CARPATII

CARPATII MERIDIONALI

Carpatii prezentare generala

Munii Carpai reprezint un lan muntos, aparinnd marelui sistem muntos Alpino-Carpato Himalayan. Carpaii sunt cuprini ntre bazinul Vienei i defileul Dunrii formeaz un arc cu o lungime de 1500 km n Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romnia i Serbia pana in Valea Timocului unde intra in contact cu muntii Balcani Numele provine de la tribul dacic al Carpilor, care tria n Moldova, pe pantele Carpailor Orientali Cel mai nalt vrf al ntregului lan Carpatic este Vrful Gerlachovsk 2655 m n Slovacia, iar n Romnia este Vrful Moldoveanu, avnd 2544 m, situat n Munii Fgra din Carpaii Meridionali.
Pe teritoriul Romanesc incepe din nord de la granita cu Ucraina si Se termina la Defileul Dunarii descriind un arc de cerc in jurul Depresiunii Colinare a Transilvaniei

 Subdiviziuni Carpatii Orientali Se desfasoara intre Granita de N cu Ucraina Si Valea Prahovei Carpatii Meridionali intre Valea Prahovei si Culoarul Timis- Cerna -Culoarul Bistra Carpatii Occidentali intre Culoarul Timis Cerna Bistra , Defileul Dunarii si pana la Valea Barcaului

Alcatuire petrografica
Carpaii sunt alcatuiti dintr-un mozaic petrografic: -roci dure sisturi cristaline care impun cele mai mari inaltini de peste 2300m in Carpatii Orientali si 2500m in Meridionali cu creste ascutite Roci vulcanice - cel mai mare lan vulcanic din Europa cu un relief de platouri si Cratere Rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale Roci calcaroase s-au format pesteri si chei , Caracteristicile reliefului Carpaii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezint sub forma unor suprafee ntinse, acoperite cu pajiti In Carpati exista circuri si vai glaciare sculptate de catre ghetari in urma cu 10 000 30000 ani la pester 1800 m alt. Carpatii reprezinta un adevarat castel de ape aici isi au izvoarele majoritatea raurilor din tara noastra Carpatii au impus etajarea climei , vegetatiei , faunei si solurilor

CARPATII MERIDIONALI

 Limite :Intre Valea Prahovei la Est si Culoarul Timis Cerna la V, Depresiunea Colinara a Transilvaniei la N si Subc Getici si de Curbura la S Caracteristici generale ale reliefului: - altitudinile au valori maxime:peste 11 varfuri cu peste 2500m, inaltimile maxime au 2544m-Vf Moldoveanu; 2535-Vf Negoiu -predomina rocile cristaline si masivele calcaroase -aspect masiv,greoi,de creste abrupte -doar Oltul ii strabate in intregime -culmile prezinta platouri intinse,cu pajistil -la peste 1800m exista relief glaciar cu lacuri,praguri cu cascade,creste,etc -pasurile si trecatorile sunt putine la numar,dar au fost folosite inca din Antichitate;insa exista doua sosele care ii strabat la peste 2000m:Transalpina si Transfagarasanul Diviziuni- Sunt alcatuiti din patru gupe de la E la V

Transfagarasanul si Transalpina

Grupa muntilor Bucegi

Se afla la contactul cu Carpatii de Curbura Muntii Bucegi: -formati din conglomerate si calcare -varfuri peste 2000m, Vf Omu 2505m -creasta principala are forma unei potcoave cu abrupturi de peste 1000m pe margine si platourinetede in interior la peste 1800-2000m -izvoraste Ialomita care in cursul superior taie chei: Orzei, Tatarului,pestera Ialomicioarei Muntii Leaota: -situati in SV -formati din roci cristaline, doar in N calcare -prezinta pajisti alpine si paduri Muntii Piatra Craiului :-situati in NV -formati dintr-o uriasa creasta calcaroasa -in E raul Dambovicioara a sapat chei, pestera Dambovicioarei Culoarul Rucar-Bran: -regiune la 800-1300m -alcatuit din culmi pe roci cristaline cu petece de calcar, conglomerate si gresii -Dambovita formeaza o serie de chei -in lungul culoarului trece un vechi drum folosit ince din timpul dacilor si romanilor

Muntii Bucegi,Babele,Sfinxul

Piatra Craiului si Leaota

Pestera si Cheile Dambovicioarei

Grupa muntilor Fagaras

Se desfasoara intre Valea Dambovitei in E si Valea Oltului in V Muntii Fagaras :-situati in N -cea mai lunga creasta montana carpatica (60km) -domina versanti povarniti -prezinta varfuri cu peste 2500m:Vf Moldoveanu 2544m,Vf Negoiu 2535m -prezinta vai si circuri glaciare cu lacuri (Balea , Podragu, Capra, Doamnele) Depresiunea Tara Lovistei :-depresiune tectonica,situata in centru -atinge 800-1100m Muntii Iezer: -situati in SE,intre Dambovita si R Doamnei -prezinta varfuri ce dapsesc 2000m, Vf Iezerul Mare 2462m, Vf Papusa 2391m Muntii Cozia ,Ghitu si Frunti,situati in S, SV,pe roci cristaline Valea Oltului: -pe o lungime de cca 50 km -formeaza un defileu cu doua sectoare inguste;Cozia si Turnu Rosu -lacuri de baraj hidroenergetic

-multe sate si manastiri(Cozia)

Creasta Fagaras

Vf Negoiu 2535m,Vf Moldoveanu 2535m

Cozia 1668m

Cascada Balea,L Buda,L Balea

Valea Oltului

Grupa muntiilor Parang

Se intinde intre R Olt in E si Jiu si Strei la V Reprezinta cea mai extinsa subunitate Formata predominant din roci cristaline,doar in NV si S sud calcare Muntii Parang: -varfuri peste 2400m,VF Parangul Mare 2519m -relief glaciar la obarsiile raurilor Jiet, Lotru (L Galcescu) -pajisti alpine Muntii Capatanii: -varfuri la peste 2000m -chei si pesteri in Sud( Masivul Buila Vanturarita,Cheile Oltetului, Pestera Polovragi Muntii Sureanu: -alcatuiti din roci cristaline si calcare -relief glaciar -varfuri la peste 2000m,Vf lui Patru 2059m -pe valea Orastiei cetatea dacica Sarmizegetusa Muntii Cindrel:-prezinta o culme centrala din care se desprind altele mai mici - varfuri la peste 2000m,Vf Cindrel 2244m -se termina brusc deasupra Depresiunii Sibiu Muntii Lotrului:- intre Sadu si Lotru -Vf Steflesti 2242m -hidrocentrale pe Lotru,Vidra si Malaia

Muntii Parang,Cindrel,Sureanu

Muntii Lotrului,Buila Vanturarita

Defileul Jiului

Se intinde la V de raurile Jiu si Strei Sunt alcatuiti din sisturi cristaline si granite-masivitate,doar la margini se afla si culmi calcaroase cu chei si pesteri Exista multe circuri, vai si lacuri glaciare Exista pajisti alpine,paduri de conifere si foioase Muntii Godeanu:- pozitie aproape centrala -varfuri de peste 2000m,Vf Gugu 2291m -circuri si vai glaciare Muntii Retezat: -se desfasoara in NE -se termina prin versanticu panta mare deasupra depres Hateg si Petrosani -au cel mai mare numar de vai si lacuri glaciare (Bucura-cel mai intins lac glaciar,Zanoaga-cel mai adanc,Lia,Florica,etc
Muntii Valcan: -in SE -au inaltimimai mici,Vf Staja 1868m -prezinta versanti abrupti,chei si varfuri calcaroase Muntii Cernei si Mehedinti: -in SV -formati din calcare si sisturi cristaline -au altitudini reduse Muntii Tarcu: -in NV -cuprinde o culme inalta cu varfuri de peste 2100m si mai multe culmi netede Depresiunea Hateg:origine tectonica,relief variat Depresiunea Petrosani:origine tectonica,cu depozite de carbuni Depresiunea Calan in N

Grupa muntilor Retezat

Muntii Retezat,Vf Custura; Lacul Bucura

Iezerul Mare,Piatra Iorgovanului,Saua Lolaia

Muntii Mehedinti-Godeanu

Muntii Godeanu

Muntii Cernei-Vf Arjana,Valea Cernei

Bibliografie
http://www.geocities.com/dmarioara/index.htm http://www.govoyage.ro/poze-romania/ http://www.amiciimuntilor.ro/ http://www.carpati.org/

http://www.peisaje.ro/

Geografie.Manual pentru clasa a VIII-a,Editura Humanitas

Prof Nicoleta Cichi Grup Scolar Maneciu Ungureni