Sunteți pe pagina 1din 22

09.09.

2013 LUCRARE DE STAGIU ANUL III Semestrul VI 2012 (acces 2010)

GRUPA I CATEGORIA I Elaborarea situatiilor financiare anuale

1. (39) Intreprinderea Alfa schimba un teren in Timisoara cu un alt teren al societatii Beta situate in Bucuresti. Valoarea justa a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de achizitie fiind de 100.000 lei. Valoarea justa a terenului primit este de 150.000. Schimbul se face cu o sulta de 30.000. TVA 24%. Schimbul presupune schimb de facturi. Sa se contabilizeze schimbul de active conform O.M.F.P. 3055/2009.
REZOLVARE:

Pentru contabilizarea schimbului de active se vor evidenia separat vnzarea i cumprarea activului, reflectndu-se toate veniturile i cheltuielile. Art. 45 (3) O.M.F.P. 3055/2009 In cazul schimbului de active, n contabilitate se evideniaz distinct operaiunea de vnzare /scoatere din eviden i cea de cumprare /intrare n eviden, pe baza documentelor justificative, cu nregistrarea tuturor veniturilor i cheltuielilor aferente operaiunilor. Conform IAS 16 Imobilizri corporale, un schimb de active este tratat ca o cedare i o achiziie de active, cu excepia cazului n care schimbul nu are coninut commercial. Dei n cazul scoaterii din evident a unei imobilizri corporale sunt evideniate distinct veniturile din vnzare, cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizat a imobilizrii i alte cheltuieli legate de cedarea acesteia, totui n contul de profit i pierdere trebuie prezentat valoarea net. Cu toate c se specific n mod clar elementul unde ar trebui prezentate aceste ctiguri sau pierderi nete, la Alte venituri din exploatare", respectiv Alte cheltuieli de exploatare", n contul de profit i pierdere nu exist indicii n acest sens. Aceasta ar presupune calculul manual di n partea celor care ntocmesc situaiile financiare . Art 115 (2) O.M.F.P. 3055/2009 In scopul prezentrii n contul de profit i pierdere, ctigurile sau pierderile obinute n urma casrii sau cedrii unei imobilizri corporale trebuie determinate ca diferen ntre veniturile generate de scoaterea din eviden i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta, i

trebuie prezentate ca valoare net, ca venituri sau cheltuieli, dup caz, n contul de prot i pierdere, la elementul Alte venituri din exploatare", respectiv Alte cheltuieli de exploatare ", dup caz. SULTA= Suma de bani datorata ca diferena intre valoarea a doua lucruri ce se transmit in executarea unui contract de schimb sau intre valoarea unei parti din motenire la care un motenitor are dreptul si bunurile de valoare mai mica ce i se atribuie cu prilejul mprelii. In funcie de mrimea sultei in raport cu valoarea bunului schimbat, operaiunea juridica ncheiata poate fi privita fie ca un contract de schimb cu sulta (cnd valoarea sultei este relativ redusa), fie ca un contract de vnzare cu achitarea pariala a preului, printr-o "dare in plata" (cnd principala contraprestatie o constituie sulta in bani, si doar o mica parte din valoare acestei contraprestatii o constituie bunul dat in schimb. Oricare ar fi valoarea insa, schimbul de active nu se permite pur si simplu ci presupune o facturare reciproca. In ceea ce privete stingerea datoriilor reciproce, in cazul in care nu se face decontare in numerar (fiecare dintre firme pltete celeilalte valoarea facturata), se face ordin de compensare. In cazul in care facturile au valori diferite, se face ordin de compensare la valoarea cea mai mica, urmnd ca pentru diferena de pre sa se fac o decontare (prin casa, prin banca, alta metoda) Societatea Alfa Societatea Beta

Vanzare teren 461 B = % 7583 4427 148 800 120 000 28 800

Vanzare teren 461 A= % 186 000 7583 150000 4427 36 000 Scaderea jestiunii 6583 = 211 Nu am valoare achizitie-cost Achizitie teren :

Scaderea jestiunii 6583 = 211 100.000 Achizitie teren : % = 404 B 211 4426 186.000 150 000 36 000

% = 404 A 148 800 211 120 000 4426 28 800 Decontare / compensare

Decontare / compensare 404B = % 186 000 461B 148.800 5121 37 200 % = 461 A 186 000 404A 148 800 5121 37 200

2. (78) Societatea comerciala X efectueaza export de marfuri in comision , in SUA pentru care se cunosc urmatoarele : - la data de 05.04.N, se factureaza marfurile clientului extern in conditia de livrare CIF in valoare de 41 000 $: - valoarea transportului pe parcursul extern facturat de prestatorul extern 1000 $ -comisionul entitatii de export este de 10% din valoarea externa FOB net; -la data de 06.04.N entitatea de export depune documentele de decontare prin banca si incaseaza contravaloarea exportului realizat in valuta; - la data de 08.04.N se face decontarea cu entitatea producatoare si prestatorul extern pentru transport; - cheltuielile efectuate in contul entitatii sunt : comisionul vamal 200 lei si comisioane bancare 100 lei; - cheltuielile proprii efectuate de entitatea de export sunt : salarii ale personalului implicat 4 000 lei si amortizare utilaje 1 000 lei In periada de derulare a contractului cursul de schimb leu dolar a avut urmatoarea evolutie : la 05.04.N : 1$= 3 lei la 06.04.N : 1$= 3,1 lei la 08.04.N : 1$= 2,9 lei
REZOLVARE:

