P. 1
drept civil succesiuni

drept civil succesiuni

1.0

|Views: 4,044|Likes:
Published by lucianlascu

More info:

Published by: lucianlascu on Jul 03, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/17/2013

pdf

text

original

1.CARACTERELE JURIDICE ALE TRANSMITERII MOSTENIRII Enumerare. - transmisiune pentru cauzä de moarte,-caracter universal.

, - caracterunitar, -caracter indivizibil. Transmiterea mostenirii este o transmisiune pentru cauzã de moarte (mortis causa) Intrucât se produce numai In urma si prin efectul mortii fizice constatate sau judecätoreste declarate a unei persoane fizice . Precizám Insa, cä normele care guvemeazã transmisiunea succesoralä sunt, In principiu, aplicabile si persoanelor juridice ori statului, In cazurile si in mäsura in care ei se prezintä In calitate de dobânditori ai patrimoniului sau ai unor bunuri din patrimoniul persoanei fizice decedate. Transmiterea rnostenirii este o transmisiune universala Intrucât are ca obiect patrimoniul persoanei fizice decedate, ca universalitate juridicã, adicá totalitatea drepturilor si obIigatiilor care au valoare economicä si care au apartinut defunctului. Prin caracterul universal al transmisiunii mostenirii se explicã deosebirile fatã de transmisiunile prin acte intre vii. Deci obiectul Instrãinãrii nu esté patrimoniul vânzãtorului, ci o masã de bunuri din acest patrimoniu, dar individualizat prin raportare Ia dreptul de mostenire al vânzãtorului privit izolat, dar si de obligatii. Iar pentru dobândirea creantelor nu este necesarä respectarea formalitãtilor preväzute de lege pentru cesiunea de creante. . -principiul universalitãtii transmisiunii succesorale opereazä nu ñumai atunci cãnd mostenitorul sau mostenitorii au vocatie universalã dar si atunci când ei au numai o vocatie cu titlu universal. Transmiterea mostenirii este o transmisiune unitara, in sensul Ca mostënirea, in Intregul ei, deci toate drepturile si obligatiile defunctului, se transmit Ia motenitorii legali sai legatari dupa aceleasi norme juridice, indiferent de natura si/sau provenienta ori originea bunurilor care ii compun. Pentru considerente de ordin socialeconomic si de echitate, principiul unitãtii transmisiunii succesorale cunoaste Insa In dreptul nostru si unele exceptii. a) Astfel, dacã Ia moartea unui sot, in lipsa de descendenti, sotul supravietujtor vine in concurs cu ascendentii si/sau colateralii defunctului el mosteneste - In afarã de partea sa succesoralã si fàra a suporta In privinta acestor bunuri concursul comostenitorilor - mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nuntá b) Derogari de la caracterul unitar al transrnisiunii succesorale sunt prevãzute si in domeniul dreptului

muncii In privinta salariului, a indemnizatiei de concediu si a pensiei neincasate de defunct. "In cazul dëcesului salariatului drepturile bãnesti care i se cuvin pânä Ia data Ia care s-a produs decesul se plãtesc sotului supravieuitor. copiilor sau pãrintilor, iar in lipsa acestora se plátesc celorlalti motenitori in conditiile dreptului comun". Rezultã cã In privina salariului neIncasat de persoana decedatã nu se aplica principiul unitätii mostenirii, legea speciala stabilind mai multe derogari de Ia dreptul comun; Transmiterea mostenirii este indivizibilà in sensul ca acceptarea sau renuntarea Ia mostenire are caracter indivizibil. neputând avea ca obiect numai o parte din mostenire. Cu alte cuvinte, fiecare mostenitor trebuie sá accepte mostenirea potrivit vocatiei succesorale sau sà renunte Ia ea. 2.Data deschiderii mostenirii Stabilirea datei deschiderii mostenirii. Deoarece mostenirea se deschide "prin moarte" data deschiderii ei coincide cu momentul mortii celui care lasa mostenirea'. Rezultã cã persoana care pretinde mostenirea sau anumite drepturi asupra mostenirii, indiferent cã isi Intemeiazä. aceste drepturi pe dispozitiile legii sau pe dispozitiile testamentarè trebuie sa dovedeascã moartea precum si data - eventual chiar ora sau minutul - mortii celui pe care vrea sà-l mosteneascà Dovada mortii inclusiv data ei, se face cu certificatul de deces eliberat dupa Intocmirea actului de deces, ca urmare a constatãrii mortii In mod direct de Cãtre organele abilitate de lege. Importanta juridicã a datei deschiderii mostenirii. Stabilirea exactã a rnomentului deschiderii motenirii prezinta o importana deosebitä pentru cã In functie de acest element se determinã : -persoanele chemate a mosteni, capacitatea lor succesorala si drepturile ce Ii se cuvin asupra mostenirii - data de Ia care Incepe. de regula, curgerea termenului de 6 luni de prescripie a dreptului de optiune succesorala mornentul transmiterii mostenirii Ia succesori, actul juridic al acceptarii mostenirii retroactivând pânà Ia data deschiderii rnostenirii. Tot astfel si renuntarea la succesiunë produce efecte retroactive pâna la aceastà data; - problema validitãtii actelor juridice asupra rnostenirii, -compunerea si valoarea rnasei succesorale -Inceputul indiviziunii succesorale in cazul pluralitãtii de mostenitori universali sau cu titlu universal si data pâna la care retroactiveazã

efectul declarativ al iesirii Ior din indiviziune - legea care va cârmui devolutiunea mostenirii In cazul conflictului In timp al unor legi succesorale succesive 3.Capacitatea succesorala. Conditii pt a mosteni. def. care sunt persoanele care au capacitate succesorala Pt a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe in mom deschiderii succesiunii. Rezulta ca orice persoana care exista in mom deschiderii mostenirii are capacitate succesorala ,adica are capacitatea de a mostenii ,de a culege o succesiune .Dovada existentei in mom deschiderii mostenirii incumba aceluia care pretinde dr asupra mostenirii si care poate sa fie mostenitorul in cauza dar si succesorii sai in drepturi in cazul in care mostenitorul a fost in viata la data deschiderii mostenirii si ulterior a decedat Dovada vizeza nu numai si nu atat existenta persoanei ,ci mai ales corelatia ei cu mom mortii celui care lasa mostenirea . Persoanele care au capacitate succesorala sunt: a.Persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii au capacitate succesorala fara deosebire de rasa ,nationalitate,origine etnica ,limba ,religie,sex,opinie,de apartenenta politica .de avere sau de origine sociala..Dovada se face cu actele de stare civila ,iar in caz de deces al mostenitorului care a fost in viata la data deschiderii mostenirii cu certificatul sau actul de deces sau hot jud definitiva declarativa de moarte din care rezulta ca moartea mostenitorului a intervenit dupa deschiderea succesiunii , b.Persoanele disparute au de asemenea cap succesorala -cel disparut este socotit a fi in viata daca nu a intervenit o hot judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva .Persoana are cap succesorala fiind prezumata de lege a fi in viata ,indiferent ca a intervenit sau nu o hot jud declarativa a disparitiei si indiferent de timpul care ar fi trecut de la disparitia persoanei .Insa capacitatea sa succesorala este numai provizorie ,definitivandu-se prin reaparitia lui sau prin constantarea fizica a mortii lui ,intervenita dupa deschiderea mostenirii .Capacitatea sa succesorala se desfiinteaza daca se constata ca la data mortii celui care a lasat mostenirea nu mai exista ,astfel tot ce a primit va fi redestribuit mostenitorilor inlaturatii de la mostenire prin prezenta sa . c.Persoane concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii-cu toate ca existenta persoanei incepe din ziua nasterii, C.Civil recunoaste copilul din ziua conceperii lui .Rezulta ca legea ,in

interesul copilului ,consacra expres capacitatea lui succesorala de la conceptiune cu conditia sa se nasca viu .Cel care pretinde mostenirea in numele copilului trebuie sa dovedeasaca cu orice mijloace de proba admise de lege data conceptiei copilului ,situarea acestei date inainte de deschiderea succesiunii si ca el sa nascut viu ,dasca aceste date sunt dovedite copilul se va putea bucura de dreptul la mostenire . d.Persoanele juridice au capacitate de a dobandi -in virtutea testamentului lasat de defunct -bunurile mostenite de la data dobandirii personalitatii juridice in conditiile legii ,adica de la data inregistrarii sau actului de dispozitie care le infiinteaza sau de la data recunoasterii ori a autorizarii infiintarii lor sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege .Insa legea recunoaste si persoanele juridice o capacitate de folosinta anticipata deci si capacitate succesorala anticipata ,de la data actului de infiintare in masura in care bunurile sunt necesare pt ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil. Mentionam ca in cazul persoanelor juridice capacitatea succesorala nu depinde de durata existentei persoanei juridice dupa data deschiderii succesiunii . 4.Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala a.Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa aiba fiinta -deoarece au capacitate succesorala numai persoanele care au exista la data deschiderii succesiunii. Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa aiba fiinta mai inainte de data deschiderii succesiunii nu mai au capacitate succesorala si deci nu vor putea mosteni.In cazul persoanei fizice insa partea din mostenire care s-ar fi cuvenit persoanei predecedate va putea fi culeasa -in cadrul mostenirii legale- de descendentii sai in conditiile prev de lege pt reprezentare succesorala b.Comorientii-in cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare ,fara sa poata stabili daca una a supravietuit alteia,ele sunt socotite ca au murit deodata .Comorientii sunt persoanele care au decedat in aceeasi imprejurare si in astfel de conditii incat nu se poate stabili daca una a supravietuit alteia .Daca comorientii au mostenitori diferitii problema prezinta importanta ,ei nu au vocatie succesorala reciproca ,ci unilaterala . c.Persoanele decedate in acelasi timp(codecedatii)-singura solutie posibila este tot aceea a prezumtiei mortii concomitente ,cu consecinta lipsei capacitatii

succesorale reciproce sau unilaterale ,legale sau testamentare . 5.Vocatia la mostenire Pentru ca o persoana fizica sau juridica ori statul sa aibã dreptul de a culege, In tot sau in parte, mostenirea lãsata de o persoanã fizicä decedata. nu este suficient ca persoana ce pretinde mostenirea sá aibã capacitate succesoralã ci rnai este necesar ca ea sã aibã chemare Ia mostenire, fie In virtutea legii, fie In virtutea testamentului lãsat de defunct. Vocatia succesoralã generala si concretã. Notiunea de vocatie (chemare) Ia rnostenire are un dublu Inteles. In sensul ei general ea desemneazã vocatia potentialã (eventualä) a unor persoane de a culege mostenirea làsatã de o altá persoanã. Dar notiunea de vocatie succesorala are si un sens concret (vocatie efectivä, utilã), determinatã prin devolutiunea succesoralã, cu ajutorul cãreia se selecteazã, dintre persoanele cu vocatie succesoralã generala, acele persoane care vor culege efectiv mostenirea lãsatã de defunct. Deci vocatia succesoralã concretã presupune douã conditii: una pozitivã. vocatia succesoralã generala una negativa, persoana in cauzã sà nu fie Inláturatã de Ia mostenire de un alt succesibil. chemat de lege In rang preferabil sau de un legatar. -mostenirea este legalã In cazul In care transmiterea mostenirii are loc in temeiul legii Ia persoanele. in ordinea si In cotele determinate de lege. Mostenirea legala intervine In toate cazurile In care defunctul nu a lãsat testament. Enumerarea condiiilor. Pentru ca o persoanã sä poatä venli Ia mostenire in temeiul Iegii trebuie sa aibã - in afara capacitãtii succesorale; ca o conditie generalã a dreptului Ia mostenire - vocatie succesoralã legala, sã nu fie nedemnã i sã nu tie inlãturatã de Ia mostenire (direct sau indirect) prin vointa testatorului Prin urmare, pentru ca o persoanã sa poata mosteni In temeiul Iegii trebuie sã Indeplineascã o conditie pozitiva (vocatie succesoralã legala) si doua conditii negative (sa nu fie nedemnä si nici dezmostenitâ). In prezenta acestor conditii transrniterea mostenirii opereaza In virtutea Iegii din. momentul deschiderii mostenirii. Vocatia legala generalainstitutia mostenirii este conceputa ca o mostenire de familie si numai in cazul mostenirii vacante masa succesorala este culeasa de stat. Sunt chemate la mostenire persoanele care sunt in legatura de familie cu defunctul ,pana la gradul al patrulea inclusiv si sotul supravietuitor.

De aici avem principiul reciprocitatii vocatiei legale generale la mostenire =nu vizeaza statul ci materia mosteniri legale intre persoanele fizice .daca o persoana are vocatie succesorala legala generala la mostenirea lasata de o persoana ,at si aceasta din urma persoana are vocatie in raport cu prima. Acest principiu are si un aspect negativ daca o persoana nu are vocatie la mostenirea unei alte persosoane ,nici aceasta din urma nu are vocatie la mostenirea ei. Vocatia legalä concretá (efectivä, utilã). Dupä cum am vãzut, rudele cu vocatie succesoralã legala generala nu sunt chemate toaté impreunä si deodatã Ia motenire. Daca toate rudele cu vocatie generala ar fi chemate impreunã si deodata Ia mostenire, "averile succesorale s-ar fàrâmita In pãrti de o valoare neInsemnatà, iar institutia mostenirii nu. ar mai putea Indeplini rosturile ei social-economic" Pentru a se. evita asemenea consecinte, in cadrul devolutiunii legale a mostenirii, legiuitorul a instituit o anumitä ordine de chemare concretã la mostenire a rudelor defunctului. Prin urrnare, pentru ca o persoanã sã fie chemata efectiv Ia mostenire in temeiul Iegii, deci sa aibã vocatie legala concreta, nu este suficient sã facã parte din categoria mostenitorilor legali, cu vocatie generala, ci trebuie sã mai fie Indeplinitã si o conditie negativã, si anume,sã nu fie Inlaturatã de Ia mostenire de o alta persoanã, cu vocatie generalã, dar chematà de lege in rang preferabil; deci care are si vocaie concretä, utila. Pentru stabilirea ordinii de preferinta Intre rudele defunctului cu vocatie generala, legea foIosete doua criterii tehnico-juridice: clasa de mostenitori si gradul de rudenie, Cu ajutorul acestor criterii lega determinã vocatia concreta Ia mostenire a rudelor defunctului, 6-7.Nedemnitatea succesoralã. Caracterizare. def. trasaturi. Efecte Pentru ca o persoanà sa poatä veni la mostenire In temeiul Iegii, nu este suficient sã aibà vocatie succesorala, generala si concreta, fiind necesar sa indeplineasca si o conditie negativã si anume, sa nu fie nedemnä de a rnosteni. Nedemnitatea (nevrednicia) succesoralã este decaderea de drept a mostenitorului legal din dréptul de a culege o mostenire determinata, inclusiv rezerva Ia care ar fi avut dreptul din aceastã mostenire,. deoãrece s-a facut vinovat de o fapta grava fatã de eel care lasã mostenirea sau fata de memoria acestuia, .Nedemnitatea succesoralã, ca sanctiune civila, se caracterizeazã prin urmãtoarele:.

a) se aplica numai in cazul sãvârsirii faptelor expres si limitativ prevãzute de lege si numai In domeniul mostenirii legale, b) opereaza de drept, cel care lasã mostenirea neputãnd Inlãtura efectele ei prin iertarea nedemnului pentru fapta sa. c) fiind o sanctiune se aplicã si produce efecte doar in privinta autorului faptei. Fatá de alte persoane chemate de lege Ia rnostenirea defunctului in nume propriu sau prin reprezentre ea poate produce efecte numai in mod exceptional. d) dorneniul de aplicare a sanctiunii nu poate fi extins Ia alte mosteniri, nedemnul fiind Inlaturat numai de Ia mostenirea persoanei fata de care a sävárit faptele, e) sanctiunea nédemnitätii find preväzutä pentru fapte sàvârite cu vinovatie, mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernãmânt, in lipsa discernãinântului neputându-se vorbi de vinovãtie. EFECTE A.Efectele nedemnitãtii fatá de nedemn. Deoarece titlul de mostenitor al nedemnului este desfiintat de Ia data deschiderii mostenirii. el nu va putea reclarna partea de mostenire ce i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, nici macar rezerva. Partea sa va fi culeasa de cei care ar fi venit Ia mostenire impreunä cu el sau pe care il reprézenta. Prin urmare, Inlãturarea de la mostenire a nedemnului va profita comostenitoriIor legali sau mostenitorilor legali subsecventi. Daca Inainte de constatarea nedemnitatii nedemnul a intrat in posesia bunurilor mostenirii, va fi obligat sä le restituie (Impreuna cu productele dacã este cazul) persoanelor Indreptatite, neavând nici un ternei pentru a le retine. Restituira se face, in principiu, in naturã, iar daca restituirea In naturä nu este posibilã pentru ca bunul supus restituirii a pierit - fie si fortuit, inclusiv din cauzä de fortã majorã sau pentru cä a fost instrainat (in tot sau in parte) ori pentru cã a fost expropriat pentru cauzã de utilitate publicà (art.41, alin.3 din Constitutie), nedemnul, considerat posesor de rea-credintä si de drept pus in Intârziere de Ia data intràrii sale in folosinta bunurilor mostenirii va fi obligat sa plateasca despagubiri, respectiv indemnizatia de expropriere. In privinta fructelor - naturale. industriale sau civile (venituri) nedemnul este privit, de asemenea, ca un posesor de rea-credinlâ de la data deschiderii succesiunii (art.657 C.civ), indiferent de data constatarii nedemnitatii si, in consecintà, este obligat sa le restituie de Ia data folosirii bunurilor mostenirii. Restituirea fructelor se face In natura, iar dacã nedemnul Ie-a

consumat sau a neglijat sã le perceapã, va restitui valoarea lor. Pentru sumele Incasate de nedemn de Ia- debitorii mostenirii va fi obligat sã plateascä dobânzi din ziua Incasanii Pe de alta parte Insa, si nedemnul va avea dreptul sã i se Inapoieze sumele ce a platit pentru achitarea datoriilor mostenirii (cu dobânzi potrivit art.1088 C.civ.) si cheltuielile necesare si utile facute cu privire Ia bunurile din mostenire. inclusiv cheltuielile fàcute sau munca depusä pentru perceperea fructelor. In sfãrsit, subliniem ca nedemnitatea produce efecte nurnai in privinta drepturilor succesorale. B.Efectele nedemnitátii fata de descendentii nedemnului. Având In vedere dispozitiile art.658 C.civ, considerarn util sa distingem Intre efectele nedemnitatii fata de copiii nedernnului si fata de alti descendenti (nepoti, stranepoti etc). B1. Efectele nedemnitatii fatà de copiii nedemnului. Potrivit art.658 C.civ., "copiii nedemnului viind Ia succesiune, In virtutea dreptului lor propriu, farã ajutorul reprezentarii, nu sunt departati pentru greseaIa tatalui lor". Cu alte cuvinte, copiii nedemnului pot veni la mostenirea defunctului (bunicului lor) In nume propriu, dat nu si prin reprezentarea tatalui lor nedemn. Astlel, de exemplu, daca unicul fiu al defunctului este nedemn, copilul sau va putea culege In nume propriu mostenirea lasata de bunic, intrucât In lipsa de mostenitori de un grad mai apropiat, el este chemat Ia mostenire fara ajutorul reprezentarii cu inlaturarea de Ia mostenire a altor rude ale defunctului, In schimb, daca defunctul a avut doi copiii dintre care unul nedemn, copiii nedemnului nu vor putea mosteni dupa bunicul lor Dar nedemnitatea poate influenta si impartirea mostenirii in cazul pluralittatii de mostenitori nedemni si are au un numar inegal de copiii. De exempIu, daca ambii copii ai defunctului sunt nedemni si decedati la data deschiderii succesiunui, iar unul dintre ei a lasat un copil, celalalt doi copii, mostenirea se va imparti In trei parti egale B2. Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului care nu sunt copiii lui (nepoti, stranepoti etc.). Solutia adoptata de Codul civil In privinta copiilor nedemnului este, desigur, nedreapta, fiindca sanctiunea nedemnitatii ar trebui sã producà efecte nurnai In privinta autorului sau autorilor faptei, nu si in privinta copiilor lor nevinovati. C.Efectele nedemnitàtii fata de terti : Teoria mostenitoru1ui aparent. Este posibil ca nedemnul, In perioada dintre deschiderea succesiunii si constatarea nedemnitãtii.sã fi incheiat acte junidice cu terte persoane referitoare Ia bunurile mostenirii (acte de conservare, de

administrare sau chiar de dispoziie). Care va fi soarta acestor acte? lntrucãt nedemnitatea desfiinteazã titlul de rnostenitor al nedemnului cu efect retroactiv, de Ia data deschiderii succesiunii, iar legea nu prevede nici o derogare in privinta actelor Incheiate de nedemn cu tertii, aceste acte vor fi desfiintate si ele cu efect retroactiv, De aceea, rigoarea principiului desfiintãrii retroactive a actelor Incheiate de nedemn trebuie sa fie mult atenuatã prin aplicarea altor principii, prevzute de lege sau recunoscute in literatura de specialitate si aplicate In practica judecàtoreascã. 8.Principiile generale aledevolutiunii legate a mostenirii si exceptiile de la aceste principii Enurnerarea principiilor Trei principii. Dupã cum am vãzut, sunt chemate Ia mostenire, in temeiul legii, rudele defunctului si, alaturi de ele, sotul supravieuitor, iar In lipsa lor - dacã defunctuI nu a dispus nici prin testament de bunurile rnostenirii - statul. Dar rudele defunctului cu vocatie succesoralã legalã generala nu sunt chemate toate impreunã si deodatã Ia mostenire, legiuitorul instituind o anumità ordine de chemare concretà Ia mostenire. In acest scop, legea folosete douà criterii tehnico-juridice - clasa de mostenitori si gradul de rudenie cu ajutorul carora determinã vocatia concretã Ia mostenire a rudelor, stabilind trei principii de baza ale devolutiunii legale. a.Principiul chemarii la mostenire a rudelor In ordine claselor de mostenitori legali. Printr-o clasã de mostenitoni se Intelege o categorie de rude care exclude o altä categorie sau este exclusã de ea,. Deoarece rudele sunt chemate Ia mostenire In ordinea claselor, In prezenta fie si a unei singure rude din clasa I, rudele din clasele subsecvente nu mai sunt chernate Ia mostenirea Iegala, indiferent de gadul lor de rudenie cu defunctul. Deci rudele din clasa a doua sunt chemate Ia mostenire numai dacã nu existã rude din clasa I sau cele existente nu pot (din cauza nedernnitàtii) sau nu vor (sunt renuntãtori) sä vinã Ia mostenire.. Precizàm, de asernenea,ca sotul supravietuitor al defunctului. nefiind rudã cu acesta, nu face parte din nici o clasä, insã vine Ia mostenire In concurs cu oricare clasã chematã Ia mostenire; b.Principiul proximitãtii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasã. Potrivit acestui principiu, inãuntrul aceleiasi clase rudele mai apropiate In grad inläturã de Ia mostenire rudele mai indepartate in grad De la acest principiu, legea

prevede douä exceptii: -in cadrul clasei a doua parintii defunctului (rude de gradul I) nu Inlãturã de Ia rnostenire pe fratii sau surorile defunctului si descendentii lor , ci ei vin impreunã la mostenire, primind anumite cote stabilite de Iege -reprezentarea succesoralã. c,Principiul egalitàtii intre rudele din aceeasi clasá si de ace!asi grad chemate Ia mostenire. Potrivit acestui principiu, daca rudele din clasa chematã Ia mostenire sunt de acelasi grad, ele Impart rnostenirea in pärti egale: Si de Ia acest principiu, legea prevede doua exceptii: -impãrtirea pe tulpini a mostenirii in cazul venirii Ia mostenire a rudelor de acelasi grad prin reprezentare succesorala -dacã la mostenire sunt chemati doi sau mai multi colaterali privilegiali (frati-surori) proveniti din pãrini diferiti intre ei mostenirea nu se imparte in parti egale, legea prevazând impartirea pe linii, egalitatea pàstrându-se numai intre fratii pe aceeai linie, insã fratele bun al defunctului beneficiazã de cotãparte pe ambele linii (privilegiul dublei legãturi). 11.Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta Conform codului civil, situaţia succesorală a soţului supravieţuitor era foarte nefavorabilă, inechitabilă. El dobândea moştenirea lăsată de defunctul soţ numai după ultimul colateral de gradul al XII-lea, iar după 1921 după ultimul colateral de gradul al IV-lea.În mod excepţional văduva săracă avea dreptul la o cotă-parte în uzufruct dacă venea în concurs cu descendenţii defunctului, iar dacă nu erau descendenţi avea dreptul la ¼ de moştenire în plină proprietate.Soţul supravieţuitor

desfiinţează

retroactiv.Potrivit

legii

indiferent daca aceste daruri au fost facute în comun ambilor sotisau unuia ori altuia dintre ei, inclusiv darul facut de unul dintre ei celuilalt si indiferent de faptul daca aceste bunuri au fost sau nu afectate folosintei comune a sotilor.

319/1944 are următoarele drepturi: un drept de moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali sau în lipsa rudelor din cele 4 claseun drept de moştenire special asupra precum mobilelor şi asupra şi obiectelor casnice, de aparţinând gospodăriei

darurilor

nuntăun drept temporar de abitaţie asupra casei de locuit Dreptul Potrivit din de lg clasele moştenire 319, dacă IV special vine al la 12-13.Def. si caracterele juridice ale testamentului. Cuprinsul testamentului. Conditii de forma Definitia legala a testamentului. Potrivit art.802 C.civ. "testamentul este un act revocabil. prin care testatorul dispune, pentru timpul incetãrii sale din viata, de tot sau parte din avutul sau". Dupã cum rezultä din aceastã definitie, coroboratã cu alte dispozitii legale, testamentul este un act juridic unilateral, solemn, esentialmente personal si revocabil. Caractere juridice a) Testamentul este un act juridic deoarece cuprinde manifestarea de vointa a testatorului cu intentia de a produce efecte juridice si, ca atare, pentru a fi valabil, trebuie sã indeplineasca conditiile de fond (consimtãmântul neviciat, capacitate, obiect si cauzã) prevazute de lege pentru orice act juridic i cele specifice liberalitãtilor. Testamentul, ca act juridic, este unilateral: vointa testatorului este producatoare de efecte, indiferent de atitudinea legatarului si Inainte de acceptarea de cãtre el a legatului: b) Testamentul este un act juridic esentialmente personal, in sensul cä nu poate fi incheiat prin reprezentare sau cu Incuviintarea ocrotitorului legal. In mãsura In care o persoanã are capacitatea de a testa, o poate face exclusiv personal, iar dacã nu are aceastã capacitate nu o poate face prin reprezentare sau cu incuviinarea altor persoane. Din caracterul personal al testamentului, mai rezultã si caracterul lui individual, In sensul necesitãtii ca el sã exprime vointa unei singure persoane; c) El este un act juridic solemn: - sub sanctiunea nulitãtii absolute testamentul trebuie sã fie incheiat Intr-una dintre formele prevazute de lege. Posibilitatea de alégere a testatorului este limitatã Ia formele reglementate strict dé lege. soţului supravieţuitor moştenire în concurs cu moştenitorii II,III, soţul supravieţuitor va moşteni în afară de partea sa succesorală mobilele şi obiectele casnice, culeagă aparţinând nuntă.Soţul aparţinând precum mobilele şi gospodăriei darurile ca şi de să să

supravieţuitor gospodăriei

obiectele trebuie

îndeplinească 2 condiţii speciale: să nu vină la moştenire în concurs cu descendenţii defunctului Dacă vine în concurs şi cu un singur descendent aceste bunuri se împart: ¼ Dacă cuvin soţul vine supravieţuitor în concurs şi cu ¾ alţi în fi descendent. moştenitori legali, aceste bunuri i se soţului supravieţuitor decedat să nu totalitate.soţul

dispus de partea sa din aceste bunuri prin liberalităţi.Prin mobile şi obiecte aparţinând gospodăriei casnice se înţeleg bunurile care serveau soţilor în la şi mobilarea destinate afectate locuinţei a servi

obiectele care prin natura lor sunt cadrul a gospodăriei casnice şi care au fost folosinţei comune soţilor.Alaturi de mobilele si obiectele apartinad gospodariei casnice sotul supravietuitor are dreptul special de mostenire asupra darurilor de nunta. Prin daruri de nunta se înteleg, în principiu, darurile manuale facute sotilor la celebrarea casatoriei,

trebuia să aibă calitatea de soţ de la data deschiderii moştenirii.În caz de nulitate absolută sau relativă, căsătoria se desfiinţează cu efect retroactiv, astfel încât problema unor drepturi succesorale nu se mai pune deoarece calitatea de soţ pe care soţul supravieţuitor o avusese la data deschiderii succesiunii se

d) Testamentul este un act juridic pentru cauzã de moarte; -dacã legea nu prevede altfel, efectele dispozitiilor testarnentare se produc numai Ia moartea testatorului. Prin urmare, conditiile de validitate ale testamentului se apreciazä raportat Ia momentul Intocmirii sale. e) Testamentul este un act èsentialmente revocabil. Pânã in ultima clipã a vieii testatorul poate revoca sau modifica unilateral dispozitiile sale testarnentare. El are un drept absolut, deci nesusceptibil de abuz de a revoca dispozitiile testamentare si sub nici o formã nu poate renunta valabil la acest drept. Renuntarea ar constitui un pact asupra unei succesiuni viitoare. interzis de lege Cuprinsul testamentului. Dupã cum rezultã din definitia legalã a testamentului, obiectul lui principal Ii constituie legatele, care sunt dispoziii referitoare Ia patrimoniul succesoral (legate universale sau titlu universal) sau la bunurile ce fac parte din acel patrimoniu (legate cu titlu particular). Insä, alãturi de legate sau chiar farä a cuprinde legate, testamentul poate contine si alte manifestãri de ultimã vointã a defunctului,cum ar fi: . exheredàri, adicã Inläturarea de Ia mostenire a unor mostenitori legali, In lirnitele prevãzute de lege numirea de executor testamentar, Imputernicit pentru a putea asigura executarea dispoziiilor testamentare sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali, de naturä patrimonialà (legate) sau de altä naturà revocarea - totalä sau parialä - a unui testament anterior sau a unei dispoziii testamentare anterioare, ori retractarea revocãrii anterioare -partajul de ascendent, adicä Impãrteala facutã de testator Intre descendentii sai a bunurilor Succesorale sau a unei parti din aceste bunuri -recunoaterea de cãtre mama a copilului trecut in registrul de stare civilä ca näscut din pãrinti necunoscuti sau de catre tata a copilului din afara cãsãtoriei alte dispozitii de ultima vointã, cum ar fi cele privitoare la funeralii si ingropare, recunoasterea unei datorii etc., dispozitiile legale in materie nefiind limitative. Concluzii privind notiunea de testament. Având In vedere cuprinsul foarte variat al testamentulni - care poate cuprinde nu numai legate, dar si dispozitii de altã naturã, care nu vizeazã transmiterea patrimoniului succesoral, s-a ajuns Ia concluzia potrivit cãreia dacã un testament contine In acelai timp legate si dispoziii de natura diferitã, ne aflãrn ,,in fata a douã (sau mai multe) acte juridice deosebite, Intrunite sub forma unui testament", iar aceste acte pot fi independente Intre ele.

s-a ajuns Ia concluzia, Impärtàsitã de marea majoritate a autorilor, potrivit careia "testamentul nu este decât un tipar juridic, o formã In care trebuie sa fie irnbräcate unele acte de ultimã vointã, cum sunt legatul sau executiunea testamentarã ...", Din teoria actelor juridice de sine stãtãtoare, Imbrãcate in forma testamentarã rezultã cà: validitatea dispozitiilor tetamentare trebuie sa fie analizatã separat, pentru fiecare impartë, deoarece este posibil ca unul din acte sa fie nul, farã sa afragã nulitatea celorlalte. recunoaterea unui copil printr-un testament se distinge de toate celelalte dispozitiuni prin faptul ca este un act irevocabil si produce efecte imediat - nu Ia moartea testatorului - cãci calitatea de pãrinte nu poate fi recunoscuta cu termen sau sub conditie. Rezultà cã, in conceptia pe care o Impàrtàsim, testamentul este o formä juridicà- pe care o poate Imbräca o multitudine de acte juridice Conditii generale de formä pentru validitatea testamentului. Reglementând o varietate relativ mare de forme testamentare, legea consacrã douã conditii de forma, care sunt generale, comune tuturor testamentelor: a) forma scrisã b) forma actului separat. Forma srisa. Indiferent de forma testamentului si chiar dacä testatorul s-ar gãsi In Imprejurãri excepionale (de exemplu,. militar In timp de rãzboi), In toate cazurile testamentul trebuie sa fie, imbrãcat In forrnã scrisà. LegisIatia noastrã nu recunoate ca valabil testamentul verbal Subliniern cã forma scrisã este preväzutà ca o conditie de validitate a testamentului (ad solemnitatem), iar nu ca o simpla conditie de dovadã, lipsa ei fiind sanctionata cu nulitatea absolutã a manifestãrii de vointã. In principiu, fàrã forma scrisã nu existä testament. Inseamnä cã dispozitiile mortis causa ale testatorului trebuie sã rezulte din cuprinsul. unüi testament Incheiat Intr-una din formele scrise prevãzute de lege. Mai mult decât atât, Intregul continut al testamentului trebuie sã fie imbràcat in formã testamentarã valabil Intocmitã, nefiind admis asa numitu1 act per relationem, de exemplu, confirmarea unui testament anterior nul pentru vicii de formä, printr-un testament posterior, chiar dacã acesta din urmã este valabil Incheiat. Altfel se pune problerna dacä testamentul a fost Inlocuit In forma prevãzutà de lege, dar nu poate fi prezentat de cel interesat deoarece a fost distrus, pierdut sau dosit.Prin urmare, dacã testamentul legal Incheiat nu poate fi prezentat pentru valorificarea drepturilor pretinse, reclamantul trebuie sà dovedeascä: In primul rand faptul Ca testamentul a existat, find intocmit In

forma prevãzutã de lege. Dacã imposibilitatea. prezentãrii testamentului se datoreazaã pârâtului. validitatea testamentului se prezumã pânã la proba contrara. - In al doilea rand, disparitia sau distrugerea testamentului dupã moartea testatorului sau chiar In. timpul vietii lui, dar, In acest din urmã caz, cu dovada in plus cä evenimentul s-a produs fàrà voia sau stirea testatorului. Dacã testatorul a avut cunotintä de distrugerea sau disparitia testamefitulul si nu 1-a refàcut, desi avea aceastã posibilitate, inseamnä cã a revnit asupra dispozitiilor de ultimã vointã. In sfârit, reclamantul trebuie sa dovedeascã continutul pretins al testarnentului ( Forma actului separat. Interzicerea testamentului conjunctiv. Pentru a asigura libertatea de vointã a testatorului si caracterul personal, unilateral si revocabil al dispozitiilor testamentare. legea nu permite ca douã sau mai multe persoane sä testeze "prin acelai act, una In favoarea celeilalte sau In favoarea unei a treia persoane" (art.857 C.civ.). Asemenea testamente, numite conjunctive, sunt interzise pentru cã pluralitatea de pärti ar conferi testamentului caracter contractual si deci irevocabil prin vointä unilateralã. Sanctiunea nerespectàrii conditiilor de forma. Potrivit art. 866 C.civ., nerespectarea conditiilor generale de formà (formã scrisã si forma actului separat), ca si nerespectarea conditiilor speciale de formä prevãzute pentru diferite feluri de testamente se sanctioneazã cu nulitatea absoluta si. ca atare, potrivit dreptului comun. constatarea nulitätii poate fi invocatä de orice persoana interesatä si oricând, fie pe cale de exceptie, fie. pe cale de actiune, dreptul de a invoca find imprescriptibil.

14,15,16. Testamentele ordinare A. Testamentul olograf Notiune. Potrivit Iegii, testamentul olograf este valabil ca atare cánd este scris In tot, datat si semnat de mâna testatorului" (art.859 C.civ.). Cu toate cà nu necesitã Indeplinirea unor formalitãti speciale, fiind confectionat ca Inscris sub semnätura privata, testamentul olograf ca si orice alt testament este un act solemn; scrierea integrala, datarea si semnarea de mâna testatorului sunt prevãzute de lege sub sanctiunea nulitãtii absolute, deci ad solemnitatem, iar nu ad probationem sau pentru opozabilitate Precizam Ca toate cele trei cerinte de solemnitate (scrierea, datarea si semnarea) trebuie sã fie Indeplinite 'de mâna testatoruIui" si "trebuie sa fie Intrunite cumulativ, in lipsa oricãreia dintre ele testamentul fiind nul".Avantaje si inconveniente. Testamentul olograf prezintä o serie de avantaje: poate fi folosit de oricine stie sa scrie; se poate face oricând si oriunde, fàrã ajutorul altei persoane (nu necesitã prezenta vreunui martor); nu necesitã cheftuieli; asigurã secretul deplin al dispozitiilor de ultimã vointa; poate fi revocat usor de testator prin distrugerea voluntarã a Inscrisului testamentar. Testarnentul olograf, datoritã simplicitaiti, prezintä si unele inconveniente: poate fi usor dosit sau distrus dupã moartea testatorului sau chiar in timpul vieii, dar farã stirea lui; nu asigura protectia voinei testatorului Impotriva influentelor abuzive (sugestie sau captatie) ale celor interesati; datoritã simpIitaiti formalitãtilor poate fi mai usor falsificat poate fi contestat mai usor decât celelalte feluri de testamente; dacã testatorul nu are cunostinte juridice testamentu1 poate cuprinde formulãri neclare, confuze si chiar contradictorii. susceptibile de interpretãri neconforme vointei reale a testatorului. Unele din inconvenientele testamentului olograf pot fi Inlãturate prin Intocmirea Iui - In mai multe exemplare sau prin incredintarea testamentului unei persoane de Incredere ori prin depozitarea lui Ia un birou notarial Scrierea. Intregul continut al testamentului olograf trebuie sa fie scris de mãna testatorului, cerintã prevazutä de lege ad solemnitatem (art.859 C.civ.), Dacà testamentul nu este scris de mâna testatorului, fiind dactilografiat va fi nul, chiar dacã a fost fàcut personal de testator si cuprinde mentiunea - datatà si semnatã de catre testator -poate fi scris cu orice, pe orice fel de hartie, in orice limba fie ea si moartã (de exemplu, latina) cu orice fel de scriere (Cu caractere de mânä sau de tipar, stenografie sau alfabetul

special pentru orbi etc.); pe un singur suport material sau pe mai multe etc Testamentul olograf astfel redactat poate cuprinde si modificãri, stersãturi, adãugiri sau intercalãri facute de mana testatorului cu ocazia sau posterior redactärii testamentului. Cerinta scrierii testamentului de cätre testator nu exclude participarea unei alte persoane (rudã, prieten, avocat etc.), care sä-l ajute la redactare, oferind un model scris In toate cazurile, testamentul trebuie sa fie scris numai de cãtre testator. Astfel fiind, se pune problema, ce se intâmplä - dacã testamentul - desi scris de testator. - cuprinde si o scriere strãinã. Evident. nu soarta scrierii straine intereseazã In aceastä privinta trebuie sä deosebim douã situatii': - dacã scrierea strainä nu are nici o legatura cu continutul testamentului (de exémplu, notarea unui mesaj telefonic pe foaia continând testamentul) testamentul este valabil - indiferent ca testatorul a avut sau nu cunostinta de scrierea sträinä ori aceasta este contemporanä ori ulterioarã redactãrii testamentului cãci vointa lui nu a fost cu nimic afectatä; - daca scrierea priveste dispozitii din cuprinsul testamentului (stersäturi, modificãri, cornpletari) trebuie fàcutã distinctie dupa cum testatorul a avut sau nu cunostintã de interventia straina in redactarea continutului testamentului. Astfel, testamentul va fi nul daca testatorul a avut cunotinä de scrierea straina;Data. 0 alta conditie de validitate a testamentului olograf este datarea lui exactà, de mana testatorului, prin indicarea zilei, a lunii si anului In care a fost Intocmit. Ea prezintã importantã pentru cã in functie de data testärii se poate stabili dacã testatorul a avut sau nu capacitatea de a testa, Datarea testamentului se poate face in cifre sau In litere ori prin referire Ia un eveniment care se poate stabili cu certitudine. Se admite ca ea poate fi asezatä. nu numai Ia sfârsitul testamentului, dar si Ia Inceputul ori In cuprinsul Iui. a) In caz de lipsã totala sau partiala -. a datei, testamentul nu va fi nul dacã persoana interesatã sä-i salveze valabilitatea reuseste sa facã proba datei Intocmirii Iui cu ajutorul elementelor sau indicatiilor rezultând din cuprinsul testamentului Aceeasi solutie se admite si in cazul In care data testamentului este involuntar inexacta (eronata sau incertã), de exemplu, din cauza scrierii defectuoase sau pentru ca testamentul cuprinde mai multe date diferite. b) Data falsa, adica aceea indicatä de testator in mod intentionat eronat, atrage nulitatea testamentului,

Senmatura este o altã formalitate necesarà pentru validitatea testamentului. Prin semnatura, testatorul atestä cä dispozitiile din testament reprezintã vointa sa definitiva pentru caz de moarte. In lipsa semnaturii actul poate fi un simplu project de testament, nedefinitivat si, ca atare, lipsit de efecte juridice. Ca si scrierea ori data, testatorul trebuie sa semneze "de mânä". Nu se poate folosi parafa. sigiIu1 ori tampi1a. Este nul si testamentul semnat prin punere de deget. Formalitãti ulterioare decesului testatorului. Art. 892 C.civ prevede prezentarea testamentului olograf (sau mistic), Inainte de executare, la un birou notarial in a càrui razã teritorialà s-a deschis mostenirea, penttu a constata prin proces.-verbal deschiderea lui si starea in care s-a gasit, dupã care-se va pãstra in arhiva biroului notarial. Forta probanta Cu toate Ca testamentul olograf este un act juridic solemn, el este materializat sub forma unui Inscris sub semnäturã privatã, scris si semnat numai de testatorul de Ia care emanã si, ca atare, poate fi contestat de persoanele interesate. B. Testamentul autentic Notiune. Reglementare. Testamentul facut pe teritoriul tärii este autentic dacã, prin Incheiere a fost Investit, in conditiile prevãzute de lege pentru autentificarea inscrisurilor, cu formà autenticã de cãtre notarul public Avantaje si inconveniente. Testamentul autentic prezintà avantajul cá in aceastã formã pot testa si persoanele care nu stiu sã scrie si sã citeasca sau persoanele care din cauza infirmitatii, a bolii sau din orice alte cauze nu pot semna. Pe de altà parte, contestarea testamentului de cãtre persoanele interesate este mai anevoioasa; actul de autentifcare are autoritatea publica, iar continutul actului este verifcat de notar pentru a nu cuprinde clauze contrare legii sau bunelor moravuri ori clauze neclare, de naturà a genera procese inutile. In toate cazurile, testamentul se bucurã de forta probantã a actelor autentice Testamentul autentic prezintã inconvenientul ca presupune anumite cheltuieli si necesitã pierdere de timp pentru Indeplinirea formalitãtilor de autentificare. Printre inconveniente se mentioneazã si faptul ca nu asigura secretul dispozitiilor de ultimã vointa. Autentificarea testamentelor fàcute pe teritoriul tãrii este de competenta notarilor publici.Testamentul care urmeazã sã fie autentificat poate sã fie redactat, dupa indicatiile si vointa testatorului, de cátre notarul public. Dar el poate fi Intocmit si de cãtre testator sau, Ia cererea acestuia, de càtre un tert.Testamentul se Intocmeste In limba românã. La cererea justificatä a testatorului,

notarul public poate autentifica testamentul Intocmit Intr-o altã limbã pe care o cunoaste sau dupä ce a luat cunostinta de cuprinsul lui prin interpret Forta probanta. Testamentul autentificat In conditiile legii face deplinã dovadã, pânã Ia Inscrierea In fals, In ceea ce privete constatärile personale ale agentului instrumentator facute prin propriile sale simturi Este adevärat cã notarul respinge cererea de autentificare dacã constatã lipsa de discemãmânt a testatorului, iar dacä are Indoieli cu privire Ia deplinãtatea facultatilor lui mintale procedeaza Ia autentificare numai dacà un medic specialist atestã In scris cã el poate sã-i exprime In mod valabil consimtamantul In momentul autentificàrii C. Testamentul mistic (secret).Testamentul mistic sau secret este un testament semnat de mâna testatorului. strâns si sigilat, prezentat judecätoriei In vederea efectuãrii formalitätilor de suprascriere (art864-867 C.civ.). Avantaje si jnconveniente. Testamentul mistic, ca formã oarecum intermediärã Intre testamentul olograf si testamentul autentic aproape neutilizat in prezent in practic, imprumutä unele avantaje si inconveniente de Ia ambele (principale) feluri de testamente: asigurà secretul dispozitiilor testamentare, poâte fi folosit numai de persoanele care pot scrie si citi iar forta probatorië a dispozitiilor testamentare este aceea a actelor sub semnäturã privatã, ca si In cazul testamentului olograf; in schimb, necesitã anumite cheltuieli si pierdere de timp pentru indeplinirea formalitãilor, dar are forta probatorie a testamentului autentic numai In ceea ce privete actul de suprascriere. Formalitãti. Testamentul mistic poate fi scris de testator - de mãnä sau cu mijloace mecanice - cat si de once altä persoanä, In limba românä sau orice altã limbà cunoscutã de testator, inclusiv In alfabetul special pentru orbi, cu conditia sà exprime voina testatoruiui. In toat cazurile, testamentul trebuie sà fie semnat de téstator, ca testamentul olograf. Testamentul astfel redactat se va strange sau se va introduce Intr-un plic si se sigileazä, anterior sau cu ocazia prezentarii lui la judecãtorie ori In fata judecãtorului delegat, dacã testatorul a fost In imposibilitatea fizicã de a se deplasa la judecatorie. Insuficienta sigilàrii care ar permite Inlocuirea testamentului, atrage nulitatea Iui. In fata judecãtorului, testatorul va declara cà dispoziiile din Inscrisul prezentat este testamentul sãu, scris de el sau de altul, dar semnat de el. Pe hârtie sau plicul sigilat judecàtorul este obligat sà Intocmeascã "actul de suprascriere" si declaratia acestuia

cà testamentul este al sau (find scris de el sau de altul) si este semnat de eI. Forta probantâ. Intrucât testamentul mistic este alcãtuit din douä Inscrisuri. In privinta puterii doveditoare trebui sã deosebim: Actul de suprascriere este un act autentic si, ca atare, face dovadã pâna la Inscrierea in fals cu privire Ia data sa si pentru constatãrile fácute de judecãtor prin propriile sale simturi si In limitele atributiilor prevãzute de 1ege. -Inscrisul testamentar este un act sub semnãturã privatà si, ca atare, va face dovada panã Ia proba contrarã. Dacã formalitatile preväzute de lege nu au fost respectate, testamentul mistic este nul absolute. 17.Notiunea de legat. Clasificarea legatelor si desemnarea legatarului Actul juridic cuprins intr-un testament prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care la decesul sau vor primi intregul patrimoniu (legat universal), o fractiune din patrimoniu (legat cu titlu universal), sau anumite bunuri determinate (legat cu titlu particular). Desemnarea persoanei gratificate trebuie facuta prin testament si personal de catre testator. Este nul: Legatul secret (legatarul nu e desemnat prin testament) Testamentul facut unei persoane nedeterminate sau insuficient determinate. Legatul cu facultatea de alegere (cel prin care testatorul a dispus ca persoane legatarului sa fie aleasa de un tert). Nulitatea intervine pentru incalcarea caracterului personal al testamentului.Determinarea legatarului se face la data executarii legatului, nu la cea a intocmirii testamentului.Desemnarea legatarului:directa (prin indicarea numelui ori gradului de rudenie) indirecta (prin precizarea unor elemente, altele decat cele aminite prin care va fi identificat legatarul) Clasificare: 1.dupa modalitatile care le afecteaza sau nu: - pure si simple – nu e afectat de nici o modalitate (drepturile legatarului se nasc din momentul deschiderii mostenirii) - cu termen – daca testatorul a supus legatul unui termen, efectele se vor produce dupa cum termenul este suspensiv sau extinctiv - sub conditie – conditia poate fi suspensiva (legatarul nu devine proprietar sau creditor la deschiderea mostenirii, ci numai in momentul realizarii conditiei) sau rezolutorie (drepturile legatarului se nasc din momentul deschiderii mostenirii) - cu sarcina ( obligatie impusa de testator legatarului, care, dupa acceptarea legatului este tinut so execute.

2.dupa obiectul lor: - universale - cu titlu universal - cu titlu particular a). art 888 Cciv – legatul universal este dispozitia prin care testatorul lasa dupa moarte, la una sau mai multe persoane universalitatea bunurilor reale. Legatul universal e carcaterizat nu de cantitatea bunurilor culese, ci de vocatia la intreaga mostenire.Sunt legate universale:legatul tuturor bunurilor mobile si imobile legatul nudei proprietati asupra intregii mosteniri legatul cotitatii disponibile b). legatul cu titlu universal confera vocatie la o cota parte din mostenire. Daca sunt mai multi legatari cu titlu universal, de renuntarea unuia nu profita ceilalti, ci legatarul universal sau mostenitorii legali.Legatele cu titlu universal sunt prevazute de art 894 Cciv: legatul unei fractiuni din mostenire legatul tuturor bunurilor mobile legatul tuturor bunurilor imobile legatul unei fractiuni din totalitatea bunurilor mobile legatul unei fractiuni din totalitatea bunurilor imobile legatul ce l-ar face minorul de 16 ani cu privire la intreaga sa avere deoarece potrivit lui 807 Cciv minorul de 16 ani nu poate dispune prin testament decat de ½ din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major. c). legatul cu titlu partiluar confera vocatie numai asupra unor bunuri determinate sau determinabile. Legatarul cu titlu particular nu raspunde de pasivul succesiunii spre deosebire de legatarul universal ori cu titlu universal.Constituie legate particulare:legatul unor bunuri corporale certe, individual determinate, sau bunuri de gen determinate sau determinabile legatul unor bunuri incorporale (legatul creantei pe care testatorul o are impotriva unui tert) legatul prin care testatorul-creditor iarta datoria legatarului-debitor, caz in care datoria se stinge la deschiderea mostenirii legatul unui fapt posibil si licit prin care mostenitorul universal sau cu titlu universal e obligat sa faca sau sa nu faca ceva in favoarea legatarului (sa repare casa lui) legatul dreptului succesoral mostenit de testator ca universalitate sau cotaparte din universalitate legatul nudei proprietati a unui bun determinat.

18.Notiunea de ineficacitate a legatelor. Care sunt cauzele de ineficacitate a legatelor (nulitatea, revocarea, caducitatea, reductiunea si deosebirile dintre ele) Notiunea de ineficacitate a legatelor desemneaza acele ipoteze in care dispozitia testamentara prin care testatorul a insituit unul sau mai multe legate este lipsita de efecte juridice, deci ineficace. Legatele pot fi nule sau anulabile daca ele contravin normelor imperative ori regulilor de morala. Ce caracterizeaza cazurile de nulitate absoluta sau relativa e ca ele sunt mereu anterioare sau concomitente cu intocmirea testamentului. Ineficacitatea legatelor poate acea si cauze posterioare intocmirii testamentul in cazul caducitatii, liberalitatii excesive, revocarii. Revocarea si caducitatea se deosebesc prin aceea ca revocarea se datoreaza vointei unilaterale a testatorului (revocarea voluntara) sau unei fapte culpabile savarsite de legatar (revocarea judecatoreasca). Caducitatea se datoreaza unor imposibilitati de executare straine de vointa testatorului sau de culpa legatarului. Reductiunea liberalitatii excesive intervine si este o cauza de ineficacitate, in cazul incalcarii prin legat a rezervei succesorale. Cauze de anulare a legatelor: nerespectarea formei prevazute de lege incapacitatea testatorului viciile de consimtamant Revocarea. Revocarea voluntara Legatul este revocabil => ca pana in ultima clipa testatorul poate in mod liber sa revoce legatul. Revocarea voluntara: - expresa acita Revocarea voluntara expresa rezulta direct dintr-o declaratie a testatorului cuprinsa intr-un scris autentic intrun testament posterior. Revocarea voluntara tacita rezulta neindoielnic din anumite acte sau fapte juridice ale testatorului. Aceasta revocare tacita imbraca forma incompatibilitatii sau contrarietatii. Incompatibilitatea presupune imposibilitatea materiala sau juridica de a executa impreuna cele 2 legate. Ex: autoturismul testatorului este lasat in proprietatea unei persoane, iar prin al doilea testament se lasa in proprietatea exclusiva a altei persoane.(materiala). Contrarietatea exista cand executarea lor impreuna este imposibila exclusiv din cauza intentiei testatorului: ex: testatorul prin 2 legate succesive facute unor persoane diferite lasa acelasi bun. Ultimul testament il va revoca pe primul. Cele 2 legate trebuie sa fie cuprinse in testamente diferite. Alte cazuri de revocare tacita: instrainarea voluntara a bunului ce face obiectul legatului

distrugerea voluntara de catre testator sau din ordinul lui al unui obiect al unui legat cu titlu particular Distrugerea testamentului de testator presupune intentia de revocare a legatului.Retractarea revocarii este admisa. Revocarea judecatoreasca este o sanctiune pentru legatorul culpabil fata de testatorul decedat sau fata de memoria acestuia.Revocarea judecatoreasca intervine dupa moartea testatorului la cererea celor interesati. Cazurile de revocare judecatoreasca sunt in general aceleasi cu cele prevazute de lege pentru revocarea donatiilor: neexecutarea sarcinilor de catre legatarul beneficiar al unui legat cu sarcini ingratitudinea legatarului (se face vinovat de atentat la viata testatorului, delicte, injurii grave) refuzul de alimente nu e cauza de revocare a legatului caci daca testatorul e in viata dreptul legatarului nu s-a nascut. Revocarea pentru ingratitudine se poate cere in termen de 1 an prevazut pentru revocarea donatiilor de art 833 Cciv.Injuria grava la adresa memoriei defunctului e un caz de revocare specific legatelor neexistent pentru donatii. Termenul e de 1 an de la data savarsirii faptelor. Daca testatorul a cunoscut ca i se naste un copil si a mentinut testamentul inseamna ca a dorit gratificarea legatarului. Daca nu a stiut ca i se va naste un copil, legatul nu se va revoca ci este caduc.Caducitatea legatelor reprezinta imposibilitatea de executare a legatului, instituit valabil si nerevocat, din cauze obiective posterioare intocmirii testamentului sau din cauze renuntarii legatarului la legat dupa deschiderea mostenirii.Cazuri de caducitate: predecesul legatarului incapacitatea legatrului de a primi legatulneindeplinirea conditiei suspensive refuzul legatarului de a primi legatul pieirea in intregime a obiectului legatului

Notiunea si felurile exheredarii Testamentul poate contine nu numai dispozitii pozitive – legate- dar si dispozitii negative – exheredari – prin care testatorul inlatura de la mostenire unul sau mai multi mostenitori legali, rude sau sot supravietuitor.Legislatia noastra nu prevede dispozitii referitoare la exheredare, dar nici nu le interzice. Prin exheredare, mostenotrul legal, fie si nerezervatar, pierde numai emolumentul mostenirii (vocatia concreta la mostenire), dar nu si titlul de mostenitor.In calitate de mostenitor legal poate cere anularea sau constatrea nulitatii dispozitiilor testamentare, revocarea judecatoreasca a legatelor sau constatarea caducitatii lor, iar mostenitorii rezervatari reductiunea liberalitatilor excesive. Mostenitorul legal exheredat poate cere inventarierea si luarea masurilor de conservare a bunurlor succesorale, notarul public avand obligatia de a comunica mostenitorilor legali masurile de conservare luate. Felurile exheredarii. In functie de modul de manifestare a vointei de exheredare, ea poate fi de mai multe feluri: directa, indirecta si cu titlu de sanctiune. Exheredarea este directa (expresa) cand testatorul dispune prin testament inlaturarea de la mostenire a mostenitorului sau mostenitorilor legali.Exheredarea directa este: totala (generala) = vizeaza toti mostenitorii legali ai testatorului, inclusiv ipoteza unicului msotenitor (mostenirea devine vacanta, urmand a fi culeasa de stat) partiala (nominala) cand testatorul inlatura de la mostenire numai unul sau mai multi mostenitori legali. In acest caz mostenirea va fi culeasa comostenitorul celui exheredat sau mostenitorii subsecventi ex: daca testatorul a dezmostenit pe unul dintre cei 2 copii, celalalt va culege nu ½ ci 2/3 din mostenire, 1/3 fiind culeasa de copilul dezmostenit cu titlu de rezerva succesorala. Exheredarea este indirecta cand testatorul, fara sa mentioneze expres inlaturarea de la mostenire a msotenitorilor legali, insituie unul sau mai multi legatari care urmeaza sa culeaga mostenirea, respectiv cotitatea disponibila. Exheredarea sanctiune, numita si clauza penala, este acea dispozitie testamentara orin care testatorul prevede inlaturarea de la mostenire a acelor mostenitori care ar ataca testamentul sau dispozitiile testamentare cu actiune in justitie. Validitatea exheredarii sanctiune are cateva limite: ea nu poate aduce atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari exheredarea sanctiune nu poate impiedica pe msotenitori sa ceara constatarea nulitatii dispozitiilor

testamentare contrare ordinii publice si bunelor moravuri Clauza de exheredare sanctiune trebuie sa fie interpretata restrictiv. Exheredarea nu va opera daca mostenitorul legal sau legatarul solicita in justitie numai interpretarea dispozitiilor neclare, obscure ale testamentului. 19.Definitia si caracterele juridice ale rezervei succesorale Anumiti mostenitori legali sunt protejati prin lege de liberalitatile facute de cel care lasa mostenire. In prezenta lor, dreptul lui de cuius de a face liberalitati este limitat doar la o parte a mostenirii, numita cotitate disponibila (partea disponibila a bunurilor), cealalta parte a mostenirii fiind rezerva succesorala, care se cuvine unor anume succesori, numiti rezervatari. In situatia in care exista mostenitori rezervatari, mostenirea se imparte intre rezerva si cotitate disponibila. Rezerva succesorala este acea parte din patrimoniul celui care lasa mostenirea la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii, impotriva vointei defunctului manifestata prin liberalitati facute in timpul vietii (donatii) si/sau dispozitii testamentare pentru cauza de moarte (exheredari sau legate). Rezertva ii apara pe mostenitorii rezervatari nu numai impotriva liberalitatilor excesive facute in favoarea unor persoane straine, dar si impotriva liberalitatilot facute in favoarea unor mostenitori legali, chiar mostenitori rezervatari. Caracterele juridice ale rezervei succesorale. Rezerva este o parte a mostenirii, deci are caracter succesoral ce se atribuie mostenitorilor rezervatari impotriva vointei defunctului. Rezerva nu e parte a mostenirii efective lasate de defunct ci o parte din succesiunea pe care acesta ar fi lasat-o daca n-ar fi facut liberalitatile. Au dreptul la rezerva doar mostenitorii care au vocatie si care vin la mostenire. Mostenitorii rezervatari nu pot face acte de acceptare/ renuntare cu privire la rezerva atata timp cat nu a intervenit decesul celui ce lasa mostenirea. Aceste acte de optiune ar fi nule absolut, constituind parte a unei succesiuni nedeschise. Caracterul imperativ al rezervei. Cercul msotenitorilor rezervatari si cuantumul rezervei sunt stabilite imperativ de lege, neputand fi modificate prin vointa celui ce lasa mostenirea, nici chiar cu acordul viitorilor mostenitori rezervatar care ar consimti la micsorarea cuantumului rezervei. Caracterul propriu al dreptului la rezerva. Dreptul la rezerva este un drept propriu, nascut in persoana

mostenitorilor rezervatari la data deschideri mostenirii, iar nu dobandit de la defunct prin succesiune. In privinta dreptului la rezerva, descendentii, parintii si sotul supravietuitor nu sunt succesori in drepturi fata de actel incheiate de defunct si prin care se aduce atingere acestui drept, ci au calitatea de terti si, ca atare, aceste acte nu le sunt opozabile. Dreptul la rezerva in natura. Intrucat cotitatea disponibila si, indirect, rezerva succesorala sunt determinate ca parti in mostenire, ca fractiuni din „bunurle defunctului”, Mostenitorii rezervatari au dreptul la rezerva, in principiu, in natura, iar nu sub forma echivalentului in bani. Numai in mod exceptional, in cazurile si conditiile prevazute expres de lege, rezerva poate fi atribuita sau intregita sub forma unui echivalent in bani (daca bunul donat a fost instrainat de donatar inainte de deschiderea mostenirii). Caracterul colectiv al rezervei. In cazul in care exista o pluralitate de mostenitori rezervatari, de exemplu, doi sau mai multi copii, rezerva lor se determina si se atribuie in mos colectiv, global. Legea stabileste cotitatea disponibila, iar restul bunurilor se atribuie cu titlu de rezerva, in indiviziune, mostenitorilor rezervatari care pot si vor sa mosteneasca. Indisponibilitatea rezervei. Aceast indisponibilitate este relativa (opereaza numai daca exxista mostenitori rezervatari) si partiala (vizeaza numai o fractiune din mostenire si numai acele acte ale defunctului care sunt liberalitati).

20.Enumerati categoriile de mostenitori rezervatari. Particularitatile fiecarei categorii de mostenitori. Comparatie intre rezerva parintilor, descendentilor si sotului supravietuitor Sunt mostenitori rezervatari: descendentii in linie dreapta ascendentii privilegiati sotul supravietuitor Rezerva descendentilor variaza in functie de numarul lor: 1/2 daca defunctul a lasat 1 descendent2/3 pentr 2 ¾ pentru 3 sau mai multi Art 841 Cciv prin „copii” se intelege descendentul de orice grad, indiferent ca vin in nume propriu, prin reprezentant la msotenire”: copii din castorie, din afara casatoriei, adoptati. Nedemnii, renuntatorii nu se socotesc in calculul rezervei. Rezerva se calculeaza, exceptand gr 1 (copii). Sunt 2 situatii: descendentii de gradul 2-3 vin la mostenire prin reprezentare succesorala; rezerva se va calcula dupa numarul tulpinilor (descendentilor de gr 1) si nu pe capete (nu dupa numarul descendentilor ce vin la mostenire). cand descendentii de gr 2-3 vin la mostenire in nume propriu. Rezerva se socoteste dupa numarul lor. Ascendentii privilegiati: afin din casatorie, din afara casatoriei, din adoptie. Rezerva parintilor e de ½ din mostenire daca ambii parinti vin la mostenire si de ¼ din succesiune daca la mostenire vine 1 parinte. In cazul adoptatului, se considera ca rezerva va di de ½ daca vin 2,3,4 ascendenti privilegiati. Rezerva se imparte in parti egale. In cazul sotului supravietuitor, va primi ½ din partea ce i se cuvine mostenitor legal conform art 1 din Lg 319/1944. Aceasta parte variaza in functie de clasa de msotenitori cu care vine in concurs (deci, cuantumul rezervei va depinde de clasa de mostenitori cu care vine in concurs). rezerva va fi de 1/8 in concrus cu descendentii, indiferent de numarul lor rezerva va fi de 1/6 in concrus cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati rezerva va fi de ¼ in concurs doar cu ascendentii privilegiati, colaterali privilegiati 3/8 din mostenire, daca este in concurs cu ascendentii ordinari, neinculzand colateralii ordinari, clasele 3,4 ½ in lipsa oricarui mostenitor legal Trasaturile rezervei succesorale a sotului supravietuitor fata de rezerva celorlalti rezervatari:  Este o cota fixa: ½ dintr-o cota variabila (partea succesorala)

cazul rezerveiascendentuluiprivilegiat/d escendentului, ci o fractiune din cota de mostenire legalaEste atribuita personal sotului supravietuitor 21.Reductiunea liberalitatilor excesive. Notiune, persoane ce o pot cere, ordinea reductiunii liberalitatilor excesive Reductiunea este o sanctiune civila aplicabila liberalitatilor excesive, lipsindu-le de eficacitate in masura necesara intregirii rezervei, dar fara a atrage nulitatea lor. Aceasta sanctiuen se aplica donatiilor, legatelor testamentare. Problema rteductiunii se poate pune numai dupa deschiderea mostenirii. Reductiunea poate fi invocata nu numai in cazul liberalitatilro facute in favoarea unor terte persoane sau in favoarea unor mostenitori nerezervatari, dar si in cazul in care beneficiarul liberalitatii este un mostenitor rezervatar, Daca prin aceast s-a adus atingere rezervei comostenitorilor rezervatari. Ocrotirea rezervei se impune. Persoanele care pot invoca reductiunea. Dreptul de a invoca reductiunea apartine numai persoanelor prevazute expres si limitativ de lege: mostenitorii rezervatari – in favoarea carora rezerva si mijlocul ei de aparare au fost instituite de lege. Exercitarea dreptului la reductiune este conditionat de acceptarea mostenirii si nerenuntarea la acest drept dupa deschiderea mostenirii. Daca mostenitorul rezervatar (unic sau comostenitor alaturi de altii) moare inainte de exercitarea dreptului la reductiune, el se transmite ca drept patrimonial asupra propriilor mostenitori. Succesorii universali sau cu titlu universal ai mostenitorului universal, care au dobandit aceasta calitate de la mostenitorul rezervatar si pe creditorii mostenitorilor rezervatari.Ordinea reductiunii liberalitatilor excesive. Problema se pune numai daca cel care lasa mostenirea a facut mai multe liberalitati (donatii sau legate) prin care s-a depasit cotitatea disponibila. Codul civil a consacrat 3 reguli care guverneaza ordinea reductiunii pana la limita cotitatii disponibile, daca beneficiarul liberalitatii nu este mostenitor rezervatar, respectiv pana la limita asigurarii rezervei celorlalti rezervatari, daca beneficiarul liberalitatii este si el mostenitor rezervatar.Regulile au la baza ideea ca liberalitatile cu data anterioara, fiind facute din cotitatea disponibila, trebuie sa fie mentinute si numai daca au aceeasi data urmeaza sa fie reduse proportional cu valoarea lor. 1.Legatele se reduc inaintea donatiilor. Regula primeste aplicare in caqzul in care defunctul a facut atat

donatii cat si legate. Legatul se va reduce in masura necesara asigurarii cotei mostenitorilor rezervatari. Aceasta regula se justifica prin aceea ca sunt ultimile liberalitati facute de defunct (produc efecte numai la data deschiderii mostenirii) si datorita lor s-a adus atinger rezervelor succesorale, liberalitatile anterioare (donatiile) fiind facute din cotitatea disponibila si mai ales, prin principiul irevocabilitatii donatiilor. Are caracter imperativ. Clauza testamentara prin care s-ar prevedea reducerea cu intaietate a donatiilor sau reducerea lor concomitent cu legatele va fi lovita de nulitate. 2.Legatele se reduc toate deodata si in mod proportional. Sunt supuse reducerii simultane si proportional cu valoarea lor atat legatel universale, cu titlu universal cat si cele cu titlu particular, indiferent daca au fost prevazute in acelasi testament sau in unele diferite. Aceasta regula are caracter dispozitiv. Astfel legea permite testatorului sa dispuna plata unor legate cu preferinta fata de altele, caz in care cele preferate se vor reduce numai daca rezerva succesorala nu va fi intregita prin reductiunea celorlalte. 3.Donatiile se redu succesiv, in ordinea inversa a datei lor, incepand cu cea mai noua. Regula se justifica prin ideea ca donatiile mai noi aua adus atingere rezervei succesorale, fiind reclamata si de principiul irevocabilitatii donatiilor. Are caracter imperativ, donatorul neavand posibilitatea stabilirii unei alte ordini de reductiune a donatiilor nici prin contractele inchieate nici prin testamentul lasat.

Nu est e o fractiune calculata direct asupra mostenirii ca in

22.Cai procedurale de realizare a reductiunii liberalitatilor excesive si efectele reductiunii liberalitatilor excesive Dreptul la reductiunea liberalitatilor excesive se poate realiza prin: buna invoiala – persoanele interesate se inteleg; cu acordul mostenitorilor rezervatari si legatarului, notarul public va stabili masura in care legatul in cauza produce efecte. Reductiunea se poate realiza si pe calea impartirii bunurilor prin buna invoiala; acordul realizat are valoarea unui contract, porducandu-si efectele ca atare pe cale judecatoreasca – partile nu cad de acord, mostenitorul rezervatar fiind obligat sa dovedeasca prin orice mijloc de proba depasirea cotitatii disponibile prin liberalitatile facute de defunct. Avem 2 situatii: a)bunurile e fac obiectul liberalitatii supuse reductiunii se afla in posesia celor gratificati (in cazul bunurilor donate), persoanele indreptatite sa solicite reductiunea vor formula actiunea in reductiune. Aceasta actiune este o actiune patrimoniala personala (mostenitorul rezervatar nu poate urmari bunurile ce au facut obiectul liberalitatilor excesive (bunuri donate) in mainile tertilor subdobanditori; este o actiune divizibila (promovata numai in limitele cotei de rezerva cuvenita reclamantului si admiterea ei profita numai rezervatarului care a cerut reductiunea); este o actiune prescriptibila in 3 ani, termenul curgand de la data deschiderii mostenirii, sau, in mod exceptional, daca titularul dreptului la actiuni nu a avut cunostinta despre acest lucru din motive obiectiva, termenul curge de la data cand a luat cunostinta sau trebuia sa ia cunostinta de existenta liberalitatii b)bunurile ce fac obiectul liberalitatii excesive se afla in posesiunea mostenitorului rezervatar (cazul legatelor) si care refuza sa le predea, beneficiarul liberalitatii urmeaza sa-si valorific dreptul pe cale de actiune (actiune in predarea legatului, petitie in ereditate, partaj).mo Mostenitorul se va apara cerand respingerea actiunii, invocand reductiunea pe cale de exceptie (ca exceptie de fond), sau formuland o actiune reconventionala. Efectele reductiunii.In cazul legatelor, reductiunea are urmatoarele efecte: ineficacitatea acestora in masura necesara intregirii rezerveitotala – daca cotitatea disponibila a fost epuizata prin donatiile lui de cuiuspartiala prin reducerea legatelor proportional cu valoarea lor.In cazul donatiilor, reductiunea are ca efecte: desfiintarea lor in masura necesara intregirii rezervei

totala, daca cotitatea disponibila a fost epuizata prin donatii cu data anterioara partiala – in masura in care se incadreaza aprtial in cotitateDeoarece reductiunea are ca efect desfiintarea donatiei, mostenitorul rezervatar devine proprietar al bunului cu care se intregeste rezerva si in aceasta calitate poate cere restituirea in natura. In acest sens legea prevede ca: actele de instrainare a bunurilor donate, consimtite de donatar fata de terti raman valabile pana in momentul deschiderii mostenirii in calitate de proprietar al bunurilor donate, donatarul pastreaza fructele naturale percepute si pe cele civile scadente anterior deschiderii mostenirii. Va fi obligat sa restituie fructele partii ce depaseste cotitatea disponibila din momentul mortii donatorului. De la principiul intregirii rezervei in natura se admit exceptiile:daca donatarul a instrainat sau grevat cu drepturi reale bunurile obiect ale donatiei inaintea deschiderii mostenirii, rezerva se va intregi prin echivalentul portunii ce depaseste cotitatea disponibila daca donatia supusa reductiunii s-a facut unui mostenitor rezervatar, acesta va putea pastra in contul rezervei sale partea care depaseste cotitatea disponibila, cu conditia ca in mostenire sa existe alte bunuri de aceeasi natura cu cele daruite (unul din cei 3 copii ai defunctului, a primit o donatia de ½ din masa de calcul; va pastra ¼) o daca donatia are ca obiect un imobil, iar partea supusa reductiunii reprezinta mai putin de ½ din valoarea imobilului, donatarul poate pastra in intregime imobilul, iar reductiunea se va face prin echivalent o reductiunea se face prin echivalent cand un bun donat a pierit din culpa donatarului sau a fost un bun fungibil si consumptibil , in cazul din urma restituirea putandu-se face prin bunuri de aceeasii calitate, cantitate si valoare. Daca pieirea bunului donat e fortuita riscul il suporta mostenireain toate cazurile de reductiune prin echivalent se va avea in vedere starea bunului din momentul donatiei si valoarea lui din momentul deschiderii mostenirii.

23.Notiunea si conditiile obligatiei legale de raport al donatiilor Raportul donatiilor este obligatia pe care o au intre ei, unii fata de altii, descendentii si sotul supravietuitor ai defunctului care vin efectiv si impreuna la msotenire, acceptand-o fie si sub beneficiu de inventar, de a readuce la mostenire – in natura sau prin echivalent banesc – bunurile pe care le-au primit cu titlu de donatie de la cel care lasa mostenirea, afara de cazul cand donatorul a dispus scutirea de raport a donatiei. Conditiile obligatiei legale de raport al donatiilor.sa existe doi sau mai multi mostenitori cu vocatie legala la mostenire in calitate de descendenti ai defunctului sau de sot supravietuitor, acesta din urma numai daca vine in concurs cu descendentii mostenitorul obligat la raport sa fi acceptat mostenirea, pur si simplu sau sub beneficiu de inventar. In caz de renuntare nu mai exista obligatia de raport. mostenitorul legal sa aiba si calitatea de donatar. Inlegatura cu dubla calitate, legea aduce 2 precizari: deoarece raportul donatiei are ca fundament vointa donatorului de a face un avans asupra mostenirii,ar urma ca donatarul sa aiba calitatea de msotenitor prezumtiv al donatorului in momentul incheierii contractului de donatie. Codul civil a consacrat alta solutie: donatarul este obligat la raport chiar daca nu avea calitatea de a mosteni in momentul incheierii constractului de donatie, daca va avea aceasta calitate la data deschiderii mostenirii in privinta calitatii de donatar, codul civil consacra regula potrivit careia mostenitorul nu datoreaza raportul numai pentru donatiile primite personal. Raportul nu este datorat pentru altul. Astfel donatia facuta de defunct descendentului sau sotului mostenitorului nu se raporteaza. Prin exceptia de la regula potrivit careia raportul nu este datorat pentru altul, descendentul in grad mai indepartatcu defunctul va fi obligat sa raporteze donatia primita de ascendentul sau de la defunct daca vine la mostenirea acestuia prin reprezentare (ascendent mort la deschiderea mostenirii). daca descendentul mai indepartat in grad vine la mostenire prin reprezentare, este obligat sa raporteze atat donatiile primite de cel reprezentat, cat si cele pe care le-a primit personal de la cel care lasa mostenirea, avand dubla calitate de mostenitor si donatar.

Modurile de efectuare a raportului donatiilor Pot art 764 Cciv: „Raportul se face sau in natura, sau scazand-se valoarea sa din partea celui obligat a face raport”, acesta din urma fiind denumit raport prin luare mai putin.Raportul in natura consta in readucerea efectiv la mas succesorala a bunului care a format obiectul liberalitatii. Raportul prin luare mai putin, care este un raport in valoare, permite mostenitorului obligat la raport pastrarea in natura a bunului, comostenitorii fiind satisfacuti prin echivalentul valoric (in bunuri sau in bani) al bunului reportabil, fiecare proportional cu drepturile succesorale Raportul prin luare mai putin se poate realiza prin 3 cai: prin preluare – se realizeaza prin luarea din masa succesorala de catre comostenitorii indreptatiti la raport a unor bunuri, pe cat posibil de aceeasi natura si calitate cu acelea raportabile, tinand seama de cotele succesorale ale fiecaruia prin imputatie – valoarea donatiei raportabile se adauga prin calcul pe hartie la masa succesorala, rezultatul se imparte intre mostenitori potrivit cu cota ce revine fiecaruia , valoarea donatiei scazundu-se din partea mostenitorului obligat la raport, primind din restul masei succesorale numai diferenta pana la valoarea cotei sale de mostenire. Aplicabil cand donatia a avut ca obiect o suma de bani. In bani – depunerea la masa succesorala a unei sume de bani care reprezinta contravaloarea bunului raportabil

24.Subiectele dreptului de optiune succesoralaDreptul de optiune apartine tuturor persoanelor cu vocatie succesorala. In caz de deces al titularului dreptului de optiune inainte de a-l exercita , acest drept se transmkite propriilor mostenitori. Mostenitorii legali. In cadrul mostenirii legale, calitatea de subiect al dreptului de optiune apartine tuturor persoanelor cu vocatie generala (eventuala) la mostenire, iar nu numai celor cu vocatie concreta (utila). Dreptul de optiune apartine si trebuie sa fie exercitat nu numai de catre succesibilii cehmati in primul rand sa mosteneasca (rudele din clasa 1 de msotenitori), dar si de catre succesibilii subsecventi(rudele de clasa 2), fara sa astepte exercitarea optiunii din partea msotenitorilor in rang preferatLegatarii. Dreptul de optiune apartine nu numai mostenitorilor legali, dar si legatarilor pentru ca, daca vocatia lor este universala sau cu tilu universal, dobandirea mostenirii implica si suportarea pasivului, astfel incat trebuie sa aiba posibilitatea de a renunta la mostenire sau de a o accepta sub titlu de inventar. Toti legatarii au drept de optiune; vointa unilaterala a testatorului nu poate constrnage nici un legatar sa conserve dreptul dobandit prin msotenire si, cu atat mai putin sa suporte anumite obligatii sau sarcini. Dreptul creditorilor succesibilului. Se pune intrebarea daca creditorii succesibilului neglijent pot sau nu exercite dreptul de optiune pe calea actiunii oblice si daca pot sau nu sa atace optiunea frauduloasa pe calea actiunii pauliene. a)Actiunea oblica. Deoarece dreptul de optiune succesorala este de natura patrimoniala, el poate fi exercitat si de catre creditorii personali ai succesibilului, pe calea actiunii oblice (subrogatorii). Optiunea pe cale oblica ar putea fi refuzata creditorului – atat in cazul mostenirii legale, cat si a celei testamentare – numai daca se dovedeste, in concret, ca alegerii facute de el i se opun consider5ente de ordin moral, caz in care optiunea ar avea caracter exclusiv personal. b)Actiunea pauliana. Se pune intrebarea daca succesibilaul isi exercita dreptul de optiune, dar o face in frauda creditorilor saui; renunta la o mostenire solvabila sau accepta o mostenire insolvabila. In acest caz, actul de optiune poate fi revocat pe calea actiunii pauliene, pentru ca apoi creditorul sa opteze pe calea actiunii oblice?Art 699 alin 1 Cciv consacra expres posibilitatea revocarii pauliene a renuntarii la mostenire facuta de succesibil in paguba creditorilor. Fiind un caz particular de revocare pauliana, trebuie sa fie indeplinite conditiile generale ale actiunii pauliene. Trebuie dovedita numai frauda debitorului (succesibilul

renuntator), constand in constiinta rezultatului pagubitor al actului fata de creditor (prin renuntare a devenit insolvabil sau si-a marit starea de insolvabilitate). Deoarece renuntarea la succesiune este un act juridic unilateral nu se pune problema dovedirii complicitatii la frauda a unui tert. Actiuen pauliana, fiind o actiune personala, trebuie intentata in cadrul termenului general de prescriptie de 3 ani. Ca efect al actiunii pauliene admise, actul de renuntare devine inopozabil fata de creditorul reclamant. 25.Caracterele juridice ale actului de optiune succesorala Act juridic unilateral. Optiunea succesorala se realizeaza prin manifestarea de vointa a succesibilului in sensul acceptarii pure si simple a mostenirii sau sub beneficiu de inventar ori in sensul renuntarii la mostenire. Actul de optiujne poate fi savarsit nu numai personal de catre succesibil, dar si prin reprezentare (legala sau conventionala) sau cu incuviintarea autoritatii tutelare. Deci actul de optiune nu este un act esentialmente personal.Act juridic voluntar. Lbertatea de alegere care caracterizeaza actul de optiune se manifesta pe mai multe planuri, astfel: nimeni nu e obliogat sa accepte mostenirea ce i se cuvine succesibilul are un drept absolut de a alege intre posibilitatile conferite de dreptul de optiune daca exista o pluralitate de succesibili, fiecare este liber sa opteze in sensul dorit, indiferent de alegerea celorlalti. Exceptii de la principiul libertatii de alegere a)potrivit art 19 din D. 32/1954, acceptarea mostenirii cuvenite unui minor, indiferent de varsta sau a unei persoane puse sub interdictie va fi socotita intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar b)in ipoteza succesibilului decedat inainte de stingerea dreptului de optiune prin prescriptie fara a-si fi exercitat dreptul, dreptul dfe optiune se transmite prin succesiune la propriul mostenitor c)nu se bucura de libertate de optiune, mostenitorul care cu intentie frauduloasa a data la o parte sau a ascuns bunuri ale mostenirii Act juridic irevocabil. Mostenitorul care a exercitat dreptul de optiune nu mai poate reveni asupra alegerii facute. Principiul opereaza cu caracter absolut in cazul acceptarii pure si simple a mostenirii, consolidandu-se calitatea de mostenitor. Act juridic indivizibil. Succesibilul trebuie sa se pronunte unitar cu privire la dreptul sausuccesoral nefiind posibila acceptarea in parte a mostenirii si renuntarea la rest.

Exceptii de la acest principiu: mostenitorul legal gratificat prin testament va putea opta diferit cu privire la mostenirea legala si la legat Legea fondului funciar prevede ca „stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, depusa de catre fosutl proprietar saa mostenitorii lui”. Legea 112/1995,unde mostenitori fostului proprietar al imobilului cu destinatie de locuinta trecut in proprietatea statului cu titlu sunt socotiti de drept acceptantii succesiunii de la dat depunerii cererii pentru restituirea in natura a locuintei Relativitatea autoritatii lucrului judecat. In principiu optiunea succesorala produce efecte absolute, in sensul ca alegerea facuta de succesibil poate fi invocata de catre el si succesorii lui in drepturi erga omnes si ii poate fi opusa de oricine are interes. daca insa alegerea rezulta dintr-o hotarare judecatoreasca, ea va avea efecte relative, numai intre partile din proces. Daca in cadrul devolutiunii succesorale intervine un element de extraneitate, succesibilul prin derogare de la caracterul indivizibil al optiunii succesorale va putea opta diferit, acceptand o masa de bunuri si renuntand la alta. Act juridic declarativ de drepturi. Optiunea succesibilului produce efecte retroactive de la data deschiderii mostenirii, deci este declarativa de drepturi. Act juridic nesusceptibil de modalitati. Optiunea succesorala nu poate fi atacata de termen sau conditie. Daca optiunea ar fi afectata de o modalitate, nu va produce nici un efect, fiind nula absolut.

27.Momentul de la care curge termenul de acceptare/renuntare la mostenire. Regula si exceptii. Dreptul de optiune trebuie sa fie exercitat intr-un termen de 6 luni calculat de la data deschiderii mostenirii. Renuntarea la msotenire urmeaza sa fie facuta in acceasi perioada de timp. Termenul de 6 luni este acordat de lege „pentru exercitarea dreptului de optiune pentru a se putea pronunta asupra acceptarii sau renuntarii in deplina cunostinta de cauza”.Termhl incepe sa curga de la data morti celui care lasa mostenirea fata de toti succesibilii, indiferent de vocatia lor. Aceasta regula se palica indifrent daca succesibilul mosteneste 9in nume propriu sau prin reprezentare ori prin retransmitere.Exceptii de la regula: a)copilul conceput inainte de deschiderea mostenirii, dar nascut ulterior, termenul de prescriptie va incepe sa curga de la data nasterii acestuia, daca se naste viu b)in cazul declrrarii judecatoresti a mortii celui care lasa mostenirea, termenul curge de la data ramanerii definitive a hotararii c)daca stabilirea legaturii de rudenie cu efunctul de face pe cale judecatoreasca, prescriptie curge de la data ramanerii definitive a hotararii inceptul prespcriptiei dreptului de optiune mai poate fi amanat datorita unor imprejurari care constituie cauze de suspendare a prescriptiei, daca acestea opereaza de la data deschiderii succesiunii, impiedicand succesibilul sa-si exercite dreptul de optiune. 26.Prescriptia dreptului de optiune succesorala Dreptul de optiune trebuie sa fie exercitat intr-un termen de 6 luni calculat de la data deschiderii mostenirii. Renuntarea la msotenire urmeaza sa fie facuta in acceasi perioada de timp. Termenul de 6 luni este acordat de lege „pentru exercitarea dreptului de optiune pentru a se putea pronunta asupra acceptarii sau renuntarii in deplina cunostinta de cauza”. Termenul se aplica mostenitorilor legali, legatarilor universali sau cu titlu universal, executarii legatelor particulare, iar nu acceptarii lor, statului cand vine la mostenire ca legatar universal sau cu tilu particular. Cursul prescriptiei dreptului de optiune succesorala de 6 luni se suspenda de drept cat timp succesibilul: e impiedicat printr-un caz de forta majora (eveniment exterior imprevizibil, inevitabil si invincibil) sasi exercite dreptul de optiune face parte din fortele armate ale romaniei aflate pe picior de razboi

este lipsit de capacitate de exercitiu si nu are reprezentant legal sau are capacitate de exercitiu restransa si nu are cine sa-i incuviinteze actele cursul se suspenda pe durata necesara obtinerii autorizatiei pentru incuviintarea actelor de dispozitie ale persoanelor incapabile sau cu capacitate de exercitiu restransa daca demersurile in acest scop au fost facute inainte de implinirea termenului de prescriptie, Succesibilul poate fi repus in termenul de prescriptie de instanta de judecatoreasca daca se constat ca fiind temeinic justificate cauzele pentru termenul de prescriptie a fost depasit, si cu conditia sa fi cerutreunerea in termen in decurs de o luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie. Exemple de cauze temeinic justificate: ascunderea cu rea credinta a mortii lui de cuius de catre comostenitori, neexercitarea de catre mama a drepturilor si indatoririlor parintesti.

28.Acceptarea pura si simpla fortata. Natura juridica, conditii, efecte Acceptarea fortata a mostenirii este impusa de lege in cazul in care succesibilul a dat la o parte, a sustras, sau a ascuns, tainuit, bunuri ale mostenirii, inclusiv prin nedeclararea lor la inventar cu intentia frauduloasa de a le insusi in exclusivitate si de a pagubi de comostenitori si sau creditorii msotenirii. Sustrgerea sau ascunderea de bunuri se analizeaza ca fapte juridice ilicite, delicte civila, iar sanctiunea reprezinta pedepasa civila calificare cu multiple consecinte. Pentru a fi in prezenta acceptarii fortate trebuie intrunite mai multe conditii:Elementul obiectiv consta in darea la o parte (sustragerea) sau ascunderea, tainuirea unor bunuri cu ocazia inventarierii a unor bunuri din mostenire, sustragere sau ascundere savarsita de succesibil singur sau in participatie cu altul. Poate fi vorba de fapte comisive, de exemplu ascundeera materiala a unor bunuri, inclusiv fructele acestora sau prin fapte omisive: omisiunea de a trece anumite bunuri in inventar, nedeclararea unei donatii. Darea la o parte sau ascunderea presupun clandestinitatea. Elementul subiectiv il reprezinta intentia frauduloasa a mostenitorului, frauda destinata a inlatura aplicarea intre mostenitori a regulilor devolutiunii succesorale legale sau testamentare. Frauda succesorala trebuie sa fie intentionata, dolosiva, savarsita cu rea-credinta. Intentia frauduloasa trebuie sa fie dovedita de partea interesata Autorul faptei ilicite trebuie sa aiba calitatea de msotenitor cu vocatie concreta la mostenire, fie de mostenitor legal, fie de legatar universal sau cu titlu universal. Autorul faptei ilicite trebuie sa aiba capacitate delictuala (savarsirea faptei cu disernamant). Pentru savarsirea acestui delict legea prevede ca pedeapsa civila o dubla decadere: decaderea din dreptul de optiune succesorala – este decazut din dreptul de a renunta la mostenire sau de a o accepta sub beneficiu de inventar, iar daca a optat anterior in acest sens, decade din benefciul de inventar decaderea din drepturile succesorale asupra bunurilor sustrase sau ascunse – desi succesibilul pastreaza calitatea de msotenitor nua re nic un drept asupra bunurilor sustrase sau ascunse, bunuri care vor fi dobandite de comostenitorii vinovatului, potrivit cotelor lor succesorale.

30.Renuntarea la mostenire Renuntarea la msotenire este actul juridic unilateral expres si solemn prin care succesibilul declara, in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala, ca nu isi insuseste (renunta la) titlul de mostenitor, desfiintand cu efect retroactiv vocatia sa succesorala, devenind strain de mostenire.Conditii de fond speciale:a)renuntarea este expresab)renuntarea la mostenire este vaalbila si produce efecte ca atare numai daca succesibilul nu si-a exercitat anterior dreptul de optiune prin acceptare a mostenirii. c)renuntarea este un act juridic indivizibil; succesibilul nu poate renunta in parte la dreptul sau succesoral pentru a accepta restul d)renuntarea trebuie sa fie pur abdicativa (impersonala si cu titlu gratui)Conditii de forma. Renuntarea este un act juridic solemn, Declaratiile de renuntare la succesiune se fac in fata notarului public si se inscriu pentru opozabilitate in registrul special de renuntari la succesiune tinut de biroul notarilor publici pentru intreaga circumscriptie teritoriala a judecatoriei unde defunctul a avut ultimul domiciliu, iar daca nu a avut ultimul domiciliu in tara unde s-a avut bunurile cele mai importante ca valoare din tara.Deci, renuntarea trebuie sa indeplineasca 2 conditii de forma: una de validitate si alta de opozabilitate, astfel: declaratia trebuie data in fata notarului public declaratia trebuieinscrisa in registrul special de renuntari la succesiune tinut de biroul notarial desemnar pentru circumscriptia teritoriala a judecatoriei de la locul deschiderii mosteniriiEfectele renuntarii: Ese desfiinteaza cu efect retroactiv si, daca declaratia de renuntare a fost inscrisa in registrul de renuntari – cu opozabilitate erga omnes vocatia succesibilului el devenind strain de msotenire, „eredele ce renunta este considerat ca nu a fost niciodata erede”. De aici urmatoarele consecinte: renuntatorul nu beneficiaza de nici un drept succesoral, dar nici nu este obligat sa suport datoriile si sarcinile mostenirii in caz de deces al renuntatorului, partea din msotenire la care ar fi avut dreptul nu se transmite la proprii mostenitori, iar descendentii lui nu vor putea veni la msotenire prin reprezentare, ci numai in nume propriu Daca renuntatorul a beneficiat de o donatie din partea celui care lasa mostenirea nu va fi obligat la raport indiferent ca donatia s-a facut cu sau fata scutire de raport. Drepturile reale sau decreanta ale renuntatorului impotriva defunctului sau ale acestuia impotriva succesibilului renuntator si care s-au

stins prin consolidare sau confuziune ope legis la data deschiderii mostenirii, renasc prin efectul retroactiv al renuntariiRenutnatorul pierde, pe langa calitatea de mostenitor, si beneficiul sezinei, la care a avut dreptul in calitate de ruda in linie directa.Creditorii succesibilului renuntator nu au dreptul sa urmareasca patrimoniul succesoralRenuntatorul nu are obligatia de a plati taxe succesorale. Retractarea renuntarii. in principiu, renuntarea la msotenire este un act irevocabil, in intentia de a se evita vacanta succesorala, legea permite, exceptional, retractarea renuntarii, dar numai daca sunt indeplinite 2 conditii cumulative: sa nu se fi implinit termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala mostenirea sa nu fi fost acceptata Ca urmare a retractarii renuntarii, succesibilul devine mostenitor acceptant, fiind o acceptare pura si simpla a mostenirii, nu si in cazul minorilor si a persoanelor puse sub interdictie, care se socoteste sub beneficiu de inventar. Retractarea renuntarii opereaza retroactiv, De la data deschiderii succesiunii.

31.Notiunea de sezina. Efecte. Mostenitorii sezinari Sezina este un beneficiu al legii in virtutea caruia anumiti mostenitori „au de drept posesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului”. Posesiunea de drept a mostenirii desemnata prin notiunea de sezina este independenta de elementele constitutive ale posesiunii; mostenitorul sezinar are aceasta calitate chiar daca de fapt nu stapaneste bunurile succesorale. Sezina ofera mostenitorului in cauza posibilitatea juridica de a intra in stapanirea bunurilor succesorale si de a exercita drepturile si actiunile dobandite de la defunct sau intrate in mostenire ulterior (dreptul la fructe) fara a fi necesara atestarea prealabila a calitatii de mostenitor pe cale notariala sau judecatoreasca. Numai descendnetii si ascendentii defunctului sunt mostenitori sezinari, deci numai rudele in linie dreapta. Calitatea de sezinar este conditionata de vocatia lor concreta la mostenire. Mostenitorul rezervatar exheredat pastreaza calitatea de mostenitor sezinar, deoarece culege rezerva in calitate de mostenitor legal. Efectele sezinei: mostenitorul sezinar poate intra in stapanirea de fapt si administrarea tuturor bunurilor succesorale, mobile sau imobile, fara indeplinirea vreunei formalitati prealabile. mostenitorul sezinar poate exercita drepturile si actiunile patrimoniale dobandite prin mostenire – inclusiv actiunile posesorii, desi nu a exercitat in fapt posesiunea imobilului – si poate fi urmarit de creditorii mostenirii ca parat (cu rezerva termenului de 3 luni si 40 zile pentru inventar si deliberare, in care nu poate fi condamnat la plata) fara atestarea prealabila a calitatii de mostenitor 32.Notiunea si conditiile de fond ale partajului de ascendent. Efecte Partajul de ascendent poate fi definit drept un act juridic intre vii, donatie, sau pentru cauza de moarte, testament, prin care ascendentul imparte intre toti descendentii sai cu vocatie succesorala la deschiderea mostenirii bunurile sale, in tot sau in parte, bunuri dobandite de catre descendenti divizat, in mos individual, iar nu in cote-parti ideale, ce caracterizeaza starea de indiviziune. Conditii de fond: imparteala de ascendent trebuie sa indeplineasca conditiile de fond de drept comun (capacitate, consimtamant, obiect, cauza) prevazute de lege pentru validitatea donatiilor, dispozitiilor testamentare, precum si indeplinirea unor conditii speciale: numai parintii pot sa-si imparta bunurile intre descendentii lor; ascendentii pot fi din casatorie, din afara ei ori din adoptie

imparteala se face numai intre descendentii dispunatorului. Descendentii trebuie sa aiba vocatie succesorala concreta (efectiva, utila) in nume propriu sau prin reprezentare, sa nu fie nedemni si sa fi acceptat mostenirea expres sau tacit. Sub sanctiunea nulitatii absolute, imparteala de ascendent trebuie sa cuprinda toti descendentii care vin efectiv la mostenire. Partajul testamentar poate avea ca obiect toate bunurile ce ascendentul a lasat la moartea sa (intreaga masa succesorala) sau numai o parte a lor. Imparteala are ca obiect numai bunurile prezente Imparteala de ascendent trebuie sa fie:Efectiva – in sensul divizarii materiale a bunurilor Sa fie facuta cu respectarea „partii legitime” (rezerva succesorala) a fiecarui ascendent, cel vataamt putand ataca imparteala prin actiunea in reductiune. Efectele impartelii de ascendent Partajul de ascendent produce efecte diferite dupa cum s-a realizat prin donatie sau testament. DonatieEfectele inainte de deschiderea mostenirii. Donatarii, ca succesori in drepturi cu titlu particular prin acte intre vii vor dobandi in mos irevocabil de la data incheierii contractului, drepturile care formeaza obiectul lui (proprietae, nuda proprietate daca donatorul si-a rezervat dreptul de uzufruct), putand dispune liber de bunurile ce le-au fost atribuite, fara sa mai astept deschiderea succesiunii ascendentului donator. Fiind un act juridic mixt (donatie si imparteala), produce efecte intre descendenti, care au unii fata de altii calitatea de copartasi, raporturi nascute din imparteala. Efecte dupa deschiderea mostenirii. din momentul deschiderii mostenirii, descendentii donatari devin succesibili, dar pastreaa si calitatea de donatari. Ei se bucura de dreptul de optiune succesorala, putand accepta sau renunta la mostenire.Descendentii donatari care accepta msotenirea si indeplinesc conditiile pentru a mosteni (nu sunt nedemni si au capacitate succesorala): raspund de pasivul mostenirii, proportional cu partea ereditara a fiecaruia dobandesc mostenirea in stare divizata, ceea ce inseamna ca fiecare pastreaza bunurile primite donatie Pot intenta actiunea in reductiunea liberalitatilor excesive, daca rezerva succesorala a fost incalcata prin imparteala de ascendent.Testament Fiind o dispozitie mortis cauza, imparteala testamentara nu produce nici un efect cat timp ascendentul traieste si el o poate revoca sau modifica pana in ultima clipa a vietii. Efecte dupa deschiderea mostenirii. descendentii dobandesc bunurile atribuite in stare divizata, din chiar

momentul deschiderii mostenirii, potrivit vointei testatorului. Intre descendenti se nasc raporturi de imparteala la deschiderea msotenirii si ca atare, datoreaza garantie in calitate de copartasi si se bucura de privilegiul imobiliar al copartasului. Bunurile care nu au fost impartite vor fi dobandite de mostenitori in stare de indiviziune

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->