Sistem politc in Elvetia Elvetia natiune mica, tanara, heterogena, foarte stabila politic, neutra in afacerile internationale pentru

u a evita conflictele si periclita statutul sau. Se caracterizeaza prin absenta unei revolutii politice, sau conflicte socio-economice serioase. Este o tara cu inclinatie catre conservatorism. Insa nu inseamna ca si trecutul istoric e lipsit de conflicte. Elvetia moderna este formata din grupuri etnice diferite, ce vorbesc limbi diferite si au credinte religioase diferite. Nation building, urbanizarea, industrializarea, modernizarea au avut si un corolar conflictual. La inceputul federatiei politice, s-a produs un razboi civil intre conservatorii catolici si progresistii protestanti. In timpul industrializarii, tara a fost birfurcata intre muncitorii si antreprenorii capitalisti. In timpul primului razboi mondial, germanofilii simpatizau cu Germania, iar francofilii cu Franta. Neutralitatea un pattern necesar pentru a crea natiunea elvetiana, a mentine integritatea si independenta confederatiei. Congresul de la Viena a acceptat neutralitatea Elvetiei, realizand ca e in propriul interes pentru a prezerva echilibrul politic. Deci neutralitatea a permis integrarea interna si independenta externa. Elvetia = caz paradigmatic de integrare politica. Ea a devenit o societate cu identitate proprie, gratie institutiilor politice rol fundamental in unirea oamenilor cu 4 limbi, 2 religii, diferente regionale culturale. Cheia procesului a fost INTEGRAREA. Confederatia = un tratat bazat pe un sistem de state independente, in timp ce federatia inseamna partajarea puterii intre guvernul central si guvernele locale, cu statut de membri constituenti. Elvetia = confederatie intre 1815-1848 si apoi o federatie. Dupa 1815 asistam la o polarizare intre conservatori si radicali. Conservatorii catolici, minoritari si din regiuni rurale sunt sceptici privind intarirea autoritatii centrale. Ei voiau sa se mentina traditia culturala si politica a bisericii catolice. Radicalii erau protestanti, din cantoane industrializate, pentru democratizare si sloganul suveranitatea poporului si control public al tuturor autoritatilor. Problema democratiei in care avem o minoritate catolica francofila si o majoritate protestanta - pentru a putea impaca limbile, culturile, religiile, s-a solutionat prin federalism: aceleasi intrebari, raspunsuri diferite, in conformitate cu profilul cantonului. Rolul conducator a fost atribuit protestantilor in draftul unei structuri constitutionale : 26 de cantoane vor stabili un guvern national, iar statele membre ale federatiei vor ceda din drepturi ca state suverane. Divizarea puterii intre comunele cantoanelor si guvernul central Tranzitia la o democratie rationala cu autoritate executiva si parlament, cu garantarea drepturilor politice, impartirea puterii si alegeri libere pt parlament, poporul fiind autoritatea suprema.

1.

2. 3.

Sistemul elvetian nu are conceptul clasic de separatie a puterii, ci mai degraba cooperare si control comparabil cu checks and balances of the us constitution. Prin integrare s-a atins si un remarcabil standard de pluralism.

Parlamentul Bicameral - Adunarea federala = Consiliul National care reprezinta poporul si Consiliul Statelor care reprezinta cantoanele. Ambele camera au puteri egale, exerseaza autoritatea suprema a federatiei, detine puterea legislativa pentru legile federale si numirile in consiliul federal, curtea federala si comandantul sef al armatei. El supervizeaza autoritatile guvernului federal elvetian si aproba bugetul anual preparat de consiliul federal. GUVERNUL : Consiliul federal executive supreme si guverneaza federatia.Are in compozitie 4 partide, 3 burgheze de centru stanga si unul de dreapta. Actioneaza ca un corp colegial. Unul din cei 7 membrii prezideaza federatia, mandatul este de un an. Fiecare din cei 7 conduce un minister : afacerile externe, interne, justitie si politie, militar, finante, economia publica, transporturi comunicatii si energie.

Curtea suprema federala : transeaza litigiile federatie-cantoane si canton-canton, asigura drepturile constitutionale ale cetatenilor. Locatia curtii este in partea franceza, in Lausanne. Cele 3 limbi oficiale sunt reprezentate in curte Elvetia cunoaste o democratie directa prin 2 instrumente : 1. initiativa populara (un amendament constitutional, iar propozitia trebuie sa fie semnat de 100 000 cetateni in 18 luni) 2. referendumul (drept constitutional pentru a supune aprobarii o legislatie majora sau tratat important) Sunt 3 tendinte politice : liberalism, conservatorism, socialism : radicalii, crestin democratii si socio democratii. Formula magica : 2 radicali, 2 crestin democrati, 2 sociodemocrati si 1 de la partidul poporului elvetian. Partide guvernamentale : Partidul radical relatie stransa cu afacerile si industria, reprezentarea politica a profesionistilor independenti, antreprenori si clasa de mijloc. 2. Crestin-democratii succesorii catolicilor conservatori burghezia si uniunile comerciale. 3. Socio-democratii reformele sociale, economice si ecologice, cu uniunile comerciale. 4. Swiss peoples party un partid conservatori cu priza la fermierii si independenti, se bucura de suport in cantoanele protestante unde crestin democratii sunt marginali. 1. Partide nonguvernamentale : green party- miscare ecologica, freedom party xenofob si populist, swiss democrats extremisti nationalisti de dreapta, xenofobi, alternative left orientare sociala, ecologica, non dogmatica, liberal party clasa de mijloc superioara, in cantoane protestante si francofile, independent party = interesele consumatorilor si protestant party. Cautarea: o identitate comuna, elvetiana pentru a avea acelasi denominator, astfel istoricii au oferit o vedere integrationista asupra trecutului. Alpii sunt o identificare nationala. Pictarea natiunii fermierii in munti traind izolati, fac distingerea Elvetiei de alte tari. Astfel, identitatea comuna s-a bazat pe specificitatile elvetiene, cel mai pretios element: democratia directa ca si cultura comuna a elvetienilor. Schisma confesionala a fost evitata de procesele modernizarii, toleranta religioasa, cooperare, migratia din regiunile catolice spre protestante a permis pasajul de la segregarela integrare, declinul religiei a permis pragmatismul, casatoria intre catolic si protestant a devenit ceva comun, industrializarea nu mai distinge intre catolic si protestant, precum nci banul nu e divizat intre cele 2 confesiuni, separatia bisericastat. Deviza democratiei directe a permis influenta catolicilor si participarea lor la decizie. Multilingvism 75%germana, 20%franceza, 4%italiana si 1% romansch o limba latina vorbita in cateva regiuni alpine din sud-est. Presiunile externe puternice au intarit identitatea elvetiana supravietuirea natiunii independente este mai importanta decat diferentele interne. 2. Absenta unor frontiere geografice pe baza clivalor socio economice, religioase sau lingvistice. (clivajele nu coincid cu frontierele geografice). Principiul conducerii proportionale a integrat minoritatile culturale, dar nu a rezolvat problema cresterii unui clivaj socio-economic. Un larg consens privind sistemul de securitate sociala, bogatie si servicii medicale, inalt sistem de educatie au redus din inegalitatile socio-economice. 1. Elvetia este un tip de sistem parlamentar aparte. In raport cu celelalte sisteme parlamentare, regimul elvetian are o costanta in coalitia care guverneaza.Votul pentru Consiliul National este un VOT PREFERENTIAL.

Tipul este de confederatie , insa dimensiunea este federala, cantoanele n-au dreptul sa se secesioneze. Guvernul central este mai vulnerabil in raport cu cantoanele si cu cetatenii, ca si in cazul Statelor Unite. Referitor la impozit, acesta nu este fix, ci legile bugetare determina gradul impozitului Comparativ cu SUA, se poate observa individualismul care domina viata politica, acelasi grad de diminuare a impozitelor in raport cu tarile europene. Politicianul este pe un picior de inferioritate cu cetateanul. Elvetia cunoaste un regim de democratie semi-directa gratie referendumului asuspra abrogarii unei lege sau initiativa populara. Prezenta medie la referendum e de 40%, in cazul unor subiecte notabile, prezenta e de 80-90%. Exista un decalaj intre opinie publica superficiala cand se pune o intrebare si referendumul. Intre cei care raspund la sondaj si cei care merg la referendum, exista o diferenta fundamentala jucata de minoritatile active. Partidele sunt rezultatele clivajelor : crestin-democrati din clivajul Biserica-Stat, partidul socialist din clivajul Proletar/Burghez, partidul radical din Clerical si Anticlerical. Rolul partidului in societatea heterogena este de a da viata ansamblului de oameni ce apartin unor cantoane, culturi, confesiuni diferite.