TRSTURILE GENERALE ALE TRILOR DEZVOLTATE SI LOCUL LOR NECONOMIA MONDIALCEI TREI POLI AI LUMII DEZVOTATE 4.

1 Caracteristici generale si indicatori; 4.2 Modele de dezvoltare; 4.2.1 Modelul american; 4.2.2 Moelul renan; 4.2.3 Modelul suedez; 4.3 Sunt omogene economico-social-politic trile dezvoltate? 4.4 Noua economie. Caracteristici generale si indicatori n economia mondial trile dezvoltate reprezint un grup apreciat cca 29 de state dup organizatia OCDE* (Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economic) pe care le are ca membre; ele sunt caracterizate ca avnd un nalt nivel de dezvoltare, o strucur a economiilor nationale modern, un nivel ridicat al instruirii si ocrotire a snttii, n general un nivel ridicat de trai si civilizatie si cu un grad ridicat de participare la circuitul economic mondial. O anlaliz detaliat a economiilor trilor dezvoltate impune retinerea ctorva caracterizri generale: a. Bazate pe o economie de piat, n pofida unor crize, n toat perioada postbelic (1950-2000) au dinamizat ntreaga economie mondial. Factorii intensivi de dezvoltare au fost primordiali datorit revolutiei stiintifico-tehnice care a realizat informatizarea economiei; totodat privind structura tehnologic a economiilor nationale, majoritatea ramurilor se bazeaz pe tehnologii nalte, putine pe tehnologii medii si foarte putine pe tehnologii joase. Structurile pe sectoare ale economiilor nationale tind n trile dezvoltate s se apropie ntre ele, s se omogenizeze. Astfel sectorul primar (agricol) scade vertiginos ca pondere (5.2%), scade si cel industrial (23-27%) n timp ce cel tertiar (serviciile) creste spectaculos (65-70%). a. Aceste modificri structurale au determinat pe unii economisti occidentali s considere aparitia unui nou tip de societate si s o defineasc postindustrial sau, informational sau tehnologic, sau scientic sau dup Peter Drucker postcapitalist. b. n toate economiile nationale ale grupului, inclusiv n societate are loc revolutia managerial capabil de o maxim eficient si de rezolvarea problemelor care se ivesc. c. Trile dezvoltate si marile lor firme dezvolt la scar mondial procese economice noi transnationale ndeosebi globalizarea. d. Pe lng faptul c trile dezvoltate domin comertul mondial, este de consemnat c n structura exportului ponderea hotrtoare o au produsele manufacturate, cu un grad mare de prelucrare. e. Si ca un corolar nivelul de trai si civilizatie sunt cele mai ridicate din lume, iar democratia occidental asigur realmente libertatea si drepturile omului. Modele de dezvoltare Caracteristicile generale nu exclud particularitti ale trilor dezvoltate. Acestea sunt redate de cteva modele de dezvoltare asupra crora si ndreapt atentia trile n dezvoltare pentru a urma unul sau altul din ele sau pentru a-si crea propriul model. Se iau zece ntrebri, ca si cum ar fi zece vectori si dup cum prin situatiile reale existente se gsesc rspunsurile se contureaz modelul de dezvoltare al unei tri sau grup de tri: Ce rol joac emigratia?

Cum se abordeaz srcia? Securitatea social este sau nu favorabil dezvoltrii? Fiscalitatea ncurajeaz economisirea? Reglementrile sunt mai multe sau mai putine? Ce rol joac banca? Dar bursa? Puterea ntr-o ntreprindere cum este repartizat, ntre actionari, pe de o parte si manageri si personal pe de alt parte? Are ntreprinderea sau nu preocupri pentru educatia si formarea profesional? Cum este rezolvat problema asigurrilor?

Michel Albert apreciaz c sunt trei mari modele: anglo-saxon, german-nipon (renan), american sau neoamerican. Totodat consider c nu se poate vorbi deocamdat de un model european (al Uniunii Europene); literatura economic apreciaz c exist si un model suedez. Modelul american Cea mai mare atractivitate o are modelul american, att pentru o serie de calitti, ct si pentru cea mai mare dezvoltare care a fcut din SUA, dup prbusirea URSS, o superputere ce joac rol de lider n viata economic si politic mondial. n primul rnd poporul american este un popor de emigranti, initial cei mai multi veniti din Europa; ulterior din toate colturile lumii. n al doilea rnd SUA nu a cunoscut feudalismul. Emigrantii veniti din Europa au adus, ca s spunem asa capitalismul cu ei. n al treilea rnd trebuie consemnat c, juridic, n cea mai mare parte actualele S.U.A. fuseser o colonie englez si din nou luptele pentru independent au contribuit la ntrirea spiritului de libertate al oamenilor si la cel de furitori al propriei situatii, fr ajutorul unui stat doic. De altfel Declaratia de independent a consfintit drepturile omului n mod direct indivizilor. Treptat prin noi valuri de emigranti s-a format un alt atu al modelului o piat urias de consumatori. Si astzi, desi SUA este cel mai mare exportator, comertul exterior n PIB are o pondere mic (cca 10-12%), fat de tri mici sau relativ mici cu pondere de cca 50%, ceea ce constituie un al patrulea atu al modelului. n al cincilea rnd, SUA a fost preocupat de mrirea teritoriului prin cumprri; de la francezi, statele care compuneau Confederatia Luisiana, California de la mexicani, Alaska de la Rusia Tarist si chiar de la englezi (Oregon). n al saselea rnd este de consemnat spiritul exceptionalismului american, c SUA este singura putere capabil s conduc lumea , nrdcinarea sentimentului de exceptie n fiecare cettean, c el este american al celui mai puternic stat din lume. n al saptelea rnd trebuie subliniat c SUA, ca un magnet, a atras oameni cu nalt calificare, savanti, oameni de stiint, ingineri, etc. din Europa si alte continente; nu ntmpltor SUA are cei mai multi premiati cu Premiul Nobel care fac gloria acestui stat si au contribuit la dezvoltarea deosebit a economiei. Modelul renan (germano-nipon) Dup Michel Albert la acest model ar face parte pe lng Germania, Japonia si Elvetia, Olanda si Austria. Modelul ar datora mult religiei. Economistul si sociologul Max Weber n cunoscuta sa carte Etica protestant si spiritul capitalismului afirm despre calvinism c a favorizat dezvoltarea capitalismului la nceputurile acestuia.

Statul spre deosebire de cel american, se implic mult n viata economic. MITI (Ministerul Industriei si Comertului International) contribuie mult la formarea de noi industrii, la controlul activittii si sprijinirea economiei; a elaborat chiar si planuri de dezvoltare . Modelul suedez A fost elaborat de presedintele Partidului Social Democrat din Suedia Alva Myrdal (1902-1986) sub numele A treia cale , la care a contribuit sotul ei, Gunnar Myrdal (1888 -1987) , economist laureat al Premiului Nobel. Esenta lui const ntr-o protectie social deosebit, n vederea realizrii unei pci sociale. La baza lui st o strns legtur ntre partid, sindicat si cooperative, care prin stat realizeaz o serie de legi si msuri adecvate asistentei sociale : legea asigurrii sociale pentru somaj; legea pensiilor pentru vrst naintat; o pensie general suplimentar; crearea unui sistem central solidar de salarizare n care statul cu patronii si sindicat stabilesc salariile; msuri care s duc la o grij deosebit pentru copii;

Fondurile pentru realizarea acestor obiective se asigur din impozite extrem de mari asupra profitului aproape 60%. n Europa se disting cca patru tipuri ale celei de a treia ci. cea orientat spre piat (market-oriented) a noilor laburisti; n Olanda orientarea spre piat si consens ( market consensus-oriented); n Suedia statul reformat al buneistri; n Franta drumul statului conductor

Sunt omogene economico-social-politic trile dezvoltate? Trebuie s rspundem c nu. Din grupul acestor tri se detaseaz sapte tri- SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia si Canada care formeaz grupul cel sapte (G7) si grupul trilor mici. Din Grupul celor 7 SUA reprezint forta cea mai puternic avnd un PNB de peste 7,5 milioane de milioane de dolari ,din care industria, agricultura, serviciile detin locul nti n lume (deci inclusiv fat de ceilalti sase), n pofida faptului c are o balant de plti cronic deficitar de peste o sut de milioane de dolari anual. De altfel trebuie mentionat c din punct de vedere al avantajelor SUA fat de Japonia , sunt cteva care-i asigur rolul de lider : resurse naturale (Japonia le import n marea lor majoritate), cercetarea stiintific, urias putere militar, dolarul principal instrument de schimb n lume (chiar dac ntre timp a aprut EURO) si limba englez care domin aproape n toate negocierile internationale. Cele mai multe dintre trile mici sunt mari exportatoare, ponderea exportului depsind de cele mai multe ori si 50% din PIB. Noua economie Noua economie vine din SUA ca ceva opus vechii economii, vechiului capitalism. n fapt este un stadiu superior al economiei de piat cu cel mai nalt nivel de productivitate a muncii care se realizeaz pe baza tehnologiilor internationale, tehnologie care ptrunde n toate sferele de activitate uman. Noua economie are un rol extrem de important n domeniul micro si macroeconomiei, n crestere foarte mare a productivittii muncii, n schimbrile structurale ale economiei nationale, indeosebi n cresterea si diversificarea sectorului servicii. n fond este o perfectionare a aparatului de productie si de usurare a ntregii vieti a oamenilor. Desi Noua Economie aduce o crestere fr precedent a productivitsii munc ii ea trebuie nteleas ns mult mai pe larg, datorit noilor tehnologii si tehnici. Ea presupune:

dezvoltarea biotehnologiilor si a stiintelor vietii dezvoltarea nanotehnologiilor si respectiv nanoproduselor schimbarea radical a structurii productiei intensificarea legturii dintre tehnologie si dezvoltarea uman; cresterea calitativ a fortei de munc concomitent cu forta de creatie, conditii de viat superioare si cresterea longevittii si unei sntti mai bune

dezvoltarea cercetrii si stiintei n universitti si laboratoare ale statului si societtilor transnationale accelerarea rspndirii Internetului si nceperea democratizrii accesului la el, ceea ce conduce la cresterea fr precedent a difuzrii cunostintelor si a legturilor dintre oameni oriunde s-ar afla pe globul pmntesc. Astfel, putem vorbi de o societate de retele la scar mondial si de o realizare treptat a globalizrii economiei.

transformarea si dezvoltarea societtilor transnationale

dezvoltarea si cresterea rolului societtii civile.