STRUCTURA STD ..ISTlcA A I ..IMBII.

STII"URIL
FUNCTIONALE Al,E LIMBII nOMANE LITERARE
HODERNE
Se propune delimlta.tea slilurilor limbii romAue literare moderllc in r po rt
eu conceptul de "fune\ic" a Ihnbii introdus de R. Jakobson. Este stablli t ,
apo!, ierarhia stilurilor functionale ale limbii romane literare In rap!)rt eu
J
stratiflcnrca stilistlcil a limbii, reprczentaU printr-o de tip rb
relicent. Se dcfinese conceptel de 5til al Iimbii slit al vorbiril, Indiclndu
relatiile dintre ele. tn tncbclcrc, se prccizcazA uncle earactcristici g.:l1cralc
ale slllurilor Iimbli romanc liternre 1n formll ci scris:1.
I. Pt-obleme ale dcfinirii clnsificnrii stiJurilor limbii
t. fn prezent existlt numeroase variate defini\<ii ale conceptului de
stil 1. Obiectia principal acare se poa.te aduce acestor definitu aeeea ca
se ignol'a sau se amesteca, in loe sa se delimiteze, sa se apoi
sa se indica raportul dintre ele, notiulli ca stil al limbii stil al vorbiriL
In st:1wul actual al cercetarilor, dona acceptii ale stilului s-au impu
ma,i mult : stiln] ('.a dev'iere (deriva din stilului ca alegere a fnptelol'
de 11mba) stiln} ca ju.'fI,c1ie lingvisticd.
1.1. tn primul ca.z, stilul a constituit mai mult 0 lingvistica,
a. textului (de obieei literal') a fost pus in cu 0 anumita norma a
limbii. De'lJierea (abaterea, anomalia) in raport eu 0 anumita norma (punctul
de difera de multe ori de la autor la autor) a fost sub
dona aspecte fundamentale: ale ant it a i i (deviere cantitativ{f"
statisticd sau de jrecven1tl) a I c a lit at i i (deviere calitativd sau agra
'TIUJticalitate - incalca.re a unoI' reguli de sistem la nivel semantic, srntactic,
morfologic sau fonetic) 2. Studiul acestor doua. categorii de devieri este
uti! pentru a stabili cara<',teri.'3tieile lingvistice ale nnor texte reprezentind
a.numit,e variante stilistic.e ale limbii, dar care trebnie, in prealabil, deli
mitate. Problema, in stabilirea clasificarea stilurilor este de a determina,
1 Vczi Tzvctan Todorov, Les etudes du style. JJibliographie selutive, In "Poetique" 1970,
nr. 2: $lcfan Mlmteanu, Stil expresivi/ate podidi, 1972, p. 23 urlll . ; 1. Cotl'anll,
Stili!tica a limbii romdne. Stil, stilisticiJ, limbaj, Bucurcr;;ti, 1973. p. 45-87.
a Vezl S. R. Lcvin, D eviation - Statistical and Determinate - In Poetic Language, tn
.. Lingua" XII (1963), nr. 3, p. 250-276. S. Saporta, The Applications o( Linguistics to the Stu
dy o( Poetic Llw{Juage, in .. Style in Language" , cd. Th. A. Sehenk, New York - London,
1960, p. 82-93, a prccizat cll orice discurs poule (j dcscrls In tc.rmcni de grumaticalitatc. Jean
Cohen. Struc/url! du /angage fJOetique, Paris, 19"6, a discursul poetic ea un discurs CII
grama ticalitat c (pal; ncnce sbnanliquc) illferloara oce!cin din limbajnl prnzci.
P AULA prACONESCU
insa" fun . i a care gcmereaz.a, 0 t ill l\ liDgv1st,idi., TlU
alta,. De HCC ft , criteriul ri'Lm DO inop r t I , insuiic.icot,
noccsa,r, in operatia de delirnitaJ'c stili t ic" f. t 1 r d limha.
1.2. tn al doilea cu,z, stiJul estc I'll In r 1
sidcrindo-sc cH, acosta se reu.lizeaza in al' ianL
determinate de factori oxtraJingvistjci (de
rapol'tul dintro stilul limbE
cnumcrare clasifica;re a stilUl'ilor linl bii \I < Dim a 'cepta,tc.
1.2.1. Conceptlll de "stil functi onal al iiI bu' a fORt la tnce
putul sccolului al XIX-lea in lucnll'il l ui . \" n Rumboldt. Dupll Val ti
cula,rita.tile exprimarii Lingvistice in l'J..lll11l1i t c nditij a1c cOlTInnicarij, el
distingea cite a varieta.tj al Umbii. renumitul Ra; ant
opunea, ea fenomen lingvisti' p e:::ia (1' :produce "realitatea. n
a. pcet Ie ei IScnsibile") prozei (lega,ta d intelcctunla"). i5fera
prozei cuprinde : limba PI' za 9i l)foza Ola.tOl ieA. .
' Ia. ifi(;area lui H umbolclt anunta., intr- anuOlitlL masuril., mai
noi in '111'0 limhajuJ poetic estc opus cfllui , primul fjjnd eODRidm'at
('a modelul eel mai lcprczcntativ a.l unui li mbaj de conota/ie, al dollea, car
ffiodclul col mai rcpl'ezcntativ al 110ui Ii b j d dcnolalie '.
1.2.2. Rint CunOR ' ute, apoi, pl' ag)lezi (Bobus
lay Havranek, R. Hon lek, V. Skali "ka t.) n pl'eciza,rea concept.ului de
,,8til funeYional". ApJ'opiatc de vcdcril un ra dintre JlJclllbrii Cercului
lingvistic do la Praga sint contribntiil Iii lint,rvisti c F;o\ if:-t i(c. l-itilurile
'int ale limbii u a le limbii litCl are, c1ifc
ilJtre ele prin funcyia pc ('are 0 indeplinc ' C ca mijloa.cc d' COlllU
niclt.lc in sfOre determinate de activitat . :In c n no(iuuea de Atil
fl1nct,ional a1 limbii litc\'arc nil f;e mai (. nfundn. ell not,iunen de sti1 bcle
tl'istic 11t1ta V1'cme eit oriee domenin d a tivit at umana poat d ,t,ermina
particuu11'ita ti1e f'tl'ucturii lui lingviAtic . De ' emplu, c:x istfi. un !itil
tific, iJD st.iJ publieis ti etc. Particulal iMt,il ling-vistice al e difcritcl r s ti
Iuri (u,le comunicalii concrete in sfer (liferit d a.ctivit,:t'to) d pind de
multi f< tmi: Reo p u I, C OD yin u t u I, 0 n d i iiI e for III a
eOlTIuniciLl'u (,te. Un 8til functional al Jirnbii Cf;tO caractel'izu.t liU numai pri n
f (' uomene liTl/,.rvititico specifiec, detcrminabil st n,ti<:.tic, pI in
corelatiile 101', a,di a prin s t rue t 11 I' a, anumitor fenoment lingvi. tiee.
1.2.:1. tn 1ingvistica rOll1anefLSca, mai a] s pl'obl 1l1a !:ltabilirii lSi a
da ' ifical'ij stilurilor fune(ional c ale 1il1lbii litemrc pl'cocnpat po multi
cercetiLtol'i. Lncrarile Hind cunoscute, [tiei yom succint numai
lHlcle aspocte (principii, cla,sifical'i, iCl'alhizuri ete.) privind ilcst:rlel'ea, ell
em'actor g 10 h aI, a, structurii Rtilist.ie a limbii, propu, (, de prof.
1. 'oteanu. fe-alII oprit 1a aceu.sta descrierc l1tl'uoit ea pune bazelc defi
niri i Rtilurilor 1imbii in rapol t l'U fi i s t m lingvi, tit) din
3 Vel.i C. :I.'laneca, Comideral;; asupra stllUl' Uo/' iimhll I' ollllilif Ii/era r e ITllumina ( r ecIJente;
w/J/nIP/or . In 1.1\ XV (19i,6), nr. 4, 1. Cott'anu, op . cil . , IJ. (,3 Lrm. Rlffatcrrc,
I '; ,m,,' s dl' 'lfuC/uraic, 1971. p. 78 , pre (z nz1i t.il Rla islica 1111 csle dccll UII mijloc cle
ch'M'rh'r,' U lIulli IIll un Inslrumen l penl rll 0-1 ' OO PCI'1. uulo" cOllsidetli. In
CIIIlWdll!;I. ":1 .. ,'(' ll" Ih.....riplion [Polltl rlcllrc Oil releve Ill'S ("l lion hcun.. li
'111,,\ ,",I III It "111)11' I111111 It .. (Ih .. p. 7R).
1\"11. 111111 1'1'1"",1, Sullllllllil l\IlIl'\IIS. I'tlrl/,' II //Ia/I' lIItllini . 11l741, p..\11.
I:lTH U'; ' I Jl,.\ Sri LlSTIC A A L.IMUlJ
Iingvist.i 'i i st ructuralc ol'icntcazii problema cla.sificarii sti1u
I ito!' limbii litcraH;l 1n rapol't eu plo01ema stabilirii structurii stilisticc a
Iiltl bii 1n general. lntemeiatit p " principH aplicatc In descrierea relatillor
('.0 r31'acterizcaz}t s)stcDlul unitaNlor lingvistice (d ex. cuv'int, morjem,
foue-m) - pe prinripiul identitate -- dijerent4, pre exomplu, cafe explicit
"!IIportul de solidaritate djntl'c i n'lJar'iantd varianM - descfierea struc
I,II/'ii stiIiHti e a liDlbii propustt de prof, 1. l'cleva fenomene de izo-
1I10,.fiHJll la ni\-'olul ruecanis1Uului de functionarc a unWi,tiloJ' de aistem
:1111 IiJII hii (de flX. cut)tnt, ?Il.orjem, fOri-em) a ccluj de functionare a moda
1illl(,ilol' do r(lalizarc stilistica a limbii.
1)"1>:1 ('(\ in llom(i11a liIera'r4 problemele ei prinC'ipale:; stabiliBe
1.I'(Ij /<ij,illll'j flllll'tionH,lfl dollazl1al" lilllhii litoru.ro (ar i7:stic,
Imlill), I. ('Of,(lIIoIl1l :I, ,/'IIVe!!lil, 0 HMI/PI'lI ('1nflifi('1 rii de
111170.', :d., lilld,ii lil "":.I,,..', I','dl/('illdl/ 1(\ dllp!!, (',il.Nilll - la
"""11 : III/,8Ii, (HII 1"\ i'lIngi".) /"It"it"H!'iinl'({il' (110 ha,zeaza pe
1'11(1111111111"111) . l>'il" ' III'" dinkl' ..1. ""I1,i, sWlIl'i ,,"sl'opLibil de olalljfical'i
"' ",,1"' 1\.1';1'111(' 1./,ill''' .'I 'I', 11':HI'II\inIl1 IIi Ill' fllI/'l', '"1011'., Hl,ilUl'iIor func
(llIllItll' III .. 1,'/111111 1'11.1" ,"'1' 1/11 /' . '. 'i I' I' II. ,. It i.' H t. i J iii t i (; il, a. limbti,
1'11/'11""'111.111,\ 1'1111 1'1/.1 ' 1 II lIill,111 til' gl'III',:dif,:d.. T)I u.coaNtil. s t l' a. t i f i
.' II r ,. 1'1' /' II, /' II I., I)., 1".dllli,I" 1'1I11I'\illll:lln HICI liwbii Ii ter!;ll'e
1101 1111"'1/1 ' 11 till ,.1.,'1., 111//"'1';11111'1',111 allI'.. d generalita,te). esub or
11'"/1'11
1
,1), '1.1 ,llll'lIil 11111'11,"1. IWI""j.II' (1,(J/I'IIfa'r/<'1Ilt), variantei culte, care Be
"1I11111,11I1I"lIl" l, "11 '.' I nl 1'111111,;\, pllplilanl', lhnbi i G'omun ., in de osenta,
111\' 11/ ' 111111,11, II, 1'litlIII. Til l'III1I'('ptia, 1;lIi I. Cot anu, "Urnba comuna" 7 estc
II II I'Hj ,I'II.lol i 11 " 11', i,d!!,,If. l'apt"lo (i(lljlliha CO.l1lUlI nu 0 inde
1"'"dll'll I), 1111 I'll 1'1': d jj'.l':t7o:I, 1'\1 :1.11;0 cllvintc, in taJ' c purl':!. . ' e poate
Ihl \111'1 \\\'lwi'!,;\.111 il\\ ,I'-O \l()tlcriol'c l'clat"iona.lA - tntcmciata. pc "pl'lDci
1"1/01 I" 1\ II I, i I :1 I, (. (J if 0 r c n t a - a nnnlcroaBelol' concret
(1"!'iI,III'illll', I'IlI'ill
o
"IIIl.III'al(1 01,('.) unei limbi, l i'tll ba (:(nnu,na (in acccpvia
,t.. "I"'lll'-', ill\'l/I'ialli,:\ a lilllhii) ar eon, titui baza uuei opozi t ii, faptcle de
lilldl/), I ' ll III 1/ 114', do ex" in opozitia popular/c nlt. Tn con .. e cei doi
I "l'lIlIllIi lIi IIl'wr.it illi T)o1, fi fi e ca, va ria, n t e djt;
1,II,d.1 III/ 1';I,I'nl(\I(I, (.,j ('il, dona ramuri a,}o a oa,7.e) - pcrtincntc
Hi lll , I'll, 1'110 I' I. Ill' i I'i 1; i c i I c - , fi o ca in " a ria n t e (unital,j idclJtice)
1"','illl'l",,1 "I'j.(, h a z n opozitiei. Pc l'apor tul id e n t, i ta t e - d i f
1'1' /I l il ,':I"" I'X iMj it Illhl' t.mmonii unei n Illtcmeiem parerea dI,
"11111i III' II 1':IISil. pl'o\)lo'IIIL inl,rebarea daca prin termenul de "limba (co
1I11111'I.)" 11"lllIil' fill (1I'I11l111im totalitatea, varia,ntelol' r duso 1m'a
" ill 111'1 HIIII 11/1 Bud f:'I)1,010 do limblL care deLcrrnina. J
, ".",1 .... ,1 I, IIIt If. \', ;,Ii [17; V('7.1 I. ColrnulI, SlIIurile II1Il (/ trne alf li mllli rUl11dl/(' /ilerare,
,,, I /I 1\ (1!lIilll, 111'. :1, )I, foil 7n.
