Sunteți pe pagina 1din 15

Aparitia si dezvoltarea filosofiei in Grecia Antica Etapa preclasica a filosofiei grecesti Parerea celor mai multi cercetatori este

ca in Grecia Antica a existat o filosofie riguroasa, originala si nu se confirma opinia dupa care grecii au dat putin si au luat mult. Filosofia in Grecia Antica a aparut in perioada genezei a aparitiei relatiilor de productie scavagiste, ca o reflectie implicita mai mult sau mai putin in mitologie, dar ea incearca sa se desprinda treptat de mitologie. Asfel in Iliada si Odiseea a lui Homed gasim primele incercari de interpretare filosofica a lumii, primele intrebari si primele raspunsuri cu privire la lume. In poemul lui Hesiod Teogonia, muntii si zilele gasim elemente de filosofie, Hesiod fiind poet.Acesta trece dincolo de originea zeilor si se intreaba cum s-a trecut de la haos la cosmos. Aceasta intrebare este filosofica si este o prezentare a filosofiei de mai tarziu. Trecerea de la poemele hesiodice la filosofia greaca propriu-zisa este considerata un adevarat miracol dar un miracol realizat de oameni pentru ca primii filosofi erau stans legati de indeletnicirile, problemele societatii si au ajuns la filosofie pe cale omeneasca. Ei contemplau cerul, natura, dar nu o contemplatie pura ci pentru a gasi solutii pentru problemele cetatii. Intervalul de timp in care putem vorbi de filosofia greaca este secolul VI i.h. si secolul V d.h.(529), cand printr-un decret al unui imparat roman este desfiintata scoala de la Atena. Acest interval de timp a fost impartit in mai multe etape: Etapa preclasica considerata o etapa cosmologica, intre secolul VI si inceputul secolului V i.h. Etapa clasica considerata o etapa antropologica, intre secolul V si IV i.h. Etapa elenistica sfarsitul sec.IV si inceputul sec. I i.h. nm917l7415qmmh Etapa romana sec I sec V d.h. Etapele 3 si 4 sunt considerate eticizante. Etapa preclasica a filosofiei Grecesti In aceasta etapa sunt mai multe scoli filosofice cum ar fi : scoala milesiana de la Milet scoala Pythagoriciana scoala Eleata scoala Heraclit din Efes In Grecia filosofia a aparut mai tarziu in cetatile periferice (Milet, Efes), acestea se gaseau pe coastele Mediteraneene, in regiunea numita Ionia. In aceste cetati exista populatie multa, navigatori, negustori care calatoreau pe mare si uscat, se intrebau si incercau sa si raspunda.Parintele istoriei, Herodot, a numit Miletul podoaba Ioniei. 1. Scoala din Milet deschizatoare de drumuri in orizontul filosofiei pentru ca pentru prima data reprezentantii ei i-si puneau probleme filosofice si cautau si raspunsuri la acestea. Ei se intrebau daca nu exista o natura comuna tuturor lucrurilor, daca nu exista un temei. Din acest temei se naste diversitatea si i-si puneau si o alta problema filosofica, daca nu este si o unitate in diversitate. Aceste intrebari sunt problemele mari ale filosofiei din toate timpurile (ce este diversitatea, entitatea lumii, etc.). Reprezentantii scolii din Milet au fost : Thales din Milet, Anaximandru, Anaximene. Thales este cel dintai filosof al Greciei si al lumii europene. El a facut parte din toate topurile privindu-i pe cei 7 intelepti ai lumii Antice. Avea cunostinte din toate domeniile (economie, hidrotehnica, militara,etc.), dar el nu a fost primul filosof pentru ca detinea cunostinte din toate domeniile ci pentru ca si-a pus problemele filosofiei. Identifica temeiul tuturor lucrurilor. Principiul lui este apa.Dupa el toate se nasc din apa si se intorc la apa. Apa vorbind din punct de vedere antologic este inceputul, natura comuna a tuturor lucrulilor, de aici si posibilitatea transformarii lucrurilor. Apa este inceputul, natura comuna, principiul. Thales este primul filosof ce ajunge la natura principiului, pune la baza lumii un element concret, dar interpretat acest element concret prin prisma filosofica are rezonanta filosofica si anume este cauza tuturor lucrurilor. Anaximandru este un urmas al lui Thales. Va face un pas inainte in calea abstractizarii. Pentru el temeiul (principiul) este o sinteza a mai multor elemente originare si anume : apa, aer, foc,

pamant. Aceasta sinteza o numeste apeiron care in traducere ar insemna nelimitatul, indefinitul, sau chiar infinotul. La el gasim folosit si termenul de principiu. Anaximene pune la baza existentei aerul. S-ar parea ca s-a intors la Thales. In realitate este un pas inainte chiar fata de Anaximandru. Se mentine la inatimea abstractiilor pentru ca el vorbeste de noutatea principiului. Aerul se afla in miscare ce presupune comprimare si rarefiere astfel anticipandul pe Heraclit din Efes cu ideea dedublarii viitorului. 2. Scoala Pythagoriciana intemeitorul ei a fost filosoful si matematicianul Pythagora. Aceasta se mai numeste si scoala italica. Pythagora s-a nascut in Insula Sames in largul Coastelor Ioniei. La varsta de 40 de ani s-a mutat in Italia in localitatea Crotona unde va fi intemeiata o scoala filosofica. La batranete este nevoit sa se refugieze si de aici si va muri la 90 de ani in Metapont.Biografia contine inexitati chiar din cauza acestuia pentru ca el se credea de origine divina, fiul lui Hermes. A calatorit mult ajungand in Caldeea, Egipt, Persia. Scoal filosofica intemeiata de Pythagora este apreciata ca un moment de seama al filosofiei, dar nu era numai o scoala filosofica , stiintifica, ci si o secta relogioasa si grupare politica de orientare filo-aristocratica. A avut o evolutie sinuoasa si contradictorie. Cu aceasta scoala avem de a face cu prima forma de invatamant organizat. Era organizata dupa principiile unei organizatii religioase. Aici se faceau practici complete de intruniri, existau interdictii severe, disciplina mistica. O marturie antica ne spune ca tinerii ce veneau la aceasta scoala erau mai intai cercetati la fizionomie, deducandu-le caracterul si temperamentul. Cei ce erau admisi li se fixa un timp de tacere. In aceasta perioada se numeau auditori. In aceasta etapa lucrurile cele mai grele erau tacerea si ascultarea. Dupa aceea vorbeau punand intrebari si spunandu-si parerea si se numeau matematici (geometrie, muzica si alte discipline superioare). Cei care i-si insuseau aceste discipline ale stiintei treceau mai departe la cercetarea universului si principiului naturii, numindu-se fizicieni. Din cele aratate mai sus reiese ca nui vorba numai de o initiere mistica ci de principii pedagogice in ordinea invatarii si educatiei, apoi spunem de tacere si ascultare deci reflectie. Era si o educatie a vorbirii pentru a se putea exprima filosoficostiintific. Initierea in invatatura secreta a scolii nu era numai religioasa ci stiintifica si filosofica. Pastrarea secretului era o cerinta categorica. In plan filosofic Pythagora avea o adevarata admiratie si pretuire pentru filosofie. De altfel el a pus in circulatie termenul de filosof si filosofie. Intr-un text pastrat si care se crede cai apartine, el spune Viata este asemeni jocurilor olimpice unde unii cauta glorie si cununi, altii avantaje, iar a treia categorie adevaratii filosofi sau pretuitori ai intelepciunii vor sa se delecteze cu cel mai minunat spectacol cu imaginea lui In filosofia lui Pythagora se gasesc continute si teze de antologie, cosmologie care contin o serie de elemente miabile. Asa cum remarca Aristotel , pytagoricienii au fost primii care sau ocupat de matematica si au cultivato . Ei au scos ideea dupa care principiile matematice ar fi principiul lucrurilor, dar dupa cum in matematica numerele sunt elemente primordiale ei au crezut ca celelalte lucruri sunt modele ale numerelor. Numarul fiind considerat substanta a lucrurilor, rezulta ca numarul este principiul lumii. Asa cum este apa la Thalles, apeironul la Anaximandru, aerul la Anaximene. Au elaborat o adevarata simbolistica a numerelor. Ei identifica lucrurile cu cate un numar. Astfel: - cifra 1 este considerata unitatea primordiala, esenta din care au iesit celelalte numere - cifra 2 este primul numar par esenta sufletului - cifra 3 este primul numa nepereche dar care este perfect pentru ca are inceput, mijloc si sfarsit - cifra 4 este substanta justitiei - cifra 5 este substanta casatoriei - cifra 10 este simbolul intruchiparii perfectiunii supreme. Aceasta cifra va avea adanci rezultate in filosofia Greaca. Pythagora cunostea 9 corpuri ceresti. El mai inventeaza un corp ceresc numit antiterra ca sa fie zece (10) . Din filosofia lui Pythagora se desprinde ideea valoroasa dupa care lucrurile rezulta din armonia fortelor contrare care s-ar elibera. Universul nu este un haos de fenomene ci o armonie, un cosmos guvernat de legi , de necesitate matematica. Scoala are o contributie importanta in domeniul filosofiei si retinem: are meritul de a fi sistematizat cunostintele de matematica aduse din trecut respinge geocentrismul

3. Scoala Eleata Numele scolii vine de la orasul Elea la nord de Napoli, si astazi se numeste Velia. Aceasta era o colonie greceasca. Intemeietorul scolii este considerat XENOFON din COLOPHON, dar alte surse printre care si DIOGENES LAERTIOS care este un invatat grec ce a trait in secolul III d.h. si care a cules texte, date, despre filosofii care au trait in perioada preclasica. In lucrarea Vietile si doctrinele filosofilor arata ca un elev al lui Xenofon pe nume PARMEIDES este adevaratul fondator al scolii. Parmeides este un filosof care prin gandirea sa uimeste pe cei contemporani lui, sui cei din zilele noastre. Problema pe care si-o pune este cu privire la posibilitatea si modalitatea fiintei noastre de a conceptualiza, de a exprima rolul prin ideal , abstractie. El incepe sa se intrebe de ceea ce este si merge mai departe cu intrebarea : Ce este ceea ce este? si Ce este? Raspunsul pe care i-l da este numai existentul, prin care intelege principiul, ceea ce intemeiaza. Dupa el exista numai existentul, iar non existentrul nu exista. El pune si problema raportului dintre existenta si gandire. Spune ca existenta este si poate fi gandita, non existenta nu este si nu poate fi gandita. Prin raspunsurile pe care le da el adauga noi caracteristici principiale si anume: - principiul este nenascut, nelimitat. De la el s-a pastrat un poem cu un titlu aproximativ Despre natura . In prima parte a acestui poem vorbeste despre lucrurile absolut sigure, si anume despre adevar. In a doua parte trateaza aspectele schimbatoare ale lumii. Aspecte ce nu pot oferi decat cunostinte probabile, adica opinii. Dupa el aspecte de transformare , de diversitate, nu reprezinta decat produsul unor pareri inselatoare, subiective, proprii muritorilor de rand ce sunt incapabile sa se ridice prin cunoastere deasupra la ceia ce este sensibil. Dupa el adevarul consta in faptul ca existenta este imuabila, continua nenascuta si perfect unitara. Ideile sale vor fi continuate si dezvoltate de un elev al sau si anume ZENON din ELEA. Acesta a devenit celebru prin nu mai putinele celebre aporii care se mai numesc si argumente sau chiar paradoxuri. Aporia = inseamna dificultate problema grea sau imposibil de rezolvat. Paradox = enunt contradictoriu si totodata determinabil. Zenon dei Elea a elaborat 40 de aporii. I. Prima aporie este impotriva miscarii : Pentru ca un corp sa ajunga la tinta el trebuie mai intai sa ajunga la jumatatea drumului. Dar pentru aceasta trebuie sa parcurga jumatatea primei jumatati, si asa mai departe pana la infinit inseamna ca mobilul sta pe loc. Aristotel cauta care este greseala rationamentului si anume ca nu admite ca intr-un timp finit se pot stabili puncte spatiale infinite. II. A doua aporie se intituleaza Ahilesi broasca testoasa : Zabavnicul nu va fi ajuns nicicand in fuga de altul mai iute de picior, deoarece cel ce urmareste trebuie sa ajunga mai intai in mod obligatoriu acolo de unde a aparut cel ce fuge. Asa ca in mod obligatoriu zabavnicul se va gasi de fiecare data inainte . Aristotel arata greseala acestui rationament si anume gasim o fractionare la infinit a spatiului si timpului si sunt vazute numai sub raportul divizarii, discontinuitatii nu si al continuitatii. Aceste aporii au starnit mare interes la vremea respectiva. Zenon n-a vrut sa demonstreze ca nu este miscare ci el a vrut sa arate cat de greu este sa conceptualizezi miscarea, ca se intampina numeroase greutati. HERACLIT din EFES numit si obscurul, datorita faptului ca el traia izolat era melancolic, dar este filosoful ce a trait pentru filosofie. Avea incredere nemarginita in ratiune. Diogene Laertios spune ca ar fi scris o carte in mod intentionat neclara ca sa fie citite numai de cei capabili. Hraclit sub forma metaforica pune in circulatie idei fundamentale pentru dedublarea viitorului. El exprima o intreaga conceptie despre lume si anume "Aceasta lume, aceeasi pentru toti n-a fost creata nici de vreunul dintre zei , nici de vreunul din oameni. Ea a fost intotdeauna, este si va fi un foc vesnic in care dupa masura se aprinde si dupa masura se stinge . Prin urmare la el focul este principiul intemeietor . Heraclit sustine ideia unitatii principiului. Lumea este aceiasi pentru toti. Stingandu-se focul trece in aer, din aer in apa, din apa in pamant, dar el nu se transforma ca principii ci ramane foc vesnic viu. Prin urmare apa, aerul, pamantul nu sunt forme de instrainare a focului ci modalitati de manifestare a lui. El se aprinde si se stinge dupa masura. Aceasta masura poarta numele de LOGOS (TAO, DAO) un concept crerat de Heraclit in care el denumeste contradictia. In acest

sens el spune ca din cele mai diferite tonuri rezulta cea mai frumoasa melodie, ca razboiul este comun tuturor lucrurilor, dreptatea este lupta, ca nu te poti scalda de doua ori in apele aceluiasi rau. Prin logos el intelege ca exista o ordine in natura, intelege ca natura nu se desfasoara haotiuc ci dupa o anumita ordine care-I este proprie, si logosul este tocmai aceasta ordine. Ordinea are caracter universal si necesar. Prin creatia s-a Heraclit a ramas in istoria filisofiei pana in zilele noastre. Etapa preclasica a filosofiei se incheie cu activitatea si creatia a doi filosofi, si anume: EMPERACLE din AGRICENTE si ANAXAGORA din CLAZANEME, care nu aduc tenme noi in filosofie, ci le redimensioneaza pe cele vechi, filosofia lor fiind un fel de compendiu. Etapa clasica a filosofiei grecesti In etapa clasica activeaza mari creatori de culturi conducand la o adevarata inflorire a culturii. Centrul principal il reprezinta Atena.Spre Atena se indreapta spiritele elevate care vor uimi si astazi cultura. In aceasta perioada traiesc filosofii sofisti, Eschil, Sofocle, Euripide.Traiesc si creaza arhitectii si sculptorii Fidias si Polycleitos. Se dezvolta si medicina si matematica. Secolul V este numit si secolul lui Pericle, care a condus Atena tomp de 15 ani, in care si-a pus in practica conceptia s-a asupra democratiei. El a pus in practica statul democrat Atenian . Tot acum apare si umanismul, acel atribut al conceptiei filosofice care porneste de la om, militeaza pentru demnitatea omului si asa cum spunea Kant Trateaza pe om ca scop si nu ca mijloc. Secolul V este considerat un adevarat miracol, culminand cu Platon, nascut in acest secol dar care il face posibil pe Aristotel, nascut in secolul IV. Etapa elenistica a filosofiei grecesti Se intinde intre ultimele decenii ale sec. IV si ultimul deceniu al sec. I inainte de Hristos. Termenul de elenistica a fost introdus de Dyogene si prin acest termen se intelege forta de unificare a culturii si civilizatiei grecesti. In aceasta etapa se observa o decadere sub aspect politic a polisului grecesc. Se intra intr-un declin sub aspect politic. Rolul de productie sclavagista intra intr-un proces de restructurare. Viata politica a societatii dobandeste noi caracteristici. Pana atunci orasele cetatii aveau posibilitati de afirmare in viata culturala, acum se observa un declin. Spiritul grecesc se caracterizeaza pana atunci prin optimism. Individul se considera cetatean rezultand sentimentul de incredere. El pune pe acest plan cetatea, odata aceasta cetate incepe sa se destrame optimismul, civismul dispare, inclusiv mentalitatile grecilor se schimba. Isi fac loc individualismul, neincrederea, pesimismul; acestea sunt semne ale dezvoltarii atitudinilor si mentalitatii clasice. Cugetarile filosofice continua. Ea se indreapta spre domeniul eticii. Oamenii devin interesati fata de idealurile colective. Se contureaza ideea ca fericirea mult visata s-ar obtine prin dobandirea calmului, o seninatate imposibila. Acestea poarta numele de ataraxie, care devine un ideal. In aceasta etapa exista trei (3) scoli filosofice, dar acestea nu se vor inalta la rangul celor anterioare: scoala lui Epicur scoala Sceptica scoala Stoica 1. Scoala Epicuriana Intemeiata de filosoful Epicur, originar din Samus; interesat de filosofie vine la Atena unde va deschide propria scoala filosofica: Gradina lui Epicur. Conceptia filosofica a lui Epicur este exprimata sub forma de scrisori: Scris catre Herodot, Scris catre Minicem. Exista s i maxime. In centrul filosofiei sale pune problema eticii, in speta fericirea, drumul spre fericire trebuie sa treaca prin intelegerea lumii in care traieste si prin cunostintele naturii. Epicur este al 2-lea filosof atomist grec, el continua atomismul lui Heraclit. Existenta este formata din atomi si vid, lumea este o aglomeratie de atomi ca o simpla miscare in spatiu. Epicur spune ca atomii se misca pentru ca se ciocnesc intre ei datorita greutatii, va spune ca atomii au capacitatea de a devia spontan de la linia dreapta. Aceasta teza contine o idee foarte importanta teza automiscarii materiei, se explica combinarea atomica. Aceasta teza are o implicare in a da raspuns problemelor arzatoare ale omului. Ideea de deviere spontana a atomului de la linia verticala si da posibilitatea sa sustina ideea spontaneitatii omului. Omul este format din atomi. Aceasta teza degaja incredere, optimism. Daca omul este in stare de libertate, inseamna ca el poate sa si constituie o stare de liniste, el nu este prins intr-o mecanica absurda. Epicur ajunge la concluzia ca omul este posibil la libertate prin conditia sa.

O alta idee este ca omul poate dobandi seninatatea sufletului, ataraxia . Dar ca sa dobandeasca fericirea el trebuie sa inlature cauzele suferintei si sa-si procure bucurii. Ataraxia se intreaba ce il face pe om sa sufere, oamenii sufera datorita faptului ca se tem de actiunea zeilor si frica de moarte. Aceste temeri terorizeaza sufletul omului, ele pot fi inlaturate cu ajutorul convingerilor atomiste, pe termenul psihic eliberat de aceste temeri va trebui sa semene bucurii. El admite un principiu al desfatarii omului ca un ideal al vietii. El indeamna ca in utilizarea satisfactiei sa se practice sobrietatea, masura. Filosofia lui Epicur contine accente de pesimism, ca un tribut al epocii in care traia. 2. Scoala Sceptica Scepticismul se gaseste intre filosofia lui Epicur prin optimism si scoala stoica care va incerca sa refaca omul si structurile sale. Este o filosofie a evaziunii totale, a unui relativism. Scepticism limba greaca skeptomai initial avea sensul de a se uita imprejur, apoi pare a fi nehotarata. Intemeietorul acestei scoli este Pyrrhon din Elis (365-277 i.H.). El a fost contemporan cu urmasul lui Aristotel Teofrast. Scepticismul formuleaza o etica pornind numai de la interpretarea subiectului si ajunge la concluzia care o prezinta ca principiu, ca nu se poate delibera, orice judecata trebuie suspendata. Ei aduceau pentru aceasta 10 argumente. Aceasta filosofie ia in considerare numai constiinta individuala, fara sa tina seama ca adevarul apare la nivelul raportului dintre subiect si obiect. Pyrrhon si contemporanii sai pun problema fericirii care nu se poate dobandi pe calea cunoasterii pentru ca nu suntem in situatia sa dobandim vreo certitudine despre bucurii. Etapa preclasic a filosofiei greceti Prerea celor mai muli cercettori este c n Grecia Antic a existat o filosofie riguroas, original i nu se confirm opinia dup care grecii au dat puin i au luat mult.Filosofia n Grecia Antic a aprut n perioada genezei a apariiei relaiilor de producie scavagiste, ca o reflecie implicit mai mult sau mai puin n mitologie, dar ea ncearc s se desprind treptat de mitologie. Asfel n Iliada i Odiseea a lui Homed gsim primele ncercri de interpretare filosofic a lumii, primele ntrebri i primele rspunsuri cu privire la lume. n poemul lui Hesiod Teogonia, munii i zilele gsim elemente de filosofie, Hesiod fiind poet.Acesta trece dincolo de originea zeilor i se ntreab cum s-a trecut de la haos la cosmos. Aceast ntrebare este filosofic i este o prezentare a filosofiei de mai trziu. Trecerea de la poemele hesiodice la filosofia greac propriu-zis este considerat un adevrat miracol dar un miracol realizat de oameni pentru c primii filosofi erau stns legai de ndeletnicirile, problemele societii i au ajuns la filosofie pe cale omeneasc. Ei contemplau cerul, natura, dar nu o contemplaie pur ci pentru a gsi soluii pentru problemele cetii.Intervalul de timp n care putem vorbi de filosofia greac este secolul VI .h. i secolul V d.h.(529), cnd printr-un decret al unui mprat roman este desfiinat coala de la Atena. Acest interval de timp a fost mprit n mai multe etape: 1. Etapa preclasic considerat o etap cosmologic, ntre secolul VI i nceputul secolului V .h. 2. 3. 4. Etapa clasic considerat o etap antropologic, ntre secolul V i IV .h. Etapa elenistic sfritul sec.IV i nceputul sec. I .h. Etapa roman sec I sec V d.h.Etapele 3 i 4 sunt considerate eticizante.

Etapa preclasic a filosofiei Greceti n aceast etap sunt mai multe coli filosofice cum ar fi :1. coala milesian de la Milet2. coala Pythagorician3. coala Eleat4. coala Heraclit din Efesn Grecia filosofia a aprut mai trziu n cetile periferice (Milet, Efes), acestea se gseau pe coastele Mediteraneene, n regiunea numit Ionia. n aceste ceti exista populaie mult, navigatori, negustori care cltoreau pe mare i uscat, se ntrebau i ncercau s i rspund.Printele istoriei, Herodot, a numit Miletul podoaba Ioniei. 1. coala din Milet deschiztoare de drumuri n orizontul filosofiei pentru c pentru prima dat reprezentanii ei -i puneau probleme filosofice i cutau i rspunsuri la acestea. Ei se ntrebau dac nu exist o natur comun tuturor lucrurilor, dac nu exist un temei. Din acest

temei se nate diversitatea i -i puneau i o alt problem filosofic, dac nu este i o unitate n diversitate. Aceste ntrebri sunt problemele mari ale filosofiei din toate timpurile (ce este diversitatea, entitatea lumii, etc.). Reprezentanii colii din Milet au fost :Thales din Milet, Anaximandru,Anaximene. Thales este cel dinti filosof al Greciei i al lumii europene. El a fcut parte din toate topurile privindu-i pe cei 7 nelepi ai lumii Antice. Avea cunotine din toate domeniile (economie, hidrotehnic, militar,etc.), dar el nu a fost primul filosof pentru c deinea cunotine din toate domeniile ci pentru c i-a pus problemele filosofiei. Identific temeiul tuturor lucrurilor. Principiul lui este apa.Dup el toate se nasc din ap i se ntorc la ap. Apa vorbind din punct de vedere antologic este nceputul, natura comun a tuturor lucrulilor, de aici i posibilitatea transformrii lucrurilor. Apa este nceputul, natura comun, principiul.Thales este primul filosof ce ajunge la natura principiului, pune la baza lumii un element concret, dar interpretat acest element concret prin prisma filosofic are rezonan filosofic i anume este cauza tuturor lucrurilor.Anaximandru este un urma al lui Thales. Va face un pas nainte n calea abstractizrii. Pentru el temeiul (principiul) este o sintez a mai multor elemente originare i anume : ap, aer, foc, pmnt. Aceast sintez o numete apeiron care n traducere ar nsemna nelimitatul, indefinitul, sau chiar infinotul. La el gsim folosit i termenul de principiu.Anaximene pune la baza existenei aerul. S-ar prea c s-a ntors la Thales. n realitate este un pas nainte chiar fa de Anaximandru. Se menine la nimea abstraciilor pentru c el vorbete de noutatea principiului. Aerul se afl n micare ce presupune comprimare i rarefiere astfel anticipndul pe Heraclit din Efes cu ideea dedublrii viitorului. 2. coala Pythagorician ntemeitorul ei a fost filosoful i matematicianul Pythagora. Aceasta se mai numete i coala italic. Pythagora s-a nscut n Insula Same n largul Coastelor Ioniei. La vrsta de 40 de ani s-a mutat n Italia n localitatea Crotona unde va fi ntemeiat o coala filosofic. La btrnee este nevoit s se refugieze i de aici i va muri la 90 de ani n Metapont.Biografia conine inexiti chiar din cauza acestuia pentru c el se credea de origine divin, fiul lui Hermes. A cltorit mult ajungnd n Caldeea, Egipt, Persia.coal filosofic intemeiat de Pythagora este apreciat ca un moment de seam al filosofiei, dar nu era numai o coal filosofic , tiinific, ci i o sect relogioas i grupare politic de orientare filo aristocratic. A avut o evoluie sinuoas i contradictorie. Cu aceast coal avem de a face cu prima form de nvmnt organizat. Era organizat dup principiile unei organizaii religioase. Aici se fceau practici complete de intruniri, existau interdicii severe, disciplin mistic. O mrturie antic ne spune c tinerii ce veneau la aceast coal erau mai nti cercetai la fizionomie, deducndu-le caracterul i temperamentul. Cei ce erau admii li se fixa un timp de tcere. n aceast perioad se numeau auditori. n aceast etap lucrurile cele mai grele erau tcerea i ascultarea. Dup aceea vorbeau punnd ntrebri i spunndu-i prerea i se numeau matematici (geometrie, muzic i alte discipline superioare). Cei care -i nsueau aceste discipline ale tiinei treceau mai departe la cercetarea universului i principiului naturii, numindu-se fizicieni. Din cele artate mai sus reiese c nui vorba numai de o iniiere mistic ci de principii pedagogice n ordinea nvrii i educaiei, apoi spunem de tcere i ascultare deci reflecie. Era i o educaie a vorbirii pentru a se putea exprima filosofico-tiinific. Iniierea n nvtura secret a colii nu era numai religioas ci tiinific i filosofic. Pstrarea secretului era o cerin categoric. n plan filosofic Pythagora avea o adevrat admiraie i preuire pentru filosofie. De altfel el a pus n circulaie termenul de filosof i filosofie. ntr-un text pstrat i care se crede ci aparine, el spune Viaa este asemeni jocurilor olimpice unde unii caut glorie i cununi, alii avantaje, iar a treia categorie adevraii filosofi sau preuitori ai nelepciunii vor s se delecteze cu cel mai minunat spectacol cu imaginea lui n filosofia lui Pythagora se gsesc coninute i teze de antologie, cosmologie care conin o serie de elemente miabile. Aa cum remarc Aristotel , pytagoricienii au fost primii care sau ocupat de matematic i au cultivato . Ei au scos ideea dup care principiile matematice ar fi principiul lucrurilor, dar dup cum n matematic numerele sunt elemente primordiale ei au crezut c celelalte lucruri sunt modele ale numerelor. Numrul fiind considerat substan a lucrurilor, rezult c numrul este principiul lumii. Aa cum este apa la Thalles, apeironul la Anaximandru, aerul la Anaximene. Au elaborat o

