P. 1
T i t l u l v Cadastru

T i t l u l v Cadastru

|Views: 4|Likes:
Published by Violeta Ijitchi

More info:

Published by: Violeta Ijitchi on Sep 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/08/2015

pdf

text

original

Titlul V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496.

Destinaţia registrului bunurilor imobile (1) În registrul bunurilor imobile sunt descrise imobilele şi sunt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. (2) Drepturile de creanţă, faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru pot fi înscrise în cazurile prevăzute de lege. (3) Orice persoană poate lua cunoştinţă de registrrul bununrilor imobile. (4) Modul de elaborare şi întocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege. Obiectivele articolului 496 constituie relevarea obiectului înregistrării imobiliare, precum şi relevarea caracterului public al acestuia prin posibilitatea luării de cunoştinţă de conţinutul acestuia de către orice persoană. În Republica Moldova, pentru prima dată noţiunea de registru al bunurilor imobile apare odată cu adoptarea în februarie 1998 a Legii cadastrului bunurilor imobile, care prin reglementările sale stabileşte condiţia ţinerii unui registru unic al bunurilor imobile. Obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile conform respectivei legi erau bunurile imobile şi drepturile patrimoniale asupra acestora. Prin instituirea unui registru unic al imobilelor, legislatorul exclude o serie de incomodităţi care erau legate de ţinerea până la 1998 a mai multor sisteme de evidenţă a imobilelor separate, cum ar fi registrul construcţiilor în localităţile urbane, cărţile de evidenţă a gospodăriilor în localităţile rurale, registrrul cadastral funciar, registrul unic al gajului etc. Scopul principal urmărit prin instituirea unui sistem uunic de evidenţăţ a imobilelor constituia asigurarea garantării drepturilor cetăţenilor în efectuarea actelor juridice cu imobilele, crearea şi ţinerea unui sistem unificat de evidenţă a imobilelor, cât pentru asigurarea informaţională a populaţiei, atât şi pentru crearea unui cadastru fiscal imobiliar. Legea respectivă se aplica la următoarele categorii de bunuri imobile: terenuri, construcţii şi încăperi izolate. Codul civil lărgeşte spectrul categoriilor de bunuri imobile ce constituie obiect al înregistrării în cadastrul bunurilor imobile. În articolul 496 legislatorul enunţă faptul, că obiect al înregistrării în Registrul bunurilor imobile apar bunurile imobile şi drepturile reale asupra acestora. Noţiunea bunului imobil este indicată în articolul 288 al Codului civil. După cum este stabilit prin prevederile articolului 496 în ce priveşte drepturile asupra bunurilor imobile, este necesar de reţinunt, că obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile apar doar drepturile reale. Drepturile de creanţă reprezintă obiect al înregistrării doar în cazurile expres prevăzute le lege. În acest sens este necesar de menţionat, că până la punerea în aplicare a Codului civil, obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile conform Legii cadastrului bunurilor imobile erau toate drepturile patrimoniale. Scopul ducerii registrului bunurilor imobile este asigurarea opozabilităţii drepturilor, iar în cazurile prevăzute de lege registrtul îndeplineşte şi scopuri constitutive de drepturi. (1) Aliniatul unu al articolului 496 expune, că în registrul bunurilor imobile sunt descrise bunurile imobile. Prin descrierea bunului imobil se are în vedere indicarea caracterelor identificatorii ale bunului imobil şi anume: a) Tipul bunului imobil (ex.: teren, construcţie, subsol etc.). Tipul bunului imobil este determinat de natura acestuia prin constatare simplă realizată fie de către proprietar, fie de către specialistul din cadru instituţiei ce asigură ţinerea registrul bunurilor imobile (oficiul cadastral teritorial). În cazul încăperilor izolate din cadrul construcţiei tipul acesteia

b) Destinaţia şi/sau modul de folosinţă a bunului imobil – (ex.). Pentru unele bunuri imobile modul de fololsinţă sau destinaţia poate fi determinată din natura bunului (ex.) doar în acel moment poate fi determinat modul de folosinţă a acestuia (ex. pentru asigurarea necesităţilor de apă potabilă a populaţiei. Totodată. În cazul construcţiilor-bloc cu mai multe nivele (etaje) suprafaţa acesteia este determinată de suma suprafeţelor fiecărui etaj. dar fără instalarea bornelor de hotar şi coordonarea hotarelor cu proprietarii adiacenţi.: teren cu destinaţie agricolă. depozit etc. conform Legii cadastrului bunurilor imobile constituiau obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile. Deasemenea şi în cazurile atribuirii în folosinţă a spaţiilor forestiere. râu etc. Prin formarea bunului imobil este necesar de înţeles crearea dintr-un bun imobil existent prin divizare unul sau mai multe bunuri imobile noi sau crearea din mai multe bunuri imobile. instalarea bornelor de hotar şi coordonarea amplasării hotarelor cu proprietarii funciari adiacenţi.1997. Destinaţia construcţiei se reflectă în documentaţia de proiect. (2) Conform prevederilor prezentului articol.) Destinaţia şi/sau modul de folosinţăţă a bunului imobil este relevată din documentele ce stabilesc regimul folosirii bununlui imobil. legislatorul stabileşte. stabileşte că obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile pe lângă bunurile imobile sunt şi drepturile reale asupra acestora. În cazul terenurilor. prin suprafaţă a acestora este necesar de înţeles suprafaţa totală. în cazul atribuirii în folosinţă a obiectivului acvatic (iaz.: autorizaţie de folosinţă etc.(apartament (locuinţă). În ce priveşte construcţiile. Fixarea hotarelor presupune efectuarea unor lucrări de măsurare cu precizie sporită. d) Suprafaţa bunului imobil.). magazin. iar în cazul schimbării destinaţiei acestora prin documentele prevăzute de legislaţie (ex. pentru gospodăria piscicolă etc. Astfel.2003. reflectată în planul cadastral sau geometric al bunului imobil. Se atribuie de cătrte subiectul ce asigură ţinerea registrului bunurilor imobile la înregistrarea primară a bunului imobil.06.11. f) Configuraţia bunului. e) Tipul hotarelor – generale sau fixe. irepetabil pentru fiecare bun imobil în parte. Destinaţia masivului forestier este reflectat în cadastrul silvic de stat şi se modifică în procedura stabilită de legislaţia silvică. modul de fololsinţă a sectorului forestier poate fi determinat reieşind din contractul de transmitere în folosinţă şi autorizaţia de folosinţă a spaţiului forestier. fapt care presupune posibilitatea deplasării ulterioare a acestora (hotarelor) la o eventuală fixare a hotarelor. prin comasare a unui bun imobil nou în procedura şi condiţiile stabilită de legislaţie.) este determinat din conţinutul documentaţiei de proiect şi actul de dare în exploatare. Numărul cadastral al bunului imobil este un număr individual. destinaţia terenunlui este reflectată în cadastrul funciar specializat şi este modificată printr-o procedură specială prevăzută de Codul funciar. Astfel. legislatorul. De regulă aceasta este precedată de procedura de formare a bunului imobil transmis în folosinţă. Structura numărului cadastral este determinată în Hotărîrea Guvernului nr. spre exemplui. 1056 din 12. iar respectiv introdus în registrul bunurilor imobile doar după atribuirea obiectului în folosinţă. La unele categorii de bunuri imobile destinaţia sau modul de folosinţă poate fi determinat. Suprafaţa bunului imobil este reflectată în metri patraţi sau hectare. În cazul hotarelor generale hotarele pot fi determinate prin efectuarea măsurărilor. c) Numărul cadastral al bunului. legislatorul exclude din categoria obiectelor de înregistrare drepturile de creanţă. staţiile de emisie tele sau radio). precum şi în cazul formării bunului imobil. teren destinat construcţiei şi exploatării casei de locuit etc. Configuraţia bunului imobil constituie o reflectare a formei acestuia proiectată pe planul cadastral sau geometric. care până la 12. În acest sens a vedea Codul apelor). în actele de dare în exploatare. iar în cazul schimbării destinaţiei – din documentele ce determină modul de folosinţă a încăperii izolate. hotarele pot fi generale şi fixe. Astfel.: fololsinţă specială. că .: calea ferată.

faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor pot fi înscrise în registru în cazurile în care legea prevede acest fapt. plata este determinată pe bază contractuală. Raporturile juridice ca obiect al înregistrării constituie acele relaţii ce nu privesc apariţia drepturilor reale. dar care se produc prin puterea legii. sau să nu facă ceva. sau a nu face ceva. că din această categorie fac parte subiectele de drept public. (4) Modul de ţinere a registrului. După cum rezultă din scopurile creării şi ţinerii unui registru unic al bunurilor imobile. unde în sens larg prin fapt juridic înţelegem cât actele juridice comise de persoane. a face. Regula generală este. structura. Lista categoriilolr de persoane ce beneficiază de informaţie gratuită din registrtu este determinată în Legea cadastrului bunurilor imobile. Condiţia este ca informaţia furnizată să nu necesite sistematizare. (3) Aliniatul trei al articolului 496 al Codului civil consacră caracterul public al registrului bunurilor imobile. Prin drept real ca obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile este necesar de înţeles drepturile despre care s-a făcut comentariu la articolul 289 al Codului civil. în scopuri comerciale şi sistematizată. după caz. informaţia din registrul bunurilolr imobile poate fi prezentată gratuit sau contra plată. iar în sens restrâns doar faptele omeneşti săvârşite fără intenţia de a produce efecte juridice. şi care făcându-şi apariţia presupun posibilitatea producerii efectelor în ce priveşte bunurile imobile sau apariţia drepturilor asupra acestora. Astfel. una din direcţiile de utilizare a registrului este accesul persoanelor interesate la informaţia din registru. iar aceestuia din urmă îi corespunde obligaţia corelativă de a da.drepturile de creanţă. (2) Conţinutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobândit prin act juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registrul .: antecontractul). dar care se produc prin puterea legii. Condiţia înscrierii acestora în registru bunurilor imobile este faptul prevededrii acestora în lege (ex. După cum prevede Legea cadastrului bunurilor imobile. atât şi evenimentele naturale. care în exercitarea competenţei sale are necesitatea de respectiva informaţie. Celelalte categorii de persoane pot face cunoscut cu informaţia din registru contra unei plăţi în modul stabilit de legislaţie. implicit prin fapt juridic în înţelesul articolului 496 al codului civil urmează să înţelegem faptele omeneşti săvârşite fără intenţia de a produce efecte juridice. precum şi a documentelor ce ţin de înregistrarea bunurilor imobile este stabilit prin Legea cadastrului bunurilor imobile. în temeiul căruia titularul dreptului are posibilitatea de a pretinde de la un alt subiect determinat să dea. orice persoană care este interesată de conţinutul informaţiei referitor la un bun imobile este în drept făcându-şi identitatea să primească toată informaţia din registru cu privire la acest bun. mai multor persoane strict determinate. În cazurile în care furnizarea informaţiei se efectuiază sistematic. Faptul juridic poate fi obiect al înregistrării doar în cazurile prevăzute de lege. Articolul 497 Prezumţia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile (1) Înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice şi complete până la proba contrară. condiţiile şi modul de completare a registrului. precum şi evenimentele (faptele naturale) şi legislatorul conferă un compartiment aparte actelor juridice. sau să facă. Astfel. Dreptul de creanţă este opozabil unei sau. precum şi evenimentele (faptele naturale). Prin drept de creanţă este necesar de înţeles acel drept. cum noţiunea de fapt juridic este posibil de a fi înţeleasă în stricto sensu şi în lato sensu.

. fie mărimea cotei-părţi a dreptului de proprietate. Prin urmare. dobânditorul de drept nu mai beneficiază de prezumţia autenticităţii datelor din registru. spre exemplu a contractului de vânzare-cumpărare a imobilului. pentru garantarea continuităţii şi stabilităţii raporturilor imobiliare. În afară de fundamentarea logică a probabilităţii există şi o altă fundamentare şi anume aceea care se bazează pe experienţă şi legitate şi care poate fi exprimată prin frecvenţă. că atunci.praesumptio) este utilizată deosebit de larg în jurisprudenţă. iar în cazurile producerii de daune. în momentul în care se pune întrebarea referitor la dobândirea cu bună sau rea-credinţă a bunului imobil prin actul juridic încheiat. fapt pentru care este creat registrul bunurilor imobile. orice persoană. respectiv şi actele prin care s-au dobândit drepturi de la persoanele drepturile cărora au fost înscrise în registrul bunurilor imobile. unde titular al dreptului ar figura cel ce a transmis dreptul. când în registrul bunurilor imobile. iar metoda de creare a acestei practici se bazează pe probabilitatea generalizărilor prezumtive. (2) Pornind de la idea. Prin urmare este exclusă şi posibilitatea considerării acesteia drept dobânditor de bună credinţă. Este. Pentru exemplu. la momentul întroducerii datelor în registru s-a comis o greşală tehnică. însă cunoştea despre aeastă greşală. unde titular de drept în realitate este o altă persoană. vânzătorul a decedat. Acelaşi efect urmează şi atunci când în registru nu există o asemenea notare. de regulă. Spre exemplu. adică în calitate de caracteristică numerică a posibilităţii petrecerii fenomenului. Deosebit de vag s-ar putea de vorbit despre garantarea raporturilor civile în lipsa principiilor prezumţiei bunei credinţe a părţilor la raport etc. profitând de acest fapt a încheiat un act juridic prin care a dobândit proprietatea asupra bunului imobil. când persoana în cauză a cunoscut deespre neautenticitatea datelor din registru. la utilizarea informaţiei din registrul bunurilor imobile va beneficia prezumtiv de o informaţie veridică şi suficient completă referitor la bunul imobil. care. fapt despre care . acesta va fi obligat la despăgubiri. fie alte date. dar dobânditorul de drept cunoaşte despre neautenticitatea datelor din registru. Probaţiunea se face în condiţiile generale stabilite de legislaţia procesual-civilă. legislatorul consacră în articolul 497 al Codului civil pentru înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile prezumţia unui caracter autentic şi complet. Tot în contextul condiţiei expuse mai sus. Această dispoziţie nu se aplică atunci când s-a notat o contestare asupra autenticităţii sau atunci când neautenticitatea era cunoscută dobânditorului. însă necesar de ţinut cont de faptul.în numele persoanei. iar la expirarea a şase luni de la deschiderea moştenirii moştenitorul a obţinut certificat de moştenitor. Posibilitatea considerării înscrisurilor din registrul bunurilor imobile ca fiind neautentice se realizează doar prin proba contrară. Forţa prezumţiei se manifestă prin aceea. la momentul săvârşirii actului prin care s-au dobândit dreptuiri. că caracterul neautentic al datelor presupune că aceste date nu corespund realităţii. pornind de la ideea. prin care s-a modificat fie numele titularului de drept. Astfel. În acest caz se exclude situaţia în care o altă persoană ar pretinde la dobândirea dreptului asupra aceluiaşi bun imobil. că datele din registrul bunurilor imobile poartă caracter autentic. În acest sens. că acestea nu ar fi fost recunoscute în drept. posibilitatea de a beneficia de prezumţia caracterului autentic al datelor din registru este exclusă. Am putea aduce drept exemplu situaţia în care ulterior momentului încheierii. pe practica cotidiană a vieţii. era făcută o notare despre contestarea autenticităţii datelor din registrul imobilelor. Concluzia despre veridicitatea şi corectitudinea prezumţiilor este bazată. că faptul prezumat în realitate are loc cel mai des. În situaţia dată. se consideră autentice. este greu de închipuit garantarea libertăţii persoanei şi aplicarea normelor procesual-penale în lipsa principiului prezumţiei nevinovăţiei persoanei bănuite. Persoana. condiţia considerării acesteia este înregistrarea acestui drept în registrul bunurilor imobile. atragem atenţia asupra faptului. Este incontestabilă importanţa prezumţiilor. (1) Prezumţia (lat.

în baza Codului civil în vigoare. Felurile înscrisurilor (1) Înscrierile sunt de trei feluri: intabularea. Intabularea poate constitui drept condiţie de dobândire sau opozabilitate a dreptului stabilite atât prin lege. faptelor sau raporturilor juridice. Notarea presupune înscrierea drepturilor de creanţă. inclusiv grevările dreptului de proprietate erau supuse înregistrării la fel ca şi drepturile tabulare. Consimţăţmântul nu este . însă cine primul din aceste două persoane va depune cererea de înregistrare şi va înregistra dreptul asupra acestui bun. intabularea poate fi aplicată şi în cazurile în care legea nu prevede obligativitatea înregistrării dreptului real imobiliar. Dobândirea drepturilor reale supuse înregistrării (1) Drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobândi atât între părţi. iar prin urmare. că articolul 321 Cod civil stabileşte. Înscrierea provizorie se face atunci când nu este posibilă intabularea. modificarea sau stingerea unui drept real imobiliar. (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în registrul bunurilor imobile cu consimţământul titularului. înscriere provizorie şi notare. Articolul 499. Menţiunile priveau faptele juridice care puteau duce la stingerea sau naşterea drepturilor patrimoniale asupra bunului imobil. însă nu împiedică cumpărătorul de a înregistra dreptul de proprietate în registrul bunurilor imobile chiar şi după ce moştenitorul a primit certificatul de moştenitor. îscrierea drepturilor asupra bunurilor imobile în registrul bunurilor imobile are loc prin intabulare. care este condiţionat de o justificare. Înscrierea provizorie este un înscris prealabil (prenotare). Ulterior ea trebuie justificată. cum ar fi faptul sau momentul înregistrării dreptului. având scopul creării unei priorităţi din această înscriere. iar notarea se referă la înscrierea drepturilor de creanţă. (2) Intabularea şi înscrierea provizorie are ca obiect drepturile tabulare. acela se va considera că a dobândit prin efectul actului juridic legal dreptul de prioprietate. cât şi prin contract. care nu pot constitui obiect al intabulării sau înscrierii provizorii. Astfel. toate drepturile. înscrierea provizorie şi notarea. Intabularea este realizată atât în cazurile prevăzute de lege. Articolul 498. Intabularea constituie înscrierea care se săvârşeşte cu titlu definitiv cu privire la constituirea. (3) Înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. (2) Intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare. În acest caz şi contractul de vânzare-cumpărare şi certificatul de moştenitor serveşte ca temei şi dă posibilitate de a înregistra dreptul de proprietate asupra bunului imobil în registrul bunurilor imobile. a faptelor sau a raporturilor juridice aferente imobilelor consemnate în registru. cât şi faţă de terţi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voinţă între părţi. că dreptul de proprietate asupra unui bun imobil se dobândeşte din momentul înscrierii acestuia în registrul bunurilor imobile. în perioada de până la intrarea în vigoare a Codului civil. (1) Comparativ cu prevederile legislaţiei în vigoare. existau doar două feluri de înscrieri: înregistrarea propriu-zisă şi menţiunea. Aceasta. cât şi în cazurile în care este solicitată de părţile contrractuale. Astăzi. Este vorba despre aceea. (3) Înscrierea provizorie şi intabularea şi notarea se face doar în cazurile prevăzute de lege.cumpărătorul cunoştea.

În cazul în care în documentul ce adevereşte dreptul asupra bunului moştenit face referinţă doar la o cotă-parte din bunul moştenit. registratorul va opera o modificare a cotei-părţi respective a dreptului. La expirarea acestui termen. (4) Hotărârea judecătorească irevocabilă sau. Desemenea consimţământul operării radierii dreptului. d) Există o hotărâre judecătorească irevocabilă (alineatul (4) al articolului 499 Cod civil). La momentul efectuării înscrisului în registrtul bunurilor imobile. actul administrativ va înlocui acordul de voinţă sau. În cazurile când este exercitată o procedură de urmărire silită a bunurilor. consimţământul. o confiscare sau o altă înstrăinare care presupune lipsa consimţământului proprietarului bunului.necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin deecesul sau încetarea existenţei titularului. (1) Alineatul unu al articolului 499 Cod civil prevede momentul dobândirii dreptului real asupra bunului imobil. (3) Dacă dreptul care urmează să fie radiat este grevat în fololsul unui terţ. acesta încetează odată cu înscrierea radierii dreptului din registrul bunurilor imobile. în contractele translative de proprietate încheiate de către titularul dreptului. dacă pe parcurs părţile nu au operat şi înregistrat careva modificări. Astfel. iar prin urmare şi încetarea dreptului de propietate are loc şi în cazul renunţării la dreptul de proprietate. fie părţile în contract pot să stabilească anumite termene pentru exercitarea dreptului supus înregistrării (ex. în cazurile prevăzute de lege. Acest drept rămîne înscris în registru până la momentul prezentării de către moştenitorul patrimoniului a documentului ce adevereşte dreptul asupra bunului moştenit. c) Dreptul se stinge prin scurgerea termenului. chiar dacă transmiterea de facto a casei de loocuit a avut loc mult mai devreme sau mult mai târziu decât momentul înregistrării. În ce priveşte persoana juridică. prin condiţia prezentului articol dreptul real asupra bunului imobil pentru dobânditor apare din momentul înregistrării dreptului în registrul cadastral al bunurilor imobile. b) Titularul dreptului să fi încetat a mai exista . cumpărătorul dobândeşte. Tot temei de radiere a dreptului prin exprimarea consimţământului titularului se va considera prezentarea cererii de radiere în virtutea faptului că bunul imobil nu mai există (s-a deteriorat sau s-a transformat). Fie legislaţia în vigoare. Pentru operarea radierii din registrul bunurilor imobile este necesar prezenţa unei din următoarele condiţii: a) Să fie prezent consimţământul titularului de drept. atât şi prin lichidare. de regulă. Astfel. Consimţământul titularului dreptului este exprimat. radierea se va face cu păstrarea dreptului acestuia. şi aceasta este . operarea radierii dreptului are loc cât în cazul încetării persoanei juridice prin reorganizare. (2) În ce priveşte încetarea dreptului de proprietate. dacă între două persoane a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a unei case de lolcuit. registratorul fixează termenul dreptului. registratorul din oficiu operează radierea dreptului. după caz. spre exemplu. Opozabilitatea dobândirii dreptului de proprietate se face deasemenea din momentul înregistrării dreptului real în registrtul bunului imobil. dreptul de arendă a unui imobil). dreptul de proprietate din momentul efectuării înscrierii dreptului în registrul bunurilor imobile. Temei de radiere a dreptului va constitui actele de reorganizare sau lichidare a persoanei juridice (modificările în documentele de constituire sau actele de lichidare (dizolvare) a persoanei juridice conform prevederilor articolelolr 86 şi 87 al Codului civil). În cazul persoanei juridice consimţământul de radiere a dreptului din registrul bunurilor imobile este reflectat în actul de decizie adoptat în limitele stabilite de legislaţie sau dee actele de constituire a respectivei persoane juridice. În cazul persoanei fizice faptul încetării din viaţă nu dă temei de a radia dreptul din registrul bunurilor imobile. până la radierea definitivă atunci când ultimul moştenitor va depune cererea de înregistrare a cotei-părţi dreptului său.

(3) Alineatul trei presupune situaţia în care înscrisul cu privire la grevările dreptului se păstrează indiferent de faptul dacă s-a operat radierea dreptului grevat în registru. Acest act administrativ trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute de legislaţie faţă de întocmirea acestui act pentrru a permite corecta apreciere a domeniului şi întinderii radierii dreptului. dacă sectorul de teren a fost transmis în arendă. Această condiţie. Cea de-a doua persoană nu va mai avea posibilitate de a înregistra dreptul chiar dacă contrractul a fost încheiat mai devreme. Pentru aceasta este nececesar acordul persoanelor care-şi schimbă consecutivitatea şi înregistrarea modificării în registrul. Exemplu poate servi decizia de punere a sechestrului pe bununl imobil pentru urmărirea silită a plăţilor obligatorii faţă de stat. Se consideră dată a înregistrării ziua depunerii cererii de înregistrare. şi dreptul de ipotecă aparţine concomitent la două sau mai multe persoane. Această regulă urmează să fie privită sub două aspecte: a) Primul aspect priveşte momentul dobândirii dreptului. după care în baza prevederilor legislaţiei se asigură înstrăinarea forţată a bunului imobil (alineatul (4) al articolului 499 Cod civil). Deasemenea grevarea este supusă radierii şi în cazul în care titularul dreptului ce grevează dreptul de proprietate devine totodată şi proprietar al bununlui. trebuie înregistrată. În cazul peirii bunului imobil grevarea dreptului de proprietate deasemenea va fi radiată. în cazul în care proprietarul unui imobil încheie cu două persoane diferite un contract care prevede transmisiunea dreptului de proprietate. (3) În cazul înregistrării unui drept. (1) Prin consecutivitate a drepturilor este necesar de înţeles ordinea satisfacerii sau asigurării drepturilor după ordinea înscrierii acestora în registrul bunurilor imobile. b) Cel de-al doilea aspect priveşte consecutivitatea onorării drepturilor. Astfel. proprietarul poate stipula condiţia consecutivităţii înregistrării lui. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile (1) Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile se determină în conformitate cu consecutivitatea înregistrării lor. în cazul grevării dreptului de proprietate cu ipotecă. e) Există un act administrativ. dar cererea de înregistrare a fost deepusă mai târziu. de asemenea. iar pe durata arendei proprietarul a înstrăinat bunul imobil. Astfel.realizată în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. registratorul în temeiul acestei hotărâri judedcătoreşti va opera radierea dreptului din registrul bunuurilor imobile. iar prin urmare persoana care prima va înregistra dreptul asupra bunului imobil aceea şi va dobândi dreptul de proprietate. temei rămânând contractul de arendă încheiat anterior. dreptul de arendă fiind înscris în registrul bunurilor imobile. Articolul 500. deeoarece conform prevederilor legislaţiei. (2) Consecutivitatea poate fi modificată ulterior. spre exemplu. dreptul îl va dobândi acel din cumpăărători care primul va înregistra dreptul dobândit în baza contractului încheiat. dreptul de proprietate dobîndit de către cumpărător va rămâne grevat cu dreptul de arendă. dreptul real asupra bununlui imobil supus înregistrării apare doar din momentul înregistrării. . dreptul de a fi satisfăcut cu preferinţă pentru obligaţia neexecutată din contul bunului gajat îl va avea acel creditor care şi-a înregistrat dreptul anterior celorlalţi creditori. Nu se aplică regula interdicţiei radierii grevării referitor la radierile care se operează în legătură cu pieirea bunului imobil. Spre exemplu. Actul administrativ poate fi drept temei de înlocuire a consimţăţmântului persoanei la radierea dreptului din registru atunci când legislaţia o prevede în mod expres.

