Capitolul I: MATERIALE: Materiile se caracterizeaza prin faptul ca se regasesc in alimentul rezultat dintr un proces tehnologic.

Materiile pot fi: prime/auxiliare Materiile prime sunt materii de baza pentru fabricarea prod alimentare, si constituie factorul comun care se regaseste in sort. aceasi familii de produse alimentare Materiile auxiliare sunt materii care se adauga la materiile prime pt a le completa si modifica caracteristicile. a)Clasificare dupa provienenta: -Materiale naturale -Materile artificiale b)Clasificarea dupa compozitia chimica de baza: -Materiale organice -Materiale anorganice c)Clasificarea dupa starea in care se prezinta: -Materiale lichide -Materiale vascoase -Materiale solidede d)Clasificarea dupa stabilitatea in timp: -stabile -instabile(perisabile) e)Clasificare dupa conditiile de pastrare: -Materiale ce se pastreaza in conditii bune -Materiale ce necesita conditii speciale de pastrare f)Clasificarea dupa felul manipularii si transportului -Materiale in vrac -Materiale ambalate -Materiale paletizate, containerizate sau transcontainerizate g)Clasificare dupa directia de utilizare: -Materiale pentru fabricarea produselor alimentare de origine vegetala -Materiale pentru fabricarea produselor alimentare de origine animala -Materiale pentru fabricarea conservelor -Materiale pentru fabricarea bauturilor -Materiale pentru fabricarea preparatelor complexe h)Materiale dupa frecventa de utilizare -Materiale cu o singura utilizare -Materiale cu folosire repetata i)Clasificarea dupa continuitatea asigurari -Materiale ce se adauga in mod continuu -Materiale sezoniere Capitolul II: TRANSPORTUL MATERIILOR SOLIDE: Din punctul de vedere al transportului continuu, al materialelor solide se deosebesc: materiale in vrac si sarcini unitare. Materialele in vrac sunt constituite din granule de diferite marimi. valorile extreme si proportiile relative ale granulelor in masa de transportat determina caracteristicile mijloacelor de transport Granulatia materialelor in vrac consta in dimensiunea si forma bucatiilor Materiale in vrac: -neclasate: se definesc prin analiza granulometrica care determina procentul de granule de dif marimi.

-clasate Densitatea in vrac a materialelor prez. raportul dintre masa si volumul materialelui in conditiile in care se afla pe mij. de transport. Coeziunea particulelor de material este det. de unghiul de taluz natural de alunecare. Taluzul natural rep. generatoarea gramezii conice formata de particulele de material in caderea lor libera constanta de la o inaltime redusa pe o suprafata plana. Unghiul de taluz natural rep. unghiul dintre baza orizontala si panta formata de particulele de materiale. Capitolul III: SPALAREA MATERIILOR PRIME: Operatia de spalare are ca scop indepartarea impuritatilor continute in materiile prime. Forma impuritatilor: -Corpuri aderente la materia prima(pamant, nisip umed) -Corpuri neaderente la materia prima( pietre ,paie) Spalarea trebuie sa indeplineasca 2 functii: -indepartarea contaminatilor -reducerea incarcarii microbilogice Operatia de spalare: Avantaje: indepartarea eficenta a pamantului aderent, distrugerea minima a produslui Dezavantaje: Consum mare de apa, un echipament de splare si sanetizare necorespunzator poate produce recontaminarea produsului. Metode de spalare: -InMUIEre -Stropire -Flotatie INMUIEREA-este cea mai simpla metoda de spalare, se utilizeaza ca stadiu preliminar la curatarea radacinoaselor si a altor produse puternic contaminate. Modul de realizare: materia prima impurificata se introduce in bazine de spalare in care pamantul aderent se inmoaie si apoi se indeparteaza impreuna cu pietre,nisip. STROPIREA- materia prima impurificata trece pe sub jetul de apa, volum mic de apa la presiune mare. FLOTATIE- se bazeaza pe diferenta dintre vitezele de sedimentare a partilor dorite si nedorite ale produsului supus curatarii. Capitolul IV: MARUNTIREA SOLIDELOR: Operatia de maruntire se face cu scopul reducerii volumului individual al particulelor materiale. Gradul de maruntire(m) reprezinta raportul intre marimea medie a pariculelor materialului initial(D) si marimea medie a particulelor materialului rezultat(d) Granulometria se ocupa cu determinarea dimensiunilor particulelor unui sistem solid polidispers si stabilirea distributiei pariculelor de diferite dimensiuni in amestec, exprimate procentual masic sau ca numar de particule din numarul total de particule ale amestecului. Analiza granulometrica consta in trecerea unei probe prin site cu ochiuri de diferite marimi si apoi cantarirea fractiunilor separate pe fiecare sita. rezultatele se indica in diagrame, care reprezinta distributia cumulativa sau integrala sau diferentiala. Capitolul V: FRACTIONAREA SOLIDELOR: Operatia de fractionare a sistemelor solide granulare polidisperse se realizeaza cu urmatoarele scopuri: -Clasare (separarea pe fractiuni sau clase granulometrice)

