MANAGEMENTUL STRESULUI

Tema: Calitatea stilului de viata Subiect: Managementul stresului Grup tinta: CLASA XIIA Obiective: 1. Clarificarea conceptului de stres; 2. Identificarea principalelor surse de stres cu care se confrunta elevii in diferite situatii; 3. Recunoasterea semnelor stresului si descifrarea semnificatiilor acestora. Metode si procedee: conversatia, explicatia, exercitiul Mijloace si materiale de lucru:coli flipchart, carioci, chestionare, fisa de lucru Semnele stresului. Forme de organizare : frontala, individuala. Scenariul activitatii: 1. Exercitiu de spargere a ghetii:Voi lua un pahar de apa si ma voi plimba prin sala...in liniste.
Toata lumea astepta o intrebare de genul - este pe jumatate plin sau pe jumatate gol. La un moment dat s-a oprit, a ridicat paharul si si-a intrebat auditorii : " Cat de greu este acest pahar cu apa ".Fiecare va face unele aprecieri. Raspunsul va fi urmatorul : Greutatea absoluta nu conteaza. Conteaza cat timp il vei tine ridicat. Un minut - nici o problema. O ora - o durere de brat . O zi - iti paralizeaza bratul. In fiecare din aceste 3 cazuri greutatea paharului nu se schimba. Se schimba doar timpul ... si cu cat e mai lung, cu atat mai greu este. Stresul si grijile din viata sunt asemenea paharului cu apa. Daca te gandesti putin la ele ...nu se intampla mare lucru. Daca te gandesti mai mult la ele...incepe sa te doara sufletul. Daca te gandesti tot timpul la ele - iti paralizeaza mintea...nu mai poti sa faci nimic. De aceea este important sa te eliberezi de stres. Cand ajungi acasa pe seara...lasa-ti grijile deoparte. Nu le purta cu tine in noapte. Pune paharul jos ! 2. Se prezinta elevilor coala de flipchart cu definitia stresului si informatii generale despre stress. Se cere elevilor sa identifice modul in care stressul le poate afecta viata . 3. Se prezinta elevilor pe coala de flipchart faptul ca sursele de stress sunt diferite de la individ la individ si ca este important modul in care fiecare interpreteaza evenimentele din viata personala. 4. Se aplica chestionarul -Rezistenta la stress.

5. Se explica elevilor ca atunci cand ne confruntam cu o problema care ne afecteaza cel mai
bine este sa ne canalizam energia pe gasirea unei solutii si nu pe accentuarea emotiilor negative. Ne putem influenta modul de a reactiona la stress printr-o atitudine pozitiva, axata pe solutii. Se cere unor elevi sa mearga prin clasa cu umerii lasati in jos, cu capul aplecat si privirea in pamant. Sunt intrebati cum s-au simtit? Dupa care sunt rugati sa mearga cu capul sus si privirea inainte. Se va face o paralela intre cele doua situatii. 6. Pentru rezolvarea unor probleme , de multe ori avem nevoie de timp. De multe ori avem impresia ca nu-l avem. Vom face un mic experiment ca sa vedem de unde putem gasi timp in plus. Se ia un borcan mare, pe care il vom umple ncet, cu pietre de dimensiuni mai mari. Apoi ii voi intreba pe elevi , dac borcanul este plin. Voi lua pietricele mai mici pe care le voi turna n borcan, scuturndu-l uor. Voi lua apoi de pe mas nisip, pe care il voi turna printre pietrele i pietricelele din borcan, scuturndu-l uor. Nisipul va umple spaiul rmas liber.Nisipul reprezint lucrurile cele mai mrunte, care completeaz restul din cele dorite. Dac vei pune n borcan mai nti nisipul, nu va mai rmne loc pentru pietrele mari i pietricele. La fel si n viata, daca ti irosesti tot timpul si energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodata timp pentru lucrurile importante pentru tine.

Informatii generale

Stres definitie Stresul este un raspuns al organismului la confruntarea persoanei cu situatii si sarcini pe care le percepe ca fiind dificile sau amenintatoare. Etimologia cuvantului stres Cuvantul stres vine de la vechiul cuvant francez estrece sau ingustime, opresiune, el insusi provenind din latinescul stringere care inseamna a strange. Cuvantul a traversat Canalul Manecii pentru a desemna constrangerea. Astfel este denumita presiunea la care sunt supuse anumite piese mecanice (precum o grinda sau un arc de pod). Incepand cu secolul al XVI-lea, gasim cuvantul stres in limba engleza pentru a desemna incercarea sau mahnirea. Stres si factori de stres De multe ori, se utilizeaza un acelasi cuvant pentru a desemna mai multe realitati. Astfel, se vorbeste deseori despre stres pentru a desemna, de fapt, cauzele stresului: un calculator in pana, un sef dificil nu constituie un stres, ci sunt factori de stres. Stresul sau, mai exact, reactia de stres reprezinta ansamblul de manifestari care au loc in interiorul, nostru ca urmare a actiunii factorilor de stres. Componentele stresului 1. Sursele de stres sunt evenimente/situatii externe sau interne, sau conditii ale mediului, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare din partea individului. Categorii de surse de stres Scoala- schimbarea scolii, inceputul sau sfarsitul scolii; Familia- probleme de comunicare in familie, divortul, decesul unui membru al familiei, conflicte cu fratii, violenta in familie;

 Propria persoana- nemultumirea fata de aspectul fizic, de anumite caracteristici de personalitate; Decizia pentru cariera; Starea de boala fizica sau psihica; Situatie financiara precara; Pierderea locului de munca; Dezastre naturale; Lipsa de prieteni, singuratatea, conflicte; Abuz fizic, emotional sau sexual. Nota: Lista poate continua

Competena pentru rezistena la stres Ce i d viaa peste cap? Stresul este aa de nrdcinat n viaa noastr, nct toat lumea l simte. Multe persoane susin c au experimentat un nivel foarte riscat de stres majoritatea timpului. Stresul ridicat ne afecteaz sentimentul de fericire, productivitatea i performana la locul de munc. Totui, de multe ori facem ca nivelul de stres s creasc fr a fi necesar din cauza percepiilor noastre despre lumea din jur. Acest chestionar te va ajuta s afli unde greeti n acest sens. Citii cu atenie afirmaiile de mai jos i notai pe scal ct de mult v identificai cu fiecare:Acordati-va urmatorul punctaj pentru fiecare afirmatie: 1- nu; 2-nu prea; 3- nu foarte mult; 4- putin; 5- da. 1. Orice faci, trebuie fcut bine. 2. Dac nevoile celorlali le consider mai importante dect ale mele, voi putea s apelez la ei atunci cnd am nevoie de ajutor. 3. Dac lucrurile nu se ntmpl cum mi doresc, devin imediat nerbdtor(oare) 4. Nu merit s te dai peste cap pentru a-i atinge scopul. 5. Trebuie s fiu o persoan util, creativ, productiv sau viaa mea nu are sens. 6. Nu suport s fac o greeal. 7. Nu pot avea realizri importante fr s muncesc foarte mult. 8. Dac ceea ce fac nu d rezultate imediate, renun. 9. Fiecare trebuie s aib un plan rezonabil, nainte de a demara un proiect. 10. Sunt departe de a fi perfect(). 11. Modul n care m vd depinde n mare msur de ceea ce cred alii despre mine. 12. Ceilali tiu c trebuie s mi reaminteasc ce trebuie s fac, pentru ca eu s fac acel lucru. 13. Vreau s am controlul la ceea ce se ntmpl n jurul meu. 14. Deseori m ntreb ce ar spune ceilali despre ceea ce fac. 15. Dac fac o greeal este posibil ca oamenii s cread ce este mai ru despre mine. 16. Ceea ce cred ceilali despre mine este mai important dect ceea ce cred eu. 17. Nu pot fi fericit dect dac i fac i pe ceilali fericii. 18. Oamenii trebuie s se simt jignii de critici. 19. Ar trebui s mi pot rezolva problemele repede i uor. 20. Dac nu am succes, oamenii nu m plac. 21. Este imposibil s gseti timp pentru planificare. 22. Planificarea personal este inutil; 23. Este ntotdeauna necesar s ncerci s gseti cea mai bun soluie. 24. Pentru a fi fericit() trebuie s fiu recunoscut() de cei din jur.

80-120:.Poi fi stresat() doar pentru c insiti s fii bun() la toate. Eti prea dur() cu tine i i stabileti obiective superioare doar acestea te mulumesc. Urti greelile i faci tot posibilul s le evii; n mod ironic, acest lucru are chiar efectul opus. Cu siguran gndurile de tipul "mi doresc s nu o fi fcut" sau "nu pot numi asta un succes", nu i sunt strine. 56-79 ncearc s nu fii aa dur() cu tine, fii mai calm(). Concentreaz-te pe lucrurile la care eti bun() cu adevrat i, cel mai important, scap de obiectivele prea pretenioase. Nu trebuie s fii perfect(), este suficient s fii bun(). Dac greeti ceva, gndete-te doar c fiecare poate face o greeal, este perfect normal. n loc s i par ru pentru greelile tale, ar trebui s fii mai atent() la succesele pe care le ai. Greelile sunt ca s nvei din ele. 24-55:O mare parte din ceea ce te deranjeaz este i se datoreaz. Devii stresat() deoarece amni problemele i ncerci rezolvarea lor atunci cnd este prea trziu. Ai tendina de a rezolva lucrurile n ultimul moment, mereu n grab. Dac este posibil, ncerci s evii situaiile dificile i chiar dac observi c problemele se agraveaz, nu ncerci s le rezolvi dect prea trziu. Planificarea nu este punctul tu forte; se pare c tu consideri c nu are rost s planifici pentru viitor din moment ce va exista mereu ceva ce va schimba situaia. Consideri c ceea ce nu este urgent nu merit atenie, de aceea caui soluii mai trziu, cazi prad presiunii i i irii pe cei din jur. n astfel de condiii, este greu s lucrezi eficient, performana ta poate scdea substanial i totul se adun i te oblig s trieti sub un stres continuu. ncearc s i ordonezi puin viaa, f ceva la timp s-ar putea s i plac.