Sunteți pe pagina 1din 32

C1. 26.02.2013.

Functionarea societatilor comerciale


Sediul legal al materiei il reprezinta titlul III din legea 31/1990. Dispozitiile commune privind functionarea societatii se refera la administratorii societatii de asemenea reguli comune regasim si pentru adunarea generala, cenzorii societatii sau auditorii financiari. Vointa societatii se exprima prin organele de conducere ale societatii. Adunarea generala este organismul de conducere al societatii si este formata din totalitatea asociatilor. Vointa sociala este adusa la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv care este administratorul sau mai multi administratori. Controlul gestiunii administratorilor se realizeaza de catre asociati sau in anumite cazuri de catre un organ specializat (cenzorii societatii sau auditorii financiari). Pentru fiecare forma juridica de societate, legea stabileste care sunt organele de conducere si conditiile de organizare si functionare precum si atributiile lor. Formarea organelor societatii si puterile lor sunt stabilite prin normel imperative. Adunarea generala Este organul de deliberare si decizie al societatilor comerciale, este formata din totalitatea asociatilor si este cea care decide asupra numirii celorlalte organe ale societatii (administrator, cenzor, audit financiar). Adunarea generala este reglementata de lege doar pentru SA, societatile in comandita simpla si SRL. Societatea in nume colectiv si in comandita simpla Chiar daca legea nu prevede un asemenea organ de conducere deciziile se vor lua de catre asociati pe baza regulilor care guverneaza adunarea generala. Felurile adunarii generale I. Adunarea Ordinara se intruneste cel putin o data pe an in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar.

Ea se tine la sediul societatii sau la locul indicat in convocator. Atributiile Adunarii Generale ordinare art. 111 din Legea 31/1990: 1. sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale pe baza rapoartelor prezentate de Consiliul De Administratie, respectiv directorat, si de Consiliul De Supraveghere, de cenzor sau dupa caz de auditorul financiar si sa fixeze dividendul. 2. Sa aleaga si sa revoce membrii Consiliului De Administratie, respectiv membrii Consiliului De Supraveghere si cenzorii. 3. Sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor Consiliului De Administratie, respectiv membrilor Consiliului De Supraveghere, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv. 4. sa se pronunte asupra gestiunii Consiliului De Administratie, respectiv a Directoratului 5. sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz, programul de activitate pentru exercitiul financiar urmator. 6. sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale societatii Conditii de cvorum Pentru societatile pe actiuni (SA) si in comandita pe actiuni (SCA), pentru validitatea deliberarilor activitatii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin din capitalul social (din nr. total de drepturi la vot). Hotararile se iau de catre actionarii care detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare daca in actul constitutiv sau in lege nu se prevede altfel. Daca nu se realizeaza prezenta ceruta Adunarea Generala se va intruni la o alta data stabilita si va putea sa delibereze asupra acelorasi probleme, oricare ar fi partea de capital reprezentata de actionarii prezenti, iar hotararile se iau cu majoritatea celor prezenti.

In cazul SRL-ului Adunarea Generala hotaraste prin vot majorarea absoluta a asociatilor si partilor sociale. In cazul societatii in nume colectiv (SNC) si comandita simpla (SCS) hotararile se iau prin votul asociatilor care reprezinta o majoritate absoluta a asociatilor si partilor sociale. II. Adunarea generala extraordinara Se intruneste de cate ori este nevoie a se lua o hotarare prin care se modifica actul constitutiv al societatii. Art. 113 al legii 31/1990 stabileste situatiile: a) schimbarea formei juridice a societatii b) mutarea sediului societatii c) schimbarea obiectului de activitate al societatii d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare, sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. e) prelungirea duratei societatii f) majorarea capitalului social g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii i) dizolvarea anticipata a societatii j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta k) orice alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare Conditii de cvorum Pentru societatea pe actiuni (SA) si in comandita pe actiuni (SCA) pentru validitatea deliberarii adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarea urmatoare prezenta actionarilor reprezentand cel putin 1/5 din numarul total de drepturi de vot. Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. III. Adunarea generala speciala Priveste doar societatea pe actiuni (SA) si in comandita pe actiuni (SCA) si cuprinde anumite categorii de actionari.

Legea 31/1990 are in vedere adunarea speciala a titularilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot si adunarea speciala a detinatorilor de actiuni dintr-o anumita categorie in legatura cu care se hotaraste modificarea drepturilor si obligatiilor privind actiunile lor. Convocarea adunarii generale. Procedura Se convoaca de catre administratori, Consiliul De Administratie respectiv Directorat, sau de asociati. Administratorii sunt obligati sa convoace cel putin o data pe an adunarea generala sau ori de cate ori este necesar. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a, intr-unul din ziarele de larga raspandire, din zona unde are sediul societatea comerciala. Convocarea va fi depusa la Monitorul Oficial al Romaniei in vederea publicarii in termen de cel mult 5 zile de la data adoptarii de Consiliul De Administratie a intrunirii Adunarii Generale. Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri de modificare a actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor.

C2. 05.03.2013
Pentru SA si SCA, legea prevede ca administratorii sunt obligati sa convoace de indata AGA la cererea actionarilor reprezentand a 10-a parte din capitalul social sau o cota mai mica daca prin actul constitutiv se prevede altfel. In asemenea cazuri, AGA se va convoca in termen de o luna de la data cererii. Daca administratorul nu convoaca Adunarea, asociatii au dreptul sa se adreseze instantelor de judecata de la sediul societatii care, dupa audierea partilor, vor putea ordona convocarea si va desemna unul dintre actionari sa prezideze Adunarea. Pentru SRL cu un unic asociat sau un numar de asociati care reprezinta cel putin din capitalul social, va/vor putea cere convocarea AGA aratand scopul convocarii. Cererea va fi adresata administratorilor, iar in cazul in care acestia nu vor da curs, se va proceda ca in cazul SCA. Pentru SNC si SCS, asociatii au calea deschisa pentru a intenta actiune in fata instantei de judecata daca administratorii nu-si indeplinesc obligatiile legale privind convocarea AGA. Continutul convocarii Convocarea trebuie sa contina locul si data tinerii AGA precum si ordinea de zi.

