Atentie la afectiunile care se agraveaza toamna!

Schimbarea presiunii atmosferice, fluctuatiile de temperatura si umezeala specifice sezonului rece, sunt factori ce pot agrava anumite boli. Afectiuni precum sinuzitele, ulcerele, problemele cardiace si respiratorii, se agraveaza in acest sezon. Zilele de toamna sunt responsabile si de alergii sezoniere sau raceli. Copiii, batranii si persoanele care sufera de boli cronice sunt cele mai afectate de scaderea temperaturii. Astmul este una dintre bolile care se agraveaza odata cu venirea toamnei. Este cea mai grava afectiune a sistemului respirator si se manifesta prin inflamarea cailor respiratorii. Este indicat ca persoanele care sufera de astm sa petreaca cat mai putin timp in aer liber in zilele reci, deoarece afectiuni suplimentare precum bronsita, gripa sau raceala pot declansa crize de astm. Ulcerul recidiveaza si se agraveaza toamna. Aceasta afectiune se manifesta la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale. Cauzele de aparitie ale ulcerului sunt alimentatia haotica, igiena defectuasa sau consumul excesiv de carne prost prelucrata. Ulcerul are caracter sezonier si se manifesta in special primavara si toamna, prin dureri abdominale insotite de greturi si varsaturi. Gastrita este o alta afectiune ce recidiveaza primavara sau toamna. In sens strict, termenul de gastrita inseamna inflamatia acuta sau cronica a mucoasei gastrice. Cauzele care duc la declansarea gastritei sunt diferite si de gravitate variabila. C onsumul excesiv de alcool, cafea sau bauturi racoritoare acidulate, fumatul, consumul de mancaruri fierbinti sau foarte condimentate, stresul excesiv, sunt doar cateva din numeroasele cauze ale formarii gastritei. Asadar, si tratamentul gastritei difera in functie de pacient si de situatie. O importanta masura de tratament este inlaturarea agentului cauzal. Reumatismul este o alta boala agravata de vremea rece. Expunerea la temperaturi scazute cauzeaza cresterea sensibilitatii si dureri articulare. Bolile reumatice sunt mai raspandite in randul batranilor, insa sunt intalnite si la tineri. Cele mai frecvente simptoame sunt durerile, rigiditatea si inflamarea. Si cardiacii sunt afectati de frig si umezeala. In sezonul rece, organismul conserva si mentine constanta temperatura corpului prin ingustarea vaselor de sange. Acest lucru duce la cresterea presiunii sangelului si apare astfel riscul unui atac de cord sau al unui accident vascular cerebral. Insuficienta cardiaca se manifesta prin respiratie greoaie si scurta, batai rapide ale inimii, dificultati de concentrare sau oboseala. Sinuzita este o alta afectiune frecventa in sezonul rece. Aceasta boala se manifesta prin febra, infundarea nasului si dureri de cap. Cauzele aparitiei sinuzitei sunt alergiile, fumatul, poluarea sau problemele dentare netratate la timp.

Manifestarile acestei boli pot fi ameliorate daca persoana respectiva se protejeaza termic, purtand haine si incaltaminte potrivite temperaturii de afara. Afectiunile pulmonare recidiveaza si se agraveaza toamna. Astfel ca, persoanele care sufera de astfel de boli au dificultati majore de respiratie in zilele racoroase. Aerul rece determina ingustarea cailor respiratorii , care duce la vehicularea uei cantitati mai mici de aer. Persoanele care sufera de boli pulmonare, precum bronsita sau astmul, trebuie sa evite sa stea in aer rece si sa foloseasca u fular care sa acopere gura si nasul. De asemenea, este recomandat sa se respire pe nas ci nu pe gura. Afectiuni care se agraveaza toamna Toamna, din pricina variatiilor bruste de temperatura, a umiditatii si presiunii atmosferice ridicate, creste riscul aparitiei infectiilor respiratorii. Sistemul imunitar e slabit, iar unele afectiuni deja instalate se manifesta mai intens. De asemenea, afectiunile alergice, reumatice sau gastrice se intensifica toamna, conditiile meteorologice specifice fiind principalul factor favorizant. Despre toate acestea, am stat de vorba cu dr. Nicoleta Munteanu, medic specialist medicina interna, competente in ecografie, Spitalul Baneasa. Daca am alcatui un top, ce boli ar ocupa primele locuri? Printre cele mai frecvente afectiuni care apar in acest sezon, se numara rinofaringita si faringita. Rinofaringita acuta este cunoscuta sub denumirea de raceala. Ea debuteaza cu iritarea mucoasei nazale si a celei faringiene. Simptomele constau in stranut, tuse, disconfort la inghitit, stari de oboseala, dureri musculare, lipsa poftei de mancare si dureri de cap. Pentru a preveni aceste raceli, e indicat sa alegem imbracamintea potrivita cu temperatura de afara, sa crestem aportul de lichide si fructe, sa facem sport in aer liber. Cel mai usor mod de a preveni raceala si gripa il reprezinta spalatul mainilor cu apa si sapun si evitarea contactului cu persoanele racite. Astmul e mai naravas toamna? Toamna este un anotimp care favorizeaza alergiile, insa, dintre toate, cea care se remarca este astmul alergic. Aparitia crizelor specifice este legata de temperaturile scazute, umezeala si, nu in ultimul rand, de inmultirea factorilor alergeni (polen, praf, fungi etc.). De regula, astmul se manifesta prin dificultati de respiratie, tuse, senzatie de sufocare, respiratie suieratoare. Este foarte important ca, in aceasta perioada a anului, astmaticii sa se fereasca de raceala si de gripa, intrucat astfel de afectiuni stau la baza unor crize foarte severe. Determinarea factorilor iritanti si evitarea acestora sunt primii pasi in prevenirea astmului si alergiilor. Cu toate acestea, deoarece este imposibil sa eviti toti alergenii, exista o serie de medicamente pentru diminuarea simptomelor Ulcerul se accentueaza in septembrie? Desi pare ciudat, da! O alta boala specifica acestui sezon este ulcerul gastroduodenal. La aparitia lui contribuie consumul de alcool, fumatul, stresul, alimentatia incorecta (mancaruri

prajite si grasimi, excesul de dulciuri, cafea si condimente), bolile cronice, factorii genetici si infectiile bacteriene (Helicobacter pylori), unele medicamente precum aspirina, corticosteroizii etc. Ulcerul gastroduodenal se manifesta prin durere in epigastru (capul pieptului) asociata cu eructatii, greata sau varsaturi. Daca ai o simptomatologie asemanatoare, trebuie sa consulti medicul, mai ales acum, la inceput de toamna. Tratamentul este personalizat si difera in functie de cauzele bolii (de obicei, include antiacide). In acest sezon, e bine sa previi aparitia crizelor prin schimbarea stilului de viata renuntarea la alcool, fumat, abuzul de medicamente, mancaruri grase, tocaturi, condimente etc. Pe cine mai afecteaza frigul? Expunerea la frig si umezeala sensibilizeaza foarte mult pacientii suferinzi de reumatism si pe cei cu afectiuni artrozice, durerile de articulatii intensificandu-se foarte mult. Baile calde, administrarea de analgezice si antiinflamatoare, evitarea iesirilor la plimbare pe vreme rece sau ploioasa, inlaturarea factorilor agravanti reprezinta masuri utile in atenuarea simptomelor acestor afectiuni. Afectiuni care se agraveaza toamna Fluctuatiile de temperatura, schimbarea presiunii atmosferice si umezeala sunt factori care pot agrava anumite boli in sezonul rece . Problemele cardiace si respiratorii, ulcerele si sinuzitele sunt afectiuni care isi agraveaza simptomele odata cu venirea toamnei. Zilele racoroase de toamna sunt responsabile si de schimbarile regimului digestiv, de raceli si alergii sezoniere. Copiii, batranii si persoanele care sufera de boli cronice sunt cei mai afectati de schimbarile de temperatura din sezonul rece. Simptomele difera insa de la o persoana la alta si sunt agravate in special de inaintarea in varsta. Astmul, boala care se agraveaza toamna Astmul este una dintre cele mai grave afectiuni ale sistemului respirator. Aceasta boala se manifesta prin inflamatia cailor respiratorii. Astfel, muschii se contracta mai des, respiratia este mai grea, apare tusea, iar bolnavul are senzatia de sufocare. Aceste simptome sunt insa agravate in special la trecerile dintre anotimpuri. Astfel, primavara si toamna bolnavul de astm este mult mai sensibil. Persoanle care sufera de aceasta afectiune trebuie sa se fereasca de praf, mucegaiuri sau spatii inchise si umede. Acesti factori pot declansa crize puternice de astm. Din cauza vremii mai reci, pacientii bolnavi de astm ar trebui sa se fereasca de raceala, gripa sau bronsita. Aceste afectiuni suplimentare pot declansa crizele de astm. Este indicat ca bolnavii de astm sa petreaca cat mai putin timp in aer liber, atunci cand temperaturile sunt foarte mici. Ulcerul recidiveaza si se agraveaza toamna

Ulcerul este o boala care se manifesta la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale. Aceasta boala se intalneste la orice varsta, insa este mai comuna tinerilor. Boala survine atunci cand concentratia de acid clorhidric este ridicata si interactioneaza cu factorii de aparare ai mucoasei gastroduodenale. Printre cauzele de aparitie ale ulcerului se numara igiena defectuoasa, consumul exagerat de carne prost prelucrata si alimentatia haotica. De asemenea si o igiena dentara deficitara poate favoriza aparitia ulcerului. Ulcerul are caracter sezonier si se manifesta in special primavara si toamna. Simptomele ulcerului se agraveaza in special dimineata si seara. Se manifesta prin puseuri de durere insotite uneori de greata si varsaturi. Durerile abdominale sunt de cele mai multe ori violente si se manifesta uneori si noaptea. Tratamentul ulcerului difera de la persoana la persoana. Este astfel important sa te prezinti la medic daca regasesti simptomele de mai sus. Ulcerul necesita in primul rand o schimbarea a stilului de viata. Este recomandat sa renunti la alcool, fumat, la mancarurile grase si condimentate. Reumatismul, agravat de vremea rece Sezonul rece aduce pentru numeroase persoane probleme reumatice. Artrita este una dintre formele cele mai comune de reumatism care se manifesta in sezonul rece. Expunerea la temperaturi scauzute cauzeaza cresterea sensibilitatii si dureri articulare. Simptomele cele mai frecvente de reumatism includ durere, inflamare si rigiditate. Bolile reumatice sunt mai raspandite in randul batranilor, insa si tinerii se pot confrunta cu astfel de probleme. Artroza este o alta forma de reumatism, care se localizeaza in special in articulatiile coloanei vertebrale, in solduri, genunchi si in articulatiile de la nivelul degetelor. Bolnavii de reumatism trebuie sa evite expunerea la frig si umezeala. Baile calde, acupunctura, antiinflamatoarele si analgezicele reprezinta masuri utile in ameliorarea simptomelor acestei afectiuni. Cardiacii, afectati de frig si umezeala Lunile de toamna, cu schimbari bruste de temperatura, ploi si umezeala, agraveaza simptomele insuficientei cardiace. Presiunea atmosferica scazuta duce si ea la tahicardie si cresterea tensiunii. In sezonul rece, organismul apeleaza la metode de supravietuire proprii. Pentru a conserva caldura si mentine constanta temperatura corpului, vasele de sange se ingusteaza atunci cand temperaturile scad. Acest lucru duce la cresterea presiunii sangelului si apare astfel riscul unui atac de cord sau al unui accident vascular cerebral. Simpotemele cele mai frecvente ale insuficientei cardiace sunt respiratia greoaie si scurta, oboseala, batai rapide ale inimii, greata sau dificultati de concentrare. Tratamentul pentru aceasta afectiune presupune o combinatie de medicamente, prescrise de medic. Pe langa tratamentul medicamentos, cardiacii nu trebuie sa se expunsa temperaturilor scazute si sa se imbrace cu haine groase si calduroase. Sinuzita, o afectiune frecventa in sezonul rece In anotimpul rece, numarul sinuzitelor este mai mare. Aceasta boala se manifesta prin dureri de cap, febra si infundarea nasului. Printre cauzele aparitiei sinuzitei se numara poluarea,

fumatul, alergiile si problemele dentare netratate la timp. Persoanele care au depistat astfel de simptome trebuie sa mearga la medic si sa urmeze strict medicatia prescrisa. Simptomele sinuzitei pot fi insa ameliorate daca pacientul se protejeaza termic, poarta haine si incaltaminte corespunzatoare vremii. De asemenea, este important ca atunci cand racesti sa iti tratezi aceasta afectiune pentru a preveni infectia sinusurilor. Pacientii cu sinuzita trebuie sa evite contactul cu persoanele racite, fumatul si spatiile cu aer uscat. Toamna, ai grija cu bolile pulmonare Cei care sufera de boli pulmonare au dificultati majore in a respira in sezonul rece. Schimbarile bruste de temperatura si aerul rece determina ingustarea cailor respiratorii, care duce la vehicularea unei cantitati mai mici de aer. Acest lucru agraveaza bolile pulmonare precum bronsitele si astmul. Simptomele bronsitelor sunt in general tuse puternica si febra. Persoanele cu astfel de probleme trebuie sa evite sa iasa in aer rece si sa foloseasca un fular care sa acopere gura si nasul. De asemenea, este indicat sa se respire pe nas si nu pe gura. Nasul va incalzi astfel aerul care patrunde in tractul respirator. Afectiunile plumonare se trateaza in general cu antibiotice. Alimentatia echilibrata, fructele si legumele proaspete sau consumul moderat de miere reprezinta metode de ameliorare a simptomelor bolilor pulmonare. Sindromul Raynaud, intalnit la femeile tinere in sezonul rece Principala caracteristica a Sindromulul Raynaud este scaderea fluxului sangvin catre maini, degete, nas sau obraji. Aceste parti ale corpului se albesc si apoi se inrosesc intens. In asemenea momente, degetele sunt in general reci si amortite si apoi dureroase. Degetele se pot umfla, pielea devine lucioasa, iar simtul tactil isi pierde din acuitate. Aceasta afectiune este intalnita in general la femei. Crizele au loc de mai multe ori pe zi si dureaza cateva minute. In formele severe, crizele pot dura si cateva ore. In mod obisnuit, crizele sunt provocate de temperaturile joase. Este astfel indicat ca pacientii sa se imbrace cu haine calduroase, sa poarte manusi si sosete groase. De asemenea, o dieta echilibrata, consumul de lichide si baile de soare duc la ameliorarea simptomelor acestei afectiuni.

5 afeciuni care se agraveaz toamna i leacurile lor

Reumatismul Durerile reumatismale se resimt mai acut pe timp de toamn. Iar una dintre cele mai frecvente forme de reumatism ntlnit att la btrni ct i la tineri, n acest sezon, este artrita. Temperaturile sczute cauzeaz creterea sen sibilitii i durerilor articulare. De ase menea, artroza (durerile vertebrale, la nivelul articulaiilor degetelor, genunchilor sau ol durilor) sunt nelipsite. Bile calde, edinele de acupunctur i aplicarea unguentelor antiinflamatorii i amelioreaz simptomele chinuitoare. Ulcerul Durerile gastrice, care uneori sunt nsoite de grea i vrsturi caracteristice ulcerului, sunt mai aprige n sezonul rcoros. n special, dimineaa i seara. Schimb-i stilul de via. Renun la fumat, consumul de alcool, buturi pe baz de cofein, carbogazoase, prjeli, mncruri grase i condimentate! La primele simptome, consult medicul. Produsele naturale care conin lucern i extractele din fructele arborelui de cacao au efecte calmante. Le poi lua cnd constai disconfortul. Tratamentul ns, nu exclude vizita la specialist. Astenia Una din zece persoane sufer de astenie de toamn. Tristeea sezonier i lipsa de energie care-i scade randamentul la serviciu sunt provocate de dificultatea de adaptare a corpului la diferenele de temperatur dintre zi i noapte. Vei trece mai uor peste aceast perioad din an stnd ct mai mult afar, n aer liber. Iei prin curte, plimb-te prin parc, deschide geamurile casei mcar o jumtate de or pe zi. Pstreaz legtura cu prietenii i ie i cu ei ct de mult poi. Nu renuna la activitile pe care le fceai n mod normal, n zilele nsorite de var i adopt o alimentaie corespunztoare. Consum multe legume, fructe, zarzavaturi, lactate, pete, alimente bogate n vitamine i minerale. Astmul bronic Crizele de astm bronic sunt i ele mai frecvente i mai greu de suportat toamna. Pe fondul schimbrii climatice, tusea devine tot mai puternic, ngreunnd respiraia i provocnd sufocarea. Ferete-te de praf, mucegaiuri i evit s stai mult timp n spaii nchise i umede. Acesti factori pot declana crize puternice de astm. Din cauza vremii mai reci, e important s te fereti de rceal, grip sau bronit. Petrece ct mai puin timp n aer liber, atunci cnd temperaturile sunt foarte mici. i nu ezita s consuli medicul care i monitorizeaz frecvent starea de sntate ca s urmezi tratamentul adecvat. Insuficiena cardiac Inima este i ea afectat drastic de schimbrile brute de temperatur. Presiunea atmos feric sczut duce la creterea tensiunii arteriale i accelereaz ritmul cardiac. Cnd i-e frig, organismul ncearc singur s conserve cldura ca s menin constant temperatura corpului. ns, vasele sanguine se ngusteaz iar presiunea sngelului crete. Astfel apare riscul infarctului miocardic sau al accidentului vascular cerebral. Pentru a evita agravarea insuficienei cardiace respect tratamentul indicat de medicul cardiolog i nu te expune la frig fr s fii mbrcat cu haine groase i clduroase.

. Afeciuni care se agraveaz toamna

Scderea temperaturii, umiditatea i schimbarea presiunii atmosferice pot accentua o ntreag palet de afeciuni Fiecare om trebuie s i gseasc timp s se aeze i s priveasc cderea frunzelor, spunea Elizabeth Lawrence, o cunoscut scriitoare american. Micorarea zilelor, scderea temperaturilor, ploile i umezeala, dimineile i serile rcoroase pot fi benefice pentru un organism sntos. Aceti factori pot ameliora, n multe situaii, simptomele legate de stres, oboseal sau tulburri ale somnului. Trebuie s inem seama i de bogia de legume i fructe, de care ar trebui s profitm ct mai mult. Totui, alturi de avantajele enumerate mai sus, toamna aduce cu sine i o serie de probleme de sntate sau accentuarea unor boli deja existente. Mai multe afeciuni respiratorii Toamna se nregistreaz un numr crescut de afeciuni respiratorii. Scderea temperaturii, umezeala, ploile i vntul pot contribui la scderea sistemului imunitar i predispun la bronite acute sau la agravarea celor cronice. Sinuzitele, faringitele, agravarea crizelor de astm bronic i apariia destul de frecvent a cazurilor de grip sunt alte probleme specifice acestui anotimp. Putem preveni, ns, o bun parte din aceste afeciuni, prin purtarea de haine clduroase n dimineile i serile rcoroase. Foarte importante sunt plimbrile n aer liber mai ales n acea perioad a zilei cnd este soare. Trebuie s schimbm, oarecum, programul de plimbare, deoarece vara este indicat s evitm prnzul torid al zilei, explic medicul cardiolog dr. Lucica Grigoric. Atenie la bolile gastrice i la reumatisme! Asemenea primverii, i toamna exist riscul de reactivare a ulcerelor gastrice. Pacienii cunoscui cu ulcer, gastrite, reflux gastro-esofagian ar trebui s fac o vizit medicului currant, mai ales dac observ o intensificare a simptomelor. Umezeala din atmosfer i reducerea gradelor din termometre sunt factori precipitani pentru agravarea bolilor reumatice, mai ales la vrstnici. Drept urmare, acetia vor apela mai frecvent la medicaia antiinflamatorie, care, n condiiile nerespectrii unui regim alimentar desodat (fr sare) duce la creterea valorilor tensiunii arteriale i la agravarea afeciunilor cardiac - cronice, continu dr. Grigoric. Toamna i bolile de inim Afeciunile cardiace, mai ales insuficiena cardiac, se pot agrava odat cu venirea toamnei. Bolile respiratorii, consumul de antiinflamatorii nesteroidiene, alimentaia mai consistent comparativ cu perioada de var sunt doar cteva dintre situaiile care pot agrava bolile de inim. O vizit la cardiolog ar putea preveni multe dintre decompensrile bolilor cardiace cronice. Pentru majoritatea cazurilor este nevoie de ajustarea medicaiei i adaptarea dozelor la sezonul rece. Pacienii cu angin pectoral pot prezenta o cretere a frecvenei

crizelor anginoase, mai ales n dimineile rcoroase, din cauza vasoconstriciei sanguine. Vasoconstricia vaselor poate determina i creterea tensiunii arteriale, fapt ce duce la un necesar crescut de medicamente antihipertensive, adaug specialistul nostru. ntr-o pagin viitoare de medicin v vom prezenta i alte sfaturi pentru o adaptare ct mai bun la aceast perioad a anului. .. Un leac de toamna contra reumatismului: brusturele Intrucat prefixul anotimpului s-a schimbat si suntem deja in luna septembrie, ma grabesc sa le recomand cititorilor revistei "Formula As" un leac de toamna foarte eficient pentru suferintele reumatice. El a mai fost publicat in revista, dar acum zece ani, si probabil ca a fost uitat intre timp, sau poate ca noii cititori ai revistei ar vrea sa-l cunoasca. Il recomand din suflet pentru ca, urmandu-l indeaproape, eu am scapat de spondiloza cervicala, discopatie cervicala, inclusiv de ciocuri la coloana cervicala. Am primit foarte multe telefoane, inclusiv din strainatate, iar cei care l-au urmat au fost multumiti de efectul benefic. Cu precadere, el li se adreseaza celor ce sufera de ameteli, dureri de cap, dureri de ceafa, dezechilibru la mers, insomnii, pe scurt, spondiloza cervicala, cu toate complicatiile ei. Reteta: se culeg frunze proaspete de brusture (cel cu varful putin ascutit si cu perisori pe dosul frunzei). Seara, inainte de culcare, se iau 1-2 frunze, se umezesc uniform cu spirt medicinal (albastru) si se lasa 10-15 minute. Apoi frunzele se pun pe o bucata de panza subtire sau un tifon si se aplica pe ceafa, de sub par si pana unde ajung ele ca lungime. Deasupra se pune o alta panza (eu am pus si o folie de nailon). Se leaga cu un batic subtire, pentru fixare. Se tine pana dimineata. In functie de vechimea reumatismului, se repeta 4-5-6 seri la rand. Daca apar iritatii pe piele, se ung cu alifie de galbenele. La fiecare aplicare, se foloseste alta frunza proaspata. Mentionez ca eu fac in fiecare toamna un tratament preventiv, 2-3 seri. Frunzele de brusture ajuta in orice forma de reumatism, avand un efect spectaculos. Nici nu stiu cand mi-au disparut durerile de umeri, vechi de multi ani. Toamna poate debuta cu astm, sinuzita, reumatism Publicat inGhid practic

Pentru unele categorii de persoane, odata cu venirea toamnei apar si problemele de sanatate. Acestea pot fi legate de diversi alergeni sau poluanti din aer, cum este cazul astmului si sinuzitelor, ori pot fi in stransa legatura cu schimbarile de temperatura de exemplu, reumatismul. Atat pentru sinuzite, cat si pentru astm si alergii respiratorii in general, principala recomandare este imunizarea. Acest lucru se poate realiza cu aerosoli, cu aer incarcat cu ioni, pe litoral sau in cadrul salinelor naturale ori artificiale. Trebuie evitate pe cat posibil picaturile (intrucat creeaza dependenta) si mediile in care persoanele (in mod special cele cu astm) pot sa contracteze aceste infectii, pentru ca la unele se declanseaza la poluanti, la altele in contact cu virusuri si bacterii. Potrivit datelor statistice actuale, in Europa sunt inregistrate 32 de milioane de persoane care sufera de astm bronsic, iar in Romania, 1 milion de persoane, dintre care cei mai multi sunt copii. Asadar, chiar daca astmul se manifesta periodic, el trebuie tratat permanent pentru a preveni manifestarile si, la nevoie, pentru a le calma atunci cand apar.

Lavajul zilnic al narilor previne crizele de astm Apoi, fiti atenti la igiena corecta a cailor respiratorii/nasului, care se poate face prin lavajul nazal. Cele mai multe persoane apeleaza la metoda clasica: folosesc apa cu sare, dar mai nou se poate apela la o varianta tehnica. Mai exact, exista dispozitive speciale in care se introduce apa cu diverse solutii minerale pentru a spala fiecare nara in parte. Dispozitivele si solutiile respective se pot gasi in farmacii, iar procedura nu e dureroasa deloc. Pur si simplu stati aplecat deasupra chiuvetei si faceti lavajul, indicat si copiilor dupa varsta de trei ani (cei mai mici de trei ani nu stiu inca sa se coordoneze prea bine). Procedura ar trebui sa faca parte din ritualul zilnic, la fel ca spalatul pe dinti, pentru a fi siguri ca nu raman poluanti la nivelul cailor respiratorii, mai ales daca sunteti predispusi la sinuzita sau la crize de astm.

Mucoasa nazala uscata duce la sinuzita Atentie! Sinuzitele pot aparea si din cauza utilizarii aparatului de aer conditionat. Acesta usuca mucoasa nazala, la fel cum o usuca si incalzirea artificiala a incaperii (prin calorifere) pe parcursul iernii. De aceea, in acest caz este importanta o buna umidificare a mucoasei nazale. O solutie foarte productiva si usoara este aplicarea unui unguent sau, pur si simplu, a unei creme hidratante pe mucoasa din interior. Puteti folosi si crema obisnuita de maini sau de corp.

Diferentele de temperatura agraveaza reumatismul Reumatismul este declansat toamna de diferentele de temperatura. Un remediu foarte eficient, ce poate fi folosit ca masura de urgenta, este reprezentat de compresele calde si, daca ar fi sa urmam varianta naturista, de saculetii cu sare calda. De asemenea, trebuie sa

aveti la indemana si antiinflamatoare pentru calmarea durerii. Insa cel mai indicat ar fi sa preveniti, nu sa tratati! In acest sens, ideal ar fi un sejur intr-o statiune cu bai termale, unde puteti face si diverse proceduri de fizioterapie, astfel incat reumatismul sa nu se mai declanseze toamna sau iarna. Multe persoane stiu ca aproximativ din a doua saptamana a lunii septembrie incepe spectacolul crizelor de astm si al episoadelor de sinuzita , asa ca isi administreaza tratament inca de la inceputul lunii. Dar nu trebuie exclusa nici varianta in care afectiunile apar pe parcursul intregului an si devin acute, caz in care e nevoie de un tratament de durata. De aceea, cine e predispus la sinuzita sau crize de astm ar trebui sa fie in evidenta unui medic alergolog sau ORL. .. De ce eti mai obosit toamna i iarna Dac e frig faci degerturi sau hipotermie, dac e canicul faci insolaie, iar razele UV i afecteaz pielea... deci e clar c vremea i poate influena sntatea. de Erika Chivu, 16 Noiembrie 2010

Dar unii cred c legtura vreme-sntate e mai strns de att i c migrenele, crizele de astm, durerile articulare, depresiile i oboseala cronic ar fi i ele legate de condiiile meteo. Sezonul rece i starea psihic

Dac legtura dintre vreme i "reumatism" este nc destul de controversat, nimeni nu se mai ndoiete c sntatea noastr mintal depinde de vreme ntr-o mare msur.

Depresia de toamn-iarn sau tulburarea afectiv sezonier, este o afeciune recunoscut de psihologi care spun c suntem mai predispui la gnduri negre n zilele scurte de toamn i iarn. De vin este ntunericul. Omul este o fiin diurn, care funcioneaz la capacitate

maxim atunci cnd are din plin lumin natural, iar cnd se las ntunericul organismul nostru cere odihn.

Din pcate, azi nu ne mai permitem luxul de a ne asculta ceasul biologic i suntem nevoii s ne continum activitile chiar i dup lsarea ntunericului. Unii se adapteaz mai bine la aceste condiii i funcioneaz la fel de bine pe lumin artificial, pe cnd alii se simt obosii, lipsii de energie i simt nevoia s doarm mai mult imediat ce zilele ncep s se scurteze. Iar trecerea la ora de iarn nu ne ajut deloc, avnd n vedere c programul de lucru nu se modific, ci continu i dup lsarea ntunericului, cnd organismul nostru cere odihn.

Dac n aceast perioad nu reueti s te concentrezi i eti obosit tot timpul, tot ce-i rmne de fcut este s-i asculi organismul i s te odihneti mai mult. n schimb dac ai crize de anxietate, i pierzi interesul fa de activitile preferate i nu mai poi funciona normal, poate c nu ar strica s ceri ajutorul unui psiholog. Presiunea atmosferic, durerile de cap i "reumatismul"

Bunicile noastre pretindeau c pot prezice o ploaie mai bine dect orice meteorolog, att de strns era legtura ntre dureile lor de articulaii i vremea de afar. Dei mai sunt multe cercetri de fcut n domeniul biometeorologiei umane, unii specialiti spun c btrnii au dreptate.

Elementul care leag vremea de durerile articulare ar putea fi presiunea atmosferic.

Aceasta este fora exercitat asupra unei anumite suprafee de greutatea aerului de deasupra. Chiar dac pare imposibil ca aerul s aib o greutate, s nu uitm c ceea ce numim noi "aer" este de fapt un amestec de gaze, iar orice gaz are o anumit mas, care din cauza gravitaiei, "apas" asupra noastr.

Se crede c nu presiunea atmosferica mare sau mic d dureri de articulaii, ci mai degrab schimbrile de presiune. Unii cercettori cred c terminaiile nervoase de la nivelul articulaiilor "simt" schimbrile de presiune i provoac durere. Aceasta apare nu numai cnd se schimb vremea, ci i cnd cltoreti spre un loc mai nalt sau mai jos ca altitudine, pentru c presiunea atmosferica depinde i de asta.

n ce privete durerile de cap, se crede c vasele de snge de la nivelul capului se contract sau se dilat n funcie de presiune, ceea ce nseamn schimbri la nielul fluxului sanguin, deci i schimbri n ce privete oxigenarea creierului. Iar de aici ar vreni migrenele. BOLI DE TOAMNA - Ulcerul gastric, parazitii intestinali si reumatismul creeaza probleme odata cu sfarsitul verii (VIDEO) Vezi VIDEO Toamna vine cu probleme stomacale si reumatismale. Medicii spun ca numarul cazurilor de ulcer gastric, de parazitoze si cel al afectiunilor reumatismale explodeaza pe sfarsit de vara. Principalele cauze sunt stresul, fumatul, cafeaua, dar si legumele si fructele de sezon in stare cruda, care se gasesc din abundenta pe tarabele din piete. Pentru a evita declansarea sau complicarea acestor afectiuni, specialistii recomanda maramuresenilor sa urmeze regimul prescris de medic, respectiv sa renunte la vicii. In cazul celor care au ulcer, specialistii pun ca ar trebui redus la maximum consumul de fructe si legume in stare cruda deoarece acest tip de hrana provoaca cresterea aciditatii gastrice. Principala afectiune digestiva care se acutizeaza toamna este ulcerul si este nu doar efectul temperaturii scazute si al umiditatii, cat al alimentatiei din sezonul de toamna, cand sunt foarte multe legume foarte gustoase, multe fructe care pot provoca cresterea aciditatii gastrice si, din cauza aceasta, exacerbarea bolii. Sa nu uitam ca toamna incep toti batranii, oamenii mai in varsta, sa se planga de acele afectiuni reumatismale, a precizat medicul de familie Gheorghe Lascu. O alta afectiune care se declanseaza pe final de vara este parazitoza intestinala. Aceasta boala determina perturbari la nivel metabolic si este greu de diagnosticat. E o mare nenorocire pentru noi prezenta parazitilor intestinali. Sunt primii care se infrupta din alimentele noastre, apoi deseurile lor ajung in sange, fiind extrem de acide. Schimba ph-ul sanguin, schimba compozitia normala a sangelui si atunci un sange, din preponderant alcalin, aluneca catre unul preponderant acid, a spus nutritionistul Corin Jianu.

Specialistii arata ca problemele digestive si cele reumatismale pot fi prevenite mult mai usor daca se urmeaza un stil de viata sanatos.

 http://tiande-shop.ro/blog/toamna-anotimpul-paraziilor-intestinali.html . 6 remedii naturale mpotriva paraziilor intestinali Paraziii intestinali sunt organisme care paraziteaz att organismul adulilor, ct i pe cel al copiilor, hrnindu-se cu substanele nutritive pe care le gsesc n corpul-gazd. Acestea includ nu doar alimentele pe care noi le mncm, ci i mucoasa zonei n care triesc. Exist mai multe tipuri de parazii intestinali, dar cei mai ntlnii se dezvolt i triesc n intestine. Unii au dimensiuni microscopice, iar alii pot fi vzui cu ochiul liber, ns cu toii sunt nite musafiri nepoftii, mai ales pentru copii. n primul rnd, pentru c elibereaz n snge toxine care slbesc imunitatea, iar n al doilea rnd pentru c paraziii intestinali sunt consumatori de resurse importante pentru dezvoltarea corect a organismului copiilor. Paraziii intestinali intr n organism prin piele (chiar i atunci cnd mergem n picioarele goale prin iarb sau prin zone infestate), prin nas sau prin ingerarea de mncare sau ap contaminat. Sunt att de rspndii, nct infestarea cu parazii intestinali este una dintre cele mai comune afeciuni ale copilriei. Cei mai cunoscui parazii sunt limbricii, oxiurii, trichinella (din categoria viermi intestinali), tenia sau giardia (din categoria protozoare). Simptomele paraziilor intestinali Dac observai apariia i persistena urmtoarelor simptome, putei ruga medicul s v recomande analize amnunite pentru depistarea paraziilor intestinali: dureri de stomac, gaze sau balonare, diaree, miros neplcut al respiraiei, senzaia permanent de foame, cearcne, somn agitat sau ntrerupt, anemie, dureri de cap, scdere n greutate, extenuare, oboseal cronic, febr, iritabilitate, anxietate, mncrimi n zona anal sau genital, grea, vrsturi, alternan ntre constipaie i diaree, slbiciune sau durere n picioare (cauzate de giardia). n funcie de infestarea suspectat, exist mai multe teste care pot stabili un diagnostic. Cele mai cunoscute sunt examenul coproparazitologic (care const n examinarea materiilor fecale din mai multe eantioane), hemocultura (pentru depistarea sngelui n materiile fecale) i testele de snge (pentru a determina nivelul de anticorpi din organism). Dup stabilirea unui diagnostic cert, exist mai multe alternative de tratament. Dei majoritatea medicilor recomand tratament medicamentos, exist i cteva alternative naturale, care nu au efectele nocive ale tratamentului medicamentos. Putei include preventiv aceste remedii n alimentaia copilului sau le putei folosi n cure de deparazitare, de dou ori pe an, primvara i toamna. Curele de deparazitare pe baz de remedii naturale se fac consecvent, pe parcursul a cel puin apte zile, timp n care dozele trebuie repetate de cteva ori pe zi. 1. Usturoiul

Usturoiul este un redutabil duman al paraziilor, pentru c ucide paraziii i oule acestora. Se spune c putem ucide toi viermii intestinali i preveni reinfestarea consumnd zilnic trei cei de usturoi. Dei aceast ipotez nu este confirmat tiinific, se tie c usturoiul are proprieti antifungice i antiparazitare, aa c l putem consuma orict de frecvent. Pentru copiii care nu accept usturoiul, acesta funcioneaz i sub form de aplicaii externe. Pisai civa cei de usturoi, amestecai-i cu vaselin i aplicai acest amestec n zona anusului, pentru a distruge oxiurii i oule acestora. 3. Papaya necoapt

Papaya conine o enzim numit papain. Aceasta distruge viermii intestinali, iar un amestec din miere i smburi de papaya pisai este folosit de mult vreme n unele societi tradiionale n acest scop. Pentru copii, putei prepara un amestec de suc de papaya necoapt i miere, pe care s l administrai acestora cu 30 de minute nainte de mas. n afine i n ananas se mai gsesc enzime care pot distruge paraziii intestinali. 3. Seminele crude de dovleac i uleiul din semine de dovleac Acestea sunt i ele eficiente n lupta mpotriva paraziilor intestinali. Uleiul poate fi folosit cu succes la salate, nlocuind uleiul pe care l folosii de obicei. 4. Iarba-viermilor (Artemisia Cina) Iarba-viermilor este i ea cunoscut de mii de ani pentru efectele benefice n deparazitarea organismului i n prezent este folosit sub form de ulei, n amestec cu ulei de msline, nainte de mas. 5. Rodiile Rodiile vin i ele n ajutor n curele de deparazitare. Coaja de rodie conine punicin, o substan extrem de toxic pentru paraziii intestinali. Putei face un decoct din coaj proaspat de rodie, pe care sa o administrai copiilor de trei ori pe zi. 6. Uleiul de cocos

Uleiul de cocos este un aliment-minune pe care l-am descoperit de curnd i care ar trebui s se gseasca n orice buctrie. Este antiviral, antifungic, antibacterian, antiparazitar, antioxidant, imunostimulator. l putei folosi crud, n diverse amestecuri de fructe cu iaurt sau smntn, n buturi sau la gtit, pentru prjituri delicioase. Pulpa nucii de cocos este de asemenea indicat n curele de deparazitare. Amestecat cu miere poate fi un desert delicios i nutritiv, ns avei grij s alegei fulgi de cocos ct mai puin procesai (dac avei destul ndemnare, putei sparge nuci de cocos acas, dnd apoi pe rztoare pulpa fructului). Nu facei cure antideparazitare n scop preventiv! Dac ai descoperit c cel mic are parazii, ncepei mpreun cu toat familia o cur de deparazitare. Este foarte important ca toat familia s urmeze tratamentul, pentru c paraziii se transmit foarte uor i reinfestarea are loc imediat. Deparazitai regulat i animalele de companie! Nu folosii niciodat medicamentele antiparazitare de sintez n scop preventiv. Cerei ntotdeauna sfatul medicului nainte de a face cure de deparazitare n timpul sarcinii, indiferent de metoda pe care o alegei, dar mai ales dac apelai la remedii naturale 10 remedii din cmara bunicii pentru creterea imunitii la copii n cmara bunicii nu gseti numai zacuti, sosuri pentru iarn sau dulceuri aromate. Acolo se ascund i remediile naturale care contribuie la creterea imunitii i ne ajut s combatem rcelile. Este cunoscut urmtorul scenariu care d dureri de cap tuturor prinilor: copilul merge n colectivitate i se ntoarce cu tuse, febr i dureri n gt, pe care le druiete ntregii familii. St cteva zile acas, dar, de ndat ce se ntoarce n colectivitate o ia de la capt. Ei bine, ce este de fcut n aceast situaie, cum putem s contribuim la creterea imunitii copiilor notri? Noi v sftuim s deschidei sertarele, s cotrobii prin dulapuri, s rscolii prin frigider i s v pregtii o cutiu de remedii naturale pentru imunitate care v mpiedica s batei recordul mondial la numrul de erveele consumate de o singur familie. Alexandra Ghement, medic primar de familie cu competene n homeopatie, apifitoterapie, acupunctur i Ayurveda ne-a recomandat 10 remedii naturale pentru imunitate. Exist cteva idei importante n lupta cu rcelile. Ele sunt luate din medicina tradiional Ayurveda, apiterapie i fitoterapia tradiional. Remediile naturale importante sunt ctina, mierea, ghimbirul, ceaiurile digestive, iar prinii trebuie s neleag importana preparrii dar i consecvena ceaiurilor i a siropurilor, dar s fie ateni i la pstrarea unui orar regulat de mese de tipul urmtor: mic dejun 7-8, gustare 10, prnz 12-14, gustare ora 17, cina ntre 19-20, spune medicul Alexandra Ghement.

Iat mai jos 10 remedii naturale pentru imunitate:

1. Ctina: conine multiple vitamine: E, A, K, B2, B6, C. Cantitatea de vitamina C este de 8 ori mai mare dect n piersic, de 20 de ori mai mare dect n mrul pdure, de 80 de ori mai mare dect n roie, de 200 de ori mai mare dect n strugure. Ctina mai este numit tezaurul de vitamina C sau regina vitaminei C. Medicul Alexandra Ghement recomand urmtoarea reet: Ctina proaspt se zdrobete n blender, apoi se strecoar bine. Pasta rezultat se amestec cu o cantitate dubl de miere de calitate. Din acest amestec care se pstreaz foarte bine n locuri rcoroase se administreaz ntre 1-2 lingurie pe zi (chiar mai multe i mai des, n funcie de vrst) amestecate n fructe sau cu ap. Important este de tiut c nu se administreaz dup ora 18 pentru c este un produs energizant. 2. Ghimbirul provine din Asia i se pare c este utilizat de mai bine de 5000 ani datorit proprietilor lui antioxidante. Rolul antioxidanilor este acela de a permite corpului s se apere mpotriva radicalilor liberi. Medicul primar de familie Alexandra Ghement l recomand i n lupta cu rcelile. Este foarte indicat n viroze ale tractului respirator superior, gripe, indigestie, senzaia de grea, vrsturi. Ghimbirul uscat este un bun expectorant. Ghimbirul proaspt se pune n ceaiul de plante special ales n funcie de tipul rcelii, se zdrobete n mojar i se filtreaz prin presare printr-o bucat de pnz curat. Iniial se pune puin ghimbir i se mrete cantitatea treptat pentru c este uor picant i copilul trebuie obinuit cu noul gust. Este o metod foarte bun i pentru creterea poftei de mncare i n combaterea paraziilor intestinali. 3. Chimenul conine cantiti importante de magneziu i fier. Datorit proprietilor sale antiseptice, chimenul este indicat n tratarea formelor uoare de rceal. Chiar i o mic cantitate de ceai de chimen, cldu, nu rece (50-100 ml), dup mas, ajut procesului de digestie i, indirect, imunitii, ne spune Alexandra Ghement, medic primar de familie. 4. Busuiocul este o surs excelent de vitamina A, magneziu, potasiu, fier i calciu i este recomandat pentru creterea imunitii, dei este i mai eficace atunci cnd rceala este deja instalat. Medicul Alexandra Ghement ne spune urmtoarele: Planta de busuioc este indicat n tuse, n congestia sinusurilor, n migrene, febr, anorexie, flatulen, grip, bronit. Busuiocul este bun n eliminarea secreiilor pulmonare, revitalizeaz esutul nervos,

crete memoria. Se folosete ca infuzie, pulbere, suc proaspt care se poate combina cu alt butur. Sucul de busuioc este bun i pentru tratarea rnilor. 5. Cimbrul este bogat n timol, un ulei esenial puternic antiseptic, antibacterian i antioxidant. Datorit proprietilor acestui ulei esenial, cimbrul poate fi utilizat n tratarea infeciilor gtului, inflamaiilor, bronitei acute i cronice i a tusei convulsive. Ceaiul de cimbru este recomandat n rcelile celor mici, astfel: la o can de ap se adaug o lingur de cimbru, se las la infuzat, iar dup 10 minute se strecoar i poate fi consumat. Ceaiul poate fi consumat de 3-4 ori pe zi i este un excelent remediu natural pentru tratarea tusei. 6. Boabele de mutar: frunzele de mutar conin calciu, fosfor, magneziu i vitamina B. Uleiul de mutar conine acizi grai omega 3 i este o excelent surs de fier, zinc, magneziu, calciu, proteine etc. Mutarul stimuleaz apetitul alimentar i digestia, i ajut la decongestionarea sinusurilor. 7. Hreanul face parte din familia mutarului i, din punct de vedere medical, rdcina de hrean are numeroase proprieti curative: puternic antibiotic, expectorant, antibacterian, diuretic, bronhodilatator, vasodilatator coronarian, stimuleaz i sistemul imunitar al organismului. innd cont de proprietile enumerate mai sus hreanul este util n tratarea bronitei i a sinuzitei. 8. Menta este indicat i n tratarea gripelor, a rcelilor uoare, a bronitelor, a laringitelor i chiar a pneumoniilor. 9. Usturoiul nu putea s lipseasc din sertraul nostru de remedii naturale pentru imunitate. Are o aciune farmaceutic imunostimulant, regenerant i calmant, d un puternic brnci organismului atunci cnd acesta se lupt cu infeciile i este recomandat zilnic, att adulilor, ct i copiilor, n cantiti moderate, pentru creterea imunitii. 10. Mierea este un important remediu natural pentru creterea imunitii, deoarece conine enzime precum invertaz, amilaza, catalaza, acizi lactici, gluconici, sruri minerale precum fier, potasiu, calciu, fosfor. Mierea stimuleaz pofta de mncare i faciliteaz digestia, mbuntete activitatea inimii, a ficatului, crete procentul de hemoglobin din snge i are proprieti antibacteriene. Mierea ofer o imunitate bun dac digestia este corect. ntre mese putem da copilului s bea limonad cu lmie sau grapefruit i miere n care se pune puin zeam de ghimbir proaspt sau ment, ne mai recomand medicul primar de familie Alexandra Ghement. . Astmul de toamna: terapii alternative simple si eficiente Astmul este o boala cronica a plamanilor si, in ciuda faptului ca nu s-a descoperit un tratament miraculos care sa il vindece, exista solutii alternative care il tin sub control si ii amelioreaza simptomele. Astmul este mai accentuat toamna, odata cu racirea vremii, scaderea presiunii atmosferice si intensificarea vantului. Daca si tu suferi de

astm, poti incerca unul dintre urmatoarele terapii alternative, pentru a trece cu bine de acest val al crizelor asmatice.

1. Tehnica de respiratie Buteyko Tehnica de respiratie Buteyko este o terapie alternativa eficienta in caz de astm bronsic. Dezvoltata de cercetatorul rus Konstantin Pavlovich Buteyko, aceasta tehnica presupune exercitii de respiratie lenta, intrucat, in cazul astmaticilor, volumul de aer respirat este foarte mare, iar hiperventilatia scade nivelul de dioxid de carbon din sange, care la randul sau nu mai permite oxigenarea corespunzatoare a tesuturilor, iar caile aeriene se ingusteaza. Asa apare astmul. Exercitiile Buteyko pot fi invatate rapid si pot fi practicate oriunde, chiar si la birou. Stai asezat pe scaun si tine spatele drept. Inspira pe nas timp de doua secunde si expira timp de 3 secunde. Apoi, tine-ti rasuflarea pana cand simti un usor disconfort (20-40 de secunde). Repeta exercitiul de cat mai multe ori. Este bine sa stii ca tehnica de respiratie Buteyko este o terapie alternativa de lunga durata, insa care a dat rezultate bune pana acum.

2. Alimentatia bogata in acizi grasi omega 3, fructe si legume Alimentatia corecta este o terapie alternativa excelenta pentru persoanele care sufera de astm, insa pentru aceasta trebuie sa faci diferennta intre produsele care iti pot agrava crizele si cele care pot ameliora simptomele. Consuma alimente bogate in acizi grasi esentiali omega 3, precum si fructe si legume, daca vrei sa te bucuri de o toamna linistita, fara crize de astm. Este recomandat sa eviti alimentele care favorizeaza inflamatiile: produsele lactate, produsele sarate, produsele cu grasimi saturate, produsele care contin aditivi alimentari si conservanti din plin.

3. Plantele medicinale Unele plante medicinale sunt recunoscute pentru efectele lor benefice asupra plamanilor si constituie adesea prima terapie alternativa incercata de bolnavi pentru ameliorarea simptomelor astmului.

extractul de Ginkgo Biloba iedera uscata Boswellia serrata

. ABC-ul bolilor reumatismale Publicat inDosar Medical

Bolile reumatismale (reumatismul) sunt afectiuni cauzate de inflamatia articulatiilor, care se manifesta prin umflarea lor, precum si prin durere la nivel articular sau muscular. Unele boli reumatice, ca osteoartrita, sunt rezultatul modificarilor degenerative ale cartilajului articular. Altele, ca artrita reumatoida, apar cand sistemul nostru imun devine hiperactiv si ataca articulatiile, cu aparitia durerii, edemului si, in final, distrugerea lor. Tratamentul bolilor reumatice se face cu medicamente care amelioreaza simptomele si controleaza boala. Alte masuri terapeutice sunt exercitiile fizice regulate, o dieta echilibrata, reducerea greutatii corporale, odihna. In cazuri severe este nevoie de interventii chirurgicale, cu inlocuirea articulatiei bolnave cu o proteza articulara. Exista peste 100 de boli reumatice, cele mai frecvente fiind osteoartrita, artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilopoietica si sindromul Sjogren.

Semnele si simptomele osteoartritei Osteoartrita este o boala foarte frecventa, mai ales la varstnici. Cu timpul, cartilajul articular care captuseste extremitatile oaselor si le permite sa alunece se erodeaza. Miscarile devin dureroase sau aproape imposibil de efectuat. Cel mai des sunt afectate articulatiile genunchilor, soldurilor, gatului, zonei lombare si degetelor. In functie de localizare, acestea sunt reprezentate de durere, tumefactie, caldura locala, senzatie de anchilozare, slabiciune musculara si instabilitate articulara, durere in timpul mersului etc. Pentru stabilirea diagnosticului de osteoartrita, medicul face de obicei un examen obiectiv, apoi poate recomanda teste de sange, analiza lichidului articular obtinut prin punctie, radiografii si, in anumite cazuri, rezonanta magnetica nucleara.

Artrita reumatoida afecteaza predominant femeile In artrita reumatoida, sistemul imun al organismului ataca propriile tesuturi, determinand durere, tumefactie, redoare, uneori severe. Rezultatul poate fi afectarea definitiva a articulatiei, cu deformarea ei. Cauza exacta a acestei boli nu se cunoaste, insa se pare ca exista o componenta genetica importanta. De asemenea, se pare ca anumiti factori infectiosi

ar avea un rol in declansarea bolii. Factorii de mediu, ca fumatul, expunerea la siliciu, boala periodontala cronica ar creste riscul aparitiei artritei reumatoide, potrivit unor studii. Semnele si simptomele artritei reumatoide includ tumefactie articulara dureroasa, de cele mai multe ori a mai multor articulatii, redoare articulara matinala, oboseala, febra, aparitia la nivelul pielii a unor noduli reumatoizi. Pentru diagnostic, este utila verificarea in sange a factorului reumatoid, care este pozitiv la 70-80% dintre pacientii cu artrita reumatoida.

Lupusul eritematos sistemic, boala autoimuna grava Este o alta boala autoimuna, de cauza necunoscuta, care se manifesta prin durere articulara, fatigabilitate, redoare articulara, eruptii cutanate (cu aspect de fluture la nivelul fetei), sensibilitate la soare, caderea parului, afectarea rinichilor, anemie, durere toracica etc. Pentru stabilirea diagnosticului, se recomanda testarea in sange a anticorpilor antinucleari.

Spondilita anchilozanta, des intalnita la barbatii tineri Este o boala care debuteaza de obicei prin durere la nivelul coloanei lombo-sacrate si al articulatiilor sacroiliace, care unesc coloana vertebrala de oasele bazinului. Spondilita anchilozanta este mai frecventa la barbatii tineri, cu varsta sub 30 de ani. Simptomele sunt reprezentate de durere progresiva la nivelul coloanei lombare si feselor, care are tendinta de a se accentua. Durerea este mai intensa in repaus si se amelioreaza dupa miscare. Dupa 510 ani de evolutie a bolii, durerea urca spre coloana toracala si gat, iar articulatiile sacroiliace devin rigide, ceea ce poate impiedica efectuarea activitatilor zilnice. Pentru diagnostic, medicul efectueaza examen obiectiv, radiografii ale coloanei vertebrale si articulatiilor sacroiliace, ca si testarea din sange a unei proteine numite HLA-B27, utila pentru confirmarea diagnosticului.

Sindromul Sjogren poate aparea si in asociere cu alte boli autoimune Este o boala inflamatorie autoimuna, care poate aparea in asociere cu alte boli autoimune, ca artrita reumatoida sau lupusul, ori de una singura. Desi cauza sindromului Sjogren nu se cunoaste, este mai frecvent la femei. Semnele si simptomele sindromului Sjogren includ uscaciunea ochilor (glandele lacrimale nu secreta suficiente lacrimi), iritatii oculare cu senzatia de arsura, uscaciunea gurii (in urma secretiei insuficiente de saliva), carii dentare, afectiuni ale gingiilor, umflarea glandelor parotide, rareori dureri articulare si afectarea organelor interne. Pentru diagnostic, sunt necesare examen obiectiv, teste de sange, uneori si biopsii.

Metode de tratament pentru bolile reumatismale

Nu exista un tratament care sa vindece aceste boli reumatice, scopul lui fiind ameliorarea durerii si a inflamatiei, cu mentinerea functiei articulare. Pe termen lung, tratamentul se face cu antiinflamatoare non-steroidiene, care reduc durerea si inflamatia, cu medicamente modificatoare de boala, care incetinesc evolutia si incearca sa corecteze anomaliile imune intalnite in aceste boli. Corticosteroizii sunt medicamente antiinflamatoare puternice, care se administreaza pe cale orala sau injectabil, de obicei pe perioade scurte. Cele mai frecvente efecte secundare ale antiinflamatoarelor sunt durerea abdominala, ulcerele gastro-duodenale, chiar hemoragiile digestive. De aceea, uneori se recomanda asocierea lor cu medicamente care protejeaza stomacul de acestea. Efectele secundare ale corticosteroizilor constau in aparitia edemelor, daca nu se respecta dieta fara sare, cresterea in greutate, subtierea pielii, osteoporoza, cresterea riscului aparitiei infectiilor. Exista si o alta categorie de medicamente, care fac parte din grupa terapiilor biologice, mult mai scumpe, care se pot administra singular sau in asociere cu celelalte clase de medicamente. Reducerea greutatii corporale este utila in controlarea bolilor reumatismale , intrucat greutatea excesiva realizeaza un stres suplimentar asupra articulatiilor, in special ale genunchilor si soldurilor. Anumite tipuri de exercitii fizice, ca inotul, mersul pe jos, exercitii fizice aerobice, pot reduce durerea si redoarea articulara. Pentru mentinerea flexibilitatii articulatiilor sunt utile exercitiile de stretching. . Afectiuni de toamna (I) Publicat inMedicina de familie

Toamna este luna cand se numara bobocii, nu-i asa? Este un anotimp plin de culoare, de mirosuri si de arome. Este insa si unul dintre cele mai periculoase anotimpuri pentru cei cu afectiuni de natura alergica. Dintre acestea vom vorbi astazi despre astmul bronsic si ulcerul gastro-duodenal.

Astmul bronsic se acutizeaza toamna Astmul bronsic este o afectiune care se caracterizeaza de obicei prin accese de dispnee paroxistica expiratorie (dificultatea exagerata a bolnavului de a expira), la baza careia se afla o hiperreactivitate bronsica favorizata de factori alergici, iritanti si infectiosi. Declansarea crizelor de astm poate fi cauzata de unii mediatori proprii organismului, precum acetil-colina, adrenalina, noradrenalina si histamina, sau unor factori externi precum praful de casa, polenul, fulgii, mucegaiurile, fumul, pulberile industriale, vaporii, ceata, aerul rece. Tipuri de astm bronsic Astmul bronsic este clasificat de catre unii autori in doua tipuri: astm alergic si non-alergic. Astmul non-alergic este caracterizat de debut la varsta adulta (30-40 de ani), la indivizi fara antecedente cunoscute de tip alergic, dar care au frecvente infectii ale cailor respiratorii de

tipul rinitelor, sinuzitelor, bronsitelor cronice, polipilor. Astmul alergic, denumit si astm uscat, deoarece nu este intovarasit de bronsita (declansat de factori iritanti si infectiosi), este caracterizat de debutul in copilarie sau pubertate, de prezenta unui teren alergic manifestat prin eczeme, urticarii, rinite, febra fanului sau migrene in contact cu anumiti alergeni, teste cutanate pozitive, cresterea IgE. Pe langa astmul alergic care are de obicei un caracter sezonier, mai pot exista si alte forme de astm bronsic, precum cele care survin la indivizii cu predominenta parasimpatica sau cu tulburari neuro-psihice. Crizele de astm bronsic debuteaza mai ales noaptea , dupa doua-trei ore de la adormire sau in timpul zilei, dupa expunerea la factori alergici, stres psihic sau efort fizic. Criza poate fi precedata de o stare de iritabilitate, rinoree, stranut sau tulburari digestive. Conduita terapeutica in cazul astmului bronsic Tratamentul profilactic consta in evitarea contactului cu factorii iritanti si in cazuri extreme chiar schimbarea locului de munca sau a locuintei. Tratamentul de fond consta in detectarea factorilor favorizanti de natura alergica, neuropsihica sau neuroendocrina, urmata de desensibilizarea bolnavului si de imunostimulare prin vaccinuri specifice (broncho-vaxom). De asemenea, se folosesc si medicamente antihistaminice, beta 2-agonisti, corticoizi (aerosoli sau intravenos), adrenergice si anticolinergice. Ulcerul gastro-duodenal Ulcerul gastro-duodenal este caracterizat de o evolutie cu episoade dureroase periodice alternand cu perioade de remisiuni. Este o afectiune care se poate transmite pe cale genetica, dar poate debuta si in urma unor factori de mediu precum: consumul de alcool, fumatul, ciocolata, cafeaua, condimentele, aspirina, corticosteroizii, stresul psiho-social, pancreatita cronica, ciroza si boala Crohn. Tabloul clinic al ulcerului gastric Ulcerul se manifesta clinic prin durere epigastrica (zona imediat de sub stern), greata, varsaturi, balonari, eructatii, cresterea sau scaderea poftei de mancare. Durerea este descrisa uneori ca o foame dureroasa, ca o arsura, ca o senzatie de eroziune sau ca o durere colicativa. Durerea apare inainte de masa, dispare un timp dupa ce mancam, pentru ca apoi sa revina. In ceea ce priveste ulcerul gastric este posibil ca durerea sa nu dispara dupa masa sau chiar daca dispare ea apare mult mai repede, in circa 30 de minute (fata de cea din ulcerul duodenal care reapare in doua-trei ore). Durerea cauzata de ulcerul gastric apare mai ales vara si iarna, pe cand cea din ulcerul duodenal apare in special primavara si toamna. Ca si investigatii, in cazul ulcerului gastro-duodenal cea mai eficienta este endoscopia. Pe langa aceasta se mai folosesc determinarile anticorpilor anti-helicobacter pylori (bacteria care este in general responsabila de aceasta afectiune), testul respirator la uree marcata, identificarea din sucul gastric sau din materiile fecale.

Tratamentul ulcerului Tratamentul ulcerului consta in utilizarea unor anumite combinatii din tipul medicamentelor antisecretorii, cu medicamente de eradicare a infectiei cu Helicobacter pylori, cu medicamente antiacide (bicarbonat de sodiu, hidroxid de aluminiu), medicamente care stimuleaza factorii de protectie si pansamentele gastrice (sucralfat). In conditiile in care ulcerul nu se amelioreaza dupa un tratament de patru saptamani se recurge la tratament chirurgical. .. Boli de toamna Tratamente si prevenire

Zilele calde s-au cam terminat si toamna incepe sa se faca simtita din ce in ce mai mult. In timpul acestei perioade din an in natura au loc schimbari, si noi ne numaram printre ele. Corpul incearca sa se adapteze frigului si orelor reduse de lumina si mintea incearca sa se obisnuiasca cu ideea zilele calduroase sunt undeva departe. Multe persoane nu fac fata foarte bine acestor schimbari. Dureri de cap constante, nas infundat, gat inflamat si oboseala permanenta poate face viata foarte neplacuta. Sezonul racelii si gripei incepe sa se manifeste in aceasta perioada a anului din cauza cresterii umiditatii, si pentru ca adultii si copiii petrec mai mult timp inauntru facand schimb de virusi si boli. Schimbarile bruste de temperatura ne suprasolicita sistemul imunitar, din moment ce corpului ii ia de obicei ore sa se aclimatizeze singur. La inceputul toamnei, dimineata este racoroasa dar dupa amiaza este destul de cald, ceea ce face adaptarea imbracamintii destul de dificila. Daca nu suntem atenti, ne putem imbolnavi foarte usor. Cateva dintre bolile care se raspandesc la inceputul toamnei datorita fluctuatiilor de temperatura, umiditate si presiune atmosferica sunt: raceala sau gripa comuna, bronsita si astmul bronsic, ulcer, atac de cord, bolile reumatice, obezitatea. Raceala/Gripa comuna Ploaia, vantul puternic si variatiile de umiditate, sunt toti factori care contribuie la scaderea sistemului imunitar si faciliteaza contactarea unei raceli. Partea buna este ca aceste raceli de toamna nu sunt asa severe ca cele de iarna, dar este la fel de important sa vezi un doctor si sa o tratezi, pentru a preveni aparitia infectiilor virale. Pentru a te proteja de raceala si gripa, alege haine potrivite temperaturii, petrece mai mult timp facand sport afara si creste consumul de apa si fructe. Folosirea apei reci pentru a te spala pe fata si nas este de asemenea utila pentru a preveni raceala. Bronsita si astmul bronsic

Toamna este o perioada cu risc ridicat cand vine vorba de bronsita cronica. Este de asemenea anotimpul care favorizeaza astmul, in special astmul alergic sau cel uscat. Astmul alergic nu se manifesta odata cu bronsita si din fericire are un caracter sezonier, cel mai comun simptom fiind dificultate in respiratie. Pentru a imbunatati imunitatea si rezistenta corpului, ai grija de mediul in care lucrezi si locuiesti si improspateaza aerul constant. Ulcer gastroduodenal sau digestiv O alta boala comuna in aceasta perioada a anului este ulcerul, care poate fi cauzat de factori precum fumatul, consumul de alcool, stresul, alimentatie nsanatoasa, alte boli cronice, factori genetici sau infectii bacterioase cu Helicobacter Pylori. Cele mai obisnuite simptome sunt variatiile in apetit, dureri si voma. Durerile de ulcer gastric se manifesta de obicei imediat dupa masa, in timp ce durerile provocate de ulcerul duodenal sunt mai frecvente la cateva ore dupa masa. In orice caz, daca simti durere sau vomiti dupa fiecare masa, ar trebui sa consulti un doctor. Pentru a evita astfel de reactii se recomanda consumulde terci din fulgi de ovaz cu apa sau lapte si foarte putin zahar, supe cu morcovi, cartofi, conopida sau broccoli. De asemenea, este util consumul de ceaiuri slabe fara zahar si produsele din lapte proaspat fermentat. Cele mai bune fructe de consumat sunt bananele si merele coapte. Atac de cord Atacul de cord sau insuficinta cardiaca poate fi o amenintare foarte periculoasa pentru oamenii cu probleme la inima in timpul lunilor de toamna. Corpul se forteaza sa se adapteze schimbarilor de clima si asta poate suprasolicita sistemul cardio-respirator, cauzand consecinte grave. Motiv pentru care in aceasta perioada a anului cei care sunt diagnosticati cu afectiuni ale inimii trebuie sa fie precauti si sa-si ia tratamentul prescris fara abateri. Pentru a preveni atacul de cord este bine sa petreci 30 sau 40 de minute afara si sa mergi la plimbare zilnic. Bolile reumatice Bolile reumatice precum artrita sunt de asemenea foarte comune in acest anotimp manifestandu-se prin cresterea sensibilitatii si dureri ale articulatiilor datorita expunerii la temperaturi joase. Baile fierbinti, acupunctura, produse anti-inflamatoare, alifii cu analgezic si simpla evitare a plimbarilor in vreme ploioasa si racoroasa, sunt masuri pe care le poti lua pentru a evita simptomele acestei boli. Ia vitamina B si suplimente de calciu care imbunatatesc nutritia radacinilor nervoase si suprafetelor cartilaginoase ale articulatiilor. Imbraca-te mai gros si fii atent la exercitiile terapeutice. Un set de exercitii simple facute zilnic te pot ajuta sa intretii mobilitatea articulatiilor si eficienta muschilor. Exercitiile trebuiesc facute intr-o camera incalzita iar miscarile nu trebuie sa cauzeze dureri. Obezitate Obezitatea este de asemenea o problema grava in acest anotimp. Corpul uman poate acumula activ grasime astfel incat sa faca fata iernii geroase care vine. Grasimea acumulata in corpul uman nu afecteaza doar forma corpului, ci poate cauza in acelasi timp boli variate,

cum ar fi tensiune arteriala sau arterioscleroza. Pentru a mentine greutatea normala, odihneste-te atat cat ai nevoie si mareste consumul de fructe si legume (porumb, rosii) pentru a-ti relaxa intestinele. Ia suplimente de vitamina C pentru a imbunatati imunitatea si introdu in rutina ta zilnica exercitii si plimbari care te ajuta la evitarea obezitatii. Desi pare doar o schimbare externa, toamna inseamna modificari semnificative si pentru organismul tau. Ai grija de el si ajuta-l sa faca fata cu brio schimbarilor. Imbraca-te adecvat, fa miscare, nu te expune la temperaturi prea scazute, mananca multe fructe si legume si apeleaza la suplimente de viatmine si minerale daca crezi ca este cazul. .. Cum te aperi de alergiile de toamn! De obicei, alergiile sunt asociate cu anotimpurile calde. Dar nu este tocmai aa. Are i toamna propriul arsenal, format din mucegaiuri, acarieni i buruieni cu flori. Specialistul nostru, dr. Elena Mihai, i spune care sunt alergiile de toamn i cum le poi evita.

Evit plimbrile lungi prin parcuri, dac eti alergic la mucegai Alergiile de toamn produc o mulime de reacii: probleme respiratorii, ochi inflamai, lcrimoi, nas rou, care curge abundent sau este nfundat, strnut, tuse, dureri de cap, mncrime n cerul gurii sau n gt, ameeli, crize de astm. Mucegaiurile. Nimeni nu este protejat 100% contra sporilor de mucegai care plutesc n aer i care provin din frunzele moarte sau de la ciuperci. Acarienii. Sunt prezeni n covoare, saltele, mochete, perdele etc. i prosper n mediile umede i calde. Orice surs de cldur i rscolete. Produc senzaia de nas nfundat i strnut n salve. Cereale i buruieni. Secara de toamn, ptlagina, pelinul i ambrozia elibereaz n aer particule infime de polen pe care le inspirm, iar sistemul nostru imunitar declaneaz atacul. Rezultatul: iritaii oculare, nazale - aanumitul guturai produs de polen. Ce s faci

n timpul cltoriei cu maina, ine geamurile nchise. cnd vii de afar, scutur bine hainele i nclmintea. aspir temeinic toat casa, insistnd asupra covoarelor i a mochetelor, a tapieriilor i a draperiilor.

aerisete casa n fiecare diminea i n fiecare sear, nainte de culcare. spal lenjeria de pat la temperaturi de la 60 de grade n sus.

Cum calmezi simptomele Medicamentele antihistaminice moderne (fr efect sedativ) sunt prima variant de atac, dac te confruni cu simptomele alergiilor de toamn. Cu ochii pe copiii de coal nceputul anului colar poate nsemna pentru copiii ti i un nou debut pentru alergia de toamn. Dac slile de clas i coridoarele nu sunt foarte curate, pot provoca alergii severe. Praful de cret are, i el, efect iritant. Iar pentru copiii care sufer de astm este foarte periculos. .. 5 alimente impotriva alergiilor de toamna Daca in mod obinuit suferi de alergii primavara si vara, nu vei scapa de ele nici in anotimpurile mai reci. Exista plante care polenizeaza si toamna (pipirigul), asa ca pericolele alergiilor produse de polen inca persista. In plus, mucegaiul se dezvolta in umiditatea crescuta a toamnei declansand din nou alergii. Ca sa scapi de ele mai usor, uite ce poti include in dieta de toamna. Broccoli Beneficiile acestei legume vin din continutul mare de vitamina C. Cercetarile au aratat ca 500mg de vitamina C pe zi ajuta in atenuarea simptomelor alergiilor (stranut, cai respiratorii infundate, tuse). In plus, broccoli face parte din familia cruciferelor, plante recunoscute pentru puterea lor de a elibera sinusurile. Pentru un plus de vitamina C poti adauga in meniu si alte legume din aceeasi familie: varza si conopida. Iti propunem sa incerci: Ceapa si usturoi Ambele sunt bogate in quercitina, un antioxidant puternic care functioneaza ca un antihistaminic si lupta cu alergiile. In plus are si puterea de a reduce inflamatiile. Trebuie sa stii, insa, ca quercitina nu este usor absorbita din alimente si s-ar putea sa ai nevoie si de suplimente pentru a obtine aportul necesar. Poti incerca in dieta de toamna mai multe retete care sa cuprinda usturoi si ceapa. Dovleac Il gasesti din blesug in acest sezon si il poti pune in supe consistente, in placinte sau paste. Dovleacul contine carotenoide, fitonutrienti care au rol de antioxidanti si se transforma in vitamina A, importante in lupta cu alergiile. Daca singura incercare culinara de pana acum a fost placinta cu dovleac, noi iti propunem alte doua retete gustoase:

Morcovi Aceleasi carotenoide, mai exact beta-carotenul, il vei gasi si in morcovi, o sursa buna pentru a face plinul de Vitamina A. Vei obtine mai mult din beneficiile ei daca gatesti morcovii in loc sa ii consumi in stare cruda. Ii poti pregati la abur sau ii poti pune in retete gustoase. Noi avem doua propuneri pentru tine. Telina Telina este o leguma bogata in vitamina C si compusi cu rol anti-inflamator, ceea ce o transforma intr-un inamic al simptomelor alergiilor. Este gustoasa si cruda, si gatita si nu trebuie sa ii ignori partile verzi pe care le poti toca in salate, supe si tocanite. Noi iti propunem o salata pe care sa o poti aseza langa pastele preferate. . Tot ce trebuie s tii despre cele cinci cele mai comune boli ale toamnei Toamna aduce cu sine fluctuaii de temperatur i umiditate dar i schimbarea presiunii atmosferice. Conform cercettorilor, presiunea atmosferic poate influena activitatea mental uman, cauznd schimbri semnificative la nivelul ateniei i memoriei pe termen scurt.

Top cinci cele mai comune boli ale toamnei / FOTO: http://mind-press.blogspot.ro Toamna aduce cu sine fluctuaii de temperatur i umiditate dar i schimbarea presiunii atmosferice. Conform cercettorilor, presiunea atmosferic poate influena activitatea mental uman, cauznd schimbri semnificative la nivelul ateniei i memoriei pe termen scure, scrie sfatulmedicului.ro. Factorii de mediu: schimbarea umiditatii si a temperaturii, cauzeaza mai mult de jumatate dintre durerile de cap si favorizeaza dezvoltarea virusurilor respiratori, migrenelor, afectiunilor reumatice, insomniei, etc. Racelile comune Ploile, vantul puternic si variatiile de umiditate contribuie la slabirea sistemului imunitar, favorizand contactarea racelilor. Cunoscute si sub denumirea de infectii virale ale tractului respirator superior, racelile pot fi cauzate de peste 200 de tipuri de virusuri si, de regula, nu au acelasi grad de severitate comparativ cu racelile specifice sezonului de iarna. Din cauza numarului foarte mare si in permanenta dezvoltare de virusuri care pot cauza raceala, organismul uman nu reuseste sa determine rezistenta pentru toate aceste virusuri.

Simptomele racelilor - congestie nazala sau secretii nazale; - inflamare sau durere in gat - laringita; - stranut, tusit; - febra si durere de cap; - senzatie de oboseala si durere la nivelul organismului; Aceste simptome dureaza, in medie, de la 3 la 10 zile. Metode de transmitere Raceala se transmire, de regula, prin contact direct cu secretiile infectate (strangerea mainii cu o persoana bolnava) sau indirect, prin contactul cu o suprafata infectata. Spre exemplu, daca o persoana bolnava stranuta, isi atinge nasul si apoi are contact cu o alta persoana, cea din urma poate prelua virusul. In plus, virusul unei raceli poate supravietui pe obiecte precum: pix, carte, telefon, tastatura, ceasca de cafea - timp de cateva ore si poate fi transmis prin contactul unei persoane sanatoase cu aceste obiecte. Exista legatura directa intre expunerea la frig si raceala? Desi racelile comune se manifesta de regula in sezoanele reci: toamna, iarna, vremea rece in sine nu cauzeaza raceala. In schimb, se considera ca in lunile cu vreme rece, persoanele obisnuiesc sa petreaca mai mult timp in spatii inchise, mult mai aproape unii de altii, facilitand astfel raspandirea virusurilor. Tratamentul racelilor comune Nu exista un tratament pentru raceli! Tratamentul la domiciliu are rolul de a ameliora simptomele asociate racelilor si permitand bolii sa-si urmeze cursul. Masurile adoptate pe perioada de boala includ odihna si consumarea unei cantitati cat mai mare de lichide. O serie de medicamente: pastile si spray-uri pentru gat, medicamente si siropuri pentru tuse, pot fi de ajutor in ameliorarea simptomatologiei. Decongestionantele precum pseudoefedrina sau antihistaminicile pot ameliora simptomele nazale. Acetaminofenul si ibuprofenul pot fi de ajutor in combaterea febrei, faringitei si a durerilor resimtite la nivelul corpului. Important: medicamentele destinate ameliorarii simptomelor de raceala nu sunt recomandate copiilor mai mici de 2 ani, deoarece pot manifesta reactii adverse ce pot pune in pericol viata acestora. Antibioticele sunt recomandate in tratarea racelii comune? NU. Antibioticele nu au nici un efect pozitiv asupra tratarii racelii, ci doar in situatii in care pacientul prezinta boli cauzate de bacterii - in vreme ce racelile sunt provocate de virusuri. In plus, antibioticele nu doar ca nu sunt de ajutor, ci, pot cauza reactii alergice ce pot fi fatale; utilizarea de antibiotice in situatii in care acestea nu sunt necesare poate duce la modificarea unor bacterii comune ce pot dezvolta rezistenta la antibiotic.

Masuri de prevenire a racelilor - spalarea frecventa a mainilor; - evitarea contactului cu persoanele ce prezinta boala; - intarirea sistemului imunitar; - modificarea obiceiurilor zilnice: renuntarea la fumat si evitarea stresului;

Astmul si afectiunile alergice La fel ca si primavara, toamna este un sezon propice alergiilor si astmului, in special astmului alergic. Astmul alergic este cel mai comun tip de astm; aproximativ 90% dintre copiii astmatici prezinta alergii, comparativ cu situatia adultilor: doar 50%. Inhalarea unor substante specifice, denumite alergeni (polen, praf, mucegai) conduce la manifestarea simptomelor de astm asociate cu reactiile alergice. Aproape orice astmatic (alergic sau non-alergic) simte o inrautatire a starii de sanatate dupa depunerea de efort in aer rece sau dupa inhalarea de fum, praf sau mirosuri puternice. Indiferent de tipul de astm - alergic sau non-alergic - simptomele sunt in general aceleasi, incluzand: - stranut; - tuse; - dificultati respiratorii; - respiratie scurta - dispnee; - respiratie rapida - tahipnee; - incordarea pieptului; Alergeni comuni - polenul; - spori sau fragmente de mucegai; - iritanti de la animalele de companie (de la nivelul parului, pielii) si saliva; - praf; - fecale de gandaci; Reactiile alergice pot fi determinate prin contact fizic cu un alergen (cauzand urticarie, inrosirea pielii), prin patrunderea unui alergen la nivel ocular (mancarime, inrosirea ochilor) sau prin ingerare, care in rare cazuri poate determina soc anafilactic (incluzand atacul astmatic sever).

Acesti iritanti includ: - fumul de tigara; - fumul produs de un incendiu, lumanari, candele, tamaie, foc de artificii; - aer poluat; - aer rece, in special in conditiile practicarii de exercitii in aer rece; - miros puternic de chimicale; - parfum, sau produse parfumate; - incaperi pline de praf;

Tratament Determinarea factorilor iritanti si evitarea expunerii la aceastia este un prim pas in prevenirea astmului si aleriilor. Cu toate acestea, deoarece este imposibil de evitat toti alergenii, exista o serie de medicamente ce pot ajuta in ameliorarea simptomelor. Un bun tratament al alergiilor nazale include antihistaminice (ex: Claritin), aerosoli salini, spray-uri decongestionante nazale (folosite doar cateva zile). In cazul in care aceste tratamente nu au efect, se recomanda consultul medical. Pentru controlarea astmului, medicamentele necesita prescriptie de la medicul specialist. Tratamentul poate include steroizii inhalanti, bronhodilatatoare cu durata lunga de actiune, inhalatori pentru astm, medicamente: Singulair / Accolate. Prednison poate fi indicat timp de cateva zile pentru tratarea simtomelor atacului sever de astm. In cazul in care niciunul dintre tratamentele de mai sus nu se dovedesc a fi eficiente, se poate apela la xolair - medicament injectabil ce reduce nivelul de IgE.

Ulcerul gastroduodenal Ulcerul gastroduodenal reprezinta o leziune la nivelul mucoasei stomacului sau duodenului, mucus ce protejeaza organele de efectele sucului digestiv. Aceasta afectiune este una comuna, care produce o durere caracteristica si schimba calitatea vietii. Simptome Cele mai comune simptome ale ulcerului gastroduodenal sunt variatia apetitului alimentar, durerea si voma. - durere in regiunea superioara a abdomenului (epigastru) intre 30 si 60 de minute dupa servirea mesei; - manifestarea durerii noaptea (cand stomacul este gol); - dureri moderate de stomac care nu radiaza (se manifesta doar local); - perioade de saptamani de durere si perioade fara nici un simptom; - presiune dureroasa pe epigastru; - pierderea apetitului alimentar si scaderea in greutate; - greata si voma; Durerea poate fi asociata cu pirozis sau aciditate in esofag si adesea insotita de reflux gastro-esofagian. 5 cele mai comune boli ale toamnei

Generalitati Sus Toamna aduce cu sine fluctuatii de temperatura si umiditate dar si schimbarea presiunii atmosferice. Conform cercetatorilor, presiunea atmosferica poate influenta activitatea

mentala umana, cauzand schimbari semnificative la nivelul atentiei si memoriei pe termen scurt. Factorii de mediu: schimbarea umiditatii si a temperaturii, cauzeaza mai mult de jumatate dintre durerile de cap si favorizeaza dezvoltarea virusurilor respiratori, migrenelor, afectiunilor reumatice, insomniei, etc.

Cuprins articol 1. 2. 3. 4. 5. 6. Generalitati Racelile comune Astmul si afectiunile alergice Ulcerul gastroduodenal Insuficienta cardiaca Afectiunile reumatice

Racelile comune Ploile, vantul puternic si variatiile de umiditate contribuie la slabirea sistemului imunitar, favorizand contactarea racelilor. Cunoscute si sub denumirea de infectii virale ale tractului respirator superior, racelile pot fi cauzate de peste 200 de tipuri de virusuri si, de regula, nu au acelasi grad de severitate comparativ cu racelile specifice sezonului de iarna. Din cauza numarului foarte mare si in permanenta dezvoltare de virusuri care pot cauza raceala, organismul uman nu reuseste sa determine rezistenta pentru toate aceste virusuri. Simptomele racelilor - congestie nazala sau secretii nazale; - inflamare sau durere in gat - laringita; - stranut, tusit; - febra si durere de cap; - senzatie de oboseala si durere la nivelul organismului; Aceste simptome dureaza, in medie, de la 3 la 10 zile. Metode de transmitere Raceala se transmire, de regula, prin contact direct cu secretiile infectate (strangerea mainii cu o persoana bolnava) sau indirect, prin contactul cu o suprafata infectata. Spre exemplu, daca o persoana bolnava stranuta, isi atinge nasul si apoi are contact cu o alta persoana, cea din urma poate prelua virusul. In plus, virusul unei raceli poate supravietui pe obiecte precum: pix, carte, telefon, tastatura, ceasca de cafea - timp de cateva ore si poate fi transmis prin contactul unei persoane sanatoase cu aceste obiecte. Exista legatura directa intre expunerea la frig si raceala? Desi racelile comune se manifesta de regula in sezoanele reci: toamna, iarna, vremea rece in sine nu cauzeaza raceala. In schimb, se considera ca in lunile cu vreme rece, persoanele

obisnuiesc sa petreaca mai mult timp in spatii inchise, mult mai aproape unii de altii, facilitand astfel raspandirea virusurilor. Tratamentul racelilor comune Nu exista un tratament pentru raceli! Tratamentul la domiciliu are rolul de a ameliora simptomele asociate racelilor si permitand bolii sa-si urmeze cursul. Masurile adoptate pe perioada de boala includ odihna si consumarea unei cantitati cat mai mare de lichide. O serie de medicamente: pastile si spray-uri pentru gat, medicamente si siropuri pentru tuse, pot fi de ajutor in ameliorarea simptomatologiei. Decongestionantele precum pseudoefedrina sau antihistaminicile pot ameliora simptomele nazale. Acetaminofenul si ibuprofenul pot fi de ajutor in combaterea febrei, faringitei si a durerilor resimtite la nivelul corpului. Important: medicamentele destinate ameliorarii simptomelor de raceala nu sunt recomandate copiilor mai mici de 2 ani, deoarece pot manifesta reactii adverse ce pot pune in pericol viata acestora. Antibioticele sunt recomandate in tratarea racelii comune? NU. Antibioticele nu au nici un efect pozitiv asupra tratarii racelii, ci doar in situatii in care pacientul prezinta boli cauzate de bacterii - in vreme ce racelile sunt provocate de virusuri. In plus, antibioticele nu doar ca nu sunt de ajutor, ci, pot cauza reactii alergice ce pot fi fatale; utilizarea de antibiotice in situatii in care acestea nu sunt necesare poate duce la modificarea unor bacterii comune ce pot dezvolta rezistenta la antibiotic. Masuri de prevenire a racelilor - spalarea frecventa a mainilor; - evitarea contactului cu persoanele ce prezinta boala; - intarirea sistemului imunitar; - modificarea obiceiurilor zilnice: renuntarea la fumat si evitarea stresului;

Astmul si afectiunile alergice La fel ca si primavara, toamna este un sezon propice alergiilor si astmului, in special astmului alergic. Astmul alergic este cel mai comun tip de astm; aproximativ 90% dintre copiii astmatici prezinta alergii, comparativ cu situatia adultilor: doar 50%. Inhalarea unor substante specifice, denumite alergeni (polen, praf, mucegai) conduce la manifestarea simptomelor de astm asociate cu reactiile alergice. Aproape orice astmatic (alergic sau non-alergic) simte o inrautatire a starii de sanatate dupa depunerea de efort in aer rece sau dupa inhalarea de fum, praf sau mirosuri puternice. Indiferent de tipul de astm - alergic sau non-alergic - simptomele sunt in general aceleasi, incluzand: - stranut; - tuse;

- dificultati respiratorii; - respiratie scurta - dispnee; - respiratie rapida - tahipnee; - incordarea pieptului; Alergeni comuni - polenul; - spori sau fragmente de mucegai; - iritanti de la animalele de companie (de la nivelul parului, pielii) si saliva; - praf; - fecale de gandaci; Reactiile alergice pot fi determinate prin contact fizic cu un alergen (cauzand urticarie, inrosirea pielii), prin patrunderea unui alergen la nivel ocular (mancarime, inrosirea ochilor) sau prin ingerare, care in rare cazuri poate determina soc anafilactic (incluzand atacul astmatic sever).

Acesti iritanti includ: - fumul de tigara; - fumul produs de un incendiu, lumanari, candele, tamaie, foc de artificii; - aer poluat; - aer rece, in special in conditiile practicarii de exercitii in aer rece; - miros puternic de chimicale; - parfum, sau produse parfumate; - incaperi pline de praf; Tratament Determinarea factorilor iritanti si evitarea expunerii la aceastia este un prim pas in prevenirea astmului si aleriilor. Cu toate acestea, deoarece este imposibil de evitat toti alergenii, exista o serie de medicamente ce pot ajuta in ameliorarea simptomelor. Un bun tratament al alergiilor nazale include antihistaminice (ex: Claritin), aerosoli salini, spray-uri decongestionante nazale (folosite doar cateva zile). In cazul in care aceste tratamente nu au efect, se recomanda consultul medical. Pentru controlarea astmului, medicamentele necesita prescriptie de la medicul specialist. Tratamentul poate include steroizii inhalanti, bronhodilatatoare cu durata lunga de actiune, inhalatori pentru astm, medicamente: Singulair / Accolate. Prednison poate fi indicat timp de cateva zile pentru tratarea simtomelor atacului sever de astm. In cazul in care niciunul dintre tratamentele de mai sus nu se dovedesc a fi eficiente, se poate apela la xolair - medicament injectabil ce reduce nivelul de IgE.

Ulcerul gastroduodenal Ulcerul gastroduodenal reprezinta o leziune la nivelul mucoasei stomacului sau duodenului, mucus ce protejeaza organele de efectele sucului digestiv. Aceasta afectiune este una comuna, care produce o durere caracteristica si schimba calitatea vietii. Simptome

Cele mai comune simptome ale ulcerului gastroduodenal sunt variatia apetitului alimentar, durerea si voma. - durere in regiunea superioara a abdomenului (epigastru) intre 30 si 60 de minute dupa servirea mesei; - manifestarea durerii noaptea (cand stomacul este gol); - dureri moderate de stomac care nu radiaza (se manifesta doar local); - perioade de saptamani de durere si perioade fara nici un simptom; - presiune dureroasa pe epigastru; - pierderea apetitului alimentar si scaderea in greutate; - greata si voma; Durerea poate fi asociata cu pirozis sau aciditate in esofag si adesea insotita de reflux gastro-esofagian. Cauze Ulcerul gastroduodenal poate avea cauze nenumarate, precum: - fumatul si consumul de alcool; - stresul; - obiceiuri alimentare defectuase; - boli cronice, factori genetici; - infectia bacteriana cu Helicobacter Pylori; - administrarea de medicamente anti-inflamatorii; Tratament Tratamentul difera in functie de cauzele bolii. In primul rand, ulcerul necesita o schimbare a stilului de viata, care sa includa renuntarea la fumat, alcool, abuz de medicamente, stabilirea unui regim alimentar sanatos. - Tratamentul cu antibiotic este indicat tuturor pacientilor ce prezinta infectie cu Helicobacter Pylori (bacterie prezenta la aproximativ 85% dintre pacientii cu ulcer gastric); - Terapia anti-ulcer (Anti H2, Omeprazol) este recomandata pentru ameliorarea simptomelor si facilitarea vindecarii; - "Ulcerul rebel" (rezistent la tratament medical) necesita combinarea inhibitorilor de secretie acida cu antiobioticele; - Tratamentul chirurgical este rar abordat, in situatiile in care ulcerul nu se vindeca dupa administrarea corecta a medicatiei si schimbarea stilului de viata, si/sau apar complicatii ce pun in pericol viata pacientului.

Insuficienta cardiaca In lunile de toamna, insuficienta cardiaca poate reprezenta o grava amenintare pentru persoanele ce sufera de afectiuni cardiovasculare. In procesul de adaptare la noile conditii de mediu, organismul poate suprasolicita sistemul cardiovascular, cauzand consecinte serioase. Simptome Insuficienta cardiaca poate fi cronica sau acuta. Insuficienta cardiaca cronica: - respiratie scurta (dispnee);

- oboseala si extenuare; - edem la nivelul picioarelor, gleznelor, talpilor; - batai rapide sau neregulate ale inimii; - reducerea abilitatii de a efectua exercitii; - tuse persistenta sau respiratie suieratoare; - cresterea in volum a abdomenului (ascita); - cresterea brusca in greutate cauzata de retentia de lichide; - lipsa apetitului alimentar si greata; - dificultati de concentrare; Insuficienta cardiaca acuta: - simptome similare cu cele ale insuficientei cronice, dar mult mai severe si cu debut brusc si agravare rapida; - respiratie rapida si neregulata (palpitatii); - dispnee brusca si severa si atac de tuse cu expectoratie spumoasa deschisa la culoare; - durere in piept - in cazul in care insuficienta este provocata de un atac de inima. Principalii factori de risc: - Hipertensiune arteriala; - Boala coronariana; - Atacul de inima; - Aritmie; - Diabet si unele medicamente indicate in tratarea diabetului; - Apnee de somn; - Defecte congenitale cardiace; - Virusuri (infectii viarale); - Abuz de alcool; - Afectiuni ale rinichilor; Tratament In functie de simptome, tratamentul presupune, de regula, o combinatie de medicamente: - Enzime de conversie a angiotensinei; - Blocanti ai receptorilor angiotensinei II; - Digoxin; - Betablocante; - Diuretice; - Antagonisti ai aldosteronului; Afectiunile reumatice Afectiunile reumatice, cum ar fi artrita, sunt foarte comune in sezonul de toamna, cauzand cresterea sensibilitatii si dureri articulare in urma expunerii la temperaturi mai scazute. Aceste afectiuni sunt caracterizate prin inflamatii (inrosire si incalzire, inflamare si durere) si pierderea functiilor unuia sau mai multor structuri conectoare sau de suport ale organismului: articulatii, tendoane, ligamente, oase si muschi. Simptomele comune includ durere, inflamare si rigiditate. Unele afectiuni reumatice pot implica de asemeni organele interne. Exista peste 100 de boli reumatice, printre care:

- Osteoartrita Este cel mai comun tip de artrita si afecteaza in prima faza cartilajul, putand cauza durere articulara sau rigiditate. Dizabilitatile apar de cele mai multe ori in situatiile in care boala afecteaza coloana sau articulatiile care sustin greutatea corpului (genunchi, solduri). - Artrita reumatoida Este o boala frecventa ce afecteaza membrana sinoviala ce delimiteaza articulatiile, manifestandu-se prin durere, rigiditate, inflamare, degradarea articulatiei si pierderea functiilor acesteia. - Artrita reumatoida juvenila Este cea mai comuna forma a artritei in perioada copilariei, cauzand durere, rigiditate, inflamare si pierderea functiilor articulatiei; poate fi asociata cu eruptii cutanate sau febra si poate afecta diferite parti ale corpului. - Fibromialgia Este o afectiune cronica care cauzeaza durere la nivelul tesutului care asigura suportul si miscarea oaselor si a articulatiilor. Durere, rigiditate si puncte sensibile apar la nivelul muschilor si tendoanelor, in special la nivelul gatului, splinei, umerilor si soldurilor. - Sclerodermia Cunoscuta si sub denumirea de scleroza sistemica, sclerodermia afecteaza pielea, vasele de sange si articulatiile dar si unele organe interne: plamanii si rinichii. Afectiunea presupune o productie excesiva si anormala de colagen la nivelul pielii si organelor interne. - Spondiloartropatia Acest grup de afectiuni reumatice afecteaza in special coloana vertebrala. O forma comuna spondilita anchilozanta - nu afecteaza doar coloana ci si soldurile, umerii si genunchii, tendoanele si ligamentele din jurul oaselor si articulatiile inflamandu-se si cauzand durere si rigiditate. - Guta Acest tip de artrita rezulta in urma depozitarii excesive de acid uric in sange (hiperuricemie). - Artrita infectioasa Artrita infectioasa este provocata de agenti infectiosi (bacterii, virusuri). Artrita cu parvovirus si artrita gonococica sunt 2 tipuri de artrita infectioasa. In cazul acestui tip de artrita, diagnosticarea precisa si tratamentul antibiotic sunt cruciale in eliminarea infectiei si minimizarea degradarilor la nivel articular. - Polimialgia reumatica Deoarece afectiunea implica tendoanele, muschii, ligamentele si tesuturile din jurul articulatiei, simptomele includ adesea durere, rigiditate matinala la nivelul umerilor, soldurilor, gatului si spatelui. - Artrita psoriazica Apare in cazul pacientilor cu psoriazis, putand afecta articulatiile din orice zona a corpului, de la articulatiile mici ale mainii pana la articulatii intervertebrale. - Bursita Reprezinta inflamatia bursei, sac mic cu fluid care captuseste si lubrefiaza zona in care elementele articulare (inclusiv os, tendon, ligament, muschi sau piele) se freaca una de alta. - Tendinita Afectiune ce presupune inflamarea tendoanelor (cordoane dure de tesut care conecteaza muschii de oase) cauzata de suprasolicitare, injurii sau afectiuni reumatice. Tendinita produce durere si sensibilitate si poate restrictiona miscarea articulatiilor invecinate.

Baile calde, acupunctura, antiinflamatoarele, analgezicele si simpla evitare a plimbarilor in conditii de vreme rece si/sau ploaie, sunt masuri ce trebuiesc adoptate in prevenirea si ameliorarea simptomelor bolii. Alergiile de toamna sunt o problema pentru tine?

Care sunt cauzele acestor simptome? 1. Frunzele cazute din copaci si umede, pot sa contina bacterii si mucegaiuri care produc reactii alergice, care se manifesta prin dureri de cap, nas rosu si cu secretii abundente, ochi umflati, care prezinta senzatia de mancarime. 2. Copacii, florile si semintele care infloresc mai tarziu elibereaza polen, cu efecte daunatoare asupra persoanelor alergice. De obicei, aceste particule microscopice au efecte negative cand sunt inhalate. Insa, in cazul persoanelor care sunt alergice, polenul si sporii de mucegai pot cauza o serie de reactii destul de severe: stranut, tuse, scurgeri nazale, ochi lacrimati, mancarime in gat, congestii nazale si durere provocata de sinusuri. Aceste alergii sezoniere pot atrage cu sine si simptome severe de astm, respiratie dificila si zgomotoasa, tuse.

Tratamentul trebuie inceput inainte de venirea toamnei Evident ca cel mai bun tratament de a-ti usura aceste stari este acela de prevenire. Asadar, niciodata sa nu astepti ca aceste simptome sa se manifeste, ci du-te degraba la un doctor si incepe tratamentul. Expertii recomanda inceperea tratamentului pe la finalul verii, deoarece cantitatea de polen creste foarte mult din august pana la primul inghet.

Ce optiuni de tratament iti sunt la indemana?

atentie la unele medicamente fara prescriptie medicala. Picaturile nazale si pentru ochi contin agenti care dupa ce ofera o eliberare temporara iti pot inrautati mai mult simptomele;

decongestionantele nazale pot creste tensiunea arteriala, asadar este indicat sa discuti cu un specialist despre optiunile de tratament; daca simptomele nu se amelioreaza, doctorul trebuie sa iti prescrie un antihistaminic mai puternic. Este recomandat sa incerci diferite marci pana gasesti una care functioneaza cel mai bine in cazul tau. Intr-o saptamana foloseste o optiune, iar daca vezi ca nu da roade, schimba marca; s-ar putea sa ai nevoie de steroizi intranazali (spray-urile nazale) pentru a controla congestia nazala. Sau chiar de picaturi pentru ochi, in cazul in care ii simti umflati si cu senzatie disconfortanta de mancarime; daca ai incercat tot ce se putea incerca si nu ai observat nicio ameliorare, cauta ajutor specializat deoarece este foarte posibil sa fii extrem de alergic la variati factori din mediul inconjurator. Sfaturi practice care-ti amelioreaza starea 1. Du-te la doctor pentru analize. Racelile si febra de fan (rinita alergica sezoniera) se pot manifesta prin simptome asemenatoare. Potrivit expertilor, deosebirea consta in durata de manifestare. Asadar, daca simtomele persista mai multe saptamani este vorba despre o alergie. Doctorul iti poate face un test pentru a confirma ca esti alergic/a si iti va indica alergenii pe care trebuie sa-i eviti. 2. Tine geamurile inchise. Redu pe cat posibil expunerea la factorii alergeni, tinand geamurile inchise mai mult timp (inclusiv cele de la masina) si foloseste moderat aerul conditionat. Cu toate acestea, nu vei fi complet protejat/a de alergeni, deoarece au prostul obicei de a se lipi de haine. Solutia: schimba-ti hainele si fa rapid un dus, dupa ce ai intrat in casa. Intre orele 5 si 10 dimineata incearca sa stai in casa, deoarece atunci este intervalul cel mai periculos. 3. Nu ignora simptomele. Studiile arata ca rinita alergica cauzeaza inflamatii la nivelul plamanilor si al sinusurilor care pot sa conduca la probleme respiratorii serioase, precum sinuzita si astmul. De asemenea, persoanele afectate sunt mult mai vulnerabile la eczeme si alergii alimentare. 4. Renunta la umidificator. Daca acesta face bine la raceala, nu acelasi lucru se intampla in cazul alergiilor. Aerul umed iti poate inrautati situatia, din cauza bacteriilor pe care le dezvolta. 5. Evita alimentele care ar putea cauza alergii. In aceasta categorie intra pepenele rosu, zucchini, bananele si cantalupul. De asemenea, produsele lactate accentueaza congestionarea mucoasei nazale la persoanele alergice. 6. Gandeste si actioneaza in perspectiva. Daca masurile de precautie, pastilele si spray-urile nu functioneaza, ia in considerare varianta injectiilor pentru alergii. Expertii recomanda inceperea imunoterapiei inainte de venirea toamnei, pentru ca sistemul imunitar sa aiba timpul necesar pentru crearea anticorpilor.

Alergiile de toamna Daca, odata cu venirea toamnei, ai inceput sa stranuti, iti lacrimeaza ochii si nasul, ai dureri de cap, sa stii ca acestea pot fi semnele unei rinite alergice. De altfel, alergiile se manifesta cel mai frecvent primavara si toamna, la schimbarea anotimpurilor. Iata cateva detalii in legatura cu acest subiect. Alergia reprezinta o reactie de aparare exagerata la substante denumite antigeni, care in mod normal sunt inofensive (praf, polen,par, ciocolata, lapte, peste, capsuni) sau la un medicament ori anumite bacterii. Reactia organismului este de a elimina aceste substante prin anticorpi ce stimuleaza producerea de substante inflamatorii (histamina, leucotriene, prostaglandine). Efectele acestor substante sunt lacrimarea, stranutul, congestia nazala,tusea, senzatia de mancarime in cerul gurii sau in gat, senzatia de nas infundat. Daca aceste simptome se asociaza cu febra, atunci nu mai este vorba de alergie, iar prezentarea la medic este necesara pentru stabilirea conduitei terapeutice. Persoanele cunoscute cu astm bronsic pot constata o agravare a bolii lor in primele doua luni ale toamnei. Cea mai frecventa dintre cauzele alergiilor de toamna o reprezinta rugina sau pipirigul. Aceasta floare isi incepe polenizarea in luna august, iar efectele ei se pot resimti pana toamna tarziu si la distante mari. O singura planta poate produce pana la 1 miliard de particule de polen, eliberat in special seara, favorizat fiind de umiditate si vant. In multe zone expunerea este maxima intre orele 10 si 15. Suspiciunea diagnosticului de alergie este realizata de medicul curant, dar identificarea antigenului o face doar medicul specialist alergolog in urma unor teste cutanate. Astfel, pe piele se pot aplica mai multe tipuri de alergeni prin abraziune injectare intradermica. Daca pacientul este alergic la una dintre substante, tegumetul se va inrosi in zona in care a fost depus alergenul respectiv. In prezent se pot efectua si teste prin care sa se determine cantitatea de anticorpi fata de un alergen particular specific, insa acestea sunt recomandate in special pentru identificarea alergenilor alimentari, sunt mai laborioase si rezultatul este eliberat dupa cateva zile. Cel mai bun tratament pentru evitarea alergiei este cel de prevenire, astfel ca este necesar un consult medical in acest sens. Chiar daca alergiile de toamna sunt mai usoare in comparatie cu cele de primavara, iata care sunt recomandarile specialistilor, in vederea evitarii sau diminuarii simptomelor lor:

evitarea iesirilor in aer liber in intervalul orar 10- 15, mai ales daca in zona dumneavoastra sunt numerosi alergeni aeropurtati (zona de campie), acesta fiind intervalul de maxima circulatie a polenului in aer;

curatarea tevilor, a filtrelor, inainte sa dati drumul caldurii pentru prima data; utilizarea unui umidificator de aer, astfel incat umiditatea in camera in care locuiti sa fie in permanenta intre 30-50%; utilizarea unui purificator de aer, care sa filtreze particule de polen, praf, mucegai; folosirea unei masti de fata care sa va acopere gura si nasul, in special cand lucrati in gradina, sau cand strangeti frunzele moarte. Chiar daca in prezent medicamentele antialergice se pot achizitiona si fara presciptie medicala, este mai sigur sa fiti consultat de catre un medic specialist anterior administrarii oricarui compus antialergic. Daca totusi preferati sa va cumparati medicamente antialergice fara o vizita la medic, trebuie sa aveti grija la ce alegeti, deoarece anumite antihistaminice ( cele de generatie intai) au importate reactii secundare, in principal sedare. Aceasta poate fi atat de intensa incat pe durata tratamentului pacientul este sfatuit sa evite condusul autovehiculelor, manipularea utilajelor industriale, sau realizarea oricarei actiuni ce necesita atentie sporita. Medicii specialisti recomanda inceperea tratamentului la finalul verii, deoarece cantitatea de polen creste foarte mult din august pana la primul inghet. Medicamentele utilizate pentru tratarea alergiilor sunt corticoizii, antihistaminicele, decongestionantele nazale si antihistaminicele decongestionante. . Ulcer: odata cu venirea toamnei durerile devin mai frecvente! Prof. dr. Carol Stanciu, Institutul de Gastroenterologie Iasi: "Ulcerul este de fapt o rana care apare in peretele duodenului sau al stomacului. Ulceratia (n.r. - rana) se produce in mucoasa gastrica sau in cea duodenala in urma aparitiei unui dezechilibru intre factorii agresivi ai continutului gastric (sucul gastric plus alimentele ingurgitate) si proprietatile de protectie a invelisului (mucoasa gastrica si, respectiv, a duodenului). Factorii care determina aparitia ulceratiilor sint diversi: de la predispozitia genetica, alimentatia haotica si pina la consumul de medicamente antiinflamatorii sau bacteria Helicobacter pylori. De cele mai multe ori este o imbinare a mai multor factori. Atentie: un rol important il joaca in producerea ulcerelor consumul de alcool si fumatul, erorile de alimentatie, intervalele mari intre mese, mincatul pe fuga si numai uscaturi sau fast-food-uri, ca si inghititul pe nemestecate. Perodicitatea ulcerului consta in alternarea intervalelor lipsite de de durere cu faze dureroase. Perioadele ulceroase au de obicei caracter sezonier, fiind accentuate primavara si toamna. Adesea, aceste perioade acute alterneaza cu perioade de remisie, care pot sa dureze de la citeva saptamini pina la citiva ani. Odata cu venirea toamnei durerile ulceroase pot reaparea sau daca nu au disparut, devin mai frecvente si se pot accentua. Insa, atentie: nu orice durere in zona stomacului inseamna ulcer. Durerea ulceroasa are caractere tipice! * Localizarea durerii este de obicei epigastrica (in "cosul pieptului"); durerea este de intensitate variabila, de la arsura la torsiune.

* Una dintre caracteristicile importante este ritmicitatea durerii sau relatia cu alimentatia (cunoscuta drept "mica periodicitate"). Cu cit ulcerul este situat mai aproape de esofag, cu atit durerea apare mai precoce dupa masa. * In cazul ulcerului gastric, durerea apare dupa 30-60 de minute de la ingestia de alimente. * In cazul ulcerului duodenal, durerea apare la 4-5 ore dupa masa. In acest ultim caz durerea imbraca aspect de "foame dureroasa" si apare cel mai frecvent noaptea, trezind pacientul din somn. * Bolnavul cu ulcer duodenal relateaza ameliorarea durerii dupa ingestia de alimente. Durerea din ulcerul duodenal este singura durere abdominala care se amelioreaza dupa ingestia de alimente. * Alte simptome sint: varsaturile (pot calma durerea, de aceea sint provocate uneori voluntar de catre bolnav), greturile, constipatia. In cazul bolnavului de ulcer pofta de mincare este mentinuta sau chiar crescuta. Cum ma vindec de ulcer? Ulcerul se vindeca cu regim si tratament. Regimul de viata este foarte important - mese la ore regulate, program de viata ordonat, stres diminuat. Regimul alimentar este la fel de important ca si tratamentul medicamentos, doar medicamentele fara regim vindecind greu ulcerul. Regimul alimentar pentru pacientul cu ulcer: evitarea consumului de alimente sau bauturi care cresc aciditatea gastrica! * Regimul se tine 3-6 sapamini. Regim inseamna evitarea consumului de alimente sau bauturi care cresc aciditatea gastrica (tot ce e acru si acid): supa de carne, condimente, citrice, rosii, ceapa, bauturi carbogazoase, precum si dulciurile concentrate consumate pe stomacul gol. * Pacientul cu ulcer trebuie sa evite mesele abundente, recomandindu-se prinzuri reduse cantitativ si frecvente (5-6 ori pe zi). * Este bine sa mincati in liniste si fara graba; mestecati bine hrana; nu consumati alimentele prea reci sau prea fierbinti; preparati alimentele prin fierbere, inabusire sau la gratar, in nici un caz prin prajire * De asemena, cafeaua, inclusiv cea decofeinizata, ceaiul negru sint de evitat in cazul ulcerului activ pentru ca stimuleaza secretia gastrica acida. * Bauturile alcoolice stimuleaza secretia acida, asa incit pacientii cu ulcer activ trebuie sa reduca sau cel mai bine daca se poate sa suprime consumul de alcool. Daca nu puteti renunta cu desavirsire la alcool, incercati macar sa limitati consumul * Un alt viciu la care este bine sa renuntati este fumatul. Este demonstrat prin studii epidemiologice extinse faptul ca fumatul reprezinta un factor de risc pentru aparitia, mentinerea si recurenta ulcerului peptic. Mecanismele prin care fumatul isi exercita efectele nocive asupra tractului digestiv superior sint complexe si implica afectarea mucoasei gastrice, careia ii scade rezistenta, dar si cresterea secretiei de acid clorhidric. De asemenea, interfereaza cu actiunea medicamentelor eficiente in ulcer. Ulcerele aparute la fumatori se vindeca mai greu, fiind necesare doze mai mari de medicatie, pe perioade mai lungi de timp. Dupa vindecare, ulcerul recidiveaza mai precoce si mult mai frecvent la fumatori. * In ceea ce priveste tratamentul medicamentos, se recomnanda medicamente care scad secretia gastrica: de tipul inhibitorilor H2 (Ranitidina) sau inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol) la care se adauga medicamente care tamponeaza aciditatea - "pansamente gastrice" de tipul Dicarbocalmului. In cazul in care se depisteaza bacteria Helicobacter pylori, se recomanda tratament cu antibiotic pentru eradicarea acesteia.

--------De ce persista durerile ulceroase? Nu va asteptati sa va treaca simptomele dupa citeva zile de tratament sau regim alimentar. Simptomele reapar daca s-a urmat tratamentul doar citeva zile. In cazul in care consumati alimente care cresc aciditatea gastrica sau care nu va priesc, durerile vor reveni. Cele mai frecvente cauze ale persistentei sau reaparitiei durerilor ulceroase sint: * tratament prea scurt (luat la nevoie sau citeva zile); * regim alimentar incorect cu alimente care cresc aciditatea gastrica sau alimente care nu va priesc; * nu se renunta la fumat, cafea, cola, bauturi carbogazoase, condimente; * utlizarea de medicamente antiinflamatorii. Medicamentele antiinflamatorii (aspirina, indometacin, diclofenac, ketoprofen) pot determina reaparitia ulcerului, il pot agrava sau pot provoca hemoragii masive. Asadar, mare atentie: pacientul cu ulcer nu are voie sa ia deloc aspirina. Insa la recomandarea medicului, pot fi alese acele antiinflamatoare care sint mai putin ulcerogenice. Acestea trebuie asociate cu protectoare gastrice. * aparitia unor complicatii. .

Dieta cu mere. Slbeti 2,5 kg n 7 zile i te pregteti de toamn Cu acest regim uii c trebuie s faci sacrificii pentru a slbi. Dieta cu mere este indicat ndeosebi persoanelor cu un excedent de kilograme, care pentru a slbi necesit o alimentaie uoar, bazat pe produse sntoase. Ai grij ca merele pe care le consumi s fie bine coapte i s nu fie lovite. Luni Mic dejun: 200 ml ceai de plante (la alegere), o felie de pine integral cu 20 g brnz de vaci dietetic. Gustare ora 11.00: un mr sau 200 ml compot de mere ndulcit cu zaharin. Prnz: 150 g piept de pui la grtar cu 200 g legume (la alegere) fierte n baie de abur, dou mere, 50 g iaurt dietetic. Gustare ora 16.00: 250 ml lapte degresat i trei biscuii digestivi. Cin: 200 g salat de elin i morcov date prin rztoarea mic, un cartof copt i un mr. Mari Mic dejun: 200 ml ceai de plante (la alegere), o felie de pine integral cu 20 g brnz de vaci dietetic. Gustare ora 11.00: o salat de fructe din dou mere i o portocal. Prnz: 200 g pete la grtar, 2 ou fierte i 200 g salat din morcov i mr rase pe rztoarea mic, 50 g iaurt dietetic. Gustare ora 16.00: 250 ml lapte degresat i trei biscuii digestivi. Cin: 200 g salat de roii, 100 g brnz proaspt de vaci degresat, dou mere.

Miercuri Mic dejun: 200 ml ceai de plante (la alegere), o felie de pine integral cu 20 g brnz de vaci dietetic. Gustare ora 11.00: dou mere. Prnz: 200 g carne de vit la grtar, 150 g salat de varz roie amestecat cu un mr ras, 50 g ngheat dietetic. Gustare ora 16.00: 250 ml lapte degresat i trei biscuii digestivi. Cin: 150 g orez brun fiert i condimentat cu sare i verdea proaspt i o linguri de ulei de msline, dou mere. Joi Mic dejun: 200 ml ceai de plante (la alegere), o felie de pine cu 20 g brnz de vaci dietetic. Gustare ora 11.00: un mr copt. Prnz: 200 g piept de curcan fiert, 200 g salat de elin i mr ras, 200 g salat de fructe (din dou mere i alt fruct la alegere). Gustare ora 16.00: 250 ml lapte degresat i trei biscuii digestivi. Cin: 200 g salat de morcov i ciuperci champinion, 200 ml compot de mere ndulcit cu zaharin. Vineri Mic dejun: 200 ml ceai de plante (la alegere), o felie de pine integral uns cu 20 g brnz de vaci dietetic. Gustare ora 11.00: un iaurt degresat. Prnz: 200 g piept de pui la grtar, 150 g salat de legume fierte (la alegere), salat de fructe dintr-un mr i o portocal. Gustare ora 16.00: 250 ml lapte degresat i trei biscuii digestivi. Cin: salat din ton (o conserv de 150 g), dou roii, un mr ras i o linguri de maionez dietetic, 200 ml compot de mere ndulcit cu zaharin. Smbt Mic dejun: 200 ml ceai de plante (la alegere), o felie de pine integral cu 20 g brnz de vaci dietetic. Gustare ora 11.00: dou mere. Prnz: 200 g pete la grtar, 200 g salat din morcov i mr ras, 200 g salat de fructe. Gustare ora 16.00: 250 ml lapte degresat i trei biscuii digestivi. Cin: 100 g piept de puifiert condimentat cu piper i un cel de usturoi, 150 g salat de morcov ras, un mr. Duminic Mic dejun: 200 ml ceai de plante (la alegere), o felie de pine integral cu 20 g brnz de vaci dietetic. Gustare ora 11.00: 200 ml compot de mere ndulcit cu zaharin.

Prnz: 150 g carne de vit la grtar, 100 g broccoli fiert n baie de aburi, 50 g brnz proaspt de vaci degresat, 200 ml salat de fructe. Gustare ora 16.00: 250 ml lapte degresat i trei biscuii digestivi. Cin: 150 g legume (la alegere) fierte n baie de abur i 70 g orez brun fiert i condimentat cu sare i verdea proaspt i o linguri de ulei de msline, 200 g salat de fructe dintr-un mr i o portocal.

. Tratamente naturiste pentru dou boli de toamn: sinuzita i traheita Farmacia verde prof. univ. dr. Constantin I. MILIC Mari, 3 noiembrie 2009 ✉ email

Sinuzita este inflamaia mucoasei care cptuete cavitile oaselor feei (maxilar, frontal, etmoid) i de la baza craniului (sferoid). Traheita este o inflamaie a mucoasei traheale, manifestat prin tuse seac, urmat de expectoraie (mucoas sau purulent) i durere ca o arsur n spatele sternului. Ambele boli sunt specifice perioadelor mai reci ale anului, ns pot fi tratate cu succes cu ajutorul remediilor naturiste. Sinuzita apare frecvent pe o rinit banal a mucoasei nazale, dup instalarea unei infecii cu microbi, inspirai pe nas, provenii de la persoane deja bolnave, prin tuse, strnut, vorbire i srut. De asemenea, poate fi o complicaie a gripei, a guturaiului, a rujeolei i a scarlatinei. Boala se manifest prin scurgeri nazale, strnuturi, febr, dureri frontale, de ochi i sub pomeii obrajilor, congestii nazale, astuparea nasului cu secreii mucoase sau purulente, tumefacia pleoapelor superioare i stare general proast. Dup infectarea sinusurilor sunt posibile reacii negative, mai ales la persoane cu diferite tipuri de alergii la care organismul elibereaz cantiti sporite de histamine. Sinuzita poate fi acut sau cronicizat, purulent sau nepurulent. n forma acut, durerile sunt suborbitale, cu iradieri n molarii superiori (sinuzit maxilar), frontale cu iradieri n tmple (sinuzit frontal) i dureri la ceaf (sinuzit sferoidal). Tratamentele fitoterapeutice Tratamentele se fac, n majoritate, pe cale extern, prin: - inhalaii sau bi de aburi, seara, cu flori de mueel, lavand, coada oricelului, ment, cimbrior, mghiran, salvie, cetin de pin, ceap, sare, cu efecte antiseptice, antiinflamatoare, sedative i sudorifice; - aspiraii nazale cu infuzii cldue de mueel, ment, salvie, soc, coada calului, suntoare, coada oricelului, rdcini de cerenel, semine mcinate de schinduf sau de in; - cataplasme locale cu terci de ttneas, coada calului, cartofi cruzi, stropii cu alcool, rdcini de schinduf, flori de fn sau frunze zdrobite de varz alb, inute peste noapte; - masaje locale cu uleiuri eterice (ment, lavand, pin, eucalipt), cu tinctur de propolis i bitter suedez i cu alifie de glbenele i ctin. n uz intern sunt indicate infuziile din flori de mueel, salvie, coada oricelului, trei frai ptai, rchitan (cte 2-3 cni pe zi), iar n cazul unui focar de infecie sunt eficiente ceaiurile de

glbenele, creioar, coacz negru i rchitan (cte 2-3 ceaiuri pe zi), cu efecte antiseptice i antibiotice. Apiterapia recomand soluie de propolis 5% n alcool din care se pun cte 5 picturi n fiecare nar de 3 ori pe zi sau mestecarea unei buci de fagure cu miere (15 minute pe zi) i consumul zilnic a dou lingurie cu cpceal de fagure, timp de 3 zile consecutiv. Alimentaia bolnavilor de sinuzit Se recomand cel puin 2-3 zile repaus alimentar absolut, numai cu lichide sub form de sucuri i ceaiuri antiinflamatorii cu mueel i cimbrior, avnd rolul de a pstra umed mucoasa nazal. n continuare se administreaz o alimentaie uoar, bogat n legume i fructe cu vitamina C i sruri minerale (suc de lmie diluat cu ap cldu luat dimineaa nainte de mas, suc de orz verde, spanac, varz alb, ridichi negre, caise, boabe de ienupr, germeni de cereale, lapte i produse lactate (iaurt, brnzeturi). Este indicat hreanul ras i amestecat cu puin suc de lmie (cte o linguri de dou ori pe zi, dimineaa i seara, dup care nu se mai consum nimic timp de 30 de minute). Se impun restricii la grsimi animale i crnuri, cartofi, pine alb, dulceuri, condimente iui i oet. Regimul de via Regimul de via impune un repaus odihnitor la pat, ntr-o camer curat (fr praf), cu aer umidificat i bine nclzit (la temperatura de circa 200C) n care nu se fumeaz (desigur eliminarea definitiv a fumatului de ctre pacient). Se interzice pstrarea n camer a florilor puternic mirositoare i a animalelor de cas. Pe zona sinusurilor se pun comprese cu ap cald, cataplasme cu ceap tiat mrunt, sare sau mlai, bi calde de ezut (dou pe sptmn) i bi alternative (calde-reci) de picioare. Pe sinusuri se pot pune sculei plini cu nisip fierbinte, care vor fi schimbai dup ce se rcesc. Tratamentul balneoclimateric n cazul sinuzitelor cronice se fac inhalaii sau se beau ape sulfuroase din staiunile Govora, Climneti, Cciulata, Herculane, Nicolina-Iai, Strunga, Slnic-Moldova, Mangalia. Este eficient i nmolul de Techirghiol aplicat pe sinusuri, n 10-12 edine pe durat de 10-15 minute. Remedii contra traheitei n condiii de frig, umiditate i rceal, traheita evolueaz spre tuse violent, variabil ca durat, nsoit deseori de o stare general de guturai, i se asociaz, de obicei, cu laringita i bronita. Tratamentele terapeutice pentru traheit se fac cu: - infuzie din flori (de arnic, lavand, lumnric, nalb de grdin, soc), flori i frunze (de podbal i nalb de cultur), frunze (de salvie), herba (de isop, cimbrior, cimbru de cultur), semine (de asmui); - infuzie de turi mare - Agrimonia (o linguri herba la 250 ml ap clocotit); se infuzeaz acoperit 15 minute i se beau dou cni pe zi; - decoct din rdcini (de iarb mare i lemn dulce); - decoct din lichen de pdure (o linguri herba la 250 ml apa); se fierbe 15-20 de minute i se beau dou cni pe zi; - decoct din herba de busuioc i toporai, rdcini de iarb mare i semine mcinate de fenicul (n pri egale); din amestec se iau dou lingurie la 250 ml ap, se fierbe 10 minute, se infuzeaz 5-10 minute i se beau dou cni pe zi (dimineaa i seara);

- decoct din flori de nalb, herba de isop, cimbrior, podbal, scai vnt, rdcini de nalb mare, frunze de ptlagin (n pri egale); din amestec se iau dou lingurie la 250 ml ap, se fierbe 15 minute i se beau 3 cni pe zi, dup mese, adugnd cte o linguri de bitter suedez; - decoct dintr-o linguri semine de gutui i 2-3 smochine la 400 ml ap; se fierbe 5 minute, se infuzeaz acoperit 5 minute i se beau cte 50 ml la intervale de dou ore; - decoct din 5 cepe, care se fierb ntr-un litru de infuzie din muguri de brad; se adaug 10 g miere de albine i se beau dou cni pe zi; Siropuri pentru fluidizarea secreiilor: - sirop din 100 g isop, care se oprete cu un litru ap clocotit, se infuzeaz o or, se strecoar i se amestec cu 1,5 kg miere de albine; se pune pe baia de ap pentru cteva momente, se amestec bine i se iau cte 4-6 linguri pe zi; - sirop din 100 g frunze de ptlagin, bine splate, care se trec prin maina de tocat, se adaug puin ap, 300 g zahr i 250 g miere; se fierbe la foc mic, se amestec pn la formarea unui lichid vscos, care se toarn n borcane uscate i nclzite. Se pstreaz n frigider i se ia, zilnic, cte o lingur nainte de fiecare mas (la copii cte o linguri). - sirop din 100 g muguri de pin tocai mrunt, care se macereaz 12 ore n 100 ml alcool 700; se adaug un litru ap clocotit, se las la macerat nc 6 ore, se strecoar i se adaug 200 g zahr la 100 ml soluie, care se fierbe mpreun, pn capt o consisten siropoas. Se iau cte 5-6 lingurie pe zi. n uz extern se face o gargar, de 3-4 ori pe zi, cu un decoct dintr-un amestec din flori de mac rou, toporai, nalb mare i iarb mare, rdcini de pir i frunze de varz (n pri egale); din amestec se ia o linguri i se fierbe 2-3 minute n 250 ml apa, avnd efecte n fluidizarea secreiilor i uurarea respiraiei. Pe piept se aplic un unguent cu extract uleios din muguri de brad i pin peste care se pun comprese sau cataplasme din frunze de ptlagin i de varz, terci de fin de mutar. Regimul alimentar se bazeaz, n proporie de 75-80%, pe sucuri i cruditi i siropuri pentru afeciuni pulmonare (5-8 lingurie pe zi). . Depresia de toamna - Explicatii si trucuri rapide PAGINA 1 DIN 2 AUTOR: Maria Caramalau Studiile de specialitate au aratat ca una din zece persoane este afectata de depresia de toamna, care este de fapt o dereglare ce apare din cauza schimbarilor de temperatura. Daca vrei sa vezi care sunt cauzele si cum o poti trata sau combate, noi iti oferim cateva trucuri.

O atitudine pozitiva te ajuta sa impiedici crizele cardiace "Zaharul este cel mai periculos drog al timpurilor noastre" - Afla de ce Somnul de frumusete chiar exista - Ce te face sa arati mai batrana Hobby periculos: E gravida in luna a noua si ridica greutati

Astenia de toamna, sau, forma ei mai avansata, depresia de toamna, este caracterizata prin oboseala indelungata, chiar pana la epuizarea psihica si fizica.

Poti lupta impotriva depresiei de toamna si sa iesi invingatoare! Nu ai devoie decat de cateva "secrete" si vointa. Nu lasa depresia sa iti fure frumusetea toamnei! Cauzele depresiei de toamna Ulrich Hegerl, de la "Baza de Cercetare a depresiei si suicidului" de la Institutul Leipzig din Germania, este de parere ca "Multi oameni sufera de melancolie temporara in aceasta perioada a anului. Este o parte a vietii si nu o putem numi o stare de depresie, in sensul strict medical". Pe de alta parte, doctorul fiziolog Ruediger Schmitt-Homm din Germania adauga ca "In primul rand, trebuie sa tinem cont de componenta psihologica. Astfel, cei mai multi oameni asocieaza intunericul (micsorarea zilei) ca fiind un lucru negativ. Acest lucru are cauze genetice si evolutive. Din motive fiziologice, depresia de toamna este mult mai complexa decat ar parea la prima vedere. Exista trei legaturi biologice care afecteaza negativ starea de spirit umana. In primul rand cantitatea de lumina a soarelui ce calatoreste de la ochi la creier este mai mica in timpul toamnei. Acest lucru reduce productia de serotonina, care stimuleaza starea de multumire si echilibru psihic. Zilele mai scurte si noptile intunecate lungi inseamna mai multa melatonina. Aceasta face ca ritmul nostru sa scada si sa devenim mai somnolenti. In sfarsit, organismul nu primeste suficient vitamina D, care este de obicei produsa de soare la contactul cu pielea. Un nivel ridicat de vitamina D poate ajuta la combaterea depresiei." Odata cu venirea anotimpului racoros oragnismul nostru se confrunta cu o carenta de vitamine si subtante nutritive. Lipsa acestora te impiedica sa treci mai usor peste momentele de slabiciune sau sa invingi astenia si depresia de toamna. Mai sunt si alte cauze ale depresiei de toamna, care depind, in general, de alti factori: 1. Depresia de toamna poate aparea ca efect advers ale diverselor tratamente; 2. Lipsa exercitiilor fizice, o mobilitatea scazuta sau a timpului indelungat petrecut in pat; 3. O stare geneala de oboseala exagerata ne fac mai predispuse la depresii; 4. Stari frecvente de insomnie conduc spre tulburari simptomatice de sezon; 5. O alimentatie neadecvata si deshidratarea organismului reprezinta o alta cauza a "melancoliei tomnatice". A venit toamna. Si uneori impreuna cu ea si depresia sezoniera

depresie Dorin Victor Vasile inShare0 Cancel rating

Poor Okay Good Great Awesome No votes yet

Rate

Perceptia comuna este ca depresia sezoniera afecteaza in special persoanele mai sensibile dar adevarul este ca intr-un fel sau altul oricine poate resimti mai intens inceputul toamnei. Depresie sezoniera? De ce depresie sezoniera? De fapt depresia sezoniera nu este doar o "depresie de toamna": orice schimbare de anotimp poate determina o forma mai discreta sau mai vizibila de depresie cunoscute ca "depresie de toamna" sau "depresie de iarna". Ce intelegem prin depresie sezoniera? Depresia sezoniera (numita si tulburare afectiva sezoniera) este pe scurt o stare de disconfort psihic si fizic asociata cu schimbarea de anotimp, de obicei toamna si iarna. De aici si denumirile de "depresie de toamna" si "depresie de iarna". Depresia sezoniera a fost mentionata prima data in 1845 dar nu a primit oficial un nume pana in 1980. In DSM-IV (Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale) depresia sezoniera nu este descrisa ca o tulburare separata ci doar ca o "particularizare" a episoadelor depresive majore care pot aparea in alte tulburari. Cele mai dificile luni pentru cei suferinzi de depresie sezoniera sunt ianuarie si februarie iar persoanele cele mai vulnerabile la aceasta forma de depresie sunt tinerii si femeile. Cand vorbim de depresie sezoniera? Depresia sezoniera apare in primul rand din cauze externe. Odata cu schimbarea anotimpului procesele fiziologice si psihologice se schimba si ele. Ne schimbam treptat stilul de viata, intram in alt ritm, organismul trebuie sa se readapteze la mediul extern, iar persoanele mai fragile nu fac intotdeauna fata cu succes acestor schimbari. Zilele mai scurte in timpul iernii asociate cu lipsa luminii solare in aceasta perioada sunt considerate cauze de aparitie a depresiei sezoniere. Depresia sezoniera nu este asociata cu temperaturile mai scazute ale toamnei sau iernii ci cu lumina mai putina din aceste

anotimpuri. Alte posibile cauze ale depresiei sezoniere sunt dereglarea ceasului biologic intern (a ritmului circadian) sau dificultati de reglare ai unor neurotransmitatori. Cum ar putea fi prevenita depresia sezoniera? Se poate incerca o prevenire a depresiei sezoniere prin administrarea unor suplimente de vitamine, minerale, oligoelemente, printr-o dieta bogata in vitamine, minerale, print-un program ordonat, cu somn destul, activitate fizica in aer liber. Simptome si manifestari in depresia sezoniera Depresia sezoniera are manifestari similare oricarei forme de depresie: o tristete permanenta, mai ales dimineata, dificultati de concentrare, pierderea interesului pentru orice gen de activitate zilnica (in special a celor sociale), iritabilitate, oboseala si lipsa de energie, pierderea interesului pentru sex, tulburari de somn cum ar fi hipersomnia (dormitul excesiv) si/sau somnolenta, cresterea apetitului, bulimia, atractia pentru dulciuri, cresterea in greutate iar uneori chiar ganduri suicidare. Ca si in celelalte forme de depresie persoanele cu depresie sezoniera pot avea simptome majore sau minore de depresie. Cei cu simptome minore sunt considerati a avea un subsindrom de depresie sezoniera. Diagnosticul in depresia sezoniera Pentru a pune un diagnostic de depresie sezoniera se poate incepe prin cateva intrebari simple, plecand de la manifestari comune in depresia sezoniera. Apare oboseala odata cu schimbarea anotimpului si scurtarea zilei? Ar putea fi vorba de depresie sezoniera. Au aparut dificultati de trezire dimineata? Da, ar putea fi vorba de depresie sezoniera. S-a prelungit perioada de somn? Da, putem lua in considerare depresia sezoniera. Apar dificultati de concentrare? Putem lua in considerare depresia sezoniera. S-a diminuat interesul pentru sex? A crescut apetitul? A crescut preferinta pentru dulciuri? A aparut cresterea in greutate? Toate aceste schimbari pot indica o depresia sezoniera. Tipuri de terapie in depresia sezoniera Psihoterapia si fototerapia (terapia cu lumina) sunt formele de terapie cele mai folosite in depresia sezoniera. In anumite cazuri antidepresivele pot aduce unele beneficii pe termen scurt mai ales daca sunt asociate cu o forma de fototerapie si psihoterapie. Ca forma individuala de psihoterapie in depresia sezoniera se foloseste in special psihoterapia cognitiv-comportamentala; se folosesc insa si alte forme de psihoterapie, de grup sau psihoterapie de familie. De altfel, indiferent de forma de psihoterapie aleasa in depresia sezoniera familia poate juca un rol important in terapia acesteia prin recunosterea la timp a simptomelor acestei afectiuni si prin srijinul acordat celui suferind de depresie sezoniera.

In depresia sezoniera psihoterapia poate ajuta la identificarea si schimbarea gandurilor care conduc la depresie si mentin cercul vicios al depresiei. Fototerapia este deasemnea foarte eficienta ca forma de tratament in depresia sezoniera, poate cea mai eficienta. Exista doua tipuri de fototerapie: in prima se foloseste o lumina intensa, cand pacientul este asezat in fata unei lampi pentru o anumita perioada de timp, de obicei dimineata. A doua forma de fototerapie se refera la simularea rasaritului, fototerapie efectuata in timpul somnului. In cazul simularii rasaritului se foloseste o lampa cu lumina de intensitate redusa programata sa porneasca la o anumita ora, dimineata, treptat pana ajunge la intensitatea maxima, inainte de trezirea pacientului. Fototerapia cu simularea rasaritului este preferata de multi pacienti cu depresie sezoniera deoarece aceasta functioneaza in timpul somnului, desi unele studii au indicat ca nu este la fel de eficienta ca si fototerapia cu lumina intensa. Intreruperea fototerapiei poate duce la recidive in depresia sezoniera. Se presupune ca fototerapia functioneaza in depresie deoarece influenteaza ritmul circadian care controleaza somnul si trezirea. Alte activitati care pot ameliora depresia sezoniera Activitatea fizica de orice forma efectuata mai ales dimineata poate ajuta la cresterea nivelului de energie si evita aparitia episoadelor de depresie sezoniera. Deasemenea o dieta echilibrata poate ajuta in controlul oricarei forme de depresie inclusiv in depresia sezoniera, cu atat mai mult cu cat in depresia sezoniera exista riscul unei alimentatii excesive si dezechilibrate. Cateva sfaturi pentru familia pacientului cu depresie sezoniera Dupa cum spuneam mai devreme familia poate fi de mare ajutor in depistarea la timp a episoadelor de depresie sezoniera. Deasemenea familia poate oferi sprijin prin petrecerea timpului liber cu persoana suferinda de depresie, o poate sprijini in indeplinirea activitatilor zilnice si o poate sprijini in efectuarea unor activitati fizice simple, de exemplu plimbari impreuna. . Cum tratam depresia de toamna

mai multe video

Nu o sa-ti vina sa crezi cum se distreaza studentele!A vrut sa-i fure bicicleta, dar cel care si-a furat-o a fost elUn accident ciudatMembrii juriului X Factor USA uimiti de o fata speciala In aceasta perioada, pe hipersensibili ii pandeste depresia sezonului de toamna, o afectiune reala a psihicului uman. Sezonul rece aduce cu el melancolie, deprimare si tristete. Cauza o constituie chiar zilele scurte, cand beneficiezi de mai putina lumina naturala decat vara. Soarele apune foarte repede si ti se pare ca, odata cu venirea intunericului, s-a terminat si ziua. Comparativ cu depresiile de primavara, cauzate de lipsa de vitamine, de o stare fizica slabita, "supararea de toamna" e epuizanta numai la gandul ca va trebui sa depunem eforturi suplimentare ca sa trecem prin iarna. Depresia sezoniera se manifesta prin tristete, in special la orele diminetii, oboseala cronica, scaderea energiei, tulburari de somn, dificultati de concentrare, modificari ale greutatii corporale, etc. Uneori pot sa apara semne de depresie majora. Se estimeaza ca, in cateva decenii, depresia va devansa ca raspandire si gravitate afectiunile cele mai periculoase. Un studiu realizat de cercetatori din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii releva faptul ca depresia are efecte negative asupra sanatatii de zi cu zi mai puternice decat anumite boli cronice precum anghina, artrita, astmul sau diabetul. Depresia, intr-o definitie mai putin pretentioasa, inseamna o stare de spirit negativa, predominata de sentimente de tristete, pesimism, descurajare. In faze mai avansate, depresia se manifesta prin diminuarea interesului fata de munca, de familie, de relatia de cuplu. De asemenea, depresia este insotita de oboseala fizica si psihica aproape permanenta, de pierderea poftei de mancare sau, din contra, de un apetit exacerbat (bulimie), de insomnie sau de dorinta de a dormi cat mai mult (somnul devine ca un drog, ca o fuga de realitate). Cele mai afectate de aceste stari depresive sezoniere sunt femeile, ele reprezentand 80% din cazuri. Un remediu pentru depresia de toamna ar fi ca omul sa se aseze pe un scaun si sa-si faca o evaluare, sa depisteze sensul in care merge in viata de zi cu zi. Daca autoanaliza este dificila, in special din cauza subiectivitatii, specialistii spun ca cea mai buna varianta este terapia psihologica facuta de profesionisti. Totusi, cele mai la indemana remedii pentru depresia de toamna sunt, in opinia psihologilor, practicarea activitatilor care ne fac placere si, in special, indragostirea. Asta pentru ca, senzatiile pe care le simtim atunci cand ne indragostim ne scapa de orice depresie.

Cantitatea insuficienta de lumina duce la scaderea productiei de hormoni de care depinde buna-dispozitie. Asa incat, primul sfat ar fi sa te expui cat mai mult la soare si lumina naturala. Cand esti la serviciu, amplaseaza-ti biroul langa o fereastra si lasa-te invaluita de soare. Daca lucrezi la calculator, amplaseaza monitorul perpendicular pe directia ferestrei pentru ca lumina sa nu se reflecte in ecran. Poti folosi o parte din pauza de masa pentru o plimbare in aer liber, pentru ca atunci cand termini programul, soarele s-a dus deja la culcare. In diminetile insorite, poti merge cateva statii pe jos, in drum spre serviciu. In weekwend, incearca sa combini activitatile casnice si reuniunile mondene cu plimbari si sport in aer liber. Este foarte bine sa mananci legume si fructe proaspete, peste si cereale ca sa asiguri organismului vitaminele si mineralele necesare unui bun tonus psihic si fizic (vitamina A, B6, C, E, magneziu, seleniu, zinc etc). Si deshidratarea amplifica lipsa de elan si energie. Este indicat sa bei 2 litri de lichide pe zi (dar nu alcool sau bauturi carbogazoase dulci). Asigura-ti necesarul de somn. Organismul are nevoie, in medie, de 8 ore de somn pe noapte (necesarul de somn difera de la persoana la alta), si chiar mai multe in sezonul rece - frigul suprasolicita corpul, care "munceste" mai mult pentru a mentine temperatura constanta. Atunci cand apune soarele, nu inseamna ca ziua s-a sfarsit. Dupa-amiaza si seara, planificati activitati care iti fac placere si te scot din rutina. Astenia de sezon - suparari de toamna Astenia de sezon, de primavara sau de toamna, poate sa aiba forma agravarii unor afectiuni psihice sau psihosomatice deja instalate: se accentueaza ulcerul, se intensifica crizele de astm, se agraveaza simptomele reumatice, se aprofundeaza depresia, creste anxietatea, iar iritabilitatea este inalta. Meteosensibilitatea este implicata in instalarea tulburarilor afective de sezon, pe care de cele mai multe ori le anuntam apropiatilor nostri ca astenie sezoniera. Aceasta astenie de sezon, de primavara sau de toamna, poate sa aiba forma agravarii unor afectiuni psihice sau psihosomatice deja instalate: se accentueaza ulcerul, se intensifica crizele de astm, se agraveaza simtomele reumatice, se aprofundeaza depresia, creste anxietatea, iar iritabilitatea este inalta. De asemenea, pe fondul unei stari de sanatate buna, meteosensibilitatea se poate manifesta si prin simtome pasagere precum somnolenta, apatie, iritabilitate, dificultati de concentrare, migrene trecatoare, palpitatii.

Astenia este fenomenul general. Suprapus pe sindroamele anxioase, nevroze, depresii cronice, tulburari bipolare, acesta duce la agravarea lor in perioada de toamna. In aceasta situatie putem spune ca vorbim de nevroza de toamna, depresie de toamna, psihoze de toamna. Caz in care este foarte importanta preventia alunecarii in crize majore si asigurarea suportului in aceasta perioada in care supararea de toamna poate fi coplesitoare... Posibile cauze Toamna se face simtita prin ceea ce, in compunerile noastre din copilarie, descriam cam asa: ...soarele nu mai incalzeste asa de tare, lumina lui mai slaba si blanda acum se strecoara printre frunzele ingalbenite ale copacilor, pasarile calatoare au plecat, si in urma lor cerul s-a acoperit de nori. Ploua des si marunt. A venit toamna... Desi nu sunt pe deplin cunoscute cauzele tulburarilor afective de toamna, s-au avansat unele ipoteze bazate pe observatie si pe cercetari. Se pare ca o foarte mare legatura cu tulburarile afective de sezon o are micsorarea duratei zilei si cresterea duratei noptii, fenomen care supune organismul unei lipse importante de lumina naturala, prin cantitatea mai mica de lumina si prin calitatea mai scazuta a luminii. Dereglarea ritmului circadian ar fi in legatura cu secretia de melatonina si de serotonina, care sufera in aceasta perioada modificari semnificative. Se pare ca din cauza lipsei de lumina este secretata mai putina serotonina, in timp ce lumina slaba si intunericul stimuleaza productia de melatonina. La multe specii, activitatea este diminuata in lunile de iarna ca raspuns la reducerea conditiilor de hrana si de confort termic. Hibernarea este un exemplu extrem. Se pare ca tulburarile afective de sezon reprezinta la om o forma evoluata de hibernare, o ramasita din comportamentul de adaptare al unui stramos indepartat al omului. Daca aceasta ipoteza este corecta, tulburarile afective de sezon nu sunt de fapt niste disfunctii, ci raspunsuri normale la schimbari sezoniere. O lista care nu ne place Intr-un procent de 70%-80%, femeile sunt mai afectate decat barbatii de astenia de toamna si de alte forme de tulburari sezoniere de dispozitie. Cum se manifesta tulburarile afective de toamna? Printre primele simptome sunt teama de frig si de perspectiva iernii careia va trebui sa ii facem fata, aceasta insemnand o anume mobilizare psihocorporala cu care am vrea sa nu ne confruntam deja. Apoi apar tristetea si oboseala, lipsa interesului fata de munca si fata de implicarea in relatii. Mai pot aparea dificultati relationale in familie, lipsa initiativei si a chefului de a face ceva, mai ales in orele diminetii, sentimente de inutilitate, lipsa placerii si a sensului de a face ceva. Si lista poate continua cu tulburari de somn, insomnie sau somnolenta, dificultate de trezire dimineata, dificultati de concentrare, nervozitate si nemultumire, pesimism si descurajare, lipsa poftei de mancare sau, dimpotriva, apetit exacerbat, scaderea energiei si retragerea din finalizarea sarcinilor, refuzul unor sarcini noi, tendinta de izolare relationala. In cazuri extreme se consteleaza pierderea sensului vietii si ganduri legate de moarte. In tabloul general al tulburarilor de toamna, simptomele corporale pot avea o pondere destul de mare si este important sa stim ca nu e cazul sa facem exces de investigatii medicale, fiind vorba de cele mai multe ori de o forma de astenie, depresie, anxietate care se numeste mascata, pentru ca ceea ce atrage atentia este multitudinea de simptome somatice care par sa justifice starea sufleteasca. In realitate este vorba de fapt, de un efort de adaptare a organismului la schimbare, un efort

care angajeaza psihicul si corpul deopotriva. Acceptare, adaptare, efort Cum facem fata asteniei de toamna si altor tulburari afective de sezon? Lasam talanga sa planga cand ploua, iar noi ne evaluam putin mai atent programul zilnic. Nu ne privam de orele de somn care se cer in plus, fara sa facem insa exces. Ascultam nevoia de a manca dulce, de asemenea tot fara exces. Cautam un regim alimentar adecvat si ne sustinem cu suplimente de minerale si vitamine. Iesim in aer liber si ne mobilizam pentru sport, pentru plimbare, imbracati atat cat sa ne fie bine si sa avem confortul termic asigurat. Ne organizam munca astfel incat sa evitam suprasolicitarea. Cautam sa ne asiguram activitati placute si schimburi relationale satisfacatoare. Ne luam timp sa meditam la reusitele noastre sau sa ne evaluam motivatiile ce ar putea sa ne miste spre sentimente mai bune fata de noi insine, fata de cei din jurul nostru, fata de munca noastra. Daca toate aceste demersuri sunt greu de dus la capat, iar calitatea vietii noastre este afectata de starea de spleen (depresie profunda, manifestata prin tristete fara sfarsit si cadere psihica), atunci nu va sfiiti sa apelati la un psiholog. E nevoie sa parcurgeti drumul pana la primavara in doi. Sau in mai multi, daca alegeti un grup de suport. Toamna usoara tuturor! Care sunt SIMPTOMELE DEPRESIEI de TOAMN i cum te fereti de ea Astenia de toamn produs de schimbrile de anotimp poate afecta negativ strile de spirit. Cunoaterea cauzelor i a simptomelor pot ajuta ns la prevenirea aa numitei depresii de toamn.

Vara s-a terminat cu zilele sale lungi de soare i de vacan i a venit toamna cu scderea temperaturilor, cnd frunzele ruginesc i ncep ploile Scderea zilei i a luminii soarelui i mai ales a temperaturilor pot provoca depresia de toamn. Ce nseamn asta? Experii, citai de Agerpres, spun c este vorba de un sindrom de tranziie care apare odat cu schimbarea anotimpului i ca rspuns al organismului la schimbrile produse. Principalul responsabil al acestei alterri este melatonina, un hormon care, ntre altele, regleaz somnul i temperatura corporal.

Simptomele asteniei de toamn sunt urmtoarele: - lipsa de interes - indiferen fa de anumite activiti - tristee i apatie - insomnii sau nevoia de a dormi mai mult - probleme de concentrare - iritare i proast dispoziie - dereglri alimentare Sfaturi de prevenire de depresiei de toamn: 1. Expunerea zilnic timp de zece minute la soare, de preferat la primele ore ale dimineii. 2. Efectuarea de exerciii fizice. not, jogging, sal, sau mai simplu, mersul pe jos i urcatul scrilor. 3. A dormi suficient pentru a evita oboseala i a ne adapta la orele diurne. 4. A urma un regim alimentar sntos crescnd consumul de fructe i legume. 5. A petrece mai mult timp cu familia i prietenii i a planifica o cltorie sau o excursie adaptat la noul sezon. Depresie si anxietate: 10 alimente care fac minuni pentru starea ta interioara Luni, 23 Septembrie 2013, ora 08:20

10 alimente pentru sanatatea psihica Desi astenia isi face mai des loc in starea ta primavara, se poate intampla ca anxietatea si simptomele depresiei sa te cuprinda si la inceputul toamnei. Inainte de a cadea de tot in borcanul cu melancolie, afla ca secretul alungarii acestor stari proaste sta chiar in farfuria ta! Incearca sa depasesti astenia de toamna cu zece alimente care fac minuni pentru starea ta interioara!

1. Fructe de padure Fructele de padure sunt considerate remedii naturiste minune pentru sanatatea ta emotionala. Bogate in antioxidanti puternici si vitamine cu rol in combaterea stresului si a starilor de depresie, fructele de padure sunt considerate un sedativ natural pentru sistemul nervos central. Vedete in depresie: ce gesturi extreme au facut 2. Ciocolata Atat timp cat ai control asupra portiilor si reusesti sa te abtii sa o transformi intr-un aliment de confort, cu care "hranesti" emotiile negative, ciocolata, in special cea neagra, este un antidepresiv natural puternic. Reduce starile de apatie si anxietate, datorita continutului bogat de antioxidanti si nutrienti care imbunatatesc rapid starea de spirit. 3. Migdale Migdalele, dar si alte fructe oleaginoase - alune, nuci, fistic -, sunt considerate gustarile si alimentele care contribuie cel mai mult la imbunatatirea tonusului psihic, "pleostit" de schimbarile de temperatura ale toamnei si de grijile care il impovareaza frecvent. Contin zinc, fier si acizi grasi Omega 3, care combat oboseala si energizeaza organismul. 4. Iaurt Vitamina D si probioticele sunt aliatii starii de bine si pot fi furnizati corpului prin intermediul lactatelor, in special al iaurtului. Ofera lactatelor un loc de cinste in meniul tau zilnic, iar tonusul tau psihic isi va reveni numaidecat. 6 vedete care au intrat in depresie dupa despartire 5. Vin rosu Se pare ca vinul rosu, consumat cu moderatie, poate avea efecte spectaculoase in alungarea starilor de depresie si anxietate care se straduiesc sa te doboare adesea. Un pahar de vin, consumat ocazional, ajuta si la prevenirea si tratarea unor afectiuni ale inimii sau stomacului. 6. Muraturi Pe langa faptul ca sunt delicioase, muraturile au si o multime de beneficii in organism, unul dintre ele fiind combaterea anxietatii si a depresiei. Consuma muraturi bogate in probiotice si in bacterii sanatoase pentru organism si pune proasta dispozitie pe fuga in aceasta toamna. 7. Cereale integrale Indiferent ca le mananci la micul dejun ori ca le consumi in produse de panificatie, cerealele

integrale fac minuni pentru starea ta interioara. Au un aport crescut de fibre, dar si de magneziu sau triptofan, un neurotransmitator calmant care stimuleaza productia de serotonina si ofera o stare de bine. 8. Legume verzi Coloreaza-ti zilnic farfuriile cu legume si fructe proaspete, avand grija sa nu lipseasca legumele verzi - broccoli, spanac, salata verde, sparanghel - bogate in proteine care energizeaza organismul si redau buna dispozitie. 9. Banane Bananele contin cantitati importante de magneziu si potasiu, doua minerale esentiale pentru indepartarea starilor depresive sau anxioase. Introdu-le in dieta ta zilnica, intrucat pe langa starea de bine pe care o ofera, energizeaza si revitalizeaza organismul. 10. Rosii Rosiile sunt alimente ale starii de bine, atat timp cat sunt consumate proaspete, intrucat au un continut ridicat de potasiu si antioxidanti care au actiune calmanta asupra sistemului nervos central si combat efectele stresului din organism. Ulcer - cauze si tratament Autor: Dr. Alina Cenusa Joi, 20 Aprilie 2006, ora 09:40

Ce este boala ulceroasa? Ulcerul este o excavatie (crater) la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale (prima portiune

a intestinului). Boala ulceroasa se intilneste la orice virsta, dar incidenta maxima este la tineri. Care sint cauzele ulcerului? Stomacul secreta acid clorhidric si pepsina; in acelasi timp exista mecanisme de aparare ale mucoasei impotriva agresiunii acide. Ulcerul apare printr-un dezechilibru intre agresiunea acida si bariera antiacida (nu exista ulcer fara acid!). Implicati in aparitia ulcerului sunt: acidul clorhidric, refluxul continutului duodenal in stomac, alcoolul, fumatul, stresul, unele medicamente (antiinflamatoare de tipul aspirinei, diclofenacului, ketoprofenului, indometacinului, prednisonului). In 1983 a fost descrisa bacteria Helicobacter pylori care a fost incriminata drept factor etiologic al ulcerului. Cind apare ulcerul? Periodicitatea ulcerului consta in alternarea perioadelor lipsite de durere cu faze dureroase. Perioadele ulceroase au de obicei caracter sezonier, fiind accentuate primavara si toamna. Riscul de a dezvolta boala ulceroasa este de 2,5 ori mai mare la rudele de gradul I ale ulcerosilor. Cum pot banui ca am ulcer? Trebuie precizat faptul ca nu orice durere abdominala sugereaza ulcer. Discutia cu bolnavul constituie elementul esential in stabilirea diagnosticului. Durerea ulceroasa are caractere tipice. Localizarea durerii este de obicei epigastrica (in `cosul pieptului`); este de intensitate variabila, de la arsura la torsiune. Una dintre caracteristicile importante este ritmicitatea durerii sau relatia cu alimentatia (cunoscuta drept `mica periodiciate`). Cu cit ulcerul este situat mai aproape de esofag, cu atit durerea apare mai precoce dupa masa: in cazul ulcerului gastric durerea apare dupa 30-60 de minute de la ingestia de alimente, in cazul ulcerului duodenal la 4-5 ore postprandial: in acest caz durerea imbraca aspect de `foame dureroasa` si apare cel mai frecvent noaptea, trezind pacientul din somn; acesta relateaza ameliorarea dupa ingestia de alimente. Durerea din ulcerul duodenal spre deosebire de cea din gastrita de exemplu este singura durere abdominala care se amelioreaza dupa ingestia de alimente, astfel bolnavul poate sa isi puna singur diagnosticul! Durerile nu apar dimineata la trezire. Alte simptome sunt: varsaturile (pot calma durerea, de aceea sunt provocate uneori voluntar de catre bolnav) pirozisul, eructatiile, greturile, constipatia. Pofta de mincare este mentinuta sau chiar crescuta. Cum se poate confirma ulcerul? 1) Examen radiologic cu bariu (sensibilitate de 90 %) - avind ca semn caracteristic nisa, care variaza de la citiva mm la citiva cm); 2) Endoscopia digestiva superioara - permitind prelevarea de biopsii, are avantajul cofirmarii caracterului benign sau malign in cazul ulcerului gastric. Se poate ulcerul complica? Cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric sau duodenal este hemoragia digestiva care se poate manifesta ca o singerare masiva: hematemeza (varsatura cu aspect de `zat de cafea` sau singe proaspat) si melena (scaun `negru ca pacura`) care pot pune in pericol viata bolnavului; este foarte important ca medicul sa instruiasca bolnavul ulceros sa se

prezinte de urgenta la spital in cazul aparitiei melenei. O alta complicatie este perforatia care genereaza peritonita acuta si reprezinta o urgenta chirurgcala; pacientul resimte o durere epigastrica violenta, cu debut brusc, agravata de orice miscare, inclusiv de respiratie. Stenoza pilorica (a orificiului dintre stomac si duoden) este caracterizata prin varsaturi abundente (alimente consumate inainte cu 1-2 zile), scadere in greutate, deshidratare. Cum se trateaza ulcerul? Masuri igieno-dietetice care privesc comportamentul alimentar si dieta. Pacientul cu ulcer trebuie sa evite mesele abundente, recomandindu-se prinzuri reduse cantitativ si frecvente (5-6/zi). Alimentatia ulcerosului trebuie sa fie completa, bogata in toate principiile alimentare, cu evitarea consumului de alimente sau bauturi care cresc aciditatea gastrica (tot ce e acru e si acid!): supa de carne, condimente, citrice, rosii, ceapa, bauturi carbogazoase, precum si dulciurile concentrate consumate pe stomacul gol. In general, s-a renuntat la listele de alimente recomandate sau interzise, bolnavul fiind sfatuit doar sa evite mincarurile care nu-i priesc. Se recomanda excluderea fumatului si a consumului de alcool! Masuri medicamentoase: a) medicamente care scad secretia acida: de tipul inhibitorilor H2 (Famotidina, Nizatidina) sau inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, Pantoprazol); b) medicamente care tamponeaza aciditatea - `pansamente gastrice` de tipul Dicarbocalm, Maalox; c) tratament antibiotic de eradicare a Helicobacter pylori (tripla asociere: Clarithromicina + Amoxicilina timp de 7-10 zile, in asociere cu Omeprazol timp de 4 saptamini). Medicul de famile are obligatia de a atrage atentia pacientilor ca medicamentele antiinflamatorii (aspirirna, indometacin, diclofenac, ketoprofen) pot determina aparitia ulcerului, il pot agrava sau pot provoca hemoargii masive)! Sinuzita (Infectia sinusurilor) Infectia sinusala sau sinuzita, consta dintr-o reactie inflamatorie a sinusurilor si meaturilor nazale (orificii la nivelul vestibulului nazal ce comunica cu sinusurile). Infectia sinusurilor poate determina cefalee (durere de cap) sau presiune la nivelul ochilor, nasului, regiunea obrajilor sau la nivelul unei parti a regiunii cefalice. De asemenea, pacientii cu sinuzita pot prezenta tuse, febra, respiratie urat mirositoare si congestie nazala cu secretii nazale dense si abundente. Sinuzita poate fi acuta (debut brusc) sau cronica (tipul cel mai comun, cu debut insidios). Sinuzita acuta dureaza in general 8 saptamani sau apare de cel mult 3 ori pe an, fiecare episod durand maxim 10 zile. Tratamentele sunt in general eficiente impotriva sinuzitei acute. Tratamentul este considerat eficient in cazul in care contracareaza afectarea mucoasei de la nivelul sinusurilor si a structurilor osoase de la acest nivel. Sinuzita cronica dureaza mai mult de 8 saptamani sau apare de cel putin 4 ori pe an cu simptome ce dureaza mai mult de 20 zile.

Anatomia Sinusurile (denumite si sinusurile paranazale) sunt 4 cavitati pline cu aer la nivelul craniului uman. Ele sunt conectate cu spatiul dintre nari si meaturile nazale. Cavitatile sinusale izoleaza craniul, ii reduc greutatea si asigura rezonanta in momentul vorbirii. Sinusurile contin mecanisme de aparare impotriva florei patogene (virusuri si bacterii considerate straine organismului). In cazul aparitiei unui dezechilibru ce afecteaza mecanismele normale de aparare de la nivelul sinusurilor, poate permite intrarea bacteriilor care exista in mod normal la acest nivel, in interiorul sinusurilor. Odata patrunse la acest nivel, ele pot agresa celulele inconjuratoare si produc infectie sinusala. Sinusurile sunt acoperite de un strat de mucus si de celule ce prezinta pe suprafata lor mici prelungiri numite cili. Acestea intervin in captarea si indepartarea bacteriilor si a poluantilor externi. Complexul osteomeatal (COM) conecteaza meaturile nazale cu sinusurile paranazale. Etiologie Sus Sinuzita acuta apare frecvent secundar unei infectii virale de cai respiratorii superioare, insa alergenii (substante ce determina aparitia reactiilor alergice la persoane atopice) sau substantele poluante, pot, de asemenea, declansa inflamatia cavitatilor sinusale. O infectie virala determina afectarea celulelor de la acel nivel. Acest lucru determina aparitia unei reactii inflamatorii cu cresterea cantitatii si densitatii secretiilor locale, determinand obstructia meaturilor nazale. Aceste meaturi au conexiune cu sinusurile. Obstructia la acest nivel determina afectarea proceselor ce indeparteaza bacteriile prezente in mod normal la nivelul meaturilor. Bacteriile incep sa se inmulteasca si invadeaza mucoasa ce tapeteaza cavitatea sinusala, determinand aparitia simptomelor de sinuzita. Alergenii si substantele poluante produc un efect similar. Bacteriile implicate in aparitia sinuzitei acute sunt Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae si Moraxella catarrhalis. Acestea impreuna cu Staphylococcus aureus si germenii anaerobi sunt implicate in aparitia sinuzitei cronice. Fungii au devenit in ultimii ani una dintre cauzele frecvente de sinuzita cronica, in special la persoanele cu afectiuni ce determina scaderea sistemului imunitar ca de exemplu SIDA, leucemia sau diabetul zaharat. Simptome Sus Semnele si simptomele infectiei cavitatilor sinusale depind de tipul sinusurilor afectate si de forma sinuzitei: acuta sau cronica. Sinuzita acuta Sinuzita etmoidala (in spatele ochilor) - congestie nazala cu eliminarea secretiilor prin partea posterioara a cavitatii nazale (la nivelul faringelui) - presiune sau durere la nivelul unghiului intern al ochiului sau la nivelul regiunii nazale

superioara - cefalee la nivelul regiunii temporale sau in jurul ochilor - simptomele de durere sau presiune se agraveaza la tuse, stranut, in pozitia culcat, fiind ameliorate de pozitia cu capul ridicat. Sinuzita maxilara (la nivelul oaselor obrajilor) - durere la nivelul oaselor obrajilor, in jurul sau infraorbital sau la nivelul dentitiei superioare - durere sau presiune uni sau bilaterala - tumefactie, roseata sau senzatie de tensiune la nivelul regiunii geniene (a obrajilor) - simptomele de durere sau presiune sunt agravate in pozitie cu capul ridicat si sunt ameliorate la inclinarea capului - hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara - febra. Sinuzita frontala (la nivelul regiunii frontale uni sau bilaterala) - cefalee severa la nivelul regiunii frontale - febra - durere agravata de inclinarea capului si ameliorata in pozitia cu capul ridicat - hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara. Sinuzita sfenoidala (la nivelul regiunii posterioare oculare) - cefalee profunda cu durere la nivelul regiunii superioare si posterioare cefalice, de-a lungul regiunii frontale si la nivelul regiunii posterioare oculare - febra - durerea se agraveaza in pozitia culcat sau prin aplecarea in fata - diplopie (vedere dubla) sau dificultati de vedere in cazul in care apare presiune asupra substantei cerebrale - hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara. Sinuzita cronica Sinuzita etmoidala - hipersecretie nazala cronica, obstructie nazala si usor disconfort de-a lungul puntii nazale - durere agravata in cursul zilei sau la purtarea ochelarilor - durere cronica si respiratie urat mirositoare - de obicei apar recaderi la nivelul altor sinusuri. Sinuzita maxilara - disconfort sau presiune la nivelul regiunii posterioare oculare - durere cronica la nivelul dentitiei - durerea se agraveaza la frig, expunerea la alergeni sau infectii intercurente - disconfortul creste in intensitate de-a lungul zilei, cu agravarea/aparitia tusei de-a lungul noptii. Sinuzita frontala

- cefalee persistenta usoara la nivelul regiunii frontale - istoric de traumatism sau afectare a regiunii sinusale. Sinuzita sfenoidala - cefalee difuza usoara. Consult de specialitate Se recomanda consult de specialitate in cazul in care apare durere sau presiune in partea superioara cefalica, insotita de congestie nazala sau hipersecretie, secretie nazala posterioara sau respiratie urat mirositoare persistenta, nefiind legata de afectiuni dentare. Febra poate fi considerat simptom de infectie sinusala sau de alta infectie intercurenta. Pacientii ce prezinta numai congestie nazala usoara si febra moderata au de obicei infectie virala (raceala banala) si nu necesita tratament cu antibiotic sau alta medicatie speciala. Cefalea (durere de cap) sau durerea faciala este alta simptomatologie frecvent intalnita in infectia sinusala. Sinuzita - forma obisnuita, poate fi tratata eficient de orice medic. In cazul in care nu este diagnosticata si tratata la timp, pot aparea complicatii, cu consecinte severe, putand fi fatala. Urmatoarele complicatii sunt urgente medicale si necesita tratament prompt intr-o unitate de primiri urgente: - febra, cefalee si tumefierea tesuturilor moi din regiunea frontala pot indica infectia osului frontal, denumita si tumora Pott sau osteomielita; de obicei, aceasta complicatie este intalnita numai la copii - infectia orbitei poate fi secundara sinuzitei etmoidale: pleoapa se poate tumefia, cu aparitia ptozei (caderea) pleoapei superioare; febra si starea generala alterata sunt adesea prezente; sechelele ce pot aparea sunt pierderea mobilitatii ochiului, cu orbire secundara - sinuzita etmoidala sau frontala poate determina aparitia unui cheag sanguin la nivelul regiunii din vecinatatea sinusurilor; simptomele sunt similare cu cele intalnite in infectia orbitala, la care se mai pot asocia pupila dilatata sau fixa; de obicei aceasta este bilaterala - in cazul extinderii infectiei la nivel cerebral, pot aparea modificari de personalitate, cefalee atroce, modificari ale starii de constienta, dificultati de vedere sau crize convulsive. Ulterior poate apare coma si existus (moarte). Diagnostic Sus Diagnosticul sinuzitei se bazeaza pe o evaluare amanuntita a istoricului bolii si pe examenul fizic. Este foarte importanta diferentierea intre o simpla infectie de cai respiratorii superioare si infectia sinusala. Infectia sinusala este de obicei de cauza bacteriana si necesita terapie antibiotica. Exista si situatii cand agentul etiologic al sinuzitei este un virus (terapia antibiotica fiind in acest caz inutila). Infectiile de cai respiratorii superioare si raceala sunt de cauza virala. Diagnosticarea adecvata a acestor entitati este foarte importanta pentru orientarea tipului de tratament. Supratratarea infectiilor virale poate fi un lucru periculos.

Tomografia computerizata In majoritatea cazurilor, diagnosticul sinuzitei acute nu necesita investigatii complexe. In cazurile nesigure, se poate efectua scanare tomografica, ce evidentiaza cu exactitate arhitectura sinusurilor paranazale, meaturilor nazale si a structurilor invecinate. Diagnosticul de infectie sinusala este pozitiv in cazul in care scanarea tomografica evidentiaza una din urmatoarele: nivel de lichid in unul sau mai multe sinusuri opacifierea totala a unuia sau mai multor sinusuri ingrosarea conturului normal al sinusurilor. Ingrosarea conturului sinusal poate aparea si la persoane care nu acuza simptome de sinuzita. In concluzie, pentru stabilirea diagnosticului de sinuzita, este necesara corelarea rezultatelor scanarii tomografice cu examenul fizic si simtomatologia pacientului. Radiografia Diagnosticul sinuzitei acute era stabilit in trecut prin efectuarea unei radiografii sinusale, intrucat simptomele sinuzitei acute sunt similare cu cele ale unei infectii de cai respiratorii superioare. De fapt, infectia virala predispune la aparitia sinuzitei. Cu toate acestea, radiografiile sinusale nu sunt specifice si depind in mare parte de o buna tehnica de executare. Potrivit unui studiu, in 55% din cazuri, sinuzita nu este vizibila pe radiografia sinusala. Diagnosticul de sinuzita poate fi probabil in cazul in care simptomatologia persista peste 7-10 zile. Ultrasonografia Ecografia este alta dintre metodele de diagnostic non-invaziv. Aceasta metoda este rapida, sigura si mai putin costisitoare comparativ cu scanarea tomografica. Cu toate acestea, ultrasonografia nu ofera aceeasi acuratete ca in cazul tomografiei. Ultrasonografia nu a fost acceptata in totalitate pentru diagnosticul infectiei sinusale, de catre asociatiile medicale, mai ales in randul medicilor specialisti otorinolaringologi (O.R.L). Scanarea tomografica ofera o imagine mult detaliata a structurilor anatomice, putand fi de ajutor pentru planificarea unei posibile interventii chirurgicale. Consult ORL In cazul in care simptomele persista, in ciuda unei terapii adecvante, se recomanda consultul medicului specialist (O.R.L-ist). Medicii specialisti O.R.L pot vizualiza direct meaturile nazale si orificiile de la nivelul sinusurilor, cu ajutorul unui instrument numit nasofaringoscop. Acesta este un tub flexibil, din fibra optica, care se insera prin orificiul nazal, permitand medicului specialist vizualizarea meaturilor nazale si observarea daca orificiile sinusale sunt libere si daca dreneaza adecvat. De asemenea pot fi diagnosticate diverse cauze ale respiratiei dificile ca: deviatia de sept, polipii nazali, vegetatii adenoide sau procese amigdaliene marite. Medicul O.R.L.-ist poate drena sinusurile afectate pentru a efectua examen bacteriologic de la nivel sinusal. Aceasta procedura este mult mai invaziva decat cele mentionate mai sus. In

timpul ei, medicul va introduce un ac in sinus de-a lungul pielii si osului, incercand sa extraga lichid, ce urmeaza a fi trimis la laborator pentru examen bacteriologic. Se poate diagnostica orice tip de bacterie, de obicei in mai putin de 2 zile. Urmeaza administrarea de antibiotice adecvate in functie de rezultatul antibiogramei. Cu toate acestea, procedura aceasta se foloseste foarte rar, intrucat este foarte invaziva; scanarea tomografica ofera rezultate foarte detaliate, iar antibioticele standard folosite in infectia sinusala sunt de obicei eficiente, chiar daca nu se cunoaste tipul exact de microorganism. Tratament Sus Scopul principal al tratamentului sinuzitei il constituie diminuarea tumefactiei sau inflamatiei de la nivelul meaturilor nazale si sinusurilor, eliminarea infectiei, promovarea drenajului sinusal si mentinerea sinusurilor libere. Tratament ambulator Tratamentul ambulator ajuta la deschiderea sinusurilor si ameliorarea senzatiei de uscaciune. Promovarea drenajului sinusal presupune: - consumul de apa si lichide hidratante; ceaiul cald este frecvent recomandat - bai de abur efectuate de 2-4 ori pe zi prin aplecarea si inhalarea deasupra unui castron cu apa fiarta (a nu se efectua in timp ce apa fierbe pe aragaz), pentru pastrarea aburului se poate folosi un prosop. Aceasta procedura ar trebui efectuata cel putin 10 minute. De asemenea, se mai recomanda dusuri fierbinti, cu aburi. Preparatele mentolate pot fi adaugate in apa de inhalatie pentru a ajuta la deschiderea sinusurilor obstruate. Metode utile in drenarea mucusului: utilizarea expectorantelor - substante care faciliteaza eliminarea mucusului de la nivel pulmonar si de la nivelul cailor respiratorii. Acestea ajuta la subtierea secretiilor mucoase, facilitand drenajul sinusal. Cea mai comuna substanta folosita este oximetazolina. Pentru reducerea simptomelor si a necesarului de medicamente, se mai pot folosi asociatii de siropuri pentru tuse sau tablete antitusive, decongestionante nazale si expectorante. Pentru a utiliza medicamentul adecvat, se recomanda citirea cu atentie a prospectului sau adresarea farmacistului. Diminuarea durerii: medicamentele antialgice ca ibuprofen, aspirina sau acetaminofen pot reduce durerea si inflamatia. Aceste medicamente ajuta la eliberarea cailor respiratorii prin indepartarea edemului local. Tratament medicamentos Reducerea congestiei Celulele sanguine si cele care tapeteaza cavitatile sinusale pot lupta in mod normal impotriva microorganismelor. Cu toate acestea, cand numarul bacteriilor sau virusurilor este foarte mare, asociat cu scaderea sistemului imunitar si cu o reactie exagerata la anumiti alergeni, toate acestea vor determina aparitia unei reactii inflamatorii. O infectie sinusala usoara poate fi usor tratata cu un tratament adecvat. Deoarece agentii externi pot declansa o gama variata de reactii, exista numeroase tratamente eficiente impotriva inflamatiei.

Decongestionantele nazale ajuta la reducerea obstructiei cailor aeriene si sunt importante in prima faza a tratamentului pentru ameliorarea simptomelor. Spray-urile nazale (decongestionante) actioneaza cel mai rapid, efectul aparand in circa 1-3 minute. Este contraindicata folosirea acestor produse mai mult de 3 zile, intrucat devin ineficiente si vor fi necesare aplicatii din ce in ce mai frecvente, pentru a obtine acelasi efect. Acest fenomen de rebound poate fi evitat aplicand alternativ in cele doua nari si evitand folosirea frecventa a medicamentului. Foarte multi pacienti, pentru a respira mai usor, folosesc in exces aceste preparate, devenind dependenti. Indepartarea dependentei este un proces dificil, cuprinzand administrarea de spray-uri nazale cu antiinflamatorii steroidiene, decongestionante orale, substante saline sau o combinatie a acestora. Decongestionantele orale (tablete sau in forma lichida) contin ca substanta activa pseudoefedrina, fenilefrina, fenilpropanolamina (ATENTIE: fenilpropanolamina a fost recent retrasa de pe piata farmaceutica. Nu folositi produse ce contin aceasta substanta). In farmacii exista o gama variata de medicamente decongestionante orale. Toate insa prezinta rezultate similare, de aceea pretul este singurul criteriu de alegere a lor. Medicamentele de referinta sunt mai scumpe, dar elibereaza substanta activa mai lent, de aceea pot si administrate mai rar. Medicamentele generice sunt mai accesibile ca pret si se administreaza la 4-6 ore sau de cate ori este nevoie. Ele actioneaza mult mai lent decat spray-urile nazale. De obicei, decongestionantele orale incep sa actioneze dupa 15-30 minute de la administrare. La fel ca si in cazul preparatelor nazale, decongestionantele orale pot deveni ineficiente in cazul utilizarii indelungate. Fenomenul de rebound este mai putin sever decat in cazul preparatelor cu administrare nazala. Contraindicatii si efecte adverse: ambele-decongestionantele orale si nazale-prezinta o serie de reactii adverse, incluzand stimulare generala cu cresterea frecventei cardiace, a tensiunii arteriale, insomnie, nervozitate, anxietate, tremor, uscaciunea gurii, vedere incetosata si cefalee. De asemenea produc dificultati de urinare. De aceea, persoanele cu istoric de boala cardiaca, hipertensiune arteriala, anxietate, dificultati la urinare, ar trebui sa consulte medicul inainte de inceperea administrarii acestora. De asemenea, combinarea decongestionantelor orale cu alte medicamente din aceeasi clasa sau cu medicamentele de fond ale pacientului, pot determina aparitia unor complicatii periculoase. Combaterea infectiei Principiul de baza il constituie eliminarea infectiei bacteriene de la nivelul sinusurilor cu ajutorul tratamentului antibiotic. Acest lucru ajuta la prevenirea complicatiilor, reducerea simptomelor si scaderea riscului de aparitie a sinuzitei cronice. In sinuzita acuta, forma necomplicata, se administreaza penicilina sintetica: cel mai frecvent amoxicilina. Acest antibiotic este eficient impotriva microorganismelor obisnuite, fiind de asemenea accesibil ca pret. Principalele reactii adverse includ aparitia reactiilor alergice (edem faringian, urticarie) si disconfort gastric. In cazul persoanelor alergice la penicilina, se poate administra un antibiotic pe baza de sulf: trimetoprim/sulfametoxazol sau TMP/SMX. Este contraindicata administrarea lor pacientilor alergici la sulf.

Pacientii care prezinta forme mai severe de sinuzita acuta, cei cu insuficient tratati sau cei cu forme cronice de sinuzita, pot deveni rezistenti la amoxicilina sau TMP/SMX. In cazul lor se pot administra peniciline sintetice de generatie noua, precum Augmentin, Cefuroxim sau Loracarbef, care sunt active pe majoritatea microorganismelor rezistente ce pot cauza sinuzita. Folosirea in exces a acestor antibiotice, poate determina aparitia de microorganisme rezistente la cele mai potente antibiotice existente pe piata. De aceea, in prima faza, se recomada administrarea de antibiotice simple, ca amoxicilina, pe o perioada de 14-21 zile (a se respecta perioada, chiar daca simptomatologia a disparut/s-a ameliorat). Principiul de baza consta in administrarea antibioticului pana la disparitia simptomatologiei, continuand apoi administrarea pentru inca 7 zile. Pacientii a caror simptomatologie de infectie sinusala nu dispare, in ciuda terapiei antibiotice, vor consulta medicul specialist O.R.L. Promovarea drenajului In cazul in care factorul declansator al episodului de sinuzita este un alergen din mediu inconjurator, se recomanda administrarea de antihistaminice, care reduc edemul de la nivelul membranelor mucoase. Alergenii stimuleaza leucocitele de la nivelul tesuturilor si vaselor de sange, determinand eliberarea de histamina la nivelul circulatiei. Aceasta determina extravazarea de lichid de la nivelul vaselor sanguine la nivelul tesuturilor meaturilor nazale, cu aparitia simptomelor de congestie nazala. Antihistaminele de generatie veche nu mai sunt recomandate deoarece determina uscaciunea mucoaselor, cu ingrosarea secretiilor nazale, facand drenajul mult mai dificil. Antihistaminele de generatie noua ca fexofenadina, loratadina sau desloratadina nu determina uscarea mucoaselor. In cazul in care congestia nazala este severa, se poate asocia un agent decongestionant. Reducerea inflamatiei Pentru tratamentul sinuzitei acute este suficienta administrarea unuia sau mai multor agenti decongestionanti. Cu toate acestea, pacientii cu forme recurente de sinuzita acuta sau cronica, pot necesita administrarea de steroizi cu administrare nazala, pentru reducerea simptomelor. Cei mai utilizati steroizi inhalatori sunt beclometasone dipropionat, fluticasone propionat, triamcinolon, flunisolide si beclomethasone. Steroizii sunt agenti antiinflamatori potenti. Steroizii intranazali (spray-urile nazale) actioneaza direct numai asupra meaturilor nazale si cavitatilor sinusale, cu putine efecte directe sistemice, in cazul in care se administreaza in dozele prescrise. Ca si in cazul celorlalte clase de medicamente amintite mai sus, exista o gama variata de agenti steroidieni inhalatori. Unele prezinta un grad mai mare de tolerabilitate decat altele. Ele se elibereaza numai cu prescriptie medicala, deci medicul va decide ce tip de preparat va folosi pacientul. Acesti agenti nu au actiune la fel de rapida ca in cazul decongestionantelor orale si nazale, insa odata cu atingerea nivelelor sanguine terapeutice, simptomele se imbunatatesc spectaculos, nemaifiind necesare administrarea de preparate decongestionante. In cazul persoanelor cu antecedente de sinuzita la alergeni de mediu, se recomanda

administrarea precoce de steroizi inhalatori, in perioadele cu cantitati crescute de alergeni in mediu, pentru prevenirea episoadelor de sinuzita si pentru mentinerea sinusurilor libere. Tratament chirurgical Unii pacienti prezinta forme cronice de sinuzita, in ciuda tratamentului antibiotic si cu alte preparate pentru ameliorarea simptomatologiei. Pacientii cu imagine tomografica indicand infectie sinusala, precum si cei cu forme complicate de sinuzita, pot beneficia de interventie chirurgicala. Interventia chirurgicala se realizeaza cu acelasi nasofaringoscop cu fibra optica folosit pentru stabilirea diagnosticului. Scopul interventiei chirurgicale consta in indepartarea excesului de mucoasa cu efect obstruant, deschiderea meaturilor si orificiilor sinusale obstruate si facilitarea drenajului sinusal. De asemenea, in timpul interventiei chirurgicale se pot corecta o serie de anomalii anatomice ca: deviatia de sept, indepartarea polipilor nazali, imbunatatind astfel respiratia. Administrarea de steroizi inhalatori sau cure de antibiotice periodic mai pot fi necesare. In cazul in care infectia sinusala persista, e nevoie de investigatii suplimentare. Se poate efectua cultura bacteriana in timpul unui consult de rutina sau in timpul interventiei chirurgicale, ce poate evidentia fie infectie cu germeni anaerobi, necesitant un spectru diferit de antibiotice, fie infectie fungica, necesitand administrarea de medicamente antifungice. Profilaxie Evitarea infectiilor de cai respiratorii superioare: - vaccinarea precoce impotriva virusului influenzae, pentru a evita infectia gripala si in consecinta evitarea infectiei de cai respiratorii superioare; alte medicamente antigripale ca Relenza sau Tamiflu, pot preveni infectia gripala, in cazul in care sunt administrate chiar la inceputul aparitiei simptomatologiei; - igiena riguroasa a mainilor si evitarea contactului cu persoane ce prezinta simptome de infectie respiratorie superioara; - preparatele pe baza de carbonat de zinc (Cold-Eeze si altele) s-au dovedit eficiente in reducerea duratei simptomelor de raceala; - evitarea stresului si dieta bogata in substante antioxidante, mai ales fructe si legume proaspete, intens colorate, ajuta la intarirea sistemului imunitar. Managementul episoadelor sezoniere de sinuzita: - este foarte importanta evitarea alergenilor de mediu, in cazul persoanelor cu antecedente de sinuzita la acesti alergeni; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se recomanda folosirea de preparate decongestionante si altele asemanatoare prescrise de medic; in cazul unui episod acut se pot folosi antihistaminice sau spray-uri nazale decongestionante; - pacientii cu episoade sezoniere de alergii pot beneficia de perioade de tratament cu medicamente antihistaminice nesedative; - se recomanda evitarea plimbarilor indelungate in aceste perioade cu eliberare crescuta de alergeni in mediu, inchiderea ferestrelor si folosirea de aer conditionat ce filtreaza alergenii; agentii umidifianti pot fi utili. Mentinerea unei hidratari adecvate: - mentinerea unei igiene sinusale adecvata prin consumul de lichide, ce mentine o secretie

sinusala eficienta; - evitarea zborului cu avionul: daca acest lucru nu este posibil, se recomanda utilizarea de spray-uri nazale decongestionante, inainte de decolare, pentru mentinerea libera a sinusurilor; - folosirea de spray-uri nazale saline, ce mentin umiditatea cailor nazale, ajutand astfel la indepartarea eficienta a agentilor infectiosi; efectuarea de bai de aburi periodice poate fi utila. Evitarea contactului cu alergenii de mediu: - persoanele cu sinuzita cronica trebuie sa evite regiunile sau activitatile ce le pot agrava afectiunea, precum fumatul activ sau pasiv de tigarete sau inotul in piscine cu apa clorinata. Prognostic Sinuzita sau infectia sinusala se vindeca daca este tratata precoce si adecvat. Cu exceptia pacientilor care dezvolta complicatii, prognosticul pacientilor cu sinuzita acuta este foarte bun. Pacientii a caror sinuzita este declansata de catre alergenii de mediu sau prin anomalii anatomice pot dezvolta forme recurente de sinuzita acuta sau sinuzita cronica. .