Sunteți pe pagina 1din 60

Ultimii patru ani de gcoald

Pubertatea in vremurile noastre


Ilse are 14 ani, dar aratd de 18. Este veseli gi dezinvoltd. In jurul gurii are trislturi ferme. Calitatea cea mai aparentd este nece-

sitatea ei de nestipdnit de a

fi

inde-

pendentd. La v6rsta de 13 ani a obginut un post de stewardesd pe un mare vapor de pasageri, gi s-a descurcat foarte bine. La Ecoald - deEi este destul de inzestratd este adesea lenegd gi dezinteresatd. Pdrinlii sunt indiferenfi, adicd nu au cerinle. Contactul lui Ilse cu mama ei nu este deosebit de strdns. Cu tatdl se infelege bine, au o rela(ie camaradereascd. Are o mare nevoie

sitatea ei de a crede devine e Ochii ei sunt amelitori cdnd ascultd cineva, ale cdrui opinii ii plac. intAlneEte alte concepfii se retrage
sine, devine tdcutd gi incapd[Anatd.

telefoneazd tatdlui foarte tdrziu, pentru ci ii este fricd de intuneric. Dupi unele complicafii, reuEegte si se elibereze definitivdc tdndr. Incd nu are 17 ani. Urmitorul pas in evolufia ei: incepe studieze invlgdtura (dogma) catolicd. Cf tegte, igi face notife, participd la cursuri lubegte discufiile, dar gdndurile ei cu totul lipsite de independenfd. I doar ce a invd(at. In acelagi timp

de a discuta cu el despre tot felul de lucruri. Fird si fie evident drdgufd, Ilse intotdeauna ii impresioneazd pe "domni". Formele ei de comportament sunt nestingherite, foarte "libere". La vdrsta de 15 ani cere dintr-o datd sd aibd o locuinfl proprie. Dupd o anumitd rezistenfd, pdringii se decid sd-i cr/,eze.In locuinfd impreund cu Ilse se muti Ei un tdndr de 2O de ani. Este destul de primitiv gi nu-i impirtdEegte interesele intelectuale. Ilse desface incet-incet "logodna". El pleacd, insd tot mereu se intoarce. Ei ii pare rdu de el gi i se dedicd din nou; curdnd incheie relafia- Prin telefon ii comunicd totul tatdlui ei, ii explicd insd cI doregte si rezolve situafia aceasta singurd. IJneori, cdnd este singurd seara, ii

vdrst6 la care tinerii dotali inte obignuiesc sd tindd spre indepe interioarl, Ilse se supune bucuroasd autoritati necrufdtoare. La 15 ani, Ilse a fost primitd intr-o ld Waldorf. Dupi pdrerea ei Ei a pdri lilor ei, a cAEtigat un interes nou invdldturd. In ciuda problemelor nale foarte apds6toare uneori, a adesea cu sdrg. Situalia de via!5 a lui Ilse pare a fi caz special, gi totugi, dintr-un a punct de vedere este reprezentativi. servdm indeosebi puternicul dintre maturizarea timpurie in sfere (independenfa, "logodna", tatea unei concepfii proprii despre vi gi copiliria retardatd pe de altd (necesitatea contactului cu tatil ei, ma de intuneric, credin[a in autori

[a

188

wnriza re fair

acc

lerat d

cresterea infiordtoare in cantitate Ei intensitate, a impresiilor senzoriale, care

Mertatea este precedatd de o serie de nhptome corporale pdtrunzdtoare. @terea corporal5 se accelereazd, se ffireEte osatura gi musculatura' IJneori

qm

rtru cil
B

O(XIF

nfir'ds )pe

cnG
ursurl

fi

sum tepetir neoe-

rcrmi.

ilti

pe

Daci

e in .I-ao
lectual
ndenga

unei

r $coa-

pdrin-

Pentru

persclucrat

fiun
mumit
d.

ob-

Intrast rumite
recesi-

viap)
parte

i, teaitate)-

depuneri de grlsime, cdrora adesea fln urmeazd un proces de sldbire- Din mtive intemeiate se presupune cd toate re$te transformdri sunt cauzate de o rrere[ie mai accentuatd de hormoni mrali, ce obignuiegte sd se facd remarudi cu cdliva ani inainte de pubertate. h wemurile noastre, aceste transformiri iqmr tot mai timpuriu. Este vorba de o ffirega grupd de fenomene, care in [inutffiille industrializate ale lumii au fost ffi echivoc descrise. Se Pare cd s-au nrdtat deja in secolul trecut. Incep6nd ru anii doudzeci ai secolului nostru ele rynr in mod evident gi au fost cercetate miin$fic in 1935 (cAnd medicul urban rfr Leipzig, E.Koch, a atestat Pentru pima oard statistic existenfa lor). t(hmenii sunt mai inalgi dec6t inainte ilreme. Greutatea la nagtere este in meffie mai mare. Schimbarea din(ilor gi mat&lrizarea sexuald apar de reguld cu mult nnni dswsrne. Mulli psihologi vorbesc Ei nlF(pre o dezvoltare intelectuald accelenati 6ire sunt cauzele acestor lucruri? Aici mcepfiile sunt total diferite. Disputa tiingifica a tbst deosebit de puternici in Crermania. Un mare grup de cerceFtori, htre care gi W. Lentz, aftmd ci singura mauzd esenfiald a maturizdrii timpurii ar fi consumul crescAnd de grdsimi gi albumine. Conform unei alte concep[ii. care a fost reprezentatd deosebit de energic de pediatrul B. de Rudder, nu este vorha numai de creEterea alimenta[iei, care u fi provocat transformdrile. ci gi de htregul proces de urbanizare Ei mai ales

influen!eazd copilul. Reprezentangii acestei concep{ii au atras atenfia in mod deosebit asupra faptului cd aceastd cregtere in lungime a copiilor mici (spre deosebire de creEterea in greutate) a continuat, conform cercetdrilor, in oragele germane, in ciuda anilor de foaChiar dacd motivele accelerdrii nu au fost clarificate definitiv, urmSrile faptelor ne sunt totugi tuturor vizibile: copiii devin astdzi mai repede "maturi". Este intr-adevdr atdt de simplu? Pentru a putea rbspunde la aceastd intrebare, trebuie sI privim problema Ei din alt
unghi.

mete 7945-1947.

Matwitate corporald gi sufleteas cd Deoarece transformdrile fizice pubertare decisive apar inaintea celor psihice, putem lesne crede cd cele din urmd vor fi cele secundare. Mulli psihologi considerd acest lucru un fapt. Conform lui Rudolf Steiner nu aceasta este insd situalia El arati faptul ca grafiei naturale, fireEti a copiilor obignuieEte sd ii urmeze in jurul vdrstei de doisprezece ani sau mai deweme o atitudine colguroasd gi stingheritd la baiefi gi o anume greutate gi oboseald la t-ete; el subliniazd cd aceleagi forle interioare ce se ardtaserd ca un fel de "muzicalitate a membrelor", sunt cele care trec printr-o metamorfozd gi apar intr-o formd transformatd, ca noi capacitd[i Ei anume in domeniul viegii afective Ei imaginative. In "Educarea copilului din punctul de vedere al $tiingei Spirituale", el infSliqeazd faptul cd transformdrile biologice apar cAnd aceste forle interioare se elibereazd de trup Ei

189

se trezesc drept capacitd(i sufleteEti de un fel pinl acuma neEtiut. Pentru Steiner, aceasti laturi a pubertdlii este cea esenliali. Capacitdtii fizice de a se reproduce ii corespunde pe plan sufletesc aceea de a se putea reflecta in interior, deci de a trdi gi a infelege ceea ce trdiegte in intreaga omenire. Atracfia pur fizicd citre oameni de sex opus este doar expresia mdrginitd a unei puteri de iubire mult mai cuprinzdtoare, care - atunci cdnd se dezvoltd in mod sindtos - apare ca interes aprofundat pentru intreaga lume. Acolo unde acest interes lipsegte, pentru cd impulsurile fizice se manifestd mai evident, gdsim o dezvoltare sufleteascd
atrofiatd. Steiner a considerat expresia "maturizare sexuald" ca mult prea ingustd gi o inlocuia su pl6cere prin "maturizare
phmAnteascd".

Forfele interioare cu care profesorul are de-a face la elevii de aceastd v0rstd pot sd se manifeste, la personalitdfi cu evolufie sindtoasd, cu o tdrie uimitoare. Cel care discutd serios cu tineri de 16 - 17 ani, int6lnegte o maturitate ce, cu cdliva ani in urmd, nici nu era prezentd. Pe atunci, tinerii, cu modul lor de gAndire,

erau intru totul copii. Astdzi de abia dacd mai existd mari probleme de viafd in domeniul gtiinfific, artistic sau omenesc, de care un tdnir sd nu fie captivat. Mai ales printre tinerii supradotafi se evidenliazd un anumit fenomen. Trezia lor pentru simptomele vremurilor gi necesitdtile timpului, ascufimea g6ndirii lor Ei capacitatea de formulare dovedesc adesea o congtienfd Ei o maturitate interioard re ne impresioneazd profund. Dar aceleagi individualitdgi au capacitatea manifestd de a-gi incilci propriile relalii sociale, mai ales pe plan erotic.

Conqtienfa bogaliei lor interioare gi concepfia larg rdspinditd cd maturizarea sexuald ar insemna gi maturitate, ii duc adesea la supraestimarea gradului lor de maturitate gi la transpunerea in situagii de via[6 ce le ingreuneazd foarte mult existenfa. Cazul Ilse este un exemplu caracteristic pentru aceasta. Existd insd alte grupe de tineri, la care discrepanfa dintre maturitatea fizici gi cea sufleteascd apare gi mai pregnantdManifestdrile deosebit de ciudate ale tinerilor pe tirdmul vestimenta{iei, al frizurii, al muzicii gi al comportamentului au uneori - gi din punctul de vedere al, celor mai in vdrstd - un anume farmec sau cel pulin o anume calitate de divertisment. Ele se nasc adesea dintr-o op+ zigie foarte de ingeles fa[d de modul fi-, listin gi lipsit de fantezie al generaliilor mai in vArstd. Curentele de modd ce apar dintr-o datd mai au insd Ei o alti laturd, deloc nesemnificativd. Presa, ra dioul Ei televiziunea rlsp6ndesc aceste impulsuri cu o eficienfd enorm5. Multi tineri sunt astizi preocupa[i in cel mai inalt grad, in g6ndurile gi timpul lor liber, de lucruri pe care "trebuie" sd "le" faci, pentru cd "togi" le fac. Astfel estc cultivat gi pdstrat un instinct de imitarq care line de fapt de prima copildrie. Nu doar modele de tineret relativ nevinovate, ci gi simptomele asociale o adevdrat serioase sunt provocate in marc mdsurd de imitarea nesocotitd a u modele de acfiune ce sunt trdite pri mass-media sau in vecindtatea imedi curse nebunegti cu maEini imprumu sau furate, delicte juvenile, vi sexuald, exces de narcotice gi alcool.

190

ima sa-

Mleme de pubertate qituluimic


,lLbe
infdgiEare

Ei educarea

i&r

or dc itua$
muL :mplu I caf

krs
ranti-

ile tid frintuhi :re d


lrtrroc

tivropG tul firgiila

li \

oe
na-

r alti
peste

M"ltt I mai cr li-

'le-

este itare.
ner"i-

:cu

nare unor

prin

iati:
ltate 3nle

';nbleme juvenile mai pufin grave pot fi riderate "boli de insuficienfd", ce au ln provocate deia la o vdrstd timpurie. h-uo curs pedagogic finut in Olanda h 1Y24, Rudolf Steiner men$iona, cu o mmitd ocazie, problematica . ardtatd -ri El sublinia modul in care pot sE se lfueze atitudini ce tin de o anumitd fte Ei'din care, in mod normal, omul Flueazd, cum ar fi predispozigia la imik a perioadei pregcolare Ei nevoia de ryritate a anilor de gcoald de pAnd la gdertate. Atunci, trupul, evident cI se ^ forma mai departe, dar sufletescul cel pulin partial, la un nivel de -ine, mlu[ie mplt mai copildresc decdt o cerc virsta. Intr-o altd prelegere din ace\i an, Steiner dddea un exemplu desIre cum poate lua naEtere o astfel de irr:rziere. Atunci cdnd se trezegte in om qacitatea gdndirii abstracte, odatd cu irarea sa in pubertate, forla gdndirii Ebuie sI primeascd necontenit hrani &tr-o viagd volitivd gi sufleteasca bom1 Dacd tAndrul suferl de slrdcie inUrbard pentru cd straturile sufletegti ni addnci nu sunt formate suficient frne intr-un fel un pas in gol cu *p""ii lrh sa intelectuald proaspdt cuceritd. E se orienteazi atunci in existentd nu Fin gdndire ci prin imitare gi credinfa h autoritate. "Aceasta il dezechilibreazd

rdi sociale grave, de naturd criminald n altele, obiEnuiegte sd fie povestirea m predispozigii omeneEti elementare G au fost neglijate printr-o ingrijire in*ient6: de reguld contactul sufletesc fficient cu mediul inconjurltor in timtd mpilSriei foarte timpurii. (vezi gi rctirile lui Ren6 Spitz.) $i multe alte

a fundalului unor

ano-

trebuit sd se fi aEezat deja in el insugi, sd facd tot felul de pozne, si imite una Ei alta, sd-Ei permitd sd imite, in acei ani

il face ca, la acea vdrstl la care ar fi i


se

de teribilism ai pubertdtii, tot ce


ndzare

nu e pe placul celorlalli, interesafi de utilitatea viegii -, sd imite aceasta pentru cd la vArsta copilariei nu a fost susfinut in imitarea corect6. Aqa vedem pe mulli umblAnd,
adesea ceva ce

dupd maturizarea sexuald, legAndu-se de

una Ei de alta Ei astfel amorgindu-qi trdirea libertdgii interioare." (Prelegere din 77.[Y.1924) Fdrd indoiald mulli oameni tineri suferd in zilele noastre de o adevdratd sdrdcie sufleteascd Ei se afl6 astfel intr-o Situafie
ce aduce puternic aminte de cele descrise aici de Rudolf Steiner. Dacd diagnos-

ticul sdu se va adeveri, atunci ar fi timpul pentru o schimbare in concep{ia

despre educarea copilului. Prezenfa unor

in anii preEcolari Ei a unor autoriteF de respectat in vremea gcolii generale, ar fi doud necesitdgi addnc ancorate, ce sunt prezente la fiecare om Ei care trebuie satisfEcute in timpul copiliriei, dacd nu wem ca dependenp de imitatie gi lipsa de critici sdl urmeze tot restul vielii. Dacd prin educagie "liberd" se va infelege o pedagogre ce doregte sd influenfeze cdt mai pulin copiii, Ei care astfel uitd sd satisfacd cele doud necesitdgi elementare amintite, atunci rezultatul paradoxal al unei astfel de educagii este lipsa de limodele de imitat

bertate interioari.

Ce

poate insemna perioada gcolarizdii

Poate sd contribuie munca in Ecoald la o evolufie armonioasd a tinerilor care, prin ceea re au trdit sau de ceea ce au

191

fost privali in copildria mai timpurie, suferd de subnutrifie sufleteascd? Pentru ilustrarea acestei intrebdri vom aduce un exemplu concret. in primul siu an de via[5, Martin a fost lipsit de multe, pAnd c6nd in sfdrEit a ajuns la o mami adoptiv6, o femeie cinsdte $i infeleaptd, ce era foarte iubitoare fafd de el. Deoarece insd ea era angajat6, nu avea multd vreme pentru el. Adesea el vagabonda pe stradd. Mama adoptivd iEi dorea sd-l ingrijeascd Intr-un mod mai individual. Atunci a fost sfrtuitd de cunoscu(i sdJ dea, dacd e posibil, la o gcoalS Rudolf Steiner. Martin era sdndtos Ei apt normal de gcoald gi a fost primit in clasa intdi-

Uneori era foarte agitat. Chipul

sdu

ardta clar semnele lipsei de ingrijire din copildria timpurie, dar gi trezia unei inteligenfe ascufite. La socotit era printre primii. In schimb, dezvoltarea vorbirii sale avansa foarte incet; de abia in clasa a cincea invdgd sd citeascd. Uneori sdrea in ochi duritatea lui tafa de algi copii. Se simlea insd bine in gcoald Ei cu timpul deveni vesel gi deschis. Avea un

temperament evident sanguinic. CAnd ajunse la vArsta de 16 ani mama adoptivd muri in condilii tragice. Martin era acum singur in viafd, fu insd repaftizat intr-o familie. Pirea s6-Ei fi revenit repede dupd moartea mamei sale adoptive.

Urmlrile neglijdrii lui in copildria timpurie apdrurd insd puternic, mai ales egoismul sdu nedisimulat- Ii pldcea ciocolata Ei de exemplu, era in stare fird multd vorbl sd se furiEeze inainte de masd in cdmara unei familii strdine, care-l invitase la prdnz gi sd infulece intregul desert de ciocolati. in conceplia lui crasd despre viafd, privea materiile precum matematica, Etiinfele naturii, istoria modernd, cu192

nogtin[ele contemporane gi meEteEugurile ca frumoase gi utile. In ciuda lenei lui destul de mari, avea adesea rezultate uimitoare, nu in ultimul rdnd datoritd memoriei sale deosebit de bune. Posibilitatea lui de exprimare verbald rdmase rudimentard. Greutd{i la scris gi la citit (legastenie) nu pbreau sd fi fost, dar el refuza total limbajul scris. La ortografie Ei sintaxd era adesea infiordtor de slabDe materiile artistice se ardta cu totul dezinteresat, uneori de-a dreptul cu neruginare. in orele in care materia nu{ interesa, gedea adesea cu gura deschi (uneori Ei cu degetul mare in ea) gi m o expresie apaticb de sub pdrul scurt gi impAslit. Avea pufine concepte de morali, iar acelea erau primitive Ei neclareAtunci cdnd considera necesar - dc exemplu "pentru a ajuta un camarad" minfea de inghefau apele. In afara gcoll el fdcu parte dintr-un grup ce ardta mite tendin{e criminale. Mai tArziu srr dovedit cd evita sd fie atras in acliune reprobabild- Fiind foarte de amdgit, a existat insd o perioadi i care au existat temeri cd evolufia decurge niciodatd Martin nu va mai 3 o cale pozitivd. [n primul r6nd, totul avea rdddcinile la el in nevoia p de contact. Niciodatd nu se retrdgea sine insuEi. Dacd un grup de elevi tau o discu{ie cu un profesor pe Martin li se aldtura de fapt i le punea mdinile pe umeri Ei se a ca cu un rdnjet vesel in conversafie. fesorii Etiau cAt de important era lucru pentru el Ei ii acordau cdt mult timp posibil. La cdgiva ani terminarea Ecolii, el a spus odatd: " la a fost casa mea pirinteasc[". Deja in clasa a doudsprezecea serd perceptibile primele semne ale transformdri, c, treptat, s-a

!uguri. :nei lui zultatc latoriti


Pmitrirdmasc

& harnic. tn"ep., sd dezvolte o sensibihte pentru necesitd{ile Ei problemele


r*or
oameni. Atitudinea de camaraderie

berte mult. Martin a devenit deosebit

la citit
dar eI ografic

slah-

u totul
cu ne-

Ei deveni un fidel spectade teatru. Fu primit la universitate, hii deosebit de modest Ei ajunse la realtate foarte bune la studiu.

Ga transformat intr-una de prietenie. ,&ria intereselor sale s-a ldrgit foarte mlt Urmirea intensiv Ei critic proble-

rele culturale

ia nrrl
eschisi

;curt $i le mo*
rcclare-

)giqt

fuzcte de vedere concluzive

rad"
La

a gcolil

-de -

anus-a

ziu

nwm : lesne

nda in qia lui


lata pe otul i$i ofunda gea in ui p*culoar" leauna mestee-

l i

Proacest

.,

et

mai dupd

"$coalevenile unei rddncit

ceva despre valoarea specificd a pedagogiei Waldorf. Ele pot insd contrihui la sublinierea scopului practic in nunca dintr-o gcoald Waldorf. Neindoios cd Ilse s-a obiEnuit cu un mod de lucru serios, dupd ce a trecut prin gmala Waldorf. in rest n., s-a p,.rt,.rt rchimba mai nimic in situa{ia ei de viald; a a trdit ea, s-ar fi petrecut poate aidoma chiar dacd ar fi urmat o altd gcoaE- in ceea ce il priveEte pe Mirtin, niirile sale din Ecoala Waldorf par sd fi cipltat o semnificalie mai addncd. In ffit sens o condigie importantd este reea cd a venit din clasa intAi la gcoala Waldorf. Anii mai tdrzii nu-gi pierd prin reasta din importanfd; dacd ar fi plecat &rpd clasa a opta, atunci efectul wemii petrecute in gcoald nu s-ar fi putut intdri gi ad6nci peste perioadele de criziNu putem repeta indeajuns faptul cI polile Waldorf au fost create pentru mpii sdndtogi cu aptitudini normale gi cd nu sunt institugii pentru "copii problem[". Totugi, Ei aici, ca gi in alte Ecoli, trebuie primigi gi copii ce se aflI in si-

Gci"

La fel de pulin ca gi alte rapoarte despre cazuri individuale, pot aceste povesliri despre Ilse gi Martin sd "dovede-

tualii grele. Atunci se aratd cd perioada gcolard cdgtigd de obicei in importanfd atunci cdnd copilul poate incepe cAt mai timpuriu, pe c6t se poate deja in clasa intdi; atunci cAnd poate sd treacd ocrotit de "autoritatea iubitd" a invdldtorului diriginte gi a colectivului clasei prin crizele celor de-al 9-lea gi 12-lea ani de viafd; atunci cAnd este hrdnit cu "hrana sufleteascd" potrivitd Ei este, independent Ei puternic in interesele sale, pregdtit pentru trecerea prin pubertate. Pentru cd crizele pubertdgii trebuie luate in stdp6nire inainte de a izbucni. Si aju(i elevilor ce vin abia in liceu intr-o gcoald Waldorf este adesea greu sau imposibil. Descrierea lui Martin confirmd gi o altd regulS. Cel mai important lucru pentru o dezvoltare interioard in timpul anilor tinerefii este contactul permanent cu oameni adulgi, cu sim[ul responsabilitalii. In vremuri in care procesul de maturizare este dizarmonizat din diverse motive, acest contact este mai important decdt oricind.

193

Alb-negru in clasa a

VII-a gi a VIII-a
Elevii se afld la vArsta de 74-75 ani intr-o vreme a contrastelor. La inceputul desenului in alb-negru, aceste doul polaritdti sunt trdite mai intAi ca fenomene, pentru a fi apoi inJelese, ca de la sine, ca simboluri pentru lumind gi intuneric. O lume a luminii - intunericului foate fi cuceritd acum, cAnd sunt caracterizate diverse feluri de lumind (stralucirea soarelui, a lunii, a felinarului $.u.|La sfArgitul ciclului de exercigii ce sunt ardtate aici, se afld portretul.

Trdirea lumii gi tndeosebi a oamenilor din


este unul din pubendSale fenomenele fundamentale Poate fi binefdcdtoarc tn acegti ani obfuafrvarea trdirilor cu ajutorul carbunelui $ transpunerea lor tntr-o formd.

jur cu totul tn "alb - negnt",

Dreapta: tema din teoia umbrelor ftcrw


stntctie).

los: identificarea cu lumina gi tntuneriN


(desen din fantezie).

Urmdtoarea pagrnd dubla: probleme perspectivd, desenate dupd obseruare. Prima tncercare de portret (amdndoud. sa a IX-a).

"

t " t'
a

-i;,i...... ',.::::'.':,:ll.

"_:....,.1;.r.rl,

'

''rtt-,i.:,.,....

';-5r:.:

in'i l:i"i-

--

;?'-.

.1

,;d

'. r..'i'llliil

'.Zti'i*.;,
:''..;.W:,4,,'

',

,&,.4 .;,'t4,:t'kt

54,:,:,alt;t;'
,:a': ;ir4.at"t: :::::r:::. .td/L;,,, I :i....,,a,a:t:lr,'

a,..

':'&;]tL

).6 [{c.

De la clasa a IX-a la clasa a XII-a

(Ciclul superior)
mod normal, de abia in anii tineregii se trezesc predispozilii sufleteEti importante, cum ar fi capacitatea dezvoltdrii unor interese individuale Ei a unui gust personal, gi tendinga cdtre judecdti independente in probleme de cunoagtere. Totugi, predispozigia permanenti la imitare, ce a fost infdligata in capitolul anterior gi care, flrd indoiald, este un factor important al evolu(iei civilizafiei contemporane, ingreuneazd indivizilor afirmarea capacitdgilor menfionate. Oare sd fi avut dreptate profelii de nenorociri care au prezis . cd mijloacele mass-media vor produce incet dar sigur oameni de massd care nu au decdt impulsuri colective? Cum s6-gi glseascd individul propriul sdu stil de viafi, drumul sdu unic prin existen!6, in acest curent de influenfe puternice, adesea sugestive? InvSldmAntul la care participd elevii claselor IX - XII (in Ecoala Waldorf, "ciclul superior"), poate constitui un ajutor in acest sens.

in

mdsura vremurilor, adicd congtient. in acest sens, epoca noastrd poate fi numitd pe drept o erd a Etiinfei. CAgi oameni existd insd, care trdiesc astdzi Etiinfific, in sensul ci iau atitudine fdrd pasiune in probleme de cunoaEtere ce ii privesc personal, fdrd a se ldsa distraEi de g6ndurile preferate, de sloganuri fdrd acoperire sau de "rezultate ale cercetdrilor", ce sunt de fapt doar ipoteze slab motivate? Este o contradicfie tragicd in faptul cd impulsul Etiingific nemaiintAlniL care a contribuit mai mult ca orice la indepirtarea concepfiilor vechi, a creat in acelagi timp gi o credinfd in autoritate ce se poate mdsura in orbire doar cu vechile forme de credingd. Predarea in clasele superioare din gcoala Waldorf doregte sd contribuie la funda-

@m!st

&a
"-a

rym

GTE
crycr

ltr

mEr

atl

r:ci
efl
'illl

hftd

rfui

rilFt 'Eti

h, r &u

rea unei atitudini de viald ce nu este gtiingifica doar la supratafd ci Ei in profunzime, in sensul in care este aici acceptat cuvAntul. Primii pagi pe aceasti cale sunt, cum am vdzut, deja fdculi in ultimii ani de gcoald generald. Incep6nd cu clasa a noua urmeazd acum in preindreaptd in aceeaEi direcgie, dar duc qr mult mai departe. Predarea este preluatd de profesori de specialitate, iar la materiile Etiinlifice in principal de profesori cu studii superioare. Prot'esorul nu mai are la acest nivd o autoritate de la sine infeleasd. Esrc intr-adevdr important ca elevii sd aihl respect fafa de cunoEtinfele sale de specialitate gi de mdiestria sa pedagogici- EL insd trebuie sd fie pregdtit sd dea sre teald pentru tot ceea ce spune, atAt h domeniul specialitdgii c6t Ei in cel on* nesc. Toate afirmaliile pot fi puse sl semnul intrebdrii Ei toate intrebdrile date sunt demne de studiat. Orele constituite, de aceea, in mare parte

fu,r

olu ni

illa

rry r

dFr

[b,fr

rw

dare transformiri profunde ce

se

iis, dE
ild &d

Atitudinea gtiinlrfua

Stricto sensu putem ajunge la o judecatd independentd in legiturd cu o problemd,

doar printr-o atitudine ce ar putea fi numitd Etiingificd: care nu permite pdreri preconcepute, gi in care nici un fel de
emofii n-au voie sd deranjeze cercetarea
liniEtitd.

Nu trebuie sd fii cercetdtor pentru

aplica acest principiu- Ajunge sd incerci sI trdiegti gi sd gdndeEti intr-un mod pe

198

rytient. In ate fi nuL C61i oaesc astdzi udine fErd $tere ce ii

conversafii gi discugii. Epocile de Etiinfe ale naturii (biologie, dimatologie, geologie, chimie, fizicd, maEmaticd g.a.) se preteazd indeosebi la crersarea capacitdgii de observare gi de

isa distragi ganuri fbrd : cercetdri)oteze slab tragicd in

hi, a creat
r autoritate

maiintAlnit" orice la

gindire. Experimentele profesorului Ei qerienfele elevului joacd pdnd in clasa e XII-a un rol esenlial in predare. Este recesard o deosebitd precizie in rezolvart' cdci altfel rezultatul poate sd fie cu bful eronat. Atunci cdnd sunt trase conduziile, cuvAntul de ordine este sd nu hci nici un pas ce nu poate fi motivat intru totul de fenomenele observate. matematic5, elevii trebuie, mai int6i de toate, s5 inleleagi pe cdt posibil operaliile de rezolvat; exersarea rutinei matematice, ce este gi ea importantd in rine, stl pe locul doi. - La materiile de giinle culturale, istoria, istoria literaturii Ei a artei, geografia, situalia este, parfial, cu totul alta. Dacd se discuth de exemplu despre probleme sociale, economice gi politice, despre destinul unor anumite

in

e doar

cu

ste aici ac-

re nu este i Ei in pro-

din gcoala

la funda-

rde ce

pe aceastd ia fbculi in L Incepdnd um in prese

personalitdfi

dar duc cu
'rofesori de ;tiingifice in ii superioaacest nivel leasd. Este

vii sd aibd
ale de spetagogicd. El i dea socone, at6t in

atunci ascultdtorul poate fi afectat foarte personal, mai ales la o relatare plind de via1a. In fond, tema este adesea si ajutdm elevul la trecerea peste simpatii gi antipatii personale gi sd incercim pe de altd parte sd le mijlocim un simgdmAnt bazat pe cunoa$tere pentru soarta omeneascd, despre care n-au Etiut nimic pAnd atunci sau pe care nu l-au luat in seamd pdnd atunci- Se cauti cu

gi despre opere de artd,

afard de aceasta, lucr5ri individuale ample la liberi alegere. Unii vor alege o temd artisticd sau meEteEugdreascd, algii vor consulta o problematicd Etiinlificd sau pun la cale o succesiune de experimente gtiinfifice. In practicd se aratd cd elevii ce au urmat de la inceput o $coald Waldorf aduc cu sine premize surprinzdtor de bune pentru o asemenea modalitate de lucru. Intelectul lor n-a fost pus la incercare prea timpuriu Ei nu a trebuit sd preia inainte de vreme o supradozd de cunoaEtere abstractd. Ei privesc cu infrigurare spre intreaga materie Ei noile perspective ce ii agteaptd in clasele superioare. Atitudinea lor este caracterizatd de regul5 de o criticd treazd, iar nu de un scepticism adormit. Participarea lor devine deosebit de activd atunci cAnd e vorba, de exemplu, de a cerceta mari intrebdri existenliale, cu ajutorul realitdlilor gtiin[ifice. Nevoia lor de a-Ei forma in problemele existengiale judeca!i proprii conduce adesea la interese de naturi Etiin[ificd in timpul liber.

Unele puncte de vedere principiale

in anul 2000, conform afirmaliei viitorologilor, gtiinla va juca un rol gi mai mare decit astdzi. Daca vrem sd ne pregdtim copiii gi tinerii pentru aceastd "explozie gtiin!ificd" atunci, conform concepIiei
existente, nu existd altd modalitate dec6t prezentarea de "modele de gAndire", f6rd vreo explicafie mai amdnunfitd,

alte cuvinte atingerea unei atitudini obiective gi in sfera emolionali Materia pusi la dispozilie elerilor in anii superiori este foarte cuprinzitoare.
lnvd(dtura

n cel ome-

le solicitd in tot

mai mare

puse sub :bdrile fonOrele sunt : parte din

mdsurd participarea independenti

in lu-

crul la caietele de eq9c5, la compuneri acasd Ei la referate. In clasa a XI-a Ei mai ales in a XII-a sunt realizate, in

adicd ipoteze sau conceplii despre al cdror fundament Etiinfific elevul de-abia dacd poate sd-Ei facd o imagine. Scopul predarii este, astfel, transferat. Orientarea pregitirii profesorilor, a manualelor, a mijloacelor auxiliare gi a metodelor de

predare pe aceastd noue direcfie este in

plind desfdgurare in Idrile puternic


industrializate.

feritor la motivul libertigii, trebuie sd aritdm aici cd conceptia antroposofica


despre lume

Avdnd in vedere aceastd evolufie, este indreptdlith intrebarea, daci nu cumva o astfel de modalitate de predare - fdrd a-Ei fi pus in mod conqtient acest scop - nu cumva impune elevilor o concepfie prefabricatd despre via(d. Se poate obiecta insd cd cercetarea gtiinlifici modernd s-ar afla in permanentd transformare Ei deja din acest motiv - dacd rezultatele ei ar fi prezentate in mod corespunzdtor - n-ar fi posibild nagterea unei concepfii statice despre lume. Dar nu se poate nega faptul cd evolu(ia se desfdgoard pe chi determinate, ce se complicd tot mai mult, ce determind nu numai metodele de cercetare, definiliile Ei teoriile, ci chiar problematica insdEi gi marcheazd puternic imaginea noastrd despre om gi lume. DacS tocmai aceste cdi de gAndire devin in tot mai mare mdsuri obiectul unei invdgiri mai mult sau mai pufin reflectate, devine evident pericolul unei lipse de libertate spiriScopul ce se afl5 in fafa profesorilor ciclului superior la o gcoald Waldorf, la materiile Etiin{itice, este o predare orientatd "fenomenologic", care mai degrabd caracterizeazd dec|t defineEte gi care le dd elevilor posibilitatea sd ingeleaga gi sa judece, cel pu{in intr-o anumitd cuprindere, bazele unor "modele de gAndire" reprezentative astizi gi a unor concepfii
gtiinlifice.
tuald.

profesori fundamentul concepjiei lor


despre viafd este tolerantS, nu doar in sensul cd afirmd existenfa altor concepte ci gi aceea cd oferd un ajutor in pitrun-

ce constituie pentru mulli

derea in direcgii de gAndire strdind gi in infelegerea lor. Motivarea pe indelete a acestui lucru ar duce in acest context prea departe. Un mic exemplu poate si clarifice cele expuse. Un profesor de istorie a incercat si creeze imaginea marxismului pentru o clasd a XI-a. Intrase foarte intensiv in materie gi o prezentase cu atAt entuziasm incdt elevii au crezut o vreme ci el era intr-adevdr marxist. O astfel de prezentare nu reu$egte intotdeauna, bineinfeles, dar se poate incerca realizarea unuia dintre cele mai importante scopuri al intregii munci de cunoagtere din ciclul superion sd se predea in aEa fel, incdt profesorul nu numai sd pund la dispozilie diferite alternative de gAndire, ci gi sd se poatii angaja pdni la un anumit punct pentru fiecare din ele.

Comunitatea sociald a unei clase

Am putea intreba, desigur, dacd


invd[dmAntul gtiin(ific dintr-o qcoald
Waldorf - ce gi-a dobAndit fundamentul spiritual prin Rudolf Steiner - nu este expus pericolului deosebit al unilateralitatii. Dincolo de punctele de vedere ce au fost prezentate deja in capitolul re-

Cum se poate realiza insb un invdfdmdnt intr-o gcoald in care nu existd o seleclio, nare dupl performangd, dar care si, pund tot mai multe cerinle capacitSlilc de cunoagtere a elevilor? O concepfie fundamentald importantd e pedagogiei steineriene este aceea, cd fiecare om, in condigii normale, ar trebd, sd aibd gansa de a urma Ecoala timp & doisprezece ani. Practica ne arate imi ci unii elevi ce participd incd activ h invdgdmdntul din Ecoala generalS, din rA ferite motive nu pot line pasul cu mu+

200

tlle
L

xoffi
mrrls lon oar itr rcepte

Ea

ei

6run-

igiin
lete
ate
onted.

or

si

de ryinea

a- Index/ar

) previi au

enu
se

lar

te c|eltregii erior:

xonrl
iferite

poati
|entru

ca din ultimii ani. Ei merg adesea la o gmal[ de meserii sau urmeazi una din rya-numitele ramuri practice, care sunt qganizate pe ldngd unele din gcolile Waldorf. Dar gi printre elevii ce rdmdn, qist[ pdnd in clasa a doudsprezecea nari diferenfe in dotarea inclinafiilor gi h capacitatea de lucru. Trebuie subliniat hptul cI gcolile Waldorf sunt intru totul fuchise fagd de acest lucru. Este insd mvoie sd ne fie clar ci realizdrile indirftluale vafiazd corespunzdtor. Elevii dot"g Ei energici ajung dupd terminarea Ecolii la capacitatea de a urma fovdldmintul superior, algii prezintd incd mari lacune de cunoEtinfe, au atins insd & reguld un nivel general de cunoEtin[e e le oferd posibilitafi destul de bune de a face fafd cerin[elor viegii moderne. Apare insd in mod firesc intrebarea, drci nu cumva elevii mai dotafi intelectual vor fi frdnali de colegii lor cu alte predispozi[ii. Cu siguran{d, un invdfdndnt comun poate provoca anumite ht6rzieri, deoarece profesorul va fi pus de cdtre alli elevi s5 facd divagalii, exflicalii suplimentare !.a. Pe de altd parte, acest lucru poate sd vind in intdmpinarea egoismului Ei arivismului celor mai dotali, care pe ldngd aceasta pot fi sti-

teoretic. in afard de aceasta, ia naEtere astfel in clasele superioare un spirit social bun, Ei adesea elevii gin, in aceeagi mdsurd ca Ei profesorii, sd il considere pe fiecare dupd predispoziliile proprii.

Rolul anei tn ciclul superior Ca o contrapondere la cerin(ele gtiinlifice, invdfdmdntul de euritmie, recitare, pictur5, desen, modelaj gi manufacturd se continud pAnd in clasa a XII-a. La aceastd vArstd, arta poate primi o noud semnificafie in viaga omului. El poate sd se addnceascd acum mult mai congtient decAt inainte in materialul cu care se lucreazd in diversele domenii artistice (tonuri, sunete, culori, lemn, lut, metal g.a.). "Istoria artei" este o materie de sine stdtdtoare in programa ciclului superior. Mulli elevi au ocupalii artistice in timpul lor liber. Astfel trdiesc tot mai clar faptul cd viala devine mai bogatd gi

mai multilaterald pentru ei, cd existl anumite legi psihologic - estetice, pe care le pot cunoa$te doar dacd sunt activi artistic gi daci invald sd contemple arta- Astfel cresc gi posibilitdgile de a

rmAnt

nulafi prin exercilii ^suplimentare pe mdsura puterilor lor. In general putem

ec!io-

esI
nti

d{ilor
a

d fie-

rebui rp de
tnsa

iv

la

n dimun-

spune cd munca, datoritd prezenfei elemlor dota(i mai mult practic decit teoletic, nu este infr6natd in mod evident, etita timp cdt aceEtia .se striduiesc sd hlcreze cdt pot de bine. Dar oare nu poate apirea gi mntrariul: a aceia, care nu au inclinafii directe cpre latura gtiinfifici s[ fie descurajafi &, rcalizdrile celorlalli? Exista acest pericol; insd viafa gcolard este at6t de mulu'laterald incdt existd posibilitali de afirmare gi intr-un alt domeniu decdt cel

ingelege, de a savura, a da verdicte bine motivate gi, cu timpul independent de a dezvolta un gust Ei meseria aleasd un stil de via(5 independente.

201

Matematica geometria
Clasa a noua

Ei

Cel tdrziu la trecerea in ciclul superior majoritatea elevilor va deveni conEtienti, cAt de important este si ingelegi cdte ceva din matematicd. Ei afla cd accesul la mai multe din ciile de specializare in profesii practice sau teoretice sunt deschise doar pentru aceia care posedd bune cunogtinfe matematice. Matematica std la loc de cinste in cadrul actualei ordini sociale. Acest lucru ar putea fi preluat ca un impuls favorabil pentru trezirea de noi interese. Totugi profesorul trebuie sd reziste ispitei de a supralicita acest impuls. Predarea matematicii trebuie sd serveascd, pe tot parcursul gcolii, la evoluJia personalitdfii Ei astfel sE posede valoare in sine. Probabil cb cea mai frumoasd cugetare asupra importan{ei exerciliului matematic a fhcut-o Platon. In "Statul" el scrie: "Prin matematicd este purificat un instrument al sufletului gi trezit ca printrun foc purificator la noi forfe de viafd, in timp ce alte activitdgi il distrug gi ii furd din puterea vederii, degi ar merita mult mai multe decdt o mie de ochi trupeEti, cdci doar prin el este vbzut adevdrul". CAt de departe de o astfel de concepfie se afl5 insd tAndrul de gaisprezece ani! "La ce e bund gi asta?" este o intrebare simptomaticd. Acolo in clasd ged tinerii cu for(e intelectuale proaspdt trezite Ei cu cerinfa de a realiza ceva practic in lume. Nu este insi greu sd-i angajezi intr-o problemd, oe nu este de loc orientat6 practic, in cazul in care problema

Prin geometrie putem tnvd{a sd vedem cu ajutorulgdndirii. Pentru a ajunge acolo, trebuie tnsd sd ne dezobisnuim sd trdim de exemplu punctul ca pe o tnlepdfird de ag linin ca pe o vetgea, paralelele ca pe doud linii de cale feratd. Doar tn suddanin pentnt o tnchipuire (reprezentare) total "eliberatii de simluri" putem sd ne ridicdm la o conceplie cu adevdrat geometicd.
Dreapta: Diferite poligoane, odatd tn sensul
geometriei euclidiene, cum suntem obiEnui$ ca suprafe{e clar delimitate gi apoitn sensul geometrici proicctive, unde construcEia respectivd se tntinde pdnd la nesfdrgit. Sd construiegti aEa cev a cere mult mai mari efortwi se ajunge tnsd Ei la rezultate mult mai interesante-

pusd se adreseazd doar procesului

lor dc

dezvoltare interioard.

Problema turnurilor din Hanoi poatc servi ca exemplu pentru o problemd e se adreseazd mai int6i gdndirii combinatorii gi apoi duce cu mult mai departe. Un turn - Hanoi este constituit de u numdr de pietre gdurite ingiruite pe o tijd verticald. De la cea mai joasd gi oee mai mare incepAnd, pietrele devin srrcesiv tot mai mici, pAnd la ultima. ir afard de aceasta mai stau la dispozitb doud tije libere. intrebarea sun[ ssurr cAte deplasdri de cAte o piatrd este voie pentru a construi turnul pe una tijele libere, daci este pusd condigia o piatrd mare n-are voie niciodatd sd aEezatd peste una micd? Presupunem cd avem patru pietre. dureazd mult pAnd ce elevii au aflat pd incercdri cd x = 15 deplasdri sunt sare pentru a construi turnul cerinfei.

202

'edent cu
rcolo. tre-

lmn

trdim ae rd de ac. pe doui


in pentnt 'eliherati ta o con-

ffi?-

pr

en Lt,tie

|-w 16r en puikt ; ett punntsd'tt,? Inlehtin4' ^;tti,"ii; ert puntzrf$tt-l 1r11IntinQ

ued ett ptan?-Det,ar dec i en Ce'L' i rud ddar cvd"Lin1er wutettptan? Oetar det

ru,nn,

tn sensui

fii;nuig
fut senstii rcgin resSri conlrlild

iefonui
ai intere-

ierc l;nyepitc kg^ "l^,.;1!!','.!er'alm ' a;r a ,qp I d,-p,r ena fiil iA, 6,'t'ta trnier Ty!f"' Punt2kna " r igt .w "; q i r a e m ettqtt . rt'd 7 I i* h' P u n tLt?rna cir oiin d *i 1:nf i b,id-a failen sa'ottwaAca'
nnr,rerr

ihoP"

ri lor

de

poate

lemd ce
ombinadeparte.

tdeun epeo
d qi cea ,.in suc-

4lnlr
,lllll'{r

liiar'
-l-f,ngg

!fin en

PunEcer

ex ttnSelittt pd lrehi;rnincJ.

4 oiha sia (a.aa

a:pekter pd fitrce1 |

stla frtittu

ima. in
spozitie

acum:

)ste neuna din

dilia

ca

d sd fie

:re. Nu lat prin

nece-

illd,i.}

onform

-r pr^tttter ptev clet ege^dsrhI\t

fyrh6:rnlnrlar 4,v cle or^ncJ? VFor/A

203

I
l

Clasa se va intreba imediat ca de la sine cdte deplasdri sunt necesare la un numdr oarecare de pietre. Unii cerceteazd care

t I

cdutdm intensiv un moment hotdrdtor, pAnI cdnd putem stlp6ni in gdnd turnuri nelimitat de inalte. Unde este acest moment hotdrdtor? Cercetdm deci modul in care creEte numdrul deplasdrilor, dacd numlrul pietrelor cre$te cu una. Turnul de cinci trebuie construit in aEa fel incAt turnul de patru (al celor patru pietre mai mici) sd fie mai intdi construit pe tija a doua. Apoi, piatra a cincea trebuie trecutd pe tija nr. 3. in final putem construi pe aceasti tijd intregul turn de patru. Numdrul deplasdrilor este deci x5 = x4+ 1 + x4 = 15 + 1 + L5 = 31. Acelagi este cazul Ei cu turnuri oricAt de inalte: putem face pasul de la patru la cinci, de la cinci la Ease Ei aga mai departe, la nesfdrgir Din aceastd descoperire se poate deduce formula numdrului de deplasdri pentru turnuri de mdrime nelimitatd. DacE efortul a fost mare, fructele sunt cu at6t mai valoroase. Elevii trdiesc faptul ci pot ajunge, printr-un proces de
204

mai mari. Metoda orientdrii in lumea simfurilor prin probe nu ajutd oricdt de departe. Trebuie sd ne gAndim, sd

urmd: ducea oare spre calea cea dreapEste corectd prezumfia? Elevii o verificd in cazul cu cele cinci pietre - da, presupunerea se adevereEte! Dar cum sd o demonstrdm pentru un numdr oarecare de pietre? Nu putem progresa construind turnuri din ce in ce

e situafia cAnd sunt mai pufin de patru pietre gi ajung la concluzia: o piatrd cere o deplasare, doui cer trei, gi trei pietre cer gapte deplasdri. Existd in inEiruirea de numere I, 3, 7, 15 vreo legitate caracteristicb ce poate trimite la weo formuld? $i cdnd a fost ghsiti aceastd

ti?

legdtura cu adullii! Pentru cd fi trebuie sd gdseascd singur adevdrul. matematicd insd un rol esenfial il j diferitele inclinafii predispuse. Cum sd fie satisfdcufi elevii visitori,

gdndire, la un rezultat, ce este de tins cu mijloace tehnice (chiar gi cu mai rapide computere). Ei au invdlat Ei sd-Ei observe propria g6ndire. Inva{d strdiascd momentele cdnd gdndesc sau cdnd gAndesc greEit. Aceastd trli este esenfiala. Sentimentul de a sta si gur, congtient pe pdmAntul adevdrului se instaleazd atunci cdnd ldsdm gldsuiascd in noi insdgi problema, confinutul ei de idei, atunci cdnd pem in noi obiectivitatea problemei. De regulS elevii clasei a IX-a nu ajunge intr-o agrz de mare mdsurd perceperea congtientd a gAndirii, u nici mdcar in clasa a XII-a. Imnortr este cd ei trdiesc tot mai puternic, funcgie de capacitatea individuald, este gdndirea clard. In clasa a noua cre$te necesitatea de sta pe propriile picioare. Profesorul, sens figurat, se trage tot mai la o gi materia, in aceeagi misurd, pdgegte mai in prim plan. Cdt de potrivit exercigiul matematicii, eliberarea

tali intelectual? Profesorul trebuie sd glseascd game riate de probleme, de la simple pAni complicate, el trebuie - cum sunl sia de specialitate - "si poatd difere in cadrul clasei". in clisa a noua exerseazd din nou operagiile aritmetie dar in alte sisteme de numere decit cel zecimal. Ceea ce a devenit rutini cadrul acestui sistem, va fi cucerit mod congtient, printr-o exersare ventd, bundoard in cadrul sistemului nar. Aceasta are efect eliberatorexistd probleme de toate gradele de

icudc
mnatat

de nea-

nvali

ri

fl

;c corEd

te trlira a sta rL
evarului,

te, de la adunare pAnd la radicali [a diferitele reguli de divizare. utdri, combindri gi aplicafiile lor in probabilitdgilor dau elevilor un ial bogat pentru exersarea for{elor ii. In geometrie pot fi oferite poifi corespunzdtoare dicorespunzltoare prin studiul drffiftafi

isdm
:mei.

gma! Cll

ri

hitelor curbe. Ne ajutd oare

expe-

d pere-

isuri
rll'

nu pot

la unn nportsnt :mic" in

ral5,

eadee
oruL in o parte
i$te tot

rdingele cu curbe inchise (cerc, elipsd) la ihebarea, cum se desfdgoard curbele cu hfrdere nelimitatd, cum ar fi hiperbola gp parabola? Aici surprizele pot fi mari p plio" de invdldminte. Elevii capdtd o iLrngine despre cdt de sigur gi de lejer rc poartd spre fel geometria analiticl cu ,mafiile ei. O metodd pur geometricd @Ete, de reguld, mult timp, dd insd mrcntru aceasta un cAgtig mai bogat; pe itfrmul cdtre fel pot fi fdcute descoperiri iLryortante, drumul in sine'devine intemmnt.

zero pun probleme noi dar extinse in mod natural, in calculul cu puteri. intrebarea ce va trebui mereu pusd, va fi dacd regulile "vechi" de socotit mai funcfioneazd gi la nivelul nou, pe care am inceput s[ ne deplasdm. Acest lucru se dovedegte posibil, ba chiar mai mult: privim operafiunile dintr-o perspectivd l5rgitd gi invdfdm in acelaEi timp, pur
tehnic, cum putem stdpAni probleme ca-

re altfel ar lua prea mult timp.


Bucuria de a obgine gi de a putea folosi unelte mai exacte, addncegte interesul pentru posibilitatea de a studia "arhitectura" matematicd in sine, in noi domenii, alese cu grijd din cadrul programei. Dupd triumful pregdtit de stdpdnirea nivelului clasei a X-a, ne pregdtim sd facem incercarea de a construi geometria pentru suprafefe curbe. Ca scopuri practice ne propunem calcularea de distanfe gi suprafe{e pe globul pdmdntesc, teme de navigagie dupd constelafii gi sarcina de a proiecta in plan drept globul sau pdrli din el, deci de a confecfiona o hartd a unei suprafefe sferice- Clasa este pusd aici intr-o situagie cu totul noud gi trebuie sI constate ci pentru hd4i nu este impo.sibil si proiectezi o suprafa{d sfericd pistrAnd "fidelitatea lungimilor". Ciudat este cd, de exemplu, harta maritiml nu este proieclia unui domeniu sferic ci este o imagine calculatd cu grijd, creatd in aEa fel incdt sd arate unghiurile corect, deci "pdstrdnd fidelitatea unghiurilor", fiind astfel potrivitd pentru gdsirea cursului corect in timpul navigdrii. Printre motivele ce pot contribui la evolufia personalitdtii s-e numdrd gi probleme ce se leagd de nofiunea infinitului. Spre aceastd problematicd pot conduce desenul de perspectivd Ei preocuparea cu no{iunea valorii limitl gi cu elementele teoriei mulgimilor lui Georg Cantor.

rvit este irea de fiecare

i0lg,sa a zecea

pdnd la

'udrt.tdsprezecea

ul. - in il joaci

im

pot teorientme vapdnd la i exprelerenlia OUA S rctice recat in rtind in rit in


90nsec-

ului bitor. $i de di-

a zecea se incheie doud mari ale programei. Planimetria este fuununatd prin trigonometrie. Elevii cam trebuiau pdnd acum sd se mullumeas'd sd trateze triunghiuri speciale gi alte ffikuri, pot sd se bucure de stdpinirea ffifuror triunghiurilor imaginabile, cu rfrutorul metodelor trigonometrice sau a niglei de calcul. Deosebit de mare devine nrllumirea atunci cAnd capaci6lile din sadrul topometriei ajung la aplicare dima gi activS. In cadrul acestei materii rc experimenteazd modul in care teodokul de valori unghiulare exacte pentru qfeaua de triunghiuri prin care harta in benire capdtd stabilitate gi precizie. Al doilea domeniu introduce logaritmii. D[umerele negative, fracliile qi numdrul

fuenii

clasa

205

rI
I
:

'f

dreaptd mai multe puncte dec6t numere? $i atunci cum de o dreaptd sa^u o curbd este "compusd" din puncte ? Intrebdrile in legdturd cu "infinit de mare" gi "infinit de mic" merg inapoi pdnd la paradoxurile formulate de Zenon din Elea acum 2500 de ani. in strinsd leg[turd cu acest capitol este exersatd gi aprofundatd no[iunea funcliilor, ca de exemplu funcfia ca instrument al gdndirii cauzale, ce a fost dezvoltat Ei intdrit matematic prin Galilei, Newton, Leibniz Ei al1ii. Noliunile de vitezd Ei acceleralie sunt in esen[d generalizate Ei permit determindri ale valorilor maxime gi minime, o cucerire ce a contribuit mai tdrziu, ca teorie a optimizdrii, la stimularea perfecliunii tehnicii. Studii despre nofiunea de infinit Ei teoria funcgiilor au ca efect o abstractizare a gdndirii in aceeagi mdsurd in care problemele se indepdrteazd de posibilitatea perceperii prin simfuri. Este inevitabil ca unii dintre elevi sd se mullumeasci in astfel de domenii cu orientarea generald Ei cu anumite no{iuni simple de bazd. Poate se na$te atunci la unii o aversiune in fafa lui x, y, z al ecualiilor. Ei pot cdpita noi interese prin probleme constructive, de exemplu in domeniul important al geometriei proiective. Un grup de matematicieni francezi (Poncelet, Brianchon, Carnot gi algi elevi ai marelui geometru de construcgii Monge) s-au entuziasmat la inceputul secolului al XIXlea pentru metodele pur geometrice Ei au wut sd arate ci se poate ajunge cu
ecualiile evidente ab geometriei analitice. Carnot voia si 'elibereze geometria de hieroglifele analizei"Astfel pe parcursul secolului al XD(Jea se deavolti geometria proiectivi. Ea ii oferd profesorului o materie excelenti.

Existd pe

Este uimitor cd nu a fost cuprinsi mai mare mdsurd de sistemul Ecolar neral. Geometria proiectivd oferd e lor ocazii deosebit de bune de a st probleme gi raporturi, atdt imaginativ Ei faptic, din mai multe perspective. ldngd modalitatea de imagin obignuitd, impregnatd de atomism, g6ndegte un plan sau o linie ca fii compusd din puncte, geometria proi tivd prezintd punctul ca cel ce planul sau linia, o formd cu ati dualistd fa[6 de formele anterioare. nul Ei dreapta pot fi privite, ca Ei tul, drept elemente primare, unitareCine Etie, de cAte ori un tdnlr vede situalie in alb Ei negru (Ei aceasta cu ad6nci convingere), trebuie sd vadi sarcind importanti a Ecolii in aceea a permite elevilor sd exerseze de judecdfi. De o astfel de ed (Ecolire) !ine, nu in ultimul rdnd, ca crurile gi problemele sd fie privite aspecte cu totul diferite, cel mai din mai mu^lte puncte de vedere di tral opuse. In acest scop, geometria iectivd oferd domenii de exercilii moase gi interesante, unde pot partiri tofi elevii. CAnd francezul Desargues nea in secolul al XVIIlea bazele geometrii, el ataca nigte probleme fuseserd puse prin intermediul sionigtilor, anume prin artigti. Acei cdutau metode ale perspectivei pic
severe. "$tiinga creat5 de Desargues astdzi una din cele mai frumoase

ajutorul lor mai departe decdt cu

ale matematicii

ea s-a ndscut din artd", scrie Monis

- poate pentru c5,


in

in

Western (Matematica in cultura Occidentald).

"Mathematics

Dreapta: CreEterea unui pentagon plan atotcupriradtor (Clasa a XII-a).

206

prinsa rm ;colar ge:rd ele.\ a stuldLa inatir *furu ctive- Fe raginare nism- ce

ca

fiinC

L proizu-

poar:u atitudne are. PXagi pumcitare.

vede i ;ta cLr :i vadd ,:, ;eea oe


lrTnardft.

:ducai-lr

ca

nu-

ite prlr

ai

trine

diarme-

:ia prc-

lii

t-nu-

articip,,L

les puacesler

fne ie
:prot-e: arti-sr:

;tura,le

es{e

tamun
odatar-

Kline
rlture).

;1
t.:.:

!
I

Dacd vrem sd evitdm


I

s[ vorbim

fdrd

ne auzi unul pe celdlalt, in viala de

zi cu zi, sau dacd dorim sd in[elegem anu-

mite rezultate ale cercetdrii gtiinfifice, atunci trebuie sd ne fie noud gi altora clar, ce reprezentdri fundamentale ne-am introdus intr-un context de idei.
cazul Etiinfelor, aceasti intrebare std adesea in prim plan: Ce axiome sau fenomene fundamentale punem la bazd? Ne strdduim apoi sd cunoaEtem, cdt mai obiectiv posibil, ce se intAmpld in domeniul cercetdrilor noastre - tie un proces natural, un experiment, fie un eveniment psihologic sau istoric. in clasa a XII-a dintr-o gcoald Waldorf, elevii primesc ample perspective in cadrul diverselor materii. In matematici putem trdi cum se realiza printr-o alegere iscusitd a unor axiome esenfiale, diferite geometrii (cea euclidiand, ne-euclidiand, analitic6, sintetica E.a.) gi diferite feluri de algebrd ("neobiEnuitd", a lui Boole, algebrd vectorialS g.a.). Cercetdtorul igi alege agadar unealta potrivitd. Am putea spune: el lasd problema in sine sd aleagd. Elevii inva!d sd cunoascd in acest context exemple pentru felul in care uneori o crea[ie matematicl era consideratd timp indelungat doar "literatur5", poate numai de dragul curiozitdgii, dar dintr-o datl a devenit mAna dreaptd in cadrul mai multor domenii de cercetare (algebra lui Boole in cadrul analizei logice, a teoriei probabilitdlilor gi a teoriei refelei electrice). In concluzie putem spune cd predarea matematicii este compusd din momente de exerciliu Ei de orientare. Cu c6t mai strdns pot fi legate una de alta acestea doud, cu atdt mai mare devine angajamentul de lucru al elevilor. Exersarea purd devine in timp exercigiu mortificator, simpla orientare neglijeazd dorinla

in

de activitate a elevilor. Dacd e vorba de studierea unor demonstrafii Ei derivdrl atunci o reguld de aur spune cd ceea ce se trlieEte este drumul viu de mijloc intre o prezentare competentd dar pedant uscatd Ei o succesiune de nofiuni in perspectivd schematicd dar lipsitd de contur. in paralel cu invSfarea prin exersare a rezolvdrii problemelor, discufiile orientative permit cAte o privire in felul in care sunt intrelesute legile matematice in naturd gi nu in ultimd instanld in fiinfa umand. Importanfa cea mai mare o are matematica (gi aceasta intr-o mdsurd ce trece peste alte materii), in aceea cd il introduce pe cel ce exerseazd in gAndirea purl gi in increderea in aceasti gdndire, deci in acea gdndire pe care o realizdm printr-o activitate ce este fo acelagi timp subiectivd gi obiectivd.

fr
hn
E
E

AF

,&
F! .nI ;fd

HE iu

'n$r

F fr.

208

vorba de derivdri i ceea ce

Fizica
Qasa a noua

le mijlc
dar
pe-

rofiuni in ipsitd de rersare a l orientarl in care ce in nafiinga Ire o are

in

6surd ce eea cd il

in gdndiaceasti

e care o
este in
ivd.

predarea fizicii in clasa a gasea, a laptea Ei a opta, elevii au studiat fenonene elementare, printre altele, din domeniul acusticii, opticii, al mecanicii (cu hrtlrostaticl Ei aeromecanicd) gi au fhcut ornoEtinld cu o serie de aplicagii din dera lor (vezi pag. 178 E.u.). In clasa a D(-a este vorba acum de invdfarea teneinic6, atit prin trdirea calitativi cAt Ei prin prelucrarea matematicl gi de calcul, a unor anumite fenomene din domeniul taoriei cildurii gi a electricitdgii, incAt sd poatd fi pitrunse intru totul maEina cu eburi, motorul cu ardere internd, telefonul gi inci alte desmperiri fundamentale. Felul in care se poate proceda in clasa a D(-a va fi ilustrat aici prin exemplul teoriei cdldurii. Astfel, legea lui Boyle in bgdturd cu presiunea Ei volumul unui gaz ff trebui sd serveascd in principal trlirii felului in care elementul matematic poate fi regdsit in comportamentul materiei. Materia nu reacfioneazA alealoriu sub influenla entitdlii cdldurii. Dilatarea, cAgtigul de cdldurd, cdldura de topire gi de evaporare, punctele de fierbere Ei de inghef sunt valori numerice rpecifice, raportate la anumite materiale. In acest context, addugarea altor sub$an[e poate ridica punctul de fierbere, ri coboare punctul de topire, apirind diar o deplasare a punctului de fierbere d aliajelor, ce pare la prima vedere sd ontrazicd intru totul rafiuneaUimirea elevilor in legdturd cu astfel de fenomene naturale este deosebit de importantd gi fructuoasd la aceastd vdrstd. Gudat este ci apa, substanta ce apare cel mai frecvent pe pdmdnt, este o ex-

in

cep[ie la dilatarea prin cdldurd. Faptul cd la 4oC are cea mai mare densitate face posibil ca ceea ce este viu sd nu inghele iarna, in frigul cel mai mare. O importantd deosebitd o are Ei caracteristica interesantd a lichidelor, de a se vaporiza la temperaturi tot mai joase odatd cu scdderea presiunii. Curba de saturafie a diferitelor substanfe se poate fixa uEor in diagrame gi devine deosebit de interesantd atunci cAnd descoperim cd toate aceste curbe par sd porneascd de la aEa numitul punct zero absolut, pe de alti parte se termind dintr-o datd la un anume punct: starea criticd a materiei. Gazul sau lichidul nu mai pot fi distinse, dintr-o datd, temperatura de evaporare este zero. Natura insdEi pune un punct pentru fiecare lichid, sub care nu mai poate deveni gaz gi peste care nici un gaz nu se poate lichefia. Dacd lucrdm cu astfel de legitd[i Ei ne strdduim sd ne stimuldm elevii pentru dreapta infelegere, observdm foarte curdnd ce rol subordonat joaci pura aritmetici- Chiar daci tehnica gi industria trec pe lingd calitativul fenomenelor tocmai in teoria cdldurii gi cauti inainte de toate mlaboratori ce sdpanesc matematicul pur din frzicd, atunci ar trebui sd fim totufi conltienli cd aici se afld o sarcind pedagogic formatoare adesea subestimatd in importanfa ei. Un fenomen deosebit de interesant dar Ei dificil este in acest sens cel al cdldurii latente. Fdrd ca temperatura sd ne indice vreo incdlzire sau rdcire, substanfele asimileazd cantitd!i considerabile de cdldurd, ce nu se manifestd insi ca o incdlzire. Ele transtbrmd in schimb starea de agregare a materiei. Deci dacd ninge, nu se face fiig, pentru cd se elibereazd caldurd latentd, cdldurd de vaporizare gi incilzeEte mediul incon-

?D

juritor. Sau ingheldm atunci cAnd


se pierde

suneste

tem uzi, deoarece cildura de vaporizare

in predarea frzicii clasei a XI-a centrul fu


greutate cade adesea, tn ilustrarea de epocd, asupra schigei tehni.ce. Este aicide tnlelegerea construcliei Ei obiectelor de uz zilnic-

in

orice caz gi atunci

vorfu

sustrasi corpului. Dilatarea are loc in general prin incdlzire. Corpul primegte deci cdlduri gi reacfioneazl prin mdrirea volumului. Dacd insd volumul se mdreEte f[rd addugare de cdldur6 - ce se intAmpld atunci? Se rdcegte. Nu e chiar atdt de ugor sd explici asta elevilor, dar este un proces cu totul analog: orice mdrire de volum are nevoie de cdldurd. Deci dacd volumul, de exemplu prin scurgerea unui gaz

Dreapta: Un generator de curent continua


Jos: Un motor universal pentru curent nuu gi alternativ.

acid carbonic poate fi ugor obginutd intr-o sald de clasd caldd. Pe de altd parte, gazul se contractd la rdcire. Scdderea yolumului inseamnl deci scdderea temperaturii. Asta explicd bineinleles gi faptul cI prin comprimare un gaz se incSlzeEte: se elibereazd cdldurd. Asta inseamnd cd o solidificare, o comprimare, o formare corespunde intotdeauna unei pierderi de cdldur5. In opozilie cu aceasta, cdEtigul de cildur[ este legatd de subgiere, desface^rea formei, tendinfa de dispersare. In acest sens am putea considera cildura ca polul opus al gravitaliei: cdldura acfioneazd in materie inspre afard, fdcAnd-o mai ugoard, desfdcdnd-o, dispersAnd-o, deformdnd-o. Gravitagia comprimd, solidiformeaz5. Cum putem mdsura cdldura? De fapt: de loc.

dintr-un recipient sub presiune, este mdrit, dar gaztl nu este gi incdlzit in acelaEi timp, atunci pierde cdldurd interioard Ei devine mai rece. Zdpada din

nind-o: dacd I gram de apd este la loC, atunci numim aceasta "o tate de cdldurd de o calorie". Aici putem introduce o serie de ca ce pot fi rezolvate cu succes gi in de matematicd in curs. - $i aici intdlni un motiv esenfial in pedagogia Wa in primul rdnd este vorba de un vi interes fa[6 de fenomenele Etiinfelor turii, de o in[elegere a contextelortematizarea vine in al doilea rdnd. Intreaga teorie a cildurii poate deci dezvoltatd, fdrd vreo explicare a ceea este cdldura. intrebarea, dacd este ra cea care migcd moleculele, sau migcarea moleculelor se manifestd cdldurd, ar trebui sd mai a$tepte

ani. Ea se potriveEte^ de fapt cel I bine in clasa a XI-a. In clasa a IX-a trebui sd ne finem intru totul de mene, ce oferl destule ocazii pentru mire gi cercetare.
Clasa a zecea

fic[,

Pe drumul rezolvirii problemei

asupra

Aceast[ vArstd este dedicatl fizicii ce, cu toatd frumusefea gi exactitatea

esenfei cdldurii, urmdtorul lucru cere o infelegere deosebiti: cdldura este mdsuratd ldsdnd-o sd actioneze asupra unei anumite cantitef de apd Ei apoi defi-

Fundamentul matematic este bi


pregdtit: trigonometria, ecualiile calitdlile parabolei Ei ale elipsei, Ei proporfiile, logaritmii Ei rigla de oferl bazele pentru infelegerea

21,0

tttl &'

tidfu 'twh

vnfla.
vtaa

sdF
tcnbfl

cadi-

ih.L;
q*

ihi!
HaC

t vir rdIUr-

fi fi.
,aoc

ittu
.hai

h#
trrli ail
efits

i[ir.'
IuF

hir ei-

inc alq
rilc,,

H ilr

211

i
I

I I

fizice ale lui Galilei, Kepler Ei Newton. Este vorba de trezirea gdndirii omenegti in plini desfdEurare, ce se extinde precum sferele planetare ale lui Ptolemeu, tot mai departe inspre cosmos. C-oncepfia sa geocentrici este inlocuitd de cea heliocentricd a lui Copernic. De ce? Ce se intdmpld aici? Elevul trdieEte mdrefia noilor gAnduri: ele sunt mai clare, mai logice, mullumesc sufletul modern mai mult decit cele de pAnd atunci. Cu mare greutate explicase Ptolemeu, cu ajutorul celei mai perfecte dintre figurile geometrice, cercul, miEclrile de lemniscatd ale planetelor. Elevii deseneazd gi construiesc unele din aceste forma[iuni interesante, ce incd Ei astdzi se aratd in acelagi fel ochilor noEtri, pe cerul stelelor fixe. De mii de ani aceste miEcdri sunt aceleagi. Dar omul le prive$te mereu din noi puncte de vedere. Copernic le vede dinspre cosmos, cu soarele in centru. Acest lucru este mai ugor de gindit, aceasta aduce claritate spiritului omenesc, care intre timp a invdfat si lucreze cu viteze gi distanle. Cum altfel ar putea descrie toate aceste stele zilnic aceastd uriagd cale in jurul plmdntului? $i toate cu aceeaEi vrtez6? Gdndirea directd nu vroia sd priceapd acest lucru. Dar nici Copernic nu a putut sd gdndeascd altfel decAt in cercuri, gi de abia Kepler, cel care, prin destinul sdu aparte, a mai putut sd se intdlneasc5 la timp cu marele observator al stelelor Tycho Brahe, reuEind sd dovedeascb faptul cd toate traiectoriile planetare sunt elipse. (Biografiile unor astfel de personalitdli sunt in mod desebit de potrivite si facd evident elevilor noul in imaginea fizicd asupra lumii.) Prin aceasta, armonia dMnd a devenit completi pentru Kepler, armonia sfere-

existen[a lui Dumnezeu, nu domnegte nici o intAmplare - totul este ordonal Elevii aplicd legile lui Kepler asupra lunilor planetare, chiar Ei asupra satelifilm artificiali gi vdd cd sunt valabile. Omul stipdneEte migcdrile de pe cer, gi gtim dinainte: dacd s-ar ardta vreodatd o noud planetd, atunci traiectoria ei nu rn fi aleatorie. O anumitd distan[5 cere o anumitd perioadd de rotafie. Dacd pe dc altd parte planeta are o anumitd perioadd de rotafie, atunci distanla fa[5 Soare este stabilitd. in acest moment al epocii de fizicd po*. te fi pusd de vreun elev intrebarea decisivd, ce aduce cu sine lucruri esen(i

lor s-a ardtat ca frumusefe datoritd legilor matematice. Cosmosul dovedegte

gi hotdrdtoare in evolu[ia omenirii


Acum, cAnd miEcdrile pe cer, prin Gali lei, gi pe PdmAnt au fost fdcute totul clare omului, cAnd trdirea a religioasd a ordinii universale strd sufletul, se na$te intrebarea: de ce sunt valabile aceste legi? Care este

za acestor miEcdri? La acest punct in evolulia fizicii


Isaac Newton. Cdderea mdrului, prin

re, conform anecdotei, ar atent, copil fiind, asupra

fi fost

gravitagiei, poate intr-adevdr se stea un simbol pentru ajungerea omenirii pdm6nt. Nimic dumnezeresc nu mai recunoscut drept cauzd, ci aEa gravitalie. Forfele sunt acelea ce mi corpurile, forlele sunt acelea ce fin netele pe traiectoriile lor sau le de pe ele. Forfe de inerlie, forfe fuge, forfe gravitalionale, for[e de re - ele sunt fundamentul mecani newtoniene. I-egea gravitaliei newtoniene devine universald in cosmos: fdrd si fi fost datd acolo, putem calcula masa

212

rtoritd legidovedeEte domnegte

p a unui numhr de planete. Un sentiGnt de adevdratd mdndrie, cu care se


poate incheia o epocd de fizicd in clasa a X-a. h funcgie de posibilitdfi se poate fixa uitmetic - matematic teoria migcdrilor gi ,m a forfelor cu ajutorul paralelogramehr de forfe gi de viteze. Insd "putinfa de a socoti" nu trebuie sd vind inaintea

ordonal

asupra lur satelililor ile. pe cer, Ei weodatd o

ei nu va rtd cere o
.a

)acd pe de itb perioa-

hEelegerii legilor fizice calitative. Aqa inm reiese din cele prezentate, sunt dab suficiente modalitdgi bune de dife-

a fa[5

de

Topometria Ei epoca de geografie

rentiere.

intdresc mai apoi convingerea: omul este

fizici

poa-

:barea deesenfiale

omenirii. prin Galicute intru


:a aproape e strdbate

din nou in mijlocul cosmosului - de data asta nu geocentric in sensul pdm6ntului f ic, ci prin gAndirea sa sigurd. Newton a deplasat spiritul omenesc in centrul

cosmosului.

mai indepdrtate galaxii iar sistemului nostru solar ii indicdm locul determinat.

Pimdnt" putem calcula cele

De pe "firul de praf

generatorul, de exemplu, ar trebui si fie stdpdnite de cdtre fiecare in amdnunt. Folosirea zilnicd a acestor obiecte ii di omului un sentiment de vial5 sigur, in momentul in care le-a pdtruns. Cdci doar nu poate exista intenlia de a chinui elevii in sensul obignuit cu toate detaliile teoriei electronice sau ale matematizdrii fizicii, ce sunt importante in special pentru cel ce doregte sd devind inginer electronist. Epoca std sub semnul tensiunilor: prin degajarea de gaze in incdperi cu aer rarefiat gi cu ajutorul aga numitei radiafii catodice ajungem la urmdtoarea imagine: electricitatea constd din electroni, din particule in migcare. Prin intermediul nogiunii de cdmp electric gi magnetic ajungem la cealaltd imagine: energia electricd se deplaseazd sub formd de

Ie ce oare
este cauClosa a unsprezecel

zicii apare d, prin ca-

fost fdcut
nomenului

;d Eea ca menirii pe l mai este ;a numita

ce

miEcd

e lin plale aruncd {e centride frecamecanicii

Cel tArziu in aceastd epocd profesorul este pus fagd in fafd cu decizia de a alege ceva anume din cantitatea aproape nesfdrgitd de materie. Ii std la dispoziEie o multitudine de experimente. o industrie uriagd se ocupd de construc{ia de instrumente Ei maEini, in care direct sau indirect teoria electricitdgii i:i gasegte

:vine lege fost vreoSoarelui

pre electricitate? Profesorul trebuie sd infiliEeze in cele cAteva sdptdmdni ale epocii, in aga t-el esen{a electricitetii $i aplicarea ei in viafa zilnici, incdt toli elevii, deci printre ei gi viitorul specialist electro, si primeascd ceva esenfial pentru via16. Telefonul, radioul, motorul gi

aplicarea practicd. Ce ar trebui oare sd Etie orice om des-

spafiu. Cel mai bine chiar prin spaliul gol, prin vid, prin univers. Cu viteza luminii de-a lungul gi de-a latul, fhrd a se sinchisi. Spaliul "gol" se dovedeEte a fi plin de c6mpuri electromagnetice. El are proprietatea de a "permite" trecerea undelor electromagnetice in toate direcEiile, nestingerite Ei nelimitate. Undd sau particula? Ce este electricitatea cu adevdrat? Invdldm in acest moment important semnificagia modului goetheanist de a privi astfel de fenomene, gi "nu ne intrebdm 'ce este electricitatea', ci intrebdm: 'cum devine electricitatea' Ei ce face electricitatea"'. Peste tot intAlnim in epoci polaritdfi: electricitatea nu se manifestd niciodatd unilateral. Ea este intotdeauna polard, o numim plus gi minus, elecfiizarea sticlei sau a rdginii (Faraday). Cdmpuri electrice Ei magnetice in transformare se condilioneazd Ei se produc reciproc intr-o corelare permanentd. Particula gi unda
'

undi (unde electromagnetice) prin

213

apar ca polaritate, capacitatea Ei inductivitatea acfioneazl polar. O imagine impresionanti a celor din urmd este circuitul electric oscilant, cel care, ca tezultat al polaritdlii inductivitate-capacitate, permite nagterea rezonangei, prin care noi (de exemplu la radio) putem alege una din milioanele de oscilagii electromagnetice. Sau polaritatea metalelor, cea care ne produce tensiunea in elementul galvanic, in celula fotoelectricd sau in termo<lement. Teoria electricitdlii este epoca tensiunii, a dualitdlii, a polaritetii. Descoperirile lui Orsted Ei Faraday, de exemplu, sunt perceptibile in microfon gi in receptorul telefonului sau in polaritatea motor-generator.

ipotezele gi modelele noastre. In manuale sunt amestecate adesea experimentele cu reprezentdrile, iar la descrierea experimentelor efectuate ar trebui deci si ne strdduim sd distingem clar intre adevdrata observagie gi teorie. Metoda de lucru a cercetdtorului gi imaginea fizicd a lumii in gtiinlele naturii creeazd astfel un permanent fundal in predarea din ciclul superior. Unitatea, armonia clasei a X-a s-a pierdut acum cu desdv0rEire. In clasa a XI-a domnegte polaritatea, dualitatea, tensiunea. Dar oare nu putem obline o claritate univocd despre esenfa electricitetii? Poate cd epoca se incheie cu aceasti intrebare.

Esenfa electricitdfii este multilaterald gi profundd. Ce mdsurdm de exemplu cu instrumentele electrice de mdsuri? Orica, numai electricitate nu. Mdsurdm cdldurl (mai precis dilatarea unei sArme incilzite), sau mdsurdm forfa magneticd ce a luat nagtere prin electricitate. Electricitatea dispare aici in momentul devenirii. Ea se transformd in cdldurd $i putere. Electricitatea este invizibild, nu se poate obline in stare purd, nu avem nici un organ de sim! pentru ea, iar in momentul nagterii se metamorfozeazd in alte forme de manifestare fizice; nici cdmpurile electrice ale electricitigii statice nu se manifestd ca electricitate purd ci ca forle mecanice. Nici bateria nu confine electricitate, gi in aga zisa sc6nteie electrici gaslm- materie incandescentd, strdlucitoare. Inainte de toate insd, nu ar trebui si ascundem elevilor unei clase a )O-a duditatea: fenomen model. Vom diferenlia clar acele experimente, ce infe$geaza o parte a lumii perceptibile cu simgunle, de acele imagini, ce oglindesc reprezentdrile, ideile,

Clasa a doudsprezecea

Fenomenele opticii geometrice precum Ei cele ale oscilafiilor mecanice introduc epoca de aproape patru sdptdmdni. Reflectarea, refraclia, curbarea, polarizarea gi interferenla sunt calitigi ale luminii ce aduc claritate intr-o serie de fenomene ale vielii zilnice inconjurdtoare. in acelaEi timp, aceste fenomene formeazi fundamentul inlelegerii rolului important pe care l-a jucat concepfia dualistd asupra luminii in istoria fizicii. Un om precum Newton se fine vreme indelungati de aga numita teorie a corpusculelor. degi teoria ondulaliei (teoria undelor) a lui Huygens fusese deja acceptatd de cei mai mulgi. De abia dovedirea fenomenelor de curbare gi interferenfi prin Fresnel gi allii ii convinge pe urmagii hi Newton sd renunfe definitiv la conceptrie particulelor. Lumina "este deci o undd-Dar in ce mediu? O undd nu putea fi inchipuitd altfel decdt prin analogie or o undi, un val de apd. De aceea a fc

214

manua-

imentele
'ea expeeci sd ne

adevirade lucru d a lumii I un perciclul sus-a pier-

a a XI-a
L, tensiu-

: o claritricitdlii?
aceastd

inventat eterul. Dar spiritul omenesc nu reufea sd gAndeascd mullumitor aceastd -materie" nevdzutd, imponderabild, pAnd cind nu s-au incrucigat in st?rgit cdile continuitdfii din electricitate Ei opticd: Maxwell considerd lumina drept o oscilagie electromagneticd Ei o incadreazd in oscilagiile deja cunoscute. CAnd in st?rEit au putut fi aduse Ei razele Rontgen la interferenf5, toate fenomenele de ondulalie cunoscute s-au ordonat in scala oscilagiilor electromagnetice. Aceastd unitate in cunoaqtere n-a durat insd mult. Max Planck este cel care face descoperirile decisive. $i teoria cuantelor in rapidd dezvoltare nu mai lasd loc de indoiald: lumina trebuie sd poatd fi "gdnditd se manifestd, in funcfie de conditii, tie ca undd, fie ca particulS. Greutdlile in inlelegerea t-enomenelor fizice igi ating in fine punctul culminant atunci cAnd le infdliEdm elevilor evolufia modelului atomic pAnd la nivelul actual al cunoagterii: chiar materia insdgi aratd fenomene de interferenfd Ei trebuie sd aibd astfel caracter ondulator. Ia naDtere mecanica ondulatorie. Dalton a gdndit primul model atomic Ei astfel a inceput o evolutie interesantd. Dacd vrem sd ingelegem cum se poate incerca intr-adevdr observarea fenomenelor atomice, poate fi luat ca exemplu renumitul experiment al lui Rutherford: El a trimis raze printr-o foi(5 subfire de aur. Ele sunt deviate in pu[ine locuri in aga fel, incAt Rutherford identificd concentraliile electrice cu ideea unui nucleu atomic. "Rutherford a descoperit nucleul atomului." Pdnd in ziua de azi e valabild ideea lui Rutherford cd atomul este constituit in principal din nimic. Niels Bohr propune a-

tunci o noud imagine atomicd, ce la ln considerare noile fenomene ale fizicli


cuantice.

qi ca particuld (foton)". $i lumina se dovedeEte in ultimd instanfi dualisti -

precum

introduc

dni. Relarizarea rminii ce :nomene in a"errmeazd rpoStant

std asucm predungatd ;culelor,

lelor)

i de cei
omenen Fres-

aEii lui
nceplia und5". ,utea fi rgie cu a fost

Heisenberg despre Bohr: "S-a simgit imediat cd Bohr igi dobAndise rezultatele nu prin calcule Ei demonstrafii ci prin intuigie qi ghicire." Bohr insugi spune: "Punctul de pornire tocmai cd nu a fost ideea cd atomul ar fi un sistem planetar in mic gi cd am putea aplica aici legile astronomiei. N-am luat niciodati lucrul acesta cuvAnt cu cuvAnt. Ci pentru mine punctul de pornire a fost stabilitatea materiei, ce, din punctul de vedere al fizicii de p0nd acum, este o adevdrat6 minune... Din cauza stabilithlii materiei, fizica lui Newton nu poate fi corectd in interiorul atomului, in cel mai bun caz poate da ocazional un punct de sprijin. $i astfel nici nu va putea da o descriere clard a structurii atomului, pentru cd o astfel de teorie - tocmai pentru cd ar trebui sd t-ie clard - ar trebui sa se foloseascd de nogiunile fizicii clasice, ce insd nu mai pot cuprinde fenomenul." Heisenberg: "Vom putea atunci inlelege weodatd atomii?" Bohr: "Desigur. Dar vom invdga, in acelaEi timp, de fapt ce inseamnd cuvAntul <a inleleger'." (Heisenberg, "Partea gi intregul") In ciuda acestor cunogtinfe, elevii lui Bohr gi ai lui Heisenberg au descris modelul atomic in mii de manuale in aEa fel incAt tinerilor le-a devenit o realitate. Chimistul, de exemplu, lucreazd excelent cu un model atomic ce este deja invechit din punct de vedere al teoriei cunoa$terii, dar care serve$te foarte bine scopurilor sale. Sarcina gcolii ar trebui totu$i sd fie trezirea in om a unei trdiri puternice legate de materia tainicd gi bine structuratd Ei sd-l familiarizeze cu problematica unei adevdrate cunoagteri a
materiei.

215

"Chiar dacd gtiinfele moderne ale naturu

vorbesc despre formele atomilor, cuvAntul formi poate fi inleles aici doar in semnifica[ia sa genera.d, ca structurd
in spaliu gi timp, ca o calitate de simetrie a forJelor, ca posibilitate de unire cu al{i atomi. La atom inchipuirea (reprezentarea) gi obiectul nu se vor mai separa, pentru cd atomul nu mai este de fapt nici unul dintre ele." (Heisenberg) Nu este de la sine infeles faptul cd o formafiune complicatd, cum este atomul, poate fi mai bine infeleasd daci facem un "model simplu" al ei. O astfel de simplificare duce intr-adevdr adesea la posibilitatea calculdrii fenomenelor fizice, ea poartd insd, pe de altd parte,
intotdeauna tendin$a neadevdrului in ea. Pentru cd orice reprezentare-"model" are limitele ei de valabilitate gi poate deveni minciund atunci cdnd nu suntem congtienfi de astfel de limite. In acest context Walter Heitler spunea:

Chimie
Cum se face cd zilnic venim in contact cu fenomene chimice, cI procese chimice de multe feluri se desfdEoari in propriul nostru organism, Ei cd totuEi mulli dintre noi suntem strdini de gtiinfa chimiei tot restul viefii lor? Oare {ine asta de caracterul greu de inleles al fenomenelor chimice insele sau cu felul gi chipul metodelor noastre de invdfdmdnt? In vremurile noi, astfel de intrebdri stau mai mult decAt oric6nd in fafa profesorilor, pdrinfilor gi nu in ultimul rdnd a elevilor. In multe [dri vestice se realizeazA o rcvizie a programelor Ei metodelor de predare a chimiei cu scopul unei mai rapide stdpdniri a proceselor chimiceAceasta o sperd indeosebi anumite metode americane de invdldmdnt prin contactul c6t mai timpuriu al elevului cu lumea consideratd esenfiald a modelelor Ei formulelor. Experimentele propuse servesc atunci indeosebi clarificdrii gi intdririi modelelor de gAndire prezentate. Ce realizeazd profesorul intr-o gcoali Waldorf atunci cdnd aduce in clasa a VII-a elevii in apropierea nemijlocitd a plenitudinii de fenomene (vezi pag. 182 g.u.)? El are grijd ca, de exemplu, prezenfa focului sd nu se limiteze la flacdra micd, mai mult sau mai pufin infrdnati a arzdtorului Bunsen. Le va prezente' copiilor un incendiu de pddure? Poatc nu chiar aga, dar in funcgie de posibilitdli se ingrijeEte ca fiecare copil sd aibocazia sd-Ei gind respirafia in fafa pocniturilor, vAj6iturilor, ba chiar a tbrfei mirtuitoare a focului Ei sd se entuziasmerc de mirimea Ei frumusefea evenimentului. Fenomenele chimice ameninfd tot mereu sd ne sufoce. Acesta este caracterul lor. De aceea este necesar si or-

'

"Gdsesc nedreaptd incercarea

de a

transpune pentru gimnaziu, intr-o formd simplificati, domenii mai inalte, mai abstracte ale gtiinfei, care in realitate nu pot fi infelese decit in universitate." N-ar trebui sd uitdm niciodatd cd mulli elevi nu mai inva1h fizicd niciodatd in viald. Imaginea, impresia pe care le-o transmitem despre domeniile moderne cele mai grele ale concepfiei despre viafd a gtiinfelor naturii, ar trebui si fie impresii care sd lind o via15. Chiar Ei cei care vor studia gtiinfele naturii mai departe, ar trebui sd ia cu ei impresia ci cei mai mari dintre cercetdtorii de azi se

luptd inci pntru concepte ce adesea nici nu sunt luate in seamd de cei activi

in practicl.

216

ontact chimin promulgi

a chie asta
nome-

;i chiint?

stau rfeso-

ind

Llizea-

delor :i mai
mice" r mecon$

iI

ri

cu

:lelor
)pus

rii

gi

rtate.

;oal5

saa
itd
a

i82
prgrcdra
Lnatd

enta oate

sibiaiba

rcnimis]eze

ntutot
rac-

or-

,j,ondm fenomenele cu ajutorul gAndirii, rd le raportdm unul la celdlalt, fara insd a le nega valabilitatea ca fenomene. Prin erperimente ample, profesorul va produre mai intAi uimire in rf,ndul elevilor. Apoi acegtia igi vor dori gi s[ inleleagi situalia. Experimentul gcolar este mai ctrar decdt trlirea nemijlocitd in naturd, rdesea este deosebit de bogat in rnvdldminte, pentru cd ia nagtere in urma unei anumite intrebdri pe care o punem naturii. Lngelegerea multor procese chimice a cosrat omenirea oarece efort. I-am priva pe elevi de experienfe esenliale dacd nu i-am lisa sd participe la descoperirile fundamrentale. Pentru acest domeniu de predare este deci deosebit de important ca profesonul nu numai sd povesteascd el insuEi, ci gi neintrerupt sd pregdteascd terenul pentru mtreb[rile elevilor, pentru plicerea lor de a experimenta gi pentru necesitatea lor de a infelege incetul cu incetul experien{ele multilaterale, pentru dorul lor nu intotdeauna congtient de a trii natura ca intreg, ca totalitate. $i in ciclul superior, cam in clasa a X-a, chimia poate contribui esen{ial nu numai la inmullirea cunoEtinfelor, ci gi la evolulia interioard a elevilor. Pe parcursul experimentelor se aratd tot mereu cele doud mari polaritdgi chimice: acizii Ei bazele. Se aratd insd gi opozigii de alt tel. cum ar fi cele dintre metale si nemetale. Acum mai este necesard oarecare experienfd in experimentare gi concentrare in gAndire pentru a corela cu claritate diferitele f-enomene. Bazele sunt intotdeauna in relafie cu metalele? Au acizii in primul rdnd de-a face cu oxigenul, dupd cum spunea Lavoisier, vorbind despre o substanfd creatoare de acid (oxygenium)? Ce rol joacd nemetalele in relalia chimicd dintre substan(e? Adesea

de situafie se oferd calea de ieEire printr-o ipotez5, pe care o mai putem susline o vreme, cu ajutorul ipotezelor
ajutdtoare, deasupra excepfiilor. Existi vreo cale metodici ce conduce la o imagine a naturii la care excepgiile nu sunt resimlite ca penibile sau nu sunt chiar trecute sub tlcere? Ar trebui sd existe o cale ce vrea sd fie liberd de ipoteze, o cale ce se intereseazd tocmai pentru excepgiile regulilor de experiment. Gdndurile lui Lavoisier despre rolul oxigenului la formarea acidului se aratd, la o privire mai atent6, ca nefiind general valabile. Vom intdlni gi hidracizi de halogeni, deci substan[e iu!i, acre cu toate calitSlile acizilor evidente, ce se formeazd fdr6, participarea oxigenului! Ce substanle apar in acest caz ca formatoare ale acizilor? Sunt f-luorul. clorul. bromul Ei iodul, intr-adevlr substante ciudate. care pot fi cunoscute indeaproape tocmai in acest t-el. deci prin luarea in considerare a pozigiei lor de excepfie- Ele formeazi astfel un fel demebit de chimie. indeosebi pe parcursul clasei a XI-a se naqte in acest fel, incet, necesitatea de a ajunge la o ordonare clard a substanlelor $i a proceselor chimice esenliale. Rezulta dit-erite posibilitafi de ordonare, ce, fiecare in sine, poate ardta lucruri interesante. Fie cd avem in fala ochilor sistemul periodic al elementelor sau alte compozigii, intotdeauna devine clar cd natura se reveld in polaritati $i se potenfeazd in corelarea acfiunii polaritdlilor.
Pentru unii elevi, acest lucru poate fi cuprins prin gAndire frri prea mari greutdgi, dar intr-o clasd nediferenfiatd este insd tot mereu necesard crearea pentru to(i elevii a posibilitalii de a avea trdiri bogate in imagini.

se gdsesc foarte repede reguli de experimentare gi curAnd dupd aceea se dd peste renumitele exceplii. Intr-o astfel

l
1

il

2r7

Mirosurile, culorile, sunetele - intreaga bogatie a fenomenelor observate trebuic


Iisate deoparte cdnd ajungem sd exprimdm unproces chimicpin litere gicifre, odird prin formule.Aceastd cale de la percepgiimultrple pdnd la deftnilii abstracte a fostporcund de futtreaga omenire iarprtn predarea chimieitn clasele superioare calea va fi" cel pup tn rdsdtuimari, urmatd de togL
Imaginile reproduse airiprovin din caiete de
epocd din clasa a XI-a Ei au fost realizate de

Su$n pwemic tncdbit tn vasul de reaqie, andnd, a fost brusc tu,nat fntr-un pohnr fuminnt de dedesubt gi care conyinea apd rece- Se pot vedea aici apaigii erctrem de "sdlbatbe". Bucdrtle de sulf sJiflraic Ei pdlpdic focos pdnd
cdnd se lasd, epuizate,la fund (shinga jos).

doud eleve, diferite. La ord s-a sm.dint comportarea chimicd a sulfului.

scdntei. Dupd aceasta rdmdne o crustd asemdndtoarc lavei: sulfura de fter (stdnga sus). Imaginea din deapta face vbibile diversele modificari prin care sulful apare tn fotmd solidd.

Amestecatd cu fieru\, floarea de sulf arde monoton dar cu jar intens Ei tmproScdnd

2r9

Uneori chiar parcursul unui mare experiment se poate concentra intr-o imagine. Esenfialul intr-o imagine este tocmai faptul cd iEi dovedegte valabilitatea pe diferite planuri. Dupi ce au fost prelucrate relaliile dintre baze gi acizi cu alte fenomene naturale, profesorul poate turna odatd cu mare precaulii acid sulfuric concentrat intr-un vas cu legie de sodd causticd. AmAndoud sunt lichide limpezi gi totugi - aici se intdlnesc contraste puternice. Sunete aspre, guieritoare, stropi violenli gi periculoEi sunt re-

in

chimia predatd in gcoald este ales mult mai u$or cu modelul atomic, ce este insd preluat apoi fdri o
adesea drumul

imagine clard. ingelegereu naEterii acestor modele presupune experien[e greri de realizat gi cunogtinfe matematice pK> funde. Aici se pune pentru intrebarea cruciald dacd elevii sdi pot rdmdnd liberi fagd in fa[d cu materia invdlat. Prin introducerea pripitd a delelor neprelucrate complet (dupd

zultatul coliziunii. Amestecul

se

re. Abia incetul cu incetul se liniEteEte situafia. Se vede ci unii dintre elevi se linigtesc vizibil odatd cu potolirea fierberii, clocotului. In sfdrgit se face linigte de tot. Dupd un timp de rdcire din solulie se depune sare Din haos se na[te o formd strict ordonatd, cristalizat5. Ca Ei in devenirea istoricd a chimiei, Ei in predarea chimiei se manifesti nevoia ajungerii la notafii cuprinzdtoare gi la combinagii ugor inteligibile. Simbolurile chimice uzuale sunt asimilate Ei invdlate in general repede de cdtre elevi. Unii fac cu aviditate din asta un fel de sport. Mai grea este inlelegerea raporturilor cantita^tive ce apar la transformirile chimice. Insd prin colaborarea dintre orele
de chimie gi matematicd apar experienle interesante gi esenfiale in domeniul proportiilor. $i in alte domenii naturale, cum ar fi biologia, este evidentd gi esenfiald proporgionalitatea. Scrierea formulelor chimice este in primul rdnd expresia raporturilor de greutate gi cantitate Ei poate fi dedusi direct din acestea. Este insd mai dificild operalia de gdndire. Tocmai de aceea exact din punctul acesta s-au pornit imaginile de modele chimice. $i

incdlzegte repede gi fierbe sdlbatic Ei ta-

mite planuri, deja in grldiniln!) co este educat intr-o falsd credingd in ritate de care cu greu se va mai elibera vreodatd. O astfel de
contrazice gi scopurile fundamentale gtiinfelor naturii. Pe lAngd acestea ra se indepdrteazd tot mai mult gi mult de copil. Istoria chimiei moderne a ajuns sfirgitul secolului XIX la un punct cial. Deja din prima jumdtate a lui, se strdduise genialul Faraday sd denfieze fenomene. Noi afldm de unor forle in procesul chimic, dar avem o experienld senzorial[ proprie tbrfelor insegi. $i aici ne sunt modele (de ex. legdturile chimice) ce substituie unei realitdli senzoriale. migti precum Wilhelm Ostwald au vat depdEirea frontierei in lumea i

zelor nedemonstrabile direct

gi

incercat sd evite aceastd cale. Etiinfifica actuald nu mai poate fi putd fdrd imaginile de model i De aceea este indreptifit, ba chiar cesar ca in gcoala Waldorf s[ se aceastd cale prin exemple potrivite. studiul acestei gAndiri unilaterale, "spatele fenomenelor" se mai pot c6te ceva. Nu in ultimul rAnd intdlni aici problematica sociald spre re mulli elevi se simt gi aga imf Lumea preparatelor sintetice, ce

220

ab
delul

iri

aoer-

grw rp[{}
lagqg

ot ci
ia de nx>
anu-

ryilul
auto-

rutsr

de des ies din circuitul naturii gi acfiorcazd ca otrSvuri ne pune tuturor probbme. Acest lucru nu se poate rezolva prin respingerea tehnicii chimiei moderne. Chimia mai poate fi dezvoltatd in continuare, poate intr-o direcfie cu totul diferitd. Pentru aceasta sunt necesare perspective l6rgite gi aprofundate asupra interacliunilor gi proceselor de transformare a substanlelor in context ecologic precum qi cunoEtinfe mai exacte asupra efectelor mai sensibile asupra omului, pe care trebuie sd le cdpdtdm treptat Ei
anevoios.

Predarea geografiei in clasele de liceu ale gmlii Waldorf este orientatd in direc(ia contribufiei la crearea unui senti-

fundamentat glob intregului procesele pentru Etiinlific


pdmdntesc.

ment profund, bine

*odi eah
natuIIliIl,

rs la
cruoolua'i-

Aceste cunoEtinfe cheamd la o ingelegere luminatd a dilemei chimiei moderne, ce treptat apare tuturor; ea ne dd puteri mari, ne instrdineazd insl de lume in misura in care nu este inclusi intr-o conceptie unitard asupra naturii.

ectul

rnu

Geografie
Clasa a noua Ei a zecea

Dupd ce in clasele V-VI[ s-a predat in general geografia fdrilor, in liceu se trece treptat la studierea proceselor ce cuprind intregul Pdmdnt. Predarea se face in aga fel incAt elevul este adus in mod nemijlocit in contact cu fenomenele naturii. in clasa a noua se studiazd geologia. Predarea in sdlile de clasd este completatd de excursii (este de dorit o Eedere comund de mai lungd duratd intr-un masiv muntos ce prezintd interes geologic). La procesele de eroziune se poate vedea clar faptul cd pdmdntul se transformd- Plantele gi copacii transformi roca amorfb in sol fertil. Apa curgitoare transformd peisajul. Ca o contra-reaclie la procesele de des-

compunere

rie a brite

se
chihernte-

Cercetarea spafiald modernd ne-a arhtat cd vechiul vis al posibilitdlii fizice de a

acgioneazd procesele de na$tere ale mun[ilor.Ele creeazd intr-o anumitd misurd coloana vertebrald a continentelor- Mun(ii care imprejmuiesc Oceanul

in formarea pimintului

iau
imia
lnce-

[iceD:-

dnte

,Ir ,in
insi stul

afla
vom I ca-

locui pe alte planete (pentru alte scopuri decdt cele gtiingifice) trebuie pus deoparte definitiv. Pdmdntul este Si rimdne spaliul nostru de existengd. In acelaEi timp, devine tot mai clar faptul cd prin mdsurile noastre am influenfat profund In anumite direcgii mndiliile de existenld ale vie(ii organice Ei cd suntem chiar gi in stare sb o distrugem prin folosirea armelor fizice Ei biologice. intrebarea, cu ce fel de atitudine interioard privim pdm6ntul, n-a fost niciodatl atdt de importantd ca in vremurile
noastre.

Urmdtoarea pagtnd dubld: tn sudiul geologieitn clasa a noua se studinzd prin desen Ei picturd relaliile complicate ale istoriei muntilor alpini. Imaginea aratd tn ce mod au prezentat trei elevi difefti acelapi motiv
geologic.

Dreapta la exteior: Din studiul mdsurdtoriIor topometice tn clasa a zecea. Elevii aratd uneori plini de mdndrie o astfel de hnrtd fdcutd de eitnEiEi Si explicd :'Acum pot sd-mi fac o imagine clard despre orice ginut din

htme."

21

1'

.L

' fr'
\
ftf

;/;,

-'i

':i

, a':.

-,.-!
*_"

j!
. -..-.

ffi1\

,..
U

:^

rezumativi a uriagelor procese ce au marcat chipul actual al pdmdntului este extraordinar de captivantd pentru tinerii de aceastd v6rstd. in clasa a zecea elevii se ocupd pe de o parte cu cercetarea prin mdsurltori directe a unui mic teren mlrginit. Ei realizeazd o hart5. Pe de altd parte este studiat Pdmdntul dintr-un larg unghi de perspectivd. Prin recentele descoperiri din fizicd a fost depdqit5, in mod clar, cel pu[in in practicd, imaginea pdmdntului ca gi corp ceresc inert. PdmAntul ne
aratd, deja in litosferd, o mobilitate clar eviden[iatd Ei incd activ6 atAt 'pe axa orizontald cdt gi pe cea verticald (ridicarea Scandinaviei, deriva continentelor). Cu cdt ne deplasdm mai inafara scoarfei pdmdntegti, cu at6t mai intensivd devine dinamica forfelor. Elevii studiazd forma continentelor, afld cd Pdmdntul, printre altele, prezintd o polaritate clard intre o emisferd acoperitd cu apd gi cealaltd cu pdmdnt, deseneazd gi picteazd nu numai ridicdturile munfilor ci gi adAnciturile mdrilor, viefuiesc marile procese circulatorii din mdrile lumii Ei cuprind in manifestdri artistice imaginea vie a stratului vegetal in multiplele sale diferengieri pe suprafala plmAntului. Sunt tratate sistematic gi fenomenele din atmosfer5. Iar nu in ultimul rAnd inveliqurile exterioare

Pacific prezintd preponderent o direcfionare nord-sud, in timp ce mun[ii cutdrii alpine se intind in general pe direcgia vest-est. Prin aceasta ia naEtere - privind global - un fel de cruce. O prezentare

spre Pdmdnt. In magnetosferd


desfdEoard

ale PdmAntului ne aratd aici o potenfare a intregii dinamici. Nu doar meteorifi, ci gi alte substanfe se indreaptd permanent

o transformare

se

permanentl

chiar materiald intre cosmos Ei PdmAnc in timp ce Pdmdntul trimite in spaliu hidrogen printr-un curent permanent" primegte zilnic o dozd de substanfe cmmice de ordinul a 1000-10000 tonePdmAntul este organizat plin de infelep. ciune de la inveligurile cele mai dinafari p6ni la miez; el este un organism. Astfel de perspective pot trezi in tdnir un sentiment de responsabilitate faga de PamAnt Ei de funcliile sale.

I {

I
I I

I
I I
I

')

/F=*':
.,

",,:} I ^t IJ \r

.!

,d

I
I

,G

"'[ T

Dreapta: Elet'ii se pot adesea entuziasma, la pubertate, de mineralogie, mai ales cdnd cuceresc acest domenia ciocdnind Ei adundnd-

,l l "l *l

$i un mic cristal de cuarg alb, pe care l-au


gdsit ei tnEtgt, este o adevdratd comoard.

224

tenlarc )ri(i ci
NAIIDI

Anatomie Ei biologie
Dintre toate conlinuturile imaginative pe care le purtdm cu noi prin via1d, pufine sunt acelea ce ne influenfeazd
atdt de profund Ei de consistent faptele, cum este imaginea pe care ne-o facem despre miezul propriu-zis al fiingei omeneEti. Si incercdm sd facem abstracfie de toate fenomenele secundare gi sd cuprindem doar ceea ce este cu adevdrat esenfial: cine este de fapt omul? Este el un produs al mediului sdu social? Aceasta este convingerea marxigtilor, iar ei igi trag de aici concluziile referitoare la dreptul colectivitdlii de a modela existenfa fiecdruia in parte. Este el oare un egoist incorigibil, dominat de instinctele Ei poftele sale? Aceastd concepfie, chiar dacd nu intotdeauna in teorie, dar mereu in practicd, std la baza sistemului capitalist modern. in societatea modernd de consum, conducdtorii industriilor Ei experlii in reclame stabilesc felul in care consumatorii pot fi "cdrmuili" cu ajutorul nevoilor care sunt menfinute gi parfial chiar create de reclamd.

rrd

$,s

lnenti-

imint
spasu anenL !e ac-

de profund propria noastr5 viafd, este deosebit de important ca profesorii precum gi manualele gcolare ce sunt, poate, folosite la studiu individual - sd se abgind de la orice judecdli pripite. Privind prin prisma antropologiei lui Rudolf Steiner, ce std de fapt la baza
pedagogiei sale, unul sau altul dintre ci-

titori ar putea sd intrebe dacd nu


emitd
este
asemdndtoare

se

tone

int6mpld adesea ca profesorii Waldorf sd

4elep' nafari
L

tanar atd de

toare, ce trece prin repetate viefi


pdmdntegti." La aceasta nu putem decAt rdspunde: dacd s-ar intdmpla aga ceva, ar fi la fel de nepedagogic precum orice alti definire. Fiece "omul este ... " rostit in Ecoald este o necuviinfd. Elevii au dreptul sd constate cum imaginea omului se desfdgoard incetul cu incetul in intreaga sa multitudine, din bogdfia aproape nemdsuratd de fenomene. Una din principalele sarcini ale profesorului constau in conducerea muncii in aEa fel incAt orice judecati exprimatiorice concluzie trasd sa fie adaptata cdt mai bine posibil la materia de studiu si la nivelul vArstei gcolarului.

o tiinfd sufletesc-spirituald

in fafa elevilor lor o judecati - cum ar fi poate: "Omul


nemuri-

q:

Este el oare o combinalie geneticd specificd? Aceasta este astdzi concepfia gtiinfifica obignuitd, susfinutI de cercetitori Ei in tot mai mare mlsura Ei de profani. $i aici este adesea vorba de o concluzie ce rezultd din dirijism: dacd este posibil sd ne manipuldm premisele genetice, gi acest lucru este indreptdlit. Existd gi alte verdicte ce pot crea premisele unor profunde consecinge practice: "Omul este ceea ce mdndnc6." "Omul este un animal superior." "Omul este o maimugd dezbrdcatd." Tocmai pentru cd imaginea ce ne o facem despre om poate sd influenleze atdt

Din programa CunoaEterea propriu-zisd a omului (antropologia) incepe in clasa a Eaptea cu o privire generald asupra unor probleme fundamentale de sdndtate gi alimentafie. Fiecare om ce a citit vreodatd vreun tratat de medicini cunoagte pericolul ce ne paEte de aici: credin[a cd suntem bolnavi intru totul. in anii de pubertate aceastd angoasd este adesea foarte crescutd. De aceea este important ca aceste probleme sd fie discutate cat mai curAnd

225

pr-bil; inainte de aceastd treaptd coplll ii n-ar fi in stare sd prelucreze mateO astfel de predare este o adevdratd hrcfacere. Niciodatd pdnd atunci gi poarb niciodate dupd aceea nu mdndncd mul atdt de mult Ei de repede ca la nastd vdrstd. DecAt o predicd lungd ,fupre masticafie, calitatea alimentelor gi rtrmenea lucruri, mai bine sd infdgigdm L mod viu drumul hranei prin gur6, Grofxg, stomac, tractul digestiv, ficat, 6rge, rinichi gi s6-i ldsdm pe elevi sd ;elucreze in mare, prin desene gi imanrtti. forma gi func[iunile principale ale cganelor interne de bazd. Cine a price;rrt odatd clar cum reac{ioneazd diverseh organe la alimentafia nemestecatd, FGt preparati, greu digerabild, stricatd reu chiar otr6vitS, poate o viald intreagd ci resimte o "simpatie" sdndtoasd fald

dr

&
in

ele. clasa a opta, copiii au ajuns atAt de de-

un pas nou gi importrtrt in cunoEtinfele despre om. Intre timp ei au luat cunoEtinli despre un Eir de legi clementare de mecanicd. Cu un interes desea eviden{iat ei urmdresc acum felul in sare astfel de fenomene apar gi in corpul omenesc: in camera obscurd a ochiului, in rbtemul de p6rghii al scheletului, pentru a nenfiona doar cdteva. C-oncluzia ce poate fi trasd de aici nu trebuie sd fie in nici un az aceea cd toate funcgiile trupului omensc pot fi explicate pe cale mecanicd; cu atat mai precaut se va formula ceea re rezultd din observafia directd: avem in trupul omenesc o serie de procese ce pot fi ingelese prin intermediul fizicii. Din structura programei rezultd cd profesorul de liceu, ce preia cel tdrziu in clasa a

prte inc6t pot realiza

noua orele de biologie umand, poate sd adapteze in mare mdsurd munca in aceastd clasd la cunogtinlele existente gi la necesitdlile copiilor; el poate deci sd completeze lacune sau sd reia Ei sd ldrgeasci probleme deosebit de importante. El poate combina cu descrieri de animale Ei naturd gi compara cum se situeazd animalul gi omul in lume, in mediul lor. in clasa a zecea se urcd pe o noud treapt6; func[iunile sufletesc-spirituale ale omului sunt incluse in imagine. Ce se desfdgoarh de fapt in trupul Ei in viala de reprezentare a omului cdnd ia in mdnd un creion? Pe baza unor asemenea exemple simple se poate clarifica structura sistemului nervos Ei a musculaturii. La aceasta se mai adaugd gi diferitele stdri de congtienfd: trezia,in care putem urmdri o asemenea faptd cu simlurile Ei gAndirea noastrd; starea de visare ce trdieEte in stdrile sufleteEti, ce sunt poate legate de actul ludrii in mAnd; caracterul total incongtient al functiunilor voingei, prin care fhptuim actul - care poate fi o piEire, de exemplu- Prin prezentarea aici a diteritelor organe Ei sisteme organice ale omului in relatie cu viala sa interioari, rezulti de la sine faptul ci studiul pe aceasti treapti devine mult mai mmplicat decit in
clasa a $aptea. In clasa a unsprezecea se discutd teoria celular5. Aici se aratl. ocazia de a insista asu-

pra fenomenelor precum diviziunea


celulard, regenerarea, reproducerea, filogeneza gi ontogeneza- Pot fi discutate gi problemele diverse ridicate astdzi prin geneticd. - In continuarea acestui an se va incepe o privire de ansamblu asupra intregului regn vegetal, ce va fi continuatd in clasa a douisprezecea; incheierea intregului studiu al biologiei il constituie o panoramd vastd asupra formelor principale ale animalelor gi asupra intregului fenomen evoluJionist.

Stdnga: ilustraliile devin din ce in ce mai concrete Ei bogate tn detalii anatomice.

227

Mare a problemd : tnrudire a

omului cu animalul

il

prelegeri despre rinocer, fdri sd uite vreodatd sd ilustreze deosebit de plastic izbucnirile de furie ale acestor animale nu tocmai pagnice. O tAndrd micufd Ei timidd introduce, fdrd vreun motiv aparent, in caietul ei de epocd de gtiin(ele naturii un fel de "autoportret sufletesc": imaginea unei caprioare sfioase. Un flegmatic face in caietul sdu o descriere detaliatd, evident profund resimlitd a unui urangutan *1s, odihnindu-se in voie pe creanga unui mpac, sawreazd cele mai splendide fructe. Atrac[ia instinctivd citre animalic poate sd ia, bineingeles, gi o formi de exprimare mult mai primitivdAcum, ce poate spune rezumativ profesorul de biologie la toati aceastd problemd, dacd doregte sd porneasci de la o modalitate de tratare pur fenomenologicd?

Una din principalele probleme ce pot apirea in intregul proces Ecolar, rezultd nemijlocit din materia predatd la biologie in ultimii ani de gcoald: intrebarea, care este starea de fapt in relafia dintre om Ei animal. Ghicitoarea de fafd nu este doar una teoreticd. Ea rezultd direct din viafa tinerilor oameni. ..a In copildria sa Ei nu in cele din urmd Ei in trecerea cdtre adolescenfd omul are adesea necesitatea elementari de a se identifica intr-un fel sau altul cu lumea animald. intr-o clasd a noua, o fati pune intrebarea: "De ce are de fapt ariciul gepi?" Fdrd sb Etie cI el insugi ilustreazd problema, ii rdspunde un tAndr bine baricadat in spatele unui ciuf de pdr des gi a unei haine din piele jerpelite: "Clar, ca sd se strAngd gi sd se poatd apdra." Un coleric marcant doreEte mereu sd

fini

Atunci cAnd Ernst Haeckel gi-a exprimat in imagini, in anii noudzeci ai secolului trecut, g6ndurile sale despre originea omului, a scris nepdsitor nume de forme de maimule pe arborele genealogic, ce duce in linie dreaptd in sus spre om. De atunci s-au intAmplat foarte multe lucruri in cercetarea evolufiei. Astfel, paleontologul belgian Louis Dollo a dovedit faptul cd organele specializate nu se regenereazd Ei se lasd transformate intro direcgie specializatd, de cu totul alta naturd. Dar omul este extrem de nespecializat in anumite direclii. Aici profesorul poate sd le aminteascd elevilor de orele din clasa a patra, c6nd mAinile omului fuseserd comparate cu respectivele membre anterioare ale mamif-erelor. Faptul cI omul s-ar trage din strimosi ce Ei-au dezvoltat in forma lor de existenla gi in evolulia corpului anumite unilateralitdgi profunde in constitugia capului sau ale extremitdlilor, nu este de conceput din punct de vedere biologicDe aceea, in arborii genealogici moderni, numele maimufelor antropomorfe sunt trecute adesea in ramurile laterale. gi se presupune cd atdt oamenii, cAt gi
maimufele antropomorfe se trag dintr-un strdmoE comun. Deoarece nici cele mai recente descoperiri nu permit concluzii sigure asupra aspectului acestor forme originare, a trebuit sd se apeleze la "modele" de strdmogi care, bineinfeles, sunt

fn predarea biologiei tn clasa a XI-a gi a

XII-a unii elevi insistd tndeosebi asupra


plasticitdlii diverselor plante Ei animale- Fiecare plantd, fiecare animal are un gest exterioarizat sau mai inteiorizat. Dreapta: Sepia poate sa-Ei expime diftriu stdipin jocul schimbdtorde culori Siforme-

228

L-xprlmat

secolului

originea

le forme logic, ce om. De Lulte lutt-el. paa dove-

b*ntolfrrkffl*kfxr tfrSerrarE raE fE#fi rrlulrsfu - F;fi ffi;


fl *txn&t*xrt

futfl{fu prpp*t frr, dtrrltflrrra*r * *gtrpJ ryd irE t gripr r drn strrrrr q

.e nu se ate inlrruui alta

nespe-

prot-esoi'ilor de

-espectiit'ere lor. itramosi

mAinile

de exisanumite

*atr*

ulia caestc de
riologic. ici moromorfe aterale.

