lllNOcRAllCA r)EscRlllREA

c\A / \ af l v t T T E L l \ c v l s l t c i Lfr.locRAFt/

ScRtERFA

de fonn:i rcclangulartdc circr I nrelrl --Ereo corstruc!ie cu alcirci acoper'5 lu qime..l mclri lirgnDeSi 5 rncrriiirilume, de crengr cu se pin' la l:rni re invelir Lloivenanliprclungindu frorl:lcuti ilrtr un plrelo cu dcschiTiruf:i parm;er. t...'| Sin-e;.x pcfnite luminii |rLurals' pentru n ton. foarte lrtfgi lr inalti ' n " . 1 g 1 t " r " ' c u J o " l - r i ' rr r ' l i r ' h n r \ r r i r"'rrnJr,j,r'l'r.:u ln lrr lr'r''\(r ac I r ' j r d : r r rc ei r " \ r _ u r a r p l,.r.rr:ri. ' " . , r ( f . . , ' . ' " , ^ J . r ' . l , d e I r n . l r rr ' ' r r . r ( d r n ' r ' ( r ' r I l P ' J e a r i ' r . J o l . : , . 'r.\ c . u l . r | ' i r u r n , u { . r ' r n r o r l ' ,< 6 ; n , . . " , , . ,, , . , ' . i r . -iJt r u ot ' . ( l r d r ( r r l r ' 'rr i d l J ' r r r ' 1 n'rL:v l L r. r r , . r r in sil sc adLrne i,riLlar i,npi.,tic" rpa de ploric sil Piirrundi li rfbilerfieri dc tLNSali er Pe s pcrechi i',i..i"'. S^rl"*".. "priji i n l b r ide 1 r v l f l n r c r u c i i a l i i n f i p l i n r s o l . \ i n r c l r i . d i n d o ii n d ( r i cirora era lixalil o pani de c')rn]'rL'rdt'e Vuri. in scobiNrile legaude lrcxreparre fdili,,el. Alre lenc. distribuitercgulat !rr usigurat lieclreiperechi ;rbalerriefiii rfe ci. iar ecarurrrtrlrul Ur num'r I ruetri dc de corzi clrc lrxlerlaucasr h o iiil(ime de aL!"' 20 crlr unii marede ciiplioli. lr o disun(iidc xproximaliv pofnerude la solulcxlcrior'ln iiterJnedi,rfc sDriji rli de Poncle dex careeraunrlipli cit ii lrbaletficrii-pini lx fara dc coirm' opus lronlon cu pcretelui parlea in supracarcrr se incruciglru cra asezilro aceslra in rbsidi Pcsle uiii. caprhtii crru asezrti un ttl de lindrili saude lungi orrrontalehrghete tfe.rsi,,fc refea ri de c.rrcera fivr ln\clr$ulde palmicrr r\rbirletriefii asiercali iarpencle cioplilo de bine i dcstul emuldviratelrurchiur corzile de pfiji|i decolrte si cipriofii, do gfoslmediferil:i errrusimplc int creal perelele din de li ;coa(i. irlip(i adi c in sol.reTornr(r oblici 1a2 rerrrirrillime stilpi prin sipiruri si inrilnirrl5uryanrrr p(-eLii i o , n z r, ' l r r ' t r , r u ld e r l ( u l\ r r r ' r u 'r Balland l9ilT pp' 49 50 Rio, /11r./r. ivlichel

3. Descriere naratiune
al cAreiJUr. i1 D(..||(r(a inLr; io conllict permirrnr clr naraliLrnel. gPre$tp.In timp ce accrsta din ufmat inscrmn:i dinanlisnl, tinp, persone.jc, dcscrie nlitcrfc. dezvoltarc a unei intrigiin cafeevolucirzii pc imagjne, ificoDccnheaziatcnlialrslrpra rer ziibove$te. stalioDeazi unui .tDumitnomenl. irsupraunui loc precis. asupraunui cpisod hotr'irit()r.Dupi cu r renrrrci G6rard Gcnclle. descrierea cste ,.o pauzi in povestire". Ea tlxeazA timpul iotr-un prezent deliniliv Si imobilizeazi vederea in spaliu. Este un tel de poveslire opriti, o rcvcnire asupra momenlului, constituind o sfidare a tluxului tem pofalililii, capabili sd puni in evidenli, de exemplu,perDaDcnla iitiafiei, a inrudiIii, a raportului cu sacrul, lblosireafrecvcnlaa prezentului in textul dcscripliv avind rolul dc a iotdri - dacl ntai era nevoie - o operalie care line de o expunerc in spaliu, iar nu de o derularein timp. in onrp ce Descriercase apropie mai curind de contemplare, poate de descfieri consla inll o serie nafaliunea care, de altfel. lnai rproape articulale in ,nilcareatcnporalililii se alli categoric de acliune. in condiliile iD care se opunc timpului, accsta fiind carrclcristic limbajului.discursului, scrierii.dar ii lecturii r vorhi, o conrinuitale. o inLinluiredc propoz{ir. o succea scrie presupun nu csle siune,pc scuft,o sintaxii-, ne puteminlrebadaci descrierer itr de donrcniul ulopiei. l\rtcn descriefifi si povcstim?in nriisLrrn nu eslc ertrilr'iLr'i li aia se pctrcc cere ordineafaptelorcDunlate in dinir lucrurilein descrierea elrrogfafici- nu sinlcnldeja angaiati micr unei povestirj l Existi efectiv un tinrp al descrierii care esle acela al unui itinerar enumerativ, al onei contempliri ce presupuneo durat5 lunetda pri l"bote-.1e v r n r .o . ' h . r ./ i r.l L c r r . ir l " r r " n , f l r _ r f i\,' J e q a . I n t r : r J ( \ ' r r . dc sp.r{iLrl este cel pcrcefut, dr. cu r:ibdlrc, printr o obscrvrttre printr vom reveni asupraacesluilrspccl o d{jcllliue duratiifr lcn)poralia scricrii.

D L \ L l r r ' H F{ L T N | ! t { \ f t ( \

I-INGVISTI..A SCRIFRF,\ ET\OCR,\FJ;\ CA AC'I'IVITT\TE

Oricurn. ne rllil in prezrnll a d()ui nlodrljriiliirnritcrice sauccl prolu.d dllcriteale discursUlui, l)Lr1in cdrorale corespunri doui ibrml . l r . l i , r J i | i. , t i . . r i i r . : r. . r { . \ ! \ t i , , . . r, ., , - . r , .r c ( . . Lc c r,.,(-{ ! .r7.. ri. l l ) . , . r / l r, l ( l , r ( i . J c \ c r i c r c a ( t n o p r r l , c j. j p , \ e \ l i l e i r (,lnolutica. Dup;i cunr scfic Irhjtippe Hirnro|l(1993. p ]8). poveitirorul nararorcste ..un persor)lli nlili curinll pitoresc.\,esel.dcrintcrc\ilt. s(Jcirbil, ilnllbil ii vorbrlrel l. .l.qerrut (ic ur)chisau de buorcbine \()jtor.saudc ir)dfigostir parrnra5 personajul careI rrcculprin Drultc. celul care descric se apropjenlili dcgrahi de savanlii uu.,.,,.rr. vorbcscpulin. de cercetltoriide litbofllrof I.rr.r.rr1rl.,j. de cunoirfrereastocirla rnleicasiprirl opozi(iccu jnusj ltlil vie. c1e jucrun in ciurril|cde oluse rlc liinlelof. de srfucrLrri in nris!rl in carc sinr opusctventurii'. PriDrr.li 1ipdeacti+italq nlobjlizcazi intagtnarut_ il|it irl nitrar()rului. , l.t . . r t f t r " , , t r . ' r i .O r t . - r . \ r , . J , . . t - , , , L , t , . ( . r . . r , j. r \ , , t r t t r i l. ciue proroircirr $rprirri ii \usciti o a,\tcprirre expfintarri pnn tlrnn)lsclc ..5i I fi ? " (se\ubirrtete-se : ..ccs l nai iDrillrptirr ctLrpi acecir?.-). Ccl de-al doilca tip de acrivitxte.foarte didactic! ti d;loc ludici, l l l l r l j J ( . r (c l a h o r a r eU e e i L t n i - . , c f\it . l L ' t r ) J t i . c I . r 4 r . / r . l\ r . . c r l se deoseDette r)taitDultde iiqlonrelrreil dczo trtalil ii de itmesrecul ncdifcrcntir(decit cu|oa5tcrc:r .l,jseripli\i. De alriil. e\l.r ;rcestir esrc ntcsalUliltunct ciitd sfnncnr ..estccle ncdescris... Cceir ce nc irpirrecr dczordiDo, trebtlie rcorcanizitt prin cjescriere. NuInli cli len,l!n{.r Lr.r rr, c.-.1..r\d (rre itu((:r d( d lrc../ ,,,r(it. Jc I:. fc 1i ( n r t r t a t cl a , \ a l u J t c .( c . . , , r . , , , . , " , . , , . ,, . , - . , , . . - i . ll)rruInLrsctltr. ufilit dc citrc .) gi0(lirc catogorjali clasjl.ic:rtoare ii crfc, in ge0eral,djstribuic |errcplil i0 jufui unor c te!orii polrre: rnarlj:i rnic, slab ti gra\. frumo\ urit. prrrblcmu fi carc aplre_mai
r | 'i.J t . , J . , . , . t, | . , . r . , , . , . . I , r , . . . ri . , c \ r . . n , 'ar. !,.r...i1,, i,,../,, t,.. .r \ , , l \ i t k h . t t l I \ \ F t L h e r t .c r r c J r l i c t r u l . r . r c t c ( r r !en^.iu crnor5lcriide5!nplive ct al ,tric,i,ui l , r o i c c rc x i c p r . r i r d c c o ne !r!r(nic srir.cu{j!nr h c!norsl.rc ,. ...r-l r, / r ,.. ,. , , . r nu lonriri rl \.riij/irrrc ci , .

ales rlunci cind i cefcin si separin faplcle de judecililc de valoxfe esle acecaa ierrrhieielcJnenlelor' (ctice.eslelice). Etimologic. a descrie - de r.rireJ' - inseanrni a scrie dupi nrodel' la o analizl ilr cursul la un clccuplri' la o oonslruclie' rdicd a proceda socialoti cireia realizim o ordonare.Nu noi i velltinl fenonlcnelc pJrli < v e n i m e n l . l1 e" . - r ' r r , : r \ l l l . . t o h \ e l \ J r ( r l'lr l l l r ' a n a l r r a lor ! fideli coPie cipat. daf ce iluzies; ne inchipuimci furnizim o Recorslruclia iniefviue i^nci ciin carnetelc dc tefon ale elnograiilor' pufe .,rnillurii LItuide seami in sterc , Accstcr nu sinr Dicx)dalii i perturbabil li ano[im caru ar fi / " bfuri culosede un observator ' dc pfopfia iLliectivitatcDnnpolrivii'ele indici feu!it si se elibercze c.lreestc la urnla urnei. linlitati atir dc irntul I o seleclie o alegere. porDindu sc de la un anunrnpunct clc l siDtPcrcepulc cii fcnomenelc vcllcre,cit li de hazardulinlilnirilor din teren carc cultnrncez'tu x a1!orI ellmirnrca din igl1oranliI rliof inlilniri Si. in consecirtl:1 r \ . r t ( r i \c p r ' . i h i l e

4. Descriere 9i reprezentare
etlografic,irebuic si se tereascide colrLlilii.dcscrierea ilr aceste unci noluni inrplicitcsau explicilc (dc ll Dufkhernl prcsupoziliilc clcrefre incoacc)pe cire lrehuiesi o punelnill disculie: nollunciL ce duplrca!sociali). inlelertsiitdesca zenture(sau de rcprczentarc pc scurt' (iilr ou cunoaltcre)recunorltcfe dubluf!. feplici. fepciarc. in rap(ntclr actul li unoi rellliialinrllerioar0 Si extefioxre repro{iuccre eslc lroliLrne Acerrsii ccrcclirii \alo fi nr.rialesilr rrpon cu lirr)haiLrl il dltrelor"' iotAfrti frin ceer ce nlnlliln ilr Irlod obi\nui( ..cuiegefe un rol ccrcelirtoflLlui c\fresie carc linde prin cr insisi s:i ii atrihlrie du vedere ca rrostrtr de irllormalii [)in punctLrl pirsiv. de inrcgislf.tre irlragco Llubli cfitrci cu prr! lre srrbstrlrtialist:r o conccp!ie I Reprezcnlarea Presupurrc 1u rerl \r cxrslirpol.i!it acc\lei concel(ii (rn 'rdevir 1l lunlrl sr o

60

D F S C R I E R EE AT N O C R A F I C A

ETNOCRAFIACA CIMTATE LINGVISTICAI SCRIEREA

veracitate a socialului. independenl de limbaj.Ar exista undeva un deir spu. pe car( ar fi de arult.i sa il Jc(Loncrirn. ur)ceva.rccuns pe cares-af cuvenis5 il scoatem la lumini. Aceasta este,,capcana,, pozirivisnlului : a face sa se creadi ci semnifica(iile clutare sint contrnute in intreein1e iD lucruri in lume,in societate. Ar exista, pe de o parte;faptein starepure, dvindun statutde cceace in filosofie se nunle$te lucru-in sine,adicl un statut de absolut, $i. pe de Alti parte,discursuti carcaf enunla,ori. mai exactin cazuldcscrierii,ar silabisimimetiC iceste laptepentrua obline o copiefidele a tor. 2. Noliunea dereprezentare implici reclucerea funcjiilorlimbajului la unasrnguri:aceea pecare Jakobson a nunit o expresivi Sicarcar putcali calificati Ia fel de bine dreptinstrumentali saLr ref-erentiali. perrtru carelimbajul, secundar in raportcu realul,ar fi un simplu sul)or-t servjnd ca mijloc de transporL al gindirii $i al conunicirii informaliilor.in consecinli, tottrls-arreduce la a nunriprezenla unor semDificalii aflare dejain lucruri, precxistente actului insusi al enlrn_ conditii, dindu-seir intreginle{lrept reprezenlare ldrii. In acesre r ceeace exisri deja. noliuneade rcprezcntare refuzl distanla(inlre seInnificant intrecuvintc $i senrnificat, separara. absenta $i lucruri), (maialesa semnificantului. in cazulir caretrebuie trildus un lermcn carcprovn)e dintr-oculluri striinl !i pcntru carenu itvenl un echi valcntcu absolut aceealiselllDifica(ic), bijbiiala$i eroarea care carircrcrizcirz:i oriceiriDemr lailuzia ontologicli $riir!ific. Ea conduce a unidlii. a identirAlii, a slabititiliiSin durabilitalii sensului. Or, in specialiD cercelarea eroognljci, scriereadescriplivi nu constiin ,,acoinunica intbrnlatii'. dejinute dejade allii, in a cxprinta un conlinutaflardejain lucruri ii dejaspus,ci in a produccceyacc nu a fost inci spus,pe scurt in a facc si apard cevainedit. ln descrierea etnografici,relatiiledinrrecuvirre si Iucruri, dinrlc ocbiulcarepriveste qj obiect,dintre $i miDacaresc e, dinrrcsubiect observator obiectul observat ridici fir;i incetare $i probleme; $i nu ne putemprelacece aceste problemeau fost rezolva(c o dat:ipentru totdeauna.

nujor provinedin faptul ci ne obstacolul confruntare, in aceaste unot modalitili binarede a gindi, in prezenta glsim cel mai adesea ca $i cum sub formede dilemd,formulate adic5a unor ralionamnte de alesinlre doi termenidefiniti inprealabilca necesarmenle am avea aproplat ori necunoscul? ori civilizat'?cunoscut exclusiviI s5lbatic orl ori indeperBt? traduclibilori total inlraductibil?de nedescris vindut partea" ori occidenindigenilor ? foartesimplude descris ,,de tendinFde a ne situasar,,'deo parte" sau tului imperialist?Aceastd ..de cealall5" se rflecli, de altfel, in problemade a $ti dacd sI al observatorului complice cu indigenii observali un aaloptem "eu" lotu$ifaptulctrcei care profesional carc nu va schimba sauun ,,noirEminiremediabil,,ceilalli"("trobriconsrituie obiectuldiscursului ,'mundugomori" $.a) anzi-. .,nueri-,,,azand6", ,,iki", ,,arape!i",

4.1, Descriere,reprezentare Si teorie a cunoa;terii

- cel mai adesea inplicili - este de fapi O teorie a cunoasterii ca esteconcepula carecomandirispunsul.unori, descrierea aceea tA dc a faceca acestuia il a unuiobiect descriere ii e\i\l: lendil)(a un fel de duplicatideal, ceeace deviazl problemasencorespundl suluiin djrecliaunicda semnificatliiui ; alteori, dimPotrivl' ea este a subiectului Uneori. ca activitatesuvennl $i exclusiv5 conceputii privirca esteinleteasica o caplarede intbrDalie (de la Epicur $i existi ginditorj careconsiderici fluxul merge aliscipolii s5i incoace, gindirii- Inclusiv Isl!,rrr caemi(rer' nhiecl ochi,.alleorl Jinspre ciitle oare este foarle recenti esle m:rrcati de a gindirii anlrcpologice (d la Lockela enrpirism intre realism aceste controverse Siidealism, (de la Leibniz la Levi-Strauss). MargaretMead) $i intclectualism
I Penrru Chrysippos,pe cdre l_a continurt Arislorel si pc conccplia caruia Oprica. precumii penlru Gaetlv in Tntat desqre Euclid ti'a fundrrmcntat dlmpolrivi, de la ochi la ob'ecr' .,/lori, vcdereaDrcrge.

63

D E S C R I T R EE Al N O C R A t . l C i

IlINOGRAFIA CA ACTIvllAfli

l,]NCVISIIC

I SCllll]Rli\

Specificul gindiribinare acestei constiitr liprul ci nu ne permile sI sesiziinl modaliti(ileintermediare, oscilali.t, contradictia, echivocuj. prezcnla-rbsenli (care in Brazilia constituje tj portugalia senlintentul de satddde), arlilatui-ascunsul (care se cxprimi atit in ritualurile prollne, cil Siin celesacre), luDecirile de sens, chiarnedetcmrrnarca sensului, ori, diDlpotrivi, irup!iascnsului datoririsensibiliti(ii pc ca.eo pulemlSsr si zburdein voie sauo pulen line slriDsin liiu Si oricnlain directia discursului public$i savant. Mi se prre ci estemai bines:i linemin mini ambele caperc ale lanlului si afirnrin simuitan: !i - ci realitatea sociald pe careetnograful incearca in acelalirimp si o surprind! si o construiasci ( l) seafldin afara Si sa,iar nu in el, (2) insl nu arenici un sens indepcndenr de el: - ci (1) obiectul esrecel perceput. (2) dlf subiectul esteacela carepercepe..,.uD obtectcxre a$acum arati L6\,i-slrauss in (i I'e yre de MarcetMuuss- estede aceea$i httroduction naturi cu subicctul; ca nu exlsrdrelalii naturaleintre lume $i limbaj, semnificant ii semnificat, ci elaborlri cullurale, ctca ce ir)seantni cArcnuDlimla fictiunilc cu privireIa lransptrenlr limbajulLLi. lu potrivirea clintre culrnteSi lucruri,la izomorflsmul dirtrrc rcrcrcn! !j scntn.

4.2. Descriere,reprezentare qi traducere

Daci punenr acccntul pe faptul ci dcscriefca etnograf.ic?I nll cste nrciodatiun simplucxerciliudc rmnscricre saude ,.dccodare,,. ci o activitate de coDstruclic $i tr.:rduccro iD cursul c::ireiacercetltorirl I mai mult produce decit reproducd,,dac;i insistlm pe faptul c: accasrd operalre seetectueazi glalie limbajulLri. iar nu in poficla sa (descricrea ehogratrci se ef-ectueazi intr,o limbi. ea esreo linrbi anunili in acliune),o thcemdoar peDtru a atrage alen!iaasuprit uoei tcndinleSi

anrropologio. liibutar asrizi inci lbarte obicctivisii a disoursului procedind lil ignorarea din urrrri s-aconstituit ftiin\elor atufii. accsla derivalii a fosl considerat ca caro probloDrei isllrrici.a linrbljului crre se itdmitelmpllcrtcar rrport cu ofisinrl l li a scriefii despre tlagrarrlicu obiectul. in coDtradiclie rr aveamai t)ulini viaF decit propflr-i expcrierrli.N{nlnn)w\kine_a f;icut si cledcnl cI plrtem neufa si in'Iparliali,iirr Mruss leofeticienul rjunge la o observalie Du tr fi ninlic rltcevi decit o ,,inrcgis\iu - aprcciaci dcscriefea \pontrni a rutrololoeialdopti presrPozjlra rrare".Astftl coDccput5. tezaenlpifisti cei!nlai rrdimerltilr:1 filosolicsi considefii rcalismului c:t Llc la sirrc inlcleasii curoirslcrcraf proveDrin ilrlfcgilnc din de condiliileistoriccale ar Ii total rrldepcndcnt cxpefieoli: obiectLrl prccun) de condi!iile cullurale obser!irii srle, si linlivisliccale 5i a obiectivit;!ii o antcflorllnte traducefii salc; ar cxislx ga|at)lie $r Iilport cu elllologul. o e\tcriorilirlea.,tcrenulur"irr de toad lumea etnogfafici este rccolllandalii Dirci descrierea \; rlu \nurr.rrr ri,f r', Jar 'rIil Llc ,d ABC u' Jisriplirler n,'r.lfe dc gindire propriu zisi r'r cadrul acestel nioiodrti ca mod.Lliiatc prin acccac:l anl nroltenit ideea unei explici discipline.laptul sc linbijul. de a concepc pasjve observalii $i, lnai alcs,ur)Inod irldigenl putem psrcepe nu lurnea cu tirie ci estc util sA sublinienl De acoeacceace percopenr pr ivirii $i rlici nu pulen)sadcscrieln ilr elafeactlrlui pe cil ne este imposibil sii ne situi[l vorbirii Si scrierii, scurl. in af:rfa ir afala limbajului. Idcca unei autonomii a ceel cc oste dc\crrs esteo opera(le (relcrent, estco iluzle. Descriefea obiect.scmnillcat) carc ii aparline aceluia care dcsorie, iar senmificalia esle legali de acti\,italea aceluiacare iti pune problemasensului.Nu existi, la ci. din start.inloldeauna etnografice", drepl vorbiDd,,,date $i Pretu gruP (anr.lnle) socia] $i rindeni, o confrunlare intre un elnolog $i ull culrural (aDumjt), o intcracliune intre un ccrcelStor $i acei! pe care el ii studiazi. Tocmai accasti inlilnire merili sI tle nurDitd 'lbcnai accaslii confruntale li accit\li iDlerac(iune(i r nu .,Ieren". obieclulexfefientcietnogralice ..mcdi ") conslituie 9i al constfucliei

70

DESCRIEREA ETNOCR FICA

SCRIEREA FTNOORAFIACA ACIIVITATE LIN_CVISTICA:

tl

etnologice, care nu vor deveniantropologice decit inscrise(iD!r-o maniere pe careBakhtine a calificat-o dreptdialogici) inlr_oreleade rntertextualitate.

5. Ca scrierea diferenlei, scriereaetnografica esteo scrieredecalata

Mai existl$i o altdiluzie: aceea a simultaneititii privirii $i scfierii sau dacdprcferali- a imedialitaliitextului,conceput ca un decalc il vederii. Or. percep(ta vizuald nu e\le nicrodati contentDoranll cu linrhajul. E),isr?i o diferenla inlreceea ce vedem Si.eeace scrietn. precumSiun raportintrea vedea $i a serieceeace v6dem,iiiraoort careimplicao diyanF. un ..intre. un inrersr4iu-uninrervol, pe scurt, o interpretarel. Aceast;distanti o constituie limbaiul.ori mai curindscrierea. caredecalraza imediatitiltea nu doara ve,ierir. ci sr a cuvintului. Or, scrierca etnograficZ. depart de a reduce aceasti dil-erenti. de a o re.orbi in iJcnlrtaLer cuhurrrob,erraLo.ue. $r ncJifcren!ierea contribuie la amplificarca sa.pe de o parte,esteo scriere lntotdeauna ulterioardprivirii cercetetorului gi vorbirii inrerlocutorilor sii_ Este conservindu-le pe de ald Darte. urma,pistrindu le amintirea. esteo scnereprovocatd de ceeace L6vi-Srrauss a Dumit,,privireindpIr_ tati" in raport cu aceeape carc ar puteao aveaun inclivid care conrinue sa apa(ini cukuririn cirreisr arc oflginea.
I

(a !nui limbaj in altul), traduoeriiinterlingvistice Dupi exemplul (a unei epoci in (a unei culturi in alta), interistorice inlerculturale etDografici,nlscui5 dintr o miscarcontinuede alta), observalia du'te vino intfe apropieae $i altul, nu trebuie si distanli, intre acelagi si constiluiepunctulde plecareal unui decalcsau al unei copii a originaluluicare ar urm?lli se egalizeze cu alte cuviDle,si tac[ dimensiunea slriini. Dimpo nevizute- diferenlele Siseneutralizez de medierefir5 sfir$il, care caut6si dea rrivd, ea esteo acaivitate distanFnu va lingvistic, cultural seami Siistoricde faplulcI aceast5 puteati oiciodaldin intregimeacoperiti.

!{HgF

g$rdqremoi|enzea{n. aceasti privire.siaceastd vorbire,

Dorinladeacunoa{texcesi,,intre,'lisoriginat:,,erlreded.,lcslecapabill sl trczeasci o serie de vocalii: scriilori, ctnologi, rrnduciro.i, int;rpre(i cttresi'rl 'nrermediari,ditatori 9i fecirorj de pe un nral pe alrut. A se vedea m acst scrs Fr Laptantiie, Tr.ostttantique. Ente Ewope et /lhirique! /. rr?r_ pe care n)i,am permis se o circz mri devrenre.