Sunteți pe pagina 1din 129

*Gtr

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

-Manual pentru clasa a Xl-a


Dan Cristescu

Carmen Selevistru

Bogdan Voiculescu
Cezar Th. Niculescu

Radu Carmaciu

oRl

I
CUPRINS
ALCAIUIREA COFPIJLU UMAN Topog.alia organetor 9i sjstem.to. de orsane

Nivelurl de ortanizsr.
Celule.

B. Funcljie de 1 0 sesta r absotuia

nue4ie
.
na d 0a nNe ur

14

oruanism
tuura.

tsurufl orgdne si*me de o.!ane,


b

Digestia btE)

Absorbta nbst

. j5
ao

nisrnu ui

II

FUNCTILF FUNDAMENTALE ALE ORGAN]SMULLII UMAN

13

A. Funcliiie de m slie

I Sisrenurnenos
Maduva spmsr

P6

Ssbmu ieryos veseraiv Anarrabrr


anaitdbrut I nestez c Ana :aroru dhdv
an

32 33

9 ra cnDuale Circu atra linfat ca Acllir.ra cadracd 3 Bospraiia Pdmen 4 ErcEta


Marea

Doesi6 dbsorbta gisecrcta ta nj!i ntsi iu u gros 2 Circu ai6 Grupe e sanovne rmnsluzra Femosbza 9 co6s! a.ea sangeu

al
a5
A6 87 aA

90 97
JO3

..97

d%tod

usr.r v
bu

zabtu vzua Ana nabru acusnclvesr Gandeo endofne


Ana H'pofza

Corrpdztia chmc6 a u MebhDtismu. Mebbo Merabdr'smu


Folui

. smutinbmedar erer!*c
a

nei

..

1D3

joa
lo3
111
1 1

tOE

ar

va oarea enerqottc6

quurmenEtor

c. Fundia
56 5a 53

caidere suprcf,ae Tmda Fara!rcdee


FandEasurendDcnn

fza (qanda p neahl Tnusur .1 Mgcarea


Ep

Si6bmurrepmducdhr ApaEtll qen Aparct! qen'ra nrascu FzoDOa oEaneor ds sandbiea

.60
63

Aftcuratlie

reproducere 116 jt6 ... i: fsmnin j16 n .. j17 Epmducers rj9 repmdlDeni 1P2 Prann nq tam lra rcP Con.eptE gtconk.epie tpp Sam,na s ndgtercd rcP
de

Ssbmu

nuscutar ..

D. o.sanismul- u. tor unibr FDmeosbu a medL ui nem .

I. ALCATUIREA COFIPULUI UMAN

ogane i sisr're d organe Oraanele sunt forfrate dlD qrupan de ceille ;L iesutu;i c e si! diferenlal in rede.ea indeF,inin, anumilo fun.tLi in organism Orsanele n!fuld.ne: za izolat in orqanism, cjin sf;ns corelale ree d
allele. Pentru organele Lntede.

in

coD

omenesc, ceLuLele si tesuiun e aL.atures.

ef

Shtemele de organe sunt unLbtj moifoLogr.e.te jndepLines. pdncipaleLe fun.tii ale orqanLsmuluj: ie relatie de nut.ilie :i de rcp.odu.erc Seanente e co.puLdi ma Corpulumai este a caiuir din .ap, gaL hn.tu si membre. Capul, i mpreun; .u @trl.Iomeaa exuemi

(,prlesi. a.
spunde
La

.are.orcspunde vis.ero.ra.iuLui (lata) GIlraste seqmenrrlc e leasa capllde lrunchi e eme.le somdice (mus.hi, oase, a fric u La'pEzintd tii) sj eiscere (arnge, tahee esolag iiroida pamii

d panea.iandd. (are.ore .iPafrea ra.ii (.utacfanbnol neutu dnuu


uL

{r: : -j:r r: :- .r,l lLrgiii c.auLui,ene ver :- s -. :: ::i: !!tei.. (.ranial) 5l inle.ior (ca!a:ll.E :;-: :_.:is:-ri .arul s mergePana la ni\.Llt-::-,:. -_::.. srpiala i3P1.. sas,rr. Ayul --:-:F::Isrer:.: ena axlls.osi miico.pliui.rJe r:::z_:-:: ! alr.rl t:ne or :::.j c:rPLluL ,dr!l taB:rs:l .::;:j:. a:E r. s : a d!p: Esre ol'ontzL : r:l --! r\:: Ptin cr. C::._ Phnuile -r::. t(e
tict h
Planll saglai t<a prir arLl l.i'gtrohal e sE :,-t::1. tal PLanulc e tece ptu ntlfJ .:jdaa sin impa4indulin doua

Tnrnchrn(6s.I 2) este lomd din tomce, abdc men s peLvis. in inte orul lor se qasesc caviblile tonc.a abdominab 9i p. viana care adaPosres. vis cereLe. Cavitaiea Lra.i.a este seParab de cavitatea abdominala Drintun muschl nlmn dialGqma

Cavitaiea abd;mioala se corrinua cu cea pelvian6, . e esre limiiata infenorde d;frasda perjneal;. lle,nblere Cele supeiome se leas6 de trunchi prid .edtla s.apularai po4iuoea l.r ljbe& ar tei segmente bial sntebkt n mana; cee inlc.ioa.e $ eaga de t un.hi pr n .entura peviana, sipodiu.ea lor lLbE.a prezLnta. de asemenea. tei seqmenle coaP$,

'res..r-.i imenes. se folosesc. ca e emenb de :.:.:r.. :xe siP anlri(fLq.3) a:-:l:ren.s.eneak6ititdupaProcipju sime :::.:l:r:2. ii:nd !n corp lndme \ra..:!tLad dirensiunior spitjuuL sise ii'

Plarm!.apdnui alonrjce ?.nd prc.narea pozitiei segmenielo. care alca

,',,r
n;@rid,!

\
c1Enon
I

rtlsd7

rutotrLd4i 3 sdnsi

L(.5

plan nedioJagftat Panul medi.sgitaleste panul

axe si planu.i Lioser si elementelor .ohponeote a oive ul

Fnd

Planll fronlal merue pa.aLel cu fruntea ! lre.e prir axu longitudibal si .ei lransversal. E imparle

fi(atu

..!

..aulintr.

parle anten@r. (venlral.) ei alta posre

Plarrl hansrarsal eu o,izonbl t{e pin ui e. lbl s baisverel E impane coQLi int{ parl,e supe -d kEniarr) ei ab inreri@r. (cauJal6) Planu tans ,nsal esre numit pLanul mehenei c.aulu A.este

Nomenchtu.a matomic. Odati cu arele 9i panurile corpului ati lacul cu noshnt; cu unii temn crania, caudaL, vental do. sa!, med;L de1, sasiial, fmnb tansveGal. C;nd se v.rbesie de membrcle coD!|0j, se foLo sesc tennen i prorimal pent.u rormatiunile mai apropiate de cenluri sidisrai pcnt celc maiind.
nraia. se t.ioserle te.menul ,o/arsau palnaa pent.u fomaiiunil palmei ar la picio. iemeniiplan. lar penh fo.maliuoLb din bpa pL.i. luisidorsai

ti

pentu IomatiuniLe sLpendre dle laber pici..ului Superli.aal sj p..lrnd sunt termenicare araG gradu
de apropiere lat6 de suprclata colpuu

organe, ssteme, vhcere, tansveEal, p.oximal. dcta

b.

Pbnlnb de odenrare ale coorndl sunl a.Baoilrlj fbnla! c. longitudinal; d trasveEl

O CoflpLbl sp4iil punchte

lemdij

cors-

Plnul frontal merge pmlel .u .....,.,.......,-- ti pnn 1 ..-.-,...,,-.-.... ti ul ..,....-.-,,.,,- El inparte colpulintrc D te ,,,,,-.-.,,,..,-.-.-.. t alh

te

F..na
lome
Ce lu le,

ce uleLor asie

legab de fLnclia lo.


udeLe,

lnitiaL

loate au fomd gLobuloae, dm u teior pdt deveni lus

re 0tgane,0tgantsm

lesut!ri organe

sisteme

Erisb diledie Djveun de orgaDiz e a co.pu u ,ran. fLe.aE .ontibuind in fioalLa celmo.f.Iunctio : alinlie<llri orqaohm (riq 4).

CeLr
CeLua

Dinensiunr'le celulel.r vdiaz; in Junctie de spe cialiu ea lor, de starea fizioloq ca a.rganismului de conditiile medjuluirxtem v-sr6 etc Exempehema tia - ?5u, ovulul- l5l200u,IibB musculara $ia ta - 5-l5cdrmedia se.onddeft 20-3Ou.
alcaiuirea ceulsi d sinqem tei pafri compo nente p.in.ipale I memb.ana celulara 2. cLtlplashai

celulele saogvine .vu u ce uree anip@se sau Lasinodse, i si pa sr.eaza foma g.buloasa

stelate. cubice

cilindi.e etc.i

crm slnt c lj

e$e unitalea de bad molofunctional6

si

ln

;--_.!.d r qrur,.oisiituidd dife.iie tesuru.i.

a o.sanizdni mate.iei viL. P

JI
..tt

:q
r4cd4@A.deir.s
plaq.6tica, plF celuhra malma) inconloara .elu a. ii conrra roma si =eE $rudunb inte.ne ale ce uLei de mediul exhdlhr' Este akatuita,in DnDcipal, did losfo ipide 5ipmtine Fosfo ipide e suoi astfel dispusq jncat portiuned ld hid.ofila f.neaa un bista! jn inte orul catuia se

"r

:t;,;:,

.:

'*'

r Aefrbtra

(ftn$te

i.tffi a ftmb'fti p'sum si hismeDbranai De ft NidEk nu sunt unifom distdbuite i o cadrul srtuni 6ridi." u.6t model sblcruraL a fost denu mir ncleld hdii. flud (fig 5) l!\efibEna conline
r
dL-oi Ldc+rireru e qlorip der abete pe
rdtd

lo. h'droloba A.est nez p.erul ransmembEna, al h'drord 'en.ih.".a. molscuLelor hidro$lubile ri al ilnilor ComP.nenta
prolei.6 este .ea care rcalkeaz; Iuncl ile specializate ale membranei ei mecanismee de tansport traos
membranar. Proteinele se pot afla pe lata

extefr

iu

F46crFiroF.rd.!(!sla@'o+z

;i
::
r

:-hee)eu &sm.znin .olPus.uli d. r-lLlaize,i.eueh.pitet:e

rru

lee pe.mdnenre ni.ro!iiGpiiel


ep leLiul tu b ilor .enaLi),

e..lu e clop asnrd prez nra diter te prclLh. a..perjte de plasmalen, Urcle por a ienrp.rrra r.od.nale de Lpu pseldop.deLf (ler.o. ..),
La trie

r' n.
daLe

.i

(ep ie iut

jni..asej

eq6rurr.are

2 Cit plasmd are ! nru.ruri.!mplexd la nv.lu resrasur;ndu se priri.ipi ele flnctir [ita e. Ene Ln

.itotldsma e. Da te nesru.rtrrr, h.opldsms, si . prle st' cturata. .rgar le e celu e (!r 6). A.rs i.a sun de d.la !pu.i: comDE i 5pecif.e p.ezanre numa ri iiuriire c.lue. unde indeplL4.sc Iun.ii spe.ia e

rc s. oases. in iniscarc brnMiade Fln.tiona

ned Lle I sP.^cP.k pa. rih Ll t. mr.lLn ..lLl

Sku.turd
shren cdarkur.'

ieald

dashJm

ovare

eu rotud? r 50 250 Ar

E^ 5b

snbr membnn fom4 d i n cra

ri maoovez

clb n

din

cis
loslo r6.il oxidadve, cu

prokkd) PrczrL un fterF exkm (mmbid


.ondnaE, in cde se aJla snemele enzimdiae

e 6c

Sediul

snal umd de
rcdized6 ros

forirarB oxidadc Ginrez ArP)

corpu<uli iterici rdsp5nditj in


luleh

ras-ir e (reumic hpu


d!

tjcureror

padddjn etu

!ae

E5ts

unu

pe.edal

rom

d,n doi

noqm!

(enr o
de o

sb

bE

'n de (

zunn..

bpb.;,

s{es
! fdt. r

,dJioiibrilcL suni ea'neird

..nra.tje di s .o
Frei .are sE nrrde

/Yelf.librikre constjttric

s nclLridnie. r.p asnrrjce..re ar .?iacr.r renrp.Er sin'n reD.ezenbt. ldn nrru e de {bsb i de reaaa pndd de icde s iiqnmr
md se ma gasesc

,i{r55r (.olPi tisroizil smr ..hvaleiri e,ganopLasmei Peit.u .. u a nerrQi ln atam drqaniie !r..mrnc s spl.e in cjt.pas

colpii

in axopasma

I ii

rrrJa ,ufi|irp ese.b qe.u Pi Lldmei !e I rn. r - db rs i !eu I ri.. ir! trnimdd d.n ,
(..r! e id p.i:e m!c.rse) Arc de .bi.ei rjma
mononu.Leaie

L Nu.leu .nP

tlend.iie

c.de thepdlcrce).

rf!,nrn,r nr.l.ildr r\1a..ilalea cetute d rrir d pol exna s er.epli .elu. bintr
polLnu.l.aic (ribro
edu 1r)

nrde). rnu. eile (h.nraria

n s.u

corcsp'nz

1,.1.! il.Prsnr. Sra.IJa t!.r., 1r( .LUi,d. ncnrbf.na i! nd n Lll iucicJ tlirrt{.r r!.. d prrras .ne drllr..u n.ut lLh t :nined !inrrt dLr :! . Prernr nbozlnLi
apln de

Ddc isirnii. n!.1c!r!i Pot 1. ..uu lun.r.r3

l,I

r\'lenbEna.er i prerrt, Psmeabltale s... 0!d p.Dt! rtnie ro..tle s r\.erna !efl.tre Li s.hmb bCi,..li.ra d.rbn:n re n!.t!e sip.ods i .:abi,innu! ..Ll3r pre .rm . rn tarsf.r ,i. .4e dc1: n:! iP ii .:

'..

I'an

.d lrnr !: t. .ari.'itrrin. . ex ni : rerea d. i Lai,,rlr sL'\i.i I: n .dLisrrnu arL nn. Je d.mrna di:: e .elu i e se f.mEdt .r. n-iri, i:ruiL.Lr Anrl drr.ri n. dc Ljtde s tnr Ji a: s \lt
rp n!.ear s!t,
,!lL'

Meriiisiele iTpl.ale ir l,3rrPonii r':nsnr.m' p.: i C.!pd. ir J.u. rrPq r...!b :.erenb Lrrr pr.ten. L.d.aq) si necisF. .;rc ne.esita p,erei:r ur.. *rrel de t.rt.ne Din prnLa.aieq.r.Id. p :e d lurJnri s .sn.ua ii njr a d.La dituz unea fs.litaii s tatrsPrnu ..i1 Lln.lt .d de i casf.a l,ariPLnu,lrin!m.'r brnr lre.rx de ..nslmd energetn ne.elr pcn lru ra:liz ea lLil A{aeL, erLsra rraJsPon rainL.3r.

dertisl.a!rup nd. .ifLrur.: osmod r diflziune. fa. Litah. sL na,r' rr fe..sita


ene.se Pentu a se

,.rr..ri, c .

m.nbn rJ.cllard. r t,p:sm:

. ]{ecan isme care nu utllizeaza p'oteine

ne.dsni cheltuidla eie lJeticd

TPj

lr.z.mi

..n[i.o! nrd.]

PndrP?sit. -:.
.P:rar

_:r

!;s

iriri!, t.r ri t 7l Moe.LLele unli siz,.a si m* .:a!. r i-trLi af jnti, soutie. !e gases. inll. - :rI :.z-:JJtut. Pemrai.nt rc! tat aLeneigai
Dr :.!ei . :- !:. r rr. _.:1r:r . rg,rJ . i. :. -Et
i Ja

Col.anadin sbnqa cupinde orsanjtele comune din .roplasmd ulPa dn d,edpra une.d'nLre tuncr le a.Fno, As@tj or4anit.e cu lun4le .ores
a. cn.uLat a

l t' r|: mis.d.ea l].le dij::::::-.ii:e .u r':,:e ! : -r. :..:!D d {Pnb ! sa dish

: d. tunG iol

t ui !.!m .ii. .n erist;

dai de

difd"' a) 1 re

iNacnophs

D::.it:tr.:.-

le b sidteza proieica c Lsfo.ilaea oxidativa cu 3. rcticulul endoplasmat. e berarc de enarg e 4 ap dulCogi d e^.re1h unor sub\ ante
2 mito.ond
.elulare

. J jrr Nr.: ri e.LjP,i r.r. ..ereT::./!:]htril.]|

iat

ll. !.1. a! r r-ie


.u:e

tie pr.Fr.tl sdiarale sj :pe l! :s!tu,: ndePLirieamur spa.r.in

i_- E-

Aa

FfrJLrr .Lp,re .:r r,:r:.n Ll: r slud ne ij.',' :<:l! s,,rr s::r:i t:r:pJ lr t?nfenrb.:ni c;t

pamar pen[ru luncliona@ proteinei tans9od.are


esl n6esa.a
Droteineie

t*o
E9a'Elpdnel
orsanice care pEzinb lesdiuri polare, dar nu suot ,_ntarcate electic, de covalenie ^loleculsle exemplu COl etanolu sau ureea, poL de asemenea, difuz prjn memb.ana celu aia. M.le.uLele po izate maiman, de exempLu gLuco.a. nu brana .eluLa., prib difuziune 9i, de aceea, au nevoie

hnspodd.e * ndesc pompe secundar (.otansp.d) ercisia nece$d Pentu tadslerul ufei mol{ule sau ionimpotiva gEdied!'

hdoiz d.d

A1?ului.ld ac6t ca4

$eroizi

tui sau de concentralie este obtinuh prid tansfe.u altei enersLi conf.m sradientului ei de concennafa. De exedpl!, ponpa de fa'/r . O cateso.ie sp{iala de ir spon este cel vsicu lar. Acesb poate Ii: endocitoza, in .are mdehalul ex ta.elul este caDtat jn vezicule fomde p.in i.vaqi na.ea membraDe .elula.e sl tknsfekt inirscelular, sau exdto,a, in c.re maie.ial inh.eluld esie captat in brana cLuLtua. iar continurul Lor va ll .limLnat id exteriorul celuLei Fome pa{icu aE de endocito,s sunt IagNitoza ti pinmiioa

Deasemena memtada nu pemite p5saldlLoni. iber acesta va avea Loc dod la nivelulcanaLeior ioni ce cu struciura protejc6, formaljudi membranare cu dimensiuni ala t de mic incatnu pot fivizualizate nic .bia. cu arutorul miooscopuLui e ectonic Osno2a est difuziuoea apei (solvntului) dinho
soluiie. PenLa ca ea sa 5e produca, membrana caie sepad cele doua compa{imente trebuje sd fie semi pemeabil; (sa fie mai permeabja pentu moie.ulele de solvenl decat penb!.eLe de salvit). Apa va tece din companimentulin c e .od.nlalia ej esre mai mare (solutie maidiluab)jn celcu concent.alie mai n ca (solulie maj concenrrat6) Fo,4a ca trebuie ap icata pentru a preveni os' moa $ numegte presiune osmotica Ea rste propor tionala .u numarul de pardcu e dizolvde in solutie. . l4eenbme @ uute!* pDtein. t'eqrorr@ l"lole.ulele orqanice po adzate 9i cu greutale mol' (uLa.l da.e t.averseaza membkna celulara cu ajuro Lp..teineLor transportore membEnare. Ace$ rp de tanspofr e*. specific, sdurabil (va exista un nans bsbno si pent.u aceea$i proieina nanspofroa.e poate aplrea .om petilia lnrre moLecuele de transpituL Dilu,rna Iadrrlara ln acesr .aa moe.ulee se deplaseaa confom g.adienlului d nu este nfte$ra ede.gie penLa transPo( Laturorlla.trD (fiq. 3) asiou.a depLasarea moL eculelor a ionilor inpolnva Eadientelor Lor de con .entralje si se desfaroma cu consum de enetgie Iuhizatd de AT. Este de mai multe iipu.i:

Potdlialul de mmbnF Pemeabilitatea *lecbva a mefrbranei prezenta nbacelula.a a moleculeLd nedituzibile incarc e nesativ ri acu vilaiea pom pei Na_/K c.eeaza odistri butiejnegal, a sarcjniLo.de opafte tidealta a mem branej celulare Aceasb dife.enta de poteDtial este denumird p.renrial de menbmna. are o vaLoaie 'Potentidd mdbtlM d repaus medie de 65mv pana la 35mV (vahare apropiata d-" cea a potenft u ui de e.hillb.u pentJu Ki $i depin de de pemeabilitatea nembmnei penh d Ieritele tip0ride ioni. Temenulde repaus e*e intodus pen tru adesemna unpotentaLde mefrbrana atunc cand la niveLul acesteia nu se produc impulsu.i eledice. valomea acestui potential se dato'azd a.tivitatii p.mpei Na'/Ka care.eiltoJuce in cellb K' diauzat a exleno. al expulzeda Naa patuns in celula.inFun
men rapod de 2 Ka la 3 l\aa. in acesr mod, o celula tine relativ conslarta concenirati. inhaclulara a ioni lorde Na siK un potentialmefrbtuna..onstant,

ii

. PoknFa\d

& 6c1ift

este modirica.ea tempo.ad

a poientjalului de membrana (fis. 9). CeLuleLe

sldi. bd

sbnulaie

de p.o rea potenlalului de membEna adiune sut duce.q asp{tul ri durela polenlialuluide ^4ecanismee dile.ile jn functie de npd de celuld da. phncipiuL de este a.elasi: m.dl6.area potentialulul de mem bmna se daioreazi unor curenli e {tsici c e apa. la tEerea ioDilor prin cana e e membBnare specifi.e, ce e inchid su s deschid in fundie de va mrea polen lraluhi de membEna Pentto a enumere fazee poien iElului de actiune, se p@t u. ca exemplu neu.onul. Pragrlj celulele ercitabile se depoadzeaza ra pid, daca valoarea poten lh u lu i de membrana esie .e dusa a un nveLcnric, numii porenLkl ptaq. adala acestpftq aiins, depoLa.narea este spontana.

sederda

potentiale de aclrune prin modjica

Pendda Efnctat, .ep.ezidta inteNalulde timp pe parcursul cdruLa este dificil de obtinut uo poteniial de acliune E sia d.ua perioade refE.b.e . De.iMda refiack16 absoluta, pe parcu$ulca.eia, indifereni de intensibtea *inuluLui,nu se Poate.bti ie u n nou poteotial de a ctune C upn nde Panb asceo' denl, a potedljaluluide actiun 9i. poduoe nin cea des.endedb 9i se daloreaza inactiv&ii ca mle or Pen

.per.add EfEcldfd rclatva, pe par.u6u


do lea
d

rareia

d.ca '!une puiemi.. L de acriPoten u sti muld este suficieni lh a 3stfeLare o vireza de apa'itie une obtjnui Paniei as mai.edusa d(at ma, n,cd sio ampliludine .endente
e

potenia de

u de actiune odda senerct in orice pun.t memb.ane xcibbiLe. va stimula. b randll Lui, zoneLe adia.enle ale ac6te a. propa@ndu-* in ambele sensu.i, pana a comp ab depolarizre a membEoei T.ansmiterea depoLa.izarii i n lunqul unei fib.e nenoa' se sau musculare pdta denumnea de mpuls (ner
al

m.

Potentia

Ptup etatile spec aLe als celrleLo. sunt corldctl' tated (prcpnebtea c.lulelo. nus.ulare de a transfor ma enercia.hinL.l a un.t compusiin enersie meca nica) ri aclivilatea setode Fiecac .elula sinieti zeaza slbslanlele proteice si liDidi.e p.opni, necesare panrrurera.erca nru.tur or pentrucEnerc s nmul tre Unee rdule spe<'alizd n ptudurerca de 'du subsiante pe care e.exp.na"jn mediulintem (secF tie endocrina)sau exteh (se.Ietje exocnna)

Fre e

Ptul.ln

d.

lE

PotentiaLulde acliune e$e un .aspuns de tip -rot eu nimic: sljmuiicu o ininsibte infenoara p.asu declan Lui, sub iminan. nu provoaca depoladarea nu der.r sarea unuijmpus. a. stimlli supklininan mina o.eaclie maiampla decst stjnuluLpreg -Panta ascenaenft depoLtunarea apare dupa a[rcerea potenlialului prag si se datoreat crc$en permbilitalii memb.ane pentu Nar ac6ta va inba in cetub prin canae speciaLe peod acest ion ca.e suni vollaidependente rjcare ss des.hid atunci c;od

til

'::1t":

tl
I

potentialuide membran6 aringe valoarea pEg -Panta descendenrd tepoLtutarea): Potenlialul revine catre valoarea de .epaus. A.est lapt se datc reda iegjrii K' din ce u a prin caoale speciale Penb acest ion ca.e se deschid. de asemenea in prezenia

"1""
F9joDfuuEblb&du,i&Pfu

Cifuzunc ,-\m.ri. btrisp. r.tir taisp.fr p:!r plti:d .F m.mb,ana p..iin..,ca,acb.e !,!tr

EPIEUAL

(unrtrari eislhe
ficdJ

si Lidfar ce

prezeota unor prolelbe membrmare bansponmre este, a osmoza; b. Per

l4doishuL .dre ntresita

.P5 d'

nddc c

meabilitatea neselectvai.. dijuziuneaid

djiuziu

.plu.hta

pavimei'or

ke6rn4i (eidsfr, rine

Poientialul de membrana poate Ii: a. constan! idverst c.de actilnqd de repaus 6 EnmeEF pdn.ipalele proprietati generale !i spe
b.

-riPu 6 .odoane .erlbE Gden. h pdln:' gandde Pdd ojJel


s nplu (! bula( acino, .omprs (!ubr oi.inos)

Luctate ptoclicA
ObsrvaE pitliului de aspsn Ilai.rrar n.esai penuta p.ntu dinu
losic, eprubere, pipet6, solutie l% alba$'u
ser

&

hi!
meii

lm centilug6 mic.osc.p, ame,lameie

ac spaiuLaq

ceue descuamate de pe mucoasa bucrl; ,jlod de lu.r!. Se c ale*e gure cu ap6. se .fcc iueiza ui peijal .u o pe.iula umeziir: in er fi.io looic Se .l6teste pe ula ink.o eptubela cu ser
l,ioloaJic. se adausdo pLcdtud dinsolulLa l9i" albas lru de metilen. Se centifustudza sau se dtr dtea:J (30 mid), ia din dep.zLtulde pe fundulcp.ubelei si, cu un d. sp uat, se face un preparar mic.o

lcsuiw casi uneco,sane .adip6 ,n I tu Lnof or$n! rdmh fthi) s ablu,


alte

at inereite

.ad !snos

- hi!iR GfriraF rcsbc

:inqb. hh.ar.

inft lamr si amela. Re..rarea celule or se p.ate face si p.in kzui rea Ls. a a fetelsupero ea imbii.u padea neas cutib a ure lame de bd.eag rimelilarea razaturii.
sclpi(

'spoiqios

deld ltiq 1]e1.. lLmgi'ihintdoiualol{!de,ilab


hdes
an

(comp{ri

lt

iluele

h(uL:ri

cpirizelo

i.'nrale

di.er.sinLlar.

srnt lrtre,nne'rPie p,nt ..Lild4 ! . runrL c;nd .sir in rri,dne stbnanL dc. m.nf nr n.:nrbre:nrre, !ubn.nl. lLnl.rirenu a _

Gn!.

Gre indepirres. tr I gd ..eis gup de rLr.ri.

irbr m*.h i schelerki Gomd .D .Gcd vkeG rim! tiL'nir (ii kh)
.

Lucmte ptoctch
preparatele micrcscopic dln colec.ia bboEtorului de btolode ditqle bpud d clule 9i !es!tun, inceEand s6 iddinGt @n'

Ob*ryati pe

Puteli

tsutunh cddihqln@

lae ti ob* alii mm*ode


su
@ lePu

pntru

qi muscul'e. dupa o

dise

lie efect@ra Pe o broasa

tuz4j

pdncipaleL. funclii aLe o.ganismulu

n tucruile

@ k r.dn.aza, lolosind

$ cunostintele dobafr

Denun$ .omponenteLe celdlej djn figsa aLtuEia


organree celularc din PIm cd@a d eandpnan h .or.<ornztm.e din ad@ colcr't

AsiaF

, -tuta

poinl tI, "{e a temd c.d,u:0.-.pd!cclj

'bd

husllda

nercdd

Danusrlad

jn cde le dacb e.unlorlle lecate p.in conjun4ia ,d@d4e' sunt adev6rate sau raisq ln cazul considect adevarare det@}mfl daca inft el x]3la sau nu o relarie d .aualitate jar Cnoplasma este uo sistem coloida! ae@te.e nediul de dispdrsie sie asmblul mjceliilor .oloidale Sllbihi
Neurcnul nu se dividq deoarece ou ar ln componnla

centr@omul organii aehlar cu rol jn inmullja

II. FUNCTIILE

sistemul nen6 cenLal (sNC)

FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI

UMAN
1. Sistemul nervos
Sistemul neryoq impreuna cu sistefrll ndocnn, relleaa najoritarea functiilor organismului. SisremuL nenos (sN) ar rol jn sp{ial jn EgLa.ea activibiii musculatuni i a slandelor se.reto.ii GEt dft.inq cai $i endocnne), in timp ce sistemul eodocnn re gleaa in pa.cipa Juncliile metaloli.e. Reslarea act vitadi musculaturii somatjc iar reslarca activita[ i m us.liabni visce.a e ria slandelor (srD eiendmdne)esie real;au ds sN verletativ.lntreSNsisistemulendo Compa.timenrele f64ionale ale sistemului nedos
Reglarea neryoas6 a funcliilor corpulu se bazeda pe activitatea centilo' neryo$ care prelucreaa infar matiile pimite ti apoj e aboEa2a bansmi ef.tonlor Din acest puoct de vedere, 6e .a. ceotru nenos p.ate fi separat in do0a .ompar

tal dimensiunilor oeu.onii sunt loade difc.iti Forma oeurcniLor este iabila: stelak l.oam.l" anteri. a a e mrduvei), sre.i.d sau ova . (in qadoli.ni spina ), ptramidal. (zoneLe motorii ale scoa4ei .ereb.ae) !i lusifomd (jn sralu p..fund al sc@4ej .erebrale). ln luoclie de numa.ul prslungiritor, neuronii pot fil . lnipoliri (celulele .u conun si basicnas drn rc lna) au aspeci gobulos .u o slngu.a prclunsrei .?s.udounipolarir se afla in gangtjonut spLn, Fj au o prelunsne care se divde jn -T; defddb se dis tribuie la perlfe.is iar aronul pdrunde in sisremul

compa.tmenluL seuitM unde sosesc infomari ' ile culese a nivelul receprorjoi . coD panjm.dtul m.to( care iransmile comenzile

Atadar,Iieca orsan neruos are doua fun.tri lufr damentaLe lunctia seEiljva rifunclh nororie

Li o,veLul emjsferelo. ce.ebrate mai apare func lra psihica. Separa.ea lunctiilor sistemului ne os jn lunclij ssDirjve, motod 5i psihice este rjii.jala si
in realibte, nu exista acuvibte senzitivi f&a ma nLfeslrr mo on. r !ke\eEa. ar sr,n e prh'ce rezulla din inteqrarea pnmeor doud Toata actiqratea rne. mului neBos se desfasoala inr! unihle in dive6i.
'FizioloOia neuonului ti a 3inap*i rep.ezinta unitatea modGfb.ii.nata sistemuluj nenos Din punctul de vedere aL fomei

N@nd

' b,polari de forma rotuoda, .vala sau fusilo.ma prelungripom'nd de l. pol I oput' dr.elu fl (neuron din qano on I sp E C.n 5i ledbutdr
.e
e doua

Scaj?a, din reun.

'

! nLllipdlarir au o fofrd srelab. piramjdaE su piritoma ti przinL numeroa* p.elungni dendriii.e

din mu.oasa ottactiv.)i

'.

nll)siuna su na n!r.:: 1Dln dr Ld tee reL

N.r.nu

Ene

frn::: :r i:-.

1- ! ir.i:.ar. . :i:: Id.d.ua


ll)

,"'r,
aL

r,"-i--r-t,.,
d.lrile nia

esre.eluiifu! p.Eri. : an6r nerr.nLl! .i-'


.e
Lu

-.".,L,.. .1::.:-:-,!lrL(ts

_. :r lri,l.rn. (mem' _.'- : ::::i::malsL n!.re,r .i :::1i:!! .:iE slblre deLinri

reu.oplasnir ..11r. (frLtoc.ndrii. nbrzti, _i::-

;. -:

._.':asm Lc .u .-rruliu se dNi ,rel. imluzui Didmar:: i: r ::_:! !...ir.e ...PLi


iiq.o zi lNnsL) Jin

li .tr .! r. ii rE:5: :, ee .dr \e q...5! i:


s
'n

.rr- .i -:i : :e la Saza d.n


::!-d
Pi

si un axD. (scoafra ..,rbr ..,ebELr.:3. rnreri.arc din madlva spLn Lil

.!

ne.

Dup,rn.i.neu,rl

l ' tr '!.2t.?tl
lesa

drn .: : : d!.Lrl Cel,rae r. ::- _::::i, s.nzi!e sitLe ., i rr:... Ce u.l. **urL".-.t..g. .h A-.,:.. !: ::\.nL..Einubr ":L,** D.ddritel. in oo L::: :j r::: n.lr maiE.oa ielmribrle se aoDi s. s! ;a 11 i: -:rr.'. n ,-: !deororea: Ac+a '!lis il ..ndLc :, o in.j d" 4. rrene.pFlL q lm) si dai lLrcasi Es!. :- r:: ;ri,r .il.pdsmd -,lrano\' mLruc! Ldr !e,.!1. ae,ex neur.nbiie llembrard .3J. :r::-:: i+:sma se drmeste axoema siare Ln:.i .::r:1t ri prrPaCa De: -r:- a.seuu sad peq-j. ::. :i J,..ra sd donul ;mite c.at{rc d ii D.nimed ie niralasE:r:;.: r:r.le raml .iLi- but.niiic.mindl -..11r r. ..r.d. plne
prelunqi .u m.dialo

..

r.r

vise.o*miiivi) mdori aiom: a\:r,:!1i ir

sa, din rntsiordloroan smrLli

Gtumoto,ii si inrercarari (de 3sdaL:) .a,e tu. legitu.d iDte ie .oniscnziii{ sim.ri.r Aadul
diametul ma' mic de 2
teac6 ire

.hin.i .a.E if..s,a tluruuL neno: a lileLl sir:pse:r EurrnLl 'nai rnr ic n.udibnle si m l:.'d::L in.ri!6id ai.nul. se tle..ebes. i i.i.r e de o izarc sistem neru.s peifrrct5:rP) e! SllC .i s J. d anr.bllax.nulli. urnti.ar.e st0.rr
SNP

Axonul nelronilor SNC

']@nilor
10

. plodu* de cil]eL s.hNdn

eluls prc

.po!u$

de olsodenddle (o

tj

mielid

Rotul mielinei

r pre?ind discontiuiulj tumjre nod!. Ranvi4 ce rcprdinb ?.Ful dinft dou.

Axonul neuronilor SNP


.

AxonuL neu..nilor SNC

dkpune in i!ru| ie.ii de nre n4 iiind

fo.

dou. ncnsrr.tii Ratrvier

ii

corFpunde o sin

. sepad frembEna s.h*an ds resurur qhjuncriv din jur e ror in p.meabili'de rcz nsF

ens (sunt sjrgurcie .eieile ate rerurrtui nc.rcs .are dau nartere tudo,il!. dn SllC) iu ..ntin ne.r .ofbrie siiri.!.piNns Au rlde nip.d pertful neu o,i. de ptutectie b.l. r.L fao.. ra, rmi.r!!lil n siileza le.iin. me na siii 5nrdza.id ARN sid a r.' ibndnr pe. erp.eJ.a7ireLr,,nLru Cer d n.nmsa ar. D.'llr eiarile.i er.irdb Liid. s ...du.ribiraie :dci p. e ge.e.d Ln frcniizl d. :.lrn. . e se p npas. sL ene.ondrs lrritu p,.p dLdte d l.n des. s^ if .dpitu aa.dai nzirr.q.i

Nev.oslja G marirere e supe.i.df. rL ra l n. vtuslil.r depise{e de l0 o.i nLma.ul i.urrnl.r Foma I d fiemrnLle co.pu ui .eluar p.t I ine le iar p,elL'igile virdblc ca num6r Se des.rir m.i mulle rpur de ftvmlll .euri Sch,ai. rslrrrru . qoCendrosia, ir.r.o r .!ee ,!f.idm.re n celLleLe sd. tre fevr.!] ie nrl .ehle .are se JivLd

./.^,.-).

ro

>={PL-l-a

{- r ,-.L,,, i--,
Esr2 fulc*!

Condu.erea impulsului oeryos. Apada unl P.i.ilaL de actiui. intl 7.ii . mdnn{rie rrr r.na e dere'. na ap r. liLi d!tr pllenri !1. :.i

hpc i ren6 hokiEddli 4 eli!re)

r.lLne Lnrun
esle c.nse.iira

aronllui rcspeci ! Condlce.ea la nive uldonitor mielinici (riq r2t. i a.esL .dz, p.rerti.lu de a.irn. r.dc sa ap a in !r.d zona a nambraiei. Prop.ie embraiejpemn dep! drz .a.eqiLnl.i .dia.err. a. pd.risr!rdc d.lunc ede .ond6 inr.o sirrsu.r Jt..ra de.tuece in dnc.ra.prsi. lnde 5. rtudus P.tcnti.! ie sctiune 3nte or memb.dna esi. il ia.e refta.bra dbs.lti De iatt re.merll de .on dNere en. rmpropru delarere..icc n.! p.i.ila de a.t un. esr? ri evenim.nr .. Epera se relre.e.eaza d3a unglr;r.i!!i
la nivelL'l

sunt..nse.irlsprimuu p.r.ni:ldaa.luielrdnerdi

depo za.i p.Jduse de un p.rerlial de actiune .nteror A.eana .xp .r de .a rr.t-. pltenia e,a d,A a.lLne dFrute de I lLnltrl Druiarrn

in!nt pui.i I

ConduceEa la nivelul aonnor mieliotaF (rig Bl. icdsl .iz &t..i6 prlpr eidtior iz.lai. e i e nr e iej. pote tialul de r.liLtre ap e d nive u nodur to. R.re' si s c de . Li n.d ld altu inr!n rtp de ..idu.e,e numh s.rator e A.cn tip de .oddr cere pe,r'ii. vleze mtrlr maimar (lo0ir,s falr,ie l0r. s in fbr.p irn e nce) Aceast: erpi.a apdritis diirdp(d a un.r reflexe dc. altee Sinap$.ne..ieriun.i tun.ii.nati iird un neu !tr I I d13 ceiuta. ir sNC. a d.ua reL.on. dd. rn SfP ea pod. n . ce uh efd.rome mtr.u md sau se. er.ae Dcs sim ieu,!raLa sindpsa ieLiomls.uLdfd se n!nre5re ptaca nor!.i. sdl i.ncrjMe ndmmus.u a L nxeu sjrJpsel"' ltunsmiterea 5e la.e inrrln

*,d
ia.e
mr

Dir pm.t
in

,r* *"-i

ftrsm:r e. i ftprr.
una

.e -, a-dr.denbiL.. (i q de \ aj._a :

iji

p.nerdptL.a

ir fina siriPr,.r lfs lj) ira,. J:PrL:nu ea nerbEo.r 3tr pJlen dd.d ene !.,rd i. Jn t.r:r:.itiatr. \!rbr d.sp.e o ribE i^lrernnrldE D{. c:.: .nr ..nfundar.r p ea:3 rr .e:.i ri. a! d.ra P.oprje
p.im; cz doF 6emm.: t:a1ri! Prlduse fin des. . ea i. nedLalr:Ji i.aa:s nbm prPsinaPt.a . dri P \e.!,. ma rzu zrd P !n aL r
p,.duse de il.E a.eeas fainlGne
n, nai a sPdtiaLa n

a.:ct:Lr Cra. n.:i.lrar .him.

til i.h

eLLre'

Obosla tdsniten sinapti.e Srintrrea r.pe bta s fdpdd o .L dPs!:,

MLin: pEsnarr.e re.ik 7j6i.::r: f p.r.umuLd

pe

. r - rs el. iclrrruui
Snapse chimice

lmd dspbdi

f ind

ci !" h')

r sub

4iunea rmPukului rePoi

e pnn

dAE l(rn

de joncr

me

inEra.loned cu membraE podsnaPtca ddeminad


. medbrotuL .hjmic

coddu.eea
. apro.Pe

st

unidjreclionali, diispr

roat sinap*le sNc

ttsif,aptl.

penLa

c4 n umaloarse
scada

de la

^.cn 1.m dea la(a (u un m{an sm de orolftLeimDdi: ,a supGn'mu c4e f rcarreaz orn eo,,;.,ca ' dep.z telor de med'aror.h,m. tre,rcrrmi-,uoa El{tete medcmdElor

a..enrlir ln

mrlLse.unde

.i,

tuelulkmmk'

prermphre.

ntpbe

unele med.amenle

siiapseJor (.oleina), alrere

.*- *"nr,,uo,

scad (uneLe aneslezice).

Ilecanismu tundamenral de frnctionaE a siste. mulu' neRos 6re adrt refle\ Gau ,motu renrt). RelP^tr1 rcpreznh rea.La de .asD 'ori la.umuta,.u une,.one re..i .enex a tost inrrodus de drre m;tmari.Dnut si rit.. zofullfan.ez Fane Des.ddes it596 tb5or RasDuns! .ener poate r ev Ltor sau rnhibr.r B.D anatomica a actutui reflex esie arot renex
dJ.du
(o ed areranld .enrn'

t dr 4n.'..mponenre da
nenq
,

lriq 16) RRepiorul ene o 5truc(uJa e^.rabrLa .a.e ra.dr de ra itrmul/ p n hriar, ds pojenua gradde prJpor
rcntiate si spe.iatj4te

.a ea etcFnra 5i

erdorut

Aar..ihtea replo.ilor sunt ce ule eD e ia e nirc jn cetute reouo ale (gusra!.

mni .rqdne o urrelubra at.: d'n.el!re. rbrc (otuuncr\a ! r dendrtc rcrepton icqume LLr prop,,!.epto, ) ouldi re epr.n Lndep ne5!.hLar remL natiile buionate ale dendnretor (ncuonut fteDii,r i oltactiv, reeptoni durcon)
rurtc

audit ve v.$ib!Lare) Alri Ecepro.i din orOanrm sudr

!i{n

Li nivelu .i:,+!rLlu .N.

r. tir.i, r

.d ei.r
difereota dinlr actul .efler si mcul reflex e Folosind schema de mai jos &tminaF semniri catia .ompo.eoteld a-e ale .uLuireller O

rF!':r rr nri tir il.fa


nnrlr

Pjuli

dn nti,r ! f,q.rtr irr (bdre..pt'.i. OEnde$

piocipalele hPu.i de recePlori ODdUniF centrul.efLex ti pr{iz.ll nivelu.iLe ma l.r. ab sntmdlui nenos .enlral. 'oErplicali transmiterea imPukLLui neNos la velul si.apselor De ce credeti ca transmiterea se

-l-f-rl

.i

,.nern.?.rrr., n r:L .r i. rli!r


d,n

lrus

a.Eani.a:e9::ir i.r!.. :!rL n_i!:!ie rt,nrte .h nni,, l.ra!'r. r: r. r J i i. ::rJi? . /.r.n,..rlii, arrrt, !:::.:
L

::m.1 i. ic __:r.: n.mb.dt ..!r. ,rlrrnr r-iL r.: I :::r Ln lun.tie dt r re- J! rirrlr. .L,7,.i fint rd .
s.::1. ! r.i rtr re..Prrru
.

lpr,.ii.,c: !iri. r.,.a,,,if ilrin. ;:rn:le tiu,i r.. P idl," t! emrsenleiP.imuLuL den ,tr r ra, ir nh rf.rirdd !erlla ii drcPt! v.dE

!3.41! vcdebml f.md d ' !.r !e cbrale Pa .3r. ins. iu i imitdn,P.ri.a.ddnrduveLc!.e

t]ll.i

prira i.l! cI.l.,tr i:indnd |e

tv

Li n!er ...pt.1r. .i. r. rrJ!n-.d ifu inre ord3ied:ni! ir rfr rna .nji! !:..
ru

g:n!li.ri spirdl

Calea afe.nta. !ef,r'fr ilP

R,...n.r: 'ii i .Jnbd : nDrn' r l r dLi d.idri.. i e rur. ']


sa!

P icenbiunureflex.Piil.egeL:rz tli.r dn r srcn,l

:;i.at,r.

fLi.l.r;. sp:rti.P [r.i!i n].i]rcL sP n r n veLuLlbut.. s nrcLrLrtl.;l Calea eielenb r.prczt . ii.rLi in,r rr nr.iir
drbrte
Efectod Prn.
piLi

l:'

i!

cek uei membrane ale meninqetor verrebrate care 1i{+E p.ordia si outrilia mlduvei. sub vertebrc Lz mdduvs se p.etunse$e c! conul nnuhi iar acena .u lium rem' dealba(onulu, m.durars arldmslu kmm; ren' romban i sa(oli. cu dtrede aprodpe led'caa

inte pretele osos d veneb.tor simdduva

se

afl;

vei, iar po4r6ile laterale aLe H ului sunt subdivizare in ccme aorencre lateraie i posreioare. Cdaftua mugie p.zinta iD .enru, canaiul

Al*lul

xtdid

dl

midwi

ln iEprul .esiunilor.enicala sj onbala, maduva prezinb doua po.riuni mai votumi tele ldddrie) .prui.a a r .mbaD, .are .orespund

ependimar care conline LCR. ci).rcle (ventrale) .ontin disp@irivul \omdlmot.r .are ene maiblne dezloltaLjn reoiu. nled abnor codmle ante.i.ara \ h f md *e i ;al scune dec6l .ele poden@re 9i conrin doua tipu de i fomaa .adaci_ na ventaLa a nervilor spinali. cMEle p.stdi@ (doreale) conlin oeuroni a cailor seDi ve care au semniicaria d dutoneur.n Gl lJ ea neurcn), prot neuronu (l.ul Deuron) Iiind sj.

etsi@

Suntal.atu edrn tre membftne de p orertjec e inlelesc malu'a lfq l8). membEna erkro a 5E numese drra natei Are o snlctua fibrca$. rezs tenti si esre separah de pecrii canaului verrebht Arahnoida are o slructud conjunctiva 9 esie se pafdb 5 de pid mater pnntr'ui \pdlu .are .nntne ll(h du cefalnEh d on ILCRJ PrJ md,er ene o membidnd conjunctvovat u

C@mk htdnle suot v zibile in Esiunea cen .ata infen.ara,in Eqiunea iomcata si lofrbara suoericra.
Contjn neuroni veserativi simparici pregangiionar ai ca.or axoni pamsesc maduva pe .aled r;d6cinij ven. rale a neruulu ip'nat s romeda rrbrete Dreoan ql'on e ab lnemuu s mpan.. lnte c.amele laterale si posrnoare in substanta aLba a m6duvei. r afla substanra Eri.utab a m5dl. vej mai bine individuaLtata in resluoea ceruica a si lomat6 dn neu..ni dhpugi in rerea, p.e?enti sj in ju.u cana u ui epeodima( pe toda lunqimea sa.

;, .u rc nuriri\
A{aduva ste

adera

prtuntndln

sanluri si Iisu

ri.

in grosimea ej se

fomata din subsbnl, cedusie dis sub foma de ..loaoe av6nd, in sectiune tansversala aspdul liteiei H". sisubsbnt; alba,la peifere, sub forma de cordMne (fiq t9) S!b3t!.ta cenugl Este ..n$ituita n n coDut neu.onjLor Bara r.ans
pusa

in Gnh,

'n.are dents, snuate,in senerat, periaeri. descendente, sirujoieror aie spre fara & prccedeniete si fascicute de asiare, sluare profund in inediab vec narare a

Substlnt albd S. afla . penkna m.duvt ) e dsn {b rlma de (..doane oi<m ras.flb's. "rc"

versdla a

"H uiui fomeaza comisu

F4 B eduq

+M l*t@ l'lrsdl

.ftq! F.rD

F4nfu4kri&W.$ne:

\e.LebLele Ll cr si L2 veneb..le c2 ri L] Co nee ldterdle sunt vtribile mic..s..pic pe sectiuned tansveEala Prin maduva spraiiin.eqLu nile i .arv.aLd iofenoarr. t..acaL; si lmb a irfe fi.sra: b ceaicala sloen.ara torecaLa Lnfe oa.a si .mb ai .. .eNical; ;nIe .ala tofa.aLa I lombdra slperioara: d .e^icaLa s lnla.ala supe oaB

rladu\d

spnd

esLe

\ l5 b

I'd

Late suPeror s

. 'cale as.endenie [d t sens b ia! fig 20) /l'aaih shLlj irtf, !.::,:=! ; _F.reol;r Cd4 *nsibiLbEi temjce si iuer@* st u.er r::. P'r i! scn\b htad
l--iititse D.,: j;r. mildi Prar.neui.nrrn rfian qaisl,..J spLrdL Dei ili E Lu e56 Ln-:.iaFrg. ij ll.ePr lrr 3xonul s. afla i neu-'n :err'r dn clr r! 0!.l.ro, aLmddulel r-rJLLuil9.e Ln.gdlitr

venebre e

r--F,- , r r"iii :r-

'

zLml oDus. unde lomedd ra{L.ulul so ooblamL. lat Gre in traie.tul $u a;...2;d shb#;ti;;

";r i tucNul.erebhl.jndreJtandHelplgblamus

care devin ascendenti si fomeaz6 lemni{u media cme siodleapta sprc Ialamus. Allll-lea neuron e alla in tahmus. A{onul.elu de al llFlea neuron se prciecieaza iD arja s.mestezica I

r C.id sdblitalii
.

Plrpdoepure de cihtbt

al

m4,:.ri

Aceasta cale este con*ituita d n doua racruri:

taciu spindercbelos do.sal (dnect)i rtaclul spinocercbios ventnL (i n c.u.isat)


Reptori i a.estei cdi sunt fusu.iLe ne!rcmus.utaE

Protmuronu este
tq_

l(ali,

t i n qanslionuL spina

den

crllqlqttrunde

pe .alea

ladi!!lt!!!:1e4@r"

d.la ajmse la rcepton, jar axonu, pe.alea itdl.itu postendre,lnrd jo m6duv6, in subsknla cenugie
Oerlloneuionul se afld in neuronii senziiivi din cor nu posen.ra maduvel Arohdlreluide alll lea neu .on se P.ate compo.la in doua modu : . Jle se duce io .ordooul lateral de aceeaii pa*e f.mand fascjculul spinocerebelos d.riL (dned)l .fie ardnse jn cord.nul htera de panea opue, deci se i mruciseda si f.mdd fasciculul spin (ere Ambele fascicule au un tale.t as.endenl stabat mrduva slajuns in tunch uLcerebral, unde se com

--Guloneurdbul

Axm m6ior nefo{trece in crisrlidadq !e!r alc uind &!!io u soindalam c ante or caie,
Ln

4!l@,,--._

aflarn neuronii senzirivi din co.

t.aectulsdu as.endenL aiiFate

A ll
3

lea

n.Lr.n s. arh In bram's

Ar.i 'l tr +

rl

'fasciculul spinoceiebelos doN sidbde numai bulbuLsiapoi pe calea peduncululuicerebe os iileii


. ta sci.ul!l spin(erebetos venlratslrdbde bulbul, punlea sl mezencefaluli apoi, merrrand dea lun4ul p4unculurui cerebehs suprior,alunse la cerebel.

-q@re!]@@ds"-

d.ii rn

spatiu)

uliltiiaz leiaa-,aEio!

r'

dh "Nb r"",-'

.?at)\e- ,1t - ,/.,\,4


la

ln conditii nomale, visce.ele nu reactoneat

stifrulL mecanici, iemi.i. chimici, iff infLuxurile oe. v@se jnteroceptive nu devin consiente Numa in conditii anomale vscerele pot fi pundul de pl{a.e
Receptorii s qas*c in pererii vaser.r si ai orga nelor sub forma de teminati ibere sau .orpus.lli
Prctoneu ronul se
ga se$e i n qangLionu L s p Lnalr den la recepbn iar ax.nul patrunde ii

de;d;ii@i6dq@4t!4-'Ar!!!ideasem;
ma Luns,J3trunde jn cordohul mst nivel h{iculul Ea.jLi:

Protoneuroiu se

alLa

ln qanolionulsrjllla.arui

lrtrlonam ca fas.i.ulul cuoe ap e numai ln


madlva ioracah s penGb in maduva ceB,.ala. Aceste doua fas.j.ule, numit. si fascicuLe spinobul
Deuton.uronul se aflaln nucteii gracilis ri cunear din bulb Axonu celui de al lFlea .4eazajn bulb gifomea:i d{usatia senziuva dupa

p6ts!!. Jdma.d !a si r*c.ul q!!:d

drib

Lui ajunse

inta in

Deuioneu.onuls afla in maduva;axani acenlia aL.dtuirea undi fascicu i dn aprcape in

aproape ajung la tdlamus Alllllea neuDn se ana ih ialamus Zdoa de pro itrlie cofricald esre dilua Aceasta cale este multisi

211

- 1ffi;ift;1;ar;hur
ca e d ler

Cda si$duluj pi@idnl


cerebrar si c.ntroieaz6

Fas.jculul pikmida (codi.dspinaL) are ongini .or1i

te aria m.i.ne a a premoione. a.ia molotie suplimenbra si ana moiode secundara sup.aPusa arei senzitjve secunda.e. Dinte .eLe apoximdiv 1000m0 de Iibre ale lascicuLulli ptamida. cnca fa{iculu ui pimmidaL slr,tbaL iD dnedia lol d.scendenia. tcie cele rei ebF ale runchiuluL cerebml sq ajmse la nivelu buLbuluL se compoalj difenl
Fib.eLe

de 75:i dn fib.e se ioodcisaza b nivoluL (decu$iia pnanLdaLa), lomand fascjcuLuL brlbulul pj.amidaL incrucL$i sar concosPinal lateral, carc ai n.P n.trd.i are,.la maduler: ' .in $ de -X 'ld n I brele ras..u ulu' p lomidalnu se inc^rirea; rl fomeda fasc culul PiramidaL dire.t (.o* cosD nal antenod care aju nae i n .o.donu L an te dor de aceeasL pa e find s iuat langd fisud mediana in dreptu I I ecaru i segmenl o pade din lible p6 ra sesc acen fascicul. se inctuciserza si tre. in cordonul

.in ldr

7\n-

:r

.hj&ulluipdn

itunchu cerebrc. dh libree

NeXaljaral{lldee mdduya cu r{eptoni ri --Jl'rl!i - :n 9Eb! (somatici si !sicl-ilsuftrma-n 3liJe s:d .ohulLi anie.ior ar mdduve ). ln rcgiuiea cerui.dla existajsj qeryEaii : .ooc uzie. caea shtem0lu pcmLdaL arc doi pei<hi. (fnfi ul-se rntra.-rmdFDhr-rr.naffi cefr ] cab) in Eo,u!e!!9&!ala sLot 12 nell apoi 5 jn Kiu r:r deurcn .odical, .entrar, de.omanda: qnb ,,!5insftldiunu in reqiuna c(.igma .r oumn inferior, pelfed. sau de executie caie maNeNii spinari 5unr f.hatidin doud rrdacini r?. fi situarin maduva sau in nucleiimobn ainer anL;i.ara lv!.r6r.r-ffi,e

pkamidal se despriid f bre .od ..nu. ea. ajuns a nu.leLi m.ton dL ne.vil.r cranieni

;Fsie.iotu

-al

:isrsruruj sFlntuird jsiare..ioinea io ebiele codica e eisubcorricate i.ntaleaz6 motilratea involuntara aubmarl si se -iutomata. cdle eftapnamida e c.nicale aiunq la _,.leil barLi{corpiistat) De a nuceij baza i, p.in .a5.nteL. acesrora (tibre strionig ce stiorubice sl r.ei curaie), ajuns la nu.leij din mezenceta (n uc e - iosu, substaota neasd si r.matia reticurata), con ::landuse sp.e m6duv6 prin fas.iculele niqosp :1.. rubrospinae ri rcticulospinae de la nivehl :tr.eior bulbari- o ivan sivesibubr se coniinua .r k scl.u lele olivospinale si vesrjb u ospinale (lig 22). Toate acesie lascjcule erlrapnanidaLe ajuql in

C5

ta ectule

rcmalL:enziris GE
ionu spidal.

prezint6 pe

mi,-mddJi;;;tri;;;;-r_;;inffi --r.nr[r;ii;"..oi;iii;imhb" ".


Rdda.inaf.dpfiera
eu
aandlLonu soLnal 1., rveLul.orua

Ridi.inaart.,toad..irh. a!,ni

gang

ncL

mnil.r sc
ir

'ia

"

co.

ld.*lii r.-'rb

res;niinffi&;;;.: ';;,ffink6,*- h, NelronL somalosenzitiviau o dend.itd un@ care


{poprocpb).

p" ts' {ul suir lrta rzt abt

,rjn piee (erterocepbn) sau la prcfunzi din aparaiul loc.mot r Axonu lor intri ji maduva pe calsa

d.le cenlrii encefalici exerc ia contrclul motor votun :a. (calea pnamidar.) r automal (caiLe exrapnanr lal.) asupra murulaldni s.helerice. in aces m.n sunt rcgate tonusul mufuLar si a
nind menroute posrura 9i

m.r.r dn..m,'13 Prin .aile dendmb pimidale ri exFapi6ni


la

neu.oni

Neur.nii vjscerosen?iitviau si eio dendrita tunsd, .are ajunse la recepioiii di. vi{se (vnce.mcp ior ). Aroni or patund pe .alea .adacin ii postemde in maduva s ajuos in jum.tatea doGala a clmuLuila
tedL fraduvei (zona vhcebsenritjva). Radacinile dnterio si posterioala ale nervului sp:naLs unes. tif.mead tlnchiulne uuispinaL caF este nixL avand in structurasa fibre sdmdom}

{hi

ibrut coDdtui

Iznch n, nrDullt sp ira l iese La exten oru ca na venebral prin gaura interve.tebtua. Dupd un s.dd rraie.r de la iesnea sa din cadalu veriebc ner vdl spLnd se desface in raJrurale sale venhla, dor sala. men.giaa si .omuncanta albi. Prin a .incea

lltui

a veletaLiva

sinpa

tica postqai.tionrra rnt6 in nervu sDia

Rarur rlc

fntrle

meaa. se
se disoun

e de pl.xu.i:

pdn anastom.rre Ll eLe fo. ce^lca. biabial lon]bar sac.al

F42hducqdj6$ndydjs2

ln resiunea toraca;. Emlrre veirmte ate n..viLo. f.ma neNiior lnter.rslalr Ra,nu/a d.,sara d nervlu spidai ..ntinc ca si ramura vedtala, atat fbE mollrii car siIibE s.nziri vei se distribuie la pielea spderuisila muschijshra

ib

I bre senziuve

Ranu/ile..nuni.ante p.in .ea a/ba tc.e fibtu preqanqio.ara mieLinic6, co originea jn ne0bnuLvLt cerodLolor din .o.nu aiez a midrvei. id p n .ea

Ramrra menrnsiala a neruutui spilat contne sivas.m.toriipentru mentEd

.i,,,..,d
.er!sa

,;-. !.:.tr. :m:ai.


rrL.lFL.a
fl nd axonuL
Lale.o-

1lbra p.nsaqlLj.im neumnrLri dLq qaillorri

r. d.!3 iLr.1.: e ei: r, rE.!!!luc.'c 1 rii,-r.!Fan r:r- r-T-r. rtrd ene indepl, n 6 n-lffiali-l-r r:r-i - -E r{r P: :.ip.hLe,efl exe G-Rqr";.r..iira s.-at!i m
M.du!r

shaE a-n't1i6_: :iJ-r.


tivP

dr sL r.ne\l.:i ie': .R.frler fi.,lal. ::15::' ii .]:Ja.!a blus.a a, nJ,ii-:rni .:6:ii:: ia_ia_er l.rdr.rluiiu ..{ d! RElinr--!r. ; .i::ii-i: -rl:ri 3.ene .aucir ren.L-: i-!.:-

=--(rerl

reflexe se cer.eieaz6 la DiveLrL tefd.nuu lui Ahile l.ereiuLahilan) si 3 te oiul de ns.de a mu*hju !i cvadd.eps pe sambi {reilextL.itllian) Renexee mi!l.i.e sunr ndsiaeri.4(fj4 231. R";; r nr ,eD.ezsnbu ,le alEarata de pnmul netoi enziiiv P.oPnNeptiv d n qanq L.nu .pi. {daPrelunqnlea.eJUJ P"unqnea ien,rrr,, unqa rrqe a perre,c t .e tem na d , velul rc.ept!tuLui. P.elungirea ax.nala scufr; palrmde in maduv; prii .tdacinie plsknode si se bilurca

t:

T
F4}ReiqPdE4.}'-..:

Ocmucate ra.e siapsi.u.e! oid nolor dn.o nele inienGre de ac.easipade, incht6nd arcu rcflex m .btic iar . alb rdin.die fsce sLoapsa .u aL ll- ed icur.n propr oceptiv din csrde postei.a.e dd dide
pled.d lascjculee spinocerebelese. Cenlrul.efLexulu mi.btic este chb. snapsa din tre neuoiul serzitiv si ce moiol Calea elerenb ene ax.nu moto. iar electorul libra mls.uLao st.iata Rellerel. mi.brice .u in men au r.l rolin menliodea lonusu

ioir

de a soci.iie si neu.oni m oton Caled ete.enta

esb

reprezenbt6 de a roi ii ieuroi iLor ,not!' i, iar efecro.ul .sie muFhiul texor e rekale mafa sau pico.ul din fab .sentu ui cauztor al duredi Retlerele pdist!9e!!:!t:lis 2a) pEzin pr.p eb rea d. a nda l;, nvelL,

anten6nd un nLmar.rescut de neur.niia e aborarea .asplnsulur siudLul lesi.r. e guveneaz, fenome n !de Lad{P d flr td.!L Je Pnuqef
(.erLexe vaso.onsi.icimre sL'vasodilabroa.e), sud. rale, p u pllod lata roa' e, .ardi.a.ceLeratoarq de mLcii Lne, de defecalie sjserua e 2 Fun.ria de condlcere. maduvei sp nadi este aisurata de caile 3s.e n&nie sj d es.endente. prden late antedor d& side ca :.une de dso.iatie

J]@:!:-!!!4!4!@"-' t4 ACe5rsu.r E!er,@r8c


lucdl

-llb-9r:-c;lTe-alEFdFsunt prclungid (dcndntc) a e nel ronibr din sadsli.n ul sp,oal. CentLi sLnt p olis inaptr.L fcralidir neuroni se.:itjvide ordinu aldoilea, reu

,i

n p ele

sqnl@jjks'+gjlilr

ePron sul

"'-1*

l^9F.*r,eif#.l:iti.,Ti;

ielr.lr

'u.l(t/- \ etlek-/ l

Ltrctdlt otacnce
este pmdus pnn bvirea, cu uo cjocan de cauciuc a ren

DmoroFffi uor rcfiex o.t6tsdino4 .Penrru rellexlr ro'ulian (patear) stimulul

Legea

sintiei

La 0,7%, se conskla ca bromca

flecter6 pure.ni. mmbrul inferio comitnt fleclearl membruL rferio. de pafrea

donul0i .vadri.epsului femu'al, d.t.minand exten sia gambei pe .oaFai ifuslmiia este prezeniara La rellexul monosjnaptic (A 24). ,Pent.u ..flerul ahilian se lovesb rendonul lui Ahjle al tricepsului sural atunci cdnd membfll inleri or esre in unghi drept 9i ganba se spniina pe !n produc contacda rricpsuLui 9i exteosia supo4

Lesea taaie,iL uriliznd o harlie de fjltru lmbibala.u acid sulfuri.l%, se obtin .onb.ctii a e
legea generaltarii La o conceotratie de 2*. produc convulsii senehiizate ale muscularun mem

imdiedi reflqlq medd@ Se ja o broas.a spinala (broara dcapitab, cu ceotii meduLad intacti). Dupa 10 min, peblru dep6.

DhoMtre

Jo l(ul aciduui se poate lolosi, ca stimul, un cwent de inducie, a cd i intenstare va fi crcscuta

sim "sNului spina', broasca decapikt se sus pend6 pe un srativ cu o sam; int'odusa pnn pbn

Pe bau cuno*inielor despre functa Eflexa


madu vei spidrni, xplicati reacliile broagte i spina
Le.

seul bucal Stinuatj pielea gambei prin aplic ea uDor bu.rtide hafrie de fihru imb bate cu acid sul func de con enlratii dir.it (0J oJi 09 07 I s: 2i{). Dupa fiecare teslare, spJLa6 sahba cu apa si uscatio prin tamponare cu harrie de filtru. Se obljn reaclii de .aspuns tot mai ample, propo4iooale cu concentktia acidului sulfuic foLosjt pobivir Legilor

Legea lb.aliza L La exciiatia cu conceotatia


sbba de acid sulfu.ic (0,1

O;lCl

se

ob*.va o

usoara

obtjoem

Lesea unirale.aritali La concenlralri lle r ia i nrregului m embru infe or

!e

05ts,

.aLe ascendetrLa..ae des.cidentd

.efLer

J.orati.. elex no..epti! relLer

ieri

n.r|r

spinrlL

,::

Fas.ic piEmidaL ar onsinea .o.ticaia a adile molcr i Fcundara si suplimenlr.t: b da mc tdiq c. aria premotniei d ,_n tcte cele 4 dn cortcale Prin caile des.endebte, centrii encfalicl *ercl1; conlroLul moror asupE musculatud scheleiice: a. voludta., pnn caib exbapihmidale b. autdal pdn caih piramidalq c vollnt sl aulmal pnn Gile intrapinmidalei d. volstar. p.i. cald pimjdda Trun.hiul neNului splnal esie a. senzinvi b. mir! c motoe d t@re *pumunh sunt gslte dilab.a puPilei ReflexeLe miobrice au h didj0nei c mjc@r@ pupilel (mioa; d me tjneiea ionusului muscular si a pottjei corpului

ir

bliE.

q'l

En.eiihl .rp.inde irur.r,::


Cd

s madu!.. ei.ar: r: e;:.

.!:.ri :.r:.it

.E.ereu
de menin
tuP

d'sq! r!4d+ i h

lmdduld pr. urq ! mczen..fahL intunctiuL.qeb,;,sia!r,iqire.z..e din.ele 12pcrcchi.le ner!:.rrili ar,rrL..nt.a si meren.efd u sufr sedrulurr rc]. selative salivd.r d. d.q utiiie Je\ .r c di.a..elemt.f . ci-inh b lJi. de .i

ebF

lnn.hiu ..r.bE itis -r e!:e irnar di


buLb

ire

Noram.in p us..a n..viL/lJ, v/J, rx, xaL Ln n.u.' lum or s fibrr panN,iP.ri.. pEsanqLir e .! .isin.a,n itr.lei laoabrivi (parasLmpaLi.) ai trur

'an. p.e ld.rttul puP

e de

3..m.Llr. s i

tn .r

Fa. pdfr. dii sinentu ie .s p.rfE n si trrn in num.r de 12 pe.chi. Se de.sebesr Je ier! sPna
p,

Pe,e.h.r / dc n.rui .tn edL ,.ruri.lla.!ri .u.igincd r.dd Li.eue,A bjP.lar. Cn nu.o.s. .la.tiva Sunlre,v ser..ial .a...ondrc iillm.ti

i a.ee,.. i! ar.

d sPoz

dola rad6.ini (d.rsd a

te rn veitft 4

n',i..rnpusidin axlnLi.eLLLe. ,nutiP. c dn,e tn;,c . f!'n'.ad rerv0 .Pr. srnt neoiidizod.li
nrnin.ni m.i.i.. eaLsL Jb,e PaGsimpatice tibElor iltiisprla,nnu.eulrn.ror d;;.!.nduuui iif mezenccral ttilrL rbr.c pzfdsintati.e. i l nr.euLacccvtr dlderuluil i.i di

P!,..h.i

r/ de

n.n

..anenL

- r.irii.Pti.i

Clasifi(fta.eryilor crdieni
sunt srL.,,alr .onct.ard er.i (l)sL sl.loa.unicc (rLl) .piice talr.lraclive O rr.rrirrr lY, t/ .\/ X1/ nrn noroa lai, V YIl /{ X \ in n.li m,.sn r/ si

ttrL

P.r!.rrea r// de nen

O, :d nea rcd a a

N./rr /

tll/

mczEncela

pri.iala

odliie: aPa..nb se ill! i I sPatu dLnte :.dun.uLLl.f re,ebrai. Fjbrel. m.!ni nt!

se gaseie

:enzitive se lisribuie la pielea fcrei, .ele mor.ri ne eda muFhi masiicatod Din c.e iEi ramli pincipaLe ale s e .ele oftalmici si naxitara suni e.. Perc.ha v/ de neRi .mNem n.nj, abnxcns suit neM m.ior.Atrarisnea reala neeului aldLcens din punte Origtnea apa.eDb afla in e Dtr[ bu b]ponril Fib.e e ine eah nusctr u]drepr

neluuj Acena..nljne pr.roneuronut. DeuroneuF .ullibrcor setrdive se ari in nucteiirde,nbaridr rlirh'ur.ercbra Fbr. c mo1.r - -,q,i- *r.," nu leu moL., J , dLi ounte O,i. ,er 'oemenuu ap erl. se aoa pe partea ante,toa a a rurti F6re e

in sanqioiul i.ig.minal sluat p. raseul

d .F_,4u

ir

Pere.hei W
brea moto

de

: mlshij d.epri intem, slper or siinIe.or si l. ob .ul :rte.., a sobuLu ocu ai pre.um e a rus.h u rid.i
rlpeoapei Frbre e pamsmprtice ai!! a rnuschiul sfn.rer a .sulin a fibree ctcubrc a; mtrs.h[u

du nqiied ' sunahe rhrcata punte FbFh / e^uu ra.b unoLnea n qonq unu qq , ud de pe rr.k ru nlnL ! uie se giseste proi.neu.onu Dcuroneurodul se att; jn

\dt

n.ruicenieor nerurita.idti du s fbapdasmpJr,P F.

Pere.h.a/f denetoicEnEoi rc/rirrohleai Au .asinea ..at6 in id.leul ncr {'lui. nturt lor rn mezencefa o4inea ap eira esie :e tala postenoara a hochiuluj .erebEL sub ama .va dngem ind. Fibrele ineneda musch u obtic super
erui.mnieoi
Orisinea rcala a r brelor scnztrive

- n.rliirigemerr

l-;ad:5 {,;tui
Fibr.c parasimpatice prcvi. din doinl.le nu.lcu a.r m sinu.leulsaLivdior supedor zmbii!;sidL se in punle O ginea aprref la r qase ponin Fibree mcr..i ifdnea- mrr.t mLmrl F btu e s.nz.r a e culeg cr.itat sundive de la..@u mbii. Fbree parasimparjce ine.veda standee acr male. subnand bu ae sjsubinqr:re (riq 23)

Pe.chea v // de neM c.aoieni

- ne.uii lesliDu netri seDo ali si suot fomali

dintr.o conponents vestibubra care are pe tGseu qanoLionuL lui Sca.pa, sio componeod.obleara caE are pe biKi ganslionul Coni. Rnua cohlead r rndreapta spre nu.le'j cohlean dn Punte. idr ca. !esubu ifd, spre nu(le vsIbu]an dLn bub Perc.hea l, de n 'fl can eni n?rulaloso/a' ringieni suni nedi micsti, caE au 5i nbre ParasifrDat'ce Ono'nea rcaa a fibrel.r moron * ga*1te in ;u.leuL a;b'duu din buLb Fbree senzofale (ousta trl du Dnm-ul neuron n oai{lioni de pe tr4edu! oe ului.iar,leuroneurod!1,innlcleul ellrardiobulb Flbrele parasimpatice p.ovin din nucleuL elivato. 9d inlenordin bulb. Ongjnea aPmeobse$*rt 'd mdschilor distribuie ret@livar Fitele moto,iise tu Ia.inseLui. Fibrele eEo.iale cuLeg excitalri glstative din i.eimea posrenmra a limbii. FibEle paFsimpatic aiunq la qland e parotde (fis 29) Pere.h?a X de neM aanebi - neDii egi eu 5d (ft .u ri f'bre moroni e arld reala a fibrelor ;d6imr"Ue Onqinea au Fbree n nu.hulambquu Pdmulneu 'eEonale rcn rn qans on' d pa lraLecLul nfl uj. deut re@nul anandu F,n nu.Leu $ b dn buLb Fhrele pesfr Dd[.e D'ovLn din nu.leul doEl a neMlu' vaq. Ort oane ap"""u * ana rn:,"1, retrmL'var FLtree ;ororu nsed. mu<uatu6 ldnnqelui t rmseui Frbreie seuonab culeg sensibiibtea suslahvd de la baa ddd.inii Limbii. Fibrele patuimpatice * distibuie orqanelor din tomce riabdomen (ns 30) Perecha X/ de nedi .Gnieni neluai accesori sL spindli sunt neNi motori sdnt fomali dio doua

Fl4nr6rituxr.P,nr!2n
ua buLlEa, cu ongna 16 oucleul ambiqlu, .omul anrenor al madu spinal4 ongmea pnn Distibule mmura iot.mi care P6 vei cefricale ajung la nugchii hnngeh! .eflii vasi fibrcle [ande in stemocleidc ajuns la muschji prin extem6, iar
|.dacini
9i m

ii

truE toastoidi rib@ (fia 31) Pere.haxlde n*i ftni4 ne/riihipoglosi sunr ndi motdi Au ods@ rela in nucLul motor al nmlui slnrt in bulb. cnigiM apaFni6 s grsegle ih gaFi pmliw. lnd@i mu*ulatud lL$ii (vqi
fis:3il

Frg.3rlw(r!@ArerEryhr4$

2 rery

(esq

....4
: :

n{ . ra.t ! \d , "^
d

1vF
nft!
,

srap_rcaTr.

e^

:.........
Ce ebe

.".d ,q. poqro.

......

.b,- Lnj na,\ ," " - ie :

ar'\loro

Asia!

De,e.ni. d"
d.

....._

Ll
id

. 11 VII 'X { zvvrt tx,I 3. ,tu.\LX-,(I

cerebetulo.upa fosa po*e.ioad a.Gniuu fihd sepamt de em slerele cercb.al. prin conul.erebetu lti, eraescenta a dure marer .errbme Fste 5 , Lnap.a bulbuu 5ia punii, cu ca.e detjmireaza cali b'ea lcnlf.ululu l\ cr lnma unur nuture o eztn land . pod,un. medknd !Jmi5!r sr doua ;. r!, alemle voruminoase numtre mjs/ere eublroase Cercbelu esre legat de b!tb, punte 5i mezen..tat prin ppd n.ul' erebelos ntenor m!rn r \uper f A.e.tipedun.u .onrrn lbF !rtrcnfe s e ere(1e .ei nLiLo.j .ontin numai flbrc dfe.anre luprdrata lerebeluru e51e brddda de sin L r De ,d.e .u d' cnre addnrm Unete sr numtr.,sp, superbciale, delimtand amelee (foLiile) cerebetofie a tee maiadrnc c e detimiieda tobutiL.er.betlhi.

! , \rtr l.ti
fG

b c
d.

e ad;Dc in numr de dola caredelnn creb.lurri LobLi sun .erebel) pode .r (neo.efebet) s ro.Lhn;durar
dLiele

leaza

L: eiLerio' :e ana un nct de ibnanrr.en s. cafe l..mea?a sc.ada .eEb.luhri sco b c{cbel roasa nc.nj.ara subsraih atbd .e p.alurctriin rots o( d;nd,in aisrmb u aspecrllune .o.oane de afborc de undc si iu,rele de arb.r.t. ,reni ln iiteriotuLmaseide subnant, dba se dases. zone de subslanc e^ae, ore iinerd ;mei
Extrpmea .erebelllli pr.ducc .stcn e (s.ader.a Iodeivolurlarel astaT e (ulburar ate ldondsmuui) siatonE (diiniudrca r.ius,r, m, s.,iir Dupa .aicva unr

Den.efahl (6s :lr) cupnnd. raamusll rceu (in terupe.e sinap0.a) plnru rcte *nsibitibt e .r er .epla !e.. o aactvq vjzua e s aud

nozLduLltblsb.|ddjFdsn]!
rEb i p!!r" I ir tqad-

'\

'\

\ei

vorbnii ir pnsfen stanqa dcl.nii a osmeda d. !o din, emislera sbnsa fiid niaitleTv.lab ld drcPb.L
, medialr si irer.a. (baaLa) Pe laia lar.'rra (riq 31)sE rLlerv. d!!i .d;n.i: fisuE Ldt.rdLa a lui 5v viLE si sniu

E'istc.ele.e.ebde pFila t.i fcre Ldle,ii

R.ando A.ene tdnuri de i,iidzd Ftu fr.ntal. situar i aLntea Fnluu .cntd Lobr Pa'iet: dedsrpra s.i?uji iterle .bult.mpqi sub fisum at s ludl ir 0nla. P.neri.ra sanrurie iaiputjn.d.nciinrpad obLi D si'i.

sailui .entrl l.bi: Ldbd

si aud:!3 -:::a: muru .entrr supei.r d. rlesrar. re!r:r. I . d,ue.e pin.ipael..lun.riL ale o $n smrir':i: ire.rre nEbbo Lsmul derfed a. s i.m...oLarca dqenia pri .entLi iftre sare s rdiel.ti lnel. a.le ..mD.rtamenrale rinu slnr

vrra

Emislerele cerebrale
Lmist

,..

ccrcbrdLe

dl.

Fii.n'nn! e.r...uui

ptrih prd.a.ea na v.! ieaos.ental Sufr reglia rib.


s

turi

i comPl.ra r fre
5

slp.n.r dEr! t.e.um

ir p?i. : :::_ r: :i :':


el{? ul

9nt .] -:

:: ]:

or de i3utr d.,:: Ponerii de fJ.d ar:,.:

: :.:. ;! lni i]: !-' -i 1t,. Lrt..:i.:.:'r l.b! t.mp.m mdp bl p,.fft irt, _r.:.. purL.s.niu ..laianl si sarru ...: q.ir qnu h rr?ri::: : ilact!
.d.e aldposierle b!i" L aiefa de saniu .facln JE dspuse sub l.ma Lji.reL li
rupfufaia. l.rn,nc 5cGn: .e.Ebrale si zimE Io,iiiil rL.r b': (.^.ot :r:!r
Ca

si a.erebe subnanb..nusE r.rE

: b: in.on.afj

vent.Ll ..,.bn, ;:

g Gilili

I'spureul getir. buli pdmesc libE de la a. scoa4a cee bEl4 h i.lnui c. corpii sriaF d. subsbta neagrr Fbrcle comisudle lomeazi a. corpul calot b, Iomixul c nu.leul rosq d, conisura alba ante
Nucleji

Paleocortexul a. se afla re didcetal t ners ter; b. in .ohpooslid calea ollactiv4 c ftntine cnlrii limbajului d rom4r6 qn d cerc :n jml dienefalului.

Fs17srsdhici 6n

1rFru

cq$GtziE4bi

NModnl a caiu I din sase st.aruri cs rs pEzinra sediurpro.ese or psihice supe ome acriv ANS Cr ren! prin a.eas. ta se iiteleq procesele e stau la bak memoiei
invalaii landnii.Ediicrc Fu4iile nMorrexuluj se
. Fu.riire
.
plexa a

Copri sEiaF (nucLei bazat cp.ezinta nu.lei im ponan[ ai sisremului ext.apiramidal si sun! siliaii deasupra si latehl de talamus
Repzinia eblul supen.r de iniegrare a a.iiv t,ti
Substania aba

srupeaza

in: senzitive

setrTrrirJe se realreara pnn sesmenreLe

Fdn.liile as..iariue lumiLioc.niuto

.ealizeaza

e gisemnificaria

perepria ..m. dilerrelo.

a misf@lor eEbhle est. fo.

cu .entri subiacent nbre. camclmLe ums. .ee doG em sfere, lomand co.p ul .a Lds, forn Lxul (tisonu I cerebra ) r comisura alb; ante.ioali. Fbrele de asoci.lie leasa resiunidin acee4 em sfera cerebrala. Dupa crm niti 3.Gda cerebEla cuprindc pale.

mata din librc de p.olectie, comisurale si de aso.irtie F b.ele de proi(tie unesc in ambele ensu.i scoarla

iDrrarla a.llvilate

. nrn.nah noroflt Emsfe.e e cerebmte .otrtrotem mdtlrie somdic;, v.lunbr6 9i invo lunb.a Princjpaele srru.luri Lmplic suot codexu moior rinuclel beli (.orpii sriau)
Retuxele
Ref

n(odFomle

exu necondilionat en.innascut si esie carac ter stic speciei (x. .eflex u L a imenb( refleruLde apacare cenbr

9i

on.Iliomte

Pde@rtru! jncus
doua straruri .elulare

zato.ul oracrv, hipotalahusul, talamusul, epibla mlsuLsimai purin cu rcocorrerul. Cele ma impodanrc ..mp.nanie are sislemuhi limbic rrr.o ea olla.iiv d, fo.mab dio ncrui ouaciv PaleNodc:u (ris l7).cupa o zoda rest.adsa p. faia mediala d cmisfe'e.r .ercb numaid n dola stdtu.i.elulam s sel.r psib ce alectivem.lonale sid a.telor de c.m ponaheot instincriv.

ir

ssreduL limbic. conrine

c..nexi

(fa.a impofranb bioogica) apa ia unuL ssmna abs.lut (.u mpon nta biol.qica). anLmaLul de axpe rienb r;spunde pdntr-ud reflex neconditionat Li un emnal ndilerenl anifralulnu d; n e o reaclie de onenbe lP Pavlov a descopent pos bilirrtea in.arani exciraotilorindilerenu cu $mdificatri noi si lranslomarea or in stimu i condiliomli, pnn

Reflexul condironat este un raspuos .invdraa pe neruoriil dau unui nihll Loitial indiferent

. asociere la adm n slrarea unui sUmul absolut (hrafa)sa se a3Ni.z. un $inu jndirerent Gono. sau

.prccesiune

srimutul indiferent s6 preceada

.d.mindnG animalu sa lie llam;od.anfelindr nstinctu alihenb sa fie dominanlin I mpulasfieri

<t6oa

Pe tala hedialt 6 etrlsreelor @brde se poi a. s.izm el.adnA girii orbilarii c rartul

i reperare - peotu Iom ea unuirefex conditio nd suni necee l0 pana La 30 de sedinie de ela

Pavllv a expicat me.anLsmuL elabor;.ii RC p. ap iei uno..onexiuni iilre centni.odl.alj a, anaiz,to.il.r vnualsau audiiv I ile c.ni.ale vege ta[ve nimuldte de exc Lnrulabsrllt Reflexee condjti.naie sp.e de.sebt. de .ele lnnascuie seinchid d n !e .orticd El.sestingdaci sumllli.ondiiilnaLiu esie inta.it djn iimp iD timp p r.e abs.lut (itrhibIe c.dLcala). Pavov a arabt ca ld baa iduro. rctivtrdiLor ne. vors. sbu doua prc.ese, exc ratia siiihib 1a Ef,.ilatla esie pmcesulne.v.s activ c e se nan lesa pnn iniiie.ea Lnei act\ lrt! sau pLif c ea
baza

Neo.oaexul este a. alcJtuit din doua slr.tu.i celulaFj h Fdiul proceslor psihic suPeriodrei c. denumn si sisldul llmbiq d. ediul actelor de
Palocortexul ste enhl cdtical al ealizatoru Iul a. auditM b. vizua! c olfactir d. cul'mt @Complchi spaliile puncbt cu temenii cores

Funcliilr nocondutui se grupea,

in .,.----

/nhibil,a este lot un P.oces a.!! .are se rani pni dimnuarea sau sLsbr.d dneiaciifiat ante' r.are Eristi inhibiti. erre.na nec!-ndiii.na! lsu pra mnaE de pfu,eda i Pnn nd!.[r neELla]. dLn afa.a loc ulu .r-i.dl arl v. si idblbile ixem; c.nditionata (de srjnlere. de tu ziere si de diferedriere) care aP e .hia. in inteno.uL f..atuhi con.al a.tv :L e$e spE.rfL.a
festa
iradLa pe o suprafala

!teNN n1 vn3 re9et.t, r Centr i ne.voii vegetaiiv si egttura


S Cen|n

or

re^is

siiudti

LiLiieriia
a

sie:tanev-

ria. anaii in .elaiie cL .rg:nee


.ddrul snlemlu

Ambele pr.ccse slnt ertem de mobile putind .ofiica 6 sau

ne^r- !.q.i:r! d..sebim. stnc tdrals fun.n.nal n sniEr ie .s smPaii. F LnuL p asinPa[c ceE ma nJre.rg: valc veqe:atia dL:lrl. !i ar:aglrna n alre lrqane. simpa!c!L 5i D:ras a:a!.Lle\erc b efecle de ace a9 tip. d a.ssle.1..t. srit.:i.r:r. cantitativ s .a),tj tiv Erista, de asederea r_a:"e:suPfa car.rd numal
"n!ldinLressteme L! baza actlit:ii r ii. -- .trrs veqetativ sb Elexu care se dEri:r2: :i :::: a:.!l rener ve ene getaiiv !a ea rerr:: : r.- - _:1rs 'egebhv :: : r.r ,.ilex Jo di. Neu.oi!l vis.erc:ir!.: :: r.:nq rEa ii gangli.ni spinal sauin qanqL:rai Etar.iat i aksaline'vlo. ..dnienL oerdria .r ij!1se tr :a.!Pr.. dLn orudne
sad vase (bar..ecept.a

..nt.L.a3 f..nera !!:em!l i

.ar.. activitale.o

E.;:-

asiatje
(murcn

Neuron mul0lord

ft'liDt

tn

inresihe in sNc

are.enr) deptori h SilC

miie impuhui de h (neum ereren0 sNc la un orgrn eledd neNose inconju' A*i@ de EE de resui 'lbrc coniundir Poate fi

p.6.Kepiff

cl,edorecep

carc 3rmuleaa

.ontaclja

musdatu'inete.qamjesrduLui

crup de coryi
Arup de lrb.e

ieliom[ lo.albati
mnoae cat leas,

l.rj) iaraxonllpatunde ir ierrai. intrindin eq ura cu .entul vegetaj! (sinpal. saL racs mPar c) CaLea eferenL a .ei exlili \ egeblv se deosebene fundamenb de.ea a rpneruu s.ma!. ddd ra exis tentei uno. qanslLoni v.gebtr larero!e ebra iu .duL sisremuLui sLmpa . eu jlriavccci :i rta muiaLi, in cazu sisremuu pacsimpalc La dvdlul garo onil.r e loc $apsd axriul neuronLiLi 'nte p.eqanqlLoda. prevazut vcgctativ cu ieac; de mL.!ind, p.sgang .na. al . ui dron nu sine(onulvagelatv postgan de mielinb. Axodul neu.onuu are leaca posiganqlionaft. alunse la glionar fomedd libd ftre
orsaoul

ef{rd

SistemdL nervos veCetativ fomeaza,

vesetativ (muechi neled sau s and4

la

niveu

plerurile din peretti tubu ut diqestjv ln .au I paksimparicutLi, fibra p rcqanqlionara este ruf,qd. in LmP e fibrd pongrnq, r'nd roane apr@pe deorodn! csDed \ tj ambFtt sdeme n F hba pEsanq una.a si cea ponqanq ion a s" eibereazo acet"5 mcdr.. La sslcmu s mparL. ra laoirul oentenc al nbre postqhs omre. {oro unde:(e6ia E .. ., orqanul etectoi se e ibereaa n.radrenaLina -r iar ii caul paras mpati.ului, aceritc.lina. Pnn .oororut asup.a hidardutui. m$.r,lan di
netede

(eElor

ii

( slandelo., a ldsetor

SNV c@rdooe

de5pre ere

engvin.. Ede !orb4 asddr tor .aF nu sunr n mod ob\n,r s,h

Arulrefle! vAgerair are dcetea5i ! omoonen te cu ,el somati., d/rercnrd cond, n m./ur ,; .'rc ah

ic]a6!xhdfuqbEl
1 rod Fer ,: i.;!i :ente tr M<se p p{un regeial !e m \!e

<

mparico

Aceasa cup.inde d.t Deurcni phnul arc ..m l neuronar siluat in subsrania cenusie medulan ;! cerebEl6 i donu su face sinaDsr cu .el de at dollea neuron inlrun ganslon vegerativ prifr,lne! ron se nume;te preglngliondq iar .el d? .t doitea Ofq neo f bre/.r preoanqtond.e 5, to.dlza.ea din. or \eqelar! arub /a d ferenLerea !et' d;u, componenr. ae sNV: s mpaLca gipa.asimparj.;

ceniii shremului simDatic se ana rn coarnet. t,r 4le ae maduvei to.a:ale 5i lonba.e suDerioara a tii sistemuiui parasimoatic sunt sibaii ,;r in 'rc i pdEs mpdr.' d n ltun.h ut .ercb.at cal s, rn adula sa.6la 52-54 rnde se des.ne nL.te!
el#mu]nl refroe vesilrv limpatku 4 de.aretu propn repruenbre de dturile simpdh.e pafavedebrue larerolefrebEtel
Cajle

glo

Co]I!e! inr

SiW simpalic rj cet


SNV

p@impait
pestmpatic

C a.ierjsti

simpat

SNV

;nsmpar.ul(dnan
en' lll.

vl l\

rdr

tooseste (dtea uno, ne^r.ra asrmoar(ul sd.rat F .aa a

tintune s'mpdb.e pda,efrebo e 0alerorenebr. !) slnr doua ranlun de q.n<ton,,nudh deo Dade s :. alla a .olohe ve ebra e CanolLonri Ldrer;lede :l' sunt lssat 5 .u ne^/ snarr;nn cmm.omr!.
in cdul 5{smuu empat4 sinaosd rnre Lbrele _E ponsanql onac are ( nq irtioni taterov-{. ri
>unr foane apr@pe de madula. 'brelc preqanol'on a ene j(uda sstsanqliona.6 esle lunda. ln .aur njemuu;'aBmpak jmoe rnre 'bE preqangrbn a t, cea podqanstondra;e t,!p,n

oi9ne I'brcrof zmek rmcid pEgdnsLme i romb.d de zNs@hr m.duvej spineij dduvei spin.dr Lftdi,lm sd. IjnFJite p.6. c@Udi h,sri r pEd.bite nGion (c
'n buEti)

eu in

Di*'buE

In hr@l rtebp.San sqhism

irq tutuvisd0
p:r, b

cp r;vi,

<eit s:nqllni

:bEr

apafrinand lanturior otraveneb.a

e DeMFc

ignonn lu\lvis.eEliGprcape ne ! scer) su in1Ja. rurari lafldh .hrar jn oeret.e or&nulurr .!m s,nl

produce cPl md ade\ea .urui. pnn e bpidrea din r,bre e oosk;d,"mF.;.. rirco,ner. A.tunip .eror doua.o,i-;*r mn,echilibrate penh nenrinerea homtush,b

C.mpomnb qnpdi.a -rwaa trg bmu pen. ru upb 5 dp arc ddrcn.lnd dn lite e po{ sa nsiron e.ide ddrenotna dji medullsupratsndta C.mD.nenld DaajmD*i

s,."#lilr

numar foarte m. da fibre postqan qLionare simpatjce care eLibe,eaz a.eiLlcolna (Ach) ENhb si 6b.e postqan gl onare .are nu eLibe.eaa

Exisb

sirn

ni.

Ach ni.i ndradrenaLina acest co inersLce. nonadrenercice, eLiber;nd

ate subsianle precud monoxidulde aol (f9 3s) Aa oritarea vis.ere or suot P.evazdte .u insrvatie dubla. simpatica n p asimpdi.b sjtuate in care cele dou, sisreme D.t acliona taconisi (de e{emPlu, rcqlarea dDm;rruLu puP'dl ..mPkmPnr ide e,emplu reg a \{rete e ldkl eu ctupe rni (de erpmplu d n !eu aParaLUU repnd!.aLorvurn E{isb ii caicva o.gane care nu sunl plev6zure.u neNate pmasimpatic6: medulosuptareiale, slandele

sudorcae musch erc.tor di I rel.r Je p sau mdo'iiaka lded !nq!ne n a.en.Jz reslarej activit ii se race pdn cre crea eu scaderca Etei de iimulare simpatic6 a $ru.turli resPectiw
Sistemll simpdoadDal nieryine, de asemenea,

E ertele

\tinuldil sNV asupu dttrLelor org

Electul stimularii simpatice


hs (mu$hi dilabror pupilar) kis {mu9.hi co.situ pupild)
Relax e (pend vene@
La

Efctul stimuldii parasimpatice

disl?ot.) conrraclje (penlru vedee de aproap)

.l

Hre[a

delemioa

srbe

Kela -

deiennina

srele

J
J
Di atalre rn

c3leE reritori vescu are

atectedd mq,o'iirea

va*ld

(ane.i

ole dn bsumtrr. visce.e sipadial

rcldea; sfnd.cle (&

eLe mai

Educe debitul unnai 9i

sl4h

.onbada mu$hiul &tsusor veical

dtemina cmlracda slmdetului

.laxed sliderul veTi.al

nre

- -\.:rt *Tfr,*
,\
.t

--reqs-I

'a
Fk'4lgnd'Er6!4@'
Notiuni elementare de iOien6 9i p3toloqie
nive sp'nal eu .erebrar Pote avs mulhple etjologii, baderiede eu MBle LnfLn;da de
a

mme s

inllamato.ie acub a crcieruloi deleminab pruenb uoor vinsun a nivelul sistemului .eRos c6tal, iu prinL{ rcacti-e de hiPerensibilirat initia L de un ttus eu de o proteina st6ina orsdhmu ui 5e cuadenzeat Drin disfun.tii cerebBle exrinse !i

Bh

de

Ctup de afe.lun cereSELe detem'mE de enqe rca la orclul tgutului cerebral. in soatule eoduml. suMural eu subaFhnoidin RddL, de obicei, pin rupfta unui vas at.omatoi la o pelsd ce sufers de h'pdeN'une ad.n4l. l t I ma' rd se pale daioE tuF mu meri5m conqtr'tal iu une' malfomauj cooseijtale EG mai pd $ * coosdnrie si ca um@

Af(aiuoi cu turialiilte ndicata. .epEzi.ta urgete medichitu.gicalE cbiar d-a hemmOia ede opriL

:: $ngele d.emt

P3.ienrii por dmane

c!

sechee

ze cele mai fHveote sunr idumtismeLe cerebrate, hem..ag le c.rebmle eu alectiuni ccbiale dituze su
Sunt de doua hpuri: izolate ncKurenre si se ma nif.da dmr in aiumit situalii(ei brlr Iebrile lrauma. tisme craoise), !u epilepsi3, b6 . cakcteriab pdn ahcuri.u debut btu{,.u pierdefta .ms enle. cu adivibre mororie oeconrolaL sj cdacldisrica pmcLm si cu fenomene enzonab. Esre deier minab de siimu area ex.esiva a ce del n.NMie

Rep.uinh a.a sla.e clioica a unui pacie r in .are Tesia nu pcre li tezit si iu dspunde ra n ci o care E3i3 de stnuli Apricarea repebb a unor simu trveca cer mutr rcflexe pnmiive de rpaurs. Dac: sbrea de c.m6 erle pbtunda pd psi si reflexele cu

*l

u rtr nchiur cerebmr .; si .ere mi.h,i.e Are multipLe caue care mpi.a disfundij a nivetut

nisfemlorcercbEleLdiencafaluru

sips[iDinLe.au

Ca ea

'q\ e cerebrate cuprind trei menb.bq astel a n o'dd,.dt-d,dF ^lcnjnge nMidd ipo

., ,FfF o

af.renb

n .odponenta a.crlui ref ex face lesatura inre: a. ef(ror si cenirii nenosir .-rD.o,d,,aP.

":,.o.

b .enrii
oida

tronrala, pa;eb 6 si vhceraLa

,o,,oo".
puntea

p..,,.:",

b oa.ietab. arah

nchiul cerebhl esre fomat din: a. bulbul rah dianr b. ce.ebel

..

lliV uL d pedun,uli .trt.


L,
c.nsi Li
aLe

rdli,'.1 ..ia Lhd.


StltiliF d a.a
enun tun

raior,

tupiaDp.1. d"@

ot.ld1.d\c ibla,d.botdrr\4

eqare p.in conl unctia ^de.arece s uni adevaEre sau fatsq i n .dut i n e deratica sunr adevaidte, detmiroF daca inrre ee cxis6 sau .u o ELarje de cauzahate. Hipobanusul repFzinb .enlru suprior de inregrare, reslaE si .oordonre a p.incipaletor run .rgaiismuLui, de.are.e esie componanla de baza a mezencetatuui

Paleo.o.rexlleste sediulacielor de compoddment insrin.tjv deoa,ece este atcaru din doM

sliiur d.

Cunostiniele se dobandesc in cu.5ulerisrenter prin invarare, dcoarece nu sunr eredjrare Folosind cunoiti ele desp.e nervii conieni sa le d3temriati sub foma unui rbe porivit mo

incei

3. lds'tfit

i ,. dsntE

Gr md' mu h d'nke 5hdunte

e pot

Iiob$nate |lt

rmaqinile de mai

2. Analizatoril
Anallarorii sunt shtefre mo.folunctionale prin in

eieine). Este lomat dinrrun snat sp.e


ln

epidem numii de.mulpapiar $iun *.ar sp.e hipoderm, nufrit

i.me'iiul clrora, la nivel codical, se . izeaza aoaliz .anl 2riva si .a ar v5 a $imlril.r din mediul exted si
intem, care actionea, asupB re.eptorilor L{.itatile propaqate p. caile seEiiile detemina, in a.iile cod calq fomarca de se.atji.
Fiecare

iJatul papilar

se afla papilele

demice

care sunl

niste dica['n bon.odi.e. Pe suprclaia

degetelor

aaliator esle

.itut

din

tei

segmente

papilele sunt mai evidente ri fomea?a nille prmmi nenle numir creste papilare, a caro. intiparne da amprentele, cu impotunta in medicina Lesa, si in

pe feric, intemediar 5i cental

: ...

S.!rcntulpritaic (.ecepto.u ) este o fomaljune speciaLnah .are pMre percepe o anumiL fom; de ercrgie din medi0l erte.n eu intern. sub Ioml de

Stratul.e cula. esle canst tuit din fibre de co asen si tibre eLastjce fomand faricule grose. Elenente e

Slnstll inlmedi{ (de cooduce.e) este romal din caile neruoa- pnn c e impulsuL nervo5 este lrasmis la tuarta .eEb.ah. Caile ascendentc sunr
Pe calea

coodu* rapid si proLrtate inLo ade corl,cah spfr| fici fi{atoi analiator, lar p calea indire{b (stutemul rercular ascendenr acrivdor), impulsuri e su.t .onduse lenr si pmL.cbt cortcal, in mod diluz si nesp{iffc sgndtul .ntal este reprezentat de ana din {oa4a ceEbml. a c e ajunge c.lea de conduce.e 5i la oive u c6.eia imDukun e sunt baosloma le I n senA

dnd,

cu

sinap* putinq imprbunb sunl

r. ,iJt.r l !!i. rai


F44:Pl.Ejq6.lb4drP

Pielea este un imens canp .ecepror, datorita numeroaselor s variatelor teminarii ale analratorulu, cutanat carc infomeda ccntai nervosi superiori asupra prop.ieta[lor si fenoneneld .u care organis in pisle e Fsesc .e..ptorii bctili, temici, du.e ro5 de prcnuoe s Penh vLbdtji PieLea constitlie jnveisu pr.tector si sensibil al orsdnismllui si se c.nrnua,la nivelu oriliciilor datu ole ae orsdnismului, cu mu.dsee. Este aLcatdih. de la supkfata spre pofuuime din liei sltu.i: epiler mll, aflat in conract d r{t .u med si hipodemul su resutul subcutand (fiq 42) Epldmul este un .piteliu plurstalfi.at keratinar Profund, prezinta statullemindiv, ift superfi

.u un oumd vanabilde.eLuLe adipd* ln hip.dem s ana bulb i firului de par, glomerulii glandeor su donp e 9icorpusculii vaier Pacini

Epoddul

esie a catun din resut conjunctiv

Lax.

io epidem nu pattund vae, acesra liind hrsnit pritr osndza dio lichiduL inter.elular Epidemul contine, insa lemiiatil neNoase Libe.e.
p.tura conjunc vadensa.inca.ese i lmlalice, ieminatii neNoase si anexe.ubndc (f.elc de par si canalele alandelo.
e51e o

unuicoruetinjuru Lnor ce u e epitlia !jcare con stituie dis.onb hctile Aerkel, car

FeceFtoriicuianali ln pie. exisb reminatii libe.e giincapsuate Tmhdtiile llbs! sunt alnofiztji dendnfte ale neu.lnilor seritivi din sanslrnii spLoali, distribuite prnl celulele ep demului. Eristi libre neN@se c e se tem na sub loma

Dsnd

TmjEFle incapslhte in hiponem e gaes. co,"usculii pent.u snsibilibtea bctila, corpusulii


VarerPaci.i, cei mai mari corDus.uli ln denn se Sases. corpusculii/,1eissner, Knuse ri Ruffini penttu sensibilitatea lrcfiLa.

sasesc vase de s6nqe

C..p!scu i RLnriDi sln pentLicald. iar c.rpus.uiiKEUse pentl rcce Pie ed ene sedili.ecepto.il.r pe.tl,iiimu le t tlr de sersl,ilr.ri. E rcOezi a resnentee p.r ,e.i.ea.e putitrlreitjpur de ! r:lu
Rt.ep I orii ra.r ili fac pa c dn caieqo,n nre..i. receptorlloi fitd niduLal de def..nmr ine.rn.e sunl ..ai?aiijf derm I menleLc lad pal Pin inierm.diu a pdr generd s.u ta.iile d. p.e! roe sau vib atori Cej cu l!.a rak ii F,Lea n,})e oa a i dermuLui re .epioneizi atj,gerea l...pus.ul Me ssne. dis.trri. {en(c) ce slL,.i jna pturlnd. pr.silncd (c!r

epiderm de.m hip.de.m ...pusctr eissnerc.r pus.u Ruffin ..rpuscu Vaie. PacLni, ^ c.rpus.ul K,3us.. cl4,us.u C.lgi /,bzoni, disclri ]!lerke,

oAn4i

raspunsul
a.

Seomentul rcprezedtat de

coL pe.ifi. al undi


rfteptoc
b.

anallzator esle

.alea afeEntbj

calea

Epidermul

Tlt

in prolunz

mt re dfla.o.pus.u

iPacii..

ficiald gemioativ6r

se id.pteaz. foarle,apid sl re.epucEaza vib,aiiic

lffl se rdrr|]a iermin:r ile nen.as.lib.re car deie.id inscr.a si presruned Clrpds.lli
a.lg i1lazo.i suil
Re..!lor! lsna
l.ca
i sutrt

pi

ssvine;

ln struclura sa a. o pdrud super t un numl. red6 de capilare

c. teminatii neruoas iiberq d. glonrulii

rti

in hipod..mul

FuLpei

a sunr iimulati de fa.. mecanici temri si cNmicii b. se adaptea4 usor in prezenla stimulilor c inlra io -peri@da refracrard absoLub'in cazul persisrenti stimululuii

bn

Recepto.ii pentu durera

nr s gurent'lui s.ad. rc..pior pentL E.e . s .ej .a'cr ir mp su etLd.L.a,dtenrperlLtrrcutaia .e i depdscsc nrmcr. pe.e penttr cdli TehPe 5 re.eolr r Penau
f,r aFm,ettu

renfrdiL ie,yoase iiberu

d tete

raspunsu.ile sunt

AEnmdl

coEda

re.eptorii cutanati

ti

des. elj rclul

Oudizind .uot[nlele idsutte la studi sis nervos,stlbitlj calea umaL de *gnentul i.temedia. ti ltrllz4i sgmentul .entraL penlru sensibilitatea ta.tila dosie.aobbpa[ca).
temuLui

Rr..?]lrriplnkl d,glre srnt, in pnn.iFl. te, ntia{inervMse Lbere rnsr t.! rerepl!'i .trlirJl rot i.r inite idfunri .irc plt f i.re p etJla ..
dNrere nLmubti

Luctofl ptacfice
Eviddtier
Fi ta.r e SensibiLitdea ractil6 nu este reparliata

paBisieft {mrlu rL pode du.c d (.st.r.d in ini.nsbte a s$zdlei Campul receptor ti acuitatea *Moriala Camptr re.etl.r a uio oe! nr inf .:i rr seis brLiid.s .urand; esre a a teqlm mulare detemna m.dific n Eta d. dcsc c e a ieL(ntrlLii resperriv 5lpfdfab canipulur relepli, ene'n raPon nve,s propod onal.i deis tatea recep
Mai

ci,le nri. s

.hiJn.j-

d.

beL caieqorL

d.

se ddipteaza puttr

i ll

fa.trL rre..ii s r de..

ssibllt

unifom

,areria/ll

nece5a.i esteziomelru Weber even.

A.uiiatea tactid s. c actcnzcdza pnn prasrl .e disrn.ti a dour puncre drferne ! esLedi$ pin nlmrlarei r d.u pun.ie ap.opLaic suba.tll pe.cepe dnoeEa lie.6.uia din
Dercepere

teee.Va. caic.srcialaiaraintc2mn avntu LitrrL,isi50mm ri anumi! z.n. d. p. i.rz.clc pos

Discrininarea spciala se pele detemina cu ajutorul estetomerrului weber ' m compas spdial cu care pot fi percepuli izolat doi stimuli aplicali sisuhan. cele dofi varfuri ale .ompasului su.r per cepure 3epdrat dact ana la o anumit6 disbnt unul de .elabft si se masoara in milimti. Dlstanla ca maj mic6 la care varfu l s6t simtjte sparat dd a.uibtea ta.tila, difenu In anumile regjuni ale

ambb naini in vasul cu apJ la 30 C, cum vor li

'n.are moesteiomh!, se va folosi

iimasr

aborstorulesk dotat a un ter in acelasi mod ca

corpului.

Penh evident.rea Fdsibllitati durcrcse pot fi utilizate .iupir@ intepdea lovi cu o ngb tc.la nivelul teglmnlului. Nu sre ine recodandab sa s taca pe subiecli Lmani su pe animale de labo6
tor, din mdlivd lsn de inteles.

Eddenljm sii)'ltilFi

dtlt!\*

pe dpenenlele antenere c.nd sufenola a fdr .ons{inla uno. facron ndivi. Esi .u6cuta po ceduE provftrrii reflerlui de smtal (scalpinare) la broasca spina[zata atunci cand, suspendatd pe un supo4 i pune p toEe 3u pe abdomen o hanie imbibara in a.id sulfui. 5x, este iodepartaL cu

ti

Esb

de

pEfei

sa

organDeze o

di*ctie

baza

LtempeEtu.a coIpului. Tr moreceptorii suni ftspanditi peste tot in dem,liind mai numeroi pe buu si in muc@e blcala Corpu$ulii Rufiini sunt sensibili la tenpe.aiuri de peste 2t q bmpetu.ile peste 50 c dau s@lia de duerc, fi1od percepute @ acuri CoPusculi Krause sunt mai sensibili la tempe.arui sub 20'C, sub IO C liind perceputi ca sMtiiduer@se

Evi&nti@
Este

io

raporl

snb

ru

iti9i

termJce

Receplarea seroatiilor de cald si .fte s pGte tac inhduddd nana so.ceslv, timp d 3C40 de sunde in vase cu apa la dilenle Gmp6tui.

Evtdd4j@ mpRreld necest tuira, tur nestu, .oll


^4ate,Lat

de

poat li apreclata hrmai pdn conparalie daca $ tolosesc lrel vase apa cu tenpratunb de 20 q 30'C, respectiv 40 C se intndu.. o man. in cel cu apa b 20 C $ ealalt6 in cel cu apa la 40 C cca 5 minute ri apoi se intddft simultan

tedici

Capacitarea de difeEntieE a intnsiiali stjmulilor

AmFenta.a s lace pnn presara lioar6 a unu, deser intn tuier, apoi, pe o coald de hrftie, oblnandu.* ihpimaea fomei papllelor demice. se .onstat , pnn .omparalii, .a sut f@rrc dilente

i,

I I
)

'Ara zalorr kf!stezic


ionftLa a activLbri mot rii oecesil; iiiomdea Demanenia a snemuui nenos.ent.al asrpEDoz,bcLspaiaca.oa!Lu, adile.ite.reeses
rared

Deft

nenle si a g@dului de .onlra.lre a murchjor Aceste infomatii sunt Iumtale de Keptoni apaiatului vestj umih buhi r(epro.ii viuuali si cubnati, da. ri rccertori specifici ca.e se afla in apaatul lftomotor

de

(popnftepbrltr R&eprorji anatr..ului kjnesrerc sunr situdj in mus.h kndla ne. anic utaL! pnosL tj@en. re P.ceproii k nedezi.j dn peno! cotptd.Ltii vaLerPacini. identici cu cei djn piee sunt sensibili la migcdn $ no<lificaa de presiune abrpls.ulii nelrotendinosi Ootci suot siruaU ta Fnd'une. mur.hr rendm in colPu5.ut patud l rbre nenc* cde sunt sumude de rntrnderea pu monibrnedi continuu iens unea DrcdLs i n tei. dome s ajuLi la p.even .ea c.oract ei ;un*e erce
Ei
sive

.pend sensibihaka propnftepriv6 de reqare a mjrca.ii (simtul tonusului muscuLr), pnn Jas.i.utete spin(ercbeloa* venL?l si doE Dspunerea in paEtet a fibretor jnrnfuele tace .a nundeEa fibreor errafuee $ delemine 5 nljn
in madula sp'nadr e\Eb d.ua Upun de moroneu murt!' 5.het v@zz fib.le exfatuie moroneuronii 4 5i cei cale

ro'lj .are lneNedd

$d a alungiii exagemre a huschiu uj. re,nmrm n?rdoase libere * EmiDca in lGra srosimea capsulei aniob.e sj tra

'nlrarush Relasred mu{u.E a{e prevenib pnn jnbnderea ? dcrla.ea fusudor.are la Bnil' I conrradis rfler.. Aced m<arirn p.odlce o iilinde re i o tensiuoe mu$ula.a de re ax Cotpus.utt

neRee

r'brele

iumt] mlrlneu.od,.

Fblrile naronls.lirre sunr dieminale DddF itEle muscuttue sriare, ctre sunr sb-mu ate dJ redsi
unea dezvoltat. in timpulconracrje musc!are. Fusu. nle neurcmusculaE sunt fomare din tibrc mu5

Rutlt *

c.p5ule, ato.uare

^la ! Kcpionp.D

sLdd .dped'.'ata plz [a si m r.dnte

cultue mod flcat oumite fibft inbatuete, conrinute looundvd r d5pusep ale cu ree eF 'nso.dpsu)a Laluele p.di'n P penrence 5unr. liune. cenlrdla ne.onLE.Lrd contine nude (r'q 4t) Fusurile au etuula moroie. t;eruat,a 'nsaie de dendriter ale neurcnlor $d. senzinva ese asisuhb zirivi dtn qanstionut5p,na (riq 441. lneNaria morone enc d( ouab de dotu neurcn ror T din .o.nul ante.ior al naduvei. Acrti axonj aibq ta patua penfenca a hbreror.u e. nucar r !u lml nd. e De .dre le ..nridi pofiiunii cenrraLe, .ea ce duce ta srmuta.ea fibrelor senzit ee bulospirale si a celor .in 0de impulsul neruos se i,ndsmite neu.onuluia. l .e duce la conlractia fftelor exrafue e deieminsnd
lmpursune arerenrP de
du5e pnn doua

tto

rpenrto ensibiliratea I nelrez.d GmtutDdtjeL m {anirn spaturpdn fa{.uee 5p,nobulbare

Fr4

4 @ldbhE(trrr!*nrr'l@er

bhn!hc,. rGd

q@r F_r

l--CrMNlt
Fb 4f, FbE bhhete

cHEE

-.

-,----.----,---..,--;

srr4r5

I mrorcuq aFrs iiiLn!&d:6 ffreoratuie

{ tu

":

Nd

i.orpus.ul \ateFPa.rnr, cor"u\.ut Corqr ausui : neuromus.ulare. mororeuron a molonJrcn

c@pletai spaiiile puncbte .u lemen


lnervalia senzitiva

.ores

ale neuronilo. spnal unele dink acestea sunt numite .-.,-.-.-...-- eu p.imare, ar altele .-.- -.--- ,.,, sad s{undare
este asigurara de

a fusu

Lor neu.omusculare

dn ..

.... .........."....

P Ea.a.ri i t.lllbaza rL pcntr a l,,na nenLi olfd.tir (i0 20). e $ibar laru.utul; r .tm.idllLLi si se re nir ii bubu oar.ri! li.ind sinaPra ru relroni n!Ip. l.elueLc rual.r;. 3 a.en ivel. car. rc p,.zinb i lre. reu.n 3 cLirrs.rile (rj1J 45) Aro ff fi,'er-tdltul Jl..liv.a,cinfinalse ntrda: i l.buLJ! h.da kria ome.ta:- p. pr.np. si rt.leu anrigda ian) i la.t !: {i: Ll h 'at

Ar.n i.elL,e o blFla..

!dL..omp div.L rnEle anjnr e Ri,L! )il.rrsc in a dcpLJra Prezenta i


la

! siml rl mnsdtr .Iadi fa

_Ana1,z.tof!l

ct

esle siaS

Jr^riJl ru l]l1.

.saiun dtrd.te .i talamlsr . nibnsnb telJlrc s6 tim,*t. PeM fri.: in rtr.i s3 fi-" soub i astfcL !r:: a s i 3jrqr. le in. s. p!.ri r.re6: nEid de , Porre Jil nq. P3na la un rrm- de apro mr.su, da.rti .\n: It000 de .4e dr dE Tnos.r r fulr t0 ii
Cal.a

rlf.{llrr rL:i.

imtllgrnLlLi. Re.epi.r

de a padi.ipa ld

a.

t.n . c o.Lpi Pad$ poner!'nLpeilrara . ir.a rr na r I Ll epFzenLt l. el "a bpo# o n! ! d" p,m nerm a.LE: bp. e rL. deniL.ita s.rtu i mina.u ! lerruL. hui.nllo id.ti! Prevazuts.! cl

analzdto

(lu .tactivsufr.hPmrE.iP

Luctore ptachcA Re@o4d@ sd sbsrqldor dula mjc i pEguile ssibihtAE oUer e Peotu ca o slbsbnia * srimueze receptoii ol fac[vi.lrebuie $ fie volati; si ! a'ba o adumit6
concentaLeii aarul resPilai., Subslanta odoranis

p..vBra stimu

,:"

supn i . n^alu muc"d.e' oL fa(uve I nd ne.eere. [Po nspra' e md ptutunda, lie nsptarji scude sirepebte (adLLn{ e) Prasrl sensibiLitalii.lfactive ene.eprezentat de con.enrratia minima dLnd.c substanta.docnil ca' re povoaca senzalia de mtos Penh eier este de l/lO0O0O0 O/L ad iar penh mosc praqul este d. zece orimaiscazut l/10 moom 9,/L ael r4'.ri?l na.asa. srdlete cu beE@ acet ni. t.luetr IruRe d nenD. fldi de bandafi. sL f.ene bulbi de capa, usluoi Iu pin] de levdbcd, difeite fru.te s a r'lod de Uc.u Subiecrul se leaga la (hi cu o esarla sipus sa recunoasca dileritek mn.sun Des nu ersb o .lasificare a mnosu.iior, fiind foafra vanate, eiista incerc6ri de a le s.upa in alo matce. eterice, ba samice et.. Detem inarm sensib Llitaiii ollaclive s lac, I n la' bo&tomle spe.iallzale cu oLfacrometul. Pedtru iestarea a.uitalii oLfactjve se p.ate folosi M olfac tometu simplu. dnt{ paradecauciuc Pdna.arei apaere p pompeaza b.usc in narie subitrtuluiae rul care contine substanta odoranb in concentElia do.it6 Acuiratea olfaciiv; esre invsrs propo.tionald c i..n.entdia sub*anieL od.Ente

ea

s *uatia

o factiv6 daca arun

tl

mnh, nF .aE mate fi ftr co(drar de xto dmq/m.;er proporli I'jnd folosir hfme in mestec o lr t 'n pnh' a * depist uq retan (inoim), Dra;ta
O *istbililate

fen
n'.

marc o avem

cap b n (denva I oroa cpur crxar ]a o

al sutfltu i),

Dn punci de leJerc ori.Lc Dcntu rn.,l,d o Fr ru or,rarre,re perepr; ai ro;r mp.4ire Ln pdh .akgoni qt num e seDcji 'tEle \cesrea 5unl ad sJ,rr n,/.c si r o". cei mai mllli drnre moquniquslativitui ti stinularide dojsau mai mullistimulisu*a1v ai.hiar sj de unii stunuli ousr,tivi car. nu irrrd pimari, jns.6 de obicip.edomina una sau-doua difr

v Simturgusr0lui a. rohrlne a inroma asupd cati itiiaimenteor inlrodue in qu6, da. jnieNne sijn id an$nrea ref exi neconditionata d s{.el ei qtande
Reccprorii aoalzalorutui susrabv sunr chemore :epto.i. reprezdnbtine muou.r ousbtiv siruari la ni

Afa zatorui IJ!stat

L, conbdur dihre subsrantete sapide 5i celulele re.epldre dle mugurelu qusbl/v \e prcdu.e o Llepe
dsfel: subslanisle chimice s. q. de motaclle proteice receptmrq care palrund io membrani mi aoviilor si desch d.anale i.n.q a.este4 odall des chre periir pahndeftd rnrror de sodiu .a.e vor
1or,

nt/dluluL de

re..'

'lff q'tu!""*.na,"@ a'Exdti nary d enumsari. lonii id at do nernj * :tu io nucteul sotib. din butb. Ard i deurood.m lor r in rud@q dupa Grc + sFe rdldmtri
'nL][apb
:ituab in paded inferjcd a qnului Nst.entai se/uaria p,rndra dearst tde;iinrtea subsbotc r chiml.e spec fi.e care srimuteaza receptorji pen a susr estejnca ln.omolct cunos(d. Au Lsr iden fL.dr cerputrn B po(b,/ su probobt r(cpr.n ch

,elu pap'le.r oFidu!e.a[!'furm!icir.umrlare, rqr.fl,,. r roloi. Llm mrroJe l',auaa oao,G[ 1r'lo.ne nu au mugun glsrdrivi Muguni glsta[vi du fma ovo data (fi4 ,j6). li shc r hr sa*y ell'le fmn!e, d< pre'nb tapou L! plLu bDt d .plutettr qusbLle ?i.a un 'nlcruql ..r$. rm'naji neRok dte nen fiort,.

ido deln rd z.ne,d"..i"t. -, r Ift.pii: un! adumit r p de sust fundamnht(ris 4?).


anrel'

l4uqun'qusbri!

sunr

dsrrbtr'L

suDr4f.trd lLmbr

olrllann

'Fb47h4'@Feaqdd

'ltctote
pmgd

ptaclcA
dilqitd.r tutstar. dnd
rruslllive

Rffigt E

Un slrmu pcte prov(a stuaha oushdva n!. ma da.a esre slubl rn apasau eti-va ce,,neL 'n ubil' nu sbnuleaa muaun'.usbtr'

cuiHjttdl

ds

qi

palru s6run runnamenlare ;>kil,r se D.i robsi unete ar'mnre, qcum bu.dhrie oteu ii sufrl de srepfrut ReonoaiteEa hor produ* dupa <usr e Doale rliu legandu o s a b dhii subiecbluj si oferindu.j diferire alifrenre cu gust camctendjc

P..h demoraG rdr""'i,

.r.. lhe "*-*d ainL u-"'a"

S.ler.ri.4
Plzoul *nsibilitaiii qustalive 6te rePr@nlal de .oncenlralia cea mai slabr la care stimulul pn auce o FMatie 5i varid, fdde mult de la o sdtstanF la alb e$e mai iidiGt la .ele dulci ti nai *aui la consi&E ca pr.gul csle dare Penh! ziar ce Dntsu ch'n'd e'e de este de I q/l- in OOOS o/L h o L.mFdtu a sord'lor de 24 C du gusL Brut!.iie pa.alde eu prea rsi Dgudatodi de viiun pot deos.bi pesre 3oo de

tunica opaca, reprczinb

5/6 dii luni


de

ai globului dular podenor .ste pedo.ab abr

hp

fibEle neaului optic, .are Paraseste gllbul dular. cit si de aftera care ioft id slobul(ular Tdn@ mdie va$ulard, prernL trei *sne re care, dinsp.e posierior sPre antenar, sunt cor.id4 cor Coroida * intrnde p.scno d. .E ffla ca.e rtprczinrl limib dinte.o.oida ri .o.Pul ciLid. ln par(e3 e pcle r;, csoLda este pva,ub cu un .nfi.iu

.!

.a
bulb olIa.tiv. buron oLfactjv, cil olfactq papile cali cif.n.e pap le lunsilome, paPile foliate, papile fi llfome mugu.e gusbtv, hma ciuruita, cl+sbuv

si prezinrd,

Corpul.ilar se afli lmediar inaiotea o.eisatrab i. sd.tu.a s, pr(eele .iiare 9i mul mu*hiul ciliar este fomat drn fibre nusculdre

ci(lle sunt in.frate de paresimpa' 6b.ele kdLa.e sunl neruaie de simFt. tic. iar Procesele cilia'e sunt alcatuite d n aqlome.rr .api e
nelede. FibEle

in pnndp* a trr@oftcPtori b. intffiptoi c. .hemoEegtf< d BffitProd .,ci d{#va e ffij.t:lls h tuvelul suidu' Iui ftrc cabal ir : bbd drdis al ceelelulul h t Lmus c hipobhnus d lobul idpoGl al
remn! a un;ld!
cl l.le

R{eptdii analiatdJd olJactv F gsradv sunl

/risul este o dlahagma io fab antenoard a c.istal' inuluiiin mill( pranta u odliciu oum pupi6 lrisul are rolul uoei diafiaqme .are p8mLte rcgla r.a.anlibtiL de !0nrina ce sosene la relina
este repr@enbia de .eiini Ea este fotosensibila care iealized r{ePlia 5i membdna influx de os lumiiosiin stimulilo' tanslonea serab siPre posenor de ore Rerina se iotjnde zLnta dous .esLunL imponaote: . pata salbena (macula utea), sitdala in dr.pirl axului vtual. L? nivelul ei $ gasesc mai multe couuri

Tbi6 hten$

Ed|ffi

ak

b. bipoh4

analiahiu olfaluv smt c P*udodjpobn

Afa Tarnr.j !':ril


Vcdea lumized

d\uo

'l! 'ncuquctor !!'5d4ab14 nu numa dire tonld lz'ol@'cd ' .enllerea lumloorbtii, lomei si cdbni ob'ddq dar rijn orish.ea ii sPatiu, me.ther@ Khilbtului si a
Cllbul (!Ld {fio. 4aI de f.ma aPmx mativ sfer siruatin orbiL. Peret.le slobuluimuhr este Lmat din hi tu.i.i con.cnbi.e - extmd. medie i inrema sidin meiii refinsenre Tmio ensnb este fibr@$ si fomatd din doua porduni inertale postdior s afla {letrc4 ia. anteir
ca. este

nad'

Fne 90i din infomahile de rftd re o imp.i

ll'-\

att

'--\l

*a; tt. "

Comea este lransprenb, neavand


dar

va$ de

san

a.eid st.ucluB

numer.as. tLbre newcse

Fuocta ph. patb a dnat,atotu ur uzual ene.er reperea tuminozbrir fome , .utori obie.tstr d n
{O de drmh i dsrarin (cu u de rehact ae zj de d'opini) simptrnddd apmru d,nptnc at (hutu

{o ^pr o pur@ de rerE+e d aDormL!

drbpkr.

htar

.sre

floal dn mm+

pu*

_-"-ri,

pcrerrcnrder@oenCft16
o

F+19'sdeEh

E'-u! @'F I .tur 44rp& r@d!"*r 4.d;"

"_,;

dftbt

coocavitare

mu

qor

susrnere 5iQtute de Celulele cu bastonat sunt cetuJe n@ese maJi trcate in numar de crca de m, ,ade Basromsete

rma & .on sj de basbtui Le u e biootare !;r, b tpolare li atura de a.esrea, r mai@sesc cetute
adapbre penrru vederca

benr. reprzora t6ut de rerre a nerui ;dL ;" rut,r gobd (ular r de hrj?m a meretor alobutui h PaL @dd nu e{sta etemenre f.id;nsir ts ln shctura reLni e deenu IO ftr@ rn catu *,nurne5. tret feturi de .elule run(lonae dnak ,n t al, smpuft .elu e fotoReprGre, cu pretuno.jin

basronase in cenfol macutei turea se an6 o fovea cenLilis _ .unai .u conod .pat. crbn, sirudb med,ate inferior de Br, n

de aprctumdy m de doh,,;. ."* oph! tdrT frm ,n fab rehe! R-.ta F;hh are un de b o dsbntd md mare de 6 n e vr rtrr,a i r / mm in sp.rete @EUtu, .puq dand F reh . ,mqm rcata md m'ca ,, r6ru@ra C a puiar de rcr'a.l. a apaEt,rru doofi. ;uk apdm reFi anrtr@e J 1mft,. Totu;: cn,brrnul

tu

pue bd,

e*

mu I

a!rric t-

nduhd. ta hid

dm eM de cubft a&stua & .unveqenb qade ta vatera mrmd i;20 d" d'oPE csod pnvim obE.te 4flare td o dr[d^ fr_

mtrrchiulu (llidr Gqanut acrv aJ a.omod esrc mukhrutcitiar cand (hutpnven a dsnu mai naE de b a mutrtxut ciLar es mentur suspsso, 6re ,n kn,m". e-*ru o,n"i" kneuie (stat.ida romp mrnd crsG/,;, .a

rerrdcre a crisblnuu niq@dtudsL bGF pnv'm un ubi<I. Acomodau a Jdroreaa eld+, c'bui.dsblnulu! dpaEru u sul@

mpdlanl durae @ tu de .u/oud kk ftnti, @ti*nn ortre5,j de 4 Lmd; A.onodrred(fis 501repre nra vanara outenr
,

de

Ceulele cu conun, de aqmena, celute n@o,e m& numdrde 6? n Lc 'n gaibsd;jn ro.r '.ate rn pdra fova renhti5 exj5l,1.ma,

(onurre sunr adapbre penh vederea druma


M.drile

..

@ffipdenb unoara

Fftinl!

apce

sunl repFEnbre

cmr.tnul

pr.nte. (dtuald

Crb/srrdlare loma uer tenrie b,convde rEns

nle r de o cdpqtd et6tr.a _ msratoda Cnshrnj sk molrnur ]d t(ut eu ptrb b ,nem de [bF .ae a.atuesc [qamentut susptuor cnsbln,j nu.6bne

%e *nqvine nutrb e

laonnr

pnn

dfBuE

de

Umm..a
Corpul

apor

esie

u tdd n.Jor
rea

prk<tor .

.d.e

!d.oj

rrM.pak.L oc"!a roae, s'luat6 jnapoja cnsblnutui

are o fomd sferoia a. .onsrsr.nia

c"_*"

J,

Fb$

^dr&*

a b

d,d4 h a!@r"E

mi.a de 5 meti. mug.hilL cil d se nrnta.b si .eLartu

{ibFe lisam.ntu teisitn.a din cnsbfnh scide ia. JdoniJ Eld L rrdl. . isLr n * brmbda Ca omaq purered Je .oiverganb c.ene L ! Cu . t . anii plteEi de .tnFilenb s. le dd

,....nsblirul Jrlire

ma lrtus si m arj. ntrmib prezbi.ple (p.Prbi!e)

Punrt lelnD!:pr.ptl d. Nh a.aFved.m cla. utr d,i<rr .! elod a.rmnii! dl Dr?.r rr.rin PundLL..l mi rPr.Piai de.thl la.arP

_Jry
Asrirrmdnsmul esle !n \i.jr d. rci.acle d.l.d erstenlel m3i mtrlb. rde de curbui .La nrPEteic conrei A$nd m meoJiar .r Pur ai.mila .!mrd vd nddnr i l.rmra uni i'.aqir rctni.n. d{la,e pritr! tlr.iee 3flde Ln n,e, di.nl spdt dl .ocspofz.in. AsbqmilsmlL se .o e.leau ct

/.-

v{em.d tu eird de ic.morlde r.n.r!1ibn...!rddprdnm eira a 25 !rr! ia' tuni! ren.rtrm La 6 n d. rh. Ac.moi ed ede 0 a.r Eler n.d d. ..rr ..ni.ili sL de cni.!
relelr

.vaddq.m.ni srFir .a.e P,in intemedilL n!. Pd'r vesEbb! p riinrp?rr. :rciat n.auLui {ul.m.ior din nezen.elal ..iirid: .lrhdr m'n..hiuui cilirr La
padcipa s cstiicolj de a..:r:\f. 'ftala ! nndato !! atrE .aiidn ana- !n;: pnire tive.;. dcsplE! eid:r padi.ipa s n $hiiinsului !in!F.h e:tu< r sl:.b!r: { ar lieflexr ptrP 3r iir lir est. !n .enex m'rli mri
simplu.

r(uhrii lsl:ir lnit de rnj.z4.d rr{ lnc p:1ci,. (ld i nsJL,i :nr: ii lid..tu(Qb i. sa
mus.hiJ:

cr.erb ii iEen.E;r

.sd@nGm

LL

ln h njn!L,:.u

Retnr este *nsibila a Ediaiiice(t!'n.liei.a.! lmqjJnea de $da crpine rte 190 s 770nn Rd(eplir vnuaa c.nstd in rtisf.m er en.rqe el{ t.maqnelc d luLnii ii I ntur naa.s A..sr pr{es *

Pllsrk

forxhimic

din

rerft

...hiL,
5pJiele

cerbilL

en.rir : .:- rhJ ts:tu L: 1? nim io +,. rr. t!rrbr{i..rPr$teLd

mosul. f.bensibile lpis


mai muli [pun:
de

basl.iar

eDl vt!a), .arc suit d. c. ]t n un s nsr fel de ! !:

mcnr vizua nuirlt

'odoPsn; iodopsine ei,enea p jmenii I,lnind rolrfteptr. Pr!.esu rol.r{epri. esre idcnt. a c. e d.u d rjpu d de .e trle f.t.mcc pi!d,. PismenlLt vlzua ibs!$ ene.rlir.id ati.i uminrase 5

c.nunL..rnl

lreitehr

.-. .. --:a :arb d mri Prtin ce 17 mm de cen:J ::: 3: i: LP:nld .bie.rde de..hi penw . : r::-:: .r :riri{Qi .d,
tr /rip.mEkr,

dds..nprne in ceLe d.ua c.mp! pismcntlor lizuali. der vat de vit nei (c.mun mina A) s 'utLr.. lpsinr ({lirerr. ii rln.te d. piqFcnrr vmal) Deraft.e pisnrentul h.e padc din sh.tur rre b'dEi coiu.L!' i ban na*i,r de{ldt]dNre: e delemni modifi.ari ac .oidr.rante.r irn..
se

rdeptcdl.r vtlal e e lmfre mar Bdsr.na*ie suit mull mai *nsibil. dfrdi coidr. Perl u 3 stimua o ceLua .u bastonds 61e nLlcen:
S.DsLb Lrdted

urid.

de

pan

tia p.ten tiaLului .dePt

eneqia

hiDemerqb

b*@*Fd

. dhtr /nr.t 0ipomeb.pl .-:.:. lnle dr.iDa de 17 mr Pssdi -

r':::

iE

uneL sinquE.uante de lLn iJ Adapla reptrxild viaali Snsibilibtcd celLle oi.rore..pi. e esta.u abt mii ma iDi mut pi@enL cdntibtea Je 0d*i1 d r ..nlr si b:n.iae vanra in fun.te de erpunere .r a lN mLna su iiluned!.Pn erplneG. mrltimP laluntri:

2Jtemica Pgmenlul vrua aiji din c.nr. . s din Sasronas.eiedes.h}siircrinensLopsine inphs .ea dEr m e pafre a reliienu ui lsi din .onui sidin !stona*)ene ftnsfomdii ! tanrna A Asrfi 5.ade concen'a[d p sm.ni ff ftul, iir sensib i{atea..hjr' uil: umna s.dde A.es p,m!s e*e nun I id.pbrc . umd vederea ilLuma (r.t.p.a)* rdtedn.! ar . tu c.nldlor TripLi d. adapbre ra Lnin, ene de 5 n nui.. lnven da.a h ndivid sb muli tmp in intuneri., retinenuL s ops ie e d n ..nun si din b.n na* sunt c.n lear re Ln piqment vizlalj. D a*mened, vibmina A .ne

velu

ce u e

or

pdft

nin rehn6, br a ll ea neuron

rn avnamrnoz A se..mp(rre adapurea la iilu rcri. ReduceFa ved.ni d ume aste nrm ta he,nem o pe ara celei...tumc oicbl.pje Vedea albne!ru 9i v.deB aornndcd Si mularea ban nae .. polu.e senalia de umina alba, iar lipsa slimuLani. enat a de iegtu Col?urile .dre reflecb roa re fdiariie lumin.ase ap abd, ia..ee .ft absorn

IraNlomab in rciinen c.escand astiel .adhbtea de pLs mdt vtuai Acen PI(es esre numil dd4tdr ld rn ruiei. *nsib biea liuibasron.s la iilme.cesre de ,<i de oi mai mare dsar h derea rduma Gc.i.p c;) e{e a5 sumta de bn iase

Iid.rur.pri.ijunge ametaraantrrls..lPulq.nr .u al extem) unde malodbtea librelor lra.[ ur o0[. td. sinaps c! ce de a Llllea o.u..n. al.;ruiaron se pr. pasa spre s.G4..e.ebrala s seleminainlobr !..ip c jn lu rul { zuni cahanne ude * and dnre vtualc pnnan si se.unda.e su rs( irive

..lulelc mu tiplrare Aio ii neurcn 1.. mu iip. ari oven ti dirr .ampu intem a rebiei(camoulndaL) s incru.ireazi. fomdd .hj,sna.prica dupa . e alunq Ln ra.iur opi. .pus Ax.nr p.ovenrridn..'putexreii dl .etine icampur emPoB ) N se in lmcLulopi. de dceeai pade. ueNL opi..online lbE de la un sjnqu, llob o.ua( in tmp ce (aciul opti. conine fib.ede a antr .chr.
Lai de
p

roare hdiariilc

dq iu nrclie de tipul de pnre.t !i zual pe.are il..n!n Astel eiista conud.ae.!.tirr pqment seisib ld.ulo ea nsie G .o5ii) ..nun cu pilrdenl ensibil ra curmFa wrda ( .. nun veri) si.onu i.tr pisfrent seBsibil a cu. .a d b61ra (.con!d albmtre'). St dlared e$ld a c.l{tr r.L tpuri de conl. pDvoaca senzaGa de alb srimlLdrea unei sjnque catql.ri ne .orul pr.vdaca seozarid .u
drlereni

*rali

ap

negre Srimu area .dnuitor prodL.e

Culoile osl albastu si vede sufr .LLoi limare furdamentde. Prin amene.u ror if dile le prG podL e pot .bll e tDie cel. alte .urori ale sp{tntu rn.Lusv.ur. ea arbi. Fje.d.e cut.d din sDe.lru ijcoE sPuide o culmre co'npLemenb.d c

su

llnnl dnte deldele vederii (.rndtice ene .un.s .ut sub dedumi.ed de dnioris4 P au din nasleie .elule cu con .orespr nzarsre uneia din ft ccle te .u on f"ndamenbla rzd
vetrt
irJsesc .eiuLeLe

.u .on sens b e la verde s c.le sen apare aprcpa rr er. us virsie la ba.baij (gen. I eces va X link al AD.oximativ 3% drn p.pularia na{dina

RepEzinta seqmenllL intcmediar a aMltaronlr vnud (fig 5l) R{epiiiicaii .pi.c sunr .etuee for.

se6ibLlc.u

.!r[ s ll3ionde Neunnull$ afli

Fi*dtuL pund de pe Eri.a iicoEpunde un p!i.r spljc de proiecn. cofrca, Aria vtudla pnma.a se int nde ma a es pe ldb m.diar6 a robitor o..ipibti d. . pane side alb a s.Lurii .dlca. ne ln lurula.esreid se ana ariile vizuale *cuDdare iu dsNaive Li rivelu anei vizL i e pdma.q cea maj i nlne rdp.ezenla.c o arc mdcuLa: a.eask ocupa .eiunca plsed. a a tobL ui occipibl ln snile vhlale 5e reaDeda scnzara sip .eD. la vhala resptrnv translomrarea slmulil.. elecri.! p.m li de a iive ul du c.r l.lorc..pl.aE in emnc

Sgmmlul ordcal al

amliaroutj viaal

veddo bin@laE a stdco?ica Spalul clprifs cu privn.a se nlmene canrp !t$l


Canpul vizua!
Fiecatrri

(fis 52) .a.e se supmpune in mare pane .u dmpu vtualal.elu lat mhi Padea.dmLiJ: ce.I d.Ld om puri .cprczinta d',p!l urTualbintrlhi Oice obie.t
aflat Lncampulvizualb nmlLar

{hii

corcspunde

un.amPrizulnon(u/rr

t,/
vftald: bolnavu rede Lde.el. +'nrifi.at d cuvLntel...Lt le
(mediabn chimici) colineigft acericolinj elulie l/lm0m eventEl atlpioa IC siadrderci.e - ad.e nalidl (epinelrin.) solu! l/10 oco su prLcal?ina z{ de ctPie 'DqM5t@ cfr.hiui Refled esle polisinapnc nsLcprv. CljpituL, .6spuns noior de aparue e p@te pdl!.e pnn ahn ldea comei a vait Reflrul nu e produce in @d Dor l@iuni bulboplnrift ale nucleului suibv al tise menului iu ale duii olta mice a aceiuia Detdnilrc .anptird lizql

pe rerjna fierui o.hr. Aresle magini fulneaza pe scodd j nh r aq ne unjci Prtresu de auziune codi .,lt eda p.sjbil rufrar J.., im:linire retnlene se fo.neaza in !u r.le c.,esPondenle Acest prmes dE fuziuie a im:g,nilor jncepe a nive lu co.pilo. qenLculat laien i VedeFa bin(u ai .on Iera abiljtatea vededr in p..,uujme (ste.e.{oPL.al. E trp ea e \ zld e prm e d.fem no orbnea D stuqeFd n, or \ zuae r.unddP Pr.du.e ordid

f.m

Luctdti ptachce 'Dsiadobdd tr a


n4aiprial

'

de disclie,
,^.Jod

plmttd eu
tu.ru
Se

n..s

dhi

de vit- (de la abatorl tus, taMta pentu djse.lje Lup4 globul

ffi

gisimq de lduluL conjundiv si de nug.hii extin*i 5i * obsNb smeea si {leotica. Cu ! lama eu o bit tudul se inciza sderob@, pe linla {uatona 6 pana b corcida, contiouEnduie, cu fdf(a p6na la rljza@ une kiotun .rolaE Sclercrica F st [on@, ]o evebi si * prinde cu ee p planseta Se obsefrl .oroida S indepaftd com*a de{hizandu6e 6l' fel camera anrentu din cde se {u.g dmea
de

or4a

mhr,

de

,tiit

de

asdal inc3t

lrd

irc.& Se ll"s@ Pe taba r@ vtntunLol in ce s lnsetaie drDtele denate

oberya irisu! c4e deLimiba, pupr a. DuP6 indepartea fisului, p.ln hspadta cislaintLui laele de en' pot obseNa maola de4 pata @6a qe de anvelu relne! S. x@ie cnsblnul)L linandu deasupa unui tert aoftta marirea lii@lol s? d6pnnle apoi aisr.loida Dupa desp.indeEa .risreli dulul vede.oipul vilroe cu o consisbt, caEdens pdte obseNa reona tjca prin indeparlar@ caruia
Se

apcd

,lod d? LcrL Sdbie.tul esle ast jd faia unei su& lminGe ii i * mped trhii o o eeda ne Ea: cca 3 minute La despdndea ee.fei subi{t'il rr buie $ p'ivasc; c! dhil laJg de*hii +r. suM de lhina S ob* a ca pupjlele suot dLit d,lite (midn aza), micao6nduse in .tcw seonde (mioza),
lmina jnrens RoluL sbiemului nesos vegebtiv in codlrlul relle xuLui pupild e pGle pue jo evidsia pe (hi de b.csca. folosindu* sunsiate neurcraDsmtdbarc
devnind puncrifome la o

'Ddnotst@ renenbl !{pihr

6e la.ivelul pupiiei subiectulq .cesrt va sia la 15 cm de tabla ri va pnvi cu m sinsu (ni l@l aminti! deplM o claLaft (hi fi]nd ac.p6il O ala oeln aba in hds fi{arei In[ de pe bbia de la mf gios s'c cenru cdd subieciut ce jd tot tmpul er pdmstu ui pnvene numi in cenLrr muia ca a Ps h@j punctulrespdiv. L cput cuLlfta alba (m. pucrele de p late lioiile, obunrndu e Iinal o foma Sometsic6 reprsffid dmp'rl viaal mm old pentu lmim albd PsLa campui vedoji rice F vor rolosi dete de diloiie cuoq p'imekle acestod vor ,l diledte de cele penh lumitu alba L a.elasi lel s pMeieat poh .elalaft mln Padea in

pds,

*m

mm

lwiictrieiij

Tuni medie a globutui ml sle lomata ditr a mDUlciiar b. c(re c irir d corcidt ln aEuctm retnei * qa$* clule a runclioale t de sugjnde c *ioalE d de Mialie Ilw.Fd notdk a dobuluj Gula este @liata de
a

Li.h6 medh esle o cav tate pneumdi.; spara in stinca rempomldlui Pe.etele laietulalurcchi medi esle reprerentat de lmpdn PeEieb mada p.dinta letaslta otata si lereaskn ,oruda r.a nivet! peEieui dred.r e deschida r.npa l& Ebtachrq p.io .ae .as tmpanului c.munica cu azofaddseLe A.easb comunicare arc rclllde a esaha p.esiunea pe
ambee fete ae timpanului

dddoldi

b.

dbdu\i

ctd

di

A.dodd@ se ralizeaa datonta: a aparalului suspensoral.dstali.uluii b,lastjcil.lii qislaiinulujl c. mutchilor oblici infdioi ti slpe oi d. mug.hiului
e An.|i r.spunsul coEr Mugchiul cilia *te fodat din ffbre a sinatei b. oetedE .. mixte, d bl ln acomodarci d. special,
Distanla cda mdi ap.opiab de Ia cqe se ved ciar, fara acomodd, esld denumiL: a fovs centialBi puncr proxrrj.. macula lul d. punct

(hi

ie in ite.iotulsau un lant ad dt .,l .anu sL scariF au f{arc cte un mus.h! muschiul c ocanului care dimiireda vibrdtj Le souorE pltcr nice $ nuschiu scanrei.aE le amplilid pe cee sa be, regand liiensilited Lndei s.nore UKh@ intar, ese f.mara dinrun sislem ne in.dpe.i numre labnint.sos s6pateir stinca rempo .alulli ln rnier.r rabkintu ! osos se afl. Labttrtul memb.anos inte abirintlro$s s .el memb.anos se
Llrech.a medie conl

.u at de osc

Bra

.i..,n,l

Labtinrl os.s ene


Cele

a..nmr

canaee semic rcularc osose sime.uios.s.

conun contin pigmnli Fosibili la cul@rea a rcsie b. alba3trai c verdq d loate .aspunsunle sunt corc.le.
Celulele

.u

te

cana e

se'ni.i( a.e.ed*s.dflainpla

Ar; zdr , Li ,ir:Llii r. !.:Ji!,r r'


in h nery.ee.on duce impuhul neml acuslic (cohleao respe.tv ieml venibuar Pe taiectul ne uluicohear F afla

tu

Analizatorul acunic ai analizaloru poz ua co.pului in rcpaus si mis uEchea intema. Fi6aie are cate

vesiibula.

pen

unsc si fomeda perechea vlr de neei cEnieni. Ufthea umana poate perepe undeLe sonore. repebie intrc anumih ordine Gunete) nr.ed;nduse

qanslionul spiraLCor'li id. pe lraieduL neauLu yestibu krse afl6 qanqLionu vesiibukr S.arDa. CeidoineNis

e!

nudpe4rendic a.e unul pe ceblah fiNde canal emi ct.ulai s des.hLde la o extemitate a sa print o drLatalie ma lalga. numna ampuh La ceak ti extre hiiate candlul aote. sa uneie cu ce p.ne'ior in tun canalcomm ina nta de a se desch de in venibu a.L.u os.s esre sruar anleior de vesribu sipE z nb o fom; ..nica, cu un ar osos cedtral, numir co lumela jnjurul.tuia mel.ulosos.edLred 2Lt tuE pe c.umea $ p nde lama spikla osG$. . c este int.egih de membrand bazila.a a labkintu ui mem branos si membcna v.stibu da Re memb.ane cdmpadimcnieaz lumenulosos in 'tuno. vdstibuLam, situd; dsupra memb'adei vesrjblld.e rampd timpanica, sub membm.a batad, si caoatuL coh ed (me .ur me r b ranos) i ilre memb.ana bdila.a, membrand vesibuai riperereld exiem at mcL.u ur

oso'

Rdmpere vesiibu a a si rinPa

n ceea.e pnvene anallzto lvc$ibuai

a.e

fd. ia. cdndluLc.h ed, endorimfi.

tloctia de a funiza idlomahi asup rilor corpului in spatiu pe baa ca6.a declased; tflxele postlc e gigesluale La aceash lunclie mai panicipa si infomali La culese de La recepi.'ii muscu hn kine.tezici,.ut ari (taci p.esium) si opticr
PerJeclron ea apa.atului acustic a deleninat del volbrca unor anere jmporGnte urechea enema cea medie c e nu au nicj o .e atie cu apa.atul veslbular Ure.]s nad .updnde pavilionul Fi .onduciu

dma sptala

de camffc situde

un spatiu iber heli.olrema Labninlurme,rbaros esie formar dirnrm sisred

a$

spc va uldetcuu

vesibuluLmemb.anos este,.rrut dn d.ua cavii:i uh.ua sruab n Prne:.uPerod


cana e semjc rcu are

menrb.an@*

(r

.analul c.hLed c e.onlne oqanu Co.ti,.u re.eptoriiacusli c. OrganllCoid este aleal pe aia bar ara lD .entu o'ganuh'i C.rl se 'nemb Ease9te m spatiu trj

a rcule po.,erre

53).

rj

.eu

n .e.e
Codi Ld

lrr sprtlau: de sunne,. r !!ases..cLucL. du.ltrve LaP.! br- i.eulen.a r'.a*srler mindi dcrdni.E dLe ie!.n d
ner.nLlr iin ldig

e dL

susri,ere ltrn.lu eJre t.ire et de

f;tr.len

p"! .p.a a ..ltLelor auilit!. se lases. r tr iuditivi .a.. patlnJ ir me nbEna . e .ellLele ile n,sr Era Dcasuprd.il l a ii!isedflr

jii l:bintu me',bdi.s lr lt.uld si e.! i se q:s.n..d., nr..!a FsP..if uti. a,rn scl a fomidle d .ede d. sls :neinbraii bdala. p.n. .dc suit d sptre .c uli rtr
Sunt

situ

.u cili. Ld pr L I h^, ses. d,andiie : e nlun,nLi i n !r,!]l.nd vcn bu S.arpa Cilii slni iru.bil rn nEmbrana r!1i1.. ii .ae sa.ra gEn!|. d.. b.nri le nlmiic oliliie cFnee;rnF re ..: -ieLnd,npdel. .aEe..sem.robrc m.mbEn.dsi suil Ln'd. d l ..lLr. dc sudinc,. si .eule se.uirie b p.Lu ipica ,eLr eeseruu iep,e?jih. . cpatuft Lrti..!Po ; oelatin.a5i i . p.LLbaza se !r. dni.c al. neroi or dtr sa,gt.r renrbl S.dr Segmentele inte.mediar s cenLral Calea adsuct Primul ner.r s. afld in $,!]l.iLi :ptral CJd Dend,irele pri,nulli n.uff djtnlL :r :r il
DdaLc

!o.! d
LVLed

ceuideaLlv ea relFn prcie.iiia ii !tu] rmpoE s!p$or (ts. 55)

neurli d

nfen.r rndE se qasene. lrea n.urcn A .ai..u{i.e se sas.ne in corP!


sE

as..die..

lurrL3n.r

Cal@ vestjbulaa r)rmu ncunn se dfla ii gan f.iul lestibuLd, S. pa DeiJriee Prntui n.uftr drlr]]] La .eLu e e si7.r a e .u .li din md.uld si (esr.

e Dnmdste aterene de

:nm

s.:[i

secuida d s]u dr
aria

Ld

Piturt

I .eluldlr aLd { !e .! . d a\fi tirera ndlu .rhe .d. s. xl,,".irr^.p. .eido nu..LroledLlleitr.: d.rsa ) d pui..liCa r. qa;.n. r I .i ncur! Aroi! a..nuia sd ii.,L .is.:ua liFr.if. r.r,rda u t.e.r as.4deil sl i
bful
L
L

inpL,laE ia. arinL lormedd h,num venbda.a a pe.E.lr i Vll. de ip r .Eri.ni (n.n L lei'JL a ..hrea.) R$uc Eni[ da 3e idd,PrPl, sPrc ..1 pdru iu.e len bu.rid r bub (suren.r nrdd,l.iP E slmediaL) La a.en nrvelse ati.e de i Lean.u 4 al.a rp*ib! rra s de ai.l pLea.d mai du te Lsc

.tus..uu \eslb!.srina

sp.c midula (.ni

. Jasci.! ! vesrjbula.erebel.s spre c.Ebel (.o b.L.az e.hilibru sbti. n dinamtrI

': a

s lV din mez.nc.Idl s Vldin pd;E (conrr.ha& mif .ai e sLobild dulan .! pun.l de ple.are labi. ntic); . fas.icuLul venibu o.lalamic spre inlamus d. aic
)rin ijbrele rilamo .orticale. se p.oje.leaz6 pe

Mffiimd Reptki
!rc.hea

sc*tu

d{a aju uj in hp dinte semna eLe acustice .d.e inta in cele doua ufthi si pnn diferenta de inte.silate a sunetulu care ajuise la ceLe doui ue.h Frdolooia dalit roilui v66buktr AnaltratonLl vestibuar are nlul de a i foma cre' ierul despre p.zitia capului ld spatiu si despre a.ce

rnnse

dccibeli (l db = I dync ) Undee s.n.re suni p.aduse de ra.efer s cnn densan ale a.tuu siau ca p..p.ietati lun da, nefta e ' rnahima4 deteminab de te.vedta L idelor .,nrcnsitaiea det.minda de ampiiudine. '1m6r!l detemind de vibnliie monce supe

n! d.

inte 20 si 20m0Hz siamplitudiniinte 0

auditive umana percepe sunele cu fiecvcnb

.u
sL

b ui ci . .omp.ncnb impofranb a mecanshel.r cde conbibuie a .esla.ed echilib.ului, aldtu.i de ant


zdo. i kinesterq vnua , raclL si de .e.ebel

e.anF I nidre sau ci.culare a care a.esta este supls. SimtuLvestibular nu esie propnuzjs uD simr al e.hili-

Celdlele seuo.iale de a niveLu ..ganllui Cod :aEfor ma e.eqia meca njca a $netelff i n mp uls ie r ,E sunetuiesie kansms pana a..qanllcodi. in.e )and de a nive u pavillonu ui urcchLi, cdre.apreaza I :in]eda sunete e spn .oDductu iLdLLv errem La ca ratuLa..suE, unda soo..3 pu.ein vrb6lje n,emb.ana hpanuLui .ffi, la rsndul sau, antrenza lantu celor reL os.i6e Pet ntjiLe timpaiului nu duc a suditd3 : Nmai a. s.adere a a.utiliiaud iive a urechii rcs Fiive Uida sonora esle lransmie maincpafre, su. v feresiJei ovale. pedljr ei si .ndo imfe V Dtiile =s ? prcsiune ae eid.limfei lac s vibreze memb.ana E ra pe c e se sasene o'qdnulCld Vibdtiile membEnei bdirre a.treieaza .etulele

Rseptoni macu an sunt sdmulai mecani. de dt.e lite srimularea are lm aGt in ..ndnii srarice .ar s dinam ce Cand capulsb nemiscaL otoliteLe dpasa p n Eeutatea L asup.a ci i s celulelff senzoriale, ca.e lri. m impu slri spre cent inf.m6ndu i asup.a p.zitier capu ui in Ep.n cu dirdia vect r ul s.avtatanal. Cand .apul s corpu sufera accee.a linia.e onain te inaDoisau lateral), Ldee de inedie ifrpinq ot litele, care sunt mai deuse dedt end.limfa ln rns opds daplasadi AstIel e dclanseaza la nive ulcentdlor der

.t

capuluj. in veder@ mentinerii {hiLibrului p

tGt;

durd

)ia

--<\

rdil !e a cad .ili v.. sdlei def. :rin.tulcL memta.a ie.toda. nclinarea .il .r inbo ede depoanueaza .elL'lele. in dnecla .pusd lc
llemblana ba Ldra . . skudu.d compdiab i cu Gzdndo. cu codde cdrurr ii c.resplid parti.ur. -3tjde elaskn e siJe z.da a b . rczonarla ctr sunelee de lrecvenra inalta J00o Hr, nilo.d membmnei ba

_,rerpoh.heazi Oepolari?6i e celuleor senzoraLc ?sc lreonta potenlialel.. de actiLne d hLpeQ.la

rr

Ttunilerea dim'il'ili audniv n.ca.e n.uron *o :trr dn sansliouuLspna Codi bansmiie impulsui .er .2se de a a anumna zoua a membEnei bdilare r.easta sF.ialh.e z.nala s pasteaza in continuare r a ce ek te statii de .eLeu aLe cai a.ustice Srneie e :. . anumiti tre.venl. a.tveaa anumiti neunnj :rhleari coli.ulad e merrralami.i ln acesi m.d, excL :liile s.n.re epamte in lrecventele .omponente la :relu m.mbEnei bazLare, e tansmit prin .fi.e t.
ldenriicarea

-knr med Foml]z), iar va.ful mc.ultri. '{rente i@e (2G5m N,

cu

\,r

ieda

Lnde viue sunetul se rer pnn d.La me.anjsme p.ncipale pdn derectare.

dn(tiei d.

2.i dr dN(oh, rhArr)r.4

rem cat ca Fceptdrii macu ar nL dctec viiea de deplasarc a corpu ui. rsp(tiv a caPlluL ci ac.eLeEla (cei din ubcula acceleratia odzootala i.r cei din ecr i vedicaLd). R{ePto'ii a ra u t ru ui v.5tibulff suft ri sediul unff .eflexe p.stune O mod n.are b.usa a pozile corpului ddanseaza rcflere cde
ia mirca.li De
teaza

aldta a mentrderca posiu.li

:i a echilibrulul Receproni oioitjc nu paidciF La menlderea echi ljbrului i n .onditijle accele* d tr c i.culare ale .a Pulu i si

\)

i.,

.'.,h

!r!a< o bdr i:elff sem'.rcu c


dEll do cd !@n Flepi.r al
celeraiiLLor
c trc

Creneb ampu e

ij

cupoL.le selabnoase care se

ftprezlnb .Pl

anal'

respooebi de frentinerea echilibtuLu in.ondlliie lo. senz.rials drn

ic

Le ulare ale .apu ui 9i corpr aLele sem ci.cuap sunt eNcitati mecanic de deplasa.ea eddollmre. ori.e misca.e de

Lu

Cilii .elu

a capului sau a c..pului airteneaz .aiatia si a camleld fmL.ncu are al de io planulrora tiei respective Din.duza idediei, endo mfa dLn a.esre canale va suferi. deplaere reld va in sens oPUs si!a iocrna.up.la in ssnsLLa.este deplas (ns 56).

'oblie mulbn6

rsb pinun
he

Recepiionarea miscenLor .irculare aLe capuLul esle ad onb inenf& cdnd.or.eml.k.uare n ccle
r c spahu

u lftu d oflzo.ra .isaqib

tinpan. leG6t.a roiunda,,ovab cl.can. ni..ka scanra, tumpd lui Eusta.ho ulrcuLa sdcud ab nt hsotimembftDot vestLbuL .ana seml .irculare. otolil.rqao Cofri, qd,qLi.r ScaPa

'ne.

Transmre.ea inlactiei sc fa.e de la pe$oao6

La

persoana sau de la animaLe la dm Tratamenlu ese, de rcquLd l..al, La. preventea raspaDnii inlecliei se

fa.e pnn lratar Persane or

boLn

Rcepbrii maobn din ut cula d $cula de tcteaz' a vitu de dedare a arpuluii b. viteza de deplasE la nivelul capulLi c a.clElia dizon'

d afteleFlja onbntala. Re.eptionara miq<anbr circulare ale caPuLui sle posibila datori& onenbrii canalelor smicim' leer a, in plan lrcnlal sagital b ln plan onzontal si verti.al c h plan fronral, orizonkl ri egjbli d. in pan tEnsveEl 5i longitudinal. O Eplicatj modul de hdsfrildrc a slimulului ditiv.
lald si verticdhi

Boala inflamatoie ce alecleaa lolicuuL pil.se ba.eu: etiop: loge. ie comp ex 6 si nc.m plct eluc idda Afe.teaza in speca ad.lescenti Lneo.i.apala.d ri un aspect psiho socia L im plnadt l.feclja cu vinBul Herpes simpr+ c.nia d n apan lia lnei eruptii cubnak su mucBse cu dsp-t cdac ien$c (vezicule pe o bad eri{efra{.asa). lir{lia p@ie Ji pdma.il sau re.drnla Se pMle t.ansmite de a om la odr TeDpia se lace cu medicamente anbvnale sunt infectii ba.te.iene cuinnate de obicei super fi.aLe, benelicind de re1}!a de te.apic LocaLa cu dntL bi.tice Ap3r jn specialla copLi.

Notiunielementa.e de iq eni si pato oq

lnaeciie lLng ce cubnat. pot n p.lvocate de der mai.firi ctre produc infecta.ea tegumeniaE supe.f .iald sid dnexelor cutaoate (par. unlhii) saudelevli di qefulaardida.e pot ale.t i ml..a*le

manifeshta c nic prin inoree

Edem 5i vas.diatalie la nivelu muco.sei

nazaLe

obn.ucie naala

Poate avea

frurjpe etiorogii si poaie tr acula

sau

wn c

lfta
sisremu

pnn compalie cu vnez de

producE Cmu

pierdrca gradata a

RepEintd opdffeea cristalinuhi dio ompmenb uj .rlc al olobului mlq cea e du.e ld

va*lor globu ui cula. sj a ndLiui optic celu ele retjnine sbr disbu* iar ne v! opiic s pete atofi4 cea ce p@te du.e La o',bir,
de lichid duce a compEsia

&uibtii

vizuaie, carc

pdte

me.ge

panl la pierderea compleb a vederii. Acesb opaciliere e dator@a uoo. modificari chimi ale p.oijnslor din comp@lia.hstalinului, modiric6n a bor infeci i ir?massms CataJa.la reprejnh pnncipala .aua de pie'dere a ved edj. Trerrmentul con{a in lndepanaE .hirugLcal; a oista inu ui afe.tat si impantarea unuja adficial
RepFzinta a doua

Reprainb jnllamari n!.c*L conjuoctiva e rj pcte avea caue mulLple alersice, inf{ti6*. balfttice
Orita excma 6ie un temen general pdn ca.e * denumede once nf{tie a ure.hn sxtme (mjcolica
Outa medie pmleob acub esre o inf{rie a ufthii mcdii Patoreolj ajuN ld acest uive, de objcel pnn lrohpa Lui Eusbcbi. su.cedadd cel mai adeea unel amisdalte su dceli Cei mai su$eptib suot copiii,

rdde P6te

peMane de onc v56ta. da. 95% dr ca?url apa La pe.s$ne e de psle 40 de mi Claucmul esle c.eslerea pr.s nii inh4u ae UnG rea ap$ nu s dren@ corcspuirabr prio sGtmul

kKenl maia6

afe

cau; da piede.e a vedeni 9j esie in udle maiplrin dsvobie

d@Ke des.Ie.vsni si au trompa Euslachi. s.uria si plasr,a orirnt!. Smpiofru cel md iecvenr esre
du.efta la niveluLuKhii medii, iar p de inflmb de la acest nivel poate duce ld tupeea

atie

Ssmentul intemedid alamljat ruluircnduce impukul nesos de ta asceodents c descendeuiE d coatemle.

t Drir.{r''b'aa

'Ft.dp.d "p'demutd

rfl \

l,podel

asi n tMF,, o \"p'.,!L..1


Repio.la
SNC pdn cai:

a de

supGlaF canp'lui raepto. peniru ssibtjratea curamia: a esre in rpon dte.r pDpodional cu densitalea rdepttr oq t esc i n rcpod rnvers p.ap.4jonal cu dens tatea deptorilof c. nu depjnde de densirarea re.sp bd o( d. tGte r;spunsL.iLe sunt gierite CooaDadin sransacupdnde unere srldun ae smen rului pfiferjc a anatizaiortuilnul ia. cea dn dreapla, fomailuri care iDft ln c.mponenta ac6to A*iati fomaiiun le cu stru.t e co.spunatme I .dm a mhd.d a pab gatbena

3 tunica nedie 4 tuni.a inGma


5. anexe e slobuLui

mula.

d. coma ransmre e um{tra ap;s

. n,;.hii*ti*{i

St blill daca enuntuile le9te prjn conjun.Ua .dedft.e sunr adevamte su talse in cazut in .are le .onside.ab adevaEle, .letdmin4i dad intre ele eiista su nu o .ealie de cauzaltate P erb o.(r'qbri.l*d4 + ddee,.n@qe.d'-dDd, Lrp d.era e ,r*atubjto., . L1 e ds,. ri o etuLdd. ,,\roqb ode URhea intsm6 este lomara dtnbxn sisrem de i ncaEd d umiie lsbinnt osos, deere.e i n ntenorut aces

R*plondea

de

A.o .0" '",'o. ollo.lrla nu are tur n'i,etoaddh-,l.ld, dcde c, hhm Fr D{ADo rpno, o o.:.n.o o b r o.a. ".o.rn,.rt ti n --.1"opod.e hidtuFde.olEqrio
Acan4i un e*u .u iema -Sensibilitatea

suile o.frse provii de

cilt

anaLiatoto I vestbu ar, a miscantor ct.uLare ate .apuluj esre poslbib na.e. impul la canalele c rculft, ca.e sunt onenbre in cete reL itaou.i ate spaliuLuj.

,toou..- ptu.o,o"." " """ ,F,d , o"o,?c.noUotu% .o,

componenb a flnctiitor de rekrie.

c':iiala a, s...Eii inem: srit limde.ir .pi


ieiisec enni al. .d.r.alLL. Pron i .iiLd erz; ,jn.cL i i sanrle ti{monLi nrll lubndni.hn.e spe.nc. .rd ad,re r : disr b de l..Ll snteTP si oDCu. d;re ard"i'i- se ..nside,. itrd. enn..r n.

: :.

:: : :-:::-

^:

..i,ei.: .o .od nr sn.n! r.'!!5 .';nd tuL d. a r.sid 5i ...r:.na pe.ae uniala i.i ! taiea diaerrai.i o,naie te ca,. lc lnr. q..azi ir inanblu iur.l r.r jqd, !r! u )ln.+]i!l .. r qriPff.id!.il....rn. ri Fq cdnr.hb.Emtlli.elLrlar H.rmlrLi srnt . L,e!
p1rt:r rpre rtrrie.c[ ee..rPU
u

'msu +t,
. ile r!
:rish s
art;
u

j !

rLlE. f,.[.

lu

lrqaie.ar. ,n.a,a iun.ld llr

i 3r in.Lr ,o*r"q l'.a"",s.ro t-. ..h d, --n., :j;sltr. r ii.hiut r(eri pn m s { t.prid r d. 'i.lLr uni neuD,i hiP.t afi!. r dL aLl.r lrq t
:
!

s .e

e.!

n-.Lsndr. n

anrLi;iir.

Prirl

rE.re

, r 1r 'r'nii i 1D t li Loan r ad.I I l.r Catn.n.500,i!] Ln. aL.rlu h din t. ob ins nih.iu (iniqdrec r 51 0ntiirr L,btr rm.rr 5i.e nt.flnEdi.; ..nntuLe trd.r.h,t./,zr
ia, .bu
ri

LId rb a

ue

er.etauu iiiPxi c[iatnei

n.nliendr.

tt!f!n.r.enri.iia

rre.,.r nrr/tn,P.1ilr Llbi irit.ri.r ene p t.a ..3 mai d.zrllta:r tr .:ni.i oiniiundT5;dnmasJhr.ru!i.inttiP.r
r

rrrld hma.:iieliil. ii.r.nt I

s tun.:.r:. AMioir.. rip.ri:d e r rrf ,! r urrd ln, e 19lnrt .,1zii rl.s.,s


una

puh

):_

.ind tr.n, nc i rp.iaiari.hp. r3s.trLr. s ,.,r.is.3 i n .Jc r d. fetr je.dh si rcq a:- ri.,!tir I p nn.i h, p,,r ntem.dnd {e5 ten ..r,Ju,.drr i.t |tr.a Lnlreqliui ssteil
nlu,rl,it].lra

.. Ur:

Je anai.m'stul

o.n hLt.ii an.hiPttirr. i.nr:n cnqrre T rr.Pa i'nP e fi.ldins i1P h Potal.nlsli inte, i sL

F,-;

st!.!,n r ra: ani.n. a. a s. intindL 5 .r,r.. npe err pt. H i r i,l- p ze .Lr ql, .a .rqan.inra .ire !:n:. .nr!.,rre tAa Jll T5H FSf lHls nrtrqtJ!r r:irsTll ry.i.ira) Homooul s.matoh op LSlllr tLe,. it si ho ro' .ic (e!.rc nimuea. rrprerni !u ini ni h', moni tn.'Jicn i sltdi. ...s1.8i .rq lnLL STHni,r!.azatunJ.Lqere-l;rirelLr,.rllil.l.rx. (enee ir.iiriz e i(lilrr.piri: el ijeterm Ltr. .rs1e,a: ,n Llnsinre a.ase r
Ene

STf.e px.rnd i,iJn,..t.

P, r a.i

unei.i! tn.nrd:

r.,tale slllp.odurei:!ltua:., iasc.r !nq!:i Je/ Stim! eaza.;.ne e- nas.lrisi : ! srs.lir .r cr.ipli. . .i.tu uL STf d.r.:lir

iici.NtrKPin

. d,.s,pr
eaz,

trrndl. nesrrnd.!n.en'raia _tr qrr d d urlrur no zio a h!m!ntr se 9 se..elei de minefrocod.oizr efecrea Aalll sr m Eduse h alaE actiuni ndtrecre. ACTH srm I
(melan.c ie), ptudl.and in.hjdeEa culo.ij piet i. Hipe6ecretia de co .or.prni produce rrat efec

nrc.i

meanoqeieza

in.eulee

oiqmenbre

r.c ex.e u
br.nzd)

de sluc.c.rric.rziL
La

c;r sielecree meld. nivclul (e.rm.ir r, i rdah*

tce deficit!ri de qLuc.con.onj

Hipose..etia de ACIH prcdu.e ere.rele.a.aders (vczi corti.osuo.a.

Homonul ti@lrop (l.eonimltina TSH) srimu eaz s nteza sise..era de h.monirioLdrsni Hiperse. .Ietia de TSH pode duce a hipedircidism {de exem pLu boala 6a5cd.u), ia. hpose.reria du.c la jnsuti

Homonii gonadotiopi (9.n adosrimu ljn. e)

con

tro

14$LeglbkwiF'rdfthFMdpdllE I Ir hdt Eustdai 6 hb nem


"!
HipeEccrctid aceslui harm.n e .oise.i'ne (jn d e vaEb) asupE de,vdltdn s.mdjce si mera boLsmulli. Da.a hipccecrel a de STH sunnc inainte depubdare sc p odu.e qrqrnr6mrr i,l\rJLLdrLnoe
runct e

fio,monlr f./i.utosrinut nl (FsH)

beba! sri

marice dar nu a cete neu.opsiht.d. Boata se numes ie rira.ism (nanisn) hiponzar lndivDti sunr de rale
mica, H

br' dppe{e2meri prn4*hred.raqeBb i n; ne a .!tanrohli lntete, u n E\re afedal Duni ' Pubaddr. se Prcdu e a.romP4r, crellerea exaq.Eta: oa*or fer.i. a mandjb ei. a !a rLor late- in sene.al, da iinsosarea buze.r cresle rca wscerero. (iimaL fica! dnichi ljdrba) s aunqnea eiqleEh d m;in lor t p.iMrel.L Hip.se.retid pr.d!ce, La .op I, opnrea creterjso
r20,t30m,

muleaa dervoLbrea lubild seminifen sj spemaiae nez4 id( a feneie, dctemina ..es rolnuLLu' de Craaf r s..reLa de esr.dpn H.r,r.r,r//!rrnzanr tLH) ocr.n.:za . ba bdr prin siimular.a sec.eliei de and.odeni de care .elule le interer t a e renicu are Levdjq.ia remete deLhi. ni o{ldld aP 1a.!rpu u' qalb ' 5ienr.q"n o nmuleah de pmqesiero,

Lobu intermediar imitlociul Reprez nta 2ts din ma$ h pofizei. Anai.m c, iice pate dn aden.hipoliza. El sccreb ui h.mon de
ciiostimul t lASf) care d..
$imulare a piqmenrog.naze nuinii
d.e a
nhr

hmon melmc

Acl}]u

Hipotalamlsu secrcra un h;mon de

propodilnaid.zvolari

sj.!

rD

top (Llx), nimuleaza La temee

Prolacdna nunrir

hom.nut marnot.op sau tlteo

p..qes teron. Proractina este uo iibibiror al acrivitatii q.n.dltope find ldodb'la s o.e! a lvudE
s andej mamare, s.nsibllizata de esboqen si de efodul ijzic, sresslt psthi. si chrrurs:c.t hip@ti.e mie, s.m4 in timpuL srcinii secieria prctacrinej cresie sEdal atinsand un vird la nasrere 5i revenind la njve ul

{rerk,leDrcbdin., "r.,; --.

..'".' -,,.

ldru'aiv. a ape d nieu rubr j a nc o L. n alan de ftduclra


.etua.ea
u.in ei. ADH pr.d uce

Lobul posterior {heurohipoiiza) Hom.n e berd! in c rcllatie d. .dre i. m hip.lDa suit v3soprcs da GaL hormo.ul anid ureri. ADH) si oxito.ina. [i sunr secErati in hp.raiamusut antea.r id punerea lo.in cncuLalese td.e nrbiin ts enb h poralamuslrui prln rira pituittr6. Va3opEsina denum r, I humonu arrdireric (ADH). e G rciiune p.m.ipra cresrerea absodtiei

dna i ro-(!r

de conrro dupa aproxtnariv 3 zite Supiut delemind

.re$erea tempora.a a smliei de protactina Homood adrenoconjcoaop (ACTll c. icotopin4 nimudza ac vilatea secretore a sa ei

iutlror g aide or exofiie sij pnn aceasla, conbbuie la mentiDcrca voumuui ichideLor.rdanis'n L't in do?e mm ADr prodrce vso..nsrri.ri. Hip.secrerii acesr! hlmon deremina pLerder mari dc aPa. in special pin u'in

ri redu.e rca se..eiij or

p.iie

ai! r.re p3na d 201 i 124


e

insipd surv

i1

dc.r. Boi a didbetul aTiunial. hipoi: :musului sar

^le

oxiiNina (r.ir!.iia) ninlledzd !:oi trr.iia fr u sc d Latui ,etcnr a lretuuL srard n[ial.s Ld praaima l.plelL,i dn slaida mdm d.

dnortta.oDta.:ei.eu.l..r,c.pire

a..

eiicon

hip.fnd dderorplliza. rcu.ohLprr -. hrmoi sinr tot p pr. acl m h.mf adrenr..n.,bp hom.n ti eot..p hirm.r qondd. U.p. h.m.n icl.n( I.str dLdbet b:. ur didbet iar ani. las.p'Esind.

,-].

'it!.!ia

.,
i; ! -n'aaa ! &r rtun.2Fd!n

OAlesei ..spuosul corect Sm detemini: a. eliminarea und QmpNi ai Ca si Naib ellninde de K, Na siB c retdtia de Fma lomedjns d. rerenlia de.ompusiaL Ca, Na, K P tL N o Cmplelt! spat'rLe I bere Pnn.ipa horm.n q andulolropi s(rebti de adE
'

ui Redbsodria ape ene conse.inla gftd enlu Li osmrii..ra de t nsPoduLNaC A d.ste.dn!|, p.ir d.luiea sd d..e!ne.e a Na'in o.qanism. ale..Lir nFniir..ea presnrii lsmorce a .rsanLsmuLli si a lolumulu sangvin prerum si ii
.Loru

CeuleriG asenandoaE

se

ala

in gandeler!

a......,....,........; h -- .,,.,.,...-.-; c --,''-'' ---h'pe6e.rela de SlH produce nainLe de Puber ;i a adu t -.-.-..-.--- 5i hiposecetiadelermina la.opi!...-.-.-.--,.'.' .-

tiireBe(eta

de

at.n.ron

(boaa Conn)dtr.e l.

rctenle masLv. de srG si apa ii d.lemLna edemE s hjpefrensiune. Hiposecrcti se inlal^esie i I .dul Lns! T.e e bae d C\P rtrula lddrson) Ld d a'r b. nd rE osdere da -ne s d

Oxitdna
.a.bofi

stim0leaz,r a. contmciia muscdlatuii

oerede a uterului gravi4 b.

expnaF dioxidului de
damara

c. expulzla lapteluL din ganda

sjadiname (s.dderca.ap:ciidi d.ea. L 2.Oucmonicoizii 3u tep.ezenta! in sDe.ial d: ..nt'n si h,dro.or!'on kodnoL). Cil.lh LD;nq:
r.nsLune

I f !

arl!l!

i,r3 e,alc

lesd dpp, teneepld,mdrc Om.afra.tlnc ibe: ! (ofrprrlLL i\F la efedele mdob!' c .2e ifne
al

Suni sd,Ja

;e,e.h. siiraie a Pou supero

EJ{te spsiff.e
Organ

dsupra

uor

orgm ti tesuturi
Rol

.d d (pe.iferi.al si lnr rudrird, tlifer iP din PUn.t de ledere ,qn..j.l.qL., dnatodL. si tun.lri (19 59)

to

P..tiune..d

su

lesut
J

colt cosupmrena a lcsFl


Homron se.Ebti dE .orti..nrPErcnald suDt de narura Loi{ind EL sd sntehzea- din..le{er.l Rrlul lor ene vita n lunctic d. a.!!ie. p.n.ipala exer. tab de a.enL hlmdi eisunt LAineElocorticoizii. ctr ,efrerenhniu o n.iPa i,l.sler.nLl, j. d r"lLi fi.tab.LsmtLs.rL.i.r miu c.d., detenrianl reJlrs.rbii. lia ln schi'rbuL lt

ilmrdl

de

dinotj

tl bdorte

,tsnb; mm t Nm6turde mu I nabi rbr memb.selor


I nuturul de

lizozofr:ls

mro.jte c r.u anE

0i;

ra H.a. e er...taL leirLltlbi.rurdiJeicon 1..r d ira s occt,n. Se pr.dJ. kdirie simLdun. an. ir:ona de Gbs.rblii

hintesrjbbl.l(*d$ac b66 b pe.$F|6t]i' mcl jfi a sd*]:]el

Rolui luioLmic in nbn

[m'i intmddid
mu$chi s.helatti

p.li.. a .arul

ie!

bbolisfrul

ii

conceitata

eitlo,

q$i lbd plasmricL

fredlldd semmes..atd.! nal i r proFn e de 801 noradEnalina ln.rcpincfrm), in propcdic de 20% Actiunea acest!. hododr este idedti.a cu stimularea sj,Pdi. Prin. Pa el. .ctiuni al. acenLr h!i, lnisimedd.i llrmi su t

aiiii

Ho.trio ii

*..etdii

de

adreoalina (ep nerf

Hjpe6{.eiLa de slD.!..dL.oji deLemriri sindr. mu CNhng,in care prcdomna semne. der.slariLo. meldb.lsmuuL Lnrcmedia. allndvi p.ezinta obez t.le diabeL sL hipe,tedsiune. Hprsecrelia se ini;

rasupra:prratutu .adiovascular prcdu. bhic d. vds{onstj.Le sL hipedensLune C.esle ex.iiab itaLea mi icrena n] djhti jnsi vaee m[.t e si le ..i tada pe.eLe Cin piele ml.odse ! vrs.e.e N..dd,enr itu de predorn !.1actiuii$s(onsiri.io ei .asrpfi aP .tu !i ,csPtr .. dei..mina ,. ara..a mls.! arurii nEredE i diLb.ea btunhiLoi . asufr trbtr!id,qen! daieunin: .eLax .a mus .udud neiedr a p..etiL. !.rntd.tid sfid.terelor
krhiba maloritatea

Hip.bamus

A,lenohipofiza

.asupra mebb. sFUUL qLu.idi. I lpdi. prldu. qlL.lqei.lri sl hipe(li.eme ,n.bi zarea orasim 1.. dn .ezerue ! cabbo ismuL 3c zi o, s,asi Ad.eiaLiit dE electe pi.drmlnanr ekb. .e sjeieroetjce .alle:.iiun diai6 puple ..ntacra fibrc. ie tede ale mus.hild c.ecton d fnulu de par Prldu. aeda.on.ala. anr etare sif.i.a. s rer cul:i rctivd.r as.endcnL Art si (er a ..'LL.aleL cat sL.ea a medularei qr prrremLe suDi stmuhie in conditiide s.ess Gbn d. in.r.d e eur.psihi.i. de em.!i.lmdniatisme. trg eu .i dsa ecsi d.) Acasti b.rm.ni au Ln rcl

sretil.r

C.

rln

cs

impodantiD.ea.!adeddrpta.eao.sanismuluiiiti ta dJeritel.r agrcsun inleme 5 exteme

I
CJnn b"a
sunt rep.ezentab de doua aidrogenl Gsamdrd.n c.l.r siai! .$..senL (as.mandro, .eLor qretal de .rre]. Acr ea a.esro hornoDi o ..m pLetea p. .ea a b.mr.nj ff pxuali .csp.divl R.ILL or sp nai lesu ii 3p{ial i n .aul apailieL n de?voliri etemin6, La baLeb, oesrdrea lb si musbtiloi dezvotarea ldinqelri s grupe de hlnn.r reL! Jc knL.u I
3.

idr.nrlina i.Edr.nalina b.a


Addrsln sind.omrLCusl,Lns

mnemo..rl..iz

9lLicn.rni
a

Hmdii *aetmi,

lli

raspuos cor{1. fiomonii sdetatide sup.ftnah sunt de natua: a. protd i.ai h lipid icdi c glucidic6i d. fosfolipidicd HipFecrelja de aldostebb delemina a. elme; t hiporensiunei c, *tderea capaciLtii de elorl d ede
Aledeti P.incipdlel actiuni cadiovasculare ale adrenali dei si noFdrcnalinei sunt a tadi.ardie vasEod. striclje ri hipoteosjunq b. rahicardie, vaediatatie 9i hipoteosirnei c. tahicardiq vasoconstictie 5i hiper

.ularc La Jeie srimueda dezv.lld.ed gandeinwn depunerea lipidel pe sodr sico.pse et.

e,

Medulosuprarenala IMSFI Rep'ezdta podiudea edu a a glardelor suPQ .enae Anatomi. si lurcl.na meduLac qLdndc

EJe.te

spdfice

pe sisteme si

or<ee

cap i

Este L...lLzara in zona

anerioar tbroas. (l!ra tirndei) (ili

giiuui.

in.o
t
t
rotu d

s.fttor

(parenchmlr qandLla,) 3sic ro.mir di,i celLle epiielLale o.sdnzdie in fnlL.ulL. ir iterionl c ora se afla in maierial .moq ... d (le 60) A.esla .ont ne tneog.bu ini f..ma de depozit i hrmonl.I tnodLen liroxind 5 tri iodoti,bnira. Tne.qobuLina ene o p.oteoa siieriza ti de cel0lele f"l.!1. e P n ird.re! ,noe.trel.r de tir.rna din *n,.trn tiE.q obu ine , r.zuLt h.'m.niL in.idicni (in.rird si ti.d.tn.nina). S nteza rDr monilor sieLb.tu,ea .r din.oloid in s;rqe 5e face 3ub a.LLLnea TSH lipoar.r.

t{venb .onta.rild

tonGur lo4a de contGcrie si

liipofun.ri. rtudzna duce h.onsd.dte variab e de raFir Da.a nflnp 3 ..piu mLc. s. p..ducc.inc.in..trdrzv.rarLs.mdr..si psilii.e d rrcln ii D..a su ire la itra. adu 1. se produ.e dr.r. d 'n lnditerenidev sa pm rie si..pa.bti deirratF slrr r.dusc m.bboismll bd.stc s.azli ia. resliurie sLnl i ,Libate.L d encil ,m.!s(diredein. pilea de!ie u..ili iig(6ali 5e ptucre.6dcrca ptuu apare seuria de i.ig Np.rluncti !rtrdiand cne.aE.idtrat prn cres

ii lli.tie

rered metaboisnLLlLi Lazal

.u

100%

si

tubura

ln anumite tipla d. hLp.ntr.idnn. b. iprezintsiptutuziasl.biorr.uLan(exofbmie) O.LLi iiednre a !rdrde tir" d esle gL5a eide i... Cusa esle o iestere.ial,rmc.. qarde !is. tit dc nbn.id. hpotun.i. cr!- glseiene prc zrnta r rLtrertr s ,n rP3 dc b;ut i un.. subnant. .h tr:re lridme rrrriie lbndnte $5qrene.]\.r u
na\

h.rnilil...

ac

rr: :.enff3
q

sE

erai.

i ii

mdn reqill!

pii!.rra

EF

l_:r!frr.IL:

nte r. .u iliroiderise
nrmiie celle

af.

L.u

gasesc ceue spe.ae e sau ce uLe C'. care se

Homonn tnoidieni .r.sc metabolsmrL bza si sumul d. .n.@i. s au un r.ljn pmccs.le mor foseneiic. de..enere s n ie.enii litu. A..a d a.rune sa n,ai re{i iLra te pregmni a

rr.,; 1..:b..k ripradi.l,ip!ttrl,ddidn Caicii.ni.a . irelL: r.oLJer si rartl.oLd.l!. iL i:5r r,!.ir { dJ r iE.Le.lEritt derenuLeptreliu C Ee rE.r.b un hr, .r. 4!ta d fi ea Cl r
Srnr ri:1 s:r:. r. s::i .;:. i.!: p. fab prsien.?3: rb !i a,r:: ri .-i:i:rd..uil. F.il caie..re :.,e:: :.n:'::i.tr1 .i.!.Lee pnaf!

i.qlat. re.iiiie th

dnd.

dei re face prna un mecd

!o

asupm nieutirlLinrlur i r nedia. llu hipc.siccmi. lipidic cl..t hipo.oLeste .oLemidnr pr.te. caiab. sm

crdic

Ele.t.

Pe$omsul lPlh) eie a.t\ isupi os r tr , r r . L. u 5 ri.tulLL d!.trtr lr r i rreae .ir.rtr l. I i elg lee rtd,r kiD! d.a.e se lLip.ri..!: s t,prnrfai.m: sunt r:r:Lltui iied.lr ci,nluqi:c d. PTll l{n drrifle. ,:1,"1 . rnelrr. rlntrii db:rd!. ni l.i e. d.Lrn,h!eitrtl r.i.

Par.:e.n ridonn en. mrii.d ,n cinrrl lL,i riefire.'a. d lnL.iic !r LpLJelj s r,rniiel. ri lrunfi s.rr,rrr r 1r s:idrr r,e Ci..,e.ndr. re r!.Le inaa:h.r n.r tr)
nr3hbJ]nj

!il. e: I al r0',rr: i re,re!

r20ir .a1

qr.ti
mulna

slucagon s

.az da trLl)e... ete

Hre.:ler i rl,l,.:e.;.Li,iiiPIf !i i!.r rl


sp.rran.
La:

.d. u il

ir

.(..brJrLlnrmrn r,!ari. i Pau.s.r I rll2r F,rl t. rcJi..rrii: .r. ir t92l d,iLi$,r-C 3iL q

rj.ljF

1.

.i.L

Calcitonina 51nalL,

de..ni.r( i *.r.rl. d.lr ,' rar,lhn, !l,iba a rrr!1cl,f

nt.mr.d ar. ri

ns!,rl

De:.', ..

i,,5tlitr iJ.bert /1a!.Li.oin lLia

tLlJrl,!nm p ilh:

n,,cu tirJLatr r:e

r,.rr,,

n,r r.

ir Prizalj efe.tele honnoni or i roidienr aslpra sis '-rCompletatl 3pdi,le LibeLe Ca.ilorida este dn ho.noi secreiat de

.ellle

C' rle

liEnm@li

modaitalile p.in care

PIll delemina

Efsrele mebb.l.e ale insu inai

prezenta eabnlor crescuie .le gli.emiei la deter min;r rcpetate sica.e,in ev.lula eiprezinta hiper gi.ehie, sicdzuie poliurie, p.lidipse, poLifagie, de?echilibre acido.bazlce ii elecfo itice. Complica riie b.lii prov.a.a i .ompromiterea morlotuo. tiouala a un.r iesuturi si orqane de imporiadra vjtaLa,

cun a' 6 sistefrele n erv os, ca drvascula. $ u ex.re. tor Excesulde insu ina se ca.acie zeaa pdn hipo glicemie sever6. .are poate compromite dramaiic
Clucasonul si

eldele

sal sunt prezeotate jn

'Epiflza tg anda plie! El


si

int: in componenla epiblamusllui An omi. s functionaL a.e conexiuni cu


cd.are f.rhears
u

Este situarainte nLber. ulii cvadn qem

en

i su

peio

musul,

epilaLa d sisiem ne 0rosecretor epi

asupra funciiei sonadeLo. si

Epjiza sec.eta melaloni@ .u actiune trcdatoare vdtodna cu puiemic;

a.tiune antigonadolropa, mai ales anti-Lll. Erlractee de epina au sief{te metabolice, at.r in metabolk mullipidic, qlu.idjc Droteic cat Fijn celmineral. Epifiza a.e leqdui sdanse.u.etina Stjmuliilum n.ri p.oduc, pnn intermedju ne ilor sjmpalici, o re ducere a strEtii de melatonina La intunenc sec.e tia de melatodra c..ne,f.an;nd lunclia gonadeLol

Are un .o de glanda endocnna (Iis 62)in prima pade a..rogenezei, pana b puberiare. Esie oglanda de epite iu ecretor !iorgan lim falic. A.e loc.ltra.e reto$.mala La pubedate, invo ueaza rara sd dispad.omplet

in orsanism are alat ro de.rg llmiatic .e^irc. c;t si de slanda eodocnna Desidu au tcn ndividlalizati homoni.a ata.e, * cunosc o serie de ete.le aLe exractel$ de tinrus: I acliune defranarea derv.lti lq.nadeloi Z actiune d stimllare a mineraliza.ii oease 3 efecle de oDnrc

timd e Acestea sunt celule hemalofomalcie pnmo.diale (stem) mjsrate din m;duva hematclen; si lratufomate sub influ.nb fadonls ltral in .eLul.
ana

- mitozelor. Foncuie lhusului sunr putefrc blocaie de hor monii slemizi, care deiemiDa jnvolutia acestui o.qan. llniraiea hnbbgrca a timusuiui este lobulul rjmic romat dlnlr{ retea de c.lule r!.ulaE, iot. care *
a

Fb62rmd I

n+: z

e4e io

lmlofomatoare de tip T.nheireLe inimanrea' orqane limfoide penfe.ice G&qliofli linfarl.i splra

..i

0lsfunc!ii endocrine
pa.ioada

.opiLd.idl.e La nanism hip.Iizai Carqia Nporhrt (]dla Simond,


Hip.se.rel
a

fina 3..:sta sufe.ta .drt c a.i.rnrta prin imb5ftn.e prmatu.; prlvo.ari pan artufie rsu d
Repkznta .rest.rea in exres
sau numaL a anumiior segmenie d exces a rohonuLuL de crcse,e a copl.

hohlnutui

dc ..estere la adult deier

Aoah se dat.reaa distun.tiei sandel.r prreriroide siprd.lu.e tuLbutun ae mekb.l snrului ca .illli si fos lDiLlui, duc;nd h nemnem zan o cemie 5ihipera.Lun. Se maiifesrj p.in duren.soa s. l.aduri pai! lgi.ej cilo{o ioz6. calc fic irenaLe, die dne..r.. s tcsutulujpemnL.

md.,lapr ce aae.teaza d.iivr ra mus.trdurii. ' B@la Recklingnaus

.hirurgi.ala a.cidenta; a parainoide or ft prncjpaLa ..nsecinti asrp 5.adErea m . a a.a.iLrui plas

calzai6 de seoeria in ex..s a h.m.nuhi de aenere la adulr 5e manilest pnn crc*erea in Eosime a oasclor ungi$ a renturllr mor maides

-Bo6la l,,pl

Blsdow4rav* (sur6 toxic6) amanF: de \ol,mdlrdnLlc ri!'d.ay.'atd ,a in 5e nlr mekbub mu baza r fre.venb cardiaca.ras., perscia scade in s..Lbte s ap& hpe.sud.Eri nlumdate dnre .i.ur apar. s er.ftalma ca..onsecLnra d sd.mu

Sjmpln'neLe inc ud poljure po d psie si dezechiLbre oni.e se Ifaleaza rrin ap.d crte.n de ADH

lne povocd de delicLru

se.retor

ADH

lui.etoniblralsidrum.la.ie murchitorex[fte.ia

Ene rczlltdrul hporrodismuhi la a.lLh si dfe. e.hi btu I hnko.l..r.l i c provo.ard ede.n si .rcnered !.rlmo ai sanqvin. u.mab de.resterea pre siuiij sansvine Si,rptomee de mLx.dcm incud: sc;darea metabo&muu baza elargie iendnra de a .Esiein sreutale. Benefr.iaza de iecp e.u hdnnod
teaza Esre f.rma inlanlila a hp.rr.jdhm!ui .unos.uk si sub iumele de cretii s r 5e . dcb.neaz6 por ae*e.eiib.ziatd basaiui faciale .arac ter nicc dez volbre .scasa an.rmala, rerard fsiht. lemperatuG scazuta,l.ta.g e Di.gnonicat p.e..ce poate I ratar

nie mus.ulad,\4odjt.a.ite J.eLb.l c. ..nfem pi cenillu asr..( nnpasid sL pD!.d.a lara ,.in !d. Plnd' siceaaa de b?on . ilodihcdnle pot li nduse si Larosen dFrand la Paciedii tdial pentu ale.tiuri ffl n lriL ctunicc cu cotr.oster.nLi d.easa terrple a.e ilrepi fun.la menl pr.p'ielatie antinflam .i i de scadere d ,aspdniulu r n r. d!en. qrupe rarma.olo![r ! S,n.lroul mdr(xefllal DE rcqlla aslcil sidrlmulu Cushinq. a.,Aani maladie sc d.o.caz; s..Fr al indroqeir L2 copi deremifi ap.itu pLb.nalip.e ...a ri hpenrcfie.ea orcanel.r 0eilaleexlene Alr. Lnq.osarca v.cii 5 piozira{e 'n er..s La l.meia adub dercmLna:p ilia p .ziralii
Alectiuned se dai.reaza se.retie nad..vire
m ne.a

Oettiene hipececretu de conicosrerJir si .ne provo.al. de rcsua d. tumor ae.. er J dd.enaL sal de hperse.rerie de ACTH Se.ar..ter/eaza p.in are.iarea melabolrsnuuL lipldL. !lu.d. s prne. Pa.ianiiiprez nta hpenensune hipergtr.era s .sre.

se cara.terzeaza p.in trasreFa de vo un a qLdn dei tir.ide pr.vocah de apo ul nsulicenl de iod. Dezv. tarea anlmala I rnoidei ene pmvocata de ercesd dc TsH, stiftLal de nivete e plashaii.e mr.i posecrelieide homon pat

'Pi 'lurblr;d rre ndrabo Lsmltuj eech.trn prov..3t. p.in hipere.rei a de aldoneron

d.termiM hposli.emie dazechjibru d trdLnrc.r s. diuluisip.tas u u deshidEtara, hiporeis rne s.ad. dprd: in gr.ubia I asrenre m .di O Derseft .e sDfeia de aceana boala sinu en. ne.ozi pode mud in.iieva zile prn d.shdnrire s.veri tideze.h Libre ele.to t.e naro.e Un aii s n,P t.m a aresrel boLi c*e hiperlig p.ov..da de se.reriajn exces a Aclll.uLui si p.s b I a ilsHuu (provitr din acesas m.t{u i pm divaj enz ma!.), .a rczu rai .l rl,sen rc feedbr.k u ur i eq. tiL iLde it.n-dou o\upEadcn hn: a

oc. l.otri 0 .;i s i I u.!.

irit i

"t -t,d

. )-pa a.""

r.i

D slun.!. a pancreasuLjcndo.rn..nd;id dii in..pacilater orcanhru ui de a oxLda qilc dee,

d.dd ,

,-d.

."

. h..r.n i!.ndJr: : -. 2 Li dttl! s pid e5te ?n.:.i!!i!:

rlrnrnuL :1ft ttr,rP

nLTU

it..r.ne

e.

r,iPrse(elar nsulLrEi

. h.;s.i:. :

Stnbilili 3d.d

.e!r..P suDi.JeltdesauliLsE r.::l enurl! 5ii: n rlr r:. detemina!.1J. inre.l..rJa s r. 'ilrre Je..r7trlrraic n.r.rNLiie P,: n.' n.:t rh!rn,.r.artprn.d.tmirirn!. Ir.d:a:r J..:t..d!1.e l..L . is:!,i I r.,.{i.rJd!! pri! i d. :Ldond !i 2 I lprs-r ?r sr. r :pr i, .rLl:frsm
I

indcL.:n:!.:r.. t f, !.

itL,.! r.tu l1..runu 9.. r 1,:,rn,l s.i.nr dr m j.:s


'Redaclatj Lr

de

l\r".h

fr.dr

rlrr

Le

ur

4.Migcarea
Mltcdrea, lna dntre inslsi.ile .ard.te.isri.e ale organisheLor vi,se.eaizea?a b omprh nteflnediu sjstemuuiosteo ticuLa., cu r. pasiv, i a shtem lui muscular, c.mpo.enb dctiv; acesi.a asigur6 misca le co.pulu, ae uior sesneote dLe sale si

carllalee de coojugare daf?oepifirme sau

riLdsinoa*, pan6 in ju.uL va.srei de 20 deani,do


de

0sieoqene2a

De.voltarea oaseLoran F p.in p.ocesu de osteo sene- (rls. 63),.are..nda io ransro.ma..a iesutu lui cartilaginos sau .onli.tivo 6br.s dl embrionulli in s.heLetuLos.s aLadtr tu|tr

creFterea oasslor

crcrtere Ce u ele dce$o. cafriraje protilereaza numaj sp.e diafiz6 rcatt;nd asrfeL procesut ie crestere in lunsLme d osuui Crelteiea id srcsime ese.ealizda de zo.a i. te ma, .sieogenr, a pe.iosldlui. Dup6.e pr..esulde .reFtere a incelat. epiftee Emdn d..pqle !u un suar subira de renial hLatn, numir cafriat.di.utar tn iuru ldre de 2G25 de an', c tjale e de crestre sunrin (uire de resur osos, iar
ep lize e se sudeaza
La

diafne.

Sc be etL, L rcprezibb toraliratea oase or a5e.ate poziiie anatom ca (vezi fis. 65). Dupa fo.ma lor oasete sectasifi.din

in

piia stern.scapu a coral s.u e - cele tei dimens uni sunt '.ase mativ e$le ca ptene rauiene.
etal. nonta, occ

.r unsi pred.min, lunoims: humetus, ndius, toase de predomlna lsrimea rijnarimca: ptr
aproxi-

gr.sim un u L tend on lieo don u L cvad.i.epsului femu rcl) Aceste Gse se oumesc eeDoide. Exisla de asemenea. r oase alunqiie, cum a.ricoaslee i cav i.ula La care prenomina Luosimea dar care nu
pezinta dialna siepifize aFa cum au oasee lunsr
Este aL.duit djn neuM.anLq ca.e adaponeie ence

Exisid tioase, cum

6 rolula,.are se sasescin

F46 cqo4r

anil hrr!zed^ lPfd)

sidin vi{erGaniu uMe * afia di;r sgmrnieLe peiiledc ale ursaoelor de simt cah p mele segmeoie ale aparale or respnator si disestiv (iiq 54).
faLul,

Dupa o sinealor Ms.lcspp.iimpa{ inoasede membcd, de,voltale p.n !si6.a.e desmala (endo ..nrunctiva), si oase de .an bj deu voLrte pr n .siri

Osj/ica.ea desnala - de membrana d; nat tere odse or b.lti cutiei .6niene, pad a cavicuelor si mandibu ei. Acea$6 osficare .ealizeaza si .resie reajn grosime a Mselo lung pe seama periostului. Osilcarea en.onddl, d; nasie.e oaselor me brelor, oaplo. scune si oaselor basi craniului de asemefea prin acesi tip de oslficare r .ealiFdza crcsterca in lunsjme a osului a nive!lcarlilajuldi de oenere, cafrirajut diafto-epiizdl ln m.deu caxtaqi nos aluduios ung apar cenlre de.sificare, maiintaj jn dializi ultei.r riiD epifze Aceste cenre se nu mesc puncte de os ricare pnmitiv6 (pdmara). Osiffc ea epjfizelorincepe maiGp u dup, ce e e au aiuns dprcape de dimensirnile definible Raman

.he

Neu.cmiul este alc6tuit din patru


froiral. eino d. sfedoid
ne
od5e

oase nepe

p"ra.h, remporale 5 pafeiae d.ua Vra.effin'd ene fomai dn 5ase dse pere(h
lmax ilare.
oa
La

sio.cipiral

ridLn

tj

na

e, bcnmaLe,

risomati.d si

clr

harele ndale infe oaie)

si dou6 oase

nepereche

dln col.ana ve.le brald, ste.n. .oase si bazLn Bazinuleste aL.aluil din osulsacru iiceledou6

E*e

Io.m

medand

5 PosLcnuafa a .irPulu lndePlinene un hD! r. a^ de strn.erea.orculu \er rMn 5 4 ubrea dfe Lrero lhLul; t..pului Clpnnde 5 rcqun .crv'.rd Lo d cala (d.re a) l.mbaE, sacrald si c(cigina Vea(ebra rip prerinta, in pa.tea s antedo d. .or p.neror ar.u ledebrtrl .ar. tne oul ledebieL '4 prn do pad'.!l \edebra legat de.op!l
Aresta dm umd n.iile int.nedebEle lde .onrugare) P.in care Les netul spnai in ra corPu \edebfo pad'.u ' lede bra' s d^u ledeb,al Q .fb inrr'ul \edebEl , de pno suprapun.re Lmeazd &nalu vertebral ce addpone{e rnadu!: (f'q 66) Gul ed Pro\ ne dn suddea !eor.inc \ene b.esa.rae OsuLscrueste unos edian nePe.eche de rom; uiundbuLar;. cu baza in sls Ferele late;b ae $c.ulu prezinia o n'prafdta de an.!larP penttu os!1../a V,ldul'crulu ndrepbtrnro- \aunene( b a
Co.ogEle Rezu te
dLn

Reprezinla schelerul arial, Iiind situata

jn

Pdnea

".debd

flzj.na.ea celor 4 5 wne

i;a

.5

,r

ihiiFTn.b?Fa

Coro a \edebrara p.sz nrd curbu, dat,i Dan eg'c. !;L s n pbn rronro (riq.6?J cub! F,rn;L; eqr6rinrnumire ordDc dnd d"."".", r"k";",. enorrrcqunre.e^irrd s lomb d) ,.tt.E ;a,,n .rn.aqLka p eiie anrenor (reqrun,le rja.ia s i(adl ' ubrie in plan frmlat s; n"-es. ,.. .,.
a 5Lanqa sau td drcapra

C rua e'ie ur os unq di lorfrr irerer s..l .aE .are 5e anrcu ad- toLera .u (.DUta \ mpi;
/.. de foma fun.h,utaio dse reEtse dd uteak c; hhenx,I 5(heeiutbratu u esLe elraruLJn o5u humcnr :rheeiu Lebfatulur G a dtuiur d. dou ce
S.aputd
un os

ere

-r.
)I a.

t!

Strheeru manr ede lomar dn I lae !d.Dene _ meL.arpiene r 5 ! rdtanqe iDenku deod, i Po'ce - e\ nr nun douo raLnoer Scheletut mehbreror inreri;e ene ao m, a.eniufd pervina s \.he/prul membruur,ntc..r
rur

J.
1l
Tora.ete osos

:1--

CeniuE pe.ma teago membru nteror de s.hep tun hiu u . esip trmdb d n o.selc .ordt. ({e

pdbEnd

d plnqr !u sa4!t

ro.mand

baz

ul

reerya!o,nd$kruni
6Ece 02t I E(!dn chhF

o{ .ord pro! ne dn {dred a u iai: riol A.nDn s puD5 dlrasre 5!d esed ..eardadiihn ra ibtrunca bipeda. mehbFte nrenoare rrLnd n,re renr de in !edefta run.te de pkl
Srheeru ckp5e e{e r.rmat d,n remur

ere rlrmai

dnle

Lor

de srern

iis

re/mi
t"bFr

dnruk.i ,c'P

:remut e*e un ns tdl,rua aDte.or,De in,ama. dana a ruE.etli Ena tumdl dn n ubnu (.ro s, bpendcre l rod .. .--" _,1 &._ -; ,. lurur vaEreide,l0 de anl C@lde runt ar. uri oneo.dd taq nia! sirdde rn panea arEb d ro/a.etur rnrin\e de to..r,iDi \"d" Drar lra ra pam . n{n rlnr n nlmar de t2 De ,eci Ind rlmnc Po\ten.] J,n ru

roub ere un os trunqh utaL .tr baza rn 5 F s rud n rtndonut mu5.hiutu, c!ddr rercu 5e dt.ureab tu aprr& d naL a Ghfti ,

S.hpeLU q.mbe,ene ur dn duua.dse ,D ase2ab meliatrima \!/umnoae s,Iblla

a.

t4lranqe lnuDd dola

\erretee bEcte

Pnmele 7 perechr

sunr lanp ddejqrdre.!dn,a,/

.(r! r| .hr:.-...,....__.,,..._.._ !{rebf pld !ur, lereh d

idsP dPoarc.. sa ofrlutea irermpd'u .lrdluu .oa{c, vt urLrmee d;i .i.{e nu au lan Ll ,r I u a|dnq .oane [.bnte ( befe) P.sreror, s.he erul Lonlelui ene lurm d...nF

GrPme mclf psP raldnqe, tnn purE bb remur fibua.ldBiene mcrac 6.h!n !.na '

.o.oge .rozr o.dozd srerl hume rs r.d, s

""

ene lo.mat nn . {neeru renrtrri 5capuldre ! s!heetulmembr, i rpeflor rbs Grhedrt bEldtu df,teb.arulLr s m,n|. Lenrra raput4e sad membrut;uDa,q r brre i sre form . dn lldv ua,5cotrld

s<hete tu I n ernbretor superiode

osul corrlprcv'n dn sudarea dsror a ["_ D <hon;c ed: d. Dubir schekrut m6'nii sie rom dn Gsere a ffi^ P enq b m.ta(aD ere: . b6bnP Ci&icdl. esr un os tung aft are. d loha de S. (ucar b o qremilaie mediata.

co manub.iul c. o extremitate late6E care se adi cubaza cu *apulai d o faL cosiaLs care se a.li cuLeda cu tuberculul ultimei c.aste CuDunle colo.nei vefteb6le in pan fiontal se .lhesc a. scoliozer b. cjlozq c. Lordozq d condr.ze Osul sacru a. ca pincipale cffi<&rhtici: a pro vine din suddea ultimilor 4 5 vertebre aLe coloaoei b rcprezinbo EmdFlra.ozi mam'rereor. laiele Lreobi q DafPrc ae adrd 3ie .r ..ralu d var ruLse a.ricul;a.; u, iar baza cu.dcisere
Oaselc indeplnes. mdte Rol de parqhi ale apamtuLui

..utji t..a.L.a Pe nru in ma :L plrtrrrili ''Ibdr n! osos p.nti ..sanele pev ne RoldnUtoxic. Odse e eti iuner.ar

sLbsLaA

leror.c(llg.Pb F)palruiseacfld.ntlin.rlLdrsm siL..lbd ea, tretl.i. f ind ap.ielimidate ena ln


feLul a.e*a. ..i.ent a .,esle Pr.i mllt si suDr Prevei.e ete.i.le no.ir.

AslDc

..,puu

li t

ldomotor lJLs ijsl sunirdre: musc asgu;nd a.tirreaTa paEhlie adls l...m.tia Se.lnstituie. .cnuuL .L ..l.ra adL.uala

it

r.ll

fLn.l.nal.

4 Rol de sedju principal al oeelor hemaroPc i.tice Lr ..pii. t.arc oa:eLe. l. :dut .as.le dc ..irin madula r6ie heid.ePna Li :nllt ntd0v: dn canaLrlceilt ildializc .is.o,lu s e*e qa bEnd teslr id pos.u a, .1. .Ezdrlil ia. a vaBlnic esle.enur. n.tund.nrld 5 Roljn metabolismul calciuLui, f.sfo.jui 9i elc lroliFlol Od:eie tP e7r,a
subndne,n nen a :L.rsanism!LLi CompoziFa chinici a 6elor Osu .ontiie 20t.pt siSoi.ezid'tr Ls.d Enc alcaiuii ailrn nnt....sanicr soidi .are.ie f.mtc iul nb,b de depr:er dr 5 ur de.al.rl ,rl?trr.ra.rgann: a.srrri Est. slcaiuita !G951 in t b,e de .. asei. a,,eill.ie dn nLedni o nolr.i nrmit n ria r. tLriam.nb d nrfleui. ..nr lu nJ rsen,a F,b,ee d. .rla,lei se ertid ir pnmll .rrJ

\.d.brzra

.:!r ll-

I r

i.uititr dnb. oaleLe earnb.ir P .!L:i3 dntE osul LrIalLr u s .ele.le

nei lnqrlLiriLr..le l! .

de

tenrtn.

sid lsu!

5rni,i.,rr.Ln. Sunt ,cp,ere,l.ie In sPc.ia de i,r.;t!,d..;1.! ;,.ei,ia i,nP.iiut strbsail. .rish na En. rriitrJ,at.rir, Ld dnel l.den rtr,.. pr,.Ere met.bo c. sim

Ld.e.e..aie lgan. O idd..Ladldp nretab.icd o coinilus ma,.a anrndte r.ubstintei tunddmenr.le


.a r!NrF

.prr-.- .....-...... .'' -..


.r!.n.r .slLla lr d,.x roilit:

padrLe. mat.L.e

o
F4 66 Ped!

iry.r+

Cnrpa$ dspunsud e corecre. Ro ul scheletuldL de proteclie a unor orgaoe ste atLsuEr de a. curh craniana pentu eocefali b. ca r.lu rahidian penl,a m6duva prelungitaic curia ro frntu inim; 3i pbmad d. bazin pent.u fica!

zi.:
2
Rol de

prct(tie

utr dgft

..:nr u

fdhddn P.r rt

ecdrpa4j l{ul

,-3ri

i.b6ir

de aplicare a forlei la cele trei si .unostinlele din fizicd

Ani. alile suit orcafe de legrlur, inte .as3 lind sedirlmkcarlLor DLpa qfadu de or.bil ate ani .!it le se idrpart ii snaftrcze ridiaxroze
Sunt ani.uati fjie,lmobile; ru poseda .avitarca arlicllar a. ln acesr tip dearti.ulalii to te red6e. Dupa IpuLtesuluu care se inie.pune inte .ee dout oase carc se :dicuLerz;, disunsem sindes,rozc se inleelne lesut fibms Guturle.ra niem) sinc.rdr.,e se interpune Iesui canilasin os

't
r!

(simrzee) si sin.sloze
Gjndesmoze

sisin.ordrne osrGie

se inte.pune lesut .sos

!a6'a)

F969Mdli!FodddLFene

gnd abil d. Sunl ani.uali .a.e poseda m.biilate sl5eimpa.li atufjartroe kfticudi mobie) ri dt.odi (artcllatii mob le) Amfiaruozele au supralete articulare p ane sau uro. concve (adicu ali le dintre c.lPuri e vedebra e .are se kc prn inrepunerea di

!i

rn

..-.Crrf .,:ts1i..... ....


i sinadroz. nndesmoze sin.noze, sincondroze ; d,a' tmre .m tiar trore, atrod i
: :

Amodiile sutrt articulatii


La
n

s noviale,

cu o ma.e mo Sinartrdele smt arti.ulatii: a. semimobilq car executa misc&i foane rdusq c lipsite de.rviiate

ivelul u nei ardculatii mobile, mis.an e depind de J.ma nrpraletel.. adicu ara Ee sa p.t realta injururunliar a doua dxe sau a

Artmdile p.ezinb ma multe elemente sh.tuiLe:

am.ubd; d. care dupt tipul tesutuLui mnsrirutir pot tj sindesmoze sincoodr@e saL $@ston oEnwEl elementele componente ale unei

OSt bUllt car sunt elenentele sttuciuhle si funclionaLe p n carc anialalia serunchiuluidrrer, de .ele ale umatub! coiului d soldului.

-{91!! qtig-p!!q!g

e{ apes a njvelu .riczrui c.E!!'tgr I Jis iem!ldiosls .ele mai i n talniie su4!9l1de LaiiqelL'l ed!tuj-rertciul, qi!t"?., l.{!qzi sj {o-linscita repr.z nta n er4qsEr! 1 cudur i .ol.anei (.racalcl

alunotrea Lisamerlql.. .dmpd rlqlrlqlii, prccum sia llla'neitelor de ve.in aie Ir.t avea dve6e g.ade de gravibt. ta Ismentul la.;ndu se dfe.ent d. se aso.iaza lre.veni

$er+te

Se .onst tr'le

neite ale

u!9t

p.n

U4" L6;-areznb. +dsie a..nldb .ol" a L-nL_.. kr r hr;-u .Libar-rdr; d :n{nL L{ d *"i;nifi;-, " $;c;F-;-rer"6i .d -l*" a.ioaDe !ei!-';le-ru'6-,ji apart Ta . .e niver .L i;l; -- . ffi--B, . -, - ir, ai; ."1;=;;";
tedcil"
chluLuL

sium.Iuloi.

R{u!jg]]n ir

ntetupea .oitjnLitati

anat .e a uiui os lle


unff

uma

unoJ lmumatismenar

+n!&. (; *t t"g,l-, r,aLl

b.l

c;nd p.t n t,n cddruluner

excb

s s

Temenu de a frdb este scne.al pnf, un numar d. pene 50 de afeclm 3ni.uLde difenie bare av6nd.a s rptoin ed.mu. iftlamala si dureH. Cauzele celor maimulie atuiie r6man ne.un.$ud mulie dinte ele suNLn mor taumatisme su prcces infecricse

Fnnc pa

:i:!n,r r,..! ., rii t:nai dn -rs.rri ..:e :r.uj


ruu mrr!1, ,: l?qn: nf : :
'Srruct!ra
m

i'rr5.r srr..:.

, , !jupe

:.

-irr

de mdschr schelei c q L::: r nr i.h .:PU:

r,:r,I

q ,i)

i[

.rl riL.! i ,]
rr. trp es a. a:!
ai,

.', I , r:rrl,rri

!:.-

ni'.fi:r \?,r P rllnzr. !.


:.

rrrrr.l

lnLj:. : L 1 rLr:5. $.o... jr mJ:ll] !]:::

sr

r!

i. ,rr.lr

Lr.ir ii . t,,!i: r::i-, f.adri| r! h ! i .trt J.'r i !k i. lrli r.r:rLi\r d.li ii:
L

,-')' .)

i4:

Muschiianknon ai anrebhtului sudi flexo.i aiatrte bbtului si aimainii s, pbdaton ai mainii. lJoii sunr Ie

in jurul a.lic! aliei roldului se srse* mus.hji


La coapsa, nuschii sunt Eupali i0 lola anterome sibja laterala. in ora antedoak se afia mulchiul aoitoi e. esle ce mai lung mutchialcorpului Sub mu schiul .bit.r

l1u;chii posleriori si laterali ai anieb.aluLui s0nt dteosd.i ai antbratuLui frainii si deseteLor fiana posed, !n apaEt mu*ular complex i aIe nuschi numai pe fala s pa m 6 si in spatiile iot.r

diab, Loa posterio a

ln partea
medial.

Mut6n n.nh|lnn blenor


La membrul infenor mllchii cGp*i, mug.hii

adductori
.oapseLe
jn

gam bei

desc u muechii bazinuLui, pr.iorulul ri m "schii

m.d;la a.oapq casim cei trej mui<hi mare, scun i LuDg, ri mu$hiul drept A.esii pah muFh! pnn .ont6.tie, ap.opie
tie ele

adducire.

:-

r-

ngTr]4u,d{!d.l.ud'm4dibb bn!*h]6cPidnF!*hd1i!+5

: .,: )"i.,,nE

s. iar

iLrrl

inu!.l,i $,r'ii i,r . rFi' Err]:\]lli.nl']r:n.

'lxil.-,, :r r' !i

I rhte: rir!irtrrLifI .lrn,b r.1i . rrl li ' si.:su_'. :,, n ..h t,.1 ,.: iurhjj . -,
i

rLs.Lu qi*J.riiinr

r r,fr
l

-!! i f, n, ,. ./,: rr r' .,ii

rL.

in.,.L.l sl

iuri!

r.lu

s.zf. rnr' i'ri Pi.r'l ! L rtr.ar'r::.!:r'


s

r, ']. ir.r..Jnr, i,:,lrr, i,: ,1., ,..


! L:. rrrn, r !.1.r1
C.nrir[r
dLe

Ih:!l,Lpr!:..

iris.rnii:.iL ! r:IL.

hbie

r!1r

ir,ia'n

DLnri. !.hii rn,...n d br.lur ia. !:t brarn! b b..psll L,rahial c trn.psu D,-:
d,epti.edii b .. lemi,ief,,braits d s.Tit.ixltt6.
I]1u:.hL di .Jarsal suiL

.r \. lial. sJ:

c.: ir

Flzio ogia

ir!s.hr

Dr

sche.t

ci

ha Irr:. lJ,ier,ifi:i i !r'.s


P!

'rj - ' ]]t- . :r-i ..1:i L rr raiiir

;::rilJ Jiir ! i r r r: r

Mtrlh {r,.r,r rr:r':i:.'rir r'r, aj i .1.iir4,,.,


B{d r,trlJ,tr,. : r
ii
9

t.r:i)L.!ii,.rnsdr:! si..n. | .n!: Ll:tlld ll|l'..1. l]:: : r1,- ,1, ,, ri ibn . Z 'a( r'i(i'.: n dt,J.rrpr;,ir.i

-,I

''

MLB.5'j reate:, uc.u mecani. A.este.onlracti rx cEclsstne maFn

rzol.n,..

lunsimed mus.h ului vd.iaza,

id ten

u ln timpu uneiactiviiat lbis u re lecare muschitre.e prn faze izomer.e. nobDice I aux.
hul.hiu
t4ajfest rile 6bac1ii mudift Lr'lan,leslarilc.le.1r,.e suit reprezentaie de pc tentia !Lde acuur aLfibre Stimula.ea fi 'nus.llare (de a placa m.td brcli mrs.ula.a pe caLe natuma ie)sau ddirciala (cu .L.eni.lc.b.) prov.d.a apaf iLa unuipoteniialde actiune propasdt jn uqlullibrei .! o vlleza de 30m/s. Polenuaele de a.liune ae une unilitimolori se sumeaTa, dind p.tentia ele de placa m.tor e A.iivibiea e e.rrica a i ntcqului m us.hr sau a LnibtiLo. moio.i .ompooedie pdate n l regis lraia. obLinirddu-e eectrodi.gmiD. 2 ran jlesrarik.hini.e suni osmul de cupLare cr.itatic .on hcne P.ocesele .himice din mus.hL asisud ede.qh de.es a proce
se or mecanice. il1etab.lismul muscular este

rq
|udUe!ci.nujl)9!]a!5i]c< a fdza de la1en6 durcaa dn mrmentll dplicl.Li eicitarrdui sj paM k ap4ra .o tm.{ej l. timpui acestei laz., a.e oc manilen 6 e ecfi.a a con td.uei, a .arei ducta dep,ode d. lpuL de muschi
liind de la cca O,0l s la muschi0l stdal; b laza de .on I.acr re dureaz. i n medje 0.04 s: . I a .le tula,arc djezLz A,A5 s Secusa pode fi rzometLca sdu izotonLca. Dufdta loli a a secuse esre de ols, iar aJ.pLiLudldea eiva raza propo4i.na .u irienslt.lea stiruuLui aplica! Fna a. valo . maxma Acen lapt se explic6 prin
de Jibre Druscu

1,J

:naemb

in primele 45 90 lie secunde ale,ru efod modect sau iniens, iimp necss ap aiuLuic diovdscular sa regleze apodul de origen Dupa prme e 2 mjDule de

eL(

necesilitLe enerqetice sunt s.tislacute in cea

'rr.anr.r ajut.rul mioEafulri Ap .area lDU s


F pEs detemina. c.ntuctie mls

3. ,^1anaresuri.L

(lls

73)

stud

di

pe

mas

a ce

inteisnaba stimr'

cu
Daca,
rc

io o.

s t*

mus.ula.a, carc a.e umaioa Ele .Dm ponen re

i!

petil ! i, la ii te.vale

rn.iesra. bbn.s kortBctie kian.a):

unica c r.bsesc st muli ici si reslldte, .u.ba .ezuhala secusa.. o sumalie de se.use !mt
de

shllar?
m

a jn.ompler, alcaruigralic prczinb unpdou dn Lat. erp.i and suma.ea n.ompLcb a s?.us?ff la slimularea repeliliva .d ftecvedta r.as de l0 20ni

.ompldl. al ca.uL scf. prezinb un p atou rcg uat. eipamand strfratia (.bLd a se.u*lo. obtnut; prn ap .a.ea $imu ior.u o l!.veita duli da rna'e:
b.

ga.isd' sdnt tdtdnosui

Toaie conbsctire vounb.e ae mu$ch inr din or

$manda yohrntal.se t.aismne a mls.hLprinimpu su.i .u lre.v.nb mare Erisia jisa iD orqanism si

ioa .a.dia.i .ontactia .btinuta in u.ma

.efleruLui

a ,^lanilasririre r.rmi.e :le .ontr..le

se dalo-

l0g

tu c.itn.iLer maseL mLs.uLa.e esre de ceea.e inseamna.a 70% dii dnergia.himi.a se bansf.rmain eneroie .ai..ici
Rardame

Nollui

emeniare dd giena

paro og

Oboseala si fo4a

inos. .r,

LLrclate Placflca
Evidenlierea propneta$lo.nus.hiuLui scheletjc

!i dii.,,.xtr 5 :r.
tH
L

IL r ?..1 r,

. trLir5blt.le. s ',:rrs ui ,.fr..r br.:s.i tr* ile d\..r. n:: r I ?'ti Ji / bi in: anrli.? , !ri i.:d:r:

J.tu.

i5r l..in. rJi..,!r

r':

lli r:;irL rs r f.le.:,.r1

Lr!.s.t t:b!. ., r;:. rlftie, ii \ !ttr.rr!L:lntinderi sj ptur nuscu

C.,ntai:rd,:rr\!: rrL , .. , Irdi,i.] 5. rhr

a rr. t s ab .it L, :.,


d

iri 1r,, i i. p,i iirr..r'

.:':

denumre

ir.rl!.ni di sliiq. (r.asitc

E dupaf.maacenod, prcze

Lata

Asi4i uneL. l..me ale muscb L. I patnrlared 2-.upola 3 tuzifo na 4. tunshillaia 5 c..ulzfd

a b.ePsulfemura

l, m

ele dnrsa

.. dLanaqnia d ptra'iddLdLabdo enlu e snn.retu pLl.ric

Redacbti Ln eseu.u lemd SeislbiLitaiei

mLs.a.sa,..mpoiente d fldcuilor de.elalie sru.iu,ai dupa

.imp.danta inieqri(aiii andom! functiona e i .r!]ane.r de nmi in pe..eperca inrusir lor.biectel.. d. trla i lan.ranel.. dn mediul elte'. si irteri: .rll(lsislemuiui npruisin transmtrErea.l]relLcra,easiinlegErea nrlmatie .sisie nleid..rin.a l:cior reolai.ra ..eslerisidervolkri.rganisrnu u I dl ..mp.dam.ntului u ii: .nr s.dea.a m.da iite de nteqcrcaoEdnLsn LiinmediLr.

itli ii ..mponenla membre.r: C&iti aso.ie,ea in.!rd.t. refe,r. .odpsr: b drlebfat - ganb: c rneb.arp mclabEid carpieie - larsieie
C.aneF adsv ate.eprennra a. t,e pere.hi: d d.ua perech c .pt p..echi d

bGr

primeLe sapte

pere.hi

G6siiir6sDrnsllqresicLpnvtcla.L.&.iieri..oqceae..l.dneivefrebrriea.eruicalarb c...isiana
Stltiljli
daca enunlurle eFt. prn conln.tia .deo e.e sunt adav6rate e! rake'r, czllin.,re ...n sideftticorecie deteminati da.a jnte ee ex'sta d r,A ar e de.au?altaie. . Arrod ie n,nl.onsiderate adi.Llari tre. d.!dre.? se rea zearir pnd pargh i.soase mobile .Fotula este ui os tlnlhiular, de.a.eene studain ten.loiul uLAhLl.. . F rac tu.ile s p.nla ne de te r m in 6 lu x.iii. d..are.e su nt disl..ate e eme nt.le .omponente rle dnL.LlaLLi o r ' Onfi.rGa desnala esle denumiti de m.mbrana' ce.are.e da nan..c.as.lo. bdzeiccniuur ' Cste.ea in s.oside a osllui se rea zeaz; pin peiosl .leoa'e.e cadialc e p.o ifcreazd nlmai sp.e

'

Ento6eLe au difente qrade de s'av rate,

de.ar...

rep,eznta aLungin vanab F ale lisameniel.r anicu

RedacreF un ese! cu rema.Rcspcdara curbeL de

ef!.t,lni. sjsaphmiia in prevefirea bolior

sistemu

'1 Diqestia si a h sorbtia


Sistemu d gestiv esie aL.atu I dii .rgane a nv.u 5e realizeaza digest a a imentel.r, lraisl.ma rea ld jn p.ddlsi aberbabi

.arok

551emul diqestiv.ste alcdtu[ din iubul diqesiv s

Tubuldjgesuv tomat din: .aviratea buca . (fis ?5I qe (naz. or. si lannsofainqe) segme sisteme or diqeniv sirespimtoi ccmun

'ia

iirennulsubtt. (fis
FIJ?'C.litGhdLb@44@82

??).

dn

t.eipoi.juni duc

:-

-g ,'
1Jt\

A.')

'+

lq
ao'2i

Fb?ahsdsrlchr

Iol .u teipcrtui c.c.DorGs .endenl, tmnsveG des.endenr 3sm.d)sr r{i (rig 73) 2 C andeLe dnere iubllui disesiivl sa oa.e (submandbu e, subllngdale p .tide);
- in tedLnul stus,

ri

acena esre aLcatuit d n subsianle anorgani (0,2%) si substanie orqarice 10.31) PrnciD.li ele.t litL dr sdLiva sdnt Na- K. Cl . HCOr , rlPO: Msl, Car'. d card ..ncentdie .u erceptia K- esle mai mic; dec;t id plasha eqlvina PdncipaleLe sub*anrc o.sanice sunt dfrLlaza salivara. du.ina, Drzimul Fb.liile salivei I Prcte4ia mucoasei buca. pin alimenielor fie.bint diiuarea eveotlaLulli HCI 'a.nea sau : biei .are ar .eguna ji cavitarea bucala,
ZDigesr v: saiva incepe procesul de digesLe al amidonuuL ! amiaza pmdlcr digestia chidi.a a am

donulli prepaEr. eeste hLd.llLzat jn treplepana a dadiulde dD r.zr. A.easla enz ma va fiinacivata de

.ind deslutitia: umc.tedza mu..asa bucaa.

3.iilesnegre masucata ubrliaza almentele, usu tavod

4.Ei.retia unor subslanle endogenc (uree ..e' tinni acid urc), exosene (mebe sELe $u aqenti

!i wa cniNrni{rt6ap!e

pd.qen0 si rclbacten.id prin ljuozi'n SElabom.ea seizatiej gustalive prin dizoLvarea s lbstantior c u Oun spe cilic pe supra aata recep L v, a

assurd dponLl .rdti0u da ap: subsra e iurrir!e rc lui,prn: depasarea aLimente.(2 secErd su.u,il.. Jsenive sidiscnia almerteLoi 3 absubla produsi lor de disenr a ape sia ele.l,oliL..

ele.Ltulr

gesi a Iubu d scniv


D

6.J.a., inl imp.

ant rn mentinerea echiLibrului

Ca u.marc a tansfo.marior din cavitalea bu.ala, dlimentee su t.hogeni:ate, Ldbibate cu nrucus si

A.lirilirea Jioto,ie a cavitdli bucae ..nna din mani.riie si din tirpu bu.a d d.qlur t ei.
:.1 Masi cal. esle poarc des,asrc si sub..ntol vounta.

DesLurta (fis 30).upinde totaitate. acr vitati.r mol.ri c e asigu.a tmnspon bolLuiaimend d,n caritaiea bucabinsi.ma. Esle un acireflexcare se

t..tor es:e.oorClid'le renri ie,vos dii irun.hi!


id.ilGnd d.qutitii crcst.r.d slpEIeiei de.onta(( diite a imente siemhee.igesrve 2 r!m.e ubri
si

R.ller

nias

lrdqmenrarea alimentelo.

,i
r

lerei s ii.Ner.. b.uu .rinen'ir l. asi{1u.6 ..n ractrlc! a.ept.ri gNrarjv si.lib Lioknte. c vff nLmub r..epllnL otucrlj, initiid
Activibre: scc.ei.r?

I
\

& saliva cr.e..nr n ggJ* aFs 0.51rcziJuu s.d;

Conpodfia slivei Zilnic,

Es

Luctore ptaclicA
in
Pentru a pune ln evidenF rolul amildei $livare digestia amidonuLui, lolositi solutje de amidon lied l% solutie de iod iodumt 1%,9i 3 eprubete, prc

nivel alung la trunchiu cereb.al 9i iniriaza . senp dr con t.a.ii larinqiene muscu ar. aut mare, .are dD ca .eol bt prcvennea pdLudeni afimentelor rn trahe aimen tele deplas:ndu lbrr spre esokg inftg pr(esu du

rdi

Se

ob*.va:

Concluzie

l-2 unde Etapele succesi'e aie delutrei sunr c.ntolate aui.mat de cenhl deglllitiei. Centuldesulire inhibd spe.ifi..enttul resp ra tor buLba. pe durata dequriie oprind rcspnala in .ri.e pu.ct a cicLului respifttor 3 TnipLI esolaqiaa EsofaquL a.e io principal r.lu de a traispo a alLmenleLe djn aainge in sto

md. mrd

lml solulie

cuLore.

alb-h

qtml $[va

rea

albashaidlet

disp e elurja frid

eprubeblllDUPd30mn'0Pdinidau
l

lfrL solurie amedeui ncolo. mdmului.u

2pictturi er{tudio cctje ;ns: deibro, ri iod ioduE! de recsdnere noldk de mr


09mL

dout tjpud de mrcei perntaftice perstaLtLsm pri m s pe*taltism se.Lndaf Peistaltisfru priin ene declansd d. deslutitie siincepe cand aimente le be. din iar nqe ltr esohg: esle cood.nai vasa Pe slaltismu secund se d .rcaza prezentei ali men(elorin escid!sicontmapaia.andaimentele sunl p..pulsare id n.ma.i esie coard.nat de sis tehuLneros enleri. a esolagu ui Pe m;sud ce lnda oenda L.a se depLaseaza spte siomac, o unda d. ,elax e. tansfrisa P.in neuroni m enien.i LnhLbiron preceda coitacla lntreg slom a.trls idtio masum maimica .ha. $iduodenulse reaxe a cand aceasi6 und; ajunge la nLvelulesofd guLlj itenor preqatind a Jel .dviratiLe rcspe.tjve reDd pnmtea alimentel.r. La capatu ieminal al es.faguLui. pe o po.iun. de 2 5cm deasupE jonct uniicu .ma.ul, muscu atDra . rcllara esoias;nd este iistusata fun.tionand ca A.est sf ncter prez nta o conrractie ton cb gieie desiins pnn reaxa'ea recepti C.ntaciia a.estui sfhcter contLblie La pEventrea unui .enDr sasto

e d,5unrnrganErespa.lrrn\ed. h mod nomal esitaolloEz nil

siv:

a gucideLd

in oi.e elapa, pin uelberea continutului epm.


berei, progrsia rcactijor de hidroliz a adidonului poate fi intrerupb, cd o con*.inta a inactvani amiLdei. Astfel, daca fiedem amestecul de culoare albast.a viobta, culoarea disparq iar dupl iacne aDare dlo nou, frr6 sa se oaimodilicc, hdiferent de

mast.alie, deg utilje bol alinenra., amLlaza, to zim, dextine maltot iimp bu.aL, iimp fa.insDn. timp esolaq ad, uoda penna[i.a, unda de relara.e

E\penenla

dmomI'eai

Iemolabilitatea @mei

I Trnplrr!.ar (rorlnra, ii nomentuljn .arc I inghiite. ele sudr id mod v.untar rmpns jn fa.inse De a.um incoo
alimeniele sunr gala pentru a

pr(eslLdeslui tLei devine i i inlreqime. iu apr@pe un act auronat si in morl .bisnuil nu mai poate li .pnl 2 linpul lart!74:r Bol! stjml aa, anih re.etr :r'e din juru inirarl in la.inge lmpukunh de la a.est

Tubul dlgesriv asigurt: a deplaelea aiihenlelor b. secEtia su.uriLor diqestive 9i dicestia; .. at sodlia de didesfe, a apei si a ele.toliEspunsu le sunt.oHte. 'rodugrlor tlloi d. icte

C.ntul ddsluulel s. ana h a. a:ile neurcml pslcpdun ulare b nucleii prcpni ai danefdh' luj; c jile reurml din sulstanta Etiobta buba.d ri po4iune infri@n a pudi! d. nucleii propni ai
raspu3uile qeeile hin mnicalie * ,sjgui. a ltgndn@ alm* leloe b. fmffi boldd alimenEa c dioesrh lipid.lon d elibe@ subst rnld odmt djo alimdte R*ptoni a cdror sudlar detemina salivalia

esle de ap.okimativ 2L sj esie un llchld jrc.lo. cu pllu cup nsinre 19i2.5 a adlli Contineapa(999) si .diduu uscat al.drit dn subnanle an..sanice

Cd!

sash.e se dfla La o,v.uLsLai qan.ice delor situaie in m!.oasa gast..a. Exht; ,loui tipu.ide g ande gasrrice. a. Orinri.e localizate la niveLul fundului ! cor p0lui qas c Se.reta HCl, lacto. invinsec (glicopr. tejDdnaces 6 pentl absodtia ibab aviramLneiBl2)
CeLulele secrcto.ii

sut repr4dbti de a. .elulele s itive din mugNlii dusta{vi! b. elul.le *Eitive penb! tacl ti pe
c.ehneb motoni carc stnuled.a ma3lic4iai d celulele *dilive pmh.J ldpsalur. d dureE 6 Enm@fi ri explicatl rucjlle pe 6E le indPljsiuner

pilt localizate in regiunile antrala (care si cell n.i. Conlin celu e C eLibereaza sasnna) e mucoa* (sec.eta mucut A subshnlel mdgE lce. P.ezenta dciduLr i clol hid c este .acde.ishca s!.!lui gastric ln coDditi bazaie seaetia sa variaza inre I si 5mEq/o.d Hc ber sau combnar cu protaine
b.

Piloli.e

FCI este necesar peniru digesta poteinel.r, asi.

sromac aLim.nrele sufe.; .onsecinla acli vitaiiLo. moro.ii si se.rer.ii a e acesxib care produc tansfo.ma.ea bolului alimenla. lrr

in

surarca unuiy'l opim pentu actiunea peFinei acli ea pepsinogenului, oxidarea Fe'(neabso.babLl) a

Fd-

Adivibtea mobne d stonia.u ui (mot Liritea gasrn ca fis. 3l) .ealteaa: L st(arca alimentelor ca uma.e a rehranir{eplive 2 amestecll a LLmnielo. .u s{.etijle @sticr3. evacudea coniinutuLui oaslri. in duod4 Pdistaltimul cont.actlile pe.israltice, nlpde la g.anita dintre lundu 9i corpu gadn. s. deplasetl cauda detemin6nd propulsia alimenteld caUe pilor Fona conhctiiLo. pe.isblti.e este co irc ata de a.e

(abso.babjl), impiedic ea prclirera.ii ntasas t.ice a unoi bacterii patogene Substante crc srmr leali secretia de fcl sunt acetil sastdna lnhibarea secEtlei se da riieieiberata dh neurcniaisistemu ui neruos enied. B Pincipalee substote org@ice dn s.cretiile qa nce sunlenzimeLe mucna Se./alia de peFinosen Pepslda, f.ma ad !a a pepsinogenului, este o enzima proteoLiiica, activ6 io mediu acid (pF optlm 18 35). carc initiaza procesdl da dLq.sb a p.oteinelo. PepsLnaenul eft aciivd de coota.iuL .u HCI sau cu pepsina aoterior f.rmati Pepsina scirdeaa proteinele.arc vor fi lransfomate

l?

,"r.q:
Retopllsia Cupdnde migcarie de dule viD. ale chLmului d?rermimte de propuLsia pute.nicd a .on lid utu lui sast.i. .at.e slinc letul piloic i nchis. A e roL iinponant in amestecu a imentelor cu secrelile
sbfracului se.EtiiLe ganice .onrinua p.ocesele djgestive incepute i n .avitaiea bucalri cant ited sec.ebb zilni.
Activitated
a

LaDlenenl!/este secretal numaila sugar R.lLl sau esre de a coaqula lapteLe, preqatindulpanbu dge*ia utenoar. Sub acliunea lui ln prezenta Ca, cazenosenul soubL se tGnsfom; in p a cazeinai de ciL.iu ins. ubil lipad gastric, e*e o enzma Lipolif.a cu acri viiate slabd, hidroliind numai ipideLe inserdie sub lo.ma de emulsie pe care le separd in acris'ari:

Geldlinra hidr.l
mecdni. cat

ze.za gelatina

r'4!.!s!lene o slicopr.ieina se.rctdt de .e uLele mucoase, cu .olin proieclia mlcoaseigastrjce at;t

chimic Iat; de actlunea auiodiseniva

s(.dtde

n veL qaslrlc are loc absorbtja 0nor subslanle precum ce e loarle solubie in ipide. etanol, apa i. iu

cantitdii exbem de mLcj sodiu, pobsiu, slucazd si

DigesLia la nivelul intestinului sublire


Acuvildtea in.torie r, niv.lLl intertinului subiiE

Mn.a, a Je a nive u iniedinuluisL Lil.e sunt c.n t.acliide ameste. rj .onta.riipiopu sre C.rrracriile de dm6re. (ccntraclire seqo'dn taE) iriq,nenterza chimuL de 3-12 on Pe minul, in lelul acesta deteminand amcsie prd.lle.r aLimcota.e solide cu se.reiilc din intesi uidee perdalii.q cdre apar in..icc pd.Le d intestinu ui subl re sis. depldseaa ii d.ectic anra .u o viteza de 05 2.mr'se.uid.. nui tui Epid id iilestinu proxmal sL mdi leit ii inienLnu teminal Timpu nesa..hmllui peitru a tEce de la plLor paia la rLva ie..ecad este del r ...
acesl nLveLde

in .aititale de 2J0ll00 En. leaetab c!.ri(! sidepozitab,n vEzi NL/zj .; biLad ii tdpuL Pero.del.. nt.disen've se eLLbererra r1duodel jn timpu pe.ioadel!' d(lesti'e iudai dlpa ce .hinul d de.Lnsat se.relia de c.le c*okinind . e p'odure,ear e. sinqte.uLu OddL
marginee. du.iele b Liar..

rqis.rnl.

de

pi.pllsie Chimu .sre prJpulsai

compottja bilei 1. Acizi b lari srnt sinletzar ii hep.t..iie di cll6terolp,n c.mbin .a cu anumiti amn..cirisic( N.'. re tand sarunle bLLre secre tdrc adivii caralr.uele b liare de lposllubie, mitn in nlenin pard dlunq la nivelul iLe.nuuL unde se rcabs.b a.iiv 2. Pismenri bilh blLtlbina s bilileidma slnl metrb.Liii ai hem.eLo bjnei.a.e, ajid! i hepato. re. sunr craetaiibiliar si ..nfera biei( .afea sa lilbed 3 Lecrtnr ,1 Coes

Pan.Fasul .ontinc celue en,lo.rine. e:rrie. dd.lale Celulee exocrine,..sdnrate in r.ini Prllu. pdh tipdri de e nzjme digesivc pep[daze ipaz. dmt laze si nuceae .tue sunt,aspunzaioare ie dqen[ p'oteineL.r resp.iLv a liPide or, gu.Ld.Lr 5 a.izl.r NcLeic Ce u eLe dlcb e se.reta zilric I 2m l5oo:nl de su. pan.reatc c e .onrne o .atritar. m eJr HCOj a.esla neutraDeaza dcid(atea g:ni.i tr .esleiz; pH !l ii lnte$inuL slpei.r Compozitia s(eliei pmaeadce 1. Electr.i,ti: Na' n K'se qdsesc ii aceeag

imri pidis sa'u.L.l bLliare Cin ites$n! subli.e, Pnn rena p.fra nLplib n.d (fig 3J) S uie b Lid.e du .oud rol!. i'nfodoita: I de emukiotuE a liPJelor d n atne.te a. .. i.nsun. srpe.I.a a o redK PemL lat frionr.nbr.a n sila.i iaid a.tiufE liPazciPdn crcdi... 2 druld d dbs.tutF di, i,actu inicsinal a .cnLir q.dsl. r.i.. .e.ida!.r ..Lest.,.[LuL J a ato

Cmjt]l

entemheparic.

Eft rcff(

ea .elei mai

pLasmbrNCOliseqasesteii.anibtemultmaimare Sec.aria de tr'CO::.ns as:oumra de ce ule e d&tair 2. Enzine - treitipurimaiorc, anr laze lpaze siPm ieaz. a ! aJnkra Panoeatica se se..eb in fo.ma sa a.rivaiea hidroneara q i.ogen. amid.n n alie gu.jde .u exceprd celuLdzei pana a *rdil! & dizali&de: b liP3zc (ipaz., colesier.Flipaza. lnsl. pda), se.re late iu f.ma Lo. activa eizime e c a hidrojizedzd

apa ne.esita Prezenla sarunLo. bi iarer.. prcteaze (bpsind ii cridoriipsina) s. secrera ii ronna lor inadiv; (tipsiD.sen si .hLmotrosino qe.l. Tipsidoqenul este kanslom ,n tipsina de snretukindza sau de I'ipsjr iiieri.r l.md3 (aulo' caralza) ChimotLplnosenuLene treDslomd in Io. m: Luia.iiva d..ate hpsim: d. iihiblton, tpsnci este se.retai de a.elcasiccuLe si proenzme e p,.tej6nd pan...dsuLde artdigesr e

estc ins.lubiiin

pli l.riE,e!.! 3.ene: r ur.. mcli c!m' rlmtr..hLl.m.r.n n Lpsa s uilor bilir e i,l ntesrin. se pL.id pri rd..iiE le.iLe,101g djn llP de e LnseEte. sa.ur r bLnG da .! si ,!01 de a *inlld
Lioide
p

ere

motil,talea inre*ina a p.e.Lm

:i abs.rbra ipi pcntu deLo. s er.Eria unor nbslanle ins.uble Ln apd. cum suni colener.ldl si bi rubina Es. lorndd 3e.ate hepdo.re (nq 32)sj cehleLe du.be. ci.e
Bila cstc neces a penltu d qesl a

Evaclar.a bi.i csi. cons..inb .lnLra.lie inu5 .ulaiu.ii ver .ular? ,i p al. .u reaxa'ea sJn.i. Ldi Oddi. rea ?ata p n mecanLsm. n.ruoase s unrom e Me.an smll nerv.s .si. Ealizdtpnd st m! ea vaFa care deiemLia cont

..1

ba.ierosb!..

vczicu e si

reLax

ea shncted.ri iar siimularcd

Sc..eiie iriEsr nNlui s$ine .onrr I mucus .r de p'o(e.re a ml.larei ment,aLe impouiva :O,es!rl Hr .na senarrl de !r:iaea BiJm. d. du.den s d...ue spe.:Le. afl;i ina si:n .ipt.l. Li.bc iihn 2 c nri(olilL .d u el!: q,ireldLe nresrtulE crk nr runl seietare ii umedul inteniia: peprdre dizah i dd! (ni trza n.na rrza ?ah aui r a.tazr) r lipai
tuL

(ns 34) ee LS ei.rcta..unle n timpu p,.cesdui de dblorl,lie itdntui 3 ipa ! eli.tlhr se..etari
de re u ele Pp reli. e

iiie*jrJle

stip.tnd ne

..nni ii secretn de.oh.nLdki.m ho foi eib,a Gt d i .elr ee nu.oasei dloCeia e .. ,istus 'n in dl.d.i a p,.dlsior

Efecte

dntasrni.e Me.anLsmd ffiora

Lvctote ptocllad
Aclibea biki asuFa alimentlor ar.ridl ne..sa., bi ; de p.rc sau dc v a (de 3 abaior) ueirimeota. ep.ubere p,peie,h;friede 6
r'4.d de r,r.m S au dotribpnz de hrdie defi lru d.be.aE uoa seimbLbacu apa ceddL cu bi6 Se inlrcduc ha iie in doua eptubetd cu uLei. .L a.eii Lraiul v. Frnrde rumaiin ljinia Je lilttu imbibata.u bira Daca pe doua hanii de nftru imbibate.a maisls s ascrle pe dor'. lame de sricLa 5e Lasi sa.ada din pipeid .aie o pjc6ru6 de uLej pe ie.a.e hadje pe cea jmbibdb cu apa picaiuraii meniine a.rma,in rimp ce pe.ea.u bill seiniinde pc sup.afaia ha. Plnem jn d.ua eprubete puin u ej siapa, in uri din ele se ddaus;.ca 5mL dc bi; dupa care ambce se aqila:se f.meara eJ.ulsiL temporaiaiJr cea fara bia sidurabia in.ei cu bila.

'.'*i"

""i

Princjpalele enzime sec.eirte de glandele sar lrL.e sunt a. pepsinogenulrb FE qashca c gas.
Secrelia er(rna a paioeasuLu .ootine a. psp ndaze ri nucLeaz.: b bblement c. ani azer d. lipaz.

ii

iari

.ompozitid bileirnta a acizij sipignentribi b ecitina I coLeste..lu!.. amilaz bj

siijp

Ddieli

act vitated

m.t.rre d pe cea secretorie

'Acliunea enz me or d qest


EdrLme

ve

,;na

Ld

rrilsi

ibsorb3blr

e.r:: a::... :!::. . i!::i: un.. subn:-. .' _ -: i :i Prn

..e-".r

sar p.in.iPr alme,lne

,rarir rbbel

/r,llrrii r.ll I

r.r.l
.Lr,:.

DefinenE p,!.esul pnr .r;e .lur lor rel ratirn ! na d glni.L

Abs.rblir ese fa!.nzab

:
.

C! e lrej{til. de m:r. a. diete lufld rh. .: i sr.;!7a si ld.to- n p.lrhi,du rnr d.i ccu.:: r: a l piiizaMrid v!g.tal. pr.z.ri ndLeraLn..i::: -:r r! rrale fidilerrt deo e.e in ta.iu qdnr:

. exrnd

.dsanta p..a.. moLe.Lre: ene mi.a q.osided perele., r:


. rcbaua vas.JLac 35)ene Io te b{dtr .afr htea de sinE. de llnptr pero:de "T d. d qrn:: .mis.arie ..nbactllE r.,

sl u.tudl spe.ilice a

o n,pr.fat. mu..is. rt.:: .

(Lfi.e lp! lu :: ::.:de .n. J. -0 3mq/z reDr4efrifd ioii'i

: :! - -: .. ia r \e - :::r r:l

;rlrtr
:

linaL d dqesre qundd.r

slil e r.:::

.:nrn ur lncm.le tinspo,l i . . s. abs.i,bc rrin driu, :: r:ta DuPi .. 3u n! absr ble ir en{:::: ::-:rl.rd.:p n,nr ransp.rbte prn ,.ub: : 1::r i:.ij d d d.esb,r p, i c lu.n". la.l ab :: rii:iaz. d , ilFl'!l niesrna n .api el. :

ApoduLzinl. dc lipLdc vaiaza inte 25 si 160s SpE d eosebire de !l! cide s de pmteina ipideL. se abso,bdintdctu sastointnna prndifrzufepasivi Pe.l.u a pltea tu abeorbilq ee trebuE s le hidmso Lub o Iapt c. * raLn.aza Ln pEzentd sa.u lu biliare. hai e de a li dige.le. ipidee heble amu s!.naie (aansro.mde in picaturi.u ddmeku sub un in.D,)
Tr g .e, deLe. losio pide e si c. e*er. d s. .om bLnd.L ptut.rn.Lc dn epiteLill .eluel.r itesifae, Lrma in . . t.. in chili
in tjmp ce vena Doda !d

ainino.cziis m.n.zahtrdeLe ajuns pln n.a!. Lpidelete.in.r.uatia imlal c;

Apa, in intEstind 5ub&e dpa se abs. be pasiv bosm.iic, ca um e a grad cniu pin dbsorbtia eLe.r.lt or s ,"JaCl, absodtia s.d uLui s. fi.e pnitrn pm.es a.tt coru urmeazt pi5v sod! e l,ilaninele ri mineralele L Vitaminee lposolubje (A, D K L)inta in acd tuirea m.e io si se dbsorb imoEuri .u ce elalte lipidein nlestinuLproximi 2 Vibminele hdtusoltrbie se dbsdd pr. lraF
Diera

proteci

1l

c6 ne.esara unuiadut dsLe de

pod fac lital sar prin


pendenr,

stem de

tdnsp.d:.i1

Na de

Pdrtu a I sbso.liLte p'oleiiele l.eb e tansf.. matein o igDpeptide: aminoaciz ,le.anisnte d. ab ji btie Sau Ld.nLfL.at md muhe sisrede de t.anspor( aciiv Na.depeddeite penlfu absorbl i tipeptdeL.. d pepiide o i am noa.nih'

p,orimr, in LnrestinLL subtne Calcu se abs. be.L atutfl unuitdnspo.rlr

lesai de .r embrar a .elulara

J Fi.rulsc abs.a.b. injclun si l.!n Fe7'se

sia.tivd

de v lamina D ab.

d p.oteLne dLn iniesin ene absod[5: o.ice pmteina .a.e apme in scaun ptuvLne dd ddtriiusui celuLrre

!fa'
Ac,v htea dotode la nivelul nresliiur gros RllLi e prii.ip.le ae c!o lrj sunt abs.rbra rpe sia eLe.&hio, |undalea p.oxi,.a a) si deP. zra,.a materilff rc.al. pana a cLim m,ed lor (juma bLea disii4 Daldla a.esiir rour de a 'ns..rle nivelll c.l.nulli sunt lente I1as..nle d. amesr.. - hausbatile suil rea tare
u

F436EbPedrdelpidcd.{''.
qE,nE (bsrei3d

longiiud nale .oli.e .are detem M prcitiain siai a zonelo. dsrimuldle ale pe.eteld.oLc sub nma uior

dur

.n.uLdre si

di.e.tie anala id lipd peroadei o, Ic ula.esid continuiu c.iic cn p,

de.!it.le i

!o$rc1

r{rri).6 Pcla & s

me

cootrul sigmod Dii .ei I500mL de chim. d.ar m 2m nL r pierd pdn ffrrle.

fiir.arile
rcz

p,.prlsiu.

mi9c6f e
(l

puls6

ulta i n poncipaL pnn:

in masa- P.o .dnlJa.! ha nmb irl )

dnecft anala s (2) mis.ad in ma$. A.esie n scari ap de obi.cide.ateva oi pe7i:c dureazaaprorimativlSmLnuie LnpiinaoEde amicul dsjun s rcprezinta un lip de pedsblisn modifi.ar
AnsoDlja si s{dia ApaConnul nu p.ai.abs.lbL N mult,le 2 3L/zi. Colonu abso be.ea nra m e pane dsodiuluis
ld nivelulcolonului
L

Delecaft rcp.ezinra Ooceni de eimindE

propulseazo fecaele .e.t, n iind le Ulleri.r se produ.e clntac

ii

d.rnia de dere

tede a coon!

ele
La.e

in .atulu

u disb
dtul.

ar fosr abs..btr.ii iuieJti rlslbtire robsu este sec'etai & .ate .o oi Ace*e p.o.ese sunt coibolaie de.dte ald.ste,nn

coruluicare

anale intefd

siexte rltjd!

lln.eah relar

si a .e.tLLui. prnpulsind

.ont nand nbre frus.:

f{-

sfincte,e:'

skiate afl.ie sub contoLvolmtir.

Notiunl

menta re de ig end

9 patologie

ra.e. da. si cdnsunmea ufor ichiie t.ane E.L i_ sezonu cdLd pdatd faciita aceasta afe.iiune.
R.pEz nta iiflamatia mucoasei inteslnu uL subr': Oros. caua liind nfed,oasa. hai iieclel: bd.ieiaia d 9i virala Pot imbd.a f.me cllil:: fMde gcve, cu eblLbte maE in functje de q. impLcat lgieua nsuroasa si atertia sponb : 'neDul ca Ltea apei si a d imentelor c.ns de pI.veniE Larte imp.rtante.

Rep.eznta emziui ale ddrLd s suDt .ezulatul actiuoi un.r ba.re.t asupm acestoc PrimuLevedi meni in dezlomea caiior il connituie flrmarea placLi ba.ierieie Aceasia Epreznb o peicLb ac;tuiti dii aimeile ! saLiva. etalata Pe slpralab dntil.. si..l.nizab de nume..ase ba.re.iicare vor p.oduce .a.iLle denrara Acesre bacteri utireaz, pentu a se hdni ca.bchdrel n produ. prln meta boisfrullf numer.sia.izi.. e v.. dtr.lva smai! dental. Dat..ih aceste dependenie a rabiitaiiibac re.iiLo. de prezenb c bohidfatiLo. se ati'ma cr un consum maP de .arbahidri favn ilor. in lapl mai mpo anta de.a esle fiecvenra cu care 5e iigec. brhd.ari a*rel, canttat m.i d i.ecvenie ssisda.prnvizon ea bacisnil.r cu subnraiul o. eiergeti. jn mod con stanL ..ea ce far.rneaza producerea .aiLl.r. Da.a insa se inse.a o caitirate ap,e.nbla d. cmbdhdGli d ii timpulmesei. aiun. num ui.3,ile ce pot 5a ap a scade simtitor UneLE tipJn de Jirr suni ma rezistente dec aLiele qst.L ]a demlrstat ca uii Darea apeL .are ..ntin. h c .ani lat :e fuc. lace .a smal(dl p.onus sa ti mai rezistenl Repreznia nrlamatia Lnr.sir muccse.Gle P.aie Ii provocata de Lnfe.ti. aqeiti lr poate slrveii ln cad.u uior atecruni sistefrL.e.
Doua dinrre.ele maifre.vent inta

si a ceu

D?finesle op.nea compela 5du apr.ape c.mpl.= a pasajuLui la iiveu nrestinului subtne sru a .es.os. Ene o urgenta mediclchiru.sicala si se pc:: daLo ma mut.r .auze aderente, henii, tum:.

p.h fo na.ea unor noduidc.eseFtice tur..in.o i!mtidetesLifibros.hlaiLeve*ice cn ene a reLa.aura a modailati. Are eti.l.siimulu.e Lnfe.roase loii.e raspuns mun a t.Et, .bshe bLliarr sau modif.ai lascu e
nof,naLe

Rep.czinb Jez.rqa

iz

ea dituLu' a structuni

Defireite f.rmarea sau prezenta de .alclli . nveu v.zic i blia,e Ene mai f'ecventa la feE
obezi

slomatita herpeli.a (inlecla cL vnlsu he.pes simplex) r stordiia cdndin.zna ALiE .auze ft{venle sunt hip.vbmn.zcle, c.nsumul de tltun sl alcool sau Ed.rialeice la difeite slbstanle cooGnt. prezeite id alimenre sau p,.duse d. ins.ine a

sila.eL.u dLci. dezechlibrate Pmte fias-_ pt.matica sau pldie.onstitrio urqenl medicl]c .urgicdLd daca vreun .alcul migreaza diD vezic: ; obst.uedza caile bilLme exrabeptj.e sau daca a_z= inf Lamarn peretelui vezl.i bil aie
Reprezinla
Poate

(onc

iiflamalie la

nveu

pan.rea

acur6 sau

sau litiaz bliad.

cron.;

Suruine la

ccicu

31.:F

si rn numebar

tulincsie infLamala dcuta a mucoasei taingiene De obiceide o.isine vtua se poate insa dai.ra n ud.r ba.ierii Se.arddede i Prn durerialesaiuuL mai aes a inshilit Sunt mai lrecvente jn sezonul

consta i n ..enerea riecve nlei s r a canI laf ziliLce. A.e .auze muLIip e cea mal rind de Lft i.re.tj.asa. ii majoitatea situatiilr iqLena rcuroasi a putea preveni ,rsFndnea boltr

ne.r

s{} freod t

I
defe.atiei Poaie aparea in Pmts fi habiiuala, aceasta din

'Lucrore prcclicA
Cor,?djlia drimjca
a

atinga, o h6die d

Iilh

imbibab pa .ca

2 cm cu apa

,arerial necesarj catva shme de alimente carde o!, b.arr. paine, eptubete, b{ Bunsn sau lampr .u spi4 hartie de liltru, haftie rote de lur
iesoi, solulje de acetat de plunb (apd Buro*). ,4od a lkrL S inlroduce aLimeotul inltu epru' bet: cft s line inclinati paM apr@pe de pdilia ori zmrnl4 dGupra mei nd.di se obsa condo$ra vapodlor dc ap, p peretij eprubetei. Daca intoduG In epmbeta o fisie de hanie {ris cu.relon chimic, pnn umqirq lextul va aptu din e ln ce mi inlens

alinotels

Se tide eprubeta d@supE unel fiacad caLste usor, consbtandu.e

!i

se

io

Eaiaenlieta .onlhuului de apa

de

-condensra vapoilor de apa; -abasnirea h.fljei de tumesoL datoril, desajdni f]}]r Gea ce aLena prezenta substmtelorazobre rnneorea hadieiimbbara.u a.erat de pmb
degaFEa uoui hnos ceaclerlstic arderii gra

prin foma.ea sulfunide plufrbi

EDidentierca cantinutului de sLbstanle

-dupa o incalrke putemica conlinutul eprubeiei se catboniza 9i dgaja fum, iar in prub.tl va li nmd @iduul uscal conlioand subslantele mi' adausd putinr ap;, acesiea nerale oxidare Daca se dizolva 9i vor albdstsi o haftie b3ie de tumesol

d l@rL Se intJoduce inn^o eprubeb o bu .alic, de cane uscat6. La gura eprubetei se lixeaza ^'lod o hartie .osie de tlmesol !i, Fptual fara sa se

Folosind cunoetintele de chimie jncerc4i sa

euidenliali conlinrrul l)1

gi(ide

al unor legune

Clandele saljvare man caresi vaca pmd u su de secretie i n cavib tea buca a p.in iniermediul u nor canaLe exc.etoare, sun t a. glande e su bli rgua ei b s a nde e rctromaxiLd.e .. gLa nde e parolde d slandele sub Coloana din stanga cuprnde uneLe secretiiale

substaote.omponente ale acenora;

sda!

deor ex.crlne imp.atein digeslie, iar cea dn drcapra produsee de sec.etie cu subsbnteie componenre cores

a ..

FCl, peprna, mucus apa

b. amilaza. m!.iDa, Ln.zlm, ele.uoliti, apa

m(!s

peptjda,e diaharidaze,lipaa. apa. e ectro iti

d peptidaue, Lip3ze, amiae, nuclede e pigmenti acl,, leciiind colesterl. ele.t..liL

"deoarece'sunt adev6rate sau fasqin cazulin c elecon exisb sau nu.reLatie de cauzalibte s deratiadevarale detemjmF dacainte ele poitics, de@rc.?sciodeazd I. Lipaza este o enziina srasinilln sl,.emlsiacizisdsi 2. Deglutlk asillura recarea bolului alidenta, din .avibtea bucala id stonac d.arece aceasta se
Stabilid daca enuntu.ile legde pnd cdnjunclia

2. Circ!latia
Sangele (fig: s7) esie

oruL arbo.elui cardiovascuLa( masa c.rpo.a Ld impre una cu


lich ido

lllidul car circu i in interi rep.aintd cca 8l din

nufriie anticorpi, care neutaLteaz sau dist.ug anli qenul Anti.olpii srni proteine pLasma ce din cla$ gamma qlabuhlo. Apara.a se re izeaa Pnn doua

mfa LichidulinreGtitial, peri si en dol mf4 sangele .odL cefa orahidian, al orqanismdlui slituie medju inten S.ngele este lormat din el.mente hgumte riPLas ma (55% din volumu sangvin). Prin examenul mi.'osc.pic aL *nselli se obse.va rei tipu.ide elenente figuEre (Fpraeiiand .15i din volumul sngvin - volum qlobulJ prtrentual sau he.slobuleLe ror i(hemariL

$u e.ilff

leh

. slobdeLe albe (Leucocitel . placherele sadsvine (trombdite). Erilrditele (hedatiile) sunt celule fad n!.le!. cu .olin ftuspodulO, siCO, s in menlne.ea {hili

nesp{irica fnn.scuta) este p.ezent la ^pea.ea toti oamenii Se .eaLized p.in mecanisne celuia'e (d eremplu, fagocitoz4 $ umoGle. Apararea nespe cilid esre o apa.a.e primi va. .u efcacitat medie dar este lMne prompD. Lj ea particpa anumite .elole 5 slb$ante prefomat. .Aparcrca sp{ifica (dobaodira)se dezv.lta id ur
.

e&me.ii La aqeoti capabili induc6 un r6spuns imun (imun.!ene) ture de doua relri: (l) dobandils oatudl a. pasiv. pdn transfer lansplacotar de ai rcoai b. acdv. in utra unei boiri (2) dobandib
ma

F4a7com4,t|d4daPhsabe c4G 2Fnadi 3 rlmbqrs (ihdde q@cr


LeucocjteLe. spre deosebire de eribo.ile, poseda nucleu si nitocond.ii. Au capacitarea de a emite pseudopode si de a bave6a perete e capitr p.in porii s6i,tec6ndin lesuiur proces numit diapedezi Tipurie de leucdte 9i fomuLa leucocLlad sunt P.incipala functj. a leucocitelor consia in padici pa.ea acesioB la de apaGre a orcanismului. 'eacib a sanselui Funcla de apawe

Fecuncstere pnn m<an sme spe.lP

o.sanismd uman vine pe.manenr io conta.t .d asenti patoseni (pudatod de antisene) sau cu aoti gene Libere Ant gen"l e$e o subst la macromolecu bra proleica sau polizaharidica shind organismului 5i care, patunsain medLul inlern. declanPaz6 produ.e rea de c6tre organhm a uno. substatrie specifice,

pasiv rdminnrcre de antitoxine sL gammagl.buLinq b. aciiv vdc.ii e Raspunsurile imune specif.e suni med de prjl doua !pu., deleu.ocite - Imi.citele B siT pe baza unr mecanism. interdepende.re, (l) imuiitdca um. mi c e mpric: imlociiere B, si(2) mrdrareanredi da celular (.e u ma) care mpljc6 prma. Lima.. reLe T. Va.cinarea decldnseaza, Li pri.ipiu. acel.asi m. canisme imun bre. cu de.sebnea.a cacljle pFduse in orqanism sunt mai denlai. Efedul hEl esie
adifi.ia: a.
PLa.heteLe sanslir. lrnmbr.itc s sunr el.menie qutene.euLarcab f sanqeu .ur.L,n liedostaza. Pi.ma sJ\und o, me op.l(]ligl s Eu du! us rd lorma dn L srbi:n'e dn rqdnrP(Na x ca /,4s:' Cl fco,) s 9i subsbnie .rsni.e, majo taiea proteLne (alb m De. sLobu in e I b.inoe d). Vez s labeu de la paqiia 126

rr..si!u a sa r!v nc ,"4emb na hematiior a.e in nru.turd sa dume rn.se tipur de ma.rom.l..ue .u .oL de antigen, umit. a dinogene in pasmr se gases. o serie de .ompusi .u .oL de anri.oQi nuin ie agh,tnine c3!e dai implrt.fre iqutinooene intanite La om su l .elma f'd.!eri aglur n.s.nuLzem (0) A, B siD int nrre asLuin nc sun( ! omoLcaga aglrnnogenllui A 5l lnroasi agltinogenuluiB ?rjrex.ude,e recipmca a aslutininelo, siasluri . genel.r rmoBq.. in decursuLevoLLlei umana sau c.nnituit tu mllie sistime i'nLuo.g.e sdnqvnc
Gruf.rc

B([)
Cele mai impoddnte in pra.tjca med.ala.L..nlr sunt sLslemLloAB si s stemul Rh(D) Sistenll OAB. Pobvit ragu ii cxc uder i aq r I n ielnr.L agutin.gsnu omoos t! cu A sip.u B). nu p.i.xLsr3 indLvtriposeso'ide agulnogei A s aqu tiiine d sau poseso de agutinooen A si aslutinine !. lnr.nnea aslurn.sanuui .u aqlulnina omol.aqii dlce La Ln c.ntLci imuo, intseiatrtl.ory. cu dis tuserea bemd il.r si.onse.lDte g6ve Peotu indivLd C.mb nati e r .oex *entele p.sibi. t.Lcrate imuio l.gi., nntin numa. de patu sir.p.ezinta.ee paln, grupe sanqvin. in care se poale repanna popuatia q.bulur pe bdzd sisiemulu OAB: Cr.iastdrca aparteie.lei a ur. d n g.upe e

Lua,tate,
R@lia
si

otacicd
md ftotiu
de saise

ob*IW

,Alar.rial ne.esarj lame ac steri zat vara, aL.ooL eter, albastru de metiLen l*, ev.niu.l solutie l4ay Crinwa d Ciemsa (albastru de metilen r eozin6 in alcml metilic) de la Laborato. de hematllqie

sanqrinearedFreimpofrantain.azulransfrzilo.de
Regt a tansluziei ce.e .a ashlinoleiu nir sanqee donat tuui nu se inbns.a.u aglltinin.L. din

pasma pnmitorulu P.bv t acesteircgul trdnsluzia de sanqe inae qrupe dife.iie se pFie fd.e anlell . qrup.0 poate doda la tlale stupee ldnf.r.' versa ) dar iu pote prim decii sange izoqrup(de La

rii

usu.a prin agrlare tn aer sa! se lircaza cu caieva picatun dinbun amestec de alc.ol si eter ln pa.6 esale las; s5 se erapore.irca 15 mnute. Se .oloreaza cu albaslru de metiLen l% su solutie l ay Gtnwald Ciems c;teva picatu spdlanduse dupd ckca 3 minute cu ap,.ukta. se

rsrupa Aa pode pnmide d rldre srupee (prim

i*

ifdd Je unLld n anlsenee sLs{enuLuioAB.5 ui aitigei denln i D sau Rh Trllirdir?i poses..ide anigen D sl1lc.n sideraii Rn poTiinr iar .er 15E .ar. nu p-rseda rqutinog.nu D sunt Fh nsariu ln moJ ndlralid
ql.buLuimdL p.seda pe entocite, in

SishulRd Sa ..n* ai ca 35X dn popuda

sta aquridiie omolo:qeant Rhdd se Poi geneE lie pri lransluzjirepclate de sange Fh- a Pe.s.ane

cu lal Rh+ si mama Rh !n jmurit:. al gazdeL.ea.l onea zd fata de aqlutjnoqenu D ca si fsta de un aniigen oa.ecare, prh actvarea limlocLielor uimaE de p.o ducerea de ani..aianiiO (adliFh) Acest anlc.rpi vor reacriona.u antjseiulD de pe suPElala hemati Lor si v.. ptundce hem.na in.azulmameiFhnpgdjv caid iatale*e Fh po. 1r dator b cdacteruiuidoninanl algeneicarc .od fi.d sinieza asluunosenului D. .opLiL rczdlialj vor ddsienL cadcrerul Rh pozitiv Pnma sar.ln, Pode evolua i.mal. decreca, in .onditir friologc?. he matile Rh- a e l;luluinu pottavere piacenta s deci

Rh

lie pin

niveldl pkgi agreg ea si mebmofoza vi5coas6 a acesloE .eea cedu..la opftea sangeEdiin 2Fnd
2 limFi pla3mati. Naglla@ sanglui Rezuliatul acestei ebpe .sic tadsfo.marea rb.i nogenuui pLasmatic solubiL in fibnn6 insoubila. La

cLnd

ambele situaii, apaiardl

coaulaE. parliclpa facr.ri plasmat.i. plrchetari r

3 Dindie preeuluj de .clulde Codsula.ea sinlelrt se desfap a in tei


mai ab.ri.asa s

.faa I

fom

ea t.mb.plaJuneiesle cea durcaza .el ma mulr,1 minuier

r.mbinei duredz l0 5: romb.piasliia transfoma p.ot.mbina in kombjnai .Iaz a Lll? form ea fibnoeiduree I 2s Tom

hz

faze:

nu alungiD c .cuLala male.na.

La naste.e idsa, prin ruptu.ilp de vase engline .me ar Lft in momenruldazliptriiplacenteide ute. o parle din sanse e fetal tece la mama si mrlea2a prcduciia de aslutinine antiRh L aceste aqlutin ii e (care pot tavers capla.ele Placen rare) patrund in c rculatia fetala si dhtrug hem ile f6tului. pur6nd duce chiar La moarrea acedun, atumi .and agLulnreLe su.t in concenta! e maE.

bi.a desra.e din fibdnogen, niste dlnnme de fibnnd, c e se p.limeuedd sp.ntan dand reteaua de fibriia . e.l.vn. inn)trbrl, in fth urile .ctelsi de ftbdna se nretu eLemente e ri9rate si ;nse.a ea se opre se Funcliile sln@lui sunl reprezeniate de flnctiLLe c.nrponenteLo. ee i alard de a.ssrca. saigele in deplineste rouL de sislem de inrcgrtrc si coodonare Lm.6 a a e luncu lo, prn hlmonLi mediabn chim ci
sr .arabolitii pc careL vehiculeaa.

ii oprirea sanseranL k niveu !u5alo' Presupune umato ump 'i ' vs.ullpla.heb (hdctla pmara) Timpul inepe mom ru lc:al lasllu Pnmd rca.'e 'n pereielui a..stuD pronusi .oista in vasoconsticla .efler sl umo.al. Urmeaz6 aderarea t.omb(itel.r ld
nsmelor.a.e inle.vin

'HcNostaza 9i coagu area sangelul Hemosda nzi! osicd .ep.ezint6 t bitdea meca

De asemenea. srlele are ro tanspodspie locu.ile de ercretie ce nedtlEbile sau in exccs. Datorita cootinutulu sau b.qat

Hemostaza se
succedandu

pul plasmat ; c tinpul osmotic La cecllaH sangelui paricipa m.i multe subsrante carc pot u grupaie in fa.bn: a. plasmafci;

a.

desfloa.t in mai multe etape, iimpll vasculo.plachekr t tim

pDtrombina

b.

nembhnd! c

ftllat

d. plachelari.

Folosind s.hema d mai jos,

sLljlili

acomparibilit lea t&nsfujilor inlre gtupele de enge, pnn trahsfomaEa [dnb in sageli indica

/?

[4are.

t iJe.Rlldte
Ci..ularia

in dL.dutr d

m ca c..u alie i.b..cLui ks.uLai

ddera bnhiala cd.e

vis.ula.zera brL La p .a..lLr


eLe

...!latia n!,e

E ria a si uim.a
5,A

bud.luul aneEi Ttunchiu

pulm.n aln.epe,n p morae c..e

r.adele palmrre. nin .re se despnni aiere e diqta e Ram!ril. don.i des.eiil.nt. A.fra dEs.erdant6 tora.i.; aa Emir pdn.rale s vis.etule. Raft,ile viscerale ad aderee brlisl.e

e las.ula zeaz aitebiitr . L. ,nn.

f.rne.zi

pulm.n *impade n.eL noua a(ere slisee.L CO, spre reieara cdpi liri d nlLlr' iive.eur !rde i .edeaza aveoleu .are eimna p.in expjdie s:nlrec.u or este.oe.bt de venele pu monar. c;ie {ioud pe br li{are paman
pulmonde, cdrc duc

Ceepaku vene puLmoide

sfirss.r,

atiuLsbns
stan!]: p

Cir.r ata snen


s6nqe e

c6

in.ep. in venb.nLu

ir

iut.tive sp tesuturis o,gane De

.av.. .,
Este
dsa

a nivelu a.en!.4. incarcd cu CO, edc preludi de cele doE vene

duc

jn d.rldepl (fg 33)


sL

'rnLr si l omenes. 5 sietrrul aod. i ncep dir ve n.uulsbn-d.u d.nd a{endenrt din care despnnd .ele doua anere cntu

i.dc lesuiuile

t.

nat din adeE a.da

orglree..lp

Jirr

ei..ie

r.m.d; e. DUF ur.a Hcm .ube arcul aoni.. carc se cdrlinua cu a.tu d.s.cndenta. sub imp64rti in t .acal6 si abd.minala Termirrai i.rt: ib ddminaa bifur.d in aderele iliac
n

ii

Dinsprc drcapb sprc stinsa, .lirr

se despr rd

ttu..hiu bnliio.aali. a.tem.amtd


aiGra nLb.arjclLarashnga rrun.hiuLb.ahmetul. ie lmpane ap.iin ancE caroi da.ommd d'eapla s anem

J.eipla Ambe e ane {inga sldreapt,. urca a niveuls uuip3nd 'nd'eptl bilLrca ma.sin suFc. oarc a .rnilaldu !.!nL u dd se ii ide,a.iotdd e ern.siiiteni Larceii'.ieicb . ml.a dilaratie, siusu .anir (c .tid in) b.sdta in
subclavL.ula.d

Adcra ca.ilda cxtema i.Lsa gau. ,eg'udie !..jp ra h site lpoiaa sivis.erele fetei Ane pdnhn. in.rar!. riland.Iaieru si..hLU. Aderele sub.Ldvi.ula.c alunq dc donsned !
n umele de adere axilft. Dii L,e se desprind: .nera vetebrab p. u qau.a {.ipita a. und. * unesie

de iau

pbnd la vzscu arndid en.efdhLLui. 5i n. e idu daste' e a, ler e nle

dn.

opt sa

tad

..

Anera

ari i

vas.uanzea; atai p.r.1ir ar

e .rr

Aub des.eljenb aLld.,i ii i di: er r.rn rd pade blt 5 ! i.ar:e rramf i !i.r i. surr ttrn.hitL ..liar ine,r n!?e[er.r alt rrri. i....Li Gte
st;nqa sil];.ipt: i..:.1. Ln(

i1e ep sis. ra.sa

ii

rerale p..tunJe

l-:

rlve ul lG

:r

r idfl. ne/rntr.i nf. i tt dird qiL! l,iiat.: 5L !t5! r "ianomdiL iunrr r. Fir,.-L .{ur .r.rr a;!sir:r; ::i!: r:::::: r I 'jr! :nns|eE {d.ll r]?.-l{.r Lrid pi nt,gi:.r.1 ui tr.r:.r-. lgrl u. Padea ru:..d,r i .i:-l Rrnlnl. l!in,.rl. dlr aJ,'. A .rc. LLale..:nLnP :r:: se i a1(ili sa.tuLLia.a :eirPr: ii.r! iere nirqa. J,ii0li .ita;i. nt
Afr.c ilidc ddarna .s. dnrbau: I 4rr:;:::::: rr: a a.Jipsei. derenind ader:.r-i: ,qi.:aPsa s.tuntini.trad.tu.rPlra..::i::: :

Iia. .rlt inl.ro.a AJ!r: s;n+ e "eis ,1. : m.mbl"e nerxr. i. d per:li siln.r.eLe dir a' _ de b :i..h slp pna. r.s!!ul!. r.iPedi .rt. ;: i :brlrm.nL !L llenee -intr. .aiside a ind(!sE. Epai-, !.,!.a!: rr-:::: sc :umizi pir un;er !di," i 3...in:ie s:a:. : ..d J.eipr6 Lr ,;nJLL r fi..r'r r.na i ari .:.. : .s1. l{i.la P Ur;.a liri
:
LLeld.ni

deirn!

pr "P atoP ie nla G Ll i rd{e '1, \ i:qambl rqa ddf! r, r !d!r do ir d P


id...Le
d

siti,A d.Ea E 2

Eomn.rE:
Ad.E

i r.G tbiai !raiqanu-'arJno id , i

Pr!

dn.
.rna 3r.
v

e s..lerP ird afre;.1.

ilid.r

b.zii (vez.a

urnri

rr.cral. ltrlru:E P di DP ri! i4rne rll nd Pif[ie. F.ru u )s !r]:rr


sc.ft e

d..l'rr

SinEnr vPr.s
lend

i m L. .tr3!i de elr.z.nbt

5id arcam) pnn

.aL!.r..,r.itu Sttqd .i:q.c Yiir: .. ".""..'.d.1."*-"r.!r. nnb,:.5pe clrn ir! !r ji l rrr P-i rl
t,.na

or.-:: :, -:_:= tncu uLdreor -.Fr i; OGLpaF Esr!rs--i: - <' ......!:1--. r.aona ascendeni4 b 5 c-t a: < ::-bGnhiaN c. se cdtiDua cJ af,: 3dr.:: -i: + imDade io toracala s sirlri.al. d e -- =: p.in itiza dftei dtl.mnle ir :.:--: -:i 4i Vena .ava sLpen.aE .lea:z :t vnos din a vene luqlLaie :::er: : r.?: i fragnati.e lnrerote c lan.le sjf: :: :. : ,nele aiiare e sntenLl!er:s -,:::
OD6dtelj

s6re'nLlryqr
,

.i s! qi s
q.

/nP'. \.n.1. bd r:{.!l

earrl

!.tu sub.l.rl u..."nir!: ri,.:! r:.::i:r.i: inq.. !.n!s ce

,r,!: ssrn. L-ur Ln pdrrl: Lr:r:rd:.:L V,q+. p rruid. pid: :..,:r

trlri.la....ii].;

f,ncbiunL lmlaiice man, ajungind, i n nnat in doua cc l{l&re limfaue mdi.dallL rom.i. si vena lnlarr.a
Canabl ro.acic Esie cel mai mare col{tor linlaric si incepe pnnt{ dilabtie numib ci*em6 .hii situab in fata venebrei L2 urca ererior de .o cna vedebGla inapoa aodei, st6bate diafEgma ii pitnnrne in tdace

4
qdd@pE'!v&Db*dd63i!4qder@r4rqiJeNr aB]liifclahmbd 5 *,! sihi.do idtu i 6 rqi! rm
du se

!d&qE&9!16:srddDudqmbkeghdjnwe
Capi areLe im larice sunt r@de .aspandib, ele gas n

uoshiul vn6 fom3r pnn unirea o vena s klavi.uLara slaosA o lusime de 25 3oca fiind prcvdut .u valve in interlor E sftnge limfa din jumatarea jnre nd,a si din parimea supdimr6 danga ae corpului Vna lanlali.a dreapla Are o luisime de 1-2.m .oeclem limfa din parimea supenda dreapLj a cor pului. St des.hide la confluenb dinte vcna jugulac i hme din drdpL r \eiJ <uh d .ulm draapta In s. .minutqfibea4ran\elu.ap elor afre .ale,16 mL ap;. Din a.est v.ld,15 nl se ieerb $nge la nivelul capdrului venos alcapilareor volumul de apa rcstanl in iesutui nu sbsneaa d ia calea capr melor limfatice. Debitul imlaric mediu esleinjur de 1 S0 ml/n, ins pode varia mult jn funche de facio.ii

deschtandu.e

'n din sranga venej jugulare inteme

ft

ii

pilftlo.

in tmte orsaEle

limfatice fomem p.evauk la iotedor cu valve

si tesufunh. Pnn confluenla ca

vas limfatice,.are sunr em Lumre ce inlesnesc

Asie un orsan abdomnal neprechq caF apadine


sistemulu i cnoblol tu plr,luce imfdle distrugE he mariile balraft, int.ruioe i o mebbolismu fierului sl ede organ de depozil sgvin (20G30O mL de s:dse) pe oE jL tLmite in circu ahe in de nev.ie (hem.msii

P*!l

va*lor lifrfati.e

re venelor Pe

ua*u

au o sLadm aemanaba vaselor limtauc

.a

de famatiuni caEderistice numite ganglioni lihtutici (fig 90) pdn care limfa tr{e in mod obligatonu Ca.g Ldnii limfd!.iEaLzeaa fraihulte fuicrii prc duc lmfo.ire r monEjte llmed anuc.rpi au m in cncu aha limtei. opr6c palrunderea und substanl stra ine au ml de bdied li spandtea nldiior Linta coled a drn d fedtele tesuiuri sL orsne, dupa ce a sbabaiul sanslioni resioDli, .imuLa spre

o.uF loF spLenica, cuprins. intre coonul ti diafraqm, la s$nga l.jei ga*rice Arc . cu oare brun.o$ak rio mas de l3G200g
splina lransve6

Vascubnzata anena 6 a spline este rcaliata de arieE splenica, ram0ra a Lan.hiului celiac. Sansele ven.s este colect t in vena sp enica, aceasla par ticipand la Io na.ea veneipode

SBrenul lidlatic a st adaprlt la lunctia de drene la njleln Fsuiuriloq b, capilale ele for m@. retele teminals c ft va* cu peEli mdi !.ori decSr ai vaselor de stuOq d prcnntt g@qlioni p..aaseut va*lor limlatie ln Sanguonii lhfali.i se produc 4 anticorpi] b. ljmfcitic entGite d. monmit. Splina sle un orsan cae a produc linlocite;

rntE .olonul

In melabdlishul fierulu! , est situati ascendent ti diaf69mr, rn dreapta lojei qaslric;d. ae rol de depott sanlvitr
b. inredine

si r.r i.r lj:r:i l-:.:..:.:. rdit ig5..ll ur iur.r r:t r -:: :i ir rblrncd , ir,r. 'i .. r.,:nli.rrlr 2.ra. : :..ij : J. n :ni j j]: (fil lllr r irr..z :i.-.,.r,ar r,, d!.tr. d..i!t

irLldL,

debilllr.r:: r.

i d,r:._ r Li Lr! Lir rlir: :i !!:1.,. .i : s a! , ., ,r.r. :L:n I l ! r.


iu5.1.11,.
2 .r:

,r i. r:,,

n,! nnrr

-n:.:

i:J.i
1,"

i!.,,,r,

id, d rr:
s

r. !

rirj .r ilL.r.: rin

ri !:5 :rpni il.r.rr : ::.: :


.r u . rt Li I r..n a.rt r-{L: ni! rL:!:
tl

Ex.itabi btea en.

l] {i rlixa:.. r.

pa .ularitate a cx.itabLliiaiii mi.ctrdi.e prczinb o imp! ait pentu conserya.ea frn.lei de


'nare pomp6 .itmica. St'nulii .u ftecventa mme fu pol iebnna inima pnn sumarea .ontractilor Exp .alia s r rcfEcrare a inimiire, d6 din lorma paxcubra: potentLalLllide actiune a fbrcim.c di.e

b Automatismll
S.oasa

rcpEz nta p.opr ebtea inimii de


ma

din.o.p,in

continli

fluenlelor

iima
zLe,

Aut matism0leste qercmt in atrdmlt cent care au jn dcaiurea lor ceule.e initaza s .ofduc impu sur e (rs 92) in m.d n.ma.in in

isl.o trua d.lvnaiea.itmica tjmp de oE $u daci ene isala cu ui l.hid nlritjv sl]ecia.

.xtinsc.i

!i

bata

in

ipsa

ir

neNoasa, veg

l.tY.drhl s,noat,al Li a.en nivel, fre.venb desc;rcarlor este rnairapida de 70-30./i. iul si. d I
acest

r +u.5
radue
La

Etuaijli6 Lntui
la venlrculq mai mare

.entu

nima bdand

in mod normal in rtm

2lYodrlll atrorc.lrr.llar (. ctidiea at oven ticu tu) La a.e* n ve! ne.venr, des.arcirl.r ene de 40 dc p.ientale de actune,hnur De a..ca po e minfesb,n m.d nor nral, der e hi.LLO eaza pe,rroent siin paralel c! nodulu sinoatil Da.a.e,lfu slnusal esle scos dil Iui.tie, comanda inimi c*e pr.ud6 de noduu dr lventi.uLa. .ife imp.ima rimul noda sdu pn.
Fas.i.lrrlr His s .eic.La Pu,nrie Ai. frec veila de des. . e este de 25 de mpu r/mind
3

La

at i 5i mai pute.ni.a

ventdc ulul sta nq la ta de cel dJepl Coni,?.LiL idinrii s. numes. 3lstde iar rebyarre

didle

1EME SI APLICAIII

Adia$ pDpriet lile fundamentale

ale miftardulu! ln coloaE pnn din stbngE a noialiiatile Oevrzut. carc * manllestl a.estea. desoie in coloao. din

a autftxcitars miocadu.
lui, dalorila ftntilor care aL in alcatuirea lor clule

Acest ceni.u prate c.manda inim int.ruPer i coidtrce.ii ai olentrularq impndrand

.arc inilira
imprisuate

ri

conduc

Rilrtrllunctiona a centu ui de ..manda p.aie ii m.dJ.al nLr dctuned unor Iddiri.{.mr caln$a sal siin area sstenruui nends simpdic ac.eLe rcaza ritmul inimi n.du!ui si,,usr sdu stmu .a p efe.i coilw - b.adi. de . Conductibiliratea esre p.oprehrcd milcdr.lllui a toate libre e 5aler vneh de connre.e .life,3: d. erempu ena d. 0 nri m:i marc p in las.i.u u HcsiEteaua P miocardu I .of r n.til a rial si venr.ula. d Cdtrdditbrs esre pr.prierarea rii(arduldi de a dervolta ieDsLune inte .apete e libre or sa e Asllel.
i

2 cond0dibilibta

b.

dezvoharea tensiunii inr.e caPetele libre or


Lare.ardiace

.. raspunsul celulei nuscu.

priohun potenlial
d.

un stimul,

de
la

popagaa excitaliei

s viteza de s.urlare slnt manifes bnle fundamenbe a e.ontracr ilai i Forta de.ontra. lie este pnp.dirnab .u 4ostnea peretiLor inimi; mai
Ceneza tensiuni

n cavilalLe inimii se qen.ra- PF s.utuni I b elor dio.ardL.e a.e lo. .xpu z a

$nsehi

un ciclu cardiac (t g. 93) esre fomd diDra sisto; diasr.la. oahnra jnt;nie j propagadisrimlldldi Prir iodu u atio.venlncular. ex tc sisio a ain si cea a vefuiculelor sisi.la nab

si.

opEced6.u0lospe.eaaveit..rLelo. DuEidunui .i.lu . dia. esr? inve's prop. onah cu fi{veila .ardiaca. L! un rh de 75 de bai.i pe mn!! .icul

ca.dia. durea,08s Elin.epe cu si$oh alrida c e .lrFaTa o l0s lentLcuLele se a0a l: sta6ituLdianobi \ ioa aha d deani

o 40 s numrd

dla4ob gFmr.rr L.are dn le >ilPn


a

srmr z.e{fl lare


uFrt..
s

e Lo.

sntoLa atria6 a ciclului cddiac

.c . ..estere a Dresiunii din atrii $nqeLe nu pdte FnLs erc vmeL m*i. dai.fib ..nta.tiei ribrelor nusc rc din jurul. fi.jlor de vtere a vedel.i in atn' snqurd .a. desrh sa o Eprez nb onlc'le ati !ednn,de sr.a naLa ene umab de di6@h aM' .aie dureda 0.70s in DaraLel sL coresputualor 'L rn.eDrtu u diasrdlei ainale a;e le sistob vdticdara ca.a du.ed q3O s si se deslasara i n dou6 faue IM d cdbacle tovoluddca si f@ de.i:.1je Pdma rn(epe n momentu in.hden a!3ior diriolenlnru e5.hdenr \al!eor semiLunare. iD ac6t i teNa de rimp. venti.llul se conbact6 ca o caviraie inchi$ asupt unui lichii ii rnmprcsb | tuPr .!re d!.e ld o cren{e roorrc Epdd

manilestai eleci.ice, m.dce


bnLe

,lronit6tirl ce ituo!4 cichil crdiac in timpul a.tivihtii sale, c..d!l ?ro,luce.

clrentilor ds depolariz e :i rstcturare mioca.di.a lnreaistarca qhfi.a a acenc.a reprezinta ele.tscc diogida meioda foane Larc f.l.sib i n .Linica pentu

el{hce

rcprenota

insum

se.ie de acunLce. a bio ea vectork6 ^{anles

n c

ri4inirena e me(on(e sunt redate de ed ape e.ep.ezinu o axpan de 5 stolica d peretelui jn drepiu varJllui inim i GPatiul clnci inter u iorace srsnq) cosal 5i de pukll andial cde rcprczinta . er' pansiune sisio ica a perete ui aderei daro ta cresieal
Pulsu se pe(epe compnmrnd o ad'd suPprl.a m pan durl.sot - de erempl! dreE zdiaa Pm oaLodea puLsu u obinem nform4ipr\ind!ru
la pe

i;
B

venincu ara o depateste pe .ea din

.de.e

valve e

semilun e se des.hid sidre

L(

eF(iia sadgelui

F3za de eFciie inceP cu deschidsrea valveLo.


Ii VoLu m

se

tu.F,h GdDd - ,rhr. ' qdf'.d sllgnogl ea a pusuu f numetre ai5tr


Ea oferd

nchideni acesi&

de sanse ei{lai i n iiTPLl dnei sisrole lum bahie sau voLum sstcL.)este de 75mL id stale de .epaus si poaie oen pan3 a lr0

(vt

'nlomat

despre drPre

t'

despre modulde

2mnlinefor

motele cddiace

Lrm6z6 aod di6loh votidlala. cara dureaza 050s Datonta relaii.ii m Fardului e.esiunea inta cdlit.ra scade lapic C.nd presilnea dm veDticule deviie nleno a ceLeidin adereLe mti, e mln.hi
derca valveLo. sedilunate care irpiedic6 rejntoarce

t.;{e

+< h,

Zqimorull

.i.uLde sl

snok enema unq de tunolratciB cns F enedn,nusdeinchide'ea!a!e!.

ie

vibratia miocardului

p" ;,!
se

intaventdculara cotrtinu; e scada pana a valoi infe noare .eei din atdi. pemiGnd desc[de.ea vaLveLor atrio ve xdcliare. in acest momnr jn.epe umplerca cu s6nse a ventdcuie oL Ltrea?a o penoada de

drimD \edntuaedenn.dLhti nch (djasio. zovo[;eui.a) ln acen ho Presiunea

incepuiuL sistolei venticulare Zoomoru I d'asrolc ene ma s.u4 mal arut s! ma ;uln eB E e prod6.la n.eputul danur vent .r lare de i nc hide.ea v.lvelor *mi u nare Zgomoiele card ace p.i Iiln.eEistlate 9.86. rezur

izovoLumeinci. loc aPexian pus adenal eLe.tro .adioaramr, sfiqmos.ama zgom.ie c diace

.iL

diac, diastola, sisi.la. esea inimii

.ontadie

asindonaib. dked .. de 0! 5 ra iibri de ?5 de baGi pe minutr d.loate FsPUnsu,* DuEta cjclului cdrnia. esle
a.

DroDornonala cu fie.venla card'a.4

o Gn4ali r.spunsurjle corccte. F@ de eje.lie vdlriculara: a. hcepe cu deschi: derea valvelor bi. $ tricuspidij b. lncepe cu deschi d.rea valvelor semilunarer c. se temina cu inchiderda valvelor atiovoticulare d * bmina in momentul hchid.ii valvelor seniiude.

Sup.afdb iotala de sectiune bore ui.ir.ulator crcste semDrlicauv pe m6sud ceavansam spre per fene Viieza de curgere va liinve6 pbplnioiaa cu

Cnculaiia sangeLul prin a{ere

se

apreciaza

masuEnd prcsiunea a teriala, deb Ltul sdnsv Lo si rezr tenta la cursere a sjnselor {rezntentd pe.iferica)

adlf*$rile
grupate in:

a mda.i.e,

.are jnsotesc ciclul cardia. pot ff

b. temi.e

.. el(lric;

o C@Phia! sPatiil punctate c! tmenii 9i dur& L, un nbr .ariiac de 75 de batai pe minu! dura. la ,.*,., aliale ste de ..--.., a diastolei ,,*., de ..,..., a slstolei..*.. de..*., a...-,, vsricuJare d ..--., iar a ..,,.. goerale esle de..-,..

Cu stunld ckculatiej

@ $nge sur *ns


puse
,_n

Dr@r*

enq vo umuL de sns pompal de venlri.ulul inFm minu! in m ea.i.culatie, esle alcd cel p.mpat de ventddlu dEpt in mica circukta
sbnq,

depaszain circuitinchjs giintun mica ri mdea ckculatie sunt

eigelui

5e

(upi hsnoditmj.
sin
ds

Sansee circula ji vase sub. adum6 pEsiune. ctre depaserte presiunea aimosferi.a.u l20hnHg in tmpul s stole ventricdiaie s$nsi (presiune er.i aa maiiDa sau sistoli.4 si .u 3ommNs in timp! djaslo ei (p.esiu ne a{eiala ninifra sau diast ica). Ln practica medicala .Lrenia, la om. p.esLunea $nselui se ap.ecia:; Lndnect pin m.suc ale. Aceasta se detemina m.sudnd c.nlrapresiunea necesad a Ii apll.da esaLa preluoed s3nseLui din inieri.r Fa.L.hi tleLetminanti ai p,esnnii ane,iate D.btll .a.diac Presiunea adefala v aza pm
Rezasranrd

p.r{e.i.i

Legile geneee ale

h drod

inamic ii sunt apl.abile si

di.ect pr.potoonald .u vis.oztd.a $nselui si Luo simea vasului Cea ma mar. rcznienta $ intalneste d nLve uLarte.iolehi cu.ai vasuL.n. ma jnsusr s ma Luds,.u d;t.ezntenb ene md marc

reprezinb i.raliiataa aacto $nq.lui prn vase Esc

Ade.ele suni vase prin care sanqe a ie* din inim; . propnetat functj.naLe. Flaslicitatea este propdetatea arle.elor mari de a se 6sa deslinse cand crerte presunea sangelujl de

v.r!n,rsanstin (vo emE) vaiaz cooc.rdant cu vardn i.hidelor ertd.elulare (LEC) ln scadcn ale v.lui.uu LEC, scade s v.lemid si se ptudu.e o
dimnuare a presiuniian..a. (hipdtrsjumljn a.t ie.i aie LEc creie voLem a I se produce o cresrere a p.enuni adcriale {hipenensiune) Elasri.ilaiea conbibuie la amodu ea rersiunii afreriale j n sisbra s La mentinerea ei i n diasloh scade

sisu um.tMre

val.n mai mic ln tmpu s $oLeivenhculare, ii anere este ponpat ud vohLm de ?5 mL de sange peste cel

so. s noLica este amodiztd A.e lo. indagazina.ea unei pair a ede.siei *tolice sub f.ma de ene.lie e a$ica a perei lor aderiali Aceasre enarg e .sie reto cedab coloanei de sanqe, in rimpul dianoLei. fto aceste vtrtii pasLve ale calibnlui va*lo. haii. se prc duce transfohaea er{tie sacadate a engelui din inima in curgere codnua a acesuia pdn ade.e Co.tractlilrta este prop.ietatea vaseLo. de a n modfi.a mmcat diamettul hmendlLri pin conrrac tarea/reax nurchjor netezj din pe.etele r.r Acen fapt pemie un c.nt llin al d sributiei debL tului.ardiac cltre diferne orqade si tesuluij. Tonusul musculatu.ii netede depinde de activitalea neryilor simpatic de presiunea terala de concentaiia oca la a un.r mctaboljli de a.tviratpa unor mediatori.

lnte debitul.kculan! p.esiunea sangeuir ezis tentr la cu ere exnta .elatii m emauce Deb tu este dne.t pr.podonalcu p..sLunea s invec prop.( onal
viteza $ngelujjn afrer.. ca si presiunea scad pe mdsurd.e ne deFtum de inima I de 500mm/s, iar in capiare de 05,m/s decide. mi. de o.imairedus; Aceasra se supEfeteide Fciiune a reri..iu u capirdeomic

Hiped.nsiLn?a a ,iata oeslerea presjunii teraLe sisi.lLce si/sal diastolLce peste l3ommHs, .espectiv SommHs Hlperiensu dea detemina creste.ea Lu..uLui mecanic cardiac si poate d!.e la aIecb.a vasel.r s oroaoe r.a, aLes a.inichioi co.du ui si ochilor.

lolnullnd n PreeuneJ 'aneu n leneanefena ae lO mmia , "ndn e snc;ur!' \Pnos s 0 mm rltl la varsea veneLor cave in aLiuL drePl De.arece st
pEf.b
a

Venee sunt v6e Dnn ca.e sanoele se intltre la inimd vo umuL venos ;*e de Lci orihai marc decat ceL adcria, asdaiir lerii..iulvenos se afld.nca 755 din

:! .?:db P.esiln.a poz [va din cavitai s&niBiz @ ii t ige sanqee spre inima
Prsa

a,tlo'L

in idsptala

dtuib c.td-a

dElrsgh0ru efe.tuL de

de se.L n e a leneLd, d\e cde md

rdpldreor

penrene

ndde t6uteasbc
?

l@mm/sin.ele dou, vene cave Darorib si,actuni @elilo. or ca.e .dntin

\05mm n rpre

er

m.. d..

de c

(u alie

enqelu GtL. de

Lnma dLnqand

lalGFr

P.n a n6cdtrain tnp! (ntadid muscula .q vedele profunde sut Elljle de nis id in petua deLe de relaxft dinte doua coodjj ee asP.a ,jn aee dn venele 5uDerfiftl. PEndul en+n enP nn ad car d. prc.nh 'al\er0d i !au \enellrmcm
curgeFa rtigeLui din vcnee situare deasupm atriu ui dJepq are eleci nesatjv asupra

de

o"uitalia favodeaai

canrii;h

it.

si tesut
sL

mu{ul

neten venele

p.e

disrensibllibte

rnssiad\nri6 l]Hft pdfr@i J dJdG de P lloomHd ! anrl diep (ommHq) Des Pre\lunea
sneLu <a&

Ca@ principala

cdL6ciilibie ini@.eni sngelli ra inima este de p!mP. c&diaca lm: clee s,i
a

'idn tlajai,r r,6a!/etdtrat de 3derc d\upLa ven.0r ofro.inre, aflaie lhpftuni in ac.lasi pachet vascd ar de el(t favombr asupra intdte.l veDms
penh reg iaa deb ru u, !o dkr deB ldsd pomPedd u'rom leq nmii

ntr. tiqP

len?le,nembrelor nferire

lnt@(erea sange ui la inLma are o mare imporrinb

om ma-ffift o r@ d i@L1cee Js lO lm fg. ese frdif6l: h ircepLlrj astflultri voo! lrim lucho ll@ 5imurbn .a o tr'TF sptrd$Pla]dtre L

rI

r(ea

rd *rur.,i

s:ry 9re di4 rn hpL 'nrle \eib.ulre rcrcomldl a5pB ?iseri on \ffik c'e n ahtr r
omre

{spralD rora..d Rpretrb M rrd apbr { (de .odnhue a mstirerea ud \ald {aLe ale qresiL' ni,lnvenele ruri din.aubtea trei.a E *m il6u

CuD4i rtspunsdrile mrecle. cLculstia 3:.delui pnn arieB se apRidd pin masuraFa a prejunii arterialE t delitulul smgvinj c rersrsiei perifericej d. tele raspuGudle sut

sruwe
Notiunl elementa de igien, s,ipatolQie Grdiopati l<lsjc. (boab cffira isd6ici) Ese caa mai frecvenb .aul a monzfibni in Euc pa si Amed.a de Nod ri s daloread sansii debtu lu litrn h tueluLoruhtreL coron ene lmbEca o

HiprMrurea

b. nnichli:

anenala poate afectE d. ochii c


'nma,

a v.ele

h-" ;.
G.d)
re,la

pompei ca,nkce) Cea dai frecvenb cau, a diminGrii debituLui coronanan esle ateioscleroza (pmces Pnn .a'

i*| nlardu de ma -*d-" ".,1a. to4ei de conl,?.lie a su d;rc" "(dimine.d


h

cantibii de sa.gE din s nemu .t(: lato( fi. la eitenorulorqan smllui(hemoragL exter: lle in resuiuri su cavibi a e o.ganitmu ui (hem.: inreme) de c.is{inie Eare su dtamati.ein iFe. de canribtea pierdota su de tssuiul iezar cauz.le sf,-: multipLe ceie hai f.Nenre fi nd .ele Itaumai .e
PLe.derea uaei

rtdnorlgiiie

htaft

5i

e{ft

lr

t",

pecmn!e.u pLad sp.zte qcnauo su.de mt nan.a p'de n e^Fs man . tLah de colen.rol sunt deponbG ptlresiv sub eddoteliu afrenali ultedo( d.eie daponre e tbrcadq :P cakfrandue G ' tuLu:oneaa n lu men i ad{F bldand oan'aLiu (ote llurr tnqvii) P*La a pcveni e6t ;.d6 snt talje (hilibm!, precum si eviL@ *dediansmLlui
rca mpukuu

Reprqinb neoplazii aLe tesuiunb. hematoii--' _tGft. Suni de muLtiple tipuiiar caueb apa i.l l:r
Anemiile 5e delines. ca scdderea nun3rl]-: :: eritrocite sau a cantiratide hemoglobina :::' p'ovocaie pii'r p erde.i. prodlce.e lisut..r:1 :r t.uctie ex.esva sau . c.mbLnati

Fepranb,ubu,an'n pmduceRa t .au clndu.e rndb( Suntd. numeroase lPuri.ipor avea o m,lin'd ne de cauze.

t
tuqie

AnemLa

p'in perdere de 6oEq drtr;

ftpida orsansnuL jnocuLene Plasna

ll zile. dar e ro.ilele'er. l. ndxial ii 36 rdp ram;ni ln.azur un.r hem.rrli mic sireperare ..ilirulu ii hemosl.bina al hemaii.r en. afe.rat
Ln

Anemia Je privd apa.e pn. aLtec.ea produ.e.iL de hem.ql.bina.a um..e a lnLj del.jt a ineu mebboLismului 6.rului (ap..r abso ie, ftnsp.fr et.)

. Anema megaLoblastica se .an.tenzeaza p i p.dilicerca un.' hemaiii mai mtr decit nonnal. ctr r. )na si fui(tilnalitate altratc A.esi lapt se dato F:26 inprncpal uior pedurbari d n ivcLu L abso.briei

Lucrare ptochcA
l4ateral ne.asa., cronom3tu sa! .eas cu
se

pierea adicuatiei radocarpiene, p n conprimare arterei pe planuldur os.s alr.diusului Pulsulvenos se drto.edd variatiior de volum dl veoelor dir aprop drea ininii. caude de vaiariile de p.esiune din atnu drcptin timpul ciclului card a c. ljod {,e lLcru Se obsNd sau se paLpeaza o vena de la baza g;rului.de exemplu vena jusulara
Lnda pu satila rep.ezinb raospon de ene.gie pdn peretii vaselor de sanqe. Ea se p.opdqa cu o virezb dc 5 m/i de 10 or mai repede de.tt vjtez ds cur$re a sanseLui (0,5 m/t care reprezinla lrans.

Pu su anerial reprez nta expans unea shto ica a pereiilo, anerelor produ$ de vanatja de voum axe m din llmpu expdlziei sanqeluidin inima llod d llcru Se palpeaa anem Ediah in apro

per.epe o accentuare p.ogresiva a zgomotelor tmice dwd care acenea scad brusc in intensit te, moment .arc lndi.a teosiuoea anenala min m6 (dias rolica) Se conslden valori nomale inte lm si 140 penh pftsiuoea shtolic, ii 6080 pentu cea dks
Dac6 se loloses teisiomete detunc cu afisj, nu mai .se necesr e utiLizeze stetoropul De resula a.est.a afiFda pulsul.

lnrqlisbarea s.anca a undeipukatile se numeste sfigmogmma, ob nabduse prin inte.prcbrea aces teia de c;tre medic, infomatii asupE aciivjtatii car dhce si surii pererilor vasculari n repaus puhul esie inte 70 30 unde pe

Marea
,ATatetal

temitrn andiai

d.esari tensiometu, ster.s.op

Tensiunea a.iedala se masodrd cu dlutoru ten siometelorL p.in mairnulte meiode, diite care ene curent f.lositz cea as.ulkio.ie ,od de /u./u Se compnma bratul*ans cu maD sonul pneumatic. manomet alat Ln denvdtic in dicind valorilc prcsiunii din mangon. Cu steioscoput, aplcai sub manson in dreptul aderei hume.ale. se p?rcepe in limpul decomp.im ii un zg.mor dtmic c;nd presiunea din madson o eqa eda pe.ea sang vr; maxitu Gistollc4 Continuard de.omp.inarea,

ti int rpretaE ae3reid Pnn eLeclrocadioorama EKC) se lnrssistdaza n aditesLa.iie elecrice ale aciivita I i ca rd iace in d ias tola ibrele mio.ardulu sunr inc6rcaie cu er.ini p.zt\e la eiterjoru mtmbrane' s neqd!e n rnle nor(p"rcn ardp Fp"ur ln 5 nlld po;brea mem b6nei se inverFaz. (depotairare). Regiunea ioimii .are infa in acuvrbre devine negariva in rapod.! zonele allaie jn repaus Ace*e biopotenirate sunt amplifLcdte inrcqist.ate cL electocadiogEful ,^laterial ncsa. electocmdiog.af ,4lod dc lLcz DifeEnlere de porential eLecrrtc, care se tansmit pana La sup'afata corpului, pot fl cuese cu ajulorulunor elect.oziapLicat pe pieLs,la in.heietu.ile m6inior Fi la giezna piciorului sr5ns Electroziim3s.a.a diferenta de potentia dntre ceLe doua bmle (l), djntre b.arul d.ept si picio.ur st6n! (r )

lE*tiddjogm

Fi djotre b.at0l stang si piciorul sltog du se electrocardi@Gma din ffsu.a de

Dctsninda gEpld sngvjm r"1aler;tl ne6ari s@d henolest (de la u GnEu de Ro rm a sange ui). ame de sLjcl4 a. sledljal Pi pek, al.6l medanal vab +d qD .onlim aqLutini nee o ! 0 cel A(ll) aqlutdna ! tL cel B(l[) aqlutinire . Addll de lucr! Se ps pe lam., s!..esiv, o Pi pete difedre, cate o picatui din cele tei hemote$s id
dorm ei
se

Se

dernfdedq

de hmotesl S amesr{l urr lieca.e dn.ele doua p'.aLun alaturaLe d ser ti5:nqe 5i h+ fl(z mLouL tmr rn care @te produ.e

la$ si

dh

...

tei

pulPa deqetului PEMei .mla anam @pa de troe *lnteaPi cu aols cad6 cak. pi.atu.a de stnse lrngF fiectre

Ersb palru porbilbli I daca Ln nci una din cele be o.atun nu se produce aa![nare sangee

doua unde nesabve (O s s) Unda P reoe' ' T) 5' ndtd modiri<dle ele.trice dn hpul bansmireii simululu pnn ala ta{tlarea eu dePo iz.rea aln ala' undele O F S lusreda adlarea su dePG la.barea venbculad i& un& T .o.esPunde .epola nzarii venticulare. Repolaridea aiiala * proluce

Ps haseui EKC se

jnriu

tsei unde pozihve (P, R

simultai cu ORS
EKC

dr *re

mascatb de depoladz.ea

modifica in boLile de inim4 uiurand dia gnosrica.a unor maladii cardiace

apadne qrupe O1l) 2 dacl serur'le o(l) t BllD se alrlutneda si Alih nu. aL6.l sangele apadine grupei A(lll 3. dac. se produce aslu rioain seturile qD siA(lLl) si n! P.oduce ln serul aflD, sang8le cer.etat apa4i ne Eupei B(lll} 4. dacd ag ulinead toate cele trei se ruri, sanseLe apaijne gNpei AB(V). Jn mod sinilar ss pfte dea, penEo sbbiinea iei su abseoti faclorului Rrr

PIer

{t**

,/
ldenbhcaF .omponcnts e

enqeu dn m.gneataLudrd
Limfatica dFapla

k6!
Asiali
5 d"

ba.:p"

te.it r le d n . e esie cd4bb Linla de canalul toEcic si vena sistoleLe sidLanolele.! du.ai.le a.esiora,la un nh. i?cnP
i' a.

;;rH::::::: :I.:l:ff:: ili{i:**::r,",, 1::'lllJi:ffliij,, ;:ri3:.r:li:


10

secunde
-d"

1 0.60 se.uode I

Ddror"

ge,q-"

a 0 q0 Fr

) t,tg.$L,;' )-

*,*l

CalolaF cantibrea de aPa coniinuta in PLasma $dgvina a unui ianJr de 65 kq, conside6nd ca sangele repiezinb 3% dii masa clrPului id pat ma Lrheazi 55* din vo unuLengvin dii. e 9Ot esie apa

3.

Bes pira!ia
respnab. cuprinde cajle respjratorij ri
nazala, farbae, larinqe

Damanul. intre cee doua p euraLa a,

c*ir**

;.

-- *

l.ite exis
"rta

o hm. tina

d;

94). Cdile respnato.ii sunt rcprezentare tahee 5i brcnh i

Arjrdele bM$c Bronhia prin.ipal, se impane in ,ronhia id a.estea la &ndul lor se divid in 6.onhi. ole. lLtimele dmificatii ale aIborelui bronsi. sudr b@nhi.tele rcsptat.tii. de la care pteaca du.tete atueolip, teminate pnn sa.lkri aldeoln,i Pelerii
sa.uleliLor

avsbn

suni conpadimenlaii ln aldeole

BronbioLele respnai.di, impreuna cu romaliunite denvate din e e ducre a vealarq saculeti alveoLad 5i alveoLe punonare fo.meaza a.hii pulmonari Acinulesi unitatea moifo run.tionall d plaffinuluj

-,

FI4gsd'iqh'sr

lePjgldq4hdlF5t*ft6piD&d

clvlt t

mzii

t.ice numite fose

Eale

esre

lomatd din doua spatii sihe


situate sub

be

cmniului

5i

Din .avibtile nuale. aeru nece pin lainge reprdinta o dspantie inre .aLea

dodd b@rhii, care p6rrundin plaman p nhi unde Emifi.a intrapulmon.r, fomand blreLe bronsic

Laingele ede un o.gan cu dub 6 lunctiq respi'a iane d !l fonalone prln cozle vocale. Tmhs.sre un organ sdb foma de tub care .on Unua bindele siare o luoqime d l012o. b nivelul ve.lebrei T4 Lheea se imparte in

FIg95sfudddPfudrrt tdd (c a)dYro46 in,q

!@a

volelor se sdserte o bog3ra Etea de cu perelii a vsleLo. for nedd nehb,ana aLE.tarapitad (membmna res
capilare, care, inpreuna

jn

Iuiul

Pldmenil
Plamanii sunt p.incipaleLe organe ae respiatiei. sudt snuatiio cavibtea toracica a brab de 5 0oo mL de ae. cd va.iatii iddividuaLe Fiecare pbman este inveljt de o ser.as numita peur6 care prezinri o foili pa.iehla, ce capturesie pereLi toracelui, si o foitl vlsceraa care a.opera

pjrato

e). la nivelul careia au Loc

{hidblrile

de qdze

cavibte nazala, fa.insq Lannse, tahee, broihii,


bonhiole. alveole, acini pulmonari

Ocomplts!

i: .-

::-tr.ft!meniar in

;::ri. ?ti.t.le .u termenii c.rcs .-iriiio :: : ca.e peaca


.......

r:. : rrn3ri .uPrlnd: . br.nhLoLel.. p!m!) ;: : i r: riele resp:,at.,i . duclele alv.o . : :.:,:: :\e.a.i;. d veoleLe pulrnon e.
::: !. dP.\.f ! ,,\l

itlr !s i se iLn.s. r5dr ispird:.n s lil It n ri .a.cdeid,iti.. r)l,iri qnlaruui !i.1. ern mui,lji er r.ri d. .:.np. ,i r.h d,eptiibdomnal Prcsjunea pleuEla.n-. F.esrn,". d, stil ! .u Lrr s i,tr PL.J.d ri5.e a:rr si ... ti a Li.liiJiLrL di .< d i.. . . Pr.ltne res.r rJ i ri (ie 3r ',r1. PiesiLn aLvsL a ine t,rirnP: air rrerj! .,e,:r :r_i.,frE li rt).s iirl sit.n. de. i s ;rn.sflii
qr

li rt !.,,if,O ir'1,! : ?.m t_ llt. n,n.i


! i::T:n l tjl|
]

ari
l

::r-

r ,i.s airiste,.:.r

dlLr

, nFLr Lne

iN,:,.I i,,fra. .z Ccli . l.m Ar:E:s:r.e!Lre i.qn,r;uian-.:rc5l..r::::


5a

rr' :r aliri l

r{lndi.P,.xmaN 500,11de:i , :i .: r:O ..rr !i


J.,
sd

,1.

!::-tra

r.ndatiel

pu monaE

::: : _ r !a rrJL : ::: :i:.ddj,jln,


,r

P,n

I:.d1,.
L:

dP

rd.::.
{
R.5

:L(!Lr

r...

:r f,r _ {r.drpr ..rnarff!: nti,rrl dr:,"gni r.r!F ir r.: int inD.le\l r.iln{lt r::r:rt rr, , :ri
'r ,i ..ii ::.s-.::...brrr
(rrq

lol

if:itrl1,.in.rittna d n,rd! I rbJirrnr r

11r rii nlf

(:

d q,

iri !^u s.

n1,.tr

Fodele eldshce p i.ona.e (de ...rl :. b i...,iN, ierf,d fl n,nr d. dli 1r:. ii.rt.i:. tsrr!! PUm.nrir!6i t;r, .i : : rir;I.du\. dcGnsu,.. s tP r.atra .lrir- . i.L,ra:;irs:rsFrr a.re et: m.r. P Li. :: i: nrPl-ri- nt. r trl\erel!,r!r-..r.,ti. ri slbi,e it l.lJ apr ir l. l- ieriLir str:. nala. l, r.r : :.

r, tlale sp.l le ae eie p! nn elc.rtri.st..l.tu r.zlLriib a iruqrrlL lLdmal runl.luuderensilncsuperl.das.arseidus: eastici l tesutu uipuLmoft,. falourd erp rJLa.
f.romer ene pre?ert
dme Volume

eli .! 9L nii) i, Jjfeld.oniiiiliillostre5ipd! ,.0.. fa Jric se p.r rnodjlj.a lo le u t.


venhlatja

500nil

ao

t..renb,rsptrd.ri.

dc

l3/mn cn.

!,entu nudLlrf.nilaie pu nr.n een.irregsr.re: vllrhulu ae llidcpLasatspr ini erte otu pamdnl!. prcedeu nrnrtsFomerie lda i.rita d.i!rn apr.irllr uti zaL - !p.rnretul . Lxsi rar! volume lrri)nre dile le.ae.

capaciiali pulrnonare.

rl ,i.1 r..r s i]P

alv{lad .sle

r !,!

ddmde ,.pr.zint v.ltrirLl ndrm o.. . iL p.ai. itirge erpdisimra pLlm.i d S.mnifi. n iesttr

aer)

s pa .p: d srlnbo,ie de !a,e.esptrdo.L Vaoa r.r $ r.,li..n.ne 4,5 5 L- ii de.iduft !Frt dn mnd rjnnrl.esp rat.r rasnrr.eprezltrla veiti atia sprt! L nt.i (tr.'.d.. umpe.;il. sedene P;ia a b,"nri . r$ii.:5irI $n.ipa ld nhimbuie de

de aer.i earunge iorin fi.c . mLnut

.3re derer.ri3

\.nriLiadl.rtrrars,e!rrdiitrehdo'najor p..suri. prdae ae.xgenu! si

ptd i

e . ni e n, nrenLe flr mL 2 1,o],nl],rsprrr.r J. rcz.,ui e{e trr r.]um sLpLiJ.entar d. ie. .a.. p. . n nspnat p.rtc vlLu
tinrpu resp r.l

I v.turtrl.!r.nt

esle

vlLdulJe

aer

i.sp,rlsL er'

inul.uknr . rcd l500mL

3 L,.rurrr erptalrr d. rczc,ri,epre7 irJ.rtri bres slrilmairarr de iP !ria rneL erptarif.nd. Jupi cxp fara unri!.lum
m;nci

reir a.e PUn,.ia., presune ,leuri p.eiune alre.lafd !.1!n c!,enr \.\,,n ispdor de reEr' vd vllun, erpnai ..ta.it;lipll,n.iaie dL u.ro uF Erptrd.r

4 r/orLdll,e2dul ene !!u I piirir srd!i! !erPide

tr .e .c de rt
r

t capaciliFle pum.n . srnt ,na nnlle !o ui,. pLLrilr e

sur. c.l)ud su

OAsciali volumele pulmonare prezeniate in .oloana din 3rtnqa, c! semoiaicatia acestom, redala
a.

l.aipr.irai.. tE iiirrie e9...L n'i.dnlre


niaed de zu

volumul dd aer caE


ramane

in phmani

/e?ita.

resptrr tnri.d de la iiver e\p nr!. ,i!mi! ptra disrensii rna na. plrnar o. l2000mLl

P.r e.

l:
3.

doP6 o erPimtie lo4ata v.lunul de aer inspiEt si

z.aapa. aL.. rc.idn!. irf.ri.nala. eg:a .! suna dinte rllumu .rpnai., d. ,.2.n. s r.umr
J rapr.rar..r ella: .r nr dillrp \,r l 'ri.rr.r. r.lunrur cur.ni si r.luru ispn.ror ie ..zrrya crptafide erq!..,eli.ezrt rllLmu mdrin drder
Ezidlal, p dman

(VlR)

resplralieino.male

rcternt

in;Fl!

.dn0Lied Jc a urLe lxpnalin.rndLe (3000i11

Volunul expna[or c. volunul sup]imenta de de rezerya aer caE pdte fi inspnar peste vol0mul cu.edt

(\R)

.!

4. Volumul EziduaL

e di p trd, ilrii (l500rLl iisp, . e max ma c. Capa.rlal.i prlm.'rri !.r.rrr .jr a .tr .apa .itd.i vtrl. plL,s roumu rzidral :.pr.znt; vou mrlmarim ptt i .re po{ I erpdnsi,,nal rLm;n

(VR)

a vllumu suplimentar de aer caE pFte 6 respirat fortar, dup6 eliminarea


volumului cureni

p.d eIort iEpn lr marim (50u0 r,l

C! exrepra rjumuu
.a

OcmpleiaF spdtiire puocrate cu valo.iLe cores punzabare . volumulcuent=.,,hL t volumul inspnabr de rezeNa--..ml; c. volumul erpihtor de rezeda"....dL d volumulrezidua - ml
Aindt volunul rspjrator eslq a cantilntea totala de aer care se depLasedd prio a.borele respiraro. in 6eca.e minut b. egal cu produsul dinte volum0l Fs pnab. Je rdzerva 9i lrecveola rcspnalo e dlntrun minu! egal cu 9 L pntu o fredenla de I8 respi

se LlLlzesza m.nrde de

t i.ap..riril.r rsre
rantr aspe.ie

P.ntu masuErca incu!

re.r,titatea rocd d. a.. d.pasab nad.r.e..sp mtff in lle. e nrnd sieste.qa cu pmdusuldnt. v.lumu cu,enr he.leiti,esp,irrLe(!oLLm.urerr

l4jnut-volufrul rsspiraror sru debitul Espnator .s

Elii/minul !. denumit si debit respiElol

nr .i,.i. .l Ll n,err !n le m.rbrcrii rcs) E!,:i lLrle6 rr.p,rtirme tu q.siT.d s dLe.t PL

Dli1orr..r

al\(. i ] sirq.l..dpL.r ; .lluzirrid a Jt\ Ct ! dr.rtJ i:ar 9il Pr.rsu r .. dr. d 1.r.xi 3. :r: Lrt dairii irentar Jn ? r': iL, r
s.nrfui lin s.n: irr.E

rn

Djlurmea onse uLui !. rpE rl,r!]e P d r .ip13,.. pu nrri s!i.r|) raa.lr.i:.eru al\.r i,,"ne dF lJorf9 r: n sanqr. ] r i : r , .aFLlir. i r. ,r,rr.

supraidlr !a)

i.! le ]Nfm li Drr. .. t:r.6. i n! $ r:


...,':,ii:r...j..]...]lJ:3..:.

arn..rtitia sre ;i Ji. - a. ..: ilr

i,{r:\er esrPrnix!::: :: : : :rr-iae:. r ii:-.ir:i J.: :: : : :


pmlie

d. ft,t,-,i .l , saio.e

pL

L:.!r :i: i : r:.rr 3 ipL-n, i!..rar i 1,n.::a1! .


Aembrana alve.l@apilad rL a Jr 3itl.xiL rj :r

::i::.: (ii ir saro:. dn.:::ft. ;r. dr r.. i'i r. ",;.., i,.,, - i. li.. qrad. r d: . Liui: r i-ir .::. :iinr;3,n.. i c, (ar: dIuu.r] ,lr l F.r]r i..i: O. .i'- e.. rs:. d: lr.: Lr;i n i.hd.r iqd,.r r ,r(zt. na. .orr e: p,.sudi,;r1:. i!: l \ ni :1. CO: s. rr.. r lr2r:r.rndr
d Tmnsponul (]7- Di ., t.c rc !i. sc ..nb nr revP s b I .J ori :'
dln
:

(i,.,ipi e ..di..ie de 01i f .:i,n S.pfirzb n lJti: enr de r0100 : Fi.ir rr. nfluenteaa Eta d:uzrn !Fz..r p i i,e.bEr r r..l!.rP la. n,i r...,.1r i,i , trlr.l,i 2 prer.rneaP tiriig.1 JE da'lne uL iD.ipLl. L! pumi,ndr I .!i.i.ntt: (an. sp..:t. peitru n..are rP dc d -q.ruL

nrtd,. hPr.qobn.i b trlorn:nd ! nr.i.rLft i !x hei,.q ib nr. F e.. e !.:m Llr : ,.b na s. l!;ie,, i,5jr.t mdvi: l,lafL: z lrddrhe r!0oni i :, : Anld si!.L d,.,. taEFrru 2O,i ll: 3 : . p q8jt.n. !r rpidddehrn,rsrLri.. :: Fiiir. n...!,a l. hctrrrslll i s. P,!1._ bini .r .nI mLn ,1 n. .nl. de 0: !iri:. s rE.er h.r!!.biri.u O, ene dd Luill . ht.3!. O/.ie re..i,jrrD.u h.'roslll i.!: da pEsrre. pdt.,r i o. )asn i. nitul .:_:: i. p, nb. ali.c i Cr tH tr :a1!. S.d.l.,.d pHr L;0rsnrt. si.r.nc:: . l,e .t!, i d.i..nina s.:Je,ei.r:tr.r'rt \er'i : : d. i les..xqe .a.. dnfel. esrP..,iar:!: L nYr rar. P,.sunc: P t.i i O::: ,1(rrn l1q Ld O) !i dllrza Cii piil ii ::

I
s.aderea cpLda a p.esiunii padLale a O, pasmatic,lapt ce detemina d soc erea oxjhemog oblnei, hemosLobina .lmsnand sdunt in de aiciin.eLuLe.
de sanse elibe.edza la tesuturi in TmLde O Ace.ta p.te (oef' enlu/ de uuiz.F o O ln I'mpuleturLulu tr .. a.en .oefir'ent poare cre$e la r2?, Prin .edarea o, a tesutu.i, o p te oxLhemosLobina derLne hemdslobiM redusa c e impnma s6ngelui venos culo ea

AE loc

.( :vrn .fF......-

.. ..-.------..-

Fie.are
s.

rep

ck

l00nl

membkna aveolorpilaG endDtelu .apilaq inbr stiliu pumonar, epite]u alveoar surfactanl. p.e. runc paniala, coeficent de diluzune gftdient de difuziune pll plasmaric, tenomen de membran6

dr

r'

Trdgpq]1ul CO: CO, eele rczultaiu lna a prc ceselor oridative risulare El difuzeaza din c.lule in capilare, deteminand cresterea presiuniisale p ljae in snqlel venos cu 55mmNg lab de sangee ade na CO, este ttanspoftat prd sdnqe sub na mu te forme L dnofuat fizic jn plasm; (5 i) 2 sub foma de cadaminohemogobina .a.e rezuLta prin.ombinarea CO:.u srupa.ile NH, temina e din antu.le p.oteice ale benoglobinei (59); 3 sub foma de bicarbonat plasmalic (90j6) obtjnut prin fenomenul de mem b.ana Hamburqer (lenome.dl mrgraa .ld.uui), .a.e
b.

Printre ldclorii carc influente&t Eb djhriuii s.zelor pot 6: a propnetddle sistdrlui pulnomr reprearate pdn membr a Espiratdi.j h pftsiu. rea partlalr. g&uluijn alval4 c cantikt@ de he ntobina din plafta d .eficlntul de dtflzl$e al gdului e dimdsiunile membraei respnabdi. Dup, .e diluzeat pnn membrdnd rspiEtori, tnnsportul oxigenului rcalizea6 astfel a. se dielv, h dam din .apilaEle puhonaB b, din plasma lrece in dlrdiie unde comblM hibil cu ior l de fier din hemoglobinaic. trasfor ha d%nhemoglobind dxihfloglobin4 d. fie

GlPli

r.spssudle.oEcl:

ic

care gram de hemoglobina se

Se rcalizea,a de cent.ilnerv.sidin buib sipunte, pe ba,a stiniulLl.. p.im! de la chemore.cpionide a nivelul d.est r l.matiuni nervGse sau a unor vase

nult palru mh.ul


gen car

pBlMs

de oxlgec

pdl c6!im .u cl e canthta de oxi.

@mbin6 cu hemodohina dpinde de pa4lali a oxigoului plasmalic

Noliunielementae de igiend 9i patologie


lnlectie respnabn acut6 virar6, provocaia de viru sul sipa. Esie o boaLa coniasio sezonier P.ateimbd.a f.me ra steLe exteme Aciualmenre benelcie de va..Lnar antj!.ipal6. cfta ce reduce Lane mut numarul de cazu.i si grevjtaiea fomeld.

subnan& nitante delermina i.irarea mu.oasel


bronsice g brongiolaresi jnconpetediamecanisfrelo.

dLficiLastfeL indr ae reste lprins in a veole in a.en m!d, ee se suprcdestird, rczultadd dit ruqeEa ff 150 3@ d n p4erial\.otdn {nrd nrue ncinse.nF.rpar r.lea dEd'fuzunela n!clu mem

locale de aptare, rdulund infeciii cronice Arc oc obst.uarca ca lor aeriene mici ceea ce face expirul

foa{e

ln anumire sitlatLi alecraFa pulmonad duce la 6bmza. adca (esutur p0monar funclional este tdocuit cu tesul fib.ls. Ln .xemplu e rezuka prn inhal ea imp indelunqar, a pralului de
Ternenuldenora.aerin excei la nivelpu monar iijlustreaza un pro.es pu lmona r c om plex, .bstuctiv 9i dhtuclv. De.eLe mai nulte o.i, este.onsecinla fumdu:ui indelungaL lnhaar lumuui sau a alto.

brenei alveoo.apime scada Da asemenea scade n un a.u L capi tuelo. pulmon e,oescand rezisleotain .irculatia pulmonara (hipe.tensirne pulfronaG) in tjmp fumai. l dezvota hip.xie sr hipercapnie, cu linal dramatic (pesle 4g CO2in;noe) tAodi6car de dh eeplralq a tY.rn a lcj polipoe in cadrul eLnu ui liz c b Paloloei.e,ln cad.ul unor madii oulmonare. ca.dia.e sau ale SNC] eremplu, respiratia Cheyne siokes care consb in modificare amplitudirj msca n o.respi.do.iiin sensulscrder ei urmata dealrnee

Luctate ptacl'c|
D6ost!@ mddnol E
l.4ji l4(anica respiratode, rolul diafBgmei 9i modifi canLe presiunii iniEtorftice p por demonslra cu aparatdl Donde6. in lipe redlia * poate lmpovi' za o initarie preM cea dii imagnea aldtdmta ,alalerizl ne.eef; apaEt Dondere $u uh clopot de sticb cu u situiu in panea supn@'a, manomeLa, aop, tub de sbcb si o membtra de cau.iuc, plamsi de iepue eu clbai d all mamifer fiod de lL.rL S adaplEz la hhee tubu de sti.la, pdd supedqi 6jn! tmb p.in dopul coFtului ln Dand de Fs a va nembEm de camiuc kgal,t ln entu cu o sfoa$. s Pete mne.la !a Dac aven sn ffilB
T*sand d sleh mealhfti volumul dio vasul de sticla e marcst F p6iuno s.ade sub cea atrdosfeica i afld patsud. prin tub ]n p 6manl dibtandul Drnd dNNI L sfGra. membrana 5i phmanii Evin la pozjtia injli.].! dfri iospibtja esle un prees a.1iv. llmmet Jl va indica i diterenla de

Experienla se poate reaDa ti lolosind un vas de material plastic banspaftn! piin presH peretilor !i inlroducerea dopuluLcu 3llbnea rlierioara. rreptaL a

compnmm.ln lo.ulpamanLlor de mam{er se poi

.a rt
Ascioti rapa. bh
e pu mrna,e

//

di
B

zaia lun.ti.naz a pL:nanlr Starilig p.ziiia m.diasrnuuL s deln;r:ile ele Caldjali debit lrespirator (minui r.Lumrr!nrr o

D*rieli

v6cu

artlenb

de lT resp

mli/nrin(

d.. " adevarate, dtminau


S@.tF
siunea paniab

0.d-., "..""i"., da.d e. eisra er nu. re ie de.alzalitaie DifuzLuned orisenuLuise 'nte face;n aerl t'-lar sprc sansele dii .apilaree pulmon e do,re.e p,.
pllm.n
a.Nqenuluiin ae
e este de 40 mm

lg

laltuldestedelmmmHg insangeec e ota in.dplarci

I
4. Excretia
unnare

cofricaa rcnaa
doa.

SistenulexcEtor este fo.mat drn nnich s cate (ubi.oLectoi calce. baznei uEiere. verc,

RLnichii suni aseu ti in cav atea sbdom na de o pane si de aha a coLmne vedebftle in reEunea t.m-

Nefionul (fis 93)e$e unktea anatoni.d sifun. ti.nab a nn.hiului: in dlc unea a pini: corpus.ulul renal si un snem rubrtar

in nEiul .xteri aL meJula.c .e dulari cu qlomerulu situat a ion.riunea dinae cofricah 5j medulara au ans Heile uns care.ob.air adadc in medu i. uneod diun@nd a nivelLLL paDilelor remle Ei sunl errem de imponanu in mecan prin care.njchi! p..duce udna.. cdntrab. ln urulintaou uisistem rubu ar a rin.h tr d axstr o retea bali de capila( numita reiea .apLtara per lubu ara A.easb retea primesle din aden.kre eferente $ngele .are a traul dera prin gomerut. Cea ma
mare parle a Eteleide capiare peritubulaE se qesesre i n .onexu .enal den unqll iubilor proxjmalj. ai I ubijo. disla i sl al I ubilo. c.le.t.n ..di.ali

s $ H{e runa &ssb

ajun@

tu sangvLn 1420mL taoaip\ur mnl ln.rndri 'ni sangvin bazdLe.debiu rcnalrepEinis20tsdindebj.


Dcb

l200mL

Fitra.ea glomerularE 9i litratul glomerular


L chiduLcare Iiltreaza dln capilaftle slomeruaGin .apsula B.wmro esle dumit lihEl glmerular $u

FitatuL slmerula. {fiq 9S) tre aproape a.eeasi comporitie ca t ichjdlr.are firreazl io inteBnita capatul adrial a .apilarelol sc consderi.a filaaru glomeru ar este ! plasma c e nu c! ine prcteine in

Flcssb@fudj@foaj42

b.d

he"5 EDr'

merura.ehalodea med c p{e dc 50 mm Hq) .4a deremna f'lrrarea '? 0k5unea dn.apsuta Blwmdn

c e se f.msaza prin iotj nenonii ambjlo. rjnich se numeste debitul filrn.ii slomeruare Normat, acena esre de aproriJ.ativ r25 nL/m o lzilni. t30ll Pesie 9q?din filrraresre Erbso.bit in mod ob s.dirin rubii u nileri renulftc;nd in urina Dinamica ffluiii pdn memblaa glomenrtdr Fo. rele care Ba i:eaz fiha.ea a ivelll sl.me.utului in .apsuld Eowman sunt L p.esiunea dn capilarele so
intr'u ninul
Canrjlatea de liltrat slomeruar

Formarea si e

.i

narsa ur fei

Rinichiiau doua frddiimaFrz I deaexaelacea mai nare pade a produsil.r Iinali de melabotisjn ai oqanismuui r 2 de d ronrrold.!n.entd' e marri rduiconsrtuen i orqanumutui lonrlbun,l anr a mentinerft honeosra2i.i sr a {hiribru ! a.d..bi,i. al o.ganismului Abturt de a.esrea ma au 'injchi rcnnei u.tuto.rele roluft I fo'marea si elibeErca (enzimi)si eitiopoietine (h.rmon)i 2 a.rivara vLb minei D,i3. guconeocneza.

Ceidoinn.hic.ntinimDrcm;.n a2mirmnerre
nefroni, heca.e nef.o; riLdd apt sa produc. urna

'l_,pui de nehoni I Cortlcali ortzen6nd 359 din numaru hlal de nelrcni au lllomerutut stuar in

'-"bdl

in

extei.

xLmaiiv 13

l capiLa.elo. care se oPune iLtani (apro Hg) I presiunea .olo d osm.tic. a

rffi']
v1

pioieinelor pasmatice dLn .apilale. c8.e se opdne fiL t6.ii (presiunea .oLoidosmoica medie io acest ca, esie de 32mmHdi,1 presuner clloidosmotid a proteine or din capsuLa Bo--nai (considerab 0)

Reabsorb!ia 9i secre!ia iub!lare


tubilo. unn leri si pe ioi acest pa.uE subst rele sliL ahs.rbite eu sec.ebie *L{liv de c;te eo teliuL rubu a. (69 r00), iar Lichidul cde rc:u ti in Lma fteslor P.t litu4! .ese intd in pelvisu renal sdb fom; de
FiLlralul glom etula r

aavffiaa

djferiteLa

P.friuni ale

Majodlll@ ..nruslor unre pdmare sunt slbsbnte utile Ee 5uni .e2tte pdi rcabso|btie ceLu ele iubilo. uii ,en sLnt ad3pla:e nor foogic si b(hmLc penh a Eaizz a.e.sb iurclie ,l^orJoloic, netxtele au la polu 3Pi.al nms.si mi cr.viljcare c.es. .ousidembil sup.aiab adjr. ir a t_ lu bdl au numeroase mitcondJii ce i?bi.: AIP necesd pr{esul0i de aberblie Bidhimj.. msibet le celulelo. rubulae conlin p.mp melabillce .re Pa bcipr La hnspodula.tiv Irdnsporri/pasir se Jace linuiea unr. Es: r' 'n ei{bi. er.kt zi.e. aLe difL ,u nii (i i gradient .himL. tochimic)s .emoze. p.e.um sia CifeGnt.lr ft tG sunihjdrcsbtrce Ac.st b spod nu n{6ib edge 9 n! este limitd de. capa.itate maxima de rdPf,r a nefr.nulu Pnn a.en m{anjsm e ..anstbe ap: (in sEdrent .sfr.!.) urea lin qradidt chir c) si .

Rabe'htia

l$dart

r-r

pade did Na si

CL 0

Re.bsdnFa apt Tcie Eabso.bi apa d in p.opofriidil.nle Cea mai nP.r tatrla teabsoDl e a.e l( La nive ul tubullic.ntd p.d rimal - 3Ol din apa Jilhta - s esre J rea5e'rDtje obig.iorie, apa fiind ata* osmotic dir tub in inrer siitiu ca umar. d Fabslbtiei s:ruril.( qll.oreL s a al tor compusi uLLi sila velul t!bil.. ..nioni dlsiali. dar frai ales a l0bilor col<ton ab'''dtia a 15 I din apa niimia -, fiind o bs.btie fa.ulbtiva irr psa ADH rdbsorbta fa.Lltativa nu e P'oduce eiminanduse !n voLum de20-bL de udna diluabin

n Eadienr e

dic si el(t(hin.I sqmentele nensr-lu I{t

de .nerqie 3i orisen (consum de AI?) $i imNf,irz gbdieot.loi de .oncentratie sau eidt.ice Frr: mmp].. mebb.lice este lmitab de .apa.i rat.a l.r majma de a lranspona o sub$anta pe uni tte? de hnp (Tmar) Celula consuma energie numd pr.d .{upe.area substanlelor utiLe, Lasnd cab b.Liti ln unna Pno hnspon ac[v se rcabsorb slu coa. aminoactii, uoele vitami.e, Polipepiidele pF crm 9 malontatea sa.u.ilor minerale (Na' K' Cl HCOr rosrau. sulrati, uratierc). seo.Fa nrhlora Principa a modalitate de plasmeL neutiizabili este f! de cdaboLitii au.tal a raiea Secretu t ubllard .on p eteaza fu nclia de elLn' naie a unor subnaote a.1de toxi.

.ssur

.!l.

P n secrerie, rinichiL idteflin ri in reg ea cennaliei pldsmatice a uno. .onstitu enli obisn u L! i.( a cid u'ic, creatiniud). /,1ecan ismeie secretie i sunt La
cL cele ale rcabsodtiei: a.tive sjpasive

.:' '.

in p.aenta ADH, a.easta reabsodtie se prcdu.e si, ca umde.in 24 0.e se elmi.a lSLde unna c.d.en

ieab$ad? !% djn apa.ln * numai I ts din apa llirala. Reabsorblia facultativ6 pemite adaptaiea volu nu uidi0rezel a starea de hidrai e a.rganismulu ii a..sr sad'nent.l neI..nuluL inte.vin me.annmeE

tab.

in Estllnef.onuluise urind detinLtvd elininaidu

djn inle6titiul peitubr inspra oteridrul tubulli. Piocese e de secretie r:. avea m pe tlau lLnsimea neifonului Sedtia de Hi. MecadismuL este activ, d =:principal esie tubul.odto.t proxima Scre6ud ::r, de hidr.sen, rinL.hi panicipa la .e9 area echill , acido baLc. SecEtia de proioii p
u i coniort disb exisb -.: tadsp.rt prin schimb io Na sise.retaK-su H-,in lin.lie de pHu n--: intem Acest me.annn este activai deadG-. Sq.tja de K' are loc mai aLes in rltu ::-j disia pnn mecanisme a.iive (s.him b ioni.li:.

SensulhJ

slel.

la nivelul tu bu

nisme de

3i)

de resLare; diu.ezei si a elim,ndnld de

trdnsporul a.l,r este seleciv

al iefr.cituiu $ face

se daiorea& cu

la 9i(

Prin sec.etie de potasiu rinichiuLa

Sctld de NHr ln af.ra de efectuL antitoxic, seoetia de amoniac rep.zinb si o m.dal ate de ex cElie supLimentad d p.otoni, fara o a.idifiere supli Surplusul de prctonj eliminari se leaoa de NH. rez! l;nd ionul amoniu, c e se elimin6. impreutu cu clo.ul, sub lom; de cloru.a deamoniu.
Tbn9q\n uirei prh uEld Lreteftle smt mici tubun muscuare
incep in plvisul fiecarui rinichi zica uidar;. Pe md3ud ce Lma presirn din pLvLs Gsre si
sraLd.a
pana la

erilropoielnaL nef..ni codicali, net.lnj jur tamedulari, debit sangvin renaL pemeabllitate glome lara, liLlrat glomeru ar unna primaia, reab sodrie tlbuLa.a. secretje tubulara s{retie de Ha, K-. NH] urina finala osmolahlate, mi.iiune

reorli

a.e6ta dspandindu.e dea isqri ueletuluj ver.a uri.aa Slimrlfta pesimp.hca pcte cre*e i stjm fta stnpatjca pcte {ada tsenF und or perist! t !e orsl.nd r inre n porliun$ inledr4 ureretu paf,ndeoblcin !e zica u'ioa.a si t{e c6tiv: entimeti sub epiteLiul va
.a pr.siunea i.ftvsi.ab compnma uetenr! prevemd renuxu udneirn Gte. in tlmpol ni.ljbi! c,nd pftsimea di. vajca uri.d, .reste forre mulr Vei6 unrDrt esre o .avilale d perclj akatuiU din muscuhtun neteda" fomaia din doua pi4i (l) colPul,
cal, a$fel

si.obd pana la vF * .old@ in p vis, niM o .Mlre{je p6i.

netede care

pres unii este reuliatul tonusului inlrin$ ai peretelui vdi6l. Daca voLmulde dpat.se 3oG400ml-

uid

presiun@ oesle f@te mult si

Reflaul de micliune odaln inilial * aul@mplilc6 Astfel,.onLrlia ni[ala a vdicii c.ene de$a.cared de impu sun de h Kepicrii vezical! .@ ce va ,luce k ac centuarea conft.tiei .enexe aces ciclu repetsndre pma cand muscNul veicii dinare ajbse la o conlrac he pur.mice Daci rcflexul de micFune d{lanr.i nu .eusie e goleas.a vdca uiffi, elenedteLe neNM F aLe acestui reflex i man inhibate limp de cabva mi

pid

s fie initrat 9i $ d<lanse mi.liun. Daca nq miclimda nu e va proluce atat limp cat umperea vdi.ii unoae esre s!fioenb penLa a dKl F m
alt cllx ReflerLi de midiure e* m rflex contolar in iF regime de nadu spioadi da pte fi stimulai su inbibar de cubii mruGj sLpsio.j din turchiul cerebraL

e este cea maj

mm

pa.te a vezjcij, i n care

* ao

muLad udm ri (2) coLu (trieonu), care esie o p'elun oft suh fomd de Flnie a collului, conrinGndu e jo

Auichiri coluui vencd 6le ddunir


mal,

adebi

9i

pauuderea unnei la nivelul colu ui vejcal 9i al rc te! impiedjcand asdel golirea vsicii inainle ca pe sibea $ aringa Pmgl crftic Verca uiEd mai prsiob si m sfincte. eftm ca.e esle aL.stdit dln mu$hl sl'iar. contolat vdm6, sp.e dsebjre de sflncl,erul inlen, care este in intregine mFhl oeted snncterulexto este conrroat de cas sistefrul oeaos i poare prevdi miclun, chia. $ atuncicand .6rolul iovolmb. lode s o ioirise

snnder intm. Tonusul silu naturcl opste, in mod nor

CompoziLia chrnicd a urinei


Unna cmtine 95X apa ti 5% dive$j .ompo.enri s!l/ sbnle mineEe (srun de Na, K, Ca, r.lsi} ds ice (cre auninl, ur, a.id uric eruime hommi vibmiru) hemarii rj l@dte (da. maipuljne de 5ooo/ml). V6ldi rFdii mnul ln uiM firBld

33s
Kr

.flex neryoc numit renex .de micdune, cre fie detemna mi4jun@, rie d:c, nu este pos bi , p.odu.e dorinla c.nsbenb de a L.ina C6nd in vqiqj sau aJunat 3GSn de unm, prcsiunea c.e;te la tlocm apd

vdicii urinaE atunci c6M esle plind.ln e$nrz. vsica unnd s om ple progBiv pam e tmibea inhpdidala alidse o mumi6 va oare pm4 mmenl in .e R decld$ta2;
qoLiE a

tlctjmea ede prtrsuL de

2-3,9A

02s
HCOs

ci

0Js 5Js
1-15s
25s

deteminl o ftnere de numai cat presiunil inlravezicalq acest oiveL aprupe codslaot

0,6-03s 1 2s

aL

Noliuni

ementare de q ena

pato ogie

ln mod nr ma lr.lu i .!.izmd. brrte,d,r P,er:, ,.,.1, r r nileu !en.r Lr. . dri..nrn: i.,-,,.,i n,fl.,rd tdi r n!eLlp.rci.lu !.:.. iL::.,-:r!n..ifr rir a fem.ic lira Lrc b.rbtri a :-r. - r:1 ': rldrc

risr brl reDal. :du .r irq...


n:a

i)e reell; ete nidLrL

e!!lulr

Iindi ?ertru iun. rcnaar nsulicpnn


sa

r.k.a rlre IL a.rb sar.tun.a h 'iLrf.i,r1d rcndli..dd ;inichL,n..i.aa

firlt.rre .rrplcldu ar.i


, !n,.

hLp.fr.nslne r! r1. ir: obiqatorie pje?Pr- r'.

N.nila ri glome lonelnb CLsn sindr.nl r.r,:.:


pa.ienr

riirrerzi:r.9esr 5 ene

p e de

e. trmrii
rd

i.ear
Mai

(er qo,ie,uoLei,t

5n,1,

: .:

:rfun i : prn Cr za (rin.hL hi.ia r f, n. _ ri :i!i9cr tur.r.n.izi iidl -.n. Limn.ru


_

TEbm.nru inrui.ieniei

a.ei rafJi : r:-;i: fenr.ir i :i:: : ::i

1. r,JLr pr

pd.r,

nrbb!!i.. . t.bu..Lrrnaii din.rqanLsm rInq ]din4!,n.rFdpa.e uu clli


tL.

.rclai

dcpfuClsi

Lucrari ?tacacz ComMila di,;: l-i l.tE t -:.::. je!ne (re r--r ::1i Pentiu ..r.e r: : :: -:::: :r::. tripe{e bagheie de st.la :arr! :;-: : :- ! .! iumes.L, rcac
,tlod de lL,. :: :-: : beta se adauq::::!.::::: solutiaderLnE. :. : i: :1 : mL de s.lrxi. :. ..\: ::

fiodde lrrctu Se prep a o so ur e de NdOf l0g cusol roc sjsepr{reaz6insi.redilerite ln ep'Lbeia .L 5 mL d. urina se adausa riON ca ea.la sa devid puteiiiic dl.rLnd apoi re ddrugd s.lLia de CUSO4 p.aturi .u pi.atu.a agitiid! se funriuu, p;na .and :me*e.ur se coro.erza a bastnr

una da

- J\O.5ii -inr irt. epnr p;na.c :: : : :ri.:poi052 .:r?.riiaAllC cd fidizc\:::-:::,:r:: :: \h_ Poate a-j-2.: h.a.le lL(tr -. j!::1Juse .u o - mL dr urik :- :::: i: :_::a.ru.gea,i baghet6 de stc.: i:: :.: dec eal.nai-::: a.eastaYddevei -:: -r : ::
Eaidenlietu

Da.a ir urna esie prezenla q u.oza se va fo.dd .hiar la rece. !n preclpikt .os.at Daca iu se to, meaza nicL la i.mpe,atufa de lierbere, qu.oza este

Ealdentietea substantelot pbteice ftod.le lu.na se toarn6 l0 mL de urida nxrc ep.ubeta 5ise.ontoeaza rcacft sa.u h;.ia de tur nes.l da.; esle.l.ali.a se a.iduLedzr .u llllor S. incalzede la fiedere si apDi se adausa .deva pi.aiur dr ac d aceti. r0g Dr.r esle prezenla albr.

E tAen etea
sa

quti---.

vd ad.uqa.aiE\. r:::i picri. si putii faoli *, . -- : i.Gtie or. crr.renr:.:::- a unrr complsi

Ds.rece u.ind nu.ontine albumna de.;t in slan Paiol.gice pentL a realLza pr.bd.L unid n.. maL se vor adauga 2: ml diilr-o srlutie de abu rnrnr la 100 mL urm. s.lutia .bin6ndu s? d nlr !n ilblr de ou. baiut.u 50 n[ rpa
nu.ina cnrc minccle pre.um saa, te de Na, K, Ca,

ncer.ali.pebra.-.::r 1:: ::--r:rieiabni.sresL.himie$puneliinevidedraprezenia

orq::r:

Rellexu de micriune esle conlrolat stimulat eu inhibar de a rrun.hiul cercbraib .erebel .. hddlva spio;nL d. .odexul ce.bkl Stabilill daca enunturile legate pr n conjuodra "dsaK sunt adeva.ak eu faL*rin.azulin care le.on s derati adevaraG delmiru! daca jnbe ele ekjsta $u nu o rclalie de caualiiate. Deei deb itu L liltarir slometulare este de cca l8O L/r, canljbtea de urina eLiminara in 24 de o.e este sub deoale.e pesre 999 din liltrat ese Eabsorbit in mod oofra! l. nivelul tubdor uhnileri ldenh6cat 9i denmjF cat mai multe dlnte compo.enteLe oefionului rolul acestom. folosind lmag,oea de

2l-

CdtqnaE in

lili.

debitulsangvin renalin conditilba?ale hand in considemre un debit.ardia. de repaus ne

SlabiIF ordinea nomala i. care se su.ced elemente e componente ale cailor lnnare calice renal. mari. ca Lice renale m ci. urelE. pelvis renal, vez ca urinara. ureter.

ln.ftati ri eLboftli
i.ena
e

p ul unuie-u cu iema ,Rolulexcre itssumentare. in rcqlarea v.Ldmuluisjconpozitiei snqelri".

salivare, iniesljnaie pulmonare

5. lvlelaboisrnu P.in merabolism * inieese rotaLLlald reaciiilor


menlinse vietji si Fa.t au d.ept 'erutal adapbrea orcanismelor la .ond li e ftdillui ln.on jurabr cu care au rn s.himb pemaEil de subsbnre
Ac.sre iunrr'e dc seEU b'.os. a actior paltLi bi.chhLce. p..cese e met:b.lice pot li de tip catabc li. sau aoabotr poier{andu * sau inhibdndu se 6r
b -..h mice de s nteza on de degad c u pul u.ere de eie.gie, care ai .c i n o.sdnismele vii

li

[,letabo ishul intermedi6r al g ucidelor Ctucoza I.ucr.za s gaa.toua absobite a nivelul tubuluidig.stiv, aluns p. .dLea veni pone a licar La acesi nivel lalact.a in ioralbte, si cea ma nra.e p re a ltuci.zei sunt tanslomde panho serje de rcactii in gLu.oza f..ma de uiil.re prefercntiala a hexo?e or de .ate r.aie .elu ele. La nveu n.aiuLuL, slucozd pdde fi stocaia slb Iorm6 de gLiclsen (sli.olen.qedeza) od poate Ii uti lizta prnt d serie d. .ea.iii melabolice (9 icnliza) .a
p.inciFla su.sr dc eoe.sie 'Glicogdogerea procesll de fonn.re a glico qenulu polimo al su.dzei cu ni.lecub loana mare , trc loc la nivelul dLte.itelor .eLule dln orga nism dar cuprecade.ein fL.dt 3imds.hi Cli.ogenul esle o lorma de depozit a slucozei..a.e poate fj ma bihala cu usunnF a nevoie, pini.. sene de reaclii de depoLim..nare. p.c.es c. p.arta deiumrca de I cogen.liza si ese actvat de catre adrenain6 si

'

deii.@E oli. (@labolisul) au ca razu prodl.eFa Je eierge suni rcPrezenrate de dctii chimic.. in .a.i!l .a,Ja e o. descompuncrca sut taE Provii dn aimente
P.o.esele idr

!!.i f..iunl..eluLarc (endosene),Pana :r:p Prne d n ene.sia renLlLii Prin prdesel. .::-: ce ! nn ceuar * piede sub f.ma i..::-: a5:j .esiulse depozii.aza i n .om plsi .ae::::.1.-trra'jr marjde energie Pe.aEo p t r::1 :?tu denum,ea dP r.mPusi
(eiosenel

la

.oist1!er:

ar; tr r.du ienlmuiton.n.


J
eu..zul

..-: :: :r r.t lk (!r!bo[mu]) consta! did r.t!::::: i.-: :::i_rni.e c e. prin utiiarea hG _:..
2:

trbulLLidigesliv

2i cin sti.tLtrile .elula.e .:a--: .--!"- i :rr.rib.Ea ..sanismu u si I i =:. :::-r :-Srlice se aia in frhilibru :: : r :.. n diler le PedBde al. :.siasora ufu o.l celaLa I -:r:::re -. . L. vdrtele tineE i.hta a.elulel..9i _ :i!r Je .oiv. -nrade$ lmp.e.in.r6ul :;r- - r -- :r :::::z-re:e Prcd.mLnJ.aLbc
j

'Clcoliza Clcoliz Eprezinb destacerea mole culel de gluco, pentu a foma doua molecue de a.idp.uvic P..cesu se desfdsoadi. ze.e tepte de .eaclii chimic. succesive fie. e teapta liiid caia LData de cdr? o enzima pr.teicb spe.LfL.a. Cee doua moLecue de acid p.uvic .e rezultd didti. molecub de g ucot p or fi tan sfo.mate i n preze. ta ox qenului. in dola mole.ule de acer L ckdzLha A. care vor inlra in ciclu acniLo. bca.borilL.i (.i.LuL Krebs) deslalurat in maricea mitocdnd.ialr. Raukatu iet per moecub de Oucozb la sInstul .icluuL a.irilo tric boxilic ede obtineEa adDUa mole.uede ATP La fel.a 9iin
Cu t.da .omplelitdtea !l.oLnei ti a .icuu Krebs,in timpuLa.enor ptuce* se sintetizeaza can dtaii i.a e nici de ATP Cea mai mare pade a can titaiii d. ATP tunizata de . r.ole.uLa de gucoz: kpturLmativ 95%) se va sinlel za in tmpulfoslorhi lxidabve. desrasu'ab ii nritocondrj I .a.a p.e supuoe oridarea hidroqenulu pronusin rjmN gic. lLzeL sial. chiulKrebs A.en prc c.mpLex si este posibiL darorita p.ezenlej La niveu frtrlc.nd.iior a md nruciur specioe c e Prn redcriL controLale enzimatic. fumizeaza enerqie ce se va idmag im sub foma de ATP. io rmput to"to iLa.iioxidative se oblh J4 de molecuLe de Alt Astfel, aficienlo lransferuui de energie pnn cata bolismul unui mol de gluc.za esie de 66c ..stul lmnsfom6ndu se in catura Trebrie sublinht rcu pe ca.e n aie ADPLI in .oftr.l0l gico ?e si al oxid6ri g uc.zei, deDre.e el este necesar in djle.le erape pentl a h ..nFnit ld

::. --

::r :i:LLu. lmetabolismuL i:rr: rFlelor energetice = -j,::-J EnerqeU.).

;:reeLor mebb.ljce

: _ L;r : -:.r.n.l?cu eale :-j-f-.i;fa P3na la a

: -- r:dnF produsji ::El: ! :aa.lij .3re .eal


i-.:sre.osibi
a datorii6

fo.mate itr acrd lact. care dnreara in ar a .elullor pe.mitand .biLne.ea ln continuare de a.id p ruvic prn glic! Da. Cand ox,senuldevine din nou dhponibil acidul aciic se tmNfomd dn nouin acid piruvic, care evdntual, va lioxdat,pent.u a asisula o canlbte suplinenbd de energie

ATP in runc uze abseila tuidu.e a noparea deqra. oru..- Aladaf odald .e tor ADPuldin ceua a l. stransfomatin ATP inr.esul pr(.s g icoljric $ioxidativ se opre$e Elibe,aka de enegie rn absenta axjqenului slicoliza "anaercba' Uneori .xiseoul devine fie indisponibil, ie insuficienr,5i arud.ij io acede (ond l,/ o.anirite m.d ne energ po.re n elb ab de.atre celule pnn q !oL'rJ. penru ca reactie de obbne.e a aciduLuipi.uvic nu necesjtd oxrse.. Aced pro.es, det are un aoddment extrem de nic (3%), este salvdor pent.u viata .euLei peoru ceLe cateva ninute rn.are oiisenut poate fi indisponibtt. ln aces. ie condjtii .anbrati ma ne a.jd prlvL. sunl rans

dan mole.ue' d.

Trebuie aminrjr .a eliberarea de enerqG drn stu .oza maipaat.6 ficLia ripe o.aLe a iemaNa pro. ceselor discutare Fna acum, si a

umrr.

rcluconoge@ Atuoci cand qlicemia scade ca


a aponului insufi.ienr de glu.oza on a ltilL

o. lrdnsfomarca buz or qrdt (prolenili din sc nd.rea lpdebn e (prolen i drn aidbo zarea prorenebn ,n stu.oza
ln sitlatia id ca.e.antratea de qluco-.de c.es crt6 po*e posibilitrlie ..lue de a o utilr. a.e Lm L?nsf.m ea gLu.ozd in bgLiceride 9i depune.ea a.estom sub foma de lipide de .szerya in tesurut adi. pli Acest fapt expic6 de ce rade.s consumut!
energetic lsedenrdismu ), orj apodul er.esiv de lucide aras crsterea canrlurir de tesut adip.s (inc.3sfta). 'lt4(dirmel d reglee a glic& ei Va orile stu. co?e in sanqe slicemja. vaila:l rclarLv putin manri

dnduse in limite redjv constanre (65-lt0ms la lmmL d s6nge), datorrd uno. comp exe h*anrs me de slare care paskeazl echilib iinrre pro.ese.
e de qlicoseo.lha, gic.genosened, siicoka

glu.

lnsulna, homon secrerat de pancrcasulendoq.in scade sli.emia piin la.iLita.ea patrunderit 5t urhdri

O serje de homanj au ins o aclrune opue jn sulinej De exemplu slucagoou. un ah ho.mon se aetat de pancrcasul endocnnL simu eaza cti.ooeno lia si gluconeoqenez. c*a ce exp icd a.liunea tui hperqicemiantai adrcna na isi ex.rcb acliunea hi prsll.emianta p.in dmu ea oLicooen.De. br

ts'

dremh l-

celule ll pan.reari..
,l

t
t
J

monii

gLu

cocodi.oi?i

(c

ddtoiu ) siimuleaa glu"neo

n""'iiir

a".a.* '" p"ti--*'. "'"-'. *ti onmoda c. urmre a a"-"a-' -,"iu. " -, o,. a natPFUnrob de - " .;...,."",-,rr)-. -;*, r ,d";l"'r"ar".dd. " lD"ke e .un Lbt'nJ Ld m'b'ltrL i L r-t .c*,; ,r,o"" olL ider.. suca cier ..--.,.f(te j."q", i^ a"r-t. { ra deqo&r.a lI ..ti.a conna ,; Iaotr'l .. elt " nr rdpd deqiodde ", H.m.nii t.;idicni delem'na m.bilzare. 'aPida a a Co t i a.brrerea r PodE rcndudl' Pana nd en P H-O ClLcooenul. deoozitd In specia in lLcai s dfasml.' taotLlertnnLnd re !e e *+'. i i^o.r"i.-', 'o,P'lu mus.hi .onstituie . rezeBa enerceiica GPturLmdN " R.r,, lia.Jclor n.,4anism
o"
'lmO
'1e .jla.e de relativ scuna durab (efod fizic m'de'ar exounerea orqanismuLui la frig)

*".,'

Palffi a mebbolr'iui itteme ; smde ' n mr d' utLefl ,,Itro;L Jlnde rdderea rza s' trimu ea Lp' 'p na llF"rmnd dPq,a :",-- Ad-;"t- ' no.dd,ena ;arcd rjar.srdLor, m bi zn.o o. n qro. Fur

'Mdsme

de

k.aL) m.bilLzabila Drioitar

in c.ndiiii

soi

a.

R.rr r1"\r.
utred unor

AnumLte

Rol fun.ri.nalPentozeLe(nboza9idezorkiboza) htain alcaiuirca acizi!.r nucleL.i s


OAtLti ratbsul (ore.t

Le'utm.r

stu'tun slu.ldi'e

cu. -Nllt,ii. i r;in **** de L%rr. --"'- reu-.u o *'e.ea enPrset.a o mcmbrdnP ff.e u e 50oo0l.a D"qfdldea unu 5inqu'
aDr tram"mni" de Lode etibered. 9-i r.dt

rF.r.;?rqeric roiaele reprezinb flii.ipalul re se 3Pre. d7a ca,la. --n'.neroeilc,lln urquni"tzi.; no'mab. LiPdele

oic;Lza;DebE ddra(erea moleele' de slu' ..?A .tr tomarea a: a. tei md@L de aod qtr tamic b ddua de d.id piruvic c doul moleole de acid buiirl.; d, uoei mol.ule de gdlactda kdesedde Lo sabolK prcdomha a la puber iare b.ln ddpul unor efodun eMgdatq c ln ado
lescenla:d ln priddele de covalescenta OcdOhi.lj sPatiile Pun.tate cu temenn 'ores

rb d lur lo,lonefflq'osm.aLl loaP.nPraia dm p'o'edl d.) olqufdnJ s bnn.nar. cL roL icrmonobttr 3 Rol/un.rional r.e a dlntd subna nele liPLdice rca azn[ o'e.!Eun J] In!' horm.n dnfel !!lP' d! r o, rpi..na rn---"1 Ldmr r qr. ldt{a homon d e'ua Un. e t.sfoLip de jnic.vid itr Drima lsza a pro.esului
[]letabolismul ]niermediar al prcte nelor

(,r" ip" k' i-r de ",. "tr;e-b,-. cantitari mp.danle ne lpid. sa lases. dePo,liiein

,^r"-",;

Ror,ldsrrc

Lode e

'

Cluconeoqen@ este pro.esulde fom{e @uhali din scindarea -__ ' din ....,.,.... 9i

.*-

d -

'-Preznc rlc Prlt-iiP su l de D,ren-na a nr^ a !e i,il.r ".'"-", tr@nism dir prccusoriqLu.idl.i si Lpidlc rirn lr ' p;fre dii c.i rcruLlai dn, Pr..cseLe de ti . bLia 6te dre
65 ms/100 mL de PLasma AD,rdle rol' am'nlo tr' du m e.ule< 35

P'!renelt

oP.ape

ui +.d !ii mai

Metabo ismul
C h

inler edar a

lipidelor

Ll.mi.roniL Id.m ati i n e nterocne,

alni

apoi prin

vasele.hililercidlimla sit.eculicdatacuaceast'in sdnoe sunt 5r'^d:r sub 'n lle la unc' cnzime tLLD;-t"Dd,r ," *P qfas q cerol tostllpL e (;;L-" u[ -b, a n!e Lsu A' zii 9fd5i i]L ma.ea lor maio.itate patund in toale c.LuLele (cL .r.aDtb celule or nsv.6e) si in Gntj'ate mtrr F dn dlr --.1. . .t..-" c..l o-, Lber) P qcs lbe Liorpatrunde 5i e,,cule drrdu+'nh !n uardancir {hLlb.u dinamn ru .'z qr.r dm ..lLje La nivelcelllar, ach i q.as se.venta de rc:cni .himice de bet&nde cu elibe Erc de ener4 e, .ri pot fi ltilati Pedtru
dilenlilor c.mpusL liPidici

'n.ripenr are L M

ta

mui Pre. pukd nr ,a Prn pu m.mb rie .ru rdle,v Pnn mtibrana !cl' a P i

hinsD.ft aciiv sdu difuz uoe fac Litaii .uEtrl p.n.esuuL de 5ir n,':fara de rriLtar 'i zi sunt imPicaiisiiDto proLeiielo', 3min.a. leza a

rrie

i.bme rL brt Pture\e ditr orcleic ftnr' ' L.,le arb"Dm, .al. J- rab\!\i.ererlzar: i
d

dc .eactii r]!ld ime de reglare

mebbol ce

melabolinului

Frea unu

hr

'esinleza

de .heltuiala enerce' rca-qmlsmu, subcotmluLsistemuLuinerv'ss al qlandelor cu s.crelie intcma O sc.ie de lromon

nn.tie

de aooilu aiimeilar

prcd.mnanb pr!.eseor cabb! {aiir p 3simp i.. i}ado indnr.

.e.

a.eldivese
pe

R!Li pr.!!rner.r ri orta,isn I F.i irlasri. pr.reiiee reprezi a scheeiu

ccLo. anabolice

irrr..a.letrr-{red si in srucrunli i sLsiartei ,uridmenb. nin *nr.nn


Proie:nele

uftnru.lunr

.elulare.

ve" (enzimerc mi unlxt din fsaiisnr sunr de oaluij r,ture.a P;.re iale rr.o: rJlJc ranspod.r aldiferleLff subsbni. prr saige rhidd inre^rlaLc, ..i Pr n mrmbrai.te.eLJtar. 3 R.l .n.rg.rr.: deqfad ci pr.ienetnr in ve. dered a.opefri ..isumLtr .Ers.r. se la.e in caatrierlre ,e c;nd depoziree Jr qLrJs.n siLipde suni eplizate Ardercd a lq dp prorehe fLmizeaza

lenr!lri.sr5 ($. n;1. .an r.gros kondrind)et. 2 R.r irr.ra.fair rirrit'ei nbslanrElo. _acti

raspuosuriie corecre Chilomicronii sunt scindati eonmatic id: a. acizi sas! b, colestercl;c slicerotr d. foslolipide.

Gw4j

stmuleazd pr..s.e de sile7. a proleineli (h.. monu de cresle.e. t.sione..ntr. hrnnriil e5tcseni) ii ttnP .e at iar!.-erd PEdo catablli.e (in.rirr .rdnr ul 5is1emlln..!.s prie nt.nan dedsemrnea in coDlrou e.hlibruu .linrc

tv la{ c
lin6r

Liposen@ are loc

a.

tesurul adipoe d.

Lipolia esie sUmulard c STHi d. noradrenalina.


b.

ri.a! t lesuturconjunc pmceas de a codlzol b. ad.ena


c.

Colesierolul este prccuBotol homonilor a. glu.

coconicoizi;

mineralco.ticoiuii

sexostercjzj;

pD..see aiabric scremul! ier!.s

s c!a .trhbn.e srirruifed

sinteza proteiielor sunt unlzari aninoacizii: p.oveniti din alimentdi b. loma! nin pr{ursori Siuc idi.ii c fomali din prdur$fi lipjd icir d. rez ultari

ln

eie.qd.c J noe orcanism s med !. tinird sedmad. .antjt.ipi l{.d d. .nergLe ..re i3 ndn.rc in c!6!l )elabr :muLui ire ri.didr sj .dntitrlea dd ene.sre

l\Ietabolismul ener!cr D Mel.bn lrul .D.rger. rpreinia

schnrbtrrte

ln.rgii esle Lrtrzda de o.oa tru m.nlnerea pr.. penru a p.rmre reaLr cd un.. r
nism at fi
ls'TlJ,

sneme functi.iae

ate

cucdere rhdetc sipmrenele po{ tiu( nat. da ceuLe penr! rblierer ATl, ia. a.esla Dlare f Io.s r c: suE. enerq.r.a penh .tre tuncri c. u e

..t'e

Cea ce face ca aceask moLecula g drept (ursa de eneq'e ene

$ fa udt2b

de

enero. Ll20O0 de calod P r' in.db 'beE l{ft 4"te cek doua fzio!.g'cr nmaqa da 'n leqatun fosfar macr@rqce ale 5.!,e cu !6 mp.r
rsnb sa deosebila ca alent de k rerul de enerqe, AT? nt .ta cel

l)r!E .db!'ie &

abt

eDimatic (cre.tjnknaa. adenilatkinazd), Putbnduse

shematiza

e 2 ADP
PC + ADP

c.eatina + ATP si

ATP + AMP

lVetabolismul bazal ([18) hta ltilua.ii ener mds.a* in calo.iisau kilmalodj. creeteEa activiretii cehlale ietemina 9i cresterea miei metaboice homonii ti.oidLeni, stimula.ea sin patcd eronu frc tpuldea.[!rdtelde]emPr in cazul unor prrts'unL predom'ndn ae enerdie nu deoaseste loool.a zlnc n tmp ce
Raia metabolhmului rep.ezinb
Se

dr celula a;dun rosld lEdae on md & catela Dn.drua io;k.e.ha l"c)61e $u h flvelul de ah ledatm ffi@ iod d.
contine l3ooo

r'i

abudent

gieiio o.sanism.

';dedd

{l?lE e nu PGte altrona r roriliu'. ammre -munuL PMk aiunqe la wslerul de eneq'e t Ndee fuclionale Rata mebbolismului bdal reprezinb cheliuielLle ffiieB enerEe Pnn ce u e. n rhrmb sr lixe ale unui orsaiism pentu inttelinerea 5.h'mb .u AIPLI calC n cd a sdnl dsponibie nersetice vible S masd.; id.onditii speciale si se cmtjbrl mad & AiP. *5b Pte ti uiilDat Penla funcliilo. pnn cabnmtne ibdi.ecb.
ca ;enL de kq G sa ntre pnn.'p le oLj'rEh
Spre deosebrc de slDte,a d PC

d; cab.ii m:r

q;

ja aB in tihp]n

din acesia

rc

lnreFelatite bi.<njmk zle fosld'eatinei i a.in' r.r adooziffi.rc. & ! tritoslodc suni millociie

sd*kr

p@ta ii

6Jald

udiui:di AT? ene' cPid AP-ului {, de la

detemina

ce,rJ-e

jn runclie de qrcuiate

Valoarea melabolhmulul bazaL pdte fi exPinau (l kcal/ks/.ir), oi mai corect

in

runclie de suprarata c.rpoEla (4okcaL/m'/lo.6J A.asrea sudt valori medii, caie vanda in lunclie de
Ene d:- PAnlra

Cnto.r AI?

S r

Absotbiie actv,

Fz .. r+1.-

c.nlraclje mrs.ubra seGlre glandulard


Conducere neryoas'

tiputactivir ii fLind mai crescui ta serulmasculiisi a pcoan ate ce desfa goad o a.tiv iate fizi.d sustinli6 Valoile msbbo smuLuibazd maipot iiexpifrde proceniual.in rapod.u valorile nandard ale merat bolsmuluibazal, in tuncrie de v;r$; sex. talie, cm 5eqdsesc rn r.bele speoa/e 5Liurre ncars se a..ep. d oabaFlt de + r0l rala Lle ro eamede meta bo isdllui .ne.ge tic s e p.ale Ia.e tie p.in metodedneci. in care se nasft.a canrjraiaa ^\asu.area
vard5, de sex de
la

rjnei

de cadura desaFra de orqanism (ega

ene.letic doar aiuncicind energ a

i.r.onsumuL

sub loma de lucru mecan.) sau indrccie prin ma$6rea .antitalji de driqen coDsuma$ ln cureul
i: r

l r, !:ilr. !. I I r.!Lt

Lri

P.in.ipalee nutdmenie sunr qlu.dete. pidele 9i


la 10O n

conllndl in nuEl,Tdte (ldncipir atimeow.) rt val@a sergedcd

pbdN

comestjbil

5 Perre - slob (c.ap !.Ldq roE hedns)

' stu (d(Dq $mq

nrsdtu. srumbie)

25
12

54
Codori otr4 pdie

r.ino.q s4
5

no,icee de porumb

ukj

eise

B
22

145

mentalie echLibrah rebule st asisurc ..ganEmutui suporlu enerqet. penh e\ nentl tsuhsbnleeeierse. ri..) cremenFle n(eere creadi un rera.enicelor uzars (subsrarle pla$ice) c.t sibitrdall atoni de provenientd exogeni: (strbsianle m neDle vLr amlnee,.l. p ntr poL sinr.@lln org:nism lonlnutuleielqet. a a imenteor reprerinrd encr gia eLibeEta de fiecare qmfr din fiec e pid.jpiu

nu inseamna asiqurea Fnzati.i de p enitudrn. gashca pdn apodul ercesiv sj neselectiv d alimenre .i aponut unor aiimefr ie in codc..dant, c! nevoi e oigantsmului djferen! ate in fundie d. vaEl., de bpul acuviutit depuss de ano. timp si de .oidirliLe c mareoce etc ln pdncpiu o a .

L: .m, o dlimenllje .oEspututarc

alihenbroxdat p6na .adfrla.estui.apjtol

ta CO"
a

siH.O sia
dteii se Drenn td a sfel:

aLte valorip.nru alre substante (deexemp! pentu am n.a.idul a anina - 033) Rglau lpoardui dimentar Foand esle do.inta de almenie ii se aso.ia,6 !u u sens de fe omeie obe.r^e rde e,emolu .on lcct le de h:me de a n !eu r!ma.!l!j) {oc[u/ es e donnla penrru un :run I rp dc

t5:i pmtejne:nfts tzI ncesre prczeni a..prrotulren^a d qene Loer.entu respErofen. ftD.nu dnhs (o elf berai r O, .onsumd penru o\d--,nu o; d. prlncLpiu al mentar E a.a va oarea I psrual;cda sj
50% glucide,35% ipjde

compozilia ap.oxim ati! a

divelse

qI

Sdljetal.a esie oPun, I.amei: nrc a ingesrieide al meni.

Cent i loameL n dlsatretatiise gascs. in hipoia. mls P.ifru a ive iatera ..1 de aiJoiei

Centiineroi

dd

ftllde

a aportului

alifrsta

media Erieia gidL! re cerlridii pifrca

..nt

rnt

.are c.nt.lczd m5rmle p.p,i!zse dn tLnrpuli! mentalei ah sdala si caieva ai .. Lcale aLe ss temulu jmb. *.;ns c.r.3ie cu hipota amusu Reg ea dpodllu dimdnlar p.ate t .laslicala in:
nohale de dep.zne nulritivein nIsan6:n, t reg . a alimentalLei (Eqkrea pe.fc,ica sau pe tenei s.un) .ara esrp i 1 ledaiura drc.ta ( efecle e med ate ale aljrneir6nidrp;a r r ui d qesliv. in pdmul.d...id depoz(.]. de subndrle nulrjtive ale orqar6n lliscad sub noma .entru loamei din lriP.laamus devrne eriron de a.tiv s ao e sei:ala de foamc Ro!lcel mai impofranr rcvLne pndtrun P.anism ie.0foscll p,odu5LLffmecb.lisn! u pnic h.eldea d.jea caz
nr nerea

ne inleilac a trurchiuu.erebral.
os .u Iolin alimentr

alea senatid de Lame k lirr puL espe.tnl Alti imuli Iizioogici pe temen s.ud nrx pl.n tud nea sasttointesrjnaa I rnrcgisraEa ali menie or de .alJe re.eptorij d n cavitfta bu.aLa. EsLe ecomandabi ca apofrul aLifrent sa Ie d c e ta.tu qasir.intestna sa ales Pin mecannmeLe se pod; scoroda, reqLat 'nai de cate sistcmee de pe ie.m.i J.ud dm modulat
cazuL om terii utreia va

(iiilel

or

Obezitatea ap c p.int un .po excesiv de en{ge ,n ..m!i drie iii;moLarunriii iaF deinsb c d obezitdlii.Odak
menrind,ea ei apodu si de o se.ie d. iuL' p'obLema o boaa naiorc .d.e Ia. dir a.easti bura,

obezibrea

.onsli,uLslil ega. Esr. irs.tta

nni

a.

p.ittr

iemPord. intensitatda senktje de Lame pcte sc.zur. sau cres.ura prn obnd0lil. (de .xempLu o peE@n6 .bienuila hadai.e r'ei m?se pe ln

metaboLca.d consecjile diit,e cel. maigdve. Lnanitia du.e la f. i.ea depoziteor.ulrive dLn lesuturle organismuLLi. Pnmee deP.?ile g.le ii caFva.E sunt sunt.ele glucd.e ELimin ea ei.e siva de lpide esle .onstanta, iar Iaze de depelie (eplizde) Gprda. lenta si din r.r rapidi cu putin iimpjdtdte dede a i[n iiei exrna h.diticar idre.ia ale c eotelor insrate

P.incipalel

vitlmii d inpoddta lor

c.nkinEle
UPOSOILTBm - fmtimad

ARerlnol
GntiRorralm

epltei:ilor

3r!

d)

d. eotire

ftrre.e

vdspadukifi-hemoBgrj

v'/

;l ::
..: ')i

Ctopalj msplnsui e c .d d,-.

...e.lc.
...
d

"t

ice ia re m.n1ne e drv lrnnani6. darorra mc.an smelr de rcoare.are po..see de a. sl..l'a; b str.'senond.. q coqenlr d atu..ieoqcneua
C

Slabiliti

sdeGu

adP!

da.i

enunru

ie reqale prn..ri!i.rja deDr... sr.t e dereminaii da.

ddevarate sau fd

s! in

cazu

in.a.e

te.rr

b rr!:?.. .

pr

tie l.mite

pol

m.b nard.lin d.pozire in pro.c

Drd "

ma puLn plin,esptaii. sjex. etie Obe? lared .ne .nrnde.dta . b.a . mecbo Lca .u .DnsEc nir qrave de.arcc. esre iiso(o d.. serie de ruburai ni.F

'|d

at!.re ainr.au oeiiin

Conpleta! m.{anirneLe di rgtde

irenicL f.,L.s nd

intoc-p..r.-'... r .n, bbcr l!.rf!

ui.s.r.u teitu lnic...narurej comp.reitel!. debb. niuLu ri.mred sien.rqet.,.


Redachtj

"'.!ncn',,i2500rln di r ,Idnl

tu.,

qI

clli

se.undari (cavita.i) evolutvj sl IoLi.0ll malui (eniari,de Gma0 in fiecare lund,in.epandcu puber pand a menopaua, un foi.ul secund latea devine foli.uL maiur. care este cel mai volum nls

Se des..iL folicuL PrimordiaLi,loLicu

iPrlm i

fdlL'

Sislemu reproducAlor

Acesb..nline id riteior

Ar.r.trl !tr! r;r ie ! .ii


E*e fo.md dinlr-o
gaDda

ovoc iu. Dupd eliminarea ovocitului, folicuLuL ovanad malu. 5e tanslom6 tn cop galbeo, cde are rol secreto',

mixta olatui-.
(ig
101)

dn

Co.pul gaben devine rn finai co.p alb

.are

.a'le seiitale 5i organeLe geniiaL. erlerne

situal in .avjtatea pelvjani, ne un organ Pe.e .he cu lunclie mxta exo..ind producand ovlleL., si endocrlna, sec'etand h.moni: esirogeni ti P.oges ieronll Are foma uduiovoid turii! cantaind 6 8g Prczinla doua lele cL diamet.ul mare de douA margini$idouA ertremftd! '5cm Fala laterala s. afld pe peretele laieralal .avLtatii peviene ocuPand loe

ovari.nd. rafrlrd a a. eiabdominale, ii de o ramlri olarian, din arlem uterin,. Venele sunt reprezentaie de veda olariana dreapta care se v de vena ovaiana sianga care se deschi' inferioara de in vena rcoald srsnga. O pane diD $ngele vedos vena uie.in6 alovanLliajunse

vascu izatia ovarul esre

aslgurata

d.

adera

lf

Trompal. utenn. Trompele ulerine suot .ondu.te musculom.m' branoase inrns de la ovare pan comunica prid .ilicii numre ostii urenne Ext.emjbtea laterab a trompeor conline un drin.iu.are 5e deschjde in caviraiaa abdominaLa Au o lungime d. Vasculadatia ene asigurela de zmui tubare .e pmvid djn arrerc oraiana ri Llennd Venele sunt

Este ntuat in caviided peLv rl4 intre vezica un nad t...N este ud orcan muscll UietuL(lig 102)esieinie.pusintetompeleuteii ne sivagin Are fon; dP p a, cu

o
Fr4

entaia

slperoi

Prezinrd

coQulsicolulute n,inte

)0!

&d!j Fd rtu

: ri

ova ana fara neda: ene aopefla de pavjionu tompei Pe e\ten:la:: srpe;itam si iftedoa.a se pind! sene de L:s:rEi:e .iLx care.v. lestelesat

Gr.r r. :::-i a suPiahla de un run.ttr - a bu..:: ,1-- ! a:no, se afld p en chimulgLandu.; .r tr:i:::z i.. ara sicorllcaa. Zona meduft.: r: t:e r.$ ne I lmfafte, cat i ribre n.^F i-:.::,. ln zdna coni.:la e:- ': : :rrleniio dileite
St!ctr6.

F'4r02hdrUomF6rt:,qd

iu

c e exis6 o po4nrne mai sr5fr


seroasa

exnemitaiea $ suoeri.ara ln st.ucl ura ur;u Lu i, ta exiedor dh tinqem o iun

ute n. Pe couL urenn (ceflix) se inse.a vainul pno

pului uierin o tunicd musculala, numita miomet.u fomatd din musculafura nebda endometru caie captLgtrd cavitarea uirina Acest stdt este consideret sthtll fu dcriona L .l ute.u lu ri este cel care preznG modificaa ntudriaLc atuncicand selimin6 odata cu e ala. ln cicLul umator. s.eface Vasculanala dste asigurata de afte.ete urenne, .anuri din dlen iLiaca intema D n arlek uterioa se despdnd si mnuri pentu vagD, trompe utenne ij ovare Vene e ute.lde se dschid in vena i aca inlena

penfretru ,inralnit6 numa lanivelulcor

i.,

Ee asigu.a se(elia de Lapre alimsntoL esenlhL al nounas.dului sunt de asmenea, sedluL a numeroase pr6eF pai.l.gice djntre care cance.ele sunt cele ma impo ame
palologica.

ti

Apa

..ul oen:id rn.:ti, .

Esre lomat dln resti. , din conducre spe.mat.e, p.onatd, gLaode bubouretnle 5 organele gen tale

Este un conduct mus.uloconjuocsv, Luns de 7-9cm frediao si mp carc,p nexbenit ea sup.. do a, se insed pe coluluierin iar prin cea infeaoma (or{icju vasinal), ss deschide in vestibului vasinal
spal

delim

Drd..e

e doua

In strutura u' e\ srd un stat mus.uar lor 'da'f,u mat dio fibre netede. iar la inrsr o. se.fl5 o mucMsa

abin!

fomau dinFun epiiellu pavimenbs nm licat


Este un orgai qednal erte.n a.e loma unel fanre. dlungii6 in sens sagilal n mrginib laiEl de catre doud repliuricuranare.labille nml 5 micL Labijle nan suni acoperie de tegufrent si suhr p.evdzute cu pa. n sLande sebacee mail li partea ad.
Libiile ni.i sunt doua .ute simebice situde medi de labii mari Spatiul marslnit de labi Le mici se nume9te vestibul vagina . i n care, ant.ioi deschide ureta, iar ponenor, vaginul vu va prertria 9i organele etuile clitoftulsibrlbi v$ibula.i C t risu esia si iuat median $l tre o lungime de cn. iar bulbi veslibubn sunt snuai a baza Lab tlor mari. Vascua.zata este asiglrara de ramuriate aderei ru{noase iiteme veneLe se deschid tn vcna liacd

FIe]03^'dFJdm!{!jl!l'<d

te.io d a labiilor ma.isxisD un relieimedian a.ope. .ii de p6. i oumitnuntele pubian sau altuiVenus.

tu

Este lomald dro glanda mamma si diferire pa4l moicare o in.onloara Cbnda namma este o slanda pe.e.he,anexa a apmarului seniral aeminin siuata pe perelele torac c anteior, In irteNalul dinrre coasrele

nt cme jndepllnette doud aunclii: t spetmatogen za lormarea ceiulel.i sexuaLe Gpe.dii $u spemaiozoizl), .are se desLroa.a b nivelullub lor 3eminiler conro.li . lu, cr ia endd..ina p rin care .etulete tnterstiliate ale p enchimului tesucular secreb holnonir androseni (tesiosteronul)j ca.s determjna matu. rzarea ordanelor sexuae 5istifruedzd evolutia ct raclercld sexuaLe se.undare masculine.
TesriculuLare o masa de aprox mativ

TstL.trlu (fig 10.1) esie sladda genitata mascuti.

llt-v[

La femeia aduta, dlandee mamare prezinti o sttuctur; complexa. avand impo.ranld bio.!ic6 I

un organ pereche avand loma unui ovojd turiii transverea siluat in buEa scrotaLa o puns6 cu tanaid Fiecaruitesticu iieste anexat un o.gan alun. gj! pididimul, care fa.e parie din conducte e *mi nale El ard foma unej vrqule, asezd pe marginea

5g I

este

postrioara a lesliculului ConiiDe cadalu epiddimar, e se continua cu candLuLdefereil T.siculul esie

invelil la supralac de o membl.n; conrun.bva de cuLo e aLbasidefie numit; albusinee. ierisienE t inextensibib,!trandin tensiu.ep3refthmulienicu
Lar Parenchmul lesticular esre strabalut de septu.i ..nLn.iive.a.e delmite a lobuii tedL.uuLui. Ei sunijn num de 250-3OO penh nec e testicu si

canauL epdidimar .anaul defe.ent ejaculator 9i lreta Canalul dele.ani c.ntinld .anaLul epididim termjnandu sc la baa pbsbtei, unde se une e cu canaul vezicuLeL semidale, f.mand .analul era.u a tor Acena se des.hide irl u'eba

2-3 iub' saminfericotrto4 in.aE se desf asoara spematoqerea Tubi semnfEri c.nloni suDt c.niinuatL de iubi drepii, caF ,ep.dnra primul sesnedt a caior spematice.Eise des.hid jn.eteaua re5tjcular; de d sont

lomalidii

Esle !n organ peEche ltdat deasupra Pr.sbtei, lateralde.anahLe deferente Are roL s.cre t.r, p rod! su adausandhe lichiduu semindL Vezi.ula semi naLa aie forma ov.ida b cu o !d grne de 4 ,cm sio
Este ud orlan qLandu ex.cra mpar, situal in ju.ulureL.ej. nib vezica urinard Proddsuleide secre tie pa.liclp6 la formared spe.mei Vascu tratia ene asigureh de aftra prostalic6 ramud d. lefa i a.a nte.na sanqele veios ede coectat de vena iia.a nre.na

SLni doua fo natiunj glanduLa,e ov.de


dimcnsidnie

de

sambura de.neasa Se deschidio i.hid .iar. vasco5. asem6nator cu .elprcstalic, care se adauqa ich duLui spe.matic

uiu

organele genible

exre

60

&. redd

lkrs+ -d &t,
L

Orqan genitalsi udim esle siiuat d.dsupra scio ruui, inai.tea simfizei pubjene Preziita radacina penistrld I o po(iune ib.ra, .o.pul penisu u , . e la ertemitatea sa anrerioara, se temna cL o Pa e maivolrminlrsa. ntrmta lland. Ridacina esie firala. prjn c.i d. .o'pi.avemoti. de oase. bdzinuhi. Colpulpen su uia,e l..ma uso.lu ila. AlanduL pr.zinb in v;.luL sau nificul exiern a

Slrlcioa. Penisu e*e l.rmat dintun apaiat ee.til siinvelguri O.gan.Le e.e.tje sunl rePrezeu

.rs pledca canaele eferente, lO 15, c e ajdq id \.s.u izatia iesticu ului ii rpidid mllu esie asi .-::. da ade,a iedcllad. ranula din a.r1a abdo :.r I \eiele se va'sa in veia cavi iDfe oad
C!nducte e spemdtce a: : :remdLce sdnt .onducle de elimLdare a .:.s a li.hiduui spermar.. ELe suit .-:.j: r' :. ::e 5l eXtdlesticulale az. .:z::sti.rLaF smt .eprezeniale de tlbjL -j j.. :::! J;eteaua lesticu i

lalede doL.o.p'.dve.nosi si un.orp spongi.s.are. ump;nduse cu s6nqe, deiermna areciia. Penisdleste iivelt de piee. c e se.odtiiua c!

scroluli 9i a regiunii pubiene Vascu izaiia en. assu,ata de ramu.idn aneid ve ee se deschd in vena rusiuodsa intema 9i. de aici.in vem Lia.d rntema. Sc..tul (bursel s.rotale) F.rm.azd p.ftea organelol geritale exteme ii c e suni c.ahaie testiculeLe Fec . bu6a ene sl ruab sub penh I este t.mata Jin mai mulle lunic
pielea

Lructui e Percte u

slnr .anaele eferente.

ocuptt asprmurik Ovarulare a.loma


,

corecte ds ovoid tufrit

masd de 6 89: d. djairctruL m e de 8-l0cm e.niametru micnetTcm, Zona corn.ab a parcfthimLldi glandular a ova rului conlne Iolicull a p.imordiali: b. gl.me.ularll c secrndad .avibd d imdlurire matur
Lltrul este un organ, a. pereche, siluat in .avi iatea pelviand:b. interpus inlre tDmpele utedne s vaqinj c. mrs.uloq d cavitar Prostata este a. ui orgh glandular sndoc.in h sibat sub vezjca u nar6. h I utul u.ereii c. irisda de artra prosLtica, ramu6 a venei iliace inte.nel d. prcdu.abre a onsi sgetii care pafricipa la lor

exterior fomat dintrun epileliu pilrislratilicdi c. o

un

inveir

l'*
I

\r

q: relor tl. r',r,r.lr . (q.nadr Tesi.rrrr m4tuiri) r LV.r r(i.irr lemiialsuDt qlarde m{i. crn.:ii. .riJUEnd r.i ma.ez g.merilor 5 enilr(trE pnn :..retia h..m.
Actirhted Lo. il.fin. .1 dent: in rmprlppnnale &crederer der!.tare !dnunr apubcd . A..rJ ta ene deriira drcpr pe rara ii (ae lurlrd senr.ro eeir.a I endo.rna a g.nade or alrge !i slid u de dezvrtare.me face p.&br d fln.ra de ref..du.er

i 7 . iil i i

lNlal.rea rubea i.ste.!is.crta r.l Iic i.. ni !tr le r ridrl sctr.r e hornru dr sonddoimp . c.!nt..az. derro13r., nr.rrlr.q.i s iun.ti.. nala i srrdde.r I ielr.ldi d.ernd m.dl.i.ieso md.e r rlnp.r5mlnrre.Irp,;xe

ir n;,d .r enopdlzr r., ailn!]e i uraiie. Pr...!uld..,ene,e s rn urai. f.li.u 6 e{e.ici.. C.LL o! dn.ne ir!.iI de mrdrl.dri ta n!.u uterid vaaintLLi.sLnd.l..nri,ara l)lfar.m.rled unJl..lL, !.ila a ter:...ia da 28 de z e siJe rsrlr S.herd c Jislirsed Ln.al .c,rIi.!.ran Jla pcr.ade I durab di 7 r r-rr r zua a

Foma.ea foli.utldr maru.i 9i owtalra las. 106). a rin... .aiava rrlede 0ide f.l.rip,n..dai Di{c i.esra numr 300 400 c" liLl pe ui; incep;id .u pLbedsiea si r.r

:e reia. ir rer oar:

prc.!i:lJri
a rilelL,

"i
ir
.,rLrlr:

.\' kr.. irr r ;\ tk r,i ,, |

J'.
!.

b.n sJnr sr,nLLiie de LB lL:olLrr

..

cdo

. r43

.nroq.nu

r: eiei
.".,,"""
d

j.,'

\.

''

'i

i": ,,: . ,",,;;i,-;;;; . ;, ."". . . """-i ;" .".;",, "", i--; _ --

: . . . :

,.." L. . : . .rdLr setrei d crrprili sr liei s.ade bnE. :,::25tr L:nveu mu..ise,ie,ne5epridr. r !i{!a e Liitie d. r..,rzr sihemcmtE ,..-.rti
.nn ..sr rare raia e enr.geiisiP,.!l.ne,rn
P

A " a" ( iD d o ''d rarutrrc.!Lr!rs.eLiii,iD?!.arqj

.rr,'i- "..,E.:a:"a orcncLu rei,:: r


i qr.,,d;r n:;::i .:,
ir.!r;id m. -.:::: :

''

::

Reddea.KrcFei ovanene

s rir dr.lcrar'

_: ': i\a:iar (f{ LCr) e,.ioPaua i li,sre ie '10:0 .. ani .icu, i -. :i -::a:.nmerJe'i.eregLalei aruiednti .- n. iu s. inir pr.dlce DlF . ev: Lln sr:::.::-,.i. un.e se inlretup.!,npel Acd: n.. : i: i:_i epuzd.Ei rrde!r ., :.bhratea lefrj.jna _ f^e,ilada re la a 1..::: :: :i'rd OrLlrl cnnre kbi r .ipab d. a' :: ::r ir nain de 2,1de. e dlPa ca a l.n.\ : :r rv Pr d. aiii P te..il!a sPerm ,r _: ..:n! fibr inta.trLs.ndd fe,ri r ItE :

de.re hjn um e, pntsd ca f{undalia s: aiba le, coniaciulsexual febuie s: se produca in inrervaLu de o zi joaint de owhlie pana a o n dups a.easia InteS@ Ia .lveld 6lrtdLnul ]wos a lctului sual ftrJnln lmpusuile sedonale sdruaLe suot iransmhe cbt.. segmentele sacmte ale maduveispinr.ii. odata ce aceste ihpulsun ajuns in maduva
de 24

Funcpa spcmatogene .6 sre funclia sa exocfi na .are are l.c la nivelultubuluiseminiler,ticepand cu pubenaiea. P.ocesul 3e desf6roara in mai multe etap. d. diviziune ecuationala 9i apoi rcduciLonaa, pornind de la celulele p.inordkLe spematoqonjidiploide ajungaod La celulele matu.e, gamelii mas
cuLini

spina i ee sunt nansmise caft en.efal unee refle xe lntegrate la nivel medular sac.d ri lombar deier mjnd pa4; reacljile sexuale feminine.
Indeplineste

in oroanisn doua Iunctji.

Spermjile (spermalozoizii) se inmaqazneaza in epd'dm unde dedoia capa.ralea ne ms(afe ri rec n du(tu defe.enr lrr menrn fe.lrarea apr. xldativ o lund sunt elimjnate prn elacul&e. EFcu laiuLnaicontine seretia vezicule or seminale. cu ro nudjv jn ceea ce prive$e sperna prostati.a, avand rolu de a creste leitjLitatea 9i mo bljtateaspematozoizior Spemaeaculat6incuEul actulu sexudl masculin este alcaruta did li.hideLe provenite din.analele epididim s deferent, vericu lele semlnale. glanda prostali.a siglandele mucoase,

spehjire

, haploide

(tis

103).

Spermaioceneza este stimudd de FSN E <tuj nunarulrli d Srruiozdd fa"d. Cabtitata ob lnuita de spema ejaculaE la fie.a rc act serualeslern medie de aproximatjv3.5mL sirn ii(arc mili jtru de spema ss afla io medie t20 de lloane de spematdoni Cand mhl d spemda zdrziinlr.un milrljtu de spem6 scade sdb 20 ds mil ioaDe. erisu p.sibj btea ca persoana lie inaeniLa.

ltt

spn

S.aeia lntema Celulele inierstiliale ieslcularc


LeydE sec.16 homonji androgedl al caro..epreuen

, /\ t\

CI

@E *l

lant ?incipal sle iestosieronul. Test.dlul secrcb un procent redus dd est..qeni Testoste.onu este un hon on lipidjc, cu structura st.roljca. Acliunea sa constd rn stimularea cresteni orqaneLor genirale masculine apailja .aracte.el.r *xuae secundare la barbar dezvo laiea schelelului ria nurchilor, modul d. dhpune. a p6ruLui, vocea, .epartitia lop.gratica a grasjmii de rez.rva Tesoste ronuleste un putdhi. anaboDant proteic ELare si ef.te de menlinerc a tonusului piteliuluj spema

ReClarea se.retisi d e te stoste.o n se fa.e O.int.un mecanism de teedback negativ sub nlluenta LH

.Fl4lGsrul@l4jd!1h.hi
2 lFmnodl Prns (&

{diu
p

4a

rbmdsB (s! ! , 4. ! p 4!

Hip.rsec.elia aceslui homon dL.e la pube.rare prcco.e iar hiposecrelia, la jnlanrillsm geniral. Int.!rd! Ia nlveu mtduvel lphar a actulul3e xu.l necull[ Dei lacrorii psihicL joaca, de obicei un.oLimponadt in actuLsexuaLmasculin $i. de fap! il por nitia activitaiea encefaLulu probabil nu esre absolrt necesara pentru desfasurmea sa Pin u.ma .e. acldl serual mascu in rcllexe intinse.r inrg.aie ln maduva saoar6 si lombara. iar acesle ne.aoisme p.i Ii actjvate pio

Concplie

i\\
) -'-'
Fr41o9.

conraceprie

Exi*a mai mulle melcde contraceptive, cele na popuLa.e fiind contmceptiveLe orale, prezeryativele,
rekase.ea lbai.tea jacubni, abninenla Pe.iodica, spemicdels diafrasna, injeclile cu prcsesieon, implantui subdemice cu p.ogesteron, sierietul. Fiecare meioda a.e avanljeie sj ddavanrajele ei ei nu pmte gmatrta.oitm.eplia lm%. aetodeLe tehpora.d de conLnceplie 3e .lasifi.a c.nbaceprive de ba.ier6: d alragmd, spemicide

- ..n taceptivele orale (esto.p.osesta lj ve); inF.tiie cu prosesre.on sau implantuih

sub

r4el,odele definitiee de contraceptie (sterilizarea)

R.Cco

tonpeLo. utenbe (femer) hsterectomja (utiliatain cazu.i medicale


Lioardm

seLec

*a.!d

d.

bd4m

stimula.e sexuaLd fie psihica fie direch fie prjn

Avo.tul, modalitatea de a renunta La o sarcina ne donta, d n motjve medicaLe su altele se poate induce .hnursi.al sau medicafreotos.

Ehluft gsen.t pEMllh


denlilica acele pers@ne care przint6 un nsc
c.escui de a prezenra anona ii genetice sau de a av copLi cu anonaLii geneli.e. Sfalui genelic cupinde o

Clclul ohdo esr h$tlr de nodific.ri la nlve a. uterului b. .pldidlmuluii c, v.ginululi d. gl.ndelor .ndogene e sldndelor nadare &tocenll elmuleart: a, ddvolia@ oqanlor g.nit le lsinlnE h deNoltdea nuc@*i u[erine; c dercft.@ sllndelor d. apariljd $ d! volte. cftcterelor sax&le s(undE lmhlhel e @Potamstul *xual leminnl

Gl4d

.tspusudle .orccle

ahalizi qurdsa a ultimelor teL seneralLi tud oradu Irr ll)precum si o sene de teste

de

lut

Pent.u o corecta eva uare prcnatab exisia o sede de teste care se lac obLigato u in anumite .ondili (ex. varsla mamei peste 35 ani)

iffi.lE

56nitaiea reproducerii
Unul sau ambii membri ai unui .upLu pol lolosi metode penh a preint6mpina tempo'.r sau pema

codceplia (te.rLtarea) apa. cu ap.oximativ 14 z na,nrea penoade mensrruae imediar dupd ovulale ln pen@da o\ulalLe mu.usul.etura ene mai pulin vascos, pemilrnd astfeLpa$lul spemdo. zotiLor din vasin jn uteq f(undatia prop.u?is6 avand ft rdtrompauFnn6inapropierea capalutuj ei dlnspre ova( rezu la uigotulcme face caato a spre de implanlare (utet si h acelasi timp se dlvLde capatand asPectul de embdoi.

(u

not o sar.ina. Avortul p@te li urjlhat alun.i cand metodeld de conbacepli dau g.et Dcizia uoui cupLu dea nu do o sarcina poate liinlluentat, de un sfat genetic sau un consult p.enar3l

S8rcina si nasLerea Notunea de repmducere in general, deljnest


pro.csul de peeetuaie a .rgankmelor vii, pnn pro du.erea de indivizi n.i .aie au ht .e speclejdlo care fac pafre.

La om,luncft de reproducere.!p nde. sere de prcccsecare au drepire,ur.t lecLrndaiea ovuuu d. cabe spermaiozoin 5 fom.rea ptudusuui de ..n ceple ale. ui.restere $ dezvoltare suDi asisuEte de catre orgarrru malem prnro ssre de modi ficirlbiol.q.e ce defines. qenda sau s .iia Fe.undala esle ini!m;, aGnd pelor uier ne, unde spemd.z.Diajuns ci urmare a inrr.durri l.r in vagrn in r npu acr,rrli sexual. Acesta sc incad.eaza jn compler!r de manifesrai.e detneste ..mpolamentul 5e\ua si .are a om e$e pafrjcularirat pi ih. bdgala incdraluc afediv
Pei ttu fe.u nda.ea ovllului, ne necesar !n sin gut spermarnzoid odab ace*: Frrurs in ovul. .apur s3! jsimarene Gpd volumlr, pentru a lo,ma pr.nu.leul mascuin M.i t6dLr .ai 23 de ..omozomi a prcnu.leuu mascuii I ce - de cromo,omi ai pr.nucleului leininin se vor a inia petrt.u a reacalul un sei complel de 46 de (omozodi(23 de peEchi)

r: 6't
,{.1

o.

Sexui copildlLri este deteninar de tipDl de spe.


mie (spehatrzold).afe fe.undeazaavulul.Atat sper mia. c6t silvuu au c3ic 23 d. cmmozom dLn e de auiozomL s un heter.zom (c,omoz.mul seru

iJ
ns n0 ondu

ui).a,e l. spemi. p.de I I saL Y hr a ovu nuft X. Dupa Ie.undar.,.Ll (zig.iu) v zoinL j do hcrem4rm care daci ambii sunr x clpiu va fi fata i:. nr.t liulva fi X I .eilalt Y

d6od

@d.rq !

sd dat reazd unei combinaliide renexe neu.ocene 5i homonde. e imp ca oxto.ina.

.eptie ajuns la leneI adi.a dupa apturtnaiiv 230 de zih de gestaile Este conseci.ta clnrd.tirlo. dtcrine, a care se adauga si panic pmea jn diveGe s.ade a muscuaturii peretelui abdominal a diafrdsm.i etc, printo serie de erenimente coElale 5j cmdonate

NaiteH

..isii

Nofuni elementro d6 iqien6

in erplha ptudusou de .oo

paioogie

Sunt incluse in afecliunea iumil b.ala infamaL. ne pelvind, f@fte fKventa b femeia tanara untun cu conscinle foarte grave sar.ini ertrautnne, inIr

Llct4E Saii inrep sa se dzvolre la pubeftdle.


cstogefli .jcLuilu seruale lunare dimuledza cre$te reo . rone, \ d enemul!, de ducre precum i depu. nerpo de ordsm! Denku a da roum soorllL in trmou sar.i se petece o creltere adilioiaa importaoD 5i lesutul glandu4 deyine numai arudci conplei dez va tai pent.u p oducerea prop.ilzisa de laprs. Dei est seni 9i p.ogesteroiul sunt esentiall penru dez volb.ea aiatoml.a a $nrLo.in tmpllsdrcinji, eiau $i uD ele.t spe.raL. de a inhLba secreF de apte. N.monul .arc favoizsa; excretia lapletui esle pro. Lipt.le ene sec.etatin avtulele s,rnio( dar elnu .urse continuu p n mameloane .itbuie eje.tzt in du.te penttu a ia.e pdslbilJ alapbrea. Acsst proces

Denumire oenerica dat unui grup de dfectiuni inlecroase sau inflamatorii canr.nate la niveul mucmsei vaginale 5i udeoritial vuivei, determinand cel mai frecveht o se..eiie vaginala. Din puncl de vedere a eti.ogiLlo.,
infeclioase (bacrenoe candidozice, vjrale), homonate (menopauza) sau in cadru unor maladii cu substrar inflamalor. Prevenirea acestui grup de afe.liuni este foane impofrant6, jn speciat prevednea boLilor .u l6nsmitere sexuala. ExisE cateva nouuni slmenb.e

in a.est

3ens: uiiliz ea prezefrativului, canstjturea de cuplun sabile silidele analize peiodic etc. Addomul d postll!

p.o$de peru.elrale deteh nand in

tuprezinta hipeQ azia adenonatoa$ benignd a

grade vanare obstructia eliminarii urideidin vezica unnad

I C{,.r. I lo rrea

tufpu L salben ltit nnlltr. rne slmLl.r. de a ADll L r-Sf: Sperirai.qen?za

b ri5P mla... . l.Lru I leir dr p.rei.hjn!tr qanJr r! ., ..,rn! 2 r.s.n.,TrL d end se.Fbr r. ..irle: rt! s1L. i id d 5 .!t rrm.n E !. d. .1, nuira i.,il.a I sl nnle . . P*.,.i i,rqd,.. aerl; a ri:s.r i! .l nL:rLd-r 4,1

Slalifiidicieilnlr..sne]:ii(ririrla d.. r. nr iiai ; n !:ae rl lJar 3i. detemlnall d..i r nF...r i., i! r! ! rerli. d..ruL t:.
a

.d.1e.elli !+.ale

s..uid . nrs.Lri,,l

itr.L.L rorperu rter iP

Trb:lei r ter

J...,1..r.entr1r
r: rip,,Ji l.r. !...!
compLerali

L_Ta

r:Pr-"riu

rrrll

.r ai.'ma o*...ri.ld1. t ,lJ art,:ri. r 2 here lrm

4.rnrtn::Ji'15ai.rr-'in
p!'.h
.?L I : I

iircare

F.L6nd 5

..irlri..r

rrsusiti i,t.r.._
nr

5Pi!L!

ar. h.ti.iziini Y .rP:lL r: . P.ecnati !Lr5d. ite c .r.iu ! s

5.{,

.1. lrlu

.n. l.te

in

Jr

r. r rP.unl,:azr . . lr \a i klr i dr.: rererz.rr eni I s..r.:.id. t.sl.neiir :L:t.ilLr


I

rr Ji

.rc

sPrm

It
r\(:isrdi d. rsi. (ns llll . e l.t.n k ..i5bre d ntri:.. :1. niJ.Lu rlie:.t rid.nlrt. Prn te n. r! i a fLi.r e b : iuf.mriii,. prnrii d," .,i.ei., n.lrr irre, r t)re ture.erl. lr i.a..pnT i.m'rc.iir1J l. n,lJe.ir' i:r r,,rrlL .
r

!lr.dq-n )ei! L !]l.e Df ra!r.,i:t cr e 'vzs'J rtr e .eir L, ..n..iu tcmfc.dtn,..4rlL: .! rrco.:i.r rcv.iiiil ss
te,iLlLr

Di.senerei,.!lrp:

s!

:.in.ri !

F.in efe.

dLn

afaE..sannrr r

iL. drestNi

e..in

R.o .d s. nr. p,n bu.e

de

laeilba.k 1.nor

i,.ar r.drtr, .,.hr. i l. t,i! ,eirarh hr..rndu r :n rrlu i .L rl.i::erp nldrte La.r pnit.r ,e e.lild ,ei riid !ni.on,.: dinan,.a a
r r.mdr.rta:.lLim).,"

ire.r lrrnq. Lrin .h J rli,stjr. rlr! .eri. l\5Lr. rcran] n{v* <i... rnd..,r i,,n rk,.

iJr.r

sn.n:LUi .nLl.r:i si leiirLLL

(.t

1L2l

o
F14

r2 R4bu Le

(dhb

6!orodc.

Fi M e r.tfu

Aenlinerearntre anumu limrt a pardmetJilor mediulujjotem esre asjsud16 pnn regLa.ea neuro umom a

ln an umite i mp.eju.an, darorita uno. disfunct i rempom r sau pehanenre ate unor conp.nenre apafinand sistefreLo. c.culaior resp mtor digesiiv oriexcretor, homed$azia se poare realiza 9j pnn muLcce.xrra.orp& tale, prccum aparairra nlma-paman artii.ial. peddzafea $u dializa prezentte s.hefraiic naLjos

t\ i1
)

JV i
I

$,
1

I
I
\

ti

i\

/t

Va

lorile r.edI ale !nor paranretr ai mediului interir IPr ncipalele constante fizlologicel

VolhuHrtde

g[f
femei
Nm.r

ruru,"...
d

hmril
12156 g/dl

balbdl 4 5oo ooo/mmr 5 000 0000/frml

bd.bdl 138112 Ald

Num& de leu.o.lle 5

000loom/nnl

Numar de

pladere Eomo-100000

mmr

PBim6 .molict a rl.md 3m nosm/l

ClicmlE 65 Acljn E!91bbe'!

ll0 mq/d
O

l9{,9 mEq/l
nq/dl

Colan@l tolll

< 20o

fa'

- nabiemie l3tl46 mmo/l K'plasmatic - potasemie 35-5.3 mmol/l


plasmatic

CaL plasmaric cal.edie 3,t-103 ms/dl

Ei7,,e lrdrr

ile

5.

dll r !riJpr!r,r!Jtu,i

fLi.r: i ir..i
l+!. !11 1r! i..r!Lr r,1r
L.

. rrLr:..d,r.. ',."id:iclll

i!_r r!

JrL.:

-n:f ri: . ttri

it:!r .r1ri:r rlrll .r,, Lr.!1 llr]L:. r i'r)L!:. ai,'i li'rll

1..,. b J.r.; -

rr.!..

|.trPr,rl

I .,i r le.",.,ii ; Ji,nli.

dr 2r

d."

fr tir, r,.:la iri . i l,/, srir. | .


d

r,t '-n. !f.r'i.

br:

rr

;L
Aso.d un
P

\r

r,,u

; dlrr ,.i I
de dd

.rLo

f r:!.

Sbbiitidlr -,.itr i !!r!,. i,:.rt datemrinati J.,: rn


urnr

ri:li:..,r.

irr/

i
t,ijbr.lrd:i

,.

.51J.r.': ;r. ir... rPn.,. !.1.r'Ir:r rsl.irrb: n J.: .,1.

Timusularc roLin imuniraiea organismuiri doaie.e hormooul$cretat de acesta stimuLeazd activitatea


Cnopbsma este un sisiem .oloidal deoarece mdlul de djspeGie esre reprez.ntat de ansambluL de micelii, i4 laa dispecata sle apa. in nomenrulovulateise prcluce o divbiune meiotica, deoare.e .elulele
qlobuLpoLa.

.ezultate ovo.irllll

si

mul

sont haploide.

ELbod! un e$u

cofrponent al mediului jdtem", sLactucl duPa umdotuL plan: tema ,Sanse .lem.nlele mediului intem ..mponente e sdngelui 9i rolul acesrora

inunitaiea $i ifrporlanla ei; hemostaza si coaquLarca sangelui; imponanta cunoa*ni acestora pentru tansirzii grupeLc sangvine 9i factoruL Rh

-El.boE! u.

eseu cu tetra.Niveluri de orgablzare 9i integEre al c.rpulrj omenesc' sl,actudt dupa

segm.ntele androm ce ale corPdlu uman a\ele >ipanu le de rcfennli ale corPu ui: nivetun e celulrl.3u luri organe shteme de organe organhm rolul totdshtr al sislemului ncrvos 9i al ceLui endtr.i'! ldtera.tiunea luncliilo. de relalie, de nuhtie gide reproduce.e; orqanhnul un tor uniiar

Recomandafl bib iografice


C.Th. Ni.uLes.u R Cdmaciu B Voic0lescu, C. Sdldva$ru C. Nla, C. Ciornei

Analania tt lblolagla anului (.ompendlu) EdLtura Connl

-Atlas dea@ronla oh!l!4


N $anta, C. Bogoescu, ,14. Stoica S Boldor, B. Andreescu, L Popovici

Editura Didactic6

ri

Penagogjca Bucu.esti, l9?4 zoaLagie, anatbmte sI Fiziologie, Edn!6 Dldactic; si PedaCooica Bucu.eii l9SO Lrcdd pnctt . de anatane ti fizloLagie u@na EdttLra

-Deman',atiit1lu.ta pta. .e d.
Didactica ei pedaqoqic6, Bkuresti,

1981

K.1"1.

Anatanh si ft2tol.gLa dmll!tr EdituE

Aedica

t.

BL'

Van De Craal, S.l. For

Brow n

C.ncepts of Hutun Anatang and Phlsrologg Wm C Pu b Lishec, wcB commutu.atiobs Inc , D ubuqu e. lA usA,1995 Ar/,s de anatoni.

ttun4

Ediiura SuinljfLca 9j Enciclope

-Dlcrionar de ridlogre,

OXFORD,

EdlluE Univec Encjclopedic, Bucuresti, 1996