
conducatori de varsta apropiata care, luptand independent, au
salvat Europa Centrala Rasariteana, oprind pentru 7 decenii
Imperiul otoman Ia Dunarea Inferioara: Vlad domn al
, Valahiei Mari", eel Mare, domn al , Valahiei Mici" 'i
Matia Corvin, (fiu al celebrului voievod al , Valahiei Tran
Siuana '
49
, Iancu de Hunedoara), care, intors din prizonierat, era
ales, Ia 24 ianuarie 1458, rege al Ungariei. Din nefericire,
ambitiile catolico-imperiale ale lui Matia aveau sa determine o
rivalitate degenerata in conflict armat, cu grave repercusiuni
asupra lui Vlad in 1462 'i aducandu-1 pe el Ia un pas
de moarte in 1467, cand avea sa fie ranit de lui eel
Mare Ia Baia. Abia in 1475 pentru scurt timp (moartea lui Vlad
producandu-se Ia inceputul lui 1477) cei trei conducatori,
. * Mehmed II Fatih se nascuse Tn 1432, fiind deci cu un an - doi mai mic decat
Vlad T avand 21 de ani fn momentul cuceririi Constantinopolului.
m:m.em DOG2UUl 120
care ar fi putut schimba istoria Europei Centrale Rasaritene,
aveau sa fadi front cornu 1, rapindu-i definitiv lui Mehmed II
Fatih (mort el in 1481) de vedea implinit programul-
cucerirea Chiliei, Cetatii Albe Belgradului deschiderea
drumului victorios spre Ur garia nordul Marii Negre.
In 1456 insa, planurilt:.: de campanie otomane vizand Dunarea
maritima, agresiunii urma sa fie suportat mai putin de catre
Transilvania Ungaria, prioritar, de Tara Romaneasca
Moldova care stapaneau inca aceasta regiune. In primul nind de
catre Tara Romaneasca a carei frontiera cu Imperiul otoman
fluctua in Dobrogea pe linia est-Braila (Macin) - lsaccea -
, Rahoma ", localitate situata , Ia midi distanfi'i'' de Chilia
10
-
bratul Stantul Gheorghe
11
In mod logic, primejdia concreta ii
impunea lui Vlad ca principal comandament - organizarea
apararii, ceea ce implica inscrierea in programul politico-militar al
domniei sale a urmatoarelor obiective: intarirea autoritatii centrale
stoparea tendintelor anarhice ale boierimii; asigurarea prin
activitati economice a veniturilor necesare dotarii instruirii
sporirea capacitatii ofensive defensive intarirea
disciplinei pregatirea teritoriului tarii pentru aparare;
realizarea unui sistem eficace de aliante, in primul rand prin
refacerea frontului de lupta interromanesc.
Vlad a actionat insa potrivit unor comandamente
traditia informandu-ne ca primise cu limba de moarte
din partea tatalui sau, o data cu sabia transmisa de marele logotat
Cazan sarcina refacerii stapanirii lui Mircea eel Batran Ia toate
fruntariile revenirea la statutul de neatamare fata de sultan
12

Acestea presupuneau inscrierea ca obiectiv prioritar de politica
extema, pe langa asumarea rolului de lider al tuturor romanilor,
1ncadrarea aliantei intr-o coalitie mai
larga, antiotomana, vizand, sub stindardul cruciadei, alungarea
turcilor din teritoriile sud-dunarene rapite intr-o pdma etapa,
121
DMeW.Jt jllJPffMTtl1
eliberarea intregii Peninsule ulterior, alungarea lor peste
Stramtori eliberarea Constantinopolului. Cunoscand firea lui
Vlad este de presupus, vom incerca sa demonstram acest
lucru, ca, in conditiile disparitiei imparatilor ai
Riisaritului, o data atinse obiectivele precizate, marele domn visa
chiar mai mutt decat reluarea drumului Basarabilor spre unirea in
integrum, de acolo de unde fusese intrerupt in anii 1388 - 1390 -
substituirea puterii imperiale decazute prin resuscitarea, in spiritul
a vechii idei imperiale romane.
Lffl]
1!11
IV.l. Concepfii/e lui Vlad Tepef despre
domnie, Tara $i misiunea conduclitorului
politic# militar
n totalitate, cercetatorii epocii lui Vlad
sunt de acord asupra faptului ca programul sau
politic de domnie a fost sintetizat in celebra
fraza-argument din scrisoarea trimisa
la 10 septembrie 1456: "Trebuie
sa lua{i aminte ca atunci cand un om sau un domn este puternic
1i tare, atunci poate sa faca pace dupa cum vrea; dar cand este
fara putere, unul mai tare va veni asupra lui 1i va face cu el ce
va voi"
13

Este evident faptul ca, utilizand generalizarea ., om sau
domn ", Vlad concentreaza in aceasta fraza intreaga
filozofie de viata, raportand existenta Ia fenomenul LUPTA -
individuala sau colectiva (razboi). Nu p<* trai ca om daca nu
un invingator; nu poti supravietui ca domn, daca nu putemic
din punct de vedcre militar. In conceptia sa statui se confunda cu
domnul imaginea domnului cu aceea a armatei sale a
II nr.mem De6ttlUI II 122
priceperii politice militare personate. De aceea a urmarit atat pe
. plan intern, cat pe plan extern, sa devina ,puternic # tare",
utilizand ca instrument forta militara, argument suprem care-i
justifica pretentia de singur stapanitor .. a toatlz tara "
14

al statului in calitate de comandant al in vechea
traditie imperiala romana, stapan unic al pamantului Tarii, cu
drept de viata de moarte asupra instanta suprema in
traditia Orientului, transmisa prin Bizant Vlad a pedepsit
cu moartea pe oricine i-a contestat calitatea de vointa unicii,
inciilcandu-i deciziile prejudiciindu-i imaginea. Astfel, pe
boierul Albu eel Mare 1-a executat "cu tot neamullui" pentru eli
"s-a ridicat domn peste caput lui Vlad voievod

pe
negustorii pentru cii i-au inciilcat dispozitiile de a nu mai
desface marfuri decat in locurile stabilite, iar in Amlal li Fiigaral
a organizat represalii deoarece, Iancu de Hunedoara
confiscase aceste ducate in 1452, el le considera inca ale sale
prin drept de Locuitorii celor douii nfari", acordand
in 1460 sprijin pretendentului Dan eel Tanar se racuserii
vinovati, in conceptia sa, de "hic/enie". Titulatura sa
este elocventa in acest sens: ,lo Vlad voievod domn fi fiul
marelui Vlad voievod, stapanind fi domnind peste toata Tara
Romaneasca, Amlafului 1i Fagarafului herfeg"
16
Vlad
anunta astfel dreptul indiscutabil asupra teritoriilor
stapanite de sai. Mai mult decat insa, care
acceptau titlul de hefteg ( duce) implicand pozitia de vasalitate fata
de regele Ungariei, in 1456, profitand de vidul de putere din acest
regat el afirma calitatea de ,domn al Tarii
Amlafului", deci de suveran, singur stapanitor
17
Descifrata fiind,
ambitia lui de conducator unic al tuturor romanilor, a fost
acceptata drept fireasca de catre unii dintre cei mai informati
observatori contemporani. Astfel, Petru de Thomassiis,
123 [ DMC'Bi.Ji. ij
reprezentantul dogelui Venetiei Ia Buda, deci un avizat asupra
realitatilor din Ungaria Tarile Romane in care avea informatori
( .. ambasadorl ") raporta Ia 4 martie 1462 despre faptele ,lui
Dracula - Voievodul Transilvaniei sau al Valahiei"
18
, iar
Philippo Buonaccorsi-Callimachus (1437 - 1496), secretarul
regelui Poloniei, comparandu-1 pentru vitejie cu ,Epirotul
Skanderbeg", 11 numea ,imperatore Dracula Valacho'M.
deci al traditiei imperiale romane, dar a celei
orientale tnmsmisa prin Bizant, invocand dreptul sau asupra
teritoriilor de dincolo de munti dupa ,legea veche fi
obiceiurile dinainte'i2, Vlad preciza in timp
locul in contemporaneitate, invocand in sprijinul faptelor sale,
datoria de print al lumii ,Eu sunt pincipe Daca
va eni sultanul ne vom intalni, sa nu crezi ca voi da
l11apoi't2
1
Conceptia sa despre domnie, intemeiata pe traditie
realitatile contemporanc ale vidului de putere in Orient,
in urma Bizantului, este, imperiala. Potrivit
povestirilor germane sau slavone, el ii pe solii lui
Mehmed II sau Matia Corvinul, puternicii zilei, incalcandu-le
inviolabilitatea persoanei, pentru a atrage atentia stapanilor lor ca
nu i-au acordat respectul cuvenit, venind ,Ia un mare
stapanitor'i2
2
Un stapanitor care, asemeni imparatilor bizantini a
caror autoritate o substituia, se afla deasupra bisericii, vointa sa
fiind vointa lui Dumnezeu! Astfel, Vlad modifica
tipicul actelor de danie stabilit de vechii domni, care se incheia cu
un blcstem invocand pedeapsa divina pentru care le vor
nesocoti vointa. El asociazii pedepsei divine propria sa
pedeapsii: ,cine nu ar asculta porunca domniei mele 1i i-ar
turbura (pe beneficiari - n.n), unul ca ace/a va muri in para cu
preacurata niiscatoare de Dumnezeu primi rau urgie de
Ia domnia mea ca un necredincios ciilciitor a/ poruncii
m:mem De62UUI 124
domniei meleUJ.
3
Necredinta fa\3. de Dumnezeu, fiind in conceptia
sa tot una cu necredinta fat3 de el in multe documente Vlad
nici nu mai invoca pedeapsa divina, fiind suficienta amenintarea
pentru vcacul vecilor cu propria sa pedeapsa: ,N"uneni I sa nu
cuteze sa-i turbure; nici sudef, nici globnic, nici birari, nici
nimeni attul dintre slujitorii fi dintre boierii domniei mete,
pentru ca cine i-ar impiedica chiar fi cu un fir de par I unul ca
aceta Iva primi mare rau fi urgie de Ia domnia mea 'a
4

Vlad emite apoi, pentru toti aflati pe teritoriul sau de
stapanire porunci, cu mentiunea, incarcata de amenintari ,Altfel
sa nu jie''P
5
Romanilor situati in afara hotarelor sale vremelnice
le trimite soli de taina ca Petru Soare, Ivan Polivar,
,jupanul Ratundul", Voicu Dobrita parcalabul , Cristyan ",
special acreditaf
6
, incredintfindu-i printr-o formula diplomatica,
dar Ia fel de ,sa credep caci sunt adevarate cuvinte ale
domniei mele'a
1
Deci, nici autoritatea, nici vointa, nici buna sa
credinta nu pot fi contestate. Reprezentandu-1, solii sai trebuiau
tratati cu toata consideratia deoarece erau ai unui mare
,staptinitor". AI cui stapanitor? Utilizarea lui Cristyan,
transilvanean, catolic, aparitia in sfat a lui , Bratu de Ia Milcov ", a
sasului Linart (,. Leonardus, notarius Brassoviensis "), promovat
stolnic, a spatarului Moldovean
28
, denota intentia sa, probata
prin inlaturarea cu forta armelor a lui Petru Aron din domnia
Moldovei ( 1457) inscaunarea lui eel Mare, de a fi , un
mare stiiptinitor" al tuturor romanilor. Iar aceasta calitate Vlad
nu pierdut-o nici cand incercarile vietii, care ar fi
infrant oricare alta vointa, 1-au aruncat pe treapta cea mai de jos a
societatii ca intemnitat al regelui Matia. Inchis sub acuzatia de
tradare, el refuza pomana regala considerand ca este rnai demn sa
munceasdi cu bratele pentru a se intretine
29
Eliberat din temnita,
deci urcand o treapta, ca prizonier cu domiciliu fortat la Pesta, el
125 DrutCaLR.
ucide un cornandant al garzii regale care navalise in casa sa in
urmarirea unui rauiacator, justificandu-se: ,. Oricine va pieri afa
daca va navali tatharefte in casa unui mare stapanitor. Dacii
acel biriiu ar fi venit Ia mine # mi s-ar fi $i eu fi gasit
in casa mea pe acel raufocator, sau fi predat, sau fi iertat
de Ia moarte "
30

Concluzionand, putern afirma di, in conceptia lui Vlad
Tara era teritoriul locuit de romani in intregimea sa, iar dornnul,
beneficiar unic, al imperium-ului, un suveran absolut caruia
sultanul regii trebuiau sa i se adreseze ca unui egal, o
vointa unica reprezentand, ca exponent al lui Dumnzeu pe
pamant, autoritatea suprema, atat in problemele laice, cat
religioase. Autoritatea sa se intemeia pe dreptul divin, , vechile
obiceluri" indeosebi, pe puterea armatei, Vlad tinzand,
sau instinctiv, in conditiile disparitiei imparatului
din Orient, spre o inlocuire a acestuia printr-un suveran unic al
rornanitatii dunarene, cumuland toate atributiile, depreciate in
timp, in Bizant, ale imperator-ului din epoca Dominatului,
adaptate conditiilor conceptiilor lumii a veacului sau.
II
'
.
IV.3. Justitia ca justifie militarii in slujba
domniei
servita principalului obiectiv al dornniei -
acela de a deveni un suveran , put ernie
tare", un unic , mare staptinitor ", justitia a
constituit in mana lui VIad principala
arma de contracarare a rebelilor,
tradatorilor sau ingerintelor straine in problemele interne ale
T.lirii
II - - -- nr.m.eER D662UUI II 126
lgnorand cutuma - iertarea adversarilor la inceput de domnie,
pentru consolidarea acesteia - Vlad manifesta de Ia
inceput intransigenta, taindu-1 pe Vladislav II la ca
principal vinovat beneficiar al mortii tatiilui siiu. Apoi ii
pe locuitorii in totalitate pentru vina de a-i
fi tradal pe Vlad Dracul pe fratele sau Mircea, ridicandu-i in
plina sarbatoare, ,in ziua pentru a demonstra ci
actioneaza conform vointei divine, tragandu-i in teapa pe , caJi au
fost oameni mari. batrani ", iar pe cei tineri ducandu-i sa lucreze
la cetatea Poenari
31
Tridarea era deci plititi prin moarte 'i,
fapt simbolic, munci fortati pentru refacerea capacitifii de
apiirare a fiirii. Noutatea pedepsei consta in faptul extinderii
rispunderii colective din domeniul fiscal (gloaba) in domeniul
politic, existenta unui tradator nedivulgat sau sprijinit prin lipsa
de atitudine atrigand pedeapsa solidari intregii comunitifl
, Cruzimea lui era amt de mare - nota Tursun bey - in cat daca
cineva dintr-un sat sava11ea vreo nelegiuire, triigea in teapa pe
tofi locuitorii ace/ui sat, barbafi,femei fi chiar copii Ia un locu1
2

Taierea lui Albu eel Mare a constituit apoi doar un exemplu intr-o
succesiune de cazuri, deoarece el i-a executat pe toti ,Jruntafii
farii despre care putea crede ca ar fi in stare sti ia parte Ia
tradarea pentru schimbarea domnilorw
3
Este elocvent in acest
sens substratul executiilor, prezent chiar in detaimatoarele
naratiuni germane: ,XIX El i-a poftit Ia masa pe tofi boierii fi
tofi curtenii din tara sa. Dupa ce ospliful s-a terminat, el ridica
pe eel mai varstnic fi-l intreba de cafi voievozi ifi aduce el
aminte sa ji fost domni in farli. Astfel intreba pe jiecare. Au
raspuns cu tofii ca mulfi. Cafiva au spus ca 50, unul ca 30.
Afadar, nici unul dintre ei nu piu, el spuse ca 7. Atunci puse
sa-i traga in feapi pe tofiu34.
Pentru .. hiclenie .. urmarit adversarii in tirile vecine,
solicitand pe un ton imperativ, care abia ascundea amenintarea cu
121 \1 DM.eWJt. 11
represalii, sa nu li se acorde acestora adaposes. Pe Ianga
pridalici cruzimea pedepselor aplicate (tragerea in teapa,
executarea intregii familii, saparea propriului mormant asistarea
Ia propria slujba de inmormantare care precedau executia
36
) era
menitii si-i descurajeze pe potenfialii tridiitori. ,Daca vreun
ghiaur sava11ea o tradare - nota - fi daca crima
aceasta se intampla langa el, atunci el tragea in feapa pe ace/
hain fi chiar pe tofi ghiaurii din satul acestuia, fi nu /lisa sa fie
dafi jos. Daca vedea pe cineva coborand pe careva dintre morfi,
atunci legea de osanda a acelui sangeros era ca ace/a sa fie
spanzurat de feapa in locu/ /ui":
31
Aceste pedepse aveau in
vedere lichidarea a nesocotirii domniei, a tridarii
interne care ducea Ia slabirea capacitatii de aparare a tirii.
lmplacabilA, justitia lui Vlad excela prin duritatea pedepselor, din
ratiuni militare de stat in primul rand. Kodja Husein, analist
otoman, concluziona din acest unghi de vedere: ,Cu acest obicei
ural eli-a infrant pe tofi stapanii fi capeteniile ghiaurilorw
8

Alaturi de ratiunile economice politice, de pedepsire a
celor ce-i nesocoteau vointa, incercand sa-i deterioreze imaginea
de ,mare stapanitor", executarea cu cruzime a negustorilor a
unor ai regelui Matia sau a unor preoti cilugari catolici
pare sa fi avut rafiuni militare. ,Caci ca sli-fi intareasca
domnia, sa fi ucis in pufin timp Ia douauci de mii de barbafi,
femei, copii", nota, desigur exagednd Laonic Chalcocondil,
atragand atentia ca multi dintre erau suspecti de planuri
diversioniste sprijinirea comploturilor antistatale: ,$i peoni I
unguri I nu pufini, despre care credea eli au vreun amestec in
treburile puhlice, necrufand nici pe unul dintre aceftia, i-a ucis
in numar foarte mareul
9
Putem afirma eli, maestro al
lqviturilor din umbrli, al actiunilor psihologice, Vlad
pentru a rimane ,puternic # tare" s-a striduit sa lichideze
m:JReElt D0GlUUI
, coloana a V-a" a tradarii din interior agentii puterilor straine
care actionau ca elemente de cercetare-diversiune, promifind
sprijin logistic ttidatorilor. De altfel, cu tot partizanatul lor,
naratiunile germane lasii si transpati la un moment dat adevirul,
afinnand cii misiunlle sutelor de negustori executafi, vizau
nu numai comproDJiterea autoritifii domne'ti prin inciilcarea
hotirarilor, ci spionajul diversiunea, toti fiind tineri
probabil, deghizafl: , De asemenea, a poruncit ca toti
barbafii tineri care au fost trimifi in tara sa sa prinda limba sa
fie inchifi intr-o camera 1i sa fie arfi '"'
0
Iar faptul cii aceta care
deplange moartea celor ,300 de baiefi din Ji din Tara
Barsei care se aflau Ia Targovifle Ji prin toate tlirgurile din Tara
Romaneasca", intr-un document oficial din 5 aprilie 14Sg4
1
nu
este altul decat Dan eel Tinir, aflat in febra pregiitirilor de
invadare a Tiirii nu face decat sa confinne sciparea
- din naratiunile germane - executatii au fost infiltrati, cu
misiuni de spionaj diversiune.
Ca un corolar, atitudinea domnului fatii de faptele de natura
penala, nu putea fi decat Ia fel de durii, el urmirind lichidarea
nesigurantei vietii interne. A pedepsit astfel, cu asprime,
potrivit canoanelor vremii, preoti pentru fariseism, negustori
pentru talhari de drumul mare hoti ai targurilor
42
,
rezultatele fiind proverbiale. Despre cinstea siii au
inceput sa circule legende ca aceea a canii de aur aflati la o
tintina, in piidure pe care calatorii o lasau pe toe dupa folosinta
sau despre pungile cu bani pe care le puteai lasa in stradi tot
acolo le giseai a doua zi
43
Esential ramane insii faptul ci, pentru
intirirea coeziunii societitii in jurul domnului, Vlad a introdus
principiul egalititii tuturor in rata legii, astfel incat ,Jie ca era
boier mare sau preot, sau ca/ugar sau om de rand, chiar daca
cineva avea mare bogafie, nu se putea rascumpara de Ia
129 II DMeH11t. :liHPfirut"l11.h 11
moarte'"\ ,prin i justifia sa neingaduind ca vreo
Jar/Jde/ege SQ r/Jman/J nepedepsit/Ju4
5

In scopul implinirii hotinirilor pazei temnitelor
executirii sentintelor, Vlad infiinteazi o noui institutie -
Aceasta ar putea fi considerati strimo' al polifiei, dar
al siguranfei statului, de vreme ce primul arma' cunoscut,
Stoica, era utilizat ca sol de taina Ia

lui ca:l<lndu-i in
sarcina depistarea executarea strainilor veniti in scop de
spionaj diversiune in tara. Cu sprijinul ei a fost instaurati
ordinea in tara o subordonare lara precedent fata de autoritatea
centralii, astfel incat, ,peste pufin timp - concluziona Laonic
Chalcocondil - s-a ajuns Ia o prefacere mare fi starea Daciei a
fost cu totul schimbat/1"
41
Prefacere benefica in primul rand
pentru domeniul militar, ciiruia Vlad in calitate de
conducator al unui stat nascut crescut din ratiuni militare, de
aparare, de comandant suprem al oastei, i-a acordat intreaga sa
atentie. Sa nu uitim ca prizonierii lacuti de Mehmed II Fatih in
campania din vara lui 1462 au preferat sa moara sub tortura, decat
sa tradeze pozitiile romane ,de /rica ace/uia'
148
ca militarii au
cedat abia Ia lui august in fata cu ceva care Ia
era mai scump decat propria viata - viata sotiilor, copiilor
parintilor lor aflati in mana lui Radu eel Frumos - el un
,Dracula" autentic, bun cunoscator al sufletului romanesc,
inteligent, dar devorat de ambitii marunte care 1-au impins pe
calea colaborationismului cu otomanii.
Asprimea pedepselor intransigenta dovediti de Vlad in
exercitarea functiei de judeciitor suprem in stat, egal divinititii in
plan temporal, au avut ca rezultate de exceptie realizarea
coeziunii, intirirea disciplinei loialititii cum vom
vedca, cointeresarea stimularea vitejiei individuate.
II - - -- n nr.mem DOGlUUi II 130
IV.4. Originala abordare a probleme/or
mecanismului militar # ale pregiitirii tiirii
pentru razboi
vand de a atat cavalerii
mercenarii occiden- tali in anii 1443 - 1445,
1451 - 1453 cat militarii
otomani, Vlad a fost primul
conducator roman care, in conditiile
perfectionarii armamentului clasic, diversificarii riispandirii tot
mai largi a celui de foe, a 'inteles importanta unui organism
militar format din ca nucleu inlocuitor treptat
al curtii. Cu exceptia lui Matia Corvinul va alcatui celebra
oaste ,neagrii", abia in epoca lui Petru (1527- 1538, 1541
- 1546) vom intalni conceptii asemanatoare celor pe care Vlad
incerca sa le materializeze la jumatatea secolului XV.
deci cu mult epoca, el :Iacut, preciza Laonic
Chalcocondil ,mai intiii .. o garda persona/a nedesparfita de
el", "inconjurandu-se cu un numar de fi trabanfi !fi
devota{i" care 1-au ajutat intiireasca domniau-1
9
Lipsa de
bani lichizi pentru plata lor a fost suplinitii de pradalica, dcoarecc
,acestora le daruia banii al'erea cealalta bunii stare fi
situafie a celor ucifi'
650
Solutia insa nu putea fi de duratii. In
Occident, banul asigura credinta luptiitorului. In Orient educatia
religioasa acordarea de timaruri, forma asemanatoare concedarii
catre boicri in Tiirile Romane a uzufructului unor ,mo$ii",
dovedise insa, deja, punctele slabe! Nedispunand in cantitate
suficientii nici de bani, nici de ocine de danie, datoritii daniilor
fiicute deja de predecesori, Vlad apeleazii la o solutie de
compromis, pentru face o redutabiHi armata de
131 [I DMeu.wt. II
solutie care va fi preluati de principii romani ai veacului XVI -
jold in masura posibilitatilor compensatie prin "miluire". In
plus, pentru asigurarea fatii de Tara, recrutarea se
face printre romanii, secuii din Transilvania in primul
rand, printre romanii moldoveni sau in randul fugarilor din sudul
Dunarii care avcau un interes major sa-l sprijine 1n lupta
antiotomana. Unica prin problematica, scrisoarea sa apel catre
din primavara lui 1462, releva atat complexitatea
situatiei, cat ingeniozitatea solutiilor gasite din necesitate:
,Scrie domnia mea multii siindtate bunilor prieteni frafi ai
domniei mele, judefului tuturor piirgarilor din Si dup(i
aceasta va dau de ca vor sd vie voinici de acolo Ia domnia
mea, sii-mi slujeascii. Dar domnia mea acum n-am ducafi ca sa
le pliitesc jold; insii oricine ar vrea sii vie Ia domnia mea, fie cii
va fl Ungur, fie Sdcui, fie Roman, sau orice ar fi, dacii
sii-mi slujeascii domniei mele, voi sa-l trimitefi Ia domnia mea, $i
sa vie Ia domnia mea cu cartea voastrii. ca sa-mi slujeascii. far
domnia mea 'II voi milui voi hriini, ca pe slugile domniei
me/e. lnsa jo/d (/eafa) n-am de unde sii le dau. Si cartea domniei
me/e s-o ,tinefi Ia voi s-o ariitafi voinicilor. Astfel va rog ca pe
fra,ti ai mei, faceti-mi aceasta slujbii "
51
.
Ca pradalica, nici expeditiile din Tara Barsei,
nici cele din sudul Dunarii, aducatoare de prazi bogate,
nu puteau suplini deci lipsa acutii pcrmanentii de bani. Din
aceastii cauza, aflat sub amenintarea dubHi ungaro-, tomana, in
dorinta de rauri 0 armata moderna, bine instruitii inzestrata
pentru cerintele care sa il faca , puternic $i tare'', Vlad
se afla in permancnta in cautarea unor solutii care sa-i
asigure mijloacele fmanciare necesare. Poate cochetiirii
cu papalitatea ideea de cruciada, In conditiile in care cei 40 000
de ducati destinati cruciatilor au fost dati spre repartizare lui
I m:meEK DOeilUUI 132
Matia Corvin care i-a adjudecat, poate amintirea epocii lui
lancu de Hunedoara care a rechizitionat tot ce a putut, de la
provizii la care, cai oameni, din Tarile Romane, i-au intarit
convingerea ca solutia trebuie cautatii in interior, fiind aceea
intrezaritii la inceputul domniei urmarita apoi cu perseverenta
pana in preajma razboiului cu otomanii. V eniturile domniei
constand din dijme in produse, munca bani, acestea din urma
trebuiau sporite de urgenta, dar nu prin convertirea produselor
care presupunea un timp indelungat necesitat de transportul la
mare distanta, desfacerea marfurilor recuperarea platilor, ci
direct. In permanentii nevoie de bani lichizi, Vlad a fost
primul domn roman care a privit economia ca economie de
rizboi, diutand sporirea veniturilor intr-un domeniu legat de
comertul intern, extern de tranzit - domeniul vamal. El a fost
primul conducator de stat roman care a luat misuri
protectioniste in favoarea producatorilor negustorilor intemi,
angrenandu-se din aceastii cauza intr-un prim rizboi vamal cu
vecinii. lnteresat deci in sporirea veniturilor domniei, atat pentru
asigura independenta materiala fata de boierime cat sumele
necesare recrutarii de sau inzestrarii cu tunuri,
armament de foe portabil munitii, Vlad s-a concentrat
asupra comertului, indeosebi a celui de tranzit, dand targurilor
breslelor muntene dreptul exclusiv de depozit de etapa
limitand astfel ascendenta centrelor comerciale
din Transilvania.
Negustorii au fost obligati intai sa vanda o parte din
produsele tranzitate in targurile muntene, localnicii avand
prioritate in achizitionare. Rezistenta lor le-a atras desfiintarea
privilegiilor limitarea prezentei la trei ., iamwroace de granif(i"
(campulung, ca singurele puncte comerciale
unde, o data pe an, erau obligati desfaca marfa, platind o
'
133 II DruteiD.Jt. jHJPfirut"''HL 11
noua taxa - scala
52
De aici, negustorii romani erau aceia care o
revindeau in porturile dunarene indeosebi ale Dunarii maritime,
negustorilor otomani sau italieni. Sumele incasate i-au permis
domnului sa faca mari comenzi de armament, sa se i'nconjoare de
"trabanji ", dar sa dezvolte un mijloc de transport 0 arma
care, cu exceptia lui Dobrotita Iancu de Hunedoara lipsisera
conduditorilor romani - flota. faza luntrilor de Dunare,
scobite ca in vremea lui Dromichaites, mtr-un trunchi de copac,
mentionate in 1445, Vlad a achizitionat nave adevarate de
transport de lupta, galere, una dintre acestea fiind mentionata la
3 august 1462 in corespondenta dintre Aloisio Gabriel din Candia
,Magnificul duce Antonio Loredano, in Modon ", ca
retinuta la Constantinopol pe toata durata campaniei lui Mehmed
II Fatih
53
Avandu-1 ca model in toate, protejatul sau eel
Mare va dezvolta el flota ca arma, construind, prin adaptari
inovatii, .,piinzaro/ moldovenesc "
54
, bun pentru navigatia atat pe
Dunarea Maritima, cat !?i pe Marea Neagra, acest tip de nava fiind
folosit, dupa 1484 in tentativele de recuperare prin atacuri duble
pe apa !?i pe uscat a Cetatii Albe Chiliei.
Masurile protectioniste au atras insa, atat de duratii
a patriciatului sasesc, concretizata, pe termen lung, prin tradarea
din 1462 cat defiimarea cu ajutorul fabricatelor .,narajiuni" dar
mai ales in plan apropiat, razboiul vamal in 1458 de
negustorii sa!?i din Sibiu, sub conducerea lui Petru
Gereb (Greavul) Petermann, independent de vointa lui Matia
Corvin care le ceruse sa nu pricinuiasca .. strambiitiifi # pagube"
sa cultive ,pacea $i cu acest voievod $i cu supu.$fi
lui "
55
Fapt semnificativ, au sprijinit logistic cu trupe trei
pretendenti care le promiteau anularea masurilor protectioniste
*Dan eel TAnar, fiullui Dan alii-lea. Laiota Basarab (domn in anii 1473-1474,
1475-1476, 1476-1477) Vlad Calugarul (domn in anii 1481, 1482-1495), fratele
pat em allui Vlad T
\1 nr.m.ern D6Glt1UI 11 134
concesionarea celor mai productive vami muntene, cele de la
Rucar Braila. a raspuns prin executarea negustorilor
vinovati de incalcarea poruncii cum am vazut, de
acte de spionaj diversiune prin expeditii de pedepsire in
Tarile Barsei (cele mai importante in
1457, aprilie 1458, mai 1460, august 1460).
Pretul , riizboiului vamal" nu a fost pe termen scurt prea
mare, avand in vedere obtinerea mijloacelor necesare angajarii de
, voinici" instructori, in general combatanti in , oastea
valahii " a lui Iancu de Hunedoara, inzestrarea cu armament
modem instruirea unei importante garzi de in
cadrul cuqii.
Bun luptator el Vlad a inoculat intregii
spirit de ordine disciplini, utilizand cu pricepere exemplul
personal, promisiunea de rasplata pedepsele, dovedindu-se
,ager cllt se poate de priceput m treburile


Rezultatele activitatii sale de reorganizare a
permanente calitatile de comandant al ,O$tii celei mari" au fost
apreciate chiar de adversarii cei mai cronicarii turci
vazandu-se nevoiti sa accepte ca ,el era vestit printre cei de o
seam a cu el fi in privinfa de a conduce La fel
era unic in serdarie, un al doilea ca el nefiind in tara
ghiaurilor", incat sultanul ,socotindu-L . drept un
illauda altora
1451

Viteaz el Vlad a pus, prin urmare, accentul pe
vitejie ca rezultanti a pregitirii individuate a luptitorilor,
chemati sa-i urmeze exemplul personal. In acest sens,
contemporanii ii atribuie apelul mobilizator lansat la inceputul
campaniei antiotomane: ,Cine vrea sa se gandeasca Ia moarle,
ace/a sa nu mearga cu mine, ci sa ramllna

Uzand de
atributiile sale de comandant judecator suprem, la
bataliei analiza comportamentul luptatorilor, dovedindu-se ,de o
dreptate nemaivazutaw
9
Potrivit povestirilor slavone, incepea, cu
135 II Drutew.Ji. irm>tnmTIIL I}
obiectivitate ,el sa-i cerceteze; care era ranit in fafil,
aceluia ii dadea mare cinste focea viteaz al sau; care era
lovit Ia spate, pe acela poruncea sa-l pue in feapa'
160

aici modelul urmat de eel Mare care va face
din , vitejii cei buni mi o institutie fundamentala a oastei Tarii.
Imitandu-1 pe maestrul sau Vlad ,daca afla pe un
filran cii nu are sagefi, arc, sabie i pinteni fl condamna fara
mila Ia taierea capului'
162
Ca Vlad, va ridica apoi mii
de Ia rangul de , viteaz ", semnificatia social a militara a
actului fiind surprinsa de Miron Costin, care echivala termenul cu
acela de , neme$ ": ,ridicat-au $tefan Voda atunce pre mulfi din
prostime Ia statutul de pentru rawoaiele ce au avut
vitejie Ia acele rawoaie'
163

Pentru Vlad aceasta politica de promovare pe criteriul
vitejiei al credintei a unor ,oameni noi" a fost esentiala in
contracararea tendintelor centrifuge tradarii marii boierimi.
"Oamenii noi" au lnlocuit in sfatul Tarii, pe criteriu1 competentei,
pe reprezentantii rnarilor farnilii care mai pastrau doar doua
pozitii, prin Manea comisul Gherghina. De asemenea,
multi , viteji ", in baza criterii ale cornpetentei, vitejiei
loialitatii, au primit importante slujbe mi1itare legate de apararea'
teritoriala, eel mai cunoscut caz fiind al capitanului Neagoe numit
in iama 1461/1462 comandant al cetatii dunarene recent eliberata
- Rahova.
In situatii de exceptie Vlad a chemat , fara" la arme,
dar a lacut-o cum nu a mai lndraznit nici un domn pana Ia el
cum numai eel Mare Petru vor mai risca sa o faca
in anii 1475 - 1476 respectiv, 1538. A mobi1izat potrivit
rapoartelor lui Petru de Thomassiis, nu numai barbatii, dar
copiii ,de Ia 12 ani in sus'
164
Efectivele astfel mobilizate erau
estimate la cifre variind intre 32 000 desigur, exagerat, 50 000
de luptiitori
65
Ulima cifra a fost avansata de solul Ferrarei, Florius
de Roverella, referitor la campania din 1475, intr-un raport cu
II m:mem DOGztliU: ] 136
caracter propagandistic in care afinna di erau ,Joarte pricepufi Ia

Mult mai obiectiv, Petru de Thomassiis nota la 14


ianuarie 1462, referitor la mobilizatii in campania contra fortelor
de invazie ale lui Mehmed II Fatih ca ,,aceftia sunt oameni din
popor fi aceia ai lui Bassa (Mahmud marele vizir - n.n.)
sunt experimentafi Ia

Acestor calitati ale


otomanilor, {aranul - luptator roman le opunea perfecta
utilizare a terenu!ui, dorinta de salva familia avutul o
teama aproape mistica fa{a de voievodul care pedepsea cu cea mai
mare asprime considerata alaturi de tradare, o crima de
lez-majestate.
Pre.ocupat de pregatirea teritoriului pentru aparare, a fost
un adept al nlzboiului manevrier, nelegat de rezistenta la cetate,
Vlad a acordat o atentie deosebita fortificafiilor de
refpgiu, privite ca baze logistice sau celor aflate pe principalele
direcfii de invazie, menite sa intarzie, ca obstacole eficiente,
inaintarea inamicului. El a reracut astfel cu pietrari
ardeleni zidul de incinta a) Cetatii de Scaun Turnul
Chindiei. A reracut sau ridicat zidurile de aparare ale manastirilor
Comana, Snagov unde apare printre ctitori sau Cozia, Govora
Tismana. A reconstruit in conditiile amintite, cetatea montana de
1a Poenari a ridicat cetatuia de pe Dambovita a
(Curtea Veche)
68
, oferind in acest domeniu un exemplu demn
de unnat lui eel Mare, aparatorul fruntariei estice a
spatiului romanesc.
Ultim aparator al liniei Dunarii, continuator direct al politicii
lui Mircea eel Batran de unificare manu militari a spatiului
romanesc in jurul domniei , a toata Tara", mode lui
(Iancu de Hunedoara ), prin aspiratiile imperiale la pozitia de lider
politic al orientale, Vlad Tepe' a fost a'adar prin
excelenta si inainte de toate un militar. A vazut domnia ca pe
, ,
un rezultat al puterii armate justitia ca pe un instrument al
acesteia. Singur intre doi adversari puternici ai unitlitii libertatii

1s1 II Drutetfhlt. :lmPfiM1'11L I]
romanilor, Mehmed II Fatih Matia Corvinul, pregatit oastea
, tara" pentru razboi, urrnarind permanent ridicarea capacitatii
lor ofensive defensive. Din aceasta perspectivii, subordonand
diplomafia factorului militar, devansat epoca, prin
numarul de promisiuni tratate tacute inciilcate, aparand ca
in domeniul politic juridic drept un model striilucit al viitorului
, Principe" al lui Niccolo Machiavelli. Nu daca umanistul
italian 1-a avut printre sursele de inspiratie, cert insa este faptul eli
a fost una dintre cele mai cunoscute controversate figuri de
conducator european al celei de-a doua jumatati a veacului XV,
de o mobilitate in actiunea politica o elasticitate a constiintei
politice aproape con'tempo- rane. Subordonand arta
factorului militar demersurile intr-un program
politico-militar clar, el nu a cautat sa previna prin tratate
razboiul, ci sa obtina avantaje maxime, sa timpul
necesar impunerii de catre el insu'i a momentului favorabil
declansarii ostilitatilor si a teatrului de actiuni militare, sa
' ., . ' '
deci infiativa adjudece, prin exploatarea Ia
maximum a elementului surpriza -victoria.
IV. 5. Diplomafia in slujba efortului militar
in ratiuni militare, cum odinioara Decebal
cautase alianta regelui part Pacorus al II-lea
pentru a prinde Imperiul roman, in primavara
anului 105, intr-un , strategic", istoria
1-a inregistrat pe eel Mare in 1472 ca
aliat al hanului turcoman Uzun Hasan, turcilor. Oare pe
cine altul putea sa-l aibe ca model marele daca nu pe
n:tentorul sau Vlad care, in toamna lui 1448 incerca, in
detrimentul vechiului adversar, Ungaria catolica, sa preia puterea
[I m:mem DeGmui :::J 13B
cu ajutorul otomanilor musulmani? Iar Vlad era
traditiei deschisa de Mircea eel Battin care, ca mare principe
nu numai eli nu a ezitat sa se alieze cu emirii anatolieni de
Caramania Sinope, dar s-a incuscrit cu Bayezid I Ildiram
dand-o de sotie pe fiica sa lui Musa Celebi. Elasticitatea
politice, subordonata obiectivelor Tirii domniei,
P
rin incalcarea moralei si solidarititii de parada crestina a
. ' .
caracterizat deci 'i epoca lui Vlad Marele domn a
surprins insa prin indrizneala duplicitatii extrema mobilitate
a actiu- nilor sale diplomatice subordonate telurilor exclusiv
politico-militare. Astfel, in anul 1448 ca fugar la Adrianopol,
avand de rlizbunat moartea tatlilui fratelui sau, el se lega,
impotriva lui Iancu de Hunedoara ,prin tratate 1i juraminte ca
intr-lldevar, va pastra fata de imparat (sultan) dragoste curata fi
]ara ganduri du,mane fi are sa-i fie intr-lldevar, cu priinfa fi cu
credinfa in /egaturile incheiate"'
9
Trei ani mai tarziu, Ia curtea
tatlilui fratelui sau, in scopul contracararii lui
Vladislav II a otomanilor care il sustineau acum pe acesta, el
planuia casatoria cu o sora a lui Matia Corvin, act care se va
realiza Ia o data neprecizata ante 1462, din aceastli casatorie
rezultind , doi fli '
170

Ajuns domn in 1456, Vlad da asigurari de credintli
,domnului nostru craiul" (Ungariei) reprezentat Ia acea data de
Ladislau, comitele Bistritei
71
, dar sultanului fat3. de care
indeplinit impecabil obligatiile de vasal timp de trei ani. Impus cu
.,dari foarte marl", doar harac-ul atingand 10 000 ducati, el le-a
adus personal Ia Constantinopol unde a impaf\it ,multe daruri",
ajungand sa fie privit ,cu bunavoinfa"
12
Faptul nu 1-a impiedicat
sa arate otomanilor reversul medaliei cand au incalcat
intelegerile, sa riposteze cu arma. Este cazul zdrobirii in mai 1458
a de akingii care intrasera in prada pe Ia Tumu, in
139 DRJtew.Jt. II
conditiile plecarii sultanului in , expedifie asupra Moreei" a
mare lui vizir Mahmud .. in parfile "
73
in timp,
Vlad a aderat in taina Ia proiectul de cruciada expus la 26
septembrie 1459 in conciliul de la Mantova de Papa Pius alII-lea
(Aeneas Silvio Piccolomini) i-a informat in permanent3., in
toatli aceasta perioada, pe unguri, prin solii de taina despre
, treaba turcilor"
14

pregatirilor cruciadei 1-a obligat sa reintareasdi
juramintele de fidelitate fat3. de Poarta, punand capat insa, din
prudent3. cu argumente credibile, deplasarii personale la
Istambul: "A spus- nota cronicarul Tursun bey-can-are puteri
sa plateasca haraciul, deoarece dumanul ungur este puternic
i-i sta in cale ca o piedica. De asemenea, a zis ca, fiind deparle
de Poarta Fericirii nu poate veni fica i-a cheltuit in acest an in
lupte tot ceea ce a avut pentru a impiedica victoriile dufmanilor
sai. Nici n-a venit fi nici nu i-a platit haraciu/"
15
Un raspuns
o conduitli magistrale, menite sa-i pastreze credibilitatea la Poarta,
sa nu-i atraga represalii, dar, in timp, sa-i pastreze
increderea lui Matia a promotorilor cruciadei Pentru a
risipi orice dubii el incheia la Adrianopol, in toamna lui 1460 sau
primavara lui 1461, un nou armistitiu pe trei ani cu sultanul, in
conditii net avantajoase, dat fiindca avusese grija sa profite din
plin de escaladarea conflictului din Asia Mica: plata harac-ului
urma sa se faca nu la Adrianopol, ci la de catre un
trimis al sultanului care trebuia insotit Ia intoarcere de o garda
munteana pana la Rusciuk unde erau eliberate chitantele de
primire
76
Noul acord se incheia in conditiile in care, in
perioada intrase in vigoare, in secret, cu data de I octombrie
1460, tratatul de alianta antiotomana cu Transilvania Ungaria
care punea capat ,,riizboiului vamal" cu


. Afland ca face cu ungurii ,,invoieli # alianfa'"
8
, sultanul i-a
cerut precizarea pozitiei ca dovada a bunei credinte prezentarea
II- ___ n ______ M:mef.lt DOGKRU --l}t40
personala in tabara sa. ., Firea lui uneltitoare" a gas it insa o
solutie pe masura
79
: folosind din nou cu ., ungurii" care ar
ocupa tara cu sprijinul boierilor el a cerut ca Hamza,
bcyul de Nicopol Yunus, beyul de Silistra, deci comandantii
tuturor fortelor otomane de Ia Dunare, sa vina la tratative in
,locul pe care el 1-a stabilit" pe malul dobrogean, in dreptul
Brailei. Nimicind aici corpul expeditionar, asigurat initiativa,
a lichidat comandarnentul unitatile de elita ale trupelor otomane
de la nord de Balcani, facilitand eliberarea rapida a Dobrogei a
cetatilor dunarene, intr-un moment extrem de favorabil, cand
sultanul, afHindu-se in expeditia impotriva Trapezuntului, nu
putea interveni
80
.
Talentul sau diplomatic, pe care Sa'adeddin Mehmed Hodja
Efendi 11 cu ,inclinare spre uneltiri""
1
, se
reliefeaza insa indeosebi in relatiile cu Ungaria, cu Matia personal
cu conducerea patriciatului sasesc din Transilvania.
Abia ajuns in scaun, Vlad a lagaduit retoric, la 6 septernbrie
1456, unui rege minor (Ladislau Posturnul), pe care,
desconsiderandu-1, 11 pe treapta cu ,acei din
bii.trtlnii din tara Bt1rsei" care 1-au sprijinit, credin\3.
,pana Ia moarte, cu tiirie In chip nestrii.mutat". Jurarnantul
avea insa o conditionare care abia disimula amenintarea -
precizarea cii. aceastii. credinta este In fapt ,datoratli lui
Dumnezeu", iar oamenilor numai ,dupii. omenie'
2
Fa\3. de
Matia, un rege puternic, ambitios, el a procedat cu prudenf3.,
apeland la sentimental, care, in fond, 11 cobora pe acesta
din fumurile regale, amintindu-i originea, prin aluzia la
solidaritatea rornaneasca: ,Acum e ceasul ca ajutt1ndu-ne pe noi,
sli vii apii.rafi voi .. ; sa nu-i lii.safi sa ne strice tara sli ne
nenoroceascii. sa ne subjuge neamul'
3
tip de
invocand , serviciile" ad use in trecut Ungariei Transilvaniei de
141 II DM.Ctlhlt. jifiPitMTI!h Rfi:SitlUTiiLUJ II
cativa ,,voievozi, frafi ai din neamullui Mircea, plirintele
nostru" care s-au lacut ,plii.cufi iubifi" pentru ,apararea
dreptci credinfc catolice", imbinat cu juraminte de fidelitate fa\3.
de Ladislau, comitele Bistritei, promisiuni economice (scutiri
vamale ), era practical Ia 6 septernbrie 1456 fa\3. de
conducerea Tarii Barsei, In scopul garantiirii unui loc de refugiu
in caz de infrangere intr-un conflict cu turcii. Fapt semnificativ,
petentul care cerea cu vorbe rnieroase prietenia semna, lara
a fi indreptatit in acel moment ca ,voievod al Tlirii
domn al Tiirii Amlafului'
4
o amenintare
deghizata. amenintare ca voalat la adresa
, unor buni prieteni" ca in cererea de alungare a
pribegilor in frunte cu logolatul Mihail Pardoi: ,precum eu nu
voi sii-i iert, tot a$a $i voi sii-i indeparta{i de Ia voi, DACA
SUNTETI PRIETEN/l DOMN/El MELE (sub/. ns.) $i sii nu fie in
{inutul vostru '
415

cu argumcntul logic al diderii Transilvanici,
daca Tara Romaneasca va fi cotropita de turci a fost folosit de
predecesorii lui Vlad el insa a generalizat, legand de
pierderea sa soarta intregii ,dacii aceasta a
noastrii va pieri, nici Miiriei Tale (Matia - n.n.) nu-i va un
folos din aceasta nici un ajutor caci ar fi spre paguba tuturor

Preluand ideea , elevul" sau, eel Mare, o va


folosi in mod identic in argurncntarea cererilor sale de ajutor
rnilitar: ,Dacii aceastii. poartli a care e fara noastrii.,
va fi pierdutii. - atunci toatii. va fi in mare
primejdie'JJ
7
, deoarece ,ea este scutu/ Tiirii a/
Poloniei este straja celor douii crliii. Afarii. de aceasta, fiindcii.
turcul s-a impiedicat de mine, mulfi au rii.mas in

Iar daca eel Mare a adaptat formula, care


exprima in fapt o realitate, Ia neccsitatile Moldovei, incluzand
Polonia printre beneficiari, Vlad a transformat-o pana Ia
II m:rn.eu. DOG2UUi .]1142
atingerea cotelor sublimului in fariseismul diplomatic. El incerca
sa-i convinga, luandu-1 ca martor pe Dumnezeu, pe cei lipsiti
de imaginatie ca ,ne gandim mai mutt Ia binele statornicia
voastra decat Ia ale noastre" deoarece ,sarcini mari, aproape cu
neputinf{i de purtat turcii vor sane puna pe umerii $i sane
ingreuie, nu pentru noi sau pentru ai pun greutafi
de mari, ci pentru voi ai acei turci vor sa faca sa ne
constranga la aceasta, deoarece, in ce privefte treburile noastre
am putea face pace huna dar pentru voi ai
nu putem face pace cu acei turci, deoarece ei cauta cale
sa iasa sa prade Ia voi prin tara noastrii. lnsa voinfa noastra
este de a nu face nimic rau impotriva voastra, ha
chiar voim sa nu ne despiirfim niciodata de voi, dupii cum am
spus $i am jurat, voind sa va jim frafi fi prieteni


Evident, fata de un asemenea ,altruism" rasplata nu putea fi dedit
pe masura, pe langa ajutoarele cerute, ,fora nici 0 zabava" de
,200 sau 100 sau 50 de oameni spre utilizare
ca instructori), Vlad solicitand ca , Voi sa finefi seama de toate
care ni se cad noua alor spre cinste folos, deoarece
sunt unii care glindesc rau fafa de noi acfioneazil nedrept
acestora sa le fifi dupa cum suntem noi
sa le facefi acestora cum facem noi acum pentru
voi'/)
0

A vand drept scop obtinerea de ajutoare in
armament munitii, scrisorile-apel catre patriciatul sasesc ale lui
Vlad abunda in termeni de adresare ca: ,prietenilor.
domniei mete", 1i bunilor mei prieteni'"\
,lnfelepfi cinstifi barbafi, frafi, prieteni vecini ai cu
adevarat iubifi", ,iuhifilor cinstifilor biirhafi", ,bunilor
prieteni ai domniei mele, plirgarilor din tuturor
Blirsenilor, apoi celor mari celor mici prea cinstita
inchinaciune aducem, ca unor buni prieteni ai mei't, ,,prea
cinstiJilor fi bunilor fi prieteni ai domniei mete ...
143 II - DrutCID.Jl. II
mari mici", bunilor, dulcilor # cinstifilor
prieteni ai domniei mete" etc.
91
Ele sunt semnate ca .,frate
prieten credinciosu92. In spatele acestor vorbe frumc.ase insa,
promisiunile de scutiri vamale erau conditionate de reciprocitate,
iar juramintele, incalcate prin incursiunile care au produs ,multe
necazuri paguhe'
03
pentru ca, lntre doua expeditii de pedeapsa,
Vlad sa revina vorbind despre ,Jrdfie pace buna'/)
4

Scrisorile sale atesta, lntre altele, indrazneala de a se erija
in aparator al catolicismului (,adevarata credinta ") indrazneala
care merge, in anii de detentie, in scopul obtinerii sprijinului
necesar recapatarii domniei, pana la a cocheta cu ideea trecerii la
catolicism, fapt care provoaca o putemica emotie in lumea
ortodoxa, pentru a abjura apoi, In conditiile reinstalarii sale ca
domn, in toamna anului 1476, cu acceptul bisericii ortodoxe
95

Pentru ca astfel de tururi de forti sa era desigur
nevoic de geniu, de talent oratoric diplomatic, dar de o buna
a realitatilor din {lirile vecine, a psihologiei colective
a persona!itatii interlocutorilor, aliati sau adversari. In buna
rnasura Vlad fusese informat asupra acestor aspecte prin
contact direct, In cursul peregrinarilor sale prin Transilvania,
Ungaria, Moldova Imperiul otoman. Dar cea mai mare parte a
informatiilor la zi ii era fumizata de acei , oamenii no-$tri II sau
curieri de taina amintiti, atat romani (Voicu Dobrita, ,,jupan
Petru Sor , Soare ", Stoica cat
(Christyan, Sebastian) sau unguri ca ,,familiarul" sau Ladislau
96

Organizati intr-un serviciu pe care-1 putem considera
, cabinetului negru II al stolnicului Constantin Cantacuzino, despre
care insa nu putem oferi amanunte, decat ipoteza ca ar fi depins
de structura nou creata - ei erau de o eficacitate menita
sa puna in umbra, sub aspectul inforrnatiei, marile curti europene.
U)1 singur exemplu este, credem, concludent. In primavara anului
1462, pentru a pastra secretul operatiilor, camufland lndeosebi
\1 nr.mern DOG1UUI 11 144
obiectivul principal al campaniei - Tara Romaneasdi - zona de
fortare a Dunarii, Mehmed II Fatih a trim1.s cateva de
diversiune pe Morava spre Vidin. Papa, datorita lui Nicolae de
Modrusa, statele italiene pe baza informatiilor lui Petru de
Thomassiis Matia Corvin, in baza datelor , caste/ani/or de
Severin" erau ca expeditia sultanala viza Belgradul
sudul , regatului "
91
Avertizat, Vlad stupefiaza prin
precizia informatiilor asupra planurilor de \:ampanie otomane,
afirmand in raspunsul sau ca ,pe Ia vadul Vidir.ului pot sii ne facii
striciiciuni minime ciici intenfioneazii $i vor sii-$i aducii navele pe
mare $i pe Duniire de Ia Constantinopol $i Gallipolli", in timp ce
armata de uscat inainta de Ia Adrianopol , de-a dreptul spre /stru "
spre punctul stabilit pentru jonctiune, Nicopol sau Rusciuk unde
urma "sa coboare $i jlota o9S.
A vantajul de a intentiile partenerilor adversarilor,
cele mai mici schimbari de conduita sau de plan de campanie,
stapanirea deci a informatiei, a constituit pentru Vlad una
dintre principalele arme care 1-au ajutat sa devina ,puternic #
tare". 0 alta, la fel de eficace, elocventa in cazul manipularii
patriciatului sasesc prin stimularea orgoliului, tinand atat de
talentul sau diplomatic deosebit, cat de psihologie, a constat in
mentalului colectiv al diferitelor grupari sociale
etnice cu care s-a confruntat a personalitatii marilor conducatori
ai epocii sale. Observatorii contemporani, au subliniat ca, pentru
stapanirea situatiilor critice, a imbinat ameninta_rea cu logica
expunerii, asprimea pedepselor cu obiectivitatea lor, analiza
psihologului cu finetea omului de spirit determinarea omului de
actiune, capabil sa utilizeze in avantajul sau chiar detractarile.
Pe boieri i-a inspaimantat prin utilizarea parghiilor economice
sociale de control ale domniei - pradalica darea calului
sau nu a concesiunilor anterioare prin gestul
simbolic al acceptarii riiscumpararii), pe prin inddizneala de
145 DMeWJt.
a-i pedepsi imaginatia diabolidi in alegerea pedepselor celor
mai umilitoare, pe otomani, in general, mai mult prin
regia pedepselor (paduri de tepi) prin zvonurile mult
amplificate de cei vinovati despre cruzimile sale, decat prin
obiceiul in sine al tragerii in teapa*; in schimb pe cu care
se identifica a ciiutat sii-i convinga -prin logicii apelul Ia
onoare, Ia sentimentul firesc al datoriei dragostei de tara.
Tabloul ultimului act al dramei lui Vlad tradat de marii
boieri de fratele sau care-i brutal cu amenintarea
lichidarii familiilor lor rapite, este, in acest sens, in viziunea lui
Michael Bocignoli din Raguza nu numai de un crud realism, dar
absolut veridic: ,Jar domniforii romanilor, scapafi de teama
dufmanului, uitand de tot binele avut de Ia Dragul, au inceput
sa uneascii lucruri dufmiinoase intru rapunerea lui Dragul, sii
se dea in laturi de Ia slujha ostiifeasca, sii-i laude pe turci, sii
ponegreascii ispravile lui Dragul, sa declare cii izbanda va
ajunge o data mai daunatoare invingiitorilor decat invinfilor !fi
sii susfinii cii ei nu pot rabda sii-i aihe pe turci de dufmani fi
sii-!fi dea parerea cii trehuie incheiatii o alianfii cu ei chiar cu
stahilirea unui trihut - in timp ce Dragul, dimpotriva, se striiduia
sii-i indemne sii nu ceara pace de Ia invin!ji (ci) sa se apere Cll
armele (apiirandu-!ji) fi toate ale lor fi sa-i convingii sa traiascii
in libertate fi 'in sa spuna (raspicat) eli nu va ingadui
niciodatii cat va trai, ca Tara Romaneascii sa ajunga tributara
turcilor . "99 Tradarii boierilor i se va alatura tradarea lui Matia,
care, mizand pe ura negustorilor neputinta mercenarilor
Larg raspandit in epoca, aeest tip de pedeapsa era cuooscut de otomani, iar
eel Mare, fn zelul sau mentorul, va trage in mii de tatari dupa
batalia de Ia Lipnic peste 5 000 de munteni turci dupa victoria de Ia Vodnau asupra
lui Radu eel Frumos (18-20 nov. 1473). amintirea aeestor fapte abia daca va
dainui in istorie, fn !imp ee Vlad va deveni prototipul sAngeros pana
astazi pentru ca, avAnd Tndrazneala sa supuna pedepsei clteva sute de tradatori
spioni a beneficia! de o .reclama supradimensionata Tn Occident.
I mmem D0G2UUi ------ m lt46
husiti ai lui Jan Jiskra (care, refugiati din Cehia se aflau la
cheremul sau) de a refuza o misiune odioasa 1-a capturat
aruncat in temnita prin inscenarea unui caz de , triidare ".
Transformarea victoriei militare intr-o infrangere politica, s-a
produs, in cele din urma, prin utilizarea impotriva lui Vlad
a propriilor sale anne, depersonalizate insa, lipsite de spirit
utilizate in forma lor primari, cea mai brutala - arma
diplomatiei, a promisiunilor tlcute pe fondul in
cazul lui Matia Corvin, a risplatirii delatiunii tradarii.
Independent de acest aranjament politic, victoriile obtinute in plan
militar au probat insd ca Vlad a sa transforme
diplomafia intr-o redutabila armi de luptl, utilizind atat
calititile, scopurile, mijloacele, cit defectele partenerilor, aliati
sau adversari declarati, pentru indeplinirea obiectivelor propuse.
aceasti realitate a cu pregnant! in evident! in cadrul
cruciadei propusa finantati de papa, sabotati de Matia
transformati de Vlad intr-un razboi rominesc, in cadrul
caruia a atraga sprijinul transilvanenilor impotriva
vointei regelui Ungariei participarea lui eel Mare, intr-o
forma inediti, in conditiile interdictiei impuse Moldovei de
tratatul feudo-vasalic incheiat in 1459 cu Polonia.
NOTE:
Vezi F. Babinger, Mohamed II le Conquerant et son temps (14321481). La
grande peur du monde au toumant del'hlstolre, Paris, 1954, passim.
2 Vezi Miroea Oogaru, Dracula. Mit .. realltate lstorlci, 1994, p. 43.
3 Vezi S. Runciman, Ciderea Constantlnopolulul.1453, 1971, p. 24.
4 .Tofi se temeau- nota aonicarul Oucas- # care locuiesc Ia Lycostomo, dar
fi Catra, Ttapezuntul, Sinope, toti alegAnd calea niscumpariirii prin hatac (Vezi
Oucas, lstorla turco-blzantlni (13411463), ed. V. Grea.J, 1958, p.
427).
5 Apud N. lorga, Ade f1 fragmente cu prlvlre Ia lstorla rominllor adunate din
depozltele de manuscrlse ale Apusulul, vol.lll/1, 1897, p. 37-38.