Testul Nr. 2 I. Cererea de chemare n judecat si continutul ei. nlturarea neajunsurilor cererii de chemare n judecat. 1.

Expuneti continutul cererii de chemare n judecat Conditiile generale ale formei si continutului cererii de chemare n judecata: 1. Numele, domiciliul sau resedinta partilor, ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor. Daca reclamantul locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. Desi textul de lege se refera numai la nume, prin nume se intelege de catre legiuitor numele si prenumele. Indicarea domiciliului este un element necesar pentru corecta individualizare a partilor, precum si pentru citarea lor, si este importanta si pentru determinarea competentei teritoriale. 2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Indicarea calitatii este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu particia in nume prorpiu la activitatea judiciara, ci in calitate de reprezentant al uneia dintre parti. Neindicarea calitatii face sa se prezume ca lucreaza in nume propriu, si intr-o atare situatie actiunea va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate. 3. Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta. Prin obiect intelegem ceea ce se solicita de catre reclamant prin actul de investire a instantei. (plata unei sume de bani, revendicarea unui bun, anularea unui act, etc.) Determinarea obiectului prezinta interes din mai multe puncte de vedere: a. Inca de la inceput paratul cunoaste pretentiile reclamantului si se poate apara. b. Obiectul este un element necesar dispozitivului hotararii deoarece instanta este obligata sa statueze in limitele cererii de chemare in judecata. c. Cunoasterea obiectului este necesara si pentru corecta solutionare a unor exceptii procesuale de lucru judecat, de litispendenta si exceptia de conexitate. d. In cazul actiunilor reale imobiliare, precizarea obiectului este necesara pentru determinarea competentei instantei. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul: sa fie licit, sa fie posibil si sa fie determinat sau determinabil. Pretuirea obiectului cererii este importanta si pentru ca fuctie de acesta se determina taxele judiciare de timbru si competenta materiala a instantelor judecatoresti. 4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica si clara a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul material al pretentiilor deduse in justitie. Motivarea trebuie sa fie in acelasi timp si suficienta pentru ca instanta sa cunoasca toate imprejurarile de fapt pe care se intemeiaza pretentiile reclamantului. Motivele de drept trebuie sa se concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea

reclamantului. 5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Indicarea dovezilor urmareste un dublu scop. In priul rand confera instantei posibilitatea de a proceda la adiminstrare probelor fara a se taragana judecarea procesului, si, in al doilea rind, partile sunt de la inceput intr-o pozitie de egalitate juridica. Cand dovada se face prin inscrisuri se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult, cate o copie pentru instanta. Copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va scrie pe fiecare pagina conform cu originalul si se va semna. Cand reclamantul voieste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul din capele cererii sale, prin interogatoriul paratului va cere infatisarea in persoana a acestuia. Cand se va cere dovada cu martori se va arata numele si locuinta martorului. 6. Semnatura. Semnatura este o formalitate esentiala, deoarece ea atesta in mod neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca, ci si exactitatea continutului cererii de chemare in judecata. Semnatura trebuie sa fie situata la sfarsitul cererii pentru a atesta integral continutul. 2. Identificati procedura de nlturare a neajunsurilor cererii de chemare n judecat COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedur Civil Articolul 168. Primirea cererii de chemare n judecat (2) Cnd lichidarea imediat a neajunsurilor nu este posibil, cererea se consemneaz n registrul de intrare a documentelor, iar reclamantului i se va acorda un termen pentru a aduce cererea n conformitate cu art.166. Dac cererea a fost primit prin pot, reclamantului i se vor comunica n scris neajunsurile i meniunea c acestea urmeaz s fie lichidate n interiorul termenului acordat, n caz contrar urmnd s se aplice sanciunile specificate la art.171. Articolul 171. Cazurile n care nu se d curs cererii (1) Dup ce constat c cererea a fost depus n judecat fr a se respecta condiiile art.166 i 167 alin.(1) lit.a), b), c) i e), judectorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest fapt de nclcare i acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor. [Art.171 al.(1) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814] (2) Dac persoana care a depus cererea ndeplinete n termen toate cerinele enumerate n ncheierea judectorului, cererea se consider depus la data prezentrii iniiale n judecat. n caz contrar, ea nu se consider depus i, mpreun cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o ncheiere judectoreasc ce poate fi atacat cu recurs. 3 La primirea cererii de chemare in judecata s-a constatat: a)Reclamantul Nu a achitat taxa de stat Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii

(1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b)(taxa de stat), c) si e), judecatorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor. (2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate n ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n judecata. n caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs. b)Nu este indicata adresa piritului Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii (1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b), c)(adresa piritului) si e), judecatorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor. (2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate n ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n judecata. n caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs. c)La cerere nu sunt anexate documente ce confirma respectarea procedurii prealabile de solutionare a litigiului Articolul 167. Actele care se anexeaza la cererea de chemare n judecata (1) La cererea de chemare n judecata se anexeaza: d) documentele care confirma respectarea procedurii de solutionare prealabila a litigiului, daca respectarea acestei proceduri este prevazuta de lege sau de contractul partilor; Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii (1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b), c)(adresa piritului) si e), judecatorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor. (2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate n ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n judecata. n caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs. A nu se confunda cu art. 170(1)a : RECLAMANTUL NU A RESPECTAT procedura prealabila. (nu se da curs cererii)

In cazul nostru se prezuma ca el a respectat dar nu a prezentat actele ce confirma respectarea procedurii prealabile

II. Decizia instantei de apel 1. Descrieti cuprinsul deciziei instantei de apel Deciziile instantelor de apel si recurs dupa forma si continut constau din trei parti: Introductiv Descriptiv Dispozitiv A. n partea introductiva se indica: timpul si locul emiterii deciziei, denumirea instantei de apel sau recurs, numele si prenumele membrilor completului de judecata, ale procurorului si grefierului, aparatorului, interpretului, numele si prenumele apelantilor, cu indicarea calitatii lor procesuale, hotarirea atacata, numele si prenumele, patronimicul, anul nasterii condamnatilor, achitatilor sau persoanelor in privinta carora procesul penal a fost clasat, conform actelor de identitate. B. Partea descriptiv a deciziei se incepe cu expunerea succinta a faptelor, apoi se va expune fondul apelului ori recursului declarat, continutul solicitarilor partilor participante in sedinta judiciara, a argumentelor suplimentare. C. n decizie se expune concluzia generala a instantei pe marginea apelului ori recursului (dupa caz admiterea ori respingerea lor) si in continuare temeiurile de fapt si de drept, motivele adoptarii solutiei respective. Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel: Instantta de apel poate pastra ori schimba, n tot sau n parte, hotarrea atacata. Ca urmare sunt posibile mai multe solutii: a)Instanta de apel sa aprecieze ca hotarrea atacata este legala si temeinica si sa o mentina, ceea ce echivaleaza cu respingerea cererii de apel si deci sentinta primei instante este confirmata si efectele ei mentinute; b) Instanta de apel sa admita cererea si hotarrea atacata sa fie schimbata n tot sau n parte, daca cu ocazia controlului exercitat se constata ca hotarrea atacata este nelegala sau netemeinica. n acest caz este necesar sa se arate de instanta de apel ca sa admis apelul si sa se reproduca solutia data de instanta de apel pe fond. - daca se constata ca, n mod gresit, prima instant a rezolvat procesul fara a intra n cercetarea fondului ori judecata s-a facut n lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotarrea atacata si va trimite cauza spre rejudecare

primei instante. - daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost necompetenta, anulnd hotarrea atacata, va trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de cazul cnd constata propria sa competenta. n acest caz, precum si atunci cnd exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat n fond, instanta de apel, anulnd n tot sau n parte procedura urmata si hotarrea pronuntata, va retine procesul spre judecare. - instanta de apel poate pronunta si alte solutii fara a judeca fondul pricinii, daca admite o exceptie procesuala peremptorie, n legatura cu apelul respectiv. Spre exemplu, cererea de apel poate fi respinsa ca inadmisibila, ca tardiv introdusa, poate fi anulata ca neregulat introdusa, ca netimbrata, poate fi respinsa ca lipsita de interes sau ca introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa etc. 2. Deduceti limitele judecrii apelului COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedur Civil Articolul 373. Limitele judecrii apelului (1) Instana de apel verific, n limitele cererii de apel, ale referinelor i obiec iilor naintate, legalitatea i temeinicia hotrrii atacate n ceea ce privete constatarea circumstanelor de fapt i aplicarea legii n prim instan. (2) n limitele apelului, instana de apel verific circumstanele i raporturile juridice stabilite n hotrrea primei instane, precum i cele care nu au fost stabilite, dar care au importan pentru soluionarea pricinii, apreciaz probele din dosar i cele prezentate suplimentar n instan de apel de ctre participanii la proces. (3) n cazul n care apelul nu este motivat ori motivaia nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instana de apel se pronun n fond, numai n temeiul celor invocate n prim instan. (4) Instana de apel nu este legat de motivele apelului privind legalitatea hot rrii primei instane, ci este obligat s verifice legalitatea hotrrii n ntregul ei. (5) Instana de apel este obligat s se pronune asupra tuturor motivelor invocate n apel. (6) Apelantului nu i se poate crea n propria cale de atac o situaie mai dificil dect aceea din hotrrea atacat cu apel, cu excepia cazurilor cnd consimte i cnd hotrrea este atacat i de ali participani la proces.

3 Argumentati ce decizie trebuie sa adopte instanta de apel in urmatoarele situatii: A) Instanta de fond nu a elucidat pe deplin circumstantele importante pentru

solutionarea pricinii Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel (1) Hotarrea primei instante se caseaza sau se modifica de instanta de apel daca: a)circumstantele importante pentru solutionarea pricinii nu au fost constatate si elucidate pe deplin; B)La solutionarea pricinii prima instanta a incalcat normele de competenta jurisdictionala materiala (1) Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural (1) Hotarrea primei instante urmeaza a fi casata, independent de argumentele cererii de apel, daca: i) pricina a fost examinata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale. Nota Bene: independent de argumentele cererii : instanta va casa aceasta hotarire chiar daca apelantii nu au invocat aceasta incalcare, si va trimite cauza la INSTANTA COMPETENTA (jurisdictional si material) C)In actiunea de incasare a pensiei de intretinere piritul a decedat. Articolul 265. Temeiurile de ncetare a procesului Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului n cazul n care: f) partea n proces persoana fizica decedeaza si raportul juridic litigios nu admite succesiunea n drepturi;