Sunteți pe pagina 1din 5

USAMV BUCURESTI FACULTATEA DE HORTICULTURA DISCIPLINA: AMPELOGRAFIE

PROIECT AMPELOGRAFIE

BITA RODICA GR. 2301

BUCURESTI 2012

Pinot Noir
Introducere
In tara noastra, soiul Pinot Noir, originar din Franta, adus odata cu refacerea viticulturii romanesti, distrusa de filoxera. Acesta crete n mai multe zone geografice de pe glob, ns este asociat n special cu regiunea Cte-d'Or, din Bourgogne, Frana, unde se produce unul dintre cele mai de calitate (dar i scumpe) vinuri din lume. Trebuie sa ne gandim ca Pinot Noir este soiul care se obtin faimoasele vinuri de Bourgone. Trebuie sa stim ca, vestita sampanie care se produce in regiunea Champagne din Franta se obtine din trei soiuri: Pinot Noir, Pinot Meuniere, Chardonnay. Se zice ca Pinot Noir da finetea, Pinot Meuniere da vigoarea iar Chardonnay imprima aroma si savoarea sampaniei. Pe vremuri, acum vreo 80 de ani, in podgoriile oltenesti din Valcea si Mehedinti se faceau niste vinuri excelente din Pinot Noir, astazi el se gaseste localizat pe suprafete relativ restranse, mai ales in Podgoria Dealu Mare. Soiul Pinot Noir are cateva mari calitati, dar si cateva mari neajunsuri. La calitati putem inventaria precocitatea maturarii, marea capacitate de acumulare a zaharurilor, deosebita finete a vinurilor. Intre defecte putem avea in vedere productia mica (6-7 t/ha), sensibilitate ridicata a strugurilor la atacul de Botrytis si saracia in culoare a pilitei strugurilor. Pinot Noir este un strugure genetic instabil, ceea ce nseamn c se modific foarte uor, fapt care are ca rezultat dificultatea meninerii constante a parametrilor si. Se estimeaz c exist n lume peste 1000 de clone diferite ale familiei Pinot. Unele dintre acestea au devenit cunoscute ca varieti independente: Pinot Blanc, Pinot Gris, Pinot Meunier. Instabilitatea sa genetic n combinaie cu condiiile meteorologice pretenioase, cerute de aceast varietate, face din Pinot Noir un strugure dificil de crescut i ntreinut, chiar i pentru cel mai experimentat oenolog. Din considerentele de mai sus, aroma vinului produs din Pinot Noir este schimbtoare. Cnd este tnar, ofer simple caracteristici de ciree, prune i cpuni (fructe roii, coapte). Pe msur ce devine mai matur, caracteristicile sale devin mai complexe, incluznd stafide, fn, tutun, piele, ciuperci sau piper negru. Culoarea sa este de un rou-maroniu plcut i transparent. Face o pereche ideal cu carnea de miel (prjit sau fiart), ra, fazan, i paste finoase de origine italian (fr sosuri prea picante, care tind s accentueze coninutul de alcool). Este renumit ca ingredient pentru celebrul Coq au vin francez (pui fiert n vin rou). Cunoscand aceste caracteristici, intelegem de ce, din Pinot Noir se pot obtine vinuri rosii foarte alcoolice cam plate, cu aciditate insuficienta; intelegem de asemenea, de ce calitatea

vinului de Pinot Noir este puternic influentata de regimul pluviometric din timpul toamnei. Un viticultor priceput stie sa-si stabileasca momentul optim de cules, astfel incat sa nu culeaga prea tarziu ca sa obtina vinuri plate si greoaie dar nici prea devreme ca sa obtina vinuri mai acide dar mai slab alcoolice si insuficient colorate. Vinul de Pinot Noir nu se recunoaste foarte usor, el nu are o anume aroma, caracteristica de soi. Este un vin fin, amplu, rotund, moale, de obicei alcoolic(12% -13% vol.) si cu o culoare rubinie ce nu exceleaza in intensitate. Vinul de Pinot Noir merita invechit 1-2 ani la vas, 3-4 ani la sticla. La vinul Pinot Noir demidulce de Mulfatlar functioneaza alte reguli; Pinot Noir ca vin sec, fiind mai fin, merge mai ales alaturi e orice friptura de pasare si alaturi de branzeturi la sfarsitul mesei.

Scurt istoric
Pinot Noir este unul dintre cele mai vechi varieti de struguri din lume i a fost denumit dup forma de con de pin pe care o are nainte de a fi cules. O alt variant sus ine faptul c a fost denumit dupa familia Pinot, al crei arbore genealogic dateaz n urm cu peste 2000 de ani. Legenda spune c Pinot-ul a sosit pe teritoriul Galiei nc de pe vremea romanilor, dei exist istorici care susin c romanii ar fi gsit aceasta varietate acolo cnd au cucerit teritoriul cunoscut astzi sub numele de Bourgogne (secolul I .Hr.). Cert este c prima documentare istoric dateaz din anul 1345, cnd clugrii francezi au adus strugurele cu ei n Rheingau (Alsacia), unde a fost cultivat ncepnd cu anul 1470. Biserica deinea pmnturile pe care se cultiva via de vie, pe atunci, iar dup revoluia francez din anul 1789, acestea au fost distribuite familiilor din Bourgogne, fapt care a dus la conducerea i stpnirea individual a loturilor, model pstrat pn n zilele noastre.

Descrierea ampelografica
Origine: Soi originar din Franta, face parte din Proles Occidentalis. Sinonime: Burgund mic, Plantfin, Franc Pinot, Petit Verot, Blauer Klevner, Auvernat Noir, Coraillod, Noirien, Schwartz Klevner, Vert Dore, Pinot Nero, Blauburgunder, Spatburgunder.

Caractere morfologice: In faza de dezmugurile, rozeta este pufoasa, alb-verzuie, cu marginea roza. In faza de infrunzire, varful lastarului este pufos, alb-verzui; lastarul este verde-castaniu, cu scame rare. Inflorescenta este uniaxiala;

In faza de inflorire, floarea este hermafrodita normala, cu stamine lungi, cu ovar bi-tri locular, cu stil scurt. Polenul este fertil si foarte abundent. In faza de crestere a bobului, carceii sunt verzi cu scame rare. Frunza adulta este rotunda, pronuntat gofrata si cu peri scurti pe partea inferioara, mijlocie ca marime. Prezinta fenomenul de heterofilie. Sinusurile laterale superioase sunt ovale, iar sinului petiolar este o lira cu baza ascutita. Nervurile au culoarea verde. Dintii sunt marunti, cu laturi usor convexe; petiolul este scurt, verde, mai scurt decat nervura mediana. In faza de maturare a strugurilor: strugurele este uniaxial, cilindric, aripar, mic, compact. Bobul este sferic de marime mica, de pielita groasa colorata negru-albastrui. Miezul este zemos, must necolorat si cu gust specific. Samanta este mijlocie, cu salaza mare, usor ovala cu rostru gros. In faza de maturare a lemnului si de cadere a frunzelor: coarda prezinta meritale scurte, colorate galben roscat, iar in sectiune este circulara. Toamna frunza se coloreaza in rosu. Insusiri agrobiologice: are insertia predominanta a strugurilor pe nodurile 5/6. coeficentul de fertilitate absolut are valoare medie 1,6 cel relativ, 1,4 cu 90% lastari fertili. Indicele de productivitate absolut are valoarea medie in jurul la 137, iar cel relativ la 180. nu suporta coarde lungi in taierea mixta, ajungand la cel mult 12-15 ochi. Infloreste cand pe lastrar apar 18-20 de frunze desprinse. Rezista bine la Oidium si ger, dar nu rezista la putrezire. Insusiri tehnologice: la Bucuresti, soiul Pinot Noir intra in parga intre 17 iulie si 3 august si ajunge la maturitatea deplina 27 august 21 septembrie, acumuland 183-258 g zahar/litru., echivalent cu 10,8-15,2 grade alc potential. Aciditatea totala varieaza intre 3,4 6,1 g/l. Soiul este de epocile III-IV. Soiul Pinot Noir contine in medie 4,9 % chiorchini si 95,1 boabe. Boabele sunt mici. Numarul lor variaza intre 662-900, media fiind de 773 e boabe intr-un kilogram de struguri, continand fiecare cate 2-3 seminte, mai rar cate 1, ceea ce revine in medie la 4% din greutatea strugurelui. Pielita, destul de groasa, reprezinta 5,6 % din greutatea boabelor iar impreuna cu partile tari din miez care raman in tescovina, 14,6% din greutatea strugurilor. Randamentul in must variaza intre 72,9-83 %, media fiind de 77,1%. Tescovina rep 22,9%, variind intre 17% si 27% din greutatea strugurilor. Indicele de randament are valoarea medie 3,4, caracteristica soiurilor pt vin. Indicele de structura 19,3 al bobului 77, iar cel de compozitie 8,1. Productia soiului, la Bucuresti, 3,8-3,4 kg, iar media 3,5 kg/butuc. Aceasta productie este mare pt Pinot Noir, datorita conditiilor pedoclimatice locale. Pe dealuri, Pinot Noir are o productie mult mai scazuta. Calitatea vinului obtinut este superioara si deosebit de fina. Impreuna cu Pinot gris si in unii ani, cu Gamay Beaujolais, soiul Pinot Noir a intrecut prin continutul sau in zahar toate celelate soiuri din colectia de la Bucuresti. Soiul contine 240 g zahar/l , 14,2% alcool, aciditatea toatala fiind de 4 g/l. Cantitatea maxima de zahar s-a obtinut in anul 1950. soiul Pinot Noir, este, din punct de vedere calitativ, unul din cel mai apreciate soiuri de struguri pentru producere de vinuri rosii, superioare, catifelate. In regiunea de la Bucuresti, si in regiuni asemanatoare, cultura lui da rezultate foarte bune, obtinandu-se vinuri superioare seci sau chiar vinuri licoroase. Pe dealuri, acest soi asigura si produse si mai bune. Raionare: soiul Pinot Noir fiind unul din soiurule negre cu cea mai mare raspandire in tara noastra, a fost aproape in toate regiunile viticole din tara, care au sarcini sa produca vinuri rosii superioare.

El este soi conducator la Segarcea, Samburesti, unde se obtin cele mai bune vinuri rosii din tara, corespunzatoare cu cele de la Minis si Valea Calugareasca. Poate fi recomandat in cultura si la ses, numai in sortimentele pentru vinuri superioare. Se va evita,insa, cultura acestui soi in gospodariile colective din cauza productiei sale mici, de foarte multe ori, neeconomica. Pinot Noir, de o notabil calitate, se cultiv att n ri europene - Germania, Austria, Frana, Italia, Elveia, Spania (Catalonia), Romnia i Republica Moldova (Purcari), ct i n ri din afara Europei - Noua Zeeland, Australia, Statele Unite ale Americii (regiunea de coast a Californiei), Oregon, Washington), Canada, Chile, Africa de Sud (unde n combinaie cu cinsault contribuie la producia faimosului pinotage), precum i unele ari din Asia.