1\ 1.11 \ I 11111\:',),111' . "; 1. COIl '.11I11. COIIsldr m / iI n,'II/,ra lllimbii.
I" 1'( ,I, I V I : III., SII'II"/,II'O nUmb/l, In /i / r mrll /r fIt If r (JIli.'ilcli .!lrucluwitJ,
11I11 'i: 101 . 1,1,,,,,1,1111, III /lI"hl!, Bm'II'rqtl, 1[)70 ; leI" I"'f/rc/if aSl/pm s/i/i,.I ' (/i (unci nnal e,
III .<;/111/11 ,I" 1/11/1." {/I"II'(/lr, \' (11. 11. IOi2 : hI " Stili'" tu {ul1r/ '(mal, n limllii
I.""""", 1I11"IIII " .. li. I. 1:, H7.
, I """ '01. 1"""/1' 111'1'1'11':, 1I11\illlll' , ,lIIlorlll It' I' ml'lI lIl Ii i", I, ll' III.
,
..
PAULA DlACONESCt;
232
tn SUlisl-ica fUlIClionaltt a limbii rO'1lt<$ne, prof. 1. Coteanu reprezinti!.
stl'atificarea stiJuriior limbii tot printl'-o str\:,cturiL de tip arborescent. Uni
t1Ltile ramilic1Lrii, reprezentate pe 0 linie ven;icalil., slnt, in ordinea 8upraor
don1Lrli lor:
diasistem
t
limbaje
t
mcsaje
Diasistemul constituic baza, "nucleul generator de limbaje", UD
Iimbaj fUnd "limba cllreia i sc atribuio 0 spociaW' (de ex.
redarea do idei spccificc unei activit1Lti profesiono.le, unnia
sau rnai multor domenti din 8oci3ol-culturala). Doni!. limb30je opuse
80 subordoneaza bazei: cultivat popular. Atlt limbajul cultivat, cit
limbajnl popular se divorsifioi). apoi in artistic non-artistic. Subdiviziunile
din limbajul cultivat artistic (evident, 130 un prim nivel) sint: proza
poena, iar in limba.jcle cultivate non-artistice : limbaj standard, familial,
de conversalie oJicialil, etc. (vezi p. 50, unde este reprodusll.
schcma iel'al'hiei stabilite). In accastii, stratifieare, nu intereseazll. atit
enurneral'ca stiJurilor functionale alc lim bii, cit I' r inc i p iiI e d e
i era r h i z a I' c a lor. Moca,nismni structUl'ii stilistiee a limbii este expli
cat prin eonccptul de diasiS'tem.
1.2.4. 0 altll. dcfinitie a stilului oa fuucvi e a linlbii sugereazil. Roman
Jakobson' prin Jargirea modelulni triadic a.l limb ii, propus de
Karl Buhler, la functii In raport, eu cei factori ai coUlunicll.rii
(emildtor, receptor, referent, mt!8aj, cod, contactul dintre reccp
tor), fiecare dintre ei determinind cIte 0 funet-i e. Reprodu(\em to,blonl
propus de savantul american:
Referent
F.
Emitll.tor
F. emotivl
.
l.
Mesaj ...
F. poeticll.
Receptor
F. eonativiL
Contact
F. fatica
Cod
F. metalingvistica
R. J !lkobson a aplicat rnai ales conceptul de funetic poetirr. Ill. ana-liz",
limbajulul poetic vClrsificat,
Peutl'u termonul de Junc/ie poetiM., un alt fondator al CercuJlli
lingvistic de la Praga, J. Mnkatovsky (La dlnominati01l. poctiqu. et la
Yoz.1 p1.!nlrll (lC('CK,1 noWune $1 [orgu lordan, SUI /sileo flmbii romdn{, 1944.
'1./ngllhll,.,., nutl 1'",./1('$, 111 Style in rdited by Thoma. A. Sebeok.
JOIIII, I'. afill.
/I' f' IU W' I'\ J II A :;'I'Jl....Ui'J'J'l:A A L1!MLI.I1
.Iillll,lion cathetique de la langue, In Acles du 1 V' Oongres international du
linllltiBte8, 1936 (Copenhaga: 1938), p. 98-104, in special p. 100), fol osise
1,(II'In!lnul functie cstetioil, pe care ni-l aici.
II. Stilurile limbii literare In raport eu eonceptul de "fnnetie" a limbii
introdus de n. Jakobson. Lo(ml stilnrilor limbii literare in strnetura
stilistie.a u limbii
1. Aplicarca cone.cptului de f n n c tie in sensul teorici lui Jakobson
III delirnitarca faptelor dc stil (Ja nivelul limbii san al textului) prezintll,
:Wlmtajul ell, oferll, posibilitatea nnci red neW a varieMtilor tcoretie infi
nite de stiluri la care se poate ajunge dupll, criteriul specifieului cOllluni
dkii in raport cu 0 ramurlt a activitiLtii sociale. Pe baza acestui concept
Incercll,m aici dclimitarea stilurilor functionale ale limbii romfme litcrare,
modernc.
t. t. Revelarea unci functii privElljte nivelul concret al unui act reali
zat de comunicare. Ni se pare important sll, 8ubliniem, sub acest raport,
faptul ea in schema stratificarii stilistice propusll, de prof. I. Coteanu punc
tul dc jos al schemei este mesajul.
Functiile limbii stabilite de R. Jakobson nu sc realizeaza independent
unelc de altcle. De accca, numai prcponderenta nneia fatll, de alta intr-o
('omunicarc data poate constitui un criteriu de clasificarc. Vom deosebi
mai intii iUllctia maroata ['+] cxprc8ifl-cstetic 10 (formeazll prin en insll./ii
o categode celltrata asupra formei, exprima atitudinca iatll de mesaj ea
atare) functia nemarcata [-] exprcsiv-estctic (organizcazll, vo-rbire<1 in
raport cu orientarea sprc oricare dintre ceilalti faetod ai eomuniciLrii).
1.2. Limba realizata ca limbaj cultiv3,t numara teoretic variante
infinitc. Sub forma lor scrisa, ele pot fi rcduse, pot.rivit cu cele doull, functii
distinse mai sus, Ill. doua categorii generale : stil atil non-artistic
(in care se grupcaza: stilul tchnicQ-ftiintii'ic - in care preponderc.ntlt
irnportantll eate functia rcferentiala (oognitivlt) ; stilul oJwial-administmtiv
- in care prepoudcrentlt importanta est.e functia conativlt, eu orientarca,
datorita continutului specific (ordine, hotllriri) al acestui stil, ci:itre desti
natal' ; stilul publicistio - in care predominanta importantll, este fonctia
fatica, centratlt pe mentinCl'ea contadolui intre eruitll,tor receptor) ".
80b forma lor variantele limbajului cultivat se pot realiza, de asc
mcnea, in mai multe modalitati stilistice specifice. Retinem aici numai
modalitatea artistioa l'ealizata in satul orat{)'I'W (lnt-eles ca artll a vor
birii, no numai ca artll a eonvingerii) - in care predominante impol'
tante slnt functia cmotiva, contratlt pe subiectul vorbitor, functia cona
tiva, ol'ientatll, catrc receptor.
10 Are 0 sferl\. mat largl'i dccll tunette pnetic:1, In tcnninologi a lui Jakobsen, apll ca t:1 de
;.'ulor ('ll 18 mesajul poetic \erslficat. JakObSOll nu a precizat ierarhia necesadi. a fUllc
tHlof IimbU,
11 lntMlclt, dupi'i parerca noastrn., functia met.1ling\istidi detennin;1 0 anumiUt varinnl1'
II stiJulul tn c.."\rc refercnlul e.sle limbo sau un C()d parti cular al Ihnbii (de ex. limIJajul
nu am inlrodlls-o tn clasifidl.rile ]a nlvelul de generalitate considcr'3l aieL
23., PAULA DtACON&3CC
1.:1. Schema grnpltrii a ierarhiei stilnrilor alo li mbii
Ute/'are In ansamblnl variantclor unei limbi, din care e.xclndem - pentru
simplificare - variantele ei teritoriale, poate fi I'ppl'ezentatli printr-o
ra.mificare de tip arborescent, ale carei nivelul'i (1 - V) slnt stabilite in
raport cu factorii care pot deterruina tipuriJe rnai generale de variantc ale
limbii. N i v c I U I J: factorul sociocnltural In ra.port cn componentele
adului comnnicarii (relatia - receptor, context san l'eferent,
mesaj, cod) : pO'p!t/.arlcuU sau ti!erar, N i vel u I II: forma. cOllluuicarij :
ora!lsoris, N i vel 11 I In: soopul, Imprejnrarile cOlllnnicarii,
pl'ccum rclatia dintl'e rer.eptor determina modaJitatea comu
nicMii, mOdnl com"n (spontan) sau sti/.at (elaborat) de tl'ansmitere a ideii .
N i v 0 I n I IV: orientarea dominanta, in rcalizarea a,etului cornnniclLrii, 1
spre mesaj : arti.sticlnQn-artistic. N i vel n I v: orientarea dOll1inantlL spre
unul din fa.ctorii comunicarii rcalizate III diicl'ite domenii de activitate 80cio
cultul'aJa: stil I stU adrninistrativ I stil p"bliciBtic; .\'ti! arti8tic;
stit orato.'ic.
lata schema al'borescente a, variantelor indicate 12 :
Evident cil. treptelc In sistemul de ramificare al ctjfel'itelor tipuri
de exprirnal'e nu Be termina la, nivelul V, C'ftrui" i-am fixat In s(:h"111:1 numai
nivelele superioare.
Ill. SI.i1ollo luruinll slratificiirii
1. tn scherll1t, v".l'iantole slnt dCllumite prin marra, varia(.ia lor 'pe
ciiiea. RaporturiJe dintre variantc se stabilesc pe doua. pla.nuri : vertiml
or izontal.
VOIll ahr(.'viC'ri ; C ("omlln (\'OI'llil'l' :" (,,In'tllt:1); S ,:01((/ ; de ex.
('xclnplu; ott. rrl"lI...",.; (11'111. oralol'lr; ... 1. pIIII!.
IIIIMlrl,.,.f(r ,
'jllll ' . II It .\ '.I II , I ! .! U 't\. .\ I, IMUII
JIll!,:!, 1' 111 11 ill ciit il lilii:, \'mtil'ILJ!I.:L ulb(. rdlli , tilibtic, 0 \'ariantll. de 1.
"" 111"'\ illrl'I' ior ('m.\,ino va,ria-ntei dircia i se subordoneazll.
I" "" .. 111\ ill\(\(liIl1, l'lasittw'jle bazei unei ramuri se refleetll. astfd
1'">:1 III VI\,ril,1l1,:, UO la col mai de JOB nivel. In virtutea acestui raport, de ex.
""" :11:1I11l)(' lin,biL popularlJ., limbo. literarlJ. (eomp. lim.ba unni scriitor )
'" "" Ilal' tie ocbivoc, Prill primnl termen (care ne duco la baza
I,
236 PAULA DIAC:b.<DC1:
/1
de Jimbll. (presupune un raport de opozitie In eadrnl unni sistem) !apt
de vorbire (presupune folosirea pe baza unei opruni , unei
alegeri intre doua (sau mai multe) variante stiliBtice poaibile al e Ilmbii).
stilul exista ca modaJitate virtuaIa In pla.nUl limbii ca sistem
(stit al limbii) san ea modaJitate realizatll. prin optiune In planul actului
conerot de comunicare (sti! al florbirii).
Stilul vorbirii presupunc stilul limbii. De ex., dacll. 0 raportam in
planul Jimbii la opozitia popu/.arllitera1', vorbirea popularlf. realizatll.
cnt, pe bazl1 de optiune, de raportare In. norma literarl1, constituie un stil,
pe c!nd vorbn'ea popularl1 spontanll., care nu presupune utilizare
a faptelor de limbl1 pc baz1l. de opiiune, de raportare la norma literarll.,
nn constituie un stil. Evident, raportata la un alt sistem de opozi\;ii (de
ox. artistic I nO'll-artistic), vorbirea popular!!', realizata spontan in I'aport
cu opozitia popular lliterar, poate constitui un stiI (de ex. arti8tic In litera
tura folclorica).
Orice stiI aJ vorbirii cste reductibil la un stiI aJ limbii.
3. In ansamblul yariantelor stilistice ale limbi.i, g r a d u I z e r 0
(n e u t r u) 16 dee x p r i ill are s til i s tie It se idelltiiica eu norma
standard (vorbire euxcntlf.) din care se exclude Inslf. oriee Yariatic stilis
tidt a ei, determinat!!' de baza (popular sau attlt) cil.rcia i so subordoneazll..
Sub aspectul realizltrii ei, 0 asemenea normll. poatc fi Inslt 0 pill1t abstrac
tiune, !lltruclt, de obicei nu exista 0 norma a yorbirii curente fara Yariatie
stilistiea specifica (de ordin popular sau cult). Nici la nivelul mesajului
nu exista grad zero de exprimare stilistiea 1$, el poate fi identificat
In uncle envtnte, forme, pl'opoziW, fraze ill.clusc in acel mesaj.
gl'adul zero de expri-mal'e stiIisticiL se plaseaza, in mod
absolut, la niyelul limbii, ca sistem general.
4. Funcyia detormina structura lingvistielL speeificit a unui stil.
Metoda de cercetare a speeificului structurii a unui stU poate 1i
una, de comparare, de raportare la 0 anumita normlL. AecastlL normiL poate
fi gradnl zero de exprnnare stilisticl\ (sistemul general al limbii). Illtruclt
sistemul limbii nu existlL deelt prin lni stilist;ice, inseamnil. eil.
strllctura lingvisticil. spccificl\ a unni stil poate fi prin compal'are,
prill. raportal'e la structuxa lingvistica a a.itui stil, do obicei a stilullli eu
care este corelativ In planul limbii. Astfel J. Cohen structura
limbajului poetie prin com}Jararca aeestuia }le de 0 parte clllimbajul prozei
artistiee (am!ndou3. se subordoneaza limbajului artistic), pe de alta parte
cu limbajul prozei (limbajul poetic fiind subordonat limbajuluj
artistic, cel Bubordonat limbajului nou-artistic).
Obieotia care s-a adus unei asemenea metode eate de a se fi consi
derat limbajlll poetic, in procesul de ca deviel'o, de ex., l& la lim
bajul Obiectia este, ovident, nelntemeiata. tlltr-ade1'ar, metoda.
deserierii stllului ca deviere, ca abatel'c, prin rapol'tarc la modaJitatea spe
cifica de realizare a altui stil, nu are eal'aeter eXplieatiY, ci eonstatatiY,
del'iya, din prineipiul ea cele doua stillll'i pnse in relayie au un factor gene
rator eomun (sistemul limbii). StlUeturile stilistice distincte pc care Ie
11 Penlru concept, "'ezi Rolond Borthes. l .t drgft dt l'rcrllurc, Pari s, 1953;
gencralt PQr Ie groupe p. Paris, 1970, p . 35 ,i urm.
II Vczi ,i 1. Colcanu. Stlllsllt'Q (unrl lonoli1 . .. p. 51 .
237
IIITUU'CTURA STn.rSTIcA A LlIMBIJ.
,"""parll.m rel'l.va aUt sistcmul comun care Ie gencrea.za, cit caracteristica
lUI" dctcl"minata, de 0 speoificiL a limbii in actul concl'Ct de eomuni
''IWIl. I:;ub acest aspect, no limit:'l.m la precizarea nnor caracteristici gcnerale
HWurilor limbii Iiterare in forma ei serisa.
8UI1I.! artistic prezinta, in ansamblul stilurilor Jimbii literare, struc
tllm Iingvisticl!. cea nl.ti eterogcnlt, Intrucit expresiv-esteticlt nu
",dllde, teoretic, Dial un tip de cxprimare posibillt. Ea gcncrcazl!. cele mai
""lllIloase variate tipuri de "anomalii", devicri c.'l.D.titative sau cali
tu.I,ivo.
Stilu! publicistic (gazet/J.reso) - nu orice comunica,re transmisll. prin
l
"'''"!!. acestni stil - prczintl!., dc aacmcnea, 0 structurl!. lingvia
Id1 compozitl!., determinatl!. de necesitatea contactului
_.. receptor in timpul transmiterii unora dintre cele mai diferitc infor
1II..\,li (!otidienc. Stcreotipia - incluzind intr-o cxpreaie specificl!.formule
,I "II viute din terminologia variantelor unui stil ofieial-administrativ,
dill VlIl'bil'ca cnrentl!., - sc imbinlt cu modul de exprimare
_l)1l1dnc lInui stil de popularizare.
8til111 este stilul comunicl!.rii, al tntusrniterii informatiei
,UI> tOI'miL de in domeniul In l itcl'atura tehniciL, J"unc
1I1lj(lIitivil. ii doterminll. apre propl'ietatea tcrmenilor crea.
r"" unni nucleu terminologic specific de la un domcniu la altul,
'1Irc! pl'e(lizia constrnctiilor ba.zate pe logic atitudine obiectivll. fatl!. de
CHllc. rlllt1tate, apre claritate corectitudine, In conformitate cu norma.
nnut.. 1I. 1\ limbii literare, care excludc nu numai expresia reacj;iei afective
din vUl'birea sau popularl!., dar par ticularitil.tiIe expresiv
.. "Je expriml!.rii artistice. Expunerea de ol'din constatativ explicA.
l'idicatll. a unor forme gramaticalc, de ex. a, formclor verbale la
hu1lc
1
1Ot.lv prezent.
til ('iuda trasl!.turilor lui generale, stiJul nu sc cara.ctel'i
a. }II'in maximiL uniformitate de expl'imar e. EI rcalizcazlt variante sti
lint Intre ele dupiL natura obiectului comunidi.rii (de
" _Will matematic, in raport cu stilul din alte domcnii de cunolllltcre;
_Will ".I'iti('.jj literare, in raport eu stilul cercetl!.riJor lingvistice), dupA.
1C'''!llti c'lIl1lunicarii (de ex, stH propriu-zis stil de popu
l.rlr.u,I'II) Ilk Surprinzlltor este In811. faptui el!. aWul l'eaJizeazA.
".IIIIIII,n Hl,ocifice dupiL autoruiui (dc ex. stil cu imix
II lilli' ale stilului artistic sau publici8tic in lucrll.ri de
NPlIfII,II.I'H 11.111 liMP oltffioni liB ijttintlL, ill !l.{](llfl.9i timp Q(JliitOl'i Q!l.1l pllbli()iQti)
H .. c.1t 111.1' II IITIl1. atitudine.. obiectivii. ori subicctiviL a autoruJui de ceea co
..I (tic ox. stilui sobru in opozitie cu stilul polemic, uncori CIl
.hllll 'AI'I "ll1n C1xpresia vulgar coloratl!. a unui stiJ familiar), Exiatil., llIladar,
1111 individual - ceca ce in general nu a-a admis.
til romo.nll., amestecul de stillll'i ale limbii in structura Btilis
t.l1.4" 1111111 I,nt, 11(1 IitOl'O.tUl'l!. eate caractel'istic mai a.les incepu
.1 .. CL Htilului modern. Avcm in vedere in primul rind
1111111' HWIM'i individuu,le In acrierile cu ca,racter ale unor
/"'ro""I1,III.I1.\-i .'u c,ultllraJll. mult.ilutcrah1., cum a foat, apre exom
238 PAULA OI.ACONI:SCU
plu, I. H. RlLdulcscu. S-a arMat 17 c.lt, "atunci dnd n-are in fata sa un
adversar, eeea co so intlmpli1 de cele mai multe ori, Holiado dezvolta
ideHe intr-un stil soiJnl, in care eoneizinnea expunerii se unOljte eu 0 clari.
tate remarcabiliV'.
Procedeele limbii vorbite parer, neadecvate cu de sobrie
tate a !lrgumentarii 'Meritul lui Heliade este acela de a se fi
fol08it, in realizarea unui stil persuasiv al argumenti1rii, de procedee ale
Iimbii vorbite. tn ncest sens procedeul introducerii in expunere a
intrebilrilor replicilor unlli presupus cititor refracta,r la ideile po ca.re I
autorulle expune. Scopul este de a face mai evidenta, tocmai prin mijlocul
unor interpeliki reciproce, anularea, dreptului de replica al ad\'ersltl'Ului,
a.dus in argumentarii logice IS :
"SU 1nccpell1 de ncolo de und(' 0 sli. 'nct'up::i:l criUea . c1nd vor lun In minA nCl'astA
carle, IoIcci iubitori d(' pace cari nll umbla decll ncincN:lt c:1uUnd pricini. Eu Ct' or
!>;1 or su zlcll: .,ElI IlU ninde" (IAd rn 1:1 0 parte POl03pj') e de vorbc. c!lre
de In nsHel de oarnenl pont e ghici di nu or s:'1 fie ceWI Inudt). vor dec, zisci,
cli lIeu nu ninde" ; ell tol zit; , Or. r ctnd chinczclitc, domltulc, sau
\
alt.:1 limba C:U' C n-ai Intclc"i ? - ,, ' Acum sA 11l:.t1 0 IntrclHlrc : - tnv
t,at-ai san donllltata Iimba poczld ? - Us nu, - Apo! i:ltfl, domnul e, pricinn penlru
ce nll Poczia are Iimba ci cn t oa te cclelalt e co. 5!1 0
trehuie sa 0 prccum se toa l!! limbilc. un tnc:'!. sf! trecl prin
toate c",re tc poL face dcstolnic II lnv4\a accst frHmos" (Rt!1ulilf
sou Grammatica poe:ii, Prr.(aI6),
Nota pol e m i c l\ modiiici1 adeseori structura stilistica a vocabu
larului, de Ill. tel'menulsavant pinll.la diminutivul depreciativ allinlb(ljului
familial' expresia violenta a limbajului vulg-..r:
.. Totd'uunn am fost dep:ute de mCRe r ia aector ,l;cotoCi/ ori cor i, 1l(',puLilld sa radi
tndcletnicC5c vhl.\ a n urlu pete t il soore : m:t ri I.Hlf Qnomi f7i lui E:o;up ClI ri , IIIl1bllnd
cu oelti; sOt/Ii fa stele, dnu Ifl pu/uri" .
Cind ins!!. cine.vll tlbi u upuCl.l pana In mi ll 1i !$i abiu a l ucepllt sa cltl'\'a \'orbc
tnvlitatc pc din arara , ri1nl 1icop fi1ta un ire, Sl' crcdc cil ncum c lell licluil a utor .. ,
un omulef. un :tst:menCfl crczut a nlor n il cs t!! v:1t:l m.:jLo)' nuuwi p('ulru s inl'.
carc c am pierdul, dar scril'rile lui prOPOVfl dll ic.sc la rnllioan{' r lhntn.
nu co un monumml, dupa C\lm zic. ei elI (I spdi mlie de ocard: a nuc\J1ul tn au lrlit.
o t\ sUcl de clic{1. SQU 0 asUel de. mi$iful , sprc ocara vcaculul nO!'l trll, ,0; - (2 cluri! $-0 dO!fpil
til pu/oarea acri/nl!O (Crll icd Iil crunl ),
Acest mod de ox prim are de unii cronicari mU.nteui
stilului pamiletar al lui T. AJogbezi.
tntilnim asociel'i semantice speciiice, dintre care men
: iuversiunea. allttw'area de CIlYinte cu sensuri incompatibile In
17 Vczi AI. Roselli Ion Ghctie. Umbo slltulluf f on /lC'liod(' in SlLRL sec,
X IX. vol. ll. 19G9. p. 35.
J_ Vezl, Spfl..' J;i f'1'C'(olu lu Gromaficd rom{/nr'ul;ci}, SihiLl, lR28,
aTRUCTURA STILlSTICA A LlMBU
Millta,gme prill ca.re se exprimlt 0 caJificarc (degJ'adarc) a adversarului :
"Un ariciu poet sau un poet al ariciWr IlU este 0 minune ce se intimpla
flo toate zilele" (ib.); structuri comparative care rel icfeaza, prin contmst,
1.llrrnenul degradant : "nu ell. un 1nonmnent, i ea 0 de ocard"
(ib.); structuri comparative care grupeaza, cuvinte din zone semantiee
illl:ompatibile : Fabula e.,te lIIai proaspdtd, tntoomai oa 1m ce, ajard
,lin elementul sau, se bate p e uscat jard taol $iJara caden/a (ib.) ; a80eieri de
"lIvinte diferite ea zona stilisticlt : "Clnd cilleva eSI e m'lscut poet, nu treblli e
_il. rnulta carte, ell ideile U v'in de la Apolo'l grarnada" (ib.) ; am'e
"m.,a prin forme de voeativ familiar-pelon.tivc: ,.Ce zi ci, domnule pocte,
1111 lr.iC: bind" (ib. ); alaturarea UDor enun(;uri eu referent in planuri dife-
1'11.., (tnoral /fizie), eu seopul de a crea eehivocul unci motivari: ne spune
'lin c.l'perien./ii ( ca e eu pdntl alb) (ib.).
Caract.erul rctoric al stilului lui HeJiad a fo t subliniat de ceree
I.M"I ii mai ales eu referire la frazei. l'i sc pare intel'esant,
H1l. subliniem influenla retorieii elasiee in proza a lui Beliade
111 ,,!'i'llul rind. prin modul de orga,nizal' e a e:"1lUn rii. In acest sens este
,,""IIM'\" Ra disociem clementele retorice de e Ie ale t ilulul vorbit familiar,
,,,,I,,".,od intm terente in stilul al scriitorultti. Astfel, eODside
../l'II, Mpre dcosebire de alti cereetatori ai oper i lui Beliade, ell expunerea
in argumentarel1 Q, seriit orului deriv1\., mal ales atunei
"1,,,1 IIntorul atae1L opinia adversarului sau 0 n.pi!.rll pe a sa, DU din limba
famillara, ci din retoriea elasica " , intclca.sa Clio arta a convingerii.
T" direct,ie, BeJiada avusesc precur or pe P . Maior, care fara
lI,d"l.d'l I-a influent-at,
dupl1 reprezentantii $coUi ardelene, Heliade are meritul de a fi
,1" . vIIII.llt, pe linia predecesorilor sai, 0 modalitale a expllnel'ii
1"""i.i"II\tll'izata prin u.ncle procedce .L1e retol icii, da .., 8pl'e dcosebire de
""II, " slb ardeleni, prin cxpre ia puterni e coloratll a IInui
llilrilll,j vlIlgar-fllmiliar. Spre termeDul vul gar, nelegiferat, de doctrina cla
_I,n" I-il. indreptat notll polemicli, a stilului 811.u '0.
,'1Ulul administrativ este stilul comunicllrii in domoniul rclatijlor
""IIIIII,"j('(\, jnridice, diplonm.tice, in .. eh,t iile comercialo in dOIlJ cniul
ea stilul 'Lil ul administ.rat iv t indc sprc 0 ciL
llru.1 ,,"1"11 jlJ'oprietate a terrnenilor, prccull1 Spl' 0 cIt lllai mare preCiz!I1'c
1'1I'1"'I'I,III'ilol' sintaet iee prin mijloace speci.fi (' do ('omt,ruetie, unifor
11111.1,1,11 II, fOl'molor verbale tomporale.
mportul formclor verbalc tCLllporale i1ustra
"IIIIHi,Il,t.II,,'ca 21 llrivind frecventa ridicaM a viitorului in t exte adrninls
i,I'III ,lv.' dill ,,!'iIlHl jumatatc a Rccolului al XX-lea In raport eu fl'eeventa
1:1111111. lIIi'nth11lt' n: adt"C'lJ uorlm re (acr ri/orul (It alii( la loan Molnar-,
'","U/.,.l, ,,,"'nI/IIM/jU,U'tl IntOl'mirra ( uvinl drf , Buda, 1798, p. 24.8.
'(1 \'\" .1 IJI ,\1. Hu",t'lll 9i Ton (;IH'\h', ()IJ. rll .
\ 1',1 1.I111n COl/II'/bull{ In d(lllmffo rftJ stllurlfor UINu"" In Slud/( dr
,,",/1.' IlIf' If."l fllll/IIOlt', "nl, 11. 1072. )1. 102. 111 UC'('t;l ,.,ludiu ftC tlll'cgl.c;.ln'II1.t\, Pi'
I .... , .11111",111'\', uItIlU'/'UIIM' IIh' ,"ItllUl'lIor IIl\1hll I'omnnl' IltCI'IlI'("
PAULA DIACON'ESCU
forme verbale In texte altor stiIuri ale limbii literare ...
De retinut eate, lnsil., mai ales ilIterpretarea Bub aspeet functional a acestei
forme In textele administrative: "viitorul are'-aici 0 semnificatie specialA,
apropiat. de cell. a imperativuJui, Intruclt exprimil. un ordin, 0
oficialil., se referit nu la 0 persoanit anume, ci la individul abstract pUB
intr-o anumitil. imprejurare. :tn sensu I depersonaJiz/l,rii dia
tezo. pasiv. ... intilnitil. o.desea In unele texte 23.
N ecesito.teo. utilizil.rii unor mijloace specifice de exprimare 0. raportiJ.
rilor silltactice expIicl!., In textele o.dministrative din secolul trecut, pro
cesul de innoire a elementelor conjunctionale sau prepozitionale prin folo
sirea unor formatii analitice (conjuncW sau prepoziW compuse, 10cutiuni
sau prepozitionale). Astfe], contribuind la claritatea propo
zitiei, compusl!. de clttre, cOllstruitl!. eu un complement de agent,
are 0 frecventil. surprinzlltor de ridicatil. In eomparatie cn cea a
de, eu numil.r neinsemnat de apariW : ,,0 somaril. cercetare f/l.eutl!. de c/Urt'l.
Politie" (1850, p. 25); "va fi poroncita de ciUrlt instantia competentll."
(ib., p. 26) etc,. ; "Puterea legislativa va fi esereitatlt colectiv de o/Urlt Domn,
de clttrlt Aduno.re de c/Urlt Oomisia eentral." (1858, p. 8); "vor fi pregA
tite de clttrlt Oomisia centrall!. votate de ciUrlt Adunari" (w., p. 8) ete.;
"contributiunile pllttite de cdtre millori" (1866, p. 134); "salariul priva.t
sau plMit de olitre stat" (ib., p. 136) ete. ".
Sint relativ numeroase raporturiJe sinto.etice exprimate prill formaW
analitice - unele devenite loeutiuni san eonjunetionale
in e.rora intrl!. un neologism (cauzll, oaz, mument) : ptmtru
cauzlt cli (1850, p. 51), din cauzli cit (1857, p. 8), tn caz de (ghelu'; - cf. fro
en cas de .. . (1850, p. 39); la caz de (vacan/'ie), la caz cmd (imunitdlile
Principatelor vor fi violate) (1858, p. 10); tn momentul dnd (1857, p. 11);
relativ la (compunerea Senatului) (1865, p. 135).
Do.toritl!. faptului el!. stilnl ofieial-o.dministrativ are UJai miclt liber
tate de exprimare decit toate celelalte stilUl'i ale linlbii, perlee
- in sensul modernizil.rii sintaxei - a mijloacelor de expresie
loS La. conslatare am !I.juns In Urmo. cercdArii unor lexte adminis trative din 8 doun
jumAl [1 te a secoiuiui trecul : I. Lt.glulre pentru rcorganiroTe.a politlet capltalici osebil a porlului
Galaf, cllib:uiUl de dil1anul rnidrfUt de prea InCillalul damn Grigori c Alecuwdru Ghtca,
Domn 1'6tt! Moldol)cl, 1850 j II. Acte o({riole dCf> prt datoria visterici a Prlntlpatulul .A101dovef.
tulcsc 10 anul 1856, de lslratl, 1857; III. Acte. o{icfal e atlngli/oare de organizared de(inWl1tJ
a l'rlllfipafelor Unti e MoidODa , Valaclu'a, Editil! oficinUI., 1858; TV . Mcsajul In411fmei mit
prlnlului domnllor ('i trd .'\ dunarea eltrllvd a MoldoPt!1 10 dcscllldcrca sesiet aJluale 111 6 dckembrle
1859, 18:>9 ; V. Comentariu al Codi cUar Bomaniel Al ecsandru loan 1. de Alex. Cretll1cscu.
consilicr de slut. 1865. Trtmilerea 13 tcxte va fi indicnl3 prin auul aparitiei lor.
u Lidia op. cit., p. 162.
U Am tnregislral construetln I:ornplementulul C;c agent cu prcpozi\ia compusii de cdlre
Of tn texte administrati\'e din prinla jumMatc a steolului lrecut. lntr un lext de la 1848 (ell \:n
cuncler mat putln oficial) ea este lreeven\. Aceca,1 canstructie mentine frt!c
\'en\a ridicolil In sUIuI alicial administf"tiv Dc1caJ. Vezi Paula Dlaconcscu. EzprimareDcomple
mcnlulul d, agcnl In limbo In LR VIII (1959). nr, 2, p, 3-18.
So poale spune, daH\. mnd $1 nola c3raclcrlstid\ de stil oficl.... 1.. c:l prepo:r:itia de rdlrt,
cOl1strulU eu un complement de agent, sa ex tins tn u:lU 1 gener-a l al Jimbii lIterare (mai ales
sr.risc) din s11lul ndmlnh;traliv sau din llml:a pretiel , uncle , de ascmenea, este tnlrebuinta.tii
{rccvt' nt lucA de la Inceputul sel'olullli al XJX-Iea : "de ('(ilrd r: rintipi" (Curiuul romtlntst, 1829,
p. '191); "si mtitA C' d/rt to\i" (lb., 3 lei r. 1836) , "sa prop\ls de c6l,.e ccmpanie" (l b., 12.XI.
1838); "se pun In lucrore de ("6lre uI'lTla,Ulor" (Spicuilotul M<i ldo-RomlJn, 1841, p. 3), "i .-au
luat de CUlld un prhighitoriu 0 "ad/' (lb., r. 120).
1\'l'R1JCTURA STJLISTICA A
rMidiUn primul rind In eliminarea perifrazelor, a prepozitiilor eonjune
Wlor Invechite, in utilizarea nnor sintactice mai bine Inchegate,
ClU a.jntornl " nor elemente introduct ive specificc. Mai ales dupii. 18150,
tnnoirea Iexicului tcrminologic a formulelor se conjugll. cu cla.ritatea
"Implitatea construcWlor, totdeauna In funct-ie de relatarea concisu, a
IInor fapte, de emiterea mai ales a un or ordine botii.riri.
5. Un concret, un text nn se caracterizeazii., In mod obligatoriu
de obieei, prin maxima specificitate, nu realizeaza adicl!. un singur tip
lin (lxprimare titilisticl!.. Spre exemplu, tipul stilistic (maximll. specifieitate)
Hcriel'ilor lui r. Cl'eanga constituie 0 In ansamblul literatul'ti
"rJ,jRtice In actul comnnicll.rii, vorbirea popularl!. (spontanl!.,
1111 realizatll. pe baza unei de maximll. specificitate nu
I'lmt,o fi realizatii. deelt de un snbiect caro nu CnllOa'lte codul limbii lite
mI'll. Dar In aeest caz, sub aspectul (detcl'minatii. de un
afeetiv) u, vorbirea populaJl!. nn manifestl!. uniformitate stilisticii..
la nivelnl unei norme comune, tn aetnl realizat de vorbire, atilnl
II" II'Holtima specifieitate are caracter fa c nit a t i v a I eat 0 r i n
(,l'lI'i expresiv) 27. De aeeca, stilni unui al unui text nu trebuie
Iollllll.ificat cn un tip san a.ltni de exprimare, dec!t In ml!. sura In care accsta,
III 111,hinarea specificl!. de trl!.sl!.turi ale diverselor de exprimare,
,,",.(\ dominant important .
Stru(,ture stylistique de la langue. Les styles rOllctiolluels de la langue
roumaillc IitUiraire modeme
(R e s u me)
I:ulltcur proposc unc des 5tylcs de 101 Inngue roumauw UUcrairc moderne
nu concept de ronction .. de la langue, qui a ci t'! inlroduil par R. Jakobson.
I hilt ... su forme lltteralre. 1:1 langue comporle une infi nite de variantcs.
""11' lC' m runnc cclle-ci peuvenl elre tl deux I e s l y 1 c
r I I. II CI II C ct I c s t Y I e li t t r 3 I r e n o n-a r I I s l i que (Il I' iul crleur duquel on
,Itlill 11I.IIIII(I1(:r : 1 cs t y ) c t ee h n i q \1 e - 5 C fen ti l I que - qui cst domine par 16
'''Wllllll n' r(\ rC' lIlicllc, volre cognIU\' c ; Ie 5 t Y 1 e 0 r tic I e l - II d m i n i s 1 ra t i f - domlu6
Itlr I. fu ut'llun conative, or(enMe, en vert u de son onlc:nu speclt iquc (ordrc!; , disposiUons,
....ttl.). Y( ' !'" 1(' dcsttnotalre ; I e s l y 1 e j 0 u r n a l is t 1 q u c - domine par la (onclion
,lhl'''II II'. Ie mai nttcn du contact entre tmettcur ct r llcepl cur) . Dans IClI!' forme orale,
I.... de 10 longue littera Lre pcu\' enl al re .\ I'aidc de plnsicurs modalttis
.trll.lllllll"liII: 11111' cxcmple, I c s t y 1 e 0 r 8 t 0 i r e (q ui cst iI. In lois un arl de l' t' Ioqucnce cl
UII ""I cit. III cst par la (oncl ion emotive, vcrs Ie locutcur. el par
I.. (1I1I1'I1uli 1' (11111 II V(' , ol'icntec \ ' US Ie
n (:r, IWIltI. lnrMu JordoH, I.Irnba lui Crt anglJ, tn Studil de l:;torfa ll..mbil romdnt Uterar f.
'''''ll ld X IX, VII!. II, Uurun!,H, 1969, p. 352 urm,
I. VII7.1 I:h. Hnlly, 'J'raCM de ,dyifsllqut! (ranrai st. , Heidelberg-Paris, 1909 ; Iorgu rordan,
_"'hUm '{filM, wlllnllr, 19<14.
11 An!!,1 n IlII rlkulnrllnlt 1\ fOMl vnlorlrl('nll\ nrtlsllc de 1. T. . Cnro.giole tn opera S8 !'ati
'11'1 . VI'"I l'': 11,hnh', I, I .. C:urtftJlnlr r r"/"rr#ul romtr, 10(;7, p, 225 24 &,