3.

Verificarea capacitatilor barelor

Pentru verificarea capacitatilor este nevoie sa se cunoasca efortul care se dezvolta in fiecare bara. In capitolul precedent, schema reala a turnului metalic a fost modelata ca o grinda continua cu doua deschideri si o consola pe care s-au calculat momentele si reactiunile dezvoltate in cele 3 reazeme ale grinzii. 3.1 Verificarea montantilor Montantii vor fi verificati la baza, unde, din actiunea vantului, se dezvolta momentul maxim datorita incastrarii in fundatie a turnului si a deplasarii laterale a reazemelor elastice. In calculul efortului axial din montanti se va lua in calcul greutatea totala a turnului impreuna cu greutatea antenelor atasate acestuia, efortul de compresiune din tensionarea initiala a cablului si efortul de compresiune din momentul de la baza. Eforturile de intindere in montanti sunt mai mici si mai putin periculoase, in consecinta, se vor verifica doar cazurile in care efortul de compresiune este preluat de un singur montant.

Greutatea totala a turnului metalic

Pentru determinarea greutatii totale a turnului metalic s-a calculat mai intai greutatea elementelor metalice ce se gasesc intre 2 distantieri ( 3 montanti de 2m, 3 diagonale de 2.83m si 3 distantieri de 2m), inmultita cu cele 39 de parti de turn la care s-a adaugat greutatea antenelor, a electrozilor si a vopselei care intra in componenta turnului. montanti: ( ) ( )

diagonale:

distantieri:

( ) 2% reprezinta electrozii si vopseaua

19

Forta axiala din pretensionarea ancorelor

Pentru a prelua incarcarile de intindere transmise de structura, cablurile trebuiesc pretensionate dupa montaj la o forta de pretensionare egala cu 5-10% din forta maxima de rupere. Aceasta pretensionare de-a lungul cablului prezinta o componenta verticala ce introduce in structura un efort de compresiune in fiecare montant al acesteia.

Fig. 3-1. Componentele fortei de pretensionare din cabluri

Cablu I (h=38m, d=30m):

Cablu II (h=68m, d=60m):

20

Forta axiala provenita din momentul incovoietor

Fig. 3-2. Sectiunea la baza turnului

=>

Forta axiala totala intr-un montant

Calculul capacitatii unui montant ( ( ) ) ( ( ) )

21

Urmarind calculele efectuate anterior se observa ca efortul axial maxim in oricare dintre montantii structurii metalice (677kN) se pastreaza inferior capacitatii portante la compresiune a acestuia (990kN).

3.2

Verificarea diagonalelor

Datorita incovoierii turnului metalic sub actiunea vantului, in diagonalele acestuia se dezvolta eforturi axiale de intindere si de compresiune. In schimb, datorita configuratiei sistemului structural si a directiei impredictibile a vantului, se va verifica doar capacitatea barelor la eforturile de compresiune. Se vor efectua verificarile doar in reazemul I (38m) fiind cel mai solicitat. Reactiunea totala respectiva este si se descompune initial in planul celor doua fete care se comporta ca doua inimi si preaiau forta taietoare. Urmatorul pas il reprezinta stabilirea fetei pe care diagonalele din reazem sunt comprimate si calculul eforturilor din aceste bare.

Forta axiala intr-o diagonala

Pentru calculul compresiunii maxime pe care o preia o diagonala a fost necesar sa se descompuna forta totala din reazem dupa cele doua directii ale fetelor turnului care formeaza intre ele un unghi de 60. Cu aceaste doua componente se intra in schema statica a fetelor laterale si se descompune mai departe dupa directiile celor doua diagonale care se intalnesc in nod. Atunci cand diagonale presinta o directie ascendenta de la capatul deschiderii catre mijlocul acesteia acestea sunt supuse la intindere. Iar cand directia de orientare a diagonalelor este descendenta, acestea din urma se incarca cu efort axial de compresiune, reprezentand de altfel si efortul de dimensionare/verificare a diagonalelor. Datorita caracterului variabil al directiei vantului si a configuratiei simetrice a sistemului structural, efortul de compresiune din diagonale va fi egal cu cel de intindere si de aceea singura verificare necesara este cea la compresiune cu flambaj.
22

Fig. 3-3. Descompunerea reactiunii dupa directiile diagonalelor

Capacitatea la compresiune a diagonalei ( (

) ) (

( )

23

Urmarind calculele efectuate anterior se observa ca efortul axial maxim in cele mai incarcate diagonale ale structurii metalice (64kN) se pastreaza inferior capacitatii portante la compresiune a acesteia (110kN).

3.3

Verificarea distantierilor

Configuratia sistemului structural real creeaza necesitatea verificarii a doua tipuri diferite de distantieri: Distantieri supusi la compresiune acestia sunt distantierii dispusi pe una din partile sistemului structural care participa la preluarea fortelor taietoare din actiunea vantului, transmitand reactiunea din reazem ca efort de intindere celor 2 diagonale prezente la nodul inferior.

Fig. 3-4. Forta de compresiune in distantieri

24

- efort de compresiune in distantier)

Distantieri supusi la intindere

acestia sunt distantierii dispusi intre 2 cabluri de ancoraj supuse la intindere datorita actiunii vantului cu directie perpendiculara pe distantierii respectivi.

( - efort de intindere in distantier)

Fig. 3-5. Forta de intindere din distantieri

25

Calculul capacitatiii distantierilor

( ( )

) (

( )

> 90kN

(efort de compresiune in distantier)

> 134.2kN

(efort de intindere in distantier)

26