Sunteți pe pagina 1din 6

Drept Civil Curs 1 2009 1

OBLIGATIILE
Dr. civil poate fi definit ca sistem de norme ce descriu modelul raportului juridic civil =>studiul dr civil e din aceasta perspectiva studiul raporturilor juridice. E firesc ca dupa materia persoanelor+ dr.real sa se discute despre obligatii. Ele au legatura cu patrimoniul, in continutul lor intra dr. de creanta care, impreuna cu dr. reale formeaza continutul patrimoniului. Avem doar obligatii civile: Acceptii obligatii civile : Sens larg= raportul juridic civil al carui subiect activ, creditorul are dreptul sa ceara subiectului pasiv, debitorul, care are datoria corespunzatoare de a da, a face, a nu face o anumita prestatie, la care ar fi avut dreptul in absenta angajamentului ; Sens strict = elemental pasiv din continutul raportului juridic de obligatie (=datorie). Ne intereseaza in special sensul larg, sens in care obligatia, ca raport juridic civil, e compusa din : - subiect -continut - obiect Subiect activ, titularul dr de creanta= creditor Subiect pasiv, cel ce are datorie= debitor * Exista situatii in care, potrivit legii, creditorul+debitorul au denumiri speciale. Intr-o obligatie din comodat exista comodant si comodatar; alteori legea reglementeaza anumite contracte speciale, denumind si partile acelor contracte cu termenii specifici care nu mai corespund doar subiectului activ /pasiv,ci care desemneaza Ambele calitati in aceeasi persoana pentru contractele sinalagmatice (obligatii de aici ??) Cu subiecte ce reunesc dubla calitate creditor+debitor, spre ex.vanzarecumparare); locatiune, antepriza(beneficiar+prestator de lucrari:antreprenor+beneficiar) Cat priveste continutul obligatiiei, el e format din drepturile si datoriile partilor cu caracter patrimonial=> creantele se inscriu la activ patrimonial iar datoriile la pasiv. Raportand activul la pasiv, se stabileste solvabilitatea. Obiectul obligatiei= prestatiile la care este indreptat creditorul si este tinut debitorul sunt fie pozitive , fie negative. Pozitive= a da+ a face Negative= a nu face Pozitive:actiuni Negative: abstentiuni a da= transmiterea, constituirea unui dr. real a face= orice prestatie pozitiva cu exceptia la a da

* *

Drept Civil Curs 1 2009 2 a nu face= o prestatie cu caracter general, nu special => nu coincide cu prestatia negativa speciala corespunzatoare unui dr. de creanta a nu face ceva ce debitorul ar fi avut dreptul sa faca daca nu s-ar fi angajat prestatia negativa generala corespunzatoare unui dr. real si care e temeiul raspunderii delictuale (neminem laedere) Notiunea de obligatie civila = un gen de raporturi juridice civile, in interiorul carora nu coincid mai multe specii, ce sunt rezultatul unei clasificari, dupa criterii: in fct. de izvoare obligatii nascute din acte juridice -au ca temei act unilateral - au ca temei act bilateral - au ca temei act multilateral obligatii nascute din fapte juridice stricto sensu: intemeiate pe gestiunea de afaceri intemeiate pe imbogatirea fara justa cauza intemeiate pe plata lucrului nedatorat intemeiate pe delict civil obligatii nascute din fapte juridice licite obligatii nascute din fapte juridice ilicite

in fct. de obiectul existent obligatii pozitive: a da, a face obligatii negative: a nu face obligatii ce au ca obiect sume de bani (pecuniare) obligatii ce au alte obiecte decat bani (nepecuniare) DAR intr-o acceptie larga, pecuniar= caracter evaluat in bani=> toate obligatiile civile sunt pecuniare 1 obligatii civile de rezultat(deturnate)- se refera la rezultatul prestatiei debitorului 2 obligatii civile de prudenta+diligenta-de mijl rezultat: prestatie+rezultatul urmarit=> o obligatie de rezultat e executata nu doar la prestatie, ci si la rezultat de mijl., cat timp prestatiile au fost executate, oblig e executata, chiar daca rezultatul nu e atins -cele mai multe sunt de rezultat, de mijl. sunt la medici+avocati Relevanta e pe teren probatoriu: pt ca debitorul sa raspunda trebuie dovada: fapte ilicite prejudicii raport de cauzalitate

Drept Civil Curs 1 2009 3 vinovatie !!!! Pentru obligatiile de rezultat, daca nu s-a atins rezultatul, exista o prezumtie de fapta ilicita, din care se naste o prezumtie de culpa in sarcina debitorului. Pentru obligatii de mijl. nu exista acea prezumtie, creditorul trebuie sa dovedeasca ca debitorul- nu a utilizat toate mijl, din acea cauza, neatingandu-se=>. Daca insa se face dovada, acest lucru exista si prezumtia de culpa. -le-a utilizat gresit Diferenta obligatia de rezultat/mijl. nu e la proba, ci pe temeiul faptei ilicite a neexecutarii contractuale. Uneori si aceasta dispare, in cazul unei obligatii de rezultat e atins=>, dar creditorul invoca vicii(executare necorespunzatoare)-> nu exista prezumtie de neexecutare, deci creditorul va trebui sa faca dovada viciului, dupa care se face dovada de culpa. Sanctiuni perfecte -1 -imperfecte(naturale) -2 Orice raport juridic civil se intemeiaza pe forta de constrangere a statului=> obligatiile juridice sunt diferite de cele morale. Aceasta clasificare se refera la civile, nu morale exista o diferenta intre cele 2 categorii: pt. 1- creditorul poate recurge oricand la constrangerea statala, iar pentru 2 creditorul nu mai are aceasta posibilitate, dar daca debitorul executa de bunavoie, el nu are dreptul la repetitie (ex. Prescriptie extinctiva: daca s-a indeplinit termenul, dar debitorul executa, nu poate cere repetitiunea). Opozabilitate- pr-zise -1 -scriptae in rem -2 -propter rem 3 In timp ce 1 se caracterizeaza prin opozabilitate inter partes, pt. 2 si 3 e o opzabilitate mai mare. Initial, creditorul poate cere executarea dr. sau numai de la un debitor, dar ulterior pe parcursul existentei obligatiei, in situatia debitorului se poate substitui o alta pers, care e obligata fata de creditor. ?? Daca privim 2, 3 doar in raport cu un moment, ele se comporta ca obligatii civile pr-zise, DAR pe toata durata existentei lor, in diferite momente, datoria apasa pe umerii mai multor persoane=> e justa obs. ca obligatiile 2 si 3 au o opozabilitate largita. Studiul obligatiilor civile in fct. de izvorul lor=> e necesara clasificarea in Codul Civil contract -quasicontract -delict -quasidelict -........ Insa, aceasta clasificare este incompleta si inexacta. E inexacta, pt ca quasicontractul nu are nicio legatura cu contractul (contractul= acord de vointa, quasicontract: gestiune de afaceri, imbogatire fara justa cauza, plata lucrului nedatorat= fapta juridica licita). Notiunea de quasidelict, chiar daca are legatura cu delictul, nu se difera de aceasta in suficienta masura pt a produce consecinte diferite (delictele= fapte ilicte cu intentie si quasidelictele= fapte ilicite din culpa, produc aceleasi efecte juridice => diferenta nu se justifica).

Drept Civil Curs 1 2009 4 E incompleta , pentru ca actul juridic unilateral e omis; Codul Civil vorbeste de quasicontracte, nu are in vedere imbogatirea fara justa cauza+ se ignora ipoteza in care obligatiile civile se nasc din acte adm +oblig. jur complete. E inexacta ideea ca se nasc din lege nici un raport juridic civil nu se naste din lege : e nevoie de un fapt juridic in sens larg ce da nastere unui raport jurdic concret sa devina posibila aplicarea normei. Ceea ce Codul Civil are in vedere ca legea = fapte juridice stricto sensu (acestea produc efecte juridice daca/ in masura in care legea leaga de ele asemenea efecte). S-a propus ca izv. sa fie acte juridice civile -de alta natura unilaterale -bilaterale -multilaterale - fapte juridice licite -ilicite CONTRACTUL In materia T.G. a obligatiilor, contractul este studiat in general. Art.942 Cod Civil =acrodul intre 2/n pers. spre a constitui/stinge un raport juridic Contractul este un act juridic bilateral sau multilateral. Nu e complet, ar trebui modificat. Sfera efectelor contr. obligativitati -relativitati In dreptul francez conventia e diferitra de contract (in functie de sfera efectelor); in dreptul romanesc nu exista aceasta diferenta. Parti, nu persoane . Contractul e un act juridic bi/multilateral, un acord de vointa intre 2 sau mai multe parti, cu intentia de a naste/modifica/stinge raporturi juridice. S-a facut diferenta intre contracte bilaterale- unde partile au scopuri divergente si act juridic uniune, ex.societate- multilateral- interese convergente). DAR putem avea contract de societate intre 2 parti si exista contracte intre > cu interese divergente => toate sunt contracte in cadrul lor, diferite: -acte juridice uniune -contracte in care partile au scopuri divergente conditii de validitate +nulitate act jur - an1 CLASIFICAREA CONTRACTELOR E un gen cu > specii, care sunt => clasificarii pe diferite criterii (pt ca orice specie de contract are regim juridic diferit). Daca stabilim pe baza naturii juridice specia, atunci stim regimul juridic. 3 Modul de formare consensuale se incheie prin simplul acord de vointa, exista Principiul consensualismului - Solemneexceptie de la principiul consesualismului- forma e ceruta ad validitatem -Reale- se incheie valabil numai pe temeiul acordului de vointa + traditia bunului ce e obiectul contractului

