În prima zi de Paşte, când se mânca azima şi se înjunghia mielul pascal, Iisus trimise înainte ucenicii Săi Petru şi Ioan

, spunanadu-le:” Duceţi-vă şi pregătiţi Paştele, ca să mâncăm”. Iisus le zise ucenicilor să se ducă în oraş unde le va ieşi înainte un om care îi va conduce într-o cameră gata aranjată . Acolo ei vor trebui să pregătească Paştele. Ucenicii au plecat şi când au ajuns acolo au găsit totul întocmi cum spusese Iisus.Au pregătit Paştele, iar când sosi ora Iisus li se aşeză la masa cu cei 12 ucenici spunanad:’’Am dorit de mult să mănânc Pastele acesta cuvoi înainte de pătimirea Mea. Căci vă spun că de acum încolo nu-l voi mai mânca până la împlinirea lui în Împărăţia lui Dumnezeu.’’.Şi luând un pahar în mâna spuse:’’Luati paharul acesta şi împărţiţi-l între voi. Căci vă spun că de acum nu voi mai bea din rodul vitei până va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” Şi luând o pâine în mână, a mulţumit, a frânt-o, şi le-a dat-o zicând:, Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi. Aşa să faceţi şi voi pentru pomenirea Mea.” Tot astfel, luând paharul de vin după cină, îl dădu ucenicilor şi zise:, Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi.”1 CONVORBIREA DE DUPĂ CINĂ După cină Iisus Se ridică de la masă, Se incise cu un prosop şi, umplând un lighen de apă, ca să le spele picioarele ucenicilor. Când veni rândul lui petru, acesta zise:” Doamne, Tu să-mi speli mie piciorele?’’ Iisus îi răspunse:” Ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar veţi înţelege mai târziu.’’ După ce le spala piciorele la toţi ucenicii, Iisus se aşeză din nou la masă şi le zise:” Înţelegeţi oare ce v-am făcut? Voi mă numiţi Învăţător şi Domn, şi bine faceţi, căci sunt.Şi dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat piciorele, atunci voi trebuie să vă spălaţi picioarele unii altorra. Căci v-am dat o pildă pe care să o urmăriţi şi voi. Adevărat, adevărat vă spun, ca robul nu este mai mare de cât stăpânul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis. Dacă ştiţi adevărul acesta, ferice de voi, când îl veţi împlini. Nu vorbesc despre voi toţi: îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura:’’Cel care mănâncă din pâinea Mea, s-a întors împotriva Mea.”

1

Invățătură de credință ortodoxă,ed.Renașterea, cluj Napoca,2003,pg,105

lăsându-şi capul la pieptul Lui:’’ Doamne. la tine vreau să fac Pastile cu Ucenicii Mei. Sofron VLAD. 15. vă dau o nouă poruncă: Iubiţi-vă unii pe alţi.şi-i trimite în Ierusalim. întrebându-L: Unde voieşti să-Ţi gătim să mănânci Pastile? Iar EI a zis: Mergeţi în cetate la cutare şi-I spuneţi: Învăţătorul zice: Vremea Mea s-a apropiat. Era noapte. pare a fi chiar Sf. Ed. Pr. iar tânărul cu urciorul.’’ După descrierea ospăţului din Betania şi a complotului urzit de sinedriu cu complicitatea lui Iuda. Luca. te vei lăpăda de Mina de trei ori. o întinse lui Iuda. Ucenicii se priviră nedumeriţi. El alege doi dintre dânşii . putând adăposti un număr mai însemnat de persoane. adevărat îţi spu că până va câtă cocoşul. care-i va conduce într-un foişor gata pregătit pentru festivitate (Marcu XIV. astfel: "Iar În ziua cea dintâi a Azimilor. mama autorului Evangheliei a doua. căruia îi voi muia o bucăţică de pâine şi i-o voi da”. Dr. Luca XXII. cei doi Ucenici vor face ultimele pregătiri în vederea mesei. Casa aparţinea. Având deasupra.A.. Ioan Marcu (F. iar Ioan îl întrebă pe Iisus. grijile economice şi cumpărăturile se încredinţau lui Iuda . IBMBOR. spune. Şi după ce o frânse. adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va vinde ‘’. Sf. la etaj. 8) . Bucresti. 1983 2 . XII. cine este el?” “Acela. După plecarea lui. Acolo.pe Ioan şi pe Petru (Luca XXII. care aştepta pe cei doi ucenici la poarta dinspre Răsărit a Ierusalimului. Aşa precum v-am iubit Eu. Liviu MUNTEANU. XV. ca să nu provoace arestarea prematură a Mântuitorului. 12. să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. eu unul nu te voi lăsa nici odată. Iuda lua bucăţica şi ieşi îndată afară. după o veche tradiţie. 12). care se miră oarecum de neglijarea pregătirilor gospodăreşti în vederea Praznicului celui mare. un salon sau un foişor special. 13). Matei la fel cu Sf. spunandule că vor fi aşteptaţi de un tânăr purtând un urcior cu apă (Marcu XIV.acum el nu trebuia să cunoască din vreme locul Cinei. istoriseşte pregătirile în vederea paştilor.” Şi Iisus îi zise:” Adevărat. Prof. În mod obişnuit. Mariei. Dar Petru răspunse:” Chiar dacă toţi Te vor părăsi. conformându-se întru totul instrucţiunilor primite de la Domnul şi păstrând cu stricteţe secretul acelui loc. ca să asigure liniştea Cinei şi să preîntâmpine întreruperea ei de către cei ce voiau să-L prindă. au venit Ucenicii la Iisus. 37). Şi au făcut Ucenicii precum le-a poruncit lor Iisus şi au pregătit Pastile" (Matei XXVI. Iisus zise:’’Copii mei!.2 Discuţia cu privire la pregătirile de Paşti se petrece în Betania. Ea este provocată de Ucenici. Era o casă înstărită şi încăpătoare. Marcu şi cu Sf. fiul lui Simon Iscarioteanul.” Apoi le spuse că în aceeaşi noapte îl vor părăsi cu toţi. 17-19). destinat anumitor reuniuni solemne. Studiul Noului Testament pentru Institutele Teologice. răspunse Iisus.Apoi rosti cu inima tulburată:” Adevărat..

pregătirile pentru Cină cea de Taină şi Cina Însăşi s-au petrecut în "prima zi a Azimelor". din această cauză. în anul Alexander Schmemann. Euharistie s-a instituit nu cu pâine dospită. 22 şi Luca XXII. 13 Nisan. ci cu azimă. Bucuresti. căci Simon Cirineanul este descris ca venind de la câmp. aduşi în mare număr da capii de familie pentru cină pascala. Luca XXII. căci Cina cea de Taină nu s-a prăznuit odată cu Pastile iudiaice ci cu 24 de ore mai înainte. iar magazinele sunt deschise.203 3 4 Pr. putându-se face în grabă cumpărarea giulgiului şi aromatelor necesare înmormântării Domnului. Prof. 17. cum precizează Evanghelia a patra (Ioan XIII. 26. 13 Nisan. şi ne informează limpede că Cina cea de Taină s-a petrecut cu o seară înainte de Răstignire. Dr. Sf. mielul pascal destinat preoţilor şi arhiereilor. 1). jertfă şi taina în acelaşi timp.a devenit. ca să nu se spurce şi să poată mânca după rânduiala Pastile. unde Ponţiu Pilat judeca pe Mântuitorul. Adevărul nu este însă aşa cum îl prezintă catolicii. toţi Evangheiistii sunt de acord în a ne informa că Răstignirea Mântuitorului s-a făcut vineri după amiază şi mai înainte de sosirea paştilor iudaice. Se introdusese însă obiceiul ca orice aluat şi orice pâine dospită să fie distruse şi îndepărtate din case încă din primele ore ale dimineţii de 14 Nisan şi că înjunghierea mieilor. După legea mozaică. Taina Sfintei Euharistii. un adevărat Paste iudaic. cu o povară în spate. adică Joi. 12.Dar în ce zi s-au petrecut acestea? După Evangheliile sinoptice (Matei XXVI. care desfiinţează pe cel iudaic şi-l înlocuieşte cu Sfânta Euharistie. Sibiu. Zilele de azime se începeau abia după apusul soarelui sau după trecerea zilei de 14 Nissan. I. Ori.ajunul Paştilor . să se înceapă la templu încă din zorii aceleiaşi zile de ajun. Sfânta Euharistie nu s-a instituit cu azimă. Cina cea de Taină nu a fost un paste iudaic. la Templul cel mare din Ierusalim. ci cu pâine dospită (artos) cum arată Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. traducere de Andreea Stroe si Laurentiu Constantin. vol. adică în seara zilei de Joi. 2001. care aveau să înceapă numai după apusul soarelui. Marcu XIV. Introducere în Noul Testament. soldaţii sunt arătaţi purtând arme. 19). cum susţine din vechime Biserica Ortooxa. nici ziua de 14 Nisan nu erau zile de azime. când calendarul iudaic însemna începutul zilei de 15 Nissan şi când se înjunghia cu solemnitate deosebită. în vocabularul curent al iudeilor "prima zi a Azimelor" şi "ziua când trebuiau să înjunghie mielul de Paşte". Teofania. Ei arăta că Domnul n-a fost răstignit chiar în ziua de Paşti. Din această cauză. Pg. Bazndu-se pe aceste cuvinte.4 Ei ne spun de asemenea că iudeii n-au vrut să intre în pretoriu.Ed. 14 Nisan .3 Într-adevăr. această zi se începuse. aşa cum cereau prescripţiunile Legii mozaice şi că. Univers Enciclopedic. 7). ci un Paste cu totul nou şi deosebit. nici ziua de 13 Nisan. . Vasile Mihoc. Marcu XVI. comentatorii romano-catolici pretind că Mântuitorul a serbat cu Ucenicii.1995.

când reprodusese. le-a dat zicând: Beţi dintru acesta toţi. a luat Iisus pâinea şi mulţumind. îndată după cuvintele de instituire a Sfintei Euharistii. XI. Omilii la Matei. De aceea adevărul este de partea Bisericii Ortodoxe. aşa încât şi pentru acest motiv nu mai avea nevoie să revină asupra unui subiect atât de cunoscut. 26-28. Fecioru.pg225. 23-25). Pavel (I Cor. spre iertarea păcatelor" (Matei XXVI. XI. cuvântarea Mântuitorului despre "pâinea vieţii". Între Evanghelişti. Marcu XIV. Ioan Evanghelistul ar fi voit să istorisească instituirea Sf. Prin aceste cuvinte. nu există aşadar nici o nepotrivire reală cu privire la data Răstignirii şi la data instituirii Sfintei Euharistii. Şi luând paharul şi mulţumind. mâncaţi. Instituirea Sf. formând de la început centrul cultului creştin (Sf. Instituirea Sfintei Euharistii Ea este istorisită şi de Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. În completarea Evangheliştilor sinoptici. Apostol Pavel (I Cor. la înviere şi la înălţare şi începe să pregătească pe ucenici pentru clipa despărţirii. ceea ce se afla destul de clar şi de complet în sinoptici şi ceea ce se practică în chip uniform şi constant în toate adunările de cult ale comunităţilor creştine de la cuvsfarsitul veacului apostolic. că după eliberarea de o povară apăsătoare şi zice: "Acum s-a proslăvit Fiul Omului şi Dumnezeu s-a proslăvit în El. Ioan Gură de Aur. Euharistii este descrisă aproape cu aceleaşi cuvinte şi de către Evangheliştii sinoptici şi de către Sf. Mântuitorul face aluzie la moartea Sa pe Cruce. Ioan vorbise despre această taină. încă din seara zilei de Joi. 66. Euharistii. 22-25 şi Luca XXII. Sf. 13 Nisan şi la această din urmă se referă Evangheliştii sinoptici. Marcu XIV. îndată după înmulţirea pâinilor. 19) şi Sf. De fapt. adică despre împărtăşirea credincioşilor cu însuşi Trupul şi Sângele Său (Ioan VI. Luca XXII. EIBMBOR. precum şi de către Sf. căci Sf. D. Euharistii cu pâine dospită. a frânt şi a dat Ucenicilor zicând: Luaţi. 23-25). Bucuresti.Răstignirii Domnului. de Pr. 48).5 Dacă Sf. 24) ne informează că Domnul. Luca (XXII. 26-29. acesta este Trupei Meu. 16-20). 5 . Sf. 31-32). Relatarea ei lipseşte în Evanghelia a patra. când ne vorbesc despre dată pregătirilor pentru Cină cea de Taină şi despre dată Cinei însăşi. Justin. de bună seamă că aici ar fi intercalat referatul său. I Cor. acesta este Sângele Meu. el notează aşa dar doar faptul că Mântuitorul. XI. I. Apostol Pavel: "Deci mâncând ei. în scrierea sa. 19-20. care a păstrat cu sfinţenie tradiţia săvârşirii tainei Sf. Apoi. a adăugat: "Aceasta s-o faceţi spre pomenirea Mea". şi Dumnezeu îl va proslăvi pe El în Sine şi îndată îl va proslăvi" (Ioan XIII. Trad. al Legii celei noi. 22-24. Dacă s-a proslăvit Dumnezeu în El. Ioan nu mai găseşte necesar să repete. respiră uşurat. 1994. 3). care pentru voi se varsă. rămas numai cu cei unsprezece Apostoli după plecarea trădătorului.

căci ne arată că dogma euharistică n-a suferit niciun fel de evoluţie în dezvoltarea vieţii creştine şi că Biserica Ortodoxă a păstrat-o aşa cum a primit-o dela însuşi întemeietorul ei. Apostol Pavel nu pot fi invocate în sprijinul unor astfel de neîntemeiate credinţe şi practici. Aceste cuvinte ne arată că. Sf. Ea necesită o rugăciune anumită. care socotesc că prefacerea elementelor euharistice nu s-a făcut de Domnul în clipa binecuvântării . martor direct la Cina cea de Taină şi Apostolul Pavel. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială rostită de Domnul mai întâi asupra pâinii şi apoi asupra vinului.Domnul a instituit aşa dar o adevărată sfântă şi dumnezeiasca Taină. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtăşirii.are o deosebită însemnătate. Greşesc deci protestanţii. . rostind pentru fiecare o rugăciune specială şi împărtăşind apoi cu fiecare pe ucenici. Euharistii constituesc prin urmare un document istoric original. Cuvintele biblice despre instituirea Sf. printr-o revelaţie directă şi personală . cum învaţă de obicei protestanţii. ci constituie cu adevărat o jertfă şi o Taină. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii.ci în momentul când Mântuitorul invita pe ucenici să se împărtăşească. Pasha iudaica şi tot cultul Legii Vechi şi inaugurează cultul cel desăvârşit al religiei creştine. rezervând împărtăşirea cu ambele forme doar membrilor ierarhiei bisericeşti. Nici Evangheliile sinoptice.deci cu o zi înainte de Pastile iudaic .de pe o parte . Ea înlocuieşte jertfele Vechiului Testament.pe de altă parte . După săvârşirea prefacerii. se disting două momente diferite: momentul prefacerii şi momentul împărtăşirii. oferind credincioşilor un nou şi supranatural mijloc de comuniune cu El. pe care Biserica Ortodoxă o cunoaşte din cele mai vechi timpuri şi pe care liturghisitorul o rosteşte totdeauna asupra cinstitelor Daruri. epiclesa. În noaptea când a fost prins . Domnul nostru Iisus Hristos. Domnul a prefăcut cu adevărat pâinea dospită (artos) în însuşi Trupul Său. nici cuvintele Sf. obiective şi sincere despre origina şi înţelesul acestei Sfinte Taine. Romano-catolicii greşesc de asemenea şi când împărtăşesc credincioşii lor laici numai cu Trupul Domnului. De aceea toate sfintele noastre slujbe s-au concentrat de la început în jurul Sfintei Liturghii. la Cina cea de Taină. iar vinul în însuşi Sângele Său. înzestrat cu puterea unei mărturii directe. Euharistie nu este deci numai o comemorare istorică. un simplu simbol sau un simplu rit. care a primit dogma euharistică chiar de la Iisus Hristos. ci însuşi Trupul şi Sângele Său. care pun tot accentul numai pe momentul împărtăşirii şi greşesc şi romanocatolicii. în cadrul căreia se săvârşeşte jertfă şi Taina euharistică.şi dintre Evangheliştii Marcu şi Luca. Domnul oferă ucenicilor Săi nu pâine şi vin.Concordanţă dintre Evanghelistul Matei.care precede frângerea Trupului şi distribuirea Sângelui Domnului . ucenici direcţi ai Apostolilor şi martori ai tradiţiei şi practicii Bisericii Primare .