Sunteți pe pagina 1din 11

JOCURI DE NCREDERE ,,Vntul i copacul,, Mrimea grupului: 10 30 participanti Timp: 20 minute Materiale: nimic OBIECTIVE A favoriza ncrederea n interiorul

l grupului i n sine nsui. A depi temerile. PROCEDUR Se formeaz echipe mici. Persoana din centru rmne n pozitie de "drepti". Ceilalti o vor mpinge uurel atunci cnd ea se las peste minile lor. Jocul trebuie s decurg ntr-o linite absolut. Cte unul dintre membrii fiecrei echipe vine n centrul cercului i nchide ochii. Bratele i cad de-a lungul corpului, care trebuie s fie drept, fr a ndoi picioarele (pentru a nu cdea). Restul echipei formeaz un cerc strns n jurul su i-l "transmit" atent de la unul la altul. La sfritul exercitiului e important de a-l readuce n pozitie vertical, nainte ca el s deschid ochii. EVALUARE Este important ca fiecare s-i exprime sentimentele, temerile, impresiile etc. NOTE Pentru a se pune la ncercare ncrederea, persoanele care formeaz cercul pot s se deprteze, s se apropie, sau chiar s se aeze, cu minile i picioarele n interior. Cel din centru se va legna mai puternic atunci cnd cercul este mai larg (experienta aceasta necesit mult atentie).

Jocuri de concentrare

Cum se joaca? Asezati copiii intr-un cerc si atribuiti fiecaruia cate un numar. Copilul cu numarul 1 va incepe jocul prin a striga propriul numar, si un alt numar la intamplare, cum ar fi, "unu, patru."Acum, copilul cu numarul 4 isi striga propriul numar si un alt numar la intamplare, cum ar fi, 'patru, noua".Llasati-i asa cateva runde, apoi modificati jocul prin adaugarea unei noi reguli: acum, copiii trebuie sa bata de doua ori din palme la unison in timp ce unul dintre ei striga numerele. Jocul devine dificil, deoarece in timp ce aplauda, copiii trebuie sa se concentreze pe numere.Scopul este de a vedea cat de multe runde pot juca fara sa amestece numerele. Joc Baba Oarba

Cati copii pot participa: incepand de la un grup de 5 copii Materiale necesare: o esarfa Cum se joaca?Copiii vor forma un cerc, insa intai se alege un copil care se leaga la ochi cu o esarfa prin care nu poate sa vada, dupa care incepe sa se invarta, sa prinda un copil din cerc si sa ghiceasca pe cine a prins. Jocul continua cu cel care a fost prins.
http://www.desprecopii.com/info-id-3305.htm

JOCURI DE PREZENTARE Sunt nite jocuri foarte simple care permit un prim contact i o apropiere. Este vorba de nite jocuri cu scopul de a afla numele i o anumit caracteristic minim a fiecrui participant. De obicei, evaluarea nu este necesar. Ea poate fi fcut doar pentru a putea observa la sfrit diferena ntre aceast form de contactare cu un grup i frigiditatea altor moduri de iniiere a activitilor ori de a ne prezenta. Mrimea grupului: 10-15 participani Timp: 15 minute Materiale: nimic OBIECTIVE A permite cunoaterea numelor participantilor i a crea de la nceput o atmosfer plcut. PROCEDUR Fiecare i spune numele i dou caliti pozitive ce l caracterizeaz a cror denumire crora ncepe cu aceleai iniiale ca i numele. De exemplu: Petru Anghel plcut i amabil. Fiecare vorbete cnd i vine rndul, nu prea repede, pentru ca ceilali s aib timp s-i memorizeze numele. EVALUARE Se poate ncepe de exemplu cu ntrebarea: Cum v-ai simit fiind "obligai" de a gsi i de a prezenta dou caliti de-ale voastre?

,,Cutia cu surprize ,, Mrimea grupului: 10-30 participani Timp: 15 minute Materiale: nimic OBIECTIVE A nsui rapid i dinamic numele tuturor participanilor. PROCEDUR Tot grupul se aranjeaz n cerc. Cineva se ridic i-i spune numele: "Sunt Mihai". Apoi prezint patru persoane ce stau in stnga sa, ncepnd cu cea mai ndeprtat: "Vasilic, Ionel, Maria, George". Dup ordinea n care au fost prezentate, persoanele numite se ridic i se aeaz la loc, deodat, crend impresia unei cutii cu surprize. Apoi, persoana din dreapta lui Mihai, face acelai lucru. NOTE n concordan cu vrsta participanilor i a numrului acestora, se pot prezenta mai muli sau mai puini juctori de fiecare dat.

Joc ,,Ocupaia care mi place


Mrimea grupului: 10 20 participanti Timp: 10 20 minute Materiale: hrtie, carioca OBIECTIVE A ncuraja participantii s se cunoasc mai bine. PROCEDUR Participantii trebuie s se deseneze pe sine nsui pe o foaie de hrtie. Dup aceasta, ei trebuie s-i gseasc perechea, s-i lmureasc desenul i s-i povesteasc de ce primete plcere, ocupndu-se cu acest lucru specific. n continuare, fiecare pereche se unete cu alta i repet explicatia. Procedura se poate repeta. EVALUARE Discutia se poate axa pe : - diversitatea lucrurilor pe care grupul le face - exist diferent ntre ocupatiile persoanelor de diferite sexe - ce au aflat participantii despre sine i ceilalti

Glume
*****Doi mosuleti, pe o banca din parc. La un moment dat, unul dintre ei, privind o blonda 'mortala' ce trece prin fata lor, ii spune celuilalt: - O vezi blonda aia? Sa stii ca moare dupa mine! - Ei, as!... Cum asa?!? - Pai, doar n-are sa moara inaintea mea!...

*****Ion si Gheorghe merg la vanat de pasari. Ion vede o rata. Trage in ea. Gheorghe vede si el o rata. Trage in ea. Apoi, peste ei trece un deltaplan. Ion: - Gheo, stii ce pasare ii aia? - Nu, da eu o impusc!... Pac! - Si eu!... Pac! - Ei, gheorghe, stii ce-a fost aia? - Nu stiu, da' macar bine ca i-a dat drumul bietului om!...

*****La gradina zoo un hipopotam intreaba zebra:- Auzi, de ce ai dungi? - Pentru ca la magazin nu mai aveau buline.

***** - De ce zboara toamna pasarile catre sud?

- Pentru ca ar fi prea obositor sa mearga!


***** La ora de gramatica, invatatoarea il intreaba pe Gigel: - Care este viitorul verbului "eu casc"?Gigel raspunde: - "Eu dorm", doamna invatatoare!

Scenete
,,Prietenul la nevoie se cunoate
Personajele in ordinea apariiei: - mama ursoaica - micul ursule - iepuraul - vulpiorul - lupul - veveria - corbul - bursucul - mama vulpe - mama iepuroaic ( Un lumini de padure. Intr-un col, un brlog din care tocmai iese mama ursoaica si micul ursule) Mama ursoaica Eu plec acum dupa hran. Am luat un co i-o can. Le voi umple cu bucate, Din padure adunate. Tu s stai cuminte-aici Ca toi ursuleii mici. S nu pleci, c rtceti Drumul n-ai s mai gseti Ursuletul: Sunt cuminte i te-ascult, Dar s nu ntrzii mult! Ursoaica: Pa Ursuleul: Pa, pa (i fac semne cu labutele n semn de salut) Ursuleul se aeaz n deschiztura brlogului i se uit cum se ndeparteaz ursoaica pe crare . Deodat, zrete un iepura i se ridic vesel : Iepura, ce faci aici Printre tufe de urzici? Iepuraul: Caut nuielue verzi, S le roni, tu nu vezi? Am plecat demult de-acas Mai bine fac cale-ntoars. Ursuleul se indreapt spre iepura opind: Stai c vin s ne jucm S srim, s ne-alergm, Dac vrei ne gdilm! (Ursuleul se duce la iepura i ncepe s-l gdile. Rd amaindoi si tot alergnd se ndeprteaz de brlog. Amndoi observ un vulpior care plnge. Ursuleul si iepuraul: De ce plngi vulpiorule? Vulpiorul: Plng c tare-s speriat.

De mama m-am departat, i-acum drumu-am rtcit i nu mai e de gsit. Alergam un puf s-l tund i-am czut pe spini n fund. (Plnge) Ursuleul: Nu mai plnge, eti cu noi Gsim drumul napoi. Iepuraul se uit n jur speriat: Care drum, c nu mai tiu? Ursuleul se uit i el n jur i-si leagn capul inndu-l n lbue: Vleleu! Tu ai dreptate, Brlogul cred c-i departe! Toi trei plng: Ce ne facem noi acum? Nu se vede nici un drum. Plng toi i strig: Mamaaaa! Maaamaaaaa! Mamaaa Se aude: Hauuuu, hauuuu-uuuu .. )cele trei animalue se nghesuie unul n altul tremurnd de fric i scncind), Apare lupul care i vede i li se adreseaz foarte rstit: Ce zbierai zgaibe pitici? Nimeni nu v-aude aici! tiu prinii c-ai plecat i-n codru v-ai afundat? Toi trei: Nu. Lupul:

Aaaa! De aceea tot strigai Atta de disperai. Dar cum artat mamele voastre? Toi trei n cor: Mama mea-i cea mai frumoas i cu faa luminoas. Mama mea e cea mai bun. Cred ca mama e o zn. Lupul (se scarpin n cap): Da, avei i voi dreptate, Aa sunt mamele toate. Veveria intr n scen i se apropie de ei zicnd: Am s va ajut i eu, S le caut, nu e greu. Am s sar din crac-n crac. Pentru mine e o joac. Lupul si micutii: Mulumim, du-te. du-te Veveria pleac i intr corbul: Si eu m ridic n zbor S le caut. Vd c-i zor Mamele s anunm, Puii napoi s-i dm. Lupul i micuii: Mulumim, pleac repede n zbor!

Iese corbul i intra in scena bursucul: Stai aa! Oi fi greoi,

Dar v-ajut i eu pe voi. Am s-alerg ct pot acum, Poate le-ntlnesc pe drum. Micuii se apropie de lup fr team, iar lupul i mngie pe cretet, dojenindu-i uor. In acest timp, reintr in scen veveria i corbul strignd: Le-am gsit, le-am gsit, vin acum alergnd! Apar n fug i-i mbrieaz fiecare micuul: mama ursoaica, mama vulpe i mama iepuroaic. In urma lor intr i bursucul. Vulpea ctre vulpior: Te-am cutat peste tot i am plns de nu mai pot. Ii luasem chiar un tort, Dar acum te-ai lins pe bot. Pn nu te faci cuminte Mnnci doar cartofi i linte. Mama iepuroaic, ctre iepura: Nici nu tiu ce s mai zic! Uite-aa, ct eti de mic, Tot te urechez un pic, C-ai fost ru i ai plecat Fr voie la plimbat. Mama ursoaic, adresndu-se celor trei micui : Ai greit i e ruine. S pleci singur, nu e bine. Drumul poi s l greeti, Cnd eti mic, te rtceti! Cele trei mame ctre lup, corb, veveri i bursuc: Fr voi, nu aveam cum s-i gsim. Dragi prieteni, mulumim. Toate cele zece personaje, se prind de mini i spun in cor: Toat lumea recunoate: C un prieten, la nevoie se cunoate.

Bancuri
*- Ai venit la tanc, bunico - zise nepotelul deschiznd usa - tata tocmai spunea ca numai dumneata mai lipseai!

- Da felinarul mai aproape, mai e unul pe teava. Asaaa! Gata! Gemene! Bravo fiule, ai fost bun. Dai de baut! Intunericul din incapere nu permitea sa se distinga nuanta spre care vira tenul fermierului. Iar cand receptiona din nou vocea medicului, incremeni: - Fa lumina mai mare. Am impresia ca vine si al treilea! Simtind ca face apoplexie, taranul sopti:

*Un copil plngea pe holul scolii. nvatatoarea l ntreaba: - De ce plngi? - Un copil mi-a dat jos placinta! - A fost cu intentie? - A fost cu brnza.

- Domnu' doctor, sa stingem naibii felinarul ala! Am impresia ca lumina ii atrage!

*Invatatoarea la scoala ii intreaba pe copii: - Vasilica, ce-i tatal tau?

*Un baietel deschide biblia familiei. Era fascinat de desenele din carte si dadea pe rand fiecare pagina. Deodata ceva cazu din biblie. Era o frunza presata intre pagini. - Mama uite ce am gasit, striga fericit baietelul. - Ce ai gasit?, intreba mama. Fascinat baietelul raspunse: - Cred ca sunt chilotii lui Adam! *Era un fermier si pe nevasta-sa o apucasera durerile facerii in plina noapte. Ia un felinar, inhama calul la cabrioleta si o porni prin intuneric. Cu chiu, cu vai, ajunse la destinatie. Fermierul il conduse pe medic in dormitor, gonindu-i pe cei mici care se holbau curiosi. Rutinat, doctorul incepu sa-si faca datoria. Dupa un timp se auzi un oracait. - Felicitari, baiete, ai o fetita! Nu apuca sa raspunda, ca i se porunci:

- Gunoier. - Nu se spune gunoier, ci lucrator la Salubritate. Petrica, ce-i tatal tau? - Gropar. - Nu se spune gropar, ci lucrator la Pompe Funebre. Bula ce-i tatal tau? - DJ la Mystic Club. - Cum adica? - Clopotar la biserica.

Bibliografie
1. http://forum.7p.ro/Bancuri-glume-cusi-despre-copii.aspx?g=posts&t=9015 2.

Cartea mare a jocurilor

3. http://stropidesuflet.wordpress.com/ca tegory/scenete-pentru-copii/ 4. http://www.desprecopii.com/info-id2999-nm-Glume-pentru-copii.htm 5. http://ru.scribd.com/doc/15887231/Me tode-didactice