RELATII DE COOPERARE (+ +) relatii dintre parteneri care convietuiesc si se ajuta .

Exemple de astfel de relatii intalnim la racul Pagurus si o actinie Pagurul, un racusor pustnic se ascunde într-o cochilie goala gasita, caci corpul lui este moa le. Ca sa se poata hrani are nevoie de un ajutor de seama: o actinie cu brate us turatoare cum au anemonele de mare, este pusa de rac deasupra cochiliei. Beneficiaza: pagurul ca nu e atacat de dusmani din cauza actiniei; actinia consu ma resturile de la masa racului, caci fara deplasarea racului, ar muri. sau cora lii care ofera adapost pestilor, unele alge care traiesc pe carapacea unor broas te testoase asigurandu-le astfel deplasarea Pestii sanitari frumosi deco rati intra în gura unor pesti de temut pentru a-i curata de parazitii dintre dinti .Spectaculosi sunt pestisorii Remora care se deplaseaza pe innotatoarea dorsala a unui rechin , un mod de a-si economisii fortele si de a calatorii in sigurant a.Ei nu doar se hranesc cu resturi de la masa rechinului dar si cu parazitii de pe pielea acestuia Furnicile se ascund în tulpina unor maracini, spini pentru adap ost, iar planta este aparata de alti daunatori si în plus semintele ei sunt duse s i în alte locuri pentru raspândire. Prietenia ciuperca-frunza: Furnica rosie braziliana duce frunze în gropi unde exista ciuperci crescute de acestea. Furnicil e musca locul pe unde ar iesi palaria ciupercii si în loc iese o mica umflatura hr anitoare, proteica, consumata de furnici RELATII DE EXPLOATARE (+ -) sunt relatii dintre parteneri in care actiunea este pozitiva pentru unul si negativa pentru celalalt .Aici intalnim:parazitismul care reprezinta relatia dintre 2 or ganisme(parazit si gazda)apartinand unor specii diferite amintim aici ca exemple tortelul care este o planta ce se incolaceste pe tulpina de lucerna, trifoi,vit a-de-vie. Radacinile tortelului au prelungiri care strapung planta parazi tata pana la vasele liberiene de unde absorb hrana. O forma speciala de paraziti sm se intalneste la cuc El isi depune ouale in cuiburile altor pasari. Puiul de cuc eclozeaza primul si arunca din cuib celelalte oua.Ramanand singur el este hr anit de pasarea gazda Bacterii: microorganisme mici: periculoase prin tox inele lor, ce otravesc celulele gazdelor : scarlatina, TBC, holera, difterie, ci uma, febra gAalbena, tifos. prieteni buni Filed under: povestiri cu talc — Scrie un comentariu septembrie 15, 2010 Se cunoaşte povestea orbului şi a ologului .Unul nu vede , celălalt nu poate merge . U nul pe altul însă se poate ajuta. Orbul duce în cârcă pe olog , care îi arată drumul. E un tr i împreună , folositor amândurora. Ei , în natură sunt multe exemple la fel.Plantele se ajută una pe alta; ciupercile se îm prietenesc cu algele şi dau acele scoarţe numite licheni , fel de fel colorate , car e se prind pe stânci , pe coaja arborilor. Animalele iau în ajutor plante.Sunt animale din neamul mărgeanului /coralului , care nu pot trăi fără  nişte alge cuprinse în ţesutul trupului lor.

Ei , dar cel mai frumos exemplu , cunoscut , este convieţuirea unui rac de mare – Pa gurus – cu alte felurite animale. Se apără unul pe altul ; se ajută reciproc ; trăiesc întro înţelegere prietenească.Când nu se întâlnesc , se caută . Un soi de Pagurus e cunoscut şi s numele de racul – Diogene. Are un obicei foaarte curios. La trup aduce cu racul di n râurile noastre. Are însă o problemă .Partea de dindărăt a trupului , pântecele inelat , că a unii oameni îi spun pe nedrept gât de rac , în loc să fie îmbrăcat cu pavăza vârtoasă ce-i ptul , capul şi labele , a rămas moale , cum e trupul racului nostru când năpârleşte.  În asemenea ocazie , racul din iazurile noastre , cât de îndrăzneţ e altfel , stă tot timpul ascuns. Îşi teme pielea de colţii hrăpăreţei ştiuci. Ei , aşa e şi cu racul-Diogene. Având p moale , mereu ar fi cu frica-n sân. Dacă ar sta ascuns pe sub pietre , ar fi în perico l să moară de foame , căci doar nu-i va veni hrana de-a gata- n gură. Să umble pe fundul măr ii cu pântecele neapărat , nu i-ar tihni viaţa.   Nevoia aduce gândurile cele bune , spune o vorbă înţeleaptă . Primprejurul lui stau răspândit o mulţime de scoici goale , rămase după moartea şi putrezirea melcilor de diferite mărimi . Ce şi-a zis în mintea lui? ,, Scoica e de piatră ; e mai tare chiar decât îmbrăcămintea mea Dacă m-aş folosi de ea spre a-mi apăra pântecele?” Zis şi făcut.  

care se plimbă nestingherit pe fundul mărilor . lucios. apucând-o cu cleştele de la picioare . salcâm fructiferi la marginea pădurilor. Creşte din luna aprilie până în luna noiembrie pe sălcii.Partea frumoasă e că scoica moartă ce serveşte racului drept casă . este mai întotdeauna împodobită cu unul din acele animale din neamul mărgeanului  . duşmanul lui cel ai temut.E o adevărată plăcere să priveşti . Când îşi schimbă casa . cu căsuţa împrumutată în spinare şi cu prietenul nedespărţit de lângă dânsul.Până ce găseşte una mai p . a drumurilor. trebuie să sfărâmi scoica . lămureşte şi s racului pentru dediţel. Când n-o are . se întăresc şi devi casante. ori se apără de duşmani . dacă nu sar fi bizuit pe prietenul său de pe casă. Exemplarele bătrâne se decolorează. Înspăimântată se îndepărtează o ţâră şi până ce se dezmeticeş ul dispare. cu care-şi amorţeşte prada . putându-şi mai lesne găsi hrana. lămurirea este foarte simplă.  Şi cam aşa e povestea racului-Diogene . o schimbă cu alta mai mare. povestită de un naturalist . U neori se mulţumeşte şi cu fărâmiturile ce cad de la ospăţul prietenului său mai lacom. care se numeşte dediţel -de-mare . . Straturile etajate pot ajunge la o lăţime de o jumătate de metru. Cân caracatiţa se bucura de îmbucătura gustoasă ce i-a căzut în gheare . aşa de ţeapăn ce e lipit . cum l-a zărit . Această operaţie nu o face împotriva voinţei dediţelului. şi-a întins braţele lungi cu ventuze şi i-a p araliat cleştele puternic . în livezi sau parcuri. deoarece e ca o floare frumoasă. iar înălţime de un metru. o mută şi pe ea . I-ar fi sunat ora morţii . Acesta are în trupul lui mii şi mii de săgeţi înven nate . Fioroasa dihanie . ondulat şi ridat sub formă de evantai cînd ajunge la maturitate. suculent. şi se desprinde lesne. e plimbat prin toate părţile . Iasca galbenă este o ciupercă parazită pe care trebuie s-o cauţi prin copaci Spuneam că e o ciupercă parazită pentru că ea cauzează putregaiul brun sau roşu al lemnului şi reuşeşte să rugă un copac în câţiva ani. În locul unde Pagurus se plimbă fără grijă s-a dat drumul unei caracatiţe . Ce serviciu aduce racul ??   Păi … o întâmplare . cum îşi târâie racul căsuţa improviza a mai crecut şi îi este neîncăpătoare . dându-i de înţeles că trebuie să se mute . în acvariile mari . desprinzând-o de pe scoica şi lipind-o pe cea nouă. ca urzica de limba vitelor. pentru ca la cel intâi pericol să o folosească. Dar de ce le place să trăiască în tovărăşie ?? Ei . simte o straşnică urzic braţele cu care apucase pe rac. o târâie pe cealaltă după dânsul . animal care stă locului . Pesemne  c ste o înţelegere în limbajul lor.   Dar nu e numai atât. Nu prezintă picior. armele lui de apărare. Dediţelul . Acesta este la început de culoare galben-portocalie. ca şi lui Diogene polobocul . Pe când a el ca să-l dezlipeşti . o caută. când îl invită numai o atinge .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful