P. 1
relatii interspecifice

relatii interspecifice

|Views: 94|Likes:
Published by Madalina Roman

More info:

Published by: Madalina Roman on Sep 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/14/2014

pdf

text

original

RELATII DE COOPERARE (+ +) relatii dintre parteneri care convietuiesc si se ajuta .

Exemple de astfel de relatii intalnim la racul Pagurus si o actinie Pagurul, un racusor pustnic se ascunde într-o cochilie goala gasita, caci corpul lui este moa le. Ca sa se poata hrani are nevoie de un ajutor de seama: o actinie cu brate us turatoare cum au anemonele de mare, este pusa de rac deasupra cochiliei. Beneficiaza: pagurul ca nu e atacat de dusmani din cauza actiniei; actinia consu ma resturile de la masa racului, caci fara deplasarea racului, ar muri. sau cora lii care ofera adapost pestilor, unele alge care traiesc pe carapacea unor broas te testoase asigurandu-le astfel deplasarea Pestii sanitari frumosi deco rati intra în gura unor pesti de temut pentru a-i curata de parazitii dintre dinti .Spectaculosi sunt pestisorii Remora care se deplaseaza pe innotatoarea dorsala a unui rechin , un mod de a-si economisii fortele si de a calatorii in sigurant a.Ei nu doar se hranesc cu resturi de la masa rechinului dar si cu parazitii de pe pielea acestuia Furnicile se ascund în tulpina unor maracini, spini pentru adap ost, iar planta este aparata de alti daunatori si în plus semintele ei sunt duse s i în alte locuri pentru raspândire. Prietenia ciuperca-frunza: Furnica rosie braziliana duce frunze în gropi unde exista ciuperci crescute de acestea. Furnicil e musca locul pe unde ar iesi palaria ciupercii si în loc iese o mica umflatura hr anitoare, proteica, consumata de furnici RELATII DE EXPLOATARE (+ -) sunt relatii dintre parteneri in care actiunea este pozitiva pentru unul si negativa pentru celalalt .Aici intalnim:parazitismul care reprezinta relatia dintre 2 or ganisme(parazit si gazda)apartinand unor specii diferite amintim aici ca exemple tortelul care este o planta ce se incolaceste pe tulpina de lucerna, trifoi,vit a-de-vie. Radacinile tortelului au prelungiri care strapung planta parazi tata pana la vasele liberiene de unde absorb hrana. O forma speciala de paraziti sm se intalneste la cuc El isi depune ouale in cuiburile altor pasari. Puiul de cuc eclozeaza primul si arunca din cuib celelalte oua.Ramanand singur el este hr anit de pasarea gazda Bacterii: microorganisme mici: periculoase prin tox inele lor, ce otravesc celulele gazdelor : scarlatina, TBC, holera, difterie, ci uma, febra gAalbena, tifos. prieteni buni Filed under: povestiri cu talc — Scrie un comentariu septembrie 15, 2010 Se cunoaşte povestea orbului şi a ologului .Unul nu vede , celălalt nu poate merge . U nul pe altul însă se poate ajuta. Orbul duce în cârcă pe olog , care îi arată drumul. E un tr i împreună , folositor amândurora. Ei , în natură sunt multe exemple la fel.Plantele se ajută una pe alta; ciupercile se îm prietenesc cu algele şi dau acele scoarţe numite licheni , fel de fel colorate , car e se prind pe stânci , pe coaja arborilor. Animalele iau în ajutor plante.Sunt animale din neamul mărgeanului /coralului , care nu pot trăi fără  nişte alge cuprinse în ţesutul trupului lor.

Ei , dar cel mai frumos exemplu , cunoscut , este convieţuirea unui rac de mare – Pa gurus – cu alte felurite animale. Se apără unul pe altul ; se ajută reciproc ; trăiesc întro înţelegere prietenească.Când nu se întâlnesc , se caută . Un soi de Pagurus e cunoscut şi s numele de racul – Diogene. Are un obicei foaarte curios. La trup aduce cu racul di n râurile noastre. Are însă o problemă .Partea de dindărăt a trupului , pântecele inelat , că a unii oameni îi spun pe nedrept gât de rac , în loc să fie îmbrăcat cu pavăza vârtoasă ce-i ptul , capul şi labele , a rămas moale , cum e trupul racului nostru când năpârleşte.  În asemenea ocazie , racul din iazurile noastre , cât de îndrăzneţ e altfel , stă tot timpul ascuns. Îşi teme pielea de colţii hrăpăreţei ştiuci. Ei , aşa e şi cu racul-Diogene. Având p moale , mereu ar fi cu frica-n sân. Dacă ar sta ascuns pe sub pietre , ar fi în perico l să moară de foame , căci doar nu-i va veni hrana de-a gata- n gură. Să umble pe fundul măr ii cu pântecele neapărat , nu i-ar tihni viaţa.   Nevoia aduce gândurile cele bune , spune o vorbă înţeleaptă . Primprejurul lui stau răspândit o mulţime de scoici goale , rămase după moartea şi putrezirea melcilor de diferite mărimi . Ce şi-a zis în mintea lui? ,, Scoica e de piatră ; e mai tare chiar decât îmbrăcămintea mea Dacă m-aş folosi de ea spre a-mi apăra pântecele?” Zis şi făcut.  

U neori se mulţumeşte şi cu fărâmiturile ce cad de la ospăţul prietenului său mai lacom. ori se apără de duşmani . Pe când a el ca să-l dezlipeşti . Ce serviciu aduce racul ??   Păi … o întâmplare . cu căsuţa împrumutată în spinare şi cu prietenul nedespărţit de lângă dânsul. în acvariile mari . Cân caracatiţa se bucura de îmbucătura gustoasă ce i-a căzut în gheare . armele lui de apărare. Când n-o are . Creşte din luna aprilie până în luna noiembrie pe sălcii. Această operaţie nu o face împotriva voinţei dediţelului. trebuie să sfărâmi scoica . salcâm fructiferi la marginea pădurilor. ca urzica de limba vitelor. Pesemne  c ste o înţelegere în limbajul lor. lămurirea este foarte simplă. Dar de ce le place să trăiască în tovărăşie ?? Ei . dându-i de înţeles că trebuie să se mute .E o adevărată plăcere să priveşti . duşmanul lui cel ai temut. Exemplarele bătrâne se decolorează. lămureşte şi s racului pentru dediţel. se întăresc şi devi casante. Straturile etajate pot ajunge la o lăţime de o jumătate de metru. cu care-şi amorţeşte prada . putându-şi mai lesne găsi hrana. I-ar fi sunat ora morţii . Dediţelul . În locul unde Pagurus se plimbă fără grijă s-a dat drumul unei caracatiţe . o mută şi pe ea .Partea frumoasă e că scoica moartă ce serveşte racului drept casă . Acesta este la început de culoare galben-portocalie. în livezi sau parcuri. ondulat şi ridat sub formă de evantai cînd ajunge la maturitate. iar înălţime de un metru. apucând-o cu cleştele de la picioare . o schimbă cu alta mai mare.Până ce găseşte una mai p . desprinzând-o de pe scoica şi lipind-o pe cea nouă. o târâie pe cealaltă după dânsul .  Şi cam aşa e povestea racului-Diogene . cum îşi târâie racul căsuţa improviza a mai crecut şi îi este neîncăpătoare . care se numeşte dediţel -de-mare . animal care stă locului . şi se desprinde lesne. simte o straşnică urzic braţele cu care apucase pe rac. Iasca galbenă este o ciupercă parazită pe care trebuie s-o cauţi prin copaci Spuneam că e o ciupercă parazită pentru că ea cauzează putregaiul brun sau roşu al lemnului şi reuşeşte să rugă un copac în câţiva ani. suculent. ca şi lui Diogene polobocul . dacă nu sar fi bizuit pe prietenul său de pe casă. este mai întotdeauna împodobită cu unul din acele animale din neamul mărgeanului  .   Dar nu e numai atât. . când îl invită numai o atinge . lucios. aşa de ţeapăn ce e lipit . o caută. care se plimbă nestingherit pe fundul mărilor . povestită de un naturalist . a drumurilor. Fioroasa dihanie . Înspăimântată se îndepărtează o ţâră şi până ce se dezmeticeş ul dispare. deoarece e ca o floare frumoasă. cum l-a zărit . e plimbat prin toate părţile . şi-a întins braţele lungi cu ventuze şi i-a p araliat cleştele puternic . Nu prezintă picior. Acesta are în trupul lui mii şi mii de săgeţi înven nate . pentru ca la cel intâi pericol să o folosească. Când îşi schimbă casa .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->