În prima zi de Paşte, când se mânca azima şi se înjunghia mielul pascal, Iisus trimise înainte ucenicii Săi Petru şi Ioan

, spunanadu-le:” Duceţi-vă şi pregătiţi Paştele, ca să mâncăm”. Iisus le zise ucenicilor să se ducă în oraş unde le va ieşi înainte un om care îi va conduce într-o cameră gata aranjată . Acolo ei vor trebui să pregătească Paştele. Ucenicii au plecat şi când au ajuns acolo au găsit totul întocmi cum spusese Iisus.Au pregătit Paştele, iar când sosi ora Iisus li se aşeză la masa cu cei 12 ucenici spunanad:’’Am dorit de mult să mănânc Pastele acesta cuvoi înainte de pătimirea Mea. Căci vă spun că de acum încolo nu-l voi mai mânca până la împlinirea lui în Împărăţia lui Dumnezeu.’’.Şi luând un pahar în mâna spuse:’’Luati paharul acesta şi împărţiţi-l între voi. Căci vă spun că de acum nu voi mai bea din rodul vitei până va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” Şi luând o pâine în mână, a mulţumit, a frânt-o, şi le-a dat-o zicând:, Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi. Aşa să faceţi şi voi pentru pomenirea Mea.” Tot astfel, luând paharul de vin după cină, îl dădu ucenicilor şi zise:, Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi.”1 CONVORBIREA DE DUPĂ CINĂ După cină Iisus Se ridică de la masă, Se incise cu un prosop şi, umplând un lighen de apă, ca să le spele picioarele ucenicilor. Când veni rândul lui petru, acesta zise:” Doamne, Tu să-mi speli mie piciorele?’’ Iisus îi răspunse:” Ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar veţi înţelege mai târziu.’’ După ce le spala piciorele la toţi ucenicii, Iisus se aşeză din nou la masă şi le zise:” Înţelegeţi oare ce v-am făcut? Voi mă numiţi Învăţător şi Domn, şi bine faceţi, căci sunt.Şi dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat piciorele, atunci voi trebuie să vă spălaţi picioarele unii altorra. Căci v-am dat o pildă pe care să o urmăriţi şi voi. Adevărat, adevărat vă spun, ca robul nu este mai mare de cât stăpânul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis. Dacă ştiţi adevărul acesta, ferice de voi, când îl veţi împlini. Nu vorbesc despre voi toţi: îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura:’’Cel care mănâncă din pâinea Mea, s-a întors împotriva Mea.”

1

Invățătură de credință ortodoxă,ed.Renașterea, cluj Napoca,2003,pg,105

Mariei. Aşa precum v-am iubit Eu. lăsându-şi capul la pieptul Lui:’’ Doamne. Iisus zise:’’Copii mei!.” Apoi le spuse că în aceeaşi noapte îl vor părăsi cu toţi. Iuda lua bucăţica şi ieşi îndată afară. Era o casă înstărită şi încăpătoare.” Şi Iisus îi zise:” Adevărat. Studiul Noului Testament pentru Institutele Teologice.şi-i trimite în Ierusalim. eu unul nu te voi lăsa nici odată. care aştepta pe cei doi ucenici la poarta dinspre Răsărit a Ierusalimului. să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. 13). 12). ca să asigure liniştea Cinei şi să preîntâmpine întreruperea ei de către cei ce voiau să-L prindă.. Ed. Luca XXII.pe Ioan şi pe Petru (Luca XXII. Şi după ce o frânse. XII. te vei lăpăda de Mina de trei ori. mama autorului Evangheliei a doua. 1983 2 .Apoi rosti cu inima tulburată:” Adevărat. 37).2 Discuţia cu privire la pregătirile de Paşti se petrece în Betania. IBMBOR. căruia îi voi muia o bucăţică de pâine şi i-o voi da”. Luca. cine este el?” “Acela. putând adăposti un număr mai însemnat de persoane. Ucenicii se priviră nedumeriţi. Prof. Sofron VLAD. care se miră oarecum de neglijarea pregătirilor gospodăreşti în vederea Praznicului celui mare. astfel: "Iar În ziua cea dintâi a Azimilor. 15. vă dau o nouă poruncă: Iubiţi-vă unii pe alţi.A. XV. El alege doi dintre dânşii . răspunse Iisus. Liviu MUNTEANU. destinat anumitor reuniuni solemne. În mod obişnuit. spune. Matei la fel cu Sf. Pr. Acolo. spunandule că vor fi aşteptaţi de un tânăr purtând un urcior cu apă (Marcu XIV. pare a fi chiar Sf. 8) . Ioan Marcu (F. au venit Ucenicii la Iisus. Era noapte. Sf. Bucresti.’’ După descrierea ospăţului din Betania şi a complotului urzit de sinedriu cu complicitatea lui Iuda. ca să nu provoace arestarea prematură a Mântuitorului. adevărat îţi spu că până va câtă cocoşul. după o veche tradiţie. Dar Petru răspunse:” Chiar dacă toţi Te vor părăsi. Dr.acum el nu trebuia să cunoască din vreme locul Cinei. Având deasupra. grijile economice şi cumpărăturile se încredinţau lui Iuda . Ea este provocată de Ucenici. istoriseşte pregătirile în vederea paştilor. care-i va conduce într-un foişor gata pregătit pentru festivitate (Marcu XIV. un salon sau un foişor special. După plecarea lui. iar Ioan îl întrebă pe Iisus. Casa aparţinea. 17-19). adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va vinde ‘’. Şi au făcut Ucenicii precum le-a poruncit lor Iisus şi au pregătit Pastile" (Matei XXVI. la etaj. întrebându-L: Unde voieşti să-Ţi gătim să mănânci Pastile? Iar EI a zis: Mergeţi în cetate la cutare şi-I spuneţi: Învăţătorul zice: Vremea Mea s-a apropiat. cei doi Ucenici vor face ultimele pregătiri în vederea mesei. Marcu şi cu Sf. conformându-se întru totul instrucţiunilor primite de la Domnul şi păstrând cu stricteţe secretul acelui loc. fiul lui Simon Iscarioteanul.. 12. o întinse lui Iuda. la tine vreau să fac Pastile cu Ucenicii Mei. iar tânărul cu urciorul.

1995. Sibiu. Univers Enciclopedic. Luca XXII. cum susţine din vechime Biserica Ortooxa. Dr. Marcu XIV. soldaţii sunt arătaţi purtând arme. iar magazinele sunt deschise. Marcu XVI. căci Simon Cirineanul este descris ca venind de la câmp. Bucuresti. Se introdusese însă obiceiul ca orice aluat şi orice pâine dospită să fie distruse şi îndepărtate din case încă din primele ore ale dimineţii de 14 Nisan şi că înjunghierea mieilor. aduşi în mare număr da capii de familie pentru cină pascala. un adevărat Paste iudaic. Euharistie s-a instituit nu cu pâine dospită. să se înceapă la templu încă din zorii aceleiaşi zile de ajun. ci cu azimă. Adevărul nu este însă aşa cum îl prezintă catolicii. nici ziua de 13 Nisan. căci Cina cea de Taină nu s-a prăznuit odată cu Pastile iudiaice ci cu 24 de ore mai înainte. nici ziua de 14 Nisan nu erau zile de azime. 13 Nisan. 7). ca să nu se spurce şi să poată mânca după rânduiala Pastile. Prof. Ei arăta că Domnul n-a fost răstignit chiar în ziua de Paşti. unde Ponţiu Pilat judeca pe Mântuitorul. aşa cum cereau prescripţiunile Legii mozaice şi că. Bazndu-se pe aceste cuvinte. în anul Alexander Schmemann. I. Sf. toţi Evangheiistii sunt de acord în a ne informa că Răstignirea Mântuitorului s-a făcut vineri după amiază şi mai înainte de sosirea paştilor iudaice. şi ne informează limpede că Cina cea de Taină s-a petrecut cu o seară înainte de Răstignire. în vocabularul curent al iudeilor "prima zi a Azimelor" şi "ziua când trebuiau să înjunghie mielul de Paşte". cu o povară în spate. 1). traducere de Andreea Stroe si Laurentiu Constantin. din această cauză. ci cu pâine dospită (artos) cum arată Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. această zi se începuse. Cina cea de Taină nu a fost un paste iudaic. Pg. 22 şi Luca XXII. 19). Introducere în Noul Testament. 12. ci un Paste cu totul nou şi deosebit.a devenit. Vasile Mihoc. cum precizează Evanghelia a patra (Ioan XIII. Din această cauză. adică în seara zilei de Joi.ajunul Paştilor . Ori.203 3 4 Pr. 17. 14 Nisan . După legea mozaică. 2001. jertfă şi taina în acelaşi timp.Dar în ce zi s-au petrecut acestea? După Evangheliile sinoptice (Matei XXVI. putându-se face în grabă cumpărarea giulgiului şi aromatelor necesare înmormântării Domnului. 26. . care desfiinţează pe cel iudaic şi-l înlocuieşte cu Sfânta Euharistie. adică Joi. vol. comentatorii romano-catolici pretind că Mântuitorul a serbat cu Ucenicii. care aveau să înceapă numai după apusul soarelui.Ed. când calendarul iudaic însemna începutul zilei de 15 Nissan şi când se înjunghia cu solemnitate deosebită. Taina Sfintei Euharistii.3 Într-adevăr. mielul pascal destinat preoţilor şi arhiereilor. pregătirile pentru Cină cea de Taină şi Cina Însăşi s-au petrecut în "prima zi a Azimelor".4 Ei ne spun de asemenea că iudeii n-au vrut să intre în pretoriu. 13 Nisan. Teofania. Zilele de azime se începeau abia după apusul soarelui sau după trecerea zilei de 14 Nissan. la Templul cel mare din Ierusalim. Sfânta Euharistie nu s-a instituit cu azimă.

Euharistii este descrisă aproape cu aceleaşi cuvinte şi de către Evangheliştii sinoptici şi de către Sf. 23-25). D. 19-20. de Pr. nu există aşadar nici o nepotrivire reală cu privire la data Răstignirii şi la data instituirii Sfintei Euharistii. Sf. căci Sf. În completarea Evangheliştilor sinoptici. De aceea adevărul este de partea Bisericii Ortodoxe. ceea ce se afla destul de clar şi de complet în sinoptici şi ceea ce se practică în chip uniform şi constant în toate adunările de cult ale comunităţilor creştine de la cuvsfarsitul veacului apostolic.5 Dacă Sf. al Legii celei noi. mâncaţi. 24) ne informează că Domnul. I Cor. Apoi. îndată după cuvintele de instituire a Sfintei Euharistii. 22-24. a frânt şi a dat Ucenicilor zicând: Luaţi. 1994. XI. adică despre împărtăşirea credincioşilor cu însuşi Trupul şi Sângele Său (Ioan VI. în scrierea sa. Omilii la Matei. Apostol Pavel: "Deci mâncând ei. 31-32). 19) şi Sf. care a păstrat cu sfinţenie tradiţia săvârşirii tainei Sf. XI. Bucuresti. acesta este Sângele Meu. Euharistii. Sf. când ne vorbesc despre dată pregătirilor pentru Cină cea de Taină şi despre dată Cinei însăşi. 26-28. a luat Iisus pâinea şi mulţumind.Răstignirii Domnului. Mântuitorul face aluzie la moartea Sa pe Cruce. Ioan nu mai găseşte necesar să repete. Relatarea ei lipseşte în Evanghelia a patra. Apostol Pavel (I Cor. încă din seara zilei de Joi. Marcu XIV. Prin aceste cuvinte. la înviere şi la înălţare şi începe să pregătească pe ucenici pentru clipa despărţirii. 26-29. când reprodusese. Pavel (I Cor. îndată după înmulţirea pâinilor. şi Dumnezeu îl va proslăvi pe El în Sine şi îndată îl va proslăvi" (Ioan XIII. Şi luând paharul şi mulţumind. De fapt. rămas numai cu cei unsprezece Apostoli după plecarea trădătorului. 66. 22-25 şi Luca XXII. Marcu XIV. formând de la început centrul cultului creştin (Sf. precum şi de către Sf. Fecioru. Dacă s-a proslăvit Dumnezeu în El. spre iertarea păcatelor" (Matei XXVI. el notează aşa dar doar faptul că Mântuitorul. I. EIBMBOR. Luca (XXII. de bună seamă că aici ar fi intercalat referatul său. Euharistii cu pâine dospită.pg225. 13 Nisan şi la această din urmă se referă Evangheliştii sinoptici. cuvântarea Mântuitorului despre "pâinea vieţii". respiră uşurat. a adăugat: "Aceasta s-o faceţi spre pomenirea Mea". aşa încât şi pentru acest motiv nu mai avea nevoie să revină asupra unui subiect atât de cunoscut. Ioan Gură de Aur. Justin. Instituirea Sfintei Euharistii Ea este istorisită şi de Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. 23-25). 16-20). Instituirea Sf. Între Evanghelişti. 5 . le-a dat zicând: Beţi dintru acesta toţi. Ioan vorbise despre această taină. 3). XI. 48). acesta este Trupei Meu. Ioan Evanghelistul ar fi voit să istorisească instituirea Sf. Luca XXII. care pentru voi se varsă. Trad. că după eliberarea de o povară apăsătoare şi zice: "Acum s-a proslăvit Fiul Omului şi Dumnezeu s-a proslăvit în El.

Domnul nostru Iisus Hristos. care socotesc că prefacerea elementelor euharistice nu s-a făcut de Domnul în clipa binecuvântării . oferind credincioşilor un nou şi supranatural mijloc de comuniune cu El. Cuvintele biblice despre instituirea Sf. Sf. Nici Evangheliile sinoptice. nici cuvintele Sf.ci în momentul când Mântuitorul invita pe ucenici să se împărtăşească. Euharistii constituesc prin urmare un document istoric original. Aceste cuvinte ne arată că. ci însuşi Trupul şi Sângele Său. Euharistie nu este deci numai o comemorare istorică.de pe o parte . la Cina cea de Taină. epiclesa. Domnul a prefăcut cu adevărat pâinea dospită (artos) în însuşi Trupul Său. înzestrat cu puterea unei mărturii directe. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii. se disting două momente diferite: momentul prefacerii şi momentul împărtăşirii. iar vinul în însuşi Sângele Său. obiective şi sincere despre origina şi înţelesul acestei Sfinte Taine. în cadrul căreia se săvârşeşte jertfă şi Taina euharistică. Romano-catolicii greşesc de asemenea şi când împărtăşesc credincioşii lor laici numai cu Trupul Domnului. În noaptea când a fost prins . pe care Biserica Ortodoxă o cunoaşte din cele mai vechi timpuri şi pe care liturghisitorul o rosteşte totdeauna asupra cinstitelor Daruri.pe de altă parte . După săvârşirea prefacerii. ucenici direcţi ai Apostolilor şi martori ai tradiţiei şi practicii Bisericii Primare . căci ne arată că dogma euharistică n-a suferit niciun fel de evoluţie în dezvoltarea vieţii creştine şi că Biserica Ortodoxă a păstrat-o aşa cum a primit-o dela însuşi întemeietorul ei. Domnul oferă ucenicilor Săi nu pâine şi vin. printr-o revelaţie directă şi personală . rostind pentru fiecare o rugăciune specială şi împărtăşind apoi cu fiecare pe ucenici. rezervând împărtăşirea cu ambele forme doar membrilor ierarhiei bisericeşti. cum învaţă de obicei protestanţii. De aceea toate sfintele noastre slujbe s-au concentrat de la început în jurul Sfintei Liturghii. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială rostită de Domnul mai întâi asupra pâinii şi apoi asupra vinului. Pasha iudaica şi tot cultul Legii Vechi şi inaugurează cultul cel desăvârşit al religiei creştine.deci cu o zi înainte de Pastile iudaic .care precede frângerea Trupului şi distribuirea Sângelui Domnului . Ea înlocuieşte jertfele Vechiului Testament. Ea necesită o rugăciune anumită.Concordanţă dintre Evanghelistul Matei. ci constituie cu adevărat o jertfă şi o Taină. Greşesc deci protestanţii. Apostol Pavel nu pot fi invocate în sprijinul unor astfel de neîntemeiate credinţe şi practici.şi dintre Evangheliştii Marcu şi Luca. martor direct la Cina cea de Taină şi Apostolul Pavel.Domnul a instituit aşa dar o adevărată sfântă şi dumnezeiasca Taină. care pun tot accentul numai pe momentul împărtăşirii şi greşesc şi romanocatolicii. un simplu simbol sau un simplu rit. care a primit dogma euharistică chiar de la Iisus Hristos. .are o deosebită însemnătate. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtăşirii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful