În prima zi de Paşte, când se mânca azima şi se înjunghia mielul pascal, Iisus trimise înainte ucenicii Săi Petru şi Ioan

, spunanadu-le:” Duceţi-vă şi pregătiţi Paştele, ca să mâncăm”. Iisus le zise ucenicilor să se ducă în oraş unde le va ieşi înainte un om care îi va conduce într-o cameră gata aranjată . Acolo ei vor trebui să pregătească Paştele. Ucenicii au plecat şi când au ajuns acolo au găsit totul întocmi cum spusese Iisus.Au pregătit Paştele, iar când sosi ora Iisus li se aşeză la masa cu cei 12 ucenici spunanad:’’Am dorit de mult să mănânc Pastele acesta cuvoi înainte de pătimirea Mea. Căci vă spun că de acum încolo nu-l voi mai mânca până la împlinirea lui în Împărăţia lui Dumnezeu.’’.Şi luând un pahar în mâna spuse:’’Luati paharul acesta şi împărţiţi-l între voi. Căci vă spun că de acum nu voi mai bea din rodul vitei până va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” Şi luând o pâine în mână, a mulţumit, a frânt-o, şi le-a dat-o zicând:, Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi. Aşa să faceţi şi voi pentru pomenirea Mea.” Tot astfel, luând paharul de vin după cină, îl dădu ucenicilor şi zise:, Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi.”1 CONVORBIREA DE DUPĂ CINĂ După cină Iisus Se ridică de la masă, Se incise cu un prosop şi, umplând un lighen de apă, ca să le spele picioarele ucenicilor. Când veni rândul lui petru, acesta zise:” Doamne, Tu să-mi speli mie piciorele?’’ Iisus îi răspunse:” Ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar veţi înţelege mai târziu.’’ După ce le spala piciorele la toţi ucenicii, Iisus se aşeză din nou la masă şi le zise:” Înţelegeţi oare ce v-am făcut? Voi mă numiţi Învăţător şi Domn, şi bine faceţi, căci sunt.Şi dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat piciorele, atunci voi trebuie să vă spălaţi picioarele unii altorra. Căci v-am dat o pildă pe care să o urmăriţi şi voi. Adevărat, adevărat vă spun, ca robul nu este mai mare de cât stăpânul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis. Dacă ştiţi adevărul acesta, ferice de voi, când îl veţi împlini. Nu vorbesc despre voi toţi: îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura:’’Cel care mănâncă din pâinea Mea, s-a întors împotriva Mea.”

1

Invățătură de credință ortodoxă,ed.Renașterea, cluj Napoca,2003,pg,105

IBMBOR. Casa aparţinea.. iar Ioan îl întrebă pe Iisus. răspunse Iisus.Apoi rosti cu inima tulburată:” Adevărat. adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va vinde ‘’. astfel: "Iar În ziua cea dintâi a Azimilor. Şi după ce o frânse. un salon sau un foişor special. Era o casă înstărită şi încăpătoare. Dr. 12). Luca. În mod obişnuit. Acolo. care aştepta pe cei doi ucenici la poarta dinspre Răsărit a Ierusalimului. istoriseşte pregătirile în vederea paştilor. după o veche tradiţie. Liviu MUNTEANU. ca să asigure liniştea Cinei şi să preîntâmpine întreruperea ei de către cei ce voiau să-L prindă. 17-19). Ed. mama autorului Evangheliei a doua. Marcu şi cu Sf. eu unul nu te voi lăsa nici odată. vă dau o nouă poruncă: Iubiţi-vă unii pe alţi. întrebându-L: Unde voieşti să-Ţi gătim să mănânci Pastile? Iar EI a zis: Mergeţi în cetate la cutare şi-I spuneţi: Învăţătorul zice: Vremea Mea s-a apropiat. putând adăposti un număr mai însemnat de persoane. au venit Ucenicii la Iisus. XII.” Apoi le spuse că în aceeaşi noapte îl vor părăsi cu toţi.acum el nu trebuia să cunoască din vreme locul Cinei. Prof. Matei la fel cu Sf. Ioan Marcu (F. 8) . 15. care se miră oarecum de neglijarea pregătirilor gospodăreşti în vederea Praznicului celui mare. Având deasupra.pe Ioan şi pe Petru (Luca XXII. o întinse lui Iuda. ca să nu provoace arestarea prematură a Mântuitorului. El alege doi dintre dânşii . Iuda lua bucăţica şi ieşi îndată afară.2 Discuţia cu privire la pregătirile de Paşti se petrece în Betania. Sofron VLAD. 13). căruia îi voi muia o bucăţică de pâine şi i-o voi da”. destinat anumitor reuniuni solemne. Studiul Noului Testament pentru Institutele Teologice. Pr. Mariei. Dar Petru răspunse:” Chiar dacă toţi Te vor părăsi. la tine vreau să fac Pastile cu Ucenicii Mei. cei doi Ucenici vor face ultimele pregătiri în vederea mesei. cine este el?” “Acela.” Şi Iisus îi zise:” Adevărat. 1983 2 . care-i va conduce într-un foişor gata pregătit pentru festivitate (Marcu XIV. 37). fiul lui Simon Iscarioteanul. Iisus zise:’’Copii mei!. Ucenicii se priviră nedumeriţi.’’ După descrierea ospăţului din Betania şi a complotului urzit de sinedriu cu complicitatea lui Iuda.şi-i trimite în Ierusalim. grijile economice şi cumpărăturile se încredinţau lui Iuda .. Era noapte. Ea este provocată de Ucenici. adevărat îţi spu că până va câtă cocoşul. la etaj. Luca XXII. lăsându-şi capul la pieptul Lui:’’ Doamne.A. spunandule că vor fi aşteptaţi de un tânăr purtând un urcior cu apă (Marcu XIV. Şi au făcut Ucenicii precum le-a poruncit lor Iisus şi au pregătit Pastile" (Matei XXVI. XV. Sf. Bucresti. conformându-se întru totul instrucţiunilor primite de la Domnul şi păstrând cu stricteţe secretul acelui loc. Aşa precum v-am iubit Eu. iar tânărul cu urciorul. 12. pare a fi chiar Sf. spune. să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. te vei lăpăda de Mina de trei ori. După plecarea lui.

căci Cina cea de Taină nu s-a prăznuit odată cu Pastile iudiaice ci cu 24 de ore mai înainte. ci cu pâine dospită (artos) cum arată Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. când calendarul iudaic însemna începutul zilei de 15 Nissan şi când se înjunghia cu solemnitate deosebită. 26. I. în vocabularul curent al iudeilor "prima zi a Azimelor" şi "ziua când trebuiau să înjunghie mielul de Paşte". cu o povară în spate. această zi se începuse. în anul Alexander Schmemann. unde Ponţiu Pilat judeca pe Mântuitorul. să se înceapă la templu încă din zorii aceleiaşi zile de ajun.3 Într-adevăr. soldaţii sunt arătaţi purtând arme. vol. şi ne informează limpede că Cina cea de Taină s-a petrecut cu o seară înainte de Răstignire. Se introdusese însă obiceiul ca orice aluat şi orice pâine dospită să fie distruse şi îndepărtate din case încă din primele ore ale dimineţii de 14 Nisan şi că înjunghierea mieilor. adică în seara zilei de Joi. ca să nu se spurce şi să poată mânca după rânduiala Pastile. Euharistie s-a instituit nu cu pâine dospită.1995. ci un Paste cu totul nou şi deosebit. căci Simon Cirineanul este descris ca venind de la câmp. 7). ci cu azimă. Prof. care aveau să înceapă numai după apusul soarelui. Bazndu-se pe aceste cuvinte.203 3 4 Pr. 13 Nisan. Adevărul nu este însă aşa cum îl prezintă catolicii. Ori. mielul pascal destinat preoţilor şi arhiereilor. Taina Sfintei Euharistii.Dar în ce zi s-au petrecut acestea? După Evangheliile sinoptice (Matei XXVI. Marcu XVI. Sfânta Euharistie nu s-a instituit cu azimă. Zilele de azime se începeau abia după apusul soarelui sau după trecerea zilei de 14 Nissan. putându-se face în grabă cumpărarea giulgiului şi aromatelor necesare înmormântării Domnului. traducere de Andreea Stroe si Laurentiu Constantin. După legea mozaică. Univers Enciclopedic.ajunul Paştilor . Bucuresti.Ed. la Templul cel mare din Ierusalim. adică Joi. Introducere în Noul Testament. Ei arăta că Domnul n-a fost răstignit chiar în ziua de Paşti. Teofania. 17. nici ziua de 14 Nisan nu erau zile de azime. cum susţine din vechime Biserica Ortooxa. care desfiinţează pe cel iudaic şi-l înlocuieşte cu Sfânta Euharistie. Pg. un adevărat Paste iudaic. pregătirile pentru Cină cea de Taină şi Cina Însăşi s-au petrecut în "prima zi a Azimelor". Vasile Mihoc. 1). aduşi în mare număr da capii de familie pentru cină pascala. 2001.a devenit. comentatorii romano-catolici pretind că Mântuitorul a serbat cu Ucenicii. Din această cauză. 19). toţi Evangheiistii sunt de acord în a ne informa că Răstignirea Mântuitorului s-a făcut vineri după amiază şi mai înainte de sosirea paştilor iudaice. 13 Nisan. Sibiu. iar magazinele sunt deschise. Luca XXII. 22 şi Luca XXII. Dr. din această cauză. nici ziua de 13 Nisan.4 Ei ne spun de asemenea că iudeii n-au vrut să intre în pretoriu. 12. aşa cum cereau prescripţiunile Legii mozaice şi că. Cina cea de Taină nu a fost un paste iudaic. 14 Nisan . Sf. Marcu XIV. jertfă şi taina în acelaşi timp. cum precizează Evanghelia a patra (Ioan XIII. .

26-28. respiră uşurat. precum şi de către Sf. 19) şi Sf. Între Evanghelişti. Mântuitorul face aluzie la moartea Sa pe Cruce. 13 Nisan şi la această din urmă se referă Evangheliştii sinoptici. când ne vorbesc despre dată pregătirilor pentru Cină cea de Taină şi despre dată Cinei însăşi. 48). Instituirea Sfintei Euharistii Ea este istorisită şi de Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. Justin. 19-20. 24) ne informează că Domnul. 31-32). Apostol Pavel: "Deci mâncând ei. 66. Ioan Evanghelistul ar fi voit să istorisească instituirea Sf. 23-25). la înviere şi la înălţare şi începe să pregătească pe ucenici pentru clipa despărţirii. Marcu XIV. al Legii celei noi. ceea ce se afla destul de clar şi de complet în sinoptici şi ceea ce se practică în chip uniform şi constant în toate adunările de cult ale comunităţilor creştine de la cuvsfarsitul veacului apostolic. spre iertarea păcatelor" (Matei XXVI. Ioan nu mai găseşte necesar să repete. a luat Iisus pâinea şi mulţumind. Ioan vorbise despre această taină. când reprodusese. Luca (XXII. Pavel (I Cor. încă din seara zilei de Joi. Bucuresti. şi Dumnezeu îl va proslăvi pe El în Sine şi îndată îl va proslăvi" (Ioan XIII. Euharistii. cuvântarea Mântuitorului despre "pâinea vieţii". Sf. că după eliberarea de o povară apăsătoare şi zice: "Acum s-a proslăvit Fiul Omului şi Dumnezeu s-a proslăvit în El. de bună seamă că aici ar fi intercalat referatul său. În completarea Evangheliştilor sinoptici. formând de la început centrul cultului creştin (Sf. De fapt.Răstignirii Domnului.5 Dacă Sf. de Pr. 1994. XI. Apoi. Ioan Gură de Aur. aşa încât şi pentru acest motiv nu mai avea nevoie să revină asupra unui subiect atât de cunoscut. Dacă s-a proslăvit Dumnezeu în El. Apostol Pavel (I Cor. EIBMBOR. 22-24. Euharistii cu pâine dospită. îndată după cuvintele de instituire a Sfintei Euharistii. I Cor. care pentru voi se varsă. acesta este Trupei Meu. Instituirea Sf. el notează aşa dar doar faptul că Mântuitorul. nu există aşadar nici o nepotrivire reală cu privire la data Răstignirii şi la data instituirii Sfintei Euharistii. a adăugat: "Aceasta s-o faceţi spre pomenirea Mea". le-a dat zicând: Beţi dintru acesta toţi. mâncaţi. 16-20). Fecioru. adică despre împărtăşirea credincioşilor cu însuşi Trupul şi Sângele Său (Ioan VI. în scrierea sa. De aceea adevărul este de partea Bisericii Ortodoxe. XI. care a păstrat cu sfinţenie tradiţia săvârşirii tainei Sf. I. Euharistii este descrisă aproape cu aceleaşi cuvinte şi de către Evangheliştii sinoptici şi de către Sf. 22-25 şi Luca XXII. Luca XXII. 5 . Omilii la Matei. îndată după înmulţirea pâinilor. Marcu XIV. 3). Relatarea ei lipseşte în Evanghelia a patra.pg225. 26-29. căci Sf. Trad. a frânt şi a dat Ucenicilor zicând: Luaţi. Şi luând paharul şi mulţumind. D. rămas numai cu cei unsprezece Apostoli după plecarea trădătorului. Sf. acesta este Sângele Meu. XI. Prin aceste cuvinte. 23-25).

