Potentiometrele, sau rezistoarele variabile, sunt rezistoare a caror rezistenta poate fi variata continuu sau in trepte intre anumite

limite, prin deplasare unui contact mobil (cursor) pe suprafata elementului rezistiv.
Parametrii potentiometrelor Rezistenta nominala - reprezinta valoarea nominala a rezistentei intre capete. Puterea nominala - reprezinta puterea maxima la care poate fi supus un potentiometru la o functionare indelungata, intr-un mediu ambiant unde temperatura este cea nominala, TN.

Legea de variatie a unui potentiometru reprezinta legea de variatie a rezistentei sale in functie de pozitia cursorului. Pozitia cursorului se defineste printr-o variabila care se numeste pozitie sau deplasare cursor si care exprima, in procente, pozitia relativa a cursorului. (Deci, = 0, cand cursorul se gaseste la capatul initial al potentiometrului, = 1, cand cursorul se gaseste la capatul final, iar in general = x/xmax, unde x reprezinta deplasarea cursorului exprimata in milimetrii sau eventual in grade de rotatie, daca acesta se deplaseaza circular). Legea de variatie a unui potentiometru este reprezentata deci de functia R = R().

Cele mai uzuale legi de variatie sunt: Legea liniara(fig.1) : R = r0 + (Rn - r0) Legea exponentiala(fig.2) unde: r0 este rezistenta initiala a potentiometrului (rezistenta capatului initial), iar Rn este rezistenta nominala.

Figura 1

Figura 2

Legi de variatie a rezistentei potentiometrelor

Potentiometrele cu lege de variatie exponentiala se numesc uzual si potentiometre logaritmice, deoarece la aceste potentiometre logaritmul rezistentei R variaza proportional cu . In afara parametrilor amintiti, si in cazul potentiometrelor intervin parametrii generali ai componentelor cum ar fi : toleranta rezistentei, coeficientul de variatie cu temperatura (T), domeniul temperaturilor de lucru, dar si o serie de parametrii specifici ce vor fi definiti in continuare. Rezistenta de capat - rezistenta dintre cursor si fiecare capat al potentiometrului atunci cand cursorul este deplasat complet inspre capatul respectiv. Rezistenta de salt initial, sau rezistenta saltului initial - reprezinta saltul de rezistenta care apare intre cursor si capatul initial, in momentul in care cursorul trece integral din pozitia sa initiala pe elementul rezistiv. Rezistenta de salt final - se defineste analog saltului initial, dar pentru capatul final. Rezistenta de contact - intre cursor si elementul rezistiv. Rezolutia de reglaj - caracterizeaza finetea reglajului si reprezinta variatia rezistentei R a potentiometrului (rezistenta dintre cursor si capatul initial) la o deplasare unitara a elementului de actionare a cursorului; se exprima in /grad sau /mm si este cu atat mai buna cu cat elementul rezistiv este mai lung.

Rezistenta de izolatie - este rezistenta masurata intre carcasa si bornele potentiometrului puse in scurt circuit. Tensiunea de izolatie - este tensiunea maxima ce se poate aplica intre carcasa potentiometrului si bornele acestuia. Tensiunea de zgomot - este tensiune de zgomot ce apare intre bornele de iesire ale potentiometrului (borna cursor si o borna de capat).

Elementele reactive, parazite ale potentiometrului: inductanta parazita si capacitatea parazita. Valoarea acestora depinde de solutia constructiva a potentiometrelor.

Comportarea unui potentiometru real in curent alternativ conduce la o schema echivalenta ca cea din figura alaturata. Valorile elementelor parazite depind de tipul constructiv de potentiometru.

Structura generala a potentiometrelor

Orice potentiometru se compune in principal din urmatoarele cinci parti: element rezistiv, ansamblu cursor, colector, sistemul de actionare a cursorului si carcasa. Elementul rezistiv se realizeaza fie prin bobinarea unui conductor de inalta rezistivitate pe un suport izolant (potentiometre bobinate), fie prin depunerea unei pelicule rezistive pe suportul izolant (potentiometre peliculare). Ansamblu cursor se compune din cursorul propriuzis si din portcursor. La potentiometrele bobinate cursorul se realizeaza din metal, iar la cele peliculare din metal sau grafit. Portcursorul are rolul de a asigura antrenarea mecanica a cursorului, precum si forta optima de apasare a cursorului pe elementul rezistiv. De asemenea el mai transmite spre exterior, prin inermediul periei de colector (o lamela elastica din metal), contactul electric al cursorului si izoleaza electric cursoul de axul sau parghia de actionare a potentiometrului.

Colectorul se realizeaza intotdeauna din metal si are rolul de a prelua prin intermediul periei de colector contactul electric al cursorului, pe care apoi il transmite in exterior la borna de cursor a potentiometrului. Sistemul de actionare al cursorului este format, in principal, dintr-un ax rotitor sau dintr-o parghie de translatie sau dintr-un ax melcat. Carcasa poate fi realizata din metal, material plastic sau, mai rar, din material ceramic. Avantajele: carcaselor metalice sunt : asigurarea unei bune rezistente mecanice, o buna prootectie la campuri electromagnetice perturbatoare si o buna etansare la praf si agenti corozivi.