EFECTELE NULITII N MATERIA CONTRACTELOR 1Consideraii generale.

Clasificarea nulitilor n nuliti absolute i nuliti relative nu se face, aa cum exist tentaia de a crede, n raport de efectele lor, ci de fundamentul lor. Nulitatea, indiferent dac este absolut sau relativ, produce aceleai efecte, ceea ce face s se confunde, de pild, nulitatea absolut cu nulitatea total i cea relativ cu cea parial. Potrivit art.1254 C.civ., Contractul lovit de nulitate absoluta sau anulat este considerat a nu fi fost niciodata incheiat. Acelasi text de lege stabileste ca in cazul in care contractul este desfiintat, fiecare parte trebuie sa restituie celeilalte, in natura sau prin echivalent, prestatiile primite, potrivit prevederilor art.1639-1647 C.civ. Contractul parial nul nu produce toate efectele sale, ci numai acelea care nu sunt contrare legii i bunelor moravuri, pe cnd contractul nul total nu produce nici un efect; n acest din urm caz, quod nullum est nullum producit effectum. Trebuie ns precizat c, dac nu toate clauzele contractului produc efecte potrivnice legii i bunelor moravuri ci numai unele sau numai una singur, dar acestea sunt clauzele (sau clauza) determinante, principale ale contractului, va opera nulitatea total.In situatia in care contractul este mentinut in parte, clauzele considerate nule trebuiesc inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile.i Referitor la nulitatea contractului plurilateral, art.1256 C.civ. statueaza ca :In cazul contractelor cu mai multe parti in care prestatia fiecarei parti este facuta in considerarea unui scop comun, nulitatea contractului in privinta uneia dintre parti nu atrage desfiintarea in intregime a contractului, afara de cazul in care participarea acesteia este esntiala pentru existenta contractului. In situatia in care consimtamantul uneia ditre parti a fost viciat prin dol sau violenta, aceasta are posibilitatea de a solicicita pe langa anularea contractului respectiv si daune interese.Totusi, daca partea al carei consimtamant a fost viciat prefera mentinerea contractului incheiat, atunci ea are drptul de a solicita doar reducerea prestatiei sale cu valoarea daunelor interese la care ar fi indreptatita.ii De asemenea, trebuie facuta mentiunea ca, in cazul contractelor incheiate in forma autentica, partea prejudiciata poate cere obligarea notarului public la repararea prejudiciilor suferite, daca anularea sau constatarea nulitatii contractului are loc pentru o cauza de nulitate a carei existenta rezulta din insusi textul contractului.Vorbim in aceasta situatie despre raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie.iii 2Efectul retroactiv al nulitii contractelor n raporturile dintre pri. n raporturile dintre pri, nulitatea, indiferent dac este expres sau virtual, total sau parial, absolut sau relativ, are efect retroactiv, desfiinnd contractul pe data ncheierii lui (ex tunc). Astfel fiind, contractul se consider c nu a existat niciodat.Din efectul retroactiv al nulitii decurge obligaia de restituire a prestaiilor svrite n temeiul unui contract nul. Dac prile nu au svrit nc prestaiile la care s-au obligat prin contract, nu se pune problema restituirii lor; dac numai una din pri sau amndou au svrit prestaiile la care s-au obligat, prile vor trebui s restituie, una alteia, ceea ce s-a primit, pentru c numai pe aceast cale ele pot fi puse n situaia n care se aflau mai nainte de a ncheia contractul. Este de mentionat aspectul ca un contract nul poate fi refacut, in tot sau in parte, daca la data refacerii lui sunt respectate toate conditiile prevazute de lege.In aceasta situatie, in toate cazurile, contractul refacut nu va produce efecte decat pentru viitor, iar nu si pentru trecut.iv 3Excepii de la regula restituirii prestaiilor. De la regula restituirii prestaiilor svrite n temeiul unui contract nul, dedus din principiul retroactivitii efectelor nulitilor, se cunosc urmtoarele abateri (excepii): -fructele culese de posesorul de bun-credin la data culegerii nu sunt supuse restituirii v

-cei care au avut capacitate de exerciiu restrns, nu sunt obligai s restituie prestaiile primite n temeiul unui contract care, dup executare a fost anulat, dect n msura n care, prin aceste prestaii, s-ar realiza o mbogire;ca si exceptie, persoana care nu are capacitate de exercitiu deplina, poate fi tinuta la restituirea integrala atunci cand, cu intentie sau din culpa grava, a facut ca restituirea sa fie imposibila.vi In vechiul cod civil mai existau doua exceptii, care insa o data cu aparitia Noului Cod nu isi mai gasesc aplicabilitate si anume: a) prima avea in vedere contractele cu executare succesiva, unde Noul Cod prevede obligatia de restituire, asa cum rezulata din dispozitiile art.1254, alin.3. Astfel, dac proprietarul poate restitui chiria primit de la chiria, acesta din urm, prin firea lucrurilor, nu poate restitui proprietarului folosina apartamentului, exercitat n temeiul unui raport juridic de obligaie (contractul de nchiriere de locuine). n acest caz, conform vechilor reglementari, nulitatea nu poate opera ex tunc, ci numai ex nunc (numai pentru viitor), ceea ce nseamna c prile nu mai au obligaia s restituie prestaiile svrite; b) a doua exceptie care nu si-a mai pastrat acest caracter este expresia principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans. Partea dintr-un contract nul pentru cauz imoral nu se poate prevala de caracterul imoral al propriei sale fapte pentru a cere restituirea prestaiei ce a svrit-o deja, invocnd nulitatea contractului. Aplicarea acestor principii a fcut-o instana suprem vii, n spe, reclamanii l-au chemat n judecat pe prt pentru a fi obligat s le restituie unele sume de bani ce reprezentau preul de cumprare pltit de ei pentru unele bunuri care au format obiectul infraciunii de specul, pretinznd c nu au cunoscut aceast mprejurare i c, ulterior, obiectele fiind confiscate, prtul s-a obligat s restituie preul, dar apoi a refuzat s-i execute angajamentul, pentru c din probele administrate a rezultat c reclamanii au fost n deplin cunotin de achiziionarea unor bunuri ce au format obiectul unei infraciuni, comis de prt, potrivit principiilor expuse, aciunea lor pentru restituirea sumelor pltite a fost respins. Dup cum se observ din motivarea acestei soluii, instana suprem a fcut o aplicare ferm a principiului potrivit cruia, un reclamant nu poate invoca n susinerea aciunii propria sa turpitudine, precum i a principiului potrivit cruia situaia anterioar nu poate fi restabilit n sensul de a se dispune restituirea reciproc a prestaiilor efectuate, atunci cnd cauza actului juridic este imoral pentru ambele pri, fr a se face distincie n raport cu gradul de turpitudine al fiecreia. Noul Cod Civil, prin dispozitiile art.1638 prevede expres faptul ca :Prestatia primita sau executata in temeiul unei cauze ilicite sau imorale ramane intotdeauna supusa restituirii 4Efectul retroactiv al nulitii contractelor n raporturile dintre pri, pe de o parte i teri, pe de alt parte. n raporturile dintre pri, pe de o parte, i teri, pe de alt parte, n privina efectelor nulitii, se rein urmtoarele idei: -nulitatea, indiferent de felul ei, opereaz cu efecte retroactive i fa de teri; -terii restituie drepturile consfinite de pri n temeiul unui contract nul, potrivit regulii resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis; -prile nu puteau transmite terilor mai multe drepturi dect aveau ele nsele: nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet; -n cazul nstrinrii lucrurilor mobile, terii nu mai sunt afectai de primejdia efectului retroactiv al nulitilor dac sunt de bun-credin, fiind indreptatiti la retinerea bunului pana la indemnizarea sa integrala pentru pretul platit vanzatorului.viii

n acest caz, instana suprem a statuat c vnzarea lucrului altuia, fie chiar n parte, atrage nulitatea relativ a actului deoarece vnztorul poate dobndi totalitatea drepturilor sale de proprietate, i, deci, posibilitatea de a transmite acest drept ctre cumprtor. O atare situaie are loc n cazul nstrinrii de ctre motenitor a unui lucru asupra cruia exist o stare de indiviziune, mai nainte de ncetarea acesteia. Dac, ns, urmare a partajului, motenitorului nstrintor i se atribuie bunul n ntregul su, vnzarea - cumprarea acestui bun se consolideaz retroactiv i anularea actului devine fr obiectix.

A se vedea art.1256 al.2 C.civ. A se vedea disp. art.1257 C.civ. iii A se vedea disp. art.1258 C.civ iv A se vedea disp. art. 1259 C.civ. v A se vedea art.1645 C.civ. vi Art.1647 al.2 C.civ.
ii
vii viii ix

Trib. Suprem, s. civ., dec. civ. nr. 544/1979; nr. 225/1972 ambele n R.R.D., nr. 10/1973, p. 148 i urm. A se vedea art.937 al.3, noul C.civ. C.S.J., s. civ., dec. civ. nr. 2369/1992, n Dreptul, nr. 10-11/1993, p. 112.

Judectoria

Fgra,

dec.

civ.