-Sortarea ( separarea pe sorturi de constituenti dupa natura acestora) -Calibrare (separarea pe calitati in cadrul aceluias sort) CERNEREA-consta in separarea maselor granulare sau purvelurente in 2 sau mai multe fractiuni granulometrice cu ajutorul gratarelor ciururilor si sitelor. Gratalele sunt din bare metalice paralele, fixate la distante = pe suporturi transversale delimitand astfel fante =. Sita: reprezinta suprfata de cernere la care orificiile au diametrul mai mic de un mm. Ciurul: reprezinta suprfata de cenrere la care orificiile au diametrul sau latura mai mare de un mm. Randamentul sau eficacitatea separarii, reprezinta raportul dintre masa cernutului si masa efectiva si particulelor mai mici decat latura ochiurilor, sitei din amestecul initial. Separarea prin cernere a amestecurilor polidisperse se realizeaza prin urmatoarele metode: -Metoda cernuturilor -Metoda refuzurilor -Metoda combinata Ciururile si sitele se confectioneaza din tabla perforata sau din impletituri. Tabelele perforate sunt din otel, bronz, alama, aluminiu, cupru,zinc si au ochiuri de aceasi forma geometrica si marime, dispuse regulat in paralel sau in zig-zag. Capitolul VI: AMESTECAREA: Este o operatie hidrodinamica efectuata pentru a omogeniza un sistem. produsul operatiei de amestecare se numeste amestec. Operatia de amestecare se poate utiliza in 2 moduri: -ca operatie independenta pentru omogenizare amestecurilor si obtinere a solutiilor, emulsiilor, suspensiilor -ca operatie auxiliara, pentru intensificarea transferului de caldura sau substanta, accelerarea reactilor chimice sau biochimice sau auxiliar altor operatii. Capitolul VII: SEDIMENTAREA: Operatiile de sedimentare reprezinta separarea sistemelor eterogene fluide in fazele componente, sub actiunea diferentiata a unei forte externe asupra fazelor de densitati diferite. Factorul de eficacitate (factorul de separare) z: reprezinta raportul dintre intensitatiile campurilor centrifugal si gravitational. Factorul de eficacitate este o masura a eficientei campului centrifugal comparativ cu cel gravitational si in operatiile de separare ia valori mai mari de 10.000 Capitolul VIII: FILTRAREA: Operatia de filtrare consta in separarea sistemelor eterogene fluid-solid cu ajutorul unui strat filtrant cu structura poroasa, prin care trece numai faza fluida. Filtrarea se realizeaza datorita diferentei de presiune dintre cele 2 parti ale stratului filtrant. In urma operatiilor de sedimentare - cernere- adsortie are loc separarea fazei solide pe straturi filtrant. Comparativ cu operatia de sedimentare, cea de filtrare nu este conditionata de diferenta intre densitatile fazelor care se separa. Scopul operatiei de filtrare este de a separa fazele unei suspensii in: -Precipitat( contine cat mai mult din faza solida a suspensiei) -Filtrat( contine cat mai putin solid) Operatia de filtrare poate fi urmata de spalarea precipitatului cu lichid care indeparteaza solutia din precipitat, purifica precipitatul si recupereaza substanta solubila. Etapele filtrarii unei suspensii:

-Retinerea fazei solide de catre stratul filtrant -Retinerea fazei solide de catre stratul de precipitat depus pe suprafata filtranta, care ramane doar cu rolul de suport al precipitatului. -Spalarea precipitatului si indepartarea sedimentului depus pe filtru. -Regenerarea stratului filtrant prin indepartarea precipitatului, spalarea stratului filtrant, destuparea porilor. Materialul filtrant: Materialul folosit ca strat filtrant trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: -Sa retina cat mai complet faza solida a suspensiei si eventualele impuritati -Sa aiba rezistenta hidraulica redusa -Sa aiba rezistenta mecanica si chimica corespunzatoare -Sa permita viteze de filtrare mari -Sa se regenereze usor Filtrarea este o operatie complexa ce decurge in regim nestationar si depinde de o multime de factori. Teoriile existente s au dezvoltat pe baza unor modele fizice simplificate ale curgeri prin stratul poros. Ecuatiile filtrarii exprima relatia dintre forta motrica a operatiei si aria suprfatei de filtrare(A) necesara pentru obtinerea unui volum de filtrat(V) Capitolul IX: TRANSMITEREA CALDURIi: Reprezinta fenomenul care sta la baza multor operatii specifice industriei alimentare: incalzire, racire, evaporare, condensare, uscare, distilare. Transimterea cladurii are loc prin: conductie, convectie sau radiatie. Transiterea caldurii prin conductie se produce in interiorul unui corp sau intre corpuri care se ating si se propaga din molecula in molecula: moleculele mai calde, cu miscari mai repezi, se ciocnesc de moleculele mai reci, cu miscari mai lente, le cedeaza o parte din energia cinetica si se racesc, in timp ce moleculele mai reci se incalzesc. Transimterea caldurii intre molecule continua pana la =lizarea temperaturii lor. Transimtera caldurii prin convectie se produce in fluide ca urmare a transportului de substanta in cazul aceleiasi faze sau intre faze alaturate. Transimterea caldurii prin convectie naturala sau libera se realizeaza datorita deplasarii naturale a unor portiuni de fluid sub actiune diferentei de densitate. transmiterea caldurii prin convectie fortata se datoreaza deplasarii fortate a unui fluid sub actiunea unei forte motoare exterioare. Transmiterea caldurii prin radiatie se realizeaza sub forma de unde electromagnetice care se trans. in caldura cand intalnesc un corp.