ci constituie cu adevărat o jertfă şi o Taină. care pun tot accentul numai pe momentul împărtăşirii şi greşesc şi romanocatolicii. iar vinul în însuşi Sângele Său. căci ne arată că dogma euharistică n-a suferit niciun fel de evoluţie în dezvoltarea vieţii creştine şi că Biserica Ortodoxă a păstrat-o aşa cum a primit-o dela însuşi întemeietorul ei.de pe o parte . cum învaţă de obicei protestanţii.pe de altă parte . nici cuvintele Sf. printr-o revelaţie directă şi personală . Aceste cuvinte ne arată că. în cadrul căreia se săvârşeşte jertfă şi Taina euharistică. martor direct la Cina cea de Taină şi Apostolul Pavel. Greşesc deci protestanţii. Domnul a prefăcut cu adevărat pâinea dospită (artos) în însuşi Trupul Său.şi dintre Evangheliştii Marcu şi Luca. Apostol Pavel nu pot fi invocate în sprijinul unor astfel de neîntemeiate credinţe şi practici. După săvârşirea prefacerii.Concordanţă dintre Evanghelistul Matei. ci însuşi Trupul şi Sângele Său.Domnul a instituit aşa dar o adevărată sfântă şi dumnezeiasca Taină. un simplu simbol sau un simplu rit. ucenici direcţi ai Apostolilor şi martori ai tradiţiei şi practicii Bisericii Primare . Cuvintele biblice despre instituirea Sf. pe care Biserica Ortodoxă o cunoaşte din cele mai vechi timpuri şi pe care liturghisitorul o rosteşte totdeauna asupra cinstitelor Daruri. În noaptea când a fost prins . Romano-catolicii greşesc de asemenea şi când împărtăşesc credincioşii lor laici numai cu Trupul Domnului. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii. Pasha iudaica şi tot cultul Legii Vechi şi inaugurează cultul cel desăvârşit al religiei creştine. Sf. Ea înlocuieşte jertfele Vechiului Testament. care a primit dogma euharistică chiar de la Iisus Hristos. oferind credincioşilor un nou şi supranatural mijloc de comuniune cu El. Ea necesită o rugăciune anumită. Domnul oferă ucenicilor Săi nu pâine şi vin. Euharistie nu este deci numai o comemorare istorică. Domnul nostru Iisus Hristos.are o deosebită însemnătate. De aceea toate sfintele noastre slujbe s-au concentrat de la început în jurul Sfintei Liturghii. obiective şi sincere despre origina şi înţelesul acestei Sfinte Taine. rezervând împărtăşirea cu ambele forme doar membrilor ierarhiei bisericeşti. înzestrat cu puterea unei mărturii directe. se disting două momente diferite: momentul prefacerii şi momentul împărtăşirii. rostind pentru fiecare o rugăciune specială şi împărtăşind apoi cu fiecare pe ucenici. epiclesa. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială rostită de Domnul mai întâi asupra pâinii şi apoi asupra vinului.deci cu o zi înainte de Pastile iudaic . . Nici Evangheliile sinoptice. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtăşirii. care socotesc că prefacerea elementelor euharistice nu s-a făcut de Domnul în clipa binecuvântării .care precede frângerea Trupului şi distribuirea Sângelui Domnului . Euharistii constituesc prin urmare un document istoric original. la Cina cea de Taină.ci în momentul când Mântuitorul invita pe ucenici să se împărtăşească.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful