BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

GEOGRAFIE ECONOMIC MONDIAL

-

LUCRRI PRACTICE

BUCURETI 2012

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

TEMA I
STATUL SI HARTA POLITICA A LUMII
Harta politic a lumii
Geografia politica este ramura geografiei umane care are ca obiect de studiu spatiul unde se produc bunuri si servicii, fluxurile generate de acestea, factorii de productie i conditiile in care acestia sunt valorificati. Se bazeaz pe relatia dintre procesele politice si mediul geografic. Studiaz legtura dintre om (individul sau comunitatea uman) si nvelisul geografic, dar mai ales influentele exercitate de deciziile politice asupra teritoriului. Geografia politica abordeaz o problematica vasta, cum sunt statele i gruparile de state, frontierele, regiunile geopolitlce si geostrategice, convingerile politice (geografia electoral) s.a. Harta politica a lumii reda aspectele geografice privind statele, gruparile lor si relatiile dintre ele.

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

1. Statul
a) Evolutia conceptului Statul a aparut inca din Antichitate. Orasele-state grecesti care reuneau comunitati de oameni liberi, imperiile Roman si Aztec care controlau spatii imense intre un centru si teritorii periferice asupra carora isi exercitau dominatia senioriile Evului Mediu sunt unele dintre principalele forme pe care le-a avut statul in decursul istoriei. Statele moderne au aparut in Europa la sfarsitul secolului al XII-lea si inceputul secolului al XIV-lea. Se pot distinge : o prima generatie de state aparuta ca o reactie la structurile medievale si care au dat nastere la statele-natiuni ; o a doua generatie aparuta pe ruinele vechilor imperii la sfarsitul Primului Razboi Mondial ; o a treia generatie, de dupa 1945, aparuta prin procesul decolonizarii. Teorii geografice asupra aparitiei si evolutiei statelor Baza teoriilor deterministe o constituie teoria lui Charles Darwin, materializata prin publicarea in 1859 a celebrei lucrari Asupra originii speciillor, teorie translatata ulterior prin aportul a numerosi oameni de stiinta din diferite domenii. In Geografia umana (respectiv Geografia politica) primul exponent al darwinismului social, aplicat in teorii asupra statului, a fost Friederich Ratzel, prin teoria organica a statului. In viziunea lui Ratzel, statul apare ca un organism asemanator celor biologice, ale carui particularitati depind de insusirile populatiei, dar in mod determinant de insusirile teritoriului. Dintre aceste particularitati, cele mai importante sunt intinderea, asezarea si hotarele, apoi relieful pamantului, cu vegetatia si apele lui si, in sfarsit, raportul fata de celelalte parti ale Globului. Alaturi de Ratzel, numerosi alti geografi au abordat variante ale determinismului de influenta darwiniana : Ellen Churchill Semple, Ellsworth Huntington, Griffith Taylor, Samuel van Valkenburg. Acesta din urma, preluand de la William Morris Davis teoria ciclurilor de evolutie ale peisajului, o adapteaza la evolutia statului, enuntand in 1939 teoria ciclurilor evolutiei statului, in care statul, ca si valea unui rau, cunoaste in evolutia lui 4 cicluri de dezvoltare : copilarie, tinerete, maturitate, batranete. Teorii moderne : teoria de inspiratie ratzeliana a lui Norman Pounds din 1963 teoria ariilor centrale O a doua mare categorie de teorii geografice este cea functionalista : 3

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

- teoria integrarii teritoriale, publicata in Analele Asociatiei Geografilor Americani, nr.40 din 1950 a lui Hartshorne: statul, in viziunea acestei teorii, este un spatiu organizat d.p.d.v. politic a carei functionare este asigurata de doua tipuri de forte ce actioneaza simultan asupra integritatii sale teritoriale. Fortelor centrifuge, cu actiune dezintegratoare, trebuie sa li se opuna, dominant, fortele centripete ce actioneaza in vederea mentinerii statului inchegat - Jean Gottman in lucrarea The Political Partitioning of Our World : An Attempt at Annalysis, aparuta in S.U.A. in 1952, identifica doi factori de baza ai impartirii politice a lumii: iconografia si miscarea; - teoria teritoriului unificat a lui Stephen B. Jones (1954) - teoria integrarii si dezintegrarii natiunii (1953) a lui Karl Deutsch=> prezentarea unui model frecvent de integrare. Aparitia si dezvoltarea unei natiuni se bazeaza in viziunea autorului pe parcurgerea a 8 etape obligatorii: - trecerea de la o agricultura de subzistenta la o economie de schimb -aparitia ariilor centrale -evolutia oraselor -dezvoltarea retelelor de comunicatii - concentrarea capitalului -cresterea intereselor personale si de grup - nasterea constiintei etnice - imbinarea constiintei etnice cu constrangerea politica si uneori stratificarea sociala In momentul formarii sistemului politic, in urma dezvoltarii dupa acest model, natiunea incepe sa-si integreze teritoriul, imbracand in timp forma statului national, forma superioara de organizare a societatii b) Elementele fundamentale ale existentei statului Populatia reprezinta totalitatea locuitorilor unui teritoriu de stat ; ca element component al statului, populatia trebuie sa fie o colectivitate permanenta si organizata, relativ numeroasa, pentru a putea subzista prin resurse proprii si forma ratiunea si substanta unui stat ; ipotetic, disparitia totala a populatiei unui stat, prin emigrare sau datorita altor cauze, duce la disparitia acelui stat Teritoriul este cadrul spatial (spatiiul geografic), de intidere limitata, in care este stabilita colectivitatea umana (populatia celui stat) Teritoriul de stat cuprinde suprafata terestra din 4

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

interiorul granitelor (solul, subsolul, raurile, fluviile, canalurile, marile interiosre), marea teritoriala, platoul continental, precum si spatiul aerian cuprins intre granite. Acesta se afla sub puterea exclusiva a statului : suveranitate teritoriala= parte integranta a suveranitatii de stat Frontiera de stat o linie reala sau imaginara trasata intre diferite puncte pe suprafata terestra, care delimiteaza teritoriul statelor intre ele sau fata de marea libera si spatiul extraatmosferic ; limita juridica in cadrul careia statul isi exercita suveranitatea sa deplina si exclusiva, iar natiunea dreptul ei la autodeterminare. Frontierelor de stat sunt de doua mari categorii : a) frontiere artificiale frontierele geometrice : constituite din linii drepte care despart teritoriile statelor frontierele astronomice coincid, dupa directia lor, cu paralela sau meridianul geografic, fiind folosite mai frecvent paralelele (de ex. o portiune de frontiera dintre S.U.A. si Canada) (b)frontiere naturale : - frontiera terestra = desparte uscatul dintre doua state - frontiera fluviala = separa in doua parti apele unui fluviu situat intre teritoriile a doua state ; linia imaginara de demarcatie urmareste, in general, linia talvegului, dar tine cont si de particularitatile apelor de frontiera - frontiera maritima = linia exterioara a marii teitoriale , pe care si-o fixeaza fiecare stat tinand cont de anumita limite ; in czul limitelor laterale, acestea se stabilesc de comun acord cu statele vecine - frontiere aeriene = linii perpendiculare care pornesc de la frontierele terestre sau acvatice in sus, pana la limita inferioara a spatiului cosmic Sistemul politic : in sens restrans, sistemul politic poate fi definit ca totatlitatea institutiilor si proceselor ce permit cetatenilor unui stat sa elkaboreze, sa aplice si sa modifice politicile publice ; structurile fundamentale ale sistemului politic sunt formate din institutiile de guvernamant si raporturile lor cu celelalte componente ale vietii politice (partidele, grupurile de influenta, sindicatele etc.) intr-un sens mai larg, termenul accepta orice legatura sociala unde este exercitata o influenta sau este luata o decizie cu autoritate ; la nivel international, se afirma deseori ca autoritatea si alte legaturi de influenta dintre state, constituie un sistem politic international, cu numeroase 5

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

subsisteme geografice regionale (Europa Occidentala, Orientul Apropiat si Mijlociu, Asia de Sud-Est etc.), organizationale (O.N.U.), nationale (Franta, Nigeria, China etc.) si subnationale (departamente, districte, judete, orase etc.) Caracteristici : * este un ansamblu de elemente ( parti ) aflate in interactiune care, in raport cu inttregul , se manifesta ele insele ca sisteme- subsisteme ; intre acestea se stabilesc raporturi ierarhice, care conduc la stratificare pe niveluri (supranational, national, subnational) * are o structura proprie, ce implica atat ramurile (institutiile) guvernarii (legislativa, executiva, judecatoreasca), precum si partidele politice, grupurile de interes (grpurile de presiune), mass-media, raporturile dintre guvernare si opozitie ; * interactiunile dintre elementele ce alcatuiesc sistemul politic national determina forme diferite de integralitate- adica diferite forme de guvernamant si regimuri politice

2. Evolutia hartii politice a lumii a) Harta politica a lumii pana la inceputul istoriei moderne (1642) Specifice pentru perioada antica sunt expansiunea si apogeul unor mari imperii care s-au succedat in Extremul Orient, Orientul Mijlociu si Apropiat, Europa sau nordul Africii. Un rol deosebit l-au avut imperiile Chinez (cel mai vechi de pe Glob), Indian, Mesopotamian, Persan si Egiptean care sau succedat intre mileniile cinci si patru si vremea lui Hristos. Unele imperii au dainuit milenii si secole, altele au fost efemere (ex. Imperiul Macedonian). Imperiul Roman (cu apogeul in secolele I si II dupa Hr.) era intins din Asia de Sud (India) pana in nordul Africii, din vestul Europei pana la Marea Neagra, fiind centrat pe baziunul Marii Mediterane. Acest imperiu va determina formarea unei civilizatii sclavagiste - avansate pentru acea perioada- determinand geneza a numeroase popoare, care formeaza in prezent lumea romanica

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

orientala ).

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

europeana intre vestul extrem (Spania, Portugalia) pana in est (Romania sau romanitatea

Lumea araba incepe sa fie cunoscuta dupa secolul al VIII-a cand se revarsa peste Asia de SudVest, Africa de Nord pana in Peninsula Iberica (Spania).Expansiunea arabica determina formarea a numeroase state arabe situate in Asia de Sud-Vest si apoi in Africa de Nord (arabo-berbera). Tot din Asia Centrala porneste si expansiunea turcilor care, incepand din secolul al VIII-lea intra in contact cu Europa de Est si Centrala, dezintegrarea acestui imperiu avand loc practic in secolul al XIX-lea.

Revarsarea de popoare migratoare din Asia (incepand cu secolele al IX-lea si al X-lea) va determina formarea unor popoare slave, fino-ugrice, celtice pana in Europa de Vest si Peninsula Scandinavica.

In feudalismul timpuriu, fenomenul Renasterii va determina formarea unor imperii in vestul Europei : Spaniol, Francez, Englez, cu dezvoltari maxime dupa Marile Descoperiri Geografice.

b) Harta politica a lumii in perioada moderna (1642-1917) Principalele elemente care influenteaza harta politica a lumii in acest interval de timp sunt : apogeul marilor descoperiri geografice si impartirea lumii noi intre marile imperii (Englez, Spaniol, Portughez, Francez, Olandez etc.) revolutiile burghezo-democratice din vestul Europei cu apogeul in anul 1848 aparitia industriei in cadrul Europei de Vest, necesitatea aprovizionarii cu materii prime, aparitia pietelor comerciale, largirea orizontului cunoasterii, mondializarea comertului, cresterea necesarului de forta de munca existenta unor imperii care vor decadea (Otoman, Austro-Ungar) si ridicarea altora (Tarist, inlocuit in 1917 cu cel Sovietic) 7

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

apogeul imperiilor coloniale, deosebit de vaste : Imperiul colonial Britanic (in sec. XVIII se intindea pe o suprafata de 35 mil km2), Imperiul colonial Francez colonialismul determina raporturi de subordonare intre metropole si colonii (sau alte forme: dominioane, protectorate, condominioane) lupta dintre imperii reflectata in numeroasele conflicte si puternica tensiune acumulata la inceputul sec. XX

c) Harta politica intre cele doua razboaie mondiale (1917-1945) Perioada de dupa Primul Razboi Mondial este marcata de : dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar si formarea statelor nationale unitare (Romania, Austria, Ungaria) sau federale (Iugoslavia si Cahoslovacia) aparitia comunismului in Rusia (1917) continuarea expansiunii rusesti spre Europa de Est si Asia Centrala si de Est cresterea rolului si influentei S.U.A., care devine una din marile puteri ale lumii contemporane reasezarea hartii politice prin jocul de interese ale marilor puteri in Africa , Asia se SudVest, de Sud, Sud-Est, America Latina acutizarea unor tendinte de hegemonie ale Germaniei si aparitia fascismului care va declansa cel de-Al Doilea Razboi Mondial in care Germania anexeaza Austria, Cehia, invadeaza Polonia, incepe razboiul cu Franta si Anglia in 1940 Intre cele doua Razboaie Mondiale pe harta politica a lumii existau 71 de state independente, repartizate astfel : Europa- 31 ; America- 22 ; Asia- 12 ; Africa- 4 ; Oceania- 2 In 1945, doua treimi din populatia Globului, care era atunci de 2,4 miliarde, traia in colonii si semicolonii. d) Harta politica a lumii dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, pe harta politica a lumii s-au produs o serie de modificari ce au dus la aparitia a inca 120 de state, in prezent fiind 191 de state. Aceste modificari se explica astfel : destramarea vechilor imperii coloniale apartinand statelor europene ce a dus la obtinerea independentei politice a majoritatii statelor din Africa, Asia de Est, Sud-Vest, din Caraibe si

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

popoarelor coloniale)

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

Oceania (la 14 decembrie, 1960- O.N.U.- Declaratia cu privire la acordarea independentei tarilor si aparitia sistemului comunist euro-asiatic (13 state) si a Cubei cresterea influentei U.R.S.S. in Asia de Est, Sud-Est, Africa, America Latina cresterea influentei S.U.A. in Europa de Vest (Planul Marshall), in America Centrala si de Sud, in Asoa de Est dezvoltarea economica fara precedent a unor state invinse in cel de-al Doilea Razboi Mondial: Germania in Europa si Japonia in Asia Razboiul Rece intre blocurile ideologice, economice si militare (N.A.T.O., Pactul de la Varsovia) si bipolaritatea mondiala Pentru Asia harta politica evolueaza astfel dupa 1945 : in perioada 1945-1960 apar 14 noi state in perioada 1960-1970 apar 5 noi state in perioada 1971-1990 apar 6 noi state dupa 1991 inca 8 republici unionale sovietice se alatura ca republici autonome statelor asiatice

in prezent, numarul statelor independente ale Asiei este de 45 Evolutia numarului de state pe harta politica a Africii s-a desfasurat astfel : in perioada 1945-1960 apar 23 de state, din care 17 numai in anul 1960 numit astfel anul independentei africane in perioada 1971-1990 apar 11 noi state cel mai nou stat al Africii este Eritreea- 24 mai, 1993

in prezent, numarul statelor Africii este de 53 America : la sfarsitul razboiului, in afara celor trei tari mari ale Americii de Nord, mai existau 19 state independente in America Centrala si de Sud in perioada 1961- 1970 apar 4 noi state in perioada 1971-1990 apar 8 noi state

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

in prezent, pe continentul american sunt 35 de state : 3 in America de Nord, 20 in America Centrala, 12 in America de Sud Oceania: in 1945 erau doar 2 state, dar in present numarul lor a crescut la 14: in perioada 1961- 1970 apar 4 noi state in perioada 1971-1990 apar 8 noi state

e) Noi modificari pe harta politica a lumii dupa 1989 Cauze : destramarea sistemului comunist Modificari : - dezintegrarea U.R.S.S. si transformarea acestuia in Comunitatea Statelor Independente ce a dus in 1991 la declararea independentei politice a statelor baltice, cat si la miscari centrifuge ale statelor din Caucaz si din Asia Centrala reunificarea pasnica a Germaniei (1990) si sfarsitul Razboiului Rece dezintegrarea Iugoslaviei si aparitia de noi state balcanice : Slovenia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Macedonia si redimensionarea Iugoslaviei (Serbia si Muntenegru) separarea pasnica a Cehiei de Slovacia (incepand cu 1 ianuarie 1993) cresterea influentei S.U.A. ca singura superputere mondiala si rolul acestora de arbitru mondial influenta sporita a lumii musulmane in Asia Centrala si de Sud-Vest datorita importantei economice si militare a Turciei conflicte regionale si locale in fosta U.R.S.S. (Caucaz, Asia Centrala, Transnistria) cresterea rolului si a influentei Germaniei si Japoniei la nivel mondial si dorinta lor de a deveni membri in Consiliul de Securitate Harta politica a lumii contemporane consemneaza, alaturi de majoritatea statelor independente- 191 si prezenta unui numar de 69 de teritorii independente. In secolul XX, unele state si-au schimbat denumirea, mai ales dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Astfel, sunt consemnate statele : Bangladesh (Pakistanul de Est), Sri Lanka (Ceylon), Myanmar (Uniunea Birmana) in Asia, Burkina Faso (Volta Superioara) in Africa, ori Belarus (Bielorusia) si Georgia (Gruzia) in spatiul fost sovietic.

10

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

Criterii de clasificare a statelor 1. Dupa intindere (suprafata) : Statele lumii se desfasoara intre Federatia Rusa (17 mil. Km2)- cel mai intins si Vatican (0,44 km2)- cel mai mic. State cu o suprafata de peste 7 mil. km2- un numar de 6 state- concentreaza o suprafata totala de 62,1 mil. km2, adica 46% din suprafata uscatului : Federatia Rusa (17 mil. km2), Canada (9,9 mil. km2), China (9,5 mil. km2), S.U.A. (9,4 mil. km2), Brazilia (8,5 km2 Chile) si Australia (7,7 mil. km2) State cu o suprafata cuprinsa intre 1 si 5 mil. km2- un numar de 23 de state ; ocupa o suprafata totala de 36 mil. km2 si detin 26,7% din suprafata uscatului. Aceste state se desfasoara ca marime intre India (3,2 mil. km2) si Mauritania (1,02 mil. km2) State cu o suprafata cuprinsa intre 0,5 mil. km2 si 1 mil. km2- un numar de 20 de state ale lumii (Pakistan, Mozambic, Chile etc.) Cele mai mici state de pe Glob : Monaco, Andorra, Lichtenstein, Vatican s.a. 26 de state ale lumii sunt state mari si foarte mari, ocupand cca 73% din suprafata uscatului, dar majoritatea statelor lumii (peste 100) sunt mijlocii si mici (intre statele mijlocii mentionam si Romania- 238.391 km2, adica 1,1 din suprafata uscatului). 2. Dupa numarul de locuitori : State cu sau peste 1 miliard de locuitori : R.P. Chineza- statul cu cea mai numeroasa populatie de pe Glob (1,3 miliarde locuitori, adica 21,6% din populatia Terrei) si India cu 1 miliard de locuitori, respectiv 16,6% din populatia mondiala, dar cu rata de crestere cea mai spectaculoasa de pe Glob State cu o populatie intre 250 si 500 mil. locuitori : S.U.A.- 276 mil. locuitori- cca 5% din populatia Globului

11

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

State cu o populatie intre 100 si 250 mil. locuitori- 7 state cu o populatie totala de 989 mil. locuitori, adica 17% din populatia Globului State cu o populatie intre 50 si 100 mil. locuitori : 12 state cu o populatie totala de 775 mil. locuitori, reprezentand 13,4% Majoritatea statelor de pe Glob au o populatie intre 5 si 50 mil. locuitori, intre care se inscrie si tara noastra cu 23 mil. locuitori Cele mai mici state ale lumii (sub 0,5 mil.locuitori) sunt : Luxemburg, Barbados, Guadelupa, Martinica, Islanda, Lichstentein, San Marino, Vatican

3. Dupa forma de guvernamant : Monarhia este statul condus de catre un monarh (rege, imparat, seic, seh, maharajah) ; cele mai vechi monarhii sunt cunoscute in Orientul Mijlociu (Persia), in China, nordul Africii (Egipt) ori in Europa. In lumea contemporana mentionam monarhiile din Marea Britanie, Olanda, Suedia, Spania (simbolic). Dar sunt si state in care monarhia este de tip traditional autoritar, in unele tari arabe : Arabia Saudita, Iordania, Maroc, sau in alte regiuni geografice: Nepal, Brunei s.a.

Republica- in prezent sunt republici prezidentiale (Franta, Rusia), Republici parlamentare (Austria, Romania) sau republici comuniste (in prezent doar R.P.Chineza, R.S.Vietnam, R.P.D.Coreea si Cuba) Sub aspect numeric, predomina statele care au ca forma de guvernamant republica. 4. Dupa structura de stat State unitare in care Guvernul central detine toate atributele puterii de ordin legislativ, juridic si administrativ. Majoritatea statelor lumii sunt unitare. Statele compuse reprezinta asocieri intre doua sau mai multe state ; ca forme de state compuse se cunosc, in general uniunile de state si federatiile

12

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

pastreaza individualitatea ; se impart in : -

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

Uniunile de state- cea mai simpla forma de asociere, cuprinzand doua sau mai multe state care isi uniuni personale=> asociere dintre doua state, ca urmare a existentei unui monarh sau sef de stat comun uniuni reale=> crearea lor printr-un act juridic prin care statele convin sa desfasoare anumite activitati in comun, existenta unuia sau mai multor organe comune, care conduc unele domenii ale activitatii de stat (politica externa comuna), vecinatatea statelor d.p.d.v. geografic Federatiile de state- grupari interstatale care, in general, se intemeiaza pe interese comune, au o baza obiectiva teritoriala si nationala Confederatia de state : asociatia mai multor state in scopul mentinerii si apararii independentei lor ; caracteristici : stabilirea ei printr-un tratat, crearea unui organ comun de deliberare avand caracterul unei conferinte diplomatice ; cele mai importante : S.U.A., Confederatia germanica si cea elvetiana- s-au transformat in state federale Statul federal- o colectivitate statala complexa compusa din mai multe colectivitati care nu au calitatea de state in sensul dreptului international, existand o sinfura Constitutie si un organism federal cu largi competente, care se exercita si asupra cetatenilor statelor componente ; Ex : S.U.A., Mexic, Argentina, Brazilia, India, Australia. Asociatiile de state- grupeaza state pe baza unor afinitati culturale, lingvistice, economice sau militare : statele de limba engleza- cca 40 de state situate in toate continentele- care s-au constituit in Commonwealth ; Uniunea francofona - 49 de state de limba franceza raspandite indeosebi in Africa

5. Dupa nivelul de dezvoltare economica : Nivelul dezvoltarii economice poate fi apreciat folosind o serie larga de indici singulari sau compusi : Produsul national brut pe locuitor (P.N.B.) in dolari S.U.A. ; exprimarea venitului pe locuitor in dolari internationali

13

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

Potentialul economic real indice creat de Banca Mondiala pentru masurarea bogatiei reale a unei tari si integreaza pentru prima data, pe langa date privind economia si date referitoare la resursele naturale si umane Acesy indice insumeaza date referitoare la : resursele naturale (suprafata teritoriului, modul de utilizare a terenurilor, rezervele de subsol, valoarea activitatilor industriale, agricole si de servicii resursele umane (numar de locuitori, structuri de populatie) organizarea sociala (nivel de educatie, starea de sanatate, calitatea vietii). Australia si Canada sunt considerate tarile cele mai bogate datorita potentialului natural deosebit care reprezinta 71% si, respectiv 69% din bogatiile lor Competitivitatea- criteriu folosit de Institutul International pentru Dezvoltarea Managementului, prin acesta intelegand ca o tara este competitiva daca are capacitatea de a sustine, prin mediul intern existent, crearea de valoare adaugata Competitivitatea tarilor a fost determinata pe baza analizei a peste 250 de indicatori concentrati in 8 grupe : Starea reala a economiei nationale Internationalizarea economiei Starea finantelor Infrastructura Managementul Populatia Institutiile statului Cercetarea stiintifica rezervele de apa)

Se constata ca S.U.A. este lider mondial, urmata de Hong Kong si Singapore si de unele tari europene : Finlanda, Norvegia, Olanda, Elvetia, Danemarca. Indicele libertatii economice se obtine luand in calcul o serie de factori : politica comerciala, politica fiscala, gradul de interventie a statului in economie, politica in sistemul bancar, nivelul interventiilor straine, controlul preturilor si al salariilor, dreptul de proprietate, gradul de reglementare din domeniul afacerilor, piata neagra. Pentru fiecare factor s-au luat in consideratie mai multe elemente, insumand peste 50 in total. Se constata ca cea ma libera tara din Europa este Elvetia, apoi Marea Briatnie, Olanda, Cehia si Germania.

14

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

Gruparea statelor dupa nivelul de dezvoltare economica se bazeaza pe indicatori care exprima raportul dintre performantele diferitelor domenii ale economiei nationale (productie, export, consum) si numarul de locuitori. Indicatorii folositi sunt PIB si PNB/ locuitor. *State dezvoltate cu economie de piata - factorii intensivi ai dezvoltarii sunt pe primul plan - nivel de trai foarte ridicat - PIB/locuitor este de peste 10.000 $ : Marea Britanie, Italia, Australia, Olanda, Franta, S.U.A., Germania, Danemarca, Norvegia, Japonia, Elvetia, Luxemburg etc. *State in dezvoltare - majoritatea statelor lumii. Cea mai mare parte a lor se afla in tranzitie catre economia de piata A. Dupa origine sunt : foste state coloniale si dependente, foste state comuniste,actuale state cu regim comunist (cu exceptia R.P.Chineze) incearca lichidarea ramanerii in urma prin mijloace centralizate, specifice economiei de comanda B. Dupa PIB/locuitor sunt pe diferite trepte de dezvoltare : a. Noile state centralizate (NSI) cele mai avansate d.p.d.v. economic si social cele mai mari venituri pe locuitor dispun de o puternica infuzie de capital strain au o industrie prelucratoare de varf au caracteristici esentiale ale economiei de piata (Singapore, Republica Coreea etc.- Tinerii tigri asiatici b. State exportatoare de petrol (SEP) Emiratele Arabe Unite (E.A.U.), Kuweit, Brunei, Quatar, Bahrein, Arabia Saudita, Oman au venituri pe cap de locuitor comparabile cu NSI *State in dezvoltare cu venituri intermediare : - majoritatea statelor in dezvoltare cele mai multe se afla in grupa de venit 1000-1500 $ (state din Orientul Mijlociu, America Latina), foste state cu economie centralizata, de comanda, ca: Romania, Bulgaria, Kazahstan etc. 15

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

Malaezia *State foarte putin dezvoltate - formeaza extremitatea periferiei economiei mondiale - cele mai multe se gasesc pe continentul african - ritmuri de crestere economica extreme de scazute - predomina economia inchisa, de subzistenta

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

cu venituri mici: Georgia, Ucraina, Bolivia, iar cu venituri ceva mai mari (4000-4200 $) : Croatia,

- PIB/locuitor (in $) este intre 100 si 400 $ : Mozambic, Etiopia, Tanzania, Ciad, Bangkadesh, Uganda, Vietnam, Zambia, Sudan, Laos etc.

TEMA A II - A
ORGANIZATII INTERNATIONALE CU CARACTER MONDIAL

Organizatii internationale cu caracter mondial

Conventia din 1975 privind reprezentarea statelor in relatiile lor cu organizatiile internationale prezinta urmatoarea definitie a organizatiilor internationale (interguveranmentale) : o asociere de state constituita printr-un tratat, avand un act constitutive, organe commune si personalitate juridical distincta de cea a statelor membri care o compun. Unii autori dau definitii mai largi, in sensul ca organizatia internationala constituie o forma de coordonare a colaborarii internationale in domenii stabilite, pentru care statele au creat un anumit cadru juridic institutional permanent, rintr-un statut elborat de comun acord, ce prevede obiectul si scopul organiatiei, organele si functiile lor necesare realizarii obiectivelor urmarite. 16

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

Clasificarea organizatiilor internationale

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

1. Dupa gradul de deschidere fata de statele lumii se disting : organizatii cu vocatie universala (ONU si institutiile specializate din sistemul Natiunilor Unite) si organizatii cu vocatie restransa (organizatiile la care, participarea, redusa ca numar de membri, este determinata de criterii geografice sau de natura politica, economica etc.) 2. Dupa sfera de actiune : organizatii omnifunctionale (ONU), care au ca obiect ansamblul relatiilor internationale, si organizatii specializate din cadrul Natiunilor Unite (modelul de organizatie internationala unifunctionala). 3. Dupa criteriul reprezentarii, se intalnesc organizatii interguvernamentale, in care membri sunt statele nationale, iar reprezentantii acestora vorbesc in numele guvernelor, si organizatii neguvernamentale, la care participa persoane fizice sau juridice ce nu au capacitatea de a angaja guvernele (de ex. Medical Aid For Free Romania, SOS Statele Copiilor etc.) 4. Dupa natura raporturilor dintre organizatie si tarile membre, se detaseaza organizatiile de cooperare sau coordonare (OCDE), care respecta integral suveranitatea statelor (in aceasta categorie s-ar include si ONU) si organizatii integrationiste, care presupun transfer de competente decizionale de la nivel national la cel al organizatiei, cum ar fi Uniunea Europeana. 5. Dupa nivelul de dezvoltare economica al tarilor membre : organizatii ale tarilor dezvoltate (Organizatia pentru Cooperarea si Dezvoltare Economica) si organizatii ale tarilor in dezvoltare, cum ar fi Grupul celor 77 . 6. Dupa criteriul geografic, se poate vorbi despre: organizatii subregionale : numeroase organizatii ale tarilor in dezvoltare din Africa, America Latina si Asia, cum ar fi: Comunitatea Economica a Statelor Africii Centrale, Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR, constituita in 1991, din Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay) , Asociatia Natiunilor Asiei de Est (ASEAN, 1997, compusa din : Filipine, Indonezia, Malaezia, Singapore, Thailanda, Brunei). organizatii regionale : Sistemul Economic Latino-American (SELA), infiintat in octombrie 1975, prin Conventia de la Ciudad de Panama, cu participarea a 26 de state

17

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

-

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

organizatii interregionale : alaturi de OCDE, Forumul de Cooperare Economica pentru Asia si Pacific (APEC), ar putea fi mentionata Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), creata in 1960 si alcatuita din tari din Africa, America Latina si Asia.

O.N.U.- organizatia internationala cu vocatie universala

Cand s-a infiintat .Context : La sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, pe vechile structuri, mult imbunatatite, ale Societatii Natiunilor, al careio esec s-a datorat unor cauze cum ar fi : absenta (S.U.A.) sau retragerea (Japonia, Germania, Italia) a unor state care ocupau si ocupa pozitii-cheie pe esichierul international, decizii in unanimitate, ineficacitatea sanctiunilor, ia nastere Organizatia Natiunilor Unite, O.N.U., al carei sistem este conceput astfel incat sa atenueze aceste neajunsuri. Organizatia se constituie cu prilejul Conferintei de la San Francisco (aorilie-iunie 1945), cand a fost elaborat si semnat actul sau de infiintare- Carta O.N.U. (26 iunie 1945)- de catre reprezentantii a 51 de state. In prezent, din O.N.U. fac parte 186 de state, Romania aderand la 14 decembrie 1955. La fel ca Societatea Natiunilor, si Organizatia Natiunilor Unite este de inspiratie americana. De la sfarsitul anilor 40 pana in anii 60, organizatia este dominata de Statele Unite, jumatate din totalitatea membrilor fiind reprezentata de protejatii sau aliatii sai ; singura opozie o reprezenta U.R.S.S.-ul. Scopurile organizatiei : sa mentina pacea si securitatea internationala ; sa dezvolta relatiile prietenesti intre natiuni, intemeiate oe respectarea principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si dreptul lor de a dispune de ele insele ; sa realizeze cooperarea internationala in rezolvarea problemelor internationale cu caracter economic, social, cultural si umanitar ; sa fie un centru de armonizare a eforturilor natiunilor pentru atingerea scopurilor comune. Principiile organizatiei : egalitatea suverana a statelor membre ; indeplinirea cu buna credinta a obligatiilor asumate prin Carta ; rezolvarea diferendeor internationale prin mijloace pasnice, astfel incat pacea, securitatea internationala si justitia sa nu fie puse in primejdie ; abtinrea, in relatiile internationale, de a recurge la amenintarea cu forta sau la folosirea ei ; ajutorul statelor membre pentru

18

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

actiunile intreprinse de ONU in conformitate cu prevederile Cartei si abtinerea de a sprijini statul impotriva caruia ONU intreprinde chestiuni care apartin competentei interne a unui stat. Organele principale ale O.N.U. sunt : *Adunarea Generala - principalul organ de dezbatere al O.N.U., cel mai reprezentativ, alcatuit din toti membrii organizatiei, lucreaza in reuniuni ordinare anuale si reuniuni extraordinare, de urgenta - in competenta sa intra dezbaterea tuturor problemelor majore ce tin de ordinea internationala, in legatura cu care adopta rezolutii care au caracter de recomandari pentru statele membre si celelalte institutii si organisme din sistemul O.N.U. * Consiliul de Securitate organul colegial restrans care are ca responsabilitate principala mentinerea pacii si securitatii este compus din 15 membri, dintre care 5 sunt permanenti (S.U.A., China, Regatul Unit al Marii Britanii si Franta), fiecare dintre acestia dispunand de un drept de veto (adoptarea fiecarei decizii trebuia sa aiba acordul celor 5 membri) ; ceilalti 10 membri sunt alesi de Adunarea Generala pe o perioada de 2 ani * Consiliul Economic si Social (C.E.S.), aflat sub autoritatea Adunarii Generale ; este organul consultativ al O.N.U., in domeniile economic, social, al culturii intelectuale si al C.E.S. se compune din membrii alesi de Adunarea Generala este o structura complexa de analiza si coordonare care dispune de comitete permanente, de educatiei, al sanatatii publice si al altor domenii conexe . internationale (capitolul 3, Carta O.N.U., O.N.U. si mentinerea pacii)

comisii tehnice si de 5 comisii regionale ce se afla pe diferite continente (Africa, Asia-Pacific, Europa, America Latina si Asia Occidentala). * Consiliul de Tutela s-a ocupat de supravegherea administratiei teritoriilor aflate sub tutela el asocia pe baza de paritate puterile administratoare si pe cle nonadministratoare prin decolonizare, Consiliul de Tutela si-a pierdut ratiunea de a mai exista 19

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

* Curtea Internationala de Justitie (C.I.J.) Natiunilor este organul judiciar principal al O.N.U.

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

ii succede din 1945 Curtii Permanente de Justitie Internationala creata de

Societatea

este compusa din 15 judecatori independenti, alesi pe o perioada de 9 ani de Adunarea

Generala si de Consiliul de Securitate, de pe listele de candidati recomandati de statele membre O.N.U. * Secretariatul organul administrativ si executiv al O.N.U. alcatuit din Secretarul General si personalul pe care organizatia il considera necesar Secretarul General este numit de Adunarea Generala la recomandarea Consiliului de Securitate, pe o durata de 5 ani

F.A.O. - Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura

A fost infiintata in anul 1945, avand ca obiective ridicarea conditiilor de trai ale popoarelor statelor membre, imbunatatirea randamentului productiei si repartitiei tuturor produselor alimentare si agricole, imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiilor rurale, contribuind astfel la dezvoltarea economiei mondiale. Are sediul organizatiei este la Roma si numara in prezent 160 de membri.

F.M.I. - Fondul Monetar International

A fost creata la Bretton Woods in 1944, in acelasi timp cu B.I.R.D., avand ca obiective majore: promovarea unui sistem multilateral mondial de plati, crearea de rezerve monetare pentru a ajuta natiunile membre sa depaseasca dezechilibrele pe termen scurt, din balanta lor de plati. F.M.I. are sediul la Washington si cuprinde sitotalitatea statelor.

20

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

B.M. - Banca Mondial

Este o banc susinut cu finanri internaionale care ofer asistenfinanciar i tehnic rilor srace. Organizaia este alctuit din dou organisme: - Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) - AsociaiaInternaional de Dezvoltare (IDA). Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare BIRD a fost creat, ca i FMI, pe baza acordurilor Conferinei Monetare de la Bretton Woods din 1944. Statutul su a fostadoptat o dat cu cel al FMI, iar activitatea sa a nceput n iunie 1946. Obiectivul su a fostnca de la nceput de a ajuta la reconstrucia i dezvoltarea teritorilor rilor membre,facilitnd investiia de capital. n acest sens, mprumuturile realizate prin BIRD au avut 2 principale faciliti: reconstrucia rilor afectate de-al doilea rzboi mondial i ajutoare pentrudezvoltarea rilor subdezvoltate.

O.M.C. - Acordul General pentru Tarife si Comert transformat in Organizatia Mondiala a Comertului (G.A.T.T./) la 1 ianuarie 1995
G.A.T.T. nu a avut statutul de organizatie specializata in cadrul O.N.U., reprezentand doar un acord comercial multilateral menit sa elimine, pe baza de reciprocitate, obstacolele financiare (tarifare sau de alte natura) din calea schimburilor dintre ele. Crearea O.M.C. constituie rodul a peste 7 ani de ample negocieri. Scopul organizatiei este realizarea unui cadru institutional caracterizat prin stabilitate, in interiorul caruia statele participante sa asigure reciproc conditii previzibile de desfasurare a comertului si o liberalizare a comertului mondial. Sediul organizatiei este la Geneva

ONUDI Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial

A fost creat la 1 ianuarie 1967, n baza rezoluiei a celei de-a XXI-a sesiuni a Adunrii Generale a ONU (17 noiembrie 1966), ca organ central de coordonare a activitilor industriale din interiorul sistemului 21

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

Naiunilor Unite. Ulterior, la presiunea rilor n curs de dezvoltare, a fost decis convenirea unei Conferine ONU asupra nfiinrii Organizaiei Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial ca Agenie Specializat. Conferina, care s-a desfurat pe parcursul a dou sesiuni, a adoptat, la 8 aprilie 1979, la Viena, textul unei Constituii care consfinea apariia noii instituii specializate. Dup depunerea instrumentelor de ratificare a 80 state, Constituia ONUDI a intrat n vigoare, la 17 decembrie 1985, ONUDI devenind astfel cea de-a 16-a instituie specializat a ONU. ONUDI este o instituie specializat a ONU deschis participrii tuturor statelor care i manifest aceast dorin, se asociaz la obiectivele i principiile Organizaiei i ader la Constituia sa. Statele care sunt membre fie ale ONU, fie ale unei alte instituii specializate sau Ageniei Internaionale pentru Energie Atomic, pot deveni membre ONUDI prin ratificarea, acceptarea sau aprobarea Constituiei Organizaiei. Alte state dect cele menionate mai au nevoie i de votul pozitiv al unei majoriti de 2/3 din membrii prezeni i votani ai Conferinei Generale ONUDI. Modul de finanare este stabilit prin Constituie i prin reglementrile financiare pe care le adopt Organizaia, i care fac obiectul aprobrii Conferinei Generale. Bugetul se calculeaz, de la 1 ianuarie 2001, numai n euro. Arieratele se recalculeaz n euro i dolari SUA.

Structura ONUDI cuprinde dou organe principale de decizie i Secretariatul.Organul suprem de decizie al ONUDI este Conferina General. La ea particip toate Statele Membre i se ntrunete o data la doi ani. Conferina aprob bugetul i programele de activitate i numete Directorul General. Al doilea organ de decizie este Consiliul Dezvoltrii Industriale, compus din 53 de membri, care evalueaz modul de implementare a programelor i bugetului, elaborate de organul sau subsidiar, Comitetul pentru Programe i Bugete. Obiective Printre

obiectivele ONUDI sunt de remarcat: promovarea dezvoltrii industriale durabile n rile n curs de dezvoltare i cu economie in tranziie; dezvoltarea parteneriatelor industriale internaionale i promovarea de industrii nepoluante; contribuia la dezvoltarea de capaciti i infrastructuri industriale, prin rolurile sale de forum global de expertiz n domeniul dezvoltrii industriale i de furnizor de asisten tehnic; catalizarea 22

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

energiilor sectoarelor guvernamental i privat n scopul obinerii de producii industriale competitive.n conformitate cu Planul de Aciune aprobat de Statele Membre la Conferina General din decembrie 1997, ONUDI este mandatat s acioneze n urmtoarele domenii principale: - ntrirea capacitilor industriale prin promovarea investiiilor n industrie i exercitarea rolului de forum global n ceea ce privete dezvoltarea de politici industriale, statistica i bncile de date, metrologia i standardizarea; - dezvoltarea industrial durabil i nepoluant prin sprijinirea implementrii instrumentelor juridice internaionale i a programelor de protejare a mediului nconjurtor, prin dezvoltarea de strategii industriale nepoluante, incluznd transferurile de tehnologie, precum i prin participarea la elaborarea de noi norme i standarde industriale cu caracter ecologic. n paralel cu pstrarea caracterului i vocaiei universale ale organizaiei, va fi urmrit concentrarea geografic, sectorial i tematic a activitilor ONUDI, cu un accent deosebit pe rile cel mai puin dezvoltate, n particular Africa, dezvoltarea agro-industriilor i a ntreprinderilor mici i mijlocii i integrarea lor n structurile industriilor naionale.

NATO Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord

Este o alianta politico-militara stabilita n 1949, prinTratatul Atlanticului de Nord semnat n Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente cuprinde 19 state din Europa si America de Nord. Alianta s-a format din state independente, interesatein mentinerea pacii si apararea propriei independente prin solidaritate politic si printr-o fort militara defensiva corespunzatoare, capabila sa descurajeze ai, daca ar fi necesar, sa raspunda tuturor formelor probabile de agresiune indreptata impotriva ei sau a statelor membre. Initial, aceste state au fost: Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie,Norvegia, Portugalia, Olanda si SUA. La 18 februarie 1952, au aderat la tratat Grecia si Turcia, iar la 6 mai 1955, RFG a devenit membra NATO. Iar pe 29 martie 2004 si Romania. Obietive

23

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

n

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

vederea ntririi securitii i stabilitii spaiului euroatlantic, Aliana este pregtit s contribuie, de la caz

la caz i prin consens, la prevenirea eficient a conflictelor, la angajarea activ n managementul crizelor, inclusiv n operaii de rspuns la crize, s promoveze pe scar larg parteneriatul, cooperarea i dialogul cu alte ri din spaiul euroatlantic, n scopul creterii transparenei, ncrederii reciproce i a capacitii de aciune comune cu Aliana. Sarcinile fundamentale de securitate vizeaz: NATO. elul colectiv al NATO este de a edifica o arhitectur de securitate european pentru care contribuiile Alianei la securitatea i stabilitatea spaiului euroatlantic i a celorlalte organizaii internaionale sunt complementare i se consolideaz reciproc, att prin adncirea relaiilor ntre rile euroatlantice ct i prin gestionarea crizelor. Aliana ncearc s ntreasc securitatea i stabilitatea euroatlantic prin: pstrarea legturii transatlantice; meninerea unor capabiliti militare eficace i suficiente pentru descurajare i aprare, pentru asigurarea unui mediu de securitate euroatlantic stabil, bazat pe instituii democratice; soluionarea panic a diferendelor; servirea ca forum de consultri ntre aliai pe orice problem care ar afecta interesele lor vitale; descurajarea i aprarea mpotriva oricrei ameninri de agresiune la adresa oricrui stat membru

mdeplinirea ntregului spectru de misiuni ale NATO; dezvoltarea Identitii Europene de Securitate i Aprare n cadrul Alianei, o capacitate complet

pentru gestionarea cu succes a crizelor; continuarea procesului de deschidere fa de noi membri; urmrirea constant a relaiilor de parteneriat, cooperare i dialog cu celelalte ri ca parte a

abordrii problemelor de securitate euro atlantic prin cooperare, inclusiv n domeniul controlului armamentelor i dezarmrii.

24

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

Articolul 5 reprezint esena aprrii colective a Alianei care prevede asigurarea de garanii de securitate pentru aliai: Prile convin c un atac armat mpotriva uneia sau mai multora dintre ele, n Europa sau n America de Nord, va fi considerat un atac mpotriva tuturor i, n consecin, sunt de acord ca, dac are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, n exercitarea dreptului la autoaprare individual sau colectiv recunoscut prin Art. 51 din Carta Naiunilor Unite, va sprijini Partea sau Prile atacate prin efectuarea imediat, individual sau de comun acord cu celelalte Pri, a oricrei aciuni pe care o consider necesar, inclusiv folosirea forei armate, pentru restabilirea i meninerea securitii zonei nord atlantice. Dnd dovad de flexibilitate i mobilitate, Aliana s-a adaptat la schimbrile politice survenite n mediul internaional i s-a afirmat ca principal factor n realizarea condiiilor de edificare a noii arhitecturi de stabilitate i securitate n Europa.

TEMA A III - A INDICATORII ECONOMICI DE IERARHIZARE A STATELOR LUMII

Produsul intern brut (P.I.B)
Este un indicator macroeconomic care reflect suma valorii de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate consumului final, produse n toate ramurile economiei n interiorul unei ri n decurs de un an. Acesta se poate calcula i la nivelul unei regiuni sau localiti. PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodriilor private i a organizaiilor private nonprofit, a cheltuielilor brute pentru investi ii, a cheltuielilor statului, a investi iilor n scopul depozitrii ca i ctigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri. PIB = consum + investiii + exporturi importuri 25

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

Economitii (pornind de la Keynes) au mprit termenul de consum general n dou pri: consumul privat i cheltuielile sectorului public. Dou avantaje ale mpririi consumului total n acest mod n teoria macroeconomic sunt: Consumul privat este o preocupare central a economiei bunstrii. Investiiile private i subdiviziunile comerciale ale economiei sunt direcionate ultimativ (n curentul principal al modelelor economice) nspre creterea pe termen lung a consumului privat. Deoarece este separat de consumul privat endogen, consumul sectorului public poate fi considerat exogen, astfel nct diferite niveluri ale consumului sectorului public pot fi considerate ca fcnd parte din domeniul plin de sensuri al macroeconomiei. Astfel PIB poate fi exprimat: PIB = consum privat + consumul statului+ investi ii + exporturi nete exporturi nete = exporturi importuri Componentele PIB: Consumul privat - este n mod normal cea mai mare component a PIB, reprezentnd cheltuielile gospodriilor n economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate n : bunuri durabile, bunuri perisabile i servicii. Exemple: hran, chirie, bijuterii. Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezint suma tuturor cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite i servicii. Include salariile angajailor din sectorul public, cumprarea de armament etc Investiiile - includ investiii n fabrici, echipamente, inventar i nu include schimburile de active existente. De exemplu: construcia unei mine, cumprarea de software, cumprarea de ma ini i echipamente. Cheltuielile gospodriilor pentru noi locuine fac parte din investiii. Exporturile - reprezint exporturile brute ale unei ri, incluznd bunuri i servicii, destinate consumului ntr-o alt ar Importurile - reprezint importurile brute. Not: n calculul PIB se iau n considerare doar bunurile i serviciile destinate consumului final. Exemplu: un calculator = bun finit, un microprocesor este un bun intermediar. Dac din PIB se scad deprecierile se obine produsul intern net. 26

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

PIB-ul pe cap de locuitor este PIB-ul mprit la numrul locuitorilor

Produsul national brut pe locuitor (P.N.B.)

in dolari S.U.A. ; exprimarea venitului pe locuitor in dolari internationali. Produsul national brut (PNB-ul) se defineste ca expresie valorica bruta a bunurilor si serviciilor finale produse de agentii economici nationali in decursul unui an. Se calculeaza adaugand la PIB productia finala bruta a agentilor nationali ce isi desfasoara activitatea in strainatate si scazand productia finala bruta a agentilor straini ce isi desfasoara activitatea in interiorul tarii.

TEMA A IV - A
CONCEPTUL DE DEZVOLTARE UMANA SI INDICELE DEZVOLTARII UMANE
Conceptul dezvoltarii umane Conceptul exprima procesul de largire a posibilitatilor prin care generatiile prezente si viitoare isi pot manifesta deplin optiunile in orice domeniu economic, social, cultural sau politic, omul fiind asezat in centrul actiunilor destinate dezvoltarii. Raportul Mondial al Dezvoltarii Umane 1996, elaborat sub egida Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.), sintetizeaza patru componente esentiale ale paradigmei dezvoltarii umane : Productivitatea. Populatia trebuie sa aiba posibilitatea sa-si sporeasca productivitatea si sa participe deplin la procesul de generare a veniturilor. Cresterea economica este astfel un subset al modelelor de dezvoltare umana. Echitatea. Populatia sa aiba acces echitabil la optiuni. Durabilitatea. Accesul la optiuni trebuie asigurat nu numai pentru generatiile prezenta, ci si pentru generatiile viitoare. Toate formele de capital fizic, uman si de mediu trebuie sa fie reintregite. 27

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

Imputernicirea. Omul trebuie sa participe deplin la deciziile si la procesele care ii modeleaza viata.

P.N.U.D. Organizatie internationala specializata a O.N.U. a fost fondata la 22 noiembrie 1965 si si-a inceput activitatea la 1 ianuarie 1996, avand in prezent 165 de state membre. Scopul crearii P.N.U.D. a fost acela de a coordona si administra asistenta tehnica, acordata prin Sistemul Natiunilor Unite, tarilor in dezvoltare. In acest sens, P.N.U.D. prin expertii sai participa la initiereasi apoi la elaborarea proiectelor de investitii in tarile in dezvoltare, care sa contribuie la modernizarea infrastructurii, agriculturii, protectiei mediului etc. in aceste tari. Dezvoltarea umana presupune schimbari ale factorilor geopolitici, starea sistemului economic si social mondial. Se realizeaza comparatii internationale in domeniul dezvoltarii umane, efectuandu-se calcule statistice, ierarhizari, grupari si interpretari ale rezultatelor pentru a evidentia cele mai semnificative aspecte la nivel mondial din punct de vedere al D.U. Din gama larga a optiunilor posibile, trei sunt considerate esentiale : longevitatea, educatia si venitul. Acestea stau la baza Indicelui Dezvoltarii Umane (IDU), care ofera o masura simplificata, dar rutila, a unei realitati complexe. Nu trebuie vazut ca un indice matematic pur care incearca sa capteze intr-un singur numar realitatile complexe si dinamice ale dezvoltarii umane. Ar fi mai corect sa privim acest indice ca una dintre componentele care impreuna furnizeaza datele de plecare pentru analiza oportunitatilor si obstacolelor pentru politicile dezvotarii umane. Din aceasta cauza IDU a fost intotdeauna insotit de analize in profunzime, de informatie aditionala si de o focalizare a caracteristicilor sociale, economice si politice care influenteaza natura si calitatea vietii umane. Indicatorii utilizati la calcularea IDU sunt speranta de viata, gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant (ultimele doua reflectand nivelul de educatie), precum si PIB/locuitor, ca masura a standardului de viata. Primele trei variabile reflecta factorii de stoc , in principal acumularile obtinute in timp in domeniul sanatatii si al educatiei. Venitul pe locuitor este o variabila de tip flux , care caracterizeaza gradul in care oamenii au acces la resursele necesare pentru o viata decenta. Indicele Dezvoltarii Umane este o masura relativa, rezultata dintr-un set de norme alese pentru valorile maxime si minime pentru fiecare componenta : speranta de viata variaza intre 20 si 83,2 (Japonia, 2010) ani, durata medie a scolarizarii este cuprinsa intre 0-13,2 (SUA, 2000) ani, durata asteptata a scolarizarii este cuprinsa intre 0 si 20,6 (Australia, 2002) ani, iar venitul pe locuitor intre 108.211 (EAU, 1980) si 163 (Zimbabwe, 2008) dolari internationali. Calculul indicelui este simplu pentru fiecare componenta in parte. Numaratorul este dat de diferenta dintre valoarea atinsa in domeniul specific si valoarea minima, exprimand astfel realizarile obtinute intr-o anumita unitate teritoriala. Numitorul are o dimensiune normativa, reflectand distanta de parcurs intre valoarea minima si maxima pentru indicatorul respectiv. Valoarea finala a indicelui sanatate, educatie, venit- reflecta nivelul atins in dezvoltarea umana, reflectand distanta care separa o tara de nivelul maxim al dezvoltarii umane. In ultimii ani au avut loc schimbari majore in economia mondiala. Dupa o recesiune simtita la inceputul anilor 90 a urmat o perioada de redresare, iar in ultima perioada s-a produs o crestere economica echilibrata d.p.d.v. geografic, depasind nivelul de 2% in principalele grupe de state (state dezvoltate, in curs de dezvoltare, aflate in tranzitie economica), respectiv o valoare a IDU de 1,00 care presupune o speranta de viata de 83,2 ani, nivel de educatie la parametri Maximi si un venit pe locuitor de 108.211 dolari internationali. 28

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

Raportul Dezvoltarii Umane din anul 2010 evidentiaza urmatoarele : sunt ierarhizate 169 de state, impartite, dupa nivelul IDU, in patru mari grupe : a. tari cu dezvoltare umana foarte ridicata, cu valori ale indicelui intre 0,938 si 0,788 in numar de 42, dintre care se detaseaza, in ordine descrescatoare : Norvegia, Australia, Noua Zeelanda, SUA, Irlanda, Olanda, Canada, Suedia, Germania, Japonia (valori de peste 0,880) ; b. state cu dezvoltare umana ridicata (indicele este cuprins intre 0,778 si 0,677), grupa ce include 43 de natiuni, printre care si Romania (locul 50), alaturi de Serbia, Bulgaria, Croatia, Brazilia, Turcia ; c. tari cu dezvoltare umana medie (0,669 0,488), 42 de natiuni, din care : China, Egipt, Republica Moldova ; d. tari cu dezvoltare umana scazuta, in care IDU este sub 0,488, grupa care numara 42 de state, in cea mai mare parte din continentul african. Daca se compara ierarhia statelor dupa valoarea PIB/ locuitor si cea a IDU se pot desprinde cateva concluzii : tari cu pozitiisuperioare in privinta veniturilor ocupa locuri cu mult inferioare in privinta dezvoltarii umane (Luxemburg, Singapore, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Rep. Africa de Sud) ; tari cu pozitii mai joase in ierarhia veniturilor au un plasament mai bun in ceea ce priveste dezvoltarea umana (Suedia, Chile, Costa Rica, Romania). Aceste neconcordante intre cele doua ierarhii pot fi explicate prin modul in care se distribuie, in timp, venitul national la nivelul intregii societati. In ultimele cinci decenii, pe plan mondial s-au realizat progrese in toate domeniile si s-au inregistrat schimbari semnificative la nivelul dezvoltarii umane. Astfel, au crescut speranta de viata si nivelul de educatie, s-a redus mortalitatea infantila, s-au imbunatatit alimentatia si conditiile de locuit, dar concomitent sau accentuat in mare parte inegalitatile bogatii devenind mai bogati , iar saracii mai saraci si au crescut in intensitate criminalitatea, violenta interetnica, manifestarile xenofobe si rasiale, amplificand criza sociala si morala care, in anumite tari, cunoaste dimensiuni impresionante.

ANALIZA INDICELUI DEZVOLTARII UMANE PENTRU ANUL 2011

1. Tari cu un nivel foarte ridicat de dezvoltare( ex:Norvegia, Canada, Grecia, Olanda); 2. Tari inalt dezvoltate (ex:Romania, Cuba,); 3. Tari cu o dezvoltare medie( ex: China, Algeria, Egypt); 4. Tari slab dezvoltate(ex: Pakistan, Afghanistan). 1)Dupa valoarea indicelui dezvoltarii umane: - Grecia- 0.861; 2)Dupa speranta de viata la nastere(ani): - Grecia- 79.9; - Romania- 0.781 ; - Romania- 74.0;

3)Dupa durata scolarizarii(ani): - Grecia- 10.7; - Romania- 10.4 ; 4 4) Dupa durata asteptata a scolarizarii(ani): - Grecia- 16.5; - Romania- 14.9; 5) Dupa venitul national brut pe cap de locuitor(PPP$): - Grecia- 23,747; - Romania- 11,046; 6)Dupa venitul pe cap de locuitor minus indicele dezvoltarii umane: - Grecia- 5; - Romania- 20; 7)Nonvenit(valori): - Grecia- 0.902; - Romania- 0.841; 29

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

Concluzii:

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

In urma analizarii tabelului Indicelui Dezvoltarii Umane, am observat ca cele mai dezvoltate tari din punct de vedere uman sunt acele care au si o economie dezvoltata (ex: Norvegia, Canada, Irlanda). La fel e si dupa speranta de viata la nastere, unde valorile maxime de ani le obtin Norvegia, iar cele mai mici - tarile slab dezvoltate din care face parte si Pakistanul. Dupa durata de scolarizare si durata asteptata a scolarizarii, Norvegia obtine din nou cele mai mari valori : 12.6 ; 17.3, Grecia, avand si ea 10,7 ; 16,5, facand parte din tarile mult dezvoltate, in timp ce Romania obtine valori inferioare : 10.4 ; 14.9. Dupa PNB, precum si dupa IDU si speranta de viata la nastere, valorile cele mai mari sunt obtinute de tarile cu un grad mai mare de dezvoltare ca Norvegia, Canada, Irlanda, Grecia iar cele mai mici de tarile cu o dezvoltare medie ca Romania. Din punct de vedere al venitului pe cap de locuitor minus indicele dezvoltarii umane, cea mai mare valoare dintre tarile luate ca exemplu este la Romania : 20 si medie la Grecia :6. La rezultatele pentru nonvenit, Grecia are un maxim de 0,902, iar minimele sunt atinse de Romania- 0.841 si Pakistan- 0.526. In concluzie, variatia Indicelui Dezvoltarii Umane este strans legata de valorile componentelor acestuia (Indicele Sperantei de Viata, Indicele Educatiei, Indicele de Venit).

Bibliografie Erdeli G., Bragin C., Frasinescu D., 2000, Geografie economica mondiala, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de geografie, Editura Fundatiei Romniei DE MINE, Bucuresti Vasile Paul i Ion Cocodaru, 2003,Centrele de putere ale lumii, Editura tiinelor Sociale i Politice, Bucureti Internet: http://www.scribd.com/doc/30505276/33/Evolu%C5%A3ia-h%C4%83r%C5%A3iipolitice-a-lumii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite http://facultate.regielive.ro/referate/economie/organizatii-internationale-si-rolul-lor-in-economia-mondiala45561.html http://www.undp.md/presscentre/2011/NHDR2010_2011/NHDReaport_2010_ROM_26-04-11_web.pdf http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/model/index2.asp http://www.cono.ro/harta-politica-a-lumii/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord

30

BLATU ELENA VIOLETA GRUPA 105 AN I

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: TURISM

31