Sunteți pe pagina 1din 17

8

Nicolae Tomescu

I'olitica externa a Rornfiniei intregite

*
preJa vremii

Politica extern a a Romtiniei intregite. ReflecJii ii atitudiu] abordeaza un subicct major a l istorici contempornu De regula, atunci cand trateazii acest subiect, istoricii mCI'/-I I arhive - mai ales la cea a Ministerului de Externe - pentru studia conventii, tratate, note de convorbire, rapoarte, telegram i a analiza, pe aceasta baz a, reiatiile Rornaniei cu diverse stare organisme internationale, problemele care s-au ivit, rnodurilc care au fost ele rezolvate. Nicolae Tomescu priveste politica extern a a Romaniei pn prisma celui mai important mijloc mass-media a perioadci, anume presa. Lucrarea nu se ocupa atfit de reflectarea actclor d politics extern a in presa vremii, cat de modul in care ea interpret i lua atitudine fa~a de aceasta components esentiala a activit! guvernamentale. Problemele dezbatute i analizate sunt cele cunoscute: Rom nia i pnsele pacii (Conferinta de pace de la Paris din 191 1920); Politica aliantelor (cu Polonia, Franta, Italia, apoi Mi in~elegere, In~elegerea Balcanica) ; Romania i Societatea Nati nilor; Reactii i atitudini fa~a de ofensiva revizionista (rnai ales Ungariei) ; Sub arnenintarea razboiului (dcteriorarea situa~i internationale i izbucnirea celei de-a doua conflagratii mondialc Baza docurnentara a lucrarii este asigurata, in primul ran de presa vremii (ziare i reviste, locale i nationale, rornanesti straine). In acelasi timp, autorul a cercetat documentele aflate J Arhiva Ministerului de Externe, Arhivele N a~ionale, Arhiva Biblio tecii Academiei Rornane, fapt ce i-a permis sa cunoasca, di interior, actiunile politico-diplomatice, multe dintre de avand II caracter confidential i deci nefiind destinate publicitarii. Astf Nicolae Tomescu a putut evidentia rnasura in care pres a reflect politic a extern a reala sau numai pe cale de intuitie ori inforrnatl partiale. De asemenea, el a studiat colectii de documente publicat dictionare, enciclopedii, memoriile unor contemporani, lucrari studii privind politica externa i situatia internationals in prim jurnatate a secolului al XX-lea. Analizand temele crucia!e ale politicii externe i modul I care presa le-a receptat, interpretat i transmis opiniei public Nicolae Tomescu a ajuns la concluzii interesante. Cartea evide

dl.I"I'fHln~:l dintre "cuvinte i fapte", dintre declaratiile, !I,IIIII"IIt'fc: forrnalc ~i actiunile politico-diplornatice, dintre 1,1t"11~lIlf' rontrnctuale i modullor de aplicare. In acest context, ihillOlliu II miznt pe cartea supravietuirii i a dernnitatii. La randul fill'''' 1\ uhordat, sub unghiuri foarte diferite, unul i acelasi ""Iff Ill'MlllRnd sa-i descifreze sensurile i mai ales consecintele. Iln 1",1i lc luate la Conferinta Pacii sunt analizate din perspecvl"ldlitM~ii acestora, in conditiile in care Germania a fost IIlIi,IIM 1\I maxima brutalitate, Rusia nu a participat la acest IIIt II11111 conclav international, iar S.u.A., dupa ce a fost un j~!~!l1lf l(IIt'm de activ la Paris, s-a retras din sistemul angajamen1111111 nunuue ~i nu au participat la activitatea Societatii Natiunilor, I 'f1~II\III,Romnnia era multurnita de hotararile luate la Conferinta rill il '111'1:confirmau actele de Unire din 1918 - dar oamenii 1,'llllllllflmOni I1U puteau uita modul in care ~ara a fost tratata de 111111111,. Alintc i Asociate, unele clauze ale tratatelorincheiate (in 1IIIId"1I1I1minorita~ilor, liberului tranzit, rascurnpararii bunurilor '\11111111 hlt'i hnbsburgice etc.). 1',IIllie" de aliante a Romaniei este infii~iata prin prisma "II ItnlnrRlc la Conferinta Pacii, dar i prin aceea a apartenentei 1,,111IIIIIIIdtMzona geografica - Europa Centrala sau Balcanica - a "'1111111111101' de putere i de interese economice. Unele proiecte, Hrl~11I11 1,(,1nl "Blocului ~arilor agrare" sau "Blocul ~arilor duna, 111"1111 (~~lllIttocmai din cauza intereselor divergente dintre state, 1111111 1IIIIIt'de rnarilc putcri, care I1U vcdeau cu ochi buni consti111111'111111111 "bloc" al statelor mici. I>lIpM cum bine se tie, la sf5ritul razboiului, in 1921, s-a dl III Mien ~n~elegere (alcatuitii din Romania, Iugoslavia, Cehos11111), MIII~i oarneni politici rornani, dar i presa, erau satisfacuti. II'( In srri:t 'In 1936: "Romania S-:I gasit in ccntrul unui sistcrn dIIlIlLI', care, gratie legaturii stabilite cu Polonia, avea ca punct Iii 1''''1111('uprcpierea Marii Baltice, prelungindu-se pana la ~armuIIIi 1IIIIIIcIIIi Pcrsic. Acest sistcm a dobfindit un scop unic i comun: 111I 1I~lfI('I'I'l\rnai intai a pacii, respectul i salvgardarea tratatelor 111I111'11111'''' Prcsn francczji alirnenra i ca aceastii stare de spirit: I Itl III 1/lIlll-tlllO-ului teritorial din Europa Centrals este Mica 11l~111'I\I'I'r",scria .Journal des Debars" in august 1935. Numai ca, III 1Illilllf'IlIIlI ,,:Iileviirllllli", adic:i Jf).')R-1010. arrstc :t!i:1Il~l' nu :111 111111/11111 ~i(ln:'l, inr tratatele interriationale au devenit simple "petice Ii. IInlll"

I'"

10

Nicolae Tomescu

Politica externii a Rornfiniei intregite

11

o coordonata esentiala a politicii externe a Romaniei devene orientarea catre Franta i Marea Britanie. Dar intre declaratiil oficiale - In care abundau cuvintele frumoase despre prietenie alianta, garantarea tratatelor etc. - i realitatea con creta era deosebiri substantiale pe care nici politicienii rornani i nici pres nu le-a sesizat cu toata acuitatea. Cea mai mare parte a acestei s-a leganat, ca i guvernantii, In iluzii, au luat propriile lor dorint drept realitate, iar aceasta s-a razbunat In vara anului 1940. Nicola Tomescu surprinde foarte exact aceasta realitate : "Sub suprafat lustruita a relatiilor internationale, se intamplau lucruri despr care unii ar fi dorit sa nu se vorbeasca", Societatea Natiunilor, creata la sfaqitul primului razbo mondial cu scopul de a impiedica 0 noua conflagratie a fost, I realitate, mai mult un club unde reprezentantii statelor membr se puteau intaln] i discuta asupra problemelor cu care era confrun tata ornenirea. Unii ziaristi i-au sesizat viciile fundamentale: Pactu Societatii Natiunilor a fost Incorporat In Tratatul de Pace c Germariia din 28 iunie 1919, astfel ca institutia aparea ca subordo nata obiectivului vizand pedepsirea unei mari puteri ; pe de alt parte, chiar statui care a ininat Societatea Natiunilor nu particip la activitatea acesteia. Romania s-a angajat cu convingere 11_ actiunile prevazute de Pactul Socictatii Natiunilor, avand chia initiative remarcabile, iar Nicolae Titulescu s-a impus ca u diplomat de talie rnondiala. Dar, In fa~a marilor "provocari" agresiunea J aponiei asupra Manciuriei, a ltaliei asupra Abisiniei anexarea Austriei de catre Germania - Societatea Natiunilor sdovedit neputincioasa. ., Nicolae Tomescu apreciaza, cu deplin ternei, ca principii! diplornatiei romancsri "nu-i putcau gasi aplicare In noul contex international de dupa 1933", caracterizat prin ofensiva statelor revizioniste. Cred ca era util sa f insistat mai mult asupra acestui aspect, i anume ca Romania a pierdut nu numai batalia diplomatica pentru respectarea tratatelor de pace, dar i razboiul inforrna~ional. Propaganda rornaneasca In strainatate a fost anernica, neputand contracara actiunea revizionista a Ungariei. Exista chiar mentalitatea paguboasa ca face propaganda numai eel care nu are dreptate i ca Romania nu trebuia sa consume bani pentru a sustine Unirea din 1918, un act perfect legitim, recunoscut ca l atare pe plan international, prin tratatele de pace. Este adevarat di

agitatie interna, organizata mai ales de Liga Rornana, de 0 buna parte a presei care a sesizat prricolul propagandei desfasurate de Ungaria. o parte a presei din Romania a adus mari deservicii cauzei 1111~ionale prin exacerbarea unor probleme interne. In acest cadru inscrie campania extrem de vehernenta a unor ziare de mare liI'llj, precum "Adevarul" i .Dirnineata", impotriva guvernului llhcral care a Inabuit "rascoala ~aranilor" de la Tatar-Bunar, din JI)2~, ce se ridicasera la lupta irnpotriva "asupririi i exploatarii" d( dupa 1918. De asernenea, aproape orice carnpanie de riisturnare dr ~uvern roman incepea din strainatate, de regula din Franta, cu Ilrclnra~ii fulminante irnpotriva oficialitatilor de la Bucurejti, care ill' prornova 0 politica dictatoriala, indreptatii Impotriva rnajoritatii pnporului, iar acesta era hotarfit sa se ridice la lupta impotriva 11'lo!'aflati la conducere. S-a creat astfel, In opinia publica, dar i In unele cabinete europene, convingerea ca Romania era 0 ~ara nSlnbila, incapabila sa integreze teritoriile "anexate" In 1918. in aceeasi ordine de idei ar fi fost interesant de urrnarit utcrvcntiile "marilor dernocratii occidentale" la Bucuresti, pentru il dctcrmina luarea unor masuri de politics interna, care au avut mportante consecime asupra evolutiei i imaginii Rornaniei ; intre 1l('C'ste interventii, rnentionarn cererea vizand dizolvarea Garzii de Iller 'in 1933 (urrnata de asasinarea primului ministru I.G. Duca), nrcrventiile din decembrie 1937-februarie 1938 impotriva guvernului Goga, suspectat d ar urrnari orientarea politicii externe a I~ilmnniei spre Germania i Italia, fapt care a permis regelui Carol IIIIl-lca s5-i instaureze regimul de autoritate rnonarhica. in 1938-1939, c5nd spectrul razboiului devenea tot mai clar, I(omfinia continua 0 politics "principiaHi", de atasarnent fa~a de ~im'ictatea Natiunilor, se bizuia pe Franta i Marea Britanie, pe ullnntclc constituite In perioada anterioara, care, din punct de vrrlerc practic, deveneau tot mai ineficiente. Cenzura introdusa tit' r'l'gimullui Carol al Il-lea la 11 februarie 1938 a Impiedicat 0 d('I.h:ltcre publica asupra oricntarii externe a Rornaniei, iar presa IIII 1\ mai putut adopta atitudini care contraveneau politicii oficiale. It('~,lIltatele s-au dovedit a fi negative. Incercarea autoritatilor de iii llucuresti de a se "adapta" la realitati a fost tardiva i nu s-a 11111111 impiedicn dezrnernbrarea Romfiniei In vara anului 1940.
II 0

dcsfasurat

ntirevizionista

12

Nicolae Tomescu

l'olirica externa a Romaniei intregite


11111 illlltd pc care il are la dispozitie i asupra caruia ii I~ 1Il1l1li~n cste reprezentat de aproxirnativ 40 cotidiane i 1111 1111 IIparut intre 1920 i 1940 In Bucuresti, Cluj, Iai IPllII, P:lris. Sunt urmarite ed itorialele, celelalte rubrici I I I III('Mponden~ele publicate intr-un spectru destul de larg 1/11111 clof rornanesti, tara insa a se gasi reflectata Intreaga 11111I1' !lolil'idi a acestora. h 1111 fll care Nicolae Tomescu opereaza cu aceasta baza 1I1\l11'11r~ cste determinat de marile probleme ale perioadei ,III Iii r: organizarea politica a Europei dupa razboi, dezarrna1I11I1V'lc instrumentate de statuI roman, Romania la Liga 11111111I', politica de revizuire i revansa 'intreprinsa de 0 serie II 1.'1(,(,11 rc din aceste probleme constituie un capitol in care se _I". umple fragmente din analizele elaborate de reputati lid, Ii d, IIi politicului sau nu, dar care au crezut ca au un cuvant I. I"IN Iclntiv la felul in care se derula activitatea diplornatica a I IIIdli1 loman intr-un moment sau altul (apreciem insa ca ar fi I 11111,1 "npargerea" capitolelor, in care situatie prezentarea ideilor I IIII1NI mult usurata). Urrnarind eu atentie analizele realizate in 11111", prccum i lncheierile autorului, se poate ajunge usor la IIIIm~ln c~ perceptiile jurnalistilor fa~a de evenirnentele In desfa1111111 tll Europa interbelica erau in general corecte, ei descifrand IIItlilldlc, ~intele vreunei actiuni sau identificand real instrumenII 111 1I1'I'Slcia. Poate ca un apel la aceste reviste, la cele mai multe ,lllIIlI'lIl1nlizele de aici, in urrna cu mai multe decenii, ar fi scutit 1IIIIIIImnr de istorici de a face afirrnatii eel putin gratuite. ) lucrare de complexitatea celei elaborate de Nicolae Tomescu "' ." ponte 3eza numai pe 0 singura baza docurnentara, oridt de 11111111 IIr ea. Peste 100 de volume dedicate politicii externe IIll1nllctidin perioada interbelica au fost utilizate in procesul de II II ('Ilire i elaborare a lucrarii asupra careia ne pronuntarn. Nu tlIIIIIhibliografia edita este prezentata ; autorul a efectuat cercetari tll.' It! lie ample pentru a-si fundamenta parerile in arhive, a folosit Itll'lllorii i jurnale ale unor personalitati implicate in instrurnen11111'11 politicii externe rornfinesti in anii '20-'30. Structura car~ii este favorabila ideilor pe care Nicolae 11111\1:scu vrea sa ni Ie impuna, tara ca irnpunerea sa .forteze" 1IlI'Vn rul cdor petrecute eu peste 60 de ani tn urrna. Ap ceva se tllnlllqte r:tr ... Prof unio. dr. Mihai Retegan, Universitatea din Bucureszi

Analist competent i subtil, Nicolae Tomescu ofera cititor o imagine cuprinzatoare asupra presei din Romania interbeli reflectiilor i atitudinii acesteia fa~a de politica externa, reli existents unor "analiti politici" autentici, chiar dad nu av pretentia de a fi denurniti astfel. In acelasi timp, lucrarea 0 cititorului de astaz i posibilitatea de a com para diplornatia ( jocurile ei de culise) cu perceptia i analiza publica. In conciuzie, apreciez d Politica extcrnd a Romtiniei 17/1 gite. ReflecJii :Ii atitudini In presa vremii reprezinta 0 contribu real a, originals in plan istoriografic. Prof uniu. dr. loan Scun, Uniocrsuatca din Bucur

*
Nicolae Tomeseu nu este un new comer in istoriografie. Da ne referim la incercarea de fa~a, el a Intreprins 0 curajoasa i uti actiune de analiza a politicii externe instrumentate de statui rornf in perioada interbelica, Actiunea este ternerara intrucat avem zeci de volume i sue de studii apartinand unor reputati specialisti in care sunt focalizau eforturile diplomatiee derulate de statui roman pe arena interna ~ionala pentru prezervarea tratatelor de pace realizate dupa prim razboi mondial. In acelasi timp, ea este utila pentru d ofera perspectiva noua asupra unui subiect despre care in mod obisnui afirrnarn ca este "cunoscut". In general, istoricii mai vechi sau mai noi (denurniti In aces ultim caz "analiti") au cautat In rnaldare de dosare din diferit arhive sau in jurnalele i memoriile eelor irnplicati In activitate diplornatica - "noul". Oar Nicolae Tomescu ne propune altceva. ~i anume, e investigheaza "vechiul". Materia prima cu care autorul opereaz este constituita din reactiile conternporane actiunilor desfasurat de diplornatia Bucurestilor, reactii Intalnite In paginile ziardor i mai ales ale revistelor vremii. Pe scriitor nu tl intereseaza sa descopere, sa introduca In circuitul istoriografic cine-stie-ce "docu ment bornba"; doreste sa cunoasca i sa ne aduca la cunostinf felul in care conternporanii lui Take Ionescu, Nicolae Titulesc sau LGh. Duca Ie receptau aetivitatea. ~i 0 face bine ...

r.

963219

14

Nicolae Tomescu

Politica externa a Rornaniei intregite

15

*
Nicolae Tomescu nu mai este, de bun timp incoace, un nu necunoscut In istoriografia romans actuala. EI a valorificat mod exemplar bogata inforrnatic cxistcntii desprc Riizboiul d, Golf, rezultatul concretizandu-se In doua editii ale unei car~i apr. ciate de cititori. A realizat mai multe volume de reportaje i intc viuri, in care - bineinteles - istoriei i-a rezervat un loc cuvenit. cele din urrna, dar nu cel mai putin important, Nicolae Tomes :1 fost i este initiatorul unor valoroasc emisiuni radiofonice s TV pe problerne de istorie. Cele mai multe dintre chestiunile ca s-au aflat In atentia sa nu au fost nicidecum "calde". Se irnpurr In context, sa mcntionez cfitcva : cvolutia politica a Romani interbelice; din istoria Miscarii Legionare; ap-zisul holocau brun in Romania antoncsciana ; din istoria diplornatiei rornf ete. De asemenea, nu pot fi trecute cu vederea eforturile lui Nicol Tornescu, in calitatea lui de om de presa i istoric prin forrnatie voc:1~ie,'de a mentinc treaz interesul nostru pentru provincii picrdute - Bnsarabia i nordul Bucovinci. Randurile de mai sus, crcionand profilul, nu s-au dorit sa ingroase, Ele vin mai degraba sa explice titlul car~ii. Textul cireste cu placere, autorul - dublat fiind de un poet i de u prozator de-scum "lansat" - expuuand i cornentand cu aplom problemeie abordate. Vreau sa spun ca, In nici unul din aspecte tratate, autorului nu-i lipsesc argumentele i contraargumentel intr-o discutie care In nici un moment nu se dovedeste pernicioas Fapt remarcabil, scriitorul nu se lasa .furat" de problemele invest gate, mai ales ca, In raport cu metoda aleasa, datele de presa su riguros coroborate cu inforrnatiile veridice desprinse fie din doc mentele inedite descoperite In arhive ori identificate in colectii publicate, fie in bogata bibliografie esentiala cercetata cu atenti Numai astfel este po sibil sa ne confruntam cu rezultatul superio Politico externii a Romdniei intrcgite. Rcfleqii :Ii atitudini In pre. vremii, care nu este 0 Iniruire de citate sau extrase din pres anilor 1918-1940, ci cu totul altceva - sinteza unor desfayurari fenomene diplomatice bine conturate potrivit unei cercetari global sau globalizante, proprii ori ale anternergatorilor In domeniu. S impune, asadar, observatia di nu intotdeauna inforrnatia de pres este predorninanta pentru autor. Ea se dcvedeste, in virtutea titlul

ii,'., nccesara, dar nu de neocolit, intrucat Nicolae Tomescu, un


format, apeleaza din belsug la inforrnatiile provenind din 111I11(' sursele posibile, mai precis, din izvoarele clasice - docurnen111(' cdite ori inedite, relatarile orale, memorialistica etc., ori din 1lil'l'lllurade specialitate - monografii i sinteze, studii, note, diverse 1,Iponrtcetc. in toate compartimentele car~ii, autorul, rara a deveni "Ipnrator, supune atentiei cititorului problematica special a privind 1111111 i locul presei in tratarea temelor de istorie, a trecutului diplomatic, In cazul in spe~a. Para indoiala, afirrnatiile se cer exemplificate. In capitolul V [lrolae Tomescu 11 conduce cu precizie pe cititor in vfiltoarea I yrllimenteior din 1938-1940. Personal, nu cred ca i se poate I,'prop ceva autorului de vreme ce ei a surprins exact cursul I yolll~iilor diplomatice (i nu numai) Incheiate cu prabusirea 1(lIllInniei Mari. Ceea ce se impune a fi Insa remarcat priveste dlponibilitatea autorului de a apela la serviciile lucrarilor cu 11I1II('lermcrnorialistic, de preferin~a - natural, rnii griibcsc sa IIIIISl'mnez - la insernnarile lasate de "marii actori" ai dramei IIIelor ani ... Capitolul dtiga In valoare i concretete prin apelul III lucriirile de specialitate i, nu rnai putin, la colectiile de docuuu-urc tip.irite ori lasursele de arhivii. Drept consecintii, tirile de p'II,~n sunt admirabil incadrate intr-un context, desprinzdndu-se dol'lttl i reusita deplina a autorului de a retine cu prioritate IlIilrma~iile de bazf (din cunoscute revisre) i materialele sernnate dl' personalitati inconfundabile, al carer cuvant a cfintarit in dl'~IXurarea evenimentelor ori a exprirnat 0 anurnira stare de ~p"'il. Cazul explls dovedcstc d Nicolae Tomescu a apreciat corect 111"1 III presei (ziarele i revistele sunt nominalizate in bibliografie), nrleoscbi sub acest triplu aspect: ca mijloc de presiune, sub raport ~t IIII inforrnativ, ca barometru al starii opiniei publice. Ymi Ingadui sa afirm ca lucrarea Politica externd a Romfiniei (1I/lr:l[ilc. ReflecJii Ii atitudini 111presa oremii reprezinta 0 contriburie 1111I~ilidde prim rang. Mai rnult, ea ocupa un loc inconfundabiI Ii rlomcniul abordat. Prof unio. dr: Gheorghe Buzatu, Dircctorul Centrului de Istorie {i Cioilizatie Europeand din JaIT-sub egida Academiei Romdnc

1_I"de

INTRODUCERE
Pillltit n cxtcrna a unui stat reprez.inta totalitatea scopu,llllIlloncelor pe care guvernele le elaboreaza In relatiile IIi] .II!lt', en i In definirea optiunilor lor fa~a de probleme i 1~lltllnlc. Diplornatia este un instrument de aplicare i 111'1llirc a politicii externe. Procesul de formulare a 11\.11 IHHncte de la gama credintelor fundamentale, 111 [uln intcrrnediul adaptarii lor la mediu (context) dlli III drei",ii. 11111"1 "~Ilc, nnsarnblul ideilor sau convingerilor comune I'" r ntullvc pcntru 0 colectivitate (opinia publica), pot 111111111 III suhlinicrea aspectelor derivate din actele decizioItll pili III1Wljn dczbateri complexe, iucercand chiar sa IilWIili?~fI rlocrrinele, maniera de a gandi a clasei .politice. 111111(' lnrcgrantii a opinici publicc - legitirneazf (ar II'Hltlrnczc) diversitatea punctelor de vedere. DatoI I ,Ior cnrc iridraznesc sa aiba opinie este formularea 1111 tI" vnloare i de existenta, la capatul unui proces 1,lirfil NIIl1Cni nu poate pretinde sa controleze totul, "itnCIII' 111 rrvistc binc structurate - acolo unde limbajul till,II' IIIlIi clevat, dispunand de instrurnentarul spe111111, IIlId(' ,'1HC nccesar un comportarnent serios, dublat 111,111'1\ tic' n rczista tentatiilor facile. tll I" prnpuncrea noastra se vrea a fi polernica i IIVn I '1IIc'lllid, intrucfit am incercat sa inducem dife1111 Ilfll ill 111'111 e in legatura eu exigeritele ziaristicii (jurnadill, 1111111(':1 de a Ie face f.1~a. Aeeentul eade pc uncle III 1111111111 \1\ care sunt In~elese realitatile politieii il"lnl\l'~li din pcrioada interbelica, existfind prorni111111' concrctiz ari Ie vom acorda, pe viitor,
i'

18

Nicolae

Tomescu

Politica

externa a Romaniei intregite

19

irnportanta cuvenita'. Prospectiva, deoarece ar fi de dorit incite autorul insusi - ca de altfel i istoricii, politologi sociologii, scriitorii, jurnalistii - in a-si infrunta prejudecatil a Imbratia un nou mod de identificare i analiza. In legatu cu accastii ultima directie, trebuie spus ca fiecare revista poa fi citita aparte. Conceptul insusi dczvaluie un teritoriu vast foarte eterogen. Impreuna insa, revistele creeaza un intr intelectual consistent. Se cuvine sa descifrarn "paradoxul" .. Subiectul central al "Insemnari(lor) iesene" este schi barca - ceca cc li sc intflmplii sau ar trcbui sa Ii sc intfimp oamenilor atunci dnd intreaga societate se transforrna/. " toiul razboiului, apareau la Iasi ziarele iesene pe care public le cunostea dinainte, In primul rand Opinia i Evcnirnc tul, precum i ziarul Romania, foaie oarecum oficioas Primul lucru care izbeste atentia unui cercetator de azi colectiilor este totala absents a inforrnatiilor de ordin politi editoriale menite sa galvanizczc opinia se lasau inspirate considerente cu totul generale, aratfind virtutile nearnului vointa poporului de a starui intr-un patriotism ce nu deza meaza ; nici un fapt concret, nici un cornentariu al un eveniment precis nu alimentau cu 0 viata launtrica teme dezvoltate. Aceasta derogare de la menirea presei cotidien care era construita tocmai pentru a relata zi cu ziintamplari ivite, era irnpusa de imprejurarile nu intotdeauna favorabil situatie care, ca intotdeauna In asemenea cazuri, autori zvonurile transmise verbal de la om la om, incontrolabile
1 Putem sa adiiugam ccrcetarii noastrc alte aspeete ale presei ansamblul sau, deci i eele care ~in de ziare. Aceasta obliga sa ne situa intr-o perspectiva i mai larga, In lucrare nu lipsese referintele la catego dependents de ritmul sufoeant al noutatilor zilniee, dar de nu su exhaustive. Lipsejte totodata intoareerea catre un adevarat mit al pres interbelice - Pamfil !)eicaru, catre 0 valoare-ideal situata in cadr devenirii generale. Un proiect eu mare putere de atracrie ... 2 Trebuie spus ca revista "Soeietatea de maine" reprezinta exempl eel mai sugestiv in care sehimbarea devine prcrnisa a titlu] .Tndependenta economics" i "Revue bleue. Politique et litteraire" su alte doua reviste care au sustinut transforrnarile de mentalitate.

ndesea exagerate de strada Lapusneanu" 3. In revista bilunara tic sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, George 'Ibpirceanu, }r. T. Popa" era formulat un program de principii In care se rcgaseau "probleme culturale (specificul national i lirnba poporului sa-i urmeze valorificarea in arta scrisa ; unificare ulturala ; critica onesta)" i "probleme social-politice (formarea unei opinii publice), neacceptarea vreunei forme de dictatura, a tendintelor de invrajbire (area exceselor interventionismului It:galitate)" 5. etnica, sociala ; neaccepde stat; pentru ordine i

"Revista politica" i-a gasit cea mai serioasa justificare: .Rcvista va fi intotdeauna actuala. Nu vorn scrie articole sub specie auternitatis. Evenirnentul actual, ridicat pe soclul tiinlei, vn fi discutat In lumina criticii. Atitudinea noastra va fi obiectiva fiindca scopul nostru nu este altul decat gasirea idcvarului politic. Daca vom izbuti sa accelerarn cu un an lIl~car tranzitia de la politicianismul subiectiv la politica ohicctiva, racand ideile sa prevaleze persoanelor, scopul nostru VII fi atins." (, Intr-o publicaric unde sernnau C. RiidulescuMotru, Mihai D. Ralea, Nichifor Crainic, iar redactorii trchuie arnintiti in totalitate - D. Avram, S. Bayer, c.P. BaJa1'('lInU, T. Teodorescu-Braniste, V. Cherciu, Eufern Mihailea1111, Sarin Ncgrutzi, I. Peltz, M. R:11e:l, M. Racovitz.i, dr, N. HOIlI:IIlCSCU, Y.Y.Stanciu, Y.Y.Tika, N.N. Vasiliu, Ion Vinca I Jnsemnari iesene", capitolul Note, An II, volurnul Iv, Nr. 15-16,

sa rnentioriam aici 0 parte a cola1IIIIIIIoriiorrevistei: P.Anghel (profesor universirar), 1. Atanasiu, Dan A. IInd~rcu, I. Biilteanu, Octav Borez, Gheorghe 1. Briitianu (profesor uulvcrsitar), Traian Bratu (profesor universitar), Otilia Cazirnir, Al. Ci1111111,Petru Cornarnescu, Traian Ionascu, Iorgu Iordan, I.1. Mironescu, IlflUI'C C. Moisil, A. Moruzi, Petru POl1i,Alex. Pogonat, ~tct:m Procopiu (plllli'sor universitar), Orest Tafrali (profesor universitar), lonel 1I'l1dnrc::mu. 'I "Lllcr:lnd PCl1tl'lI spirit ~i clibcrarca de unimalit.uc, IlC 1~\ccl1l 1Illlvnrnt:1 datorie de oarneni i de cetateni" - se afirma 111 revista "rll~I'IlIn~ri iesene", An I, Nr. I, I innuarie 1936, pp. 1-2. Ii "Rcvista politica", Nr. I, 15 noiernbrie 1929, p. I.

I'i 1I\I~lISt1937, p. 212. ,1 Nu este lipsit de importanta

20

Nicolae

Tomescu

Politica

extern a a Rornaniei

Intregite

21

cronica extern a a ocupat un loc important (inclusiv in privint spatiului aflat la dispozitie}, fiind realizata de Constan
Ionescu. Acelasi lucru se poate afirma in cazul revistei literar. i tiintifice Yiata Romaneasca" 7. Eugen Filotti (rernarcat I mod special) a tiut sa imprime continutului identitatea une adevarate argurnentari. Mai important este faptul ca au exista dincolo sau, rnai exact, in prelungirea cronicii externe numeroase "forme" prin care se exprimau actiuni petrecut in sfera de interese a Rornaniei. Continuand analiza - care nu s-a coneentrat asupr ordinii cronologice in aparitia revistelor, ei asupra motivatie unui nou sistem de informare in locul aceluia al trecutului identificarn "Revista Vremii politice, literare i economice' (editata de Grigore Gafencu i Sebastian ~erbescu). C aparitii din doua in doua saptamani, revista i-a propu "urmarirea intamplarilor care in irul vremii au vreo inraurin asupra vietii poporului i a lumii ee-l inconjoara". Scopu declarat era urmatorul : a nu "farami~a" tirnpul in evenimente ei a "lnchega vremea la lee" 8, a surprinde lumea in comple xitatea ei. "Remediul nu poate fi decat formarea opinie publice, care sa scoata chestiunile externe de sub servitute cornbinatiilor interne i sa degajeze liniile mari ale une politici romanesti: politics de conservare, care nu inseamn politica de izolare, politics de solidaritate internationala, car nu insearnna politica de supunere In fa~a strainatatii." Revista, "deschisa oricaror pareri sincere, oricar ui studi
7 Titulatura originala: "via~a Rornaneasca - Revista de literatura arta i ideologie" (fondata de Constantin Stere i Paul Bujor, editata d Ion Cantacuzino i Garabet Ibraileanu). 8 Din Cuudntul nostru , In "Revista Vremii politice, literare i econo mice", An I, Nr. 1,30 octombrie 1921, p. 1. 9 S. ~erbescu, 0 politidi cxternd romdneascd, ibidem, p. 5. In cuprinsu rubricii "Peste hotare" am mai intalnit sernnarurile lui Eugen Filotti Noti Constantinidi (ef al Biroului Roman de Presa de la Paris), C.M Sescioreanu, Mihail Negru, A. Macry, Dimitrie Iancovici, C. Noti, al membrilor delegatiilor rornanesti la Societatea Natiunilor, ale uno oarncni politici rornani (Madgearu, Gafencu), parlamentari straini ... 50 foloseau insa i pseudonirne l

rrios" dispunea de "rubrici interne i externe" care configurau u('nracterul democratic, antitotalitar - pronuntat anticomunist, profrancez, antirus." 10 Dincolo de titlurile revistelor existau nu numai configuIII~ii distincte, ci chiar forte identificabile care le conturau. data ce Intelegem aceste configuratii i forte, devine posibila ihordarea strategies a problematicii, In locul uneia bazata pe III ~mplare i intuitie. Astfel, "A-Z. Revista politics, economics ociala" critica atfit fascismul, hitlerismul, cat i comunismul nurnit "neopaganism" 11, manifesta simpatie fa~a de Nicolae 'I'it ulescu (vizibila i dupa inlaturarea acestuia), respecta Ilslitutia regala. "Politica externa. Revista lunaria de analiza i document lire" se dorea ,,0 revista-editorial (fara sernnaturi), ca expresie 1I11l1uipunet de vedere [ ... ] democrat, pacifist, antirevizionist, i ontra rnunitionarilor (agenti de plasare a armamentului), mpotriva imixtiunii fabricilor de arme in viata publica a 11I1~iunilor, pentru un control serios i cotidian al rnaselor populare asupra activitatii diplornatilor i rninistrilor de rxtcmc [... J pentru reconsiderarea serviciului Externelor. I diplornatilor ca persoane sacrosancte." 12 Intr-o revista I,mr~ sernnaturi" se insista ca expresia "imi iau raspunderea, tlllr (ora control" sa fie tearsa din dictionarul extern 13, Sub "I'nspunderea i ingrijirea tehnic-redactionala a lui Petre I 'IIlid rea i a lui Alexandru Gruia" 14, s-a cristalizat 0 publiI lI~i~''i'ndreptatii. irnpotriva "dreptei politice" din Romania,

nupotriva

"diversiunii

antisemite"

i a unei aliante

cu Ger-

IODin Cuodntul nostru , in "Revista Vremii politice, literare i econo-

111111'''. J\n I, 30 ianuarie 1921, Nr. 1, p. 1.


It "J\-Z. Revista politics, economid. i sociala" (Rttbrica extemii), An III, N r. I, 15 ianuarie 1938, p. 3, articolul Rcooluerul de sub trandafiri salt II" rtI Made 1111937(sernnat 8., asurnarea responsabilitatii neconstituind lI~n 1/ problema pentru Ion Vitianu sau Th. Racanu). I) ,,(i()lirica externii. Revista lunara de analiza i documentare". An I, I'll, I. 15 fi:bruarie 1935, p.1. I I lhidem. 1,1 Cl'i doi ar fi luat hotiirfirea ca revista 53 nu fie una de personalitati ,,~I\llll\nlllri magnifice", Vezi op. cit., p. 2.

22

Nicolae

Tomescu

Politica externii a Rornfiniei intregite

23

:11

mania. "U ra de rasa i prigonirile religioase sunt instrume "Il, lnlc (rapoarte ale unor delegatii diplomatice, note remise tele sangeroase ale canaliei" - titra revista ,Yeritas" (Politi till diplornati romani unor oficialitati rornanesti i invers, mondiala, economie - informa~iuni)15. Scmnatura cea m iI'1,lImate ale unor convorbiri, scrisori, cornunicari verbale des intalnita apartine lui Fred Kahn-Navis. La "Observator III,), volume de documente, manuscrise, mernorii (lucrari Politic, social, economic", director era H.S. Streitman, aces Il\('morialistice), dezbateri parlamentare, discursuri. Exploapublicand mai ales discursuri (diplomatice sau pe teme 1111 ,'1\ unora a presupus 0 anumita formatie sau cornpetenta relatii internationale) rostite in diferite irnprejurari 16.In re (,,hnidi). In cazul presei, unii furnizau (chiar sintetizau) abundau pseudonimele ... Revista saptamanala "Europa", ca lulorrnatiile privitoare la evenimente, institutii, personalitati, il avea ca director pe Camil Ring, a reflectat politica exter 11WIl'nlita~i. a Rornaniei. Sernnaturile, fiind la fel de rare, scoteau "Buletinul bibliografic. Publicatiuni referitoare la relatiile evidenta personajul deja evocat - H.S. Streitman, precum 1(1I111finiei eu strainatatea" 20 a cautat inregistrarea unui nurniir caracterul "antihitlerist" al revistei 17.jnIa~iand probleme IIHII'C de publicatii, romanesti i straine, In legatura eu preblede actualitate, fie ele economice, politice sau sociale", consid IIlt'le politicii externe (in general), eu situatia noastra interrandu-se ,,0 tribuna a opiniei publice", hebdomadarul ec 11I,~i()nala. Referintele erau scurte, dezvaluind interesul sau nomic, politic, social "Index" 18 folosea un buletin exte IIIportanta studiilor despre Romania. articulat de Mihail Sebastian (acesta din urrna a fost inlocu .Revista presei. Buletin saptarnanal al Directiei Presei i destul de repede cu Ion Calugaru). Colaboratorii 19 se "r, IlIlhl'ma~iilor Ministerului Afaeerilor Straine" se ocupade pliau" destul de des, orientarea prornonarhica reprezenta I rllrctarea, in presa vremii (pres a internationala) a principasingura constanta, 1,'lor cvenimente (uneori era prezentat chiar' un istorie al Nu se poate vorbi despre analiza decat daca subiect l'vrlJimentelor), analiza diferite situatii, raporturi, reprcducea luat in consideratie este raportat la un sistem docurnenta pll~njc din discursuri i cornunicate, publica dari de seam a Cat se poate de clar, perioada interbelica ii are documente 11~\lIWl Intrevederilor, reportaje, artieole de comentariu, misei predilecte: arhive (rornanesti i straine) oficiale sau IT , "die generate In presa de anumite evenimente. 15 .Veriras", An I, Nr. 1, Bucuresti, 1934, p.l. rieum, pentru a gandi strategic ne trebuie mai mult 16 Aceste discursuri apartineau unor pcrsonalitati precum: G. simple franturi, crampeie i liste. Avem nevoie sa inteMironescu, general Averescu, Nicolae Titulescu, I.G. Duca, C. Arget 1"llrm daca, In epoca, parerile erau cu adevarat libere sau ianu, Grigore Gafencu, Mircea Djuvara, vv. Pella, V. Stoica, Dimitr: ,llIrn de se raspandeau, In eel mai rau caz, pe suprafata Negulescu (judecatorul Curtii Permanente de [ustitie Internationala M. Manoilescu, Constantin I. Vijoianu, uuuror intereselor. Un articol apiirut In "Pareri libere"21 ar 17 Vezi .Europa", rubrica Dejoi ... paniijoi, An I, Nr. 1, vineri ,1"1l10I1stra intensitatea deplina a tolerantei, ratiunii, diversinoiembrie 1935, p. 2. In~ii: "Socialismul, daca i-ar limita ideologia la rationaliza18 Infiintat in 1935, va deveni - cu incepere din mai 1936 - "Bilun 11'11,productivitatea i cinstirea muncii, e incontestabil ca economic, social, politic" tiparit in culori.

d",'n,

19 Ii amintim pe Zaharia Stancu, Ion Calugaru, NN. Mateescu, Sejeanu, C.I. Siclovanu, Ovid Simionescu, George Fulga, M. Mihai Ion Panait, AI. Lucian, Vasile Damaschin, AI. Viinescu, Constantin Teodorescu, George Tudorica, prof. dr. AI. Sorescu, V. Berceanu, P. Marian, redactor fiind Alexandru Stelescu.

II "Bllietinul ... " studiar lrilocuia vechiul .Bulerin bibliografic ~I IIItMfcn.:tari:ttului de Stat al Presei i Inforrnatiilor", III can: se tJce:Ju 1I""llzii mai intinse asupra lucrarilor aparute in strainatate despre UII,"nlli~. 1 t\p:irut din 21 martie 1929, l-am intalnit In 1936 (An III) sub 1IIIIIIIIIna"Pareri libere. Bilunar politic, economic, social".

24

Nicolac TOl11eSCll Politica externii a Romfiniei intregite 25

n-ar putca fi neglijal de nirncni. Ar cuprindc pc lang-a pozi vismul progresului uman i ceva din liricul vietii ornene care, ori i cc s-ar spline, nu-s: g~sqle z:lmbclul ~i fcricir, dccat tot In vartejul rnuncii." 22 In sprijinul ideii amin apare relevanta i lista colaboratorilor: I.N. Fintescu, C. Stoianovici, Val Mugur, Mih. Romniceanu, CA. Tataran Dan Corbescu (semna cronica extemit), Sebastian Serbes Victor Sliivcscu, C.c. Zamfirescu, H. Aznavorian, Valer Roman, A. Bentoiu, I.G. Duca. La nivelul declaratiilor, "Bucarest. Hebdomadaire po tiquc littcrairc et social" (dircctcur : Adolphe Clarnct) " este independent, este liber. Nici partid, nici clan, nici bIS rica." 23 Propunandu-si sa adopte un stil concis i sa ofere informare maxima, "Bucarest" a ales modelul occidental plina constituire - rara dezvaluirea interconexiunilor cu r pene sau a fortelor cu anse de a le inversa. Desi revendica "lntercarea de a-i infii~ia pe conducatorii politicilor exter ai ~arilor europene" 24, revista saptamanalji "Europa" (reveni la acest exemplu) i-a modificat obiectivul irnplicarii in func de alte angajamente. Prin contrast, "Ideea europeana" s-a dovedit a fi revis care intelegea cauzalitatea ca raportare a conceptului polit la finalitatea sa, prin medierea obiectivului. Sub ingrijirs unui comitet alcatuit din colaboratori ai "Noii Reviste Rom ne" (secretar de redactie - C. Beldie,colaboratorii Constant" Radulescu-Motru, ~tefan Zeletin, Mircea Djuvara, Ernane' Bucuta, Sebastian ~erbescu etc.), .Jdeea europeana' vroia insernne "un organ independent, avand drept scop sa info meze publicul rornanesc asupra curentelor de idei i transfo rnarilor sociale din Europa - interpretand, totodata, c obiectivitate, pe cele din cuprinsul rornanesc" 25. Atitudin
22 23 24 25 1919, "Pareri libere",An I, Nr.7, 2 mai 1929, p. 97. "Bucarest", Annee I, No.1, 12 [uin 1923, p. 2. "Europa", An I, Nr.l, noiembrie 1935, p. 3. "Idcea europeana", Editura "Noua Revista Rornana", Nr. 1, pp. 3-4.

11I1'1Ij0:15a i utila, chiar daca ,,Europa s-a nascut in 1111', I... J este un cuvant savant care ajunge, in secolul al II 1"11, sa cucereasca, treptat, de la vest la est, intrebuintarea lit 111M" 2(,. Pentru a trece de la cuvinte la fapte, de la limbajul uullvhlunl la eel coLectiv, .Jdeea europeana" a gazduit In I'flllllllk sale dezbateri ample, analize privind contextul, IVllllllljelci eventualele dezavantaje ale "integrarii" in conIIld stntclor europene. hcstiune irnportanta care a declansat polemici aprinse I 11'II'r~la aria geografidi reprezentativa i pentm Romania. I1IMncau diferite forrnulari care justificau punctul de pit 1'lIlcln analiza. Incadra~i in "aria balcanica", In "sud-estul" III "r.lllul Europei", "Europa centrala", rornanii erau instrjii11t1~11 ntcodata de contextul explicit - idee sugerata de folosirea 1I1111/' tcrrncni precum "lntindere de parnfint cu did acini In IIl1dmulto medii culturale i politice" 27. Posibil, dar putin IIIlIhllhil, ca asemenea expresii sa nu se fi instal at In mod tI, 1I1)('r:lt,daca luarn In considerare limba franceza. Este, 11I111 Illes, cazul arhicunoscutei "Revue des Deux Mondes". uugern astfel la 0 alta dimensiune a revuisticii din perioada IIIf'l'hclidi, cu pirarnida rornaneasca desfasurata la.baza, dar II I'llrc rcalitatile noastre se constituiau i intr-un pol de IllIIt't.icpcntru straini, Cu 0 aparitie lunara, "La Roumanie uuuvcllc" (directeur: Jean Th. Floresco) era populata de ~f'llIlI~tt1ri prestigioase din strainiitate : Ch. Raffertin-Nadaud l(tr.dllcl'or-ef al revistei "Revue internationale de Paris" 28), ,IIII'N Desiree (fost ministru al Belgiei), pentru a nu mai IIlhi de colaboratorii perrnanenti: Henri Bordeaux, Georges 1,1'1 nmtc, Georges Bienairne, Leon Thevenin, Edmond Guerlv, Andree Metra, Saint-Brice ... Dintre sernnaturile rorna1I1'~1 i Ie rernarcarn pe cele apartinand Iui M. Manoilescu, I igore Trancu-Iasi, prof dr. G. Marinescu, Jean Th. Floresco
It Ibidem, p. 4.

Bucures

'l "Revue des Deux Mendes",

Quatre

vingt-douzierne

Annee,

I"'

1IIIIIri 1922, LXXXV, t. 27, p. 312. M Vt;zi "La Rourna nic nouvelle", Nr. 58, Janvier, 1930.

26

Nicolae

Tomescu

Politica

externa a Romaniei intregite

27

(fast ministru) ... "La Roumanie nouvelle" publica, pe la informatii ecoriomice i financiare (cu 0 pronuntata te pllblicita~a).' portre~e politice l dlplomatlce a Rornaniei, revista a mlllui, totalitarismului, rincipii democratice p . Revue Lutetiali t;rare, ist~rico-d~p.lon:atice,~in.form 2 . Reflectand politica interna l exte pledat consecvent impotriva revizion pcntru afirmarca i rcspcctarca u 'in relatiile internationale, des revues francai rancaises - organe d'ami .

fran~~-roumain" (directeur N. ~erban) nu avea "alt id dedit atingerea fraternitatii franco-rornane" 30. t:Beure actuelle. Observatcur de l'Est ct du SudEur;~een" (directeur: Jacques Paleologue) pornea de la fap ca Romania trebuie antrenata intr-un sistem de alian Ra~iunea de a fi este scopul nostru [... ] aceasta pozi " olitico-geografica a Rornaniei i-a creat, in acelasi timp, ce ~vantaje, sarcini i obligatii precise -In care [Heure actuel Ji fixeaz argumentele programului sau, Ll-Ieure actue! estc 0 tribuna pusa la dispozitia tuturor vecinilor nostri rieteoilor de ieri, azi i maine, pentru a discuta, 10 term ~biectivi, toate chcstiunile i problernelc interesante pen unii sau al~ii: politice, economice, industriale, ferovia culturale etc. Frontierele terestre ale Rornaniei au a intind. e care nu a putem vedea decat la purine ~ari din Europa] p ceasta le pune ~ . dirat cu 3se state d i fi 10 contact irne erite, . :are trei nu au cu ele relatii cordiale, ceea ce nu inseamna Romania nu inceteaza de a Ie spera sincere. Trebuie sa sper di lenta scurgere a timpului i eforturile conjugate ale oa oil or de buna-crediil.~a de aici i de pretutindeni vor desava opera de pace inceputa in serviciul umanitatii." 31

a ...

Extrern de interesante ne apar Dosarele politice ale revistei ,,1:1 Icure actuelle", in care - pe langa articolele lui Jacques 1'ltI~ologue i Jean Cohen - s-au reflectat atitudinile pur IIIIIOncti fa~a de unele probleme internationale, notele, ".Iourile", comentariile fiind semnate de ministri, reprezen1111I~i ai arrnatei, presedinti de consilii etc. . n 1918 Ii face aparitia "Revue des Balkans" 32, "prin urluhorarea lui M.M. Venizelos, Vesnic , Politis, Take IonesIll, Lazar Markovic i a unei pleiade de scriitori i jurnalisti Ipllr~inand diferitelor ~ari balcanice" 33. Scopul manifest al II'ViNlciconduse de Leon Savadjian era acela de a cunoaste 1I~\Ihadevaratele aspecte" Balcanii in strainatate. .Revista "11It'~tc sa combats injusta i falsa apreciere cum ca popoarele hulrnnice sunt incendiatoarele lurnii ... Fara intrigile i II\lxl iunile straine, Peninsula nu ar fi cunoscut, cu siguran~a, 11111 [lictcle i anirnozitatile care au ravait-o in dteva etape." ~4 II,)(I~!~ mai multe consecinte ale unei asemenea judeca~i de 1I101I1"c. Rcvista declansa a campanie ardenta in favoarea Ilillopicrii balcanice, In favoarea pricteniei i a bunei vecinii11~1."Rcvista nu poate sa nu tina seama In mod egal i de IIllll\nria care ocupa un rol central In peninsula ... Revista 1(' onorata de a fi Ian sat pentru prima oara, apelul pace cu 1II1II\IIri:l[... j Noi am estimat ca rara Bulgaria i eu atat mai 1'11~lll contra Bulgariei pacea balcanica nu va fi, nici posibila, 1111 I dl1rctbila ... " 35 Revista ii propunea "sa demonstreze ca 1W'l't'sclc diferitelor tari balcanice nu sunt opuse, nici irecon-

,llllIhilc"

36.

Apilruta la mijlocullunii liulkuns" (revue mensuelle).

octombrie

a anului

1930, .Les

Albanie-Bulgarie-Grece-Rou-

----z9ln"teresant este fa ptul di 1n fiecare nurnar al revistei "La Rouma uvel1e" intalnim rubricile "Lettre de Pologne", "Lettre de Thecos no uie" Lettre de Belgrade". vaq . "I' al, Ed . "Lumina Mol 30 N., ~er ban,. A oant-propos, In" L uteua... ei" 1922, P: 1. In original: neette revue ... elle n'a ... d'autre idea, v i~dre que la fraternite franco-rournaine". at~1 "I.:Heure actuelle", No.1, 10 Mai 1934, p. 3.

,Ii,_ I'IIYS Ilnlkaniques

I) I)i n iulic 1930, va functiona noua serie intitulata .Les Finances (La Plus Importante Documentation sur la .IIIIllliollIin.mcicrc des Pays Balkaniqucs)". \ I ,,({,'vue des Balkans", I'r" Annee, No.1, Octobre 1918, pp. 15-16. 1'1 l/Jidl'l/I.p. 16.

\1 Ih/,Irlll. If 1 Ibldrr.

28

Nicolae

Tomescu

Politica externa a Rornaniei

intregite

29
Centrale

manie-Turquie-Iugoslavie" 37 i-a propus "sa contribuic viata uniunii sub forma unui periodic aproape 'in intregi consacrat cronicii actclor conferinlci i raspandir ii id balcanice" 3R. In rubrica Documente erau publicate text conferintelor balcanice 39. Imediat insa, s-a dorit largirea p. gramului revistei, prin reflectarea intregii vieti balcanice, s toate aspectele i 'in toate manifestarile sale 40. La mai mult de un an de la infiintarea Institutului ~tiin~e Sociale din Romania, Centrul de Inalte Studii Inter tionale din Bucuresti 41 ocupa un loc important in progra trasat din 1938. Obiectivele urmarite prin intermediul u comitet prestigios 42 si-au gasit concretizarea in activita
37 Publicata sub auspiciile Conferin~ei balcanice i cu sprijinul F datiei Carnegie pentru pacea interna~ionala, .Les Balkans" sugera reprezinta "un organ de apropiere interbalcanica, studiaza chestiu balcanice i problemele Uniunii sub toate aspectele (Politica, Drcp Finantele, Agricultura, Chestiunile economice i sociale, Istoria, Li vistica, Etnologia, Arheologia, ~tiin1ele, Artele i Literele, Sporrul)" i trebuie considerata "singura revista care publica texte autentice i in greaza documente oficiale referiroarc la Conferinta balcanica (proc verbalc, rnemorii, rczolutii etc.)". 38 .Lcs Balkans", Vol. III, No.1 et 2, Athenes - Octobre et Novern 1932, p. 10. 39 De 0 rnaniera diferita celci din "Journal de la IIIcmc Conferc Balkanique", No. 1,21 Octobre 1932. 40 Rubricilor initiale Informalii politice, Viala economicd Ii soci, Arte Ii Litere li s-au adaugat Feminismul In Balcani, Miscarea spre Uni 41 Centrul de Inalte Studii Interna~ionale era un organism tehnic cercetare i documentarc tiin!ifid fondat de Institutul de ~tiin~e Soci din Romania (vechiul Instinjj Social Roman) cu sprijinul Funda Rockefeller. "Centrul a luat parte la Conferinta Permanents de Ina Studii Internationale care grupeazf [ ... J cele mai multe din instituti nationale, ocupate In diferite ~1iricu studierea dezintcresata a problemc economice, juridice ale vietii internationale conternporane". Centrul dorit un organism tiintific i independent (era angajata doar raspund rea autorilor). 42 Dimitrie Gusti era presedinre, Constantin Buila - viceprescdin Constantin Vulcan - secretar general, iar membrii Comitetului Cent de Inalte Studii Internationale se nuJ1leau: Mihai Antonescu, A1exand Costin.Alexandru Cretzianu, Nicolae Dascovici, Mircea Djuvara, Teo Ficsinescu, Dimitrie I. Ghica, Ion Lugojanul, Virgil Madgearu, Geo Sofronie.

" I "Alhires

Danubiennes.

Revue de l'Europe

hI ~1\ldEst." Primul numar al acesteia publica versiunea


II subiectului 'in discutie. ,,Mfaires Danubiennes ii 1111111': n) a interesa opinia publica romaneasca in probleII nlurcrilor internationale i a procura, pentru cei care I MM lc studieze, facili ta~ile necesare (de aceea, trebuie ulzurc: conferinre, intrevederi, grupuri de lucratori i un \I de documentare internationals, trebuie urrnarita IIIIIII'CO bibliotecii); b) a interesa opinia publica internaHI tll Icgatura cu problemele romanesti, ca de altfe! i de I II tn care marile probleme internationale se reflects in '111 romflnesc : prin publicarea brosurii informative nr. 1 I'll I~IIIintcrnationala a Rornaniei- - scrisa de profesorul G. IlIllIll'j prin volumul intitulat Politica extern a a Rornapublicat de Institutul Social Roman, 0 abundenta < de clocumente grupate pe probleme, fiecare capitol, III' problema a vietii internationale a Romaniei comporta "pitol nparte ; specialistii romani cei mai buni vor expune 111'11, evolutia i stadiul actual al problernelor studiate fIlN()~itede documente privitoare la problema' respecti(:t<l\lrul va pregiiti i alte brosuri informative: despre fit II 1\1I111111a,AntantaBalcanica, Statutul Dunarii ... Centrul II 11111 1('IIi'.M int51nirile unor diverse personalitati din strainatate 11I1"llIolllllitati din Romania; c) a asigura cooperarea tntre I" I Ltll41ii rornfini i straini In probleme internationale (prin IIiIlllllpllrt'n In conferinte, sesiuni, schimburi de confereritiari I 11I"lillll(; sirnilare din alte ~ari, publicarea unui organ III 1llldlt< rcdactat in franceza i deschis specialistilor romani I .nnl"j). S-a ajuns la concluzia ca revistele cu caracter I 111'1111 (pc probleme internationalc) sunt deja prea numeI II 1111'",IIMJ?\ :1 exclude chestiuni generale, se doreste studierea 111111 tI"IlIt'i Europei Dunarene i de Sud-Est. "43 Revista Ilidll'H Danubiennes" ajungea la motivatia esentiala : "A {:tI"II Mol\l~ii plednd din cadrul larg al suveran itiitilor

dllin

'I

.11111//1 jlI'OpOS

par Demetre

Gusti, in "Affaires Danubiennes",

No.

111111,'1 I'HH. pp. 3-7.

30

Nicolae Tomescu

Politica externa a Romaniei intrcgite

31

Illil

nationale, pentru a trece in plan regional, asreptand zi cand vor putea fi discutate i solutionate pe plan universal'" A deserie, a analiza, a campara, a explica "plecand di cadrul larg al suveranitatilor nationale" nu insearnna revistele din perioada interbelica se plasau in afara probl maticii rornanilor din afara Rornaniei, ca ele 0 ignorau dup: voie. Continuand "Buletinul Franco-Roman" (Bulletin Fra co-Rournain. Revue mensuelle de la vie politique, ecan mique et Iitterairej l", "Revista Franco-Rornana" (Rev Franco-Roumaine) "reprezinta a doua etapa a ~elului pe ea ne-arn propus sa-I atingem [... ] pun ere de acard ell propri denumire printr-o schimbare de cornpoz.itie i ritm ale pub I catiei. In Buletin ... se urrnarea facilitarea inforrnarii 1 privinta vietii sociale i intelectuale a rornanilor de pret tindeni [... ], pentru a interesa opinia franceza ... Buletin .. avea un caraeter. prea documentar [... ] ne-arn prop us dtigam inIa~iarea mult mai vie a revistelor, parasind lungi culoare geometrice ale buletinelor.T" Redactorul-editor Vi tila Russu-Sirianu a tiut sa atraga in sistemul colaborar personalitati precum: G.G. Mironescu (pe atunci, ministru v.v. Tilea, Elena Vacarescu, Constantin 1. Diamandy, , Visoianu, Georges Bienairne ("redacteur en chef de la Vi toire"). Foarte activa s-a dovedit a fi "Tribuna Rornanilor peste hotare (politica-literara-sociala). Revista lunara su conducerea unui cornitet" alcatuit din prof univ. Cez Papacostea, prof Petre Marcu, avo eat Vasile Th. Musi, Petre Topa, prof Victor Papacostea'". "Adormita de lau
44 Ibidem.
45 Revista lunara care debuta In martie 1929. Din 30 septembrie 193' s-a rransforrnat in "Revue Franco-Roumaine". 46 Editorial VR.S., "Revue Franco-Rournaine", 30 Septembre 193 pp.1-2. 47 Exista i Cercul revistei "Tribuna ... " format din Cezar Papacoste Nusi Tulliu (literat), Constantin Noe, N. Tacit (inspector la Minister de Finante), Petre Tapa, Leon Boga, Petre Marcu, Vasile Musi, N. Scrima, Virgil Papazi, M, Papazissu, Virgil Vasotti.

I, Fascicolele
(I,

1-3 (ianuarie-sep-

'lid

32

Nicolae

Tornescu

Politica externa

a Rornaniei

'intregite

33

Initial - i pc un alt plan - ric-a rctinut atcntia "e\1 moldovenesc. Foaia lunara a Societatii nationale Goo Enescu din Balti", aparuta in 1932 i adapostita la Iai du] iunie 194053 Spre deosebire de C. Zarida-Sylva (editor .Basarabiei"), cei care alcatuisera viata .foii lunare"
prctcntic de rcvistii rcclarnau "intoarcerea la izvoarcle spi tului populatiei rnoldave", "orientarea catre clasicismullati declarandu-se "antisemi~i i antisovietici prin definitie. "54 Obligatia noastra este sa fim atenti i la cuvintele en pun in miscare conflictele. In interiorullor, "micile patrii" functionflnd 0 vrcmc dupii orologiul Cragil i greu de intrctin al intelegerilor interetnice - lasa realitatile sa curga intr-u singur sens. Exista 0 memorie a raului, mai activa dec toate celelalte, care mutilase sentirnentele, exacerbandu-le punandu-le fata in fa~a, in conditia tragica a anularii reciproc

*
1)\1 p" cum s-a desprins,
I IIII'

principalele

aspecte ale politicii


timpului.

lntcrbelice au fost reflectate in revuistica

imediat dupa Marea Unire 1'"~il1 despre negocieri i actorii acestora) - cu intreaga 111111'" tn ciiutarea noilor identitati, cu maladiile prefigurate .It 1I~('l>i printr-o alian~a a revizionismului, cu un altfel de hili rnrc prindea contur imediat dupa proclamarea pacii -, I, I 1~I\lnile sperantei - cu legaturile dintre Romania, persoi Societatea Natiunilor, principiile noi uuorn i deprinderile invechite ale altora -, la jocul eternei l'IIIIIVll~~uiri- cu aliantele incheiate, aluziile i deziluziile IIII~I/'(', manifestarea interesului, eticii, ratiunii In privinta dllllor, a cornunitatilor rornanesti de pretutindeni -, pana 1:1 1-1'1rctarca originii i naturii revizionismului, reactiile fa~a Ie I ~I'"lndarea ororii, reevaluarea unor sisterne ideologice. ()rientarea, obiectivele, mijloacele i metodele revistelor ruuluc, totodata, la responsabilitati i aptitudini, la previziuni ilnvcz], chiar contradicrii produse In reflectarea politicii . ~"\I'I tc rornanesti.

lit I'olil'ica externa adoptata

111111"~lle rornanesti

IIJ

III

III II

0 contiin~a nedreptatilor, a abuzurilor, a injustitiilor savarite sau in cu de savarire. Sa nu anticiparn insa tabloul final, trebuie cunoscut loc precis al ficciirei bud~i de mozaic in cadrul accstuia, Problem principala este de a percepe simtul practic al revistelor di perioada interbelica, respectiv cum au tiut cei aflati 1 conducere sa traduca teoria in actiuni practice. Poate ca v rezulta 0 oscilare curioasa intre constatarea dimensiunil care insotesc fenomenul de transmitere a inforrnatiilor dorinta de a intelege activitatea diplornatica, actiunile d politica externa, dar for~a incercarii decurge tocmai din aceas aparenta dualitate.

Pe de !llta parte, se poate vorbi i des pre

53 Doar pre~ de patru numere, reluarea aparitiei propriu-zise candu-se in ianuarie 1942. 54 "Cuget Moldovenesc", Nr. 9, noiembrie 1932, p. 1.

prod

214

Nicolae Tomescu

extinda. Dupa razboi, pentru Germania nu s-a mnt pi problema denuntarii protocolului secret, mai ales d tll~1 spiritul politicii inaugurate deguvernele germane con t 1IIIIf structural documentul din august 1939. Se impune atunci abordareaIn context, mai curflnr] dr! proclamarea nulita~ii documentului In sine, oricum I Ilih . anularea tuturor consecin!elor, a realitatilor determinnu: II pactul sovieto-nazist i recladite,cu rnigala, de "mOltllllli Sovietelor? Convingerea noastriieste ca putem contrilnrl I mai buna In~elegere a tot ceea ceS-aIotamplat. Daca lUllln, revistele din perioada interbelica i preceptul bib lie : :M.IIII cunoateti adevarul, iar adevarul 0 sa va faca pe VOl IIhl'l dad Incepem cautarea i iOIa!iarearealitatilor istorit ,r, d, procedam apoi la consideratii privind adevarurile SPIIIIIIIII i morale a caror abandonare in secolul nostru raCeD PII~I"'I existen~a lui Hitler, Stalin, cu toate consecintele dlllltl'" decurgand de aici. Inten~ia pune in lumina esentialul, 1'lIItl parea la familia natiunilor comporta obligatii de confiui la standardele internationale, de respectare a drepturilm , ruia. Guvernele trebuie Sa se cooformeze principlihu numai in vorhe, ci i In fapte. Romania se afla pri lI~n II istorie i politica, intre injustitia actelor revizionistc rlllll"1 i'mpotriva ei in perioada 1939-1940 i politica prezcruulul

-------:

CONCLUZII
Ne-a fost imposibil sa siritetizarn aproape toate teoriile legate de politica externa interbelica (evident, nu am dorit sa recenzarn tot spatiul publicistic, oprindu-ne la reviste), de la cele mai subtile pana la cele mai partizane. Ultimele nu au prcsupus cxarninarca dimcnsiunii idcologicc a prcsci. Oricum, pare greu de precizat daca revistele se bazau pe 0 conceptie sistematica asupra propagandei. Mijlocul de cornunicare se considers un fel de continut din care se revarsa torente de opinii asupra publicului considerat inert. Opiniile genereaza erori, asemenea model nu poate sa provoace decat o falsa receptare. Cu metode din ce in ce mai rafinate de critica ideologies s-ar fi reusit apoi extinderea "elementului de Inelaciune", atribuind adversarului intentii mereu mai viclcne. Astfel, actiunii dirccte a propagandei i-ar fi luat locul nrnagirea. Desigur, cautarea perfectiunii este un proces indelungat i obositor. Influenta unor idei s-a mentirnit In limite precise, fapt pe care nu 11putem nega. Personaje legate de partide sau grupuri de interese se aratau convinse ca pot folosi cuvantul scris i tiparit pentru imortalizarea propriului moment istoric la "panoul de onoare". Dar tendintele nu pot programa efectiv opinia decat atunci cand reusesc sa explice tic ce se produc fenomenele - chiar daca explicatia pe care 0 dau contine destule mistere ineadevaruri alaturi de analiza I. Pe de alta parte, teza "emulatiei" propune argumente de ordin moral. Oare revistele nu faceau altceva decat sa raspantlcasca, in functie de anumite interese (indeosebi politice), (lOuta~i pigmentate cu iluzii analitice? Dintr-o asemenea
1 Nu dispunem ind de 0 istorie solida a presei rornanesri interbelice. 1 )ad se va irnplini acest deziderat, trebuie stabilit in ce rnasura ziaristi i Ihr~c idcntificabile din spatele lor au influentat deciziile, in ce rnasura pl'csa (pe ansambl u) a scapat de sub controlul politicului.

216
perspectiva,

Nicolae Tomescu

. Politico extern

a a Rornanici

intregite

217

prin excluderea dimensiunii morale 2, 011111 i opiniile lor nu ar fi reprezentat dedit "roti~e intr-un Sllll' iar libertatea lor relativa nu s-ar fi regasir dedit In (t'I,,1 tratare a inforrnatiilor, Ne-a interesat capacitatea critics i discernamfintul, I numai substanta morals i politics. In acest sens, 11HI'1 tentatia de a defini lirnitele care separa autorii unor 11I1 concepute In perioada interbelica, de asa-numitii polhul ai zilelor noastre. Bineinteles, exista unele par~i pr 1'1 I rationale ale tiin~ei politice, mai ales teoriile i cuno~, II birocratice, de adrninistratie publica, unele notiun] I tiintifice de administrare a Dreptului public i pdvil catre Stat. Chestiunea se apropie de statutul unei tiil\~I'III niste. Restul poate fi lncadrat teoriei politice sau Ji 11111I politice. Cat priveste perioada interbelica, manifestjlu: I' denta fa~ade utilizarea termenului politologie. Nu tOIlI,' Id valorile, optiunile unor oameni inzestrati se const it 1111111 reprezentativul adevarurilor tiintifice. Fie ei oarncnl 1'111 scriitori, ziaristi etc., intentionau sa convinga 0 IIl11jlll pentru ideile pe care le dezbatusera, procedeul Oplll~" genului de persuasiune, de retorica i nu adevarulul III sa se fi ajuns printr-o cercetare riguros tiintifidl. 1 )t'~"1 ajuns la rezultate prin experienta personala i prin 1t~1I,11 instrumente accesibile tuturor 3. Observatia precedcnta nu exclude ideea coni rill trebui sa-i omagiem pe cei care informau i anOIl~/lII! I
2 Aceasta ar fi fost in concordanta cu spiritul politic IO.!lllli81 Principele lui Machiavelli. Se incerca, in primul rand, ininlilllill a:istotelice ?otrivit careia politica. ar fi tiin~a sau arta care HI' 111111 binele public, Pentru Machiavelli, morala I politica au 11I1Inilili scopurile i principiile lor nu trebuie amestecate, pentru n !1I1 promite reciproc. Vezi in acest sens Principele, Editura MiJWI VII, II rqti,1995. 3 La 0 prima lectura, tot ce publicau revistele parea COMI'IIIII ul I indelungi deliberari, ne-arn insusit ce ni se arata a f semnifil'lIl1v ,tllll de fond, materiale avand i girul unor personalitati, studii dOl'I III importante pentru vremea respectiva, toate folosite in prod',1I1 mentelor. Faptul in sine nu imi este cunoscut din presf ...
I

sublinicrca Iaptulu i ca nu au avut loc crori grave de intcrprctare, nici dezinformare profunda, d presa (In forma sa elevata, tll1prumllt~l1d chipul rcvisrclor) ;1 dat clovad.i de maturiratc 4. demersul care inainteaza de la practica la proiect i Ia I\qiune, joaca un rol esential dubla constientizare progresiva. Pc de a parte, aceasta a perm is oamenilor sa fie mai liberi rA~a de motivatiile inconstiente i preconstiente ale practicii lor ~i, pc de alta parte, a oferit posibilitatea analizarii structurilor, ideologiilor, proceselor In care indivizii i grupurile se [mplicau in societatea romaneasca i in mediul international. Desigur, analiza cornplcta a trcbuit sa priveasca mai multe paliere: ansamblul de idei sau convingeri comune uolcctivitatii romanesti ; relatiile mutualc intre statul roman i alte state; teoria de organizare a politicii externe romanesti ; onduita calculata pentru atingerea unor scopuri; diferentele ntervenite In practica politicii externe. Daca pe durata Iucrarilor Conferintei pacii diplornatia -a concentrat asupra obtinerii i recunoasterii dreptului la unitate national-statala, dupa semnarea tratatelor de pace

In

1"'"

" In cartea intitulata Tout Empire pcrira (Orice imperiu va pieri), lunn-Baptiste Duroselle izgoneste naluca scepticismului, impaca- mai multe domenii i ofera unor oameni ansa de a se sirnti colaboratori ai 1_loriei,mai exact colaboratori la scrierea istoriei. "Atitudinea oamenilor hl\5 de un eveniment trecut este foarte schirnbatoare. [.. Alaturi de cei ce conserva urmele figureaza cei care, pleciind de la III'me,reconstituie evenimentele i succesiunea evenimentelor.Singura . 1111' grija - a celor pe care Ii putem numi istorici - este investigarea ~Ccstuiaspect al realitatii (adevarului) obiective care reprezinta trecutul ucrcmenit i disparut. Dar, alaturi de istorici, alti oameni fac un efort rnmparabil. Un bun jurnalist, un reporter demn de acest nurne, se rurnporta la fel, adica tind sa reconstituie adevar ul obiectiv vis-a-vis de vcnimentele recente, pentru ca publicul sa fie informat. Putern sa distingem istoricul autentic ce urrnareste reconstituirea lrrcutului dintr-un scap pur tiin~ific i oamenii de actiune care 'il IIIi:ompun intr-un scop practic. Dad i acestia din urrna sunt onesti tunci i unii i altii utilizeaza aceleasi metode: cercetarea marturiilor, a 11I'll1clor, a documentelor, Din punct de vedere rnetodic, munca lor este I!li)ricii.Oar nu totul este istorie." (Jean-Baptiste Duroselle, Tout Empire Irim - ed. a III-a, ed.j.Arrnand Colin"; 1992, p. 20).

:j

218

Nicolae Tomescu
;:..

Politica

extern a a Rornaniei

intregire

219

politica extern a a Rornaniei a avut drept obiectiv implil principiului "egalita~ii suverane" a ~arilor, adoptaren I" piului dreptului international in diferendele nesoJ\I~in mentinerea pacii prin conservarea integrala a tratatcku. I curand, insecuritatea creata in centrul i sud-estul gljl determina punerea la punet a sistemului de aliantc hilil' i regionale. Doar luand in caleul amploarea gCO).:1I1' procesului de schimbare surprindem mai bine poslluf adoptarii unor decizii care privesc politica externa, IIIIU'I constituirea aliantelor in special. Am concentrat discursul, pe de 0 parte, asupra (1111,11 diplomatice care taceau posibile toate intelegerile, pr II asupra indicilor de politica regionala i continentnlll, I a iesi din cateva contradictii, constientizarea i reprezru situatiilor, a transforrnarilor, devine conditie necesnrh, d i suficienta. Dorinta de a mentine stabilitatea prin 11111'" diul securitatii colective desemna,la inceputu 1 PI"II interbelice, un stimulent puternic, dar care nu II III guvernele dernocratiilor occidentale la actiune iotr-,. ,I precisa. Obiectivul esential a1 aliantelor Romaniei CI'II 1'1 cerea unor obligatii clare pentru grupuri de na~hlld I intre ele prin interese nationale comune sau de pr~o'"1 pentru securitate reciproca. Aliantele noastre erau filII. I" irnpotriva unor arnenintari concrete. Or, bilanju] Idlll rnenralitatilor despre asigurarea pacii i intronarcn 1t ,1
=

internationale, modului in care s-a actionat In i !HI" tatea Natiunilor, pune In evidenta, pe langa eforturile I"" I caracterul teoretic al deciziilor. Principiul securit:i~il, "I, ar fi trebuit sa dobandeasca drept conditie vital] III'~i" obligatiilor legate ncrnijlocit de mentinerea grani~cl(1I la Conferinta pacii i de alte acorduri privind (,h~.1O II sau agresiunea politics i rnilitara. In asernencn dlll.lI indrepta politica extern a a Rornaniei, tie prin NIl~lil Societatii Natiunilor, fie prin Inchegarea Micii fJl~d Intelegerii Balcanice, fie prin promovarea altor Icg~1III

~""I

Cand-mentinerea. pacii a depins In exclusivitate de rnlculul puterii, principiile diplornatiei rornanesti nu Ii mai Ilnseau aplicarca. In noul context international, s-a adancit discrepanta intre intentii i realitatea nernijlocita, intre planurile arnbitioase i forta Rornaniei. Bineinteles, diplornatii au ('nutat sprijin pentru a nu se trezi izolati intr-o posibila eonfruntare. AIte solicitari i constrangeri, mijloacele oferite i frustrarile au un rol tn explicatia esecului. Cert este d nirneni nu se mai dovedea capabil sa stavileasca energiile rcvizionismului i ale revansei. Cu atat mai mult, echilibrul exact intre e1ementele morale i considerentele strategice ale politicii externe rom aIlcti nu poate fi prescris In abstract. Mereu presati de multitudinea i amplitudinea prefacerilor internationale, factorii de dccizie din Romania nu i-au Insusit elementele politicii noi (to conditii noi) care trebuia asigurata, paradoxal, prin dez echilibrarea atitudinii fata de vechii aliati. Dad pretindem miizi ca diplornatii i guvernanni sa fi actionat coreet Inainte i dupa declansarea celui de-al doilea razboi mondial, sa fi III at masurile potrivite In mod instantaneu, tara a mai putea rcveni asupra lor, Ii transforrnam automat In prizonieri ai nstinctului, In oameni care Ii asuma riscul deciziilor unilate11I1c. Ne gandim tot mai mult la cuvintele unui mare diplomat [merican : "Intelectualii analizeaza functionarea sistemelor nternationale ; oamenii de stat le construiesc. Exista a mare tlifcren~a intre perspectiva unui ana list i cea a unui om de lat. Analistul poate alege problema pe care doreste sa a ludieze, In vreme ce omului de stat problemele Ii sunt Illpuse. Analistul poate aloca oricat timp este nevoie pentru n njunge la a concluzie clara; problema coplesitoare a omului dl' stat este presiunea timpului. Analistul nu hicreaz a cu nici III rise. Dad se dovedeste d a ajuns la concluzii greite, el poate scrie un alt tratat. Omului de stat ii este ingaduit sa nccrce 0 singura data; greselile sale sunt irernediabile." 5
Henry Kissinger, Diplomatia, Editura ALL, Bucuresti, 1998, p. 24.

220

Nieolae Tomescu

lata de ee, un nou mod de identificare, de analii'.n pil porni de 1a inadecvarea intre inceput i sfaqit, Intre dJ'('1'1 istoriee ale rornanilor i actiunile straine care all cI incalcarea lor. Nu suntem pe deplin I'ndreptati~i sa nul'll Pe cdnd, la sfarjitul prirnului riizboi mondial au existat ,'I'" neitate {i iradiere activii In diplornatia noastrd, exp/o., componenta national-teritoriald, la 1940 se aratd sensul " destin. Lipsitii de dinamismul primordial tocmai atun. I devenise evidentii necesitatea saltului istoric, Romania II tnvinsciflirii a opune rezistcntd. Aproape sigur, soarta Romaniei a fast decisa 10 lid an 1939. Indiferent dad se angaja sau nu In razboi, iruli! dad li gasea adapost langa Hitler sau Stalin, dad III arice fel de tratative cu puterile astile Reich-ului SOli II irnpotriva lor, destinul Romaniei fusese pecetluit. TOI III adevarat, abdicarea - coroborata cu negativitatea 10S1'1 prernisele internationale ale tulburatorului an 1940 - mrll i astaz.i provincii rornanesti departe de esenta.

Bibliografie

I. Arhive Arhiva Ministerului Afaeerilor Exteme (A.MA.E.) I~ondul71/1914, Ez' partea a II-a, Conferinta pacii. La Roumanie devant Ie Congres de la paix. Ses revendications territariales. Mernoire presente a la Conference dans la seance du Janvier 1919. La Roumanie devant Ie Congres de la paix. Mernoire presente a la Conference dans la seance du 1cr Fevrier 1918. Irond 71, Conferinta Pacii, 1919, vol. 181, f 175; vol. 222, f 138-146; vol. 222, f 182-183. Fondul nr. 71/Anglia, dosarul nr. 39, telegrama nr./2531-203/24 februarie 1920, sernnata Vaida-Voevod, catre N. Iorga. Memorandum, 19 august 1920; tel. 360, Bucuresti, 31 august 1920, semnata Daeschner. Iland Conventii 9Ul, tel. 14287 Bucuresti, 25 aprilie sernnata Take Ionescu catre Ghika la Paris; tel. 16302, Bucuresti, 11 novo 1921, sernnata Take Ionescu catre Ghika. Ilond 9 Conventii. P4, vol. I, tel. 33151, 14 mai 1928, sernnata Titulescu, catre M.A.E. Pond Mica In~elegere, vol. 3, interviul dat de Take Ionescu la Aix-les-Bains, unui corespondent al ziarului "Nieuwe Courant" din Haga, 11 septembrie 1920. Pondul Mica In~elegere, dosarul nr. 19, Conferinta Micii In~elegeri a Presei. Discursul lui Titulescu cu prilejul dineului oferit presei de Min isteru I Afaeerilor Striiine. jlond Dosare speciale, vol. 27/10, tel. f n. Bucuresti 10 novo 1920, sernnata Take Ionescu, gen. Averescu. Fl)1ldDosare speciale, vol. 27/10, rap. 1084, Budapesta, 22 apr. 1922, Confidential, semnat G. Davidescu catre LG. Duca. !lond Dosare speciale, vol. 113, acordurile de la Locarno, referat alcatuit de Radu Djuvara, 16 dec. 1925. Dosarul nr. 9, F. 1. Declarations de Mr. Mitilineu.