Este condiţionat aceasta de faptul. . (2) Alineatul doi stabileşte posibilitatea titularilor drepturilor înregistrtate în registrul bunurilor imobile. Articolul 501. Este importantă chiar şi ora depunerii cererii de înregistrare. Înscrierea provizorie în registrrul bunurilor imobile Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile se cere dacă: a) dreptul real dobândit este afectat de o condiţie suspensivă sau rezolutorie. Ordinea consecutivităţii de asemenea se va respecta şi în acest caz. care se face doar după înregistrarea efectivă a acestora şi doar după acordul comun al titularilor consecutivitatea drepturilor cărora se modifică. când registratorul oficiului cadastral teritorial refuză înregistrarea dreptului sau respinge cererea de înregistrare a dreptului (articolele 30 şi 33 ale Legii cadastrului bunurilor imobile). stabilind totodată şi ordinea (consecutivitatea) de înregistrare a acestora. că cererile se pot depune în aceeaşi zi. În acest sens este necesar de făcut deosebire între consecuvitatea înregistrării drepturilor şi schimbarea consecutivităţii drepturilor înregistrate. b) în temeiul unei hotărâri judecătoreşti care nu este încă irevocabilă. deoarece. intenţiei de a ipoteca şi antecontractul privind arendarea bunului imobil. Această condiţie este înregistrată în registrul bunurilor imobile sub formă de notare. Spre exemplu. inclusiv şi celui care grevează dreptul de proprietate. Consemnnarea zilei şi orei de depunere a cererii are importanţă chiar şi atunci. moment de înregistrare a dreptului va constitui momentul depunerii primei cereri. Schimbarea consecutivităţii drepturilor înregistrate presupune modificarea ordinii de preferinţă a executării sau asigurării drepturilor. o parte a fost obligată la strămutarea. Aceasta nu poate fi modificată prin acordul părţilor sau decizia registratorului. la înregistrarea dreptului. consecutivitatea înregistrării drepturilor este obiectivă şi este condiţionată doar de momentul depunerii ceererii de înregistrare. c) debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca. s-ar presupune.Data înregistrării dreptului se consideră data depunerii cecrerii dee înregistrare a acestui la oficiul cadastral teritorial. (3) Alineatul trei stabileşte dreptul proprietarului bunului imobil. că şi decizia registratorului oficiului cadastral teritorial de refuz de înregistrare a dreptului şi respingerea cererii de înregistrare a dreptului poate fi atacată în instanţa dee judecată. iar prin urmare chiar dacă s-a depus cererea de înregistrare a dreptului dee către două şi mai multe persoane în aceieaşi zi. consecutivitatea înscrisurilor în registru se va respecta ţinând cont de ora depunerii cererii de înregistrare a dreptului. de a stabili consecutivitatea înregistrării lui. Astfel. ulterior momentului înregistrrării de a schimba de comun acord ordinea şi consecutivitatea drepturilor înscrise. Spre exemplu. iar prin urmare se va modifica rangul gajului. proprietarul depune cererea de notare a intenţiei de a înstrăina. Faptul depunerii cererii de înregistrare a dreptului se consemnează la oficiul cadastral teritorial. şi în cazul constatării refuzului de înregistrare a dreptului sau respingerii cererii ca fiind neântemeiate. Registratorul oficiului cadastral teritorial va opera modificările în registrul bunurilor imobile în baza acordului în scris a persoanelor – titulari ai drepturilor înregistrate. creditorii gajişti în cazul gajului repetat asupra unui bun imobil pot modifica ordinea de consecutivitate a înregistrării dreptului. constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat să dea o garanţie ipotecară.

constituirea sau stingerea unui drept tabular. constituit sau stins odată cu efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile. pentru exemplu dreptul de proprietate asupra bunului imobil dobândit în temeiul contractului de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare apare la cumpărător din momentul efectuării înscrisului (înscrierii provizorii) în . c) Înscrierea provizorie se efectuiază şi în cazul în care debitorul consemnează sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca. la cererea celuilalt interesat. prin urmare pentru dobândirea. Prin sume pentru care a fost înscrisă ipoteca se are în vedere acele sume. Spre exemplu. a făcut dovada achitării preţului în modul şi condiţiile stabilite de contract sau prevăzute de lege. registratorul va efectua înscrierea corespunzătoare privind intabularea dreptului. modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistrării cererii. La expirarea perioadei de timp pe durata căruia vînzătorul îşi poate exercita dreptul de răscumpărare. Prin drept real dobândit sub condiţie rezolutorie se înţelege acel drept dobândit în baza unui contract. spre exemplu. (4) Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor condiţionate de justificarea ei. dar posibilitatea de executare a căruia este pusă sub o condiţie rezolutorie. Prin hotărâre care presupune obligarea părţii la strămutarea. constituirea sau stingerea dreptului este necesară justificarea înscrierii. Nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage. În acest sens. respectiv la transmiterea. cumpărătorul. constituirea sau stingerea dreptului se are în vedere acel act a instanţei de judecată. De regulă acecste sume sunt mai mici decât valoarea bunului gajat. (1) Pornind de la faptul. dar care nu este considerat transmis. Efectul înscrierii provizorii (1) Înscrierea provizorie are ca efect dobândirea. lista categoriilor de drepturi supuse înscrierii provizorii poartă caracter exhaustiv şi spectrul acestor categorii nu poate fi mărit. radierea acesteia şi a tuturor înscrierilolr condiţionate de justificarea ei. După conţinutul prezentului articol. constituirea sau stingerea dreptului. Astfel. (3) Justificarea radierii dreptului de ipotecă se face în temeiul unnei hotărâri judecătoreşti ded validare irevocabile.Prezentul articol stabileşte cazurile de efectuare a înscrierii provizorii în registrului bunurilor imobile. care presupune obligarea părţilor aflate în litigiu. Intabularea dreptului va fi făcută la momentul când persoana interesată. constituit sau stins în temeiul unei hotărâri irevocabile a instanţei de judecată. a) Prin drept real dobândit sub condiţie suspensivă trebuie de înţeles acel drept care. dar pe durata anumitei perioade de timp. care pot fi percepute la o eventuală înstrăinare a bunului gajat în favoarea creditorului gajist. sub condiţia şi în măsura justificării ei. dacă în contractul de vânzare-cumpărare se stabileşte condiţia rezoluţiunii contractului în funcţie de momentul de achitare a preţului. (2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimţământul celui la care se referă această înscriere sau în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Condiţia suspensivă va afecta dreptul de proprietate pe durata termenului de răscumpărare. ci nu pentru dobândirea sau stingerea dreptului. b) Este de asemenea supus înregistrării provizorii şi dreptul real care urmează a fi strămutat. deşi este dobândit de către titular. acest drept nu poate fi exercitat. atunci dreptul de proprietate în baza acestui contract este supus înregistrării provizorii. că efectuarea înscrierii provizorii nu presupune şi dobândirea. Exemplu ar putea servi dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului în temeiul contractului de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare. înscrierea cu privire la acest drept este făcută pentru opozabilitatea faptului. Articolul 502.

Deasemenea justificarea înscrierii provizorii poate fi realizată şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească irevocabilă. în momentul când în interesul persoanei s-a operat o înscriere provizorie cu privire la radierea ipotecii. care s-a pronunnţat în ce priveşte validitatea ipotecii. Făcând referinţă la exemplu de mai sus. Justificarea înscrierii provizorii în ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului prin confirmarea achitării preţului în interiorul perioadei de un an duce la justificarea înscrierii provizorii în ce priveşte dreptul de proprietate (acesta nefiind deja condiţionat). Dimpotrivă. modificarea consemnărilor cu privire la suma pentru care a fost constituită ipoteca (prin micşorare). Exemplu: În baza contractului de vânzare-cumpărare a casei de locuit s-a stabilit condiţia rezolutorie a contractului – achitarea preţului pentru perioada ce nu va depăşi un an. ci din momentul întrării în vigoare a hotărârii instanţei de judecată. După efectuarea înregistrării dreptului. Spre exemplu. constituirea sau stingerea dreptului supus înregistrării. şi anume nejustificarea înscrierii provizorii în ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului prin neachitarea preţului în interiorul perioadei de un an duce la nejustificarea înscrierii provizorii în ce priveşte dreptul de proprietate. Pentrru ca hotărârea judecătorească irevocabilă să servească drept justificare a înscrierii provizorii nu este necesar consimţământul persoanei referitor la care se face această înscriere. iar în fine la stingerea dreptului creditorului. este justificat şi dobândirea dreptului de arendă pentru arendaş. acecst drept apare nun din momentul operării înscrisului (înscrierii provizorii) în registrul bunurilor imobile. Prin expresia “măsura justificării” se are în vedere modificarea treptată a situaţiei. cumpărătorul a încheiat contract de arendă sub condiţie suspensivă – achitarea plăţii de către cumpărător. nejustificarea înscrierii provizorii duce la nejustificarea înscrierii provizorii duce la radierea tuturor înscrisurilor ce sunt condiţionate de această justificare. Lipsa unei cereri de atac a hotărârii instanţei de judecată sau emiterea unei hotărâri definitive în privinţa unei hotărâri atacate constituie justificare a înscrierii provizorii şi are drept efect. ea fiind radiată. Astfel. Prin norma respectivă legislatorul a stabilit regula. iar ca efect. prin urmare şi toate înscrierile care sunnt condiţionate de această justificare îşi produc efectul. respectiv dobândirea. Dreptul de arendă deasemenea a fost supus notării. care duce la constituirea. care presupune constituirea dreptului. transmiterea sau stingerea dreptului în parte. (2) Justificarea înscrierii provizorii se face cu acordul persoanei la care se referă înscrierea. iar prin urmare înlăturarea condiţiei rezolutorii. constituirea sau stingerea dreptului. (3) Alineatul trei al prezentului articol stabileşte condiţia de justificare a radierii dreptului de ipotecă. acest înscris provizoriu este posibil de a fi justificat doar în temeiul hotărârii irevocabile a instanţei de judecată. Articolul 503.registrul bunurilor imobile. În cazul existenţei unei hotărâri irevocabile a instanţei de judecată. (4) Pornind de la faptul. duce la micşorarea treptată a valorii creanţei. dar realizarea cărea este în funcţie de acordul persoanei în favoarea cărea se face această înregistrare. că justificarea înscrierii provizorii poate avea drept efect dobândirea prin trasnsmitere. este nejustificată şi înscrierea privind dobândirea dreptului de arendă pentru arendaş. cât şi de către o terţă persoană. conform cărea justificarea înscrierii provizorie poate fi efectuată prin cererea persoanei în favoarea cărea se face înscrierea provizorie. iar ca efect. Accesul public la informaţie . care în virtutea legii este obligată să efectuieze o astfel de acţiune.

Norma respectivă nu face limitare nici în ce priveşte capacitatea de exerciţiu sau gen dee activitate a persoanei ce solicită informaţia din registru. nu se admite efectuarea înscrisurilor ce ar releva anumite scopuri de utilizare a informaţiei. contractul nu va fi supus înregistrării pe temei de nevaliditate (cu excepţia cazului de dobândire a capacităţii de exerciţiu anterior momentului de atingere a majoratului – căsătorie sau emancipare). în condiţiile articolului 6 al Legii cadastrului bunurilor imobile nu este furnizată informaţia cu privire la condiţiile contractului care constituie temei pentru înregistrarea dreptului.) această informaţie este furnizată gratuit. a serviciului pentru informaţie şi securitate. create în baza unor criterii-repere indicate de solicitant. Termenul maximal de furnizare a informaţiei din registru este de trei zile. Nu este furnizată din registrtul bunurilor imobile acea inforemaţie. fără a fi ţinută să justifice vreun interes. cum ar fi: “pentru înstrăinare”. Prin urmare. în condiţiile Legii cu privire la bunurile imobile. îl are orice persoană. (2) De pe registrul bunurilor imobile se vor elibera. poate cerceta. procuraturii etc. (1) Prezentul articol instituie regulile generale privind publicitatea informaţiei din registrul bunurilor imobile. “pentru prezentarea la locul de muncă”. în condiţiile legii. Prin sistematizarea informaţiei din registrul bunurilor imobile se are în vedere analiza informaţiei existente în registrul bunurilor imobile şi elaborarea unei informaţii noi informaţii. însă. şi lipsa unei asemenea explicaţii nu poate servi temei pentru refuzul ded a furniza informaţia din registru. persoana care solicită informaţia nu este obligată să facă explicaţii în ce priveşte scopul de utilizare ulterioară a informaţiei din registru. care constituie secret de stat. precum şi . Astfel. Este necesar de menţionat. fără a-şi justifica interesul. În cazul în care informaţia din registrul bunurilor imobile este furnizată autorităţilolr publice locale. doar în schimbul unei plăţi. iar gestionarul informaţiei din registru nu este în drept să cecară asemenea explicaţie. prin condiţiile prezentului articol se stabileşte. certificate şi copii legalizate. Deasemenea. Prin justificarea interesului în condiţiile prezentului articol se are în vedere explicarea şi dovada scopului pentru care se cere informaţia din registru. chiar dacă persoana fizică nu a îndeplinit condiţia de capacitate în ce priveşte încheierea unui contract de înstrăinare de imobil. “pentru prezentarea la secţia de evidenţă şi documentare a populaţiei” etc. În cazul în care informaţia este utilizată în scopuri comerciale. la eventuala cerere de înregistrare a unui contract încheiat de această persoană. În acest sens. instanţelor de judecată şi organelor de drept. inclusiv şi străine. lua cunoştinţăţă de registrul bunurilor imobile. extrase. că dreptul la accesul la informaţia şi documentele adiţionale registrului. Prin orice persoană se are în vedere orice persoană fizică sau juridică. Prin documente adiţionale la registrul bunurilor imobile se au în vedere documentele cee au servit temei ded înregistrare a dreptului (care se conţin în dosarul cadastrtal). precum şi de documentele adiţionale. Astfel. că persoanele au dreptul la informaţia din registru. decât doar părţilor. organelor de ocrotire a normelor de drept enumerate în articolul 8 al Legii cadastrului bunurilor imobile (organele ministerului afacerilor interne. Condiţia. pentru furnizarea gratuită a informaţiei din registrul bunurilor imobile este ca aceasta să nu necesite sistematizare. în condiţiile legii.(1) Orice persoană. în cazul în care este necesitatea de informaţie sistematizată aceasta este furnizată solicitantului. părţile (gestionarul informaţiei şi comerciantul) pot negocia furnizarea informaţiei la preţuri stabilite în contract. Prin urmare în documentele ce conţin informaţia din registru eliberate la solicitarea persoanei. acest fapt nu este temei pentru a nu elibera la cererea acestei persoane extras din registrul bunurilor imobile. Astfel. inclusiv şi a subiectelor indicate în articolul 8 al Legii cadastrului bunurilor imobile.

corectarea sau menţionarea oricărei operaţiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru. inclusiv şi informaţia din documentele adiţionale registrului (extras din planul cadastral. (2) Alineatul doi al prezentului articol stabileşte trei categorii de documente care conţine informaţia din registrul bunurilor imobile: a) Extrasul. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile (1) Când vreo înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situaţiei juridice reale. Necorespunderea înscrisului din registrul bunurilor imobile cu situaţia juridică reală presupune existenţa unei neconcordanţe a înscrisului din registru cu conţinutul documentelor ce adeveresc dreptul asupra bunului imobil supus înregistrării. b) Certificatul. Extrasul din registrul bunurilor imobile este acel document în care este reflectată informaţia originală din registru. planurile geometrice. informaţia cu privire la valolarea bunului imobil etc. care se conţine în cadastru şi care a servit drept temei de înregistrare. fără careva modificări sau prelucrări. care s-au produs din punct de vedere tehnic greşit şi care nu corespund cu informaţia indicată în documentele în temeiul cărora se înregistrează dreptul. b) Corectarea presupune modificarea înscrisului existent prin indicarea corectă a datelor. însă operarea unor modificări nesenţiale din punct de vedere juridic.). informaţiei sau altor parametri înregistraţi în registrrul bunurilor imobile.alte documente ce formează cadastrul bunurilor imobile. şi care nu schimbă natura sau dimensiunea (întinderea) dreptului. Copia legalizată reprezintă o copie confirmată de registrator. Este necesar dee a face deosebire dintre rectificarea înscrisului din registrtu şi corectarea erorilor materiale comise la înregistrare. Rectificarea se operează în condiţiile articolului 505 Cod civil de către registratorul oficiului cadastral teritorial. rectificarea presupune schimbarea înscrisului în temeiul faptului că dreptul nu există sau dimpotrivă înscrierea dreptului radiat greşit. aşa cum este .. analiză. spre exemplu. şi care nu reprezintă o reflectare a conţinutului original al registrului (exemplu: informaţia sistematizată în ce priveşte amplasarea bunurilor imobile ce aparţin cu drept de proprietate unui cetăţean). sistematizare etc. pe când corectarea erorii materiale presupune păstrarea dreptului sau radierii. Articolul 504. se poate cere rectificarea înscrierii. extras din conţinutul contractului etc. c) Copia legalizată. cum ar fi planurile cadastrale ale bunurilor imobile. la înregistrarea dreptului în baza unui contract încheiat nevalabil. modificare sau radiere a dreptului din registrul bunurilor imobile. (2) Prin rectificare se înţelege radierea. rectificarea va avea loc sub formă ded radiere a înscrisului operat. a documentului original. spre exemplu. (2) Prin rectificare este necesar de înţeles una din următoarele operaţiuni: a) Radierea înscrisului operat greşit. Spre exemplu. Astfel. corectarea erorilor se va efectua la indicarea incorectă a numelui titularului dreptului (în registru Cebanu în loc de Ciobanu cum e indicat în contract) sau la indicarea greşită a tipului documentului în baza căruia a fost dobândit dreptul. Operarea rectificării va avea loc atunci. Certificatul reprezintă un document care conţine informaţia ce a suportat o prelucrare. şi care nu a dus la incorecta calificare a dreptului dobândit (în registru contract de vînzare-cumpărare în loc de contract de schimb cum este în realitate). (1) Prezentul articol presupune posibilitatea rectificării înscrisului din registru în cazul necorespunderii acestui înscris cu situaţia juridică reală. când indicarea incorectă a denumirii documentului în baza căruia a fost dobândit dreptul. a dus la incorecta calificare a dreptului (în registru e indicat contractul de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare în loc de contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă încheiat în realitate). Spre exemplu.

(2) În lipsa consimţământului titularului. că între soţi exista contrract matrtimonial. a depus cererea de înregistrare cu depăşirea termenul de trei luni (articolul 470 Cod civil) iar registratorul greşit a înregistrrat acest drept. în pofida faptului. Articolul 505. precum şi categoriile de persoane care au dreptul de a cere rectificarea. este indicată o altă suprafaţă. şi în baza cererii ambilor soţi. Actul în al cărui temei s-a făcut înscrierea dreptului este nevalabil. Nevaliditatea actului în temeiul căruia a fost înregistrat dreptul trebuie să fie constatată în condiţiile stabilite de lege. registratorul oficiului cadastral teritorial va opera rectificarea.reflectat în documentele în baza cărora s-a constituit dreptul. Prin nevaliditatea înscrierii se are în vedere faptul efectuării înscrisului în registrului bunurilor imobile contrar prevederilor legislaţiei. debitorul gajist poate cere rectificarea înscrisului în registru cu privire la gaj. (1) Articolul 505 Cod civil stabileşte cazurile în care se admite rectificarea. 3. Dreptul înscris în registru a fost calificat greşit. d) există şi alte temeiuri prevăzute de lege. rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii se poate cere dacă: 1. în baza contractului de vânzare-cumpărare a casei de locuit s-a înregistrat dreptul de proprietate comună în devălmăşie a ambilor soţi. prin radierea acestuia. 2. Drept exemplu poate servi situaţia în care la încheierea contractului de ipotecă partea interesată în înregistrarea dreptului. Spre exemplu. Totodată este necesar de deosebit menţionarea operaţiunii susceptibile de a face obiectul înscrierii în registru de înregistrarea dreptului ca rezultat al contestării refuzului registratorului de a înregistra dreptul. c) Prin menţionarea operaţiunii susceptibile de a face obiectul înscrierii în registrul bunurilor imobile se are în vedere efectuarea unei intabulări. reflectarea incorectă a suprafeţei bunului imobil în registrul bunurilor imobile va cere corectarea dacă în contract sau titlu de proprietate. formei etc. c) nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. în care era stipulat. b) dreptul înscris a fost calificat greşit. Astfel. În cazul în care la cererea . În acest caz. Spre exemplu. Înscrierea nu a fost valabilă (p. înscrieri provizorii sau menţiuni neefectuate. a)). Dreptul de a cere rectificarea (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă: a) înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil. nevaliditatea înscrisului în registru este constatată atunci când a fost efectuată de o persoană care nu îndeplineşte la momentul efectuării înscrierii funcţia de registrator sau efectuarea înregistrării fără a exista documente valabile care să adeverească dreptul asupra bunului imobil. 4. că toate bunurile comune dobândite în cadrul căsătoriei de către soţi vor fi dobândite cu drept de proprietate comună în diviziune pe cote-părţi în proporţii ½ şi ½ . Nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. Calificarea greşită a dreptului presupune indicarea incorectă a naturii dreptului – tipului. rectificarea se va încuviinţa numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. În acest caz. Însăşi rectificarea este efectuată doar cu consimţământul titularului dreptului supus rectificării. Astfel. în baza cărora s-a înregistrrat dreptul. (2) Rectificarea poate fi cerută de orice persoană interesată. la prezentarea contractului matrimonial.

acţiunea în rectificare este imprescriptibilă faţă de dobânditorul nemijlocit de rea-credinţă şi subdobânditorii de rea-credinţă care şi-au înscris dreptul în folosul lor. Aplicarea prescripţiei acţiunii în rectificare (1) Sub rezerva prescripţiei dreptului la acţiune în fond. acţiunea în rectificare nu se va putea introduce decât în termen de 10 ani de la data înregistrării cererii lor de înscriere. persoana interesată este în drept de a se adresa în instanţa de judecată cu cerere de rectificare. Termenul va fi de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere. dar actul sau înscrierea nu era valabilă la momentul înscrierii sau s-a făcut o calificare greşită a dreptului înregistrat. b) Acţiunea în rectificare poate fi înaintată în termen de trei ani atunci când dreptul dobândit cu titlul oneros este înregistrat în favoarea subdobânditorilor de bună-credinţă. trei situaţii: a) Acţiunea în rectificare este prescrisă pentru termenul de 10 ani în cazurile în care dobânditorul dreptului înscris în registrul bunurilor imobile este de bună-credinţă. şi dreptul este dobândit prin donaţie sau legat. cu excepţia cazului în care dreptul la acţiune în fond s-a prescris mai înainte. . (4) Este de bună-credinţă cel care dobândeşte drept real întemeindu-se pe cuprinsul registrului dacă. cât şi persoanele. Articolul 506 Cod civil stabileşte termenele de prescripţie în cazul acţiunilor în rectificare. Prin dobânditor de bună credinţă se înţelege persoana care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: a) dobânditorul se întemeiază pe conţinutul registrului. Prin prescrierea dreptului la acţiune mai înainte de termenul indicat în alineatele (2) şi (3) ale prezentului articol se are în vedere posibilitatea persoanei de a înainta acţiune în temeiurile prevăzute de Codul civil. Codul de procedură civilă. (3) Acţiunea în rectificare se va putea îndrepta şi împotriva subdobânditorilor de bunăcredinţă şi cu titlu oneros care şi-au înscris vreun drept real. cu excepţia cazului în care dreptul la acţiune în fond s-a prescris mai înainte. În categoria persoanelor interesate pot intra atât persoanele drepturile cărora sunt afectate de dreptul înregistrat în privinţa căruia s-a iniţiat rectificarea. În categoria respectivă intră atât dobânditorul nemijlolcit cât şi subdobânditorii ce au dobândit prin donaţie sau legat un bun. însă numai dacă este întemeiată pe dispoziţiile articolului 505 alineatul (1) lit a) şi b).persoanei interesate. la data dobândirii dreptului. Respectiv. b) în registru la momentul înscrierii dreptului nu a fost notată o acţiune prin care se contestă cuprinsul lui în ce priveşte posibilitatea dobândirii dreptului prin înscrierea făcută. Legea contenciosului administrativ etc. Articolul 506. nu a fost notată o acţiune prin care se contestă cuprinsul lui sau dacă din titlul dobânditorului nu rezultă nemijlocit vreo neconcordanţă între registrul bunurilor imobile şi situaţia juridică reală. c) Este imprescriptibilă acţiunea în rectificare dacă dobânditorul (cât dobânditorul nemijlolcit atât şi subdobânditorul) dreptului înscris în registrul bunurilor imobile este de reacredinţă. care după lege sunt în drept de a porni aceste acţiuni în interesele terţelor persoane (ex. procurorul în interesul minorului). (2) Faţă de terţi care au dobândit cu bună credinţă un drept real prin donaţie sau legat. din condiţiile articolului 506 Cod civil rezultă. titularul dreptului nu dă consimţământul rectificării dreptului.

c) din titlul dobânditorului nu rezulta vreo neconcordanţă între registrul bunurilor imobile şi situaţia juridică reală. Inopozabilitatea hotărârii privind rectificarea (1) Hotărârea judecătorească prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acţiunea nu a fost admisă. fără ca să fie menţionat acest fapt în hotărârea judecătorească. În caz contrar. dobânditorul se consideră de rea-credinţă. încetează. dacă acţiunea în rectificare a fost admisă. acestea încep a curge. că rectificării sunt supuse nu toate drepturile dobândite după notarea depunerii acţiunii în rectificare. în fapt se va opera rectificarea doar a acelor drepturi în privinţa cărora a fost admisă acţiunea în rectificare. dacă cel puţin una din condiţiile enumerate mai sus nu sunt îndeplinite. e) dreptul de preemţiune născut din actul juridic. astfel cum aceste condiţii apar drept condiţii suplimentare. respectiv şi drepturile înregistrate după notificarea cu privire la depunerea acţiunii în rectificare vor fi supuse rectificării. Astfel. se calculează şi se aplică în aceleaşi condiţii cum se aplică termenele de prescripţie extinctivă. Această rectificare va fi operată de către registrator. hotărârea judecătorească se va executa din oficiu şi împotriva acelora care au dobândit vreun drept după notare. şi după opinia reclamantului. că în lipsa unei reglementări speciale în ce priveşte termenele de prescripţie a acţiunii în rectificare. f) intenţia de a înstrăina sau ipoteca. însă. (2) Dacă acţiunea în rectificare a fost notată în registru. . b) locaţiunea şi cesiunea fructelor pe mai mult de trei ani. care au afecţune cu dreptul lezat şi în legătură cu apăărarea căruia s-a cerut acţiunea în rectificare. (1) Prezentul articol stabileşte limitele acţiunii hotărârii judecătoreşti irevocabile în ce priveşte admiterea acţiunii în rectificare. În privinţa drepturilor asupra cărora acţiunea în rectificare nu a fost admisă sau nu a fost făcută acţiune în rectificare. (2) Sunt supuse notării în registru: a) punerea sub interdicţie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri. dacă acţiunea în rectificare a fost înaintată în privinţa mai multor persoane drepturile cărora au fost înscrise. rectificarea nu se operează. (2) Alineatul doi presupune situaţia în care după efectuarea notării cu privire la înaintarea acţiunii în rectificare în registrul bunurilor imobile au fost înregistrtate şi alte drepturi. Opozabilitatea drepturilor (1) Drepturile de creanţă. Articolul 508. dispoziţiile referitoare la suspendarea şi repunerea în termen a prescripţiei extinctive nu sunt aplicabile termenului de prescripţie a acţiunii în rectificare. Totodată. la condiţia bunei credinţe se aplică şi condiţiile generale a bunei credinţe în săvârşirea actelolr civile. Articolul 507. Este necesar de ţinut cont. d) antecontractul. Totodată. în temeiul unei decizii scrise a registratorului. aceste drepturi urmează a fi rectificate. c) interdicţia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris. În asemenea cazuri. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnnate în registru dedevin opozabile terţilor numai prin notare. ci doar acele drepturi. Este necesar de menţionat.

k) alte cazuri prevăzute de lege.g) schimbarea rangului ipotecii. după caz. Această anulare este reflectată în încheierea instanţei de judecată de anulare a măsurii de asigurare. că opozabilitatea faptelor. fie îndeplinirea condiţiei rezolutorii sub care a fost încheiat . c) Interdicţia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris presupune aceleaşi împrejurără cum şi la lit. Prin punere sub interdicţie judecătorească se are în vedere acea măsură de asigurare a acţiunii. Încheierea cu privire la punerea interdicţiei judecătoreşti este de executare imediată. prin care se declară ridicarea sau nulitatea interdicţiei. interdicţia de înstrăinare sau de grevare a unui drept poate avea şi natură contractuală. Această interdicţie se notează în baza încheierii instanţei de judecată (articolul 175 Cod de procedură civilă) prezentată fie de instanţa de judecată. şi anuume: a) Punerea sub interdicţie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri. Recursul împotriva încheierii de anulare a măsurii de asigurare a acţiunii sau de substituire cu o altă formă de asigurare suspendă executarea încheierii (articolul 181 Cod de procedură civilă). Este necesar de ţinut cont. fapte şi drepturi de creanţă care sunt supuse notării. Prin locaţiune este necesar de înţeles dreptul dobândit în temeiul contractului de locaţiune. iar în unele cazuri şi garantează încheierea unui contract în viitor (exemplu: promisiunea de a contracta. Ridicarea interdicţiei poate fi făcută fie în baza consemnnării comune a ambelor părţi la iniţiativa cărora a fost notată interdicţia. faptelor şi raporturilor juridice aferente imobilelor care sun supuse notării. precum şi oricec alte acţiuni privitoare la drepturi dee creanţă. (2) Alineatul doi stabileşte unele categorii ale drepturilor de creanţă. dar în comparaţie cu interdicţia judecătorească. j) acţiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în registrul bunurilolr imobile. sau în hotărârea irevocabilă de respingere a acţiunii în vederea asigurării cărea s-a pus interdicţia. poprirea creanţei ipotecare şi gajul asupra creanţei ipotecare. consemnarea făcută de ambele părţi despre rezilierea contractului. Regula principală enunţată prin alineatul întâi al prezentului articolul stabileşte. în ce priveşte bunul imobil. contractul de arvună etc. acţiunile în desfiinţarea actului juridic pentrru nulitate. d) Antecontractul constituie o convenţie prin care părţile promit. fie în temeiul hotărârii instanţei de judecată. Prin ridicarea acestei interdicţiei judecătoreşti se are în vedere anularea măsurii de asigurare. fapte sau raporturi juridicec în legătură cu imobilele înscrise. b) Locaţiunea şi cesiunea fructelor pe mai mult de trei ani. sau de substituire a interdicţiei judecătoreşti cu o altă formă de asigurare a acţiunii. i) acţiunea în prestaţie tabulară sau acţiunea în rectifiare. rezoluţiune ori alte cauze de ineficacitate.). cât şi terţelor persoane. h) sechestrul. sau hotărârea instanţei de judecată privind declararea nulităţii sau rezilierii antecontractului. care presupune interdicţia de a săvârşi anumite acte. dar şi în temeiul contractului de arendă. Cesiunea fructelor se face după regulile stabilite de articolele 556-566 Cod civil. Temei pentru radierea înscrisului constituie. Temei de efectuare a înscrisului va fi antecontractul prezentat de către părţi. că prin dreptul de locaţiune se are în vedere nu doar locaţiunea dobândită în temeiul contractului de locaţiune (articolul 875 Cod civil). drepturilor de creanţă şi raporturilor juridice aferente bunurilor imobile sunt opozabile doar prin notarea în registrul bunurilor imobile. fie de persoana interesată.a) a articolului 508 Cod civil. urmărirea imobilului sau a fructelor sale. Prin opozabilitatea dreptului notat se are în vedere posibilitatea titularului de a opune condiţiile acestuia atât debitorului. (1) Articolul 508 Cod civil determină categoriile de raporturi juridice. chirie etc. Prin fructe este necesar de înţeles rezultatele sau veniturile obţinunte în urma exercitării dreptului de folosinţă asupra bunului imobil.

