Diagnosticul Entitatii Economice SRLElectro in baza Rapoartelor Financiare Anii 2008-2009

Activitatea principal: servicii Forma de proprietate: colectiva

I.Analiza veniturilor din vinzari Veniturile din vnzri (volumul vnzrilor, vnzrile nete) reprezint afluxuri de avantaje economice generate n cursul anului de gestiune n urma vnzrii produselor, mrfurilor, prestrii serviciilor, ndeplinirii contractelor de construcie. Aceste avantaje pot mbrca diferite forme: ncasri de mijloace bneti, intrri ale activelor nemonetare, recepionri ale serviciilor prestate de teri etc. Necesitatea analizei veniturilor din vnzri rezult din importana informaiei analitice pentru luarea deciziilor de ctre conducerea ntreprinderii i de utilizatorii externi ai informaiei din Rapoartele financiare (investitorii reali i poteniali, creditorii, furnizorii, concurenii, organele fiscale etc). Analiza veniturilor din vnzri ofer utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea aprecierii urmtoarelor aspecte: Care este mrimea i evoluia veniturilor din vnzri n ultimii ani? Care sunt sursele principale de venituri, adic care este profilul real (specializarea, tipul de activitate) al ntreprinderii? Ct de diversificat este activitatea operaional a ntreprinderii i ct de stabile sunt sursele de venituri? Care sunt cauzele principale ce au provocat modificarea veniturilor din vnzri?

1.1. Aprecierea general a mrimii i evoluiei veniturilor din vnzri Aprecierea general a mrimii i evoluiei veniturilor din vnzri are menirea de a examina dimensiunea lor absolut i relativ n comparaie cu: realizrile anilor precedeni; obiectivele stabilite n Planul de afaceri. Examinarea veniturilor din vnzri n dinamic permite evaluarea volumului activitii operaionale i studierea modificrilor survenite n acest volum n ultimii ani. Aceast direcie de analiz se efectueaz exclusiv n baza datelor Raportului privind rezultatele financiare i nu necesit atragerea altor surse informaionale. Figura 1.1 Dinamica veniturilor din vinzari ai SRLElectro

Datele prezentate n figura 1.1 atest evoluia instabil a veniturilor din vnzri generate de SRLElectro n perioada a doi ani. n particular, observam o dinamica negativa a vnzrilor n anii 2008-2009 (cnd ritmul creterii este subunitar si a constituit 76,60 %) reducerea fiind considerabila, volumul vinzarilor in anul 2009 diminuindu-se cu 23,4%, in consecinta constitiund 1775993 lei, si respectiv au scazut cu 542468 lei. Situaia negativ privind dinamica vnzrilor impune descoperirea cauzelor aferente, pentru care este necesar analiza factorial a veniturilor din vnzri. n procesul analizei volumul vnzrilor ntreprinderii poate fi comparat, de asemenea, cu realizrile ntreprinderilor similare (concurente) sau cu nivelul mediu pe grup de ntreprinderi (ramur, holding etc). 1.2 Analiza suficienei veniturilor din vnzri pentru acoperirea consumurilor i cheltuielilor i formarea profitului

Pentru desfurarea reuit a activitii economice este foarte important capacitatea ntreprinderii de a genera venituri din vnzri suficiente pentru acoperirea consumurilor i cheltuielilor i formarea profitului. n acest context se examineaz acoperirea rezultatelor financiare ale ntreprinderii cu veniturile din vnzri, pentru care se aplic analiza vertical, adic structurarea informaiei din Raportul privind rezultatele financiare. Rezultatele analizei permit aprecierea suficienei veniturilor din vnzri n dinamic (mai ales n condiiile fluctuaiei activitii operaionale) i realizarea comparaiilor ntre ntreprinderile de acelai profil (concurente), indiferent de dimensiunea acestora. De exemplu, n cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor ntreprinderi cu privire la cota cheltuielilor comerciale sau generale i administrative n totalul veniturilor din vnzri. Tabelul 1.1 Analiza vertical a Raportului privind rezultatele financiare Indicatori Venitul din vinzari Costul vinzarilor Profit brut Alte venituri operationale Cheltuieli comrciale Cheltuieli generale si administrative Alte cheltuieli operationale Rezultatul din activitatea operationala: profit(pirdere) Rezultatul din activitatea de investitii: profit(pierdere) Rezultatul din activitatea financiara:profit(pierdere) Rezultatul din activitatea economicofinanciara:profit(pierdere) Rezultatul exceptional:profit(pierdere) Profitul(pierdere) perioadei de gestiune pina la impozitare Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit Profit net(pierdere neta) Suma, lei 2318461 2174467 143994 102990 69293 (28289) 2008 Cota, % 100 93,78 6,21 4,44 2,98 (1,22) Suma, lei 1775993 1621662 154331 111593 42388 350 2009 Cota, % 100 91,31 8,68 6,28 2,38 0,019

(28289)

(1,22)

350

0,019

(28289)

(1,22)

350

0,019

(28289)

(1,22)

350

0,019

Datele prezentate n tabelul 1.1 reflect suficiena veniturilor din vnzri, generate de SRL Electro" n cursul anului 2009, pentru acoperirea consumurilor i cheltuielilor. n comparaie cu perioada precedent, se observ o scadere considerabil a consumurilor i cheltuielilor din activitatea operaional n raport cu mrimea veniturilor din vnzri, de la 101,2 % (93,78+4,44+2,98) la 99,97% (91,31+6,28+2,38). Ultimul fapt a condiionat majorarea ,insa nu atit de esentiala a cotei profitului din activitatea operaional n totalul veniturilor din vnzri, de la (1,22) la 0,019%. Aceast tendin pozitiva a constituit i principala cauz a formrii profitului net ce alctuiete n anul de 2009 0,019% din vnzri spre deosebire de anul precedent cnd SRLElectro a obinut perderea neta in marime relative de (1,22%) din vnzri. II.Analiza formarii profitului Noiunea de profit i importana analizei acestuia Rezultatul financiar al activitii intreprinderii se caracterizeaz prin suma profitului (pierderilor) i a nivelului rentabilitii obinute. Profitul reprezini depirea veniturilor catigate de intreprindere asupra consumurilor i cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea de intreprinztor. Cantitativ, profitul (pierderea se determin astfel: Profitul (pierderea) = Venituri - Consumuri i cheltuieli Cu cat este mai mare valoarea veniturilor cu atat va fi mai ridicat mrime; profitului, i invers, creterea valorii consumurilor i/sau cheltuielilor duce la diminuarea mrimii profitului. In practica contabil i analitic autohton, in conformitate cu prevederile Standardului Naional de Contabilitate 5 Prezentarea rapoartelor financiare' sunt utilizate urmtoarele noiuni ale profitului: Profitul brut (pierderea global) reprezint profitul (pierderea) obinut din vanzarea produselor, mrfurilor i serviciilor prestate i se determin ce diferena dintre veniturile din vanzri i costul vanzrilor. Profitul (pierderea) din activitatea operaional reprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile obinute de intreprindere din activitatea de baz. determinat de statutul acesteia. Profitul (pierderea) din activitatea de investiii este diferena dintre veniturile i cheltuielile obinute de intreprindere din operaiunile ce in de micarea activelor pe termen lung.

Profitul (pierderea) din activitatea financiar reprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile aferente operaiunilor legate de modificrile in mrimea i structura capitalului propriu i mijloacelor imprumutate. Profitul (pierderea) din activitatea economico-financiar este rezultatul financiar obinut de intreprindere in cursul perioadei de gestiune din activitile operaional, de investiii i financiar. Profitul (pierderea) excepional este diferena dintre veniturile i cheltuielile aprute ca rezultat al evenimentelor i operaiunilor excepionale neprevzute. Profitul (pierderea) pn la impozitare este profitul (pierderea) obinut de intreprindere in cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activiti i rezultatul excepional. Profitul (pierderea) pan la impozitare este numit profit (pierdere) contabil. Profitul net (pierderea net) este profitul (pierderea) care rmane la dispoziia intreprinderii dup calcularea cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit i se determin ca diferena dintre profitul (pierderea) pan la impozitare i cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit. Modelul structural al formrii indicatorilor profitului

Analiza profitului prezint un interes primordial atat pentru proprietarii i investitorii reali i poteniali ai intreprinderii, cat i pentru ali utilizatori ai informaiei din Rapoartele financiare. Astfel, proprietarii i investitorii sunt interesai s maximizeze mrimea profitului creat de o anumit sum investit. Creditorii apreciaz profitul intreprinderii ca principalul criteriu de achitare a dobanzii i a rambursrii sumei datoriei. Analiza profitului prezint interes deosebit i pentru organele fiscale, deoarece acesta constituie baza pentru calculul mrimii venitului impozabil i impozitului pe venit. Analiza profitului ofer diferitelor categorii de utilizatori ai Rapoartelor financiare posibilitatea de a aprecia urmtoarele aspecte: Care este mrimea, structura i evoluia indicatorilor profitului (pierderii) in ultimii ani? Care sunt cauzele (factorii) principale, ce au condiionat schimbrile, mai ales cele negative, ale indicatorilor profitului? Care sunt principale surse de majorare a profitului? Rezultatele analizei profitului sunt necesare atat pentru elaborarea strategiei de dezvoltare i organizare a activitii curente a intreprinderii, cat i pentru prognozarea mrimii profitului pe viitor. 2.1 Analiza dinamicii i structurii profitului (pierderii) pn la impozitare Analiza ncepe cu aprecierea n dinamic a structurii profitului (pierderii) pn la impozitare, care poate fi exprimat prin relaia: PPI = RAO RAI RAF RE, unde: PPI - profitul (pierderea) pn la impozitare; RAO - rezultatul din activitatea operaional; RAI - rezultatul din activitatea de investiii; RAF - rezultatul din activitatea financiar; RE - rezultatul excepional. Analiza n dinamic a profitului (pierderii) pan la impozitare permite evaluarea mrimii acestuia in comparaie cu realizrile anilor precedeni i/sau cu datele stabilite in Planul de afaceri i studierea modificrilor survenite in mrimea profitului (pierderii) contabil in ultimii ani.

Analiza structural a profitului (pierderii) pan la impozitare permite aprecierea aportului fiecrui tip de activitate in obinerea profitului contabil. Creterea in dinamic a cotei profitului din activitatea operaional in suma total a profitului pan la impozitare este apreciat pozitiv. Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii i structurii profitului (pierderii) pan la impozitare se determin abaterea absolut (fa de perioada precedent i/sau de plan), ritmul creterii, procentul indeplinirii planului i ponderea rezultatului financiar obinut din fiecare tip de activitate in suma total a mrimii profitului (pierderii) pan la impozitare. Analiza dinamicii i structurii profitului (pierderii) pan la impozitare este efectuat in baza datelor Raportului privind rezultatele financiare. Vom examina evoluia i structura profitului (pierderii) pn la impozitare al SRL"Electro In anul 2009 n comparaie cu realizrile anului 2008. n baza datelor Raportului privind rezultatele financiare vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obinute. Indicatori 2008 Suma, lei Ponder ea, % 2 3 (28289) 100 (28289) 100 2009 Suma, Ponderea, lei % 4 5 350 100 350 350 Abatrea in Suma, Ponderea, lei % 6=4-2 7=5-3 28639 0 28639 0

1 1.Rezultatul din activitatea operationala:profit(pierdere) 2.Rezultatul din activitatea de investitii:profit(pierdere) 3.Rezultatul din activitatea financiara:profit(pierdere) 4.Profitul din activitatea exceptionala:profit(pierdere) 5.Profitul(pierderea) pina la impozitare(rd1+rd2+rd3+rd4)

Din datele prezentate n tabelul de mai sus rezult c SRL Electro a obinut un rezultat financiar pozitiv n anul 2009, insa un rezultat financiar negativ in 2008. n anul 2009 mrimea profitului pn la impozitare a constituit 350 lei, ceea ce reprezint o majorare cu 28639 lei fa de mrimea perioadei precedente. Majorarea profitului pn la impozitare a fost determinat de majorarii mrimii profitului ctigat din activitatea operaional. E de menionat c ponderea cea mai mare, n suma total a profitului contabil, deine profitul obinut din activitatea operaional, ceea ce este apreciat pozitiv, deoarece reflect desfurarea normal a activitii de baz a ntreprinderii. .Analiza factorial a profitului (pierderii) din activitatea operaional

Analiza factorial a profitului (pierderii) din activitatea operaional presupune stabilirea i calculul influenei factorilor, care au contribuit la modificarea n dinamic a prilor componente ale profitului (pierderii) din activitatea operaional. Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea) din activitatea operaional poate fi determinat conform formulei: Profitul(pierderea) din activ.op.= ProfitBrut + Alte venituri op - Chelt.Com - Chelt.Gen si Ad. Alte chelt.Op Fiecare parte component a formulei factoriale influeneaz asupra profitului (pierderii) din activitatea operaional a ntreprinderii. Profitul brut (pierderea global) i alte venituri operaionale au o aciune direct, iar cheltuielile perioadei - o aciune invers. n calitate de surs de informaie pentru analiza factorial a profitului (pierderii) din activitatea operaional, servete Raportul privind rezultatele financiare. Analiza factorial a profitului ( pierderii) din activitatea operaional (n lei) Indicatori 1 1.Profit brut 2.Alte venituri operationale 3.Cheltuieli comerciale 4.Cheltuieli generale si adminitrative 5.Alte cheltuieli operationale 6.Profitul(pierderea)din activitatea operationala 2008 2 143994 102990 69293 (28289) 2009 3 154331 111593 42388 350 Abaterea absoluta 4=3-2 +10337 +8603 -26905 +28639 Rezultatul influentei 5 +10337 -8603 +26905 x

Verificare: 350-(-28289) =(+ 10337)+(-8603)+(+26905)=(+28639) n baza datelor prezentate In tabelul de mai sus putem afirma c profitul obinut de SRLElectro din activitatea operaional n anul 2009 s-a marit cu 28639 lei fa de cel precedent. Aceast majorare a fost condiionat de majorarea mrimii profitului brut i micsorarea cheltuielilor generale i administrative, care au contribuit la majorarea profitului din activitatea operaional cu 26905 lei. n cazul unei gestionri mai eficiente a cheltuielilor generale i administrative i a procesului de vnzare, ntreprinderea va putea pe viitor s majoreze profitul din activitatea operaional

deoarece anume micsorarea acestor indicatori duce la diminuarea rezultatului din activitatea operationala. Analiza formarii profitului brut (pierderii globale) Componenta cea mai important a profitului (pierderii) din activitatea operaional reprezint profitul brut (pierderea global), de aceea n analiza formrii profitului, studiului profitului brut i se acord o atenie deosebit. Analiza ncepe cu aprecierea evoluiei structurii profitului brut (pierderii globale) obinut pe tipuri de activitate operaional. De regul, mrimea profitului brut poate fi ctigat de ntreprindere din vnzarea produselor finite, comercializarea mrfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrrilor de construcie. Aceast direcie de analiz se efectueaz n baza datelor Anexei la Raportul privind rezultatele financiare. Profit Brut=Venit din vinzari-Costul vinzarilor PB=2318461-2174467=143994 (AN.2008) PB=1775993-1621662=154331 (AN2009)

Analizind evolutia in dinamica a Profitului Brut, observam ca valoare acestuia in anul 2009 in comparatie cu anul 2008 s-a marit, si anume in marime de 10337 lei, ritmul cresterii constituind 7,17%. Putem presupune ca aceasta crestere s-a datorat probabil din cauza micsorarii costului vinzarilor in 2009 fata de 2008, insa respective s-au micsorat si vinzarile. In concluzie putem mentiona ca intreprinderea a obtinut un ritm de crestere pozitiv,si aceta ar trebui sa evolueze in continuare pozitiv parallel cu volumul vinzarilor si venitul din vinzari. Devierea mrimii profitului brut (pierderii globale) obinut din vnzarea produselor i/sau prestarea serviciilor este cauzat de influena urmtorilor factori:

-modificarea volumului de vnzare al produselor (serviciilor prestate); -modificarea structurii i sortimentului produselor vndute (serviciilor prestate); -modificarea costului de vnzare al produselor (serviciilor prestate); -modificarea preurilor la produsele vndute (serviciile prestate). In cazul nostru putem analiza influenta volumul prestarii serviciilor asupra modificarii profitului brut, conform formulei:

Pt anul 2008 PBvv=27310,69 lei Anul 2009 PBvv=-39234,87 lei

Analiza formarii profitului din activitatea economico-financiara Indicatori Rezultatul din activitatea operationala Rezultatul din activitatea de investitii Rezultatul din activitatea financiara Rezultatul din activitatea economicofinanciara 2008 (28289) 2009 350 Abaterea absoluta +28639 Rezultatul influentei +28639

(28289)

350

+28639

In concluzie putem evidentia ca rezultztul din activitatea economico-financiara este format din suma profitului(pierderea) din activitatea operationala, de investitii si din activitatea financiara, iar ina cazul nostrul rezultatul din activitatea economico-financiara este format doar pe baza profitului din activitatea operationala,celelalte fiind absente. Analiza formarii profitului net

Profitul net este venitul rezidual al unei firme, dup adugarea veniturilor totale i ctigurilor i scznd toate cheltuielile i pierderile pentru perioada de raportare. Profitul net poate fi distribuit ntre deintorii de aciuni comune sub form de dividende sau deinute de firm ca o completare a rezultatului reportat. De asemenea profitul net poate fi definit ca partea din profit ce ramane din profitul brut din care se scad valoarea impozitului pe profit si dividendele cuvenite societatilor si actionarilor. Acestea reprezinta un indicator primordial ,de importanta majora pentru agentul economic deoarece profitul net arata rezultatul obtinut de catre intreprindere, cistigurile pe care aceatsa le obtine in urma efortului financiar depus. Profitul net poate fi utilizat ulterior in dezvoltarea afacerii, in investirea in mijloace fixe, in mijloace circulante,modernizarea activitatii economice care ar mari volumul productiei si ar scadea costul vinzarilor. Formula de calcul al profitului net este urmatoare: PN=+-PPGI+-ChIP PPGI-profitul perioadei de gestiune pina la impozitare ChIP-cheltuieli privind impozitul pe venit Astfel obtinem: PN=-28289 lei (pt. anul 2008),care constituie pierdere neta PN=350 lei (pt anul 2009)

Putem concluziona ca agentul economic are o dinamica a profitului net, foarte accentuat, astfel de la o valoare de 172766 lei in anul 2007 ,acesta a evoluat negativ in anul 2008 inregistrind chiar valori negative, adica pierderi, de pina la -28289, din cauza maririi costului vinzarilor de la 1827797 lei in 2007 pina la 2174467 in 2008, in timp ce volumul productiei suferind schimbari nesemnificative. Din aceasta cauza indicatorul profitului net avind un ritm de crestere subunitar de -710%. In anul 2009 directia de modificare a indicatorului rezultativ net este pozitiva inregistrind valori positive de 350 lei, poate nu atit de semnificative insa abaterea absoluta ne arata ca acesta a crescut de la -28289 la 350 lei, cu 28639 lei, ceea ce se datoreaza posibil micsorarii costului vinzarilor de la 2174467 in 2008 la 1621662 lei in 2009, cu 552805 lei. Aceasta majorare sau mai bine zis tendinta de crestere a indicatorului rezultativ net, se poate aprecia pozitiv pentru agentul economic,deoarece acesta mentinindu-si acest ritm de crestere va inregistra in continuare o crestere semnificativa profitului net,si astfel va putea utiliza rezultatul obtinut pentru dezvoltarea si modernizarea tehnologica a activitatii economice. III. Analiza rentabilitatii Rentabilitatea reprezint un indicator al eficienei, care exprim capacitatea ntreprinderiide a ctiga profit. Rentabilitatea se determin ca raportul dintre efectele economice i financiareobinute de ntreprindere i eforturile depuse pentru obinerea acestora. Analiza rentabilitii veniturilor din vnzri n procesul analizei economico-financiare a ntreprinderii, o mare importan i se acordstudierii rentabilitii veniturilor din vnzri, deoarece ea reprezint indicatorul principal deapreciere a performanelor activitii operaionale a unei ntreprinderi.

Rentabilitatea veniturilor din vnzri reflect capacitatea ntreprinderii de a obine profit nurma vnzrii produselor finite, mrfurilor i prestrii serviciilor, adic caracterizeaz mrimeaprofitului obinut la un leu venituri din vnzri. Analiza rentabilitii veniturilor din vnzri este important att pentru managerii financiari,ct i pentru conducerea ntreprinderii, deoarece, analiznd nivelul acestui indicator, se poatedetermina: ct de eficient au fost promovate deciziile managementului financiar n obinerea profitului la un leu venituri din vnzri; care este nivelul i evoluia rentabilitii veniturilor din vnzri pe parcursul mai multor perioade de activitate a ntreprinderii; ce factori au contribuit la devierea rentabilitii veniturilor din vnzri fa de nivelul anilor precedeni i/sau prevzut n Planul de afaceri; ce msuri trebuie ntreprinse pentru creterea nivelului rentabilitii veniturilor din vnzri. Rentabilitatea veniturilor din vnzri exprim legtura care exist ntre rezultatul financiar i veniturile din vnzri obinute de ntreprindere i se determin n baza raportului dintre mrimea

profitului i valoarea veniturilor din vnzri. Formula general de calcul al rentabilitii veniturilor din vnzri este:

Indicatori 1 1.Venit din vinzari,lei 2.Profit brut, lei 3.Profitul din activitatea operationala, lei 4.Profit pina la imozitare, lei 5.Profit net, lei 6.Rentabilitatea veniturilor din vinzari,% calculate in baza: 6.1.Profit brut 6.2.Profit din activitatea operationala 6.3.Profit pina la impozitare 6.4.Profit net

2008 2 2318461 143994 (28289)

2009 3 1775993 154331 350

Abaterea absoluta 4=3-2 -542468 10337 28639

(28289) (28289)

350 350

28639 28639

6,21 -1,22

8,68 0,019

2,47 1,23

-1,22 -1,22

0,019 0,019

1,23 1,23

Din calculele efectuate n tabelul de mai sus putem constata la S.R.L. Electro o crestere a tuturor indicatorilor de rentabilitate fa de nivelul anului precedent. Astfel, nivelul rentabilitii veniturilor din vnzri, calculat n baza profitului brut, n anul precedent a constituit 6,21%, adic la fiecare leu venituri din vnzri S.R.L.Electro a ctigat 6,21 bani profit brut, dar n anul de gestiune numai 8,68 bani, astfel nregistrnd o micorare de 2,47 puncte procentuale. De asemenea, rentabilitatea veniturilor din vnzri, calculat n baza profitului din activitatea operaional, a crescut fa de anul precedent cu 1,23 puncte procentuale, iar mrimea profitului contabil obinut la un leu venituri din vnzri a crescut de la -1,22 bani n anul precedent la 0,019 bani n anul curent.. La S.R.L. Electro, n anul precedent, nivelul rentabilitii veniturilor din vnzri (calculat n baza profitului net) a constituit -1,22 %, pe parcursul perioadei de gestiune nivelul acestui indicator s-a marit cu 1,23 cu puncte procentuale. Analiza rentabilitatii activelor

Indicatori 1.Rentabilitatea activelor(economica) 2.Rentabilitatea activelor cu destinatie de productie Concluzie

2008 2009 ((28289)/956151)*100% (350/879265)*100% = -2,95% = 0,039

Abaterea absoluta 2,98%

Rentabilitatea obtinuta in anul 2008 are valoare negativa din cauza rezeltatului financiar negativ, adica intreprinderea a inregistrat pierderi. Respectiv aceasta la fiecare leu de active obtine o pierdere de 2,95 lei. In anul 2009 fata de 2008, rentabilitatea economica a inregistrat o crestere cu 2,98 p.p. si a constituit 0,039%, aceasta semnificind ca la fiecare leu de active, intreprinderea obtine profit de 0,039 bani, ceea ce poate nu reprezinta un rezultat destul de mare insa, este pozitiv, fata de anul precedent. Cresterea s-a datorat cresterii rezultatului financiar.

Rentabilitatea Capitalului Indicatori 1.Rentabilitatea Capitalului Propriu 2.Rentabilitatea capitalului permanent Concluzie Rentabilitatea Capitalului Propriu reprezinta eficienta cu care acesta este utilizat pentru a obtine Profit Net, si anume pentru a obtine rezultat financiar pozitiv. In cazul nostru, din rezultatele obtinute observam ca rentabilitatea capitalului propriu in anul 2008 este negativa -5,48%, aceasta semnifica ca Capitalul propriu nu a fost utilizat eficient. Situatia observata in anul 2009 este inregistrarea unei cresteri de 5,4 p.p. a rentabilitatii Capitalului Propriu, care a constituit 0,069%, aceasta insemnind ca la fiecare leu din CP, firma obtine un profit de 0,069 bani. Rentabilitatea Capitalului Permanent in anul 2008, este nagativa si constitiue -3,12% ceea ce se datoreaza inregistrarii unui rezultat financiar negative, adica pierderi, in schimb in anul 2009 Rentabilitatea Capitalului Permanent a inregistrat o crestere de 3,16 p.p si a constituit 0,043%, aceasta presulune ca la fiecare leu Capital Permanent firma obtine profit in marime de 0,043 bani, in mare masura aceasta crestere s-a datorat respective cresterii rezultatului financiar, dar si a micsorarii datoriilor pe termen lung. 2008 ((28289)/515509)*100% = -5,48% ((28289/905779)*100% = -3,12% 2009 (350/500629)*100% = 0,069 (350/801093)*100% = 0.043 Abaterea absoluta 5,54 3,16

Calculul Pragului de rentabilitate Prin pragul rentabilitii se inelege volumul din vanzri, la care intreprinderea nu are nici pierderi, nici profit. In punctul critic, volumul din vanzri este egal cu suma total a consumurilor i cheltuielilor perioadei, iar profitul operaional este egal cu zero. Scopul analizei pragului rentabilitii const in alegerea unui asemenea volum al vanzrilor, care va asigura intreprinderii un rezultat financiar operaional nul.

IV. Analiza situaiei patrimoniale Pentru desfurarea activitii economico-financiare, ntreprinderea i formeaz patrimoniul, care reprezint totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic. n

Rapoarte financiare pentru reflectarea acestui patrimoniu aflat la dispoziia ntreprinderii, se aplic noiunea de active". Analiza situaiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de ntreprindere, indiferent de sursele de finanare a acestora. Necesitatea analizei situaiei patrimoniale rezult din importana informaiei obinute n urma analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen din partea utilizatorilor numeroi ai Rapoartelor financiare. Analiza situaiei patrimoniale ofer utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a aprecia urmtoarele aspecte: ontrolate de ntreprindere? Crete ori descrete n dinamic patrimoniul aflat la dispoziia ntreprinderii?

stinaie se folosesc activele disponibile?

ori nu aduc venit activele controlate de ntreprinderea? n calitate de surs principal de analiz a situaiei patrimoniale servete Bilanul contabil, n particular, informaiile situate n activul acestuia. Baza informaional aplicat pentru efectuarea analizei situaiei patrimoniale cuprinde, de asemenea, i date din Anexe la Bilanul contabil. 1. Aprecierea general a mrimii i evoluiei activelor disponibile n vederea aprecierii situaiei patrimoniale se studiaz mrimea i evoluia resurselor economice, reflectate n activul Bilanului contabil. La aceast etap iniial de analiz pot fi calculate att abaterile absolute, ct i indicii relativi, adic ritmul sau sporul creterii activelor disponibile fa de perioada precedent. Aprecierea informaiei obinute n urma calculelor se efectueaz pornind de la urmtoarele considerente. n mod normal, n urma desfurrii reuite a activitii economico-financiare crete mrimea activelor, controlate de ntreprindere. Acest fapt reflect lrgirea activitii de ntreprinztor i majorarea potenialului economico-financiar (rennoirea i dezvoltarea parcului de utilaje, mrirea stocurilor de mrfuri i materiale, efectuarea investiiilor financiare etc). Creterea activelor disponibile poate fi obinut pe diferite ci: efectuarea aporturilor suplimentare n capitalul statutar din partea proprietarilor, procurarea i crearea activelor pe seama profitului obinut (reinvestirea profitului), mprumutarea patrimoniului

(procurarea i crearea activelor din contul creditelor i mprumuturilor, arenda activelor etc). Majorarea valorii totale a activelor controlate de ntreprindere poate surveni, de asemenea, ca rezultat al proceselor inflaioniste existente n economia naional, sau al reevalurii activelor. Predominarea anumitor canale de majorare a patrimoniului reflect strategia de dezvoltare acceptat de proprietarii i conducerea ntreprinderii. Diminuarea patrimoniului disponibil semnaleaz existena tendinelor negative n activitatea ntreprinderii: restrngerea activitii din lipsa comenzilor i din alte motive, acumularea pierderilor, rambursarea surselor mprumutate atrase peste limita de siguran etc. n aceste condiii, ieirea activelor disponibile de sub controlul ntreprinderii poate mbrca diferite forme: vnzarea activelor care nu se folosesc n activitatea de ntreprinztor, transferarea activelor pentru stingereadatoriilor, repartizarea ntre proprietarii ntreprinderii i altele. n orice caz, reducerea potenialului economico-financiar al ntreprinderii semnific incapacitatea de a continua activitatea de ntreprinztor la acelai nivel. Pentru aprecierea situaiei patrimoniale este raional, de asemenea, examinarea evoluiei activelor disponibile n concordan cu dinamica volumului activitii ntreprinderii. n acest scop se folosete aa o metod de examinare a informaiei din Rapoartele financiare ca analiza pe orizontal. Aceast metod presupune compararea indicatorilor relativi de modificare a activelor i volumului activitii agentului economic. Este de menionat c pentru evaluarea volumului activitii ntreprinderii pot fi aplicate venituri din vnzri i/sau venituri totale (din toate tipurile de activiti), care se determin ca suma urmtoarelor pri componente: venituri din vnzri, alte venituri operaionale, venituri din activitatea de investiii, venituri din activitatea financiar, venituri excepionale. Primele dou elemente se iau n calcul conform Raportului privind rezultatele financiare, restul componentelor -conform Anexei la acest raport. Compararea evoluiei activelor disponibile n concordan cu dinamica veniturilor permite aprecierea eficienei folosirii patrimoniului existent. Se apreciaz pozitiv situaia n care ritmul (sporul) creterii veniturilor depete indicatorul similar al modificrii activelor. n asemenea condiii devine evident gestiunea reuit a patrimoniului din partea managerilor ntreprinderii. Analiza structural a patrimoniului n cadrul analizei structurale a patrimoniului se examineaz corelaiile existente ntre diferite elemente patrimoniale reflectate n activul Bilanului contabil. Pentru studierea structurii patrimoniului ntreprinderii pe larg se folosete o astfel de metod de examinare a informaiei din Rapoarte financiare ca analiza pe vertical. Aceast metod cuprinde calcularea ponderii (cotei) fiecrui element component n totalul activelor. n acest caz, n calitate de criteriu de grupare a activelor servete de obicei natura, adic coninutul economic al componentelor patrimoniului reflectate pe posturile din activ al Bilanului contabil. Vom studia structura patrimoniului la S.R.L. Electro" prin metoda de analiz pe vertical. n baza datelor Bilanului contabil vom alctui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obinute.

Analiza structurii Patrimoniului intreprinderii (2009) Grupa Activelor 1 1.Active nemateriale 2.Active material in curs de executie 3.Terenuri 4.Mijloace fixe 5.Investitii pe termen lung 6.Stocuri de marfuri si material 7.Creante pe termen scurt 8.Mijloace banesti 9.Alte active curente TOTAL ACTIVE La inceputul anului Suma, lei Cota ,% 2 3 2500 0,27 374094 39,67 La finele anului Suma, lei Cota, % 4 5 5000 0,06 374094 45,88 Devierea cotei, % 6 -0,21 +6,21

12000 221570 147154

1,27 23,49 15,60

12000 221570 186873

1,47 27,17 22,92

+0,2 +3,68 +7,32

126102 119501 943088

13,37 12,67 100

20861 69066 815442

2,56 8,47 100

-10,81 -4,2 x

Informaia coninut n tabelul de mai sus atest faptul c n structura patrimoniului S.R.L.Electro " prevaleaz Activele material in curs de executie. Totodata valoare acestora raminind neschimbata pe parcursul anului., in schimb modificindu-se cota acestora in totalul activului, de la 39,67 la 45,88%, ceea ce constituie aproximativ jumatate din valoarea patrimoniului disponibil. La fel a crescut si cota stocurilor de mrfuri i materiale care la sfritul anului de raportare au alctuit 22,92 % din totalul activelor, ceea ce este cu 7,32% mai mult dect la nceputul anului. Se observ micorarea absolut i relativ a resurselor economice sustrase n decontrile cu debitorii. Cota creanelor s-a redus considerabil pe parcursul anului cu 10,81 % (de la 13,37 % la nceputul perioadei la 2,56 % la sfritul). Restul modificrilor survenite n structura patrimoniului nu au fost att de nsemnate. Rata imobilizrilor reflect cota activelor pe termen lung n suma total a patrimoniului ntreprinderii. Acest coeficient se calculeaz n felul urmtor:

Modificrile structurale ale patrimoniului n favoarea activelor curente se explic, de obicei, prin depirea ritmului creterii activelor curente asupra ritmului creterii activelor pe termen lung.

Rata corelatiei intre activele curente si imobilizate caracterizeaz corelaiile interne existente intre elementele patrimoniului reflectate in activul Bilanului. Nivelul ridicat al acestui coeficient determin tendina spre accelerarea rotaiei patrimoniului intreprinderii i contribuie la micorarea sumei mijloacelor economice, necesare pentru meninerea volumului activitii.

Rata patrimoniului cu destinatie de productie preflect ponderea activelor care pot fi direct utilizate in cadrul intreprinderii pentru fabricarea produciei, comercializarea mrfurilor, prestarea serviciilor, executarea lucrrilor. Creterea acestui indicator in dinamic se apreciaz ca pozitiv, fiindc contribuie la sporirea volumului activitii pentru desfurarea creia a fost format intreprinderea. Situaia patrimonial a intreprinderilor din sectorul real al economiei naionale cu rata redus (mai mic de 0,5) a patrimoniului cu destinaie de producie se consider periculoas cu consecine negative in ce privete posibilitile de a dezvolta activitatea operaional. Un interes deosebit il prezint analiza acestei rate pentru investitorii strategici poteniali. Pentru caracterizarea mai detaliat a potenialului productiv al intreprinderii se studiaz rat compoziiei tehnice a activelor (capitalului):

Acest coeficient reflect cota activelor ntreprinderii care se afl ntr-o form absolut lichid i pot fi imediat utilizate pentru achitarea datoriilor sau alte scopuri. Este evident c de nivelul acestui coeficient direct depinde capacitatea de plat a ntreprinderii.

Analiza coeficienilor structurii activelor(2009) Denumirea coeficientului 1.Rata imobilizarii 2.Rata activelor curente 3.Rata corelatiei dintre activele curente si imobilizate 4.Rata patrimoniului cu destinatie de productie 5.Rata compozitiei tehnice a activelor 6.Rata activelor perfect lichide 7.Rata activelor ce au adus venituri La inceputul perioadei de gestiune 0,58 0,42 0,71 0,31 0,38 0,13 0,39 La finele anului de gestiune 0,66 0,44 0,51 0,41 0,53 0,08 0,50

Calculul coeficienilor structurii patrimoniului S.R.L. Electro" permite constatarea urmtoarelor concluzii. Structura patrimoniului se caracterizeaz prin rata ridicat de imobilizare a activelor care la sfritul anului de gestiune a alctuit 66 %. n dinamic se observ o majorare a nivelului de imobilizare, de la 58% la inceputul anului, pina la 66% respective la finele anului. Rata patrimoniului cu destinaie de producie caracterizeaz pozitiv structura activelor ntreprinderii. Din totalul activelor controlate de ntreprindere la sfritul anului 41 % pot fi folosite direct pentru desfurarea activitii operaionale. La nivel foarte sczut, cu tendina negativ de diminuare, se situeaz rata activelor perfect lichide. n anul de gestiune cota mijloacelor bneti n suma total a patrimoniului s-a micorat de la 0,13% la 0,08%. Acest fapt poate condiiona dificulti privind achitarea datoriilor curente.

Activitatea conducerii ntreprinderii este caracterizata relative negative deoarece numai 50% din activele disponibile aduc ntreprinderii venituri. Calculul i analiza patrimoniului net Patrimoniul intreprinderii poate fi analizat nu numai la valoarea de bilan, dar i la valoarea net a acestuia. In ultimul caz se folosete noiunea patrimoniului net (activelor nete). In practica economic internaional se aplic dou variante de definire i, respectiv, de calculare a patrimoniului net. Prima abordare definete patrimoniul net ca valoare a activelor, diminuat cu mrimea datoriilor (pe termen lung i scurt). In conformitate cu aceast modalitate, valoarea patrimoniului net se calculeaz in felul urmtor: Patrimoniul net = Total active - Datorii pe termen lung - Datorii pe termen scurt Din formul se observ c rezultatul calculului efectuat in baza datelor Bilanului contabil va fi egal cu valoarea capitalului propriu. A doua abordare determin patrimoniul net ca valoare a activelor, diminuat cu mrimea datoriilor pe termen scurt. Formula de calcul in acest caz este urmtoarea: Patrimoniul net = Total active - Datorii pe termen scurt Rezultatul obinut in urma aplicrii acestei formule conform datelor Bilanului contabil va coincide cu valoarea capitalului permanent (suma capitalului propriu i datoriilor pe termen lung). Vom efectua calculul patrimoniului net al S.R.L.Electro i vom studia influena factorilor asupra modificrii acestui indicator. n baza datelor Bilanului contabil vom alctui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obinute. Analiza Patrimoniului Net Indicatori 1 1.Total active 2.Datorii pe termen lung 3.Datorii pe termen scurt 4.Patrimoniul net La inceputul anului 2 943088 350540 85162 507386 La finele anului 3 815442 250388 71162 493892 Abaterea 4 -127646 -100152 -14000 -13494 Influenta asupra patrimoniului net 5 -127646 +100152 +14000 x

Din calculele efectuate In tabelul de mai sus rezult c la sfritul perioadei de gestiune S.R.L. Electro" dispune de patrimoniul net n suma total de 493892 lei. Totodat, n dinamic se

observ tendina negativ de reducere a activelor nete, care s-au micorat n cursul anului cu 13494 lei. Reducerea menionat s-a produs din cauza scaderii considerabile a nivelului activelor. Sub influena acestui factor patrimoniul net a sczut cu 127646 lei. Totodat, micsorarea datoriilor pe termen lung si datoriilor pe termen scurt au influentat pozitiv asupra patrimoniului net, si anume in marime de 100152lei si reppectiv 14000lei. Analiza structurii Patrimoniului net Active Componen te Suma, lei Inceput ul anului 2 550331 Finele anului 3 53856 8 27685 4 81544 2 4 1.Datorii pe t. lung 2.Datorii pe t. scurt 3.Total datorii Datorii Componen te Suma , lei Inceput ul anului 5 350540 Finele anului 6 25038 8 71162 32155 0 Active nete Inceputul Finele anului anului Suma, Cota Suma, Cota, lei ,% lei % 7=2-5 19979 1 30759 5 50738 6 8 39,3 8 60,6 2 100 9=3-6 28818 0 20569 2 49389 2 10 58,35

1 1.Active pe termen lung 2.Active curente 3.Total Active

392757 943088

85162 435702

41,65 100

Informaiile prezentate n tabelul de mai sus atest faptul c conducerea intreprinderii urmeaz principiul echilibrului financiar privind formarea activelor pe termen lung pe seama surselor de finanare permanente. Aceast concluzie se deduce din faptul c la sfritul perioadei de gestiune, ca i la nceputul ei, att activele pe termen lung nete, ct i activele curente nete la aceast ntreprindere au valori pozitive. De menionat faptul ca cota majora detin activele cu o durata de functionare mai mare de un an, marindu-si cota p parcursul anului de la 39,38% la 58,35%. O scadere observam la ponderea activelor cu o durata de functionare mai mica de un an, in totalul patrimoniului net, micsorinduse de la 60,62% pina la 41,65%. V. Analiza Rotatiei activelor Pentru a-i desfura normal activitatea de ntreprinztor, ntreprinderea trebuie s dispun de mijloace bneti necesare procurrii resurselor, organizrii procesului de producie i comercializrii produselor fabricate. De regul, n urma comercializrii produselor finite, ntreprinderea trebuie s obin o sum mai mare de mijloace bneti dect cea iniial investit la nceputul ciclului operaional cu mrimea profitului realizat din afaceri.

Reinerea mijloacelor la orice faz de circulaie a activelor duce la ncetinirea rotaiei acestora, la atragerea suplimentar a mijloacelor n circuit, i, ca rezultat, la agravarea considerabil a situaiei financiare a ntreprinderii. Reducerea duratei ciclului de producie i a fazelor de circulaie a activelor contribuie la accelerarea rotaiei activelor, efectul creia se exprim prin majorarea volumului producerii i vnzrilor fr atragerea suplimentar a resurselor financiare. Pe lng aceasta, pe seama accelerrii rotaiei activelor, se majoreaz i profitul, deoarece, n mod normal, capitalul trebuie s revin n forma sa iniial bneasc cu o anumit cretere. Dac n urma activitii de ntreprinztor ntreprinderea nregistreaz pierderi, atunci accelerarea rotaiei activelor cauzeaz nrutirea (agravarea) rezultatelor financiare i consumarea capitalului. De aici, rezult c ntreprinderea trebuie, pe de o parte, s utilizeze eficient activele sale, majornd suma profitului obinut, n medie la un leu activ, iar, pe de alt parte, - s le foloseasc mai intensiv, accelernd rotaia acestora n toate fazele de circulaie a activelor.

Analiza ratelor generalizatoare de rotaie a activelor

Indicatori 2008 2009 Abaterea absoluta 1 2 3 4 1.Venituri din vinzari, 2318461 1775993 -542468 lei 2.Valoarea medie a 956151 879265 -76886 activelor, lei 3.Numarul de rotatii 2,42 2,01 -0,41 ale activelor(rd1:rd2) 4.Rata inzestrarii 0,41 0,50 +0,09 veniturilor din vinzari cu active, lei(rd2:rd1) 5.Durata de rotatie a 878 720 -158 activelor, lei(360:rd3) Datele tabelului arat c la S.R.L.Electro , n anul de gestiune, s-a redus numrul de rotaii ale activelor cu 0,41 ori fa de cel precedent, corespunztor s-a majorat rata nzestrrii veniturilor din vnzri cu active de la 0,41 lei la o,50 lei, ceea ce nseamn c pentru a genera venituri din vnzri n valoare de un leu ntreprinderea a avut nevoie cu 0,09 lei de active mai multe dect n anul precedent. De menionat c, n perioada analizat, s-a ncetinit rotaia activelor cu 158 zile. Astfel, putem constata c, la S.R.L. Electro, a sczut eficiena utilizrii activelor totale, ceea ce cere o analiz mai detaliat a ratelor de rotaie a prilor componente ale acestora.

Vom aprecia evoluia ratelor de rotaie a prilor componente ale activelor totale n comparaie cu realizrile anului precedent. n baza datelor Bilanului contabil i Raportului privind rezultatele financiare ale S.R.L.Electro" vom construi tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obinute. Analiza general a ratelor de rotaie a prilor componente ale activelor totale Indicatori 1 1.Venitul din vinzari, lei 2.Valoarea medie a mijloacelor fixe 3.Valoarea medie a activelor curente 4.Numarl de rotatii ale mijloacelor fixe(rd1:rd2) 5.Numarul de rotatii ale activelor 2008 2 2318461 227248 402756 10,29 2009 3 1775993 221570 334805,5 8,01 Abaterea absoluta 4=3-2 -542468 -5678 -67950,5 -2,28

5,75

5,30

-0,45

curente(rd1:rd3) 6.Durata de rotatie a activelor curente, zile(360:rd5)

62,61

67,92

+5,31

Din calculele efectuate n tabelul de mai sus rezult c, la S.R.L.Electro", n anul de gestiune fa de cel precedent, a avut loc reducerea numrului de rotaii att ale mijloacelor fixe, ct i ale activelor curente cu 2,28 ori i 0,45 ori respectiv. Aceasta a condiionat ncetinirea rotaiei a activelor curente cu 5,31 zile . Deci, n perioada analizat, S.R.L. Electro" a utilizat neeficient att activele sale imobilizate n mijloace fixe, ct i cele curente. VI Analiza surselor de finantare Coninutul economic i necesitatea analizei surselor de finanare a activelor Formarea patrimoniului necesar pentru desfurarea activitii economico-financiare a intreprinderii se efectueaz pe seama diferitelor surse de finanare. Din punct de vedere al coninutului economic, sursele de finanare (formare) a activelor reprezint totalitatea drepturilor proprietarilor i obligaiilor agentului economic. In Bilanul contabil acestea se reflect in interiorul pasivului i de aceea pentru desemnarea lor in practica economic se aplic des denumirea pasive". Componena surselor de finanare a activelor, predominarea anumitor componente asupra altora, evoluia structurii pasivelor in mod direct determin stabilitatea i independena financiar a intreprinderii. De aici rezult necesitatea analizei pasivelor atat din partea conducerii intreprinderii pentru stabilirea strategiei de dezvoltare i dirijarea activitii curente, cat i din partea utilizatorilor externi ai Rapoartelor financiare pentru elaborarea deciziilor de diferit tip. Activele intreprinderii = Surse de finanare a activelor = Capital propriu + Datorii pe termen lung i scurt

Coeficientul in cauz reflect, pe de o parte, cota capitalului propriu in suma total a surselor de finanare, iar pe de alt parte - ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii in suma total a activelor intreprinderii.

Acest coeficient dimensioneaz nivelul de indatorare (solvabilitate) a intreprinderii i, in mod normal, oscileaz in limitele 0-0,5.

Cu cat mrimea acestui coeficient este mai mare, cu atat mai riscant este situaia financiar a intreprinderii. Punctul critic la aprecierea coeficientului de corelaie este 1.

Rata solvabilitii generale exprim gradul de acoperire a surselor imprumutate cu activele totale de care dispune intreprinderea. Este evident c, in mod normal, nivelul acestui coeficient trebuie s nu fie mai mic de 2.

Fiind calculat in procente, acest raport arat c, la primele 100 %, activele intreprinderii se finaneaz pe seama surselor proprii, iar la celelalte procente -prin atragerea mijloacelor imprumutate. Sporirea acestui coeficient peste 200 % reflect situaia dificil a intreprinderii privind independenta financiar. Vom efectua aprecierea general a surselor de finanare a activelor S.R.L. Electro" n cursul anului de gestiune. n baza datelor Bilanului contabil vom alctui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obinute. Analiza coeficienilor structurii surselor de finanare a activelor 2009 Denumirea coeficientului 1 1.Coeficientul de autonomie 2.Coeficientul de atragere a La inceputul anului 2 0,53 0,47 La finele anului 3 0,61 0,39

surselor imprumutate 3.Coeficientul corelatiei dintre sursele imprumutate 4.Rata solvabilitatii generale 5.Rata generala de acoperire a capitalului propriu

0,86 2,16 1,86

0,64 2,53 1,63

Datele tabelului atest nivelul destul de nalt al independenei financiare a S.R.L.Electro" de sursele mprumutate atrase. Aceast concluzie rezult din faptul c n structura pasivelor absolut prevaleaz sursele proprii de finanare. Astfel, la nceputul anului de gestiune capitalul propriu a constituit 53 % i la sfritul anului 61 % din totalul surselor de formare a patrimoniului. Cu toate c n dinamic se observ modificarea proporiei n direcia diminuarii surselor imprumutate, acestea totusi dtin o cota substantial in totalul patrimoniului, constitiund la inceputul anului 47% si respective la finele anului 39%. VII. Analiza Capitalului Propriu

Dat fiind faptul c sursa iniial de finanare a patrimoniului intreprinderii o constituie capital propriu, in continuare se efectueaz analiza mai profund a acestuia. Capitalul propriu reprezint mrimea rmas in activele intreprinderii dup scderea datoriilor. Ca obiect al analizei, capitalul propriu se studiaz din mai multe puncte de vedere prin efectuarea urmtoarelor etape. Analiza mrimii i evoluiei capitalului propriu In primul rand, se examineaz mrimea absolut i evoluia capitalului propriu in dinamic. In mod normal, intreprinderea reuete s creasc valoarea capitalului propriu in urma desfurrii activitii economice. i invers, descreterea capitalului propriu, mai ales apariia valorii negative a acestuia, indic existena tendinelor defavorabile in dezvoltarea intreprinderii. Aplicarea metodei de analiz pe orizontal la acest stadiu de apreciere a situaiei financiare presupune compararea indicatorilor relativi de modificare a capitalului propriu, datoriilor existente i patrimoniului disponibil. Analiza marimii si evolutiei Capitalului Propriu CP2008=507386 lei CP2009=499872 lei Ritmul cresterii -3,10% Ritmul cresterii -1,48%

Observam o tendinta negativa spre scadere a nivelului Capitalului Propriu, respectiv si a ritmului acestuia de crestere, care in anul 2008 a constituit -3,10% iar in anul 2009 -1,48%.

Analiza structurii Capitalului Propriu Indicatori 1.Capital statutar si suplimentar 2.Rezerve 3.Profit nerepartizat 4.Capital secundar 5. CAPITAL PROPRIU 2008 Suma, lei 8845 Cota, % 1,74 2009 Suma, lei 8845 Cota, % 1,77 Abaterea absoluta Suma, lei Cota, % 0 +0,03

498541 507386

98,26 100

485027 499872

97,03 100

-13514 -7514

-1,23 x

Datele tabelului atest faptul c n componena capitalului propriu al S.R.L. Electro" elementul cel mai valoros este Profitul nerepartizat. Cota acestui component se afl n scadere, insa aceasta este foarte semnificativa i constituie 97,03 % din totalul surselor proprii de finanare la sfritul anului 2009. n cursul anului de gestiune a crescut nesemnificativ i ponderea Capitalului statutar cu 0,03%, astfel ponderea acestui element in 2009 a constituit 1,77% . In cazul nostrum Capitalul Propriu nu contine elemente ca reserve sau Capital Secundar. VIII. Analiza nivelului de indatorare a intreprinderii In procesul activitii economico-financiare intreprinderea, pe lang folosirea capitalului propriu, apeleaz i la surse imprumutate de finanare. In consecin se formeaz totalitatea datoriilor intreprinderii. Datoriile reprezint obligaiile (angajamentele) luate (asumate) de intreprindere in baza evenimentelor anterioare i achitarea crora se va incheia cu retragerea de la intreprindere a resurselor ce constituie purttori de avantaje economice. Mrimea, componena i evoluia datoriilor determin in mod direct stabilitatea situaiei financiare i dependena intreprinderii de partenerii de afaceri. Pentru studierea multilateral a datoriilor se efectueaz urmtoarele etape analitice. Analiza mrimii i evoluiei datoriilor La prim etap se studiaz mrimea absolut i evoluia datoriilor firmei, reflectate in pasivul Bilanului contabil. n acest scop se folosete analiza pe orizontal care implic calculul indicatorilor relativi de modificare a datoriilor fa de perioada precedent in comparaie cu modificarea volumului vanzrilor i totalului surselor de finanare.

Aprecierea Structurii datoriilor intreprinderii 2009 Grupa (categorii) de datorii 1. Credite bancare pe termen lung 2. Datorii aminate privind impozitul pe venit 3. Credite bancare pe termen scurt 4. Datorii privind facturile comerciale 5. Avansuri primate 6. Datorii privind retribuirea muncii 7. Datorii fata de personal privind alte operatiuni 8. Datorii privind asigurarile 9. Datorii privind decontarile cu bugetul 10. Alte datorii pe termen scurt TOTAL DATORII La inceputul anului Suma, lei Cota, % 250388 74,62 La finele anului Suma, lei Cota, % 350540 83,13 Devierea cotei, % +8,51

2810

0,84

-0,84

43368

12,20

33435

7,93

-4,27

15

0,003

+0,003

12765

3,03

+3,03

27419

8,17

13382

3,17

-5,0

11565

3,45

11565

2,74

-0,71

335550

100

421687

100

Din datele prezentate n tabelul de mai sus se observ c componena surselor mprumutate la S.R.L.Electro este variat i neomogen: totalitatea datoriilor ntreprinderii cuprinde diferite elemente componente care se deosebesc considerabil att dup coninutul economic, ct i dup cota lor n totalul datoriilor.

Atrage atenie i instabilitatea structurii datoriilor. In general, cota preponderenta o ocupa, creditele bancare pe termen lung care a constituit la inceputul anului 74,62% iar la finele anului de gestiune s-a majorat cu 8,31% si a constituit 83,13%. Acest fap, este privit negative deoarece intreprinderea este dependenta financiar de credite. Printre modificri neeseniale se evideniaz, de asemenea, aparitia la finele anului la asa component ca datorii fata de personal , cu cota de 0,003%, si datorii privind asigurarile cu cota respective de 3,03%. Se observa de asemenea o diminuare a datoriilor privind decontarile cu bugetul, privind facturile comerciale, si datoriilor privind retribuirea muncii.

Analiza stabilitii surselor de finanare Dup realizarea analizei structurale a surselor imprumutate, mai ales dup divizarea lor in funcie de termenul de atragere (lung i scurt), la urmtoarea etap de analiz a datoriilor intreprinderii poate fi efectuat aprecierea stabilitii surselor de finanare. In aceste scopuri se aplic rata stabilitii financiare (altfel se numete rata stabilitii surselor de finanare, rata capitalului permanent ori rata capitalizrii):

Coeficientul in cauza exprim cota surselor de finanare care intreprinderea poate s utilizeze pentru finanarea activitii economice intr-o perioad indelungat. Se apreciaz pozitiv creterea acestui coeficient in dinamic, ceea ce reflect intrirea stabilitii financiare a intreprinderii. Analiza gradului de ndatorare pe termen lung Dac in cadrul examinrii surselor de finanare din componena acestora vom exclude datoriile pe termen scurt i vom concentra atenia asupra structurii capitalului permanent, atunci vom obine urmtorii trei coeficieni de indatorare pe termen lung absolut identici dup natura lor economic. Este de menionat c oricare din aceti coeficieni poate servi pentru evaluarea riscului de creditare. Coeficientul cel mai frecvent utilizat in practica rilor cu economie dezvoltat este rata de indatorare pe termen lung fa de capitalul permanent (se mai numete coeficientul de atragere pe termen lung a mijloacelor imprumutate sau coeficientul de dependent de sursele de finanare imprumutate pe termen lung):

Din punctul de vedere al creditorului, creterea acestei rate in dinamic reprezint o tendin negativ care reflect majorarea riscului potenial de a nimeri sub influena extern, care nu poate fi controlat de ctre conducerea intreprinderii sau proprietarii ei. In practica mondial contractele de credit deseori conin prevederi, care regleaz riscul maxim de creditare sub form de restricii privind cota datoriilor in capitalul permanent1. In cadrul analizei datoriilor firmei, in loc de rata de indatorare pe termen lung fa de capitalul permanent, poate fi aplicat alt rat complementar i substituibil - rata de autofinanare a capitalului permanent (altfel se numete rata independenei financiare a surselor capitalizate ori rata solvabilitii patrimoniale):

Este evident c acest coeficient, de asemenea, exprim structura capitalului permanent care asigur o finanare indelungat a activitii intreprinderii. In practica mondial se indic i limita de jos a acestei rate - 60 %3. Din aceeai grup de coeficieni substituibili face parte i coeficientul de levier (rata de indatorare pe termen lung fa de capitalul propriu) care reprezint un caz particular al parghiei financiare":

Bineineles, prin prisma interesului creditorilor se apreciaz negativ nivelul supraunitar al acestui coeficient. Totodat, este de menionat faptul c un grad ridicat al coeficientului in cauz (ca i al altor coeficieni de indatorare) permite proprietarilor s beneficieze de surse imprumutate, cat timp rentabilitatea investiiilor in activitatea intreprinderii depete rata dobanzii.

Analiza stabilitii surselor de finanare i gradului de ndatorare pe termen lung Nr.Crit. Indicatori 1 2 3 4 Rata stabilitatii financiare Rata de indatorare pe t. lung fata de capitalul permanent Rata de autofinantare a capitalului permanent Coeficientul de levier Inceputul anului de gestiune 0,90 0,41 0,59 0,69 Finele anului de gestiune 0,92 0,33 0,67 0,50

Concluzie: Rezultatele obtinute in tabelul de mai sus, reflecta un nivel inalt al stabilitatii financiare, ceea ce semnifica ca intreprinderea are posibilitatea in orice moment sa beneficieze de resurse financiare. Din datele de mai sus, rezulta ca o cota preponderenta de finantare , ocupa Capitalul Propriu, care depaseste Sursele imprumutate pe termen lung. Coeficientul de levier este apreciat pozitiv deoarece are valoare situate sub nivelul unitar. IX. Analiza creantelor si datoriilor pe termen scurt