Tiparul executat Ia S.C. Tipoalex S.A.

Alexandria, 2005
3 -8 septembrie 2005
Text: ARGENTIN ST. PORUMBEANU
Tehnoredactare: GABRIEL
Consilier editorial: LIVIU
Culegere text: MIRCEA TRUICA
Coperta: GABRIEL
Foto: arhiva ARGENTIN ST. PORUMBEANU
Cuvant inainte
Ori in ce parte fi-ai intoarce privirile,
istoria revine cu invo/burarile i iluminarile
sale spre a ne fi de folos in viitor. Din acest
timp imemorabil vine aezarea noastra de pe
Vedea, cand a inceput numaratoarea
veacurilor.
Au trecut 620 de ani de cand cuvantul
scris a spulberat pentru totdeauna orice
indoiala ca aici au trait stramoii, generafie
dupa generafie, indurand prigoana ani/or,
cantfmdu-i bucuria sau tristefea in versu/
doinei, durand aspirafia spre inalt in ctitoriile
lor, care ne sunt azi pecete naterii noastre ca
nafiune intre nafiunile /umii.
Fiecare strada, fiecare colfior din
Roiorii de Vede intemeiaza o Jegenda, care
ad una in sine dimensiunea existentei noastre
'
istorice. Fiecare piatra, fiecare fir de iarba din
orizontul campiei scriu pe fata pamantului
ca'pitole ale acestei istorii.
Astfel, marturisim noi astazi, cei care
urmam in destinul patriei indemnurile celor
trecufi in etemitatea romaneasca pentru a fi
venici.
lon Nutu,
Primarul Municipiului Roiorii de Vede
Dacia (secolele I - II i.d.Hr.), dupa geograful
Ptolemeu
4
Veche localitate, care a razbit prin timp s-a
dezvoltat chiar in conditiile pradalnicelor migratii
barbare sau a tot atat de pustiitoarele invazii
aceasta a constituit un punct nodal, de tranzit
intre Lunca Dunarii Baraganului, cu
inaltimile subcarpatice carpatice, ceea ce explica, de
altfel, statornicirea locuitorilor sporul treptat, dar sigur,
de populatie.
Tn urma cu secole, targul de atunci era o
adevarata insula demografica, in jur cu o salba de sate
bog ate, in marea de pad uri. De Ia est de Olt pan a Ia Raul
Teleormanul, aceasta padure ancestrala avea un nume
imprumutat de Ia colectia de migratori turcomani,
anume Deliorman, de aici, Telerman mai tarziu,
Teleorman, numele raului care va hotarnici in timpullui
Mircea eel Batran, judetul cu nume. Dincolo de
Raul Teleormanul se intindea padurea Vlasia, cu retea
intinsa deasa de ape cu malurile populate de romani,
peste care s-au suprapus au fost asimilate alte
5
documentar in
w secolul al XIV-Iea
;; sub forma
: apoi cu ,i"
, scurt in fine,
de Vede.
< Cea mai veche
,;..,;. . ! informatie asupra
. . denumirii scrise o
avem dintr-o
, . .; R.,. ,..., traducere din
'\- ,r. o4..ili v
, .v.'"! l1mba germana,
- '::;,?.,: ._. scriere prilejuita
. calatoria a doi
. - " pelerini, care
, ,,.J. ? . au lasat cu multa
.:_;,,'- precizie itinerariul
J ' ... pe teritoriul Tarii
Detaliu din harta lui F. Jos Ruhedorf
In an,ul 1385,
pelerinii germani Peter von Sparnau Urlich von
Tennstadt tree pe Ia Tarnovo, din Bulgaria, in Tara
Romaneasca, iar de Ia Ozwista, Zimnicea de azi, ajung
Ia Russenart, de Vede, apoi, prin Nuwestadt, Nerx,
Langrrow sau Langenau, in ordine Slatina,
Campulung, .patrund in Ardeal.
Calatori, inainte de toate, manati de alte
interese, cei doi pelerini s-au multumit sa
numai localitatile prin care au trecut, transcriindu-le in
limba care gandeau scriau, fara sa tina seama de
schimbarile, uneori de continut, ale topicelor
in transcriptie cu caractere gotice. ne putem explica
de ce este tradus in germana prin ,Russenart",
6
adica , locul Nu este insa exclusa nici eroarea
pentru cei doi calatori in a caror memorie, probabil, era
inca viu un eveniment din sec. al Xll-lea,
consemnat cu unele concluzii , eel putin in ceea ce
numele celor ce 1-au provocat.
In secolul al Xll-lea, in drumullor catre sud, spre
tinuturile
bizantine ,
ruten11,
galitienii vor
cobori pe
cunoscutul
drum al Oltului
pe Raul,
Vedea,
tinuturile de Ia
est pana Ia
fiind ; .._
ocupate de
1
. :-}
pecenegi 11
c u m a n i i a r L._
t .....
1
.,,_tt " T
J
de Ia Halici vor ...
fi consemnati :-::- ,_ .. ..
de unele iz'- :.
voare istorice /
europene sub .
numele de
ceea ce va
determina pe
a m i n t i t i i Harta stolnicului Cantacuzino, 1700
pelerini sa
traduca numele prin Russenart, ,locul
In realitate, toponimicul este de origine
slavo-bulgara, proven it prin traducere din limba latina.
La jumatatea secolului alii-lea i.d.H., geograful
Ptolemeu din Alexandria, in tabelul dacice,
consemna o canaba romana sub numele de , Pinus",
plasata de istorici pe locul de azi, denumirea
referindu-se Ia coniferul ,pin", geograful gandise Ia
padurea din jur, fara sa-i esenta. care este ca
nu a crescut nicicand pe aceste meleaguri.
geograf consemneaza insa localitatea Pirum (peri,
arbori fructiferi in limba latina), care trebuie, de fapt,
consemnata pe Raul Vedea, afirmatie indreptatita, pe
7
de o parte de frecventa numelui unui numar mare de
sate din jurul ca: Peret, Perii-
s.a., pe de alta parte, de faptul ca mai tarziu
bulgarii vor spune sau adica , peret" sau
,loc cu peri", iar de aici romanescul sau
numele controversat al targul ui, al carui sens s-a pierdut
Tnsa cu timpul.
in vremea
domniei lui
Mircea eel
Batran ( 1386-
1418) are loc
prima delimitare
a tinuturilor din
cuprinsul Tarii
<?u
a9easta ocaz1e:
aa targul
"""' d e v i n e

. r e e d i n t a

j u d e t u I u i
.. .C\,. . .. " Teleorm;,ln, un
adevarat act de
t. l'ti e11t- botez istoric al
certitud i ne ,
exista cu mult
'!rv Tnainte.
H', lt-3" S. '&r, .?-1J Existent a
. . _ cu mult
Pnma mentiUne documentara a . t
oraului Roiorii de Vede facuta de n a .
1
.. n
8
a
pelerinii germani Peter Sparnau i mvestlr.u ca
Ulrich von Tennstadt, 1385 se
p o a t e
demonstra atat cu documents istorice, cat cu
arguments logico-deductive: formarea dezvoltarea
constituie un proces istoric de durata, iar
investirea targului cu cal itatea de
judeteana Tn cumpana secolelor al XIV-Iea al XV-Iea
este o dovada Tn plus ca el trebuie sa fi existat ca cu
eel putin un secol Tnaintea evenimentului , dezvoltandu-
se treptat impunandu-se din jur, ca centru
administrativ recunoscut oficializat de catre domnitor.
Durata istorica pozitia geografica a targului
Tndreptatesc desemnarea de catre Mircea eel Batran
8
drept de plai , Tntrucat cetatea Turnului era
Tnglobata Tn judetul Olt, Zimnicea, exista
era cunoscut, era Ia marginea plaiului a tarii, Tn
imediata periculoasa vecinatate a turcilor, iar alt
Tn afara targului nu mai exista.
cu adanci radacini Tn istorie, deci
cunoscute Tn regiunile din jur, cu drumuri de legatura
prin repetata folosinta, geografic plasata Tn centrul
tinutului Teleorman, relativ ferit de perdeaua padurilor
din jurul sau, Tndeplinea aproape toate conditiile
unei bune judetene. Era centru agricol,
de schimburi economics pentru
I o c u i t o r i i ..------,-"'T"'-------------,
plaiului sau cu
alte centre,
c h i a r i d i n 1..171"'""L
Transilvania,
loc de pop as
punt 3 de
legatura Tntre
campie, deal
munte, putea
deveni, deci,
centru
administrativ,
m i I i t a r,

este ... ...... ,...,,, .. : ... ,.u .. :!'
aatltefsetla, ..... ... ........ ,-;;;, : .. . .. . ... ,.,.
'f .... ... _ .... .f4 .. .., .... ,. ... ........ """"' :::
documente ! -. ..... -.... _. e;, ,_,.,. ..
, ... ., ....
straine, uneori : _ : &""-$'x c , .. ""' ... ...
precis, sau mai c't"' ....... r-.... . - :
put,in precis, {JIP'! . :. ... ..... . . ..... t4 ... , - - '
4 ., '
plasata pe ....... .
hartile ..,.
T n t o c m i t e Foaie de ti lu a Evangheliarului lui
d i n c o I o d e Radu GramiHi cul
granitele tarii,
alteori trecut cu nume diferi te de topicul cunoscut.
$i Tn r-un caz Tn altul, prin Tnlaturarea atenta a
er rilor topi o-geo rafice, rezulta, paral el cu
co .!inuitatea existentei o tot mai frecventa
9
inserare a lui in diferite documente autohtone sau
straine, pe masura ce ne apropiem de epoca moderna a
istoriei, semn al sporirii insemnatatii acestui in
viata Tarii
Existenta lui pe hartile sec. XVI urmatoarele
Centrul cu statuia lui M. Manciulescu
arata ca era o localitate veche cunoscuta chiar de
straini, autori de harti.

Judecatoria, Baile comunale, Uzina electrica
La 1507 (Roma), in harta lui Nicolaus
Germanus, ,Tabula moderna", se vede o localitate Ia
nord de Dunare, scrisa Prosscare care, dupa
geografica, este sigur de Vede.
10
La 1570, harta lui A. Ortelius, ,Theatrum Orbie
Terranum Antverpiae", se vede Ris Ia nord de Dunare,
in dreptullocalitatii Nicopole aceasta nu poate fi decat
de Vede, rau in ceea ce apro-
pierea de Dunare.
Hotel Belitoreanu
Pe harta lui lacobe Castaldo din 1854, in coltul
dintre varsarea Oltului in Dunare se vede localitatea
Ris, intre Zelatina (Siatina) Arcina. Mai clar se vede
aceasta in harta din 1594 a lui Gerhard Mercator, ,Atlas
Strada vedere generala
Minor Valahia", 1607, care nu poate fi decat de
Vede, gre$it a$ezat $i cu gratia veche Ru$.
II
in volumul ,lstoricul cartografiei ", Ia 1630, pe
harta nr. 4 apare localitatea Riche Ia nord de Dunare, Ia
est de Olt, care nu poate fi de cat de Vede.
Pe harta din 1630 a lui Petrus Kaeri us, ,Vetus
descriptic Daciarum nee non Moesiarum", se vad
localitatue Ia est de Olt, Pinum-Arcina. Pe malul drept al
lui Uros, tl uviu, se afla Pinum, adica de Vede.
in mai toate hartile din sec. XVI, avea forma
Calea Oltului
cu o grafie nesigura, ceea ce ca se
uitase chiar de atunci (sec. XVI) etimologia originea
bulgara Chrus-Hrus-Peri-Pirum, se tindea sa i se dea
Str. Maraeti
dupa etimologia populara fonetica o alta origine Tn
legatura cu In afara de aceasta, cei care facusera
nu sigur limba roman a.
12
Pe harta stolnicului Cantacuzino, din 1700,
targul de Vede este notat Pe harta lui F. Jos
Prim aria
Ruhedorf, targul de Vede este notat , Rufs Vede",
aceasta Ia anul1788. La 1781, pe harta anexata lucrarii
, lstoria Daciei Transalpine" a lui Franz Joseph Sulzer,
targul este notat cu numele , Ruschy den Vedea". Pe
Piata de alimente, 1948
harta austriaca din 1785, referitoare Ia lupta de Ia
targul de Vede este notat ,Rush", iar pe
harta austriaca din 1790 a locotenentului Specht este
notat ,Ruschvede" lista ar putea continua.
in secolele XV-XVI , o
dezvoltare economica salida de multe alte
13
ale Campiei Muntene. Locuitorii din de Vede erau
agricultori, negustori, dar priceputi. Tn 1503,
de Vede apar in documente ca avand relatii de
comert cu Relatiile continua in 1542, 1'543,
1546, vor continua inca multe secole. Viata social-
Piata
economica se in jurul manastirii de
Vede, pe care documentele de arhiva, cat mai toate
hartile medievale o evidentiaza. Ea a fast construita de
calugari sarbi izgoniti de Ia sud de Dunare de
expansiunea otomana. Putinii calugari care scapasera
Beraria G. Giuvelka
cu fuga Ia nord de Dunare, infiinteaza manastirile de Ia
Ghighiu, Clavacioc, Clocaciov, de Vede,
altele.
14
l
.1
'
Manastirea de Ia de Vede a fast intarita cu
ziduri puternice de aparare de catre Mircea eel Batran.
Manastirea fortareata erau necesare pentru apararea
vechii care se afla pe o cale importanta de
comunicatie ce lega Balcanii de
Centrul oraului
Transilvania. De asemenea, fortareata manastirii facea
un sistem de aparare cu Cetatea in conceptia
strategica a domnului Mircea eel Batran.
conceptie strategica a stat Ia baza infruntarii
sultanului Mahomed al 11-lea, in 1462, de catre domnul
Gara de Vede, 1902
15
Tarii Vlad
$i in vremea lui Mihai Viteazul manastirea
pastreaza rolul importanta militara. Fortareata
manastirii constituia pivotul de aparare a liniei Dunarii
Str.
intre raurile Olt Teleorman. De aici, marele voievod
Mihai lovea pe turci, prin incursiuni facute pana in
Palatul Albina, Liceul
trecatorile Balcanilor.
in vara anului 1599, Mihai Viteazul a tinut
,sobor militar" Ia manastire a luat ,juramantul oastei
de tara". Cu acest prilej, a recompensat 50 dintre
16
printre care se afla capitanul Mihail caruia
1-a pe malul Vedei faca casa, o
num1ta a Rusului ".
Ia Franz Joseph Sulzer, istoric
geograf m1htar austnac, face o calatorie de stu diu mi litar
de meserii, 1914
ridicari topografice prin judetul Teleorman. El
primara de fete nr. 1
mentioneaza pe harta anexa a lucrarii sale
,Rusch den Vede", cu semnul manastirii aidoma ca al
Manastirii Brancoveni de pe Olt. Harta este
17

semnificativa pentru istoria manastirii. _ . .
Fortareata manastirii a fost martora a zavere1IU1
Tudor Vladimirescu din 1821. in chiliile ei au gasit
ada post un grup de panduri slugerul
Dimitrache Borascu, de Tudor Vlad1m1rescu cu
ordinul de a apara targul de Vede,
judetului Teleorman, de unde cei doi ispra-:niCI, Ma_nn
Butculescu Sandu Greceanu, fug1sera de fnca
Str. Rahova
turcilor, dar a pandurilor. in 11 aprilie ::zi d:
pandurii populatia au trebUit sa faca
fata unei incursiuni
lmportante evenimente au avut loc in timpul
18
Revolu1iei de Ia 1848, targul de Vede fiind printre
cele mai importante centre revolu1ionare.Adoua zi dupa
evenimentele de Ia lslaz, in pia1a de Vede
popula1ia a luat parte Ia Regulamentului
Organic arderea .. Arhondologiei". Este bine cunoscut
aportul familiei serdarului Petrache Constantinescu
mai ales, activitatea
fiului eel mic, lorgu
Constantinescu,
care, printr - un
discurs inflacarat,
prezinta popula1iei o
.. proclamaw. care
reaprinde flacara
revolut iei in iulie
1848 ..
Proclamatia
citita de lorgu
Constantinescu este
lamuritoare in ceea
ce ideile
legaturile familiei
serdarului cu
revolutionarii din
B ucu C . A .
Rosetti apreciaza
proclamapa
recomanda
administratorului ,__.,...
judetului, Ghita
cant a c u z; n
0
, sa Biserica Sf. imparati (Serdareasa)
.. mangai pe acest
tanar, sa-l incurajezi sa nu uiti ca administrator al
revolutiei". El considera ca ceea ce a fa cut tanarullorgu
este un fapt de ina It patriotism.
$i dupa reprimarea revolutiei de catre
otomane Ia numai cinci zile dupa .. macelul din
Dealul Spirii", Ia 18 septembrie, Ia de Vede
o .. turburare prea infocata", grupuri de
revolutionari ridicandu-se Ia lupta, antrenand multi
.. birnici ", care manifestau strigau:
.,Constitutia, Constitutia sa traiasca sub ocrotirea
domnului ' ghineral M'agheru, iar Regulamentul sa
putrezeasca unde s-a ingropat". Noua .. rebelie" a aratat
ca dovedesc darzenie in convingerile lor, ca
19
revolutia prevederile din ,Proclama\ia de Ia lslaz" au
lnsufle\it popula\ia saraca a dar micii
comercian\i. \arani. Cu sprijinul armatei
otomane de ocupa\ie, Caimacamia
aresteaza, judeca condamna revolu\ionarii.
Oarzenie In convingeri vor avea In continuare
Ei se vor manifesta In for\a cu ocazia luptei
Unirea din 1859. Erau mandri caIn Divanul Ad-
hoc se aflau
reprezentan\i ai
printre
care Preda
Cernat. Oupa
lnfaptuirea Unirii,
dezvoltarea
economica
sociala a
se amplifica.
lzbucnirea
Razboiului din
1877-1878
societatea
gata
pregatita pentru a
sprijini efortul de
razboi, a tat cu
ofrande
contribu\ii
economice, cat
cu care sa
Monumentuleroilorroioreni lupte pe front.
L---_;....!.-----------' R o i oren i i d au
dovada de mult eroism pe campul de lupta, dar de
comportam-ent cu adevarat ,romanesc" fa\a de
prizonierii turci ce tranziteaza prin unii dintre ei
bolnavi , care sunt opri\i pentru In chiliile
manastirii-fortareata din
sec. al XIX-I ea targul de pe
V edea l ntr-un proces de rapida dezvoltare economica.
Burghezia In plina ascensiune lncepe sa se organizeze
astfel, In 1893, se creaza Societatea ,Unirea", ce, mai
tarziu, va fi banca, utila negustorilor Tot
acum apare pri ma mare construc\ie impunatoare a
Palatul Albin::!.
Via\a economica este dominata de ateliere de
20
cismarie, tabacarie, cateva mori o presa de ulei.
Comer\ul se baza, In primul rand,_ pe produsele
manufacturiere, dar se facea comert Ia scara mare cu
cereale. 2 !887, Vede devine
nod cu .mc:ugurarea caii ferate
ma1 apo1, 1n 12 septembrie 1887 a
tronsonului Magurele. Tn anii urmatori' se
da in exploatare tronsonul 2
de_cembrie _1895, Alexandria-Zimnicea, Ia 1 iulie 1901 .
desch1derea acestor tronsoane, de Vede
se mstaleaza definitiv in fruntea localitiHilor ce fac un
intens comer\ cu .. Firmele 'Ficus Segal,
Manolache on Nicolache lone!
Anastasescu sunt b1ne cunoscute apreciate in acest
comer\.
. se lmboga\e:;;te tot mai
mult :;>1 once preocupare de ordin cultural este
dispre\uita
aceasta. Lucrul
acesta II constata cu
multa amaraciune :;;i
Petre lspirescu, in
1881, cand viziteaza
ora:;;ul Ro:;;iorii de
Vede, In care fiica sa,
Elena Mili\ia P.
Popovici era
institutoare Ia $coala
de fete. ,Eram setos,
zice el, sa cunosc
mai de aproape pe
ace:;;ti ora:;;eni
renumi\i in vechime,
ora:;;ul :;;i pe romanii
aia grozavi, care au
facut atatea izbanzi
odinioara, lmpreuna
cu verzi:;;orii. Ca sa
vezi fruntea
trebuie sa '----=----.!. _____ ..:..:::..::..:.::.:==_j
mergi Ia Acolo se aduna bun :;;i rau, caci aici
este de mtroducere a tot ce este mai spala\el In
A1c1 se despre politica, despre interese,
afacen. Se joaca iar se joaca car\i, boala care
chmUie:;;te pe to\i".
21
Dupa o perioada de lini:?te :?i prosperitate
economica a ora:?ului, viata locuitorilor este afectata
violent, in noiembrie 1916, cand armatele germane
ocupa localitatea :?i impun un regim sever, care aduce
,multa jale :?i disperare in randul populatiei". La Ro:?iorii
de Vede, are lac vestita .. :?arja a capitanului Corlatescu",
pilda de inalt patriotism. Pentru opozitia facuta intrarii
trupelor germane in ora:?, ro:?iorenii sunt obligati sa
plateasca 500.000 lei aur, refuzul ar fi insemnat
bombardarea :?i incendierea ora:?ului.
Razboiul din 1916-1918 a fast una din celemai
grele incercari Ia care a fast supusa populatia
romaneasca, dar el ne-a adus implinirea visului de
veacuri: ,Unirea cea Mare", adica Romania Mare.
Realizarea statului national unitar roman :?i
modernizarea legislatiei au influentat pozitiv
dezvoltarea economica a tarii :?i, implicit, a ora:?ului
Ro:?iorii de Vede. Tn 1933, in Ro:?iorii de Vede 2
ateliere de tesatorie ce realizau covoare nat1onale, 9
darace de lana, 67 cazane de tuica, o fabrica
de lichioruri, ,Doina", a lui Victor Dogeanu, 5 fabrici de
branzeturi: a lui Hariton Ocneanovici, Haralambie
Boboliescu, a lui Grigore Mavrodineanu, a lui George
Cosma :?i a lui Gheorghe Geamba:?u; 3 tabacarii cu
Muzeul de istorie
tehnologie :?i preparatie moderne, Anton Barbell, $tefan
Laio:? :?i Traian Petrof. Darin ora:? existau :?i intreprinderi
mari, cu multi salariati, ce se dezvoltau impetuos:
Teleorman (Dumitru Sfintescu :?i Minica
Constantmescu Cociu), morile mecanice moderne
apartinand lui Coltatu (lonel :?i Gogu), moara Vedea
(lonel Constantinescu), moara Mimi ($tefan
:?i moara (Traian Constantinescu :?i
D. Tanasescu), fabnca de ulei vegetal ($tefan
Georgescu).
Ora:?ul, in plina dezvoltare economica avea 5
banci: Banca Steaua, Banca de Credit Marunt, Banca
Banca Carpati :?i Banca de Credit
Romanesc. In ora:? existau 7 depozite mari de marfuri
alimentare :?i tehnice :?i un numar impresionant de mari
:?i mici meseria:?i. De asemenea, Ro:?iorii de Vede avea
un numar mare de profesioni:?ti in mai toate domeniile,
de Ia avocati :?i ingineri, Ia preoti teologi.
AI doilea razboi mondial a ad us un :?ir intr g de
:?i mari_ pierderi ro:?iorenilor. La aeroportul
m1lltar al ora:?UIUI a avut lac cea mai spectaculoasa
capturare a unui deta:?ament german, petrecuta in
noaptea de 24 august 1944 :?i savar:?ita de armata
romana cu contributia ro:?iorenilor.
Martorul atator evenimente importante din
zbuciumata istorie a poporului roman, de Ia inceputurile
pana in prezent, cronica ora:?ului, risipita in
pagm1le documentelor :?i cartilor, vorbe:?te despre o
civilizatie inaintata a locuitorilor acestor meleaguri.
Documentele graiesc limpede despre o insemnata
activitate culturala. Aici, :?i in imprejurimi, sunt semnalati
de documente primi i , scriitori" teleormaneni: dieci,
23
gramatici logofeti. care stapaneau foarte bine limba
cancelariei slavona, de vreme puneau
semnatura pe documentele oficiale ale Tarii
Cei mai cunoscuti sunt: Dragomir Gramatic
Stanlogofat din Scheostri , Dragomir din
Balaci , Detcu din Albul, Stanciu Dragomir
din nu Tn ultimul rand, Radu Gramaticul din
multi altii.
FapttJI ca ,scriitori" sunt Tn
24
demonstreaza ca scrisul cititul nu reprezenta o
rarrtate pentru locuitorii acelor vremuri locuitori care
scrisului atat pentru
ev1denta marfurrlor-cu care faceau comert, cat pentru
corespondenta lorcu alti negustori din alte localitati.
existenta primei din targ,
un document din 14 martie 1780, care confirma ca Ia
de Vede exista un dascal platit din bugetul statului
9u 5 taleri pe luna. Exista deci o domneasca.
lntarind acest document, de fapt confirmand
continuitatea Tn targ, Ia 21 martie 1793, Tntr-un alt
document, dascalul Nedelcu se angajeaza sa Tnvete
copiii ,carte rumaneasca". Plata Dascalui este
cu Tn b_ugetul din anul 1780, 5 taleri pe
luna, ,ad1ca 60 talerr pe anu", ceea ce denota ca
dascalul era platit pe Tntregul an, deci pe lunile de
vacanta. Ca dascalului Nedelcu are continuitate
ne domnitorului lon
Caragea Jec:mbrre Din acest moment, targul
are o noua, tot romaneasca, tot domneasca dar
mai bine organizata cu dascal platit cu 250 de pe
an.
La de Vede
se Tnfiinteaza prima
publica Ia
11 decembrie
1833, primul
profesor fiind
transilvaneanul
Alecsie Popovici.
$ c o a I a
functioneaza cu
rezultate
pana Tn toamna
anului 1848, cand
se Tnchid toate
Reluarea
cursurilor
are lac Tn 1849, iar
Tn 1859 sunt
mentionate ca
functionand doua
publice, una
de fete una de .__ ___________ _j
baieti. care Tn 1894 beneficia fiecare de un local propriu.
25
in 1893 se infiinteaza $coala primara nr. 2
pentru baie\i, pentru se v_a local propriu in
1900, dar !?i o !?Coala pnmara __1n 1891 , cu
propriu i n 1914. Dupa 1900, Vede a
0
!?Coala inferioara de mesern 1n 1905.'
ce va avea i n 1912. In 1919, 1_0
datori ta generozita\ii fra\ilor .
Anastasescu, care au facut dona\11 1n ban1 $1 au ?fe_nt $1
un teren !?i chiar au construit prima cladire, s-a mfiln\at
Uceul Anastasescu. Destul de repede, in 1923, se
Primaria, azi
i nfii nteaza Gimnaziul comercial de baie\i , ca !?Coala
elementara de comer\. .
. . in 1931 in ora!?ul Ro!?iorii de Vede
doua gradini\e. un numar de doua $COli
primare de baie\i cu e:evl : 2 _!?coli pnmare _de fete
447 eleve, o $COla pnmara m1xta cu 209 o
de ucenici cu 130 elevi , o !?Coala de mesern cu
0
!?coala profesionala cu 181 elevi, un g1mnaz1u
comercial cu 7 4 elevi !?i Liceul Anastasescu cu 286
elevi.
Un loc de seama in via\a ora$ului 1-a avut
biserica. Numeroase sunt actele !?i documentele pun
i n lumina existenta !?i rolul bisericii in
ro!?ioreana din timpurile vechi.
erau din lemn, dar cu timpul au fost cu altele d1n
caramida. Biseri ca Manasti ri i Ru$11 de Vede
(Serdareasa de mai tarziu) , Biserica Manastirii Tigania-
26
Dragane!?ti !?i Biserica Sfintii Apostoli , Biserica Sfantul
Nicolae sunt primele mention ate documentar.
La sfar!?itul secolul ui al XIX-Iea, in ora$ erau 6
biserici, cu 27 de preo\i !?i 17 diaconi. Astazi , in ora$
func\ioneaza 8 biserici parohiale: Biserica Sf. Teodor-
Tiron, Biserica Sf. imparati (Serdareas2\ Biserica Sf.
loan Botezatorul , Biserica Sf. Cuvioasa Paraschiva
Biserica Sf. Adormire, Biserica Sf. llie, Biserica Sf:
Spiridon (Sf. Apos.toli) !?i Biserica Sfanta Cruce. in ora$
functioneaza !?i Protoieria zonei reinfiintata, dupa 23 de
ani, Ia 1 mai 1991, de parintele protoiereu !lie M. Vi!?an.
Mi!?carea literara, Ia RO$iOrii de Vede, are vechi
tradi\ii. Aici s-au ridicat multi dintre marii scri itori ai
literaturii noastre nationale. Ne referim Ia Petre Belu
Alexandru Deparateanu, Gala Galaction
Stancu !?i Marin Preda. in Ro!?iorii de Vede, scris in
toate timpurile !?i s-a scris bine. lndiferent de culoarea
politica, culoarea scrisului a fost una de calitate. Dupa
1894, in ora$ au aparut multe publicatii p"' riodice, care
au grupat in jurul lor tineri talentati. Nu notam acum
decat una singura, "DRUM", care a lansat scriitori
talentati precum George Constant, Nicolae Stanescu
Udrea, Petre Franculescu $i, nu in ultimul rand,
Alexandru Popescu Tair. La Ro!?iorii de Vede au inceput
sa scrie !?i Titi George Campeanu, Florin Miu, Teodor
Rapan, Ia care adaugam numele lui Nicolas Lupu, Paul
Amet, Stan V. Cristea, lulian Bitoleanu, lulian Chivu,
Domnita Neaga, Cornel Basarabescu, Romulus
Salagean, Gheorghe Stroe, Constantin Ciubotaru !?i de
curand plecatul dintre noi Florin Troscot.
Sarbatorirea acum, in 2005, a celor 620 de ani
de atestare documentara a ora!?ului Ro!?iorii de Vede,
dar care arheologic este facuta inainte de Hristos, se
face sub semnul unei neintrerupte continuitati.
Zbuciumul istoriei a schimbat mereu fata locuri lor !?i 'a
destinelor oamenilor de aici, dar permanent a ramas
increderea netarmurita in viitor.
Credem in viitorul frumos al ora!?ului , pentru ca
oamenii de aici sunt vrednici, respecta tradi\iile,
pretuiesc elevatia spiritului , iubesc cultura !?i sunt gata
oricand sa faca tot ce le sta in putinta pentru
prosperitatea urbei lor de pe Vedea.
Septembrie 2005
27