Piaţa legumelor şi fructelor bate spre 1 miliard de euro În pofida preţurilor ridicate, piaţa legumelor parcurge cursul ascendent

al ultimilor ani. Deşi puterea de cumpărare este în descreştere, cererea de legume proaspete autohtone este aproape la nivelul maxim al anilor de vârf. La această dată, producţia de legume se prezintă deosebit de rodnică şi mai ales sănătoasă. Nu şi cea de fructe, care în cazul unor specii aproape că este compromisă. Cauzele ţin mai ales de modul deficitar în care s-au format mugurii de rod, ca urmare a secetei din anul 2007. Fapt este că în unele judeţe din sudul ţării producţia de fructe nu va atinge nici măcar 40% din nivelul anilor trecuţi. Oricum, fructele româneşti răzbesc greu pe piaţa orăşenească, inclusiv în reţeaua supermarketurilor. Potrivit unui studiu de piaţă, valoarea totală a producţiei de legume şi fructe a României va depăşi 1 miliard de euro. În România sectorul de legume şi fructe proaspete deţine o pondere mai mare din totalul producţiei agricole faţă de media Uniunii Europene. În acelaşi timp, producţia este mult mai fluctuantă ca în Uniunea Europeană, cel mai probabil pe fondul lipsei unei strategii de dezvoltare a sectorului. Producţia locală este una foarte fragmentată, venind în proporţie de 90% de la gospodării private şi numai 10% de la ferme şi companii. Importurile care stresează Analiştii consideră că pe piaţa românească tendinţa este de orientare a consumului către legumele şi fructele produse pe plan local, considerate cu gust natural. Furnizorii de legume timpurii, reprezentaţi, în principal, de producătorii de sere şi solarii, au profitat de condiţiile climatice ale ultimilor doi ani. Costurile sunt ceva mai mici, putând face faţă concurenţei venite în principal din Turcia. În prezent, producţia românească de legume acoperă peste 70% din consumul urban, în timp ce pentru fructe procentul este de sub 20%. O analiză a pieţei demonstrează că importurile de legume s-au dublat în ultimii 5 ani, iar importurile de fructe au înregistrat o creştere aproape de 3 ori.

REVISTA LUMEA SATULUI. cu circa 140. sfeclă-de-zahăr. România îşi menţine poziţia a treia în zonă din punctul de vedere al producţiei totale. I. pere şi gutui. În schimb. manifestă o tendinţă de creştere. cel mai des se importă legume – roşii.5% pe an. ceapă şi castraveţi. consumul pe cap de locuitor este de circa 1. Astfel. dar producţia pe hectar este una slabă. dar cu mult în urma ocupantelor primelor poziţii. Mai mult. Astfel. cu o medie de 2. importul de legume se face mai degrabă din motive de suplinire a cererii decât pentru a aduce ceva ce nu se cultivă local. Producţia acestor soiuri de legume a înregistrat scăderi sau staţionări din 1999 şi până în prezent. respectiv Rusia. urmaţi de varză.Importul de fructe se concentrează pe sortimentele care nu se cultivă local. Astfel. Datele statistice indică faptul că principalele legume produse în România. În ceea ce priveşte consumul de legume pe cap de locuitor. A treia forţă în zonă Faţă de ţările din Europa Centrală şi de Est. cartofi şi ceapă – care împreună constituie 50% din importul de legume al ţării. cu un milion de hectare cultivate cu legume. acesta este la un nivel rezonabil.7 ori mai mare decât în Ungaria. România se situează pe locul trei în privinţa suprafeţei totale cultivate. Aceasta o plasează cu mult înaintea următoarelor clasate (Ungaria. la circa 230 kg în prezent. urmate de citrice. roşii. în ordinea cantităţii. producţia autohtonă de legume a fost fluctuantă pe fondul unor evenimente meteorologice şi a unui management slab al activităţilor din agricultură. de la 151.000 ha). Chiar dacă suprafaţa cultivată a crescut uşor în ultimii cinci ani. 15. 1-15 AUGUST 2008 . NR. şi Polonia. cea mai mare creştere fiind înregistrată la roşii. sunt cartofii. sub Rusia şi mult sub Ungaria şi Polonia. cu 5 milioane ha. Bananele şi citricele laolaltă reprezintă circa 70% din volumul importurilor.1 kg în anul 2001. cele mai mari cantităţi fiind raportate pentru banane.3 ori mai mare decât cel din Bulgaria şi de 1. mere.POP.