În prima zi de Paşte, când se mânca azima şi se înjunghia mielul pascal, Iisus trimise înainte ucenicii Săi Petru şi Ioan

, spunanadu-le:” Duceţi-vă şi pregătiţi Paştele, ca să mâncăm”. Iisus le zise ucenicilor să se ducă în oraş unde le va ieşi înainte un om care îi va conduce într-o cameră gata aranjată . Acolo ei vor trebui să pregătească Paştele. Ucenicii au plecat şi când au ajuns acolo au găsit totul întocmi cum spusese Iisus.Au pregătit Paştele, iar când sosi ora Iisus li se aşeză la masa cu cei 12 ucenici spunanad:’’Am dorit de mult să mănânc Pastele acesta cuvoi înainte de pătimirea Mea. Căci vă spun că de acum încolo nu-l voi mai mânca până la împlinirea lui în Împărăţia lui Dumnezeu.’’.Şi luând un pahar în mâna spuse:’’Luati paharul acesta şi împărţiţi-l între voi. Căci vă spun că de acum nu voi mai bea din rodul vitei până va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” Şi luând o pâine în mână, a mulţumit, a frânt-o, şi le-a dat-o zicând:, Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi. Aşa să faceţi şi voi pentru pomenirea Mea.” Tot astfel, luând paharul de vin după cină, îl dădu ucenicilor şi zise:, Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi.”1 CONVORBIREA DE DUPĂ CINĂ După cină Iisus Se ridică de la masă, Se incise cu un prosop şi, umplând un lighen de apă, ca să le spele picioarele ucenicilor. Când veni rândul lui petru, acesta zise:” Doamne, Tu să-mi speli mie piciorele?’’ Iisus îi răspunse:” Ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar veţi înţelege mai târziu.’’ După ce le spala piciorele la toţi ucenicii, Iisus se aşeză din nou la masă şi le zise:” Înţelegeţi oare ce v-am făcut? Voi mă numiţi Învăţător şi Domn, şi bine faceţi, căci sunt.Şi dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat piciorele, atunci voi trebuie să vă spălaţi picioarele unii altorra. Căci v-am dat o pildă pe care să o urmăriţi şi voi. Adevărat, adevărat vă spun, ca robul nu este mai mare de cât stăpânul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis. Dacă ştiţi adevărul acesta, ferice de voi, când îl veţi împlini. Nu vorbesc despre voi toţi: îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura:’’Cel care mănâncă din pâinea Mea, s-a întors împotriva Mea.”

1

Invățătură de credință ortodoxă,ed.Renașterea, cluj Napoca,2003,pg,105

Apoi rosti cu inima tulburată:” Adevărat. care se miră oarecum de neglijarea pregătirilor gospodăreşti în vederea Praznicului celui mare. care-i va conduce într-un foişor gata pregătit pentru festivitate (Marcu XIV. Mariei. răspunse Iisus. 17-19). Liviu MUNTEANU. un salon sau un foişor special. Marcu şi cu Sf. Sf. 12. El alege doi dintre dânşii .” Şi Iisus îi zise:” Adevărat. întrebându-L: Unde voieşti să-Ţi gătim să mănânci Pastile? Iar EI a zis: Mergeţi în cetate la cutare şi-I spuneţi: Învăţătorul zice: Vremea Mea s-a apropiat. spunandule că vor fi aşteptaţi de un tânăr purtând un urcior cu apă (Marcu XIV. căruia îi voi muia o bucăţică de pâine şi i-o voi da”. Iuda lua bucăţica şi ieşi îndată afară. După plecarea lui. eu unul nu te voi lăsa nici odată. Bucresti. pare a fi chiar Sf. IBMBOR. fiul lui Simon Iscarioteanul. grijile economice şi cumpărăturile se încredinţau lui Iuda . ca să nu provoace arestarea prematură a Mântuitorului. Ucenicii se priviră nedumeriţi.A. iar Ioan îl întrebă pe Iisus. cine este el?” “Acela. conformându-se întru totul instrucţiunilor primite de la Domnul şi păstrând cu stricteţe secretul acelui loc.’’ După descrierea ospăţului din Betania şi a complotului urzit de sinedriu cu complicitatea lui Iuda. mama autorului Evangheliei a doua. Dar Petru răspunse:” Chiar dacă toţi Te vor părăsi.acum el nu trebuia să cunoască din vreme locul Cinei. vă dau o nouă poruncă: Iubiţi-vă unii pe alţi. 1983 2 . care aştepta pe cei doi ucenici la poarta dinspre Răsărit a Ierusalimului. la etaj. astfel: "Iar În ziua cea dintâi a Azimilor. Era noapte. au venit Ucenicii la Iisus. 37).2 Discuţia cu privire la pregătirile de Paşti se petrece în Betania. o întinse lui Iuda. Şi au făcut Ucenicii precum le-a poruncit lor Iisus şi au pregătit Pastile" (Matei XXVI. după o veche tradiţie. adevărat îţi spu că până va câtă cocoşul. 15. Luca. Iisus zise:’’Copii mei!. XII. Studiul Noului Testament pentru Institutele Teologice. Aşa precum v-am iubit Eu.. Dr. Prof. istoriseşte pregătirile în vederea paştilor. adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va vinde ‘’. te vei lăpăda de Mina de trei ori.. Ed. Având deasupra. iar tânărul cu urciorul. spune. 8) . destinat anumitor reuniuni solemne.pe Ioan şi pe Petru (Luca XXII. XV. Sofron VLAD. ca să asigure liniştea Cinei şi să preîntâmpine întreruperea ei de către cei ce voiau să-L prindă. Ea este provocată de Ucenici. cei doi Ucenici vor face ultimele pregătiri în vederea mesei. 12). lăsându-şi capul la pieptul Lui:’’ Doamne.” Apoi le spuse că în aceeaşi noapte îl vor părăsi cu toţi. În mod obişnuit. Casa aparţinea. Şi după ce o frânse. Ioan Marcu (F. putând adăposti un număr mai însemnat de persoane. la tine vreau să fac Pastile cu Ucenicii Mei. Pr. să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. 13). Matei la fel cu Sf.şi-i trimite în Ierusalim. Luca XXII. Acolo. Era o casă înstărită şi încăpătoare.

Univers Enciclopedic. aşa cum cereau prescripţiunile Legii mozaice şi că. toţi Evangheiistii sunt de acord în a ne informa că Răstignirea Mântuitorului s-a făcut vineri după amiază şi mai înainte de sosirea paştilor iudaice. Cina cea de Taină nu a fost un paste iudaic. Dr. ci un Paste cu totul nou şi deosebit. 19). Bucuresti. Sibiu. .Dar în ce zi s-au petrecut acestea? După Evangheliile sinoptice (Matei XXVI.a devenit. traducere de Andreea Stroe si Laurentiu Constantin. Pg. să se înceapă la templu încă din zorii aceleiaşi zile de ajun. şi ne informează limpede că Cina cea de Taină s-a petrecut cu o seară înainte de Răstignire. Bazndu-se pe aceste cuvinte. Ori. mielul pascal destinat preoţilor şi arhiereilor. Prof. 2001.Ed. unde Ponţiu Pilat judeca pe Mântuitorul.3 Într-adevăr. Marcu XVI. Euharistie s-a instituit nu cu pâine dospită. care aveau să înceapă numai după apusul soarelui. adică Joi. vol.203 3 4 Pr. 12. în vocabularul curent al iudeilor "prima zi a Azimelor" şi "ziua când trebuiau să înjunghie mielul de Paşte". Teofania. 13 Nisan. Vasile Mihoc. 22 şi Luca XXII. din această cauză. 17. 13 Nisan. cum precizează Evanghelia a patra (Ioan XIII. Ei arăta că Domnul n-a fost răstignit chiar în ziua de Paşti. această zi se începuse. aduşi în mare număr da capii de familie pentru cină pascala. 7). I. Taina Sfintei Euharistii. Sf. Introducere în Noul Testament. Se introdusese însă obiceiul ca orice aluat şi orice pâine dospită să fie distruse şi îndepărtate din case încă din primele ore ale dimineţii de 14 Nisan şi că înjunghierea mieilor. cu o povară în spate.1995. ci cu pâine dospită (artos) cum arată Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. Din această cauză. cum susţine din vechime Biserica Ortooxa. ci cu azimă. Adevărul nu este însă aşa cum îl prezintă catolicii. Luca XXII. 1). căci Cina cea de Taină nu s-a prăznuit odată cu Pastile iudiaice ci cu 24 de ore mai înainte. ca să nu se spurce şi să poată mânca după rânduiala Pastile. în anul Alexander Schmemann.4 Ei ne spun de asemenea că iudeii n-au vrut să intre în pretoriu. soldaţii sunt arătaţi purtând arme. pregătirile pentru Cină cea de Taină şi Cina Însăşi s-au petrecut în "prima zi a Azimelor". După legea mozaică. adică în seara zilei de Joi. când calendarul iudaic însemna începutul zilei de 15 Nissan şi când se înjunghia cu solemnitate deosebită. la Templul cel mare din Ierusalim. 26. jertfă şi taina în acelaşi timp. nici ziua de 14 Nisan nu erau zile de azime. Sfânta Euharistie nu s-a instituit cu azimă. un adevărat Paste iudaic. Marcu XIV. care desfiinţează pe cel iudaic şi-l înlocuieşte cu Sfânta Euharistie. iar magazinele sunt deschise. Zilele de azime se începeau abia după apusul soarelui sau după trecerea zilei de 14 Nissan. putându-se face în grabă cumpărarea giulgiului şi aromatelor necesare înmormântării Domnului.ajunul Paştilor . nici ziua de 13 Nisan. 14 Nisan . căci Simon Cirineanul este descris ca venind de la câmp. comentatorii romano-catolici pretind că Mântuitorul a serbat cu Ucenicii.

precum şi de către Sf. D. căci Sf. în scrierea sa. ceea ce se afla destul de clar şi de complet în sinoptici şi ceea ce se practică în chip uniform şi constant în toate adunările de cult ale comunităţilor creştine de la cuvsfarsitul veacului apostolic. XI. Apostol Pavel: "Deci mâncând ei. Marcu XIV. XI. 19) şi Sf. I Cor. De fapt.Răstignirii Domnului. EIBMBOR. adică despre împărtăşirea credincioşilor cu însuşi Trupul şi Sângele Său (Ioan VI.pg225. Euharistii cu pâine dospită. Justin. 23-25). care pentru voi se varsă. rămas numai cu cei unsprezece Apostoli după plecarea trădătorului. I. 22-24. de Pr. îndată după înmulţirea pâinilor. când ne vorbesc despre dată pregătirilor pentru Cină cea de Taină şi despre dată Cinei însăşi. Ioan Evanghelistul ar fi voit să istorisească instituirea Sf. când reprodusese. Dacă s-a proslăvit Dumnezeu în El. Pavel (I Cor. formând de la început centrul cultului creştin (Sf. cuvântarea Mântuitorului despre "pâinea vieţii". 26-28. Fecioru. 24) ne informează că Domnul. care a păstrat cu sfinţenie tradiţia săvârşirii tainei Sf. Ioan Gură de Aur. Instituirea Sfintei Euharistii Ea este istorisită şi de Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. le-a dat zicând: Beţi dintru acesta toţi. încă din seara zilei de Joi. Prin aceste cuvinte. Bucuresti. Luca XXII. Ioan vorbise despre această taină. Luca (XXII. 16-20). Şi luând paharul şi mulţumind. 19-20. 3). Omilii la Matei. 31-32). a luat Iisus pâinea şi mulţumind. acesta este Sângele Meu.5 Dacă Sf. În completarea Evangheliştilor sinoptici. De aceea adevărul este de partea Bisericii Ortodoxe. Marcu XIV. Mântuitorul face aluzie la moartea Sa pe Cruce. aşa încât şi pentru acest motiv nu mai avea nevoie să revină asupra unui subiect atât de cunoscut. spre iertarea păcatelor" (Matei XXVI. Ioan nu mai găseşte necesar să repete. a adăugat: "Aceasta s-o faceţi spre pomenirea Mea". Apoi. 13 Nisan şi la această din urmă se referă Evangheliştii sinoptici. Sf. Trad. 5 . XI. şi Dumnezeu îl va proslăvi pe El în Sine şi îndată îl va proslăvi" (Ioan XIII. acesta este Trupei Meu. 22-25 şi Luca XXII. respiră uşurat. al Legii celei noi. Euharistii. 1994. 23-25). mâncaţi. Euharistii este descrisă aproape cu aceleaşi cuvinte şi de către Evangheliştii sinoptici şi de către Sf. a frânt şi a dat Ucenicilor zicând: Luaţi. de bună seamă că aici ar fi intercalat referatul său. 48). 66. Relatarea ei lipseşte în Evanghelia a patra. el notează aşa dar doar faptul că Mântuitorul. nu există aşadar nici o nepotrivire reală cu privire la data Răstignirii şi la data instituirii Sfintei Euharistii. 26-29. Apostol Pavel (I Cor. că după eliberarea de o povară apăsătoare şi zice: "Acum s-a proslăvit Fiul Omului şi Dumnezeu s-a proslăvit în El. Între Evanghelişti. îndată după cuvintele de instituire a Sfintei Euharistii. la înviere şi la înălţare şi începe să pregătească pe ucenici pentru clipa despărţirii. Instituirea Sf. Sf.