Prin activitatea de import-export se realizeaz schimbul de bunuri si servicii pe piaa internaionala si se asigura participarea statelor la cooperarea internaionala, comerul internaional fiind unul din principalii factori de dezvoltare economica. Legislaia comunitara privind regimul exporturilor stabilete cadrul general aplicabil exporturilor din statele Membre ale Comunitii Europene, pe baza principiului libertii de a exporta. Modalitatea de inregistrare in contabilitate a exporturilor, precum si taxele aferente se realizeaz pe baza legislaiei naionale in domeniu. Prile participante in cadrul exportului in commission sunt: vnztorul, cumprtorul si intermediarul (societatea de export). Pe cale de consecina, in cazul exportului in comision sunt incheiate 2 contracte: un contract de vanzare-cumparare intre vnztor si cumprtorul mrfurilor si un contract de comision ncheiat intre exportator si intermediar. Din punct de vedere juridic, contractele de comision mputernicesc societile intermediare sa indeplineasca actele de comer in nume propriu, dar in contul clientului, in schimbul unui comision pentru serviciile prestate. Prin urmare, in cadrul

unui contract de comision nu se transfera proprietatea bunurilor, ci doar se intermediaz contractele de vanzare-cumparare internaionale. Din punct de vedere contabil, problema se pune la nivelul societii de intermediere, in spea cu privire la modalitatea de evideniere in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor. Exportul de mrfuri in comision genereaz aproximativ aceleai tipuri de venituri si cheltuieli ca si exportul pe cont propriu, astfel ca in cadrul societilor de intermediere se nregistreaz venitul din prestarea de servicii si se colecteaz, in scopul intermedierii exportului, numai cheltuieli de natura cheltuielilor administrative. Celelalte incasari si plai se fac in contul terilor (exportator si entiti prestatoare de servicii), reflectarea lor in contabilitate efectuandu-se cu ajutorul conturilor de teri in contrapartida cu cele de trezorerie. Potrivit reglementarilor contabile, sumele colectate de ntreprindere in numele unor tere parti, inclusiv in cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezint venit al societii comerciale din activitatea curenta. In aceasta situaie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite. Pornind de la aceste considerente contabile, reiese ca recunoaterea veniturilor se face de ctre societatea A si B astfel: Societatea A emite factura de vnzare ctre B. Aceasta factura va fi nregistrata de ctre A pe conturi de venituri. Societatea B, adic comisionarul, va emite factura ctre beneficiarul mrfii din afara UE. In baza declaraiei vamale de export si a facturii externe emise, B va recunoate in evidenta sa contabila numai valoarea comisionului sau: 411 client extern = % 704 venituri din prestri servicii - comisionul facturat 401 valoare marfa primita de la furnizor (fara TVA). si 4426 = 401 cu TVA aferenta. Din punct de vedere al taxei pe valoarea adugata, Legea 571/2003 privind Codul fiscal, incadreaza aceasta operaiune astfel: a) Vnzarea mrfurilor de la comitent ctre comisionar se face in regim de taxare. B va emite factura de vnzare ctre A, cu TVA. 411 client - comisionar = % - cu valoarea mrfii + TVA 707 venituri din vazari de mrfuri b) Factura externa emisa de comisionar ctre beneficiarul mrfurilor exportate se emite in regim de scutire cu drept de deducere. Art. 128: (2) Se considera ca o persoana impozabila, care acioneaz in nume propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achiziionat si livrat bunurile respective ea insasi, in condiiile stabilite prin norme. HG 44/2004: (2) In sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumprare sau la vnzare se considera livrare de bunuri atunci cnd comisionarul acioneaz in nume propriu, dar in contul clientului. Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei, cumprtor si revanzator al bunurilor, indiferent daca acioneaz in contul vnztorului sau cumprtorului, comitent, procednd astfel: a) primete de la vnztor o factura sau orice alt document ce servete drept factura emisa pe numele sau, si
4427 colectata

b) emite o factura sau orice alt document ce servete drept factura cumprtorului. Ca urmare, din punct de vedere al taxei pe valoarea adugata, comisionarul se considera cumprtor- revanzator. In decontul de TVA intocmit de comisionar, acesta va inscrie valoarea totala a facturii emise ctre beneficiarul extern, si nu numai valoarea comisionului . Astfel:
Societatea comerciala Xcomisionar, efectueaza export in comision ( SUA ) P producator ----> X societate export in comision----->B beneficiar T soc.transport extern Se cunosc datele : 1 ) 05.04.N se factureaza marfuri in comision 41 000 $ 1$ = 3 lei transferat pe parcurs extern 1 000 $ 1$ = 3 lei comision 10 % din valoarea externa FOB net 1$ =3lei 2) 06.04.N Incasarea c/val 411 Beta 1$ =3, 1 lei 3) 08.04.N Decondarea cu societatea producatoare si de transport 1$ = 2, 9 lei 4) Cheltuieli efectuate de Xc in contul P = comsion vamal 200 lei, si bancar 100 lei .
FOB (Free On Board) Intrastat - Achizitii: Se aduna valoarea transportului de la punctul de expediere pana la frontiera romana. Valoare Statistica > Valoare Facturata Intrastat - Livrari: Se aduna valoarea transportului de la punctul de plecare pana la frontiera romana. Valoare Statistica > Valoare Facturata Descriere: Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a trecut balustrada vasului, in portul de incarcare convenit .Costurile si riscurile de pierdere si deteriorare a marfii sunt suportate din acel moment de cumparator. Termenul FOB implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export. Acest termen poate fi folosit numai pentru transportul maritim sau pe apele interioare. In cazul in care balustrada vasului nu prezinta relevanta, cum ar fi in cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat este mai potrivit sa se foloseasca termenul FCA. CFR (Cost & Freight) Intrastat - Achizitii: Se scade valoarea transportului de la punctul de expediere pana la frontiera romana. Valoare Statistica < Valoare Facturata Intrastat - Livrari: Se scade valoarea transportului de la frontiera romana pana la punctul de destinatie.Valoare Statistica < Valoare Facturata Descriere: Vanzatorul trebuie sa plateasca navlu-ul si costurile necesare pentru aducerea marfii in portul de destinatie convenit, dar riscul de pierdere sau deteriorare a marfii, precum si orice costuri suplimentare cauzate de evenimente care au avut loc dupa ce marfa a fost livrata la bordul navei se transfera de la vanzator la cumparator in momentul in care marfa trece de balustrada vasului in portul de incarcare. Termenul C.F.R implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export In cazul in care balustrada vasului nu prezinta relevanta cum ar fi in cazul traficului roll-on/rolloff sau containerizat este mai potrivit sa se foloseasca termenul CPT. CIF (Cost, Insurance and Freight) Intrastat - Achizitii: Se scade valoarea transportului si a asigurarii de la punctul de expediere pana la frontiera romana. Valoare Statistica < Valoare Facturata Intrastat - Livrari: Se scade valoarea transportului si a asigurarii de la frontiera romana pana la punctul de destinatie.Valoare Statistica < Valoare Facturata Descriere: Vanzatorul are aceleasi obligatii ca in cazul termenului CFR dar suplimentar, el trebuie sa efectueze asigurarea maritima care sa acopere riscul cumparatorului de pirdere sau deteriorare a marfii in timpul transportului maritim. Vanzatorul incheie si plateste contractele de asigurare si plateste prima de asigurare. Cumparatorul ia nota ca in cazul termenului CIF, vanzatorul este obligat sa obtina asigurarea pentru acoperirea minima. Termenul CIF implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export In cazul in care balustrada vasului nu prezinta relevanta cum ar fi in cazul traficului roll-

Elemente de calcul pentru factura externa de Uz intern : ELEMENTE 1 2 3 4 5 6 valoarea ext.CIF Transp. exter Valoarea ext. FOB Comision soc X 10% FOB Suma pt. producator(FOB net) Alte cheltieli valoare valuta $ 41000 1000 40000 4000 36000 valoare lei 1 $ = 3 lei 123000 3000 120000 12000 108000 200/100 4000/1000 CONT 411B 401T 704 401P cl. 6

1 ) facturarea 05.04.N 411 B = % 401 P 704 401 T (408) 2 ) Incasare pe 06.04.N ,

05.04.N 123 000 108 000 FOB net 12 000 3 000 411 Beta => 1 $ = 3, 1 = 411 B 123 000 765 4 000 = FOB

( 41.000 x 3,1) 12700 5124

3 ) 08.04.N Daca este 408 transportul => vine factura si daca are acelasi curs valutar 408 = 401 3000 Decontarea transportului lei/$ ) 3000 401 T = 5124 2 9 00 ( 1000 $ x 2, 9 765 100

4 ) Cheltuieli efectuate de Xc 635 = 446 200 100 4000 1000

627 = 5124 641 = 681 = 421 281

3. (117) Intreprinderea A primeste o adresa prin care se confirma aprobarea unei subventii solicitate pentru anul in curs in suma de 300.000 u.m. dupa 30 de zile se primeste subventia constand intr-un utilaj industrial a carui durata de viata utila este stabilita la 5 ani. Dupa 2 ani de utilizare utilajul nu mai este necesar, situatie in care acesta se vinde la pretul de 270.000 u.m. , inclusiv TVA. Se descarca gestiunea si se incaseaza contravaloarea utilajului vandut prin contul de la banca. Amortizarea s-a contabilizat dupa sistemul liniar.
REZOLVARE:

1) Adresa cu aprobarea subventiei solicitate pe anul in curs 300.000 lei 445 = 4751 300.000 2) Dupa 30 de zile se primeste subventia (receptia) = utilaj industrial 231 = 445 300.000 2131 = 231 300.000 3) Amortizare AN I : 6811 = 2813 60.000 475 = 7584 60.000 4) Amortizare AN II : 6811 = 2813 60.000 475 = 7584 60.000 transferul veniturilor amanate la venituri din subventii DNU : 5 ani Amortizare lineara punerea in functiune 300.000:5 ani = 60000/an

5) Se vinde utilajul . 270.000 lei inclusiv TVA 461 = % 7583 4427 120.000 6) Scaderea gestiunii de utilajul vandut: % = 213 300.000 6583 180.000 2813 120.000 7) Incasarea creantei de vanzare utilaj 270.000 217.742 52.258 475 300.000 60.000 60.000 180.000 2813 60000

60000

5121 = 461 270.000 VARIANTA : restituirii subventiei cand nu s-au indeplinit conditiile cerute de finantator (contract) 8) Inregistrarea subventiei de rambursat % = 4481 (alte datorii fata de buget de stat) 300.000 475 180.000( 300.000-120.000 amortizare) 6588 120.000 9) Plata subventiei rambursate 4481 = 5121 300.000

4. (156) Soldul initial la animale si pasari detinute de o intreprindere, al carui obiect de activitate este obtinerea si livrarea , este de 200.000 u.m.n., iar soldul debitor al diferentelor de pret este de 20.000 u.m.n. In cursul lunii se achizitioneaza animale in valoare de 500.000 u.m.n., TVA 24%, pretul standard fiind de 450.000 u.m.n.. Se vand animale in valoare de 400.000 u.m.n., costul standard de inregistrare al animalelor vandute fiind de 250.000 u.m.n. Obtinerea si livrarea animalelor si pasari Cost Standard, Sold initial d 361 = 200.000 Diferanta de Pret, Sold initial d 368 = 20.000
-

1. Achizitie animalale in valoare de 500.000 + TVA Intrari368 achiz = 500.000 + 24% TVA (pret standard 450.000 / diferenta de pret 50.000) % = 401 620.000 361 450.000 368 50.000 4426 120.000 361 200.000 450.000 250.000 368 20.000 50.000 26.923

2. Se vand animale Pret Vanzare = 400.000 + TVA / 411 = % 496.000 707 400.000 4427 96.000 Scad gestiunea cost standard + diferenta pret coststandard 250.000 u.m. 606 = 361 250.000 606 = 368 26.923
K=

Cost achizitie 250 000 lei

20.000 + 50.000 = 70.000 = 0, 10769230769 200.000 + 450.000 650.000

Diferenta de pret la iesire = K*250.000 = 26.923

5. (195) La o societate comerciala en detail stocurile de marfuri sunt evaluate la pret cu amanuntul. Societatea se aprovizioneaza in cursul lunii cu 1.000 kg marfa, sortimentul X, pret de achizitie 2.000 lei, TVA 24%, adaos comercial 25% . In cursul lunii se vinde intreaga cantitate de marfuri achizitionata. Sa se efectueze inregistrarile contabile.

Comert en detail marfa pret oua

1. Mf. 371 : I = 1.000 kg marfa X Pret Achizitie = 2.000 + TVA 24% Adaos comercial 25%

% = 401 2.480.000 371 2.000.000 (1.000*2.000) 4426 480.000

371 2.000.000 1.100.000 3.100.000 3.100.000

371 = % 1.100.000 378 500.000 (2.000.000*25%) 4428 600.000 411 = % 707 4427 % = 371 607 378 4428 3.100.000 2.500.000 600.000 3.100.000 2.000.000 500.000 600.000

378 500.000 500.000

6. (200) Situatia creantelor clienti la sfarsitul anului N este : client B 5.000 lei exclusiv TVA 24%, probabilitatea de neincasare 30% si client C 5.950 lei inclusiv TVA 24%, probailitatea de neincasare 70%. In anul N+1 probabilitatea de incasare pentru clientul B este de 80%, iar clientul C da faliment, societata avand certitudinea ca nu va recupera suma. Care sunt inregistrarile anului N+1 ?
PROVIZIOANE PENTRU CLIENTI INCERTI lamuriri, interpretari O intrebare frecvent intalnita printre specialisti vizeaza valoarea care trebuie recunoscuta pentru deprecierea creantelor. Se ia in considerare si TVA sau nu? In opinia noastra, raspunsul il gasim daca analizam pentru ce se constituie ajustarea de valoare a creantelor, denumita in continuare provizion, conform Codului fiscal. Astfel, ajustarea de valoare este inregistrata pentru a aduce creanta la valoarea probabil recuperabila. In continuare raspunsul este usor. Facm o incursiune in Codul fiscal, art. 22 alin.(1) si constatam ca societatea are posibilatea sa constituie provizioane pentru deprecierea creantelor deductibile din punct de vedere fiscal in doua situatii: I. Alin. (1) lit. c) din articolul mentionat anterior dispune ca sunt deductibile provizioanele constituite in limita unui procent de 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, dein valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii 1. Sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004 2. Sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei 3. Nu sunt garantate de alta persoana 4. Sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului 5. Au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului II. Alin. (1) lit. j) din articolul mentionat mai sus dispune ca sunt deductibile provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili care indep[linesc cumulativ urmatoarele conditii: 1. Sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007 2. Creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie 3. Nu sunt garantate de alta persoana 4. Sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului 5. Au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului. Fara a cita Codul fiscal, atragem atentia asupra faptului ca atat Codul fiscal cat si normele lui de aplicare se refera la creante, ceea ce inseamna ca valoarea TVA este inclusa in suma deductibila. Pentru a decide daca TVA este un cost sa nu pentru societate, trebuie sa studiem art. 138 din Codul fiscal , articol ce enunta situatiile in care baza de impozare a tva se ajusteaza. Astfel, conform lit. d) a articolului mentionat, ajustarea TVA se face in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului debitorului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila. Conform normei de aplicare a Codului fiscal, ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data, atunci cand contravaloarea bunurilor livrate sau a serbiciilor prestate si taxa pe valoarea adaugata aferenta consemnata in aceste facuri nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului Exista 3 situatii diferite in ceea ce priveste TVA: se pronunta printr-o fotarare inchiderea procedurii de faliment a debitorului, hotarare ramasa definitiva, si, respectiv, ne exista o hotarare de inchidere a falimentului, dar si in aceasta situatie pot exista 2 cazuri, cand s-a declansat anterior intrarea in faliment si, respctiv, cand nu este declarata deschiderea falimentului. In cazul in care hotararea de inchidere

a falimentului ramasa definitiva si irevocabila, TVA se poate ajusta in favoarea contribuabilului, ceea ce inseamna a nu reprezinta un cost, o pierdere pentru societate; astfel TVA devine o pierdere suportata de societate. Raspunsul corect din punct de vedere al principiilor contabile la intrebarea enuntata este diferit in functie de situatie, astfel: 1. Exista o hotarare definitiva si irevocabila de inchidere a falimentului, TVA poate fi ajustata si recuperata de la bugetul statului prin decontul de TVA. 2. Atunci cad debitorul este in stare de insolvent si probabilitatea este mare sa existe in final o hotarare de faliment sau a fost pronuntata prin hotarare judecatoreasca intrarea lui in faliment, TVA nu va reprezenta o pierdere pentru societate si, ca atare, provizionul ar trebui constituit la valoarea fara TVA. Valoarea deductibila a provizionului este de 100%. In momentul in care va exista hotararea definitiva si irevocabila de inchidere a falimentului, TVA va putea fi ajustata. 3. Atunci cad nu se asteapta falimentul debitorului, TVA va reprezenta o pierdere pentru societate si, ca atare, provizionul ar trebui constituit la valoarea cu TVA. Valoarea deductibila a provizionului este de 30%. O remarca foarte importanta: indiferent de deductibilitatea fiscala, provizionul trebuie constituit in contabilitate la valoarea estimata a pierderii, si nu limitat la 30%. In continuare exemplificam calculul si deductibilitatea provizioanelor. Atragem atentia asupra obligatiei societatilor comerciale care derecunosc creante prescrise de a notifica debitorul (in conditiile in care ii mai pot da de urma) in ceea ce priveste prescrierea creantei. Remarca : Codul fiscal nu face precizarea precizarea ca in cazul creantelor asupra clientilor care sunt in stare de faliment ar trebui constituit provizion la valoarea fara TVA, si, din textul legii, se intelege ca provizionul poate fi constituit aplicand procentul la valoarea bruta a creantei, ceea ce inseamna cu tot cu TVA. Drept consecinta, daca nu aplicam principiul prudentei, principiul contabil, nu fiscal, ci aplicam doar textul Codului , cuvant cu cuvant, rezulta ca inclusiv in aceasta situatieputem constitui un provizion la valoare cu tot cu TVA. In momentul declararii inchiderii falimentuli printr-o hotarare definitiva, provizionul va fi reluat in suma bruta (cu tot cu TVA), iar pirderea generata de creanta va fi deductibila in suma neta (fara TVA). Consecinta aplicarii acestei interpretari ar fi deducerea si amanarea impozitarii unei sume egale cu TVA aferenta creantei.

Exercitiul .N CL. B / 5.000 + TVA = 6.200 / prob. 4118B = 4111B % = 491B 6814DED 6814 NED 6.200 1860 558 (30%*1.860) 1.302 (70%*1.860) 30% = 1.860 (chelt. provizion)

art.22 alin.(1) lit c)

CL. C = 5950 inclusiv TVA / prob. 4118c = 4111c 5.950 % = 6814DED 6814NED

70% = 4.165 (chelt. provizion)

491c 4.165 1.249,5 (30%*4.165) 2.915,5 (70%*4.165)

Exercitiul. N+1. CL. B / probabilitatea neancasarii 20% * 6.200 = 1.240 -1.860 = -620 de diminuat provizion 491B = % 620 7814 186 (30%*620) 7814 434 (70%*620) CL. C / prob. Neanc. 100% = faliment 5.950 = val + TVA art. 22 alin(1) lit.j)

valoare fara TVA 4.798 = 4.165 + 633 de marit provizion

6814DED = 491c 633 + provizion din ex. N, nedeductibil : 2.915,50 trece in deductibil % = 491C 0 6814ned - 2.915,50 6814ded 2.915,50
In momentul pronuntarii hotararii definitive de inchidere a falimentului anuleaza venituri provizionul se

491c = si % = 654 4427

7814ded 4118

4.798 5.950 4.798 1.152 faliment = ajustare TVA art.138 lit.d) Cod F. derecunoasterea creantei

GRUPA IV-CATEGORIA VI Administrarea si lichidarea intreprinderii 1.(2) Societatea X nu mai face fata datoriilor sale exigibile. Societatea intra in faliment avand la baza cererea introdusa la tribunal de catre unul dintre creditori. Situatia patrimoniului conform bilantului contabil de incepere a lichidarii se prezinta astfel: Echipamente tehnologice 30.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei Marfuri 900 lei Ajustari pentru deprecierea marfurilor 100 lei Conturi la banci in lei 2.000 lei Cheltuieli in avans 1.000 lei Furnizori 12.000 lei Venituri in avans 1.250 lei Capital subscris varsat 2.500 lei Rezerve legale 200 lei Alte rezerve 4.000 lei Rezultatul reportat 1.150 lei Aportul asociatilor la capitalul social in baza statutului si contractului de societate se prezinta dupa cum urmeaza: - asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social) - asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social) Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Vanzarea echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 24%; b) Vanzarea marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 24%; c) Incasarea chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei; d) Restituirea chiriei incasate anticipat in suma de 1.250 lei; e) Stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata de furnizori; f) Achitarea datoriei fata de furnizori. Se cere: a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare. b) Intocmirea bilantului inainte de partaj. c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati. 2.(30) Rolul administratorului special si atributiile sale

Societatea X intra in faliment / cerere introdusa de un creditor. Elemente bilantiantiere 213-2813 (30.000 15.000) .15.000 A 371-391 (900 100) . 800 5121 . 2.000 471...............................................................1.000 TOTAL ACTIVE ........................................ 18.800 D 401 .12.000 472 ............................................................................1.200 TOTAL DATORII........................................13.250 1012............................................................................2.500 CP1061............................................................................200 1068.............................................................................4.000 117...............................................................................- 1150 CAPITAL PROPRIU.....................................+5.550 A D = CP / 18.800 13.250 = 5.550 Aportul la capital A = 70% B = 30% Operatii de lichidare/ stabilite de LICHIDATOR
a) b) c) d) e) f) Vanzare 213 = 7.000 + TVA Vanzare 371 = 1.200 + TVA Incasare 471 = 1.000 S.N.C. Plate (rest) 472 = 1.250 Stabilirea sumelor de acoperire de catre cei 2 asociati pentru plata datoriilor furnizorilor Achitarea datoriilor fata de furnizori

Se cere:
A) B) C) D) Inregistrarea contributiilor aferente operatiilor de lichidare Bilant inainte partaj Inregistrarea contributiilor aferente operatiilor de partaj la asociati Rolul ADMINISTRATORULUI specific si atributiile sale

OPERATII LICHIDARE A) a)461 = % 8.680 7583 7.000 4427 1680


% = 213 30.000 2813 15.000

b)411 =

% 1.488 707 1.200 4427 288 5121 7814 371 607 121 121 288 100 900 900 1.200 100

c)5121 = 471 1.000 d)472 = 5121 1.250

5121 = 411 1.488 4427 = 4423 288

6583 4427 5121 4423 121 7583

= = = = =

15.000 4423 1.680 461 8.680 5121 1.680 6583 15.000 121 7.000

- 8000

4423 397 607 121 787 7814

= = = = = =

+ 400

121L 8.000 400 Sf. 7.600 Si 2.000 8.680 1.488 1.000 1.250 1.680 288 Sf. 9.950

5121

B) bilant inainte de efectivul partaj. Cap. Propriu Activ 5121 .............................................9.950 Datorii. 401 ...............................................12.000 -2.050 Cp. 1012 ............................................2.500 1061 ............................................ 200 judecator sindic. 1068 ............................................ 4.000 -2.050 procedeaza la 117 .............................................. 1.150 executarea silita impotriva 121L.............................................. 7.600 asociatiilor C) inregistrarea contributiilor aferente partajului ( conform cerintelor fara sa fie societate S.N.C. pt ca cere raspunderea celor doi asociati, raspund solidar si nelimitat de datorii) C1) decontarea rezervelor legale 1061 = 456 200 A 140 (70%) B 60 (30%) Impozitarea rezervelor legale (16% cota de impozit pe profit) 456 = 441 32 A 22,40(70%) Impozit dividend B 9,60 (30%) 456 = 446 26,88 (200-32) A 18,82 B 8,06 C2) decontarea altor rezerve fata de asociati 1068 = 456 4.000 A 2.800 (70%) impozit dividend B 1.200 (30%) 456 = 446 640 A 448 B 192

Plata impozitului la bugetul de stat % = 5121 698,88 441 32 446 26,88 + 640 C3) decontarea capitalului social 1012 = 456 2.500 A 1.750 (70%) B 750 (30%) C4) partajul pierderii reportate 456 = 117 1.150 A 805 (70%) B 345 (30%) Partajul pierderii din lichidare 456 = 121L 7.600 A 5.320 B 2.280 Deci asociatii vor depune : 5121 = 456 2.748,88 A 1.924, 22 B 824,66

456 A 1.750 140 22,40 18,82 2.800 448 805 5.320 6.614,22 4.960 Sd 1.924,22 1.924,22

456 B 750 60 9,60 8,06 1.200 192 345 2.280 2.834,66 2.010 824,66 824,66

Sd

5121 9.950 698,88 9.251,12 2.748,88 12.000 12.000

401= 5121

Societatea comerciala : SRL, SA = limitarea rasp.cap.soc => = 401fz datorii Situatia in care Soc. X este in comandita S.C S.C. simpla S.C. actiuni Nu conduce / are capital / beneficii Comanditar A (70%) raspunde limitat (~ SA, SRL) Comanditar B (30%) raspunde nelimitat ( ~ SNC) Participa la conducere Determinarea raspunderii asociatilor ELEMENTE TOTAL SUME DIN CARE A (70%) B (30%) 1012 2.500 1.750 750 1061 200 140 60 1068 4.000 2.800 1.200 117 - 1.150 -805 -345 121L - 7.600 - 3.885 -2280-1435= -3.715

-2.050
C1) Decontarea rezervelor legale 1061 = 456 200 impozit profit A 140 456 = 441 32 B 60 A 22,40 B 9,60 C2) Decontarea altor rezerve 1068 = 456 4.000 A 2.800 B 1.200

-2.050

impozit dividend 456 = 446 A B

26,88 18,82 8, 06

impozit dividend 456 = 446 A B

640 448 192

Partaj pierdere reportata : 456 = 117 1.150 A 805 B 345 (partaj pierdere = in limita capitalului aportat) 456 = 121L 7.600 A 3.885 B 2.280+1.435 = 3.715 5121 = 456 2.748,88 A 489,22 B 2.259,66 22,40 18,82 448 456B 9,60 8,06 4.269,66 Sd 192 345 3.715 2.259,66 750 60 2.010 1.200

456A 1.750 22,40 140 18,82 4.690 5.179,22 448 2.800 805 3.885 Sd 489,22

In situatia cand Soc X este SA / SRL - Datoriile se platesc in limita - Asociatiilor nu li se restituie aportul la capital, nici nu li se solicita varsaminte suplimentare

Decont capital social : 1012 = 456 Decont rezerve : % = 1061 1068 456

2.500 4.200 200 4.000

Decont rezultat : 456 = 117 456 = 121L

1.150 7.600 % 12.000

Inchiderea contului de datorii : 401 =

5121 456 456 2.500 4.200 9.950 1.150 7.600 8.750 2.050 2.050 6.700

9.950 2.050 401 12.000 9.950 5121 9.950

Sd

Masa credala = grupuri obligative constituite in cazul procedurii falimentului, din totalitatea creditelor falitului declarate si verificate, adica din totalitatea persoanelor care, pretinzandu-se creditori ai falitului, si-au declarat creantele si au depus dovezi. Faliment SA si SRL raspundere limitata in limita capitalului SNC raspund solidar si nelimitat de datoriile asociatiilor SCA comanditari raspund limitat pana la capital(~ SA,SRL) Comanditati raspund nelimitat (~ SNC)

Alin.(6) al art. 17 a fost modificat de pct.11 al art.1 din ORDONANTA DE URGENTA nr.173 din 19 noiembrie 2008, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.792 din 26 noiembrie 2008 SECTIUNEA a 4-a Administratorul special ART.18
(1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatiilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special, va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatiilor (2) Administratorul special are urmatoarele atributii: a) Exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art.28 alin.(1) lit.h), coroborat cu art.33 alin. (2); b) Participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecata actiunilor prevazute la art.79 si 80; c) Formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege

d) Propune un plan de reorganizare; e) Administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului; f) Dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului; g) Primeste notificarea inchiderii procedurii.

ART.19
(1) Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o aferta de preluare apozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. In oferta, practicianul in insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesara preluarii dosarului si bunei administrare a cazului. In cazul in care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R. (2) La recomandarea comitetului creditorilor, in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judicia/lichidator, stabilindu-i si remuneratia. In cazul in care remuneratia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art.4, aceasta va fi stabilita de catre judecatorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician in insolventa. Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de catre judecatorul-sindic.

Lege nr.85 din 5 aprilie 2006 (actualizata) Privind procedura insolventei (actualizata pana la data de 7 octombrie 2010*) *) textul initial a fost publicat in MONITORUL OFICIAL nr.359 din 21 aprilie 2006. Aceasta este forma actualizata de S.C. Centrul teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra Neamt pana la data de 7 octombrie 2010, cu modificarile si completarile aduse de : ORDONANTA DE URGENTA nr.86 din 8 octombrie 2006; DECIZIA nr.1.137 din 4 decembrie 2007; ORDONANTA DE URGENTA nr.25 din 2 martie 2010; LEGEA nr.169 din 14 iulie 2010; LEGEA nr.177 din 28 septembrie 2010. Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. CAP. I Dispozitii generale ART.1
(1) Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori afiliati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin.(2)lit.c) si d): 1. Societatile comerciale; 2. Societatile cooperative; 3. Organizatiile cooperatiste; 4. Societatile agricole; 5. Grupurile de interes economic; 6. Orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice. (2) Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii: a) Comercianti, persoane fizice, actionandindividual; b) Asociatii familiale

c) Debitorii care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1) si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:

............................. Partea introductiva a literei c) a lit.(2) al art.1 a fost modificata de pct.1 al art.I din LEGEA nr.227 din 7 iulie 2009, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.486 din 14 iulie 2009, care completeaza art.I din ORDONANTA DE URGENTA nr.173 din 19 noiembrie 2008, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.792 din 792 din 26 noiembrie 2008, cu un nou punct.
1) Nu detin nici un bun in patrimoniul lor; 2) Actele constiturive sau documentele contabile nu pot fi gasite; 3) Administratorul nu poate fi gasit; 4) Sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului; d) Debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1), care nu au prezentat documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.a)-f) si h) in termenul prevazut de lege;

................................ Litera d) a alin.(2) al art.1 a fost modificata de pct.1 al art.I din LEGEA nr.277 din 7 iulie 2009, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.486 din 14 iulie 2009, care completeaza.

SOCIETATEA IN NUME COLECTIV (SNC) Caracteristici : Avantaje :


Obligatiile sociale sunt garantate atat cu patrimoniul societatilor cat si cu raspundere nelimitata a asociatiilor. Organizare simpla Nu exista restrictii in privinta limitei minime a capitalului social

Dezavanta :

Raspunderea nelimitata a asociatiilor (in caz de faliment, in momentul in care capitalul social nu poate acoperii datoriile societatii, se trece la vanzarea activelor personale ale asociatiilor)

SOCIETATEA IN COMANDITA SIMPLA (SCS) Caracteristici


Asociatii sunt de doua tipuri: comanditari si comanditati Raspunderea este nelimitata pentru asociatii comanditari si in limita aportului la capital in cazul comanditarilor Exista cel putin 2 asociati (comanditar si comanditat) Organizare simpla Nu exista restrictii in privinta limitei minime a capitalului social Comanditarii participa la beneficii nu si la conducerea firmei

Avantajele : Dezavantaje : SOCIETATEA IN COMANDITA PE ACTIUNI (SCA) Caracteristici :


Raspunderea este nelimitata petru asociatii comanditati, comanditarii fiind obligati numai la plata actiunilor

Constituirea si functionarea acestui tip de societate este apropiata de SA

SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA (SRL) Caracteristici :


Garantarea se face numai cu patrimoniu social iar asociatii raspund in limita partilor sociale Limitarea la maxim de 50 de asociat Capitalul social de minim 200 lei Raspunderea limitata a asociatiilor Limita minima a capitalului de 200 lei Control asupra managementului firmei Poate avea un singur asociat Obiectele de activitate permise sunt limitate O persoana poate fi asociat unic al unui SRL

Avantaje:

Dezavantaje :

SOCIETATEA PE ACTIUNI (SA) Caracteristici:


Garantarea se face cu patrimoniul social, actionarii raspund numai pentru plata actiunilor lor In derularea activitatii, se delimiteaza de propritarii acestuia care pot vinde actiunile fara a afecta derularea afacerii Capitalul social minim 2.500 lei Raspunderea limitata a actionarilor Posibilitati ridicate de finantare datorita fluiditatii circulatiei actiunilor Proprietatea asupra societatii, totala sau partiala, poate fi transferata cu usurinta altui investitor. Infiintarea este mai greoaie, cu multe formalitati, mai ales in cazul societatilor deschise Capitalul minim 2.500 Este necesara asocierea a cel putin 5 persoane pentru infiintarea societatii

Avantaje:

Dezavantaje:

Evaluare