cel ale cărui drepturi sau a cărui poziţie este prejudiciată prin înscriere va putea cere consimţământul în vederea rectificării de la cel al cărui drept va fi afectat prin rectificare. Spre exemplu poate fi supusă notării incapacitatea titularului dreptului sau persoana interesată poate nota o contestaţie a autenticităţii înscrisului în registrul bunurilor imobile. acţiunile în desfiinţarea actului juridic pentru nulitate.antecontractul. j) Acţiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în registrul bunurilor imobile. la care se anexează copia cererii de chemare în judecată. Articolul 509. dar care au referinţă la bunurile imobile şi nu constituie obiect al intabulării sau înscrierii provizorii. Deasemenea pot fi supuse notării şi alte cazuri care sunt prevăzute de lege. Pentru emiterea încheierii instanţei de judecată nu este obligatorie demonstrarea existenţei unui pericol pentru dreptul persoanei care a înaintat contestarea. urmărirea imobilului sau a fructelor sale constituie măsuri de asigurare a acţiunii civile sau a unei eventuale înstrăinări sau confiscări ale bunurilor. radierea se face din oficiu de către registratorul oficiului cadastral teritorial. . f) Intenţia de a înstrăina sau ipoteca este mai mult o notare cu titlu de informaţie. e) Dreptul de preemţiune născut din actul juridic. iar în cazul urmăririi bunurilor pentru obligaţiile fiscale. În ultimul caz. Radierea poate fi operată deasemenea la cecrerea titularului dreptului sau la momentul înregistrării dreptului unei alte persoane. Notarea în privinţa acestora se face prin depunerea cererii de efectuare a înscrisului în registru. h) Sechestrul. precum şi în temeiul unei tranzacţii. poprirea creanţei ipotecare şi gajul asupra creanţei ipotecare. Temei de înregistrare a dreptului de preemţiune serveşte contractul prin care părţile au stipulat preemţiunea la încheierea contractului. (3) Notarea prevăzută la alineatul (2) se face în baza încheierii instanţei de judecată sau a acordului celui al cărui drept este afectat de rectificarea înscrierii în registru. fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise. rezoluţiune ori alte cauze de ineficacitate. precum şi orice alte acţiuni privitoare la drepturi de creanţă. i) Acţiunea în prestaţie tabulară sau acţiunea în rectifiare este supusă notării prin depunerea cererii şi anexarea copiei cererii de chemare în judecată. Totodată. g) Schimbarea rangului ipotecii. efectul acesteia presupune păstrarea ordinii (rangului) de înregistrare în cazul încheierii contractului de înstrăinare sau ipotecă. Radierea notării privind acţiunea în prestaţie tabulară sau acţiunea în rectificare este operată în temeiul unei hotărâri a instanţei de judedcată privind admiterea sau respingerea acţiunii înaintate. se aplică şi în baza deciziei organului fiscal. Ea se notează la cererea titularului dreptului. Radierea se face în aceleaşi condiţii ca şi la litera i) a prezentului articol. Acestea se aplică atât prin încheierea instanţei de judecată. (2) Pentru realizarea unei protecţii provizorii se poate nota o contestaţie contra autenticităţii înscrierii în registru. Acordul privind rectificarea înscrierilor (1) Dacă o persoană este înscrisă cu un drept în registrul bunurilor imobile fără a beneficia sau fără a mai beneficia de acel drept. pe lângă caracterul informativ mai are drept efect şi stabilirea ordinii de satisfacere a creanţelor garantate prin gaj. Acesta este radiat odată cu consemnarea părţilor despre încetarea dreptului de preemţiune sau din momentul înregistrării dreptului persoanei care este titular al dreptului de preemţiune. cât şi prin actele de procedură penală.

persoan interesată nu este obligată să facă dovata periclitării dreptului.Prezentul articol reglementează posibilitatea persoanei. în documentele care au servit temei de înregistrare au fost operate careva modificări. fapt care nu poate fi modificat printr-o simplă corectare. fie din culpă. cât şi decizia registratorului. Astfel. Prin erorile materiale comise în legătură cu înscrierile în registru se înţelege acele greşeli tehnice care sunt operate în registrul bunurilor imobile şi care nu corespund informaţiei din documentele în baza cărora a fost efectuată înscrierea în registru. fie din alte cauze. Necorespunderile înscrisului în registrul bunurilor imobile cu situaţia reală în teren (diferite suprafeţe. La depunerea cererii în instanţă. deoarece aceasta serveşte drept temei de radiere sau constituire a drepturilor. nu este titularul dreptului înregistrat. persoana se asigură în cazul înregistrării unor drepturi ulterior momentului notării de opozabilitatea acţiunii sale. care nu beneficiază sau care nu mai beneficiază de el. Pentru asigurarea unei protecţii provizorii persoana în favoarea căruia se face rectificarea poate nota o contestaţie a autenticităţii înscrierii în registru. în baza unei încheieri a instanţei de judecată. dreptul cărea este afectat prin înscrierea unui drept pentru altă persoană. prezenţa unor constrtucţii sau lipsa lor) nu poate constitui eroare materială. . Prin persoană care nu mai beneficiază de acest drept se are în vedere persoana care anterior a fost titular al dreptului. dar persoana în favoarea cărea s-a înscris dreptul nu pretindea în baza căruiva document la acest drept şi nici nu l-a avut până atunci. Dacă după efectuarea înregistrării. deoarece aceasta poate fi dovada unor transmisuini sau modificări a drepturilor asupra bunurilor imobile. înscrierea în registru fiind întrodusă. fie din greşală. fie nu a fost stins în virtutea altor împrejurări. drept rezultat al constatării faptului existenţei unei asemenea erori. Prin corectarea greşelilor materiale se are în vedere înlăturarea sau corectarea înscrisurilor aşa după cum este indicat în documentele care au servit drept temei de înregistrare. Articolul 510. care urmează a fi întocmit în formă scrisă în faţa registratorului sau a notarului. Această notaţie se face fie în baza acordului persoanei în defavoarea cărea se face rectificarea. dar dreptul fie nu a fost radiat din registru în modul stabilit de legislaţie. prin persoană care nu beneficiază de un drept se are în vedere acele persoane care la momentul inducerii rectificării. Prin notarea contestaţiei autenticităţii înscrisului în registru. Temei pentru operarea corectării în registrul bunurilor imobile poate servi atât cererea persoanei interesate. ca înscrierea ce urmează a fi corectată să nu fie pierdută. de a face această rectificare la acordul persoanei în defavoarea cărea se face rectificarea. Corectarea erorii în registru este necesar să fie făcută în aşa fel. Prin urmare consimţirea introducerii rectificării poate fi făcută cel puţin pe două căi şi anume prin depunerea concomitentă de către ambele părţi a cererii de rectificare sau prin încheierea în scris a acordului de rectificare. scimbările în registrtul bunurilor imobile se vor face după regulile cu privire la rectificarea înscrisului în registru. Consimţământul persoanei dreptul cărea este afectat prin rectificare urmează să fie exprimat într-o formă opozabilă. fie în lipsa acordului. Totodată în dreptul înscrierii ce este corectată se înscrie o expresie de tipul “eroare corectată” sau o altă expresie care să confirme acest fapt. data şi temeiul corectării. se pune semnătura registratorului. Corectarea erorilor Erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor efectuate în registru altele decât cele care constituie cazuri de rectificare se pot corecta la cerere sau din oficiu. în pofida faptului că aceasta urma să fie făcut.

Articolul 511. dispoziţiile referitoare la suspendarea şi repunerea în termen a prescripţiei extinctive nu sunt aplicabile termenului de prescripţie a acţiunii în rectificare şi acţiunii în prestaţie tabulară. Neaplicarea dispoziţiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripţiei. Dispoziţiile referitoare la suspendarea şi repunerea în termen a prescripţiei extinctive nu sunt aplicabile termenului dee prescripţie a acţiunii în prestaţie tabulară şi termenului de prescripţie a acţiunii în rectificare. prin dispoziţiile articolului 511 Cod civil. în lipsa unei reglementări speciale în ce priveşte termenele de prescripţie a acţiunii în rectificare şi termenelor de prescripţie a acţiunii în prestaţie tabulară. Totodată. se calculează şi se aplică în aceleaşi condiţii cum se aplică termenele de prescripţie extinctivă. acestea încep a curge. . încetează. După cum s-a mai menţionat.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->