Sedinta adunarii generale Calitatea de asociat confera asociatului dreptul de a participa la AGA. Dreptul se exercita personal sau prin reprezentant in conditiile legii. Legea 31/1990 prevede ca actionarii nu vor putea fi reprezentati in AG decat prin alti actionari in baza unei procuri speciale in afara de cazul cand, prin actul constitutiv s-a prevazut altfel. Persoanele juridice participa prin reprezentantii lor la AGA. Administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca fara votul acestora nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. Principiile reglementate de lege pentru SA si SCA isi pot gasi aplicarea si in cazul celorlalte forme de societati comerciale. Desfasurarea sedintei AG Sedinta AG se va tine in ziua, ora si locul aratate in convocare. Se deschide de presedintele Consiliului de Administratie. AG va alege dintre actionari, 1-3 secretari care vor verifica lista de prezenta a actionarilor aratand capitalul social pe care il reprezinta fiecare, precum si procesul verbal intocmit de cenzori/auditori financiari pentru constatarea indeplinirii tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunarii. Pentru celelalte forme de societate comerciala, adunarea e condusa de unul dintre administratorii societatii si se desfasoara pe baza acelorasi principii. Dreptul la vot si exercitarea lui Dreptul de vot este strans legat de participarea la capitalul social. Orice actiune achitata da dreptul la un vot in AG, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. Nu au drept de vot actionarii care detin actiuni preferentiale cu dividend prioritar, dar fara drept de vot. Pentru SRL, regulile se aplica prin analogie. Pentru SNC si SCS, legea nu prevede reguli cu privire la dreptul de vot, ceea ce inseamna ca acestea vor trebui specificate prin contractul de societate. Pentru a-si exercita dreptul de vot, cand [are loc??] AG asociatii trebuie sa faca dovada calitatii lor. Restrictii privind dreptul de vot 1. Dreptul de vot nu poate fi cedat

Orice conventie privind exercitarea dreptului de vot intr-un anumit fel este nula. In cazul in care exista un conflict de interese intre asociat si societate, asociatul este obligat sa se abtina de la vot. In caz contrar, el va raspunde pentru daunele produse prin votul sau cu ajutorul caruia s-a intrunit majoritatea ceruta de lege. 2. legea interzice administratorilor sa voteze descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana administratorului ar fi fost in discutie. Adoptarea hotararii Hotararile se iau prin vot deschis, votul secret e obligatoriu: pentru alegerea membrilor Consiliului de Administratie si/sau a Consiliului de Supraveghere sau auditorilor interni si a cenzorului Pentru revocarea lor, pentru hotararile referitoare la raspunderea administratorilor. Procesul verbal al sedintei Lucrarile AGA trebuie consemnate intr-un proces verbal semnat de presedinte si secretar. Acesta va cuprinde mentiuni cu privire la indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii, actionarii prezenti, precum si dezbaterile in rezumat si hotararile luate. La procesul verbal se vor anexa actele referitoare la convocarea si lista de prezenta a actionarilor. Procesul verbal va fi trecut in registrul Adunarii Generale. Hotararile Adunarii Generale Hotararile luate de Adunarea Generala cu respectarea legii si a actului constitutiv sunt obligatorii pentru toti asociatii. Pentru SA si SCA, legea prevede in mod expres ca hotararile sunt obligatorii si pentru actionarii care nu au participat la luarea hotararilor sau pentru cei care au votat impotriva lor.

C3. 12.05.2013 Publicitatea privind hotararile AGA


Pentru a le fi opozabile tertilor hotararile adunarii generale trebuie publicate in conditiile

legii. Pentru SA si Societatile in comandita pe actiuni (SCA), in termen de 15 zile hotararea trebuie depusa la Oficiul Registrului Comertului pentru a fi mentionata in Registru si publicata in Monitorul Oficial. Termenul de 15 zile curge de la luarea hotararii. Pentru celelalte forme de societati comerciale, legea nu prevede o asemenea cerinta. Anularea hotararilor AGA Hotararile Adunarii Generale adoptate cu respectarea legii si a actelor constitutive pot fi anulate pe cale judecatoreasca. Dreptul de a ataca hotararile apartine asociatilor si administratorilor societatii comerciale. In caz de nulitate absoluta, oricine are dreptul sa o ceara, actiunea fiind imprescriptibila. Actiunea in anulare este reglementata de articolul 132 alineatul 2 din Legea 31/1990 si priveste atat cauzele de nulitate relativa cat si absoluta. Cererea de anulare se poate face in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial. Termenul de 15 zile este un termen de prescriptie. Competenta de solutionare apartine Tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul societatea. Reclamantul poate cere presedintelui instantei suspendarea executarii hotararii judecatoresti, atacate pe calea ordonantei presedintiale. Incuviintand suspendarea, presedintele poate obliga pe reclamant la o cautiune. Impotriva ordinului de suspendare se poate face recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. Hotararea definitiva de anulare trebuie sa fie mentionata in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial. De la publicare ea devine opozabila tertilor.

Administrarea comerciale
Administratorii societatii
A) Calitatea de administrator o poate avea o persoana fizica sau juridica

societatilor

Regulile generale care privesc administratorii societatii comerciale

B. Conditiile cerute pentru numirea administratorilor 1. Capacitatea administratorilor trebuie sa aiba capacitatea de exercitiu deplina (obligatorie) 2. Onorabilitatea administratorului (nu trebuie sa fie condamnat penal) 3. Cetatenia administratorului Administratorul poate fi cetatean roman sau al altei tari C. Cumulul de functii (limitarea cumulului) Potrivit art. 137 indice 1 alineat 3 din Legea 31/1990 prevede ca pe durata indeplinirii mandatului administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca se suspenda pe perioada mandatului. Articolul 153 din lege prevede ca o persoana fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator si/sau membru al consiliului de supraveghere in societatile pe actiuni (SA) al caror sediu se afla pe teritoriul Romaniei. D. Desemnarea administratorilor Administratorii sunt desemnati prin actul constitutiv sau ulterior de Adunarea Generala. Pentru societatile in nume colectiv (SNC), societatea in comandita simpla (SCS) si SRL, actul constitutiv trebuie sa prevada asociatii care administreaza si reprezinta societatea; datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei le exercita impreuna sau separat. Pentru SA si SCA actul constitutiv trebuie sa cuprinda elementele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie si dupa caz ale directorilor, puterile ce li s-au conferit (gestiune si reprezentare) si daca urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. Desemnarea ulterioara de catre AGA Pentru societatea in nume colectiv (SNC) si comandita simpla (SCS) administratorii sunt alesi prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social. In SA si SCA administratorii sunt alesi de Adunarea Generala Ordinara a actionarilor cu cvorumul si majoritatea prevazute de lege. Candidatii pentru postul de administrator sunt nominalizati de catre membrii actuali ai Consiliului De Administratie sau actionari. Persoanele nominalizate trebuie sa informeze

Adunarea Generala cu privire la mandatele de administratori pe care le exercita. La SRL, administratorii sunt alesi de Adunarea Asociatilor cu votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si partilor sociale. Administratorul persoana juridica este numit prin act constitutiv ori ales de Adunarea Asociatilor (AGA). E. Durata functiei de administrator Prin actul constitutiv se prevede durata functiei de administrator la societatea in nume colectiv (SNC), SCS si SRL Pentru SA si SCA administratorii vor fi alesi timp de 4 ani, sau daca nu au fost numiti prin actul constitutiv termenul va fi de 2 ani. F. Publicarea numirii administratorilor Potrivit legii 26/1990 cererea de inmatriculare a unei societati comerciale trebuie sa arate administratorii societatii si puterile ce le-au fost conferite, aratandu-se totodata si care dintre ei reprezinta societatea. Administratorii care reprezinta societatea sunt abilitati sa-si depuna semnatura la Oficiul Registrului Comertului in termen de 15 zile de la data depunerii cererii de inmatriculare a societatii sau de la data alegerii administratorului de catre Adunarea Generala. G. Remunerarea administratorilor Activitatea administratorului este in principiu o activitate remunerata. Pentru societatile de persoane si SRL, legea se refera la o eventuala remunerare a administratorilor cu privire la o societate pe actiuni si in comandita pe actiuni. Remuneratia administratorilor este stabilita prin actul constitutiv sau prin adunarile generale. Obligatiile administratorului Principalele obligatii sunt: 1) obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii comerciale 2) obligatia de a depune semnaturile lor la Registrul Comertului in cazul in care a fost desemnat reprezentant al societatii 3) obligatia de a pastra documentele privind constituirea societatii 4) obligatia de a administra societatea adica de a indeplini obiectul de activitate 5) obligatia de a urmari efectuarea varsamintelor

6) obligatia de a tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere 7) obligatia de a intocmi situatia financiara 8) de a lua parte la Adunarile Generale, la consiliile de administratie si alte organe de conducere similare 9) De a duce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a asociatilor 10) Obligatia de a indeplini indatoririle prevazute in actul constitutiv precum si indatoririle stabilite de lege

C4. Puterile administratorului 26.03.2013


Administratorul societatii poate face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii in afara de restrictiile aratate in actul constitutiv. Administratorul este indreptatit sa reprezinte societatea in raporturile juridice cu alte societati. Limitele puterii administratorului decurg din actul constitutiv sau din hotararile AG si din prevederile legii. Pentru societatile de capitaluri, art. 150 din Legea 31/1990 prezinta anumite acte juridice ce vor fi incheiate de catre administrator numai cu aprobarea AG extraordinare. Puterea de a reprezenta societatea este distincta de puterea de a gestiona societatea. Puterea de reprezentare a societatii exista numai cand a fost acordata in mod distinct administratorului. Prin vointa asociatilor, mandatul administratorului poate fi limitat la gestiunea interna sau poate sa cuprinda si puterea de reprezentare, caz in care administratorul este imputernicit sa angajeze societatea in raporturile cu tertii. Puterea de reprezentare trebuie conferita in mod expres. Incetarea functiei de administrator Inceteaza prin: Revocare Renuntarea administratorului Moarte

Incapacitatea administrativa

1. Revocarea administratorului
Pentru societatea de persoane si SRL, asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot decide asupra revocarii administratorului, sau asupra puterilor lor, cu exceptia cazului cand administratorul a fost numit prin actul constitutiv. In cazul societatilor de capitaluri, administratorii sunt revocabili, iar revocarea lor se va face prin hotararea AG, (AGA ordinara in conditii de cvorum si majoritate cerute de lege pentru aceasta adunare). In toate cazurile, intrucat calitatea de administrator are caracter intuitu personae, adica revocarea administratorilor este o revocare ad nutum, adica revocarea poate interveni oricand, si independent de vreo culpa a administratorului. Pentru administrator persoana juridica, aceasta persoana juridica poate revoca pe reprezentantul sau persoana fizica, dar cu obligatia de a numi in acelasi timp un inlocuitor. Pe timpul cat dureaza mandatul administratorului, contractul de munca se suspenda (daca administratorul a fost numit din randul salariatilor), ceea ce inseamna ca legea interzice posibilitatea ca administratorul sa aiba calitatea de angajat al societatii. Administratorul poate fi revocat oricand din functie dar daca ea survine fara justa cauza administratorii sunt indreptatiti la plata unor daune interese.

2. Renuntarea administratorului
Prin renuntare functia sa de administrator inceteaza. Daca revocarea are un caracter ad nutum si renuntarea are tot un caracter discretionar. In cazul cand exista un administrator si el doreste sa renunte, el este obligat sa convoace adunarea generala ordinara pentru numirea altui administrator. In cazul in care datorita renuntarii s-a cauzat un prejudiciu, societatea are dreptul la despagubiri. In toate cazurile de incetare a functiei administratorului trebuie indeplinite formalitatile de publicare in Monitorul Oficial ca si in cazul de numire in functie, in caz contrar societatea nu poate invoca fata de terti incetarea functiei.

Pluralitatea administratorilor
Este cazul cand societatea are mai multi administratori. Pentru societatile de persoane si

SRL, legea nu organizeaza pe administratori in anumite organisme speciale de administrare, ci reglementeaza modul in care administratorii realizeaza gestiunea societatii. In cazul societatii de capitaluri, pluralitatea administratorilor este organizata de catre lege in anumite structuri specifice care realizeaza gestiunea societatii in conditiile legii.

I.

Sistemul unitar de administrare si control al societatii

Consiliul de administratie
Potrivit legii 31/1990 societatile pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind intotdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori ei constituie un Consiliu De Administratie. Consiliul De Administratie este format dintr-un numar impar de administratori desemnati in conditiile legii. El este condus de un presedinte ales de Consiliu dintre membrii sai. Prin actul constitutiv se poate prevedea ca presedintele Consiliului De Administratie este numit de Adunarea Generala Ordinara care numeste Consiliul De Administratie. Durata mandatului presedintelui nu poate depasi durata mandatului sau de administrator.

Atributiile consiliului de administratie


- stabilirea directiilor principale de activitate si dezvoltare a societatii - stabilirea sistemului contabil si de control financiar - aprobarea planificarii financiare - numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiilor lor - supravegherea activitatii directorilor - pregatirea raportului anual - organizarea adunarilor generale ale actionarilor si punerea in practica a hotararilor acestora. - introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei asupra societatii.

Functionarea consiliului de administratie


Se intruneste cel putin odata la 3 luni. Intrunirea consiliului poate avea loc ori de cate ori este nevoie dar obligatoriu la 3 luni. Consiliul este convocat de presedintele consiliului, care stabileste ordinea de zi si asigura informarea membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi. Consiliul De Administratie este convocat si la cererea motivata a cel putin doi dintre membrii sai sau a directorului general. Autorii cererii sunt indreptatiti sa stabileasca ordinea de zi. Intr-un asemenea caz presedintele Consiliului De Administratie are obligatia sa dea curs unei astfel de cereri. Convocarea trebuie sa cuprinda data, locul unde se tine,sedinta si ordinea de zi. Asupra punctelor care nu sunt prevazute in ordinea de zi, consiliul poate lua decizii numai in cazuri de urgenta. Pentru validitatea deciziilor Consiliului De Administratie legea cere prezenta a cel putin din nr. membrilor consiliului daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Deciziile cu privire la numirea sau revocarea presedintelui Consiliului se iau cu votul majoritatii membrilor Consiliului. In caz de paritate a voturilor presedintele Consiliului De Administratie va avea votul decisiv, afara de cazul cand prin actul constitutiv se prevede altfel. Nu dispune de votul decisiv presedintele Consiliului de Administratie care este in acelasi timp director al societatii. Deciziile Consiliului de Administratie considerate nelegale pot fi anulate prin hotararea AGA. In absenta unei prevederi legale, deciziile Consiliului de Administratie nu pot fi atacate in justitie de catre actionari. Insa in baza art. 132 din legea 31/1990, actionarii ar putea ataca hotararea AGA prin care s-a pronuntat asupra valabilitatii unei decizii a Consiliului de Administratie.

C5. 02.04.2013
Directorii societatii
In conformitate cu prevederile legii 31/1990, Consiliul de Administratie poate delega conducerea societatii unuia/mai multor directori.

Consiliul de Administratie numeste pe unul sau mai multi directori, in calitate de director general, in aceasta calitate poate fi numit presedintele Consiliului de Administratie al societatii daca s-a prevazut in actul constitutiv ori a fost hotarat de AGA.

Conditiile calitatii de director al societatii


a) calitatea de director o poate avea numai o persoana fizica b) directorul poate fi numit dintre administratori, sau din afara Consiliului de Administratie c) pe durata mandatului, directorii nu pot incheia cu societatea contract de munca d) persoana care nu poate fi fondator, nu poate fi nici director Legea 31/1990 nu reglementeaza durata mandatului directorilor societatii. Aceasta durata se stabileste prin actul constitutiv sau prin decizia Consiliului de Administratie. Remuneratia directorilor se stabileste de Consiliul de Administratie.

Atributiile directorilor
- exercita atributii de conducere a societatii - puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general - prin actul constitutiv se pot prevedea alte conditii privind puterea de reprezentare Modul de organizare a activitatii directorilor societatii se stabileste prin actul constitutiv sau prin decizie a Consililui de Administratie Activitatea directorilor este supusa supraveghererii Consiliului de Administratie.

II Sistemul dualist de administrare a societatii


Directoratul
este format din unul sau mai multi membri, numarul acestora fiind intotdeauna impar. Cand exista un singur membru, acesta poarta denumirea de director general unic. Conditiile calitatii de membru al directoratului 1. Calitatea de membru al directoratului o poate avea numai o persoana fizica 2. Nu poate fi membru al directoratului persoana care nu poate fi fondator (sau

incapabila, condamnata). 3. Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai Consiliului de Supraveghere. Desemnarea membrilor directoratului Membrii directoratului sunt desemnati de Consiliul de Supraveghere Consiliul de Supraveghere atribuie unuia dintre membrii Directoratului functia de presedinte al directoratului. Pentru ca numirea unui membru al directoratului sa fie valabila sub aspect juridic, persoana in cauza trebuie sa accepte numirea in mod expres. Durata mandatului membrilor Directoratului Stabilita prin actul constitutiv fara a putea depasi 4 ani. Membrii directoratului sunt reeligibil (pot fi realesi) afara de cazul in care actul constitutiv dispune altfel. Remuneratia membrilor directoratului se stabileste de catre Consiliul de Supraveghere. Atributiile directoratului Directoratul asigura conducerea societatii Indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii cu exceptia celor prevazute de lege in sarcina Consiliului de Supraveghere si a AGA. Directoratul isi exercita atributiile sub Controlul Consiliului de Supraveghere. Potrivit legii, reprezinta societatea in raporturile cu tertii si in justitie. Membrii Directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, afara de cazul in care actul constitutiv prevede altfel. Directoratul trebuie sa inregistreze la Registrul Comertului numele persoanei imputernicite sa reprezinte societatea cu mentiunea daca ele actioneaza impreuna ori separat. Aceste persoane sunt obligate sa depuna la Registrul Comertului specimenul de semnatura in conditiile legii (termen de 15 zile de la numire). Pe durata mandatului membrii Directoratului nu pot incheia cu societatea un contract de munca. Obligatiile membrilor directoratului 1. Membrii Directoratului au obligatia sa participe la Adunarea Generala a Actionarilor

2. Directoratul este obligat ca cel putin o data la 3 luni sa prezinte un raport scris Consiliului de Supraveghere cu privire la conducerea societatii si la activitatea acesteia. 3. Directoratul inainteaza Consiliului de Supraveghere situatia financiara anuala si raportul sau anual precum si propunerea sa privind stabilirea profitului realizat pe care intentioneaza sa o prezinte AGA. Functionarea directoratului Modul de lucru al membrilor Directoratului se stabileste prin hotararea Consiliului de Supraveghere. Actele pe care le adopta Directoratul se numesc decizii iar pentru validitatea deciziilor este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor Directoratului, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Deciziile in cadrul Directoratului se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. Revocarea Membrii Directoratului pot fi revocati oricand prin hotararea Consiliului de Supraveghere. Prin actul constitutiv se poate prevedea ca membrii Directoratului pot fi revocati si de Adunarea Generala Ordinara a actionarilor.

Consiliul de Supraveghere
Este format din cel putin 3 membri si cel mult 11. Numarul membrilor este stabilit prin actul constitutiv. Consiliul de Supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al Consiliului. Desemnare: Membrii Consiliului de Administratie sunt numiti de Adunarea Generala a Actionarilor cu exceptia primilor membri care sunt numiti prin actul constitutiv. Durata mandatului membrilor Consiliului de Supraveghere este stabilita prin actul constitutiv fara a putea depasi 4 ani (membrii sunt reeligibili).

Remuneratia membrilor Consiliului de Supraveghere este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotararea AGA. Atributiile Consiliului de Supraveghere 1. Exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre Directorat. 2. Numeste si revoca membrii Directoratului. 3. Verifica conformitatea cu legea, actul constitutiv si hotararile Adunarii Generale a operatiunilor de conducere a societatii. 4. Raporteaza cel putin odata pe an Adunarii Generale a Actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata. In mod exceptional, cand interesul asociatilor o cere, Consiliul de Supraveghere poate sa convoace AGA. Functionarea Ca organ colegial, Consiliul de Supraveghere functioneaza potrivit regulilor stabilite in actul constitutiv si in conformitate cu prevederile legii 31/1990. Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Consiliul este convocat de presedintele sau care si prezideaza consiliul. La intrunirile Consiliului de Supraveghere pot fi convocati si membrii Directoratului care insa nu au drept de vot in consiliu. Pentru validitatea deciziilor consiliului de supraveghere este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor Consiliului daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Deciziile in cadrul Consiliului se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti.

C6. 09.04.2013
Revocarea membrilor consiliului de supraveghere Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de AGA. Hotararea se ia cu majoritate de cel putin 2/3 din numarul de voturi al actionarilor prezenti.

Raspunderea administratorilor
Administratorul raspunde personal fata de societate pentru prejudiciile aduse prin incalcarea legii, a mandatului primit sau prin culpa in administrarea societatii. Art. 73 din legea 31/1990 prevede ca administratorul raspunde pentru prejudiciile

cauzate prin actele sale patrimoniului societatii. Administratorul nu raspunde fata de terti, caci actele administratorilor sunt actele societatii insasi, acestia avand posibilitatea sa se indrepte chiar impotriva societatii. Creditorii sociali au actiune impotriva administratorilor pe care o vor putea exercita in cazul procedurii insolventei, conform legii 85/2006, prin administrator judiciar sau prin lichidatori. Natura juridica a raspunderii administratorilor Este diferita de la caz la caz, astfel: In cazul administratorului persoana fizica Administratorii raspund fata de societate pentru nerespectarea obligatiilor izvorate din contractul de mandat (raspunderea contractuala). Administratorul raspunde si pentru nerespectarea obligatiilor prevazute de lege. In acest caz putand fi o raspundere delictuala sau o raspundere penala. In cazul administratorului persoana juridica Pentru ca el deleaga o persoana fizica pentru a exercita functia de administrator aceasta are aceeasi raspundere ca si in cazul persoanelor fizice. Raspunderea civila a administratorilor Raspund fata de societate pentru neindeplinirea obligatiilor ce le-au revenit in baza sau in temeiul mandatului incredintat (aceste obligatii privesc constituirea si functionarea societatii) 1. fata de societate pentru nerespectarea unor obligatii care privesc realitatea varsamintelor efectuate de asociati 2. existenta reala a dividendelor platite 3. existenta registrelor ceruta de lege si corecta lor tinere, stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impun. 4. exacta indeplinire a hotararilor AGA 5. stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv le prevad Dividend o parte a profitului atribuita asociatilor In afara de cazurile obisnuite de raspundere, administratorii raspund si pentru faptele persoanelor aflate in subordinea lor, atunci cand acestia au produs un prejudiciu. Potrivit articolului 144 indice 2 alineatul 2, din legea 31/1990 administratorii raspund si pentru faptele directorilor sau personalului incadrat atunci cand paguba nu s-ar fi

produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor (pentru SA si pentru SCA). In acest caz, craspunderea este conjuncta si nu solidara, ea avand rol de garantie si nu inlocuieste raspunderea persoanelor vinovate de producerea prejudiciului. Un alt caz de raspundere este raspunderea solidara a administratorilor cu predecesorii lor imediati. Daca la inceperea mandatului administratorul constata ca predecesorul sau predecesorii sai au comis fapte pagubitoare pentru societate si nu le-a adus la cunostinta celor indrituiti (indreptatiti), atunci va raspunde solidar cu acestia. Raspunderea administratorilor pentru prejudiciile cauzate este reglementata de normele dreptului comun. Raspunderea poate fi contractuala sau delictuala (in afara contractului). Indiferent de forma ei, raspunderea are ca temei culpa administratorilor. Astfel se vor aplica regulile articolului 2018 din Noul Cod Civil, astfel ca diligenta ce trebuie sa o depuna administratorul este cea a unui bun proprietar. Criteriul bunului proprietar se aplica cu o mai mica sau mai mare rigoare, in functie de caracterul oneros sau gratuit al obligatiilor. Mandatul administratorilor este un act retribuit ceea ce inseamna ca raspunderea sa va fi apreciata in abstracto adica el va raspunde indiferent de gradul culpei sale. Cauzele de exonerare a raspunderii Pentru ele se vor aplica regulile de drept comun dar si prevederile legii 31/1990. Articolul 144 indice 2 alineatul 5 din legea 31/1990 prevede ca in cazul pluralitatii administratorilor, respectiv pentru Consiliul De Administratie raspunderea pentru actele savarsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se constate in registrul deciziilor consiliului de administratie impotrivirea lor si au incunostiintat despre aceasta in scris, pe cenzor sau auditorii interni sau auditorii financiari. Principiul se va aplica si in cazul administratorului care a absentat de la sedinta Consiliului De Administratie care a luat decizia pagubitoare daca el isi exprima ulterior opozitia. Actiunea in raspundere a administratorilor Impotriva administratorilor este o actiune sociala, adica apartine societatii iar nu asociatilor, deoarece prejudiciul a fost cauzat societatii. In mod exceptional, actiunea poate fi introdusa si de catre actionari in numele societatii,

daca datorita pozitiei administratorilor, societatea nu actioneaza pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin actele administratorilor. Descarcarea administratorilor de gestiunea lor prin aprobarea situatiei financiare nu decade adunarea generala din dreptul de a decide actionarea in justitie a administratorilor care prin actele lor au prejudiciat societatea. In situatia in care se ia decizia actionarii in justitie a unui administrator, AGA va desemna in aceleasi conditii de cvorum si majoritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie. Momentul introducerii actiunii are ca efect incetarea mandatului administratorului impotriva caruia s-a pornit actiunea, iar AGA va proceda la inlocuirea lui. Controlul gestiunii societatilor comerciale Controlul se realizeaza in mod diferit in SA, SCA si SRL. Datorita complexitatii activitatii lor, controlul lor se realizeaza de organele specializate care sunt cenzorii si auditorii financiari. In SNC si SCS controlul gestiunii se realizeaza de catre asociati. Cenzorii sunt reglementati pentru SA, in SCA si SRL. Raporturile dintre cenzori si societate sunt raporturi de mandat. Cenzorii societatii sunt desemnati in conditiile legii in SA si SCA, cenzorii sunt stabiliti prin actul constitutiv care trebuie sa mai prevada identitatea cenzorilor. Ulterior cenzorii sunt alesi de AGA ordinara. In SRL, cenzorii sunt numiti prin actul constitutiv ori sunt alesi de AGA. In toate cazurile mandatul cenzorilor este de 3 ani, ei putand fi realesi.

C7. 16.04.2013 Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale


Incetarea existentei societatilor comerciale presupune 2 etape: dizolvarea si lichidarea. Faza dizolvarii societatii comerciale cuprinde anumite operatiuni care declanseaza si pregatesc incetarea existentei societatii. In aceasta faza personalitatea juridica nu este afectata insa dizolvarea pune capat activitatii normale a societatii. Faza lichidarii cuprinde operatiunile de lichidare a patrimoniului societatii, plata

creditorilor, si impartirea soldului intre asociati si in aceasta faza, societatea are personalitate juridica dar ea este subordonata cerintelor lichidarii.

Dizolvarea societatilor comerciale


Priveste acele operatiuni care declanseaza acest proces si asigura premisele lichidarii patrimoniului social Hotararea privind dizolvarea societatii este luata de AGA ori de catre instanta. Exceptional, dizolvarea societatii se poate produce in temeiul legii. Dizolvarea societatii priveste insasi societatea comerciala ca entitate juridica iar nu incetarea actului constitutiv al societatii. Cauze generale de dizolvare a societatilor comerciale Sunt prevazute de articolul 227-237 din legea 31/1990 si pot fi cauze generale sau speciale pentru anumite forme de societati comerciale: 1. trecerea timpului stabilit pentru durata societatii. Daca in actul constitutiv se prevede durata societatii la expirarea termenului contractual societatea se dizolva. Dizolvarea opereaza in temeiul legii fara a fi nevoie de vreo alta formalitate. Art. 227 alin. 2 stipuleaza ca asociatii trebuie consultati cu cel putin 3 luni inainte de expirarea termenului cu privire la eventuala prelungire a acestuia. Daca nu o fac, administratorii, la cererea oricarui asociat tribunalul va putea decide prin incheiere efectuarea consultarii. Neefectuarea consultarii nu impiedica dizolvarea societatii la expirarea duratei prevazute de actul constitutiv. 2. Imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia Daca se constata o imposibilitate a realizarii obiectului de activitate propus, societatea isi pierde ratiunea pentru care exista, deci se dizolva. Acest efect se produce numai atunci cand imposibilitatea s-a ivit in cursul duratei societatii sau cand obiectul de activitate nu s-a realizat deloc. Daca obiectul de activitate al societatii s-a realizat atunci societatea se dizolva. Atat in cazul imposibilitatii realizarii obiectului de activitate cat si in cazul realizarii acestuia, fiind chestiuni de fapt, trebuie dovedite. 3. Declararea nulitatii Nerespectarea cerintelor legale privind constituirea societatii prevazute de art. 56 din Legea 31/1990 atrage nulitatea societatii. De la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de declarare a nulitatii societatea

inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Aceasta incetare a existentei echivaleaza cu dizolvarea societatii. 4. Hotararea AGA Societatea comerciala se dizolva in baza hotararii asociatilor. Asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele pentru care societatea comerciala urmeaza sa se dizolve. Un caz reglementat de lege priveste dizolvarea societatii inainte de termenul fixat pentru durata societatii. 5. hotararea tribunalului Dizolvarea societatii prin hotararea tribunalului are loc atunci cand dizolvarea nu se poate realiza prin hotararea AGA. Tribunalul poate hotara dizolvarea societatii pentru motive temeinice (neintelegerea dintre asociati care impiedica functionarea societatii). 6. falimentul societatii Societatea se dizolva cand este supusa procedurii insolventei. Dizolvarea se pronunta de catre judecatorul sindic prin incheierea prin care se decide intrarea in insolventa. Alte cauze prevazute de lege sau actul constitutiv al societatii comerciale Art 237 din Legea 31/1990 prevede ca societatea comerciala se dizolva in urmatoarele cazuri: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni b) abrogat c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediu social cunoscut, ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social, sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta. Inactivitatea temporara nu duce la dizolvare, dar ea trebuie adusa la cunostinta organului fiscal, si inscrisa in Registrul Comertului, dar durata nu poate depasi 3 ani. Cazurile de dizolvare a societatii comerciale reglementate de art. 237 din lege privesc anumite situatii de fapt care conduc la ideea incetarii activitatii. Dizolvarea se produce prin hotararea instantei judecatoresti. Caile dizolvarii societatii comerciale 1. dizolvarea de drept Dizolvarea se produce de plin drept (ape legis) daca sunt indeplinite cerintele legii in acest sens. Legea 31/1990 reglementeaza situatia dizolvarii de drept a societatii, in cazul expirarii termenului stabilit pentru durata societatii. Dizolvarea se produce de drept, nefiind nevoie de vreo manifestare de vointa a

asociatilor, si nici o formalitate de publicitate. In caz de litigiu, orice persoana interesata poate cere tribunalului constatarea dizolvarii societatii, instanta urmand a constata dizolvarea si nu a o pronunta. 2. Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor Societatea economica se dizolva prin vointa asociatilor manifestata in cadrul AGA. Pentru dizolvarea societatii prin vointa asociatilor trebuie respectate conditiile stabilite de lege pentru modificarea actului constitutiv. Hotararea privind dizolvarea societatii comerciale se ia cu respectarea conditiilor de cvorum si majoritate prevazute de lege pentru adunarea generala extraordinara. Actul in forma ceruta de lege se depune la Oficiul Registrului Comertului si se publica in Monitorul Oficial. In cazul dizolvarii societatii inainte de termenul fixat pentru durata sa, dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial. Se poate reveni asupra hotararii de dizolvare dar trebuie respectate aceleasi conditii de cvorum si majoritate cerute de lege pentru AGA extraordinara. Revenirea este permisa atata timp cat nu s-a facut nici o repartitie de active intre asociati. Pentru societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau SRL, asociatii pot hotara in conditiile cerute pentru modificarea actului constitutiv, odata cu dizolvarea si modul de lichidare al societatii. Toate acestea sunt valabile cu conditia ca asociatii sa fie de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si sa asigure stingerea pasivului sau regularizarea lui cu consimtamantul auditorilor.

C8. 23.04.2013 Dizolvarea pe cale judecatoreasca


Societatea comerciala se poate dizolva prin hotararea Tribunalului, in cazul insolventei, dizolvarea se pronunta de catre Tribunalul investit cu procedura insolventei. Potrivit legii, orice asociat poate cere Tribunalului pentru motive temeinice dizolvarea societatii (de exemplu, neintelegerile intre asociati). Hotararea judecatoreasca privind dizolvarea societatii trebuie inscrisa in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial.

Formalitatile trebuie indeplinite in termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila. Efectele dizolvarii Sunt 1) Deschiderea procedurii lichidarii si 2) interdictia unor operatiuni comerciale noi Dizolvarea nu afecteaza personalitatea juridica a societatii, ea isi continua existenta dar numai pentru operatiunile de lichidare. Deschiderea procedurii lichidarii Potrivit articolului 252 din Legea 31/1990, dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Administratorii au obligatia de a convoca AGA (adunarea generala a asociatilor) pentru desemnarea lichidatorilor. In anumite cazuri, dizolvarea are loc fara lichidare, ca in cazul fuziunii si divizarii societatilor comerciale. Potrivit legii 31/1990, administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni in perioada dizolvarii legale. Incalcarea are drept consecinta raspunderea personala sau solidara a administratorului/lor pentru operatiunile intreprinse. Legea stabileste ca interdictia unor operatiuni noi se aplica, dupa caz, din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data cand dizolvarea a fost hotarata de adunarea asociatilor sau declarata prin hotarare judecatoreasca. Lichidarea societatilor comerciale Incetarea existentei societatii comerciale impune indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii societatii si sa duca la incetarea statutului de persoana juridica al societatii. Lichidarea societatii comerciale consta intr-un ansamblu de operatiuni care au ca scop terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii, incasarea creantelor societatii, transformarea bunurilor societatii in bani, plata datoriilor societatii si impartirea activului net intre asociati. Operatiunile de lichidare a a societatii comerciale sunt reglementate de dispozitiile legii 31/1990 si totodata se vor aplica si regulile stabilite in actul constitutiv in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea. Principiile generale ale lichidarii societatii comerciale 1) personalitea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii Toate operatiunile sunt subordonate scopului lichidarii. Potrivit legii 31/1990, societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii pana la terminarea acesteia.

Societatea comerciala isi conserva atributele de identificare, insa toate actele care emana de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare (sub antet trebuie sa apara ca este in lichidare). Administratorii isi inceteaza activitatea pentru ca sunt inlocuiti de lichidatori. In faza de lichidare nu vom gasi administratori. Cenzorul sau auditorul financiar isi continua activitatea, controland modul in care lichidatorii organizeaza si conduc operatiunile de lichidare a societatii. 2) Lichidarea societatii se face in interesul asociatilor Asociatii nu vor primi nici o suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare inaintea achitarii creantelor creditorilor societatii. 3) Lichidarea societatii este obligatorie si nu facultativa Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii, aceasta fiind obligatorie. Modificarile produse de trecerea la faza de lichidare a societatii comerciale 1. Modificarea obiectului si scopului societatii. Activitatea societatii nu va mai fi cea prevazuta in actul constitutiv sau/ci se subsumeaza exigentelor lichidarii. 2. inlocuirea administratorilor cu lichidatorii societatii. 3. Predarea gestiunii administratorilor Inlocuirea administratorilor impune predarea gestiunii acestora catre lichidator. Statutul lichidatorilor Sunt persoanele insarcinate sa organizeze si sa conduca operatiunile de lichidare a societatii comerciale. Calitatea de lichidator o poate avea o persoana fizica sau o persoana juridica autorizata in conditiile legii. Numirea lichidatorilor Lichidatorii sunt numiti prin hotararea AGA sau prin hotararea instantelor de judecata (la cererea oricarui administrator sau asociat). Solutionarea cererii de numire se va face cu citarea asociatilor si administratorilor in conditiile legii. Impotriva hotararilor instantei se poate declara recurs de catre asociati sau administratori in termen de 15 zile de la pronuntare. Hotararea de numire a lichidatorilor sau sentinta judecatoreasca trebuie depusa de asociati la Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial. Lichidatorii vor fi obligati sa-si depuna semnatura la Registrul Comertului.

Din momentul intrarii in functie a lichidatorilor, acestia vor fi obligati sa incheie toate actele juridice necesare lichidarii. Orice act ulterior de schimbare a lichidatorilor trebuie sa respecte cerintele prevazute de lege pentru numirea lichidatorilor. Natura juridica a functiei lichidatorilor Lichidatorii sunt considerati mandatari ai societatii comerciale, cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate. Mandatul lichidatorilor ca si cel al administratorilor are un continut contractual si legal. Obligatiile principale ale lichidatorilor 1. Intocmirea inventarului si incheierea bilantului de lichidare 2. Primirea si pastrarea patrimoniului societatii, a registrelor si actelor acesteia 3. Tinerea registrului jurnal cu operatiunile lichidarii Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor societatii. Puterile lichidatorilor Pe langa puterile oferite de asociati, art. 295 din Legea 31/1990 prevede si alte puteri pentru lichidatori. 1. Lichidatorii trebuie sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare. Lichidatorii nu pot intreprinde noi operatiuni de comert care nu sunt subordonate scopului lichidarii in caz contrar ei vor raspunde personal sau solidar pentru executarea lor. 2. Lichidatorii trebuie sa lichideze si sa incaseze creantele societatii. Pentru creantele incasate lichidatorii sunt in drept sa dea chitanta. 3. Lichidatorii sunt in drept sa vanda prin licitatie publica bunurile imobile si mobile care apartin societatii. Sumele obtinute din vanzare sunt destinate a indestula in primul rand creditorii sociali apoi a satisface drepturile asociatilor. 4. Lichidatorii pot sa contracteze obligatiile cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare lichidarii. Legea are in vedere numai obligatiile necesare lichidarii si care nu sunt pagubitoare pentru patrimoniul societatii. Bunurile societatii nu vor putea fi ipotecate daca exista dispozitii in acest sens in actul constitutiv sau in actul de numire al lichidatorului. In absenta unor astfel de dispozitii ipotecarea bunurilor societatii se va putea face cu

avizul cenzorilor si autorizatia instantelor de judecata. 5. Lichidatorii sunt in drept sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii. De la data intrarii in functie a lichidatorului, nicio actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva lor. In litigii, lichidatorii pot face tranzactii in conditiile legii.

C9. 30.04.2013
Puterile lichidatorului ( continuare) De la data intrarii in functie a lichidatorului nicio actiune nu se poate exercita pentru societate sau in contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva lor. In litigii, lichidatorii pot face tranzactii in conditiile legii. Raspunderea lichidatorilor In conformitate cu prevederile legii 31/1990, lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii societatii. Ei au raspundere civila, contractuala, delictuala si o raspundere penala. Raspunderea lichidatorilor se angajeaza potrivit dispozitiilor stabilite de lege pentru raspunderea administratorilor care se aplica in mod corespunzator. Lichidarea activului si pasivului societatii comerciale Scopul operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii este prefacerea bunurilor societatii in bani si achitarea datoriilor societatii. Lichidarea activului si pasivului societatii, ca si repartizarea activului net intre asociati se realizeaza de catre lichidatori si nu de catre instanta de judecata. Lichidarea activului societatii Operatiunile de lichidare a activului societatii cuprind: a) transformarea bunurilor societatii in bani b) incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti a) se realizeaza pe calea licitatiei publice Lichidatorii pot vinde orice bun mobil sau imobil care apartine societatii pe calea licitatiei publice. Se pune intrebarea daca trebuie vandute toate bunurile societatii sau numai o parte. In principiu, raspunsul este ca se vand toate bunurile. Totusi, anumite bunuri ar putea fi sustrase vanzarii de la licitatia publica daca prin actul constitutiv s-a stabilit ca anumite bunuri vor reveni in contul partilor ce li s-ar cuveni din

lichidare, asociatilor care le-au adus ca aport in societate (un teren, o constructie). Solutia se intemeiaza pe dispozitiile legii 31/1990 care prevad drepturile asociatilor de a hotara prin contractul de societate regulile de lichidare a societatii. b) lichidatorii au obligatia sa incaseze creantele de la debitorii societatii Actiunile lichidatorilor a) in situatia in care fondurile societatii realizate din vinderea la licitatie a bunurilor societatii si din incasarea creantelor societatii nu sunt indestulatoare pentru plata creditorilor societatii, lichidatorii au obligatia sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia nu erau obligati ori sa le procure, ori sa le efectueze in calitatea lor de asociati. b) fondurile necesare platii creantelor societatii pot fi asigurate si prin contractarea de imprumuturi neipotecare si de obligatii cambiale in conditiile prevazute de legea 31/1990. Ipotecare grevarea unui bun Lichidarea pasivului Prin lichidarea pasivului societatii se intelege plata datoriilor societatii catre creditorii sai. Operatiunea de lichidare se realizeaza de catre lichidatori in conditiile legii. Plata datoriilor fata de creditorii sociali se face cu sumele de bani rezultate din lichidarea activului societatii. Datoriile societatii pot fi achitate de catre lichidatori si cu banii lor personali, dar in acest caz ei au dreptul la restituirea sumelor achitate. Plata datoriilor se face la scadenta si integral. Actiunile creditorilor 1) Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii. 2) In subsidiar, creditorii societatii au o actiune impotriva asociatilor pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a raportului la capitalul social. Inseamna ca aceasta actiune are ca obiect plata sumelor de bani datorate ca aport de catre asociati. 3) Creditorii sociali pot actiona in subsidiar si pe asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.

C10 14.05.2013. Platile anticipate in contul partilor cuvenite asociatilor din lichidare (cred ca incomplet)
Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societatii. Prin derogare de la aceasta regula, legea prevede ca asociatii vor putea cere lichidatorilor ca sumele realizate din operatiunile de lichidare sa fie depuse la CEC sau la o alta banca, si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau partilor sociale chiar in timpul lichidarii. Este posibila o asemenea cerere doar daca afara de ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii, scadente sau care vor ajunge la scadenta mai ramane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul sumelor depuse. Impotriva deciziei lichidatorilor privind repartizarea sumelor de bani pentru satisfacerea drepturilor asociatilor, creditorii societatii pot face opozitie la instanta judecatoreasca. Lichidatorii care fac plati asociatilor cu nerespectarea acestor dispozitii legale sunt sanctionati penal in conditiile legii 31/1990. Drepturile asociatilor cuvenite din lichidarea societatii comerciale La lichidarea societatii asociatii sunt indreptatiti sa li se restituie valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii sau cu ocazia majorarii capitalului social, precum si sa primeasca partea ce li se cuvine din eventualele beneficii ramasa nedistribuita. Asemenea drepturi vor fi valorificate numai dupa ce au fost achitate toate datoriile fata de creditorii societatii si numai daca a ramas un sold activ. Intocmirea situatiei financiare si repartizarea activului net intre asociati Terminarea operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii obliga lichidatorii sa intocmeasca situatia financiara finala pentru a constata rezultatele lichidarii precum si proiectul de repartizare a activului net intre asociati. Situatia financiara consemneaza pe de o parte sumele de bani rezultate din vanzarea la licitatie publica a bunurilor societatii si din incasarea creantelor societatii si pe de alta parte sumele de bani achitate pentru plata datoriilor societatii.

Situatia financiara constata eventualul activ net ca diferenta intre activul si pasivul societatii. Activul net reprezinta sursa din care sunt satisfacute drepturile asociatilor rezultate din lichidare. In mod normal, activul net ar trebui sa serveasca pentru rambursarea valorii aporturilor asociatilor iar restul care reprezinta beneficiul net sa fie repartizat intre asociati proportional cu participarea la capitalul social. Cele doua operatiuni sunt contopite pentru simplificarea lor si intregul activ net este repartizat asociatilor.

?????

In cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni.

Situatia financiara de lichidare si proiectul de repartizare a activului net intocmite si semnate de lichidator trebuie aduse la cunostinta asociatilor. Pentru SNC, SCS si SRL situatia financiara si proiectul de repartizare se notifica asociatilor prin intermediul executorilor judecatoresti. Pentru SA si SCA situatia financiara insotita de raportul cenzorilor sau auditorului financiar se va depune pentru a fi mentionata la Oficiul Registrului Comertului si se va publica in Monitorul Oficial. Indiferent de forma de societate asociatii nemultumiti pot face opozitie impotriva situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare. Opozitia se face in termen de 15 zile de la data notificarii respectiv in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, a situatiei financiare si a proiectului de repartizare. Termenele difera in functie de forma de societate si de modul in care lichidatorii aduc la cunostina Dupa expirarea termenului prevazut de lege pentru exercitarea dreptului de opozitie sau dupa ce hotararea asupra opozitiei a ramas irevocabila situatia financiara de lichidare si

propunerile de repartizare a activului net intre asociati se considera aprobate. Dupa ce a expirat termenul de opozitie, situatia financiara se considera aprobata, la fel si repartizarea. Partajul bunurilor societatii In general nu este cazul. Dar daca prin actul constitutiv s-a prevazut ca anumite bunuri sa ramana in materialitatea lor partajarea se va face dupa regulile comune ale partajului succesoral. Inchiderea lichidarii societatii Radierea societatii legea 31/1990 prevede ca dupa incheierea lichidarii lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii. Radierea trebuie ceruta ONRC in termen de 15 zile de la data ultimului act de lichidare care este repartizarea activului net intre asociati. De la data radierii inceteaza personalitatea juridica a societatii. Depunerea registrelor societatii spre pastrare Pentru societatile de persoane si SRL, dupa lichidare registrele se depun spre pastrare la unul dintre asociati, desemnat prin votul majoritatii asociatilor. Pentru SA si SCA registrele si actele societatii se depun la ONRC. Registrele si actele soc com trebuie pastrate timp de 5 ani de la data depunerii lor.

C11. 21.05.2013 (cred ca incomplet)


Legea nr 161 din 2003 a reglementat doua entitati noi care pot desfasura o activitate comerciala respective grupurile de interes economic si grupurile UE de interes economic. -este o creatie a dreptului francez nascuta din nevoia de a face fata concurentei internationale. Aceasta entitate a fost conceputa ca o structura juridica situata intre soc comerciala si asociatie in care dominanta in organizarea si functionarea ei este vointa membrilor care o constituie. Grupul de interes economic reprezinta o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice constituite pe o perioada determinata in scopul inlesnirii sau al dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective . Acesta se constituie prin contract care este actul constitutiv al grupului si se

inmatriculeaza in registrul comertului. Contractul de fond se incheie conditiilor cerute de conventie iar in ceea ce priveste forma contractului acesta trebuie sa imbrace forma autentica. Contractul trebuie sa cuprinda elementele stabilite de lege: -denumirea grupului precedata sau urmata de sintagma grup de interes economic ori de initialele g.i.e.. -numele si prenumele, domiciliul si cetatenia membrilor persoane fizice, respectiv denumirea, forma juridica, sediul si nationalitatea membrilor persoane juridice. Obiectul de activitate al grupului cu precizarea domeniului si ale activitatii principale precum si a naturii comerciale sau necomerciale ale activitatii. .. cu mentionarea atenta a fiecarui membru in cazul in care grupul se constituie cu capital . Durata grupului : -membrii care reprezinta si administreaza grupul si puterile lor Clauze privind controlul gestiunii : Modul de dizolvare si lichidare al grupului: -inmatricularea GIE - se inmatriculeaza in Reg comertului la cererea administrarii grupului in termen de 15 zile - daca sunt indeplinite din momentul inmatricularii grupul dobandeste personalitate juridica.

S-ar putea să vă placă și