În prima zi de Paşte, când se mânca azima şi se înjunghia mielul pascal, Iisus trimise înainte ucenicii Săi Petru şi Ioan

, spunanadu-le:” Duceţi-vă şi pregătiţi Paştele, ca să mâncăm”. Iisus le zise ucenicilor să se ducă în oraş unde le va ieşi înainte un om care îi va conduce într-o cameră gata aranjată . Acolo ei vor trebui să pregătească Paştele. Ucenicii au plecat şi când au ajuns acolo au găsit totul întocmi cum spusese Iisus.Au pregătit Paştele, iar când sosi ora Iisus li se aşeză la masa cu cei 12 ucenici spunanad:’’Am dorit de mult să mănânc Pastele acesta cuvoi înainte de pătimirea Mea. Căci vă spun că de acum încolo nu-l voi mai mânca până la împlinirea lui în Împărăţia lui Dumnezeu.’’.Şi luând un pahar în mâna spuse:’’Luati paharul acesta şi împărţiţi-l între voi. Căci vă spun că de acum nu voi mai bea din rodul vitei până va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” Şi luând o pâine în mână, a mulţumit, a frânt-o, şi le-a dat-o zicând:, Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi. Aşa să faceţi şi voi pentru pomenirea Mea.” Tot astfel, luând paharul de vin după cină, îl dădu ucenicilor şi zise:, Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi.”1 CONVORBIREA DE DUPĂ CINĂ După cină Iisus Se ridică de la masă, Se incise cu un prosop şi, umplând un lighen de apă, ca să le spele picioarele ucenicilor. Când veni rândul lui petru, acesta zise:” Doamne, Tu să-mi speli mie piciorele?’’ Iisus îi răspunse:” Ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar veţi înţelege mai târziu.’’ După ce le spala piciorele la toţi ucenicii, Iisus se aşeză din nou la masă şi le zise:” Înţelegeţi oare ce v-am făcut? Voi mă numiţi Învăţător şi Domn, şi bine faceţi, căci sunt.Şi dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat piciorele, atunci voi trebuie să vă spălaţi picioarele unii altorra. Căci v-am dat o pildă pe care să o urmăriţi şi voi. Adevărat, adevărat vă spun, ca robul nu este mai mare de cât stăpânul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis. Dacă ştiţi adevărul acesta, ferice de voi, când îl veţi împlini. Nu vorbesc despre voi toţi: îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura:’’Cel care mănâncă din pâinea Mea, s-a întors împotriva Mea.”

1

Invățătură de credință ortodoxă,ed.Renașterea, cluj Napoca,2003,pg,105

cei doi Ucenici vor face ultimele pregătiri în vederea mesei. Şi după ce o frânse. Prof. adevărat îţi spu că până va câtă cocoşul. întrebându-L: Unde voieşti să-Ţi gătim să mănânci Pastile? Iar EI a zis: Mergeţi în cetate la cutare şi-I spuneţi: Învăţătorul zice: Vremea Mea s-a apropiat. Luca.2 Discuţia cu privire la pregătirile de Paşti se petrece în Betania. 37). un salon sau un foişor special. Şi au făcut Ucenicii precum le-a poruncit lor Iisus şi au pregătit Pastile" (Matei XXVI.pe Ioan şi pe Petru (Luca XXII. după o veche tradiţie.. 13). 1983 2 . mama autorului Evangheliei a doua. au venit Ucenicii la Iisus. la etaj. 17-19). Studiul Noului Testament pentru Institutele Teologice. Ioan Marcu (F.acum el nu trebuia să cunoască din vreme locul Cinei. Ed. eu unul nu te voi lăsa nici odată. adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va vinde ‘’. spunandule că vor fi aşteptaţi de un tânăr purtând un urcior cu apă (Marcu XIV. Dar Petru răspunse:” Chiar dacă toţi Te vor părăsi. 12). iar tânărul cu urciorul. Sf. Iisus zise:’’Copii mei!.Apoi rosti cu inima tulburată:” Adevărat. te vei lăpăda de Mina de trei ori. XV.” Apoi le spuse că în aceeaşi noapte îl vor părăsi cu toţi. fiul lui Simon Iscarioteanul. Matei la fel cu Sf. 12. Mariei. cine este el?” “Acela. istoriseşte pregătirile în vederea paştilor. 15. El alege doi dintre dânşii . Era noapte. Luca XXII.A. Aşa precum v-am iubit Eu. După plecarea lui. ca să nu provoace arestarea prematură a Mântuitorului. grijile economice şi cumpărăturile se încredinţau lui Iuda . Ucenicii se priviră nedumeriţi. astfel: "Iar În ziua cea dintâi a Azimilor. o întinse lui Iuda. Bucresti. pare a fi chiar Sf. destinat anumitor reuniuni solemne. Dr. conformându-se întru totul instrucţiunilor primite de la Domnul şi păstrând cu stricteţe secretul acelui loc. Ea este provocată de Ucenici. putând adăposti un număr mai însemnat de persoane. 8) . care aştepta pe cei doi ucenici la poarta dinspre Răsărit a Ierusalimului. răspunse Iisus. iar Ioan îl întrebă pe Iisus. lăsându-şi capul la pieptul Lui:’’ Doamne. căruia îi voi muia o bucăţică de pâine şi i-o voi da”. vă dau o nouă poruncă: Iubiţi-vă unii pe alţi.. care-i va conduce într-un foişor gata pregătit pentru festivitate (Marcu XIV. În mod obişnuit. care se miră oarecum de neglijarea pregătirilor gospodăreşti în vederea Praznicului celui mare. Sofron VLAD. Iuda lua bucăţica şi ieşi îndată afară. la tine vreau să fac Pastile cu Ucenicii Mei. Liviu MUNTEANU.” Şi Iisus îi zise:” Adevărat. spune. Marcu şi cu Sf. Având deasupra.şi-i trimite în Ierusalim. Pr. Era o casă înstărită şi încăpătoare. să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. XII. ca să asigure liniştea Cinei şi să preîntâmpine întreruperea ei de către cei ce voiau să-L prindă.’’ După descrierea ospăţului din Betania şi a complotului urzit de sinedriu cu complicitatea lui Iuda. Acolo. Casa aparţinea. IBMBOR.

Marcu XIV. Dr. adică Joi.Dar în ce zi s-au petrecut acestea? După Evangheliile sinoptice (Matei XXVI.Ed. când calendarul iudaic însemna începutul zilei de 15 Nissan şi când se înjunghia cu solemnitate deosebită.3 Într-adevăr.203 3 4 Pr. ci cu azimă. 1). unde Ponţiu Pilat judeca pe Mântuitorul. După legea mozaică. căci Simon Cirineanul este descris ca venind de la câmp. 22 şi Luca XXII.1995. mielul pascal destinat preoţilor şi arhiereilor. toţi Evangheiistii sunt de acord în a ne informa că Răstignirea Mântuitorului s-a făcut vineri după amiază şi mai înainte de sosirea paştilor iudaice. Din această cauză. ci cu pâine dospită (artos) cum arată Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. din această cauză. Zilele de azime se începeau abia după apusul soarelui sau după trecerea zilei de 14 Nissan. Teofania. Taina Sfintei Euharistii. 7). Pg. căci Cina cea de Taină nu s-a prăznuit odată cu Pastile iudiaice ci cu 24 de ore mai înainte. 14 Nisan . Sfânta Euharistie nu s-a instituit cu azimă. ci un Paste cu totul nou şi deosebit. pregătirile pentru Cină cea de Taină şi Cina Însăşi s-au petrecut în "prima zi a Azimelor". Vasile Mihoc. Sibiu. această zi se începuse. Sf. putându-se face în grabă cumpărarea giulgiului şi aromatelor necesare înmormântării Domnului. cum precizează Evanghelia a patra (Ioan XIII. Introducere în Noul Testament. 26. I. aduşi în mare număr da capii de familie pentru cină pascala. Euharistie s-a instituit nu cu pâine dospită. . în anul Alexander Schmemann. ca să nu se spurce şi să poată mânca după rânduiala Pastile. Ori. Prof. 19). care aveau să înceapă numai după apusul soarelui. să se înceapă la templu încă din zorii aceleiaşi zile de ajun.4 Ei ne spun de asemenea că iudeii n-au vrut să intre în pretoriu. Cina cea de Taină nu a fost un paste iudaic. cum susţine din vechime Biserica Ortooxa. comentatorii romano-catolici pretind că Mântuitorul a serbat cu Ucenicii. şi ne informează limpede că Cina cea de Taină s-a petrecut cu o seară înainte de Răstignire. vol. 2001. adică în seara zilei de Joi. Luca XXII. cu o povară în spate. 17. un adevărat Paste iudaic. la Templul cel mare din Ierusalim. nici ziua de 14 Nisan nu erau zile de azime. 13 Nisan. Marcu XVI. nici ziua de 13 Nisan. Ei arăta că Domnul n-a fost răstignit chiar în ziua de Paşti. aşa cum cereau prescripţiunile Legii mozaice şi că. în vocabularul curent al iudeilor "prima zi a Azimelor" şi "ziua când trebuiau să înjunghie mielul de Paşte". jertfă şi taina în acelaşi timp. care desfiinţează pe cel iudaic şi-l înlocuieşte cu Sfânta Euharistie. 12. traducere de Andreea Stroe si Laurentiu Constantin. 13 Nisan.a devenit. soldaţii sunt arătaţi purtând arme.ajunul Paştilor . Adevărul nu este însă aşa cum îl prezintă catolicii. Bazndu-se pe aceste cuvinte. iar magazinele sunt deschise. Bucuresti. Se introdusese însă obiceiul ca orice aluat şi orice pâine dospită să fie distruse şi îndepărtate din case încă din primele ore ale dimineţii de 14 Nisan şi că înjunghierea mieilor. Univers Enciclopedic.

când reprodusese. 22-24. XI. rămas numai cu cei unsprezece Apostoli după plecarea trădătorului. care pentru voi se varsă. Trad. 23-25). acesta este Sângele Meu. Apoi. Relatarea ei lipseşte în Evanghelia a patra. a adăugat: "Aceasta s-o faceţi spre pomenirea Mea". 19-20. când ne vorbesc despre dată pregătirilor pentru Cină cea de Taină şi despre dată Cinei însăşi. că după eliberarea de o povară apăsătoare şi zice: "Acum s-a proslăvit Fiul Omului şi Dumnezeu s-a proslăvit în El. îndată după înmulţirea pâinilor. 1994. al Legii celei noi. I Cor. şi Dumnezeu îl va proslăvi pe El în Sine şi îndată îl va proslăvi" (Ioan XIII. Instituirea Sf. Ioan nu mai găseşte necesar să repete. Fecioru. Dacă s-a proslăvit Dumnezeu în El. De aceea adevărul este de partea Bisericii Ortodoxe. 48). Sf. ceea ce se afla destul de clar şi de complet în sinoptici şi ceea ce se practică în chip uniform şi constant în toate adunările de cult ale comunităţilor creştine de la cuvsfarsitul veacului apostolic. în scrierea sa. 3). încă din seara zilei de Joi.5 Dacă Sf. D. EIBMBOR. spre iertarea păcatelor" (Matei XXVI. 16-20). 66. 5 . Ioan Evanghelistul ar fi voit să istorisească instituirea Sf. I. Apostol Pavel: "Deci mâncând ei. Luca XXII. la înviere şi la înălţare şi începe să pregătească pe ucenici pentru clipa despărţirii. Pavel (I Cor. 22-25 şi Luca XXII. De fapt. Bucuresti.Răstignirii Domnului. XI. a luat Iisus pâinea şi mulţumind. nu există aşadar nici o nepotrivire reală cu privire la data Răstignirii şi la data instituirii Sfintei Euharistii. Mântuitorul face aluzie la moartea Sa pe Cruce. mâncaţi. 24) ne informează că Domnul. 23-25). 13 Nisan şi la această din urmă se referă Evangheliştii sinoptici. acesta este Trupei Meu. respiră uşurat. Ioan Gură de Aur. Între Evanghelişti. Euharistii. care a păstrat cu sfinţenie tradiţia săvârşirii tainei Sf. 19) şi Sf. el notează aşa dar doar faptul că Mântuitorul. Instituirea Sfintei Euharistii Ea este istorisită şi de Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. formând de la început centrul cultului creştin (Sf. 31-32).pg225. Marcu XIV. aşa încât şi pentru acest motiv nu mai avea nevoie să revină asupra unui subiect atât de cunoscut. XI. Marcu XIV. Euharistii este descrisă aproape cu aceleaşi cuvinte şi de către Evangheliştii sinoptici şi de către Sf. adică despre împărtăşirea credincioşilor cu însuşi Trupul şi Sângele Său (Ioan VI. îndată după cuvintele de instituire a Sfintei Euharistii. Prin aceste cuvinte. Apostol Pavel (I Cor. cuvântarea Mântuitorului despre "pâinea vieţii". le-a dat zicând: Beţi dintru acesta toţi. a frânt şi a dat Ucenicilor zicând: Luaţi. Şi luând paharul şi mulţumind. Euharistii cu pâine dospită. Ioan vorbise despre această taină. precum şi de către Sf. 26-29. Justin. de Pr. 26-28. Omilii la Matei. Sf. Luca (XXII. căci Sf. de bună seamă că aici ar fi intercalat referatul său. În completarea Evangheliştilor sinoptici.

pe de altă parte . un simplu simbol sau un simplu rit. Aceste cuvinte ne arată că. la Cina cea de Taină. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii. ucenici direcţi ai Apostolilor şi martori ai tradiţiei şi practicii Bisericii Primare . Pasha iudaica şi tot cultul Legii Vechi şi inaugurează cultul cel desăvârşit al religiei creştine. Romano-catolicii greşesc de asemenea şi când împărtăşesc credincioşii lor laici numai cu Trupul Domnului. rostind pentru fiecare o rugăciune specială şi împărtăşind apoi cu fiecare pe ucenici. care pun tot accentul numai pe momentul împărtăşirii şi greşesc şi romanocatolicii. Cuvintele biblice despre instituirea Sf. Domnul a prefăcut cu adevărat pâinea dospită (artos) în însuşi Trupul Său. Domnul nostru Iisus Hristos. Nici Evangheliile sinoptice. Domnul oferă ucenicilor Săi nu pâine şi vin. iar vinul în însuşi Sângele Său. epiclesa. care a primit dogma euharistică chiar de la Iisus Hristos. obiective şi sincere despre origina şi înţelesul acestei Sfinte Taine. Ea înlocuieşte jertfele Vechiului Testament. nici cuvintele Sf.deci cu o zi înainte de Pastile iudaic .de pe o parte . pe care Biserica Ortodoxă o cunoaşte din cele mai vechi timpuri şi pe care liturghisitorul o rosteşte totdeauna asupra cinstitelor Daruri. Sf. Euharistie nu este deci numai o comemorare istorică. În noaptea când a fost prins . se disting două momente diferite: momentul prefacerii şi momentul împărtăşirii. rezervând împărtăşirea cu ambele forme doar membrilor ierarhiei bisericeşti. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtăşirii. După săvârşirea prefacerii.care precede frângerea Trupului şi distribuirea Sângelui Domnului . printr-o revelaţie directă şi personală . Euharistii constituesc prin urmare un document istoric original. . oferind credincioşilor un nou şi supranatural mijloc de comuniune cu El. Greşesc deci protestanţii. căci ne arată că dogma euharistică n-a suferit niciun fel de evoluţie în dezvoltarea vieţii creştine şi că Biserica Ortodoxă a păstrat-o aşa cum a primit-o dela însuşi întemeietorul ei. ci însuşi Trupul şi Sângele Său.ci în momentul când Mântuitorul invita pe ucenici să se împărtăşească. De aceea toate sfintele noastre slujbe s-au concentrat de la început în jurul Sfintei Liturghii.are o deosebită însemnătate. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială rostită de Domnul mai întâi asupra pâinii şi apoi asupra vinului. cum învaţă de obicei protestanţii. în cadrul căreia se săvârşeşte jertfă şi Taina euharistică. ci constituie cu adevărat o jertfă şi o Taină. înzestrat cu puterea unei mărturii directe.şi dintre Evangheliştii Marcu şi Luca.Domnul a instituit aşa dar o adevărată sfântă şi dumnezeiasca Taină.Concordanţă dintre Evanghelistul Matei. Ea necesită o rugăciune anumită. martor direct la Cina cea de Taină şi Apostolul Pavel. Apostol Pavel nu pot fi invocate în sprijinul unor astfel de neîntemeiate credinţe şi practici. care socotesc că prefacerea elementelor euharistice nu s-a făcut de Domnul în clipa binecuvântării .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful