P. 1
In Gradina Ghetsemani

In Gradina Ghetsemani

|Views: 159|Likes:
Published by Luminita Goiceanu
Gradina Ghetsemani
Gradina Ghetsemani

More info:

Published by: Luminita Goiceanu on Sep 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/28/2014

pdf

text

original

In Gradina Ghetsemani

de Vasile Voiculescu perioada interbelica – poezie lirica traditionalista – poezie religioasa – lirism obiectiv
Date despre autor Manifestarile unei constiinte adancite in meditatia crestina particularizeaza imaginarul poetic transfigurand motivele si istoriile biblice prin functia expresiva si estetica a cuvintelor si simbolurilor religioase. Credinta ortodoxa, bine inradacinata in sufletul poetului prin educatia primita de la parinti si prin structura sa spirituala a carei dominanta este iubirea de oameni, il situeaza pe Vasile Voiculescu in traditionalism, mai ales ca el versifica episoadele biblice fara sa talmaceasca invataturile crestine ori sa tagaduiasca Divinitatea, asemenea lui Tudor Arghezi in “Psalmi” Aparitie si Geneza Poezia “ In Gradina Ghetsemani” face parte din olumul “Parga”, publicat in 1921. Aparitia acestuia marcheaza definirea originalitatii poetului Vasile Voiculescu, prin innoirea modalitatii de a scrie. Scenele si motivele biblice sunt concepute ca alegorii ale nelisnistii omului in aspiratia catrea absolut, dar si ca puncte de plecare pentru meditatiile asupra conditiei umane. Poem iconografic, în Grădina Ghetsemani se inspiră din motivul biblic al Rugăciunii lui Iisus pe Muntele Măslinilor, după Cina cea de taină. Scena este relatată în Evangheliile după Matei, Marcu, Luca şi înfăţişată în icoanele bisericii creştine. Numele de „Gradina Ghetsemani” vine din ebraica si inseamna “gradina unde se presau maslinele”.Ea este un spatiu simbolic al suferintei, al luptei interioare. Tema poeziei o reprezintă ruga lui Iisus. Fiind o poezie de inspiraţie religioasă (iconografică), aparţine lirismului obiectiv, prin absenţa mărcilor lexicale confirmandu-se detasarea eului liric fata de prezentarea in nota autentica a temelor biblice. Gradarea intensităţii suferinţei este marcată prin punctele de suspensie şi propoziţia exclamativă. Poem iconografic, creatia abunda in elemente ale traditionalismului, atat prin sursa de inspiratie din scrierile religioasa, cat si prin amprenta samanatorista a imaginilor poetice, confirmand faptul ca ortodoxismul constituie coordonata fundamentala a spiritualitatii romanesti. Motivul biblic devine la Voiculescu un suport metafizic al nelinistii omului in aspiratia lui spre Dumnezeu. Semnificatia titlului Titlul nu fixează doar cadrul fizic al rugăciunii, ci sugereaza si spaţiul sacru cu semnificaţie al purificării spirituale, prin care Iisus absolva lumea de pacate. Structura si semnificatii Compoziţional, poezia este alcătuită din patru catrene cu caracter descriptiv organizate in jurul simbolului biblic „paharul”. Primele trei strofe surprind planul subiectiv, starea sufletească a lui Iisus, iar ultima amplifică suferinţa care se răsfrânge asupra planului exterior, al naturii. Incipitul poeziei este definit printr-un enunt edificator, care concentreaza esenta duala a lui Iisus, umana si sacra: „Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul”.

dar se remarcă metafora „bătăi de aripi” care susţine ambiguitatea limbajului poetic: îngerii mântuirii sau îngerul morţii. Mesagerii divini. in esenta. ”Paharul” care trebuia primit reprezinta pacatele omenirii pe care Fiul Dumnezeu este nevoit sa Si le asume pentru a absolvi omenirea de pacatul originar. întăreşte sugestia morţii. in „lupta cu soarta”."). de suferinta si de moarte. care cauzeaza moartea. lupta cu Sine. calitate specifica oricarui muritor. Strofa a patra constituie ultima secventa poetica facandu-se proiecţia suferinţei interioare asupra cadrului natural." Imaginea apocaliptică este sugerată prin sintagma „vraiştea grădinii”.. bautura pare „de miere” si „dulceata”./ Păreau că vor să fugă din loc. framantarile lui Iisus. fără tihnă. latura Sa umana este accentuata. Natura preia zbuciumul. legatura terestru-ceresc fiind sugerata prin versul: Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna". tragismul sporind in intensitate prin utilizarea personificarii si hiperbolei pentru descrierea elementelor decorului: „Deasupra. spiritul nu vrea sa accepte „infama bautura”.".. In aparenta.. Rezistenţa la ispitire implică suferinţa în plan fiziologic şi sufletesc: „Şi-o sete uriaşă sta sufletul să~i rupă. îngerii. uitase de viaţă" concentrează sensul luptei lui Iisus. în clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. sugereaza natura duala om-divinitate. „infama băutură". nu însoţesc în mod explicit zbaterea omului. „ cazut pe branci in iarba”. Strofa a treia se constituie in jurul aceleiasi metafore ca si strofa a doua. care omite pentru moment. Zbuciumul sufletesc capata proportii hiperbolice. Gestul îngenuncherii nu este al unui învins. „se-mpotrivea” exprimă refuzul asumării unui destin implacabil. „Şi uliii de seară dau roate după pradă".In momentul rugii. Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: „mană nendurată". ci al rugăciunii (invocarea divinităţii şi asceza spirituală).. amplifica lupta duala a Mantuitorului. Desi latura umana este cuprinsa de o „sete uriasa”.. să nu~l mai vadă. Strofa a doua completeaza imaginea vizuala din primul catren : in timp de Iisus. iar rezistenţa la ispitire (cale a purificării spirituale).. Imaginea artistică vizuala „fălcile-ncleştăndu-şi” exprimă gestul de refuz „cu ultima putere”. continutul cupei pline de pacate fiind dublat de beatitudinea implinirii misiunii Divine (Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă. ea este „ veninul groaznic” pe care Omul il refuza prin gestul inclestarii falcilor. Verbele: „lupta”. se frământau măslinii. „grozava cupă". prin epitetele „sete uriaşă". pilda Divina ca mantuirea omenirii prin patimire Il binecuvanteaza cu viata vesnica. cea a grozavei cupe. „nu primea”. „o mana nendurata” coboara din cer pentru a-I oferi „grozava cupa” (metafora care semnifica pacatele omenirii). Postura este tragica prin omenescul ei si este redata printr-o imagine picturala deosebit de sugestiva : „Căzut pe brânci în iarbă se-mpotrivea întruna/ Curgeau sudori de sanga pe chipu-i alb ca varul ”. atragandu-L pe insetat. Versul „Bătându-se cu moartea. Oximoronul relevă interiorizarea. . aflate in contrast.Prima secventa lirica reliefeaza natura umana a lui Iisus. iar zbuciumul interior al Mantuitorului deriva din frica de ceea ce va urma. Iisus implora Divinitatea sa-i dea puterea de a indura suferintele la care va fi supus. Epitetele cromatice „ de sange” (omenescul) si „alb”( sacrul). Ultimul vers. framantarile Lui sufletesti conferind dramatism si vigoare tragica versurilor.

. rimă încrucişată. „veninul groaznic).”paharul”) cu expersii populare si regionalisme („sterlici”. La nivel formal. conservarea prozodiei clasice – tehnica traditionalista patru catrene.susţine ideea împotrivirii. expresii populare: „pe brănci. adjective fără grad de comparaţie („sete uriaşă".dulceaţă . coordonantă a spiritualităţii româneşti. „pe branci”). ritm iambic. adesea în inversiune. „cu ultima putere") Nivelul lexico-semantic prezenţa unor regionalisme: „sterlici. a rezistenţei la ispită topica afectivă (inversiuni şi dislocări sintactice) -evidenţiază opţiunea poetică. poezia este dominata de sobrietate.intensificarea dramatismului câmpul semantic al paharului: „grozava cupă". a oximoronului. „infama băutură". măsura versurilor: 14 silabe. expresivitatea adjectivului cu rol de superlativ absolut expresiv (de exemplu:„grozava cupă. simplitate si concizie o comparatie „ chipu-i alb ca varul” epitete superlative si cromatice „grozava cupa”. a metaforei-simbol. rolul expresiv al adverbului: întruna (sens iterativ). În Grădina Ghetsemani de Vasile Voiculescu este o poezie de tip tradiţionalist prin inspiraţia religioasă (poezie iconografică). „fără tihnă" . „apa verzuie” etc Nivelul fonetic şi prozodic pauzele marcate de punctele de suspensie -intensificarea suferinţei. deasupra (proiecţie cosmică a suferinţei) conjuncţia adversativă dar. „apa ei verzuie" opoziţia venin . în strofele a Ii-a şi a IlI-a . confirmand apartenenta poeziei la traditionalism.Limbajul si expresivitatea textului poetic Nivelul morfosintactic verbe la timpul imperfect – sugereaza permanenta . punctele de suspensie si semnul exclamarii plasate la finalul versurilor amplifica tonul elegiac al poeziei si constituie un indemn la meditatie prinvind suferintele cumplite ale Mantuitorului Registrul stilistic imbina terminologia religioasa ( „Iisus”. se observă conservarea prozodiei clasice.relevă ispitirea Nivelul stilistic puternicul imagism realizat prin cultivarea epitetului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->