Tema 2. Tipuri de organizatii hoteliere si forme de expluatare a lor. 1. 2. Tipologia hotelurilor. Forme de expluatare.

Diversitatea serviciilor oferite, a condus la formarea unei varietati de unitati pe piata hoteliera creind confuzie in rindul voiajorilor.Au fost stabilite o serie de criterii de clasificare si segmentare a unitatilor hoteliere. Principalele criterii: a)caracterisicile fundamentale -unitati hoteliere si similare acestora; -unitati extrahoteliere/complimentare b)amplasare; - in orase mici sau mari - in mediul rural; -pe litoral; -la munte. c) legatura cu mijlocul de transport -de-a lungul cailor rutiere (motel); -in apropierea garilor(hotel de gara); -langa aeroporturi(hotel de aeroport) d) scopul vizitei -vacanta, turism; -business; -convenienta e)regimul activitatii -deschis permanent; -sezoniere; j)asigurarea serviciului de alimentatie; g)durata sejurului; -de tranzit; -rezidentiale;
1

k)nivelul de confort; -de lux; -de nivel mediu; -categorie economica l)capacitatea de cazare; -expluatare individuala(pina la 49 de camere) -capacitate medie(50-150) -expluatare de tip industrie hoteliera m)forma de expluatare; -individuale; -asociere -societati sau grupuri

2. Forme de expluatare a hotelurilor. Expluatare punere in valoare a unei intreprinderi sau a unui bun, totalitatea lucrararilor, necesare in acest scop. In prezent in lume, principiu de baza al expluatarii unui hotel este considerat a fi disocierea fondului de comert, pe de o parte si a patrimoniului imobiliar, pe de alta parte, ca alternativa a societatii unice. Fond de comert cuprinde elemente corporale, si necorporale, aflate in legatura cu exercitarea activitatii hotelului. Elemente corporale materiale, utilaje, mobilier, amenajari si instalatii. Elemente necorporale clientela, vadul comercial, dreptul de inchiriere, firma, licenta, brevetul s.a.

Persoana juridica care detine proprietatea fondului de comert se numeste societate de expluatatie.Ea este distincta de cea care detine proprietatea patrimoniului imobiliar, ce se numeste societate imobiliara. Relatia dintre cele doua societati se asigura printr-un contract de inchiriere sau de concesiune imobiliara. Actualmente, pe plan mondial sau conturat doua forme fundamentale de expluatare: hoteluri independente si lanturi hoteliere voluntare si integrate. Independenta consta in autonomie juridica, financiara si patrimoniala a intreprinderii hoteliere, ca entitate economica de sinestatatoare. In lume, marea majoritate a hotelurilor care nu fac parte dintr-o structura de lant hotelier- voluntar sau integrat- se inscriu in categoria hotelurilor tip expluatare individuala. 1.1. Hotelurilor tip expluatare individuala Specificul: 1. Cazul tipic- hotel de 1, 2, sau 3 sele , cu capacitate redusa

2. Structura organizatorica a hotelului o repeta pe cea din sanul familiei, majoritatea neutilizand munca angajatilor. 3. Functile de proprietar si de expluatant sunt indeplinite de una si aceeasi persoana, fie in cadrul unei societati , fie prin intermediul a doua societati. 4. Hotelurile sunt amplasate in toate zonele. Rentabilitate lor depinde de amplasament si priceperea cu care sunt gestionate. 1.2. Lanturile hoteliere voluntare. Definitieun lant hotelier, in general, este un ansamblu de unitati operationale(hoteluri), care se adreseaza unui segment de clientela determinat, sub o aceeasi marca si in cadrul unei logistici comerciale comune. Un lant hotelier voluntar este o uniune binevola de hotelieri independenti, care promoveaza si dezvolta o marca unica.
3

Specificul: 1. In general, lanturile voluntare i-si gasesc teren prielnic in localitatile mici, pe cand cele integrate i-si fac simtita prezenta in deocebi in marele metropole. 2. Hotelurile aderente nu sunt proectate de la inceput pentru a respecta anumite norme, sunt diferentiate din punct de vedere al arhitecturii si al amenajarii. 3. Ofera un produs relativ omogen din punct de vedere al confortului si al serviciului. 4. Principiul de baza al structurilor de lant este utilizarea in comun a serviciilor specializate cum ar fi: Campanii promotionale si editarea de ghiduri incluzand toate hotelurile aderente, cu difuzare larga in hotelurile lantului, agentii de voiaj s.a. Birou de rezervari informatizat; Preturi preferentiale in relatiile cu furnizorii agreati, stabilirea de liste cu furnizorii agreati. Acordarea de asistenta tehnica si consultanta de gestiune de catre responsabilii alesi si salariatii permanenti la nivelul lantului. 5. Fiecare aderent i-si pastreza independeta juridica si financiara. 6. Esenta actiunilor intreprinse vizeaza adoptarea si aplicarea de strategii promotionale si comerciale comune. 7. Calitatea de aderent nu este ceva imuabil, hotelierii pot parasi oricand lantul binevol sau pot fi exclusi pentru ca nu se conformeza exigentilor.( situatii stabilite in urma controalelor). Lanturile hoteliere integrate. Concentrarea orizontala a ofertei in industria hoteliera se realizeaza sub forma lanturilor hoteliere integrate, al caror suport juridic este reprezentat de grupurile de societati.
4

Definitie concentrarea orizontala este gruparea prin fuziune, achizitie sau acorduri de asociere a unor societati avand acelas gen de activitate sau o clientela identica, pentru a-si spori beneficiile prin economiile de scara, reunindu-si directia, finantarea, marketingul si promovarea. Definitie grupul ( de societati) este un ansamblu de societati aparent autonome, dar supuse unei directii economice unitare, asigurata prin una sau mai multe dintre ele. Specificul: 1. Ceea ce primeaza este detinerea controlului societatilor fiice(filiale) de catre societatea mama. 2. Din structura juridica a unui mare grup de societati hoteliere pot face parte: Societatea holding(societate mama, societate de participatie financiara); Societatea financiara( societate subholding de finantare); Societatea de participatie( cea care creaza societati imobiliare si fondul de comert al hotelului); Societatile de gestiune nationala si internationala( pun la dispozitie savoir-faire-ul si asistenta tehnica); Societatea de studii si dezvoltare; Societatea pentru finantare investitiilor; Societatea de aprovizionare si alte societati de servicii. 3. Fiecare grup de societati poate da nastere la unul sau mai multe lanturi hoteliere, in functie de numarul de marci comerciale pe care le promoveaza si le dizvolta.(vezi exemplul grupului ACCOR). 4. Un hotel- indiferent daca grupul inregisteaza ( cazul filialei) sau nu inregistreaza participatii la capitalul sau social poate beneficia de gestiune directa din partea grupului, prin intermediul societatii de gestiune, incheind cu aseasta din urma un contract de management sau locatie a gestiunii.

5. Hotelul independent poate semna un contract de fransiza cu societatea de gestiune a grupului; hotelierul este cel ce expluateaza fondul de comert, pe riscul sau. 6. Distincia lant hotelier voluntar lant integrat are la baza notiunea de strategie: daca strategia comuna se reduce la un sir de actiuni concrete, este vorba despre un lant voluntar; lanturilor hoteliere integrate le este caracteristica adoptarea unei strategii comune, impusa cu strictete de catre centrul unic de decizie de la nivelul grupului. 7. In principiu sunt prevazute norme si standarde specifice inca din faza elaborarii proectului tehnic , indeosebi pentru notelurile de clasa economica, unde se realizeaza o multiplicare la indigo a arhitecturii si a amenajarii, chiar si a capacitatii si a tarifului. 8. Pentru lanturile hoteliere de categorie superioara se inregisteaza o tendinta de eliminare a standardelor rigide, conceptia unica de arhitectura si amenajare interioara, fiind particularizata pentru fiecare hotel in parte.Tot mai mult normele de produs sunt inlocuite cu norme de serviciu. 9. Marile grupuri hoteliere sunt tot mai putin interesate de participatiile financiare directe.Strategiile de extindere puse in aplicare se bazeaza pe sistemul de fransiza si pe contractul de management.Se tinde spre atingerea unei structuri echilibrate pe forme de expluatare a hotelurilor, in cadrul careia capacitatea de cazare a hotelurilor in proprietate, a hotelurilor gestionate prin contract sa detina ponderi egale, de cate o treime.

Principalele caracteristici ale formelor de expluatare a hotelurilor Forma de expluatare Daca are autonomie financiar-juridica Daca promoviaza o marca
6

Hotel tip expluatare individuala Hotel aderent la un lant voluntar Hotel cuprins intr-un lant integrat: -filiala -contract de management sau de fransiza Hotel in administrarea statului

DA DA NU DA NU

NU DA DA DA NU

TEMA 3: AMENAJAREA TEHNOLOGICA A HOTELURILOR LECTIA 1. 1. Compozitia si organizarea generala in hotel. 2. Structura spatiilor in hotel 2.1. Holul de intrare 2.2. Spatii de cazare. 2.3. Spatii pentru personal si serviciile de etaj 2.4. Circulatiile orizontale si verticale 2.5. Spatii pentru public 2.6. Spatii tehnice si anexe. LECTIA 2. 1. Legitati in amenajarea interioara a hotelurilor. 2. Elemente ale decorului in hotel. 2.1. Iluminatul si coloritul 2.2. Mobilierul 2.3. Articole de artizanat 2.4. Decoratiile florale 1. Conceptii arhitecturale ale constructiilor hoteliere. In diferite orase ale lumii se regasesc constructii hoteliere asemanatoare.Situatie explicata prin aplicarea unor tehnici constructive identice si folosirea unor materiale de finisaj asemanatoare. Arhitectura exterioara a hotelurilor este specifica cladirilor moderne prezentand corpuri de forma geometrica cu fatade de o ritmicitate pronuntata, dupa care usor se poate citi functionalitatea interioara.Pot fi mentionate unele trasaturi arhitectorale caracteristice hotelelor in functie de conceptul de produs pe care i-l promoveaza pe piata, ampasamentul lor.In genere, arhitectii realizeaza proecte de hotele lund in vedere functiunile pe care le va indeplini cladirea (edificiu) respectiv.Evident prezinta specific rolul pe care i-l are arhitectura unui hotel in cadrul urban si cel pe care il realizeaza la mare sau la munte. Hotelurile amplasate in mediul urban, hotele orasenesti, acumuleaza o tendinta de mentinere a tinutei ce tinde spre monumentalitate, prezentand in general o tratare verticala a fatadelor si o compozitie volumentrica cu tendinte spre o severa disciplina a formelor. Ele
7

pastreaza ceva din sobtritatea cladirilor existente in centrele marilor orase.Proectantii au conceput formule care permit evinentiere lor din sirul altor constructii si dau dovada de individualitate si eleganta festiva.Asa apar corpuri de cladiri de inaltimi impunatoare.O asemenea solutie are un sir de avantaje functionale:legaturi orizontale scurte; deplasarea pe verticala se face cu ajutorul liftului; se asigura izolarea fonica a camerilor de cazare; se evita aerul poluat de vapori.Asemenea proecte sunt defavorizate din punct de vedere economic din cauza costului conctructiei si a lifturilor, insa argumentate ca principiu urbanistic si cost al terenului. Hotelul de oras trebue amplasat cat mai aproape de dotarile urbane disponibile, incat locatorii lor sa poata acoperi distanta de parcurs pe jos au cu transportul public. Totodata nu este solicitata amplasarea sa linga gara feroviara din motve de poluare atmosferica si fonica si din principii de urbanistice.Cladirea garii feroviare insasi este dominanta din punct de vedere architectural in ansamblul urbanistic.Este binevenita amplsarea hotelului in imediata aropierea spatiilor verzi din localitate(parc, masiv forestier s.a). Hotelul de vacanta prezinta un segment important al industriei ospitalitatii. Ele se amplaseaza in puncte ce asigura posibilitate de vizualizare a sitului pentru un numar cat mai mare de numere de cazare.Locul amplasamentului este identic celor de oras-in imediata apropiere de punctual de atractie al localitatii(mare, lac, rau etc.). Arhitectura hotelurile situate in cadrul natural, definit de elemente de relief spectaculoase, certifica abilitatea cu care sunt valorificate calitatile sitului, inscriind volumul armonios, rational adaptandu-l la caracterul mediului inconjurator. Aceste hotele sunt mai personale. Se remarca tendinta in tratarea volumelor cu registre orizontale(Suprafa cuprins ntre dou profiluri orizontale care
se ntind pe toat lungimea unei faade. Fiecare dintre zonele n care este mprit o suprafa decorativ).

alternand suprafetele pline cu zonele vitrate, marcate pe alocuri de accente verticale. Proiectele detin directii functionale clare, in consonanta cu o utilizare eficienta a calitatilor terenului, o orientare optima a incaperilor destinate publicului, cu o corecta repartizare a anexelor ce deservesc buna functionare a hotelurilor. Din aceasta categoie fac parte motelurile, casele de oaspeti ,vilele, pensiunile. Formula uzuala de dispunere in spatiu a hotele de vacanta- este grupare lor in ansambluri care sa constitue mici centre de viata colectiva. Pe litoralul Marii Negre( Mamaia, Efoie, Mangalia, Burrgas,Slantcev Briag etc.) si-au facut aparitia mari ansambluri de hoteluri pavilionare de diferite marimi, insumand intr-o organizare unica locala de la 1500 pana la 10000 locuri de cazare.) Hotele pentru excursionisti .Acest concept presupune amplsarea constructiilor pe caile de comunicatii principale ale zonei de referinta cu conditia sa pota fi vazute de la distante mari.Una din trasaturile acestor hotele este capacitate mare de cazare sercicu rapid pentru vizitatori. Hotele de cura. Reprezinta edificii construite in zone cu ape termale sau minerale formand statiuni balniare.Partiul architectural al acestora pemite vizitatorilor atat posibilitate de a se odihni, cat si tratament.In cadru hotelelor de cura existent spatii largi pentru public(saloane ale restaurantelor, sali de bae, bazine de inot, saloane medicale etc.)

Amenajarile
Caile de acces si parcarile pentru oaspeti. O problema care se cere a fi solutionata in momentul ampasarii cladirii in cadrul terenului este rezervare de locuri pentru parcaje, avind in vedere faptul ca oaspetii tot mai frecvent sosesc cu autoturismul sau autocarul.La fel trebue prevazute parcari de zi si de noapte pentru unitatile de transport ale oaspetolor. Intrarea in Hotel. Aspectul arhitectoral in intarii principale in hotel este o problema ce necesita locutionare in cadrul elaborarii proectului cladirii.De regula solutie tine de caracterul hotelului si categoria de
8

vizitatori si poate reprezenta o stustura monumentala sau una foarte simpla, de tip magazin.Regula generala fiind cea care nu presupune pre mare pompozitate, surplus de reclama.La unele hotele sunt prevazute intari separate pentru bagaje. Accese pentru personal si transporul de serviciu. De obicei, intrare pentru personal se face din curtea cladirii, fiind prevazute legaturi cu retiuaua stradala care o deserveste..Petru transportul de mare tonaj la fel sunt prevazute cai de acces. Garaje.Sunt constructii necesare hotelelor contemporane.De regula se organizeza in subsoluri fie in cadrul cladirii fie sparate de ea.O conditie obligatorie este prezenta unei sisteme deventilare a aerului. Spatiile verzi si constructiile cu destinatie sportiva. Tot mai frecvent in cadrul loturilor de teren destinate constructiilor hoteliere sunt prevazute fusii de arbori si/ sau arbusti.. Multe dintre hoteluri ofera oaspetior posibilitate de a face sport, dispunand de constructii cu destintie sportiva:corturi de gol si tenis de camp, piscine terenuri de joaca pentru copii etc.

In concluzie, se pot distinge cteva principii generale de compozitie, deci de proectare a hotelurilor si anume: Respectarea mediului natural nconjurtor sau a ansamblului stradal i nscrierea noilor construcii n acest mediu sau ansamblu, n special n ceea ce privete dimensiunea volumelor construite. Folosirea elementelor de arhitectur tradiional, local, mbinat cu tendina utilizrii formelor, rezultate din ntrebuinarea materialelor locale i a decoraiilor locale i a decoraiilor populare. Stailirea unui raport direct ntre vizitator, cadrul natural i mediul nconjurtor, urmrindu-se obinerea unei legturi directe dintre volumele construite i spaii libere Realizarea unor condiii de confort, urmrindu-se totodat i obinerea unui cost moderat. lipsa de terenuri libere,dorinta de a pastra frumusetea peizajelor, obliga castigarea de teritorii din mare, prin realizarea de diguri si platforme, deasemenea realizarea de constructii hoteliere plutitoare, ancorate in golfurile interesante. Ansamblurile estivale sunt legate de dezvoltarea porutilor de agrement, destinate adapostirii ambarcatiunilor particulare. exteriorul si interiorul construciilor hoteliere sint legate in mod fericit, unul fiind continuarea logica a celuilat incaperile corespund mai mult cu cea ce se asteapta de la acestea.

1. Compozitia si organizarea generala in hotel. Indiferent de tipul sau de marimea unui hotel, principiile de organizare interioara sint asemanatoare, pentru ca sectoarele de baza sint aceleas:`cel legat de primirea oaspetilor(receptia), de gazduirea lor (cazarea) si de alimentare (restaurantul), completate cu spatiile aferente serviciilor de intretinere, tehnice si cele destinate servirii personalului. In general, hotelurile cuprind urmatoarele functiuni, care deternima amenajarea anumitor spatii si crearea anumitor servicii: Stabilirea schemei functionale, care in fond materializeaza procesul tehnologic din hotel, este o conditie a bunei functionari a unui hotel.( vezi scheme functionale)
9

Compunera in spatiu a functiunelor principale a unui hotel poate fi realizata print-un sir de solutii. Asa numitul stil international al hotelurilor presupune formule plastice similare pentru cea mai mare parte a hotelurilor noi, contemporane, avand la baza acelas principiu: Receptia, spatiile comune si serviciile generale la nivelurile inferioare, dezvoltate in suprafata si pe orizontala si cazare intr-un corp suprapus, dezvoltat pe verticala.( vezi schemele) Solutia este caracteristica hotelurilor mari, cu grad de confort ridicat, care ocupa o suprafata mare de teren, cu multiple accese si spatii libere inconjuratoare. Solutia specifica hotelurilor mijlocii(cateodata si celor mari), amplasate intr-un mediu dens construit, in care terenul este limitat si cladirea se incadreaza de multe ori in fronturi de constructii existente, este suprapunerea aproape completa, in acelas contur exterior.In acest caz, primele niveluri sint atribuite receptiei si serviciilor comune si tehnice, ultimele fiind cele de cazare. Ca o varianta la aceasta solutie poate fi considerata cea in care doar serviciile de alimentatie sint scoase din corpul principal, indepartund astfel o serie de functiune mai incomode de zona de cazare, care se dezvolta pe mai multe niveluri. Este utilizata mai ales la hotelurile mici si mijlocii, amplasate intr-un mediu urban cu o densitate de construtie mai mica sau pe terenuri mai degajate de natura. In sfarsit, putem remarca si solutia cu o compunere pe orizontala a functiunelor principale: este solutia cea mai libera, cu cele mai mari posibilitati de incadrare in tern si de dazvoltare independenta a fiecarei functiuni. Deaceia este specifica hotelurilor mici, permanente sau sezoniere, amplasate intr-un cadru natural, liber, sau in statiuni balniare. Desi este una din cele mai scumpe solutii, pentru ca ocupa cea mai mare suprafata de teren, este deosebit de agreabila pentru calotorul obosit de aglomeratia marilor orase. Solutiile pavilionare sunt adoptate in rezolvarea multor hoteluri sezoniere si presupun ca diverse functiuni sa fie adapostite in cladiri separate. Desigur ca aceste solutii de compunere in spatiu a functiunilor de baza nu sint singurele posibile, insa sint cele mai caracteristice si cele mai des intalnite. Dispunerea camerilor in cadrul etajului se poate face prin mai multe solutii: de tip coridor, pe o singura parte a a coridorului, in forma de Y, X, U, sau circulara.( vezi schemele)

2. Structura spatiilor in hotel Spatiile locative in hotel reprezinta incaperi, ce contribuie la desfasurarea functiunilor de baza. Ele ocupa ponderea cea mai mare in suprafata construita,circa 80%, incluzand urmatoarele spatii: Holul de intrare Etajul curent cu spatiile de cazare Spatiile pentru personal si serviciile de etaj Solutiile de circulatie orizontale si verticale.

2.1 Holul de intrare

10

Holul de intrare constituie primul contact pe care il avem cu un hotel si implicit ne provoaca prima impresie, de multe ori categorica. Holul de intrare cumuleaza multe servicii si functiuni si constitue cel mai important nod de circulatie. Prin el se ajunge la etajele de cazare, la restaurant, la bar, la braserie sau cofetarie, la salile de conferinte sau de banchete, avand deci si rol de legatura intre exterior si circulatiile interioare, atat pe orizontala cit si pe verticala. Dimensiunile si continutul lui sunt variabile, in functie de marime, caracterul si gradul de confort al hotelului respectiv. Este recomandabil, ca hotelul sa aiba o singura intrare pentru oaspeti, pentru a usura rezolvarea fluxurilor de circulatie si controlul repectiv. Sunt numeroase exemple cu multe intrari, care au fost determinate numai de conditii speciale de amplasare si de legatura cu orasul. In principiu, in apropiere de acsesul principal din exterior, trebuie sa se gaseasca: serviciul de primire a clientilor, receptia, care are evidenta ocupurilor, a rezervarilor anticipate, a costurilor si conditiilor specifice de folosire a unitatilor de cazare respective; casieria, unde se face de catre clienti- plata tuturor serviciilor prestate, care sint cumulate automat pe fisile individuale ale tuturor camerelor; portarul care are evidenta cheilor si prin aceasta prezenta clientilor , a corerpondentei si a mesajelor personale; administratia, care cuprinde birourile directiei, serviciilor de relatii, serviciilor comerciale, contabilitatea, serviciul personalului, casieria(personalului),secretariatul etc.In hotelurile mici toate acestea sunt grupate untr-o singura camera, avand in vedere activitate redusa si deci de un personal restrans; in hotelurile de capacitate mijlocie se cumuleaza 2-3 servicii intr-o camera. Diverse servicii pentru deservirea si informarea calatorilor, cum ar fi: retineri de taxiuri, de bilete de tren, de avion sau vapor, bilete la spectacole, relatii cu diverse institutii, organizarea de excursii(uneori chiar reprezentanta ale organizatiilor de turism), ghisee de schimb valutar, informatii de orcice natura. Desigur ca existenta independenta a tuturor acestor servicii sau comasare lor, precum si spatiul atribuit fiecaruia dintre ele, este in functie de marimea si specificul hotelului si de mecanizarea sau automatizare unora dintre operatiuni. Tot in legatira cu holul sint amplasate si: cabinele telefonice in legatura directa cu centrala telefonica a hotelului; ghiseul de posta(cand acesta functiune nu este asigurata de catre portar) garderoba si grupurile sanitare ce deservesc spatiile comune si functiunile speciale- sali de conferinte, banchete, receptii; la hotelurile de categorie superioara sint combinate cu incaperi de refacerea tinutei vestimentare, dotate cu echipament tehnic corespunzator. Tonete de vanzare a ziarelor asi a presei in general; Debit de tutun si alte articole uzuale; Tonete comerciale pentru diverse obiecte de arta, artisanat, flori etc. Saloane de frizerie si coafura. Amplasarea tuturor acestor functiuni in jurul nodului principal care il constituie holul este foarte variata, putind sa se faca pe una , doua sau trei laturi ale lui. 2.2 Spatiile de cazare. Se considera ca pentru o valorificare rationala a serviciilor, numarul camerilor pe un etaj nu trebuie sa fie mai mic de 20.
11

Dispunerea camerilor in cadrul etajului se poate face prin mai multe solutii: de tip coridor, pe o singura parte a a coridorului, in forma de Y, X, U, sau circulara.( vezi schemele) Specialistii in domeniul constructiei hoteliere inteleg prin unitate de cazare ansamblu format din vestibul, grup sanitar si camera propriu zisa.Tipurile utilizate in practica internationala sint variate, insa in principal se poate vorbi de: camera cu pat individual, reprezentind spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana, latimea patului individual este de minimum 90 cm. Camera cu pat matrimonial, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm. Camera cu doua paturi individuale, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre doua persoane; Camera cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentind spatiul destint folosirii de catre un numar de persoane egal cu numarul de paturi. Camerele cu peste patru paturi individuale sunt considerate camere comune. Camera cu priciuri, reprezentind spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale, pe care se asigura un spatiu de 200/100 cm pentru fiecare turist. Garsoniera, reprezentind spatiul compus din: dormitor,pentru doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit de salon print-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica. Apartament, reprezentand spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare(maximum 5 dormitoare) sufragerie, vestibul, echipare sanitara proprie.
Supratele aferente camerilor de cazare depind de caracterul hotelului , gradul de confort, tipul de partiu al etajului.

Unele suprafete de unitati de cazare caracteristice la unele din hoteluri:

Camera cu un pat, mp 16.27 19.32 Camera cu pat matrimonial, mp 16.27 21.1 25.1 Camera cu 2 paturi, mp 19.75 21.78 -

1. 2. 3. 4.

Hotel Mercury Hotel InternationalMadeburg Hotel HiltonBerlin Hotel HiltonAmsterdam

Din aceste suprafete totale, repartitia pe diverse functiuni ar fi:

camera cu 2 pat.,% camera vestibul grup sanitar Camera cu 1 pat, % 64.8 12.9 14.6 Camera cu pat matrimonial. % 67.3 16.8 15.9 72.5 12.9 14.6

Diverse solutii de realizare a camerelor de cazare sunt prezentate in schemele de mai jos:

12

Raportul dintre diversele tipuri de camere de cazare( cu 1 pat, cu2 paturi, cu pat matrimonial, apartamente) depinde de caracterul hotelului, categoria de confort, solutiile constructive si alti factori. De exemplu in hotelurile de afaceri fondul de camere de cazare este dominat de camerele cu 1 pat( 60-80% din totalul de camere), in hotelurile de vacanta acest raprt este caracteristic camerilor cu 2 paturi( in unele hoteluri cifra fiind de 100 %), in hotelurile pentru sportivi, cele pentru tineret predomina in fondul de camere de cazare lele cu 3,4 si mai multe paturi. 2.3. Spatiile pentru personal si serviciile de etaj. Indicii rezultati din analiza a numeroase lucrari arata ca ponderea lor pe total este totus neimportanta si ca este de dorit justa lor dimensioanre. In mod curent ele cuprind functiunile necesare deservirii vizitatorilor si intretinerii camerelor, cum ar fi: un oficiu de deservire pe etaj, legat cu oficiul central al restaurantului prin intermediul caruia se serveste in camera miculdejun, in mod curent si ocazional, si masa; el trebuie sa asigure posibilitatea unor mici preparatii ocazionale si a depazitarii veselei necesare care de multe ori ramane pe etaj: de asemenea, trebuie asigurar spatiul rentru pastrarea si aranjarea mesei(pe rotite) pentru cazul servirii ei in camera; camera pentru calcat la dispozitia clientilor sau a persolalului; camera personalului de etaj cu dotarea sanitara corespunzatoare; camera pentru lengeria de pat curata si murdara; camera pentru materiale si utilaj de curatenie si intretinere; accesul la tubul de evacuare a gunoaelor; camera de bagaje, in care se depoziteaza cele ale vizitatirilor a caror camera nu a fost inca eliberata sau a celor care se eliberiaza inainte de ora plecarii Desigur ca existenta tuturor acestor spatii, precum si dimensiunile lor variaza de la caz la caz, fiind in functie de categoria hotelului si de solutiile constructive, precum si de gradul de mecanizare a diverselor servicii. La cele aratate mai sus se mai adauga si unele grupuri sanitare care, sunt de rezerva pentru cazul defectarii uneia de la camere sau completeaza dotarea mai redusa (in hotelurile de categorii medii si inferioare).

2.4. Circulatiile orizontale si verticale. Sunt spatii ce asigura legatura intre diverse spatii in hotel, contribuind astfel la realizarea procesului tehnologic.In mod curent ele cuprind: circulatiile orizontale( coridoare , holuri de etaj, holuri de pe langa lifturi si scari, galerii, pasaje s.a.) circulatiile verticale ( scarile: principale- pentru vizitatori si oaspeti, pentru personal si speciale-pentru evacuarea locatarilor in caz de incendiu sau alte pericole; lifturile: pentru vizitatori si oaspeti si pentru personal si bagajele oaspetilor; escolatoarele) 2.5. Spatiile pentru public. Din acesta catigorie de spatii fac parte: Spatii pentru servicii de posta, telefon, telegraf; Grupurile sanitare comune, garderoba.
13

salonele unitatilor de alimentatie, ( restaurant, bar, discoteca, casinou) sali pentru reuniuni( sala de conferinte, sala de banchete, sala de expozitii, sala pentru convorbiri s.a.)

sali pentru agrement( sala de sport, pisina, bazine de innot, terenuri de tenis, ring, arena s.a.).
2.6. Spatii tehnice si anexe Spatiile tehnice au menirea de a adaposti serviciile, ce asigura functionalitatea hotelului.Din aceasta categorie fac parte: spalatoria ateliere de lucru magazii si depozite penru produse alimentare si materiale; depozitul pentru lingeri de pat sala de supraveghere a securitatii din hotel; centrala telefonica ateliere auto, spalatorie auto, garage subterane s.a. Existenta acestor spatii depinde de caracterul, conditiile de expluatare, gradul de mecanizare a serviciilor, capacitatea hotelului.

14

LECTIA 2. 1. 2 Legitati in amenajarea interioara a hotelurilor. Elemente ale decorului in hotel. 2.1 Peretii, pardosela si plfonul 2.2 Iluminatul si coloritul 2.5. Mobilierul 2.6. Articole de artizanat 2.7. Decoratiile florale

1. Legitati in amenajarea interioara a hotelurilor. Prin amenajarea interioara se intelege organizarea spatiului interior al cladirilor.Reprezinta un mediu material format artificial, in scopul crearii unor conditii de confort pentru public. Spatiul interior al cladirilor este un mijloc de realizare a unei activitati sociale, deci este un mediu de acvivitate. Organizarea armonioasa a mediului interior are implicatii psihologice asupra individului. El trebuie sa trezeasca emotii pozitive, care ar stimula acomodarea in respectivul local. Confortul emotiv depinde in mare masura de faptul cat de corect si comod sunt organizate in mediul interior procesele pentru care este destinat spatiul respectiv. Amenajarea interioara este o chestie de gust si de creatie personala a beneficiarulu, influentat de traditiile tarii si segmentele de consumatori. Atributele hotelului care contribuie la crearea stilului sau particular sunt: pentru desingul exterior: fatada, firma, vitrina, caile de acces, aranjamentele exterioare(amenajari horticule sau peizajistice), intarea principala; pentru desingul interior: peretii interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea, mobilierul, echipamentele.
15

Principii in amenajarea interioara a hotelurilor 1. Amenajarea interioara armonizeaza cu aspectul exterior al cladirii hoteliere, ea fiind o continuare logica a acestuia. In prezent, se cauta cai noi de obtinere a unei arhitecturi variate si originale, care sa corespunda nu numai cerintelor functionale si estetice, dar si celor sociale si psihologice, mereu mai pretentioase.Faptul ca interiorul hotelului nu se leaga cu arhitectura exterioara creaza nemultumiri si dezamagiri din partea oaspetilor , fenomen caracteristic hotelurilor de oras. 2.La baza fundamentarii activitatilor de amenajare interioara sta rationalmentul functiunalitatii: se porneste de la util la estetic si nu altfel 3.Elementele constructive ale mobilierului, echipamentelor, operele de arta, alte obiecte trebuie sa aiba un aspect stric loconic, terminat. 4.Ambianta trebuie sa creeza un sentiment ( sa ofere senzatie) de lumina, spatiu, prospetime. 5.Toate elementele decorului trebuie sa fie comesurabile. 6. In totul trebuie respectat simtul masurii. 3 Elemente ale decorului in hotel. 2.1 Peretii, podeaua si plafonul Peretii interiori, de regule, sint folositi pentru a segmenta spatiul hotelului, departajind sonele de lucru de cele de odihna. Finisarea peretilor trebuie sa corespunda unor cerinte cum ar fi: - sa fie decorativa (cazul cand se cere abilitatea de a aduce culori, tipar, textura, lumina sau umbra) - sa asigure curatire rapida si usora (scop igienic, de ex. in grupurile sanitare) - sa asigure rezistenta la uzura; - sa prezinte proprietati antiincendiare. Tipuri de materiale, folosite ca finisaje pentru pereti: -Vopselele. -tapetul -materile din plastic(laminat, plastic de tip tigla, tesatura cu suport de vinil s.a.); -tesuturile din fibre; - lemnul - sticla; - metalele; - alte materiale. Fiecare din materialele mentionate ofera peretilor proprietati specifice, ce trebuie avute in vedere la intretinerea lor. Podeaua. Podeua indeplineste doua functii de baza: asigura posibilitatea deplasarilor in conditii de securitate presinta element al decorului si protectie caustica.
16

Acoperind suprafete imense podeaua este supusa unui unalt grad de uzura si degradare. In scopul mentinerii podelelor intr-o stare functionala buna, pe o perioada cat mai mare de timp, este necesar de a cunoaste materialele , utilizate la finisare lor(pardaseala). Finisajul de podea poate fi clasificat n dependen de duritate, porozitate sau natura materialului din care a fost obtinut. Nici unul nu este ideal i aici va fi clasificat ca dur, semi-dur sau moale. Prin urmare, alegerea poate fi fcut din cele expuse n tabelul de mai jos.

Finisajul de podele Finisaj dur Cimentat de granolitic Finisaj semi-dur i igl termoplastic Acopermnt moale de podea Covoare- esute, smoc, lipite adeziv, adunate electrostatic

teras

Vinil n form de plci sau foi Piatr naturala, precum marmura, plac n form de Cauciuc n form de plci sau lespede foi igl de ceramic-de carier Linoleum n form de plci i igl dur glazurat mai sau foi decorativ Lemn de plut n form de Pardoseal de rin cu sau plci sau foi fr vinil sau particole de marmur ncorporat Chit de bitum aternut n mod in situ Magnezit i alt finisaj compoziional aternute n mod in situ sau ca blocuri mici Lemn-lemn dur aternut dung, blocuri sau parchet Proprietile diferitelor finisri de podea Pardoseala Cldura Linitea la (zgomotul Lunecare atingere la impact) Dur Rezistena la Uzare Ap Adncituri

17

Chit de bitum igl ceramic -de carier -glazurat dur Granolitic De teras De marmur De magnezit Cu rini de poliuretan Lemn tare: -fii de stejar -blocuri de stejar -parchet de stajar Semi-dur Plci de lemn de plut Linoleum Cauciuc Termoplast Vinil de azbest Vinil flexibil FB-foarte bun B-bun

M FS FS M M B

M FS FS M M S

B-M B-M B-FS B-M B B-M

FB FB FB-M B B-M FB-M

FB FB B FS FB S

M-S FB FB FB-B FB B-M

FB B-M M-S B-M

FB B-M FB-B S S B

FB B-M B B-M B-M B-M

B-M B FB-B M B FB-M

FS M B B B FB-M

FS S B-M S M B-M

M-moderat S-slab

FS-foarte slab

Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea de ansamblu promovata de hotel.

Plafonul(tavanul) . Ca si peretii tavanele au proprietate de a influenta spatiul, lumina, proprietatile termice si cele acustice. Contribuie la atmoasfera unei incaperi.Un plafon jos poate crea o atmosfera de intimitate, dar si impresia de spatiu suprapopulat.Plafoanele joase reduc consumurile de energie,un plafon inalt creaza o ambianta spatioasa, dar rece.

18