Sf. Apostol Pavel nu pot fi invocate în sprijinul unor astfel de neîntemeiate credinţe şi practici. Ea înlocuieşte jertfele Vechiului Testament. Pasha iudaica şi tot cultul Legii Vechi şi inaugurează cultul cel desăvârşit al religiei creştine.şi dintre Evangheliştii Marcu şi Luca. ucenici direcţi ai Apostolilor şi martori ai tradiţiei şi practicii Bisericii Primare . care a primit dogma euharistică chiar de la Iisus Hristos. ci constituie cu adevărat o jertfă şi o Taină. După săvârşirea prefacerii. Nici Evangheliile sinoptice. căci ne arată că dogma euharistică n-a suferit niciun fel de evoluţie în dezvoltarea vieţii creştine şi că Biserica Ortodoxă a păstrat-o aşa cum a primit-o dela însuşi întemeietorul ei. Domnul nostru Iisus Hristos. Domnul a prefăcut cu adevărat pâinea dospită (artos) în însuşi Trupul Său.deci cu o zi înainte de Pastile iudaic . . pe care Biserica Ortodoxă o cunoaşte din cele mai vechi timpuri şi pe care liturghisitorul o rosteşte totdeauna asupra cinstitelor Daruri. Aceste cuvinte ne arată că.are o deosebită însemnătate. ci însuşi Trupul şi Sângele Său.Concordanţă dintre Evanghelistul Matei. În noaptea când a fost prins .care precede frângerea Trupului şi distribuirea Sângelui Domnului . Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială rostită de Domnul mai întâi asupra pâinii şi apoi asupra vinului. oferind credincioşilor un nou şi supranatural mijloc de comuniune cu El. care pun tot accentul numai pe momentul împărtăşirii şi greşesc şi romanocatolicii.Domnul a instituit aşa dar o adevărată sfântă şi dumnezeiasca Taină. De aceea toate sfintele noastre slujbe s-au concentrat de la început în jurul Sfintei Liturghii. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii. obiective şi sincere despre origina şi înţelesul acestei Sfinte Taine. Euharistii constituesc prin urmare un document istoric original. Cuvintele biblice despre instituirea Sf.de pe o parte . cum învaţă de obicei protestanţii.pe de altă parte . la Cina cea de Taină. iar vinul în însuşi Sângele Său. Domnul oferă ucenicilor Săi nu pâine şi vin. se disting două momente diferite: momentul prefacerii şi momentul împărtăşirii. un simplu simbol sau un simplu rit. epiclesa. printr-o revelaţie directă şi personală . nici cuvintele Sf. Romano-catolicii greşesc de asemenea şi când împărtăşesc credincioşii lor laici numai cu Trupul Domnului. Euharistie nu este deci numai o comemorare istorică. care socotesc că prefacerea elementelor euharistice nu s-a făcut de Domnul în clipa binecuvântării . rostind pentru fiecare o rugăciune specială şi împărtăşind apoi cu fiecare pe ucenici. Greşesc deci protestanţii.ci în momentul când Mântuitorul invita pe ucenici să se împărtăşească. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtăşirii. rezervând împărtăşirea cu ambele forme doar membrilor ierarhiei bisericeşti. înzestrat cu puterea unei mărturii directe. Ea necesită o rugăciune anumită. în cadrul căreia se săvârşeşte jertfă şi Taina euharistică. martor direct la Cina cea de Taină şi Apostolul Pavel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful