În prima zi de Paşte, când se mânca azima şi se înjunghia mielul pascal, Iisus trimise înainte ucenicii Săi Petru şi Ioan

, spunanadu-le:” Duceţi-vă şi pregătiţi Paştele, ca să mâncăm”. Iisus le zise ucenicilor să se ducă în oraş unde le va ieşi înainte un om care îi va conduce într-o cameră gata aranjată . Acolo ei vor trebui să pregătească Paştele. Ucenicii au plecat şi când au ajuns acolo au găsit totul întocmi cum spusese Iisus.Au pregătit Paştele, iar când sosi ora Iisus li se aşeză la masa cu cei 12 ucenici spunanad:’’Am dorit de mult să mănânc Pastele acesta cuvoi înainte de pătimirea Mea. Căci vă spun că de acum încolo nu-l voi mai mânca până la împlinirea lui în Împărăţia lui Dumnezeu.’’.Şi luând un pahar în mâna spuse:’’Luati paharul acesta şi împărţiţi-l între voi. Căci vă spun că de acum nu voi mai bea din rodul vitei până va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” Şi luând o pâine în mână, a mulţumit, a frânt-o, şi le-a dat-o zicând:, Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi. Aşa să faceţi şi voi pentru pomenirea Mea.” Tot astfel, luând paharul de vin după cină, îl dădu ucenicilor şi zise:, Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi.”1 CONVORBIREA DE DUPĂ CINĂ După cină Iisus Se ridică de la masă, Se incise cu un prosop şi, umplând un lighen de apă, ca să le spele picioarele ucenicilor. Când veni rândul lui petru, acesta zise:” Doamne, Tu să-mi speli mie piciorele?’’ Iisus îi răspunse:” Ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar veţi înţelege mai târziu.’’ După ce le spala piciorele la toţi ucenicii, Iisus se aşeză din nou la masă şi le zise:” Înţelegeţi oare ce v-am făcut? Voi mă numiţi Învăţător şi Domn, şi bine faceţi, căci sunt.Şi dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat piciorele, atunci voi trebuie să vă spălaţi picioarele unii altorra. Căci v-am dat o pildă pe care să o urmăriţi şi voi. Adevărat, adevărat vă spun, ca robul nu este mai mare de cât stăpânul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis. Dacă ştiţi adevărul acesta, ferice de voi, când îl veţi împlini. Nu vorbesc despre voi toţi: îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura:’’Cel care mănâncă din pâinea Mea, s-a întors împotriva Mea.”

1

Invățătură de credință ortodoxă,ed.Renașterea, cluj Napoca,2003,pg,105

Pr.Apoi rosti cu inima tulburată:” Adevărat. spune. Casa aparţinea. o întinse lui Iuda. grijile economice şi cumpărăturile se încredinţau lui Iuda . 8) . Sofron VLAD.şi-i trimite în Ierusalim. Marcu şi cu Sf. care se miră oarecum de neglijarea pregătirilor gospodăreşti în vederea Praznicului celui mare. Având deasupra. Bucresti. fiul lui Simon Iscarioteanul. răspunse Iisus. Ucenicii se priviră nedumeriţi.” Apoi le spuse că în aceeaşi noapte îl vor părăsi cu toţi. ca să nu provoace arestarea prematură a Mântuitorului. ca să asigure liniştea Cinei şi să preîntâmpine întreruperea ei de către cei ce voiau să-L prindă. 12). Matei la fel cu Sf. 13). 12. mama autorului Evangheliei a doua.. adevărat îţi spu că până va câtă cocoşul. IBMBOR. adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va vinde ‘’. putând adăposti un număr mai însemnat de persoane. Iuda lua bucăţica şi ieşi îndată afară.2 Discuţia cu privire la pregătirile de Paşti se petrece în Betania. întrebându-L: Unde voieşti să-Ţi gătim să mănânci Pastile? Iar EI a zis: Mergeţi în cetate la cutare şi-I spuneţi: Învăţătorul zice: Vremea Mea s-a apropiat. Dr. cei doi Ucenici vor face ultimele pregătiri în vederea mesei. Prof. Şi după ce o frânse. care aştepta pe cei doi ucenici la poarta dinspre Răsărit a Ierusalimului. după o veche tradiţie. Aşa precum v-am iubit Eu. Mariei. XV. 17-19).pe Ioan şi pe Petru (Luca XXII. eu unul nu te voi lăsa nici odată. 15. destinat anumitor reuniuni solemne.” Şi Iisus îi zise:” Adevărat. Ea este provocată de Ucenici. Acolo. Liviu MUNTEANU. pare a fi chiar Sf. În mod obişnuit. istoriseşte pregătirile în vederea paştilor. te vei lăpăda de Mina de trei ori. XII. care-i va conduce într-un foişor gata pregătit pentru festivitate (Marcu XIV. vă dau o nouă poruncă: Iubiţi-vă unii pe alţi. iar tânărul cu urciorul.acum el nu trebuia să cunoască din vreme locul Cinei. Luca.. un salon sau un foişor special. Ed. 37). Şi au făcut Ucenicii precum le-a poruncit lor Iisus şi au pregătit Pastile" (Matei XXVI. Era noapte. Iisus zise:’’Copii mei!. Era o casă înstărită şi încăpătoare. Ioan Marcu (F.A. cine este el?” “Acela. astfel: "Iar În ziua cea dintâi a Azimilor. spunandule că vor fi aşteptaţi de un tânăr purtând un urcior cu apă (Marcu XIV. la etaj. iar Ioan îl întrebă pe Iisus. Luca XXII. Sf. să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.’’ După descrierea ospăţului din Betania şi a complotului urzit de sinedriu cu complicitatea lui Iuda. conformându-se întru totul instrucţiunilor primite de la Domnul şi păstrând cu stricteţe secretul acelui loc. El alege doi dintre dânşii . Studiul Noului Testament pentru Institutele Teologice. căruia îi voi muia o bucăţică de pâine şi i-o voi da”. lăsându-şi capul la pieptul Lui:’’ Doamne. După plecarea lui. au venit Ucenicii la Iisus. Dar Petru răspunse:” Chiar dacă toţi Te vor părăsi. 1983 2 . la tine vreau să fac Pastile cu Ucenicii Mei.

ci un Paste cu totul nou şi deosebit. Cina cea de Taină nu a fost un paste iudaic. Adevărul nu este însă aşa cum îl prezintă catolicii. 19). Univers Enciclopedic. şi ne informează limpede că Cina cea de Taină s-a petrecut cu o seară înainte de Răstignire. care desfiinţează pe cel iudaic şi-l înlocuieşte cu Sfânta Euharistie. la Templul cel mare din Ierusalim. Marcu XVI. soldaţii sunt arătaţi purtând arme. ci cu pâine dospită (artos) cum arată Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. Ori. 26. aduşi în mare număr da capii de familie pentru cină pascala. Dr.Ed. nici ziua de 14 Nisan nu erau zile de azime. pregătirile pentru Cină cea de Taină şi Cina Însăşi s-au petrecut în "prima zi a Azimelor". I. Sfânta Euharistie nu s-a instituit cu azimă.Dar în ce zi s-au petrecut acestea? După Evangheliile sinoptice (Matei XXVI. căci Cina cea de Taină nu s-a prăznuit odată cu Pastile iudiaice ci cu 24 de ore mai înainte. această zi se începuse. 17. 14 Nisan . toţi Evangheiistii sunt de acord în a ne informa că Răstignirea Mântuitorului s-a făcut vineri după amiază şi mai înainte de sosirea paştilor iudaice. Euharistie s-a instituit nu cu pâine dospită. Taina Sfintei Euharistii. unde Ponţiu Pilat judeca pe Mântuitorul. Zilele de azime se începeau abia după apusul soarelui sau după trecerea zilei de 14 Nissan.a devenit. 13 Nisan.1995. mielul pascal destinat preoţilor şi arhiereilor. în vocabularul curent al iudeilor "prima zi a Azimelor" şi "ziua când trebuiau să înjunghie mielul de Paşte". din această cauză. 22 şi Luca XXII. Se introdusese însă obiceiul ca orice aluat şi orice pâine dospită să fie distruse şi îndepărtate din case încă din primele ore ale dimineţii de 14 Nisan şi că înjunghierea mieilor. Prof. ca să nu se spurce şi să poată mânca după rânduiala Pastile. 7). traducere de Andreea Stroe si Laurentiu Constantin. Bazndu-se pe aceste cuvinte. aşa cum cereau prescripţiunile Legii mozaice şi că. Sibiu. care aveau să înceapă numai după apusul soarelui. Marcu XIV. După legea mozaică. în anul Alexander Schmemann. putându-se face în grabă cumpărarea giulgiului şi aromatelor necesare înmormântării Domnului. nici ziua de 13 Nisan. 1). Introducere în Noul Testament.203 3 4 Pr. adică Joi. Luca XXII.4 Ei ne spun de asemenea că iudeii n-au vrut să intre în pretoriu. adică în seara zilei de Joi. Ei arăta că Domnul n-a fost răstignit chiar în ziua de Paşti. comentatorii romano-catolici pretind că Mântuitorul a serbat cu Ucenicii. Bucuresti. un adevărat Paste iudaic. să se înceapă la templu încă din zorii aceleiaşi zile de ajun. . când calendarul iudaic însemna începutul zilei de 15 Nissan şi când se înjunghia cu solemnitate deosebită. 2001.ajunul Paştilor .3 Într-adevăr. Pg. Teofania. Sf. ci cu azimă. Vasile Mihoc. cu o povară în spate. cum susţine din vechime Biserica Ortooxa. vol. 12. Din această cauză. 13 Nisan. cum precizează Evanghelia a patra (Ioan XIII. căci Simon Cirineanul este descris ca venind de la câmp. jertfă şi taina în acelaşi timp. iar magazinele sunt deschise.

Trad. I Cor. 22-24. cuvântarea Mântuitorului despre "pâinea vieţii". Euharistii este descrisă aproape cu aceleaşi cuvinte şi de către Evangheliştii sinoptici şi de către Sf. precum şi de către Sf. 23-25). EIBMBOR. când ne vorbesc despre dată pregătirilor pentru Cină cea de Taină şi despre dată Cinei însăşi. Euharistii. Ioan Evanghelistul ar fi voit să istorisească instituirea Sf. 26-29. le-a dat zicând: Beţi dintru acesta toţi. 19) şi Sf. Apostol Pavel: "Deci mâncând ei. Luca XXII. adică despre împărtăşirea credincioşilor cu însuşi Trupul şi Sângele Său (Ioan VI. 1994. De aceea adevărul este de partea Bisericii Ortodoxe. Instituirea Sf. Ioan Gură de Aur. În completarea Evangheliştilor sinoptici. Luca (XXII. rămas numai cu cei unsprezece Apostoli după plecarea trădătorului. 13 Nisan şi la această din urmă se referă Evangheliştii sinoptici. în scrierea sa. de bună seamă că aici ar fi intercalat referatul său. 22-25 şi Luca XXII.pg225. spre iertarea păcatelor" (Matei XXVI. 23-25). D. nu există aşadar nici o nepotrivire reală cu privire la data Răstignirii şi la data instituirii Sfintei Euharistii. Apoi. a luat Iisus pâinea şi mulţumind. respiră uşurat. şi Dumnezeu îl va proslăvi pe El în Sine şi îndată îl va proslăvi" (Ioan XIII. Între Evanghelişti. a adăugat: "Aceasta s-o faceţi spre pomenirea Mea". căci Sf. Ioan vorbise despre această taină. când reprodusese. 5 . care pentru voi se varsă. 24) ne informează că Domnul. Fecioru. I. Omilii la Matei. Marcu XIV. 16-20). 66. De fapt. Instituirea Sfintei Euharistii Ea este istorisită şi de Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. Dacă s-a proslăvit Dumnezeu în El. care a păstrat cu sfinţenie tradiţia săvârşirii tainei Sf. Pavel (I Cor. acesta este Trupei Meu. XI. aşa încât şi pentru acest motiv nu mai avea nevoie să revină asupra unui subiect atât de cunoscut. Euharistii cu pâine dospită. 19-20. îndată după înmulţirea pâinilor. că după eliberarea de o povară apăsătoare şi zice: "Acum s-a proslăvit Fiul Omului şi Dumnezeu s-a proslăvit în El. Mântuitorul face aluzie la moartea Sa pe Cruce. Prin aceste cuvinte. încă din seara zilei de Joi. 26-28. Relatarea ei lipseşte în Evanghelia a patra.5 Dacă Sf. 48). acesta este Sângele Meu. al Legii celei noi. la înviere şi la înălţare şi începe să pregătească pe ucenici pentru clipa despărţirii. 3). 31-32). XI. formând de la început centrul cultului creştin (Sf. mâncaţi. de Pr. îndată după cuvintele de instituire a Sfintei Euharistii. Şi luând paharul şi mulţumind. Marcu XIV. Sf. el notează aşa dar doar faptul că Mântuitorul. ceea ce se afla destul de clar şi de complet în sinoptici şi ceea ce se practică în chip uniform şi constant în toate adunările de cult ale comunităţilor creştine de la cuvsfarsitul veacului apostolic. XI. Ioan nu mai găseşte necesar să repete. Bucuresti. a frânt şi a dat Ucenicilor zicând: Luaţi. Sf.Răstignirii Domnului. Apostol Pavel (I Cor. Justin.

ci în momentul când Mântuitorul invita pe ucenici să se împărtăşească. epiclesa. înzestrat cu puterea unei mărturii directe.are o deosebită însemnătate. Greşesc deci protestanţii. Euharistii constituesc prin urmare un document istoric original. De aceea toate sfintele noastre slujbe s-au concentrat de la început în jurul Sfintei Liturghii. obiective şi sincere despre origina şi înţelesul acestei Sfinte Taine. nici cuvintele Sf. . Sf. Euharistie nu este deci numai o comemorare istorică. Domnul a prefăcut cu adevărat pâinea dospită (artos) în însuşi Trupul Său. Apostol Pavel nu pot fi invocate în sprijinul unor astfel de neîntemeiate credinţe şi practici. În noaptea când a fost prins . Domnul nostru Iisus Hristos. se disting două momente diferite: momentul prefacerii şi momentul împărtăşirii. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii. iar vinul în însuşi Sângele Său. martor direct la Cina cea de Taină şi Apostolul Pavel.Domnul a instituit aşa dar o adevărată sfântă şi dumnezeiasca Taină. în cadrul căreia se săvârşeşte jertfă şi Taina euharistică. ucenici direcţi ai Apostolilor şi martori ai tradiţiei şi practicii Bisericii Primare . care socotesc că prefacerea elementelor euharistice nu s-a făcut de Domnul în clipa binecuvântării . După săvârşirea prefacerii. rezervând împărtăşirea cu ambele forme doar membrilor ierarhiei bisericeşti. Domnul oferă ucenicilor Săi nu pâine şi vin.deci cu o zi înainte de Pastile iudaic . Nici Evangheliile sinoptice. printr-o revelaţie directă şi personală . Cuvintele biblice despre instituirea Sf. pe care Biserica Ortodoxă o cunoaşte din cele mai vechi timpuri şi pe care liturghisitorul o rosteşte totdeauna asupra cinstitelor Daruri. un simplu simbol sau un simplu rit. Pasha iudaica şi tot cultul Legii Vechi şi inaugurează cultul cel desăvârşit al religiei creştine. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială rostită de Domnul mai întâi asupra pâinii şi apoi asupra vinului. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtăşirii. ci constituie cu adevărat o jertfă şi o Taină. care a primit dogma euharistică chiar de la Iisus Hristos. oferind credincioşilor un nou şi supranatural mijloc de comuniune cu El.Concordanţă dintre Evanghelistul Matei.care precede frângerea Trupului şi distribuirea Sângelui Domnului . la Cina cea de Taină. cum învaţă de obicei protestanţii.pe de altă parte . Ea necesită o rugăciune anumită.de pe o parte . Romano-catolicii greşesc de asemenea şi când împărtăşesc credincioşii lor laici numai cu Trupul Domnului. rostind pentru fiecare o rugăciune specială şi împărtăşind apoi cu fiecare pe ucenici. căci ne arată că dogma euharistică n-a suferit niciun fel de evoluţie în dezvoltarea vieţii creştine şi că Biserica Ortodoxă a păstrat-o aşa cum a primit-o dela însuşi întemeietorul ei. care pun tot accentul numai pe momentul împărtăşirii şi greşesc şi romanocatolicii. Aceste cuvinte ne arată că. Ea înlocuieşte jertfele Vechiului Testament. ci însuşi Trupul şi Sângele Său.şi dintre Evangheliştii Marcu şi Luca.