Avertisment

Nu nteleg Harry Potter si nici pe cei maturi care se bat pentru el

Nu pot ntelege cum pot crede milioane de oameni care cumpra acesta carte ca se pot imbogai prin legea atractiei Vizualizeaza ceea ce iti doresti, astfel incat sa ai foarte clar in minte dorinta ta. Daca ai nevoie de mai multi bani, nu te gandi mereu la faptul ca nu ai bani in acest moment, ci, din contra, imagineaza-ti cum cheltuiesti bani pentru a-ti cumpara toate lucrurile la care visezi. Evita sa te plangi sau sa spui ca esti saraca si ca nu-ti poti permite foarte multe lucruri.

Cotropiti de gandirea pozitiv!

Gndirea pozitiv a creat o adevrat industrie, o directie psihoterapeutic i biblioteci ntregi de literatur motivaional care abund n fraze de genul: ndrznete, cnd gndeti pozitiv totul se schimb n jurul tu, prosperitatea vine prin gndirea pozitiv, totul se schimb n jurul tu dac gndeti pozitiv.

Gndirea pozitiv a devenit o religie care spune, n sintez, c totul este n puterea noastr.

Gandirea pozitiv: metodologie standard

Pasul 1

Ridic ochii spre stele

Pasul 2

nchide ochii i inspir

Pasul 3

trimite un gnd pozitiv spre Univers!

Religie de stat
Ai rmas omer, prietene, nu-i nimic Dumnezeu ti nchide o u, dar ti deschide o fereastr. Copile de gitan, te-ai nscut ntr-o suburbia de delincveni nchide ochii i totul se va transforma n jurul tu. Doamn, ai 40 de ani i nimeni nu te mai ascult la interviuri de angajare, nu-i nimic te poi reinventa la orice vrst, Guvernul a deschis minunate cursuri de recalificare iar particularii ti ofer stagii de schimbare atitudinal la munte sau la mare.

Limitele gndirii pozitive

1. Iluzia puterii nelimitate asupra universului. Lumea este miscat de propriile noastre dorine iar dac ne concentrm pe ganduri bune atunci raul dispare, invers, raul aduce rau Ajunge s crezi... Barbara Ehrenreich denun epidemia de gandire pozitiv. Lance Armstrog : cancerul este cel mai bun lucru care i s-a intamplat

2. Gandirea pozitiv duce la o form de gndire, mult mai degradatdecat gndirea primitiv Anchete: pesimism fata de iesirea din criza, dar optimiti fat de evolutia personal. 3. Atitudinea pozitiv creaz o reciprocitate i reuit social. Nu ti pierzi locul de munc. Dac esti somer sau ti-ai pierdut locul de munc este pentru c gandesti negativ. Esti singur responsabil pentru ceea ce ti se ntampl. Oscar Wilde: optimismul se crede c aceasta este cea mai bun lume posibil. Pesimismul stie ca este asa.

Consecintele sociale
Vulnerabilitatea la managementul social prin fric: lupta cu terorismul, o fort teribil, necunoscut, imposibil de identificat, amenintare asimetric Apatia social: Manifesatia pensionarilor de la Piteti Consumerism si izolare social.

Hipersocializare si retragere n spatiul privat

Gandirea pozitiv a devenit un patern de gndire colectiv n Romnia

Raport de cercetare

Dimensiuni colective ale gandirii pozitive

Volumul eantionului: 1.462 de 18 ani i peste METODOLOGIE

Tipul eantionului: Reprezentativitate:

Multi-stratificat, probabilist Eroare maxim tolerat 2,69 %

Metoda:

CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Perioad de desfurare:8 - 9 decembrie 2011 ARES Asociaia Romn pentru Evaluare i Strategie

Beneficiar:

Credeti c lucrurile merg ntr-o directie bun sau ntr-o direcie gresit?

Dumneavoastr sunteti mai degrab pesimist sau optimist?

Cine credei c reuesc mai bine n via, pesimitii sau optimitii?

Credeti c politicienii ar trebui s ascund oamenilor vestile proaste?

Televiziunile sunt atacate pentru c dau stiri despre crime si dezastre. Credeti c ar trebui s se dea la televizor stiri negative si stiri pozitive n egal msur?

Cum credeti c ar trebui sa gndeasc oamenii viitorul: s pun rul nainte sau s gndeasc pozitiv?

Multe lucrri de dezvoltare personal spun o serie de lucruri despre oamenii care gndesc pozitiv. Dumneavoastr ce credeti despre aceste lucruri, sunt adevrate sau false?

Prin gndire pozitiv poti atrage mai multi bani

Cei care gndesc pozitiv au sanse mai mici s fie concediati

Cei care gndesc pozitiv pot slbi mai usor, gndirea pozitiv arde caloriile

Gndurile negative ti distrug sntatea

Problemele exist doar n mintea noastr, ele dispar dac gndim pozitiv

Este bine s vedem doar partea plin a paharului

Dac ne schimbm modul de gndire, viata noastr se va schimba radical

Credeti c, dumneavoastr, anii care vin o s v aduc mai degrab lucruri bune sau lucruri neplcute si necazuri?

Credeti c anul viitor veniturile dumneavoastr personale vor creste, vor scdea sau vor rmne la fel?

Unii vorbesc despre sfrsitul lumii n 2012. Dumneavoastr credeti sau nu credeti n aceast ipotez?

Credeti c starea dumneavoastr de sntatea va fi mai bun, mai proast sau la fel n 2012?

Credeti c relatiile dumneavoastr cu semenii vor fi mai bune, mai proaste sau la fel n anul 2012?

Credeti c relatiile dumneavoastr cu familia vor fi mai bune, mai proaste sau la fel n anul 2012?

Dumneavoastr credeti n ajutorul lui Dumnezeu?

Sunt situatii n care ati simtit ajutorul divin?

V considerati un om norocos?

Ati jucat vreodat la loterie, tombole sau alte jocuri de noroc?

Ati cstigat la loterie, tombole sau alte jocuri de noroc?

Credeti c cei mai multi oameni ne vor binele sau cei mai multi oameni ne vor rul?

Credeti c cei mai multi dintre politicieni ne vor binele sau cei mai multi oameni ne vor rul?

Credei c lucrurile n Romnia se vor schimba n bine sau n ru n viitorul apropiat (urmtorii 5 ani)?

Considerati c viata ne-o putem face asa cum neo dorim sau suntem neputinciosi n aceast privint?

Cine credeti c are mai mult de cstigat n viat, oamenii buni la suflet sau cei ri la suflet?

Credeti c oamenii cinstiti au sanse s aib succes n Romnia de astzi?

Obisnuiti s v ngrijorati n privinta evenimentelor ce se vor ntmpla n viata dumneavoastr sau aveti ncrederea c totul va merge bine pn la urm?

Cum credeti c sunt majoritatea romnilor, mai degrab fericiti sau mai degrab nefericiti?

ANALIZE

Dumneavoastr sunteti mai degrab pesimist sau optimist? * Gender

Gender Total Masculin Pesimist Optimist Dumneavoastr sunteti mai degrab pesimist sau optimist? Nici pesimist, nici optimist Nu stiu Nu rspund Total Feminin

20,8%
74,9% 3,0% 0,5% 0,8% 100,0%

21,3%
74,3% 3,6% 0,6% 0,2% 100,0%

21,1% 74,6% 3,3% 0,5% 0,5% 100,0%

Dumneavoastr sunteti mai degrab pesimist sau optimist? * Vrsta

Vrsta Total 18-35 ani Pesimist Optimist Dumneavoastr sunteti mai Nici pesimist, degrab pesimist nici optimist sau optimist? Nu stiu Nu rspund Total 36-50 ani 51-65 ani Peste 65 de ani

16,6%
80,0% 2,8% 0,6% 100,0%

20,1%
75,4% 4,5% 100,0%

19,7%
75,8% 2,8% 1,0% 0,7% 100,0%

31,9%
63,4% 2,8% 1,2% 0,8% 100,0%

21,1% 74,6% 3,3% 0,5% 0,5% 100,0%

Dumneavoastr sunteti mai degrab pesimist sau optimist? * Ultima scoal absolvit
Ultima scoal absolvit Fr scoal, 8 clase Pesimist Dumneavoastr sunteti mai degrab pesimist sau optimist? Optimist Nici pesimist, nici optimist Nu stiu Nu rspund 20,8% 72,4% 4,2% 1,1% 1,4% Scoal profesional, Liceu 22,2% 74,2% 3,0% 0,5% 0,2% 0,8% Studii superioare 16,5% 78,9% 3,8% Total

21,1% 74,6% 3,3% 0,5% 0,5%

Total

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

Cum credeti c ar trebui sa gndeasc oamenii viitorul: s pun rul nainte sau s gndeasc pozitiv? * Ultima scoal absolvit
Ultima scoal absolvit Fr scoal, 8 clase S pun rul nainte 31,1% 64,7% 2,1% 2,1% 100,0% Scoal profesional, Liceu 15,5% 73,9% 8,1% 2,6% 100,0% Studii superioare Total

8,0% 75,5%
13,4% 2,7% 0,4% 100,0%

17,0% 72,6% 7,9% 2,5% 0,1% 100,0%

Cum credeti c S gndeasc ar trebui sa pozitiv gndeasc oamenii viitorul: S fie rezervati s pun rul nainte sau s Nu stiu gndeasc pozitiv? Nu rspund Total

Cum credeti c ar trebui sa gndeasc oamenii viitorul: s pun rul nainte sau s gndeasc pozitiv? * Mediu de rezident
Mediu de rezident Total Urban Rural

S pun rul nainte

12,7%

21,7% 68,5%
7,7%

17,0%

S gndeasc pozitiv Cum credeti c ar trebui sa gndeasc oamenii viitorul: s S fie rezervati pun rul nainte sau s gndeasc pozitiv? Nu stiu

76,2%

72,5%

8,0%

7,9%

3,0%

2,0%

2,5%

Nu rspund

0,1%

0,1%

Total

100,0%

100,0%

100,0%

Cum credeti c ar trebui sa gndeasc oamenii viitorul: s pun rul nainte sau s gndeasc pozitiv? * Regiunea
Regiunea Transilvania Banat S pun rul nainte Cum credeti c S gndeasc ar trebui sa pozitiv gndeasc oamenii viitorul: S fie rezervati s pun rul nainte sau s gndeasc Nu stiu pozitiv? Nu rspund Total 22,8% 68,9% 5,7% 2,5% 100,0% Sud Bucuresti Dobrogea Total Moldova

11,0%

21,5% 65,9% 9,0% 3,6% 100,0%

17,0% 72,6% 7,9% 2,5% 0,1% 100,0%

77,6%
9,1% 2,1% 0,1% 100,0%

Cum credeti c sunt majoritatea romnilor, mai degrab fericiti sau mai degrab nefericiti? * vot
Dac duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dumneavoastr cu ce partid ati vota?

PDL
Mai degrab fericiti Mai degrab nefericiti Nici una, nici alta

USL

UDMR

PRM

PNG

UNPR

PP

Alt partid

Total

17,3% 5,9%
67,3% 83,7%

2,0%
65,3%

4,0%
96,0%

100,0%

100,0%

9,1%
89,6%

4,8%
71,4%

8,9%
78,5%

Cum credeti c sunt majoritatea romnilor, mai degrab fericiti sau mai degrab nefericiti?

12,4%

9,5%

16,3%

1,3%

16,7%

9,9%

Nu stiu

2,5%

16,3%

7,1%

2,2%

Nu rspund

0,5%

0,9%

0,5%

Total

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

Credeti c anul viitor veniturile dumneavoastr personale vor creste, vor scdea sau vor rmne la fel? * Gender
Gender Total Masculin Feminin

Vor creste Vor scdea

Credeti c anul viitor veniturile dumneavoastr personale vor creste, vor scdea sau vor rmne la fel?

19,0% 32,7% 43,8%

14,8% 18,5% 61,7%

16,7% 25,1% 53,4% 1,1% 3,3% 0,4%

100,0%

Vor rmne la fel

Nu am venituri personale
Nu stiu Nu rspund

0,6%
3,2% 0,6%
100,0%

1,5%
3,4% 0,2%
100,0%

Total

Credeti c anul viitor veniturile dumneavoastr personale vor creste, vor scdea sau vor rmne la fel? * Vrsta
Vrsta

Peste 65 18-35 ani 36-50 ani 51-65 ani de ani

Vor creste Vor scdea Credeti c anul viitor veniturile dumneavoastr personale vor creste, vor scdea sau vor rmne la fel? Vor rmne la fel Nu am venituri personale Nu stiu Nu rspund Total

Total

30,9%
12,8% 48,8% 0,9% 5,0% 1,6% 100,0%

21,2%
23,4% 49,7% 2,1% 3,5% 100,0%

9,9%
29,2% 58,1% 0,7% 2,1% 100,0%

5,1%
34,6% 55,9% 3,5% 0,8% 100,0%

16,7%
25,1% 53,4% 1,1% 3,3% 0,4% 100,0%

Credeti c anul viitor veniturile dumneavoastr personale vor creste, vor scdea sau vor rmne la fel? * Ultima scoal absolvit
Ultima scoal absolvit Total Fr scoal, 8 clase Scoal profesional, Liceu Studii superioare

Vor creste

7,4%
32,5%

17,8%
24,5%

22,2%
19,5%

16,7%

Vor scdea Credeti c anul viitor veniturile dumneavoastr personale vor creste, vor scdea sau vor rmne la fel?

25,1%

Vor rmne la fel Nu am venituri personale Nu stiu

56,5%

51,7%

57,1%

53,4%

1,4%

1,3%

1,1%

2,1%

4,1%

1,1%

3,3%

Nu rspund

0,6%

0,4%

Total

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

Stiintele sociale si gandirea critic

La ce foloseste sociologia? Raspunsuri frecvente: LA NIMIC, NU STIM, STIINTEI
Sociologul F.de Singly: receptarea cartii Norocul si nenorocul femeii maritate

(1987): iluzia amoroasa si femeile nefericite. Sociologia devine importanta pentru cei care si-au pierdut iluziile?

Demascarea iluziilor, specialist in mti? Scoala reproduce inegalitatile, pedagogia este iluzia, ca si iluzia iubirii in casnicie Sotul autoritar sau profesorul bun ascund foarte bine adevaratul raport social.

Poate avea sociologia un proiect egalitarist si emancipator?

Peter Berger (1973): este mai buna contiena dect incontienta. Intre viata noastra si teatrul de marionete exista doar o mica diferenta: fata de marionete, noi putem deschide ochii, ridica privirea si descoperi masinaria responsabila cu micarile noastre

Bourdieu
Eficacitatea sociologic atunci cand cel care sufer reuseste sa inteleaga c suferinta vine din cauze sociale, nu cauze imputabile siei; Reducerea decalajului dintre sensul obiectiv si sensul subiectiv
Incercrile SOCIOLOGIEI CLINICE Subiectii nu sunt de acord cu sensul descoperit de sociologi

Postura critica pentru stiintele sociale

Postura critic nu se poate hrani exclusiv din datele cercetarii, dar se poate baza pe ele; Sociologia are nevoie de o alta conceptie despre adevar;

Logica televizuala a incendiului: pagubitul, pompierul si apoi responsabilul politic

Postura critic inseamna distantare, sinteza sau adoptarea unui pdv din cele enuntate mai sus. Apare o judecata moral, indiferent cum ne ascundem

Schimbare n stereotipul profesiei

Stereotipul de sociolog s-a schimbat in ultimii ani In anii 70 era unul de individ contrasistem pornit s schimbe raporturile de dominare pornit s denune rsporturile sociale Au diprut contestatarii Astazi: meserie, care are la baz conventii, este mai ales un anatomist, studiaz subsiteme si propune mici ameliorri

Dou transformri importantante:

raportul sociologiei cu utilizatorii si alte discipline

Schimbri ale discilplinei

O sociologie expert
Rebelii au renuntat i au devenit experi Sociologul la televiziune vorbete cu pruden, ca un biolog, geograf sau chirurg Este un semne de integrare a sociologiei in sistem Nu e o schimbare de stil, ci este o schimbare a paradigmeleor mobilizate Am parasit analizele cauzale pentru a trece in domeniul analizelor formale Nu se analizeaza cauzele srciei sau inegalitilor cci avem o realitate complex a functionarii acestui sistem (identitrati, stereotipuri, mecanisme de aparare, forme de excludere) Conceptul de actiune: era analizat in conditiile relatiilor de dominare si inegalitatii, acum actiunea a devenit interactiune, negociere. Imaginea fals c in spatiul social relatuiile nu sunt determinate ci reyulta dintr+o intalnire egalitara, o competitie in care toi au anse, cel putin principiale, studiem o confruntare legitim ntre mai muli actori

Element central al al gandirii gestionare. Sociolog ergonom

Modificarea discursului sociologului Discursul nu mai este denunare extern: nu este normal ca proprietarul sa aiba un profuit de 60% iar muncitorilor s nu le ajunga banii nici de vacanta Discursul este astzi: datorita organizrii interne a muncii

indicatorul de stress profesional este din ce in ce mai mare;

O alianta tot mai strns intre comanditari si sociologi; Sociologii se debaraseaz de judectuile de valoare, de judecati morale Sociologia devine un element central al al gandirii gestionare: se ocup de crize, de marketing, de organizarea muncii,

Trei obstacole impotriva gndirii critice

1.SUA policy research : tampon contra gandirii critice. Poate doar Noam Chomsky despre sertvilismul conformist al intelectualilor occidentali 2. Jurnalismul sociologic in Europa. Ciuvic, Tatoiu si altii 3. Think thankurile din SUA si Europa;:difuzeaz rapoarte descriptive cu aparen stiintific care justific orice politici reactionare ale guvernelor .

policy research

Jurnalism sociologic

Think thankurile

Trei consecinte sociale importante

Pasivitate social si lipsa protestului

Societatea civil inert

Jurnalism de reveren

Lipsa unei culturi a gandirii critice

Nevoia de programe educationale in scoala primar

Gandirea critic este necesar ca faz de dezvoltarea agandirii si refleciei Cateva modele teoretice dezvoltate n educaie: 1. Metacogniia: Gandirea critica este o gndire superioar, dar ea poate s vin din implicarea activ a elevilor in eleborarea cunostintelor cunostintele sunt dependente de context si trebuie privit in interdependen analizarea sistematic a credintelor de baz, formularea de ipoteze multiple Elevii au un mai bun control autoreflexiv in explicatia propriilor lor strategii de gndire Se face o reflective sistematica asupra sistemului general de credine

Ex. Progresul necontenit, ce este stagnarea, ce este cresterea?

2. Invatarea prin infuzie (Smith 2003). Intrarea in profunzimea unui subiect n acelasi timp cu punerea explicit in lucru a unor abiliti de gandire critic; 12 abiliti de gndire critic: Concentrarea pe o chestiune Analiza argumentelor Formularea si raspunsul la intrebri de contestare si de clarificare Definirea termenilor, recunosterea echivocului Recunoasterea presupozitiilor Evaluarea credibilitii unei surse Observatia si aprecierea rapoartelor de observaie Elaborarea de deductii Elaborarea de inductii Formularea de judecti de valoare Analiza propozitiilor, credintelor, argumentelor, ipotezelor contrare pozitiei noastre iniiale Integrarea mai multor abilitati intelectuale n argumentare

NEVOIA DE INTELECTUALUL COLECTIV

Dezbaterea social far consistent nu poate fi denuntat de catre un singur om. Este nevoie de ceea ce Pierre Bourdieu a numit un intelectual colectiv. Intelectualul colectiv este dintr-o format o echip de profesionisti din stiintele sociale sau nu, care initiaz dezbateri publice pe teme importante, aduc abordri critice si vehiculeaz informatie stiintific serioas in spatiul public. NEVOIA DE OPINIE PUBLICA DIVERSIFICAT. Unanimitatea discursului din media trebuie spart cu analize critice si forme de contestare pentru ca gndirea critic s permit nasterea unei adevarate opinii publice diversificate. Politicienii din spatiul public se multumesc s reprezinte diferite categorii sociale, mai mult sau mai putin imaginare: muncitorii, saracii, romanii adevarati, ungurii obiditi, clasa de mijloc. Dar aceasta este paradigma luptei de clas de genul vin mosierii!, in dou decenii nu am construit nimic la nasterea unui cmp de dezbatere politic adevarat

Ce fac eu?

Nu e publicitate!

Intrebri?