Cina Cea de Taina

În prima zi de Paşte, când se mânca azima şi se înjunghia mielul pascal, Iisus trimise înainte ucenicii Săi Petru şi Ioan

, spunanadu-le:” Duceţi-vă şi pregătiţi Paştele, ca să mâncăm”. Iisus le zise ucenicilor să se ducă în oraş unde le va ieşi înainte un om care îi va conduce într-o cameră gata aranjată . Acolo ei vor trebui să pregătească Paştele. Ucenicii au plecat şi când au ajuns acolo au găsit totul întocmi cum spusese Iisus.Au pregătit Paştele, iar când sosi ora Iisus li se aşeză la masa cu cei 12 ucenici spunanad:’’Am dorit de mult să mănânc Pastele acesta cuvoi înainte de pătimirea Mea. Căci vă spun că de acum încolo nu-l voi mai mânca până la împlinirea lui în Împărăţia lui Dumnezeu.’’.Şi luând un pahar în mâna spuse:’’Luati paharul acesta şi împărţiţi-l între voi. Căci vă spun că de acum nu voi mai bea din rodul vitei până va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” Şi luând o pâine în mână, a mulţumit, a frânt-o, şi le-a dat-o zicând:, Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi. Aşa să faceţi şi voi pentru pomenirea Mea.” Tot astfel, luând paharul de vin după cină, îl dădu ucenicilor şi zise:, Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi.”1 CONVORBIREA DE DUPĂ CINĂ După cină Iisus Se ridică de la masă, Se incise cu un prosop şi, umplând un lighen de apă, ca să le spele picioarele ucenicilor. Când veni rândul lui petru, acesta zise:” Doamne, Tu să-mi speli mie piciorele?’’ Iisus îi răspunse:” Ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar veţi înţelege mai târziu.’’ După ce le spala piciorele la toţi ucenicii, Iisus se aşeză din nou la masă şi le zise:” Înţelegeţi oare ce v-am făcut? Voi mă numiţi Învăţător şi Domn, şi bine faceţi, căci sunt.Şi dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat piciorele, atunci voi trebuie să vă spălaţi picioarele unii altorra. Căci v-am dat o pildă pe care să o urmăriţi şi voi. Adevărat, adevărat vă spun, ca robul nu este mai mare de cât stăpânul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis. Dacă ştiţi adevărul acesta, ferice de voi, când îl veţi împlini. Nu vorbesc despre voi toţi: îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura:’’Cel care mănâncă din pâinea Mea, s-a întors împotriva Mea.”

1

Invățătură de credință ortodoxă,ed.Renașterea, cluj Napoca,2003,pg,105

Era o casă înstărită şi încăpătoare. eu unul nu te voi lăsa nici odată. iar tânărul cu urciorul. conformându-se întru totul instrucţiunilor primite de la Domnul şi păstrând cu stricteţe secretul acelui loc. adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va vinde ‘’. care-i va conduce într-un foişor gata pregătit pentru festivitate (Marcu XIV.’’ După descrierea ospăţului din Betania şi a complotului urzit de sinedriu cu complicitatea lui Iuda. Liviu MUNTEANU. Ioan Marcu (F. Matei la fel cu Sf. 17-19). ca să asigure liniştea Cinei şi să preîntâmpine întreruperea ei de către cei ce voiau să-L prindă. au venit Ucenicii la Iisus.. care se miră oarecum de neglijarea pregătirilor gospodăreşti în vederea Praznicului celui mare. Luca XXII. Ucenicii se priviră nedumeriţi. istoriseşte pregătirile în vederea paştilor.pe Ioan şi pe Petru (Luca XXII. 13). Iuda lua bucăţica şi ieşi îndată afară. IBMBOR. căruia îi voi muia o bucăţică de pâine şi i-o voi da”. destinat anumitor reuniuni solemne. mama autorului Evangheliei a doua. Şi au făcut Ucenicii precum le-a poruncit lor Iisus şi au pregătit Pastile" (Matei XXVI.” Apoi le spuse că în aceeaşi noapte îl vor părăsi cu toţi. Bucresti. Casa aparţinea. care aştepta pe cei doi ucenici la poarta dinspre Răsărit a Ierusalimului. Studiul Noului Testament pentru Institutele Teologice. răspunse Iisus.Apoi rosti cu inima tulburată:” Adevărat. Având deasupra. grijile economice şi cumpărăturile se încredinţau lui Iuda . 1983 2 . pare a fi chiar Sf. după o veche tradiţie. 15. Iisus zise:’’Copii mei!. adevărat îţi spu că până va câtă cocoşul. 12). 37). Ea este provocată de Ucenici. 8) . Şi după ce o frânse. În mod obişnuit. Dr. să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. 12. ca să nu provoace arestarea prematură a Mântuitorului. El alege doi dintre dânşii . spune. Mariei. Prof.acum el nu trebuia să cunoască din vreme locul Cinei.. putând adăposti un număr mai însemnat de persoane. XII. cei doi Ucenici vor face ultimele pregătiri în vederea mesei. XV. întrebându-L: Unde voieşti să-Ţi gătim să mănânci Pastile? Iar EI a zis: Mergeţi în cetate la cutare şi-I spuneţi: Învăţătorul zice: Vremea Mea s-a apropiat. un salon sau un foişor special. te vei lăpăda de Mina de trei ori. la tine vreau să fac Pastile cu Ucenicii Mei. spunandule că vor fi aşteptaţi de un tânăr purtând un urcior cu apă (Marcu XIV.şi-i trimite în Ierusalim. cine este el?” “Acela. iar Ioan îl întrebă pe Iisus. astfel: "Iar În ziua cea dintâi a Azimilor. Acolo. Ed. Sf.A. o întinse lui Iuda. Luca. lăsându-şi capul la pieptul Lui:’’ Doamne. Sofron VLAD. Aşa precum v-am iubit Eu. vă dau o nouă poruncă: Iubiţi-vă unii pe alţi.” Şi Iisus îi zise:” Adevărat. Dar Petru răspunse:” Chiar dacă toţi Te vor părăsi. Era noapte. la etaj.2 Discuţia cu privire la pregătirile de Paşti se petrece în Betania. fiul lui Simon Iscarioteanul. Pr. Marcu şi cu Sf. După plecarea lui.

aşa cum cereau prescripţiunile Legii mozaice şi că. din această cauză. . Euharistie s-a instituit nu cu pâine dospită.Ed.ajunul Paştilor . cu o povară în spate.203 3 4 Pr. Bucuresti. care desfiinţează pe cel iudaic şi-l înlocuieşte cu Sfânta Euharistie. ci cu pâine dospită (artos) cum arată Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. la Templul cel mare din Ierusalim. 12. cum susţine din vechime Biserica Ortooxa. unde Ponţiu Pilat judeca pe Mântuitorul. 7). Sibiu. Sf. După legea mozaică. Marcu XIV. 13 Nisan. putându-se face în grabă cumpărarea giulgiului şi aromatelor necesare înmormântării Domnului. Prof. în vocabularul curent al iudeilor "prima zi a Azimelor" şi "ziua când trebuiau să înjunghie mielul de Paşte". 26. care aveau să înceapă numai după apusul soarelui. Univers Enciclopedic. când calendarul iudaic însemna începutul zilei de 15 Nissan şi când se înjunghia cu solemnitate deosebită. 14 Nisan . 22 şi Luca XXII. Marcu XVI. ci un Paste cu totul nou şi deosebit. Ori. 1). pregătirile pentru Cină cea de Taină şi Cina Însăşi s-au petrecut în "prima zi a Azimelor". Pg. traducere de Andreea Stroe si Laurentiu Constantin. ci cu azimă. jertfă şi taina în acelaşi timp. Dr. ca să nu se spurce şi să poată mânca după rânduiala Pastile. I. mielul pascal destinat preoţilor şi arhiereilor. 19). 2001. căci Simon Cirineanul este descris ca venind de la câmp.1995. nici ziua de 14 Nisan nu erau zile de azime. soldaţii sunt arătaţi purtând arme.4 Ei ne spun de asemenea că iudeii n-au vrut să intre în pretoriu. această zi se începuse.a devenit.Dar în ce zi s-au petrecut acestea? După Evangheliile sinoptice (Matei XXVI. Introducere în Noul Testament. adică în seara zilei de Joi. Luca XXII. 17. nici ziua de 13 Nisan. 13 Nisan. Sfânta Euharistie nu s-a instituit cu azimă. toţi Evangheiistii sunt de acord în a ne informa că Răstignirea Mântuitorului s-a făcut vineri după amiază şi mai înainte de sosirea paştilor iudaice. un adevărat Paste iudaic. Cina cea de Taină nu a fost un paste iudaic. iar magazinele sunt deschise. aduşi în mare număr da capii de familie pentru cină pascala. Taina Sfintei Euharistii. comentatorii romano-catolici pretind că Mântuitorul a serbat cu Ucenicii. Ei arăta că Domnul n-a fost răstignit chiar în ziua de Paşti. Se introdusese însă obiceiul ca orice aluat şi orice pâine dospită să fie distruse şi îndepărtate din case încă din primele ore ale dimineţii de 14 Nisan şi că înjunghierea mieilor. adică Joi. în anul Alexander Schmemann. Vasile Mihoc. Bazndu-se pe aceste cuvinte. vol. Adevărul nu este însă aşa cum îl prezintă catolicii. cum precizează Evanghelia a patra (Ioan XIII. Zilele de azime se începeau abia după apusul soarelui sau după trecerea zilei de 14 Nissan. Teofania. Din această cauză. căci Cina cea de Taină nu s-a prăznuit odată cu Pastile iudiaice ci cu 24 de ore mai înainte. şi ne informează limpede că Cina cea de Taină s-a petrecut cu o seară înainte de Răstignire. să se înceapă la templu încă din zorii aceleiaşi zile de ajun.3 Într-adevăr.

19-20. formând de la început centrul cultului creştin (Sf. 66. I. mâncaţi. Euharistii cu pâine dospită. Bucuresti. încă din seara zilei de Joi. 23-25). că după eliberarea de o povară apăsătoare şi zice: "Acum s-a proslăvit Fiul Omului şi Dumnezeu s-a proslăvit în El. ceea ce se afla destul de clar şi de complet în sinoptici şi ceea ce se practică în chip uniform şi constant în toate adunările de cult ale comunităţilor creştine de la cuvsfarsitul veacului apostolic. Ioan Evanghelistul ar fi voit să istorisească instituirea Sf. 3). a frânt şi a dat Ucenicilor zicând: Luaţi. De fapt. XI. 26-29. Euharistii este descrisă aproape cu aceleaşi cuvinte şi de către Evangheliştii sinoptici şi de către Sf. rămas numai cu cei unsprezece Apostoli după plecarea trădătorului. D. Fecioru. Apostol Pavel (I Cor. Sf. când ne vorbesc despre dată pregătirilor pentru Cină cea de Taină şi despre dată Cinei însăşi. 16-20). Instituirea Sf. 1994. 5 . acesta este Trupei Meu. cuvântarea Mântuitorului despre "pâinea vieţii". În completarea Evangheliştilor sinoptici. Ioan nu mai găseşte necesar să repete. Dacă s-a proslăvit Dumnezeu în El. de Pr. 31-32). 23-25). spre iertarea păcatelor" (Matei XXVI. 13 Nisan şi la această din urmă se referă Evangheliştii sinoptici. XI. Luca (XXII. precum şi de către Sf. Relatarea ei lipseşte în Evanghelia a patra. Euharistii. Justin. în scrierea sa. 48).pg225. aşa încât şi pentru acest motiv nu mai avea nevoie să revină asupra unui subiect atât de cunoscut.Răstignirii Domnului. când reprodusese. Ioan vorbise despre această taină. la înviere şi la înălţare şi începe să pregătească pe ucenici pentru clipa despărţirii. îndată după cuvintele de instituire a Sfintei Euharistii. a adăugat: "Aceasta s-o faceţi spre pomenirea Mea". 22-25 şi Luca XXII. EIBMBOR. Marcu XIV. Sf. I Cor. Între Evanghelişti. Pavel (I Cor. Apostol Pavel: "Deci mâncând ei. Şi luând paharul şi mulţumind. el notează aşa dar doar faptul că Mântuitorul. Instituirea Sfintei Euharistii Ea este istorisită şi de Evangheliştii sinoptici (Matei XXVI. a luat Iisus pâinea şi mulţumind. îndată după înmulţirea pâinilor. 24) ne informează că Domnul. Prin aceste cuvinte. 22-24. nu există aşadar nici o nepotrivire reală cu privire la data Răstignirii şi la data instituirii Sfintei Euharistii. De aceea adevărul este de partea Bisericii Ortodoxe. respiră uşurat. 19) şi Sf. care pentru voi se varsă. Luca XXII. XI.5 Dacă Sf. căci Sf. Apoi. Trad. 26-28. Mântuitorul face aluzie la moartea Sa pe Cruce. care a păstrat cu sfinţenie tradiţia săvârşirii tainei Sf. de bună seamă că aici ar fi intercalat referatul său. Omilii la Matei. al Legii celei noi. acesta este Sângele Meu. le-a dat zicând: Beţi dintru acesta toţi. adică despre împărtăşirea credincioşilor cu însuşi Trupul şi Sângele Său (Ioan VI. Marcu XIV. şi Dumnezeu îl va proslăvi pe El în Sine şi îndată îl va proslăvi" (Ioan XIII. Ioan Gură de Aur.

la Cina cea de Taină. Ea necesită o rugăciune anumită. Ea înlocuieşte jertfele Vechiului Testament.Domnul a instituit aşa dar o adevărată sfântă şi dumnezeiasca Taină.are o deosebită însemnătate.deci cu o zi înainte de Pastile iudaic .pe de altă parte .care precede frângerea Trupului şi distribuirea Sângelui Domnului . Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială rostită de Domnul mai întâi asupra pâinii şi apoi asupra vinului. ci însuşi Trupul şi Sângele Său. cum învaţă de obicei protestanţii. Aceste cuvinte ne arată că. înzestrat cu puterea unei mărturii directe. care pun tot accentul numai pe momentul împărtăşirii şi greşesc şi romanocatolicii. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii. ucenici direcţi ai Apostolilor şi martori ai tradiţiei şi practicii Bisericii Primare . Sf. martor direct la Cina cea de Taină şi Apostolul Pavel.ci în momentul când Mântuitorul invita pe ucenici să se împărtăşească. Euharistii constituesc prin urmare un document istoric original. rezervând împărtăşirea cu ambele forme doar membrilor ierarhiei bisericeşti. De aceea toate sfintele noastre slujbe s-au concentrat de la început în jurul Sfintei Liturghii. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtăşirii.şi dintre Evangheliştii Marcu şi Luca. Apostol Pavel nu pot fi invocate în sprijinul unor astfel de neîntemeiate credinţe şi practici. căci ne arată că dogma euharistică n-a suferit niciun fel de evoluţie în dezvoltarea vieţii creştine şi că Biserica Ortodoxă a păstrat-o aşa cum a primit-o dela însuşi întemeietorul ei.Concordanţă dintre Evanghelistul Matei. pe care Biserica Ortodoxă o cunoaşte din cele mai vechi timpuri şi pe care liturghisitorul o rosteşte totdeauna asupra cinstitelor Daruri. care socotesc că prefacerea elementelor euharistice nu s-a făcut de Domnul în clipa binecuvântării . Nici Evangheliile sinoptice. iar vinul în însuşi Sângele Său. După săvârşirea prefacerii. rostind pentru fiecare o rugăciune specială şi împărtăşind apoi cu fiecare pe ucenici.de pe o parte . ci constituie cu adevărat o jertfă şi o Taină. . Greşesc deci protestanţii. în cadrul căreia se săvârşeşte jertfă şi Taina euharistică. Domnul nostru Iisus Hristos. oferind credincioşilor un nou şi supranatural mijloc de comuniune cu El. Romano-catolicii greşesc de asemenea şi când împărtăşesc credincioşii lor laici numai cu Trupul Domnului. nici cuvintele Sf. Domnul oferă ucenicilor Săi nu pâine şi vin. epiclesa. Cuvintele biblice despre instituirea Sf. se disting două momente diferite: momentul prefacerii şi momentul împărtăşirii. care a primit dogma euharistică chiar de la Iisus Hristos. obiective şi sincere despre origina şi înţelesul acestei Sfinte Taine. Domnul a prefăcut cu adevărat pâinea dospită (artos) în însuşi Trupul Său. În noaptea când a fost prins . Euharistie nu este deci numai o comemorare istorică. printr-o revelaţie directă şi personală . un simplu simbol sau un simplu rit. Pasha iudaica şi tot cultul Legii Vechi şi inaugurează cultul cel desăvârşit al religiei creştine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful