Sunteți pe pagina 1din 2

Cultura romn veche nu poate fi neleas n afara cadrelor i a mentalitilor vremii.

n rile Romne, ca i n alte pri ale lumii, omul medieval e, n primul rnd, un om religios, a crui via este ghidat de credin i de sperana mntuirii. Incepturile literaturii romanesti dateaza din secolul al XVII-lea iar acum limba slavona este treptat inlocuita cu limba romana, serviciul religios oficiindu-se acum in limba romana. In aceasta perioada s-au tradus si tiparit primele carti de factura religioasa, carti de care aveau nevoie toti credinciosii precum Cazaniile. Religia este o componenta importanta a culturii unui popor. Sentimentul religios se manifesta atat in cadrul bisericii, cat si dincolo de zidurile ei. nceputurile culturii scrise a romnilor sunt profund legate de viaa lor spiritual, de credina n Dumnezeu i de raportarea la sacru a fiecrui individ, fie om simplu, slujitor al bisericii sau voievod. Dimensiunea religioas a existenei capt treptat forme de expresie romneasc, mai nti prin actul traducerii, apoi prin actul creaiei individuale, fie n cadrul bisericii, ca literatur religioas, fie n afara ei, ca literatur de inspiraie religioas. Cel dintai dintre carturarii afirmati intr-un context cultural caracterizat prin incercarile tot mai insistente de introducere a limbii romane in biserica a fost mitopolitul Varlaam. Principala sa contributie in domeniul culturii religioase este Cazania, lucrare in care limba romana dobandeste un stil propriu, departandu-se astfel de modelele slavone. Mitropolitul Varlaam pune in valoare, prin fraze expressive, intreaga bogatie a limbii romane. Primele accente ale prozei artistice pot fi intalnite in pasaje remarcabile prin energia tonului si prin ritmul constructiei. Figuri de stil precum repetitia si enumeratia ies imediat in evidenta: Cazania lui Varlaam contine cele dintai pagini cu valente literare din cultura noastra, un exemplu elocvent constituindu-l pasajul in care fumul devine un simbol al vietii pacatoase. Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din secolul al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. Dosoftei a tradus psalmii iniial n proz i ulterior i-a transpus n versuri, ceea ce demonstreaz intenia literar i contiina artistic a autorului. Dosoftei apeleaz la modelul poeziei populare, astfel nct psalmii s fie accesibili i uor de memorat. Biserica devine o instituie eficient de

rspndire a limbii romne. Psaltirea in versuri lui Dosoftei are influen puternic de-a lungul vremii, att n mediul cult, ct i n mediul popular, deoarece unii psalmi intr n repertoriul cntecelor de stea (psalmul 46). Psaltirea in versuri a lui Dosoftei a fost cea dintai opera mare versificata in romaneste. Date fiind calitatile ei poetice si popularitatea operei lui David, psalmii transpusi in versuri inspira increderea in vigoarea limbii romanesti, care de atunci inainte devine capabila de a imprima in melodia cuvantului toata gama sensibilitatii sufletului romanului. Situate n contextul epocii, textele care ilustreaz o anumit dimensiune religioas au o funcie preponderent moralizatoare ( psalmii versificai de Dosoftei, Didahiile lui Antim Ivireanul ), exprim o viziune asupra lumii marcat de mentalitatea vremii Vzute din perspectiv contemporan, aceleai texte dobndesc expresivitate i valoare artistic. Psaltirea versificat a lui Dosoftei ilustreaz diferite experiene ale psalmistului ( pcatul, penitena, setea de Dumnezeu ) i forme incipiente ale speciilor literare ( meditaia, lamentaia, pastelul ). Literatura cu tematic religioas se dezvolt de-a lungul secolelor ca modalitate de exprimare a unor sentimente profunde, de reliefare a unor atitudini. Dimensiunea religioasa a calauzit nu numai existenta, dar si conceptia celor care au scris in aceasta perioada. Ei cred ca tot ce se petrece pe pamant este hotarat de Dumnezeu, dupa cum marturiseste si Miron Costin Aadar, traducerea de carte religioas, respectiv crearea de text religios contribuie esenial la scrierea primelor pagini de literatur romn.