adevrat simbolistic a numerelor. Ei identific lucrurile cu cte un numr. Astfel: cifra 1 este considerat unitatea primordial, esena din care au ieit celelalte numerecifra 2 este primul numr par esena sufletului cifra 3 este primul num nepereche dar care este perfect pentru c are nceput, mijloc i sfrit cifra 4 este substana justiiei cifra 5 este substana cstoriei ..cifra 10 este simbolul ntruchiprii perfeciunii supreme. Aceast cifr va avea adnci rezultate n filosofia Greac. Pythagora cunotea 9 corpuri cereti. El mai inventeaz un corp ceresc numit antiterra ca s fie zece (10) . Din filosofia lui Pythagora se desprinde ideea valoroas dup care lucrurile rezult din armonia forelor contrare care s-ar elibera. Universul nu este un haos de fenomene ci o armonie, un cosmos guvernat de legi , de necesitate matematic. coala are o contribuie important n domeniul filosofiei i reinem: are meritul de a fi sistematizat cunotinele de matematic aduse din trecut respinge geocentrismul 3. coala Eleat Numele colii vine de la oraul Elea la nord de Napoli, i astzi se numete Velia. Aceasta era o colonie greceasc. Intemeietorul colii este considerat XENOFON din COLOPHON, dar alte surse printre care i DIOGENES LAERTIOS care este un nvat grec ce a trit n secolul III d.h. i care a cules texte, date, despre filosofii care au trit n perioada preclasic. n lucrarea Vieile i doctrinele filosofilor arat c un elev al lui Xenofon pe nume PARMEIDES este adevratul fondator al colii. Parmeides este un filosof care prin gndirea sa uimete pe cei contemporani lui, ui cei din zilele noastre. Problema pe care i-o pune este cu privire la posibilitatea i modalitatea fiinei noastre de a conceptualiza, de a exprima rolul prin ideal , abstracie. El ncepe s se ntrebe de ceea ce este i merge mai departe cu ntrebarea : Ce este ceea ce este? i Ce este?Rspunsul pe care -l d este numai existentul, prin care nelege principiul, ceea ce ntemeiaz. Dup el exist numai existentul, iar non existentrul nu exist. El pune i problema raportului dintre existen i gndire. Spune c existena este i poate fi gndit, non existena nu este i nu poate fi gndit. Prin rspunsurile pe care le d el adaug noi caracteristici principiale i anume: principiul este nenscut, nelimitat. De la el s-a pstrat un poem cu un titlu aproximativ Despre natur . n prima parte a acestui poem vorbete despre lucrurile absolut sigure, i anume despre adevr. n a doua parte trateaz aspectele schimbtoare ale lumii. Aspecte ce nu pot oferi dect cunotine probabile, adic opinii. Dup el aspecte de transformare , de diversitate, nu reprezint dect produsul unor preri neltoare, subiective, proprii muritorilor de rnd ce sunt incapabile s se ridice prin cunoatere deasupra la ceia ce este sensibil. Dup el adevrul const n faptul c existena este imuabil, continu nenscut i perfect unitar. Ideile sale vor fi continuate i dezvoltate de un elev al su i anume ZENON din ELEA. Acesta a devenit celebru prin nu mai puinele celebre aporii care se mai numesc i argumente sau chiar paradoxuri. Aporia = nseamn dificultate problem grea sau imposibil de rezolvat. Paradox = enun contradictoriu i totodat determinabil. Zenon dei Elea a elaborat 40 de aporii. I. Prima aporie este mpotriva micrii : Pentru ca un corp s ajung la int el trebuie mai nti s ajung la jumtatea drumului. Dar pentru aceasta trebuie s parcurg jumtatea primei jumti, i aa mai departe pn la infinit nseamn c mobilul st pe loc. Aristotel caut care este greeala raionamentului i anume c nu admite c ntr-un timp finit se pot stabili puncte spaiale infinite. II. A doua aporie se intituleaz Ahilei broasca estoas : Zbavnicul nu va fi ajuns nicicnd n fug de altul mai iute de picior, deoarece cel ce urmrete trebuie s ajung mai nti n mod obligatoriu acolo de unde a aprut cel ce fuge. Aa c n mod obligatoriu zbavnicul se va gsi de fiecare dat nainte . Aristotel arat greeala acestui raionament i anume gsim o fracionare la infinit a spaiului i timpului i sunt vzute numai sub raportul divizrii, discontinuitii nu i al continuitii. Aceste aporii au strnit mare interes la vremea respectiv. Zenon n-a vrut s demonstreze c nu este micare ci el a vrut s arate ct de greu este s conceptualizezi micarea, c se ntmpin numeroase greuti. HERACLIT din EFES numit i obscurul, datorit faptului c el tria izolat era melancolic, dar este filosoful ce a trit pentru filosofie. Avea ncredere nemrginit n raiune. Diogene Laertios spune c ar fi scris o carte n mod intenionat neclar ca s fie citite numai de cei capabili.Hraclit sub form metaforic pune n circulaie idei fundamentale pentru dedublarea viitorului. El exprim o ntreag concepie despre lume i anume Aceast lume, aceeai pentru toi n-a fost creat nici de vreunul dintre zei , nici de vreunul din oameni. Ea a fost ntotdeauna, este i va fi un foc venic n care dup msur se aprinde i dup msur se stinge . Prin urmare la el focul este principiul ntemeietor

. Heraclit susine ideia unitii principiului. Lumea este aceiai pentru toi. Stingndu-se focul trece n aer, din aer n ap, din ap n pmnt, dar el nu se transform ca principii ci rmne foc venic viu. Prin urmare apa, aerul, pmntul nu sunt forme de nstrinare a focului ci modaliti de manifestare a lui. El se aprinde i se stinge dup msur. Aceast msur poart numele de LOGOS (TAO, DAO) un concept crerat de Heraclit n care el denumete contradicia. n acest sens el spune c din cele mai diferite tonuri rezult cea mai frumoas melodie, c rzboiul este comun tuturor lucrurilor, dreptatea este lupta, c nu te poi sclda de dou ori n apele aceluiai ru. Prin logos el nelege c exist o ordine n natur, nelege c natura nu se desfoar haotiuc ci dup o anumit ordine care-I este proprie, i logosul este tocmai aceast ordine. Ordinea are caracter universal i necesar. Prin creaia s-a Heraclit a rmas n istoria filisofiei pn n zilele noastre. Etapa preclasic a filosofiei se ncheie cu activitatea i creaia a doi filosofi, i anume: EMPERACLE din AGRICENTE i ANAXAGORA din CLAZANEME, care nu aduc tenme noi n filosofie, ci le redimensioneaz pe cele vechi, filosofia lor fiind un fel de compendiu. Etapa clasic a filosofiei greceti n etapa clasic activeaz mari creatori de culturi conducnd la o adevrat nflorire a culturii. Centrul principal l reprezint Atena.Spre Atena se ndreapt spiritele elevate care vor uimi i astzi cultura. n aceast perioad triesc filosofii sofiti, Eschil, Sofocle, Euripide.Triesc i creaz arhitecii i sculptorii Fidias i Polycleitos. Se dezvolt i medicina i matematica.Secolul V este numit i secolul lui Pericle, care a condus Atena tomp de 15 ani, n care i-a pus n practic concepia s-a asupra democraiei. El a pus n practic statul democrat Atenian . Tot acum apare i umanismul, acel atribut al concepiei filosofice care pornete de la om, militeaz pentru demnitatea omului i aa cum spunea Kant Trateaz pe om ca scop i nu ca mijloc.Secolul V este considerat un adevrat miracol, culminnd cu Platon, nscut n acest secol dar care l face posibil pe Aristotel, nscut n secolul IV. Filosofii sofiti Termenul vine din greac (sophisles = nelept).Sec. V debuteaz cu un numr mare de filosofi numii sofiti care aveau concepii diferite, dar erau unii printr-o activitate comun. Ei predau cunotine politice, filosofice, oratorice, pentru ca tinerii s poat participa la viaa public, contra cost.Meritul sofitilor a fost acela de a sesiza c pentru a conduce trebuie s tii. Faptul c grupul acesta se mrea la un moment dat sofistica s-a degradat. Aceasta l-a fcut pe Platon s dea un sens peiorativ nct sofitii au fost numii vnztori de iluzii, oameni pui pe nelciune. Sofistica a fost o tiin iluzorie.Platon i Aristotel aveau dreptate cnd se refereau la partea degradat a sofitilor, dar printre acetia au fost i oameni importani despre care Platon vorbea cu deferen (respect) protagoras.Protagoras s-a nscut n Abdeea, n nordul greciei, a fcut multe cltorii stabilindu-se la Atena, bucurndu-se de aprecierea lui Pericle. A scris Arta conversaiei, Despre zei, Aprtori sau drmtori. Dintre aceste lucrri s -a pstrat puin. S-a pstrat un fragment care conine o ntreag filosofie : Dintre toate cele ce sunt, omul este msura, existena celor ce exist i nonexistena celor ce nu exist. Fragmentul acesta a fost interpretat de foarte muli filosofi de-a lungul timpului nc din Antichitate.Platon interpreteaz acest fragment spunnd c Protagoras atunci cnd a spus c Omul este msura tuturor lucrurilor a avut n vedere omul individual i de aici decurge faptul c :Aa cum -mi pare mie aceste lucruri aa sunt ele pentru mine; cum -i par ie aa sunt ele pentru tine.n acest caz se poate ajunge la tiin. Interpretarea aceasta simplific sensurile n acest fragment.n sec.XIX, Theodore Gomperz, d o alt interpretare. Protagoras s-a referit la umanitate n general, dar i aceast interpretare este unilateral, deoarece l transform pe om n contiin generic.n sec. XX critica filosofic este echidistant ntre interpretarea lui Platon i cea a lui Theodore Gomperz i caut sensurile termenului de msur (metron). A msura = a lua n stpnire, a msura lucrurile i a le cunoate.n sec. XX, teza omului msur este interpretat din perspectiv gnosiologic. Sub acest aspect omul msur reprezint raportul dintre subiect i obiect. Omul msur cu adevrat i eroarea. Noiunea de adevr i eroare este o noiune a gnosiologiei. Omul msur este existena celor ce sunt i nonexistena celor ce nu sunt. Omul este n stare s domine, s fie criticul realitii. n acest timp omul valoriteaz, -i formeaz critica de ierarhizare.Omul are la ce se raporta, este n stare s se raporteze, el msoar cu mijloacele sale idealul, el i-a cunotin de sine, omul capt o cunotin de sine.

Protagoras pune n centru omul.ntrbat Protagoras dac aplic aceast msur i zeilor, el se abine de la un rspuns, dar motiveaz apelnd la factori obiectivi. Protagoras a fost condamnat la moarte, dar a reuit s evadeze. Nu dup mult timp a murit ntr-un naufragiu.Prodicos (din Ceos) este o minte luminat i el va da noi valene tezei omului msur aducnd ca argument principal o nou tez : Problema libertii unanime are o form alegoric.Scrierea despre Heracles Heracles este pus n situaia de a alege calea pe care trebuie s o urmeze. Heracles se retrage n pustiu meditnd ndelung cum vedea astfel dou femei de statur nalt, una era frumoas la vedere, singura ei podoab era curenia, era modestia,cea din urm alearg spre tnr i-i zice : dac m i-ei de prieten te voi duce pe drumul cel mai uor, vei gusta din toate plcerile vieii.Virtutea nu-i face nici o promisiune, ea l ndeamn s urmeze calea binelui. Fr munc nici zeii nu hrzesc nimic oamenilor. Dac vrei ca toat Grecia s-i admire virtutea, trebuie s te pui n slujba ei. Dac vrei s te mbogeti de pe urma turmelor tale, muncete, ngrijetele.Dac omul urmeaz calea virtuii inseamn c este o fiin care se determin. Omul -i asum libertatea numai nelegnd ceea ce este pe msura sa. Libertatea uman se realizeaz prin alegera cii de urmat. Libertatea presupune alegere, opiune, dar i aciune. Democrit s-a nscut la Abdeeras, a fcut multe cltorii n ri foarte ndeprtate, apoi vine la Atena unde se stabilete i va duce o via cu multe privaiuni, dar de meditaie profund. A scris o oper filosofic vast.Chiar dac nu toate titlurile de lucrri ce i se atribuie i aparin el are n operele sale cunotine foarte variate. El este filosoful care a gndit despre toate. Are un prestigiu care rezult din atitudinea fa de adversar (Platon).Platon a vrut s-i ard crile. L-a oprit doi pitagoriceni. Platon se folosete de ideile lui Democrit. Democrit a depit 90 de ani, a orbit, dar nu a renunat l-a filosofie.Cicero spunea :Nemaiputnd s deosebeasc albul de negru el deosebea binele de ru. Diogenes Laerios spunea c Democrit a fost un spirit enciclopedist. A scris lucrri de etic, de filosofie natural, de matematic, literatur, muzical, de tiine speciale (medicin, pictur), o serie de comentri.Cu Democrit cercetarea natural atinge cel mai nalt stadiu. Principala teorie a colii din Abdera este Teoria atomilor. Pentru Democrit tot ce exist n lume ar fi alctuit din elemente ireductibile, necompuse atomos (atomi).Democrit prin teoria atomului se nscrie ntr-o problem filosofic creia i d i soluii problema natural a principiului ntemeietor.a = m tomos = mpartePentru ca atomii s formeze lucruri trebuie s se uneasc, s se mite, iar pentru aciune trebuie s existe un spaiu liber. Astfel realitatea se compune din plin i gol. Plinul i golul exist ca atare astfel nct ele se implic. Pentru el exist i existen i nonexisten. Concepia micrii ca existnd n mod real poate fi conceptualizat i pe baza micrii se explic diversitatea lumii. Principiul care st la baza existenei implic i micare, astfel se definete dup form, poziie, micare. Dup Democrit i sufletul uman este format din atomi, dar ei sunt atomi sui generis (de un fel diferit). Ei sunt mai dinamici, mai subtili, mai rotunzi.La el se intuiete ideea c a neles c ntre suflet i corp sunt deosebiri, sufletul are o alt funcionalitate dect corpul; este efortul lui democrit de a nelege deosebirea dintre ideal i real.Socrate (469-393) o personalitate marcant a filosofiei. A fost foarte controversat astfel nct s-a considerat ca fiind o inovaie, dar a fost i susinut de muli. Azi el se prezint cu enigma rezolvrilor. S-a nscut la Atena. Tata era sculptor, mama moa. Aa cum mrturisesc contemporanii Socrate n-a scris nimic. Sunt izvoare puternice care atest existena filosofiei sale. Aristofan, Platon n dialogurile sale din tineree l au pe Socrate ca personaj, prezentnd viaa i filosofia lui Socrate. n dialogul de maturitate ale lui Platon -i transmite propria sa concepie.O alt surs este chiar Aristotel. La 70 de ani Socrate a fost acuzat de coruperea tineretului, nerespectarea zeilor cetii. A fost deferit tribunalului poporului, denunul a fost dat de un poet numit Meleton, un poet obscur Anitos i retorul Lycon.Socrate a refuzat s evadeze, s-a aprat singur, a atacat cu ironiile sale pe judectori i acuzatori. Diogene ne spune c atenienii au regretat c l-au condamnat la moarte, au nchis terenurile de exercitare i gimnaziile.Socrate cu demnitate, bea apa cu otrav care i-a adus moartea.Opare socratic nseamn o orientare nou n dezvoltarea filosofiei greceti. Filosofia lui Socrate -i ndreapt interesul principal spre moral.Principalele preocupri sunt : tiina vieii interioare. Socrate spunea c Cea mai demn i util este cunoaterea omunlui.Deviza sa era ceea ce era scris pe frontispiciul templului Delphi Cunoate-te pe tine nsu-i!. A te cunoate pe tine nsu-i nu inseamn s-i cunoti doar numele, s nelegi ce reprezini tu n raport cu realitatea, nseamn a cunoate adevrul, pentru c adevrul se gsete n fiecare om. El nu este contient de acest lucru, dar trebuie s se foloseasc de orice mijloc pentru a aduce la suprafa adevrul. Arta de a cunoate adevrul, de a aduce la suprafa adevrul se numete maieutic.Cunoate-te pe tine nsu-i! este o chemare adresat celor care

se complac n cultul valorii externe. Externul nseamn i superficial.Cum socratic este o cunotin etic, inseparabil de planul aciunii, este o cunotin n care vorba i fapta formeaz o unitate. Forma de legtur ntre oameni este dialogul. El este o form de comunicare, dar nu pentru a transmite o sum de cunotine deja existente ci pentru a ndemna pe cel cu care dialogul supune adevrul.Socrate folosea autoironia , tiu c nu tiu nimic.El i determin pe tineri s participe la dialog pe picior de egalitate :Eu nu tiu, Tu nu tii, mpreun vom tii.Socrate a fost vestit prin ironiile sale cu ajutorul crora denuna prejudecrile contribuind la purificarea interioar.Spunea c filozofia ironizeaz, dar nu cu scopul de a-l aduce la neputin pe cellalt, ci pentru a-l stimula. A folosit ndoiala metodic i nu sceptic. A folosit procedeul inductiv, practic general. El este acela ce a controlat coninutul unor noiuni de baz ale moralei : bine, drept, frumos, datorie. Platon spune c socrate a cultivat dreapta raional, a fost un adevrat cavaler al dreptului, a fost un adevrat nelept al greciei.Cicero spunea : S-a cobort filosofia din cer nspre pmnt, a mpins-o n agor.S-au nfiinat coli filosofice dup ideile sale aa numit coala micilor socratici. Filosofia sa a lsat urme adnci n filosofia din Grecia antic. Un sofism[1] este un raionament corect n aparen dar fals n realitate. Termenul sofism provine din grecescul sophists. Odinioar sophists i sophs erau sinonime i nsemnau nelept, expert, "priceput n toate". n timpul lui Socrate termenul a nceput s fie folosit n legtur cu acei profesori care ofereau tinerilor, contra plat, nvtura i expuneri publice de elocin. Acest articol este despre erori n raionament. n logica informal i retoric, o eroare este de obicei o eroare n raionament de multe ori din cauza unei nenelegeri sau a unei prezumii. Unele aa-numite erori nu sunt retoric destinate s apeleze la raiune, ci mai degrab la emoie, sau la o dispoziie mai nuanat. O analiz informal a modelelor retorice n cadrul erorilor nu ar trebui s fie confundat cu argumente riguros formale n logic, pentru c argumentele convingtoare raional nu necesit s aib succes. Dei de multe ori folosite n mod neintenionat, aa-numitele erori pot fi folosite intenionat pentru a ctiga argumente. Aceste dispozitive retorice, discutate n detaliu mai jos, sunt: "ignorarea ntrebrii" pentru a devia argumentul spre problemele irelevante folosind aanumitul "hering rou", fcnd argumentul s aib un caracter personal ("argumentum ad hominem") i discreditnd caracterul opoziiei, "ceritul ntrebrii" ("Petitio Principi"), utilizarea "non sequitur", falsul "cauz i efect" ("post-hoc ergo propter hoc"), "alinierea" (toat lumea spune aa), "dilema fals" sau "eroarea fie-fie", n care situaia este extrasimplificat, "stivuirea crilor" sau utilizarea selectiv a faptelor, precum i "analogia fals". Un alt dispozitiv comun este "generalizarea fals", o abstractizare a argumentului care mut discuia la platitudini unde faptele chestiunii sunt pierdute. Exist multe, mult mai multe trucuri pentru a distrage atenia de la explorarea atent a unui subiect. O eroare formal bine definit, o eroare logic sau o eroare deductiv, se numete de obicei un argument nevalid. O eroare informal este un argument care ar putea s nu fie convingtoare din punct de vedere raional. Anaximandru Anaximandros din Milet (greac: ), redat uneori n limba romn i ca Anaximandru sau Anaximander (610 .Hr.- 546 .Hr.) a fost un filozof grec, reprezentant al colii ioniene. Asemenea dasclului i precursorului su Thales din Milet, Anaximandru posed vaste cunotine n domeniul matematicii, astronomiei,tiinelor naturii i geografiei.

Concepii filozofice Ca i ali reprezentani al colii ioniene, Anaximandru a fost preocupat de cutarea originii lucrurilor, identificnd n apeiron ( din a privativ, indicnd absena i peras = limit, hotar) materia primordial care st la baza universului. Potrivit concepiei sale, apeiron-ul este etern, indestructibil, nedefinit, n continu micare, din el i n el aprnd i disprnd toate elementele prin ciocnirea celor dou stri cldura i frigul. n comparaie cu Thales, care considera apa ca elementul primordial, apeironul lui Anaximandru reprezint o treapt superioar de abstractizare, el fiind primul filosof ionian care ncearc s ofere, dintr-o perspectiv raionalist-materialist, o viziune nchegat, unitar a originii universului. Contribuii tiinifice n domeniul astronomiei, Anaximandru a fost preocupat de distanele, mrimea i traiectoriile atrilor. El a realizat primul ceas solar i un glob ceresc (cu pmntul n centrul universului) destinat navigatorilor. Anaximandru era considerat de Eratostene ntemeietorul geografiei tiinifice. Cea mai important contribuie a lui Anaximandru la teoria cosmologic a fost, fr ndoial, eliberarea sa de ideea c pmntul are nevoie de un suport. Surse post-aristotelice susin c Anaximandru credea n existena unui infinit numr de lumi i ceruri. Teoria sa despre apariia vietilor i a omului, i-a determinat pe unii istorici s-l considere pe Anaximandru ca unul dintre precursorii evoluionismului, dei ideea enunat de Anaximadru nsui este diferit. Astfel, el a afirmat c animalele au aprut din ap sau din mare (reiterare a principiului thalesian al umiditii), dar omul "s-a nscut ntru nceput din vieuitoare de alt specie", deoarece "progeniturile altor animale, curnd dup ce s-au nscut se hrnesc singure, n timp ce numai omul pretinde o ngrijire ndelungat" (Fr. A10). Ideea lui Anaximandru nu este prin urmare una de tip evoluionist, deoarece el spune c omul a fost nscut ca om de ctre alte animale. Ceea ce ntlnim aici este mai degrab o idee de tip "omul-lup". Opiniile lui Anaximandru despre fenomenele meteorologice ne ofer un exemplu suplimentar al principiului su de consecven, anume c evenimentele din aceast lume trebuie atribuite aciunii permanente a acelorai fore i procese care i-au determinat formarea la nceput. Scrieri[modificare] Din antichitate se enumer ca titluri ale operelor lui Anaximandru: Despre natur, Descrierea Pmntului, Stelele Fixe, Sfera. Din opera lui Anaximandru s-au pstrat numai cteva citate, cele mai vechi texte de filosofie elen ajunse pn la noi. Anaximene sau Anaximenes din Milet (greac: , n. 585 .Hr. - d. 525 .Hr.) a fost un filozof grec presocratic din a doua parte a secolului VI .Hr., probabil un mai tnr contemporan al lui Anaximandru, al crui elev i prieten se consider c a fost.

Anaximene a fost preocupat, asemenea celorlai filozofi ionieni, de cutarea elementului primordial, etern i divin, identificat de el cu aerul (nlocuind prin acesta apeiron-ul abstract al dasclului su). El a considerat c aerul, cu coninutul su variat, prezena sa universal, asociaiile sale, n credinele populare, cu fenomenul vieii i al creterii, este sursa a tot ce exist. Totul e aer la diferite niveluri de densitate, i, sub influena cldurii, care produce dilataie, i a frigului, care produce contracia volumelor, acesta d nastere la diferitele forme ale existenei. Procesul are loc n dou direcii, n funcie de predominarea cldurii sau a frigului. Astfel s-a format un disc de pmnt, care plutete ntr-un aer ce l nconjoar. Condensri similare au produs Soarele i stelele, iar starea de combustie pe care o au aceste corpuri este datorat vitezei cu care se produc micrile lor. Aerul este deci principiul tuturor lucrurilor, substrat unic i infinit al lor (dar nu indefinit), element primordial nelimitat ca mrime. Rarefiat, devine foc; comprimat,devine ap, nor, pmnt. Zeii nii s-au nscut din aer iar sufletul provine la rndul lui din aer. Aerul este divinitatea, perfeciunea deci, ceea ce cuprinde n sine totul i la care revine totul. Anaximene reconfirm ideea comun a milesienilor c nimic nu se nate din nimic. Filosofic, aceasta nseamn: principiul este venic i nimnui dator. Anaximene a fost primul care a formulat teoria saltului calitativ n urma acumulrilor cantitative. Concepnd sufletul ca o boare de aer, Anaximene abordeaz astfel tema raportului dintre contiin i materie, dintre om i cosmos. Potrivit tradiiei, el a fost primul om de tiin care a recunoscut c luna nu posed o surs de lumin, ci o reflect doar pe cea a soarelui i a explicat originea curcubeului. Autoritatea lui Anaximene a depit-o n secolul V .Hr. pe cea a lui Anaximandru, ideile sale influienndu-i pe Anaxagora, Pitagora, Leucip, i Democrit. Thales din Milet Thales din Milet (Greac: ) (n. cca 640 .Hr. 550 .Hr.) a fost un filozof grec presocratic, care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei,filozofiei. Este considerat printele tiinelor. Herodot, primul autor care-l menioneaz pe Thales, afirm c strmoii lui Thales erau fenicieni, dar Diogenes Laertios adaug c cei mai muli scriitori l prezint ca aparinnd unei vechi familii milesiene. Numele tatlui su era Examyes, nume obinuit pentru un cetean milesian, iar mama purta numele grecesc de Cleobulina. Thales a murit la o vrst naintat, n timpul unor manifestri sportive, din cauza unor clduri excesive. Pe mormntul su este o inscripie care spune: "Aici, ntr-un mormnt strmt zace marele Thales; totui renumita sa nelepciune a ajuns la ceruri". Dei nici una dintre scrierile lui nu a fost gsit, cunoatem munca sa din scrierile altora. Percepia n epoc Era nominalizat n toate listele tradiionale ale celor "apte nelepi", inclusiv n cea a lui Platon. Avea o reputaie de priceput om politic iar istoria relatat de Herodot despre deturnarea cursului rului Halys atest reputaia i capacitatea sa de inginer. Thales i-a pus ntrebri despre natura universului i a dat rspunsuri care nu au luat n considerare zeii i demonii. Renunarea la mitologie a fost un pas crucial n gndirea tiinific i

a condus la o explozie intelectual care a durat sute de ani. Se pare c este primul care a rupt tradiia gndirii dependente de supranatural, trecnd la real. Thales a fost fondatorul filosofiei greceti i a colii Milesiene a cosmologitilor. A fost contemporan cu Solon i Cresus. Pentru c nu cuta ntotdeauna rspunsuri la probleme practice, Thales era vzut de unii oameni ca un om nelept, dar imprudent: o scriere a lui Platon (Theaitetos) ni-l prezint cznd ntr-o fntn pentru c era prea ocupat s studieze stelele. Totui, aceast aparent imprudent observare a stelelor a condus la aplicaii practice n navigaie: el a studiat micarea stelelor din Carul Mic, dup care navigau fenicienii, dup cum relateaz Callimachos n Pfeiffer. n plus, el a demonstrat caracterul practic al filozofiei sale, atunci cnd i-a folosit cunotinele ca s prezic o recolt bogat de msline i s pun monopol pe presele de ulei de msline (cf. Aristotel, Politica). Thales a cltorit foarte mult, fiind implicat i n comer. n timpul cltoriilor sale, a adunat o mulime de cunotine pe care le-a dat lumii greceti. De exemplu, Herodot povestete cum a prezis eclipsa de soare din 584 .Hr., folosind cercetrile i cunotinele dobndite de la preoii babilonieni. Apa '[modificare] Thales a fost primul filozof grec care a introdus noiunea de element material primar al tuturor lucrurilor i fenomenelor cosmice i pe care l-a identificat ca fiind apa. Importana apei n via i n natur a fost, probabil, principalul motiv care l-a condus pe Thales la aceast concluzie. n Teologia Orphic este precizat c "apa exist de la nceputuri i ea este materia din care s-a solidificat pmntul". Apa, aerul, focul sau orice alt principiu au fost pentru filozofii presocratici rdcina vieii, a sufletului i, n general, puterea naturii vii. Vechii greci au numit aceast putere "Fiesthe". Thales caut motivaia micrii acestei substane, presupunnd existena unui suflet mictor. Apa thalesian era o form a "nceputului", dar i "nceputul nsui". Thales presupunea c Pmntul reprezint un disc plat ce plutete mereu pe ape, iar cutremurele de pmnt sunt provocate de valurile apei n vreme de furtun. Matematica n domeniu matematicii, Thales a adus geometria n Grecia, familiarizndu-se cu ea n timpul cltoriilor sale n Egipt i dezvoltnd-o ulterior. Teoremele geometrice elaborate de el au constituit temelia matematicii greceti. Thales a demonstrat c: 1. un cerc este mprit n dou pri egale de diametru; 2. unghiurile bazei unui triunghi isoscel sunt egale; 3. unghiurile opuse la vrf sunt egale; 4. un triunghi este determinat dac sunt date o latur i unghiurile adiacente ei;

5. unghiul nscris ntr-un semicerc este unghi drept. Atribuirea primelor patru teoreme lui Thales provine de la Proclos, care se baza pe o afirmaie a lui Eudemos. Cea de-a cincea teorem este citat din Diogenes din Pamphila, din secolul I. Teorema patru este asociat cu realizarea practic a msurrii distanei dintre vasele de pe mare. Hieronymus din Rhodos ne povestete cum a msurat Thales piramidele din Egipt, folosind umbrele (a determinat momentul zilei n care umbra noastr este egal cu nlimea). Diogenius Laertius, n cartea "Vieile i opiniile marilor filozofi" ne spune c "Thales a fost primul care a determinat cursa Soarelui de la un solstiiu la cellalt i a declarat c mrimea Soarelui ar fi a 720a parte din cercul solar, i mrimea Lunii ar fi aceeai fracie din cercul lunar. Se spune c el a descoperit cele patru anotimpuri ale anului i l-a mprit n 365 de zile". Mitologia personajului Thales a fost unul dintre cei mai importani oameni ai timpului su, att ca filozof i om de tiin, ct i ca om de stat i legiuitor, prin maximele i zicerile sale. Drept dovad a acestui lucru st mrturiePlutarch, care povestete c nite pescari au gsit un tripod care ar fi aparinut Elenei din Troia. Mergnd la templul din Delphi, preoteasa pythian a lui Apollo le-a spus pescarilor s dea tripodul celui mai nelept om. Acetia i-au dat tripodul lui Thales. Avea orgolii temperate ironic. Se zice c obinuia s spun c mulumete soartei pentru trei binefaceri: "Mult, pentru c m-am nscut om, i nu animal, apoi, pentru c-s brbat, i nu femeie, i al treilea, pentru c sunt grec, i nu barbar" (cf. Diogenius Laertius) Tradiia lui Thales Thales este amintit de Plutarh (Solon) , Cicero (De divinatione), Seneca (Nat. Quaestiones), Plinius cel Btrn (Naturalis Historia), Galenus (In Hippocratis. De humoribus), Clement din Alexandria (Stromate). Thales este aproape uitat n Evul Mediu i la nceputul erei moderne, mprtind, astfel, destinul tuturor presocraticilor. Se pierd multe, dar se pstreaz elementologia. Kant spune n Logica c cel "care introduce aplicarea raiunii speculative i de la care pornesc primii pai ai intelectului uman ctre cultura tiinific este Thales, ntemeietorul colii ioniene. El a fost supranumit futurizician, cu toate c a fost i gay, aa cum, n genere, matematica precede ntotdeauna filosofia" . Hegel n Prelegeri de istorie a filosofiei prezervativul lui Thales cteva pagini de ghetaleala capital. Apoi, n secolul XIX, apar multe istorii ale filosofiei n care Thales mpreun cu ali presocratici ocup un loc de cinste. La noi, Dimitrie Cantemir, n Divanul (1698) l citeaz pe Thalis cu o presupus maxim (neatestat de nici o alt surs) precum Thalis filosoful bine au cunoscut i dzice: Focul, muiarea i marea, trei ruti deopotriv. Cosmologia elen a lui Mircea Futulan (1929) era cea mai aplicat i cea mai modern lectur despre presocratici.