Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Stiinte Economice CATEDRA MANAGEMENT

Referat
Tema : Elton Mayo i experimentul de la

Hawthorne

Aelaborat :Rinja Pavel, MK1001, Anul II Specialitatea : Marketing si Logistica

Chiinu, 2011

Cuprins

1: Elton Mayo: schi biografic 2: Experimentul Hawthorne 3: Efectul Hawthorne Concluzie Bibliografie Anexe

3 4 6 6 ... 7

Biografie
George Elton Mayo (1880-1949) - psiholog american i sociolog, cercettor privind problemele de comportament organizaional i de management n cadrul organizaiilor, este unul dintre fondatorii sociologiei americane industriale i a doctrinei "relaiilor umane". A gestionat mai multe proiecte de cercetare i experimente, inclusiv experimental de la Hawthorne. El a fondat micarea "pentru dezvoltarea relaiilor umane" i este unul dintre fondatorii colii relaiilor umane. Elton Mayo s-a nascut pe data de 26 decembrie 1880 n Adelaide (Australia), i a fost al doilea copil intr-o familie de coloniti respectabili. Era de ateptat ca el va calca pe urmele bunicului su i va alege s devin doctor. Dar el nu i-a prezentat interesul la universitatea de medicina i a fost trimis n Marea Britanie. Acolo, n Scoia, el a continuat sa studieze medicina si psihopatologie. O mare influen n modelarea opiniilor sale au avut ideile lui Durkheim i a lui Freud. Mayo, apoi sa ntors n Australia pentru a lucra n Adelaide. Chiar i atunci, el a publicat materiale cu privire asupra managementului, dar aceste idei in Australia au fost nepopulare. Mayo si-a reluat studiile la universitate i s-a specializat n studiul de etic i logic. n plus, a fost numit cel mai strlucit elev al filosofului Sir William Mitchell. Cariera academica a lui Elton Mayo din Australia a avut un mare succes. ntre anii 1911-1921 Mayo a fost profesor de logic, psihologie i etic, apoi profesor de filosofie i psihologie la Universitatea din Queensland (Brisbane, Australia). A mers intr-o excursie n Marea Britanie, dar in urma unei clause contractual a rmas la un acord in SUA, unde a lucrat la mai multe proiecte. Atunci cnd universitatea sa a refuzat s-i ofere sprijin financiar, a rmas n Statele Unite ale Americii fr bani. Apoi, n termen de ase luni, a primit sprijin financiar din partea John D. Rockefeller, iar n 1923 a intrat la coala de Finane i Comer de la Universitatea din Pennsylvania. In 1926, Mayo a fost promovat pentru a asocial un profesor i ef de departament de cercetare industrial la Universitatea Harvard. Contribuia lui semnificativ in sociologia de gestionare i sociologia industrial, Mayo s-a fcut celebru prin experimental Hawthorne la "Western Electric" din apropierea oraului Chicago (1927-1932). Studierea impactului diverilor factori ( condiiile i organizarea muncii, salariul, relaiile interpersonale, stilul de conducere, etc,) pentru a crete productivitatea muncii ntr-o organizatie ,Mayo a demonstrate un rol important al factorului uman i de grup. O generalizare a datelor empirice l-au condus la crearea filosofiei sociale a managementului. In 1947 s-a mutat in Marea Britanie, unde a continuat munca s-a tiinific. Elton Mayo a murit n Guildford (Marea Britanie) pe data de 1 septembrie 1949.

Experimentul Hawthorne
n noiembrie 1924, un grup de cercettori a nceput s efectueze un experment la fabrica Hawthorne, detinuta de compania "Western Electric" din Chicheri, Illinois. Scopul iniial a acestui experiment a fost de a determina relaia dintre condiiile fizice de munca i productivitate muncii. Acest experiment a fost o dezvoltare logic a teoriei de "management tiinific", care a dominat acea perioada.Cum se ntmpl adesea cu cele mai mari descoperiri, rezultatele nu au fost acelea ce erau de ateptat.Oamenii de stiinta au descoperit accidental ceva mult mai important, c are ulterior a condus la apariia teoriei de "relaii umane " n tiin de management. Sarcina iniial a experimentului, ce s-a transformat mai trziu in patru etape, a fost de a determina efectul intensitatii de iluminare asupra productivitatii muncii. Muncitorii au fost mprite n 2 grupe: de control i experimental. Spre marea surprinderea a cercetatorilor, atunci cnd au marit intensitatea iluminarii asupra grupului experimental, productivitatea muncii a ambelor grupuri a crescut. Acelai lucru s-a ntmplat atunci cnd iluminarea a fost redus. Cercetatorii au concluzionat c iluminarea a avut o influneta foarte mica asupra productivitii muncii. Ei au realizat c experimentul a euat din cauza unor factori ce nu se afla sub controlul acestora. S-a dovedit c ipoteza lor a fost corect, dar cu totul din alte motive. n cea de a doua etap a experimentului, grupului de cecertatori s-a alaturat Elton Mayo care deja era un distins savant al Universitatii Harvard. A fost realizat un experiment de laborator unde au participat lucratori de sex feminin ce ansamblau releuri . De aceasta data un grup mic de ase voluntari, a fost izolat de restul personalului i au primit pentru munca prestata o plat cu inlesnire. Angajaii de sex feminin au primit, de asemenea, mai mult libertate pentru convorbiri dect de obicei era permis la fabrica. Ca urmare, ntre ele a fost observata o relaie mult mai strns. Primele rezultate au confirmat ipoteza original. Cnd, de exemplu, au fost introduse pauze suplimentare, productivitatea muncii a crescut si astfel oamenii de stiinta au explicat un grad mai mic de oboseal a lucratorilor. Prin urmare, cercetatorii au continuat s fac modificri similare n programul de lucru, cum ar fi reducerea zilei de lucru i a saptamanii de lucru, si astfel productivitatea muncii a continuat s creasc , iar chiar daca oamenii de stiinta au revenit cu condiiile iniiale de lucru , productivitatea tot a ramas ridicata la un nivel inalt. Conform teoriei de control al acelei perioade, acest lucru nu ar fi trebui s se ntmple. Dar s-a intimplat. Prin urmare, participantii au fost intervievati pentru a determina care au fost motivele acestui fenomen. Astfel oamenii de stiinta au descoperit ca un element uman are un impact mult mai mare asupra productivitii muncii dect modificri tehnice sau fizice. Creterea productivitii muncii a lucratoarelor nu putea fi explicat prin modificrile condiiilor fizice de munc, indiferent dac munca lor a avut un caracter experimental sau nu. Cu toate acestea,acest lucru putea fi explicat prin formarea a ceea ce se numea grup social, i relaia special cu liderul acestui grup.

A treia etapa a experimentului a fost conceput ca un simplu plan de a mbunti atitudinea personalului fata de munca lor. Cu toate acestea, in urma mai multor consecinte acest plan sa transformat ntr-un plan imens, ce a constat din interviuri cu mai mult de 20 de mii de angajai. A fost colectata o cantitate uria de informaii despre relatia personalul cu munca pe care o efectueaz.Ca urmare, cercettorii au descoperit c productivitatea muncii i starea fiecrui angajat n organizaia depind insasi de angajat, precum i de colectivul de munc.Pentru a studia influena colegilor asupra productivitii angajailor,cercetatorii au decis s efectueze un al patrulea experiment. In a patra faza a experimentului bazat pe diferite conditii ale managementului tiinific, cercetatorii au procedat logic bazindu-se pe faptul c acei lucrtori care lucreaz mai repede dect altii i sunt motivai de dorina de a ctiga mai muli bani, vor stimula si pe lucratorii mai lenti de a cistiga mai mult dar si de de data aceasta a fost o surpriz. De fapt, muncitorii mai rapizi au avut tendina de a ncetini ritmul lor de lucru, pentru a nu depi limitele stabilite de grup.Ei nu doreau s fie vzuti ca scandalagii ce nu respecta ritmul placut si nu doreau sa fie vazuti ca o amenintare de ceilali membri ai grupului. Unul dintre muncitori a explicat acest lucru astfel: "titi, am primit cu totii aceeasi sarcina bine-definita.Imaginai-v, de exemplu, c un lucrator are de executat 6 mii de sudari acest lucru reprezinta dou seturi complete. Acum imaginai-v ca atunci cnd a terminat partea lui, el va mai face cu cteva sudari mai multe iar foarte curnd s-ar fi terminat inca cu un set mai mult. Ei bine, n acest caz se poate intampla? La urma urmei, poate fi concediat cineva. " Cu toate acestea, cei care au lucrat mai lent dect altii, au ncercat, de asemenea sa-si mbunteasca productivitatea lor , ei nu doreai sa fie considerati lenesi de ceilali membri ai grupului. Rezultatul i-a determinat pe cercettori s afirme c cel mai important factor l constituia crearea unui sentiment al identitii de grup, a unui sentiment de sprijin social i de coleziune, determinate de creterea interaciunii dintre muncitori. Superiorul ierarhic a fost de asemenea observat i s-a stabilit c faptul c adopta un anumit comportament fa de membrii grupului experimental a condus la dezvoltarea spiritului de echip. Iat cteva observaii ale studiului: 1.eful (observatorul ef) era personal interesat de reuitele fiecrei persoane. 2.Era mndru de ceea ce fcea (nregistrarea perfor-manelor grupului). 3.A ajutat grupul s i stabileasc propriile condiii de lucru. 4.A acordat feedback privind performanele afindu-le la vedere. 5.Grupul era mndru de reuite i era satisfcut de interesul pe care cei din afar l manifestau fa de realizrile membrilor lui. 6.Membrii grupului nu simeau c au fost presai de schimbare. 7.nainte de operarea unei schimbri, membrii grupului erau consultai. 8. n cadrul grupului s-a dezvoltat un sentiment de ncredere i candoare.

Studiile Hawthorne, efectuate la sfritul anilor 20 i nceputul anilor 30, au stabilit un tipar ce a fost urmrit de majoritatea cercetrilor care au fost efectuate n urmtoarele dou decenii. n management, accentul nu mai cdea pe eficien, ci pe nevoile i sentimentele muncitorilor i pe impactul relaiilor sociale asupra grupurilor. Aceste studii reprezint baza preocuprilor prezente pentru munca n echip, construirea echipelor, precum i pentru individ.

Efectul Hawthorne
Efectul Hawthorne se refer la mbuntirea productivitii unui lucrtor care rezult din observare de ctre conducere sau de cercettori. Datele obinndu-se n cele din urm la aceast concluzie a venit de la experimentele realizate ntre anii 1924 i 1932. Efectul Hawthorne demonstreaza ca motivatia cea mai puternica nu este cea de natura financiara, ci de natura emotionala, cum ar fi sentimentul de implicare si atentia acordata.Aceasta teorie porneste de la ideea ca indivizii sunt mai motivati de factorii de natura emotionala decat de cei economici. Elton Mayo este considerat parintele psihologiei industriale, membru al Universitatii Harvard din 1926,20.000 dintre muncitorii de la Compania Western Electric au fost subiectii cercetarilor efectuate de o echipa de profesori de la Harvard. Acesta a fost un program cu o durata de 10 ani, care s-a dezvoltat de la faza initiala, in care au fost imbunatatite conditiile de iluminat ale unor muncitori pentru a evalua efectul asupra motivatiei si productivitatii acestora. Desigur, nivelul de productivitate a crescut, dar s-a constata ca acest lucru s-a intamplat si pentru grupul de control unde conditiile de iluminat nu au fost schimbate, singura modificare fiind ca si acestia erau informati ca sunt subiectii unui studiu mai amplu. In aceste conditii, aceasta este una dintre primele demonstratii ca oamenii nu sunt motivati numai de imbunatatirea conditiilor de munca, desi, conform teoriei lui F.W. Taylor, banii si conditiile de munca erau considerate factorii motivationali cei mai importanti. Astfel, motivarea angajatilor trebuie sa tina cont de personalitatea lor in ansamblu, adresandu-se atat nevoilor bazale ale individului, cat si celor superioare.

Concluzie
Elton Mayo este cel care a descoperit rolul factorilor psihosociali, al relatiilor interpersonale, al organizarii informale (neoficiale) n cadrul activitatii de munca. El a demonstrat ca ipoteza gloatei potrivit careia individul si urmareste propriul interes ngust si meschin este falsa. Oamenii au nevoi sociale, de stima si statut, de participarela relatiile informale, de apartenenta si identitate psihosociala.Pusi ntr-o situatie competitiva cu altii si mai ales cu normele constrngatoare ale organizatiei, oamenii rezista, construiesc grupuri si norme care ntaresc aceasta rezistenta. Crearea conditiilor cooperarii spontane dintre oameni ar putea fi calea prin care contracararea n industriea distrugerii valorilor traditionale ale societatii ar deveni posibila. Conflictele, concurenta,discordia ar putea fi diminuate si evitate prin asigurarea de catre manageri a bazelor de afiliere ale grupurilor. Un asemenea deziderat nu ar fi fost posibil de realizat dect cuajutorul reprezentantilor stiintelor socioumane, care trebuie sa ntreprinda studiul stiintifical comportamentului organizational. Mayo nu spunea doar Haideti sa procedam stiintific n problema comportamentului uman., ci, mai mult dect att, el specifica tipurile de ntrebari, fenomene, observatii, date, metode, uniformitati de care stiinta comportamentului ar trebui sa se preocupe. Mayo ramne un punct de referinta esential n stiinta comportamentului aplicata n studiul muncii si organizatiilor.

Bibliografie:

1. Clasica Managementului. Autor: M.Worner , Sankt-Petersburg,

2001.pag.565
2. http://facultate.regielive.ro/proiecte/economie/evolutii-in-teoria-si-

practica-managementului96233.html?s=teor%20management
3. http://ro.ogdeo.com/care-este-efectulhawthorne.html#ixzz1ZN3x8cB8 4. Efectul Hawthorne (Teoria motivationala elaborata de Elton Mayo)