$nceaT.feroo neru g:Uiontioprxng, ogq | )oppa\ os

gonq

ltef

:.lvF

. cAt gi lintr-un
:le
mai

rncluzii torme la "mo)s. sunt

'-a gi a asuprq rle. Fie'st exte-

*drmclgr"$at $rrirs dug* *lf

i rege\bur1::*

diftite
forme.

{t 'r

n s\0,9s tiiitTm,ffin*s t {r'\tn *nlelirtla i*tffif,Tlnn*Af


**
*Sryr*rrsi*p *:ei

?*,t}ffi,96p

jft |tuktigo, spetsigo tttrn

qdloiiffi+e* i&ler blocret .


L

uilko sgrc

strrrl r

:iilFJ'ili:j.*sto'nai1 \s iog rned aing sugtcppigc crmar

1i** iir:rn*r *{i

Eilke* u*ilen dntrs ut, H&F, bshil- fnur& \ger den

intru mult diferite de la un cercetdtor la altul. Pare foarte posibil ca deceniile urmdtoare sd aducl transformdri esenfiale in privinga imaginii pe care ne-o facem despre originea noastr6. Dar cum stau lucrurile cu evidenta tnrudire sufleteascd, spre care iEi indreaptd atdt de puternic atenfia cercetarea comportamentalh modern6, etologia? La om existd in mod evident anumite necesitdli "animalice" (instinctul sexual gi teritorial), iar la animale o serie de insugiri "omenegti" (dorinfa de afirmare, instinctul agresivitdfii). Omul, insd, este incomparabil mai periculos prin mijloacele sale tehnice de opresiune, decAt orice specie animali- Dacd am incerca sd ludm cu adevdrat in serios ideea egalitd[ii dintre om gi animal, consecinfele ar fi neinchipuit de profunde. Atunci cel mai important scop al educaliei noastre ar trebui sd fie amortizarea instinctului agresiv, deosebit de riscant, prin sport sau alte activitdfi fizice paEnice Ei, in rest, viaga instinctuali sd fie deviatd pe alte domenii. Toate aceste intrebhri duc neindoios spre constatarea cd ne afldm in fala unei alternative decisive. Dacd privim omul doar ca pe o fiinld instinctuald, atunci el are nevoie de o dresurd spiritualS, economicd gi politicd. Dacd insd il vedem ca pe un eu con$tient de sine, ce poate sd se autoeduce, atunci are sens sd ndzuim spre feluri inalte ca libertatea, solidaritatea gi democra[ia. Ce drept avem noi, si vorbim despre om ca despre o "fiinp inzestrati cu eu"? Aceastd intrebare poate fi cu sigurangi pusd in orele de biologie, poate pe baza unor comparalii detaliate intre funcgiile instinctuale la animal Ei la om. Cu toate acestea, aici este vorba despre o problemd ce nu poate fi niciodatd elucidatd numai de Etiinfele naturii. Tocmai la re-

zolvarea unei astfel de intrebdri existenliale se aratd cAt de importante sunt de fapt materiile "umaniste" in cadrul procesului de invSfimdnt.

Istorie Ei gtiinfe sociale


clasa a opta Ei a noua, elevii - dar mai ales baiegii - sunt dornici de a afla c6t se poate de mult despre vremurile in care trdiesc. Predarea istoriei in acegti ani doreEte sd vini in intAmpinarea acestei necesitdfi. In clasa a opta se discuti istoria incepAnd cu secolul al XVIlea pdni in vremurile noastre, unde se pune accent indeosebi pe istoria economic* marile descoperiri tehnice Ei dezvoltarea comerlului Ei industriei. In clasa a noua se studiazd aceeagi perioadd incd o dat[, dar acum stau in prim plan evenimentele culturale, sociale Ei politice: aparilia statelor nalionale moderne, istoria colonialismului Ei disensiunile dintre europeni gi cei de alte rase, problema sociald. Cine nu are habar de aceste fundamente, nu poate inlelege prea multe din wemurile noastre. Dupd ce foamea de istorie modernd este cel pufin temporar potoliti, putem privi - din noi perspective inspre perioade istorice indepdrtate. In clasa a zecea marile culturi ale Antichitdfii sunt din nou studiate, de data aceasta insd din alte puncte de vedere: importanfa raporturilor geografice gi sociologice pentru specificul vielii in China, India, Persia, Mesopotamia, Egipt Ei Grecia. in aceasta se va ardta explicit, ca Ei in epoca din urmdtorul an, relafia cu vremurile contemporane. In clasa a unsprezecea, paralel cu studiul

in

230

etil-\-

sunt

adml

literaturii, se va trata Evul Mediu; acum se vor avea in vedere mai ales diferitele curente de istorie culturald gi de religie. Clasa a doudsprezecea propune spre
ingelegere simptomaticd, atunci cAnd ele-

vii vor panorama evolulia istoriei, come

-dar
afla

urile cesti
lces-

;cuti

Ilea
)une
nica:

parafii, reminiscenfe, selecfii reprezentative. Din multitudinea aspectelor importante ce pot fi discutate, vom scoate in evidenfd doar unul singur. Viafa sociald in vechiul Egipt gi in statul cetdgilor sumeriene era intru totul unitarS: regele-preot, ce era privit ca zeitate, nu era doar preot suprem gi cu aceasta coordonatorul intregii viefi culturale; el era in acelagi timp judecdtor gi comandant suprem gi - cel pufin in perioadele istorice timpurii - proprieta-

area pe-

rul universal. in evolugia ulterioard vedem cum condu-

cerea lumeascd se desprinde incetul cu

rin
:iale nale
sen-

alte hain;treeste

rriri
ade manou alte

uripevle-

rse din
on-

uneori ca duEmani - ca doud puteri separate (consul gi pontifex maximus in vechea Roma, impdrat gi papa in Europa medievalS). In trecerea la vremurile noi, odatd cu dezvoltarea oraEelor, a corporagiilor Ei breslelor intervine in evolu{ia istoricd un al treilea puternic factor social determinant, intirirea vielii economice. inceputul unei ordini sociaie "tripartite", in care institugiile vielii spirituale, economice Ei politice se aflau intr-un anumit echilibru este nimicit sau paralizat cu toatd puterea de absolutismul ce se impune in sec. XV, XVI Ei XVII; concepfia generalS a vechiului stat bisericesc se repetd intr-o versiune noud, mai lumeascd. Odatd cu revolufia francezd, statul domnitorului incepe sb devind un stat popular; democratizarea, ce este absolut necesari din mai multe puncte de vedere, are drept urmare tra-

incetul de sub tutela religioas5, cum domnitor gi preot stau fa[d in fald -

gicd transformarea contradicfiilor dintre regi in dugmdnii intre nafiuni. Odatd cu industrializarea gi tehnica informalionalS modernd, statul popular obline mijloacele economice gi spirituale prin care poate deveni un pericol pentru celSlalt stat, la fel de puternic inarmat; acest lucru duce la confruntarea marilor puteri din starea mondiald actuald. Din astfel de consideralii rezultd in mod necesar insistarea asupra anumitor conceplii sociale, ce doresc sd deplEeascd aceasti problematicd: marxismul, a cdrui conceplii dialectice prefigureazd statul in autodizolvare; federalismul mondial, ce ar dori sd cuprindd toate blocurile de putere intr-un stat universal democratic; credinla in echilibrul teroarei, ce face posibil pentru diversele srate sd se [ind, intr-o anumita mdsura. reciproc in qah prin manipuldri diplomarice Ei rehnice abile; ideea societagii tripartite a lui Rudolf Steiner. conform cdreia pericolul "suprastatelor" nu poarc tl neutralizat decdt prin desprinderea dirijata a vielii economice Ei spirituale din cn'r'ir5itoarea dominare statala. Cilre concep$e este cea mai realistd si care din ele poare sd ne scoati din simaria r-onidrrxprorand.r
Aceasta ramAne sa hordriisca el-nni inqqi. Sarcina predarii este sa evidendeze cu deosebitd precizie prohne ele mondiale actuale qi cele mai importanr.e propumeri

marile conexiuni. Adesea nu r6.mAme destul timp la dispozilie pnffu dfu;urarea soartei indivizilor in parre; rocuqi are cea mai mare importangi dis;urarea d,e biografii. Pe baza unor asrfei d,e fuarfuir,i (la care, bineinleles. pot ccnurftnui qi elevii sub formd de referate J dd!"ine foartc

ce au fost dezvoltate p6.m[ zuum in rederea depdgirii ei. Predarea istoriei in liceu are triminleles in primul rAnd sarcina de a prrelu'cra

invifimfintul artistic
Odatd cu creEterea forfelor gdndirii se afirmd la mulli elevi de liceu necesitatea de a impleti exercigiul artistic cu infelegerea artisticd. Ei nu doresc sd afle doar cum se exprimd o manifestare artisticd sau alta, ci Ei de ce se face tocmai aga. De aceea, Ei line de programa gcolilor Waldorf un invdgdmAnt artistic deosebit, ce este predat ca Ei celelalte materii Etiinfifice in epoci de dimineagd. Aici trebuie sI subliniem ci invdfdmAntul artistic din clasa a X-a este dedicat poeziei, iar cel din clasa a XI-a muzicii, gi este prezentat aici in capitolele dedicate istoriei literaturii, respectiv a muzicii (vezi pag. 238 g.u. Ei pag. 243 E.u.).
Artele plastice

invdl5mdntul artistic intr-o clasd a IX-a: Profesorul descrie viafa gi oPera lui Ironardo da Vinci, relevd pe scurt tealizAile din diverse domenii (picturd, grafici, sculptur6, arhitecturd, poezie, muzicd, botanicd, matematici, mecanicS, anatomie), infdligeazd capacitatea sa aproape unicd de a re(ine o impresie odatd perceputd - poate a unui chip omenesc gi apoi s-o redea p6nd in cele mai mici amlnunte in desenele sale, ca gi cum obiectul s-ar afla in incdpere, incheind cu aforismul prin care se exprimd deosebit de clar infelepciunea asprd de viagd a lui Leonardo: "Cel ce nu poate sd atingd ceea ce wea, trebuie sd wea ceea ce poate".
Stdnga: Catedrala goticd Eiromanicd (Hamburg).

Confruntarea cu o mdrefie supraomeneascd poate fi stimulativd - sau opresiv6. Un elev vine cu o intrebare nf,scutd din intreaga nesiguran{d a vArstei pubertdfii: "Cum sd gtim dacd suntem capabili?" Nu este ugor sd rdspunzi la asemenea intrebdri. $i nici nu este intotdeauna necesar. Cel mai important este adesea s5 angajdm elevii omenegte in aEa fel prin predare, ca tocmai intrebdrile existenfiale sd fie exprimate. invdlem6ntul artistic din clasa a IX-a studiazd istoria artelor plastice din Antichitate pdnd la Rembrandt. Trecerea de la o orientare stilisticd la alta oferd posibilitdti deosebite de a conEtientiza importante enigme omeneEti. De exemplu, in construcliile romane serioase gi masive Ei in domurile gotice indriznefe Ei sfiddnd gavitagia, se oglindesc doui atitudini sufleteqti omenegti profund diferite. in evolulia picturii se exprima o vasta paleti emo[ionald- Lumea i-agisticd credincioasd gi imaginativd a art[tilor Evului Mediu este inlocuiti in sud de debordanta bucurie a simgunllor la pictorii renascentbti italieni iar in nord de un peisaj sufletesc interiorizat gi uneori foarte problematic (precum Griinewald, Dtirer, Rembrandt). Lucrdrile lui Rembrandt adesea doar schipte intrefesute in contraste dramatice de intuneric gi lumind, pot deveni obiectul unor studii de culoare interesante.

Istoia arhitectuii

tn

clasa a XII-a se discutd istoria artei arhitectonice. Din bog6[ia necuprinsd a materialului ce se oferd, vom scoate aici in evidenfd un exemplu ce poate fdlita o infelegere pentru problemele arhitec-

233

contemporane. Arhitectul spaniol Antonio Gaudi (1852 - 1926) a vdzut in linia dreapti expresia raliunii omenegti, in curbd oglindirea activitetii divinitigilor creatoare. El iEi cduta inspirafia in naturd, in bogdfia clocotitoare a forfelor vitale gi cred astfel o lume a formelor semea{d, adesea fantasticd. Impulsul nemaipomenit ce s-a manifestat prin arta sa a fost dus pdnd la extrem gi s-a pierdut in ornamentica florald, nearhitectonicd a Jugend-stilului. Ca reactie ener-

turii

gicd impotriva acestor manifestdri


decadente, Le Corbusier (1887-1965) a respins, intr-o anumitd fazd a crealiei sale, curba - el o numea "drumul mdgarului" - Ei vroia si creeze spalii in care singurd linia, ca expresie a ra[iunii, sI domneascd: cu tendinga exclusivd spre o utilitate rafionall ("casa este o magind de locuit"), el a devenit precursorul

cep(ia potrivit cireia activitatea ce urmeazi sd se desfdgoare intr-o cas6, ar trebui sd fie exprimatl in intreaga ei formd: cel care doreEte sd construiascd "funclional", trebuie sI caute nu numai solufii tehnice impecabile ci gi un limbaj arhitectonic ce fine seamd de necesitigile sufletesc-spirituale ale celor ce locuiesc sau lucreazd acolo. in al doilea Goetheanum a dorit astfel si intruchipeze un impuls arhitectonic pe care l-am putea descrie printr-o "cdutare a echilibrului": o strddanie de a aduce migcarea ce domneEte in fiecare suprafa[i gi linie in parte, intr-o linigte armonioasd generatd-

funcIionalismului modern. Utilizarea computerelor Ei a elementelor de construc$ie prefabricate este extrema opusd care ameninfd sd constrAngd existenla oamenilor din marile ora$e sd intre intr-o lume a spagiilor uniforme gi intru totul lipsite de insuflefire. Incercdrile repetate fdcute in ultimele decenii - nu in ultimul rAnd de cdtre insuEi Le Corbusier - de a "umaniza" din nou arhitectura moderni printr-un element puternic de miEcare, mlrturisesc greutatea de a gisi o alternativi valabild la limbajul formelor, uzual in zilele
noastre-

Suntem oare condamna(i

si

ne hotdrdm

pentru una sau cealaltd dintre aceste doud direcgii principale sau existd posibilitatea de a gdsi o echilibrare a celor
doud?

Dreapta: in cahultnvdldmdntului anistic aI clasei a IX-a se poate da ca temd rezolvateo unor asemenea probleme de lumind gitnuneic, ce aufostpuse de Rembrandt, prinno

stntcturare coloristicd liherd (Berlin).


Urmdtoarea pagind dubld : I stori"a arhilecap

Suntem motivafi de a aduce in acest context strddaniile lui Rudolf Steiner in domeniul arhitecturii. El reprezenta con-

ii,

clasa a XII-a, din diversele caicte

fu

lucru.

234

) urrnearr trebui rmd: cel functio-

solugii

raj arhiesitatile locuiesc a GoeLchipeze

.am pu:hilibrurarea ce linie in lneratd.

tistic

al

ilvarea Sitntu-

rintr-o

,.itectutete de

N\

-4 f\l! \..

\-.

r. \-

\ ,\ ,
{

F}-$s" L-.

ti

\r"
t

Istoria literaturii
de crea(ie poeticl? Nu trdim noi oare intr-o vreme in care realitatea depdEegte din multe puncte de vedere orice crea[ie poetic6, gi in care problemele reale ale celor din jur nu ar trebui sd ne fie incomparabil mai impor-

Dinprogramd

Pentru ce avem de fapt nevoie

tante decit soarta fictivd

a cine Etie

I I
I

,f
.!

li

cdrui erou de roman? Ce sens are ca, in cadrul unui curs, ce doregte sd fie cu adevdrat actual, sd tratdm pe indelete domenii precum poezia, poetica gi istoria literaturii? Am putea bineingeles rispunde la intrebare doar prin studierea literaturii moderne pi contemporane, ardtAnd cu cdtd impetuozitate este exprimati tocmai acolo problematica vremurilor noastre. Neindoios mulli elevi ar gdsi salutarl o astfel de orientare. Allii ar simfi, mai mult sau mai pufin clar, cd perspectiva la care se ajunge printr-un astfel de pro-

cedeu este falsd. Este vorba aici de intrebarea: este literatura mai veche un balast cultural pe care il cirdm cu noi, doar dintr-o considerafie conservatoare, generalii de-a rdndul, sau poate scriitorii clasici au sd ne spund ceva ce nu putem afla de la contemporanii noEtri decAt greu sau deloc? Intr-adevdr, marile probleme ale contemporaneitetii noastre n-au fost suportate Ei intruchipate artistic, pAnd la ultima picdturd, nu'rrai de autorii de astdzi. Materialul literar ce este studiat in clasele de liceu ale Ecolii Waldorf aratd foarte clar ci motivele gi figurile din vechii scriitori pot fi adesea deosebit de actuale gi angajante pentru oamenii tineri ai vremurilor noastre-

contemporaneitate, la literaturd se studiazd figuri Ei opere de la sfdrEitul secolului al XMII-lea Ei inceputul secolului al XIXlea. Doar pe parcurs observd elevii cAt de concludent este un astfel de studiu pentru infelegerea vremurilor noastre. Atunci cdnd furtunile revoluliei franceze Ei ale rizboaielor napoleoniene s-au n[pustit peste Europa mulli oameni au crezut cd incepuse o epocd de frdmAntiri apocaliptice. Aceste decenii, haotice din punct de vedere politic, au devenit insd pe plan cultural o adevdratd "epocd de aur", in care in spaliul european au conviefuit o sumedenie aproape unicd de talente muzicale. filozofice Ei mai ales poetice. Unii dintre ei Etiau destul de multe despre singurdtate, conflicte omeneEti, cdsnicii zdruncinate, teamd de viafi, fricd de moarte, disperare in fafa lui Dumnezeu gi a lumii Ei incd despre rizboi Ei foamete, poate nu mai pugin decdt artigtii de astdzi. Dar adesea au avut capacitatea ca in cea mai inaltd mdsurd s6-gi infdgigeze artistic suferinfele, problematica interioard profundi in opere al cdror limbaj de forme Ei conlinut spiritual rdmdne deschizdtor de drum pentru multd vreme. Un exemplu proeminent este Goethe, care ar trebui privit in acest context nu ca figurd culturald german5, ci europeand. La studiul unui astfel de material pot fi exprimate multe intrebiri omenegti importante. Cdt de impresionantd poate deveni pentru elevi confruntarea cu mobilitatea spiri, tuald intensd a figurilor culturale conducdtoare ale acelui ev, poate fi ilustrat printr-un mic exemplu. Un profesor descrisese intr-o epocd de literaturd in clasa a

in

in

acelagi timp cu evolufia

istorici

pdnd

238

Itid ilrfiurs sttt,l


IX-a, cum Heinrich von Kleist, cu puternicul siu simf al consecvenfei interioare, dupi ce a fdcut cunogtinfd cu teoria resemnatoare a cunoa$terii a lui Kant, a hotdrdt sd renunle la orice cercetare gi sd se dedice numai "aparenfei frumoase" a poeziei. O elevd a considerat absolut insuportabild perspectiva faptului cd in sensul descris de aceastd orientare cognitivd nu existd nici o cale spre cunoaEterea adevdratei realitali ("a lucrului in sine"). Mdha i s-a inilgat fulgerdtor. A intrebat cu adevdratd indignare: "Cum a murit de fapt Kant? S-a sinucis?" Seriozitatea viefii ce se exprimi intr-o astfel de epocd de literaturd iEi g6segte contraponderea in tratarea umorului Ei a

:tdnlq
1S5r

d pdnd

urd

se

f,t f" s'tL4{ttttt |'.t'ri Qt n.'rt ..; t't ' r',1'.t.i r:q.tJ''t i t'1ttl'

ffgr I E 4 r{'44

riddary
r

tld
i

slfi

rt'J'.

t6rgitul

I secors obste un )a wertunile

or nauropa, tuse o
{ceste re poural o re in sumezicale. dintre : sinisnicii

scriitorilor umoristici (Rudolf Steiner


tl
fl

propus pentru aceast6 clas6, ca punct de pornire, considerafiile lui Jean Paul pe aceastl temd).

il|'

:d

de nezeu

foa-

f,

Dreapta: eleva a rcdat scene din "Porsiful" de Wolfram von Eschenbach, tn stiJul onluminurilor medievale (Clasa a X-a).

fii$tii
acitasi-gi
rmati-

i nret F:n i,,e

,i.

lrJ a.":,{,1tt'i;1n.,n{ r rer5;.'J,) ;Ptr.rr,


.
43 '1

.i

cdror ritual

intt o mare pafte a literantii modeme ne tntdmpind - tn vaialittni multiple Si adeseo realizate cu adevdratd geninlitate -o addncd
disperare tn legdturd cu lipsa de penpectivd

,,,

,.

(, {

-.

.r

i .titi lt:lt'i li
'lar
r
-

.r1 1-'

:ntru
inent it in gerunui tulte

a contemporanilor. Aceastd otitudine pesimistd este perceputd adesea, Si nu in ultimul rdnd, ptintre oameni tineri, ca ftind tntnt totul sincerd gi actttald. Dacd am t,eni tn tntdmpinarea unor astfel de puncte de vedere Ei doinle pfin aceea ca limitdm tn rnare studiul literaturii la autoi Ei opere ale secolului al W-lea, este imposibil sd producem o imagine realistd a evolugi.ei ortei poetice gi a multitudinii de exemple pentru realizarea de sine a oamenilor. Perspectiva devine mai largd pi mai adevdratd dacd ne strdduim sd ddm crdmpeie din tntreaga literaturd univ ersald.

ntru piri:on;trat
des-

irr'p; *'1 4Pt).7ta ign* n'ii *iitf ttn tr^fq ':;h tlLllrlU" ,.itfptLt ,4hrv'e il
i';*1 {{;1it-'ti-

bi",ic-

va\"tin

-.-{r

saa

in

clasa

10-a, elevii sunt

in

jurul

impreuni cu elevii legitdgile artistice gr


psihologice principale . In clasa a XI-a punctul de pornire este studiul operelor literare medievale, mai ales al acelei epopei ce se inalld ca o puternicd scriere fausticd timpurie, din lumea povestirilor cavaleregti: "Parsifal", de Wolfram von Eschenbach. Drumul lui Parsital trece de la afirma{iile Ei comportamentul uneori destul de prostegti ale naivitdfii tineregti

vArstei de 16 ani Ei trdiesc trecerea de la forme de viald mai mult sau mai pulin familiale spre existenla omului singular.

I
)

Motivul principal al orelor de literaturi prezinti acum aceeaEi trecere, la o scari mai mare, a$a cum s-a realizat in istorie; in scrierile vechi nordice acest motiv s-a manifestat cu putere. ln versiunile cele

itr
a d tra

nu
Gq
str'l
CAI

mai vechi ale Eddei, Gudrun se hotdrbgte, in lupta dintre soful ei gi re-

("tumpheit") peste

nesiguranfd,

prezentanfii propriei obdrgii, pentru rudele de sdnge, degi aceEtia il omordserd odinioard pe Sigurd, iubitul ei. In legendele mai tArzii gi in CAntecul Nibelungilor se aratd cum aceeaEi figurd feminind - fie cd este numitd Gudrun sau Kriemhild - se rizbund ingrozitor pe proprii ei frali pentru soful ucis. Intre aceste doud concepfii ale vechiului motiv se afld o uriag6 transformare istoricd: evenimentul eliberirii eu-ului omenesc din legdturile de sAnge gi devenirea lui ca fiingd singulard. Un motiv de viafd vechigermanic asemdndtor ce este tratat in Edda gi mai ales in povestirile islandeze - cum ar fi Saga despre Njal - este strddania individului de a suporta singur[tatea, suferinfa gi moartef intr-o atitudine interioard neclintitd. In astfel de imagini am putea intrezdri nagterea unui ideal ce va parcuge mai tdrziu, in transformdri mereu noi, intreaga istorie apuseand: sublinierea puternicd a individualismului.

inchp6!6nare Ei indoiald de reugitd Ei peste depdrtarea de Dumnezeu ("zwifel") pdnd la triirea unei renaEteri spirituale, spre o

M '
ma

gdsire-de-sine aprofundatd ("saelde"). Drumul viegii infaligat de Wolfram in epopeea sa in versuri, are ceva general valabil: cel ce studiazdmaiindeaproape aceste trei stadii, poate sI le recunoascd, cel pu{in ca

hol *Irr

eli

tei

tice

in cadrul invdldmintului artistic se studiazi in clasa a X-a no{iunile de baz|


de metrici gi poeticn- Diversele forme poetice, feluri de poeme, venificafii din antichitate Ei pdnd in prezent pot fi privite aici ca fenomene de congtienld reprezentative pentru diferite epoci. In construclia diferitelor drame, povestiri epice gi poezii lirice se pot descoperi
240

posibilitafi, in viafa fiecdrui om. Elev gi profesor pot observa acum impreund cd existd unii poefi mai bdtrAni gi naivi, ce au rdmas in fond toatd via[a lor in stadiul de "tumpheit", cd mulgi scriitori contemporani nu ies niciodatd din trdirea "zwifel"-ului gi cd existd gi un grup de figuri remarcabile ce au trdit treptele anterioare pentru ca spre sfdrgitul viefii lor sd atingd intr-un fel sau altul treapta "saelde". Fidelitatea fagd de fel determind aici, in ciuda tuturor opreligtilor, soarta, drumul fiecdruia pAnd la slujirea in comunitatea superioard. In clasa a XII-a - dupl o trecere in revistd a dezvoltdrii anterioare - se discutd literatura modernd. La multe Ecoli inceputul este fdcut prin "Faust"de Goethe, reprezentantul omului luptdtor al vremurilor noi. Nietzsche, Ibsen, Tolstoi gi Dostoievski pot sd realizeze trecerea la literatura modernd, ce cuprinde intreaga mizerie gi mdrefie a propriei noastre epoci.

soat

ince Con

seI

Cun

ina
ci

si

rol? din Atur

el dt

fipc
ceva

sd

sr

sine

vorbi

mult print
ajung

Teor

catha finala

au

f<

parcu drami

intuit

tice

qi

ite stuLai ales

Dramaturgie
Intr-una din clasele de liceu - a X-a sau a XII-a - se pregdte$te o intreagd piesd de teatru mai cuprinzdtoare. Elevii trdiesc acum, ce inseamnd sd lucrezi nu numai din dorinfa instinctivd de joc a copildriei, ci dintr-un sim! conEtient al stilului artistic. Despre experienfele pe care le pot face acum regizorul Ei tinerii actori, ne povesteEte profesorul de dramaturgie de la Ecoala Waldorf din Stockholm:

ternicd poves-

olfram rl trece uneori rere$ti

rante.
i peste ) pdnn spre o

fiecare elev va observa poate, cd in lupta cu rolul siu, a devenit un altul decdt era inainte. Intreaga comunitate a clasei poate cdpdta o noud culoare. S-au cunoscut unul pe altul intr-un fel de care inainte nu aveau habar. Elevii se afld intr-o relagie noud, obiectivS, atdt cu propria personalitate cdt gi cu cea a camarazilor sdi. Multe s-au int6mplat de-a lungul lucrului - un catharsis." (Louise Bjcirneboe in "Pl vdg", Stockholm, 2/68)

,lde"). n epo'alabil:
;te trei

rlin ca llev si
rnd cd ce au

soana interpretatd...

"IJn cuvdnt central al teoriei scenice antice: mila! Sb te strecori intr-un rol, sd te interesezi intr-atdt de profund pentru el incdt sd simfi acelaEi lucru ca Ei per-

liul de lpora["-ului
'cabile

tru ca
un fel
:a faga

turor
pAnd

re

ln

e disEcoli

Goe-

or

al

olstoi
cerea

'inde
rpriei

Inceputul oricdrei iubiri este interesul. Compasiunea este interes potenfat. Aici se nagte acum o problemd pedagogicd. Cum poate profesorul s5-i ajute elevului in aga fel incAt acesta sd nu oboseascd ci sd se intereseze pe mai departe de rol? Merge doar dacd reu$e$ti sd scogi din rol tot mereu culori Ei nuange noi. Atunci rolul capitd caracter real. atunci el devine viafd. - Acest interes c poate fi potenfat pAnd la compasiune. este altceva decdt amatorism, ce doreste doar sd se arate pe scend gi sd se joace pe sine insuEi. Com-pasiunea. de care era vorba in vechea dramaturgie, contine cu mult mai mult: o suferintd ce trece printr-un punct culminant dramatic Si ajunge la eliberare, la descdtugare. Teoria scenicd anticd vorbea Ei despre catharsis, curdfirea Ei purificarea ca fazd. finald a trdirii dramatice. Aceste noliuni au fost prezentate in diverse feluri pe parcursul multor secole. Dar in lucrul dramatic cu o clasd a XII-a se poate trdi intuitiv realitatea acestor cuvinte. Da,

Lirmdtoarea

lClasa a X-a Si o

pagufi, sus: exerciliu dramatic XI-o, Stockholm).

Jos: "A sleep of prisoners", de Christopher Fry @nglin).


De abia tn anii pubertdlii este tn stare omul sd expime pe scend o figura indivi"duald strdind luL Aceastd trdire cu totul noud poate sd fie poate cel mai putemfu mijloc pentnt tdndr ca sd atingd ceea ce are nevoiz mai

mult decdt orice: sd resimtd afit de puremic soarta oamenilor din jur, tncdt sd uite, cel pulin din cdnd tn cdnd, propriile pr&tcne
existenli^ale.

3
:rf:

-1

&

MI

un
-N

JN

$r

lrH

JU

-m

ln

:m:

}J
:JftX

:r :r

rUll- ;

".r

mnJ

ll,j;0

trp
uLle

rJ,-l,

Muzica
Cine a participat cAndva la o sdrbdtoare lunard intr-o gcoald Waldorf mai mare, gtie

joacl un rol formativ esenfial in existenfa gcolii Ei a elevilor ei. Dacd e o Ecoald in care in anii de inceput s-a format o adevdratd via[E muzicald, elevii din clasele mari prezinti concerte din patrimoniul muzicii clasice. Orele de muzicd au drept scop ca gi elevii relativi "afoni" sd invefe cel pufin si cdnte. Studiul pur "fenomenologic" al particularitdfilor diferitelor intervale gi tonalitdgi joacd un rol important. CAntece populare specifice diferitelor zone geografice ale lumii sunt exersate - adesea in strAnsd legdtura cu epocile din acel moment (istorie, geografie etc.). Pentru ca elevii sd vind in contact nemijlocit cu arta muzicald, ceea ce devine ulterior pentru mulli dintre ei o nevoie existenfiald, exemplele muzicale sunt redate, in misura posibilitagilor, vocal sau instrumental. Intrebarea legatd de influenla mijloacelor tehnice (pick-up. amplificator) devine o teme centrald de dlscufie. In clasele mai mari, pe ldngd exersarea practicd, teoria muzicalS, qi mai ales cunoa$terea epocilor muzicale in clasa a XI-a, este un factor extrem de important. Specificul fiecdrui curent muzical gi orientdrile stilurilor dau prilejul dezbaterii unor probleme centrale ale creafiei artistice Ei ale existenlei umane. Antiteza strdveche dintre "apolinicul" Ei "dionisiacul" lumii eline, scoasi la lumind de Nietzsche, a existat mai intAi in lumea miturilor despre zei, influenlAnd apoi intreaga viald culturald elend, mai ales pe plan muzical. in dezvoltarea muzicii apusene, aceastd polaritate apare
cd orchestra gi corul

mereu. In epocile in care predomind "apolinicul", apar mereu artiEti izolagi ce reprezintd elementul opus: de exemplu Guillaume de Machault in secolul al XfV-lea, Monteverdi la inceputul celui de-al XVII-lea. Muzica "clasic6" occidentald aparline bineinfeles patrimoniului formagiei noastre spirituale. Marii Maegtri ai rococoului gi barocului, pAnI la Mozart, privesc muzica ca pe un "joc rdsundnd in forme miEcdtoare" (E. von Hanslick). Conceplia lor in artd gi muzicd este - cu toatd intensitatea expresiei muzicale - in esenle "apolinic6". Unul dintre primii compozitori ce reprezintd, in mod radical. un nou tip de om, este Beethoren. El stapaneste pe deplin registrul formelor muzicale tradigionale dar. mai ales in taltima perioada de creagie. ^ii incalci in mod contient granilele. In ciutarea unor noi modalitagi de exprimare. Beetboren isi crtrazi un spaliu liber. iar in momentele hotaritoare preia elemente caracrerktie altor ramuri artistice: in Simfonia a \"I-a picteaza gi poresteste. in Simfrrnia a X-a are ne\oie de un cor irnpertrcs ca si-gi fa;a auzitd dorinta interioard- In perrrrada imediat urrndtoare se pnoJuce o apropiere intre muzicd 5i pcezie 1de enempilu la Weber. Schubert. Schunnan-n. Berli.oz gi Liszt). in operele lui Richard \l aEner preocuparea de a contopi diteritele genuri artistice (dramd, imagine. instrumentafie, cdnt) atinge un punct culminant Ei nlzuiegte ca, prin forld Ei bogdgie imagistici, sI producl in sufletul publicului impresii ce sparg toate granigele cunoscute pAnd atunci. In ultimii ani de creafie, Wagner a incercat sd se deta$eze de lumea pasiunilor. A reusit oare aceasta in "Parsifal" sau este ansl:larat ceea ce se susfine, ca gi in bucdlrile pu,r sacrale predomind un element intem

:-+-1

emolional, plin de pasiune? O astfel de problemd poate deveni gi ea temd centrald de discufie. Cu pufine excepfii, printre care poate ar trebui amintigi Mendelsohn gi Bruckner, concepfia de bazd a compozitorilor romantici poate fi descrisd ca "dionisiacd". In muzica modernd existd tendinfa spre "apolinic" dar muzica religioasd nu mai constituie, ca la vechii maegtrii, principalul izvor de inspiragie, ci acesta este cdutat mai degrabd in lumea gtiinlelor naturii gi a tehnicii. La Schonberg aceas-

Pictura
Dupd imaginile alb-negru din
clasele

VIII-IX (vezi pag. 194

E.u.), in clasa a X-a are loc o reintoarcere la culoare.

td tendinfd este mai mult matematicconstructivd, la Hindemith Ei Strawinski ea este mai mult naiv-muzicald. Devine din ce in ce mai evident cd in muzicd se incea^rcd reprezentarea unui nciu tip de om. In ciuda libertdgii formale, compozitorii contemporani iEi considerl foarte rar opera ca produs al unei vocalii artistice suverane, tiranice. Operele lor nu sunt produse finite, ei "dau socoteald despre un material muzical". Atitudinea lor omeneascd este adesea umil5, gi de cdutare. Existi probabilitatea ca studiul intim al unor astfel de universuri muzicale, ca cele care s-au dezvoltat absolut independent de istoria apuseand, sd dea impulsuri noi, creatoare? In orice caz, este pdcat atunci cdnd Ecolile pierd ocazia de a deschide copiilor drumul spre cunoaEterea extraordinar de interesantei tradigii muzicale a Chinei sau a Indiei.

Urmdtoarea aser[iune a lui Rudolf Steiner oferd o explicafie asupra acestei metode: "Ar trebui sd inlelegem cd nu e necesar sI inventdm o picturd deosebitd pentru copii, ci, considerdnd cd ei trebuie integrali in vreun fel in ea, ar trebui sd ludm principiile din arta picturali insufleliti, iar nu dintr-o metodd pedagogicd gablon. Vocafia artisticd reald este cea care trebuie cultivatl in gcoald, iar nu o ndscocire rafionald".(Conferingi din 17.VIII.1923). Lucrdrile redate aici demonstreazd cd in lumea picturii se poate pdtrunde ala cum au fdcut-o marii pictori moderni, care nu s-au ldsat influenfafi direct de o manierd sau alta: ei au surprins caracteristica albastrului, a galbenului, a culo-

riloi calde sau reci, forma gi forfa

de

exprimare a culorilor. Studiul despre culori a lui Goethe este un izvor nesecat' de inspiragie pentru aceastd trdire. Se dd frdu liber compoziliei coloristice. Posibilitalile de a lucra cu acuarele la clasele mici nu au fost nici pe departe epuizate. Tehnica stratificlrii culorilor dd nagtere

Dreapta: Compozilii libere pe tema "redescoperirii culoilor" dupd anii de desen h


alb-negru.
Sus: Valori caMe gi reci ale albastruluL

Ios: Relalii tensionate tntre nuanlele de galben (Clasa a X-a).

244

::

unor efecte noi, deosebit de interesante. Fiecare strat de culoare este intins cu grija gi trebuie sd se usuce. El rdmdne transparent, adicd, ceea ce s-a lucrat inainte, rdzbate prin el. Noile situafii care iau na$tere astfel stimuleazd fantezia. Motivul se desprinde din culori pe parcursul procesului artistic, iar nu dintro reprezentare existentd de la inceput in

In clasa a XI-a, atenfia asupra lumii inconjurdtoare este orientatd altfel. Cdt de comunicative li se par acum tinerilor culorile din preajma lor! Natura staticd Ei pictura figurativd sunt cultivate in mod deosebit. "Impresionigtii" gi "expresioniEtii", cu cele doui stdri sufletegti diametral opuse, fundamentale, se prezintd prin imaginile lor. Scopul acestui drum prin lunlea picturii este atins in clasa a XII-a prin conturarea chipului
omenesc.

congtien!5.

Compozilii libere, de culoareSus: acord

triplu cuvariagiuni (Stockholm).


',i:r:il:

Jos:

acordui calde gi reci ale culorii rogii culorile se ordoneazd tn imagine (Stockholm).

'.*#ri.ih

:;.::-;;.t

,t,,i::i+j,W

246