Drept Civil Curs 1 2009 5 Forma solemna e diferita de ad probationem: orice Cod Civil cere forma scrisa a unui contract, ex. tranzactia , numai pentru proba, nu pentru validitate. Traditiunea e un element ce conditioneaza incheierea contractelor reale (comodat, depozit, gaj). Uneori aceasta ultima categorie a fost criticata (predarea ar fi executarea obligatiei, nu conditie de incheiere a contr.,/ ca predarea ar fi la nasterea obligatiei) DAR reglementarea lor in Codul Civil roman le contrazice (sunt considerate incheiate in momentul predarii, pana atunci exista antecontract) Mod de formare consensuale -formele solemne - reale 2. Continutul contractelor- contracte unilaterale - contracte sinalagmatice/ multilaterale Contractele unilaterale sunt diferite de actele unilaterale, pt ca un contract unilateral e un act juridic multilateral. In contractele unilaterale are dr, el are obligatii, in cele sinalagmatice oricine poate avea dr si obligatii ( e creditor+debitor)- dr +obligatiile sunt reciproce DAR nu doar reciprocitatea o defineste, ci si interdependenta obligatiilor partilor (notiunea de cauza e prelungita de pe terenul formarii pe terenul executarii contractelor) -> nu numai in momentul incheierii contractului ci si la executare orice parte are reprezentarea subiectiva ca si cealalta parte isi va executa promisa obligatie. Acest dublu inteles al cauzei explica de ce numai el produce anumite efecte. Numai aici se pune problema rezolutiunii+rezilierii+ exceptia non adimpeti contractus ( de neexecutare) +riscul contractual. Sinalagmatic provine de la sinalagma (gr) = schimb.Schimbul e prin excelenta unul sinalagmatic -> sunt cele mai frecvente (prin schimbul pe care il presupun satisfac interesele tuturor partilor.) Uneori s-a tins la largirea sferei contractelor sinalagmatice: s-a vorbit de contractele sinalagmatice imperfecte (anumite contracte unilaterale dau nastere la raporturi juridice, obligatii juridice ce pe parcurs devin sinalagmatice), ex. la depozit, daca depozitarul face cheltuieli cu lucrul, se va restitui DAR cu izvoare diferite contract/gestiune de afaceri=> asa numitele contracte sinalagmatice imperfece nu sunt riguros juridice. Uneori se spune ca obligatia nascuta dupa contract, pe temei extracontractual permite ridicarea exceptiei de neexecutare- e vorba de dr de retentie, care e o garantie reala imperfecta. S-a dorit largirea sferei contractelor sinalagmatice ; aceasta include anumite contracte reale unilaterale: depozit, gaj, comodat. In realitate, Codul Civil le considera contractele unilaterale. Interesul efectele speciale deja evocate -aspect probatoriu: avem pentru cele sinalagmatice- se cere formalitatea multiplului exemplar, iar pentru cele unilaterale bun si aprobat. 3- scop cu titlu oneros - 1 -cu titlu gratuit 2 Criteriul a fost controversat, uneori s-a vorbit de reciprocitatea obligatiilor ( .. se refera la contractele sinalagmatice, diferite de unilaterale, nu la titlu). S-a mai vorbit de echivalenta prestatiei DAR indiferent daca e vorba de o echivalenta obiectiva /subiectiva, e doar complementar. Pe langa scop, pt a diferentia in conditii speciale 1 diferit de 2 =>

Drept Civil Curs 1 2009 6 criteriul e scopul, prevazut de Codul Civil art. 545, 546. Sunt contr. cu titlu oneros orice parte urmareste ca in schimbul folosului economic procurat sa obtina un alt folos economic. Cu titlu gratuit procura folos economic, fara a urmari folos economic propriu. Uneori e greu de diferentiat : ex. donatie cu sarcina(aici in mod subsidiar putem folosi echivalenta prestatiilor -> daca sarcina e < donatie contract cu titlu oneros). Uneori se spune ca 1 sunt contracte bilaterale, iar 2 sunt contracte unilaterale DAR in cadrul donatiei cu sarcina 2 devine bilateral. Importanta pt incheierea contr. conditii mai grele pt 2 -de regula 2 sunt intuitu personae -pt raspundere obligatiile sunt mai severe pt 1 decat pt 2 (evictiune, vicii exista doar pentru 1) - pt reductiunea liberalitatilor+rap. donatiilor se pune pt 2 - actiunea pauliana: cerinta complicitatii tertului la frauda functioneaza doar la 1 Cu titlu oneros comutative -3- partile cunosc existenta+ intinderea obligatiilor -aleatorii -4- exista/ intinderea obligatiilor depind de alea -imp. pt -3- exista uneori cerinte mai severe pt inch./efectele contr ( ex. nu toate jocurile de noroc sunt permise, obligatiile sunt naturale). - cu titlu gratuit - liberalitati, o parte procura un folos economic fara a-si micsora patrimoniul -acte dezinteresate: procurarea folosului economic=> micsorarea patrimoniului Comodatul e act dezinetersat nu se diminueaza patrimoniul comodantului DAR daca scade valoarea bunului prin folosinta devine liberalitate. Interes reductiuni+ donatii (in cazul nasterii doar pt liberalitati) -cerintle de forma+fond restructive privesc de obicei liberalitatile.